POPULAŢIA ORA ŞULUI BISTRIŢA ÎNTRE ANII 1750-1775

ALEXANDRU MATEI

.Secolul al XVIII-lea, oferă pentru cercetătorul istoric informaţii şi date mai bogate în problema populaţiei sub toate aspectele ei mai importante. Astfel , în această perioadă au fost întocmite numeroase conscripţii fiscale. urbarii , un recensămînt demografic, mai multe con­scripţii mi litare şi confesionale,' care, toate, ajută la reconstituirea evo­luţiei şi structurii populaţiei, de pe un anumit teritoriu şi moment is­toric} pentru a se explica ori confirma fenomene economice. polit:ce, sociale sau culturale.

Izvoarele demografice la care ne-am referit - îndeosebi conscrip­ţiile fiscale generale şi speciale, întocmite de-a lungul secolului a l XVIII-lea - oferă informaţii pretioase pentru această perioadă, atît cu privire l a structura populaţiei cît şi la dinamica acesteia. deşi scopul lor a fost mai ales de ordin fiscal , fiind destinate să stabilească catego­riile de contribuabi l i şi starea lor economică pentru a se f:xa impozi­tek'. In Transilvania, !n ccoînd din a doua j umătate a secolului al XVI IT ­lea, cadrul sarcinilor fiscale s-a lărgit foarte mult. Guvernanţii austri­eci - pentru a face faţă enormelor chel tuieli ale imperiului, mai ales a celor de ordin mil itar - vor căuta necontenit alte şi alte surse de ve­n it uri, ceea ce va aduce cu sine noi sarcini apăsătoare pentru m asele producătoare de bunuri. După cum se ştie. în această perioadă are loc reorganizarea din temelii a sistemului de impuneri şi a încasării impo­zitPlor, nu atit în vederea unei repartitii ma: "echitabile", a sarcinilor Ls­cale pe contribuabil i , cît mai ales a sporiri i lor, pe toate căile posibile. :'

Tn anul 1 750, împărăteasa Maria Tereza a d ispus intocmirea unei minuţioase conscripţii pentru introducerea noii reforme fiscale, carl' a

1 Şt . Pascu. Demografia lslorlc3, in voi. 1, Popu1a\le şi soclelale, .,Studii de demografle lslorlc3", Cluj , 1972, p. 6&---70 .

2 G. Reteganu, Demografia : şllln\3 soclal3 lndependenl3, in Revista de statistică. XV, 1966, nr . 4 , p . 100.

3 L . Moldovan. Conscrlntll şi recensl.mlnle in Transilvania (Sec. XVII-XIX ) , în Revi�ld de �Ldlistică. XIX, 1970. nr. 8, p. 86 şi urm.

www.cimec.ro

POPULATIA BISTRIŢEI INTRE 1750-1775 237

fost pusa m aplicare începînd cu anul 1 754 şi care a durat - cu unele mod ificări - mai bine de un sfert de veac. Pe lîngă suprafaţa terenu­rilor arabile şi a pămînturilor însămîntate, cu indicarea culturilor de toamnă şi primăvară, ca şi a p'lantelor cultivate, s-a introdus şi cali ta­tea solurilor fiecărei localităţi în parte, recoltele din vii şi de pe fînaţe, apoi soiurile de animale crescute, inclusiv stupii, la care se vor adăuga veniturile impozabile după mori, căldări de rachiu, din meşteşuguri şi comerţ, taxa capului şi cea de protecţie. fiind astfel înşirate vreo 9 ca­legarii de impozite şi taxe, după ce în alte 20 de coloane sînt indicate bunurile supuse la impunere, pentru fiecare cap de familie menţ ion at nominal.

Această conscripţie fiscală - întocmită ţinînd seamă de fiecan' ca­tegorie socială a populaţiei - ca şi cele care î i vor urma aproar:;e an de an în perioada amintită, constituie luc-rări de mare valoare documen ta­ră şi inepuizabile surse pentru cercetarea istoriei locale, prin cbtele preţioase pe c are le cuprinde şi felul îngrijit î n care acestea sînt elabo ­rate.4 La Arhivele Statului din Cluj se păstrează, printre altele, f)i c en ­trali�::atorul conscripţiei d i n anul 17505, precum şi numeroase tabele de impunere întocmite de către organele magistratului cetăţii Bistrita î ntre anii 1 754 şi 1775 , privind atît oraşul cu suburbi ile sale, cît şi loca­lităţile districtului săsesc şi satele aparţinătoare districtului rom{mesc al văii Rodnei, pe care senatul bistriţ.l'an le adm inistra încă de pe tim­pul regdui M atei Corvinul. I n cele ce urmează vom evidenţia cîteva aspecte mai importante care se desprind din cupr:nsul conscripţ i i lor am intite privind populaţia oraşului Bistriţa cu suburbiile sale in tim­pul sfertului d e veac cuprins intre anj 1 750-1775 .

La mij locul secolului al XVIII-lea. Bistriţa era un oraş format d i n cetatea nucleu înconj urată de zid uri î n jurul cărora s e aflau subur biile, locuite i n cea mai mare parte de rom imi. Cu toate că, istoriograLa bur­� h eză a c onsiderat totdeauna acest or<i s, in temeiul privilegii lor feu­dale, un d omen i u exclusiv germ an (săsesc), doc:umentPle economice şi fiscale ak V I " t'mi i întocm ite de magistratul cetăţ i i , confirm ă exi ste n ţa mai mul tor categorii etnice şi sociale de lm uitor: in cuprinsul ora�u lui .

Potrivit izvoarelor certe ofc•ritl' de centralizatorul contri buţi iior pe anul 1 / 50 - ale cărui date le- am cuprins în tabelul anexat" - - Bis­tri\a avea ll28 contribuabili, din care 564 purtau numele de . ,cctCl\eni" , ceea ce pre,;upune că locuiau înlăuntrul < etăUi, �i anume 390 proprie-

tari ce l ase �i 17 4 fără case ("eives domos habentes" �i "cives dom os non habentes'' ), iar în suburbi ile oraşului, deci inafara zidurilor cetăţii,

dar în preaj ma acestora, erau aşezaţi 262 contribuabili, din care 7 4 erau

denumi ţi "suburbiales incolae", 1 59 purtau numele de "valachi villani"

4 Idem, p . 87. Cl Arhivele Statului Cluj - Fond : Arhiva oraşului Bistrlla, Inventar IV/A. nr. 290, I l . 6 Vezi Anexa 1 . CentrnHzatorul dnlelor din tabelele anexate, il datorăm prof. Pompei Boccl. cdruia

ii mulţumim şi pe aceaslă cale.

www.cimec.ro

238 AL. MATEI

�i :3 1 cel de . ,zingari" . adică locuitori în suburbii. rom<'lni măiereni sau la moşii şi ţigani .

Din acelaşi centralizator mai rezultă că cei 1 59 contribuabili ro­mâni aveau in anul 1 750 însămînţate 76 gălete cu grîu şi secară de toamnă, 25 gălete cu cereale de primăvară şi 9 gălete cu porumb (circa 95 kg găleata). ceea ce reprezintă - faţă de întregul oras - 27 "fu la cereale le de toamnă, 9 % la cele de primăvară ş i 30 % la porumb. Re­vine, astfel . în medie aproape două mierţe (a cîte 24 kg) grîu şi secară de toamnă însămînţate de cîte o gospodărie "valahă", 12 cupe ( 1 6 kg) cereale de primăvară şi 4 ari cu porumb. Românii bistriţeni mai pose­dau 1 66 animale de muncă, astfel că jumătate din capii de familie aveau cîte o pereche de boi sau cai şi aproape la fiecare gospodărie revenea cîte o vacă de lapte. adică 33 % . respectiv 27 % faţă de efectivele aces­tor soiuri de animale ale întregului oraş, iar la tineretul mare bovin şi cabalin. proporţia era de 25 '�1., . Mai rezultă din documentul amintit existenta a doi meseriaşi şi a 7 comercianţi români, într-o vreme cînd breslele saşilor erau atotputernice şi intolerante faţă de locuitorii de altă naţionalitate cu asemenea îndeletniciri. Contribuabilii români au suportat aproape 7 % din im pozitele revenite oraşului ş i suburbi ilor sa­le pe anii 1 748 şi 1 7 497•

Conscripţia fiscală din anul 1 754, arată că acum oraşul avea 905 contribuabili , d in care 631 cetăţeni . 87 saşi liberi locuitori ai suburbii­lor ( . .liberi saxones suburbiales"). 1 7 7 contribuabili români l iberi locui­tori în suburbii ( . . l iberi valachi suburbiales") , 7 flotanţi sau nestator­nici ("vagi") şi anume 5 români, un maghiar şi un sas, precum şi 5 fa­milii de ţigani . Populaţia romanească însămînţa 1 1 5 gălete cu cereale, recolta 370 care de fîn ş i ţinea 1 7 4 animale de muncă. 1 6 3 vaci cu lap­te, 73 capete de tineret mare (junci şi costruşi) şi 22 capre. Impozitel e� erau în proporţia acelora stabilite pentru anul 1 750.8

Este semnificativă acum categoria socială de "români l iberi" -

. .liberi valachi" - sub care sînt conscrişi în tabelele de impunere cap:i de familie români care locuiau în suburbiile cetăţii , la fel ca şi a saşi­lor liberi cu care convieţuiau, toti contribuabili a căror ocupaţie era aproape în întregime agricultura şi creşterea animalelor.

Din conscripţiile anilor următori,!1 reiese că numărul contribuabi ­l i lor români d in cuprinsul oraşului Bistriţa, a fost de 1 84 , în 1 755/56 şi 1 98 în 1 756/57, de 209, în 1 758/59 şi 2 1 0 în 1 759/60, de 201 în 1 7 62/6:� �i 1 94 în 1 763/64. de numai 163 în anul 1 765, ca apoi să crească din nou la 207 în 1 768, la 212 în anii 1769 şi 1 770 şi, în sfîrşit, la 2 1 1 , în 1 7 7 4 şi 1 775 . Regresul contribuabililor români înregistrat între anii 1 762-65, nu poate fi străin de înfi inţarea şi reorgani7.af'E'a regimentelor de graniţă năsăudene în acest interval de timp, cînd mulţi români din dis-

7 Vezi Anexa 2. 8 Arhivele Slalului Cluj - Loc. cii., nr. 2 9 1 . 9 ldem, nr . 292-297, 30{}--302 ş i 304-305.

www.cimec.ro

POPULAŢIA BISTRTTEI INTRE 1 750-1 775 239

trictul săsesc s-au înrolat în oastea grănicereasc a. unde se vede că obli­gaţiile militare nu erau mai uşoare, pentru a îndemna în continuare şi pe alţii să devină grăniceri .

1n timpul celor două decenii şi j umătate de care ne ocupăm. con­tribuabil i i români din cuprinsul oraşului B istriţa, au sporit cu . 50, res­pectiv cu 28 % , ceea ce revine ceva mai mult cu 1 "io anual, spor echi­valent cu creşterea totală a contribuabililor Bistriţei care ajunge la 1 083 în an ul 1 775, confirmîndu-se, astfel, mai mult o dezvoltare interioară pe calea sporulu i natural de populaţie . Chiar şi simpla lectură a tabe­lelor nominale, în timpul celor 25 de ani, cu o înlocuire din tată în fiu

-- - d2 la un an l(lj altul - arată că se vor adăuga puţine nume noi sau men­ţiuni despre plecările în altă parte a unora, care erau, de regulă, aproape toti fără avere.

ln toată această perioadă, ocupaţia majorităţii locuitorilor român i bistriţeni, rămîne agricultura ş i creşterea vitelor, dovadă a acestui fapt fiind suprafeţele însămînţate prin culturi de toamnă şi primăvară, an de an , precum şi numărul mare de animale pe care le creşteau, reve­nind şi în 1 775, tot la a doua familie, cîte un atelaj şi la fiecare familie cîte o vacă de lapte. Ceilalti români , care făceau mai puţine însămîn­tări ori nu făceau de loc precum şi cei fără atelaje, erau lucrători în agricultură sau pe la meşteşugarii şi patricienii bistriţeni . O altă par­tE: erau meseriaşi şi negustori , al căror dever -- evaluat pentru impu­nere - era de 15 ";;, din totalul stabilit pentru întregul oraş . 10 In rîn­dul contribuabililor menţionaţi ca servitori sau flotanţi . figurau anual numai cîte 5-6, ceilalţ i : oameni de serviciu, slugi , servitori casnic-i erau conscrişi la poziţia contri buabililor la care se aflau angajaţi. fiind menţ ionaţi numai numeric. Astfel, în anul 1775 , un număr de : n o băr­baţi şi 340 femei erau în serviciul burgllezil•i şi agricultorilor bistri­ţeni, din care 70 bărbaţi şi 40 femei la contribuabil i i rom{m i .

Examinînd starea materială a contribuabil ilor oraşului , rezultă c <l nu numai în rîndul cetăţenilor şi al saşilor l iberi erau diferenţieri de stare materială, ci şi în sînul populaţiei româneşti gospodăriill' se pn'­zentau cu situaţii materiale diferite. Conscripţiile menţionate arată C"[l aproximativ 8-10 % d in contribuabili pot fi consideraţ i înstări ţ i , cea. 38-40 % aveau starea de mijlocaşi, 30 % din familii posed au pămînt şi vite puţine care nu le asigurau existenţa, iar restul de 20 % îl forma categoria celor fără nici un fel de avere, zileri în agricultură sau la tre­burile orăşenilor, respectiv sărăcimea oraşului .

Categoria socială în care au fost încadrati contribuabil i i romam bistriţeni , în perioada de care ne ocupăm, nu este consecventă. Astfel. în centralizatorul din 1 750, figurează sub numele de "valachi villani" - adică români de pe alod i ile Bistriţei din preajma ccotăţi i . Jntre anii 1 754--1 762 inclusiv, sînt denumiţi "liberi valachi suburhiales", respec-

10 Vezi Anexa 3.

www.cimec.ro

240 AL. MATEI

tiv români liberi din suburbiile cetăţii, recunoscîndu-li-se timp de opt ani poziţia socială de oameni l iberi, la fel cu a saşilor liberi (liberi sa­xones) cu care con vieţuiau. Incepind, însă, cu anul 1 763 şi pînă î n 177 4, timp de 1 1 ani, tabelele cte impunere ii menţionează ca "valachi suhur­hiales" (români în suburbii), om:ţîndu-se termenul de "liberi" (libPri), nu fără o semnificaţie preconizată de magistratul cetăţii , care căuta treptat să-i supună, fapt confirmat de cc,nscripţia anului 1775 , unde fi­gurează sub denumirea de "valachi inquiLni" adică români locatari sau chiriaşi cu sens de jeleri, marcîndu-se prin aceasta poziţia de oamem dependenţi în ceea ce priveşte vatra pe care locuiau şi pămînturile ce le lucrau.

Din conscripţiile cercetate, rezultă că, între anii 1750- 1 775, po­pulaţia românească a ora)ulu! Bistriţa, avea poziţia socială a oamenilor liberi, ocupîndu-se în cea mai mare parte cu agricultura şi creşterea vitelor, fără a neglija meseriile şi comerţul pentru practicarea cărora trebuiau să lupte cu breslele loc·ale. Posedau gospodării durate de mul­tă vreme chiar dacă în unele cazuri vetrele şi pămînturile de cultură le deţineau în poziţie de inquilin!, după sistemul medieval de atunci. Pentru bunurile pe care le posedau. contribuabiLi români plăteau a<"e­leaşi cote privind taxa capului, impozite şi taxe ca şi locuitorii sa-şi din cetate şi suburbii, mai sks, cu c'l.re convieţu iau .

O privire sumară asupra onomasticii contribuabililor români bis­triţeni , de-a lungul cel or două decenii si jumătate, pune în evidentă, nu numai provenienţa numelor de familie. ci şi permanenta prin suc­cesiunea din tată în fiu a vetrelor famil:are. la care se adaugă specifi­cul românesc al onomasticii . Astfel . de la numele de botez provin : l\Ia­tei , Pătraşcu, Nuţu, Ipati, Nechit! , Mihoc, Crăciun, Grozav, Lupu, Ursu. Siminic, Pralea, Parasea, Paşca, Petrut.a ; de la ocupaţiile practicate în cuprinsul oraşului : Pescaru, R ăcaru, Boaru, Văcaru. Botcar, Vdl'!aru. Pînzaru. Trăistaru, Vărzaru, Zugravu. Salinaru, Ciocan , Bumbu. Puş­caş. Dărăban. Hotnog. Horhondaru, Cărbune. O altă categori(� df' nume provin de la loc'l.lităţile din jurul Bistriţei, ma� ales, locu ite cu populaţie germană cum sînt : Beşuan, Aldorfean, Dumitrean. C i liralmintcan, G hindean, Iedean. Pintican . Sigmirean, Vermeşan, Cîrkjan, Bilc·gan, ::vfăgheruşan, precum şi de la satele învecinate cu districtul Bistriţei ca : Birleanu, Căilcanu, F!gan, Mintiuan. Blăşfăleanu, Şomfeksnu. Şomo­tecan. Citeva nume se trag de la zonele învecinate : Moroşan, Cîmpean, Dejan. Somef)an, sau de la ţinuturile mai îndepărtate : Oltean, 1\toldo­Y<tn, Rusu, Tîrnovan . De la districtul valah al văii Rodnei administrat de m agistratul Bistriţei, sînt consemnate numele : Bicll igcan, Feldrihan, Hordoan. Găurean, Leşan. Mit:tean, Rebrişoran, Salvan. NăsăuclL·an, Măierean, Telcean. Sîngeorzan, Rognean. Alte nume : Banu, Corbul, A lbu, Negru, Hopîrcă, Manu, Dabija . exprimă porecle �au sL�n­suri ce trebuiesc lămurite. Marea majoritate a numelor înşirate mai sus exprimă, cu mai bine de două SPcole în urmă, existenţa populaţiei ro-

www.cimec.ro

POPULAŢIA BISTRIŢEI INTRE 1750-1775 241

mâneşti în toate aşezările din t. inutul Bistr!ţei considerate de istorio­grafia burgheză, ca fiind locuite numai de saşi, existenţă care avea o vechime de secole, coborînd in multe cazuri convieţuirea româna-să­sească în aceleaşi aşezări pînă în vremea colonizării saşilor pe melea­gurile b:striţene. Mai trebuie avut in vedere faptul că, formarea nu­melor de familie pe teritoriul Transilvaniei , a avut loc în secolele an­terioare veacului al XVIII-lea, cînd au fost întocmite conscripţiile amin ­tite, iar stabilirea lo< uitorilor singuratici sau a familiilor într-o locali­tate sau alta, se făcea în condiţiile unor reglementări medievale gre­oaie şi încîlcite. Doar abuzurile stăpînilor feudali pentru uzurparea drepturilor şi acapararea bunurilor ţărănimii şi micilor meseriaşi, sau negustori, se rezolvau operativ, care adesea erau maltrataţi , deposedaţi de bunuri şi alungaţi din gospodăriile durate cu multă trudă, de către partidenii intolerant i .

Din această sumară prezentare a datelor oferite dP conscripţiJe fiscale alcătuite din ordinul autorităţilor imperiale austriece în cel de-al treilea sfert al veacului al XVIII-lea, se desprind unele concluzii, din care menţionăli1 citeva :

a) - Permanenţa de veacuri a populaţiei rom2neşt:, atît in ora'?ul Bistriţa, cit şi în districtul săsesc, avînd gospodării inchegate cu fond arrar sau meşteşugăresc-neguston'sc, la fel cu ale sa�ilor liberi, împre­ună cu care suportau aceleaşi cote de contribuţii fiscale.

b) - Creşterea in timp a numărului locuitorilor români, a fost în raport direct cu sporul intregii populatii a oraşului Bistriţa, persoanele flotante sau aşezate temporar, fiind menţionate aparte.

c) - Populaţia rom ânească bistriţeană, s-a afirmat şi a ici, ca pre­tutindeni în Transilvania . prin ocupaţii le . traditionale din acea vreme de a căror produse nu se puteau lipsi orăşen!i , şi anume : agricultura, creşterea animalelor, culLvarea plantelor textile, meseriile şi com erţul, în măsura in care îi erau îngăduite.

el ) - Existenţa populaţ iei româneşti în oraşul Bistriţa, nu este re­zultatul unei conjuncturi de ocazie sau a unor penetraţii tolerate, cum afirmau istoricii burghezi , ci urmarea firească a unei convieţuiri în­delungate în cursul căreia, migrările s-au desfăşurat obişnuit în am­bel e sensuri, fără deosebire etnică şi în sînul tuturor categoriilor so­ciale ale oraşului.

P) - Conscrip liile, întocmite de autorităţile orăşeneşt: ale vremii, con�;titu�.e sur:e documentare importante pentru reconstituirea stării economice, sociale şi demografice a oraşului Bistriţa în lumina mater:a­J ism ului istoric

16 - - - fo i l e de i � �o:-ie, \'ol. I � I .

www.cimec.ro

242 A L . MATEI

CATEGORIA SOCIALA A CONTRIBUABILILOR

CATEGORI I DE FAMJ LI I CONTRIBUABILE

Cetăţeni proprieta ri de case

Văduve ale acestora

Cetăţeni neprapr ietari de case

Văduve a le acestora

Locuitori in suburbi i

Văduve ale acestora

Saşi l i beri în suburb i i proprietari de case

Văduve a le acestora

Saşi l i beri în suburbi i neproprietari de case

Văduve ale acestora

Român i de pe alodi i

Văduve a le acestora

Români l i beri în suburbi i proprietari de case

Român i l iberi în suburbi i neproprietari de case

Români in subu rbi i proprieta ri de case

Români în suburbi i neproprieta ri de case

Văduve ale români lor

Români in suburbi i

Români jeleri

Nestatornici

Cetăţeni proprietari de casă tineri căsă toriţi

Cetăţeni neproprietari de casă tineri căsătoriţi

Cetăţeni mi litari i nva lizi

Iobagi (Col lonista)

Ţigani

Ţigani domici l iaţi

Ţigani umblători (nestatorni ci)

Văduve de ţigan i

TOTAr. CONTRIBUABILI

1 750

2

328

62

1 02

72

66

8

1 43

1 6

31

828

N umărul contribuabi l i lor la

1 754/5

3

339

53

1 56

83

50

6

26

5

1 5

1 41

1 9

7

5

905

1 755/6

4

353

49

1 45

94

57

6

21

5

1 4

1 46

1 9

5

9

923

1 756/7

5

358

49

1 46

91

52

6

31

4

1 4

1 56

1 9

9

9

944

www.cimec.ro

POPU L A Ţ I A JJ I STRITEI INTRE 1 750-1775

DIN BISTRIŢA iNTRE ANII

conscripţi i le f iscale d i n an i i :

1 758/9

6

353

58

1 44

87

52

7

33

4

1 5

1 59

24

1 1

1 0

957

1 6 ..

1 759/60

7

354

64

1 56

89

54

7

31

6

1 5

1 62

23

1 0

7

978

1 762/3

8

362

56

1 68

91

57

9

30

6

1 5

1 63

34

5

1 0

1 .008

1 750- 1 775

1 763/4

9 369

62

1 41

87

57

9

29

7

1 6

1 48

37

3

2

1 8

6

1 4

27

1 3

1 9.045

1 767/68

1 0

365

73

1 79

82

63

5

31

1 6

1 5

1 63

34

5

20

1 3

7

971

1 769/70

1 1

361

83

1 82

74

64

6

33

1 3

1 6

1 53

34

9

22

1 2

6

1 .068

1 770

1 2

36 1

83

1 73

74

64

6

33

1 3

1 6

1 53

34

9

9

22

1 2

6

1 .068

243

ANEXA Nr . 1

1 774

1 3

397

68

1 64

80

56

9

35

1 5

36

1 55

5

23

1 2

4

1 .059

1 775

1 4

386

75

1 74

80

55

9

38

1 3

34

1 71

6

23

1 3

4

1 .083

www.cimec.ro

244 AL. MATEI

SUPRAFEŢELE INSAMINŢATE ŞI ANIMALELE POSEDATE DE

lnsăminţări de toamnă ------

CATEGORII DE FAMIL I I CONTRJBUABILE

ANUL 1 750

Cetăţeni proprieta ri de case

Văduve ale acestora

Cetăţeni neproprietari de case

Văduve ale acestora

Locuitori in subu rbi i

Văduve ale acestora

Români de pe alodiu

Văduve a le acestora

Ţ igani

T O T A L

ANUL 1 762/1 763

Cetăţeni proprietari de case

Văduve ale acestora

Cetăţeni neproprietari de case

Văduve ale acestora

Saşi l i beri in suburbi i proprietari de case

Văduve ale acestora

Găl .

2

82

1 3

4

2

82

6

74

264

63

3

4

71

4

Saşi l i beri în suburbi i neproprietari de case 1 2

Văduve a le acestora

Români l i beri în suburbi i proprietari de case 5

Români l i beri în suburbi i neproprietari de case 55

Văduve a le acestora

Ţigani 2

Posesori de pămînt d in a l te loca l ităţi 50

T O T A L 269

Griu

M.

3

3

3

2

3

1 4

2

2

3

3

2

1 3

c. 4

Secară

Găl . M.

5 6

8

5

8

8 3

24 5 3

c. 7

www.cimec.ro

I<)PlJLATJA B I STIUŢEI INTRE 1750- 1 775 245

CONTRIBUABILII DIN BISTRIŢA IN ANII 1 750

lnsăminţări de pri măvară

Total fără mei Mei şi porumb şi porumb

Găl. M. c. Găl . M. c. 8 9 1 0 1 1 1 2 1 3

1 51 1 5 1 2 1 4

1 7 3 8

21 2 8 2

9 3 8 1 1 5

48 3 3 3 1 2

3 2 6 5

25 9 1 4

3 9

274 1 6 38 27 5 94

1 58 3 1 4 1 4

1 1 3 8 3 8

9 2 2 4

6 8 4

65 2 4 2

5 3 2

1 4 8 6

3

3 8 9 9

34 2

3 1 4

305 1 9 34 30 8 66

AN EXA Nr . 2

$1 1 762/1 763

A n i m a l e

c � o ·- c. <Il o ·;:; o "'O ·- V'J <Il IJ � c: "N u o ::J

·- c Q) ·- '"O VI -� ·c .� - c. ·;:; u g-;e � o c "6 -� o => -� E · -ti: - ·- efi O CD > o

-- · - -- -- ----Nr. N r. Nr. Nr.

1 4 1 5 1 6 1 7

1 84 277 1 1 0 22

37 38 1 6 60

40 37 10 1 1

1 2 6

1 56 68 20

3 1 0 3

1 60 1 52 50 78

6 5 2

6 2

592 599 21 7 1 74

250 209 79 1 35

1 5 30 9 1

31 21 8 41

4 7

1 1 7 70 21

7 7

37 27 6

1 8 1 6 9

1 85 1 52 50 1 4

1 0 3

665 550 1 86 1 9 1

Nr. Nr.

1 8 1 9

1 0 2 1 9

4 28

1 36

5

5 1 0

2

1 7 3

37 303

40 267

4 1 3

8 1 0

50

6

3 44

59 390

www.cimec.ro

246 A L MATEI

VENITURILE PERSONALE (1 754-1 775) ŞI TAXELE DUPĂ MEŞTEŞUG

CATEGORI I D E FAMIL1 1

CONTRIBUABI LE .3 c Ql >

1 754/55 _____ 17_

5_5!-/5

_6 _____ 1

_75

_,:8.:.._/5:.;_9 __ _

c Ql >

·;:: .3 c Ql >

Cub. M. Cub. M. Cub. M. Cub. M. Cub. M. Cub. M.

2

Cetăţeni proprietari de case 876

Văduve a le acestora

Cetăţeni neproprieta ri de case

Văd uve ale acestora

Sasi l i beri d i n suburbi i proprietari de case

Văduve ale acestora

Saşi l i beri din suburb i i neproprieta ri de case

Văduve ale acestora

Români l i beri d i n subu rbi i propr ieta ri de case

Român i in suburb i i proprie­tari de case

Români în subu rbi i

Român i jeleri

Români l iberi d i n suburb i i neproprieta ri de case

Văduve ale acestora

Români in subu rbi i nepro­prietari de case

Români in suburb i i

Nestatornic i

Ţ igani

1 31

1 00

94

32

4

7

4

3 4

22965

56

8725

5

682 2

60

30

227 2

30

1 0

6 7 8

896 2 26245

1 24 2

71

96 3

43 3

6

7 -

6360

60

9

4 - 420 - -

1 00 -·

T O T A L 1 248 1 32885 5 1 247 1 0 33185

1 0 1 1 1 2 1 3

7 1 4 3 25500

1 45 3 202 2

72

61

37 3

4

4290

90

90

420

1 20

1 033 9 3061 2 2

www.cimec.ro

POPULA T I A BISTRITEI INTRE 1 75ll- - 1 775 '247

ANEXA Nr. 3

$1 COMERŢ (1 754-7 760) ALE CONTRIBUABILILOR DIN BISTRIŢA

1 759/60 1 762/63 1 768/69 1 769/70 1 774 1 775

>O --a. CJ') :V � � � E � ·;::: � ·;::: Q) o ..3 - u ..3 :J .� ..3 ..3 0 .".. c � � ·;;;_

c c c c c Q) Q) Q) Q) Q) Q)

> 1- > > > > >

Cub. M. Cub . M. Rhfl. Nr. Rhfl. N r. Rhfl. N r. Rhfl . N r. Rhl l . Nr. -----

1 4 1 5 1 6 1 7 1 8 1 9 20 2 1 22 23 24 25 26 27

697 3 24600 46 20 70 1 2 80 54 826 30 9 1 3

1 91 3 1 87 2 9 1 1 1 8 5 21 42 1 21 204

75 5 1 30 3 48 22 46 6 54 42 42

66 3 42 2 57 6 42 75 74

50 3 90 2 42 81 46 7 48 80 80

4 9 2 23 1 8 3 6

6 27 23 44 6 6

50 1 8 3

420

1 4 1 2 4 30

1 1 2

230

3 1 20

6 41

1 33 26 54

1 2

3 24 1 2

24

1 092 9 30547 3 63 1 99 375 4 10 1 24 360 1 280 30 1 567

www.cimec.ro

DlE BEVOLKERUNG DER ST ADT BISTRITZ IN

DEN JAHREN 1 750-1 775.

Aui Grunci einer bedeu tenden Zahl i m A rc h i \ ' der S tu d t Cluj befindlichen Steuer Konscriptionen, schilde rt der V c riosser die Luge der Bevo/kerung in der Stadt Bistri tz, besor, ders die der Rurr.ăn e n . zwischen den Jah ren 1 7 50-1 775. Wenn man die Z a h l de r S teuer­zahle r in Betracht nimmt dan n 2QD :0 gegeniiher dcr gun;en Stadt und 2/3 gegeniiber der Umgebung ader jedes fii nfte I · u m i lienhw ipf in gonz Bis t r i tz, beziehungsweise zwei w 1s drei in der Umgebung. wmen Ri � ­mănen. W a s d i e Jandw i r tschaftliche K u l t u r anbelongt, d i e Rumănen

să ten fast 30D/0 vom Herbstge treide und 1\llais unei 1 0 % vom F rlihjohrgc­treide der Stadt, vom V iehbes tand aber behielten sie :no 0 der Sw un tie­rem, 27 % der Milchklihe und der 250/o des Jungviehs.

Trotz den Einschrănkungen und fn to/era nzen des P o t r izia fs und der Ziinfte, berich ten die Konskriptionen von rumii n ischen Handwerk­stă t ten und von rumănischen Koufbuden.

Die A mNesenheit rumă n ische r Bevolkerung i n der Stadt Bis t ri tz i s t die na tii rliche 1-olge eines Jongen 7usammen le1J e n s m i t der deu t ­schen Bevolkemng seif w o l t e n Z e i t e n u nd kei nesweg:-; d i e / · o lge c i n i ­g e r 1 1 nbestăndigen, erlcrub ten Penetrotionen vv ie die biirge r l ichen 1 / i�­toriker es helwupten.

www.cimec.ro