Necropola medieval timpurie de la Alba Iulia-Str. Brânduşei. Cercetările arheologice din anii...

NECROPOLA MEDIEVAL TIMPURIE DE LA ALBA IULIA – STR. BRÂNDUŞEI.

CERCETĂRILE ARHEOLOGICE DIN ANII 1997-2008

CONSILIUL JUDEŢEAN ALBA MUZEUL NAŢIONAL AL UNIRII ALBA IULIA UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” SIBIU

DIRECŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU CULTURĂ, CULTE ŞI PATRIMONIU CULTURAL NAŢIONAL ALBA

AUREL DRAGOTĂ GABRIEL TIBERIU RUSTOIU

MATEI DRÎMBĂREAN

VALENTIN DELEANU

SILVIU OŢA

NECROPOLA MEDIEVAL TIMPURIE DE LA

ALBA IULIA – STR. BRÂNDUŞEI

CERCETĂRILE ARHEOLOGICE DIN ANII 1997-2008

Editura „ALTIP”

ALBA IULIA - 2009

Contribuţii: Matiş Anca, Adela Kudler, Ştefan Păucean, Maria Ţiplic, Raul Todor, Cosmin-Marcel Urian, Lazăr Cătălin. Fotografii: Aurel Dragotă, Gabriel-Tiberiu Rustoiu, Valentin Deleanu, Adela Kudler. Planuri şi desene: Valentin Deleanu, Gabriel Tiberiu Rustoiu, Aurel Dragotă, Călin Adam. Coperta: Aurel Dragotă, Gabriel-Tiberiu Rustoiu. Tehnoredactare: Aurel Dragotă, Gabriel Tiberiu Rustoiu, Silviu Oţa. Traducere: Mariana Egri, Adela Kudler.... © AUREL DRAGOTĂ, GABRIEL TIBERIU RUSTOIU, MATEI DRÎMBĂREAN, VALENTIN DELEANU, SILVIU OŢA

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Necropola medieval timpurie de la Alba-Iulia - str. Brânduşei : cercetările arheologice din anii 1997- 2008 / Aurel Dragotă, Gabriel Tiberiu Rustoiu, Matei Drâmbărean, .... - Alba-Iulia : Altip, 2009 Bibliogr. ISBN 978-973-117-192-0 I. Dragotă, Aurel II. Rustoiu, Gabriel III. Drâmbărean, Matei 902(498 Alba-Iulia) 903.5(498 Alba-Iulia)

ISBN 978-973-117-193-0 Dedicăm această carte

D. H. C. Prof. Univ. Dr. Thomas Nägler, cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani!

Cartea a fost finanţată de: SC EUROSSIB CONSTRUCT AXACONSULT SRL Alba Iulia Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Alba

CUPRINS Cuvânt înainte ............................................................................................. 6

I. Istoricul cercetărilor ............................................................................. 7

II. Descoperirile din perioada postromană ............................................. 11

1. Descrierea mormintelor .......................................................................... 11

2. Inventarul funerar ................................................................................. 16

III. Necropola medievală timpurie ........................................................... 27

1. Descrierea mormintelor .......................................................................... 27

2. Elemente de rit şi ritual funerar .............................................................. 79

3. Inventarul funerar ................................................................................. 84

4. Încadrarea cronologică ........................................................................ 120

IV. Anexe ............................................................................................... 123

V. Bibliografie ....................................................................................... 143

VI. The early medieval cemetery from Alba Iulia, Brânduşei Street ......... 173

VII. Planşe .............................................................................................. 207

CUVÂNT ÎNAINTE Chiar şi o sumară privire aruncată prin repertoriile arheologice ale Transilvaniei sau prin bibliografiile istorice ale României ne poartă inevitabil spre concluzia că există puncte, locuri, zone în care comunităţile umane au reuşit să facă istoria să pulseze mai intens decât în alte teritorii, să făurească istorie, să lase mărturie existenţei lor un patrimoniu cultural şi material pe măsura spiritului pe care de-a lungul veacurilor l-au înaripat. Alba Iulia şi hinterlandul acestei aşezări, se constituie poate în cel mai grăitor exemplu al unei astfel de zone binecuvântate de istorie, în care diversitatea etnică şi religioasă a creat în zorii evului mediu o nouă unitate, o societate şi o cultură ale cărei urme reprezintă o adevărată provocare pentru cercetătorii din domeniul arheologiei primului mileniu creştin. Această realitate istorică foarte complicată ne apare totuşi ca firească dacă nu pierdem din vedere plasarea acestor aşezări umane în locul de unde se puteau controla şi coordona cele mai mari bogăţii pe care Transilvania le putea oferi în epocile trecute: aurul din Munţii Apuseni şi sarea ce se transporta pe cursul Mureşului, râu ce reprezenta în acelaşi timp şi calea de comunicaţie cea mai importantă pre Europa Centrală. Este deci firesc ca în această zonă să se fi întâlnit oameni, valori, idei, concepţii religioase şi mentalităţi şi ca valorile materiale rezultate din acest conglomerat să ne apară astăzi greu de desluşit. Iată de ce această zonă, abordată cu mult entuziasm şi profesionalism de tânărul colectiv de autori ai acestei lucrări, este poate din punct de vedere arheologic, cheia istoriei Transilvaniei într-una din cele mai tulburi perioade din existenţa acestei provincii, iar lucrarea de faţă reprezintă, în opinia noastră, una din piesele importante ale mozaicului ce începe să dobândească tot mai clare contururi şi care doar întregit şi cu celelalte descoperiri mai vechi şi mai noi din jurul cetăţii Albei ne va oferi tabloul arheologic şi istoric atât de mult aşteptat. Avem convingerea că această carte ce se evidenţiază prin rigurozitatea abordării ştiinţifice şi metodologice, va însoţi pe studenţii facultăţilor de istorie şi va fi un model pentru aceia dintre ei ce se hotărăsc să pornească pe drumul spinos al arheologiei evului mediu timpuriu.

Dr. Zeno-Karl Pinter

- 7 -

I. ISTORICUL CERCETĂRILOR Cercetarea necropolelor medievale timpurii din spaţiul Transilvaniei

continuă să ofere elemente suplimentare legate de perioada secolelor X-XI, cu privire la ritul şi ritualul funerar al comunităţilor prezente aici (pl. 1).

În spaţiul Transilvaniei, oraşul Alba Iulia constituie un caz particular datorită numeroaselor zone funerare (pl. 2), fapt ce sugerează prezenţa unor comunităţi religioase sau etnice diferite. Nu mai există nici o îndoială că, definirea tabloului cultural, politic şi istoric al anului 1000 se poate creiona doar pornind de la Alba Iulia, evident fără a neglija celelalte cimitire cercetate în arealul românesc.

Chiar dacă nu deţinem până la această dată un studiu antropologic, cel puţin teoretic se pot accepta unele diferenţe de natură religioasă şi etnică. Mai mult, în zona respectivă se produc o serie de mutaţii de ordin cultural, aspect ilustrat şi de grupurile alogene cunoscute. Importanţa acestei zone la anul 1000, rezultă şi din numeroasele cimitire descoperite, precum şi din prezenţa unei episcopii greceşti a lui Hierotheus. Chiar dacă părerile istoricilor sunt împărţite, aşezând sediul acestei episcopii la confluenţa Mureşului cu Tisa, considerăm că există argumente serioase care pledează pentru plasarea ei în Transilvania. În ceea ce priveşte habitatul, cercetările din ultima perioadă, ne confirmă existenţa unor complexe din această perioadă în zona Dealul Furcilor.

Realitatea istorică a evului mediu transilvănean este destul de complexă şi va fi cunoscută în ansamblu, odată cu publicarea acestor necropole şi cu o abordare mult mai riguroasă a cercetărilor. De foarte multe ori aceste necropole au fost investigate de persoane care studiază alte epoci, iar din acest motiv nu s-au bucurat de atenţia cuvenită, fapt ce a implicat unele pierderi ireparabile. Nu lipsesc nici studii în care autorii se lansează în teorii sau presupuneri, fără a cunoaşte materialele sau cercetările efectuate la Alba Iulia. Din aceste considerente, o concluzie trasată doar pe baza izvoarelor scrise şi de la birou nu poate fi complexă şi pertinentă.

Investigaţiile arheologice din ultimul deceniu efectuate în zona Str. Brânduşei au contribuit la completarea informaţiilor destul de lacunare pe care le deţineam din acest perimetru.

Astfel, investigaţiile de salvare derulate între anii 1996-1999 pe terenurile S.C. Staff Collection S.R.L. şi ale domnilor I. Oprinca şi I. Tătar au permis identificarea unui nivel de locuire roman destul de consistent, databil în prima jumătate a secolului al III-lea, la care se adaugă locuinţe semi-adâncite sau cu structură de zidărie, încadrate, însă, din punct de vedere cronologic, puţin mai târziu. Cu acest prilej s-a surprins şi incinta aşezării romane, împreună cu elementele sale defensive1.

1 Ciobanu et alii 2000, 301 sqq.

- 8 -

Vestigiile de factură romană de aici au fost completate prin descoperirea fortuită a două tezaure monetare. Primul tezaur cuprindea 232 de monede romane, eşalonate cronologic între domnia lui Vespasianus şi cea a lui Elagabal2, iar al doilea avea în componenţă 844 de monede romane, de această dată eşalonate, din punct de vedere cronologic, între domniile împăraţilor Commodus şi Gallienus3.

La fel de importante sunt cercetările arheologice de salvare efectuate pe Dealul Furcilor de către specialiştii Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia. Numeroasele urme de habitat surprinse de arheologii albaiulieni, indică prezenţa aşezării pandante necropolei supusă studiului în prezentul volum. Aşa cum observau şi alţi cercetători, perioada medievală timpurie la Alba Iulia este slab cunoscută datorită nepublicării săpăturilor. Demersul nostru devine astfel necesar şi de aceea, sperăm, să fie şi bine primit de arheologii perioadei timpurii a evului mediu românesc.

Cu toate aceste minusuri, obţinerea anumitor repere sau a unor clişee cât mai substanţiale este de natură să completeze cu noi elemente problematica şi aşa destul de complexă a evului mediu timpuriu din acest spaţiu în care vestigiile descoperite n-au fost valorificate momentan la adevăratul lor potenţial.

Deşi fenomenul în sine a fost destul de viu disputat în literatura de specialitate, fapt evidenţiat de articolele şi studiile de referinţă existente, numeroase lacune vor continua să persiste, motivele fiind dintre cele mai diverse. Uneori pretextele invocate sunt obiective, alteori, prezenţa barierelor subiective nu reuşesec decât să menţină tabloul incomplet.

Această sumară paranteză, impusă de stadiul actual al cercetărilor, ne determină să amintim necropolele descoperite în ultimele două decenii, unele rămase încă în afara circuitului ştiinţific, deşi tocmai acestea ar putea să întărească ipotezele formulate anterior sau să ofere unele răspunsuri mult mai nuanţate şi mai pertinente pentru înţelegerea acestui palier cultural-cronologic, cu toate implicaţiile sale.

Necropola de la Alba Iulia–Str. Brânduşei constituie un caz particular între siturile cercetate în ultimii ani (pl. 3). Primele investigaţii arheologice au fost prilejuite de lucrările edilitare din anul 1997, efectuate pe proprietatea domnului Ştef Gheorghe. Colectivul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia a reuşit să dezvelească 24 de morminte de inhumaţie4 plasate în secolele IX-X şi atribuite civilizaţiei balcano-danubiene5.

Cercetările s-au reluat în anul 1999 pe proprietatea domnului Groza Tiberiu, fiind dezvelite un număr de 23 de morminte de inhumaţie aparţinând 2 Suciu 2000, 327–328. 3 Ardevan et alii 2003. 4 Numerotate de noi mai departe de la M. 1 la M. 24. 5 Drâmbărean et alii 1998a, 3 sq; Drâmbărean et alii 1998b, 187-205.

- 9 -

secolului al X–lea6. Săpăturile de salvare au fost în strânsă corelaţie cu perimetrul ce urma să fie afectat de locuinţa familială. Pentru cercetarea integrală a amplasamentului, s-a deschis o suprafaţă S. II=19,30m x 12,00m x 15,50 m, la care s-au adăugat trei casete, numerotate C1, C2 şi C3.

În anul 2001 s-au realizat noi săpături de salvare pe proprietatea domnului Ceuca Mihai7. Pe amplasamentul ce urma să fie afectat de construcţia proiectată s-a deschis o suprafaţă numerotată S. III în care s-au prelucrat 10 morminte de inhumaţie datate în secolul al X-lea.

Un alt perimetru al necropolei a fost investigat în anul 2004, pe proprietatea domnului Bodea Ioan. Anterior au fost practicate de către Radu Ciobanu două secţiuni pe laturile de N şi S ale viitorului obiectiv.

Pentru cercetarea integrală a amplasamentului s-a deschis o suprafaţă numerotată S. IV în care au fost prelucrate 35 de morminte, cu un inventar funerar caracteristic secolului al XI-lea8. Cercetările arheologice de salvare din perimetrul necropolei de pe Str. Brânduşei au continuat în perioada 11.VII.-22.VIII.2005, pe terenurile proprietate particulară ale domnilor Bozdog Dumitru Flaviu (unde s-a deschis S. VI=16m x 9,66m, împreună cu casetele numerotate C7–C9) şi Leahu Sorin (respectiv S. V=10,46m x 9,84m şi casetele C1–C6). Mormintele au fost numerotate în continuarea celor descoperite în anii anteriori, respectiv 1997-20049.

Alte investigaţii s-au derulat în vara anului 2006, pe proprietăţile domnilor Bozdog Dumitru Flaviu10 (S. VIII=9,60m x 4,50m şi C1), Leahu Sorin11 (S. X=14,40m x 6,70m şi C1-C2), Bodea Ioan12 (S. VII=17,50m x 2,70m şi C1-C4) şi Besoiu Ioan13 (S. XI=20,50m x 11,50m). În dreptul proprietăţilor domnilor Leahu şi Bodea a mai fost trasată în drum (str. G. Bacovia) încă o secţiune-S. IX14, iar în continuarea acesteia, în dreptul proprietăţii domnilor Bodea şi Bozdog o altă secţiune - S. XII (20,70m x 2,40m)15.

6 Dragotă, Brânda 2001. Numerotate în continuare de la M. 25 la M. 47. 7 Dragotă et alii 2002d. Mormintele de la M. 48 la M. 57. 8 Dragotă et alii 2005a. Mormintele numerotate de la M. 58 la M. 92. 9 Mormintele M. 93–M. 100, M. 129, M. 131–M. 146 au fost descoperite pe proprietatea domnului Flaviu Dumitru Bozdog, iar M. 101–M. 128, M. 130 pe proprietatea domnului Sorin Leahu. 10 M. 152–M. 154. 11 M. 156, M. 165–M. 170, M. 172. 12 M. 148–M. 151, M. 160–M. 164, M. 171. 13 M. 173–M. 178. 14 Au fost săpate M. 155, M. 157–M. 159. 15 S-au descoperit M. 179–M. 188.

- 10 -

În anii 2007-2008 a fost vizată limita de vest a cimitirului şi în acest sens am realizat investigaţii pe terenurile proprietate privată ale lui Bodea Ioan16, Stan Ioan17 şi Mărginean Floarea18. Din cele 42 de morminte de inhumaţie dezvelite (secolele X-XI), se disting două (M. 202 şi M. 230) ce aveau un inventar funerar specific secolului IV.

Cu sprijinul financiar al unor persoane particulare sau din fondurile personale, am reuşit să cercetăm o parte substanţială a acestei necropole. Nu în ultimul rând, se cuvine să amintim sprijinul şi înţelegerea din partea proprietarilor terenurilor, motiv pentru care, le aducem mulţumiri şi pe această cale!!! Aşa cum se observă pe planul general, numeroase zone din circuitul funciar privat vor rămâne necercetate, astfel că o importantă informaţie arheologică va rămâne în continuare ascunsă în pământ.

Cuvinte de laudă şi mulţumire, trebuie să adresăm echipei permanente şi studenţilor de la Universităţile „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia şi „Lucian Blaga” din Sibiu, care au demonstrat că pasiunea poate învinge atât lipsa fondurilor cât şi „barierele ridicate” de cei care ar trebui să-i susţină!

Un alt sprijin constant l-am primit din partea Serviciilor Financiar şi Personal din Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, motiv pentru care le suntem recunoscători! Gândurile noastre de gratitudine şi mulţumire se îndreaptă şi spre sponsorii noştri, domnii Nicu Gheorghe, Dumitru Flaviu Bozdog, Sava Gheorghe, Sârbu Marilena, Bodea Ioan, Leahu Sorin şi Kudler Francisc.

16 M. 189, M. 190. 17 M. 191–M. 211. 18 M. 212-231.

- 11 -

II. DESCOPERIRILE DIN PERIOADA POSTROMANĂ19 Aşa cum am amintit anterior, pe lângă complexele funerare feudal-timpurii, au mai apărut şi două morminte care pe baza elementelor evidenţiate pot fi încadrate în perioada postromană. Este vorba de mormântul 202 (pl. 8-9) descoperit în anul 2007 pe proprietatea domnului Stan Ioan şi mormântul 230 (pl. 10-13) dezvelit pe proprietatea doamnei Mărginean Floarea în anul 2008. Cele două morminte erau dispuse paralel la cca 10 m unul de altul. 1. Descrierea mormintelor M. 202.

Mormântul a fost conturat la cota de - 0,40 m şi se adâncea până la – 1,10 m. Groapa avea formă rectangulară cu lungimea de 1,88 m şi lăţimea de 0,74 m. Scheletul orientat N–S era depus în decubit dorsal cu craniul căzut pe partea stângă. Membrele superioare au fost aşezate pe lângă corp. Starea de conservare a scheletului este bună.

Inventar funerar: • cană bitronconică cu o singură toartă având buza rotunjită şi uşor răsfrântă la exterior. Gâtul este marcat prin două nervuri paralele dispuse orizontal. Zona diametrului maxim este pântecul, iar fundul are un aspect concav. Vasul a fost realizat la roată rapidă, dintr-o pastă fină degresată cu nisip. Arderea nu este uniformă, iar culoarea exterioară este cenuşie cu pete negricioase. Eventualul slip nu s-a păstrat (h=9,9 cm, Dg=13,2 cm, Dp=14,3 cm, Df=6,3 cm, inv. F. 9456, pl. 8/M. 202, 1) / lângă genunchiul stâng; • oală de formă bitronconică din care lipseşte gâtul şi buza. Recipientul a fost lucrat cu mâna, dintr-o pastă grosieră, de culoare brună, având în compoziţie pietricele şi cioburi pisate. Vasul a fost depus cu gura în jos (h=13,9 cm, Dp=14,3 cm, Df=7,8 cm, inv. F. 9457, pl. 8/M. 202, 2) / în stânga abdomenului; • vas sac realizat cu mâna dintr-o pastă grosieră degresată cu pietricele prezentând o formă apropiată cu cea a oalei prezentate mai sus. Corpul este uşor bombat şi buza evazată (h=13,1 cm, Dg=8,9 cm, Dp=8 cm, Df=8 cm, inv. F. 9458, pl. 8/M. 202, 3) / lângă femurul stâng, în zona superioară;

19 Pentru unele detalii privind mormintele şi materialul arheologic complementar am uzitat pe parcursul volumului următoarele abrevieri: M = mormânt, O = orientare: cap – picioare, ▼ = adâncime, L = lungime, l = lăţime, d = diametrul, g = grosime, h = înălţime, Dg = diametrul gurii, Dp = diametrul pântecului, Df = diametrul fundului vasului, Dmax = diametrul maxim şi G = greutate, inv. = număr de inventar. Toate artefactele se păstrează la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia (MNUAI).

- 12 -

• castron de mici dimensiuni de formă tronconică. Fundul este marcat printr-o şănţuire, iar buza se prezintă rotunjită şi evazată. A fost modelat la roată rapidă dintr-o pastă fină, degresată cu nisip. Suprafaţa are o culoare cenuşie şi pe alocuri mai poate fi văzut slipul de aceiaşi culoare. Fundul are urmele desprinderii cu sfoara (h=6,9 cm, Dg=12,1 cm, Dp=12,5 cm, Df=4,6 cm, inv. F. 9459, pl. 9/M. 202, 8) / lângă femurul stâng, în zona inferioară; • oală bitronconică de mici dimensiuni, lucrată la roată rapidă având buza evazată; pe fund se pot observa urmele desprinderii cu sfoara. A fost confecţionată dintr-o pastă cenuşie cu aspect zgrunţuros, degresată cu nisip şi pietricele (h=6,3 cm, Dg=5,3 cm, Dp=6,9 cm, Df=3,5 cm, inv. F. 9460, pl. 9/M. 202, 9) / în dreapta abdomenului; • castron bitronconic cu fund inelar, buză rotunjită şi evazată. A fost modelat la roată rapidă dintr-o pastă fină, de culoare neagră, degresată cu nisip. Arderea este de bună calitate. Nu prezintă slip la exterior (h=8,1 cm, Dg=18,25 cm, Dp=19 cm, Df=6,9 cm, inv. F. 9461, pl. 9/M. 202, 10) / în stânga bazinului; • castron de formă tronconică având gâtul drept, fundul inelar şi buza foarte evazată. A fost confecţionat la roată rapidă dintr-o pastă fină având în compoziţie nisip. Arderea este bună, iar suprafaţa are culoarea neagră (h=7,3 cm, Dg=22,1 cm, Dp=19,76 cm, Df=8,1 cm, inv. F. 9462, pl. 9/M. 202, 11) / lângă genunchiul drept; • tub pentru ace din os (probabil de pasăre) debitat la partea superioară şi gol pe interior (L=8,04 cm, d=0,8 cm, inv. F. 9463, pl. 9/M. 202, 4) / descoperit în zona claviculei stângi; • ac din fier fragmentar, rupt în trei bucăţi, având secţiunea rotundă, descoperit în interiorul tubului pentru ace prezentat mai sus (L=3,34 cm, d=0,26 cm, pl. 9/M. 202, 5); • cataramă din fier cu veriga circulară având secţiunea rotundă subţiată în zona de prindere a spinului. Spinul realizat tot din fier este mai lung decât diametrul verigii şi este îndoit peste ea (dverigă=2,37 cm, gmax. verigă=0,7 cm, gmin. verigă=0,4 cm, Lspin=3,1 cm, dspin=0,42 cm, inv. F. 9464, pl. 9/M. 202, 6) / pe abdomen; • cuţit din fier cu un singur tăiş, având muchia uşor încovoiată spre vârf, iar tăişul drept şi situat la interior. Limba la mâner prezintă urme de lemn şi un nit de fixare tot din fier (L=11,65 cm, Llamă=8,57 cm, lla mijlocul lamei=1,3 cm, glamei=0,34 cm, inv. F. 9465, pl. 9/M. 202, 7) / pe abdomen. M. 230.

▼ = -1,60 m, O = NV - SE, Lgroapă = 1,95 m, lgroapă = 0,60 – 0,63 m. Schelet de femeie (?) depus în decubit dorsal cu oasele antebraţului stâng aşezate pe torace şi cele de la dreptul pe bazin. Lângă oasele gambei drepte a fost depusă ofrandă de ouă. În pământul de umplutură s-au identificat

- 13 -

resturi de lemn carbonizat. Groapa mormântului era tăiată în zona picioarelor de M. 219.

Inventar funerar: • urcior realizat la roată rapidă dintr-o pastă fină de culoare brun-negriciosă. Are două torţi în bandă, gâtul drept şi fundul inelar. Diametrul maxim este plasat la jumătatea corpului vasului. Pe jumătatea inferioară există o canelură, iar la baza gâtului şi sub buză vasul prezintă două „coaste” (Dg=8 cm, Dmax=16,2 cm, Df=8,7 cm, h=21,2 cm, inv. F. 9599, pl. 10/M. 230, 1) /lângă peretele gropii în partea dreaptă a femurului; • vas bitronconic realizat la roata rapidă dintr-o pastă zgrunţuroasă de culoare cenuşie având în compoziţie nisip cu pietricele. Buza este evazată şi uşor teşită oblic. Diametrul maxim este plasat în jumătatea superioară a vasului, iar partea inferioară este decorată cu trei caneluri paralele trasate orizontal (Dg=10,6 cm, Dmax=15,5 cm, Df=7,1 cm, h=17,6 cm, inv. F. 9600, pl. 10/M. 230, 2) / lângă peretele gropii în partea stângă a braţului; • vas bitronconic modelat la roată rapidă dintr-o pastă aspră la pipăit degresată cu nisip cu bobul mare. Are gâtul scurt, buza evazată şi baza uşor arcuită spre interior. Diametrul maxim este plasat în jumătatea superioară a vasului şi prezintă urme de ardere secundară (Dg=9,4 cm, Dmax=13,4 cm, Df=5,9 cm, h=15,1 cm, inv. F. 9601, pl. 10/M. 230, 3) / lângă peretele gropii în partea dreaptă a bazinului; • vas bitronconic confecţionat la roată rapidă dintr-o pastă cenuşie zgrunţuroasă având în compoziţie nisip cu pietricele. Diametrul maxim al vasului se află la jumătatea acestuia. Partea superioară este decorată cu o canelură lată şi o bandă de trei caneluri paralele, înguste, plasate orizontal (Dg=10,5 cm, Dmax=16 cm, Df=6,7 cm, h=16,2 cm, inv. F. 9602, pl. 11/M. 230, 4) / lângă femurul stâng; • vas bitronconic realizat la roată rapidă dintr-o pastă cenuşie zgrunţuroasă având în compoziţie nisip cu pietricele. Are aceiaşi formă ca şi vasul anterior dar este de dimensiuni mult mai mici. Fundul recipientului păstrează urmele desprinderii cu sfoara de pe roată. Jumătatea superioară este decorată cu două incizii late trasate adânc. (Dg=5,6 cm, Dmax=7,8 cm, Df=3,3 cm, h=8,3 cm, inv. F. 9603, pl. 11/M. 230, 5) / în stânga bazinului; • vas bitronconic de dimensiuni mici, modelat la roată rapidă dintr-o pastă cenuşiu – negricioasă, zgrunţuroasă, având în compoziţie nisip cu pietricele. Diametrul maxim al vasului se găseşte în zona umărului şi păstrează urme de ardere secundară. Gâtul şi buza recipientului lipseşte încă din vechime. Pe umăr există patru caneluri înguste dispuse paralel şi orizontal (Dmax=9,5 cm, Df=4,6 cm, h=8,1 cm, inv. F. 9604,pl. 11/M. 230, 6) / în stânga genunchiului; • strachină tronconică având baza îngustă şi profilată. Umărul este bine marcat, gâtul se curbează spre interior, iar buza apare rotunjită. Este

- 14 -

confecţionată la roată rapidă dintr-o pastă cenuşiu–brună, zgrunţuroasă, degresată cu nisip şi pietricele (Dg=16,4 cm, Df=6,2 cm, h=6,7 cm, inv. F. 9605, pl. 11/M. 230, 7) / în dreapta craniului; • strachină tronconică având umărul şi baza bine marcate, iar buza evazată. Este realizată la roată rapidă dintr-o pastă fină de culoare cenuşie, pe alocuri cu urme de angobă (Dg=18,8 cm, Df=8,2 cm, h=7,1 cm, inv. F. 9606, pl. 11/M. 230, 8) / în stânga craniului; • pandantiv din colţ de urs având o perforaţie în partea superioară, prin care trece un inel din sârmă de bronz cu capetele înfăşurate în mai multe spire (L=8,1 cm, d=2,6 x 1,7 cm, dverigă=2,7 cm, inv. F. 9607, pl. M. 13/230, 18) / lângă tibia stângă; • fibulă din bronz având placa piciorului cu terminaţia romboidală, iar arcul curbat cu secţiunea triunghiulară. Prezintă două resorturi bilaterale, ambele răsucite pe aceiaşi tijă. Un prim resort bilateral format din trei spire de-o parte şi de alta este realizat dintr-o sârmă mai groasă, unul din capetele sârmei formând acul fibulei. Coarda trece pe sub ac şi asigură elasticitatea resortului. Al doilea resort bilateral, plasat în continuarea primului, realizat dintr-o sârmă mai subţire din bronz, având altă compoziţie decât primul resort este format din 7 spire în partea stângă şi 6 spire în partea dreaptă (incomplet). Coarda celui de-al doilea resort este exterioară şi trece peste ac conferindu-i acestuia o elasticitate mai mare. La unul din capetele tijei resortului (stânga) a fost fixat un mic bulb, iar la celălalt capăt probabilul bulb s-a pierdut. Resortul este protejat parţial de o placă într-o formă apropiată de semidisc, care prezintă în vârf un spin rombic. Acul se închide într-o portagrafă patrulateră (L=5,56 cm, Lpicior=2,7 cm, lpicior=0,95 cm, Larc=1,7 cm, larc=0,42/0,39 cm, Lplacă=1,7 cm, lplacă=1,28 cm, Lresort 1=1,2 cm, dresort 1=0,48 cm, Lresort 1+2=3,16 cm, dresort 2=0,38 cm, Lac=2,94 cm, dac=0,22 cm, Lportagrafă=1 cm, lportagrafă=0,54 cm; inv. F. 9608, pl. M. 13/230, 19) / în castronul 7; • fibulă din bronz de acelaşi tip cu precedenta; nu toate detaliile de execuţie sunt reuşite, astfel încât există mici diferenţe neintenţionate între fibule. (L=4,84 cm, Lpicior=2,6 cm, lpicior=0,9 cm, Larc=1,64 cm, larc=0,4/0,36 cm, Lplacă=1,2 cm, lplacă=1,07 cm, Lresort 1=1,24 cm, dresort 1=0,5 cm, Lresort 1+2=3,26 cm, dresort 2=0,36 cm, Lac=2,82 cm, dac=0,21 cm, Lportagrafă=1 cm, lportagrafă=0,4 cm; inv. F. 9609 pl. 13/M. 230, 20) / pe torace în partea dreaptă; • şirag de mărgele format din 32 de mărgele poliedrice din sticlă albastră unele irizate, 9 mărgele de formă discoidală din sticlă verde, 4 mărgele discoidale din chihlimbar, 1 mărgea neagră în formă de pepene, 4 mărgele faţetate plate confecţionate din cornalină de culoare roşie, o mărgea de culoare maroniu închis decorată pe diametrul maxim cu o linie roşie şi o mărgea verde de formă elipsoidală cu crestături longitudinale (inv. F. 9610, pl. 13/M. 230, 21) / la gât;

- 15 -

• verigă circulară din fier şi rotundă în secţiune (d=5,9 cm x 5,5 cm, dbară=0,5 cm, inv. F. 9613, pl. 12/M. 230, 9) / lângă tibia piciorului stâng, în exteriorul scheletului; • cataramă din fier având veriga rotundă, circulară în secţiune ce se subţiază în zona de contact cu placa. Aceasta din urmă este tot din fier şi are formă rotundă. Acul semicircular în secţiune şi ascuţit spre vârf este mai lung decât diametrul verigii şi este îndoit peste ea, dverigă=3,4 cm, Lac=3,9 cm, dplacă=1,9 cm, inv. F. 9611, pl. 12/M. 230, 10) / deasupra vasului 4; • mărgea din pastă de sticlă albastră de formă poliedrică (L=0,72 cm, l=0,65 cm, pl. 12/M. 230, 11) / din vasul 8; • mărgea din chihlimbar de formă discoidală (d=0,9 cm, gr.=0,46 cm, pl. 12/M. 230, 12) / din vasul 8; • mărgea asemănătoare cu cea de mai sus (d=0,9 cm, gr.=0,45 cm pl. 12/M. 230, 15) / din vasul 7; • mărgea din pastă de sticlă verde de formă discoidală (d=0,72 cm, gr.=0,27 cm, pl. 12/M. 230, 13) / din castronul 8; • mărgea asemănătoare cu cea de mai sus (d=0,7 cm, gr.=0,25 cm, pl. 12/M. 230, 14) / din vasul 4; • verigă de picior circulară – ovală realizată din sârmă de bronz rotundă în secţiune, având sistemul de închidere buclă - cârlig (d=8,2 x 7,1 cm, dsârmă=0,24 cm, inv. F. 9612, pl. 12/M. 230, 16) / petrecută pe oasele gambei stângi; • tub de ace confecţionat dintr-un os de pasăre (L=8,4 cm, d=0,9 cm, inv. F. 9614, pl. 12/M. 230, 17) / lângă oasele tălpii piciorului drept; • fusaiolă din lut de formă bitronconică, friabilă / la tibia stângă.

- 16 -

2. INVENTARUL FUNERAR 1. Ceramică 1.a. Ceramică realizată la roată rapidă dintr-o pastă fină

Această specie ceramică apare în amândouă mormintele prezentate. Recipientele sunt de culoare cenuşie (M. 202 şi M. 230) sau neagră (M. 202). Suprafaţa lor a fost lustruită şi prezintă mai mult sau mai puţin urme de slip exterior.

Urciorul din M. 230 (pl. 10/M. 230, 1) este o prezenţă destul de rară în cadrul cimitirelor Sântana de Mureş. El apare la Barcea (jud. Galaţi)20, Lunca (jud. Galaţi)21, Spanţov22, Mogoşani23, Budeşti24, Mihălăşeni25, Bârlad – Valea Seacă26 nefiind documentat încă în Transilvania.

Castronul cu toartă prezentat de noi (pl. 8/M. 202, 1) este o descoperire sporadică în mormintele cercetate din Transilvania. El a fost pus în evidenţă în M. 18 al necropolei de la Sântana de Mureş27 şi în M. 13 al cimitirului de la Târgu Mureş - stradă Mikszáth, dar cea de aici este ornamentată28. În Muntenia acest tip de cană fost descoperit la Spanţov în M. 4729, iar forme oarecum asemănătoare apar în M. 430 şi M. 3031, dar acestea au nervura din zona gâtului mult mai pronunţată sub forma unei „coaste”. În sudul Moldovei apare la Barcea (jud. Galaţi)32.

Castroane de mici dimensiuni de genul celui prezentat (pl. 9/M. 202, 8) au fost identificate la Târgu Mureş-stradă Mikszáth (M. 13)33 şi la Sântana de Mureş-mormintele 9, 23, 2734 sau în M. 64, dar acesta a fost modelat dintr-o pastă zgrunţuroasă35. În spaţiul extracarpatic un castron asemănător a fost descoperit la Izvoarele36. 20 Nicu, Ţau 1980, fig. 13/7. 21 Dragomir 1996, fig. 8/1. 22 Mitrea, Preda 1966, fig. 69/3. 23 Diaconu 1970, fig. 9/9. 24 Vornic 2007, fig. 5/2. 25 Şovan 1987, fig. 3/11. 26 Palade 1983, fig. 3/2; este ornamentat prin lustruire. 27 Kovács 1912, fig. 16/4. 28 Kovács 1915, fig. 51/4. 29 Mitrea, Preda 1966, fig. 75/2. 30 Mitrea, Preda 1966, fig. 9/5, 261/5. 31 Mitrea, Preda 1966, fig. 51/5. 32 Nicu, Ţau 1980, fig. 13/5. 33 Kovács 1915, fig. 51/2. 34 Kovács 1912, fig. 20/2, 24/3, 33/3. 35 Kovács 1912, fig. 89/1. 36 Ioniţă 1966, fig. 26/2.

- 17 -

Primul dintre castroanele cu fund inelar din M. 202 (pl. 9/M. 202, 10) este o prezenţă obişnuită în cimitirele de la: Târgu Mureş-stradă Mikszáth (M. 2, M. 1337), Palatca (M. 1)38 şi Sântana de Mureş (M. 27, M. 45 şi M. 5039). Acelaşi tip de vas a fost identificat în zona extracarpatică la Târgşor în M. 131 şi M. 20140. Al doilea castron cu baza inelară, dar cu gâtul drept şi buza mai evazată din M. 202 (pl. 9/M. 202, 11) îşi are bune analogii la Sântana de Mureş (M. 19, M. 27, M. 6241) şi Rugăneşti42, în Transilvania, iar la sud de Carpaţi, la Târgşor în M. 103, M. 133, M. 25843 şi Mogoşani în M. 14/1, M. 66/2, M. 17/2, M. 70/944. Ultimul castron descoperit în M. 230 de formă tronconică cu baza dreaptă, gâtul scurt şi buza evazată (pl. 11/M. 230, 8) are corespondenţe în cimitirele din Transilvania de la: Târgu Mureş-stradă Mikszáth (M. 3)45, Sântana de Mureş46, iar în spaţiul extracarpatic la Târgşor47. 1.b. Ceramică realizată la roată rapidă dintr-o pastă zgrunţuroasă

Oala cu corpul globular din M. 230 (pl. 11/M. 230, 4) prezintă similitudini în mormântul 3 al cimitirului de la Târgu Mureş - stradă Mikszáth48, Sântana de Mureş49, Olteni50, Spanţov51 etc.

Oale asemănătoare cu precedentul, dar de mici dimensiuni realizate la roată dintr-o pastă zgrunţuroasă de genul celor două descoperite atât în M. 202 (pl. 9/M. 202, 9), cât şi în M. 230 (pl. 11/M. 230, 5) apar frecvent în cimitirul de la Sântana de Mureş (M. 6, 22, 27, 31, 71, 7452), la Palatca (M.

37 Kovács 1915, fig. 41/7, fig. 51/1. 38 Hica-Câmpeanu 1976, fig. 6/1 – exemplarul de aici este ornamentat. 39 Kovács 1912, fig. 33/1 - nu are fundul inelar, fig. 60/7 - ornamentat, fig. 69/3. 40 Diaconu 1965, pl. XCVI/2, CXVIII/1. 41 Kovács 1912, fig. 20/1, 33/4, 84/3 – din pastă zgrunţuroasă. 42 Cavruc 2000, pl. 53. 43 Diaconu 1965, pl. XCII/4, XCVII/1, CXXVI/2. 44 Diaconu 1970, fig. 7/3, 5, 11, 12. 45 Kovács 1915, fig. 38. 46 Kovács 1912, fig. 20/1, 38, 53/3. 47 Diaconu 1965, pl. CX/3, CLII/4. 48 Kovács 1915, fig. 39/1. 49 Kovács 1912, fig. 4/27. 50 Mitrea, Preda 1966, fig. 167/6. 51 Mitrea, Preda 1966, fig. 18/3 etc. 52 Kovács 1912, fig. 7/2, 22, 33/9, 41/9, 96, 102/2.

- 18 -

6)53 şi la Târgu Mureş-stradă Mikszáth (M. 3)54. În Muntenia o oală asemănătoare a fost descoperită la Târgşor în M. 23855.

Un alt vas de mici dimensiuni descoperit în M. 230 (pl. 11/M. 230, 6), dar care spre deosebire de cele precedente are diametrul maxim în zona umărului are analogii în necropola de la Sântana de Mureş56, Spanţov57, Tîrgşor M. 69, 270, 27858.

Oale de genul celor prezentate (pl. 10/M. 230, 2-3) sunt comune şi apar la Sântana de Mureş59, Târgu Mureş - stradă Mikszáth60, Tîrgşor61 etc.

Tot în această categorie ceramică intră şi strachina din M. 230 (pl. 11/M. 230, 7). Strachinile lucrate la roată dintr-o pastă cenuşie, zgrunţuroasă, au fost descoprerite în mediul Sântana de Mureş şi în cimitirul numărul 1 de la Bratei62. Strachini asemănătoare cu cea aflată în discuţie, a fost descoperită la Palatca63, Sântana de Mureş64, Alexandru Odobescu65, Independenţa66, Spanţov67.

1.c. Ceramică realizată cu mâna

Vasul sac realizat cu mâna de forma celor două descrise mai sus (pl. 8/M. 202, 2-3) apare frecvent în cimitirul de la Sântana de Mureş în mormintele M. 23, M. 27, M. 41, M. 4668.

2. Piese de vestimentaţie 2.a. Catarame Catarame din fier cu verigă circulară şi spinul petrecut peste ea (pl. 9/M. 202, 6) au fost puse în evidenţă frecvent în cimitirele de la: Târgu

53 Hica-Câmpeanu 1976, fig. 7/3. 54 Kovács 1915, fig. 39/1. 55 Diaconu 1965, pl. CXXIII/4. 56 Kovács 1912, fig. 4/20. 57 Mitrea, Preda 1966, fig. 254/7, 10. 58 Diaconu 1965, pl. LXX/1, LXXXI/3, CXXX/4a. 59 Kovács 1912, fig. 89/4. 60 Kovács 1915, fig. 42/2. 61 Diaconu 1965, pl. CXXXII/3. 62 Gaiu 2003, 113. 63 Hica–Câmpeanu 1976, fig. 7/9. 64 Kovács 1912, fig. 4/23. 65 Mitrea, Preda 1966, fig. 232/1. 66 Mitrea, Preda 1966, fig. 127/3. 67 Mitrea, Preda 1966, fig. 39/1. 68 Kovács 1912, fig. 24/1, 33/7, 54, 63.

- 19 -

Mureş-mormintele 7 şi 869, Sântana de Mureş mormintele 17, 31, 33, 62, 6770 şi Archiud-mormântul 271. Cataramă având veriga asemănătoare cu precedenta, dar care posedă o placă circulară, descoperită în M. 230 (pl. 12/M. 230, 10) apare la Sântana de Mureş în M. 3672, Bratei73, Probota74. 2.b. Fibule

Cele două fibule din M. 230 au ca punct de plecare cronologic şi tipologic fibulele cu placa piciorului rombică şi resort bilateral supradimensionat. Astfel de fibule apar în secolul IV la Alexandru Odobescu75, Bogdăneşti, Budeşti şi Mălăieşti76. La aceasta, se adaugă dorinţa meşterului orfevrier de a imita fibulele cu semidisc. La prima fibulă (pl. 13/M. 230, 19) se observă în partea inferioară stângă o îndreptare orizontală a plăcii resortului, iar în partea dreaptă, prezenţa unui umăr ascuţit sugerează intenţia iniţială de a realiza aceeaşi operaţiune ca şi în partea stângă. A doua fibulă (pl. 13/M. 230, 20) este lucrată şi mai neglijent din punctul de vedere al detaliilor plăcii piciorului, dar şi a plăcii resortului. Prin urmare, se observă că meşterul nu manifestă mare interes asupra detaliilor „artistice” ale pieselor, de aici şi aspectul nereuşit al plăcii de protecţie a resortului celor două exemplare. În schimb, este preocupat de funcţionalitatea fibulelor prin ataşarea a două resorturi având corzile dispuse pentru a conferi elasticitate atât resortului, cât şi acului.

Elementele constitutive ale celor două fibule sugerează realizarea unui hibrid având ca model de resort fibulele cu picior întors pe dedesupt, cu resort bilateral supradimensionat77 sau fibulele cu resort bilateral supradimensionat şi picior romboidal78, iar piciorul şi placa, fibulele cu semidisc şi picior romboidal. Ele s-ar încadra în subgupa I „fibulele mici cu două plăcuţe” a lui A. K. Ambroz, pe care le datează în secolul IV79 sau tipului cu lăţimea maximă a piciorului situată de la mijloc în jos, datat tot în secolul

69 Kovács 1915, fig. 40/8–8a, 12–12a. 70 Kovács 1912, fig. 14/2a–2b, 40/1, 2, 44/1, 2, 83/1–1a, 94. 71 Gaiu 1999, pl. XV/4. 72 Kovács 1912, fig. 45/5 din bronz. 73 Bârzu 1973, pl. XXXIV/7. 74 Zaharia, Zaharia 1962, fig. 8/9. 75 Mitrea, Preda 1966, fig. 238/3. 76 Diaconu 1973, pl. VIII. 77 Diaconu 1971, pl. VIII/1, 3, 5 etc. 78 Descoperite la Alexandru Odobescu (Mitrea, Preda 1966, fig. 238/3), Bogdăneşti, Budeşti, Mălăieşti (Diaconu 1973, pl. VIII), Mihalţ (inf. P. Stânea) şi Sântana de Mureş (Kovács 1912, fig. 105/5). 79 apud Horedt 1967, 578.

- 20 -

IV de N. Åberg80. Acest din urmă tip este datat de J. Werner în a doua jumătate a secolului IV81. După K. Horedt varianta I a fibulelor cu semidisc pătrund în Transilvania şi pe valea Mureşului în a doua jumătate a secolului IV82, mai precis pe la sfârşitul acestui secol sau în jurul anului 40083. În tabelele cronologice ale lui R. Harhoiu fibulele neornamentate şi care pot fi atribuite variantei I Horedt sunt încadrate în perioada C384.

Elementele mofologice comune celor două exemplare, indică faptul că artefactele în discuţie sunt produsul aceluiaşi meşter. Dezinteresul pentru detalii ar putea sugera un meşter local (?) şi/sau mai probabil piesele erau destinate unei clientele mai puţin pretenţioase cu un statut social inferior.

Luând ca puncte de reper forma şi dimensiunea redusă a plăcii, resortul supradimensionat, forma piciorului şi portagrafa, fibulele noastre îşi găsesc analogii aproximative la: Bogdăneşti85, Kasanovo86, Pastyrskoe87, Chersonessos88, Luchistoe89 etc.

3. Piese de port 3.a. Amuletă din colţ de urs (pl. 13/M. 230, 18)

Amuleta de acest tip este deocamdată unică. De obicei, se întâlnesc amulete sau pandantive din os/corn faţetat90 sau din colţ de mistreţ91. Probabil, animalul ales ca furnizor de materie primă depindea de fauna zonei în care se găsea comunitatea respectivă. Veriga din bronz petrecută prin orificiul pandantivului este comună secolului IV. 3.b. Mărgele Mărgelele descoperite în mormântul 230 (pl. 12/11-15, 13/21) sunt frecvente în cadrul monumentelor funerare de tip Sântana de Mureş – Cerneahov. Ele au fost descoperite lângă diferite părţi anatomice ale 80 apud Horedt 1967, 577. 81 apud Horedt 1967, 578. 82 Horedt 1967, 581. 83 Horedt 1967, 580. 84 Horedt 1998, pl. CXXXVIII/30, 32, 33, CXXXIX/44-46. Pentru cronologia perioadei timpurii a migraţiilor vezi Harhoiu 1990. 85 Gavritukhin 2002, fig. 1/18. Piciorul este mai scurt. 86 Diaconu 1973, pl. VIII. Asemănătoare cu cea de la Bogdăneşti. 87 Gavritukhin 2002, fig. 7/29. Lipseşte resortul. 88 Gavritukhin 2002, fig. 8/21. Resortul este mai scurt, iar placa are în partea superioară un mic bulb. 89 Gavritukhin 2002, fig. 8/29. Resortul este mai scurt. 90 Mitrea, Preda 1966, 101, fig. 76/4, 82/2; Dragomir 1996, fig. 9/8 etc. Alte analogii vezi la Petrescu 2002, 285. 91 Mitrea, Preda 1966, 101 etc; mai multe vezi la Petrescu 2002, 285.

- 21 -

scheletului, dar şi în vase92 aşa cum este şi în cazul nostru. Mărgele faţetate din cornalină apar la Archiud93, Sântana de Mureş94, Barcea95, Independenţa96, Izvorul97, Mogoşani98, Olteni99, Spanţov100, Tîrgşor101. Mărgelele realizate din pastă de sticlă albastră de formă poliedrică s-au descoperit la Fântânele102, Ocniţa – Valea Lupului103, Sântana de Mureş104, Barcea105, Curcani106, Izvorul107, Mogoşani108, Olteni109, Spanţov110, Tîrgşor111. Mărgeaua din sticlă verde cu striuri longitudinale are similitudini la Sântana de Mureş112, Suatu113, Mogoşani114, Tîrgşor115. Mărgeaua de culoare neagră a fost evidenţiată la Archiud116 şi Tîrgşor117. Mărgele discoidale din sticlă verde apar la Fântânele118, Sântana de Mureş119, Târgu Mureş - stradă Mikszáth120, Independenţa121, Mogoşani122, Tîrgşor M. 195 şi M. 277123. Mărgele din

92 Sântana de Mureş M. 58 (Kovács 1912, 307–308, fig. 78/8). 93 Gaiu 1999, fig. XVIII/6–15; Gaiu 2003, 119, fig. 18/6–15. 94 Kovács 1912, fig. 19/6, 25/6 etc. 95 Nicu, Ţau 1980, 386. 96 Mitrea, Preda 1966, fig. 108, 117/6 etc. 97 Mitrea, Preda 1966, fig. 193/6 etc. 98 Diaconu 1970, 23 etc. 99 Mitrea, Preda 1966, fig. 158/1, 4. 100 Mitrea, Preda 1966, fig. 6, etc. 101 Diaconu 1965, pl. CXXXVIII/16, 18. 102 Marinescu, Gaiu 1989, 131, fig. 6/B 4. 103 Marinescu, Dănilă 1976, 31, pl. VI/6. 104 Kovács 1912, fig. 26/4. 105 Nicu, Ţau 1980, 386. 106 Mitrea, Preda 1966, fig. 230/2, 3. 107 Mitrea, Preda 1966, fig. 185/5, etc. 108 Diaconu 1970, 23. 109 Mitrea, Preda 1966, fig. 169/3, 4. 110 Mitrea, Preda 1966, fig. 6. 111 Diaconu 1965, pl. CXXXVIII/8. 112 Kovács 1912, fig. 67/5. 113 Vasiliev 1968, fig. 1/1. 114 Diaconu 1970, 25, fig. 18/6. 115 Diaconu 1965, pl. CXXXVIII/23. 116 Gaiu 1999, fig. XIX/4. 117 Diaconu 1965, pl. CXXXVIII/2. 118 Marinescu, Gaiu 1989, 126, 128, 131, fig. 3/A 4, 6/B 4. 119 Kovács 1912, fig. 85/2. 120 Kovács 1915, fig. 50/2. 121 Mitrea, Preda 1966, fig. 115/1. 122 Diaconu 1970, 30, fig. 17/8. 123 Diaconu 1965, 67, 71.

- 22 -

chihlimbar au fost descoperite la Archiud124, Fântânele125, Sântana de Mureş126, Târgu Mureş - stradă Mikszáth127, Barcea128, Mogoşani129. 3.c. Veriga de picior din bronz (pl. 12/M. 230, 16)

Artefactul în cauză este o prezenţă insolită în cadrul descoperirilor funerare de tip Sântana de Mureş–Cerneahov de pe teritoriul actual al României. Un exemplar a fost găsit în mormântul 19 al necropolei de la Independenţa130. B. Mitrea consideră că artefactul de la Independenţa poate proveni de la populaţiile din stepele nord – pontice131. O piesă asemănătoare din punctul de vedere al formei, dar de dimensiuni mai mari şi folosită ca şi colan este documentată în cimitirul de la Piatra Frecăţei132. 4. Ustensile 4.a. Tuburi din os pentru ace (pl. 9/202, 4; 12/230, 17)

Tuburile sunt confecţionate din oase de pasăre şi apar în Transilvania în cimitirele de la Sântana de Mureş–mormintele M. 27, M. 36, M. 65133, Archiud mormântul 3134 şi Fântânele–Rât mormântul 14135. În aria extracarpatică au fost descoperite în necropolele de la Independenţa136, Izvorul137, Lunca138, Valea Seacă139, Mihălăşeni140 etc. 4.b. Ace din fier (pl. 9/M. 202, 5)

Au apărut destul de puţine în morminte şi au fost descoperite la: Târgu Mureş, mormântul 13141 şi Sântana de Mureş, mormintele 27, 31, 36142. 124 Gaiu 1999, fig. XVIII/3–5; Gaiu 2003, 119, fig. 18/3–5. 125 Marinescu, Gaiu 1989, 126, 131, fig. 2/A 19-20, 6/B 4. 126 Kovács 1912, fig. 32/4, 67/3, 4, 7 etc. 127 Kovács 1915, fig. 40/2. 128 Nicu, Ţau 1980, 386. 129 Diaconu 1970, 23, 29 etc. 130 Mitrea, Preda 1966, 132/5. 131 Mitrea, Preda 1966, 151. 132 Aurelian 1962, fig. 7b, 8/1. 133 Kovács 1912, fig. 32/7, 46/14, 90/3. 134 Gaiu 1999, 269. 135 Marinescu, Gaiu 1989, fig. 7/2B. 136 Mitrea, Preda 1966, fig. 138. 137 Mitrea, Preda 1966, fig. 176/3. 138 Dragomir 1996, 643, 2001, fig. 38/3. 139 Palade 1980, fig. 7/2, 3, 6. 140 Şovan 1986, pl. I/6. 141 Kovács 1915, fig. 50/16.

- 23 -

4.c. Cuţite din fier (pl. 9/M. 202, 7)

Cuţitele sunt de mai multe tipuri, iar cele cu caracteristicile celui din M. 202 au fost găsite în cadrul necropolelor de la Archiud mormântul 3143, Târgu Mureş mormintele 3 şi 10144 sau la Sântana de Mureş în mormintele 17, 29, 31, 33, 40, 43, 50, 59, 64, 65, 73, 74145, Independenţa146 etc. 5. Ofrande de ouă

Au fost puse în evidenţă la Ciumbrud147, Barcea148, Independenţa149, Izvorul150 şi Izvoare151.

6. Alte artefacte 6.a. Veriga din fier (pl. 12/M. 230, 9)

Veriga de tipul descoperit în M. 230 apare şi la Sântana de Mureş M. 36152. Dimensiunile şi locul în care a fost descoperită piesa ne determină să nu avansăm o anumită funcţionalitate a ei. Datorită dimensiunilor nu credem însă că artefactul în discuţie ar putea fi o cataramă sau o verigă de distribuţie. Astfel de piese din fier apar în morminte celtice ca şi verigi de picior153, însă noi ne manifestăm anumite reţineri faţă de o astfel de funcţionalitate, fără a o exclude, datorită faptului că artefactul nostru nu a apărut fixat pe gleznă.

*

După dispunerea celor două morminte şi orientarea lor154, cât şi a inventarului descoperit, cele două complexe supuse atenţiei pot fi încadrate culturii Sântana de Mureş–Cerneahov. Am putea să ne bazăm afirmaţia noastră pe lipsa „influenţelor străine” în cadrul inventarului funerar prezentat, 142 Kovács 1912, 351, fig. 32/8, 46/6. 143 Gaiu 1999, pl. XVI/5. 144 Kovács 1915, fig. 40/4, 47/3. 145 Kovács 1912, fig. 14/1, 36/4, 40/4, 44/4, 5, 6, 52/8, 56/5, 67/2, 77/1, 88/2, 90/1, 100/5, 103/2. 146 Mitrea, Preda 1966, fig. 107/1. 147 Dankanits, Ferenczi 1960, 614. 148 Nicu, Ţau 1980, 386, 1983, 420. 149 Mitrea, Anghelescu 1962, 612. 150 Mitrea, Preda 1966, 74. 151 Ioniţă 1966, 230. 152 Kovács 1912, fig. 46/5. 153 Bujna 2005, 5, fig. 1/9-12; Németi 1988, 66; Németi 1989, 107; Németi 1993, 119. 154 Mitrea, Preda 1966, 150; Gaiu 1995, 150; Gaiu 2003, 102.

- 24 -

dar un astfel de argument devine riscant în cazul nostru, având în vedere numărul redus de morminte. Cele două fibule şi catarama cu placă şi spin dezvoltat ne indică ultimul sfert al secolului al IV-lea, adică sfârşitul orizontului Sântana de Mureş155. După părerea noastră, mormintele în cauză se pot încadra cronologic în a doua jumătate a secolului al IV-lea. Privind harta de răspândire a descoperirilor funerare de tip Sântana de Mureş–Cerneahov şi a orizontului cerneahovian târziu sau postcerneahovian (etapa D1)156, observăm că mormintele noastre sunt cele mai vestice din aria culturii Sântana de Mureş–Cerneahov din Transilvania (pl. 4). Numeroase descoperiri postaureliene din perimetrul oraşelor fostei provincii romane Dacia, confirmă că viaţa în mediul urban, într-o formă mai redusă, a continuat şi după anul 271/275 mai bine de un secol până la venirea hunilor în spaţiul nord-vestic al Mării Negre157. Până acum, în zona fostului oraş roman de la Apulum descoperirile arheologice aparţinând secolului IV şi cele de la începutul celui următor ofereau o imagine incompletă. Din păcate, multe din descoperirile în cauză nu au fost publicate, doar cercetările din ultimii ani reuşind să întregească un tablou mai complex al acestora. De aceea vom încerca o scurtă trecere în revistă a situaţiei de la Apulum din perioada amintită mai sus.

Din cartierul Partoş, pe teritoriul fostului oraş roman Colonia Aurelia Apulensis, provine un pahar din sticlă158 şi mai multe opaiţe datate în secolul al IV–lea159. Unele dintre acestea se pot data mai timpuriu, pentru altele datarea propusă nu este suficient argumentată, iar altele ar fi putut fi produse la Apulum la sfârşitul secolului III şi în prima jumătate a celui următor160. Tot aici sunt semnalate o serie de monede de la Constantinus I, Constantinus II, Iulian Apostatul şi Valens161.

Alte opaiţe având un posibil caracter creştin provenind din locuri neprecizate şi datate iniţial în secolul IV162, au fost atribuite ulterior secolelor V-VI163.

Din zona castrului Legiunii a XIII–a Gemina avem mai multe descoperiri arheologice datate în secolul al IV–lea. Astfel, cu ocazia

155 Harhoiu 2008, 64. 156 Pentru discuţia referitoare la orizontul postcerneahovian vezi Opreanu 2003, 125-37. 157 Chirilă, Gudea 1982, passim. 158 Horedt 1982, pl. 5/3. 159 Băluţă 1965, pl. VI/4, 5, 7, 8, 10, 12, 14, datate cu unele rezerve începând din secolul IV. 160 Roman 2000, 111, nr. 44, 113 sq nr. 54. 161 Horedt 1958a, 28–29. 162 Gudea, Ghiurco 1988, 148-149, 157. 163 Diaconescu 1995, 266-267.

- 25 -

cercetărilor de la Catedrala romano – catolică şi a palatulului episcopal a fost evidenţiat un nivel datat în secolul IV–VI. O bună parte din artefactele descoperite pot fi datate în secolele IV164. Cu ocazia construirii noului amfiteatru din curtea Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, pe locul fostelor ateliere de ceramică ale Liceului nr. 4 a fost descoperită o groapă şi un nivel cuprinzând ceramică cenuşie fină cu motive lustruite şi fragmente dintr-un vas de sticlă datate în secolul IV165. Cu prilejul cercetării porţii de sud a castrului a apărut un strat atribuit cronologic secolelor IV-VI166. Din secolele V-VI provin mai multe locuinţe167, dar există şi un nivel „post roman”168, adică din secolul IV.

Pe prima terasă a Mureşului, în punctul denumit Recea, situat la cca 500 m vest de fosta Colonia Aurelia Apulensis, cercetările din ultimii ani (2003–2008) au scos la iveală o aşezare datată în secolul IV–V şi una din secolul VI. Aşezarea mai timpurie, edificată pe locul sau proximitatea unei foste villa suburbana, are în cuprinsul locuinţelor ceramică cenuşie - zgrunţuroasă, cenuşie - fină ornamentată cu motive lustruite, fragmente din vase de sticlă, fibule romane, piepteni din plăci de corn cu mâner semicircular sau cu două rânduri de dinţi dispuşi bilateral etc169.

La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul celui următor săpăturile efectuate de Adalbert Cserni în zona termelor romane, de pe traseul liniei de cale ferată din Alba Iulia (astăzi str. Octavian Goga), au scos la lumină 5 morminte de inhumație datate pe baza inventarului funerar (fibule cu cap de ceapă şi monede de la Constantin I) în secolul al IV–lea. Probabil tot din acest cimitir au apărut şi 23 de monede emise de la Diocleţian, până la Graţian170. Tot de aici este posibil să provină şi un opaiţ având o cruce în relief trasată pe baza artefactului171.

În aria cunoscutului cimitir roman de pe „Dealul Furcilor”–„Podei” în anul 1900 a apărut o monedă de la Valentinianus I172, iar în 1906 o alta de la Constantin I dintr-un mormânt de inhumație cercetat de Adalbert Cserni173.

În cadrul cimitirului de la Staţia de Salvare a fost descoperit un mormânt de inhumație orientat vest–est, având în inventar o monedă de la Constantius II174.

164 Marcu-Istrate 2008, 61. 165 Informaţii C. I. Popa, autorul cercetării. 166 Haimovici, Blăjan 1989, 336. 167 Haimovici, Blăjan 1989, 335-340. 168 Haimovici, Blăjan 1989, 337, fig. 1 – stratul nr. 10. 169 Moga et alii 2005, 52-53, 2006, 73, 2007, 66; Bounegru, Ota 2006, 297-307. 170 Horedt 1958, 66. 171 Băluţă 1971, fig. 1; Gudea, Ghiurco 1988, 153. 172 Horedt 1958a, 29. 173 Protase 2000, 110.

- 26 -

La nord de Apulum, în cartierul Ampoi III, pe prima terasă a râului Ampoi, cu ocazia construirii blocurilor din preajma Liceului „Refractara”, a apărut un mormânt de inhumație175 având ca inventar două vase ceramice176.

După cum s-a putut observa din cele de mai sus, la Alba Iulia se pot contura trei zone de locuire: una în perimetrul fostului castru roman, alta în aria fostei Colonia Aurelia Apulensis şi una aproape de aceasta din urmă, la Recea. Primele două aparţin probabil romanicilor târzii, iar aşezarea de la Recea posibil unei comunităţii alogene aşezate aici probabil la sfârşitul secolului IV. În schimb, avem cinci spaţii funerare, dintre care unul, cel din Ampoi III, este depărtat de zonele de locuire cunoscute, ceea ce face posibilă existenţa unei aşezări în apropiere (pl. 5). Mormintele din aria fostelor cimitire romane ar putea fi atribuite romanicilor târzii, care continuă să-şi îngroape morţii în necropolele folosite şi până atunci. Celelalte morminte de pe str. Brânduşei şi cel din Ampoi III ar putea aparţine alogenilor, cel mai probabil germanici.

174 Protase 2000, 111. 175 Ciugudean 1994, 26. 176 Catalog nr. 1. Mormânt din păcate nepublicat.

- 27 -

III. NECROPOLA MEDIEVAL TIMPURIE 1. DESCRIEREA MORMINTELOR M. 1.

O = V – E, ▼ – 0,90 m, Lschelet = 1,70 m. Groapa mormântului a fost bordată cu calcar şi material tegular roman. Scheletul de adult a fost depus în decubit dorsal, cu mâna stângă întinsă pe lângă corp şi dreapta pe bazin. Craniul era căzut pe partea stângă. La adâncimea de – 0,50 m s-au surprins 3 blocuri de calcar ce acopereau mormântul.

Fără inventar funerar. M. 2.

O = V – E, ▼ – 0,50 m – 0,55 m. Din schelet s-au mai păstrat câteva coaste şi calota craniană.


O = NV – SE , ▼ – 0,90m, Lschelet = 1,00 m. Groapa era acoperită cu material litic. Scheletul avea mâinile aşezate pe bazin şi capul căzut pe partea dreaptă.

Inventar funerar: • colan din sârmă de fier având secţiunea circulară (d=9,1 x 5,1 cm, gfir=0,23 cm, inv. F. 8710, pl. 15/M. 3, 7) / descoperit la gât; • şirag de mărgele compus din 15 piese de ceramică, ornamentate cu pastă albă şi o piesă din marmură albă, prevăzută cu incizii (inv. F. 8716, pl. 15/M. 3, 6) / descoperit în zona gâtului; • inel din bronz cu capetele petrecute (d=1,6 x 1,9 cm, g=0,11g, gr=0,80 g, inv. F. 8719, pl. 15/M. 3, 4) / descoperit pe bazin; • inel din bronz cu capetele petrecute (d=1,66 cm, g=0,13g, gr=0,80 g, inv. F. 8718, pl. 15/M. 3, 3) / identificat pe bazin; • inel din bronz cu capetele petrecute (d=1,7 x 2 cm, g=0,12 cm, G=0,69 g, inv. F. 8736, pl. 15/M. 3, 5) / pe bazin; • inel din bronz cu capetele apropiate (d=2,2 cm, g=0,13g, inv. F. 8739, pl. 15/M. 3, 1); • inel din bronz cu capetele probabil apropiate, dar care datorită presiunii pământului s-a deformat (d=2,6 cm, g=0,13g, inv. F. 8727, pl. 15/M. 3, 2). M. 4.

O = VSV – ENE, ▼ – 0,65 m – 0,70 m, Lschelet = 1,75 m. Schelet de adult cu mâinile aşezate pe bazin.


O = E – V, ▼ – 0,80 m, Lschelet = 1,30 m. Groapa era acoperită cu material litic. Scheletul de adult avea mâna dreaptă aşezată pe piept şi cea

- 28 -

stângă întinsă pe lângă corp. Lângă femurul drept s-au observat urme de cărbune. Suprapune M.6.


O = E – V, ▼ – 1,10 m. Schelet de adult, cu mâinile întinse pe lângă corp.

Inventar funerar: • inel de buclă din bronz, având secţiunea circulară, cu capetele desfăcute şi ascuţite (d=1,00 cm, g=0,14 cm, inv. F. 8725, pl. 16/M. 6, 4) / găsit la tâmplă; • un amnar (L=5,8 cm, l=2,6 cm, g=0,5 cm; G=14,52 g, inv. F. 8713, pl. 16/M. 6, 2) / în palma mâinii drepte; • cremene (L=3,3 cm, l=1,9 cm, g=0,7 cm; inv. F. 8714, pl. 16/M. 6, 3) / în palma mâinii drepte; • cuţit din fier cu muchia uşor încovoiată spre interior şi lama dreaptă (L=13,6 cm, Llamă=8,6 cm, l=1,3 cm, g=0,4 cm; inv. F. 8712, pl. 16/M. 6, 1) / în palma mâinii drepte. M. 7. O = V – E, ▼ – 0,55 m – 0,60 m.

Inventar funerar: • inel de buclă cu capetele desfăcute realizat din argint dintr-o sârmă circulară în secţiune (d=1,26 x 1,53 cm, g=0,1 cm, G=0,26 g, inv F. 8722, pl. 16/M. 7, 3) / sub craniu; • inel de buclă din argint cu capetele desfăcute, circular în secţiune (d=1,26 x 1,4 cm, g=0,1 cm, G=0,25 g, inv F. 8723, pl. 16/M. 7, 2) / sub craniu; • inel de buclă confecţionat dintr-un fir de argint circular în secţiune având capetele desfăcute (d=1,33 x 1,5 cm, g=0,1 cm, G=0,28 g, inv F. 8724, pl. 16/M. 7, 5) / sub craniu; • inel de buclă din argint cu capetele desfăcute şi secţiune circulară (d=1,17 x 1,4 cm, g=0,1 cm, G=0,25 g, inv F. 8729; pl. 16/M. 7, 4); • cuţit din fier având vârful rupt şi muchia lamei uşor curbată (L=10,44 cm, Llamă=6,1 cm, g=0,22 cm, G=5,48 g, inv. F. 8717, pl. 16/M. 7, 1) / deasupra tibiilor. M. 8.

O = V – E, ▼ – 0,55 m – 0,60 m, Lschelet = 0,80 m. Schelet de copil cu mâinile întinse pe lângă corp.


O = NV – SE,▼ – 0,75 m – 0,80 m. Groapa mormântului era acoperită cu blocuri de calcar romane. Scheletul de adult avea mâinile întinse pe lângă corp şi capul căzut pe partea stângă.

Inventar funerar:

- 29 -

• vas borcan neornamentat (h=10,5 cm, Dg=7,6 cm, Df=5,2 cm, Dp=9,4 cm; inv. F. 8742, pl. 17/M. 9, 1) / în dreapta craniului. M. 10.

O = V – E, ▼ – 0,95 m. Schelet de copil din care s-a mai păstrat doar craniul. Groapa era acoperită cu blocuri de calcar romane.


▼ – 0,70 m. Schelet de copil din care s-au mai păstrat craniul şi o parte din coaste. Groapa era acoperită cu fragmente de calcar şi tegule romane.


O = V – E ,▼ – 1,10 m, Lschelet = 1,75 m. Schelet de adult cu mâinile întinse pe lângă corp şi capul căzut pe partea stângă. Groapa era acoperită cu blocuri de calcar.

Inventar funerar: • un inel de buclă din argint cu capetele desfăcute (d=2,2 cm, g=0,2 cm, G=1,99 g, inv. F. 8733, pl. 17/M. 12, 2) / lângă craniu; • un inel de buclă din argint cu capetele desfăcute (d=2,3 cm, g=0,2 cm, G=1,47 g, inv. F. 8737, pl. 17/M. 12, 1) / lângă craniu în partea opusă faţă de piesa precedentă; • vas ceramic de tip borcan, decorat de la umăr spre bază cu cinci linii incizate, paralele, dispuse orizontal, pe umăr cu un şir orizontal de mici impresiuni oval – alungite (h=11,6 cm, Dg=13,4 cm, Df=7,5 cm, Dp=14,2 cm; inv. F. 8744, pl. 17/M. 12, 3) / deasupra umărului drept. M. 13.

O = E – V ,▼ – 0,90 m – 0,95 m, Lschelet = 1,30 m. Scheletul avea mâinile aşezate pe bazin şi capul căzut pe partea dreaptă.

Inventar funerar: • inel de buclă din argint cu capetele petrecute (d=1,18 cm, g=0,23 cm, G=1,46 g, inv. F. 8730, pl. 17/M. 13, 1) / sub calota craniană; • vas borcan ornamentat pe umăr cu regiştri de împunsături fine (h=10 cm, Dg=7,2 cm, Df=6 cm, Dp=9,2 cm; inv. F. 9377, pl. 17/M. 13, 2) / lângă membrul inferior stâng. M. 14.

▼ – 0,90 m – 0,95 m. Schelet de copil din care s-au mai păstrat craniul şi o parte din coaste. Pe mormânt a fost aşezată o placă de marmură fasonată.

Inventar funerar: • vas ceramic lucrat la roată, decorat pe jumătatea inferioară cu patru benzi de linii orizontale şi paralele, iar pe umăr cu două benzi de linii paralele vălurite dispuse orizontal (h=11 cm, Dg=8,2 cm, Df=6 cm, Dp=9,2 cm; inv. F. 8740, pl. 18/M. 14, 1) / lângă membrul inferior stâng.

- 30 -

M. 15. O=E – V, ▼ – 0,70 m, Lschelet = 0,90 m. Schelet de adult având

mâinile aşezate pe bazin şi capul căzut pe partea dreaptă. Groapa era acoperită cu bucăţi de calcar.

Inventar funerar: • vas ceramic decorat în zona mediană cu două benzi de linii paralele şi orizontale, iar pe umăr cu o bandă de linii vălurite trasate orizontal. În recipient s-au găsit coji de ouă (h=9 cm, Dg=10,5 cm, Df=8,2 cm, Dp=11 cm; inv. F. 8741, pl.18/M. 15, 1) / în zona femurului stâng. M. 16.

O = SE – NV , ▼ – 1,05 m, Lschelet = 1,85 m. Schelet de adult având mâna dreaptă întinsă pe lângă corp şi stânga pe bazin. Capul era căzut pe partea stângă.

Inventar funerar: • inel de buclă cu capetele desfăcute, realizat din argint (d=1,9 x 1,6 cm, inv. F. 8720, pl. 18/M. 16, 1); • inel pentru deget din argint în bandă, cu capetele desfăcute şi subţiate, dar unite printr-un chaton realizat din sârmă înfăşurată (d=2,36 cm, lbandă

maximă=0,47 cm, lbandă la capete=0,1 cm, gbandă=0,09 cm, Lchaton=1,4 cm, G=2,68 g, inv. F. 8709, pl. 18/M. 16, 3) / la mâna dreaptă; • inel digital din bronz cu capetele depărtate (d=2,02 cm, g=0,14 cm, G=0,62 g, inv. F. 8726, pl. 18/M. 16, 2) / la mâna dreaptă; • vas borcan fără decor (h=8,2 cm, Dg=10,7 cm, Df=6,6 cm, Dp=10,5 cm; inv. F. 8743, pl. 18/M. 16, 4) / lângă femurul stâng. M. 17.

O = V – E, ▼ – 1,00 m, Lschelet = 1,90 m. Groapa era acoperită cu o lespede de calcar (▼ - 0,50 m) cu dimensiunile de 1,85 m x 1,40 m x 0,30 m. Schelet de adult depus în decubit dorsal, cu ambele mâini pe bazin. Lângă laba piciorului stâng au fost depuse trei ouă. Inventar funerar: • un cuţit din fier distrus, care nu a mai putut fi recuperat. M. 18.

O = SV – NE, ▼ – 1,10 m, Lschelet= 1,80 m. Defunctul a fost depus în decubit dorsal, cu mâna dreaptă pe piept şi stânga pe pântec. Groapa a fost acoperită cu blocuri de calcar romane.


O = V – E, ▼ – 0,90 m, Lschelet = 1,75 m. Defunctul a fost depus în decubit dorsal, cu mâna dreaptă pe lângă corp şi stânga pe bazin. Capul era căzut pe partea dreaptă. S-au observat urme de cărbune.

Fără inventar funerar.

- 31 -

M. 20. O = V – E, ▼ – 1,05 m, Lschelet = 1,80 m. Defunctul a fost depus în

decubit dorsal, cu ambele mâini aşezate pe bazin. Groapa a fost bordată şi acoperită cu piatră, calcar şi tegule romane.

Inventar funerar: • inel de buclă din argint cu capetele desfăcute (d=2,2 cm, g=0,2 cm, G=1,76 g, inv F. 8731, pl. 18/M. 20, 1) / lângă craniu; • inel de buclă din argint cu capetele desfăcute (d=2 x 2,2 cm, g=0,2 cm, G=1,73 g, inv. F. 8732, pl. 18/M. 20, 2) / de cealaltă parte a calotei craniene. M. 21.

O = E–V, ▼ – 0,95 m, Lschelet = 1,80 m. Schelet de adult cu ambele mâini întinse pe lângă corp.

Inventar funerar: • cataramă în formă de liră, fără spin, decorată cu incizii subţiri (L=2,5 cm, l=2,0 cm, g=0,4 cm, G=4,57 g; inv. F. 8715, pl. 19/M. 21, 1) / pe bazin; • inel din bronz (d=2,6 x 2,43 cm, g=0,26 cm, G=2,93 g, inv. F. 8735, pl. 19/M. 21, 3) / sub antebraţul drept; • inel din bronz (d=2,2 cm, g=0,31 cm, G=3,25 g, inv. F. 8738, pl. 19/M. 21, 4) / sub antebraţul stâng; • inel de buclă din bronz (d=2,05 x 2,4 cm, g=0,23 cm, G=2,38 g ,inv. F. 8734, pl. 19/M. 21, 2) / la tâmplă. M. 22.

O = V – E, ▼ – 0,80 m – 1,00 m. Mormânt dublu (femeie şi copil). Picioarele femeii au fost deranjate de la genunchi în jos. Copilul a fost aşezat în braţele femeii.

Inventar funerar: • inel realizat dintr-o bară de argint având secţiunea semirotundă şi ornamentată cu incizii paralele dispuse oblic (d=2,26 cm, g=0,3 cm, G=2,90 g, inv. F. 8721, pl. 19/M. 22, 1) / pe mâna dreaptă; • inel confecţionat dintr-o bandă din bronz asemănătoare cu primul în secţiune, dar care se subţia la capetele sudate. În zona superioară, inelul prezenta un chaton cu 5 proeminenţe dispuse sub forma unui motiv vegetal (d=2,14 cm, g=0,45 x 0,2 cm, G=3,10 g, inv. F. 8728, pl. 19/M. 22, 2) / la mâna dreaptă. M. 23.

▼ – 0,65 m. Schelet de copil din care s-au mai păstrat doar calota şi câteva fragmente de coaste.


O = E – V, ▼ – 1,00 m, Lschelet = 1,60 m. Schelet de adult, depus în decubit dorsal, cu mâna dreaptă pe lângă corp şi stânga pe bazin.

Inventar funerar:

- 32 -

• amuletă din colţ de mistreţ prevăzută cu un orificiu circular cu diametrul de 0,4 cm (L=7,3 cm, l=2,2–2,7 cm, g=1,5 cm; inv. F. 8711, pl. 19/M. 24, 1) / sub omoplatul drept. M. 25.

O = NE - SV, ▼ – 1,10 m – 1,20 m, Lschelet = 1,70m. Scheletul era depus în decubit dorsal, cu craniul căzut pe partea dreaptă şi protejat de o bucată de calcar. Oasele antebraţului stâng se aflau căzute pe bazin, iar cele de la dreptul erau întinse pe lângă corp. Femurul drept era ieşit din acetabulul osului coxal, iar fibula de la gamba stângă se afla deplasată faţă de tibie.


O = E - V, ▼ – 0,80 m, Lschelet = 1,28 m. Defunctul a fost aşezat în decubit dorsal, cu craniul căzut pe partea dreaptă. Starea de conservare a scheletului destul de precară, fapt evidenţiat şi de aspectul trunchiului. Membrele superioare reprezentate de fragmente de humerus şi ulnă, nu ne permit să stabilim nici măcar cu aproximaţie poziţia pe care o aveau. La femurul drept s-a sesizat o mică deplasare faţă de acetabulul osului coxal, articulaţia coxofemurală nefiind perfectă. Restul oaselor scheletului se aflau în conexiune anatomică.

Inventar funerar: • un inel de buclă realizat din sârmă de argint, cu extremităţile depărtate (d = 1,6 cm, g = 0,2 cm, inv. F. 8754; pl. 22/M. 26, 1) / în regiunea osului temporal drept; • câteva fragmente ceramice, lucrate dintr-o pastă semifină de nuanţă cărămizie deschis, decorate cu incizii subţiri, suprapuse orizontal. Poziţia fragmentelor ceramice, ne determină să admitem că făceau parte dintr-un vas de ofrandă / din zona bazinului. M. 27.

O = NE - SV, ▼ – 0,76 m, Lschelet = 0,60 m. Schelet de copil depus în decubit dorsal, cu craniul căzut pe partea stângă. Din membrele superioare s-au mai păstrat unele resturi din humerus, aflate în regiunea cervicală. Pelvisul are oasele coxale fragmentare. Din membrele inferioare s-au mai păstrat unele resturi de femur.

Inventar funerar: • inel de buclă, realizat din sârmă subţire de bronz, cu extremităţile mai distanţate şi mai ascuţite (d=0,9 cm, g=0,1cm, G=0,15 g, inv. F. 8750, pl. 22/M. 27, 1) / la osul temporal; • inel de buclă, confecţionat din sârmă subţire de bronz, cu extremităţile mai apropiate (d=1 cm, g=0,1 cm, G=0,32 g, inv. F. 8751, pl. 22/M. 27, 2) / la osul temporal; • inel de buclă lucrat din fir de bronz, însă cu capetele petrecute (d=2 cm, g=0,1 cm, G=0,60 g, inv. F. 8753, pl. 22/M. 27, 3) / la osul temporal;

- 33 -

• inel de buclă realizat din sârmă de argint, având capetele petrecute (d=1,5 cm, g=0,2 cm; G=0,87 g, inv. F. 8745, pl. 22/M. 27, 4) / la demontarea scheletului din regiunea occipitală. M. 28.

O = NE – SV, ▼ – 0,90 m, Lschelet = 1,14 m. Defunctul era acoperit cu bucăţi de piatră şi calcar de dimensiuni variate. A fost depus într-o parte, respectiv pe dreapta, fapt rezultat din poziţia coastelor. Lipsesc regiunea lombară şi oasele din componenţa membrelor superioare. Pelvisul a fost dezvelit şi el într-o stare fragmentară. Membrele inferioare s-au păstrat parţial şi erau flexate uşor spre dreapta.

Inventar funerar: • inel de buclă rupt în două bucăţi, lucrat din sârmă de argint (d=1,9 cm, g=0,2 cm, G=0,36 g, inv. F. 8758; pl. 23/M. 28, 1) / din regiunea cuprinsă între vertebre şi humerusul drept; • vas borcan, lucrat la roată dintr-o pastă semifină. Vasul are pe suprafaţa negricioasă, mai ales la baza gâtului, pete de nuanţă cărămiziu-castanie, frecvente de altfel şi pe interior, în zona fundului şi a umărului. Decorul, care acoperă doar într-o anumită proporţie suprafaţa exterioară, constă din benzi incizate paralele, dispuse orizontal. Pe fundul vasului se află imprimat un ornament în pozitiv, realizat din linii în reţea (h=10 cm, Dg=8,5 cm, Df=5,5 cm, inv. F. 8761; pl. 23/M. 28, 2) / pe partea stângă a bazinului. M. 29.

O = NE – SV,▼ – 1,23 m, Lschelet = 1,62 m. Scheletul a fost depus în decubit dorsal, cu maxilarele uşor deschise. Antebraţul stâng a fost adus uşor spre şold, iar metacarpienele şi falangele de la mâna dreaptă erau căzute pe bazin. Femurul membrului inferior stâng nu se afla în articulare cu acetabulul osului coxal, iar tibia era deplasată spre stânga.

Inventar funerar: • vas borcan, lucrat la roată, dintr-o pastă semifină omogenă, cu pete cenuşii pe suprafaţa brun-negricioasă. Vasul este bine arcuit în zona diametrului maxim, prezintă un gât scurt şi buza răsfrântă în exterior. Decorul constă în incizii destul de late, suprapuse orizontal, uneori trasate destul de superficial. Fundul vasului posedă o ştampilă, respectiv o cruce în relief, înscrisă în două cercuri concentrice (d=2,50 cm). Acest motiv apare frecvent pe ceramica medievală timpurie, fiind inclus în categoria celor mai vechi semne177 (h=10 cm, Dg=7,5 cm, Df=5,5 cm, inv. F. 8759; pl. 23/M. 29, 1) / în dreapta calotei craniene, la adâncimea de – 0,90 m. 177 Comşa 1961, 294 sq; Fiedler 1992, 159 sq, fig. 37, V/1. Numeroşi cercetători au considerat aceste ştampile drept simple ornamente sau pur şi simplu semne ale meşterilor olari. O altă ipoteză foarte des vehiculată şi destul de tentantă, admitea o semnificaţie magică. Spre exemplu, crucea înscrisă în cerc, corelată şi cu alte semne apropiate acestei game, ar reprezenta o forţă supranaturală, atribuită focului.

- 34 -

M. 30. O = NE – SV, ▼ – 0,61 m, Lschelet = 0,60 m. Schelet de copil acoperit

cu piatră şi calcar. Se afla depus în decubit dorsal, cu craniul căzut pe partea dreaptă. Din membrele superioare s-au mai păstrat doar resturi ale humerusului. Regiunea lombară, sacrală şi coccigiană lipsesc aproape în totalitate, iar membrele inferioare mai sunt reprezentate doar prin fragmente de femur.


O = V – E, ▼ – 0,89 m. Din schelet s-a mai păstrat doar calota craniană, ale cărei dimensiuni sugerează un mormânt de copil.

Inventar funerar: • brăţară din bronz cu capetele ascuţite (d=4 cm, g=0,3 cm, G=4,39 g, inv. F. 8762; pl. 24/M. 31, 1) / pe resturile din ulna şi radiusul de la antebraţul drept; • inel de buclă cu capetele desfăcute realizat din sârmă de argint (d=1,9 cm, g=0,16 cm, G=0,96 g, inv. F. 8748, pl. 24/M. 31, 2) / sub craniu; • inel de buclă cu capetele desfăcute lucrat dintr-o sârmă de argint (d=1,66 cm, g=0,16 cm, G=0,97 g, inv. F. 8749; pl. 24/M. 31, 3) / sub craniu. M. 32.

O = NE – SV, ▼ – 0,76 m, Lschelet = 1,62 m. Defunctul se afla depus în decubit dorsal, cu craniul căzut pe partea stângă şi oasele antebraţelor împreunate pe regiunea lombară. Vertebrele s-au conservat satisfăcător. Osul sacru lipseşte.


O = NE - SV, ▼ – 0,90 m, Lschelet = 1,62 m. Scheletul a fost aşezat în decubit dorsal, cu oasele antebraţului drept căzute pe bazin, cele ale braţului stâng, reprezentate numai de humerus, s-au aflat probabil în prelungirea corpului. Regiunea cuprinsă între vertebre şi humerusul stâng a pus în evidenţă un fragment de arsură.

Inventar funerar: • inel de buclă de formă uşor ovoidală, cu capetele petrecute, lucrat din sârmă de bronz (d=1,9 x 2,3 cm, g=0,1 cm, G=0,55 g, inv. F. 8752, pl. 25/M. 33, 1) / din regiunea osului temporal drept; • inel pentru deget cu chaton aflat în stare fragmentară şi lucrat din sârmă de argint aplatizată prin batere în zona verigii (d=2,1 cm, g=0,1 cm, l=0,3 cm, G=2,38 g, inv. F. 8747, pl. 25/M. 33, 2) / lângă falangele mâinii drepte. M. 34.

O = V - E, ▼ – 0,64 m, Lschelet = 1,46 m. Defunctul a fost depus în decubit dorsal, cu craniul căzut pe partea dreaptă. Osul zigomatic şi maxilarul se aflau în stare fragmentară, iar mandibula şi clavicula stângă erau puţin

- 35 -

deplasate. Coloana vertebrală s-a păstrat parţial. Oasele antebraţelor, dezvelite şi ele într-o stare fragmentară, erau căzute pe bazin. Ulna de la antebraţul drept era căzută oblic pe bazin, cu oasele coxale fragmentare. Restul oaselor se aflau în conexiune anatomică.


O = NE - SV, ▼ – 0,90 m, Lschelet = 1,82 m. Scheletul a fost depus în decubit dorsal, cu craniul întors spre dreapta şi mandibula căzută pe claviculă. Trebuie făcută o precizare legată de centura scapulară, ale cărei clavicule nu mai aveau poziţia anatomică firească. O altă remarcă are în vedere pelvisul, la care osul coxal drept era deplasat în direcţia membrelor inferioare. Oasele antebraţelor se aflau aşezate pe lângă corp, iar partea dreaptă a bazinului era uşor deplasată în comparaţie cu partea stângă.


O = NE - SV, ▼ – 0,77 m, Lschelet = 1,46 m. Defunctul a fost depus în decubit dorsal. Claviculele sunt deplasate. Antebraţele erau aşezate pe lângă corp, cu menţiunea că stângul era adus uşor spre bazin.


O = V - E, ▼ – 0,86 m, Lschelet = 1,70 m. Scheletul a fost depus în decubit dorsal, fiind acoperit cu piatră şi calcar. Scapula şi clavicula de la stângul erau deplasate, iar din coloană s-au mai păstrat câteva resturi în regiunea toracală. Oasele antebraţului stâng erau căzute pe bazin, iar cele de la dreptul se aflau în prelungirea corpului.


O = SV - NE, ▼ – 0,73 m, Lschelet = 1,50 m. Defunctul se afla într-o poziţie uşor răsucită, probabil pe o parte, fapt sesizabil şi din examinarea regiunii lombare şi cervicale. Oasele antebraţului drept erau căzute pe torace, iar humerusul intra sub mandibulă. Din mâna stângă s-a mai păstrat doar humerusul care se află în prelungirea corpului, ulna şi radiusul, lipsind. Membrele inferioare erau flexate spre dreapta, iar craniul era căzut şi el în aceeaşi direcţie.

Inventar funerar: • inel de buclă cu dimensiune fixă, confecţionat din bronz (d=1,7 cm, g=0,2 cm, G=0,83, inv. F. 8756; pl. 26/M. 38, 1) / de la osul temporal stâng. M. 39.

O = V - E, ▼ – 0,76 m, Lschelet = 0,26 m. Din scheletul acoperit cu piatră şi calcar s-au mai dezvelit resturi din coloana vertebrală şi antebraţe, fapt ce nu mai permite stabilirea cu destulă exactitate a poziţiei acestora.


- 36 -

M. 40. O = SV - NE, ▼ – 0,82 m, Lschelet = 1,18 m. Defunctul a fost întins în

decubit dorsal, cu craniul căzut pe partea stângă şi maxilarele deschise. Oasele antebraţului stâng erau căzute pe bazin, iar cele de la dreptul se aflau întinse pe lângă corp. Fibula membrului inferior drept se afla deplasată spre stânga.

Inventar funerar: • inel de buclă rupt în două bucăţi, realizat din sârmă de argint, cu extremităţile distanţate (d=1,5 cm, g=0,1 cm, G=0,61 g, inv. F. 8746; pl. 26/M. 40, 1) / din zona osului temporal drept. M. 41.

O = E - V, ▼ – 0,91 m, Lschelet = 1,76 m. Depus în decubit dorsal, scheletul avea capul întors spre dreapta şi membrele superioare întinse pe lângă corp. Scapula şi clavicula nu s-au mai păstrat.

Inventar funerar: • buton realizat din bronz, în formă de ciupercă, cu orificiul urechii fragmentar (d=0,7 cm, L=1 cm, G=1 g, inv. F. 8757; pl. 27/M. 41, 1) / pe stern. M. 42.

O = V - E, ▼ – 0,80 m, Lschelet = 1,58 m. Defunctul era depus în decubit dorsal, cu braţele întinse pe lângă corp, capul întors spre dreapta şi maxilarele deschise. Ulna de la antebraţul drept era căzută pe osul coxal, iar din antebraţul stâng s-a mai păstrat doar humerusul.

Inventar funerar: • inel de păr simplu din bronz, care avea capetele petrecute (d=1,7 cm, g=0,2 cm, G=0,80 g, inv. F. 8755; pl. 27/M. 42, 1) / din regiunea osului temporal stâng. M. 43.

O = NE - SV, ▼ – 0,91 m, Lschelet = 1,50 m. C1 = 1,20 m x 1,20 m. Defunctul, aflat într-o stare de conservare destul de precară, a fost acoperit cu bucăţi de piatră şi calcar. Era depus în decubit dorsal, cu craniul căzut pe stânga, braţele îndoite din cot şi aduse spre bazin. Clavicula, scapula şi coloana vertebrală lipsesc, iar pelvisul mai prezintă unele resturi din oasele coxale. Membrul inferior stâng era flexat puţin spre stânga.


O = E - V, ▼ – 0,83 m, Lschelet = 1,60 m. Datorită faptului că în suprafaţa propriu-zisă am surprins un bloc de calcar care acoperea un posibil mormânt, s-a impus şi în acest caz efectuarea unei casete – C2 = 2,00 m x 0,70 m. Scheletul, conservat satisfăcător, a fost depus în decubit dorsal, cu craniul întors puţin spre dreapta, iar oasele antebraţului stâng aşezate pe osul coxal. La mâna dreaptă, ulna şi radiusul se aflau într-o poziţie

- 37 -

nefirească, acelaşi lucru fiind observat şi la humerus, al cărui cap humeral se afla în apropierea osului parietal. Fibula de la membrul inferior drept intra oblic sub tibia şi fibula de la stângul.


O = V - E, ▼ – 0,77 m, Lschelet = 1,42 m, C3 = 1,00 m x 1,10 m x 2,40 m. Depus în decubit dorsal, scheletul avea craniul căzut pe stânga, iar scapula şi clavicula stângă erau uşor deplasate comparativ cu partea dreaptă. Humerusul de la mâna stângă era deplasat până în zona calotei, iar capul humeral se afla aproape de unghiul mandibulei. La mâna dreaptă, îndoită din cot, articularea humerusului cu ulna, deplasată oblic pe stern, s-a realizat deasupra osului coxal.


O = NE – SV, ▼ – 1,20 m, Lschelet = 1,60 m. Scheletul, destul de bine conservat, se afla în decubit dorsal, cu craniul căzut pe stânga şi maxilarele deschise. Oasele antebraţului drept se aflau în prelungirea corpului, cu observaţia că radiusul era căzut oblic peste femur. La mâna stângă ulna era căzută oblic pe radius, respectiv extremitatea superioară se afla pe regiunea toracală.

Inventar funerar: • vas borcan lucrat la roată dintr-o pastă mai grosieră, care avea suprafaţa brun-negricioasă şi pete cărămizii pe interior, preponderente la partea superioară. El era decorat cu registre alternative de linii incizate orizontal. Buza vasului era uşor deformată (h=10 cm, Dg=11,5 cm, Df=8 cm, inv. F. 8760; pl. 28/M. 46, 1) / lângă articulaţia genunchiului. M. 47.

O = SV – NE, ▼ – 1,10 m, Lschelet = 1,28 m. Defunctul a fost depus în decubit dorsal, cu craniul orientat cu zona maxilo-facială în sus şi maxilarele deplasate. Ulna şi radiusul de la mâna stângă se aflau în regiunea toracală, iar humerusul de la dreapta era căzut pe osul coxal.

Inventar funerar: • câteva fragmente ceramice de mici dimensiuni, al căror decor nu se mai poate determina în totalitate, cu excepţia unei benzi din linii incizate destul de şterse. Ele provin probabil dintr-un vas de ofrandă /din zona de articulare a bazinului cu femurul drept. M. 48.

O = V – E, ▼ – 0,50 m – 0,70 m, Lschelet = 1,60 m. Presupunem că este un schelet de femeie, depus în decubit dorsal. Craniul era căzut spre stânga. Bazinul s-a conservat destul de precar. Ulna şi radiusul de la antebraţul stâng se aflau lângă humerus. Oasele antebraţului drept erau căzute pe coaste. Membrele inferioare au fost flexate spre stânga.

- 38 -

Inventar funerar: • inel de buclă realizat din fir de sârmă de argint (d = 1,8 cm, g = 0,1 cm, G = 0,41 cm; pl. 30/M. 48, 1) / lângă osul temporal drept; • inel de buclă din bronz (d=1,8 cm, g=0,1 cm, G=0,50 g, inv. 9037; pl. 30/M. 48, 2) / în zona parietalului stâng. M. 49.

O = NV - SE, ▼ – 0,50 m – 0,70 m, Lschelet = 1,76 m. Defunctul a fost depus în decubit dorsal şi avea zona maxilo-facială orientată spre partea dreaptă. Oasele antebraţului stâng se aflau depuse pe bazin. Ulna şi radiusul de la antebraţul drept erau aşezate pe vertebrele din regiunea toracală.


O= V – E, ▼ – 0,50 m, Lschelet = 0,52 m. Schelet de copil depus în decubit dorsal, cu craniul căzut spre dreapta. Humerusurile, bazinul, femurele şi oasele gambei s-au păstrat parţial. Mai bine conservate s-au dovedit a fi vertebrele din regiunea lombară.


O= V – E, ▼ – 0,50 m – 0,70 m, Lschelet = 1,70 m. Schelet depus în decubit dorsal, cu craniul căzut pe partea stângă. Braţul stâng era îndoit din cot, iar radiusul şi ulna se aflau pe osul coxal. Ulna şi radiusul de la antebraţul drept erau aşezate pe regiunea lombară. Fragmente din mandibulă s-au depistat în zona labelor picioarelor.

Inventar funerar: • inel de buclă, confecţionat din fir de sârmă din bronz, circular în secţiune (d=1,36 x 1,6 cm, g=0,1 cm, G=0,44 g, inv. F. 9039; pl. 30/M. 51, 1) / lângă osul temporal drept. M. 52.

O = SE – NV, ▼ – 0,60 m – 0,66 m, Lschelet = 1,47 m. Defunctul a fost acoperit cu un strat de aproximativ 0,25 m – 0,30 m, suprapus de două bucăţi de piatră de calcar de dimensiuni mici. A fost depus în decubit dorsal, cu craniul căzut pe partea stângă. Poziţia braţelor era identică cu cea surprinsă la M.51.

Inventar funerar: • inel de buclă din bronz cu extremităţile depărtate (d=1,8 cm, g=0,12 cm, G=0,30 g; inv. 9035, pl. 30/M. 52, 1) / lângă osul temporal stâng. M. 53.

O = NE - SV, ▼ – 0,68 m, Lschelet = 0,54 m. Schelet de copil depus în decubit dorsal, cu calota craniană sfărâmată. Fără inventar funerar.

- 39 -

M. 54. O = SE – NV, ▼ – 0,57 m, Lschelet = 0,38 m. Schelet de copil depus în

decubit dorsal. S-au mai surprins doar unele resturi din calota craniană. Fără inventar funerar.

M. 55. O = SV - NE, ▼ – 0,93 m, Lschelet = 1,50 m. Schelet de femeie depus

în decubit dorsal, cu craniul întors spre stânga. Ulna şi radiusul de la antebraţul stâng erau poziţionate pe regiunea lombară. Oasele antebraţului drept erau aşezate pe coaste, iar membrul inferior drept uşor flexat. La circa 0,25 m de calota craniană se afla o piatră din calcar. O altă piatră am depistat la 0,10 m faţă de laba piciorului stâng. Mormântul a fost acoperit cu o piatră fasonată din calcar de dimensiuni apreciabile (L = 1,36 m, l = 0,40 – 0,50 m, g = 0,28 m).

Inventar funerar: • fragment ceramic cu decor realizat din incizii trasate superficial (pl. 31/M. 55, 4) / în dreapta calotei craniene; • zurgălău din bronz (h=1,8 cm, g=1,10 cm; G=2,76 g, inv F. 9036, pl. 31/M. 55, 1-2) / lângă osul occipital; • brăţară din bară de bronz circulară în secţiune, deschisă (d=6,9 x 7,05 cm, g=0,35 cm la capete şi 0,44 cm în zona centrală, G=22,72 g, inv. F. 9037; pl. 31/M. 55, 3) / pe antebraţul drept; • biluţă din sticlă, lenticulară în secţiune (d=0,6 x 0,8 cm, G=0.49 g, inv. F. 9038; pl. 31/M. 55, 6) / pe osul sacru; • inel de buclă din bronz (d=1,7 cm, g=0,1 cm, G=0,76 g, inv. F. 9040; pl. 31/M. 55, 9) / la temporalul stâng; • inel de buclă din bronz (d=2,1 cm, g=0,16 cm, G=0,87 g, inv. F. 9041, pl. 31/M. 55, 8) / pe partea stângă, lângă humerus; • inel de buclă din bronz (d=1,8 cm, g=0,11 cm, G=0,48 g, inv. F. 9043, pl. 31/M. 55, 7) / pe partea stângă, aproape de humerus; • inel de buclă din bronz, cu extremităţile apropiate (d=1,63 x 2 cm, g=0,1 cm, G=0,28 g, inv. F. 9042, pl. 31/M. 55, 5) / pe craniu, în dreapta. M. 56.

O= NE - SV, ▼ – 0,60 m – 0,66 m, Lschelet = 0,60 m. Schelet de copil depus în decubit dorsal, foarte sumar conservat. S-au mai păstrat resturi din calota craniană şi din membrele inferioare. Mormântul a fost acoperit cu trei bucăţi din piatră de calcar (L = 0,68 m, l = 0,43 m; L = 0,40 m, l = 0,20 m – 0,30 m, g = 0,27 m; L = 0,55 m, l = 0,40 m), foarte bine fasonate. Fără inventar funerar. M. 57.

O = SV – NE, ▼ – 0,86 m, Lschelet = 1,84 m. Defunctul a fost depus în decubit dorsal, cu craniul căzut pe partea dreaptă. Oasele antebraţului stâng erau aşezate pe osul coxal, iar cele de la dreptul se aflau pe coapsă.

- 40 -

Mormântul a fost acoperit cu o piatră de calcar fasonată (L = 0,62 m, l = 0,48 m, g = 0,26 m). Fără inventar funerar. M. 58.

O = V – E, ▼ – 0,74 m, Lschelet = 1,32 m; descoperit de Radu Ciobanu. Schelet de adult depus în decubit dorsal. Oasele antebraţelor şi în general partea superioară a corpului nu se aflau în poziţie anatomică. Conservat satisfăcător.

Inventar funerar: • inel de păr din argint cu o extremitate în -s (d=2,2 cm x 2,5 cm, gfir=0,2 cm, G=2,65 g, inv. F. 9281, pl. 33/M. 58, 1) / sub craniu. M. 59.

O = V – E, ▼ – 0,70 m, Lgroapă = 1,80 m, lgroapă = 0,66 m, Lschelet = 1,66 m; descoperit de Radu Ciobanu. Schelet de adult depus în decubit dorsal, cu craniul căzut pe partea stângă. Oasele antebraţelor erau depuse pe bazin. Pe partea stângă a humerusului, o bucată de calcar delimita marginea gropii. Conservat satisfăcător. Inventar funerar: • denar arpadian din argint emis de regele Andrei I (d = 1,6 cm; G = 0,30 g, inv. F. 9283, pl. 33/M. 59, 1) / pe partea stângă a calotei craniene, aproape de resturile din mandibulă; • aplică discoidală din bronz cu decor cruciform, prevăzută cu două perforaţii (d=3 cm, gtablă=0,1 cm, dperforaţii=0,2 cm; G=4,9 g, inv. F. 9282, pl. 33/M. 59, 2) / la curăţirea mormântului, în exteriorul gropii pe partea stângă. M. 60.

O = V – E, ▼ – 0,60 m, Lgroapă = 1,53 m, lgroapă = 0,45 m, Lschelet = 1,15 m. Schelet de copil depus în decubit dorsal, conservat destul de precar. Braţul drept era întins pe lângă corp, iar antebraţul stâng aşezat pe abdomen. Lipsesc oasele gambei stângi.

Inventar funerar: • inel de păr cu o extremitate în –s, cu o mărgea din ceramică (d=2,2 cm x 1,9 cm, gfir=0,22 cm, inv. F. 9258, pl. 34/M. 60, 1) / pe partea dreaptă a craniului; • inel de păr cu s-ul fragmentar (d=1,15 cm, gfir=0,16 cm, G=0,56 g, inv. F. 9255, pl. 34/M. 60, 2) / între oasele craniului, pe partea stângă; • inel de păr cu o extremitate în –s (d=1,15 cm, gfir=0,16 cm, G=0,60 g, inv. F. 9257, pl. 34/M. 60, 3) / pe partea dreaptă a toracelui; • inel de păr cu o extremitate în –s (d=1,42x 1,5 cm, gfir=0,13 cm, G=0,46 g, inv. F. 9259, pl. 34/M. 60, 4) / pe partea stângă a craniului; • inel de păr cu s-ul fragmentar (d=1,2 cm, gfir=0,16 cm, G=0,63 g, inv. F. 9477, pl. 34/M. 60, 5) / la oasele mâinii drepte;

- 41 -

•inel de păr cu s-ul fragmentar (d=1,93 cm, gfir=0,23 cm, G=1,84 g, inv. F. 9254, pl. 34/M. 60, 8) / între oasele craniului, pe partea stângă; • inel de păr cu o extremitate în –s (d=1,68 cm, gfir=0,14 cm, G=0,45 g, inv. F. 9256, pl. 34/M. 60, 9) / pe partea stângă a craniului; • mărgele simple şi segment (pl. 34/M. 60, 6-7, 10-11) / între resturile craniului. M. 61.

O = VNV - ESE, ▼ – 0,41 m, Lschelet = 1,15 m. Groapa nu s-a conturat. Schelet de copil depus în decubit dorsal, conservat destul de precar. S-au păstrat mai ales humerusurile şi bazinul.

Inventar funerar: • inel de păr din bronz cu o extremitate în –s (d=2 cm, gfir=0,2 cm, G=1,27 g, inv. F. 9260, pl. 34/M. 61, 1) / sub cap. M. 62.

O = V - E, ▼ – 0,60 m – 0,65 m, Lgroapă = 1,28 m, lgroapă = 0,55 m, Lschelet = 1,15 m. Schelet de copil depus în decubit dorsal.

Inventar funerar: • inel de păr din argint, cu extremitatea în –s ruptă (d=1,5 cm x 1,7 cm, gfir=0,1 cm, G=0,43 g, pl. 34/M. 62, 1) / lângă craniu; • s-au mai descoperit trei mărgele, din care două piese segment cu urme de aurire (L=0,6–0,7 cm, d=0,4 cm, pl. 34/M. 62, 2, 3) şi una din pastă roşie de sticlă (L=0,3 cm, d=0,3 cm; pl. 34/M. 62, 4) / în zona gâtului, pe partea stângă. M. 63.

O = V - E, ▼ – 0,50 m – 0,62 m, Lgroapă = 1,98 m, lgroapă = 0,69 m, Lschelet = 1,88 m. Schelet de femeie depus în decubit dorsal. Braţele sunt aşezate pe lângă corp. Femurul stâng era uşor deplasat. Sub cap avea o bucată de lemn.

Inventar funerar: • colan torsadat din patru sârme de bronz, cu sistem de închidere buclă-cârlig (d=14,1 x 15,1 cm, g=0,7 cm, inv. F. 9250, pl. 35/M. 63, 4) / la gât; • inel pentru deget cu dimensiune fixă, realizat din bandă de bronz (d=2,3 cm, gbandă=0,2 cm, lbandă=0,3 cm; G=1 g, inv F. 9253, pl. 34/M. 63, 2) / lângă femurul drept; • inel pentru deget din bronz, cu capetele subţiate, deschis şi circular în secţiune (d=2,2 x 2,3 cm, gfir=0,3 cm, gcapete=0,2 cm; G=1,28 g, inv. F. 9251, pl. 34/M. 63, 1) / lângă femurul stâng; • inel de păr din argint cu extremitatea în –s ruptă (d=1,7 cm, gfir=0,1 cm; G=0,47 g, inv. F. 9253, pl. 34/M. 63, 3) / la temporalul stâng. M. 64.

O = V – E, ▼ – 0,60 m – 0,90 m, Lgroapă = 1,71 m, lgroapă = 0,45 m, Lschelet = 1,48 m. Schelet depus în decubit dorsal, cu ambele antebraţe

- 42 -

aşezate pe bazin. Membrele inferioare sunt flexate spre dreapta. Conservat foarte bine.


O = V – E, ▼ – 0,57 m, Lgroapă = 1,33 m, lgroapă = 0,36 m, Lschelet = 1,10 m. Schelet de copil depus în decubit dorsal. Membrele superioare sunt întinse pe lângă corp. Conservat satisfăcător.

Inventar funerar: • inel de buclă, realizat din bronz, circular în secţiune, cu extremităţile ascuţite, recuperat în stare fragmentară (d=1,1 cm, gfir=0,1 cm, G=0,09 g, inv. F. 9265) / lângă temporalul stâng; • inel de păr din bronz, cu o extremitate în –s (d=1,9 cm x 2 cm, gfir=0,1 cm, G=0,88 g,inv. F. 9264, pl. 35/M. 65, 1) / sub calota craniană. M. 66.

O = V – E, ▼ – 0,63 m – 0,83 m, Lgroapă = 1,96 m, lgroapă = 0,58 m, Lschelet = 1,85 m. Schelet de adult depus în decubit dorsal, cu craniul căzut pe partea stângă. Oasele antebraţului stâng sunt aşezate pe lângă corp, iar cele de la dreptul pe bazin. Conservat foarte bine.

Inventar funerar: • fragment de cuţit (inv. F. 9266, pl. 36/M. 66, 1) / în partea dreaptă a bazinului. M. 67.

O = V – E, Lgroapă = 1,96 m, lgroapă = 0,60 m – 0,70 m, Lschelet = 1,66 m. Schelet de adult depus în decubit dorsal. Oasele antebraţelor erau depuse pe bazin. Tibia de la gamba dreaptă şi osul sacru erau deplasate. Conservat foarte bine.

Inventar funerar: • denar arpadian emis de regele Petru I (d=1,6 cm, G=0,27 g, inv. F. 9284, pl. 36/M. 67, 2) / lângă maxilar, pe partea stângă; • fragment de cui (?) din fier (pl. 36/M. 67, 1) / la conturarea gropii. M. 68.

O = V – E, Lgroapă = 1,90 m, lgroapă = 0,54 m – 0,60 m, Lschelet = 1,68 m. Schelet de femeie depus în decubit dorsal. Oasele antebraţului drept sunt căzute pe bazin şi torace, iar cele de la stângul pe lângă corp.

Inventar funerar: • inel torsadat din argint (d=2,3 cm, g=0,4 cm, G=4,58 g, inv. F. 9267, pl. 36/M. 68, 2) / la mâna dreaptă; • inel de păr din argint cu o extremitate în –s, în stare fragmentară (d=1,9 x 1,6 cm, g=0,15 cm, G=0,82 g, pl. 36/M. 68, 1) / deasupra umărului stâng. M. 69.

O = V – E, ▼ – 0,52 m – 0,72 m, Lgroapă = 1,10 m, lgroapă = 0,50 m, Lschelet = 0,86 m. La ▼ – 0,36 m a apărut o amenajare cu bucăţi informe de

- 43 -

calcar (Ltotală = 1.24 m, O = V – E). Sub bucăţile de calcar s-a descoperit un schelet de copil depus în decubit dorsal. La cap avea o gresie, iar pe partea dreaptă a scheletului o altă bucată de gresie. Pe partea stângă a bazinului se afla o cărămidă. Craniul era căzut pe partea dreaptă. Oasele antebraţului stâng erau aşezate pe lângă corp, iar cele de la dreptul, probabil pe abdomen. Membrele inferioare nu se aflau în poziţie anatomică. Conservat satisfăcător.


O = VNV – ESE, ▼ – 0,50 m – 0,64 m, Lgroapă = 2,10 m, lgroapă = 0,60 m, Lschelet = 1.80 m. La ▼ – 0,34 m s-a evidenţiat o amenajare cu bucăţi informe din piatră (Ltotală = 2.34 m). Se remarcă un bloc masiv din calcar care a avut probabil destinaţie iniţială de inscripţie. La bază, blocul este distrus (Lbloc = 0,83 m, lbloc = 0,42 m, g = 0,15 m). Sub amenajare s-a descoperit un schelet de adult, depus în decubit dorsal, conservat foarte bine. Oasele antebraţului stâng erau căzute pe abdomen, iar cele de la dreptul pe lângă corp. Craniul era căzut pe partea dreaptă.

Inventar funerar: • denar arpadian din argint emis de regele Andrei I, în stare fragmentară (Av. † REX AND. .AS, Rv. REGIA . CIVITAS (d=1,7cm, G=0,28 g, inv. F. 9285, tipul H8 Kovács, pl. 36/M. 70, 1) / pe partea dreaptă, în apropierea gurii. M. 71.

O = V – E, ▼ – 0,54 m – 0,62 m, Lgroapă = 0,80 m, lgroapă = 0,38 m – 0,40 m, Lschelet = 0,60 m. La ▼ – 0,30 m, s-a identificat o amenajare cu cărămizi şi fragmente informe de calcar (Ltotală = 1,05 m, O = V – E). Sub amenajare s-a găsit un schelet de copil depus într-o groapă de formă rectangulară. La cap avea o piatră ce presupunem că este din gresie. Din schelet s-au mai păstrat resturi din calotă, din membrele inferioare şi superioare. Oasele antebraţului stâng erau căzute pe bazin, iar cele de la dreptul pe lângă corp. Conservat satisfăcător.

Inventar funerar: • inel de păr cu o extremitate în –s, realizat din sârmă de argint (d=1,7 cm x 1,9 cm ,gfir=0,1 cm, G=0,54 g, inv. F. 9269, pl. 37/M. 71, 1) / pe partea dreaptă a calotei craniene; • şirag de mărgele (inv. F. 9270, pl. 37/M. 71, 2) / sub craniu. M. 72.

O = V – E, ▼ – 0,46 m – 0,66 m, Lgroapă = 1,98 m, lgroapă = 0,43 m – 0,55 m, Lschelet = 1,58 m. Schelet depus în decubit dorsal cu braţele întinse pe lângă corp. Unul dintre oasele antebraţului stâng este deplasat şi căzut pe bazin. Craniul era aşezat pe partea dreaptă. Orbitele sunt îndreptate spre sud. Conservat satisfăcător.


- 44 -

M. 73. O = VNV – ESE, ▼ – 0,54 m – 0,62 m, Lgroapă = 1,26 m, lgroapă = 0,52

m – 0,56 m, Lschelet = 0,61 m. Schelet de copil depus în decubit dorsal, din care s-au mai păstrat resturi din calotă şi din membrele inferioare. Groapa avea formă rectangulară. S-au observat resturi de cărbune pe partea dreaptă, în apropierea mandibulei.


O = VNV - ESE, ▼ – 0,52 m – 0,58 m, Lgroapă = 0,88 m, lgroapă = 0,44 m – 0,46 m. Groapă de formă rectangulară. Schelet de copil depus în decubit dorsal. S-au conservat destul de precar resturi din calotă şi din membrele inferioare.


O = V – E, ▼ – 0,54 m – 0,92 m, Lgroapă = 2,28 m, lgroapă = 0,70 m, Lschelet = 1,86 m. Schelet de adult depus în decubit dorsal. Conservat foarte bine. Oasele antebraţului stâng erau căzute pe bazin, iar cele de la dreptul pe lângă corp. Craniul era căzut pe partea dreaptă. Pe partea stângă, în apropierea braţului se afla o bucată de calcar. Fără inventar funerar. M. 76.

O = V – E, ▼ – 0,60 m, Lschelet = 0,80 m. Schelet de copil depus în decubit dorsal. Conservat foarte precar. S-

au mai păstrat resturi din calotă, coaste şi membrele inferioare. Inventar funerar:

• patru mărgele din pastă albă (L=0,3-0,4 cm; inv. F. 9271, pl. 38/M. 76, 1-4). M. 77.

O = VNV – ESE, ▼ – 0,52 m – 0,72 m, Lgroapă = 1,76 m, lgroapă = 0,58 m, Lschelet = 1,54 m. Schelet depus în decubit dorsal. Craniul era orientat cu zona maxilo-facială în sus. Oasele antebraţelor erau căzute pe bazin.

Inventar funerar: • inel de buclă lucrat din fir de bronz, cu extremităţile subţiate şi suprapuse (d = 2,1 cm, gfir = 0,3 cm, gcapete = 0,2 cm; G = 1,68 g, inv. F. 9272, pl. 38/M. 77, 1) / la osul temporal stâng. M. 78.

O = VNV – ESE, ▼ – 0,50 m – 0,60 m, Lgroapă = 1,86 m, lgroapă = 0,62 m – 0,70 m, Lschelet = 1,62 m. Schelet de adult depus în decubit dorsal. Craniul era orientat cu zona maxilo-facială în sus. Conservat foarte bine. Oasele antebraţelor erau căzute pe bazin, metacarpienele căzute pe bazin şi între femure. În regiunea bazinului s-au observat resturi de cărbune.


- 45 -

M. 79. O = VNV – ESE, ▼ – 0,50 m – 0,68 m, Lgroapă = 1,56 m, lgroapă = 0,50

m – 0,54 m, Lschelet = 1,10 m. Schelet de copil depus în decubit dorsal. Craniul era orientat cu zona maxilo-facială în sus, iar oasele antebraţelor căzute pe bazin. Osul sacru era deplasat, la fel şi o parte din bazin, plasat lângă femurul drept.

Inventar funerar: • inel de păr din sârmă de argint, cu o extremitate în –s (d=1,8 cm, gfir=0,2 cm, ls=0,5 cm, G=1,18 g, inv. F. 9273; pl. 39/M. 79, 1) / sub craniu. M. 80.

O = VNV – ESE, ▼ - 0,30 m – 0,40 m, Lgroapă = 1,78 m, Lschelet = 1,60 m. Schelet de adult depus în decubit dorsal. Craniul era orientat cu zona maxilo-facială în sus. Oasele antebraţului drept erau căzute pe bazin, iar cele de la antebraţul stâng pe lângă corp. Toracele s-a conservat destul de precar. Fără inventar funerar. M. 81.

O = V – E, ▼ – 0,54 m, Lgroapă = 0,70 m, lgroapă = 0,30 m, Lschelet = 0,60 m. La ▼ – 0,30 m, în martorul de 0,50 m dintre S. IV – S. 2, s-au identificat bucăţi informe de calcar şi gresie (Ltotală = 0,72 m). Sub amenajare s-a găsit un schelet de copil depus în decubit dorsal. S-au mai conservat resturi din calota craniană.


O = V – E, ▼ – 0,35 m – 0,50 m, Lgroapă = 0,94 m, lgroapă = 0,30 m – 0,40 m, Lschelet = 0,70 m. La adâncimea de – 0,30 m, în martorul de 0,50 m dintre S. IV – S. 2, s-au identificat cărămizi, bucăţi informe de calcar şi gresie. Schelet de copil depus în decubit dorsal. Conservat destul de precar. S-au mai păstrat resturi din membrele inferioare, superioare şi coaste.


O = V – E, ▼ – 0,50 m – 0,78 m, Lgroapă = 1,90 m, lgroapă = 0,60 m – 0,70 m, Lschelet = 1,70 m. Identificat în martorul dintre S. IV – S. 2, la o distanţă de 1,10 m faţă de M. 82. Defunctul a fost depus în decubit dorsal. Craniul avea zona maxilo-facială orientată în sus. Clavicula stângă şi oasele gambei stângi sunt deplasate. Oasele antebraţului drept sunt căzute pe bazin, iar cele de la stângul pe lângă corp. Conservat satisfăcător.


O = V – E, ▼ – 0,58 m, Lgroapă = 1,10 m, lgroapă = 0,35 m – 0,36 m, Lschelet = 0,73 m. Schelet de copil depus în decubit dorsal, cu craniul

- 46 -

conservat destul de sumar. S-au mai păstrat resturi din coaste, bazin şi femurul stâng.


O = VNV – ESE, ▼ – 0,66 m, Lschelet = 1,20 m. Schelet de copil depus în decubit dorsal, cu craniul căzut pe partea stângă. S-au mai păstrat resturi din coaste, femure şi membrele superioare. Oasele antebraţului stâng erau aşezate pe lângă corp, iar cele de la dreptul erau căzute pe bazin.


O = VNV – ESE, ▼ – 0,52 m – 0,72 m, Lgroapă = 2,00 m, lgroapă = 0,50 m – 0,56 m, Lschelet = 1,40 m, C6 = 0,70 m x 2,40 m. Schelet de adult depus în decubit dorsal, cu humerusul stâng deplasat şi oasele antebraţului stâng căzute pe bazin. Oasele antebraţului drept erau aşezate pe lângă corp. Craniul era căzut pe stânga. S-au mai păstrat resturi din coaste şi din membrul inferior stâng. Femurul drept s-a păstrat parţial.


O = VNV – ESE, ▼ – 0,50 m – 0,70 m, Lgroapă = 1,86 m, lgroapă = 0,50 m – 0,60 m, Lschelet = 1,54 m, C7 = 1,90 m x 1,40 m. Schelet de adult depus în decubit dorsal, cu craniul căzut pe partea stângă. Oasele antebraţului stâng erau aşezate pe lângă corp, iar cele de la dreptul erau depuse pe bazin. Starea de conservare este satisfăcătoare.


O = V – E, ▼ – 0,50 m – 0,80 m, Lgroapă = 2,12 m, lgroapă = 0,60 m – 0,64 m, Lschelet = 1,66 m. Schelet de adult depus în decubit dorsal, cu craniul căzut pe partea dreaptă. Oasele antebraţului drept sunt aşezate pe bazin, iar cele de la stângul plasate pe lângă corp. Conservat foarte bine.


O = VSV – ENE, ▼ – 0,83 m – 1,10 m, Lgroapă = 2,17 m, lgroapă = 0,59 m. Schelet de adult depus în decubit dorsal, cu craniul căzut pe partea stângă, iar braţele aşezate pe lângă corp. A fost descoperit sub M.59. Pe partea stângă s-au identificat resturi de cărbune. De asemenea, lemn ars mai apare pe partea dreaptă, în regiunea bazinului, până la oasele gambei. Groapa mormântului este de formă rectangulară şi bordată de piatră şi gresie, la cap, bazin, femurul şi gamba stângă. Pe partea dreaptă, un fragment de calcar apare pe marginea gropii în zona genunchiului.

Inventar funerar: • inel pentru deget, realizat din sârmă de bronz circulară în secţiune, cu capetele apropiate şi subţiate, ascuţit la unul dintre capete (d=2,2 cm,

- 47 -

gfir=0,3 cm, gcapete=0,2 cm; G=2,25 g, inv. F. 9277, pl. 40/M. 89, 5) / la mâna dreaptă; • inel pentru deget din bronz, având secţiunea circulară şi capetele desfăcute (d=1,93 x 2,2 cm, gfir=0,13 cm, G=0,59 g, inv. F. 9278, pl. 40/M. 89, 4) / la mâna stângă; • inel de buclă din sârmă subţire de argint (d=1,4 cm, gfir=0,1 cm, G=0,19 g, inv. F. 9275; pl. 40/M. 89, 1) / la temporalul drept; • inel de buclă din sârmă de argint (d=1,6 cm x 1,7 cm, gfir=0,1 cm, G=0,40 g, inv. F. 9276, pl. 40/M. 89, 2) / sub craniu; • inel de buclă din sârmă de argint, prelevat în stare fragmentară (d=1,2 cm, gfir=0,1 cm, G=0,25 g, inv. F. 9274, pl. 40/M. 89, 3) / lângă craniu; • inel de buclă din argint, aflat în stare foarte fragmentară (G=0,21 g178) / sub craniu. M. 90.

O = V – E, ▼ – 0,64 m, Lschelet = 1,10 m. Descoperit în S. 1. C = 1,00 m x 1,20 m. Schelet de copil depus în decubit dorsal. Conservat foarte precar. Braţul drept era întins pe lângă corp, iar antebraţul stâng nu s-a mai păstrat. Craniul era căzut pe partea dreaptă. Membrele inferioare erau uşor flexate spre dreapta.


O = V – E, ▼ – 0,48 m, Lschelet = 0,25 m. Schelet de copil depus în decubit dorsal. Conservat foarte precar. S-au mai păstrat resturi din calota craniană şi din partea superioară a corpului.


O = V – E, ▼ – 0,64 m, Lschelet = 1,14 m; descoperit de Radu Ciobanu. Schelet depus în decubit dorsal, cu capul căzut pe partea stângă. Oasele antebraţelor erau aşezate pe bazin. Stare de conservare precară. Inventar funerar: • inel de păr din argint cu o extremitate în -s (d=2,2 cm x 2,5 cm, g=0,16 cm, G=1,35 g, inv. F. 9280, pl. 33/M. 92, 2) / sub craniu; • inel de păr din argint cu o extremitate în -s (d=2 cm x 2,13 cm, g=0,16 cm, G=1,25 g, inv. F. 9279; pl. 33/M. 92, 1) / sub craniu. M. 93.

O = V - E, ▼ – 0,72 m – 0,74 m, Lgroapă = 1,04 m, lgroapă = 0,40 m, Lschelet = 0,70 m. Schelet de copil depus în decubit dorsal. Femurele s-au conservat destul de precar, iar oasele antebraţelor lipsesc. Oasele gambei

178 Datorită stării fragmentare a piesei, alţi parametri nu au putut fi determinaţi. 179 La publicarea raportului de săpătură mormântul a fost denumit M. 57’ (Dragotă et alii 2005a, 201).

- 48 -

drepte sunt fragmentare. Pe partea dreaptă a gropii, în dreptul bazinului se afla o cărămidă. Inventar funerar: • denar arpadian din argint emis de regele Ştefan I prevăzut cu o perforaţie (d=1,80 cm, G=0,78 g, inv. 10729, pl. 43/M. 93, 2) / în regiunea gâtului; • denar arpadian din argint emis de regele Ştefan I având două perforaţii (d=1,80 cm, G=0,73 g, inv. 10734, pl. 43/M. 93, 1) / în regiunea gâtului; • denar arpadian din argint emis de regele Petru I (d=1,70 cm, G=0,49 g, inv. 10735, pl. 43/M. 93, 3), prezentând o perforaţie / în regiunea gâtului. M. 94. O = SV - NE, ▼ – 0,70 m – 0,97 m, Lgroapă = 1,68 m, Lschelet = 1,38 m, lgroapă = 0,54 m – 0,55 m. Schelet de femeie depus în decubit dorsal. Craniul s-a conservat destul de precar, iar din humerus-uri s-au identificat doar resturi. Bazinul nu s-a conservat. Inventar funerar: • colan torsadat din patru fire de bronz, cu sistem de închidere buclă – cârlig (d=15,35 cm, g=0,64 cm, gfir=0,24 cm, inv. F. 9341, pl. 43/M. 94, 6) / în regiunea gâtului; • inel pentru deget din bronz cu secţiune rombică, capetele desfăcute şi subţiate (d=2,7 cm x 2,52 cm, gfir=0,34 cm, G=4,40 g, inv. F. 9301, pl. 43/M. 94, 4) / lângă femurul drept; • inel pentru deget din bronz cu secţiune rombică şi capetele desfăcute şi subţiate (d=2,5 x 2,6 cm, gfir=0,4 cm, G=4,78 g, inv. F. 9297, pl. 43/M. 94, 5) / lângă femurul stâng; • inel de păr din bronz cu o extremitate în –s (d=1,16 cm x 1,46 cm, gfir=0,11 cm, G=0,45 g, inv. F. 9316, pl. 43/M. 94, 2) / pe partea stângă a parietalului; • inel de păr din bronz cu o extremitate în –s aflat în stare fragmentară (d=1,33 cm x 1,53 cm, gfir=0,13 cm, G=0,58 g, inv. F. 9308, pl. 43/M. 94, 3) / pe partea stângă a parietalului; • denar arpadian din argint emis de regele Ştefan I (d=1,58 cm, G=0,56 g, inv. 10733, pl. 43/M. 94, 1) / pe partea stângă a parietalului. M. 95. O = V - E cu o uşoară deviaţie, ▼ – 0,48 m – 0,73 m, Lschelet = 1,66 m. Schelet de adult ce avea lângă craniu două bucăţi de calcar (▼ – 0,57 m). Alte trei bucăţi de calcar se aflau lângă membrele inferioare ale defunctului. Ambele braţe sunt întinse pe lângă corp. Este conservat satisfăcător. Fără inventar funerar. M. 96. O = V - E, ▼ – 0,82 m – 0,96 m, Lgroapă = 1,80 m, lgroapă = 0,69 m – 0,71 m, Lschelet = 1,59 m. Schelet de femeie depus în decubit dorsal. Oasele

- 49 -

antebraţelor sunt îndoite din cot şi palmele depuse pe bazin. Avea craniul orientat cu zona maxilo-facială în sus. Inventar funerar: • inel pentru deget, lucrat din bronz cu o extremitate mai ascuţită (d=2,34 cm, gfir=0,2 cm, G=1,20 g, inv. F. 9286, pl. 44/M96, 1) / la mâna stângă; • inel de păr din bronz cu o extremitate în –s (d=2,2 cm x 1,6 cm, gfir=0,16 cm, G=0,96 g, inv. F. 9288, pl. 44/M.96, 2) / pe partea dreaptă a craniului; • inel de păr din bronz cu o extremitate în –s (d=2,36 cm, gfir=0,2 cm, G=1,4 g, inv. F. 9313, pl. 44/M.96, 3) / în stângă craniului. M. 97. O = V – E (?), ▼ – 0,55 m, lgroapă = 0,25 m. Din scheletul de copil, aflat într-o stare de conservare foarte precară, s-a mai păstrat doar calota craniană. Fără inventar funerar. M. 98. O = V - E cu o uşoară deviaţie, ▼ – 0,52 m – 0,67 m, Lgroapă = 2 m, lgroapă = 0,51 m, Lschelet = 1,65 m. Schelet de adult cu braţele depuse pe abdomen. Capul este căzut pe partea dreaptă, spre sud. Fără inventar funerar. M. 99. O = V - E, ▼ – 0,68 m – 0,83 m, Lgroapă = 1,90 m, lgroapă = 0,51 m – 0,62 m, Lschelet = 1,51 m. Schelet de femeie depus în decubit dorsal. Oasele se află într-o stare de conservare destul de bună. Oasele braţului stâng sunt aşezate pe lângă corp, iar cele de la dreptul sunt îndoite din cot şi căzute pe abdomen. Inventar funerar: • inel pentru deget, lucrat din bronz dintr-un fir de formă rombică în secţiune (d=2,26 x 2,5 cm, gfir=0,3 cm, G=2,76 g, inv. F. 9306, pl. 44/M. 99, 1) / în zona mâinii drepte, aproape de bazin; • inel de păr cu o extremitate în –s realizat din bronz (d=2,32 x 2 cm, gfir=0,2 cm, G=1,76 g, inv. F. 9317, pl. 44/M. 99, 2) / pe partea stângă a craniului; • inel de păr cu o extremitate în – s realizat din bronz (d=2,41 x 2,51 cm, gfir=0,2 cm, G=2,02 g, inv. F. 9315, pl. 44/M. 99, 3) / pe partea stângă, sub mandibulă. M. 100. O = V - E, ▼ – 0,71 m – 0,74 m, Lgroapă = 0,89 m, lgroapă = 0,36 m – 0,40 m, Lschelet = 0,38 m. Schelet de copil depus în decubit dorsal, identificat într-o stare de conservare foarte precară. Fără inventar funerar. M. 101. O = VNV - ESE, ▼ – 0,43 m – 0,50 m, Lgroapă = 1,74 m, lgroapă = 0,44 m – 0,46 m, Lschelet = 1,49 m, C1 = 1,00 m x 1,44 m x 1,00 m. Schelet de

- 50 -

femeie, depistat într-o stare de conservare destul de bună. Oasele mâinii drepte sunt aşezate pe abdomen, iar cele de la stânga se află pe lângă corp. Capul este căzut pe partea stângă. Marginea gropii este delimitată la partea superioară a corpului de două bucăţi de calcar. Inventar funerar: • inel pentru deget, lucrat din argint prin torsadare (d=2,22 cm, gfir=0,27 cm, G=1,66 g, inv. F. 9332, pl. 44/M. 101, 1) / din zona mâinii drepte; • resturi dintr-o mărgea / de lângă clavicula dreaptă. M. 102. O = V - E, ▼ – 0,50 m, Lgroapă = 2,10 m, lgroapă = 0,62 m, Lschelet = 1,20 m. Lipseşte calota craniană. Groapa mormântului este delimitată în regiunea unde s-ar fi aflat craniul de două bucăţi de calcar. Scheletul are oasele în poziţie anatomică. Este conservat parţial. S-au mai păstrat doar fragmente din bazin şi oasele braţului şi antebraţului stâng. Membrele inferioare sunt intacte. Inventar funerar: • inel digital, lucrat din argint prin torsadare (d=2,34 x 2,2 cm, gfir=0,3 cm, G=2,57 g, inv. F. 9329, pl. 45/M102, 2) / la mâna stângă; • inel de păr cu o extremitate în –s realizat din argint (d=2,13 x 2 cm, gfir=0,13 cm, G=0,81 g, inv. F. 9324, pl. 45/M. 102, 1) / sub humerus-ul drept. M. 103. O = E – V, ▼ – 0,45 m, Lgroapă = 0,80 m, lgroapă = 0,40 m, Lschelet = 1,70 m. Scheletul depus în decubit dorsal, conservat destul de precar. S-au mai identificat resturi din coaste şi din membrele inferioare. Membrele superioare şi bazinul nu s-au mai păstrat. Craniul este căzut pe partea dreaptă. Forma gropii nu s-a conturat. Inventar funerar: • inel de buclă, realizat din bronz, cu capetele petrecute (d=1,63 x 2 cm, gfir=0,07 cm, G=0,27 g, inv. F. 9318, pl. 45/M. 103, 1) / sub calota craniană. M. 104. O = VSV - ENE, ▼ – 0,50 m – 0,60 m, Lgroapă = 2,13 m, lgroapă = 0,60 m – 0,66 m, Lschelet = 1,65 m, C2 = 1,00 m x 1,18 m x 1,00 m. Groapa are formă trapezoidală cu colţurile rotunjite. Scheletul de adult este depus în decubit dorsal cu craniul căzut pe partea dreaptă. Oasele antebraţului drept sunt aşezate pe lângă corp, iar cele de la stângul sunt îndoite din cot şi aşezate pe bazin. Bazinul s-a conservat destul de precar. Starea generală de conservare este destul de bună. Fără inventar funerar. M. 105. O = VNV - ESE, ▼ – 0,42 m – 0,60 m, Lgroapă = 0,98 m – 1,00 m, lgroapă = 0,45 m, Lschelet = 0,82 m, C3 = 1,64 m x 1,10 m x 1,64 m. Groapa are

- 51 -

formă trapezoidală cu colţurile rotunjite. Schelet de copil conservat satisfăcător. Oasele antebraţului drept sunt uşor îndoite din cot şi aduse spre bazin. Cele de la stângul sunt aşezate pe lângă corp. Craniul este orientat cu zona maxilo-facială în sus. Oasele gambelor sunt aşezate peste materialul litic care acoperă M. 119. Inventar funerar: • inel de păr din argint cu o extremitate în –s (d=1,35 cm, gfir=0,12 cm, G=0,49 g, inv. F. 9323, pl. 45/M. 105, 1) / sub craniu; • inel de păr din argint cu o extremitate în –s (d=1,22 cm, gfir=0,12 cm, G=0,33 g, inv. F. 9320, pl. 45/M. 102, 2) / sub craniu; • denar arpadian din argint emis de regele Solomon (d=1,68 cm, G=0,22, inv. 10740, pl. 45/M. 102, 3) / sub bazin, pe partea stângă. M. 106. O = ▼ – 0,43 m, Lschelet = 0,24 m. Copil depus peste M. 107 din care s-a mai păstrat calota craniană şi resturi din vertebre. Fără inventar funerar. M.107. O = NE - SV, ▼ – 0,43 m – 0,83 m, Lgroapă = 1,82 m, lgroapă = 0,65 m – 0,68 m. Lschelet = 1,66 m. Groapă de formă trapezoidală cu colţurile rotunjite. Se presupune că este un schelet de femeie, cu craniul căzut pe piept. Ambele braţe sunt aşezate pe lângă corp. Bazinul s-a conservat parţial. Stare de conservare destul de bună. Lângă articulaţia braţului stâng s-au remarcat urme consistente de cărbune. Inventar funerar: • vas borcan decorat de la umăr până la bază cu linii distanţate paralele şi orizontale, trasate prin incizie (h=11 cm, Dg=10,3 cm, Dp=12,2 cm, Df=6,3 cm, inv. F. 9375, pl. 45/M. 107, 1) / pe oasele gambei drepte. M. 108. O = V (cap) - E, ▼ – 0,45 m – 0,87 m, Lgroapă = 2,54 m, lgroapă = 0,78 m – 0,90 m, Lschelet = 1,80 m. Schelet depus în decubit dorsal cu braţele aşezate pe lângă corp. Vertebrele sunt uşor deplasate. Este conservat satisfăcător. Fără inventar funerar. M. 109. O = E - V, ▼ – 0,45 m – 0,90 m, Lgroapă = 1,90 m, lgroapă = 0,60 m, Lschelet =1,60 m. Groapă de formă rectangulară cu colţurile rotunjite. Schelet depus în decubit dorsal cu ambele braţe aşezate pe lângă corp. Craniul este uşor căzut pe partea stângă. Conservat destul de bine. Pe axul vestic al gropii, la membrele inferioare s-a găsit material litic. Fără inventar funerar. M. 110. O = V - E, ▼ – 0,43 m – 0,50 m, Lgroapă = 1,77 m, lgroapă = 0,60 m – 0,64 m, Lschelet = 1,64 m. Groapă de formă trapezoidală cu colţurile rotunjite.

- 52 -

Schelet depus în decubit dorsal cu ambele braţe aşezate pe lângă corp. Craniul este uşor căzut pe partea stângă. Coastele s-au conservat destul de precar, dar scheletul este conservat satisfăcător. Marginea gropii este delimitată de fragmente de calcar în regiunea capului şi a membrelor inferioare, pe partea dreaptă. Fără inventar funerar. M. 111. O = V – E, ▼ – 0,42 – 0,70 m, Lgroapă = 2,10 m, lgroapă = 0,54 m, Lschelet = 1,60 m. Schelet de femeie. Oasele antebraţului drept sunt îndoite din cot şi aşezate pe bazin. Cele de la dreptul sunt depuse tot pe bazin. Stare de conservare satisfăcătoare. Inventar funerar: • inel pentru deget lucrat din bronz cu secţiune rombică, având capetele subţiate şi petrecute (d=2,17 cm, gfir=0,33 cm, G=4 g, inv. F. 9304, pl. 46/M. 111, 1) / la mâna stângă. M. 112. O = V – E, ▼ – 0,50 m – 0,74 m, Lgroapă = 1,20 m, lgroapă = 0,60 m, Lschelet = 0,70 m. Groapă de formă ovoidală. Schelet de copil conservat destul de precar. S-au mai păstrat resturi din bazin, membrele superioare şi inferioare. Craniul este căzut pe partea stângă. În groapa mormântului s-au identificat resturi de lemn. Fără inventar funerar. M. 113. O = VNV – ESE, ▼ – 0,50 m – 0,70 m, Lgroapă = 1,34 m, lgroapă = 0,38 m – 0,40 m, Lschelet = 0,84 m. Groapă de formă trapezoidală cu colţurile rotunjite. S-au mai conservat resturi din membrele superioare şi din femurul drept. Craniul este căzut pe partea stângă. Poziţia braţelor nu se cunoaşte. Fără inventar funerar. M. 114. O = V – E, ▼ – 0,50 m – 0,72 m, Lgroapă = 1,80 m, lgroapă = 0,64 m, Lschelet = 1,32 m. Groapă de formă rectangulară cu colţurile rotunjite. Craniul defunctului este căzut pe partea dreaptă. Oasele mâinii stângi nu se aflau în poziţie anatomică. Bazinul şi oasele antebraţului drept sunt uşor deplasate. Fără inventar funerar. M. 115. O = V – E, ▼ – 0,46 m – 0,62 m, Lgroapă = 1,68 m, lgroapă = 0,60 m – 0,65 m, Lschelet = 1,62 m. Groapa este de formă rectangulară cu colţurile rotunjite. Scheletul de femeie este depus în decubit dorsal. Conservat satisfăcător. Craniul este uşor căzut pe partea dreaptă, oasele antebraţului drept aşezate pe bazin, iar cele de la stângul sunt depuse pe piept. Lângă craniu se află groapa M. 125. Fără inventar funerar.

- 53 -

M. 116. O = SV - NE, ▼ – 0,50 m – 0,85 m, Lgroapă = 1,54 m, lgroapă = 0,50 m, Lschelet = 0,78 m. C4 = 0,30 m x 1,00 m x 0,30 m. Acoperit cu bucăţi informe de calcar. Groapa mormântului este de formă rectangulară cu colţurile rotunjite. Nu s-au mai conservat calota craniană, coastele şi membrele superioare. Singurele oase din schelet păstrate sunt bazinul şi membrele inferioare. Fără inventar funerar. M. 117. O = V – E, ▼ – 0,48 m, Lschelet = 0,16 m. Forma gropii nu s-a conturat. Schelet de copil depus în decubit dorsal. S-au mai păstrat resturi din coaste şi calota craniană. Fără inventar funerar. M. 118. O = VNV – ESE, ▼ – 0,50 m – 0,77 m, Lgroapă = 1,62 m, lgroapă = 0,48 m – 0,52 m, Lschelet = 1,42 m, C5 = 0,40 m x 0,80 m x 0,40 m. Groapă de formă rectangulară cu colţurile rotunjite. Schelet depus în decubit dorsal. Craniul este căzut pe partea stângă. Mandibula este uşor deplasată. Stare de conservare satisfăcătoare. Oasele antebraţelor sunt uşor îndoite din cot şi aduse spre bazin. Fără inventar funerar. M. 119. O = V – E, ▼ – 0,45 m – 0,95 m, Lgroapă = 2,14 m, lgroapă = 0,80 m. Lschelet = 1,76 m, C2 = 1,08 m x 1,64 m x 1,08 m. Scheletul de adult este acoperit cu calcar. Groapă de formă rectangulară cu colţurile rotunjite. Deasupra bazinului se afla un fragment de gresie. Ambele braţe sunt întinse pe lângă corp. Craniul este căzut pe partea stângă. Lângă membrul inferior stâng s-a găsit o bucată de gresie. Stare de conservare foarte bună. M. 119 este suprapus de M. 105. Fără inventar funerar. M. 120. O = E – V, ▼ – 0,44 m – 0,59 m, Lgroapă = 1,20 m, lgroapă = 0,45 m – 0,52 m. Lschelet = 0,90 m. Defunctul este acoperit cu patru fragmente de calcar (▼ – 0,30 m). Schelet de copil depus în decubit dorsal, cu craniul căzut pe partea stângă. Starea de conservare a scheletului este destul de precară. S-au mai păstrat resturi din bazin şi coaste. Ambele braţe sunt întinse pe lângă corp. Groapa este de formă trapezoidală cu colţurile rotunjite. Inventar funerar: • inel pentru deget, lucrat din bandă de bronz cu capetele petrecute (d=1,72 cm, lbandă=0,42 cm, gbandă=0,07 cm, G=0,92 g, inv. F. 9302, pl. 48/M. 120, 1) / la mâna dreaptă.

- 54 -

M. 121. O = VNV - ESE, ▼ – 0,44 m – 0,57 m, Lgroapă = 1,86 m, lgroapă = 0,56 m – 0,60 m, Lschelet = 1,58 m. Groapa mormântului este de formă trapezoidală cu colţurile rotunjite. Schelet de adult depus în decubit dorsal, conservat destul de bine. Oasele antebraţului stâng sunt aşezate pe bazin, iar cele de la dreptul pe torace. Inventar funerar: • inel pentru deget, lucrat din argint prin torsadare (d=2,38 x 2,2 cm, gfir=0,3 cm, G=2,79 g, inv. F. 9325, pl. 48/M. 121, 1) / la metacarpienele mâinii stângi; • inel de păr din argint cu o extremitate în –s (d=2,3 cm, gfir=0,18 cm, G=1,7 g, inv. F. 9330, pl. 48/M. 121, 2) / lângă mandibulă. M. 122. O = VSV - ENE, ▼ – 0,46 m, Lschelet = 0,68 m. Forma gropii nu s-a conturat. Scheletul de copil este depus în decubit dorsal. Bazinul şi membrele inferioare s-au conservat parţial. Oasele antebraţului drept sunt aşezate pe lângă corp, iar cele de la stângul nu s-au mai păstrat. Fără inventar funerar. M. 123. O = SV - NE, ▼ – 0,26 m, Lschelet = 0,24 m. Forma gropii nu s-a conturat. Schelet de copil depus în decubit dorsal. Stare de conservare foarte precară. S-au mai păstrat doar resturi din calotă, coaste şi membrele superioare. Inventar funerar: • inel de buclă, realizat din bronz având capetele desfăcute (d=1,8 cm, gfir=0,12 cm, G=0,46 g, inv. F. 9345, pl. 48/M. 123, 1) / sub craniu; • inel de buclă, confecţionat din bronz având capetele desfăcute (d=1,65 cm, gfir=0,1 x 0,2 cm, G=0,44 g, inv. F. 9303, pl. 48/M. 121, 2) / sub calota craniană. M. 124. O = VNV - ESE, ▼ – 0,50 m – 0,85 m, Lgroapă = 2,10 m, lgroapă = 0,80 m. Lschelet = 1,70 m, C6 = 0,94 m x 1,50 m x 0,94 m. Defunctul este acoperit cu două blocuri de calcar de dimensiuni apreciabile, unul aşezat pe membrele inferioare (▼ – 0,40 m; dimensiunile blocului de calcar: 0,44 m x 0,30 m) şi altul pe partea superioară a corpului (0,52 m x 0,30 m). Groapa are formă trapezoidală cu colţurile rotunjite. Craniul este căzut pe partea stângă. Ambele mâini sunt aşezate pe lângă corp. Starea de conservare este foarte bună. S-au observat urme de arsură consistente sub tot corpul. Inventar funerar: • inel de buclă din argint având un capăt subţiat (d=2,2 cm, g=0,2 cm, G=1,67 g, inv. F. 9326, pl. 49/M. 124, 3) / în dreapta craniului; • inel de buclă, în stare fragmentară (d=2,2 cm, g=0,15 cm, G=0,85 g, inv. F. 9333, pl. 49/M. 124, 4) / în stânga craniului;

- 55 -

• inel pentru deget, realizat din bandă de argint (d=2,14 cm, lbandă=0,8 cm, G=3,65 g, inv. F. 9328, pl. 49/M. 124, 2) / la mâna stângă; • cuţit din fier (L=8,64 cm, Llamă=5,4 cm, G=6,13 g, inv. F. 9296, pl. 49/M. 124, 1) / lângă oasele gambei drepte; M. 125. O = VSV - ENE, ▼ – 0,46 m – 0,54 m, Lgroapă = 0,64 m, lgroapă = 0,34 m – 0,40 m, Lschelet = 0,40 m. Schelet de copil depus în decubit dorsal, într-o stare de conservare satisfăcătoare. Mandibula nu se află în poziţie anatomică. S-au mai păstrat resturi din membrele inferioare. Fără inventar funerar. M. 126. O = VNV - ESE, ▼ – 0,56 m – 0,85 m, Lgroapă = 2,50 m, lgroapă = 0,60 m – 0,65 m, Lschelet = 1,85 m. Scheletul este conservat foarte bine. Craniul este căzut pe partea stângă. Ambele antebraţe sunt aşezate pe bazin. Groapa este de formă trapezoidală cu colţurile rotunjite. Inventar funerar: • inel de buclă din bronz cu capetele apropiate (d=2,6 cm, g=0,17 cm, G=1,13 g, inv. F. 9300, pl. 49/M. 126, 1) / în stânga craniului. M. 127. O = V - E cu o uşoară deviaţie; ▼ – 0,56 m – 0,81 m, Lgroapă = 1,80 m, lgroapă = 0,70 m – 0,80 m, Lschelet = 1,50 m. Groapă de formă ovoidală. Calota craniană nu se află în poziţie anatomică. Scheletul este conservat foarte bine. Ambele braţe sunt întinse pe lângă corp. Inventar funerar: • inel pentru deget, lucrat din bandă de bronz cu dimensiune fixă, având suprafaţa vălurită (d=2,3 x 2,1 cm, lbandă=0,52 cm, G=2,6 g, inv. F. 9321, pl. 49/M. 127, 1) / la mâna dreaptă; • inel de buclă din bronz din sârmă circulară în secţiune (d=2,02 cm, g=0,14 cm, G=0,47 g, inv. F. 9307, pl. 49/M. 127, 3) / lângă umărul drept; • inel simplu confecţionat din bronz (d=2,63 x 2,4 cm, g=0,14 cm, G=0,67 g, inv. F. 9319, pl. 49/M. 127, 2) / lângă umărul stâng; M. 128. O = V - E cu o uşoară deviaţie, ▼ – 0,43 m – 0,66 m, Lgroapă = 1,68 m, lgroapă = 0,60 m – 0,62 m, Lschelet = 1,38 m. Groapă de formă trapezoidală cu colţurile rotunjite. Schelet depus în decubit dorsal. Craniul este căzut în faţă. Braţul stâng este aşezat pe lângă corp, iar dreptul pe bazin. Oasele gambei stângi nu s-au mai păstrat. Inventar funerar: • amnar din fier (L=7,3 cm, l=3,26 cm, G=21,43 g, inv. F. 9289, pl. 50/M. 128, 6) / pe partea stângă a bazinului; • inel pentru deget, realizat din bronz lenticular în secţiune (d=2,65 x 2,12 cm, g=0,21 x 0,24 cm, G=2,08 g, inv. F. 9291, pl. 50/M. 128, 4) / la mâna dreaptă;

- 56 -

• cataramă circulară din fier (d=3 cm, g=0,41 cm, G=6,03 g, inv. F. 9294, pl. 50/M. 128, 3) / pe partea stângă a bazinului; • vârf din fier (L=7,23 cm, g=0,43 x 0,6 cm, G=3,88 g, inv. F. 9290, pl. 50/M. 128, 1) / pe colul femural stâng; • piesă dreptunghiulară din gresie (L=4,63 cm, l=2,03 cm, inv. F. 9310, pl. 50/M. 128, 2) / lângă mâna stângă; • cataramă de tip Kecel (în formă de liră) din bronz, cu spinul din fier, pe care se mai păstrează urme de ţesătură şi piele (L=2,94 cm, l=2,66 cm, G=6,78 g, inv. F. 9305, pl. 50/M. 128, 5) / pe partea dreaptă a bazinului. M. 129. O = VNV - ESE, ▼ – 0,70 m, lgroapă = 0,38 m, Lschelet = 0,60 m. Forma gropii nu s-a conturat. Scheletul de copil este depus în decubit dorsal cu craniul căzut pe partea dreaptă. De ambele părţi ale craniului, marginea gropii este bordată cu piatră. S-au mai păstrat resturi din coaste şi membrele inferioare. Membrele superioare şi bazinul nu s-au mai păstrat. Starea de conservare este destul de precară. Inventar funerar: • colan din bronz dintr-o bară rombică în secţiune, cu sistemul de închidere realizat din două cârlige (d=12,06 x 13,48 cm, g=0,5 cm, inv. F. 9343, pl. 51/M. 129, 4) / la gât; • aplică circulară din bronz cu o urechiuşă interioară de prindere (d=1,42 cm, g=0,11 cm, G=1,46 g, inv. F. 9293, pl. 51/M. 129, 3) / la gât pe interiorul colanului; • două aplici în formă de scut, ornamentate cu motive vegetale realizate prin ştanţare, care au ca elemente de prindere două orificii practicate de-o parte şi de alta a zonei laterale superioare; la interior au două nituri şi un ac plasate în zonele de extremitate maximă a pieselor (L=1,7 cm, l=1,98 cm, G=1,76 g, inv. F. 9292, inv. F. 9298, pl. 51/M. 129, 1, 2) / la gât, pe interiorul colanului; • inel de păr cu o extremitate în –s realizat din bronz (d=1,94 x 1,5 cm, g=0,19 cm, G=0,86 g, inv. F. 9314, pl. 51/M. 129, 6) / pe partea dreaptă a craniului; • inel de buclă lucrat din bronz (d=2,2 cm, g=0,12 cm, G=0,69 g, inv. F. 9299, pl. 51/M. 129, 5) / pe partea stângă a craniului; M. 130. O = VNV - ESE, ▼ – 0,44 m – 0,64 m, Lgroapă = 0,80 m, lgroapă = 0,44 m – 0,50 m. Groapă de formă ovoidală în care s-a dezvelit un schelet de copil. S-au mai păstrat resturi din calota craniană. Stare de conservare precară. Inventar funerar: • inel de păr din argint cu o extremitate în -s (d=2,4 x 2,06 cm, g=0,21 cm, G=2,09 g, inv. F. 9334, pl. 51/M. 130, 1) / pe calota craniană.

- 57 -

M. 131. O = VNV - ESE, ▼ – 0,52 m, Lschelet = 1,10 m. Groapa mormântului nu s-a conturat. Schelet de copil depus în decubit dorsal. S-au mai păstrat membrele inferioare, superioare şi resturi din calota craniană. Bazinul s-a conservat parţial. Membrele superioare sunt aşezate pe lângă corp. Starea de conservare este precară. Fără inventar funerar. M. 132. O = V - E, ▼ – 0,42 m – 0,52 m, Lgroapă = 1,80 m, lgroapă = 0,46 m, Lschelet = 1,58 m. Groapă de formă trapezoidală cu colţurile rotunjite. Craniul este orientat cu zona maxilo-facială în sus. La craniu şi la membrele inferioare se află câte o bucată de calcar. Ambele braţe sunt aşezate pe lângă corp. Stare de conservare relativ bună. Inventar funerar: • inel pentru deget cu capetele petrecute realizat din sârmă de bronz (d=1,58 x 2,1 cm, g=0,12 cm, G=0,75 g, inv. F. 9311, pl. 52/M. 132, 1) / la mâna stângă; • inel de păr fragmentar din argint cu o extremitate în -s (d=1,52 x 1,77 cm, g=0,15 cm, G=0,75 g, inv. F. 9327, pl. 52/M. 132, 2) / pe partea stângă a corpului, lângă humerus. M. 133. O = VNV - ESE, ▼ – 0,92 m – 1,09 m, Lgroapă = 2,14 m, lgroapă = 0,56 m – 0,60 m, Lschelet = 1,66 m. Groapă de formă trapezoidală cu colţurile rotunjite. Schelet depus în decubit dorsal cu craniul căzut pe partea dreaptă. Oasele antebraţului stâng sunt aşezate pe bazin, iar cele de la dreptul pe lângă corp. Humerus-ul drept este deplasat. Starea de conservare este bună. Inventar funerar: • denar de argint de la Ştefan I (d=1,70 cm, G=0,48 g, inv. 10731, pl. 52/M. 133, 1) / pe partea stângă a craniului. M. 134. O = V - E, ▼ – 0,74 m – 0,80 m, Lgroapă = 1,50 m, lgroapă = 0,39 m – 0,40 m. Lschelet = 1,26 m. Groapă de formă trapezoidală cu colţurile rotunjite. Schelet de copil conservat destul de precar. Craniul este căzut pe partea dreaptă. S-au mai păstrat resturi din calota craniană, femurul stâng şi oasele gambelor. Poziţia braţelor nu se cunoaşte. Inventar funerar: • inel de păr din argint aflat în stare fragmentară (g=0,07 cm, G=0,05 g, pl. pl. 52/M. 134, 1) / lângă parietalul drept. M. 135. O = V - E, ▼ – 0,84 m – 0,90 m, Lgroapă = 1,60 m, lgroapă = 0,44 m, Lschelet = 1,46 m. Groapă de formă trapezoidală cu colţurile rotunjite. Se presupune că este un schelet de femeie, depus pe partea stângă. Craniul

- 58 -

este căzut pe partea stângă. Ambele antebraţe sunt îndoite din cot şi aşezate pe partea stângă. Membrele inferioare sunt flexate spre stânga. Fără inventar funerar. M. 136. O = V - E, ▼ – 0,50 m, Lschelet = 0,36 m. Schelet de copil conservat destul de sumar. Forma gropii nu s-a conturat. S-au mai identificat resturi din calota craniană, coaste şi humerus-ul stâng. Poziţia braţelor nu se cunoaşte. Fără inventar funerar. M. 137. O = V - E, ▼ – 0,86 m – 0,98 m, Lgroapă = 2,00 m, lgroapă = 0,46 m Lschelet = 1,65 m. Groapă de formă trapezoidală cu colţurile rotunjite. Schelet de femeie depus în decubit dorsal. Oasele braţului stâng sunt depuse pe lângă corp, iar cele de la dreptul pe bazin. Starea de conservare este destul de bună. Inventar funerar: • brăţară din bandă de bronz cu capetele lăţite şi corpul decorat cu un şir de două cercuri concentrice având un punct inclus (d=6,91 cm, lbandă=0,9 cm, g=0,22 cm, inv. F. 9340, pl. 53/M. 137, 6) / pe braţul stâng; • inel de păr din argint cu o extremitate în –s (d=2,26 x 2,2 cm, g=0,2 cm, G=2,33 g, inv. F. 9336, pl. 53/M. 137, 2) / pe partea stângă a craniului; • inel de păr din argint cu o extremitate în –s (d=2,18 x 1,92 cm, g=0,18 cm, G=1,69 g, inv. F. 9331, pl. 53/M. 137, 3) / pe partea dreaptă a craniului; • denar arpadian din argint emis de regele Ştefan I (d=1,65 cm, G=0,55 g, inv. 10732, pl. 53/4) / pe partea stângă a toracelui; • denar din argint emis de regele Andrei I (d=1,68 cm, G=0,32 g, inv. 10738, pl. 53/5) / pe partea stângă a toracelui; • inel pentru deget realizat prin împletire din fire de argint şi suprafaţa poleită cu aur (d=2,4 x 2,76 cm, g=0,5 cm, G=6,64 g, inv. F. 9338, pl. 53/M. 137, 7) / identificat în regiunea bazinului (era probabil pe mâna dreaptă); • cuţit din fier cu muchia dreaptă şi tăişul curbat spre vârf (L=12,2 cm, Llamă=9,1 cm, llamă=1,2 cm, G=18,36 g, inv. F. 9295, pl. 53/M. 137, 1) / între oasele gambelor. M. 138. O= V - E, ▼ – 0,90 m, Lgroapă = 1,35 m, lgroapă = 0,55 m, Lschelet = 1,30 m. Schelet de copil depus în decubit dorsal. Oasele braţului stâng sunt aşezate pe lângă corp, iar cele de la dreptul pe bazin. Stare de conservare satisfăcătoare. Pe partea dreaptă a gropii, marginea era bordată cu 3 bucăţi informe de calcar - din zona umărului până la membrul inferior drept. Inventar funerar: • denar arpadian din argint emis de regele Andrei I (d=1,68 cm, G=0,33 g, inv. 10737, pl. 52/M. 138, 1) / în gură.

- 59 -

M. 139. O = V - E, ▼ – 0,62 m, Lschelet = 1,10 m. Forma gropii nu s-a conturat. Scheletul de copil este conservat destul de precar. Oasele antebraţelor sunt aşezate pe lângă corp. Bazinul şi coastele s-au păstrat parţial. Calota craniană nu s-a mai păstrat. Fără inventar funerar. M. 140. O = VNV - ESE, ▼ – 0,80 m, Lschelet = 1,76 m, C7 = 1,00 m x 1,66 m x 1,00 m în profilul vestic. Forma gropii nu s-a conturat. Schelet de adult depus în decubit dorsal. Starea de conservare este foarte bună. Ambele braţe sunt aşezate pe lângă corp. Craniul este căzut pe partea stângă. Fără inventar funerar. M. 141. O= VNV - ESE, ▼ – 0,80 m – 0,90 m, Lgroapă = 0,97 m, lgroapă = 0,25 m – 0,30 m. Groapă de formă trapezoidală cu colţurile rotunjite. S-a mai păstrat doar calota craniană. Craniul este orientat cu zona maxilo-facială în sus. Inventar funerar: • denar arpadian din argint emis de regele Bela I (d=1,62 cm, G=0,43 g, inv. 10739, pl. 54/M. 141, 3) / pe partea stângă a mandibulei; • inel de păr din argint cu o extremitate în –s (d=1,34 x 1,48 cm, g=0,12 cm, G=0,38 g, inv. F. 9335, pl. 54/M. 141, 1) / pe partea dreaptă a calotei craniene; • inel de păr din argint cu o extremitate în –s (d=1,36 cm, g=0,17 cm, G=0,98 g, inv. F. 9337, pl. 54/M. 141, 2) / pe partea stângă a calotei craniene. M. 142. O = VNV - ESE, ▼ – 0,81 m, Lschelet = 0,60 m. Forma gropii nu s-a conturat. Schelet de copil aşezat în decubit dorsal, conservat destul de precar. S-au mai păstrat resturi din calota craniană, torace şi membrele inferioare. Membrele superioare s-au păstrat parţial şi au fost aşezate probabil pe lângă corp. Inventar funerar: • colan din sârmă circulară de argint, cu sistemul de închidere realizat din cârlige (d=9,45 cm, g=0,18 cm, G=6,58 g, inv. F. 9342, pl. 54/M. 142, 2) / la gât; • denar arpadian din argint emis de regele Ştefan I (d=1,45 cm, G=0,42 g, inv. 10728, pl. 54/M. 142, 1) / depus în gură; M. 143. O = V - E, ▼ – 0,65 m – 0,80 m, Lgroapă = 0,80 m, lgroapă = 0,36 m – 0,40 m, Lschelet = 0,70 m, C8 = 0,90 m x 1,40 m x 0,90 m. Groapă de formă trapezoidală cu colţurile rotunjite. Pe torace se afla o bucată de calcar informă. Pe partea stângă, în regiunea bazinului, groapa este bordată de un

- 60 -

fragment inform de calcar. Scheletul este conservat satisfăcător. Craniul este căzut pe partea dreaptă, iar oasele antebraţelor sunt aşezate pe lângă corp. Inventar funerar: • inel de păr din bronz cu o extremitate în –s (d=1,21 x 1,34 cm, g=0,18 cm, G=0,26 g, inv. F. 9312, pl. 54/M.143, 1) / pe partea dreaptă a craniului; • mărgea din sticlă albastră, cu nervură roşie (d=1,5 cm, g=0,58 cm, G=1,26 g, inv. F. 9309, pl. 54/M. 143, 2) / la demontare, în stânga mandibulei. M. 144. O = VNV - ESE, ▼ – 0,90 m – 1,04 m, Lgroapă = 1,94 m, lgroapă = 0,50 m – 0,58 m Lschelet = 1,76 m. Groapă de formă trapezoidală cu colţurile rotunjite. Schelet de adult depus în decubit dorsal. Craniul este căzut pe partea stângă. Oasele antebraţelor sunt depuse pe lângă corp. Starea de conservare este bună. Inventar funerar: • denar arpadian din argint emis de regele Andrei I (d=1,62 cm, G=0,38 g, inv. 10736, pl. 54/M. 144, 1) / în gură. M. 145. O = V - E, ▼ – 0,88 m – 1,10 m, Lgroapă = 1,90 m, lgroapă = 0,80 m, Lschelet = 1,74 m. Groapă de formă trapezoidală cu colţurile rotunjite. Scheletul de adult este depus în decubit dorsal. Mandibula este deplasată. Oasele antebraţului drept sunt căzute pe bazin, iar cele de la stângul se află pe lângă corp. Starea de conservare este bună. Inventar funerar: • aplică patrulateră din argint cu colţurile cordiforme în stare fragmentară şi ornamentată cu motive vegetale incizate şi încrustate cu aur (?). La unul dintre colţuri se află o urechiuşă de prindere, iar pe revers se pot observa trei picioruşe prevăzute fiecare cu câte o perforaţie, acestea fiind probabil utilizate la fixarea aplicei pe veşmânt (L=2,7 x 2,7 cm, g=0,12 cm, G=5,90 g, inv. F. 9339, pl. 55/M. 145, 1) / lângă antebraţul stâng; • denar arpadian din argint emis de regele Ştefan I (d=1,68 cm, G=0,43 g, inv. 10730, pl. 55/M. 145, 2) / la demontare, între resturile craniului. M. 146. O = V - E, ▼ – 0,63 m, Lgroapă = 0,96 m, lgroapă = 0,40 m, Lschelet = 0,74 m. Descoperit în profilul E al suprafeţei C9 = 0,74 m x 0,78 m x 0,74 m. Groapă de formă trapezoidală cu colţurile rotunjite. Scheletul de copil este depus în decubit dorsal. Starea de conservare este precară, mai păstrându-se resturi din antebraţul drept şi din membrele inferioare. Fără inventar funerar. M. 147. O = V - E, ▼ – 0,50 m. Descoperit în profilul nordic al suprafeţei. S-au mai identificat doar resturi din calota craniană. Starea de conservare este precară. Fără inventar funerar.

- 61 -

M. 148. O = V - E, Lgroapă = 1,94 m, lgroapă = 0,75 m – 0,80 m, Lschelet = 1,76 m, ▼ – 0,50 m – 0,64 m. Groapă de formă trapezoidală cu colţurile rotunjite. Schelet de adult depus în decubit dorsal. Oasele antebraţului stâng sunt aşezate pe bazin. Antebraţul drept este îndoit uşor şi adus spre bazin. Conservat satisfăcător (Pl. XLII). Pentru dezvelirea completă a mormântului s-a realizat -C1 = 0,60 m x 1,16 m x 0,60 m, în profilul estic. Inventar funerar: • fragmente de fier nedeterminate (inv. F. 9368, pl. 60/M. 148, 1-2) / din regiunea bazinului. M. 149. O = SV - NE, ▼ – 0,50 m – 1,00 m, Lgroapă = 1,64 m, lgroapă = 0,62 m – 0,75 m. Schelet de femeie depus în decubit dorsal cu braţele pe bazin. Craniul era căzut pe partea dreaptă. Pe partea stângă a craniului se afla un schelet de copil (L = 0,18 m). Peste membrele inferioare se afla craniul M. 150. Conservat destul de bine. Pe partea dreaptă, în regiunea humerus-ului se afla o cărămidă, iar pe marginea gropii material litic. Inventar funerar: • inel de buclă / între calota craniană a copilului şi cea a femeii; • inel de păr din bronz placat cu aur (d=2,48 cm, g=0,23 cm, G=1,68 g, inv. F. 9466, pl. 60/M. 149, 2) / pe partea dreaptă sub craniu; • inel de buclă din bronz placat cu aur (d=2,42 cm, g=0,24 cm, G=1,94 g, inv. F. 9346, pl. 60/M. 149, 1) / lângă parietalul stâng. M. 150.

O = V - E, Lgroapă = 1,74 m, lgroapă = 0,50 m – 0,74 m, Lschelet =1,63 m, ▼ – 0,50 m – 0,77 m. Pentru dezvelirea completă a mormântului, s-a realizat - C2 = 1,68 m x 1,80 x 1,68 m, în profilul estic. Groapă trapezoidală cu colţurile rotunjite; suprapune M. 149. Schelet de adult cu oasele antebraţului drept pe lângă corp şi stângul pe bazin. Craniul era căzut pe dreapta. Conservat satisfăcător.


O = SV - NE, Lgroapă = 1,15 m, lgroapă = 0,50 m – 0,53 m, Lschelet = 0,89 m, ▼ – 0,54 m – 0,88 m. Schelet de copil depus în decubit dorsal, cu craniul căzut pe partea dreaptă. S-a conservat parţial. S-au mai păstrat oasele braţelor şi resturi din membrele inferioare. Groapa era de formă trapezoidală cu colţurile rotunjite (Pl. XLIII).

Fără inventar funerar. M. 152. O = V - E, ▼ – 0,70 – 0,82 m, Lgroapă = 1,64 m, Lschelet = 1,42 m, lgroapă = 0,70 m – 0,74 m. Schelet de femeie depus în decubit dorsal cu oasele

- 62 -

antebraţului drept pe bazin şi stânga pe lângă corp. Groapa este de formă dreptunghiulară şi are colţurile rotunjite. Inventar funerar: • inel de păr cu un capăt în –s (d=2,2 cm, g=0,17 cm, G=1,15 g, inv. F. 9467, pl. 62/M. 152, 4) / în interiorul craniului; • denar de la Petru I / Av. PETRVS REX, Rv. PANNONIA (d=1,68 cm, G=0,43 g, inv. 10742, pl. 62/M. 152, 5) / în gură; • inel de păr cu un capăt în –s (d=2,22 cm, g=0,17 cm, G=1,33 g, inv. F. 9360, pl. 62/M. 152, 3) / la temporalul stâng; • şirag de mărgele compus din: 95 de mărgele segment întregi sau fragmentare, o mărgea tubulară, 40 de mărgele rotunde, o mărgea verde, 2 mărgele albastre, 2 mărgele galbene şi 8 albe (G=26,43g, inv. F. 9376, pl. 62/M. 152, 1) / la gât; • inel pentru deget cu capetele desfăcute şi ascuţite (d=2,2 cm, g=0,34 cm, G=3,17 g, inv. F. 9370, pl. 62/M. 152, 2) / la mâna stângă. M. 153. O = V - E, ▼ – 0,73 m – 0,93 m, lgroapă = 0,62 m. Scheletul intră în profilul estic. Craniul era căzut pe partea stângă, iar mandibula era deplasată. Nu a fost cercetat în întregime, deoarece intra sub un gard de delimitare între proprietăţile Bozdog Dumitru Flaviu şi Bodea Ioan. Inventar funerar: • inel de buclă din argint (d=2,4 cm, g=0,18 cm, G=1,68 g, inv. F. 9362) / pe partea dreaptă a craniului; • inel de buclă din argint (d = 2,2 cm, g = 0,18 cm, G = 1,37 g, inv. F. 9369) / sub craniu, pe partea stângă. M. 154. O = V - E, ▼ – 0,77 m – 0,89 m, lgroapă = 0,60 m, Lschelet = 1,02 m. Schelet de adult cu craniul căzut pe dreapta. Ambele antebraţe sunt depuse pe bazin. Este conservat satisfăcător. C1= 1,20 m x 1,10 m x 2,05 m. Fără inventar funerar. M. 155. O = SV - NE, ▼ – 0,52 m – 1,12 m, Lgroapă = 1,76 m, lgroapă = 0,74 m – 0,78 m, Lschelet = 1,66 m. Schelet de femeie cu ambele antebraţe aşezate pe bazin. Pe partea dreaptă, lângă membrul inferior erau depuse resturi de ou. Stare de conservare bună. Pe defunctă se afla un bloc de calcar inform. Marginea gropii era bordată cu material litic, în regiunea craniului şi a membrelor inferioare.

Inventar funerar: • cataramă de tip liră (Kecel) din bronz (L=2,2 cm, l=1,5 cm, g=0,2 cm, G=1,70 g, inv. F. 9351, pl. 63/M. 155, 12) / pe bazin; • cuţit din fier (L=9,67 cm, Llamă=6,3 cm inv. F. 9476, pl. 63/M. 155, 7) şi resturi din mâner (pl. 63/M. 155, 1-4, 6, 8, 9) / pe abdomen;

- 63 -

• inel de buclă din argint (d=1,42 x 1,52 cm, g=0,18 cm, G=1,00 g, inv. F. 9357, pl. 63/M. 155, 11) / în zona craniului; • vas ceramic de tip borcan, decorat cu două registre de linii incizate ce încadrează un motiv compus din trei linii vălurite (h=12,5 cm, Dg=8,8 cm, Df=6,9 cm, Dp=10,2 cm; inv. F. 9344, pl. 63/M. 155, 14) / lângă membrul inferior drept; • inel de buclă din bronz cu capetele petrecute (d=2,1 cm, g=0,16 cm, G=0,64 g, inv. F. 9468, pl. 63/M. 153, 10) / lângă rotula dreaptă; • inel de buclă din bronz cu capetele legate prin răsucire (d=0,94 cm, g=0,13 cm, G=0,37 g, inv. F. 9367, pl. 63/M. 155, 13) / la demontarea scheletului. M. 156. O = V - E, ▼ – 0,58 m, Lgroapă = 2,10 m, lgroapă = 0,68 m, Lschelet =1,70 m. Schelet depus în decubit dorsal cu craniul căzut pe partea dreaptă. Oasele mâinii drepte s-au păstrat parţial lângă corp. Mâna stângă şi bazinul nu s-au mai păstrat. Membrele inferioare s-au conservat parţial. La cap s-au identificat cărămizi fragmentare, iar la picioare calcar. C1 = 1,00 m x 2,20 m x 1,00 m în profilul nordic. Fără inventar funerar. M. 157. La ▼ – 0,50 m s-a identificat un bloc de calcar (Lbloc = 0,76 m, lbloc = 0,39 m – 0,40 m, gbloc = 0,20 m). O = V - E, ▼ – 0,60 m – 0,87 m, Lgroapă = 2,06 m, lgroapă = 0,60 m – 0,80 m, Lschelet = 1,76 m. Schelet de femeie depus în decubit dorsal, cu craniul căzut pe partea stângă. Groapa este de formă trapezoidală cu colţurile rotunjite. Oasele antebraţului drept sunt căzute pe şold, iar cele de la stângul pe bazin. Stare de conservare bună. C1 = 0,66 m x 1,60 m x 0,66 m.

Inventar funerar: • vas ceramic de tip borcan, decorat cu o bandă lată de linii incizate dispuse pe jumătatea superioară a corpului recipientului (h=12 cm, Dg=9,1 cm, Df=7,8 cm, Dp=11,2 cm; inv. F. 9287, pl. 64/M. 157, 1) / între oasele gambelor. M. 158. Acoperit cu cărămidă şi calcar inform. Partea superioară a fost distrusă de conducta de gaz metan (▼ – 0,43 m ). C3 = 0,94 m x 2,60 m x 0,46 m. Schelet de copil depus în decubit dorsal. Braţul stâng era aşezat pe lângă corp, iar dreptul era îndoit din cot şi adus spre bazin. Marginea gropii a fost bordată cu calcar inform – la membrele inferioare şi în zona craniului. Conservat satisfăcător. Lgroapă = 1,54 m, lgroapă = 0,50 m, Lschelet = 0,98 m, O = V - E, ▼ – 0,60 m – 0,68 m.

Inventar funerar: • inel de buclă din bronz (d=1,87 x 2,27 cm, g=0,15 cm, G=0,67 g, inv. F. 9469, pl. 65/M. 158, 2) / pe partea stângă sub craniu;

- 64 -

• piesă din fier (L=6,8 cm, l=0,7 cm, g=0,43 cm, inv. F. 9366, pl. 65/M. 158, 1) / pe partea stângă a bazinului; • inel de buclă din argint cu capetele desfăcute (d=1,18 cm, g=0,14 cm, inv. F. 9358, pl. 65/M. 158, 3) / pe partea dreaptă a craniului. M. 159. O = V - E, ▼ – 0,32 m – 0,58 m, Lgroapă = 2,08 m, lgroapă = 0,90 m, Lschelet = 1,56 m, C2 = 0,73 m x 2,33 m x 0,73 m. Schelet depus în decubit dorsal cu braţul drept pe lângă corp şi stângul pe bazin. Groapa este de formă trapezoidală cu colţurile rotunjite (Pl. XLVII). Scheletul a fost acoperit cu trei scânduri de lemn, peste care s-a aşezat un strat de pământ de 0,32 m şi un bloc de calcar (▼ – 0,40 m), un monument roman reutilizat (Lbloc =0,91 m, lbloc = 0,40 m x 0,60 m, gbloc = 0,29 m). Inventar funerar: • inel de buclă cu capetele petrecute (d=1,85 x 1,67 cm, g=0,16 cm, G=0,97 g, inv. F. 9365, pl. 65/M. 159, 4) / sub craniu, pe partea dreaptă; • inel pentru deget cu dimensiune fixă, confecţionat dintr-o bandă de argint (d=2,2 cm, lbandă=0,46 cm, G=2,14 g, inv. F. 9356, pl. 65/M. 159, 3) / la mâna dreaptă; • pandantiv globular (h=1,76 cm, d=1,25 x 1,12 cm, G=2,59 g, inv. F. 9359, pl. 65/M. 159, 1) / la gât; • inel de buclă din bronz cu capetele petrecute (d=1,64 cm, g=0,18 cm, G=0,70 g, inv. F. 9470, pl. 65/M. 159, 2) / la demontarea scheletului. M.160. O = V - E, Lgroapă = 2,00 m, lgroapă = 0,80 m, Lschelet = 1,78 m, ▼ – 0,60 m – 0,90 m. Groapă de formă trapezoidală cu colţurile rotunjite. Schelet de adult depus în decubit dorsal cu craniul căzut pe partea dreaptă. Acoperit cu blocuri de calcar. Antebraţul drept pe bazin şi stângul pe lângă corp. Oasele mânii drepte erau deplasate. Fără inventar funerar. M.161. O = V - E, Lgroapă = 1,60 m, lgroapă = 0,66 m, Lschelet = 1,50 m, ▼ – 0,50 m – 0,86 m. Pentru dezvelirea completă a mormântului s-a realizat C3 = 1,40 m x 1,20 m x 1,40 m, în profilul estic. Schelet depus în decubit dorsal, cu craniul căzut pe partea stângă. Braţele sunt aşezate pe lângă corp. Humerus-ul stâng este uşor deplasat. Stare de conservare bună. Inventar funerar: • inel de buclă, fragmentar din bronz (d=1,00 cm, g=0,13 cm, G=0,11 g, inv. F. 9365, pl. 66/M. 161, 4) / pe partea stângă sub craniu; • inel de păr din bronz cu o extremitate în –s (d=1,6 cm, g=0,2 cm, G=1,20 g, inv. F. 9472, pl. 66/M. 161, 1) / sub craniu; • inel de păr din bronz cu o extremitate în –s (d=1,6 cm, g=0,25 cm, G=1,74 g, inv. F. 9471, pl. 66/M. 161, 2) / sub craniu;

- 65 -

• inel de buclă, fragmentar din bronz (g=0,14 cm, G=0,19 g, inv. F. 9373, pl. 66/M. 161, 4) / pe partea stângă a calotei. M. 162 O =NV - SE, Lgroapă = 1,96 m, lgroapă = 0,47 m – 0,63 m, Lschelet = 1,43 m, ▼ – 0,54 m – 0,67 m. Craniul era căzut pe partea stângă. Braţele sunt aşezate pe lângă corp. Stare de conservare bună. Fără inventar funerar. M.163. O = NV - SE, Lgroapă = 2,00 m, lgroapă = 0,66 m, Lschelet = 1,50 m, ▼ – 0,60 m – 0,78 m. Schelet depus în decubit dorsal, cu craniul căzut pe dreapta. Oasele antebraţelor sunt îndoite şi aduse spre bazin. Conservat destul de precar. Femurul drept s-a păstrat parţial, iar humerus-ul drept s-a deplasat. Groapa este de formă trapezoidală cu colţurile rotunjite. Inventar funerar: • inel digital confecţionat dintr-o bandă de argint cu capetele desfăcute şi cu chaton în zona centrală realizat prin batere. Chatonul este cu mult lăţit faţă de restul inelului, are formă circulară alungită, este concav la interior, prezintă un orificiu în lateral şi este ornamentat cu motive în relief (d=2,1 x 2,3 cm, lbandă=0,4 cm, lchaton=1,07 cm, G=4,37 g, inv. F. 9355, pl. 67/M. 163, 1) / la mâna dreaptă; • inel de păr cu un capăt în –s realizat din argint (d=2,2 cm, g=0,2 cm, G=1,79 g, inv. F. 9353, pl. 67/M. 163, 3) / în partea stângă a craniului; • inel de păr cu un capăt în –s confecţionat dintr-o sârmă de argint (d=2,16 cm, g=0,22 cm, G=2,40 g, inv. F. 9350, pl. 67/M. 163, 2) / sub bărbie; • inel de buclă din argint cu capetele apropiate (d=1,5 cm, g=0,2 cm, G=1,36 g, inv. F. 9361, pl. 67/M. 163, 5) / în partea stângă a craniului; • inel de buclă din argint cu capetele apropiate (d=1,62 cm, g=0,16 cm, G=0,97 g, inv. F. 9348, pl. 67/M. 163, 4) / la marginea superioară a gropii mormântului. M.164. O = V - E, Lgroapă = 1,08 m, lgroapă = 0,46 m – 0,50 m, Lschelet = 0,84 m, ▼ – 0,50 m – 0,57 m. Schelet de copil, conservat destul de precar. Lângă craniu avea o bucată informă de gresie. Braţele erau depuse pe lângă corp. Oasele bazinului nu s-au mai păstrat. Fără inventar funerar. M. 165. O = V - E, Lschelet = 0,26 m, Lgroapă = 0,95 m, lgroapă = 0,30 m, Schelet de copil din care s-au mai conservat parţial membrele inferioare. Fără inventar funerar. M. 166. O = , ▼ – 0,52 m – 0,74, Lgroapă = 1,38 m, lgroapă = 0,67 m, Lschelet =0,94 m. Schelet de copil depus în decubit dorsal, cu craniul căzut pe

- 66 -

stânga. Conservat destul de precar. Oasele bazinului nu s-au mai păstrat. Poziţia braţelor nu a putut fi determinată. Groapa era de formă trapezoidală cu colţurile rotunjite. Inventar funerar: • inel de păr din bronz cu o extremitate în –s (d=1,4 x 1,6 cm, g=0,15 cm, G=0,58 g, inv. F. 9473, pl. 68/M. 166, 1) / la demontarea scheletului. M. 167. O = NV - SE, ▼ – 0,46 m – 0,57 m, Lgroapă = 1,88 m, lgroapă = 0,66 m, Lschelet =1,65 m. Membrele inferioare erau uşor flectate. Craniul era căzut pe dreapta. Oasele antebraţelor nu s-au mai păstrat. C = 0,46 m x 0,94 m x 0,46 m în profilul vestic. Fără inventar funerar. M. 168. O = V - E, Lschelet = 0, 20 m, Lgroapă = 1,05 m, lgroapă = 0,50 m, ▼ – 0,70 m – 0,78 m. Groapă de formă dreptunghiulară cu colţurile rotunjite. Din scheletul de copil s-a mai păstrat doar calota craniană. Fără inventar funerar. M. 169. O = V - E, Lschelet = 1,66 m, Lgroapă = 2,05 m, lgroapă = 0,70 m, ▼ – 0,60 m – 0,81 m. Craniul era căzut pe partea dreaptă. Oasele antebraţului drept erau aşezate pe piept, iar cele de la stângul pe bazin. Inventar funerar: • inel simplu din argint cu capetele desfăcute (d=0,9 x 1,2 cm, g=0,17 cm, inv. F. 9349, pl. 69/M. 169, 2) / pe partea stângă a craniului; • inel de păr fragmentar, din argint, cu o extremitate în –s, (d=1,9 cm, g=0,18 cm, G=0,98 g, inv. F. 9372, pl. 69/M.169, 1) / în partea dreaptă a craniului. M. 170. O = V - E, ▼ – 0,60 m – 0,80 m, Lgroapă = 2,40 m, lgroapă = 0,70 m – 0,73 m, Lschelet = 1,53 m. O parte a bazinului, mandibula şi oasele antebraţului stâng sunt deranjate. Groapa este de formă trapezoidală cu colţurile rotunjite. Inventar funerar: • denar de la Ştefan I (d=1,81 cm, G=0,54 g, inv. 10741, pl. 69/M. 170, 3) / pe partea stângă a craniului; • inel de păr din bronz cu un capăt în –s (d=2,33 cm, g=0,17 cm, G=1,03 g, inv. F. 9364, pl. 69/M.170, 1) / pe partea stângă a claviculei; • inel pentru deget din bronz cu capetele subţiate şi deschise, având secţiunea rombică (d=2,6 cm, gmijloc=0,5 cm, gcapete=0,2 cm, G=5,05 g, inv. F. 9354, pl. 69/M.170, 4) / lângă membrul inferior drept; • inel de păr cu s-ul fragmentar (d=2,2 cm, g=0,17 cm, G=0,93 g, inv. F. 9363, pl. 69/M.170, 2) / la partea inferioară a gropii / partea stângă.

- 67 -

M. 171. O = NV - SE, Lgroapă = 2,00 m, lgroapă = 0,60 m, Lschelet = 1,48 m, ▼ – 0,50 m – 0,64 m. Schelet depus în decubit dorsal, cu craniul căzut pe stânga. Oasele antebraţelor sunt aşezate pe bazin. Stare de conservare bună. Pentru dezvelirea integrală a M. 164 şi M. 171, s-a realizat o casetă C4 = 1,30 m x 2,70 m x 1,30 m, în profilul vestic.

Fără inventar funerar. M. 172. O = V - E, ▼ – 0,54 m – 0,72 m, Lgroapă = 0,96 m, lgroapă = 0,50 m – 0,54 m, Lschelet = 0,68 m. C2 = 1,10 m x 1,50 m x 1,10 m, în profilul estic. Schelet de fată, conservat destul de precar. Oasele bazinului nu s-au mai păstrat. Din calota craniană s-au mai conservat doar câteva resturi. Groapă de formă trapezoidală cu colţurile rotunjite. Inventar funerar: • şirag de mărgele din sticlă, majoritatea în stare fragmentară, împreună cu o rondea găurită din lut (d=1,6 cm, g=0,33 cm) / din regiunea gâtului; • monedă din bronz romană de la Gordian III prevăzută cu o perforaţie asociată cu şiragul de mărgele (d = 2,07 cm, G = 1,98 g, inv. 10743, pl. 70/M.172, 1) / din regiunea gâtului. M. 173. O = SV - NE , ▼ – 0,54 m, Lgroapă = 2,07 m, lgroapă = 0,64 m, Lschelet = 1,70 m. Schelet de adult depus în decubit dorsal. Ambele antebraţe sunt îndoite din cot şi aduse spre bazin.

Fără inventar funerar. M. 174. O = NE - SV, ▼ – 0,64 m, Lgroapă = 2,10 m, lgroapă = 0,78 m, Lschelet = 1,80 m. Schelet de adult depus în decubit dorsal. Ambele antebraţe sunt îndoite din cot şi aduse spre bazin.

Fără inventar funerar. M. 175. O = SV - NE, ▼ – 0,88 m, Lgroapă = 1,82 m, lgroapă = 0,60 m, Lschelet = 1,62 m. Schelet de adult depus în decubit dorsal. Ambele antebraţe sunt aşezate pe lângă corp.

Inventar funerar: • inel pentru deget realizat din bandă îngustă de bronz. La partea superioară prezintă un chaton circular uşor cvadrilobat, decorat cu mici proeminenţe dispuse perimetral. În interior se află o piatră discoidală din jad, deteriorată la partea superioară (d=2,12 cm x 1,18 cm, lbandă maximă=0,35, dchaton=1,37 cm, hchaton=0,66 cm, G=3,66 g, inv. F. 9352, pl. 71/M. 175, 1) / la mâna dreaptă. M. 176. O = NV - SE, ▼ – 0,51 m, Lgroapă = 1,78 m, lgroapă = 0,60 m, Lschelet = 1,54 m. Schelet de adult depus în decubit dorsal. Oasele antebraţului stâng

- 68 -

sunt aşezate pe lângă corp, iar cele de la dreptul sunt îndoite din cot şi căzute pe bazin.

Inventar funerar: • inel de buclă din bronz cu capetele desfăcute (d=2,16 x 1,9 cm, g=0,11 cm, G=0,47 g, inv. F. 9371, pl. 71/M. 176, 1) / sub craniu. M. 177. O = E - V, ▼ – 0,43 m. Din schelet s-au mai identificat resturi din calota craniană. Fără inventar funerar. M. 178. ▼ – 0,40 m. S-au descoperit doar câteva resturi osteologice. Deranjat de un şanţ din perioada modernă (?). Fără inventar funerar. M. 179.

O = V - E, ▼ – 0,68 m, Lschelet = 0,80 m. Schelet de copil depus în decubit dorsal, cu membrele superioare aşezate pe lângă corp. Craniul este căzut pe dreapta. Oasele gambei stângi nu se aflau în poziţie anatomică. Pe partea dreaptă a membrelor inferioare, groapa era bordată cu material litic. Pentru dezvelirea completă a mormântului, s-a practicat în profilul sudic o casetă C1 = 0,38 m x 1,10 m x 0,38 m.


O =V - E, ▼ – 0,60 m – 0,72 m, Lschelet = 1,02 m. Schelet de copil depus în decubit dorsal, cu craniul căzut pe dreapta. Ambele antebraţe erau aşezate pe bazin. Stare de conservare bună.

Pentru dezvelirea completă a mormântului, s-a practicat în profilul sudic o casetă C2 = 0,40 m x 1,26 m x 0,40 m.


O =V - E, ▼ – 0,47 m – 1,10 m, Lgroapă = 2,10 m, lgroapă = 0,80 m, Lschelet = 1,60 m. Schelet de adult acoperit cu blocuri de calcar (0,80 m x 0,57 m; 0,60 m x 0,30 m). Pentru dezvelirea completă a mormântului, s-a realizat o casetă C3= 0,70 m x 3,30 m x 0,70 m, în profilul sudic. Groapa era de formă rectangulară cu colţurile rotunjite. Defunctul era depus în decubit dorsal şi avea craniul uşor căzut pe partea stângă. Oasele antebraţelor erau aşezate pe lângă corp. Stare de conservare satisfăcătoare.

Inventar funerar: • inel de buclă din bronz placat cu aur, având capetele desfăcute (d=2,12 cm, g=0,22 cm, G=1,67 g, inv. F. 9347, pl. 72/M.181, 3) / în dreapta craniului; • inel de buclă din bronz placat cu aur, având capetele desfăcute (d=1,9 x 2,32 cm, g=0,22 cm, G=1,55 g, inv. F. 9374, pl. 72/M.181, 4) / în stânga craniului;

- 69 -

• cuţit fragmentar din fier (L=6,28 cm, inv. F. 9475, pl. 72/M.181, 1, 2) / în zona bazinului. M. 182.

O =V - E, ▼ – 0,60 m – 0,89 m, Lgroapă = 1,94 m, lgroapă = 0,64 m, Lschelet = 1,72 m. Adult depus în decubit dorsal, cu craniul căzut pe dreapta. Oasele antebraţelor sunt căzute pe bazin. Conservat destul de bine.


O =V - E, ▼ – 0,60 m – 0,72 m, Lgroapă = 1,86 m, lgroapă = 0,70 m, Lschelet = 1,65 m. Groapă de formă rectangulară cu colţurile rotunjite. Schelet de adult cu ambele braţe depuse pe lângă corp.


O = SE - NV, ▼ – 0,60 m – 0,76 m, Lgroapă = 1,32 m, lgroapă = 0,60 m – 0,66 m, Lschelet = 1,04 m. Groapă de formă rectangulară cu colţurile rotunjite. Schelet de copil depus în decubit dorsal, cu braţul drept pe lângă corp şi stângul îndoit din cot şi depus pe piept. Craniul era căzut pe partea dreaptă.


O = V - E, ▼ – 0,80 m – 0,88 m, Lgroapă = 1,88 m, lgroapă = 0,54 m, Lschelet = 1,58 m. Schelet depus în decubit dorsal. Oasele antebraţului drept nu s-au mai păstrat, iar cele de la stângul erau aşezate pe lângă corp.


O = V - E, ▼ – 0,70 m – 1,10 m, Lgroapă = 2,00 m, lgroapă = 0,76 m, Lschelet = 1,66 m. Schelet de adult depus în decubit dorsal, cu craniul căzut pe partea dreaptă. Oasele antebraţelor sunt aşezate pe bazin. Stare de conservare bună. Groapa este de formă rectangulară cu colţurile rotunjite.


O = V - E, ▼ – 0,80 m. S-au mai păstrat câteva resturi osteologice din mandibulă şi antebraţ (Pl. LVI). Pentru dezvelirea completă a mormântului, s-a practicat în profilul sudic o casetă C4 = 0,34 m x 1,42 m x 0,34 m.


O = V - E, ▼ – 0,60 m. Din schelet s-a mai păstrat craniul şi câteva resturi din membrele inferioare. Pentru dezvelirea completă a mormântului, s-a practicat în profilul sudic o casetă C5 = 0,55 m x 1,05 m x 0,55 m. Mormântul era acoperit cu material litic.


- 70 -

M. 189. O = V - E, ▼ – 0,80 m – 1,06 m, Lschelet = 1,66 m, Lgroapă = 1,90 m.

Schelet de adult depus în decubit dorsal cu craniul căzut pe partea dreaptă. Braţele erau aşezate pe lângă corp. Conservat foarte bine. Groapa mormântului era acoperită cu piatră şi cărămidă. Pe regiunea membrelor inferioare se afla depus un bloc de calcar. Marginea gropii era bordată cu material litic în zona humerus-ului şi a femurului stâng.

Inventar funerar: • vas borcan, cu gura îndreptată spre membrele inferioare. Recipientul este ornamentat cu incizii paralele şi orizontale dispuse de la umărul vasului până spre jumatatea lui inferioară (h=13,8 cm, Dg=10,6 cm, Dp.=12,35 cm, Df=7,2 cm, inv. F. 9441, pl. 76/M. 189, 1) / între femure. M. 190.

O = V - E, ▼ - 0. 50 m, Lschelet = 1,26 m. Scheletul era conservat parţial - toracele şi membrele inferioare. Mâna stângă era depusă pe bazin, iar dreapta pe lângă corp.

Fără inventar funerar. M. 191. O = SV - NE, Lgroapă = 1,86 m, lgroapă = 0,50 m – 0,54 m, Lschelet = 1,51 m, ▼ – 0,24 m – 0,42 m; Groapă de formă trapezoidală cu colţurile rotunjite. Schelet de femeie (?) depus în decubit dorsal cu craniul căzut pe partea stângă. Oasele antebraţului drept sunt aşezate pe bazin iar cele de la stângul pe piept. Stare de conservare bună. Inventar funerar: • inel de buclă din bronz cu capetele desfăcute (d=2,46 x 2,65 cm, g=0,11 cm, G=0,68 g, inv. F. 9442, pl. 77/M. 191, 1) / la temporalul stâng; • inel de buclă din bronz cu capetele desfăcute (d=1,9 x 2,12 cm, g=0,15 cm, G=0,93 g, F. 9443, pl. 77/M. 191, 2) / la temporalul drept. M. 192. O = V - E, ▼ - 0.30 m - 0. 43 m, Lgroapă = 2,10 m, lgroapă = 0,60 m – 0,64 m, Lschelet = 1,70 m; Groapă de formă trapezoidală cu colţurile rotunjite. Schelet de adult depus în decubit dorsal cu craniul căzut pe stânga. Antebratul stâng era aşezat pe bazin iar dreptul pe lângă corp. Conservat destul de bine.


O = SV - NE, Lgroapă = 2,00 m, lgroapă = 0,70 m – 0,84 m, Lschelet = 1,74 m, ▼ – 0,30 m – 0,45 m. Groapă trapezoidală cu colţurile rotunjite. Schelet de adult cu oasele antebraţului drept pe bazin şi stângul pe piept. Craniul era căzut pe stânga. Stare de conservare bună.


- 71 -

M. 194. O = V - E, Lgroapă = 1,84 m, lgroapă = 0,74 m, Lschelet =1,66 m, ▼ – 0,24 m

– 0,38 m. Groapă rectangulară cu colţurile rotunjite. Defunctul a fost depus în decubit dorsal cu craniul aşezat pe dreapta. Oasele antebraţului drept erau aşezate pe bazin, iar cele de la stângul pe lângă corp. Stare de conservare bună.


O = V - E, Lgroapă = 1,94 m, lgroapă = 0,74 m, Lschelet = 1,62 m, ▼ – 0,24 m – 0,38 m. Groapă trapezoidală cu colţurile rotunjite. Schelet de adult depus în decubit dorsal cu craniul căzut pe stânga şi mandibula deplasată spre umărul drept. Oasele antebraţului drept sunt aşezate pe bazin iar cele de la stângul pe lângă corp.

Inventar funerar: • inel de buclă cu capetele suprapuse realizat din fir de cupru subţiat la capete, cu secţiunea semicirculară (d=2,1 x 1,8 cm, gmax=0,2 x 0,31 cm, G=1,48 g, inv. F. 9444, pl. 77/M. 195, 1) / în stânga craniului. M. 196.

O = V – E cu o uşoară deviaţie, Lgroapă = 2,05 m, lgroapă = 0,80 m, Lschelet = 1,73 m, ▼ – 0,22 m – 0,27 m. Schelet de adult depus în decubit dorsal cu craniul căzut pe partea dreaptă. Oasele antebraţului drept sunt aşezate pe lângă corp iar cele de la stângul se află pe bazin. Stare de conservare bună.

Inventar funerar: • denar din argint de la regele Ştefan I (d=1,71 cm, G=0,38 g, inv. 10808, pl. 77/M. 196, 1) / în gură. M. 197.

O = SV - NE, Lgroapă = 2,00 m, lgroapă = 0,78 m, Lschelet = 1,65 m, ▼ – 0,42 m – 0,60 m. Groapă trapezoidală cu colţurile rotunjite. Marginea gropii era bordată pe partea stângă cu o cărămidă fragmentară. Schelet de adult depus în decubit dorsal cu privirea îndreptată în sus. Oasele antebraţului stâng erau aşezate pe bazin, iar cele de la dreptul pe lângă corp.


O = V - E, Lschelet = 1,36 m, Lgroapă = 1,63 m, lgroapă = 0,66 m, ▼ – 0,48 m – 0,62 m. Groapă rectangulară cu colţurile rotunjite. Mormânt de adolescent depus în decubit dorsal, cu craniul căzut pe partea stângă. Oasele mâinii stângi erau flexate pe abdomen, iar cea dreaptă aşezată pe lângă corp. Bazinul era conservat satisfăcător.


O = SV – NE, Lschelet = 1,38 m, Lgroapă = 1,92 m, lgroapă = 0,72 m, ▼ – 0,18 m – 0,22 m. Schelet depus în decubit dorsal, fără craniu. Oasele

- 72 -

antebraţelor erau aşezate pe bazin. Groapă de formă rectangulară cu colţurile rotunjite.


O = SV - NE, Lschelet = 1,65 m, Lgroapă = 2,04 m, lgroapă = 0,82 m, ▼ – 0,20 m – 0,30 m. Schelet depus în decubit dorsal cu craniul deplasat faţă de corp şi întors spre stânga. Oasele antebraţelor erau aşezate pe bazin. Groapă de formă trapezoidală cu colţurile rotunjite.

Inventar funerar: • inel digital torsadat din argint (d=2,41 cm, g=0,33 cm, G=3,11 g, inv. F. 9455, pl. 78/M. 200, 4) / la mâna dreaptă; • denar de argint emis de Andrei I (d=1,60 cm, G=0,31 g, inv. 10810, pl. 78/M. 200, 3) / pe piept; • inel de păr din argint cu o extremitate în –s (d=2,1 x 2,4 cm, g=0,2 cm, G=2,25 g, inv. F. 9453, pl. 78/M. 200, 2) / pe partea stângă a craniului; • inel de păr din argint cu o extremitate în –s (d=2,17 x 2,35 cm, g=0,2 cm, G=2,15 g, inv. F. 9454, pl. 78/M. 200, 1) / pe partea stângă a craniului. M. 201.

O= SV - NE, Lschelet = 1,82 m, Lgroapă = 2,22 m, lgroapă = 0,68 m, ▼ – 0,36 m - 0,42 m. Schelet de adult depus în decubit dorsal cu craniul căzut pe partea dreaptă. Oasele antebraţului stâng erau aşezate pe bazin, iar cele de la dreptul pe lângă corp. Groapă rectangulară cu colţurile rotunjite. Stare de conservare bună.


O = E - V, Lschelet = 0,76 m, ▼ – 0,19 cm. Din schelet s-a mai conservat parţial membrul inferior drept.


O = V - E, Lgroapă = 1,20 m, lgroapă = 0,42 m, Lschelet = 1,10 m, ▼ – 0,24 m – 0,36 m. Schelet de fată, cu craniul căzut pe partea dreaptă. Conservat destul de bine. Oasele gambei stângi erau deplasate şi căzute pe gamba dreaptă.

Inventar funerar: • pandantiv din bronz de tipul „cap de ceapă” cu decor (h=2,42 cm, d=1,55 cm, G=4,57 g, inv. F. 9446, pl. 79/M. 204, 1) / partea stângă, în zona gâtului; • pandantiv din bronz de tipul „cap de ceapă” cu decor (h=2,35 cm, d=1,6 cm, G=5,17 g, inv. F. 9447, pl. 79/M. 204, 2) / partea stângă, în zona gâtului;

- 73 -

• pandantiv din bronz de tipul „cap de ceapă” cu decor (h=2,47, cm, g=1,6 cm, G=5,35 g, inv. F. 9448, pl. 79/M. 204, 3) / partea stângă, în zona gâtului; • pandantiv cordiform din argint în stare fragmentară (h=2,23 cm, l=2,2 cm, inv. F.9449, pl. 79/M. 204, 4) / partea stângă, în zona gâtului; • pandantiv globular din fier (d=2,04 x 2,26 cm, G=4,17 g, inv. F.9445, pl. 79/M. 204, 5) / pe partea stângă a pieptului; • inel de păr din argint cu o extremitate în –s (d=1,8 x 2 cm, g=0,2 cm, G=1,73 g, inv. F. 9450, pl. 79/M. 204, 7) / pe partea stângă a pieptului; • inel de păr din argint cu o extremitate în –s (d=1,7 x 1,9 cm, g=0,19 cm, G=1,64 g, inv. F. 9451, pl. 79/M. 204, 6) / pe partea stângă a pieptului; • resturi de mărgea a căror stare de conservare nu a mai permis prelevarea / în zona gâtului. M. 205.

O= V - E, Lschelet = 0,64 m, Lgroapă = 0,76 m, lgroapă = 0,24 m. Din scheletul de copil s-au mai păstrat doar resturi din calotă şi femur.


O = SV (craniu) - NE, Lschelet = 1,28 m, ▼ – 0,23 m – 0,33 m, Lgroapă = 1,40 m, lgroapă = 0,41 m. Schelet de adult depus în decubit dorsal, dezvelit parţial până la articulaţiile membrelor superioare. Restul corpului se afla sub un pom fructifer. Oasele antebraţului stâng erau aşezate pe bazin, iar cele de la dreptul pe lângă corp. Groapa era de formă rectangulară cu colţurile rotunjite.


O = SV - NE, Lschelet = 1,62 m, ▼ – 0,10 m – 0,28 m, Lgroapă = 1,97 m, lgroapă = 0,49 m. Înhumat lângă M. 206. Schelet de adult depus în decubit dorsal cu craniul căzut pe partea stângă. Membrele superioare erau depuse pe lângă corp.

Inventar funerar: • denar de argint emis de Solomon (d=1,66 cm, G=0,53 g, inv. 10811, pl. 79/M. 207, 1) / în gură. M. 208.

O = V - E, ▼ – 0,26 m – 0,32 m, Lgroapă = 1,16 m, lgroapă = 0,67 m. Din scheletul copilului s-a mai păstrat doar craniul. Groapă de formă trapezoidală cu colţurile rotunjite. La picioare era depusă o cărămidă, iar la cap o piatră.

Inventar funerar: • inel de păr cu o extremitate în –s (d=1,9 cm, g=0,16 cm, G=1,31 g, inv. F. 9452, pl. 80/M. 208, 1) /între resturile calotei.

- 74 -

M. 209. O = SV - NE, Lschelet= 1,76 m, ▼ – 0,34 m – 0,45 m, Lgroapă = 2,13 m,

lgroapă = 0,50 m – 0,63 m. Schelet depus în decubit dorsal cu oasele craniului păstrate parţial. Oasele antebraţului stâng erau aşezate pe bazin, iar cele de la dreptul pe lângă corp. Oasele metatarsiene erau deplasate. Groapă trapezoidală cu colţurile rotunjite.

Inventar funerar: • denar de argint emis de Petru I (d=1,51 cm, G=0,20 g, inv. 10809, pl. 80/M. 209, 1) / între resturile calotei. M. 210.

O = SV - NE, Lschelet = 1,60 m, ▼ – 0,88 m – 0,78 m, Lgroapă = 1,75 m, lgroapă = 0,56 m. Schelet de adult depus în decubit dorsal, cu craniul căzut pe partea stângă. Din membrele superioare s-au mai păstrat doar humerus-urile.


▼ – 0,35 m. Schelet de copil din care s-au mai conservat câteva resturi osteologice.


O = V - E, Lschelet = 0,54 m, ▼ = - 0,32 m. Copil depus în decubit dorsal cu poziţia antebraţelor greu de precizat. Stare de conservare precară. Fără inventar funerar. M. 213.

▼ = 0,53 – 0,60 m, Lschelet = 0,50 m. Schelet depus în decubit dorsal cu craniul culcat pe dreapta. Braţul drept era pe lângă corp, iar stângul pe abdomen. Inventar funerar: • inel de păr cu o extremitate în –s cu canelură (d=1,7 cm, g=0,2 cm, ls=0,32 cm, inv. F. 9582, pl. 82/M. 213, 1) / partea stângă a craniului; • clopoţel fără decor (d=1,7 x 1,5 cm, h=2,2 cm, inv. F. 9581, pl. 82/M. 213, 4) / stânga bazinului, lângă cot; • un inel de păr cu extremitate în –s (d=1,65 cm, g=0,23 cm, ls=0,56 cm, inv. F. 9583, pl. 82/M. 213, 3) / dreapta craniului; • un inel de păr cu extremitate în –s (d=1,54 cm, g=0,2 cm, ls=0,36 cm, inv. F. 9584, pl. 82/M. 213, 2) / dreapta craniului; M. 214.

O = NV – SE, ▼ = - 0,68 – 0,72 m, Lgroapă = 2,00 m, lgroapă = 0,50 m, Lschelet = 1,54 m. Schelet de adult depus în decubit dorsal cu craniul căzut pe partea stângă. Oasele antebraţelor sunt aşezate pe bazin. Omoplatul stâng este deplasat. Marginea gropii era delimitată cu material litic - pe partea dreaptă a craniului şi toracelui se aflau trei bucăţi de piatră informă, iar pe

- 75 -

stânga craniului o bucată. Groapa este de formă dreptunghiulară. Sub craniu, pe partea stângă se afla o cărămidă. Fără inventar funerar. M. 215.

O = NV - SE, ▼ = - 0,80 – 0,81 m, Lschelet = 1,70 m. Schelet de adult depus în decubit dorsal cu oasele antebraţelor aşezate pe bazin. Stare de conservare bună.


O = V – E, ▼ = - 0,65 m, Lschelet = 1,78 m. Schelet depus în decubit dorsal cu craniul uşor aplecat spre stânga. Oasele antebraţului drept erau aşezate pe bazin, iar cele de la stângul pe lângă corp. Groapă de formă rectangulară. Stare de conservare satisfăcătoare.

Inventar funerar: • monedă Aba Samuel: Av. SAMVHEL † REX, Rv. PANONEIA (d=1,71 cm, G=0,53 g, inv. 10812; Unger 3; CNH 10; H7 Kovács, pl. 82/M. 216, 1) / în gură; • amuletă din colţ de câine (L=3,88 cm, inv. F. 9585, pl. 82/M. 216, 2) / între membrele inferioare. M. 217.

O = V - E, ▼ = - 0,58 – 0,85 m. Schelet de copil depus în decubit dorsal, în stare de conservare precară. S-a mai păstrat doar craniul şi câteva resturi osteologice din membrele inferioare. Marginea gropii era amenajată cu bucăţi informe de piatră.

Inventar funerar: • o monedă Aba Samuel cu o perforaţie: Av. SAMVHEL † REX, Rv. PANONEIA (d=1,78 cm, G=0,54 g, inv. 10813; Unger 3; CNH 10; H7 Kovács, pl. 82/M. 217, 1) /lângă oasele craniului. M. 218.

O = V – E, ▼ = - 0,72 m. Schelet de copil din care s-au mai păstrat doar resturi de coaste.


O = V - E, ▼ = - 0,53 – 0,63 m, Lschelet = 0,80 m. Groapa mormântului era bordată cu piatră şi calcar în zona picioarelor, bazinului şi craniului. Schelet de copil depus în decubit dorsal, cu oasele antebraţului drept pe lângă corp. Conservat precar. Oasele gambei stângi, bazinul şi mâna stângă nu s-au mai păstrat. Fără inventar funerar. M. 220.

O = NV – SE, ▼ = - 0,60 m, Lschelet = 0,64 m. Schelet de copil conservat precar.

- 76 -

Inventar funerar: • inel de păr cu extremitatea în –s cu canelură (d=1,4 cm, g=0,13 cm, ls=0,41 cm, inv. F. 9586, pl. 83/M. 220, 1) / partea dreaptă a craniului; M. 221

O = V – E, ▼ = - 0,57 – 0,80 m, Lgroapă = 1,58 m, lgroapă = 0,60 m, Lschelet = 1,41 m. Membrele superioare erau aşezate pe lângă corp. Schelet depus în decubit dorsal cu craniul distrus şi privirea în sus.

Inventar funerar: • brăţară cu secţiunea rombică şi capetele subţiate (d=7,33 cm, gcapăt=0,45 cm, gmijloc=0,74 cm, inv. F. 9587, pl. 83/M. 221, 1) / mâna stângă; • inel pentru deget circular în secţiune (d=2,42 cm, gcapete=0,25 cm, gmijloc=0,34 cm, inv. F. 9590, pl. 83/M. 221, 3) / la mâna stângă; • inel de păr cu extremitatea în –s (d=1,94 x 2,05 cm, g=0,17 cm, ls=0,58 cm, inv. F. 9588, pl. 83/M. 221, 2) / pe stânga craniului; • inel de păr în –s (d=1,95 x 1,73 cm, g=0,2 cm, ls=0,44 cm, inv. F. 9589, pl. 83/M. 221, 4)/ pe dreapta craniului; M. 222a-b.

Mormânt dublu. M. 222a: ▼ = - 0,80 – 0,84 m, Lschelet = 1,24 m. Scheletul era depus în decubit dorsal cu oasele antebraţului drept pe lângă corp, iar cele de la stângul uşor aduse spre bazin. Privirea era îndreptată în sus. M. 222b: O = V - E, Lschelet = 0,40 m. Copil mic aşezat pe dreapta umărului şi craniului lui M. 222a. Stare de conservare precară.


O = V – E cu o uşoară deviaţie, ▼ = - 0,56 – 0,70 m, Lschelet = 1,70 m. Schelet de adult depus în decubit dorsal cu palma dreaptă pe bazin, iar stânga adusă spre umăr. Stare de conservare satisfăcătoare. Oasele membrului inferior stâng sunt flectate şi aduse sub dreptul.

Inventar funerar: • mărgea din plumb (d = 1,53 cm, inv. F. 9591) / sub bazin pe partea dreaptă; M. 224.

O = V – E, ▼ = - 1,25 m. Adult depus în decubit dorsal cu mâna dreaptă pe lângă corp. Oasele antebraţului stâng lipsesc. Stare de conservare precară.

Inventar funerar: • monedă Ştefan I fragmentară - H1 Kovács - (d=1,70 cm, inv. 10814, pl. 83/M. 224, 1) / sub craniu. M. 225.

O = V - E,▼ = - 0,55 m, Lschelet = 0,57 m. Schelet de copil depus în decubit dorsal cu palma dreaptă pe bazin. Maxilarul inferior era aşezat pe torace, iar craniul era aplecat spre stânga. Oasele bazinului şi cele ale membrului superior stâng lipsesc. Stare de conservare precară.

- 77 -

Inventar funerar: • monedă Andrei I prevăzută cu o perforaţie: Av. †• REX • ANDREAS, Rv. † REGIA CIVITAS; H8 Kovács; CNH 11; Unger 4 (d=1,73 cm, G=0,43 g, inv. 10818, pl. 83/M. 225, 2) / sub craniu pe partea dreaptă; • o monedă Ştefan I prevăzută cu o perforaţie: Av. †• STEPHANVS • REX, Rv. † REGIA CIVITAS; H1 Kovács (d=1,62 cm, G=0,55 g, inv. 10815, pl. 83/M. 225, 1) / pe torace. M. 226.

O = V - E, ▼ = - 0,50 m, Lschelet = 0,47 m. Copil depus în decubit dorsal în stare de conservare precară.


O = SV – NE, ▼ = - 0,83 m, Lgroapă = 1,90 m, lgroapă = 0,80 m, Lschelet = 1,60 m. Stare de conservare satisfăcătoare. Groapă de formă ovală. Schelet depus în decubit dorsal cu braţele dislocate. Humerus-ul drept era aşezat pe torace.

Inventar funerar: • inel pentru deget forma 29 Giesler (d=2,26 cm, gcapete=0,23 cm, gmijloc=0,34 cm, inv. F. 9593, pl. 84/M. 227, 1) / mâna dreaptă; • un inel de păr cu capătul în –s, din argint aurit (d=2,07 cm, g=0,14 cm, ls=0,53 cm, inv. F. 9594, pl. 84/M. 227, 2) / la temporalul stâng; • un inel cu un capăt în –s din argint aurit (d=2,1 cm, g=0,15 cm, ls=0,6 cm, inv. F. 9592, pl. 84/M. 227, 3) / dreapta craniului. M. 228.

O = SV – NE, ▼ = - 0,90 m, Lschelet = 1,58 m. Schelet depus în decubit dorsal cu privirea îndreptată în sus. Humerus-ul stâng era pe abdomen; oasele antebraţelor nu s-au mai păstrat.

Inventar funerar: • inel din bară circulară forma 25 Giesler (d=2,5 cm, g=0,3 cm, inv. F. 9597, pl. 84/M. 228, 1) / la mâna stângă; • un inel cu un capăt în –s (d=1,9 cm, g=0,2 cm, ls=0,5 cm, inv. F. 9596, pl. 84/M. 228, 2) / dreapta craniului; • un inel de păr cu un capăt în –s (d=2 cm, g=0,2 cm, ls=0,4 cm, inv. F. 9595, pl. 84/M. 228, 3) / stânga craniului; • monedă Ştefan I: Av. †• STEPHANVS • REX, Rv. † REGIA CIVITAS; H1 Kovács; Unger 1 (d=1,89 cm, G=0,72 g, inv. F. 10816, pl. 84/M. 228, 4) / sub craniu. M. 229.

O = V - E, ▼ = - 0,55 m, Lschelet = 0,85 m. Copil aşezat în decubit dorsal cu mâna stângă pe lângă corp şi oasele de la dreapta lipsă. Craniul era aplecat la 45º spre stânga. Stare de conservare satisfăcătoare.


- 78 -

M. 231. O = V - E, ▼ = - 0,89 – 0,97 m, Lgroapă = 2,16 m, lgroapă = 0,80 m,

Lschelet = 1,70 m. Adult depus în decubit dorsal cu oasele antebraţelor aşezate pe lângă corp. Capul aplecat la 45º spre stânga. În stânga craniului s-au constatat urmele unei trepanaţii.

Inventar funerar: • inel pentru deget forma 29 Giesler (d=2,5 cm, g=0,4 cm, inv. F. 9598, pl. 84/M. 231, 1) / la mâna dreaptă; • monedă Andrei I: Av. †• REX •ANDREAS, Rv. † REGIA CIVITAS; H8 Kovács; CNH 11; Unger 4 (d=1,68 cm, G=0,56 g, inv. 10817, pl. 84/M. 231, 2) / la mandibulă.

- 79 -

2. ELEMENTE DE RIT ŞI RITUAL FUNERAR

În stadiul actual al cercetărilor, am constatat că înhumările pe latura estică a necropolei s-au făcut până în apropierea actualului DJ 107 A, în timp ce pe axul nordic limita pare să fie reprezentată de actuala proprietate a domnului Leahu Sorin. Înhumările de pe latura sudică se termină pe proprietatea domnului Besoiu Ioan. Pe latura vestică, ultima proprietate unde s-au mai putut realiza cercetări a fost aceea a domnului Stan Ioan. În capătul vestic al S. XII/2006, în apropierea proprietăţii domnului Bozdog Dumitru Flaviu, am surprins la ▼ – 0,30 m, un complex hallstattian din care s-au prelevat câteva fragmente ceramice, de culoare negricioasă, prevăzute cu decor. Indiscutabil, acest complex se întinde pe o suprafaţă mult mai mare pe axul V-NV, intrând pe proprietatea domnului Bozdog Dumitru Flaviu.

Cercetările realizate în necropolă, au permis numeroase observaţii legate de elementele de rit şi ritual funerar, unele similare cu cele întâlnite şi în cazul altor cimitire din oraşul Alba Iulia. Ne gândim aici la practica utilizării materialului litic în realizarea gropilor sepulcrale, la folosirea lemnului sau la ofranda de ouă.

De la început trebuie precizat că necropola este una plană. Mormintele sunt, cu mici excepţii180, singulare.

Din cele 229 morminte, o parte sunt dispuse în şiruri şi sunt orientate V (capul)–E cu unele deviaţii VNV–ESE (117 complexe funerare)181. Au mai fost înregistrate altele cu orientarea NV-SE (39 de morminte)182, SE-NV (4 morminte)183, SV-NE (31 morminte)184, E-V (12 morminte)185 şi NE-SV (17 morminte)186. Pentru alte 9 complexe funerare nu s-a putut stabili orientarea187. Pentru secolul al X-lea, poziţia a frecventă este NE-SV sau SV-NE. Există şi situaţii în care scheletele erau orientate pe axul E-V şi invers,

180 M. 222 este dublu. 181 M. 1, 2, 7, 8, 10, 12, 17, 19, 20, 22, 31, 34, 37, 39, 42, 45, 48, 50, 51, 58, 59, 60, 62-69, 71, 72, 75, 76, 81-84, 88, 90-93, 95-100, 102, 108, 110-112, 114, 115, 117, 119, 127, 128, 132, 134-139, 143, 145-148, 150, 152, 154, 156, 158-161, 164, 165, 168-170, 172, 179-183, 185-188, 192, 194-196, 198, 204, 205, 208, 212, 217, 216, 219, 222, 223-226, 229, 231. 182 M. 3, 9, 49, 61, 70, 73, 74, 77-80, 85-87, 101, 105, 113, 118, 121, 124, 126, 129, 130, 131, 13, 140, 141, 142, 144, 162, 163, 167, 171, 176, 213, 214, 215, 221, 220. 183 M. 16, 52, 54, 184. 184 M. 4, 18, 38, 40, 47, 55, 57, 89, 94, 104, 116, 122, 123, 125, 149, 151, 155, 173, 175, 191, 193, 197, 199, 200, 201, 206, 207, 209, 210, 227, 228. 185 M. 5, 6, 13, 15, 21, 24, 26, 41, 44, 103, 177, 203. 186 M. 25, 27, 28, 29, 30, 32, 33, 35, 36, 43, 46, 53, 56, 107, 109, 120, 174. 187 M. 11, 14, 23, 106, 157, 166, 178, 211, 218.

- 80 -

fapt datorat parţial şi anotimpului în care s-a produs înhumarea. Defuncţii (copii, femei şi bărbaţi) au fost depuşi în decubit dorsal cu craniul căzut pe partea stangă sau dreaptă.

Poziţia membrelor superioare este diferită: ● ambele antebraţe întinse pe lângă corp (A: M. 6, M. 8, M. 9, M. 12,

M. 21, M. 35, M. 36, M. 40, M. 63, M. 65, M. 89, M. 107, M. 108, M. 109, M. 110, M. 119, M.120, M. 127, M. 131, M. 132, M. 139, M. 140, M. 142, M. 143, M. 144, M. 179, M. 181, M. 183, M. 189, M. 207, M. 221, M. 231).

● ambele antebraţe aşezate pe bazin (B: M. 3, M. 4, M. 13, M. 15, M. 17, M. 34, M. 43, M. 92, M. 59, M. 64, M. 77, M. 78, M. 79, M. 96, M. 111, M. 126, M. 180, M. 182, M. 186, M. 199, M. 200, M. 204, M. 214, M. 215)

● antebraţul stâng pe bazin şi dreptul pe lângă corp (C: M. 16, M. 20, M. 24, M. 25, M. 37, M. 40, M. 70, M. 75, M. 87, M. 104, M. 133, M. 190, M. 192, M. 196, M. 197, M. 201, M. 206, M. 209, M. 222a).

● antebraţul stâng pe lângă corp şi dreptul pe bazin (D: M. 1, M. 33, M. 66, M. 68, M. 80, M. 83, M. 85, M. 87, M. 88, M. 105, M. 128, M. 137, M. 138, M. 145, M. 216).

● antebraţul drept pe bazin şi stângul pe lângă corp (E: M. 194, M. 195)

● antebraţul drept pe bazin şi stângul pe piept (F: M. 191, M. 193) ● poziţia antebraţelor necunoscută (G: M. 2, M. 7, M. 10, M. 11, M.

14, M. 23, M. 26, M. 27, M. 30, M. 31, M. 39, M. 42, M. 50, M. 53, M. 54, M. 58, M. 61, M. 62, M. 74, M. 203, M. 205, M. 208, M. 211, M. 212, M. 217, M. 218, M. 219, M. 220, M. 224, M. 226, M. 227, M. 229)

A B C D

E F G

Uneori groapa sepulcrală era bordată cu material litic inform, iar

alteori mormintele erau acoperite cu bucăţi de calcar (pseudo - cistă). Sunt şi

- 81 -

situaţii în care mormântul era marcat cu un fragment de cărămidă (M. 213). În alte situaţii, bucăţi din acelaşi material se aflau în groapă, lângă craniu şi la picioare (M. 214), în asociere cu pietre aflate în lateralul scheletului.

S-au întâlnit şi cazuri de morminte suprapuse (M. 5 suprapune M. 6, M. 59 suprapune M. 89, M. 106 suprapune M. 107, M. 105 suprapune M. 119).

Materialul litic protejează regiunea capului, a bazinului sau a membrelor inferioare. Obiceiul, specific secolului al X-lea, se păstrează şi în secolul următor.

O particularitate a oferit-o M. 63 care avea sub calotă o bucată de lemn. Prezenţa resturilor de lemn în regiunea calotei s-a constatat în secolele IX–XI la Moldoveneşti/M. XVI şi Orăştie–Dealul Pemilor X8/M. 8. În Dobrogea, acelaşi obicei a fost semnalat în necropola de la Nufăru–La piatră, în cazul M. 13, 14, 31, 37, 45, 46, 57, 61, 65, 66, 73 (pietre depuse de-a lungul corpului), M. 17, 21, 25, 38, 39, 58, 76 (la craniu), şi M. 62 (la picioare)188.

Foarte pronunţate sunt urmele de arsură în M. 89 şi M. 124, unde apar pe toată lungimea gropii. În stadiul actual al cercetărilor din necropolă se pot contura unele aspecte comune. Singurul rit întâlnit în această necropolă este inhumaţia, iar scheletele mai bine păstrate sunt cele de adulţi sau cele aflate în gropi săpate la adâncimi mai mari.

S-a constatat că mormintele de copii sunt mai slab conservate. În cazul acestora, pe lângă gracilitatea specifică, o contribuţie semnificativă a avut-o şi aciditatea solului. Materialul arheologic prelevat din necropolă constă din piese de metal, os, ceramică şi sticlă (mărgele).

Obiectele din metal sunt destul de diverse şi reprezintă în ansamblu piese de podoabă, caracteristice evului mediu timpuriu.

În general, piesele de podoabă au fost confecţionate din argint, bronz, pastă ceramică sau sticlă (brăţări, inele de păr simple, inele de păr cu o extremitate în –s, inele pentru deget – simple, cu chaton, torsadate şi unul împletit; butoni; coliere de mărgele; colane - simple sau torsadate). Nu am identificat piese de echipament militar sau de harnaşament.

Un număr însemnat de morminte erau bordate cu bucăţi de calcar şi piatră, în zona capului, umărului, bazinului sau a membrelor inferioare (M. 1, M. 20, M. 55, M. 69, M. 71, M. 75, M. 89, M. 93, M. 95, M. 101, M. 102, M. 109, M. 110, M. 129, M. 132, M. 138, M. 143, M. 179). Acelaşi aspect a fost remarcat şi în cimitirul de la Alba Iulia-Staţia de Salvare. Obiceiul este frecvent şi în spaţiul sud-dunărean, ca de exemplu la Ljubičevac-Glamija189, Vajuga-Pešak190, Sremska Mitrovica191. 188 Damian 1993, 91, 88, fig. 6/3-4, 89, fig. 7/1, 7. 189 Parović-Pešikan 1984, 143. 190 Marjanović-Vujović 1986, 194, 195, 198, 199, 204, fig. 5, 29, 8, 213, fig. 29, 31. 191 Parović-Pešikan 1984, 179-191, T. I/2-3, T. II/1, 3.

- 82 -

O parte destul de consistentă dintre morminte au fost acoperite cu piatră, marmură şi blocuri de calcar refolosite (M. 1, M. 3, M. 5, M. 9, M. 11, M. 12, M. 14, M. 15, M. 17, M. 18, M. 20, M. 30, M. 37, M. 39, M. 43, M. 44, M. 52, M. 56, M. 57, M. 69, M. 70, M. 71, M. 81, M. 82, M. 120, M. 124, M. 181, M. 188, M. 189), în unele cazuri de dimensiuni apreciabile şi fasonate.

S-a observat că, de regulă, defuncţii au fost înhumaţi în gropi dreptunghiulare cu colţurile rotunjite, săpate în lutul galben cu nuanţe de cafeniu, adâncimile acestora fiind cuprinse între 0,35 m - 1,23 m.

Uneori săparea gropii mormântului s-a făcut doar în stratul brun-negricios, mai exact de la baza lui, neintrând foarte mult în lutul galben-cafeniu.

La unele morminte, gropa a fost amenajată cu material litic. Provenienţa acestuia din urmă este destul de clară, fiindu-ne confirmată şi de izvoarele scrise ale vremii.

O situaţie identică până la un anumit punct, avem în faza a II-a la Alba Iulia-Staţia de Salvare. Cu toată această raportare la anumite detalii de rit şi ritual, unele diferenţe sunt totuşi destul de pregnante, fapt ce conferă necropolei o poziţie aparte, am putea spune particulară, în comparaţie cu restul cimitirelor din raza municipiului Alba Iulia.

Nu s-au depistat cazuri în care materialul lemnos să fi fost utilizat ca sicriu. În acest context, intervine, însă, o altă observaţie, ale cărei explicaţii sunt prezumtive. La prelucrarea scheletelor, în toate mormintele s-au remarcat urme de arsură, a căror consistenţă a fost uneori mai pronunţată.

În cercetările sale, R. R. Heitel a abordat tangenţial această chestiune, aprecierea cea mai verosimilă fiind pusă pe seama purificării. Este un obicei mai rar întâlnit şi a fost semnalat şi în extremitatăţile de NV şi de SE ale Banatului (Kiszombor-B192, Cuptoare-Sfogea şi Sviniţa-Km. fluvial 1004193). La Dunărea de Jos, obiceiul a fost semnalat în necropola de la Obârşia194. Luând în considerare necropolele în care a fost înregistrat, nu se poate spune că obiceiul se leagă de un spaţiu anume pe un interval cronologic bine delimitat.

În lipsa unei analize antropologice, pe sexe şi vârstă, o clasificare pertinentă iese din discuţie. Totuşi, cu rezervele de rigoare, putem distinge schelete de copil (M. 3, M. 10, M. 11, M. 14, M. 22, M. 23, M. 27, M. 30, M. 31, M. 39, M. 50, M. 53, M. 54, M. 56, M. 60 - M. 62, M. 65, M. 69, M. 71, M. 73, M. 74, M. 76, M. 79, M. 81, M. 82, M. 84, M. 85, M. 90, M. 91, M. 93, M. 97, M. 100, M. 105, M. 106, M. 112, M. 113, M. 116, M. 117, M. 120, M. 122, M. 123, M. 125, M. 129, M. 130, M. 131, M. 136, M. 139, M. 141, M. 142, M.

192 Fehér et alii 1962, 48. 193 Boroneanţ 1985, 111-118. 194 Zaharia 2000, 213.

- 83 -

143, M. 147, M. 179, M. 180, M. 184, M. 187, M. 188, M. 203-M. 205, M. 208, M. 211) şi de adulţi – femei şi bărbaţi (M. 1, M. 4, M. 5, M. 9, M. 12, M. 13, M. 16, M. 17-M. 21, M. 24, M. 25, M. 29, M. 32, M. 33, M. 35, M. 36-M. 38, M. 41-M. 46, M. 48, M. 49, M. 51, M. 52, M. 55, M. 57, M. 59, M. 63, M. 64, M. 66 - M. 68, M. 70, M. 72, M. 75, M. 77, M. 78, M. 80, M. 83, M. 86-M. 88, M. 95, M. 96, M. 98, M. 99, M. 101, M. 103, M. 104, M. 107-M. 111, M. 115, M. 118, M. 119, M. 121, M. 124, M. 126, M. 127, M. 132, M. 133, M. 135, M. 137, M. 140, M. 144-M. 146, M. 181-M. 183, M. 189-M. 197, M. 200, M. 201, M. 206, M. 207, M. 209, M. 210).

Ofranda animală depusă în morminte, constă doar din coji de ouă. Până în prezent, se cunosc doar patru cazuri de depunere. În M. 15, resturile de ouă au fost depuse în interiorul unui vas de ofrandă, în M. 17, lângă membrul inferior stâng al defunctului195, iar în M. 155 şi M. 175, depunerea s-a făcut lângă membrul inferior drept.

Prezenţa acestui tip de ofrandă în necropolele din secolul al X-lea, se mai cunoaşte şi în alte cazuri de pe raza municipiului Alba Iulia la Staţia de Salvare196 şi Izvorul Împăratului197, demonstrând că obiceiul se practica de numeroase comunităţi etnice şi religioase.

În necropolele din secolul al X-lea, oul era depus în dreptul organelor genitale sau al articulaţiilor. Cercetările efectuate în necropolele maghiare, par să demonstreze că ofranda de ouă apare în mormintele de copii, în cimitire ale păturii mijlocii. Pentru spaţiul ungar se pot aminti în acest context, descoperirile de la Letkés–Téglaégető 198, Deszk-D, Kiszombor-B şi Szob–Kiserdő199, unde resturile de ouă au fost depuse lângă membrele inferioare ale defuncţilor. La Dunărea de jos, obiceiul a fost surprins în necropola de la Obârşia.

Această practică s-a constatat şi pe teritoriul Slovaciei. La Malé Kosihy depunerea de ofrandă de ouă s-a întâlnit mai ales în cazul mormintelor de copii şi, mai rar, în cele de adulţi din orizontul III200. De cele mai multe ori, ofranda de ouă era depusă lângă membrul inferior stâng. Alte practici funerare, specifice altor comunităţi din Transilvania, nu avem atestate în necropola de la Alba Iulia–Str. Brânduşei.

195 Drâmbărean et alii 1998a, 4; Drâmbărean et alii 1998b, 188 sq. 196 Blăjan 1980, 200; Blăjan, Popa 1983, 377. 197 Blăjan 2002, 33; Blăjan 2007, 54-57. 198 Bakay 1978, 101, pl. XLIX/1-2. 199 Bakay 1978, 14. 200 Hanuliak 1994, 118 sq, 127, 137.

- 84 -

3. INVENTARUL FUNERAR 3.1. Podoabe ale capului 3.1.1. Inele de păr cu o extremitate în formă de –s

Inelele de păr cu o extremitate în -s, reprezintă o categorie bine reprezentată în cadrul inventarului funerar.

Piese de acest gen s-au recuperat din M. 92 (pl. 33/1-2), M. 58 (pl. 33/1), M. 60 (pl. 34/1-4, 5, 8, 9), M. 61 (pl. 34/1), M. 62 (pl. 34/1), M. 63 (pl. 34/3), M. 65 (pl. 35/1), M. 68 (pl. 36/1), M. 71 (pl. 37/1), M. 79 (pl. 39/1), M. 94 (pl. 43/2-3), M. 96 (pl. 44/2-3), M. 99 (pl. 44/2-3), M. 102 (pl. 45/1), M. 105 (pl. 45/1-2), M. 121 (pl. 48/2), M. 129 (pl. 51/6), M. 130 (pl. 51/1), M. 132 (pl. 52/2), M. 137 (pl. 53/2-3), M. 141 (pl. 54/1-2), M. 143 (pl. 54/1), M. 152 (pl. 62/3-4), M. 161 (pl. 66/1-2), M. 170 (pl. 69/1-2), M. 200 (pl. 78/1-2), M. 204 (pl. 79/6-7), M. 208 (pl. 80/1), M. 213 (pl. 82/2-3), M. 221 (pl. 83/2-3), M. 227 (pl. 84/2-3) şi M. 228 (pl. 84/1-2).

Poziţia anatomică în care s-au identificat în necropola de pe str. Brânduşei inele de păr cu o extremitate în -s este următoarea:

● în partea dreaptă a calotei craniene: M. 71, M. 79, M. 141, M. 143. ● în dreapta şi în stânga calotei craniene: M. 60, M. 96, M. 213, M. 221,

M. 227, M. 228. ● în stânga calotei craniene: M. 58, M. 62, M. 63, M. 92, M. 99, M. 129, M. 137, M. 152, M. 161, M. 200. ● lângă claviculă, pe partea stângă: M. 137, M. 170. ● pe partea stângă a pieptului: M. 204. ● în stânga, sub calota craniană: M. 105. ● lângă cavitatea bucală: M. 60, M. 61, M. 65, M. 121. ● lângă humerus-ul stâng: M. 68, M. 132. ● lângă umărul şi antebraţul drept: M. 60. ● între resturile calotei: M. 208. În literatura de specialitate, inele de păr cu un capăt în –s

(schlafenringe, hajkarika), au fost frecvent considerate ca obiecte specifice etnicilor slavi. Denumirile utilizate sunt variate: cerc, cercel, inel de păr, de buclă sau inel de tâmplă cu o extremitate în –s.

Opinii privind atribuirea acestor obiecte etnicilor slavi se întâlnesc la: L. Niederle, J. Eisner, S. Müller, S. Söderberg, G. Fehér, K. Musianowicz sau A. Lissauer. J. Hampel afirmă că „slavii îşi împleteau părul în şuviţe şi prindeau în acestea cercuri (inele), în regiunea tâmplelor, specifice artei lor ... Se găsesc în acele zone ale Europei, unde au trăit şi anterior slavi ...”.

În acelaşi context, slavilor le sunt atribuite pe lângă aceste piese şi benzile în valuri ce decorează vasele. B. Posta şi-a manifestat incertitudinea cu privire la această atribuire etnică, iar cercetările lui cu privire la viaţa

- 85 -

cotidiană au contribuit la stabilirea zonei de origine a obiceiului împletirii părului cu inele de păr în –s în Munţii Ural. B. Richthofen le atribuie tot slavilor, cu excepţia acelora ce apar în descoperirile maghiare.

La acel moment, se constata o răspândire a lor dincolo de Dunăre, în bazinele râurilor Tisa, Mureş şi Criş, mai exact în arealul cuprins între aceste râuri. O altă concluzie vehiculată, se referă la frecvenţa lor începând doar cu a doua jumătate a secolului al X-lea.

În concluzie, A. Kralovánsky susţine că în a doua jumătate a secolului al X-lea şi sporadic în secolul următor, inelele de păr cu un capăt în –s nu aparţin etnicilor maghiari, iar după amestecul de populaţie ele nu mai reprezintă un indicator al etnicilor slavi.201

Din punctul de vedere al funcţionalităţii, acestea nu au fost puse doar în legătură cu împletirea părului, ci şi cu fixarea părţii din giulgiul care servea la acoperirea capului.

În legătură cu apariţia lor în Transilvania, a fost luat ca reper secolul al X-lea, într-o perioadă anterioară apariţiei culturii Bjelo Brdo. După unele opinii, exemplarele prevăzute cu nervuri longitudinale apar doar în secolul al XII-lea202.

Diametrul acestor piese oscilează între 1,2 cm–3,5 cm, în toată perioada de timp în care au fost utilizate.

Dacă la sfârşitul secolului al X-lea şi începutul celui următor acest gen de podoabă avea o deschidere diametrică mai redusă, de aproximativ 0,2 cm, ulterior se ajunge la dimensiuni mai mari, iar firul de sârmă, circular în secţiune, era mai gros. În perioada în care au fost utilizate aceste podoabe, nu se observă modificări substanţiale din punctul de vedere al realizării lor203.

Ele apar în morminte în număr de 1-2 piese sau mai multe (7) şi sunt realizate din argint, bronz sau fier. Frecventă este conexiunea lor cu material numismatic, colane sau inele pentru deget (formele 27, 29, 30 Giesler).

Inele de păr cu o extremitate în –s au fost identificate în cimitirele din secolele XI-XII de la Alba Iulia204, Alba Iulia-Staţia de Salvare205, Alba Iulia-Str. Vănătorilor206, Arad-Földvár207, Banatsko Aranđelovo-10 decembrie 1898208, Movilă nivelată în 1900209, Movilă la NE de gară cercetată în 1901 şi

201 Kralovánsky 1956, 206-212. 202 Heitel 1986, 242 sqq. 203 Popescu 1970, 17 sq, cat. 3. 204 Novák 1944, 108 sqq. 205 Ciugudean 1996, 9 sqq; Heitel 1986, 245, nota 47. 206 Blăjan 2004, 51, fig. 137. M. 228/1980, MNUAI. Inv. 7517, g = 0,06 cm, H = 1,56 cm, D = 1,33 cm. 207 Hampel 1905, 506 sqq, C / fig. 12-13, D/ fig. 17-24. 208 Kovács 1991, 399, 400, 403; Kovács 1992, 39, 40, pl. 2/6-15, Pl. 3/16, 17; Stanojev 1989, 11, 14-16, fig. 6, 7, 10, 11, 14, 15, p. 19, fig. 75. Pentru descoperirile

- 86 -

1903210, Movilă la NE de gară (actual Vinograd), unde s-a mai săpat şi în anii 1879-1880 (A. Török), cercetare din vara lui 1903211, cercetare din 16 iunie 1903212, Bjelo Brdo-Str. Veneţia213, Cenad–Vecinătatea bisericii romano catolice214, Cluj Napoca - Str. Semenicului215, Cluj Napoca-Piaţa Libertăţii216, Cluj Napoca-Calvaria217, Cuptoare-Sfogea218, Cuvin–Grad219, Dăbîca-incinta a IV-a220, Deszk-D221, Deta222, Dudeştii Vechi–Movila lui Dragomir223, Duplaj-Grad224, Veliki Prokop225, Felnac–punct necunoscut226, Foeni–Gospodăria lui I. Magheţ227, Geoagiu de Jos228, Gornea–Căuniţa de Sus229, Hodoni-Pocioroane230, Hunedoara-Kincses231, Ilidia-Cetate şi Funii232, Kikinda-Oluš, ferma nouă233, Vešalo234, Kiszombor–B235, C236, Klárafalva–B237, Câmpul

din Banat vezi şi S. Oţa, Verigi de păr cu un capăt îndoit în forma literei S, descoperite pe teritoriul Banatului, articol sub tipar la revista Cercetări Arheologice. 209 Kovács 1991, 399, 400, 403; Kovács 1992, 40, 41, pl. 3/21-23. 210 Kovács 1991, 399, 400, 403; Kovács 1992, 41, pl. 4/25-28. 211 Kovács 1991, 399, 400, 404; Stanojev 1989, 14-15, 16, 17, 18. 212 Stanojev 1989, 14, 16, fig. 29, 31, 33; Kovács 1991, 399, 400, 404; Kovács 1992, 47, pl. 10/122, 123, 124. 213 Brunšmid 1904, 39, fig. 6/1–16. 214 Iambor et alii 1995, 19. 215 Crişan et alii 1992, 137. 216 Crişan et alii 1992, 128. 217 Crişan et alii 1992, 120. 218 Ţeicu 1993, 243; Ţeicu 1998, 134, Uzum 1987, 294, 295, fig. 3/a. 219 Kovács 1991, 413, fig. 2/4, 419; Iambor 2005, 69. 220 Crişan et alii 1992, 177. 221 Fehér et alii 1962, 31; Mesterházy 1983, 143, 151, fig. 1/2-3. 222 Fehér et alii 1962, 31 223 Bejan, Tănase 2001, 80; Bejan et alii 2005, 27-43. 224 Barački, Brmbolić 1997, 217; Janković, Radičević 2005, 276, 277, 282, fig. 4/1; Kovács 1991, 400, 413, fig. 2/3, 418. 225 Janković, Radičević 2005, 277, 284, fig. 4/2, 285, fig. 8. 226 Mulţumim lui Domnilor Gheorghe Pascu Hurezan şi Peter Hügel pentru materialul inedit pus la dispoziţie. 227 Szentmiklos 2000, 577-587. 228 Petrov 1996, 405 sq, 408 sq, fig. 4. 229 Lazarovici et alii 1993, 297, 298, 299, fig. 14, 15, 317, fig. 16/3, 4; Ţeicu, Lazarovici 1996, 82, 84, 85, 86, fig. 51-M. 65 a, b, p. 87, p. 88, fig. 48, pl. 32, 47, 48; Uzum 1981, 184, 186, 201, fig. 5, p. 208, fig. 13; Ţeicu 1998, 134. 230 Bejan, Moga 1979, 159, 162 sqq, fig. 4/9-11; Draşovean et alii 1996, 35 sq, 38 sq, pl. LIV/M. 2, LV/M. 4, LXI/M. 13-M. 14. 231 Roska 1913, 171 sq, 174 sqq, 179, fig. 3/10. 232 Oţa 1998, 115, 116; Ţeicu 1987, 320, 333; Ţeicu 1998, 127, 134, 147. 233 Girić 1996, 149. 234 Girić 1996, 149.

- 87 -

Faragó238, Kloštar Podravski239, Kübekháza240, Majdan241, Mokrin – Perjanica242, Moldoveneşti243, Oradea244, Pîclişa-La Izvoare245, Popovec-Bregi246, Sălacea-Dealul Vida247, Sânicolaul Mare-în hotarul localităţii, din zona râului Aranca248, Simeria Veche249, Szakcs-Str. Deák Ferenc (Kom. Tolna)250, Streisîngeorgiu251, Svinjarevac252, Szőreg–Distileria de petrol253, Homokbánya254, Şopotu Vechi-Mârvilă255, Taraš-Selişte256, Vărşand–Movila dintre vii257Veliki Bukovec 258, Vojlovica–Humka Azotara259, Vukovar-Lijeva bara260, Zalău-Ortelec261 şi Zalău-Str. Crasna262. O parte dintre necropolele menţionate aici, deţin în inventarul

235 Bálint 1991, 234, 236; Fehér et alii 1962, 48. 236 Fehér et alii 1962, 48. 237 Bálint 1991, 236; Fehér et alii 1962, 49. 238 Bálint 1991, 236; Fehér et alii 1962, 49. 239 Brunšmid 1904, 78, fig. 29/1–8. 240 Bálint 1937, 28; Bálint 1991, 238. 241 Bálint 1991, 238; pl. LXI.b.9; Fehér et alii 1962, 52; Girić 1996, 139, 140, 142; Hampel (II) 1905, 365; Kovács 1991, 399, 400, 410; Kovács 1992, 60; Mesterházy 1983, 144-145; Reizner 1895, 380-381; Stanojev 1989, 57. 242 Stanojev 1989, 58. 243 Roska 1914, 121 sqq, fig. 1, 3/9-10, 14–14a, 15–15a, 21, 5/8, 6/5-6, 8-9, 11-14, 7/1-2, 7, 8/1-3; Crişan et alii 1992, 284. 244 Száraz 1893, 142, fig. 22. 245 Moga, Ciugudean 1995, 147; Ciugudean, Dragotă 2001a, 176; Ciugudean, Dragotă 2001b, 269-272, pl. 3/2-10; Ciugudean, Dragotă 2002, 59 sq, fig. 155-160. MNUAI Inv. 6340-6347. 246 Ercegović 1959, 105–107. 247 Chidioşan 1969, 613 sq. 248 Kűhn 1911, 183. 249 Muntean 1998, 339-372. 250 Mészáros 1962, 202 sq, fig. 8/4. 251 Popa 1988, 62 sq, fig. 13/4-15. 252 Brunšmid 1904, 88 sq, fig. 39/1, 44, 48. 253 Fehér et alii 1962, 76. 254 Bálint 1991, 79, fig. 22, 80, pl. XXIV, M. 1, 5, 81, 82, pl. XXV/12, 13, 14, 17, 18, 19, 22, 23, p. 83, 84, pl. XXVI, M. 14/14, 23, 86, pl. XXVII/3, 88, 89, pl. XXIX/2, 3, 4, 90, 91, pl. XXX, M. 28, 92, pl. XXXI/2, 5-8. 255 Ţeicu 1991, 308; Ţeicu 1993, 241, 243; Ţeicu 2003, 27, 28, 38, 51, fig. 11, 53, fig. 13, 56, fig. 15/6-9 (!). 256 Nadj 1952, 159-161. 257 Oţa 2000, 502, fig. 19, 503, fig. 20. 258 Brunšmid 1904, 85, fig. 37/3–4. 259 Marjanović-Vujović, Tomić 1982, 50; Stanojev 1989, 40, 41, fig. 216. 260 Demo 1996, 88, fig. 47/14-17. 261 Iambor 1983, 513 sq. 262 Cosma 1994, 324 sqq.

- 88 -

funerar inele de păr cu o extremitate în –s cu caneluri longitudinale, fapt pentru care se pot plasa în secolul al XII-lea.

J. Giesler admite existenţa inelelor cu un capăt în –s în faza Bjelo Brdo I/timpurie, alături de alte forme (1, 6–8). Formatul acestora se va modifica la limita dintre etapele Bjelo Brdo I şi Bjelo Brdo II când diametrul se reduce, iar pe bucla în –s apar nervuri longitudinale263.

Inelele de buclă cu o extremitate în –s şi cu extremitatea canelată au fost destul de răspândite în ultimul sfert al secolului al XI–lea, deşi apariţia lor ar trebui căutată, după unele opinii, la mijlocul acestui secol.

B. Szőke susţine că aceste piese au apărut în perioada arpadiană timpurie şi nu pot fi considerate un indicator etnic. Ele au fost utilizate în bazinul carpatic în deceniile şase şi şapte ale secolului al X–lea, de unde s-au răspândit şi la populaţiile slave. La început inelele de păr erau de format mic, iar din secolul al XI–lea s –ul era prevăzut cu nervuri longitudinale264.

În opinia noastră, inelele de păr cu o extremitate în –s nu sunt utilizate în spaţiul intracarpatic mai devreme de primele decenii ale secolului al XI-lea. În ceea ce priveşte nervurile longitudinale, ele pot să apară ipotetic la finalul secolului al XI-lea şi mai sigur în secolul al XII-lea. Cercetările de pe Str. Brânduşei au evidenţiat existenţa unei caneluri pe motivul în -s încă din a doua jumătate a secolului al XI-lea (M. 213). 3.1.2. Inele de buclă

Podoabele pentru păr, au avut o largă circulaţie cronologică şi în spaţiu. Se confecţionau prin diverse procedee tehnice, ciocănire şi turnare, în funcţie de materialul utilizat forma şi dimensiunea dorită. Limita superioară de utilizare sesizată în necropolele medievale timpurii din Bazinul Carpatic pare a fi secolul al XII-lea.

Inele de buclă s-au prelevat din M. 3 (pl. 15/1-2), M. 6 (pl. 16/4), M. 7 (pl. 16/2-5), M. 12 (pl. 17/1-2), M. 13 (17/1), M. 16 (pl. 18/1), M. 20 (pl. 18/1-2), M. 21 (pl. 19/2), M. 26 (pl. 22/1), M. 27 (pl. 22/1-4), M. 28 (pl. 23/1), M. 31 (pl. 24/2-3), M. 33 (25/1), M. 38 (pl. 26/1), M. 40 (pl. 26/1), M. 42 (pl. 27/1), M. 48 (pl. 30/1-2), M. 51 (pl. 30/1), M. 52 (pl. 30/1), M. 55 (pl. 31/5, 7-9), M. 77 (pl. 38/1), M. 89 (pl. 40/1-3, 6), M. 103 (pl. 45/1), M. 123 (pl. 48/1-2), M. 124 (pl. 49/3-4), M. 126 (pl. 49/1), M. 127 (pl. 49/2-3), M. 129 (pl. 51/5), M. 134 (pl. 52/1), M. 155 (pl. 63/10, 11, 13), M. 158 (pl. 65/2-3), M. 159 (pl. 65/2, 4), M. 176 (pl. 71/1), M. 181 (72/3-4), M. 191 (pl. 77/1-2) şi M. 195 (pl. 77/1). Au fost realizate din sârmă de argint, bronz sau

263 Giesler 1981, 136, 145. 264 Szőke 1959, 41 sq.

- 89 -

dintr-un aliaj ce include probabil fier şi cupru. Acest gen de podoabă a fost foarte răspândită în medii culturale diverse pe parcursul secolelor X-XI265.

Inele de buclă variate ca dimensiune se cunosc din descoperirile de la Alba Iulia-Staţia de Salvare266, Alba Iulia-Str. Brânduşei267, Blandiana-În vii268, Cluj Napoca-Str. Zápolya269, Deva-Micro 15270, Gâmbaş-Măgurice271, Hodoni-Pocioroane272, Hunedoara273, Moldoveneşti274, Orăştie-Dealul Pemilor X2

275, Pâclişa-La Izvoare276, Szakcs-Str. Deák Ferenc (Kom. Tolna)277, Szob-Kiserdő278, Vukovar-Lijeva bara279, Zalău-Str. Crasna280 şi Zalău-Ortelec281.

Din analiza materialului arheologic, am constatat că inelele de buclă de dimensiune mică, realizate din sârmă subţire de argint (M. 89) se răspândesc în secolul al XI–lea, coexistând cu cele lucrate dintr-o bară masivă din bronz.

Deschiderea diametrică a acestor inele de buclă variază între 0,9 cm şi 2 cm. O singură piesă, respectiv cea provenind din M. 38 (pl. 26/1), a avut dimensiune fixă sau închisă, restul prezentând în general aceleaşi trăsături. O altă constatare priveşte inelele de buclă din M. 27, a căror dimensiune diametrică este mult mai redusă şi extremităţile mai ascuţite. Nu excludem probabilitatea ca ele să fi avut şi o altă utilitate, sau, pur şi simplu,

265 Este vorba de necropole maghiare, Bjelo Brdo, Köttlach, sud-dunărene 1 şi 2. Pentru Orizontul funerar de tip sud - dunărean 2, vezi Oţa 2005, 171-215, Oţa 2006, 229-272 şi Oţa 2007, 363–409, iar pentru cel sud-dunărean 1 vezi Oţa 2008, 169. Pentru descoperirile de tip Köttlach din România a se vedea Cosma 2006, 875–883. 266 Ciugudean 1996, 9, 14, fig. 63 sq; Ciugudean, Dragotă 2002, 44, fig. 88–89; Blăjan 2004, 50 sqq, fig. 134-135, 138-141. 267 Drâmbărean et alii 1998a, 3 sq; Drâmbărean et alii 1998b, 187 sqq, pl. VI/a, b, c, d, e, g, i, k, l, m, r, ş, t, ţ, u, v; Ciugudean, Dragotă 2002, 50 sq, fig. 115, 118. 268 Horedt 1966, 279, 282, fig. 18/10, 17; 23/2a. 269 Kovács 1942, 96 sqq, fig. 4/10; 5/2–3. 270 Horedt 1986, 84, fig. 39; Pinter 1994a, 9, 239 sq, pl. 4; Ciugudean, Dragotă 2002, 52, fig. 122. 271 Ciugudean, Dragotă 2002, 51, fig. 119. 272 Draşovean et alii 1996, 35 sq, 38, pl. LIV, LVII, LXI/C2. 273 Roska 1913, 172, 177 sq, fig. 3/3, 8–9, 14. 274 Roska 1914, 131, fig. 5/3; Ciugudean, Dragotă 2002, 57, fig. 143. 275 Pinter, Luca 1995, 21, pl. V/1-2, XII/3, XIII/8-9. 276 Cu ocazia săpăturilor de salvare din anul 2001, s-au descoperit două tipuri de inele de buclă: de format mic, realizate din sârmă subţire şi de format mai mare, din bronz. 277 Mészáros 1962, 202 sq, fig. 11/3. 278 Bakay 1978, 8, 14, fig. I/1, II/4–5. 279 Demo 1996, 82, fig. 36/1-2. 280 Cosma 1994, 323, fig. 3/5, 7. 281 Iambor 1983, 513.

- 90 -

dimensiunea redusă a acestora se datorează faptului că provin dintr-un mormânt de copil.

Modul simplu de realizare a inelelor de buclă a contribuit, într-o anumită măsură, la răspândirea lor pe spaţii geografice destul de mari şi la orizonturi cronologice diferite. La Alba Iulia - Staţia de Salvare se remarcă frecvenţa obiectelor de această factură, datate în secolul al X–lea282, iar la Hodoni - Pocioroane inelele de buclă apar în corelaţie cu materiale arheologice din secolul al XI–lea283 3.2. Podoabe ale gâtului 3.2.1. Colane

Colanele descoperite de noi sunt confecţionate din argint, bronz şi mai rar din fier. Se pot deosebi două tipuri: simple şi torsadate.

Colierele simple au fost realizate dintr-o sârmă de argint circulară în secţiune sau dintr-o bară rombică. Din cercetările efectuate în anul 1997, mai provine un exemplar din sârmă de fier, circulară în secţiune / M. 3 (pl. 15/7)284. Colanul simplu realizat din sârmă de argint, apare în inventarele funerare, în asociere cu materiale din secolul al X-lea.

Utilizarea acestei forme şi pe parcursul secolului al XI-lea este susţinută de M. 142 (pl. 54/2), unde această formă apare în conexiune cu un denar arpadian din argint emis în timpul domniei regelui Ştefan I (1000-1038). Colanul a fost identificat într-un mormânt de copil, în regiunea gâtului, fiind realizat dintr-o sârmă de argint, circulară în secţiune, cu sistemul de închidere realizat din două cârlige (d = 9 cm x 9,5 cm, gfir = 0,2 cm).

Analogiile din spaţiul românesc sunt destul de numeroase, şi putem menţiona aici exemplarele din cimitirele datate în secolele X-XI de la Alba Iulia–Staţia de Salvare 285, Hunedoara–Dealul cu comori286 şi Timişoara–Cioreni 287.

La Moldoveneşti–M. XVIII, un colan identic, confecţionat dintr-o sârmă de bronz, circulară în secţiune, avea suspendat un pandantiv în formă de ochelari. Acest colan, apare în corelaţie cu forma 7, inel 27 şi un denar Aba Samuel288.

282 Ciugudean 1996, 9, 14, 26 sq, fig. 40-41, 44, 49-50, 63-65. 283 Draşovean et alii 1996, 38, pl. LIV, LVII, LXI/C2. 284 Drâmbărean et alii 1998a, 3; Drâmbărean et alii 1998b, 187, pl. V/a. 285 Ciugudean 1996, 13, fig. 38; Ciugudean, Dragotă 2002, 42, fig. 78; Ciugudean et alii 2003, 39, fig. 128. 286 Roska 1913, 175, fig. 3/18, 21. 287 Rădulescu, Gáll 2001, 155, fig. 3/2, 5; Dragotă et alii 2006a, 309, 318, fig. 1/1-2. 288 Roska 1914, 131, fig. 6/1.

- 91 -

Colanul de la Moldoveneşti se aseamănă cu exemplarul descoperit la Alba Iulia–Staţia de Salvare, încadrat în secolul al XI–lea. Sistemul de închidere este puţin diferit, constând dintr-o buclă şi un cârlig. De colan este prins un pandantiv în formă de ochelari (dcolan = 10,5 cm, gcolan = 0,17 cm, gpandantiv = 0,06 cm, h = 1,95 cm; colanul face parte din colecţia MNUAI, având numărul de inventar F. 7548 şi a fost găsit în M. 11 sau M. 12/1981)289.

Un colan similar (d = 10,5 cm, gfir = 0,18 cm), dar cu un pandantiv în formă de clemă (L= 9,3 cm, din care trunchiul avea 6,5 cm), cu partea inferioară lăţită, s-a descoperit la gâtul unui copil, în M. 5 de la Szaks (Kom. Tolna)290. O altă analogie se poate menţiona la Sárrétudvari-Hízóföld, în conexiune cu brăţări forma 4, butoni în formă de ciupercă şi aplici diverse291.

O piesă similară apare şi în M. 519 (copil 4-5 ani) din necropola de la Szegvár-Oromdűlő. Colanele de acest tip, se pot data între jumătatea secolului al X -lea şi până în prima jumătate a secolului următor292.

În tipul simplu se poate încadra şi colanul descoperit în M. 129 (pl. 51/4). Acesta a fost realizat dintr-o bară rombică, mai subţiată spre zona de închidere, cu două cârlige (d = 12,1 cm x 13,9 cm, gbară = 0,4 cm).

În ceea ce priveşte colanul cu secţiune rombică, cele mai bune analogii le avem în necropolele de la Arad-Földvar293 Szabolcs/M. 282294 şi de la Vukovar–Lijeva bara295, situate la un palier cronologic apropiat. Această formă de colier s-a identificat şi în cetatea de la Dăbâca, în asociere cu alte artefacte specifice secolului al XI-lea296.

Colanele din sârme torsionate sunt reprezentate prin două exemplare descoperite în M. 63 (pl. 35/4) şi M. 94 (pl. 43/6). Ele au fost realizate prin răsucirea a 4 sârme de bronz, circulare în secţiune (forma 1b Giesler). Sistemul de închidere la ambele exemplare este de tipul buclă – cârlig (sistemul moş şi babă).

Piese identice se cunosc din cercetările de la Alba Iulia297, Alba Iulia-Staţia de Salvare 298, Arad-Főldvár299, Beba Veche300, Bjelo Brdo-Str.

289 Blăjan 2004, 53, fig. 147. 290 Mészáros 1962, 204, fig. 11/2a-b. 291 Nepper 2002, 347, pl. 324/5. 292 Bende, Lőrinczy 1997, 216, fig. 20/1. 293 Hampel 1905, 506, C/3; Fodor et alii 1996, 299 sqq, fig. 2; Dragotă et alii 2006a, 311. 294 Kovács 1994, 64, fig. 18/1. 295 Demo 1996, 85, fig. 42/2. 296 Pascu 1972, 75; Iambor 2005, 187, pl. LVII/24. 297 Ciugudean, Dragotă 2002, 60, fig. 162. MNUAI Inv. 5411-5415, 5428. 298 Ciugudean 1996, 9, 13, fig. 32-36, 38. MNUAI Inv. 8016, 8060, 8391, 8489, 8567; Ciugudean, Dragotă 2002, 41 sq, fig. 76-77.

- 92 -

Veneţia301, Hodoni-Pocioroane302, Kloštar Podravski303, Letkés-Téglaégetö304, Lopadea Nouă305, Moldoveneşti, Oradea-Cazarma Husarilor306, Püspökladány-Eperjesvölgy,307 Salonta-Movila308, Szabolcs309, Szaks (Kom. Tolna)310, Vărşand-Movila dintre vii311şi Vukovar–Lijeva bara312.

Asocierea între formele 1b, 3 şi 8 Giesler s-a surprins în M. 521 de la Püspökladány - Eperjesvölgy313 şi M. XLII de la Moldoveneşti314.

În privinţa duratei de folosire a formei 1b, B. Szőke optează pentru intervalul cuprins între ultima treime a secolului al X–lea şi secolul al XII–lea. Pentru forma cu sistem de închidere – buclă şi cârlig, distinge două subtipuri: a.) realizat dintr-o singură sârmă şi b.) realizat prin împletirea unor sârme mai groase cu altele mai subţiri315.

J. Giesler plasează forma 1 în faza Bjelo Brdo I/timpurie, dispariţia ei fiind acceptată undeva la limita dintre etapele Bjelo Brdo I şi Bjelo Brdo II316. Prezenţa formei 1 b în etapa Bjelo Brdo II poate fi acceptată şi din prisma altor descoperiri. În susţinerea acestei afirmaţii, se poate menţiona M. 107 de la Bjelo Brdo - Str. Veneţia, unde colanul s-a găsit în asociere cu emisiuni ale regilor Andrei I (1046 - 1060) şi Bela I (1060–1063)317.

Plasarea formei 1b în prima jumătate a secolului al XI-lea este susţinută şi de inventarul M. 94 (pl. 43), unde apare în asociere cu un denar arpadian din argint emis de regele Ştefan I (1000-1038), inel forma 27 Giesler şi inel de păr cu o extremitate în -s.

299 Hampel 1905, 506 sqq, C/4, D/2–3; Dragotă et alii 2006a, 312, 319, fig. 2/2. 300 Tănase, Gáll 2000, 555 sq; Dragotă et alii 2006a, 312. 301 Brunšmid 1904, 47, fig. 9-18. 302 Draşovean et alii 1996, 36, pl. LXI/4; Dragotă et alii 2006a, 312. 303 Brunšmid 1904, 80, fig. 32. 304 Bakay 1978, 93, pl. XLVI/3. 305 Horedt 1986, 86 sqq, fig. 40/2–2a, 4; Ciugudean, Dragotă 2002, 55, fig. 135-136. 306 Száraz 1893, 141 sqq, fig. 14; Popescu 1970, 53, cat. 60; Cosma 2002, 140, pl. 178/11-13; Dragotă et alii 2006a, 312. 307 Nepper 2002, 203, pl. 215. 308 Cosma 2002, 140, pl 208/7. 309 Kovács 1994, 51 sq, fig. 14. 310 Mészáros 1962, 202 sq, fig. 8/1. 311 Popescu 1956, 93, fig. 85/1; Oţa et alii 2006, 116, 85, pl. 16/6. 312 Vinski 1959, 102 sq, pl. XXXIX/35; Demo 1996, 88 sq, fig. 48/1-2. În M. I/1951 colanul 1b a fost identificat în asociere cu formele 4, 7 şi 38a. 313 Nepper 2002, 201, pl. 213. 314Roska 1914, 130, 140, fig. 3/13, 7/5; Popescu 1970, 52, cat. 58; Ciugudean, Dragotă 2002, 56, fig. 140; Oţa et alii 2006, 85, 106, pl. 6/6. 315 Szőke 1959, 42. 316 Giesler 1981, 136, 145. 317 Brunšmid 1904, 61; Giesler 1981, 145.

- 93 -

Colanul realizat dintr-o sârmă circulară în secţiune este frecvent întâlnit pe parcursul secolelor X-XI. În cazul nostru, colanul simplu este atestat doar cu monedă emisă de Ştefan I (1000-1038), utilizarea lui mai târzie nefiind constatată.

3.2.2. Mărgele

Mărgelele identificate în morminte constau din piese singulare, unele destul de prost conservate sau din şiraguri compuse din mai multe piese. Un şirag de mărgele realizate din ceramică cu aplicaţii alb-gălbui (pl. 15/6) s-a recuperat din M. 3318.

La demontarea M. 71 s-a descoperit în zona gâtului un şirag de mărgele (pl. 37/2): 2 dintre piese, de tip pepene, sunt de culoare neagră, prevăzute cu perforaţie centrală şi diametrele cuprinse între 1,2 cm–1,3 cm, o piesă din ceramică de formă pătrată, decorată pe fiecare faţă cu un motiv circular din pastă albă, cu dimensiunile laturilor de 1,1 cm-1,2 cm, 6 piese circulare din pastă ceramică a căror diametre variau între 0,7 cm–1,2 cm, 2 piese decorate spiralat cu pastă de culoare vernil (L=2,1 cm–2,2 cm, g=0,6 – 0,7 cm), 10 piese circulare din pastă ceramică de culoare galbenă, cu diametrul de 3 mm, 18 piese segment din sticlă, compuse din câte 2 bucăţi (L=0,6 cm, g=0,4 cm). Alte şiraguri s-au identificat în M. 152 (pl. 62/1) şi M. 172 (pl. 70/1).

Din M. 101 au fost recuperate, de pe partea dreaptă a humerusului, fragmente dintr-o mărgea de culoare neagră. Aceasta a fost realizată din ceramică şi, la momentul decoperirii ei, se afla într-o stare de conservare precară. Câte o mărgea a fost găsită în M. 143, lângă maxilar, pe partea stângă (pl. 54/2), iar alta foarte prost conservată în M. 204. O altă mărgea circulară din ceramică a fost descoperită pe partea dreaptă a craniului defunctului din M. 60, pe un inel de păr cu o extremitate în –s (pl. 34/1). Aproape de regiunea gâtului defunctului din M. 62 se aflau două mărgele segment şi una simplă, toate fiind confecţionate din sticlă (pl. 38/1-4). Alte piese simple s-au recuperat din M. 76 (pl. 34/2-4).

Pentru mărgelele în formă de pepene cele mai apropiate analogii se cunosc la Alba Iulia şi Moldoveneşti319, Sered II, Prša, Cerveník şi Košúty320.

Mărgelele segment sau cele foarte mici au analogii la Sered II şi Prša (Slovacia)321. În schimb, mărgelele tubulare cu decor spiraliform sunt cunoscute încă din grupurile Ciumbrud sau Blandiana A. 318 Drâmbărean et alii 1998a, 3 sq. 319 Roska 1914, 136, fig. 5/4–4a. 320 Točik 1987, 209, fig. 15/41-44. 321 Točik 1987, 209, fig. 15/14, 17, 35-40.

- 94 -

3.3. Podoabe ale braţelor 3.3.1 Inele pentru deget

Tabloul inventarului funerar din necropola de la Alba Iulia–Str. Brânduşei este compus şi din inele pentru deget simple, realizate din bară circulară (forma 25), rombică sau octogonală, dar şi de exemplare realizate din bandă de tablă, torsadate (forma 29) şi un inel împletit (forma 30). Unele piese sunt de dimensiune fixă, iar altele sunt deschise, cu capetele mult mai subţiate.

Inelele realizate din sârmă sau bară circulară sau lenticulară s-au descoperit în M. 63, M. 124322 şi M. 152 (pl. 34/1-2, 49/2, 62/2). Analogii datate în secolele X–XI se cunosc la Deva323, Hodoni Pocioroane324, Hunedoara-Dealul cu comori325, Oradea326 şi Timişoara-Cioreni327, Deta (o piesă)328, Banatsko Aranđelovo-punct neclar săpat la 16 iunie 1903 (o piesă)329, Bač, Karavukovo (Vojvodina)330 şi Külső-Puszta Kovácsi331.

Inelele din bară cu secţiune rombică (forma 27 Giesler), s-au întâlnit doar în mormintele din secolul al XI-lea. Ele sunt mai masive în zona verigii şi mai subţiate la extremităţi. Exemplare de acest fel s-au recuperat din M. 94 (pl. 43/4), M. 99 (pl. 44/1), M. 111 (pl. 46/1) şi M. 170 (pl. 69/4). Analogii se cunosc în descoperirile de la Moldoveneşti332 şi Timişoara–Cioreni333, acestea apărând combinate cu forma 1b şi cu un denar arpadian din argint emis de regele Ştefan I. De asemenea, în necropola de la Püspökladány-Eperjesvölgy, inelul rombic în secţiune s-a descoperit în asociere cu inele de păr cu un capăt în –s şi un denar emis de Andrei I (1046–1060), tipul H8334.

Forma 27 Giesler apare şi la Vukovar-Lijeva bara335 sau la Letkés–Téglaégető, în ultimul caz în conexiune cu forma 1 b Giesler.336 322 Drâmbărean et alii 1998b, 189, pl. IV/e, p; Ciugudean, Dragotă 2002, 50, fig. 116. 323 Popescu 1970, 26. 324 Draşovean et alii 1996, 36, 40, pl. LVII. 325 Roska 1913, 172; Ciugudean, Dragotă 2002, 56, fig. 139. 326 Popescu 1970, 26. 327 Rădulescu, Gáll 2001, 184, fig. 12/2. 328 Kárász 1896, 228, 229, fig. 13. 329 Kovács 1992, 46, pl. 10/115. 330 Stanojev 1989, 22-23, 52. 331 Hampel 1907, pl. 63/4, 5. Pentru analogii vezi de exemplu Hampel 1907, Kiss 1983, Bálint 1991 etc. 332 Roska 1914, 131, fig. 5/2. 333 Rădulescu, Gáll 2001, 183 sq, fig. 10/4, 11, 13. 334 Nepper 2002, 206, pl. 218/9. 335 Demo 1996, 90, fig. 52/6. 336 Bakay 1978, 93, pl. XLVI/1-4.

- 95 -

Prezenţa formei 27 în inventarele funerare se remarcă atât în faza Bjelo Brdo I, cât şi pe parcursul fazei II Giesler. Pe Str. Brânduşei, forma 27 s-a identificat în asociere cu o monedă de la Ştefan I (1000-1038), o folosire ulterioară nu mai poate fi susţinută.

O altă conexiune a formei 27 Giesler cu denar emis în timpul domniei regelui Ştefan I (1000-1038) s-a remarcat în necropola din secolele X-XI de la Malé Kosihy.337

Inelele din tablă sunt deschise sau cu dimensiune fixă. Exemplare de acest fel s-au identificat în M. 120 (pl. 48/1), M. 124 (49/2) şi M. 127 (pl. 49/1). Analogii pentru inelele din bandă de tablă cu dimensiune variabilă se cunosc din descoperirile de la Alba Iulia–Canton CFR/M. 1338, Ikervár–Virág utca/M. 117339, Male Kosihy (orizontul II )340 şi Timişoara-Cioreni341.

Forma 34a Giesler descoperită în M. 159 (pl. 62/5) la mâna dreaptă este frecventă în secolele X-XI. Exemplare similare apar în acest interval de timp la Sárszentágota-Óvoda, în mediul pecenegilor colonizaţi pe valea Sárvizului.342

Inelele torsadate apar în număr destul de mare în această necropolă, în asociere cu piese din secolul al XI-lea.

Realizate din argint sau bronz, apar frecvent în spaţiul sud-est şi central european, în medii etnice diferite (formele 29 şi 30 Giesler).

Piese de acest tip, cu diametrele cuprinse între 2 şi 4 cm s-au identificat în M. 68 (mâna dreaptă–pl. 36/2), M. 101 (mâna dreaptă–pl. 44/1), M. 102 (mâna stângă–pl. 45/2), M. 121 (mâna stângă–pl. 48/1), M. 137 (mâna dreaptă–pl. 53/7) şi M. 200 (pl. 78/4). Singura excepţie o reprezintă piesa din M. 137 care a fost confecţionată prin împletirea a 4 sârme din argint aurit (forma 30 Giesler).

Analogii pentru exemplarele noastre se cunosc de la Alba Iulia343, Alba Iulia-Staţia de Salvare344, Alba Iulia-Catedrala Romano–Catolică345, Arad346, Banatsko Aranđelovo-Movila de la NE de gară, cercetată în vara lui 1903 (trei piese din argint, două piese achiziţionate)347, Berettyó Ujfalu348, Bjelo Brdo–

337 Hanuliak 1994, 138, pl. XCVII/D. 338 Dragotă et alii 2003b, 207-217. 339 Kiss 2000, 59 sq, pl. 44/109-8; 45/117-5. 340 Hanuliak 1994, 124, pl. XXXIII/A-1, 2. 341 Rădulescu, Gáll 2001, 184, fig. 8/7-8. 342 Spinei 1999, fig. 26. 343 Inv. MNUAI 5431–5446. 344 Ciugudean 1996, 14, fig. 66; Ciugudean, Dragotă 2002, 44, fig. 86-87. 345 Heitel 1986, 243, fig. 2/5, 4/7. 346 Hampel 1905, 507 sq, D/ fig. 4–7; Fodor et alii 1996, 299 sqq, fig. 5. 347 Kovács 1992, 45. 348 Váňa 1954, 100, pl. III/52.

- 96 -

Str. Veneţia349, Botoš-Mlaka (o piesă achiziţionată, din argint)350, Csanytelek-Dilitor351, Deszk-D352, Felnac (două piese de bronz)353, Dinogeţia354, Geoagiu de Jos355, Hodoni-Pocioroane356, Hunedoara-Kincses357, Isaccea–Burg358, Kaliakra359, Kikinda-Vešalo (M.1, o piesă de cupru)360, Klarafalva-B (M.31, o piesă din argint, M. 53, o piesă din argint)361, Faragó (M. 10, o piesă din argint)362, Mokrin-loc neprecizat (o piesă)363, Moldoveneşti364, Ostrov–Piatra Frecăţei (Beroe)365, Pâclişa-La Izvoare366, Pojejena367, Püspökladány-Eperjesvölgy368, Streisângeorgiu369, Svinjarevac370, Veliki Bukovec371, Vukovar-Lijeva bara372 şi Vărşand-Movila dintre vii373.

În numeroase cazuri, formele 29 şi 30 Giesler apar asociate în acelaşi mormânt, ca spre exemplu la Ciganka (Slavonia) / faza II Ciganka374 şi la Majs / faza III, la un orizont cronologic contemporan cu Bjelo Brdo II375. La

349 Brunšmid 1904, 42, 69, fig. 7/10–11, 7/10. 350 Stanojev 1989, 30-31. 351 Széll 1941, 246, fig. XB/15-16; Fusek 1998, 107. 352 Fehér et alii 1962, 31. 353 Mulţumim Domnilor Pascu Hurezan şi Peter Hügel pentru materialul inedit, aflat în Muzeul Judeţean Arad, pus la dispoziţie cu amabilitate. 354 Dumitriu 2001, 104, 105, pl. 56/2, 57/5, 6, 59/10, 11, 13, 16-20. 355 Petrov 1996, 405, fig. 4. 356 Bejan 1995, 118, fig. XI B/8; Draşovean et alii 1996, 36 sqq, pl. LXI/C - M. 15. 357 Horedt 1956, 111 sq, fig. 6. 358 Dumitriu 2001, 108, 109, 110, pl. 72/1, 2, 74/1 (M. 6), 76/19 (M. 135), 77/9 (M. 151). Piesele din poziţia 72/1-2 sunt considerate ca fiind podoabe de urechi de către autoare. 359 Bobčeva 1978, tab. X, M. 185/2, M. 173/1. 360 Girić 1996, 139, 140, 149. 361 Fehér et alii 1962, 49. 362 Fehér et alii 1962, 49. 363 Stanojev 1989, 58. 364 Roska 1914, 130, 143, fig. 3/11, 8/7; Ciugudean, Dragotă 2002, 57, fig. 142. 365 Stănică 2004, 361, 362, 370, pl. IV/5, 373, pl. VII/4. 366 Ciugudean, Dragotă 2001a, 176; Ciugudean, Dragotă 2001b, 272, pl. 3/12, 4/5; Ciugudean, Dragotă 2002, 58, fig. 152, 154. 367 Draşovean et alii 1996, 40. Mulţumim domnului Ovidiu Bozu pentru materialul pus la dispoziţie. 368 Nepper 2002, 189, pl. 203. 369 Popa 1988, 62 sq, fig. 13/1-2. 370 Brunšmid 1904, 88, fig. 39/4. 371 Brunšmid 1904, 85, fig. 37/1. 372 Demo 1996, 90, fig. 52/7. 373 Popescu 1956, 94, fig. 87/5; Oţa et alii 2006, 89, 117, pl. 17/4. 374 Tomičić 1990, 88 sq, T. VIII. 2. 375 Tomičić 1990, 89.

- 97 -

Bjelo Brdo / M. 165, forma 30 Giesler, apare în conexiune cu doi denari Andrei I (1046–1061) şi un inel de păr cu o extremitate în –s376.

O situaţie similară avem pe Str. Brânduşei, unde formele 29 şi 30 apar cu emisiuni de la Andrei I (1046–1060). La Čakajovce, în M. 117 s-a surprins această corelaţie cu denar Andrei I (1046–1060), inele de păr în –s şi forma 30377. Prezenţa formei 30 în a doua jumătate a secolului al XI-lea este susţinută de M. 242 de la Šindolka378 şi M. 271 de la Püspökladány-Eperjesvölgy, în care se asociază cu denar emis de Bela I (1048-1060)379.

J. Giesler plasează formele 29 şi 30 la limita dintre etapele Bjelo Brdo I şi Bjelo Brdo II 380.

O altă formă identificată aici este inelul digital cu chaton, ilustrat prin două exemplare în stare fragmentară din M. 16 şi M. 33. Piesele sunt asemănătoare, dar au fost realizate într-o manieră diferită din punct de vedere tehnic.

O primă variantă s-a realizat dintr-o sârmă aplatizată pe zona verigii, iar capetele au fost răsucite. După realizarea chatonului de formă conică, cele două terminaţii au fost rulate de o parte şi alta a motivului (pl. 18/M. 16, 3).

A doua variantă are veriga realizată separat, din bandă subţire, prevăzută cu două perforaţii la extremităţi. După introducerea unei sârme subţiri prin cele două orificii se realiza chatonul, urmând apoi rularea terminaţiilor de sârmă ce încadrau motivul central (pl. 25/M. 33, 2). La ambele variante se observă o aplatizare a chatonului.

Analogii se cunosc de la Alba Iulia-Staţia de Salvare381, Blandiana-B382, Dolný Peter (Slovacia )383 şi Vukovar–Lijeva bara384.

În categoria exemplarelor mai deosebite, se pot încadra inelele pentru deget din M. 163 (pl. 67/1) şi M. 175 (pl. 71/1), ultimul având o piatră verde inclusă. Inelul din M. 163 are analogii în M. 42 de la Ikervár-Virág utca385.

376 Brunšmid 1904, 69, fig. 7/10; Tomičić 1990, 89. 377 Rejholcová 1995, 77, pl. XXVI; Fusek 1998, 107. 378 Fusek 1998, 74, fig. 5. 379 Nepper 2002, 172, pl. 190. 380 Giesler 1981, 136, 145. 381 Heitel 1983, 106, 113; Heitel 1995, 418; Ciugudean 1996, 14, 26, fig. 48, inv. 8378. 382 Horedt 1966, 283, fig. 23/12; Heitel 1983, 106, 113; Heitel 1995, 409, 418, fig. 8/s. 383 Točík 1968, 21, pl. XX/13. 384 Vinski 1959, 106, pl. XXXIX, fig. 38; Demo 1996, 53 sq, 82, fig. 36/5, 37. 385 Kiss 2000, 49 sq, pl. 21 (42/3).

- 98 -

3.3.2. Brăţări

În urma cercetărilor efectuate aici, s-au identificat din punct de vedere tipologic, trei forme de brăţări. Prima formă are secţiunea circulară sau lenticulară şi capetele ascuţite sau boante (forma 4 Giesler).

Forma 4 Giesler a fost depistată în M. 31 (pl. 24/1) şi M. 55 (pl. 31/3). Piesa din M. 31 este realizată din bară de bronz, lenticulară în secţiune, cu grosimea de 4 mm şi deschiderea diametrică de 4 cm. Una dintre extremităţi era ascuţită, iar cealaltă era ruptă. Având în vedere dimensiunea gropii, precum şi lungimea la care a fost identificată, comparativ cu calota craniană, putem afirma cu destulă certitudine că provine de pe antebraţul unui copil, probabil o fată. Brăţara din M. 55 a fost identificată în asociere cu un zurgălău cu cap de ceapă.

Din punct de vedere al funcţionalităţii, se optează pentru încadrarea brăţărilor în categoria accesoriilor vestimentare sau a podoabelor.

Cele două piese au analogii în cimitirele de la Alba Iulia-Staţia de Salvare386, Alba Iulia-Canton C. F. R.387, Alba Iulia-Str. Vînătorilor388, Alba Iulia-Str. Brânduşei389, Banatsko Aranđelovo-NE de gară-1903390, Biharia–Dealul Şumuleu 391, Blandiana-În Vii392, Deva–Micro 15393, Demkóhegy II394, Deszk-D (?)395, Felnac396, Gherman-1876397, Gîmbaş-Măguricea398, Homokmégy–Székes399, Hunedoara-Dealul cu comori400, Kiszombor-B (M. 18, 127, 217, 271, 313, 328, 366, 401)401, Letkés-Téglaégető402, Lopadea

386 Ciugudean 1996, 9 sqq, fig. 39, 45, 70; Ciugudean, Dragotă 2002, 43, fig. 83–84; Blăjan 2004, fig. 150-152, 155, M. 524/1981, M. 583/1981, M. 524/1981, M. 511/1981; MNUAI inv. 7383, 7592, 7593, 7549. 387 Dragotă et alii 2003b, 208, pl. I/1, II/1. MNUAI Inv. 7663. 388 Blăjan 2004, 54, fig. 153, MNUAI. 7568. 389 Dragotă, Brânda 2000, 10 sq; Dragotă, Brânda 2001, 298, pl. V/2; Ciugudean, Dragotă 2002, 49 sq, fig. 112, 117; Dragotă et alii 2002d, 40 sqq, pl. IV/13. 390 Kovács 1992, 45. 391 Cosma 2002, 138, pl. 54/12-13, 58/4, 59/22-23. 392 Horedt 1986, 78, fig. 35/3; Ciugudean, Dragotă 2002, 54, fig. 131. 393 Horedt 1986, 84 sq, fig. 39; Pinter 1994, 239 sq, pl. 4; Pinter 1994a, 9, pl. 4; Ciugudean, Dragotă 2002, 51, fig. 121. 394 Váňa 1954, 100, pl. II/2. 395 Fehér et alii 1962, 31. 396 Mulţumim Domnilor Pascu Hurezan şi Peter Hügel pentru piesele inedite puse la dispoziţie, aflate în colecţiile Muzeului Judeţean Arad. 397 Bálint 1991, 221. 398 Hampel 1905, 532, pl. 371/4. 399 Gallina, Hajdrik 1998, 146, 149, pl. III/3–4, pl. X/12, 13. 400 Roska 1913, 178. 401 Fehér et alii 1962, 48.

- 99 -

Nouă403, Malé Kosihy404, Nădlac-Lutărie405, Nové Zámky,406Oradea–Salca 407, Oradea–Cazarma Husarilor 408, Orăştie-Dealul Pemilor X2

409, Piliň II410, Prša411, Szob–Kiserdő412, Szaks–Str. Deák Ferenc,413 Szőreg-Homokbánya (M. 15)414, Şiclău415, Timişoara–Cioreni416, Vărşand-Movila dintre vii417, Vukovar–Lijeva bara418 şi Zalău–Ortelec419.

După B. Szőke, brăţările deschise de secţiune circulară şi îngustate la capete se pot plasa în perioada cuceririi spaţiului ungar (începutul secolului al X-lea – ultimele trei decenii ale secolului al X-lea)420. J. Giesler susţine apariţia formei 4 în orizontul vechi maghiar şi folosirea ei în faza Bjelo Brdo I timpurie421. Prezenţa formei 4 în Bjelo Brdo este confirmată şi de inventarul M. 40 de la Ibrány - Esbó - halom unde apare în asociere cu inele de păr cu o extremitate în –s.422

Un al doilea tip de brăţări corespund tipologic cu forma 7 Giesler. Au fost executate prin turnare. Sunt considerate podoabe specifice secolului al X-lea, dar pot apare şi în secolul al XI-lea, precum şi mai devreme, ca de exemplu în necropolele avarice de la Martely, com. Csongrad423.

În necropole din secolele X-XI au fost semnalate la Arad424, Bočar-Buţak ekonomija (M. 6)425, Deszk-D426, Foieni427, Kiszombor-B (M. 136)428,

402 Bakay 1978, 101, pl. XLIX/3, XLVIII/8-9. 403 Horedt 1986, 86, fig. 40/3. 404 Hanuliak 1994, pl. II/3, 6. 405 Mărginean, Huszarik 2008, 28, pl. VII/1-3. 406 Rejholcová 1974, 437, 439 sqq, tab. I/13–M. 16, IV/1, 3, 6, 7–M. 49, M. 52, M. 53, VIII/5, 6–M. 57, M. 61, X/1–M. 71. 407 Cosma 2002, 138, pl. 176/6. 408 Cosma 2002, 138, pl. 179/3, 5. 409 Pinter, Luca 1995, 19 sq, pl. IX/1-2, XII/1. 410 Váňa 1954, 100, pl. II/1. 411 Točik 1987, 211, fig. 14/4. 412 Bakay 1978, 10, 18-21, pl. I/3, II/2, III/17, VIII/6-7, XXII/5-6. 413 Mészáros 1962, 202, fig. 3/b. 1–b. 2. 414 Bálint 1991, 82, pl. XXV/17, 83. 415 Popescu 1970, 54; Cosma 2002, 138, pl. 244/28. 416 Rădulescu, Gáll 2001, 156, 164, 183, fig. 7/10, 8/3-4, 10/1. 417 Popescu 1956, 90 sqq, 110 sq, fig. 81/3; Oţa 2000, 498 sqq, fig. 1–11; Oţa et alii 2006, 86, pl. 17/11, 13, 18/1-6, 19/1-2, 4. 418 Demo 1996, 82, fig. 36/3-4. 419 Iambor 1983, 513. 420 Szőke 1959, 39 sq. 421 Giesler 1981, 133 sq. 422 Istvánovits 2003, 77 sq, pl. 58 423 Hampel 1894, CLV/2 424 Hampel 1905, 507 sq, D/1.

- 100 -

Moldoveneşti429, Szegvár-Oromdűlő430, Szőreg-Homokbánya (M. 35)431, Timişoara-Cioreni (M. J, L, M)432, Voiteni (M. 4,)433, Horgos, Feketić434, Pilinyi (M. 19)435, Püspökladány-Eperjesvölgy436, Vărşand437 şi la Vukovar-Lijeva bara438. Piese asemănătoare au fost descoperite şi la est de Carpaţi, la Pogoneşti-Vaslui439, iar la sud de Dunăre, la Čezava440 (în mormântul 9), a fost găsită în asociere cu un cercel de tâmplă sud - dunărean şi a fost datată în secolele XII-XIII.

În opinia lui J. Giesler, forma 7 apare cândva în faza Bjelo Brdo I, în conexiune cu emisiuni Andrei I şi dispare la limita dintre etapele Bjelo Brdo I şi II.441 La Moldoveneşti, forma 7 apare în corelaţie cu inele de păr în –s şi inel 29 (M. XVI) sau cu denar Andrei I (M. XXXI). Forma 7 este prezentă şi mai târziu, cu emisiune monetară Aba Samuel şi colan simplu, aşa cum o dovedeşte M. XVIII de la Moldoveneşti.

Observaţia lui J. Giesler se probează şi prin inventarul M. 35 de la Szőreg-Homokbánya unde scheletul de femeie avea două brăţări rombice, un inel de păr în –s şi două monede de la Andrei I.442

Al treilea tip a fost realizat din bandă de bronz (forma 3 Giesler). Acest tip de brăţară a fost prelevat din M. 137 (pl. 53/6), fiind descoperit pe braţul stâng al defunctei. Brăţara este confecţionată din bandă de bronz, cu capetele lăţite şi corpul decorat cu un motiv circular cu punct inclus. Piesa a apărut în conexiune cu emisiuni monetare de la regii Ştefan I (1000-1038) şi Andrei I (1046-1060), inel forma 30 Giesler, cuţit şi inel de păr cu o extremitate în -s.

425 Stanojev 1989, 32, 34. 426 Fehér et alii 1962, 310. 427 Németi 2001, 233, fig. 3/1. 428 Fehér et alii 1962, 48. 429 Roska 1914, 130 sqq, fig. 3/12, 6/4, 7; 7/11. 430 Bende, Lőrinczy 1997, 215, fig. 18/6-7. 431 Bálint 1991, 90, 92 pl. XXXI/5, 6. 432 Rădulescu, Gáll 2001, 164, 166, fig. 10/2-3, 5-6, 10. 433 Medeleţ et alii 2001, 99, 105, pl. 6/6. 434 Stanojev 1989, 122-123, 126-127. 435 Nyáry 1904, 63. 436 Nepper 2002, 138, pl. 143. 437 Oţa et alii 2006, 87, 115, pl. 15/7-8. 438 Demo 1996, 71, fig. 14/1-4. 439 Teodor 1978, 108, 202, fig. 43/10-11. 440 Marjanović-Vujović 1983, 125, sl. 5. 441 Giesler 1981, 133-146. 442 Bálint 1991, 90 sq, pl. XXXI/2, 5-8.

- 101 -

Alte piese asemănătoare provin din cimitirele de la Banatsko-Aranđelovo (datată larg, în secolele X-XI)443, Szinyéri-M. 64 (comitatul Zemplén)444, Pilin-Sirmánhegy445, dar nedecorate. În ultimele două cazuri, au fost găsite în asociere cu piese ce pot fi datate în cursul secolului al X-lea.

Analogii pentru forma 3 Giesler se cunosc din colecţiile Muzeului Smidt446 sau din descoperirile de la Arad–Földvar447, Fábiánsebestyén-curtea lui F. Molnár448, Kaba449, Letkés-Téglaégető450 Moldoveneşti/M. XLII451, Szeged-Makkoserdö452 sau Szentes–Borbásfőld453. La acest orizont cronologic, forma 3 mai apare în conexiune cu formele 1b şi 8 în M. 521 de la Püspökladány-Eperjesvölgy454. O altă asociere ce o putem menţiona vizează M. 61 de la Csanytelek–Dilitor unde forma 3 apare în corelaţie cu inele de păr în –s, forma 1 şi cu patru denari arpadieni din argint emişi în timpul regelui Ştefan I (1000-1038)455.

Forma 3 este considerată ca fiind specifică mediului vechi maghiar. Se remarcă prezenţa ei şi în faza Bjelo Brdo I. În corelaţie cu materialul Bjelo Brdo, forma 3 Giesler a jucat un rol mai puţin important şi dispare la finalul fazei Bjelo Brdo I456. 3.4. Accesorii vestimentare 3.4.1. Butoni şi pandantivi În inventarul funerar, se pot deosebi câteva tipuri de butoni. Unii sunt de dimensiuni mai mici (globulari, în formă de ciupercă) şi plini, iar alţii (globulari, capete de ceapă) sunt goi în interior şi au două părţi care se lipesc în general pe verticală. Foarte posibil ca unele exemplare să fi fost utilizate şi ca pandantivi pe şiraguri. Un buton din bronz în formă de ciupercă (forma 11 b), realizat prin turnare a fost descoperit pe sternul defunctului din M. 41 (pl. 27/1). Din punct de vedere tipologic şi cronologic corespondenţe similare ne sunt furnizate şi în alte orizonturi culturale.

443 Stanojev 1989, 15, 17. 444 Hampel 1907, pl. 32/A. 445 Hampel 1907, pl. 70/M.64/1. 446 Kiss 2000, 269, pl. 91/10. 447 Hampel 1905, 506, C/5; Fodor et alii 1996, 299 sqq, fig. 6/2. 448 Bende, Lőrinczy 1997, 228, fig. 26/7. 449 Váňa 1954, 100, pl. III/3. 450 Bakay 1978, 113, pl. LIII/23-a. 451 Roska 1914, 140, fig. 7/9–9a; Horedt 1954, fig. 8. 452 Giesler 1981, 124. 453 Révész 1996, 301 sq, 304 sq, fig. 12/35-36. 454 Nepper 2002, 201, pl. 213. 455 Széll 1941, 252, XII B/7a-c, 8a-c. 456 Giesler 1981, 120, 133–136.

- 102 -

Tipul de buton în formă de ciupercă apare în cimitirele de la Alba Iulia-Staţia de Salvare457, Bjelo Brdo458, Blandiana B459, Dvory nad Zitavou460, Gomjenica461, Hodoni-Pocioroane462, Kloštar Podravski463, Orăştie-Dealul Pemilor X2464, Szegvár-Oromdülő465 şi Timişoara–Cioreni466.

O asociere interesantă ne este oferită de M. 115/1952 de la Vukovar-Lijeva bara, unde inventarul funerar este compus din formele 1b, 10, 11a, 11b, 4, 25, 13 şi 38b.467

Butonii 11b împreună cu alte forme (2-6, 9a, 10) se plasează între artefactele vechi maghiare care au o durată de existenţă mai îndelungată, pătrunzând şi în cultura Bjelo Brdo. La finalul fazei Bjelo Brdo I/timpurie, aceste forme sunt abandonate sau mai apar doar izolat468. Analogiile menţionate în paragraful de mai sus se încadrează din punct de vedere cronologic în secolele X-XI.

Un alt tip de buton descoperit la Alba Iulia–Str. Brânduşei are corpul sferic, legat de urechiuşa de prindere printr-un manşon dublu (pl. 31/M. 55, 1-2)469. Butonul este gol în interior, iar partea inferioară se termină cu o protuberanţă cunoscută sub denumirea cap de ceapă.

Analogii se cunosc din descoperirile secolelor X-XI de la Medgyesegyháza–Kétegyházi út, Homokgödör 470, Orăştie–Dealul Pemilor/X2 471 şi Sárrétudvari-Hízóföld472. În aceeaşi categorie pot fi încadrate şi două exemplare decorate, ce au fost prelevate din M. 204. În Ungaria, piese de acest tip au apărut la Sárrétudvari-Hízoóföld473 şi Hajdúszoboszló-Árkoshalom474, în inventare funerare din secolele X-XI.

457 Ciugudean 1996, 14, 27, fig. 55, MNUAI inv. 8598-8602. 458 Giesler 1981, 89, 161 sq, pl. III/11b. 459 Horedt 1966, 276 sqq, fig. 18/5. 460 Točik 1987, 208, fig. 18/12. 461 Miletić 1967, 85, T. IX. 462 Bejan, Moga 1979, 159, fig. 4/18; Bejan 1995, fig. X/B 18; Draşovean et alii 1996, 36, pl. LVI/a. 463 Brunšmid 1904, 82, pl. 35/6. 464 Pinter, Luca 1995, 19, 22, 27, pl. V/7. 465 Széll 1943, 181, pl. LX/5. 466 Rădulescu, Gáll 2001, 155, fig. 3/3. 467 Demo 1996, 78 sq, fig. 30/1-10. 468 Giesler 1981, 136. 469 Dragotă at alii 2002b, 42, pl. IV/10-11. 470 Liska, Medgyesi 2002, 411, 416, fig. 17/15–19. 471 Pinter, Luca 1995, 20sqq, pl. XIII/16; Pinter, Luca 1998, 25, 28, pl. XIII/16; Ţiplic 1999, 151, pl. XIII/16; Luca, Pinter 2001, 119, 122, pl. 76/16. 472 Nepper 2002, 306 sq, pl. 241/7. 473 Nepper 2002, 305, pl. 240/4. 474 Nepper 2002, 97, pl. 98/7.

- 103 -

Piese identice cu cele descoperite în M. 204 (pl. 79/1-3) se cunosc din necropola 2 de la Odartsi (Bulgaria). Ele aparţin tipului III şi sunt plasate între secolele X-XII. Cimitirul de la Odartsi a fost atribuit pecenegilor şi datat în secolul al XI-lea.475 O variantă apropiată, dar fără protuberanţă, se mai cunoaşte din cimitirele Sered I/Slovacia (M. 2/53) 476 sau Szóreg-Homokbánya (Ungaria)477. Pentru această variantă cu decor, cele mai clare similitudini se întâlnesc în mediul peceneg.

De pe partea stângă a defunctului din M. 159 (pl. 65/1), s-a recuperat un nasture gol în interior, de formă globulară, confecţionat din două bucăţi ce se lipesc pe verticală (forma 11 a Giesler).

Exemplare de acest fel ne sunt cunoscute din cimitirele de la Aroktő-Dongóhalom478, Biharia–Dealul Şumuleu479, Blandiana-În vii/M. 4480, Cluj Napoca-Str. Zápolya481, Galoşpetreu-Dâmbul Morii482, Nădlac-Lutărie483, Orăştie–Dealul Pemilor/X2

484, Sárrétudvari-Hízoóföld485, Ibrány-Esbó-halom486, Timişoara-Cioreni487, Odartsi488 şi Vukovar-Lijeva bara489.

Un clopoţel nedecorat, a fost descoperit în M. 213 (pl. 82/4), poziţionat lângă cotul mâinii stângi. În asociere cu el au mai apărut la craniu două inele de păr cu un capăt în- s. Analogiile pentru pandantiv sugerează utilizarea sa în medii etnice foarte diverse, el fiind întâlnit atât în aria orizontului funerar de tip Bjelo Brdo (Bjelo Brdo490) şi maghiar491, cât şi în Balcani492 (Dinogeţia493, Niş494, Păcuiul lui Soare495, Nufăru496) sau la est de

475 Dontcheva-Petkova 2005, 126, pl. XXXV, fig. 16/33. 476 Točik 1968, 43, pl. XXXI/17-19. 477 Bálint 1991, 92, pl. XXXI/22. 478 Végh 1970, 85, pl. III/4-5. 479 Cosma 2002, 131, pl. 55/4, 59/8–9, 12. 480 Horedt 1966, 277, fig. 18/19. 481 Kovács 1942, 103 sq, pl. V/16–16b, VI/5–8a. 482 Cosma 2002, 131, pl. 102/4. 483 Mărginean, Huszarik 2008, 31, pl. IV/8. 484 Pinter, Luca 1995, 22, pl. XIII/17. 485 Nepper 2002, 298, pl. 223/13-14 486 Istvánovits 2003, 89, pl. 78. În inventarul M. 145 de la Ibrány-Esbó-halom, mai apar pandantivi dublii cordiformi, brăţară forma 4, inele pentru deget şi mărgele. 487 Rădulescu, Gáll 2001, 176, fig. 12/4. 488 Dontcheva-Petkova 2005, 125, pl. CX/3-4. 489 Demo 1996, 78 sq, fig. 30/5. 490 Jovanović 1996, 89, 107, T. II/12. 491 Medeleţ et alii 2001, 100, 107, pl. 8. 492 Pentru descoperirile din Balcani, cu tipologie şi repertoriu vezi Jovanović 1996, 83-112. 493 Dumitriu 2001, 106, pl. 57/10, 11-12, 15-17. 494 Jovanović 1996, 93, 110, T.V/13.

- 104 -

Carpaţi (Gura Bâcului, Limanscoe, Zărneşti, Tudora, Grădiştea)497. Alte analogii se pot menţiona la Odartsi498 şi la Püspökladány-Eperjesvölgy499.

Tabloul inventarului funerar este completat de un pandantiv cordiform din argint, recuperat în stare fragmentară din M. 204 (pl. 79/4). Piesa are analogii în necropolele de la Ibrány-Esbó-halom şi Sárrétudvari-Hízóföld500, datate în secolele X-XI.501

3.4.2. Aplici

La curăţirea M. 59 s-a identificat o aplică discoidală din bronz cu motiv cruciform (pl. 33/2). O aplică de acest tip, dar cu un decor puţin diferit, s-a descoperit la Alba Iulia-Staţia de Salvare, fiind datată în secolul al X-lea502. O piesă similară se cunoaşte din inventarul funerar al necropolei de la Hansca-Căprăria, datată între secolele X-XII503. La Odartsi (Bulgaria), în cimitirul 2 atribuit pecenegilor, s-a identificat o aplică identică din secolul al XI-lea (tipul XIII)504.

Pe interiorul colanului din M. 129 se aflau două aplici în formă de scut, cu câte două perforaţii şi trei picioruşe de prindere pe revers, plus o aplică circulară cu agăţătoare pe spate (pl. 51/1-3). Analogii pentru aceste aplici avem la Szentes-Nagyhegy505. Pentru aplica circulară există analogii în descoperirile de la Arad din secolul al XI-lea506.

495 Dumitriu 2001, pl. 80/19. 496 Dumitriu 2001, pl. 78/5-6. 497 Spinei 1985, 113, 114, 118, 205, fig. 33/5-7, 210, fig. 38/16-17, 211, fig. 39/17, 222, fig. 50/1-3, fig. 50/4-6. 498 Dontcheva-Petkova 2005, 94 sq, pl. LXIII/4-5, CXVII/12. 499 Fodor et alii 1996, 254, fig. 25. 500 Nepper 2002, 320, pl. 275/1. 501 Istvánovits 2003, 103, pl. 102/6. 502 Blăjan 2004, 53, fig. 146. MNUAI Inv. 7441. 503 Spinei 1985, 108 sq, fig. 14/10. 504 Dontcheva-Petkova 2005, 136 sqq, pl. 20/376. Cimitirul ar fi fost funcţional până în anul 1064 când a avut loc incursiunea uzilor. Alte limite cronologice vehiculate: anii 70 sau 80 ai secolului al XI-lea, ca rezultat al invaziei cumanilor sau anul 1091 când pecenegii au fost înfrânţi de bizantini. În ceea ce priveşte aplicile circulare, ele au analogii în stepele Rusiei şi în nordul Mării Negre. Au apărut frecvent în mormintele de copii sau tinere femei în zona vertebrelor cervicale, de-a lungul coloanei vertebrale, sub claviculă, pe craniu sau pe gât. Din punctul de vedere al realizării, s-au observat două tipuri - unul lucrat din argint şi placat cu aur, iar al doilea din aliaje variate, cupru acoperit cu argint într-un strat foarte subţire, aproape insesizabil. 505 Bálint 1991, 255, pl. LXIV/1-18. 506 Hampel 1905, 506, C/7-10, D/9.

- 105 -

Lângă antebraţul stâng al defunctului din M. 145 s-a descoperit o aplică patrulateră din argint aurit, cu colţurile cordiforme; piesa se afla în stare fragmentară (pl. 55/1). La unul dintre colţuri se află o urechiuşă de prindere, iar pe revers se pot observa trei picioruşe prevăzute fiecare cu câte o perforaţie, acestea fiind, probabil, utilizate la fixarea aplicii pe veşmânt. După analogiile existente, de asemenea piese se prindea un pandantiv în formă de inimioară. Se pot menţiona piese similare la Gávavencsellő, Gáva507, Mohács, Budapest-Rákospalota şi Székesfehérvár-Demköhegy508.

În general, aplicile sunt destul de frecvente în inventarele funerare din secolele X–XI, apărând însă destul de des şi în aşezări din sud-estul Europei (Capidava509, Dinogeţia510, Isaccea–Burg511, Păcuiul lui Soare512, Preslav513, Varna514).

3.4.3. Catarame de tip Kecel

Cataramele de tip Kecel / în formă de liră sunt la fel de frecvente la vestimentaţie, ca şi la harnaşament.

La Alba Iulia - Str. Brânduşei s-au descoperit trei piese în: M. 21 (pl. 19/1)515, M. 128 (pl. 50/5) şi M. 155 (pl. 63/12). Pe piesa din M. 128 s-au mai păstrat resturi de textile. Se poate afirma cu certitudine că aceste catarame au fost utilizate la cingătoare.

Exemplare similare se cunosc din descoperirile de la Banatsko Aranđelovo-movilă distrusă în 1906 (piesă din bronz)516, Blandiana–La brod517, Cluj Napoca-Str. Zápolya 518, Dinogeţia519, Halimba–Cseres (faza I) 520, Orlea521, Szőreg-Homokbánya (M.32)522, Târgşor523, Timişoara-Cioreni524,

507 Istvánovits 2003, 53 sqq, pl. 39/1. 508 Váňa 1954, 100, pl. VI/8; Bakay 1966, 47, pl. XIX/12-15; Bálint 1991, 132, pl. XLV/1-2, 4. 509 Dumitriu 2001, 103, pl. 70/5. 510 Dumitriu 2001, 106, pl. 67/20, 22, 23, 24. 511 Dumitriu 2001, 108, pl. 72/12. 512 Dumitriu 2001, 113, pl. 84/18-22. 513 Stančev 1960, pl. 38, fig. 36. 514Pletnjov, Pavlova 1995, p. 24-239. 515 Drâmbărean et alii 1998a, 3 sq; Drâmbărean et alii 1998b, 189, pl. VI/a; Ciugudean, Dragotă 2002, 50, fig. 114. 516 Kovács 1992, 48. 517 Heitel 1986, 241 sq; Anghel, Ciugudean 1987, 187, fig. 5/5-7; Ciugudean, Dragotă 2002, 33, fig. 39-41. 518 Kovács 1942, 90, pl. I/8-9; Révész 1989, 516 sqq, 521, 527, fig. 6, tipul A. 519 Dumitriu 2001, 106, pl. 67/1, 5, 7. 520 Török 1962, 144, pl. XII. 521 Dumitriu 2001, 132, pl. 97/6.

- 106 -

Tomnatic (o piesă de bronz)525 şi Zalău–Ortelec526. Catarame din secolul al X–lea se mai cunosc din necropola de la Alba Iulia – Staţia de Salvare 527. Acestea sunt puţin diferite de tipul Kecel, asemănându-se mai mult cu exemplarele existente în mediul peceneg.

În secolele VIII-X, acest tip de cataramă era folosită la legarea picioarelor defunctului de către comunităţiile din regiunea Kama-Volga.

Folosirea cataramei atât la vestimentaţie, cât şi la harnaşament pare să fie susţinută şi de descoperirile de la Blandiana–La brod528 şi Szentes–Borbásfőld 529.

Cataramele de acest tip au apărut în bazinul carpatic la începutul secolului al X-lea, fiind utilizate până la sfârşitul secolului următor.

Cataramele de acest tip apar pentru prima dată la populaţiile bulgare de pe Volga, în timp ce exemplarele din bazinul carpatic se asociază cu piese clasice ale comunităţilor maghiare530. 3.5. Ustensile 3.5.1. Cuţite

Cuţite întregi sau în stare fragmentară s-au recuperat din M. 6 (pl. 16/1), M. 7 (16/1), M. 17531, M. 66 (pl. 36/1), M. 124 (pl. 49/1) şi M. 137 (pl. 53/1), M. 155 (pl. 63/1-4, 6, 8-9) şi M. 181 (pl. 72/1-2). Cele mai multe exemplare au fost identificate în regiunea membrelor inferioare (M. 7, M. 124, M. 137) şi în regiunea bazinului.

Cuţitele apar frecvent în inventarele funerare din secolele IX-XI. Analogii pentru exemplarele descoperite de noi în necropola de la

Alba Iulia–Str. Brânduşei se cunosc din cimitirele de la Alba Iulia–Staţia de

522 Bálint 1991, 90, 92, pl. XXXI/1. 523 Harhoiu 1972, 422 sqq. 524 Rădulescu, Gáll 2001, 171, 187, fig. 11/10. 525 Hampel 1905, II, 654, fig. 2. 526 Iambor 1983, 513. 527 Blăjan 2004, 55, fig. 156–158, M. 299/1981, 304/1981, 614/1981. MNUAI. Inv: 7461, 7477, 7523. 528 Anghel, Ciugudean 1987, 187, 193 sq, fig. 5/5-7. Din cele 3 catarame, una a fost descoperită pe bazin, iar celelalte două lângă membrele inferioare, în asociere cu piese de harnaşament. 529 Révész 1996, 309, fig. 3/6, 16/1. Catarama din M. 20, a fost lipită de dinţii calului, între cele două verigi ale zăbalei. 530 Révész 1989, 513, nota 6. 531 Drâmbărean et alii 1998a, 3 sq; Drâmbărean et alii 1998b, 188, pl. V/c-d, pl. VI/c.

- 107 -

Salvare532, Alba Iulia–Izvorul Împăratului533, Alba Iulia–Spitalul Veterinar’534 şi Blandiana–În Vii535.

Cuţitele sunt prezente şi în descoperirile aparţinând grupului cultural Blandiana A, respectiv în necropola eponimă536 sau la Sebeş537.

Pentru secolul al XI-lea, constatăm prezenţa cuţitelor în cimitirele de la Moldoveneşti538 şi Pâclişa–La Izvoare539.

3.5.2. Cremene şi amnare

În cele mai multe cazuri, cremenea apare în acelaşi mormânt în conexiune cu un amnar şi cu un cuţit. Astfel, defunctul din M. 6 avea în mâna dreaptă un amnar, o bucată de cremene şi un cuţit (pl. 16/1-3)540.

Un alt amnar a fost găsit pe partea stângă a bazinului în M. 128 (pl. 50/6). Din acest mormânt s-a mai recuperat cremenea, o gresie dreptunghiulară, o verigă circulară din fier şi un vârf ascuţit. Gresia dreptunghiulară era utilizată probabil la ascuţit. O situaţie similară – asociere gresie, cremene şi două cuţite depuse pe partea stângă a bazinului – se cunoaşte în orizontul I (secolul X) de la Male Kosihy.541.

Bucăţi de cremene şi amnare similare au fost recuperate din cimitirele de la Alba Iulia-Staţia de Salvare542, de la Alba Iulia-Izvorul Împăratului543 ori Blandiana-În Vii544, de la Cluj-Napoca-Str. Zápolya545, Deva-Micro 15546, Gîmbaş–Măguricea 547 şi Vukovar–Lijeva bara548. În Banat, amnare sau pietre

532 Ciugudean 1996, 10, 15, fig. 82, 87, 91; Ciugudean, Dragotă 2002, 40, 46, fig. 66, 69. 533 Blăjan 2002, 33; Blăjan 2007, 54-57. 534 Piesă inedită, păstrată în colecţiile MNUAI (inv. 7660). 535 Horedt 1966, 282 sq, fig. 23/8, 21. 536 Aldea, Ciugudean 1981, 148, fig. 2/8, 3/8; Anghel, Ciugudean 1987, 188, fig. 6/3. 537 Simina 2001, 5; Ciugudean, Dragotă 2002, 32, fig. 32. 538 Roska 1914, 143, fig. 8/9. Lama de cuţit din M. XXIII s-a identificat lângă umărul stâng în conexiune cu denar de la regele Ştefan I, iar în M. LV, lângă obrazul stâng asociată cu denar emis de regele Ladislau I. 539 Dragotă at alii 2002b, 229; Dragotă et alii 2002a, 68, pl. 6/4. 540 Drâmbărean et alii 1998a, 3 sq; Drâmbărean et alii 1998b, 188, pl. VI/b, d, pl. X. 541 Hanuliak 1994, 119, pl. IX/C–1-4. 542 Ciugudean 1996, 15 sq, fig. 88, 90, 103; Ciugudean, Dragotă 2002, 46, fig. 98. 543 Blăjan 2002, 33. 544 Horedt 1966, 282, fig. 23/7. 545 Kovács 1942, 92 sqq, pl. II/9-9a, 13; László 1942, 580. 546 Horedt 1986, 84 sq, fig. 39; Pinter 1994, 9, 239, pl. 4; Ciugudean, Dragotă 2002, 52, fig. 125. 547 Hampel 1905, 532, pl. 371/15. 548 Vinski 1959, 102.

- 108 -

de amnar, au fost descoperite la: Bočar-Buţak ekonomija (M. 7)549, Novi Bečej (M. 1)550, Szőreg-Homokbánya (M. 37)551, Dudeştii Vechi-T. III (M. 1)552, Cenad-T. IV (M. 18)553, Deszk-D554, Olaj555 (M. 1), Jazovo-Proletarska Ulica (M. 2)556, Kiszombor-B (M. 26, 147), C (M. 13)557, E (M. 13, 30, 35, 39), F (M. 13), Klarafalva-Faragó (M. 1)558, Novi Bečej-Matejski Brod (M. 1)559, Tiszasziget-Molnar A. (M. 2)560 şi se datează cel mai probabil în cursul secolului al X-lea.

Depuneri de amnare în cimitirele din teritoriile sud dunărene se întâlnesc la Vinca, Veliki Gradac şi Donji Lukovit561.

3.6. Ofrande 3.6.1. Ceramica

Vasele ceramice de ofrandă sunt de tip borcan, cu dimensiuni reduse, unele dintre exemplare fiind prevăzute cu decor: M. 9 (pl. 17/1), M. 12 (pl. 17/3), M. 13 (pl. 17/2), M. 14 (pl. 18/1), M. 15 (pl. 18/1), M. 16 (pl. 18/4), M. 26, M. 28 (pl. 23/2), M. 29 (pl. 23/1), M. 46 (pl. 28/1), M. 47, M. 107 (pl. 45/1), M. 155 (pl. 63/14), M. 157 (pl. 64/1) şi M. 189 (pl. 76/1)562. În unele cazuri, s-au păstrat numai fragmente ceramice datorită solului acid care a produs exfolierea sau dezagregarea acestora aproape în totalitate.

Predomină ceramica semifină, a cărei pastă omogenă şi bine arsă are în componenţă nisip cu bobul mărunt, lucrată la roată, având suprafaţa negricios-cenuşie sau cărămizie. Majoritatea vaselor de ofrandă sunt lucrate la roata semirapidă. O singură excepţie este reprezentată de vasul borcan din M. 107, care a fost lucrat la roata rapidă. Decorul acestui vas constă din incizii distanţate suprapuse orizontal.

Motivele decorative surprinse pe suprafaţa vaselor ceramice sunt următoarele: incizii orizontale destul de distanţate, incizii orizontale suprapuse ce încadrează un motiv în val compus din trei incizii, benzi incizate

549 Stanojev 1989, 32. 550 Stanojev 1989, 63. 551 Bálint 1991, 90, 92, pl. XXXI/9, 93. 552 Bejan, Mare 1997, 141. 553 Bejan, Mare 1997, 142-143. 554 Fehér et alii 1962, 31. 555 Bálint 1991, 218. 556 Stanojev 1989, 46. 557 Fehér et alii 1962, 48. 558 Fehér et alii 1962, 49. 559 Stanojev 1989, 63. 560 Bálint 1932, 256-265. 561 Petkovic et alii 2005, 230 sq, fig. 30, p. 268, pl. XII, G. 122. 562 Dragotă, Rustoiu 2007, 229-242.

- 109 -

orizontal, trasate distanţat sau un şir de impresiuni circular – alungite dispus pe umărul vasului.

Semnele sau mărcile de olar (?) apar sub forma unor pozitive pe fundul vaselor, acoperind fie zona centrală, fie întreaga suprafaţă. Se cunosc doar două cazuri, în care s-au surprins asemenea semne: M. 28, M. 29.

La o analiză destul de atentă se poate observa că poziţia pe care aceste vase o ocupă în cadrul mormintelor este, în general, destul de precisă. Astfel, în majoritatea cazurilor, vasul de ofrandă a fost depus întotdeauna într-un singur exemplar, în trei regiuni anatomice distincte: - în zona capului, respectiv în dreapta calotei craniene (M. 9, M. 12, M. 14 şi M. 29, M. 55) - în regiunea bazinului (M. 26, M. 28 şi M. 47) - în regiunea membrelor inferioare:

- lângă femurul stâng (M. 13, M. 15 şi M. 16) - lângă tibia stângă (M. 46) - pe oasele gambei drepte (M. 107); - lângă gamba dreaptă (M. 155) - între gambe (M. 157) - între femure (M. 189)

În stadiul actual al cercetărilor, putem concluziona că cele mai multe vase ceramice au fost depuse în regiunea membrelor inferioare (69%), în dreapta craniului (23%) şi apoi lângă bazin (8%). Observaţiile de mai sus ne sunt confirmate cu destulă exactitate de investigaţiile precedente, efectuate într-un alt perimetru al necropolei563.

Cel mai probabil, obiceiul funerar de depunere a unui vas ceramic în morminte s-a produs până în a doua jumătate a secolului al X-lea. În cazul necropolei de la Alba Iulia-Str. Brânduşei, cele mai multe dintre vasele ceramice erau depuse în morminte acoperite cu material litic. Materialul ceramic apare singular sau în corelaţie cu inele de buclă, inele pentru deget, cuţit, cataramă liră sau pandantiv cu „cap de ceapă”. De observat că în două din cele trei morminte în care s-a descoperit ofrandă de ouă apar şi vase ceramice.

Aceste vase de ofrandă, prezente în unele morminte şi utilizate probabil pentru lichide, au făcut obiectul unor ample discuţii. Obiceiul ar putea fi de tradiţie păgână, însă trebuie avute în vedere şi posibilele valenţe creştine564.

Vase ceramice de ofrandă, însă de dimensiuni mai mici în comparaţie cu cimitirul I, s-au mai surprins la Alba Iulia - Staţia de Salvare/Cimitirul II565 .

563 Drâmbărean at alii 1998b, 188 sq. 564 Zugravu 1997, 499 sq. 565 Ciugudean 2006, 15.

- 110 -

Din informaţiile existente în literatura de specialitate, materialul ceramic descoperit în cimitirul II, era depus în zona umărului, bazinului şi a membrelor inferioare566. Cu ocazia cercetărilor efectuate în anul 2005 la Alba Iulia - Izvorul Împăratului, s-au depistat vase ceramice de ofrandă, aşezate lângă craniu, între femure şi la picioarele defunctului567.

Obiceiurile întâlnite la Alba Iulia-Staţia de Salvare568 şi Orăştie–Dealul Pemilor X2569 susţin unele diferenţe, în sensul că în aceste cimitire, majoritatea vaselor ceramice se aflau depuse lângă calota craniană. Depunerea vasului ceramic pe partea stângă a membrelor inferioare, s-a constatat şi în M. 4 de la Blandiana B570. Vasele ceramice descoperite în M. 2, 3 şi 5 de la Cluj-Napoca-Str. Zapolya, au avut ca poziţie de depunere, partea dreaptă a zonei labelor picioarelor571. În această zonă au fost depuse şi vasele de ofrandă în M. 43, 76 şi 101 de la Prša în sud-vestul Slovaciei. Decorul acestora constă din benzi de linii în val, ce suprapun incizii mai apropiate sau mai distanţate572.

Deşi majoritatea vaselor erau depuse în morminte de femei, nu lipsesc nici cazurile în care sunt prezente în cele de bărbaţi sau copii. La Trnovec nad Váhom se observă depunerea unui singur vas de ofrandă lângă labele picioarelor, pe partea dreaptă sau stângă (M. 120, M. 429, M. 499, M. 523), atât în mormintele de femei cât şi în cele de bărbaţi. Există şi situaţii în care apar câte două vase, aşezate pe partea stângă a membrelor inferioare sau a unui vas cu găleată de lemn573. Spre exemplu, la Sered II, în mormântul unui copil (M. 8/55) vasul de ofrandă se afla depus lângă craniu. Inventarul funerar al mormântului mai era compus din două brăţări, mărgele, scoici perforate, doi nasturi din bronz şi două monede perforate de la Berengar (888-915) şi Heinrich I (919-936)574.

În schimb, la Bánov este sigură doar poziţia vasului din M. 1, depus pe partea stângă a craniului, deoarece cele din M. 18 şi M. 25 au fost identificate între resturile osteologice deranjate ale scheletelor575.

În studiul de sinteză al S. Tettamanti, s-a acceptat faptul că, în regiunea de la vestul şi nordul Dunării, materialul ceramic apare la picioarele

566 Ciugudean 1996, 9. 567 Blăjan 2006a, 71; Blăjan 2006b, 429. 568 Heitel 1995, 418; Ciugudean 1996, 9. 569 Pinter et alii 2004, 224 sq; Ţiplic et alii 2007, 252-256. În trei morminte de femei, se afla depus câte un vas ceramic, în zona parietală stângă a craniului. 570 Horedt 1966, 277 sq, fig. 18/21. 571 Kovács 1942, 92-98; László 1942, 581. 572 Točik 1968, 38-40, pl. XXVII/1, 35, XXIX/16. 573 Točik 1971, 137-184. 574 Točik 1968, 54 sq, pl. XLVII/30. 575 Točik 1968, 9-14, pl. I/3, III/30, V/22.

- 111 -

defunctului, iar în bazinul Dunăre-Tisa, bazinul superior al Tisei şi nordul Alföld-ului, erau depuse în dreptul umărului sau lângă craniu576. În fosta Iugoslavie, la Sekić (Szeghegy, punctul Telecska), se constată acest obicei şi în secolul al XI-lea. Vasele de ofrandă, s-au identificat în conexiune cu monede arpadiene din secolul al XI-lea, emise de Andrei I (1046–1060), Solomon (1063–1074) şi Ladislau I (1077–1095)577. Ele erau depuse pe partea stângă sau dreaptă a craniului (M. 1, M. 2, M. 4, M. 5, M. 7, M. 9, M. 11)578.

În spaţiul Transilvaniei, vasele de ofrandă din prima jumătate a secolului al X-lea, se depuneau în exteriorul membrelor inferioare, pe partea dreaptă. De la mijlocul secolului al X-lea şi mai ales din a doua jumătate, constatăm în general, trei poziţii distincte, predominând zona membrelor inferioare. La alte comunităţi din a doua jumătate a secolului al X-lea, vasul ceramic se aşeza pe partea dreaptă a craniului. Foarte probabil că, aceste poziţii de depunere sunt determinate şi de elementul etnic, dar şi de influenţele exercitate de comunităţile din spaţiul geografic apropiat. În cadrul cimitirului de la Alba Iulia–str. Brânduşei se poate observa o stratigrafie pe orizontală. Astfel putem urmări o evoluţie temporală în corelare cu una spaţială, în sensul că cele mai vechi morminte (prima jumătate a secolului al X-lea) sunt în partea de sud şi sud - est a necropolei, cimitirul dezvoltându-se către nord-vest până spre a doua jumătate a secolului XI. De remarcat că în cele mai timpurii morminte vasele sunt depuse în partea stângă a corpului, cu excepţia celor depuse în zona craniului, pe când în cele mai târzii vasele sunt depuse în partea dreaptă sau între gambe. Această observaţie este limitată de stadiul actual al cercetărilor, având în vedere că zona dezvelită, corespunzătoare mormintelor de secol X, se apropie de 50%.

Prezenţa recipientelor ceramice în cadrul ceremoniilor funerare a fost atestată şi în Banat, ca de exemplu în cimitirele de la Cenad-T. IV şi biserica catolică, Banatsko Aranđelovo-movilă distrusă în 1906 şi movilă distrusă la NE de gară în 1903, Klarafalva, Kiszombor, Deszk-J, Teremia Mare-1875579, Tomnatic580 şi Sânicolaul Mare581. Din păcate nu dispunem decât de date extrem de sumare asupra poziţiei lor în morminte.

576 Tettamanti 1975, 104 sqq, tab. 7. Din cele 189 de descoperiri cu depunere de ceramică, 41 apar în morminte de bărbaţi, 79 în morminte de femei, 6 de adulţi şi 68 de copii. 577 Bálint 1991, 251. 578 Szász 1911, 301-311. 579 Kiss 1969, harta 1. 580 Kiss 1969, harta 2. 581 Kűhn 1911, 183.

- 112 -

Piesa de la Cenad-T. IV a fost găsită în asociere cu fragmente de la un craniu uman582. A avut înălţimea de 14,5 cm şi a fost decorată (dinspre fund spre gât) cu o linie incizată simplu, apoi două, din nou una urmată de două registre de câte patru, unul de trei şi sub gât patru linii în val.

Oala borcan de la Banatsko Aranđelovo (1906) provine dintr-o necropolă distrusă583. Ea a fost lucrată la roată, are marginea profilată în afară şi a fost ornamentat (de jos în sus) cu un registru de linii incizate, un alt registru de linii în val, pe umeri aflându-se un al doilea registru de linii în val. Înălţimea piesei este de 11 cm, iar diametrul gurii = 9,5 cm.

Despre a doua piesă descoperită în această localitate ştim doar că a fost o oală borcan şi avea înălţimea de 13 cm. Piesa a fost datată în secolul al X-lea584.

La Cenad-Biserica catolică (M. 3), piesa s-a păstrat doar parţial. Buza era răsfrântă, iar ornamentul consta din impresiuni cu unghia. A fost datată în secolele X-XI585.

Piesa de la Deszk, necropola J (M. 12), a fost lucrată cu mâna, din pastă cenuşie, cu buza scoasă puternic în afară586.

Alte oale borcan dar la care lipseşte descrierea au fost descoperite la Klarafalva-Faragó (M. 4 secolul X)587, Teremia Mare-1875 (M. 1)588 şi la Kiszombor-E (M. 21, secolul X)589, Pavliš-Kudelište (M. 1, secolele IX-XI)590. Despre o piesă de la Sânicolaul Mare, ştim că a fost decorată. 3.6.2. Monede

● Denari Monedele arpadiene identificate în necropolă (Anexa 9) sunt

eşalonate între Ştefan I (1000-1038) şi Solomon (1063-1074). Denarii au fost recuperaţi din morminte în zona următoarelor poziţii

anatomice: 1.) apropierea mandibulei; 2.) în gură; 3.) zona craniului; 4.) sub craniu şi 5.) pe torace. Cele mai numeroase piese recuperate din morminte au avut ca emitent pe Ştefan I şi pot fi plasate în totalitate în tipul H1 Kovács (12 bucăţi).

582 Nagy 1907, 273/fig. 27, 277. 583 Kovács 1992, 48, pl. 10/134. 584 Kiss 1969, harta 1. 585 Iambor et alii 1982, 90-91. 586 Fehér et alii 1962, 31. 587 Fehér et alii 1962, 49. 588 Fehér et alii 1962, 77. 589 Fehér et alii 1962, 49. 590 Barački, Brmbolić 1997, 222.

- 113 -

Emisiuni monetare din vremea domniei regelui Ştefan I au fost depistate în M. 93 (pl. 43/2), M. 94 (pl. 43/1), M. 133 (pl. 52/1), M. 137 (pl. 53/4), M. 142 (pl. 54/1), M. 145 (pl. 55/2), M. 170 (pl. 69/3), M. 196 (pl. 77/1), M. 224 (pl. 83/1), M. 225 (pl. 83/1) şi M. 228 (pl. 84/4). În M. 93 au fost identificate în regiunea gâtului două monede, ambele prevăzute cu 1-2 perforaţii. Piesa din M. 225 a fost descoperită pe torace şi era prevăzută cu o perforaţie.

În regiunea craniului s-au identificat exemplarele din M. 94, M. 133 şi M. 142. Denarul din M. 137 a fost recuperat de pe partea stângă a toracelui. O situaţie identică cu aceea din M. 93 avem la Moldoveneşti, în M. XXVIII. Scheletul de copil avea în jurul gâtului monede de la regele Ştefan I cu două şi trei perforaţii, asociate cu emisiuni perforate de la regii Petru şi Andrei I591.

Singurul tip atestat în descoperirile de pe Str. Brânduşei are pe avers legenda † STEPHANVS REX, iar pe revers † REGIA CIVITAS592. Pe avers, marginea şi centrul monedei au câte un cerc perlat. Şiragul de perle din zona centrală închide o cruce, a cărui braţ se termină în cruciuliţa ce desparte textul bătut pe avers: † STEPHANVS REX•. Braţele crucii centrale ating literele R, N şi cruciuliţa despărţitoare din legendă. Între alte caracteristici: S-ul din legendă apare uneori răsturnat sau înclinat, T-ul are trei picioare. Legenda de pe revers are unele trăsături comune. Braţele crucii centrale prelungite ating cruciuliţa din legendă şi literele G, T şi uneori C. Între alte caracteristici, se remarcă T-ul care are trei picioare sau A-ul în formă de triunghi. Litera G are capătul în formă de L întors şi primeşte aspectul unui semicerc. Denari de acest tip au apărut la Alba Iulia-Colecţia Anton Triest 593, Alba Iulia-Colecţia Bela Cserni594, Bögöt (Kom. Vas)595, Čakajovce596, Gerendás (Kom. Békés)597, Hodoni-Pocioroane’598, Hunedoara-Dealul cu comori599, Ibrány–Esbó–halom,600 Malé Kosihy (Slovacia)601, Szabolcs602, Szombathely- 591 Kolníková 1967, 236, nr. 257; Bakó 1969, 338; Velter 2002, 432 sq, nr. CLXXX/3; Pap 2002, 109. 592 CNH, I, nr. 1. 593 Mureşan 1995, 279; Ciugudean, Dragotă 2002, 61, fig. 165. 594 Ciugudean, Dragotă 2002, 61, fig. 164. 595 Kiss 2000, 9 sq. 596 Rejholcova 1995, 33, pl. L. 597 Hampel 1905, 856, pl. 510/10. Av. † STEPHANVS REX, Rv. † REGIA CIVITAS. 598 Bejan, Moga 1979, 159, 165, fig. 5/a; Draşovean et alii 1996, 36. M. 2/1959 şi M. 4/1960. 599 Roska 1913, 174 sqq, 177. M. XXIII, M. XXIV, M. XXIX, M. XXXIX; Kolníková 1967, 236, nr. 257; Velter 2002, 416 sq. 600 Istvánovits 2003, 81, pl. 64. 601 Hanuliak 1994, 120, 138, pl. XVI/D–M. 79, pl. XCVII/D–M. 532, XCVIII/M. 538 (orizontul III).

- 114 -

Szent Márton templom (Kom. Vas)603, Pâclişa-La Izvoare 604, Šindolka605 şi Vărşand606.

Emisiuni de la regele Petru (1038-1041; 1044-1046) s-au prelevat din M. 67 (pl. 36/2), M. 93 (pl. 43/3) şi M. 152 (pl. 62/5). Piesele au pe avers legenda † PETRVS REX, iar pe revers † PANNONIA şi se pot plasa în tipul H6 Kovács.

Exemplare identice se cunosc din descoperirile de la Biharkeresztes–Ártánd-Nagyfarkasdomb607, Bjelo Brdo-Str. Veneţia (Croaţia)608, Bögöt (Kom. Vas)609, Csanytelek-Dilitor610, Dăbîca611, Ellend-Nagygödör612, Gerendás (Kom. Békés)613, Hunedoara-Dealul cu comori614, Moldoveneşti615, Pâclişa-La Izvoare616 şi Vladimirescu617.

Ele apar şi în componenţa tezaurelor monetare de la Lancrăm (jud. Alba)618 şi Slimnic (jud. Sibiu)619.

Emisiuni monetare de la regele Aba Samuel (1041-1044) s-au evidenţiat în mormintele 216 (pl. 82/1) şi 217 (pl. 82/1), una depusă în gură, iar cealaltă lângă craniu620. Ele au analogii în cimitirele de la Alba Iulia - Staţia de Salvare621 şi Moldoveneşti622. 602 Kovács 1994, 20 sqq, fig. 4/M. 15, M. 19. Tipurile H1 şi H1a. 603 Kiss 2000, 248, T. 80: 27/1. 604 Ciugudean, Dragotă 2001a, 176; Ciugudean, Dragotă 2001b, 272, pl. 4/2a-b; Ciugudean, Dragotă 2002, 61, fig. 163. Piesa are d = 18 mm si greutatea de 0,66 g. Av. † STEPHANVS REX, Rv. † REGIA CIVITAS, inv. MNUAI 10655. 605 Fusek 1998, 74, fig. 3. 606 Popescu 1956, 95. 607 Mesterházy 1990, 50. 608 Brunšmid 1904, 34, 66, fig. 1/1. M. 141 – Av. + PETRVS REX, Rv. PANNONIA; d = 1,6 cm. 609 Kiss 2000, 9 sq. 610 Széll 1941, 263. 611 Velter 1988, 270, nr. 11; Velter 2002, 344, 398, nr. XX/122. 612 Giesler 1981, 68, pl. 38. 613 Hampel 1905, 856, pl. 510/11; Váňa 1954, pl. VIII/14. Av. + PETRVS REX, Rv. + PANNONIA. 614 Roska 1914, 137. M. XXVIII. 615 Roska 1914, 137. M. XXVIII; Kolníková 1967, 236, nr. 260; Bakó 1969, 338; Velter 2002, 347, nr. XL/202. 616 Dragotă et alii 2002b, 229; Ciugudean, Dragotă 2002, 61, fig. 166. Av. + PETRVS REX, Rv. PANNONIA; d = 1,7 cm, g = 5,0 cm, inv. NF. 10655. 617 Velter 1988, 273, nr. 32; Velter 2002, 341, nr. III/42. 618 Sabău 1958, 289, nr. 20; Velter 1988, 270, nr. 171/23; Velter 2002, 346 sq, nr. XXXIV/179; Pap 2002a, 97. 619 Sabău 1958, 294, nr. 45; Pap 2002, 152. Apar şi denari de la regele Andrei I. 620 CNH, I, nr. 10. 621 Blăjan et alii 1993, 281, nota 5, M. 280.

- 115 -

Emisiuni monetare aparţinând regelui Andrei I (1046-1060) s-au prelevat din M. 59 (pl. 33/1), M. 70 (pl. 36/1), M. 137 (pl. 53/5), M. 138 (pl. 52/1), M. 144 (pl. 54/1), M. 200 (pl. 78/3), M. 225 (pl. 83/2) şi M. 231 (pl. 84/2)623. Piesele au fost depistate în cavitatea bucală sau zona mandibulei, în zona umărului drept, pe piept şi sub craniu, pe partea dreaptă.

Toate exemplarele se pot încadra fără dificultate în tipul H8 Kovács. Pe avers se află două şiraguri de perle, unul central şi altul pe marginea piesei. Braţul superior al crucii centrale corespunde cu cruciuliţa ce desparte legenda † REX • ANDREAS. La unele monede, aversul a fost foarte bine bătut, astfel încât poate fi observat şi pe revers. Pe reversul monedelor în discuţie, caracterizat prin faptul că nu a fost bine centrat, este inscripţionată legenda † REGIA • CIVITAS. Reversul prezintă următoarele trăsături: braţele crucii centrale prelungite ating cruciuliţa din legendă şi literele G, T şi C; A-ul are formă de triunghi iar litera G are capătul în formă de L întors şi primeşte aspectul unui semicerc.

Denari de tipul H 8 Kovács624 se întâlnesc şi în M. 282 de la Alba Iulia-Staţia de Salvare, unul depus pe partea stângă a mandibulei defunctului, iar celălalt în zona bazinului625. Din necropola de la Alba Iulia-Str. Vînătorilor provin şi emisiuni ale regelui Andrei I, din M. 12, M. 114, M. 121, M. 152, M. 155, M. 182, M. 205 şi M. 208626.

Tipul H 8 Kovács este bine reprezentat în M. 107, M. 113 şi M. 153 din cimitirul de la Bjelo Brdo-Str. Veneţia627. Remarcăm frecvenţa acestor denari şi în descoperiri fortuite, necropole sau colecţii, precum: Alba Iulia-Colecţia Anton Triest628, Biharkeresztes–Ártánd-Nagyfarkasdomb629, Biharea630, Bögöt (Kom. Vas)631, Čakajovce (Slovacia)632, Csanytelek-Dilitor633, Ellend-Nagygödör634, Ellend-Szilfa635, Hunedoara-Dealul cu Comori636, 622 Roska 1914, 131; Sabău 1958, 290, nr. 25. 623 CNH, I, nr. 11. 624 Kovács 1997. 625 Blăjan et alii 1993, 281, nota 5, fig. 3/11-12. 626 Blăjan et alii 1993, 274 sqq, fig. 2/2, 4, 5, 11, fig. 3/5-7; Pap 2002 , 22. Piesele au fost localizate în zona calotei craniene sau lângă gât, partea dreaptă a mandibulei, în gură, pe abdomen şi lângă bazin. 627 Brunšmid 1904, 61 sq, 69, fig. 1/2-3. Denari fragmentari, s-au găsit în M. 107, lângă mâna dreaptă, şi în M. 113, sub calota craniană. Un alt denar (d = 1,7 cm), s-a descoperit în M. 153, lângă antebraţul drept. 628 Mureşan 1995, 279; Ciugudean, Dragotă 2002, 62, fig. 169. 629 Mesterházy 1990, 50 sqq. 630 Sabău 1958, 286, nr. 5. 631 Kiss 2000, 9 sq. 632 Rejholcová 1995, 6, 8, 12 sq. 633 Széll 1941, 262 sq. 634 Giesler 1981, 68, pl. 38.

- 116 -

Hurbanovo-Bohatá (Slovacia)637, Moldoveneşti638, Pécs-Vasas639, Pâclişa-La Izvoare640, Sorokpolány-Berekaljai, Kápolnai út (Kom.Vas)641, Szabolcs642, Szegvár-Oromdűlő643 şi Vărşand644. În necropola de la Bjelo Brdo-Str. Veneţia, doi denari aparţinând tipului H8 Kovács au fost identificaţi lângă mâna dreaptă a defunctului din M. 165645.

Un denar arpadian de argint emis de regele Bela I (1048–1060) a fost prelevat din M. 141 (copil-pl. 54/3), din apropierea gurii.

Emisiuni monetare ale regelui Bela I (1048–1060) se cunosc din cimitirele de la Alba Iulia-Str. Vânătorilor 646, Bjelo Brdo-Str. Veneţia 647, Čakajovce648, Hunedoara–Dealul cu Comori649, Malé Kosihy (Slovacia)650, Moldoveneşti651, Vladimirescu652, Šindolka-M. 242653 şi Svinjarevac654.

Emisiuni monetare de la regele Solomon (1063–1074) s-au identificat în M. 105/partea stângă a bazinului defunctului (pl. 45/3) şi M. 207 (pl. 79/1). Cele două exemplare se pot plasa în tipurile H 14b Kovács (?) şi 17.

Denari emişi de regele Solomon se cunosc din descoperirile de la Alba Iulia-Str. Vânătorilor655, Alba Iulia-Colecţia Anton Triest656, Ártánd657, 635 Giesler 1981, 75 sqq, pl. 41. 636 Roska 1913, 176. M. XXXI. 637 Rejholcová 1976, 199, pl. V/31, VI/2, 14. 638 Roska 1914, 137 sq. M. XXXIV, M. XXXV, M. XXXVIII; Kolníková 1967, 236, nr. 260; Bakó 1969, 338 sq. 639 Giesler 1981, 80 sq, pl. 44. 640 Ciugudean, Dragotă 2001a, 176, Ciugudean, Dragotă 2001b, 276, pl. 4/3a-b; Dragotă et alii 2002b, 229; Ciugudean, Dragotă 2002, 62, fig. 167-168. Tipurile H8 şi H9. 641 Kiss 2000, 153, 156, T. 61: 22/8, T. 62: 45/1. 642 Kovács 1994, 69, fig. 20/M. 320, tipul H8. 643 Bende, Lőrinczy 1997, 235. 644 Sabău 1958, 299, nr. 60; Popescu 1956, 95. 645 Brunšmid 1904, 61 sq, 69, fig. 1/2 - 5; Kolníková 1967, 237, nr. 263. 646 Blăjan et alii 1993, 276, fig. 2/10, 3/2. 647 Brunšmid 1904, 34, 61, 74, fig. 1/6. Piesa (d = 1,5 cm) a fost descoperită în M. 199 (curtea lui Koje Bojanica), pe partea dreaptă a scheletului, lângă şold. Av. + BELA REX Rv. + PANNONIA. 648 Rejholcova 1995, 7, pl. XXIII. 649 Roska 1913, 171; Sabău 1958, 289, nr. 17; Velter 2002, 416 sq. 650 Hanuliak 1994, 107, 124. M. 147. 651 Bakó 1969, 340; Velter 1988, 270, nr. 18. 652 Velter 1988, 273, nr. 32. 653 Fusek 1998, 74, fig. 5. 654 Brunšmid 1904, 89, fig. 40/1; Kolníková 1967, 237, nr. 266. M. 21. Av + BELA REX, Rv. PANNONIA. d = 1,4 cm. 655 Blăjan et alii 1993, 274 sq, 276 sq, fig. 2/1, 6, 8; 3/4, 9. 656 Mureşan 1995, 279; Ciugudean, Dragotă 2002, 62, fig. 170.

- 117 -

Biharea658, Čakajovce659, Hunedoara-Dealul cu Comori660, Ibrány–Esbó-halom661, Male Kosihy 662, Moldoveneşti663, Szegvár-Oromdűlő 664 şi Sorokpolány-Berekaljai, Kápolnai út (Kom. Vas)665.

Referindu-se la acest obicei al depunerii de monede în morminte, S. Tettamanti a stabilit zece poziţii distincte: în gură (1), pe şi lângă craniu (2), pe piept (3), sub trunchi (4), în mână (5), în jurul braţelor (6), pe mijloc, pântec, bazin (7), la picioare (8), pe stinghie (9) şi în dreptul umărului (10)666.

Din observaţiile noastre rezultă că denarii Ştefan I apar în asociere cu emisiuni Petru I (M. 93) sau cu Andrei I (M. 137, M. 225). În privinţa altor artefacte, s-a constatat că forma 29 apare în asociere doar cu emisiuni Andrei I (M. 200, M. 231). Inelele 25 Giesler sunt în conexiune cu emisiuni Ştefan I şi Petru I. Formele 1b, 27 şi colan din sârmă circulară şi inele de păr în -s apar în corelaţie cu Ştefan I. Formele 3, 30 Giesler, cuţit şi inele de păr în –s apar cu emisiuni Ştefan I şi Andrei I. Emisiunile Bela I şi Solomon au în asociere doar inele de păr cu un capăt în –s.

În trei situaţii apar şi emisiuni perforate Ştefan I, Petru I şi Aba Samuel (M. 93, M. 217, M. 225). 3.7. Amulete din os

Din complexele funerare, până în prezent au fost descoperite două astfel de piese. Prima dintre ele s-a recuperat din M. 24, de sub omoplatul drept al defunctului. Amuleta era realizată din colţ de mistreţ şi era prevăzută cu o perforaţie (pl. 19/M. 24, 1)667. Cel de-al doilea exemplar provine din M. 216 (pl. 82/2) şi este un colţ de câine. Piesa a fost recuperată dintre femurele defunctului şi nu este perforată. În acelaşi complex funerar, în gura

657 Mesterházy 1990, 50-57. 658 Sabău 1958, 286, nr. 5. 659 Rejholcova 1995, 7, pl. XXIII. 660 Kővári 1911, 313; Roska 1913, 171. M. IV; Velter 2002, 416 sq. 661 Istvánovits 2003, 84, pl. 68. CNH 20, H 15, U 9. 662 Hanuliak 1994, 124, 135, pl. XXXII/D-1, LXXX/B-1. 663 Bakó 1969, 340; Velter 1988, 270, nr. 18; Velter 2002, 432 sq. 664 Bende, Lőrinczy 1997, 235. M. 289 şi 593. 665 Kiss 2000, 172-182, T. 69: 201/2, T. 72: 255/1, 261/1, 264/1, 286/1. 666 Tettamanti 1975, 103 sq, tab. 6. În cimitirele din Transilvania, denarii apar doar în următoarele poziţii: în gură, pe şi lângă craniu, pe piept şi sub trunchi. În schimb, denarii din regiunea Alfőld apar în gură. 667 Drâmbărean et alii 1998a, 3 sq; Drâmbărean et alii 1998b, 189, pl. V/b; Ciugudean, Dragotă 2002, 49, fig. 113; Ciugudean et alii 2003, 42, fig. 142.

- 118 -

defunctului a fost descoperită o monedă emisă în timpul domniei regelui Aba Samuel (1041-1044).

Amulete confecţionate din dinte de animal se cunosc din inventarele funerare specifice secolelor X-XI de la Alba Iulia-Staţia de Salvare668, Banatsko Aranđelovo-săpătură din 10 decembrie 1898 în movilele de lângă gară669, Csanytelek–Dilitor670, Banatsko Aranđelovo-săpătură din 10 decembrie 1898 în movilele de lângă gară671, Kistokaj672, Timişoara-Cioreni (M. F)673, Mačvanska Mitrovica (piesă descoperită în asociere cu o cruciuliţă, datată în secolele XI-XII)674 şi Csongrád-Vendel 675.

Amuletele sau pandantivele confecţionate din os sau, mai exact, din dinţi de animale (câine, porc), au fost utilizate în medii etnice diverse. Materialul complementar împreună cu contextul arheologic în care au fost descoperite aceste piese indică apartenenţa lor în perioada secolelor X-XI.

3.8. Monedă romană perforată

Destul de frecvent, în necropolele din secolele X-XI, şiragurile de

mărgele au în componenţă şi câte o monedă romană reutilizată. Acest aspect este atestat pe un areal destul de întins din spaţiul european. Singura monedă romană, prevăzută cu o perforaţie a fost depistată pe un şirag de mărgele din M. 172 (pl. 70/1). Piesa din cupru argintat este un antoninian subaerat din secolul al III-lea (probabil Gordian III), cu diametrul de 2,07 cm şi greutatea de 1,97 g676.

Prezenţa monedelor romane perforate în inventarele funerare din secolele X-XI, ne este confirmată de descoperirile de la Alba Iulia–Punct: Profi677, Alba Iulia-Staţia de Salvare678, Bjelo Brdo679, Csanytelek–Dilitor680, Gomjenica–Prijedor681, Halimba–Cseres682, Hódmezővásárhely–Kopáncs683, 668 Ciugudean, Dragotă 2002, 44, fig. 85; Ciugudean et alii 2003, 40, fig. 129. 669 Kovács 1992, 39, pl. 2/15. 670 Széll 1941, XII A/13. 671 Kovács 1992, 39, pl. 2/15. 672 Végh 1993, 58, 65, 93, pl. 20/M.56/1b. 673 Rădulescu, Gáll 2001, 164, 165, fig. 9/1. 674 Ercegović-Pavlović 1980, 22, 51, pl. XXI, M. 226. 675 Párducz, Tary 1939, 198, pl. III/53. 676 MNUAI, Inv. 10743. 677 Dragotă et alii 2003c, 35; Dragotă, Rustoiu 2003, 79-88; Dragotă, Rustoiu 2005, 21-26. 678 Ciugudean 1996, 10; Ciugudean, Dragotă 2002, 12; Ciugudean et alii 2003, 6. 679 Brunšmid 1904, 55 sq, fig. 2/8-10; Váňa 1954, 101, pl. VIII/17; Bálint 1991, 265. 680 Széll 1941, 252, pl. XII A/2, 5. 681 Miletić 1967, 139. 682 Török 1962, 149 sq, pl. XXXVIII, XLII; Bálint 1991, 265.

- 119 -

Ikervár–Virág utca684, Mahovljani (Bosnia-Herzegovina) 685, Mesteri–Intapuszta686, Ptuj–Grad687, Szentes–Szentlászló688, Szegvár-Oromdűlő689, Székesfehérvár–Rádiótelep (M. 66)690 şi Vukovar–Lijeva bara691.

Majoritatea acestor monede apar câte 1–3 exemplare, cu predilecţie în mormintele de copii şi într-o proporţie mai redusă în cele de adulţi. Sunt prevăzute cu 1–3 perforaţii. Dacă exemplarele din secolele II–III sunt mai rare, în schimb cele din secolul al IV–lea sunt mai numeroase.

B. Szőke menţionează prezenţa monedelor romane perforate în inventarele funerare, mai ales în perioada cuceririi spaţiului ungar (începutul secolului X până în ultimele trei decenii). În schimb, acestea sunt mai rare, în perioada arpadiană timpurie (ultima treime a secolului al X-lea – secolul al XII-lea).

Se observă că, acestea s-au identificat în general, în mormintele de copii şi de femei sau, foarte rar, într-un mormânt de adult. Prezenţa mai multor perforaţii pe monede, a fost pusă în legătură cu pătura nobiliar–conducătoare, susţinându-se că erau prinse de haine sau chiar de harnaşament692.

Perforarea monedelor nu se reduce doar la cele romane. În acest sens putem menţiona situaţia din necropola de la Moldoveneşti unde emisiunile monetare de la Ştefan (1000–1038), Petru şi Andrei I (1046-1060) sunt prevăzute cu 2–3 perforaţii, fapt evidenţiat de M. XXII, M. XXIV şi M. XXVIII693. Un caz similar s-a identificat în M. 93 de la Alba Iulia–Str. Brânduşei (pl. 43/1-3). Având în vedere faptul că au fost recuperate din zona gâtului, credem că au fost utilizate ca podoabe.

683 Párducz 1943, 185, pl. LXII/27; Bálint 1991, 265. 684 Kiss 2000, 60 sq, pl. 45/2, 49/1. 685 Tomičić 2000, 34, T. 1. 1, T. 1. 2. 686 Kiss 2000, 127 sq, pl. 1/10. 687 Tomičić 1993, 548 sq, T. 3, T. 8.1, T. 11; Bálint 1991, 265. 688 Széll 1941, 238, pl. VI A/3; Bálint 1991, 265. 689 Bende, Lőrinczy 1997, 221, fig. 23/5. 690 Bakay 1966, 61, pl. XXXVIII/20; Bálint 1991, 265. În repertoriul lui Csánad Bálint, monede romane perforate, mai apar la: Budapesta, Ellend, Gombos – Biboja Str. 93 (Bogojevo, Jug.), Palotabozsok, Pécs, Rád – Kishegy, Sóshartyán, Székesfehérvár – Maroshegy, Szőlősgyörök, Veszprém şi Zalavár. 691 Vinski 1959, 107; Bálint 1991, 265; Demo 1996, 51. 692 Szőke 1959, 39, 44. 693 Roska 1914, 133 sq, 137.

- 120 -

4. ÎNCADRARE CRONOLOGICĂ După cum am subliniat şi în paginile anterioare, în această necropolă

sunt prezente elemente care apar şi în alte orizonturi culturale parţial contemporane din arealul intracarpatic, conferind un plus de siguranţă palierului cronologic pentru care înclinăm să optăm.

Din această perspectivă, se pot deosebi două faze: faza I Alba Iulia–Str. Brânduşei care acoperă secolul al X-lea şi faza a II-a, caracteristică secolului al XI-lea. Destul de recent, am propus un orizont cultural Alba Iulia cu trei etape distincte: Alba Iulia I, Alba Iulia II şi Alba Iulia III694. Astfel, necropola de la Alba Iulia-Str. Brânduşei, se poate corela cu etapele II şi III.

După opinia noastră, înhumările în cimitirul de la Alba Iulia–Str. Brânduşei, încep în secolul al X-lea. Un terminus post quem pentru limita superioară este asigurat de materialul numismatic, ce indică un palier anterior ultimei treimi a secolului al XI–lea, când începe etapa Bjelo Brdo II/târzie.

Un sincronism, cel puţin parţial, se poate accepta cu faza II Alba Iulia-Staţia de Salvare, Alba Iulia-Str. Vânătorilor, Alba Iulia-Staţia de Retransmisie Orange şi Pâclişa-La Izvoare695.

Importanţa descoperirilor arheologice de pe raza municipiului Alba Iulia este definitorie pentru explicarea şi creionarea unor aspecte mai puţin clare din izvoarele vremii. Aşa cum se ştie, menţiuni despre oraşul Alba Iulia şi căpetenia Geula/Gyula/Jula, apar în Gesta Hungarorum a lui Anonymus696, Chronicon Hungaricum a lui Simon de Keza697, Chronicon Pictum Vindobonense698, Chronicon Posoniense699, Chronicon Monacense700 şi Chronicon Henrici de Mügeln701. Episodul creştinării lui Gylas (Gyla, Gyla) la Constantinopol, legăturile de rudenie, locul episcopiei lui Hierotheus, datarea rotondei de la Alba Iulia, existenţa unui „voievodat la Bălgrad”, dar şi alte aspecte controversate, au ocupat un spaţiu considerabil în literatura de specialitate.

694 Dragotă 2006. 695Dragotă 2005, 157-169. 696 Anonymus, Gesta Hungarorum, Bucureşti, 1934, 46, 96; Anonymus Notarius, Gesta Hungarorum, Editura Mentor, Bucureşti, 2001, cap. XXVII, 48, 105. 697 Simonis de Keza, Chronicon Hungaricum, după G. Popa–Lisseanu, Tipografia Bucovina, Bucureşti, 1935, 39, 88, cap. I/7. 698 Chronicon Pictum Vindobonense, XV, 21; Rusu 1979, 59; Rusu 1982, 379. 699 Rusu 1979, 59; Rusu 1982, 379. 700 Pascu 1972, 67 sq. 701 Pascu 1972, 68; Rusu 1979, 59; Rusu 1982, 379.

- 121 -

Aceste probleme conexe, au fost abordate de Kurt Horedt702, Ştefan Pascu703, Gyula Kristó704, Mircea Rusu705, R. R. Heitel706, Alexandru Madgearu707 şi Ana - Maria Velter708.

În opinia noastră, unele evenimente politice şi religioase din secolul al X-lea, vor determina la Alba Iulia o diversificare funerară indiscutabilă. Pe latura sud-vestică a necropolei cercetate de noi, la aproximativ 300 de m a funcţionat un alt cimitir în punctul Izvorul Împăratului, plasat la acest orizont cronologic. Ipotetic, în necropola de la Izvorul Împăratului ar putea fi înhumată o comunitate din zonă, în curs de creştinare şi conexă cu mult disputatul moment Hierotheus. Probabil că, la început, această comunitate a mai păstrat unele elemente de ritual păgâne. Fără îndoială că, publicarea integrală a cercetărilor de către Mihai Blăjan, va conduce la trasarea unor repere şi mai clare pentru istoria Transilvaniei.

O practică religioasă sau poate interferenţă culturală, se poate constata la unele morminte cu pseudo-cistă sau la bordarea gropii cu fragmente de calcar şi cărămidă.

Resturile de ou, reprezintă singura ofrandă animalieră depusă în mormintele din Str. Brânduşei. În schimb, la bulgari, maghiari sau alţi migratori ofranda animalieră constă din resturi de cabalină, porcină, ovi-caprină şi ouă.

Analiza inventarului funerar, ne permite să constatăm unele influenţe receptate din alte medii culturale. Piesele specifice mediului vechi maghiar sunt foarte puţine (partea superioară a pandantivului dublu cordiform, forma 10 şi forma 3 Giesler). Aplica circulară cu decor cruciform identificată lângă groapa M. 59, forma 34 a sau butonii cu „cap de ceapă” decoraţi (M. 204) au analogii în mediul peceneg. Credem că piesele „standard” care se întâlnesc de obicei în necropolele din secolul al XI–lea sunt inelele pentru deget simple sau torsadate, inelele de buclă sau cu o extremitate în –s, mărgelele şi denarii arpadieni.

Se observă o departajare destul de clară a necropolelor în raport cu rotonda. Pe axul sud-vestic sunt înhumate comunităţi legate de mediul autohton şi bizantin, în vreme ce spaţiul nord-vestic s-a folosit anterior de slavii apuseni şi sudici şi apoi de comunităţile maghiare şi pecenege.

702 Horedt 1954, 504. 703 Pascu 1972, 72; Pascu 1981, 14-18. 704 Kristó 1998, 83; Kristó 2004, 98-129. 705 Rusu 1978, 167 sq; Rusu 1979, 59; Rusu 1982, 372. 706 Heitel 1975, 349; Heitel 1983, 102 sq. 707 Madgearu 1994, 154; Madgearu 2005, 94 sqq. 708 Velter 2002, 80 sq.

- 122 -

Celelalte descoperiri din Dealul Furcilor, Staţia de Retransmisie Orange, Platoul Pionierilor sau fostele băi romane, plus cele deja amintite, plasează rotonda în zona centrală.

Dacă cimitirul de la Staţia de Salvare pare epuizat arheologic, cel de pe Str. Brânduşei nu a fost dezvelit nici măcar pe jumătate. O parte a mormintelor vor mai putea fi cercetate prin săpături arheologice preventive, însă cea mai mare parte a lor se găsesc, în acest moment, pe proprietăţile private ale unor cetăţeni, astfel încât în viitorul apropiat cu greu vor putea fi investigate.

Desigur că un deziderat al arheologiei transilvănene rămâne publicarea cimitirelor de la cumpăna dintre milenii, în scopul obţinerii unei imagini cât mai coerente şi mai nuanţate asupra acestei epoci.

- 123 -

IV. ANEXE ANEXA 1. Lista cimitirelor şi a mormintelor izolate de inhumație de tip Sântana de Mureş–Cerneahov din Transilvania: 1. Alba Iulia, jud. Alba. A. Str. Brânduşei. B. La cca 800 m sud-vest de fostul castru roman, în dreapta str. Brânduşei (şoseaua care duce la Pâclişa). C. Cercetări: A. Dragotă, G. Rustoiu, M. Drîmbărean, R. Ciobanu, S. Oţa 1997, 1999, 2001, 2004-2008. D. Două morminte de inhumaţie. E. Vase ceramice, ustensile, obiecte de port şi de podoabă. F. Inedit. 2. Alba Iulia, jud. Alba. A. Cartierul Ampoi. B. La limita de nord a municipiului Alba Iulia, în stânga şoselei ce duce spre Cluj Napoca, pe terasa din dreapta a râului Ampoi. C. Cu ocazia construcţiei blocurilor din zona Liceului „Refractara”. Cercetări H. Ciugudean. D. Un mormânt de inhumaţie. E. Două vase din lut, unul modelat cu mâna, iar celălalt la roată rapidă. F. Ciugudean 1994, 26, şi informaţie amabilă H. Ciugudean. 3. Albeşti, jud. Mureş. A. – B. – C. Cercetări G. Baltag 1983–1984. D. 5 morminte E. - F. Horedt 1982, 106; Harhoiu 2005, 300. 4. Archiud, com. Teaca, jud. Bistriţa-Năsăud. A. Hânsuri. B. La cca 2 km nord-vest de localitate, pe terasa mediană situată în dreapta pârâului Archiud. C. Săpături G. Marinescu şi C. Gaiu 1977-1984, 1988, 1992. D. Au fost descoperite 18 morminte de inhumație cu scheletele depuse în gropi de formă circulară, purificate anterior prin ardere. Dintre acestea 7

A. - toponimul; B. - amplasarea geografică şi topografică a sitului; C. - caracterul şi autorul (autorii) cercetării; D. - complexe descoperite; E. - artefacte; F. - bibliografie.

- 124 -

morminte au fost duble sau triple. În două morminte au fost descoperite pe lângă scheletele umane şi câte un schelet de câine. E. Inventarul funerar conţinând elemente nordice, daco-romane şi Sântana de Mureş – Cerneahov este format din: ceramică realizată la roată rapidă sau cu mâna, catarame din fier, cuţitaşe din fier, mărgele, pahar conic din sticlă, fibule cu picior întors pe dedesubt şi cu semidisc. F. Marinescu, Gaiu 1983, 133–134; Gaiu 1999, 267-316; Petrescu 2002, 98; Harhoiu 2005, 301; Nemeti 2007, 102. 5. Bratei, jud. Sibiu. A. Din cuprinsul aşezării 1 sau 2. B. La cca. 2-3 Km est de localitate, în dreapta drumului Mediaş–Sighişoara, pe prima terasa din stânga Târnavei Mari. C. Supraveghere arheologică G. Togan 1969 cu prilejul lucrărilor de exploatare a nisipului. D. Probabil un mormânt de inhumație. E. Fibulă din argint cu disc şi picior pentagonal. F. Blăjan, Togan 1981, p. 88; Harhoiu 2005, 303. 6. Cernat, jud. Covasna. A. Grădina lui Mirkács. B. În partea de nord a localităţii, în grădina fostului CAP. C. Săpături Z. Székely 1961. D. Un mormânt de inhumație deranjat, orientat nord-est – sud-vest. E. Fragment ceramic lucrat cu mâna, o fibulă din fier cu piciorul întors pe dedesubt, un cuţit din fier şi o perlă din sticlă. Lângă bazin şi genunchi avea aşezate câte o lespede de piatră. F. Székely 1969, 68-69; Székely 1970, 307; Cavruc 1998, 70; Petrescu 2002, 94; Nemeti 2007, 102. 7. Ciumbrud, or. Aiud, jud. Alba. A. Podireu. B. Terasă inferioară din partea stângă a Mureşului, situată la sud de localitate, între drumurile ce duc la Sâncrai şi Beţa. C. Cercetări A. Dankanits şi I Ferenczi 1957. D. Un mormânt de inhumație cu scheletul slab conservat şi depus pe o laviţă din lut cruţat, descoperit la adâncimea de - 2,30 m. E. Au fost recuperate 5 vase cenuşii lucrate la roată rapidă, cercurile din fier ale unei căldăruşe din lemn, un piaptăn din os cu mâner semicircular, un topor din fier, ofrandă animalieră şi coji de ouă. F. Dankanits, Ferenczi 1960, 614; Ioniţă 1966, 258; Horedt 1982, 106; Moga, Ciugudean 1995, 79; Petrescu 2002, 99; Nemeti 2007, 102.

- 125 -

8. Cluj Napoca, jud. Cluj. A. Cimitirul vechi, pe actuala str. Avram Iancu. B. - C. Descoperire întâmplătoare în 1926. D. - E. Mărgele şi două fibule. F. Macrea 1960, 619; Horedt 1967, 580; Crişan et alii 1992, 148; Petrescu 2002, 100. 9. Cluj Napoca, jud. Cluj. A. Fosta str. 30 Decembrie, actuala str. Memorandumului. B. Terasa din dreapta Someşului. C. Cercetări N. Vlassa 1961. D. Un mormânt de inhumație orientat vest–est care a apărut la adâncimea de – 4,20 m faţă de nivelul actual de călcare. Defunctul aşezat întins pe spate, cu mâinile pe lângă corp a fost cercetat doar parţial. Tot de acolo au mai fost recuperate oasele unui alt mormânt de inhumație având capul orientat spre nord, dar din lipsă de inventar nu poate fi datat cu certitudine. Un alt mormânt descoperit în poziţie şezândă, cu capul spre vest, fără inventar, a fost datat în secolul IV pe baza unor analogii privind poziţia mortului din lumea sarmată. E. Un vas fragmentar modelat la roată rapidă, un cuţit din fier, un piaptăn din os cu un singur rând de dinţi, mâner drept şi ornamentat, două catarame din fier şi o alta din bronz. F. Vlassa 1970, 529-530; Petrescu 2002, 100. 10. Fântânele, com. Matei, jud. Bistriţa-Năsăud. A. Pe Rât. B. La marginea satului şi la vest de drumul local Matei–Fântânele. C. Cimitirul a fost descoperit accidental în anul 1975 cu prilejul unor lucrări la reţeaua de apă şi la cea de gaz metan. În anii 1975 şi mai apoi 1976 s-au efectuat cercetări arheologice preventive şi sistematice de către G. Marinescu şi C. Gaiu. D. 18 morminte de inhumație orientate S–N, N–S, SSV–NNE, SSE–NNV. E. Ceramică modelată la roată sau cu mâna, fibule de diferite tipuri, catarame, inele, piepteni din os, mărgele, pandantive, cuţite din fier, tub din os, topor din fier de luptă. F. Horedt 1982, 106; Marinescu, Gaiu 1989, 25-42; Gaiu 1995, 149-163; Petrescu 2002, 130; Nemeti 2007, 102. 11. Gheja, or. Luduş, jud. Mureş. A. În vatra satului,

- 126 -

B. - C. Întâmplător. D. Ritul, ritualul şi numărul de morminte este necunoscut. E. Cinci vase ceramice şi probabil şi o fibulă cu semidisc. F. Horedt 1955, 671; Zrinyi 1976, 138; Popa 1976, 18; Horedt 1982, 106, fig. 47/7-8; Lazăr 1995, 176; Petrescu 2002, 135; Harhoiu 2005, 311; Nemeti 2007, 103. 12. Gorneşti, jud. Mureş. A. - B. - C. Întâmplător. D. Ritul, ritualul şi numărul de morminte este necunoscut. E. Un vas mic cenuşiu. F. Horedt 1955, 671; Lazăr 1995, 138; Kovács 1912, 269, n. 1. 13. Mediaş, jud. Sibiu. A. Baia de Nisip. B. În partea de sud-vest a oraşului. C. Sondaj 1858 (?). D. Probabil un mormânt. E. Un piaptăn din os cu mâner semicircular decorat cu un motiv animalier. F. Horedt 1982, 106, fig. 46/1; Petrescu 2002, 183; Luca et alii 2003, 130; Harhoiu 2005, 315; Nemeti 2007, 103. 14. Mediaş, jud. Sibiu. A. Măzărişte-Pe Şes. B. La vest de oraş, lângă autoservice, pe partea stângă a şoselei Mediaş–Copşa Mică. C. Întâmplător, cu ocazia săpării unui şanţ de canalizare în 1973. D. 9 morminte de inhumație dintre care 5 morminte orientate VNV–ESE şi câte un mormânt orientat V–E, E–V şi N–S. E. Ceramică, două cuţite din fier, o cataramă din bronz, o cataramă din fier. F. Paul, Blăjan 1975, 33–43; Blăjan 1989, 59; Luca et alii 2003, 129. 15. Mihalţ, com. Mihalţ, jud. Alba. A. Vatra satului. B. Pe terasa din stânga Târnavei, în curtea casei cu nr. 28, proprietatea Domnului Stânea Petru. C. Întâmplător cu ocazia săpării unei pivniţe. D. Un mormânt de inhumație întreg şi un altul dezvelit parţial orientate vest-est. E. O fibulă cu picior rombic şi un inel.

- 127 -

F. Inedit, inf. P. Stânea. 16. Ocniţa, com. Teaca, jud. Bistriţa-Năsăud. A. Valea Lupului. B. Bot de deal situat la cca 4 km de punctul „Pe Dric”. C. Descoperire întâmplătoare; o parte din inventar fiind recuperat cu prilejul unei recunoaşteri la faţa locului în 1973 de către Şt. Dănilă. D. Mormânt izolat sau parte dintr-o necropolă distrusă. E. Ceramică provenită din trei vase lucrate la roată, 10 mărgele din sticlă, fibulă din bronz fragmentară, verigă. F. Marinescu, Dănilă 1976, 30-31; Horedt 1982, 106; Petrescu 2002, 196; Harhoiu 2005, 319; Nemeti 2007, 103. 17. Ocniţa, com. Teaca, jud. Bistriţa-Năsăud. A. Pe Dric. B. - C. Săpături Şt Dănilă 1969, G. Marinescu 1973. D. Au fost dezvelite 3 morminte de inhumație orientate sud-est – nord-vest E. Ceramică lucrată la roată rapidă şi cu mâna, fibulă cu semidisc din bronz, cataramă ovală turnată din bronz, găleată din lemn, oase de animale şi de pasăre. F. Marinescu, Dănilă 1976, 26–29; Horedt 1982, 106; Petrescu 2002, 197; Harhoiu 2005, 319; Nemeti 2007, 102. 18. Odorheiul Secuiesc, jud. Harghita. A. Piaţa Libertăţii. B. - E. - F. Ferenczi, Ferenczi 1973, 349; Petrescu 2002, 197. 19. Odorheiul Secuiesc, jud. Harghita. A. – C. – D. Un mormânt de inhumație. E. – F. Petrescu 2002, 197; Nemeti 2007, 103. 20. Palatca, com. Pălatca, jud. Cluj. A. Coasta. B. La sud–vest de sat la poalele dealului Coasta. C. Descoperire întâmplătoare 1942, cercetări M. Macrea şi Gy László 1948. D. 9 morminte de inhumație (unul descoperit în 1942 fortuit) orientate în principal pe direcţia NNV–SSV, excepţie făcând un mormânt orientat nord–sud.

- 128 -

E. Vase ceramice, un cercel din aur, un pandantiv din bronz, piepteni din os. F. Hica-Câmpeanu 1976, 23-36; Horedt 1982, 106, fig. 46/4-9; Crişan et alii, 1992, 303; Petrescu 2002, 201–202; Harhoiu 2005, 320; Nemeti 2007, 102. 21. Reci, com. Reci, jud. Covasna. A. „Télek”. B. În marginea estică a localităţii, pe un platou ridicat în dreapta Râului Negru. C. Cercetări Z Székely 1957–1959. D. Un mormânt de inhumație orientat nord–vest. E. Fără inventar. F. Székely 1969, 54; Cavruc 2000, 121-122; Petrescu 2002, 225; Nemeti 2007, 103. 22. Rugăneşti, com. Şimoneşti, jud. Harghita. A. Curtea bisericii reformate. B. - C. Săpături Z. Székely, I. Molnár şi I. Ughy. D. Două morminte de inhumație orientate nord - sud dintre care unul a fost deranjat încă din vechime. Unul dintre morminte a avut groapa acoperită cu pietre mari. E. Vase din lut lucrate la roată, cuţite din fier, fusaiole, doi piepteni din os, o fibulă fragmentară şi una întreagă, o cataramă din argint şi una din fier, un fragment de brăţară, mărgele din sticlă şi una din chihlimbar, un fragment de oglindă, o monedă; unul dintre morminte avea ofrandă animalieră (porc). F. Horedt 1982, 106, fig. 50-51; Cavruc 2000, 128–129, pl. 53; Petrescu 2002, 228; Harhoiu 2005, 321; Nemeti 2007, 103. 23. Sântana de Mureş, com. Sântana de Mureş, jud. Mureş. A. - B. Pe panta unei movile situate pe malul drept al Mureşului, la nord–vest de localitate. C. Cercetări I. Kovács 1903. D. 74 morminte de inhumație orientate în principal pe direcţia nord-vest – sud-est. E. Ceramică lucrată la roată, vase de sticlă, cuţite din fier, străpungătoare, ace de cusut, pensete, fusaiole, mărgele, fibule din bronz şi argint, catarame, pandantive, piepteni de os. F. Kovács 1912, passim; Ioniţă 1966, 258; Horedt 1982, 106; Lazăr 1995, 223; Petrescu 2002, 233; Harhoiu 2005, 322.

- 129 -

24. Sfântu Gheorghe, jud. Covasna. A. „Eprestetö”. B. Teren situat la est de oraş între gara Sfântul Gheorghe şi Olt, pe o terasă din stânga acestui râu. C. Cercetări Z. Székely 1955–1956. D. Un mormânt de inhumație deranjat orientat est–vest şi un mormânt de incineraţie cu resturile osteologice depuse într-o urnă. E. Ceramică, un ac de bronz, o fusaiolă. F. Székely 1959, 240; Cavruc 2000, 126; Székely 1969, 47-49; Petrescu 2002, 236; Harhoiu 2005, 322; Nemeti 2007, 103. 25. Sighişoara, jud. Mureş. A. Dealul Viilor. B. Necropolă plasată la cca 300 m în amonte de aşezarea binecunoscută, situată pe terasa din dreapta Târnavei Mari. C. Cercetări R. Harhoiu 1989–1996, 2000-2005. D. 10 morminte. E. - F. Harhoiu et alii 2003, 289; Harhoiu et alii 2004, 308; Harhoiu 2005, 323; Harhoiu et alii 2005, 347. 26. Suatu, com. Suatu, jud. Cluj. A. Somoşu. B. Punct situat în hotarul comunei Suatu, fără alte precizări. C. Întâmplător cu ocazia unor lucrări gospodăreşti. D. Două morminte descoperite la adâncimea de - 1,50 m, fără alte precizări. E. Unul dintre morminte avea: două fibule din bronz cu piciorul întors pe dedesubt, un vas de lut lucrat la roată dintr-o pastă zgrunţuroasă, două mărgele din pastă de sticlă şi un fragment de artefact din bronz de la o fibulă sau pandantiv. F. Vasiliev 1968, 513–516; Crişan et alii 1992, 373–374; Petrescu 2002, 244; Harhoiu 2005, 325; Nemeti 2007, 103. 27. Târgu Mureş, jud. Mureş. A. Fabrica veche de cărămizi. B. Punct situat pe a doua terasă a Mureşului în nord–vestul oraşului sub actuala Universitate de Medicină şi Farmacie. C. Întâmplător. D. Număr de morminte necunoscut. E. Trei vase din lut şi un pahar de sticlă. F. Petică 1976, 698; Popa 1976, 18; Zrinyi 1976, 149; Horedt 1982, 106, fig. 47/1-4; Lazăr 1995, 260; Petrescu 2002, 252; Nemeti 2007, 103.

- 130 -

28. Târgu Mureş, jud. Mureş. A. Combinatul Azomureş. B. Sit plasat la cca 6 km vest de municipiu, pe partea stângă a Mureşului, între mal şi calea ferată. C. V. Lazăr 1974. D. Un mormânt orientat est-vest. E. Două vase din lut şi probabil un obiect din fier. F. Petică 1976, 697-698; Horedt 1982, 106, fig. 47/5-6; Lazăr 1995, 105; Petrescu 2002, 253; Harhoiu 2005, 327; Nemeti 2007, 103. 29. Târgu Mureş, jud. Mureş. A. 750 m est de Combinatul Azomureş. B. – C. Descoperire întâmplătoare 1975. D. Un mormânt de inhumație orientat V-E. E. O plăcuţă din os ornamentată. F. Petică 1976, 699-700; Petrescu 2002, 253. 30. Târgu Mureş, jud. Mureş. A. Parcul sportiv-Fosta stradă Mikszáth. B. Sit plasat pe o terasă din stânga râului Mureş. C. Cercetare I. Kovács 1909–1910. D. 8 morminte de inhumație orientate nord–sud. E. Vase ceramice lucrate la roată, catarame din bronz şi fier, fibulă fragmentară, ac din bronz, toporaş din argint, vârful unei suliţe, mărgele, piepteni din os, cuţite din fier, verigi din bronz şi argint. F. Kovács 1915, 278-324; Ioniţă 1966, 258; Zrinyi 1976, 148; Horedt 1982, 106; Lazăr 1995, 257; Petrescu 2002, 253; Harhoiu 2005, 327; Nemeti 2007, 102. 31. Târgu Secuiesc, jud. Covasna. A. Teritoriul oraşului. B. În marginea oraşului pe traseul căii ferate spre Breţcu. C. Întâmplător în 1907 cu ocazia construirii căii ferate spre Breţcu. D. Numărul mormintelor, ritul şi ritualul funerar necunoscut. E. Patru vase, o zăbală şi o sabie cu datare incertă. F. Cavruc 1998, 139-140; Petrescu 2002, 253; Nemeti 2007, 103. 32. Uioara, or. Ocna Mureş, jud. Alba. A. Teritoriul localităţii. B. Pe o trasă din stânga Mureşului.

- 131 -

C. - D. Condiţiile de descoperire şi numărul mormintelor este necunoscut. E. Şase vase lucrate la roată şi cu mâna. F. Horedt 1955, 676; Horedt 1982, 106; Moga, Ciugudean 1995, 134-135, 196-197; Harhoiu 2005, 331; Petrescu 2002, 196; Nemeti 2007, 103. 33. Vermeş, com. Lechinţa, jud. Bistriţa-Năsăud. A. Căminul Cultural. B. - C. Cercetări de suprafaţă 1970, 1973, descoperire întâmplătoare 1972. D. Un mormânt de inhumație. E. O cană, un pieptene din os. F. Marinescu, Dănilă 1976, 38; Horedt 1982, 106; Petrescu 2002, 270; Harhoiu 2005, 332; Nemeti 2007, 103. 34. Vişinelu, com. Sărmaşu, jud. Mureş. A. Şcoala generală. B. - C. Întâmplător cu ocazia construirii şcolii. D. Fără precizări. E. Un vas din lut lucrat la roată. F. Marinescu, Dănilă 1976, 38; Zrinyi 1976, 150; Lazăr 1995, 209; Petrescu 2002, 272; Nemeti 2007, 103. 35. Voivodeni, com. Voivodeni, jud. Mureş. A. La Şcoală. B. Pe terasa superioară din dreapta Mureşului. C. Cercetări M. Petică 1977-1978. D. Schelet de copil depus pe direcţia NE – SV într-o groapă circulară, alături de care s-au mai descoperit fragmente din calota craniană al unui alt individ. E. - F. Petică 1978, 81, 127-133; Lazăr 1995, 281; Gaiu 1999, 281; Petrescu 2002, 274; Nemeti 2007, 103.

- 132 -

ANEXA 2. Catalogul aşezărilor şi necropolelor de inhumaţie din Alba Iulia (secolele IX–XI)

Realizarea unui catalog al descoperirilor medievale timpurii de pe raza

municipiului Alba Iulia a devenit o necesitate tot mai stringentă, atât prin prisma vastelor cercetări întreprinse aici, cât şi din punctul de vedere al importanţei vestigiilor arheologice de pe teritoriul Albei Iulia.

Rolul politic al acestui oraş în Evul Mediu este susţinut de numeroasele aşezări şi cimitire, considerate de cele mai multe ori repere arheologico-istorice pentru spaţiul Transilvaniei. Prezenţa unor enclave din alte spaţii geografice, ca şi diversificarea funerară care particularizează secolele X-XI, plasează acest oraş pe primul loc ca importanţă din spaţiul românesc.

În acest areal se poate surprinde cel mai clar perioada migraţiilor, cu problemele inerente şi spinoase specifice oricărei etape istorice. Diferenţele etnice şi religioase surprinse în perimetrul acestui municipiu demonstrează fără echivoc schimbările care marchează societatea umană la cumpăna dintre milenii. 1. Alba Iulia, jud. Alba. A. Staţia de Salvare. B. De o parte şi de alta a şoselei Alba Iulia-Zlatna, fiind delimitată la nord de bazinul olimpic, la est de stadionul municipal, la sud de Str. Vânătorilor iar la vest de B-dul Victoriei. C. Săpături sistematice: 1961–1962 Alexandru Popa; 1979-1980 M. Blăjan, I. Şerban; 1981-1985 I. Al. Aldea, A. Popa, I. Şerban, Cloşca Băluţă, H. Ciugudean, V. Moga, Dan Dorin Ovidiu; 2002 M. Drâmbărean, C. Inel, A. Gligor, R. Ciobanu, A. Dragotă, G. Rustoiu, D. Ovidiu Dan; 2003, A. Dragotă, C. Plantos, D. S. Brânda, G. Rustoiu. D. Mormintele dezvelite la Staţia de Salvare între anii 1979–1985, erau orientate pe axul E-V şi NV-SE, putându - se constata şi gruparea în cuiburi familiale. Poziţia braţelor era diferită. Defuncţii au fost depuşi în decubit dorsal, cu membrele superioare întinse în prelungirea corpului sau îndoite din cot şi aşezate pe abdomen. În alte ipostaze, una dintre mâini se afla pe lângă corp, iar cealaltă se afla aşezată pe abdomen sau ambele braţe erau ridicate spre umeri. Utilizarea sicrielor de lemn s-a constatat în puţine cazuri. Din aceste considerente s-a avansat ipoteza înhumărilor în funcţie de anotimp, admiţân-du-se şi posibilitatea identificării a două grupe diferite din punct de vedere etnic. Mormintele descoperite se datează între secolele VIII-XI. H. Ciugudean stabileşte două faze principale în cadrul acestei necropole: faza a I-a (secolele IX-X), atribuită civilizaţiei balcano-danubiene şi faza a II-a (secolele X-XI), reprezentată prin elemente specifice culturii Bjelo Brdo. Prima fază se particularizează prin înhumarea defuncţilor în gropi simple sau

- 133 -

în ciste de cărămidă romană refolosită. Ofranda funerară constă din resturi de ovi-caprină, depuse la cap sau membrele inferioare. În faza a II-a se practica înhumarea în gropi simple sau acoperite cu un strat de cărămizi, piatră sau blocuri de calcar fasonate. Unele morminte conţineau piese de armament şi harnaşament, precum şi resturi osteologice de cabalină (craniul şi oasele picioarelor). E. Inventarul funerar este compus din piese de podoabă (inele, brăţări, cercei, colane, medalioane şi mărgele), de uz casnic (amnare, aşchii de cremene, cuţitaşe), de armament (fragmente de arc reflex, tolbe de săgeţi, topoare de luptă, scăriţe de călărie), vase şi resturi de ofrandă (oase şi ouă de pasăre, cabaline). Tabloul inventarului funerar este completat de patru urne, decorate cu benzi de linii în val sau striuri, care conţineau oase calcinate. F. Pascu 1981, 14-18; Blăjan, Popa 1983, 375-380; Heitel 1986, 245, nota 47; Heitel 1987, 77; Heitel 1995; Moga, Ciugudean 1995, 43; Ciugudean 1996, 2-28; Anghel 1993, 13; Anghel 1994, 286; Anghel 1999, 599-604; Blăjan, Botezatu 2000, 453-470; Szalontai 2000, 263-286; Dragotă et alii 2003b, 207–217; Ciugudean 2007, 243-262.

2. Alba Iulia , jud. Alba. A. Str. Vânătorilor. B. La nord-vest de municipiul Alba Iulia. C. Săpături de salvare: 1979-1980 M. Blăjan. D. S-au dezvelit 186 de morminte cu groapa simplă sau prevăzute cu amenajări de pietre în jurul scheletului. Mormintele sunt orientate V-E sau NV-SE. E. Inventarul funerar se compune din obiecte de podoabă (brăţări, cercei, inele, mărgele) şi monede de la regii arpadieni - Andrei I (1047–1060) – M. 12, M. 114, M. 121, M. 152, M. 155, M. 182, M. 205, M. 208; Bela I (1060–1063) – M. 148, M. 165; Geza I - M. 220; Solomon (1063–1074) - M. 1, M. 122, M. 134, M. 178, M. 225; Ladislau I (1077–1095) – M. 114, M. 133, M. 139, M. 167. F. Blăjan 1980, 197–202; Blăjan, Popa 1983, 375-380; Blăjan et alii 1990, 35-40; Blăjan et alii 1993, 273-292.

3. Alba Iulia , jud. Alba. A. Catedrala Romano-Catolică. B. Str. Mihai Viteazul, Nr. 7. C. Săpături sistematice: 1968-1977 R. R. Heitel; 2002 D. Marcu Istrate, A. Istrate.

- 134 -

D. Mormânt de înhumaţie răvăşit; mormânt cu resturi de cabalină (S. 23/2002); depunere de fragmente ceramice şi groapă menajeră. Prima jumătate a secolul al X-lea; secolul al X-lea; secolele IX-XI. E. Mormântul, dezvelit în C. XIV, H 10/1975, se afla orientat pe axul SE-NV. Din inventarul funerar, s-au recuperat resturi osteologice (un fragment de craniu de cal) şi o aplică cordiformă, concavă, cu marginile striate şi decorată cu o semipalmetă stilizată, ce avea pe revers trei agăţători. F. Heitel 1985, 225; Heitel 1986, 240 sq, fig. 4/4; Heitel 1995, 407, fig. 10/b; Madgearu 2001, 154; Marcu, Istrate 2003, 34. 4. Alba Iulia, Jud. Alba. A. Str. Cardinal Iuliu Hossu (fostă Brânduşei). B. La ieşirea din Alba Iulia, pe partea dreaptă a DJ 107 A, spre suburbia Pâclişa. C. Săpături de salvare – 1997 - M. Drâmbărean, N. Rodean, A. Gligor; 1999 - A. Dragotă, D. S. Brânda; 2001- A. Dragotă; 2004 – A. Dragotă, G. T. Rustoiu, V. Deleanu, A. Kudler; 2005 – 2006 - A. Dragotă, G. T. Rustoiu, V. Deleanu, A. Kudler, S. Deleanu şi studenţi ai Universităţiilor „Lucian Blaga” din Sibiu şi „Babeş Bolyai” din Cluj Napoca, 2007 - A. Dragotă, G. T. Rustoiu, V. Deleanu, A. Kudler. D. – E. Vezi prezentul volum. F. Drâmbărean et alii 1998a, 3 sq; Drâmbărean et alii 1998b, 187-205; Dragotă, Brânda 1999, 81-96; Dragotă, Brânda 2000, 10 sq; Dragotă, Brânda 2001, 289-318; Dragotă et alii 2002c, 34 sq; Dragotă et alii 2002d, 38–57; Ciugudean, Dragotă 2002, 49 sqq, fig. 111–118; Ciugudean et alii 2003; Dragotă et alii 2004, 217-220; Dragotă 2005, 157-169; Dragotă et alii 2005a, 201-228; Dragotă et alii 2005b, 36-38; Dragotă, Rustoiu 2007, 229-242.

5. Alba Iulia , jud. Alba. A. Izvorul Împăratului. B. Pe partea dreaptă a DJ 107A (Alba Iulia–Pâclişa), pe terasa a doua a Mureşului, la capătul Str. Cardinal Iuliu Hossu, la aproximativ 250-300 m faţă de necropola de aici. C. Săpături arheologice 2001, 2005, 2006 – M. Blăjan (MNUAI). D. S-a cercetat o suprafaţă de aproximativ 1149, 67 m2, în care au fost identificate 80 de morminte de inhumaţie, orientate E-V şi invers. Scheletele (copii, adolescenţi şi adulţi), au fost depuse în gropi de formă patrulateră, trapezoidală sau dreptunghiulară cu colţurile rotunjite, săpate în sol argilos, brun- roşcat. Pe lângă acestea, s-a mai identificat un sicriu din lemn (M. 65) sau pseudo-cistă. Din punct de vedere cronologic, necropola a fost plasată în secolul al X–lea. Ofranda alimentară constă din ouă de pasăre, scheletul unei găini şi oasele unor animale mari (craniul şi membrele).

- 135 -

E. Accesoriile prelevate din morminte sunt destul de diverse şi constau din vase ceramice, piese de uz casnic (cuţite, amnar, fusaiole din lut, pensetă), piese de podoabă şi vestimentaţie (moluşte Cypraea moneta, cercei, mărgele din sticlă, inele, colan, pandantivi şi butoni) şi cinci cruci din bronz (M. 81, M. 89). F. Blăjan 2002, 33; Blăjan 2006a, 427-434; Blăjan 2006b, 70 sqq; Blăjan 2007, 54-57.

6. Alba Iulia , jud. Alba. A. Dealul Furcilor. B. Pe partea stângă a DJ 107A (Alba Iulia–Pâclişa), în perimetrul Antenei de retransmisie Orange. C. Săpături 2003 – R. Ciobanu (MNUAI). D. Mormânt de inhumaţie, cu scheletul depus în groapă de formă rectangulară, orientată E-V. Autorul cercetărilor a plasat această descoperire în secolul al XI-lea. E. Inventarul funerar al mormântului constă dintr-un vas ceramic de ofrandă, de formă globulară cu decor şi semn. F. Ciobanu 2004, 25 sq.

- 136 -

ANEXA 3. Distribuţia cronologică a mormintelor din necropolă

Secol nr. Morminte de secol IV 2 Morminte de secol X 77 Morminte de secol XI 152

- 137 -

ANEXA 4. Repartiţia mormintelor din secolele X-XI în raport cu poziţia braţelor faţă de corp Poziţie Nr. ambele antebraţe aşezate pe bazin 24 antebraţul stâng pe lângă corp şi dreptul pe bazin 14 antebraţul stâng pe bazin şi dreptul pe lângă corp 20 antebraţul drept pe bazin şi stângul pe lângă corp 3 antebraţul drept pe bazin şi stângul pe piept 3 ambele antebraţe întinse pe lângă corp 32 poziţia antebraţelor necunoscută 34

- 138 -

ANEXA 5. Raportul mormintelor din secolele X-XI în funcţie de existenţa inventarului funerar Complexe Nr. Morminte cu inventar funerar 109 Morminte fără inventar funerar 120

- 139 -

ANEXA 6. Frecvenţa tipurilor de artefacte în necropola de secol X-XI Tip de artefact Nr. colane torsadate 2 colane simple 2 inele de păr în -s 49 brăţări 4 cuţite 7 inele pentru deget 34 pandantiv dublu cordiform 1 şiraguri de mărgele 4 monede arpadiene 24 butoni 2 catarame Kecel 3 inele de buclă 68 verigă din fier 1 amulete 2 amnare 2 zurgălăi 2 vârf din fier 1 aplici 5

- 140 -

ANEXA 7. Depunerea vaselor ceramice în morminte, în funcţie de cele trei părţi principale ale scheletului Poziţie Nr. vas ceramic depus in regiunea membrelor inferioare 9 vas ceramic depus la bazin 1 vas ceramic depus în dreapta craniului 3

- 141 -

ANEXA 8. Depunerea vaselor ceramice în groapa sepulcrală Poziţia Nr. vas ceramic depus între gambe 1 vas ceramic depus lângă gamba dreaptă 1 vas ceramic depus pe gamba dreaptă 1 vas ceramic depus între femure 1 vas ceramic depus lângă membrul inferior stâng 5 vas ceramic depus în stânga bazinului 1 vas ceramic depus în dreapta craniului 3

- 142 -

ANEXA 9. Repartiţia pe emitenţi a denarilor arpadieni din necropolă Emitenţi Nr. Ştefan I (1000-1038) 12 Petru (1038-1041; 1044-1046) 4 Aba Samuel (1041-1044) 2 Andrei I (1046-1060) 7 Bela I (1048–1060) 1 Solomon (1063-1074) 2

- 143 -

V. BIBLIOGRAFIE A. Izvoare sau culegeri de izvoare Anonymus Notarius, Gesta Hungarorum. Izvoarele Istoriei Românilor. Ed. G.

Popa-Lisseanu, Bucureşti, 1934. Anonymus Notarius, Gesta Hungarorum. Trad. G. Popa-Lisseanu, Editura

Mentor, Bucureşti, 2001. Fontes Historiae Dacoromanae, II. De la anul 300 pînă la anul 1000,

Bucureşti, 1970. B. Studii şi lucrări Aldea, Ciugudean 1981.

I. Aldea, H. Ciugudean, Noi descoperiri feudal-timpurii la Blandiana (jud. Alba), Apulum, XIX, 1981, p. 145-149.

Anghel 1993. Gh. Anghel, De la vechea Mitropolie Ortodoxă a Transilvaniei la Episcopia de Alba Iulia, Editura Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia, Alba Iulia, 1993.

Anghel 1994. Gh. Anghel, Despre evoluţia teritorială a oraşului antic, medieval şi modern Alba Iulia, în Apulum, XXXI, 1994, p. 283-302.

Anghel 1999. D. Anghel, Restaurarea şi propuneri de reconstituire a unor accesorii metalice aparţinând unei tolbe pentru săgeţi, în Apulum, XXXVI, 1999, p. 599-604.

Anghel, Ciugudean 1987. Ghe. Anghel, H. Ciugudean, Cimitirul feudal timpuriu de la Blandiana (jud. Alba), în Apulum, XXIV, 1987, p. 179-196.

Ardevan et alii 2003. R. Ardevan, V. Suciu, D. Ciugudean, Tezaurul monetar roman „Apulum VII”, în BMA, XX, Alba Iulia, 2003.

Aurelian 1962. P. Aurelian, Săpăturile de la Piatra Frecăţei, în MCA, 8, 1962, p. 565–589.

Bakay 1966. K. Bakay, Gräberfelder aus den 10.-11. Jahrhunderten in der Umgebung von Székesfehérvár und die Frage der fürstlichen Residenz, în Alba Regia, VI-VIII, 1966, p. 43-88.

Bakay 1978. K. Bakay, Honfoglalás–és államalapítás–kori temetők az Ipoly mentén, în StudCom, 6, Szentendre, 1978.

- 144 -

Bakó 1969. G. Bakó, Despre structura socială a populaţiei din epoca feudală timpurie de la Moldoveneşti, în SCIV, 20, 2, 1969, p. 337-342.

Bálint 1932. A. Bálint, Honfoglaláskori sírok Ószentivánon és Bánkúton, în Dolg. Szeged, VIII, 1-2, 1932, 256-265.

Bálint 1991. Cs. Bálint, Südungarn im 10. Jahrhundert, Budapest, 1991.

Baltag 2000. Ghe. Baltag, Sighişoara înainte de Sighişoara. Elemente de demografie şi habitat în bazinul mijlociu al Tîrnavei Mari din preistorie până în sec. al XIII-lea d. Hr. cu privire specială asupra zonei municipiului Sighişoara, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2000.

Barački, Brmbolić 1997. S. Barački, M. Brmbolić, Degréde recherches faites sour les localités mediévales dans la région du Banat septentrional, în RAD, Muzeja Vojvodine, Novi Sad, 39, 1997, p. 209-228.

Băluţă 1965. C. Băluţă, Opaiţe romane de la Apulum II, în Apulum, V, 1965, p. 277-295. Băluţă 1971. C. Băluţă, O lampă paleocreştină de la Apulum, în Apulum, 9, 1971, p.

701-704. Bârzu 1973. L. Bârzu, Continuitatea populaţiei autohtone în Transilvania în secolele

IV–V (Cimitirul 1 de la Bratei), Bucureşti, 1973. Bejan 1995.

A. Bejan, Banatul în secolele IV-XII, Editura de Vest, Timişoara, 1995. Bejan, Mare 1997.

A. Bejan, M. Mare, Dudeştii Vechi-Pusta Bucova. Necropola şi morminte de înhumaţie din secolele VI-XII (I), în Analele Banatului, Serie nouă. Arheologie-Istorie, V, 1997, p. 139–158.

Bejan, Moga 1979. A. Bejan, M. Moga, Necropola feudal-timpurie de la Hodoni (jud. Timiş), în Tibiscus, V, 1979, p. 159-168.

Bejan, Tănase 2001. A. Bejan, D. Tănase, 60.Dudeştii Vechi, com. Dudeştii Vechi, jud. Timiş. Punct: În spatele gării, Movila lui Dragomir, în CCA, Campania 2000, Bucureşti, 2001, p. 79-80.

Bejan et alii 2005. A. Bejan, D. Tănase, E. Gáll, C. Kalcsov, Necropola medievală timpurie de la Dudeştii Vechi-“Movila lui Dragomir” (jud. Timiş), în ArhMed, 5, 2005, p. 27-43.

- 145 -

Bende, Lőrinczy 1997. L. Bende, G. Lőrinczy, A szegvár oromdűlői 10.-11. századi temető. – Das Gräberfeld von Szegvár-Oromdűlő aus dem 10. bis 11. Jahrhundert, în MFMÉ-StudArch, III, 1997, p. 201-285.

Blăjan 1980. M. Blăjan, Descoperirile arheologice de la Alba Iulia, dovezi incontestabile ale continuităţii românilor în Transilvania, în Poarta Inimii, Alba Iulia, 1980, p. 197–202.

Blăjan 1989. M. Blăjan, Morminte din cultura Schneckenberg descoperite la Mediaş, în Apulum, XXV, 1989, p. 59-69.

Blăjan 2002. M. Blăjan, Alba Iulia, jud. Alba (Apulum). Punct: Izvorul Impăratului. Cod sit: 1026. 13, în CCA, XXXVI, 2002, p. 33.

Blăjan 2004. M. Blăjan, în: H. Ciugudean, V. Moga, C. Inel, R. Ciobanu, M. Drâmbărean, C. Plantos, M. Blăjan, A. Dragotă, Arta bronzului din preistorie în zorii evului mediu. Catalog expoziţie. Alba Iulia, 2004.

Blăjan 2006a. M. Blăjan, Descoperiri paleocreştine în bazinul mijlociu al Mureşului (secolele II-X), în Discobolul, 100-101-102, aprilie-mai-iunie, Alba Iulia, 2006, p. 427-434.

Blăjan 2006b. M. Blăjan, Alba Iulia, jud. Alba. Punct: Izvorul Împăratului. Cod sit: 1026.13, în CCA, XL, 2006, p. 70-72.

Blăjan 2007. M. Blăjan, Alba Iulia, jud. Alba. Punct: Izvorul Împăratului. Cod sit: 1026.13, în CCA, XLI, 2007, p. 54-57.

Blăjan, Botezatu 2000. M. Blăjan, D. Botezatu, Studiul arheologic şi antropologic al mormintelor de incineraţie prefeudale (sec. VIII) de la Alba Iulia-“Staţia de Salvare”, în Apulum, XXXVI/1, 2000, p. 453-469.

Blăjan, Popa 1983. M. Blăjan, Al. Popa, Cercetările arheologice de la Alba Iulia- „Staţia de Salvare“, în MCA, XV, 1983, p. 375-380.

Blăjan, Togan 1981. M. Blăjan, G. Togan, Descoperiri arheologice fortuite la Bratei (jud. Sibiu), în StComSibiu, 21, 1981, p. 87–92.

Blăjan et alii 1990. M. Blăjan, T. Oproiu, D. Popa, Orientation of the graves in the early medieval cemetery (IIth. Century), in Alba Iulia. Archaeometry in Romania. 2-nd Romanian conference on the application of physics

- 146 -

methods in archaeology, Cluj- Napoca, february 17-18, 1990, vol. 2, p. 35-40.

Blăjan et alii 1993. M. Blăjan, E. Stoicovici, D. Botezatu, Monedele descoperite în cimitirul feudal timpuriu (sec. XI) de la Alba Iulia - Str. Vânătorilor (1979-1980). Studiu metalografic, numismatic şi etnologic, în Apulum, XXVII -XXX, 1990-1993, p. 273-292.

Bobčeva 1978 L. Bobčeva, Nekropole des 13.-14. Jhs. In Kaliakra, în Izvestjia Varna, XIV (XXIV), 1978, p. 152-180

Boroneanţ 1985. V. Boroneanţ, Cimitirul feudal timpuriu de la Sviniţa Km. fluvial 1004, în Drobeta, 6, 1985, p. 111-118.

Bounegru, Ota 2006. G. Bounegru, R. Ota, Piepteni de os din aşezarea postromană de la Alba Iulia-Dealul Furcilor-Monolit, în Apulum, XLIII/1, 2006, p. 297-307.

Brunšmid 1904. J. Brunšmid, Hrvatske sredvječne starine, în Vjesnik, VII, 1903-1904, p. 30-90.

Bujna 2005. J. Bujna, Kruhový ŝperk z laténsckych ženských hrobov na Slovensku, Nitra, 2005.

Cavruc 1998. V. Cavruc, Repertoriul arheologic al judeţului Covasna, Sfântu Gheorghe, 1998.

Cavruc 2000. V. Cavruc, Repertoriul arheologic al judeţului Harghita, Sfântu Gheorghe, 2000.

Ciobanu 2004. R. Ciobanu, Alba Iulia (Jud. Alba). Punct: Dealul Furcilor. Cod sit: 1026.09, în CCA, XXXVIII, 2004, p. 25-26.

Ciobanu et alii 2000. R. Ciobanu, A. Gligor, M. Drâmbărean, N. Rodean, Raport privind cercetările arheologice de salvare din Dealul Furcilor şi Str. Arhim. Iuliu Hossu (Brînduşei)-Alba Iulia. Campaniile 1996–1999 (2), în Apulum, XXXVII/1, 2000, p. 293-339.

Chidioşan 1969. N. Chidioşan, O necropolă din feudalismul timpuriu descoperită la Sălacea, în SCIVA, 20, 4, 1969, p. 611-615.

- 147 -

Chirilă, Gudea 1982. E. Chirilă, N. Gudea, Economie, populaţie şi societate în Dacia

postaureliană (275-380), în ActaMP, 6, 1982, p. 123-144. Ciugudean 1994.

H. Ciugudean, The Hallstatt A Period in Central Transylvania, în The Early Hallstatt Period in south-eastern Europe. BMA, I, Alba Iulia, 1994, p. 25–40.

Ciugudean 1996. H. Ciugudean, Anul 1000 la Alba Iulia. Între istorie şi arheologie. Catalogul expoziţiei. Alba Iulia, 1996.

Ciugudean 2006. H. Ciugudean, Necropola de la Alba Iulia- “Staţia de Salvare”, în: Simpozionul Internaţional Habitat-Religie-Etnicitate: Descoperiri arheologice din secolele IX-XI în Transilvania/Habitat–Religion-Ethnicity: 9th-11th Century Archaeological Finds in Transylvania. Catalog de expoziţie/Exhibition Catalogue. Coordonatori: H. Ciugudean, Z. K. Pinter, G. T. Rustoiu, Editura Altip, Alba Iulia, 2006, p. 12-32.

Ciugudean 2007. H. Ciugudean, Pottery offerings in the Early Middle Age cemetery of Alba Iulia-„Staţia de Salvare”, în Funerary offerings and votive depositions in Europe's 1st millennium AD.: cultural artifacts and local identities, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2007, p. 243-262.

Ciugudean, Dragotă 2001a. H. Ciugudean, A. Dragotă, Pâclişa, mun. Alba Iulia, jud. Alba. Punct: La Izvoare, în CCA, XXXV, 2001, p. 176.

Ciugudean, Dragotă 2001b. H. Ciugudean, A. Dragotă, Cercetări arheologice la Alba Iulia-Pâclişa: descoperirile hallstattiene şi medievale timpurii (Campania din anul 2000), în Apulum, XXXVIII/1, 2001, p. 269-288.

Ciugudean, Dragotă 2002. H. Ciugudean, A. Dragotă, Civilizaţia medievală timpurie din Transilvania: rit şi ritual funerar (secolele IX-XI). Catalogul expoziţiei, Alba Iulia, 2002.

Ciugudean et alii 2003. H. Ciugudean, R. Ciobanu, V. Moga, M. Drâmbărean, C. Inel, A. Gligor, D. O. Dan, G. Rustoiu, A. Dragotă, C. Plantos, Necropolele oraşului Alba Iulia–din preistorie în zorii Evului Mediu, Catalog de expoziţie, Alba Iulia, 2003.

- 148 -

Ciugudean et alii 2004. H. Ciugudean, V. Moga, C. Inel, R. Ciobanu, M. Drâmbărean, C. Plantos, M. Blăjan, A. Dragotă, Arta bronzului din preistorie în zorii Evului Mediu, Catalog de expoziţie. Alba Iulia, 2004.

CNH Réthz László, Corpus nummorum Hungariae. Magyar egyetemes érmetár I: Árpádházi királyok kora, Budapest, 1899.

Comşa 1961. M. Comşa, Cu privire la semnificaţia mărcilor de olar din epoca feudal timpurie, în SCIV, XII, 2, 1961, p. 291-305.

Cosma 1994. C. Cosma, Morminte din sec. IX-X p. Chr. descoperite la Zalău (jud.

Sălaj), în EphNap, IV, 1994, p. 323-329. Cosma 2002.

C. Cosma, Vestul şi nord–vestul României în secolele VIII–X d.H., Editura Nereamia Napocae, Cluj–Napoca, 2002.

Cosma 2006. C. Cosma, Necropole de tip Köttlach descoperite în vestul şi nord-vestul României, în Fontes Historiae. Studia in honorem Demetrii Protase, Editura Accent, Bistriţa-Cluj-Napoca, 2006, p. 857-883.

Crişan et alii 1992. I. H. Crişan, M. Bărbulescu, E. Chirilă, V. Vasiliev, I. Winkler, Repertoriul arheologic al judeţului Cluj. Bibliotheca Musei Napocensis, V, Cluj-Napoca, 1992.

Damian 1993. O. Damian, O necropolă medievală timpurie descoperită la Nufăru (jud. Tulcea), în SCIVA, tomul 44, nr. 1, 1993, p. 81–113.

Dankanits, Ferenczi 1960. Á. Dankanits, I. Ferenczi, Săpăturile arheologice de la Ciumbrud (r. Aiud, reg. Cluj), în MCA, VI, 1960, p. 605–615.

Demo 1996. Z. Demo, Vukovar–Lijeva Bara, Zagreb, 1996. Diaconescu 1995.

Al. Diaconescu, Lămpi romane târzii şi paleobizantine din fosta provincie Dacia, în EphemNap., 5, 1995, p. 255-299.

Diaconu 1965. Gh. Diaconu, Tîrgşor. Necropola din secolele III–IV e.n, Bucureşti, 1965.

Diaconu 1970. Gh. Diaconu, Mogoşani. Necropola din secolul IV e.n, Târgovişte, 1970.

Diaconu 1971. Gh. Diaconu, Über die fiebel mit umgeschlagenem Fuss in Dazien, în

Dacia NS, XV, 1971, p. 239–267.

- 149 -

Diaconu 1973. Gh. Diaconu, Über die fiebel mit halbkreisförmiger Kopfplatte und

rautenförmigem Fuss aus Dazien, în Dacia NS, XVII, 1973, p. 257–275.

Dontcheva-Petkova 2005. L. Dontcheva-Petkova, Odartsi eleventh century cemeteries, Volume 2, Marin Drinov Academic Publishing House, 2005.

Dragomir 1996. I. T. Dragomir, Pahare de sticlă romane din necropola de tip Sântana

de Mureş–Cerneahov de la Lunca, jud. Galaţi, în Monografia arheologică a Moldovei de Sud I, Danubius, XVI, Galaţi, 1996, p. 641–660.

Dragomir 2001. I. T. Dragomir, Necropola birituală Sântana de Mureş–Cerneahov

(sec. III–IV e.n.) de la Lunca, regiunea de sud a Moldovei, în Danubius, XIX, Galaţi, 2001.

Dragotă 2005. A. Dragotă, Aspecte funerare la Alba Iulia în secolele X-XI. / Funeral

aspects at Alba Iulia between 10 th.-11 th. centuries. Relaţii interetnice în Transilvania (secolele VI-XIII). Coord. Zeno K. Pinter, Ioan M. Ţiplic, M. Ţiplic, Bibliotheca Septemcastrensis XII, Editura Economică, Bucureşti, 2005, p. 157-169.

Dragotă 2006. Aurel Dragotă, Aspecte de multiculturalitate spirituală. Rit şi ritual funerar în Transilvania şi în Europa centrală şi de sud-est (secolele IX-XI p. Ch), Editura Altip, Alba Iulia, 2006.

Dragotă, Brânda 1999. A. Dragotă, D. S. Brânda, Unele observaţii asupra unei piese de podoabă medieval timpurie, în Corviniana, V, 1999, p. 127-132.

Dragotă, Brânda 2000. A. Dragotă, D. S. Brânda, Alba Iulia-Str. Arhim. Iuliu Hossu, în CCA, XXXIV, 2000, p. 10-11.

Dragotă, Brânda 2001. A. Dragotă, D. S. Brânda, Necropola medieval-timpurie de la Alba Iulia - Str. Arhim. Iuliu Hossu (fostă Brînduşei). Săpăturile de salvare din anul 1999, în Apulum XXXVIII/1, 2001, p. 289-318.

Dragotă, Brânda 2002. A. Dragotă, D. S. Brânda, Ein frühmittelalterliches Gräberfeld in Karlsburg/Alba Iulia. Die Rettungsgrabungen aus dem Jahre 1999, în FVL, 44–45, 2001–2002, p. 131–158.

- 150 -

Dragotă, Rustoiu 2003. A. Dragotă, G. T. Rustoiu, Un mormânt medieval timpuriu cu monedă antică perforată de la Alba Iulia-Profi, în PA, III, 2003, p. 79-88.

Dragotă, Rustoiu 2005. A. Dragotă, G. T. Rustoiu, A grave antique perforated coin in Alba Iulia - Profi, în ArhMed, V/2005, p. 21-26.

Dragotă, Rustoiu 2007 A. Dragotă, G. T. Rustoiu, Offerings of ceramic vessels from the Early Medieval cemetery at Alba Iulia „Brînduşei Street”. Funerary offerings and votive depositions in Europe's 1st millennium AD.: cultural artifacts and local identities, Ed. Călin Cosma, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2007, 229-242.

Dragotă et alii 2002a. A. Dragotă, C. M. Urian, V. Deleanu, A. Niţoi, I. Băbuţ, C. Cioancă, D. S. Brânda, Necropola medieval timpurie de la Pâclişa, mun. Alba Iulia (secolul al XI-lea). In memoriam Nicolae Branga, PA, II, 2002, p. 58-95.

Dragotă et alii 2002b. A. Dragotă, A. Niţoi, I. Băbuţ, A. Bădescu, D. Berariu, C. Cioancă, R.

Crăciun, V. Deleanu, R. Gheorghiu, I. Lascu, D. Miloş, N. Neag, C. Nicoară, R. Ota, C. Păun, C. Soare, V. Ştefu, D. Trif, C. M. Urian, Pâclişa, mun. Alba Iulia, jud. Alba. Punct: La Izvoare, în CCA, XXXVI, 2002, p. 228-229.

Dragotă et alii 2002c. A. Dragotă, A. Niţoi, I. Băbuţ, A. Bădescu, D. Berariu, C. Cioancă, R. Crăciun, V. Deleanu, R. Gheorghiu, I. Lascu, D. Miloş, N. Neag, C. Nicoară, R. Ota, C. Păun, C. Soare, V. Ştefu, D. Trif, C. M. Urian, Alba Iulia, jud. Alba. Punct: Str. Arhimandrit Iuliu Hossu (fostă Brânduşei). Cod sit: 1026.09, în CCA, 2002, p. 34-35, pl. 10.

Dragotă et alii 2002d. A. Dragotă, V. Deleanu, C. M. Urian, I. Băbuţ, A. Niţoi, V. Ştefu, D. S. Brânda, Săpături de salvare în cimitirul de la Alba Iulia–Str. Arhimandrit Iuliu Hossu (fostă Brânduşei), în PA, II, 2002, p. 38-57.

Dragotă et alii 2003. A. Dragotă, G. Rustoiu, D. S. Brânda, Alba Iulia (Jud. Alba). Punct: Apulum II–Profi. Cod sit: 1026. 19, în CCA, 2003, p. 35, pl. 10.

Dragotă et alii 2003a. A. Dragotă, A. S. Niculescu, M. Breazu, C. M. Urian, I. Băbuţ, A. Breazu, Tipuri de brăţări în cimitirele de secol X–XI, în PA, III, 2003, p. 89–112.

- 151 -

Dragotă et alii 2003b. A. Dragotă, C. M. Urian, I. Băbuţ, A. S. Niculescu, A. P. Costea, M. Breazu, Archaeological researches in Alba Iulia-Spitalul Veterinar and Canton C. F. R. (1961–1962). In memoriam Radu Popa. Temeiuri ale civilizaţiei româneşti în context european. Coordonatori: Daniela Marcu Istrate, Angel Istrate, Corneliu Gaiu. Complexul Muzeal Judeţean Bistriţa – Năsăud, Editura Accent, 2003, p. 207–217.

Dragotă et alii 2003c. A. Dragotă, C. M. Urian, I. Băbuţ, A. S. Niculescu, A. P. Costea, M. Breazu, Archaeological researches in Alba Iulia-„ Spitalul Veterinar ” and „ Canton C. F. R. ” (1961–1962). In memoriam Radu Popa. Temeiuri ale civilizaţiei româneşti în context european. Coordonatori: Daniela Marcu Istrate, Angel Istrate, Corneliu Gaiu. Complexul Muzeal Judeţean Bistriţa–Năsăud, Editura Accent, 2003, p. 207–217.

Dragotă et alii 2004. A. Dragotă, G. T. Rustoiu, V. Deleanu, C. Cordoş, M. Crişan, C. M.

Urian, A. Kudler, Necropola medievală timpurie de la Alba Iulia–Str. Brînduşei (III), în PA, IV, 2004, p. 217-220.

Dragotă et alii 2005a. A. Dragotă, G. T. Rustoiu, V. Deleanu, C. Cordoş, M. Crişan, C. M.

Urian, A. Kudler, Necropola medievală timpurie de la Alba Iulia–Str. Brînduşei (III), în Apulum, XLII, 2005, p. 201-228.

Dragotă et alii 2005b. A. Dragotă, M. Crişan, G. T. Rustoiu, Cordoş Cristina, A. Kudler, V. Deleanu, C. M. Urian, Alba Iulia–Str. Brînduşei. Cod sit: 1026. 09. Teren: Bodea Ioan, în CCA, XXXIX, 2005, p. 36-38, pl. 2.

Dragotă et alii 2006. A. Dragotă, G. T. Rustoiu, V. Deleanu, Alba Iulia-Str. Brînduşei. Simpozionul Internaţional Habitat-Religie-Etnicitate: Descoperiri arheologice din secolele IX-XI în Transilvania/Habitat-Religion-Ethnicity: 9th-11th Century Archaeological Finds in Transylvania. Catalog de expoziţie/Exhibition Catalogue. Coordonatori: H. Ciugudean, Zeno K. Pinter, G. T. Rustoiu, Editura Altip, Alba Iulia, 2006, p. 33-52.

Dragotă et alii 2006a. A. Dragotă, S. Oţa, G. Rustoiu, Tipuri de colane în secolele IX-XI din spaţiul intracarpatic românesc, în Apulum, XLIII/1, 2006, p. 309-320.

Draşovean et alii 1996. F. Draşovean, D. Ţeicu, M. Muntean, Locuirile neolitice târzii şi necropola medievală timpurie, Reşiţa, 1996.

- 152 -

Drâmbărean et alii 1998a. M. Drâmbărean, N. Rodean, A. Gligor, Alba Iulia–Str. Brînduşei, în CCA, XXXIII, 1998, p. 3-4.

Drâmbărean et alii 1998b. M. Drâmbărean, N. Rodean, A. Gligor, V. Moga, D. Anghel, O nouă necropolă medieval timpurie descoperită la Alba Iulia, în Apulum, XXXV, 1998, p. 187-205.

Dumitriu 2001. L. Dumitriu, Der Mittelalterliche Schmuck des Unteren Donaugebietes im 11.-15. Jahrhundert, Bucureşti, 2001.

Ercegović 1959. S. Ercegović, Sondiranje ranosrednjovjekovne nekropole u Popovcu, în Arhpregled, 1, Beograd, 1959, p. 105-107.

Ercegović-Pavlović 1980. S. Ercegović-Pavlović, Les nécropoles romaines et médiévales de Maćvanska Mitrovica, în Sirmium, XII, Beograd, 1980.

Fehér et alii 1962. G. Fehér, K. Éry, A. Kralovánszky, A közep-Duna-medence magyar honfoglalás-és kora Árpád-kori Sírleletei. Leletkataszter, în Reg. Tan., II, 1962.

Ferenczi, Ferenczi 1973. G. Ferenczi, S. Ferenczi, Cercetări de topografie arheologică în bazinul superior al Tîrnavei Mari (I), în MCA, X, 1973, p. 335-352.

Fiedler 1992. U. Fiedler, Studien zu Gräberfeldern des 6. bis 9. Jahrhunderts an der Donau, Teil I, Dr. Rudolf Habelt Gmbh, Bonn, 1992.

Fodor et alii 1996. I. Fodor-colab., A Honfoglaló Magyarság, Budapest, 1996. Fusek 1998.

G. Fusek, Gräber mit Arpadenmünzen aus dem Gräberfeld von Šindolka in Nitra, în SlovArch, XLVI, 1, 1998, p. 71-118.

Gaiu 1995. C. Gaiu, Noi descoperiri şi consideraţii asupra cimitirului de la Fîntînele

„Rît” (com. Matei, jud. Bistriţa-Năsăud), în RB, 9, 1995, p. 149-163. Gaiu 1999. C. Gaiu, Habitat şi manifestări rituale în secolul IV p.Chr. la Archiud, în

RB, XII-XIII, 1999, p. 267–316. Gaiu 2003. C. Gaiu, Habitat şi manifestări rituale în secolul IV p.Chr. la Archiud

(jud. Bistriţa-Năsăud), în Transilvania la sfârşitul antichităţii şi în perioada migraţiilor, Cluj Napoca, 2003, p. 73–124.

- 153 -

Gallina, Hajdrik 1998. Z. Gallina, G. Hajdrik, 10–11. századi temetőrészlet Homokmégy–Székesen. /Der Friedhof des gemeinen Volkes aus dem 10-11. Jh. in Homokmégy–Székes, în Cumania, 15, 1998, p. 133-179.

Gavritukhin 2002. I. Gavritukhin, On the study of double–plate fibulas of the first subgroup, în JAMÉ, XLIV, 2002, p. 113–184.

Gedai 1972. I. Gedai, István király denára, în NumKözl, LXX–LXXI, 1971-1972, p. 23-32.

Giesler 1981. J. Giesler, Untersuchungen zur Chronologie der Bijelo Brdo-Kultur. Ein Beitrag zur Archäologie des 10. und 11. Jahrhunderts im Karpatenbecken, în PZ, 56, 1, 1981.

Girić 1996. M. Girić, Northern Banat, Sacral Objects and Necropolis from the Period from 10.th-to 15.th Century, în RAD, Muzeja Vojvodine, Novi Sad, 37-38, 1995-1996, p. 139-154.

Gudea, Ghiurco 1988. N. Gudea, I. Ghiurco, Din istoria creştinismului la români. Mărturii arheologice, Oradea, 1988.

Haimovici, Blăjan 1989. S. Haimovici, M. Blăjan, Studiul faunei din locuinţele prefeudale (secolele V-VI e.n.) descoperite la Alba Iulia (1985, 1986 şi 1988), în Apulum 26, 1989, p. 335-346.

Hampel 1894. J. Hampel, A régibb középkor (IV-X. század) Emleké Magyarhonban, vol. I, Budapest, 1894.

Hampel 1905. J. Hampel, Alterthümer des frühen Mittelalters in Ungarn, Braunschweig, I-III, 1905.

Hampel 1907. J. Hampel, Újabb tanulmányok a honfoglalási kor emlékeiröl, Budapest, 1907.

Hanuliak 1994. M. Hanuliak, Malé Kosihy I. Pohrebisko z 10.–11. Storočia, în MatArchSlov, XII, Nitra, 1994.

Harhoiu 1972. R. Harhoiu, O cataramă în formă de liră descoperită la Tîrgşor, în SCIV, 23, 3, 1972, p. 417-425.

- 154 -

Harhoiu 1990. R. Harhoiu, Chronologische Fragen der Völkerwanderungszeit in Rumänien, în Dacia N.S., XXIV, 1990, p. 169–208.

Harhoiu 1998. R. Harhoiu, Die frühe Völkerwanderungszeit in Rumänien, Bucureşti, 1998.

Harhoiu 2005. R. Harhoiu, Allgemeine Betrachtungen zum Bestattungssittenbild Siebenbürgens im 4. und bis zur Mitte des 9, Jahrhunderts, în Dacia NS, XLVIII-XLIX, 2004-2005, p. 283-334.

Harhoiu 2008. R. Harhoiu, Dunărea de jos în epoca romană târzie şi în epoca migraţiilor, în MCA, SN, 4, 2008, p. 61-97.

Harhoiu et alii 2003. R. Harhoiu, A. Ioniţă, G. Baltag, E. Gall, A. Udrişte, O. D. Oanea, Sighişoara, jud. Mureş. Punct: Dealul Viilor, necropolă, în CCA (2002), Bucureşti, 2003, p. 289-290.

Harhoiu et alii 2004. R. Harhoiu, A. Ioniţă, G. Baltag, A. Udrişte, Sighişoara, jud. Mureş. Punct: Dealul Viilor, necropolă, în CCA (2003), Bucureşti, 2004, p. 308 -309.

Harhoiu et alii 2005. R. Harhoiu, A. Ioniţă, D. Spânu, G. Baltag, A. Udrişte, Sighişoara, jud. Mureş. Punct: Dealul Viilor, necropolă, în CCA (2004), Bucureşti, 2005, p. 347–348.

Heitel 1975. R. R. Heitel, Contribuţii la problema genezei raporturilor feudale în Transilvania în lumina cercetărilor arheologice de la Alba Iulia, în MN, II, 1975, p. 343-352.

Heitel 1983. R. R. Heitel, Unele consideraţii privind civilizaţia din bazinul carpatic în cursul celei de-a doua jumătăţi a secolului al IX-lea în lumina izvoarelor arheologice, în SCIVA, 34, 2, 1983, p. 93-116.

Heitel 1985. R. R. Heitel, Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice din zona sud-vestică a cetăţii de la Alba Iulia (1968-1977). I, în SCIVA, 36, 3, 1985, p. 215-232.

Heitel 1986. R. R. Heitel, Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice din zona sud-vestică a cetăţii de la Alba Iulia (1968-1977). II. Piesele de metal, în SCIVA, 37, 3, 1986, p. 233-249.

- 155 -

Heitel 1987. R. R. Heitel, Arheologia etapelor de pătrundere a maghiarilor în Transilvania intracarpatică, în SympThrac, V, 1987, p. 77-79.

Heitel 1995. R. R. Heitel, Die Archäologie der ersten und zweiten Phase des Eindrigens der Ungarn in das innerkarpatische Transilvanien, în Dacia N.S., XXXVIII-XXXIX, 1994-1995, p. 389-439.

Hica-Câmpeanu 1976. I. Hica-Câmpeanu, Das Gräberfeld aus dem 4 Jh. u.Z. von Pălatca (Kr. Cluj), în Dacia NS., XX, 1976, p. 23–36.

Horedt 1954. K. Horedt, Voievodatul de la Bălgrad-Alba Iulia, în SCIV, V, 3-4, 1954, p. 487-512.

Horedt 1955. K. Horedt, Şantierul arheologic Moreşti (r. Tîrgu–Mureş, Regiunea

Autonomă Maghiară), în SCIV, 6, 3–4, 1955, p. 643–685. Horedt 1956.

K. Horedt, Ţinutul hunedorean în secolul IV-XII. Contribuţii la cunoaşterea regiunii Hunedoara, Deva, 1956, p. 101-116.

Horedt 1958. K. Horedt, Untersuchungen zur Frühgeschichte Siebenbürgens, Bucureşti, 1958.

Horedt 1966. K. Horedt, Die Ansiedlung von Blandiana, Rayon Orăştie, am Ausgang des ersten Jahrtausends u. Z. Dacia N.S., X, 1966, 261-290.

Horedt 1967. K. Horedt, Unele probleme privind răspândirea culturii Sântana de Mureş-Cerneahov în România, în SCIV, 18, 4, 1967, p. 575–592.

Horedt 1982. K. Horedt, Siebenbürgen in spätrömischer Zeit, Bucureşti, 1982. Horedt 1986.

K. Horedt, Siebenbürgen im Frühmittelalter, Bonn, 1986. Iambor 1983.

P. Iambor, Sondajul arheologic de la Zalău-Ortelec (jud. Sălaj), în MCA, XV, 1983, p. 513-514.

Iambor 2005. P. Iambor, Aşezări fortificate din Transilvania (secolele IX-XIII), Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2005.

Iambor et alii 1982. P. Iambor, Şt. Matei, A. Bejan, Cercetări arheologice în aşezarea feudal-timpurie de la Cenad (1974, 1975), în Ziridava, XIV, 1982, p. 89-108.

- 156 -

Iambor et alii 1995. P. Iambor, Şt. Matei, A. Bejan, 25.Cenad. Jud. Timiş, în CCA, Campania 1994, Bucureşti, 1995, p. 19.

Ioniţă 1966. I. Ioniţă, Contribuţii cu privire la cultura Sîntana de Mureş–Cerneahov pe teritoriul Republicii Socialiste România, în AM, IV, 1966, p. 189–259.

Istvánovits 2003. E. Istvánovits, A Rétköz honfoglalás és Árpád-kori emlékanyaga, Nyíregyháza, 2003.

Janković, Radičević 2005. D. Janković, D. Radičević, The stronghold from Dupljaja, a medieval archaeological discovery, în Banatica, 17, 2005, p. 275-285.

Jovanović 1996. V. S. Jovanović, Metal Bells in South Slav Necropolises (A Contribution to Study of Amulets), în RAD, Muzeja Vojvodine, Novi Sad, 37-38, 1995-1996, p. 83-112.

Kárász 1896. L. Kárász, A dettai ékszerek, în ArchÉrt, 1896, p. 226–232.

Kiss 1969. A. Kiss, Über die mit Keramik verbundenen Bestattungsarten im Karpatenbeken des 10.-11. Jahrhunderts, în MFMÉ, 2, 1969, p. 175–182.

Kiss 1983. A. Kiss, Baranya megya X-XI. századi sírleletei, Budapest, 1983.

Kiss 2000. G. Kiss, Vas megye 10–12. századi sír–és kincsleleteinek, Szombathely, 2000.

Kolníková 1967. E. Kolníková, Oblolus mŕtvych vo včasnostredevekých hroboch na Slovensku, în SlovArch, 15, 1967, p. 189–245.

Kovács 1912. I. Kovács, A marosszentannai népvándorláskori temető, în DolgCluj, III, 2, 1912, p. 250–367.

Kovács 1915. I. Kovács, A marosvásárhelyi őskori telep, skytha-és népvándorláskori temető, în DolgCluj, VI, 1915, p. 226–325.

Kovács 1942. I. Kovács, A kolozsvári Zápolya-utcai magyar honfoglaláskori temető (Der landnahmezeitliche Friedhof von Kolozsvár, Zápolya-Gasse), în KözlCluj, II, 1, 1942, p. 85-118.

- 157 -

Kovács 1991. L. Kovács, Bemerkungen zur Arbeit von N. Stanojev: Nekropolen aus dem 10.-15. Jahrhundert in der Vojvodina. 712 Katalogabschnitte. Katalog 1, în Acta Arch. Acad. Sc. Hung., 43, 1991, p. 399-424

Kovács 1992. L. Kovács, A Móra Ferenc Múzeum néhány rági, 10-11. századi leletanyagórál: Oroszlámos, Horgos, Majdán, Rábé, (Csóka), în MFMÉ, 1, 1992, p. 37-74 şi planşele.

Kovács 1994. L. Kovács, Das früharpadenzeitliche Gräberfeld von Szabolcs, în VAH, VI, Budapest, 1994.

Kovács 1997. L. Kovács, A kora Árpád-kori magyar pénzverésről. Érmetani és régészeti tanulmányok a Kárpát-medence. I. (Szent) István és II. (Vak) Bála Uralkodása kőzőltti időszakának (1000–1141) érméiről, în VAH, VII, Budapest, 1997.

Kővári 1911. E. Kővári, Árpádkori sírok Vajdahunyadon (Sépultures de l'époque

d'Árpád a Vajdahunyadon), în DolgCluj, II, 1911, p. 312-315. Kralovánsky 1956.

A. Kralovánsky, Adatok az ún s-végü hajkarika etnikumjelző szerepehez. ArchÉrt, 83, 2, 1956, p. 206-212.

Kristó 1998. Gy. Kristó, Magyarország Története 895-1301, Osiris Kiadó, Budapest, 1998.

Kristó 2004. Gy. Kristó, Ardealul timpuriu (895-1324), Szeged, 2004. Kűhn 1911

L. Kühn, Középkori temetöröl Nagyöszön, în ArchÉrt, 31, 1911, p. 182-183.

Kupa 1976. M. Kupa, I. István magyar király pénzverése, în NumKözl, LXXIV-LXXV, 1975-1976, p. 21-26.

László 1942. Gy. László, A kolozsvári Zápolya–utcaí honfoglaláskori temetö, în ErdMúz, XLVII, 4, 1942, p. 578-584.

Lazăr 1995. V. Lazăr, Repertoriul arheologic al judeţului Mureş, Târgu Mureş, 1995.

Lazarovici et alii 1993. Gh. Lazarovici, Z. Maxim, D. Ţeicu, A. Oprinescu, Şantierul arheologic Gornea 1989, în Banatica, 12, I, 1993, p. 295-319.

- 158 -

Lendvai 2001. P. Lendvai, Ungurii. Timp de un mileniu învingători în înfrîngeri, Editura Humanitas, Bucureşti, 2001.

Liska, Medgyesi 2002. A. Liska, P. Medgyesi, Honfoglalás kori temető részlete Medgyesegyháza–Kétegyházi út, Homokgödör lelőhelyen, în MFMÉ–StudArch, VIII, 2002, p. 409–447.

Luca 2005. S. A. Luca, Repertoriul arheologic al judeţului Hunedoara, în Bibliotheca Septemcastrensis, XIV, Editura Altip, Alba Iulia, 2005.

Luca, Pinter 2001. S. A. Luca, Z. K. Pinter, Der Böhmerberg bei Broos/Orăştie. Eine archäologische Monographie, Editura Universităţii „Lucian Blaga” Sibiu, Sibiu, 2001.

Luca et alii 2003. S. A. Luca, Z. K. Pinter, A. Georgescu, Repertoriul arheologic al judeţului Sibiu, Sibiu, 2003.

Macrea 1960. M. Macrea, Populaţia daco-romană în Dacia după retragerea aureliană, în Istoria României (I), Bucureşti, 1960, p. 615-637.

Madgearu 1994. Al. Madgearu, Misiunea episcopului Hierotheos. Contribuţii la istoria Transilvaniei şi Ungariei în secolul al X-lea, în RI, V, 1-2, 1994, p. 147-154.

Madgearu 2001. Al. Madgearu, Românii în opera Notarului Anonim. Centrul de Studii Transilvane. Fundaţia Culturală Română, în Bibliotheca Rerum Transsylvaniae, XXVII, Cluj Napoca, 2001.

Madgearu 2005. Al. Madgearu, The Romanians in the Anonymous Gesta Hungarorum. Truth and fiction, Romanian Cultural Institute, Cluj-Napoca, 2005.

Marcu-Istrate 2008. D. Marcu–Istrate, A Gyulafehérvári Római Katolikus székesegyház és püspöki palota régészeti kutatása (2000–2002), Budapest, 2008.

Marcu, Istrate 2003. D. Marcu–Istrate, A. Istrate, Alba Iulia, Jud. Alba. Punct: Str. Mihai Viteazul, Nr. 21 (Palatul Episcopiei Romano-Catolice). Cod sit: 1026. 08, în CCA, XXXVII, 2003, p. 33-35.

Marjanović-Vujović 1983. G. Marjanović-Vujović, Čezava-Nécropole médiévale, în Starinar, XXXIII-XXXIV, 1982-1983, p. 123-126.

- 159 -

Marjanović-Vujović 1986. G. Marjanović-Vujović, Vajuga-Pešac. La nécropole médiévale II, în Cahiers des Portes de Fer, III, 1986, p. 184-237.

Marjanović-Vujović, Tomić 1982. G. Marjanović-Vujović, G. Tomić, Jewellery on the Territory of Serbia. From Mediaeval Necropolises from the 9th to the 15th centuries, Beograd, 1982.

Marinescu, Dănilă 1976. G. Marinescu, Şt. Dănilă, Cercetări şi descoperiri arheologice în judeţul Bistriţa-Năsăud (II), în F.I, IV, 1976, p. 24–56.

Marinescu, Gaiu 1983. G. Marinescu, C. Gaiu, Săpăturile de la Archiud „Hânsuri”, com. Teaca (jud. Bistriţa-Năsăud), în MCA, 1983, p. 131-134.

Marinescu, Gaiu 1989. G. Marinescu, C. Gaiu, Die Nekropole bei Fîntînele–Rît, Gem. Matei Jud. Bistriţa–Năsăud aus dem 4 Jahrhundert u.Z, în Dacia NS., XXXIII, 1989, p. 125–144.

Mărginean, Huszarik 2008. F. Mărginean, P. Huszarik, Cimitirul medieval timpuriu de la Nădlac „Lutărie” (Jud. Arad), în ArhMed, VI, 2008, p. 17-56.

Medeleţ et alii 2001. Fl. Medeleţ, D. Tănase, E. Gáll, X. századi honfoglalás kori temetőrészlet Vejtén (Temes megye, Románia), în ArchÉrt, 126, 2001, p. 99–112.

Mesterházy 1983. K. Mesterházy, Köznépi ékszerek nemesfém változatai: arany s-végű hajkarikák, în Alba Regia, XX, 1983, p. 143-151.

Mesterházy 1990. K. Mesterházy, Temetkezési rend az ártándi 10-11. századi temetőben, în ArchÉrt, 117, 1990, 1, p. 50-57.

Mészáros 1962. Gy. Mészáros, A szakcsi X. századi temetőmaradvány / Der Gräberfeldrest aus dem 10. Jh. Im Szakcs, în ArchÉrt, 89, 2, 1962, p. 200-210.

Miletić 1967. N. Miletić, Slovenska nekropola u Gomjenici kod Prijedora, în Glasnik, XXI-XXII, 1966-1967, p. 81-154.

Mitrea, Anghelescu 1962. B. Mitrea, N. Anghelescu, Şantierul Independenţa, în MCA, 8, 1962, p.

609–614.

- 160 -

Mitrea, Preda 1966. Mitrea B., Preda C., Necropole din secolul al IV lea e. n. în Muntenia,

Bucureşti, 1966. Moga, Ciugudean 1995.

V. Moga, H. Ciugudean, Repertoriul arheologic al judeţului Alba, Alba Iulia, 1995.

Moga et alii 2005. V. Moga, H. Ciugudean, R. Ciobanu, A. Dragotă, C. Inel, M. Drâmbărean, C. Plantos, I. Lascu, R. Ota, Alba Iulia, jud. Alba. Punct: Societatea „Monolit”, în CCA (2004), Bucureşti, 2005, p. 51-53.

Moga et alii 2006. V. Moga, G. Bounegru, H. Ciugudean, R. Ciobanu, I. Lascu, R. Ota, C.

Plantos, Alba Iulia, jud. Alba. Punct: Dealul Furcilor-Monolit, în CCA (2005), Bucureşti, 2006, p. 72-73.

Moga et alii 2007. V. Moga, G. Bounegru, I. Lascu, R. Ota, C. Plantos, C. Inel, G.

Rustoiu, O. Oargă, Alba Iulia, jud. Alba. Punct: Dealul Furcilor-Monolit, în CCA (2006), Bucureşti, 2007, p. 72-73.

Muntean 1998. M. Muntean, Studiul antropologic al scheletelor provenite din necropola medievală timpurie de la Simeria Veche (Jud. Hunedoara), în AnB, VI, 1998, p. 339-372.

Mureşan 1995. A. Mureşan, Colecţia „Anton Triest”. Monedele medievale şi moderne,

aflate în patrimoniul Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia, în Apulum, XXXII, 1995, p. 279-294.

Nadj 1952. S. Nadj, Triable Archeologic Excavations near Taraš in Banate, în RAD, Muzeja Vojvodine, Novi Sad, 1, 1952, p. 159-161.

Németi 1988. I. Németi, Necropola Latène de la Pişcolt, jud. Satu Mare. I, în TD, 9, 1-2, 1988, p. 49-73.

Németi 1989. I. Németi, Necropola Latène de la Pişcolt, jud. Satu Mare. II, în TD, 10, 1-2, 1989, p. 117-129.

Németi 1993. I. Németi, Necropola Latène de la Pişcolt, jud. Satu Mare. IV, în TD, 14, 1-2, 1993, p. 49-73.

Németi 2001. J. Németi, A mezőfényi (Foieni) Árpád-kori temetőrész rövid áttekintése, în JAMÉ, XLIII, 2001, p. 225-239.

- 161 -

Nemeti 2007. S. Nemeti, Burial pottery in 4th century AD. Cemeteries and isolated graves from Transylvania, în Funerary offerings and votive depositions in Europe’s 1th millennium AD.: cultural artifacts and local identities, seria: Interferenţe etnice şi culturale în mileniile I A. Chr. – I P.Chr., X, Cluj Napoca, 2007, p. 99–111.

Nepper 2002. M. Ibolya Nepper, Hajdú-Bihar megye 10-11. szazádi sírleletei, I-II, Budapest-Debrecen, 2002.

Nicu, Ţau 1980. M. Nicu, S. Ţau, Necropola birituală din secolul al IV–lea e. n. de la

Barcea, jud. Galaţi, în MCA, 1980, p. 373–397. Nicu, Ţau 1983.

M. Nicu, S. Ţau, Necropola din secolul al IV–lea e. n. de la Barcea (jud. Galaţi), în MCA, Bucureşti, 1983, p. 415–428.

Novák 1944. J. Novák, Koraárpádkori leletek Gyulafehérvárról (Alba-Iulia). / Frühárpádenzeitliche Funde von Gyulafehérvár, în KözlCluj, IV, 1-2, 1944, p. 108-111.

Nyáry 1904. A. Nyáry, A piliny Arpád-kori temető, în ArchÉrt, 24, 1904, p. 50-70.

Opreanu 2003. C. Opreanu, Transilvania la sfârşitul antichităţii şi în perioada migraţiilor, Cluj–Napoca, 2003.

Oţa 1998. S. Oţa, Mormintele bogomile din sudul Banatului (secolele XII-XV), în AM, II, 1998, p. 113-123.

Oţa 2000. S. Oţa, Piècés inédites de la Collection du Musée National d’ Histoire de la Roumanie découvertes dans la nécropole du XIéme siécle de Vărşand–Movila dintre vii (dép. d’ Arad), în CA, XI, partea II, 1998-2000, p. 497-505.

Oţa 2005. S. Oţa, Necropolele din orizontul sud-dunărean-2 de pe teritoriul Banatului (sfârşitul sec. al XI-lea – sec. al XIII-lea), în Bibliotheca Septemcastrensis, 12, Relaţii interetnice în Transilvania. Secolele VI-XIII, Sibiu, 2005, p. 171-215.

Oţa 2006. S. Oţa, Contextul încetării funcţionării necropolelor din orizontul sud-dunărean 2 pe teritoriul Banatului. în Secolul al XIII-lea pe meleagurile locuite de către români, Cluj-Napoca-Arad, 2006, p. 229-272.

- 162 -

Oţa 2007. S. Oţa, Techniques d’exécution des parures et accessoires vestimentaires découvertes dans les nécropoles de l’horizon funéraire sud-danubien-2 sur le territoire du Banat historique (fin du XIe-début du XIIIe siècles), în Istros, 14, 2007, p. 363-409.

Oţa 2008. S. Oţa, Orizonturi funerare din Banatul istoric (secolele X-XIV), în

Bibliotheca Brukenthal, XXVIII, Sibiu, 2008. Oţa et alii 2006.

S. Oţa, A. Dragotă, G. Ducman, Piese din colecţiile MNIR, provenite din descoperiri de caracter funerar, din Transilvania şi Crişana (secolele X-XII), în PA, V-VI, 2006, p. 75-120.

Palade 1980. Palade V., Necropola din secolul IV şi de la începutul secolului V e.n.

de la Bârlad–Valea Seacă, în MCA, 1980, p. 407–416. Palade 1983.

Palade V., Săpăturile arheologice din necropola de la Bârlad–Valea Seacă, în MCA, Bucureşti, 1983, p. 398–406.

Pap 2002. F. Pap, Repertoriu numismatic al Transilvaniei şi Banatului secolele 11-20. Despre circulaţia monetară în Transilvania şi Banat secolele 11-20, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2002.

Párducz 1943. M. Párducz, Árpádkori temető Hódmezővásárhely-Kopácson.- Gräberfeld der Árpádenzeit in Hódmezővásárhely–Kopáncs, în DolgSzeged, XIX, 1943, p. 183-194.

Párducz, Tary 1939. M. Párducz, L. Tary, A Csongrád-Vendelhalmi honfoglaláskori, în FolArch, I-II, 1939, p. 189-199.

Parović - Pešikan 1980. M Parović-Pešikan, Nécropole médiévale à Sremska Mitrovica, în Starinar, XXXI, 1980 (apărut în 1981), p. 171-191 şi T. I-IV.

Parović - Pešikan 1984. M. Parović-Pešikan, Ljubičevac-Glamija. Fouilles de 1980, în Cahiers des Portes de Fer, II, 1984, p. 141-144 şi planşele.

Pascu 1972. Şt. Pascu, Voievodatul Transilvaniei, Editura Dacia, vol. I, Cluj, 1972.

Pascu 1981. Şt. Pascu, Semnificaţiile unor recente descoperiri arheologice. Voievodatul românesc al Albei, în MI, XV/9, 1981, p. 14-18.

- 163 -

Paul, Blăjan 1975. I. Paul, M. Blăjan, Archäologische Untersuchungen in einem

Mediascher Gräberfeld, în FVL, 18, 2, 1975, p. 33–43. Petică 1976. M. Petică, Noi descoperiri la Tîrgu Mureş–„Combinat”, în Marisia, 6,

1976, p. 697–700. Petică 1978. M. Petică, Elemente de continuitate pe valea Mureşului Superior.

Sondajul arheologic de la Voivodeni, judeţul Mureş, în Marisia, 8, 1978, p. 81–89.

Petkovic et alii 2005. S. Petkovic, M. Ruzic, S. Jovanovic, M. Vuksan, Zs. K. Zoffman, Roman and Medieval Necropolis in Ravna near Knjazevac, Belgrad, 2005.

Petrescu 2002. Fl. Petrescu, Repertoriul monumentelor arheologice de tip Sântana de

Mureş–Cerneahov de pe teritoriul României, Bucureşti, 2002. Petrov 1996.

Gh. Petrov, Raport preliminar asupra cercetărilor arheologice din complexul medieval de la Geoagiu de Jos, jud. Hunedoara (Campaniile din 1993, 1994, 1995), în ActaMN, 33, I, 1996, p. 403-413.

Pinter 1994. Z. K. Pinter, Spada medievală din mormântul de călăreţ de la Deva. Consideraţii tipologice şi cronologice, în Sargeţia, XXV, 1992–1994, p. 235–246.

Pinter 1994a. Z. K. Pinter, Das mittelalterliche Schwert aus dem Reitergrab in Diemrich–Deva, în FVL, 37, 2, 1994, p. 5–10.

Pinter, Boroffka 1999. Z. K. Pinter, N. G. O. Boroffka, Neue mittelalterliche Gräber der Ciumbrudgruppe aus Broos/Orăştie, Fundstelle Böhmerberg/Dealul Pemilor X8. Gedenkschrift für Kurt Horedt, Rahden, 1999, p. 313-330.

Pinter, Boroffka 2001. Z. K. Pinter, N. G. O. Boroffka, Necropola de tip Ciumbrud de la Orăştie Dealul Pemilor, punct X8, în Apulum, XXXVIII/1, 2001, p. 319–346.

Pinter, Luca 1995. Z. K. Pinter, S. A. Luca, Necropola medieval-timpurie de la Orăştie-Dealul Pemilor. Punctul X2/1992-1993, în Corviniana, I, 1995, p. 17-44.

- 164 -

Pinter, Luca 1998. Z. K. Pinter, S. A. Luca, Das frühmittelalterliche Gräberfeld im Brooser Gebiet Böhmerberg/Dealul Pemilor Ausgrabungsstelle X2/1992-1993, în FVL, 41, 1-2, 1998, p. 21-52.

Pinter et alii 2004. Z. K. Pinter, M. Ţiplic, M. Căstăian, Orăştie , jud. Hunedoara. Punct: Dealul Pemilor. Cod sit: 87647. 02, în CCA, XXXVIII, 2004, p. 224-225.

Pletnjov, Pavlova 1995. V. Pletnjov, V. Pavlova, Frühmittelalterliche Riemenbeschläge im Archäologischen Museum von Varna, în Bulletin du Musée National de Varna, 30-31 (45-46), 1994-1995, p. 24–239.

Pop 1996. I. A. Pop, Românii şi maghiarii în secolele IX-XIV. Geneza statului medieval în Transilvania. Fundaţia Culturală Română. Centrul de Studii Transilvane, Cluj Napoca, 1996.

Popa 1976. Al. Popa, Academia Română şi descoperirile arheologice de pe valea

superioară a Mureşului (II), în Marisia, VI, 1976, p. 11–25. Popa 1988.

R. Popa, La începuturile Evului Mediu românesc. Ţara Haţegului, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988.

Popescu 1956. D. Popescu, Cercetări arheologice în Transilvania (II), în MCA, II, 1956, p. 89-152.

Popescu 1970. M. M. Popescu, Podoabe medievale în Ţările Române, Editura

Meridiane, Bucureşti, 1970. Rădulescu, Gáll 2001.

A. Rădulescu, E. Gáll, Das landnahmezeitliche Gräberfeld von Temesvár (Timişoara)–Csókaerdö, în ActaArchHung, 52, 1-3, 2001, p. 155-193.

Reizner 1895. J. Reizner, A Majdáni aranylelet, în ArchÉrt, Új Folyam, XV, 1895, p. 380-381.

Rejholcová 1974. M. Rejholcová, Pohrebisko z 10.-12. storočia v Nových Zámkoch (Gräberfeld aus dem 10.-12. Jahrhundert in Nové Zámky), în SlovArch, XXII, 2, 1974, p. 435-463.

Rejholcová 1976. M. Rejholcová, Pohrebisko z 10.–11. storočia v Hurbanove–Bohatej, în SlovArch, 24, 1976, p. 191–230.

- 165 -

Rejholcová 1995. M. Rejholcová, Pohrebisko v Čakajovciach(9.-12. storočie). Katalóg Archeologický ústav Slovenskej akadémie vied, Nitra, 1995, în Archaeologica Slovaca Monographiae, XV, Nitra, 1995.

Révész 1989. L. Révész, Lyraförmige Schnallen im Karpaten–Becken, în HOMÉ, XXVII, 1989, p. 513-541.

Révész 1996. L. Révész, Honfoglalás kori temető Szentes-Borbásföldón (Szabó János Győző ásatása nyomán), în MFMÉ–StudArch, 2, 1996, p. 299-336.

Roman 2003. C. Roman, Wheelmade lamps of Roman Dacia, în ActaMN, 37/1, 2003, p. 99-140.

Roska 1913. M. Roska, Árpádkori temető Vajdahunyadon. - Sepultures de l' époque d' Arpad, a Vajdahunyad, în DolgCluj, IV, 1, 1913, p. 166-198.

Roska 1914. M. Roska, Árpádkori temető Várfalván. - Cimetière de l' époque des Arpádes á Várfalva, în DolgCluj, V, 1, 1914, p. 125-187.

Rusu 1978. M. Rusu, Cetăţile transilvănene din sec. IX-XI şi importanţa lor istorică, în Ziridava, X, 1978, p. 159-171.

Rusu 1979. M. Rusu, Castrul roman Apulum şi cetatea feudală de la Alba Iulia, în AIIA, XXII, 1979, p. 47-70.

Rusu 1982. M. Rusu, Les formations politiques roumaines et leur lutte pour l’ autonomié, în RRH, XXI, 3-4, 1982, p. 351-386.

Rusu, Dörner 1962. M. Rusu, E. Dörner, Săpătura de salvare de la Şiclău (r. Criş, reg. Crişana), în MCA, VIII, 1962, p. 705-712.

Sabău 1958. I. Sabău, Circulaţia monetară în Transilvania în secolele XI-XIII în lumina izvoarelor numismatice, în SCN, 2, 1958, p. 269-301.

Schulze-Dörrlamm 1988. M. Schulze- Dörrlamm, Untersuchungen zur Herkunft der Ungarn zum Beginn ihrer Landnahme im Karpatenbecken, în JRGZM, 35, 1988, p. 373–478.

- 166 -

Schulze-Dörlamm 1991. M. Schulze-Dörlamm, Untersuchungen zur Herkunft der Ungarn und zum Beginn ihrer Landnahme im Karpatenbecken, în JRGZM, 35, 1988, Teill 2, Mainz, 1991, p. 373-478.

Simina 2002. N. M. Simina, Consideraţii asupra mormintelor medievale timpurii descoperite la Sebeş în 1865, în ArhMed, IV, 2002, p. 47-58.

Spinei 1985. V. Spinei, Realităţi etnice şi politice în Moldova meridională în secolele X-XIII. Români şi turanici, Editura Junimea, Iaşi, 1985.

Spinei 1999. V. Spinei, Marile migraţii din estul şi sud-estul Europei în secolele IX-XIII, Institutul European, Iaşi, 1999.

Stančev 1960. S. Stančev, Pliska und Preslav. Ihre archäologischen Denkmäler und deren Erforschung, în Antike und Mittelalter in Bulgarien. Mit 87 Kunstdrucktafeln und 1. Übersicht starke, Akademie-Verlag, Berlin 1960, p. 219-264.

Stanojev 1989. N. Stanojev, Nekropolen aus dem 10.-15. Jahrhundert in der Vojvodina. 712 Katalogabschnitte. Katalog 1, Novi Sad, 1989.

Stănică 2004 A. Stănică, Câteva aspecte privind aşezarea medio-bizantină de la Ostrov–Piatra Frecăţei (Beroe), jud. Tulcea, în Prinos lui Petre Diaconu la 80 de ani, Brăila, 2004, p. 357–373.

Suciu 2000. V. Suciu, Quelques considérations sur les trésors monétaires de la Dacie romaine, în Army and Urban Development in the Danubian Provinces of the Roman Empire, Alba Iulia, 2000, p. 323-332.

Szalontai 2000. Cs. Szalontai, Kritische Bemerkungen zur Rolle der Bulgaren im 9. Jahrhundert in der Großen Ungarischen Tiefebene und in Siebenbürgen, în MFMÉ–StudArch, VI, 2000, p. 263-286.

Száraz 1893. A. Száraz, Nagyváradi lelet, în ArchÉrt, XIII, 1893, p. 140-142.

Szász 1911. F. Szász, A szeghegy árpádkori temető, în Dolgozatok, 1911, p. 301-311.

Székely 1959. Z. Székely, Raport preliminar asupra sondajelor executate de Muzeul

regional din Sf. Gheorghe în anul 1956, în MCA, V, 1959, p. 231–245. Székely 1969.

- 167 -

Z. Székely, Materiale ale culturii Sîntana de Mureş din sud–estul Transilvaniei, în Aluta, I, 1969, p. 7–114.

Székely 1970. Z. Székely, Săpăturile executate de Muzeul din Sf. Gheorghe (1959-

1966), în MCA, IX, 1970, p. 297–315. Széll 1941.

M. Széll, XI. századi temetők Szentes környékén.–Les cimetières du XIème siècle aux environs de Szentes, în FolArch, III-IV, 1941, p. 231-267.

Széll 1943. M. Széll, Elpusztult falvak. X-XVII. Századbeli régészeti leletek Csongrád vármegye területén, în DolgSzeged, XIX, 1943.

Szentmiklos 2000. Al. Szentmiklos, Un inel de tâmplă din aur de la Foeni, Jud. Timiş (sec. XI-XII), în Analele Banatului, Serie nouă. Arheologie-Istorie, 7-8, 1999-2000, p. 577-587.

Szőke1959. B. Szőke, A Bjelobrdoi kultúráról, în ArchÉrt, 86, 1, 1959, p. 32–47.

Şovan 1986. O. L. Şovan, Necropola din secolul IV e. n. de la Mihălăşeni, judeţul Botoşani, în Hierasus, VI, 1986, p. 51–59.

Şovan 1987. O. L. Şovan, Un mormânt cu medalioane romane din sticlă din necropola de la Mihălăşeni (jud. Botoşani), în AM, XI, 1987, p. 227–234.

Tănase, Gáll 2000. D. Tănase, E. Gáll, Piese de podoabă din secolele X-XI descoperite la Beba Veche (Jud. Timiş), AnB, VII-VIII, 1999-2000, p. 555-576.

Tettamanti 1975. S. Tettamanti, Temetkezési szokások a X-XI. Sz.-ban a Kárpát-medencében./ Begräbnissitten im 10-11. Jh. Im Karpatenbecken, în StudCom, 3, 1975, p. 79-123.

Teodor 1978. D. Gh. Teodor, Teritoriul est carpatic în veacurile V-XI e.n. Contribuţii arheologice şi istorice la problema poporului român, Iaşi, 1978.

Točik 1968. A. Točik, Altmagyarische Gräberfelder in der Südwestslowakei, Bratislava, 1968.

Točik 1971. A. Točik, Flachgräberfelder aus dem IX. und X. Jahrhundert in der Südwestslowakei (I), în SlovArch, XIX, 1, 1971, p. 135-276.

- 168 -

Točik 1987. A. Točik, Nachgroßmährische Gräberfelder des 10. und 11. Jh. in der Südwestslowakei, în ŠtudZvesti, 23, 1987, p. 177-241.

Tomičić 1990. Ž. Tomičić, Tragom novujih istraživanja bjelobrdske kulture, u Slavonskom dijelu Podravine, în Prilozi, 7, 1990, p. 85–106.

Tomičić 1993. Ž. Tomičić, Prilog istraživanju kronologije bjelobrdskog segmenta srednjovjekovnog groblja Ptuj–Grad. / A contribution to research into the chronology of the Bijelo Brdo section of the mediaeval cemetery of Ptuj–Grad, în Ptujski arheoloski zbornik, 1993, p. 543–579.

Tomičić 2000. Ž. Tomičić, Istraživanje kronologije ranosrednjovjekovnog groblja u Mahovljanima kraj Banja Luke/Untersuchung zur Chronologie des frühmittelalterlichen Gräberfeldes in Mahovljani neben Banja Luka, în Prilozi, 17, 2000, p. 25-66.

Török 1962. Gy. Török, Die Bewohner von Halimba im 10. und 11. Jahrhundert, Budapest, 1962.

Ţeicu 1987. D. Ţeicu, Cercetări arheologice în Depresiunea Oraviţa, în Banatica, 9, 1987, p. 317-345.

Ţeicu 1991. D. Ţeicu, Cercetări de arheologie în necropola medievală timpurie de la Şopotu Vechi-Mârvilă (jud. Caraş-Severin), în Crisia, 21, 1991, p. 307-310.

Ţeicu 1993. D. Ţeicu, Necropole medievale (secolele X-XIV) din sudul Banatului, în Banatica, 12, I, 1993, p. 229-272.

Ţeicu 1998. D. Ţeicu, Banatul montan în Evul Mediu, Timişoara, 1998.

Ţeicu 2003. D. Ţeicu, Necropola de la Şopotu Vechi, în Studii istorice, Reşiţa, 2003, p. 23–60.

Ţeicu, Lazarovici 1996. D. Ţeicu, Gh. Lazarovici, Gornea. Din arheologia unui sat medieval din Clisura Dunării, Reşiţa, 1996.

Ţiplic 1999. M. Ţiplic, Necropola medieval-timpurie de la Orăştie-Dealul Pemilor X2 (Hunedoara) şi bătălia dintre Ştefan I şi Gyla–Gyula, în Analele ANTIM, 1999, p. 150-153.

- 169 -

Ţiplic et alii 2007. I. M. Ţiplic, Z. K. Pinter, S. A. Luca, M. E. Ţiplic, M. Căstăian, Orăştie, jud. Hunedoara. Punct: Dealul Pemilor X2. Cod sit: 87647. 02, în CCA, XLI, 2007, p. 252-256.

Uzum 1981. I. Uzum, Necropola feudal timpurie de la Gornea-Căuniţa de Sus (jud. Caraş-Severin), în Banatica, 6, 1981, p. 181-210.

Uzum 1987. I. Uzum, Consideraţii pe marginea cercetărilor din anii 1983-1985 în necropola feudală timpurie de la Cuptoare (com. Cornea, jud. Caraş-Severin), în Banatica, 9, 1987, p. 281-315.

Vaňa 1954. Z. Vaňa, Mad'iaři a Slované ve svĕtle archeologických nálezů X-XII. století. – Les Magyares et les Slaves à la lumière de fouilles archéologiques du X-XIIe siècle, în SlovArch, 2, 1954, p. 51-104.

Vasiliev 1968. V. Vasiliev, Vestigii daco–romane din secolul IV e.n. la Suatu, în ActaMN, V, 1968, p. 513–516

Végh 1970. K. Végh, Honfoglalás- és kora Árpád-kori sírleletek a miskolci múzeumban, în HOMÉ, IX, 1970, p. 79-107.

Végh 1992. K. Végh, A Kistokaji honfoglalás kori temető, în HOMÉ, XXX-XXXI, 1991-1992, p. 53-103

Velter 1988. A. M. Velter, Unele consideraţii privind circulaţia monetară din secolele V-XII în bazinul carpatic (cu privire specială asupra teritoriului României), în SCIVA, 39, 3, 1988, p. 251-274.

Velter 2002. A. M. Velter, Transilvania în secolele V-XII. Interpretări istorico-politice şi economice pe baza descoperirilor monetare din bazinul Carpatic secolele V-XII, Editura Paideia, Bucureşti, 2002.

Vinski 1959. Z. Vinski, Ausgrabungen in Vukovar, în ArchJug, III, 1959, p. 99-110. Vizdal 1976.

J. Vizdal, Záchranný výskum keltského pohrebiska v Ižkovciach (Rettungsgrabung auf dem keltischen Gräberfeld in Ižkovce), în SlovArch, XXIV, 1, 1976, p. 151-190.

Vlassa 1970. N. Vlassa, Descoperiri arheologice în oraşul Cluj, în MCA, IX, 1970, p. 529-532.

- 170 -

Vornic 2007. V. Vornic, Chronology of Sântana de Mureş–Černjachov Type of

Settlement and Necropolis from Budeşti (Republic of Moldava), în AM, XXIX, 2007, p. 79–92.

Zaharia 2000. E. Zaharia, Obârşia Nouă, în EAIVR, III (M-Q), Bucureşti, 2000, p.

212–214. Zaharia, Zaharia 1962.

E. Zaharia, N. Zaharia, Sondajul de salvare din necropola de la Probota (r. şi reg. Iaşi), în MCA, 8, 1962, p. 599–608.

Zrinyi 1976. A. Zrinyi, Repertoriul localităţilor din judeţul Mureş cu descoperiri arheologice din secolele IV–XIII, în Marisia, VI, 1976, p. 125–151.

Zugravu 1997. N. Zugravu, Geneza creştinismului popular al românilor, în Bibliotheca Thracologica XVIII, Bucureşti, 1997.

C. Reviste de specialitate AIIA - Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie, Cluj-

Napoca. ActaArchHung - Acta Archaeologica Academie Scientiarum Hungaricae,

Budapest. ActaMN - Acta Musei Napocensis, Muzeul Naţional de Istorie a

Transilvaniei, Cluj Napoca. ActaMP - Acta Musei Porolisensis, Muzeul Judeţean de Istorie şi

Artă Zalău. Alba Regia - Alba Regia, Az Istvan Kiraly Museum Közleményei,

Székesfehérvár. Aluta - Aluta, Muzeul Judeţean Sfântu Gheorghe. AnB - Analele Banatului, Serie Nouă, Arheologie-Istorie,

Muzeul Banatului, Timişoara. AM - Arheologia Moldovei, Academia Română, Filiala Iaşi–

Institutul de arheologie, Iaşi. Apulum - Apulum, Acta Musei Apulensis, Muzeul Naţional al

Unirii, Alba Iulia. ArchÉrt - Archaeologiai Értesitö, Budapest. ArchJug - Archaeologia Jugoslavica, Beograd. ArhMed - Arheologia Medievală. ArhPregled - Arheološki Pregled, Arheološko društvo Jugoslavije,

Beograd.

- 171 -

Banatica - Banatica, Muzeul Judeţean Caraş-Severin, Reşiţa. BMA - Bibliotheca Musei Apulensis, Muzeul Naţional al Unirii,

Alba Iulia. CA - Cercetări Arheologice, Muzeul Naţional de Istorie a

României, Bucureşti. CCA - Cronica Cercetărilor Arheologice. Corviniana - Corviniana, Acta Musei Corviniensis. Hunedoara. Crisia - Crisia, Muzeul Ţării Crişurilor. Oradea. Dacia N.S. - Dacia, Recherches et découvertes archéologiques en

Roumanie, Revue d’ archéologie et d’ histoire ancienne, Nouvelle serie, Bucarest.

Danubius - Danubius, Muzeul de istorie Galaţi. Discobolul - Discobolul, Alba Iulia. DolgCluj - Dolgozatok-Travaux. Dolgozatok az Erdélyi Nemzeti

Múzeum Érem-és Régiségtárából, Cluj. DolgSzeged - Dolgozatok a Szegedi Régiségtudományi,

Tudományegyetem Intézetéből, Szeged. EAIVR - Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a României,

Editura Enciclopedică, Bucureşti. EphemNap - Ephemeris Napocensis, Academia Română, Filiala Cluj-

Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj Napoca. FI - File de Istorie, I-VI (1971-1989), Muzeul Judeţean

Bistriţa. FolArch - Folia Archaeologica, Budapest. FVL - Forschungen zur Volks- und Landeskunde,

Hermannstadt - Sibiu. Glasnik - Glasnik Zemeljskog Muzeja u Sarajevu. Arheologija,

Sarajevo. Hierasus - Hierasus, Muzeul Judeţean Botoşani. HOMÉ - A Herman Ottó Múzeum Évkönyve, Miskolc. IstRomTrans - Istoria României. Transilvania, vol. I, Editura „George

Bariţiu”, Cluj-Napoca, 1997. JAMÉ - Jósa András Múzeum Évkönyve, Nyíregyháza. JRGZM - Jarbuch der Römisch-Germanischen Zentralmuseums,

Mainz. Istros - Istros, Muzeul Brăilei. KözlCluj - Közlemények. Az Erdélyi Nemzeti Múzeum Érem- és

Régiségtárának, Kolozsvár – Cluj Napoca. Marisia - Marisia. Studii şi materiale. Arheologie, istorie,

etnografie, Muzeul Judeţean Mureş, Târgu Mureş. MatArchSlov - Materialia Archaeologica Slovaca, Nitra. MCA - Materiale şi Cercetări Arheologice.

- 172 -

MFMÉ-StudArch Mora Ferencz Muzeum Évkönyve, Studia Archaeologica, Szeged.

MN - Muzeul Naţional, Bucureşti. NumKözl - Numizmatikai Közlöny, Budapesta. PA - Patrimonium Apulense, Direcţia Judeţeană pentru

Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Alba, Alba Iulia.

PZ - Prähistorische Zeitschrift, Berlin-Mainz. Prilozi - Prilozi. Instituta za arheologija u Zagrebu, Zagreb. RAD - Rad Vojvodjanskih Muzeja, Novi Sad. RB - Revista Bistriţei, Muzeul Judeţean Bistriţa-Năsăud,

Bistriţa. RI - Revista Istorică, Bucureşti. RRH - Revue Roumaine d’ Histoire, Bucureşti. Sargeţia - Sargeţia. Acta Musei Devensis, Deva. SCN - Studii şi Cercetări de Numismatică, Bucureşti. SCIV(A) - Studii şi Cercetări de Istorie Veche (şi Arheologie),

Bucureşti. SlovArch - Slovenská Archeológia. Nitra. Starinar - Starinar. Srpskog arheološkog društva, Nova Serija,

Beograd. StComSibiu - Studii şi Comunicări Sibiu, Muzeul Brukenthal, Sibiu. StudCom - Studia Comitatensia. Tanulmányok Pest megye

múzeumaiból, Szentendre. ŠtudZvesti - Študijné Zvesti Arheologického Ústavu Slovenskej

Akademie Vied, Nitra. SympThrac - Symposia Thracologica, Bucureşti. TD - Thraco-Dacica, Institutul Român de Tracologie,

Bucureşti. Tibiscus - Tibiscus. Muzeul Banatului, Timişoara. VAH - Varia Archaeologica Hungarica, Budapest. Vjesnik - Vjesnik Hrvatškogo Arheološkogo Društva, Zagreb. Ziridava - Ziridava, Muzeul Judeţean Arad.

- 173 -

VI. THE EARLY MEDIEVAL CEMETERY FROM ALBA IULIA, BRÂNDUŞEI STREET

I. BRIEF HISTORY OF THE ARCHAEOLOGICAL RESEARCH The archaeological research of the early medieval cemeteries from Transylvania continues to offer new elements concerning the 10th and 11th centuries, especially about the funerary rites and rituals of the communities settled here. Alba Iulia is a particular case due to the diversity of the funerary enclosures discovered on this area, which suggests the presence of three communities, each one having its own ethnic identity. Although we do not have until now the support of an anthropological analysis, some differences can be accepted, at least theoretically. Furthermore, a series of cultural mutations can be observed, through a series of old and recent studies concerning different groups of newcomers settled in the region. Unfortunately, the lack of comprehensive research concerning the human habitat in this area is a persistent problem. The settlement pending to this cemetery is located on Dealul Furcilor, an area on which archaeological artefacts belonging to the 10th and 11th centuries have been occasionally found. The cemetery from Alba Iulia–Brânduşei Street is a special case amongst those studied over the last years. The first archaeological excavations on this perimeter were done in 1997, prior to some building activities on the property of Mr. Gheorghe Ştef. In 1999, the research continued on the property of Mr. Tiberiu Groza, on which 23 inhumation graves, dated to the 10th century, have been revealed. The preventive archaeological excavations were strictly restricted to the perimeter that was going to be affected by the construction of a family residence1. A surface (S. II=19,30m×12,00m×15,50m) was opened in order to exhaustively investigate the area; other three rectangular trenches (C1, C2 and C3) have been opened afterwards. The preventive archaeological excavations resumed in 2001 on the property of Mr. Mihai Ceuca. On the location of his future house, a surface (S. III) has been opened, revealing other 10 inhumation graves, all belonging to the 10th century. Another perimeter of this cemetery has been studied from the 18 August until 8 September 2004, on the property of Mr. Ioan Bodea (Preventive Archaeological Excavation Authorization no. 211/2004), while earlier that year, the Roman archaeology specialist Radu Ciobanu 1 Dragotă, Brânda 2000, 10 sq. Site code: 1026.09. Paper presented at the Scientific Symposium Permanence and Continuity in the Cultural Space of Hunedoara, 14–15 October 2000, Hunedoara, Romania. We thank again Mr. Tiberiu Groza for his permanent support and sincere kindness shown during the excavations.

- 174 -

carried out two sections on the north and south sides of the site respectively. As a consequence, another surface (S. IV) has been opened, for a better investigation of the perimeter. The preventive archaeological excavation of the Brânduşei Street cemetery continued between 11 July and 22 August 2005, on the private properties of Mr. Bozdog Dumitru Flaviu and Mr. Leahu Sorin. On that occasion, other 54 graves have been investigated. In the summer of 2006, the archaeological excavations on the properties belonging to Mr. Bozdog Dumitru Flaviu2, Mr. Leahu Sorin3, Mr. Bodea Ioan4 and Mr. Besoiu Ioan5 brought to the light other 42 graves. During 2007, the main aim was to identify the western boundary of the cemetery, so the archaeological investigations focused on the private properties belonging to Mr. Bodea Ioan and Mr. Stan Ioan. Aside from 22 inhumation graves dated to the 10th and 11th century, a burial containing a funerary inventory, specific for the 4th century (M. 202), was also discovered.

New archaeological research has been done in 2008 on the land belonging to Mrs. Mărginean Floarea. A number of 19 graves dated to the 11th century, as well as one grave dated to the 4th century (M 230), have been identified.

II. DISCOVERIES FROM THE POST-ROMAN PERIOD6 Two graves are dating from this period: M 202 (pl. 8-9) and M 230 (pl. 10-13). These are N–S oriented and parallel placed, at a distance of around 10 m between them. The funerary inventory consists of ceramic vessels: 1.a. made with the fast wheel, of fine fabric, sometimes with traces of external slip (pl. 8/M. 202, 1; 9/M. 202, 8, 10-11; 10/M. 230, 1; 11/M. 230, 8), 1.b. made with the fast wheel, of coarse fabric (pl. 9/M. 202, 9; 10/M. 230, 2-3; 11/M. 230, 4-7), 1.c. hand-made pottery (pl. 8/M. 202, 2-3); garment accessories – 2.a. buckles (pl. 9/M. 202, 6; 12/M. 230, 10), 2.b. brooches, one found on the chest and another into a vessel (pl. 13/M. 230,19, 20); jewellery - 3.a. amulet made of bear tusk (pl. 13/M. 230, 18), 3.b. beads made of glass, cornelian and amber, found around the neck or

2 M. 152–M. 154. 3 M. 156, M. 165–M. 170, M. 172. 4 M. 148–M. 151, M. 160–M. 164, M. 171. 5 M. 173–M. 178. 6 For certain details concerning the graves and other archaeological material we thoroughly used the following abbreviations: M=grave, O=orientation: head–legs, ▼=depth, L=lenght, d=diameter, g=thickness, h=height, Dg=diameter of the mouth, Dp=diameter of the body, Df=diameter of the base, Dmax=maximum diameter, G=weight, inv.=inventory number. All artefacts are preserved by The National Museum of Unification from Alba Iulia (MNUAI).

- 175 -

inside the vessels (pl. 12/11-15, 13/21), 3.c. ankle loop made of bronze (pl. 12/M. 230, 16); tools - 4.a. small tubes made of bone and used as needle holders (pl. 9/202, 4; 12/230, 17), 4.b. iron needle (pl. 9/M. 202, 5), 4.c. iron knife (pl. 9/M. 202, 7); eggs offering; 6.a. iron ring (pl. 12/M. 230, 9). The graves belong to the Sântana de Mureş–Cerneahov culture and can be dated to the second half of the 4th century. They are the westernmost graves found in the Sântana de Mureş–Cerneahov area (pl. 4), contributing to the repertoire of discoveries from the 4th and early 5th centuries, in the area of and around the former Roman town Apulum (pl. 5). III. THE EARLY MIDDLE AGE CEMETERY 1. ELEMENTS OF FUNERARY RITE AND RITUAL Amongst the 210 graves discovered until now, some of them were aligned, the skeletons being oriented W(the head)-E, with some WSW-ESE deviations. The graves dated to the 10th century are frequently oriented NE-SW or SW-NE. There are also situations in which the skeletons are oriented on the E-W or E-W axis, partially due to the season of inhumation. The deceased–men, women and children–are lying in dorsal decubitus, with the skull fallen on the left or right side. The position of the upper limbs differs:

● Both forearms laid on the pelvis (M. 3, M. 4, M. 13, M. 15, M. 17, M. 34, M. 43, M. 59, M. 64, M. 77, M. 78, M. 79, M. 92, M. 96, M. 111, M. 126, M. 180, M. 182, M. 186, M. 199, M. 200, M. 204, M. 214, M. 215)

● The left forearm stretched alongside the body while the right forearm is laid on the pelvis (M. 1, M. 33, M. 66, M. 68, M. 80, M. 83, M. 85, M. 87, M. 88, M. 105, M. 128, M. 137, M. 138, M. 145, M. 216)

● The left forearm lying on the pelvis while the right one is stretched alongside the body (M. 16, M. 20, M. 24, M. 25, M. 37, M. 40, M. 70, M. 75, M. 87, M. 104, M. 133, M. 190, M. 192, M. 196, M. 197, M. 201, M. 206, M. 209, M. 213, M. 222a)

● Both arms stretched alongside the body (M. 6, M. 8, M. 9, M. 12, M. 21, M. 35, M. 36, M. 40, M. 63, M. 65, M. 89, M. 107, M. 108, M. 109, M. 110, M. 119, M. 120, M. 127, M. 131, M. 132, M. 139, M. 140, M. 142, M. 143, M. 144, M. 179, M. 181, M. 183, M. 189, M. 207, M. 221, M. 231).

● The right forearm on the pelvis and the left one on the chest (F: M. 191, M. 193, M. 223).

● The right forearm on the pelvis and the left one stretched along the body (E: M. 194, M. 195).

● Unknown position of the forearms (G: M. 2, M. 7, M. 10, M. 11, M. 14, M. 23, M. 26, M. 27, M. 30, M. 31, M. 39, M. 42, M. 50, M. 53, M. 54, M.

- 176 -

58, M. 61, M. 62, M. 74, M. 203, M. 205, M. 208, M. 211, M. 212, M. 217, M. 218, M. 219, M. 220, M. 224, M. 225, M. 226, M. 227, M. 228, M. 229).

Occasionally, the pit was bordered with coarse stones, while other graves were covered with limestone slabs.

Superposed graves have been also discovered, for example M. 5 superposes M. 6, M. 59 superposes M. 89, M. 105 superposes M. 119, and the list may continue. The stones protect the area around the head, the pelvis, or the lower limbs, and this 10th century habit continued during the 11th century.

An unusual grave is M. 63, in which the deceased had a piece of wood under the cranial vault. The presence of wooden remains near the cranial vault has been also noted in the 10th–11th century graves at Moldoveneşti (M. XVI)7 and Orăştie–Dealul Pemilor (X8/M. 8)8. Burnt wooden remains have been frequently encountered in most of the graves, while traces of charcoal have been found in M. 89 and M. 124. In the latter case, a burnt layer covers the entire length of the pit. There are some common aspects which can be underlined, on this stage of research, in Brânduşei Street cemetery. First, the inhumation is the sole funerary rite, while the best-preserved skeletons are those of adults, or those found in deeper graves. Children’s skeletons are the poorest preserved, due to the devastating effect of the acid soil, which added to their specific fragility. The recovered archaeological material consists of objects made of metal, bone and ceramic. The metal artefacts are quite diverse, including mainly ornaments and jewellery that are normally encountered in archaeological contexts of the early Transylvanian Middle Age. These pieces are made of silver or bronze and consist of bracelets, lock-rings (simple or with an S-shaped end), finger rings (simple, with bezel or made of intertwined wires), appliqués and buttons. No military equipment or harness pieces have been found. Some of the graves are bordered with limestone slabs or coarse stones, usually placed around the head, shoulder, pelvis or lower limbs (M. 1, M. 20, M. 55, M. 69, M. 71, M. 75, M. 89, M. 93, M. 95, M. 101, M. 102, M. 109, M. 110, M. 129, M. 132, M. 138, M. 143, M. 179, M. 214, M. 217, M. 219). This practice may have different meanings, so the stones may have been used as sign for the grave or as protection for the deceased. A similar custom has been also observed in the cemetery from Alba Iulia–Staţia de Salvare9. It should be also noted that a quite large number of graves were covered with re-used stones and carved pieces of marble or limestone, 7 Roska 1914, 131. 8 Pinter, Boroffka 1999, 313-330; Pinter, Boroffka 2001, 319-346. 9 Blăjan, Popa 1983, 377; Ciugudean 1996, 8 sq.

- 177 -

sometimes of large dimensions, for example M. 1, M. 3, M. 5, M. 9, M. 11, M. 12, M. 14, M. 15, M. 17, M. 18, M. 20, M. 30, M. 37, M. 39, M. 43, M. 44, M. 52, M. 56, M. 57, M. 69, M. 70, M. 71, M. 81, M. 82, M. 120, M. 124.

As a rule, the deceased were buried in rectangular graves with rounded corners, dug in the yellow-brownish clay, at depths varying from 0,35 m to 1,23 m. In some cases, the burial pit was dug into the base of the black fertile soil, only superficially touching the yellow-brownish clay.

The deceased are covered with a brown or black layer of soil, its thickness varying from 0.20 to 0.35 m; sometimes the stones superpose this layer. Its provenience is quite clear, as written historical sources of the time confirms10.

Nevertheless, these characteristics are quite similar to the second phase at Alba Iulia–Staţia de Salvare11. However, in spite of these similarities of funerary rite and ritual, there are some strong differences that mark the particular character of the cemetery from Brânduşei Street amongst other cemeteries discovered at Alba Iulia.

The archaeological evidence seems to indicate that the wooden material was not used for coffins. Still, certain observations may lead to another presumption. Quite large fragments of charcoal and some burnt traces have been spotted while processing the skeletons, in some situations their presence being clearly recognizable. R. R. Heitel previously discussed this problem, but rather tangentially, so we may suggest that a rite of purification is the most probable explanation of these finds12.

Unfortunately, the skeletons found in Brânduşei Street cemetery cannot be precisely classified by gender or age, due to the lack of anthropological analyses. However, it might be presumed that children skeletons come from the graves M. 3, M. 10, M. 11, M. 14, M. 22, M. 23, M. 27, M. 30, M. 31, M. 39, M. 50, M. 53, M. 54, M. 56, M. 60, M. 61, M. 62, M. 65, M. 69, M. 71, M. 73, M. 74, M. 76, M. 79, M. 81, M. 82, M. 84, M. 85, M. 90, M. 91, M. 93, M. 97, M. 100, M. 105, M. 106, M. 112, M. 113, M. 116, M. 117, M. 120, M. 122, M. 123, M. 125, M. 129, M. 130, M. 131, M. 136, M. 139, M. 141, M. 142, M. 143, M. 147, M. 179, M. 180, M. 184, M. 187, M. 188, M. 203-M. 205, M. 208, M. 211, M. 212, M. 217, M. 218, M. 219, M.

10 Rusu 1982, 379. 11 Blăjan, Popa 1983, 377; Ciugudean 1996, 8 sq. 12 Heitel 1983, 112 sq. Such subject is a true provocation, but further comments would be rather speculative, given the lack of evidence and solid arguments. The charcoal traces have been spotted while processing M. 5 and M. 19. On the other hand, charcoal remains have been also discovered in cemeteries like those from Moldoveneşti, Obârşia Nouă and Sultana. Therefore, amongst various hypothesises concerning this subject, the belief in the purifying role of the fire must not be omitted (See Roska 1914, 125-187; Zugravu 1997, 500).

- 178 -

220, M. 222a-b, M. 225, M. 226, M. 229 and adult skeletons – men and women – from the graves M. 1, M. 4, M. 5, M. 9, M. 12, M. 13, M. 16, M. 17, M. 18, M. 19, M. 20, M. 21, M. 24, M. 25, M. 29, M. 32, M. 33, M. 35, M. 36, M. 37, M. 38, M. 41, M. 42, M. 43, M. 44, M. 45, M. 46, M. 48, M. 49, M. 51, M. 52, M. 55, M. 57, M. 59, M. 63, M. 64, M. 66, M. 67, M. 68, M. 70, M. 72, M. 75, M. 77, M. 78, M. 80, M. 83, M. 86, M. 87, M. 88, M. 95, M. 96, M. 98, M. 99, M. 101, M. 103, M. 104, M. 107, M. 108, M. 109, M. 110, M. 111, M. 115, M. 118, M. 119, M. 121, M. 124, M. 126, M. 127, M. 132, M. 133, M. 135, M. 137, M. 140, M. 144, M. 145, M. 146, M. 181, M. 182, M. 183, M. 189, M. 190-M. 196, M. 197, M. 200, M. 201, M. 206, M. 207, M. 209, M. 210, M. 214, M. 215, M. 223, M. 224, M. 227, M. 228, M. 231. There is only one form of animal offering in Brânduşei Street cemetery, consisting of eggs. Eggshells have been discovered in two graves until now: in M. 15 they were put inside an offering vessel, while in M. 17 they were placed near the left lower limb of the deceased13. In M 155 and M 175 the eggs offerings were placed near the right lower limb. Similar remains are also present in other 10th century cemeteries from Alba Iulia, like Staţia de Salvare14 and Izvorul Împăratului15. The eggs appear mostly in the 10th century cemeteries, laid on the genitals or joints area. In the Magyar communities, egg offerings were placed mainly in children’s graves from the cemeteries of the middle social classes16. The discoveries made at Letkés–Téglaégető 17 and Szob–Kiserdő 18 (both in Hungary) must be mentioned, as eggshells have been found, laid near the lower limbs of the deceased. Such funerary habits have been also attested in Slovakia, at Malé Kosihy (3rd horizon), a cemetery in which eggshells are laid mostly in children’s graves and seldom in burials of the adults19. The eggs offerings have been laid mostly near the left lower limb of the deceased. No other funerary habits, previously known from other Transylvanian cemeteries, are present in the Brânduşei Street one.

13 Drâmbărean et alii 1998a, 4; Drâmbărean et alii 1998b, 188 sq. 14 Blăjan 1980, 200; Blăjan, Popa 1983, 377; Heitel 1995, 407; Ciugudean 1996, 9. 15 Blăjan 2002, 33. 16 Tettamanti 1975, 109. 17 Bakay 1978, 101, Pl. XLIX/1-2. 18 Bakay 1978, 14; skeleton of a man, aged 55-70, B blood type. 19 Hanuliak 1994, 118 sq, 127, 137.

- 179 -

2. THE FUNERARY INVENTORY Necklaces Two main types of necklaces have been found in Brânduşei Street cemetery: with a simple shape, or made of intertwined wires. The simple necklace is made of a single wire, with a cross-section which is either circular or rhombic. A fragmentary piece of this type, made of iron, has been found in M. 320 (pl. 15/7). Similar necklaces, made of a single silver wire, appear in funerary inventories associated with artefacts dated to the 10th century. This pattern continued during the 11th century, as the inventory from M. 142 reveals (pl. 54/2). In this case a simple necklace is associated with a Stephen I denar21. The piece, made of a wire with circular cross-section (thickness=0,2 cm, d=9 × 9,5 cm), with a locking system consisting of two hooks, was found in a child’s grave, around the neck of the deceased. Similar examples have been also discovered in other Transylvanian cemeteries, like those from Alba Iulia–Staţia de Salvare22 and Hunedoara–Dealul cu comori23. The necklace found in M. 129 (pl. 51/4), around the neck of the deceased, is also a simple one. It was made of a wire with rhombic cross-section, thinned towards the ends, with a locking system consisting of two hooks (thickness=0,4 cm, d=12,1 × 13,9 cm). This necklace has the closest analogies in the cemetery from Arad-Földvar, which belongs to an almost similar chronological level24. A similar piece was discovered in the grave of a girl (M. 282) from the cemetery at Szabolcs, associated with lock-rings with an S-shaped end and segment beads resembling those discovered in 200425. The necklaces made of intertwined wires are frequently encountered amongst the jewellery found in Brânduşei Street cemetery, for example in M. 63 (pl. 35/4) and M. 94 (pl. 43/6). Both necklaces are made of four intertwined bronze wires, with circular cross-section (Giesler 1b form), and a loop-and-hook locking system. According to B. Szőke, the necklaces made of intertwined wires appeared during the early Arpadian period (from the last third of the 10th century until the 12th century). The pieces with a loop-and-hook locking system evolved in two subtypes, the first made of a single wire and the

20 Drâmbărean et alii 1998a, 3; Drâmbărean et alii 1998b, 187, Pl. V/a. 21 For similarity, we used the Pl. abbreviation for sketch. 22 Ciugudean 1996, 13, Fig. 38; Ciugudean, Dragotă 2002, 42, Fig. 78; Ciugudean et alii 2003, 39, Fig. 128. 23 Roska 1913, 175, Fig. 3/18, 21. 24 Hampel 1905, 506, C/3; Fodor et alii 1996, 299 sqq, fig. 2. 25 Kovács 1994, 64, Fig. 18/1.

- 180 -

second made by intertwining thick and thin wires together26. Chronologically, J. Giesler considers the form 1 of necklaces as an early Bjelo Brdo one, while admitting its disappearance sometimes between the Bjelo Brdo I and Bjelo Brdo II phases27. His chronological assessment, which dates the form 1 necklaces between the second half of the 10th century and the middle of the 11th century, is also confirmed by the funerary inventory of M. 94 (pl. 43), in which a necklace made of twisted wires is associated with a Stephen I denar (discovered under the cranial vault), two finger rings, one of them with rhombic cross-section, the other with octagonal cross-section, and a lock-ring with an S-shaped end. Collar studs

A fragmentary mushroom-shaped bronze stud, placed on the chest of

the deceased, has been discovered in M. 41 (pl. 27/1). Similar pieces have been found in other contemporaneous cultural horizons (Alba Iulia-Staţia de Salvare28, Bjelo Brdo29, Blandiana B30, Dvory nad Zitavou31, Gomjenica32, Hodoni-Pocioroane33, Kloštar Podravski34, Orăştie35 or Szegvár-Oromdülő36). The existing analogies allow a dating of this form in the 10th and 11th centuries.

Another type of stud discovered in Brânduşei Street cemetery has a spherical body, linked with the hanger through a double muff37 (pl. 31/M. 55, 1-2). The piece is hollow, while its lower side ends with a protuberance (the so-called onion head).

26 Szőke 1959, 42. 27 Giesler 1981, 136, 145. 28 Ciugudean 1996, 14, 27, fig. 55, inv. no. 8598-8602.The illustrated studs are chronologically placed in the 10th century. They have been found in S. XX/M. 8 and are made of bronze. 29 Giesler 1981, 89, 161 sq, Pl. III/11b. 30 Horedt 1966, 276 sqq, Fig. 18/5. 31 Točik 1987, 208, Fig. 18/12. 32 Miletić 1967, 85, T. IX. 33 Bejan, Moga 1979, 159, fig. 4/18; Bejan 1995, fig. X/B 18; Draşovean et alii 1996, 36, pl. LVI/a. 34 Brunšmid 1904, 82, sl. 35/6. 35 Pinter, Luca 1995, 19, 22, 27, Pl. V/7. 36 Széll 1943, 181, Pl. LX/5. 37 Dragotă et alii 2002d, 42, Pl. IV/10 - 11.

- 181 -

Bone amulet A bone amulet provided with a perforation38 has been discovered in M. 24 (pl. 19/1), under the shoulder blade of the deceased.

The amulets made of animal teeth are known from funerary inventories of the 10th–11th century cemeteries at Alba Iulia-Staţia de Salvare39, Csanytelek–Dilitor 40 and Csongrád–Vendel41. Such bone pieces or pendants, usually made of animal teeth (for example dog or pig), were used in various ethnical environments. The accompanying artefacts, as well as the archaeological context, date the above-mentioned amulet to the 10th–11th centuries.

An amulet made of dog tusk (?), unperforated, has been identified in M 216 (pl. 82/2), being placed between the inferior limbs of the deceased. Finger rings Several types of finger ring have been found in Brînduşei Street cemetery. Amongst them are simple finger rings made of a wire with circular or rhombic cross-section, or of a thin strap. A few more complicated ones, like those made of intertwined wires, have been also recovered. The simple finger rings discovered in the cemetery are usually made of a bronze wire, with circular, rhombic or lenticular cross-section. They are either closed, therefore having fixed dimensions, or open, with thinned ends and adjustable size. For example, some simple finger rings having circular or lenticular cross-section have been found in M. 63, M. 124 and M. 15242 (pl. 34/1-2, 49/2, 62/2, ). They have analogies in the funerary inventories discovered at Deva43, Hodoni-Pocioroane44, Hunedoara-Dealul cu comori45 and Oradea46. The finger rings made of a wire with rhombic cross-section, Giesler 27 form, have been found only in 11th century graves. These rings are massive, but have thinned ends, such as those from M. 94 (pl. 43/4), M. 99 (pl. 44/1), M. 111 (pl. 46/1) and M. 170 (pl. 69/4). The presence of bronze finger rings

38 Drâmbărean et alii 1998a, 3 sq; Drâmbărean et alii 1998b, 189, Pl. V/b; Ciugudean, Dragotă 2002, 49, Fig. 113; Ciugudean et alii 2003, 42, Fig. 142. 39 Ciugudean, Dragotă 2002, 44, Fig. 85; Ciugudean et alii 2003, 40, Fig. 129. 40 Széll 1941, XII A/13. 41 Párducz, László 1939, 198, Pl. III/53. 42 Drâmbărean et alii 1998b, 189, Pl. IV/e, p; Ciugudean, Dragotă 2002, 50, Fig. 116; research made in 2004, on the property of Mr. Ioan Bodea. 43 Popescu 1970, 26. 44 Draşovean et alii 1996, 36, 40, Pl. LVII. 45 Roska 1913, 172; Ciugudean, Dragotă 2002, 56, Fig. 139. 46 Popescu 1970, 26.

- 182 -

with rhombic cross-section in the funerary inventories can be documented in the Bjelo Brdo I and also during the Bjelo Brdo II phase.

The finger rings made of a metal strap are either of fixed or adjustable (opened) dimensions. Such pieces are present in M. 120 (pl. 48/1), M. 124 (49/2) and M. 127 (pl. 49/1). Their closest analogies are known from Alba Iulia–Canton C.F.R. (M. 1)47, Ikervár–Virág utca (M. 117)48 and the second horizon at Male Kosihy49. Many finger rings found in Brânduşei Street cemetery are made of intertwined wires and are often associated with 11th century artefacts. Such pieces (Giesler 29 and 30 forms) made of silver or bronze, are quite frequent in South-Eastern and Central Europe, as various ethnic communities used them. In Brînduşei Street cemetery, they have been recovered from the graves M. 68 (right hand-pl. 36/2), M. 101 (right hand-pl. 44/1), M. 102 (left hand-45/2), M. 121 (left hand-pl. 48/1), M. 137 (right hand-pl. 53/7) and M. 200 (pl. 78/4). A very beautiful and well preserved finger ring, made of four intertwined silver wires which were gilded, of Giesler 30 form, has been found on the right hand of a young girl buried in M. 137. The finger rings belonging to the Giesler 29 and 30 forms are quite frequently recovered from funerary inventories, but they are also known from settlements of the 11th and 12th centuries. Similar finds, made of three bronze or silver wires and having closed ends, are kept in the old collections of the Muzeul Naţional al Unirii (National Museum of Unification) Alba Iulia (inv. no. 5431-5446). The diameter of the above-mentioned finger rings from Brânduşei Street cemetery varies between 2,2 cm and 2,8 cm. Similar discoveries are known from Alba Iulia-Staţia de Salvare50, Arad51, Berettyó Ujfalu52, Bjelo Brdo–Venice Street53, Geoagiu de Jos54, Hodoni-Pocioroane55, Hunedoara-Kincses56, Moldoveneşti57, Pâclişa-La Izvoare58, Pojejena59, Streisîngeorgiu60, Svinjarevac61, Veliki Bukovec62 and Vărşand-Movila dintre vii63. 47 Dragotă et alii 2003, 207-217. 48 Kiss 2000, 59 sq, Pl. 44/109-8; 45/117-5. 49 Hanuliak 1994, 124, Pl. XXXIII/A-1, 2. 50 Ciugudean 1996, 14, Fig. 66; Ciugudean, Dragotă 2002, 44, Fig. 86 - 87. 51 Hampel 1905, 507 sq, D/Fig. 4–7; Fodor et alii 1996, 299 sqq, Fig. 5. Both forms have been identified. 52 Váňa 1954, 100, Pl. III/52. 53 Brunšmid 1904, 42, 69, Fig. 7/10–11, 7/10. 54 Petrov 1996, 405, Fig. 4. 55 Bejan 1995, 118, Fig. XI B/8; Draşovean et alii 1996, 36 sqq, Pl. LXI/C-M. 15. 56 Horedt 1956, 111 sq, Fig. 6. 57 Roska 1914, 130, 143, Fig. 3/11, 8/7; Ciugudean, Dragotă 2002, 57, Fig. 142. 58 Ciugudean, Dragotă 2001a, 176; Ciugudean, Dragotă 2001b, 272, Pl. 3/12, 4/5; Ciugudean, Dragotă 2002, 58, Fig. 152, 154.

- 183 -

A similar finger ring, discovered at Alba Iulia, in M. 209 from St. Michael Roman-Catholic Cathedral, is made of a silver wire which was triple folded and then twisted, while the ends were flattened64. R. R. Heitel observed that such jewellery was always discovered on the right hand65. The finger rings of Giesler 29 and 30 forms may appear associated, an example for this situation being the grave M. 5 at Ciganka (Slavonia), belonging to the second phase, which is contemporaneous with the late Bjelo Brdo II phase66. The same association can be observed in the third phase of Majs cemetery, contemporaneous with Bjelo Brdo II phase67. In the eponymous cemetery of the Bjelo Brdo culture, in M. 65, the finger ring belonging to the Giesler 30 form appears together with two denars issued by Andrew I (1046-1061) and a lock-ring with an S-shaped end68. J. Giesler dates the 29 and 30 forms in the transition period between the Bjelo Brdo I and Bjelo Bdro II phases69. Another type of finger ring found in Brânduşei Street cemetery is the bezel ring. Two fragmentary pieces have been discovered in M. 16 (pl. 18/3) and M. 33 (pl. 25/2). Both were manufactured in the same way. Analogies are known from Transylvanian70 cemeteries dated in the 10th century, for example Alba Iulia – Staţia de Salvare71 and Blandiana B72. A similar piece comes from Croatia, more precisely from Vukovar-Lijeva Bara cemetery, attributed to the ancient Slavs and dated between 950 and 115073. Another finger ring made of bronze and having identical features

59 Draşovean et alii 1996, 40. 60 Popa 1988, 62 sq, Fig. 13/1-2. 61 Brunšmid 1904, 88, Fig. 39/4. 62 Brunšmid 1904, 85, Fig. 37/1. 63 Popescu 1956, 94, Fig. 87/5. 64 Popescu 1970, 26, cat. 90-91. 65 Heitel 1986, 243, fig. 2/5, 4/7. 66 Tomičić 1990, 88 sq, T. VIII. 2. 67 Tomičić 1990, 89. 68 Brunšmid 1904, 69, Fig. 7/10; Tomičić 1990, 89. 69 Giesler 1981, 136, 145. 70 Dragotă, Brânda 1999, 127-132. 71 Heitel 1983, 106, 113; Heitel 1995, 418; Ciugudean 1996, 14, 26, fig. 48, inv. no. 8378. 72 Horedt 1966, 283, Fig. 23/12; Heitel 1983, 106, 113; Heitel 1995, 409, 418, Fig. 8/s. 73 Vinski 1959, 106, Pl. XXXIX, Fig. 38.The finger ring mentioned above comes from M.316 and, together with other four pieces, was dated to the Iron Age. The author of the research does not exclude the hypothesis that the Slavs reused these jewelleries. In the same article, this ring is considered as a characteristic form for the Bjelo Brdo culture. These uncertainties may have resulted from the lack of clear stratigraphic sequence, taking into consideration that the subsequent medieval inhumations disturbed the burnt prehistoric pits; Demo 1996, 53 sq, 82, Fig. 36/5, 37. Both variants are present at Vukovar.

- 184 -

appeared in the Celtic bi-ritual cemetery from Ižkovce74. A quite similar piece is known from the funerary inventory of M. 7 at Dolný Peter (Slovakia)75.

Both finger rings from Brânduşei Street cemetery are variants of the same form, differentiated only by the technique of manufacturing. One variant is made of a flattened wire, with twisted ends, which were then rolled on each side of the motif, after making the pyramidal bezel. The second variant of bezel finger ring has the loop separately made of a thin strap, with two perforations on the ends. The wire inserted through these perforations forms the bezel, while the remaining rolled wire frames the central motif. Some bezel rings, belonging to both variants, have flattened bezel ends.

Bracelets Three types of bracelets have been discovered in the Brânduşei Street cemetery. The bracelets belonging to the Giesler 4 form have circular or lenticular cross-section and pointed or blunt ends, while those included into the Giesler 3 form are made of a bronze strap. The third form has a rhombic shape (Giesler 7) and it is illustrated by the piece recovered from M 221. Two Giesler 4 bracelets have been discovered in M. 31 (pl. 24/1) and M. 55 (pl. 31/3) respectively. The piece found in M. 31 is made of a bronze wire with lenticular cross-section, having a thickness of 4 mm and a diameter of 4 cm. One of its ends is pointed, while the other is broken. Taking into consideration the dimensions of the burial pit and the position on which the bracelet has been discovered, quite close to the cranial vault, it can be presumed that the jewellery was placed on a child’s forearm, probably a girl. The bracelet found in M. 55 is associated with an onion head bell. From a functional point of view, these bracelets can be included in the category of garment accessories or ornaments. Such artefacts have been found in cemeteries like those from Alba Iulia–Staţia de Salvare76, Alba Iulia–Canton C.F.R.77, Alba Iulia–Strada Vânătorilor78, Alba Iulia–Strada Brânduşei79, Blandiana–În Vii80, Deva-Micro 1581, Demkóhegy II82, Gîmbaş–

74 Vizdal 1976, 164, Fig. 37/6-M. 19. 75 Točík 1968, 21, Pl. XX/13 76 Ciugudean 1996, 9 sqq, Fig. 39, 45, 70; Ciugudean, Dragotă 2002, 43, Fig. 83–84; Blăjan 2004, Fig. 150-152, 155, M. 524/1981, M. 583/1981, M. 524/1981 and M. 511/1981, MNUAI inv. no. 7383, MNUAI inv. no. 7592, MNUAI inv. no. 7593, MNUAI inv. no. 7549. 77 Dragotă et alii 2003, 208, Pl. I/1, II/1, MNUAI inv. no. 7663; d=5,3 cm, gr.=0,4–0,5 cm. 78 Blăjan 2004, 54, Fig. 153, MNUAI inv. no. 7568, M. 23/1979. 79 Dragotă, Brânda 2000, 10 sq; Dragotă, Brânda 2001, 298, Pl. V/2; Ciugudean, Dragotă 2002, 49 sq, Fig. 112, 117; Dragotă et alii 2002d, 40 sqq, Pl. IV/13. 80 Horedt 1986, 78, Fig. 35/3; Ciugudean, Dragotă 2002, 54, Fig. 131.

- 185 -

Măguricea83, Hunedoara–Dealul cu comori 84, Letkés–Téglaégető 85, Lopadea Nouă86, Orăştie-Dealul Pemilor X287, Piliň II88, Szob–Kiserdő 89, Timişoara–Cioreni90, Vărşand-Movila dintre vii 91, Vukovar–Lijeva bara92 and Zalău–Ortelec 93. Sometimes the simple bracelets appeared in association with those made of intertwined wires, for example in M. 1/1961 from Alba Iulia–Canton C. F. R.94 and M. 1 from Blandiana-În Vii95. The funerary inventory of the 10th century cemetery from Szaks–Déak Ferenc Street also contains bronze bracelets with circular cross-section and blunt ends (having a diameter of 7 and 8 cm, and a thickness of 4,2 and 4,3 mm respectively)96. Some simple bracelets have the ends decorated with thin incisions, for example the pieces from Blandiana–Între Vii97 and Vărşand–Movila dintre vii98. Silver and bronze bracelets are also present in western and north-western Romania, at Biharia–Dealul Şumuleu99, Oradea-Salca100, Oradea–Cazarma Husarilor101 and Şiclău102. The association of a bracelet having rhombic cross-section with another having a circular one is also illustrated by the inventory of M. 59 and M. 72 at Homokmégy–Székes cemetery, dated between the second half of

81 Horedt 1986, 84 sq, Fig. 39; Pinter 1994, 239 sq, Pl. 4; Pinter 1994, 9, Pl. 4; Ciugudean, Dragotă 2002, 51, Fig. 121. 82 Váňa 1954, 100, Pl. II/2. 83 Hampel 1905, 532, Pl. 371/4. 84 Roska 1913, 178. The bracelet with lenticular cross-section has a diameter of 5,7 cm and was found in M. XLIV, on the left arm of the deceased. 85 Bakay 1978, 101, Pl. XLIX/3, XLVIII/8-9. 86 Horedt 1986, 86, Fig. 40/3. 87 Pinter, Luca 1995, 19 sq, Pl. IX/1-2, XII/1. 88 Váňa 1954, 100, Pl. II/1. 89 Bakay 1978, 10, 18-21, Pl. I/3, II/2, III/17, VIII/6-7, XXII/5-6. 90 Rădulescu, Gáll 2001, 156, 164, 183, Fig. 7/10, 8/3-4, 10/1. 91 Popescu 1956, 90 sqq, 110 sq, Fig. 81/3; Oţa 2000, 498 sqq, Fig. 1-11. This type was found in M. 3, M. 6, M. 11 and M. 34. 92 Demo 1996, 82, Fig. 36/3-4. 93 Iambor 1983, 513. 94 Dragotă et alii 2003, 208, I/1-2, II/1-2. 95 Horedt 1966, 276, Fig. 18/2, 4, 7. 96 Mészáros 1962, 202, Fig. 3/b. 1–b. 2. 97 Horedt 1986, Fig. 35/3; Ciugudean, Dragotă 2002, 54, Fig. 131. 98 Oţa 1998 - 2000, 500, Fig. 9. 99 Cosma 2002, 138, Pl. 54/12-13, 58/4, 59/22-23. 100 Cosma 2002, 138, Pl. 176/6. 101 Cosma 2002, 138, Pl. 179/3, 5. 102 Popescu 1970, 54; Cosma 2002, 138, Pl. 244/28.

- 186 -

the 10th century and the first third of the 11th century103. A similar bracelet was discovered in M. 74 at Prša, in Slovakia104. This type also appears in women’s graves belonging to the first phase of Malé Kosihy cemetery105. Other typological correspondents for the bracelet found at Alba Iulia come from Nové Zámky cemetery and are dated between the middle of the 10th century and the 12th century106. It is not necessary to further insist on the functionality of such objects, as bracelets are widespread across time and space107.

The open bracelets with circular cross-section and thinned ends can be dated during the conquest of the Hungarian territory (from the beginning of the 10th century until its last three decades), according to B. Szőke108. J. Giesler considers that this type of bracelet appeared during the earliest Hungarian horizon and continued to be used during the first phase of the Bjelo Brdo culture109. The second type of bracelet has been found in M. 137 (pl. 53/6), around the left wrist of the deceased. It was made of a bronze strap, with widened ends, and was decorated with a pattern consisting of a dot surrounded by two concentric circles. This piece was associated with two denars, one issued by Stephen I, the other by Andrew I . Analogies for the Giesler 3 form are known from M. XLII at Moldoveneşti (l=0,7–1,3 cm). This lamellar bracelet has widened and perforated ends, while the decoration follows a circular pattern. The piece was found together with another bronze bracelet, some lock-rings with an S-shaped end, a bronze necklace made of intertwined wire and a finger ring110. A lamellar bracelet with rounded ends and decorated with circles (d=6,2×6,4 cm, l=0,6–1,2 cm and thickness=0,3 cm) belongs to the collections of the 103 Gallina, Hajdrik 1998, 146, 149, Pl. III/3–4, Pl. X/12, 13. 104 Točik 1987, 211, Fig. 14/4. 105 Hanuliak 1994, 117 sq, 120, 122, 125, 128, 130 sqq, 134, 136, Tab. II/B–M. 18, V/B–M. 30, XIII/A–M. 69, XXIII/A–M. 104, XXV/D–M. 114, XXXVII/B–M. 170, XLIX/A–M. 236, LVII/A–M. 277, LIX/E–M. 293, LXII/A–M. 301, LXIII/A–M. 304, LXXVII/A–M. 398, LXXXVIII/B–M. 463. The pieces mentioned above belong to the first three horizons of this cemetery and are dated between the first half of the 10th century and the end of the 11th century. 106 Rejholcová 1974, 437, 439 sqq, Tab. I/13–M.16, IV/1, 3, 6, 7–M. 49, M. 52, M.53, VIII/5, 6–M. 57, M. 61, X/1–M. 71. 107 Giesler 1981, Taf. 2/4; Pinter, Luca 1995, 26. The analysis of this type of bracelets suggests that they disappeared during the 11th century. More than that, they seem to have been replaced by bracelets with rhombic or hexagonal cross-section. 108 Szőke 1959, 39 sq. 109 Giesler 1981, 133 sq. 110Roska 1914, 140, Fig. 7/9–9a; Horedt 1954, Fig. 8.

- 187 -

Smidt Museum111. At Szentes–Borbásfőld, in M. 14, the deceased (a woman) had a lamellar bracelet with widened and perforated ends on each forearm112. Lamellar bracelets with widened ends, decorated with a dot surrounded by concentric circles, were also discovered in the 11th century cemetery at Csanytelek–Dilitor. The piece belonging to the Giesler 3 form was found in M. 61, together with lock-rings with an S-shaped end, a necklace of Giesler 1 form and four denars issued by Stephen I113. Analogies for this type of bracelet can be also mentioned at Arad–Földvár114 (11th century) or at Kaba115. B. Szőke considers both types of lamellar bracelets as belonging to the conquest period of the Hungarian territory, from the beginning of the 10th century to the last three decades of the 10th century, but admitting that they were also used during the early period of the Arpadian House (from the last third of the 10th century until the 12th century)116. These forms, characteristic of the earlier Magyar horizon, are frequently encountered during the first phase of the Bjelo Brdo culture, gradually disappearing towards its end117.

Simple lock-rings The simple lock-rings, made of bronze or silver wire, have been discovered in M. 3 (pl. 15/1-2), M. 6 (pl. 16/4), M. 7 (pl. 16/2-5), M. 12 (pl. 17/1-2), M. 13 (17/1), M. 16 (pl. 18/1), M. 20 (pl. 18/1-2), M. 21 (pl. 19/2), M. 26 (pl. 22/1), M. 27 (pl. 22/1-4), M. 28 (pl. 23/1), M. 31 (pl. 24/2-3), M. 33 (25/1), M. 38 (pl. 26/1), M. 40 (pl. 26/1), M. 42 (pl. 27/1), M. 48 (pl. 30/1-2), M. 51 (pl. 30/1), M. 52 (pl. 30/1), M. 55 (pl. 31/5, 7-9), M. 77 (pl. 38/1), M. 89 (pl. 40/1-3, 6), M. 103 (pl. 45/1), M. 123 (pl. 48/1-2), M. 124 (pl. 49/3-4), M. 126 (pl. 49/1), M. 127 (pl. 49/2-3), M. 129 (pl. 51/5), M. 134 (pl. 52/1), M. 155 (pl. 63/10, 11, 13), M. 158 (pl. 65/2-3), M. 159 (pl. 65/2, 4), M. 176 (pl. 71/1), M. 181 (72/3-4), M. 191 (pl. 77/1-2) and M. 195 (pl.

111 Kiss 2000, 269, Pl. 91/10; the place of discovery is unknown. 112 Révész 1996, 301 sq, 304 sq, Fig. 12/35-36. This type, belonging to the first six decades of the 10th century, but appearing also in the 11th century, has been considered as characteristic for the Magyars. According to some specialists, these bracelets were probably used for tightening the large sleeves of the coat, given that they were worn near the elbow. 113 Széll 1941, 252, XII B/7a-c, 8a-c. 114 Hampel 1905, 506, C/5; Fodor et alii 1996, 299 sqq, Fig. 6/2. 115 Váňa 1954, 100, Pl. III/3. 116 Szőke 1959, 39 sqq. 117 Szőke 1959, 39 sqq.

- 188 -

77/1). This type of ornament is frequently encountered within various cultural and ethnic communities of the 10th–11th centuries, due to its simple manufacturing technique. Similar artefacts were discovered at Alba Iulia-Staţia de Salvare118, Alba Iulia-Brânduşei Street119, Blandiana-În vii120, Cluj Napoca–Zápolya Street121, Deva-Micro 15122, Gâmbaş-Măguricea 123, Hodoni-Pocioroane124, Hunedoara125, Moldoveneşti126, Orăştie-Dealul Pemilor X2127, Pâclişa–La Izvoare128, Szakcs–Deák Ferenc Street (Kom. Tolna)129, Szob–Kiserdő130, Vukovar–Lijeva bara131, Zalău–Strada Crasna132, Zalău-Ortelec133. The analysis of archaeological material indicates that the simple lock-rings of small dimension, made of thin silver wire (for example those from M. 89), were widespread during the 11th century, coexisting with the bigger lock-rings made of bronze. The simple lock-rings discovered in Brânduşei Street cemetery are made of thin bronze or silver wire, with adjoined or opened ends. They might have been used to tie up the hair. Their diameter varies between 0,9 and 2 cm. There is a single piece with fixed dimension, found in M. 38. Another observation concerns the lock-rings found in M. 27, which have a smaller diameter, while their ends are pointed. They might have been

118 Ciugudean 1996, 9, 14, fig. 63 sq; Ciugudean, Dragotă 2002, 44, Fig. 88–89; Blăjan 2004, 50 sqq, Fig. 134-135, 138-141. 119 Drâmbărean et alii 1998a, 3 sq; Drâmbărean et alii 1998b, 187 sqq, Pl. VI/a, b, c, d, e, g, i, k, l, m, r, ş, t, ţ, u, v; Ciugudean, Dragotă 2002, 50 sq, Fig. 115, 118. 120 Horedt 1966, 279, 282, Fig. 18/10, 17; 23/2a. 121 Kovács 1942, 96 sqq, Fig. 4/10; 5/2–3. 122 Horedt 1986, 84, Fig. 39; Pinter 1994, 239 sq, Pl. 4; Pinter 1994, 9, Pl. 4; Ciugudean, Dragotă 2002, 52, Fig. 122. 123 Ciugudean, Dragotă 2002, 51, Fig. 119. 124 Draşovean et alii 1996, 35sq, 38, Pl. LIV, LVII, LXI/C2. 125 Roska 1913, 172, 177 sq, Fig. 3/3, 8–9, 14. 126 Roska 1914, 131, Fig. 5/3; Ciugudean, Dragotă 2002, 57, Fig. 143. 127 Pinter, Luca 1995, 21, Pl. V/1-2, XII/3, XIII/8-9. 128 During the preventive archaeological excavations in 2004, two types of lock-rings have been discovered, some small ones made of thin wire, and some bigger, made of bronze. 129 Mészáros 1962, 202 sq, fig. 11/3. The diameter of the pieces varies between 1,85 cm–2,4 cm, while their thickness is between 1,5 and 1,8 mm. 130 Bakay 1978, 8, 14, Fig. I 7 1, II/4–5; discovered in M. 1 (woman) and M. 5 (man). They are made of silver or bronze and have the following dimensions: thickness=0,2 cm, d=2,3x2,4 cm, 2,3x2,1 cm, 2,4x2,2 cm. 131 Demo 1996, 82, Fig. 36/1-2. 132 Cosma 1994, 323, Fig. 3/5, 7. 133 Iambor 1983, 513.

- 189 -

used as earrings, but the small size can be also explained by their provenience from the grave of a child. The simple lock-rings were easily manufactured, thus were spread across quite wide geographical areas and were used during different chronological horizons. Similar artefacts, dated to the 10th century, are extremely frequent at Alba Iulia–Staţia de Salvare134, while at Hodoroni–Pocioroane they were found together with archaeological material dated to the 11th century135.

Lock-rings with S-shaped ends Nevertheless, the lock-rings with S-shaped ends are the most numerous artefacts found in graves. They are present in M. 92 (pl. 33/1-2), M. 58 (pl. 33/1), M. 60 (pl. 34/1-4, 5, 8, 9), M. 61 (pl. 34/1), M. 62 (pl. 34/1), M. 63 (pl. 34/3), M. 65 (pl. 35/1), M. 68 (pl. 36/1), M. 71 (pl. 37/1), M. 79 (pl. 39/1), M. 94 (pl. 43/2-3), M. 96 (pl. 44/2-3), M. 99 (pl. 44/2-3), M. 102 (pl. 45/1), M. 105 (pl. 45/1-2), M. 121 (pl. 48/2), M. 129 (pl. 51/6), M. 130 (pl. 51/1), M. 132 (pl. 52/2), M. 137 (pl. 53/2-3), M. 141 (pl. 54/1-2), M. 143 (pl. 54/1), M. 152 (62/3-4), M. 161 (66/1-2), M. 170 (pl. 69/1-2), M. 200 (pl. 78/1-2), M. 204 (pl. 79/6-7), M. 208 (pl. 80/1), M. 213 (pl. 82/2-3), M. 221 (pl. 83/2-3), M. 227 (pl. 84/2-3) and M. 228 (pl. 84/1-2). Their position on the body of the deceased can be synthesized as following:

● on the right side of the cranial vault – M. 71, M. 79, M. 141, M. 143, M. 220; ● on both sides of the cranial vault – M. 96, M. 60, M. 221, M. 227, M. 228; ● on the left side of the cranial vault – M. 92, M. 58, M. 62, M. 63, M. 99, M. 129; ● on the left side, near the clavicle – M. 137, M. 170; ● on the left side, under the cranial vault – M. 105; ● near the mouth of the deceased – M. 60, M. 61, M. 65, M. 121; ● near the left humerus – M. 68, M. 132; ● near the right shoulder and forearm – M. 60; ● unknown position – M. 102, M. 130; ● amongst the fragments of cranial vault – M 208.

The lock-rings with S-shaped ends are very frequently encountered across wide areas and for quite a long period during the Middle Age. In the course of time, the scholars used different names for these artefacts, such as

134 Ciugudean 1996, 9, 14, 26 sq, fig. 40-41, 44, 49-50, 63-65. 135 Draşovean et alii 1996, 38, Pl. LIV, LVII, LXI/C2.

- 190 -

circle, earring, lock-ring or temple-ring with an S-shaped end. Their use is thought to be the tightening of the veil that covered the head. Since the 12th century, the S-shaped end had longitudinal nervures. According to R. R. Heitel, the lock-rings with S-shaped ends appeared in Transylvania during the 10th century, before the penetration of the Bjelo Brdo culture into this area, while those with longitudinal nervures appeared here during the 12th century136. Heitel also asserts that the lock-rings with S-shaped ends had a diameter varying between 1,2 and 3,5 cm during their entire period of use. At the end of the 10th century and the beginning of the 11th century, these lock-rings had a smaller diameter, roughly of 2 cm, but their dimension widened in the course of time and the circular wire became thicker. There are no significant modifications of their shape during the time of their use. The sole exception concerns the S-shaped end, which was decorated with punched grooves or longitudinal nervures starting with the 12th century 137. Usually, a grave contains one or two lock-rings with S-shaped ends, but there are situations when three to seven pieces have been found in a single grave. They are made of silver or bronze, and are sometimes associated with coins.

The lock-rings with S-shaped ends were discovered in cemeteries at Alba Iulia138, Alba Iulia–Staţia de Salvare139, Alba Iulia–Strada Vânătorilor140, Arad-Földvár141, Bjelo Brdo–Venice Street142, Cluj Napoca–Strada Semenicului143, Cluj Napoca-Piaţa Libertăţii144, Cluj Napoca-Calvaria145, Cuptoare-Sfogea146, Dăbâca–Incinta a patra147, Geoagiu de Jos148, Gornea-Căuniţa149, Hodoni-Pocioroane150, Hunedoara-Kincses151, Ilidia–Cetate and

136 Heitel 1986, 242 sqq. 137 Popescu 1970, 17 sq, cat.3. 138 Novák 1944, 108 sqq. 139 Ciugudean 1996, 9 sqq; Heitel 1986, 245, note 47. 140 Blăjan 2004, 51, Fig. 137. M. 228/1980, MNUAI. 7517, g=0,6 mm, h=15,6 mm, d=13,3 mm. 141 Hampel 1905, 506 sqq, C/Fig. 12 - 13, D/Fig. 17-24. 142 Brunšmid 1904, 39, Fig. 6/1–16. 143 Crişan et alii 1992, 137. 144 Crişan et alii 1992, 128. 145 Crişan et alii 1992, 120. 146 Ţeicu 1993, 243; Ţeicu 1998, 134. 147 Crişan et alii 1992, 177. 148 Petrov 1996, 405 sq, 408sq, Fig. 4. 149 Ţeicu 1998, 134. 150 Bejan, Moga 1979, 159, 162 sqq, Fig. 4/9-11; Draşovean et alii 1996, 35 sq, 38 sq, Pl. LIV/M. 2, LV/M. 4, LXI/M. 13-M. 14. 151 Roska 1913, 171 sq, 174 sqq, 179, Fig. 3/10.

- 191 -

Funii152, Kloštar Podravski153, Moldoveneşti154, Oradea155, Pâclişa-La Izvoare156, Popovec–Bregi157, Sălacea-Dealul Vida158, Simeria Veche159, Szakcs–Deák Ferenc Street (Kom. Tolna)160, Şopotu Vechi-Mîrvilă161, Streisîngeorgiu162, Svinjarevac163, Veliki Bukovec164, Vukovar–Lijeva Bara165, Zalău–Ortelec166 and Zalău–Strada Crasna167. Some of the funerary inventories from the above-mentioned cemeteries contain lock-rings with S-shaped ends decorated with longitudinal grooves therefore they may have date from the 12th century. J. Giesler includes the large lock-ring with an S-shaped end amongst the new forms appearing in the Bjelo Brdo culture (forms 1 and 6-8)168, but its existence continued beyond the end of the early Bjelo Brdo I phase. There is a change of shape during the transition between the Bjelo Brdo I and Bjelo Brdo II phases, meaning that the lock-rings are smaller and made of silver, while the S-shaped end was decorated with longitudinal grooves. Another change emerged during the late Bjelo Brdo II phase, when the lock-rings with S-shaped ends (forms II/5-6) are very massive and the grooving of their ends becomes common169. This variant with grooves on their S-shaped ends was quite widely spread during the final quarter of the 11th century, although some authors consider that they appeared around the middle of the 11th century.

152 Ţeicu 1998, 134. 153 Brunšmid 1904, 78, Fig. 29/1–8. 154 Roska 1914, 121 sqq, Fig. 1, 3/9-10, 14–14a, 15–15a, 21, 5/8, 6/5-6, 8-9, 11-14, 7/1-2, 7, 8/1-3; Crişan et alii 1992, 284. 155 Száraz 1893, 142, fig. 22. 156 Moga, Ciugudean 1995, 147; Ciugudean, Dragotă 2001a, 176; Ciugudean, Dragotă 2001b, 269-272, Pl. 3/2-10; Ciugudean, Dragotă 2002, 59 sq, Fig. 155–160; the artefacts belong to the National Museum of Unification Alba Iulia, inv. no. 6340–6347. All finds are made of silver wire with circular cross-section, with a thickness of 3 mm and diameters between 1,5 cm and 1,7cm. 157 Ercegović 1959, 105–107. 158 Chidioşan 1969, 613 sq. 159 Muntean 1998, 339-372. 160 Mészáros 1962, 202 sq, fig. 8/4. 161 Ţeicu 1998, 134. 162 Popa 1988, 62 sq, Fig.13/4-15. 163 Brunšmid 1904, 88 sq, Fig. 39/1, 44, 48. 164 Brunšmid 1904, 85, Fig. 37/3–4. 165 Demo 1996, 88, Fig. 47/14-17. 166 Iambor 1983, 513 sq. 167 Cosma 1994, 324 sqq. 168 Giesler 1981, 133, 136. 169 Giesler 1981, 136, 145.

- 192 -

Taking into consideration the associated numismatic material, the lock-rings with S-shaped ends (Giesler II/6 form) are documented in the last quarter of the 11th century, some of them probably reaching the 12th century170. They suffered a series of transformations around the middle of the 11th century, when small lock-rings made of massive silver wire appeared, while the S-shaped end was grooved171.

The above-mentioned opinions cannot be generalised across the Transylvanian area. The dimensions of these lock-rings are mainly those mentioned above, but the pieces dated at the middle of the 11th century do not have longitudinal grooves on their S-shaped end. We consider that the earliest presence of the longitudinal grooves can be dated at the end of the 11th century and the beginning of the 12th century. Our assessment is also supported by the analysis of archaeological material from the 11th century cemeteries and confirms the earlier opinion of R. R. Heitel.

According to L. Niederle, the lock-rings with S-shaped ends indicate the presence of Slavic populations172. B. Szőke assesses that these artefacts appeared during the early Arpadian period, were used in the Carpathian Basin during the sixth and seventh decades of the 10th century, and then spread from this area to the Slavic population. Thus, they should not be interpreted as an ethnic indicator.

Appliqués A discoid appliqué, decorated with a cross, has been discovered while processing M. 59 (pl. 33/2). A quite similar piece, dated to the 10th century, was found in the Alba Iulia–Staţia de Salvare cemetery173.

Two shield-shaped appliqués and a circular one have been discovered in the interior part of the necklace found in M. 129. The first two appliqués have two perforations and two small claws for hanging up on their backside. The circular appliqué has a hanger on its backside (pl. 51/M. 129, 1-3). Analogies for the shield-shaped appliqués can be found amongst the finds from Szentes-Nagyhegy174, while for the circular one, similar pieces are present amongst the 11th century artefacts recovered from Arad175.

A rectangular appliqué with heart-shaped corners, made of gilded silver, has been discovered near the left forearm of the deceased, in M. 145 (pl. 55/1). One of its corners has a small ear, probably used as a hanger. 170 Giesler 1981, 137 sq. 171 Giesler 1981, 151. 172 Szőke 1959, 33. 173 Blăjan 2004, 53, Fig. 146, MNUAI inv. no. 7441. 174 Bálint 1991, 255, Pl. LXIV/1-18. 175 Hampel 1905, 506, C/7-10, D/9.

- 193 -

Taking into consideration the existing analogies, a heart-shaped pendant was probably suspended by this appliqué. Similar pieces can be mentioned at Mohács, Budapest-Rákospalota and Székesfehérvár-Demköhegy176.

The appliqués are frequently encountered in funerary inventories of the 10th and 11th centuries.

Beads

A necklace made of ceramic beads with yellowish-white applications has been found in Brânduşei Street cemetery at Alba Iulia (pl. 15/M. 3, 6)177. A circular ceramic bead, placed on a lock-ring with S-shaped end, has been also discovered, on the right side of the deceased’s skull, in M. 60 (pl. 34/1). Two segment beads and a simple one have been discovered near the neck of the deceased, in M. 62 (pl. 34/2-4). Four simple beads have been recovered from M. 76 (pl. 38/1-4). A necklace made of 50 beads, 47 of them intact and three in a fragmentary state, have been discovered around the neck of the deceased in M. 71 (pl. 37/2), during clearing. Two of the beads are melon-shaped and black, with the diameter varying between 1,2 and 1,3 cm. One ceramic bead has rectangular shape and each side is decorated with a circular motif made of white ceramic paste (the dimension of each side is 1,1–1,2 cm). The diameter of six circular ceramic beads varies between 0,7 and 1,2 cm. Other two beads are decorated with a spiral motif, made of light green ceramic paste; they have a thickness of 6–7 mm and a length of 2,1 to 2,2 cm. Ten beads of this necklace have the diameter of 0,3 cm; they are circular and made of yellow ceramic paste. Other 18 beads belong to the segment type and are made of glass; each bead is made of two pieces (thickness=0,4 cm and length=0,6 cm). Near the humerus and on the right side of the deceased buried in M. 101 appeared fragments of a bead made of black ceramic paste. Unfortunately, the artefact was poorly preserved. Another well preserved bead has been found near the mandible of the deceased, on the right side, in M. 143 (pl. 54/2). This piece is made of opaque dark-blue glass, with an external red nervure, also made of glass. The melon-shaped beads have the closest analogies at Alba Iulia and Moldoveneşti178. They are also known in Slovakia, at Sered II, Prša, Cerveník and Košúty179. The segment beads or the very small beads also have 176 Váňa 1954, 100, Pl.VI/8; Bakay 1966, 47, Pl.XIX/12-15; Bálint 1991, 132, Pl. XLV/1-2, 4. 177 Drâmbărean et alii 1998a, 3 sq. 178 Roska 1914, 136, Fig. 5/4–4a. 179 Točik 1987, 209, Fig. 15/41-44.

- 194 -

analogies in Slovakia, at Sered II and Prša180. At the same time, the tubular beads with spiralled ornaments are known from earlier cultural groups like Ciumbrud or Blandiana A.

Kecel buckles The Kecel buckles or lyre-shaped buckles were commonly used on clothes or harnesses. Three buckles have been discovered in the cemetery from Brânduşei Street, two pieces in M. 21 (pl. 19/1)181 and M. 155 (pl. 63/12) respectively, the third one in M. 128 (pl. 50/5), on the right side of the pelvis of the deceased. Some textile remnants were preserved on the piece found in M. 128. It is very sure that both buckles were used on belts. Similar buckles have been previously discovered at Blandiana–La brod182, Cluj Napoca–Strada Zápolya183, Târgşor184, Timişoara-Cioreni185 and Zalău-Ortelec186. They were used as belt buckles, perhaps decorated with appliqués, or as accessory for the harness or for the belt that sustained the sword or the quiver. Certain scholars claimed that, during the 8th-11th centuries, communities from Kama–Volga region used this type of buckle for binding together the feet of the deceased. The functionality of the buckle both on clothes or harness seems to be supported by the discoveries made at Blandiana–La brod187. The two lyre-shaped buckles discovered in M. 2 and M. 20 from the cemetery at Szentes–Borbásfőld 188 most likely belong to the bridles, while the Kecel buckle found on the right side of the deceased’s thigh in M. 852 at Halimba–Cseres189 (phase I) seems to have been used on clothes. The Kecel/lyre-shaped buckles appeared inside the Carpathian Basin at the beginning of the 10th century, and were used until the end of the 11th century. According to Attila Kiss, Kecel buckles initially appeared at Bulgarian 180 Točik 1987, 209, Fig. 15/14, 17, 35-40. 181 Drâmbărean et alii 1998a, 3 sq; Drâmbărean et alii 1998 b, 189, Pl. VI/a; Ciugudean, Dragotă 2002, 50, Fig. 114. 182Heitel 1986, 241 sq; Anghel, Ciugudean 1987, 187, Fig. 5/5-7; Ciugudean, Dragotă 2002, 33, Fig. 39-41. 183 Kovács 1942, 90, Pl. I/8-9; Révész 1989, 516 sqq, 521, 527, Fig. 6, type A. 184 Harhoiu 1972, 422 sqq. 185Rădulescu, Gáll 2001, 171, 187, Fig. 11/10. 186 Iambor 1983, 513. 187 Anghel, Ciugudean 1987, 187, 193 sq, Fig. 5/5-7. Amongst the three buckles discovered here, one was found on the pelvis, while other two were placed near the lower limbs of the deceased, together with harness pieces. 188 Révész 1996, 309, Fig. 3/6, 16/1. The buckle discovered in M. 20 was stuck to the teeth of the horse, between the two links of the bridle bit. 189 Török 1962, 144, Pl. XII.

- 195 -

populations on the Volga, while the Transylvanian pieces are associated with typical artefacts belonging to the Magyar communities190. The 10th century buckles are also known from Staţia de Salvare cemetery191 at Alba Iulia. They are slightly different from the Kecel type ones, resembling mainly the buckles belonging to the Pecheneg communities. Roman perforated coin The single reused Roman coin, having a perforation, has been identified within a row of beads from M 172 (pl. 70/1). The piece is a subaerate Antoninian from the 3rd century (probably issued by Gordian III), having a diameter of 2.07 cm and the weight of 1,97 g. The presence of perforated Roman coins in the funerary inventories of the 10th–11th centuries is confirmed by numerous discoveries (Alba Iulia-Profi and Staţia de Salvare, Bjelo Brdo or Vukovar-Lijeva bara)192. Denars

The Arpadian coins coming from the cemetery are chronologically placed between Stephen I (1000-1038) and Solomon (1063-1074). The denars recovered from graves had the following anatomic positions: 1.) around the mandible; 2.) in the mouth; 3.) around the skull; 4.) under the skull and 5.) on the chest. Most pieces recovered from the graves were issued by Stephen I and all can be included in the Kovács H1 type (12 pieces).

Monetary issues of Stephen I have been discovered in M. 93 (pl. 43/2), M. 94 (pl. 43/1), M. 133 (pl. 52/1), M. 137 (pl. 53/4), M. 142 (pl. 54/1), M. 145 (pl. 55/2), M. 170 (pl. 69/3), M. 196 (pl. 77/1), M. 224 (pl. 83/1), M. 225 (pl. 83/1) and M. 228 (pl. 84/4). Two Stephen I denars have been found in M. 93, near the neck of the deceased, both coins having one or two perforations. On the obverse, they bear the legend † STEPHANVS REX, while the reverse has the legend † REGIA CIVITAS. Other Stephen I denars, found in M. 94, M. 133 and M. 142, have been discovered near the cranial vault; the legends on the obverse and reverse are identical to those of the coins found in M. 93. Only a single Stephen I denar, found in M. 137, has been discovered on the left side of the deceased’s chest.

190 Révész 1989, 513, note 6. 191 Blăjan 2004, 55, Fig. 156–158, M. 299/1981, 304/1981, 614/1981, MNUAI inv. no. 7461, 7477 and 7523. 192 Dragotă, Rustoiu 2005, 21-26.

- 196 -

According to S. Tettamanti, the coins from funerary inventories may appear in a grave in ten different positions: in the mouth (1), on or near the skull (2), on the chest (3), under the upper part of the body (4), in the hand (5), around the forearms (6), on the pelvis (7), near the feet (8), on the coffin (9) and near the shoulder (10)193. The first monetary issue of Stephen I, discovered in a treasure at Bosarve (Gotland), has the legend † (ST)EPHANVS REX on the obverse, while the reverse bears the legend † (PR)ESLAVA CIV194. The penetration of the first monetary issues in Transylvania is indisputably linked to the expansion of the Arpadian state towards east. The single type of Stephen I denars found in Transylvania has on its obverse the legend † STEPHANVS REX, while on the reverse the † REGIA CIVITAS legend can be read.

After 1018 (1021?), Stephen I gained the silver mines and the northern region from Boleslav Chrobry. Thus, he issued the CNH1 monetary type; its main characteristic is that the value inscribed on the coin represents the value of its material. As Stephen I levied a tax from the free people, payable in denars (called, in a free translation, denar tax for free people, or in Latin liberi denarii, libertini denarii or fumarii), and this monetary type became a necessity195.

The CNH 1 monetary type imitates the issues of Henry III, duke of Bavaria and father-in-law of Stephen I. The bishops of Freising and Salzburg and the Bohemian kings also issued monetary types which imitated the Bavarian coin. This coin weighs 0.875 g, while both the obverse and the reverse have a cross with four cones placed between its arms. Later, the Byzantine coinage influenced the Arpadian denars, as shown especially by the minting technique196.

The denars of CNH1 type have been discovered at Alba Iulia–The Anton Triest Collection197, Alba Iulia–The Bela Cserni Collection198, Bögöt 193 Tettamanti 1975, 103 sq, Tab. 6.The coins found in the cemeteries from Hunedoara and Moldoveneşti appeared only in the first four positions – inside the deceased’s mouth, on/near the cranial vault, on the chest and under the upper body. Most of the specimens discovered in Alfőld region appeared into the mouth of the deceased. 194 Gedai 1972, 23; Kupa 1976, 21. The first name of Pozsony seems to have been PRESLAVA or BRESLAVA. According to László Gyula, this first monetary issue belonged to Geza, but other scholars still discuss whether it is a copy or an original. 195 Kupa 1976, 24 sq. Each head of a family who owned a ‘chimney’ had to pay this tax. Initially only the foreigners had to pay it, but in time the tax extended to all free men. A large quantity of denars was necessary for this tax, which was collected during certain religious feasts. The tax was donated in 1015 to the Pécsvárad Abbey. 196 Velter 1988, 258; Velter 2002, 164 sqq. 197 Mureşan 1995, 279; Ciugudean, Dragotă 2002, 61, Fig. 165. 198 Ciugudean, Dragotă 2002, 61, Fig. 164.

- 197 -

(Kom. Vas)199, Gerendás (Kom. Békés)200, Hodoni–Pocioroane201, Hunedoara–Dealul cu comori 202, Malé Kosihy (Slovakia)203, Szabolcs204, Szombathely–Szent Márton templom (Kom. Vas)205, Pâclişa–La Izvoare 206 and Šindolka–M. 75207.

At Modoveneşti, in the grave M. XXVIII, the skeleton of a child had Stephen I denars around the neck, provided with two or three perforations and associated with perforated coins of Peter and Andrew I208.

Monetary issues of King Peter (1038-1041; 1044-1046) have been recovered from M. 67 (pl. 36/2), M. 93 (pl. 43/3) and M. 152 (pl. 62/5). The pieces have the legend † PETRVS REX on the obverse, and † PANNONIA on the reverse, being included in the Kovács H6 type.

Monetary issues of King Aba Samuel (1041-1044) appeared in M 216 (pl. 82/1) and M 217 (pl. 82/1), one placed into the mouth and another near the skull209. They have analogies in the cemeteries from Alba Iulia-Staţia de Salvare210 şi Moldoveneşti211.

Similar specimens were found at Biharkeresztes–Ártánd–Nagyfarkasdomb212, Bjelo Brdo–Venice Street (Croatia)213, Bögöt (Kom. Vas)214, Csanytelek–Dilitor215, Dăbâca216, Ellend–Nagygödör217, Gerendás 199 Kiss 2000, 9 sq. 200 Hampel 1905, 856, Pl. 510/10, obverse † STEPHANVS REX, reverse † REGIA CIVITAS. 201 Bejan, Moga 1979, 159, 165, Fig. 5/a; Draşovean et alii 1996, 36, M. 2/1959 and M. 4/1960. 202 Roska 1913, 174 sqq, 177. M. XXIII, M. XXIV, M. XXIX, M. XXXIX; Kolníková 1967, 236, no. 257; Velter 2002, 416 sq. 203 Hanuliak 1994, 120, 138, Pl. XVI/D–M. 79, Pl. XCVII/D–M. 532, XCVIII/M. 538 (third horizon). 204 Kovács 1994, 20 sqq, Fig. 4/M. 15, M. 19, type H 1 and H 1a. 205 Kiss 2000, 248, T. 80: 27/1. 206 Ciugudean, Dragotă 2001a, 176; Ciugudean, Dragotă 2001b, 272, Pl. 4/2a-b; Ciugudean, Dragotă 2002, 61, Fig. 163. 207 Fusek 1998, 74, Fig. 3. 208 Kolníková 1967, 236, no. 257; Bakó 1969, 338; Velter 2002, 432 sq, no. CLXXX/3; Pap 2002, 109. 209 CNH, I, nr. 10. 210 Blăjan, Staicovici, Botezatu 1993, 281, nota 5, M. 280. 211 Roska 1914, 131; Sabău 1958, 290, nr. 25. 212 Mesterházy 1990, 50. 213 Brunšmid 1904, 34, 66, Fig. 1/1. M. 141, obverse † PETRVS REX, reverse PANNONIA; d=1,6 cm. 214 Kiss 2000, 9 sq. 215 Széll 1941, 263. 216 Velter 1988, 270, no. 11; Velter 2002, 344, 398, no. XX/122. 217 Giesler 1981, 68, Pl. 38.

- 198 -

(Kom. Békés)218, Hunedoara–Dealul cu comori219, Moldoveneşti220, Pâclişa–La Izvoare221 and Vladimirescu222. The monetary issues of Peter I are also present in the treasures found at Lancrăm (Alba County)223 and Slimnic (Sibiu County)224.

Three monetary issues of Andrew I have been discovered in M. 59 (pl. 33/1), M. 70 (pl. 36/1), M. 137 (pl. 53/5), M. 138 (pl. 52/1), M. 144 (pl. 54/1), M. 200 (pl. 78/3), M. 225 (pl. 83/2) şi M. 231 (pl. 84/2). Another Andrew I denary appeared near the right shoulder of the deceased, in M. 137, while the skeleton buried in M. 138 had an Andrew I denar into the mouth.

These pieces belong to the Kovács H8 type. They have the legend † REX ANDREAS on the obverse, framed by two circular rows of pearls, one near the edge of the coin, the other towards its central area. On the central area is a cross whose vertical arm usually corresponds to the cross that parts the legend. Sometimes the obverse is so well minted that it can be seen on the reverse. The reverse, usually badly centred, bears the legend † REGIA CIVITAS.

Other Kovács H8 denars can be mentioned in M. 282 at Alba Iulia–Staţia de Salvare, one placed on the left side of the deceased’s mandible and the other near the pelvis225. The cemetery from Alba Iulia–Strada Vânătorilor have monetary issues of Andrew I found in M. 12, M. 114, M. 121, M. 152, M. 155, M. 182, M. 205 and M. 208226.

The Kovács H8 type is well represented in M. 107, M. 113 and M. 153 from the Bjelo Brdo–Venice Street227. Similar denars are also known as casual

218 Hampel 1905, 856, Pl. 510/11; Váňa 1954, Pl. VIII/14, obverse † PETRVS REX, reverse † PANNONIA. 219 Roska 1914, 137. M. XXVIII. 220 Roska 1914, 137. M. XXVIII; Kolníková 1967, 236, no. 260; Bakó 1969, 338; Velter 2002, 347, no. XL/202. 221 Dragotă et alii 2002b, 229; Ciugudean, Dragotă 2002, 61, Fig. 166, obverse † PETRVS REX, reverse PANNONIA; d=1,7 cm, G=0,50, inv. no. 10655. 222 Velter 1988, 273, no. 32; Velter 2002, 341, no. III/42. 223 Sabău 1958, 289, no. 20; Velter 1988, 270, no. 171/23; Velter 2002, 346 sq, no. XXXIV/179; Pap 2002a, 97. Only one piece of this treasure is preserved. 224 Sabău 1958, 294, no. 45; Pap 2002, 152. Some Andrew I denars also appear. 225 Blăjan et alii 1993, 281, note 5, Fig. 3/11-12. 226 Blăjan et alii 1993, 274 sqq, Fig. 2/2, 4, 5, 11, Fig. 3/5-7; Pap 2002, 22. The pieces appeared near the cranial vault or near the neck, on the right side of the mandible, inside the deceased’s mouth, on the abdomen and near the pelvis. 227 Brunšmid 1904, 61 sq, 69, Fig. 1/2-3. Fragmentary denars have been found near the right hand of the deceased in M.107 and under the skull in M. 113. Another denar (d=1,7cm) has been discovered near the right forearm of the deceased in M. 153.

- 199 -

discoveries, in cemeteries or collections like Alba Iulia–The Anton Triest Collection228, Biharkeresztes–Ártánd–Nagyfarkasdomb229, Bögöt (Kom. Vas)230, Čakajovce (Slovakia)231, Csanytelek–Dilitor232, Ellend–Nagygödör233, Ellend–Szilfa234, Hunedoara–Dealul cu comori235, Hurbanovo–Bohatá (Slovakia)236, Moldoveneşti237, Pécs–Vasas238, Pâclişa–La Izvoare239, Sorokpolány–Berekaljai, Kápolnai út (Kom. Vas)240 and Szabolcs241. Two Kovács H8 denars have been found in M. 165 from the cemetery at Bjelo Brdo–Venice Street, near the right hand of the deceased242.

A Bela I (1048-1060) denar has been found in M. 141 (grave of a child), near the mouth of the deceased (pl. 54/3). The coin has the legend † BELA REX on the obverse, while the writing on the reverse could not be read.

Monetary issues of Bela I are known from cemeteries like Alba Iulia–Strada Vânătorilor243, Bjelo Brdo–Venice Street244, Hunedoara–Dealul cu comori245,Malé Kosihy (Slovakia)246, Moldoveneşti247, Vladimirescu248, Šindolka–M. 242249 and Svinjarevac250.

228 Mureşan 1995, 279; Ciugudean, Dragotă 2002, 62, Fig. 169. 229 Mesterházy 1990, 50 sqq. 230 Kiss 2000, 9 sq. 231 Rejholcová 1995, 6, 8, 12 sq. 232 Széll 1941, 262 sq. 233 Giesler 1981, 68, Pl. 38. 234 Giesler 1981, 75 sqq, Pl. 41. 235 Roska 1913, 176, M. XXXI. 236 Rejholcová 1976, 199, Pl. V/31, VI/2, 14. 237 Roska 1914, 137 sq, M. XXXIV, M. XXXV and M. XXXVIII; Kolníková 1967, 236, no. 260; Bakó 1969, 338 sq. 238 Giesler 1981, 80 sq, Pl. 44. 239 Ciugudean, Dragotă 2001a, 176; Ciugudean, Dragotă 2001b, 276, Pl. 4/3a-b; Dragotă et alii 2002b, 229; Ciugudean, Dragotă 2002, 62, Fig. 167–168, type H8 and H9. 240 Kiss 2000, 153, 156, T. 61: 22/8, T. 62: 45/1. 241 Kovács 1994, 69, Fig. 20/M. 320, type H8. 242 Brunšmid 1904, 61 sq, 69, Fig. 1/2-5; Kolníková 1967, 237, no. 263. 243 Blăjan et alii 1993, 276, Fig. 2/10, 3/2. 244 Brunšmid 1904, 34, 61, 74, Fig. 1/6. The coin (d=1,5 cm) was discovered in M. 199 (Koje Bojanica’s courtyard), on the right side of the skeleton, near the hip; obverse † BELA REX, reverse † PANNONIA. 245 Roska 1913, 171; Sabău 1958, 289, no. 17; Velter 2002, 416 sq. 246 Hanuliak 1994, 107, 124, M. 147. 247 Bakó 1969, 340; Velter 1988, 270, no. 18. 248 Velter 1988, 273, no. 32. 249 Fusek 1998, 74, Fig. 5. 250 Brunšmid 1904, 89, Fig. 40/1; Kolníková 1967, 237, no. 266, M. 21, obverse † BELA REX, reverse PANNONIA, D = 1.4 cm.

- 200 -

A denar issued by Solomon (1063-1074) has been also discovered in the grave M. 105 (pl. 45/3) from Brânduşei Street cemetery, on the left side of the deceased’s pelvis and another similar piece come from M. 207. The Solomon denars have been discovered at Alba Iulia–Strada Vânătorilor251, Alba Iulia–The Anton Triest Collection252, Ártánd253, Hunedoara–Dealul cu comori254, Male Kosihy255, Moldoveneşti256 and Sorokpolány–Berekaljai, Kápolnai út (Kom. Vas)257.

According to our observations the denars issued by Stephen I appear associated with coins of Peter I (M. 93) or Andrew I (M. 137, M. 225). As concerning other artefacts, it was noted that the form 29 appear associated only with the issues of Andrew I (M. 200, M. 231). The rings of Giesler 25 type are associated with coins of Stephen I and Peter I. The forms 1b and 27, together with the necklaces made of wire with circular cross-section and the lock rings with S-shaped end are associated with coins issued by Stephen I. The Giesler 3 and 30, as well as knifes and lock rings with S-shaped end have been found together with coins of Stephen I and Andrew I. The monetary issues of Bela I and Solomon are associated only with lock rings with S-shaped end.

In three situations, perforated coins issued by Stephen I, Peter I and Aba Samuel appeared (M. 93, M.217, M. 225). Pottery The funerary inventory of the Brânduşei Street cemetery includes jars of small dimension, often fragmentary: M. 9 (pl. 17/1), M. 12 (pl. 17/3), M. 13 (pl. 17/2), M. 14 (pl. 18/1), M. 15 (pl. 18/1), M. 16 (pl. 18/4), M. 26, M. 28 (pl. 23/2), M. 29 (pl. 23/1), M. 46 (pl. 28/1), M. 47, M. 107 (pl. 45/1), M. 155 (pl. 63/14), M. 157 (pl. 64/1) and M. 189 (pl. 76/1). Their medium to poor state of preservation is a consequence of the acid soil that caused the exfoliation or the almost complete disintegration of the vessels. The pottery from the cemetery is greyish-black or orange, with semi-fine fabric. It is manufactured of a homogeneous ceramic paste, containing small-grained sand, using the potter’s wheel. Most of the offering vessels are made with the semi-rapid potter’s wheel. The jar found in M. 107 is an exception,

251 Blăjan et alii 1993, 274 sq, 276 sq, Fig. 2/1, 6, 8; 3/4, 9. 252 Mureşan 1995, 279; Ciugudean, Dragotă 2002, 62, Fig. 170. 253 Mesterházy 1990, 50-57. 254 Kővári 1911, 313; Roska 1913, 171, M. IV; Velter 2002, 416 sq. 255 Hanuliak 1994, 124, 135, Pl. XXXII/D-1, LXXX/B-1. 256 Bakó 1969, 340; Velter 1988, 270, no. 18; Velter 2002, 432 sq. 257 Kiss 2000, 172-182, T. 69: 201/2, T. 72: 255/1, 261/1, 264/1, 286/1.

- 201 -

because it was made with the fast potter’s wheel and decorated with horizontal superposed incisions. The decorations on the pottery consist of incised lines or stripes, horizontally superposed. Potter marks are also present on the bottom of some vases, covering the central part or the entire area as positive excisions. After a systematic analysis, it is obvious that the position of the offering vessels in the graves is rather precise. There is always only one offering vessel in the grave, appearing in three distinct anatomic areas, as follows:

● on the right side of the cranial vault (M. 9, M. 12, M. 14, M. 29 and M. 55)

● near the pelvis (M. 26, M. 28 and M. 47) ● near the lower limbs: ● near the left femur (M. 13, M. 15 and M.

16) ● near the tibia (M. 46) ● on the bones of the right calf (M. 107) ● near the right shank (M. 155) ● between shanks (M. 157) ● between femurs (M. 189).

These observations are quite accurately confirmed by previous investigations in another perimeter of the Brânduşei Street cemetery258. The funerary habit of placing offering vessels in the graves might have been preserved until the end of the 10th century. These offering vessels, discovered in certain graves and probably used for liquids, were the subject of some intense debates. The custom which required the presence of these vessels in graves might be a pagan tradition, but it should be noted that a similar funerary habit characterises other cemeteries from Romania, possibly having some Christian valences259. From a typological point of view, as well as concerning the decorative repertoire, the pottery found in Brânduşei Street cemetery has good analogies in graves from Alba Iulia–Staţia de Salvare. However, the funerary habits identified at Alba Iulia–Staţia de Salvare260 and Orăştie–Dealul Pemilor X2261 show some differences, as most of the ceramic vases were placed near the cranial vault in these cemeteries. Knives

258 Drâmbărean et alii 1998b, 188 sq. 259 Zugravu 1997, 499 sq. 260 Heitel 1995, 418; Ciugudean 1996, 9. 261 Pinter et alii 2004.

- 202 -

Complete or fragmentary knives have been discovered in M. 6 (pl. 16/1), M. 7 (16/1), M. 17262, M. 66 (pl. 36/1), M. 124 (pl. 49/1) şi M. 137 (pl. 53/1), M. 155 (pl. 63/1-4, 6, 8-9) and M. 181 (pl. 72/1-2). Most of them have been placed near the lower limbs (M. 7, M. 124 and M. 137). The knives appeared both in 10th and 11th century graves. Analogies for the pieces found in Brânduşei Street cemetery are known from Alba Iulia–Staţia de Salvare263, Alba Iulia–Izvorul Împăratului264, Alba Iulia–Spitalul Veterinar265 and Bladiana–În Vii266. Similar knives are also present in sites belonging to the Blandiana A cultural group, more precisely in the eponymous cemetery267, as well as at Sebeş268. The presence of the knives in 11th century graves is confirmed by the finds from the cemeteries at Moldoveneşti269 and Pâclişa–La Izvoare270.

Flints and flint steels

The flint frequently appears in graves, associated with the flint steel

and a knife. For example, the deceased buried in M. 6 from Brânduşei Street cemetery in Alba Iulia had a flint steel, a piece of flint and a knife in his right hand (pl. 16/1-3)271. A flint steel has been discovered in M. 128 (pl. 50/6), on the right side of the deceased’s pelvis. A flint, a rectangular piece of slate (probably used as a whetstone), a circular iron ring and a sharpened iron spike have been also discovered in M. 128. A similar association of a slate, a flint and two knives placed on the left side of the deceased’s pelvis is known from the first horizon at Male Kosihy, dated to the 10th century272.

262 Drâmbărean et alii 1998a, 3 sq; Drâmbărean et alii 1998b, 188, pl. V/c-d, pl. VI/c. 263 Ciugudean 1996, 10, 15, Fig. 82, 87, 91; Ciugudean, Dragotă 2002, 40, 46, Fig. 66, 69. 264 Blăjan 2002, 33. 265 New discovery, preserved in the collections of MNUAI (inv. no. 7660). 266 Horedt 1966, 282 sq, Fig. 23/8, 21. 267 Aldea, Ciugudean 1981, 148, Fig. 2/8, 3/8; Anghel, Ciugudean 1987, 188, Fig. 6/3. 268 Simina 2001, 5; Ciugudean, Dragotă 2002, 32, Fig. 32. 269 Roska 1914, 143, Fig. 8/9. The knife blade from M.XXIII was found near the left shoulder of the deceased, associated with a Stephen I denar, while in M. LV the blade appeared near the left cheek, associated with a Ladislau I denar. 270 Dragotă et alii 2002b, 229; Dragotă et alii 2002a, 68, Pl. 6/4. 271 Drâmbărean et alii 1998a, 3 sq; Drâmbărean et alii 1998b, 188, Pl. VI/b, d, Pl. X. 272 Hanuliak 1994, 119, Pl. IX/ C–1-4.

- 203 -

Flint pieces and similar knives have been previously discovered in other cemeteries at Alba Iulia–Staţia de Salvare273, Alba Iulia–Izvorul Împăratului 274, Blandiana–În Vii275, Cluj Napoca–Strada Zápolya276, Deva-Micro 15 277, Gîmbaş–Măguricea 278 and Vukovar–Lijeva bara279.

3. CHRONOLOGICAL DELIMITATION

As mentioned in the previous pages, this cemetery is characterised by several elements which also appeared in other partially contemporaneous horizons from the inner Carpathian region. These elements offer a higher degree of certitude for the proposed chronological delimitation.

From this point of view, two phases can be identified: the first one (Alba Iulia–Brânduşei Street) covering the 10th century and the second phase corresponding to the 11th century. Quite recently, we have suggested the existence of the Alba Iulia cultural horizon, having three distinct phases280.

Very probably, the inhumation started in the 10th century in Alba Iulia – Brânduşei Street cemetery and ceased towards the end of the 11th century, more precisely during its last third281. A partial contemporaneity with the second phase from Alba Iulia - Staţia de Salvare, Alba Iulia-Strada Vânătorilor, Alba Iulia-Staţia de Retransmisie Orange and Pâclişa-La Izvoare282 may be accepted.

The archaeological discoveries from Alba Iulia are important for underlining and explaining certain aspects which are less clearly presented by the contemporaneous written sources. As previously known, the town and the chieftain Geula/Gyula/Jula are mentioned by Gesta Hungarorum of Anonymus283, Chronicon Hungaricum of Simon de Keza284, Chronicon Pictum

273 Ciugudean 1996, 15 sq, Fig. 88, 90, 103; Ciugudean, Dragotă 2002, 46, fig. 98. 274 Blăjan 2002, 33. 275 Horedt 1966, 282, Fig. 23/7. 276 Kovács 1942, 92 sqq, Pl. II/9-9a, 13; László 1942, 580. 277 Horedt 1986, 84 sq, Fig. 39; Pinter 1994, 239, Pl.4; Pinter 1994, 9, Pl. 4; Ciugudean, Dragotă 2002, 52, Fig. 125. 278 Hampel 1905, 532, Pl. 371/15. 279 Vinski 1959, 102. 280 Dragotă 2006. 281 A later dating, in the 12th century, cannot be sustained because the lock-rings with S-shaped end and longitudinal grooves are missing from the funerary inventories. 282Dragotă 2005, 157-169. 283 Anonymus, Gesta Hungarorum, Bucureşti, 1934, 46, 96; Anonymus Notarius, Gesta Hungarorum, Editura Mentor, Bucureşti, 2001, cap. XXVII, 48, 105. 284 Simonis de Keza, Chronicon Hungaricum, after G. Popa–Lisseanu, Tipografia Bucovina, Bucureşti, 1935, 39, 88, Cap. I/7.

- 204 -

Vindobonense285, Chronicon Posoniense286, Chronicon Monacense287 and Chronicon Henrici de Mügeln288. The Christianisation of Gylas (Gyla, Gyla) at Constantinople, his familial connections, the exact location of the diocese of Hierotheus, the dating of the Rotunda from Alba Iulia, the existence of a “principality of Bălgrad” and many other controversial aspects occupied a considerable space in the scientific literature. These inter-connected problems have been discussed by Kurt Horedt289, Ştefan Pascu290, Gyula Kristó291, Mircea Rusu292, R. R. Heitel293, Alexandru Madgearu294 and Ana - Maria Velter295 .

In our opinion, certain political and religious events of the 10th century generated an obvious diversification of the funerary practices at Alba Iulia. At about 300 m from the south-western side of the investigated cemetery, another burial plot was in use at Izvorul Împăratului, having a similar chronology. Perhaps, the latter cemetery was used by a local community, partially Christianised and related to the intensely disputed Hierotheus episode. This community might have preserved some elements of the pagan ritual during the early phase. Nevertheless, a comprehensive publication of the archaeological investigations by Mihai Blăjan will bring new information concerning the history of Transylvania.

A terminus post quem for the upper chronological limit of the cemetery is provided by the numismatic material, which gives a dating before the last third of the 11th century, when the later Bjelo Brdo II phase begins.

A religious practice, or perhaps a cultural interference, can be noted in some graves with pseudo-cist, or in the habit of bordering the pit with limestone fragments and bricks. The graves dated to the 10th–11th century are clear evidence for these practices and are not offering another interpretation.

The remains of eggshells represent the single animal offering placed into the graves from Brânduşei Street cemetery. On the contrary, the Bulgarians, Magyars and other migratory populations used to place funerary offerings consisting of horses, pigs, sheep or goats and eggs.

285 Chronicon Pictum Vindobonense, XV, 21; Rusu 1979, 59; Rusu 1982, 379. 286 Rusu 1979, 59; Rusu 1982, 379. 287 Pascu 1972, 67 sq. 288 Pascu 1972, 68; Rusu 1979, 59; Rusu 1982, 379. 289 Horedt 1954, 504. 290 Pascu 1972, 72; Pascu 1981, 14-18. 291 Kristó 1998, 83; Kristó 2004, 98-129. 292 Rusu 1978b, 167 sq; Rusu 1979, 59; Rusu 1982, 372. 293 Heitel 1975, 349; Heitel 1983, 102 sq. 294 Madgearu 1994, 154; Madgearu 2005, 94 sqq. 295 Velter 2002, 80 sq.

- 205 -

The analysis of funerary inventory underlines some influences coming from other cultural environments. The number of artefacts specific to the old Magyar milieu is small, for example the upper part of the double heart-shaped pendant and the pieces of type Giesler 10 and 3. The circular appliqué decorated with a cross, found near the grave M. 59, the type Giesler 34 or the decorated onion-shaped studs (M. 204) have analogies in the Pecheneg environment. Therefore, the simple or intertwined finger rings, the lock-rings with S-shaped end, the beads and the Arpadian denars are the typical artefacts, commonly encountered in the 11th century cemeteries.

At the same time, a quite clear separation of the cemeteries can be observed, in relationship with the Rotunda. The deceased belonging to the local or Byzantine communities were buried on the south-western axis, while the north-western area was initially used by the western and southern Slavs and afterwards by Magyar and Pecheneg communities.

All other discoveries from Dealul Furcilor, Staţia de Retransmisie Orange, Platoul Pionierilor or the former Roman baths, including those already mentioned, indicate that the Rotunda have a central position.

Although Staţia de Salvare cemetery seems to be completely investigated, less than half of the burials from Brânduşei Street cemetery have been identified and excavated. Some graves will be investigated through preventive archaeological research, but many others are now on private properties, which make their excavation quite difficult in the near future.

Nevertheless, the publication of the cemeteries dating from the turn of the first Christian millennium remains a major scope of the Transylvanian archaeology, aiming to provide a coherent and nuanced image of this period. 4. LIST OF ANNEXES ANNEX 1. List of cemeteries and isolated inhumation graves of Sântana de

Mureş–Cerneahov type from Transylvania: ANNEX 2. Catalogue of the settlements and inhumation cemeteries from Alba

Iulia (9th–11th centuries). ANNEX 3. Chronological distribution of the graves from the cemetery. ANNEX 4. Distribution of the graves dated to the 10th–11th centuries,

according to the position of the forearms.

A. – place name; B. – geographic and topographic position of the site; C. – character and author (authors) of research; D. – discovered structures; E. - artefacts; F. - bibliography.

- 206 -

ANNEX 5. Statistic distribution of the graves dated to the 10th–11th centuries, taking into consideration the presence of funerary inventory.

ANNEX 6. Frequency of the main types of artefacts in the cemetery of the 10th–11th centuries.

ANNEX 7. Deposition of ceramic vessels in the graves according to the three main parts of the skeleton.

ANNEX 8. Deposition of ceramic vessels in the burial pit. ANNEX 9. Distribution of Arpadian denars from the cemetery, by issuers. 5. LIST OF ILLUSTRATIONS Pl. 1. Cemeteries of Transylvania (sec. 9th – 11th): 1. Alba Iulia, 2. Blandiana,

3. Ciumbrud, 4. Cluj Napoca, 5. Deva, 6. Gîmbaş, 7. Hunedoara, 8. Lopadea Nouă, 9. Moldoveneşti, 10. Orăştie, 11. Sebeş, 12. Simeria.

Pl. 2. Alba Iulia. Early medieval cemeteries. Pl. 3. Alba Iulia – Str. Brânduşei. The general plan of the excavations.

graves of the 10th–11th centuries, ▪ graves of the 4th century. Pl. 4. Map of the funerary discoveries from Transylvania (4th–early 5th

centuries). Pl. 5. Alba Iulia discoveries from the 4th–early 5th centuries (settlements,

graves). Pl. 6. Distribution of ceramic vessels () in the cemetery (10th century). Pl. 7. Distribution of Arpadian coins () in the cemetery. Pl. 8-13. Graves of the 4th century and their funerary inventory. Pl. 14. Plan of the rescue excavations from 1997. Pl. 20-21. Plans of the rescue excavations from 1999. Pl. 29. Plan of the rescue excavations from 2001. Pl. 32. Plan of the rescue excavations from 2004. Pl. 41-42. Plans of the rescue excavations from 2005. Pl. 56-59. Plans of the rescue excavations from 2006. Pl. 75. Plan of the rescue excavations from 2007. Pl. 81. Plan of the rescue excavations from 2008 Pl. 15-19, 22-28, 30-31, 33-40, 43-55, 60-74, 76-80, 82-84. Graves of the

10th–11th centuries and their funerary inventory.

Necropola medieval timpurie de la Alba Iulia-Str. Brânduşei. Cercetările arheologice din anii...

Documents

Transcript of Necropola medieval timpurie de la Alba Iulia-Str. Brânduşei. Cercetările arheologice din anii...