Domeniul Silvicultură TEZĂ DE DOCTORAT ... - UASM

Domeniul Silvicultură

TEZĂ DE DOCTORAT

ECONOMIA PRODUSELOR FORESTIERE NELEMNOASE

DIN REPUBLICA MOLDOVA

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:

Prof. univ. dr. ing. Laura BOURIAUD

DOCTORAND:

Ing. Novac Gheorghe

Suceava, 2021

Universitatea

Ştefan cel Mare

din Suceava

Facultatea de

Silvicultură

3

CUPRINS MULȚUMIRI .......................................................................................................................... 5

REZUMAT .............................................................................................................................. 6

ABSTRACT ............................................................................................................................. 8

1. INTRODUCERE ............................................................................................................... 10

2. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE LUCRĂRII ...................................................................... 13 2.1 Scopul cercetării ....................................................................................................................13 2.2 Obiectivele cercetării ............................................................................................................14

3. STADIUL CUNOȘTINȚELOR ....................................................................................... 15 3.1 Definirea și clasificarea produselor forestiere nelemnoase (PFNL) ...............................15

3.1 Valoarea medicinală ..................................................................................................... 18 3.1.2 Valoarea meliferă ....................................................................................................... 23 3.1.3 Valoarea alimentară .................................................................................................... 31 3.1.3.1 Fructele de pădure ................................................................................................... 34 3.1.3.2 Ciupercile comestibile ............................................................................................. 37 3.1.3.3 Seva arborilor .......................................................................................................... 39 3.1.3.4 Carnea de animale și păsări sălbatice ...................................................................... 43 3.1.4 Valoarea decorativă .................................................................................................... 43 3.1.5 Valoarea furajeră ........................................................................................................ 46 3.1.6 Valoarea economică a PFNL ...................................................................................... 48

3.2 Procedee și tehnologii aplicabile la valorificarea PFNL ...................................................57 3.2.1 Organizarea recoltării ................................................................................................. 57 3.2.2 Achiziționarea ............................................................................................................. 64 3.2.3 Condiționarea ............................................................................................................. 65 3.2.4 Ambalarea ................................................................................................................... 66 3.2.5 Depozitarea ................................................................................................................. 67 3.2.6 Conservarea ................................................................................................................ 68 3.2.7 Prelucrarea și produsele finite .................................................................................... 70 3.2.8 Manipularea și transportarea ...................................................................................... 73

3.3 Reglementarea și protecția sectorului PFNL .....................................................................73

4. MATERIAL ȘI METODE DE CERCETARE ............................................................... 85 4.1 Etapele cercetării ...................................................................................................................85 4.2 Schema activității de cercetare ............................................................................................85

4.3 Metode și tehnici de cercetare..............................................................................................86 4.3.1 Metode și tehnici folosite la inventarierea și sistematizarea PFNL............................ 87 4.3.2 Metode și tehnici folosite la elaborarea chestionarului și realizarea anchetei ............ 89 4.3.3 Metode și tehnici folosite la stabilirea eficienței sectorului PFNL ............................ 92

5. LOCALIZAREA CERCETĂRILOR ............................................................................ 105 5.1 Cadrul natural al Republicii Moldova ............................................................................ 105 5.2 Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova ...................................... 107 5.3 Cadrul socio-demografic ................................................................................................... 109

4

5.3.1 Numărul și densitatea populației .............................................................................. 110 5.3.2 Dinamica populației .................................................................................................. 111

5.4 Cadrul socio-economic ....................................................................................................... 113 5.4.1 Forța de muncă ......................................................................................................... 113 5.4.2 Structura veniturilor și a cheltuielilor ....................................................................... 114 5.4.3 Caracterul consumului alimentar .............................................................................. 117

6. REZULTATELE ANALIZEI SECTORULUI PFNL DIN R. MOLDOVA .............. 119 6.1 Retrospectiva sectorului PFNL și a cadrului instituțional forestier ............................ 119

6.1.1 Sectorul fructelor de pădure ..................................................................................... 119 6.1.2 Sectorul plantelor medicinale ................................................................................... 121 6.1.3 Sectorul pomilor de Crăciun ..................................................................................... 123 6.1.4 Sectorul produselor apicole ...................................................................................... 123 6.1.5 Sectorul melcilor comestibili .................................................................................... 124 6.1.6 Sectorul piscicol ....................................................................................................... 125 6.1.7 Sectorul cinegetic ..................................................................................................... 125 6.1.8 Cadrul instituțional forestier ..................................................................................... 127 6.1.9 Discuții privind retrospectiva sectorului PFNL și a cadrului instituțional forestier . 130

6.2 Inventarierea și sistematizarea PFNL de origine vegetală............................................ 131 6.2.1 Flora meliferă ........................................................................................................... 131 6.2.2 Flora medicinală ....................................................................................................... 134 6.2.3 Flora comestibilă ...................................................................................................... 138 6.2.4 Flora decorativă ........................................................................................................ 142 6.2.5 Flora furajeră ............................................................................................................ 145 6.2.6 Discuții privind inventarierea și sistematizarea PFNL de origine vegetală ............... 150

6.3 Analiza modului de organizare a colectării și procesării PFNL .................................. 152 6.3.1 Fructele și pomușoarele de pădure ........................................................................... 153 6.3.2 Culturile nucifere ...................................................................................................... 156 6.3.3 Plantele medicinale ................................................................................................... 157 6.3.4 Ciupercile comestibile .............................................................................................. 160 6.3.5 Produsele melifere .................................................................................................... 163 6.3.6 Fauna cinegetică și piscicultura ................................................................................ 164 6.3.7 Productivitatea muncii în sectorul PFNL ................................................................. 165 6.3.8 Discuții privind organizarea colectării și procesării PFNL ...................................... 171

6.4 Analiza eficienței economice a sectorului PFNL ............................................................ 172 6.4.1 Performanța culegătorilor PFNL în funcție de particularitățile sociale .................... 172 6.4.2 Performanța culegătorilor PFNL în funcție de motivație și percepție ...................... 177 6.4.3 Semnificația culesului și a unor PFNL pentru populația rurală................................ 180 6.4.4 Contribuția PFNL la economia locală și la venitul familiei din mediul rural .......... 203 6.4.5 Discuții privind eficiența economică a sectorului PFNL.......................................... 211

7. CONCLUZII, CONTRIBUȚII ORIGINALE ȘI RECOMANDARI ......................... 214 8. LISTA PUBLICAȚIILOR .............................................................................................. 217 9. ANEXE ............................................................................................................................. 218 BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................. 292

5

MULȚUMIRI

Acum, la finalul stagiului doctoral, mă simt profund marcat de sentimente de fericire și

împlinire care provin din mulțumirea profesională și personală a studiilor duse la bun sfârșit.

Pe această cale, doresc să le mulțumesc tuturor acelor oameni minunați care mi-au oferit

consultanță științifică și care au făcut uz din timpul lor liber pentru a-mi oferi sprijin și ajutor.

Cred că acum am prilejul și momentul să fiu recunoscător pentru întregul suport asigurat.

Primele mele gânduri se îndreaptă către doamna prof. univ., dr. ing. LAURA

BOURIAUD. Îmi exprim sincerele mele mulțumiri și sentimente de recunoștință pentru

sprijinul acordat în elaborarea tezei de doctorat, pentru răbdarea, generozitatea, și înțelegerea

Dvs., precum și pentru întreaga contribuție la formarea mea ca cercetător. Vă mulțumesc

pentru faptul că ați acceptat să-mi fiți conducător științific și să împărtășiți din bogata

dumneavoastră experiență, iar fără sprijinul dumneavoastră nu aș fi putut realiza această teză.

Deosebită gratitudine datorez membrilor comisiei de îndrumare: prof. univ., dr. ing.

MARIAN DRĂGOI, prof. univ., dr. ec. CARMEN NĂSTASE, conf. univ., dr. ing. LIVIU

NICHIFOREL pentru timpul prețios acordat, pentru sfaturile științifice valoroase cât și

pentru îndrumarea competentă și permanentă pe parcursul elaborării și realizării acestei teze.

Mulțumesc călduros referenților științifici ai tezei de doctorat, pentru solicitudinea cu

care au analizat lucrarea.

Pe parcursul stagiului doctoral, la formarea mea personală și profesională au contribuit,

de asemenea, o serie de oameni deosebiți: prof. univ., dr. ing. RADU CENUȘĂ, prof. univ., dr.

ing. IONEL POPA m. c., șef lucrări dr. ing. CIPRIAN PALAGHIANU-decan al Facultății de

Silvicultură, cărora le adresez sincere mulțumiri.

Această teză de doctorat nu ar fi fost completă fără ajutorul esențial al dr. hab., conf.

univ. MIHAI MÂRZA, conf. univ. dr. ANATOL RACUL și lect. univ. dr. GHEORGHE

FLORENȚĂ, cărora le mulțumesc pentru timpul și sfaturile științifice prețioase acordate,

adresându-le pe această cale recunoștința mea.

În mod deosebit mulțumesc actualilor mei colegi: drd. COSMIN COȘOFREȚ și drd.

RAMONA SCRIBAN care m-au sprijinit și încurajat în fiecare moment dificil și alături de

care am beneficiat de un cadru ambiental foarte plăcut.

Mulțumiri cordiale dr. hab., conf. univ. CUZA PETRU, conf. univ. dr. GHEORGHE

NICOLAESCU și profesorilor mei din perioada facultății și a cursurilor de master, care mi-

au îndreptat pașii spre domeniul cercetării științifice.

Aduc respectuoase mulțumiri colectivului profesoral de la Colegiul ,,Vasile Lovinescu”

din Fălticeni, în mod deosebit dirigintei GEORGETA GRIGORIU pentru atenția și

îndrumarea acordată pe perioada studiilor.

Mulțumesc tuturor învățătorilor de la școala medie generală din satul Vălcineț, cu o

deosebită plăcere doamnei PARASCOVIA MUNTEANU pentru sfaturile acordate.

Mulțumesc conducerii și colegilor din cadrul Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice

din Moldova, și a entităților silvice, pentru sprijinul acordat și bunăvoința de care au dat dovadă.

De asemenea, mulțumirile mele se îndreaptă către MINISTERUL EDUCAȚIEI din

România pentru bursa acordată pe parcursul studiilor de doctorat.

Mulțumesc tatălui meu TUDOR pentru întregul ajutor acordat de-a lungul timpului. Din

păcate mama mea ELENA nu mai este printre noi, dar cu siguranță mă privește de acolo de

sus, fiind mândră și bucuroasă pentru mine.

Cu deosebită recunoștință și dragoste, dedic această teză soției TATIANA și feciorilor

mei (MĂDĂLIN, IONEL, MARCU), care au fost alături de mine, m-au înconjurat cu

afecțiunea și răbdarea lor și care m-au sprijinit în această perioadă.

Vă mulțumesc! Drd. Gheorghe Novac

6

REZUMAT

Teza de doctorat ,,Economia produselor forestiere nelemnoase din Republica

Moldova” prezintă activitatea desfășurată și rezultatele obținute ca doctorand al Școlii

Doctorale de Științe Aplicate și Inginerești din cadrul Facultății de Silvicultură a Universității

Ștefan cel Mare din Suceava, România. Lucrarea reprezintă o incursiune în sectorul produselor

forestiere nelemnoase (PFNL) din Republica Moldova. Rezultatele prezentate în acest studiu

au fost aprobate și publicate în diferite reviste de specialitate naționale și internaționale, de

asemenea au fost susținute la diverse conferințe, sesiuni și simpozioane științifice.

Motivația realizării tezei de doctorat o constituie relevarea importanței științifice și

practice a produselor forestiere nelemnoase pentru comunitățile rurale și întreaga ramură

silvică. Alegerea temei de cercetare poate fi justificată și prin interesul din ce în ce mai ridicat

față de PFNL, la nivel național și internațional. Principalele subiecte ale tezei de doctorat au

reprezentat: definirea și clasificarea PFNL, inventarierea și sistematizarea PFNL, procedeele și

tehnologiile aplicabile la valorificarea PFNL, retrospectiva, reglementarea, protecția și eficiența

economică a sectorului PFNL, evaluarea performanței culegătorilor de PFNL.

Scopul cercetării constă în stabilirea contribuției PFNL la venitul gospodăriilor din

mediul rural și identificarea factorilor care determină performanță culegătorilor PFNL.

În teza de doctorat, ne-am propus integrarea într-o abordare interdisciplinară a două

probleme majore de cercetare, și anume:

- Sistematizarea conceptelor și datelor referitoare la PFNL;

- Fundamentarea aplicativă a unor indicatori economici de performanță și a unor criterii

de optimizare a tehnicilor de culegere/colectare.

Semnificația teoretică a cercetării rezidă în abordarea biometrică în elaborarea

metodologiei de evaluare a eșantionului reprezentativ pentru culegătorii de produse forestiere

nelemnoase și criteriile de productivitate, eficiență economică și performanță a utilizării, care

sunt fundamentate pe metode neparametrice. Teza de doctorat are un caracter aplicativ prin

definirea unor indicatori economici, ce rezultă prin metoda programării liniare și a analizei

dispersionale. Valoarea aplicativă a lucrării se concretizează în recomandările practice de

optimizare a tehnicilor de culegere și procesare a produselor forestiere nelemnoase. Importanța

tezei de doctorat rezultă din abordarea unei teme de cercetare de mare actualitate la nivel

mondial și anume, impactul produselor forestiere nelemnoase asupra modului de viață al

populației rurale. Studierea resurselor ecosistemelor forestiere este una de perspectivă în

cercetările științifice. Concluziile finale ale acestei lucrări deschid noi direcții de cercetare, iar

rezultatul se dorește a fi o completare și un ghid în literatura din domeniu. În condițiile actuale,

cercetarea produselor forestiere nelemnoase sub aspectul evidenței resurselor, optimizării

recoltării, asigurării reproducerii acestora, impactului asupra populației sunt aspecte de

cercetare actuale.

Obiectivele cercetării întreprinse derivă din cele două direcții de cercetare, definite în

scopul cercetării, subsumându-se, în același timp, temei generale a tezei de doctorat.

Obiectivele urmărite în cadrul cercetării au vizat următoarele aspecte:

1. Analiza dinamicii sectorului produselor forestiere nelemnoase din Republica Moldova;

2. Inventarierea și sistematizarea produselor forestiere nelemnoase;

3. Analiza modului de organizare a colectării și procesării PFNL;

4. Evaluarea impactului socioeconomic a PFNL asupra populației rurale;

5. Analiza eficienței sectorului de produse forestiere nelemnoase:

5.1 Analiza experienței în definirea conceptuală a metodologiei de evaluare economică;

5.2 Elaborarea fundamentelor metodologice și aplicarea în practica silvică a metodei de

rating în baza analizei frontierei posibilităților de producție;

5.3 Definirea parametrilor care caracterizează eficiența economică a tehnicilor utilizate în

7

culegerea PFNL și analiza comparativă a performanței produselor evaluate în cadrul studiului;

5.4 Determinarea relațiilor funcționale între performanța culegătorilor și a PFNL;

5.5 Analiza eficienței sectorului prin metoda DEA (analiza frontierei posibilităților de

producție);

5.5.1 Elaborarea unui model nou, mai performant de evaluare a eficienței economice în

utilizarea PFNL prin intermediul utilizării aplicației DEA U.A.S.M.

5.5.2 Analiza corelativă și regresională a indicatorului integrat de performanță a utilizării

produselor forestiere nelemnoase pentru diferite tehnologii și produse în domeniu.

Astfel ,,noul concept de evaluare a ratingului” este fundamentat prin intermediul

metodelor econometrice ce țin de abordarea teoriei funcției distanță, după care va fi validat

printr-un studiu de caz care presupune anchetarea culegătorilor de produse forestiere

nelemnoase. A fost analizată posibilitatea integrării modelului regresional ale indicatorului de

performanță DEA ca suport decizional în optimizarea tehnicilor de utilizare a PFNL.

Prima parte a tezei începe cu o succintă introducere în sectorul PFNL, după care urmează

descrierea scopului și enumerarea obiectivelor. În stadiul cunoștințelor sunt prezentate mai

multe noțiuni ale PFNL, valoarea medicinală, meliferă, alimentară, decorativă, furajeră și

economică. Ulterior este prezentată revista literaturii cu referire la organizarea recoltării,

achiziționării, condiționării, ambalării, depozitării, conservării, prelucrării, manipulării și

transportării PFNL. Urmează reglementarea, protecția PFNL și conceptul metodologic de

evaluare a performanței culegătorilor de PFNL, prin intermediul analizei frontierei

posibilităților de producție (DEA). În următoarea parte a lucrării științifice se prezintă

contribuția originală, în care sunt înserate materialul și metodele de cercetare folosite,

rezultatele obținute cu discuțiile realizate pe baza acestora și concluziile. Ansamblul metodelor

de cercetare care s-au folosit a inclus metode clasice de studiu al dinamicii cadrului instituțional

forestier; inventarierea și sistematizarea speciilor forestiere de origine vegetală, cu diferită

valoare economică, cât și metode pentru stabilirea eficienței sectorului studiat și a culegătorilor

de PFNL. Astfel, în primul studiu realizat Retrospectiva sectorului PFNL și a cadrului

instituțional forestier din R. Moldova s-au colectat și analizat date, care au demonstrat că

ramura silvică a fost într-o permanentă remaniere în funcție de interesele guvernării și o

dinamică a sectorului PFNL datorită preocupării naționale. În al doilea studiu realizat

Inventarierea și sistematizarea produselor forestiere nelemnoase de origine vegetală a fost

prezentat separat conspectul florei forestiere, în funcție de valoarea pentru oameni și animale.

Flora a fost analizată sub aspectul ciclului și formei biologice, fenofaza înfloririi și fructificării,

abundența și organul plantei care prezintă interes. A fost demonstrat că PFNL din Republica

Moldova sunt diversificate și mult mai numeroase, în comparație cu izvoarele literare scrise

până în prezent. Referitor la Organizarea colectării și procesării PFNL s-a descris

particularitățile tehnologice și productivitatea muncii pentru o organizare adecvată în funcție

de mai multe criterii (morfologic, perioada maturării, gradul de perisabilitate, valoarea nutritivă

și energetică). A fost determinat și prezentat numărul de persoane implicate la diferite etape a

procesului tehnologic din sectorul PFNL al Republicii Moldova. În studiul patru al tezei de

doctorat Eficiența economică a sectorului produselor forestiere nelemnoase au fost

prezentate rezultatele aplicării metodei DEA în stabilirea performanței culegătorilor de PFNL,

totodată contribuția acestor produse la economia locală și la venitul familiei din mediul rural.

A fost demonstrat că metoda DEA se poate aplica cu succes și în sectorul PFNL.

Concluziile au fost formulate în funcție de obiectivele stabilite și rezultatele obținute.

Teza de doctorat se încheie cu o bibliografie vastă și numeroasă, care cuprinde manuscrise

actuale și fundamentale din domeniu, iar în anexe este prezentată informație suplimentară.

8

ABSTRACT

The doctoral thesis “Economics of non-wood forest products from the Republic of

Moldova” presents the activity carried out and results obtained as a doctoral student at the

Doctoral School of Applied Sciences and Engineering within the Stefan cel Mare University of

Suceava, Forestry Faculty, Romania. This work represents an incursion into the non-timber

forest products sector (NWFP) in the Republic of Moldova. The results presented in this study

have been approved and published in various national and international journals, and have also

been presented at various scientific conferences, sessions and symposiums.

Motivation for completing the doctoral thesis is to reveal the scientific and practical

importance of non-wood forest products for rural communities and the entire forestry branch.

The choice of research topic can be justified by the growing interest in the NWFP, at national

and international level. The main topics of the doctoral thesis were: definition and classification

of NWFP, inventory and systematization of NWFP, procedures and technologies applicable to

capitalization of NWFP, retrospective, regulation, protection and economic efficiency of the

NWFP sector, evaluation of the performance of NWFP collectors.

The aim of the research is to establish the contribution of PFNL to the income of rural

households and to identify the factors that determine the performance of PFNL collectors.

In the doctoral thesis, we proposed the integration in an interdisciplinary approach of two

major research issues:

- Systematization of concepts and data related to NWFP;

- The applicative substantiation of some economic performance indicators and of some

criteria for optimizing the gathering / collection techniques.

The theoretical significance of the research lies in the biometric approach in developing

the methodology for evaluating the representative sample for non-timber forest collectors and

the criteria of productivity, economic efficiency and use performance, which are based on non-

parametric methods. The doctoral thesis has an applicative character by defining some

economic indicators, which result from the method of linear programming and dispersion

analysis. The applicative value of the paper is materialized in the practical recommendations

for optimizing the techniques of collection and processing of non-wood forest products. The

importance of the doctoral thesis results from the approach of a topical research topic

worldwide, namely, the impact of non-wood forest products on the way of life of the rural

population. The study of forest ecosystem resources is a perspective in scientific research. The

final conclusions of this paper open new directions of research, and the result is intended to be

a supplement and a guide in the literature. In the current conditions, the research of non-wood

forest products in terms of resource records, optimization of harvesting, ensuring their

reproduction, impact on the population are current research aspects. The objectives of the

research undertaken derive from the two research directions, defined for the purpose of the

research, subsuming, at the same time, the general theme of the doctoral thesis.

The objectives pursued in the research focused on the following aspects:

1. Analysis of the dynamics of the non-wood forest products sector in the Republic of Moldova;

2. Inventory and systematization of non-wood forest products;

3. Analysis of the organization of collection and processing of non-wood forest products;

4. Assessment of the socio-economic impact of the NWFP on the rural population;

5. Analysis of the efficiency of the non-wood forest sector:

5.1 Experience analysis in the conceptual definition of the economic evaluation methodology;

5.2 Elaboration of methodological principles and application in forestry practice of the rating

method based on the analysis of the frontier of production possibilities;

9

5.3 Defining the parameters that characterize the economic efficiency of the techniques used in

the NWFP collection and the comparative analysis of the performance of the products

evaluated in the study;

5.4 Determining the functional relationships between the performance of collectors and NWFP;

5.5 Analysis of the efficiency of the sector by the DEA method (analysis of the frontier of

production possibilities);

5.5.1 Elaboration of a new, more efficient model for evaluating the economic efficiency in the

use of NWFP through the use of the application DEA_U.A.S.M.

5.5.2 Correlative and regression analysis of the integrated performance indicator of the use of

non-wood forest products for different technologies and products in the field.

Thus, the new concept of rating assessment is based on econometric methods related to

the approach of the theory of distance function, after which it will be validated by a case study

involving the investigation of collectors of non-timber forest products. Was analyzed the

possibility of integrating the regression model of the DEA performance indicator as a decision

support in optimizing the techniques of using non-wood forest products. The first part of the

thesis begins with a brief introduction to the NWFP sector, followed by a description of the

purpose and a list of objectives. In the knowledge stage are presented several notions of NWFP,

medicinal, honey, food, decorative, fodder and economic value. Subsequently, the literature

review is presented with reference to the organization of harvesting, purchasing, conditioning,

packaging, storage, preservation, processing, handling and transportation of NWFP. This is

followed by the regulation, protection of NWFPs and the methodological concept of evaluating

the performance of NWFP collectors, through the analysis of the frontier of production

possibilities (DEA). The next part of the scientific paper presents the original contribution,

which inserts the research material and used methods, the results obtained with the discussions

based on them and the conclusions. The set of research methods used included classical

methods of studying the dynamics of the forestry institutional framework; inventory and

systematization of forest species of plant origin, with different economic value, as well as

methods for establishing the efficiency of the studied sector and NWFP collectors. Thus, in the

first study conducted Retrospective of the NWFP sector and the forestry institutional

framework in the Republic of Moldova, data were collected and analyzed, which showed that

the forestry branch was in a permanent reshuffle depending on the interests of government and

a dynamic of the NWFP sector due to national concern. In the second study carried out, the

inventory and systematization of non-wood forest products of vegetal origin, the aspect of

the forest flora was presented separately, depending on the value for humans and animals. The

flora was analyzed in terms of cycle and biological form, the phenophase of flowering and

fruiting, the abundance and organ of the plant of interest. It has been shown that NWFPs in the

Republic of Moldova are diversified and much more numerous, compared to the literary sources

written so far. Regarding the Organization of NWFP collection and processing, the

technological particularities and labor productivity were described for an adequate organization

depending on several criteria (morphological, maturation period, degree of perishability,

nutritional and energy value). The number of people involved at different stages of the

technological process in the NWFP sector of the Republic of Moldova was determined and

presented. In the fourth study of the doctoral thesis The economic efficiency of the non-wood

forest products sector was presented the results of applying the DEA method in establishing the

performance of NWFP harvesters, as well as the contribution of these products to the local

economy and rural family income. It has been shown that the DEA method can also be

successfully applied in the NWFP sector. The conclusions were formulated depending on the

objectives set and the results obtained. The doctoral thesis concludes with an extensive and

numerous bibliographies, which includes current and fundamental manuscripts in the field, and

additional information is presented in the annexes.

10

,,Pentru a ști puțin, trebuie să studiezi mult”.

Montesquieu

1. INTRODUCERE

Pădurea reprezintă o componentă fundamentală a biodiversității naturii, o resursă și o

condiție esențială a existenței și progresului umanității. Pădurea este un prețios tezaur viu al

planetei Terra, un ecosistem care asigură protecția și unele condiții globale vitale ale umanității.

Încă din antichitate a fost recunoscută poli funcționalitatea pădurii în cadrul mediului natural și

economic-social (Popescu L., 2008).

Funcțiile social-economice ale pădurii sunt numeroase și diversificate. Ele constau din

bunuri și servicii pe care pădurea le oferă omului (Bradosche P., 2011).

Din punct de vedere economic, pădurea este considerată, în principal, o sursă de materii

prime, pentru nevoile gospodăriei (Бобылев С., Ходжаев А./Bobylev S., Hodzhaev A., 2003).

Ecosistemele forestiere au un potențial semnificativ de resurse alimentare, furajere,

medicinale, melifere. La apariția omului, pădurile constituiau sursa principală de hrană și

adăpost, precum și prima sursă de energie pentru acesta. Hrana necesară omului a fost asigurată

de produsele vegetale care proveneau exclusiv din flora spontană, inclusiv din cea de pădure,

fiind constituită din fructe, pomușoare, plante, ciuperci, miere de albine etc. Furajele oferite de

pădure erau folosite la creșterea animalelor și consumată de fauna pădurii. Odată cu evoluția

omului, folosirea produselor nelemnoase ale pădurii s-a diversificat.

Interesul crescând pentru produsele forestiere nelemnoase (PFNL) din ultimele decenii,

în comparație cu lemnul rezidă în următoarele: au o contribuție mai semnificativă pentru

mijloacele de trai și bunăstarea populației, care trăiește în preajma pădurilor, oferindu-le

oamenilor alimente, medicamente, locuri de muncă; exploatarea este mai puțin distructivă din

punct de vedere ecologic și oferă o bază mai solidă pentru dezvoltarea durabilă a pădurii;

creșterea cantității de aceste produse comercializate adaugă valoare, sporind stimularea păstrării

resurselor forestiere decât conversia terenurilor pentru utilizare în agricultură și pentru creșterea

animalelor (Arnold J., Ruiz Perez M., 1998).

Asigurarea țării cu resurse naturale este un factor economic și politic important în

dezvoltarea națională. Potențialul economic al Republicii Moldova (RM) sunt solul și condițiile

climaterice, care sunt influențate și de suprafața împădurită. Astfel, natura nu este inseparabilă

de economie.

Pădurea ca resursă naturală pentru Republica Moldova este foarte importantă, deoarece

este regenerabilă și permite organizarea utilizării durabile. Produsele forestiere nelemnoase

autohtone sunt reprezentate, în primul rând, de fructe, pomușoare, plante medicinale, melifere.

Resursele forestiere sunt unele dintre cele mai importante produse, utilizate pe scară largă

pentru dezvoltarea umană și economia resurselor naturale. Toate produsele pădurii contribuie

la satisfacerea nevoilor populației. Acestea au o importanță semnificativă atât pentru fiecare

persoană, cât și pentru întreaga economie. Diversificarea producției forestiere se poate face prin

folosirea resurselor lemnoase și a celor nelemnoase. Un loc important în resursele pădurii îl

ocupă produsele forestiere nelemnoase.

PFNL reprezintă o componentă importantă în dezvoltarea economică, socială, culturală

și ecologică pe plan mondial, datorită valorii diversificate pe care o are. Folosirea produselor

forestiere nelemnoase contribuie semnificativ la îmbunătățirea calității vieții multor țări.

Ca urmare a suprasolicitării producției lemnoase din ultimele decenii, produsele forestiere

nelemnoase au fost neglijate de către specialiști și autoritățile de decizie din domeniu, ceea ce

a dus la subestimarea lor, în pofida faptului că utilizarea acestora este mai puțin distructivă din

punct de vedere ecologic.

În condițiile economiei de piață, eficiența și randamentul fondului forestier poate crește

11

în baza utilizării complexe și raționale a tuturor produselor.

Din punct de vedere economic, pădurea trebuie evaluată din două puncte de vedere: ca

sursă de bunuri și ca sursă de servicii.

PFNL și pădurile multifuncționale sunt, în mai multe regiuni europene, la fel de

importante pentru asigurarea veniturilor, pentru susținerea mijloacelor de trai, pentru susținerea

vechilor tradiții și promovarea competitivității economiilor rurale (Nichiforel L., 2014).

În multe țări ale lumii, se observă o amplificare a tendinței de a trece la principiile de

dezvoltare durabilă a pădurii, prin care se reușește o viabilitate economică, o responsabilizare

ecologică și o folosire socială avantajoasă.

Odată cu apariția noilor relații de piață în economia Republicii Moldova, întreprinderile

silvice au fost destul de afectate. Multe au încetat să se mai ocupe cu economia PFNL, aceasta

conducând la degradarea și dispariția multor suprafețe plantate cu diferite tipuri de PFNL.

Bugetul și venitul mic al întreprinderilor silvice din Republica Moldova este un indicator

al faptului că actualul management al lor este unul defectuos.

O modalitate de a rezolva problema dezvoltării durabile a pădurilor din R. Moldova

impune o implicare majoră și eficientă în ceea ce privește folosirea produselor nelemnoase ale

pădurii. Extinderea relațiilor de piață în sectorul forestier va crea condițiile necesare pentru

dezvoltarea mai dinamică, pentru gestionarea economică eficientă a resurselor forestiere și

crearea de produse și servicii pentru piețele locale, pentru a satisface mai bine cerințele

populației nu numai în ceea ce privește lemnul, dar și alte produse și servicii ale pădurii.

Utilizarea complexă a resurselor pădurii nu este posibilă fără o intensificare și

îmbunătățire a producției forestiere. Un astfel de sistem are menirea de a asigura producerea de

bunuri și servicii de pădure cu utilizarea optimă, cu respectarea conservării și regenerării rapide,

cu o eficiență economică ridicată și adecvată.

Valorificarea produselor forestiere nelemnoase este recunoscută, în ultima perioadă de

timp, de către comunitatea internațională drept o afacere profitabilă (Дмитриева T. и

др./Dmitrieva T. i dr., 2009).

Până în prezent însă, nu este stabilit rolul și locul produselor forestiere nelemnoase în

economia națională. În multe lucrări ale economiștilor din domeniul forestier, se iau în

considerare doar produsele lemnoase, iar celorlalte produse se acordă o atenție minimă (Бардаль

А./Bardal A., 2002). Fiecare dintre PFNL conțin un ansamblu de substanțe valoroase. Structura,

valoarea, calitatea, gradul de studiere și principiile de valorificare a lor au un impact direct asupra

potențialului economic al populației și țării. Acestea se pot obține exploatând toate categoriile de

terenuri din fondul forestier (Novac Gh., 2017), inclusiv din stâncării (Mârza M. și colab., 2018).

Deși produsele forestiere nelemnoase au o pondere mai mică în economia forestieră,

acestea sunt importante prin valoarea lor alimentară, medicinală, meliferă, decorativă etc.

În ultima perioadă de timp, PFNL au atras atenția prin capacitatea lor de a genera venit

prin procese cu valoare ridicată și un marketing inovator. PFNL însă pot trece printr-o serie de

procese până când ajung la consumator (Belcher B., 1998).

În virtutea faptului că distribuția PFNL este dependentă de suprafața fondului forestier,

dar și de vegetația din afara acestuia, menționăm că potențialul cel mai mare este în centrul

Republicii Moldova, urmat de regiunea de nord, apoi de cea din sud. De asemenea, pentru

fiecare regiune este specifică și diversitatea acestor produse.

Cu toate că PFNL au o întrebuințare diversificată, în R. Moldova sunt puține date

statistice și literare despre aportul acestor produse. Cea mai mare parte din PFNL sunt

valorificate ineficient. Potențialul anual al fondului forestier la PFNL este la 4000 tone, în

realitate însă sunt recoltate circa 3000 tone.

Un concept de bază privind dezvoltarea durabilă a sectorului forestier este creșterea

volumului de PFNL (Hotărârea Parlamentului R. Moldova nr. 350 din 12.07.2001). În același

context, Galupa D., Sverdliuc V. (2006) menționează că în pădurile din R. Moldova rezervele

12

de produse accesorii constituie 25-30% din volumele recoltate fără a dăuna ecosistemului.

Produsele forestiere nelemnoase sunt asemănătoare cu produsele agricole și pot fi folosite

aceleași tehnologii de procesare. Valoarea adăugată semnificativă a PFNL este determinată de

calitățile produsului, și nu de metodele de procesare și ambalare.

Datorită creșterii continue a numărului populației și problemei securității alimentare,

interesul pentru produsele forestiere nelemnoase devine tot mai mare. În condițiile actuale,

cercetarea produselor respective sub aspectul evidenței resurselor, optimizării recoltării,

asigurării reproducerii acestora, impactului asupra populației sunt probleme de cercetare

actuale. Tema abordată în prezenta teză de doctorat este în mod direct motivată de tendințele și

concepțiile actuale la nivel național și internațional în direcția creșterii competitivității și

sporirii consumului de produse forestiere nelemnoase. Cercetarea efectuată propune o bază de

date despre produsele forestiere nelemnoase, colectate de la vânzători și consumatori.

Datorită importanței produselor forestiere nelemnoase și interesul este direct

proporțional, reprezentat prin multe surse bibliografice cu referire la această temă, în special

internaționale: Loubelo E. (2012), Gumaa Y. (2011), Kar S. (2010), Roy R. (2010), Хисамов

P./Hisamov P. (2010), Егошина Т./Egoshina T. (2008), Большаков А./Bolshakov A. (2005),

Никитенко Е./Nikitenko E. (2005), iar la nivel național doar tangențial în funcție de domeniul

cercetării: Bouriaud L. (2019), Enescu C. (2017), Enescu și colab. (2018), Galupa D. (2016-

2018), Nichiforel L. (2014), Леонтяк Г./Leonteak G. (1984, 1990). Această situație generează

problema științifică care constă în deficitul de literatură științifică referitoare la PFNL din

Republica Moldova. Cu toate acestea, în perioada 23-27 octombrie 2000, la Chișinău s-a

desfășurat o conferință internațională privind dezvoltarea durabilă a PFNL în țările de tranziție

la economia de piață, la care au participat reprezentanți din 14 țări.

Literatura care se referă la produsele forestiere nelemnoase se poate structura astfel: flora

și resursele, proprietățile, colectarea și achiziționarea, prelucrarea și produsele finite, piața,

reglementarea juridică, impactul social și economic.

Având în vedere evoluțiile sociale și economice, funcțiile pădurii, altele decât cele

destinate producției de lemn, au căpătat importanță și recunoaștere internațională. Rezultă din

această evoluție, că produsele forestiere nelemnoase sunt din ce în ce mai importante atât pentru

publicul larg, cât și pentru gestionarii de păduri care încearcă să le comercializeze.

13

2. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE LUCRĂRII

În ultima perioadă, se observă interesul crescut al comunității științifice față de produsele

forestiere nelemnoase. Aceasta este o preocupare a numeroase țări ale lumii, resursele

mobilizate depinzând de zona geografică, de vegetația specifică, de necesități, obiceiuri. Este

eronat să se afirme că produsele forestiere nelemnoase nu joacă un rol important în dezvoltarea

economică a unei localități sau a unei țări. În realitate însă, ele au o însemnătate deosebită atât

economică, cât și din punctul de vedere al menținerii sănătății și al alimentației populației, fiind

parte componentă a strategiei dezvoltării durabile a sectorului forestier din Republica Moldova.

Valorificarea și amplificarea diversității produselor forestiere nelemnoase reprezintă una din

condițiile esențiale pentru reușita implementării strategiei sus-menționate. Situarea geografică

a Republicii Moldova și condițiile pedoclimatice, au făcut posibilă apariția și dezvoltarea unor

resurse biologice spontane valoroase. În prezent, potențialul resurselor forestiere nelemnoase

este nu doar un concept complex, dar și diversificat, deoarece acesta poate fi examinat din

diferite perspective. Utilizarea corespunzătoare a resurselor forestiere nelemnoase deschide

perspective mari în ceea ce privește satisfacerea nevoilor oamenilor. În multe țări, produsele

forestiere nelemnoase nu mai sunt o „minune”, deoarece este cunoscut faptul că acestea

completează multitudinea produselor agricole, mai ales în ceea ce privește furnizarea unor

substanțe nutritive esențiale, necesare organismului uman, unele dintre care produsele agricole

cultivate nu le pot oferi.

La baza elaborării unei cercetări, trebuie să se afle identificarea unei probleme existente

în cadrul societății. Lucrarea abordează un subiect actual și important, a cărui studiere este

absolut necesară societății, în general, și sporirii performanței sectorului de produse forestiere

nelemnoase. Motivația realizării tezei de doctorat o constituie relevarea importanței științifice

și practice a produselor forestiere nelemnoase pentru comunitățile rurale și întreaga ramură

silvică. Alegerea temei de cercetare poate fi justificată și prin interesul din ce în ce mai ridicat

față de PFNL, la nivel național și internațional.

2.1 Scopul cercetării

Scopul cercetării constă în stabilirea contribuției produselor forestiere nelemnoase la

venitul gospodăriilor din mediul rural și identificarea factorilor care determină performanță

culegătorilor PFNL.

În teza de doctorat, ne-am propus integrarea într-o abordare interdisciplinară a două

probleme majore de cercetare, și anume:

1) Sistematizarea conceptelor și datelor referitoare la PFNL;

2) Fundamentarea aplicativă a unor indicatori economici de performanță și a unor criterii

de optimizare a tehnicilor de culegere/colectare.

Semnificația teoretică a cercetării rezidă în abordarea biometrică în elaborarea

metodologiei de evaluare a eșantionului reprezentativ pentru culegătorii de produse forestiere

nelemnoase și criteriile de productivitate, eficiență economică și performanță a utilizării, care

sunt fundamentate pe metode neparametrice. Teza are un caracter aplicativ prin definirea unor

indicatori economici ce rezultă prin metoda programării liniare și a analizei dispersionale.

Valoarea aplicativă a lucrării se concretizează în recomandările practice de optimizare a

tehnicilor de culegere și procesare a produselor forestiere nelemnoase.

Importanța tezei de doctorat rezultă din abordarea unei teme de cercetare de mare actualitate

la nivel mondial și anume, impactul produselor forestiere nelemnoase asupra modului de viață al

populației rurale. Studierea resurselor ecosistemelor forestiere este una de perspectivă în

cercetările științifice. Concluziile finale ale acestei lucrări deschid noi direcții de cercetare, iar

rezultatul se dorește a fi o completare și un ghid în literatura din domeniu. În condițiile actuale,

cercetarea PFNL sub aspectul evidenței resurselor, optimizării recoltării lor, asigurării

reproducerii acestora, impactului lor asupra populației sunt aspecte de cercetare actuale.

14

2.2 Obiectivele cercetării

Obiectivele cercetării întreprinse derivă din cele două direcții de cercetare, definite în

scopul cercetării, subsumându-se, în același timp, temei generale a tezei de doctorat.

Obiectivele urmărite în cadrul cercetării au vizat următoarele aspecte:

1. Analiza dinamicii sectorului produselor forestiere nelemnoase din Republica Moldova;

2. Inventarierea și sistematizarea produselor forestiere nelemnoase;

3. Analiza modului de organizare a colectării și procesării PFNL;

4. Evaluarea impactului socioeconomic a PFNL asupra populației rurale;

5. Analiza eficienței sectorului de produse forestiere nelemnoase:

5.1 Analiza experienței în definirea conceptuală a metodologiei de evaluare economică a

produselor forestiere nelemnoase;

5.2 Elaborarea fundamentelor metodologice și aplicarea în practica silvică a metodei de

rating în baza analizei frontierei posibilităților de producție;

5.3 Definirea parametrilor care caracterizează eficiența economică a tehnicilor utilizate în

culegerea PFNL și analiza comparativă a performanței produselor evaluate în cadrul studiului;

5.4 Determinarea relațiilor funcționale între performanța culegătorilor și a PFNL;

5.5 Analiza eficienței sectorului prin metoda DEA (data envelopment analysis sau

analiza frontierei posibilităților de producție);

5.5.1 Elaborarea unui model nou mai performant de evaluare a eficienței economice în

utilizarea PFNL prin intermediul utilizării aplicației DEA_U.A.S,M.

5.5.2 Analiza corelativă și regresională a indicatorului integrat de performanță a utilizării

produselor forestiere nelemnoase pentru diferite tehnologii și produse în domeniu.

Astfel, noul concept de evaluare a ratingului este fundamentat prin intermediul metodelor

econometrice ce țin de abordarea teoriei funcției distanță, după care va fi validat printr-un studiu

de caz care presupune anchetarea culegătorilor de produse forestiere nelemnoase. Este analizată

posibilitatea integrării modelului regresional ale indicatorului de performanță DEA ca suport

decizional în optimizarea tehnicilor de utilizare a produselor forestiere nelemnoase.

Aprobarea și implementarea rezultatelor științifice au fost discutate și publicate în

articole, participări la conferințe, la simpozioane naționale și internaționale.

15

3. STADIUL CUNOȘTINȚELOR

3.1 Definirea și clasificarea produselor forestiere nelemnoase (PFNL)

O perioadă îndelungată de timp, pădurea n-a fost apreciată de oameni doar pentru lemn,

ci și pentru alte produse. Scrierile vechi din China, India, Egipt descriu o mare varietate de

utilizări a florii forestiere, iar cunoștințele botanice din Asia de Vest au fost apreciate încă de

către vechii greci (Wickens G., 1990).

Noțiunea/conceptul de produse forestiere nelemnoase (PFNL) nu este una unanim

acceptată în literatura de specialitate la nivel internațional. Prin urmare, nu este ușor a defini

noțiunea de produse forestiere nelemnoase sub aspect evolutiv, aceasta dovedindu-se a fi destul

de complexă și tratată în mod contradictoriu. Odată cu trecerea timpului, în noțiunea PFNL au

fost incluse și excluse bunuri și servicii forestiere de diferit gen. Prima clasificare a plantelor a

fost a fost efectuată în funcție de utilizarea lor în viața oamenilor.

Definirea PFNL este dificilă, deoarece studiul acestor produse a fost efectuat de

cercetători din diferite domenii: din silvicultură, din dezvoltarea socială, economia resurselor

naturale, managementul ariilor naturale, agricultură, biologie, ecologie (Bih F. 2006).

Termenul de ,,produse forestiere nelemnoase” a fost utilizat pentru prima dată de către

De Beer J., McDermott M. (1989). Acesta cuprindea toate bunurile biologice, altele decât

lemnul, care sunt extrase/colectate din pădure pentru uz uman.

Cercetătorul rus Туркевич И./Turkevich I., (1977) include în noțiunea de PFNL

ciupercile, pomușoarele, fructele, plantele medicinale, fauna sălbatică, plantele furajere,

albinăritul, extragerea turbei, materialele pentru construcție (nisip, argilă, piatră).

Produsele forestiere nelemnoase constau din bunuri de origine biologică sau servicii,

altele decât lemnul, derivate din păduri, precum și din alte terenuri împădurite și plantații de

arbori din afara pădurii. Acest mod de abordare a conceptului de produse forestiere nelemnoase

a fost adoptată la reuniunea din Indonezia, în anul 1995, la care au participat 120 de cercetători

din 26 de țări (FAO, 1995).

În opinia lui Chandresekharan C. (1995), noțiunea de PFNL cuprinde toate bunurile de

origine biologică și serviciile provenite din pădure sau din alte terenuri similare, excluzând

lemnul, iar Mathur R., Shiva M. (1996) înțeleg prin PFNL toate produsele obținute din plantele

de origine forestieră, produsele obținute prin asocierea dintre acestea cu insectele și animalele,

precum și produsele de origine minerală, cu excepția lemnului.

Conform lui Ros-Tonen et al (1998) noțiunea produselor forestiere nelemnoase include

totalitatea produselor forestiere de origine animală și vegetală, altele decât lemnul industrial,

provenite din pădurile naturale și cultivate.

Shiva M. (1998) susține că PFNL cuprinde produsele utile de origine vegetală, animală

sau minerală, cu excepția lemnului, obținute din pădure sau din terenurile împădurite. Un alt

cercetător, Wong J. (2000), consideră că produsele forestiere nelemnoase sunt toate produsele

derivate din resursele biologice aflate în fondul forestier, fără a include lemnul și plantele

medicinale, recoltate întregi.

Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) (1999) a modificat puțin noțiunea

produselor forestiere nelemnoase, în raport cu cea adoptată în 1995, excluzând din ea serviciile

pădurii, care nu sunt bunuri tangibile de origine biologică.

Pentru interpretarea termenului de ,,produse forestiere nelemnoase”, Belcher B. (2003)

folosește cinci elemente principale: natura produsului (serviciului), sursa, sistemul de producție,

scara de producție și proprietatea și distribuirea serviciilor.

În trecut PFNL erau considerate produse forestiere neesențiale. Acest fapt a diminuat

importanța acestora și a creat o impresie părtinitoare gestionarilor de păduri. Noțiunile de

,,produse forestiere minore”, ,,produse forestiere accesorii” etc., care au fost aplicate la

definirea PFNL, demonstrează importanța subapreciată care a fost acordată acestui domeniu.

Cercetătorul Lintu L. (1986) a observat că în multe regiuni/țări, valoarea PFNL era mai

16

importantă decât cea a produselor lemnoase. Astăzi, datorită diversității mari și numeroaselor

utilizări, PFNL au o importanță mai mare decât lemnul. Prin urmare, este inacceptabil ca acestea

să fie considerate produse secundare sau neesențiale (Dethier M., 1998). Toledo V. et al. (1992)

scrie, de asemenea, că varietatea PFNL este mai mare decât a produselor lemnoase.

În sens larg, produsele forestiere nelemnoase înseamnă orice resursă biologică spontană,

colectată de către oameni din mediul rural pentru consum sau generarea de venituri pe scară

mică (Shackleton C., Shackleton S., 2004).

Toirambe B. (2005) propune ca ciupercile să fie a treia categorie de PFNL, pe lângă cele

de origine biologică și animală, deoarece nu sunt plante vasculare.

Din analiza noțiunilor PFNL, enunțate mai sus, rezultă următoarea clasificare:

- PFNL de origine biologică;

- PFNL de origine animalieră;

- Ciuperci.

PFNL provin din pădure, din plantații și culturi de pe terenurile cultivate. În funcție de

condițiile ecologice, fiecare țară poate să promoveze PFNL care sunt competitive.

Cercetătorii Неверов А., Малашевич Д./Neverov A., Malashevich D., (2012) au

abordat, din punct de vedere științific, definirea produselor pădurii și contabilizarea valorii

acestora. Totodată, aceștia dezvăluie natura duală a produselor industriei forestiere în strânsă

legătură cu specificul de organizare a procesului de producție respectiv, subliniind importanța

factorilor naturali în reproducerea resurselor forestiere. Cercetătorul Сухомиров Г./Suhomirov

G. (1990, 2000) menționează că PFNL includ: animalele de vânătoare, pomușoarele, legumele,

nucile, plantele medicinale și melifere, ciupercile, seva de arbori.

Черкасов А. и др./Cherkasov A. i dr. (2000) divizează PFNL în 4 grupe principale,

subdivizate, la rândul lor, în mai multe subgrupe: produse de origine vegetală (plantele

medicinale, melifere, alimentare, furajere, tehnice), produse de origine animală, produse sociale

(recreative, istoric-culturale), produse de protecție (a solului, a aerului, a apei etc.). Никитенко

Е./Nikitenko E. (2016) include în categoria PFNL bunurile folosite de societate ca sursă

materială, care au cerere, ofertă și o valoare de piață.

Datorită modificării în permanență a noțiunii de PFNL, apar dificultăți la clasificare.

Produsele nelemnoase ale pădurii din Republica Moldova sunt reglementate de Codul

silvic (1996) și sunt împărțite/clasificate în:

- vânat: pește, melci de viță de vie etc.;

- produse accesorii ale pădurii: fructe și pomușoare sălbatice, nuci, ciuperci, plante

medicinale și alte plante;

- rezultatele folosirii pădurii în scopuri de cercetare științifică, de recreere, turistice, sportive.

Corlățeanu S. (1984), citat de Cofari A. (2010), clasifică produsele forestiere nelemnoase

vegetale din România după următoarele criterii:

➢ În funcție de dependența acestora de pădure:

- produse care sunt dependente de arbori și arbuști;

- produse dependente de lemnul arborilor și arbuștilor;

- produse dependente de solul pădurii.

➢ În funcție de utilizare:

- produse utilizate în industria alimentară (fructe, semințe, ciuperci, sevă etc.);

- produse utilizate în industria chimică (rășini, scoarță, conuri, frunze, plante

medicinale și aromatice, cetină, muguri etc.);

- produse utilizate în industria de artizanat (nuiele pentru împletituri, fibre liberiene,

cetină, conuri, pomi de Crăciun etc.);

- produse utilizate în industria zootehnică (semințe, ierburi, plante melifere etc.).

Un sistem de clasificare a PFNL a fost propus la consultarea experților privind produsele

forestiere nelemnoase, care a avut loc la Yogyakarta, Indonezia, în ianuarie 1995, ca mijloc de

17

a include aceste produse în sistemele internaționale de clasificare a activității și comerțului

economic (Chandrasekharan C., 1995). Aceste sisteme includ: clasificarea internațională

industrială standard a tuturor activităților economice (ISIC), clasificarea standard internațională

a comerțului (SITC), sistemul armonizat de descriere și codificare a mărfurilor (HS) și sistemul

de clasificare intermediară provizorie (CPC). Pentru a crea o identitate economică clară a

PFNL, se propune adăugarea unei anexe la ISIC, care va cuprinde toate produsele forestiere –

lemnoase și nelemnoase.

Shiva M., Verma S. (2002) clasifică PFNL în următoarele grupe și categorii: produse de

origină vegetală (alimentare, furajere, medicinale, parfumuri și produse cosmetice, toxice și

tanante, vase și obiecte de artizanat, pentru împletit, ornamentale, exsudate (lichide); produse

de origine animală: animalele vii, mierea și ceara de albine, carnea, grăsimile și ouăle, pielea

și pieile, produse medicinale, coloranții și alte produse necomestibile (oase).

Cercetătorii Хвесик М., Шубалый А./Hvesik M., Shubalyj A. (2014) au demonstrat că

PFNL reprezintă o parte importantă din potențialul resurselor forestiere. Pentru o evaluare și

utilizare complexă, este necesar să fie divizate în resurse materiale și nemateriale.

Resursele forestiere materiale cuprind flora și fauna pădurii. Flora pădurii este constituită

din resursele lemnoase și nelemnoase. Resursele faunei includ animalele, păsările, insectele etc.

Aceste resurse trebuie tratate în mod egal, deoarece, fără ele, nu poate funcționa ecosistemul

forestier. Flora și fauna se influențează reciproc. Resursele forestiere nemateriale nu pot fi

evaluate, dar oferă condițiile necesare vieții omului: atenuează condițiile climaterice

nefavorabile, prin procesul de fotosinteză a plantelor, contribuie la îmbunătățirea compoziției

aerului, vegetația forestieră elimină fitocide, care distrug bacteriile și microflora dăunătoare,

care absoarbe substanțele nocive care poluează aerul etc.

PFNL sunt foarte diversificate în ceea ce privește compoziția și utilizarea lor. Acestea

includ următoarele tipuri de resurse vegetale: alimentare, medicinale, tehnice, precum și

ciupercile comestibile (Черкасов А. и др./Cherkasov A. i dr., 2000). Funcțiile PFNL sunt:

asigurarea alimentară; întremarea sănătății, utilizarea lor în construcție și uz casnic, în agricultură,

la pescuit, la vânătoare, în industria prelucrătoare și, nu în ultimul rând, obținerea de venituri și

ocuparea forței de muncă la colectarea, comercializarea și prelucrarea PFNL (Falconer J., 1991).

Datorită diversității, la nivel de comerț internațional, PFNL au fost clasificate în 17 grupe:

produse alimentare, condimente, uleiuri vegetale, rășină vegetală, pigmenți naturali, oleorezine,

fibre vegetale, taninuri vegetale, latex, insecte comestibile, tămâie, uleiuri esențiale, plante

insecticide, plante medicinale, plante sălbatice, animale și produse pentru animale, produse

diverse (Mohammad I., 1993). Un alt cercetător Гейдеман T./Gejdeman T. (1962) împarte flora

spontană folositoare în 5 grupe: 1) produse ornamentale și pentru înverzire; 2) plante medicinale

și uleiuri esențiale și aromatice; 3) plante furajere și antiirozionale; 4) substanțe tanante și

coloranți; 5) produse pentru producția mătăsurilor și a obiectelor împletite.

Datorită numărului mare de definiții a PFNL, este greu de găsit una general acceptată în

literatura de specialitate. Acest fapt constituie un adevărat impediment în cercetarea,

dezvoltarea și promovarea PFNL (Ahenkan A., Boon E., 2011). PFNL pot fi clasificate din

punct de vedere taxonomic, morfologic, în conformitate cu utilizarea lor.

Fiecare dintre produsele forestiere nelemnoase conține un ansamblu de substanțe

valoroase. Unele dintre ele, fiind în același timp produse alimentare și medicinale, sunt folosite

ca hrană de către om și de fauna pădurii. Vânătoarea și pescuitul pot fi activități sportive.

Identificarea și cunoașterea resurselor forestiere este o premisă fundamentală de

constituire a unui sector economic autonom. PFNL cuprinzând o diversitate mare de resurse

forestiere și o gamă largă de valorificare a lor, este bine să aibă și o bază de date unică.

Cultivarea PFNL este mai dificilă, deoarece plantele forestiere necesită unele condiții specifice

(umbră, umiditate). Totodată însă, ele pot ocupa terenurile inapte pentru vegetația lemnoasă.

În condițiile actuale ale relațiilor de piață moderne, diversificarea produselor și serviciilor

18

întreprinderilor silvice contribuie la creșterea competitivității și reducerea diferitelor riscuri.

Diversificarea produselor și serviciilor trebuie să fie o strategie pentru oricare agent economic.

3.1.1 Valoarea medicinală

Plantele medicinale din flora spontană au atras atenția oamenilor încă de la începuturile

existenței lor. Astfel, de la început și până în zilele noastre, drumul lung al fitoterapiei a parcurs

numeroase etape, a creat curente, școli și sisteme terapeutice naturale, specifice zonelor

geografice sau vechilor culturi și civilizații. Acestea au fost întotdeauna pentru omenire o sursă

de viață și de sănătate. Sunt supoziții că plantele medicinale erau folosite de animale înainte de

apariția omului pe pământ.

Sursele bibliografice privind acest domeniu ne duc departe în istorie, în mileniul VII

î.e.n., dar, în mod sigur, plantele au fost folosite în vindecarea unor boli, cu mult mai înainte

(Bojor O. http://www.academia.edu/6280517/O._Bojor_A._Hodoroga_C.Svoboda_).

În perioada epocii primitive, comunitățile umane au acumulat cunoștințe despre vindecarea

bolilor cu plante medicinale. În antichitate, preocupările de vindecare cu plante au început să

atragă atenția unor oameni interesați de valoarea terapeutică a plantelor și de o eficiență cât mai

mare în folosirea acestora. În Evul Mediu, apar centre medicale, iar cunoștințele despre

vindecarea cu plante sunt acumulate și transmise prin călugări. În epoca Renașterii, apar

medicamente noi pe bază de plante. Datorită descoperirii de noi teritorii, crește numărul speciilor

de plante medicinale introduse și întrebuințate în scopuri terapeutice. În epoca modernă, datorită

dezvoltării industriei farmaceutice, crește și cantitatea de plante folosite în acest scop.

Plantele medicinale reprezintă o componentă importantă a dezvoltării comunităților din

întreaga lume, datorită utilizării lor în scop terapeutic și alimentar (Ioan E., 2015). Aproximativ

80% din populația țărilor în curs de dezvoltare utilizează medicamente sau tratamente din plante

în tratarea diferitelor afecțiuni. Totuși, până în prezent a fost valorificată doar o mică parte din

datele acumulate, de-a lungul mileniilor, de către diferite popoare, privind utilizarea plantelor

medicinale (Bojor A., Alexan M., 1984).

Тарханов В./Tarhanov V. (2014) clasifică plantele medicinale în 5 grupe după

proprietățile medicinale: 1) principale, 2) complementare la cele principale, 3) însoțitoare, 4)

complementare la cele însoțitoare și 5) plante cu proprietăți medicinale diminuate.

O mare parte din cunoștințele dobândite de la băștinașii nativi stau la baza industriei

medicamentelor din plante (Ody P., 1993).

Medicamentele pe bază de plante vegetale se folosesc cu succes la tratamentul multor

boli, având și unele avantaje față de medicamentele sintetice - au un spectru mai larg de acțiune

și mai puține efecte secundare. Plantele medicinale au devenit o parte integrantă a landșaftului

antropic, iar cultivarea lor satisface nevoile oamenilor, soluționând, totodată, unele probleme

de mediu prin conservarea resurselor acestora în habitatul lor natural și diminuând, astfel,

acțiunea omului asupra rezervelor limitate din flora spontană.

Oamenii le folosesc ca materie primă pentru ceaiuri, siropuri, extracte, pastile etc.

Farmacistul dr. O. Bujor (Buțu A., 2011) susține că cel puțin 50% dintre medicamente pot fi

înlocuite cu produse farmaceutice preparate din plante.

Din cele aproximativ 250 000 specii de plante superioare de pe Terra, mai mult de 80 000

ar putea fi folosite în scopuri medicinale (Suciu M., 2013).

Cercetătorul Florea V. (1982) descrie cele mai importante plante medicinale, în total 147

de specii, care cresc pe teritoriul Republicii Moldova, în Ucraina și Caucazul de Nord.

Cercetătorul Grădinaru N. (2005) menționează că din cele 121 de specii de plante medicinale

folosite mai des în medicina populară din Basarabia, 48% provin din pădure, 46% sunt de stepă

și 6% sunt acvatice. Oameni de știință Teleuță A. și colab. (2008) prezintă 153 de specii de

plante medicinale spontane și cultivate în Republica Moldova. Conform unor surse mai recente

(Duca M. și colab., 2011), pe teritoriul Republicii Moldova se găsesc circa 200 de specii de

http://www.academia.edu/6280517/O._Bojor_A._Hodoroga_C.Svoboda_

19

plante medicinale. În sursa citată de Mutu A. (2017), pe teritoriul cercetat, se identifică

aproximativ 350 de specii de plante medicinale și aromatice.

În fondul forestier din Republica Moldova, cresc mai mult de 130 de specii de plante

medicinale: dintre care 19 specii sunt lemnoase și mai mult de 100 de specii sunt ierboase. Din

acestea 1/3 sunt oficinale, iar anual sunt recoltate în medie câte 20 de specii (Витко К./Vitko

K., 1989). Flora medicinală din Republica Moldova este împărțită în cinci grupe, în funcție de

abundență, raritate și omogenitatea distribuției. În prima grupă, sunt incluse cele mai rare plante

medicinale, iar în grupa a cincea, cele mai întâlnite (citat de Витко К./Vitko K., 1989).

În perioada 1970-1990, în R. Moldova, plantele medicinale ocupau o suprafața de 2 mii

hectare, de pe care anual se colectau anual 1000 de tone de producție. Se cultivau plante

medicinale în două gospodării agricole și în șapte întreprinderi silvice. Prin urmare, o cantitate

semnificativă din producție era asigurată din flora spontană. Majoritatea producției cultivate

(85-90%) era exportată și folosită de întreprinderile farmaceutice din fosta Uniune Sovietică.

În prezent, suprafața terenurilor pe care se cultivă plante medicinale s-a micșorat de 8 ori.

Producția obținută este exportată în România, în Ucraina, în Polonia, Germania, unde este

folosită în industria farmaceutică și cea cosmetică (Багиров Ф. и др./Bagirov F. i dr., 2016).

Pe piața farmaceutică din Republica Moldova sunt autorizate pentru folosire 89 de specii

de plante medicinale autohtone, care reprezintă 36 familii de magnoliofite, iar 43% din acestea

vegetează în locurile împădurite. Autorii mai menționează că cele mai multe fitopreparate din

Republica Moldova sunt produse pe bază de păducel (37%), odolean (25%), talpa-gâștei și

hamei (câte 16%) (Calalb T., Buzdugan T., 2013).

În prezent, necesarul de plante medicinale în industria farmaceutică este mai mare decât

cantitatea celor cultivate în realitate. Astfel, Cojocaru-Toma M. și colab. (2011) menționează

că, din 6300 de produse medicamentoase incluse actualmente în Nomenclatorul de Stat al

Medicamentelor din Republica Moldova, ponderea plantelor medicinale, fitopreparatelor,

produselor homeopate, vaccinurile și serurile constituie 13,95%, dintre care speciile medicinale

constituie 3,47%, produsele vegetale ating cota de 15,51%, fitopreparate-mono 23,38% și

fitopreparate-combinate, respectiv 57,64%.

Rezultatele cercetătorilor Crăciun F. și colab. (1976, 1977) prezintă un index cu peste 700

de specii de plante medicinale spontane sau cultivate pe teritoriul României. Studiile mai

recente din România semnalează că se recoltează sistematic circa 200 de specii de plante

medicinale și/sau aromatice vasculare. România se situează printre primele cinci țări din lume,

care asigură cererea acestor produse pe piața internă și exportul în peste 20 de țări (Crăciun M.,

2010). Un alt autor, Giurgiu E. (2012), prezintă un total 1042 de plante medicinale spontane și

cultivate, indigene și exotice, care pot fi folosite în tratamente. Un articol din ziarul România

Rurală (2015) menționează că, anual, în România se recoltează circa 10 000 tone de plante

medicinale, din cele 750 de specii din flora spontană și circa 70 de specii aclimatizate. Pentru

comparație, în datele Agenției Moldsilva, este raportat că, în ultima perioadă de timp, anual, se

recoltează în medie 60 t, incluzând 10-15 specii de plante medicinale.

În unele surse științifice de specialitate (Терехин А., Вандышев В./Terehin A., Vandyshev

V., 2008) se menționează că este mai rațional să se cultive plantele medicinale decât ca acestea

să fie recoltate din flora spontană, din următoarele considerente: concentrarea unei specii pe un

teritoriu relativ mic are următoarele avantaje: se atestă randament și calitate înaltă, posibilitatea

protecției plantelor, posibilitatea utilizării tehnicii la diferite etape de cultivare, intensificarea

procesului de recoltare, organizarea uscării rapide a unei cantități mari de plante, posibilitatea

obținerii unui material de calitate înaltă prin folosirea diferitelor procedee tehnologice avansate,

obținerea plantelor medicinale pur ecologice. Rezultate nesatisfăcătoare se atestă ca urmare a

nerespectării tehnologiei de cultivare sau a condițiilor ecologice nefavorabile.

Utilizarea PFNL medicinale tinde să se suprapună cu cele alimentare, adică cu cele

folosite ca alimente cu proprietăți tonice și profilactice.

20

În mediul rural, se remarcă un consum sporit de plante medicinale, în comparație cu

mediul urban, deoarece populația rurală colectează plantele medicinale din flora spontană, iar

cea urbană le procură (Basa A., 2011). În prezent, plantele medicinale își recapătă locul cuvenit

între remediile curative ale populației din lumea modernă. Totodată, crește interesul pentru

fitoterapie, restabilindu-se, astfel, legătura dintre științele naturii și medicină.

Cererea industriei farmaceutice în ceea ce privește resursele biologice este în continuă

creștere, iar situația plantelor medicinale pe piața actuală demonstrează că valorificarea lor este

insuficientă. Astfel, valorificarea plantelor medicinale este actuală, iar tehnologia de colectare

și reproducere a lor necesită perfecționare (Чудновская Г./Chudnovskaya G., 2014).

Folosirea plantelor medicinale de calitate este o componentă importantă a modului

sănătos de viață și de protecție a mediului pentru lumea modernă. O importanță majoră în

identificarea resurselor plantelor medicinale o are impactul factorilor de mediu asupra

productivității acestora în zonele naturale. Aceste cercetări ne permit să descoperim zonele

optime pentru colectarea materiei prime de calitate, să identificăm măsurile de sporire a

productivității plantelor medicinale precum și măsurile ecologice.

Cercetarea efectuată de către Шапурко В./Shapurko V. (2014) s-a referit la studierea

resurselor și calitatea plantelor medicinale. Datorită poluării mediului înconjurător, dar și

faptului că unele specii de plante au fost incluse în Cartea Roșie, se observă o scădere a

resurselor de plante medicinale, ceea ce are un impact negativ asupra industriei farmaceutice.

Pentru a crește cantitatea de plante medicinale în fondul forestier, este necesar de a

exclude recoltarea plantelor care sunt protejate, precum și a unora din locurile unde poluarea

este ridicată. Cultivarea plantelor medicinale, de asemenea, contribuie la conservarea resurselor

de produse forestiere nelemnoase cu valoare medicinală.

În studiul efectuat de Дорошкевич И./Doroshkevich I. (2012), se constată că, în viitor,

plantele medicinale cultivate vor fi mai populare din mai multe motive, și anume: posibilitatea

de a verifica caracteristicele calitative planificate prin ajustarea tehnologiei de cultivare;

posibilitatea repartizării teritoriale optime și planificarea producției; evitarea posibilului impact

ecologic asupra biodiversității florei spontane. Rentabilitatea cultivării unor plante medicinale

(anul 2010) este de 23,8% la Salvia officinalis L., 43,1% la Mentha piperita L., 90,9% la Bidens

tripartita L. Autorul a constatat, de asemenea, că rentabilitatea colectării unei tone de plante

medicinale este asigurată de 8-10 oameni. În același studiu, se susține că resursele biologice de

plante medicinale spontane anuale, în Republica Belarus, constituie mai mult de 74 mii tone,

iar în ultimii 5 ani, cantitatea colectată de aceste gen de plante s-a redus semnificativ și

constituie circa 1% din potențialul total. Așadar, odată cu creșterea numărului colectorilor de

plante medicinale, crește și interesul pentru segmentul de procesare.

Plantele medicinale au, în mod tradițional, o varietate de aplicații, dar cel mai frecvent

sunt utilizate în calitate de componente/ingrediente ale produselor medicamentoase.

Studiul sociologic, efectuat de Ioan E. (2015) pe un eșantion reprezentativ de populație

din România, a demonstrat că speciile vegetale cel mai frecvent utilizate sub formă de ceaiuri,

ținând cont de preferințele consumatorilor, sunt: Tilia sp., Calendula officinalis L., Matricaria

chamomilla L., Hypericum perforatum L., Achillea millefolium L. și Ocimum basilicum L.

Într-un alt studiu, efectuat de Хайретдинов С./Hajretdinov S. (2015), se susține că

populația din sudul Siberiei a colectat majoritatea plantelor alimentare (16 specii) primăvara și

vara, iar toamna a colectat 7 specii. Speciile cel mai mult colectate sunt: Viburnum opulus L.,

Sorbus aucuparia L., Padus avium L., Ribes nigrum L.

Худоногова Е. и др./Hudonogova E. i dr. (2010) au determinat resursele și cantitatea

anuală, posibilă de a fi recoltată, la 10 specii de plante medicinale spontane din zona Baikal,

fiind cele mai solicitate de populație. În zona respectivă, sunt mai mult de 600 specii de plante

medicinale și alimentare, dintre care 60 de specii sunt folosite de medicina științifică. După

inventarierea florei din zona cercetată, s-a stabilit că sunt 458 specii de plante medicinale care

21

sunt folosite în medicina populară, tibetană și științifică.

Autorul Ахмедов Р./Ahmedov R. (2006) descrie 326 de specii de plante medicinale din

Federația Rusă, iar Васфилова Е./Vasfilova E. (2014) menționează că mai mult de 300 de

specii de plante medicinale sunt permise pentru utilizare în medicina științifică din aceeași țară.

Recoltarea plantelor medicinale fără a cunoaște particularitățile de reproducere poate

determina epuizarea acestora, precum și dispariția lor. Un motiv pentru reducerea resurselor de

plante este identificarea incorectă a cantității de plante de colectat. Principiul de bază privind

determinarea cantității de plante medicinale care urmează să fie recoltată trebuie să fie nu

cantitatea recoltată în anii anteriori, cum se procedează la etapa actuală, dar cantitatea de resurse

disponibile și frecvența permisivă de colectare a plantelor din același loc, luând în considerare

capacitatea de regenerare a speciei.

Unitățile farmaceutice din Republica Belarus importă anual 300-310 tone de plante

medicinale, în valoare de 1,4 mil. dolari americani și doar 7-8% constituie produse farmaceutice

bazate pe plante medicinale autohtone În același timp, ¾ din cantitatea de plante importate cresc

pe teritoriul republicii sau pot fi cultivate. Din această cantitate, doar 40-55% sunt prelucrate la

fabricile specializate, restul este împachetată și vândută. Potențialul sigur de plante medicinale

îl constituie120 de denumiri de plante, care pot fi prelucrate și folosite în medicină, din totalul

de 300 de denumiri (Ковбаса Н./Kovbasa N., 2015).

În Federația Rusă (FR), erau date în arendă 1,2 mil. ha pentru recoltarea plantelor

medicinale și a resurselor alimentare (Леса и лесные ресурсы Российской Федерации/Lesa

i lesnye resursy Rossijskoj Federacii, 2011). În anul 2012, erau arendate în același scop deja

3,7 mil. ha (Леса и лесные ресурсы Российской Федерации/Lesa i lesnye resursy Rossijskoj

Federacii, 2012). De asemenea, recoltarea, vânzarea plantelor medicinale este o sursă de venit

pentru mulți oameni din diferite regiuni.

Pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice, din totalul resurselor de plante medicinale folosite,

31% provin din plante superioare, circa 3% sunt preparate din ciuperci și bacterii, aproape 12%

sunt de origine animalieră, 9% sunt produse neorganice și restul sunt obținute pe cale sintetică.

De exemplu, 80% din medicamentele pentru tratarea bolilor de inimă sunt de origine vegetală

(Головина Р./Golovina R., 2005).

Presupunem că în viitor, plantele medicinale vor fi întrebuințate tot mai mult și o perioadă

de timp îndelungată vor fi utilizate pentru întreținerea sănătății oamenilor.

PFNL conțin substanțe active care sunt folosite în industria farmaceutică. În SUA, 25 de

rețete dintr-o 100 sunt medicamente care conțin extracte din plante. În prezent, 80% din țările

în curs de dezvoltare utilizează farmacopeea tradițională (Mukerji A., 1995).

Pentru a satisface consumul/cererea de plante medicinale și pentru a crește resursele din

flora spontană, cercetătorii ruși Зволинский В., Рыбашлыкова Л./Zvolinskij V.,

Rybashlykova L. (2014) au studiat introducerea în cultură a 21 de specii de plante medicinale

în regiunea Astrahan din Federația Rusă, constatând că majoritatea dintre acestea s-au

comportat adecvat, cu excepția speciilor Digitalis purpurea L. și Digitalis lanata Ehrh. care

după iarnă, n-au mai intrat în vegetație.

Efectuându-se cercetări comparative la fructele de măceș (Rosa canina L.), colectate din

flora spontană și din cea cultivată, s-a constatat că fructele din plantații conțin acid ascorbic

între 371,36 mg și 679,36 mg la 100 g de produs uscate, iar minimul necesar de calitate fiind

de 200 mg acid ascorbic la 100 g produs uscat (Arsenescu-Popa A. și colab., 2008).

Speciile de păducel (sp. Crataegus) sunt plante fructifere din flora spontană, care pot

îmbogăți semnificativ și asortimentul de plante medicinale din grădină. Florile, frunzele și

fructele de păducel sunt folosite în diferite tulburări funcționale ale organismului (Мухаметова

С./Muhametova S., 2013).

Merișorul (Vaccinium vitis-idaea L.) este o plantă importantă, datorită proprietăților

alimentare și medicinale, dar a cărui cantitate prezentă pe piață s-a diminuat în ultima perioadă.

22

Pentru creșterea productivității și facilitarea procesului de recoltare, mulți cercetători din

diferite țării au studiat influența diferitelor procese tehnologice în cultivarea acestei plante.

Astfel, folosirea îngrășămintelor minerale (NPK) 30 kg/ha crește productivitatea la merișor de

1,8-3 ori. De asemenea, crește și conținutul de vitamina C, de polifenoli și zahăr. Mulcirea

plantelor influențează pozitiv creșterea, dezvoltarea și productivitatea culturii (Тяк Г./Tyak G.,

2002). Sucul de afine (Vaccinium macrocarpon L.) era considerat de Petru I elixirul tinereții și

cel mai bun medicament în tratamentul mai multor boli. În anul 1997, plantațiile de afine de pe

teritoriul SUA erau de 14 mii hectare, cantitatea recoltată totală fiind de 247 mii de hectare,

cantitatea recoltată de pe 1 hectar depășind 17 tone. În Europa, plantațiile de afine sunt cele mai

mari. În Belarus, este de circa 100 hectare, cu o productivitate de 5-6 tone de pe 1ha, iar procesul

tehnologic este complet mecanizat. Conținutul de substanțe active în frunzele de afine este mai

mare decât în fructe (Курлович Т./Kurlovich T. 2013).

Кравчик Е./Kravchik E. (2014) menționează că la măceș (sp. Rosa) conținutul în

substanțe biologic active variază în funcție de specie. Astfel, s-a constatat că speciile Rosa

majalis, R. rugosa, R. davurica au o cantitate mai mare de vitamina C, de circa 4-14%, iar

speciile R. glauca, R. canina, R. floribunda , de circa 0,5-1%.

Conform datelor World Health Organization, citat de Ciocârlan N. (2012), majoritatea

populației de pe Terra depinde astăzi de medicina tradițională, bazată pe plantele medicinale și

aromatice, în pofida faptului că se produc din ce în ce mai multe medicamente bazate pe

substanțe sintetice. Potrivit unui studiu al Botanic Gardens Conservation International, peste

50% din medicamente provin din plante, care acum sunt în pericol de dispariție din cauza

recoltării excesive și a despăduririlor, plante care în viitor ar putea ajuta la tratamentul unor boli

grave, precum cancerul sau Sida și care ar putea dispărea înainte de a se putea continua

cercetările. Potrivit aceluiași studiu, circa 5 miliarde de persoane beneficiază de tratamente cu

aceste plante medicinale, iar cercetătorii avertizează că dispariția lor poate duce la probleme

neprevăzute în medicină și ar pune în pericol viitorul sănătății oamenilor la nivel mondial.

În literatura de specialitate, se menționează faptul că peste 1500 de compuși noi sunt

identificați anual în diferite specii de plante și că un sfert dintre medicamentele prescrise conțin

substanțe de origine vegetală (Balandrin M., Klocke J., 1988). Substanțele biologic active și

extractele de origine vegetală sunt mai populare în Italia, Germania, Franța, Japonia, India

(Николайченко Н./Nikolajchenko N., 2013). Deci, în aceste țări populația pune accent pe

profilaxia și terapia sănătății.

Plantele medicinale sunt folosite mai mult în medicina populară decât în medicina științifică

și doar 4% din totalul plantelor au fost cercetate (Голышенков П./Golyshenkov P., 1990).

Eficacitatea și beneficiile incontestabile ale fitoterapiei pentru sănătatea oamenilor i-au

permis să rămână ca variantă alternativă sau complementară a medicinii moderne, datorită

testării timp de mai multe secole. Medicamentele pe bază de plante sunt mai bine tolerate de

organism, deoarece sunt mai puțin alergice și nu posedă proprietăți cumulative, iar, ca urmare,

pacientul beneficiază de un întreg complex de substanțe biologic active. Substanțele active din

plantele medicinale sunt concentrate în diferite organe: rădăcină, tulpină, scoarță, frunze, flori,

fructe. În organele verzi ale plantelor, concentrația maximă de substanțe biologic active este, în

perioada înfloririi și fructificării, în fructe la momentul coacerii depline, în scoarță pe perioada

primăverii, iar în rădăcină după terminarea perioadei de vegetație. Plantele medicinale se

folosesc și în alimentație, cosmetologie, parfumerie, design etc.

Рогова Н./Rogova N. (2009) menționează că, cu cât plantele se dezvoltă, la o altitudine

mai mare, cu atât sunt mai bogate în substanțe biologic active.

În Republica Belarus, este stabilită, prin Hotărâre de Guvern, cantitatea și suprafața

plantelor medicinale cultivate. În a. 2010, trebuia să se ateste 600 tone de masă uscată și o

suprafață totală de 320 hectare, iar în a. 2014, să fie recoltate 800 de tone, pentru care au fost

alocate 17989,2 mil. ruble (Тарасенко С., Тарасенко Н./Tarasenko S., Tarasenko N., 2014).

23

În prezent, multe plante medicinale nu mai au proprietățile biologice necesare pentru a

fi folosite în industria farmaceutică, iar unele sunt rare sau au dispărut. În acest caz Беляева Е.,

Смирнов А./Belyaeva E., Smirnov A. (2014) susțin că, prin efectuarea lucrărilor de îngrijire în

arborete, crește diversitatea și abundența plantelor medicinale, care determină utilizarea

integrată a resurselor forestiere.

Calitatea produselor forestiere nelemnoase este în raport direct cu starea mediului și

sănătatea consumatorilor (Goji G., Dinulică F. 2014), de aceea colectorii și consumatorii trebuie

să acorde o atenție sporită la locul recoltării. Până la declararea independenței, pe teritoriul R.

Moldova activau întreprinderi specializate în cultivarea, prelucrarea plantelor medicinale și

producerea ceaiurilor.

3.1.2 Valoarea meliferă

Valorificarea superioară a resurselor nectaro-polinifere existente constituie un imperativ

pentru satisfacerea integrală a cerințelor actuale ale producției apicole în plină dezvoltare.

Plantele melifere sunt singura sursă de hrană biologică pentru albine, care furnizează omului în

mod direct sau prin intermediul albinelor, produse biologice valoroase, cum sunt mierea,

polenul, nectarul, propolisul, lăptișorul de matcă, ceara de albine.

Utilizarea produselor forestiere melifere intră în sfera de activitate a diferitelor

întreprinderi de producție și de prelucrare a lor. Produsele melifere sunt, de asemenea, obiectul

atenției sporite a instituțiilor științifice, sociale și a organizațiilor de protecția mediului.

Productivitatea meliferă a resurselor forestiere este cu atât mai înaltă, cu cât biodiversitatea

floristică este mai diferită și perioada de înflorire a plantelor este mai îndelungată. Ecosistemele

forestiere au cele mai mari resurse melifere, datorită diversității plantelor. Arboretele

amestecate și multietajate sunt mai productive decât cele pure din punct de vedere melifer.

De existența plantelor melifere și de modul de producere a secrețiilor de nectar și polen

depinde viața, evoluția și dezvoltarea familiilor de albine (Pașcalău I., 2009).

Studierea condițiilor de mediu în care este localizată stupina, are importanță pentru

tehnologia aplicată la menținerea familiilor de albine și creșterea eficienței culesului de polen

și nectar (Мурылёв А./Murylyov A., 2015).

În lucrarea lui Хисамов Р. и др./Hisamov R. i dr. (2014), s-a analizat și prezentat

coeficientul de corelație dintre unii indici ai fondului forestier și volumul PFNL. S-a constatat că

teiul este o sursă de nectar pentru albine și coeficientul de corelație este r=0,76, ceea ce

demonstrează o legătură strânsă a produselor apicole cu suprafața pădurii. De asemenea este o

legătură strânsă dintre suprafața teiului, cantitatea de miere și numărul familiilor de albine, r=0,75,

ceea ce demonstrează că această specie este o sursă de bază pentru hrana albinelor. Exploatarea

pădurii influențează direct și puternic producția de fructe și pomușoare (r=0,92) și mai puțin

colectarea plantelor medicinale (r=0,59), iar cantitatea de miere variază direct, în funcție de

suprafețele exploatate (r=0,64). Această legătură puternică dintre suprafețele de pădure exploatate

și cantitatea de PFNL se explică prin faptul că, pe aceste sectoare, după exploatarea adecvată a

terenului, cresc diferite plante alimentare, melifere și medicinale.

Cercetătorii Хисамов Р., Кулагин А./Hisamov R., Kulagin A. (2009) au avut ca scop

cercetarea situației și perspectiva folosirii fondului forestier ca resurse melifere. Rezultatele au

demonstrat că este o legătură directă între numărul de albine, cantitatea de produse apicole și

suprafața împădurită (r =0,58-0,69), în special suprafața plantelor melifere (r = 0,74-0,78), în

cazul dat fiind vorba despre suprafața plantată cu arbori de tei. O legătură strânsă este stabilită

între productivitatea unei familii de albine și suprafața cu arbori maturi/bătrâni de tei (r=0,88).

Anume această categorie de vârstă a arborilor de tei are influență asupra întregii suprafețe

melifere (r=0,77). O legătură strânsă (r=0,83) se observă între numărul de familii de albine și

producția totală de miere. În arboretele tinere de tei, unde cantitatea de nectar este mai mică, o

influență majoră asupra producției de miere o are subarboretul. Eficiența funcționării stupinelor,

24

suprafețele de pădure exploatate (r=0,86 și 0,64) și cositul fânului în fondul forestier (r=0,52 și

0,75), toate acestea ne demonstrează importanța resurselor forestiere ca hrană pentru albine.

Importanța apiculturii este dovedită atât prin numeroasele cercetări științifice, cât și

aplicarea lor în practică. Este cunoscut faptul că principalii polenizatori ai plantelor sunt

albinele, lucru ce nu este luat în considerare, ceea ce afectează negativ profitul cultivatorilor de

plante agricole și gestionarilor de pădure.

Cele mai multe plante cu flori se polenizează cu ajutorul insectelor polenizatoare. Circa

80% din plantele superioare sunt entomofile, iar 20% se polenizează cu ajutorul vântului

(Жеруков Б. и др./Zherukov B. i dr., 2012).

Acțiunea albinelor rezolvă o gamă mare de probleme socioeconomice – de la creșterea

productivității plantelor până la asigurarea populației cu produse apicole prețioase, necesare

pentru menținerea sănătății omului. Dezvoltarea apiculturii contribuie la creșterea

productivității plantelor agricole cu 40% (la floarea soarelui, la hrișcă), cu 60% (la culturile

bostănoase), cu 65% (la pomii fructiferi). Conform opiniei experților, venitul suplimentar anual,

obținut datorită polenizării culturilor de către insecte, depășește de 8-10 ori venitul direct de la

produsele melifere (Самсонова И./ Samsonova I., 2014).

Prin urmare, organizarea corectă a apiculturii și utilizarea complexă a resurselor melifere

aduc venituri considerabile, iar, datorită polenizării culturilor agricole de către albine, producția

crește cu 20-30%. Apicultura este foarte productivă, dacă se folosesc resursele melifere

naturale, atât culturile agricole, cât și flora spontană, nu numai din preajma prisăcii, dar și la o

distanță rezonabilă. De aceea apicultorii trebuie să cunoască și să ia în considerare condițiile

locale referitor la distribuția resurselor melifere pentru a amplasa stupina cât mai avantajos,

ținând cont de faptul că distanța optimă la care zboară albina pentru colectarea nectarului este

până la 2 km (Сидорова К. и др./Sidorova K. i dr., 2014).

Dezvoltarea plantelor superioare este strâns legată de evoluția insectelor în general și în

special de albine. Pe parcursul evoluției plantelor au existat diferite metode de reproducere,

dintre care și interacțiunea plantelor cu insectele polenizatoare. Rezistența ecosistemelor

naturale depinde, în mare măsură, de relația dintre plante și insectele polenizatoare.

Acest lanț trofic dintre plantele melifere și insectele polenizatoare a fost analizat și expus

de către Прибылова Е./Pribylova E. (2011). Ca urmare a studiului autorul a clarificat

următoarele aspecte: componența insectelor polenizatoare pe perioada vegetației, selectarea

plantelor de către albine în funcție de structura florii, abundența nectarului și a polenului;

lungimea trompei la albine și corola florei. Totodată s-a stabilit mărimea și componentele

lanțului trofic la diferite insecte polenizatoare, aceasta fiind o caracteristică specifică în raport

cu anumite plante vizitate. Lanțul trofic este mai mare la albina meliferă, la bondari, la fluturi

și la muști (0,16-0,24), deoarece acestea consumă în general din ecosistem nectar și spectrul

plantelor este mai mare. Semnificativ mai mică (0,03-0,07) este lățimea lanțului trofic la

albinele solitare, deoarece acestea consumă polen și spectrul plantelor este mai mic. Pe perioada

cercetărilor, în ecosistemul natural studiat nu s-a observat consumul total de polen și nectar sau

apariția concurenței trofice. Randamentul crește la colectarea nectarului de către albina meliferă

și de bondar, dacă aceasta/acesta vizitează un număr mic de flori, bogate în nectar și aflate în

apropiere (Прибылова Е./ Pribylova E., 2004, 2008, 2011).

În lucrarea lui Панков Д./Pankov D. (2015), se menționează că, cu cât sunt mai înalți și

dezvoltați arborii din perdelele forestiere, aflați în preajma culturilor de floarea soarelui, de

sparcetă, facelia, cu atât mai mult nectar este produs de florile acestor plante. Astfel, sunt create

condiții favorabile pentru albine, în ceea ce privește colectarea nectarului.

De asemenea, s-a constatat că condițiile pedoclimatice influențează nu doar

productivitatea familiilor de albine, dar și gradul de poluare a produselor apicole (Гаева

Д./Gaeva D., 2008). Familiile de albine au un rol economic direct, dat fiind faptul că produsele

apicole sunt estimate la 360 mil. euro, cu 18000 de angajați, și indirect, datorită polenizării,

25

plantele respective au un beneficiu economic de 10 % din valoarea producției agricole, ceea ce

constituie un adaos de 12 ori mai mult decât produsele apicole obținute.

O resursă meliferă importantă sunt și grădinile botanice. Din acest punct de vedere,

Doroşencu A., Doroşencu G. (2004), în baza determinatoarelor de plante, au cercetat

succesiunea înfloririi plantelor ierboase și lemnoase din Grădina Botanică Bididiu-Tulcea. Pe

lângă plantele melifere cunoscute, enumeră și unele plante melifere noi (Albizia julibrissin,

Paulownia tomentosa și Euodia hupehensis. Cercetătorii au constatat că, datorită sectorului

apicol care se află în preajma grădinii botanice, plantele din sectoarele date au o producție

constantă de fructe și semințe. În perioada vizitării plantelor de către albine se creează, la

înălțimea de 2-4 m, un adevărat culoar.

Albinele pot colecta hrana de pe o distanță maximă de 12 km, dar cel mai rentabil este la o

distanță de până 1,5 km (Melin E. http://users.skynet.be/lerucherdeseilles/Consultation/bota.pdf).

Potențialul productiv melifer depinde, pe de o parte, de condițiile pedoclimatice, de forța de

muncă și resursele materiale, pe de altă parte, de numărul familiilor de albine și de potențialul

productiv al acestora (Поздеев Д./ Pozdeev D., 2004).

O carte despre natura, economia și cultivarea plantelor melifere este cea a lui Глухов

М./Gluhov M. (2012), în care se acordă o atenție deosebită caracterizării condițiilor staționare, ce

determină colectarea produselor melifere și metodologia de studiere a zonei în ceea ce privește

proprietățile melifere. În lucrare unt descrise metodele de creștere a productivității suprafețelor

cu resurse melifere. Sunt descrise circa 200 de plante melifere. O influență majoră asupra

producerii nectarului o are vârsta plantelor, starea vremii și perioada zilei, clima, solul, lumina

etc. Plantele produc mai mult nectar în prima jumătate a zilei (dimineața), în perioada caldă și cu

umiditate. Productivitatea meliferă a teiului este cea mai sensibilă față de condițiile

meteorologice. Mai puțin influențează cantitatea de nectar produsă arealul plantei, solul, roca,

tehnologia de cultivare etc. Resursele melifere cele mai timpurii sunt arborii și subarboretul

(aprilie-mai), după care urmează pajiștile (mai-iunie) și câmpurile agricole (iulie-august).

Проскуряков М./Proskuryakov M. (2007) afirmă că productivitatea de nectar la plante

este influențată în mod direct de temperatura și umiditatea aerului, de gradul de iluminare, de

umiditatea și bonitatea solului și de vârsta și densitatea plantelor.

La umiditatea aerului de 51%, florile de tei conțin aproximativ 70% zahăr, iar la

umiditatea aerului de 100%, conțin numai 22% zahăr. Toate plantele melifere produc nectar în

cantități mai mari pe soluri fertile, bine structurate, suficient de umede și bogate în îngrășăminte

naturale. Cele mai importante pentru apicultură sunt speciile silvice de tei, de salcâm, de paltin,

salcie, păr și măr, castan, păducel ș.a. Florile de tei produc nectar în cantitate sporită (1,62 mg)

la temperatura de +180C…+210C. La o temperatură mai mare cantitatea de nectar scade

(Воробьева С./Vorobeva S., 2015).

Cercetătorii Винокуров Г., Одинокова E./Vinokurov G., Odinokova E. (2013) au divizat

regiunea Irkutsk, în funcție de resursele melifere existente, productivitatea nectarină și numărul

familiilor de albine, în trei categorii de zone. Prima categorie se caracterizează prin dependența

de resursele melifere și numărul familiilor de albine. A doua categorie, în funcție de producția

meliferă realizată. A treia categorie se caracterizează prin dependența dintre producerea și

realizarea producției melifere. Autorii menționează că resursele melifere cultivate prezintă un

interes mai mare, deoarece sunt amplasate în preajma căilor de acces. Pentru a spori

competitivitatea produselor apicole, se impune, de asemenea, necesitatea, creării asociațiilor.

Datorită condițiilor pedoclimatice, Republica Moldova dispune de condiții prielnice

pentru creșterea albinelor și dezvoltarea apiculturii. Apicultura a fost o ramură importantă a

economiei R. Moldova. Până la proclamarea independenței, anual se exportau 4-6 mii tone de

miere de albine. Se planifica ca, în perspectivă, să se exporte până la 100 mii tone de miere.

În prezent, pe teritoriul R. Moldova, sunt aproximativ 124330 de familii de albine,

repartizate, cu mici diferențe, în mod egal în cele trei zone ale țării: nord, centru, sud. Cantitatea

http://users.skynet.be/lerucherdeseilles/Consultation/bota.pdf

26

de miere obținută de la o familie de albine este de 33,6 kg. Suprafața resurselor melifere de

plante lemnoase se prezintă astfel: tei – 4580,3 ha, salcâm – 422 169 ha, salcie – 3188 ha, arțar

– 4358,3 ha (Modvala S., 2015).

În Rusia, până la sfârșitul secolului XIX, resursele melifere principale erau concentrate

în păduri, lunci, stepe și doar la începutul secolului XX, au început să fie exploatate resurse

melifere agricole – pomi fructiferi, muștar, hrișcă, floarea soarelui ș.a.

Astfel de schimbări se atestă și astăzi, cauza fiind defrișarea pădurii, schimbarea speciei,

intensificarea incendiilor. Deci, constatăm că speciile nou-apărute se diferențiază prin fenologia

înfloririi sau se datorează unor anomalii climatice (arșiță, ploi torențiale), influențează atât

calitatea cât și cantitatea produselor melifere. Pentru obținerea produselor ecologice, este necesară

monitorizarea schimbărilor din fitocenoze și identificarea cauzelor acestora, fiindcă schimbarea

unui factor contribuie la schimbarea întregului biotop (Чекрыга Г./Chekryga G., 2014).

Utilizarea rațională a plantelor presupune folosirea acestora simultană în mai multe

scopuri. Plantele medicinale pot fi folosite ca sursă de nectar și polen de albine și de bondari.

Odată cu accentuarea influenței omului asupra naturii, crește necesitatea inventarierii florei și

troficitatea resurselor melifere. Odată cu împădurirea terenurilor degradate, inapte pentru

agricultură, cresc resursele melifere. În majoritatea cazurilor, specia de bază este salcâmul.

Plantele melifere îndeplinesc funcții unice: ecologice, trofice, reproductive, evolutive etc.

(Богатищева И./Bogatisheva I., 2004).

Producția de miere depinde de mai mulți factori: particularitățile genetice ale albinei,

condițiile pedoclimatice, compoziția resurselor melifere, fenologia înfloririi, cunoștințele

apicultorului, tehnologia aplicată etc. O diferențiere importantă a tipurilor de miere se face după

proveniența botanică (salcâm, tei), acestea având unele caracteristici și proprietăți specifice

privind culoarea, gustul, mirosul.

Cercetările efectuate de Горлачёв B., Решетова C./Gorlachyov B., Reshetova C. (2013)

referitoare la morfologia polenului contribuie la evaluarea calității mierii mono- și poliflorale,

precum și la identificarea mierii falsificate de pe piață. Din diversitatea plantelor melifere (peste

100 specii) din regiunea Transbaikal nu toate au importanță majoră pentru albine. În lucrare

autorii evidențiază perioada înfloririi în masă, pentru a optimiza munca apicultorului la

colectarea mierii. Pentru prima dată în această zonă a fost descris polenul principalelor 18 plante

melifere cu referire la formă, mărime, tipul, numărul de deschideri ș.a. Se evidențiază

caracteristicele care fac deosebirea polenului la nivel de gen și specie. Rezultatele obținute

permit stabilirea obiectivă a originii botanice a mierii.

Datorită exploatării intensive a pădurii a scăzut și numărul albinelor aflate spontan, de aceea

este greu să se dezvolte în condițiile naturale prezente (Султанова Г./Sultanova G., 2008).

Pe lângă creșterea productivității de fructe, legume și semințe, datorită polenizării de către

albine, plantele crescute din aceste semințe au o energie de germinare mai mare și o dezvoltare

mai intensă (Малкин С./Malkin S., 2009). Același autor menționează că nu este rentabil de

semănat plante melifere numai pentru hrana albinelor, fără o folosire ulterioara a acestora în

alte scopuri (siloz, fân, îngrășăminte verzi etc.).

Interesul pentru produsele apicole și, în special, mierea este în continuă creștere. Această

activitate asigură păstrarea ecosistemelor naturale și dezvoltarea diversității biologice. Datorită

diversității plantelor melifere forestiere se poate obține o cantitate mai mare de produse apicole

și pur ecologice. În multe țări ale lumii, se observă o amplificare a tendinței de a trece la principiile

de dezvoltare durabilă a pădurii, prin care se urmărește o viabilitatea economică a resurselor ei, o

responsabilizare ecologică și o folosire socială avantajoasă. Creșterea treptată a numărului

familiilor de albine și introducerea tehnologiilor moderne în procesul de dezvoltare și întreținere

a acestora necesită o serie de măsuri eficiente pentru îmbunătățirea și extinderea bazei melifere.

Există dovezi clare precum că intensificarea agriculturii are un efect negativ asupra

apiculturii. Această tendință este mai evidentă în țările occidentale, datorită folosirii mai intense

27

a pesticidelor și majorării suprafețelor cultivate, aceasta contribuind la reducerea biodiversității

plantelor melifere (Decourtye A. et al., 2010).

Мустафин Р./Mustafin R. (2009) a cercetat efectul lucrărilor de îngrijire la arboretele de

tei, cu intensitate diferită, din preajma prisăcii de albine. În urma efectuării lucrărilor de

îngrijire, se modifică condițiile de viață, ceea ce se răsfrânge asupra mărimii coroanei arborilor.

Arborii cu coroana bine dezvoltată și cu intensitate mare de înflorire se formează la consistența

de 0,4-0,6. Creșterea productivității de nectar la acești arbori se observă în al doilea an, după

efectuarea lucrărilor de îngrijire cu intensitate mare de extragere a arborilor (30-40%). Pentru

creșterea cantității de nectar la arborii de tei, lucrările de îngrijire se efectuează în mai multe

etape (4 la număr) și cu intensitate diferită. Se extrag arborii cu coroana slab dezvoltată, care

nu înfloresc sau cu intensitate slabă de înflorire. Se lasă speciile melifere complementare

(salcia, arțarul, alunul). Lucrările de îngrijire în arboretele tinere de tei trebuie începute imediat

cu diferențierea pe clase de înălțime, fapt ce contribuie la accelerarea și intensificarea înfloririi.

În consecință, având resurse melifere bogate atât cantitativ, cât și calitativ, este necesar

de a extinde aria de inventariere și de intensificat activitatea apicolă.

Nivelul de dezvoltare a apiculturii, productivitatea familiilor de albine și calitatea mierii

se află într-o dependență directă de condițiile naturale, în primul rând, de componența floristică,

apoi de factorii climatici, pedologici, fenologici (Бурмистров А., Никитина В./Burmistrov A.,

Nikitina V., 1990).

De existența plantelor melifere și de modul de producere a secrețiilor de nectar și polen

depinde viața, evoluția/dezvoltarea familiilor de albine (Pașcalău I., 2009). Insuficiența

polenului în natură reduce productivitatea plantelor și a albinelor. Pentru a se hrăni, albinele

selectează plantele. Potrivit lui Lobreau-Callen D., Damblon F. (1994) această selecție este

influențată de morfologia florii, de fenologie și de compoziția floristică.

La culesul nectarului, albinele în general preferă florile care generează nectar cu o

concentrație de zaharuri, situată în jurul valorilor de 40-50%, când aceasta este mai joasă de

5%, nectarul nu mai este cules de albine. Această limită variază în funcție de abundența florei

melifere și anotimp. Plantele din familiile Brassicaceae, Boraginaceae, Scrophulariaceae,

secretă mai multă glucoză și fructoză, și mai puțină zaharoză. Multe specii din familiile

Fabaceae, Lamiaceae, Salicaceae, Hippocastanaceae secretă multă zaharoză și mai puțină

glucoză și fructoză. La arborii meliferi maximum de secreție se înregistrează la vârsta mijlocie,

de 20-40 ani, iar la cei cu vârsta mai înaintată, de 80-100 ani, au o secreție mai redusă de nectar

și în consecință sunt vizitați de albine mai puțin intens (Iordache P., 2008).

Нечаев А./Nechaev A. (2014) a cercetat proprietățile melifere ale plantelor cu pomușoare

comestibile din sudul Orientului îndepărtat al F. Ruse. Această categorie de plante cuprinde 160

de specii din 44 de genuri și 21 familii. Din totalul acestor plante, 55 specii din 28 genuri și 12

familii fac parte din categoria celor mai cunoscute și cu potențial melifer înalt. Cele mai bogate

genuri sunt Ribes (cu 8 specii), Rosa și Rubus (cu câte 4 specii), Actinidia, Vaccinium,

Crataegus, Padus (cu câte 3 specii), Oxycoccus, Grossularia, Armeniaca, Malus, Sorbus,

Viburnum (cu câte 2 specii), restul 15 genuri au câte o specie. După forma de viață, sunt

reprezentate prin arbori (13 specii), arbuști (28 specii), subarbuști (8 specii), liane (5specii),

plante ierboase multianuale (1 specie). Autorul ne prezintă o listă de plante din categoria

enunțată, cu specificații pentru fiecare specie referitor la importanța alimentară, morfologie,

perioadele de înflorire, gruparea după productivitatea meliferă.

Scopul cercetărilor efectuate de El-Nebir M., El-Niweiri M., Abdel Magid T. (2013) au

fost de a determina originea botanică a mierii din diferite localități ale Sudanului. Polenul

predominant a fost de la speciile Acacia spp. (Fabaceae 43,4%), Ziziphus spp. (Rhamnaceae

21,7%), Eucalyptus spp. (Myrtaceae 8,3%) și Cordia spp (Boraginaceae 6,7%). Cea mai multă

miere este produsă din arborii din pădure 86,7% și doar 13,3%, din plante agricole și ierburi.

Aceste rezultate reflectă importanța arborilor și arbuștilor forestieri, precum și originea mierii

28

din Sudan. Rezultatele obținute arată că oamenii din localitățile rurale ale Sudanului se bazează

pe produsele forestiere nelemnoase, contribuind la obținerea unui venit suplimentar.

Studiile realizate de Eritie B. et al. (2014) au vizat identificarea și caracterizarea speciilor

de plante melifere din zona parcului școlii agronomice din Yamoussoukro (Coasta de Fildeș).

Pe o rază de 3 km, au fost identificate 160 specii de plante, care reprezintă 47 de familii,

majoritatea fiind din familia Leguminosae (15%) și Euphorbiaceae (7%). Dintre acestea, 52%

sunt vizitate de albine pentru nectar și polen, 25%, pentru nectar, 23%, pentru polen și 63% au

culoarea albă. Majoritatea acestor plante sunt cultivate și înfloresc pe tot parcursul anului, ele

constituind, astfel, o sursă sigură pentru promovarea și dezvoltarea apiculturii.

Diversitatea plantelor melifere din districtul Manigri, Republica Sudan a fost studiată de

Yedomonhan H. et al. (2009). Din totalul de 266 specii cu flori, resursele melifere sunt

reprezentate din 87 specii (32,7%), reprezentând 75 de genuri și 34 de familii. Familia

Leguminosae conține 16 specii de plante melifere, iar Combretaceae și Rubiaceae, câte 8 specii

fiecare. Taxonomic reprezintă 28 specii de arbori și 32 specii de arbuști, iar restul sunt plante

erbacee. Din totalul plantelor melifere, 31% constituie resurse de nectar, 33,3%, resurse de polen

și 35,7% sunt producătoare de polen și nectar. După durata de înflorire, plantele respective au fost

grupate în 3 clase. Durata de înflorire pentru primele 2 clase de plante este de câte 1 lună, iar

plantele din a treia clasă au o durată de înflorire de 2 luni și mai mult. Primele două clase sunt

reprezentate de câte 30 de specii pentru fiecare clasă, iar a treia clasă cuprinde 27 de specii.

Datorită polenizării plantelor de către albine, venitul proprietarilor de terenuri este de 20

ori mai mare decât cel obținut din vânzarea mierii, propolisului și ceara de albine (Тышкевич

Г./Tyshkevich G. 1991).

Studierea în continuare a proprietăților și funcțiilor plantelor melifere va identifica noi

oportunități pentru omenire în utilizarea și administrarea lor. Dezvoltarea prosperă a apiculturii

este strâns legată de pădure. De aceea, pentru a analiza productivitatea meliferă a ecosistemelor

forestiere este necesar de a intensifica creșterea albinelor. Productivitatea meliferă a resurselor

forestiere este cu atât mai înaltă, cu cât biodiversitatea floristică este mai diferită și perioada de

înflorire este mai îndelungată. Ecosistemele forestiere au cele mai mari resurse melifere,

datorită diversității plantelor. Arboretele mixte sunt mai productive decât cele pure din punct

de vedere melifer.

În literatura de specialitate, se menționează faptul că sunt cunoscute peste 1000 de specii

de plante melifere, dintre care doar 200-300 au importanță pentru hrana albinelor (Pârvu C.,

2000). Flora meliferă a României enumeră 223 de specii de plante melifere, care țin de 54 de

familii (Ivanovici N. et al., 2008).

Un aspect important în cercetarea resurselor melifere vizează stabilirea particularităților

biochimice ale nectarului sub influența diferiților factori (climaterici, antropogeni, specificul

plantei etc.). Abordarea acestui aspect al cercetării în literatura de specialitate este limitată și

este în strânsă legătură cu procesele ecologice și biochimice din landșaft, de adaptare a plantelor

la polenizare de către insecte. În perspectivă, trebuie mărit numărul de plante cercetate,

componentele naturale ce se conțin în nectar, preferințele insectelor polenizatoare în ceea ce

privește hrana etc. Pentru a stabili mai sigur productivitatea speciilor melifere și importanța lor

pentru hrana albinelor este necesar de a cerceta productivitatea de nectar și fitocenoza speciei.

Folosirea pe scară largă a potențialului biologic și ecologic al plantelor melifere este posibilă

datorită studierii și valorificării resurselor melifere din fondul forestier.

Самсонова И./Samsonova I. (2015) a cercetat potențialul melifer al plantelor din fondul

forestier al regiunii Rostov din F. Rusă, stabilind resursele de nectar în urma inventarierii

speciilor, suprafeței cuprinse și structurii florei. Cercetătoarea a stabilit orientativ cantitatea de

produse melifere (6468 tone) ce poate fi obținută și numărul familiilor de albine (54000) necesar

pentru dezvoltarea apiculturii. Suprafața examinată a fost împărțită în 5 sectoare în funcție de

potențialul melifer, de biodiversitatea plantelor, de condițiile pedoclimatice. Dintre factorii

29

naturali care influențează negativ asupra producției melifere sunt temperaturile înalte, vântul

puternic și poluarea mediului.

O altă abordare, Докукин Ю., Прокофьева Л./Dokukin Yu., Prokofeva L. (2014), cu

referire la monitoringul resurselor nectaro-melifere, demonstrând legătura dintre resursele

melifere, densitatea drumurilor de uz general, densitatea populației și raportul dintre acestea. S-a

stabilit corelația dintre acești factori și numărul real al familiilor de albine. Astfel, autorul ne

demonstrează că, pentru a dobândi produse melifere, nu este suficient să avem resurse melifere

bogate, ci mai este necesar de a le valorifica prin folosirea albinelor. Deci, în unele regiuni din F.

Rusă, unde sunt resurse melifere bogate, dar care sunt puțin populate, aportul acestora la producția

de produse apicole este neesențial și invers, sunt regiuni dens populate, cu resurse melifere mai

puține, iar aportul acestora este mai semnificativ. Luând în considerare factorii enumerați anterior,

resursele actuale ale F. Ruse pot asigura cu hrană circa 8 mln. de familii de albine, iar producția

de miere poate crește până la 160 mii tone. Cu toate acestea F. Rusă exportă anual circa 200 de

tone de miere, cea mai mare cantitate, în SUA și importă circa 3 mii de tone din Ucraina, China,

Austria. Pentru folosirea rațională a potențialului melifer al fitocenozelor este necesar de a

cunoaște repartiția resurselor melifere, fenologia înfloririi, capacitatea de eliminare a nectarului

și polenului. Aceste procese acționează în corelație cu mai mulți factori naturali.

Producerea nectarului este un proces biologic complex, dependent de particularitățile

înfloririi, de condițiile climatice, meteorologice și agrotehnice. Cantitatea cea mai mare de zahăr

în nectar, la plantele melifere ierboase, s-a înregistrat în perioada înfloririi în masă și pe perioada

zilei. Pentru plantele ierboase spontane, temperatura optimă pentru secreția zahărului în nectar

este de +20…+26 0C, și umiditatea aerului de 50-60% (Самсонова И./Samsonova I., 2012).

În condițiile actuale, un aspect important al cercetării problemei abordate este

introducerea și aclimatizarea plantelor cu proprietăți melifere.

Scopul lucrării lui Губеладзе E./Gubeladze E. (2006) a fost de a cerceta comportarea

câtorva specii melifere (Robinia pseudoacacia L., Laburnum anagyroides Medic, Lespedesa

bicolor Turcz, Gercis chinensis Bge, Caragana arborescens Lam, Amorfa Fruticosa L.,

Albizzia julibrissin Durazz, Wisteria sinensis Sweet (Sims), Gleditschia triacanthos L.),

introduse în regiunea Imereti din republica Georgia. Aceste specii au fost împărțite în două

grupe, în funcție de perioada înfloririi. Astfel, speciile care înfloresc primăvara (Robinia

pseudoacacia, Wisteria sinensis, Laburnum anagyroides, Cercis chinensis), produc mai mult

nectar (0,9-1,5 mg/100 flori), iar cantitatea de zahăr în nectar este de 40-47%, în comparație cu

speciile din grupa a doua, care produc mai puțin nectar (0,011-0,1 mg/100 flori) și zahăr în

nectar – 23-32,6%. Începutul și durata înfloritului depinde de temperatură și cantitatea de

precipitații. Cantitatea cea mai mare de zahăr se formează în flori la temperatura de 9-140C și

umiditatea aerului ridicată. Autorii Кайгородовa Р., Шилова А./Kajgorodova R., Shilova A.

(2013) menționează că nectarul și mierea de tei se caracterizează prin cantitatea cea mai mică

de vitamina C, B3 (12,17 mg/100g, respectiv 1,38 mg/100 g) și conține cea mai mare cantitate

de aminoacid Arginina (131,05 mg/100g).

Pe perioada 2001-2011 în R. Belarus, numărul familiilor de albine a crescut cu 31,3 mii

(16,3%) ajungând la 223 mii de familii de albine. În a. 2014, gospodăriile silvice dețineau 8 mii

de familii de albine, cu o productivitate medie a familiei de 9,5 kg. Mierea era vândută angajaților

din ramura silvică sau localnicilor, fără a fi ambalată estetic (Ковбаса Н./Kovbasa N., 2015).

Pădurile din F. Rusă dispun de multe plante melifere lemnoase, cu un potențial apicol

bogat, dintre care se menționează teiul (cu o productivitate de până la 1000 kg/ha miere),

salcâmul alb (până la 800 kg/ha), paltinul (până la 250 kg/ha), salcia (150 kg/ha). Aceste specii

se găsesc pe suprafețe mari (Леса и лесные ресурсы Российской Федерации/Lesa i lesnye

resursy Rossijskoj Federacii, 2012). Contribuția terenurilor necultivate la producția de miere

din F.R. este de 84%, a terenurilor cultivate, de 16%. Teiul are o pondere meliferă de 17%, iar

salcâmul, de 0,2% din resursele melifere totale. Contribuția meliferă cea mai mare o au speciile

30

de tei (17,2%), salcia (6,0%), arțarul (0,5%), arbuștii (2,8%) (Кулаков В./Kulakov V., 2012,

Иванов Е./Ivanov E., 2008).

Salcâmul alb este un arbore cu potențial melifer foarte mare. În medie, o floare produce

2,85 mg nectar cu un conținut de 56,5% zahăr. Un arbore tânăr poate produce 0,4 kg de miere.

La vârsta de 12 ani un arbore de salcâm alb are circa 24,1 mii/flori, iar la vârsta de 25 ani, 64,4

mii/flori. În funcție de condițiile biotopului, un hectar de salcâm are o productivitate de 50-1500

kg/miere. Perioada de colectare a nectarului durează 19 zile (Кургина Ю./Kurgina Yu., 2012).

Кадымов И., Хисамов Р., Кулагин А./Kadymov I., Hisamov R., Kulagin A. (2011)

menționează că în Republica Bașkortostan se găsesc 300 specii de plante melifere spontane. O

importanță mare o au resursele melifere forestiere, deoarece în pădure sunt amplasate multe

familii de albine. Speciile melifere de bază sunt Tilia cordata Mill., Chamaenerion

angustifolium L., Tussilago farfara L., Salix L sp. Productivitatea meliferă a acestor specii

variază de la 200 până la 1000 kg/ha.

Autorii Фархутдинов Р., Хисамов Р., Онучин М./Farhutdinov R., Hisamov R., Onuchin

M. (2014), în studiul despre resursele melifere ale pădurii din Ocolul Silvic Nuriman, Republica

Bașcortostan, au stabilit compoziția florei melifere, constituite din 154 specii de plante. Dintre

plantele melifere lemnoase, specia Tilia cordata Mill. este dominantă și reprezintă 56,2% din

teritoriu. Resursele melifere sunt constituite în marea majoritate din arbori de tei – 91,4%.

Repartizarea speciei majoritare a fost stabilită după clase de vârstă, de bonitate, după

consistență, după tipul de pădure. Concomitent, au descris și restul terenurilor din fondul

forestier, unde erau plante melifere. Productivitatea meliferă a terenurilor respective este de 190

kg/ha la Tilia cordata Mill., de 50 kg/ha la Acer platanoides L., de 50 kg/ha la sp. Salix, de 60

kg/ha la suprafețe exploatate, de 30 kg/ha la fânețe și de 10 kg/ha la poiene.

Мегес Р./Meges R. (2016) a efectuat cercetări privind componența floristică a resurselor

melifere în diferite landșafturi din regiunea Krasnodar, F. Rusă. La finalizarea cercetărilor, a

stabilit că resursele melifere din regiunea supusă studiului constituie 505 specii, repartizate pe

o suprafață de 5962,6 mii de ha. În funcție de productivitatea meliferă, au fost stabilite trei zone:

de câmpie, de deal și de munte. În zona de câmpie, resursele melifere de bază sunt constituite

din pomi fructiferi și plante agricole anuale. Productivitatea meliferă constituie 227 mii de tone.

Zona de deal și cea de munte au o productivitate meliferă de 80-120 mii tone, resursele melifere

fiind reprezentate în principal de tei și de castan.

Cu toate că pe teritoriul R. Moldova sunt descrise 2000 specii de plante melifere sălbatice,

o mare parte nu prezintă importanță pentru apicultură. Plantele melifere lemnoase sunt împărțite

în principale și secundare. Cele mai valoroase din punct de vedere melifer sunt: teiul (Tilia

cordata Mill.), cu un potențial de miere 800kg/ha; salcâmul (Robinia pseudoacacia L.), cu un

potențial de 1000 kg/ha. Din categoria plantelor melifere secundare face parte gorunul (Quercus

petrea L.), jugastrul (Acer campestre L.), arțarul tătăresc (Acer tataricum L.), pinul negru (Pinus

nigra J.F. Arnold), salcia albă (Salix alba L.), cu un potențial melifer de 120-1000 kg/ha. Printre

plantele lemnoase care prezintă interes din punctul de vedere al proprietăților melifere sunt mai

mulți arbuști, și anume: Crataegus monogyna Jacq., Sambucus nigra L., Rhamnus cathartica L.,

Viburnum opulus L., Cornus mas L., Corylus avellana L., Eleagnus angustifolia L., Rosa canina

L., Prunus spinosa L., aceștia având o capacitate de producție de miere de la 200 până la 1000

kg/ha, Бодруг М./Bodrug M. (1981) citat de Семенюк E./Semenyuk E. (2016).

După cum se știe, resursele melifere sunt într-o continuă schimbare, datorită influenței

factorilor naturali, interni și externi. Folosirea nectarului și a polenului produs de florile plantelor,

este posibilă doar datorită albinei. Dezvoltarea apiculturii presupune și cunoașterea resurselor

melifere. Uneori, în perioada înfloriri salcâmului sau teiului coincide cu perioadele ploioase sau

secetoase, diminuându-se, astfel, eliminarea nectarului și, respectiv producția de miere.

Există dovezi clare că intensificarea agriculturii are un efect negativ asupra apiculturii.

Această tendință este mai evidentă în țările occidentale, datorită folosirii mai intense a

31

pesticidelor și extinderii suprafețelor cultivate cu plante agricole, acest fapt contribuind la

reducerea biodiversității plantelor melifere (Decourtye A. et al., 2010).

Concomitent cu vizitarea florilor și colectarea hranei, albinele depozitează, împreună cu

nectarul și polenul, și unii poluanți, care pot fi dăunători, în urma consumării produselor apicole.

Examinând concentrațiile diferiților poluanți în florile plantelor, cele mai reduse au fost

înregistrate în mediul forestier, în comparație cu mediul agricol, industrial și transportul auto

(Gliga O., 2016). Prezența albinelor în ecosistemele forestiere au rolul de a răspunde

concomitent la două lucruri, și anume, ca polinizatori la plantele cu flori, și producători de

miere, pentru a crește veniturile apicultorilor (Rosmarlinasiah C. et al., 2015).

S-a stabilit că în perioada înfloririi, arborii maturi de tei au o productivitate de o tonă de

nectar la un hectar. Diferența de productivitate meliferă, dintre arboretele de tei cu vârsta de 51-

60 ani este de 1,3 ori mai mare decât la arboretele de 41-50 ani. Cercetările au demonstrat că

temperatura optimă la care se elimină o cantitate maximă de nectar este de 260C. Diferența de

temperatură de 50C dintre zi și noapte provoacă o eliminare maximă de nectar, iar diferența de

temperatură mai mică sau mai mare micșorează cantitatea de nectar eliminată. În perioada

înfloririi, reducerea temperaturii diurne cu un grad, scade productivitatea familiei de albine cu

1-2 kg de miere (Мадебейкин И. и др./ Madebejkin I. i dr., 2013).

Lipsa căilor de comunicație și a localităților din preajma bazei melifere, defavorizează

dezvoltarea exploatării resurselor melifere respective (Хисамов Р. и др./Hisamov R. i dr. 2014а).

O modalitate de a rezolva problema dezvoltării durabile a pădurilor din RM este o

implicare deplină și eficientă în ceea ce privește folosirea produselor forestiere nelemnoase,

inclusiv a celor melifere. Extinderea relațiilor de piață în sectorul forestier va crea condițiile

necesare pentru dezvoltarea dinamică a lui, pentru gestionarea economică eficientă a pădurilor

și pentru crearea unor produse pentru piețele locale, care satisface mai bine necesitățile

populației nu doar în ceea ce privește produse lemnoase, dar și în ceea ce privește alte produse.

3.1.3 Valoarea alimentară

Plantele comestibile au constituit dintotdeauna principala preocupare a omului. Încă de la

începuturi, hrana omului a constituit fructele, semințele, rădăcinile, florile, frunzele, lăstarii etc.

Până la începerea cultivării plantelor agricole, plantele comestibile spontane au fost principala

sursă de hrană. Pe perioada evoluției sale, omul a identificat sute de specii alimentare, care au

devenit hrană de bază. Ele sunt o sursă inepuizabilă de alimente și au salvat omenirea în

timpurile cele mai dificile. În perioadele secetoase, chiar și în timpul foametei, oamenii care

trăiau lângă pădure au supraviețuit mai ușor, deoarece au folosit PFNL comestibile. De la

apariția sa pe pământ, omul a practicat culesul și vânătoarea. Hrana omului primitiv consta din

fructe, semințe, rădăcini, flori, frunze, lăstari, ciuperci etc. În antichitate, conform unor izvoare

literare, se consuma usturoiul sălbatic, măcrișul, cresonul, sparanghelul, menta, pelinul, urzica,

murele, fragii, cimbrișorul, socul, bozul, hameiul etc. Odată cu dezvoltarea agriculturii, omul a

renunțat la o parte dintre ele, ulterior apelând la aceste produse în perioadele nefavorabile.

Astăzi, se utilizează selectiv plantele alimentare spontane. Numărul speciilor alimentare a

crescut odată cu introducerea în cultură a unor plante. Utilizarea produselor forestiere

nelemnoase este tot mai actuală, datorită tendințelor de utilizare integrată a resurselor forestiere.

Este dovedit că valoarea nutritivă a florei spontane nu cedează celei cultivate, adesea fiind chiar

mai mare. Produsele forestiere nelemnoase comestibile acționează complex asupra indivizilor

care le consumă, datorită varietății de compuși pe care le conțin.

Importanța PFNL în asigurarea alimentației populației a fost marcată la al VIII-lea

Congres Forestier Mondial din 1978, care a avut loc în Indonezia. Membrii congresului au

îndemnat angajații din ramura silvică să colecteze diferite PFNL și să înființeze plantații

(Козубова Г., Таскаева Ф./Kozubova G., Taskaeva F., 2000).

FAO definește plantele comestibile din flora spontană ca fiind ,,plantele care cresc și se

32

regenerează spontan, în ecosisteme naturale sau seminaturale și pot exista independent de

acțiunea umană” (Heywood V., 1999).

La nivel național, PFNL comestibile constituie o parte nesemnificativă din totalul

consumului și al economiei, dar colectarea lor este apreciată ca o activitate economică și de

recreere, ce pun în valoare ecosistemul forestier. Lipsa datelor referitoare la beneficiile plantelor

alimentare spontane face ca acestea să fie subestimate și să nu fie incluse în ecosistemul forestier.

Giurescu C. (1975) scrie bunăoară că în România Medievală, până la producerea

zahărului, se folosea mierea sau sucul de jugastru. Cercetătorul N. Guzelsoy et al. (2017)

menționează, referitor la proprietățile nutriționale ale unor plante comestibile spontane, că

acestea sunt o alterativă bună pentru legumele consumate în mod obișnuit, datorită conținutului

ridicat în substanțe nutritive.

În urma unei abordări integrale a utilizării produselor forestiere, pe fundalul creșterii

deficitului de alimente, în special în zonele dens populate, Хисамов P., Кулагин A./Hisamov

P., Kulagin A. (2008) afirmă că recoltarea PFNL trece pe primul plan, iar colectarea lemnului-

pe planul al doilea.

Измоденов A./Izmodenov A. (2001) clasifică plantele comestibile forestiere după

următoarele criterii: partea consumată, trăsăturile morfologice, perioada maturării și recoltării,

proprietățile utilizabile, resursele și productivitatea, modul de utilizare și metoda de colectare.

PFNL comestibile, fiind foarte diverse după modul de folosire, au fost împărțite, de către

Никитин А., Панков И./Nikitin A., Pankov I. (1944), în următoarele grupe: pentru panificație,

pentru salate, ciorbe și sosuri, pentru aromatizare, pentru dulciuri, sucuri.

Тер-Восканян A./Ter-Voskanyan A. (2008) împarte plantele fructifere din flora spontană

în 3 grupe: principale, folosite și vândute în întreaga țară, locale, folosite în anumite regiuni, cu

potențial de folosire-nefolosire în alimentație ori uitate, sau folosite în alimentația altor țări.

Autorul descrie 59 de specii de plante fructifere, care fac parte din flora spontană a Armeniei.

Autorul Hunter D. (2016) remarcă că plantele comestibile sunt foarte importante pentru

nutriția și securitatea alimentară din întreaga lume.

Comunitățile de oameni din savanele Africii de Sud folosesc în mod sistematic până la

200-300 specii de plante. Anual, fiecare familie culege în medie 58 kg de spanac și 104 kg

fructe (Shackleton C., 2004). Această ocupație poate garanta o sursă alimentară și de venit, în

caz de incapacitate a întreținătorului familiei, în caz de secetă, de inundații sau de creștere

semnificativă a prețurilor la produsele de bază. Un studiu realizat de Asfaw Z. (2008) arată că

la nivelul diferitelor țari, se consumă 300-800 specii de plante comestibile.

Aproximativ 80% din populația țărilor în curs de dezvoltare depind de PFNL pentru

nevoile primare de alimentație și sănătate (Ivanovici N. et al., 2008). Thakur D. et al. (2017),

studiind motivul și tendința consumului de plante comestibile spontane, menționează că

principalele motive culturale sunt gustul și aroma, iar tendința în ceea ce privește utilizarea lor

în alimentație este în scădere, datorită schimbării și modernizării stilului de viață.

Cercetătorii N. Guzelsoy et al. (2017), studiind proprietățile nutriționale ale unor plante

comestibile spontane din Turcia, menționează că speciile studiate sunt o alternativă bună pentru

legumele consumate în mod obișnuit, datorită conținutului ridicat în substanțe nutritive al lor.

Plantele alimentare din flora spontană se folosesc în panificație, în salate, la prepararea

bucatelor de felul întâi și felul doi, pentru condimentare, pentru disert, pentru băuturi, siropuri.

Acestea sunt apreciate pentru conținutul lor, bogat în substanțe nutritive și biologic active,

pentru gustul cu diferite arome, ele putând fi consumate pe întreaga perioadă a anului și în

diferite locuri. Valoarea plantelor alimentare din flora spontană este deosebit de importantă

primăvara și la începutul verii, când legumele proaspete nu sunt maturate, iar cele di anul

precedent conțin o cantitate mai redusă de vitamine.

Problemele privind asigurarea populației cu hrană se află permanent pe agenda tuturor

țărilor, inclusiv R. Moldova. Prin urmare, realizarea obiectivului de aprovizionare a populației

33

cu toate tipurile de produse alimentare, favorizează substanțial utilizarea complexă a produselor

naturale și va fi mereu actuală. Pentru asigurarea familiei cu unele produse alimentare,

persoanele, în special din mediul rural, apelează la pădure. Acestea garantează diversitatea și

calitatea diferitelor meniuri, accesibilitatea populației la diferite produse.

Autorul Novac Gh. (2021b) menționează că în fondul forestier din Republica Moldova

sunt în jur de 160 specii vegetale comestibile.

Utilizarea plantelor în scop alimentar și nu numai impune asigurarea și menținerea

siguranței consumului prin respectarea condițiilor de calitate impuse, cât și a celor privind

siguranța alimentară și administrarea lor. Istoria ne arată că produsele forestiere nelemnoase au

fost și mai sunt, în unele zone, o parte importantă din modul de viață al populației. Până nu

demult, pe la mijlocul secolului trecut, populația cătunelor din preajma pădurilor se hrăneau cu

produse nelemnoase din pădure. Culegătorii de aceste produse aveau capacitatea de a-și

întreține familia pe perioada întregului an lucrând doar 2-3 luni. Experiența altor țări ne

demonstrează că exploatarea produselor nelemnoase ale pădurii sunt și vor rămâne profitabile.

Exploatarea mecanizată rasă a pădurii pe suprafețe mari, cu utilizarea tehnicii masive de

colectare a lemnului, fără respectarea tehnologiei de conservare și regenerare a PFNL, resursele

de plante alimentare sunt într-o scădere accentuată. Această diminuare a PFNL se mai datorează

incendiilor, uscării mlaștinilor și acțiunii antropogene negative. S-a stabilit că, pe suprafețele

parcurse cu tăieri rase, refacerea completă a resurselor de pomușoare are loc peste 30-60 ani, a

ciupercilor comestibile, peste 20-30 ani, în funcție de condițiile ecologice (Мухамедшин К.,

Мухамедшин Р./ Muhamedshin K., Muhamedshin R., 2005).

Un studiu realizat de Shumsky S. et al. (2014) arată că utilizarea plantelor comestibile

spontane este mai mare la familiile care nu dispun de alimente și venituri suficiente.

Neasigurarea securității alimentare și sărăcia omniprezentă la o mare parte a lumii, motivează

populația vulnerabilă să recolteze produsele naturale, acestea din urmă servind drept mijloc

de generare a veniturilor și de satisfacere a altor nevoi casnice.

S-a estimat că 65 mil. de cetățeni ai UE colectează produse alimentare din flora spontană,

iar 100 mil. consumă aceste alimente. Aceste produse alimentare constituie o parte mică din

totalul consumului și al economiei, dar este apreciată ca o activitate de recreere, ce va da valoare

serviciilor ecosistemului forestier.

În general, colectarea și folosirea PFNL contribuie la ameliorarea deficitului alimentar,

precum și la obținerea de venituri și diminuarea cheltuielilor pentru produsele alimentare.

Datorită diversității mari de produse alimentare forestiere, acestea pot fi consumate în

perioadele de toamnă-iarnă, când produsele agricole proaspete încă nu sunt disponibile. PFNL

sunt accesibile, practic, pe tot parcursul anului. Însă, datorită asortimentului vast de produse

alimentare importate pe piață, faptului că populația este ocupată, lipsei cunoștințelor în

domeniu, diminuării suprafețelor împădurite importanța acestor produse este subapreciată.

Plantele alimentare trebuie studiate sub aspectul descoperirii de noi specii, organizării

consumului rațional al oamenilor, dezvoltării cunoștințelor despre folosirea în hrana dietetică

și terapeutică, posibilității folosirii lor în condiții extremale, păstrării și folosirii pe perioada

zborului în cosmos, protecției și utilizării durabile, educării oamenilor în problema respectivă

(Кощеев А./Kosheev A., 2013).

Cercetătorul Ogle B. (1996) consideră că PFNL fiind un mijloc de generare a veniturilor

și satisfacere a altor necesități casnice, acestea sunt consumate într-o cantitate mai redusă, de

către oamenii săraci. În această ordine de idei, un studiu realizat de Nguyen T. et al. (1994) într-

o zonă montană din nordul Vietnamului, a stabilit că consumul acestor plante este mai mare în

familiile bogate, deoarece, în cele sărace, acestea sunt vândute pentru a cumpăra orez.

În prezent, după cum afirmă mai mulți cercetători, consumul de plante comestibile din

flora spontană este în scădere. Astfel, Drăgulescu C. (1991) scrie că, la sfârșitul secolului XX,

populația din România consuma aproximativ 70 de specii din flora spontană, ceea ce constituia

34

50% din numărul speciilor folosite la începutul aceluiași secol. După părerea lui Olsson G.

(1991) folosirea plantelor comestibile spontane este în scădere, pe măsură ce oamenii câștigă

mai mult și au acces la achiziționarea de produse livrate. Studiind motivul și tendința

consumului de plante comestibile spontane, Thakur D. et al. (2017) menționează aceeași

tendința de scădere, datorită schimbării și modernizării stilului de viață al oamenilor.

Folosirea plantelor comestibile din flora spontană este și o strategie de adaptare eficientă

la nivelul multor țări, pentru a crește capacitatea socio-ecologică. Shackleton C. și Shackleton

S. (2004) arată că folosirea de către oameni a PFNL, cu diferită valoare, reduce cheltuielile

statului și grija asigurării cu locuri de muncă.

Pentru asigurarea securității alimentare, autorul Padilla M. (1996) enumeră patru principii

de folosire a plantelor comestibile: disponibilitatea, accesul, stabilitatea și calitatea.

Este cunoscut rolul plantelor comestibile spontane în ceea ce privește mijloacele de

existență din zonele sărace. În America de Sud, în India, Africa mai există unele categorii de

populație care depind de resursele alimentare forestiere.

Insecuritatea alimentară și sărăcia din unele țări determină populația vulnerabilă la

recoltarea produselor comestibile spontane. Necesarul zilnic de vitamine, pentru un om matur,

poate fi acumulat prin folosirea în alimentație a 50-100 g de plante sălbatice și trebuie să

constituie 50% din rația alimentară (Жоголев Д. и др./Zhogolev D. i dr., 1994).

Obiectivele de aprovizionare a populației cu toate tipurile de produse alimentare

contribuie la realizarea dezideratului privind utilizarea complexă a produselor naturale și ele

vor fi mereu actuale.

3.1.3.1 Fructele de pădure

Fructele de pădure sunt una din cele mai importante componente din categoria produselor

forestiere nelemnoase. Datorită conținutului bogat în vitamine și substanțe biologic active,

acestea sunt utilizate ca sursă alimentară, medicinală, meliferă. Acestea sunt răspândite în

diverse condiții pedologice și climaterice.

La momentul actual, datorită influenței tot mai accentuate a factorilor antropogeni,

resursele naturale sunt supuse unor ,,stresuri” legate de exploatarea nedirijată și poluarea tehno-

genă. Persoanele care le colectează, organizațiile de mediu au nevoie de recomandări referitor

la exploatarea resurselor din flora spontană, fără a compromite valoarea acestor populații de

plante. Aceste aspecte, dar și altele au fost cercetate de Egoshina T. (2008) în regiunea

Kirovograd din F. Rusă. Drept materialul de cercetare au servit 17 specii de plante medicinale

și 7 specii de plante fructifere de pădure, cu stabilirea resurselor existente. Potențialul biologic

al fructelor de pădure din regiune este de 26,7 mii tone, al plantelor medicinale de 25,5 mii

tone. Sub influența factorilor antropici, are loc o transformare negativă a comunităților de plante

care sunt dominante, prin micșorarea suprafețelor și a resurselor biologice. Exploatarea

necontrolată afectează, în primul rând, gradul de dezvoltare a plantei, prin reducerea numărului

de lăstari vegetativi, înălțimea și masa lăstarilor. Restabilirea populației de plante după

recoltarea a 75 % are loc după 4 ani, iar în urma recoltării în totalitate a frunzelor, după 5-10

ani, în funcție de specie. Materialul cercetat din teritoriile supuse acțiunii tehno-gene și din

apropierea căilor de transport conțin metale grele. Cantitatea acumulată de metale grele în

plante este în funcție de particularitățile fiziologice și fenotipice.

În urma reducerii suprafețelor și productivității fructelor și a pomușoarelor de pădure din

cauza modificării ecosistemelor naturale, s-a redus atât volumul posibil de recoltat, cât și

resursele biologice ale acestora (Зикунова Е., Горбуль Т./Zikunova E., Gorbuli T., 2000).

Cercetătorii Старицын В., Беляев В./Staricyn V., Belyaev V. (2014) au analizat evoluția

resurselor de afin roșu (Vaccinium vitis-idaea L.) și afin negru (Vaccinium myrtillus L.) din

fondul forestier al regiunii Arhanghelsk din F. Rusă pe perioada 1974-2003. În urma cercetării

datelor obținute, s-a observat că resursele de afin roșu au crescut între 22%-70%, în funcție de

35

tipul de pădure. Resursele de afin negru, de asemenea, au crescut în proporție de 49%-62%. În

suprafețele exploatate resursele s-au micșorat în medie cu 68%. Această creștere se datorează

modificării structurii terenurilor din fondul forestier, structurii pădurii (taiga), datorită acțiunii

antropice, modificării condițiilor de mediu. Alți factori sunt: modificarea legislației, micșorarea

suprafețelor cu terenuri neexploatate, cu goluri și poieni, a suprafețelor arse.

Scăderea producției de fructe la afinul negru (Vaccinium myrtillus L.) și afinul roșu

(Vaccinium vitis-idaea L.) din România, i-a determinat pe Nedorizescu M. și colab. (1977) să

studieze posibilitățile de regenerare și refacere a afinișurilor din flora spontană, pentru

stimularea fructificației. Dintre procedeele experimentate, cele mai indicate se consideră,

receparea afinișurilor degradate și înlăturarea pășunatului, procedee a căror aplicare a dovedit

că contribuie la ridicarea producției de fructe. Recoltarea manuală a fructelor, deși s-a dovedit

a fi cel mai indicat procedeu din punct de vedere cultural, nu va fi posibilă introducerea în

producție din cauza randamentului scăzut.

Макеев В., Макеева Г./Makeev V., Makeeva G. (2006) consideră că pentru a avea o

rentabilitate economică constantă nu putem să ne bazăm pe productivitatea fructelor și a

pomușoarelor de pădure din flora spontană. Acest deziderat se poate realiza prin crearea anual

de plantații cu diferite varietăți de fructe și pomușoare. În acest sens, cercetătorii Чиркова Н.,

Сулейманова В./Chirkova N., Sulejmanova V. (2010) au studiat posibilitatea introducerii în

cultură și posibilitatea cultivării unui soi de afin (Oxycoccus palustris) pe terenurile unde a fost

extrasă turba. Rezultatele obținute au demonstrat o rentabilitate de 107,6% începând cu al 3-lea

an de vegetație și poate fi cultivat pe o perioadă de cel puțin 25 ani, cu respectarea minimă a

elementelor tehnologice.

O analiză mai complexă, referitor la fructele și ciupercile de pădure este efectuată de către

Дмитриева Т. и др./Dmitrieva T. i dr. (2009). În lucrarea respectivă se confirmă resursele mari

de produse forestiere nelemnoase, existente în pădurile din Republica Komi a F. Ruse,

prezintând compoziția teritorială și pe specii. Evidențiază elementele de organizare a pieței

privind colectarea și promovarea produselor respective, ce influențează creșterea volumelor

comerciale de consum și a venitului din această afacere, examinează contribuția importantă pe

care o are la bugetul persoanelor fizice și juridice, vânzarea brută a fructelor și ciupercilor de

pădure. În anul 2005 au fost exportate 0,3% din produsele nelemnoase forestiere în sumă de

2,4 mil. dolari americani. Conform opiniei experților, costul rezervelor de fructe și pomușoare

sălbatice în F. Rusă este de circa 10 mld. de dolari americani anual, iar cele de ciuperci, de

circa 5 mld. de dolari americani anual. Cu un ciclu complet de recoltare și prelucrare, produsele

nelemnoase ale pădurii se transformă într-o activitate economică profitabilă.

Din resursele a 50 mii tone de fructe și pomușoare sălbatice ale pădurii R. Belarus, pot fi

colectate anual circa de 20,5 mii tone (Ковбаса Н./Kovbasa N., 2015). Cantitatea exploatabilă

a pomușoarelor și ciupercilor nu trebuie s-ă depășească 50 % din resursele biologice

(Гримашевич В./Grimashevich V., 2005). Din cauza acestor probleme, tot mai actuală este

monitorizarea adecvată și exploatarea rațională a resurselor forestiere nelemnoase.

Гримашевич В./Grimashevich V. (2014) a descris metodologia de efectuare a activității

de monitoring la pomușoarele și ciupercile comestibile de pădure. Prezintă conceptul, obiectivele

și sarcinile de monitorizare, principiile de amplasare și identificarea sectoarelor-cheie. Resursele

de pomușoare și ciuperci comestibile de pădure, amplasate pe terenurile poluate este, respectiv,

de 51 mii tone și de 58,8 mii tone. Scopul acestei activități, a fost de a asigura cu informație utilă

organele și persoanele interesate, despre resursele speciilor forestiere cu valoare ridicată, pentru

adoptarea deciziilor rapide privind conservarea, exploatarea rațională și reproducerea lor.

Datorită calităților lor gustative deosebite, fructele de pădure se bucură de o înaltă

apreciere din partea consumatorilor.

Importanța fructelor și pomușoarelor de pădure rezidă și din necesarul de consum anual

de 36 kg (Головина Р./Golovina R., 2005).

36

O afacere de succes pentru R. Moldova este uscarea fructelor și plantelor medicinale,

acestea fiind exportate în Federația Rusă, Republica Belarus, Ucraina, Lituania, Polonia, Cehia,

SUA. În F. Rusă aceste produse concurează cu produsele similare din Uzbekistan, iar în Europa,

cu produsele din Bulgaria. Din 10 kg de măceș în stare proaspătă, se obțin 5 kg de fructe uscate.

În Republica Moldova, rămân doar 3-6% din produsele respective (Roșca A., 2015).

Este cunoscut faptul că produsele naturale acționează în complex asupra indivizilor care

le consumă, datorită varietății de compuși pe care le conțin. Studiile comparative privind

stabilirea fructelor de pădure din flora spontană cu cele mai bogate surse de vitamina C, au

demonstra că acestea sunt speciile de măceş: Rosa canina L., Rosa rubiginosa L. și cătina albă

(Hippophae rhamnoides L.). Cercetătoarea Drocan R. (1973) a inițiat un studiu privind

stabilirea componenților chimici principali la fructele de măceș (Rosa rucosa L). În urma

cercetărilor efectuate, a formulat următoarele concluzii: datorită procentului ridicat de umiditate

a fructelor proaspete (70-84%) factor se determină gradul ridicat de perisabilitate, o rezistență

scăzută la transport și păstrare, compoziția chimică la vitamina C variind, astfel, la 100 g de

fruct proaspăt (662,5-1123,0 mg). Cel mai bun procedeu de păstrare a fost uscarea și păstrarea

la +4 0C. Recoltarea se poate face în stadiul de pârgă avansată (roșii portocalii sau galben

portocalii). Valoarea maximă a componenților chimici este în luna septembrie-octombrie.

Altitudinea de 500-600 m este cea mai favorabilă, deoarece fructele de pădure au cea mai bogată

compoziție chimică. Cercetările efectuate de Giovanelli G., Buratti S. (2009) au demonstrat că

afinele (Vaccinium myrtillus L.) din flora spontană, originare din regiunea Modena, Italia conțin

de 2-3 ori mai multe substanțe active, benefice organismului uman, decât speciile de afine

(Vaccinium corymbosum Bluecrop) cultivate. Speciile de plante din flora forestieră care sunt

cele mai bogate în vitamine sunt: Fragaria vesca L., Vaccinium oxycoccos Hill, Rubus idaeus

L., Rubus caesius L. den. literară Vaccinium uliginosum L. însă are un conținut redus de

vitamine. Proporția conținutului de vitamine, speciilor este prezentat în tabelul 3.1.

Tabelul 3.1. Conținutul de vitamine în fructele de pădure

Specia Vitaminele, mg %

C A P K B1 B2 PP

Afin de mlaștină (Vaccinium

uliginosum L.) 25 - - - - - -

Merișor (Vaccinium vitis-idaea L.) 16 120 - - 20 20 -

Afin de munte (Vaccinium myrtillus L.) 16 280 - - 20 20 300

Mur (Rubus caesius L.) 10 260 - - 40 40 400

Zmeur (Rubus idaeus L.) 24 130 60 - 20 20 300

Coacăz negru (Ribes nigrum L.) 157 1100 500 - 60 - -

Fragi (Fragaria vesca L.) 35 60 160 100 30 70 300

Afin (Vaccinium oxycoccos Hill) 25 40 500 - 30 20 100 Sursa: elaborat de autor după (Никитенко Е./Nikitenko E., 2016)

În România din Evul Mediu, fragii, zmeura, murele, afinele, coarnele n-aveau valoare

comercială deosebită, întrucât se consumau în stare proaspătă, și nu erau susceptibile pentru

export. Între anii 1830-1840, aceste produse au devenit căutate pentru export, în diferite forme.

Iasca, care creștea ca un parazit pe scoarța de fag, era foarte căutată pe vremea când nu erau

chibriturile, deoarece, cu ajutorul ei, a cremenii și a amnarului se aprinde focul. În Transilvania,

în secolul al XVI-lea oamenii iobagi, pe lângă produsele agricole mai dădeau și rășină. Din

ramurile tinere de brad se pregătea apă de colonie. Multe părți ale plantelor, se foloseau drept

coloranți. Vâscul se atârna, de Crăciun și de Anul Nou, în odaia de primire (Giurescu C., 1975).

Pentru județul Gorj din România, cele mai reprezentative fructe de pădure era cătina,

castanele comestibile și afinele (Vechiu E., Dincă L., Enescu C., 2019). În diversitatea plantelor

https://ru.wikipedia.org/wiki/L.


https://ro.wikipedia.org/wiki/Carolus_Linnaeus


37

fructifere spontane, cornul (Cornus mas L.) ocupă un loc important. Având un spectru larg de

proprietăți bioecologice este folosit de mult timp ca plantă fructiferă, meliferă și decorativă

(Клименко С./Клименко С., 1990). În flora spontană a Republicii Moldova, cornul se

întâlnește preponderent în pădurile de cvercinee.

Pentru dezvoltarea sectorului respectiv, este nevoie de un parteneriat public-privat, de

proiecte și programe de dezvoltare, de modificarea legislației privind protejarea acestor produse.

3.1.3.2 Ciupercile comestibile

Ciupercile au un rol important și variat în viața pădurii. Datorită descompunerii litierei,

formează humusul, participă la circulația substanțelor în natură. Multe ciuperci sunt comestibile

și constituie o sursă de hrană pentru oameni și animale. Majoritatea lor cresc în pădure și

formează simbioză cu rădăcinile plantelor, contribuind benefic la nutriția acestora.

Colectarea ciupercilor comestibile din pădure este o activitate desfășurată fie cu scop de

recreere, fie pentru consum casnic sau pentru comercializare la piață, practicată de mulți oameni

Condițiile climaterice favorizează creșterea diverselor specii de ciuperci.

Ciupercile din flora spontană sunt printre cele mai importante PFNL. Mai mult de 3000

specii sunt consumate în toată lumea, iar peste 100 de specii sunt folosite în medicină, pentru

tratamentul diferitelor afecțiuni. În România, colectarea ciupercilor ar putea deveni o activitate

rentabilă pentru deținătorii de pădure (Vasile D. et al., 2017).

Autorii Cai M. et al. (2010) menționează că comerțul cu ciuperci, apreciate în sudul

Europei (Boletus edulis, B. pinophilus) oferă posibilități mari de câștig suplimentar comunității

rurale. În articol se fac referințe la apariția industriei ciupercilor din flora spontană a Finlandei,

descriindu-se etapele de valorificare a ciupercilor și evaluarea importanței acestora ca sursă de

venit pentru locuitorii defavorizați.

Din timpuri îndepărtate, ciupercile comestibile din flora spontană erau apreciate pentru

calitățile organoleptice deosebite, pentru provocarea și accelerarea digestiei.

Scopul cercetărilor efectuate de Bahrim M. și colab. (1974) a fost de a evidenția

valorificarea unor specii de ciuperci alimentare din flora spontană și stabilirea metodelor de

conservare, care să satisfacă cerințele pieței interne și internaționale, contribuind astfel la

diversificarea și ridicarea calității produselor respective, precum și îmbunătățirea gamei de

produse alimentare. Rezultatele obținute au permis de a formula următoarele concluzii: speciile

de ciuperci Russula cyanozanha, R. virescens, R. vesca, Amanita caesarea și Armillaria mellea

și-au păstrat cel mai bine calitățile gustative până la 3 ani, folosindu-se procedeul de conservare

prin blanșare cu sare, în concentrație de 25% clorură de sodiu, Conservarea ciupercilor prin acide-

fiere artificială cu concentrația de 20% acid acetic și 10% clorură de natriu, apoi conservarea prin

deshidratare au demonstrat rezultate bune la majoritatea speciilor cercetate. Temperatura optimă

la deshidratarea artificială a ciupercilor era între 45-580C, pe o perioadă de 5-8 ore, în funcție de

specie. Conservarea ciupercilor prin refrigerare se poate aplica la toate speciile de ciuperci.

Prospețimea lor a fost menținută timp de 96 de ore, la temperatura de 1-20C. Speciile de ciuperci

cu cea mai ridicată valoare de substanțe proteice și fosfor, în stare proaspătă, sunt Morchella

hibrida și M. esculenta. Această valoare nutritivă variază în funcție de metoda de conservare.

Astfel, prin deshidratare și conservarea prin acide-fiere artificială, valoarea nutritivă a ciupercilor

nu suportă modificări esențiale, în schimb la cele conservate cu sare se atestă o scădere de 3-7 ori

a conținutului de proteine brute și de 3-10 ori a cantității de fosfor și potasiu.

În legătură cu insuficiența produselor și a consumului redus de proteine, cercetătorii

Цапалова И., Бакайтис В./Capalova I., Bakajtis V. (2004) au studiat ciupercile comestibile

din flora spontană ca sursă de substanțe proteice. În funcție de specie, cantitatea de substanțe

proteice variază între 14-40% din masa uscată a ciupercii. Cantitatea de aminoacizi din ciuperci

constituie 33-44% din cantitatea totală și crește direct proporțional cu cantitatea de substanțe

proteice. Proteinele din ciuperci nu cedează cu nimic în comparație cu proteinele din grâu.

38

În pădurile din fosta Uniune Sovietică, mai mult de 300 specii de ciuperci erau comestibile,

dar, de fapt, erau folosite în alimentație nu mai mult de 60 specii (Головина Р./Golovina R. 2005).

În pofida faptului că actualmente există o mulțime de metode pentru determinarea

resurselor florei și faunei, referitor la metodele de identificare a resurselor de ciuperci există

mai multe opinii contradictorii.

Astfel, Сафонов М./Safonov M. (2004) a inițiat un studiu introductiv cu privire la

resursele de ciuperci xilofage (Basidiomycota, Hymenomycetidae), stabilind o scară de evaluare

a resurselor de ciuperci cu șase trepte: disponibilitatea speciilor rare în micocenoze, păstrarea

în asociație a speciilor endemice, gradul de păstrare a speciilor dominante, păstrarea în

micocenoză a raportului dintre diferite specii, stabilitatea funcțională a asociațiilor de ciuperci,

tipicitatea/specificitatea speciilor de ciuperci.

Potențialul biologic și potențialul de exploatare a ciupercilor în Republica Belarus este de

61,5 mii respectiv 25,2 mii tone, constituit din mai mult de 20 de specii. Republica Belarus este,

astfel, unul dintre liderii în ceea ce privește exportul acestor bunuri în Europa (Ковбаса

Н./Kovbasa N., 2015).

Conform opiniei lui Кожедуб Т./Kozhedub T. (2016), potențialul biologic al ciupercilor

din pădurile Republicii Belarus este de 59,2 mii de tone, iar potențialul de recoltare este de 29,6

mii de tone. Anual, se recoltează 6-9 mii tone de ciuperci.

Suprafața totala pe care cresc ciuperci în F. Rusă este de 81,8 mil. ha, inclusiv 64,1 mil.

ha în partea asiatică și 17,7 mil. ha în partea europeană. Rezerva biologică constituie 4,3 mil.

ha, dintre care 3,5 mil. ha, în zona asiatică și, respectiv, 0,8 mil. ha în zona Europei (Леса и

лесные ресурсы Российской Федерации/Lesa i lesnye resursy Rossijskoj Federacii, 2011).

Montoya Esquivel A. et al. (2001) au monitorizat vânzarea speciilor de ciuperci

comestibile din pădure, prețurile și disponibilitatea sezonieră a acestora, precum și intervievarea

vânzătorilor acestor produse din piețele orașului mexican Tlaxcala. Cele mai multe ciuperci au

fost colectate din pădurile de conifere și de stejar. Culegătorii de ciuperci parcurg zilnic o

distanță medie de 4-5 km pentru a colecta ciupercile. Prețul ciupercilor este stabilit de vânzător,

fiind mai mare la începutul și la sfârșitul perioadei de rodire. O concurență mai mare între

vânzători este în lunile iunie, iulie și august, datorită disponibilității unei varietăți mai mari de

ciuperci și datorită faptului că perioada respectivă este mai ploioasă.

În pădure, printre ciupercile comestibile cresc și ciuperci otrăvitoare, care provoacă

intoxicații, de multe ori destul de grave pentru consumatori, putând cauza moartea. Astfel,

instituțiile statale responsabile sunt obligate să asigure comerțul cu ciuperci de pădure în

condiții de siguranță.

În articolul publicat de Peintner U. et al. (2013) se analizează mai multe aspecte privind

inventarierea speciilor de ciuperci comestibile existente în pădurile/rezervațiile din Europa și

legislația U.E., care reglementează consumul și comerțul cu ciuperci. Diversitatea speciilor de

ciuperci comestibile din pădurile din Europa, permise spre a fi comercializate, este destul de

amplă. Cu toate acestea, din totalul de 268 de specii de ciuperci, pot fi cultivate doar 60 de

specii, ceea ce demonstrează o reglementare strictă privind comerțul și asigurarea alimentației

populației cu ciuperci.

Tradiția consumului de ciuperci este determinată de localitate, de amplasarea geografică,

de țările vecine. Cele mai diversificate și bogate piețe de ciuperci comestibile se găsesc în

Franța, în Elveția și Spania. Datorită procesului de globalizare, apar noi piețe și, ca urmare,

crește consumul speciilor de ciuperci mai puțin populare. Pentru siguranța alimentară, speciile

de ciuperci pot fi vândute numai în țările unde populația are cunoștințe speciale, referitoare la

prepararea și consumarea acestor specii.

Strategiile de marketing privind comercializarea produselor forestiere nelemnoase în

general, și a ciupercilor, în special sunt importante, îndeosebi, pentru țările/economiile unde

acestea reprezintă o sursă de venit importantă.

39

În lucrarea elaborată de Secco L. et al. (2009), se compară două modele de marketing

diferit, referitoare la vânzarea ciupercilor de pădure. Primul model reprezintă o abordare

tradițională, care se bazează pe întreprinderile mari, producătoare de produse standard în masă,

orientate spre piață. Scopul comercial principal este de a îmbunătăți lanțul valoric, de la

producător la cumpărătorul final, prin reducerea sau eliminarea intermediarilor, fără legături

speciale dintre zona de producție și producători. Al doilea model, reprezintă o abordare nouă

care se bazează pe mai multe întreprinderi mici sau mijlocii integrate, care furnizează pe piață,

relativ, cantități limitate de diferite produse. Cea din urmă formă de organizare a marketingului

s-a dovedit mai eficientă, pentru promovarea zonei respective, cu particularitățile ei sociale și

de mediu. Rețeaua locală oferă mai multe venituri suplimentare pentru un număr mai mare și

mai variat de subiecți implicați. De asemenea are un impact pozitiv asupra mediului prin

menținerea stabilității și capacității de producere a pădurii.

Toate aceste aspecte sunt importante pentru comunitățile rurale și proprietarii de păduri

cu suprafețe mici pentru a avea surse alternative de venit, de a îmbunătăți completivitatea și a

reduce riscurile de investiție.

Datorită recoltării intensive a ciupercilor și în cantități comerciale, în nord-vestul SUA,

cercetătorii Pilz D., Molina R. (2002) au studiat problemele privind recoltarea și măsurile de

conservare a ciupercilor, luate de către administratorii terenurilor, precum și monitorizarea

resurselor acestora.

Recoltarea durabilă, în special, a ciupercilor și speciilor de vânat, este o problemă

îngrijorătoare și pentru România (Vasile D. et al., 2017).

Studierea resurselor de ciuperci comestibile este importantă din considerentul că poluarea

aerului, schimbările climatice, conversia terenurilor forestiere către alte utilizări, construcția de

drumuri și culesul intensiv al ciupercilor au potențial de modificare a habitatului și a producției

pe termen lung.

3.1.3.3 Seva arborilor

O particularitate biologică a speciilor de mesteacăn și de arțar (paltin) este eliminarea

abundentă a sevei primăvara, prin rânirea scoarței. Acest fenomen se datorează absorbției apei

din sol, precum și evapo-transpirației reduse din cauza lipsei frunzelor.

Seva arborilor de mesteacăn și arțar are proprietăți alimentare, medicinale, folosindu-se

și în industria cosmetică și parfumerie. Seva extrasă din arborii respectivi conține substanțe

nutritive, tanante, volatile etc. Populația rurală din unele zone, unde cresc speciile respective de

arbori, odată cu topirea zăpezii, încep colectarea sevei. Datorită proprietăților alimentare a sevei

arborilor de mesteacăn și arțar, se poate diversifica sortimentul băuturilor.

Sucul de mesteacăn are o istorie îndelungată privind folosirea lui de către populație. În a

doua jumătate a secolului trecut, sucul de mesteacăn se vindea în magazine ulterior a dispărut.

Actualmente, acest produs reapare în vânzare.

În Federația Rusă cresc în jur de 40 specii de mesteacăn, dar numai două sunt folosite

pentru extracția sucului, Betula pendula Roth și Betula pubescens Ehrh. Resurse importante de

suc extras, din mesteacăn, sunt concentrate în regiunea Siberiei (42,4%), în regiunea Ural

(21,7%), în regiunea de nord-vest a F. Ruse (15,5%) (Леса и лесные ресурсы Российской

Федерации/ Lesa i lesnye resursy Rossijskoj Federacii, 2012). Din alte surse, Тагильцев

Ю., Колесникова Р./Tagilcev Yu., Kolesnikova R. (2014) deducem că în Orientul îndepărtat

cresc 8 specii de mesteacăn, 4 specii de arțar, 2 specii de nuc, din care poate fi extras suc. În

1988 s-a colectat cantitatea maximă de suc de mesteacăn 5,4 mii tone. În anii 1990 această

cantitate s-a redus până la 1,5 mii tone. În perioada anilor 2001-2004 a început restabilirea

colectării sucului de mesteacăn în cantități industriale. În a. 2004 sucul de mesteacăn se exporta

sub formă de gheață în Japonia.

Шутов В. и др./Shutov V. i dr. (2014) au evaluat rezerva, posibilitatea de extragere,

40

precum și rentabilitatea sucului de mesteacăn din pădurile din regiunea Kostroma din F.R.

Extragerea sucului de mesteacăn în cantități industriale s-a început în anul 1967, iar cantitatea

anuală extrasă ajungea până la 100 mii tone. După 2006, odată cu aprobarea noului Cod silvic

al F. Ruse, cantitatea extrasă s-a diminuat, ajungând până la 300 tone pe an. În această regiune,

suprafața cu mesteacăn constituie 1428,4 mii hectare, dintre care 604,8 mii hectare sunt cele

mai productive pentru suc, iar suprafața totală acoperită cu mesteacăn în F. Rusă este de 93 mil.

hectare. Pentru extragerea sucului, sunt recomandate arboretele cu clasa I-III bonitate și nu mai

devreme de 5 ani până la exploatare.

Rezerva de suc în pădurile din regiunea Kostroma a F. Ruse este de 7196 mii tone, iar

posibilitatea anuală de extragere a lui este de 719,6 mii tone. Datorită unui volum mic de muncă

utilizat la extragerea sucului de mesteacăn, această activitate este foarte profitabilă, de la

16,9% până la 96,6%, media fiind de 55,4%.

Principalele motive care împiedică dezvoltarea extragerii sucului de mesteacăn sunt:

organizarea muncii slabă, lipsa organizațiilor de achiziționare și prelucrare a sucului, nu sunt

fundamentate prețurile de achiziție, cunoștințe insuficiente cu privire la potențialele locuri de

extragere și a pieței de realizare.

De la un arbore se colectează 100-130 litri de suc într-un sezon, iar în 24 ore, 5-6 litri, de

la un hectar, 20-30 tone. Cantitatea sucului extras depinde și de diametrul arborelui. Cu cât

diametrul arborelui este mai mare, cu atât și cantitatea de suc este mai mare. Se recomandă ca

diametrul să nu fie mai mic de 18 cm. Norma zilnică de colectare pentru o persoană este de 0,4

tone, acolo unde sunt până la 100 arbori/ha și de 0,5 tone, dacă sunt peste 100 arbori/ha.

Sucul de mesteacăn conține multe micro- și macroelemente și are proprietatea de a se

preface în cvas. În timpul conservării sucul de mesteacăn lasă un depozit de particule, dar nu-

și pierde din valoarea nutritivă și gustativă (tabelul 3.2.).

Tabelul 3.2. Compoziția chimică a sucului de mesteacăn

Starea

sucului

Substanța

uscată, %

P1,

mg/%

Aciditatea,

g/cm3

Greutatea

specifică,

g/cm3

Zahăr, %

Glucoză Fructoză

Proaspăt 0,9 6,1 0,013 1,003 0,47 0,32

Conservat 0,8 6,0 0,14 1,002 0,48 0,32

Substanțe minerale

Starea

sucului

P, mg/kg Cu,

mg/kg

Ca, mg/kg Mg, mg/kg K, mg/kg Na,

mg/kg

Taninuri,

%

Proaspăt 0,25 6,36 115,0 6,08 3,0 2,0 0,0042

Conservat 6,20 5,08 15,0 9,10 7,05 6,50 0,0025 Sursa: elaborat de autor după Никитенко Е./Nikitenko E., 2016

În Canada siropul de arțar a fost un produs comercial important până în anul 1785. La

moment este considerat un produs de lux din cauza prețului ridicat (http://epochtimes-

romania.com/news/arborii-de-sirop-ai-canadei-cum-se-produce-minunatul-sirop-de-artar---

212878).

Colectarea sevei de la arborii de mesteacăn și arțar, se face de obicei, prin sfredelirea

scoarței, în perioada de primăvară și durează până la apariția frunzelor. Lucrările de colectare a

sevei arborilor se împart în trei etape: pregătitoare, de producere și de finisare.

La etapa pregătitoare, se pot încheia contracte de arendă, se selectează și se numerotează

arborii sănătoși, cu diametrul mai mare de 20 cm, care vor fi extrași peste 5 ani Pentru

rentabilitate, numărul arborilor trebuie să fie mai mare de 200 bucăți la 1 hectar.

Cu un an înainte de extragere, se permite extragerea sevei și de la arborii cu diametrul de

16 cm. Ulterior, se întocmește o hartă tehnologică pentru determinarea numărului de muncitori,

http://epochtimes-romania.com/news/arborii-de-sirop-ai-canadei-cum-se-produce-minunatul-sirop-de-artar---212878



41

al instrumentelor și cheltuielilor.

La momentul de producere se execută sfredelirea arborilor, cu sfredele electrice cu

diametrul de 1-1,5 cm, la 20-30 cm de la colet și se amplasează dispozitive pentru scurgerea și

colectarea sevei. Găurile se efectuează pe aceeași parte a tulpinii pentru a fi mai accesibil

colectarea sevei. Înainte de găurire, se îndepărtează scoarța. Perioada de colectare poate varia

între 2 și 3 săptămâni, în funcție de condițiile climaterice.

În funcție de diametrul arborelui, se stabilește numărul găurilor prin care se va extrage

seva (tabelul 3.3).

Tabelul 3.3. Legătura dintre diametru și numărul găurilor la extragerea sevei arborilor de

mesteacăn

Exploatarea arborilor peste 5 ani Exploatarea arborilor peste 1 an

Diametrul arborelui,

cm Numărul găurilor Diametrul arborelui, cm Numărul găurilor

20-22 1 16-20 1

23-27 2 21-24 2

28-32 3 25 ≥ 3

33 ≥ 3 - - Sursa: elaborat de autor după Никитенко Е./Nikitenko E, 2016

De asemenea, în funcție de diametrul arborilor, este determinată și cantitatea de sevă

recoltată. Corelația dintre diametru și cantitatea de sevă colectată este prezentată în tabelul 3.4.

Tabelul 3.4. Raportul dintre diametrul arborelui și cantitatea de sevă colectată

Diametrul arborelui, cm 20 24 28 32 36 40 44

Cantitatea de sevă, kg 65 85 110 135 160 180 205 Sursa: elaborat de autor după Булгаков Н. и др./Bulgakov N., 1987

La etapa de finisare a lucrărilor de colectare a sevei, se strâng toate dispozitivele și

instrumentele folosite, iar găurile se ung cu soluție specială sau cu vopsea pe bază de ulei, pentru

a preveni atacarea și degradarea lemnului. Sfârșitul colectării sevei începe când aceasta nu mai

este transparentă, cantitatea se micșorează, crește temperatura aerului și apar frunzulițele.

În zonele sudice, productivitatea extragerii sevei este mai mare decât în zonele nordice.

Totodată, arborii proveniți din lăstari sunt mai productivi decât cei proveniți din sămânță

(Суханова Л., Шургин А./Suhanova L., Shurgin A., 2004).

Nu se inventariază arborii, pentru extracția sevei, care au fost incendiați, bolnavi, tratați

chimic, semincerii etc. Modul de colectare a sevei poate fi deschis, semiînchis sau închis.

Vasele folosite la colectarea sevei pot fi confecționate din plastic, din sticlă sau din fier metal.

Seva se poate extrage și de la cioatele speciilor respective prin aplicarea acelorași procedee. În

acest caz, extragerea sevei se face primăvara. Seva de mesteacăn și arțar are un gust plăcut și

se poate consuma în stare proaspătă sau conservată sub diferite forme. În stare proaspătă se

poate păstra până la 3-4 zile, la temperatura medie de +50C.

Pe măsură ce gaura pentru extragerea sevei este mai mare, cu atâta concentrația zahărului

în sevă este mai ridicat. Calitatea sevei extrase depinde de: diametrul și vârsta arborelui, de

bogăția solului, de consistența arboretului, expoziția, mărimea coroanei etc. Cantitatea medie

de sevă recoltată de la un arbore, pe o perioadă de vegetație, este de 120 litri. Cea mai mare

cantitate de sevă este eliminată între orele 1200-1800, iar cea mai mică, între orele 0000- 600

(Никитенко Е./ Nikitenko E., 2016).

Seva se colectează zilnic, la punctele de colectare pentru procesare sau realizare. Seva

arborilor de mesteacăn și arțar, în afară de zahăr, mai conține și substanțe minerale și biologice,

42

necesare organismului uman. Datele respective sunt prezentate în tabelul 3.5.

Tabelul 3.5. Compoziția chimică a sevei de mesteacăn

Starea

sevei

Subst

anță

usc

ată,

%

P1, m

g %

Aci

dit

ate,

g/c

m2

Gre

uta

tea

spec

ific

ă,

g/c

m2

Glu

coză

, %

Fru

ctoză

, %

P Cu Ca Mg K Na Substanțe

tanante,

% mg/kg mg %

Proas

pătă 0,9 6,1 0,012 1,003 0,48 0,34 0,25 6,03 115 3,8 1,7 1,6 0,0044

Conser

vată (1

an)

0,8 6,0 0,014 1,002 0,48 0,32 6,20 5,08 15 9,1 7,0 6,5 0,0025

Sursa: elaborat de autor după Телишевский Д./Telishevskij D., 1986

Seva de mesteacăn conservată nu-și pierde proprietățile gustative și minerale. La

temperaturi ridicate, seva în stare naturală începe a fermenta și se tulbură. Nu se recomandă de

colectat seva când cad precipitații, deoarece se diminuează calitatea. În aceste condiții, poate

fi folosită instalația de colectare de tip închis. În general, literatura de specialitate nu precizează

că extragerea sevei arborilor afectează grav creșterea și sănătatea arborilor.

Autorii Рябчук В., Осипенко Ю./Ryabchuk V., Osipenko Yu. (1981) precizează că, la

arborii de la care s-a extras sevă, scade totuși calitatea semințelor, ceea ce se explică prin

micșorarea capacității și energiei de germinare. Astfel crește numărul semințelor neviabile, iar

lemnul arborelui este atacat de ciuperci.

Cu cât este mai rece, cu atât concentrația de zahăr în seva de arțar este mai mare. De

asemenea, arborii situați la altitudini mai înalte (1500-2000 m) conțin mai mult zahăr în sevă,

comparativ cu cei care cresc la altitudini mai mici (≤ 1500 m). Cantitatea medie de sevă de

arțar, colectată de la un orificiu este de 15 litri. Pentru obținerea 1 kg de sirop, sunt necesare

aproximativ 60 kg de sevă (Бессер А./Besser A., 1950).

Corelația dintre diametrul arborilor și numărul găurilor pentru extragerea sevei este

prezentată în tabelul 3.6.

Tabelul 3.6. Legătura dintre diametru și numărul găurilor la extragerea sevei arborilor de arțar

Diametrul arborelui, cm Numărul găurilor

18-23 1

24-27 2

28-40 3

40 ≥ 4 Sursa: elaborat de autor după Бессер А./Besser A., 1950

În SUA, Canada, Germania, Spania este mai dezvoltată extragerea sevei de arțar.

Conținutul de zahăr variază între 1,2-4,3%, în unele cazuri ajungând până la 10,2%

(Телишевский Д./Telishevskij D., 1986).

Conținutul de zahăr în seva de arțar este de 2-3 ori mai mare decât în seva de mesteacăn

(Булгаков Н., Козьяков С., Фесюк А./Bulgakov N., Kozyakov S., Fesyuk A., 1987).

În România, Enescu C. (2017) a studiat metodele de extragere, de pregătire a siropului

și băuturilor alcoolice din seva de mesteacăn. În două zile de primăvară s-a extras 73,2 litri de

suc, de la 40 de arbori cu vârsta medie de 70 ani, cu diametrul mediu de 26 cm, iar înălțimea

medie fiind de 17 m. Autorul menționează că sucul și băuturile alcoolice ar putea constitui o

sursă de venit importantă pentru proprietarii de păduri cu mesteacăn.

43

În situația în care nu sunt sursele obișnuite de zahăr, se poate folosi seva speciilor de arțar.

Dintre speciile de arțar folosite la obținerea sevei sunt: Acer platanoides L., A. negundo L., A.

saccharinum L. Se mai poate folosi seva de la carpen, de la fag și de la nucul negru. În RM

această activitate este mai puțin cunoscută, fiind practicată izolat, de către persoanele fizice.

Грязькин А., Потокин А./Gryazkin A., Potokin A. (2005) menționează că rentabilitatea

sucului de mesteacăn de la 200 de arbori la ha variază între 65,8-160,9 %.

Datorită faptului că lemnul de arțar, care este mai puțin solicitat, și a suprafețelor relativ

mari din fondul forestier național, se poate organiza obținerea sucului. Seva arborilor este o

rezervă importantă pentru dezvoltarea și utilizarea complexă a fondului forestier și, totodată, o

sursă de produse prețioase sub aspect nutriționist și ieftine. Folosirea sevei arborilor are

beneficiile sale, iar produsele obținute din ea nu pot fi înlocuite în niciun fel cu altele. Tehnologia

de colectare a sevei de arțar este similară celei de colectare a sevei de mesteacăn.

3.1.3.4 Carnea de animale și păsări sălbatice

În ultima perioadă, se observă o tendință de creștere a cererii și, respectiv, a prețului la

carnea de animale sălbatice, aceasta datorându-se calității și proprietăților gustative și

fiziologice. PFNL de origine animală sunt o sursă importantă de proteină, pe care oamenii o

asimilează prin consum de vânat, de melci, de pește, de insecte etc.

În majoritatea cazurilor, carnea de animale sălbatice are un conținut de proteină mai

ridicat cu 22,3% decât carnea de la animalele domestice (Dethier M., 1998).

În Europa, anual, cantitatea de carne de animale sălbatice obținută este de circa 96000

tone. Suplimentar, se importă anual, din Noua Zeelandă și din alte țări, circa 53000 tone de

carne de animale sălbatice. În Germania, consumul cărnii de cerb și mistreț este de 36000 tone,

dintre care 20000 tone este importată. Consumul mediu anual de carne sălbatică este de 0,5

kilograme pe cap de locuitor. În F. Rusă consumul de carne sălbatică constituie 130 grame, iar

în Finlanda, 2,5 kilograme pe cap de locuitor (Сафонов В. и др./Safonov V. i dr., 2004).

Fauna cinegetică din pădurile Federației Ruse este bogată și diversificată. Speciile de bază

sunt: ursul brun (150-160 mii/ buc.), râsul (20-22 mii/buc.), elanul (500-600 mii/buc.), mistrețul

(250-350 mii/buc.). căpriorul (800-850 mii/buc) jderul (200-230 mii/buc.), samurul (1,2-1,5

mil./buc.), iepurele (4,5-5,0 mil./buc.), cucoșul de munte (3,8-4,0 mil./buc.); cucoșul de

mesteacăn (10,0 mil./buc.) (Леса и лесные ресурсы Российской Федерации/Lesa i lesnye

resursy Rossijskoj Federacii, 2012).

În Federația Rusă, erau arendate în 2011, 5,0 mil.de ha de pădure pentru creșterea elanilor

(Леса и лесные ресурсы Российской Федерации/ Lesa i lesnye resursy Rossijskoj Federacii,

2011), respectiv în anul 2012 era de 9,0 mil.de ha (Леса и лесные ресурсы Российской

Федерации,/Lesa i lesnye resursy Rossijskoj Federacii, 2012). În Lituania, între anii 1994-

1996 s-au produs anual în medie 545000 kg carne de animale sălbatice, dintre care 62000 kg

au fost exportate (Olmos S. http://www.fao.org/docrep/x2450e/x2450e07.htm#non).

Pescuitul și vânătoarea este o sursă importantă de venit pentru populația rurală din

localitățile muntoase ale României (Otiman P., 2008). În RM carnea de animale este o delicatesă

pentru majoritatea populației, deoarece resursele sunt minime, iar prețul mai puțin accesibil.

3.1.4 Valoarea decorativă

Pădurea este un bun frumos indispensabil vieții pe pământ. Despre frumusețea pădurii, s-

a scris și continua să se scrie, fiind recunoscută ca o valoare deosebită a planetei noastre.

Frumusețea și bogăția fondului forestier constă în componența mare și variată a florei.

Vegetația forestieră prezintă valori inestimabile ale frumosului natural, amplificate de

efecte sanitare și recreative, prin intermediul diferitelor forme expresive, cum ar fi armonia

organică dintre formă și conținut, îmbinată cu elemente ale unității, ordinii și proporționalității

(Boaghie D., 2003).

44

În contextul civilizației contemporane, este necesar de a dezvolta interesul pentru

implicarea naturii în mediul nostru de viață. Odată cu înverzirea localităților, se îmbunătățesc

condițiile în ceea ce privește sănătatea populației.

Omul este o ființă mereu interesată de frumos, încercând permanent să îmbunătățească

mediul în care se află. Psihologia socială confirmă faptul că cei mai mulți oameni manifestă un

atașament puternic față de pădure, de munte, de iarbă, de apă etc. Dependența omului față de

natură, extinde dincolo de preocupările sale de asigurarea bunăstării materiale (Kendall J.,

Cropton T., 2008, citat de Chiriac D. și colab., 2009). Oamenii dintotdeauna au dorit să

modeleze natura, să se înconjoare cu elemente din natură (arbori, arbuști), să le armonizeze și

să le integreze în mediul artificial creat de aceștia, fapt asupra căruia și-au pus amprenta cultura

și tradițiile poporului respectiv (Tomescu C., 2006-2007).

Contactul nemijlocit cu natura, filtrat prin conceptele artei, echivalează, în timpurile,

noastre cu o ,,întoarcere la origini”(Scripcaru Gr., Bândiu C., 1997).

Odată cu dezvoltarea sectorului urban, crește considerabil și interesul pentru plantele

ornamentale. Horticultura ornamentală se dezvoltă și datorită introducerii în cultură a multor

plante din flora spontană.

Primele plante decorative, utilizate de om, au fost trandafirul și lotusul, iar clasificarea

lor a fost efectuată de Teofast (Donea V., 2003).

Plantele asigură omului existența unei vieți diverse. Pe lângă oxigen, hrană, medicamente,

adăpost, plantele ne înfrumusețează mediul de viață, ne ridică dispoziția ceea ce contribuie la

creșterea speranței de viață a omului. Din punct de vedere economic, plantele ornamentale, în

afara faptului că reprezintă o sursă importantă de venituri, contribuie și la

diminuarea oboselii salariaților, sporindu-le, astfel, randamentul la locul de muncă.

Unele dintre plantele ornamentale, în afara faptului că servesc drept elemente decorative,

mai sunt utilizate și în industria farmaceutică, cosmetică alimentară.

În Republica Moldova, ca urmare a creșterii cererii pentru plantele ornamentale, suprafața

cultivată a crescut în sectorul privat. Progresul sectorului de plante ornamentale este determinat

de realizările obținute în metodele de ameliorare și tehnologiile de cultivare.

În condițiile actuale ale urbanizării, constituirea unor parcuri decorative și atractive se

poate realiza prin folosirea plantelor ornamentale din flora spontană. Începând cu secolul al

XIX-lea, pe meleagurile natale, au fost create un șir de parcuri, folosind specii de plante

ornamentale din flora spontană. Plantele ornamentale sunt un element obligatoriu al diferitor

întruniri publice sau private. În prezent, este în creștere popularitatea amenajării caselor, în

special a celor private, prin înverzirea pereților sau crearea grădinilor decorative pe

acoperișurile caselor. Asocierea corectă a plantelor ornamentale, în concordanță cu arhitectura

peisajului și elementele decorative ale plantelor, constituie elemente esențiale pentru obținerea

unor compoziții peisagistice armonioase. Dragostea oamenilor pentru frumusețea plantelor

ornamentale nu s-a schimbat, dar se schimbă comportarea, deoarece numărul speciilor

disponibile și a posibilităților au crescut.

Plantele ornamentale alcătuiesc o grupă mare de specii, care se deosebesc între ele prin

particularitățile botanice, ecologice și tehnologice. Recunoașterea/identificarea lor se face în

general, în baza însușirilor morfologice ale organelor aeriene ale lor. Ele pot fi folosite atât la

amenajarea generală ca elemente decorative, cât și la decorarea unor localuri care urmează să

găzduiască unele evenimente speciale. Plantele ornamentale forestiere, se dezvoltă într-un

mediu propriu, care este influențat de condițiile pedoclimatice și de acțiunile omului, la care

acestea se adaptează și supraviețuiesc.

Аверьянова Е., Скипина К./Averyanova E., Skipina K. (2012) au cercetat biologia și

ecologia speciilor de orhidee din pădurea Kolhida. Autorii menționează că populațiile locale de

aceste specii dispar, pierzându-se, astfel, fondul genetic și vitalitatea lor scade și, ca urmare se

reduce biodiversitatea planetei. Pentru evitarea acestui proces, este nevoie de înmulțit și

45

restabilit populațiile unor specii de plante, cum este spre exemplu orhideea.

Spațiile verzi imprimă unui teritoriu o valoare decorativă, exprimată prin satisfacția pe

care o are omul față de vegetația arborescentă, arbustivă, floricolă sau erbacee, care prin

diferitele ei componente, dau impresia de frumos (Tomescu C., 2006-2007).

Щербаков М./Sherbakov M. (2009) a cercetat mai mult de 300 specii de plante ierboase

forestiere multianuale. Cercetătorul a scos în evidență speciile cele mai rezistente, care pot fi

folosite la formarea unui covor vegetal continuu și în locurile umbrite și cu o îngrijire minimă.

După cum menționează Паланчан А., Денисов В./Palanchan A., Denisov V. (1990), în

funcție de proprietățile decorative, plantele au fost împărțite în trei grupe: A, B și C. Grupa A

include plantele cu decorativitate înaltă, grupa B, pe cele cu decorativitate medie și grupa C

cuprinde plantele mai puțin decorative.

Varietatea plantelor ornamentale din zona forestieră, ne permite să alegem pentru

cultivare acele plante care se vor corespunde în mod ideal cu condițiilor de la locul de plantare.

De regulă, aceste plante nu sunt pretențioase, deoarece, în natură, sunt umbrite de arbori și

arbuști, fiind astfel, forțate să supraviețuiască. Autorul Sava V. (2010) menționează că flora

spontană a RM este reprezentată de peste 400 de specii, care pot fi utilizate ca plante decorative.

Calitățile ornamentale ale plantelor pot fi puse în evidență de florile, de frunzele, fructele,

de talia sau portul plantelor, de combinațiile estetice de formă și culoare între specii, precum și

de geometria coroanelor, naturale sau artificiale (Toma L., 1998).

Importanța economică, estetică și ecologică a plantelor ornamentale este în creștere, iar

cererea se extinde pe piețele mai multor țări.

În prezent, pentru înverzirea orașelor, tot mai solicitate sunt plantele ornamentale din flora

spontană (Миронова Л., Зайнетдинова Г./Mironova L., Zajnetdinova G. 2009, Беркутенко

А./ Berkutenko A., 2011).

La introducerea în cultură a speciilor forestiere ornamentale, pe lângă fenotipul speciei,

trebuie luați în considerare și factorii de ordin ecologic, deoarece influențează calitățile

decorative ale plantelor.

Un rol important la amenajarea spațiilor verzi îl au și plantele fructifere. Acestea au

numeroase calități decorative și o cerere mare pe piața de desfacere a plantelor ornamentale

(Корнилов Б./ Kornilov B., 2016).

Astfel, speciile de măr din flora spontană, pe lângă folosirea lor în lucrările de ameliorarea

plantelor, mai au și calități decorative, care sunt folosite la înfrumusețarea parcurilor și a

grădinilor. Primăvara, arborii de măr din această specie ne impresionează cu o gamă bogată de

culori și cu un miros aromat, iar, toamna, sunt atrăgători prin fructele cu diferite forme

(Барсукова О./Barsukova O., 2011).

Studierea posibilității cultivării plantelor ornamentale spontane rare cu scopul ocrotirii și

diversificării sortimentului lor, este o temă puțin studiată și foarte actuală (Минина Н./Minina

N., 2000). Cultivarea plantelor decorative rare din flora spontană în pepiniere și folosirea lor la

decorarea spațiilor contribuie la menținerea biodiversității (Коршикова Н. и др./Korshikova

N. i dr., 2012). Deși, multe specii de plante ornamentale din flora spontană ,,cedează” în fața

plantelor ornamentale cultivate după mărimea florilor, culoarea și intensitatea acesteia, după

perioada și durata de înflorire, unele ar putea fi folosite cu succes fără lucrări de selecție, mai

ales în perioada în care nu sunt încă înflorite sortimentele de plante de bază cultivate (Воронин

А./Voronin A., 2013).

Din cauza sortimentului sărac de specii ornamentale din pepinierele dendrologice,

introducerea unor specii anumite de plante din flora spontană prezentă un deosebit interes pentru

îmbogățirea și diversificarea asortimentului de plante ornamentale, cu eforturi materiale mai

reduse, comparativ cu importul unor specii sau cultivare din alte țări (Costea G., Iliescu A., 1997).

Folosirea lianelor la înverzirea verticală îmbunătățește calitatea mediului, crește

atractivitatea estetică și de recreere. Lianele folosite la înverzirea verticală a clădirilor, reduce

46

acțiunea negativă a insolației și a microclimatului până la 70%. Înverzirea verticală este o

necesitate socială, deoarece 86,9% din populația intervievată o consideră oportună (Калмыкова

А./Kalmykova A., 2008).

Arborii și arbuștii din localități contribuie la crearea confortului populației. Plantele

respective mențin compoziția aerului. Astfel, vara reduc temperatura aerului cu 2-40C și cresc

umiditatea aerului cu 15%, absorb 70% din praf, reduc intensitatea zgomotului cu 20%, distrug

bacteriile din aer (Нехуженко Н./Nehuzhenko N., 2004).

Cunoașterea proprietăților și calităților decorative ale plantelor, și aplicarea acestora într-

un mediu specific îmbogățește semnificativ aspectul artistic al peisajelor urbane (Лисова

О./Lisova O., 2009).

Întoarcerea cu fața la natură a fost, este și va fi întotdeauna o problemă mult discutată,

permanent actuală, cu rezonanțe de banalitate sau de înaltă înțelepciune și cu reale aplicații

teoretice și practice (Fălticeanu M., Munteanu N., 2006). Plantele ornamentale din localități

reduc neconcordanța existentă dintre case și relief. La înverzirea și înfrumusețarea localităților,

se folosesc specii de plante indigene și exotice. Cele exotice folosite la amenajarea localităților

sunt nevoite să se adapteze la noile condiții de mediu.

În Federația Rusă, circa 1,0 mil. ha de terenuri sunt arendate pentru creșterea pomilor de

crăciun (Леса и лесные ресурсы Российской Федерации/Lesa i lesnye resursy Rossijskoj

Federacii, 2011). În anul 2012, această cifră a fost de 0,5 mil. ha (Леса и лесные ресурсы

Российской Федерации/Lesa i lesnye resursy Rossijskoj Federacii, 2012).

Cultivarea și promovarea plantelor ornamentale este una plăcută care implică activitate și

creează momente de relaxare.

3.1.5 Valoarea furajeră

Pădurea deține un loc important cadrul resurselor biologice, deoarece produce mai mult

de jumătate din totalul acestora. Produsele forestiere nelemnoase (PFNL) reprezintă o sursă

deosebită de diverse specii de plante, folosite de om și faună ca sursă de hrană. PFNL cu valoare

furajeră constituie habitatul și sursa de hrană a numeroase viețuitoare din pădure, care nu ar

supraviețui în lipsa acestora. Astfel, animalele sălbatice se mențin mai mult timp unde este

hrană variată și accesibilă. Pentru aceasta este necesar de a îmbunătăți hrana animalelor și

păsărilor destinate vânatului, prin menținerea și introducerea diferitelor specii de arbori, arbuști,

plante erbacee. Creșterea valorii nutritive a terenurilor pentru hrana vânatului reduce migrația

faunei, crește imunitatea și densitatea animalelor.

Folosirea terenurilor din fondul forestier pentru obținerea furajelor și pășunatul vitelor,

este foarte importantă și constituie o sursă suplimentară, pentru asigurarea cu hrană a animalelor

domestice și sălbatice. Organizarea corectă a terenurilor pentru hrana animalelor pentru vânat

și pășunatul vitelor, depinde de inginerii amenajiști care acționează în colaborare cu specialiștii

de la întreprinderile silvice.

Terenurile din fondul forestier, care asigură cu hrană animalele, pot fi temporare sau

permanente. Un element determinativ în ceea ce privește aprecierea calității furajelor sunt

plantele care cresc pe terenurile respective. Furajele pot fi cultivate sau spontane. Cele spontane

pot fi pure sau în amestec cu arbori, arbuști, cioturi etc. Este bine de a păstra fânețele

permanente, în special cele aflate în apropierea localităților și a surselor de apă, precum și de a

îmbunătăți productivitatea lor. Nu este recomandat de a înființa sau a păstra terenuri pentru

hrana vânatului la liziera pădurii. Productivitatea fânețelor variază de la an la an și de la zonă

la zonă, deoarece depinde de condițiile meteorologice, de specie, de tehnologia aplicată. În

condițiile optime de creștere a ierbii, se pot recolta circa 4-5 tone de fân la hectar. În funcție de

productivitatea pășunilor, se stabilește numărul de animale care pot fi păscute.

Consistența arboretului are o influență directă asupra resurselor de fânețe. În arboretele

cu consistența 0,6 producția de fân este de 0,5-0,6 tone, în cel cu consistența 0,5, de 0,8-0,9

47

tone, cu consistența 0,3, de 1,3-1,4 tone. În poiene productivitatea constituie 1,5-2,8 tone

(Булгаков Н., Козьяков С., Фесюк А./Bulgakov N., Kozyakov S., Fesyuk A., 1987). În funcție

de consistența arboretului, este influențat și pășunatul. În arboretele cu consistența 0,6 este

pășunată 15-18 % din vegetație, la cel cu consistența de 0,5 – 20-25 %, de 0,3 - 45-50 %, iar în

poiene, până la 85 % (Горобец А., Славский В./Gorobec A., Slavskij V., 2012). În condițiile

Republicii Moldova, nu este recomandată scăderea consistenței arboretului până la înierbarea

solului, deoarece acest fapt ar îngreuna procesul de regenerare.

Fânul care se recoltează din fondul forestier este folosit la creșterea animalelor domestice

și sălbatice. Recoltarea ierbii, cositul fânului și pășunatul vitelor pe unele terenuri din fondul

forestier național, unde nu există specii de plante sau animale rare, este permisă în baza art. 38

alin. 5 din Codul silvic al R. Moldova din 1996. Terenurile pentru hrana vânatului trebuie să

constituie cel puțin 3% din suprafața fondului forestier (Norme tehnice privind folosirea,

conservarea și dezvoltarea pădurilor din Republica Moldova, 2012).

În anii 70 ai sec. al XX-lea, în fondul forestier din Republica Moldova erau 33,8 mii ha

de pășune și 7,4 mii ha de fânețe temporare, folosite cu titlu gratuit (Обозов Н. и др./Obozov

N. i dr., 1971). Actualmente, suprafața împădurită a crescut la nivel național, iar suprafața de

pe care se recoltează fânul este de circa 3000 ha.

Recoltarea ierbii și pășunatul vitelor în fondul forestier se face contra cost, cu eliberarea

autorizației corespunzătoare, respectând prevederile actelor normative: Codul silvic (1996),

Hotărârea Guvernului R. Moldova nr. 740 din 17. 06. 2003, Ordinul Agenției ,,Moldsilva” nr.

70 din 15. 04. 2019). Astfel, pășunatul în fondul forestier este permis de la 1 mai până la 1

octombrie, iar raportul minimal dintre numărul de animale și suprafața de pășune constituie 3

ha pentru un animal adult și 1 ha pentru un animal tânăr. Din cauza unui număr mai mare de

animale și condițiilor climaterice mai secetoase din sudul republicii, pășunatul legal în fondul

forestier este mai intens.

Obținerea produselor de pe urma pășunatului vitelor, poate fi mai rentabilă decât recoltarea

lemnului în arboretele de salcâm, cu vârste mai mari de 15 ani, care fac parte din categoria slab

productive. Pășunatul caprinelor și ovinelor este interzis în fondul forestier din R. Moldova.

Pășunatul excesiv produce daune ce se echivalează cu incendiul, deoarece în ambele cazuri nu

rămâne nimic și este necesară o perioadă îndelungată pentru restabilirea vegetației. Cea mai

periculoasă este tasarea solului, care conduce la ineficiența respirației rădăcinilor și uscarea

plantei. Este recomandat ca pășunatul să fie organizat pe terenurile inapte vegetație

arborescente. De asemenea, cositul intens și ilicit al ierbii, precum și cositul în afara locurilor

amenajate în acest scop, este distrugător, deoarece duce la dispariția unor specii rare de plante

și la distrugerea semințișului și puieților.

Din cele mai vechi timpuri, când fânul pentru animale era insuficient, populația pregătea

diferite furaje din resturile de pe urma exploatării forestiere. Nivelul modern de dezvoltare a

tehnologiei de exploatare forestieră și consumul diferitelor materii prime, permite utilizarea

diferitelor resurse vegetale, rezultate în urma prelucrării produselor forestiere, drept furaje pentru

animale. Acestea pot fi: frunzele verzi și uscate, ramurile, scoarța, resturile de la prelucrarea

lemnului, plantele ierboase. Organizarea producției de furaje și substanțe nutritive din deșeurile

forestiere va contribui la consolidarea acestui sector, va diminua dependența de condițiile

meteorologice nefavorabile. Pentru o organizare eficientă a producerii calitative a furajelor

forestiere, este necesară dotarea cu utilaje performante. În activitatea silvică de peste hotare,

frunzele și ramurile sunt adesea prelucrate și folosite drept furaje, dar la nivel național această

activitate nu se practică.

Cercetările lui Коноваленко Л./Konovalenko L. (2011) demonstrează că acele de conifere

au un conținut ridicat de lipide și fibre, iar frunzele de foioase au un conținut ridicat de proteină.

Furajele forestiere trebuie să corespundă cerințelor zootehnice. Nu se folosesc plantele cu

ace și proprietăți toxice. Din cauza conținutului ridicat al diferitelor substanțe vegetale (glicozide,

48

alcaloizi, taninuri) unele plante, fiind consumate, ar putea cauza intoxicații animalelor. De

asemenea, nu este recomandată folosirea pentru furaje a plantelor din preajma surselor de poluare.

Diferențele dintre proprietățile fizice, chimice, nutritive ale resurselor furajere forestiere, creează

premise pentru aplicarea diferitelor metode de pregătire a furajelor pentru hrănirea animalelor.

Din acestea s-ar putea obține făină vitaminoasă și furajeră, sucuri concentrate, siloz, diferite

suplimente nutritive și combinate sub formă de granule, brichete. De exemplu, făina vitaminoasă

și furajeră se poate obține prin prelucrarea resturilor vegetale (ramuri, frunze) de la lucrările de

îngrijire și exploatare a arboretelor; silozul se obține prin macerarea, murarea plantelor erbacee

(Arctium sp., Carduus sp., Carthamus sp. Sisymbrium sp.) și a unor semințe, fructe.

3.1.6 Valoarea economică a PFNL

Evoluția societății omenești este condiționată, în primul rând, de asigurarea resurselor de

diferit gen, în special a celor naturale. Din această perspectivă, pădurea reprezintă o resursă

naturală regenerabilă deosebit de importantă din punct de vedere ecologic și social-economic,

al cărei capital nu se epuizează, dacă este gestionat și folosit rațional, asigurându-i-se

permanenta stabilitate prin măsuri de gospodărire, care au ca scop conservarea, protejarea,

regenerarea și dezvoltarea ei. Gestionarea durabilă a pădurii se află în strânsă corelație cu

asigurarea funcțiilor sociale și de protecție, precum și cu valorificarea superioară a resurselor

ei (Dumitrache R., 2014).

În ultimele decenii, a crescut interesul pentru produsele forestiere nelemnoase al

organizațiilor de conservare și dezvoltare a fondului forestier (Marshall E. et al., 2003). Acest

fapt are la bază diferite motive, unul dintre care este promovarea utilizării PFNL, ceea ce ar

contribui la reducerea sărăciei și conservarea biodiversității (Golam R. et al., 2008).

Problema evaluării resurselor naturale își are începutul pe la mijlocul anilor 60 ai secolului

trecut. Cu toate acestea, abordările privind evaluarea economică a resurselor pădurii în perioada

sovietică aveau un caracter unilateral la nivel de ramură, fiind considerat drept bogăție principală

doar lemnul. Produsele forestiere nelemnoase nu făceau parte din bogățiile țării. Nu era valorificat

potențialul lor economic ca o sursă suplimentară de venit, care să contribuie la dezvoltarea ramurii

silvice. Decenii de-a rândul s-a format o concepție a populației, precum că de folosirea produsele

forestiere nelemnoase putem beneficia cu titlu gratuit (Никитенко Е./Никитенко Е., 2005).

În anii 80 ai secolului trecut, apar dovezi referitor la atenuarea diferențelor economice

dintre produsele lemnoase și nelemnoase ale pădurii Cu toate acestea, cercetările cu privire la

PFNL, cele mai multe nu le studiază sub aspect economic, examinează caracteristicile biologice

și chimice, distribuția geografică, morfologia speciilor de plante nelemnoase etc. Mulți

cercetători nu studiau PFNL ca obiect independent, dar împreună cu alte produse biologice,

inclusiv cu cele de vânătoare (Телишевский Д./Telishevskij D., 1986).

După cum am menționat mai sus, pădurea este o sursă permanentă de bunuri materiale și

servicii, care, pe lângă materialul lemnos, mai produce o gamă variată de produse nelemnoase.

PFNL au de multe ori, cel puțin, aceeași importanță economică ca și produsele lemnoase.

Folosirea PFNL a fost și este esențială pentru viața oamenilor. În unele țări, colectarea

produselor forestiere nelemnoase se face cu scopul de recreere, în alte țări, mai rămâne a fi o

sursă de venit importantă pentru familie. Cercetătorii De Beer J., McDermott M. (1989) au

susțin că un marketing prudent al PFNL contribuie la creșterea veniturilor din mediul rural.

În vechiul spațiu Carpato-Danubiano-Pontic, utilizarea plantelor ca surse de existență, de

producție își are izvoarele de cel puțin 20 mii ani (Alexan M. și colab., 1988).

Produsele forestiere nelemnoase sunt importante pentru populația rurală (cel mai mare

grup), pentru populația urbană (un grup mai mic, dar care este în creștere), pentru comercianți

și procesatori (care sunt dependenți în mod direct). Datorită accesului gratuit la recoltarea, un

număr mare de oameni utilizează aceste produse. Aproximativ 80% din populația țărilor în curs

de dezvoltare depind de PFNL pentru nevoile primare de alimentație și sănătate (FAO, 1995).

49

Mulți cercetători finanțați de UE sunt în căutarea potențialului comercial neexploatat al

produselor forestiere nelemnoase, cum ar fi fructele de pădure, ciupercile, nucile și plantele

care cresc în pădurile din Europa. În urma cercetării a 14 regiuni forestiere europene,

cercetătorii au demonstrat ca aceste produse au o valoare de piață care poate depăși ușor

producția de lemn. Potențialul economic adevărat al pădurilor din Europa rămâne subestimat.

PFNL cum ar fi fructele de pădure, ciupercile, lemnul de plută, nucile, plantele medicinale și

uleiurile esențiale prezintă o oportunitate neexploatata pentru multe comunități rurale. Exista

mai mult de 150 de produse nelemnoase în zonele forestiere care au o importanță majoră în

comerțul internațional (Gazeta de Agricultura, 26 noiembrie 2015). La nivel global, produsele

accesorii asigură peste ½ din veniturile silvice (Budianschi D. și colab., 2013).

După cum s-a menționat anterior, valoarea produselor forestiere nelemnoase depășesc cu

mult valoarea lemnului. Astfel, în aceleași condiții de mediu, venitul anual obținut de pe 1 ha

de afin depășește de 5-7 ori venitul obținut din lemnul care a crescut 80-100 ani. În Germania,

valoarea funcțiilor benefice se estimează la 53 mld. euro, iar valoarea produselor lemnoase 17

mld. euro. Conform opiniei experților, prețul resurselor fructelor de pădure ale F.R. este de 300

mld./ruble anual, cea a macromicetelor, de 10 mld./ruble anual (Хисамов P., Кулагин A./

Hisamov P., Kulagin A., 2011).

În SUA, datorită folosirii serviciilor de recreere, inclusiv vânătoarea pentru amatori,

venitul în economia țării constituie mai mult de 87 mld. dolari. Impozitele pentru aceste sume

depășesc 10 mld. dolari (Дёжкин В., Сафонoв В./Dyozhkin V., Safonov V., 2004). În aceeași

țară, au fost create plantații de afin din 1816. Valoarea recoltei din anul 1990 se ridica la 219

mil. dolari americani. În statul Massachusetts, 19% din venitul agricol total s-a obținut din

vânzarea afinului (Косицын В./Kosicyn V., 1999).

Într-un studiu efectuat de Meles B. et al. (2016), s-a demonstrat că, indiferent de starea

socială a oamenilor, aceștia sunt implicați în creșterea și vânzarea plantelor și animalelor, iar

40% din ei au colectat concomitent produse forestiere nelemnoase.

La piața centrală din Ghana, zilnic 700 de persoane vând produse forestiere nelemnoase,

dintre care 90% sunt femei. Lunar, 100 de comercianți vând frunze, pentru ambalarea

alimentelor, în valoare de 47000 dolari SUA. Anual, 75 de comercianți vând carne de pasăre

sălbatică în valoare de 209000 dolari americani. Prețul produselor respective este stabilit de

angrosiștii care controlează comerțul (Falconer J., 1992).

Cercetătorul Padvi A. (2017), studiind rolul femeilor în sectorul PFNL și contribuția

acestor produse la mijloacele de subzistență din districtul Nandurbar (India), menționează că

acestea participă în proporție de 40%, bărbații, în proporție de 34% și copiii, de 26%.

Importanța PFNL derivă din valoarea medicinală și comercială pe piața internă.

În zona râului Kat din Africa de Sud, mai mult de 30% din gospodăriile sărace au fost

implicate la vânzarea produselor forestiere nelemnoase, pentru a obține un venituri. Diversitatea

PFNL vândute de populația săracă este mai mare decât cea vândută de comercianți. Unii

comercianți sunt specializați pentru piața locală, alții, pentru piața urbană, iar a treia categorie,

pentru piața turistică. Persoanele implicate în comerțul cu PFNL au o sursă independentă de

venit, au mândria și demnitatea de a-și întreține ei singuri familia. Sunt recompensați direct

pentru efortul depus și abilitățile lor de comercianți. Aceste beneficii nemateriale contribuie la

o viață și o societate sănătoasă. Oamenii comercializează PFNL din lipsă de alternativă și

oportunități de câștig (Shackleton C., Shackleton S., 2004). În Zambia, PFNL constituie, în

medie 33% din venitul gospodăriei. Populația mai bogată obține venituri mai mari din

comercializarea PFNL, în comparație cu populația mai săracă (Mulenga B., Richardson R.,

Tembo G., 2012). În India, existența a 50 mil. de oameni depinde de PFNL și câștigurile

obținute derivă din folosirea 60% a acestor produse. În ciuda dependenței mari a populației de

PFNL, există numeroase bariere care restricționează folosirea la maxim a lor: lipsa abilităților

de procesare, accesul limitat pe piață, lipsa cunoștințelor în domeniu etc. PFNL oferă până la

50

50 % din veniturile obținute de circa 30% din populația rurală săracă (275 mil.). Cel puțin 35

mil. om-zile-muncă sunt realizate în sectorul PFNL (Pandey A., 2011).

Sectorul produselor forestiere nelemnoase contribuie la reducerea sărăciei pe două căi: 1)

vânzarea la piață oferă posibilitatea de a obține venituri, 2) PENL asigură piață cu produse

alimentare ieftine și calitative (Richardson R., 2010).

Taylor D. (1999) menționează că, deși comerțul cu produse forestiere nelemnoase la nivel

mondial este unul nesemnificativ, în comerțul cu produse forestiere este unul important.

Beneficiile din recoltarea PFNL au capital mai mare, deoarece la colectarea lor adesea participă

femeile și copiii, ceea ce nu se întâmplă la recoltarea lemnului.

Peste 1,6 miliarde de oameni din întreaga lume depind, în diferită măsură, de pădure,

produsele ei fiind utilizate pentru alimente, pentru combustibil, pentru medicamente, pentru

pășunatul animalelor. Cel puțin 350 milioane de oameni trăiesc în interiorul pădurii sau în

apropierea lor, aceștia fiind, respectiv, dependenți, într-o măsură mai mare sau mai mică, de

produsele ei, acestea fiind surse de existență și venit, iar 60 milioane de oameni sunt complet

dependenți de pădure (Mery G. et al., 2005).

În baza datelor existente, se constată faptul că veniturile obținute din pădure constituie,

în medie 22% din venitul gospodăriilor sărace, care depind de pădure. Principalele surse de

venituri forestiere ale lor sunt lemnul, produsele alimentare și furajele (Vedeld P. et al., 2007).

Pentru a consolida securitatea economică folosind PFNL, este necesar de a spori gradul

de conștientizare a rolului acestor produse.

Un studiu în acest sens a fost efectuat de Toirambe B. (2007), în care analizează situația

și rolul PFNL la securitatea alimentară în Republica Democrată Congo. Din totalul de 95 specii

alimentare, 21 sunt de interes național și 45 specii sunt de interes local. Dintre acestea, 45%

sunt fructe. Piața de realizare internă și externă este constituită din localnici (culegători,

colectori, vânători, pescari), din angrosiști, comercianți și consumători. În perioada studiului,

n-a fost înregistrată nicio formă de organizare profesionistă. Populația congoleză depinde, în

mare măsură de PFNL. Astfel, contribuția medie la venitul lunar al congolezilor din vânzarea

produselor respective este de 167-275 dolari. Valoarea produselor vândute anual de fiecare

congolez pe piață este de la 3500 până la 22 mii dolari. Accesul la aceste produse este liber,

fiind constituite din vânat, melci, omizi, frunze, muguri, scoarță de copac, rădăcini.

Stabilitatea unei comunități depinde și de resursele naturale disponibile în zona

respectivă, prin crearea anumitor relații dintre oameni și potențialul teritoriului dat.

Cercetarea efectuată de Романов Г./Romanov G. (2005) are ca obiect de studiu examinarea

interconexiunilor dintre populație și resursele naturale, importanța PFNL în viața locuitorilor.

Amplificarea ocupației populației din zonele împădurite se poate realiza prin cererea pieței, prin

disponibilitatea resurselor/produselor, prin capacitatea efectivă de prelucrare și vânzarea acestora.

În zonele forestiere intens exploatate, unde rezervele de masă lemnoasă sunt, practic epuizate este

importantă și necesară realizarea PFNL pentru creșterea venitului și a stabilității economice a

societății. Rezultatele sondajului realizat au arătat că doar 2% din locuitorii satului Matrosî din

F.R. n-au beneficiat de darurile pădurii. Produsele semifabricate din pădure sunt apreciate de 90%

din locuitorii orașului Petrozavodsk, care sunt disponibili să le procure.

Егошина Т. (2004) a studiat resursele nelemnoase forestiere și importanța lor pentru

populația din F. Rusă, constatând că familia Vacciniacea are o rezervă biologică anuală de

4733,9 mii tone. Cele mai reprezentative specii sunt: Vaccinium vitis-idaea L., V. uliginosum

L., V. hirtum Thunb., V. ovalifolium Smith., V. myrtillus L. A crescut interesul pentru specia V.

myrtillus L., datorită cererii acesteia pentru export în stare proaspătă sau înghețată. Anual se

exportă 600-1550 tone de afin. Potențialul biologic al familiei Rosaceae este de 2847,5 mii tone

anual. Proporția celor mai importante specii se prezintă astfel: 21% constituie porumbarul

(Prunus spinosa L.), 16% sorbul (Sorbus aucuparia L.), 15% mărul pădureț (Malus sylvestris

L.), 12% păducelul (Crataegus monogyna L.) și 11%, zmeurul (Rubus idaeus L.). Populația

51

consumă aceste fructe în cantități neesențiale.

Plantele nucifere sunt reprezentate de speciile Fagus orientalis Lipsky, Corylus avellana

L., C. hetrophylla Fisch ex Trautv., C. mandshurica Maxim., Pinus koraiensis Siebold et Zucc.,

P. pumila (Pall.) Regel, P. sibirica Du Tour. Potențialul biologic anual al acestor produse este

de 2242,4 mii tone. Acest potențial biologic este exploatat stihinic și irațional. Volumul recoltat

și întrebuințat de populație este mare, în multe zone constituind o sursă pentru supraviețuire.

Loubelo E. (2012), în teza de doctorat elaborată, cercetează impactul PFNL asupra

economiei familiilor și securității alimentare din Republica Congo. În lucrare se analizează

definirea PFNL, clasificarea lor, categoriile de persoane implicate în exploatarea și gestionarea

PFNL, diversitatea și rolul acestora al acestora la nivel local, impactul lor asupra mediului

natural, identificând, totodată, produsele care sunt exportate. O parte importantă a studiului este

consacrată analizei rolului PFNL în alimentația populației congoleze. În lucrare, sunt

identificate principalele provocări și obstacole de ordin social, instituțional, comercial și de

management, care împiedică dezvoltarea sectorului PFNL.

Cercetătorii Дюкарев В., Каракин В./Dyukarev V., Karakin V. (2006) au cercetat

meșteșugăritul PFNL din regiunea Primorsk a F. Ruse, mai mult de jumătate din totalul de 3000

de specii de plante vasculare din regiunea respectivă, au numeroase proprietăți benefice pentru

populație. În perioada Sovietică, funcționau zeci de organizații/întreprinderi cu caracter

sezonier, care, iarna, se ocupau cu recoltarea/dobândirea cărnii, a blănurilor și a materiei prime

medicinale de origine animală, obținute din vânat., iar, primăvara-vara, recoltau produsele

nelemnoase forestiere de origine vegetală. Planificarea organizată a întreprinderilor referitor la

dobândirea, recoltarea și prelucrarea acestor produse a condus la o activitate profitabilă.

Actualmente, în regiune sunt 100 de organizații care se ocupă cu arendarea terenurilor

cinegetice și 50 organizații cu recoltarea și prelucrarea produselor nelemnoase vegetale din

pădure. Totodată, există mai multe obstacole care împiedică dezvoltarea sectorului respectiv, și

anume prin neglijare, lipsa unor reglementări precise referitoare la recoltarea/colectarea lor,

lipsa informației veridice referitoare la cantitate și calitate, dezvoltarea economică insuficientă

a sectorului respectiv din cauza accesului redus la aceste resurse, existența unui număr redus de

puncte de recoltare și prelucrare a acestor produse, utilizarea unor echipamente și a unor

ambalaje depășite de timp, diversitatea produselor redusă. Astfel, dezvoltarea insuficientă a

acestui sector se datorează unor factori economici, organizatorici și tehnologici.

În literatura de specialitate, se subliniază că produsele forestiere sunt o alternativă în ceea

ce privește minimizarea exploatării lemnului, expansiunea terenurilor agricole. Totodată,

PFNL sunt și o sursă de venit pentru oamenii care locuiesc în preajma pădurii.

Importanța produselor forestiere nelemnoase diferă în timp și spațiu. Autorii Belcher B.,

Schreckenberg K. (2007) pun la îndoială ideea precum că, comercializarea produselor

nelemnoase forestiere pot conserva ecosistemele și îmbunătăți condițiile de trai. Dezavantajele

acestor produse ar fi cantitate redusă, amplasarea în zone diferite, uneori îndepărtate, gradul de

perisabilitate mare și perioadă de păstrare mică, lipsa tehnologiilor adecvate, ceea ce

diminuează calitatea, lipsa concurenței, ignorarea de către autoritățile statului, lipsa unor

proiecte investiționale, colectarea necontrolată, ineficientă, uneori distrugătoare, din cauza

accesului liber în locurile în care cresc produse forestiere nelemnoase.

Scopul studiului realizat de Stryamets N. (2012) este de a cerceta mai multe aspecte

privind rolul PFNL ca mijloc de existență pentru populația situată în preajma pădurilor din

Suedia și Ucraina, țări cu condiții economice și social-culturale diferite. Au fost realizate 54

interviuri în 26 localități ucrainene și 60 interviuri în 36 localități suedeze. Rezultatele au arătat

că, pentru populația din Ucraina, produsele forestiere nelemnoase au potențial în dezvoltarea

economică rurală și deprinderile de ale colecta și a le utiliza nu numai că n-au fost uitate, ci,

din contra, au reînviat. Pentru oamenii din Suedia, aceste produse au o importanță nu atât

economică, ci mai curând, una socială. În Ucraina mai cunoscute sunt metodele de colectare,

52

de prelucrare, de depozitare și păstrare a produselor nelemnoase de origine vegetală, în schimb,

printre suedezi, este mai populară vânătoarea. Rolul diferit al acestor produse în viața populației

din aceste două țări, se explică prin nivelul de dezvoltare socio-economică și culturală diferită.

Același autor, într-o lucrare mai recentă (2015), extinde aria de cercetare privind importanța

PFNL ca sursă de existență pentru populația din Europa de Est și de Vest. În Suedia, care este

un stat dezvoltat din vestul Europei, produsele nelemnoase forestiere au mai mult o importanță

pentru activitățile de agrement, recreere a populației din zonele rurale. Ucraina și F. Rusă, fiind

state în curs de dezvoltare, aflate în tranziție la economia de piață, aceste produse sunt folosite

intens de către populație ca surse pentru existență. În țările mai slab dezvoltate din punct de

vedere economic produsele forestiere nelemnoase contribuie la siguranța alimentară și la

furnizarea unui venit suplimentar (Stryamets N., 2015, 2016).

În Finlanda, majoritatea populației participă la colectarea pomușoarelor și a fructelor de

pădure, fiind considerate drept unele cu importanță economică, dar și culturală. Acest obicei, fiind

și o activitate de recreere, se datorează accesului liber al cetățenilor la locurile unde cresc și se

dezvoltă acestea, indiferent de dreptul de proprietate a terenului. Această activitate este practicată

mai des de persoanele în vârstă din mediul rural și de femei din mediul urban. Aceste bunuri sunt o

parte importantă a dietei finlandeze și sunt colectate în cantități mari (Pouta E., Sievanen T., 2006).

Pentru creșterea veniturilor, chiar și familiile cu venit mediu participă la colectarea

pomușoarelor și ciupercilor. În Suedia, anual pleacă la cules pomușoare populația din țările

Baltice, din Ucraina, F. Rusă și Belarus (Гримашевич В./Grimashevich V., 2006).

Din cauza depopulării localităților rurale sau apariției unor alte interese, apare riscul ca

aceste obiceiuri și cunoștințe despre valoarea produselor forestiere nelemnoase să se piardă, de

aceea trebuie de promovată importanța și beneficiile acestor produse.

În perioada anilor 1994-1996 în Cehia, valoarea medie a PFNL colectate anual, a

constituit 75712000 dolari SUA sau echivalentul a 15-30% din valoarea lemnului vândut. Venitul

net anual al populației a constituit aproape 70 mil. dolari SUA. În 1994 au fost colectate 2,8 mil.

kg de plante medicinale uscate. Valoarea biologică a fructelor de pădure din Finlanda este de

aproximativ 1000 mil. kg, iar venitul a constituit, în 1996, 1397553 dolari SUA. În Lituania, se

recoltează anual din pădure circa 5000 tone de fructe, ciuperci, circa 8000 tone (Olmos S., 1998).

Lebel F. (2002), efectuând un sondaj pe un eșantion de 101 gospodării din trei sate din

Thies, a demonstrat că PFNL nu sunt produse marginale în consumul gospodăriilor, dar din

contra sunt consumate de toți membrii familiei. În Vietnam, peste 320000 de oameni sunt

implicați în sectorul PFNL. În America Latină, în Africa de Vest și Asia de Sud, 400-500 mil.

de oameni utilizează frecvent aceste produse (Riadh M., 2007).

În majoritatea țărilor în curs de dezvoltare, sectorul PFNL oferă oficial 17 mil. locuri de

muncă, plus 30 mil. locuri de muncă puse la dispoziția populației care lucrează neoficial. În

țările respective, 13-35% din populația rurală este antrenată la muncă în sectorul PFNL.

Organizația Mondială a Sănătății estimează că două miliarde de oameni folosesc

medicamente/suplimente alimentare care au la bază produse ale pădurii. Produsele rezultate

din vânat și pescuit reprezintă 20% din necesarul de proteină al gospodăriilor din 62 țări în curs

de dezvoltare (http://www.cifor.org/publications/pdf_files/research/livelihood/liv_strategy.pdf).

Resursele biologice anuale ale fondului forestier din R. Belarus, care reprezintă 39,3% din

teritoriu, constituie circa 50 mii de tone de fructe și pomușoare, 60 mii de tone de ciuperci

comestibile, 90 mii tone de plante medicinale, 480 mii de tone de suc de mesteacăn și multe plante

melifere, care creează o bază solidă pentru apicultură. Aceste resurse constituie 10-30% din

valoarea anuală a producției forestiere (Ковбаса Н./Kovbasa N., 2015). R. Belarus fiind lider la

exportul pomușoarelor și ciupercilor comestibile de pădure la nivel european, în ultimii ani,

cantitatea medie recoltată s-a redus din cauza poluării tehno-gene și radioactive, a incendiilor de

pădure, intensificării exploatării forestiere, recoltării în masă a produselor forestiere fără niciun

control, aridizării climei. În comparație cu perioada anilor de până la 2009, exportul ciupercilor

http://www.cifor.org/publications/pdf_files/research/livelihood/liv_strategy.pdf

53

s-a redus de la 67-100% până la 59%, al pomușoarelor, de la 20-62% la 23%. Consumul propriu

al populației din Belarus este de 14376 t pomușoare și 8272 t ciuperci. Veniturile populației în

2009, din realizarea ciupercilor au constituit 18 mil. dolari SUA și 33 mil. din colectarea și

realizarea pomușoarelor. Prețul mediu de vânzare a pomușoarelor a fost de 2 dolari per kg și a

ciupercilor de 2,5 dolari/kg (Гримашевич В./Grimashevich V., 2011).

Potențialul biologic al celor mai cunoscute pomușoare din pădurile F. Rusă este de 7 mil.

tone, al nucilor de cedru, de 1 mil. tone, al ciupercilor de 4,3 mil. tone. Resursele comerciale

ale produselor enumerate anterior este 50% din potențialul biologic. Conform opiniei experților,

valoarea comercială a pomușoarelor depășește 10 mld. dolari americani, a ciupercilor, 5 mld.

dolari americani (Ахмадеева М. и др./Ahmadeeva M. i dr., 2009).

În localitățile rurale, unde ocupația principală a oamenilor este agricultura, PFNL

reprezintă un venit suplimentar, în special, pe perioada agricolă. Aceste produse sunt importante

din punctul de vedere al consumului, vânzărilor și al barterului (Phuong N., Duong N., 2008).

Cercetătorii Neumann R. et Hirsch E. (2000) promovează ideea precum că, dacă sărăcia

poate fi atenuată prin recoltarea produselor forestiere nelemnoase, atunci va exista un stimulent

mai mare pentru conservarea pădurii.

În urma cercetărilor efectuate, Bahuguna V. (2000) a constatat că, în trei sate indiene,

produsele forestiere au constituit 37-76% din venitul real al comunităților respective. Aceste cifre

demonstrează importanța PFNL pentru economia asigurarea cu alimente a familiilor din mediul

rural. Loubelo E., Mialoundama F. (2002) menționează că locuitorii congolezi care comercializează

cu amănuntul PFNL pot avea venituri chiar mai mari decât funcționarii publici de rangul 5-6.

O posibilitate de reglementare a produselor forestiere nelemnoase este promovarea

produselor cu valoare adăugată. Aceasta va reduce volumul și intensitatea utilizării produselor

respective, va contribui la creșterea economiilor populației locale, va crea premise pentru

apariția și menținerea unor surse de venit mai stabile. În acest context, se impune elaborarea

unor pârghii de control a produselor eficiente.

Cercetătorii Ogbazghi W., Bein E. (2006) au studiat importanța și rolul produselor

forestiere nelemnoase în localitățile rurale din Eritrea, Africa. Cu un secol în urmă, suprafața

împădurită constituia 30%, actualmente doar 1%, iar 60% din ea este acoperită de tufișuri.

Această se datorează pășunatului excesiv, transformării multor terenuri forestiere în terenuri

agricole sau cu altă destinație, folosirea lemnului pentru construcție, uscarea pădurilor din cauza

secetei. În baza acestui studiu s-a stabilit că, în zona de cercetare, sunt circa 110 specii de plante

forestiere nelemnoase, care sunt decisive pentru economia și traiul populației rurale. Cu toate

acestea, sistemul actual de exploatare are un impact negativ asupra regenerării lor. Din cauza

supravegherii insuficiente a pădurilor, lipsei dreptului de proprietate asupra lor și utilizarea în

comun, lipsei de cunoștințe în domeniu, legislației inadecvate privind conservarea

biodiversității, tăierii excesive a copacilor s-a ajuns la declinul covorului vegetal și la dispariția

speciilor. Fructele și pomușoarele de pădure sunt reprezentate de doar 25 de specii care

fructifică în perioadele de secetă, când populația duce lipsă de vitamine.

Lacuna-Richman C. (2007) analizează factorii care cresc probabilitatea ca PFNL din

provincia Leyte (Filipine) să devină o sursă de venit viabilă pentru oameni cu venituri mici.

Factorii care trebuie luați în considerare la comerțul plantelor forestiere nelemnoase sunt grupați

în trei categorii: ecologici, sociali și economici. Un factor ecologic esențial este cantitatea de

produse disponibilă pentru aprovizionarea pieței, fără ca acesta să fie cultivate. Dacă este nevoie

de a le cultiva, atunci trebuie să vedem dacă dispunem de terenul necesar, fără a afecta altă

cultură. Factorul social are două tendințe principale, una de comercializare pe scară largă a

PFNL și alta de a permite persoanelor fizice de a obține un venit de pe urma comercializării

acestora, atunci când nu este permisă recoltarea lemnului. Alți factori sociali de succes sunt

posesia de resurse și stimularea conservării, disponibilitatea infrastructurii transportării

produselor, puterea politică pentru producători. Din punct de vedere economic, PFNL au o

54

valoare mai mică, de aceea nu sunt atractive pentru antreprenorii mari din silvicultură. În

schimb, acestea implică costuri reduse pentru intrarea pe piață și sunt accesibile majorității

antreprenorilor mai mici din domeniu. Totodată , aceștia din urmă la fel de ușor pot părăsi piața,

ceea ce nu este o opțiune favorabilă pentru cei care au făcut investiții mari.

Comerțul internațional cu produse forestiere nelemnoase a suferit pierderi considerabile

din cauza modificării relațiilor de piață, apariției unor noi investiții, strategii și diversificării

produselor (Lambrechts C. et al., 2008).

Cercetătorii Яруллин Р., Путятинская Ю. (2010) referindu-se la actuala evaluare

economică a resurselor forestiere, constată următoarele neajunsuri: lipsa evaluării funcțiilor

ecologice, lipsa evidenței parametrilor naturali și tehnologici, lipsa unei diferențieri

argumentate a ratelor de plată pentru resursele forestiere în funcție de grupa funcțională a

pădurii. Deși, aplicarea evaluării economice pe baza rentei este justificată, ea însă n-a devenit

o bază pentru sistemul de impozitare, deoarece nu reflectă prețul integral al resurselor forestiere.

Gestionarea pădurii poate deveni durabilă prin formarea resurselor bănești, pe baza achitării

pentru consumarea și folosirea diferitelor bunuri și servicii oferite de pădure. În acest sens,

evaluarea economică a PFNL trebuie să aibă un caracter complex și integrat. Actuala practică

de evaluare economică a resurselor forestiere fiind considerată eficientă, totuși ea nu reflectă

valoarea reală și nu corespunde tendințelor mondiale. Cea mai eficientă evaluare economică a

resurselor pădurii este cea bazată pe renta pădurilor.

Creșterea bruscă a cererii PFNL este o tendință la nivel mondial. În una din provinciile

canadiene cifra de afacere anuală se ridică la zeci de milioane dolari (Шматков Н./Shmatkov

N., 2004). Anual, la nivel global, comerțul internațional cu PFNL se estimează la 11 mld. dolari

americani (Ahenkan A., Boon E., 2010).

În 1992 au fost recoltate ciuperci în valoare de 3,9 mil. lire sterline din pădurile statelor

Idaho, Oregon și Washington. Contribuția economică din vânzarea ciupercilor a fost mai mult

de 40 mil. dolari americani (Schlosser W., Blatner K., 1994). SUA a exportat în anul 1995

licheni și mușchi recoltați din pădure, în sumă mai mare de 14 mil. dolari (Alvareaz M., 2007).

Piața medicamentelor pe bază de plante este evaluată la 7,5-14 mld. dolari. În Europa,

primele pe piața medicamentelor pe bază de plante sunt: Germania (3,5 mld. dolari), Franța (1,8

mld. Dolari), Italia (0,7 mld. dolari). Asia și Japonia dețin1/3 din piața mondială, iar America

de Nord–1,6-2,0 mld. dolari americani (https://theses.lib.vt.edu/theses/available/etd-12122000-

145202/unrestricted/Ch_2_NTFPs.pdf).

În anul 2000 pe piețele din toată lumea, au fost vândute plante medicinale în sumă de

60000 mil. dolari americani (Руководящие принципы ВОЗ по надлежащей практике

культивирования и сбора лекарственных растений/Rukovodyashie principy VOZ po

nadlezhashej praktike kultivirovaniya i sbora lekarstvennyh rastenij, 2002).

Pe perioada anilor 1991-2004 în U.E. s-au importat anual 120000 tone de plante

medicinale în valoare de 200 mil. dolari americani. Cei mai mari importatori sunt: Germania –

45000 t/an (38%), Franța – 17%, Italia – 9% (Haban O., 2006).

Direcția silvică Dâmbovița (România) câștigă anual peste 100 mii de euro de pe urma

vânzării fructelor de măceș și cătină. Acestea se vând bine în Germania, unde o tonă de fructe

de pădure costă în jur de 1000 euro. În afară de personalul silvic, la culesul fructelor de pădure

participă oamenii din zonă cu salarii mici sau fără venituri

(http://www.tvpartener.ro/2013/09/30/video-recolta-de-fructe-de-padure-din-dambovita-

oferita-la-export-nemtilor/).

Cercetătorul Rusu C. (2003) studiind fructele și ciupercile din pădurile județului Neamț,

colectate în perioada 1998-2002, a constatat că valoarea profitului a variat de la 46 mil. lei

(1999) până la 506 mil. lei (2002), pondere ridicată având zmeura și afinele. Anual se exporta

câte 240 tone de ciuperci. Valorificarea PFNL de către unitățile silvice este considerată o

activitate productivă și eficientă. Datorită proprietăților multiple și a veniturilor obținute de pe

https://theses.lib.vt.edu/theses/available/etd-12122000-145202/unrestricted/Ch_2_NTFPs.pdf


http://www.tvpartener.ro/2013/09/30/video-recolta-de-fructe-de-padure-din-dambovita-oferita-la-export-nemtilor/


55

urma realizării lor, acestea sunt competitive și pot concura cu produsele lemnoase.

Pe lângă posibilitatea de a obține beneficii economice, PFNL sunt importante și din

punctul de vedere al valorii ecologice. În afară de valoarea lor alimentară, medicinală etc. acesta

au o importanță majoră în menținerea funcțiilor vitale ale pădurii, fiind folosite de animale ca

hrană și, nu în ultimul rând, contribuie la îmbunătățirea fertilității solului.

Caracteristic pentru stabilirea resurselor naturale este evaluarea sub aspect ecologic și

economic. Fiecare tip de resurse are mai multe componente, care trebuie evaluate independent.

Resursele forestiere îndeplinesc concomitent funcțiile, mijloacele și obiectul muncii, servind,

totodată și ca bunuri de consum (Лопаткина Л./Lopatkina L., 2000).

Un produs important din economia produselor forestiere nelemnoase, specific pentru

pădurile de conifere, este rășina, care are întrebuințare în industria chimică. Inginerul Dămăceanu

C. și colab. (1970) au efectuat cercetări privind influența factorilor ecologici, a particularităților

biologice și a metodelor de extragere a rășinii, asupra cantității obținute. Cantitatea de rășină cea

mai mare s-a obținut în condițiile staționare optime pentru molid, la altitudinea de 800-1000 m.

Rășina a început să curgă la temperatura aerului de 7-100C când seva începe să circule. Cantitatea

de rășină este mai mare în arboretele cu consistența de 0,7, în comparație cu cele în care

consistența este plină. În perioadele secetoase, cantitatea de rășina este scăzută. La arborii cu

diametrele cuprinse între 36-45 cm și cu coroana bine dezvoltată, s-a obținut cea mai mare

cantitate de rășină. Prin aplicarea procedeelor ,,Os de pește” și ,,Benzi longitudinale simple” și

tratarea inciziilor cu diferite substanțe chimice a stagnat eliminarea rășinii. Recoltarea rășinii se

recomandă a fi efectuată în stare cât mai proaspătă și mai fluidă, deoarece, fiind doar astfel

colectată, aceasta conține o cantitate mai mare de terebentină și colofoniu.

Хисамов P. (2010) a studiat potențialul și perspectiva utilizării complexe a produselor

forestiere nelemnoase din Republica Bașkortostan, în funcție de condițiile pedo-ecologice.

Astfel, fondul forestier al republicii au fost împărțite în patru zone.

În articolul publicat de Литвинова А. și colab. (2015), se analizează experiența evaluării

economice a diferitelor arii protejate, în mod special a biodiversității. Ca urmare a practicării

pescuitului, venitul anual a constituit 200 mii de dolari americani; de pe urma vânatului (sportiv

și amator) venitul a fost de 3 mii dolari/an; din recoltarea plantelor de pădure, venitul a constituit

1,5-2,4 mil. dolari/an. De pe urma activităților de agrement (excursii, expoziții, evenimente),

venitul a fost estimat la 1000 de dolari anual. Datorită utilizării directe a ecosistemelor

forestiere, venitul total a constituit 1,7 mil. dolari anual. În urma analizei economice a folosirii

indirecte a ecosistemelor (sechestrarea carbonului, funcția de protecție și recreere) costul total

a fost de 8,7-15,1 mil. dolari americani anual.

Dezvoltarea apiculturii în fondul forestier contribuie la creșterea productivității plantelor

agricole la floarea-soarelui, la hrișca cu 40% la culturile bostănoase cu 60%, la pomii fructiferi

cu 65%. Conform opiniilor mai multor experți, venitul suplimentar anual obținut datorită

polenizării culturilor de către insecte depășește de 8-10 ori venitul direct de la produsele

melifere (Самсонова И. 2013, 2015). Datorită polenizării plantelor de către albine, venitul lor

este de 20 ori mai mare decât cel obținut de la miere, propolis, ceara de albine (Тышкевич

Г./Tyshkevich G., 1991).

Ciupercile de pădure sunt produse cu un potențial economic ridicat în mai multe țări. În

pădurile din Europa de sud-vest, valoarea medie a producției de ciuperci a fost estimat la 8-10

€/ha/an (Merlo M., Croitoru L., 2005).

Impactul social-economic al vânătoarei de animale sălbatice în SUA constă în faptul că

aceasta produce un venit de 67,5 miliarde de dolari americani (Economic Importance of

Hunting in America, 2002). În UE vânarea animalelor sălbatice produce un venit de 10 miliarde

de euro anual și oferă circa 100 mii de locuri de muncă. Pe mapamond, sunt crescuți în circa 5

milioane de cerbi, dintre care jumătate, în Noua Zeelandă. Aceasta este o îndeletnicire mai

profitabilă decât creșterea animalelor domestice (Chardonnet Ph. et al., 2002). Fondul de

56

vânătoare forestier din Republica Belarus constituie 16,7 mil. ha și este compus din 50 specii

de vânat. Pe această suprafață se găsesc aproximativ 28 mii de cerbi lopătari,12 mii de cerbi

nobili; 74 mii de căpriori, cerb pătați, mistreți, zimbri. Sunt create complexe vânătorești în 91

de gospodării silvice (Ковбаса Н./Kovbasa N., 2015). Folosirea pădurilor pentru dezvoltarea

faunei cinegetice în multe regiuni din Federația Rusă are o importanță socio-economică majoră.

În Republica Moldova veniturile produse de activitatea auxiliar-industrială (exploatarea

și prelucrarea lemnului, colectarea, prelucrarea și comercializarea produselor forestiere

nelemnoase și agricole, confecționarea și realizarea împletiturilor din răchită și sorg) au

constituit, în anii 2006-2020, 7% (31,1 mil. lei) din veniturile din activitatea de producere,

acestea fiind mai mici în comparație cu cele din anul 1990, când au constituit 82,5% (10,4 mil.

de ruble). În 2006, cheltuielile din acest sector au crescut cu 4,6% în comparație cu cele din

anul 1994. Ponderea cheltuielilor a scăzut de la 35,6%, în anul 1990, până la 17,6%, în anul

2006. Creșterea cheltuielilor a fost determinată de majorarea prețurilor, a salariilor. Venitul net

la 1 ha este mai mare în activitatea auxiliar-industrială, comparativ cu activitatea din silvicultură

și a constituit 5,01 lei în anul 1994, și 3,4 lei în anul 2006.

Strategia de remodelare a managementului forestier autohton constă în menținerea și

stimularea funcțiilor producătoare ale pădurilor, caracterizată și prin cantitatea totală de produse

forestiere nelemnase care poate fi recoltată anual (Galupa D., 2008). Același autor menționează

că întreprinderile silvice din subordinea Agenției Modsilva colectează 65% din volumul PFNL,

industria cosmetică 20%, iar populația 10% (Галупа Д., 2000).

Utilizarea directă a PFNL din fondul forestier al R. Moldova produce venituri de circa

7,4 mil. de lei, echivalentul a 600 mii de dolari americani. Valoarea anuală de utilizare directă

a produselor accesorii este de 6,4 mil. lei sau 19 lei/ha. (Budianschi D. și colab., 2013).

Contribuția anuală a sectorului forestier la bugetul de stat constituie 0,5-0,6 % din produsul

intern brut, ceea ce este foarte puțin. Cauza principală situației constatate este managementul

ineficient al acestui sector, inclusiv certificarea neadecvată a pădurilor (Багиров Ф. и

др./Bagirov F. i dr., 2016).

În baza raportului financiar al Agenției Moldsilva pe anii 2002-2012, citat de Țurcanu

Gh., Platon I. (2014), se menționează că veniturile din realizarea produselor nelemnoase și

folosințele silvice accesorii au constituit în total 16060,00 mii de lei sau 47,72 lei/ha, în

comparație cu veniturile din realizarea produselor lemnoase, care au constituit 206778,13 mii

lei sau 684,16 lei/hectar. În baza datelor cu privire la structura produselor nelemnoase și

folosințele silvice accesorii comercializate în anul 2012, s-a stabilit că 61,56% din venituri

provin din plata pentru arenda terenurilor fondului forestier, date în arendă în scopuri de

recreere, și din gospodăria cinegetică (29,38 lei/hectar), 26,76%, recoltarea fructelor și

pomușoarelor de pădure (12,77 lei/hectar), 8,2%, din recoltarea plantelor medicinale (3,89

lei/hectar), 1,8%, din recoltarea pomilor de Crăciun (0,89 lei/hectar), 0,86%, din apicultură

(0,41 lei/hectar) și 0,73%, din recoltarea fânului (0,35 lei/hectar). Cercetătorii au mai evaluat

sub aspect economic resursele forestiere gestionate de Agenția Moldsilva, în baza conceptului

VET cu termeni NPV. Conceptul VET reprezintă un cadru utilizat pentru a identifica valoarea

utilitară a ecosistemelor. Acesta poate fi, de obicei, divizată în: valoare de utilizare directă și

valoare de non utilizare (Drăgoi M., 2008). Astfel, valoarea PFNL și a folosințelor silvice

accesorii este de 803000,00 mii/lei sau 2386,04 lei/ha, iar a produselor lemnoase este de

10338,9 mil. lei sau 34208,17 lei/hectar.

Pe parcursul anilor 2010-2015 entitățile silvice subordonate Agenției Moldsilva au

colectat și comercializat 19 specii de fructe și pomușoare de pădure, 34 specii de plante

medicinale, 15 specii de produse agricole și animaliere, 21 specii de produse din pepinierele

silvice. Valoarea totală a producției nelemnoase recoltată anual a constituit de la 3659,9 mii lei

(2010) până la 9175,2 mii lei (2015) (Andreev A. și colab., 2017). Profitul obținut din vânzarea

produselor accesorii și agricole în perioada anilor 2010-2015 a variat de la 666,9 mii lei, în anul

57

2013, până la 2757,2 mii lei, în anul 2015. Rata rentabilității a constituit în aceiași ani 9% și

respectiv 46%. În ceilalți ani (2010-2012, 2014), rentabilitatea a constituit, conform ordinii

anilor, 26%, 22%, 32%, 23%. Considerăm că profitul calculat la 1 ha de fond forestier este

raportat greșit, deoarece este cunoscut faptul că o cantitate mare de produse forestiere

nelemnoase este colectată de pe terenurile primăriilor.

În anul 2014 din vânzarea PFNL, întreprinderile silvice din R. Moldova au obținut 7977,1

mii/lei. Cele mai semnificative venituri s-au obținut din vânzarea fructelor și a pomușoarelor de

pădure - 51,5%, urmând plantele medicinale - 24,6% (Галупа Д./Galupa D., 2015).

Contribuția veniturilor ramurii silvice, în perioada anilor 2006-2010, raportate la produsul

intern brut (PIB) al R. Moldova, au fost în descreștere. Dacă în anul 2006 acestea constituiau

0,34% din PIB, în 2010 contribuția ramurii silvice la PIB-ul țării a scăzut cu circa 0,24%.

Această scădere a veniturilor se datorează și posibilităților reduse de recoltare și prelucrare a

produselor accesorii ale pădurii din cauza gradului insuficient de împădurire, lipsei utilajului

modern, dezvoltării insuficiente a unor activități auxiliare, precum ar fi creșterea melcilor și a

fazanilor pentru comerț, turismul cinegetic, ecoturismul. În aceeași perioadă, veniturile din

valorificarea produselor accesorii și a celor agricole au variat între 3729,1 mii lei, în anul 2009,

și 9300,2 mii lei, în 2007. Cheltuielile minime, la aceleași categorii de produse, au fost de

3698,3 mii lei, în anul 2010, iar cele maxime de 9657,6 mii lei în 2008. Personalul din

activitatea sectorului PFNL și agricolă a fost redus de la 188 persoane în a.2006, până la 66

persoane în a. 2010. Scăderea personalului implicat în activitatea de recoltare a produselor

pădurii accesorii și agricole se reflectă negativ asupra valorificării acestora. (Plăcintă M.,

Cerescu A., 2011). Din datele prezentate mai sus, cu privire la veniturile și cheltuielile la

exploatarea PFNL și agricole, deducem că profitul întreprinderilor subordonate Agenției

Moldsilva a fost, perioada anilor 2006-2010 de 689,1 mii de lei, în a. 2006, de 1752,9 mii de

lei, în a. 2007 și de 1305,6 mii de lei în a. 2010. Rata rentabilității constituind respectiv 12%,

19% și 26%. În anii 2008 și 2009 cheltuielile au fost mai mari decât veniturile cu 1103,4 mii

de lei și respectiv 1301,7 mii lei. În anii fără profit, rata rentabilității a constituit minus13% și

minus 35%. De asemenea, nu se menține raportul dintre cheltuieli și venituri. Astfel, dacă se

constată că se cheltuiește mai mult și venitul este mai mare, acest fapt ne demonstrează că avem

de a face cu un management ineficient, fără a se ține cont de principiile economiei de piață și

de dezvoltarea complexă și durabilă a fondului forestier al Republicii Moldova.

Evaluarea beneficiilor produselor/serviciilor pădurii de către Данченко М./Danchenko

M. (2007) prin diferite abordări ale metodelor de apreciere a resurselor de agrement, este

necesară pentru determinarea eficacității investițiilor în conservarea și întreținerea serviciilor

pădurii. Metodele de evaluare a resurselor naturale sunt directe și indirecte. Printre metodele

ecologice și economice analizate privind serviciile pădurii sunt: renta, care ia în calcul toate

veniturile și cheltuielile din exploatarea resurselor pădurii, în afară de serviciile care nu sunt

factori de producție; arenda care include și serviciile de recreere, costul de achitare este apreciat

de către populație; capitalul uman care este o metodă indirectă și estimează valoarea resursei

după importanța ei în procesul de producere; metoda de producere care constă în corelarea

procesului de producere cu diferite cheltuieli ale factorilor de producere; metoda funcției daunei

care este o evaluare bănească de modificare a potențialului resurselor forestiere pe o altă

activitate umană, cel mai des una economică; metoda costului de restabilire care se aplică în

cazul restaurării pădurii.

3.2 Procedee și tehnologii aplicabile la valorificarea PFNL

3.2.1 Organizarea recoltării

Un sistem de producție-consum este definit ca un set întreg de bunuri, de activități și

organizații/entități implicate în procesele de cultivare, recoltare, adăugare de valoare și vânzare

a produselor finite. Sistemul include tehnologiile utilizate, activitățile de producere și procesare,

58

mediul social, economic și instituțional în care funcționează acest sistem. Sistemul poate fi

analizat din punct de vedere vertical (fluxul de bunuri, adică tranzacțiile și procesele efectuate

până la consumator), orizontal (subiecții participanți, amploarea activității și relațiile dintre

aceștia) și intensiv (munca și capitalul depus pentru realizarea unei funcții) (Belcher B., 1998).

Modul de utilizare complexă a produselor pădurii determină atitudinea față de resursele

naturale forestiere, ele fiind diverse după formă și structură.

Deciziile privind marketingul produselor forestiere nelemnoase sunt luate de toți

participanții din sistem. Producătorii decid ce produs să obțină, tehnologia și perioada de

producere, în funcție de cererea de pe piață. Consumatorii hotărăsc ce să cumpere și în ce

cantitate. Procesatorii, comercianții decid ce să cumpere și să vândă, locul, tipul de prelucrare,

ambalare și modul de promovare (Sellen D. et al., 1993).

În lucrarea lui Телишевский Д./Telishevskij D. (1986) este arătat rolul utilizării

complexe a fondului forestier în economie și societate. Sunt caracterizate principalele specii de

ciuperci, de fructe și pomușoare de pădure, de plante medicinale. Este descrisă tehnologia și

organizarea procesului de colectare, achiziționare și prelucrare a PFNL. De asemenea, este

prezentat procesul de elaborare și îmbunătățire a calității produselor forestiere nelemnoase.

Rentabilitatea economică a diferitelor PFNL variază, în funcție de specie. Astfel, între 2,1-

12,9% la ciuperci, 4,5-23,6% la pomușoare, 3,0-76,0% la plantele medicinale, 9,2-27,7% la

prelucrarea ramurilor de conifere. La sucul de mesteacăn este de 26,6%, la 100 familii de albine

20,7%, la recoltarea faunei cinegetice 41,7%, la finețuri 38-39,4%, la piscicultura din fondul

forestier 6%, la rășină 9%, la cărbunele din lemn 20,8%.

Ahenkan A., Boon E. (2010) studiind lanțul tehnologic al PFNL din Ghana, au identificat

factorii care împiedică comercializarea acestora și propun următoarele strategii: elaborarea unei

politici naționale în promovarea și sprijinirea financiară a PFNL; creșterea capacității

participanților la lanțul tehnologic a PFNL, furnizarea de servicii și înființarea companiilor de

procesare a PFNL, certificarea PFNL și accesul persoanelor la informație; înființarea unor

centre demonstrative și de educație a consumatorilor de PFNL; conștientizarea de către

populație a valorii produselor forestiere nelemnoase.

Femeile din Africa au un loc esențial în procesul tehnologic, de la recoltarea până la

vânzarea produselor forestiere nelemnoase pe piață (Chabot I., 2002).

Amploarea și condițiile lanțului tehnologic influențează direct prețul PFNL. În ciuda

potențialului sectorului de PFNL, în ceea ce privește reducerea sărăciei și îmbunătățirea

condițiilor de trai ale populației, cunoștințele despre lanțul tehnologic al acestora sunt

insuficiente. Acest proces se desfășoară individual, neorganizat, dispersat, iar participanții la el

nu dispun de cunoștințe suficiente pentru a obține performanță. În R. Moldova, din cauza

condițiilor de muncă grele, forței de muncă insuficiente, lipsei utilajelor și tehnologiilor de

exploatare depășite de timp, practic nu există agenți economici specializați în valorificarea PFNL.

Pentru fiecare specie și pentru fiecare organ al plantei, la recoltare sunt importante

următoarele condiții: timpul (perioada anului, a zilei, ora) optim de recoltare (care la majoritatea

plantelor sau a părților utile din plante este perioada de înflorire, adică atunci când materialul

vegetal conține cantitatea maximă de extracte cu substanțe active) și metoda de recoltare

(manuală sau mecanică, prin care se urmărește ca materialul să-și păstreze o cantitate maximă

de extracte care conțin principii active) (Danciu A. și colab., 2011). Recoltarea PFNL necesită

mai multă forță de muncă, iar investiții de capital relativ mici.

Scopul cercetării efectuate de Лазарева М., Каткова E./Lazareva M., Katkova E. (2015)

a fost identificarea sortimentului și cantității produselor forestiere nelemnoase colectate, în

vederea stabilirii gradului de dependență a populației rurale din regiunea Gomel, Republica

Belarus. În urma analizei rezultatelor obținute, s-a constatat, totodată că, după salariu și pensie,

în unele regiuni, un venit important (16%) este obținut din colectarea ciupercilor, a

pomușoarelor de pădure, a plantelor medicinale a mierii. În alte regiuni, venitul constituie 6-

59

17% în urma realizării producției de origine animalieră (pește, blănuri). Cele mai populare

produse colectate sunt ciupercile comestibile – 67%, afinul – 64%, merișorul – 57%. Cea mai

mare cantitate de aceste produse este vândută la angrosiști. Ciupercile sunt folosite, în cea mai

mare parte, pentru consum propriu. În localitățile mai îndepărtate de oraș, izolate cu pădure,

dependența populației de fondul forestier este de patru ori mai mare decât în celelalte localități.

În aceste localități, PFNL colectate sunt vândute angro la prețuri mici, ulterior fiind

comercializate de către peste hotare. Dependența populației de venitul obținut din vânzarea

produselor forestiere nelemnoase este de 0,04-0,22 procente. Din cauza că produsele forestiere

nelemnoase sunt o sursă importantă de venit pentru populația respectivă, și că acestea se vând

la prețuri mici, ele se colectează în cantități mari, cu încălcarea metodelor/regulilor de colectare,

favorizând astfel, deteriorarea biodiversității.

Adepții promovării resurselor forestiere nelemnoase susțin că recoltarea și prelucrarea

acestor produse este o activitate care are perspectivă. Această afacere poate fi inițiată fără mari

investiții (Паутов Ю., Засухин Д./Pautov Yu., Zasuhin D., 2009).

Stoyanova M. (2013) a abordat beneficiile PFNL din Bulgaria și posibilitățile de

recoltare, prelucrare și vânzare. Acestea sunt clasificate în patru grupe: alimentare și

medicinale. materii prime pentru prelucrare industrială, furaje și pășuni, altele. Analiza

efectuată cu referire la utilizarea și comercializarea produselor studiate, arată că, de-a lungul

anilor, acestea au evoluat în mod diferit, în funcție de nevoile societății/consumatorilor. În noile

condiții de piață, fiecare proprietar, impune utilizarea rațională și avantajoasă, pentru a obține

beneficii și venituri maxime. Din punct de vedere economic, folosirea rațională a PFNL,

contribuie la creșterea ocupării forței de muncă și creșterea venitului pe unitatea de suprafață

forestieră. Pentru a îmbunătăți condițiile de gestionare, conservare și utilizare a PFNL este

necesar de a introduce certificarea produselor, pentru a obține produse ecologice. Analiza

datelor din comerțul internațional ne demonstrează că aceste produse sunt esențiale pentru

economia și existența majorității populației.

Recoltarea produselor forestiere nelemnoase este etapa de legătură între faza de producție

și faza de valorificare. Recoltarea este o operație complexă, care cuprinde unii pași mai simpli:

estimarea prealabilă a roadei, determinarea momentului optim de recoltare, crearea grupurilor

de lucru, instruirea personalului, organizarea tehnicii de recoltare, a transportului după

recoltarea și recepția PFNL. Este o parte din fluxul tehnologic, care decide cantitatea, calitatea,

valoarea comercială, durata păstrării în stare proaspătă și posibilitatea obținerii unor produse

forestiere nelemnoase cu valoare ridicată. După evaluarea PFNL, se efectuează organizarea

amănunțită și concretă. Este necesară corelarea condițiilor de recoltare corespunzătoare cu

condițiile de preluare eficientă.

Deși, resursele forestiere nelemnoase sunt în cantități mari, recoltarea lor se face până la

maxim 50% din volumul total, situație cauzată insuficienței forței de muncă, de remunerarea

nesatisfăcătoare a muncii, de distanța mare de la localitate până la punctul de colectare, de lipsa

drumurilor de acces (Хисамов P., Кулагин A./Hisamov P., Kulagin A., 2011). Pentru

rezolvarea acestor probleme se propune elaborarea unor scheme la nivel de întreprindere silvică

privind stabilirea resurselor nelemnoase existente, prognozarea recoltei, controlul și evidența

cantităților colectate, aplicarea unei tehnologii moderne, aplicarea unor preferințe la creditarea

micului business în sectorul vizat. Recoltarea și achiziționarea produselor forestiere nelemnoase

este una dintre cele mai de perspectivă sectoare de dezvoltare a ramurii silvice.

În Finlanda, 9000 de persoane sunt ocupate anual în procesul de colectare a PFNL, iar

valoarea monetară a acestora este de 306 mil. dolari SUA (Olmos S.

http://www.fao.org/docrep/x2450e/x2450e07.htm#non).

Autorii Шутов В., Рыжов А./Shutov V., Ryzhov A. (1999) menționează că principalele

probleme referitoare la dezvoltarea sectorului PFNL vizează organizarea ineficientă a

achiziționării și colectării lor, bazat pe implicarea persoanelor fizice amatoare.

60

Recoltarea PFNL de către populație se face neregulat și prin metode care ar putea reduce

diversitatea acestor resurse valoroase.

Necesitatea protejării. Organizarea sistematică și rațională a recoltării PFNL este

orientată spre protejarea resurselor forestiere. Utilizarea acestora pe termen lung este de

neconceput fără unele măsuri preventive de garantare și reproducere.

Dezvoltarea comerțului cu PFNL, în special a celui cu plante medicinale și de artizanat,

a condus la creșterea cantităților de plante recoltate și, prin urmare, a generat îngrijorare de

supraexploatarea terenurilor pe care se dezvoltă acestea (Lange D., 1998).

Recoltarea abuzivă a PFNL are efect negativ nu doar asupra diversității populației

plantelor, dar și asupra faunei. Produsele forestiere nelemnoase sunt parte componentă a

ecosistemului forestier și, prin urmare, se impun unele măsuri stringente de restabilire a lor.

Printre măsurile preventive se enumeră conservarea și îmbunătățirea habitatelor naturale.

Măsurile de garantare presupun neadmiterea sub nici o formă a transformării habitatelor

naturale în terenuri agricole, precum și a pășunatului excesiv.

Ticktin T. (2000) precizează că recoltarea durabilă a PFNL este esențială nu doar pentru

conservarea speciilor de plante, dar și pentru mijloacele de trai ale unui număr mare de oameni,

iar modul de recoltare actual nu este sustenabil pe termen lung.

Pentru utilizarea rațională a PFNL și promovarea activităților de protecție a mediului se

impune explicația amplă, aprofundată a importanței, a regulilor de colectare, a

comportamentului populației în pădure. Acolo unde culegătorii de PFNL respectă regulile de

recoltare, resursele respective pot fi exploatate o perioadă de timp îndelungată, iar unde nu sunt

respectate aceste reguli, multe specii dispar sau sunt pe cale de dispariție.

Никитенко Е./Nikitenko E. (2016) menționează că, în ultimii 5 ani, producția de ciuperci

s-a micșorat cu mai mult de 50%.

În prezent, principalele cauze care influențează reducerea potențialului PFNL alimentare

sunt suprafețele mari de pădure exploatate mecanizat, folosirea tehnicii de mare tonaj la

exploatarea pădurii, fără a respecta normele și regulamentele în vigoare, incendiile, desecarea

terenurilor (Мухамедшин К., Мухамедшин Р./Muhamedshin K., Muhamedshin R., 2005).

Etapele recoltării. Până la începerea recoltării PFNL, trebuie să identificăm suprafețele cu

produsele date, potențialul și stadiul de maturitate fiziologică a produselor supuse recoltării.

Trebuie, de asemenea, pregătit inventarului și locul depozitării, identificate resursele de muncă.

Într-un timp rezonabil, înainte de începutul recoltării, se întocmește planul și graficul culesului

PFNL, a fiecărei specii, din fiecare sector, luând în calcul producția globală și perioada coacerii.

Pentru a obține informații mai complete despre prognoza roadei la fructele și pomușoarele de

pădure, este necesar de a stabili puncte speciale, unde se vor efectua observații fenologice asupra

dezvoltării acestora. Aceasta oferă posibilitatea de a stabili randamentul de creștere, termenul de

înflorire și fructificare a lor. De asemenea, este important de cunoscut vârsta culturilor respective.

În funcție de specificul și destinația produselor forestiere nelemnoase, se alege metoda

culesului, inventarul, se stabilește modul de încărcare-descărcare și de transportare.

Metodologia conform căreia se estimează roada, la fiecare specie, este reglementată de actele

normative și de literatura de specialitate.

Un aspect important, în utilizarea rațională a PFNL medicinale și alimentare, este

prognozarea fructificației, care poate fi de scurtă sau de lungă durată. Prognozarea fructificației

de scurtă durată se efectuează în perioada înfloririi, în condiții specifice de creștere.

Prognozarea fructificației de lungă durată se efectuează pe baza perioadelor fazelor fenologice.

Stabilirea perioadelor optime de colectare a PFNL determină evitarea pierderilor cantitative și

calitative (Курлович Л. и др./Kurlovich L. i dr., 2015).

Evaluarea fructificației constituie o etapă importantă, care stă la baza bunei organizări a

recoltării. Ea se poate face toamna după numărul mugurilor florali, primăvara după abundența

florilor și vara după florile legate.

61

Немич Н., Немич В./Nemich N., Nemich V. (2004) menționează că primăvara se poate

evalua vizual fructificația, la fructele și pomușoarele de pădure, după abundența florilor, în

corelație cu următoarea scară:

- 1 punct – lipsa florilor;

- 2 puncte – flori foarte puține, solitare;

- 3 puncte – flori puține, concentrate pe unele ramuri, cu capacitate bună de dezvoltare;

- 4 puncte – flori suficiente, pe 50 % din ramuri;

- 5 puncte – flori abundente, amplasate uniform pe toate ramurile.

Estimarea producției se poate efectua pe perioade mai mari, în funcție de abundența

fructificării și coacerii anuale. Aceiași autori mai menţionează că, dacă dispunem de date anuale

cu privire la fructificație, putem stabili producția pe un ciclu dintre perioada de amenajare a

pădurii și perioada fructificației, notând cu B-anii cu fructificație bună, M-anii cu fructificație

medie și F-anii fără fructificație.

Pentru determinarea perioadei de colectare, se ține cont de semnele exterioare ale plantelor.

În cadrul organizării recoltării PFNL, se întocmesc o serie de planificări cu privire la cules, la

achiziționare, la transportare, ambalare, depozitare, aprovizionare și livrare. Planurile de recoltare

se stabilesc în funcție de cererea pieței și de eventualele contracte încheiate dintre administratori

și valorificatori. Un aspect important în utilizarea rațională a produselor forestiere nelemnoase

este specializarea și creșterea productivității. În zonele forestiere cu potențial mare, este bine să

se constituie sectoare specializate, destinate cultivării PFNL. Înființarea de brigăzi pentru

recoltarea PFNL oferă posibilitatea de aplicare a metodelor agrotehnice și agrochimice, precum

și de selecție a speciilor, în vederea creșterii productivității și a conținutului de substanțe nutritive.

Persoanele care participă la recoltarea PFNL trebuie să cunoască speciile, perioada de recoltare

și condițiile de calitate a lor. Pentru creșterea randamentului la recoltat, culegătorii trebuie să

cunoască locurile unde se găsesc și căile de acces la ele. Pentru fiecare etapă a procesului

tehnologic, se face instructajul persoanelor responsabile de executarea lucrărilor respective.

O deosebită însemnătate pentru stabilitatea cantităților de producție, este cunoașterea

perioadei de coacere. Raționalizarea colectării PFNL crește productivitatea speciilor.

Recoltarea trebuie făcută cu multă atenție, deoarece ea influențează calitatea, păstrarea, modul

și durata de conservare și utilizare. PFNL se recoltează direct cu mâna. În unele cazuri, pentru

protejarea mâinii se folosesc mănușile. Fructele destinate pentru export se colectează la centrele

de achiziții și se depozitează. Depozitele trebuie să fie aerisite, uscate și curate. Cea mai bună

modalitate de a transporta fructele și pomușoarele sunt încăperile frigorifice, dotate cu un sistem

de reglare a temperaturii. În timpul recoltării, se efectuează un control al calității lucrărilor

executate, al respectării normelor de lucru și al măsurilor de protecție a muncii. Odată cu

recoltarea, se face și o presortare superficială a PFNL care nu corespund cerințelor standard.

Cultivarea PFNL impune mecanizarea multor lucrări privind înființarea, îngrijirea și

recoltarea lor. Datorită faptului că productivitatea PFNL variază și depinde de un șir de factori

ecologici, este binevenită crearea unor plantații cu arbuști fructiferi pe terenurile deschise din

fondul forestier, în special pe care nu sunt favorabile pentru dezvoltarea vegetației lemnoase.

Avantajul este că în cazul acesta, se pot aplica diferite tehnologii de cultivare în vederea

creșterea productivității și mecanizării muncii.

Stabilirea perioadei optime de recoltare. Determinarea perioadei optime de recoltare este

importantă pentru toate produsele forestiere nelemnoase.

Perioada optimă de recoltare se stabilește în funcție de modul de valorificare, în urma

aprecierii modificărilor fizice, biochimice sau fiziologice apărute (Beceanu D., Chira A., 2002).

Pentru determinarea perioadei de recoltare este necesar de a cunoaște durata perioadei de

dezvoltare. De exemplu, la afine, perioada de la înflorire până la maturarea fructelor este de 55-

60 de zile, la merișor de 70-80 de zile, la fragi de 25-30 de zile, la zmeur de 35-40 de zile, la

mur de 50-60 de zile (Горобец А., Славский В./Gorobec A., Slavskij V., 2012).

62

Pentru stabilirea perioadei optime de recoltare la ciuperci, este necesar de a stabili data când

temperatura în sol, la 10 cm adâncime este 10C. După aceea, se înregistrează temperatura zilnică

medie, până când suma temperaturii va fi de 5000C, de 8000C și 10000C și zilele cu precipitații

calde (120C), de minim 10 mm. Data precipitațiilor căzute după 5000C, va fi perioada începerii

dezvoltării speciilor timpurii, după 8000C a speciilor estivale, după 10000C a speciilor târzii.

Adăugând, la data începerii creșterii ciupercilor, perioada necesară pentru dezvoltarea deplină a

lor, ușor stabilim perioada optimă de recoltare (Никитенко Е./Nikitenko E., 2016).

În vederea stabilirii perioadei de recoltare și a gradului de maturare la PFNL, se poate stabili

după anumiți indicatori: mărimea și culoarea plantei/fructului, perioada de la înflorire până la

recoltare, suma temperaturii medii, conținutul de substanță uscată. Timpul optim de recoltare are

o importanță majoră, deoarece colectarea a acestor produse trebuie efectuată la un anumit grad de

maturație, când corespund unui șir de cerințe cu privire la mărime, formă, culoare, compoziție,

gust, aromă. Timpul optim de recoltare poate fi stabilit în funcție de destinația PFNL, de cerințele

consumatorilor, de posibilitatea de depozitare, de tehnologiile de prelucrare. Dacă nu se respectă

perioada optimă de recoltare, se atestă o diminuare a cantității și calității PFNL. Culesul prematur

schimbă culoarea și aspectul specific, gustul și aroma, diminuează conținutul substanțelor

nutritive, iar culesul târziu conduce la pierderea producției, deoarece o parte din fructe fie că se

scutură, fie că devin sensibile la transportare, la boli și paraziți, având o durată de păstrare redusă.

Momentul optim de recoltare a PFNL se poate determina pentru fiecare specie, prin observații

vizuale sau analize biochimice. Maturarea produselor forestiere nelemnoase reprezintă procese

care determină realizarea însușirilor specifice fiecărei specii. Maturarea se poate produce înainte

de recoltare, în timpul recoltării sau după recoltare. În această perioadă, au loc diferite

transformări fizice-chimice, ce se referă la culoare, gust, aromă, valoare energetică. Factorii

ecologici și genetici influențează timpul de maturare a PFNL. De asemenea, sunt diferite

substanțe care stimulează sau inhibă maturarea produselor.

Sunt mai multe etape de maturare a produselor forestiere nelemnoase:

- Maturitatea industrială corespunde unei anumite particularități de valorificare și

produsele respective se recoltează într-o fază incipientă de maturare;

- Maturitatea timpurie este începutul maturării PFNL, când însușirile produselor încep să

se apropie de cele mature;

- Maturitatea absolută de recoltare este specifică pentru produsele care urmează să fie

depozitate și nu mai sunt supuse modificărilor.

Nerespectarea perioadei optime de recoltare a produselor forestiere nelemnoase creează

condiții pentru diminuarea calității producției.

Tehnologia de recoltare. După recoltare PFNL își continuă procesele fiziologice, de aceea

felul cum se efectuează recoltarea influențează și condiționează capacitatea de transportare, de

prelucrare și păstrare. În cadrul procesului de recoltare, un aspect important este gradul de

perisabilitate. După gradul de perisabilitate, produsele forestiere nelemnoase se împart în:

excesiv de perisabile, foarte perisabile, perisabile, mai puțin perisabile și rezistente. În general,

la recoltare trebuie să se ia în considerare mai multe reguli: culesul PFNL se face după ce s-a

evaporat roua și temperatura produselor este mai mică sau egală cu cea a aerului. Este bine ca

recoltarea să se efectueze până când temperatura aerului atinge 15-250C, iar în perioada amiezii

recoltarea trebuie întreruptă.

Când există tehnică frigorifică, ce permite transferarea imediată a PFNL recoltate la

temperatura la care procesele de respirație a produselor se reduc, recoltarea se poate efectua

indiferent de temperatură. Produsele forestiere nelemnoase recoltate nu se expun acțiunii

factorilor nefavorabili (soare, ploaie, praf). Acestea trebuie adăpostite sau protejate prin

acoperire cu diferite materiale. Manipularea produselor trebuie efectuată fără vătămare, iar

staționarea lor în câmp trebuie de redusă la minimum. În funcție de specie, de destinație, de

condiții climaterice, recoltarea poate dura de la o săptămână până la o lună sau chiar mai mult.

63

Concomitent cu recoltarea, se efectuează și presortarea, ce include eliminarea produselor și a

corpurilor ce nu corespund condițiilor de păstrare. Cele destinate valorificării în stare proaspătă

se recomandă să fie recoltate cu peduncul, pentru a prelungi perioada de păstrare a lor, iar cele

destinate industrializării se poate culege și fără codițe. Culesul fructelor de pădure se face de

la baza coroanei spre vârf și de la exterior spre interior. Pentru a nu produce vătămări PFNL, în

special celor perisabile, ambalajul de cules trebuie să fie căptușit pe interior cu material moale.

Pentru a avea un ritm uniform în procesul de recoltare și a efectua un control al calității, se

recomandă recoltarea lor pe suprafețe mai mici, în funcție de numărul muncitorilor.

În funcție de intensitatea coacerii produselor forestiere nelemnoase, recoltarea poate fi

totală sau selectivă. Recoltarea totală se efectuează când coacerea produselor unei specii este

uniformă. Această metodă se folosește la produsele destinate industrializării, care se realizează

într-o singură etapă. Avantajul acestei modalități de recoltare constă în productivitatea și

rentabilitatea ridicată și folosirea mai rațională a mijloacelor de transportare a lor. Recoltarea

selectivă presupune culegerea PFNL în mai multe etape, pe măsură ce produsul atinge

momentul optim de maturare. Intervalul dintre etapele de culegere depinde de specie, de

condițiile fizice-geografice. În procesul recoltării selective, productivitatea muncii este mai

scăzută, în comparație cu recoltarea totală. Metoda de recoltare selectivă se aplică pentru PFNL

destinate consumului și exportului.

Recoltarea produselor forestiere nelemnoase se face manual, mecanizat și mixt.

Recoltarea manuală este cea mai răspândită, indiferent de destinația PFNL. Recoltarea se

face cu mâna prin rupere, prin smulgere, prin scuturare, prin tăiere sau prin săpare. Recoltarea

manuală necesită un consum mare de forță de muncă. Randamentul culegătorilor depinde de

specie, de locul amplasării.

Recoltarea mecanizată se realizează cu ajutorul unor mașini speciale pentru detașarea,

încărcarea PFNL. Acest procedeu se folosește la produsele care nu se deteriorează (nuci, alune,

plante medicinale, furajere). Mecanismele folosite desprind PFNL prin scuturare, aspirare sau

tăiere. Recoltarea mecanizată reduce cheltuielile și crește randamentul muncii. Captarea și

colectarea produselor forestiere nelemnoase recoltate prin scuturare se face prin intermediul

unor prelate, care se așază împrejurul plantei.

Recoltarea mixtă a PFNL constă din combinarea metodelor muncii manuale și mecanizate.

Pentru a lua decizia privind procedeul care ar putea fi folosit la colectarea PFNL, trebuie

de luat în considerare următoarele aspecte: locul amplasării resurselor, evitarea vătămării

plantelor, asigurarea calității produselor. Reducerea costurilor la recoltarea PFNL impune

intensificarea procesului de mecanizare a lucrărilor de recoltare. Utilizarea în procesul de

recoltare a tehnicii trebuie să asigure o sincronizare între operațiile tehnologice: recoltare,

ambalare, transportare. Încetinirea executării operațiilor respective conduce la diminuarea calității

și la pierderea roadei. Pentru ușurarea muncii manuale, se folosesc diferite vase pentru cules,

mijloace de susținere, utilaje pentru prelucrare, manipulare și transportare a PFNL (figura 3.1.).

Figura 3.1. Obiecte utilizate la recoltarea PFNL

Sursa: https://www.sfequip.com/made-in-the-usa/

https://www.sfequip.com/made-in-the-usa/

https://www.google.ro/url?sa=i&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=2ahUKEwj6isnsxaDbAhWQJ1AKHeoADb8QjRx6BAgBEAU&url=http://gardena-shop.ro/e-shop/ingrijirea-copacilor-arbustilor-gardului-viu/foarfeci-multifunctionale&psig=AOvVaw0mfBlsbj75JCaVnTPXJeD1&ust=1527326696371840

64

Recipientele pentru cules sunt: coșurile, gălețile din nuiele sau din material plastic, saci.

Capacitatea recipientelor variază în funcție de rezistența produselor recoltate la tasare. Vasele

folosite la culegerea produselor forestiere nelemnoase trebuie atârnate de ramuri cu ajutorul

cârligelor sau puse pe pământ, pentru ca mâinile muncitorilor să fie libere, sporind, astfel,

productivitatea muncii. Pentru a justifica eficiența utilizării mijloacelor de muncă, este necesar

ca procesul de recoltare a produselor să se desfășoare pe suprafețe și în cantități adecvate.

La produsele forestiere nelemnoase perisabile, în timpul recoltării, se efectuează

presortarea, deoarece nu se recomandă sortări repetate pentru a nu mări numărul de manipulări.

O fază obligatorie, în valorificarea modernă a PFNL perisabile și, în special, a celor destinate

consumului proaspăt, este pre-răcirea, care se poate realiza cu aer rece, cu apă rece, cu gheață.

3.2.2 Achiziționarea

Punctele de achiziție, de asemenea, sunt o verigă importantă în procesul de producție,

întrucât aici se stabilește calitatea produselor forestiere nelemnoase și se urmărește

colectarea/recepționarea și realizarea unor cantități cât mai mari de PFNL.

Макаренко Н. (2005) a arătat că activitatea de achiziționare a produselor forestiere

nelemnoase, în regiunea Tomsk din Federația Rusă este o metodă de dezvoltare a

antreprenorialului la sate. În primul rând, este necesar de a explora resursele naturale. Ulterior,

este necesar de a stabili si stemul de achiziționare, de a studia legislația, infrastructură punctelor

de colectare, de prelucrare, de păstrare. Volumele de achiziționare a produselor forestiere

nelemnoase sunt în creștere, anual cu 25-30%, iar suma investițiilor a crescut mai mult de 5 ori.

În perioada colectării PFNL, sunt antrenați circa150 mii de persoane. Datorită venitului

suplimentar obținut de către populația rurală, crește vânzarea producției în magazinele locale.

Un alt beneficiu este creșterea venitului la buget, datorită achitării impozitelor de către

antreprenori. Din cantitatea totală achiziționată, 32% este exportată: în Italia 21%, în Germania

20%, în China 14%, în Olanda 12%. Se preconizează investiții în producerea suplimentelor

alimentare, a sucului și a pomușoarelor de pădure, în prelucrarea peștelui.

Байбородин Н. и др./Bajborodin N. i dr. (2013) consideră că PFNL constituie un trend

de perspectivă în dezvoltarea complexă a ramurii silvice. Cu toate acestea, agenții economici

nu depun eforturi în ceea ce privește organizarea și dezvoltarea achiziționării și prelucrării

PFNL din mai multe cauze. În primul rând, deoarece în sate n-au rămas specialiști în domeniul

respectiv. În al doilea rând, întreprinderile mici și mijlocii care doresc să dezvolte această

afacere, adeseori nu pot lua în arendă un sector forestier, deoarece acestea sunt practic arendate

de întreprinderile mari, care sunt specializate în exploatarea lemnului.

În cercetarea efectuată de Большаков А./Bajborodin N. i dr. (2005) se argumentează, din

punct de vedere economic, necesitatea organizării rețelelor de achiziții, pentru o implicare mai

accentuată a PFNL în producția de mărfuri. În studiu sunt specificate totodată, punctele

vulnerabile ale lanțului de achiziționare, sunt clasificate zonele din regiunea Kostroma, după

principiul social-economic al populației, după disponibilitatea transportului, a căilor de acces,

a resursele disponibile. A fost elaborat un model predictiv al prețurilor de achiziție a PFNL.

În baza experienței proprii și făcând o analogie cu achiziționarea fructelor agricole,

constatăm că organizarea reușită a activității unui punct de achiziție este determinată de o serie

de măsuri/acțiuni tehnice-organizatorice, care sunt interdependente:

- Amplasarea punctelor de achiziție cât mai aproape de sursa PFNL;

- Amenajarea și dotarea punctelor de achiziție cu obiecte necesare;

- Anunțarea în zonă despre achiziționarea PFNL;

- Cazarea și asigurarea cu hrană a persoanelor venite la recoltare din alte zone;

- Remunerarea, zilnic sau săptămânal, a culegătorilor;

- Expedierea rapidă a PFNL colectate la punctele mari de achiziție sau direct la

65

întreprinderile de prelucrare a lor.

De obicei, în Republica Moldova punctele de achiziționare a produselor forestiere

nelemnoase sunt cantoanele silvice, prin intermediul pădurarilor.

În perioada verii, în Federația Rusă sunt organizate mai mult de 50 mii puncte mobile sau

permanente, pentru achiziționarea fructelor și a ciupercilor. În procesul de desfacere a PFNL

sunt antrenate circa 40 mii de magazine. (Круглякова Г., 1987).

În Ucraina, pentru îmbunătățirea condițiilor de recoltare a fructelor și ciupercilor din

pădure, erau organizate 1210 puncte de colectarea și 25 secții pentru conservarea PFNL

(Грисюк Н., Гринчак И., Елин Е./Grisyuk N., Grinchak I., Elin E., 1989). Aceiași autori

menționează că, cu cât starea fitosanitară și productivitatea pădurii este mai bună, cu atât mai

eficient se pot folosi produsele forestiere nelemnoase.

Cercetările efectuate de Шутов В./Shutov V. (2005) se referă la găsirea variantelor

optime referitor la organizarea achiziției de PFNL. Variantele identificate și cercetate au fost:

1) colectarea și prelucrarea materiei prime la centrele de achiziționare; 2) cumpărarea materiei

prime uscate de la populație și ambalarea la centrele de achiziționare; 3) colectarea și

prelucrarea materiei prime la punctul central de achiziționare. Analiza variantelor respective a

arătat că varianta optimă este colectarea și prelucrarea materiei prime la centrele de

achiziționare locale. Rentabilitatea variantelor prezentate în ordinea de mai sus, este

următoarea: de 31%, de 5% și 25%.

3.2.3 Condiționarea

O condiție obligatorie pentru a avea rezultate bune în ceea ce privește comercializarea

produselor forestiere nelemnoase este prezentarea lor pe piață în loturi uniforme, care trebuie

să îndeplinească anumite condiții de calitate. Condiționarea produselor forestiere nelemnoase

constă dintr-o multitudine de procese, folosite în pregătirea lor conform cerințelor, în funcție

de destinația finală. Operațiile de condiționare depind de specie, de gradul de dotare tehnico-

materială a centrelor de achiziție sau de vânzare. În funcție de cerințele de calitate a PFNL,

complexitatea operațiilor de condiționare este prevăzută în diferite acte normative.

Condiționarea poate fi obligatorie, facultativă sau exclusă.

Produsele forestiere nelemnoase destinate consumului în stare proaspătă sau exportului

se condiționează în cel mai scurt timp, iar cele destinate păstrării se resortează la introducerea

în depozite, condiționarea făcându-se la livrare. Cele destinate industrializării se resortează în

câmp și se condiționează la fabrică. PFNL perisabile, după cum am menționat mai sus, se

resortează în câmp, în momentul recoltării, fără a se mai efectua alte operații de condiționare.

Condiționarea produselor forestiere nelemnoase poate fi efectuată în câmp, în depozitele

sezoniere sau în cele permanente. Operațiile tehnologice efectuate în cadrul condiționării sunt

următoarele: încărcarea, descărcarea, recepția cantitativă și calitativă, curățarea, sortarea,

calibrarea, legarea în legături, controlul sub aspectul calității.

Încărcarea și descărcarea. Produsele forestiere nelemnoase care n-au fost condiționate în

câmp, se încarcă, fiind transportate la centrele de achiziție, se recepționează și se descarcă.

Descărcarea trebuie să fie bine organizată și cât mai rapidă. PFNL pot sosi în vrac sau în diferite

ambalaje (lăzi, saci, coșuri). Descărcarea PFNL poate fi efectuată manual sau mecanizat.

Curățarea. Este o operație complexă, în cadrul căreia se execută scuturarea de pământ,

spălarea, uscarea, fasonarea, ștergerea. La produsele forestiere nelemnoase care au un grad

avansat de perisabilitate, nu se recomandă spălarea.

Scuturarea de pământ este o operație specifică pentru PFNL de la care se folosesc părțile

subterane. Această operație se poate efectua direct în câmp sau după recoltare.

Spălarea se efectuează mai des la nuci și la rădăcinoase, înainte de a fi puse în comerț sau

la prelucrare. Spălarea se face, înainte de a fi sortate și calibrate. Se folosește apă curgătoare și

menajeră. În caz de necesitate, produsele se tratează cu concentrații mici de clor. Spălarea poate

66

fi manuală sau mecanizată. Spălarea se poate realiza în mai multe faze: înmuierea, spălarea

propriu-zisă și clătirea.

Uscarea PFNL se realizează prin folosirea aerului cald natural sau artificial.

Fasonarea constă în înlăturarea unor porțiuni necorespunzătoare a PFNL. Sunt îndepărtate

părțile care afectează aspectul exterior și respectiv scad valoarea comercială a lor.

Sortarea PFNL se face cu scopul de a grupa, după cerințe standard, produsele recoltate.

Sortarea poate fi efectuată la locul recoltării, la punctele de achiziție sau la depozite. Această

operație poate fi executată manual, mecanizat sau mixt. La sortare, se ține cont de specia, de

forma, de maturația produsului.

Presortarea se face la locul păstrării PFNL. Scopul presortării este de a înlătura produsele

alterate sau pe cele atacate de boli, de dăunători. La efectuarea lucrării respective, se angajează

muncitori calificați. La produsele perisabile, presortarea se efectuează odată cu recoltarea.

Calibrarea se face pentru a selecta produsele forestiere nelemnoase după mărime.

Avantajele acestei operații constau în selectarea produselor care au aspect atrăgător, maturitate

omogenă, rezistență mărită la vibrații. Calibrarea poate fi executată manual sau mecanizat și se

face după mărimea diametrului sau a greutății produsului.

Legarea în mănunchiuri. PFNL de la care se folosește herba se poate livra în mănunchiuri.

După condiționare PFNL sunt supuse unui control al calității, care presupune examinarea

amănunțită a produsului, în scopul depistării unor defecte ascunse.

Înainte de punere în coșuri, produsele forestiere nelemnoase trebuie curățate și sortate,

aducându-se la punctele de achiziție cu un procent redus de corpuri străine. Datorită

caracteristicelor biologice, majoritatea fructelor și pomușoarelor de pădure se deteriorează

rapid. Prin urmare, perioada de consumare a lor în stare proaspătă este limitată. De aceea este

important ca transportarea PFNL la punctele de achiziție să se efectueze în aceeași zi.

Prin folosirea diferitelor metode de păstrare/conservare, PFNL pot fi consumate și folosite

în diferite industrii ale economiei pe întreaga perioadă a anului. Esența prelucrării produselor

forestiere nelemnoase constă în minimizarea pierderii calităților.

3.2.4 Ambalarea

În procesul de valorificare a produselor forestiere nelemnoase, ambalarea ocupă un loc

deosebit. Pentru obținerea unor produse de calitate superioară, ambalajul în care se recoltează

și se transportă producția are o importanță destul de mare. Ambalarea reprezintă operația prin

care PFNL sunt introduse în recipiente, fiind aranjate sau haotic. Scopul ambalării este de a

menține integritatea și calitatea produselor forestiere nelemnoase pe perioada manipulării,

transportării, depozitării și de a menține un aspect atrăgător în momentul valorificării lor.

Ambalajul reprezintă totalitatea elementelor constituente într-un complex funcțional,

destinat să cuprindă sau să învelească un produs sau un ansamblu de produse, în vederea

asigurării calității și integrității acestora în cursul manipulării transportului, desfacerii și

consumului (Potec I. et al., 1983).

Metode de ambalare. În funcție de proprietățile fizice-chimice, de calitatea și destinația

produselor forestiere nelemnoase, se folosesc mai multe moduri de ambalare: în vrac, în

aranjare și semi-aranjare. Metoda de ambalare se alege în funcție de specie, de gradul de

perisabilitate, de destinație și de distanța pe care o au de parcurs produsele.

Ambalarea în vrac se aplică la majoritatea produselor forestiere nelemnoase, fiind cea

mai răspândită metodă de ambalare a acestora. La utilizarea acestei metode, PFNL se introduc

treptat, în mai multe reprize, în ambalaj, acesta din urmă fiind puțin scuturat, pentru ca

produsele să se așeze mai bine. Ambalajele sunt umplute complet, ca la închiderea și așezare

lor, să nu fie deteriorate produsele. Această metodă nu implică cheltuieli suplimentare și este

ușor de aplicat. Dezavantajul lor constă în diminuarea întrucâtva a aspectului estetic al

produselor. Astfel, această metodă de ambalare nu poate fi aplicată la produsele perisabile.

67

Ambalarea prin aranjare se poate aplica la PFNL uniforme după mărime și calibrate. Se

execută manual, necesitând un consum mai mare de timp și de forță de muncă.

Ambalarea prin semi-aranjare este o combinație dintre cele două metode de ambalare

descrise anterior. În acest caz, produsele se introduc în vrac, iar cele de la suprafață se aranjează

manual, obținându-se astfel, un aspect comercial plăcut.

În prezent, există un număr mare de ambalaje folosite la desfacerea produselor cu

amănuntul. Operația tehnologică de ambalare se efectuează în spațiile de condiționare-

ambalare, din cadrul centrelor de valorificare. Ambalarea presupune alegerea celui mai adecvat

tip de ambalaj, în funcție de particularitățile produselor. În cazul în care ambalajul se închide

cu capac, nu trebuie să existe spațiu între capac și produs. Pentru identificarea provenienței

produselor pe ambalaj, se lipește o etichetă cu informația cu privire la specie, la unitatea

producătoare, la calitatea și data ambalării.

În funcție de etapa tehnologică, ambalajele pot fi împărțite în: ambalaje pentru recoltare,

ambalaje pentru transport, ambalaje pentru depozitare, ambalaje pentru realizare internă și

externă. Ambalajele pot fi confecționate din lemn, din carton, din plastic, din textile etc., acestea

trebuind să asigure/protejeze calitatea produselor. Pentru PFNL perisabile se recomandă

folosirea ambalajelor fără capac. În activitatea de producere, ambalajele cele mai frecvent

folosite sunt cele confecționate din mase plastice, din pânză și din carton. În procesul ambalării,

se folosesc, de asemenea, diferite materiale auxiliare de protecție sau pentru aspect estetic

plăcut. Acestea din urmă, de asemenea, trebuie să corespundă normelor sanitare-igienice.

Produsele forestiere nelemnoase cu suprafața/coaja moale se recomandă să fie recoltate în

vase având forma cât mai extinsă, pentru ca să nu se taseze. Cele mai recomandate sunt gălețile

din plastic, lăzile din lemn și plastic. Nu se recomandă culesul și transportarea fructelor moi în

pungi sau saci din plastic. Nu este permisă recoltarea fructelor de pădure și a pomușoarelor în

vase de metal, deoarece acestea se oxidează și nu mai sunt bune pentru utilizare.

PFNL uscate se ambalează în saci de pânză, de hârtie sau în cutii de carton. Dacă materia

primă recoltată și uscată conține uleiuri eterice, atunci trebuie ambalată în vase de sticlă, se

metal închise bine cu capac. Fructele de pădure uscate, fiind higroscopice, este bine să fie

păstrate într-un loc uscat, în pungi mici de hârtie. Scoarța, rădăcina, frunzele, în procesul

ambalării pot fi presate, ceea ce garantează condiții de păstrare mai bune, mărindu-se totodată

și capacitatea ambalajului. După ambalare, în vase se introduce o etichetă, pe care sunt înscrise

datele cu privire la denumirea materiei prime, la perioada de colectare, la greutate, la numele

culegătorului, la locul recoltării, la data ambalării și la numărul de înregistrare.

Preambalarea se execută anticipat prezentării produselor forestiere nelemnoase

cumpărătorilor. Se folosesc numai produse de calitate și ambalaje care să atragă cumpărătorii.

Vase pentru preambalare pot fi saci, pungi, palete, lădițe.

3.2.5 Depozitarea

Depozitarea constă în introducerea produselor forestiere nelemnoase pentru păstrare, în

diferite spații, denumite depozite. Depozitele au rolul de asigurare a păstrării și menținerii

calității produselor forestiere nelemnoase. Alegerea depozitului și a metodei de depozitare

depinde de proprietățile fizice-chimice și fiziologice ale produselor forestiere nelemnoase.

Depozitele se pot clasifica după mărime (mici, mijlocii, mari), după tipul produselor forestiere

nelemnoase păstrate, după condițiile de păstrare (utilate, neutilate). Depozitarea PFNL se poate

face în vrac sau în ambalaje. Înainte de depozitarea produselor forestiere nelemnoase,

depozitele se curăță, se repară, se usucă, se dezinfectează. Perioada de păstrare a produselor

forestiere nelemnoase în depozite depinde de proprietățile biologice ale speciei, de modul de

păstrare și condițiile create. Acestea se pot păstra temporar sau pe o perioadă mai îndelungată.

Pentru păstrarea produselor forestiere nelemnoase se folosesc încăperi uscate și bine

aerisite. Materia primă ambalată se așază pe rafturi, grupată pe categorii și se păstrează în

68

funcție de tipul produsului. De obicei, parte aeriană a plantei se păstrează nu mai mult de 2 ani,

iar partea subterană și scoarța se păstrează până la 3 ani. Umiditatea aerului nu trebuie să

depășească 70-80%, iar temperatura aerului să fie în medie de +150C. În încăperile de

depozitare, nu trebuie să pătrundă rozătoare, care degradează aspectul materiei prime.

3.2.6 Conservarea

Prelucrarea produselor forestiere nelemnoase se efectuează pentru a rezista factorilor

biodegradabili, de a prelungi perioada de valabilitate și de consum. Majoritatea PFNL se

deteriorează/se alterează rapid. Numai prin conservare, se poate de rezolva problema

aprovizionării populației cu produse de acest gen, pe întreaga perioadă a anului.

Sunt cunoscute mai multe procedee de conservare: refrigerarea, congelarea, uscarea,

opărirea, fierberea (Jamba A., Carabulea B., 2002), ce se aplică și la PFNL.

Uscarea produselor forestiere nelemnoase, se bazează pe încetarea vieții

microorganismelor. Pentru uscare se folosesc produse cu maturitate deplină, cu culoare

specifică. Tehnologia de uscare a PFNL include următoarele etape: spălarea, sortarea,

calibrarea, uscarea, ambalarea, depozitarea și vânzarea producției. În procesul de uscare a

producției, se elimină cea mai mare parte din apă, și ca urmare, crește concentrația substanțelor

uscate și perioada de păstrare. PFNL uscate au o greutate și un volum scăzut, fiind mai ușor de

transportat. Ele se ambalează în saci de hârtie, păstrându-se în încăperi uscate. Dacă nu se

îndepărtează apa din PFNL, materia primă se deteriorează și pierde din valoare. Părțile din

plante colectate, nu pot fi lăsate mult timp în vasele de colectare, deoarece din cauza respirației,

acestea produc căldură și se alterează.

Uscarea produselor forestiere nelemnoase poate fi artificială sau naturală. Uscarea

artificială se efectuează în săli speciale, dotate cu diferite aparate electrice sau mecanice.

Uscarea naturală se face în condiții naturale, cu ajutorul căldurii eliminate de soare și poate fi

realizată direct la soare sau în adăposturi. Uscarea directă la soare a părților vegetative nu este

recomandată, deoarece se distruge clorofila, frunzele capătă o culoare maro, iar conținutul în

substanțe nutritive scade mult. Fructele și părțile subterane ale plantei se pot usca direct la soare.

Uscarea naturală la umbră, se realizează sub adăposturi cu aerisire bună. Materia primă, care se

așterne pe hârtie, într-un strat subțire de 1-3 cm, periodic se mai întoarce. Plantele mirositoare

se separă de cele fără miros, pentru a nu se absorbi mirosul. Rafturile pot fi confecționate din

scândură, din nuiele, din plasă sau tifon. Diferite specii de produse forestiere nelemnoase se

usucă la diferite regimuri de temperatură. Părțile subterane ale plantelor și fructele se usucă la

o temperatură mai ridicată (55 0C), partea vegetală, la o temperatură mai mică (350C). Dacă nu

se respectă temperatura de uscare, se distruge conținutul biologic al plantelor. În tabelul 3.7 se

prezintă cantitatea de materie primă rezultată în urma uscării PFNL.

Tabelul 3.7. Randamentul materiei după uscarea (la 100 kg produs natural)

Nr. Specia Organul plantei Cantitatea de materie

uscată, kg

1. Mesteacăn (Betula pendula Roth.) Muguri 40-45

2. Păducel (Crataegus monogyna L.) Fructe 30

3. Afin roșu (Vaccinium vitis-idaea L.) Frunze 45

4. Sovârv (Origanum vulgare L.) Herba 26-30

5. Sunătoare (Hypericum perforatum L.) Herba 30

6. Călin (Viburnum opulus L.) Fructe 38-40

7. Crușin (Frangula alnus Mill.) Scoarța 40-45

8. Tei roșu (Tilia cordata Mill.) Floarea 25

9. Zmeur (Rubus idaeus L.) Fructe 16-18

10. Pin (Pinus sp.) Muguri 38-40

69

Nr. Specia Organul plantei Cantitatea de materie

uscată, kg

11. Strugurii ursului (Arctostaphylos uva-

ursi (L.) Spreng. Frunze 50

12. Afin negru (Vaccinium myrtillus L.) Fructe 13

13. Măceșul (Rosa canina L.) Fructe 32-33 Sursa: elaborat de autor după Никитенко E./Nikitenko E., 2016

Randamentul cel mai mare se obține la frunzele de Arctostaphylos uva-ursi, Vaccinium

vitis-idaea, mugurii de la Betula pendula, Pinus sp., scoarță de Frangula alnus, fructele de Rosa

canina, Crataegus monogyna, floare de tei, herba de Hypericum perforatum, Origanum vulgare.

Apariția uscătoriilor moderne contribuie la creșterea calității materiei prime. În baza

ordinului numărul 93 din 21.04.2017 ,,Cu privire la stabilirea normelor de muncă și retribuției

muncii la recoltarea și prelucrarea produselor nelemnoase ale pădurii”, emis de Agenția

Moldsilva, este stabilit randamentul de produse nelemnoase uscate din materii prime recoltate

și prezentate în tabelul 3.8.

Tabelul 3.8. Randamentul de produse forestiere nelemnoase uscate

Nr. Specia Partea recoltată Materia uscată, %

1. Păducel Fructe 25

2. Păducel Flori, frunze 19

3. Soc - 15

4. Odolean Rădăcină 25

5. Sulfină Partea aeriană 27

6. Sovârf Herba 25

7. Sunătoare Herba 30

8. Fragi Frunză 20

9. Urzică Frunză 22

10. Porumb Mătase 25

11. Tei Floare 25

12. Podbal Frunze 15

13. Podbal Floare 23

14. Mentă Herba 25

15. Vetrice Flori 25

16. Pătlagină Frunză 15

17. Pelin Frunză 22

18. Pelin Tulpina 25

19. Talpa gâștei Herba 25

20. Mușețel Floare 27,5

21. Scumpia Frunză 22

22. Coada șoarecelui Herba 22

23. Coada șoarecelui Floare 23

24. Cimbrișor Herba 30

25. Rostopască Herba 24

26. Salvie Frunză 15

27. Măceș Fructe 40

28. Păpădie Rădăcină 24

29. Salcâm Floare 25

30. Frasin Frunză 22

70

Nr. Specia Partea recoltată Materia uscată, %

31. Gălbenele Floare 25

32. Soc Floare 25

33. Păpădie Frunză 16

34. Mesteacăn Frunză 22

35. Coada calului Herba 23

36. Traista ciobanului Herba 26

37. Troscot Herba 27

38. Scoruș de munte Fructe 40

39. Aronie Fructe 20

40. Floarea soarelui Petale 25 Sursa: elaborat de autor în baza datelor Agentiei Moldsilva

Randamentul cel mai ridicat este obținut la uscarea fructelor (măceș, scoruș de munte),

herba (sunătoare, cimbrișor), flori (mușețel).

3.2.7 Prelucrarea și produsele finite

Prelucrarea adecvată a produselor forestiere nelemnoase crește rentabilitatea, adaugă un

plus de valoare acestora, iar perfecționarea, amplificarea cunoștințelor în acest domeniu poate

spori producția și facilita comercializarea acestor produse. Procesarea PFNL contribuie la

păstrarea produselor, la reducerea pierderilor și le oferă posibilitatea de a pătrunde mai ușor

pe unele piețe mai îndepărtate. Aceasta cuprinde operațiile tehnice prin care se realizează

pregătirea, respectiv trecerea materialului vegetal recoltat într-o stare corespunzătoare

depozitării, ambalării, etichetării sau prelucrării ulterioare. Prelucrarea primară presupune mai

mult operații: de condiționare, de recoltare, de uscare, de mărunțire, de transport, de sortare,

realizate cu utilaje specializate, prin care materia primă este transformată succesiv, cantitativ și

calitativ, din starea inițială într-o stare de produs finit (Danciu A. et al., 2011).

Unele modalități de creștere a producției, de mărire a valorii produselor și de obținere a

veniturilor (după FAO, 1995) sunt prezentate în tabelul 3.9.

Tabelul 3.9. Modalități de creștere a veniturilor

Mijloace Exemple

Creșterea producției

Practicarea răritului, plivitului Îndepărtarea vegetației concurențiale

Îmbunătățirea tehnicilor de recoltare Recoltarea selectivă, folosirea tehnicii performante

Îmbunătățirea condițiilor de depozitare Construirea unui depozit cu climă controlată

Controlul dăunătorilor Monitorizarea distrugerii insectelor, folosirea bio-

pesticide

Mărirea valorii produselor

Îmbunătățirea calității Sortarea produselor după calitate

Materialele tehnologice Evaluarea opțiunilor de procesare, instalarea

facilităților de procesare, pachetul de produse

Obținerea de venituri mai mari pentru produs

Conlucrarea mai apropiată cu

comercianții

Vânzarea în grup către comercianți la preț

standard bazat pe calitate

Aplicarea marketingului direct către

cumpărători

Încheierea colectivă a transportului pentru

preluarea produselor pe piață, aplicarea

facilităților de procesare, depozitarea produsului în

afara sezonului Sursa: elaborat de autor în baza datelor FAO

71

Utilizarea produselor forestiere nelemnoase constituie nu doar sfera de activitate a

diferitelor întreprinderi de producție și de prelucrare a PFNL, dar este totodată, și obiectul

atenției sporite a unor instituții științifice, sociale și a unor organizații de mediu.

Pădurea nu este un bun inepuizabil, de la care se poate numai lua. Ea necesită dezvoltare

și punere în aplicare a măsurilor bazate pe studii privind utilizarea rațională, reproducerea și

creșterea resurselor disponibile. Toate acestea impun utilizarea produselor pădurii în baza unor

principii argumentate științific (Острошенко В./Ostroshenko V., 2001).

Datorită faptului că resursele forestiere nelemnoase se bucură de o mare atenție din partea

numeroaselor firme internaționale, prezintă conotații pozitive, se cuvine să semnalăm că

regiunile cu posibilități reduse de procesare a acestora devin doar un “bazin” de colectare a lor

la prețuri infime, comparativ cu reala lor valoare biologică, iar compușii naturali procesați de

aceste firme, cu tehnologii avansate, sunt încorporați în remedii nutraceutice, care evident se

vând cu o marjă de profit consistentă pe piețele internaționale. Conform datelor statistice,

„businessul” pentru aceste categorii de produse se situează la multe miliarde de dolari anual,

pentru firmele specializate în domeniu (Țuluca E., 2010).

În prima etapă de dezvoltare a PFNL erau utilizate direct, la moment în multe țări,

majoritatea sunt procesate. În prezent, pe lângă folosirea produselor forestiere nelemnoase, este

uitată producerea făinii din coroana coniferelor, care este folosită pentru hrana vitelor,

producerea uleiurilor esențiale.

În acest sens, cercetătorii Кожурин С., Шутов В., Коренев И./Kozhurin S., Shutov V.,

Korenev I. (2014) propun revenirea la producerea făinii din ramurile arborilor de conifere. În

anii 1980 ai secolului trecut, în regiunea Kostroma din actuala Federație Rusă, în cele 18

districte, planul anual pentru fiecare district ajungea în medie la 1000 tone de făină din ramurile

de conifere. Acest surplus de vitamine adăugat la hrana animalelor îmbunătățea calitatea cărnii

și a laptelui. Colectarea acestor ramuri, cu diametrul de până la 8 mm, se efectua concomitent

cu recoltarea lemnului. În funcție raport cu volumul de pădure recoltat anual, în regiunea

Kostroma nu sunt utilizate circa 200 mii tone de ramuri de conifere, din care s-ar putea obține

600 tone uleiuri esențiale pentru parfumerie. Mai mult de 10 mii tone pastă de clorofilă-caroten,

până la 40 mii tone extracte medicinale pentru baie.

În prezent managementul forestier trebuie să fie durabil și multifuncțional: economic,

social, ecologic. Prin urmare, este rezonabilă consolidarea legăturilor dintre serviciile forestiere

economice, sociale, ecologice și PFNL. Îmbunătățirea lanțului valoric și asigurarea unei calități

înalte a produselor forestiere nelemnoase ar contribui la atingerea potențialului de piață. Acest

fapt contribuie la creșterea profitului întreprinderilor silvice și la consolidarea regiunilor slab

dezvoltate din punct de vedere economic (Seeland K., Kilchling P., Hansmann R., 2009).

Pentru crearea unui business eficient și competitiv cu PFNL, cercetătorii Keca L., Keca

N., Rekola M. (2013) au efectuat o analiză a comercializării acestora în Serbia, folosind metoda

lanțului producție-consum. Cele mai importante verigi ale lanțului sunt produsele brute și finite,

prețul, tipul de promovare, structura canalelor de distribuție. Procesatorii de PFNL se confruntă

cu lipsa de finanțare, de ajutor din partea statului, de tehnologie performantă de procesare,

precum și cu deficiențe în infrastructura de comunicație. Deși nu există un sistem privind

certificarea produselor forestiere nelemnoase, recunoscut la nivel internațional, 67% dintre

producătorii cercetați chestionați, au adoptat standardul Hazard Analysis Critical Control Point,

pentru a satisface cerințele consumatorilor, care trebuie să fie siguri de calitatea produselor

achiziționate. Numărul de culegători în Serbia este de 1000-3000 de persoane, în funcție de

sezon. Doar organizațiile care procesează ciuperci, plante aromatice și miere au funcționat la

capacitate maximă. Cele mai frecvente metode de promovare a PFNL au fost târgurile și

expozițiile, publicitatea prin intermediul pliantelor și broșurilor, mai puțin prin intermediul

revistelor de specialitate.

În lucrarea lui Nybakk E. et al. (2009) a fost prezentată legătura dintre capacitatea de

72

inovare și PFNL, aceasta constituind un factor benefic asupra performanței economice. În baza

sondajului, cu un total de 683 de răspunsuri, s-a constatat că inovarea are un impact pozitiv

asupra performanței economice. În general, factorii de decizie au cel mai mare impact asupra

inovației, în afacerile cu resursele forestiere. Datorită procesului inovativ, are loc dezvoltarea

regională, fapt ce contribuie la creșterea locurilor de muncă și a rentabilității rurale. În acest

studiu se arată, de asemenea, că mărimea proprietății de pădure este importantă pentru

antreprenori în realizarea scopului de a transforma inovația în performanță.

Perspectiva dezvoltării și utilizării PFNL este argumentată și prin prisma produselor

inovaționale patentate.

Autorii Тагильцев Ю., Колесникова Р./Tagilcev Yu., Kolesnikova R. (2014) au

prezentat produsele inovative patentate, obținute în cadrul Institutului de Cercetări Silvice din

Habarovsk. Acestea sunt diferite produse (uleiuri eterice, balsamuri, tincturi, aromatizatori,

stimulatori de creștere) obținute din diferite produse forestiere nelemnoase.

Aplicarea tehnologiilor inovaționale la obținerea diferitelor produse biologic active din

produsele forestiere nelemnoase contribuie la diversificarea și îmbunătățirea asortimentului de

bunuri întrebuințate de populație.

Produsele forestiere nelemnoase realizate în stare proaspătă, nu pot contribui semnificativ

la dezvoltarea locală și stabilitatea socială. Aceasta se pot îmbunătăți prin realizarea de produse

semifinite sau finite în rețelele de magazine din orașele mari (Проект ,,Тайга-модельный лес”:

заключительный отчет/Proekt ,,Tajga-modelnyj les”: zaklyuchitelnyj otchet, 2000).

Valorificarea PFNL prin exploatarea și prelucrarea lor, transformându-le în produse

necesare societății, depinde într-o măsură mai mare, de rezultatele interacțiunilor economice

decât de evoluția nevoilor reale ale populației. În consecință, bogăția resurselor naturale dintr-

o regiune sau țară nu are o relevanță proporțională cu bunăstarea sau nivelul de dezvoltare a ei

(Antonescu A., Ghiminidis M., Ciobotaru A., 2014).

Pentru a trece la o economie inovativă efectivă, este necesară planificarea strategică și

folosirea tuturor resurselor, bazate pe o cercetare profundă. În economia forestieră, acestea pot

oferi beneficii economice semnificative și intensifica trecerea la utilizarea durabilă a resurselor

forestiere (Черняев E./Chernyaev E., 2012).

Referitor la perspectiva folosirii produselor forestiere nelemnoase Егошина Т./Egoshina

T. (2007) menționează că, după prelucrare valoarea lor crește de 4-20 ori. Această situație se

atestă și pe piața din Republica Moldova, unde de exemplu, la vânzarea plantelor medicinale se

constată diferențe mari de preț (Anexa 8.4).

Crearea unui loc de muncă la achiziționarea și prelucrarea PFNL asigură 20 de culegători

cu muncă sezonieră. Diversificarea intensă a producției de pomușoare, fructe și ciuperci de pădure

impune crearea unor echipe profesionale care vor aprecia roada și sectoarele respective. Astfel de

echipe există în Federația Rusă, în Finlanda, care au o exactitate la prognoză de 80%, fiind

finanțate din bugetul de stat, iar datele respective sunt publicate în ziare.

Crearea culturilor de produse forestiere nelemnoase permite exploatarea și protejarea

speciilor, iar colectarea PFNL spontane se va diminua. Un exemplu este că jumătate din

cantitatea de afine consumată la nivel mondial provine din culturi înființate. Pentru funcționarea

efectivă a achiziționării și valorificării PFNL, la prima etapă este necesară prelucrarea primară

(uscarea, conservarea, congelarea) a lor, la punctele de achiziție. A doua etapă prevede

transportarea lor la 2-3 puncte mari de colectare dotate tehnologic pentru producerea materiei

finite (suc, sirop, dulceață, ulei din semințe, conserve, ceai).

Produsele forestiere nelemnoase constituie resurse pentru produse cu valoare ridicată

(dulcețuri, vitamine, sucuri). Din cele mai îndepărtate timpuri ale omenirii, aceste bunuri ale

pădurii a constituit o sursă valoroasă alimentară și medicinală. Un alt produs important din

această categorie este sucul de mesteacăn.

PFNL constituie o importantă sursă de materii prime, a căror valorificare contribuie la

73

îmbogățirea circuitului economic cu numeroase bunuri de consum și produse industriale.

Conform opiniei lui Kays S. (1990) în țările slab dezvoltate, pierderile din recolta totală,

ca urmare a unei valorificări necorespunzătoare, variază de la 5% și până la 62 %.

Valorificarea fructelor de pădure în stare proaspătă este în continuă creștere. Pentru

prelungirea perioadei de păstrare a fructelor de pădure perisabile, pe termen scurt se folosește

metoda refrigerării (00C), iar pe termen lung metoda congelării (-10…-150C). Durata de păstrare

admisibilă a fructelor și pomușoarelor este de 360 zile, deoarece cele mai mari modificări de

natură organoleptică și chimică au loc în timpul depozitării (Văetuș T. et al., 1977).

Păstrarea proprietăților organoleptice și a compoziției chimice cât mai naturală, prin

diferite procedee, este o temă în continuă cercetare. În această sens, Drocan R. și colab. (1975)

a stabilit condițiile și parametrii de lucru privind conservarea zmeurei, a murelor și a afinelor

negre prin pasteurizare și sterilizare. În urma efectuării acestor studii, s-a ajuns la concluzia că

pentru conservarea prin pasteurizare sunt recomandate fructele de afin negru, la temperatura

sub + 1000C. Cât privește celelalte fructe, acest procedeu este mai greu de dirijat, din cauza

consistenței și culorii fructelor conservate. Pentru evitarea strivirii și terciuirii fructelor în

timpul tratamentului termic, se recomandă ambalaje cu capacitatea de 1 kg pentru mure și

zmeură, de 1-3 kg pentru afine. Conservarea acestor fructe se recomandă la temperatura de

+750C…+800C, pentru a nu se produce schimbări negative accentuate asupra consistenței,

culorii, gustului și mirosului fructelor. Schimbări importante ale proprietăților organoleptice, în

special schimbarea consistenței și culorii, se produc la aproximativ 6-8 luni la zmeură și mure,

iar la 10-12 luni după aplicarea tratamentului termic. Perioada optimă de păstrare la zmeură s-

a dovedit a fi 5 luni, la mure, de 6 luni, la afine 9 luni, iar lichidul rezultat fiind bogat în

principii nutritive active permite valorificarea lui aparte.

Cele mai răspândite produse finite sunt: compotul, sucul, pireul, sosuri, dulcețuri, gemuri,

extracte, făină. Utilizarea produselor forestiere nelemnoase în diferite scopuri, demonstrează

atât cunoștințe în domeniul respectiv, cât și importanța lor în viața oamenilor.

3.2.8 Manipularea și transportarea

După recoltare, produsele forestiere nelemnoase se pregătesc pentru a fi transportate

conform destinației. Aprovizionarea cu PFNL se poate face din diferite centre de producție,

amplasate la diferite distanțe. Creșterea exportului și gradul ridicat de perisabilitate al unor

PFNL impune acordarea unei atenții sporite la transportare și manipulare.

Transportarea și manipularea PFNL au o pondere mare în cheltuielile totale. Acestea

intervin la toate etapele tehnologice, începând cu culesul și terminând cu vânzarea. În perioada

transportării și manipulării trebuie menținută calitatea PFNL și a ambalajului. În acest scop

trebuie de folosit mijloace de transport adecvate și ambalaj corespunzător.

Diversitatea mare a PFNL impune și cerințe diferite în ceea ce privește transportarea și

manipularea lor. Produsele perisabile necesită condiții de transportare mai speciale, privind

temperatura, umiditatea, iar cele mai puțin perisabile pot fi transportate cu mijloace de transport

obișnuite. Este important ca, în cazurile în care, într-o unitate de transport, se încarcă mai multe

tipuri de produse forestiere nelemnoase să se cunoască cerințele specifice privind condițiile de

transportare ale produselor respective.

Transportarea PFNL se poate face pe cale terestră (cu transportul rutier, feroviar, animal),

pe cale maritimă și aeriană, pe traseele cele mai scurte și adecvate, fără staționări.

3.3 Reglementarea și protecția sectorului PFNL

Este recunoscut faptul că plantele sunt un patrimoniu mondial al generațiilor actuale și

viitoare. Ele sunt o componentă viabilă a vieții pe pământ datorită proprietăților și folosirii lor

multiple. Cu toate acestea, potrivit prognozelor, 2/3 din speciile de plante riscă să dispară în

sec. XXI (Blackmore S. et al., 2000).

74

În Republica Moldova, utilizarea produselor forestiere nelemnoase este reglementată de

către stat. Conform Codului silvic (1996), produse ale pădurii sunt considerate produsele

lemnoase și nelemnoase, serviciile privind folosirea pădurilor, precum și rezultatele

activităților desfășurate în scopul protecției pădurilor.

Produsele forestiere nelemnoase ocupă un rol important în cadrul resurselor forestiere.

Ele sunt regenerabile, iar cererea la unele produse din această categorie este mare atât pe piața

internă, cât și pe cea externă. Folosirea sectoarelor cu produse forestiere nelemnoase se face, în

cea mai mare parte, în baza contractelor de arendă.

Problemele privind evaluarea, gestiunea și conservarea resurselor naturale constituie o

preocupare comună a mai multor domenii ştiinţifice, pornind de la tehnologie la biologie, fiind

mai apoi abordate de economie și drept. Practic, printr-un amplu proces explorare-valorificare,

resursele naturale devin bogății naturale (Antonescu A., Ciobotaru A., Popescu C., 2014).

Primele cercetări au fost dedicate dezvoltării metodelor de valorificare și evaluare a

resurselor forestiere alimentare, acestea vizând fructele și pomușoarele sălbatice. A fost

amplasat un număr mare de probe pentru a determina nivelul variației producției de PFNL în

diferite condiții de mediu. Astfel, s-a argumentat matematic numărul necesar de probe

amplasate pe specii pentru determinarea recoltei. Concomitent, s-au căutat și căi de utilizare

rațională a acestor produse. Ca urmare s-au editat diferite îndrumare metodice privind

înființarea suprafețelor cu produse forestiere nelemnoase și exploatarea lor în scop comercial.

Odată cu creșterea influenței antropogene asupra pădurii, are loc degradarea și reducerea

biodiversității naturale, ceea ce conduce la pierderi economice prin reducerea numărului de

beneficii pe care le poate oferi aceasta omului. De aceea pădurea trebuie să fie percepută ca un

ecosistem complex, care oferă omului servicii cu caracter social, economic și de mediu,

solicitând, astfel, aplicarea unui management forestier responsabil în ceea ce privește

exploatarea și valorificarea adecvată a resurselor ei.

Flora spontană a R. Moldova cuprinde 1834 specii și 48 varietăți, dintre care 1751 de specii

și 48 varietăți sunt autohtone, iar 83 de specii sunt răspândite spontan ( Pânzaru P., Sîrbu T.,

2016), iar flora pădurilor include 1008 specii de plante vasculare (Postolache Gh., 1995). În

ultima perioadă, entitățile silvice subordonate Agenției Moldsilva, au colectat și comercializat 19

specii de fructe și pomușoare de pădure, 34 specii de plante medicinale, flori de la 5 specii de

arbori, rădăcini de la 5 specii de plante, plus codițe de cireșe, mătase de porumb, păstăi de fasole,

petale de la floarea soarelui, 15 specii de produse agricole și animaliere, 21 specii de produse din

pepinierele silvice, miere de albine, melci de viță de vie și pește (Andreev A. și colab., 2017).

În România, există aproape 350 de specii din grupul produselor forestiere nelemnoase

care pot fi recoltate și comercializate (Enescu C. 2017a). Contribuția acestor PFNL însă este

una nesemnificativă, deoarece proprietarii de păduri se axează pe exploatarea lemnului, deși au

potențial atât produsele de origine vegetală cât și cele de origine animală (Cioacă L., Enescu

C. (2018), Enescu C. (2017c), Enescu C., Hălălişan A. (2017).

Potențialul și diversitatea PFNL din zona Saian regiunea Altai, din Federația Rusă, sunt

descrise de Cтепанов H./Stepanov H. (2014). Din totalul de 2332 specii, 397 de specii sunt

alimentare, dintre care 54 de specii au pondere industrială, majoritatea dintre ele (313 specii)

găsindu-se în zona forestieră. Flora meliferă este reprezentată de 1144 de specii, dintre care 616

specii de mare importanță și 552 de specii sunt răspândite frecvent,. 773 de specii cresc în zona

forestieră. Resursele furajere sunt reprezentate de 1207 specii sau 52 % din numărul total de

specii, 841 specii se găsesc în zona forestieră. Potențialul florei medicinale este format din 168

de specii, dintre care în zona forestieră se găsesc 134 de specii.

Хасанов Ф./Hasanov F. (2014) a evaluat situația și perspectiva de utilizare a florei

forestiere din Republica Bașkortostan din Federația Rusă. În urma inventarierii biodiversității

biologice, s-a stabilit compoziția, cantitatea, calitatea, distribuția și productivitatea la principalele

plante. S-a stabilit că specia meliferă dominantă în regiunea respectivă este Tilia cordata Mill.,

75

care ocupă 25% din teritoriu și constituie 90% din resursele melifere, care sunt reprezentate de

244 de specii. Resursele de pomușoare, de fructe și nuci sunt reprezentate de 20 de specii.

Rezervele biologice ale acestui tip de produse constituie aproximativ 2000 de tone, dintre care

25-30% sunt exploatate, dintre acestea Sorbus aucuparia L. – 170 de tone, Padus avium Mill. –

460 de tone, Rubus idaeus L. – 95 de tone, Corylus avellana L. – 145 de tone, Vibur numopulus

L. – 190 de tone, Rosa majalis Hernm. – 12,6 de tone, Ribes nigrum L. – 21,8 de tone, Fragaria

vesca L. – 19,4 de tone, Cerasus fruticosa Pall. – 12 de tone. Plantele medicinale sunt reprezentate

de 100 specii. Resursele biologice medii ale acestor plante sunt de 1120 de tone, resursele

exploatabile constituie 615 tone, iar capacitatea anuală de recoltat este de 90 de tone. Ciupercile

comestibile sunt reprezentate de 70 de specii. Suprafața cu acces la colectare a ciupercilor este

de 84575 ha, cu o recoltă medie de 5,9 kg la hectar. Rezerva biologică constituie 287,1 tone,

cea exploatabilă este de 143,5 tone, iar cantitatea anuală, ce poate fi recoltată este de 14,4 tone.

Cele mai reprezentative sunt speciile: Boletusedulis f. pinicola Vitt., Leccinum scabrum Fr.,

Leccinum aurantiacum Fr., Armillariella mellea Fr., Suillus luteus Fr., Lactarius deliciosus f.

piccis Vassilkov, Lactarius resimus Fr., Cantharellus cibarius Fr., Lactarius torminosus Fr.

În Asociația Silvică Grodno din Republica Belarus, produsele forestiere nelemnoase

colectate cuprind: 44,4% pomi de crăciun, 43% suc de mesteacăn, fructe de pădure, 3,8%,

ciuperci, 3,4%, și 0,3% plante medicinale. Dinamica PFNL colectate în perioada 2009-2013

este în descreștere. Cantitatea de fructe de pădure colectate a scăzut de la 252,7 tone (2009) la

140,8 tone (2013). Cantitatea recoltată de ciuperci a scăzut de la 15,77 tone, la 4,20 de plante

medicinale, de la 0,15 tone la, 0,10 tone. Activitatea de colectare a PFNL este rentabilă,

contribuind la creșterea eficacității activității economice a întreprinderii respective

(Герасимович Е., Стасюкевич В./Gerasimovich E., Stasyukevich V., 2014).

Cercetătorii Курлович Л., Косицын В./Kurlovich L., Kosicyn V. (2014) au analizat

folosirea produselor forestiere nelemnoase în baza relațiilor de arendă. Acest tip de relații nu

prea este răspândit în Federația Rusă. Cele mai multe contracte de arendă se încheie cu privire

la folosirea sectoarelor cu plante alimentare și medicinale, precum și cu privire la folosirea

terenurilor în scopuri agricole. Dezvoltarea relațiilor de arendă sunt încetinite din cauza mai

multor factori, precum: termenul contractului de arendă este de minim 10 ani, privitor la un

sector poate fi încheiat doar un contract de arendă, nesoluţionarea problemei legate de

achiziționarea produselor forestiere nelemnoase de la populație. Pentru a ameliora ștuțuia în

acest sens este necesar de a efectua evaluarea terenurilor arendate, de a perfecționa

regulamentul privind recoltarea și colectarea plantelor alimentare și medicinale. Pentru

colectarea produselor forestiere nelemnoase cel mai intens folosite sunt sectoarele din districtul

federal Volga, care constituie 93 % din suprafața arendată.

Шошин В./Shoshin V. (2014) a argumentat necesitatea de a impune unele restricții

referitor la utilizarea resurselor forestiere nelemnoase, în sectoarele care sunt destinate pentru

efectuarea cercetărilor științifice și, respectiv, de a modifica Codul silvic din Federația Rusă.

Această idee este binevenită și pentru noi, în special pentru zonele protejate de stat și rezervații.

În majoritatea țărilor europene, legislația silvică permite colectarea și utilizarea PFNL în

scopuri necomerciale, iar colectarea lor în scopuri comerciale este necesar de a avea permis.

Fiind una din principalele bogății ale țârii, pe timpuri, erau niște obligații fiscale față de pădure.

Locuitorii satelor erau obligați să dea stăpânului moșiei blănuri, piei, trofee, fân.

În Austria, legislația silvică (1975) permite colectarea produselor forestiere nelemnoase

până la 2 kg. În Bosnia și Herțegovina, Croația și Cipru utilizarea produselor forestiere

nelemnoase se face în baza unei autorizații și contra plată. În Bulgaria, Finlanda, Ungaria,

Polonia, Federația Rusă, Turcia, este permisă colectarea produselor forestiere nelemnoase,

prevăzute în legislația silvică. Legea silvică din Cehia (1995), Slovacia (1993), Slovenia (1993)

permite colectarea PFNL, fără a prejudicia pădurea. Legea silvică (1998) din Estonia, Lituania

(2001), Norvegia (2002), Suedia (1993) permite colectarea produselor nelemnoase forestiere în

76

locurile unde accesul este liber. În cazul în care proprietarul a suportat cheltuieli privind

producerea acestor bunuri, acesta poate solicita o taxă. În Franța, colectarea produselor forestiere

nelemnoase în pădurile private este interzisă, în cele de stat, deși colectarea gratuită nu este

reglementată prin lege, totuși este permisă doar în scopuri necomerciale. Pentru a colecta aceste

bunuri în scopuri comerciale se efectuează doar cu permisiunea proprietarului. Legislațiile silvice

din Germania (1975), din Liechtenstein (1991), din Elveția (1991), din Marea Britanie (1967) nu

reglementează dreptul de folosire a produselor forestiere nelemnoase. În România, conform

Codului silvic (1996) colectarea produselor forestiere nelemnoase se face în baza normelor

tehnice. Este interzis, de asemenea, pășunatul (Bauer J., Kniivila M., Schmithusen F., 2004).

Autorii Stens A., Sandstrom C. (2012) au analizat divergențele ce apar între interesele și

ideile, cu privire la dreptul de proprietate asupra bunurilor forestiere din Suedia. În studiul

respectiv, se discută referitor la accesul liber în pădure și la recoltarea pomușoarelor de pădure.

Aceste divergențe sunt între Guvern și Parlament, referitor la problema de către cine trebuie să

fie reglementate activitățile din sectorul forestier. Aceasta se întâmplă în contextul în care, în

ultima perioadă, se intensifică colectarea pomușoarelor de pădure în scopuri comerciale. Există

divergențe de idei și privitor la prioritatea dintre dreptul public și dreptul privat. Lucrarea

autoarei La Mela M. (2014) are ca obiect de studiu dualitatea dintre dreptul de acces la fructele

din pădurile suedeze, finlandeze și tradiție. Prin aplicarea principiului accesului liber la PFNL

este avantajată populația săracă, care colectează aceste produse pentru obținerea de venituri.

Conform Codului silvic (1996) din Republica Moldova, persoanele au acces liber în

pădure și folosesc gratuit produsele forestiere nelemnoase, cu excepția celor care cresc pe

suprafețele ameliorate sau artificiale. Dreptul de acces liber al cetățenilor pe teritoriul fondului

forestier și folosirea gratuită a PFNL, aceasta poate duce la diminuarea sau dispariția acestor

resurse, deoarece colectarea se efectuează în aceleași locuri, fără a ține seama de particularitățile

de colectare și biologice ale speciilor. În această ordine de idei, autoritățile silvice ar trebui să

contribuie la ridicarea productivității acestor sectoare prin aplicarea diferitelor metode. Accesul

liber în pădure, favorizează, în special, persoanele sărace care depind de PFNL.

Морозов О./Morozov O. (2015) crede că situația precară în care se află sectorul

produselor forestiere nelemnoase este cauzată de lipsa unei baze juridice-financiare privind

folosirea de către agenții economici (arendă, licențiere, licitație, contracte de vânzare-

cumpărare), de lipsa de flexibilitate de oscilare a prețurilor (în perioada colectării PFNL

prețurile se schimbă de câteva ori), de lipsa activităților de marketing eficient și logistică, de

lipsa persoanelor specializate în activitățile specifice acestui sector. În plus, întreprinderile

silvice nu dispun de finanțe suficiente pentru a investi în crearea mai multor puncte de colectare,

în achiziționarea de frigidere, ceea ce ar contribui la creșterea competitivității PFNL.

Abordări metodologice privind evaluarea resurselor sectorului forestier prin prisma

indicatorilor de venit au fost analizate de către Большаков Н., Жиделева В., Левина

И./Bolshakov N., Zhideleva V., Levina I. (2010). Această cercetare a fost inițiată din

considerentul că sistemul actual de evidență a resurselor naturale face imposibilă determinarea

contribuției resurselor forestiere la formarea bugetului. Metodologia de planificare a

managementului forestier multifuncțional nu este încă suficient de studiată și, respectiv, nu au

fost elaborate unele recomandări pentru aplicarea lui. Ideea dezvoltării economiei durabile,

indiferent de domeniu, se reduce la un singur lucru-ridicarea nivelului de venit constant și sigur,

folosind întreaga diversitate de produse și servicii. Din punct de vedere economic, există două

abordări referitor la resursele forestiere: a) rezolvarea problemelor economice actuale, din

contul consumului de resurse, reducându-se rezervele disponibile pentru generațiile viitoare; b)

rezolvarea problemelor financiare din veniturile rentei forestiere, datorită exploatării complexe

a tuturor resurselor, creând, astfel, noi înșine resurse pentru generațiile viitoare. Din punctul de

vedere al dreptului economic, nu este suficient doar să deții o pădure, mai important este

sistemul economic care se aplică la exploatarea ei, relațiile care se stabilesc între gestionarii și

77

utilizatorii de pădure, producând ulterior venituri.

Din obiectivele privind diversitatea și cantitatea PFNL stabilite, în cercetarea lui Bih F.

(2006), au mai fost evidențiate încă două obiective ce se referă la importanța lor pentru

populația locală, precum și metodele eficiente pentru evaluarea acestora.

În Federația Rusă, resursele forestiere nelemnoase sunt folosite în baza contractelor de

arendă, încheiate pentru fiecare sector interesat. Din utilizarea pădurilor în scop recreativ, în

2012 s-au obținut 7,8% din venitul total produs din pădure și 1% din alte folosințe. Venituri

mai substanțiale (15,9% din venitul total obținut din pădure), în afară de cel provenit din

vânzarea lemnului, s-au obținut în urma studiilor și săpăturilor geologice (Леса и лесные

ресурсы Российской Федерации/Lesa i lesnye resursy Rossijskoj Federacii, 2012).

Datorită exploatării resurselor pădurii de către om, acestora din urmă de multe ori le sunt

provocate daune. Prejudiciile provocate naturii trezesc îngrijorare, de aceea minimalizarea

daunelor cauzate ecosistemelor și evaluarea economică adecvată în ceea ce privește

îmbunătățirea ulterioară sunt, cu siguranță, probleme actuale.

În acest sens, cercetarea privind estimarea și minimizarea daunelor asupra resurselor

forestiere, inclusiv asupra resurselor alimentare și medicinale, autorii Пинаев В., Касимов

Д./Pinaev V., Kasimov D. (2015) au editat o monografie, în care sunt expuse actele normative

care reglementează evaluarea pagubelor produse resurselor forestiere și recomandările

instituțiilor internaționale, metodologia evaluării pagubelor respective și recultivarea

terenurilor forestiere care au fost degradate. La sfârșitul lucrării, sunt diferite anexe cu referire

la resursele, productivitatea și concentrarea plantelor alimentare, medicinale și a ciupercilor, la

taxele cu privire la exploatarea diferitelor resurse forestiere și pentru diferite prejudicii. Este

elaborată fișa tehnologică privind recultivarea terenurilor forestiere.

Cercetarea efectuată de Подколзин А./Podkolzin A. (2006) se referă la elaborarea bazei

normative privind stabilirea potențialului resurselor forestiere nelemnoase cu perspectivă și a

metodelor de utilizare durabilă din estul Saean.

Животягина Н. и др./Zhivotyagina N. i dr. (2011) au analizat metodele actuale

referitoare la evaluarea activității din domeniul relațiilor forestiere sub aspectul veniturilor din

rata de capitalizare și a rentei. Concluzia este că, deși sunt multe cercetări în acest domeniu, ele

nu se aplică în practică, fiind slab adaptate la noile condiții economice, iar evaluarea economică

a pădurilor trebuie făcută prin prisma veniturilor.

De asemenea, profesorul Ковбаса Н./Kovbasa N. (2015) face o analiză succintă a bazei

normative privind folosirea complexă a resurselor forestiere nelemnoase, a resurselor faunistice

și de recreere și, nu în ultimul rând, a programei de dezvoltare a sectorului forestier din Belarus.

Тарбаева В., Михеева Е./Tarbaeva V., Miheeva E. (2004) au analizat legislația privind

resursele alimentare din flora spontană a F.R. Concluziile au fost că din cauza bazei legislative

nesatisfăcătoare și atitudinii neserioase a administrației locale, nu sunt pedepsiți răufăcătorii

care distrug flora și fauna, provoacă incendii. Lipsa reglementărilor juridice privind colectarea

rațională a resurselor biologice naturale, eliberarea de licențe privind utilizarea lor, certificarea

metodelor de colectare, conduce la incapacitatea supravegherii exploatării acestor produse.

În noul Cod silvic al Republicii Belarus (2015), la capitolul 18 este reglementat detaliat

modul de colectare a PFNL (Лесной кодекс Республики Беларусь/Lesnoj kodeks Respubliki

Belarus, 2015), însă în Codul silvic al Republicii Moldova acest aspect lipsește.

În ultimii ani, tot mai multe organizații internaționale au conștientizat importanța

produselor forestiere nelemnoase, ca urmare a recunoașterii contribuției sporite pe care o au

acestea la menținerea dezvoltării durabile, inclusiv la conservarea biodiversității naturale.

Палёнова М./Palyonova M. (2014) a studiat organizațiile internaționale care au ca obiect

de activitate produsele forestiere nelemnoase. Sunt descrise succint atribuțiile acestor

organizații. Autorul menționează că existența/venitul mai multor milioane de oameni depinde

de produsele forestiere nelemnoase. Aproximativ 80% din populația țărilor în curs de dezvoltare

78

folosesc aceste produse pentru satisfacerea necesităților alimentare. Mai mult de 150 produse

forestiere nelemnoase au o importanță majoră în exportul internațional: miere de albine, nuci,

ciuperci, rășină, uleiuri esențiale, componente farmaceutice de origine vegetală și animală,

bambus, lemn de plută. Organizațiile internaționale care cooperează în domeniul ecosistemelor

de mediu, inclusiv al produselor forestiere nelemnoase sunt: Organizația Națiunilor Unite

pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Forumul Națiunilor Unite pentru Păduri (UNFF) și

Convenția pentru Diversitate Biologică (CDB). Sunt descrise succint atribuțiile acestor

organizații. La nivel internațional, s-a remarcat pentru o mai bună și efectivă gestionare a

pădurilor, necesitatea de a extinde informațiile și cunoștințele despre produsele forestiere

nelemnoase, pentru a fi mai clară distribuția lor în timp și spațiu, a beneficiilor, de a elabora

metode de apreciere economică ce va permite modificarea legislației și politicii.

Dreptul de acces în pădure este în general o problemă a politicii forestiere, în special a celei

cu privire la produsele forestiere nelemnoase. Dreptul de acces și de proprietate au evoluat și s-

au perfecționat în timp reprezentând, în particular, modalități de folosire a bunurilor forestiere.

Recoltarea și colectarea produselor forestiere nelemnoase în R. Moldova se efectuează

conform reglementărilor stipulate în Codului silvic din 1996. În conformitate cu articolul 32,

cetățenii au acces liber pe teritoriile fondului forestier. Folosirea gratuită a pădurilor de către

cetățeni are loc în scopuri de recreere, pentru recoltarea fructelor și pomușoarelor sălbatice, a

nucilor, a ciupercilor și a altor produse ale pădurii, cu excepția cazurilor în care recoltarea se

efectuează fie pe sectoare ameliorate sau artificiale, fie în locuri special amenajate. Modul și

condițiile de folosire a pădurilor în scopurile menționate se stabilesc de Guvern. Accesul

cetățenilor în păduri și recoltarea PFNL pot fi limitate sau interzise de către organele silvice de

stat, prin decizia autorităților administrației publice locale în scopul prevenirii incendiilor și în

alte scopuri, iar, în rezervații și în alte păduri cu regim special de protecție, prin stabilirea unui

regim special. Cetățenii sunt obligați să respecte, în pădure, regulile de apărare împotriva

incendiilor, să nu comită tăierea și vătămarea arborilor și arbuștilor, distrugerea și deteriorarea

mușuroaielor de furnici și cuiburilor de păsări, să recolteze produsele accesorii ale pădurii în

termene și prin metode care nu prejudiciază regenerarea acestora. Folosirea specială a

speciilor regnului vegetal (recoltarea fructelor și pomușoarelor sălbatice, a nucilor, a

ciupercilor, a plantelor medicinale și a altor plante) pentru satisfacerea necesităților de producție

sau științifice, precum și în scopul obținerii beneficiilor de la vânzarea acestor resurse sau a

produselor acestora, se efectuează în baza autorizațiilor și a altor documente eliberate de

autoritățile abilitate în conformitate cu legislația în vigoare. Amplasarea stupilor și prisăcilor,

cositul fânului și pășunatul vitelor în anumite sectoare ale fondului forestier, care nu sunt locuri

de creștere și de trai ale speciilor de plante și animale rare și pe cale de dispariție se permit în

conformitate cu legislația în vigoare.

Saastamoinen O. (1999) studiind dreptul de acces și PFNL din nordul Europei,

menționează că la 36% din pădurile publice ale Danemarcei populația are acces , iar la cele

private accesul este limitat. Atât disponibilitatea cât și cantitatea recoltată de PFNL sunt limitate

și nu au nici o semnificație economică, cu excepția pomilor de crăciun și a vânătoarei, care au

o valoare de 38 mil. dolari SUA și, respectiv, 21 mil. dolari SUA, în comparație cu valoarea

lemnului, care este de 52,5 milioane dolari SUA. În Norvegia, sunt restricții atât spațiale, cât și

cantitative. În Suedia, nu sunt niciun fel de restricții referitor privind accesul și colectarea

PFNL. În Federația Rusă, este permisă folosirea bunurilor și a serviciilor pădurii, dacă nu

contravin legii. În Finlanda, 87% dintre cetățenii cu vârsta între 15-75 ani colectează, uneori

sau adesea, fructe și ciuperci.

Din cauza intensificării folosirii produselor forestiere nelemnoase atât la nivel intern, cât

și internațional, se impune necesitatea utilizării raționale a produselor naturale.

O direcție prioritară pentru stabilitatea și îmbunătățirea situației pădurilor este asigurarea

unor condiții pentru toate acțiunile antropice, care să nu aibă efecte negative asupra

79

potențialului ecologic și productiv. Este necesar de ridicat responsabilitatea organelor

administrative silvice de toate nivelele, pentru a preîntâmpina efectele negative. Este necesar

de a interzice exploatarea pădurii primăvara și toamna pentru a păstra condițiile solului, precum

și pentru crearea condițiilor favorabile pentru reproducerea faunei forestiere (Кожухов

Н./Kozhuhov N., 2000).

Utilizarea durabilă a resurselor naturale vii este una dintre cele mai importante și actuale

probleme ale ecologiei. În baza cercetărilor științifice, este necesar de a echilibra utilizarea

resurselor naturale cu reproducerea lor, cu scopul de a asigura o producție continuă a

ecosistemelor. Valorificarea superioară a produselor pădurii se poate realiza doar printr-o sortarea

a acestora corespunzătoare, în conformitate cu cerințele actuale și în funcție de calitate, cantitate.

Este necesară elaborarea unor recomandări argumentate științific privind fiecare categorie de

produse forestiere nelemnoase referitor la utilizarea și reproducerea lor. Protecția PFNL este o

problemă de importanță globală, deoarece folosirea irațională a acestora poate duce la dispariția

completă a lor. Pierderea biodiversității și a degradării solului sunt cele mai frecvente consecințe

ale schimbărilor climatice, prin urmare, conservarea biodiversității poate atenua efectele negative

ale schimbărilor climatice. În ultima perioadă de timp, se acordă o atenție sporită utilizării

produselor forestiere nelemnoase, ca parte integrantă a ecosistemelor forestiere.

În lucrarea elaborată de Nedeljkovic J. et al. (2012), se menționează că Serbia dispune de

produse forestiere nelemnoase suficiente, acestea putând fi utilizate și în scopuri comerciale. În

același timp, pentru a nu produce daune acestor produse, este necesară o colectare durabilă a

acestora. Insuficiența de PFNL poate avea consecințe negative asupra conservării biodiversității

și prin degradarea terenurilor, se poate diminua funcția ecosistemelor forestiere. În articol se

prezintă rezultatele obținute în urma interviului cu culegătorii de PFNL, referitor la colectarea

durabilă a acestor produse. Scopul lucrării a fost de a analiza atitudinea persoanelor implicate

la culegerea produselor forestiere nelemnoase, față de vulnerabilitatea biodiversității, ca urmare

culegerii produselor date. Datorită legislației existente, instituțiile competente insistă pe

respectarea principiilor folosirii durabile a speciilor spontane de plante, astfel încât să nu pună

în pericol starea populației. Tipul produselor forestiere nelemnoase colectate se prezintă astfel:

62,3% ciuperci, 30,4% pomușoare și 7,2% plante medicinale. Metoda de colectare este

manuală, în coșuri sau pungi de plastic. Cel mai mare număr de respondenți (61,2%) sunt de

părerea că colectarea produselor forestiere nelemnoase nu influențează negativ acest sector.

Utilizarea rațională a PFNL contribuie la creșterea potențialului economic al sectorului

forestier, la conservarea biodiversității și la îmbunătățirea vieții oamenilor. De-a lungul

timpului, pe plan internațional se cercetează perfecționarea metodelor de folosire rațională și

durabilă pentru îmbunătățirea și completarea bazei metodologice de reglementare a evaluării

resurselor, se studiază biologia și ecologia diferitor specii de produse ale sectorului dat. În

prezent, este deosebit de actuală folosirea acestor produse în condițiile de formare a relațiilor

economiei de piață și de arendă. Studierea și dezvoltarea tehnologiilor pentru crearea de

plantații cu specii de produse nelemnoase forestiere devine tot mai actuală.

În legătură cu necesitatea dezvoltării sectorului produselor forestiere nelemnoase,

cercetătorul Большаков Б./Bolshakov B. (2014) face o trecere în revistă referitor la situația

actuală și perspectiva folosirii acestor produse în din Federația Rusă. Autorul menționează că,

deși FR dispune de asemenea resurse în cantități enorme, sunt folosite doar 3-5% din potențialul

pomușoarelor, 8% din potențialul nucilor de cedru și 15% din resursele ciupercilor, iar venitul

anual din aceste produse este de 4 mld. ruble rusești. Aceste produse nu sunt repartizate

uniform, 80% dintre ele sunt concentrate în partea asiatică a F.R. Produsele forestiere

nelemnoase alimentare au perspectivă pentru export, deoarece cererea lor este în continuă

creștere. Cantitatea de produse exportate constituie 10-12 mii tone nuci de cedru; 13-15 mii

tone de afin negru; 3-5 mii tone de afin roșu; 2-3 mii tone ciuperci. Majoritatea PFNL sunt

folosite în activitatea industrială pe baza contractelor de arendă. Pentru exploatarea rațională a

80

produselor din acest sector, este necesară crearea cadrului legal pentru evaluarea resurselor

respective, deoarece, actualmente, acesta este insuficient/incomplet. Este necesară, de

asemenea, perfecționarea legislației cu privire la relațiile contractuale de arendă.

Cercetătorul Панков В./Pankov V. (2011) a studiat metodele de mărire a productivității

resurselor plantelor alimentare și medicinale spontane din fondul forestier. Mărirea productivității

ciupercilor spontane se poate obține prin introducerea în sol a sporilor, a hifelor, prin înlăturarea

litierei, prin introducerea resturilor de celuloză și micorizarea puieților. Creșterea productivității

fructelor și a pomușoarelor de pădure se poate efectua prin rărirea și întinerirea plantelor bătrâne,

afânarea solului, aplicarea îngrășămintelor minerale, reducerea consistenței arboretului,

eliminarea plantelor concurente, completarea sau plantarea de noi specii.

Creșterea productivității resurselor forestiere nelemnoase este o temă de cercetare actuală,

deoarece antropogenizarea pădurii și lipsa reglementărilor privind colectarea acestor produse

conduc la micșorarea suprafețelor și a cantității. La ora actuală, întreprinderile silvice din R.

Moldova se află la autogestiune, iar capacitatea de dezvoltare a acestora și a sectorului forestier

poartă un caracter local.

În legătură cu creșterea numărului populației și a consumului de resurse naturale, în

prezent se imune inventarierea, optimizarea achiziționării și asigurarea reproducerii PFNL

(Герасименко Н. и др./Gerasimenko N. i dr., 2003).

Din cauza atenției necorespunzătoare față de produsele forestiere nelemnoase, a

instituțiilor administratoare de pădure din R. Moldova, acestea nu sunt îngrijite și protejate,

având, astfel, un interes economic scăzut. Această situație nu corespunde cerințelor actuale

privind exploatarea și valorificarea fondului forestier. Din această cauză instituțiile responsabile

nu investesc în conservarea și perpetuarea acestor produse, fapt pentru care acestea nu sunt

sancționate. Îmbunătățirea situației create în sectorul PFNL se poate face prin obținerea

finanțării din proiecte europene, prin investiții din partea statului, prin utilizarea creditelor

bancare preferințiale, prin aplicarea unor tehnologii inovatoare. Pentru dezvoltarea sectorului

respectiv este necesară implicarea statului, crearea unor condiții favorabile pentru investitorii

care ar urma să investească în dotarea cu echipamente performante a întreprinderilor silvice și

perfecționarea tehnologiilor de lucru.

O atenție deosebită în cadrul cercetărilor produselor forestiere nelemnoase, se acorda

ridicării productivității fructelor și pomușoarelor de pădure. S-au efectuat experiențe cu referire

la influența îngrășămintelor minerale asupra componenței chimice a acestora și productivității

lor. Alte experiențe s-au efectuat prin aplicarea tăierii și întineririi tufelor de afine și de coacăz.

Aplicarea complexă a acestor experiențe sporește de 1,5 ori productivitatea plantelor (Черкасов

А., Миронов К./Cherkasov A., Mironov K., 2003).

Deoarece produsele forestiere nelemnoase nu sunt supuse evidenței contabile, acest fapt

duce la pierderea diversității biologice a lor. Pentru evitarea pierderilor de acest gen, este necesară

crearea unui sistem de evidență a fiecărei specii, care ar putea fi aplicat de toate întreprinderile

silvice. În acest sens, Шавурская Е./Shavurskaya E. (2016) propune o metodă/un sistem de

contabilizare în care să fie reflectate aceste active naturale și care ar genera informații cu privire

la valoarea activelor produselor forestiere nelemnoase la nivel microeconomic.

Activele produselor forestiere nelemnoase trebuie să fie reflectate în evidența contabilă

ca produse biologice, acestea urmând fie subdivizate, în conformitate cu durata participării la

cifra de afaceri, în produse curente (ciupercile) și produse pe termen lung (fructele, plantele

medicinale). De aceea, pentru creșterea eficienței economice a ramurii silvice, este necesară

contabilizarea tuturor resurselor forestiere, prin perfectarea metodei de evidență a lor, și anume

includerea PFNL în categoria activelor biologice ale întreprinderilor silvice.

În prezent, tot mai des produsele forestiere nelemnoase se analizează sub aspectul

promovării lor în vederea exportării, avându-se în vedere, în special, cele alimentare și cele

medicinale. Sub acest aspect, Петров-Рудаковский А./Petrov-Rudakovskij A. (2008) a inițiat

81

o cercetare privind exportul unor produse forestiere nelemnoase, ca o tendință în dezvoltarea

economiei Republicii Belarus. Cercetătorul menționează că, datorită exportului de produse

forestiere nelemnoase alimentare, au fost cucerite noi piețe europene, și s-au acumulat un

venituri în valută. Datorită avantajului exportului (prețuri mai mari), practic 100% din

produsele forestiere nelemnoase colectate sunt exportate. Fiind niște produse alimentare

strategice, deoarece sunt resurse naturale, trebuie luată în considerare cererea pieței interne,

adică consumul lor de către populație. Aceasta se poate determina în funcție de conținutul

substanțelor biologic active al lor și necesarul corpului uman de aceste substanțe. În perspectivă,

datorită creșterii numărului populației, va crește și volumul exportului și, respectiv, apare

necesitatea de a cultiva unele produse forestiere nelemnoase alimentare (unele fructe, ciuperci).

Pentru creșterea și promovarea exportului de produse forestiere nelemnoase este necesar de a

găsi cele mai exotice și neobișnuite resurse, ce ar putea prezenta interes pentru oameni. În

prezent, sunt solicitate pentru export și produsele nemateriale ale pădurii – serviciile, în special,

turismul, asimilarea bioxidului de carbon.

Datorită lipsei de atenție din partea statului, exportul PFNL este realizat de către

organizații private. În viitor, trebuie efectuată inventarierea suprafețelor bogate în diferite

resurse forestiere nelemnoase, intensificată cultivarea speciilor spontane, cercetarea și

implementarea, în acest domeniu, a experienței altor state. Se impune, de asemenea,

promovarea, prin diferite metode (reclamă), importanța și valoarea produselor forestiere

nelemnoase. Un factor important în dezvoltarea acestui sector este și implicarea multor oameni,

ceea ce determină scăderea ratei șomajului.

Un factor limitativ în dezvoltarea sectorului de produse forestiere nelemnoase este lipsa

investițiilor în prelucrarea acestor produse și, ca urmare, volumul și venitul este mai mic de 1,5-

2 ori (Чуканов В./Chukanov V., 2005).

Creșterea veniturilor din ramura silvică în condițiile de piață actuale este posibilă prin

inventarierea și folosirea rațională a tuturor tipurilor de produse forestiere, inclusiv a celor

nelemnoase. Dintre acestea, resursele medicinale și melifere au o valoare ridicată, deoarece au

o abundență mai mare în fondul forestier național, fac parte din sfera de activitate a mai multor

agenți economici, nesolicitând investiții majore.

Кожухов Н., Ключников И./Kozhuhov N., Klyuchnikov I. (2000) au demonstrat că este

posibil da stabili un compromis economic în ceea ce privește obținerea unui volum rezonabil

de masă lemnoasă și a unei cantități adecvate și permanente de PFNL. Aceștia recomandă

crearea, la nivel național, a unui lanț de magazine, specializate în comercializarea produselor

forestiere nelemnoase. În vederea realizării acestui deziderat, este necesară concretizarea

cantității și a diversității PFNL, întrebuințate de populație. Pentru creșterea venitului produs de

PFNL, exploatarea parchetelor respective trebuie făcută în perioada când producția nu va

scădea, ci, din contra, va creste. Cercetările efectuate au demonstrat că lucrările de îngrijire a

pădurii scad producția de pomușoare nesemnificativ și pe o perioadă scurtă de timp. Lucrările

principale de exploatare a pădurii, în special tăierile rase, au un impact negativ pe o perioadă

mai îndelungată (la afin, mai mult de 10 ani, la merișor 3-5 ani). Deci, în pădurile cu regim

codru din R. Moldova, unde se aplică tratamentul tăierilor succesive și progresive, poate fi

promovată exploatarea combinată a produselor lemnoase și a celor nelemnoase, fără o

diminuare esențială a resurselor de produse forestiere nelemnoase.

Курлович Л., Косицын В./Kurlovich L., Kosicyn V. (2007) menționează că, deși există

o bază metodologică privind evaluarea produselor forestiere nelemnoase, terminologia folosită

este diferită, deci și interpretarea termenilor este diferită, ceea ce diminuează precizia

rezultatelor. Aceeași categorie de produse forestiere nelemnoase, având la bază principii de

analiză diferite (tipologic, geobotanic, morfologic), complică interpretarea datelor. Autorii

recomandă elaborarea metodologiei zonale pe principiul tipologic. În condițiile de piață

actuale, când relațiile de arendă a fondului forestier se intensifică, este necesară elaborarea și

82

unificarea terminologiei privind resursele PFNL pentru a nu diminua valoarea lor.

Odată cu dezvoltarea economiei de piață și creșterea consumului de produse ecologice,

interesul pentru produsele forestiere nelemnoase este în continuă creștere. Pe de altă parte, din

cauza influenței antropogene asupra resurselor produselor forestiere nelemnoase, în special

asupra celor alimentare și medicinale, acestea sunt în scădere continuă. În legătură cu aceasta,

se impune perfectarea bazei normativă referitor la evaluarea resurselor, utilizarea rațională a

lor, reproducerea și ocrotirea diferitor specii ale produselor forestiere nelemnoase (Курлович

Л., Косицын В./Kurlovich L., Kosicyn V., 2009).

În citatul lui Панков В./Pankov V. (2010) se menționează că la colectarea fructelor și

pomușoarelor de pădure se recomandă ca 10% din recoltă să fie lăsată pentru hrana păsărilor și

animalelor, iar cantitatea disponibilă pentru recoltare trebuie să constituie 50% din potențialul

biologic al lor. Recoltarea a 100% din organele aeriene ale plantelor dublează perioada de

restabilire a resurselor. Colectarea manuală este mai adecvată, deoarece nu se prejudiciază

lăstarii și mugurii. Este interzisă colectarea fructelor și a pomușoarelor din preajma drumurilor

publice și a centrelor industriale. Distanța minimă dintre centrele industriale, recomandată

pentru colectarea produselor forestiere nelemnoase, este de 1 km, iar de la drumurile publice cu

circulație intensă, de la sursele cu apă poluată, este de 100 m.

Pentru asigurarea menținerii și restabilirii potențialului biologic al plantelor medicinale,

este necesar de a respecta periodicitatea colectării de pe același teritoriu. Astfel, colectarea

repetată de pe aceeași suprafața se permite doar după restabilirea completă a plantelor.

Periodicitatea colectării repetate depinde de ce organe ale plantei sunt colectate. La plantele

medicinale erbacee anuale, unde se recoltează florile și pârțile aeriene, periodicitatea colectării

este doi ani. Pentru plantele multianuale de la care se recoltează organele subterane,

periodicitatea este de 4-6 ani. Pentru majoritatea plantelor de la care se recoltează rădăcina,

periodicitatea este de 15-20 ani. Recoltarea fructelor se permite anual (Курлович Л., Косицын

В./Kurlovich L., Kosicyn V., 2011).

Pentru îmbunătățirea resurselor melifere, este necesară crearea unor culturi de plante

multianuale. Datorită faptului că plantele multianuale, înmulțite generativ, în majoritatea

cazurilor, înfloresc în al doilea an de vegetație, iar cele înmulțite vegetativ înfloresc în primul an

de vegetație. Această precizare are importanță pentru dezvoltarea apiculturii, deoarece albinele

își culeg hrana din florile plantelor. Din acest punct de vedere, cercetătorul Иванов М./Ivanov

M. (2011) a inițiat o cercetare cu scopul accelerării înființării unor culturi de mentă și isop ca

resurse melifere pe cale vegetativă (prin butași înrădăcinați și dispersarea tufelor). Rezultatele

cercetării au arătat că plantele înmulțite prin desfacerea tufelor s-au dezvoltat mai rapid la isop,

care au reușit să producă, în primul an de vegetație, și semințe, iar menta doar a înflorit. Plantele

înmulțite prin butași înrădăcinați, la ambele culturi, s-au dezvoltat până la faza butonizării.

Autoritatea centrală de stat pentru silvicultură, administrația forestieră, precum și

cercetarea științifică de profil trebuie să-și orienteze acțiunile și prioritățile în conformitate cu

cerințele acestui sector la nivel global, sintetizate în principalele elemente ale programului

Comisiei Interguvernamentale pentru Păduri, ale Forumulului Interguvernamental pentru

Păduri, și cu strategia forestieră a Uniunii Europene, printre care evaluarea comercială a

bunurilor și a serviciilor furnizate de pădure și viitorul cererii și ofertei pentru produsele

forestiere lemnoase și nelemnoase (Borlea F., 2004).

Dezvoltarea durabilă a pădurii în afară de lemn trebuie să includă și folosirea produselor

forestiere nelemnoase, cu toate că la moment este greu de a determina eficiența, din cauza lipsei

unor cercetări cu referire la resursele acestora. Lipsa de informații sistematice privind evoluția,

contribuția, managementul și marketingul reprezintă un obstacol în promovarea acestui sector.

Agricultura și silvicultura sunt sectoarele cu ponderea maximă de folosire a terenurilor

din Republica Moldova, care servesc drept bază pentru diversificarea economică, silvicultura

având o contribuție minimă la economia națională. Din cauza declinului economic al sectorului

83

forestier, diversificarea veniturilor alternative sunt din ce în ce mai importante.

Tot mai frecvent diferite organizații internaționale susţin că produsele forestiere

nelemnoase pot fi o alternativă la minimizarea tăierii pădurii. Deși, includerea în circuitul

economic a produselor forestiere nelemnoase nu este o soluție decisivă în stoparea pierderii

biodiversității, despăduririi, sărăciei oamenilor, totuși aceasta are funcția de a diminua aceste

procese. Deși există suficiente studii privind identificarea factorilor de succes în dezvoltarea

unei afaceri cu aceste produse, acestea nu se aplică.

Activitatea de gestionare a fondului forestier influențează starea și productivitatea PFNL.

Exploatarea pădurii prin tăieri rase distruge 25%-90% din suprafața exploatată.

Exploatarea pădurii iarna, când este zăpadă, este mai puțin distructivă pentru produsele

forestiere nelemnoase și creează condiții favorabile pentru speciile iubitoare de lumină. Ca

exemplu - afinul, după tăierile rase, mult timp nu fructifică. Ajutorarea regenerării speciilor, de

asemenea, îngreunează restabilirea subarboretului de afin, deoarece, prin pregătirea solului, are

loc mineralizarea pe 20-30% din suprafață și amestecarea orizonturilor ce contribuie la scăderea

fertilității solului. Pentru reinstalarea subarboretului de afin, este nevoie de 20-30 ani.

Restabilirea se produce în funcție de tipul de pădure. După efectuarea lucrărilor de îngrijire a

arboretului, în următorii 4-7 ani crește producția de afin de 1,5-2,5 ori. Pe parchetele unde există

plante medicinale și alimentare în abundență se recomandă regenerarea naturală a arboretului

sau plantarea puieților de talie mare, fără pregătirea solului (Курлович Л., Панков В.,

Кивилева И./Kurlovich L., Pankov V., Kivileva I., 2015). Unii autori (Peters C., 1996)

menționează că la recoltarea produselor forestiere nelemnoase pădurea nu se distruge,

menținându-se funcțiile de protecție și conservare a diversității biologice.

Creșterea cererii pentru produsele forestiere nelemnoase pune presiune pe rezervele

resurselor respective. Pentru a nu le epuiza, ar trebui aplicate trei strategii: de a mări aria de

colectare, înlocuirea produselor cu unele similare și dobândirea produselor respective prin

cultivare (Cunningham A., 2001). Rajech R. (2006), citat de Ahenkan A., Boon E. (2011), de

asemenea, este de părerea că gestionarea și cultivarea produselor forestiere nelemnoase poate

fi un mijloc important de îmbunătățire calitativă și cantitativă a lor și de reducere a presiunii

asupra produselor forestiere nelemnoase.

În Republica Moldova, cultivarea diferitelor specii de pomușoare este o tradiție, deoarece

în gospodăriile oamenilor se găsesc diferite specii de aceste produse. Suprafețe mari de aronie,

de cătină, de măceș s-au cultivat în fondul forestier în perioada Uniunii Sovietice. În prezent,

suprafețe mari de produse de acest tip sunt înființate de fermieri, iar în fondul forestier

suprafețele cultivate se reduc.

În satul Dolna din raionul Strășeni a fost înființată o plantație de afine, cu o suprafață de

10 hectare. Afinele sunt vândute în magazinele din țară, la prețul de 500 lei/kg.

(http://pomusoare.md/index.php/2016/10/06/afacere-gustoasa-prima-roada-de-afine-

republica-moldova/). Alte pomușoare care se cultivă de fermerii din R. Moldova sunt: zmeura,

coacăza, murele, agrișul, aronia, goji, cătina albă, măceșul, coarnele. Suprafața cultivată cu

diferite pomușoare, înregistrată oficial în R. Moldova, este de circa 3000 ha, deținute de 1200

fermieri, de pe care se recoltează circa 5400 tone. Consumul pomușoarelor este de 90% în stare

proaspătă și de 10% procesate, sub formă de gemuri-2% iar 8% congelate. În țările europene

însă, 90% se consumă în stare procesată și 10%, în stare proaspătă.

(http://pomusoare.md/index.php/2017/01/16/presedintele-asociatiei-vitalie-pintilei-fost-

invitatul-emisiunei-televizate-rapsodia-satului-de-trm/).

Fiind mai puțin studiate din punctul de vedere al exigențelor ecologice, utilizarea și

gestionarea PFNL, cu excepția câtorva produse de importanță comercială, nu se iau în considerare

la adoptarea deciziilor cu privire la gestionarea resurselor naturale (Martinez F., 2004). Reducerea

speciilor de PFNL contribuie la micșorarea suprafețelor de exploatare din cauza recoltării

neorganizate și a exploatării neraționale (Белоногова В./Belonogova V. 2009).

http://pomusoare.md/index.php/2016/10/06/afacere-gustoasa-prima-roada-de-afine-republica-moldova/


84

Лапицкая О., Петров-Рудаковский А./Lapickaya O., Petrov-Rudakovskij A. (2016)

consideră că, pentru a crește competitivitatea și exportul PFNL, trebuie înființate plantații și

dezvoltată mecanizarea lucrărilor.

Densitatea mare a populației și dezvoltarea serviciilor de recreere a pădurilor din

Republica Moldova, limitează posibilitățile de majorare semnificativă a producției de produse

forestiere nelemnoase (Лебедев В./Lebedev V., 1989).

În Republica Belarus, 90% din PFNL colectate, prelucrate și vândute revin întreprinderilor

private, 80% din venitul valutar este obținut de comercianți. PFNL sunt exportate în stare brută,

ceea ce reduce rentabilitatea economică a lor. Creșterea eficienței acestui sector, se poate prin

trecerea la relațiile de arendă. (Вергейчик М./Вергейчик М., 2008).

Odată cu dezvoltarea sectorului produselor ecologice, va crește și interesul pentru produsele

forestiere nelemnoase. Concentrarea acestor resurse în unități specializate ar contribui la

intensificarea folosirii transportului, a specialiștilor, a tehnologiilor moderne, planificarea și

obținerea continuă a diferitelor specii de PFNL, facilitarea condițiilor de muncă, creșterea

productivității muncii. Reinvestirea veniturilor obținute în urma realizării de PFNL, stimularea

personalului implicat în acest sector pentru rezultatele bune obținute ar contribui la creșterea

importanței și dezvoltarea acestuia. Optimizarea organizării sectorului de produse forestiere

nelemnoase se poate efectua și prin reducerea exploatării produselor lemnoase în favoarea

creșterii colectării și procesării PFNL. Încheierea unor contracte de achiziție dintre întreprinderile

silvice și agenții economici interesați, dotarea de către stat a sectorului respectiv cu echipamentul

necesar ar contribui la creșterea importanței PFNL și a sectorului forestier în economia națională.

Revenirea la structura sectorului PFNL de până la declararea independenței R. Moldova cu

întreprinderi specializate și finanțare din bugetul statului, ar crește eficiența acestui sector.

Interesul pentru produsele forestiere nelemnoase, în special, pentru plantele medicinale

și alimentare, este în continuă creștere. Potențialul fondului forestier însă este limitat, mai ales

în sudul republicii, unde suprafața pădurilor este cea mai mică. Recoltarea PFNL este efectuată

de către toate persoanele, fără a se duce vreo evidență, de aceea cantitatea recoltată este, practic,

greu de stabilit. Odată cu dezvoltarea sectorului PFNL, populația va avea posibilitatea de a

folosi gratuit numeroase bunuri, evaluate la milioane de lei. Paradoxal este faptul că, odată cu

trecerea întreprinderilor silvice la autofinanțare și autogestiune, cheltuielile au crescut, iar

cantitatea de produse forestiere nelemnoase colectate și realizate este în scădere. Până în

prezent, dat fiind faptul că politica statului privind exploatarea produselor forestiere

nelemnoase este una necorespunzătoare, se consideră că acest sector este nesemnificativ pentru

economia națională. Principalele cauze ale organizării ineficiente a exploatării și utilizării

durabile a produselor forestiere nelemnoase pe teritoriul Republicii Moldova sunt: lipsa unui

cadru legal privind utilizarea produselor respective, cunoașterea insuficientă a potențialul

biologic și comercial al acestora, degradarea plantațiilor înființate anterior, lipsa unui plan de

creare a unor plantații.

Unul din criteriile pentru menținerea și stimularea funcțiilor productive ale pădurii îl

constituie cantitatea totală de produse forestiere nelemnoase recoltate, dinamica evoluției

valorice și cantitative anuale (Hotărârea Guvernului nr. 618 din 04.06. 2007).

85

4. MATERIAL ȘI METODE DE CERCETARE

4.1 Etapele cercetării

Autorii Manu B., Kessler I. (2014) menționează că elaborarea unei cercetări presupune o

anumită procesualitate, desfășurată pe parcursul a trei etape esențiale: a) proiectarea cercetării,

b) cercetarea propriu-zisă și c) analiza informațiilor și formularea concluziilor.

Proiectarea cercetării a presupus următoarele acțiuni: stabilirea temei de cercetare;

informarea și documentarea, delimitarea obiectivelor temei de cercetare, elaborarea cadrului

teoretic al cercetării, analiza conceptelor, elaborarea ipotezelor de cercetare, stabilirea

populației supuse cercetării, stabilirea metodelor, tehnicilor și instrumentelor necesare pentru

cercetare și recoltarea informațiilor.

Cercetarea propriu-zisă s-a efectuat în două etape: a) ancheta-pilot am testat validitatea

instrumentelor de cercetare (chestionarul); b) colectarea informațiilor prin aplicarea

chestionarului, stabilirea contactului cu populația țintă, supusă cercetării.

Analiza informațiilor și formularea concluziilor este stadiul în care s-au efectuat

sistematizarea, ordonarea informațiilor obținute și prelucrarea statistică a datelor; analiza,

interpretarea și explicarea obiectivelor studiate; formularea concluziilor și redactarea tezei.

În acest context, Mărginean I. (2000) sistematizează și individualizează următoarele

etape, de care ne-am condus: - stabilirea/formularea temei; - fixarea obiectivelor; -

documentarea prealabilă; delimitarea universului cercetării; - dezvoltarea cadrului teoretic al

cercetării; - definirea unităților de analiză și înregistrare; - elaborarea ipotezelor; - stabilirea

tipului de cercetare; - selectarea surselor de informare; - specificarea populației/persoanelor

studiate; - construcția variabilelor; - pregătirea măsurării; - alegerea metodelor de cercetare; -

stabilirea tehnicilor de lucru; - identificarea procedeelor de lucru; - elaborarea instrumentelor

de colectare a datelor; - cercetarea pilot; definitivarea instrumentelor; - multiplicarea

instrumentelor; - organizarea echipei de cercetare; - selecția și instruirea colaboratorilor; -

organizarea colectării datelor; - identificarea persoanelor studiate; - măsurarea propriu-zisă; -

controlul culegerii datelor; - verificarea informațiilor rezultate; - macheta de prelucrare a

datelor; - modalitățile de prelucrare a informației; - codificarea; - trecerea datelor pe suporturi

de stocare; - elaborarea catalogului variabilelor; - prelucrarea datelor; - analiza datelor; -

interpretarea rezultatelor; - formularea propunerilor; - redactarea raportului; - discutarea

raportului, - diseminarea rezultatelor; - arhivarea datelor; - discutarea soluțiilor; -

implementarea soluțiilor; - evaluarea efectelor implementării soluțiilor.

4.2 Schema activității de cercetare

Cercetarea științifică a fost concepută și desfășurată în baza unui plan de cercetare

științifică a sectorului produselor forestiere nelemnoase din Republica Moldova. În procesul de

realizare a acesteia, se disting mai multe etape, care presupun unele demersuri metodologice.

Inițierea cercetării, informarea și documentarea. Debutul în cercetarea efectuată a fost

stabilirea temei și problemei de cercetare, după care au fost identificate informațiile utile

cercetării, citirea și asimilarea lor. Informația necesară a fost colectată din analiza documentelor

statistice, a rapoartelor, din publicații și comunicări științifice, din observații, discuții cu

specialiștii în domeniu și populația căreia îi este adresată cercetarea.

Informarea și documentarea au contribuit la stabilirea stadiului atins în abordarea și

soluționarea problemei cercetate, la identificarea dezacordurilor dintre cercetători, a căilor

posibile de investigare. Utilizarea unor diferite categorii de informare a permis o mai bună

cunoaștere a realității supuse cercetării.

Fixarea obiectivelor temei de cercetare. La această etapă, s-au specificat scopul și

obiectivele cercetării. Obiectivele stabilite au reprezentat principiile călăuzitoare și au fost

urmărite pe tot parcursul cercetării.

86

Elaborarea cadrului teoretic. În baza cunoștințelor acumulate, a fost prezentat și definit

obiectul de studiu al cercetării științifice, ipotezele generale, prezentarea explicațiilor și

schemelor clasificatorii.

Formularea ipotezelor de cercetare. La această etapă, a fost examinată interdependența

dintre abordarea teoretică și cercetarea concretă. Pornind de la observațiile întâmplătoare, am

făcut legături, presupoziții despre evenimente și fenomene. Ipotezele au fost deduse din teorie,

din experiența personală și prin analogie.

Determinarea populației supuse cercetării. În cercetarea efectuată, oamenii din mediul

rural au constituit sursă de informații și reprezentativitate în rezultatele obținute. Alegerea

acestora s-a făcut în funcție de obiectivele urmărite în cercetare, de resursele disponibile.

Studiul s-a realizat pe un eșantion reprezentativ din populația rurală.

Determinarea populației supuse investigației s-a realizat prin: stabilirea colectivității

statistice generale, gruparea populației în funcție de unele caracteristici socio-demografice,

profesionale, economice și calcularea reprezentativității eșantionului prin formule statistice.

Structurarea populației în funcție de caracteristicele de mai sus a servit la eșantionarea și

stabilirea factorilor de corelație.

Stabilirea metodelor și tehnicilor de cercetare. Pentru atingerea obiectivelor propuse, au

fost folosite metode cantitative (chestionarul, descrierea, înregistrarea, numărarea, măsurarea)

și metode calitative (interviul, studiul de caz).

Ancheta-pilot și cercetarea propriu-zisă. Ancheta-pilot am efectuat-o pentru testarea

validității chestionarului. La această fază, ne-am convins dacă întrebările sunt formulate clar,

dacă nu există erori.

Sistematizarea, ordonarea informațiilor din teren și prelucrarea statistică a datelor. După

finalizarea cercetărilor propriu-zise, am obținut un volum mare de informații. Pentru a putea fi

prelucrată statistic, informația din chestionare, a fost sistematizată și prelucrată. Prelucrarea

informației a presupus: verificarea, validarea și codificarea. Am numerotat și lecturat fiecare

chestionar pentru a stabili dacă este valid pentru prelucrare.

Prin prelucrarea statistică, am calculat ponderea diverselor caracteristici, medii și indici

ai valorilor acestora, corelații statistice, teste de semnificație.

Analiza, interpretarea și explicarea informațiilor. Am analizat gradul de reflectare a

diferitelor caracteristici studiate, nivelul de precizie, confirmarea sau infirmarea ipotezelor.

Formularea concluziilor. În urma analizei, interpretării și stabilirii importanței datelor în

realizarea obiectivelor stabilite, au fost formulate concluziile finale.

Redactarea tezei. Este ultima etapă a cercetării și am respectat cerințele redactării acesteia.

După redactarea propriu-zisă, teza a fost examinat de conducătorul științific și de membrii

comisiei de îndrumare. Propunerile/sugestiile argumentate științific au fost adăugate în teză.

4.3 Metode și tehnici de cercetare

Prin termenul metodă se înțelege modul de cercetare, sistemul de reguli și principii de

cunoaștere și de transformare a realității obiective (Chelcea S., 2001a).

Rotariu T., Iluț P. (2001) susțin că tehnicile de cercetare sunt formele concrete pe care le

îmbracă metodele, iar instrumentul de cercetare este un mijloc prin care se colectează informația.

În procesul cercetării, în funcție de etapa investigației, am folosit mai multe metode pentru

colectarea, prelucrarea datelor și organizarea informațiilor.

După criteriile de clasificare a metodelor de cercetare, pentru descoperirea relațiilor dintre

diferite laturi în cercetarea efectuată, am folosit metoda transversală (ancheta), metoda cvasi-

experimentală și de observație (ancheta, studiul documentelor), metode statistice (sondajul de

opinie, analizele matematic-statistice), metode de culegere a informațiilor (înregistrarea

statistică, ancheta), metode de prelucrare a informației (cantitative și calitative), metode de

interpretare a datelor cercetării (comparative, interpretative).

87

Metodă principală de cercetare a fost ancheta. Tehnica de cercetare folosită a constituit

chestionarul, procedeul de aplicare a fost individual – față în față, iar instrumentul de investigare

au fost întrebările propriu-zise din chestionar.

4.3.1 Metode și tehnici folosite la inventarierea și sistematizarea PFNL

Flora medicinală. Identificarea și particularitățile florei forestiere medicinale a fost

studiată în baza literaturii de specialitate și a interviurilor realizate cu persoanele care folosesc

plantele medicinale. O atenție deosebită s-a acordat analizei plantelor în baza studiilor efectuate

de mai mulți cercetători: Буданцев А., Лесиовская Е./Budancev A., Lesiovskaya E. (2001),

Гаммерман А. и др./Gammerman A. i dr. (1990), Гейдеман Т./Gejdeman T. (1962, 1986),

Губанов И. и др./Gubanov I. i dr. (1976).

Cea mai mare parte a cercetării are la bază informaţiile preluate din conspectul florei

medicinale forestiere, din sursele bibliografice menționate mai sus, în care speciile de plante

medicinale sunt ordonate în conformitate cu criteriile de clasificare descrise de Negru A.

(2007), Pînzaru P., Sîrbu T. (2016).

La fiecare specie, se indică denumirea științifică, familia botanică, forma biologică, ciclul

biologic, organul/organele plantei utilizat/utilizate în scop terapeutic, afecțiunile la a căror

tratamente pot fi folosite.

Speciile de plante medicinale sunt grupate conform părților folosite în scop terapeutic:

partea subterană sau aeriană, frunzele, florile, fructele, lujerii, mugurii, scoarța, semințele, seva,

tulpina. Afecțiunile umane în care pot fi folosite plantele forestiere medicinale au fost împărțite

în: afecțiuni ale cavității bucale, afecțiuni cardiovasculare, dermatologice, digestive, endocrine,

infecțioase, locomotorii, nervoase, oftalmologice, otorinolaringologice, de reproducere,

respiratorii, urinare. De asemenea, un șir de plante medicinale sunt utilizate pentru sporirea

imunității.

Flora meliferă. Speciile de plante melifere forestiere din Republica Moldova au fost

inventariate folosind literatura din domeniu: Cîrnu I. (1973, 1980); Гейдеман Т./Gejdeman T.

(1986); Нестеров П., Пинчук Л., Леонтяк Г./Nesterov P., Pinchuk L., Leontyak G. (1988);

Chifu T., Mânzu C., Zamfirescu O. (2006); Negru A. (2007); Pînzaru P., Sîrbu T. (2016).

Metodele de cercetare au fost: stadiul cunoștințelor, analiza și sinteza, organizarea și

sistematizarea informațiilor, analogia, calcularea și analiza comparativă a datelor.

Pentru o mai bună cunoaștere și sistematizare a plantelor melifere, am folosit următoarele

clasificări (Cîrnu I., 1980):

Clasificarea fenologică se referă la perioada de înflorire a plantelor melifere, și anume:

- Plante melifere timpurii de primăvară (februarie-martie);

- Plante melifere de primăvară (aprilie-mai);

- Plante melifere de vară (iunie-iulie);

- Plante melifere de toamnă (august-septembrie);

- Plante melifere de toamnă târzii (octombrie-noiembrie).

După fenofazele de înflorire, plantele studiate au fost grupate în două grupe: vernale și estivale.

Clasificarea apicolă are la bază natura sursei de hrană, pe care plantele o furnizează

albinelor și cuprinde 3 grupe:

- Grupa plantelor polinifere cuprinde speciile de la care albinele culeg polen;

- Grupa plantelor nectarifere cuprinde speciile de la care albinele culeg nectar.

- Grupa plantelor nectare-polinifere este cea mai importantă, cuprinzând speciile

melifere cu cea mai mare pondere economică-apicolă. Plantele melifere din această grupă sunt

cele mai numeroase și furnizează albinelor polen și nectar.

În funcție de cantitatea nectarului eliminat, în perioada înfloririi, plantele melifere din

Republica Moldova au fost divizate în cinci grupe (Нестеров П., Пинчук Л., Леонтяк

Г./Nesterov P., Pinchuk L., Leontyak G., 1988):

88

- Plante cu potențial de nectar ridicat (secretă abundent nectar și ocupă suprafețe mari);

- Plante cu potențial de nectar bun (acestea secretă abundent nectar în zone locale);

- Plante cu potențial de nectar mediu (secretă nectar anual și contribuie la formarea

rezervelor minore de miere);

- Plante cu potențial de nectar slab (acestea secretă cantități neînsemnate de nectar și nu

contribuie la formarea rezervelor de miere);

- Plante cu potențial de nectar nesemnificativ (nu sunt relevante pentru apicultură).

Pentru stabilirea productivității melifere a plantelor la hectar, s-a folosit următoarea

relație (Нестеров П., Пинчук Л., Леонтяк Г./Nesterov P., Pinchuk L., Leontyak G., 1988):

𝑋 = 𝑎 ∗ 𝑏 ∗ 𝑐 (4.1)

unde:

X - productivitatea de zahăr la un hectar;

a - cantitatea de zahăr la o floare (mg);

b - numărul de flori la un hectar;

c - durată înfloririi (zile).

Cunoscând că productivitatea de zaharoză a plantelor la un hectar și știind că 100% de

miere este constituită din 80% zahăr și 20% apă, producția de miere la un hectar s-a calculat

după formula:

𝑌 = 𝑋 ∗ 1,25 (4.2)

unde:

Y- producția de miere la 1 ha;

X - cantitatea de zahăr, kg/ha;

iar 1,25 - coeficientul de transformare a zahărului în miere.

Pentru o valorificare superioară a resurselor melifere, este necesară cunoașterea

principalelor specii melifere.

Numărul familiilor de albine ce pot fi întreținute pe o suprafață anumită, s-a determinat

cu ajutorul formulei (Cîrnu I., 1980) (4.3):

F =M

𝑚 (4.3)

în care:

M – reprezintă 1/3 din producția totală de miere;

m – necesarul de miere pentru o familie de albine pe o perioadă de un an care este de

aproximativ de 130 kg.

Flora comestibilă. Încadrarea speciilor forestiere în categoria plantelor comestibile s-a

realizat conform lucrările elaborate de Гейдеман T./Gejdeman T. (1962, 1986), Лесные

растения (сосудистые)/Lesnye rasteniya (sosudistye) (1986); Растения лесных опушек и

полян/Rasteniya lesnyh opushek i polyan (1986); Lumea vegetală a Moldovei, volumele 2 și 3

(2007), volumul 4 (2010) și în baza experienței proprii.

Fiecare specie a fost încadrată, din punct de vedere sistematic, conform genului și

familiei, respectând sistemul actual de clasificare filogenetică a plantelor, descris de Negru A.

(2007), Pînzaru P. și Sîrbu T. (2016).

În urma prelucrării datelor obținute, au rezultat figurile sintetice. Pentru interpretarea

diversității florei forestiere comestibile, am realizat o descriere a speciilor, ținându-se cont de

următoarele aspecte: denumirea științifică și autorul, forma și ciclul biologic, fenofaza de

înflorire și fructificare, partea comestibilă.

Flora decorativă. Flora ornamentală forestieră a fost analizată și selectată în baza mai

multor lucrări, și anume: Буданцев А., Лесиовская Е./Budancev A., Lesiovskaya E. (2001),

89

Гейдеман, Т./Gejdeman, T. (1986); Лесные растения (сосудестые)/Lesnye rasteniya

(sosudestye) (1986); Растения лесных опушек и полян/Rasteniya lesnyh opushek i polyan

(1986) și a cunoștințelor personale. Nomenclatura plantelor, cu denumirea științifică și autorul,

a fost stabilită după Negru A. (2007) și Chifu T., Mânzu C., Zamfirescu O. (2006). Datele

prelucrate au fost organizate în diferite grafice și diagrame.

Flora furajeră. Cercetările au constat în consultarea literaturii de specialitate și întocmirea

conspectului taxonomic al florei forestiere cu valoare furajeră.

La stabilirea trăsăturilor caracteristice ale categoriilor de plante, s-au luat în considerare

următoarele elemente: filumul, clasa, familia botanică, denumirea științifică și autorul (Chifu

T. Mânzu C., Zamfirescu O. (2006); Flora Basarabiei (2011, 2016); Negru A. (2007); Pînzaru

P., Sîrbu T. (2016), ciclul biologic, forma biologică, fenofaza înfloririi și fructificării, abundența

lor (Cartea Roșie a R. Moldova (2015); Lumea vegetală a Moldovei (vol. I, II, III) (2007);

Гейдеман Т./Gejdeman T. (1986, 1962); Лесные растения (сосудистые)/Lesnye rasteniya

(sosudistye) (1986); Растения лесных опушек и полян/ Rasteniya lesnyh opushek i polyan

(1986); partea furajeră a plantei și fauna care o consumă (Lumea vegetală a Moldovei (volumele

I, II, III) (2007); Буданцев А., Лесиовская Е./Budancev A., Lesiovskaya E. (2001); Гейдеман

Т./Gejdeman T. (1986, 1962); Губанов И., Крылова И., Тихонова В./Gubanov I., Krylova

I., Tihonova V. (1976); Лесные растения (сосудистые)/Lesnye rasteniya (sosudistye) (1986);

Растения лесных опушек и полян/Rasteniya lesnyh opushek i polyan (1986).

4.3.2 Metode și tehnici folosite la elaborarea chestionarului și realizarea anchetei

Elaborarea chestionarului

Chestionarul de cercetare reprezintă o tehnică și respectiv, un instrument de investigare

constând dintr-un ansamblu de întrebări scrise și eventual, din imagini grafice ordonate logic și

psihologic, care, prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare,

oferă, din partea persoanelor anchetate, răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris (Chelcea

S., 2001b).

Din punct de vedere științific, ancheta este o metodă ce presupune un schimb de

informații, o comunicare între cercetător și persoanele investigate (Rotariu T., Iluț P., 2001).

Ancheta se particularizează prin faptul că, pentru culegerea informațiilor, utilizează cu

precădere, chestionarul și interviul, și nu recurge la experiment și, în mod obligatoriu, la

eșantionare. Are ca scop cunoașterea aspectelor subiective (opinii, atitudini, aspirații, interese)

și obiective (structură, condiții etc.) (Chelcea S., 2001a).

Pentru minimizarea erorilor, am respectat câteva reguli. Respondenții au răspuns la un

număr identic de întrebări, aranjate în aceeași ordine logică, pe hârtie. Astfel, succesiunea

întrebărilor este de la cele mai ușoare la cele mai complexe. Dimensiunea chestionarului a

depins de tema și obiectivele cercetării, tehnica de anchetă, tipul întrebărilor, resursele

materiale, tipul populației căreie i se adresează, astfel încât ancheta să nu dureze mai mult de

10-15 minute. Conținutul întrebărilor a fost corelat cu tema de cercetare, iar acestea au fost

simple, scurte, clare, pe înțelesul persoanelor intervievate, fără o solicitare mare de memorie.

Chestionarul, fiind un instrument de investigare, a cuprins întrebări care au oferit diverse

răspunsuri din partea persoanelor anchetate. Scalele de răspuns au fost bazate pe ierarhizarea

variantelor de răspuns, cu răspunsuri la alegere, scale binare cu răspunsuri dihotomice, scale cu

răspunsuri multiple; ori de câte ori a fost nevoie, s-a propus și varianta ,,Nu știu”. Prin

codificare, răspunsurile din chestionare au fost transformate în numere și înregistrate electronic

în programul Excel, pentru a facilita prelucrarea ulterioară. A fost necesară și o validare a datelor

după introducerea lor în foile electronice, pentru a reduce riscul propagării unor erori.

Chestionarul a fost proiectat pentru interacțiunea de tip față în față, efectuând și o pretestare.

Informațiile obținute au fost folosite pentru a decela niște opinii prevalente, dar și motivațiile,

atitudinile oamenilor. În cadrul acestor întrebări, răspunsurile obținute pot fi sincere sau nu și

90

pot fi verificate parțial prin analiza, compararea răspunsurilor. Analizând principalele surse de

date din silvicultura Republicii Moldova, am observat că chestionarul, ca metodă de cercetare

științifică de nivel sub aspect cantitativ lipsește, această cercetare reprezentând, astfel, o nouă

tehnică de investigare.

Eșantionarea și realizarea anchetei

Populația statistică reprezintă totalitatea elementelor de aceeași natură, care au trăsături

esențiale comune, ale cărei unități sunt delimitate în timp și spațiu, formând o colectivitate

statistică, care sunt supuse studiului statistic, iar eșantionul reprezintă un subset de elemente

selectate dintr-o colectivitate statistică. (Silitrari E. și colab., 2010).

Reprezentativitatea eșantionului este capacitatea acestuia de a reproduce cât mai fidel

structurile și caracteristicele populației din care a fost extras (Manu B., Kessler I., 2014).

Înainte de a începe ancheta, am determinat coordonatele primăriilor (Anexa 8.5) și am

selectat localitățile rurale care se află la o distanță maximumă de 10 km de la liziera pădurii, cu

ajutorul programului MAPINFO 8,5. S-a considerat distanța respectivă ca fiind o distanță

maximă ce poate fi parcursă pentru culesul produselor locale, utilizând alte mijloace decât auto

(de exemplu, mersul pe jos, utilizarea atelajelor hipo sau a bicicletei). S-a constatat astfel, că

toate localitățile din Republica Moldova sunt cuprinse în această rază (figura 4.1).

Figura 4.1. Itinerarul efectuării anchetei -

Sursa: elaborată de autor

91

Mărimea eșantionului s-a calculat după formula (Bulgaru O., 2018, Margine L. și colab.,

2015):

1). După formula lui Mureșan P.:

𝑛 =𝑡2 ∗p(1−p)∗N

∆2∗N−𝑡2∗𝑝(1−𝑝); (4.4)

unde:

n – volumul eșantionului reprezentativ;

t – coeficient asociat probabilității de garantare a rezultatelor cercetării, prestabilite de

cercetător (valoarea preluată din tabelele statistice, de regulă t=1,96 pentru P=95%); p –

incidența fenomenului (p = 0,5);

p – incidența fenomenului (probabilitatea că fenomenul va avea loc);

N – mărimea populației rurale (1650300 persoane, cu vârsta mai mare de 16 ani);

∆ - eroarea maxim admisă (%);

1-p – probabilitatea lipsei fenomenului.

n =1,962 ∗0,5(1−0.5)∗1650300

0,052∗1650300−1,962∗0,5(1−0,5)=

3,8416∗0,5∗0,5∗1650300

0,0025∗1650300−3,8416∗0,5∗0,5) =

= 1584948,12

4125,75 − 0,9604= 1584948,12

4124,7896= 384,24 ≈ 384 persoane.

În cercetare s-au folosit cerințele minime internaționale care satisfac condițiile de

precizie, adică criteriile pentru reprezentativitate ce denotă un nivel de semnificație α≤0.05

(ceea ce îi corespunde unui nivel al testului de semnificație t=1,96); ∆≤ 0,05 sau 5%. Deoarece nu se cunoaște incidența fenomenului, în formula dată s-a folosit valoarea

p=0,5.

2). După formula lui Taro Yamane:

𝑛 =𝑁

1 + 𝑁 ∗ ∆2; (4.5)

n - mărimea eșantionului;

N - mărimea populației;

∆ - marja de eroare (∆ = 𝑑/100); d - eroarea maximă (5%).

𝑛 =1650300

1+1650300∗0,052 =

1650300

1650301∗0,052=

1650300

1650301∗0,0025=

1650300

4125,7525= 399,9 ≈ 400 persoane.

Această formulă nu depinde de incidența fenomenului cercetat, de probabilitatea de

estimare (din start se presupune a fi egală cu 95%).

3). Pentru populațiile mai mari de 500000 persoane, mărimea eșantionului reprezentativ practic

nu depinde de volumul populației și se poate aplica formula lui Cochran W. G.:

𝑛 =𝑡2 ∗ 50 ∗ 50

𝑑2; (4.6)

n - mărimea eșantionului;

t - 1,96 (pentru nivelul de încredere 95%);

d - eroarea maximă (5%).

92

𝑛 =1,962∗50∗50

52 = 384 persoane.

Marja de eroare a sondajului s-a calculat după următoarea formulă (Bulgaru O. (2018),

pentru probabilitatea de estimare 95%:

𝑑 =50∗𝑡

√𝑛; (4.7)

d - marja de eroare;

t - 1,96;

n - mărimea eșantionului reprezentativ;

𝑑 =50∗1,96

√500=

98

22,36= 4,38%.

Tehnica de eșantionare non-probabilistică utilizată, a fost descrisă de Babbie E. (2010) și

se numește eșantionarea în bulgăre de zăpadă.

S-a aplicat această procedură, deoarece culegătorii și utilizatorii de produse forestiere

nelemnoase sunt dificil de localizat. În acest tip de eșantionare, am început colectarea datelor

de la câțiva reprezentanți ai populației țintă, respectiv pădurarii. Acestora li s-a cerut să ofere

informații necesare pentru a găsi alți membri ai aceleiași populații.

Această tehnică de eșantionare se referă la procesul de acumulare a datelor pe măsură ce

fiecare subiect identificat sugerează informații despre alți subiecți. Astfel, eșantionul se mărește

asemenea unui bulgăre de zăpadă, pe măsură ce fiecare respondent sugerează alte persoane

pentru anchetă.

4.3.3 Metode și tehnici folosite la stabilirea eficienței sectorului PFNL

Omenirea, aflându-se într-o continuă dezvoltare, creează condiții pentru apariția și

extinderea unui mare potențial în toate domeniile economice. Strategia fiecărei activități

economice este creșterea capacității de producție și venit prin minimizarea cheltuielilor de

producție. Sporirii gradului de eficiență al unei activități, îi este acordată o atenție deosebită atât

în multe lucrări de cercetare, cât și în practică. Determinarea eficienței este din ce în ce mai

importantă în multe domenii de activitate, aceasta fiind unul din elementele importante în

analiza economică. Sectorul produselor forestiere nelemnoase, datorită valorii de care dispune

și funcțiilor pe care le îndeplinește, joacă un rol important în economie. Acesta reprezintă un

pilon principal în ramura silvică, atestând creștere economică, stabilitate financiară,

competitivitate și dezvoltare a întreprinderilor silvice. Exploatarea, distribuția și consumul

produselor forestiere nelemnoase joacă un rol esențial pentru sectorul socio-economic. Prin

urmare, acest sector ar trebui să fie evaluat și actualizat sistematic pentru a îmbunătăți

performanța și a utiliza eficient resursele naturale naționale.

Evaluarea eficienței și productivității resurselor umane și naturale se bucură de mare

atenție, atât în cercetare cât și în producție. Interesul pentru creșterea eficienței sectoarelor

economice a dus la dezvoltarea unor metode specifice de analiză a performanței, cu aplicare în

multe domenii ale activității umane, inclusiv în silvicultură. Eficiența indică faptul că o anumită

unitate de decizie este eficientă dacă și numai dacă nu este posibilă îmbunătățirea oricărei intrări

sau ieșiri fără a afecta unele din celelalte intrări sau ieșiri (Banker et al., 2004).

Interesul pentru creșterea eficienței, a determinat elaborarea și dezvoltarea diferitelor

metode, care pot fi aplicate în diferite sectoare economice, inclusiv în sectorul PFNL. Studiind

literatura de specialitate în acest sens, am identificat diferite metode și tehnici parametrice și

neparametrice, econometrice și analizei frontierei posibilităților de producție.

Autorii Roman M., Suciu C. (2012) menționează că în literatura de specialitate sunt

93

cunoscute cu precădere patru metode de măsurare a eficienței (performanței): metoda celor mai

mici pătrate, metoda indicilor productivității totale a factorilor; analiza înfășurării datelor; metoda

frontierei stocastice.

Pentru a oferi o imagine preliminară eficienței activității sectorului PFNL, am folosit

metoda analizei frontierei posibilităților de producție sau mai des întâlnită sub denumirea de

,,analiza anvelopării datelor” (DEA, din engleză Data Envelopment Analysis), care este o

tehnică matematică liniară neparametrică, aplicată pentru a evalua eficiența relativă a unităților

de luare a deciziilor. Această metodă este utilă pentru măsurarea eficienței, deoarece folosește

mai multe intrări pentru a genera mai multe ieșiri. Domeniul DEA s-a dezvoltat și s-a extins

mult începând cu primele lucrări ale lui Farrell M. (1957) și Charnes A. et al. (1978). Odată cu

trecerea anilor, aceasta a devenit din ce în ce mai populară în analiza eficienței, iar numărul

domeniilor care folosesc această metodă este foarte mare în prezent. Cercetările din ultima

perioadă de timp au determinat o înțelegere mai profundă a metodei DEA.

Performanța unui subiect economic se referă, de obicei, la eficiență sau/și productivitate

și sunt legate de procesul de producție. Procesul de producție este o activitate de transformare

a unor factori de producție, numiți inputuri, în produse, numite outputuri. Nu orice combinație

input/output se poate realiza tehnologic. Combinarea inputurilor pentru obținerea de outputuri

se realizează la nivel de producător care va fi numit ,,unitate de decizie” (UD), în engleză fiind

numit ,,decision-making unit” (DMU).

În activitatea de producție, sunt următoarele decizii: strategice, tactice și operaționale. Un

producător folosește mai multe inputuri pentru a obține unul sau mai multe outputuri. Inputurile

pot fi: resursele naturale, forța de muncă, capitalul etc., iar outputurile sunt bunurile/serviciile

rezultate dintr-o activitate. Inputurile și outputurile pot fi variabile cantitative și calitative,

controlate sau necontrolate de producător.

Importanța măsurării eficienței sectorului PFNL reiese, în primul rând, din resursele

limitate de care dispune Republica Moldova. Sectorul PFNL din Republica Moldova se bazează

preponderent pe produsele de origine vegetală cu valoare terapeutică și alimentară.

Cercetătorii Charnes A., Cooper W., Rhodes E. (1978) definesc metodologia DEA drept

un model de programare matematică de observare a datelor, care asigură o nouă cale de a obține

estimări empirice ale relațiilor extremale, cum ar fi funcțiile de producție și/sau suprafețele

posibilităților de producție eficiente, care reprezintă piatra fundamentală a economiei moderne.

Sporcic M. et al. (2009), evaluând eficiența organizării forestiere din Croația prin modele

neparametrice DEA, menţionează că în silvicultură, datorită multiplelor obiective ale

gestionării durabile (economice, sociale, ecologice), este foarte solicitată și complexă

măsurarea eficienței. Modelul analizei frontierei posibilităților de producție a fost folosit ca un

instrument eficient în luarea deciziilor, cu multe criterii de stabilire a eficienței productive a

întreprinderilor silvice din Taiwan (Kao C., Yang Y., 1992), din Finlanda (Viitala EJ., Janinen

H., 1998), din Turcia (Korkmaz M., 2011), din Iran (Mohhamadi Limaei S., 2013, Malaei

Boosari J., Mohammadi Limaei S., Amirteimoori A., 2015, Zadmirzaei M. et al., 2016), din

România (Drăgoi M., 2004), din industria lemnului din Norvegia (Nyrud Anders S., Baardsen

S., 2003), din Canada (Marinescu M., Sowlati T., Maness T. 2005, Salehirad N., Sowlati T.,

2007), protecția pădurii (Lupăștean D., Drăgoi M., 2006). Această metodă de evaluare a

eficienței a fost folosită și în alte domenii: în cercetare (Roman M., Suciu C., 2013, Sîrbu A.,

Speianu T., 2016, Sîrbu A., 2018), în învățământ (Cimpoieș D., Racul A., Reșitca R., 2019,

Olariu G., 2017), în business (Dodu A., 2019), în sistemul bancar (Nițoi M., 2018,

Ebrahimnejad A. et al., 2014), în finanțe (Hangiu M. 2017, Drăgoescu R., Bucerzan I., Bere R.,

2015, Marinho A., Castanheiera F. jr., 2013), în energetică (Khalili-Damghani K. Tavana M.,

Haji-Saami E., 2015), ecologie (Drăgoi M., Duduman G., Marinescu B., 2010, Ustun A., 2015,

Amini A., Salmanian S., Alinezhad A., 2016), în sănătate (Asandului L., Roman M., Fatulescu

P., 2014), Kalantary Z., Azar A., 2013), în transport (Alpagut Yavuz V., Demirci S., 2013,

94

Kakouris A., Katarelos E., Pantelidis A., 2013) în agricultură (Solovyeva I., Nuppenau E.,

2013) asigurări (Mecajkova V., 2015), în petrochimie (Alidrisi H. et al., 2019), în prestări

servicii (Avkiran N., 2006).

Sursele literare de specialitate recente și conferințele internaționale care au abordat

această temă, confirmă interesul față de studiul metodei DEA. În R. Moldova, aplicarea acestei

metode (DEA) este destul de neînsemnată, iar la studierea sectorului forestier practic nu s-a

aplicat. Cercetarea eficienței sectorului PFNL oferă noi posibilități de aplicare a metodei DEA

în studiul economiei resurselor forestiere. Această analiză a frontierei posibilităților de

producție permite compararea și ordonarea obiectelor pe baza unor caracteristici, fără vreo

referire la importanța acestora.

Farrell M. (1957) arată că măsurarea eficienței prezintă o importantă teoretică, dar mai

ales una practică. Măsurarea adecvată a eficienței permite atât verificarea empirică a

argumentelor teoretice, cât și planificarea economică, în vederea creșterii productivității unor

anumite sectoare economice. Tehnica elaborată de Farrell M., inspirată din metoda lui

Koopmans T. (1951), se bazează pe studiul mulțimii posibilităților de producție, ce constituie

anvelopa convexă a vectorilor de input-output din procesele de producție. Raționamentele sale

au fost generalizate pentru cazul mai multor outputuri și au fost reformulate ca o problemă de

programare matematică de către Charneses A., Cooper W. și Rhodes E. între anii 1978 și 1981.

Aceștia din urmă au inițiat metodologia de măsurare a eficienței, bazată pe programarea

matematică, cunoscută astăzi cu denumirea de analiza anvelopării datelor (DEA). Inițial, au

descris metodologia DEA printr-un model de programare matematică, aplicat unor date

observate asupra mai multor unități de decizie, obținând estimări empirice ale unor relații input-

output „extremale”, precum ar fi funcțiile de producție.

Funcția de producție poate fi interpretată ca fiind baza descrierii relațiilor de input-output

într-o unitate de producție. Pe de altă parte, funcția de producție reprezintă o frontieră pentru

mulțimea posibilităților de producție, iar calculele eficienței pot fi făcute relativ la această

frontieră. În practică, există date pentru fiecare unitate de decizie, ce indică nivelurilor

outputurilor obținute cu inputurile date. Astfel, primul pas în studierea eficienței constă în

determinarea acelor unități de decizie care determină funcția de producție empirică sau

suprafața de anvelopare. Tehnicile DEA asigură o analiză cuprinzătoare a eficienței în situațiile

de multe-input/multe-output, prin evaluarea fiecărei unități de decizie în parte, măsurându-i

performanța în raport cu frontiera posibilităților de producție, descrisă de ansamblul unităților

de decizie. Acele unități de decizie, care determină suprafața de anvelopare, sunt considerate,

în terminologia DEA, eficiente. Unitățile care nu se găsesc pe suprafața de anvelopare sunt

denumite ineficiente, iar ineficiența lor poate fi determinată. O comparație vizuală este însă

extrem de dificil de realizat în situațiile reale, în care se iau în considerare multe unități de

decizie, dar și multe inputuri sau outputuri. Tehnicile DEA rezolvă însă asemenea probleme,

indiferent de dimensiuni.

La scara de producție există două tipuri de suprafețe de analiză a frontierei posibilităților

de producție: suprafețe corespunzătoare randamentului constant la scară (CRS-constant returns-

to-scale) și suprafețe corespunzătoare randamentului variabil la scară (VRS-variable retums-

to-scale). În cele ce urmează, vom prezenta cel de al doilea tip (VRS), folosit în cercetarea

noastră, în care randamentele la scară sunt variabile. În acest caz, suprafața de anvelopare este

formată din porțiuni de hiperplane definite în spațiul IRN+M, care formează fațete particulare ale

anvelopei convexe a ansamblului de puncte (Yl Xl) unde l =1,2,3, … n. Ecuația generală definită

pe IRN+M cu coeficienții μ1, μ2 μ3 …. μM , respectiv –ν1,–ν2,–ν3 … –νN și ώ (termenul liber) este

următoarea:

∑μ𝑟

𝑀

𝑟=1

𝑦𝑟 −∑ν𝑖

𝑁

𝑖=1

𝑥𝑖 + ώ = 0 (4.8)

95

Această formă de hiperplan formează o fațetă a suprafeței de anvelopare, dacă toate

punctele (Yj, Xj) se află deasupra sau dedesubtul acestui hiperplan, iar hiperplanul trece prin cel

puțin unul dintre aceste puncte. Aceste condiții se pot prezenta astfel:

∑μ𝑟

𝑀

𝑟=1

𝑦𝑟 −∑ν𝑖

𝑁

𝑖=1

𝑥𝑖𝑗 + ώ ≤ 0 pentru 𝑗 = 1,2,3…𝑛 (4.9)

∑μ𝑟

𝑀

𝑟=1

𝑦𝑟𝑘 −∑ν𝑖

𝑁

𝑖=1

𝑥𝑖𝑘 + ώ = 0pentru unele unități 𝑘 (4.10)

Din cele prezentate, rezultă că prima condiție impune identificarea acelei anvelope

convexe care poate să asigure un output ridicat și/sau inputuri scăzute, în timp ce cea de a doua

condiție asigură faptul ca hiperplanul trece prin cel puțin unul dintre punctele corespunzătoare

unităților de decizie.

Unitățile decizionale ineficiente se găsesc dedesubtul hiperplanului și funcția obiectiv

ia valori negative, exprimând distanța dintre unitatea de decizie și hiperplan, având următoarea

formă:

𝑚𝑎𝑥 μ, ν, ώ∑𝑦𝑟𝑙

𝑀

𝑟=1

μ𝑟 −∑x𝑖𝑙

𝑁

𝑖=1

ν𝑖 + ώ (4.11)

∑𝑦𝑟𝑗

𝑀

𝑟=1

μ𝑟 −∑x𝑖𝑗

𝑁

𝑖=1

ν𝑖 + ώ ≤ 0 pentru 𝑗 = 1,2,3…𝑛 (4.12)

μ𝑟 ≥ 1 pentru 𝑟 = 1,2,3…M

ν𝑖 ≥ 1 pentru 𝑖 = 1,2,3…N

Referitor la problema prezentată mai sus, care este de maxim, facem câteva remarci:

✓ Ea exprimă condiția de randament variabil la scală și de aceea o vom nota VRS (variable

returns to scale);

✓ Funcția obiectiv a problemei are doar valori negative sau zero și exprimă distanța

minimizată a unității de decizie (l) față de planul optim;

✓ Soluția optimă în cazul unităților de decizie (l) este dată de vectorii μ𝑙, ν𝑙 și de variabila

scalară ώ𝑙. Aceste valori se numesc, în literatura de specialitate, multiplicatori virtuali,

iar problema de programare liniară de această formă mai este denumită și problemă cu

multiplicatori și notată VRSM (Yl, Xl);

✓ Unitatea de decizie (l) este eficientă doar dacă se găsește pe hiperplanul ce generează o

fațetă a suprafeței de anvelopare și este numit hiperplan-suport, și capătă forma:

μ𝑙𝑦 − ν𝑙𝑥 + ώ𝑙 = 0 (4.13)

✓ Unitatea de decizie care se găsesc pe hiperplanul suport le sunt asociate restricții active.

Rezolvând n probleme de programare matematică obținem mulțimea de soluții optime

{μ𝑙, ν𝑙 , ώ𝑙 }. Ele sunt hiperplanele suport normale eficiente, care definesc fațetele suprafeței de

anvelopare și sunt cele mai apropiate de ansamblul unităților de decizie.

96

O interpretare mai completă a analizei frontierei posibilităților de producție se obține prin

asocierea programului liniar dual al problemei cu multiplicatori.

Pentru ca problema VRSM să fie în formă concordantă, restricțiile de tipul ≥ vor fi

transformate în restricții de forma ≤. Variabilele duale în număr de M+N+n sunt următoarele:

➢ sr ≥ 0 asociate restricțiilor −μ𝑟 ≤ -1 pentru r = 1 … M ;

➢ ei ≥ 0 asociate restricțiilor - ν𝑖 ≤ -1 pentru i = 1 … N;

- λj ≥ 0 cu j = 1,2,3 …n asociate celorlalte n restricții din primulă. Referitor la restricțiile duale

vor fi în număr de M+N+1 după numărul variabilelor din primulă. Restricțiile M vor fi primele

și se referă la outputuri, următoarele N restricții se referă la inputuri, iar ultima restricție

(∑ λ𝑗𝑛

𝑗=1= 1) denotă convexitatea și este asociată variabilei nerestricționate ώ din primulă.

În următoarea problemă de optim primulă, care va fi de minim, se va nota VRSE (Yl, Xl)

unde E înseamnă ,,Envelopment”, iar soluția optimă a dualei constă din:

• Vectorul M - dimensional sl care denotă abaterile UD (l) în componentele de output față

de hiperplanul suport ;

• Vectorul N – dimensional el exprimă excesul de imput folosit de UD (l) față de hiperplanul

suport;

• Vectorul n – dimensional λl definește un punct care îl vom prezenta după interpretarea

problemei duale:

𝑚𝑖𝑛 λ𝑗 , 𝑠𝑟 , 𝑒𝑖 ∑ 𝑠𝑟𝑀𝑟=1 + ∑ e𝑖

𝑁𝑖=1 (4.14)

∑ 𝑦𝑟𝑗𝑛

𝑟=1λ𝑗 − 𝑠𝑟 = 𝑦𝑟𝑙 pentru r = 1,2,3 … M (4.15)

∑ 𝑦𝑖𝑗𝑛

𝑗=1λ𝑗 − 𝑒𝑖 = −𝑥𝑖𝑙 pentru 𝑖 = 1,2,3…𝑁 (4.16)

∑ λ𝑗𝑛

𝑗=1 = 1 (4.17)

λ𝑗 ≥ 0 pentru j = 1,2,3 … n ;

𝑠𝑟 ≥ 0 pentru r = 1,2,3 … M ;

𝑒𝑖 ≥ 0 pentru i = 1,2,3 …N.

Din teoria dualității în programarea liniară, se cunoaște că fiecărei variabile λjl>0 îi

corespunde restricția duală j care trebuie să o verificăm cu egalitatea μ𝑙𝑌𝑗 − ν𝑙𝑋𝑗 +ώ

𝑙 = 0.

Deoarece fiecare punct 𝑌𝑗, 𝑋𝑗 pentru care λ𝑗 𝑙 > 0 se găsește hiperplanul cu normala dată de μ𝑙 și

ν𝑙, așadar:

μ𝑙 (∑λ𝑗 𝑙 𝑌𝑗

𝑛

𝑗=1

) − ν𝑙 (∑λ𝑗 𝑙 𝑋𝑗

𝑛

𝑗=1

) + ώ𝑙 = 0 (4.18)

Deci, pentru fiecare UD (j) pentru care avem μ𝑙𝑌𝑗 − ν𝑙𝑋𝑗 +ώ

𝑙 = 0 este eficientă și se

găsește pe hiperplanul μ𝑙𝑦 − ν𝑙𝑥 + ώ𝑙 = 0 hiperplan care definește o fațetă a suprafeței de

anvelopare. Vectorul λl definește un punct prin combinarea convexă a unităților care se găsesc

pe o fațetă a suprafeței de anvelopare redată de relația (4.12):

97

(�̂�𝑙, �̂�𝑙 ) = (∑λ𝑗 𝑙 𝑋𝑗

𝑛

𝑗=1

, ν𝑙∑λ𝑗 𝑙 𝑋𝑗

𝑛

𝑗=1

) (4.19)

Dacă λ𝑙 𝑙 = 1 atunci λ𝑗

𝑙 = 0 pentru j ≠ i iar UD (l) se află pe suprafața de anvelopare fiind

eficientă. Pentru UD ineficientă punctul �̂�𝑙, �̂�𝑙 apare ca o proiecție a punctului YlXl și ca o

combinație liniară convexă de puncte corespunzătoare a unor UD eficiente. Acestea sunt

identificate de către λ𝑗 𝑙 soluții ale problemei duale. Astfel apare o mulțime de UD eficiente.

Punctul proiectat poate fi prezentat astfel:

(�̂�𝑙, �̂�𝑙 ) = (∑ λ𝑗 𝑙 𝑋𝑗

𝑛

𝑗=1, ν𝑙∑ λ𝑗

𝑙 𝑋𝑗𝑛

𝑗=1) = (Yl + sl, Xl – el) (4.20)

Această formulă explică afirmațiile anterioare referitoare la vectorul sl care indică un

minus în realizarea outputului, în timp ce vectorul el indică surplusul în utilizarea inputului.

Relațiile dintre abaterile în output și excesul în folosirea inputului față de multiplicatorii

problemei primare se pot arăta, folosind teorema ecarturilor complimentare din programarea

matematică:

✓ Dacă 𝑠𝑟 𝑙 > 0 atunci μ𝑟

𝑙 = 1 pentru 𝑟 = 1,2,3…𝑀

✓ Dacă 𝑒𝑟 𝑙 > 0 atunci ν𝑟

𝑙 = 1 pentru 𝑖 = 1,2,3…𝑁

Expresia μ𝑙𝑠𝑙 − ν𝑙𝑒𝑙 arată valoarea funcției VRSE și VRSM și poate fi scrisă –(1𝑠𝑙 + 1𝑒𝑙) = Σl.

Aceste tehnici de măsurare a eficienței au fost definite și descrise de către Marin D.,

Spircu L. (2001), Spircu L. și colab. (2001).

Din cauza restricțiilor de pe piață și a competiției imperfecte, pot exista situații în care

unitățile de decizie nu pot opera la scară optimă. Pentru aceste situații, Banker R., Charnes A.,

Cooper W. (1984) au sugerat modelul pentru care randamentul la scară este variabil (VRS),

care poate fi crescător (IRS) sau descrescător (DRS). Un astfel de model orientat spre inputuri

pe care l-am folosit și noi, are următoarea formă:

𝑇𝐸𝑙 (𝑋0 , 𝑌0 ) = min𝜃𝜆

𝜃 (4.21)

θX0 – Xλ ≥ 0

-Y0 + Y𝜆 ≥ 0

eTλ = 1

𝜆 ≥ 0

În concluzie, în baza cercetărilor din literatura de specialitate, deducem că orientarea

modelului DEA are o influență minoră asupra eficienței și că ea trebuie să se facă în funcție de

numărul de inputuri sau de outputuri asupra cărora unitatea de decizie are mai mult control.

Analiza eficienței culegătorilor de produse forestiere nelemnoase s-a efectuat prin

aplicarea metodei cantitative neparametrice de analiză a frontierei posibilităților de producție

(DEA), care este aplicată la nivel internațional pentru analiza eficienței unei activități în care

elementele de input (variabila resursă) și output (variabila rezultat) sunt mai greu de cuantificat.

Datele primare necesare pentru elaborarea metodologiei neparametrice s-au obținut în rezultatul

anchetei de teren pe un eșantion de 510 persoane din 164 localități distribuite în 16 raioane din

Republica Moldova.

Datele primare de intrare, ulterior divizate în input-uri și output-uri au fost următoarele:

genul culegătorilor, starea socială și civilă, vârsta, studiile, PFNL culese și care sunt primele

cinci produse cele mai importante, cantitatea culeasă per produs, scopul, locul, gestionarul,

98

modul culesului, abundența produselor, starea consumului, forma păstrării, motivul culesului,

contribuția la venitul familiei, punct de colectare, cu cine culegeți, frecvența culesului, distanța

resurselor, transportarea, durata practicării culesului, sunt dificultăți, se achită vreo taxă,

mărimea taxei.

În Anexa 8.6 este prezentată structura anchetei, care a fost divizată în trei secțiuni.

Variabilele aferente componentei I codate (X1-X44) se referă la activitatea socială,

educațională, la tehnicile de culegere, de păstrare și procesare a produselor forestiere nelemnoase.

În secțiunea a II-a s-a prezentat preponderent informația referitoare la importanța

produselor forestiere nelemnoase în conformitate cu scara de evaluare nominală Likert, care

are cinci nivele distincte – de la puțin important până la foarte important (codate Z1-Z64) și în

calitate de variabile exogene, reprezintă o caracteristică succintă a preferințelor culegătorilor

din domeniu.

Secțiunea a III-a se referă la cantitatea produselor forestiere nelemnoase culese și este

expus în baza de date prin intermediul variabilelor Y1-Y64 care sunt de tip numeric. Unitatea

de măsură pentru cantități este în kilograme, producția reprezentând componenta endogenă a

metodei de evaluare, aceasta fiind factorul rezultativ al activității culegătorilor. În total, ancheta

înglobează 172 de variabile, care descriu activitățile de bază ale procesului de culegere a

produselor forestiere nelemnoase.

Prelucrarea statistică a informației primare în baza de date s-a efectuat cu ajutorul

aplicației SPSS(R) (din engleză „Statistical Package for the Social Sciences” – „pachet de

programe statistice aplicate ştiinţelor sociale”, a fost elaborată în anul 1965 de către

Universitatea Stanford din California), care ia în considerare faptul că unele variabile sunt

nominale, iar altele sunt numerice.

Evaluarea performanței culegătorilor de produse forestiere nelemnoase s-a făcut prin

analiza factorială a variabilelor incluse în modelul neparametric. O astfel de analiză a permis

reducerea numărului de variabile (de la 172 la 8) conform criteriului Fisher, încât diferențele în

ceea ce privește performanța culegătorilor să fie cât mai mari, fără a compensa un factor prin

alt factor.

Tehnica de reducere a variabilelor presupune că într-un factor semnificativ sunt incluse

variabilele semnificativ corelate între ele. Obiectivul analizei factoriale este reducerea setului

de variabile care provin din structura anchetei culegătorilor la un număr limitat de factori

integrați, care reprezintă amplu tipurile de bază în utilizarea produselor forestiere nelemnoase.

Analiza factorială are ca scop definirea indicatorilor de performanță a culegătorilor de

PFNL prin metoda analizei componentelor principale. Principiul acestei metode este acela de a

extrage cel mai mic număr de componente care să recupereze cât mai mult din informația totală

conținută în datele originale. Aceste componente reprezintă combinații liniare ale variabilelor

inițiale și sunt complet ortogonale una în raport cu cealaltă, adică necorelate între ele

(Giannelloni J., Vernette E., 2001). Deci, metoda prezentată permite abordarea caracterului

multidimensional a datelor ce caracterizează fiecare culegător.

Multi-coliniaritatea variabilelor din setul primar de date a impus redefinirea acestora,

astfel încât să fie posibilă evaluarea statistică corectă cu ajutorul testului de semnificație

Student. Evident, aceste proceduri de generalizare a informației primare presupune ca

ansamblul de date obținute în urma anchetei suportă o distribuție normală Gauss și grupările în

factori distincți conform ANOVA impun un număr limitat de componente în vectorii proprii a

matricei obținute în urma anchetei.

O primă condiție pentru validarea specificațiilor modelului DEA, este existența unor

corelații dintre intrări și ieșiri (Kao C. et al., 1993).

Intensitatea corelației depinde de valoarea absolută a coeficientului de corelație liniară

Pearson (k), care poate înregistra valori între -1 și +1. Independent de mărimea celor două

eșantioane sau populații, Bulgaru O. (2018) a propus următoarele semnificații: 0 < |k| = ≤ 0,2 -

99

corelație foarte slabă; 0,2 < |k| = ≤ 0,5 - corelație slabă; 0,5 < |k| = ≤ 0,7 - corelație moderată;

0,7 < |k| = ≤ 0,9 - corelație puternică; 0,9 < |k| = ≤ 1 - corelație foarte puternică.

În tabelul 4.1 sunt prezentate variabilele care stau la baza formării setului primar de date,

conform anchetei culegătorilor de produse forestiere nelemnoase, în variantă prescurtată, iar

conținutul integral al informației primare este expus în Anexa 8.6.

Tabelul 4.1. Lista indicatorilor utilizați în cadrul modelului neparametric pentru evaluarea

ratingului prin metoda componentelor principale

Sursa: elaborat de autor

Formalizând abordarea prezentată prin metoda componentelor principale referitor la tabelul

4.1, se considera ca exista o mulțime de variabile Xi, X2,...,Xp și se dorește determinarea unor

variabile noi C1, C2,...,Cm, unde Ci = WiiXi + Wi2X2 + ... + WipXp, cu dorința ca m << p. Aceste

variabile noi se numesc uzual, factori sau componente. Este evidentă și cerința inversării, deci

posibilitatea de a regăsi variabilele X cu ajutorul componentelor Xi = ai1C1 + ai2C2 + ... + aimCm.

Se observa astfel, că prin intermediul componentelor, se încearcă reducerea numărului de

variabile (și, după cum se va vedea, fără a pierde varianța variabilelor inițiale). Dacă se propune

ca în noile componente, notate cu F de la factor, să se rețină doar ceea ce este comun variabilelor

X, adică Xi = ai1F1 + ai2F2 + ... + aimFm + Ei, unde F1, F2,..., Fm sunt factorii comuni variabilelor

X, iar Ei reprezintă partea specifică a lui Xi, analiza este cea propusa inițial în activitatea de

culegere a produselor forestiere nelemnoase (analiza în factori comuni și specifici).

Pentru a aplica analiza factorială prin natura metodei, trebuie ca între variabile să existe

corelații suficient de mari, pentru a avea sens problema reducerii dimensiunii. Prin urmare, dacă

o variabilă nu este corelată cu celelalte, aceasta va trebui exclusă din analiză. În același timp,

nici corelațiile foarte mari nu conduc la rezultate ușor de interpretat, situația extremă fiind cea

de singularitate, a existentei variabilelor perfect corelate. În asemenea cazuri, este imposibil să

Nr. Variabila Opțiunea

1. Raionul

2. Localitatea

3. Genul X1 Masculin □ Feminin □

4. Care este starea

socială? X2 Angajat □ Șomer □ Pensionar □

5. Care este starea

civilă? X3 Căsătorit □ Necăsătorit □

6. Ce studii aveți? X4 Secundare □ Profesionale □ Superioare □

7. Ce vârstă aveți? X5 Vârsta _______________ ani

8. Care este scopul

culesului de PFNL?

X6 Consum propriu □

X7 Vânzare □

9. Ce cantitate vindeți

din ce ați cules? X8

Cantitatea _____________________ %

10.

De unde ați cules

produsele?

X9 Pădure □

X10 Plantație □

X11 Teren degradat □

X12 Altele □

100

se determine contribuția individuală la un factor a variabilelor. Prin urmare, în aplicația SPSS

este necesar să se calculeze și să se analizeze matricea de corelații a variabilelor prin Analyse-

Correlate-Bivariate, inclusiv determinantul acestei matrice pentru determinarea multi-

coliniarității. Este de asemenea, necesar sa se testeze dacă variabilele au o distribuție apropiată

de distribuția normală (prin analizarea histogramelor sau a testelor de normalitate).

În grupul Statistics se poate cere afișarea statisticilor elementare (media, abaterea

standard). Selectarea Initial solution afișează comunitățile inițiale, valorile proprii. Grupul

Correlation Matrix conține informațiile despre coeficienții de corelație și cele utile în studiul

mulit-coliniarității. Dintre acestea, Bartlett's Test of Sphericity testează daca matricea de

corelație este aproximativ unitara (ca ipoteză nulă), ceea ce denotă o multi-coliniaritate

accentuată, dar nu precizează care variabilă nu este corelată cu celelalte. Acest studiu ar trebui

realizat separat, prin estimarea coeficientului de determinare R2 in fiecare model liniar Xi = f

(restul variabilelor X). KMO (Kaiser-Meyer-Olkin), testează corelațiile parțiale dintre variabile

doar global, ceea ce nu este util în identificarea variabilelor necorelate. Acceptarea ipotezei nule

din testul Bartlett conduce la ideea că variabilele nu sunt corelate între ele, deci o încercare de

reducere a dimensiunii nu este sortită succesului, fiecare variabilă are o contribuție proprie

importantă și care nu poate fi suplinită de celelalte variabile. Este de remarcat că dacă o variabilă

nu este bine corelată cu celelalte, aceasta poate fi omisă din analiză. Din lista Method, se poate

fixa metoda de analiză factorială. Pentru analiza în componente principale sau în componente

principale normate, se va selecta Principal components. În acest caz, tipul analizei este dat de

selecția din grupul Analyze. Rotația reperului axelor factoriale pentru a prinde un “unghi de

vedere” mai bun se poate selecta în dialogul Rotation. Ca metode sunt disponibile: varimax (se

minimizează numărul de variabile cu încărcări mari pe fiecare factor, ceea ce simplifică

interpretarea factorilor), direct oblimin (rotație oblică), quartimax (minimizează numărul de

factori necesari explicării fiecărei variabile), equamax (combinație între metodele varimax și

quartimax) și promax (rotație oblică în care se admit factori corelați). Pentru soluția obținută în

urma rotației, se poate cere soluția sau diagramele încărcărilor pentru primii doi (dacă nu s-au

extras cel puțin trei factori) sau trei factori și pentru procesul de rotație, se poate preciza numărul

maxim de iterații. Se precizează modul de tratare a valorilor lipsă ca și modul de afișare a

matricelor, de exemplu, se pot omite coeficienții care sunt în valoare absolută sub un anumit prag.

În Anexa 8.6 este prezentată lista indicatorilor de performanță a culegătorilor de PFNL, care

ulterior, prin intermediul metodei componentelor principale este redusă la 8 factori distincți,

conform criteriului Fisher (Anexa 8.7).

În ultima perioadă, s-au dezvoltat metode specifice de evaluare a performanței utilizării

produselor forestiere nelemnoase prin intermediul indicatorilor argumentați statistic. Aceste

metode au la bază criteriul de evaluare a ratingului obiectului de studiu în domeniul forestier

prin analiza regresională prin abordarea parametrică a performanței.

Conform abordării Farrell M. (1957), performanța culegătorilor de produse forestiere

nelemnoase constă din două componente: eficiența tehnică a utilizării produselor forestiere

nelemnoase care reflectă abilitatea culegătorului de obține maximul de output dintr-un set dat

de inputuri și eficiența alocutivă a utilizării produselor respective, care reflectă abilitatea

culegătorului de a folosi inputurile într-o proporție optimă, prin care performanța de

oportunitate se evaluează prin elasticitatea factorului. Aceste două măsuri ale nivelului de

performanță ale utilizării produselor forestiere nelemnoase sunt combinate pentru a asigura

măsura venitului din realizarea PFNL sau a bunăstării consumului. Evaluarea performanței

culegătorilor de produse forestiere nelemnoase presupune definirea indicatorilor care să reflecte

adecvat activitatea, în funcție de particularitățile resurselor sectorului forestier. Tradițional,

indicatorii parțiali de eficiență a performanței reflectă subiectiv activitatea în domeniu și deseori

apar situații contradictorii, în care unitatea de decizie, conform unor parametri, este

performantă, dar conform altor parametri nu este performantă. Pentru a evita aceasta, Farrel

101

(1957) a propus un indicator integral, care înglobează mai multe aspecte ale activității și care

are o fundamentare biometrică în tehnica de calcul. Astfel, eficiența totală se descompune în

eficiență alocutivă, conform formulei:

𝐴𝐸 =𝑂𝑅

𝑂𝑄 (4.22)

și eficiență tehnică, conform formulei prezentate:

𝑇𝐸 =𝑂𝑄

𝑂𝑃 (4.23)

În cazul nostru eficiența tehnică este echivalentă cu id (scorul) culegătorilor de produse

forestiere nelemnoase.

Performanța totală este un produs al eficienței alocutive la eficiența tehnică și reprezintă

totalitatea performanței unității de decizie, în funcție de resursele PFNL.

În anul 1951 Koopmans T. a definit eficiența tehnică în felul următor: „Eficiența unei unități

de decizie constă din eficiența tehnică, care reflectă abilitatea unității de decizie de a obține un

output maximal pentru setul dat de inputuri și eficiența alocutivă care reflectă capacitatea unității

de decizie de a folosi inputurile în proporții optimale, raportate la prețul de cost al lucrărilor

respective”. În cercetarea noastră, unitatea de decizie este considerată culegătorul de PFNL.

Metoda DEA caută să găsească care dintre cei N culegători ai setului primar de date

determină o suprafață înfășurătoare, conform figurii 4.2. Această suprafață a frontierei de

producție se referă la funcția de distanță empirică sau la frontiera de performanță absolută. DEA

asigură o analiză cuprinzătoare a nivelului de performanță a utilizării PFNL relativă pentru

situațiile multe-input, multe-output, în vederea evaluării fiecărui culegător și măsurării

ratingului său în comparație cu suprafața înfășurătoare determinată de ceilalți culegători. Astfel,

un culegător este eficient dacă raporturile privind folosirea PFNL se înscriu pe isocuanta SS’.

În cazul când rezultatele nu se înscriu pe această curbă, culegătorii de PFNL sunt ineficienți.

Eficiența maximă s-a realizat în punctul Q, iar în orice alt punct de pe curba SS’ culegătorii vor

fi eficienți, dar nu la maximum.

Figura 4.2. Evaluarea performanței utilizării PFNL în conformitate cu abordarea funcției

distanță pentru culegători Sursa: Drăgoi M. (2004)

Au fost elaborate aplicații pentru evaluarea eficienței tehnice a unităților de decizie ca un

indicator integrat al performanței, care nu este contradictoriu și reprezintă o analiză complexă a

102

raportului între rezultatele obținute (outputuri) și resursele inițiale în activitatea de bază (inputuri).

Definirea măsurii eficienței tehnice a fost realizată de Debreu G. (1951) și Farrell M.

(1957). Pentru a exprima cantitativ eficiența unei unități de decizie, este necesar de a defini

rezultatele scontate de o performanță extremă, care poate fi minimă pentru inputuri și maximă

pentru outputuri. În acest scop, a fost introdus conceptul de frontieră eficientă, care arată

performanța la maximum a unităților de decizie și este o limită spre care trebuie să tindă fiecare

subiect în condițiile economiei de piață. Frontiera eficientă pentru unitățile de decizie, definite

anterior, este descrisă în spațiul coeficienților de input ξ astfel:

𝐼𝐷 = {𝜉 = ( 𝜉1, 𝜉2…..𝜉𝑀) | 𝜉𝑖 = min𝑘 min

𝜇

𝜇𝑥𝑖0

𝑓𝑘(𝜇𝑥𝑖0) , 1 ≤ 𝑖 ≤ 𝑀, 1 ≤ 𝑘 ≤ 𝐾 } (4.24)

unde μ este un scalar pozitiv, iar μ X0 este un input realizabil.

Putem afirma că frontiera eficientă corespunde cerințelor unităților de decizie z=(y, - x),

pentru care coeficienții de input ξ își ating valorile minime de-a lungul direcției radiale µ x0,

pentru oricare vector de input realizabil x0. Mulțimea outputurilor este o mulțime închisă,

mărginită inferior și satisface proprietatea de convexitate în împrejurimea strictă. În acest scop,

vom prezenta unele definiții ale eficienței și ale măsurii eficienței performanței.

Definiția eficienței lui Koopmans T. (1951) descifrează: vectorul input-output (x, y) este

eficient tehnic, dacă și numai dacă (x, y) Eff GR. Intrarea x este eficientă tehnic vectorului de

ieșire y, dacă și numai dacă xEffL(y); ieșirea y este eficientă tehnic vectorului de intrare x , dacă

și numai dacă y Eff L(x). Eff GR reprezintă curba de eficiență a combinațiilor posibile de input-

outputuri, Eff GR= {(x, y) GR și (x', y'} GR pentru și }, Eff L(y) – reprezintă

curba de eficiență a inputului în raport cu outputul, L(y)={x|(x, y) GR}, y IRM+, Eff L(x) -

reprezintă curba de eficiență a outputului în raport cu inputul, Eff L(x)= {y|(x, y) GR}.

Definiția lui Debreu G. (1951) și Farrell M. (1957) include: măsura radială a eficienței

tehnice pentru vectorul de intrare x într-un proces de producere (x, y) se calculează astfel: TE1(x,

y)= min {: x L(y)}, unde =1 indică eficiența tehnică radială, iar >1indică gradul

ineficienței tehnice radiale. Utilizând dualitatea din programarea liniară, putem determina o

formă înfășurătoare echivalentă a acestei probleme:

{

min𝜃,𝜆

𝜃

−𝑦𝑖 + 𝑌𝜆 ≥ 0𝜃𝑥𝑖 − 𝑋𝜆 ≥ 0𝑁𝑖𝜆 ≤ 1𝜆 ≥ 0

unde:

θ- reprezintă parametrul referitor la eficiența PFNL;

n - este numărul de culegători;

Y- reprezintă vectorul outputurilor, n-dimensional;

X - este vectorul inputurilor, n-dimensional, care este dat de indicatorii de eficiență a

utilizării tehnicilor de culegere PFNL X1... X7;

N1 - este un vector n-dimensional cu componente 1;

λ- reprezintă variabilele problemei de programare liniară ce va fi rezolvată.

Așadar, fie că avem procesul de culegere definit de vectorul intrărilor

și vectorul ieșirilor . Scopul cercetării constă în

a compara fiecare culegător în raport cu “cel mai bun” pe care l-am găsit, folosind măsurarea

performanței. Această este posibil, rezolvând următoarea problemă prin este vectorul

xx 0 yy

( ) n

n RXXXX = ,..., 21 ( ) m

n RYYYY = ,..., 21

( )00 ,YX

(4.25)

103

input-output de culegere, care a fost evaluat, iar

este vectorul input-output

corespunzător culegerii i. Modelul de optimizare funcțional-neliniară (4) poate fi adus la

următoarea formă liniară și se poate face următoarea schimbare de variabile unde

în urma acesteia, modelul propus se poate scrie în așa mod, încât problema duală

a programării liniare să fie prezentată prin X care este matricea inputurilor și Y care este

matricea outputurilor; iar λ reprezintă indicele scorului de eficiență.

Pentru aplicațiile practice ale studiului, a fost utilizată aplicația DEA_UASM (Anexa

8.8), elaborat în cadrul Universității Agrare de Stat din Moldova și aprobat de Agenția de Stat

pentru Proprietate Intelectuală a Republicii Moldova din 21 iulie 2016 (Certificat de înregistrare

a obiectelor dreptului de autor și drepturilor conexe, seria PC nr. 5396).

Există repere teoretice a acestei abordări prezentate și în literatura română.: Spircu L. și

colab. (2001), Dragoi M. și colab. (2010), Golban A. (2015), Toma E. și colab. (2015), Monte

A. și colab. (2016), Sîrbu A. și colab. (2016), Cercel I. și colab. (2019), Gorgos A. și colab.

(2019), Tomița P., Danilov I., Stici V. (2020).

În problema studiată prin modele de tip DEA, gradul de performanță al unui culegător

este evaluat în termenii abilității acestuia, în sensul extinderii vectorului de ieșire (output), în

presupunerea că există “cel mai bun”. În concluzie, un culegător este considerat eficient dacă

valoarea optimă este aproape de 1, în rest, acesta este ineficient.

Roman M. și Suciu C., (2012) clasifică unitățile de decizie în trei grupuri: eficiente tehnic

(cu scor de eficiență 1); eficiență medie ( cu scor de eficiență mai mare de 0,5) și eficiență

scăzută (cu scor de eficiență sub 0,5). Scorul de eficiență (rating), notat cu id și reprezintă

rezultatul prelucrării datelor primare prin metoda DEA.

Indicatorii de performantă sunt elemente de bază ale procesului de măsurare și

monitorizare a performanței. Ei contribuie la cuantificarea realizării unui rezultat și la luarea

deciziilor în scopul realizării obiectivelor stabilite (Iachimov C., 2017).

Modelul prezentat în formula (4.10) este orientat spre intrări, deci inputul orientat

reprezintă o frontieră eficientă a activității culegătorului. Rezultatul de bază rămâne a fi

următorul: gradul de eficiență al unei unități de decizie sporește cu atât, cu cât coeficientul

se apropie de 1. Realizarea modelului matematic utilizând datele primare este prezentat

prescurtat în tabelul 4.2.

Tabelul 4.2. Evaluarea ratingului utilizării PFNL în baza datelor primare din anchetare

Nr.

chestionar

Starea socială Starea civilă Studii Vârsta … Ratingul

X2 X3 X4 X5 id_DEA

1 1 1 3 1 0,175

2 2 2 1 2 0,061

3 3 1 3 3 0,168

4 1 1 3 1 0,096

5 1 1 2 1 0,067

6 1 1 2 1 0,112

7 1 1 2 1 0,110

8 1 1 2 1 0,057

… … … … … … …

Media pe eșantion 0,151

Sursa: elaborat de autor

Prin urmare, din tabelul sus menționat, se poate observa că valorile ratingului id sunt

( )ji YX ,

tvvtu == ,

( ) ;1

0

−= Yt T

,

104

amplasate în diapazonul de la 0 (performanța culegătorilor de PFNL joasă) până la 1 (performanța

culegătorului înaltă). Tehnica de evaluare a indicatorului de performanță impune opțiunea VRS

(Variabile Return to Scale) și rezultatele obținute sunt prezentate în Anexa 8.7.

Ratingul (clasamentul, topul, scorul) performanței utilizării PFNL este un indicator integrat

al activității în domeniu și poate servi ca instrument în analiza comparativă a tehnicilor de

culegere, componentelor sociale ale participanților și dependența funcțională a produselor. În

aceeași Anexă 7, sunt prezentate rezultatele calcului indicelui performanței utilizării PFNL pe

baza datelor primare din chestionare.

Evaluarea testului la normalitate Gauss a indicatorului calculat de performanță prezentat în

figura 4.3 confirmă valabilitatea modelului neparametric pentru definirea parametrului integrat în

cadrul eșantionului. Valoarea mediei aritmetice în cadrul setului de date este id=0,151 cu abaterea

medie pătrată STD=0,189 și testul Kolmogorov-Smirnov D=0,241 confirmă cu precizia de 95%

distribuția normală a indicelui de performanță id_DEA.

Figura 4.3. Testarea distribuției normale (Gauss) a indicatorului integrat de performanță

id_DEA în cadrul eșantionului selectat de culegători Sursa: elaborată de autor

Abordarea conceptuală de evaluare a performanței utilizării PFNL în Republica Moldova

prin intermediul indicatorului integrat de rating al unităților de decizie incluși în modelul

neparametric reprezintă noutatea științifică a cercetării. Analiza corelativă și regresională a

indicatorului integrat de performanță id_DEA reprezintă rezultatele de bază care caracterizează

tehnica colectării și utilizării produselor forestiere nelemnoase de către populația rurală.

Quantile Plot

0 0,2 0,4 0,6 0,8 1

id_DEA

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

cu

mu

lati

ve

pro

ba

bil

ity

DistributionNormal

105

5. LOCALIZAREA CERCETĂRILOR

5.1 Cadrul natural al Republicii Moldova

Mediul natural reprezintă o premisă importantă a vieții și activității populației unui

teritoriu. Prin particularitățile sale, influențează componentele de bază ale modului de trai.

Condițiile naturale conferă trăsături specifice, unice modului de trai al populației. Condițiile

mediului natural au fost mereu în combinație cu alte condiții social-economice, oferite de

anumite regiuni.

Cercetările sociologice ale calității vieții au demonstrat că un factor hotărâtor în formarea

ei este mediul natural. Deși se consideră doar un element sau numai o premisă a calității vieții,

mediul natural este totuși inclus atât în toate cercetările și analizele acestui domeniu, cât și în

programele prin care se urmărește îmbunătățirea condițiilor existenței umane.

Mediul natural îi asigură omului nu numai posibilități de existență, dar și de dezvoltare

ca ființă biologică și socială. Astfel, natura oferă o diversitate impresionantă de produse, iar

omul decide soarta acestora.

Condițiile și resursele naturale locale influențează, în mare măsură, mai multe

componente ale vieții umane. Cadrul natural al Republicii Moldova oferă, în linii generale,

premise favorabile pentru viața și activitatea economică. Fiind lipsită de mari contraste în ceea

ce privește componentele mediului natural, având un teritoriu mic ca suprafață, este dificilă

tipizarea componentelor modului de trai, totuși influența lor se face simțită, în mod deosebit, în

mediul rural. Printre condițiile care au influențat constituirea unor arii de concentrare a

populației, determinând tipul localităților și al mediului construit pot fi evidențiate: relieful,

solul, apa, vegetația. Terenurile joase, luncile și terasele râurilor, pădurea sunt zone predilecte

de concentrare ale populației.

Din punct de vedere orografic, teritoriul Republicii noastre are un relief predominant de

podiș fragmentat și câmpie colinară. Relieful reprezintă suportul material pe care își duce traiul

și își desfășoară activitatea populația, determinând, în mare măsură, repartizarea și planimetria

localităților, specializarea gospodăriilor. Gradul de fragmentare al reliefului a influențat

dimensiunea localităților, structura fondului funciar. Teritoriul R. Moldova este supus continuu

proceselor de modelare a reliefului de origine endogenă și exogenă: alunecări de teren, eroziuni.

Condițiile climatice influențează, direct sau indirect, elementele modului de trai. Ritmul

vieții, în mediu rural, este influențată, în mare măsură, de ritmul naturii. Clima Republicii

Moldova este temperat-continentală, cu caracter de tranziție.

Un element indispensabil al vieții îl constituie resursele de apă. Republica Moldova este

săracă în ape de suprafață și subterane. Deficitul de apă potabilă, precum și suprafața mică a

oglinzii apelor a determinat crearea lacurilor de acumulare, construite, în principal, în luncile

râurilor. Marea majoritate a populației rurale se folosesc de apele freatice din fântâni. În mare

parte, calitatea acestor ape este una necorespunzătoare, cu un grad înalt de mineralizare.

Alături de componentele naturale examinate, flora spontană l-a însoțit pe om de-a lungul

secolelor, servindu-1 în mai multe ipostaze. Astfel, pădurea i-a oferit lemn pentru construcția

caselor, pentru confecționarea uneltelor agricole, pentru încălzirea locuințelor, i-a diversificat

consumul alimentar și medicinal de care dispune și, nu în ultimul rând, a avut rol de adăpost.

Cultura națională e pătrunsă în profunzime de semnificațiile polivalente ale pădurii, constituind

un compartiment esențial în istoria culturii naționale.

Poziția geografică în Europa Central Sud-Estică, relieful fragmentat, specificul climei, al

hidrografiei și litologiei au determinat atestarea unei varietăți însemnate de elemente floristice.

Teritoriul Republicii Moldova reprezintă, sub aspectul biodiversității, un areal de

interferență a elementelor central și a celor vest-european, la care se adaugă cele est-europene,

boreale și sudice. În R. Moldova, se atestă trei zone de vegetație: de pădure, silvostepă și stepă.

La data de 1 ianuarie 2018, suprafața terenurilor fondului silvic al Republicii Moldova

106

constituia 447794,31 ha (Hotărârea Guvernului nr. 559, 2018), ceea ce o plasează printre țările

europene cu cea mai mică suprafață împădurită pe cap de locuitor (0,13 ha). Funcția principală

a pădurilor din Republica Moldova este de protecție. Suprafața împădurită a început să se

mărească în mod constant după anii 1990. Un salt mai semnificativ a fost făcut după anii 2000,

ca urmare a proiectelor de împădurire finanțate de Uniunea Europeană. În acest context, pe

perioada anilor 2002-2008 au fost plantate circa 60000 ha. Aceasta a contribuit la creșterea

suprafeței împădurite pe cap de locuitor de la 0,1 la 0,13 ha. O prezentare mai detaliată a

evoluției raportului dintre suprafața împădurită și numărul populației, este în figura 5.1.

Figura 5.1. Suprafața de pădure pe cap de locuitor în Republica Moldova, ha Sursa: elaborată de autor în baza datelor Agenției Moldsilva

Pădurile sunt o parte componentă a patrimoniului natural național. Ele exercită un rol

deosebit în menținerea echilibrului ecologic, în conservarea biodiversității, în protecția

peisajului, în securitatea alimentară și energetică.

Din punctul de vedere al compoziției/structurii, pădurile din R. Moldova sunt formate

preponderent din specii de foioase (97,8%) și mai puțin din specii de rășinoase (2,2%) (figura

5.2). Din speciile foioase predomină cvercineele (44,1%) și salcâmul (33,1%) (Andreev A. et al.,

2017), rășinoasele fiind reprezentate de pini și molizi. Cele mai solicitate specii sunt cvercineele.

Figura 5.2. Repartiția speciilor fondului forestier din RM, %

Sursa: elaborată de autor după Andreev A. et al., 2017

Fauna cinegetică constituie o bogăție naturală regenerabilă, care poate fi exploatată,

reprezentând și un element al modului de trai al populației din Republica Moldova. Vânătoarea,

care este una dintre cele mai vechi ocupații umane, a cunoscut o evoluție sinuoasă, căpătând o

importanță mai mare sau mai mică sub aspect economic și social, a fost mereu în atenția societății.

Solurile reprezintă componenta naturală cea mai importantă pentru populația rurală a

ținutului, a cărei activitate este, prin definiție, agricultura. În condițiile în care regiunea este săracă

în alte resurse, solurile prin caracteristica de bază a lor – fertilitatea, au fost sursa principală de

44,1

33,1

5,7

4,33,0

1,5 2,26,1

Cvercinee

Salcâm

Frasin

Carpen

Plop/salcie

Tei

Rășinoase

Alte specii

0,09

0,07 0,08

0,10,12

0,13 0,13 0,13 0,13

0

0,04

0,08

0,12

0,16

1987 1994 1997 2000 2005 2010 2015 2017 2018

107

hrană și existență a populației rurale. Republica Moldova ocupă unul dintre primele locuri în ceea

ce privește ponderea cernoziomurilor, acestea fiind considerate cele mai fertile soluri.

Solurile au proprietăți fizice, chimice și biologice, favorabile pentru cultivarea unei game

largi de specii ale zonei temperate. Republica Moldova rămâne, în continuare, una dintre cele

mai rurale și agrare țări europene, grație prezenții acestei bogății naturale. Populația, având un

minim de existență asigurat de terenul agricol disponibil, n-a fost stimulată să desfășoare și alte

activități, mai profitabile, cum sunt produsele forestiere nelemnoase.

Factorii naturali reprezintă o parte a vieții populației Republicii Moldova, a căror

existență este pe larg certificată în cultura materială și spirituală a ei. Mediul natural contribuie

la formarea unui mod de trai al unei comunități, determinând alegerea, temporară sau

permanentă, a locului de trai al oamenilor, a anumitor activități umane, stimulând sau

împiedicând realizarea desfășurării lor.

5.2 Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova

Așezările umane sunt rezultatul adaptării active a colectivității umane ce își desfășoară

activitatea pe un anumit teritoriu, în condițiile existenței unor relații sociale, economice și

istorice. Teritoriul pe care se situează așezările umane se particularizează prin componentele

structurii fizice-geografice, prin diversitatea și prin potențialul material și concret al condițiilor

naturale, dar și prin factorii de natură economici-sociali, în care au apărut și se dezvolt așezările

omenești (Cucu V., 2000).

Organizarea administrativă a teritoriului reprezintă un element esențial în construcția și

administrarea oricărui stat. Forma de regionare și organizare politico-socială este o premisă

importantă a dezvoltării social-economice a unei țări. Organizarea administrativ-teritorială a

unei țâri, înfăptuită pe cale legislativă, reprezintă un element de suprastructură importantă,

deoarece determină constituirea sistemului administrației statului și a subsistemelor lui locale,

încadrează teritorial viața politică și organizează viața economică și socială a unei națiuni.

Modelele de organizare administrativă adoptate sunt întotdeauna impuse de condițiile concrete

istorice, geopolitice, economice și sociale.

Configurarea de facto a teritoriului actual al Republicii Moldova, coincide cu bazinul

hidrografic al principalelor râuri ale țării, Nistru și Prut.

Una dintre sarcinile primordiale ale Republicii Moldova, pe parcursul a mai mult de două

decenii, a fost și rămâne a fi reformarea organizării administrativ-teritoriale. Organizarea

administrativ-teritorială a Republicii Moldova și stabilirea cadrului juridic pentru satele

(comunele), sectoarele și orașele (municipiile) și unitățile administrativ-teritoriale se efectuează

potrivit art. 110 și 111 din Constituția Republicii Moldova (1994) și se realizează în

conformitate cu necesitățile economice, sociale și culturale, cu respectarea tradițiilor istorice,

în scopul asigurării unui nivel adecvat de dezvoltare tuturor localităților rurale și urbane.

Teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în unități administrativ-

teritoriale: raioane, orașe și sate. Statutul satului (comunei), a sectorului, a orașului

(municipiului) se elaborează în baza statutului cadru, aprobat de Parlament, și se aprobă de

consiliul local, cu excepția statutului municipiului Chișinău și a statutului municipiului Bălți,

care se reglementează prin legi organice. Statutul special de autonomie al localităților din stânga

Nistrului și al unor localități din sudul țârii se stabilește prin legi organice, potrivit art. 111 din

Constituția Republicii Moldova.

Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova se efectuează în raport cu

două niveluri: satele (comunele), sectoarele și orașele (municipiile) constituie nivelul întâi,

raioanele, municipiul Chișinău și municipiul Bălți constituie nivelul al doilea.

Satul este o unitate administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală unită prin

teritoriu, relații economice, social-culturale, tradiții și obiceiuri, în care majoritatea forței de

muncă este concentrată în agricultură, în silvicultură, în pescuit, oferind un mod specific și

108

viabil de viață locuitorilor săi, și care, prin politicile de modernizare, își va păstra și în

perspectivă specificul rural. Satul unde își are sediul consiliul comunal este numit sat-reședință.

Comuna este o unitate administrativ-teritorială, alcătuită din două sau mai multe sate, care

cuprinde populația rurală unită prin comunitate de interese și tradiții, în funcție de condițiile

economice, social-culturale și geografice. Comuna poartă denumirea satului-reședință.

Statul urmărește, în principal, ca prin unitățile administrativ-teritoriale pe care le creează

să poată conduce și guverna mai ușor societatea, iar colectivitățile locale, indiferent la ce nivel

s-ar situa, tind spre o gestiune autonomă cât mai accentuată a problemelor care le privesc, atât

în raport cu statul, cât și cu structurile administrativ-teritoriale organizate la nivel superior.

Acesta este și motivul pentru care, de-a lungul timpului, organizarea administrativă a

teritoriului statului a cunoscut formule dintre cele mai diverse, încercând să răspundă, cel puțin

pentru o anumită perioadă, uneia sau alteia dintre aceste tendințe. Orice stat, pentru a putea fi

bine condus și administrat, își organizează teritoriul în unități administrative, cărora le

recunoaște personalitatea juridică și le conferă, totodată, atât atribuții de drept public, cât și

atribuții de drept privat.

Pe teritoriul Republicii Moldova sunt 32 de raioane, 13 municipii, UTA Găgăuzia și

Transnistria. Spațiul rural din Republica Moldova este format în prezent din suprafața

administrativă a celor 847 sate-reședință prezentat în tabelul 5.1.

Tabelul 5.1. Componența numerică rurală a unităților administrativ-teritoriale

Nr. Denumirea Sate-

reședință

Total

localități

rurale

Total localități

municipiu,

raion

Ponderea

localităților

rurale, %

Ponderea

fondului

forestier, %

1 Mun. Chișinău 12 25 35 71,4 0,9

2 Mun. Bălți 2 2 3 66,7 0,1

3 Mun. Bender 1 1 2 50,0 0,1

4 UTA Găgăuzia 23 28 32 87,5 3,6

5 r. Anenii Noi 25 39 45 86,7 2,7

6 r. Basarabeasca 6 9 10 90,0 0,7

7 r. Briceni 26 37 39 94,9 2,3

8 r. Cahul 36 53 55 96,4 3,9

9 r. Cantemir 26 50 51 98,0 3,1

10 r. Călărași 27 42 44 95,5 5,7

11 r. Căușeni 28 45 48 93,8 3,9

12 r. Cimișlia 22 35 39 89,7 3,1

13 r. Criuleni 24 40 43 93,0 1,9

14 r. Dondușeni 21 29 30 96,7 1,2

15 r. Drochia 27 39 40 97,5 0,7

16 r. Dubăsari 11 15 15 100,0 0,6

17 r. Edineți 30 43 49 87,8 2,0

18 r. Fălești 32 74 76 97,4 2,9

19 r. Florești 37 71 74 95,9 1,7

20 r. Glodeni 18 33 35 94,3 2,6

21 r. Hâncești 38 62 63 98,4 9,4

22 r. Ialoveni 24 33 34 97,1 3,5

23 r. Leova 23 37 40 92,5 2,7

24 r. Nisporeni 22 38 39 97,4 3,7

25 r. Ocnița 18 30 33 90,9 2,0

26 r. Orhei 37 74 75 98,7 6,1

109

Nr. Denumirea Sate-

reședință

Total

localități

rurale

Total localități

municipiu,

raion

Ponderea

localităților

rurale, %

Ponderea

fondului

forestier, %

27 r. Rezina 24 37 41 90,2 2,5

28 r. Râșcani 26 47 55 85,5 1,5

29 r. Sângerei 24 67 70 95,7 2,6

30 r. Soroca 34 67 68 98,5 2,1

31 r. Strășeni 25 35 39 89,7 6,2

32 r. Șoldănești 22 32 33 97,0 2,6

33 r. Ștefan Vodă 22 25 26 96,2 2,1

34 r. Taraclia 13 24 26 92,3 1,3

35 r. Telenești 30 51 54 94,4 2,9

36 r. Ungheni 31 71 74 95,9 5,2

37 Total 847 1440 1535 93,8 100 Sursa: elaborat de autor în baza datelor din Legea nr. 764 din 27.12.2001 și Cadastrul funciar 2018

Ponderea fondului forestier național, în raport cu unitățile administrativ-teritoriale de

nivelul II, este scăzută și variază de la 0,1% până la 9,4%. Raioanele cu ponderea cea mai înaltă

de terenuri silvice sunt Hâncești (9,4%), Strășeni (6,2%), Orhei (6,1%), Călărași (5,7%), Ungheni

(5,2%), iar la polul opus, sunt municipiile Chișinău, Bălți, Bender, cu o pondere mai mică de 1%.

5.3 Cadrul socio-demografic

Caracteristicile demografice ale populației au un rol major în definirea importanței și

locului fiecărei persoane în procesul reproducerii populației, al activității economice, al

organizării sociale.

Principalele caracteristici ce definesc populația sunt: numărul, repartiția, dinamica și

structura (Vert C., 2001).

Structura demografică include caracteristica statică și dinamica a populației. Starea

populației include numărul locuitorilor, densitatea lor, distribuirea teritorială și structura

populației. Numărul locuitorilor se stabilește prin metoda recensământului. Densitatea

populației este caracterizată prin numărul locuitorilor pe km2. Structura populației se

caracterizează prin mai multe criterii: mediul social (urban, rural), sex, vârstă, ocuparea în

muncă (populație activă și neactivă).

În calitate de concept socio-geografic, modul de trai vizează populația unui teritoriu în

întregime sau pe anumite segmente de populație, fiecare dintre ele caracterizându-se prin

anumite trăsături socio-demografice.

Principalii indicatori demografici se află într-o strânsă interdependență cu condițiile vieții

social-economice. La rândul lor, nivelul și modul de trai al populației sunt influențate de

fenomenele și procesele demografice, acest fapt dându-ne temei să considerăm structura socio-

demografică a populației drept un factor important în studiul modului de trai.

Politica demografică este parte componentă a politicii socio-economice a Republicii

Moldova. Aceasta reprezintă un sistem complex de măsuri juridice, organizatorice,

administrative, financiare, economice, informaționale, sociale și psihologice, puse în aplicare

de către autoritățile publice, având drept scop ameliorarea situației demografice, în special

reducerea mortalității și creșterea speranței de viață a cetățenilor, consolidarea familiei și

încurajarea fertilității, optimizarea proceselor de migrație.

Elementele componente ale vieții populației unui teritoriu nu pot fi concepute fără

informațiile despre caracteristica demografică a populației: numărul de locuitori, structura

populației, conform categoriei de vârstă, sex.

Populația este nu doar un agregat statistic, o mulțime de oameni, un număr determinat de

110

nașteri și de decese. Ea se caracterizează printr-o mare complexitate de factori, unde cei

biologici se întâlnesc/interacționează cu cei sociali, economici și culturali.

5.3.1 Numărul și densitatea populației

Populația umană reprezintă o colectivitate de persoane, care trăiesc într-o anumită

perioadă și într-un teritoriu anumit. Numărul populației este un indicator general, fiind în

strânsă legătură cu caracteristicile de spațiu și timp. Un studiu cu implicarea populației începe

cu determinarea efectivului, numărului populației totale.

Conform Biroului național de statistică, populația totală a Republicii Moldova în a. 2017

era de 3550852 persoane, dintre care 2034039 persoane trăiește în spațiul rural, inclusiv 996184

de bărbați și 1037855 de femei. În baza datelor furnizate de recensământul din 2014, populația

Republicii Moldova se prezinta astfel: numărul total era de 2998235 persoane, dintre acestea

1853807 sunt în mediul rural.

De-a lungul istoriei, populația rurală a reprezentat majoritatea covârșitoare a populației

Republicii Moldova. Diminuarea ei s-a produs lent, reflectând trăsăturile procesului de

industrializare a țării, iar după obținerea independenței, s-a accentuat procesul de migrație și

de emigrație. În figura 5.3 este prezentată dinamica populației totale și rurale din R. Moldova.

Se constată o creștere anuală a populației în mediul urban și descreștere continuă a populației

rurale. La nivel național, până în anii 1990 numărul populației a crescut, iar ulterior, este într-o

continuă scădere. În mediul rural, indiferent de perioadă, populația a fost mereu în scădere.

Figura 5.3. Numărul populației din Republica Moldova, persoane

Notă: fără populația din stânga Nistrului și mun. Bender

Sursa: elaborată de autor în baza datelor http://www.statistica.md

Aceste schimbări au fost cauzate atât de fluxul migrației interne, de la sat la oraș, cât și al

emigrației, care, după obținerea independenței R. Moldova, s-a intensificat semnificativ.

O consecință directă a populării diferitelor regiuni de pe Glob și a diferențierilor în ceea ce

privește răspândirea populației o constituie densitatea populației, care reprezintă raportul dintre

numărul de locuitori și suprafața teritoriului pe care aceștia o ocupă, respectiv locuitori pe km2.

Republica Moldova este situată în partea de sud-est a Europei. La nord, la est și la sud ea

se mărginește cu Ucraina, iar la vest, cu România. Ocupă o suprafață de 33846 mii км2.

Teritoriul Republicii Moldovei are de la Nord la Sud o întindere de 339 km, iar de la Vest la

Est, de 155 km. Populația stabilă a Republicii Moldova la 01.01.2018 a constituit 3547539

persoane, iar densitatea populației a fost de 105 locuitori la 1 km2. Cu referire la evoluția

numărului populației, observăm că până în 1990, densitatea populației Republicii Moldova s-a

mărit, iar după această perioadă, este în scădere. În mediul rural, numărul populației a fost

permanent în micșorare (figura 5.4).

3569846

39891054359377

3644070 3563695 3547539

2446334 2424366 23063152129915 2087014 2025645

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

3500000

4000000

4500000

1970 1980 1990 2000 2010 2018

Total Republica Moldova, persoane Total mediul rural, persoane

http://www.statistica.md/

111

Figura 5.4. Densitatea populației din Republica Moldova, persoane/km2



5.3.2 Dinamica populației

Numărul populației este într-o dinamică permanentă, determinată de numărul născuților,

al decedaților și al emigranților. Durata medie de viață a populației într-o anumită perioadă,

constituie un indicator important pentru caracterizarea nivelului de dezvoltare socio-economică

a țării. Odată cu dezvoltarea socio-economică a Republicii Moldova, crește și durata medie de

viață. În raport cu sexul persoanelor, durata medie de viață la femei este cu 7,7 ani mai mare

decât la bărbați, astfel la bărbați a fost de 67,65 ani, iar la femei de 75,42 ani în a. 2017. După

mediul/locul de trai, populația rurală trăiește mai puțin, în comparație cu cea urbană. Un salt

mai evident a fost înregistrat din anul 2010 până în prezent, când durata medie de viață a crescut

cu 4 ani (figura 5.5).

Figura 5.5. Durata medie de viață a populației Republicii Moldova, ani



În prezent, Guvernul Republicii Moldova promovează politica creșterii accesibilității

păturilor vulnerabile, în special a celor din mediul rural la serviciile medicale calitative și

mărirea investițiilor pentru îmbunătățirea sănătății populației. În aceste condiții, durata medie

de viață este în continuă creștere.

Începând cu anii 2000 se constată un spor natural negativ al populației atât la nivel

național, cât și pe condiții de viață (figura 5.6). În acest caz, din cauza îmbătrânirii populației și

emigrației tinerilor, numărul deceselor prevalează asupra nașterilor.

105

118129

108 105 105

72 72 6863 62 60

0

20

40

60

80

100

120

140

1970 1980 1990 2000 2010 2018

Dinamica densității populației totale Dinamica densității populației rurale

61,363,4 63,07 63,41

67,6567,4

70,25 70,4271,71

75,42

55

60

65

70

75

80

1980 1990 2000 2010 2017

Bărbați Femei



112

Figura 5.6. Sporul natural a populației din Republica Moldova, persoane



Această tendință a sporului natural al populației din Republica Moldova se va menține

atâta timp cât v-a continua migrarea și emigrarea populației tinere. Migrarea este fenomenul de

deplasare a populație de pe un teritoriu pe altul, din cauza a diferitor motive. În decursul anului

2016 și-au schimbat domiciliul în interiorul țării 33,3 mii persoane. Intensitatea migrației

interne poate fi măsurată după numărul de sosiri și plecări din diferite localități, la 1000 de

locuitori. Indicele de mobilitate a populației a înregistrat, în anul 2016 o valoare de 9,4 persoane

la 1000 de locuitori, comparativ cu 10,9 în anul 2015. Fluxurile migratorii din mediul rural în

cel urban dețin cea mai mare pondere în structura migrației interne și a constituit 7,1persoane.

Emigrarea este procesul de plecare a populației din țara de origine și stabilirrea în altă țară,

datorită diferitor împrejurări neprielnice. În a. 2016 au plecat din țară 2507 persoane, iar în a.

2017 au emigrat 2111 persoane (figura 5.7). Acest proces a fost mai intens la începutul anilor

2000 când emigrau anual peste 7000 de cetățeni (a. 2003, a. 2004).

Figura 5.7. Emigrarea populației Republicii Moldova, persoane



Emigrația influențează negativ asupra situației demografice și economice din Republica

Moldova, iar majoritatea persoanele emigrante nu se mai întorc în țară. Populația își schimbă

43201 39108

34658

-4285 -3157 -2708

29491

20871

15282

-3741 -4886 -2627-10000

-5000

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

45000

1970 1980 1990 2000 2010 2017

Total pe republică Mediul rural

64466592

73767166

68286685

71726988

66634714

39203062

25852374

22362507

2111

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000

2001

2003

2005

2007

2009

2011

2013

2015

2017



113

domiciliul din motive economice, familiale sau politice.

5.4 Cadrul socio-economic

Celula de bază a “economiei rurale” o constituie “comuna”, ca unitate administrativ-

teritorială, cu multiple funcții economice, sociale și culturale. În interiorul acesteia, economia

rurală se axează în mod special pe agricultură, pe sectorul agroalimentar, pe silvicultură, pe

servicii, pe infrastructură și pe habitat. Satul, prin economia sa, trebuie scos din economia

naturală închisă și introdus în mediul de afaceri, iar economia rurală trebuie transformată,

treptat, din economie de subzistență în economie comercială competitivă.

Potențialul uman reprezintă principala resursă de dezvoltare economică. Punerea în

valoare a acestui potențial reprezintă unul din principalele obiective ale dezvoltării economice

în mediul rural. Silvicultura în dezvoltarea economiei rurale, în corelație cu sectorul produselor

forestiere nelemnoase, are două mari funcții: economică și ecologică.

Valoarea bunurilor și serviciilor variază în raport cu tipul ecosistemului forestier și cu

importanța pe care societatea o acordă bunurilor și serviciilor furnizate de pădure. În țările

mediteraneene (Italia, Portugalia, Spania), se observă că valoarea comercială a pădurii este mai

mare de pe urma valorificării produselor forestiere nelemnoase decât de pe urma valorificării

lemnului. Ponderea PFNL în veniturile realizate de populația rurală este mai ridicată în țările

sărace și foarte scăzută în țările bogate: iar colectarea fructelor de pădure este atractivă, deși

este o activitate foarte puțin productivă din punct de vedere economic (Nichiforel L., 2015).

Dezvoltarea accelerată a economiei a contribuit și contribuie la degradarea mediului și la

dispariția multor bogății naturale. Mediul economic include mai multe categorii de indicatori,

care pot influența, direct sau indirect, componentele modului de trai: veniturile, consumul,

proprietatea, dotarea gospodăriei.

5.4.1 Forța de muncă

Potențialul socio-economic, în general, este în corelare directă cu nivelul de educație, cu

starea de sănătate a populației din mediul de trai, cu comunitatea în care aceasta locuiește.

În Republica Moldova, populația aptă de muncă include bărbații în vârsta de 16-62 ani și

femeile în vârstă de 16-57 ani. Persoanele care depășesc vârsta limită de pensionare sunt

considerate persoane vârstnice. În anul 2017 populația aptă de muncă a constituit 2345528

persoane. Ponderea populației rurale a fost de 44,4%, iar peste vârsta aptă de muncă constituia

11,6 % (tabelul 5.2). În mediul rural, numărul bărbaților cu vârstă aptă de muncă a fost de 696190,

iar al celor care depășesc această vârsta era de 103172 persoane. Numărul femeilor apte de muncă

a constituit 612859 persoane, iar a celor care trec de această vârstă era de 238079 persoane.

Tabelul 5.2. Populația stabilă a Republicii Moldova în 2017, pe grupe de vârstă

Grupe de vârstă

Total Rural Ponderea

populației

rurale, % Ambele

sexe Bărbați Femei

Ambele

sexe Bărbați Femei

Vârsta aptă totală

de muncă (16-

57/62 ani)

2345528 1216142 1129386 1309049 696190 612859 44,4

Peste vârsta aptă

de muncă

(58/63+ani)

601208 179887 421321 341251 103172 238079 11,6

În total 2946736 1396029 1550707 1650300 799362 850938 56,0 Notă: fără populația din stânga Nistrului și mun. Bender

Sursa: elaborat de autor în baza datelor http://www.statistica.md


114

Accesul la muncă este un drept fundamental al persoanelor din Republica Moldova.

Ocuparea forței de muncă este unul dintre indicatorii care conturează calitatea vieții. În prezent,

Guvernul Republicii Moldova are ca obiectiv creșterea șanselor de angajare a persoanelor prin

recalificarea profesională.

Numărul șomerilor din Republica Moldova este în scădere începând cu anul 2010. În anul

2017 la nivel național, erau 52 mii de șomeri, dintre care 18 mii, în mediul rural. În perioada

anilor 2000-2017 numărul șomerilor s-a micșorat semnificativ. La nivel național, numărul

șomerilor s-a redus de 2,7 ori, adică de la 140 mii la 52 mii, iar la sate, de la 33 mii la 18 mii,

adică cu 1,8 ori mai puțini (figura 5.8).

Figura 5.8. Numărul de șomeri, mii persoane



Existența șomajului demonstrează incapacitatea autorităților statului de a utiliza forța de

muncă. Acesta este un fenomen care creează un dezechilibru în economia multor țări, care

afectează multă lume aptă de muncă.

5.4.2 Structura veniturilor și a cheltuielilor

Venitul reprezintă suma de bani care revine unei persoane dintr-o activitate prestată, într-

o perioadă de timp dată (dexonline.ro).

În tabelul 5.3 sunt prezentate sursele de venit ale persoanelor care activează în sectorul

agrar, pentru anul 2017. Cea mai mare sumă de bani este obținută din activitatea salarială și a

constituit 1060,4 lei, ceea ce a constituit 61,9 % din totalul veniturilor. Următoarea sursă de

venit, ca mărime, este cea din activitatea agricolă, care a fost de 351,7 lei, ceea ce reprezentă

20,5 %. Venitul cel mai mic, de 11,9 lei, a fost obținut din activități non-agricole.

Tabelul 5.3. Distribuția veniturile medii lunare ale salariaților din sectorul agrar, anul 2017

Nr. Venitul Lei/persoană

1. Activitatea salarială 1060,4

2. Activitatea agricolă 351,7

3. Activitatea non-agricolă 11,9

4. Prestații sociale 134,3

5. Alte venituri 153,5

6. Total venituri 1711,8 Notă: fără populația din stânga Nistrului și mun. Bender


140

118110 117 117

104 100

67

52

8192

8468

63

48

62 53 52

33 26 2836 39 31

43

2619

34 35 3424 26

18 24 18 180

20

40

60

80

100

120

140

160

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Total pe republică Rural



115

Salariul este, din cele mai îndepărtate timpuri, o formă de remunerare a forței de muncă.

Conform Codului muncii al Republicii Moldova (2003), salariul reprezintă orice recompensă

sau câștig evaluat în bani, plătit angajatului de către angajator, în temeiul contractului individual

de muncă prestată sau care urmează să fie prestată. Orice angajat/salariat are dreptul la un

salariu minim garantat.

În perioada anilor 2007-2017 cuantumul salariului mediu lunar (figura 5.9) a avut un

trend pozitiv atât la nivel național, cât și în ramura silvică. O diferență mai mare între salarii în

sensul creșterii acestora, se atestă pe parcursul anilor 2016-2017, respectiv în silvicultură au

constituit 3768 lei și 3888 lei, totuși mai mici decât per economie cu 335 lei și 676 lei.

Figura 5.9. Salariul mediu lunar net, lei Notă: fără populația din stânga Nistrului și mun. Bender


O diferență mai mare între mărimea de salarii, se va atesta începând cu anul 2019, odată

cu aplicarea noii legi cu privire la sistemul de salarizare a bugetarilor.

În funcție de activitatea în ramurile economiei naționale, se constată o acoperire deplină

a minimului de existență. Minimul de existență variază în funcție de categoriile de persoane și

mediul de trai. Astfel, minimul de existență este mai mare pentru persoanele apte de muncă care

trăiesc în mediul urban. Respectiv, pentru populația aptă de muncă, de la orașe minimul de

existență, în anul 2017 a constituit 1984,5 lei, iar, pentru pensionarii de la sate, a constituit

1463,5 lei (tabelul 5.4).

Tabelul 5.4. Minimul de existență lunar pentru o persoană la nivel național, în anul 2017, lei

Nr. Categorii persoane Total Sate

1. Populație aptă de muncă 1 984,5 1 891,8

2. Pensionari pentru limită de vârstă 1 547,5 1 463,5

3. Total populație 1 862,4 1 770,5 Notă: fără populația din stânga Nistrului și mun. Bender


Cheltuielile de consum ale populației includ cheltuielile personale pentru bunuri și

servicii. În tabelul 5.5 am reflectat distribuția cheltuielilor medii de consum lunare, în anul

2017. Populația rurală cele mai multe cheltuieli le face pentru procurarea produselor alimentare,

acestea constituind 46,2% iar, pentru învățământ și agrement a cheltuit cel mai puțin, 0,5 %,

respectiv 0,6 %. Populația de la orașe a cheltuit mai mult, în comparație cu populația rurală,

pentru întreținerea locuinței (18,6 %), pentru comunicații (4,5 %), pentru transport (3,7 %),

pentru hoteluri, restaurante, cafenele (1,8 %), agrement (1,3 %).

2065

2530

2748 2972

25542833

30723399

37524103

4564

14381647 1619

19052131

2355

29073125

34173768

3888

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

5000

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Total pe economie Silvicultură, exploatări forestiere și servicii anexe



116

Tabelul 5.5. Cheltuieli medii de consum lunare, la nivel național pe o persoană în a. 2017, lei

Bunuri și servicii Total Rural

Lei % Lei %

Produse alimentare 977,2 43,4 887,3 46,2

Băuturi alcoolice, tutun 33,4 1,5 29,5 1,5

Îmbrăcăminte, încălțăminte 233,6 10,4 208,3 10,8

Întreținerea locuinței 418,8 18,6 342,4 17,8

Dotarea locuinței 88,5 3,9 79,1 4,1

Îngrijire medicală și sănătate 132,4 5,9 119,5 6,2

Transport 83,7 3,7 63,5 3,3

Comunicații 100,9 4,5 82,4 4,3

Agrement 30,0 1,3 11,3 0,6

Învățământ 11,9 0,5 10,1 0,5

Hoteluri, restaurante, cafenele 39,6 1,8 13,0 0,7

Diverse 100,2 4,5 73,4 3,8

În total: 2 250,3 100,0 1 919,7 100,0 Notă: fără populația din stânga Nistrului și mun. Bender


Costul forței de muncă reprezintă cheltuielile totale suportate de angajator pentru salariații

săi. Cheltuielile sunt formate din salarii, impozite, contribuții sociale. Costul mediu lunar al forței

de muncă pe salariat, la nivel de țară, în comparație cu domeniul Agricultură, silvicultură și

pescuit, este cu mult mai mare. Costul mediu lunar al forței de muncă pe perioada anilor 2011-

2017 își păstrează raportul de 1559 lei mai mic în domeniul Agricultură, silvicultură și pescuit, la

începutul perioade studiate și de 2518 lei la sfârșitul perioadei prezentate (figura 5.10). Pentru

comparație, specificăm că, în a. 2017, costul forței de muncă lunar, la nivel național, a fost de

7055 lei, în timp ce în agricultură, este de numai de 4537 lei. Din acest punct de vedere, al forței

de muncă mai iefine, domeniul Agricultură, silvicultură și pescuit este mai competitiv, în raport

cu restul sectoarelor din economie.

Figura 5.10. Costul mediu lunar al forței de muncă pe salariat



Pentru desfășurarea unei activități, pe lângă alți factori de producție, mai este nevoie de

potențialul uman. Salariații sunt cei mai importanți în cadrul populației ocupate. Conform

reglementărilor din Codul Muncii al Republicii Moldova (2003), salariatul este persoana fizică

care prestează o muncă conform unei anumite specialități, calificări sau într-o anumită funcție, în

schimbul unui salariu, în baza contractului individual de muncă. Tendința numărului de salariați

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

38614296

4695 51285694

62577055

23022643 3062 3360

3713 4040 4537

Total pe economie Agricultură, silvicultură și pescuit



117

în silvicultură și exploatări forestiere, după anul 2008, este într-o continuă scădere (figura 5.11).

Astfel, din anul 2004 până în anul 2008, numărul salariaților ramurii silvice a crescut de la 3590

până la 4769 de persoane. Din anul 2008 până în anul 2017 resursele umane au scăzut cu 1280

de persoane. Această fluctuație de salariați este mai evidentă în rândul muncitorilor.

Figura 5.11. Dinamica numărului de salariați în ramura silvică



5.4.3 Caracterul consumului alimentar

Modul de trai al populației Republicii Moldova este influențat de diverși factori, care

derivă din elementele obiective ale traiului, acestea constând, la rândul lor, din condițiile

materiale, economice și sociale ale vieții omului. Problema alimentară a devenit, în ultima

perioadă de timp, tot mai acută și a căpătat, din punct de vedere calitativ, noi trăsături și

dimensiuni. Dintr-o problemă cu caracter local, ea a devenit cu timpul o problemă globală,

cuprinzând toate nivelurile societății contemporane. Astfel, consumatorii se confruntă cu

schimbări în stilul lor de viață și în modul de consum al produselor agroalimentare influențați

de anumite condiții culturale, sociale, economice și tehnice. Una dintre cele mai mari provocări

cu care se confruntă industria alimentară constă în menținerea producției durabile de alimente

și furnizarea de produse alimentare calitative, cu o valoare adăugată. Existența și activitatea

omului în condiții normale de sănătate necesită consumarea zilnică a alimentelor care asigură

organismul cu o anumită cantitate de energie și de substanțe nutritive. Aceste substanțe nu se

găsesc într-un singur produs alimentar, ceea ce impune consumul unui număr mai diversificat

de produse/alimente, în cantități și forme de prelucrare variate, care, în ansamblu, ar asigura

organismul uman cu produse calitative și benefice pentru sănătate.

Pe parcursul dezvoltării societății umane, caracterul alimentației s-a schimbat esențial. La

începutul existenței sale, omul s-a hrănit cu fructe, semințe, rădăcini și cu alte produse vegetale,

precum și cu produse provenite din vânatul accesibil. Mai târziu, omul a selecționat și a cultivat

acele plante care erau comestibile și care au permis domesticirea unor specii de animale. A

trebuit să treacă foarte mult timp, pentru ca omenirea să ajungă să practice agricultura și

zootehnia intensivă, industria alimentară modernă. Actualmente, în unele zone ale globului

pământesc, populația se confruntă cu mari probleme legate de insuficiența produselor

alimentare, de subnutriția oamenilor, de poluarea alimentelor, de influența substanțelor chimice

asupra calității alimentelor, de influența alimentelor asupra sănătății omului, de protecția

alimentelor de poluare. Cu toate transformările pozitive ale alimentației, la ora actuală, aproape

o pătrime din populația globală supraviețuiește în condiții deplorabile de sărăcie. Cele mai

afectate persoane de sărăcie sunt femeile, copiii și vârstnicii. Consumul este o componentă

esențială în determinarea/aprecierea calității vieții. Populația determină volumul și diversitatea

consumului alimentar. Preocupările populației pentru achiziționarea produselor alimentare cu

3590 3769 38754321

47694241 4027 3805 3489 3300 3409 3445 3462 3489

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Silvicultură și exploatare forestieră


118

proprietăți specifice ocupă un loc central în sistemul de valori. Aceasta influențând mentalitatea

și comportamentul oamenilor, determinând caracteristici specifice modului de viață. Este

adevărat că forța fizică, capacitatea, randamentul intelectual și sănătatea umană sunt

determinate de o alimentație suficientă, variată și rațională.

Alimentația populației este determinată, în general, de trei factori principali: geografici,

economici și culturali (Hachi M., 2004). Variația acestor factori stabilește diferențele sau

asemănările dintre tipurile de alimentație, la nivel de persoană, familie, sat, regiune, țară.

Influența mediului natural asupra consumului alimentar este în funcție de posibilitatea ofertei

mediului din zona respectivă. Factorii economici și culturali vizează posibilitatea procurării

produselor, cultura alimentației, obiceiuri. Între speranța de viață și alimentație există o

legătură directă. Cu cât hrana este mai diversificată și mai bogată, cu atât sănătatea și dispoziția

populației este mai bună. Cu toate că la etapa contemporană s-au înregistrat progrese

considerabile în ceea ce privește alimentația în general și alimentația sănătoasă, în special,

speranța de viață în Republica Moldova este de 71,4 ani, fiind una din cele mai joase din

Europa, fapt ce se explică și prin caracterul neadecvat al echilibrului nutrițional.

În rândul populației rurale, un loc important îl deține consumul produselor alimentare din

gospodăria proprie. Contribuția autoconsumului variază în funcție de posibilitățile familiei.

Unele gospodării produc și consumă aproape în exclusivitate produsele proprii, altele parțial,

a treia categorie de familii se alimentează în totalitate cu produse procurate de la piață sau

magazine. Deși, în gospodăriile rurale, se găsește o cantitate mare de produse alimentare,

acestea nu sunt suficiente din punctul de vedere al normelor nutriționale. Consumul unor

fructe și legume au un caracter sezonier, deoarece populația rurală nu are posibilitate să le

procure pe întreaga perioadă a anului. Diversitatea consumului de alimente depinde și de

tradițiile etnoculturale ale populației. Principalele produse alimentare consumate de populația

Republicii Moldova sunt: laptele, ouăle pâinea și legumele (tabelul 5.6). În mediul rural, se

consumă mai puțin lapte (204,2 litri de persoană), față de mediul urban, unde o persoană

consumă în mediu 227,0 litri. De asemenea anual, persoanele de la oraș consumă cu 10 ouă

mai mult decât cele de la sat. Și fructele sunt mai solicitate de populația urbană, aceasta

consumând cu 2,1 kg de fructe mai mult decât populația de la sate. Consumul de pâine la sat

constituie 130,5 kg de persoană iar, în mediul urban este cu 8,8 kg mai puțin.

Tabelul 5.6. Consumul principalelor produse alimentare de o persoană, în a. 2017

Nr. Produsele Nivel național Rural

1. Pâine și produse de panificație, kg 121,7 130,5

2. Carne și preparate din carne, kg 50,7 47,5

3. Lapte și produse din lapte, litri 227,0 204,2

4. Ulei vegetal, litri 12,8 12,9

5. Oua, bucăți 197,9 187,9

6. Zahar și produse de cofetărie, kg 17,9 18,3

7. Pește și produse din pește, kg 16,9 18,1

8. Cartofi, kg 46,0 46,2

9. Legume și bostănoase, kg 117,8 117,8

10. Fructe și pomușoare, kg 51,8 49,7 Notă: fără populația din stânga Nistrului și mun. Bender


Alimentele au o influență deosebită asupra organismului uman, iar în funcție de cum este

perceput acest lucru, acestea pot avea un rol pozitiv în menținerea sănătății sau pot provoca

diverse afecțiuni. Potențialul demografic depinde, în mare măsură, de modul de alimentație al

populației, acesta determinând de nivelul de mortalitate.


119

6. REZULTATELE ANALIZEI SECTORULUI PFNL DIN R. MOLDOVA

6.1 Retrospectiva sectorului PFNL și a cadrului instituțional forestier

6.1.1 Sectorul fructelor de pădure

Sectorul fructelor de pădure este unul dintre cele mai importante componente ale

produselor forestiere nelemnoase. Datorită conținutului bogat în vitamine și substanțe biologic

active, acestea sunt utilizate ca sursă alimentară, medicinală, meliferă.

Conform datelor prezentate în „Proiectul privind organizarea și dezvoltarea silviculturii

în întreprinderile silvice din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească” (a. 1987), în

fondul forestier predominau suprafețele cu corn (Cornus mas L.), acestea constituind 18194

ha, în timp ce păducelul (Crataegus monogyna Jacq.) înregistra o suprafață de circa 10787 ha.

Suprafețe mari, în comparație cu celelalte culturi descrise, înregistrau socul negru (Sambucus

nigra L.) – 4724 ha, nucul (Juglans regia L.) – 3904 ha, măceș (Rosa canina L.) – 2432 ha și

porumbar (Prunus spinosa L.) –1122 ha. Alunul (Corylus avellana L.), scorușul negru (Aronia

melanocarpa (Michx.) Elliott, murul (Rubus fruticosus L.), coacăzul (Ribes nigrum L.) și cătina

(Hippophae rhamnoides L.) ocupau suprafețe cuprinse între 100 și 500 ha.

Mai erau cultivate și alte specii – călinul (Viburnum opulus L.), dudul (Morus sp.),

corcodușul (Prunus cerasifera Ehrh.), zmeurul (Rubus idaeus L.), cireșul turcesc (Cerasus

mahaleb (L.) Mill.), acestea din urmă înregistrând suprafețe mici (figura 6.1).

Figura 6.1. Suprafața PFNL fructifere, ha

Sursa: elaborată de autor în baza datelor din Сводный проект/ Svodnyj proekt (1987)

În prezent, cea mai mare parte a suprafețelor care au fost cultivate cu diferite specii

fructifere forestiere sunt degradate sau sunt transferate pentru a fi folosite pentru alte categorii

de plantații. Actualmente, fondul forestier al Republicii Moldova dispune de 289,2 ha de culturi

cu diferite specii fructifere, repartizate neuniform.

Efectuarea unei analize comparative a dinamicii suprafețelor de arbori și arbuști fructiferi

din fondul forestier al Republicii Moldova, am constatat o tendință de diminuarea a acestor

suprafețe. În cadrul Amenajamentului silvic din 1987, se atestă o multitudine de suprafețe

plantate cu diferite specii din categoria produselor forestiere nelemnoase.

Printre cele mai reprezentative plantații de acest gen, menționăm: alunul – 571 ha, aronia

– 305 ha, cătina –101 ha, coacăzul – 115 ha, corcodușul – 7 ha, mure – 116 ha, nucul - 3904

ha, zmeurul – 3 ha etc. În prezent, multe dintre acele suprafețe au dispărut sau sunt pe cale de

dispariție. Astfel, în a. 2013, fondul forestier mai dispunea de plantații cu nuc – 672 ha, cu

aronie – 75 ha, cu alun – 71 ha, cu corn – 23 ha, cu măceș – 15 ha, cu cătină – 12 ha.

Datele privind dinamica suprafețelor cu plantații fructifere forestiere sunt prezentate în

figura 6.2.

0

5000

10000

15000

20000 18194

10787

4724 39042432

1122 571 305 116 115 101 27 22 7 3 2

120

Figura 6.2. Suprafața plantațiilor de arbori și arbuști fructiferi din fondul forestier al RM, ha

Sursa: elaborată de autor în baza datelor ICAS

Cu privire la starea actuală a plantațiilor cu specii fructifere din fondul forestier al

Republicii Moldova, considerăm că este necesară inițierea unor măsuri concrete care să

determine o creștere reală a acestor suprafețe. Până la declararea independenței Republicii

Moldova (1991), în procesul lucrărilor de amenajarea pădurilor, erau identificate, totodată, și

resursele de produse forestiere nelemnoase din fondul forestier, stabilindu-se suprafețele

ocupate de acestea, precum și potențialul biologic și comercial al lor.

În figura 6.3 este prezentat potențialul biologic și comercial al principalelor specii

fructifere din fondul forestier național. Un potențial biologic ridicat îl au culturile de nuci –

1840,9 tone, de coarne –1122,8 tone, de aronie – 410,7 tone. Potențialul comercial, fiind

dependent și de potențialul biologic, acesta are, în general, aceeași dinamică. Astfel, potențialul

comercial este ridicat la culturile de nuci –1096,5 tone și la aronie – 377,4 tone, datorită faptului

că la aceste culturi sunt aplicate diferite lucrări de îngrijire.

Potențialul comercial la coarne (220,2 tone) este mai mic, deoarece sunt mai puține

suprafețe cultivate, majoritatea plantelor fiind diseminate, și deci nu este posibilă aplicarea unor

tehnologii de cultivare intensivă.

Figura 6.3. Potențialul biologic și comercial al fructelor de pădure, tone Sursa: elaborată de autor în baza datelor din Сводный проект/Svodnyj proekt (1987)

În perioada dintre a. 2006-2019, producția de fructe de pădure a variat de la un an la altul

(figura 6.4), cantitatea maximă recoltată (947 tone) fiind înregistrată în anul 2013. Și în

următorii ani 2014 și în 2015 s-au recoltat cantități însemnate de fructe de pădure – 735,6 și

respectiv 761,6 tone. În anii 2006, 2009, 2010, 2016 și 2017 se atestă o micșorare esențială a

cantității recoltate de fructe de pădure, respectiv 302,8 tone, 331,5 tone, 360,8 tone, 350,1 tone

74 97

4 28 28

692

71 7512 23 15

672

0

100

200

300

400

500

600

700

Alune Aronie Cătină Coarne Măceș Nuci

2002 2013

0

500

1000

1500

2000

12,975,7 74,6

220,2

9,2 20,9

377,4

24,9 24,1

1096,5

0 3,3 0,7 2,3 1,4 0,1

Potențialul biologic Potențialul comercial

121

și 270,5 tone motivul fiind, în mare parte, cererea mai mică de aceste produse pe piață. După

această perioadă se observă o creștere a colectării fructelor de pădure și anume: 531,8 tone (a.

2018), iar în a. 2019 (573,1 tone).

Figura 6.4. Dinamica colectării fructelor de pădure, tone

Sursa: elaborată de autor în baza datelor Agenției Moldsilva

Pentru comparație, la lucrările de amenajare a pădurii din anul 1985, se planifica

recoltarea anuală a circa 87 tone și producerea a 62 tone de fructe. De asemenea se planifica

colectarea a 59 tone de nuci și a 5,1 tone de alune. Totodată, se planifica recoltarea a câte 3 tone

de nuci verzi pe an, pentru producția de dulceață.

6.1.2 Sectorul plantelor medicinale

Interesul pentru plantele medicinale a crescut odată cu perfecționarea tehnicilor de

extracție și prelucrare a substanțelor active și, în special, odată cu demonstrarea eficienței lor

în combaterea unor maladii umane. Dintre plantele medicinale forestiere, cel mai frecvent

utilizate în Republica Moldova sunt: Achillea millefolium L., Crataegus monogyna Jacq.,

Humulus lupulus L., Hypericum perforatum L., Melissa officinalis L., Pinus sylvestris L.,

Urtica dioica L., Valeriana officinalis L. Până la declararea independenței, pe teritoriul

Republicii Moldova, activau întreprinderi specializate în cultivarea și prelucrarea plantelor

medicinale, iar anual, se planifica culegerea, din fondul forestier, a unei cantități de aceste

plante de circa 54 tone.

În urma analizei datelor din Сводный проект/Svodnyj proekt (1987), reflectate în figura

6.5 se constată faptul că urzica ocupa suprafața cea mai mare – de 3775 ha, urmând rostopasca

– cu 835 ha și sunătoarea – cu 63 ha. Pelinul și podbalul ocupau, respectiv 14 ha, și 5 ha.

Figura 6.5. Suprafața plantelor medicinale, ha

Sursa: elaborată de autor în baza datelor din Сводный проект/Svodnyj proekt (1987)

0

200

400

600

800

1000

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

302,8

533,3

696,8

331,5 360,8

609501,8

947

735,6 761,6

350,1270,5

531,8573,1

0

1000

2000

3000

4000

Urzică Rostopască Sunătoare Pelin Podbal

3775

835

63 14 5

122

Pentru o planificare și gestionare a resurselor de plante medicinale din fondul forestier

este necesară cunoașterea potențialului biologic și comercial al plantelor respective. Astfel,

până în anii 1990, odată cu efectuarea lucrărilor de amenajarea pădurilor, se determina și

potențialul produselor forestiere nelemnoase. În figura 6.6 am redat datele analizate din

Сводный проект/Svodnyj proekt (1987), referitoare la potențialul plantelor medicinale din

fondul forestier al Republicii Moldova. Cele mai semnificative resurse erau atestate la urzică,

la care potențialul biologic constituia 1047,3, iar potențialul comercial era de 399,5 tone.

Resursele de rostopască aveau un potențial biologic de 429,2 ha iar cel comercial de 211,9 ha.

Rezervele de sunătoare, de pelin, de podbal erau importante, dar nu atât de semnificative sub

aspect cantitativ. Rostopasca, de exemplu, avea un potențial biologic de 3,5 tone, iar comercial,

de 0,7 tone. Potențialul biologic și comercial la pelin era de 0,7 și, respectiv, de 0,2 tone, iar

la podbal era de 0,6 și, respectiv, de 0,2 tone.

Figura 6.6. Potențialul biologic și comercial a plantelor medicinale forestiere, tone

Sursa: elaborată de autor în baza datelor din Сводный проект/Svodnyj proekt (1987)

Cantitatea de plante medicinale colectată de către entitățile silvice din subordinea

Agenției Moldsilva, în perioada (a. 2006-2019) a variat între 40,7 tone în anul 2017 și 149,5

tone în anul 2008 (figura 6.7). Pe parcursul anilor 2006-2008, au fost colectate cele mai mari

cantități de plante medicinale, respectiv 118,1 tone, 148,3 tone și 149,5 tone. Din a. 2011 până

în a. 2016, cantitățile de plante medicinale colectate s-au menținut în jurul valorii de 60-70 tone,

cu excepția anului 2013, când au fost colectate 92,7 tone. În anii 2018-2019 cantitățile culese

de plante medicinale au fost printre cele mai mici, 59,4 tone respectiv 45,8 tone.

Figura 6.7. Dinamica colectării plantelor medicinale, tone Sursa: elaborată de autor în baza datelor Agenției Moldsilva

1047,3

429,2

3,5 0,7 0,6

399,5

211,9

0,7 0,2 0,20

200

400

600

800

1000

Urzică Rostopască Sunătoare Pelin Podbal

Potențialul biologic Potențialul comercial

0

20

40

60

80

100

120

140

160

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

118,1

148,3149,5

66,5

45,260,1 60,6

92,7

66,256,5

70,6

40,7

59,445,8

123

Se poate constata faptul că, în prezent, multe specii de plante medicinale nu mai au

resursele biologice necesare pentru a fi colectate și folosite în industria farmaceutică, iar unele

dintre ele sunt rare sau pe cale de dispariție.

Actualmente însă, în Republica Moldova renaște branșa de cultivare și procesare a

plantelor aromatice și medicinale. Importanța valorificării potențialului plantelor medicinale și

aromatice este indiscutabilă, deoarece cultivarea, procesarea, exportul acestora sunt profitabile,

iar Uniunea Europeană reprezintă o piață de desfacere a plantelor medicinale și aromatice, care

se află în creștere continuă (Gonceariuc M., 2010). Folosirea plantelor medicinale pentru

menținerea sănătății și tratamentul diferitor boli este o tradiție și depinde de cultura fiecărui

popor. Fitoterapia rămâne un mijloc important de tratament și ia amploare în condițiile actuale

din Republica Moldova și din lume.

6.1.3 Sectorul pomilor de Crăciun

În Republica Moldova speciile de conifere se cultivă în special pentru aspectul decorativ.

Creșterea pomilor de Crăciun se realizează preponderent în întreprinderile silvice din nordul și

centrul republicii. Pe parcursul perioadei studiate, se constată fluctuații mari în cultivarea

pomilor de Crăciun (figura 6.8). În perioada a. 2006-2009 numărul pomilor de Crăciun

valorificați a scăzut de la 18,3 mii de bucăți până la 4,9 mii de bucăți. În următorii doi ani (2010-

2011), numărul pomilor de Crăciun recoltați a crescut până la 44 mii de bucăți, după care se

atestă din nou o scădere, până la 21 mii de bucăți în 2014. În perioada anilor (2015-2017), se

menține o tendință de creștere la recoltarea pomilor de Crăciun. Numărul pomilor de Crăciun

recoltați s-a mărit de la 33 mii de bucăți, în anul 2015, până la 58 mii de bucăți în anul 2017.

Figura 6.8. Recoltarea pomilor de Crăciun, mii bucăți


6.1.4 Sectorul produselor apicole

Plantele, în special cele melifere sunt singura sursă de hrană biologică pentru albine.

Acestea furnizează omului produse biologice valoroase, precum miere, polen, nectar, propolis,

lăptișor de matcă, ceară de albine. Înainte de declararea Independenței, din fondul forestier al

Republicii Moldova, anual, se planifica extragerea unei cantități de până la 80 de tone miere de

albine, deși potențialul melifer era dublu. Până la începutul anilor 1990 în fondul forestier din

Republica Moldova se planifica întreținerea circa 5400 de familii de albine. Conform datelor

din figura 6.9, cele mai mari cantități de miere s-au recoltat în perioada anilor 2006-2011,

variind în limitele de 5,2-5,9 tone, cu excepția anului 2008, în care s-a înregistrat o cantitate

mai mică de miere (4,2 tone). Seceta din anul 2012 a avut o influență negativă asupra

productivității albinelor și a cantității de miere recoltate (doar 2,8 tone). În anii următori (2013-

2019), cantitățile de miere recoltate au înregistrat o creștere, variind în limitele de 3,7-4,9 tone.

18,316,6

6,6

4,9

13,9

44,0

33,0

25,0

21,0

33,0

48,0

58,0

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

124

Figura 6.9. Dinamica recoltării mierii de albine, tone


În prezent, numărul stupilor de albine care se află în gestiunea întreprinderilor silvice este

într-o continuă scădere. Acestea, nu manifestă un interes ridicat pentru îngrijirea stupinelor,

chiar dacă în Republica Moldova numărul proprietarilor de stupine crește și activitatea

respectivă este profitabilă. Resursele melifere intră în componența ecosistemelor naturale și

agricole. Evaluarea și utilizarea rațională a acestora este o temă actuală și de perspectivă.

Resursele melifere sunt o componentă importantă a produselor forestiere nelemnoase și

determină luarea în considerare la dezvoltarea durabilă a sectorului forestier.

6.1.5 Sectorul melcilor comestibili

Melcii comestibili sunt delicatese care se vând la prețuri mari peste hotare. Acest sector

este nou pentru Republica Moldova, iar Agenția Moldsilva început să colecteze melci (Helix

pomatia L.) în anul 2006. Cantitatea colectată de melci a înregistrat valorile cele mai ridicate

în perioada a. 2006-2010 (figura 6.10). În anul 2011, întreprinderile silvice n-au colectat melci

din lipsă de contracte de colaborare. Ulterior între anii 2012-2016, cantitățile de melci colectate

au fost neînsemnate, atestând însă un trend de ușoară creștere, de la 0,5 până la 2,9 tone.

Figura 6.10. Colectarea melcilor de viță de vie, tone Sursa: elaborată de autor în baza datelor Agenției Moldsilva

Cantitățile de melci colectate de întreprinderile silvice Bălți și din Glodeni erau exportate

în țările Baltice și în Belgia, fiind utilizate în alimentație. Autorizația pentru colectarea melcilor

este eliberată de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, cu avizul

Academiei de Științe a Moldovei. Reducerea cantităților de melci colectate a fost cauzată atât

de scăderea populației de melci, cât și de schimbările administrației a întreprinderilor silvice

respective, fapt care a avut drept efect pierderea contractelor cu clienții de peste hotare.

0

1

2

3

4

5

6

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

5,65,9

4,2

5,85,2 5,2

2,8

4,5 4,34,8

3,7

4,54,8 4,9

0

10

20

30

40

50

60

70

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

60,6

53,657,8

44,1

23,7

0 0,8 0,5 0,5 2,9 1,3

125

6.1.6 Sectorul piscicol

Sectorul piscicol are un impact favorabil asupra securității alimentare, prin potențialul său

de a asigura populația cu alimente nutritive de calitate. În fondul forestier al Republicii Moldova,

sunt înregistrate multe iazuri, cu o suprafață totală de 1298,4 ha. Conform datelor prezentate în

figura 6.11, cantitățile de pește colectate din bazinele acvatice ale fondului forestier, pe parcursul

perioadei de referință (2006-2019), înregistrează fluctuații foarte mari. Cele mai importante

cantități de pește au fost colectate în anii 2011 și 2013, câte 7,5 tone, respectiv 8,4 tone. Începând

cu anul 2014, cantitățile de pește recoltate se diminuează considerabil, variind între 0,7-2,3 tone.

Figura 6.11. Cantitatea de pește colectată, tone


În prezent, deși rolul iazurilor din fondul forestier este asigurarea faunei cu apă, cantitățile

de pește recoltate sunt mai mici decât potențialul existent. Acest fapt este cauzat de manage-

mentul inadecvat al acestui sector, precum și întreținerii necorespunzătoare a iazurilor aflate în

subordinea întreprinderilor silvice. În acest context, se impun măsuri stringente în ceea ce

privește îmbunătățirea condițiilor pentru dezvoltarea pisciculturii în viitor. Cu titlu de referință,

menționăm că, până în a. 1990 se planifica extragerea din apele fondului forestier a unei

cantități de pește de circa 15 tone anual.

6.1.7 Sectorul cinegetic

De la apariția omului, sectorul cinegetic a constituit una dintre principalele surse de hrană.

Condițiile ecologice din R. Moldova sunt prielnice pentru dezvoltarea sectorului cinegetic,

creând condiții favorabile pentru dezvoltarea socioeconomică a fondurilor de vânătoare. Fondul

forestier gestionat de Agenția Moldsilva cuprinde 86 de fonduri de vânătoare cu o suprafață de

336474 ha, dintre care 330562,3 ha sunt gestionate de entitățile silvice, și o suprafață de 5911,7

ha, de către persoane care le au în arendă. Datele din figura 6.12 arată că în perioada analizată

(2000-2016), numărul de cerbi (Cervus elaphus L.) din fondul cinegetic variază între 403 și 580

bucăți. Menționăm, totodată că pe teritoriul R. Moldova, vânătoarea cerbului este interzisă.

Figura 6.12. Tendința populației de cerbi din fondul cinegetic, bucăți


1,32,2

5,1

0,2 0

7,5

0

8,4

0,7

2,3

1,0

2 1,3 1,8

0

2

4

6

8

10

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

0

100

200

300

400

500

600

403 436450

500580 578 544 530

567486 506 529

406 431473

419478

126

Dinamica numărului de căpriori (Capreolus capreolus L.) din fondul cinegetic este

prezentată în figura 6.13. Se observă că, în perioada a. 2000-2009, numărul de căpriori a variat

între 3404 exemplare (în anul 2009) și 4200 exemplare (în anii 2003, 2005). Începând cu anul

2010, se atestă, anual, o creștere treptată a numărului de căpriori. În anul 2010 erau 3665 căpri-

ori, iar în anul 2016 s-a ajuns la un efectiv de 6160 căpriori, aceasta constituind o creștere de

2495 bucăți sau cu 41%. În R.M. vânătoarea căpriorului, de asemenea, este interzisă prin lege.

Figura 6.13. Evidența numărului de căpriori din fondul cinegetic, bucăți


Datele din figura 6.14 reflectă variația anuală a numărului de mistreți (Sus scrofa L.) în

fondul cinegetic al Republicii Moldova. Cel mai mare număr de mistreți (2600 de exemplare)

s-a înregistrat în anul 2003. Ulterior, în perioada 2004-2007 s-a înregistrat o scădere a

numărului de mistreți în fondul cinegetic, apoi, în perioada anilor 2008-2011 din nou s-a atestat

o creștere ușoară, relativ constantă care a variat între 2054 și 2167 bucăți. În următoarea

perioadă, a. 2012 și până în anul 2016 fluctuațiile numărului de mistreți au variat respectiv, de

la 1695 până la 2097 bucăți.

Figura 6.14. Dinamica numărului de mistreți din fondul cinegetic, bucăți


Anual, pentru fiecare perioadă de vânat, limita de recoltare pe specii de vânat se stabilește

prin Hotărâre de Guvern. Vânătoarea la mistreți este cea mai răspândită în fondul forestier. În

perioada 2013-2018, limita numărului de mistreți posibil de vânat a variat de la 201 la 455 de

exemplare (figura 6.15).

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

3407 33843800

42003700

42003761 4008 3782

34043665

4081

4864 4856 49045236

6160

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

18972110

24302600

15001700

15511768

2167 2086 2054 2143

1695 17311936

1672

2097

127

Figura 6.15. Limita de recoltare la mistreți în sezonul de vânătoare, bucăți


Principalul vânat în fondul forestier din Republica Moldova este mistrețul, răspândit pe

întreaga suprafață forestieră, populând toate zonele geografice și formele de relief. Numărul de

mistreți recoltați variază în funcție de licențele de vânătoare procurate. O creștere mai

accentuată a numărului de mistreți vânați s-a înregistrat în perioada anilor 2012-2014 (figura

6.16). În perioada 2015-2016, vânătoarea la mistreți a fost permisă doar în fondurile de

vânătoare arendate, numărul de mistreți vânați fiind, astfel, mai mic, de 95 și respectiv de 54de

exemplare,. În anul 2017, se revine la vânătoarea pe întreaga suprafață a fondului cinegetic,

fiind recoltate 173 de exemplare.

Figura 6.16. Numărul de mistreți recoltați din fondul cinegetic, bucăți


Totuși, cantitățile de carne de vânat recoltate și comercializate în prezent sunt mici, în

comparație cu perioada de dinainte de 1990, când anual se planifica recoltarea a 45 de tone

carne de animale sălbatice. În acest context, Novac Gh. (2018d) menționează că consumul

cărnii de animale sălbatice vânate poate deveni o alternativă viabilă la carnea provenită de la

animalele domestice.

6.1.8 Cadrul instituțional forestier

Ramura silvică din Republica Moldova a început să se dezvolte intens după anii 1960,

când întreprinderile silvice mici au fost reorganizate în întreprinderi mecanizate și de

ameliorare. Acestea au fost delimitate/separate de agricultură, fiindu-le atribuite funcții de

achiziție și finanțare din bugetul de stat. Întreprinderile silvice au fost transformate în unități

complexe, cu prelucrare diversă a produselor forestiere.

Pentru stabilirea cantităților și a suprafețelor necesare de produse forestiere nelemnoase,

455

227201

4202013 - 2014

2015 - 2016

2016 - 2017

2017 - 2018

116130

180 176 179

95

54

173

50

70

90

110

130

150

170

190

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

128

administratorii se consultă cu centrele de achiziționare, cu gospodăriile agricole. Venitul obținut

de la realizarea produselor forestiere nelemnoase rămânea în bugetul întreprinderilor pentru a

fi folosit în dezvoltarea sectorului. După obținerea independenței Republicii Moldova, uniunile

de întreprinderi silvice au fost restructurate în întreprinderi silvice. A avut loc trecerea de la

economia centralizată la economia de piață, cu impunerea noilor cerințe privind valorificarea

resurselor pădurii și apariția firmelor comerciale. Totodată, trecerea ramurii silvice la

autogestiune și autofinanțare necesită rezolvarea problemei cu privire la managementul lor, care

poate fi realizată prin pregătirea specialiștilor de înaltă calificare. Cunoștințele de bază privind

domeniul produselor forestiere nelemnoase va permite specialiștilor din ramură să organizeze

colectarea acestor produse și să valorifice rațional proprietățile calitative ale acestora.

Pentru o dezvoltare durabilă a fondului forestier se impune necesitatea elaborării unui

sistem organizatoric bine gândit. În figura 6.17 este prezentată structura comparativă

instituțională a sectorului de produse forestiere nelemnoase din Republica Moldova.

a)

b)

Figura 6.17. Organizarea colectării sectorului PFNL în Republica Moldova

a) până la declararea Independenței; b) după declararea Independenței Sursa: elaborată de autor

Instituțiile a căror activitate are un impact direct asupra gestionării și administrării

fondului forestier național sunt: Parlamentul, Guvernul, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării

Regionale și Mediului, Inspectoratul Ecologic de Stat, Agenția Moldsilva, întreprinderile

silvice teritoriale, autoritățile publice locale. Relațiile silvice instituționale sunt reglementate de

Constituția Republicii Moldova (1994), de Codul silvic (1996) și de alte acte normative

Direcția principală a PFNL

Întreprinderi și organizații specializate

în cercetarea, recoltarea, achiziționarea

și prelucrarea PFNL (fructe, ciuperci,

plante medicinale, piscicultură,

cinegetică, apicultură)

Cooperații de consum – achiziționa

PFNL

Ministerul Silviculturii RSFSR,

Comitetul de stat al silviculturii de pe

lângă Consiliul Miniștrilor URSS

Laboratorul PFNL

Ministerului Agriculturii,

Dezvoltării Regionale și Mediului

Agenția Moldsilva

Serviciul fond forestier, arii

protejate și produse accesorii

Întreprinderi silvice

Ocol Silvic, Unitatea de Producție

Canton silvic

Culegători ocazionali

129

adoptate în conformitate cu acestea.

Fondul forestier național este gestionat de autoritățile silvice de stat și de administrația

publică locală. Sarcina de bază a structurilor instituționale de gestionare o constituie crearea

condițiilor eficiente pentru asigurarea, menținerea, conservarea și dezvoltarea durabilă a

fondului forestier. De-a lungul timpului, sectorul silvic a fost permanent supus unor

modificări/reorganizări instituționale. Astfel, în perioada interbelică, funcția de autoritate

silvică centrală era îndeplinită de Direcția Regională Silvică Chișinău, subordonată Casei de

Administrare a Pădurilor din România.

În perioada a. 1944-1947, organul silvic central a fost Direcția Gospodăriei Silvice,

subordonată Direcției Principale a Serviciului Silvic din U.R.S.S. Ulterior, în perioada a. 1947-

1953 a funcționat Ministerul Gospodăriei Forestiere, păstrând aceeași structură. Între a. 1953 și

1961 sectorul silvic a fost inclus în cadrul Ministerului Agriculturii și Alimentației.

În anul a. 1961 a fost creată organizația silvică separată, denumită Direcția Generală Păduri

și Protecția Mediului, care se afla în subordinea Sovietului de Miniștri al Republicii Sovietice

Socialiste Moldovenești. După doar cinci ani, în a. 1966 a fost constituit Comitetul de Stat pentru

Gospodăria Forestieră din cadrul Sovietului de Miniștri al Republicii. În anul 1978 a fost înființat

Ministerul Gospodăriei Forestiere, iar cu zece ani mai târziu s-a constituit Asociația Silvică de

producție ,,Moldles”, care a fost încadrată în Comitetul de Stat pentru Gospodăria Silvică și

Protecția Mediului. Se observă, astfel, pe parcursul perioadei sovietice, mai multe modificări

instituționale, ca efect al unor politici de descentralizare promovate în cadrul U.R.S.S.

În anul 1990 s-a format Direcția Păduri și Rezervații Naturale din cadrul Departamentului

pentru Protecția Mediului Înconjurător și Resurse Naturale al Republicii Moldova. În a. 1994

se constituie Asociația de Stat pentru Silvicultură Moldsilva, care se subordona Ministerului

Agriculturii și Alimentației, iar în a. 1999 s-a constituit Serviciul Silvic de Stat, cu drepturi de

autoritate silvică, acesta fiind în subordinea Guvernului Republicii Moldova.

În anul 2001 a fost reorganizată Agenția de Stat pentru Silvicultură Moldsilva. În același

an, prin fuziunea Institutului de Cercetări și Proiectări Silvice cu Centrul de Amenajări Silvice,

s-a constituit Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice. În anul 2015 Agenția de Stat pentru

Silvicultură Moldsilva trece în subordinea Ministerului Mediului, iar din a. 2017 este în

subordinea Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

Agenția Moldsilva este succesorul unui lung șir de structuri, organizate conform diferitelor

priorități guvernamentale. Conform legii în vigoare (nr. 168 din 31.07.2015), Agenția Moldsilva

reprezintă autoritatea administrativă, aflată în subordinea Organului central de mediu al

administrației publice centrale, abilitată să asigure implementarea politicii de stat și dezvoltarea

durabilă în domeniile silviculturii și cinegeticii, asigurând protecția și paza pădurilor și a faunei,

menținerea și conservarea biodiversității Republicii Moldova. Obiectul de activitate al Agenției

este gestionarea, bazată pe principii ecologice și în baza amenajamentelor silvice, a fondului

forestier și cinegetic. Entitățile din subordinea Agenției Moldsilva sunt reprezentate de: 16

întreprinderi pentru silvicultură, 4 întreprinderi silvo-cinegetice și 4 rezervații naturale de stat

(Codrii, fondată în a. 1971, Prutul de Jos, fondată în a. 1991, Plaiul Fagului, fondată în 1992 și

Pădurea Domnească, fondată în a. 1993), Instituția Publică ,,Parcul Național Orheiul Vechi”, a

fost înființată în a. 2013 și Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice.

Întreg fondul forestier din cele 16 întreprinderi forestiere este gestionat la nivel local prin

intermediul ocoalelor silvice, cu excepția fondul forestier din întreprinderea pentru silvicultură

Bălți și Silvo-Cinegetică ,,Sil-Răzeni”. În cazul acestor întreprinderi, fondul forestier este

împărțit în unități de producție (Novac Gh., 2018d).

În context istoric Galupa D. (2018) descrie modul de administrare al pădurilor din

Republica Moldova și formele de organizare statală, menționând că sectorul forestier a fost

influențat și determinat de structura statală în care era inclus.

130

6.1.9 Discuții privind retrospectiva sectorului PFNL și a cadrului instituțional forestier

Pădurea prin natura ei oferă o multitudine de produse forestiere nelemnoase care se

colectează de la diferite specii de plante și animale, fiind folosite de la apariția omenirii.

Datorită creșterii cererii pentru aceste produse, este necesar cunoașterea potențialului biologic

și comercial, pentru o utilizare eficientă.

Pentru a avea o situație reală și a determina importanța care li se acordă s-a efectuat o

retrospectivă a sectorului produselor forestiere pe ultimii 35 de ani. Conform informațiilor din

amenajamentul silvic (1987) principalele suprafețe cu fructe de pădure, în ordine descrescătoare

au fost: coarnele de pădure, păducelul, socul negru, nucile, măceșul, porumbrele, alune, aronie,

mure, coacăză și cătină. În prezent, au mai rămas suprafețe mici de nuci, aronie, alune, coarne,

măceș, cătină micșorate de câteva zeci de ori sau chiar sute. Micșorarea suprafețelor cu fructe

de pădure ne demonstrează creșterea acțiunii antropice asupra ecosistemelor forestiere și

scăderea stabilității biodiversității.

În această perioadă instituțiile abilitate din Republica Moldova, nu au realizat un program

de valorificare a produselor forestiere nelemnoase, deși s-a demonstrat că unele fructe de pădure

au mai multe proprietăți benefice asupra sănătății, decât cele de cultură (Giovanelli G., Buratti

S. (2009), Koca I., Karadeniz B. (2009). Principalele PFNL enumerate sunt valoroase din punct

de vedere alimentar și terapeutic pentru oameni (Никитенко Е./Nikitenko E., 2016) și faună

(Раус Л./Raus L., 1972).

Plantele medicinale din fondul forestier sunt diversificate, ecologice și solicitate pe piață,

iar silvicultorii ar putea să satisfacă cererea respectivă, dacă ar investi în sectorul dat. Pe

perioada analizată, diversitatea speciilor colectate de către entitățile silvice din subordinea

Moldsilva este în creștere, datorită cererii pe piață, ca urmare a dezvoltării industriei

farmaceutice și creșterii numărului de oameni care caută tratamente naturale.

Valorificarea celui mai mare potențial de resurse forestiere nelemnoase medicinale de

către Agenția Moldsilva, este fragmentată, netransparentă, parțială, din cauza lipsei

specialiștilor și a unui plan de activitate. Iliescu V. (2016) numește plantele medicinale ,,aurul

pădurilor” și menționează că cerere a existat mereu din partea intermediarilor din Republica

Moldova, în ultimii 20 de ani.

Cultivarea pomilor de Crăciun de către întreprinderile silvice s-a intensificat după anii

1990, importând material săditor din România și Ucraina, iar colectarea și vânzarea melcilor

comestibili din flora spontană, a început după anii 2000, constituind surse suplimentare de venit.

Datorită calităților nutritive deosebite a cărnii de melc, pe plan mondial cererea este cu

mult mai mare decât oferta. Creșterea melcilor este o activitate care nu necesită un input mare

de energie. Consumul melcilor din natură a fost 320 000 tone în anul 1980; 405 000 tone în a.

1990 și 400 000 în a. 2010 (Toader A., 2012).

Dezvoltarea sectorului piscicol forestier trebuie să reprezinte una din prioritățile Agenției

Moldsilva, datorită potențialului de a asigura cu alimente de calitate și la un preț accesibil în

comparație cu alte resurse de origine animală. Curcubet G., Domanciuc V., Tîmciuc I. (2016)

stipulează că condițiile climaterice din RM și potențialul genetic permit practicarea pe scară

largă a policulturii de crap și pești fitofagi.

Fauna sălbatică a fost, este și va fi o sursă alimentară, economică și de recreere pentru

oameni, indiferent de regiune. Datorită fragmentării fondului forestier național în trupuri mici

de pădure, acesta nu poate asigura cantitatea și calitatea hranei, adăpostul și liniștea vânatului,

ca urmare animalele părăsesc aceste locuri. Totuși, Munteanu M. (2010) menționează că unele

specii suportă zgomotele cu care s-au obișnuit din tinerețe și nu le-au cauzat neajunsuri. În

funcție de diversitatea reliefului și cerințele speciilor de vânat, repartiția acestora în spațiu este

diferită de la un an la altul. O problemă ivită mai nou, care contribuie la reducerea efectivului

de animale, este braconajul, datorită accesului la procurarea armelor, legal sau ilegal.

131

Reformele instituționale a sectorului silvic, s-au datorat priorităților guvernanților. Cel

puțin teoretic, orice reformă țintește să obțină performanță și competitivitate, pentru a reuși

promovarea unui management forestier durabil, cu corectarea unor erori ale administrației

precedente. Șirul de reforme la care a fost supusă Agenția Moldsilva nu a îmbunătățit activitatea

entităților subordonate.

În Strategia reformei instituționale a sectorului forestier din Republica Moldova

(https://particip.gov.md) se accentuează că sectorul forestier din Republica Moldova, fiind unul

conservator, necesită o reformare structurală profundă, reieșind din noile realități social-

economice, obiective strategice și în concordanță cu acele schimbări care au loc în întreaga

economie națională prin reorganizarea întreprinderilor actuale.

Relevanța studiului este explicată de precaritatea informațiilor, din literatura de specialitate,

privind dinamica resurselor PFNL din RM și retrospectiva cadrului instituțional forestier.

6.2 Inventarierea și sistematizarea PFNL de origine vegetală

6.2.1 Flora meliferă

Pădurile Republicii Moldova sunt o parte componentă a patrimoniului natural național.

Ele exercită un rol deosebit în menținerea echilibrului ecologic, în conservarea biodiversității,

în protecția peisajului, în securitatea alimentară și energetică.

Plantele melifere oferă albinelor nectar și polen. Succesiunea de înflorire a plantelor în

perioadă de vegetație asigură un cules de întreținere cu însemnătate mare pentru dezvoltarea

familiilor de albine. Pădurile foioase, formate din amestecuri de arbori, arbuști și pătura

erbacee, sunt cele mai bogate în vegetație meliferă. În aceste arborete, albinele au un cules

aproape uniform și de lungă durată, care începe din primăvară și ține până în toamnă.

În figura 6.18, este prezentat raportul speciile de plante melifere forestiere după forma

biologică. Din totalul speciilor inventariate, arborii reprezintă 15%, arbuștii 11% și plantele

erbacee 74%. Deși, după forma biologică, predomină speciile de plantele erbacee, totuși

cantitatea cea mai mare de miere în fondul forestier este recoltată în perioada înfloririi arborilor

și arbuștilor, deoarece numărul și productivitatea florilor respective este mai mare.

Figura 6.18. Forma biologică a speciilor melifere forestiere, %


Sistematizarea plantelor melifere forestiere după ciclul biologic scoate în evidență

suprafețele ce asigură culesul de nectar și polen. Datorită diversității plantelor, și ciclu de viață

al lor este diferit. În figura 6.19 am prezentat speciile de plante melifere forestiere, conform

ciclului biologic, astfel: plante anuale – 13%, bienale – 9%, perene – 78%. Din grupa plantelor

perene, fac parte plantele ierboase și lemnoase.

15

11

74

Arbori Arbuști Plante erbacee

https://particip.gov.md/

132

Figura 6.19. Speciile melifere forestiere după ciclu biologic, %


Cunoașterea fenofazei de înflorire a plantelor melifere și prognozarea acesteia este foarte

importantă pentru silvicultură și apicultură, deoarece între perioada de înflorire a plantelor și

apariția insectelor polenizatoare este o relație direct proporțională. În figura 6.20 sunt prezentate

procentual speciile de plante melifere după fenofaza de înflorire, care au fost împărțite în două

grupe: vernale (61%) și estivale (39%). Plantele vernale sunt cele care înfloresc primăvara, iar

cele estivale sunt plantele care înfloresc pe perioada verii.

Figura 6.20. Speciile melifere forestiere după fenofaza de înflorire, %


Primăvara devreme, o sursă importantă pentru hrana albinelor, o constituie florile

plantelor care înfloresc primele (alunul, cornul, arțarul, salcia). Astfel, în figura 6.21 am

prezentat plantele melifere forestiere vernale, identificate în număr de 136 specii și aparținând

la 32 familii botanice. În grupa plantelor forestiere vernale, predomină speciile din familiile

Fabaceae (21 specii), Lamiaceae (16 specii), Rozaceae (13 specii), Scrophulariaceae (18

specii), Ranunculaceae și Salicaceae ( câte 7 specii). Multe familii botanice sunt reprezentate

de câte 1 specie: Amaryllidaceae, Aristolochiaceae, Caesalpinaceae, Caprifoliaceae,

Corylaceae, Crassulaceae, Hippocastanaceae, Malvaceae, Resedaceae, Staphyleaceae,

Thymelaeaceae, Viburnaceae. Numărul mic de specii al familiilor nu este un indiciu de a

considera că acestea sunt o sursă de hrană mai puțin valoroasă pentru albini.

139

78

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Anuale

Bienale

Perene

61

39

Vernale Estivale

133

Figura 6.21. Numărul de specii melifere forestiere vernale


O condiție importantă pentru creșterea și întreținerea rentabilă a familiilor de albine o

constituie cunoașterea plantelor melifere din zona în care se află prisaca, a perioadei de înflorire

a acestora, precum și a valorii nectaro-polinifere a lor. Cunoscând toate aceste aspecte, precum

și condițiile meteorologice se pot programa din timp mai multe măsuri cu privire la dezvoltarea

rațională a familiei de albine în scopul obținerii unor recolte de miere bogate și constante.

În figura 6.22 sunt prezentate plantele melifere forestiere estivale, identificate într-un

număr de 88 specii, aparținând la 20 de familii botanice. În această grupă de plante predomină

speciile din familiile Fabaceae (14 specii), Lamiaceae (14 specii), Asteraceae (12 specii),

Scrophulariaceae (11 specii). Celelalte familii din această grupă, 16 la număr, includ câte 1-5

specii. Familiile Aliaceae, Boraginaceae, Campanulaceae, Caryophyllaceae, Hypericaceae,

Lithraceae, Oleaceae, Polemoniaceae sunt reprezentate doar de câte 1 specie.

Figura 6.22. Numărul de specii melifere forestiere estivale


Pentru folosirea rațională a potențialului melifer al fitocenozelor, este necesar de a

cunoaște repartiția resurselor melifere, fenologia înfloririi, capacitatea de eliminare a nectarului

și polenului. Aceste procese depind de mai mulți factori naturali.

Flora Republicii Moldova cuprinde o serie de plante melifere, care au o pondere mare în

5

1 2 14 4 3

13

1 2 1 1

21

5

2 1

16

31 2

7

1 2

13

7

2

18

1 13

1

0

5

10

15

20

25

Aceraceae Amaryllidaceae Apiaceae Aristolochiaceae

Asteraceae Boraginaceae Brassicaceae Caprifoliaceae

Caryophyllaceae Cesalpinaceae Cornaceae Corylaceae

Crassulaceae Fabaceae Fagaceae Fumariaceae

Hippocastanaceae Lamiaceae Liliaceae Malvaceae

Oleaceae Ranunculaceae Resedaceae Rhamnaceae

Rosaceae Salicaceae Sambucaceae Scrophulariaceae

Staphyleaceae Thymelaeaceae Ulmaceae Viburnaceae

1

4

1

12

3

1 1

4

14

21

14

1 1

4

2

5

11

3 3

0

2

4

6

8

10

12

14

16

Aliaceae Apiaceae Asclepiadaceae Asteraceae

Boraginaceae Campanulaceae Caryophyllaceae Dipsacaceae

Fabaceae Geraniaceae Hypericaceae Lamiaceae

Lithraceae Oleaceae Onagraceae Ranunculaceae

Rosaceae Scrophulariaceae Tiliaceae Viburnaceae

134

producția de miere. În figura 6.23 este prezentată procentual ponderea economică apicolă a

speciilor forestiere inventariate. Majoritatea speciilor (46%) au o pondere apicolă mijlocie, 28%

din specii au o pondere mică, iar 20% din specii nu au nicio pondere. O pondere apicolă foarte

mare o au 1% din speciile: Robinia pseudacacia L., Tilia sp., Rubus idaeus L., iar 5% din

speciile: Acer campestre L., A. tataricum L., Melilotus albus Medik., Onobrychis viciifolia

Scop., Salix sp., Trifolium repens L. au o pondere economică apicolă mare.

Figura 6.23. Ponderea economică apicolă a speciilor forestiere, %


Interesul pentru produsele apicole, în special interesul pentru miere și albine este în

continuă creștere. Această activitate determină populația să asigure păstrarea ecosistemelor

naturale și dezvoltarea diversității biologice.

Actualmente, întreprinderile silvice din subordinea Agenției Moldsilva au circa 900 de

familii de albine, cu o productivitate medie de 5 kg de miere la o familie. Majoritatea familiilor

de albine (67%) se găsesc pe teritoriul întreprinderilor silvice din nordul republicii (Edineț,

Soroca, Glodeni, Rezervația Naturală Pădurea Domnească).

Productivitatea medie de zaharoză a fondului forestier din Republica Moldova este

aproximativ de 256 kg/ha sau de 320 kg de miere la 1 ha și poate asigura cu hrană circa 1000000

familii de albine (Novac Gh., 2017a). Analizând datele oferite de Agenția Moldsilva, cantitatea

de miere recoltată anual este în scădere (http://www.moldsilva.gov.md).

Asigurarea țării cu resurse naturale melifere este un factor economic important în

dezvoltarea națională. Structura acestor resurse, valoarea lor, calitatea, gradul de studiere și

direcția de valorificare au un impact direct asupra potențialului economic. Valorificarea bazei

melifere forestiere este recunoscută în ultima vreme, de către comunitatea internațională, ca

fiind o afacere profitabilă. În condițiile economiei de piață, eficiența și randamentul fondului

forestier poate crește pe baza utilizării complexe și raționale a tuturor resurselor.

6.2.2 Flora medicinală

Cercetarea plantelor medicinale din flora spontană a Republicii Moldova a început în anul

1950, odată cu înființarea Grădinii Botanice (Colțun M., 2016).

Conspectul sistematic al plantelor medicinale forestiere studiate enumeră familiile și

speciile de plante. Cercetările efectuate în lucrarea prezentată și corelate cu datele publicate de

alți autori, ne oferă o lista floristică care însumează 434 de specii, ce se încadrează în 286 de

genuri și 89 de familii de plante. Aceasta reprezintă 38 % din totalul plantelor vasculare, care

se găsesc pe terenurile acoperite cu vegetație forestieră din Republica Moldova.

Analiza taxonomică a plantelor medicinale forestiere denotă că cele mai reprezentative

familii (figura 6.24) din punct de vedere numeric sunt: Asteraceae – 59 de specii, Lamiaceae –

41 de specii, Rosaceae – 26 de specii, Fabaceae – 24, Apiaceae – 21 specii, Brassicaceae – 19.

1

5

4628

20

Foarte mare Mare Mijlocie Mică Fără pondere

http://www.moldsilva.gov.md/

135

Familiile de plante Ranunculaceae și Scrophulariaceae au câte 16 specii, Boraginaceae – 13

specii, iar Caryophyllaceae – 12 specii. Multe familii botanice ocupă o poziție intermediară,

contribuind la diversitatea taxonomică cu 4-7 specii (Aceraceae, Adoxaceae, Campanulaceae,

Convallariaceae, Cyperaceae, Euphorbiaceae, Fagaceae, Malvaceae, Onagraceae,

Orhidaceae, Polygonaceae, Salicaceae, Tiliaceae, Violaceae). Restul familiilor botanice, care

nu sunt prezentate în figura ce urmează sunt reprezentate de 1-3 specii.

Figura 6.24. Diversitatea taxonomică a plantelor medicinale forestiere


În cadrul cercetărilor privind forma biologică a plantelor forestiere cu valoare medicinală

din Republica Moldova, am stabilit că plantele erbacee sunt cele mai numeroase, fiind

reprezentate de 353 specii, arborii cuprinzând 40 de specii, arbuștii și subarbuștii 39 de specii,

iar lianele 2 specii. Aceste date sunt prezentate în figura 6.25. Plantele erbacee au tulpina cu

țesuturi nelignificate, iar arborii, arbuștii, subarbuștii și lianele au tulpina formată din țesuturi

cu celule lignificate.

Figura 6.25. Forma biologică a plantelor medicinale forestiere, specii


Din analiza rezultatelor cuprinse în figura sus-menționată, se poate observa că existența

0

20

40

6059

41

26 24 21 1916 16 13 12

7 7 7 6 6 5 4 4 4 4 4 4 4 4

Asteraceae Lamiaceae Rosaceae Fabaceae

Apiaceae Brassicaceae Ranunculaceae Scrophulariaceae

Boraginaceae Caryophyllaceae Salicaceae Polygonaceae

Violaceae Orhidaceae Campanulaceae Cyperaceae

Fagaceae Tiliaceae Malvaceae Onagraceae

Adoxaceae Aceraceae Convallariaceae Euphorbiaceae

0

50

100

150

200

250

300

350

400353

40 39

2

Plante erbacee

Arbori

Arbuști/Subarbuști

Liane

136

diferitor forme de relief, sol și condiții climatice pe teritoriul Republicii Moldova au determinat

și o floră diversificată după bioforme.

Spectrul ciclului biologic al plantelor medicinale reliefează un număr foarte mare de

plante multianuale – 345 de specii, acest fapt fiind specific vegetației spontane. Plantele anuale

cuprind 54 de specii, iar cele bienale 35 de specii (figura 6.26). Majoritatea speciilor analizate,

având un ciclu biologic multianual, au și o longevitate mai mare, aceasta asigurând durabilitatea

resurselor speciilor. Restul speciilor, având un ciclu biologic anual sau bienal, au un caracter

periodic și o durabilitate mai mică a resurselor, acestea incluzând toate speciile ierboase.

Figura 6.26. Ponderea speciilor de plante medicinale forestiere după ciclul biologic

Analizând datele din figura 6.27, rezultă faptul că pentru tratarea diferitelor afecțiuni,

de la cele mai multe plante medicinale forestiere (216 de specii) este folosită partea aeriană,

urmată de frunze (174 de specii), partea subterană (162 de specii), flori (105 de specii) și fructe

(93 de specii). Semințele sunt utilizate în scop terapeutic de la 55 specii de plante forestiere, iar

scoarța de la 39 specii. Un număr mai mic îl constituie plantele de la care sunt folosiți mugurii

(12 specii), tulpina și seva (câte 5 specii).

Figura 6.27. Partea plantei cu valoare medicinală


5435

345

Anuale Bienale Multianuale

0

50

100

150

200

250 216

174 162

105 93

55 39

2112 5 5

Partea aeriană Frunza Partea subterană Floarea

Fructul Semințe Scoarța Lujeri

Muguri Tulpina Seva

137

De la multe specii de plante inventariate este folosită floarea în tratarea diferitelor afecțiuni,

de aceea este important să cunoaștem perioada înfloririi lor. Din totalul speciilor terapeutice de

la care se utilizează floarea, 45 de specii înfloresc primăvara și 60 de specii, pe parcursul verii.

Aceste date denotă o periodicitate/regularitate în ceea ce privește abundența resurselor respective,

ceea ce permite planificarea colectării lor. Din cele prezentate până acuma, un număr impunător

de plante conțin o diversitate mare de principii active, cu un real potențial terapeutic.

Produsele forestiere nelemnoase cu valoare medicinală prezintă interes doar dacă s-a

respectat procesul tehnologic de colectare, uscare, preparare și corespund cerințelor de calitate.

Astfel, scoarța și mugurii se recoltează primăvara odată cu începerea circulației sevei, frunzele

și partea aeriană a plantei se recomandă să fie recoltate până la căderea florilor, florile se

recoltează în faza înfloririi depline, fructele și semințele la maturitatea deplină, partea subterană

a plantelor se recoltează la sfârșitul sau până la începutul perioadei de vegetație.

Conform Nomenclatorului de Stat al Medicamentelor din R. Moldova, cota parte a

speciilor de plante medicinale este de 3,47%. Topul plantelor forestiere utilizate mai frecvent

și numărul aproximativ de medicamente în care se regăsesc acestea se prezintă astfel: Valeriana

officinalis L. (41 de medicamente), Hypericum perforatum L. (23 de medicamente), Achillea

millefolium L. (22 de medicamente), Humulus lupulus L. (17 medicamente), Crataegus

monogyna Jack. (16 medicamente), Urtica dioica L. (14 medicamente), Pinus sylvestris L. (11

medicamente) (citat Toma M. și colab., 2011). De asemenea, Carpov S. și colab. (2009)

analizând componența ingredientelor din 18 balsamuri, au constatat plantele care cel mai

frecvent sunt utilizate: sunătoarea (12 ori), pelinul (11 ori), obligeana, menta (9 ori), sovârful,

coada-șoarecelui (8 ori), măceșul (7 ori), floarea de tei, sulfina (6 ori). În 9 balsamuri, produse

în R. Moldova, componența plantelor se menține, variind puțin frecvența acestora.

Pană S. și colab. (2012) menționează că în literatura de specialitate din R. Moldova există

puțină informație referitor la compoziția chimică a plantelor medicinale autohtone.

Analiza utilizării terapeutice a plantelor forestiere, prezentată din figura 6.28, arată că cele

mai multe specii se folosesc la tratarea bolilor digestive (282 de specii), infecțioase (243 de

specii), dermatologice (213 de specii) și respiratorii (198 de specii). La polul opus, se situează

numărul mai mic de specii de plante, care sunt utilizate la tratarea afecțiunilor oftalmologice (34

de specii), endocrine (58 de specii), bucale (74 de specii), locomotorii (77 de specii) și

otorinolaringologice (90 de specii). Unele specii, apropiate ca număr, se folosesc la tratarea

bolilor reproductive (156 specii), ale tractului urinar (145 specii), afecțiunilor cardiovasculare și

neurologice (câte 144 de specii), pentru sporirea imunității organismului (142 de specii).

Figura 6.28. Proprietățile terapeutice ale plantelor forestiere


0

50

100

150

200

250

300282

243

213198

156 144 145 144 142

9077 74 58

34

Digestive Infecțioase Dermatologice Respiratorii

Reproductive Cardiovasculare Urinare Neurologice

Sporirea imunității Otorinolaringologice Locomotorii Afecțiuni bucale

Endocrine Oftalmologice

138

Analizând potențialul terapeutic al plantelor forestiere, am constatat că acesta este foarte

divers. Am observat că unele specii pot fi utilizate la tratarea a peste zece tipuri de afecțiuni

(Arctium sp., Asparagus sp., Centaurium sp., Cichorium sp., Equisetum sp., Morus sp.,

Phellodendron sp., Pinus sp., Polygonatum sp., Prunella sp., Sambucus sp., Taraxacum sp.).

Rezultatele prezentate au fost publicate (Novac Gh., 2019).

Calitatea produselor din plante medicinale este determinată de conținutul de substanțe

active, de factorii ecologici, de potențialul biologic al speciei, de perioada recoltării, de

procesarea primară și secundară. Utilizarea plantelor medicinale condiționează asigurarea și

menținerea siguranței consumului, prin respectarea condițiilor de calitate. Plantele medicinale

se utilizează sub formă de tinctură, infuzie, decoct, ceai, ulei, unguente, loțiune, comprese.

Tendința de întrebuințare a produselor cu proprietăți terapeutice este și va continua să fie

în creștere, deoarece, în condițiile actuale, se dezvoltă interesul populației pentru un mod

sănătos de viață, pentru produsele farmaceutice fabricate pe bază de plante medicinale.

Întrucât pădurile Republicii Moldova sunt încadrate în grupa întâi funcțională, cu funcții

exclusive de protecție a mediului înconjurător, iar veniturile ramurii silvice provin, în mare

parte, din autofinanțare, este necesar ca sectorul produselor forestiere nelemnoase, în special

cel al plantelor cu potențial terapeutic, să devină unul prioritar.

6.2.3 Flora comestibilă

Republica Moldova dispune de o biodiversitate floristică alimentară remarcabilă, iar în

condițiile actuale, valorificarea acestui potențial este mai mult decât o necesitate. Datorită

multiplelor întrebuințări ale produselor forestiere nelemnoase, studierea speciilor cu valoare

alimentară este absolut necesară și actuală.

Rezultatele obținute și prezentate în figura 6.29 ne demonstrează că plantele comestibile

forestiere locale numără 158 de specii, 124 de genuri și 47 de familii botanice. Cele mai

reprezentative familii sunt Asteraceae cu 23 de specii și Rosaceae cu 22 de specii. Urmează

familiile Lamiaceae și Brasicaceae, cu câte 10 specii fiecare. Toate aceste familii alcătuiesc

41,1% din numărul total de specii inventariate. Restul familiilor înfățișate conțin între 9 și 2

specii. Familiile care nu sunt prezentate în figura de mai jos, dar au fost examinate

(Amaryllidaceae, Berberidaceae, Betulaceae, Boraginaceae, Cannabaceae, Caprifoliaceae,

Clusiaceae, Cornaceae, Corylaceae, Ephedraceae, Equisetaceae, Gentianaceae,

Juglandaceae, Oleaceae, Plantaginaceae, Poaceae, Rutaceae, Sambucaceae, Saxifragaceae,

Staphyleaceae, Ulmaceae) sunt reprezentate numai de câte o specie.

Figura 6.29. Ponderea principalelor familii de plante comestibile forestiere


2322

10 109

87

54 4

3 3 3 32 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

0

5

10

15

20

25

139

În studiile privind domeniul silvic, se atestă o reorientare a atenției cercetătorilor spre

produsele forestiere nelemnoase și, implicit, spre cele cu valoare alimentară. Din cele mai vechi

timpuri, flora comestibilă spontană era foarte cunoscută și apreciată ca o sursă valoroasă de

alimente. Astăzi, chiar dacă, pe teritoriul unde trăim, nu ducem lipsă de alimente, trebuie să

introducem produsele respective în alimentație, deoarece acestea conțin mai multe substanțe

prețioase, necesare organismului uman.

În figura 6.30, este prezentată o clasificare proprie a produselor forestiere nelemnoase

comestibile de origine vegetală, făcută conform pârții comestibile, ciclului biologic și formei

biologice. Din structura figurii prezentate, putem deduce că există mai multe criterii de

clasificare/sistematizare a plantelor comestibile.

Figura 6.30. Clasificarea produselor forestiere nelemnoase comestibile Sursa: elaborată de autor

Plantele sunt foarte diferite, motiv pentru care și forma biologică a lor este destul de

variată. Folosirea plantelor în alimentație presupune cunoașterea și a bioformelor.

În figura 6.31, am ilustrat raportul speciilor după forma biologică. Din totalul acestora

119 specii sunt ierboase (75,3%), 20 de specii sunt arbori (12,7%) și 19 specii au forma

biologică de arbuști (12,0%). Datele prezentate, atestă că majoritatea speciilor evidențiate sunt

erbacee, fiind urmate de arbori și arbuști, cu un număr de specii aproape egal.

Figura 6.3124. Numărul de specii forestiere comestibile după forma biologică


20

19

119

Arbori

Arbuști

Plante erbacee

Fructe (arbori, arbuști) Legume (ierburi)

- Bacifere

- Drupacee (sâmburoase)

- Nucifere

- Pomacee (semințoase)

- Aromatice și condimentare

- Bulboase

- Păstăioase

- Rădăcinoase

- Solano-fructoase

- Verdețuri

Produsele forestiere nelemnoase comestibile

- A

nu

ale

- B

ien

ale

- P

eren

e

- F

lori

-

Mu

gu

ri

- F

ruct

e

-

Răd

ăcin

i

- F

run

ze

-

Sem

ințe

- L

ăsta

ri

-

Tu

lpin

i

-

140

Capacitatea de supraviețuire și evoluție a plantelor depinde, în mare măsură, și de ciclul

biologic, care este asociat cu adaptabilitatea la condițiile variabile de mediu. Ciclul biologic

este o caracteristică a flexibilității evolutive a speciilor de a răspunde la schimbările ecologice.

Analiza numerică a plantelor după ciclul biologic din sectorul produselor forestiere al

Republicii Moldova (figura 6.32) atestă un număr mare de specii perene – 129 ceea ce constituie

81,6%, acestea având un rol important în perpetuarea speciilor. Plantele anuale sunt

reprezentate de 15 specii sau 9,5%, iar cele bienale, de14 specii cu 8,9%.

Figura 6.32. Spectrul speciilor forestiere comestibile după ciclul biologic


Diversitatea condițiilor climaterice de pe teritoriul Republicii Moldova, impune

cunoașterea etapelor fenologice ale speciilor. În perioada de vegetație a plantelor, care începe

primăvara devreme sau chiar la sfârșitul iernii, odată cu circuitul sevei, și durează până toamna

la căderea frunzelor, au loc diferite procese vegetative și generative. În urma studiului efectuat

conform fenofazei înfloririi plantelor, am identificat 94 de specii vernale și 64 de specii estivale.

Se constată că majoritatea speciilor evidențiate înfloresc primăvara, acestea constituind 59,2%,

iar pe perioada verii, înfloresc 40,8% (figura 6.33). Aceasta determină utilizarea părții florale a

plantelor în alimentație mai frecvent pe perioada primăverii.

Figura 6.33. Distribuția speciilor forestiere comestibile după fenofaza de înflorire


0

20

40

60

80

100

120

140

Anuale Bienale Perene

15 14

129

9464 Vernale

Estivale

141

În ultimii ani, s-a observat o tendință de creștere a consumului de produse forestiere

nelemnoase cu proprietăți comestibile, ce denotă o orientare spre cunoașterea perioadei de

maturitate a organelor consumate. Comparând speciile comestibile forestiere studiate după

perioada fructificării (figura 6.34), am constatat că 133 de specii fructifică vara (84,7%), 13

specii, toamna (8,3%) și 11 specii, primăvara (7,0%). La recoltarea fructelor comestibile din

fondul forestier, potențialul cel mai ridicat se atinge în perioada verii.

Figura 6.34. Distribuția speciilor forestiere comestibile după fenofaza de fructificare


Plantele reprezintă resurse alimentare importante și utile pentru oameni, care asigură

substanțele necesare organismului și de la care se consumă diferite părți sau chiar planta

întreagă. Ca pondere (figura 6.35), predomină plantele de la care se consumă frunza, acestea

constituind 75 de specii sau 31,4% din numărul total. La o diferență mare, se plasează grupa

plantelor de la care se consumă fructul, aceasta alcătuind 41 de specii (17,2%). Rădăcina este

comestibilă la 37 de specii, ceea ce reprezintă 15,5%. La 28 de specii (11,7%) se consumă

lăstarii, de la 21 de specii (8,8%) tulpina și de la 17 specii (7,1%) floarea, iar de la 15 specii

(6,2%) se consumă semințele. Printre cele mai puțin numeric consumate produse forestiere

nelemnoase, este seva arborilor care se extrage de la 4 specii (1,7%) și mugurii de la o singură

specie (0,4%).

Figura 6.35. Numărul speciilor forestiere după partea consumabilă


0

20

40

60

80

100

120

140

Primăvara Vara Toamna

11

133

13

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Frunze Fructe Rădăcini Lăstari Tulpini Flori Semințe Sevă Muguri

75

4137

28

2117

15

4 1

142

Datele prezentate au fost aprobate și publicate (Novac Gh., 2018b; Novac Gh., 2021b).

Sectorul produselor forestiere nelemnoase prezintă un potențial semnificativ și necesită

cercetări viitoare pentru cunoașterea preferințelor consumatorilor. Acest sector este foarte

important în orice societate și are consecințe economice, sociale, influențând mediul și

societatea umană în ansamblul ei. 6.2.4 Flora decorativă

Multe specii ornamentale de cultură provin din flora forestieră. Ea ne oferă o varietate mare

de plante ornamentale, folosite pentru diferite tipuri de amenajare a teritoriului. Tendințele actuale

sunt îndreptate spre folosirea elementelor decorative din natură, acestea constituind o adevărată

sursă de frumos, de originalitate.

În urma cercetărilor s-a constatat faptul că flora ornamentală forestieră autohtonă include

319 specii, atribuite la 175 genuri și 75 familii. Cele mai numeroase familii botanice ale florei

ornamentale sunt: Asteraceae (28 specii), Rosaceae (23 specii), Ranunculaceae (21 specii),

Scrophulariaceae (15 specii), Lamiaceae (14 specii), Fabaceae (12 specii), Liliaceae și

Orhidaceae (11 specii), Campanulaceae și Caryophyllaceae (10 specii), Iridaceae și

Salicaceae (8 specii), Boraginaceae, Brassicaceae, Violaceae (7 specii), Aspidaceae,

Papilionaceae (6 specii), Apiaceae, Fagaceae, Poaceae, Tiliaceae (5 specii), Aceraceae,

Amaryllidaceae, Asparagaceae, Primulaceae (4 specii), Alliaceae, Celastraceae,

Convallariaceae, Cornaceae, Corylaceae, Fumariaceae, Hyacinthaceae, Rhamnaceae (3

specii). Mai mult de jumătate din familii 42 la număr, conțin 1-2 specii forestiere ornamentale.

Diversitatea florei ornamentale este prezentată în figura 6.36.

Figura 6.36. Diversitatea taxonomică a florei ornamentale forestiere


Plantele decorative reprezintă un segment important al florei forestiere, având perspectivă

de dezvoltare în sectorul produselor forestiere nelemnoase cu potențial ornamental. În cadrul

cercetărilor, s-a constatat că plantele decorative forestiere cuprind patru forme biologice, după

cum urmează: arbori, arbuști/subarbuști, plante erbacee și liane (figura 6.37). Cea mai

reprezentativă formă biologică sunt plantele erbacee, în număr de 245 specii și care constituie

76% din totalul plantelor inventariate. Cu o diferență semnificativă, urmează arborii cu 38

specii (12%) și arbuștii cu 34 specii (11%). Lianele sunt reprezentate de 2 specii (1%), fără

flori, deci pădurile din Republica Moldova nu prezintă o diversitate mare de aceste plante.

0

5

10

15

20

25

30

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33

28

2321

15 1412 11 11

10 108 8 7 7 7

6 6 5 5 5 5 4 4 4 43 3 3 3 3 3 3 3

1-Asteraceae; 2-Rosaceae; 3-Ranunculaceae; 4-Scrophulariaceae; 5-Lamiaceae; 6-Fabaceae; 7-Liliaceae; 8-

Orhidaceae; 9-Campanulaceae; 10-Caryophyllaceae; 11-Iridaceae; 12-Salicaceae; 13-Boraginaceae; 14-

Brassicaceae; 15-Violaceae; 16-Aspidac eae; 17-Papilionaceae; 18-Apiaceae; 19-Fagaceae; 20-Poaceae; 21-

Tiliaceae; 22-Aceraceae; 23-Amaryllidaceae; 24-Asparagaceae; 25-Primulaceae; 26-Alliaceae; 27-Celastraceae;

28-Convallariaceae; 29-Cornaceae; 30-Corylaceae; 31-Fumariaceae; 32-Hyacinthaceae; 33-Rhamnaceae

143

Precizăm că, lianele au tulpina lungă, lignificată, subțire, foarte decorative, cu frunze veșnic

verzi sau căzătoare și care au nevoie de suport pentru a avea o poziție verticală.

Figura 6.37. Numărul plantelor decorative după forma biologică


Ciclul biologic (evolutiv) reprezintă succesiunea stadiilor unei specii, într-o perioadă de

timp, acesta implică o perioadă de creștere și dezvoltare activă, și una pasivă. Această

succesiune corespunde cu alternanța anotimpurilor reci și calde, fiind vitală pentru toate

plantele. Rezultatele privind ciclul biologic al plantelor decorative forestiere au relevat

diferențe mari din punctul de vedere al numărului de specii. Majoritatea speciilor, în număr de

298 sau 94% din ele sunt perene. Restul speciilor într-un număr mic sunt anuale (4%) și bienale

(2%). Această reprezentativitate este prezentată în figura 6.38.

Figura 6.38. Ciclul biologic a speciilor decorative forestiere, bucăți Sursa: elaborată de autor

Cunoașterea proprietăților și a calităților decorative ale plantelor, cu aplicarea acestora

într-un mediu specific, îmbogățește în mod semnificativ aspectul artistic al peisajelor (Лисова,

О. 2009). Plantele de pădure formează o palitră de culori pe perioada înfloririi, formată din

varietatea de specii. În figura 6.39 este prezentată diversitatea și raportul culorii florilor

plantelor ornamentale din fondul forestier al Republicii Moldova. Sunt prezente 6 culori (albă,

galbenă, albastră, roșie, roză, violetă). Predomină culoarea albă cu 32 %, urmând în descreștere

culoarea violetă și galbenă cu 20 %, roză cu 16 %, albastră, cu 8 % și roșie cu 4 %.

38

34245

2

Arbori

Arbuști

Plante erbacee

Liane

0

50

100

150

200

250

300

Anuale Bienale Perene

14 7

298

144

Figura 6.39. Culoarea florilor la plantele decorative forestiere, %


Datorită frumuseții și a aspectului plăcut, se atestă o preocupare intensă cu privire la

cunoașterea perioadei de înflorire a plantelor. Analizând datele despre fenofaza de înflorire a

plantelor decorative forestiere din figura 6.40, se observă că majoritatea speciilor sunt vernale

– 197 de specii, ceea ce constituie 62%. Restul speciilor de plante ornamentale cu flori, în număr

de 122 de specii înfloresc pe perioada verii, constituind 38%, iar 10 specii nu înfloresc.

Figura 6.40. Fenofaza de înflorire a plantelor decorative forestiere, bucăți


În horticultura ornamentală autohtonă, dintre speciile forestiere, se folosesc păducelul,

cornul, măceșul, sângerul, nucul, mai puțin mărul și părul de pădure, care suportă bine condițiile

meteorologice locale. Studiind partea decorativă a plantelor ornamentale forestiere (figura

6.41), cele mai multe specii sunt decorative prin floare – 251 specii acestea constituind 58%.

La celelalte speciilor studiate, sunt decorative frunza – 76 specii (17%), habitusul – 71 specii

(16%) și 39 specii prin fruct (9%). La unele specii sunt decorative mai multe părți ale plantei.

Plantele ornamentale din localități reduc neconcordanța existentă dintre case și relief.

Activitatea de cultivare și promovare a plantelor ornamentale este una plăcută, activă și

relaxantă. Fălticeanu M. (2006) menționează că întoarcerea la natură a fost, este și va fi

întotdeauna o temă larg discutată, permanent actuală, cu rezonanțe de banal sau de înaltă

înțelepciune și cu reale aplicații teoretice și practice.

32

20

84

16

20

Albă

Galbenă

Albastră

Roșie

Roză

Violetă

197

112 Plante vernale

Plante estivale

145

Figura 6.41. Partea decorativă a plantelor forestiere, bucăți


Rezultatele prezentate despre valoarea decorativă a produselor forestiere nelemnoase au

fost discutate și publicate (Novac Gh., 2018c).

La înverzirea și înfrumusețarea localităților, se folosesc specii de plante indigene și exotice.

Utilizând speciile exotice la amenajarea localităților, acestea sunt nevoite să se adapteze la noile

condiții de mediu. La utilizarea plantelor ornamentale, pe lângă fenotipul speciei, trebuie să

cunoaștem cerințele ecologice, deoarece factorii ecologici influențează calitățile decorative ale

plantelor. Cerințele ecologice ale speciilor ornamentale forestiere rămân a fi un aspect important,

care merită să fie studiate în viitor.

Mârza M. și colab. (2019) menționează că avantajul folosirii florei vernale cu valoare

ornamentală din pădurile R. Moldova este faptul că se pot reproduce ușor, sunt puțin pretențioase

la condițiile de climă și sol.

6.2.5 Flora furajeră

Tendința actuală în cercetarea PFNL la nivel internațional este de a menține biodiversitatea

acestora. Acest punct de vedere vizează păstrarea bogăției de specii, pentru a nu periclita

prezența în covorul vegetal al speciilor sensibile la schimbările survenite în biotop. PFNL cu

valoare furajeră se regăsesc pe întreg teritoriul fondului forestier din R. Moldova, având

concomitent și alte proprietăți (Novac Gh. 2017, 2018a, 2018b, 2019b, 2021c).

În bibliografia cercetările autohtone de specialitate, se menționează că circa 700 de specii

din flora spontană au valoare furajeră, iar câteva zeci de specii au calități superioare (Гейдеман

Т. и др./Gejdeman T. i dr., 1962).

În baza analizei literaturii de specialitate și a cercetărilor proprii de teren, am elaborat

conspectul florei forestiere vasculare cu valoare furajeră din Republica Moldova, ce cuprinde 3

filumuri, 5 clase, 67 de familii botanice, 211 genuri, cu un număr de 418 specii. Distribuția

speciilor forestiere furajere din Republica Moldova în cele 67 de familii botanice, este dominantă

familia Fabaceae, care cuprinde 14% din numărul total de specii, urmată de Poaceae (12%), de

Asteraceae (11%), de Rosaceae (11%). Aceste 4 familii includ împreună 203 specii, ceea ce

reprezintă 49%. Aceasta se datorează particularităților biologice privind sistemul radicular

puternic dezvoltat, capacitatea mare de adaptare, de regenerare și, nu în ultimul rând, numărul

mare de specii, răspândite pe întreg globul pământesc. Importanța plantelor forestiere

leguminoase rezidă în faptul că acestea au valoare furajeră ridicată, conținut ridicat de proteină,

precum și capacitatea de a fixa azot atmosferic în sol. Au o vivacitate și plasticitate ecologică mai

redusă decât gramineele. Gramineele sunt bine-venite pe terenurile inadecvate pentru arbori

(nisipuri, sărături) și nu sunt favorabile pentru terenurile unde crește vegetația forestieră, deoarece

înțelenește solul și îngreunează instalarea ei. Familiile Alliaceae, Cornaceae, Dipsacaceae,

0

50

100

150

200

250

Frunză Floare Fruct Habitus

76

251

39

71

146

Elaeagnaceae, Geraniaceae, Juncaceae, Malvaceae, Moraceae, Pinaceae, Plantaginaceae,

Urticaceae dețin doar 0,47% (câte 2 specii), iar familiile Aristolochiaceae, Asclepiadaceae,

Asparagaceae, Aspidiaceae, Aspleniaceae, Athyriaceae, Betulaceae, Cannabaceae,

Celastraceae, Convallariaceae, Crassulaceae, Iridaceae, Gentianaceae, Hypericaceae,

Hypolepidaceae, Juglandaceae, Linaceae, Lythraceae, Oleaceae, Plumbaginaceae,

Polemoniaceae, Polypodiaceae, Primulaceae, Pyrolaceae, Resedaceae, Rhamnaceae,

Rutaceae, Saxifragaceae, Tiliaceae, Valerianaceae, Viburnaceae, Violaceae, Vitaceae doar

0,23% (1 specie). În figura 6.42 de mai jos, sunt prezentate primele 24 de familii care au mai

mult de 3 specii. Procentul de participare a acestor specii în compoziția floristică depinde de

condițiile staționare și de modul de exploatare.

Figura 6.42. Distribuția numerică a PFNL furajere pe familii și specii


Spectrul ciclului biologic este dominat procentual de plantele multianuale - 80%, ceea ce

reprezintă 334 de specii din numărul total. Acest număr mare de specii multianuale este corelat

cu suprafețe mari, ocupate de pădure, cu suprafețe de fânețe sau în cazul apariției stratului ierbos

în pădure, ca urmare a perturbărilor, care sunt în mare parte antropice. Următoarele categorii,

conform raportului prezentării în fig. 6.43 sunt speciile de plante anuale cu 14% sau 59 specii

și bienale cu 6% (25 de specii), reprezentând zonele cu un climat mai mult sau mai puțin uscat

sau gradul ridicat de antropizare sau pășunat excesiv.

Figura 6.43. Ciclul biologic al PFNL furajere, % Sursa: elaboratăi de autor

5852

48 45

2421 17

138 7 7 7 6 6 6 6 6 5 5 4 3 3 3 3

0

10

20

30

40

50

60

70

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Anuale Bienale Multianuale

14

6

80

147

Forma biologică a produselor forestiere nelemnoase cu valoare furajeră sunt bine

reprezentate prin 81% de specii erbacee, constituind 339 de specii din numărul total. Numărul

destul de mare al plantelor erbacee identificate pe teritoriul studiat se datorează diversității mari

a formațiunilor vegetale, condițiilor ecologice variate și a proprietăților furajere. Aceste

caracteristici determină perioada cositului, calitatea și cantitatea fânului. În funcție de perioada

vegetativă, variază și compoziția chimică a lor. Astfel, primăvara, conținutul de proteină și de

lipide al lor este mai mare decât toamna. Pentru speciile cu grad scăzut de consumabilitate

(Astragalus sp. Brachypodium sp. Calamagrostis sp. Capsella sp., Leucanthemum sp., Luzula

sp., Potentilla sp., Prunella sp., Stipa sp., Veronica sp.), perioada optimă pentru cosit este în

primele faze de vegetație, cu o rotație a suprafețelor de cosit de 4-6 ani, reușindu-se, asfel,

repetarea cositului de mai multe ori pe perioada de vegetație, menținând-se, totodată,

productivitatea fânețelor. În pofida faptului că peste 95% din teritoriul cercetat este acoperit cu

pădure (http://www.moldsilva.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=180&t=/Fondul-forestier-

national/Resursele-forestiere), arborii și arbuștii/subarbuștii dețin o pondere procentuală

redusă, a câte 9% de fiecare formă biologică. Aceasta se explică prin faptul că, deși plantele

lemnoase au o diversitate biologică mai mică, totuși, prin dimensiuni și resurse, acestea dețin

ponderea sub aspectul biomasei furajere. Într-un număr destul de mic sunt lianele – mai puțin

de 1% (1 specie) (figura 6.44).

Figura 6.44. Forma biologică a PFNL furajere, %.


Resursele de plante furajere vernale și estivale din flora spontană reprezintă fundamentul

rației pentru animale, fie în stare proaspătă sau conservată. Acestea reprezintă strămoșii plantelor

furajere cultivate, fiind foarte asemănătoare din punct de vedere morfologic. Produsele forestiere

nelemnoase cu valoare furajeră sunt rezistente la boli, la iernare și secetă datorită plasticității

ecologice înalte, sunt competente în amestec cu alte specii. Existența PFNL furajere, atât vernale

cât și estivale ne permite eșalonarea producției pe întreaga perioadă de vegetație. De aceea, trebuie

acordată o atenție deosebită momentului optim de utilizare a PFNL furajere, corelând cu fenofaza

florei. PFNL ca sursă de hrană pentru faună sunt bine reprezentate de plante estivale, în proporție

de 66%, ceea ce constituie 276 de specii din numărul total. Aceste specii au o perioadă de

vegetație mai lungă, ele putându-se adapta la condiții de mediu mai secetoase. Cositul ierbii

primăvara este foarte importantă pentru sănătatea plantelor și calitatea fânului. Valoarea nutritivă

a fânului scade pe măsură ce întârziem cu cositul. Plantele vernale au o pondere mai mică - 34%,

fiind reprezentate prin 142 de specii (figura 6.45), se caracterizează prin perioade mai scurte de

vegetație, prin rezistență ridicată la timp răcoros și mai puțin rezistente la perioade secetoase.

0

20

40

60

80

10081

9 9 1

Plante erbacee Arbori Arbuști/subarbuști Liane

http://www.moldsilva.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=180&t=/Fondul-forestier-national/Resursele-forestiere


148

Figura 6.45. Fenofaza înfloririi PFNL furajere, %


Valoarea procentuală privind fenofaza fructificării produselor forestiere nelemnoase

cercetate, în perioada de toamnă a constituit 57%, reprezentate prin 238 de specii. Fructele și

semințele acestor specii tomnatice, care sunt consumate de faună, fiind foarte bogate și variate,

constituie adevărate rezerve de hrană în perioada iernii. O reprezentativitate bună o au și

plantele care fructifică vara, cu o pondere de 43%, ceea ce constitue180 de specii din numărul

total al florei furajere (figura 6.46). Pomii fructiferi din flora spontană sunt foarte importanți

pentru hrana animalelor, fiindcă fructele sunt consumate practic de toate speciile de animale, în

special cele dulci. Pe măsură ce plantele de la care se consumă herba se apropie de fructificare,

scade digestibilitatea lor, ca urmare a reducerii raportului dintre frunze și tulpină.

Figura 6.46. Fenofaza fructificării PFNL furajere, %.


Spectrul părților plantelor consumate de animale și păsări este foarte bogat și variat, fiind

prezentat în figura 6.47. Sub acest aspect, partea vegetativă, având cea mai mare

reprezentativitate, cu 335 specii, respectiv constituind 80%. Aceasta este strâns corelată cu

forma biologică a PFNL furajere, fiind reprezentate, în proporție de 81%, prin plante erbacee.

Urmează frunza și fructul, dintre care frunzele dețin ponderea cea mai mare, cu 69 de specii din

numărul total, iar fructele, cu 65 de specii, respectiv 16%. Un fân de calitate trebuie să conțină

cât mai multă frunză, deoarece aceasta conține mai multe substanțe nutritive decât în tulpină.

Ponderea speciilor de la care se consumă semințele, lujerii, lăstarii, floarea, mugurii, partea

subterană este de 13-25 de specii, ceea ce constituie 3-6% din totalul speciilor inventariate.

Scoarța are o pondere 2%, care numeric reunește 8 specii, ceea ce corelează direct cu numărul

mic de specii lemnoase, 19 în total.

66

34

Vernale Estivale

57

43

Vara Toamna

149

Figura 6.47. Partea furajeră a PFNL, specii


Resursele PFNL furajere sunt naturale, regenerabile, lemnoase și ierboase. Consumul într-

un regim ce depășește potențialul de regenerare al acestora duce la diminuarea și epuizarea lor.

Datele referitoare la resursele PFNL care servesc drept sursă de hrană pentru organisme,

scot în evidență predominanța speciilor cu abundență mijlocie, ce constituie 44%, fiind

reprezentate prin 184 de specii (figura 6.48), urmând, la o mică diferență, PFNL cu resurse mici

- 40% (167 specii). PFNL furajere fiind resurse mari de hrană, au o pondere de 16%, constituind

67 de specii. Procentajul, relativ mare, al speciilor forestiere furajere cu resurse mijlocii și mici

exprimă direct faptul că funcția principală a fondului forestier este cea de protecție. Totodată,

aceste date ne sugerează că sunt necesare de întreprins măsuri de îmbunătățire a resurselor

respective, dar cu respectarea cerințelor de mediu și climă. Acestea fiind parte integrantă a

fondului forestier, trebuie să corespundă din punct de vedere a continuității în timp, viabilității

economice și sociale, contribuind la dezvoltarea durabilă a sectorului silvic.

O reprezentativitate bună a PFNL cu resurse mari o au speciile: Acer platanoides L.,

Agrostis canina L., Anthriscus cerefolium (L.) Hoffm., A. sylvestris (L.) Hoffm.,

Arrhenatherum elatius L., Calamagrostis epigeios (L.) Roth, Carex sp., Carpinus betulus L.,

Centaurea jacea L., Crataegus sp. (cu excepția specie Crataegus pentagyna Waldst. et Kit.

care este critic periclitată), Crinitaria villosa (L.) Grossh., Dactylis glomerata L., Elytrigia sp.,

Erodium cicutarium (L.) L’Her, Erophila verna (L.) Bess. Poa sp. etc.

Figura 6.48. Resursele speciilor forestiere furajere, %


0

50

100

150

200

250

300

350 335

14

65 69

25 13 15 8 15

Herba Floarea Fructul Frunze Semințe

Muguri Lujeri/Lăstari Scoarța Rădăcina

4044

16

0

10

20

30

40

50

Mică Mijlocie Mare

150

Valoarea furajeră a PFNL se apreciază după consumabilitate, gradul de digestibilitate,

compoziția chimică a plantelor. Gradul de consumabilitate variază de la o specie la alta, fiind

influențat de saturația faunei, compoziția și abundența florei, faza de dezvoltare a plantelor.

Produsele forestiere nelemnoase cu valoare furajeră sunt valorificate mai bine de animale decât

de păsări. În privința numărului de specii care constituie sursă de hrană, valorile cele mai mari

s-au înregistrat la animalele domestice-379 specii de plante, în timp ce la animalele sălbatice

valoarea numărului speciilor de plante a fost de 276 de specii. În ceea ce privește valoarea

PFNL ca sursă de hrană pentru păsări am constatat că aceasta este mai mare pentru păsările

sălbatice, fiind reprezentată prin 148 specii de plante, iar pentru păsările domestice, prin 125 de

specii (figura 6.49).

Figura 6.49 Valoarea furajeră a produselor forestiere nelemnoase, specii.


Rezultatele prezentate au fost publicate (Novac Gh., 2020).

Gestionarea eficientă a produselor forestiere nelemnoase furajere presupune adoptarea

strategiilor în funcție de condițiile staționale, astfel încât să se conducă la o exploatare rațională,

datorită importanței lor ecologice și de peisaj. În aceste condiții, administratorii de pădure au

rolul în atragerea de fonduri suplimentare pentru a susține biodiversitatea resurselor cercetate.

6.2.6 Discuții privind inventarierea și sistematizarea PFNL de origine vegetală

Stabilind componența taxonomică a speciilor, perioada de înflorire, intensitatea, capacitatea

productivă, se poate elabora un plan de punere în valoare a acestor bogății naturale. Datorită

condițiilor de mediu favorabile, în țara noastră, există o floră forestieră bogată și variată. Forma

biologică a speciilor melifere determină cantitatea și calitatea mierii, în special arborii de tei și

salcâm. Dintre speciile melifere cu potențial apicol mare, predomină salcâmetele (33,1%). Teiul

reprezintă 1,5%, salcia și plopii constituie 3%. Alte specii (6,1%) care constituie hrană pentru

albine sunt: arțarul, paltinul de câmp, cireșul. În fondul forestier național al Republicii Moldova

sunt circa 6 mii de hectare de pădure cu specii de tei și aproximativ 140 mii de hectare cu

salcâm. Teiul ocupă suprafețe importante în regiunea de centru a țării, iar salcâmul, în regiunea

de sud. Salcâmul formează arborete pure, iar teiul intră în compoziția arboretelor de stejar,

gorun, lipsind practic arboretele pure, care nu sunt recomandate din punct de vedere

silvicultural. În perioada a. 2002-2008 pe terenurile degradate, au fost efectuate plantări forestiere

pe o suprafață de 60000 ha. Majoritatea acestor suprafețe au fost împădurite cu salcâm (Robinia

pseudacacia L.), ceea ce a contribuit semnificativ la sporirea bazei melifere forestiere din R.

Moldova. În ultimii 10 ani, au fost plantate circa 1000 de hectare cu arbori din genul Paulownia,

care vor fi o sursă meliferă foarte bună. Paralel cu îmbunătățirea și extinderea bazei melifere, este

276

148

379

125

0

50

100

150

200

250

300

350

400

Animale Păsări

Sălbatice Domestice

151

necesar să se întreprindă unele măsuri concrete pentru conservarea resurselor nectaro-polinifere

și, totodată, de protecție biologică a familiilor de albine. Actualmente, acest sector se dezvoltă

pe teritorii mici și cu puține familii de albine. Din această cauză și a repartizării neuniforme a

plantelor melifere, resursele melifere nu sunt suficiente valorificate. Numărul speciilor de

plante melifere din fondul forestier al Republicii Moldova este apropiat cu cel din România

(Ivanovici N. et al., 2008), dar este în creștere față de perioada anilor 80 din secolul trecut

Бодруг М./Bodrug M. (1981), citat de Семенюк E./Semenyuk E. (2016). Fondul forestier

național are o capacitate meliferă mare, iar ponderea anuală a produselor apicole, colectate de

către întreprinderile silvice, este printre cele mai mici. În acest sens, se impune înființarea unor

stupine gestionate de persoane profesioniste. Salcâmul, fiind o specie cu o pondere apicolă

înaltă și cuprinzând 1/3 din suprafața pădurii, este o resursă meliferă importantă, care nu este

valorificată îndeajuns, diminuându-se astfel, veniturile ramurii silvice. Îmbunătățirea

potențialului melifer se poate face prin ameliorarea plantelor nectaro-polinifere, prin

împăduriri, operațiuni silvo-culturale specifice, prin conservarea resurselor și protecția

albinelor, prin limitarea pășunatului, prin folosirea unor specii de albine productive, prin

introducerea în cultură de noi specii, care să contribuie la sporirea capacității pădurilor și, în

același timp, la creșterea suprafețelor ocupate cu specii melifere valoroase. Evaluarea și

utilizarea rațională a resursele melifere forestiere este o temă actuală și de perspectivă. La nivel

internațional, cercetările în acest domeniu sunt multe, iar la nivel național aproape că lipsesc.

Importanța apiculturii este dovedită atât în cercetările științifice, cât și utilizarea în diverse scopuri

a produselor apicole. Datorită proprietăților benefice multiple ale mierii, resursele melifere sunt

o componentă importantă a produselor nelemnoase forestiere, care trebuie luate în considerare

în acțiunile ce se întreprind în vederea dezvoltării durabile și eficiente a sectorului forestier.

Studierea în continuare a resurselor melifere va deschide noi oportunități în ceea ce privește

utilizarea și administrarea acestora.

Populația rurală cunoaște plantele medicinale din flora spontană, aceste argumente sunt

dovedite prin rezultatele cercetărilor proprii, confirmate și de Голышенков П./Golyshenkov P.

(1990), Ody P. (1993), Basa A. (2011), folosind mai multe specii în comparație cu cele

autorizate pe piața farmaceutică din Republica Moldova. Conspectul florei medicinale prezentat

se confirmă parțial cu numărul plantelor cunoscut de Duca M., și colab. (2011), Mutu A. (2017),

această diferență se datorează cercetării a diferitor areale. Reieșind din faptul că o mare parte

din diversitatea compușilor de origine vegetală cu efecte biologice rămâne neexploatată

(Frampton J., 2013), iar Organizația Mondială a Sănătății recomandă fitoterapia (David B.,

Wolfender J., Dias D., 2014) inventarierea speciilor de plante medicinale forestiere este actuală

și de perspectivă. Studiul bibliografic referitor la produsele forestiere nelemnoase cu potențial

terapeutic s-a făcut cu scopul de a identifica nivelul de cunoaștere a speciile de plante, care

ulterior poate prezinta interes pentru elaborarea unui nou preparat medicinal, idee confirmată

și de Nicoletti M. (2012). Plantele medicinale sunt foarte importante pentru descoperirea noilor

preparate medicamentoase.

Cunoașterea și folosirea plantelor comestibile din flora spontană este o strategie de

adaptare eficientă pentru a crește capacitatea socio-ecologică, în cazul în care plantele agricole

sunt adesea sensibile la perturbațiile de mediu. Lipsa datelor referitoare la beneficiile plantelor

alimentare spontane face ca acestea să fie subestimate și să nu fie incluse în serviciile

ecosistemului forestier. În Republica Moldova, consumul de PFNL comestibile nu are un

caracter de masă. Toată atenția este concentrată pe cultivarea plantelor agricole, obținerea

veniturilor, modernizarea stilului de viață. Această tendință de scădere a consumului speciilor

din flora spontană este prezentă și în alte țări (Drăgulescu C., 1991; Olsson G., 1991; Thakur

D. et al., 2017). După Padilla M. (1996), speciile comestibile din conspectul prezentat pot

asigura securitatea alimentară, deoarece sunt disponibile, este acces, sunt stabile și calitative.

Tradiția consumului PFNL este influențată de condițiile sociale, ecologice și economice.

152

Multe dintre plantele ornamentale din ecosistemul forestier inventariate, se caracterizează

printr-o decorativitate ridicată și prin alte proprietăți utile. Plantele cu proprietăți decorative ne

creează stări sufletești de emoție, de satisfacție, euforie. Extinderea suprafețelor și a speciilor

de plante ornamentale cultivate se datorează cunoașterii particularităților biologice. Acestea au

o largă utilizare și un rol definitoriu în crearea spațiilor verzi. Calitatea florei ornamentale

forestiere constă în valoarea decorativă a lor, posibilitatea cultivării lor în diferite spații, în

condiții ecologice mai puțin favorabile. Datorită intersectării mai multor regiuni geobotanice pe

teritoriul Republicii Moldova, flora ornamentală forestieră este foarte importantă și diversificată

pentru crearea de spații verzi cu un grad de decorativitate înaltă și stabilă. Conspectul prezentat

cu multitudinea speciilor decorative forestiere este puțin mai mic decât alte surse literare (Sava

V., 2010), aceasta datorându-se viziunii autorilor, fiind o părere subiectivă. Insuficiența

cunoștințelor privind particularitățile biologice și tehnologice de cultivare a plantelor

ornamentale spontane diminuează procesul de introducere a lor în cultură. Inventarierea florei

unei regiuni este o etapă importantă pentru identificarea posibilităților de valorificare a

plantelor. Printre ele sunt plante rare sau pe cale de dispariție. Doar folosirea rațională a

plantelor poate satisface nevoile oamenilor.

Numărul animalelor de vânătoare și păsări depinde, în primul rând, de abundența,

disponibilitatea și calitatea hranei. Datorită diversității florei forestiere, se pot obține diferite

furaje. Scopul studiului a fost de a dezvolta cunoștințele despre resursele forestiere furajere, ca

să devină o bază promițătoare și diversificată de materii prime folosite la creșterea animalelor.

PFNL vasculare cu valoare furajeră prezentate constituie 60% din totalul resurselor furajere din

flora spontană, cunoscute de Гейдеман Т. и др./Gejdeman T. i dr. (1962).

6.3 Analiza modului de organizare a colectării și procesării PFNL

Fondul forestier oferă mari posibilități de colectare, recoltare și prelucrare a produselor

forestiere nelemnoase. Utilizarea rațională a lor contribuie la creșterea potențialul economic al

ramurii silvice, al bunăstării populației, al conservării biodiversității, oferind produse ecologice.

Odată cu dezvoltarea tehnico-științifică a economiei, acest sector nu s-a dezvoltat suficient.

Esențial pentru transformarea statului într-un proprietar efectiv al produselor forestiere, este

consolidarea forțelor în gestionarea fondului forestier.

Recoltarea și prelucrarea produselor forestiere nelemnoase a devenit, pentru unele

întreprinderi silvice, o direcție importantă de dezvoltare, folosind, astfel, mai eficient aceste

resurse, fapt ce contribuie la creșterea rentabilității economice a întreprinderii. Principalele

direcții de activitate sunt: colectarea produselor forestiere nelemnoase cu valoare alimentară,

medicinală, decorativă, furajeră.

O parte importantă din produsele citate sunt recoltate de populație pentru consum sau

pentru vânzare. Acestea constituie o sursă nouă de venit, de vitamine, de alimente și de

medicamente. Majoritatea produselor forestiere nelemnoase sunt organe vegetale, provenite de

la plante specifice fondului forestier.

Organizarea adecvată a utilizării produselor forestiere nelemnoase deschide o perspectivă

largă pentru a răspunde nevoilor oamenilor. Fără o evidență riguroasă a potențialului PFNL, nu

se poate asigura cantitatea solicitată. O cantitate însemnată de aceste produse rămân în pădure,

deoarece gestionarii de păduri și populația locală nu manifestă interes în ceea ce privește

colectarea unor cantități mari de aceste produse. În acest sens, se impune o abordare integrată,

complexă a colectării și procesării produselor respective.

Asupra potențialului biologic al produselor forestiere nelemnoase acționează mai mulți

factori: climatici, pedologici, biologici, tehnici, antropogeni. Din diversitatea produselor

forestiere nelemnoase existente, sunt cunoscute doar o parte mică de specii care sunt

achiziționate de antreprenori și întrebuințate de populație.

În prezent, crește interesul pentru cercetarea dezvoltării tehnologiei de plantare a

153

produselor date, pentru îmbunătățirea cadrului normativ și metodologic privind evaluarea

potențialului, a evidenței resurselor date. Întreprinderile silvice cu management modern se

ocupă nu doar cu creșterea, protecția și exploatarea masei lemnoase, ci sunt antrenate la

recoltarea, achiziționarea, prelucrarea și vânzarea diferitor produse forestiere nelemnoase.

Majoritatea resursele PFNL ale Republicii Moldova se găsesc spontan, iar în cazul acesta, căile

de acces sunt foarte importante pentru organizarea recoltării și colectării.

Cercetătoarea Шитухина Н./Shituhina N. (2014) menționează că din cauza condițiilor

naturale și climaterice nefavorabile, recoltarea și colectarea produselor forestiere nelemnoase

din Federația Rusă suportă cheltuieli mari, ceea ce diminuează valoarea economică și

favorizează importul acestora.

Frey G., Chamberlain J. (2016) au studiat asortimentul de PFNL, recoltate din pădurile

de stat din sudul Statelor Unite ale Americii, politicile care reglementează recoltarea și efectele

recoltării asupra biodiversității. Din 13 state studiate, în 7 este permisă recoltarea produselor

menționate, iar în 6 state, în care recoltarea lor nu este permisă, se înregistrează recoltarea

ilegală. Doar două state au avut la dispoziție și au prezentat date despre impactul recoltării

PFNL asupra biodiversității, rezultatul fiind unul pozitiv.

Produsele forestiere nelemnoase pot fi clasificate după mai multe criterii: sistematic,

morfologic, arealul de cultură, perioada maturării, gradul de perisabilitate, valoarea nutritivă și

energetică.

Procesul de valorificare a produselor forestiere nelemnoase urmărește aprovizionarea

consumatorilor cu produse de acest tip, de o calitate bună, pe întreaga perioadă a anului. Pentru

a fi mulțumiți de munca depusă și venitul obținut de la valorificarea PFNL, trebuie să parcurgem

mai multe etape: recoltarea, sortarea, calibrarea, ambalarea, transportarea și păstrarea.

Aplicarea metodelor de valorificare eficiente este condiționată și de alegerea unor operații

tehnologice, care să asigure cea mai scurtă cale spre consumator, asigurându-se astfel,

menținerea calității lor.

Recoltarea și prelucrarea unui volum sporit de produse forestiere nelemnoase se asigură

prin luarea în prealabil a unor măsuri organizatorice și tehnice, necesare la desfășurarea

întregului proces de producție. Fiecare gospodărie silvică trebuie să-și cunoască resursele de

produse forestiere nelemnoase. Astfel, este necesar de a efectua un studiu privind ocolul silvic,

unitatea amenajistică, suprafețele efectiv ocupate și producția ce poate fi recoltată la diferite

specii de PFNL. Acest studiu trebuie realizat în baza amenajamentelor silvice, observațiilor

personalului din sectorul silvic, de pe urma parcurgerii suprafețelor respective, pentru

identificarea cât mai reală a resurselor respective.

În baza observațiilor făcute pe teren, se stabilește gradul de răspândire a speciilor,

densitatea, vârsta, gradul de dezvoltare a plantelor, altitudinea la care se află, expoziția

terenului, solul. Acestea se fac la fiecare etapă de dezvoltare a plantelor. Estimarea

aproximativă a recoltei PFNL se efectuează, conform speciilor și se determină pe o unitate de

suprafață, ținând cont de densitate, de recolta medie, de calitatea produselor.

Pentru organizarea procesului de colectare a produselor forestiere nelemnoase, se

elaborează planuri de recoltare. La elaborarea planurilor respective se ține cont de:

- Speciile PFNL specifice ocolului silvic;

- Sortimentele de produse solicitate pe piața internă și externă;

- Perioada de recoltare;

- Condițiile de transportare, conservare și depozitare;

- Consumurile specifice de materie primă, planificate pentru fiecare specie.

6.3.1 Fructele și pomușoarele de pădure

Importanța fructelor și pomușoarelor de pădure, ca o resursă alimentară și medicinală

suplimentară, este foarte mare. În fondul forestier al Republicii Moldova, se găsesc multe specii

154

de fructe și pomușoare. Acestea sunt supuse mai puțin acțiunii pesticidelor și au un conținut bogat

de vitamine, de fibre, de proteine putând fi comparate, în acest sens, cu legumele autohtone.

Totodată, cantitățile recoltate de fructe de pădure este mai mică decât cererea pe piață.

Pentru creșterea productivității culturilor fructifere de pădure, se recomandă aplicarea

îngrășămintelor, efectuarea lucrărilor de tăiere pentru întinerirea plantelor, precum și

ameliorarea pH-lui solului.

Densitatea plantelor pe o unitatea de suprafață, de asemenea, este un factor important

pentru potențialul productiv. Cu cât mai mult numărul plantelor corespunde exigențelor privind

plantarea lor, cu atât recolta este mai mare.

O condiție pentru obținerea unei roade mai bune a fructelor de pădure, este necesar să se

ia în considerare consistența arboretului, care trebuie să fie de 0,6-0,7. Vârsta plantelor, de

asemenea, este un factor hotărâtor în stabilirea productivității culturii.

O recolta reproductivă a fructelor și pomușoarelor de pădure impune organizarea unui șir

de puncte pentru colectare, iar recoltarea să se efectueze în mai multe reprize. O prognozare a

fructificației fructelor și pomușoarelor de pădure, conform cerințelor, se poate efectua prin

observații fenologice, de lungă durată.

Conform opiniei cercetătorilor Курлович Л., Косицын В./Kurlovich L., Kosicyn

V. (2011), pomușoarele și fructele de pădure trebuie recoltate în perioada coacerii. Numărul

mediu de culegători este de 3-4 persoane la 1 hectar. În funcție de tipul produselor forestiere

nelemnoase, în pădurile Federației Ruse, din potențialul biologic, se colectează doar 1,5% fructe

și pomușoare de pădure, 3,5-4,0% nuci de cedru, 6,9-8,1% ciuperci. Astfel, se colectează 181,6

mii tone de fructe și pomușoare de pădure, 40,0 mii tone de nuci, 324,4 mii tone ciuperci și 85,0

mii de tone miere de albine.

La recoltare pot fi antrenate toate persoanele care sunt libere și doresc combinarea utilului

cu plăcutul, adică odihna cu munca la pădure. Persoanele care participă la cules fructe și

pomușoare, trebuie să aibă coșuri ușoare, cu capacitate maximă de 10 kg. Pentru speciile mai

ușor perisabile se folosesc coșuri sau lădițe, cu o capacitate de 4-5 kg. Fructele și pomușoarele

culese se transportă la destinație fără să fie prelucrate. Nu se recomandă să fie răsturnate dintr-

un vas în altul, deoarece se deteriorează. Ele trebuie să fie coapte, curate, fără impurități, uscate,

proaspete. Excepție fac fructele și pomușoarele care sunt destinate pentru transportare la

distanțe mai mari, care pot fi colectate și semicoapte.

Nu se recomandă colectarea fructelor și pomușoarelor verzi, urmând a fi depozitate și

întinse în beciuri, pentru coacere. Este necesar să se ia în considerare și perioada de colectare,

importantă pentru utilizarea lor ulterioară.

Fructele crescute pe soluri grele, umede și reci se coc mai târziu decât fructele aceleiași

specii, crescute pe soluri ușoare și calcare. În general, fructele se recoltează când au maturitatea

tehnică corespunzătoare, respectiv când au ajuns la 80-90% din gradul de coacere (Adam Gh.,

Iorga P., 1968).

În zilele cu arșiță, este recomandată recoltarea dimineața, după ce s-a luat roua, și seara.

Cele culese la amiază nu sunt suficient de suculente și se deteriorează rapid. Fructele și

pomușoarele culese dimineața sunt mai suculente, mai aromatice, se păstrează mai bine și sunt

mai rezistente la transportare. Se interzice recoltarea fructelor și pomușoarelor pe timp umed,

deoarece se deteriorează ușor și putrezesc, necesitând o procesare urgentă. Pe timp posomorât

și rece, fructele și pomușoarele se pot culege toată ziua. Recoltarea se face în fiecare zi sau

peste o zi, în funcție de condițiile climaterice și cererea pieței.

Numărul culegătorilor se stabilește în funcție de suprafață și productivitatea plantelor,

aflate sub supravegherea personalului silvic, pentru a nu deteriora fructele sau plantele. În

funcție de destinația finală a producției, se impun cerințe speciale la recoltare. Colectând

fructele de pădure, trebuie să ce țină cont de faptul că unele se coc foarte repede și cad de pe

ramuri. Colectarea acestora trebuie efectuată prioritar și cu rapiditate.

155

Recoltarea fructelor prin smulgere se efectuează cu ajutorul unui pieptene cu dinți rari

sau deși, montat pe o prăjină, în funcție de specie. Se mai practică recoltarea prin tăierea

ramurilor, în special când sunt greu accesibile sau sunt la înălțimi mai mari. Cele mai populare

fructe recoltate din fondul forestier este măceșul (Rosa canina L.), coarnele (Cornus mas L.),

păducelul (Crataegus monogyna L.), aronia (Aronia melanocarpa Michx.-Elliott), porumbarul

(Prunus spinosa L.).

Fructele și pomușoarele pot fi conservate, uscate, congelate. Din fructele și pomușoarele

de pădure se prepară compoturi, dulcețuri, siropuri care au un gust aromatic plăcut și sunt

solicitate pe piață.

Schema tehnologică de conservare a fructelor și pomușoarelor de pădure cuprinde

următoarele operațiuni: sortare, calibrare, spălare, pregătire a recipientelor și capacelor,

ambalare, umplere, sterilizare, sigilare, finalizare, depozitare, vânzare.

Fructele pregătite și spălate, se toarnă în vase sterilizate, se adaugă soluția pregătită în

prealabil. Sterilizarea are loc la 1000C, timp de 25 minute, într-o baie cu apă. După sterilizare

se închid capacele și borcanele se întorc cu capacul în jos până la răcire. Soluția din recipient

constituie 30-40% și trebuie să fie limpede. Fructele și pomușoarele trebuie să fie întregi, cu

suprafața intactă și culoarea naturală.

Când fructele de pădure nu sunt livrate imediat către părțile contractante sau se face

transportarea la distanțe mari, se recomandă refrigerarea produselor. Cea mai mare cerere a

fructelor de pădure este în vestul Europei. Fructele și pomușoarele înghețate își păstrează

conținutul de substanțe active după dezghețare. În funcție de specie, acestea se păstrează bine

o perioadă mai îndelungată, menținându-se temperatura de 0 minus 20C, iar umiditatea aerului

trebuie să fie în jur de circa 85-95%.

Multe dintre fructele și pomușoarele de pădure nu sunt transportabile și se deteriorează

repede. În acest caz este bine să se organizeze prelucrarea lor direct la punctele de colectare.

Uscarea fructelor de pădure este cea mai accesibilă și se face la temperatura 55-750C, în funcție

de specie, iar raportul mediu este 1:4, adică din 4 kilograme de fructe verzi se obține un

kilogram de producție uscată. La prepararea sucului din pomușoare, prin distrugere sau

presiune, rentabilitatea este de 65-85% în funcție de specie.

Colectarea fructelor și pomușoarelor de pădure este aproximativ de două ori mai ieftină

decât fructele și pomușoarele cultivate (Обозов Н. и др./Obozov N. i dr., 1971). Periodicitatea

recoltării acestora este anuală, indiferent de specie (Методика определения запасов

лекарственных растений/Metodika opredeleniya zapasov lekarstvennyh rastenij, 1986).

Folosirea terenurilor inapte vegetației lemnoase pentru înființarea plantațiilor fructifere,

conduce la creșterea rentabilității fondului forestier autohton. În tabelul 6.1, este prezentată

capacitatea sectorului PFNL din fondul forestier la amenajarea pădurii din anul 1985,

potențialul biologic și comercial fiind cu mult mai mare decât în prezent.

Tabelul 6.1. Resursele de fructe și pomușoare din fondul forestier

Specia Suprafața

ocupată (ha)

Potențialul

biologic (t)

Potențialul

comercial (t) Producția t/ha

Porumbele 1122 26,5 12,9 0,024

Păducel 10787 266,4 75,7 0,025

Măceș 2432 162,3 74,6 0,067

Coarne 18194 1122,8 220,2 0,062

Călin 27 10,4 9,2 0,385

Cătină 101 35,4 20,9 0,350

Aronie 305 410,7 377,4 1,347

Coacăză 115 50,2 24,9 0,437

Soc negru 4724 68,8 24,1 0,015

156

Specia Suprafața

ocupată (ha)

Potențialul

biologic (t)

Potențialul

comercial (t) Producția t/ha

Zmeură 3 0,3 0 0,100

Corcodușe 7 3,6 0,7 0,514

Mure 116 4,9 2,3 0,042

Cireșe 789 16,2 2,3 0,021

Dude 22 2,6 1,4 0,118

Vișine turcești 2 0,3 0,1 0,150

În total: 38746 2181,4 846,7 3,657 Sursa: elaborat de autor Сводный проект/ Svodnyj proekt (1987)

Principalele plantații de fructe și pomușoare din fondul forestier sunt constituite din aronie,

coarne, mai puțin coacăză. În prezent, unele dintre ele sunt degradate, altele sunt supuse

reconstrucției ecologice. Studiul efectuat de către Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice,

Chișinău, cu referire la suprafața și posibilitatea de recoltare provizorie a măceșului și păducelului

din fondul forestier național, prezintă că suprafața măceșului constituie 289921,3 ha, păducelul

77701,9 ha, iar cantitatea recomandată pentru recoltare este 1283250 kg măceș, 22550 kg păducel

(Galupa D. et al., 2016). Comparând suprafețele de măceș existente cu cele de până la declararea

Independenței, se observă o creștere substanțială mai mult de 100 ori, iar potențialul comercial a

crescut doar de 17 ori. Referitor la păducel, același raport se prezintă în felul următor: suprafața

a crescut de 7 ori, iar potențialul comercial a rămas, practic, același.

6.3.2 Culturile nucifere

Culturile nucifere cuprind două grupe de specii: conifere și foioase. Pentru fondul

forestier din Republica Moldova, sunt importante cele din grupa de foioase (nucile și alunele).

Acestea au un grad de perisabilitate foarte redus, substanță uscată ridicată, de aceea ele pot fi

păstrate o perioadă îndelungată, fără încăperi special amenajate. Nucile au o valoare alimentară

și tehnică mare. Recoltarea nucilor începe în prima decadă a lunii septembrie prin scuturare sau

cădere de sine stătătoare. Nu se acceptă ruperea ramurilor și a nucilor verzi, deoarece miezul

își pierde proprietățile calitative și cantitative, iar curățarea este anevoioasă. Maturarea nucilor

coincide cu crăparea mezocarpului, când miezul este dezvoltat complet.

Perioada de maturare a nucilor este treptată, de aceea, pentru a nu se culege în mai multe

reprize, se scutură și se strâng de pe jos. Urcarea în arbori pentru recoltare se realizează, în

general, prin intermediul scărilor sau cu ajutorul pintenilor. Înainte de recoltarea nucilor, este

bine să se cosească iarba, pentru facilitarea culesului. Nucile culese, imediat se curăță de

mezocarp, se spală și se usucă la soare. Nucile nu se țin în apă mult timp, deoarece se înmoaie

miezul și greu se usucă și se creează, totodată, condiții prielnice pentru dezvoltarea

mucegaiului. Uscarea nucilor poate fi naturală sau artificială. Nucile se întind în straturi subțiri

în podurile caselor sau sub alte acoperișuri, răscolindu-se, periodic, pentru a se usca uniform.

După uscare, nucile se calibrează după mărime, împărțindu-se în trei categorii: mari, mijlocii,

mici. Nu sunt admise nucile contaminate, goale, verzi.

Plantațiile de nuci din fondul forestier sunt printre produsele forestiere nelemnoase cu

ponderea cea mai mare. Cele mai compacte și reprezentative suprafețe sunt în ÎS Iargara, O.S.

Băiuș circa 100 de hectare, care sunt arendate de către agenții economici, unde se găsesc și

suprafețe mari de alun.

Curățarea nucilor de mezocarp, se efectuează în perioada recoltării sau la locurile de

depozitare. Curățarea se poate face manual, când este vorba de cantități mici, sau mecanizat,

când este vorba de cantități mari. Dacă mezocarpul nu se curăță, nucile se pun în încăperi

întunecoase și umede (beciuri) timp de câteva zile și, astfel, mezocarpul crapă. Această

procedură se repetă până când toate nucile sunt curățate. Nucile nu trebuie lăsate mult timp în

157

beciuri pentru crăparea mezocarpului, deoarece acesta se înnegrește și se înmoaie, ulterior

nucile se spală mai greu și n-au un aspect estetic. După curățarea și uscarea nucilor, acestea se

sortează după mărime și culoare, care sunt destinate pentru vânzare, iar cele pentru miez nu este

necesar să se calibreze. De calitatea nucilor, depinde cantitatea, dar și calitatea miezului. Nucile

de aceeași clasă se ambalează în saci de pânză sau din plasă, cu masa de 50 kg.

Alunele se recoltează la stadiul de coacere deplină, care se poate stabili vizual, prin

modificările exterioare ce apar la fructe. Alunele se curăță de impurități, se întind în straturi

subțiri la soare și se usucă timp de 2-3 săptămâni. Umiditatea alunelor nu trebuie să depășească

10-20 %. Alunele se clasifică în două categorii Din prima categorie fac parte alunele la care

fructul cântărește cel puțin 1 gram, iar la cele din a doua categorie, fructul de la 100 de alune

cântărește cel puțin 60 grame. Rentabilitatea miezului la prima categorie este de 40-50%, iar la

a doua categorie, de 30-40%. Pentru transportare, alunele se ambalează în saci de 50 kg. Se

recomandă consistența optimă a plantelor nucifere de 0,5-0,6.

Periodicitatea recoltării alunelor și a nucilor este anuală (Методика определения

запасов лекарственных растений/Metodika opredeleniya zapasov lekarstvennyh rastenij,

1986). Fiecare ambalaj se marchează cu etichete, pe care se indică denumirea produsului,

calitatea, anul recoltării, masa, numărul certificatului de calitate.

Nucile și miezul trebuie de păstrate în recipiente uscate, ținute în locuri aerisite și fără

rozătoare. Respectarea condițiilor de păstrare prelungește perioada de conservare.

6.3.3 Plantele medicinale

Deși, industria produselor medicinale sintetice se dezvoltă vertiginos, în ultima perioadă

de timp, medicamentele pe bază de plante medicinale ocupă un loc din ce în ce mai important.

Plantele medicinale conțin o varietate mare de substanțe active: glicozide, alcaloizi,

substanțe tanante, vitamine etc. Aceste substanțe sunt distribuite neuniform în organele

plantelor, la unele fiind concentrate în floare, la altele, în frunză, în rădăcină, iar la altele, în

fructe. Substanțele active din plante se acumulează în anumite perioade de dezvoltare a lor, de

aceea recoltarea trebuie efectuată la timp. Rezerva florei medicinale depinde de vârsta plantelor,

de compoziția vegetației lemnoase, de consistență, de condițiile ecologice. Etapele de

dezvoltare a plantelor sunt strâns legate de condițiile climaterice și variază anual. Înainte de a

începe colectarea plantelor medicinale, este necesar să le deosebim de restul florei. Există mai

multe grupe de plante medicinale, în funcție de organul folosit: rădăcina, rizom, tubercul,

muguri, scoarță, frunze, floare, fruct, semințe.

Colectarea părții subterane se efectuează toamna, după încetarea perioadei de vegetație

sau primăvara, până la începerea perioadei de vegetație. Părțile subterane ale plantelor

medicinale se recoltează săpând cu hârlețul în jurul plantei, se extrag din sol și se pun în coșuri

cu orificii. După aceasta, se spală, dacă se permite, sau se curăță manual de pământ. După

curățare, se întind în straturi subțiri pentru uscare. Părțile subterane mai groase pot fi tăiate în

părți mai mici. Pentru a ajuta promovarea speciei, este bine să nu se extragă întreaga rădăcină

sau, în locul de unde s-a extras, să fie semănate semințe.

Mugurii în calitate de materie primă pentru produsele medicinale, se colectează de la

speciile de pin (Pinus sp.), molid (Picea sp.), de mesteacăn (Betula pendula Roth.), de plop

(Populus sp.), de coacăză neagră (Ribes nigrum L.). Perioada optimă de recoltare este

primăvara, când mugurii sunt umflați la maxim, iar frunzele încă n-au apărut. Mugurii se

recoltează doar de pe arborii extrași în procesul lucrărilor de exploatare.

Scoarța se recoltează primăvara, când începe circulația sevei și nu este afectată de licheni.

Folosind un cuțit ascuțit, se fac incizii transversale și longitudinale pe scoarță, apoi se decojesc

cu mâna fâșiile. Scoarța este uscată în momentul în care aceasta nu-și mai modifică forma.

Rentabilitatea obținerii scoarței uscate este de 40%. După recoltarea scoarței, arborii se extrag.

Nu se recomandă ca aceștia să fie lăsați în parchet, deoarece favorizează dezvoltarea dăunătorilor.

158

Termenul de păstrare a scoarței este de 5 ani. Periodicitatea colectării scoarței, de pe aceeași

suprafață, este de 10 ani. Diametrul arborilor de la care se recoltează scoarța variază între 2-8

cm. De pe un hectar cu stejari cu diametrul de 8 cm se recoltează circa 25-35 kg de scoarță.

Partea vegetativă a plantelor medicinale se recoltează primăvara sau vara, până la înflorire

sau în timpul înfloririi. Se taie cu cuțitul, cu foarfecile, cu coasă sau cu aparate mecanice, la

nivelul ultimilor frunze. Este interzisă extragerea plantei din sol, deoarece, astfel, se afectează

regenerarea speciei și se reduce potențialul biologic. Recoltarea este recomandată pe timp uscat,

în zile înnorate, după ce s-a evaporat roua.

Frunzele în funcție de specie, se recoltează în diferite stadii de creștere și dezvoltare: în

timpul butonizării, înfloririi, fructificării. Acest procedeu se execută pe timp uscat. Ruperea

frunzelor se face de sus în jos. De obicei, se culeg frunzele dezvoltate, din partea de mijloc sau

din partea inferioară. La unele specii, se taie lăstarii cu foarfecile, cu cuțitul. Materia primă

colectată se curăță de impurități, se elimină frunzele atacate de dăunători, frunzele de culoare

galbenă ș.a. Frunzele se pot recolta proaspete direct de pe plantă sau împreună cu planta după

care se usucă și apoi se recoltează.

Florile sau inflorescențele plantelor medicinale se recoltează în funcție de perioada

înfloriri acestora. Se culeg cu mâna, sau folosind diferite instrumente sau aparate pentru tăiere.

Culesul florilor este recomandat la începutul înfloririi plantelor, pentru a evita scuturarea.

Înainte de a se pune la uscat, florile sunt curățate de eventuale impurități și părți inutile ale

plantei. Recoltarea se face în benzi alterne, pentru asigurarea regenerării și perpetuării speciei.

Semințele și fructele coapte au un conținut bogat în substanțe terapeutice. Prin urmare,

recoltarea are loc pe măsura coacerii lor. La unele specii, pentru a nu se scutura fructele, se taie

ramurile cu fructe parțial coapte, se leagă în snopi și se atârnă într-un spațiu uscat. În timpul

uscării, fructele se maturizează, apoi se scutură pe o suprafață curată, unde se curăță de

impurități și se pun în vase.

La colectarea plantelor medicinale, este necesar să se respecte regulile de protecție a speciei

și de securitate a muncii. Principala condiție la recoltarea rațională a plantelor medicinale este

respectarea priorității și a periodicității. Recoltarea unor cantități mai mici de produse se poate

efectua cu muncitori care participă și la alte lucrări, iar la recoltarea unor cantități mai mari, este

necesar să se creeze brigăzi speciale. La recoltarea plantelor medicinale din flora spontană, pentru

creșterea eficienței muncii, trebuie îndepărtată vegetația care împiedică la creșterea, dezvoltarea

și recoltarea lor. Cantitatea de materie primă recoltată zilnic trebuie transportată la punctele de

prelucrare. Plantele conțin până la 80% apă și dacă nu este extrasă această umiditate, ele își pierd

proprietățile medicinale. Materia primă colectată nu se ține în ambalaje mai mult de 3-4 ore,

deoarece, de la căldura eliminată în procesul respirație, planele se încălzesc.

În literatura de specialitate se menționează că temperatura optimă pentru uscare este de

55-650C, deoarece la o temperatură mai înaltă, unele principii active ale plantelor se distrug.

Plantele recoltate se întind într-un strat subțire, de până la 2 cm, pe o suprafață dreaptă de lemn,

hârtie ori pânză. Trebuie să avem grijă ca plantele să nu fie uscate prea tare, pentru că își pierd

din aspect și din calitate. Uscarea la umbră este mai înceată, dar mai calitativă. Dacă uscătoria

nu are acoperiș, atunci plantele se strâng pe timp de noapte, pentru a le feri de umezeala apărută

din cauza căderii picăturilor de rouă. Roua căzută peste florile colectate poate să le înnegrească,

ceea ce duce la pierderea proprietăților terapeutice. Materia primă recoltată toamna nu poate fi

uscată pe cale naturală, de aceea se usucă în uscătorii cu climă dirijată.

Plantele medicinale recoltate se păstrează în încăperi uscate, curate, întunecate și

permanent aerisite. Se ambalează în saci, în cutii de hârtie, în pungi din pânză sau în baloturi.

Plantele otrăvitoare, care conțin uleiuri eterice, se păstrează fiecare aparte, ambalate în

recipiente de sticlă închise ermetic. Pe fiecare ambalaj se menționează tipul produsului specia,

timpul și locul colectării.

Florile, frunzele se păstrează 1-2 ani, iar rădăcina, scoarța, fructele, 2-3 ani. Pentru alte

159

tipuri de materie primă, perioada de păstrare este mai mare. Pentru o organizare eficientă a

recoltării plantelor medicinale este necesar de a cunoaște timpul/perioada optimă de colectare

a lor. Informația respectivă este prezentată în tabelul 6.2.

Tabelul 6.2. Calendarul colectării plantelor medicinale

Specia Partea

colectată

Luna

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Aronie Fructe

Cimbrișor Herba

Coada-

calului Herba

Coada-

șoricelului Herba

Măceș Fructe

Mentă Herba

Păducel Floare,

fructe

Pătlagină Frunze

Pelin Herba

Podbal Herba

Pojarniță Herba

Rostopască Herba

Salcâm Floare

Soc Floare

Sovârf Herba

Sulfină Herba

Talpa gâștei Herba

Tei Floare

Traista-

ciobanului Herba

Urzică Herba

Vetrice Floare Sursa: elaborat de autor

Datorită creșterii interesului pentru plantele medicinale, se mărește cantitatea recoltată de

către populație, iar potențialul biologic al plantelor scade. Aceasta demonstrează că recoltarea

haotică a produselor forestiere nelemnoase are consecințe ecologice negative. În practică,

cantitatea de producție posibilă de recoltat se stabilește orientativ după cantitatea recoltată în

anii precedenți. Această regulă nu poate fi aplicată mulți ani la rând, deoarece, în prezent,

condițiile climaterice variază mult de la an la an și nu sunt respectate metodele și perioadele de

recoltare. Colectarea plantelor medicinale de către grupuri de oameni, organizați și instruiți este

mai rentabilă. Totodată, procedând astfel, este mai ușor de controlat calitatea plantelor, decât

în cazul în care colectare se face de către fiecare persoană în parte.

Este interzisă recoltarea plantelor medicinale din apropierea surselor de poluare. Nu se

recomandă recoltarea plantelor din același loc, mai mulți ani la rând. Periodicitatea recoltării

părții vegetative este de 2 ani, a părților subterane de 3-6 ani sau chiar mai mulți, până la

restabilirea resurselor. Pentru a duce o evidență referitor la cantitățile de plante recoltate trebuie

să cunoaștem persoanele/agenții economici care achiziționează materia primă colectată.

Exploatarea rațională a PFNL constituie o rezervă economică eficientă pentru ramura silvică.

Periodicitatea recoltării plantelor medicinale de pe aceeași suprafață depinde de partea

160

plantei recoltată: fructele se recoltează în fiecare an, florile și partea aeriană a plantelor anuale se

recoltează o dată în 2 ani, florile și partea aeriană la plantele multianuale o dată în 4-6 ani; partea

subterană (rădăcina, rizomi, tuberculi) o dată în 15-20 ani (Методика определения запасов

лекарственных растений/Metodika opredeleniya zapasov lekarstvennyh rastenij, 1986).

Diversitatea speciilor de plante era, anterior, mai mică decât a speciilor care se colectează

în prezent. De asemenea, potențialul biologic și comercial, este mai mare.

Un studiu efectuat de către Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, Chișinău cu privire

la posibilitatea recoltării leurdei (Allium ursinum L.) în fondul forestier din centrul republicii,

constată că suprafața de recoltare constituie 10381,6 ha, iar posibilitatea de recoltat este 4152,6

tone, cea recomandată pentru recoltare însă este de 200 de tone (Galupa D. et al., 2017).

La colectarea și procesarea plantelor medicinale de către întreprinderile silvice, nu se

respectă mai multe reguli elementare: nu se duce o evidență referitor la locul/locurile de unde

se colectează acestea, la locul unde se procesează și se depozitează până ajung la depozitul

întreprinderii. După stabilirea de către întreprinderile silvice a cantităților de PFNL care trebuie

colectate anual, sunt anunțați pădurarii prin intermediul maistrului sau șefului de ocol silvic.

Pădurarii anunță oamenii care urmează să fie antrenați în această activitate despre necesitatea

colectării speciilor și a cantităților stabilite.

Oamenii colectează din locurile în care sunt cele mai mari resurse, neținând cont de faptul

că acesta sunt sau nu poluate. De multe ori însă, unele resurse se află în preajma gunoiștilor, a

drumurilor cu circulație intensă. De asemenea, la procesarea acestor plante, fiecare persoană le

usucă fără avea un loc special amenajat, izolat de sursele de praf și de accesul rozătoarelor sau

al unor animale domestice.

6.3.4 Ciupercile comestibile

Fiind un produs alimentar, ciupercile se cunosc din vremuri îndepărtate. Ele sunt

răspândite pe întreg teritoriul planetei Pământ. Se cunosc trei grupe de ciuperci: alimentare,

nealimentare și otrăvitoare. Ele au un miros, un gust și un aspect plăcut. Conținutul de proteine,

de lipide este mai mare decât la pâine, crupe, carne. După varietatea și cantitatea de substanțe

minerale, sunt apropiate de cea a fructelor. Ciupercile au și proprietăți terapeutice, folosindu-

se la tratarea diferitor afecțiuni.

Abundența ciupercilor depinde de vegetație și condițiile meteorologice. Exploatarea

neadecvată a pădurii și incendiile acționează negativ asupra roadei. În arboretele unde se

execută lucrări de îngrijire, radiația razele solare pătrund mai abundent, creând condiții

favorabile pentru dezvoltarea ciupercilor. Unde s-au executat tăieri rase, ciupercile apar după

2-3 ani. În Republica Moldova, toamna este anotimpul cel mai bogat în ciuperci comestibile,

deoarece ploile și căldura favorizează creșterea. Cea mai productivă specie de ciuperci este

Armillaria mellea (Vahl) (P. Kumm), numită popular ghebele de toamnă. Deși, fructifică

abundent, în R. Moldova, ciupercile din flora spontană nu constituie resurse biologice suficiente

pentru a fi colectate și procesate în cantități industriale.

Din cele 836 specii de ciuperci inventariate pe teritoriul Republicii Moldova, 796 (95,2%)

de specii se găsesc în fondul forestier. În pădurile de stejar, gorun și fag se găsesc cele mai

multe specii. Din totalul speciilor de ciuperci din R. Moldova, 121 de specii (14,5% ) sunt

comestibile, 658 de specii (78,7%) sunt necomestibile, iar 57 de specii (6,8%) sunt toxice.

Ciupercile se colectează în perioada în care apar în masă, corespunzător calendarului de creștere

și dezvoltare, specific pentru fiecare zonă și anotimp ( Manic Șt., 2015, Anexa 8.3).

Tелишевский Д./Telishevskij D. (1986) menționează că modul de culegere a ciupercilor

comestibile nu influențează capacitatea de regenerare.

Metoda cea mai practicată și comodă la culesul ciupercilor este prin rupere, fiind mai apoi

tăiate cu cuțitul și curățate de impurități, pe loc sau la domiciliu. Pentru începători ar fi bine să

se practice recoltarea prin tăiere, pentru a nu distruge miceliul și a deranja litiera. Se recoltează

161

doar ciupercile tinere, cele bătrâne se lasă pentru a reproduce miceliu.

Cunoscând evoluția medie a temperaturii și precipitațiilor, putem stabili perioada rodirii

în masă a ciupercilor. De asemenea, la organizarea colectării ciupercilor se ia în considerare și

suprafața pădurii.

Colectarea ciupercilor în scopuri industriale, poate începe atunci când un culegător, timp

de o zi, strânge cel puțin 20-30 kg, în funcție de specie. Norma cantității de ciuperci care

urmează să fie colectate se poate stabili după următoarea formulă (Булгаков Н., Козьяков С.,

Фесюк А./Bulgakov N., Kozyakov S., Fesyuk A., 1987):

𝑁𝑐 = 𝑃 ∗ 𝑆 ∗ 𝐾 (6.1) unde:

P – cantitatea de ciuperci recoltate într-o repriză de pe 1 ha;

S – suprafața de pe care se recoltează într-un schimb;

K – coeficientul de căutare al ciupercilor.

Cantitatea de ciuperci recoltate într-o repriză de pe 1 ha o deducem din relația:

𝑃 = 𝑄𝑝𝑏/𝑛 (6.2) unde:

Qp.b – potențialul biologic, kg/ha;

n – numărul reprizei culesului de pe aceeași suprafață în sezonul respectiv.

Suprafața parcursă la recoltarea ciupercilor de către o persoană, într-un schimb:

𝑆 = 𝑇𝑠 ∗ 𝑣 ∗ 𝑎 (6.3) unde:

Ts – timpul schimbului(durata schimbului), ore;

v – viteza deplasării culegătorului (teren plan –1,4 km/oră, teren înclinat –1,2 km/oră);

a – lățimea postatei văzute de culegător pe ambele părți (teren curat – 10 metri, teren cu

arbuști – 6 metri).

Aplicând această metodologie la o recoltă de 60-80 kg/ha și durata schimbului de 6 ore,

pe un teren plan, în funcție de specie, se recoltează 15-40 kg de ciuperci. Recoltarea organizată

a ciupercilor de către întreprinderile silvice ar putea constitui o sursă importantă de venit, în

special a celor din centrul republicii.

Asemenea altor produse forestiere, ciupercile, la un moment dat, pot să dispară, dacă nu

se vor lua măsuri de conservare și dezvoltare. În prezent, nimeni nu poartă răspundere de

deteriorarea ciupercilor comestibile din pădure. Recoltarea ciupercilor de către populație are

loc stihinic, neorganizat, fără respectarea regulilor de recoltare. Numărul culegătorilor de

ciuperci este în creștere, iar în perioada recoltării se mai distrug și alte bunuri forestiere.

O promovare a cunoștințelor despre importanța ciupercilor, despre evoluția lor, despre

regulile de recoltare și comportare în pădure, ar minimiza acțiunile păguboase, distrugătoare

asupra acestor produse forestiere, care pot duce la dispariția lor.

Periodicitatea recoltării ciupercilor este anuală (Методика определения запасов

лекарственных растений/ Metodika opredeleniya zapasov lekarstvennyh rastenij, 1986).

Punctele de colectare a ciupercilor pot fi temporare sau permanente. Acestea nu se

amplasează lângă surse de poluare, dar obligatoriu trebuie să aibă o sursă de apă. Prețul de

achiziționare a ciupercilor în fiecare zonă este diferit. Trebuie luat în considerare faptul că

perioada de fructificare a ciupercilor corespunde cu perioada recoltării producției agricole, iar

oamenii sunt ocupați și cu alte lucrări pe terenurile agricole.

Perioada recomandată pentru colectare este dimineața, când ciupercile se observă mai

bine datorită strălucirii picăturilor de rouă. În această perioadă a zilei, ciupercile sunt mai

rezistente, proaspete și se deteriorează mai puțin. În general, colectarea se face prin tăierea

162

piciorușului. Ciupercile tăiate se curăță de pământ și alte impurități, așezându-se în coșul de

colectare cu pălăria în sus, ca să nu se îmbibe cu corpuri străine carpoforul. La punctul de

colectare, se primesc ciupercile curățate, selectate, culese în aceeași zi. Ciupercile care sunt

deteriorate, schimbate la culoare, veștede nu se achiziționează. Nu se recomandă să se amestece

ciupercile recoltate din diferite zile.

Disponibilitatea informației cu privire la productivitatea și perioada maturării ciupercilor,

în funcție de condițiile ecologice, este de mare importanță în organizarea recoltării lor.

Cunoscând potențialul biologic și comercial al ciupercilor dintr-un sector forestier, se pot

încheia contracte cu punctele de achiziționare. Pentru o roadă bună de ciuperci sunt

recomandate arboretele de amestec, cu consistența de 0,7-0,8, de aceea este bine să se execute

lucrările de îngrijire în termen.

Ciupercile proaspete își pierd repede calitățile și aspectul în perioada caldă. Prelucrarea

ciupercilor se efectuează după rețetă, conform instrucțiunilor tehnologice și cerințele Agenției

pentru Siguranța Alimentelor. Pe perioada transportării ciupercilor trebuie evitată acțiunea

soarelui, a prafului, a umezelii. Ciupercile păstrate în diferite moduri, sunt folosite la pregătirea

diferitelor meniuri. Ajunse la punctele de prelucrare pot fi păstrate nu mai mult de 4-5 ore, într-

un strat subțire de 15-25 cm, pe mese sau stelaje. Aici sunt curățate, tăiate, înlăturându-li-se părțile

deformate și selectate după calitate și mărime. Ciupercile de aceeași mărime au un aspect mai

plăcut și se supun acelorași metode de procesare. După ce au fost selectate, ciupercile se spală, se

verifică încă o dată calitatea, după care sunt transportate întreprinderea de prelucrare propriu-zisă.

Conform standardelor actuale, ciupercile pot fi prelucrate in diferite moduri: uscare,

conservare, marinare și sărare.

Ciupercile marinate. Pentru conservare, sunt recomandate ciupercile cu pălăria mică,

deoarece acestea nu se fărâmițează în timpul fierberii. Pentru a se obține produse calitative,

fiecare specie de ciuperci se fierbe separat, inclusiv piciorușele de pălării. În funcție de specie

și rețetă, se folosește metoda de pregătire și condimentele necesare. După răcire, ciupercile sunt

ambalate în vase speciale, pe care se aplică eticheta cu mențiuni referitoare la producător, la

punctul de colectare, la specia ciupercilor, la modul de prelucrare, la masa brută și netă. Masa

soluției marinate constituie 15-20% din masa ciupercilor. La aprecierea calității ciupercilor

procesate se iau în considerare aspectul, mirosul, consistența, culoarea. Ciupercile marinate se

păstrează în încăperi răcoroase, cu gradul de umiditate recomandat.

Ciupercile sărate. Sărarea este un alt procedeu tehnologic de prelucrare a ciupercilor. Se

folosesc, de regulă, speciile de ciuperci mai puțin sfărâmicioase, care se spală cu apă sau se țin

în apă 2-4 zile, pentru a diminua iuțeala și mirosul neplăcut. Ciupercile se sărează în funcție de

specificațiile biologice, prin procedee la rece sau cald. Sărarea ciupercilor la rece, se face prin

așezarea cu pălăria în jos, în straturi de 10-15 cm, se presară fiecare strat cu sare, în cantitate de

5% din masa ciupercilor, adăugându-se și ingrediente după rețetă și gust. Vasele se umple 1/3

din capacitate, se pune o greutate peste capac și se lasă până când se revarsă soluția peste capac.

O parte din soluție se varsă, se adaugă ciuperci până la 2/3, așezându-se ca în primul caz. Așa

se repetă de câteva ori până când vasul este împlut. Dacă ciupercile nu sunt astupate cu soluție,

atunci se poate face o saramură, care se toarnă pentru acoperirea ciupercilor ulterior se închid

ermetic. De asemenea, se face etichetarea cu indicarea speciei, masei, datei prelucrării și a

locului colectării. Sărarea ciupercilor la cald se face prin opărirea în soluție sărată, timp de 35-

45 minute, după care se lasă să se răcească, apoi se toarnă în recipiente. Calitatea ciupercilor

sărate se apreciază după gust, aromă, mărimea ciupercilor, proporția soluție și a ciupercilor. Se

păstrează în încăperi cu temperatura răcoroasă și umiditatea aerului de 70-80%.

Ciupercile uscate. Uscarea ciupercilor este un alt mod de conservare. Ciupercile uscate

pot fi păstrate o perioadă de timp îndelungată, fără să-și piardă proprietățile. Pentru uscare, se

aleg doar ciupercile proaspete și întregi, eliminându-se corpurile străine. Înainte de uscare, nu

se recomandă spălarea ciupercilor, deoarece ele își pierd proprietățile și aspectul exterior. Dacă

163

e necesar, înainte de uscare ciupercile se pot șterge cu un prosop umed, după care li se taie

piciorușul și se sortează după dimensiuni. Uscarea ciupercilor se poate efectua în uscătoare

speciale sau în aer liber. Uscarea în cuptoare speciale este cea mai productivă și oferă producție

de calitate superioară. Se folosesc speciile care nu se înnegresc la uscare. Se întind pe o plasă

și se pun la uscat la temperatura de 60-800C, timp de 3-4 ore, până când conținutul în apă este

de 10-15%. După uscare, producția rămasă constituie în jur de 10-15% din cantitatea inițială.

După uscare, se verifică calitatea acestora, apoi se ambalează în lăzi de lemn sau în saci de

hârtie. Ciupercile uscate absorb ușor umezeala și mirosurile neplăcute, de aceea se păstrează în

încăperi curate și bine aerisite. Ciupercile uscate nu trebuie să fie cu paraziți, pământ, praf.

Temperatura optimă de păstrare este 10-150C, iar umiditatea aerului 70-80%. Nu se păstrează

împreună cu alte produse, fructe sau legume care elimină apă și au un miros puternic.

Ciupercile conservate. Înainte de a fi pregătite pentru conservare, se verifică calitatea,

aspectul, se taie piciorușul și se clătesc cu o concentrație de 3% de saramură fierbinte, timp de

5-10 minute. Se răcesc, apoi se toarnă în recipiente, se toarnă deasupra o soluție proaspătă

concentrată, se astupă ermetic și se sterilizează la 110-1200C timp de 40-50 minute, după care

se lasă să se răcească. La verificarea calității se atrage atenția la aspect, culoare, gust, miros, la

mărimea ciupercilor, la consistență.

La majoritatea speciilor de plante, creșterea în dimensiuni a celulelor încetează odată cu

recoltarea. La ciuperci, acest proces continuă și după recoltare, prin alungirea piciorușului,

modificarea formei pălăriei. Procesul acesta poate fi oprit prin păstrarea la temperatură scăzută,

prin recoltarea într-o fază mai timpurie, prin modificarea atmosferei de păstrare (15% CO2) sau

chiar prin iradierea gamma (600 Krad.) (Beceanu D., Chira A., 2002).

6.3.5 Produsele melifere

Pădurea este principala sursă de hrană și adăpost pentru albine. Liniștea, adăpostul și

diversitatea florei din pădure, permite albinelor să colecteze nectar și polen. Plantele entomofile

și insectele care se hrănesc cu nectar și polen, sunt interdependente. Pe perioada evoluției,

plantele vizitate de insecte au devenit mai rezistente, s-au dezvoltat mai bine, florile având

culori mai aprinse și un miros mai pătrunzător.

Productivitatea unei stupine, depinde de măiestria apicultorului de a conduce la folosirea

nectarului din plante. Apicultorul trebuie să cunoască plantele care produc nectar, polen,

fenologia înfloririi, condițiile în care acestea produc maximumul de nectar. Pentru

îmbunătățirea hranei albinelor, se pot cultiva plante melifere, cu perioade diferite de înflorire,

pentru a avea o perioadă mai îndelungată de asigurare a lor cu hrană. Stupinele nu se amplasează

în preajma apelor mari, a uzinelor, fabricilor, căilor de circulație intensă, fermelor. Este bine de

a se amplasa pe terenuri cu expoziție sudică. Stupii pot fi distribuiți în linie sau în grupe. Stupii

sunt așezați pe suporturi, cu înălțimea 40-50 cm de la sol. Terenul unde sunt amplasați stupii

trebuie să fie curat, îngrijit, pentru a observa apariția dăunătorilor.

Un indicator privind stadiul de dezvoltare și productivitatea stupinelor este gradul de

utilizare a resurselor melifere. Cantitatea cea mai mare de miere se obține de la vegetația

forestieră foioasă, în amestec. Pentru o dezvoltare durabilă, pentru o creștere a producției și

randamentului muncii este necesar ca apicultorii să fie asigurați cu inventar calitativ. În preajma

prisăcii, se instalează o încăpere pentru păstrarea inventarului. Distanța dintre stupine trebuie

să fie de minimum 4-5 km. Muncind la albine, apicultorii trebuie să poarte haine albe, halat sau

salopetă, și mască din plasă, fără mirosuri înțepătoare. Se lucrează cu albinele în zilele însorite,

fără vânt și arșiță. Înainte de a vizita albinele, se afumă știubeiul, pentru a calma albinele.

Albinele, pe lângă hrană, mai au nevoie și de apă.

În funcție de condițiile ecologice și de speciile florei melifere, recoltarea mierii are loc

de câteva ori pe an. În Republica Moldova mierea se recoltează, de obicei, de 3 ori: o dată, după

înfloritul salcâmului, a doua oară, după înfloritul teiului, a treia oară, după ce înfloresc restul

164

plantelor. Poate să existe și recoltarea mierii de floarea-soarelui sau de hrișcă, dacă aceste

culturi se cultivă în locurile respective. O importanță majoră în apicultură o are și specia de

albine. La nivel mondial, există câteva specii de albine pentru producerea mierii.

După perioada înfloririi, plantele melifere se grupează în plante timpurii de primăvară,

plante de primăvară, plante, timpurii de vară, plante de vară și plante de toamnă. În Anexa 8.1

este prezentată fenologia înfloririi plantelor melifere forestiere după Cîrnu I. (1980), Нестеров

П./Nesterov P. (1988) și forma biologică.

Mierea se clasifică și în funcție de flora meliferă existentă. Ea poate fi monofloră sau

polifloră. Ea conține o mulțime de elemente și vitamine, fiind folosită în alimentație, în

medicină. Mierea se caracterizează prin aromă, culoare, vâscozitate și proprietăți gustative. Se

păstrează în recipiente ermetice care să nu-i modifice proprietățile gustative și terapeutice. Se

depozitează în încăperi uscate, fără insecte, fără mirosuri.

Din vânzarea produselor apicole se obține profit mare și o productivitate ridicată a

plantelor. În a. 1991, Agenția Moldsilva deținea 3000 de familii albine, în prezent, doar 900 de

familii de albine, iar numărul familiilor de albine din gestiunea întreprinderilor silvice este în

continuă descreștere.

În condițiile fondului forestier național, fiecare gospodărie silvică/ocol silvic poate să

gestioneze o prisacă de albine. Dezvoltând apicultura în fondul forestier, silvicultorii ar putea

contribuie semnificativ la dezvoltarea ramurii și a întregii economii, prin creșterea

productivității plantelor și asigurarea cu produse melifere calitative.

6.3.6 Fauna cinegetică și piscicultura

Pe întreaga perioadă de dezvoltare, fauna cinegetică se află într-o strânsă legătură cu

fondul forestier. În pădure, animalele sălbatice găsesc condiții de viață prielnice. În funcție de

cantitatea și calitatea hranei, se găsește diversitatea și densitatea faunei. Animalele specifice

fondului forestier național sunt: mistrețul, căpriorul, vulpea, bursucul, fazanul, cerbul, iepurele,

veverița. Pentru unele specii (mistrețul, vulpea, fazanul) numărul acestora este reglementat prin

lege, pentru a nu provoca daune.

Pădurea oferă animalelor adăpost și condiții normale pentru dezvoltare. Fauna cinegetică

este obiectul vânătorii sportive și industriale, principala specie de vânat fiind mistrețul. El este

răspândit pe întreg teritoriu din fondul forestier. Se hrănește cu diverse semințe, fructe, rădăcini,

plante. Terenurile din fondul forestier, destinate pentru hrana vânatului, au o mare importanță

în dezvoltarea faunei cinegetice și creșterea productivității ecosistemului forestier. Pentru

aceasta, este nevoie de o coordonare între sectorul de vânătoare și lucrările silvo-culturale. Un

pas important în organizarea sectorului vânătoresc este stabilirea numărului de animale care

prezintă interes pentru vânătoare.

Terenurile care se gospodăresc în scop cinegetic se clasifică după bonitate. Pentru

terenurile cu bonitate mică, se întreprind lucrări pentru creșterea acesteia. În fondul forestier

din Republica Moldova sunt arendate circa 9000 de hectare cu scopul gospodăririi cinegetice.

O altă condiție pentru dezvoltarea faunei cinegetice este accesul acesteia la sursele de apă.

În perioadele secetoase, unde nu sunt surse de apă, în special pe terenurile arendate, acestea se

aprovizionează cu apă pentru ca vânatul să nu emigreze. Multe fântâni și izvoare din fondul

forestier, au secat din cauza că n-au fost îngrijite.

În funcție de tipul pădurii, este determinată și diversitatea faunei cinegetice. Vegetația

influențează prin tipul și cantitatea hranei, precum și prin oferirea de locuri pentru adăpost.

Pentru perioada rece a anului, se pregătește hrană suplimentară, care se amplasează în

locuri special amenajate. Calitatea furajelor depinde de perioada recoltării, prelucrării și

păstrării lor. Un component important în hrana animalelor este sarea, de aceea hrana pregătită

pentru animale trebuie să conțină acest ingredient.

Un factor important care reglementează numărul animalelor de vânătoare sunt animalele

165

prădătoare. Importanța animalelor prădătoare depinde de numărul acestora, deoarece un număr

mare diminuează fauna cinegetică, în special animalele tinere. Fiind în căutarea hranei, fauna

cinegetică poate distruge culturile silvice, semințișul, scoarța. Pentru protejarea de daunele

produse de animalele sălbatice, se aplică metode biologice, mecanice și chimice.

Referitor la piscicultură, în fondul forestier al Republicii Moldova, sunt multe iazuri, care

pot fi folosite pentru creșterea peștelui. Acestea au importanță bioecologică, estetică, relaxantă,

anti-incendiară, pentru creșterea peștelui și a păsărilor.

Creșterea productivității apelor din fondul forestier, depinde de atitudinea fiecărei

întreprinderi silvice față de această problemă. Apele din fondul forestier sunt un loc plăcut

pentru odihnă și pescuit. Pentru aceasta, este necesară o întreținere sanitară bună a apelor din

fondul forestier. Aceasta îndeletnicire ar produce venituri suplimentare ramurii silvice și

întregii economii.

Extragerea peștelui începe din luna septembrie, odată cu scăderea temperaturii. Se scade

nivelul apei, iar peștele se prinde cu plase. Pentru păstrarea peștelui, se confecționează lăzi cu

carcasă din fier, îngrădită cu plasă metalică. Peștele se poate împărți, după mărime, în trei

categorii,: mic, mijlociu și mare. Peștele cel mic se eliberează în apă.

Pentru creșterea productivității faunei cinegetice, este necesar de a crește ulterior

cantitatea și calitatea de producție, obținută de la fiecare animal. Produsele obținute de la

animalele sălbatice vânate sunt carnea, blănurile, penele, trofeele. Aceste produse sunt net

superioare față de cele produse de animalele domestice. În ultima perioadă, se observă o

tendință de creștere a cererii și, respectiv, a prețului la carnea de animale sălbatice, aceasta

datorându-se calității și proprietăților gustative.

6.3.7 Productivitatea muncii în sectorul PFNL

Trecerea la o societate democrată este condiționată, în mare măsură, de schimbarea

mentalității, a comportamentului, de noile atitudini, de introducerea si utilizarea unor noi

metode și principii de viață. Transformarea și adaptarea factorilor de producție la cerințele

economiei de piață moderne este un proces dificil și de durată, dar este garanția succesului.

Munca este considerată unul din cei mai importanți factori de producție al oricărei

activități economice, reprezentând factorul fundamental decisiv al dezvoltării și progresului

social-economic.

Creșterea productivității muncii este una din principalele sarcini pe care trebuie să o

îndeplinească fiecare întreprindere silvică. Aceasta constituie raportul dintre muncă și producție

sau între rezultatele obținute și cantitatea forței de muncă folosită. Ea îmbracă mai multe forme

și este exprimată printr-o mare varietate de indicatori, în funcție de mai multe criterii.

Productivitatea muncii din sectorul forestier este influențată de condițiile naturale, de

caracteristicele vegetației, amplasare etc. Datorită diversității mari de lucrări din această

ramură, productivitatea muncii se face pe sectoare.

Popa M. (2018) sistematizează factorii determinați ai productivității muncii în

următoarele categorii:

- Factori naturali: climă, fertilitatea solului, bogăția zăcământului;

- Factori tehnici: cercetare și dezvoltare, tehnici și tehnologii moderne, calitatea

capitalului fix utilizat;

- Factori economici, sociali și psihologici: ridicarea gradului de pregătire, calificare,

motivare, conștiință profesională și stimulare morală a forței de muncă;

- Management eficient: organizarea științifică a producției și a muncii.

Cunoașterea productivității muncii din sectorul forestier autohton constituie o cerință

esențială pentru prosperarea sectorului. Perspectiva integrării Republicii Moldova în Uniunea

Europeană obligă ramura silvică la un efort suplimentar pentru alinierea la standardele europene.

Motivația muncii în silvicultură este mai scăzută din cauza salariilor mici și a muncii

166

Aceastacomplicate. Scăderea productivității muncii forestiere este influențată și de ponderea

înaintată a vârstei personalului angajat, de materialul biologic și tehnologiile de producție

utilizate. Prin îmbunătățirea productivității muncii, a tehnologiei de producție, sectorul

produselor forestiere nelemnoase poate deveni mai competitiv și genera profituri mai mari.

Un factor important de sporire a producției, de reducere a costurilor, de creștere a

rentabilității și competitivității produselor pe piață este productivitatea muncii. Aceasta depinde

de calitatea factorilor de producție, de modul de organizare și conducerea activității economice,

de motivația muncii, de condițiile climatice, de atmosfera socială și psihologică.

Productivitatea muncii se poate calcula pe oră, zi, lună, trimestru, an, pe salariat, la nivel de

întreprindere, ramură sau la nivel național, utilizându-se corespunzător diferiți indicatori prin care

se măsoară rezultatele la fiecare din aceste niveluri. Analizând productivitatea muncii din sectorul

PFNL al R. Moldova (tabelul 6.3), observăm că aceasta este influențată de veniturile obținute.

În perioada anilor 2010-2012 veniturile au fost în creștere, de la 5,0 mil. lei până la 7,9 mil.

lei și productivitatea muncii este în creștere. Ulterior, veniturile scad și productivitatea muncii

scade, cu excepția anului 2013. În aceeași perioadă, numărul de salariați este într-o continuă

scădere, iar salariul mediu în creștere. Totodată, este important de remarcat faptul că cantitatea

colectată de produse forestiere nelemnoase este influențată direct de productivitatea muncii. Deci,

odată cu creșterea productivității muncii, se mărește și cantitatea de produse colectată.

Datele prezentate în tabelul de mai jos ne permit să afirmăm că nu există o legătură între

variabilele PIB-lui și numărul de salariați ceea ce ar conduce la creșterea productivității.

Tabelul 6.3. Productivitatea muncii în sectorul produselor forestiere nelemnoase

Indicatorii Anii

2010 2011 2012 2013 2014 2015

Cantitatea colectată, t 434,9 681,8 566,0 1053,1 807,3 828,1

Venituri, mil. lei 5,0 6,1 7,9 7,4 6,5 6,1

Numărul de salariați 441 366 298 277 265 265

Salariul mediu, lei 1932,0 2198,0 2576,0 2904,0 3051,0 3469,0

Contribuția ramurii silvice la

PIB, % 0,25 0,26 0,28 0,29 0,26 0,32

Productivitatea muncii, t/om 1,0 1,9 1,9 3,8 3,0 3,1

Productivitatea muncii lei/om 1134,0 16667,0 26510,0 26715,0 24528,0 23019,0

Productivitatea muncii

PIB/salariat, lei 11338,0 16667,0 26510,0 26715,0 24528,0 23019,0

Sursa: elaborat de autor în baza datelor Moldsilva, ICAS, http://www.statistica.md/

Creșterea competitivității produselor pe piață determină ramura silvică la o creștere a

productivității muncii, pentru a se alinia noilor standarde impuse de cerințele pieței. Acest fapt

are un rol important în determinarea nivelului de trai și de bunăstare a populației. Eficiența

utilizării și combinării muncii cu factorii de producție, determină creșterea productivității muncii.

Agenția Moldsilva a emis Ordinul № 93 din 21.04.2017 ,,Cu privire la stabilirea normelor

de muncă și retribuției muncii la recoltarea și prelucrarea produselor nelemnoase ale pădurii”,

în care este stabilită norma de muncă la recoltarea și sortarea acestor produse. Datele sunt

prezentate în tabelul 6.4.

Din datele tabelului menționat, se observă că norma de muncă variază în funcție de

organul plantei colectat. Norma de muncă cea mai mare este la herba de soc, de sulfină, de

pelin, aceasta variind între 51,9 kg și 32,9 kg. Respectiv, unde randamentul muncii este mai

mic și norma este mai mică, fapt ce se atestă la floarea și frunzele de păducel, la floarea de tei,

la rădăcina de păpădie, la podbal, la floarea de mușețel.


167

Tabelul 6.4. Norma de muncă la recoltarea și sortarea produselor forestiere nelemnoase

Nr. Specia Partea recoltată Norma de

muncă, kg

Norma de timp,

om-oră

1 Păducel Fructe 10,8 0,741

2 Păducel Flori, frunze 5,4 1,481

3 Soc - 51,9 0,154

4 Odolean Rădăcină 9,5 0,842

5 Sulfină Herba 42,5 0,188

6 Sovârf Herba 20,0 0,400

7 Sunătoare Herba 20,4 0,392

8 Fragi Frunză 17,4 0,460

9 Urzică Frunză 27,1 0,295

10 Porumb Mătase 6,9 1,159

11 Tei Floare 5,7 1,404

12 Podbal Frunze 18,6 0,430

13 Podbal Floare 7,5 1,067

14 Mentă Herba 26,8 0,299

15 Nuci (verzi) Fructe 17,4 0,460

16 Vetrice Flori 27,1 0,295

17 Pătlagină Frunză 16,1 0,497

18 Pelin Frunză 27,1 0,295

19 Pelin Tulpina 32,9 0,243

19 Talpa-gâștei Herba 26,5 0,302

20 Mușețel Floare 8,0 1,000

21 Scumpia Frunză 31,4 0,255

22 Coada-șoricelului Herba 30,7 0,237

23 Coada-șoricelului Floare 28,0 0,232

24 Cimbrișor Herba 25,0 0,320

25 Rostopască Herba 24,9 0,321

26 Salvie Frunză 17,4 0,460

27 Măceș Fructe 8,2 0,976

28 Păpădie Rădăcină 7,1 1,127

29 Aronie Lăstari 42,0 0,190

30 Salcâm Floare 20,3 0,394

31 Frasin Frunză 45,0 0,178

32 Gălbenele Floare 15,0 0,533

33 Soc Floare 19,4 0,412

34 Păpădie Frunză 15,9 0,503

35 Mesteacăn Frunză 15,0 0,533

36 Coada-calului Herba 28,0 0,286

37 Traista-ciobanului Herba 29,2 0,274

38 Troscot Herba 30,0 0,267

39 Ciuboțica-cucului Herba 16,0 0,500

40 Scoruș-de-munte Fructe 22,1 0,362

41 Aronie Fructe 26,6 0,301

42 Coarne Fructe 23,0 0,348 Sursa: elaborat de autor în baza datelor Agenției Moldsilva

Norma de muncă la uscarea produselor forestiere nelemnoase este stabilită în același ordin,

168

emis de Agenția Moldsilva, iar datele sunt prezentate în tabelul 6.5. Din acest tabel se poate

deduce că norma de muncă per ansamblu nu variază considerabil, cu excepția câtorva produse, și

anume: herba de soc, fructele de scoruș-de-munte, de măceș, de păducel, rădăcină de păpădie,

odolean. La restul speciilor, norma de muncă la uscare variază de la 70 kg până la 95 kg.

Tabelul 6.5. Norma de muncă la uscarea PFNL

Nr. Specia Partea uscată Norma de muncă,

kg

Norma de timp,

om-oră

1. Păducel Fructe 59,9 0,134

2. Păducel Flori, frunze 70,4 0,114

3. Soc - 42,0 0,19

4. Odolean Rădăcină 53,1 0,151

5. Sulfină Herba 94,5 0,085

6. Sovârf Herba 73,0 0,110

7. Sunătoare Herba 75,6 0,106

8. Fragi Frunză 73,0 0,110

9. Urzică Frunză 75,6 0,106

10. Porumb Mătase 88,2 0,091

11. Tei Floare 94,5 0,085

12. Podbal Frunze 70,4 0,114

13. Podbal Floare 75,6 0,106

14. Mentă Herba 79,8 0,100

15. Vetrice Flori 75,6 0,106

16. Pătlagină Frunză 75,6 0,106

17. Pelin Frunză 75,6 0,106

18. Pelin Tulpina 94,5 0,085

19. Talpa-gâștei Herba 84,0 0,095

20. Mușețel Floare 94,5 0,085

21. Scumpia Frunză 75,6 0,106

22. Coada-șoricelului Herba 75,6 0,106

23. Coada-șoricelului Floare 84,0 0,095

24. Cimbrișor Herba 74,2 0,108

25. Rostopască Herba 94,5 0,085

26. Salvie Frunză 73,0 0,110

27. Măceș Fructe 46,2 0,173

28. Păpădie Rădăcină 53,1 0,151

29. Salcâm Floare 94,5 0,085

30. Frasin Frunză 75,6 0,106

31. Gălbenele Floare 70,4 0,114

32. Soc Floare 94,5 0,085

33. Păpădie Frunză 75,6 0,106

34. Mesteacăn Frunză 75,6 0,106

35. Coada-calului Herba 84,0 0,095

36. Traista-ciobanului Herba 84,0 0,095

37. Troscot Herba 84,0 0,095

38. Scoruș-de-munte Fructe 46,2 0,173 Sursa: elaborat de autor în baza datelor Agenției Moldsilva

Agenția Moldsilva a stabilit norme de muncă și pentru sortarea, ambalarea, cântărirea

169

produselor forestiere nelemnoase, care sunt prezentate în tabelul 6.6. Cea mai mică normă de muncă

este de 63 kg pe zi la păducel, la soc, la măceș, păpădie, aronie și coarne, la restul plantelor, norma

este cea mai mare și constituie 189 kg, cu excepția mătăsii de porumb, care este de 108 kg.

Tabelul 6.6. Normele de muncă la sortarea, ambalarea și cântărirea PFNL

Nr. Specia Partea uscată Norma de muncă,

kg

Norma de timp,

om-oră

1 Păducel Fructe 63,0 1,80

2 Păducel Flori, frunze 189,0 0,60

3 Soc - 63,0 1,80

4 Odolean Rădăcină 63,0 1,80

5 Sulfină Herba 189,0 0,60

6 Sovârf Herba 189,0 0,60

7 Sunătoare Herba 189,0 0,60

8 Fragi Frunză 189,0 0,60

9 Urzică Frunză 189,0 0,60

10 Porumb Mătase 108,0 1,05

11 Tei Floare 189,0 0,60

12 Podbal Frunze 189,0 0,60

13 Podbal Floare 189,0 0,60

14 Mentă Herba 189,0 0,60

15 Vetrice Flori 189,0 0,60

16 Pătlagină Frunză 189,0 0,60

17 Pelin Frunză 189,0 0,60

18 Pelin Tulpina 189,0 0,60

19 Talpa-gâștei Herba 189,0 0,60

19 Mușețel Floare 189,0 0,60

20 Scumpia Frunză 189,0 0,60

21 Coada-șoricelului Herba 189,0 0,60

22 Coada-șoricelului Floare 189,0 0,60

23 Cimbrișor Herba 189,0 0,60

24 Rostopască Herba 189,0 0,60

25 Salvie Frunză 189,0 0,60

26 Măceș Fructe 63,0 1,80

27 Păpădie Rădăcină 63,0 1,80

28 Salcâm Floare 189,0 0,60

29 Frasin Frunză 189,0 0,60

30 Gălbenele Floare 189,0 0,60

31 Soc Floare 189,0 0,60

32 Păpădie Frunză 189,0 0,60

33 Mesteacăn Frunză 189,0 0,60

34 Coada calului Herba 189,0 0,60

35 Traista-ciobanului Herba 189,0 0,60

36 Troscot Herba 189,0 0,60

37 Scoruș-de-munte Fructe 63,0 1,80

38 Aronie Fructe proaspete 63,0 1,80

39 Coarne Fructe proaspete 63,0 1,80 Sursa: elaborat de autor în baza datelor Agenției Moldsilva

170

În funcție de diversitatea și cantitatea produselor forestiere nelemnoase colectate de către

entitățile subordonate Agenției Moldsilva, sunt create anual mai multe locuri de muncă sezoniere

(tabelul 6.7). Am calculat că cel mai mare număr de persoane sunt implicate la recoltarea și

sortarea măceșului, floarea de tei, aroniei, floarea de soc. La aceste specii, și cantitățile recoltate

sunt cele mai mari. Anual, numărul mediu de persoane care participă la recoltarea și sortarea

produselor forestiere nelemnoase ajunge la circa 30000. Norma de muncă cea mai mare este la

pelin (32,9 kg/zi), la coada-șoricelului (30,7 kg/zi), la coada-calului (28,0 kg/zi), la urzică și la

vetrice (27,1 kg/zi).

Tabelul 6.7. Numărul de persoane implicate la recoltarea și sortarea PFNL, 2005-2014

Nr. Specia Partea

recoltată

Cantitatea

colectată, kg

Norma de muncă,

kg/8 ore

Numărul de

persoane

1. Păducel Fructe 12000 10,8 1111

2. Sunătoare Herba 34700 20,4 1701

3. Urzică Frunză 16800 27,1 620

4. Tei Floare 240980 5,7 42277

5. Podbal Frunze 22600 18,6 1215

6. Vetrice Flori 40000 27,1 1476

7. Pătlagină Frunză 10800 16,1 671

8. Pelin Herba 64300 32,9 1954

9. Coada-șoricelului Herba 44900 30,7 1463

10. Rostopască Herba 33300 24,9 1337

11. Măceș Fructe 2567600 8,2 313122

12. Salcâm Floare 57000 20,3 2808

13. Soc Floare 133300 19,4 6871

14. Coada-calului Herba 17600 28,0 629

15. Aronie Fructe 412700 26,6 15515

16. Coarne Fructe 69400 23,0 3017 Sursa: elaborat de autor în baza datelor Agenției Moldsilva

După estimările noastre, la etapa de sortare, ambalare și cântărire a produselor forestiere

nelemnoase, recoltate de către entitățile din subordine Agenției Moldsilva, sunt implicate circa

4000 de persoane anual.

Măceșul, aronia, floarea de tei, coarnele sunt produsele la care participă cele mai multe

persoane, respectiv numărul lor constituie circa 40576, 6651, 1275 și 1102 persoane. Un număr

mai mic de muncitori sunt implicați la sortarea, ambalarea și cântărirea pătlaginii, urzicii și

coada-calului, acesta variind anual între 57 și 93 persoane.

Norma de muncă la sortarea, ambalarea și cântărirea părții vegetale a speciilor este de

189 kg/zi, iar la fructe de pădure câte 63 kg/zi (tabelul 6.8).

Tabelul 6.8. Numărul persoanelor implicate la sortarea, ambalarea, cântărirea PFNL 2005-2014

Nr. Specia Partea

recoltată

Cantitatea

colectată, kg

Norma de muncă,

kg/8 ore

Numărul de

persoane

1. Păducel Fructe 12000 63 190

2. Sunătoare Herba 34700 189 184

3. Urzică Frunză 16800 189 89

4. Tei Floare 240980 189 1275

5. Podbal Frunze 22600 189 120

6. Vetrice Flori 40000 189 212

171

Nr. Specia Partea

recoltată

Cantitatea

colectată, kg

Norma de muncă,

kg/8 ore

Numărul de

persoane

7. Pătlagină Frunză 10800 189 57

8. Pelin Herba 64300 189 340

9. Coada

șoricelului Herba 44900 189 238

10. Rostopască Herba 33300 189 176

11. Măceș Fructe 2567600 63 40756

12. Salcâm Floare 57000 189 302

13. Soc Floare 133300 189 705

14. Coada-calului Herba 17600 189 93

15. Aronie Fructe 412700 63 6551

16. Coarne Fructe 69400 63 1102 Sursa: elaborat de autor în baza datelor Agenției Moldsilva

Munca în sectorul produselor forestiere nelemnoase reprezintă elementul determinant

pentru punerea în valoare a resurselor respective.

6.3.8 Discuții privind organizarea colectării și procesării PFNL

Capitolul respectiv cuprinde aspecte privind tehnologia de recoltare și procesare a

diferitelor produse forestiere nelemnoase, precum și productivitatea muncii. De asemenea se

prezintă importanța și necesitatea organizării colectării și tipul procesării PFNL. Recoltarea și

colectarea produselor forestiere nelemnoase, ca proces de producție, se execută cu scopul

extragerii din fondul forestier a produselor necesare ramurilor economiei naționale sau

consumatorilor direcți. În prezent, organizarea colectării și procesării produselor date, capătă

noi dimensiuni, în contextul dezvoltării durabile a fondului forestier. În acest sens, este necesar

de a perfecționa tehnologia de exploatare a produselor forestiere nelemnoase și respectarea

legislației. Lanțul valoric PFNL din Republica Moldova este unul de aprovizionare, reprezentat de

persoane fizice și 13 persoane juridice (infodebit.md/?info_biz=1&filtru=y&activitate_nl=230)

În procesul de organizare a recoltării și procesării produselor forestiere nelemnoase, sunt

două laturi strâns legate între ele, care se condiționează reciproc, procesul de muncă și procesul

tehnologic. Procesul de muncă vizează activitatea executării recoltării și procesării produselor

respective, iar procesul tehnologic presupune transformarea cantitativă și calitativă a produselor

culese. Calitatea produsului depinde, în mare măsură, de calitatea materiei prime, la rândul său

aceasta depinde, de modul recoltării și procesării. Studiile anterioare (Banjade M., Paudel N.,

2008; Ingram V., Tieguhong J., 2012) au arătat că lanțurile valorice sunt sensibile la numeroși

factori: natura produsului, piața pe care este vândut, factorii de cerere și aprovizionare.

De la produsele forestiere nelemnoase sunt colectate și utilizate toate organele. Pădurea

oferă diferite produse, iar asortimentul, în urma prelucrării acestora, este redus. Dezvoltarea

durabilă a fondului forestier, fără utilizarea rațională și complexă a produselor forestiere

nelemnoase, cauzează diminuarea resurselor alimentare, medicinale, furajere, decorative. Până

în prezent, din fondul forestier al Republicii Moldova, nu se utilizează ramurile subțiri și scoarța

arborilor de la lucrările de îngrijire și principale, care pot fi folosite la producerea diferitor

produse cu valoare adăugată.

Pentru folosirea la maxim și durabilă a produselor forestiere, este nevoie de datele

concrete anuale despre resursele biologice și de exploatare, de soluționarea mai multor

probleme privind organizarea, promovarea, regenerarea resurselor forestiere. Multe specii sunt

la limita dispariției și au nevoie de asistență în ceea ce privește înmulțirea și promovarea lor în

cultură.

Perspectiva dezvoltării pieței de produse forestiere nelemnoase autohtone, depinde de

172

interesul și capacitatea statului de a crea condiții pentru sporirea atractivității producătorilor

autohtoni și a instituțiilor financiare. Din cauza inaccesibilității creditelor avantajoase și a

investițiilor din partea întreprinderilor, lipsește îmbunătățirea bazei materiale, tehnice și

introducerea unor tehnologii de producție avansate.

Baza tehnico-materială necesară valorificării produselor prezentate, în Republica

Moldova, a cunoscut o degradare, în special după obținerea independenței. În general, cel mai

scurt lanț valoric este la PFNL care se consumă în stare proaspătă, iar cel mai lung pentru cele

care sunt conservate.

Studii privind etapele lanțului valoric la PFNL au fost efectuate de Keca L., Keka N.,

Recola M. (2013).

Deși, sectorul PFNL se consideră de perspectivă, nimeni nu contribuie la dezvoltarea

tehnologiei de cultivare, această problemă este menționată și de Байбородин Н. и

др./Bajborodin N. i dr. (2013).

Reieșind din condițiile climaterice ale zonei, în care este amplasată Republica Moldova,

cu 4 anotimpuri, cu o singură recoltă, pentru păstrarea PFNL, a fost utilizată cel mai frecvent

metoda prin uscare. Ca procedee au fost folosite cele rudimentare (energie solară) și mai

perfecționate (cu temperatură controlată).

Marin A. (2012) consideră că uscarea fructelor și legumelor este soluția cea mai sănătoasă

pentru păstrarea în timp, comparativ cu cele congelate sau conservate. Pentru a evita scăderea

calității PFNL de la recoltare până la realizare, urmează să fie respectate procedeele și

tehnologiile aplicabile. În general, culegătorii de produse forestiere nelemnoase sunt totodată

și vânzători, transportarea produselor la piață, efectuându-se, de obicei, cu transportul auto.

Făcând o analogie cu achiziționarea fructelor agricole, s-a propus o serie de acțiuni

organizatorice pentru PFNL, măsuri identificate și de Шутов В./Shutov V. (2005).

Personalul ocupat în sectorul produselor forestiere nelemnoase deține o pondere

importantă, reprezentat de populația rurală. S-a stabilit numărul de persoane implicate în

procesul tehnologic a produselor forestiere nelemnoase din Republica Moldova. Având în

vedere specificul productivității muncii în acest sector, evident că numărul muncitorilor diferă

în funcție de specie, cantitatea disponibilă a produselor și necesară de procesat.

Munca în sectorul PFNL este complicată, diversificată, variabilă în timp, adesea de tip

familial, nespecializată, fără contract de muncă.

Productivitatea muncii în silvicultură rămâne un indicator important, dar puțin studiat.

6.4 Analiza eficienței economice a sectorului PFNL

6.4.1 Performanța culegătorilor PFNL în funcție de particularitățile sociale

Genul și starea civilă a respondenților sunt caracteristicile de bază într-o anchetă. Acestea

descriu femeile și bărbații sub aspectul statutului social. Datorită acestor particularități,

persoanele au experiență, percepere și atitudine diferită față de importanța produselor forestiere

nelemnoase. Aceste relații dintre gen, starea civilă și produsele forestiere nelemnoase sunt

determinate de rolurile și responsabilitățile din familie și societate.

Particularitățile sociale ale culegătorilor de produse forestiere nelemnoase joacă un rol

important la colectarea, utilizarea și distribuirea produselor respective. Femeile și bărbații au

cunoștințe dispersate despre resursele produselor forestiere nelemnoase.

În rezultatul studiului, cei intervievați sunt 77% bărbați și 23% femei. Din persoanele

intervievate 85% sunt căsătorite și 15% necăsătorite (figura 6.50). Factorul X3 (starea civilă)

are o legătură corelativă slabă, motivul mersului la cules este pentru recreere (r=0,211),

culegând brebenei (r=0,306).

Un prim rezultat al chestionarului constă în faptul, că femeile și bărbații au cunoștințe

dispersate despre resursele PFNL. Femeile sunt implicate la colectarea PFNL pentru uz casnic

și vânzare în cantități mai mici, iar bărbații în afaceri, cum ar fi achiziționarea, vânzarea angro

173

și exportul. Abilitarea femeilor în sectorul produselor forestiere nelemnoase poate crea

oportunități de dezvoltare și a genera beneficii pentru familiile acestora.

Figura 6.50. Genul și starea civilă a respondenților, %


Analiza comparativă a ratingului culegătorilor de produse forestiere nelemnoase privind

starea civilă, am utilizat modelul mono-factorial (ANOVA) cu metoda Limitei diferenței

semnificative (LSD).

Rezultatele din tabelul 1 Anexa A8.9.2 au demonstrat o diferență semnificativă a

performanței utilizării produselor forestiere nelemnoase între aceste grupe, deoarece valoarea

probabilității (P=0,0015) din criteriul Fisher este mai mică de 0,05 la un nivel de încredere de

95%, iar diferența id_DEA dintre aceste categorii a constituit D=0,073 și denotă o diferență

semnificativă statistic, prezentată în tabelul 3 din aceeași anexă. Această relație este prezentată

în figura 6.51, în care se observă că intervalele de încredere ale factorilor incluși în model

(căsătorit, necăsătorit) nu se suprapun.

Figura 6.51. LSD a performanței culegătorilor în funcție de starea civilă


Atitudinea și interesul oamenilor față de PFNL este influențată și de vârsta acestora.

Evaluarea repartizării vârstei culegătorilor impune divizarea eșantionului de date primare în

quantile câte 10% pentru determinarea distribuției normale a setului primar de date.

În figura 6.52 este prezentată histograma frecvențelor în quantile și putem afirma că

distribuția vârstei culegătorilor este normală (Gauss) în conformitate cu testul Kolmogorov-

Smirnov D=0,054. Media aritmetică a vârstei culegătorilor incluși în eșantion este m=45,8 ani,

cu o abatere medie pătrată de SE=12,8.

Se poate menționa că diapazonul vârstei culegătorilor de produse forestiere nelemnoase

se află între 16 ani pentru cel mai tânăr și 80 ani pentru cel mai vârstnic. Estimările efectuate

77

23

85

15

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Bărbați Femei Căsătoriți Necăsătoriți

Casatorit Necasatorit

Means and 95,0 Percent LSD Intervals

0

0,03

0,06

0,09

0,12

0,15

0,18

Me

an

174

ne arată că majoritatea culegătorilor au vârsta cuprinsă între 25 și 62 de ani, iar aceasta atestă

importanța produselor forestiere nelemnoase pentru populația respectivă.

Figura 6.52. Distribuția culegătorilor de PFNL după vârstă


Interpretând datele referitoare la educația respondenților, am constatat că aceștia au absolvit

diferite instituții de învățământ (general, profesional tehnic și superior).

Evaluarea performanței culegătorilor de produse forestiere nelemnoase în funcție de studii

este prezentată în figura 6.53. În baza acesteia putem afirma că culegătorii cu studii profesionale

reprezintă o majoritate de 48% cu un indice DEA id=0,17, determinând o eficiență joasă. Totuși

aceasta confirmă o relație pozitivă între atitudinea consumului de produse forestiere nelemnoase

și gradul de educație al respondenților.

Cota parte a culegătorilor cu studii superioare în eșantion reprezintă 16% și au un indice

DEA apropiat (id=0,16) celor cu studii profesionale. De exemplu, cantitatea medie de sunătoare

colectată de respondenți cu studii superioare este de 4,2 kg, iar valorile respective pentru păducel

sunt de 9,0 kg. În general analiza corelativă dintre studiile culegătorilor și modalitatea de

transport a PFNL arată o intensitate slabă, cu valorile coeficientului Spearman r=0,203.

Raportând suma eficienței culegătorilor căsătoriți și cei necăsătoriți, se observă că starea

civilă este un factor important pentru performanța culegătorilor, cât timp raportul de 2,2 ori este

în favoarea celor căsătoriți.

Figura 6.53. Studiile și performanța culegătorilor


Valabilitatea modelului mono-factorial propus pentru evaluarea diferenței semnificative

Histogram for A.Col_1

0 20 40 60 80 100

A.Col_1

0

40

80

120

160

200

frequ

ency

Distribution

Normal

0,12

0,17

0,16

0,00

0,05

0,10

0,15

0,20

0

10

20

30

40

50

60

secundare profesionale superioare

Ind

icil

e D

EA

%

Respondenți Indicile DEA

Anii

175

a factorilor în funcție de nivelul de studii al culegătorilor este satisfăcătoare conform criteriului

Fisher, prezentat în tabelul 1 al Anexei A9.3 cu o valoare F=5,41 și valoarea probabilității

P=0,0047, arată că diferența variabilității între grupe este mai mare ca variabilitatea în cadrul

grupelor. În figura 6.54 intervalul de încredere a culegătorilor cu studii secundare nu se

suprapune cu factorii X4-studii secundar-profesionale și superioare. Limita diferenței

semnificative a culegătorilor cu studii secundar-profesionale este net inferioară conform

tabelului 3 Anexei 2 față de diferența între mediile aritmetice ale indicelui DEA.

Concomitent, se poate afirma că diferența între culegătorii cu studii superioare și

profesionale D=0,008 este net inferioară valorii LSD=0,045 și în figura analizată atestăm o

suprapunere a intervalelor de încredere pentru acești factori.

Figura 6.54. LSD a performanței culegătorilor în funcție de studii


Referitor la trendul evoluției indicatorului performanței culegătorilor de produse forestiere

nelemnoase în funcție de ocupația culegătorilor, conform datelor din figura 6.55, menționăm că

angajații reprezintă 57%, cu o eficiență joasă, corespunzător unui indice DEA de id=0,19.

Șomerii reprezintă 32% din eșantion, au o eficiență foarte redusă id=0,09 și merg la cules

doar dacă și ceilalți culegători din sat colectează PFNL. Practic, șomerii merg la cules împreună

cu familia, aproximativ în aceleași locuri.

Categoria de culegători care se referă la pensionari este mai puțin numeroasă și reprezintă

11% din total, însă indicele de performanță a utilizării produselor forestiere nelemnoase este

înalt id=0,15, ceea ce se datorează faptului că acest factor intens corelează cu opțiunea de

vânzare a produselor culese și consum propriu.

Pensionarii sunt o categoria de culegători mai puțin numeroasă și reprezintă 11% din total,

dar cu un indice de performanță a utilizării PFNL superior pe eșantion (id=0,15). Aceștia optează

atât pentru vânzare cât și pentru consum propriu a PFNL. Pensionarii din eșantion care sunt orientați

spre vânzarea produselor culese, au un indice DEA superior id=0,41, față de cei care doar consumă

(id=0,074). Cei ce culeg fructe de pădure pentru valoarea curativă și nutritivă sunt caracterizați de

un id=0,17, adică ușor mai ridicat, dar totuși situat în gama valorilor de eficiență scăzută.

Preferințele pensionarilor în culegerea produselor forestiere nelemnoase, conform

analizei corelative, se orientează spre unele specii precum: nucile, porumbele, sovârful, coada-

calului, iar cantitățile corespunzătoare reprezintă: 37 kg de nuci și 4,7 kg de sovârf.

Un factor important care influențează semnificativ valoarea indicelui DEA la categoria

de populație pensionari sunt variabilele X31 și X29, care reprezintă motivul pentru a merge la

cules și opțiunea venitul familiei ca importanță primordială în utilizarea produselor forestiere

nelemnoase, este cotat cu o valoare înaltă id=0,32, care este explicabil pentru această categorie

prin faptul că contribuie la bugetul familiei și este intens corelat cu doleanța de menținere și

îmbunătățire a sănătății. În general, variabila X2, care denotă starea socială a respondenților,

prezintă o corelație Sperman joasă cu abundența mare (r=0,243) a PFNL.

Secundare Profesionale Superioare


87

107

127

147

167

187(X 0,001)

Mea

n

176

Figura 6.55. Reprezentarea socială și performanța culegătorilor


Indicatorii statistici relevanți în funcție de starea socială a culegătorilor sunt prezentați în

Anexa A8.9.1. Intervalele de încredere a factorilor incluși în modelul ANOVA conform LSD

(95,0) sunt prezentați în figura 6.56.

Conform tabelului 3 din Anexa 8.9.1 putem afirma o diferență semnificativă între setul

de date a factorului X2 - angajat cu setul ce se referă la șomeri. Valoarea limitei diferenței

semnificative care reprezintă 0,033 este net inferioară diferenței între factorii menționați

D=0,125. De asemenea, se poate constata o diferență semnificativă între factorul X2 - șomer și

factorul pensionar, incluși în modelul de analiză dispersională mono-factorial cu valoarea

LSD=0,053, iar diferența între mediile aritmetice a factorilor este net superioară cu D=0,086.

Cazul în care între factorii incluși referitor la starea socială a culegătorilor de produse

forestiere nelemnoase nu este diferență semnificativă, depistăm o suprapunere a intervalelor de

încredere a factorilor X2 - angajat și factorul pensionar.

În tabelul 3 al Anexei A8.9.1, diferența între factori D=0,039 este mai mică decât limita

diferenței semnificative LSD=0,050. Modelul ANOVA de evaluare a dependenței stării sociale

conform tabelului 1 din Anexa 8.9.1 prezintă o valoare semnificativă a criteriului Fisher ca

raport a variabilității între grupe față de variabilitatea în cadrul grupei cu F=26,87 și confirmă

valabilitatea statistică a criteriului de anchetare.

Figura 6.56. LSD a performanței culegătorilor în funcție de starea socială


0,19

0,09

0,15

0,00

0,02

0,04

0,06

0,08

0,10

0,12

0,14

0,16

0,18

0,20

0

10

20

30

40

50

60

angajat șomer pensionar

Ind

icil

e D

EA

%

Respondenți Indicile DEA

Angajat Somer Pensionar


0

0,04

0,08

0,12

0,16

0,2

0,24

Me

an

177

6.4.2 Performanța culegătorilor PFNL în funcție de motivație și percepție

Motivația culegătorilor condiționează organizarea și stimularea utilizării produselor

forestiere nelemnoase. Aceasta este o problemă importantă atât pentru gestionarii resurselor

respective, cât și pentru consumatori. Structura motivației integrează o serie de componente,

precum necesitatea, interesul, convingerea și justificarea. Având în vedere că motivația

reprezintă un factor-cheie în succesul unei activități, gestionarii resurselor de produse forestiere

nelemnoase trebuie să aibă abilitatea de selectare și promovare a produselor în funcție de

proprietățile cerute pe piața de desfacere. Rolul motivației poate fi de ordin individual,

organizațional, social, ecologic și economic.

Printre factorii care motivează persoanele să culeagă produse forestiere nelemnoase se

menționează sănătatea, ca fiind primordială pentru 44% din respondenți. Valoarea performanței

DEA este mai înaltă (id=0,34) pentru culegătorii care practică culesul cu intenția de a vinde,

dar care reprezintă doar 18% din eșantion. Motivul culegerii produselor forestiere nelemnoase

pentru hrană și consumul în stare proaspătă are o valoare joasă a coeficientului Sperman

r=0,261 și reprezintă 24% din eșantion, iar indicele DEA este id=0,241. Un indice ridicat

(id=0,21) au persoanele care folosesc PFNL pentru obținerea diferitor concentrate (în special

pe bază de alcool) din categoria Altele, deși au o pondere foarte redusă (1%). Există o corelație

slabă (r=0,486) între culegătorii care se recreează culegând PFNL și consumul produselor în

stare proaspătă. Aceștia reprezintă, totuși, o pondere redusă, doar 5% din eșantion. Rezultatele

obținute și comentate sunt prezentate în figura 6.57.

Figura 6.57. Motivul culesului și performanța culegătorilor


Analiza statistică a factorilor incluși în modelul motivul culesului de produse forestiere

nelemnoase, conform tabelului 1 a Anexei A9.11, prezintă o valoare înaltă a criteriului Fisher

datorită faptului că raportul sumei pătratelor între grupe față de suma pătratelor în grupe, este

F=61,90 ce confirmă valabilitatea abordării mono factoriale ANOVA.

Factorul X32 (Altele), conform tabelului 2 din aceeași anexă, are o abatere medie pătrată

înaltă SE (greșeala mediei)=0,057 și, în consecință, intervalul de încredere aferent se suprapune

cu indicatorii de la ceilalți factori incluși în modelul mono factorial. Aceasta se datorează, în

mare măsură, faptului că culegătorii anchetați din această grupă reprezintă 1,04% din eșantion.

Diferența semnificativă se atestă între toți factorii incluși în modelul - motivul culesului

de produse forestiere nelemnoase, cu excepția relațiilor X28 (hrană) - X30 (recreere) și X29

(sănătate) - X32 (altele), din cauza că limita diferenței semnificative, conform tabelului 3 a

Anexei 9.11, este net inferioară detașării mediilor aritmetice.

Referitor la relația X28-X30, avem o valoare LSD=0,057, care este mai mare decât

diferența între mediile aritmetice ale factorilor D=0,016, iar pentru relația X29-X32 limita

0,08

0,15

0,07

0,34

0,21

-

0,05

0,10

0,15

0,20

0,25

0,30

0,35

0,40

0

10

20

30

40

50

Hrană Sănătate Recreere Venit Altele

Ind

icel

e D

EA

%

Respondenți % Indicele DEA

178

diferenței semnificative este cu 43% mai mare ca detașarea între mediile aritmetice a factorilor,

ceea ce este un argument în afirmația că aceste relații sunt nesemnificative sub aspectul analizei

dispersionale. Opțiunea venit (X31) a factorilor incluși în modelul ANOVA are intervalul de

încredere îngust datorită dispersiei joase, conform figurii 6.58 și prezintă o diferență

semnificativă netă față de ceilalți factori cu care este comparat.

Figura 6.58. LSD a performanței culegătorilor în funcție de motivul culesului


După ce am stabilit motivul culesului de produse forestiere nelemnoase, s-au căutat

explicații privind importanța culesului. În prezent, consumatorii tot mai mult apreciază

produsele ecologice din care fac parte și produsele forestiere nelemnoase. Aceste produse sunt

printre pârghii de asigurare a dezvoltării durabile, nu doar a sectorului forestier, dar și a

regiunilor sărace. Pentru 14% din respondenți culesul este important, cu o eficiență joasă

(id=0,24), deoarece culeg pentru consum propriu. Referitor la culegătorii pentru care culesul este

important sau puțin important, aceștia au constituit un număr egal de 43% din eșantion și sunt

ineficienți (id=0,08), întrucât corelația cu opțiunea de vânzare a PFNL este negativă (figura 6.59).

În urma analizei corelative a factorilor incluși în studiu s-a stabilit că importanța culesului

PFNL este influențată slab de contribuția culesului la venitul familiei (r=0,440), de prezența unui

însoțitor (r=0,211), dar și de existența unui punct de colectare în localitate (r=0,207).

Figura 6.59. Importanța culesului și performanța culegătorilor


Analiza dispersională a factorilor incluși în modelul ANOVA referitor la importanța

culesului de produse forestiere nelemnoase, conform tabelului 1 din Anexa A8.9.14 prezintă o

valoare înaltă a criteriului Fischer F=32,34 și confirmă valabilitatea modelului propus de

analiză mono-factoriale. Factorul foarte important, conform tabelului 2 din anexa respectivă,

Hrana Sanatate Recreere Venit Altele


0

0,1

0,2

0,3

0,4

Mea

n

0,24

0,19

0,08

-

0,05

0,10

0,15

0,20

0,25

0,30

0

10

20

30

40

50

Foarte important Important Puțin important

Ind

icel

e D

EA

%


179

are o abatere medie pătrată înaltă SE=0,210 și în consecință, intervalul de încredere, fiind cel

mai mare, se suprapune cu alți factori. Aceasta se întâmplă din cauza că culegătorii din grupa

respectivă reprezintă doar 14% din eșantion și au o dispersie înaltă. Diferența semnificativă se

atestă între opțiunea puțin important cu celelalte opțiuni, iar diferența între important și foarte

important este nesemnificativă cu LSD=0,047. Trendul indicelui DEA de descreștere, prezentat

în figura 6.60, reflectă importanța culesului de produse forestiere nelemnoase, iar numărul

culegătorilor nu prezintă o corelație pozitivă.

Figura 6.60. LSD a performanței culegătorilor în funcție de importanța culesului


Referitor la percepția asupra abundenței produselor forestiere nelemnoase de către

culegători, s-a constatat că eficiența este superioară (id=0,17) pentru 23% din respondenți,

atunci când abundența produselor forestiere nelemnoase este mică (figura 6.61).

Această stimulare se datorează cantităților reduse de produse (mușețel, mentă, leurdă,

brebenei). Majoritatea respondenților (54%) percep abundența PFNL ca mijlocie cu un id=0,15,

ce îi plasează în categoria cu eficiență scăzută.

Un procent scăzut de culegători (17%) au menționat că abundența produselor forestiere

nelemnoase este mare, dar au înregistrat o eficiență scăzută id=0,10, și se poate considera că

această relație se datorează răspunsurilor mai puțin reale.

În mod așteptat unele produse de nișă (care apar mai rar) se caracterizează și printr-o

corelație scăzută cu abundența, r=0,215. Dacă evaluăm performanța culegătorilor cu abundența

produselor forestiere nelemnoase, se poate afirma o corelație joasă a coeficientului de corelație

Spearman r=0,215 cu menta.

Figura 6.61. Performanța culegătorilor în funcție de abundența PFNL, %


Foarte important Important Putin important


0

0,05

0,1

0,15

0,2

0,25

0,3

Me

an

0,10

0,15

0,17

-

0,05

0,10

0,15

0,20

0

10

20

30

40

50

60

Mare Mijlocie Mică

Ind

icel

e D

EA

%


180

Referitor la abundența produselor forestiere nelemnoase, se poate afirma, conform

Anexei A9.8 tabelul 1, că probabilitatea valabilității modelului ANOVA mono factorial este de

P=0,0104 și este net superior pragului de 95% impus pentru indicatorii statistici selectați.

Raportul între suma pătratelor a factorilor incluși în model între grupe este de 4,6 ori mai mare

decât suma pătratelor în cadrul grupelor.

Valorile medii ale factorilor care reflectă abundența produselor analizate, este prezentat

în tabelul 2 din Anexa A8.9.8, cu indicarea intervalelor de încredere aferente și abaterea medie

pătrată a indicelui de performanță DEA.

Analiza parametrilor statistici arată că factorul X20 (abundența mijlocie) nu prezintă o

diferență semnificativă față de opțiunea abundența mică în cadrul modelului ANOVA mono-

factorial, dat fiind faptul că LSD=0,035 este net inferior detașării mediilor aritmetice D=0,017.

În tabelul 3 din respectiva anexă, putem atesta diferența semnificativă între factorii X19-

X20 și X19-X21 prin faptul că limita diferenței semnificative este minoră detașării mediilor

aritmetice. Aceasta se confirmă grafic în figura 6.62 prin suprapunerea opțiunii mijlocie cu

mică și detașarea netă a opțiunii mare față de celelalte variante.

Astfel, putem afirma că factorii cu abaterea medie pătrată mică, conform tabelului 2 din

Anexa A8.9.8, sunt o sursă de diferență semnificativă în cadrul modelului mono factorial, dat

fiind faptul că intervalul de încredere este îngust.

Figura 6.62. LSD a performanței culegătorilor în funcție de abundența PFNL


6.4.3 Semnificația culesului și a unor PFNL pentru populația rurală

Schimbarea modulului de dezvoltare economică a Republicii Moldova, după Declararea

Independenței, a afectat negativ toate ramurile economiei naționale. A fost afectată în special

populația rurală, prin scăderea nivelului de trai și creșterea șomajului. Deosebit de important

pentru o dezvoltare durabilă rural-forestieră este analiza legăturii între populație și resursele

forestiere nelemnoase, precum și evaluarea acestora, deoarece au conexiuni reciproce.

Persoanele participante la sondaj au menționat că culeg următoarele produse forestiere

nelemnoase: măceș, păducel, floare de tei, păpădie, salcâm, calendulă, curpen, siminoc,

sunătoare, pătlagină, podbal, aronie, alune, brusture, coarne, coacăză, porumbele, cătină,

măslin, mătase de porumb, mușețel, mentă, mure, physalis, melisă, nuci, migdale, pere, urzică,

talpa-gâștei, coada- șoricelului, coada-calului, cimbrișor, vetrice, scoruș negru, sovârf, ciuperci,

pelin, rostopască, troscot, leurdă, pur, hamei, valeriană, fân, viorele, umbra-iepurelui,

lumânărică, brebenei, frunze de dud, crețușcă etc.

Principalele produse forestiere nelemnoase, preferate de către populație sunt în ordine

descrescătoare: ciupercile, măceșul, floarea de tei, nucile, socul, sunătoarea, coarnele de pădure,

floarea de salcâm, porumbele, mușețelul și leurda.

Mare Mijlocie Mica


0,07

0,1

0,13

0,16

0,19

0,22

Me

an

181

Datele prezentate în figura 6.63, arată că cele mai mari cantități de produse forestiere

nelemnoase recoltate, conform sondajului, sunt de: măceș (57991 kg), nuci (10820 kg), ciuperci

(3359 kg), floare de tei (860 kg), floare de soc (813,5 kg) și coarnele de pădure (301 kg).

Figura 6.63. Produsele forestiere nelemnoase preferate de culegători


Referitor la folosința funciară predilectă a terenurilor folosite (pădure, plantație sau teren

degradat) pentru cules (figura 6.64), opțiunea de recoltare a PFNL din pădure este majoritară

(51%). Totuși, culegătorii ce optează pentru culegerea produselor forestiere nelemnoase de pe

terenurile private au o eficiență mai ridicată (id=0,23), însă reprezintă o minoritate de 7% în

eșantionul evaluat. Aceasta se datorează faptului că au un interes economic și cota de vânzare

a produselor, este ridicată (mai mare de 90%). În cazul culegătorilor de pe terenurile degradate,

o corelație cu intensitate slabă se observă pentru situațiile când gestionarul terenurilor este

primăria (id=0,213). Explicația rezidă în faptul că produsele forestiere nelemnoase culese de pe

terenurile degradate sunt mai solicitate și cantitățile culese sunt mai mari, datorită faptului că

aceste terenuri sunt mai accesibile. Variabila produselor culese din pădure corelează slab

r=0,265 cu modul de culegere prin tăiere. Un exemplu sunt ciupercile cu o eficiență medie a

culegătorilor de 21 kg/zi, iar pentru floarea de tei, la care culegătorii din prima cuartilă

reprezintă 93% din eșantion, cantitatea medie culeasă zilnic este de 31 kg. De asemenea,

culegătorii de produse forestiere nelemnoase amplasate în pădure au un coeficient Sperman

(r=0,855) cu gestionarul Agenția Moldsilva și denotă o intensitate majoră a legăturii statistice.

Figura 6.64. Performanța culegătorilor în raport cu folosința terenului


0

50

100

150

200 161134

60

32 3214 12 8 6 6 5

Num

ărul

de

per

soan

e

Specia, kg

0,12

0,15

0,22

0,18

-

0,05

0,10

0,15

0,20

0,25

0

10

20

30

40

50

60

Pădure Plantație Teren degradat Altele

Ind

icel

e D

EA

%


182

În urma analizei dispersionale a factorilor care se referă la locul culesului de produse

forestiere nelemnoase, în modelul ANOVA conform tabelului 1 al Anexei A9.5, se atestă un

raport de F=14,45 între variabilitatea între grupe, față de variabilitatea în cadrul grupelor.

Aceasta confirmă valabilitatea modelului propus conform chestionarului pentru factorii locului

de cules.

Intervalele de încredere pentru perechile de factori X9 (din pădure) - X11 (de pe terenuri

degradate), X9 (din pădure) - X12 (alte locuri) și X10 (din plantații) - X11 (terenuri degradate)

nu se suprapun conform figurii 6.65 și LSD este net inferioară diferenței între mediile aritmetice

a factorilor incluși în model.

Aceasta este o contribuție semnificativă pentru evaluarea performanței culegătorilor de

produse forestiere nelemnoase prin intermediul indicelui DEA și faptul că abaterea medie

pătrată a factorilor X9-X12 este minoră, asigură coeficientul de variație sub 10%. Însă pentru

setul de factori X9-X10, X10-X12 și X11-X12 suprapunerea intervalelor de încredere în figura

precizată mai sus, arată o diferență nesemnificativă pentru factorii respectivi incluși în model.

Se poate menționa că valoarea înaltă a indicelui de performanță DEA a culegătorilor de

produse forestiere nelemnoase, ce preferă terenurile degradate id=0,22 creează o premisă

pozitivă pentru excedentul diferenței semnificative D=0,094 față de limita diferenței

semnificative LSD=0,028 conform tabelului 3 din aceeași Anexă.

Figura 6.65. LSD a performanței culegătorilor în funcție de locul culesului


Creșterea cererii pentru bunuri cât mai variate, a condus la o accentuare a interesului

pentru produsele forestiere nelemnoase. Modul de gestionare a resurselor respective, reprezintă

o mare responsabilitate pentru persoanele care dispun de aceste bunuri.

Principalul administrator de pădure din Republica Moldova este Agenția Moldsilva

(86%), urmată unitățile administrativ-teritoriale (13%) și proprietarii privați (1%).

Potrivit rezultatelor sintetizate în figura 6.66, demonstrează că majoritatea culegătorilor

de produse forestiere nelemnoase (55%) își desfășoară activitatea pe terenurile gestionate de

Agenția Moldsilva, cu o eficiență scăzută id=0,13. Culegătorii care folosesc terenuri ale

primăriilor reprezintă 38% și înregistrează un scor al eficienței id =0,20; doar 7% din culegători

folosesc terenurile private, unde eficiența este maximă, înregistrând un scor de id=0,23. Analiza

corelativă referitoare la gestionarul terenului, de pe care se culeg produsele forestiere

nelemnoase, demonstrează o legătură strânsă dintre Agenția Moldsilva și terenurile împădurite

prin r=0,855, iar principalele produse forestiere nelemnoase culese sunt ciupercile (r=0,336).

Destinația acestor produse este pentru hrană (r=0,301), principalul mod de colectare este prin

tăiere (r=0,244), fiind păstrate sub formă conservată (r=0,243).

Majoritatea produsele forestiere nelemnoase gestionate de către primărie se află pe

terenuri degradate (r=0,766), scopul culesului fiind pentru vânzare (r=0,276), procesate sub

Padure Plantatie Teren_degradat Altele


0,11

0,14

0,17

0,2

0,23

0,26

Mea

n

183

formă uscată (r=0,289), motivul principal fiind pentru obținere de venit (r=0,253). Toate acestea

fiind determinate de frecvența mersului la cules (r=0,291). Principalele produse forestiere

nelemnoase culese sunt: măceșul (r=0,320), floarea de soc (r=0,256).

Figura 6.66. Performanța culegătorilor în funcție de gestionarul terenului


Prelucrarea informației referitoare la gestionarul terenului de produse forestiere

nelemnoase se poate afirma că, conform modelului ANOVA din Anexa A8.9.6 tabelul 1, este

o diferență semnificativă între opțiunile factorului selectat cu F=14,41 pentru relația Moldsilva-

Primărie și Moldsilva–Privat.

În continuare (tabelul 2), sunt prezentate valorile medii aritmetice ale factorilor X13

(Agenția Moldsilva), X14 (Primăria) și X15 (Privat) cu indicarea intervalului de încredere -

95% conform distribuției Student. Aceasta stă la baza testului diferenței semnificative mono

factoriale care este prezentat în tabelul 3 al Anexei menționate, cu valoarea LSD=0,029, care

este net inferioară diferenței între mediile aritmetice ale factorilor X13 și X14 egală cu D=0,71.

Suprapunerea intervalelor de încredere vizibilă în figura 6.67 între factorii X14 și X15 se

datorează faptului că valoarea limitei diferenței semnificative aferente este de 0,057, iar

detașarea între medii este net inferioară cu D=0,025.

Figura 6.67. LSD a performanței culegătorilor în funcție de gestionarul terenului


În practica utilizării durabile a produselor forestiere nelemnoase, un rol important îl are

modul de colectare de pe terenurile solicitate. Modul de culegere prin rupere este practicat

0,13

0,20 0,23

-

0,05

0,10

0,15

0,20

0,25

0

10

20

30

40

50

60

Moldsilva Primărie Privat

Ind

icel

e D

EA

%


Moldsilva Primarie Privat


0,11

0,15

0,19

0,23

0,27

Me

an

184

majoritar de 65% dintre respondenți, însă cu o eficiență DEA joasă (id=0,13) conform figurii

6.68. Între eficiența utilizării produselor forestiere nelemnoase și culesul prin rupere există o

corelație cu intensitate slabă (r=0,459). Modul de culegere menționat, corelează pozitiv cu

factorul X29 (pentru sănătate) prin valoarea coeficientului de corelație r=0,381, iar referitor la

plantele culese cu valoare terapeutică este floarea de tei (r=0,261) și floarea de soc (r=0,222).

Persoanele care culeg produse forestiere nelemnoase prin tăiere reprezintă 30% din

eșantion, cu o performanță DEA id=0,20, conform figurii sus menționate. Produsele forestiere

nelemnoase colectate prin tăiere sunt folosite preponderent pentru hrană, cu un coeficient de

corelație r=0,413; se consumă în mare parte ciuperci cu o intensitate corelativă moderată de

r=0,571, colectându-le din pădure r=0,265, gestionată de Agenția Moldsilva și sunt păstrate sub

formă conservată r=0,405 sau congelată r=0,286.

Dacă luăm în considerare factorul frecvenței mersului la cules, se poate afirma că

culegătorii cu frecvența înaltă (de la 30 până la 60 ori pe an) au un indice de eficiență medie

id=0,549, însă reprezintă o cotă parte minoră – 6% din eșantion. De asemenea, culegătorii

performanți sus-menționați culeg în medie anual câte 1008 kg măceș, iar culegătorii cu o

frecvență joasă de culegere (de la 1 până la 10 ori), care reprezintă 77% din eșantion, au o

performanță net inferioară id=0,097 și culeg anual în mediu câte 42 kg măceș. Restul

culegătorilor, cu frecvența între 10 și 30 de ori pe an, au o eficiență id=0,336 și culeg în medie

578 kg măceș pe an.

Figura 6.68. Performanța culegătorilor în funcție de modul de culegere


Evaluarea parametrilor statistici ai factorilor incluși în modul de cules al produselor

forestiere nelemnoase, arată că raportul variabilității între grupe față de variabilitatea în cadrul

grupelor este net superior criteriului Fisher pentru analiza dispersională. Valoarea F=13,08 din

tabelul 1 Anexa A8.9.7 impune o probabilitate mai mare de 0,05 a valabilității modelului mono

factorial ANOVA pentru factorii X16(Rupere), X17(Tăiere) și X18(Altele).

Intervalele de încredere ale factorilor incluși în model, sunt prezentate în tabelul 2 din

aceeași Anexă și arată o suprapunere a factorului X18 cu opțiunea Rupere, din cauza că

dispersia este înaltă și coeficientul de variație reprezintă 134%.

Valorile limitei diferenței semnificative (LSD) pentru factorii incluși în tabelul 3 al

Anexei A9.7, în urma comparației cu diferența între medii, atestă faptul că pentru factorii X16-

X17 și X17-X18 intervalele de încredere nu se suprapun conform figurii 6.69 și confirmă

valabilitatea criteriilor de anchetare pentru modul de cules.

0,13

0,20 0,23

-

0,05

0,10

0,15

0,20

0,25

0

10

20

30

40

50

60

70

Rupere Tăiere Altele

Ind

icel

e D

EA

%


185

Figura 6.69. LSD a performanței culegătorilor în funcție de modul culegerii


Distanța parcursă până la resursele produselor forestiere nelemnoase este un indicator care

demonstrează importanța produselor pentru populație. Distanța pe care au parcurs-o cei mai mulți

culegători (42%) este de 3 km, 30% au parcurs o distanță de 5 km, iar 19% o distanță de 1 km.

Cei mai puțini culegători (7%) au mers la o distanță de 10 km pentru a culege PFNL, iar 2% s-au

deplasat peste 10 km (figura 6.70). Un indice de eficiență superior (0,34 unități) s-a înregistrat la

persoanele ce parcurg 10 km până la locul resurselor; deși numărul de culegători este mai mic,

cantitățile medii sunt mari 155 kg/culegător, iar 93% din producție este destinată vânzării. De

asemenea, eficiența a fost influențată de frecvența mersului la cules: de cel puțin 14 ori pe an,

și o perioadă medie de 15 ani, în condițiile când 82% din respondenți culeg produsele forestiere

nelemnoase cu familia. Culesul de produse forestiere nelemnoase este important pentru 47%

dintre cei intervievați.

O mare parte din cei intervievați (76%) au menționat că abundența produselor forestiere

nelemnoase este mijlocie. Jumătate din numărul respondenților (50%) au răspuns că se

deplasează cu mașina pentru a culege și transporta produsele forestiere nelemnoase. Un indice

de performanță apropiat s-a înregistrat la culegătorii care se deplasează mai mult de 10 km și

până la 5 km, fiind de 0,26 și respectiv 0,22 unități. Aceste două praguri care divizează

culegători în două grupuri cu abordări distincte, în sensul că primii nu pierd mai mult de o oră

pentru deplasare, pe când cei din a doua categorie mobilizează mai multe resurse pentru a face

culesul mai productiv, compensând astfel durata mai mare de deplasare. Această informație este

foarte utilă din punct de vedere managerial, deoarece poate fi o restricție importantă în

eventualitatea amplasării optime a centrelor sau punctelor de colectare, în două scenarii de

„accesibilizare” a PFNL.

Pentru cei ce s-au deplasat mai mult de 10 km, eficiența a fost influențată de cantitatea

medie recoltată (124 kg/culegător) din care 95% este destinată vânzării. În ceea ce privește

implicarea familiei și mijloacele de transport folosite, 74% din respondenții au recoltat

produsele forestiere nelemnoase cu alți membrii ai familiei și 71% au mers la cules cu mașina,

iar 91% culeg produsele forestiere nelemnoase din pădure. Din persoanele intervievate, 70% au

menționat că abundența produselor forestiere nelemnoase este mijlocie. Frecvența medie anuală

la cules PFNL este de 12 ori, iar perioada culesului constituie în medie 13 ani.

Indicele de eficiență în cazul deplasării la cules PFNL, până la 5 km, a fost pozitiv, fiind

influențat de numărul mai mare de respondenți din această categorie. Din cantitatea medie

recoltată de 115 kg, vânzării îi revine 93% din producție. Din pădure s-a cules 77% dintre

produsele forestiere nelemnoase, iar 66% culeg împreună cu familia. Pentru 51% din

respondenți, culesul produselor forestiere nelemnoase este important, deplasându-se la cules cu

mașina 42%, iar 66% din persoane au menționat că abundența produselor culese este mijlocie.

Numărul respondenților (19%) ce s-au deplasat pe distanțe mai mici de un kilometru au

Rupere Taiere Altele


0,06

0,09

0,12

0,15

0,18

0,21

Mea

n

186

un indice de performanță foarte minor id=0,08, deoarece aceștia au colectat cantități mici (60

kg) și pentru consum propriu (98%). Merg pe jos la cules de produse forestiere nelemnoase

(83%) din respondenți și circa 49% recoltează solitar.

Figura 6.70. Performanța culegătorilor în funcție de distanța parcursă


Analiza dispersională a distanței deplasării culegătorilor de produse forestiere

nelemnoase în cadrul modelului mono factorial ANOVA ne permite să afirmăm, conform

tabelului 1 din Anexa A8.9.15, că opțiunile alese în cadrul factorului reprezintă o valabilitate

sigură prin valoarea înaltă a criteriului Fischer F=24,77. Valoarea înaltă a indicelui DEA pentru

opțiunea de deplasare - 10 km, reprezintă un maximum pentru acești culegători, însă din cauza

că ei sunt doar 7% din eșantion abaterea medie pătrată a mediei este înaltă și se impune un

interval de încredere major, care se suprapune cu opțiunea mai mult de 10 km, conform

tabelului 2 din aceeași Anexă. Acest fapt, creează o repartizare a diferenței semnificative între

opțiuni ca nevalabilă pentru relația 1 km-3 km, 5 km-mai mult și 10 km-mai mult conform

tabelului 3 din continuarea Anexei și atestă o diferență semnificativă valabilă pentru celelalte

relații între opțiuni. În figura 6.71 valoarea limitei diferenței semnificative minimală referitor

la relațiile între opțiuni, este de LSD=0,036 și pentru cele șapte relații semnificative este un

criteriu de atestare a factorilor incluși în model.

Figura 6.71. LSD a performanței culegătorilor în funcție de distanța amplasării PFNL


0,08

0,10

0,22

0,34

0,26

-

0,05

0,10

0,15

0,20

0,25

0,30

0,35

0,40

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

1 km 3 km 5 km 10 km Mai mult

Ind

icel

e D

EA

%


1 km 3 km 5 km 10 km Mai mult


0

0,1

0,2

0,3

0,4

Me

an

187

Transportul oferă oamenilor mai multe oportunități pentru mobilitate și dezvoltare. Acest

indicator, măsoară accesibilitatea populației la resursele produselor forestiere nelemnoase

destinate culesului. Când vine vorba despre mijloacele de deplasare la culesul PFNL, jumătate

din culegătorii intervievați (50%) au mers la cules pe jos, 21% au mers cu mașina, 25% cu căruța

și doar 4% s-au deplasat cu bicicleta (figura 6.72). Analizând eficiența mijloacelor de deplasare,

s-a constatat că cea mai înaltă valoare (0,25 unități) și (0,21 unități) s-au înregistrat la persoanele

care merg la cules cu autoturismul, respectiv cu căruța. Mai puțin eficienți au fost culegătorii

care merg cu bicicleta (id=0,15) și pe jos, cu id=0,08 unități. Pe baza analizei corelațiilor

factorilor implicați în cercetare, menționăm că modul de transportare a produselor forestiere

nelemnoase culese este influențat, în primul rând, de distanța necesară de parcurs până la locul

aflării produselor (r=0,463), de situația dacă mergem la cules cu familia (r=0,308), de frecvența

mersului la cules (r=0,227), de ponderea produselor vândute (0,217), de studiile culegătorilor

(r=0,203), de motivul obținerii de venit (r=201), iar produsul principal este măceșul (r=0,296).

Figura 6.72. Performanța culegătorilor PFNL în funcție de modul de transportare


Evaluarea factorului X43 (modul de transportare a PFNL) în cadrul modelului mono

factorial ne permite să afirmăm că sunt diferențe semnificative între opțiunile factorului

conform tabelului 1 a Anexei A9.16, care indică o valoare înaltă a criteriului Fischer F=30,77

și atestă valabilitatea variabilelor incluse.

Cea mai înaltă valoare a indicelui DEA este pentru opțiunea cu mașina și greșeala medie

este minimă în eșantion. Aceasta situație impune, conform următorului tabel (2), un interval de

încredere minor CI=[0,226÷0,272] și asigură o diferență semnificativă în raport cu celelalte

opțiuni ale factorului, cu excepția variabilei cu căruța.

Opțiunea pe jos are o valoare id_DEA minoră și concomitent grupa respectivă reprezintă

50% din eșantion.

Valoarea performanței culegătorilor de produse forestiere nelemnoase care le transportă

cu bicicleta este de id=0,15, cu un interval de încredere maximal, dat fiind faptul că ei reprezintă

doar 4% din eșantion.

Conform tabelului 3 din Anexa sus menționată, nu se atestă o diferență semnificativă

pentru relațiile pe jos- cu bicicleta, bicicletă-mașină și căruță-mașină, din cauza că LSD=0,083

este mai mare ca diferență limită între opțiuni.

În figura 6.73 vedem o diferență semnificativă între relațiile pe jos-căruța, pe jos-mașina

și căruța-mașina, care au o diferență între opțiuni majoră și intervalul de încredere nu se

suprapune.

0,08

0,15

0,21

0,25

-

0,05

0,10

0,15

0,20

0,25

0,30

0

10

20

30

40

50

60

Pe jos Bicicleta Căruță Mașină

Ind

icel

e D

EA

%


188

Figura 6.73. LSD a performanței culegătorilor în funcție de modul de deplasare


Abordarea problemei cât de frecvent culegătorii de produse forestiere nelemnoase merg

la cules pe an, este bine a se corela cu factorii X42 (distanța amplasării resurselor) și X43

(modul de transportare), care reprezintă o problemă tehnică a deplasării în teren și de

transportare a produselor respective.

În tabelul 6.9 este prezentată repartizarea opțiunii de deplasare anuală în teren conform

factorilor X42 și X43, realizată în grupe omogene. Varianta culegătorilor care se deplasează de

la 1-10 ori pe an preferă distanța 3 km de la sat, aceștia având o pondere de 45%, iar culegătorii

care se deplasează de la 11-30 ori pe an preferă distanța de 5 km, aceștia având o pondere de

43% din eșantion.

Respondenții care cel mai des se deplasează în teren, de 31-60 ori pe an, aleg tradițional

distanța de 5 km și 10 km, constituind 31%, respectiv 32%.

De opțiunea deplasării pe jos (X43), fac uz preponderent culegătorii care se deplasează

în teren cu frecvența de 1-10 ori pe an, aceștia având o cotă-parte de 55%, iar cei care se

deplasează de 31-60 ori pe an, au preferat pe jos (36%), cu căruța (36%) sau mașina (24%).

Tabelul 6.9. Repartizarea frecvenței anuale a mersului la cules PFNL în funcție de distanță și

modul de transportare

Factorul Opțiunea Frecvența mersului la cules pe an, %

1-10 ori 11-30 ori 31-60 ori

X42 – distanța

mersului la cules

1 km 20 12 8

3 km 45 30 24

5 km 26 43 31

10 km 4 12 32

Mai mult 2 1 4

X43 – modul de

transportare a

PFNL

Pe jos 55 28 36

Bicicleta 3 2 4

Căruța 22 37 36

Mașina 18 31 24 Sursa: elaborat de autor

Produsele forestiere nelemnoase prezintă o deosebită importanță în ceea ce privește nutriția

și calitatea acestora în stare proaspătă sau procesată. Procesarea produselor studiate implică

îmbunătățirea parametrilor pentru a obține produse de calitate, conform cerințelor în vigoare.

Valorificarea produselor forestiere nelemnoase sub formă uscată, este una din cele mai

Pe jos Bicicleta Caruta Masina


0

0,05

0,1

0,15

0,2

0,25

0,3

Me

an

189

importante forme de procesare, care constă în reducerea nivelului de apă, până când activitatea

microbiologică nu trebuie de luat în seamă. Rezultatele obținute au demonstrat că modalitatea

de păstrare a produselor forestiere nelemnoase, sub formă uscată este preferată de 62% din

eșantion, cu o performanță id=0,18, fiind net superioară modului de păstrare congelat (id=0,05)

sau conservat (id=0,06) (figura 6.74). Această opțiune corelează slab cu procentul de vânzare a

PFNL r=0,218, cu condiția că 94% din recoltă va fi vândută și are o performanță DEA superioară

pentru culegătorii a căror produse este pentru vânzare (id=0,342). Un rol important în definirea

motivului culesului de produse forestiere nelemnoase este îmbunătățirea sănătății, pentru

culegătorii cu opțiunea de păstrare sub formă uscată și cu o performanță DEA id=0,153. Motivul

de culegere pentru sănătate corelează jos cu forma de păstrare a produselor, congelat și conservat,

iar coeficienții de corelație Spearman sunt mai mici de 5%. Analiza destinației produselor

forestiere procesate sub formă uscată, arată că produsele cu un indice DEA înalt sunt folosite în

scopuri medicinale. Este vorba de măceș, floarea de tei, floarea de soc și sunătoare. Frecvența cu

care se merge la cules pentru această opțiune, impune o performanță înaltă id=0,550 pentru

culegătorii care merg la cules în limita de la 30 la 60 ori pe an și o performanță medie id=0,373

pentru culegătorii la care limitele frecvenței se află între 10 și 30 ori pe an. Cea mai joasă

performanță o au culegătorii care merg la cules de la 1 până la 10 ori pe an, cu un indice DEA

id=0,106. Floarea de tei are o corelație slabă (r=0,327) cu modul de păstrare în formă uscată și

eficiența este id=0,175.

Figura 6.74. Performanța culegătorilor în funcție de modul de păstrare a PFNL, %


Parametrii statistici ai factorilor incluși în forma de păstrare a produselor forestiere

nelemnoase, conform tabelului 1 din Anexa A8.9.10, atestă o valabilitate înaltă a modelului

ANOVA de analiză mono-factoriale prin criteriul Fisher înalt prezentat prin raportul dispersiei

între grupe față de dispersia în cadrul grupelor cu F=29,95.

Valorile intervalelor de încredere a factorilor X24 (PFNL uscate), X25 (PFNL congelate),

X26 (PFNL conservate) și X27 (Altele) sunt prezentate în tabelul 2 din aceeași Anexă

prezentată, pentru a evalua diferența semnificativă în urma comparației detașării mediilor

aritmetice reciproce.

Opțiunea-Altele pentru forma păstrării produselor forestiere nelemnoase, are o dispersie

înaltă și valoarea majoră a intervalului de încredere cauzat de precizia joasă de evaluare nu

permite de a face comparație cu restul factorilor.

În tabelul 3 al Anexei analizate, se atestă o diferență semnificativă între factorii X24-X25

și X24-X26 legat cu faptul că LSD=0,037 pentru prima relație este net inferior detașării mediilor

aritmetice D=0,128 și poate fi vizualizat ușor în cadrul figurii 6.75.

Respectiv, relația opțiunilor uscat-conservat prezintă o diferență semnificativă în cadrul

0,18

0,05 0,06

0,11

-

0,05

0,10

0,15

0,20

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

70,0

Uscat Congelat Conservat Altele

Ind

icel

e D

EA

%


190

modelului mono factorial prin LSD=0,029, care este net inferior detașării mediilor aritmetice a

indicatorului de performanță DEA D=0,119. Deci, conform figurii 6.76, nu putem atesta o

diferență semnificativă între factorii incluși în modelul formei de păstrare a PFNL

Figura 6.75. LSD a performanței culegătorilor în funcție de modul păstrării PFNL


Crearea sau existența centrelor de colectare a PFNL sunt cu rol strategic, deoarece

garantează culegătorilor un loc sigur de realizare și aprovizionare ritmică pentru piața internă

sau externă. Oricare din activitățile de mai sus pot face obiectul unei capacități de producție de

sine stătătoare specializată sau multifuncțională. Totodată, comercianții de PFNL vor avea

posibilitatea de aprovizionare de la centrele rezpective, cu diferite produse.

Referitor la factorul X34 care prezintă informația dacă în localitate există un punct de

colectare a produselor forestiere nelemnoase, conform figurii 6.76, se poate menționa că

opțiunea Nu reprezintă 61% din respondenți, cu o performanță DEA id=0,13, care este minoră

opțiunii Da cu 18% din eșantion și performanța superioară a indicelui id=0,20. Aceasta se

explică prin faptul că culegătorii vând produsele forestiere nelemnoase culese și au un indice

DEA major id=0,304.

În baza analizei coeficientului de corelației Sperman, am observat că factorul X34 are o

legătură slabă (r=0,262) cu factorii X17 (abundența produselor forestiere nelemnoase este

mică), cu - X40 (importanța culesului) r=0,207.

Suntem convinși că odată cu creșterea numărului de centre pentru colectarea PFNL va

crește producția și interesul pentru populație.

Figura 6.76. Performanța culegătorilor în funcție de existența unui punct de colectare PFNL


Uscat Congelat Conservat B.Altele


-0,05

0,05

0,15

0,25

0,35

Mea

n

0,20

0,13

0,17

-

0,05

0,10

0,15

0,20

0,25

0

10

20

30

40

50

60

70

Da Nu Nu știu

Ind

icel

e D

EA

%


191

Din figura 6.77, se remarcă faptul că cei care au mers cu familia la cules de produse

forestiere nelemnoase reprezintă 47% din respondenți și au înregistrat o performanță joasă

(id=0,21). Această opțiune corelează slab când persoanele au cules PFNL din același loc

(r=0,211), cu o eficiență id=0,228. Majoritatea respondenții care merg la cules cu familia

preferă următoarele produse: măceș, floare de tei, floare de salcâm, cu scopul de a vinde, sub

formă uscată, pentru a obține un venit și/sau folosi pentru tratament, acestea fiind culese din

același loc. Referitor la culegătorii solitari, se poate afirma că ei reprezintă 35% din respondenți

și când culeg din aceleași locuri au avut un scor de performanță id=0,103, iar dacă nu culeg din

același loc, performanța este mai joasă id=0,082. Acești culegători, au o performanță mai înaltă

în cazul în care sunt căsătoriți (X3), culesul produselor forestiere nelemnoase este foarte

important (X40). De asemenea, persoanele merg la cules singure, deoarece abundența

produselor este mică (r=0,253). Cei ce merg la cules cu persoane cunoscute, sunt minoritari în

eșantion (6%), dar au o performanță ridicată id=0,350. Când sunt consecvenți și culeg din

aceleași locuri eficiența lor crește înregistrând un scor id=0,421, iar dacă nu culeg din același

loc, eficiența este mai redusă id=0,282. Destinația acestor PFNL este comercializarea (96% din

respondenți), culegând de pe terenurile degradate, prin rupere (măceș, floare de soc).

Culegătorii care merg la cules cu prietenii au o performanță de id=0,202 pentru opțiunea

culegerii din același loc, cu scopul de recreere, fiind preferați brebeneii, conform corelației

Sperman r=0,433.

Figura 6.77. Performanța culegătorilor în funcție de factorul cu cine merg la cules


Referitor la evaluarea modelului de analiză dispersională mono-factoriale a factorilor X35

(Singur), X36 (cu Familia), X37 (cu Prietenii) și X38 (cu Cunoscuții) conform tabelului 1 a

Anexei A8.9.13 se poate afirma valabilitatea diferenței semnificative între grupe de culegători

prin raportul sumei pătratelor între grupe la suma pătratelor în cadrul grupelor care este egal cu

F=21,61.

Valoarea medie a indicelui DEA este maxim conform tabelului 2, Anexa A8.9.13 pentru

opțiunea cunoscut și la care intervalul de încredere nu se suprapune cu restul opțiunilor. Acest

grup de culegători reprezintă doar 6% din eșantion și au o valoare înaltă a abaterii medii pătrate

a mediei cu SE=0,034, ce determină un interval de încredere relativ înalt.

Culegătorii de produse forestiere nelemnoase, care merg cu familia, au o performanță

similară culegătorilor care se referă la opțiunea cu prietenii, însă cota parte din eșantion diferă

substanțial pentru aceste grupe.

În așa mod, conform tabelului 3 din Anexa dată avem o diferență între factori X35-X38

cu excepția relației opțiunilor familie-prieteni în care diferența dintre factori este mai mică decât

0,09

0,21 0,20

0,35

-

0,05

0,10

0,15

0,20

0,25

0,30

0,35

0,40

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

Singur Familia Prieten Cunoscut

Ind

icel

e D

EA

%


192

LSD=0,056. Trendul pozitiv a indicelui DEA prezentat în figura 6.78 corelează negativ cu

numărul de culegători în grupe r=-0,605, care confirmă corectitudinea alegerii factorilor în

cadrul modelului ANOVA.

Figura 6.78. LSD a performanței culegătorilor în funcție cu cine culeg PFNL


În continuare prezentăm performanța culegătorilor de produse forestiere nelemnoase la

unele specii, în funcție de importanța acestora pentru culegători.

Măceșul (Rosa canina L.) este o specie spontană care se găsește abundent pe terenurile

forestiere autohtone. Valoarea nutritivă și terapeutică a măceșului este dată de conținutul bogat

în compușii biochimici cu proprietăți benefice asupra organismului.

Aportul factorului Y1 (cantitatea de măceș) la indicele de performanță este de 69%,

conform coeficientului de determinație a ecuației regresionale și reprezintă o cotă-parte

semnificativă pentru a afirma că valorile eficienței în figura 6.79, pentru nivelele de importanță,

de la minimală id=0,20 până la aprecierea maximală de culegători id=0,26, și o creștere aferentă

a cotei-părți de utilizatori de la 5% până la 45%.

Analiza corelativă a influenței factorului unde au fost culese produsele, denotă o valoare

slabă a coeficientului Sperman r=0,412 pentru teren degradat și o valoare negativă r=-0,209

pentru măceșul cules din pădure. Păstrarea măceșului în formă uscată prezintă o performanță

DEA id=0,264, care este de patru ori mai înaltă decât alte moduri de păstrare.

Influența motivației pentru a merge la cules care poate fi evaluată prin indicele DEA cu

o valoare majoră id=0,385 pentru opțiunea venitul familiei și un indice mediu id=0,176 pentru

cei care culeg în scop terapeutic, iar o valoare inferioară (id=0,087) se denotă pentru motivul

de recreere.

Evaluarea factorului X41 care relevă cât de frecvent merg la cules culegătorii, arată o

performanță joasă id=0,098 pentru o frecvență de deplasare pe an 1-10 ori. Pentru culegătorii care

merg la cules în limitele 10-30 ori pe an, indicele de eficiență are o valoare medie id=0,307. Cea

mai înaltă eficiență id=0,599 este a culegătorilor care se deplasează în teren anual de 30-60.

Tehnicile de evaluare a performanței culegătorilor de produse forestiere nelemnoase,

oferă posibilitate de a aprecia aportul factorilor incluși în model referitor la culegerea

măceșului. Se poate menționa că se colectează, în medie, câte 294 kg și majoritatea

culegătorilor sunt amplasați în prima cvartilă, până la 25%, cu o pondere de 81%.

Culegătorii amplasați în ultima cvartilă de la 75% reprezintă o cotă-parte mai mică de 1%

și cantitate medie aferentă este de 3325 kg.

Singur Familia Prieten Cunoscut


0

0,1

0,2

0,3

0,4

Me

an

193

Figura 6.79. Performanța culegătorilor de măceș


Analiza regresională a dependenței indicelui de performanță DEA referitor la cantitatea

culeasă de culegător este prezentată în figura 6.80 și denotă o creștere a performanței cu 0,013

unități la fiecare 1000 kg recoltată. Modelul analitic propus este parabolic și este descris în

următoarea formulă:

𝑖𝑑 = (0,263 + 0,013 ∗ √𝑦1 )2 (6.4)

Valoare coeficientului de corelație este 0,83 (Anexa A8.10.1) și denotă o intensitate

majoră a indicatorului evaluat prin metoda DEA și cantitatea de măceș culeasă. Precizia calcului

definită prin criteriul Student t=25,7 reprezintă o relație regresională semnificativă de 95%

pentru coeficientul de creștere în formulă.

Figura 6.80. Analiza regresională a indicelui de performanță DEA la măceș


Ciupercile au existat în civilizația umană în toate etapele de dezvoltare ale acesteia, fiind

folosite în calitate de aliment sau de medicament. Nivelul de importanță a culegerii ciupercilor

prezentat în figura 6.81, confirmă că 73% din culegători au ales opțiunea foarte important, însă

valoarea indicatorului agregat de performanță id=0,11 este maxim pentru culegătorii care

preferă opțiunea puțin important. Scopul culesului ciupercilor în mare măsură este pentru

0,20

0,11

0,22

0,13

0,26

-

0,05

0,10

0,15

0,20

0,25

0,30

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

mai puțin

important

puțin

important

relativ

important

important foarte

important

Ind

icel

e D

EA

%


Plot of Fitted Model

Indice DEA = (0,263445 + 0,0131076*sqrt(Maces kg))^2

0 0,5 1 1,5 2 2,5 3(X 1000,0)Maces kg

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

Indi

ce D

EA

194

consum propriu și culegătorii preferă pe cele din pădure (X9) r=0,335, gestionar fiind Agenția

Moldsilva (X13) cu r=0,336.

Figura 6.81. Performanța culegătorilor de ciuperci


Analiza regresională a dependenței indicelui DEA în raport cu cantitatea de ciuperci

culeasă, conform figurii 6.82, arată un trend pozitiv cu elasticitatea factorului exogen ε=0,007

și denotă o creștere a performanței utilizatorilor exponențială.

Modelul analitic propus pentru descrierea evoluției indicatorului de performanță este

prezentat în formula:

𝑖𝑑 = 𝑒−3,33+0,007∗𝑦2 (6.5)

Valoarea coeficientului de corelație între factorul endogen și cantitatea de ciuperci culese

este r=0,32, ceea ce denotă o intensitate medie a legăturii între factori. Precizia calculului

definită prin criteriul Student t=5,13 reprezintă o relație regresională semnificativă de 95%

pentru coeficientul factorului exogen. Evaluarea aportului factorului cauzal în ecuația de

regresie prin intermediul coeficientului de determinație R2=10,7% denotă o cotă-parte

semnificativă în variabilitatea totală a indicelui de performanță DEA (Anexa A8.10.2).

Figura 6.8225. Analiza regresională a indicelui de performanță DEA la ciuperci


0,06

0,11

0,07

0,05 0,04

-

0,02

0,04

0,06

0,08

0,10

0,12

0

10

20

30

40

50

60

70

80

mai puțin

important

puțin

important

relativ

important

important foarte

important

Ind

icel

e D

EA

%



Indice DEA = exp(-3,33517 + 0,00702222*Ciuperci kg)

0 40 80 120 160 200

Ciuperci kg

0

0,04

0,08

0,12

0,16

0,2

0,24

Indi

ce D

EA

195

Teiul (Tilia sp.) este un arbore des întâlnit în teritoriul de cercetare, cu valoare medicinală,

de la care se pot folosi toate părțile. Încă din cele mai îndepărtate timpuri, floarea de tei este

recunoscută pentru calitățile sale terapeutice. Valoarea terapeutică a teiului este determinată de

conținutul în flavonoizi, taninuri și uleiuri esențiale.

După cum reiese, din datele prezentate în figura 6.83, mai mult de jumătate din populația

rurală intervievată, apreciază calitățile medicinale la floarea de tei. Pentru 35% dintre

respondenți culesul florilor de tei este important, 26% au răspuns că acesta este foarte important,

iar pentru 28% culesul florilor de tei este relativ important și doar pentru 2% dintre persoane

culesul este mai puțin important.

Performanța culegătorilor la floarea de tei este mai înaltă pentru acei care au răspuns că

culesul este important id=0,20, relativ important id=0,19 și foarte important id=0,16 unități. La

culegătorii care au răspuns că pentru ei culesul florilor de tei este puțin important sau mai puțin

important id=0,07.

Figura 6.83. Performanța culegătorilor la floarea de tei


Analiza regresională de evaluare a performanței utilizării produselor forestiere

nelemnoase, ne oferă posibilitatea de a aprecia contribuția factorilor tehnologici referitor la

culegerea florilor de tei.

Se poate menționa că, în medie, se colectează câte 17,5 kg pe culegător în limitele de la

1 kg până la 250 kg.

Modelul neliniar al dependenței indicelui de performanță DEA referitor la cantitatea de

floare de tei culeasă, este prezentată în figura 6.84 și denotă o creștere a performanței cu 0,051

unități la fiecare kilogram colectat.

Forma analitică a modelului parabolic propus este descris în formula:

id=0,0096+0,051√𝑦3 (6.6)

Valoarea coeficientului de corelație este R=0,85 (Anexa A8.10.3) și denotă o intensitate

înaltă a influenței factorului relativ indicelui DEA.

Precizia calcului, care se exprimă prin criteriul Student, este egală cu t=25,0 și denotă că

coeficientul de regresie este valabil la cota de 95%.

Aportul factorului Y3 (cantitatea floare de tei) în indicele de performanță reprezintă 73%,

0,07 0,07

0,19 0,20

0,16

-

0,05

0,10

0,15

0,20

0,25

0

5

10

15

20

25

30

35

40

mai puțin

important

puțin

important

relativ

important

important foarte

important

Ind

icel

e D

EA

%


196

conform coeficientului de determinație a ecuației regresionale și reprezintă o cotă parte

semnificativă pentru a afirma că valorile id au un trend pozitiv.

Figura 6.84. Analiza regresională a indicelui de performanță DEA la floarea de tei


Sunătoarea (Hypericum perforatum L.) este o plantă medicinală erbacee, perenă care se

întâlnește în fondul forestier al Republicii Moldova și este frecvent folosită de către populație.

Din analiza datelor prezentate în figura 6.85, se poate observa că valoarea plantelor de

sunătoare este foarte importantă pentru 13% din populația studiată. Astfel, 25% dintre

culegători a răspuns că este important, respectiv 24 % relativ important culesul plantelor la care

ne referim. O treime dintre respondenți consideră că culesul acestor plante este puțin important,

iar aproximativ 10% au răspuns că culesul acestora este mai puțin important. O performanță

majoră (id=0,22) s-a înregistrat la persoanele pentru care culesul este mai puțin important,

urmând culegătorii pentru care semnificația culesului este puțin importantă (id=0,17), după care

populația cu indicele foarte important (id=0,16), cu o performanță egală (id=0,14) s-a obținut

la persoanele pentru care culesul este important sau relativ important.

Figura 6.85. Performanța culegătorilor de sunătoare



B.Indice DEA = 0,00969817 + 0,0518352*sqrt(Floare tei kg)

0 50 100 150 200 250

Floare tei kg

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1B.

Indi

ce D

EA

0,22

0,17

0,14 0,14

0,16

-

0,05

0,10

0,15

0,20

0,25

0

5

10

15

20

25

30

35

mai puțin

important

puțin

important

relativ

important

important foarte

important

Ind

icel

e D

EA

%


197

Evaluarea trendului regresional în analiza performanței utilizării produselor forestiere

nelemnoase, permite calcularea influenței factorilor incluși în modelul referitor la culegerea

plantelor de sunătoare. Culegătorii colectează în medie câte 6,5 kg de sunătoare în limitele de

la 0,5 kg până la 80 kg. Modelul propus pentru evaluarea dependenței indicelui de performanță

DEA, referitor la cantitatea culeasă de sunătoare este prezentat în figura 6.86 și denotă o creștere

a performanței cu 0,072 unități la fiecare kg recoltat. Ecuația parabolică propusă pentru modelul

analitic este descrisă în formula:

id=0,012+0,072√𝑦4 (6.7)

Coeficientul de corelație Pearson al interdependenței factorilor incluși în model, este înalt

R=0,71 și denotă o legătură puternică a cantității culese de sunătoare în funcție de indicele

performanței DEA. Criteriul Student aferent t=10,4 atestă că precizia calculului coeficientului

regresional este de 95% și reprezintă o valoare semnificativă. Coeficientul de determinație al

ecuației regresionale în mărime de 50% arată că aportul factorului Y4 (cantitatea de sunătoare)

este substanțial pentru indicele de performanță (Anexa A8.10.4).

Figura 6.86. Analiza regresională a indicelui de performanță DEA la sunătoare


Salcâmul alb (Robinia pseudoacacia L.) este un arbore specific fondului forestier autohton,

îndeosebi, celui din zona de sud, de la care, în medicină se folosește preponderent floarea, datorită

proprietăților sale terapeutice.

Conform tabelului 1 din Anexa A8.10.5, valoarea coeficientului de corelație Pearson este

înalt r=0,91, ceea ce denotă o legătură intensă între indicele DEA și cantitatea culeasă de floare

de salcâm.

Frecvența mersului la cules constituie maxim în limitele de la 1 până la 10 ori pe an, cu

media aritmetică a cantității culeasă de 10,8 kg. Culegătorii care se deplasează în teren cu

frecvența de 30 până la 60 ori pe an, culeg floare de salcâm în medie câte 71,4 kg.

Aportul factorului evaluat poate fi determinat prin intermediul coeficientului de

determinație R2=83,9%, care arată că cota-parte a produsului este majoră în variabilitatea totală a

indicatorului de performanță DEA.

Cea mai înaltă valoare a indicatorului DEA id=0,36 se atestă pentru respondenții care au

ales opțiunea relativ important (figura 6.87), ei reprezentând o majoritate relativă în eșantion de

35%. Urmează culegătorii care au răspuns puțin important id=0,33, mai puțin important cu

id=0,29. Pentru persoanele la care culesul florilor de salcâm este foarte important sau important

au cea mai joasă eficiență, id=0,26 respectiv id=0,22.


Indicele DEA = 0,0129431 + 0,0726612*sqrt(Sunatoare kg)

0 20 40 60 80

Sunatoare kg

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

Indi

cele

DEA

198

Figura 6.87. Performanța culegătorilor la floarea de salcâm


Floarea de salcâm în calitate de PFNL are o destinație, orientată în mare măsură, către

sănătate și recreere, conform figurii 6.88, și are un trend pozitiv în funcție de cantitatea culeasă,

cu valoarea elasticității ε=0,121. Parametrul evaluat arată că fiecare kilogram de floare de

salcâm culeasă suplimentar mărește performanța indicelui DEA cu 0,121 unități, fiind un spor

substanțial în venitul familiei, cu coeficientul de corelație Sperman r=0,155 și denotă o

intensitate înaltă a legăturii cu factorul endogen (Anexa A8.10.5). Modelul analitic propus

pentru descrierea evoluției indicatorului de performanță este prezentat în formula:

𝑖𝑑 = (0,279 + 0,121 ∗ √𝑦5 )2 (6.8)

Figura 6.88. Analiza regresională a indicelui de performanță DEA la floare de salcâm


Socul (Sambucus nigra L.) este un arbust larg răspândit pe întreg teritoriul a Republicii

Moldova, care are o serie de beneficii pentru sănătatea oamenilor. Proprietățile medicinale

(floarea, fructul, frunza) sunt cunoscute din Grecia Antică. Analiza eficienței culegătorilor de

flori de soc este prezentată în figura 6.89. După cum se poate observa, 35% dintre persoanele

care utilizează aceste produse, au menționat că culesul lor este important, realizând și o

performanță majoră id=0,40. Urmează culegătorii (circa 20%) pentru care culesul este foarte

important și relativ important, cu o performanță de id=0,27, respectiv id=0,29 unități. O

performanță puțin mai mică o au persoanele (15%) care consideră că culesul acestora este puțin

0,29

0,33 0,36

0,22

0,26

-

0,05

0,10

0,15

0,20

0,25

0,30

0,35

0,40

0

5

10

15

20

25

30

35

40

mai puțin

important

puțin

important

relativ

important

important foarte

important

Ind

icel

e D

EA

%

Respondenți Indicele DEA


Idicele DEA = (0,279082 + 0,121046*ln(Floare de salcam kg))^2

0 40 80 120 160 200

Floare de salcam kg

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

Idic

ele

DEA

199

important (id=0,25) și mai puțin important de către 6% din respondenți cu un id=0,22.

Figura 6.89. Performanța culegătorilor la floarea de soc


Referitor la culegerea florilor de soc, se poate afirma că metodologia DEA de evaluare a

eficienței culegătorilor de produse forestiere nelemnoase, permite determinarea aportului

factorilor incluși în modelul regresional.

Cantitatea medie de floare de soc colectată reprezintă 25,8 kg pe culegător. Evaluarea

elasticității factorului inclus în model, este prezentat în figura 6.90 și denotă o creștere cu 0,058

unități la fiecare kilogram de floare de soc colectată.

Modelul analitic propus este parabolic și este descris în formula:

id=0,082+0,058√𝑦6 (6.9)

Valoarea coeficientului de corelație este R=0,76 și prezintă o intensitate majoră a

indicatorului evaluat prin metoda DEA și cantitatea de floare de soc culeasă. Pentru o precizie

de 95% a semnificației coeficientului de corelație se poate argumenta valoarea criteriului

Student înaltă t=14,1, cu un trend pozitiv al factorului endogen. Evaluarea aportului factorului

Y6 (cantitatea floare de soc) arată că coeficientul de determinație 58,3% impune o cotă-parte

semnificativă în performanța DEA a produsului cules (Anexa A8.10.6).

Figura 6.90. Analiza regresională a indicelui de performanță DEA la floarea de soc


0,22 0,25

0,29

0,40

0,27

-

0,05

0,10

0,15

0,20

0,25

0,30

0,35

0,40

0,45

0

5

10

15

20

25

30

35

40

mai puțin

important

puțin

important

relativ

important

important foarte

important

Ind

icel

e D

EA

%



Indicele DEA = 0,0825733 + 0,0581251*sqrt(Floare de soc, kg)

0 100 200 300 400

Floare de soc, kg

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

Indi

cele

DEA

200

Păducelul (Crataegus sp.) este un arbust spinos, foarte răspândit în formă de tufișuri în

poieni, goluri sau păduri. Este o plantă cu numeroase întrebuințări în medicina tradițională și

științifică.

Cota-parte a culegătorilor care apreciază cu calificativul important culegerea fructelor de

păducel este majoritar, constituind 44%, iar valoarea performanței fiind de id=0,14, conform

figurii 6.91. Numeric urmează respondenții pentru care culesul este relativ important (33%),

dar foarte ineficienți id=0,06.

Valoarea minimală a indicelui DEA pentru păducel id=0,05 este la respondenții care au

răspuns cu opțiunea mai puțin important la factorul Z7 (cantitatea culeasă), aceștia însă

reprezintă doar 2% din eșantion.

Cei mai eficienți au fost culegătorii (12%) pentru care culesul păducelului este puțin

important id=0,16. Culesul păducelului este pentru consum propriu, de pe terenuri cu abundență

mijlocie și se folosește în formă proaspătă sau uscată, în scop terapeutic.

Figura 6.91. Performanța culegătorilor de păducel


Referitor la evaluarea performanței utilizării păducelului în calitate de produs care

contribuie la menținerea sănătății, conform tabelului 1 Anexa A8.10.7, valoarea elasticității

factorilor incluși în modelul regresional ε=0,008, arată cu cât crește indicatorul DEA odată cu

modificarea cantității culese cu un kilogram.

Media aritmetică a cantității culese de păducel este 82 kg, cu o funcție de distribuție

neuniformă, unde 95% din culegători sunt în limita de la 1 până la 10 kg.

În figura 6.92, este prezentată dependența indicatorului de performanță DEA în raport cu

cantitatea de păducel culeasă, iar valorile parametrilor aferenți modelului respectiv sunt incluse

în formula:

𝑖𝑑 = √−0,047 + 0,08√𝑦7 (6.10)

Valoarea coeficientului de corelație este 0,829 (Anexa A8.10.7) și denotă o intensitate

înaltă a legăturii între cantitatea de păducel culeasă și indicatorul de performanță DEA.

Precizia calcului, determinată prin intermediul criteriului Student, arată că t=9,5 și

reprezintă o relație regresională semnificativă de 95% pentru parametrii modelului prezentat în

formula 6.7.

Evaluarea aportului factorului exogen arată că variabilitatea indicelui DEA este

determinată în măsură de R2=68,7% conform coeficientului de determinație.

0,05

0,16

0,06

0,14

0,07

-

0,02

0,04

0,06

0,08

0,10

0,12

0,14

0,16

0,18

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

mai puțin

important

puțin

important

relativ

important

important foarte

important

Ind

icel

e D

EA

%


201

Figura 6.92. Analiza regresională a indicelui de performanță DEA la păducel


Nucul (Juglans regia L.) este un arbore cu o semnificație majoră pentru Republica

Moldova. Interesul pentru această specie este determinat de valoarea nutrițională, terapeutică și

economică a nucilor și a lemnului.

Culegătorii de nuci sunt orientați spre vânzarea acestora, cu o valoare a coeficientului

Sperman de r=0,307 și preferă locul amplasării în plantației (X10) cu r=0,323. Modul de cules

impune opțiunea altele (X18 – prin scuturare) cu o intensitate majoră a coeficientului de corelație

r=0,648. Trebuie de menționat că destinația de bază a nucilor este pentru hrană (X28) cu r=0,247,

iar consumul personal (X22) este în formă proaspătă cu r=0,271.

Valoarea nucilor, este considerată foarte importantă de 53% din eșantion, cu o performanță

DEA de id=0,22, iar utilizatorii cu opțiunea mai puțin important au eficiența cea mai joasă

id=0,04 și reprezintă doar 2% din persoanele anchetate.

Valoarea înaltă a eficienței culegătorilor care au opțiunea puțin important la culesul nucilor

cu id=0,56, se explică prin media aritmetică a produselor culese, este mai înaltă decât media pe

eșantion și reprezintă 418 kg de nuci, ceea ce reprezintă doar 10% din eșantion, conform figurii

6.93.

Figura 6.93. Performanța culegătorilor de nuci


Referitor la analiza regresională a parametrilor procesului de culegere a nucilor, se poate

afirma că modelul mono factorial ANOVA confirmă valabilitatea variabilei Y8 (cantitatea de


Indicele DEA = sqrt(-0,00473066 + 0,00807616*sqrt(Paducel, kg))

0 0,5 1 1,5 2 2,5 3(X 1000,0)

Paducel, kg

0

0,2

0,4

0,6

0,8

Indi

cele

DEA

0,04

0,56

0,13

0,24

0,22

-

0,10

0,20

0,30

0,40

0,50

0,60

0

10

20

30

40

50

60

mai puțin

important

puțin

important

relativ

important

important foarte

important

Ind

icel

e D

EA

%


202

nuci) conform tabelului 1 din Anexa A8.10.8, prin intermediul valorii înalte a criteriului Fisher

F=59,13. Se poate menționa că se culege, în medie, câte 317 kg de nuci de fiecare culegător și

procentul de vânzare, conform factorului X8 (cantitatea vândută) este de 62%.

Culegătorii amplasați în prima cuartilă, reprezintă 85% din eșantion și cantitatea de nuci

aferentă este până la 500 kg, iar fiecare kilogram de produs cules suplimentar mărește procentul

de vânzare cu 4,9%.

Modelul regresional al dependenței indicelui de performanță DEA, referitor la cantitatea

de nuci culeasă este prezentată în figura 6.94 și denotă o creștere a performanței hiperbolice, cu

o intensitate a legăturii între factori de 71% conform coeficientului de corelație Pearson.

Modelul analitic hiperbolic propus este prezentat în formula:

𝑖𝑑 = 1/(33,68 − 4,73 ∗ ln(y8)) (6.11)

Precizia calculului definită prin criteriul Student t=7,68 reprezintă o relație regresională

semnificativă de 95% pentru coeficientul factorului exogen și aportul factorului Y8 în indicele

de performanță constituie 50% din variabilitatea totală a factorului endogen inclus în model

(Anexa A8.10.8).

Figura 6.94. Analiza regresională a indicelui de performanță DEA la nuci


Performanța persoanelor este importantă în orice activitate economică și este reflectată în

rezultatele obținute (tabelul 6.10). Din prelucrarea statistică a datelor, se observă că culegătorii

pentru care măceșul este foarte important reprezintă 46% și au o performanță superioară de

id=0,26 unități.

La ciuperci, 73% dintre culegători au apreciat culesul foarte important, dar aceștia au o

performanță minimă, de 0,04 unități.

La culesul florilor de tei este important pentru 35% dintre respondenți, cu o performanță

maximă de 0,20 unități, relativ important au răspuns 28%, cu o performanță de 0,19 unități, iar

foarte important consideră 26%, cu o eficiență id=0,16 unități. La sunătoare indicele de

performanță are o amplitudine de variație mai mică, între 0,14 și 0,22 unități, iar valoarea

culesului este puțin important pentru 30%, relativ important pentru 23% și important pentru 25%.

Culegătorii de flori de salcâm și de soc au înregistrat un indice de performanță mare id=0,36

unități, fiind considerate relativ importante de 35%, respectiv id=0,40 unități pentru valoarea

important de către 35%.

Păducelul este considerat important de către 44% dintre culegători, cu o performanță bună

de id=0,14 unități. Un număr important dintre culegătorii de nuci (53%) consideră valoarea


B.Indicele DEA = 1/(33,6867 - 4,73872*ln(Nuci, kg))

0 0,4 0,8 1,2 1,6 2(X 1000,0)Nuci, kg

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

B.In

dice

le DE

A

203

acestora foarte importantă, cu o performanță de id=0,22, iar 27% au răspuns că sunt importante

înregistrând un indice de performanță superior id=0,24 unități.

Tabelul 6.10. Performanța culegătorilor PFNL în funcție de indicele DEA și importanța

produselor

PFNL

Foarte

important Important

Relativ

important Puțin important

Mai puțin

important

Pers.

(%)

Ind.

DEA

Pers.

(%)

Ind.

DEA

Pers.

(%)

Indic.

DEA

Pers.

(%)

Ind.

DEA

Pers.

(%)

Ind.

DEA

Măceș 46 0,26 24 0,13 20 0,22 5 0,11 5 0,20

Ciuperci 73 0,04 10 0,05 10 0,07 6 0,11 2 0,06

Floare tei 26 0,16 35 0,20 28 0,19 9 0,07 2 0,07

Sunătoare 13 0,16 25 0,14 23 0,14 30 0,17 9 0,22

Floare

salcâm 12 0,26 20 0,22 35 0,36 18 0,33 15 0,29

Floare soc 22 0,27 35 0,40 21 0,29 15 0,25 6 0,22

Păducel 9 0,07 44 0,14 33 0,06 12 0,16 2 0,05

Nuci 53 0,22 27 0,24 8 0,13 10 0,56 2 0,04 Sursa: elaborat de autor

Datele prezentate despre evaluarea performanței culegătorilor de produse forestiere

nelemnoase din Republica Moldova prin intermediul metodei neparametrice de analiză a

frontierei posibilităților de producție (DEA) au fost publicate (Novac Gh., 2021a).

6.4.4 Contribuția PFNL la economia locală și la venitul familiei din mediul rural

Prioritățile economice devin lider în aproape toate domeniile de activitate umană.

Managementul forestier și protecția naturii nu sunt o excepție în această listă. Direcția de

utilizare economică a resurselor naturale este determinată din punctul de vedere al eficienței

economice. Economia forestieră are ca obiectiv dezvoltarea și utilizarea eficientă a resurselor

limitate la fiecare etapă de dezvoltare socială, pentru a satisface cerințele tot mai mari într-o

gamă vastă de produse și servicii forestiere.

Funcția economică a pădurii constă în capacitatea de a asigura resursa principală de masă

lemnoasă din diferite specii forestiere și resursele secundare ale mediului forestier – vânat,

fructe, flori, plante medicinale, iarbă, frunze, ciuperci, coajă, rășină, răchită, care servesc la

dezvoltarea economiei și asigurarea necesităților de consum ale populației. Valoarea economică

a pădurii este diferențiată în cadrul diferitelor țări ale lumii în funcție de gradul de dezvoltare a

economiei, de educația și cultura umană, de strategia și politica de perspectivă îndelungată și

continuă de formare, protejare, conservare, exploatare și utilizare superioară a resurselor

principale și secundare ale pădurii (Popescu L., 2008).

Dinamica exploatării resurselor naturale sub impactul eficienței economice este o

componentă importantă în economia mediului (Drăgoi M., 2008).

Valoarea resurselor forestiere sunt incluse în activele statului și, datorită acestora, se

determină bogăția și potențialul pădurii. Resursele forestiere care nu sunt folosite sau

inaccesibile, nu sunt incluse în circuitul economic și nu se referă la activele statului. La această

categorie, se referă resursele plantelor alimentare, medicinale, melifere, tehnice, ciupercile

comestibile. Lipsa evaluării economice a resurselor forestiere nelemnoase afectează negativ

dezvoltarea ramurii silvice. Aceste produse își pot pierde valoarea economică, datorită

condițiilor climaterice și dificultății de recoltare și colectare (Баталова И., Зиновьева

И./Batalova I., Zinoveva I., 2012).

Fondul forestier al R. Moldova are capacitatea să genereze importante resurse financiare.

204

Datorită folosirii mai frecvent la nivel local a produselor forestiere nelemnoase și neincluderii

acestora în rapoartele statistice comerciale, este dificil să se facă o estimare corectă a lor.

Fără o evaluare economică a resurselor naturale nu este posibilă punerea în aplicare a celor

mai importante proiecte de legi privind trecerea țării la condițiile economiei de piață, crearea

condițiilor egale de activitate a întreprinderilor, indiferent de forma de proprietate, evidența

daunelor ecologice, fundamentarea normativelor de extragere a resurselor, elaborarea de măsuri

privind stimularea economică, de măsuri de protecție a resurselor.

Sarcina evaluării economice a produselor pădurii constă în elaborarea unor direcții

eficiente de utilizare a resurselor pădurii de către societate, care se află într-o ascensiune

permanentă a cerințelor față de cantitatea, varietatea produselor și serviciilor pădurii. Evaluarea

economică a resurselor forestiere este valoarea lor monetară în condiții socioeconomice

specifice de producție și de mediu.

Ceea ce nu are evaluare economică nu există, nu se ia în considerare la luarea deciziilor

economice (Бобылев С./Bobylev S., 2003).

Veniturile obținute de pe urma exploatării produselor forestiere nelemnoase pot fi

ocazionale sau permanente. După părerea economiștilor, în cazul în care venitul de la produsele

forestiere nelemnoase constituie mai mult de 10% din venitul total al producției forestiere,

aceste produse trebuie să fie abordate la același nivel cu cele lemnoase (Кулишкина С.,

Косицын В./Kulishkina S., Kosicyn V., 1996).

Particularitățile evaluării economice a resurselor pădurii constă în diversitatea

importanței și a domeniului de utilizare. Principiul economic privind exploatarea produselor

forestiere nelemnoase necesită o deosebită atenție, studiere și dezbatere. Este evident că

potențialul lor se evaluează la miliarde de dolari, dar, fiind folosit irațional, se pierd sume mari

de bani. Datorită importanței practice a resurselor din pădure, problema evaluării economice

lor atrage tot mai mult atenția specialiștilor în domeniu.

Pentru o dezvoltare durabilă a fondului forestier este necesar un mecanism eficient de

evaluare economică a acestor produse. Mărimea salariilor, cererea și consumul intern, precum

și posibilitatea de exportare a lor determină valoarea economică a fondului forestier. Resursele

forestiere reprezintă o condiție esențială pentru dezvoltarea sectorului de producție al

economiei. În pofida dezvoltării tehnologiei, totuși pe plan mondial există tendința de creștere

a volumului de resurse a produselor forestiere nelemnoase utilizate.

Prin urmare, când se face evaluarea resurselor biologice, este necesară de abordarea din

punct de vedere economic, bazată pe calculul profitului și din punct de vedere ecologic, bazată

pe identificarea valorii contribuției la menținerea mediului. Evaluarea economică a produselor

nelemnoase forestiere se efectuează prin analiza condițiilor naturale, accesibilitatea la aceste

produse și prin prisma cantității disponibile (Сафонов М./Safonov M., 2013).

În prezent, de comunitatea internațională este recunoscut faptul că folosirea produselor

forestiere nelemnoase este o afacere profitabilă. Pentru o evaluare complexă a beneficiilor pădurii

este necesar de a stabili costurile la toate produsele ei, folosite direct și indirect. Lipsa evaluării

economice a resurselor forestiere nelemnoase afectează negativ dezvoltarea ramurii silvice,

deoarece multe produse ale pădurii sunt folosite gratuit, nefiind contabilizate. De multe ori,

evaluarea economică a produselor forestiere nelemnoase se reduce la o resursă secundară de venit,

dar, după cum arată experiența multor țări, aceste resurse au o reală valoare monetară și merită o

examinare mai detaliată, deoarece sunt o parte din avuția națională a țării. de unde rezultă și

actualitatea problemei cercetate.

Pentru creșterea rentabilității fondului forestier este necesară evidența și folosirea

rațională a tuturor resurselor forestiere. Însă rezultatele autohtone existente în acest sector sunt

puține și învechite, deoarece în ultimele două decenii ecosistemele naturale și în special cel

forestier au suferit modificări datorită acțiunii antropogene mai puțin favorabile. Alături de

serviciile de agrement și turism, produsele forestiere nelemnoase deschid oportunități reale

205

pentru o dezvoltare durabilă.

În tabelul 6.11 este prezentat un exemplu privind valoarea produselor forestiere nelemnoase

din Republica Moldova. După cum se poate vedea, valoarea monetară a nucilor este pe poziția de

lider și constituie 53% din cele prezentate. Urmează ciupercile și fructele de pădure, la o diferență

semnificativ mai mică, respectiv 3% și 2%. Valoarea plantelor medicinale și a cărnii de animale

sălbatice constituie mai puțin de 1%.

Tabelul 6.11. Valoarea PFNL din Republica Moldova, dolari SUA

Nr. Denumirea PFNL Valoarea PFNL %

1. Fructe de pădure 3683 2

2. Nuci 116206 53

3. Ciuperci 5601 3

4. Carne de animale sălbatice 764 <1

5. Plante medicinale 555 <1 Sursa: elaborat de autor după Bakkegaard R. (2014)

Folosirea în ansamblu a produselor forestiere nelemnoase și a serviciilor pădurii are o

contribuție economică mai mare decât folosirea produselor lemnoase.

În prezent, despre producția ecologică se discută la diferite forumuri internaționale.

Produsele forestiere nelemnoase pot fi o sursă importantă de venit în economia națională.

Acestea sunt folosite mai ales la nivel local, care nu sunt incluse în statisticile de comerț și este

dificil să se estimeze corect valoarea lor reală sau potențială, care este pe scară largă

subestimată. Ele au o diversificare mare și valoare ridicată la unitatea de măsură.

Studierea veniturilor totale în ramura silvică din Republica Moldova, ce sunt prezentate

în tabelul 6.12, ne demonstrează că în general acestea sunt în creștere – de la 150,7 mil. lei în

anul 2006 până la 388,6 mil. în anul 2016.

Referitor la veniturile obținute din comercializarea produselor forestiere nelemnoase,

acestea variază de la an la an, în funcție de cantitatea vândută și prețul de realizare. Astfel, în

perioada anilor 2006-2016 aceste venituri au variat de la 5,0 mil. lei în anul 2010 până la 9,3

mil. lei în a. 2007.

În literatura de specialitate, se menționează că produsul intern brut (PIB) este indicatorul

de bază care sintetizează cel mai bine rezultatele la nivelul economiei naționale. PIB-ul, fiind

un indicator important în analiza evoluției economice, contribuția ramurii silvice a manifestat,

în perioada anilor 2006-2016, un trend instabil.

Ponderea cea mai mare a ramurii silvice la PIB-ul național a fost în anii 2006 (0,34%),

2015 (0,32%) și 2007 (0,30%). Cea mai mică contribuție a ramurii silvice la PIB a fost în anul

2010 (0,25%), iar media pentru anii de referință a constituit 0,3%.

Tabelul 6.12. Dinamica veniturilor în ramura silvică și sectorul PFNL, mil. lei

Indici Anii

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Venit total 150,7 157,7 181,7 156,6 177,5 215,2 249,2 287,1 287,9 388,1 388,6

Venit PFNL 6,0 9,3 8,6 7,3 5,0 6,1 7,9 7,4 6,5 6,1 6,7

Contribuția

ramurii

silvice la

PIB, %

0,34 0,30 0,29 0,26 0,25 0,26 0,28 0,29 0,26 0,32 0,29

Sursa: elaborat de autor în baza datelor Galupa D. și colab. (2018), Plăcintă M., Cerescu A. (2011)

Din punctul de vedere al cheltuielilor în ramura silvică și sectorul produselor forestiere

206

nelemnoase, am constatat că, după anii 2010 este într-o creștere constantă până în anul 2016

(tabelul 6.13). Acestea au crescut, în perioada de referință, de la 191,1 mil. lei până la 393,5

mil. lei.

Cheltuielile din sectorul dat, au variat permanent de la 3,3 mil. lei (2015) până la 9,7 mil.

lei (2008), iar media anuală a constituit 6,1 mil. lei.

Tabelul 6.13. Dinamica cheltuielilor în ramura silvică și sectorul PFNL, mil. lei

Indici Anii

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Cheltuieli

ramură 172,5 214,3 258,8 196,0 191,1 240,3 263,7 306,6 315,5 347,9 393,5

Cheltuieli

PFNL 5,3 7,5 9,7 5,0 3,7 4,8 5,3 6,7 5,0 3,3 4,3


În baza sintezei datelor cu privire la veniturile și cheltuielile din sectorul produselor

forestiere nelemnoase, am realizat o dinamică a profitului și rentabilității, pentru perioada anilor

2006-2016, și sunt prezentate în tabelul 6.14.

În această perioadă, profitul a variat de la 0,7 mil. lei (anii 2006, 2013) până la 2,4 mil.

lei în anul 2016. În anul 2008, sectorul analizat, n-a realizat profit, ci, din contra, a suportat

pierderi în valoare de 1,1 mil. lei. Aceste pierderi au influențat în mod direct rentabilitatea, care

a constituit minus 11,3%.

Cea mai mare rentabilitate a fost de 84,8%, în anul 2015, după care a fost în descreștere

pentru anii 2016 (55,8%), 2012 (49,1%) și 2009 (46,0%).

Tabelul 6.14. Dinamica profitului și rentabilitatea sectorului PFNL

Indici Anii

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Profitul,

mil. lei 0,7 1,8 -1,1 2,3 1,3 1,3 2,6 0,7 1,5 2,8 2,4

Rentabilita

tea, % 13,2 24,0 -11,3 46,0 35,1 27,1 49,1 10,4 30,0 84,8 55,8


Determinarea eficienței economice, a principalelor categorii de produse forestiere

nelemnoase, s-a efectuat pentru fiecare categorie pe perioada anilor 1998-2016 (tabelul 6.15).

În anii de referință, se constată că cheltuielile de producție sunt acoperite de veniturile obținute

de la comercializarea producției.

Cel mai mare profit s-a obținut la categoria fructe și pomușoare de pădure, aceasta

constituind 17947,1 mii lei, iar cel mai mic profit a fost la mierea de albine, care a constituit

416,9 mii lei.

Din punct de vedere al nivelului rentabilității, cele mai înalte valori s-au înregistrat la

pomii de Crăciun, aceasta constituind 270,6%, urmând peștele, cu 139% și plantele medicinale,

cu 86,2% .

După datele din ramura silvică, cel mai mic nivel al rentabilității s-a înregistrat la

categoria miere de albine, acesta constituind 22,5%, în comparație cu antreprenorii apicultori,

unde au profit înalt și își extind afacerea.

207

Tabelul 6.15. Eficiența economică a categoriilor de PFNL, 1998-2016

Denumirea produsului

Indicii

Cantitatea

vândută, t

Venitul din

vânzări, mii

lei

Cheltuieli de

producție, mii

lei

Profitul, mii

lei

Rentabilitatea,

%

De origine vegetală

Fructe, pomușoare 9428,6 58889,5 40942,4 17947,1 43,8

Plante medicinale 1459,2 29684,9 15943,7 13741,2 86,2

Pomi de Crăciun 302,8 7720,5 2083,4 5637,1 270,6

De origine animală

Miere de albine 99,8 2266,7 1849,8 416,9 22,5

Pește 134,8 783,6 327,1 456,5 139,6

Melci de viță-de-vie 422,0 3448,4 2399,0 1049,4 43,7

Total 11847,2 102793,6 63545,4 39248,2 61,8

Sursa: elaborat de autor în baza datelor ICAS.

Eficiența economică a produselor forestiere nelemnoase exprimă rezultatele obținute prin

prisma resurselor consumate pentru desfășurarea acestei activități. Produsele sunt eficiente

atunci când piața are nevoie de ele, iar cheltuielile sunt minime. Analizând datele din tabelul

6.16, observăm că venitul depășește cheltuielile la toate speciile de fructe și pomușoare

analizate. Astfel, profitul maxim a constituit 4561,7 mii lei și a fost obținut la măceș uscat, un

profit minim a fost obținut la păducel proaspăt – 31,3 mii lei. Conform rentabilității, aronia

uscată este pe primul loc cu 214%, urmează nucile verzi cu 162,8% și păducel proaspăt cu

111,7%. Mai puțin rentabil a fost măceșul proaspăt cu 28,5%, măceș uscat cu 31,3% și nucile

uscate cu 55,8%.

Tabelul 6.16. Eficiența economică a unor specii de fructe și pomușoare de pădure, 2005-2014

Denumirea speciei Cantitatea

vândută, t

Venitul din

vânzări, mii

lei

Cheltuieli de

producție, mii

lei

Profitul, mii

lei

Rentabilitatea,

%

Alune 31,1 793,9 460,3 333,6 72,5

Aronie proaspătă 336,1 1253,7 681,1 572,6 84,1

Aronie uscată 4,9 70,7 22,5 48,2 214,3

Coarne proaspete 67,8 299,0 154,3 144,7 93,8

Măceș proaspăt 2474,9 9082,9 7068,8 2014,1 28,5

Măceș uscat 1620,3 19119,5 14557,8 4561,7 31,3

Nuci verzi 36,3 350,3 133,3 217,0 162,8

Nuci uscate 475,6 4817,8 3093,1 1724,7 55,8

Păducel proaspăt 12,0 59,3 28,0 31,3 111,7

Păducel uscat 35,2 430,2 242,6 187,6 77,3

În total: 5094,2 36277,4 26441,8 9835,6 37,2 Sursa: elaborat de autor în baza datelor ICAS.

Datele tabelului 6.17 relevă că indicatorii care caracterizează eficiența economică sunt

pozitivi. Venitul obținut din vânzări acoperă cheltuielile de producție. Astfel, profitul maxim a

fost obținut din vânzarea florilor de tei 5131,9 mii lei și floarea de soc 1999,0 mii lei. Un profit

208

mai scăzut s-a obținut din vânzarea plantelor coada-calului – 61,5 mii lei și urzică - 76,4 mii lei.

Nivelul rentabilității cel mai ridicat s-a obținut la pătlagină – 135,6 %, urmată, cu mici diferențe,

de podbal – 103,6%, coada-șoricelului – 103,5% și floarea de tei – 102,5%.

Tabelul 6.17. Eficiența economică a unor specii de plante medicinale forestiere, 2005-2014

Denumirea speciei Cantitatea

vândută, t

Venitul din

vânzări, mii

lei

Cheltuieli de

producție, mii

lei

Profitul, mii

lei

Rentabilitatea,

%

Coada calului 17,4 147,9 86,4 61,5 71,2

Coada- șoricelului 52,6 449,7 221,0 228,8 103,5

Floare de salcâm 55,2 612,2 410,6 201,6 49,1

Floare de soc 134,0 4180,8 2181,8 1999,0 91,6

Floare de tei 244,9 10393,6 5131,9 5261,7 102,5

Pătlagină 10,4 168,2 71,4 96,8 135,6

Pelin 69,1 309,0 186,9 122,1 65,4

Podbal 23,1 313,7 154,1 159,6 103,6

Rostopască 33,0 339,9 186,5 153,4 82,3

Sunătoare 33,5 345,4 179,2 166,2 92,8

Urzică 17,3 153,3 76,9 76,4 99,3

Vetrice 34,9 276,4 160,6 115,8 72,1


Produsele forestiere nelemnoase fiind epuizabile și limitate, trebuie să le utilizăm rațional

și eficient. Nu este posibil o dezvoltare durabilă a lor, fără o economie eficientă. Pentru a estima

eficiența economică a unor produse forestiere de origine animală, am analizat indicatorii

economici prezentați în tabelul 6.18. În perioada anilor 2008-2015, o cantitate de 130,3 tone

melci de viță-de-vie au fost colectați și vânduți, având un venit de 950,2 mii lei. Profitul a

constituit 66,3 mii lei, cu o rentabilitate de 7,5%. Mierea de albine a fost vândută într-o cantitate

de 31,7 tone, iar venitul obținut din vânzări a constituit 1201,6 mii lei. Profitul obținut de la

vânzarea mierii de albine a fost de 101,9 mii lei, determinând o rentabilitate de 9,3%.

Tabelul 6.18. Eficiența economică a unor produse de origine animală, 2008-2015

Denumire produs Cantitatea

vândută, t

Venitul din

vânzări, mii

lei

Cheltuieli de

producție,

mii lei

Profit, mii

lei

Rentabilitatea,

%

Miere de albine 31,7 1201,6 1099,6 101,9 9,3

Pește 24,1 264,4 205,1 59,3 28,9

Melci viță-de-vie 130,3 950,2 883,8 66,3 7,5


Problema consumului de către populație a produselor din flora spontană, a devenit în timp

tot mai actuală și a căpătat dimensiuni globale. Consumatorii se confruntă cu schimbări în ceea

ce privește stilul de viață și consumul de produse alimentare, fiind influențați de condițiile

sociale, economice, culturale și, nu în ultimul rând, de mobilitatea informației. În prezent,

populația este tot mai conștientă de importanța consumului de produse calitative precum cele

din flora spontană, care contribuie la fortificarea sănătății omului. Datorită valorilor multiple

209

ale produselor enunțate, acestea contribuie la creșterea nivelului de trai și a calității vieții.

Cunoașterea nevoilor culegătorilor de PFNL constituie o sursă importantă de informare pentru

anticiparea unor reacții ale gestionarilor de resurse și ale întreprinzătorilor. Din totalul

respondenților, o pondere foarte mare (62%) au confirmat că scopul culesului de produse

forestiere nelemnoase este pentru consum propriu, alte 22% au afirmat că culeg produsele

pentru vânzare, iar 16% preferă să culeagă pentru consum propriu și vânzare. Am constatat că

culegătorii care vând produsele culese au performanța cea mai mare (id=0,33), la persoanele

care consumă și vând PFNL eficiența a fost de id=0,30 și, în final, performanța cea mai mică

este deținută de culegătorii care folosesc produsele forestiere nelemnoase doar pentru consum

propriu id=0,13 (figura 6.95).

Figura 6.95. Performanța culegătorilor în funcție de scopul culesului


Referitor la evaluarea valabilității factorilor X6 (consum propriu) și X7 (pentru

vânzare), incluși în modelul mono factorial ANOVA, se poate afirma, conform tabelului 1

Anexa A8.9.4, că criteriul Fisher F=194 atestă corectitudinea includerii acestor factori pentru

determinarea diferenței semnificative. Valorile mediei aritmetice ale opțiunilor incluse în model

impun valori minore ale abaterii mediei pătrate și, în consecință, intervalele de încredere nu se

suprapun conform tabelului 2 din Anexa A8.9.4. De exemplu, opțiunea consum cu valoarea

performanței utilizării produselor forestiere nelemnoase id=0,066 are o abatere medie pătrată

joasă SE=0,0077 și, ca urmare, coeficientul de variație este v=1,16%. Pentru culegătorii la care

destinația produselor forestiere nelemnoase este pentru vânzare, au un coeficient de variație mai

mare v=5,35% și intervalul de încredere este în diapazonul id= [0,362÷0,422]. Conform figurii

6.96, intervalele de încredere pentru opțiunile incluse în model nu se suprapun și în tabelul 3

din anexa sus-menționată, se atestă o diferență semnificativă pentru toate opțiunile și limita

diferenței semnificative este maximă pentru relația (vânzare)-(consum+vânzare) LSD=0,049.

Figura 6.96. LSD a performanței culegătorilor în funcție de scopul culesului


0,13

0,33

0,30

0,00

0,10

0,20

0,30

0,40

0

20

40

60

80

Consum Vânzare Consum + Vânzare

Ind

icel

e D

EA

%


Consum Vanzare Consum+vanzare


0

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

Mea

n

210

Analiza contribuție produselor forestiere nelemnoase la venitul familiei (figura 6.97),

denotă că pentru culegătorii care au ales opțiunea foarte mult, reprezintă 5% din eșantion, dar

cu o eficiență DEA majoră id=0,31. Aceasta se datorează faptului că ei sunt orientați către

vânzarea produselor forestiere nelemnoase și culeg în mediu 777 kg de măceș, iar culegătorii

care au spus că produsele forestiere nelemnoase au o contribuție mică la venitul familiei, au și

o eficiență joasă la cules - de 306 kg măceș de persoană. Valoarea eficienței DEA este minoră

id=0,15, pentru culegătorii la care PFNL contribuie puțin la venitul familiei, cu o cotă-parte

majoră de 59% din eșantionul evaluat. De exemplu, ei culeg, în medie 17 kg de ciuperci și sunt

net inferiori culegătorilor cu opțiunea foarte mult, care ajung la 111 kg de ciuperci pe persoană.

Culegătorii pentru care opțiunea factorului X33 nu contribuie deloc la venitul familiei au

o performanță DEA minoră id=0,08 și reprezintă 21% din respondenți, au o corelație Sperman

înaltă r=0,440 cu factorul X40 (importanța culesului).

Figura 6.97. Contribuția PFNL la venitul familiei și performanța culegătorilor


Prelucrarea informației primare referitor la contribuția produselor forestiere nelemnoase

la venitul familiei din tabelul 1 al Anexei A9.12, atestă o valoare înaltă a valabilității factorilor

incluși în modelul ANOVA prin F=13,73 și conform figurii 6.98, este evidentă diferența

semnificativă reciprocă a toți factorii analizați. Discrepanța între importanța factorului și

valoarea indicelui de performanță DEA în tabelul 2 din Anexa 8.6.91 se poate atesta prin analiza

comparativă a intervalelor de încredere, o abordare subiectivă asupra problematicii contribuției

produselor forestiere nelemnoase. În tabelul 3 din aceeași anexă, se demonstrează diferența

semnificativă între factorii incluși în model, prin valoarea mică LSD și detașarea mediilor

aritmetice ale factorilor mare. Opțiunea foarte mult prezintă o dispersie înaltă cu SE=0,038,

datorită faptului că grupul respectiv este mai mic de 5% din eșantion.

Figura 6.98. LSD a performanței culegătorilor în funcție de contribuția PFNL la venitul familiei


0,31

0,20

0,15

0,08

-

0,05

0,10

0,15

0,20

0,25

0,30

0,35

0

10

20

30

40

50

60

70

Foarte mult Mult Puțin Deloc

Ind

icel

e D

EA

%


Foarte_mult Mult Putin Deloc


0

0,1

0,2

0,3

0,4

Mea

n

211

Trendul evoluției eficienței economice a produselor forestiere nelemnoase, prezentate în

tabelul 6.19 pentru variabilele X33 (contribuie foarte mult) și X43 (transportarea produselor

forestiere nelemnoase), arată o diferență semnificativă cu precizia de 95% a indicelui DEA.

Valoarea eficienței pentru variabila contribuția la venitul familiei, crește de la opțiunea

X33=4 minoră (id=0,070) până la id=0,467 pentru opțiunea X33=1 și este un aport foarte

important la bugetul familiei.

Referitor la mijloacele de transport utilizate în procesul de culegere a produselor

forestiere nelemnoase, valoarea coloanei variabilei X43=4, reprezintă o performanță înaltă, dat

fiind faptul că respondenții au acces la automobil, și valoarea id=0,269 este maximă.

Trendul negativ al eficienței economice pentru utilizatorii de căruță, bicicletă sau

deplasarea pe jos, diminuează valoarea indicelui DEA până la minimum id=0,075.

Tabelul 6.19. Performanța culegătorilor cu studii profesionale pentru variabilele X33 și X43

Valoarea

nominală (X33)

X33 - Contribuția PFNL la

venitul familiei

Valoarea

nominală (X43)

X43 - Mijloacele de

transport a PFNL

1-foarte mult 0,467 1-pe jos 0,075

2-mult 0,241 2-bicicletă 0,171

3-puțin 0,167 3-căruță 0,264

4-deloc 0,070 4-mașină 0,269 Sursa: elaborat de autor

Este evident că nivelul de studii are un rol important în valoarea indicelui de performanță

a produselor forestiere nelemnoase, prin selectarea produselor alimentare, medicinale și

decorative, prin opțiuni diferite de culegere, de consum și transport a produselor. Datele

prezentate au fost discutate și publicate (Novac Gh., 2019).

6.4.5 Discuții privind eficiența economică a sectorului PFNL

În ansamblul economiei, silvicultura reprezintă una din ramurile de mare importanță,

având rol pe care nici o altă activitate economică nu o poate substitui întrucât cererea de produse

și servicii oferite sunt esențiale și cu caracter permanent pentru existența umană. Aceasta s-a

afirmat ca un sector de activitate de mare complexitate, determinată de structura complexă a

activităților și proceselor de muncă, de legitățile biologice de dezvoltare a florei și faunei, de

varietatea structurilor de cultură și de condițiile naturale. Astfel, produsele forestiere

nelemnoase apare ca o rezultantă a unor procese complexe de transformare a multitudinii de

substanțe și forme de energie, prin intermediul organismelor vii, sub impactul factorilor

naturali, a resurselor financiare, materiale și a muncii în bunuri și servicii specifice.

Gestionarea durabilă a pădurilor sub aspect social în Republica Moldova aproape că nu

este studiată. În prezent, nu sunt abordări științifice autohtone referitoare la dependența

populației rurale de PFNL, la particularitățile asortimentului de produse colectate și folosite

pentru uz/consum propriu sau pentru vânzare. Cunoașterea funcției sociale a pădurii ne permite

să identificăm specificul regional al produselor forestiere nelemnoase, gradul de dependență a

populației din mediul rural, precum și posibilitățile de gestionare complexă a pădurii.

Evoluția societății atrage după sine schimbări ce se manifestă și la nivel de consum a

produselor vegetale. Aceste cerințe vitale sunt satisfăcute, în cea mai mare parte de natură.

Analiza comportamentului consumatorului față de produsele forestiere nelemnoase este un

punct de cercetare din cadrul tezei de doctorat prezentată. Se impune acordarea unei atenții

deosebite produselor care nu afectează sănătatea populației, printre care sunt și PFNL. La nivel

mondial dezvoltarea sectorului PFNL și consumul acestor produse se află în plină ascensiune,

având motivații științific argumentate, ce vizează calitatea, siguranță în consum și valoarea

212

igienică sanitară. De-a lungul ultimilor ani a crescut interesul pentru PFNL, atât din partea

consumatorilor cât și din partea gestionarilor.

Eficiența exprimă calitatea activității economice de a utiliza rațional factorii de producție.

Totodată menționăm că în studiul prezentat am folosit datele cu caracter economic disponibile.

Colectarea PFNL contribuie la traiul populației rurale din R. Moldova. Acest lucru poate

fi văzut prin diversitatea și cantitatea produselor utilizate. Preferințele consumatorilor a fost

asociată cu interesul pentru sănătatea personală și preocupările pentru biosecuritatea alimentară.

Culegătorii PFNL au fost de diferite vârste, care se poate răsfrânge diferit asupra

resurselor. Așa dar, cei mai tineri sunt mai implicați, decât persoanele în vârstă, deoarece sunt

mai puternici și mai activi, prin urmare pot face față cererii intensive de muncă, neglijând

regulile de colectare și protecție a PFNL. Pe de altă parte, este posibil ca persoanele în vârstă

să riște mai puțin la încălcarea regulile de colectare a PFNL.

S-a afirmat în mod repetat că rolurile, cunoștințele și abilitățile bărbaților și femeilor din

mediul rural, diferă în ce privește utilizarea și gestionarea produselor forestiere (Agarwal B.,

2009; Mai Y. et al., 2011). Datorită condițiilor specifice din pădure și a unor mituri, femeile sunt

mai puțin predispuse la colectarea PFNL, în special la cele de origine animală (pescuit, vânat).

Prin urmare, se poate presupune, că în familiile unde nu sunt bărbați, dependența de PFNL este

mai mică. Cu toate acestea, deși femeile par să comercializeze mai rar PFNL decât bărbații, se

crede că vânzarea acestora este o sursă esențială de venit în numerar pentru femei, cărora le

lipsește multe dintre oportunitățile de a genera venituri din fonduri care sunt mai frecvent

disponibile bărbaților.

În zonele unde densitatea populației este mai înaltă, există riscul de a se confrunta cu o

disponibilitate mai redusă de PFNL (Adesina A. et al. 2000; Mujawamariya G., Karimov A.

2014), iar în cazul familiilor cu mai mulți membri să fie mai dependente de PFNL, ipoteză

confirmată și de rezultatele din cercetarea prezentă. De asemenea, ultimii doi autori citați, au

remarcat faptul că, persoanele care trăiesc aproape de pădure sunt mai dependenți de PFNL,

decât cei care se află la o distanță mai mare. Logica se bazează pe dificultatea de accesare,

deplasare sau a costurilor ridicate de transport. Rezultate asemănătoare sunt obținute și

prezentate în lucrare, care demonstrează că majoritatea culegătorilor de PFNL se deplasează

până la 3 km.

Principalul scop de angajare în câmpul muncii este de a obține surse bănești, pentru

existență. În cazul localităților rurale, unde sunt mai puține locuri de muncă și cu salariile cele

mai mici, este de așteptat să se bazeze și pe resursele forestiere, precum PFNL (Jimoh S., Azeez

I., 2002; Daneji M., Suleman M., 2011) rezultat obținut și în condițiile Republicii Moldova.

Salariații care activează în alte ramuri din economie, sunt mai puțini dependenți de acest sector.

Se știe că nivelul de educație a persoanelor influențează natura activității economice, în

consecință veniturile sale. Acest lucru se datorează faptului că, educația ar face mai ușor să

înțeleagă acțiunile negative asupra resurselor vegetale și folosirea pasivă a resurselor naturale

(Muchapondwa E., 2003; Newton P. et al., 2016). Afirmația făcută de Shively G., Pagiola S.

(1999) precum că, nivelul ridicat de educație a culegătorilor ar duce la colectarea unei cantități

mai mici de PFNL, deoarece educația deschide oportunități alternative de angajare și deviază

oamenii de la activități de subzistență, se regăsește în rezultatele din teza de doctorat.

Obiectivele și rezultatele prezentate în studiu, despre contribuția PFNL la veniturile

familiei, au fost asemănătoare cu ale lui Suleiman M. et al. (2017), care confirmă că produsele

forestiere nelemnoase joacă un rol important în viața rurală.

Sunt autori, care consideră că produsele forestiere nelemnoase au potențial pentru

existența și dezvoltarea economică a populației (Lebel F., 2002; Гримашевич В./Grimashevich

V., 2006; Pouta E., Sievanen T., 2006; Phuong N., Duong N., 2008; Stryamets N., 2012, 2015,

2016), de aceeași părere suntem și noi, alții nu sunt siguri (Belcher B., Schreckenberg K., 2007).

Eficiența nu este întotdeauna măsurată în cantitatea de resurse, ci mai degrabă în utilizarea

213

practicilor adecvate, pentru a realiza o însărcinare (Nicolescu O., Nicolescu L., 2005), ca în

cazul nostru din cercetare, metoda a contribuit la identificarea celei mai eficiente dintre ele.

Unul din principiile de bază ale activității sectorului forestier este eficiența. Măsurarea

performanței valorificării produselor forestiere nelemnoase este parte integrantă a îmbunătățirii

managementului forestier, deoarece oferă foarte multe informații de detaliu, indicând precis

ceea ce ar trebui făcut pentru a crește eficacitatea și eficiența acestui sector important al

gestionării sustenabile a pădurilor. Pentru a oferi o imagine preliminară a eficienței activității

sectorului PFNL, studiul aplică metoda analizei frontierei posibilităților de producție. Întâlnită

mai des sub denumirea de ,,analiza anvelopării datelor” (DEA, din engleză Data Envelopment

Analysis), metoda este o tehnică matematică liniară neparametrică, aplicată pentru a evalua

eficiența relativă a unităților de luare a deciziilor. Această analiză diferă de aplicațiile anterioare

ale DEA prin faptul că variabilele primare sunt măsurători sociologice ale activității

culegătorilor PFNL, în locul datelor tradiționale referitoare la costuri, venituri, rentabilitate și

alte date economice. Metoda conduce la evaluarea non-parametrică a ratingului sau

performanței, pentru a diferenția culegătorii eficienți de cei mai puțini eficienți. Rezultatele

obținute în această cercetare științifică nu pot și comparate cu alte rezultate din literatură,

deoarece aplicarea metodei DEA în sectorul PFNL este în premieră pe plan național, posibil și

pe plan internațional. Calitatea folosirii metodei DEA este demonstrată de numărul mare de

cercetări care utilizează această tehnică. La nivel mondial metoda DEA a fost utilizată în

numeroase studii din domeniul forestier. Rhodes (1986) și Kao și Yang (1991) au fost printre

primii care au folosit metoda DEA pentru măsurarea eficienței ramurii silvice.

Tradițional, indicatorii parțiali de eficiență a performanței reflectă subiectiv activitatea în

domeniu și des apar situații contradictorii când unitatea de decizie după unii parametri este

performantă, iar după alții parametri este ineficientă. De aceea, s-a analizat performanța din

perspectiva combinării factorilor, folosind ca indicator coeficientul de corelație neparametrică

Spearman. Drăgoi M. (2004) arată că atunci când se analizează eficiența pe o perioadă scurtă

de timp, prin metoda DEA, coeficienții de corelație sunt nesemnificativi, datorită numărului

redus de intrări, afirmații care s-au confirmat și în studiul nostru.

Determinarea eficienței fondului forestier este foarte complicată din cauza utilizării

multifuncționale: funcții economice, ecologice și sociale. În acest context, Sporcic et al. (2009)

menționează că măsurarea eficienței în silvicultură necesită un efort mare. Abordarea acestei

probleme devine interesantă când nu sunt date de succes clare, iar eficiența este evaluată pentru

utilizarea mai multor produse, obținând rezultate diferite. Datele obținute pe baza anchetei, care

sunt dificil de măsurat precis, adesea complexe și schimbătoare au demonstrat că se poate de

aplicat metoda DEA și în condiții de incertitudine a inputurilor și outputurilor, aceasta fiind

recomandat și de Liță I. (2018). Metoda DEA este adecvată pentru analiza eficienței a

numeroase sectoare, dar nu este frecvent folosită în silvicultură. Datorită funcțiilor prioritare de

protecție a pădurilor din Republica Moldova, care au un caracter non-comercial, măsurarea

eficienței prin tehnici neparametrice, cum ar fi DEA este bine venită și actuală.

În aceste condiții, prezenta cercetare științifică poate fi extrapolată către alte sectoare din

ramura silvică, ca punct de plecare pentru creșterea eficienței, prin aplicarea celor mai moderne

tehnologii, dorind în același timp să constituie și un punct de reper pentru alți cercetători și

practicieni.

214

7. CONCLUZII, CONTRIBUȚII ORIGINALE ȘI RECOMANDĂRI

Concluzii

În teza de doctorat este abordată importanța PFNL pentru populația rurală și a factorilor

care determina eficiență culegătorilor.

Pe baza cercetărilor efectuate și a rezultatelor obținute s-au formulat următoarele

concluzii:

PFNL este un sector cu nenumărate direcții de cercetare de interes major pentru sănătatea

consumatorilor, pentru producătorii de alimente și furaje.

Produsele forestiere nelemnoase din Republica Moldova sunt cunoscute de către

populație, devenind tot mai importante, datorită tendințelor actuale de dezvoltare. Folosirea

acestora de către populație arată eficacitatea în creșterea calității vieții. Având în vedere

importanța și creșterea cererii produselor forestiere nelemnoase, acestea prezintă o preocupare

deosebită, actuală și de viitor, abordată din ce în ce mai intens atât în țară, cât și peste hotare.

Interesul crescut pentru PFNL a dus la evaluarea a numeroase specii de plante. În urma

prelucrării și centralizării datelor din literatura de specialitate, s-a realizat conspectul taxonomic

pentru flora vasculară forestieră din Republica Moldova. S-a stabilit că sectorul produselor

forestiere nelemnoase este valoros prin diversitatea speciilor și proprietățile acestora.

S-a constatat că structura instituțională silvică din Republica Moldova a fost într-o

continuă modificare datorită intereselor guvernării, dar fără o performanță directă asupra

sectorului de produse forestiere nelemnoase.

Dinamica recoltării și comercializării produselor forestiere nelemnoase de către

întreprinderile silvice din subordinea Agenției Moldsilva depinde de oportunitățile existente pe

piață și managementul acestora. Sectorul produselor forestiere nelemnoase din cadrul

întreprinderilor subordonate Agenției Moldsilva au o rentabilitate medie anuală de 33%, ce

indică că este performant. Rentabilitatea maximă s-a înregistrat la pomii de Crăciun (270%),

aronie uscată (214%), nucile verzi (162%), pătlagină (135%), păducel proaspăt (111%), podbal

(103%), coada-șoricelului (103%), floarea de tei (102%).

Utilizarea PFNL a fost influențată de: gen, vârstă, starea civilă și socială, studii, motivul

și importanța culesului, abundența, gestionarul și tipul terenului, modul de culegere, distanța

amplasării resurselor și modul de deplasare, păstrarea și existența punctului de colectare,

participanții la cules și scopul, contribuția la venitul familiei.

Datorită multiplilor utilizări a PFNL, acest studiu arată că populația locală de la sate, au

folosit aceste produse de secole, în diferite scopuri casnice și economice, și vor continua să facă

acest lucru. S-a identificat tendințele de evoluție ale cererii de PFNL și asortimente, care pot să

direcționeze factorii de decizie în elaborarea unor politici adaptate la cerințele pieței.

Răspândirea PFNL pe întreg teritoriu Republicii Moldova demonstrează potențialul mare

de furnizare și rezolvare a multiplelor cerințe. Cercetarea și dezvoltarea lanțului tehnologic la

PFNL este deosebit de important pentru a spori calitatea și a le încadra la standardele calității.

Diferă în funcție de specie, de amplasare, de modul de procesare și conservare a produselor.

Dezvoltarea procesului tehnologic contribuie la aprovizionarea durabilă cu PFNL, prin

conservarea resurselor, îmbunătățirea valorii pe piață, creșterea oportunităților de vânzare.

Combinarea metodelor de analiză socio-economică cu analiza econometrică, au contribuit

la analiza sectorului PFNL. S-a implementat folosirea chestionarului ca un instrument de

noutate în descrierea sectorului PFNL. Un prim rezultat al chestionarului constă în faptul, că

femeile și bărbații au cunoștințe dispersate despre produsele forestiere nelemnoase. Femeile

sunt implicate la colectarea produselor enunțate pentru uz casnic și vânzare în cantități mai

mici, iar bărbații în afaceri, cum ar fi achiziționarea, vânzarea angro și exportul. Rezultate

similare au fost obținute de Sunderland T. et al. (2014).

215

Performanța culegătorilor de produse forestiere nelemnoase, calculată prin metoda DEA,

este determinată de multitudinea factorilor incluși în chestionar, fiind un instrument util pentru

unitățile de decizie din sectorul prezentat. Spre deosebire de utilizarea metodei DEA în situații

cu inputuri, outputuri omogene s-a demonstrat că se poate de aplicat și în condiții de

incertitudine a inputurilor și outputurilor. Metoda conduce la evaluarea ne-parametrică a

performanței, pentru a diferenția culegătorii eficienți de cei mai puțini eficienți, fiind una dintre

primele aplicații ale metodei în sectorul PFNL.

Contribuții originale

Contribuțiile personale în domeniul menționat cuprind atât aspecte teretice cât și practice.

Originalitatea lucrării reiese din tema de cercetare, partea teoretică, metodologia aplicată

și rezultatele obținute în sectorul produselor forestiere nelemnoase, care sunt cu caracter de

unicitate la nivel național și internațional.

Am participat la definirea temei tezei de doctorat și la stabilirea obiectivelor. Tema de

cercetare a fost analizată din punct de vedere a posibilităților de dezvoltare și realizare.

Obiectivele au fost dezvoltate, detaliate și completate pe parcursul studiului.

La nivel teoretic lucrarea aduce contribuții noi prin crearea unui model conceptual

metodologic de evaluare a performanței culegătorilor PFNL prin intermediul analizei frontierei

posibilităților de producție (DEA).

Abordarea problematicii economiei produselor forestiere nelemnoase se bazează pe un

bogat material documentar, o sinteză bibliografică în plină actualitate și de mare utilitate, bazată

pe cele 544 de surse bibliografice, aparținând literaturii de specialitate din țară și străinătate,

astfel: 149 în limba română; 197 în limba rusă; 171 în alte limbi și 27 surse electronice.

Documentarea s-a axat pe patru direcții: retrospectiva sectorului PFNL și a cadrului instituțional

forestier; inventarierea și sistematizarea PFNL de origine vegetală; organizarea colectării și

procesării PFNL; studiul eficienței sectorului PFNL.

Au fost inventariate și sistematizate după valoare, următoarele categorii de plante: 434

specii cu potențial terapeutic, 319 specii cu potențial decorativ, 224 de specii melifere, 158 de

specii cu potențial comestibil și 418 specii furajere.

Am stabilit că fondul forestier al Republicii Moldova poate asigura cu hrană în jur de

1000000 de familii de albine.

Principalele PFNL, preferate de către populație, sunt ciupercile, măceșul, floarea de tei,

nucile, floarea de soc, sunătoarea, coarnele de pădure, floarea de salcâm, mușețelul, leurda și

porumbele. Sunt considerate foarte importante ciupercile (73%), nucile (53%) și măceșul (46%).

Datorită procesului tehnologic cu multe verigi, sectorul produselor forestiere nelemnoase

implică un număr mare de persoane (aproximativ 23000 oameni/anual), de diferite vârste, gen,

studii, fiind și o sursă de venit, concluzii susținute și de literatura de specialitate. Cele mai multe

persoane sunt implicate la colectarea de măceș (în jur de 15000) și floare de tei (în jur de 2000).

S-a realizat o estimare statistică a impactului factorilor luați în calcul. Analiza corelativă

dintre studii și performanța culegătorilor de produse forestiere nelemnoase arată o influență

pozitivă. Astfel, cei mai performanți sunt culegătorii cu studii profesionale și superioare.

Referitor la trendul evoluției indicatorului performanței produselor forestiere nelemnoase

în funcție de ocupația culegătorilor, menționăm că angajații sunt destul de eficienți și motivați,

urmați de pensionari și șomeri.

Ponderea relativ ridicată a autoconsumului (62%), ceea ce indică o bună reziliență socială

datorită căruia există încă oportunități de valorificare chiar la export a produselor forestiere

nelemnoase prelucrate, ceea ce contribuie la echilibrarea balanței comerciale a R. Moldova.

PFNL sunt utilizate pe scară largă de către gospodăriile rurale, atât pentru aprovizionarea

familiei, cât și pentru generarea de venit. În funcție de contextul socio-economic PFNL au

importanță diferită pentru populația rurală. În majoritatea cazurilor se oferă beneficii tangibile

216

și mai puțin intangibile. Astfel, dintre factorii care motivează populația să culeagă produse

forestiere nelemnoase, primordial este pentru sănătate (44%), pentru hrană (32%), pentru venit

(18%) și doar 5% pentru recreere. Șansa de a aduna produse gratuite și transformarea lor în

alimente, medicamente sau venit, oferă o importantă siguranță pentru multe familii, deci

contribuie la ameliorarea sărăciei.

Culesul PFNL este considerat foarte important de către 14% dintre intervievați, iar

important și puțin important de către un număr egal (43%) de respondenți. În acest context,

diminuarea resurselor PFNL prin colectare excesivă sau transformarea terenurilor, poate avea

consecințe grave, mai ales pentru cei mai săraci. În cercetarea prezentată, culegătorii de PFNL

au menționat că abundența resurselor este mijlocie, ceea ce constituie o rezervă semnificativă

pentru menținerea și dezvoltarea sectorului.

Majoritatea populației intervievate (51%) preferă să culeagă produsele forestiere

nelemnoase din pădure, iar 36% de pe terenurile degradate.

Principalele metode folosite de culegere a produselor forestiere nelemnoase sunt prin

rupere (65%) și prin tăiere (30%). Aceasta indică că populația cunoaște, respectă regulile de

culegere, având un efect pozitiv asupra protecției și perpetuării speciilor.

Prelucrarea primară prin uscare a PFNL, este preferată de majoritatea culegătorilor și,

firește, preferată și de cumpărătorii direcți sau de centrele de valorificare. PFNL consumate în

stare proaspătă, au un număr de elemente tehnologice mai redus, în comparație cu cele procesate

sub formă uscată, congelată sau conservată.

Distanța dintre resursele PFNL și culegători influențează la numărul de persoane,

cantitatea culeasă, efortul depus și performanța acestora. Existența unei rețele de puncte de

achiziție optim proiectate, astfel încât distanța medie de la pădure la centrul de colectare primară

să fie de maxim 5 km, și o rețea secundară, ale cărei noduri să fie amplasate la distanțe în jur

de 10 km, ce ar crea o meșă de centre de colectare la nivelul întregii țări, ar contribuie la

valorificarea maximală a produselor forestiere nelemnoase. Existența punctelor de colectare în

localitate, stimulează pozitiv culegătorii care au ca scop vânzarea PFNL.

Majoritatea culegătorilor (59%) consideră că PFNL contribuie puțin la sporirea venitului

familiei, iar 20% au declarat că acestea contribuie mult sau foarte mult. Deși, banii câștigați

sunt puțini, pentru majoritatea persoanelor participante la sondaj, totuși este o sursă pentru stima

de sine, de mândrie și independență, în special pentru femei.

Performanță majoră o au echipele de culegători, formate din membrii familiei, cunoscuți,

capabile să utilizeze la maxim mijloacele de locomoție, preferate fiind autoturismele și căruțele.

Din punct de vedere a diseminării rezultatelor, am publicat ca prim-autor un număr de 6

articole științifice în diferite reviste naționale și internaționale, și 5 lucrări publicate în volumele

unor manifestări științifice, iar în calitate de coautor 2 articole.

Recomandări

Deoarece sectorul PFNL poate deschide noi direcții pe piață, este nevoie de o gândire

intersectorială (alimentație, medicină, zootehnie etc.) sau inter grupuri sociale (rural, urban).

Valoarea multifuncțională a PFNL este importantă pentru comunitățile rurale, pentru

dezvoltarea durabilă forestieră, dar nu sunt sprijinite prin politici și reglementări de gestionare.

Deoarece în mediul rural autoconsumul de PFNL este ridicat, recomandăm în continuare

analiza importanței acestor produse pentru populația urbană.

Susținerea antreprenoriatului în sectorul PFNL este o soluție pentru atenuarea sărăciei,

iar încurajarea deschiderii și dezvoltării unei afaceri trebuie să devină o prioritate.

Implimentarea analizei potențialului biologic a PFNL ca metodă de verificare și

valorificare a resurselor disponibile la nivel local.

Aplicarea pe viitor în proiecte de cercetare, profesie și educație a concluziilor extrase din

prezenta cercetare.

217

8. LISTA PUBLICAȚIILOR

Diseminarea rezultatelor cercetărilor efectuate pe întreaga durată a studiilor doctorale s-

au concretizat în următoarele lucrări științifice publicate sau comunicate la conferințe naționale

și internaționale după cum urmează: A. Lucrări publicate în reviste

1. Novac Gheorghe. Produsele forestiere nelemnoase în Republica Moldova:

caracteristici și dinamica resurselor. Revista Bucovina Forestieră, volum/nr. 18(1), 2018.

2. Novac Gheorghe. Produsele forestiere nelemnoase comestibile de origine vegetală din

Republica Moldova. Revista Akademos, nr. 4(51), 2018.

3. Novac Gheorghe. Produsele forestiere nelemnoase cu potențial terapeutic din

Republica Moldova. Revista Akademos, nr. 2(53), 2019.

4. Novac Gheorghe. Produsele forestiere nelemnoase cu valoare furajeră din Republica

Moldova. Revista Studia Universitatis Moldaviae, Seria ,,Științe reale ale naturii”, nr.

6(136), 2020.

5. Novac Gheorghe. Produsele forestiere nelemnoase vasculare cu potențial toxic din

Republica Moldova. Revista Acta et Commentationes, Exact and Natural Sciences, volume

1(11), 2021.

6. Novac Gheorghe. Evaluarea performanței culegătorilor de produse forestiere nelemnoase

din Republica Moldova prin intermediul metodei neparametrice de analiză a frontierei

posibilităților de producție (DEA). Revista Bucovina Forestieră, volum/nr. 21(1) 2021.

7. Mihai Mârza, Gheorghe Novac, Iulian Mamai, Natalia Buracinschi, Dorina Bulicanu,

Eliza Mîrza.Analiza comparativă a florei Butești-Cobani (R. Moldova) și Stânca-Ștefănești

(România). Revista Studia Universitatis Moldaviae, Seria ,,Științe reale ale naturii”, nr.

6(116), 2018.

8. Mihai Mârza, Natalia Ciubuc, Natalia Buracinschi, Gheorghe Novac. Specii vernale

erbacee cu valoare ornamentală din flora pădurilor Republicii Moldova. Revista Studia

Universitatis Moldaviae, Seria ,,Științe reale ale naturii”, nr.6 (136), 2020.

B. Lucrări prezentate la conferințe și simpozioane științifice

1. Novac Gheorghe. Aspecte privind diversitatea produselor forestiere nelemnoase din

Republica Moldova. Conferința științifică națională cu participare internațională

,,Integrare prin cercetare și inovare”, Universitatea de Stat din Moldova, Chișinău, 9-10

noiembrie 2017.

2. Novac Gheorghe. Forest melliferous resources in the Republic of Moldova.

Proceedings of the 4th Edition of the International Conference ,,Integrated Management

of Environmental Resources” - Suceava, November 3-4th, 2017.

3. Novac Gheorghe. Identificarea speciilor de plante ornamentale din fondul forestier al

Republicii Moldova. Simpozionului Ştiinţific Internaţional „Horticultura modernă–

realizări şi perspective”, dedicat aniversării a 85 de ani de la fondarea Universităţii Agrare

de Stat din Moldova. Lucrări științifice, volumul 47. Horticultură, Viticultură și vinificație,

Silvicultură și grădini publice, Protecția plantelor. Chișinău, 4-6 octombrie 2018.

4. Novac Gheorghe. Contribuția produselor forestiere nelemnoase din Republica

Moldova în economia locală și la venitul familiei din mediul rural. Conferința Științifică

cu Participare Internațională ,,Biodiversitatea în contextul schimbărilor climatice",

Universitatea de Stat ,,Dimitrie Cantemir", Chișinău, 22 noiembrie, 2019.

5. Novac Gheorghe. Rolul și preferințele culegătorilor de produse nelemnoase ale pădurii

sub aspectul siguranței alimentului. Tezele celei de-a 74-a conferință științifică a

studenților. Universitatea Agrară de Stat din Moldova. Chișinău, 17 martie 2021.

218

9. ANEXE

Anexa 9.1 Perioada înfloririi plantelor melifere forestiere și forma biologică

Specia

Luna


Arbori

Acer campestre L.

A. negundo L.

A. platanoides L.

A. pseudoplatanus L.

A. tataricum L.

Aesculus hippocastanum L.

Cerasus avium L.

Fagus sylvatica L.

Fraxinus excelsior L.

F. ornus L.

Gleditsia triacanthos L.

Malus sylvestris Mill

Populus alba L.

P. nigra L.

P. tremula L.

Prunus divaricata Ledeb.

P. insitia L.

Quercus petraea Liebl.

Q. pubescens Willd.

Q. robur L.

Q. rubra L.

Robinia pseudacacia L.

Salix alba L.

S.caprea L.

S. fragilis L.

Sorbus aucuparia L.

S. domestica L.

S. torminalis L.

Styphnolobium japonicum L.

Tilia cordata Mill.

T. platyphyllos Scop.

T. tomentosa Moench

Ulmus carpinifolia Rupp. ex Suckow

U. glabra Huds.

U. laevis Pall.

Arbuști

Amorpha fruticosa L.

Amygdalus nana L.

Caragana arborescens Lam.

Cerasus fructicosa Pall.

Chamaecytisus austriacus L.

Clematis vitalba L.

Cornus mas L.

Corylus avellana L.

Crataegus monogyna Jacq.

Frangula alnus Mill.

Ligustrum vulgare L.

Lonicera xylosteum L.

Prunus spinosa L.

Rhamnus catharica L.

219

Specia

Luna


Rosa canina L.

Rubus caesius L.

R. idaeus L.

Salix cinerea L.

Sambucus nigra L.

Spiraea hypericifolia L.

Staphylea pinnata L.

Swida sanguinea L.

Viburnum opulus L.

Teucrium chamaedys L.

Plante erbacee

Multianuale

Adonis vernalis L.

Aegopodium podagraria L.

Ajuga reptans L.

Alium rotundum L.

Althaea officinalis L.

Anchusa italica Retz.

Angelica arhangelica L.

Aristolochia clematitis L.

Astragalus glycyphyllos L.

Ballota nigra L.

Betonica officinalis L.

Campanula glomerata L.

Chamerion angustifolium L.

Clematis integrifolia L.

Crepis pannonica Jacq.

Coronilla varia L.

Corydalis cava L.

C. solida L.

Digitalis lanata Ehrh.

Dipsacus strigosus Willd ex Roem

Echinops ritro L.

E. sphaerocephalus L.

Epilobium hirsutum L.

E. montanum L.

Eryngium campestre L.

E. planum L.

Eupatorium cannabinum L.

Ficaria verna Huds.

Filipendula ulmaria L.

F. vulgaris Moench.

Fragaria moschata Duch.

Gagea lutea L.

Geranium pratense L.

G. sanguineum L.

Glechoma hederacea L.

Hypericum elegans Steph.

Lamium album L.

L. maculatum L.

Lathyrus aureus Stev.

L. niger L.

L. pratensis L.

L. tuberosus L.

Lavatera thuringiaca L.

220

Specia

Luna


Lembotropis nigricans L.

Leonorus cardiaca L.

L. quinquelobatus Gilib.

Leontodon autumnalis L.

Lilium martagon L.

Lotus corniculatus L.

Lycopus europaeus L.

Lythrum salicaria L.

Malva sylvestris L.

Marrubium vulgare L.

Medicago falcata L.

M. romanica Prod.

Mentha aquatica L.

Oenothera bienis L.

Onobrychis arenaria Kit.

O. vicifolia Scop.

Ononis arvensis L.

Origanum vulgare L.

Oxytropis pilosa L.

Pholomis pungens Willd.

P. tuberosa L.

Pimpinella saxifraga L.

Polemonium caeruleum L.

Prunella grandiflora L.

P. vulgaris L.

Pulmonaria obscura Dumort.

Pulsatilla grandis Wend

Ranunculus illyricus L.

R. oxyspermus Willd.

R. polyanthemos L.

R. stevenii Andrz.

Salvia nemorosa L.

S. pratensis L.

S. verticillata L.

Sambucus ebulus L.

Sanguisorba officinalis L.

Saponaria officinalis L.

Scilla bifolia L.

Scrophularia nodosa L.

Sedum acre L.

Silene nutans L.

Solidago virgaurea L.

Sonchus arvensis L.

Stachys palustris L.

S. germanica L.

S. recta L.

S. sylvatica L.

Steris viscaria L.

Symphytum officinale L.

Taraxacum officinale Wigg

Trifolium hybridum L.

T. pratense L.

T. repens L.

Tussilago farfara L.

Verbascum phoeniceum L.

221

Specia

Luna


V. nigrum L.

Veronica austriaca L.

V. barrelieri Schott

V. chamaedrys L.

V. longifolia L.

V. montana L.

V. officinalis L.

V. orhidea L.

V. prostrata L.

V. scutellata L.

V. serpyllifolia L

Veronica spicata L.

V. spuria L.

V. teucrium L.

Vicia sepium L.

V. tenuifolia Roth

Vincetoxicum hirundinaria L.

Bienale

Anchusa officinalis L.

Berteroa incana L.

Crepis biennis L.

Dipsacus fullonum L.

D. laciniatus L.

D. pilosus L.

Echium vulgare L.

Erysimum diffusum Ehrh.

Medicago lupulina L.

Melilotus albus Medik.

M. officinalis L.

Onopordum acanthium L.

Reseda lutea L.

Stellaria media L.

Tragopogon orientalis L.

Tripolium vulgare Nees

Verbascum phlomoides L.

Anuale

Abutilon theophrasti Medik.

Acinos arvensis Lam.

Anthiriscus cerefolium L.

Descuraiana sophia L.

Galeopsis landanum L.

G. speciosa Mill.

G. tetrahit L.

Lamium purpureum L.

Lathyrus nissolia L.

Scrophularia vernalis L.

Stachys annua L.

Trigonella caerulea L.

Veronica agrestis L.

V. arvensis L.

V. hederifolia L.

V. jacquini Baumg

V. persica Poir.

V. polita Fries

V. triphylos L.

222

Specia

Luna


V. verna L.

Vicia angustifolia Reichard

V. cracca L.

V. hirsuta L.

V. pannonica Crantz

V. sativa L.

V. tetrasperma L.

V. villosa Roth

223

Anexa 9.2 Valoarea PFNL din Republica Moldova

Specia Valoarea

medicinală

Valoarea

meliferă

Valoarea

comestibilă

Valoarea

decorativă

Valoarea

furajeră

Abutilon theophrasti Medik. +

Acer campestre L. + + + + +

A. negundo L. +

A. platanoides L. + + + + +

A. pseudoplatanus L. + + + + +

A. tataricum L. + + +

Achillea millefolium L. + + +

A. neilreichii A. Kerner +

A. nobilis L. + + + +

A. setacea Waldst. Et Kit. +

Acinos arvensis (Lam.) Dandy + +

Aconitum anthora L. + +

A. lasiostomum Reichenb. +

Actaea spicata L. + +

Adenophora liliifolia (L.) A. DC. + +

Adonis aestivalis L. +

A. vernalis L. + + +

A. wolgensis Stev. +

Adoxa moschatellina L. + +

Aegilops cylindrica Host +

Aegonychon purpureo-caeruleum

(L.) Holub.

+ +

Aegopodium podagraria L. + + + +

Aesculus hippocastanum L. + + +

Aethusa cynapium L. +

Ailanthus altissima Mill. +

Agrimonia eupatoria L. +

A. pilosa Ledeb. +

Agropyron pectinatum (Bieb.)

Beauv.

+

Agrostis canina L. +

A. gigantea Roth +

Ajuga chia Schreb. +

A. genevensis L. + + +

A. laxmanii (L.) Benth. + +

A. reptans L. + + + + +

Alliaria petiolata (Bieb.) Cavara et

Grande

+ +

Allium angulosum L. +

A. flavescens Bess. +

A.rotundum L. + + +

A. scorodoprasum L. +

A. sphaerocephalon L. +

A. ursinum L. + +

A. waldsteinii G. Don fil. +

Alnus glutinosa (L.) Gaertn. +

A. incana (L.) Moench +

Althaea officinalis L. + +

Alyssum calycinum L. + +

A. desertorum Stapf +

Amaranthus cruentus L. + +

Amorpha fruticosa L. + +

Amygdalus nana L. + + + +

Anchusa barrelieri (All.) Vitm. +

A. italica Retz. +

224

Specia Valoarea

medicinală

Valoarea

meliferă

Valoarea

comestibilă

Valoarea

decorativă

Valoarea

furajeră

A. officinalis L. + + +

A. procera Bess. +

Angelica arhangelica L. + +

A. sylvestris L. +

Androsace septentrionalis L. +

Anemone sylvestris L. + +

Anemonoides nemorosa (L.) Holub. +

A. ranunculoides (L.) Holub. +

Anisantha sterilis L. +

Anthemis subtinctoria Dobrocz. + +

Anthericum ramosum L. + +

Anthoxanthum odoratum L. + +

Anthriscus cerefolium L. + +

A. sylvestris (L.) Hoffm. + + +

Anthyllis macrocephala Wend. +

Arabidopsis thaliana (L.) Heynh. +

Arabis sagittata (Bertol.) DC. +

Arctium lappa L. + + +

A. minus Hill + + +

A. tomentosum Mill. + + +

Arenaria serpyllifolia L. +

Aristolochia clematitis L. + + +

Arrhenatherum elatius (L.) J. et C.

Presl

+ +

Artemisia absinthium L. + +

A. annua L. + +

A. austriaca Jacq. +

A. campestris L. +

A. pontica L. + + +

A. scoparia Waldst. et Kit. +

A. vulgaris L. + +

Arum orientale Bieb. +

Asarum europaeum L. + +

Asparagus officinalis L. + + + +

A. polyphyllus Stev. + +

A. tenuifolis Lam. +

A. verticillatus L. + +

Asplenium ruta-muraria L. + +

A. trichomanes L. +

Aster amellus L. +

A. bessarabicus Bernh. +

Astragalus asper Jacq. +

A. austriacus Jacq. +

A. cicer L. +

A. dasyanthus Pall. + +

A. glycyphyllos L. + + +

A. onobrychis L. +

Astrantia major L. + +

Athyrium filix-femina (L.) Roth + +

Atriplex nitens Schkuhr +

A. patula L. +

A. sagitata Borkh. +

Ballota nigra L. + +

Barbarea vulgaris R.Br. + +

Bellis perennis L. + +

Berberis vulgaris L. +

225

Specia Valoarea

medicinală

Valoarea

meliferă

Valoarea

comestibilă

Valoarea

decorativă

Valoarea

furajeră

Berteroa incana (L.) DC + + +

Beta trigyna Waldst. et Kit. +

Betula pendula Roth + + + +

Bidens radiata Thuill. +

Bothriochloa ischaemum (L.) Keng +

Borago officinalis L. +

Brachypodium pinnatum (L.)

Beauv.

+

B. sylvaticum (Huds.) Beauv. +

Briza media L. + + +

Bromopsis benekenii (Lange) Holub +

B. inermis (Leys.) Holub +

B. riparia (Rehm.) Holub +

Bromus japonicus Thunb. +

B. mollis L. +

B. squarrosus L. +

Buglossoides arvensis (L.) Johnst. +

Bunias orientalis L. + +

Bupleurum rotundifolium L. + +

Calamagrostis epigeios (L.) Roth +

Campanula bononiensis L. + +

C. cervicaria L. +

C. glomerata L. + + + + +

C. macrostachya Waldst. et Kit. ex

Wild.

+

C. perscifolia L. + + + +

C. rapunculoides L. + + +

C. rapunculus L. +

C. rotundifolia L. + + +

C. trachelium L. + + +

Capsella bursa-pastoris (L.) Medik. + + +

Caragana frutex (L.) C. Koch +

Cardamine impatiens L. + +

Carduus acanthoides L. +

C. crispus L. + + + +

C. hamulosus Ehrh. +

C. thoermeri Wienm. + +

Carex brevicollis DC. + +

C. brizoides L. +

C. caryophyllea Latourr. +

C. contigua Hoppe +

C. cuspidata Host +

C. digitata L. +

C. divulsa Stokes +

C. elongata L. + +

C. leporina L. +

C. michelii Host +

C. montana L. +

C. muricata L. +

C. pallescens L. +

C. pendula Huds. +

C. pilosa Scop. +

C. polyphylla Kar. et Kir. +

C. praecox Schreb. + +

C.remota L. +

C. strigosa Huds. +

226

Specia Valoarea

medicinală

Valoarea

meliferă

Valoarea

comestibilă

Valoarea

decorativă

Valoarea

furajeră

C. supina Wahleub. +

C. sylvatica Huds. +

C. tomentosa L. +

C.vulpina L. + +

Carlina vulgaris L. +

Carpinus betulus L. + + +

C. orientalis Mill. + +

Carthamus lanatus L. + +

Carum carvi L. + +

Castanea sativa Mill. + +

Centaurea angelescui Grint. +

C. diffusa Lam. +

C. jacea L. + + +

C. orientalis L. + +

C. scabiosa L. + +

C. thirkei Sch. Bip. +

C. trichocephala Bieb. +

C. trinervia Steph. +

Centaurium erythraea Rafin. + +

C. pulchellum (Sw.) Druce +

Cephalanthera damasonium Mill.

Druce

+ +

C. longifolia (L.) Fritsch + +

C. rubra L. +

Cerastium arvense L. +

Cerasus avium (L.) Moench + + + + +

C. fruticosa Pall. + + + + +

C. mahaleb (L.) Mill. + +

Cerinthe minor L. +

Chaiturus marrubiastrum (L.)

Reichenb.

+

Chaenomeles lagenaria Koidz. +

C. maulei Schneid. +

Chaerophyllum bulbosum L. +

Chamaecytisus austriacus (L.) Link + +

Chamaenerion angustifolium (L.)

Scop.

+ + + +

Chelidonium majus L. +

Chenopodium album L. + +

C. glaucum L. +

C. hybridum L + +

C. polyspermum L. + +

Chorispora tenella (Pall.) DC. +

Chrysopogon gryllus (L.) Trin. +

Chrysosplenium altenrifolium L. + +

Cichorium intybus L. + + + +

Circaea lutetiana L. + +

Cirsium arvense (L.) Scop. + + +

C. ciliatum (Murr.) Moench +

C. incanum (S.G.Gmel.) Fisch. + +

C. oleraceum L. + +

C. pannonicum (L. fil.) Link +

C. polonicum (Petrak) Iljin +

C. ukranicum Bess. +

Clematis integrifolia L. + + + +

C. recta L. + +

227

Specia Valoarea

medicinală

Valoarea

meliferă

Valoarea

comestibilă

Valoarea

decorativă

Valoarea

furajeră

C. vitalba L. + + + +

Clinopodium vulgare L. + +

Conium maculatum L. +

Convallaria majalis L. + +

Convolvulus arvensis L. +

Cornus mas L. + + + + +

Coronaria coriacea (Moench)

Schischk. et Gorschk. + +

+

C. flos-cuculi (L.) A. Br. + +

Coronilla varia L. + +

Cotoneaster melanocarpus Fisch.

Ex Blytt

+

Cucubalus baccifer L. +

Chorispora tenella Pall. +

Chrysopogon gryllus (L.) Trin. +

Chrysosplenium alternifolium L. + +

Corydalis cava (L.) Schweigg.

Korte

+ + +

C. marschalliana Pers. +

C. solida L. Clairv. + +

Corylus avellana L. + + + + +

Cotinus coggygria Scop. + +

Crambe tataria Sebeok + +

Crataegus curvisepala Lindm. + + +

C. dipyrena Pojark. + +

C. fallacina Klok. + +

C. lipskyi Klok. +

C. microphylla C. Koch + + +

C. monogyna Jacq + + + +

C. pentagyna Waldst. et Kit + + +

C. ucrainica Pojark. + +

Crepis biennis L. + +

C. pannonica (Jacq.) C. Koeh + +

C. rhoeadifolia Bieb. +

C. tectorum L. +

Crinitaria villosa (L.) Grossh. +

Cruciata laevipes Opiz. +

Crocus reticulatus Stev. ex Adam +

Cynanchum acutum L. +

Cynoglossum officinale L. +

Cypripedium calceolus L. + +

Cystopteris fragilis (L.) Bernh + +

Dactylis glomerata L. + + +

Daphne mezereum L. + + +

Daucus carota L. + +

Delphinium fissum Woldst. et Kit. +

Dentaria bulbifera L. + +

D. glandulosa Waldst. et Kit. +

D. quinquefolia Bieb. +

Descurainia sophia (L.) Webb ex

Prantl

+ +

Dianthus andrzejowskianus (Zapal.)

Kulcz.

+

D. armeria L. + + +

D. borbazii Vandas +

D. deltoides L. + + +

228

Specia Valoarea

medicinală

Valoarea

meliferă

Valoarea

comestibilă

Valoarea

decorativă

Valoarea

furajeră

D. eupontianus Zapal. +

D. membranaceus Borb. +

Dictamnus gymnostylis Stev. + + +

Digitalis grandiflora Mill. + +

D. lanata Ehrh. + + +

Dipsacus fullonum L. + + +

D. laciniatus L. +

D. pilosus L. + +

D. strigosus Willd ex Roem et

Schult.

+

Doronicum hungaricum Reichenb.

fil.

+

Dorycnium herbaceum Vill. +

Draba nemorosa L. +

Dryopteris carthusiana (Vill.) H.P.

Fuchs

+ + +

D. caucasica (A. Br.) Fraser-

Jenkins et Corley

+

D. filix-mas (L.) Schott + +

Echinops ritro L. + +

E. ruthenicus Bieb. +

E. sphaerocephalus L. + +

E. russicum J. F. Gmel. + + +

E. vulgare L. + +

Elaeagnus angustifolia L. + + + +

Elymus caninus (L.) L. +

Elytrigia intermedia (Host) Nevski +

E. repens (L.) Nevski + +

E. trichophora (Link) Nevski +

Ephedra distachya L. + +

Epilobium hirsutum L. + +

E. montanum L. + + +

E. roseum Schreb. +

Epipactis atrorubens Hoffm. +

E. helleborine (L.) Crantz + +

E. purpurata Smith +

Equisetum arvense L. + + +

E. fluviatile L. +

E. hyemale L. + +

E. telmateia Ehrh. +

Erigeron acris L. +

Eriophorum latifolium Hoppe +

Erodium cicutarium (L.) L’Her +

Erophila verna (L.) Bess. +

Eryngium campestre L. + + +

E.planum L. + + +

Erysimum canescens Roth +

E. cheiranthoides L. +

E. cuspidatum (Bieb.) DC. +

E. diffusum Ehrh. +

Euclidium syriacum (L.) R.Br. +

Euonymus czernjaevii Klok. +

E. europaea L. + + +

E. nana Bieb. +

E. verrucosa Scop. +

Eupatorium cannabinum L. + +

229

Specia Valoarea

medicinală

Valoarea

meliferă

Valoarea

comestibilă

Valoarea

decorativă

Valoarea

furajeră

Euphorbia amygdaloides L. +

E. lucida Waldst. Et Kit. +

E. palustris L. +

Fagus sylvatica L. + + + + +

Falcaria vulgaris Bernh. + +

Fallopia convolvulus (L.) A. Love. + + +

F. dumetorum (L.) Holub +

Ferulago galbanifera (Mill.) Koch +

Festuca gigantea (L.) Vill. +

F. rubra L. +

F. valesiaca Gaudin +

Ficaria verna Huds. + + +

Filago arvensis L. +

Filipendula ulmaria (L.) Maxim. + + + +

F. vulgaris Moench + + + + +

Fragaria campestris Stev. + +

F. moschata Duch. + + +

F. vesca L. + + + +

F. viridis Duch. + + + +

Frangula alnus Mill. + + + +

Fraxinus excelsior L. + + + + +

F. ornus L. +

Fritillaria meleagris L. + + +

F. ruthenica Wikstr. +

Gagea lutea (L.) Ker-Gawl. + + + + +

Galanthus elwesii Hook. Fil. var.

maximus (Velen.) G.Beck

+

G. nivalis L. + + +

G. plicatus Bieb. +

Galatella biflora (L.) Nees +

G. punctata (Waldst. et Kit.) Nees + +

G. rossica Novopokr. +

Galega officinalis L. + + +

Galeobdolon luteum Huds. +

Galeopsis ladanum L. + +

G. speciosa Mill. + +

G. tetrahit L. +

Galium aparine L. +

G. humifusum Bieb. +

G. mollugo L. +

G. odoratum (L.) Scop. + +

G. spurium L. +

G. verum L. + +

Genista tinctoria L. + +

Gentiana cruciata L. + + + +

Geranium pratense L. + +

G. robertianum L. +

G. sanguineum L. + + +

G. sylvaticum L. + +

Geum urbanum L. + + +

Gladiolus imbricatus L. + +

Glechoma hederacea L. + + +

G. hirsuta Waldst. et Kit. + +

Gleditsia triacanthos L. + + + +

Glycyrrhiza echinata L. + +

Gratiola officinalis L. +

230

Specia Valoarea

medicinală

Valoarea

meliferă

Valoarea

comestibilă

Valoarea

decorativă

Valoarea

furajeră

Gymnocarpium dryopteris (L.)

Newman

+ +

G. robertianum (Hoffm.) Newman +

Gymnospermium odessanum (DC.)

Takht.

+

Hedera helix L. + +

Helichrysum arenarium Moench + +

Helictotrichon pubescens (Huds.)

Pilg.

+

Heracleum sibiricum L. + + +

Herniaria glabra L. + +

Hesperis tristis L. + +

Hieracium aurantiacum L. +

H. umbellatum L. + +

Hippophae rhamnoides L. + +

Holcus lanatus L. +

Humulus lupulus L. + + + +

Hypericum elegans Steph + + + +

H. hirsutum L. +

H. perforatum L. + + +

Impatiens noli-tangere L. + +

Inula britanica L. + +

I. ensifolia L. +

I. ensifolia L. +

I. helenium L. + + +

I. hirta L. +

I. oculus-christi L. + +

I. salicina L. + +

Iris aphylla L. + +

I. graminea L. +

I. pumila L. + + +

I. variegata L. +

Isatis tinctoria L. + + +

Isopyrum thalictroides L. +

Juglans nigra L. +

J. regia L. + + + +

Jurinea multiflora (L.) B. Fedsch. + +

Knautia arvensis (L.) Coult. + + +

Koeleria cristata (L.) Pers. +

Lactuca virosa L. +

L. serriola L. +

Lamium album L. + + +

L. amplexicaule L. + +

L. maculatum L. + + +

L. purpureum L. + + +

Lappula squarrosa (Retz.) Dumort. + +

Lapsana communis L. +

Laser trilobum (L.) Borkh. + + +

Lathyrus aphaca L. +

L. aureus Stev. + + +

L. megalanthus Steud. + +

L. niger L. + +

L. nissolia L. + +

L. pallescens Bieb. + +

L. pannonicus Jacq. + +

L. pratensis L. + + +

231

Specia Valoarea

medicinală

Valoarea

meliferă

Valoarea

comestibilă

Valoarea

decorativă

Valoarea

furajeră

L. sylvestris L. + + +

L. tuberosus L. + + + + +

Lavatera thuringiaca L. + + +

Lepidium campestre L. +

Lembotropis nigricans L. +

Leontodon autumnalis L. + + +

L. hispidus L. + +

Leonorus cardiaca L. + +

L. glaucesens Bunge +

L. quinquelobatus Gilib. + +

Leopoldia comosa (L.) Parl. +

L. tenuiflora (Tausch) Heldr. +

Lepidium perfoliatum L. +

L. ruderale L. +

Leucanthemum vulgare Lam. + + + +

Leucojum aestivum L. + + +

Ligustrum vulgare L. + + +

Lilium martagon L. + + + + +

Lonicera xylosteum L. +

Limonium platyphyllum Lincz. + +

Linaria vulgaris Mill. +

Linum austriacum L. + + +

L. hirsutum L. +

L. perenne L. +

Lithospermum officinale L. + +

Lolium perenne L. +

Lotus corniculatus L. + + + + +

L. tenuis Waldst. et Kit. ex Willd. + +

Lycopus europaeus L. +

Lunaria annua L. +

L. rediviva L. + +

Luzula campestris (L.) DC. +

L. multiflora (Ehrh.) Lej. + +

L. pilosa (L.) Willd. + +

Lysimachia nummularia L. + +

L. vulgaris L. + + + +

Lythrum salicaria L. + + +

Majanthemum bifolium (L.) F. W.

Schmidt + +

+

Malus sylvestris Mill + + +

Malva neglecta Wallr. + + +

M. sylvestris L. + + + + +

Marrubium vulgare L. + +

Medicago falcata L. + + +

M. lupulina L. + +

M. minima (L.) Bartalini +

M. romanica Prod. + +

Melandrium album (Mill.) Garcke + +

Melica altissima L. +

M. nutans L. +

Melilotus albus Medik. + +

M. altissimus Thuill. + +

M. officinalis (L.) Pall. + + + +

Melissa officinalis L. + +

Mercurialis perennis L. +

Mentha longifolia (L.) Huds. +

232

Specia Valoarea

medicinală

Valoarea

meliferă

Valoarea

comestibilă

Valoarea

decorativă

Valoarea

furajeră

Milium effusum L +

Morus alba L. + + + +

M. nigra L. + + +

Myosotis arvensis (L.) Hill +

Myosoton aquaticum (L.) Moench +

Muscari neglectum Guss. +

Nectaroscordum bulgaricum Janka +

Nepeta cataria L. +

Oberna behen (L.) Iconn. + +

Odontites vulgaris Moench +

Oenothera bienis L. + + + + +

Omphaloides scorpioides (Haenke)

Schrank

+

Onobrychis arenaria Kit. + +

O. tanaitica Spreng. +

O. vicifolia Scop. + +

Ononis arvensis L. + + +

Onopordum acanthium L. + + +

Orchis morio L. + +

O. purpurea Huds. +

Origanum vulgare L. + + + + +

Ornithogalum boucheanum (Kunth)

Aschers.

+

O. fimbriatum Willd. +

O. kochii Parl. +

Oxytropis pilosa L. +

Padus avium Mill. +

Paeonia peregrina Mill. +

Papaver dubium L. +

P. rhoeas L. +

Parietaria officinalis L. +

Paris quadrifolia L. + +

Pastinaca sylvestis Mill. +

Persicaria hydropiper (L.) Spach +

Petasites hybridus (L.) Gaertn.,

Mey. et Scherb. +

+

Peucedanum oreoselinum (L.)

Moench

+

P.ruthenicum Bieb. +

Phellodendron amurense Rupr. + + +

Phleum nodosum L. +

P. phleoides (L.) Kartst. +

P. pratense L. +

Phlomis pungens Willd. + + +

P. tuberosa L. + + +

Phyllitis scolopendrium (L.) Newm. + +

Physalis alkekengi L. + + +

Picea abies (L.) Karsten + +

Picris hieracioides L. + +

Pimpinella saxifraga L. + + + +

Pinus sylvestris L. + +

Plantago lanceolata L. + +

P. major L. + + +

P. media L. +

Platanthera bifolia (L.) Rich. + +

P. chlorantha Cust. +

233

Specia Valoarea

medicinală

Valoarea

meliferă

Valoarea

comestibilă

Valoarea

decorativă

Valoarea

furajeră

Poa annua L. +

P. bulbosa L. +

P. compressa L. +

P. nemoralis L. +

P. palustris L. +

P. pratensis L. +

P. sylvicola Guss. +

P. trivialis L. +

Polemonium caeruleum L. +

Polipodium vulgare L. +

Polygala major Jacq. +

P. podolica DC +

Polygonatum multiflorum (L.) All. + + +

P. odoratum (Mill.) Druce + + +

P. aviculare L. +

Polygonum hydropiper L. +

Polypodium vulgare L. + +

Polystichum aculeatum (L.) Roth + +

Populus alba L. + + + +

P.canescens (Ait.) Smith + +

P. nigra L. + + + +

P. tremula L. + + + +

Potentilla alba L. + +

P. argentea L. + +

P. micrantha Ramond ex DC +

P. recta L. + + +

Poterium sanguisorba L. +

Primula veris L. + + +

Prunella grandiflora (L.) Scholler + + +

P. laciniata (L.) L. + + +

P. vulgaris L. + + + +

Prunus divaricata Ledeb. + + +

Prunus spinosa L. + + +

Psammophiliella muralis (L.)

Iconn.

+

Pteridium aquilinum (L.) Kuhn + +

Pulmonaria mollis Wulf. ex

Hornem

+ +

P. obscura Dumort. + + + +

P. officinalis L. + +

Pulsatilla grandis Wend. + + +

P. montana (Hoppe) Reicheinb. + +

P. nigricans Stork +

Pyrethrum corymbosum (L.) Scop. + + +

Pyrola minor L. +

P. rotundifolia L. + + +

Pyrus elaeagnifolia Pall. +

P. pyraster (L.) Burgsd. + + + +

Quercus petraea L. ex Liebl. + + + + +

Q. pubescens Willd. + + + + +

Q. rubra L. + + +

Q. robur L. + + + + +

Ranunculus acris L. + +

R. auricomus L. +

R. illyricus L. + + +

R. oxyspermus Willd. +

234

Specia Valoarea

medicinală

Valoarea

meliferă

Valoarea

comestibilă

Valoarea

decorativă

Valoarea

furajeră

R. pedatus Waldst. et Kit. +

R. polyanthemos L. + +

R. stevenii Andrz. +

Reseda lutea L. + +

Rhamnus catharica L. + + +

R. tinctoria Waldst. et Kit. +

Robinia pseudoacacia L. + + + + +

Rosa bordzilowskii Chrshan. +

R. canina L. + + + + +

R. ciesielskii Blocki +

R. corymbifera Borkh. + +

R. crenatula Chrshan. +

R. elliptica Tausch +

R. litvinovii Chrshan. +

R. obtusifolia Desv. +

R. pimpinellifolia L. +

R. rubiginosa L. + +

R. spinosissima L. +

R. subafzeliana Chrshan. +

R. villosa L. +

Rubus caesius L. + + +

R. idaeus L. + + + +

R. nessensis W. Hall +

Rumex acetosa L. + +

R. acetosella L. +

R. aquaticus L. + +

R. confertus Willd. +

R. crispus L. + + +

R. euxinus Klok. +

R. thyrsiflorus Fingerh. + + +

Sagina procumbens L. +

Salix alba L. + + + +

S. caprea L. + + + +

S. cinerea L. + + + +

S. fragilis L. + + + +

Salvia aethiopis L. + + +

S. austriaca Jacq. + +

S. glutinosa L. + +

S. nemorasa L. + + +

S. pratensis L. + + + +

S. verticillata L. + + +

Sambucus ebulus L. +

S. nigra L. + + + +

Sagina procumbens L. +

Sanguisorba officinalis L. + + +

Sanicula europaea L. + +

Saponaria officinalis L. + +

Sarothamnus scoparius (L.) Koch +

Scilla bifolia L. + + +

Scirpus sylvaticus L. +

Scopolia carniolica Jacq. + +

Scorzonera hispanica L. + +

S. purpurea L. + +

Scrophularia nodosa L. + + + +

S.umbrosa Dumart. +

S. vernalis L. +

235

Specia Valoarea

medicinală

Valoarea

meliferă

Valoarea

comestibilă

Valoarea

decorativă

Valoarea

furajeră

Scutellaria altissima L. + +

Sedum maximum (L.) Hoffm. + + +

S. acre L. + +

Senecio erucifolius L. +

S. jacobaea L. +

Senecio vulgaris L. +

Serratula tinctoria L. + +

Seseli annuum L. +

S. libanotis (L.) Koch +

Silene chlorantha (Willd.) Ehrh. +

S. noctiflora L. +

S. nutans L. +

Sisymbrium altissimum L. + +

S. loesellii L. + +

S. officinale L. +

S. polymorphum (Murr.) Roth +

Solanum dulcamara L. +

S. schultesii Opiz +

Solidago virgaurea L. + + + +

Sonchus arvensis L. + + + +

Sorbus aucuparia L. + + + + +

S. domestica L. + + +

S. torminalis L. + + +

Spiraea crenata L. +

S. hypericifolia L. +

Stachys annua L. +

S. germanica L. + + +

S. officinalis (L.) Trev. + +

S. palustris L. + + + +

S. sylvatica L. + +

S.recta L. + + +

Staphylea pinnata L. + + + +

Stellaria graminea L. +

S. holostea L. +

Stellaria media L. + + +

Stipa capillata L. +

S. dasyphylla (Lindem.) Trautv. + +

S. lessinggiana Trin.et Rupr +

S. pennata L. +

S. pulcherrima C. Koch +

S. tirsa Stev. +

S. ucrainica P. Smirn. +

Styphnolobium japonicum L. +

Swida australis (C. A. Mey.)

Pojark. Ex Grossh. + +

S. sanguinea (L.) Opiz + + + +

Symphytum officinale L. + + +

Tanacetum vulgare L. + + + +

Taraxacum officinale Wigg. + + +

Teucrium chamaedrys L. + +

Thalictrum aquilegiifolium L. + +

T. lucidum L. + +

T. minus L. + + +

T. simplex L. +

Thlaspi arvense L. + +

T. perfoliatum L. +

236

Specia Valoarea

medicinală

Valoarea

meliferă

Valoarea

comestibilă

Valoarea

decorativă

Valoarea

furajeră

Thymus dimorphus Klok. et Schost +

T. marschallianus Willd. + + +

T. pannonicus All. +

T. podolicus Klok. Et Schost. +

Tilia cordata Mill. + + + +

T. europaea L. + + +

T. petiolaris DC +

T. platyphyllos Scop. + +

T. tomentosa Moench + + +

Tragopogon dubius Scop. + +

T. orientalis L. + + + +

Trifolium arvense L. + +

T. alpestre L. + +

T. ambiguum Bieb. +

T. aureum Poll. +

T. campestre Schreb. +

T. diffusum Ehrh. +

T. elegans Savi +

T. hybridum L. +

T. medium L. + + +

T. montanum L. +

T. ochroleucon Huds. + +

T. pannonicum Jacq. + +

T. patens Scherb. +

T. pratense L. + + +

T. repens L. + +

T. vesiculosum Savi +

Tripolium vulgare Nees +

Trigonella caerulea (L.) Ser. + + +

Tripleurospermum perforatum

(Merat) M. Lainz +

+

Trommsdorfia maculata (L.) Bernh. + +

Tulipa biebersteiniana Schult. et

Schult. fil.

+

Tussilago farfara L. + +

Ulmus campestris L. + +

U. carpinifolia Rupp. ex Suckow +

U. glabra Huds. + + + +

U. laevis Pall. + + + +

U. minor Miller +

Urtica dioica L. + + +

U. urens L. + +

Valeriana officinalis L. + +

Veratrum nigrum L. + + +

Verbascum blattaria L. + +

V. densiflorum Bertol. +

V. lychnitis L. + +

V. nigrum L. +

V. phlomoides L. + + +

V. phoeniceum L. + + + +

Verbena officinalis L. + +

Veronica agrestis L. +

V. arvensis L. +

V. austriaca L. +

V. barrelieri Schott + +

V. chamaedrys L. + + + +

237

Specia Valoarea

medicinală

Valoarea

meliferă

Valoarea

comestibilă

Valoarea

decorativă

Valoarea

furajeră

V. hederifolia L. +

V. jacquinii Baumg + +

V. longifolia L. + +

V. montana L. +

V. officinalis L. + +

V. orhidea L. + +

V. persica Poir. +

V. polita Fries + +

V. prostrata L. +

V. scutellata L. +

V. serpyllifolia L +

V. spicata L. + + + +

V. spuria L. + + +

V. teucrium L. + + + +

V. triphylos L. +

V. verna L. +

Viburnum lantana L. + +

V. opulus L. + + + + +

Vicia angustifolia Reichard + +

V. cracca L. + + +

V. grandiflora Scop. +

V. hirsuta L. + +

V. pannonica Crantz + +

V. pisiformis L. +

V. sativa L. + +

V. sepium L. + + + +

V. tenuifolia Roth + + +

V. tetrasperma L. + +

V. villosa Roth + +

Vinca herbacea Waldst. et Kit + +

V. minor L. + +

Vincetoxicum hirundinaria Medik. + + +

Viola alba Bess. +

V. ambigua Waldst. et Kit. +

V. arvensis Murr. +

V. canina L. +

V.collina Bess. +

V. hirta L. + +

V. mirabilis L. + +

V. odorata L. + +

V. suavis Bieb. + +

V. tricolor L. + +

Viscaria viscosa (Scop.) Aschers. +

V. vulgaris Bernh. + +

Viscum album L. +

Vitis sylvestris C. C. Gmel. + + +

Xeranthemum annuum L. + + +

238

Anexa 9.3 Calendarul formării sporoforilor macromicetelor comestibile din R. Moldova

Specia

Luna

IV V VI VII VIII IX X XI

Agaricus altipes

Agaricus arvensis

Agaricus bitorquis

Agaricus bresadolianus

Agaricus campestris

Agaricus langei

Agaricus silvicola

Agaricus subperonatus

Amanita rubescens

Amanita vaginata

Armillaria mellea

Auricularia auriculajudae

Boletus aereus

Boletus badius

Boletus edulis

Boletus erythropus

Boletus impolitus

Boletus queletii

Boletus pulverulentus

Boletus regius

Boletus reticulatus

Boletus subtomentosus

Calocybe gambosa

Calvatia gigantea

Cantharellus cibarius

Chroogomphus rutilus

Chroogomphus rutilus

Clavulina coralloides

Clitocybe gibba

Clitocybula lacerata

Clitopilus prunulus

Coprinopsis atramentaria

Coprinus comatus

Crepidotus mollis

Entoloma aprile

Entoloma clypeatum

Entoloma lividoalbum

Entoloma prunuloides

Fistulina hepatica

Flammulina velutipes

Gomphydius glutinosus

Gyroporus castaneus

Hydnum repandum

Hygrophorus arbustivus

Hygrophorus chrysodon

Hygrophorus eburneus

Hygrophorus nemoreus

Hygrophorus penarius

Hygrophorus russula

Hygrophorus unicolor

Hymenopelis radicata

Infundibulicybe geotropa

Kuehneromyces mutabilis

Laccaria amethystina

Laccaria laccata

239

Specia

Luna


Lactarius deliciosus

Lactarius deterrimus

Lactarius piperatus

Lactarius pyrogalus

Lactarius quietus

Lactarius sanguifluus

Lactarius velleereus

Lactarius volemus

Leccinellum crocipodium

Leccinellum duriusculum

Leccinum aurantiacum

Leccinum griseum

Leccinum scabrum

Leccinum versipele

Lentinus tigrinus

Lepista nuda

Lepista panaeolus

Lepista personata

Leucocortinarius bulbiger

Macrolepiota excoriata

Macrolepiota mastoidea

Macrolepiota procera

Marasmius oreadis

Melanoleuca grammopodia

Mitrophora semilibera

Morchella deliciosa

Morchella esculenta

Pleurotus cornucopiae

Pleurotus ostreatus

Pluteus cervinus

Polyporus squamosus

Psathyrella candoleana

Russula adusta

Russula aeruginea

Russula alutacea

Russula aurea

Russula cyanoxantha

Russula foetens

Russula furcata

Russula integra

Russula nigricans

Russula parazurea

Russula romellii

Russula sanguinaria

Russula vesca

Russula vinosa

Russula virescens

Russula xerampelina

Sarcoscypha austriaca

Sarcoscypha coccinea

Strobilurus esculentus

Suillus granulatus

Suillus luteus

Terfezia arenaria

Tricholoma columbetta

Tricholoma orirubens

240

Specia

Luna


Tricholoma portentosum

Tricholoma terreum

Tuber aestivum

Tuber brumale

Tuber excavatum

Verpa bohemica

Verpa digitaliformis

Volvariella gloiocephala

Xerocomellus chrysenteron

241

Anexa 9.4 Prețurile PFNL la piața Chișinău și farmaciile din RM, în 2018, lei/kg

Produsul

Piață

Prețul,

lei/kg

Forma

produs

Canti-

tatea, g Producător Țara Vânzător Prețul, lei

Prețul

echivalent,

lei/kg

Aronie

uscată 100

Produs

vegetal 100 Virim Impex FR

https://felicia.

md/ro 37,00 370,00

Brusture

rădăcină 250

Produs

vegetal 50

Laboratoa-rele

Fares Bio

Vital

RO

https://farmaci

e.md/catalog/1

0816/ceaiuri

37,07 741,4

Cătină fructe 50 Produs

vegetal 75

S.C. Larix

Com RO

https://farmaci

e.md/catalog/1

0816/ceaiuri

44,48 593,06

Cicoare 300 Produs

vegetal 50 LecraSat FR

https://farmaci

afamiliei.md/p

roduct/25188

48,55 971,00

Cimbrișor 300 Produs

vegetal 50

S.C. Larix

Com RO

https://farmaci

e.md/catalog/s

earch.php?sear

ch-

q=cimbrisor

18,54 370,80

Coada

calului 200

Produs

vegetal 50

S.C. Larix

Com RO

https://farmaci

e.md/catalog/1

0816/ceaiuri

17,61 352,20

Coada

șorecelului 200

Produs

vegetal 50

Medfarma

SRL RM

https://farmaci

afamiliei.md/p

roduct/4058

33,50 670,00

Măceș

(uscat) 20

Produs

vegetal

(pulbere)

100 Depofarm

SRL RM

https://farmaci

e.md/catalog/1

0816/ceaiuri

17,45 174,50

Melisa 150 Produs

vegetal 50 g

Depofarm

SRL RM

https://farmaci

e.md/catalog/1

0816/ceaiuri

17,08 341,60

Mentă 150 Pliculețe 30

(1,5g*20

S.C. Larix

Com RO

https://farmaci

e.md/catalog/1

0816/ceaiuri

14,83 494,33

Mușețel

(floare) 400

Produs

vegetal 50

Depofarm

SRL RM

https://farmaci

e.md/catalog/d

etail/33981/mu

setel_flori_50g

_(depo)_(tva_

20_)

21,26 425,2

Păducel

(fructe

uscate)

30 Produs

vegetal 100

Medfarma

SRL RM

https://farmaci

afamiliei.md/p

roduct/5385

25,20 252,00

Păducel

(floare/frunz

ă)

150 Produs

vegetal 50

S.C. Larix

Com RO

https://farmaci

e.md/catalog/1

0816/ceaiuri

17,61 352,20

Păpădie 300 Produs

vegetal 50

S.C. Larix

Com RO

https://farmaci

e.md/catalog/1

0816/ceaiuri

17,61 352,20

Podbal 200 Produs

vegetal 40

Doctor-Farm

SRL RM

https://farmaci

e.md/catalog/1

0816/ceaiuri

20,25 506,25

Pelin 150 Produs

vegetal 50

Depofarm

SRL RM

https://farmaci

e.md/catalog/1

0816/ceaiuri

17,03 340,60

Rostopasc 200 Produs 50 Doctor-Farm RM https://farmaci 22,18 443,60

https://felicia.md/ro

https://felicia.md/ro

https://farmacie.md/catalog/10816/ceaiuri






https://farmaciafamiliei.md/product/25188



https://farmacie.md/catalog/search.php?search-q=cimbrisor




















https://farmacie.md/catalog/detail/33981/musetel_flori_50g_(depo)_(tva_20_)






















242

Produsul

Piață

Prețul,

lei/kg

Forma

produs

Canti-

tatea, g Producător Țara Vânzător Prețul, lei

Prețul

echivalent,

lei/kg

vegetal SRL e.md/catalog/1

0816/ceaiuri

Salcâm

(floare) 200

Produs

vegetal 50

Laboratoa-rele

Fares Bio

Vital

RO

http://www.me

dicamente.md/

mo

57,00 1140,00

Scoarță de

stejar 200

Produs

vegetal 50

Doctor-Farm

SRL RM

https://farmaci

e.md/catalog/1

0816/ceaiuri

25,81 516,2

Soc (floare) 250 Produs

vegetal 40

Medfarma

SRL RM

https://farmaci

afamiliei.md/p

roduct/68902

37,30 932,50

Sovârf 200 Produs

vegetal 40

Medfarma

SRL RM

https://farmaci

afamiliei.md/p

roduct/62213

23,80 595,00

Sunătoare 200 Produs

vegetal 50

Doctor-Farm

SRL RM

https://farmaci

e.md/catalog/1

0816/ceaiuri

23.22 464,40

Tei (floare) 400 Produs

vegetal 40

Doctor-Farm

SRL RM

https://farmaci

e.md/catalog/1

0816/ceaiuri

24,51 612,75

Troscot

(herba) 150

Produs

vegetal 40

Medfarma

SRL RM

https://farmaci

afamiliei.md/p

roduct/62211

26,10 652,10

Vetrice 200 Produs

vegetal 50

Medfarma

SRL RM

https://farmaci

afamiliei.md/p

roduct/3836

29,30 586,00

Urzică

(uscată) 150

Produs

vegetal 40

Doctor-Farm

SRL RM

https://farmaci

e.md/catalog/1

0816/ceaiuri

22,32 558,00

Pătlagină 200 Produs

vegetal 50

Medfarma

SRL RM

https://farmaci

afamiliei.md/p

roduct/17690

20,79 415,80



http://www.medicamente.md/mo






























243

Anexa 9.5 Coordonatele primăriilor rurale din Republica Moldova

Zona Nr.

raion

Raion/

Municipiu

Nr.

primă

rie

Primăria Nr. de

locuitori Latitudine Longitudine

Nord 1 Bălți 1 Elizaveta 3523 47,784168 28,022499

Bălți 2 Sadovoe 1369 47,776390 27,796110

Centru 2

Chișinău 3 Băcioi 10618 46,912224 28,883888

Chișinău 4 Bubuieci 6 748 46,985001 28,942223

Chișinău 5 Budești 5 036 47,065277 29,006666

Chișinău 6 Ciorescu 7096 47,129444 28,885555

Chișinău 7 Cruzești 1655 47,084721 28,973612

Chișinău 8 Grătiești 6 242 47,099167 28,816667

Chișinău 9 Stăuceni 6833 47,087502 28,870277

Chișinău 10 Tohatin 2486 47,062500 28,945278

Chișinău 11 Trușeni 7 952 47,068889 28,679722

Chișinău 12 Colonita 3 340 47,037777 28,958334

Chișinău 13 Condrița 658 47,056667 28,568611

Chișinău 14 Ghidighici 5094 47,093055 28,768612

Sud 3

Comrat 15 Congazcicul Sus 1 970 46,333332 28,566389

Comrat 16 Etulia 3649 45,516109 28,439167

Comrat 17 Svetlîi 2 271 46,016388 28,566110

Comrat 18 Avdarma 3564 46,254166 28,839445

Comrat 19 Baurci 8783 46,095844 28,675947

Comrat 20 Beşalma 4441 46,172779 28,648333

Comrat 21 Beşghioz 3391 46,121666 28,872223

Comrat 22 Bugeac 1525 46,365833 28,663333

Comrat 23 Carbalia 534 45,873332 28,445833

Comrat 24 Cazaclia 7043 46,010277 28,662776

Comrat 25 Chioselia Rusă 735 46,083332 28,516390

Comrat 26 Chiriet-Lunga 2498 46,209167 28,944166

Comrat 27 Chirsova 6861 46,233891 28,648056

Comrat 28 Cioc-Maidan 3926 46,364013 28,821962

Comrat 29 Cişmichioi 5054 45,544445 28,382778

Comrat 30 Congaz 12327 46,109165 28,604445

Comrat 31 Copceac 9551 45,847225 28,691732

Comrat 32 Cotovscoe 989 46,160556 28,513610

Comrat 33 Dezghingea 5252 46,424446 28,616667

Comrat 34 Ferapontievca 1008 46,240002 28,774444

Comrat 35 Gaidar 4525 46,102779 28,764999

Comrat 36 Joltai 2278 46,182499 28,876112

Comrat 37 Tomai 5014 46,181667 28,767500

Centru 4

Anenii-Noi 38 Botnărești 1092 46,934723 29,162222

Anenii-Noi 39 Calfa 1797 46,904167 29,375278

Anenii-Noi 40 Chetrosu 3 817 46,916389 29,043612

Anenii-Noi 41 Chirca 1 810 46,922501 29,109167

Anenii-Noi 42 Ciobanovca 1933 46,814445 29,190000

Anenii-Noi 43 Cobusca Veche 2295 46,972221 29,179167

Anenii-Noi 44 Geamăna 3433 46,818333 29,138889

Anenii-Noi 45 Ochiul Roş 477 46,767223 29,110556

Anenii-Noi 46 Teliţa 1 206 46,956944 29,303888

Anenii-Noi 47 Ţînţăreni 3 325 46,900440 29,139458

244

Zona Nr.

raion

Raion/

Municipiu

Nr.

primă

rie

Primăria Nr. de


Anenii-Noi 48 Zolotievca 1 000 46,736389 29,190277

Anenii-Noi 49 Bulboaca 5 095 46,883057 29,309723

Anenii-Noi 50 Cobusca Nouă 1 701 46,931389 29,206944

Anenii-Noi 51 Delacău 2 240 47,098888 29,303055

Anenii-Noi 52 Floreni 3 713 46,934723 28,992777

Anenii-Noi 53 Gura Bîcului 3427 46,931110 29,458611

Anenii-Noi 54 Hîrbovăţ 5447 46,844193 29,359304

Anenii-Noi 55 Maximovca 1783 47,009998 29,012777

Anenii-Noi 56 Mereni 6174 46,963333 29,053333

Anenii-Noi 57 Merenii Noi 1512 46,924446 29,056389

Anenii-Noi 58 Puhăceni 3775 47,088890 29,346666

Anenii-Noi 59 Roşcani 2563 46,900555 29,320555

Anenii-Noi 60 Şerpeni 3585 47,020832 29,349722

Anenii-Noi 61 Speia 2837 47,006668 29,297222

Anenii-Noi 62 Varniţa 4210 46,861389 29,469166

Sud 5

Basarabeasca 63 Iserlia 1 205 46,486389 28,953890

Basarabeasca 64 Abaclia 5519 46,361946 28,941944

Basarabeasca 65 Başcalia 3903 46,308334 28,784444

Basarabeasca 66 Carabetovca 1840 46,413887 28,912777

Basarabeasca 67 Iordanovca 930 46,393890 28,909166

Basarabeasca 68 Sadaclia 4389 46,449165 28,878611

Nord 6

Briceni 69 Bălcăuţi 731 48,283333 27,202223

Briceni 70 Berlinţi 2 105 48,311943 26,935833

Briceni 71 Bogdăneşti 1 293 48,140277 27,001944

Briceni 72 Colicăuţi 3008 48,308887 27,153889

Briceni 73 Halahora de Sus 1589 48,258610 27,178333

Briceni 74 Larga 5080 48,372223 26,843334

Briceni 75 Mărcăuţi 1617 48,313888 27,226110

Briceni 76 Medveja 1712 48,361946 26,786388

Briceni 77 Mihăileni 861 48,247223 27,250834

Briceni 78 Balasineşti 2472 48,243889 26,960556

Briceni 79 Beleavinţi 2274 48,292313 26,938473

Briceni 80 Bulboaca 1020 48,371666 27,198334

Briceni 81 Caracuşenii Vechi 4198 48,268841 27,074343

Briceni 82 Corjeuţi 7570 48,222778 27,042223

Briceni 83 Coteala 2022 48,330833 26,861944

Briceni 84 Cotiujeni 3505 48,344444 26,938055

Briceni 85 Criva 1583 48,271111 26,672222

Briceni 86 Drepcăuţi 2570 48,271667 26,724167

Briceni 87 Grimăncăuţi 4210 48,389446 27,089722

Briceni 88 Hlina 1051 48,291111 26,878056

Briceni 89 Pererita 1844 48,207222 26,915833

Briceni 90 Şirăuţi 2407 48,237221 26,842500

Briceni 91 Slobozia-Şirăuţi 1105 48,242500 26,872499

Briceni 92 Tabani 3131 48,312222 27,097500

Briceni 93 Teţcani 2776 48,181667 26,975555

Briceni 94 Trebisăuţi 2063 48,355835 27,190834

Sud 7 Cahul 95 Burlăceni 2 383 45,758057 28,506945

245

Zona Nr.

raion

Raion/

Municipiu

Nr.

primă

rie

Primăria Nr. de


Cahul 96 Burlacu 2 087 46,044724 28,412777

Cahul 97 Chioselia Mare 1604 46,099998 28,490278

Cahul 98 Cucoara 1 971 46,056946 28,170834

Cahul 99 Doina 1 819 46,111946 28,328890

Cahul 100 Găvănoasa 2386 45,765556 28,383333

Cahul 101 Larga Nouă 1 536 46,072498 28,224167

Cahul 102 Lebedenco 2 488 45,856110 28,291666

Cahul 103 Manta 3977 45,806110 28,183332

Cahul 104 Moscovei 3 467 45,914139 28,371849

Cahul 105 Pelinei 2328 45,826946 28,321945

Cahul 106 Tartaul Salcie 968 45,971943 28,411945

Cahul 107 Zîrneşti 2 467 46,011112 28,163055

Cahul 108 Alexanderfeld 1454 45,806667 28,427778

Cahul 109 Alexandru Cuza 2653 45,599167 28,449444

Cahul 110 Andruşul de Jos 2125 45,985832 28,221111

Cahul 111 Andruşul Sus 1769 46,007500 28,246111

Cahul 112 Badicul Moldovenesc 1355 46,094444 28,270555

Cahul 113 Baurci-Moldoveni 2226 46,033054 28,232779

Cahul 114 Borceag 1602 46,049999 28,525000

Cahul 115 Brînza 2618 45,677776 28,174168

Cahul 116 Bucuria 791 45,965557 28,348888

Cahul 117 Cîşliţa-Prut 1271 45,537777 28,170000

Cahul 118 Colibaşi 6021 45,718613 28,180277

Cahul 119 Crihana Veche 4189 45,845833 28,194723

Cahul 120 Giurgiuleşti 2995 45,481667 28,197222

Cahul 121 Huluboaia 1011 46,065834 28,333334

Cahul 122 Iujnoe 764 45,752499 28,477501

Cahul 123 Lopăţica 755 45,929443 28,412222

Cahul 124 Luceşti 650 45,988888 28,336390

Cahul 125 Roşu 2885 45,954723 28,194166

Cahul 126 Slobozia Mare 5960 45,576389 28,173889

Cahul 127 Taraclia Salcie 1724 46,007500 28,415277

Cahul 128 Tătăreşti 2156 46,025002 28,345278

Cahul 129 Vadul lui Isac 2950 45,761112 28,166666

Cahul 130 Văleni 3021 45,640556 28,176390

Centru 8

Călărași 131 Bahmut 1 967 47,322498 28,115833

Călărași 132 Buda 1084 47,208889 28,218889

Călărași 133 Dereneu 1 372 47,381668 28,242500

Călărași 134 Hîrjauca 2877 47,324165 28,222500

Călărași 135 Onişcani 2 210 47,365276 28,288055

Călărași 136 Răciula 2 604 47,302502 28,343611

Călărași 137 Săseni 2315 47,367779 28,501389

Călărași 138 Sipoteni 7 383 47,277222 28,198055

Călărași 139 Ţibirica 2431 47,371387 28,368889

Călărași 140 Tuzara 3015 47,241665 28,303055

Călărași 141 Bravicea 3155 47,361111 28,436111

Călărași 142 Cabaieşti 1102 47,216389 28,146667

Călărași 143 Frumoasa 660 47,328888 28,402779

246

Zona Nr.

raion

Raion/

Municipiu

Nr.

primă

rie

Primăria Nr. de


Călărași 144 Hirova 1589 47,413055 28,281666

Călărași 145 Hogineşti 1830 47,373333 28,320833

Călărași 146 Horodişte 2794 47,208611 28,251944

Călărași 147 Meleşeni 1592 47,375557 28,388889

Călărași 148 Nişcani 1854 47,267223 28,344444

Călărași 149 Păuleşti 1015 47,268054 28,370832

Călărași 150 Peticeni 1211 47,237221 28,207222

Călărași 151 Pîrjolteni 1786 47,196945 28,241667

Călărași 152 Pituşca 3212 47,237499 28,419722

Călărași 153 Rădeni 1741 47,397778 28,216667

Călărași 154 Sadova 2730 47,191113 28,344723

Călărași 155 Temeleuţi 1412 47,253887 28,071945

Călărași 156 Vălcineţ 4165 47,267223 28,128889

Călărași 157 Vărzăreştii Noi 1309 47,232224 28,445000

Sud

9

Cantemir 158 Antoneşti 1 526 46,337776 28,217222

Cantemir 159 Baimaclia 3 473 46,187222 28,386944

Cantemir 160 Cania 3 713 46,281387 28,228611

Cantemir 161 Chioselia 2401 46,141109 28,403889

Cantemir 162 Cîietu 1 302 46,135277 28,481667

Cantemir 163 Ciobalaccia 3 014 46,174446 28,287222

Cantemir 164 Cîşla 690 46,145115 28,332657

Cantemir 165 Enichioi 1 917 46,221668 28,420000

Cantemir 166 Goteşti 4478 46,147778 28,167223

Cantemir 167 Lingura 1 612 46,233055 28,322500

Cantemir 168 Pleşeni 3 115 46,356667 28,342501

Cantemir 169 Plopi 1668 46,207779 28,214167

Cantemir 170 Sadîc 2 364 46,267502 28,512777

Cantemir 171 Ţiganca 2 757 46,233334 28,155834

Cantemir 172 Toceni 1 294 46,366943 28,218889

Cantemir 173 Capaclia 2140 46,328609 28,399723

Cantemir 174 Cîrpeşti 2537 46,263611 28,336666

Cantemir 175 Cociulia 3620 46,357777 28,414722

Cantemir 176 Coştangalia 1070 46,110001 28,387222

Cantemir 177 Haragîş 988 46,289444 28,378334

Cantemir 178 Lărguţa 2780 46,305000 28,319166

Cantemir 179 Porumbeşti 1648 46,313889 28,277500

Cantemir 180 Şamalia 1072 46,273335 28,435833

Cantemir 181 Stoianovca 1372 46,259167 28,164444

Cantemir 182 Tartaul 1975 46,206944 28,321388

Cantemir 183 Vişniovca 1603 46,333332 28,449444

10

Căușeni 184 Baccealia 1 781 46,691113 29,280556

Căușeni 185 Baimaclia 2 571 46,590832 29,092777

Căușeni 186 Chircăieştii Noi 1 640 46,663334 28,972500

Căușeni 187 Cîrnăţenii Noi 1 813 46,649445 29,135000

Căușeni 188 Coşcalia 2 799 46,685555 29,156944

Căușeni 189 Fîrlădeni 4 860 46,787003 29,369205

Căușeni 190 Grădiniţa 1 325 46,653057 29,584167

Căușeni 191 Pervomaisc 1439 46,701111 29,089167

247

Zona Nr.

raion

Raion/

Municipiu

Nr.

primă

rie

Primăria Nr. de


Căușeni 192 Tănătarii Noi 753 46,736668 29,320833

Căușeni 193 Ucrainca 1 754 46,431110 29,272778

Căușeni 194 Zaim 4 657 46,619446 29,346390

Căușeni 195 Chircăieşti 3523 46,718056 29,521667

Căușeni 196 Cîrnăţeni 2834 46,654446 29,491945

Căușeni 197 Ciufleşti 1319 46,624168 29,001944

Căușeni 198 Copanca 5013 46,716946 29,620556

Căușeni 199 Grigorievca 1254 46,689724 29,329445

Căușeni 200 Hagimus 2730 46,756390 29,479723

Căușeni 201 Opaci 3516 46,579723 29,350000

Căușeni 202 Plop-Ştiubei 1789 46,675148 29,528717

Căușeni 203 Săiţi 2277 46,496666 29,407499

Căușeni 204 Sălcuţa 4496 46,595001 29,244444

Căușeni 205 Tănătari 2868 46,722221 29,415556

Căușeni 206 Taraclia 4280 46,570278 29,115555

Căușeni 207 Tocuz 4442 46,523888 29,296110

Căușeni 208 Ursoaia 2612 46,705833 29,445555

11

Cimișlia 209 Albina 2 131 46,704445 28,641945

Cimișlia 210 Codreni 722 46,675556 28,883612

Cimișlia 211 Ecaterinovca 1 906 46,583889 28,749445

Cimișlia 212 Gradişte 2 514 46,607777 28,758888

Cimișlia 213 Hîrtop 2 439 46,654301 28,684151

Cimișlia 214 Ialpujeni 1 855 46,579166 28,622499

Cimișlia 215 Javgur 2 179 46,539165 28,616112

Cimișlia 216 Lipoveni 2 107 46,734165 28,761944

Cimișlia 217 Porumbrei 1 632 46,691666 28,816111

Cimișlia 218 Batîr 2566 46,577499 29,004168

Cimișlia 219 Cenac 2098 46,475277 28,641945

Cimișlia 220 Ciucur-Mingir 1944 46,440834 28,755833

Cimișlia 221 Gura Galbenei 5500 46,698055 28,705833

Cimișlia 222 Ivanovca Nouă 956 46,745556 28,695278

Cimișlia 223 Mihailovca 3371 46,551109 28,931944

Cimișlia 224 Sagaidac 2453 46,661667 28,845833

Cimișlia 225 Satul Nou 2201 46,617779 28,907777

Cimișlia 226 Selemet 3803 46,577778 28,926390

Cimișlia 227 Suric 871 46,630280 28,874722

Cimișlia 228 Topala 896 46,461945 28,674444

Cimișlia 229 Troiţcoe 1242 46,512779 29,028055

Cimișlia 230 Valea Perjei 759 46,623055 28,726389

Centru 12

Criuleni 231 Bălăbăneşti 3 554 47,068333 29,131945

Criuleni 232 Bălţata 1 781 47,051388 29,047777

Criuleni 233 Boşcana 3 380 47,124443 29,007223

Criuleni 234 Dolinnoe 1 123 47,022221 28,995001

Criuleni 235 Drăsliceni 3 029 47,155556 28,780001

Criuleni 236 Hîrtopul Mare 3 900 47,226387 28,942778

Criuleni 237 Hruşova 2 394 47,136665 28,951944

Criuleni 238 Micleşti 2358 47,238609 28,806667

Criuleni 239 Paşcani 2 331 47,167221 28,832500

248

Zona Nr.

raion

Raion/

Municipiu

Nr.

primă

rie

Primăria Nr. de


Criuleni 240 Răculeşti 1 841 47,270557 29,067499

Criuleni 241 Cimişeni 2868 47,011944 29,129444

Criuleni 242 Corjova 2589 47,096390 29,171667

Criuleni 243 Coşerniţa 1444 47,119167 29,047222

Criuleni 244 Cruglic 2848 47,219723 29,026667

Criuleni 245 Dubăsarii Vechi 6050 47,133888 29,197779

Criuleni 246 Işnovăţ 1580 47,231388 28,863611

Criuleni 247 Izbişte 3017 47,221390 29,001944

Criuleni 248 Jevreni 1388 47,258335 29,063889

Criuleni 249 Măgdăceşti 4601 47,133888 28,825556

Criuleni 250 Măşcăuţi 4103 47,290554 29,003889

Criuleni 251 Oniţcani 2089 47,145832 29,068611

Criuleni 252 Rîşcova 1087 47,252499 28,846111

Criuleni 253 Slobozia-Duşca 2655 47,164444 29,120001

Criuleni 254 Zăicana 1902 47,168610 28,952223

Nord

13

Dondușeni 255 Elizavetovca 632 48,280834 27,708611

Dondușeni 256 Frasin 2 090 48,138332 27,544445

Dondușeni 257 Moşana 1 796 48,323334 27,689167

Dondușeni 258 Sudarca 2 013 48,305279 27,786945

Dondușeni 259 Teleşeuca 828 48,278889 27,899166

Dondușeni 260 Tîrnova 4 606 48,166424 27,651762

Dondușeni 261 Arioneşti 1596 48,375278 27,843056

Dondușeni 262 Baraboi 3354 48,085835 27,617500

Dondușeni 263 Briceni 897 48,357224 27,703611

Dondușeni 264 Cernoleuca 2087 48,313332 27,554445

Dondușeni 265 Climăuţi 1228 48,310833 27,607500

Dondușeni 266 Corbu 1619 48,267223 27,572500

Dondușeni 267 Crişcăuţi 1348 48,266388 27,854166

Dondușeni 268 Donduşeni 1695 48,225910 27,587133

Dondușeni 269 Horodişte 1075 48,264999 27,789167

Dondușeni 270 Pivniceni 728 48,280556 27,526112

Dondușeni 271 Plop 1472 48,252090 27,705074

Dondușeni 272 Pocrovca 1059 48,331390 27,856945

Dondușeni 273 Rediul Mare 1150 48,228611 27,515278

Dondușeni 274 Scăieni 2037 48,176388 27,576666

Dondușeni 275 Ţaul 3331 48,215832 27,672777

14

Drochia 276 Baroncea 1 609 48,036388 27,913334

Drochia 277 Cotova 3 569 48,163055 27,951111

Drochia 278 Fîntîniţa 1 405 48,107498 27,691111

Drochia 279 Hăsnăşenii Noi 1 736 47,855556 27,907223

Drochia 280 Palanca 901 48,122776 27,908333

Drochia 281 Pervomaiscoe 897 48,089169 27,717501

Drochia 282 Petreni 1 179 47,943054 27,956667

Drochia 283 Șalvirii Vechi 1082 48,197777 27,846390

Drochia 284 Şuri 4 614 48,096390 27,855556

Drochia 285 Antoneuca 479 48,076389 27,690834

Drochia 286 Chetrosu 5325 48,077778 27,886110

Drochia 287 Dominteni 1402 47,957222 27,954445

249

Zona Nr.

raion

Raion/

Municipiu

Nr.

primă

rie

Primăria Nr. de


Drochia 288 Drochia 2843 48,114166 27,808332

Drochia 289 Gribova 2175 48,017223 27,930000

Drochia 290 Hăsnăşenii Mari 1884 47,916668 27,990278

Drochia 291 Maramonovca 2666 48,204445 27,795834

Drochia 292 Miciurin 1608 47,986111 27,792223

Drochia 293 Mîndîc 3402 48,151112 27,792778

Drochia 294 Moara Piatră 1659 47,895000 28,006945

Drochia 295 Nicoreni 3420 47,966110 27,700001

Drochia 296 Ochiul Alb 3089 48,021946 27,671667

Drochia 297 Pelinia 7538 47,878056 27,834444

Drochia 298 Popeştii De Jos 1902 48,073334 28,030556

Drochia 299 Popeştii De Sus 1784 48,088055 28,025555

Drochia 300 Sofia 4823 47,944168 27,867500

Drochia 301 Ţarigrad 4655 48,044724 27,750834

Drochia 302 Zguriţa 2840 48,115002 28,020555

Centru 15

Dubăsari 303 Cocieri 4151 47,307499 29,110277

Dubăsari 304 Corjova 3231 47,287613 29,129906

Dubăsari 305 Coşniţa 5 699 47,147499 29,133333

Dubăsari 306 Molovata Nouă 1851 47,346943 29,091110

Dubăsari 307 Doroţcaia 3206 47,172222 29,202778

Dubăsari 308 Holercani 2522 47,311943 29,068890

Dubăsari 309 Mărcăuţi 730 47,355747 29,057468

Dubăsari 310 Molovata 2936 47,348888 29,114445

Dubăsari 311 Oxentea 2794 47,383335 29,118610

Dubăsari 312 Pîrîta 3415 47,100834 29,119167

Dubăsari 313 Ustia 3295 47,254406 29,125818

Nord 16

Edineț 314 Bleşteni 1 794 48,122501 27,219444

Edineț 315 Brătuşeni 5 432 48,077221 27,395834

Edineț 316 Burlăneşti 1 796 48,126110 27,130278

Edineț 317 Cepeleuţi 1 494 48,302502 27,307222

Edineț 318 Constantinovca 623 48,249168 27,110001

Edineț 319 Cuconeştii Noi 2 081 47,988888 27,207500

Edineț 320 Hîncăuţi 1 669 48,273888 27,310556

Edineț 321 Parcova 2 321 48,153057 27,403889

Edineț 322 Rotunda 1 530 48,244167 27,306389

Edineț 323 Ruseni 2 130 48,201668 27,415833

Edineț 324 Zăbriceni 2 426 48,072777 27,253334

Edineț 325 Alexeevca 731 48,093613 27,260834

Edineț 326 Bădragii Noi 1234 48,064129 27,074034

Edineț 327 Bădragii Vechi 750 48,037777 27,106388

Edineț 328 Brînzeni 1538 48,085232 27,174355

Edineț 329 Chetroşica Nouă 1237 48,119167 27,471666

Edineț 330 Corpaci 1267 48,006943 27,138332

Edineț 331 Feteşti 3003 48,166668 27,096666

Edineț 332 Gaşpar 1335 48,156944 27,497499

Edineț 333 Goleni 1239 48,210556 27,432777

Edineț 334 Gordineşti 3265 48,164444 27,165001

Edineț 335 Hăncăuţi 1122 48,048611 27,188889

250

Zona Nr.

raion

Raion/

Municipiu

Nr.

primă

rie

Primăria Nr. de


Edineț 336 Hlinaia 1921 48,223331 27,253334

Edineț 337 Lopatnic 1401 48,136391 27,052221

Edineț 338 Şofrîncani 2073 48,048889 27,413889

Edineț 339 Stolniceni 1504 48,038055 27,348055

Edineț 340 Terebna 1517 48,049999 27,251389

Edineț 341 Tîrnova 2050 48,201775 27,170252

Edineț 342 Trinca 3108 48,208332 27,112223

Edineț 343 Viişoara 1421 48,094723 27,044722

17

Fălești 344 Albineţul Vechi 2 773 47,556389 27,637501

Fălești 345 Călugăr 3 040 47,540279 27,686388

Fălești 346 Chetriş 1 697 47,595833 27,447222

Fălești 347 Ciolacu Nou 3 225 47,486668 27,826666

Fălești 348 Egorovca 1 968 47,618057 27,755556

Fălești 349 Făleştii Noi 2 373 47,571945 27,746944

Fălești 350 Hiliuţi 2 259 47,666668 27,764723

Fălești 351 Horeşti 1 456 47,432220 27,580555

Fălești 352 Işcălău 2 825 47,573055 27,817778

Fălești 353 Logofteni 1 450 47,625557 27,568056

Fălești 354 Natalievca 2 231 47,700554 27,888332

Fălești 355 Obreja Veche 2 861 47,674721 27,659166

Fălești 356 Pietrosu 976 47,501389 27,920834

Fălești 357 Pînzăreni 1 393 47,618610 27,676666

Fălești 358 Pompa 1 263 47,654720 27,942499

Fălești 359 Pruteni 2 728 47,502777 27,548889

Fălești 360 Risipeni 2 115 47,459999 27,666111

Fălești 361 Sărata Veche 4 603 47,509998 27,738890

Fălești 362 Scumpia 3 807 47,467499 27,740833

Fălești 363 Taxobeni 1 687 47,390278 27,591667

Fălești 364 Bocani 1419 47,518333 27,891390

Fălești 365 Călineşti 2821 47,564167 27,486389

Fălești 366 Catranîc 1397 47,594833 27,801414

Fălești 367 Glinjeni 3439 47,598610 27,889999

Fălești 368 Hînceşti 1155 47,547504 27,502640

Fălești 369 Ilenuţa 1574 47,634445 27,713055

Fălești 370 Izvoare 2143 47,433334 27,667223

Fălești 371 Mărăndeni 2877 47,662498 27,832222

Fălești 372 Musteaţa 1602 47,510834 27,644722

Fălești 373 Năvîrneţ 2750 47,589169 27,561945

Fălești 374 Pîrliţa 3392 47,740280 27,803329

Fălești 375 Răuţel 4090 47,714169 27,825832

18

Florești 376 Alexeevca 1 511 47,943890 28,285833

Florești 377 Ciutuleşti 3 134 47,761391 28,395555

Florești 378 Cuhureştii Jos 2 299 47,929443 28,591944

Florești 379 Cuhureştii Sus 2 441 47,921112 28,553612

Florești 380 Frumuşica 1 560 47,961666 28,118055

Florești 381 Ghindeşti 2 603 47,857777 28,382778

Florești 382 Gura Căinarului 1 975 47,866943 28,183889

Florești 383 Gura Camencii 3 538 47,890556 28,356945

251

Zona Nr.

raion

Raion/

Municipiu

Nr.

primă

rie

Primăria Nr. de


Florești 384 Iliciovca 1 819 47,935757 28,069777

Florești 385 Izvoare 1 811 47,976585 28,133635

Florești 386 Japca 1 737 47,981945 28,703611

Florești 387 Nicolaevca 1 081 47,753887 28,296944

Florești 388 Prajila 3 384 47,841389 28,203890

Florești 389 Prodăneşti 1 936 47,743057 28,482222

Florești 390 Roşietici 2 390 47,831112 28,403055

Florești 391 Sevirova 1 270 47,927223 28,150833

Florești 392 Ştefăneşti 2 482 47,733612 28,438889

Florești 393 Trifăneşti 1 441 47,943054 28,128611

Florești 394 Vărvăreuca 3 072 47,878887 28,310278

Florești 395 Văscăuţi 1 338 47,953888 28,511667

Florești 396 Băhrineşti 2370 47,856388 28,242222

Florești 397 Caşunca 2003 47,785000 28,394167

Florești 398 Cerniţa 1098 47,965832 28,466944

Florești 399 Ciripcău 1326 47,983891 28,382223

Florești 400 Coşerniţa 1859 47,938057 28,464445

Florești 401 Cunicea 3841 47,909168 28,644444

Florești 402 Domulgeni 1496 47,793610 28,433889

Florești 403 Lunga 1980 47,858334 28,219723

Florești 404 Mărculesti 866 47,885277 28,249166

Florești 405 Năpadova 1218 48,019444 28,598333

Florești 406 Putineşti 1836 47,834999 28,124166

Florești 407 Rădulenii Vechi 1575 47,985554 28,263611

Florești 408 Sănătăuca 2989 48,012222 28,682222

Florești 409 Temeleuţi 1185 47,980000 28,497223

Florești 410 Tîrgul Vertiujeni 1079 48,030834 28,534721

Florești 411 Zăluceni 935 48,049446 28,556389

19

Glodeni 412 Balatina 5 637 47,693333 27,347221

Glodeni 413 Camenca 2 167 47,827778 27,364166

Glodeni 414 Cuhneşti 3 074 47,655834 27,374445

Glodeni 415 Danu 3 516 47,830555 27,496111

Glodeni 416 Iabloana 2 965 47,806110 27,623888

Glodeni 417 Viişoara 2 010 47,615833 27,447779

Glodeni 418 Cajba 1671 47,728054 27,439722

Glodeni 419 Ciuciulea 3707 47,657780 27,483889

Glodeni 420 Cobani 2609 47,766109 27,320833

Glodeni 421 Duşmani 2000 47,716946 27,481388

Glodeni 422 Fundurii Noi 995 47,753613 27,656944

Glodeni 423 Fundurii Vechi 3519 47,741112 27,714445

Glodeni 424 Hîjdieni 3765 47,766579 27,455381

Glodeni 425 Limbenii Noi 1676 47,723888 27,628889

Glodeni 426 Petrunea 2190 47,747501 27,579721

Glodeni 427 Sturzovca 4856 47,801666 27,718889

Glodeni 428 Ustia 1972 47,661945 27,594999

Centru 20

Hîncești 429 Bobeica 3 118 46,985001 28,462223

Hîncești 430 Bozieni 2 336 46,749443 28,647223

Hîncești 431 Cărpineni 10 910 46,759724 28,353056

252

Zona Nr.

raion

Raion/

Municipiu

Nr.

primă

rie

Primăria Nr. de


Hîncești 432 Cotul Morii 2 299 46,869720 28,118889

Hîncești 433 Crasnoarmeisco 4 525 46,829445 28,282223

Hîncești 434 Drăguşenii Noi 2 259 47,044445 28,424168

Hîncești 435 Ivanovca 1056 46,876945 28,196388

Hîncești 436 Lăpuşna 6 262 46,884167 28,411945

Hîncești 437 Leuşeni 2 323 46,809166 28,199444

Hîncești 438 Mereşeni 2 785 46,796665 28,541666

Hîncești 439 Mingir 5 039 46,666668 28,327223

Hîncești 440 Mireşti 1274 46,969723 28,254999

Hîncești 441 Oneşti 1 541 46,860104 28,251385

Hîncești 442 Paşcani 2 795 46,976944 28,367777

Hîncești 443 Pogăneşti 1 617 46,692780 28,233055

Hîncești 444 Sărata-Galbenă 5 695 46,727501 28,514999

Hîncești 445 Secăreni 1 558 47,025276 28,332500

Hîncești 446 Bălceana 1832 46,844444 28,404722

Hîncești 447 Boghiceni 2860 46,948891 28,325277

Hîncești 448 Bujor 3615 46,922501 28,268333

Hîncești 449 Buţeni 3512 46,824165 28,674999

Hîncești 450 Călmăţui 1508 46,783333 28,215279

Hîncești 451 Caracui 2581 46,698612 28,541945

Hîncești 452 Căţeleni 1362 46,917778 28,189444

Hîncești 453 Cioara 2362 46,732498 28,224722

Hîncești 454 Ciuciuleni 5111 47,021667 28,413334

Hîncești 455 Dancu 1605 46,762779 28,209999

Hîncești 456 Fîrlădeni 1010 46,785843 28,685938

Hîncești 457 Fundul Galbenei 2507 46,882500 28,623056

Hîncești 458 Logăneşti 4119 46,903889 28,545279

Hîncești 459 Negrea 1985 46,811390 28,398056

Hîncești 460 Nemţeni 1877 46,908611 28,118055

Hîncești 461 Obileni 1439 46,878613 28,160555

Hîncești 462 Pervomaiscoe 783 46,883888 28,323055

Hîncești 463 Şipoteni 842 46,942501 28,456388

Hîncești 464 Sofia 1464 46,841110 28,380278

Hîncești 465 Stolniceni 1953 46,960278 28,500000

Hîncești 466 Voinescu 2762 46,649445 28,301666

21

Ialoveni 467 Gangura 2 392 46,730000 29,013056

Ialoveni 468 Mileştii Mici 4 397 46,899445 28,804722

Ialoveni 469 Răzeni 7 451 46,770832 28,900555

Ialoveni 470 Ruseştii Noi 5 379 46,929722 28,651945

Ialoveni 471 Ţipala 4 295 46,827778 28,975277

Ialoveni 472 Zîmbreni 2 705 46,836945 28,847500

Ialoveni 473 Bardar 5010 46,901943 28,668333

Ialoveni 474 Cărbuna 2140 46,712223 28,951666

Ialoveni 475 Cigîrleni 2424 46,755280 28,822779

Ialoveni 476 Costeşti 11128 46,867779 28,768612

Ialoveni 477 Dănceni 2796 46,970554 28,707777

Ialoveni 478 Hansca 1080 46,831390 28,754999

Ialoveni 479 Horeşti 3615 46,826668 28,871944

253

Zona Nr.

raion

Raion/

Municipiu

Nr.

primă

rie

Primăria Nr. de


Ialoveni 480 Horodca 1113 47,043079 28,500456

Ialoveni 481 Malcoci 2448 47,026112 28,629999

Ialoveni 482 Moleşti 2783 46,785831 28,778055

Ialoveni 483 Nimoreni 2302 47,008888 28,666389

Ialoveni 484 Pojăreni 1009 46,885834 28,696112

Ialoveni 485 Puhoi 5542 46,822498 29,032778

Ialoveni 486 Sociteni 1450 46,940834 28,725000

Ialoveni 487 Suruceni 2791 46,982498 28,668612

Ialoveni 488 Ulmu 3243 47,020000 28,545834

Ialoveni 489 Văratic 1064 46,809444 29,063334

Ialoveni 490 Văsieni 4106 46,967777 28,591389

Sud 22

Leova 491 Băiuş 1 315 46,458889 28,482500

Leova 492 Beştemac 1 109 46,527500 28,527500

Leova 493 Cazangic 1 461 46,509445 28,436666

Leova 494 Cneazevca 1 131 46,629166 28,487778

Leova 495 Hănăsenii Noi 1 127 46,419167 28,255833

Leova 496 Sărăteni 921 46,610832 28,467501

Leova 497 Sărăţica Nouă 1 170 46,572498 28,548334

Leova 498 Tigheci 2 527 46,386112 28,376389

Leova 499 Tomaiul Nou 769 46,622776 28,552778

Leova 500 Vozneseni 1 396 46,584446 28,470278

Leova 501 Borogani 4528 46,369167 28,518333

Leova 502 Ceadîr 1213 46,671665 28,407223

Leova 503 Colibabovca 1142 46,646667 28,431110

Leova 504 Covurlui 1571 46,590832 28,402779

Leova 505 Cupcui 1569 46,515835 28,357779

Leova 506 Filipeni 3271 46,439999 28,331944

Leova 507 Orac 1037 46,668335 28,463055

Leova 508 Romanovca 536 46,459446 28,353056

Leova 509 Sărata-Răzeşi 1369 46,614166 28,266666

Leova 510 Sărata Nouă 1476 46,490833 28,389999

Leova 511 Sîrma 1082 46,526943 28,252501

Leova 512 Tochile Răducan 1474 46,577499 28,244722

Leova 513 Tomai 3389 46,573334 28,324722

Centru 23

Nisporeni 514 Bălăneşti 2932 47,206112 28,065834

Nisporeni 515 Boldureşti 4 235 47,135277 28,059723

Nisporeni 516 Brătuleni 2 120 47,139168 27,975555

Nisporeni 517 Cioreşti 4 587 47,165001 28,222500

Nisporeni 518 Ciuteşti 1 850 47,175835 28,123888

Nisporeni 519 Iurceni 2 018 47,081112 28,259167

Nisporeni 520 Marinici 2 599 46,966110 28,160278

Nisporeni 521 Selişte 3 388 47,168888 28,136667

Nisporeni 522 Şişcani 2 901 46,974445 28,211111

Nisporeni 523 Valea-Trestieni 2 142 47,071671 28,070829

Nisporeni 524 Vărzăreşti 6 344 47,108612 28,196112

Nisporeni 525 Bălăureşti 2517 46,939167 28,140278

Nisporeni 526 Bărboieni 874 47,019722 28,057501

Nisporeni 527 Bolţun 1062 47,027779 28,290001

254

Zona Nr.

raion

Raion/

Municipiu

Nr.

primă

rie

Primăria Nr. de


Nisporeni 528 Bursuc 1306 47,094444 28,302500

Nisporeni 529 Călimăneşti 1021 46,944443 28,195000

Nisporeni 530 Cristeşti 1208 47,056389 28,281944

Nisporeni 531 Grozeşti 2171 46,998611 28,079445

Nisporeni 532 Mileşti 3044 47,223331 28,038610

Nisporeni 533 Soltăneşti 1507 47,059444 28,110001

Nisporeni 534 Vînători 1127 47,185833 28,102777

Nisporeni 535 Zberoaia 1866 46,968613 28,106945

Nord 24

Ocnița 536 Bîrlădeni 2 591 48,264446 27,416666

Ocnița 537 Calaraşeuca 2 292 48,418888 27,815556

Ocnița 538 Corestăuţi 1 137 48,352779 27,257778

Ocnița 539 Dîngeni 1 752 48,348057 27,481388

Ocnița 540 Grinăuţi 2 380 48,283054 27,448889

Ocnița 541 Lencăuţi 1 870 48,435276 27,650555

Ocnița 542 Lipnic 3 602 48,393612 27,512501

Ocnița 543 Mihălăşeni 1 539 48,325832 27,423334

Ocnița 544 Ocniţa 3 282 48,385277 27,439167

Ocnița 545 Vălcineţ 2 873 48,445557 27,733889

Ocnița 546 Bîrnova 2342 48,423889 27,526667

Ocnița 547 Clocuşna 2502 48,431389 27,341667

Ocnița 548 Gîrbova 1398 48,377499 27,621944

Ocnița 549 Hădărăuţi 2055 48,371666 27,335833

Ocnița 550 Mereşeuca 1157 48,434166 27,684166

Ocnița 551 Naslavcea 1130 48,467220 27,584444

Ocnița 552 Sauca 1862 48,377499 27,725555

Ocnița 553 Unguri 1476 48,401112 27,867500

Centru 25

Orhei 554 Berezlogi 2 224 47,436390 28,933889

Orhei 555 Bieşti 3 037 47,515556 28,861389

Orhei 556 Chiperceni 3 573 47,525002 28,838612

Orhei 557 Ciocîlteni 3 262 47,493889 28,608889

Orhei 558 Crihana 1 686 47,522778 28,721111

Orhei 559 Cucuruzeni 2 127 47,488335 28,725834

Orhei 560 Donici 1 658 47,284443 28,670000

Orhei 561 Ghetlova 2 770 47,371944 28,532223

Orhei 562 Ivancea 5 904 47,284721 28,856945

Orhei 563 Jora de Mijloc 4 052 47,475555 29,096111

Orhei 564 Mălăieşti 1 460 47,463055 28,663610

Orhei 565 Mîrzeşti 1 435 47,498611 28,995001

Orhei 566 Morozeni 2 091 47,378056 28,634167

Orhei 567 Pelivan 3 714 47,403332 28,774166

Orhei 568 Piatra 2 513 47,366665 28,894167

Orhei 569 Pohrebeni 3 004 47,556389 28,909166

Orhei 570 Puţintei 2 758 47,373890 28,576111

Orhei 571 Selişte 4 462 47,333332 28,784445

Orhei 572 Step-Soci 2 403 47,455276 28,789722

Orhei 573 Trebujeni 1 912 47,313889 28,973612

Orhei 574 Vatici 2 311 47,340832 28,621944

Orhei 575 Zorile 1 027 47,456665 28,738056

255

Zona Nr.

raion

Raion/

Municipiu

Nr.

primă

rie

Primăria Nr. de


Orhei 576 Bolohan 1559 47,431946 28,873056

Orhei 577 Brăviceni 1699 47,433613 28,657778

Orhei 578 Bulăieşti 1719 47,476944 28,978611

Orhei 579 Clişova 1170 47,473057 28,573610

Orhei 580 Isacova 2175 47,370277 28,718056

Orhei 581 Mitoc 2795 47,386665 28,785000

Orhei 582 Neculăieuca 1223 47,360279 28,692223

Orhei 583 Peresecina 7430 47,252224 28,768888

Orhei 584 Podgoreni 982 47,559444 28,782499

Orhei 585 Pohorniceni 951 47,373611 28,884445

Orhei 586 Sămănanca 800 47,264999 28,730833

Orhei 587 Susleni 4661 47,411110 28,986389

Orhei 588 Teleşeu 1344 47,266109 28,708055

Orhei 589 Vîşcăuţi 1380 47,432499 29,075556

Orhei 590 Zahoreni 1359 47,575832 28,727501

26

Rezina 591 Ghiduleni 1 226 47,610832 28,744722

Rezina 592 Horodişte 1 333 47,612816 28,945007

Rezina 593 Lalova 1 349 47,563889 29,019167

Rezina 594 Mîncenii de Jos 763 47,635834 28,875834

Rezina 595 Pereni 612 47,654617 28,779266

Rezina 596 Pripiceni 1 189 47,685833 28,763056

Rezina 597 Saharna Nouă 1 624 47,675835 28,956112

Rezina 598 Sîrcova 2 321 47,741390 28,783611

Rezina 599 Solonceni 1 739 47,828335 29,003889

Rezina 600 Ţareuca 3 112 47,751389 28,878334

Rezina 601 Buşăuca 1193 47,593613 28,788610

Rezina 602 Cinişeuţi 2734 47,695557 28,855000

Rezina 603 Cogîlniceni 611 47,634724 28,822500

Rezina 604 Cuizăuca 1458 47,614445 28,812778

Rezina 605 Echimăuţi 2247 47,694168 28,900278

Rezina 606 Gordineşti 1089 47,696667 28,801111

Rezina 607 Ignăţei 2426 47,682499 28,661667

Rezina 608 Lipceni 641 47,806389 28,870277

Rezina 609 Mateuţi 2045 47,809166 28,932777

Rezina 610 Meşeni 916 47,664722 28,638056

Rezina 611 Otac 667 47,589443 28,829721

Rezina 612 Păpăuţi 1448 47,797779 28,923334

Rezina 613 Pecişte 1914 47,715557 28,710833

Rezina 614 Trifeşti 847 47,676388 28,802778

Nord 27

Rîșcani 615 Alexăndreşti 1 132 47,894444 27,431110

Rîșcani 616 Branişte 1 474 47,796665 27,255833

Rîșcani 617 Duruitoarea nouă 1 128 47,892776 27,247499

Rîșcani 618 Gălăşeni 1 818 47,868889 27,342501

Rîșcani 619 Grinăuţi 1 204 47,881348 27,780933

Rîșcani 620 Malinovscoe 1 483 47,884998 27,507500

Rîșcani 621 Pociumbeni 1 370 47,976990 27,301979

Rîșcani 622 Răcăria 1883 47,909721 27,614721

Rîșcani 623 Recea 3 313 47,892879 27,680840

256

Zona Nr.

raion

Raion/

Municipiu

Nr.

primă

rie

Primăria Nr. de


Rîșcani 624 Şumna 622 47,921112 27,704445

Rîșcani 625 Vasileuţi 3 235 48,007221 27,506945

Rîșcani 626 Aluniş 1931 47,848610 27,649445

Rîșcani 627 Boroşenii Noi 2025 47,987221 27,472500

Rîșcani 628 Corlăteni 5596 47,828056 27,839167

Rîșcani 629 Hiliuţi 2476 47,928459 27,389576

Rîșcani 630 Horodişte 932 47,951977 27,264622

Rîșcani 631 Mihăileni 4465 48,040859 27,616108

Rîșcani 632 Nihoreni 3272 47,935555 27,561945

Rîșcani 633 Petruşeni 1213 47,847778 27,313055

Rîșcani 634 Pîrjota 1727 47,957222 27,426666

Rîșcani 635 Pociumbăuţi 680 47,995834 27,323610

Rîșcani 636 Şaptebani 1740 47,897221 27,351667

Rîșcani 637 Singureni 1620 47,824165 27,854445

Rîșcani 638 Sturzeni 1526 47,916325 27,458757

Rîșcani 639 Văratic 2253 47,915943 27,262045

Rîșcani 640 Zăicani 3110 47,971386 27,367998

28

Sîngerei 641 Alexăndreni 6 155 47,805782 28,074213

Sîngerei 642 Bălăşeşti 2 445 47,660351 28,353277

Sîngerei 643 Bilicenii Noi 2 016 47,696945 28,036667

Sîngerei 644 Bilicenii Vechi 3 510 47,656387 28,047222

Sîngerei 645 Bursuceni 1 540 47,489723 28,013889

Sîngerei 646 Chişcăreni 5 720 47,559444 28,015556

Sîngerei 647 Ciuciuieni 1 174 47,558056 28,128056

Sîngerei 648 Copăceni 3 315 47,617779 28,234444

Sîngerei 649 Coşcodeni 2 931 47,488609 28,053612

Sîngerei 650 Cotiujenii Mici 1 890 47,703335 28,308056

Sîngerei 651 Cubolta 2 168 47,874001 28,037630

Sîngerei 652 Dobrogea Veche 1 770 47,841667 27,931944

Sîngerei 653 Drăgăneşti 3 047 47,721390 28,254168

Sîngerei 654 Dumbrăviţa 2 371 47,480835 28,110556

Sîngerei 655 Grigorăuca 2 463 47,618935 28,195978

Sîngerei 656 Heciul Nou 2 760 47,774166 28,060556

Sîngerei 657 Iezărenii Vechi 1 950 47,565277 28,089445

Sîngerei 658 Izvoare 975 47,716396 28,196114

Sîngerei 659 Pepeni 6 020 47,638611 28,340555

Sîngerei 660 Prepeliţa 3 927 47,589722 28,341389

Sîngerei 661 Sîngereii Noi 4 842 47,720833 28,086666

Sîngerei 662 Ţambula 1 481 47,696110 27,924723

Sîngerei 663 Tăura Veche 788 47,536945 27,951944

Sîngerei 664 Rădoaia 5438 47,728054 28,160000

Centru 29

Șoldănești 665 Alcedar 1 548 47,868057 28,874722

Șoldănești 666 Climăuţii De Jos 1 467 47,948612 28,797777

Șoldănești 667 Cotiujenii Mari 3 657 47,843613 28,554445

Șoldănești 668 Dobruşa 1 541 47,783768 28,596291

Șoldănești 669 Rogojeni 743 47,826931 28,409361

Șoldănești 670 Salcia 1 053 47,949219 28,735262

Șoldănești 671 Vadul-Raşcov 2 004 47,938610 28,826944

257

Zona Nr.

raion

Raion/

Municipiu

Nr.

primă

rie

Primăria Nr. de


Șoldănești 672 Chipeşca 1645 47,762222 28,608610

Șoldănești 673 Cobîlea 2986 47,859840 28,675388

Șoldănești 674 Cuşmirca 2427 47,901703 28,705154

Șoldănești 675 Fuzăuca 814 47,741665 28,746111

Șoldănești 676 Găuzeni 1404 47,754444 28,565556

Șoldănești 677 Glinjeni 1007 47,821945 28,875555

Șoldănești 678 Mihuleni 618 47,830555 28,836945

Șoldănești 679 Olişcani 3025 47,798069 28,717680

Șoldănești 680 Părcani 769 47,817131 28,838385

Șoldănești 681 Pohoarna 2002 47,833939 28,496140

Șoldănești 682 Poiana 996 47,883995 28,856571

Șoldănești 683 Răspopeni 2775 47,745556 28,621111

Șoldănești 684 Sămăşcani 1502 47,755001 28,696667

Șoldănești 685 Şestaci 1184 47,856300 28,756527

Șoldănești 686 Şipca 756 47,845020 28,806940

Nord 30

Soroca 687 Bădiceni 3 391 48,203335 28,054445

Soroca 688 Bulboci 2 284 48,039722 28,083889

Soroca 689 Căinarii Vechi 3 262 48,008057 28,125000

Soroca 690 Cosăuţi 3 468 48,228889 28,291111

Soroca 691 Cremenciug 998 48,274002 28,083427

Soroca 692 Dărcăuţi 1 534 48,274002 28,083427

Soroca 693 Holoşniţa 1 624 48,247501 28,176945

Soroca 694 Iarova 1 094 48,319721 28,049444

Soroca 695 Nimereuca 3 740 48,113888 28,535555

Soroca 696 Ocolina 1 900 48,125557 28,263056

Soroca 697 Parcani 1 927 48,061680 28,284718

Soroca 698 Pîrliţa 837 48,075516 28,209406

Soroca 699 Regina Maria 718 48,055973 28,142635

Soroca 700 Rubleniţa 3 960 48,168335 28,214445

Soroca 701 Schineni 1 550 48,094444 28,095833

Soroca 702 Şolcani 1594 48,173332 28,110556

Soroca 703 Stoicani 1550 48,026669 28,363890

Soroca 704 Tătărăuca Veche 2 203 48,296944 27,976110

Soroca 705 Vădeni 2 695 48,010834 28,227222

Soroca 706 Vărăncău 3 950 48,065487 28,510391

Soroca 707 Vasilcău 3 041 48,138332 28,421389

Soroca 708 Voloviţa 1 891 48,103054 28,322779

Soroca 709 Băxani 915 48,123890 28,094723

Soroca 710 Dubna 870 48,014999 28,315277

Soroca 711 Egoreni 1078 48,199165 28,355000

Soroca 712 Hristici 1240 48,120834 28,183889

Soroca 713 Oclanda 689 48,289165 28,060278

Soroca 714 Racovăţ 3770 48,077938 28,402988

Soroca 715 Redi-Cereşnovăţ 959 48,063332 28,317499

Soroca 716 Rudi 1118 48,334446 27,895277

Soroca 717 Şeptelici 1086 48,199722 28,158056

Soroca 718 Trifăuţi 1005 48,161667 28,384167

Soroca 719 Vîsoca 2375 48,246944 27,922501

258

Zona Nr.

raion

Raion/

Municipiu

Nr.

primă

rie

Primăria Nr. de


Soroca 720 Zastînca 2308 48,127224 28,306110

Sud 31

Ștefan Vodă 721 Alava 495 46,509167 29,567778

Ștefan Vodă 722 Purcari 2 891 46,536945 29,860277

Ștefan Vodă 723 Răscăieţi 3 599 46,574444 29,776112

Ștefan Vodă 724 Antoneşti 2709 46,495335 29,846870

Ștefan Vodă 725 Brezoaia 1035 46,520832 29,453890

Ștefan Vodă 726 Căplani 3631 46,387222 29,871389

Ștefan Vodă 727 Carahasani 3012 46,467499 29,812222

Ștefan Vodă 728 Cioburciu 2861 46,602272 29,714382

Ștefan Vodă 729 Copceac 2577 46,452751 29,524525

Ștefan Vodă 730 Crocmaz 3002 46,451946 29,982500

Ștefan Vodă 731 Ermoclia 4240 46,580833 29,509722

Ștefan Vodă 732 Feşteliţa 2868 46,544445 29,565556

Ștefan Vodă 733 Marianca de Jos 571 46,520557 29,601389

Ștefan Vodă 734 Olăneşti 5297 46,495556 29,918056

Ștefan Vodă 735 Palanca 2020 46,409920 30,091007

Ștefan Vodă 736 Popeasca 2717 46,602501 29,536945

Ștefan Vodă 737 Semionovca 844 46,514946 29,516260

Ștefan Vodă 738 Slobozia 3821 46,505020 29,738384

Ștefan Vodă 739 Ştefăneşti 1202 46,445934 29,689260

Ștefan Vodă 740 Talmaza 7250 46,635834 29,664722

Ștefan Vodă 741 Tudora 2127 46,435001 30,042500

Ștefan Vodă 742 Volintiri 4057 46,426666 29,605833

Centru 32

Strășeni 743 Codreanca 2 565 47,286667 28,589722

Strășeni 744 Găleşti 2 975 47,228054 28,498056

Strășeni 745 Ghelăuza 1 308 47,193611 28,596666

Strășeni 746 Grebleşti 755 47,239723 28,612778

Strășeni 747 Lozova 6 581 47,132778 28,385834

Strășeni 748 Micăuţi 2946 47,172222 28,748888

Strășeni 749 Micleuşeni 2 334 47,122776 28,308056

Strășeni 750 Pănăşeşti 3223 47,155796 28,519018

Strășeni 751 Rădeni 3 071 47,205971 28,700787

Strășeni 752 Căpriana 2362 47,117500 28,504444

Strășeni 753 Chirianca 1203 47,255833 28,532778

Strășeni 754 Cojuşna 7006 47,092777 28,658056

Strășeni 755 Dolna 1155 47,121944 28,270277

Strășeni 756 Negreşti 1401 47,177776 28,624722

Strășeni 757 Oneşti 924 47,277428 28,554312

Strășeni 758 Recea 2633 47,226009 28,580612

Strășeni 759 Romăneşti 1408 47,223763 28,713884

Strășeni 760 Roşcani 1650 47,147377 28,677601

Strășeni 761 Scoreni 3946 47,064724 28,608610

Strășeni 762 Sireţi 5778 47,133888 28,714167

Strășeni 763 Tătăreşti 1498 47,199867 28,537256

Strășeni 764 Ţigăneşti 1319 47,298889 28,552221

Strășeni 765 Voinova 1705 47,270557 28,487223

Strășeni 766 Vorniceni 5220 47,149723 28,429445

Strășeni 767 Zubreşti 3186 47,238609 28,525833

259

Zona Nr.

raion

Raion/

Municipiu

Nr.

primă

rie

Primăria Nr. de


Sud 33

Taraclia 768 Albota de Jos 1 555 45,945835 28,484444

Taraclia 769 Albota de Sus 2 307 45,973331 28,474167

Taraclia 770 Budăi 1 069 45,844330 28,462772

Taraclia 771 Cealîc 1 003 45,995556 28,554167

Taraclia 772 Salcia 441 45,877453 28,513592

Taraclia 773 Vinogradovca 2 152 45,804165 28,534721

Taraclia 774 Aluatu 1143 45,866112 28,585833

Taraclia 775 Balabanu 959 45,931946 28,581112

Taraclia 776 Cairaclia 2124 45,778332 28,624445

Taraclia 777 Corten 3407 46,014446 28,736111

Taraclia 778 Musaitu 1081 45,820557 28,504999

Taraclia 779 Novosiolovca 1289 45,900555 28,601667

Taraclia 780 Tvardiţa 5882 46,154720 28,965555

Taraclia 781 Valea Perjei 4986 46,031284 28,927605

Centru

34

Telenești 782 Băneşti 3 119 47,572224 28,378334

Telenești 783 Brînzenii Noi 2 849 47,657223 28,486389

Telenești 784 Căzăneşti 3 262 47,615276 28,472778

Telenești 785 Chiţcanii Vechi 2 748 47,592777 28,501112

Telenești 786 Ghiliceni 2 624 47,479443 28,206667

Telenești 787 Mîndreşti 4833 47,507221 28,276945

Telenești 788 Negureni 2 910 47,601173 28,510042

Telenești 789 Pistruieni 1 172 47,692223 28,488056

Telenești 790 Ratuş 1 936 47,536102 28,504673

Telenești 791 Sărătenii Vechi 2 868 47,526112 28,553055

Telenești 792 Suhuluceni 1 895 47,466389 28,518333

Telenești 793 Tîrşiţei 1 954 47,692223 28,577223

Telenești 794 Zgărdeşti 968 47,531387 28,194445

Telenești 795 Bogzeşti 671 47,424721 28,428333

Telenești 796 Budăi 2042 47,457077 28,349817

Telenești 797 Chiştelniţa 3394 47,568054 28,660833

Telenești 798 Cîşla 845 47,494320 28,224930

Telenești 799 Ciulucani 1382 47,505608 28,307047

Telenești 800 Codrul Nou 698 47,547779 28,577223

Telenești 801 Coropceni 1441 47,476112 28,522223

Telenești 802 Crăsnăşeni 1298 47,433334 28,398890

Telenești 803 Hirişeni 1768 47,435276 28,286667

Telenești 804 Ineşti 2432 47,502777 28,398056

Telenești 805 Leuşeni 1954 47,481834 28,432459

Telenești 806 Nucăreni 1065 47,593613 28,583334

Telenești 807 Ordăşei 916 47,683334 28,496389

Telenești 808 Scorţeni 2499 47,641388 28,646389

Telenești 809 Ţînţăreni 1890 47,570293 28,566372

Telenești 810 Văsieni 1279 47,459717 28,441242

Telenești 811 Verejeni 2906 47,530659 28,470015

35

Ungheni 812 Agronomovca 1 234 47,348610 27,896389

Ungheni 813 Alexeevca 1 215 47,266781 27,936136

Ungheni 814 Boghenii Noi 1 921 47,425278 28,014444

Ungheni 815 Buciumeni 1 426 47,370556 27,713612

260

Zona Nr.

raion

Raion/

Municipiu

Nr.

primă

rie

Primăria Nr. de


Ungheni 816 Cioropcani 2 677 47,397778 27,699722

Ungheni 817 Condrăteşti 1 410 47,412224 28,112223

Ungheni 818 Floriţoaia Veche 2 096 47,206390 27,907778

Ungheni 819 Hîrceşti 2 103 47,395279 28,086390

Ungheni 820 Măcăreşti 4 660 47,049999 27,974722

Ungheni 821 Mănoileşti 3 461 47,236668 27,883055

Ungheni 822 Morenii Noi 1 273 47,121944 27,919722

Ungheni 823 Negurenii Vechi 2 237 47,416111 27,879723

Ungheni 824 Petreşti 4 390 47,308819 27,745106

Ungheni 825 Pîrliţa 5 044 47,327915 27,883385

Ungheni 826 Sculeni 5 470 47,322777 27,631390

Ungheni 827 Sineşti 1 379 47,390835 28,048889

Ungheni 828 Todireşti 4 263 47,318268 27,823164

Ungheni 829 Valea Mare 3 304 47,135277 27,860834

Ungheni 830 Zagarancea 3 523 47,242500 27,761110

Ungheni 831 Bumbăta 2385 47,340946 27,968872

Ungheni 832 Buşila 2020 47,387501 27,811666

Ungheni 833 Cetireni 2081 47,224167 27,903334

Ungheni 834 Chirileni 1996 47,380146 27,776136

Ungheni 835 Corneşti 2038 47,358391 28,001144

Ungheni 836 Cornova 1129 47,394722 28,171667

Ungheni 837 Costuleni 3111 47,078056 27,911945

Ungheni 838 Măgurele 932 47,460835 27,971111

Ungheni 839 Năpădeni 1021 47,402500 28,150555

Ungheni 840 Rădenii Vechi 2039 47,296944 28,000000

Ungheni 841 Teşcureni 1109 47,411667 27,953056

Ungheni 842 Unţeşti 1784 47,227871 27,907518 TOTAL 2048322

261

Anexa 9.6 Model de chestionar

CHESTIONAR

pentru culegătorii de produse forestiere nelemnoase Variabila Opțiunea

Raionul

Localitatea

Genul X1 Masculin □ Feminin □

Care este starea

socială? X2

Angajat □ Șomer □ Pensionar □

Care este starea

civilă? X3

Căsătorit □ Necăsătorit □

Ce studii aveți? X4 Secundare □ Profesionale □ Superioare □

Ce vârstă aveți? X5 Vârsta _________________________________ ani

Care este scopul

culesului?

X6 Consum propriu □

X7 Vânzare □

Ce cantitate vindeți

din ce ați cules? X8

Cantitatea _______________________________%

De unde ați cules

produsele?

X9 Pădure □

X10 Plantație □

X11 Teren degradat □

X12 Altele □

Cine este gestionarul? X13 Moldsilva □

X14 Primăria □

X15 Privat □

Care este modul de

cules?

X16 Rupere □

X17 Tăiere □

X18 Altele □

Care este abundența

produselor?

X19 Mare □

X20 Mijlocie □

X21 Mică □

Cum consumați

produsele?

X22 Proaspete □

X23 Procesate □

Sub ce formă le

păstrați?

X24 Uscat □

X25 Congelat □

X26 Conservat □

X27 Altele □

Ce vă motivează

pentru a merge la

cules?

X28 Hrană □

X29 Sănătate □

X30 Recreere □

X31 Venit □

X32 Altele □

Cum contribuie

culesul acestor

produse la venitul

familiei?

X33

Foarte mult □

Mult □

Puțin □

Deloc □

Colectează cineva în

sat PFNL? X34

Da □

Nu □

262

Nu știu □

Cu cine mergeți la

cules?

X35 Singur □

X36 Familia □

X37 Prieten(ă) □

X38 Cunoscut(ă) □

Culegeți produsele

din același loc?

X39 Da □ Nu □

Cât de important este

culesul pentru D-

voastră?

X40

Foarte important □

Important □

Puțin important □

Cât de frecvent

mergeți la cules pe

an?

X41 ______________________________

La ce distanță de sat

mergeți la cules? X42

1 km

□

3 km

□

5 km

□

10 km

□

Mai mult

□

Cum aduceți

produsele de la

pădure până în sat?

X43

Pe jos □

Bicicletă □

Căruță □

Mașină □

De câți ani practicați

această activitate? X44 ____________________________ani

Măceș Z1

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important □

Important

□

Foarte

important

□

Y1 Cantitatea culeasă _______________________ kg

Ciuperci

Z2

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important □

Important

□

Foarte

important

□


Floare tei Z3

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important □

Important

□

Foarte

important

□


Sunătoare

Z4

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Floare salcâm

Z5

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Floare soc

Z6

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Păducel

Z7

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Nuci

Z8

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Porumbele

Z9

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


263

Coarne

Z10

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Urzică

Z11

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Pelin

Z12

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Rostopască

Z13

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Sovârf

Z14

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Mușețel

Z15

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Mentă

Z16

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Leurdă

Z17

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Pătlagină

Z18

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Coada șoarecelui

Z19

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Vetrice

Z20

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Siminoc

Z21

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Mătasă porumb

Z22

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Melisă

Z23

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Păpădie

Z24

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□

264


Podbal

Z25

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Brebenei

Z26

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Viorele

Z27

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Troscot

Z28

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Fân

Z29

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Scoruș

Z30

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Aronie

Z31

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Coada calului

Z32

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Curpen

Z33

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Hamei

Z34

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Valeriană

Z35

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Physalis

Z36

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Curcuduș

Z37

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Cimbrișor

Z38

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Cătină

Z39

Neimportant

Puțin

important

Relativ

important

Important

Foarte

important

265

□ □ □ □ □


Pere

Z40

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Coacăză

Z41

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Alune

Z42

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Fragi

Z43

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Mure

Z44

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Migdale

Z45

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Brusture

Z46

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Lumnărică

Z47

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Floare păducel

Z48

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Umbra iepurelui

Z49

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Rădăcină fragi

Z50

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Crețușcă

Z51

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Calendulă

Z52

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Frunză dud

Z53

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Obligeană Neimportant Puțin Relativ Important Foarte

266

Z54

□

important

□

important

□

□

important

□


Turicioară

Z55

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Iarba mare

Z56

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Tătăneasă

Z57

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Sânzâene

Z58

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Corovatic

Z59

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Captalan

Z60

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Cicoare

Z61

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Călin

Z62

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Trifoi

Z63

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


Frunză fragi

Z64

Neimportant

□

Puțin

important

□

Relativ

important

□

Important

□

Foarte

important

□


267

Anexa 9.7 Evaluarea eficienței PFNL prin intermediul ratingului DEA Nr.

DMU X1 X2 X3 X4 X5 X6 X7 Y

id DEA

1 1,098779 0,86809 3,208938 0,733557 0,194108 0,682946 1,445709 0,948598 0,175

2 1,048657 0,93095 0,847792 1,268341 0,462328 1,058645 0,885458 0,787517 0,061

3 1,096058 1,026936 1,084555 0,738872 0,229406 1,137599 3,022819 1,081123 0,168

4 0,860631 0,997503 0,908046 0,715775 0,346504 0,823501 0,924733 0,897385 0,096

5 0,886947 1,013358 0,879774 0,882594 0,386073 0,814533 0,86414 0,720457 0,067

6 0,987548 1,120203 0,899371 0,899722 0,344473 0,835212 2,913514 1,079783 0,112

7 1,126212 1,212083 0,951201 1,15634 0,215943 0,869402 14,04898 0,66707 0,110

8 0,98011 1,00774 0,878895 1,085445 0,400921 0,919358 0,972379 0,644429 0,057

9 1,059662 1,044993 1,04302 0,695739 0,192284 0,778832 1,583757 1,319879 0,000

10 0,871578 1,049286 0,942829 1,239093 0,427821 0,886566 0,912461 0,731996 0,061

11 0,995719 0,991159 0,858748 0,833668 0,537487 1,033272 0,755247 0,500949 0,044

12 0,851352 0,997673 0,957126 0,808504 0,373305 0,892481 0,96749 0,756351 0,072

13 1,220487 0,984501 0,937517 0,881359 0,543036 0,800987 1,294688 0,833843 0,070

14 1,028663 0,946391 0,895252 0,69385 0,53501 1,031795 0,852911 0,519302 0,054

15 1,022121 0,926316 0,883168 0,7562 0,452304 1,067533 0,884671 0,646294 0,064

16 0,905879 1,008435 0,945861 0,687063 0,312541 0,892196 0,940033 0,737153 0,084

17 1,054472 1,107705 1,068836 0,771422 0,497157 0,734599 1,353292 0,722896 0,069

18 0,913036 0,924761 0,902253 0,627752 0,848182 0,996486 0,972525 1,351709 0,136

19 0,820091 1,107871 0,939704 0,782172 0,335045 0,899964 2,03996 0,911895 0,097

20 0,950526 1,04562 1,001041 0,546736 0,757873 1,019569 1,114538 0,74436 0,085

21 0,941595 0,97779 0,914754 0,738178 0,433073 0,956399 0,952962 0,751879 0,076

22 0,944131 1,073152 0,921733 0,960857 0,517938 0,960876 0,955023 0,845252 0,067

23 0,929443 1,098538 0,909882 0,951639 0,986453 0,822769 0,803185 0,705929 0,054

24 0,821914 0,7774 1,041009 0,60388 1,826314 0,902037 0,592568 1,2689 0,138

25 1,020038 1,064654 1,140241 0,888758 0,343444 1,015631 10,01867 1,078391 0,112

26 7,821294 0,972106 0,883928 0,543481 0,453822 1,126742 1,310344 1,109711 0,144

27 6,805629 1,017135 0,944821 0,868099 0,751315 1,275273 2,056509 0,936056 0,076

28 0,899829 0,88732 0,872101 0,544145 0,850577 0,912808 0,798468 0,426966 0,048

29 0,8462 0,955921 1,074817 0,935579 0,277213 0,800187 2,99379 0,90118 0,116

30 10,64308 0,833126 0,815732 0,543508 1,454002 1,365813 1,153684 0,624309 0,069

31 0,919201 1,148354 0,910975 0,776911 0,202781 0,981101 24,82373 0,7592 0,134

32 1,131473 1,119139 1,016098 0,956648 0,129018 0,940861 16,23355 1,363548 0,378

33 1,116345 1,053734 1,014758 0,680308 0,255253 1,127655 1,106465 0,475133 0,067

34 1,012852 0,883221 1,134725 1,147184 1,032136 1,069445 0,919339 0,413024 0,027

35 0,761451 0,849336 0,95573 1,143187 0,853944 0,719607 1,081782 6,7957 0,469

36 0,877095 0,96577 0,925094 0,59322 0,266751 1,038949 0,636902 4,05293 0,543

37 0,870994 1,020273 1,03065 0,663544 0,807938 0,690009 0,70321 0,765459 0,080

38 0,833851 0,937724 0,979885 0,859753 0,743564 0,851539 0,599032 4,435321 0,367

39 0,762601 0,874074 0,887879 1,320565 0,75561 0,661742 0,423374 3,890898 0,257

40 1,06155 0,893133 1,095192 0,72636 0,339609 1,087216 1,378575 0,801011 0,085

41 1,010768 0,979366 0,924521 0,744628 0,252966 1,111622 1,45425 0,937714 0,132

42 0,952648 0,975895 0,962193 0,939761 0,26686 0,863035 1,17499 0,844636 0,113

43 0,955357 1,080593 0,913136 0,655354 0,236457 1,065773 1,138362 3,18165 0,481

44 1,155034 1,038524 1,012882 0,717789 0,240677 1,116412 1,228078 0,513739 0,076

45 1,035164 1,086477 0,966649 0,760347 0,163324 1,432412 1,426352 0,864339 0,189

46 0,855465 0,89003 1,335973 0,837202 0,711415 0,76647 0,710789 3,604309 0,307

47 0,825183 0,929443 1,156363 0,914205 0,717573 0,937771 0,575354 3,339329 0,264

48 0,913904 0,987805 0,863363 0,819468 0,213848 0,973712 1,06669 1,248946 0,209

49 0,905507 0,923495 1,019222 0,733506 0,922323 0,922729 0,833376 4,27182 0,383

50 0,864356 0,960232 0,977839 182,0862 1,067308 1,086737 0,987094 0,471145 0,025

51 0,888705 1,057524 1,182274 2552,274 0,75496 1,254566 1,517251 0,68808 0,034

52 0,880892 0,923181 0,942499 243,9736 2,036332 1,262091 1,006773 0,413967 0,022

53 1,003586 1,143633 1,222869 1,177378 0,315537 0,895583 1,526519 0,943584 0,107

54 0,990119 1,072873 0,97569 0,704935 0,188185 1,205073 1,034833 0,533039 0,101

55 0,914562 1,011101 0,864581 1,111744 0,296574 0,848742 0,818272 0,694717 0,084

268

Nr.


id DEA

56 0,838325 0,993352 0,883018 1,186621 1,213963 0,906232 0,425641 6,080215 0,388

57 0,76673 0,912643 0,752804 1,770904 2,223116 1,003717 0,423513 2,860253 0,164

58 0,766822 0,981729 0,77653 1,058635 1,131835 1,503401 0,311212 9,659675 0,698

59 0,792819 1,01189 0,842543 0,864391 0,651134 1,3219 0,459443 4,122254 0,352

60 1,071136 0,978847 0,962299 0,965625 0,286075 1,029023 1,210169 1,414689 0,177

61 0,851973 0,889843 0,917438 0,9891 0,471772 0,911339 0,632181 3,873506 0,301

62 0,87355 1,022908 0,880804 0,929592 0,306996 0,866563 0,869063 0,751706 0,088

63 0,970717 1,030733 0,935859 0,547655 0,248983 1,149768 1,308851 1,146186 0,165

64 1,098 1,090133 0,96749 0,655577 0,26211 1,278925 1,18257 0,497182 0,068

65 0,962261 0,99363 0,83892 1,157393 0,318711 1,030145 0,775482 0,60289 0,068

66 1,036842 0,93189 0,569897 1,272966 0,297822 269,0481 1,334384 0,959129 0,115

67 0,898948 0,879581 0,900667 0,530519 3,188466 0,975476 1,222551 0,666304 0,073

68 0,799915 0,946447 0,830514 1,501343 2,304445 0,840885 0,181758 19,21555 1,000

69 1,034202 0,964004 0,871813 0,741352 0,26597 1,105403 0,859289 0,944358 0,127

70 1,249796 0,907275 0,902975 0,790081 0,429149 1,488755 1,375421 0,983635 0,094

71 1,208512 0,899002 0,910246 0,7286 0,66645 1,612281 1,542632 0,725713 0,069

72 1,023277 0,838316 0,854055 1,047598 2,230264 1,187381 1,159223 0,5817 0,040

73 0,944537 0,981513 0,842779 0,9091 0,362718 1,176801 0,954765 0,578273 0,057

74 0,916164 0,855405 0,835504 1,301529 0,631473 0,918797 0,891143 0,722506 0,046

75 1,018356 0,90791 0,937892 0,519588 0,827729 1,077421 1,388494 0,813207 0,094

76 1,015316 0,978416 0,99233 0,806283 1,0498 1,227967 1,161683 0,479434 0,039

77 1,003085 0,916228 0,828466 1,362239 2,5117 1,092742 0,605452 0,351418 0,020

78 0,946703 0,930084 0,903707 1,083005 7,73256 1,036231 0,537724 0,997633 0,066

79 0,89183 0,968632 0,996476 0,55792 12,08518 0,869854 0,466536 0,859521 0,104

80 0,857375 0,99906 1,079027 1992,151 1,411355 1,371287 1,453595 0,642358 0,033

81 0,793041 1,078014 1,335025 72350,67 1,053449 1,700394 1,824799 0,707067 0,038

82 0,926121 1,149526 1,182062 2253,455 0,569014 1,3547 1,7488 0,850969 0,053

83 0,875343 1,008113 1,223285 2261,107 0,630798 1,246226 1,555536 0,748361 0,043

84 1,129607 0,887817 0,861044 1,026505 0,674071 1,472954 1,983494 0,845235 0,061

85 1,022152 0,801116 0,848606 1,351493 2,121535 0,944764 0,831969 0,418361 0,026

86 1,060584 0,992598 0,854405 1,413671 0,624852 1,448473 3,707434 1,304735 0,077

87 0,909318 0,974861 1,305779 1,055094 1,3893 0,929573 2,5668 0,517482 0,035

88 0,868255 0,922092 1,133715 0,774498 0,893454 0,721199 2,60429 0,522286 0,048

89 0,816548 0,915569 0,94315 1,031609 0,739663 0,710149 0,472329 2,353586 0,172

90 0,90424 0,857023 0,862612 1,04422 1,768851 1,10142 0,920241 0,599751 0,041

91 1,092644 1,037963 0,935756 1,029342 0,227199 0,904874 1,358485 1,826497 0,287

92 1,117373 0,927725 0,982593 1,620525 0,372965 1,302506 1,195172 1,207039 0,116

93 0,92552 0,887293 0,941774 0,697872 0,643316 1,039251 1,942469 0,323224 0,032

94 0,848394 0,928746 0,884105 1,132061 1,062463 0,697746 0,544602 0,286625 0,020

95 0,834803 0,988516 0,929898 0,845481 0,905616 0,702402 0,582422 0,357143 0,031

96 0,862259 0,916411 0,85916 1,247423 0,82854 0,762662 0,542 0,291703 0,018

97 0,790792 0,993899 0,937724 1,634914 0,588134 0,734423 0,558808 0,393152 0,024

98 0,862966 0,970504 1,040041 1,198128 0,847334 0,603246 0,453015 0,340153 0,025

99 0,87252 1,024383 1,021549 4,088671 0,810187 0,669074 0,452924 0,399896 0,025

100 0,834385 0,938643 0,967287 1,524307 0,712333 0,614787 0,496789 0,408448 0,027

101 0,94382 1,061094 0,923948 0,847783 0,924992 0,896049 0,956944 2,96572 0,241

102 0,898373 0,970572 0,958841 0,782705 0,859856 1,011951 0,955128 2,61214 0,222

103 0,845235 1,007911 0,971834 0,930103 0,744204 0,82156 0,648249 2,21194 0,171

104 0,880065 1,01347 0,901333 0,92514 1,86819 0,852152 0,632472 0,458612 0,035

105 0,991943 1,008506 1,205567 0,739279 0,445 1,754984 3,771942 0,656961 0,066

106 0,848123 0,975222 0,978671 1,040696 1,41551 0,676333 0,715374 0,353607 0,026

107 0,849387 0,97269 0,916714 0,938014 0,842661 0,621705 0,623523 0,500774 0,041

108 0,975017 1,204916 0,876981 0,912133 0,540668 1,158018 4,549922 0,751676 0,062

109 1,161323 0,910392 0,997094 0,591035 0,413971 1,153545 1,597053 1,038212 0,128

110 0,876262 1,182806 1,125222 1,051618 2,587184 0,688108 0,550593 2,239382 0,162

111 0,929991 1,226642 1,170721 0,98399 3,617452 0,764862 0,864668 1,986472 0,149

269

Nr.


id DEA

112 0,849914 1,026054 0,915504 1,196511 0,782705 0,728367 0,571723 0,558584 0,036

113 0,987607 0,98825 1,022643 0,828507 2,304722 0,87915 0,84543 0,305422 0,025

114 0,879959 1,083211 0,984226 0,688844 0,210096 0,816915 0,862586 0,76938 0,131

115 0,964071 0,930224 0,850501 0,899299 0,443561 0,974394 0,902316 1,00047 0,085

116 0,966127 0,991437 0,948133 0,992022 0,409807 0,874468 1,135587 0,761428 0,066

117 1,220036 0,944707 1,013804 0,687358 0,479712 1,260414 1,480826 0,928031 0,098

118 0,902118 0,975827 0,831611 0,917934 0,873096 1,056129 0,957394 0,654319 0,051

119 0,890359 0,770666 0,95466 1,203411 13,13775 0,783574 0,786455 0,800187 0,052

120 0,940099 0,847411 0,810965 0,664533 0,32871 1,422705 2,950722 0,852468 0,098

121 0,919257 0,955797 1,014961 0,686616 1,089915 0,840146 1,055537 0,472178 0,046

122 0,810333 0,802158 0,901856 1,749692 5,758344 0,783072 0,650847 1,185957 0,073

123 0,945643 0,950859 1,012113 0,894518 2,65791 0,817267 0,856655 0,331049 0,026

124 0,841727 0,965634 0,972252 0,950935 1,831472 0,713538 0,794883 0,392492 0,031

125 1,055157 0,964611 1,102963 3,422153 2,053899 0,921659 1,163625 3,052619 0,157

126 1,127689 0,992091 1,077356 0,649346 0,286233 1,172924 1,152531 0,614541 0,077

127 0,834185 1,00015 0,933075 0,812987 1,429136 0,707824 0,522025 0,49868 0,044

128 0,764502 1,021855 0,966601 0,779042 0,722722 0,664421 0,617559 0,365054 0,034

129 0,833418 0,94071 0,942009 0,714759 1,076021 0,709057 0,576229 0,338964 0,033

130 0,79708 0,942518 0,936964 0,771715 1,291675 0,716369 0,576904 0,347622 0,032

131 0,798149 0,815715 0,75364 0,626962 0,629506 1,151632 1,10261 0,521795 0,057

132 0,998551 0,823329 0,965557 1,363439 0,508943 0,768035 0,765658 0,572181 0,040

133 0,843142 0,833385 0,803354 0,603228 0,994624 1,016413 1,017522 0,309227 0,033

134 0,810301 0,884839 0,904494 0,927354 0,552087 0,72099 0,717853 0,395953 0,032

135 0,949747 0,850798 0,84658 1,150573 0,770628 0,874511 0,716777 0,436298 0,029

136 0,929647 0,93217 0,959157 0,794391 0,454244 0,777455 0,836959 0,685381 0,065

137 0,750639 1,010565 0,924918 0,579227 1,437564 0,594033 0,462643 0,389415 0,047

138 0,885423 0,954154 0,910164 0,872293 1,090711 0,738518 0,518264 0,292787 0,024

139 0,844543 0,943065 0,934662 0,842948 0,947072 0,693184 0,620196 0,425092 0,037

140 0,898319 0,957586 0,922212 0,867465 1,216271 0,761641 0,610175 0,277179 0,023

141 0,863795 0,921723 0,966987 0,474355 0,680709 0,84123 0,851752 0,486767 0,064

142 0,793105 0,868489 0,9319 0,800859 0,952286 0,736446 0,584359 0,319643 0,028

143 0,745567 0,84836 0,956103 0,503289 1,216819 0,654044 0,377789 0,275436 0,038

144 0,688548 0,891429 26,01075 0,322008 2,016997 12,97793 0,552932 0,233307 0,042

145 53,04762 0,94931 0,975388 0,628179 0,179759 0,439666 0,254659 0,432982 0,086

146 0,915862 0,911093 0,859375 0,881447 0,641235 1,023737 0,792938 0,595556 0,049

147 0,869732 0,932524 0,922867 1,106078 0,410709 0,80142 0,873646 0,460299 0,040

148 0,826529 0,964033 0,904494 0,919882 0,637788 0,795336 0,700438 0,337942 0,027

149 0,96078 0,890173 0,92626 1,402267 0,756434 0,78526 0,57513 0,361946 0,022

150 1,125312 0,890297 0,916017 0,941727 0,305789 0,990446 1,322191 0,934251 0,109

151 0,839902 0,960434 1,029075 0,649333 1,235357 0,488054 0,392307 0,321252 0,037

152 0,98999 0,902208 0,977204 1,133273 0,522636 0,73311 0,683082 0,527804 0,036

153 0,868246 0,805316 0,807857 0,385475 1,586722 1,228618 0,963763 0,2299 0,032

154 1,358947 0,79763 0,85965 0,72729 0,858842 0,987045 0,838274 0,475224 0,043

155 0,975886 0,831329 0,837805 0,858799 0,578342 0,898094 0,919486 0,563437 0,048

156 0,82734 1,086368 0,888421 0,600712 1,058381 0,939733 0,85461 0,588805 0,060

157 0,963483 0,897188 0,880866 1,266466 1,261107 0,88158 0,666137 0,339691 0,021

158 0,903572 0,887852 0,908718 1,67225 0,66448 0,752646 0,507271 0,374516 0,022

159 0,968943 0,895055 0,92677 0,724198 0,696429 0,838392 1,150389 0,61793 0,059

160 1,118983 0,962453 0,915779 0,935438 0,244825 1,282999 1,523393 1,111811 0,162

161 0,8673 0,924299 0,940306 1,277979 0,666144 0,684546 0,528813 0,351632 0,023

162 0,87089 0,897206 0,935654 0,517446 0,876551 0,919716 0,863605 0,380484 0,043

163 0,876543 0,932832 0,9096 0,717416 1,038326 0,783911 0,752135 0,355223 0,034

164 0,841129 0,979934 1,002152 0,906857 0,692311 0,589972 0,526987 0,368222 0,031

165 0,865801 0,986482 0,991675 0,76601 1,181364 0,68197 0,51397 0,408297 0,038

166 0,934027 0,824919 0,886787 0,850475 1,078607 0,954545 0,710213 0,374265 0,030

167 0,830382 0,975554 0,961962 0,591686 0,731148 0,739937 0,754606 0,465935 0,052

270

Nr.


id DEA

168 0,936993 0,98458 0,933168 0,815944 1,380423 0,846039 0,553142 0,285884 0,024

169 0,981552 0,902849 1,087585 0,679078 1,028056 0,731425 0,868472 0,47608 0,048

170 0,816891 0,844821 0,869428 0,829759 0,795273 0,745843 0,592201 0,285721 0,025

171 0,946892 0,910784 0,974014 0,82421 0,515917 0,865524 1,048028 2,418071 0,217

172 0,877534 0,868385 0,877744 0,840104 0,515319 0,884963 0,697634 0,374191 0,033

173 1,157474 0,911011 1,086933 1,103128 0,927113 0,90664 0,929759 0,416112 0,028

174 0,95816 0,839012 0,944084 3,998303 1,643996 0,928328 0,35968 0,222912 0,013

175 0,886885 0,915633 0,911968 0,856467 0,955481 0,832144 0,550653 0,387527 0,032

176 0,968177 0,885458 0,901252 0,978397 0,510589 0,84081 0,614897 0,453291 0,035

177 1,110888 0,868828 0,895619 0,960415 0,418663 1,049548 2,17322 0,806259 0,069

178 0,931797 0,89052 0,819656 0,821199 4,074426 1,151125 0,735614 0,331254 0,028

179 1,053313 0,937142 1,169925 0,65937 1,451417 1,388217 1,843434 0,434821 0,037

180 1,11289 0,967577 1,012133 1,299384 0,503884 1,080085 1,505462 0,493259 0,035

181 1,073141 0,920655 0,880725 1,254341 2,240278 1,748013 1,494004 0,458759 0,027

182 1,013409 0,998761 1,079502 1,481774 7,240643 0,87792 1,097967 1,293938 0,068

183 1,003336 1,033726 1,111077 1,083547 6,634611 0,839415 1,141622 1,265719 0,086

184 1,146152 1,022704 1,026844 1,135042 2,385479 0,947006 1,136303 0,497366 0,032

185 1,071522 1,044815 0,890885 1,364871 7,91904 1,118278 0,594229 1,878193 0,104

186 0,897143 0,854807 0,749874 1,421269 2,997354 1,336454 1,036832 0,442715 0,026

187 0,883786 0,981405 0,913931 1,075343 7,59143 1,042915 0,70694 0,35823 0,024

188 0,819157 1,051555 0,986285 0,525287 21,18196 0,608335 1,119677 0,291779 0,037

189 0,841272 0,969679 0,897313 0,624053 5,876081 0,890582 0,602155 0,598427 0,063

190 0,806509 0,904421 0,853449 0,646741 1,836626 0,866867 0,584195 0,319036 0,033

191 1,01005 0,859289 0,917943 0,679274 1,305662 1,002784 1,150722 0,518352 0,048

192 0,785425 0,914608 0,9274 0,647971 1,545952 0,819566 0,63488 0,867916 0,088

193 0,960434 0,861802 0,988062 0,941765 1,005777 0,9628 0,630867 4,103786 0,310

194 0,921355 0,894715 0,932002 0,69119 1,242332 1,084078 0,971766 2,865148 0,261

195 0,955281 0,937077 0,9269 1,968496 1,138851 1,07429 0,877034 2,003048 0,109

196 0,921816 0,836901 0,924068 1,237744 1,611507 0,992568 0,70097 1,880937 0,117

197 0,942236 0,85096 0,928477 1,060553 1,889061 0,99002 0,727174 1,867592 0,125

198 1,257166 0,84256 0,972252 0,989693 0,372365 1,071201 1,370218 1,067148 0,102

199 1,071651 0,902768 0,91956 2,362546 0,500004 0,977214 0,911576 0,805639 0,058

200 0,928226 0,939563 0,914846 1,093398 0,403665 0,765658 0,996945 0,941783 0,083

201 0,967142 0,878218 0,912899 0,993779 0,473047 0,889087 0,941548 0,969718 0,075

202 1,006803 0,846149 0,852553 1,121582 0,35665 0,933485 0,852604 1,016525 0,102

203 1,133749 0,825092 0,908092 1,053028 0,315518 0,95424 1,047064 1,268303 0,144

204 1,13502 0,870193 0,942085 1,04584 0,330513 1,031382 1,040873 1,203531 0,130

205 0,861199 0,889923 0,853875 1,423203 0,69887 0,90303 0,561861 5,477726 0,330

206 1,003627 0,873943 0,873148 1,68698 0,926742 1,114761 1,089643 4,438826 0,260

207 1,058275 0,976833 0,918044 1,139934 0,562665 0,994137 1,112656 4,30975 0,289

208 1,034574 0,851045 0,953248 1,25345 1,050052 0,996526 0,994784 3,889653 0,243

209 0,906758 0,954755 0,960934 0,917658 1,389786 1,018448 1,090853 2,050492 0,153

210 0,94025 0,820854 0,862647 0,927484 1,863991 1,035288 0,750054 2,723642 0,205

211 0,973293 0,777532 0,871552 1,658162 0,790555 0,840599 0,507809 2,668056 0,176

212 0,874669 0,937152 0,915019 0,73557 0,850016 1,006511 0,806654 2,606374 0,233

213 0,765474 0,853363 0,853705 1,556532 0,776018 0,687138 0,350344 9,4561 0,575

214 0,807066 1,017583 0,967674 0,57729 3,099621 0,843235 0,690796 0,345961 0,038

215 0,776514 0,909055 0,861983 4,242955 0,801572 0,706473 0,349689 8,935839 0,522

216 0,945757 0,978074 1,007619 1,199878 0,898077 0,962992 0,869654 3,027993 0,189

217 0,908827 1,205073 0,808326 0,816082 16,32194 0,898355 0,255233 0,75879 0,070

218 1,124535 1,190817 0,988685 0,913602 1,334705 0,980699 0,692817 0,732282 0,055

219 0,929768 1,220597 1,100132 0,864503 2,917013 0,674732 0,474582 0,485935 0,041

220 0,932179 1,211574 0,949842 1,215651 68,23243 0,781102 0,357947 1,159919 0,073

221 1,118703 1,364012 0,983606 1,355581 1,550845 1,023584 3,051124 0,848055 0,047

222 0,917273 1,173863 0,866615 0,883742 3,280317 1,002373 0,567855 0,530524 0,042

223 1,163334 0,908064 0,885334 1,34797 0,339063 1,104884 1,62437 0,992399 0,105

271

Nr.


id DEA

224 1,008768 1,016037 0,997453 0,634956 2,972728 0,980375 0,816327 0,374468 0,037

225 0,924761 0,959014 0,970611 0,446806 1,332864 1,052439 1,154076 0,370756 0,044

226 1,287806 0,930252 0,84631 0,829104 0,581677 3,44447 9,038561 0,402673 0,035

227 1,086987 1,061709 1,070579 0,855551 7,342798 1,10033 0,681854 0,920029 0,073

228 0,937124 1,245242 0,908519 1,157983 4,51096 0,889345 0,40898 0,607648 0,039

229 0,955338 0,980248 0,862276 0,733755 125,0458 0,910519 0,311331 1,226519 0,122

230 0,942726 1,215773 0,835178 0,791948 162,333 1,108148 0,251795 1,713418 0,162

231 1,137929 0,912151 0,877481 0,88827 0,34781 1,244321 1,238647 1,166771 0,120

232 1,048657 0,907275 11,0148 0,996516 0,637424 0,34964 0,659199 7,69561 0,908

233 0,946144 0,904448 1,004219 1,009454 1,144628 0,755512 0,47273 4,784014 0,352

234 0,902578 0,933663 1,049811 0,765336 0,793898 0,798716 0,790824 2,489694 0,225

235 0,900234 1,021059 0,933065 0,769288 0,641074 0,819279 1,491735 3,766966 0,346

236 0,90713 0,926918 0,886096 0,808738 0,938155 1,068804 0,798149 3,643082 0,306

237 0,872991 0,863734 0,872459 0,78747 1,174333 0,846928 0,782 2,071784 0,180

238 0,982141 0,855867 1,026454 1,334584 0,761953 0,742487 0,593487 7,504179 0,470

239 1,034471 0,815136 0,991011 1,254943 0,680076 0,803949 0,463008 6,728889 0,445

240 0,89822 0,87307 1,033261 1,259935 0,617454 0,704568 0,510742 8,027154 0,519

241 0,888678 0,900649 0,866641 1,040571 0,735709 0,939789 0,595484 4,248772 0,301

242 1,034543 0,892767 1,050147 1,004842 0,665398 0,868385 0,821716 5,444141 0,398

243 0,956533 0,849302 0,966775 1,431954 0,574279 0,839021 0,597566 5,714118 0,358

244 0,731923 0,848114 1,573842 0,860338 0,913127 0,639621 1,459465 8,932533 0,773

245 1,016058 1,01422 1,023737 0,92922 0,665252 0,79544 0,771892 6,543944 0,511

246 0,975134 0,891776 1,085847 0,925566 0,726178 0,800683 0,514788 7,622238 0,604

247 0,928347 0,929396 1,037807 1,044199 0,511039 0,627338 1,390481 4,471482 0,332

248 1,051155 1,051092 1,0418 0,764992 0,506754 0,954221 1,128106 6,631029 0,637

249 0,916173 1,016505 1,028036 0,781063 0,453845 0,721913 1,802149 4,731962 0,454

250 0,767129 0,783401 0,661391 3,277595 21,5109 1,885834 1,47347 1,094524 0,072

251 1,145247 0,906096 0,996476 0,636602 0,412137 1,205591 1,738774 0,951772 0,110

252 1,172784 0,942716 0,969621 1,205772 0,367685 0,910556 1,303809 0,639135 0,062

253 0,960665 1,273183 1,027337 1,090351 3,714522 0,941812 1,24589 1,085087 0,072

254 0,887692 0,867621 0,822004 2,043676 0,622937 0,958985 0,508276 3,43666 0,205

255 1,040655 0,988299 0,92036 0,649482 0,367868 1,262255 0,963185 1,307582 0,151

256 0,978925 0,899128 1,0326 0,869011 0,404882 0,767237 1,054894 1,950469 0,173

257 1,001521 0,811655 0,973517 1,274266 0,799923 0,823543 0,505458 7,205899 0,473

258 0,922369 0,847207 0,995102 1,04515 0,790365 0,68764 0,441689 4,208179 0,306

259 1,08715 0,903924 0,925788 0,920305 0,224614 1,053365 1,156271 0,993809 0,158

260 0,879845 0,819288 0,900766 1,310738 1,033261 0,796419 0,369672 7,723209 0,492

261 0,835421 0,891322 0,971203 1,159269 0,813255 0,770435 0,482357 7,484618 0,497

262 0,854798 0,859676 0,939704 1,131631 0,92948 0,785441 0,48908 8,431882 0,562

263 1,146438 1,027409 0,988032 0,850118 0,384812 1,380962 3,095718 1,021018 0,095

264 1,035133 0,865637 0,984895 0,909764 0,491069 0,862198 1,089305 0,787572 0,066

265 0,824309 0,8299 0,722368 0,507499 1,809807 1,955625 1,551729 0,665019 0,081

266 0,856193 0,820222 0,9681 0,788408 1,421141 0,686905 0,668232 0,917007 0,084

267 0,829071 0,880866 0,960943 0,683957 1,225636 0,820632 0,871927 1,048153 0,102

268 0,896999 0,8662 0,821642 0,775513 0,693031 0,861673 0,740537 0,429738 0,039

269 0,963936 0,861431 0,893812 1,056921 0,574813 0,741389 0,797311 0,453065 0,032

270 0,805333 0,961943 0,984856 0,599044 0,613908 0,705866 0,849982 0,420391 0,048

271 0,829353 0,894796 0,926436 0,786707 1,386912 0,855431 0,534924 0,223202 0,020

272 1,048625 0,902226 0,943593 0,762914 0,320261 0,971407 1,431625 1,147976 0,128

273 1,0413 0,860923 0,961107 1,174086 0,796865 1,06326 1,364189 1,90138 0,123

274 1,126685 0,864927 0,901983 0,77309 0,442692 1,127147 1,14994 1,005173 0,098

275 1,047368 0,861207 0,869193 1,033902 0,420778 1,073753 1,080496 0,846428 0,072

276 1,066967 0,804858 0,849396 1,337952 0,899892 1,060065 1,13214 1,447025 0,094

277 0,965596 0,840961 1,011111 0,913228 1,739939 0,987924 1,474089 8,853563 0,664

278 1,029311 0,917952 1,363411 0,576771 1,515598 1,52571 1,529285 11,5234 1,000

279 0,955854 0,933504 1,059005 0,719672 1,343825 1,116312 1,239899 6,912767 0,592

272

Nr.


id DEA

280 1,866061 0,774281 0,662225 0,535342 5,231039 3,470088 1,803033 4,953032 0,597

281 0,871151 0,996008 0,989308 0,628079 0,579031 0,868012 0,818043 0,672623 0,074

282 0,847402 0,858971 0,934373 0,531958 0,991556 0,810074 0,781289 0,350491 0,041

283 0,833543 0,920204 0,914452 0,485382 1,550752 0,910146 0,758138 0,475247 0,058

284 0,882241 1,004299 0,98398 0,685457 1,256563 0,793946 0,881994 0,394593 0,039

285 0,909246 1,002132 0,926121 0,534903 0,430766 0,966098 2,379737 0,598739 0,080

286 0,934569 0,984807 0,960789 0,606737 0,421359 1,064856 2,440249 0,856098 0,103

287 0,927827 0,837528 0,89459 1,258474 1,04181 0,807017 0,82586 0,551215 0,035

288 1,179122 0,898121 0,962116 1,167915 0,505074 1,177519 1,915368 1,070654 0,076

289 0,921687 0,81189 0,906758 0,934111 4,511321 0,842586 1,063473 0,591839 0,045

290 1,066242 1,147907 0,984669 0,685004 3,384039 1,488115 1,569662 0,510809 0,046

291 0,749514 1,035879 0,99556 0,576506 4,514254 0,783535 0,525371 0,735665 0,085

292 0,865896 0,958956 0,947622 0,656745 2,137165 0,981013 0,974296 0,360098 0,034

293 0,80219 0,88787 0,860329 0,687124 1,30071 0,783676 0,753995 0,326368 0,032

294 0,845946 1,216576 1,006924 0,505822 11,40156 1,196906 1,048174 1,180384 0,127

295 1,109567 1,045495 0,858018 0,85461 8,502243 2,060544 1,401972 0,528443 0,042

296 0,887346 0,835103 0,876026 0,578232 6,658605 1,168113 0,844914 0,86594 0,090

297 0,866572 0,951629 0,879985 0,995729 0,727537 0,770959 0,689113 0,346148 0,026

298 1,061147 0,898499 0,905417 0,662516 0,74265 1,240023 1,062782 0,667097 0,067

299 0,792177 1,132061 0,934391 0,708979 7,472578 0,84044 0,552446 1,252285 0,120

300 0,816997 1,0828 0,991962 0,688142 7,526198 0,911832 0,752646 1,236432 0,116

301 1,01684 1,126438 0,941746 0,739308 0,695684 0,964158 1,154203 0,945435 0,088

302 0,911157 0,93778 0,809199 0,906821 0,68604 0,96305 0,706134 0,445201 0,036

303 0,878464 0,932105 0,835061 0,897915 1,292606 0,852996 0,779736 0,495217 0,039

304 0,822884 0,980101 0,899587 5,642403 1,436788 0,962607 1,036366 0,455486 0,024

305 0,625259 0,913264 2,532812 0,576396 0,700823 9,53E+08 0,41829 0,858319 0,104

306 0,874494 0,928792 1,239056 0,305563 0,741367 1,358607 10,49764 0,406505 0,069

307 0,865481 0,83752 0,767191 0,809345 7,664659 1,481878 1,042352 1,087379 0,094

308 1,071608 0,920084 0,882065 0,488347 2,437859 1,990707 1,255859 0,613448 0,071

309 1,002924 0,82893 0,824721 0,837026 0,742376 1,166421 2,028081 0,676231 0,057

310 1,041175 0,962597 1,110944 0,683547 0,288448 1,271249 2,231558 0,899056 0,111

311 0,972418 1,090504 1,024526 0,655295 0,758509 1,29081 1,6174 1,506577 0,151

312 0,925464 0,972943 0,959599 0,539065 0,742368 1,192832 1,283948 1,928071 0,225

313 1,064186 0,921963 0,98338 1,012153 0,858825 1,155358 1,474 3,958915 0,276

314 1,021222 0,920572 0,941689 0,958333 0,608243 1,087466 1,080625 4,092107 0,316

315 0,963368 0,878447 0,826389 0,604792 1,027727 1,215007 0,871953 5,47548 0,569

316 0,958266 0,930847 0,854644 0,642049 0,978749 1,258638 1,008355 5,853677 0,580

317 0,911604 1,258122 0,957528 0,837461 0,41096 0,869837 6,274664 1,161997 0,106

318 1,064282 0,950706 1,538996 0,63251 1,400571 1,515977 2,880863 5,58559 0,474

319 3,419896 0,763693 0,699465 0,715939 9,246083 5,016688 2,049078 5,707893 0,551

320 0,943858 0,905 0,972262 0,776592 0,490088 0,775653 1,429665 0,518363 0,049

321 0,86908 0,965374 0,996606 46,72924 0,6498 1,027337 1,39565 0,58248 0,032

322 1,026064 0,985457 0,955567 0,752631 0,279512 0,938305 1,200202 0,982112 0,126

323 1,005073 0,888803 0,844838 0,479146 0,923366 1,304239 0,858868 0,346362 0,042

324 0,912288 0,974403 0,922738 0,655183 0,577394 0,957624 0,761938 0,464976 0,050

325 1,040114 0,893615 1,089153 0,99364 1,078876 0,867474 0,929471 2,684005 0,195

326 0,860054 1,078563 0,954517 0,565718 0,932012 0,704272 0,668178 0,713538 0,083

327 0,924012 0,899101 0,861104 1,085033 0,543291 0,952857 0,794454 0,462791 0,033

328 0,86835 1,419735 1,087901 0,753655 8,893227 0,754183 1,269077 1,851341 0,172

329 0,90587 0,89266 0,805953 0,942678 0,564864 0,89587 0,691882 0,373787 0,030

330 0,918163 1,090711 0,979523 1,11348 1,665474 0,917236 0,785834 0,46979 0,031

331 1,037403 0,935719 0,841945 0,732355 0,647556 1,274571 1,013632 0,46381 0,044

332 1,067607 0,934186 1,012477 0,715453 0,378186 1,070644 1,687672 0,939404 0,100

333 0,996287 0,937958 0,948788 0,504584 1,264188 1,286429 1,28409 0,517032 0,057

334 0,990426 0,912315 0,881685 1,555318 1,165546 0,840801 0,65972 0,318027 0,018

335 1,018255 1,081901 1,056678 0,652529 0,796315 1,060616 1,00042 0,860725 0,086

273

Nr.


id DEA

336 1,04376 0,993561 1,311747 0,863622 0,224408 1,095861 4,068157 0,856861 0,136

337 0,865888 0,978788 1,033158 0,585675 1,099505 0,640959 0,551728 0,318393 0,037

338 0,857341 0,917658 0,96304 1,465828 0,870628 0,633073 0,486494 0,300325 0,020

339 0,840768 1,012052 1,01273 0,98112 1,117563 0,573986 0,418445 0,280461 0,022

340 0,810195 1,001862 0,932935 0,719895 1,021692 0,706615 0,52503 0,475014 0,046

341 0,853286 0,945322 1,001912 0,75657 1,160928 0,635445 0,495876 0,255552 0,025

342 0,840288 0,860828 0,927614 0,908428 0,91342 0,636023 0,494168 0,303407 0,025

343 0,822078 0,981503 1,016667 0,719413 0,926501 0,600844 0,53844 0,322204 0,033

344 0,861767 1,002383 0,938277 0,581852 0,951705 0,764571 0,609083 0,434821 0,049

345 0,863493 0,918953 0,950022 0,996835 0,958314 0,613589 0,456051 0,275125 0,021

346 0,89769 0,947176 0,9828 0,832119 1,087977 0,640882 0,602649 0,224545 0,020

347 0,87424 0,859968 0,943235 0,797112 0,932832 0,673532 0,539804 0,265015 0,024

348 0,845252 0,982367 1,019793 0,632263 1,021314 0,624246 0,544831 0,303086 0,034

349 0,827422 0,9996 1,009495 0,661609 0,952457 0,635801 0,556655 0,321934 0,034

350 0,847012 0,985004 1,024833 0,630728 0,991982 0,62833 0,547912 0,322626 0,036

351 0,84994 0,883486 0,95572 0,704026 1,005163 0,634524 0,515339 0,304258 0,031

352 0,856047 0,978974 1,02963 0,625496 1,034657 0,626717 0,546326 0,317502 0,035

353 0,849209 0,982544 1,026895 0,642274 0,993163 0,623822 0,54518 0,320908 0,035

354 0,874695 0,942556 0,962338 1,118054 1,096617 0,66034 0,491856 0,303626 0,021

355 0,877402 0,98061 1,032672 0,554882 1,142456 0,651531 0,552567 0,301532 0,036

356 0,843353 0,881588 0,957988 0,732729 0,977908 0,626999 0,515071 0,320767 0,032

357 0,825323 0,880153 0,952038 0,797981 0,932245 0,609284 0,509717 0,321046 0,030

358 0,754975 1,241599 0,921336 1,411341 1,944043 0,719629 0,444405 15,74385 0,940

359 0,803989 1,016861 1,009273 1,436644 0,775079 0,730147 0,445178 5,614037 0,340

360 0,929573 0,960319 0,705922 1,487609 1,074408 1,672601 0,909127 0,698158 0,043

361 0,929824 0,951572 0,767766 1,457496 2,207675 1,611475 0,846631 0,36427 0,021

362 0,92551 0,93286 0,907837 0,694169 0,696366 0,991338 0,812353 0,608797 0,060

363 0,987647 0,943471 0,705936 1,155993 1,345748 1,930367 1,095313 0,532677 0,036

364 0,887701 0,931788 0,787431 1,932491 1,916231 1,181542 0,679703 0,383058 0,021

365 1,028673 0,833526 0,971475 1,140914 0,598308 0,872982 0,674502 4,73627 0,318

366 1,101827 0,81534 0,886034 1,142067 1,315728 1,18029 0,647757 2,069754 0,137

367 1,10673 0,812556 0,862457 1,00898 1,784093 1,39808 0,992588 2,272112 0,161

368 1,014616 0,990723 0,898858 1,368548 0,74147 0,9997 1,138327 3,300619 0,190

369 1,046227 0,844686 1,002523 1,059789 0,617609 0,85321 0,50819 5,557565 0,393

370 0,926251 1,001201 0,866061 1,455967 0,811022 0,991655 1,019273 0,698828 0,040

371 0,905326 1,033117 1,080258 0,75082 0,248784 0,922729 1,080074 1,297592 0,186

372 0,964766 0,991843 0,900676 0,766807 0,318603 0,997772 1,002152 1,286364 0,144

373 1,123513 0,893731 0,810203 0,755247 4,302258 1,701023 0,922424 0,381811 0,034

374 0,900937 1,018082 0,895154 0,781954 0,344166 0,990842 0,973196 1,059588 0,110

375 0,934915 0,872337 1,047158 1,120595 0,67026 0,731703 0,516056 7,95412 0,541

376 0,831578 0,959186 0,815634 1,059069 3,756884 1,463294 0,816989 0,295053 0,020

377 0,921392 0,851633 0,880478 0,964525 45,57594 1,595728 1,079934 0,715317 0,052

378 0,97416 0,945237 0,954813 1,1097 1,927204 0,796228 2,827011 0,425071 0,029

379 0,840953 0,959023 0,928737 1,218987 1,999326 0,796785 0,46336 0,233835 0,015

380 1,085174 0,805977 0,86408 1,983673 0,917466 1,114694 0,739316 3,253821 0,127

381 0,951153 0,951334 1,003988 1,373415 2,509742 0,953601 0,788218 2,71163 0,149

382 0,987153 0,818952 0,960252 0,857075 1,156803 0,908873 0,551778 3,079724 0,255

383 1,07515 0,846818 0,889087 0,979572 0,353126 0,98665 0,866485 1,076656 0,109

384 0,997114 1,007931 0,880214 0,915349 1,062304 0,908918 0,995082 0,424064 0,033

385 0,95509 0,875369 0,800427 1,078456 2,751208 1,264947 0,839314 0,366327 0,025

386 0,891081 0,89166 0,930019 1,652039 2,950339 1,143187 1,89237 1,003045 0,055

387 0,977966 1,051828 0,941915 0,727952 0,232285 1,147161 1,242121 1,329895 0,000

388 0,908128 1,207135 1,010414 0,755942 0,37691 1,168674 1,269534 1,04763 0,106

389 0,99957 1,028591 1,3039 0,700066 0,237023 1,12779 1,951308 1,082096 0,163

390 0,980493 1,135235 1,490975 0,821733 0,324438 1,045285 1,866192 0,877955 0,097

391 0,89133 44,76381 1,304866 1,030537 0,322775 0,99002 1,148458 1,248309 0,138

274

Nr.


id DEA

392 0,919128 1,174685 1,279821 1,13711 0,341974 1,106531 1,530646 1,014017 0,106

393 1,044115 0,98112 1,041342 0,693399 2,716733 0,924289 0,859461 0,296781 0,028

394 0,966736 1,01188 1,045359 0,779011 2,231335 0,889016 0,835237 0,297447 0,026

395 0,9749 0,915706 0,850178 1,392513 3,343673 0,972826 0,841996 0,438077 0,024

396 0,903861 0,989585 0,982033 0,726483 1,285619 0,735812 0,651922 0,402355 0,039

397 1,062591 0,921853 1,045766 0,551877 1,392067 1,542632 1,322283 5,91304 0,591

398 0,891758 0,936159 0,88906 0,712946 1,57641 0,971931 0,66639 4,05216 0,376

399 0,804487 0,944424 0,975983 0,917447 1,251659 0,730461 0,379185 7,546018 0,609

400 0,778061 1,124074 0,866771 0,805268 2,35448 0,734519 0,42942 5,116088 0,455

401 0,847233 1,419564 0,993471 0,85136 2,031796 0,713409 0,836173 3,42825 0,293

402 0,896193 1,218109 0,951658 1,091235 1,010707 0,818788 0,587376 4,698531 0,320

403 0,877042 1,151678 0,962434 0,701615 1,049622 0,739797 0,829659 1,198487 0,118

404 0,762929 1,034926 0,892106 0,851709 1,15612 0,52167 0,421056 7,787267 0,704

405 0,900991 1,099516 1,049748 0,563003 1,770231 0,752752 0,921419 2,256105 0,259

406 0,812849 0,952543 0,82332 1,194097 1,951425 0,885892 0,484199 6,929308 0,435

407 0,867101 1,352264 0,953229 0,667477 3,757523 0,915962 0,989585 3,512437 0,337

408 0,894348 1,358172 0,934475 1,311367 2,916867 1,034678 1,029476 3,919641 0,223

409 0,815952 0,920268 0,905154 1,43343 1,100858 0,810414 0,490387 6,491087 0,380

410 0,864771 1,267238 0,940795 0,784028 2,001566 0,754643 0,772078 3,306367 0,297

411 0,918871 0,927567 0,944849 1,030218 0,493398 1,02928 0,734768 10,9171 0,814

412 0,80382 1,00084 0,910447 0,696582 1,35202 0,904503 0,577671 4,846031 0,470

413 0,802535 1,020967 0,914087 0,688183 1,713418 0,805872 0,441874 6,976658 0,710

414 1,534109 0,84708 0,82379 0,765543 0,842047 1,095346 0,811639 4,939233 0,441

415 0,834277 0,958438 0,860372 0,649456 1,986849 0,900766 0,455354 6,608654 0,704

416 0,879308 0,950687 0,920765 0,962212 0,824507 0,872057 0,793668 4,159896 0,309

417 0,87628 1,164836 0,96604 0,734423 0,475713 0,879818 0,805188 1,407352 0,141

418 0,820075 1,167191 0,963532 0,89974 3,273206 0,827009 0,482724 6,30101 0,501

419 0,879871 1,17023 0,959004 0,725003 3,326797 0,969786 0,592313 3,722405 0,348

420 0,943452 1,111622 0,969059 0,665418 1,177425 0,817463 0,715775 1,725626 0,172

421 0,969931 0,849625 0,939892 1,040592 0,760423 0,890938 0,393116 7,415556 0,542

422 0,818764 0,959426 0,87951 0,904159 1,848898 0,704766 0,395091 4,126007 0,337

423 1,023144 0,97493 0,931658 1,351439 0,626147 0,820616 0,475295 17,52731 1,000

424 0,844484 0,936449 0,892365 0,778996 1,098087 0,646657 0,486572 6,704976 0,627

425 0,780969 0,95063 0,801428 1,801987 0,66042 0,757304 0,204034 18,36488 1,000

426 0,896479 1,007589 0,932347 0,973254 0,921014 1,047001 0,500214 12,97871 0,981

427 0,906413 0,935036 0,930001 1,138373 0,859375 0,917246 0,625765 6,423094 0,420

428 0,823189 0,957911 0,87116 0,750362 1,064345 0,865109 0,664002 3,261379 0,294

429 0,911175 1,052007 0,819599 0,912361 1,558136 0,902172 0,830382 10,65309 0,825

430 0,909337 0,937967 0,944575 0,69308 0,704512 0,984629 0,848734 3,204256 0,313

431 0,860218 0,930326 1,048804 1,836185 1,768302 0,696164 0,45164 0,882885 0,052

432 0,849744 0,943027 0,994296 1,17746 0,93614 0,716634 0,646004 0,381498 0,025

433 0,869776 0,894429 0,855251 0,652235 1,147333 1,047671 1,061815 0,457678 0,045

434 0,863475 0,979385 0,895288 4,85685 1,059938 0,745038 0,535481 0,402162 0,022

435 0,984226 1,006441 0,902876 0,893624 0,46336 1,15403 1,074236 0,802896 0,068

436 0,908319 0,933159 0,775676 0,495915 2,599866 1,530095 1,221977 0,435679 0,052

437 0,9526 0,814403 0,713302 1,228004 3,620891 1,432685 1,026228 0,492988 0,031

438 1,018784 0,815014 0,802471 1,021477 2,92683 1,142478 1,003326 0,436315 0,031

439 0,959647 0,671917 0,579882 1,042133 229,1691 3,719949 1,404681 0,470796 0,035

440 0,99935 0,987193 0,920075 0,916796 0,137712 1,065645 0,754251 0,716426 0,186

441 0,815732 0,922074 0,952343 1,389564 1,076893 0,608444 0,505448 0,298069 0,020

442 0,852596 0,978847 0,987578 1,330746 0,897367 0,627225 0,526434 0,33009 0,022

443 0,867127 0,865247 0,881756 0,996835 1,552862 0,85579 0,715438 0,347813 0,025

444 0,870245 0,940645 0,982888 1,290023 1,313572 0,6714 0,514299 0,297878 0,019

445 0,927966 1,046865 3,33E+09 0,897978 1,579582 0,434061 0,805719 0,83537 0,998

446 0,87163 3,82E+09 0,813085 0,872686 1,454628 1,1061 1,565617 0,933962 0,075

447 0,886716 0,953706 0,968323 0,635591 0,691177 0,864391 1,19214 0,822687 0,086

275

Nr.


id DEA

448 0,88882 1,007921 1,016281 0,783401 8,981258 1,058285 0,823724 1,623266 0,134

449 0,94217 1,043927 1,026259 0,654725 4,672246 1,083179 1,115798 5,716576 0,527

450 0,893017 0,759382 0,832235 0,697077 3,39329 1,138111 1,122928 1,447358 0,135

451 0,283926 0,395494 0,958189 0,966871 85,48236 0,249616 8916375 4,805591 0,794

452 1,001031 0,974832 0,958573 1,264706 0,586296 0,917723 0,79882 0,38029 0,023

453 0,982338 0,944896 0,873969 0,789639 0,316191 1,197577 1,10142 0,78526 0,089

454 0,941849 0,950573 1,042394 0,843226 0,7401 1,251947 1,192188 3,203455 0,266

455 1,068654 1,052954 0,938455 0,884998 0,357951 0,877814 1,343194 1,119845 0,112

456 0,694982 0,889007 0,88061 0,894983 0,442232 0,648548 490,0709 0,643097 0,055

457 1,068141 0,7972 0,819009 0,579859 1,946494 1,675112 2,480946 0,474611 0,051

458 0,848029 0,970106 0,843209 0,703934 1,007488 0,802471 0,946968 0,493644 0,047

459 0,921014 0,799347 0,795257 1,393948 0,857006 1,003456 1,666724 0,530943 0,034

460 0,945445 1,035661 0,982171 1,097429 0,241963 0,865438 11,11249 0,640908 0,095

461 1,07657 1,007387 0,852971 1,154122 2,141764 0,978729 3,625456 0,600117 0,038

462 0,991972 0,861664 1,650008 0,509936 2,628123 1,058232 1,114193 0,311094 0,034

463 0,947053 0,903816 0,891099 1,014859 0,864244 1,006612 0,828051 0,493802 0,035

464 0,706904 0,796753 1,036511 0,511929 8,409651 0,845971 7,719117 1,42262 0,168

465 0,919394 0,909118 0,933737 0,726418 0,69274 1,025407 1,183114 0,562924 0,053

466 0,820239 0,905661 1,081252 0,880329 0,862069 0,760606 2,75757 0,453047 0,037

467 0,973021 0,899164 0,91798 0,714573 1,151851 0,946551 1,122738 0,850322 0,077

468 0,87245 0,89761 0,838048 0,822761 0,609559 0,87231 0,716842 0,389992 0,034

469 0,923837 1,089752 0,870245 0,847165 5,712347 1,36978 11,59484 1,62785 0,131

470 1,050189 0,918026 1,082139 0,624471 1,40731 1,248759 2,014055 0,476852 0,044

471 0,921327 0,861578 0,849031 1,615008 2,995886 0,704773 0,665684 0,287093 0,017

472 0,81276 0,996775 0,945123 0,854234 1,217781 0,738584 0,586566 0,369624 0,031

473 1,00094 0,874931 0,84926 0,903978 2,369218 1,190555 0,981719 0,314261 0,024

474 0,99996 0,810268 0,906522 0,612081 3,53711 1,174427 0,83241 0,902777 0,090

475 0,980385 0,805961 0,817185 0,879994 0,85904 0,997473 0,845286 0,481273 0,039

476 0,928347 0,818518 0,843041 1,643043 1,295984 0,885874 0,748488 0,218668 0,014

477 0,930773 0,965007 0,968603 2,562389 0,803924 0,741797 0,516102 0,375525 0,021

478 0,970348 0,992677 1,236333 0,817716 1,784093 1,189389 6,632886 2,387651 0,184

479 0,874048 0,846403 1,087085 0,7947 0,439064 0,978514 10,64787 0,829153 0,079

480 0,891607 0,911102 0,929759 0,633301 0,5613 0,842586 0,937836 0,660624 0,073

481 0,964004 0,94183 1,030558 0,63847 0,875842 0,846335 1,088488 0,500339 0,051

482 0,893839 0,898121 0,924872 0,688645 0,817119 0,833485 1,082475 0,884706 0,085

483 0,763586 0,993819 1,365554 0,645894 9,599202 0,937771 26,85924 2,335533 0,228

484 1,103901 0,934092 0,988734 0,691515 0,607065 1,130907 1,234061 0,952943 0,096

485 1,011243 0,796228 0,929183 0,981022 2,554662 0,966688 1,052807 1,506878 0,109

486 1,002924 0,823312 0,78283 0,66003 2,084773 1,904958 1,273323 1,142524 0,113

487 2,38E+09 1,115698 1,136155 1,567042 3,001103 0,928765 1,391316 1,072154 0,053

488 0,998541 1,013338 2,040041 0,872808 0,445223 0,706713 1,636779 0,864063 0,076

489 1,017959 0,918117 0,74896 0,957634 0,421667 1,6208 0,919496 1,176625 0,100

490 1,135735 0,948778 1,084154 0,568173 2,017683 1,439132 1,821827 3,551429 0,344

491 0,99941 0,992548 1,072948 0,497082 0,500529 1,101398 1,685058 0,911713 0,125

492 1,019487 1,052628 0,91566 0,796252 0,831462 1,141508 7,015135 0,972301 0,082

493 1,060383 0,849676 0,789196 1,62528 0,578111 1,156479 1,098538 0,884158 0,055

494 1,039646 1,247623 0,987094 1,206387 2,3041 0,906776 1,785806 1,223603 0,075

495 0,966485 0,949367 0,831038 0,700094 0,343558 1,464158 2,140951 1,210568 0,132

496 0,993322 1,076279 0,790642 0,899596 1,472306 1,269509 2,262635 1,160278 0,092

497 0,911713 0,942386 0,878069 0,596802 0,767244 0,971582 0,942019 0,984885 0,106

498 1,032714 0,881342 0,830489 0,682174 0,579187 1,22544 1,009808 0,720089 0,074

499 0,807881 1,01345 0,866459 0,647226 0,835379 0,856784 1,869835 0,691833 0,069

500 0,989387 0,908046 1,601675 0,347413 1,166911 0,931378 1,907093 0,396175 0,057

501 1,001061 1,098186 0,882506 0,739116 0,900117 0,924576 1,788934 0,768703 0,069

502 1,005394 1,050609 0,946116 1,789328 0,779728 0,696916 0,973322 0,432328 0,026

503 0,96357 1,005565 0,879933 1,241301 0,614449 0,914242 1,792211 0,830489 0,051

276

Nr.


id DEA

504 1,261107 0,811655 0,930531 0,811907 1,089458 1,549372 1,486271 1,892995 0,156

505 1,014027 0,838543 0,834652 1,027563 1,080453 1,152335 1,118591 0,795249 0,057

506 0,973293 0,986305 0,913885 0,647776 0,327427 1,052028 1,14762 1,34731 0,159

507 0,933467 0,941341 1,240395 0,809628 0,724198 0,862517 1,160569 0,859899 0,074

508 2,58897 0,885937 0,808132 1,066146 0,530742 1,212361 2,546195 0,996118 0,071

509 1,466018 0,978935 1,04027 0,69599 0,463351 1,165267 2,326628 1,847826 0,195

510 1,865427 0,912598 0,880417 0,665411 0,581549 1,576079 2,708514 1,40762 0,148

277

Anexa 9.8 Certificat de înregistrare a programei ,,DEA_UASM”

279

Anexa 9.9 Analiza dispersională monofactorială

A9.9.1 Analiza dispersională monofactorială privind starea socială (X2)

Tabelul 1. ANOVA Table

Source Sum of Squares Df Mean Square F-Ratio P-Value

Between groups 1,66386 2 0,83193 26,87 0,0000

Within groups 15,6966 507 0,0309597

Total (Corr.) 17,3604 509

Tabelul 2. Table of Means with 95,0 percent LSD intervals

Stnd. error

Count Mean (pooled s) Lower limit Upper limit

Angajat 290 0,186959 0,0103324 0,172605 0,201313

Somer 164 0,061 0,0137397 0,0419125 0,0800875

Pensionar 56 0,1475 0,0235128 0,114835 0,180165

Total 510 0,142122

Tabelul 3. Multiple Range Tests, Method: 95,0 percent LSD

Count Mean Homogeneous Groups

Somer 164 0,061 X

Pensionar 56 0,1475 X

Angajat 290 0,186959 X

Contrast Sig. Difference +/- Limits

Angajat - Șomer * 0,125959 0,0337748

Angajat - Pensionar 0,0394586 0,050458

Șomer - Pensionar * -0,0865 0,0535033

* denotes a statistically significant difference.

A9.9.2 Analiza dispersională monofactorială privind starea civilă (X3)



Between groups 0,342965 1 0,342965 10,24 0,0015

Within groups 17,0175 508 0,033499

Total (Corr.) 17,3604 509


Stnd. error


Casatorit 436 0,152805 0,00876541 0,140628 0,164982

Necasatorit 74 0,0791757 0,0212765 0,049618 0,108733

Total 510 0,142122



Necăsatorit 74 0,0791757 X

Căsatorit 436 0,152805 X


Căsatorit - Necăsatorit * 0,0736294 0,0452092


A9.9.3 Analiza dispersională monofactorială privind studiile (X4)



Between groups 0,362801 2 0,181401 5,41 0,0047

Within groups 16,9976 507 0,0335259

Total (Corr.) 17,3604 509

Tabelulu 2. Table of Means with 95,0 percent LSD intervals

Stnd. error

280


Secundare 183 0,106683 0,0135352 0,0878796 0,125486

Profesionale 245 0,164065 0,0116979 0,147814 0,180316

Superioare 82 0,155646 0,0202201 0,127556 0,183737

Total 510 0,142122



Secundare 183 0,106683 X

Superioare 82 0,155646 X

Profesionale 245 0,164065 X


Secundare - Profesionale * -0,0573822 0,0351472

Secundare - Superioare * -0,0489633 0,0478044

Profesionale - Superioare 0,00841896 0,0458945


A9.9.4 Analiza dispersională monofactorială privind scopul culesului (X6, X7)



Between groups 7,93501 2 3,96751 194,03 0,0000

Within groups 10,3672 507 0,0204481

Total (Corr.) 18,3022 509


Stnd. error


Consum 344 0,0661474 0,00770987 0,0554367 0,0768581

Vânzare 45 0,392464 0,0213167 0,362851 0,422078

Consum+vânzare 121 0,304056 0,0129997 0,285997 0,322116

Total 510 0,151385



Consum 344 0,0661474 X

Consum+vânzare 121 0,304056 X

Vânzare 45 0,392464 X


Consum - Vânzare * -0,326317 0,0445351

Consum - Consum+vânzare * -0,237909 0,0296939

Vânzare - Consum+vânzare * 0,0884082 0,0490533


A9.9.5 Analiza dispersională monofactorială privind locul culesului (X9, X10, X11, X12)



Between groups 1,49817 3 0,499391 14,45 0,0000

Within groups 27,1004 784 0,0345668

Total (Corr.) 28,5986 787


Stnd. error


Pădure 402 0,123177 0,00927292 0,110325 0,136028

Plantație 60 0,1501 0,0240024 0,116835 0,183365

Teren degradat 281 0,217406 0,0110911 0,202034 0,232777

Altele 45 0,183711 0,0277155 0,1453 0,222122

Total 788 0,162286

281



Pădure 402 0,123177 X

Plantație 60 0,1501 XX

Altele 45 0,183711 XX

Teren degradat 281 0,217406 X


Pădure - Plantație -0,0269234 0,0504326

Pădure – Teren degradat * -0,0942291 0,028335

Pădure - Altele * -0,0605345 0,0572813

Plantație – Teren degradat * -0,0673057 0,0518235

Plantație - Altele -0,0336111 0,0718607

Teren degradat - Altele 0,0336946 0,0585097


A9.9.6 Analiza dispersională monofactorială privind gestionarul PFNL (X13, X14, X15)



Between groups 1,07522 2 0,537611 14,41 0,0000

Within groups 27,1637 728 0,0373128

Total (Corr.) 28,239 730


Stnd. error


Moldsilva 399 0,130148 0,00967036 0,116746 0,14355

Primărie 280 0,202082 0,0115438 0,186083 0,218081

Privat 52 0,227885 0,0267872 0,19076 0,265009

Total 731 0,164654



Moldsilva 399 0,130148 X

Primărie 280 0,202082 X

Privat 52 0,227885 X


Moldsilva - Primărie * -0,0719343 0,0295153

Moldsilva - Privat * -0,0977367 0,0558185

Primărie - Privat -0,0258025 0,0571698


A9.9.7 Analiza dispersională monofactorială privind modul culesului (X16, X17, X18)



Between groups 0,899399 2 0,449699 13,08 0,0000

Within groups 23,5577 685 0,0343908

Total (Corr.) 24,4571 687


Stnd. error


Rupere 445 0,164984 0,00879105 0,152801 0,177168

Taiere 203 0,0851872 0,0130159 0,0671484 0,103226

Altele 40 0,157625 0,0293218 0,116988 0,198262

Total 688 0,141012



Taiere 203 0,0851872 X

282

Altele 40 0,157625 X

Rupere 445 0,164984 X


Rupere - Taiere * 0,0797971 0,0307843

Rupere - Altele 0,00735927 0,0599972

Taiere - Altele * -0,0724378 0,0628775


A9.9.8 Analiza dispersională monofactorială privind abundența (X19, X20, X21)



Between groups 0,317163 2 0,158582 4,60 0,0104

Within groups 21,123 613 0,0344584

Total (Corr.) 21,4401 615


Stnd. error


Mare 112 0,104 0,0175404 0,0796907 0,128309

Mijlocie 355 0,154865 0,0098522 0,141211 0,168519

Mică 149 0,171953 0,0152074 0,150877 0,193029

Total 616 0,14975



Mare 112 0,104 X

Mijlocie 355 0,154865 X

Mică 149 0,171953 X


Mare - Mijlocie * -0,0508648 0,0394304

Mare - Mică * -0,067953 0,0455003

Mijlocie - Mică -0,0170882 0,0355144


A9.9.9 Analiza dispersională monofactorială privind modul consumului (X22, X23)



Between groups 0,27646 1 0,27646 8,28 0,0040

Within groups 20,0766 601 0,0334053

Total (Corr.) 20,353 602


Stnd. error


Proaspete 105 0,096581 0,0178366 0,071861 0,121301

Procesate 498 0,153044 0,00819017 0,141693 0,164395

Total 603 0,143212



Proaspete 105 0,096581 X

Procesate 498 0,153044 X


Proaspete - Procesate * -0,0564632 0,0384686


283

A9.9.10 Analiza dispersională monofactorială privind forma de păstrare (X24, X25, X26, X27)



Between groups 2,39748 3 0,799161 29,95 0,0000

Within groups 17,986 674 0,0266854

Total (Corr.) 20,3834 677


Stnd. error


Uscat 421 0,176268 0,00796152 0,165234 0,187302

Congelat 90 0,0475222 0,0172193 0,0236579 0,0713866

Conservat 165 0,0568364 0,0127173 0,0392114 0,0744613

Altele 2 0,1105 0,115511 -0,0495869 0,270587

Total 678 0,129919



Congelat 90 0,0475222 X

Conservat 165 0,0568364 X

Altele 2 0,1105 XX

Uscat 421 0,176268 X


Uscat - Congelat * 0,128746 0,0371821

Uscat - Conservat * 0,119432 0,0294071

Uscat - Altele 0,0657684 0,226934

Congelat - Conservat -0,00931414 0,0419559

Congelat - Altele -0,0629778 0,228899

Conservat - Altele -0,0536636 0,227765


A9.9.11 Analiza dispersională monofactorială privind motivul culesului (X28, X29, X30, X31, X32)



Between groups 7,38029 4 1,84507 61,90 0,0000

Within groups 25,4839 855 0,0298058

Total (Corr.) 32,8642 859


Stnd. error


Hrana 278 0,0824173 0,0103545 0,0680669 0,0967676

Sanatate 379 0,14609 0,0088681 0,133799 0,15838

Recreere 40 0,065675 0,0272973 0,0278435 0,103507

Venit 154 0,344773 0,013912 0,325492 0,364053

Altele 9 0,211 0,0575478 0,131244 0,290756

Total 860 0,158024



Recreere 40 0,065675 X

Hrana 278 0,0824173 X

Sanatate 379 0,14609 X

Altele 9 0,211 X

Venit 154 0,344773 X


Hrana - Sanatate * -0,0636724 0,0267202

Hrana - Recreere 0,0167423 0,0572216

Hrana - Venit * -0,262355 0,0339905

284

Hrana - Altele * -0,128583 0,114603

Sanatate - Recreere * 0,0804147 0,0562544

Sanatate - Venit * -0,198683 0,0323357

Sanatate - Altele -0,0649103 0,114123

Recreere - Venit * -0,279098 0,0600495

Recreere - Altele * -0,145325 0,124838

Venit - Altele * 0,133773 0,116041


A9.9.12 Analiza dispersională monofactorială privind contribuția la venitul familiei (X33)



Between groups 1,37805 3 0,459352 13,73 0,0000

Within groups 16,9283 506 0,0334552

Total (Corr.) 18,3064 509


Stnd. error


Foarte mult 23 0,308913 0,0381389 0,255929 0,361897

Mult 77 0,201078 0,0208443 0,17212 0,230035

Puțin 301 0,153927 0,0105426 0,139281 0,168573

Deloc 109 0,0762569 0,0175194 0,0519185 0,100595

Total 510 0,151435



Deloc 109 0,0762569 X

Puțin 301 0,153927 X

Mult 77 0,201078 X

Foarte mult 23 0,308913 X


Foarte mult - Mult * 0,107835 0,0853909

Foarte mult - Puțin * 0,154986 0,0777403

Foarte mult - Deloc * 0,232656 0,0824576

Mult - Puțin * 0,047151 0,0458921

Mult - Deloc * 0,124821 0,0534957

Puțin - Deloc * 0,07767 0,0401713


A9.9.13 Analiza dispersională monofactorială privind cu cine mergeți la cules (X35, X36, X37, X38)



Between groups 2,81052 3 0,936842 21,61 0,0000

Within groups 25,3197 584 0,0433556

Total (Corr.) 28,1302 587


Stnd. error


Singur 206 0,0936068 0,0145074 0,0734592 0,113754

Familia 280 0,208096 0,0124435 0,190815 0,225378

Prieten 65 0,204831 0,0258265 0,168963 0,240698

Cunoscut 37 0,346027 0,0342312 0,298487 0,393567

Total 588 0,176304



Singur 206 0,0936068 X

Prieten 65 0,204831 X

285

Familia 280 0,208096 X

Cunoscut 37 0,346027 X


Singur - Familia * -0,11449 0,0375386

Singur - Prieten * -0,111224 0,0581791

Singur - Cunoscut * -0,25242 0,0730199

Familia - Prieten 0,00326566 0,0563049

Familia - Cunoscut * -0,137931 0,0715356

Prieten - Cunoscut * -0,141196 0,0842199


A9.9.14 Analiza dispersională monofactorială privind importanța culesului (X40)



Between groups 2,07058 2 1,03529 32,34 0,0000

Within groups 16,2316 507 0,032015

Total (Corr.) 18,3022 509


Stnd. error


Foarte important 72 0,239606 0,0210868 0,210311 0,2689

Important 219 0,193784 0,0120908 0,176987 0,21058

Putin important 219 0,0799826 0,0120908 0,0631858 0,0967795

Total 510 0,151385



Putin important 219 0,0799826 X

Important 219 0,193784 X

Foarte important 72 0,239606 X


Foarte important - Important 0,045822 0,0477554

Foarte important - Putin important * 0,159623 0,0477554

Important - Putin important * 0,113801 0,0335936


A9.9.15 Analiza dispersională monofactorială privind distanța parcursă până la resurse (X42)



Between groups 3,00227 4 0,750567 24,77 0,0000

Within groups 15,3041 505 0,0303052

Total (Corr.) 18,3064 509


Stnd. error


1 km 96 0,0803542 0,0177674 0,0556711 0,105037

3 km 216 0,10137 0,0118449 0,084915 0,117826

5 km 151 0,217159 0,0141667 0,197478 0,23684

10 km 35 0,336057 0,0294255 0,295178 0,376936

Mai mult 12 0,25575 0,0502537 0,185936 0,325564

Total 510 0,151435



1 km 96 0,0803542 X

3 km 216 0,10137 X

5 km 151 0,217159 X

286

Mai mult 12 0,25575 XX

10 km 35 0,336057 X


1 km - 3 km -0,0210162 0,0419531

1 km - 5 km * -0,136805 0,0446451

1 km - 10 km * -0,255703 0,0675329

1 km - Mai mult * -0,175396 0,104721

3 km - 5 km * -0,115789 0,03628

3 km - 10 km * -0,234687 0,0623197

3 km - Mai mult * -0,15438 0,101438

5 km - 10 km * -0,118898 0,0641628

5 km - Mai mult -0,0385911 0,10258

10 km - Mai mult 0,0803071 0,114413


A9.9.16 Analiza dispersională monofactorială privind transportarea (X43)



Between groups 2,82459 3 0,94153 30,77 0,0000

Within groups 15,4818 506 0,0305964

Total (Corr.) 18,3064 509


Stnd. error


Pe jos 255 0,0796353 0,0109538 0,0644179 0,0948527

Bicicleta 18 0,146556 0,0412286 0,0892795 0,203832

Căruța 130 0,212231 0,0153414 0,190918 0,233543

Mașina 107 0,249505 0,01691 0,226013 0,272997

Total 510 0,151435



Pe jos 255 0,0796353 X

Bicicleta 18 0,146556 XX

Căruța 130 0,212231 XX

Mașina 107 0,249505 X


Pe jos - Bicicleta -0,0669203 0,0838107

Pe jos - Căruța * -0,132595 0,037035

Pe jos - Mașină * -0,169869 0,0395837

Bicicleta - Căruța -0,0656752 0,0864266

Bicicleta - Mașina * -0,102949 0,087549

Caruța - Mașina -0,0372739 0,0448575


287

Anexa 9.10. Regresii dintre indicele DEA și PFNL

A9.10.1 Simple Regression - Indice DEA vs. Măceș, kg

Dependent variable: Indice DEA

Independent variable: Maces kg

Double square root model: Y = (a + b*sqrt(X))^2

Coefficients

Least Squares Standard T

Parameter Estimate Error Statistic P-Value

Intercept 0,263445 0,00873147 30,172 0,0000

Slope 0,0131076 0,00050885 25,7592 0,0000

Analysis of Variance


Model 8,72456 1 8,72456 663,54 0,0000

Residual 3,83938 292 0,0131486

Total (Corr.) 12,5639 293

Correlation Coefficient = 0,833314

R-squared = 69,4413 percent

R-squared (adjusted for d.f.) = 69,3366 percent

Standard Error of Est. = 0,114667

Mean absolute error = 0,0871537

Durbin-Watson statistic = 1,56582 (P=0,0001)

Lag 1 residual autocorrelation = 0,213734

The StatAdvisor

The output shows the results of fitting a double square root model to describe the relationship between Indice DEA

and Maces kg. The equation of the fitted model is

Indice DEA = (0,263445 + 0,0131076*sqrt(Maces kg))^2

Since the P-value in the ANOVA table is less than 0,05, there is a statistically significant relationship between

Indice DEA and Maces kg at the 95,0% confidence level.

A9.10.2 Simple Regression - Indice DEA vs. Ciuperci, kg

Dependent variable: Indice DEA

Independent variable: Ciuperci kg

Exponential model: Y = exp(a + b*X)

Coefficients



Intercept -3,33517 0,0446397 -74,7131 0,0000

Slope 0,00702222 0,00136759 5,13473 0,0000

NOTE: intercept = ln(a)



Model 7,05847 1 7,05847 26,37 0,0000

Residual 58,6299 219 0,267716

Total (Corr.) 65,6884 220








The StatAdvisor

The output shows the results of fitting an exponential model to describe the relationship between Indice

DEA and Ciuperci kg. The equation of the fitted model is

Indice DEA = exp(-3,33517 + 0,00702222*Ciuperci kg)


Indice DEA and Ciuperci kg at the 95,0% confidence level.

The R-Squared statistic indicates that the model as fitted explains 10,7454% of the variability in Indice

DEA after transforming to a reciprocal scale to linearize the model. The correlation coefficient equals 0,327802,

288

indicating a relatively weak relationship between the variables. The standard error of the estimate shows the

standard deviation of the residuals to be 0,517413. This value can be used to construct prediction limits for new

observations by selecting the Forecasts option from the text menu.

The mean absolute error (MAE) of 0,409827 is the average value of the residuals. The Durbin-Watson

(DW) statistic tests the residuals to determine if there is any significant correlation based on the order in which

they occur in your data file. Since the P-value is less than 0,05, there is an indication of possible serial correlation

at the 95,0% confidence level. Plot the residuals versus row order to see if there is any pattern that can be seen.

A9.10.3 Simple Regression - B.Indice DEA vs. Floare tei, kg

Dependent variable: B.Indice DEA

Independent variable: Floare tei kg

Square root-X model: Y = a + b*sqrt(X)

Coefficients



Intercept 0,00969817 0,00868922 1,11611 0,2655

Slope 0,0518352 0,0020718 25,0194 0,0000



Model 4,89393 1 4,89393 625,97 0,0000

Residual 1,79817 230 0,00781813

Total (Corr.) 6,6921 231








The StatAdvisor

The output shows the results of fitting a square root-X model to describe the relationship between B.Indice

DEA and Floare tei kg. The equation of the fitted model is

Indice DEA = 0,00969817 + 0,0518352*sqrt(Floare tei kg)


B.Indice DEA and Floare tei kg at the 95,0% confidence level.

The R-Squared statistic indicates that the model as fitted explains 73,13% of the variability in B.Indice

DEA. The correlation coefficient equals 0,855161, indicating a moderately strong relationship between the

variables. The standard error of the estimate shows the standard deviation of the residuals to be 0,0884202. This

value can be used to construct prediction limits for new observations by selecting the

Forecasts option from the text menu.





A9.10.4 Simple Regression - Indicele DEA vs. Sunătoare, kg

Dependent variable: Indicele DEA

Independent variable: Sunatoare kg


Coefficients



Intercept 0,0129431 0,0176679 0,732576 0,4654

Slope 0,0726612 0,00692033 10,4997 0,0000



Model 1,46323 1 1,46323 110,24 0,0000

Residual 1,44673 109 0,0132727

Total (Corr.) 2,90995 110

289








The StatAdvisor

The output shows the results of fitting a square root-X model to describe the relationship between Indicele

DEA and Sunatoare kg. The equation of the fitted model is

Indicele DEA = 0,0129431 + 0,0726612*sqrt(Sunatoare kg)

Since the P-value in the ANOVA table is less than 0,05, there is a statistically significant relationship

between Indicele DEA and Sunatoare kg at the 95,0% confidence level.

The R-Squared statistic indicates that the model as fitted explains 50,2835% of the variability in Indicele



value can be used to construct prediction limits for new observations by selecting the Forecasts option from the

text menu.



they occur in your data file. Since the P-value is greater than 0,05, there is no indication of serial autocorrelation

in the residuals at the 95,0% confidence level.

A9.10.5 Simple Regression - Idicele DEA vs. Floare de salcâm, kg

Dependent variable: Idicele DEA

Independent variable: Floare de salcâm, kg

Square root-Y logarithmic-X model: Y = (a + b*ln(X))^2

Coefficients



Intercept 0,279082 0,0170298 16,3879 0,0000

Slope 0,121046 0,0066112 18,3092 0,0000



Model 3,22167 1 3,22167 335,23 0,0000

Residual 0,615068 64 0,00961044

Total (Corr.) 3,83674 65







Lag 1 residual autocorrelation = -0,193774

The StatAdvisor

The output shows the results of fitting a square root-Y logarithmic-X model to describe the relationship

between Idicele DEA and Floare de salcam kg. The equation of the fitted model is

Idicele DEA = (0,279082 + 0,121046*ln(Floare de salcam kg))^2


between Idicele DEA and Floare de salcam kg at the 95,0% confidence level.

The R-Squared statistic indicates that the model as fitted explains 83,969% of the variability in Idicele DEA

after transforming to an inverse normal scale to linearize the model. The correlation coefficient equals 0,916346,

indicating a relatively strong relationship between the variables. The standard error of the estimate shows the







290

A9.10.6 Simple Regression - Indicele DEA vs. Floare de soc, kg


Independent variable: Floare de soc, kg


Coefficients



Intercept 0,0825733 0,0209185 3,94738 0,0001

Slope 0,0581251 0,00411733 14,1172 0,0000



Model 4,75415 1 4,75415 199,29 0,0000

Residual 3,38739 142 0,0238549

Total (Corr.) 8,14155 143








The StatAdvisor

The output shows the results of fitting a square root-X model to describe the relationship between Indicele

DEA and Floare de soc, kg. The equation of the fitted model is

Indicele DEA = 0,0825733 + 0,0581251*sqrt(Floare de soc, kg)


between Indicele DEA and Floare de soc, kg at the 95,0% confidence level.





text menu.





A9.10.7 Simple Regression - Indicele DEA vs. Păducel, kg


Independent variable: Paducel, kg

Squared-Y square root-X: Y = sqrt(a + b*sqrt(X))

Coefficients



Intercept -0,00473066 0,00773551 -0,611552 0,5442

Slope 0,00807616 0,000849797 9,50364 0,0000



Model 0,188976 1 0,188976 90,32 0,0000

Residual 0,0857847 41 0,00209231

Total (Corr.) 0,27476 42








291

The StatAdvisor

The output shows the results of fitting an squared-Y square root-X model to describe the relationship

between Indicele DEA and Paducel, kg. The equation of the fitted model is

Indicele DEA = sqrt(-0,00473066 + 0,00807616*sqrt(Paducel, kg))


between Indicele DEA and Paducel, kg at the 95,0% confidence level.


DEA after transforming to a logarithmic scale to linearize the model. The correlation coefficient equals 0,829327,

indicating a moderately strong relationship between the variables. The standard error of the estimate shows the







A9.10.8 Simple Regression - Indicele DEA vs. Nuci, kg

Dependent variable: B.Indicele DEA

Independent variable: Nuci, kg

Reciprocal-Y logarithmic-X model: Y = 1/(a + b*ln(X))

Coefficients



Intercept 33,6867 3,17332 10,6156 0,0000

Slope -4,73872 0,616244 -7,68968 0,0000



Model 2573,1 1 2573,1 59,13 0,0000

Residual 2523,88 58 43,5151

Total (Corr.) 5096,97 59

Correlation Coefficient = -0,710513







The StatAdvisor

The output shows the results of fitting a reciprocal-Y logarithmic-X model to describe the relationship

between B.Indicele DEA and Nuci, kg. The equation of the fitted model is

Indicele DEA = 1/(33,6867 - 4,73872*ln(Nuci, kg))


between Indicele DEA and Nuci, kg at the 95,0% confidence level.

The R-Squared statistic indicates that the model as fitted explains 50,4829% of the variability in B.Indicele

DEA. The correlation coefficient equals -0,710513, indicating a moderately strong relationship between the



text menu.

The mean absolute error (MAE) of 4,50901 is the average value of the residuals. The Durbin-Watson (DW)

statistic tests the residuals to determine if there is any significant correlation based on the order in which they occur

in your data file. Since the P-value is less than 0,05, there is an indication of possible serial correlation at the

95,0% confidence level. Plot the residuals versus row order to see if there is any pattern that can be seen.

292

BIBLIOGRAFIE

Limba română

1. Adam Gh., Iorga P. Călăuza recoltatorului de fructe de pădure. București:

Agrosilvică, 1968. 126 p.

2. Alexan M., Bojor O., Crăciun F. Flora medicinală a României. Volumul I. București:

Ceres, 1988. 224 p.

3. Andreev A. și colab. Sectorul forestier și serviciile ecosistemice-ENPI FLEG II în

Republica Moldova. Agenția Moldsilva, ICAS, 2017. 240 p.

4. Antonescu A., Ciobotaru A., Popescu C. Evaluarea economică a resurselor naturale. În:

Dezvoltarea durabilă în condiții de instabilitate economică. Conferință internațională.

București, 2014. P. 180-186.

5. Antonescu A., Ghiminidis M., Ciobotaru A. Indicii statistico-economici și metode de

evaluare a resurselor naturale. În: Dezvoltarea durabilă în condiții de instabilitate

economică. Conferință internațională. București: Cibernetica, 2014. P. 187-192.

6. Arsenescu-Popa A., Mladin P., Popescu H. Studiu pentru actualizarea monografiei

produsului medicinal Cynosbati fructus (Fruct de măceş). În: Craiova medicală, volumul

10, nr. 2, 2008. P. 121-124.

7. Babbie E. Practica cercetării sociale. Iași: Polirim, 2010. 739 p.

8. Bahrim M. și colab. Posibilități de valorificare a ciupercilor comestibile din flora

spontană, din genurile: Amanita, Rusulla, Lactarius, Morchella și Lipiota. În: Analele

ICAS, volumul 31(1), 1974. P. 171-190.

9. Basa A. Cercetări privind producerea și valorificarea plantelor medicinale și aromatice în

sistemul agriculturii ecologice pentru zona de sud a României. Rezumatul tezei de

doctorat. București, 2011. 13 p.

10. Beceanu D., Chira A. Tehnologia produselor horticole. București: Economică, 2002. 240 p.

11. Boaghie D. Spațiile verzi ale municipiului Chișinău: diversitate biologică și management

ecologic durabil. Chișinău, 2003. 238 p.

12. Bojor A., Alexan M. Plantele medicinale și aromatice de la A la Z. București: Recoop,

1984. 191 p.

13. Borlea F. Analiza instituțională privind sectorul forestier-politica şi strategiile actuale pe

plan internațional. În: Analele ICAS, volumul 47(1), 2004. P. 301-314.

14. Bradosche P. O privire actuală asupra punerii în valoare a pădurii. În: Revista de

Silvicultură și Cinegetică, anul XVI, nr. 29, 2011. P.17-25.

15. Budianschi D. și colab. Eficiența și transparența utilizării resurselor fondului forestier.

Chișinău: Expert-Grup, Centrul Analitic Independent. 2013. 88 p.

16. Bulgaru O. Aplicații statistice în cercetarea sociologică. Suport de curs. Chișinău: CEP

USM, 2018. 150 p.

17. Buțu A. și colab. Tehnologii de cultivare a plantelor medicinale și aromatice în zona

București: Călărași-Silistra, 2011. 49 p.

18. Calalb T., Buzdugan T. Flora spontană medicinală din Republica Moldova. În: Analele

științifice USMF ,,Nicolae Testemițanu”, ed. XIV, vol. I, 2013. P. 401-404.

19. Carpov S. și colab. Analiza componenței ingredientelor celor mai renumite balsamuri din

lume. În: Meridian ingineresc, nr. 2, 2009. P. 54-56.

20. Cartea Roșie a Republicii Moldova. Ediția a treia. Chișinău: Știința, 2015. 492 p.

21. Chelcea S. Cursul: Tehnici de cercetare sociologică. București, 2001a. 234 p.

22. Chelcea S. Metodologia cercetării sociologice. București: Economică, 2001b. 656 p.

23. Chifu T. Mânzu C., Zamfirescu O. Flora și vegetația Moldovei (România). Vol. I, Flora.

Iași, 2006. 367 p.

24. Chiriac D., Humă C., Stanciu M. Spațiile verzi-o problemă a urbanizării actuale. În:

293

Calitatea vieții, XX, nr. 3-4, 2009. P. 249-270.

25. Cimpoieș D., Racul A., Reșitca R. Managementul performanței academice a instituțiilor

de învățământ superior și organizațiilor din sfera științei și inovării cu profil agronomic

definit prin metoda analizei anvelopării datelor. În: Сборник тезисов V Национальной

научно-практической конференции «Проблемы и вызовы экономики региона в

условиях глобализации», Том I, Комрат, 2019. P. 104-112.

26. Ciocîrlan N. Plante medicinale rare cultivate în Grădina Botanică a Academiei de Ştiinţe a

Moldovei. În: Buletin științific al Muzeului Naţional de Etnografie și Istorie Naturală a

Moldovei. Revistă de Etnografie, Științele Naturii și Muzeologie, nr. 16(29), 2012. P. 6-11.

27. Cîrnu I. Flora meliferă. București: Ceres, 1980. 202 p.

28. Cîrnu I. Plante melifere. București: Ceres, 1973. 192 p.

29. Codul muncii al Republicii Moldova, nr. 154 din 28.03.2003.

30. Codul silvic al Republicii Moldova, nr. 887 din 21.06. 1996.

31. Cofari A. Managementul şi marketingul produselor forestiere nelemnoase. Rezumatul

tezei de doctorat. Cluj-Napoca, 2010. 36 p.

32. Cojocaru-Toma M., Nistreanu A., Sîrcu M. Ponderea produselor vegetale și a

fitopreparatelor în Nomenclatorul de Stat al Medicamentelor Republicii Moldova. În:

Anale Științifice USMF ,,Nicolae Testimițeanu”, ediția XII, vol. 1, 2011. P. 415-418.

33. Colțun M. Plante medicinale și aromatice-ieri azi, mâine. În: Akademos, 2, 2016. P. 56-61.

34. Constituția Republicii Moldova. 1994 din 29.07.1994.

35. Costea G., Iliescu A. Studiul introductiv privind îmbogățirea sortimentului dendrologic

cu specii din flora spontană. În: Lucrări științifice, Seria B, Horticultură. Universitatea de

științe agronomice și Medicină Veterinară, Volumul 38. București, 1997. P. 21-24.

36. Cucu V., Geografia aşezărilor rurale. Târgovişte: Domino, 2000. 240 p.

37. Crăciun F., Bojor O., Alexan M. Farmacia naturii. Vol. II. București: Ceres, 1977. 333 p.

38. Crăciun F., Bojor O., Alexan M. Farmacia naturii. Vol. I. București: Ceres, 1976. 366 p.

39. Crăciun M. Diversitatea cormofitelor medicinale și aromatice din bazinul hidrografic

Olănești, județul Vâlcea. Rezumatul tezei de doctorat. București, 2010. 34 p.

40. Danciu A. și colab. Experimentarea tehnologiei și a echipamentelor pentru procesarea

primară a plantelor medicinale și aromatice. Obținerea de soluții extractive din plante

medicinale și aromatice. În: INMATEH-Agricultural Engineerina, 34(2), 2011. P. 57-66.

41. Dămăceanu C. și colab. Contribuții privind practicarea organizată a rezinajului în

arboretele exploatabile de molid. În: Analele ICAS, vol. 27(2), 1970. P. 515-552.

42. Dodu A. Dezvoltarea incubatoarelor de afaceri-infrastructură de suport a micului

business. Teză de doctor în științe economice, Chișinău, 2019. 237 p.

43. Donea V. Floricultura cu bazele dendrologiei ornamentale. Universitatea Agrară de Stat

din Republica Moldova. Chișinău, 2003. 196 p.

44. Drăgoescu R., Bucerzan I., Bere R. Estimarea eficienței cheltuielilor cu educația terțiară

în țările UE. În: Revista Economica, nr. 3(93), 2015. P. 100-109.

45. Drăgoi M. Economia și management forestier. Ed. Universitatea din Suceava, 2008. 365 p.

46. Drăgoi M. Asupra eficienței gospodăririi multifuncționale a pădurilor. În: Analele

Universității ,,Ștefan cel Mare”, Secțiunea Silvicultură, nr. 2, 2004. P. 81-88.

47. Drăgulescu C. Plantele alimentare din flora spontană a României. București: Sport-

Turism, 1991. 190 p.

48. Drocan R. Cercetări privind stabilirea componenților chimici principali la fructe de

măcieș Rosa rugosa. În: Analele ICAS, volumul 29 (1), 1973. P. 325-352.

49. Drocan R. și colab. Păstrarea fructelor de pădure prin noi procedee de conservare-

pasteurizare-sterilizare. În: Analele ICAS, volumul 33(1), 1975. P. 17-26.

50. Doroşencu A., Doroşencu G. Plante melifere din Grădina Botanică Bididia-Tulcea. În:

Delta Dunării II. Tulcea, 2004. P. 67-72.

294

51. Duca M. și colab. Plantele medicinale din flora spontană a Republicii Moldova. Aspecte

moderne de cercetare. În: Revistă Botanică, vol. III, nr. 3, 2011. P. 12-19.

52. Dumitrache R. Cercetări privind caracteristicile defectelor vizibile ale arborilor pe picior

în arborete exploatabile de fag din bazinul superior al râului Argeş. Rezumatul tezei de

doctorat. Brașov, 2014. 100 p.

53. Fălticeanu M., Munteanu N. Plantele utile pentru grădina dumneavoastră. Iași: Tipo

Moldova, 2006. 288 p.

54. Flora Basarabiei (plantele superioare spontane). Vol. II. Chișinău: Universul, 2016. 607 p.

55. Flora Basarabiei (plantele superioare spontane). Vol. I. Chișinău: Universul, 2011. 320 p.

56. Florea V. Plantele medicinale. Chișinău: Cartea Moldovenească, 1982. 334 p.

57. Galupa D. Etape istorice în dezvoltarea sectorului forestier din Republica Moldova. În:

Revista pădurilor, (133), nr. 2, 2018. P. 48-57.

58. Galupa D. și colab. Aspecte economice ale gospodăririi fondului forestier proprietatea

statului în Republica Moldova. În: Revista Pădurilor, nr. 2, 2018. P. 23-36.

59. Galupa D. și colab. Studiu privind posibilitatea de colectarea leurdei (Allium ursinum) din

flora spontană, fondul forestier gestionat de Agenţia „Moldsilva”. Chișinău, 2017. 28 p.

60. Galupa D. și colab. Studiu privind posibilitatea de colectare a fructelor de măceş (Rosa

canina) şi păducel (Crataegus monogyna) din flora spontană, fondul forestier de stat

gestionat de Agenţia „Moldsilva”. Chișinău, 2016. 42 p.

61. Galupa D. Remodelarea managementului forestier-obiectiv strategic al dezvoltării

durabile a economiei naționale. Teză de doctor în economie. Chișinău, 2008. 164 p.

62. Galupa D., Sverdliuc V. Evaluarea managementului forestier din Republica Moldova. În:

Meridian ingineresc, nr. 3, 2006. P. 71-74.

63. Giurgiu E., Giurgiu O. Plantele medicinale importante în tratamentele naturiste. Ediția II,

București: Tinerama, 2012. 1592 p.

64. Giurescu C. Istoria pădurii românești. Din cele mai vechi timpuri până astăzi. București:

Ceres, 1975. 388 p.

65. Gliga O. Apimonitoringul calității mediului ambiant în zona de centru a Republicii

Moldova. Teză de doctor în științe biologice. Chișinău, 2016. 144 p.

66. Goji G., Dinulică F. Gradul de încărcare cu metale grele a unor produse forestiere

nelemnoase din zona Copșa Mică. În: Revista Pădurilor, nr. 3-4, 2014. P. 41-47.

67. Golban A. Sporirea competitivității întreprinderilor agricole din sectorul horticol al

Republicii Moldova. Teză de doctor în științe economice. Chișinău, 2015. 210 p.

68. Gonceariuc M. Genetica şi ameliorarea speciilor Glaucium flavum Cr., Coriandrum sativum

L. și Salvia sclarea L. în R. Moldova. În: Buletinul AŞM, nr. 2 (311), 2010. P. 109-116.

69. Grădinaru N. Problema tratamentului cu plante medicinale în Basarabia. În: Buletinul

ştiinţific al Muzeului Naţional de Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei, volumul

3(16), 2005. P. 159-172.

70. Hachi M. Modul de trai al populației Republicii Moldova. Abordare socio-geografică.

Teză de doctor în științe geografice. Chișinău, 2004. 246 p.

71. Hangiu M. Analiza eficienței cheltuielilor publice utilizând metoda Data Envelopment

Analysis. În: Colecția de working papers ABC-ul lumii financiare, nr. 5, 2017. P. 123-144.

72. Hămuraru M., Pascal C. Competitivitatea-criteriu fundamental al strategiei dezvoltării

economice durabile, condiție a succesului pe piață. În: Studia Universitatis, nr. 2(32),

2010. P. 106-109.

73. Hotărârea Guvernului R. Moldova nr. 559 din 20. 06. 2018 cu privire la Cadastrul funciar.

74. Hotărârea Guvernului R. Moldova nr. 740 din 17. 06. 2003 pentru Aprobarea actelor

normative vizând gestionarea gospodăriei silvice.

75. Hotărârea Guvernului nr. 618 din 04.06. 2007 cu privire la aprobarea Listei indicatorilor

pentru fiecare criteriu al gestionării durabile a pădurilor.

295

76. Hotărârea Parlamentului R. Moldova nr. 350 din 12.07.2001 privind Strategia dezvoltării

durabile a sectorului forestier din Republica Moldova.

77. Iachimov C. Indicatorii cheie de performanță în activitatea întreprinderii. IV-D

International Symposium Creativity Technology Marketing, 26-28 octombrie 2017,

Universitatea Tehnică a Moldovei, Chișinău, p. 366-369.

78. Iliescu V. Cum poți să te îmbogățești cultivând plante medicinale. În: Ziarul Timpul, 16

martie 2016. https://www.timpul.md/articol/cum-poi-sa-te-imbogaeti-cultivand-plante-

medicinale-89598.html

79. Ioan E. Contribuții la evaluarea calității unor produse vegetale de interes farmaceutic.

Rezumatul tezei de doctorat. Iași, 2015. 64 p.

80. Iordache P., Roșca I., Cismaru M., Plante melifere de foarte mare și mare pondere

economico-apicolă. București: Lumea apicolă, 2008. 213 p.

81. Jamba A., Carabulea B. Tehnologia păstrării și industrializării produselor horticole.

Chișinău, 2002. 494 p.

82. Liță I., Tehnici de măsurare a eficienței cu aplicații în economie. Teză doctorat. București,

2018. 200 p.

83. Lumea vegetală a Moldovei. Plante cu flori I. Chișinău: Știința, 2007. 202 p.

84. Lumea vegetală a Moldovei. Plante cu flori II. Chișinău: Știința, 2007. 207 p.

85. Lumea vegetală a Moldovei. Plante cu flori III. Chișinău: Știința, 2007. 183 p.

86. Lupăștean D., Drăgoi M. Aspecte metodologice privind evaluarea eficacității alocării

resurselor în lucrările de combaterea a gândacilor de scoarță din arborete afectate de

doborâturi de vânt. În: Analele ICAS, vol. 49, 2006. P. 133-140.

87. Manic Șt. Macromicetele din ecosistemele Republicii Moldova. Teză de doctor habilitat

în științe biologice. Chișinău, 2015. 313 p.

88. Manu B., Kessler I. Metodologia cercetării în sociologie și psihologie. Metode și tehnici

de cercetare. București: Fundației România de Mâine, 2014. 163 p.

89. Margine L. și colab. Testarea matematică a formulelor de calcul al eșantionului

reprezentativ. Note de curs. Chișinău, 2015. 18 p.

90. Marin A. Cercetări privind optimizarea energetică a procesului de conservare prin uscare

a legumelor şi fructelor. Teză de doctorat. Brașov, 2012. 85 p.

91. Marin D., Spircu L. Analize economice cantitative. Independența Economică, 2001. 272 p.

92. Mărginean I. Proiectarea cercetării sociologice. Iași: Polirom, 2000. 251 p.

93. Mârza M. și colab. Specii vernale erbacee cu valoare ornamentală din flora pădurilor

Republicii Moldova. În: Revista Studia Universitatis Moldaviae, nr. 6(126). Seria ,,Științe

reale ale naturii”, 2019. P. 31-37.

94. Mârza M. și colab. Analiza comparativă a florei Butești-Cobani (R. Moldova) și Stânca-

Ștefănești (România). În: Revista Studia Universitatis Moldaviae, nr. 6(116). Seria

,,Științe reale ale naturii”, 2018. P. 51-58.

95. Modvala S. Dinamica familiilor de albine și suprafețelor de culturi nectaro-polinifere în

Republica Moldova. În: Știința agricola, nr. 2, 2015. P. 81-87.

96. Munteanu M. Studiu tehnico-managerial în vederea optimizării gestionării fondului

cinegetic din judeţul Suceava. Rezumat teză de doctorat. USAMV, Iași, 2010. 10 p.

97. Mutu A. Aspecte ale cercetării actuale și de perspectivă a plantelor medicinale și aromatice

în Republica Moldova. În: Studia Universitatis Moldaviae, nr. 1(101), 2017. P. 83-88.

98. Nedorizescu M. și colab. Metodă de regenerare și refacere a afinișurilor naturale în

vederea asigurării cu continuitate de producții ridicate de fructe. În: Analele ICAS,

volumul 34(1), 1977. P. 177-186.

99. Negru A. Determinator de plante din flora R. Moldova. Chișinău: Universul, 2007. 391 p.

100. Nichiforel L. Economie forestieră. Suport de curs. Suceava, 2015. 104 p.

101. Nichiforel L. STARTREE-Pădurile cu rol multifuncțional și produsele nelemnoase:

296

provocări și oportunități. În: Bucovina forestieră, vol. 14(1), 2014. P. 125-126.

102. Nicolescu O., Nicolescu L. Economia, firma şi managementul bazate pe cunoştinţe,

Bucureşti: Economică, 2005. 296 p.

103. Nițoi M. Eficienţa băncilor și caracteristicile productivității în Europa Centrală și de Est.

În: Revista de Economie Mondială, vol. 10(4), 2018. P. 36-47.

104. Norme tehnice privind folosirea, conservarea și dezvoltarea pădurilor din Republica

Moldova. Chișinău: Print-Caro, 2012. 499 p.

105. Novac Gh. Evaluarea performanței culegătorilor de produse forestiere nelemnoase din

Republica Moldova prin intermediul metodei neparametrice de analiză a frontierei

posibilităților de producție (DEA). În: Bucovina Forestieră, vol. 21(1), 2021a.

106. Novac Gh. Rolul și preferințele culegătorilor de produse nelemnoase ale pădurii sub

aspectul siguranței alimentului. În: Tezele celei a 74-a conferință științifică a studenților.

Universitatea Agrară de Stat din Moldova. Chișinău, 17 martie 2021b. P. 3-4.

107. Novac Gh. Produsele forestiere nelemnoase vasculare cu potențial toxic din Republica

Moldova. În: Revista Acta et Commentationes. Exact and Natural Sciences. Volume

1(11), 2021c. P. 71-85.

108. Novac Gh. Produsele forestiere nelemnoase cu valoare furajeră

din Republica Moldova. În: Studia Universitatis Moldaviae. Științe reale și ale naturii.

Nr. 6(136), 2020. P. 91-100.

109. Novac Gh. Contribuția produselor forestiere nelemnoase din Republica Moldova în

economia locală și la venitul familiei din mediul rural. În: Conferința științifică cu

participare internațională ,,Biodiversitatea în contextul schimbărilor climatice”, ediția III,

Universitatea de Stat ,,Dimitrie Cantemir”, Chișinău, 22 noiembrie 2019a. P. 438-444.

110. Novac Gh. Produsele forestiere nelemnoase cu potențial terapeutic din Republica

Moldova. În: Akademos, nr. 2(53), 2019b. P. 48-53.

111. Novac Gh. Produsele forestiere nelemnoase comestibile de origine vegetală din

Republica Moldova. În: Akademos, nr. 4(51), 2018a. P. 60-66.

112. Novac Gh. Identificarea speciilor de plante ornamentale din fondul forestier al Republicii

Moldova. În: Simpozionului Științific Internațional „Horticultura modernă–realizări și

perspective”, dedicat aniversării a 85 de ani de la fondarea Universității Agrare de Stat

din Moldova. Chișinău, 2018b. P. 497-506.

113. Novac Gh. Produsele forestiere nelemnoase în Republica Moldova: caracteristici și

dinamica resurselor. În: Bucovina forestieră, vol./nr. 18(1), 2018c. P. 7-22.

114. Novac Gh. Aspecte privind diversitatea produselor forestiere nelemnoase din Republica

Moldova. În: Conferința științifică națională cu participare internațională ,,Integrare prin

cercetare și inovare”, Universitatea de Stat din Moldova, Chișinău, 2017b. P. 136-139.

115. Olariu G. Îmbunătățirea managementului universitar prin utilizarea unor metode de

eficiență-un studiu de caz prin metoda DEA. În: Conferință internațională-multidisciplinară

,,Profesorul Dorin Pavel-fondatorul hidroenergeticii românești”, Sebeș, 2017.

116. Ordinul Agenției ,,Moldsilva” nr. 70 din 15. 04. 2019 cu privire la aprobarea plăților și a

efectuării folosințelor silvice accesorii.

117. Pană S. și colab. Compoziția chimică a plantelor medicinale din Grădina Botanică a

Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. În: Buletinul științific al Muzeului

Naţional de Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei, volumul 16 (29), 2012. P. 104-127.

118. Pașcalău I. Cercetări privind influența unor suplimente nutritive asupra producției la

albine. Rezumat al tezei de doctorat. Cluj-Napoca, 2009. 72 p.

119. Pârvu C. Universul plantelor: mica enciclopedie. București: Enciclopedica, 2000. 872 p.

120. Pînzaru P., Sîrbu T. Flora vasculară din Republica Moldova. Chișinău: UST, 2016. 261 p.

121. Plăcintă M., Cerescu A. Analiza activității economico-financiare a întreprinderilor

ramurii silvice pentru perioada 2006-2010. În: Analele Agenției “Moldsilva”, vol. 1,

http://www.bucovina-forestiera.ro/article/01_novac_7-22/

http://www.bucovina-forestiera.ro/article/01_novac_7-22/

297

Chișinău, 2011. P. 132-145.

122. Popa M. Factorii creșterii productivității muncii în condițiile internaționalizării

economiilor naționale. Teză de dr. în șt. economice. Chișinău: ASEM, 2018. 207 p.

123. Popescu L. Aspecte teoretice și metodologice ale sistemului de indicatori de evidență,

analiză și previziune în silvicultură și economia forestieră. În: Analele Institutului de

Istorie „G. Bariț” din Cluj-Napoca. Series Humanistica, Tom VI, 2008. P. 315-344.

124. Postolache Gh. Vegetația Republicii Moldova. Chișinău: Știința, 2005. 340 p.

125. Potec și colab. Tehnologia păstrării și industrializării produselor horticole. București:

Didactică și Pedagogică. 1983.

126. Roman M., Suciu C. Analiza eficienței activității de cercetare dezvoltare inovare prin

metoda DEA. În: Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică , vol.

46, nr. 1-2, 2012. P. 5-18.

127. România rurală: La cules de plante medicinale, de la teorie la practică, 15, 2015. P. 14-17.

128. Rotariu T., Iluț P. Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică. Iași:

Polirom, 2001. 215 p.

129. Roșca A. Afacere cu fructe uscate și plante medicinale. În: Agroinform, nr. 1-2 (175-

176), 2015. 16 p.

130. Rusu C. Cercetări privind valorificarea unor produse ale pădurii din județul Neamț, altele

decât lemnul. Teză de doctorat. Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, 2003. 160 p.

131. Sava V. Plantele decorative erbacee din flora spontană a R. M. Chișinău, 2010. 230 p.

132. Scripcaru Gr., Bândiu C. Silvocalia-o estetică a pădurii. Câmpulung Moldovenesc:

Tehnică Silvică, 1997. 232 p.

133. Silitrari E. și colab. Biostatistica. Chișinău: CEP USM, 2010. 141 p.

134. Sîrbu A. Managementul performanței în învățământul superior agronomic și cercetare în

Republica Moldova. Teză de doctor în științe economice. Chișinău, 2018. 248 p.

135. Sîrbu A., Speianu T. Evaluarea performanței academice a instituțiilor de cercetare cu

profil agronomic din Republica Moldova prin metoda analizei anvelopării datelor.

Conferința „25 de ani de reformă economică în Republica Moldova: prin inovare și

competitivitate spre progres economic”, Chișinău, 23-24 septembrie 2016. P. 17-23.

136. Spircu L. și colab. Eficiență și productivitate. Tehnici de măsurare, software și aplicații

economice. Economică, 2001. 208 p.

137. Suciu M. Efectul hepatoprotector al unor plante din flora spontană a județului Arad.

Rezumatul tezei de doctorat. Arad, 2013. 25 p.

138. Talmaciu M., Mihai C. Îmbunătățirea competitivității firmelor printr-o strategie axată pe

calitate. In: Analele științifice ale Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, tomul

LII/LIII, 2006. P. 162-167.

139. Teleuță A. și colab. Plante medicinale. Chișinău: Litera Internațional, 2008. 336 p.

140. Toader A. Influenţa alimentaţiei asupra performanţelor de producție a melcilor

comestibili Helix (sp) sub aspect bioeconomic. Rezumat teză de doctorat. USAMV, Cluj-

Napoca, 2012. 52 p.

141. Toma M. și colab. Ponderea produselor vegetale și fitopreparatelor în Nomenclatorul de

Stat al Medicamentelor Republicii Moldova. În: Analele științifice USMF ,,Nicolae

Testemițanu”, ediția XII, vol. 1, 2011. P. 415-418.

142. Toma L. Fiziologia plantelor ornamentale. Iași: Ion I. de la Brad. 1998. 274 p.

143. Tomescu C. Arhitectură peisajeră și design forestier. Suport de curs. Universitatea Ștefan

cel Mare din Suceava, 2006-2007. 120 p.

144. Tomița P., Danilov I., Stici V., 2020. Evaluarea eficienței economice a gospodăriilor de

fermieri în Republica Moldova prin intermediul analizei anvelopării datelor. În: Analele

Institutului Naţional de Cercetări Economice, vol. 1(10), p. 48-55.

145. Țuluca E. Produsele forestiere accesorii un „trend” ascensional în asigurarea siguranței și

298

securității alimentare. În: Revista de Silvicultură și Cinegetică. Nr. 26, 2010. P. 57-60.

146. Țurcanu Gh., Platon I. Considerațiuni practice în evaluarea economică complexă a

resurselor forestiere gestionate de Moldsilva. În: Analele ASEM, 1, 2014. P. 38-49.

147. Văetuș T. și colab. Stabilirea condițiilor și posibilităților de păstrare pe lungă durată a

fructelor de pădure (zmeur, mure și afine). În: Analele ICAS, vol. 34(1), 1977. P. 187-195.

148. Vechiu E., Dincă L., Enescu C. Care sunt cele mai importante fructe de pădure din județul

Gorj? În: Revista de Silvicultură și Cinegetică, nr. 42, 2018. P. 89-93.

149. Vert C. Geografia populației. Teorie și metodologie. Timișoara: Mirton, 2001. 206 p.

Limba rusă

150. Аверьянова Е., Скипина К. Дикорастущие орхидеи колхидского леса-

перспективные объекты цветоводства В: Субтропическое и декоративное

садоводство, том 47, № 2, 2012. С. 45-54.

151. Ахмадеева М. и др. Экономика производства на предприятиях лесного хозяйства и

лесной промышленности. Йошкар-Ола: Марийский государственный технический

университет, 2009. 364 с.

152. Ахмедов Р. Растения-твои друзья и недруги. Уфа: Китап, 2006. 1121 с.

153. Багиров Ф. и др. Проблемы и перспективы развития комплексного

лесопользования в Армении, Азербайджане, Беларуси, Грузии, Молдове,

Российской Федерации и Украине. Москва, 2016. 89 c.

154. Байбородин Н. и др. Побочное лесопользование-перспективный тренд

современного комплексного лесного хозяйства. В: Устойчивое

лесопользование, № 3, 2013. С. 25-27.

155. Бардаль А. Оценка значимости использования недревесных лесных ресурсов для

экономики региона: на примере Хабаровского края. Диссертация кандидата

экономических наук. Хабаровск, 2002. 182 с.

156. Барсукова О. Декоративные виды яблони В: Субтропическое и декоративное

садоводство, том 45, 2011. С. 21-26.

157. Баталова И., Зиновьева И. ,,Белые пятна” в экономической оценке лесных ресурсов.

В: Успехи современного естествознания, № 4, 2012. С. 178-180.

158. Белоногова В. Ресурсы, экологическая безопасность и фитохимические

исследования дикорастущих лекарственных растений Пермского края.

Автореферат диссертации доктора фармацевтических наук. Пермь, 2009. 39 c.

159. Беляева Е., Смирнов А. Биоразнообразие лекарственных растений живого

напочвенного покрова на участках комплексного ухода за лесом. В: Лекарственные

растения: биоразнообразие, технологии, применение. Гродно, 2014. С. 13-15.

160. Беркутенко А. Флора Магаданской области как источник растений для озеленения.

В: Вестник ИрГСХА, выпуск 44, часть VIII, 2011. С. 7-14.

161. Бессер А. Прижизненное использование лесных деревьев, кустарников и

полукустарников в естественных условиях и в лесных культурах. Москва:

Гослесбумиздат, 1950. 108 с.

162. Бобылев С., Ходжаев А. Экономика природопользования: учебник. Москва:

НФПК, 2003. 567 с.

163. Богатищева И. Ресурсы медоносных растений центральной лесостепи:

Автореферат диссертации кандидата сельскохозяйственных наук. Орел, 2004. 19 с.

164. Большаков А. Экономика и организация заготовки и переработки продукции

побочного лесопользования в лесах Костромской области (на примере

дикорастущих ягод). Автореферат диссертации кандидата экономических наук.

Нижний Новгород, 2005. 24 с.

165. Большаков Б. Состояние и перспективы использования недревесных ресурсов

299

леса. В: Состояние и перспективы использования недревесных ресурсов леса.

Пушкино, 2014. С. 7-12.

166. Большаков Н., Жиделева В., Левина И. Методологические подходы к оценке

устойчивости лесного сектора экономики на базе индикаторов дохода. В:

Региональная экономика: теория и практика, № 10 (145), 2010. С. 26-37.

167. Буданцев А., Лесиовская Е. Дикорастущие полезные растения России. Санкт-

Петербург, 2001. 663 с.

168. Бурмистров А., Никитина В. Медоносные растения и их пыльца. Москва:

Росагропромиздат, 1990. 195 С.

169. Булгаков Н., Козьяков С., Фесюк А. Технология заготовки и переработки

недревесных ресурсов леса. Москва: Лесная промышленность, 1987, 224 c.

170. Васфилова Е. Дикорастущие лекарственные растения Урала. Екатеринбург:

Уральский университет, 2014. 204 с.

171. Вергейчик М. Недревесные сокровища леса. В: Лесное и охотничье хозяйство, №

9, 2008. С. 11-13.

172. Винокуров Г., Одинокова E. Дифференцированный подход к развитию

инфраструктуры производства и реализации продукции пчеловодства в Иркутской

области. В: Известия ИГЭА, № 1(87), 2013. С. 41-43.

173. Витко К. Проблема охраны дикорастущих растений в лесах Молдавии.

Республиканская научно-практическая конференция «Экологические основы

охраны и воспроизводства лесных ресурсов Молдавии», Кишинев, 1989. С. 57-60.

174. Воробьева С. Характеристика экологических факторов, влияющих на

жизнедеятельность пчелиных семей в природно-климатических условиях Среднего

Предуралья. Диссертация доктора сельскохозяйственных наук. Ижевск, 2015. 272 с.

175. Воронин А., Муковнина З., Комова А. Интродукция декоративных многолетников

природной флоры Центрального Черноземья. В: Субтропическое и декоративное

садоводство, выпуск 49, 2013. С. 79-83.

176. Гаева Д. Влияние аномальных условий среды на жизнеспособность пчел. В:

Вестник РГУ им. И. Канта, № 1, 2008. С. 62-65.

177. Галупа Д. Проблемы лесного сектора Республики Молдова и возможность

применения учета природного капитала для их решения. Natural Capital Accounting

Regional Workshop for Europe and Central Asia Region. Turkey, 2015.

178. Галупа Д. Доклад рабочего совещания. Международное рабочее совещание по

устойчивому развитию сбыта недревесных лесных товаров в странах, находящихся

на этапе перехода к рыночной экономике. Кишинев, Республика Молдова, 23-27

октября 2000 года. 29 с.

179. Гаммерман А., Кадаев Г., Яценко-Хмелевский А. Лекарственные растения

(Растения-целители). Москва: Высшая школа, 1990. 544 с.

180. Гейдеман Т. Определитель высших растений Молдавской ССР. Кишинев:

Штиинца, 1986. 638 с.

181. Гейдеман Т. и др. Полезные дикорастущие растения

Молдавии. Кишинев: Штиинца, 1962. 416 с.

182. Герасименко Н. и др. Исследование рынка недревесных продуктов леса юга

Дальнего Востока. В: Практический маркетинг, № 4 (74), 2003. С. 17-25.

183. Герасимович Е., Стасюкевич В. Состояние заготовки второстепенных лесных

ресурсов в Гродненском Государственном Лесохозяйственном Объединении. В:

Лекарственные растения: биоразнообразие, технологии, применение. Сборник

научных статей по материалам международной научно-практической

конференции. Гродно, 2014. С. 102-105.

184. Глухов М. Важнейшие медоносные растения и способы их разведения. Москва:

300

,,Книга по Требованию”, 2012. 420 с.

185. Головина Р. Комплексное использование недревесной продукции леса в народном

хозяйстве и медицине. Курс лекций. Бишкек, 2005. 99 с.

186. Голышенков П. Лекарственные растения и их использование. Саранск, 1990. 302 с.

187. Горобец А. Славский В. Недревесная продукция леса. Воронеж: ВГЛТА, 2012. 168 с.

188. Горлачёв B., Решетова C. Пыльца медоносных растений Забайкальского края как

индикатор качества и разнообразия медов. В: Ученые записки, Забайкальского

государственного гуманитарно-педагогического университета им. Н. Г.

Чернышевского, 1(48), 2013. С. 88-95.

189. Гримашевич В. Мониторинг ресурсообразующих видов ягодных растений и

съедобных грибов Беларуси. В: Состояние и перспективы использования

недревесных ресурсов леса. Международная научно-практическая конференция,

Пушкино, 2014. С. 35-43.

190. Гримашевич В. Социально-экономическое значение дикорастущих ягодных

растений и съедобных грибов Беларуси. В: Леса и лесное хозяйство в современных

условиях. Хабаровск, 2011. С. 158-160.

191. Гримашевич В. Динамика использования ресурсов дикорастущих ягодных

растений и съедобных грибов Беларуси. В: Сборник научных труды, Института

леса НАН Беларуси. Выпуск 65, Гомель, 2006. С. 278-287.

192. Гримашевич В. Ресурсы основных видов лесных ягодных растений и съедобных

грибов Беларуси. В: Природные ресурсы, № 3, 2005. С. 85-95.

193. Грисюк Н., Гринчак И., Елин Е. Дикорастущие пищевые, технические и

медоносные растения Украины. Киев: Урожай, 1989. 200 с.

194. Грязькин А. Потокин А. Недревесная продукция леса. Санкт-Петербург, 2005. 153 с.

195. Губанов И., Крылова И., Тихонова В. Дикорастущие полезные растения СССР.

Москва: Мысли, 1976. 360 c.

196. Губеладзе E. Биоэкология распространённых в Имерети некоторых медоносных

древесных бобовых растений и их использование. Автореферат диссертации

кандидата сельскохозяйственных наук. Тбилиси, 2006. 21 с.

197. Данченко М. Оценка недревесных полезностей леса. Экологический и

экономический методы. В: Вестник Томского государственного университета, №

294, 2007. С. 236-237.

198. Дёжкин В. Сафонв В. Живая природа как источник экологических ценностей. В:

Использование и охрана природных ресурсов в России, № 2, 2004. С. 75-88.

199. Дюкарев В., Каракин В. Лесные промыслы и развитие недревесного

лесопользования в Приморском крае. В: Природа без границ: материалы I

Международного экологического форума. Владивосток, 2006. C. 162-166.

200. Дмитриева Т., Максимов А., Хохлов Н. Недревесное лесопользование в Республике

Коми: потенциал и проблемы формирования. В: География и природные ресурсы,

№ 4, 2009. С. 139-144.

201. Докукин Ю., Прокофьева Л. Мониторинг медоносных ресурсов и состояние

пчеловодства в России. В: Вестник Рязанского Государственного

Агротехнологического Университета П. Костычева, № 3 (23), 2014. С. 12-16.

202. Дорошкевич И. Совершенствование механизма функционирования рынка

лекарственного растительного сырья Республики Беларусь. Автореферат

диссертации кандидата экономических наук. Минск, 2012. 30 с.

203. Егошина Т. Влияние антропогенных факторов на состояние ресурсов дикорастущих

плодовых и лекарственных растений (на примере Кировской области). Автореферат

диссертации доктора биологических наук. Пермь, 2008. 44 с.

204. Егошина Т. Недревесные растительные ресурсы Ханты-Мансийского

301

национального округа и перспективы их использования. В: Современные проблемы

природопользования, охотоведения и звероводства, № 1, 2007. C. 134-136.

205. Егошина Т. Недревесные растительные ресурсы и их значения для населения

России. В: Пищевые ресурсы дикой природы и экологическая безопасность

населения. Материалы международной конференции. Киров, 2004. С. 14-16.

206. Жеруков Б. и др. Перекрестное опыление и продуктивность кормовых бобов. В:

Agricultural sciences, № 11, 2012. С. 100-103.

207. Животягина Н., Орехова Н., Казанцева Н. Особенности использования и адаптация

подходов к оценке лесных ресурсов в современных экономических условиях. В:

Научный журнал Кубанского Государственного Аграрного Университета, №

74(10), 2011. С. 1-10.

208. Жоголев Д. и др. Дикорастущие растения и грибы в медицине и кулинарии.

Москва: Военное издательство, 1994. 448 с.

209. Зволинский В., Рыбашлыкова Л. Опыт интродукции лекарственных растений в

Астраханской области. В: Аграрный вестник Урала № 1 (119), 2014 г. C. 13-16.

210. Зикунова Е., Горбуль Т. Использование растений семейства брусничных в

сельском хозяйстве и их семенное воспроизводство. В: Современные научные

исследования в садоводстве. 2000. С. 57-61.

211. Иванов М. Методы ускоренного создания многолетних медоносных плантаций

душицы и иссопа в условиях северо-запада РФ. В: Фундаментальные исследования,

№ 4, 2011. С. 53-58.

212. Иванов Е., Суворова С. Биологический потенциал, значение и структура

медоносных ресурсов в экосистемах Рязанской области. В: Вестник Рязанского

государственного университета им. Есенина С. А., № 19, 2008, С. 142-157.

213. Измоденов А. Классификация лесных продовольственных растений (на примере

Дальнего Востока). В: Лесной журнал, № 3, 2001. С. 50-56.

214. Кадымов И., Хисамов Р., Кулагин А. Оценка запасов и особенности использования

недревесных ресурсов леса в Бугульминско-Белебеевской возвышенности в

пределах республики Башкортостан. В: Известия Самарского научного центра

Российской академии наук, № 5(3), т. 13 , 2011. С. 51-54.

215. Кайгородовa Р., Шилова А. Биохимический состав нектара основных медоносных

растений Пермского края. В: Вестник Пермского университета, № 3, 2013. С. 69-72.

216. Калмыкова А. Использование лиан в вертикальном озеленении населенных пунктов

степи и лесостепи Поволжья. Aвтореф. дис. канд. с.-х наук. Волгоград, 2008. 19 с.

217. Клименко С. Кизил на Украине. Киев: Наукова думка, 1990. 176 с.

218. Ковбаса Н. Об использовании недревесных, охотничьих и рекреационных ресурсов

леса в Республике Беларусь. В: Устойчивое лесопользование. № 4(44) 2015. C. 16-24.

219. Кожедуб Т. Дикорастущие макромицеты как источник фосфора в питании

населения Беларуси. В: Проблемы здоровья и экологии, № 2, 2016. С. 86-89.

220. Кожурин С., Шутов В., Коренев И. Направления использования и определение

запасов древесной зелени в Kостромской области. В: Состояние и перспективы

использования недревесных ресурсов леса. Пушкино, 2014. С. 62-64.

221. Кожухов Н. Освоение лесов в целях их восстановления и получения продуктов

питания. В: Лесной вестник, № 4, 2000. C. 41-46.

222. Кожухов Н., Ключников И. Экономический подход к оценке рубок, воспроизводства

и потрибления пищевых продуктов леса. В: Лесной вестник, № 1, 2000. С. 26-28.

223. Козубова Г., Таскаева Ф. Лесное хозяйство и лесные ресурсы республики Коми. О

издательско-продюсерский центр «Дизайн. Информация. Картография», 2000. 511 с.

224. Коноваленко Л. Использование кормовых ресурсов леса в животноводстве.

Москва: Росинформагротех, 2011. 52 с.

302

225. Корнилов Б. Морфобиологические особенности декоративных форм яблони и

груши и перспективы их использования в зеленом строительстве в Центрально-

Черноземном регионе России. Автореф. дис. канд. с.-х. наук. Орел, 2016. 22 с.

226. Коршикова Н., Савкина С., Житкевич О. Использование декоративных растений

природных фитоценозов в озеленении парков природного стиля. В: Научные

достижения в сельскохозяйственных практику, КГТУ, 2012. С. 96-103.

227. Косицын В. Современное состояние производства клюквы в США. В: Лесное

хозяйство за рубежом: Экспресс-информация, выпуск 1-2, 1999. С. 25-37.

228. Кощеев А. Дикорастущие съедобные растения в нашем питании. Москва: Книга по

Требованию, 2013. 256 с.

229. Кравчик Е. Таксономический подход в выявлении биоразнообразия рода Rosa L.

как высоковитаминного растительного сырья. В: Лекарственные растения:

биоразнообразие, технологии, применение. Гродно, 2014. С. 45-47.

230. Круглякога Г. Заготовки, хранение и переработка дикорастущих ягод и грибов.

Москва: Экономика, 1987. 127 с.

231. Кулаков В. Медоносные ресурсы и перспективы развития пчеловодства

Российской Федерации. Aвтореф. диссерт. д-р биол. наук. Москва, 2012. 48 с.

232. Кулишкина С., Косицын В. Сравительная стоимостная оценка древесных ресурсов

и дикорастущих ягодников. В: Лесное хозяйство, № 6, 1996. С. 23-24.

233. Кургина Ю. Хозяйственная ценность белой и желтой акации. В: Пчеловодство, №

5, 2012. С. 24-25.

234. Курлович Т. Особенности выращивания и лекарственные свойства клюквы

крупноплодной. В: Лекарственное растениеводство: от опыта прошлого к

современным технологиям. Полтава, 2013. С. 51-55.

235. Курлович Л., Косицын В. Использование недревесных ресурсов леса при развитии

арендных отношений. В: Состояние и перспективы использования недревесных

ресурсов леса. Международная научно-практ. конф. Пушкино, 2014. С. 87-92.

236. Курлович Л., Косицын В. Недревесные ресурсы леса, интенсивность их

использования и регламентация сбора и заготовки. В: Леса и лесное хозяйство в

современных условиях. Дальневосточный научно-исследовательский институт

лесного хозяйства. Хабаровск, 2011. С. 175-177.

237. Курлович Л., Косицын В. Недревесные ресурсы леса и их рациональное

использование в современных условиях. В: Лесная наука сегодня. Всероссийский

научно исследовательский институт лесоводства и механизации лесного хозяйства.

Москва, 2009. С. 111-121.

238. Курлович Л., Косицын В. Вопросы совершенствования нормативно-методической

базы для оценки запасов недревесных лесных ресурсов. В: Современные проблемы

природопользования, охотоведения и звероводства, № 1, 2007. С. 247-248.

239. Курлович Л., Панков В., Кивилева И. Методические аспекты прогнозирования

урожая дикорастущих ягодных растений. В: Лесное хозяйство, № 2, 2015. С. 27-29.

240. Курлович Л., Панков В., Кивилева И. Влияние лесохозяйственной деятельности на

состояние и продуктивность пищевых и лекарственных растений. В:

Лесохозяйственная информация, № 2, 2015. С. 24-34.

241. Лазарева М., Каткова E. Степень зависимости сельских жителей от леса и лесных

ресурсов. В: Известия Гомельского государственного университета имени Ф.

Скорины, № 6 (93), 2015. С. 24-28.

242. Лапицкая О., Петров-Рудаковский А. Активизация использования машинно-

технической составляющей с целью развития экономического и экспортного

потенциала недревесных лесных ресурсов. Современные проблемы

машиноведения: тезисы, доклады XI международной научной-технической

303

конференций. Гомель, 2016. С. 199-200.

243. Лебедев В. Особенности использования недревесных растительных ресурсов при

интенсивном ведении лесного хозяйства. Республиканская научно-практическая

конференция «Экологические основы охраны и воспроизводства лесных ресурсов

Молдавии», Кишинев, 1989. С. 79-80.

244. Леонтяк Г. Кизил-ценное лесное растение. Кишинев: Штиинца, 1984. 158 с.

245. Леонтяк Г. Дикорастущие плодовые кустарники в лесах Молдавии и перспектива

их использования: Авт. доктора сельскохозяйственных наук. Киев, 1990. 48 с.

246. Леса и лесные ресурсы Российской Федерации. Ежегодный доклад о состоянии и

использовании лесов Российской Федерации в 2011 г. 110 с.

247. Леса и лесные ресурсы Российской Федерации. Ежегодный доклад о состоянии и

использовании лесов Российской Федерации в 2012 г. 123 с.

248. Лесной кодекс Республики Беларусь, № 332, 2015 г.

249. Лесные растения (сосудистые). Серия „Растительный мир Молдавии”. Кишинев:

Штиинца, 1986. 296 с.

250. Лисова О. Биогеографический анализ древесно-кустарниковой флоры и оценка её

роли в структуре зеленых насаждений г. Воронежа. Автореф. дис. канд. г.-х наук.

Воронеж, 2009. 23 с.

251. Литвинова А., Игнатьева М., Власова Л. Опыт экономической оценки особо

охраняемых природных территорий. В: Известия Уральского государственного

горного университета, № 3(39), 2015. С. 57-62.

252. Лопаткина Л. Экономическая оценка многоцелевого использования леса в

агропромышленном комплексе. Автореферат диссертации кандидата

экономических наук. Великий Новгород, 2000. 21 с.

253. Мадебейкин И., Мадебейкин И., Шилов В. Липа-важнейший медонос в кормовой

базе пчеловодства России. В: Вісник Сумського національного аграрного

університету. Випуск 7 (23), 2013. С. 153-155.

254. Макаренко Н. Заготовительная деятельность как фактор развития

предпринимательства на селе. В: Вестник Томского государственного

педагогического университета, 2005, № 5(49). C. 50-52.

255. Макеев В., Макеева Г. Результаты и перспективы селекционной работы с клюквой

на Костромской лесной опытной станции. В: Сборник научных статей, посвященный

50 летию Костромской лесной опытной станции ВНИИЛМ. 2006. С. 183-192.

256. Мегес Р. Медоносные ресурсы и развитие пчелиных семей в различных

ландшафтных зонах Краснодарского края. Автореферат диссертации кандидата

биологических наук. Москва, 2016. 23 с.

257. Методика определения запасов лекарственных растений. Москва, 1986. 51 с.

258. Минина Н. Декоративные дикорастущие растения флоры Республики

Башкортостан (интродукция и перспективы использования в озеленении).

Автореф. дис. канд. б.-х наук. Уфа, 2000. 18 с.

259. Миронова Л., Зайнетдинова Г. Выращивание и размножения ириса желтого в связи

с интродукцией в Республике Башкортостан. В: Сельскохозяйственная биология,

№ 5, (2009). С. 40-44.

260. Морозов О. Современное состояние побочного пользования лесом (дикорастущие

плоды и ягоды): проблемы и перспективы. В: Труды БГТУ, № 1, 2015. С. 75-78.

261. Мурылёв А. Медоносные ресурсы среднеуральского лесорастительного района

Пермского края. В: Аграрный вестник Урала № 3, 2015. С. 43-44.

262. Мустафин Р. Система рубок в нектарных липняках Предуралья. Автореферат

диссертации кандидата сельскохозяйственных наук. Екатеринбург, 2009. 19 с.

263. Мухамедшин К., Мухамедшин Р. Стратегия неистощительного использования

304

недревесных ресурсов леса. В: Лесной вестник, № 5, 2005. C. 90-97.

264. Мухаметова С. Лекарственные виды боярышника в республике Марий Эл. В:

Лекарственное растениеводство: от опыта прошлого к современным технологиям.

Материалы второй межд. научно-практ. интернет-конф. Полтава, 2013. С. 64-66.

265. Неверов А., Малашевич Д. Экономическая природа лесохозяйственных издержек

и система стоимостных отношений в лесном хозяйстве. În: Труды Белорусского

государственного технического университета, № 7, 2012. С. 85-89.

266. Немич Н., Немич В. Недревесная продукция леса. Красноярск, 2004. 37 с.

267. Нестеров П., Пинчук Л., Леонтяк Г. Медоносные ресурсы Молдавии. Кишинев:

Картя Молдовеняскэ, 1988. 208 с.

268. Нехуженко Н. Основы ландшафтного проектирования и ландшафтной

архитектуры. Питер, 2004. 192 с.

269. Нечаев А. Дикорастущие ягодные медоносы юга Дальнего Востока. В: Состояние

и перспективы использования недревесных ресурсов леса. Международная научно-

практическая конф., Пушкино, 2014. С. 112-116.

270. Никитенко Е. Недревесные ресурсы леса. Иркутск: БГУ, 2016. 222 с.

271. Никитенко Е. Экономическая оценка использования недревесных ресурсов леса.

Автореферат диссертации кандидата экономических наук. Иркутск, 2005. 28 с.

272. Никитин А., Панков И. Дикорастущие съедобные растения. Ленинград, 1944. 88 с.

273. Николайченко Н. Формирование высокопродуктивных агрофитоценозов

расторопши пятнистой на черноземных и каштановых почвах Поволжья.

Диссертация доктора сельскохозяйственных наук. Саратов, 2013. 459 c.

274. Обозов Н. и др. Побочные пользования в лесах СССР. Москва: Лесная

промышленность, 1971. 153 c.

275. Острошенко В. Программа лесовосстановления Чумиканского лесхоза. В: Лесные

ресурсы Дальнего Востока и их использование. Хабаровск, 2001. С. 114-116.

276. Паланчан А. Денисов В. Красивоцветущие деревья и кустарники. Киш., 1990. 207 c.

277. Палёнова М. Недревесные ресурсы леса: международные аспекты. В: Состояние и

перспективы использования недревесных ресурсов леса. Международная научно-

практическая конф., Пушкино, 2014. С. 121-125.

278. Панков Д. Совершенствование технологии возделывания энтомофильных культур

в условиях лесостепи юга западной Сибири. Диссертация доктора

сельскохозяйственных наук. Бийск, 2015. 362 с.

279. Панков В. Повышение продуктивности естественных зарослей пищевых лесных

ресурсов и лекарственных растений. В: Лесное хозяйство, № 6, 2011. С. 22-24.

280. Панков В. Нормативные требования и методические подходы к установлению

режима эксплуатации пищевых лесных ресурсов и лекарственных растений.

В: Лесное хозяйство, № 5, 2010. C. 24-26.

281. Паутов Ю., Засухин Д. Рекомендации по выделению участков массового сбора

грибов и ягод местным населением. Коми региональный некоммерческий фонд

,,Серебряная Тайга”. Сыктывкар, 2009. 23 c.

282. Петров-Рудаковский А. Использование отдельных видов природных ресурсов в

качестве экспортного товара как перспективное направление развития

внешнеэкономических связей Республики Беларусь. В: Сборник научных трудов,

Донецкий Национальный Университет, 2008. С. 341-348.

283. Пинаев В., Касимов Д. Теория и практика расчета и минимизации ущерба лесным

ресурсам: редким видам растений, древесным и пищевым ресурсам,

лекарственному сырью. Москва: Мир науки, 2015. 94 с.

284. Подколзин А. Таксация лесных пищевых ресурсов и пути организации

многоцелевого лесопользования в лесах северного макросклона восточного Саяна.

305

Автореф. диссертации канд. сельскохозяйственных наук. Красноярск, 2006. 24 с.

285. Поздеев Д. Оценка и рациональное использование медоносных ресурсов лесных

угодий Удмуртской Республики. Автореферат диссертации кандидата

сельскохозяйственных наук. Йошкар-Ола, 2004. 24 с.

286. Прибылова Е. Пыльцевые ресурсы пойменных фитоценозов юго-востока

Рязанской области. Aвтореф. дис. канд. биол. наук. Саранск, 2004. 24 с.

287. Прибылова Е. Медоносная флора и трофические связи насекомых-опылителей в

травянистых фитоценозах Pязанской области. В: Актуальные проблемы экологии

и природопользования, № 13, 2011. С. 31-35.

288. Прибылова Е., Иванов Е. Оценка нектаропродуктивности видов растений и

травянистых экосистем рязанской области. В: Вестник РУДН, № 2, 2011. С. 16-22.

289. Прибылова Е., Иванов Е. Биоэкологическая структура медоносной флоры

Рязанской области. В: Вестник КрасГАУ, № 5, 2008. С. 112-118.

290. Проект „Тайга-модельный лес”: заключительный отчет. Университет г. Йоенсуу,

Факультет лесных наук, Финляндия, № 115, 2000. 162 с.

291. Проскуряков М. Мониторинг медоносной базы и изменения климата. В:

Пчеловодство, № 4, 2007. С. 19-21.

292. Растения лесных опушек и полян. Серия „Растительный мир Молдавии”. Кишинев:

Штиинца, 1986. 342 c.

293. Раус Л. Продуктивность дикорастущих ягодников Кировской область и вапросы их

эксплоатации. В: Материалы всесоюзного научно-производственного совещания,

1972. С. 112-115.

294. Романов Г. Роль недревесных лесных ресурсов в устойчивом управлении

локальной территорией. В: Лесной журнал, № 5, 2005. С. 31-35.

295. Руководящие принципы ВОЗ по надлежащей практике культивирования и сбора

лекарственных растений. Женева, 2002. 86 с.

296. Рябчук В., Осипенко Ю. Подсочка деревьев лиственных пород. Львов, 1981. 183 c.

297. Сафонов М. Оценка потенциала биологических ресурсов: основные подходы и

проблемы реализации. В: Вестник ОГПУ, № 2 (6), 2013. С. 35-43.

298. Сафонов М. Биологические ресурсы кислотрофных грибов: проблемы изучения и

оценки. В: Вестник Оренбургского Гос. Университета, № 1, 2004. С. 133-138.

299. Сафонов В., Андреев М., Глушков В. Пищевая продукция охоты и её значение в

связи с проблемой экологической безопасности. В: Пищевые ресурсы дикой

природы и экологическая безопасность населения. Материалы международной

конференции. Киров, 2004. С. 21-22.

300. Самсонова И. Оценка медоносных ресурсов на землях лесного фонда Pостовской

области. В: Лесной журнал, № 1, 2015. С. 45-53.

301. Самсонова И. Особенности нектаровыделения разнотравья в фитоценозах

Ростовской области. В: Вестник Курской государственной сельскохозяйственной

академии, № 5, 2012. С. 41-43.

302. Самсонова И. Медоносные ресурсы степного придонья. Диссертация доктора

биологических наук. Российском государственном аграрном университете-МСХА

имени К.А. Тимирязева, Москва, 2013. 389 с.

303. Семенюк E. Полезная прибрежно-водная растительность среднего течения реки

Днестр. В: Studia Universitatis Moldaviae, №1, 2016. С. 195-102.

304. Сидорова К., Пашаян С., Калашникова М. Медоносные растения Тюменской

области. В: Международный журнал прикладных и фундаментальных

исследований, № 3 (2), 2014. С. 130-131.

305. Старицын В., Беляев В. O современном состоянии ресурсов брусники (Vaccinium

vitis-idaea L.) и черники (Vaccinium myrtillus L.) в лесах Архангельской области. В:

306

Вестник Северного (Арктического) федерального университета, № 2, 2014. С. 71-77.

306. Cтепанов H. Сосудистые растения Приенисейских Саян: флористический и

биоресурсный анализ. Диссертация доктора биолог. наук. Красноярск, 2014. 791 с.

307. Султанова Г. Некоторые аспекты экологии медоносной пчелы в экосистемой

гречишно-подсолнечниково-донниковой медоносной зоны Республики

Башкорстотан. B: Вестник ОГУ, № 10 (92), 2008. С. 219-224.

308. Суханова Л. Размножение нектаропродуктивной ивы трехтычинковой черенками.

В: Лесной журнал, № 4, 2004. С. 17-22.

309. Сухомиров Г. Использование недревесной продукции. Хабаровск, 2000. 362 с.

310. Сухомиров Г. Методика комплексной экономической оценки биолгических

недревесных природных ресурсов суши: препринт. Хабаровск, 1990. 35 с.

311. Сводный проект организации и развития лесного хозяьства лесных предприятий

Министерства лесного хозяьства Молдавской ССР. Том I. Ирпень, 1987. 610 с.

312. Тагильцев Ю., Колесникова Р. Инновационные разработки по недревесным

лесным ресурсам Дальнего Востока. В: Проблемы устойчивого управления лесами

Сибири и Дальнего Востока. Дальневосточный научно-исследовательский

институт лесного хозяйства. Хабаровск, 2014. С. 179-182.

313. Тарасенко С., Тарасенко Н. Лекарственное растениеводство-важнейшее

направление деятельности республиканского АПК. В: Лекарственные растения:

биоразнообразие, технологии, применение. Гродно, 2014. С. 3-6.

314. Тарбаева В., Михеева Е. Анализ нормативной-прававой базы по использованию

пищевых ресурсов дикой природы. В: Пищевые ресурсы дикой природы и

экологическая безопасность населения. Матер. межд. конф. Киров, 2004. С. 27-30.

315. Tарханов B. Kлассификация лекарственных растений по фактору лечебного

влияния. В: Cостояние и перспективы использования недревесных ресурсов леса.

Пушкино, 2014. С. 170-176.

316. Телишевский Д. Комплексное использование недревесной продукции леса.

Москва: Лесная промышленность, 1986. 262 с.

317. Тер-Восканян A. Дикорастущие съедобные растения Армении. Фруктовые и

ягодные растения. В: Ученые записки Ереванского Государственного

Университета. Естественные науки, № 2, 2008. С. 127-132.

318. Терехин А., Вандышев В. Технология возделывания лекарственных растений.

Учебное пособие. Москва, РУДН, 2008. 201 с.

319. Тышкевич Г. Экология и агрономия. Кишинев: Штиинца, 1991. 270 с.

320. Туркевич И. Кадастровая оценка лесов. Москва: Лес. промышленость, 1977. 168 с.

321. Тяк Г., Черкасов А., Алтухова С. Результаты интродукции брусники в

Костромской области. В: Нетрадиционные природные ресурсы, инновационные

технологии и продукты, выпуск 6, 2002. С. 58-60.

322. Фархутдинов Р., Хисамов Р., Онучин М. Анализ состояния естественных

медоносных ресурсов в районе широколиственных лесов Уфимского плато

Республики Башкортостан. В: Известия Самарского научного центра Российской

академии наук, № 5(5), том 16, 2014. С. 1802-1807.

323. Хайретдинов С. Дикорастущие пищевые растения в быту у горных башкир и

народов южной Сибири. В: Проблемы ботаники Южной Сибири и Монголии.

Сборник научных статей по материалам четырнадцатой международной научно-

практической конференции, Барнаул, 25-29 мая 2015 г. C. 236-239.

324. Хасанов Ф. Состояние и перспективы рационального использования лесной флоры

Бугульминско-Белебеевской возвышенности в пределах республики

Башкортостан. Диссертация кандидата биолог. наук. Оренбург, 2014. 139 c.

325. Хвесик М., Шубалый А. Недревесные ресурсы леса как важная составляющая

307

лесоресурсного потенциала. В: Состояние и перспективы использования


Пушкино, 2014. С. 184-187.

326. Хисамов P. Потенциал и перспективы использования недревесных ресурсов леса в

республике Башкортостан. Автореферат диссертации кандидата биологических

наук. Оренбург, 2010. 40 с.

327. Хисамов Р., Фархутдинов Р., Хасанов Ф. Использование недревесных ресурсов

леса на Бугульминско-Белебеевской возвышенности Башкортостана. В: Известия

Оренбургского Государственного Аграрного Университета, № 2, 2014. С. 12-14.

328. Хисамов P., Кулагин A. Природный потенциал и перспективы использования

недревесных ресурсов лесов Южного Урала. В: Известия Самарского научного

центра Российской академии наук, том 13, № 1, 2011. С. 101-105.

329. Хисамов Р., Кулагин А. Использование медоносных ресурсов в Предуральской

степи Башкортостана. В: Вестник Оренбургского государственного университета,

№ 12 (106), 2009. С. 66-70.

330. Хисамов P., Кулагин A. Эффективность использования недревесных ресурсов

лесов Башкортостана. В: Аграрная Россия, № 4, 2008. С. 45-50.

331. Хисамов Р., Фархутдинов Р., Хасанов Ф. Мониторинг естественных медоносных

ресурсов Бугульминско-Белебеевской возвышенности в пределах Республики

Башкортостан. В: Биологические науки, № 5, 2014а. С. 84-88.

332. Хисамов Р. и др. Кадастровая оценка медоносных ресурсов горно-лесной зоны

республики Башкортостан. В: Вестник Удмуртского унив., № 2, 2014б. С. 41-49.

333. Худоногова Е. и др. Запасы сырья лекарственных растений Западного

Прибайкалья. B: Вестник Алтайского гос. унив. № 11 (73), 2010. С. 43-47.

334. Цапалова И., Бакайтис В. Дикорастущие съедобные грибы как источник белковых

веществ. В: Известия вузов. Пищевая технолог. № 1, 2004. С. 64-65.

335. Чекрыга Г. Экологические факторы формирования микробиоты и способ её

регулирования в продуктах медоносных пчёл. Диссертация доктора биологических

наук. Краснообск, 2014. 405 с.

336. Черкасов А., Миронов К., Шутов В. Классификация недревесных ресурсов. В:

Лесное хозяйство, № 4, 2000. С. 40-41.

337. Черняев E. Организация и экономика рационального использования лесных

ресурсов. В: Молочнохозяйственный вестник. № 3, 2012. С. 116-120.

338. Чиркова Н., Сулейманова В. Оценка возможностей введения в культуру и

перспективы культивирования хозяйственно ценных видов дикорастущих

ягодников Kировской области. В: Вестник Оренбургского государственного

университета, № 5 (111), 2010. С. 115-119.

339. Чудновская Г. Биоэкология и ресурсы лекарственных растений Восточного

Забайкалья. Диссертация доктора биологичеких наук. Иркутск, 2014. 411 с.

340. Чуканов В. Стратегия социально-экономического развития лесного хозяйства

Алтайского края. Автореферат диссерт. канд. эконом. наук. Барнаул, 2005. 26 с.

341. Шапурко В. Ресурсы и экологическое качество лекарственных растений (на

примере Брянской области). Диссертация канд. биолог. наук. Брянск, 2014. 304 с.

342. Шитухина Н. Недревесные лесные ресурсы в экономике муниципального образования.

В: Проблемы социально-экономического развития Сибири, № 1, 2014. С. 58-62.

343. Шматков Н. Недревесные ресурсы леса-здоровье человека и здоровье экономики

лесных районов. В: Бюллетень Центра экологической политики России ,,На пути к

устойчивому развитию России”, № 28, 2004. С.17-19.

344. Шошин В. Нормативно-правовое обеспечение пользования недревесными

ресурсами леса при подготовке бакалавров лесного дела. В: Состояние и

308

перспективы использования недревесных ресурсов леса. Международная научно-

практическая конференция, Пушкино, 2014. С. 193-196.

345. Шутов В. Возможные пути организации работы предприятий по заготовке и

переработке недревесной продукции леса. В: Актуальные проблемы лесного

комплекса, № 10, 2005. С. 195-198.

346. Шутов В., Кожурин С., Рыжова Н. Запасы и возможности добычи березового сока

в условиях Kостромской области. В: Состояние и перспективы использования


Пушкино, 2014. С. 196-200.

347. Шутов В., Рыжов А. Оптимизация заготовок недревесного растительного сырья. В:

Рациональное использование лесных ресурсов: Материалы международной

научно-практической конф.. Йошкар-Ола, 1999. С. 49-50.

348. Щербаков М. Декоративные лесные растения, способные образовывать

долголетний покров на теневых участках. В: Экспериментальные основы

интродукции декоративных растений, вып. 1, 2009. С. 139-141.

349. Яруллин Р., Путятинская Ю. Дискуссионный характер экономической оценки

лесных ресурсов на основе рентной составляющей. В: Известия Оренбургского

государственного аграрного университета, № 26-1, том 2, 2010. С. 125-128.

Alte limbi

350. Adesina A. et al. Econometric analysis of the determinants of adoption of alley farming

by farmers in the forest zone of southwest Cameroon. In: Agric Ecosyst Environ, vol.

80(3), 2000. P. 255-265.

351. Agarwal B. Gender and forest conservation: The impact of women's participation in

community forest governance. In: Ecological Economics, v. 68(11), 2009. P. 2785-2799.

352. Ahenkan A., Boon E. Non Timber Forest Products (NTFPs): Clearing the Confusion in

Semantic. In: Journal of Human Ecology, 33(1), 2011. P. 1-9.

353. Ahenkan A., Boon E. Commercialization of non-timber forest products in Ghana:

Processing, packaging and marketing. In: Journal of Food, Agriculture & Environment

Vol.8 (2), 2010. P. 962-969.

354. Alidrisi H. et al. Monitoring the performance of petrochemical organizations in Saudi

Arabia Using Data Envelopment Analysis. In: Journal Mathematics, vol. 7(519). P. 2-16.

355. Alpagut Yavuz V., Demirci S. An empirical analysis of the efficiencies of turkish iron and

steel companies during the global financial crisis. In: Proceedings of the 11th International

Conference on Data Envelopment Analysis, June 2013, Samsun, Turkey. P. 29-34.

356. Amini A., Salmanian S., Alinezhad A. Development of Data Envelopment Analysis for

the performance evaluation of green supply chain with undesirable outputs. In:

International journal of supply and operations management, v. 3(2), 2016. P. 1267-1283.

357. Arnold J., Ruiz Perez M. The role of non-timber forest products in conservation and

development. In: Incomes from the forest. methods for the development and conservation

of forest products for local communities. Bogor, Indonesia, 1998. P. 17-41.

358. Asandului L., Roman M., Fatulescu P. The efficiency of healthcare systems in Europe: A

Data Envelopment Analysis Approach. In: Procedia Economics and Finance, vol. 10,

2014. P. 261-268.

359. Asfaw Z. The future of wild food plants in southern Ethiopia: ecosystem conservation

coupled with enhancement of the roles of key social groups. In: International symposium

on underutilized plants for food security, nutrition, income and sustainable development,

vol. 806, Arusha, 3-7 march, 2008. P. 701-708.

360. Avkiran N. Productivity Analysis in the Service Sector with Data Envelopment Analysis.

UQ Business School The University of Queensland QLD 4072, Australia, 2006. 401 p.

309

361. Bahuguna V. Forests in the economy of the rural poor: An estimation of the dependency

level. In: Ambio 29(3), 2000. P. 126-129.

362. Bakkegaard R. Regional analysis of forest product use and dependence amongst rural

households in South Caucasus, Eastern Europe and Russia. ENPIFLEG II, 2014. 56 p.

363. Balandrin M., Klocke J. Medicinal, aromatic, and industrial materials from plants. In

Biotechnology in agriculture and forestry 4, 1988. P. 3-36.

364. Banker et al. Returns to scale in different DEA models. In: European Journal of

Operational Research, vol. 154(2), 2004. P. 345-362.

365. Banker R., Charnes A., Cooper W. Some models for estimating technical and scale

inefficiencies in DEA. In: Management Science, vol. 30, 1984. P. 1078-1092.

366. Banjade M., Paudel N. Economic potential of non-timber forest products in Nepal: myth

or reality? IN: Journal of Forest and Livelihood, vol. 7(1), 2008. P. 36-48.

367. Bauer J., Kniivila M., Schmithusen F. Forest legislation in Europe: how 23 countries

approach the obligation to reforest, public access and use of non-wood forest products.

United Nations, Geneva, 2004. 42 p.

368. Bih F. Assessment methods for non-timber forest products in off-reserve forests. Case

study of Goaso district, Ghana. Inaugural-Dissertation zur Erlangung der Doktorwürde

der Fakultät für Forst-und Umweltwissenschaften der Albert-Ludwigs-Universität,

Freiburg im Breisgau, 2006. 140 p.

369. Belcher B., Schreckenberg K. Commercialisation of non-timber forest products: a reality

check. In: Development Policy Review, volume 25 (3), 2007. P. 355-377.

370. Belcher B. What isn’t an NTFP? In: International Forestry Review 5(2), 2003. P. 161-168.

371. Belcher B. A Production-to-consumption systems approach: lessons from the Bamboo

and Rattan sectors in Asia. In: Incomes from the forest methods for the development and

conservation of forest products for local communities. CIFOR, IUCN, 1998. P. 55-84.

372. Bih F. Assessment methods for non-timber forest products in off-reserve forests. Case

study of Goaso district, Ghana. PhD thesis. Freiburg, Germany: der Albert-Ludwigs-

universitat, 2006. 140 p.

373. Blackmore S. et al. The gran canaria declaration. Calling for a global program for plant

conservation. Botanic gardens conservation international descanso house, 199 kew road,

richmond, surrey TW9 3BW, U.K. no. 328 475, 2000. 6 p.

374. Boosari M., Limaei M., Amirteimoori A. Performance evaluation of forest management

plans (Case study: Iranian Caspian forests). In: Caspian Journal of Environmental

Sciences, vol. 13(4), 2015. P. 373-382.

375. Cai M., Pettenella D., Vidale E. Income generation from wild mushrooms in marginal

rural areas. In: Forest policy and economics, 2010. P. 1-6.

376. Cercel I. et al. Comparative analysis of the academic performance in the agricultural

universities from Romania and Republic of Moldova using the nonparametric method of

data envelopment analysis. Scientific Papers Series Management, Economic Engineering

in Agriculture and Rural Development, vol. 19(2), 2019. P. 41-49.

377. Cioacă L., Enescu C. What is the potential of Tulcea county as regards the non-wood

forest products? In: Current Trends in Natural Sciences, vol. 7(13), 2018. P. 30-37.

378. Chabot I. La filiere des produits forestiers non ligneux au Gabon. In: Le Flamboyant, nr.

55, 2002. P. 40-42.

379. Chandrasekharan C. Terminology, definition and classification of forest products other

than wood. In: Report of the expert consultation on non-wood forest products,

Yogyakarta, Indonesia. Non-Wood Forest Products 3. FAO, Rome, 1995. P. 345-380.

380. Chardonnet P. et al. The value of wildlife. In: Revue scientifique et technique, vol. 21(1),

2002. P. 15-51.

381. Charnes A., Cooper W., Rhodes E. Measuring the efficiency of decisions making units.

310

In: European Journal of Operations Research, 2, 1978. P. 429-444.

382. Cunningham A. People, wild plant use and conservation. Applied Ethno-botany. London:

Earthscan, 2001. 300 p.

383. Daneji M., Suleiman M. Accessibility and utilization of agricultural information among

farmers in Wudil Local Government Area, Kano State, Proceedings of the 36th annual

conference of the Nigerian Society for Animal Production (NSAP) held at Abuja 13th-

16th March, 2011. P. 652–654.

384. David B., Wolfender J., Dias D. The pharmaceutical industry and natural products:

historical status and new trends. In: Phytochemistry reviews, nr. 14(2), 2014. P. 299–315.

385. De Beer J., McDermott M. The economic value of non-timber forest products in southeast

Asia. The netherlands Committee for IUCN. Amserdam, 1989. 197 p.

386. Debreu G. The coefficient of resource utilization. In: Econometrics, no. 19, 1951. P. 273-292.

387. Decourtye A., Mader E., Desneux N. Landscape enhancement of floral resources for

honey bees in agro-ecosystems. In: Abidologie, vol. 41(3), 2010. P. 264-277.

388. Dethier M. Valorisation des produits forestiers non ligneux et ligneux de la foret dense

humide tropicale. Application a la gestion durable de la forêt communautaire du Village

Kompia (Est-Cameroun). Travail de fin d’etudes. Gembloux: FUSAGx, 1998. 71 p.

389. Dragoi M., Duduman G., Marinescu B. Assessing the efficiency of monitoring the

environment quality-case study on preventing illegal cuttings. In: Journal of Horticulture,

Forestry and Biotechnology, vol. 14 (2), 2010. P. 71-78.

390. Ebrahimnejad A. et al. A three-stage Data Envelopment Analysis model with application

to banking industry. In: Measurement, vol. 49, 2014. P. 308-319.

391. Economic Importance of Hunting in America. Washington. D.C.: International

Association of Fish and Wildlife Agencies. 2002. 12 p.

392. El-Nebir M., El-Niweiri M., Abdel Magid T. Identification of botanical origin and

potential importance of vegetation types for honey production in the Sudan. In: Journal

of natural resources and environmental studies, vol. 1, 2013. P. 13-18.

393. Enescu C., Cioacă L., Apăfăian A. Using the analytic hierarchy process for the selection

of the most important non-wood forest products in Republic of Moldova. In: Materialele

Simpozionului Ștințific Internațional ,,Horticultura modernă-realizări și perspective”,

dedicat aniversării a 85 de ani de la fondarea Universității Agrare de Stat din Moldova.

Lucrări științifice, vol. 47, Chișinău, 2018. P. 375-378.

394. Enescu C. Which are the most important non-wood forest products in the case of Ialomița

county? In: AgroLife Scientific Journal, vol. 6(1), 2017a. P. 98-103.

395. Enescu C. Collection and use of birch sap, a less known non-wood forest product in

Romania. In: Scientific Papers Series Management, Economic Engineering in Agriculture

and Rural Development, vol. 17 (1), 2017b. P. 191-194.

396. Enescu C. The most important non-wood forest products from Argeş county. In: Current

Trends in Natural Sciences, vol 6(11), 2017c. P. 63-70.

397. Enescu C., Hălălişan A. The economic contribution of hunting products to the turnover

of the forestry units in Romania. In: Agriculture & Forestry, vol. 63(3), 2017. P. 147-153.

398. Eritie B. et al. Identification des plantes melliferes de la zone agroforestiere de L’ecole

Superieure Agronomique de Yamoussoukro (Cote D’ivoire). In: European scientific

journal, volume 10 (30), 2014. P. 444-458.

399. Falconer J. Non-timber forest products in southern Ghana: a summary report. ODA

Forestry Series No. 2. UK Overseas Development Authority, London, 1992. 23 p.

400. Falconer J. The major significance of minor forest products-examples from West

African. In: Nature et Faune, 7(2), 1991. P. 4-10.

401. FAO. La FAO et la foresterie: Vers une definition harmonisee des produits forestiers non

ligneux. Rome, 1999.

311

402. FAO. Non-wood forest products for rural income and sustainable forestry. Non-Wood

Forest Products No. 7, Rome, 1995a. 128 p.

403. FAO. Conservation des ressources genetiques dans l'amenagement des forets tropicales.

Principes et concepts. Etude FAO Forets (107). Rome, 1995b.

404. FAO. Report of the international expert consultation on non-wood forest products. Non-

wood forest products, no. 3, Rome, 1995c. 465 p.

405. Farrell M. The Measurment of Productive Efficiency. In: Journal of Royal Statistical

Society, A120, 1957. P. 253-290.

406. Frampton J. Crofelemer: a review of its use in the management of non-infectious

diarrhoea in adult patients with HIV/AIDS on antiretroviral therapy. In: Drugs. nr. 73(10),

2013. P.1121-1129

407. Frey G., Chamberlain J. Collection of nontimber forest products from State forests in the

U.S South. In: Journal of Forestry, vol. 114(2), 2016. P. 85-88.

408. Giannelloni J., Vernette E., 2001. Etudes de marche. Vuibert, Paris, 664 p.

409. Giovanelli G. Buratti S. Comparison of polyphenolic composition and antioxidant

activity of wild Italian blueberries and some cultivated varieties. În: Food Chemistry,

Volume 112, Issue 4, 2009. P. 903-908.

410. Golam R., Madhav K., Ram P. The role of non-timber forest products in poverty reduction

in India: Prospects and problems. In: Development in Practice, vol. 6, 2008. P. 779-788.

411. Gorgos A., Danilov I., Puntuntean N. The principal component analysis as rural

development level assessing method in the Republic of Moldova in the context of

reducing social exclusion. In: International Conference “Agriculture for Life, Life for

Agriculture”. Bucharest, 2019.

412. Gumaa Y. Contribution of local-level trade in non timber forest products to rural

development in Rashad locality of Nuba Mountains, Sudan. A dissertation submitted in

fulfilment for the requirements of the degree. Doctor rerum silvaticarum. Technische

universitat Dresden. Tharandt, 2011. 174 p.

413. Guzelsoy N. et al. Nutritional Properties of some Wild Edible Plant Species in Turkey.

In: Anadolu, Journal of AARI, vol. 27(2), 2017. P. 39-45.

414. Haban O. Cultivation of medicinal, aromatic and spicy plants in Slovakia after join the

European Union. Proceedings 4th Conference on MAP of South-East European Cantries.

Iassy, Romania, 2006. P. 120-125.

415. Hunter D. et al. Enabled or disabled: is the environment right for using biodiversity to

improve nutrition? In: Frontiers in Nutrition, vol. 3(14), 2016. P. 1-6.

416. Ingram V. et al. Small scale, high value: Gnetum africanum and buchholzianum value

chains in Cameroon. In: Small Scale Forestry, no. 11, 2012. P. 539-556.

417. Ingram V., Tieguhong J. Bars to jars: Bamboo value chains in Cameroon. In: Ambio 42,

2012. P. 320-333.

418. Ivanovici N. et al. Preliminary contribution to the characterization of commercial

unifloral honey samples by melissopalynology analysis. În: Annals of West University of

Timisoara, ser. Biology, volume XI, 2008. P. 85-94.

419. Jimoh S., Azeez I. Prospects of community participation in the management of shasha

forest reserve, Osun State, Nigeria. In: Abu JE, Oni PI, Popoola L (eds) Proceedings of

the 28th annual conference of forestry association of Nigeria. Forestry and challenges of

sustainable livelihood, Akure, 2002. P. 208-216

420. Kakouris A., Katarelos E., Pantelidis A. Assessment of efficiency of greek airports. In:

Proceedings of the 11th International Conference on Data Envelopment Analysis, June

2013, Samsun, Turkey. P. 51-57.

421. Kalantary Z., Azar A. A robust data envelopment analysis model for ranking: a case of

hospitals of Tehran. In: Proceedings of the 11th International Conference on Data

312

Envelopment Analysis, June 2013, Samsun, Turkey. P. 21-28.

422. Kao C., Chang P., Hwang S. Data Envelopment Analysis in measuring the efficiency of

forest management. Journal of Environmental Management, vol. 38(1), 1993. p. 73-83.

423. Kao C., Yang Y. Reorganization of forest districts via efficiency measurement. In:

European Journal of Operational Research, vol. 58, 1992. P. 356-362.

424. Kar S. Non-Timber Forest Product (NTFP) utilization and livelihood development in

Bangladesh. A Dissertation in Forest Resources. Doctor of Philosophy. The Pennsylvania

State University. The Graduate School. School of Forest Resources. 2010. 318 p.

425. Kays S. Identifying the strategic market. In: Business Strategy Review Spring, vol. 1(1).

2, 1990. P. 2-24.

426. Keca L., Keca N., Rekola M. Value chains of Serbian non-wood forest products. In:

International Forestry Review, volume 15(3), 2013. P. 315-335.

427. Khalili-Damghani K. Tavana M., Haji-Saami E. A data envelopment analysis model with

interval data and undesirable output for combined cycle power plant performance

assessment. In: Expert Systems with Applications, vol. 42(2), 2015. P. 760-773.

428. Kilchling P., Hansmann R., Seeland K. Demand for non-timber forest products: Surveys

of urban consumers and sellers in Switzerland. In: Forest Policy and Economics, volume

11, 2009. P. 294-300.

429. Koca I., Karadeniz B. Antioxidant properties of blackberry and blueberry fruits grown

in the Black Sea Region of Turkey. In: Scientia Horticulturae, 121(4), (2009), p. 447–450.

430. Koopmans T. Analysis of Production as an Efficient Combination of Activities. Ed.,

Activity Analysis of Production and Allocation (Wiley, New York), 1951. P. 33-97.

431. Korkmaz M. Measuring the productive efficiency of forest enterprises in Mediterranean

Region of Turkey using data envelopment analysis. In: African Journal of Agricultural

Research, vol. 6(19), 2011. P. 4522-4532.

432. Lacuna-Richman C. Improving commercial possibilities of non-wood forest products

from leyte, the Philippines. In: Annals of tropical research, volume 29 (3), 2007. P. 1-14.

433. Lambrechts C. et al. Vital forest graphics. UNEP. FAO. UNFF. 2008. 68 p.

434. La Mela M. Property rights in conflict: wild berrypicking and the Nordic tradition of

allemansratt. In: Scandinavian Economic History Review, vol. 62(3), 2014. P. 266-289.

435. Lange D. Europe’s medicinal and aromatic plants: their use, trade and conservation,

IUCN, A Traffic network report. 77 p.

436. Lebel F. La contribution des produits forestiers non-ligneux a l’economie des menages

de la region de Thies, au Senegal. 2e Atelier regional de travail, 4-6 mars, Bamako. 2002.

437. Lobreau-Callen D., Damblon F. Spectre pollinique des miels de l’abeille Apis mellifera

L. (Hymenoptere, Apidae) et Zones de Vegetation en Afrique Occidentale Tropicale et

Mediterraneenne. In: Grana, vol. 33(4), 1994. P. 245-253.

438. Loubelo E. Impact des produits forestiers non ligneux (PFNL) sur l’economie des

menages et la securite alimentaire: cas de la Republique du Congo. These de Doctorat.

Sous le sceau de L’universite Europeenne de Bretagne. Universite Rennes, 2012. 261 p.

439. Loubelo E., Mialoundama F. Organisation de la commercialisation et avantages socio

economiques du Gnetum (koko). In: Annales de l’Universite Libre du Congo, Serie A,

volume 1, 2002. P. 51-75.

440. Mai Y., Mwangi E., Wan M. Gender analysis in forestry research: looking back and

thinking ahead. In: International Forestry Review, vol. 13(2), 2011. P. 245-258.

441. Malaei Boosari J., Mohammadi Limaei S., Amirteimoori A. Performance evaluation of

forest management plans (Case study: Iranian Caspian forests). In: Caspian Journal of

Environmental Sciences, vol. 13(4), 2015. P. 373-382.

442. Marinescu M., Sowlati T., Maness T. The development of a timber allocation model using

data envelopment analysis. In: Canadian journal of forest research, v. 35, 2005. P. 2304-2315.

313

443. Marinho A., Castanheiera F. jr. Assessing the efficiency and the effectiveness of public

expenditures on security in Brazilian states. In: Proceedings of the 11th International

Conference on Data Envelopment Analysis, June 2013, Samsun, Turkey. P. 45-50.

444. Marshall E., Schreckenberg K., Newton A. Commercialization of non-timber forest products:

First steps in analyzing the factors influencing success. In: Fores Rev, 2, 2003. P. 128-137.

445. Martinez F. Non timber forest products in Colombia: review of constraints for effective

commercialization. MSc. Thesis, University of Queensland. Unpublished., 2004. 186 p.

446. Mathur R., Shiva M. Standard NTFP classification and documentation manual. Dehra

Dun: Khanna Bandhu, 1996. 40 p.

447. Mecajkova V. Efficiency of Macedonian Insurance Companies: a DEA approach. In:

Journal of Investment and Management, vol. 4(2), 2015. P. 61-67.

448. Meles B., Bekele T., Tadese S. Role of non timber forest products to livelihoods of rural

households: Setit Humera, western Tigray, Ethiopia. In: World Journal of Pharmaceutical

and Life Sciences, vol. 2(4), 2016. P. 33-48.

449. Mery G. et al. Forests for the New Millennium-making forest work for people and nature.

International Union of Forestry Research Organization. Helsinki, Finlanda, 2005. 36 p.

450. Merlo M., Croitoru L. Valuing mediterranean forests. towards total economic value. In:

CABI Publishing, Wallingford, 2005. 406 p.

451. Mohhamadi Limaei S. Efficiency of Iranian forest industry based on DEA models. In:

Journal of Forestry Research, vol. 24, 2013. P. 759-765.

452. Monte A., Tomița P., Racul A. The financial performance and credit risk of Moldovan

and Portuguese companies using Data Envelopment Analysis. In XVII Ecncuento AECA

conference, Braganca, Portugal, 2016. P. 351-359.

453. Montoya Esquivel A. et al. Commercialization of wild mushrooms during market days of

Tlaxcala, Mexico. In: Micologia Aplicada International, 13(1), 2001. P. 31-40.

454. Muchapondwa E. The economics of community-based wildlife conservation in

Zimbabwe, 2003, 220 p.

455. Mujawamariya G., Karimov A. Importance of socioeconomic factors in the collection of

NTFPs: the case of gum arabic in Kenya. In: Forest Pol Econ, vol. 42, 2014. P. 24-29.

456. Mukerji A. Memoire special sur l’importance des produits forestiers non ligneux et des

strategies de developpement durable. Produits forestiers non-ligneux, 15, 1995. P. 225-237.

457. Mulenga B., Richardson R., Tembo G. Non-timber forest products and rural poverty

alleviation in Zambia. Indaba Agricultural Policy Research Institute. In: Working Paper

No. 62, 2012. 15 p.

458. Nedeljkovic J. et al. Non-wood forest products collection and biodiversity conservation:

collectors attitudes in the area of Kopaonik and Beljanica. Paper presented at

landcon1209 conference: „Sustainable land management and climate changes”.

University of Belgrade-Faculty of Forestry. Belgrade, 2012. P. 157-158.

459. Neumann R., Hirsch E. Commercialisation of Non-Timber Forest Products: Review and

Analysis of Research. CIFOR, 2000. 176 p.

460. Newton P. et al. Who are forest-dependent people? A taxonomy to aid livelihood and land

use decision-making in forested regions. In: Land Use Policy, no. 57, 2016. P. 388-395.

461. Nguyen Thi Yen et al. Dependency on forest and tree products for food security: a pilot

study in Yen Huong Commune, Ham Yen District, Tuyen Quang Province, North

Vietnam. Working Paper 250. Swedish Univ. Agricul. Scien., Uppsala, Sweden, 1994.

462. Nicoletti M. Nutraceuticals and botanicals: overview and perspectives. In: International

Journal of Food Sciences and Nutrition, nr. 63(1), 2012. P. 2-6.

463. Novac Gh. Forest melliferous resources in the Republic of Moldova. 4-th Edition of the

Integrated Management of Environmental Resources conference Suceava, 2017a. P. 30-45.

464. Nybakk E. et al. Antecedents to forest owner innovativeness: An investigation of the non-

314

timber forest products and services sector. In: Forest Ecology and Management 257,

2009. P. 608-618.

465. Nyrud Anders S., Baardsen S. Production Efficiency and Productivity Growth in

Norwegian Sawmilling. In: Forest Science 49(1), 2003. P. 89-97.

466. Ody P. The complete medicinal herbal. DK Publishing, NY. 1993. 192 p.

467. Ogbazghi W., Bein E. Assessment of non-wood forest products and their role in the

livelihoods of rural communities in the Gash-Barka region, Eritrea. No. 40, 2006. 64 p.

468. Ogle B. Peoples dependency on forests for food security. Some lessons learnt from a

programme of case studies. In: Current issues in non-timber forest products research.

CIFOR-ODA, Bogor, Indonesia, 1996. P. 219-241.

469. Olsson G. Forests and forest product use in Vanuatu and Tonga. Working Paper 2,

RAS/86/036. South Pacific Forestry Development Programme, FAO/UNDP, 1991.

470. Otiman P. Sustainable Development Strategy of Agriculture and Rural Areas in Romania

on Medium and Long Term-Rural Romania XXI. In: Agricultural Economics and Rural

Development, 5(1-2), 2008). P. 4-18.

471. Padilla M. Les politiques alimentaires. Traite d’economie agroalimentaire. Tome 4, Ed.

Cujas, Paris, 1996. 255 p.

472. Padvi A. Women,s role and contribution to NTFPs based livelihood of Western Satpura

in Nandurbar district. In: Scholarly research jou. interdisciplin. stud., v. 4. P. 6712-6718.

473. Pandey A. Non timber forest products marketing interventions for augmenting livelihoods

of forest-dependent communities. In: Community forestry, issue 24, 2011. P. 10-17.

474. Peintner U. et al. Mycophilic or Mycophobic? Legislation and guidelines on wild

mushroom commerce reveal different consumption behaviour in european countries. In:

Plos One, volume 8, issue 5, 2013. P. 1-11.

475. Peters C. The ecology and management of non-timber forests resources. World Bank

Technical Paper Number 322. The World Bank, Washington, 1996. 163 p.

476. Phuong N., Duong N. The role of non-timber forest products (NTFPs) in livelihood

strategies and household economies in a remote upland village in the upper ca river basin,

Nghe An, Vietnam. In: Journal of Science and Development Feb., 2008. P. 88-98.

477. Pilz D., Molina R. Commercial harvests of edible mushrooms from the forests of the

Pacific Northwest United States: issues, management, and monitoring for sustainability.

In: Forest Ecology and Management, volume 155, 2002. P. 3-16.

478. Pouta E., Sievanen T., Neuvonen M. Recreational wild berry picking in Finland-reflection

of a rural lifestyle. In: Society & Natural Resources, 19(4), 2006. P. 285-304.

479. Prokofieva I. Bouriaud L. et al. Policy framework for NWFPs-demands and barriers. In:

Non-wood forest products in Europe: Seeing the forest around the trees. What Science

Can Tell Us 10. European Forest Institute, 2019. P. 55-75.

480. Riadh M. Assessing the role of non-timber forest products in the livelihoods of

communities living inside and outside of Lawachara national Bangladesh. 2007.

481. Richardson R. Ecosystem services and food security: economic perspectives on

environmental sustainability. In: Sustainability 2, 2010. P. 3520-3548.

482. Ros-Tonen et al. Methods for non-timber forest products research. The tropenbos

international Wageningen, the Netherlands: Tropenbos Documents 14, 1998. 31 p.

483. Rosmarlinasiah C. et al. Resource potential analysis of honey bee feed Apis dorsata in

mountain Tinanggo Kolaka. In: International Journal of Scientific & Technology

Research, volume 4, 2015. P. 313-318.

484. Roy R. Contribution of NTFPs to livelihood in upper Humla, Nepal. A dissertation

submitted in partial fulfillment of the requirements for the degree of Doctor of Philosophy

in Natural Resources Management. Asian Institute of Technology School of

Environment, Resources and Development. Thailand, 2010. 183 p.

315

485. Salehirad N., Sowlati T. Dynamic efficiency analysis of primary wood producers in

British Columbia. In: Mathematical and Computer Modelling, v. 45, 2007. P. 1179-1188.

486. Schlosser W., Blatner K. An Economic Overview of the Special Forest Products Industry.

In: Dancing with an Elephant: Proceedings of the conference: The Business and Science

of Special Forest Products. Schnepf, Chris, 1994, Hillsboro, Oregon. Western Forestry

and Conservation Association, Portland, OR. P. 11-23.

487. Schulp C., Thuiller W., Verburg P. Wild food in Europe: A synthesis of knowledge and data of

terrestrial wild food as an ecosystem service. In: Ecological Economics, v. 5, 2014. P. 292-305.

488. Secco L., Pettenella D., Maso D. ”Net-System” models versus traditional models in NWFP

marketing: The case of mushrooms. In: Small-scale Forestry, v. 8, 2009. P. 349-365.

489. Seeland K., Kilchling P., Hansmann R. Urban consumers’ attitudes towards nonwood

forest products and services in Switzerland and an assessment of their market potential.

In: Small-scale Forestry, volume 6, issue 4, 2007. P. 443-452.

490. Sellen D., Howard W., Goddard E. Production to consumption systems research: a

review of methods and approaches. Department of Agricultural Economics and Business,

University of Guelph, Canada. Ottawa, Canada, 1993.

491. Shackleton C., Shackleton S. The importance of non-timber forest products in rural

livelihood security and as safety nets: a review of evidence from South Africa. In: South

African Journal of Science 100, 2004. P. 658-664.

492. Shiva M. Inventory of forest resources for sustainable management & biodiversity

conservation. Indus publishing company: New Delhi, 1998. 704 p.

493. Shiva M., Verma S. Approaches to sustainable forest management and biodiversity

conservation: with pivotal role of non-timber forest products. Dehradun Uttaranchal:

International Book Distributors, 2002. 508 p.

494. Shively G., Pagiola S. Agricultural intensification, local labor markets, and deforestation in

the Philippines. In: Environment and Development Economics, vol. 9(2), 1999. P. 241-266.

495. Shumsky S. et al. Institutional factors affecting wild edible plant (WEP) harvest and

consumption in semi-arid Kenya. In: Land Use Policy, no. 38, 2014. P. 48-69.

496. Sîrbu A., Cimpoieș D., Racul A., Use of Data Envelopment Analysis to measure the

Performance Efficiency of Academic Departments. In: Agriculture and Agricultural

Science Procedia, vol. 10, 2016. P. 578-585.

497. Solovyeva I., Nuppenau E. Dea-efficiency of traditional farming with consideration of

grassland biodiversity: the case of the ukrainian carpathians. In: Proceedings of the 11th

International Conf. on Data Envelopment Analysis, 2013, Samsun, Turkey. P. 113-118.

498. Sporcic M. et al. Measuring efficiency of organizational units in forestry by

nonparametric model. In: Croatian journal of forest engineering, no. 30(1), 2009. P. 1-13.

499. Stens A., Sandstrom C. Divergent interests and ideas around property rights: The case of

berry harvesting in Sweden. In: Forest Policy and Economics, 2012. P. 1-7.

500. Stoyanova M. Non-wood forest products in Bulgaria. In: Silva Balcanica, volum 14(1),

2013. P. 5-21.

501. Stryamets N. Use and governance of non-wood forest products in market and transition

economies: case studies from Sweden, Ukraine and the Russian Federation. Doctoral

Thesis Swedish University of Agricultural Sciences, Skinnskatteberg, 2016. 101 p.

502. Stryamets N. Non-wood forest products for livelihoods. In: Bosque (Valdivia), vol. 33(3),

2012. P. 329-332.

503. Stryamets N. et al. From economic survival to recreation: contemporary uses of wild food

and medicine in rural Swiden, Ukraine and NW Russia. In: Journal of ethnobiology and

ethnomedicine, vol. 11(53), 2015, p. 2-18.

504. Suleiman M. et al. Non-timber forest products and their contribution to households

income around Falgore Game Reserve in Kano, Nigeria. In: Ecological Processes, vol.

316

6(23), p. 2-14.

505. Sunderland T. et al. Challenging perceptions about men, women, and forest product use:

a global comparative study. In: World Development, vol. 64, 2014. P. S56-S66.

506. Thakur D. et al. Why they eat, what they eat: patterns of wild edible plants consumption

in a tribal area of Western Himalaya. In: Journal of Ethnobiology and Ethnomedicine, v.

13(70), 2017. P. 1-12.

507. Ticktin T. The ecological implications of harvesting non-timber forest products. În:

Journal of Applied Ecology, volume 41(1), 2004. P. 11-21.

508. Toirambe B. Place des PFNL dans l’amenagement durable de la Reserve de Biosphere de

Luki en RDC. Travail de fin d’etudes. Faculte Universitaire des Sciences Agronomiques

de Gembloux, 2005. 81 p.

509. Toirambe B. Analyse de l’etat des lieux du secteur des produits forestiers non ligneux et

evaluation de leur contribution a la securite alimentaire en Republique Democratique du

Congo. Ministere Federal d’Allemagne pour l’Alimentation, l’Agriculture et la

Protection des Consommateurs. 2007. 76 p.

510. Toledo V. et al. Products from the tropical rain forests of Mexico: an ethnoecological

approach. In: Sustainable harvest and marketing of rain forest products. Island press,

Washington, D.C. Covelo, California, 1992. P. 99-110.

511. Toma E. et al. DEA applicability in assessment of agriculture efficiency on areas with

similar geographically patterns. In: Agricultural Science Procedia, v. 6, 2015. P. 704-711.

512. Ustun A. Evaluating environmental efficiency of turkish cities by data envelopment

analysis. In: Global NEST Journal, vol. 17(2), 2015. P. 281-290.

513. Vasile D., Dincă L., Enescu C. Impact of collecting mushrooms from the spontaneous flora

on forest ecosystems in Romania. In: AgroLife Scientific Journal, 6(1), 2017. P. 268-275.

514. Vedeld P. et al. Forest environmental incomes and the rural poor. In: Forest Policy and

Economics, volume 9, Issue 7, 2007. P. 869-879.

515. Viitala E., Janninen H. Measuring the efficiency of public forestry organizations. In:

Forest Science, vol. 44, 1998. P. 298-307.

516. Wickens G. What is economic botany? In: Economic botany, no. 44, 1990. P. 12-28.

517. Wong J., The biometrics of non-timber forest product resource assessment: a review of

curent methodology. Gwynedd, 2000. 174 p.

518. Yedomonhan H. et al. In: International Journal of Biological and Chemical Sciences,

volume 3(2), 2009. P. 355-366.

519. Zadmirzaei M. et al. Measuring the performance and returns to scale of forest management

plans using data envelopment analysis approach (Case study; Iranian Caspian forests). In:

Caspian Journal of Environmental Sciences, vol. 14(2), 2016. P. 155-164.

Surse electronice

520. Biroul național de statistică al Republicii Moldova http://statbank.statistica.md

521. Bojor O., Hodoroga A., Svoboda C. Istoricul cercetărilor botanice şi a plantelor medicinale

din judeţul Bistriţa-Năsăud. academia.edu/6280517/O._Bojor_A._Hodoroga_C.Svoboda

522. Forests and Livelihoods (LIV) Programme Strategy.

http://www.cifor.org/publications/pdf_files/research/livelihood/liv_strategy.pdf

523. Gazeta de Agricultura, 26 noiembrie 2015 https://www.gazetadeagricultura.info/afaceri-

agricole/540-idei-oportunitati-afaceri/18077-valorificarea-potentialului-nebanuit-al-

padurilor-fructe-de-padure-ciuperci-alune-si-plante-medicinale.html

524. Heywood V. (1999). Use and potential of wild plants in farm households. FAO Farm

Systems Management Series. Food and Agriculture Organization, Rome, Italy.

http://www. fao.org/docrep/003/w8801e/w8801e00.htm.

525. Lintu L. Marketing in the forestry sector. In: The changing face of forest industry, Unasylva

http://www.sciencedirect.com/science/journal/13899341

http://www.sciencedirect.com/science/journal/13899341

http://www.academia.edu/6280517/O._Bojor_A._Hodoroga_C.Svoboda

https://www.gazetadeagricultura.info/afaceri-agricole/540-idei-oportunitati-afaceri/18077-valorificarea-potentialului-nebanuit-al-padurilor-fructe-de-padure-ciuperci-alune-si-plante-medicinale.html



317

153, vol. 38, 1986. FAO, Roma. fao.org/docrep/r9400e/r9400e03.htm#TopOfPage

526. Melin E. Botanique apicole. Universite de Liege, Institut de Botanique, B 22, Sart Tilman,

B-4000 Liege. 19 P. http://users.skynet.be/lerucherdeseilles/Consultation/bota.pdf

527. Mohammad I. International trade in non-wood forest products: An overview Food and

Agriculture Organization of the United Nations. Rome, 1993.

http://www.fao.org/docrep/x5326e/x5326e00.htm

528. Non-timber forest products an overview of the products and markets.

theses.lib.vt.edu/theses/available/etd-12122000-145202/unrestricted/Ch_2_NTFPs.pdf

529. Olmos S. Non-wood forest products: utilization and income generation in the Czech

Republic, Finland and Lithuania. http://www.fao.org/docrep/x2450e/x2450e07.htm#non

530. Saastamoinen O. Forest policies, access rights and non-wood forest products in northern

Europe. http://www.fao.org/docrep/x2450e/x2450e06.htm#forest policies, access rights

and non wood forest products in northern europe, 1999.

531. Stryamets N., Elbakidze M., Angelstam P. Non-wood forest products for local rural

livelihoods in Europe’s East and West. Xiv World Forestry Congress, Durban, South

Africa, 2015. https://www.researchgate.net/publication/283451255_Non-

wood_forest_products_for_local_rural_livelihoods_in_Europe%27s_East_and_West

532. Taylor D. Requisites for thriving rural non-wood forest products enterprises. Unasylva,

50(198), 1999. P. 3-8. FAO, Roma. http://www.fao.org/docrep/x2450e/x2450e03.htm

533. Кайгородов Р., Кулешова Т. Видовые эколого-биохимические особенности нектара

медоносных растений. В: Современные проблемы науки и образования, № 3, 2015.

https://www.science-education.ru/ru/article/view?id=19477

534. Малкин С., Бухаркин Г. Пчеловодство на сельскохозяйственных предприятиях. В:

Системное управления, выпуск 2. 2009. http://sisupr.mrsu.ru/2009-2/pdf/12.4_malkin.pdf

535. Рогова Н., Содомбеков И. Некоторые лекарственные растения высокогорий в

условиях интродукции. http://journals.manas.edu.kg/mjen/oldarchives/2009-1-

10/full/PaperInfoSample_eng_(1-10)b3-2.pdf

536. Черкасов А., Миронов К. Состояние и перспективы изучения и освоения

недревесных растительных ресурсов в таежной зоне европейской России 2003.

chem.kstu.ru/butlerov_comm/2003/1m/data/jchem&cs/russian/n1/appl1/2vr6/2vr6.pdf

537. Шавурская Е. Бухгалтерский учет недревесных лесных активов.

studydoc.ru/doc/281489/udk-657.1-630-shavurskaya-e.v.--aspirant-zhitomirskij

538. http://pomusoare.md/index.php/2016/10/06/afacere-gustoasa-prima-roada-de-afine-

republica-moldova/

539. http://pomusoare.md/index.php/2017/01/16/presedintele-asociatiei-vitalie-pintilei-fost-

invitatul-emisiunei-televizate-rapsodia-satului-de-trm/

540. http://epochtimes-romania.com/news/arborii-de-sirop-ai-canadei-cum-se-produce-

minunatul-sirop-de-artar---212878

541. http://www.moldsilva.gov.md

542. https://www.sfequip.com/made-in-the-usa/

543. http://www.statistica.md

544. https://www.infodebit.md/?info_biz=1&filtru=y&activitate_nl=230

545. https://dexonline.ro/definitie/venit

546. http://www.tvpartener.ro/2013/09/30/video-recolta-de-fructe-de-padure-din-dambovita-

oferita-la-export-nemtilor/.

547. http://www.moldsilva.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=180&t=/Fondul-forestier-

national/Resursele-forestiere

http://www.fao.org/docrep/r9400e/r9400e03.htm#TopOfPage

http://users.skynet.be/lerucherdeseilles/Consultation/bota.pdf

http://www.fao.org/docrep/x5326e/x5326e00.htm


http://www.fao.org/docrep/x2450e/x2450e07.htm#non

https://www.researchgate.net/publication/283451255_Non-wood_forest_products_for_local_rural_livelihoods_in_Europe%27s_East_and_West

https://www.researchgate.net/publication/283451255_Non-wood_forest_products_for_local_rural_livelihoods_in_Europe%27s_East_and_West

https://www.science-education.ru/ru/article/view?id=19477

http://sisupr.mrsu.ru/2009-2/pdf/12.4_malkin.pdf

http://chem.kstu.ru/butlerov_comm/2003/1m/data/jchem&cs/russian/n1/appl1/2vr6/2vr6.pdf

https://studydoc.ru/doc/281489/udk-657.1-630-shavurskaya-e.v.--aspirant-zhitomirskij



http://pomusoare.md/index.php/2017/01/16/presedintele-asociatiei-vitalie-pintilei-fost-invitatul-emisiunei-televizate-rapsodia-satului-de-trm/

http://pomusoare.md/index.php/2017/01/16/presedintele-asociatiei-vitalie-pintilei-fost-invitatul-emisiunei-televizate-rapsodia-satului-de-trm/



http://www.moldsilva.gov.md/

https://www.sfequip.com/made-in-the-usa/


https://dexonline.ro/definitie/venit





Domeniul Silvicultură TEZĂ DE DOCTORAT ... - UASM

Documents

Transcript of Domeniul Silvicultură TEZĂ DE DOCTORAT ... - UASM