Civilizația geto-dacică (I)

Arme și echipamentedin patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României

Cătălin Borangic Alexandru Bădescu

București, 2014

Civilizația geto-dacică (I)

Arme și echipamentedin patrimoniul Muzeului Național de Istorie a RomânieiISBN 978-973-0-18180-7

Arm

e și e

chip

amen

te d

in p

atrim

oniu

l MN

IR

Seria Patrimonium

Coperta IReconstituire grafică a echipamentului de luptă al aristocratului geto-dac de la Popeşti, com. Mihăileni, judeţul Giurgiu, realizată de către artistul plastic Radu Oltean. Cu mici excepții, expunerea artefactelor sau reconstituirilor aparținând epocii geto-dacice este cantonată între niște limite reduse cromatic, rezultatul fiind o prezență monotonă în imaginarul colectiv, departe de realitatea istorică. Dovezile istorice însă, chiar dacă nu întotdeauna direct, au relevat o lume dinamică, plină de culoare, dominată de o semiotică profundă a aproape tuturor manifestărilor culturale și materiale. Armele și întregul echipament de luptă nu făceau excepție, fiind împodobite, decorate și/sau vopsite astfel că întregul se constituia într-un cod cromatic descifrabil atât de propria comunitate, cât și de oponenții acesteia.Prezentul catalog și-a propus nu doar să readucă în prim-planul atenției echipamente militare uitate sau inedite, din patrimoniul MNIR, ci și să contribuie la modificarea percepției generale asupra războinicilor geto-daci, ieșind din stereotipii vestimentare.

Coperta IVReconstituirea coifului descoperit la gostavățu, jud. olt (Radu oltean)

CuvâNt îNAINte // 6

ARguMeNt // 8

COIFuL // 10 LANCeA // 28

PuMNALuL de tIP sICA // 44

ARMuRI de zALe // 62

ARCuL // 68

sPAdA // 70

FALx dACICA // 77

sCutuL // 78

zăBALe // 82

PINteNII // 92

COsOARe // 98

CUPRINS

6

civilizația geto-dacică (I). arme și echipamente din patrimoniul mnir

Colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a României reunesc cele mai valoroase şi elocvente mărturii ale evoluţiei civilizaţiilor care s-au succedat în spaţiul geografic al României de la primele începuturi ale vieţuirii umane cunoscute, din paleoliticul inferior (cca 600.000 a. C.), până în secolul al xx-lea. ele constituie nu numai o adevărată oglindă a trecutului nostru, dar vorbesc şi despre năzuinţele şi creaţia unor lumi şi vieţi de mult apuse, despre locul ocupat de locuitorii care au trăit în ţinuturile de la nordul Dunării, în jurul Carpaţilor şi la ţărmul vestic al Mării Negre, în marea şi continua mişcare de oameni şi schimburi de tehnologii, inovaţii, idei, sensibilităţi religioase și artistice, sau de bunuri în care au fost angrenate, din toate timpurile, popoarele europei şi a regiunilor învecinate. Nu întâmplător, având în vedere rolul jucat de geto-daci în etnogeneza românilor, ca şi locul atât de original al civilizaţiei lor în concertul vechilor civilizaţii ale vechii europe, antichităţile moştenite de la aceste populaţii de neam tracic ocupă o poziţie cu totul aparte între colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a României. Colecţia noastră de vestigii ale civilizaţiei geto-dacice constă atât din exemplare tipice de ceramică, unelte, arme, podoabe şi accesorii, precum şi din artefacte contemporane străine, descoperite în mediul autohton, produse de culturile altor popoare, cum ar fi de exemplu: traci sud-dunăreni, greci, iliri, sciți, celți, romani, germanici, cu care vechii locuitori ai spaţiului carpato-dunăreano-pontic au intrat în contacte mai mult sau mai puţin profunde şi constante. Având în vedere importanţa pe care o acordăm moştenirii culturale geto-dacice aflată în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României, nu este o întâmplare faptul că noua serie de cataloage de colecţie pe care o lansăm în cadrul programului Patrimonium se deschide cu tema Civilizaţia geto-dacică. Primul volum pe care am plăcerea să-l anunţ acum este cel dedicat colecţiei de arme şi echipamente militare geto-dacice. lucrarea se datorează strădaniilor a doi autori – Cătălin Borangic, arheolog, drd. Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” şi Alexandru Bădescu, muzeograf la Muzeul Naţional de Istorie a României, la efortul cărora s-a asociat ing. Marius Amariei și Mihai Bozgan, autorii fotografiilor care ilustrează toate piesele, ing. Marcu Marius (soft cartografic) şi artistul Radu oltean, care aduce sub privirile noastre o reconstituire vibrant de vie a a aristocratului incinerat și depus sub tumulul 4 din necropola de la Popeşti (com. Mihăileni, judeţul giurgiu). Catalogul prezintă informaţii ştiinţifice şi tehnice detaliate privind marea majoritate a armelor defensive şi ofensive, precum şi a accesoriilor militare geto-dacice din secolele VI a. C. – II p. C., aflate în colecţia noastră. Din motive obiective, au fost lăsate în afară doar două piese, e drept excepţionale. este vorba despre cele două umbones de scut din fier, decorate cu reprezentarea unui zimbru și unui grifon şi bogate motive vegetale şi geometrice, descoperite, în urma acţiunilor de braconaj arheologic, în incinta fortificaţiei dacice de la Piatra Roșie, jud. Hunedoara, fiind, ulterior, exportate ilegal şi recuperate, din SuA, de organele judiciare, în luna mai 2011. Aceste două artefacte vor constitui obiectul unui studiu special, care va fi publicat într-un volum separat.

Cuvânt înainte

7

civilizația geto-dacică (I). arme și echipamente din patrimoniul mnir

În paginile volumului este prezentată întreaga gamă a pieselor de armament şi accesorii militare geto-dacice, de la cele de-a dreptul excepţionale, „regale”, în cel mai înalt sens al cuvântului, cum sunt coifurile de paradă din aur sau argint de la Cucuteni-Băiceni (jud. Iaşi), Coţofeneşti (jud. Prahova), Peretu (jud. teleorman) şi Agighiol (jud. tulcea), până la piesele foarte modeste, de mare serie, cum erau vârfurile de săgeţi din bronz și fier, de la Poiana (jud. galaţi). urmărind piesele prezentate de Cătălin Borangic şi Alexandru Bădescu – coifuri, cnemide, cămăşi de zale, umbones de scuturi, lănci, spade, sau celebrele şi atât de temutele săbii şi pumnale dacice cu lama curbă – falx dacica şi sica, completate de zăbale și pinteni – putem să ne facem o idee mai clară asupra dotării „din cap şi până la picioare” a elitelor militare geto-dacice în epoca lor de glorie (secolele VI a. C. – II p. C.), dar şi asupra forţei economice, politice şi sociale a acestora. Aceste arme şi accesorii vorbesc atât despre nivelul înalt atins de tehnologia metalurgică a societăţii geto-dacice, dar şi despre măiestria excepţională a artizanilor ei de vârf, capabili să producă nu numai arme eficiente, că toate erau mortale, dar şi adevărate capodopere ale artei decorative. Prezenţa pieselor de armament şi accesorii militare străine – greceşti, ilirice, sud-tracice, dar mai ales celtice, asociate cu cele geto-dacice în contexte funerare sau ritualice autohtone ilustrează nu numai aria foarte vastă acoperite de relaţiile economice şi politice ale elitelor de la nord de Dunăre, dar şi caracterul foarte cosmopolit al universului în care au evoluat aceştia, în cursul ultimelor secole ale primului mileniu al erei precreştine. Prin informaţiile variate pe care le prezintă, volumul pregătit de Cătălin Borangic şi Alexandru Bădescu constituie o contribuţie importantă la cunoaşterea uneia dintre cele mai fascinate şi originale civilizaţii antice dezvoltate în spaţiul românesc şi la punerea în valoare a marilor comori ale trecutului păstrate în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a României. Bogat în informaţii şi ilustraţii de bună calitate, volumul Civilizaţia geto-dacică (I). Arme şi echipamente din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României, se adresează atât specialiştilor, cât şi publicului larg, interesat de istorie, în sensul cel mai cuprinzător al cuvântului. Apariţia volumului este cu atât mai demnă de salutat, cu cât, din motive independente de voinţa noastră, Muzeul Naţional de Istorie a României este închis din 2002, pentru lucrări de consolidare şi restaurare a sediului său şi cea mai mare parte a patrimoniului de excepţională valoare şi semnificaţie a acestuia nu mai este accesibil publicului. În aceste condiţii „de criză” în care se desfăşoară de peste 12 ani activitatea muzeului nostru, prin publicarea unor cataloage de colecţie, ca şi prin organizarea unor expoziţii temporare, încercăm să ne îndeplinim o obligaţie profesională esenţială, aceea de a aduce mai aproape de publicul românesc şi străin, ca şi de specialişti marile valori ale trecutului nostru.

Dr. Ernest Oberländer-TârnoveanuDirector general al Muzeului Național de Istorie a României

8

civilizația geto-dacică (I). arme și echipamente din patrimoniul mnir

un muzeu poate fi asemuit cel mai bine cu o casetă de valori, în care sunt adunate, de-a lungul timpului, documente istorice de mare însemnătate. Muzeul este important în primul rând pentru faptul că păstrează și conservă obiectele de patrimoniu care altfel s-ar putea pierde, oferind viitorului șansa de a le explora. Catalogul pe care îl prezentăm și-a propus o țintă mai apropiată, dorind să ofere prezentului accesul la o serie de documente arheologice aparținând civilizației geto-dacice. Piesele prezentate ilustrează secvențial aspecte din cadrul fenomenului militar manifestat în cadrul civilizației geto-dacice, în principal prin repunerea în circuitul științific a unor arme și echipamente militare, pornind de la epoca prinților de aur geți și până în timpul regatului dac din centrul transivaniei. Mare parte dintre aceste piese au fost subiectul unor studii de specialitate, altele sunt inedite, o parte dintre ele au fost publicate cu mulți ani în urmă, în condițiile grafice ale momentului, iar altele sunt inedite sau doar redescoperite în depozite. Astfel, a devenit imperativă readucerea acestor artefacte la lumină, nu doar ca imagine, ci și ca set cât mai complet de informații. Catalogul de față dovedește că spațiul muzeal care l-a generat este, în ciuda vicisitudinilor economice și nu numai, un spațiu dinamic, care nu și-a uitat menirea. Muzeul Național de Istorie a României prins, ca multe alte instituții similare din țară, în tumultoasele modificări ale societății românești post-decembriste, care i-au blocat în depozite extraordinarele valori pe care le deține, reușește prin acest proiect, unul din multele de acest gen, să păstreze legătura cu publicul. Parcurgând paginile acestui catalog, care deschide programul Patrimonium, autorii oferă tuturor celor interesați o fereastră spre diversitatea colecțiilor Muzeului Național de Istorie a României, ea însăși doar o mică introducere în complexele structuri militare ale geto-dacilor. Caracterul războinic al acestora răzbate din textele antice, dar el este identificat și de descoperirile arheologice, care au relevat fortificații și arme, al căror cumul și număr implică existența unor elite politice, religioase și militare, capabile să determine structurile sociale inferioare să susţină economic campaniile militare și eforturile arhitectonice impresionante. Armele aristocrației erau, dincolo de rolul lor practic, elemente de prestigiu ce confereau proprietarului un statut aparte, contribuind la afirmarea poziţiei sale sociale și militare, fiind dificil de realizat, de procurat și de întreținut. ornamentarea lor, în diferite moduri și depunerea în morminte sugerează importanţa acordată acestor obiecte precum şi investirea lor cu anumite calităţi magice şi simboluri a căror sens și importanță poate fi doar bănuită. toate aceste conexiuni permit, chiar dacă pe alocuri doar intuitiv, completarea unui tablou în care armele, deşi au rămas tema centrală a prezentării, rămân în fundal, prim-planul revenindu-i războinicului care le-a utilizat și contextului istoric care l-a conținut. Plecând de la aceste considerente, dorim ca acest catalog să devină util atât specialiștilor, cât și amatorilor de istorie și, în funcție de interesul acordat, să oferim, ulterior, o continuare a acestui demers prin completarea inventarelor prezentate cu materiale din sfera meșteșugurilor și ceramicii.

Autorii

Argument

103

civilizația geto-dacică (I). arme și echipamente din patrimoniul mnir

Hartă generală a descoperirilor prezentate în catalog

104

civilizația geto-dacică (I). arme și echipamente din patrimoniul mnir

Bibliografie generalăCătălin Borangic, Făuritori de arme. Metalurgia nord-dunăreană între necesitate și specializare, în De Antiqvitate, 7, 2013, p. 14-56.C. Borangic, Sorin Paliga, Note pe marginea originii şi a rolului armurilor geto-dacilor în ritualurile funerare, în Acta Centri Lucusiensis, nr. I-A, 2013, ed. Centrul de Studii Daco-Romanistice lucus, timişoara, p. 5-22.C. Borangic, Valoarea ipotetică a echipamentelor unui senior al războiului din lumea dacică, în Buletinul Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti, 20, 2014, p. 39-70.

Abrevieri:Apulum – Apulum, Acta Museii Apulensis, Buletinul Muzeului Regional Alba Iulia (Acta Musei Apulensis), Alba Iulia, 1, 1942 (din 1992 Muzeul Naţional al unirii), sqq.Dacia – Dacia. Recherches et découvertes archéologiques en Roumanie, Bucureşti, 1, (1924) - xII (1948). Nouvelle serie (N.S.): Revue d`archeologie et d`historie ancienne, Bucureşti, 1, 1957, sqq.Istros – Istros, Buletinul Muzeului Brăilei, I, 1980, sqq.Materiale şi cercetări arheologice - Materiale şi cercetări arheologice, Bucureşti, 1, 1953, sqq.NEMVS – NeMVS, Revista Asociaţiei Culturale Sarmizegetusa, Alba Iulia, I, 2006, sqq.Pontica – Pontica. Studii şi materiale de istorie, arheologie şi muzeografie, Constanţa, 1, 1968, sqq.SCIV(A) – Studii şi cercetări de istorie veche, Bucureşti, 1, 1950, sqq. (din 1974 Studii şi cercetări de istorie veche şi arheologie).Terra Sebus – terra Sebus, Acta Musei Sabesiensis, Sebeș, 1, 2009, sqq.Thraco-Dacica – Thraco-Dacica, Institutul de tracologie, Bucureşti, I, 1980, sqq.

Civilizația geto-dacică (I)

Arme și echipamentedin patrimoniul Muzeului Național de Istorie a RomânieiISBN 978-973-0-18180-7

Arm

e și e

chip

amen

te d

in p

atrim

oniu

l MN

IR

Seria Patrimonium