În ultimul deceniu se discută tot maimult despre rolul muzeului însocietate, despre comunicarea înmuzeu, despre modul de interpretare apatrimoniului, despre creşterea inter-activităŃii muzeului cu vizitatorii şi întrevizitatori etc. Unul dintre elementele carerevin obsesiv în dezbatere este mesajulmuzeului adresat vizitatorilor. Este tot maiimportant construirea şi transmiterea unuimesaj interesant, stimulant şi educativ cătrepublicul muzeului.De cele mai multe ori însăliteratura de specialitate se opreşte lamediul muzeal şi la construirea expo-ziŃiilor. Astfel, se acordă o atenŃiedeosebită arhitecturii muzeului şi aexpoziŃiilor, problemelor de designinterior şi modului de a interacŃiona cupublicul1. Acest lucru este generat,probabil, şi de viziunea împărtăşită înprezent pe scară largă că vizitatorul esteactor, iar reprezentarea colecŃiilortrebuie să se facă în funcŃie de public, înprimul rând2.Modul în care sunt proiectate şiredactate textele prezente într-un muzeuinfluenŃează în mod determinant efectuleducativ şi cultural al vizitei în muzeu.Pentru a se maximiza acest efect,textele din muzeu trebuie să Ńină cont decaracteristicilevizitatorilor, decomportamentulacestora în ceea ce priveşte citireamaterialelor afişate şi distribuite înmuzeu3. Textele sunt cele mai impor-tante instrumente educative din muzeu.Ele trebuie să fie proiectate în aşa felîncât să stimuleze interesul publicului,să îi determine pe aceştia să le citeascăşi să reflecteze pe marginea informaŃieidifuzate prin intermediul lor.

PuŃine dintre lucrările de specia-litate analizează problema spinoasă ascrierii efective a mesajelor, respectiv atextelor asociate expoziŃiei în formatulclasic al etichetelor şi panourilor sausub formă multimedia – tot maiprezentă în muzee. Gob şi Drouguetabordează pe larg problematica textelordin expoziŃiilor4. O primă temă dezbătutăeste oportunitatea existenŃei sau nu atextelor în expoziŃii. Nu trebuie făcutabuz de text, deoarece vizitatorii nusunt dispuşi să citească etichete lungi şiobositoare, cu un conŃinut complex deinformaŃii şi interpretări. În anumitecontexte se pot exclude textele dininteriorul unei expoziŃii. În acest caz,însă, trebuie ca expoziŃia să fie coerentăprin obiectele sale, care să „vorbească”,să transmită vizitatorilor suficient declar mesaje şi idei. ExpoziŃia devine înacest caz un „text” (metatext), se poatevorbi de o „instalaŃie muzeală”, caretransmite idei. Lipsa textelor poate fisuplinită prin difuzarea către vizitatoride alte materiale informative, precum şide existenŃa unor mijloace de informaremultimedia. În general, nu recomandămsă nu se utilizeze etichete şi alte texteexplicative, dar nu este bine nici să sefacă excese pe această direcŃie.Un exemplu extrem de muzeu fărătexte este Muzeul (FundaŃia) InselHombroich5 din Germania. Hombroicheste o fostă bază NATO din Germania,în apropiere de Köln, transformată într-unmuzeu-parc public, dedicat artei şiarhitecturii. Muzeul a fost construit în1983, fiind proiectat de arhitectul ErwinHeerich care a urmărit integrareaspaŃiului construit şi a lucrărilor de artăîn natură. De fapt, este vorba de mai

7EDUCAłIE MUZEALĂ

1. Musée d’artet d’histoire &Haute écoled’artsappliqués;2002. Muséesen mutation.Actes ducolloqueinternationaltenu au Muséed’art etd’histoire deGenève les 11et 12 mai2000, Geneva:Georg Editeur,pp.119-158;Maria ClaraRuggieriTricoli,SalvatoreRugino; 2005.Luoghi, storie,musei.Percorsi eprospettive deimusei delluogonell’epocadellaglobalizzazione, Palermo:DarioFlaccovioEditore,passim;Liliana Roşiu,2002.ReinventareaspaŃiuluimuzeal de lacolecŃie lamediul urban,Bucureşti: Ed.UniversitarăIon Mincu,passim,2. Musees enmutation, pp.107 sq.

TEXTUL ÎN SLUJBA EDUCAłIEIVIZITATORILOR MUZEULUI

Dr. Alexandra ZBUCHEA

multe pavilioane (construite succesiv peparcursul a mai mult de un deceniu) şiopere de artă răspândite într-un parc cumai multe terase. FundaŃia InselHombroich primeşte artişti în rezidenŃă,oferindu-le studiouri.Muzeul adăposteşte colecŃiaeclectică a lui Karl-Heinrich Müller,care cuprinde lucrări foarte variate, dela capete de statui din Angkor, până lalucrări de Cezanne, Brâncuşi sau artăcontemporană. De asemenea, muzeulprezintă operele unor arhitecŃiimportanŃi precum Shigeru Ban orTadao Ando.

Etichetele şi alte tipuri de textesunt foarte utile în muzee, deoarece elenu numai că descriu obiectele expuse,dar le şi dau semnificaŃie, le încadreazăîntr-un anumit orizont geografic,temporal, socio-cultural şi mental.Textul muzeal este, de asemenea, suport

al discursului muzeului, precum şipartener de dialog al vizitatorului.Textul trebuie să fie educativ şi incitant.Astfel creşte procentajul vizitatorilorcare citesc etichetele. În general, sunt cititetitlurile generale şi numai aproximativ otreimedin texte6. De asemenea, vizitatoriicitesc textele pe mai multe niveluri înfuncŃie de cunoştinŃele lor anterioare, deinteresul pentru colecŃii şi subiect, demodul de redactare şi design al textelor etc.Încă de la sfârşitul secolului alXIX-lea G. Brown Goode, asistentsecretar al Smithsonian Institution,atrăgea atenŃia asupra faptului caetichetele trebuie să fie instructive,pentru ca muzeul sa fie educativ7. Înacest context este important ca textul săfie uşor de înŃeles şi receptat. Pentru afacilita acest proces, trebuie să seacorde o atenŃie sporită redactăriitextelor. În mod tradiŃional, textele suntscrise de către curatori/muzeografi,datorită faptului că ei cunosc foarte bineobiectele şi subiectul abordat. Totuşi,curatorul/muzeograful are tendinŃa de aîncorpora foarte multă informaŃietehnică, iar stilul său este de multe orimai greu accesibil publicului profan.Din această cauză se recomandă catextele să fie scrise de către specialişti

8 Revista muzeelor

3. EunjungChang,InteractiveExperiencesand ContextualLearning inMuseums, înStudies in ArtEducation. A

Journal ofIssues and

Research, vol.47, nr. 2 /2006, pp.176-177.4. André Gob,NoémieDrouguet;2004. Lamuséologie.

Histoire,développement

s, enjeuxactuels, Paris:Armand Colin,pp. 91 sq5. www.inselhombroich.de/museum.htm

Fig 1. InselHoimbroch,Orangerie(1983)

Fig 2. InselHoimbroch,arh. TadaoAndoFig. 3. InselHoimbroich,Orangerie,capete,templulAngkor(sec.XII-XIII)(dreapta)

în comunicare, editori sau scriitori.Marile muzee8 angajează astfel despecialişti pentru a le redacta eticheteleşi alte texte în muzeu, iar curatorii rămânresponsabili pentru acurateŃea informaŃiilorprezentate, pentru respectarea standardeloracademice9.Muzeul Poştei din Suedia a apelat laMargaret Ekarv, specialist în facilitareacitirii textelor, pentru redactarea etichetelordin muzeu10. Aceasta a dezvoltat otehnică de redactare a etichetelor înscopul facilitării citirii. SistemulEkarv11 indică să se folosească cuvintescurte pentru a exprima idei complexe.Trebuie folosite propoziŃii simple iartopica trebuie să fie cea colocvială. Pefiecare linie trebuie expusă o singurăidee. Liniile nu trebuie să fie mai lungide 45 de litere, iar paragrafele trebuie săfie spaŃiate, scurte, cu câte 4-5 linii.Opiniile cu privire la oportunitatearedactării textelor utilizând metodaEkarv sunt diverse. Unele studii osusŃin, în special când este vorba detineri, de persoane care au dificultăŃi încitirea rapidă sau nu sunt obişnuite cuvizita la muzeu, în timp ce alte studiirecomandă anumite aspecte, înclinândcătre un format standard aletichetelor12.Designul şi modul de redactare altextelor trebuie să fie adaptate nu numaiîn funcŃie de vizitator, ci şi de tipultextului: titlul expoziŃiei, titlul sălii saua unui sector din muzeu, subtitlul sălii,text informativ general pe sală(introducere), texte pe secŃiuni saugrupuri de obiecte, etichete pentruobiecte, texte suplimentare13. În cadrulunei săli trebuie să fie coerenŃă deformă şi fond între toate aceste texte.

De exemplu, trebuie să fie o concepŃiecoerentă de design, de conŃinut, deamplasare.Titlul expoziŃiei, respectiv titlulsălii, identifică tematica specificăexpoziŃiei sau a sălii respective14. Titlultrebuie ales în aşa fel încât sădefinească cu claritate subiectul, dar săşi stârnească curiozitatea, să îndemne lameditaŃie pe marginea subiectului.Uneori titlul poate fi metaforic saufoarte eliptic, pentru a atrage şi incita.Se poate ca acesta să indice şiperspectiva abordată cu privire lasubiect, sau sfera de interes acoperită.Este posibil ca titlului să îi fie asociat şiun subtitlu care să explice mai bineperspectiva tematica sau abordată. Deexemplu, la Metropolitan Museum ofArts în New York, în perioadanoriembrie 2006 – februarie 2007, esteorganizată expoziŃia Strălucire şiprăbuşire: Portrete Germane din anii`20 (Glitter and Doom: GermanPortraits from the 1920s). În acest cazsubtitlul este cel care lămureşte cuprivire la subiectul expoziŃiei, în timpce titlu sintetizează caracteristicileepocii, ilustrate prin portretele realizateîn acea perioadă. De asemenea, sălile /sectoare ale expunerii pot să aibă titlurispeciale. De obicei, acestea sunt simpleşi descriptive. De exemplu, în generalsălile la Brooklyn Museum of Arts suntdenumite în funcŃie de tipul de artăexpusă: Artă veche din OrientulMijlociu, Artă coreană, Arte decorativeîn secolul XX etc. Sunt şi săli al cărornume iese în evidenŃă precum:IdentităŃi americane, Despre timp: 700de ani de pictură europeană ş.a. TitlulexpoziŃiei/sălii trebuie plasat într-un locvizibil, alături de textul introductiv.

9EDUCAłIE MUZEALĂ

6. André Gob,NoémieDrouguet,op.cit., p.92.7. MichaelBecher, 1991.Exhibitions inMuseums,Washington:SmithsonianInstitutionPress, p. 156.8. De exempluBritishMuseum sauSmithsonianInstitution9. MichaelBecher, op.cit.,p. 157.10. AndréGob, NoémieDrouguet,op.cit., p.94.11. Ruth Kerr,Ekarv text,www.museumse.org.uk/export/sites/sehub/ABC_working_with_schools/downloads/Interpretationx_Ekarv_text.doc12. vezi douăstudiipublicate la:http://museums.4t.com/Articles/Article32.htm şihttp://www.vam.ac.uk/files/file_upload/5855_file.pdf

Textul introductiv15 iniŃiază vizitatoriiîn tematica expoziŃiei/sălii, explicăperspectiva adoptată de curatori. Textul esteîn general simplu, de câteva paragrafe.Acestuia i se poate asocia un plan, oschemă, un desen sau o fotografie.Litera este de mai mari dimensiunipentru a fi uşor de citit şi receptat. Esteindicat ca textul introductiv săreprezinte esenŃa mesajului transmis,ideea centrală a expunerii, pe carevizitatorul trebuie să o înŃeleagă şi cucare să rămână după terminarea vizitei.Textul introductiv poate, de asemenea,să ridice probleme, să-l îndemne pevizitator să caute răspunsuri la diverseîntrebări. Panoul pe care se află acesttext este amplasat la intrarea în expoziŃie/ sală astfel încât el să fie văzut de toŃivizitatorii. Citindu-l aceştia îşi vor creaun anumit orizont de aşteptări şi vorînŃelege mai bine subiectul abordat.Totuşi amplasarea panoului trebuiefăcută în aşa fel încât să nu stânjeneascăintrarea în expoziŃie/sală.

Designul panoului poate varia foartemult, de la unul simplu şi monocrom, lapanouri cu o formă specială şi backgroundelaborat. Panoul trebuie proiectat în aşa felîncât elementele de design să nuîngreuneze lectura textului şi receptareamesajului. De exemplu, la Museum ofNew Craven Life în Marea Britaniepanoul introductiv pentru expoziŃiaConexiuni: Artişti şi scriitori în NewCraven (Connections: Artists andWritersin NewCraven) deschisă în 2006 prezintăîn 3 paragrafe contextul în care s-a realizatexpoziŃia, tematica expoziŃiei şi intenŃiilecuratorilor. Fundalul este foarte deschis laculoare, prezentând în partea de jos – undenu este text – o imagine reprezentativă dinregiune, care sugerează un pasaj detrecere, de intrare, de legătură cu unanumit spaŃiu.

Textele de grup / pe secŃiuni aleexpunerii16 informează vizitatorii cuprivire la tematica abordată în aceasecŃie a expoziŃiei, transmit câteva ideigenerale şi atrag atenŃia asupra celormai importante piese expuse. Acestetexte ajută vizitatorii să înŃeleagă mai bineexpunerea, le organizeazămai bine gândurileşi experienŃele mentale şi spirituale. Pentru afacilita citirea lor, aceste texte trebuie să fiefoarte sintetice. Un alt tip de text de grup/pesecŃiuni este textul complementar expunerii.Acesta poate să prezintă o viziune/opiniealternativă cu cea principală prezentată înexpoziŃie.

Etichetele pentru obiectele expuse17sunt celemai uzuale texte dintr-o expoziŃie.Ele sunt asociate unui obiect, dândinformaŃii – de cele mai multe orisuccinte – despre acesta. Etichetele ajută şiîncurajează vizitatorul să înŃeleagă şi sărăspundă pozitiv la ceea ce observă, atrage

10 Revista muzeelor

13. BeverlySerrell; 1996.Exhibit

Labels: AnInterpretiveApproach,Lanham:AltaMira Press/ AmericanAssociationfor State &Local History,p.21.

14. Ibidem,p.22.15. Ibidem,pp.22-2316. Ibidem,p.2417. Ibidem,pp.24-28;MihaelBecher, op.cit.,pp. 156-161

Fig. 4.Muzeul VieŃiidin NewCraven,Connections:Artists andWriters inNew Crave,panouexplicativ

atenŃia asupra elementelor importante şiasupra celor inedite. Etichetele pot facecomparaŃii, de exemple, include anecdotepentru facilitarea înŃelegerii şi pentrustimularea reŃinerii informaŃiilor petermen mai lung. Totuşi, este indicat caetichetele să nu fie complexe şi de maridimensiuni.Datele transmise sunt atât de naturăfactuală, cât şi interpretative. InformaŃiilefactuale se referă la datele de naturătehnică, fie de identificare a obiectului(număr de inventar, data şi modalitateade achiziŃie etc.), fie de descriere aacestuia (provenienŃă, materialele dincare este fabricat, dimensiuni etc.) Pelângă aceste date bine definite,etichetele pot conŃine interpretări legatede obiectul respectiv. Este indicat caetichetele să fie interpretative pentru aghida mai bine vizitatorul, pentru acreşte impactul educaŃional al expoziŃiei.Totuşi, etichetele trebuie să fie cât maiscurte posibil, pentru că altfeldescurajează vizitatorii în a le mai citi.Ideile trebuie să fie clar exprimate,iar fiecare paragraf să se limiteze la 1-2idei pentru a facilita perceperea şiînŃelegerea acestora. Trebuie date la începutinformaŃiile de natură factuală, concrete şiapoi transmite informaŃiile mai generale.Se recomandă ca limbajul să fieaccesibil, cuvintelede specialitate să fie evitatesau explicate, să se acorde atenŃie formeitextelor. Astfel designul etichetei trebuieproiectat în funcŃie de subiect şi context.Trebuie alese, de asemenea, formatul literelor,amplasamentul etichetei şi materialul folosit.De exemplu, un studiu a arătat că textelescrise cu majuscule sunt mai greu cititecomparativcucelescrisecufonturiobişnuite18.Litera trebuie să fie suficient de mare pentrua fi citită cu uşurinŃă, iar designul literei se

poate personaliza. Materialul din care esteconfecŃionată eticheta trebuie să fie durabil,adecvat textului şi contextului, realizat lacosturi convenabile.O altă decizie cu privire la etichete şialte texte dinmuzeu este legată de limba deredactare. Vizitatorii muzeului nu suntnumai rezidenŃii sau cunoscători ai limbiiacestora. Prin urmare, pentru a facecolecŃiile accesibile vizitatorilor străini estenecesară traducerea informaŃiilor. Idealeste să se folosească mai multe limbipentru ca un număr cât mai mare depersoane să aibă acces la informaŃie.Acestlucru însă ar crea probleme suplimentare despaŃiu şi design, ar face expunerea greuaccesibilă şi îmbâcsită prin aglomerarea cutexte. Deci trebuie făcută o selecŃie atentă alimbii, eventual limbilor în care se vortraduceetichetele.Chiar traducereapoate fi oproblemă, denaturândmesajul iniŃial.Impactul educativ al etichetelor şial altor texte creşte dacă sunt adaptatespecificului vizitatorilor, caracteristicilorşi intereselor speciale ale acestora. Deexemplu, la filiala din Palazzo Massimoa Muzeului NaŃional Roman sunt expuseetichete adresate copiilor.Muzeul NaŃional Roman a fostînfiinŃat în anul 1889 pentru a prezentavestigiile arheologice reprezentativepentru oraşul Roma, din sec. al V-leaî.Hr. până în sec. al III-lea d.Hr.ColecŃiile muzeului sunt expuse în maimulte locaŃii: termele lui DiocreŃian,Aula Ottagona, Palazzo Altemps şiPalazzo Massimo. Începând cu anul1990 muzeul se află într-un ampluproces de restructurare. În acest context,expunerea de la Palazzo Maximo a fostparŃial inaugurată în anul 1995, iar înanul 1998 a fost deschisă completvizitării. Sediul acesta (achiziŃionat în

11EDUCAłIE MUZEALĂ

18. Ibidem,p.160

anul 1981 şi ulterior restaurat) adăpos-teşte secŃiunea de artă antică şi cea denumismatică şi orfevrărie.Expunerea este abordată tematic.Astfel pentru fiecare sala / secŃie a expuneriisunt panouri explicative generale, carepun în lumină diverse aspecte aleistoriei Romei, precum şi istoriculsăpăturilor şi a cercetării ştiinŃificeacolo unde este adecvat.Piesele sunt amplasate foarteaerisit, fiind de exemplu săli unde nusunt expuse decât 2-3 piese şi expli-caŃiile asociate. Acolo unde este cazulsunt amplasate şi panouri care explicănu numai însemnătatea patrimoniuluiexpus, ci şi modul în care au fostrestaurat respectivul element depatrimoniu.

Panourile explicative sunt de maimari dimensiuni, redactate atât în limbaitaliană, cât şi în engleză. Ele conŃin şi oserie de fotografii sau gravuri ilustrative.Designul este simplu şi elegant, facilitândlectura textului. Fiecărei piese îi esteasociată o etichetă cu un text succint,incluzând numele şi câteva date tehnice.De obicei, textul direct asociat obiectului nueste mai mare de 3-4 rânduri, fiecareincluzând câte o informaŃie. De asemenea,pentru piesele semnificate sunt asociate şietichete de mai mari dimensiuni, adresatecopiilor şi părinŃilor.Toate etichetele pentru copii au unformat unitar, iar titlul acestora este „Ilmuseoper noi”.Titlul este amplasat în parteastânga sus, sub un desen reprezentând doicopii care se joacă. Formatul grafic cuprindeo imagine de mari dimensiuni a obiectului,precum şi 3-4 fotografii cu detalii care atragatenŃia asupra caracteristicilor obiectului,

12 Revista muzeelor

Fig. 5.MuzeulNaŃionalRoman,PalazzoMassimo,Boxer

Fig. 6.MuzeulNaŃionalRoman,PalazzoMassimo

măiestriei artistului, sau asupra unui detaliucu semnificaŃie istorică. Textul este grupatîn trei secŃii funcŃionale: La mia storia(Istoria mea), La mia statua (Statuia mea),Gioca con gli occhi (Joc cu ochii).

La mia storia cuprinde o prezentaresuccintă a personajului (4-5 rânduri cudatele de definitorii). Această informaŃieeste completată cu o descriere a statuiişi a unor elemente de abordare artistică

13EDUCAłIE MUZEALĂ

Fig. 7(etichetepentru copiişi familii), 8(detaliu) şi 9(viziune deansamblu) .MuzeulNaŃional alRomei, salaAugustus.Ideologiaputerii

specifice (în secŃiunea La mia statua).Uneori sunt cuprinse şi informaŃii privindsăpătura arheologică, sau modul deabordare al cercetătorilor, promovându-semeseriile de arheolog, istoric sau critic deartă în rândul copiilor, făcându-i săînŃeleagă mai bine ce urmăresc oameniide ştiinŃă. A treia secŃiune, Gioca con gliocchi, este interactivă. Se solicită copiilorsă îndeplinească o sarcină: să caute

diverse elemente în expoziŃie, în aceiaşisală sau chiar în întreaga expunere.Astfelcopiii vor reŃine mai bine informaŃiileprincipale şi vor fi atenŃi la întreagaexpunere.Unul dintre muzeele cu o foartemare varietatea de texte informative şi

interpretative este Musei Capitolini19din Roma, unul dintre muzeele cu celemai bogate colecŃii, vizitat zilnic desute de turişti din întreaga lume. MuseiCapitolini are o existenŃă continuă dinanul 1471 când papa Sixt al IV-lea adonat poporului roman un grup destatui de bronz care până atunci sepăstrau la biserica Laterano. Acesteaau fost expuse iniŃial în faŃa şi în curteainterioară a Palazzo dei Conservatori.Următorii papi au continuat să donezemuzeului, contribuind la creşterea

14 Revista muzeelor

19.www.museicapitolini.org

Fig. 10MuzeulNaŃional alRomei,Hadrian, bust

Fig. 11MuzeulNaŃional alRomei,Hadrian,etichetăpentru copii

colecŃiilor şi la proiectarea expoziŃiei depe Capitoliu. ColecŃiile conŃin atâtopere descoperite pe teritoriul Romei şial Vaticanului, precum şi lucrăriachiziŃionate special pentru muzeu.La mijlocul secolului al XVII-lea afost construit Palazzo Nuovo, putându-seastfel adăposti mai bine numeroaselecolecŃii adunate de-a lungul secolelor.Deschiderea muzeului către toŃi vizitatorii

a avut loc în anul 1734, în urmaachiziŃionării de către papa Clement alXII-lea a colecŃiei importante acardinalului Albani. Cu ocazia săpă-turilor generate de creşterea urbanăînsemnată a Romei ca nouă capitală aItaliei unificate, la sfârşitul secolului alXIX-lea, colecŃiile arheologice alemuzeului au crescut semnificativ,îmbogăŃindu-se cu opere deosebite.

15EDUCAłIE MUZEALĂ

Fig. 12MuseiCapitolini,Curteainterioară,grafică sec.XIX

Fig. 13MuseiCapitolini,SalaOctogonală,1876

La mijlocul secolului al XVIII-leaa fost iniŃiată şi pinacoteca de către papaBenedict al XIV-lea.

În secolul al XX-lea, cu precăderedupă al doilea război mondial, muzeul afost extins şi reamenajat de mai multeori. ColecŃiile muzeului sunt expuse îndouă clădiri de pe Capitoliu: Palazzodei Conservatori şi Palazzo Nuovo,legate între ele printr-o galeriesubterană care adăposteşte Lapidariul şiclădirea fostei Centrale Montemartinidin Ostiense. O parte a expoziŃiei dinPalazzo dei Conservatori a fostmodernizată recent, prin introducerea

unor elemente de muzeologie moderne,infotouch-uri, machete, panouri şiimagini explicative, pe lângă îmbo-găŃirea expunerii cu lucrări descoperite

recent. Recent, la primul etaj a fostrealizat marele hol de sticlă, pentru aadăposti statuia ecvestră a împăratuluiMarc Aurelius şi vestigiile templului luiJupiter Capitolinul. Tot aici se află şiresturile statuii gigantice de bronz a luiConstantin cel Mare şi statuia din bronzaurit a lui Hercule.Se observă o nouă viziune muzeo-grafică, care pune accentul pe calitateaexpunerii nu pe cantitatea de obiecte depatrimoniu prezentate vizitatorilor. Aceastănouă abordare sematerializează şi înmulti-plicarea textelor explicative, vizitatorii fiindinformaŃi nu numai despre istoria şivaloarea pieselor expuse, ci şi despre nouaabordare muzeografică. Piese expuse sunt

valorizate atât în contextul original, cât şi încel actual. Vizitatorul se familiarizează nunumai cu istoria statuii şi a societăŃii care aprodus-o, ci şi cu muncamuzeografului, cuîntrebările pe care acesta şi le pune, înŃelegemai bine responsabilitatea pe care acesta oare şi modul în care se raportează lapatrimoniu şi societatea contemporană.Panourile explicative includ şi o serie deimagini instructive şi ilustrative.Practic în aceeaşi aulă în care se aflăşi statuia lui Marc Aurelius se află in situşi fundaŃiile impunătoare ale templului luiJupiter Capitolinul. FundaŃiile sunt puse în

16 Revista muzeelor

Fig. 14MuseiCapitolini.Exedra luiMarcAurelius

Fig. 15MuseiCapitolini.Statuiaecvestră debronz a luiMarcAurelius

Fig. 16MuseiCapitolini.Fragmentedin statuia debroz a luiConstantincel Mare

17EDUCAłIE MUZEALĂ

Fig. 17Fig. 18Fig. 19MuseiCapitolini.Exedra luiMarcAurelius.Panouriexplicative

valoare şi explicate cu ajutorul mai multortipuri de materiale şi texte. O machetă dinplexiglas a templului ilustrează arhitecturaşi proporŃiile edificiului. Alături de aceastămachetă se află un panou explicativ careprezintă construirea templului şi evoluŃiaclădirilor care l-au succedat pe Capitoliu.Textul este redactat atât în limba italiană,cât şi în engleză. De altfel toate textele dinMuzeul Capitolini sunt bilingve.

Atragem atenŃia că în această parte,nouă, a muzeului, titlurile secŃiunilormuzeale sunt înscrise pe stâlpii desusŃinere.În lateralul fundaŃiilor templului luiJupiter se află un panou care ilustreazăprin imagini evoluŃia locuirii peCapitoliu. Tot aici începe o altă secŃie

18 Revista muzeelor

Fig. 20MuseiCapitolini.Templul luiJupiter (înExedra luiMarcAurelius)

Fig. 21MuseiCapitolini.Templul luiJupiter.Machetă –detaliu(stânga)

Fig. 22MuseiCapitolini.Templul luiJupiter.Panouexplicativ(dreapta)

muzeală: Roma Tarquinilor. În imaginese vede partea dedicată ForumuluiBoario, cel mai vechi forum al Romei,aflat pe malul Tibrului, între dealurileCapitoliu, Aventin şi Palatin. Şi înaceastă secŃie sunt utilizate panouriexplicative atât pentru tematica princi-pală ilustrată, cât şi pentru fiecare secŃiesecundară abordată. Acestor panouri lesunt asociate reconstituiri graficeilustrative. Chiar dacă descoperirile dinperioada respectivă sunt sporadice, iarselecŃia pieselor din expoziŃie esteriguroasă, lipsa relativă de patrimoniu

expus este suplinită prin designulexpoziŃiei şi abundenŃa informaŃiilordifuzate prin intermediul a diferitetipuri de texte şi imagini.Tot în Palazzo dei Conservatori seaflă şi Pinocoteca, care prezintăcronologic, într-un cadru tradiŃional,opere din Evul Mediu până în secolul alXVIII-lea. ExpoziŃia din PalazzoNuovo a rămas aproape aceiaşi dinsecolul al XVIII-lea, redând istoriamuzeului şi a muzeologiei. În prezent, seaflă în derulare un program de punere

19EDUCAłIE MUZEALĂ

Fig. 23MuseiCapitolini.RomaTarquinilor(stânga)Fig. 24MuseiCapitolini.Capitoliul înperioadaarhaică(dreapta)

Fig. 25MuseiCapitolini.evolutiaCapitolinului

complexă în valoare a locului şi acolecŃiilormuzeului:GrandeCampidoglio.Parte a acestui program a fost organizat şideschis pentru public Lapidariul, a fostreorganizată parte a expoziŃiei permanente,au fost achiziŃionate noi locaŃii etc.CentralaMontemartini20 funcŃioneazăca filială a Muzeului Capitolini din 1997,după ce a fost vreme de 7 ani Centrumultimedia şi de artă. Clădirea a fostridicată la începutul secolului al XX-leapentru a adăposti prima centralăelectrică. Atât istoria sa, cât şiamplasamentul în zona cu cea mai mareconcentrare de arheologie industrialădin Roma, a determinat păstrareacentralei şi reamenajarea sa. LocaŃia a

fost aleasă de către Muzeul Capitolinipentru a expune o parte din colecŃiilesale de sculptură, care altfel nu ar fiavut loc în deja aglomeratul complex depe Capitoliu. Alături de operele de artăantice sunt expuse in situ şi motoarelediesel gigant şi turbinele cu vaporipentru a nu se pierde memoria locurilorşi pentru a amplifica aportul educativ alvizitei în acest muzeu. Întreagaexpunere este gândită ca un joc alcontrastelor – lucru sugerat şi de titlulexpunerii: Maşinile şi zeii.SecŃiunile Muzeului Capitolinicare au fost reamenajate au beneficiatnu numai de un o nouă expunere, ci şide noi materiale informative, foartediverse şi sugestive. Acestea facilitează

20 Revista muzeelor

20. www.centralemontemartini.org,M.Bertoletti,M.Cima,E.Talama,Centrale

Montemartini.Musei

Capitolini, ed.Electa, Roma,2006.

Fig. 26CentralaMontemartini

înŃelegerea nu numai a fiecărui obiectexpus, ci şi a tematicii abordate înfiecare sală, a unor aspecte alecivilizaŃiei antice.În multe secŃii ale muzeului suntpanouri de mari dimensiuni, complexe,care conŃin atât text cât şi imaginiilustrative, care completează mesajulasociat pieselor expuse. Expunerea însine este dinamică prin design, dar şiprin utilizarea unor „artificii” tehnicecare să faciliteze înŃelegerea lor. Deexemplu, piesele sunt puse în context,prin gruparea lor pe ansambluriomogene; sau în cazul în care piesa nueste completă se sugerează profilulcomplet.

Un alt artificiu care dinamizeazăexpoziŃia şi pune în valoare mai binetextele este utilizarea unor panourimodulare, de culoare închisă, amplasateîn spatele obiectelor.

21EDUCAłIE MUZEALĂ

Fig. 27MuseiCapitolini

Fig. 28MuseiCapitolini

Astfel statuile (albe) sunt mai binepuse în valoare. Aceste panouri oferă şiun suport foarte bun pentru redactareatextelor asociate şi a etichetelor fiecăruiobiect expus. Textele tematice sunt demai mare amploare şi li se asociazăhărŃi şi imagini exemplificatoare. Princontrast, textele asociatei fiecărui

obiect sunt foarte scurte: numele,numărul de inventar, materialul din careeste făcut, semnificaŃia şi datarea.Etichetele şi alte texte explicativetrebuie să fie adecvate contextului încare sunt expuse. Nu numai conŃinutuleste important, ci şi designul lor şi aran-jamentul general al sălii. De exemplu, o

22 Revista muzeelor

Fig. 29MuseiCapitolini

Fig. 30MuseiCapitolini

formă minimală de încadrare esteamplasarea lor faŃă de obiect în aşa felîncât să fie uşor de citit şi să facilitezeînŃelegerea obiectului sau a expoziŃieicu care se asociază. De asemenea,trebuie să se încadreze vizual încontext.

23EDUCAłIE MUZEALĂ

Fig. 31MuseiCapitolini

Fig. 32MuseiCapitolini(stânga),Panouexplicativ

Fig. 33MuseiCapitolini

La Metropolitam Museum of Arts,fundalul etichetelor din expoziŃiatemporară Americans in Paris esteacelaşi ca şi culoarea pereŃilor sălilorexpoziŃiei.Tot la Metropolitan Museum ofArts se practică însă şi abordareacontrară – culoarea de fundal aetichetelor este în contrast cu culoareaperetelui.

24 Revista muzeelor

Fig. 34MetropolitanMuseum ofArt. ExpoziŃiaAmericans in

ParisFig. 35MetropolitanMuseum ofArt. ExpoziŃia

Americans inParis.Etichetă

Fig. 36MetropolitanMuseum ofArt. ExpoziŃiaAmericans in

Paris

Fig. 37MetropolitanMuseum ofArt. ExpoziŃiaAmericans inParis

Fig. 38MetropolitanMuseum ofArt. ExpoziŃiaAmericans in

Paris.Etichetă

După cum se observă nu există oregulă general valabilă cu privire lamodul de redactare a textelor într-unmuzeu. Foarte importată este creativi-tatea, astfel încât textele să dea ovaloare reală informativă, dar şiestetică, expunerii. La proiectarea unortexte explicative pentru public ar trebui

să se Ńină cont de următoarele conside-raŃii: textul are un scop educativ;facilitează înŃelegerea prin design şiconŃinut; textul trebuie să se raportezela public; trebuie urmărită adecvarea lamesajele expoziŃiei şi caracteristicilepatrimoniului expus.

25EDUCAłIE MUZEALĂ

• Adams, Roxana; 1995. StandardsManual for Signs & Labels; Washington-New York: American Association ofMuseums / Metropolitan Museum of Art• Bertoletti, M.; Cima, M.; Talama, E.;2006. Centrale Montemartini. MuseiCapitolini, Roma: Electa• Belcher, Michael; 1991. Exhibitions inMuseums, Washington: SmithsonianInstitution Press• Blais, Andrée (ed.); 1995. Text in theExhibition Medium, Société des muséesquébéco• Chang, Eunjung; 2006. InteractiveExperiences and Contextual Learning inMuseums, în Studies in Art Education. AJournal of Issues and Research, vol. 47, nr.2, pp. 170-186• Dean, David; 1997. MuseumExhibition: Theory & Practice, Oxford:Routledge• Gob, André & Drouguet, Noémie;2004. La muséologie. Histoire,développements, enjeux actuels, Paris:Armand Colin• Katz S. et al.; 2006. PreparingPersonalized Multimedia Presentations fora Mobile Museum Visitors’ Guide - aMethodological Approach, în J. Trant & D.Bearman (ed.). Museums and the Web2006: Proceedings, Toronto: Archives &Museum Informatics, www.archimuse.com/mw2006/papers/katz/katz.html• Kerr, Ruth, Ekarv text, www.museumse.org.uk/export/sites/sehub/ABC_working_with_schools/downloads/Interpretationx_Ekarv_text.doc

• Lindauer, Margaret A.; 2005. Fromsalad bars to vivid stories: four game plansfor developing ‘educationally successful’exhibitions, în Museum Management andCuratorship, nr. 20, pp.41–55• Lord, Barry & Lord, Gail Dexter(ed.); 2001. The Manual of MuseumExhibitions, Lanham: AltaMira Press• Musée d’art et d’histoire & Hauteécole d’arts appliqués; 2002. Musées enmutation. Actes du colloque internationaltenu au Musée d’art et d’histoire de Genèveles 11 et 12 mai 2000, Geneva: GeorgEditeur• Nairne, Sandy; Ferguson, Bruce &Greenberg, Reesa; 1996. Thinking AboutExhibitions, Oxford: Routledge• Pearce, Susan; 1992. Museums,Objects and Collections: a Cultural Study,Washington: Smithsonian Institution Press• Roşiu, Liliana; 2002. ReinventareaspaŃiului muzeal de la colecŃie la mediulurban, Bucureşti: Ed. Universitară IonMincu• Ruggieri Tricoli, Maria Clara &Rugino, Salvatore; 2005. Luoghi, storie,musei. Percorsi e prospettive dei musei delluogo nell’epoca della globalizzazione,Palermo: Dario Flaccovio Editore• Serrell, Beverly; 1996. Exhibit Labels:An Interpretive Approach, Lanham:AltaMira Press / American Association forState & Local History• Stefano, M.; 2004, Museum Text andthe Aspects of Learning, în Atmusephere,nr. 1, www. atmusephere.com /Journal/2004/Issue1/artiklar/M_Stefano.pdf

Bibliografie selectivă