BAZIL ICA CU I 1MARTY�If.0N", DIN EPOCA ROMAN IT Ă T I I TÎRZI I , DESCOPER ITA LA N ICULITEL (JUD. TULCEA)

VICTOR H. BAUMAN

U I Lţ.l �

Fig. 1 . Planul orizontal al bazilicii paleocreştine de la Niculiţel (după săpăturile din 197 1 ) .

Potrivit date lor de ca re d ispunem Î n p rezent, momentu l pătrunder i i c reşti n i s m u l u i la g u ri le D u năr i i n u poate fi stab i l i t cu cerhtudine. I n l5uf i o ienţa cercetă ri lo r pe teren ca ş i l i psa de c la rita te a izvoare lor isto riog raf ice ş i a texte­lo r hag iograficel , n u perm it a se sta b i l i n i c i un fe l de coor­donate istor ice Înt re p rocesu l de răspî n d i re a creşti n i s m u ­l u i În rînd u i popu laţ i i l o r d i n I m per iu ş i prezenţa uno r com u ­n i tăţi creşt ine la m a rg i nea nord -estică a acestu ia , Î n cu rsu l seco le lor I I - I I I e . n .2 .

Exi stenţa u n u i episcop de Tom i s - Evange l i cus3, l a sfî r­ş i tu l seco l u l u i I I I e . n . , dacă ar trebu i să dăm c rezme poveisti ri i deispre mmt i ri'u l , la Hol myri's , a ,l u i Ep i ktet şi Asti o n , n e p u n e deja În faţa u n u i sta d i u avansat, c înd noua re l ig ie Îş i c rease sufi.c ienţi p roze l i ţ i , pentru care o rg a n i za rea b i se­r ici i pe teri,tori ul Scyth'ie i deven i,se o n ecesi'tate. Evident, putem cons idera că noua cred i nţă ş i -a făcut loc În Dobro ­gea o dată cu răspÎnd ilrea cu lte lor o ri enta le . Dar, tocma i d i n această ca uză c redem, 'ea a fost h a n d i ca pată ş i n u s -a putut man i festa la n ivel de g-rup decît a tunc i c î nd s i tua ­ţ ia pol it ică şi soci a l - econom ică a Scyth ie i , ag ravată de inva,zi He ba nbare ş i de i ncons i sten ta apă ra re a l i mes- u l u i , i -a perm i s s ă cîşt ige teren . Ş i , ch ia r Î n a ceste cond iţ i i , i n tra ns igenţa ş i exc lus iv i smu l rel ig ie i c reşti ne, n u o făceau acces ib i l ă decît u nor g ru p u ri restrînse de popu laţ i i etero-

1 In acest sen·s vez·i Oa�ol Aun.er, Martirii Dobrogeni, in " Revi,sta CatQlkă", Huc. 1 912 , p . 49 şi p;p. 288-289 ; J. Zeii i ler, Les origines chre­tiennes, Pa nils, 1 91 8, IP. 1 1 9 şi unm. Mo,i ,recent, R . . Con.sootnotines'ou, Les

martyrs de Durosforum, in " R ESEE", t. V, 1 967, nor. 1 -2. 2 A se vedea tr,otoreo competentă a problemei la D. M . Pippidi ,

Contribuţii la istoria veche o României, Buc. 1 958, p. 242 şi u rm .

3 H. Delehaye, Les martyrs Epichtete e t As/ion, ,În "Academie Rou maine : Bu l leti n de la Sedion h i storique", t . XIV, 1 928, pp. 1 -5 .

17

gene d i n l umea oraşelor pont ice ş i a mar i l o r cetăţi d ună ­rene.

Lumea c reşt i nă a ace lor vremu ri se ca racteriz.a pr intr -o permanentă c i rcu laţ ie a a posto l i lo r, m i s ionari lor , profeţi l o r ş i cateh i şt i l o r ca re ro i a u i n toate d i recţ i i le , pentru a purta Evanghe l ia unde aceasta n u pătrunsese, sau pentru a incuraja , i nstrui ş i a pă ra com un ităţi le născute şi puţ i n s i.g-u re4. S,Î1ng-eroasa pem'ecuţie a creş1!i n illO'r d i n a n,i i 303-304 e .n . , a lovit În p ri m u l rî nd in aceşt ia , da r a creat tot­odată un cu rent potrivn i c a uto rităţ i l o r, favor iz ind o l a rgă ră spind i re a creşti n i s m u l u i i n med i u l u rban . D i n acest p u n ct de vedere, o rgan izarea. u n u i ep iscopat la Tom i s poate f i socotită o rea l i tate, p e ca re trad iţ ia i stori că avea s-o consemne, un secol ş i j u mătate mai ti rz i u , la adevă­rata e i va loares.

De a ceea, ch i a r ş i atunc i cî nd in texte le hag iograf ice nu ,in,lli'l n i,m n i,mi,c "care să inspire încredere"6, p los'area

4 L. D,u,chesne, Origines du culte ohfl3tien, Pa�hs, 1 889. p. 1 4. 5 Referindu-se la Înti l n i rea di ntre Împă ratu l Va lens şi episcopul

Breta nio;' (Vetranion) de Tomis . d i n an i i 368-369, istoricul So�omenos (H ist. eccl . . VI , 2 1 , În J . P. Migne, Patrologiae cursus comp/etus. series Latina. Paris. t. 67. col . 1 344-1 345 ; sau În Griechische christliche Schriff­slel/er, ed. J. B idez - G. C. Hansen, Ber l in . 1 960, p. 263 ; ef. ş i R.

Netzhammer, Die christ/. Mărtyrer am Ister, Buc. 1 938, pp. 27-29, J. Zei l ler, op. cii., p. 1 72 , 307-308, 41 8 şi 1. Barnea, Din istoria Do­brogei. voI . I I , p. 398 şi 457) menţionea.:z:ă vechiu l obicei d in Scyth ia M inor "ca unul singur să fie episcop al bisericilor Întregului neam", cu referire la episcopul de Tomis. Această ind icaţie poate fi l uată ca a rg u ment În favoarea ipotezei după ca re Tomisul a j ucat ro lu l de or.gan izator al bisericii din Scyth ia, a·utoritatea şefu l u i ecleziastic d in Tomis i nbi nz.Îndu-se asupro intreg u lu i teritoriu, ch iar În condiţ i i' le exis­tenţei şi a l to'r epi'scopate in cu rsu l sec. IV-VI e .n .

6 R. Ccmsta ntbi'f1,e�ou, ,op. cit . • p. 14 şi ,unm.

http://patrimoniu.gov.ro

Fig. 2. Vedere generală dillSpre nord-vest as upra zonei investigate a bazi/icii, cu poziţia absidei, criptei şi a pardose/ii de cărămidă.

u n u i m a re n umăr de c reşt i n i ma rt i r i zaţ i în cetăţ i le pont ice ş i d u n ă rene, Î n pr imele două dece n i i a l e veacu l u i IV e . n . , const itu ie u n i nd i c i u referitor la eşecu l persecuţ i i lor l u i Ga leri us ş i D iocleti an ş i l a răspînd i rea creşti n i s m u l u i î n Scyth ia M i nor, m a i a les d u pă ed i ctu l d i n M i la n (3 1 3 e . n .) .

S i nodul ecume,n ic de la N i ceea (325 e .n .) a ma rcat t r i -

Fig. 3 . Secţiune transversa/ă prin a/tor (nord-sud) .

sectiune fransversolă LEGE"O"

CARHHloĂ �..o...----4- SHLBEH BRUII

um�u l cre,ş·t i n i smu l u i î n î,n t reg Imperi ul . O j u măltate d e seco l m a i t î rz i u , b i seri c i le c reşti ne , răspînd i te p e tot cupr i n ­su l Imperi u l u i , l uaseră locu l temple lor ş i a lta relor păgÎn e.

Confl i cte le d i ntre a rien i , m onofi z iţ i ş i o rtodocşi , m a n i ­festate cu pute're î n O rienrt, a u ati n s ş i Scyth i .a M i·no r7• fă ră î nsă a ad uce vreun prej ud i c i u creşti n i s m u l u i victor ios.

prin aDar nord sud

S C RRA piaTR" OEPUHERÎ GUHoi L E&S

1 8

http://patrimoniu.gov.ro

In u lt imă i n stanţă , e le a u generat o doctri nă nouă , cores­pu nzătoa re unor relaţi i noi . Un s i,ngu r moment se pă rea că biserica creşt ină se c lat i nă , că ba la nţa Înc l i nă spre antich itatea păgÎnă, da r at itud i nea ponderată a Împă ra ­tu lu i l u l i an Apostatu lB , ca ş i scurta sa domn ie, n u a con ­stituit u n obstacol g reu de trecut pentru o i n st ituţ ie per­fect o rgon izată la m ij locu l seco l u l u i IV e . n . , c u ra m if icaţi i in toate sferele societăţi i romane .

In urma marel u i tri u mf a l I m peri u l u i l a D u n ă rea de Jos, În cond iţi i le păci i ş i prosp'erităţi i d i n perioada cupr insă Între domnia l u i Constant in cel M a re şi Va lens , Scyth ia Mi nor, ba'st· ion pri noipa l În s i stemu l defens iv D ioc leti a n ­Con sta nti n , avea s ă cunoască o ră spî n d i re a creşt i n i s m u ­l u i În cele ma i Î ndepă rtate co lţuri a l e sa le , c a fenomen suprastructura l a l ro man ităţ i i tîrzi i . Ş i nu numa i atît ; d i n teritori u l cupri ns Î ntre D u n ă re ş i Ma re, Î ncepînd cu a doua jumătate a seco l u l u i IV e. n . , se vor Î nd repta spre ţ i n utur i le d i n stînga Dunări i , loc u ite de barbar i germa n ic i ş i de daco-roman i receptivi la tot ce ven'ea d in I m peri u , u n m a re număr de m is ionar i . Căci pacea re l i g i oasă n u a Însemnat st ingerea fa natism u l u i creşti n , i a r modei mart i raje lor i - a l uat locul cea a m is iona r iatu l u i com pletat de ascet i sm .

D i ncolo de g ran iţele I m peri u l u i , c reşt i na rea Însemna de fapt o ext indere a supremaţ ie i acestu ia pe ca le re l ig i oasă şi Împăraţi i n u numa i că a u sprij i n i t nou l fenomen , da r a u ş i i nter,ven it pe ca, le po l i t ică , otunc i Gîn d i n tenţ.i i l e lo r, ses i ­zate, a u trezit reacţia pa rtener i lo r ba rba ri9.

7 Bretani'on (Vetran ion ) , ex i lat de Va lens pentru ortodox ism, este pri mul episcop de Tomis atestat sig ur de i zvoarele isto rice (ef. 1 . Ba rnea, op. cit., p. 457) ; Audius este ex i lat d e .a semenea, În Scyth ia Mi n,or, de c.o"n/.;ta nţiu I I , pen.tru c.on'c�pţi'a s·a ,nel i g ioa'să, socotită ere­tică de Î mpăratu l a nian (d. V. Pârva n , Contribuţii epigrafice la isto­ria creştinism ului daco-roman, Bucureşt i , 1 9'i 1 , p. 1 56) .

8 H. Delehaye, Saints de Thrace et de Mesie, Î n " Ana lecta Bol land iana" t. XXX I , 1 9 1 2, pp . 260-265 ; L. Duchesne, Histoire anci­enne de l'Eglise t . I I , Pa.ris , 1 91 1 , PoP. 325-330 ; R. Const.a,nti nescu, op. cit., p. 1 2 ; 1 . Barnea, op. cit., p. 392.

9 Convert i reo la noua rel ig ie a u n u i n u măr apreciab i l de barbari d in esbul cîmpiei mu ntene, o p rovoca t persecuţi i l e din a n u l 348, cu core ocazie Împă ratu l c.onstanţiu a l I I - lea a pr. im i t Î n i m per iu pe cred i ncioşi i l u i Wulf i,la , a m i ntiţ i mai tî rziu sub n u mele de Gothi mino­/'es, aşeza�i În Bu lgaria d u năreană de astăzi , În ju ru l cetăţ i i N icopol i s ad Istru m, ţ inut bog.aot Î n pădur i ş i păşu n i , adaptÎndu-se perfect vieţi i de munte. (Cf. Ph i l ost.org ius , Hist. Ecclesiastica, trad . G. Popa-

s . - N .

�1 -5.

,. Gu-N .

I :-f":""i�.; .1 LE oss f5i.,;-.r�;.1 GALBEN BRUN

�1im UHPLurURR TRSRTR _ GUNOI IN DEPUNERE

NEGRU

� GALBEN HURDRR

5RVRA

PIRTRA

ORRIlHR rURt cu HORTRR '---"""-1

Fig. 4. Stratigrafia bazi­licii observată pe peretele nordic şi sudic al secţiu­nii 1-0 şi pe cel nordic al secţiunii a I I -a .

Lissea n u , Dacia in autorii clasici, I I , Bucureşti , 1 943, p . 77) . Reînce­perea persecuţ i i l o r re l i g ioase În a n u l 369 e.n. a provocat reacţia Îm pă·natu' l u i Va lens ·ca,r'e-şi adună a rmatele l'a Dunăre, s·i,l·i,ndu -,1 pe " regele " v iz igot, af lat În faţc unei noi conj u n cturi po l i t ice - a cţi u n ea g rupăr i i Fritigern-Alaviv, În i nterior şi pr imejd ia h u n i lo r di nspre ră ­să rit - să cea ră pace, acceptî nd propaganda ar ian i smu lu i pr in tre s,up'uş i i săi ( 1 . Bamea, op. cit., p. 398) .

Fig. 5. Secţiune transversa/ă prin altar (est-vest).

• sectiune .. franGversalil prin allar est vest LEGE"O"

CI1RRHÎon HEGRU RHTic !i[nnn aBt.IEH HllRDRR PÎRTRR i

DĂRRHÎlTURR nRn"BirrURR 'rRSnT('

LOEG8 SRLBE" 8RUH

1 9

http://patrimoniu.gov.ro

Pri'ntre pri m i i m is ionari c reşt i n i Î n l umea germ a n ică , ca re au pred i cat a ri a n i s m u l l a n o rd u l D u n ă ri i , au fost cei d i n Pont ş i Calppaldoc ia , l u aţi pr i,zon ier i Î n u rma i nvaz i ,i ­l o r gotice d i n vremea l u i via le ri a n ş i Ga l i i e nus 10 , D i n tre aceşt ia s-,a ,r id icat rd u pă a proape o generaţie, Wu lf i l a , rîn ­du i t d e capi i bi'S'erilOi i d i n I m peri'u "Episcop a l creştini/or ce trăiau atunci În ţara Getică " ' I . D u pă retrager'ea I I,uti Wu!l ­Wa �i a prozel iţ'ido r să i l a s u duii D'u n ă,ril i , u n no'U via I d e mi's iona,r i pă1trund Î n Borbaricum. P'rintre e i se n u mă'ră Aud i us , despre ca re Ep iph a n i u s relatează că a pătruns depa rte Î n Goth ia , convert i nd m u lţi ba rba ri ş i Întemei nd mă năst i ri l2 . D u pă moartea sa , aud ien i i a u trecut Î n I m pe­r iu sta b i l i n d u - se la Ca lc i s , În Ba lca n i , sa u Î n O rient (S i r ia) 13 .

Un loc deosebit Î n răspÎn d i,rea c reşti n i s rm u l u i pr int re ba rba ri l - a u avut m is ionar i i o rtodocşi a i că ror reprezen ­ta nţi de sea mă a u fost Sava Gotu l ş i N i ceta s Roma n u l , ma rti r izaţi Î n t impuii persecuţi i , lo r l u i Ath a n a rich d i n a n u l 372 e. n . '4.

Creştin i smu l Î n s'em n a a mestecu l Consta nt i nopol u l u i Î n trebu ri' le i n terne a,l e goţHo r şi Athana ri'ch l - a tratat ca ata re, persecutÎnd ş i a l u ng Înd d i n Goth ia pe c reşt i n i , fă ră a face vreo d i st incţ ie Î ntre aud ien i , a rien i sau o rtodocşi . Retra se În I mperi u , g ru p uri l e c reşti nate de la n o rd u l D u n ă ­r i i a u t ra nsportat probab i l Î n refug i u l l o r ş i o pa rte d i n corpu ri l e neÎ,nsufleţite a le ce lor căzuţi pentru c red i nţă, a căror viaţă p l i nă de privaţi u n i , Î n cununată de m a rt i r i u , le dă dea a u reo lă de sfi nţ i Î n faţa c reşti n i l o r d in I m peri u , Î n a m i nt i rea că ro ra persecuţ i i l e de la Î nceputu l seco l u l u i I V e , n . m a i dă,i n u i'O' u Încă . Truipur,i:l e ma rt i ,ri, l o r a u �ost i ntro­d use În morm i nte s imp le , u neori com u ne, deasup ra că rora s -au r id icat apoi cr i pte şi bazi l i c i ca re avea u să c i n stească an de an memor ia ce l o r căzuţ i , ale căror ră mă şiţe pă mÎn ­tene, Î ng ro pate sub a lta re, sfi nţea u ş i dădeau n ume le acestor lăcaşu ri . Căc i f ieca re bi serică Îş i o n o ra ma rt i r i i şi sfi nţ i i , an iversă ri le acesto ra f i i nd , Î n mod natu ra l , n u ­ma i să rbători loca lel5.

I n acest context cu l t u ra l - i stor ic consideră m că trebu ie p lasată excepţi ona la descoperi re a bazi l i c i i c u ma rtyricon , Î ng ropat s u b pa rdosea la p resbyteri u m - u l u i , d i n com una N i cu l iţe l , j udeţul Tu l cea .

Loca l itatea af lată la cîţiva k i lometri de l i n i a D u n ă ri i , În apropierea a nt i cu l u i Novio d u n u m , Într-o m i'că depresi u n'e a dea l u ri l o r N i cu l iţe l u l u i , este c u noscută speci a l i şti l o r da ­torită u nor vestig i i a rheolog ice ca re Îmbra că o per ioadă foa rte l a rgă , făcînd dovada u,ne i l ocu i ri i ntense ş i con ­t i nue În aceste locu ri l6 .

Baz i l i ca a fost descoperită Î n zon.a locu i b i l ă d in no rd ­'estu l com u ne i , pe o pa ntă putern ic Înc l i nată . D i n spuse le loca l n ic i l o r, c u cîteva decen i i Î na i n te confi g u raţ ia acestu i teren e ra a lta . Baz i l ica e ra s i tuată pe o Înă l ţ ime, prote­jată spre sud -vest de o v i roagă pe u nde a pe le p lo i lor Îş i făcuseră făgaş . Acoperi rea v i rog i i Î n u rma exti nder i i satu­l u i a forţat a pe le p lo i l o r să-ş i sch i m be c u rsu l pe Î nă lţ i mea respectivă . Z idă rio de pi'atră a ba'z i l i c i i a�lată la s upr,a ­faţă a fost refo los i tă l a constru i rea no i l o r case, io r v i i tu r i le ma ri d in u l ti m i i an i au spă lat teren u l , scoţînd la ivea lă cupo la cr i pte i . Săpătu ri le a rh'eo l og i ce d in toa m n a a n u l u i 1 971 , efectuate, Î n spec ia l , Î n zona presbyte ri u m - u l u i a u avut c a scop sa lva rea monu mentu l u i . E le s -a u executat pe o s uprafaţă de cea . 200 mp cu aj uto ru l a trei secţi u n i para le:le , d i ntre ca re, pr ima - Sa, trebu ia s ă Îndepl' i n ea'Scă

10 L. D,u,chesne. op. cit., p. 29. 1 1 Cf, Ph i l osto rgius , op. cit., pasaje păstrate intr-o l ucrare a

patriarh u lu i Phot ius a l Constanti nopol u l u i (ef. Popa-lti sseanu , op, cit" p, 77) ,

12 5p'ipha n i'u,s , Adversus haeredes, LXX, 1 4-15, in Migrne, PG, t. 42, col. 369-373 ; ef, ş i V. Pârva n , op. cit., p. 1 56.

13 C. Pabsch , Beitrăge zur Volkerkunde von Siidosteuropas : I I I Die Volkerbewegung a n der u n teren Donau i n der Zeit von Diokletian bis Heraclius, Wien, 1 928, p. 58.

14 Din scrisori le lui Vasi le cel Mare, ef. V. Pâ rvon , op. cit., loc , c i t . V . ş i la H. Delehaye, op. cit., pp , 2 1 6-221 .

15 L. Duchesne, op. cit., p. 273. 16 C I L, I I I , 7520 ; C I L, 76 1 1 ; C. Pats'ch , op. cit., pp . 39-40 ; 1 . B a rnea,

Şantiervl Garvăn (Dinogetia) - Sondajul de la Niculiţe/, in "SCIV " , V , 1-2, 1 954, ,p , 1 86 şri 'u rm . ; I'dem, Din istoria Dobrogei, vo<I . I I , B u'c" 1 968, De la Dioc/eţian la Va/ens, p. 393 şi 476.

20

f uncţ ia de ca na l de scu rgere a a pe lo r Î n cazu l uno r even· t ua le p lo i . Secţi urnea a doua - S" trebu ia să lă m u rească s i tu,aţ ia cr i pte i , poziţ ia e i În ca d ru l bazi l i c i i ca şi con· ţ i n utu l a ceste,i,a , Cea de-a tre ia secyi u ne - S2' u nma să sta bi lea scă d i mens i u n i le bazi l i c i i ca ş i o ser ie de pro· b leme stra ti g paf ice (fig . 1 ) , Tere n u l a fost secţ ionat adînc, În un'ele po rţi un i pînă la 3,60 m, datori tă cripte i , a cărei m o n u mental itate şi poziţ ie i m pu nea u acest l uc ru .

D i n punct de vede re stra tig raf ic , s i tuaţ ia este u rmă· toa rea : sub un strat vegeta l s uperfic i a l , de cele ma i mu lte or i i nex is,tent, u'rmează pămîntul vi u a nltÎ 'c, de cu loare g a l ben Înch i s cu n ua nţe brune , perfo rat Î n ma i mu lte l ocu ri de g ropi ad înc i u m pl ute de g u noa ie a ru ncate de săten i i ca re ş i - au r id icat casele cu pă mîntu l ş i piatra scoase d i n locur i le respective, I n acest stra t de pămînt s-a u Înf ipt temel i i le bazi l i c i i c reşti ne pînă la ad înc imea de 1 ,50 m . Dedesubt se aHă loes's - u l Î n oare construc­to,ri,i ali z id i t martyricon -u l (f,ig . 4). De'QS'upra, podeaua baz i l i c i i a fost pa rdos ită cu că ră m idă romană , de formă patrată (30X30X2,5 cm), a şezată moza ica l ca pe o ta blă de ,ş,a h r(:f, ig . 2) . Temei' i i,l e ba,zlH id i ca ş i pereţ i i .cr i .pte i 'a u fost rea l i zate d irn p iatră l oca lă - ca lca r negru de G utten­ste i n , extras d i n ca rierele N i c u l iţel u l u i - pr i nsă cu mor­ta r d in va r, n i s i p şi cără midă pi,sată . La construcţ i'a cr irp ­t,ei a fost fo'bs i t ,şi ,ca l'ca ru l cretadc a d us d i n ca rierele Babadag u l u i . I n sta d i u l actua l a l cercetă ri l o r, baz i l i ca de l a N i c u l iţel apare s u b fo rma unu i ed i f i c i u reg u lat, d rept­u n g h i u l a r, cu t re i nave şi cu o abs idă o rientată N N E 60°17 (f ig . 1 ) . Abs ida este d'e formă sem ic i rcu l a ră , cu o desch i ­dere i n terioa ră d e 6 m . Te me l i i, l,e so le a u o g ros ime de 0,92 m, f i i nd constru ite d i n p ietre pri nse cu morta r Î n sri s,tem u I opus incertum. P e am bele �eţe, 'PÎnă ,I,a ba.ză, ,se observă o ten c u i re supe rfi c ia lă . La bază , p ietre le a u fost a şezate d i rect Î n pă m înt, Î n poziţie ob l ică sa u vertica lă . Z i d u ri l e late ra le , s u rpr i n se pa rţi a l . ce l s ud -est ic f i i nd d i s ­t rus de o g roapă modernă, i'ar ce l no rd -vestic s itu Îndu - se În can a l u l de scurgere, i nd i că bazi l i c i i u n spaţi u i nterio r d e 1 2,30 m . Două teme l i i s u bţ i r i , reprezentînd 1 /2 d i n g ros i mea z id u ri l o r exte ri oa re, pr inse o rgan i c p e o l u n g i m e de 0,30 m de pa rtea i nter ioa ră a z id u ri l o r latera le a l e a bs ide i , d e l i m ita u nava centra lă a naosu l u i , p e o lăţ i me de 7,50 m , de navele latera le, l ate de 2,40 m f iecare .

D i strugerea bazi l i c i i p înă la teme l i i nu ne perm ite astăzi decît să p resupunem co loa ne sa u p i l a ştr i i ca re cont i n u a u cele două temel i i s ubţi r i , de l i m it Înd n ave le l ate­ra le de nava centra l ă . Descoperi rea u n u i f rag ment de ca'llOa r, omamelnta't cu o sem i ipall metă cu trei b raţe, În i n ter iorurl bazi l id i , pa re să vlirnă Î n s.prij, i n u l ce,l o r de ma i s u,s (,f ig . 6) .

Mă ri mea a bs ide i ca ş i g ros i mea z id u ri l o r şi l ăţ imea bazi l i c i i , p resupun o construcţ ie de m a ri d i mens i u n i , ce u rmează a f i scoasă În Întreg ime la l u m i n ă Într -o cam ­pa n ie vi i toa re.

E lementu l cel ma i i n te resa n t a l a cestu i ed ifi c i u Î I con ­sti tu ie Însă c r ipta , e a Însăş i u n mon u ment a că ru i va loa re i stor ică depăşeşte g ra n iţele fostei p rovi nc i i romane Scy­thha M i no r. Constru ită d i,re'ct IÎ,n Iloes,s, ,cr i pta 'a re iQ ,fo �mă u şo r tra pezo ida lă , c u baza ma re de 3,70 m , o ri entată spre i nter ioru l a bs ide i , baza m ică de 3,40 m şi la tura de 3,50 m ; pereţi i a u Înă l ţ i mea de 2,25-2,30 m . Deasu p ra a re o c u po lă de că ră m idă rostu i tă legată cu mo rta r, d e fo rmă sem i sferică , cu d i ametru l de 3 m , uşor a l ung i tă spre sud -vest, Î n d reptu l in t ră ri i , Pe m i j locu l cupo le i se af la un vî rf t roncon ic , a ctua l mente d istrus Î n u rma u nei i n tervenţ i i nech i bzu ite a săten i l o r, ca re se r id ica pînă la n ive l u l pa rdose l i i , i n d i cînd probab i l locu l a lta ru l u i p ro ­pr i u - z i s (presto l u l) . O l i n i e d rea ptă i ma g i n a ră uneşte per­fect ma rg i n i l e abs ide i cu vî rfu l cupo le i . Pe toate la tu ri le , z i d u ri l e cr i pte i se p re l unges.c pr in t impane sem ic i rc u l a re , a l e ,că ro r d imensi u n i va ri'ază (fitg . ,2). rDea,s urpra ,intră ri' i , t impa n u l a fost u şo r ava r iat d i n a nt ich itate, p ietre le sa le gă'si ndu - se În pămîntul u mblat d i n raţa i ntră ri i Î n c-r i ptă , Aceasta , s i tuată spre sud -vest, de formă d reptungh i u l a ră , Î n:ca d rată de b locur i ma,sive d e oall'oa r cretadc, l uc rate

17 J . Zei l ler, op. cit., p. 1 85 ; moi recent, Dinu Theo.dorescu, L'edi­lice romano-byzantin de Cal/atis, in "Doci o " , N.S.V I I , 1 963, pp . 284-285, f ig , 1 6.

http://patrimoniu.gov.ro

Fig. 6. Fragment de calcar ornamentat cu palmetă cu trei braţe descoperit În dărîmăturile bazi/icii.

Fig. 7. Vedere laterală a criptei cu intrarea zidită.

Fig. 8. Detaliu al intrării inainte de scoaterea zidăriei.

21

Fig. 9 . Intrareo Î n criptă după inlătllfarea zidăriei d e cărămidă

cu şip'iţu l , a fost găs'ită perfeot b looată şi te'ncu i tă (fi g . 1 1 ) . O p latformă constru i tă d i n p ietre ş i că ră m idă frag mentară, legate cu mo rta r, formau o pa ntă ca re cobora din d reptu l i n tră ri i p înă la n i ve l u l bazei z i du r i l o r c r iptei . Pă mîntu l ră s­co l i t î n d reptu l acestei p l atforme dovedeşte că a ex istat un spaţi u l i ber în faţa i ntră ri i ca re, d upă b loca rea aces­teia , a foslt a·coperi t pînă la n i,vel u l pando'sel i i de cără­m idă a .presbyteri u m -,ul,u i s irtuat deasupr,a .cr ipte i . ,lin momen ­tu l desch ider i i c ri ptei , s -a observat că spaţi u l i n tră ri i fusese z id i t î,n a nt ich itate ou că ră m iz i identice ce' l o.r fo'los i te la pardosea la baz i l ici i , a şez'ate o rizonta'l între stna't u r,i g roase de mo rta r, d upă ce, î n p rea lab i l . i nt ra rea propri u -z i să fusese b locată cu o lespede d i n ca l ca r c retac ic pr insă în pene (p ietr icele ş i f ragmente de că răm i dă cu mor­ta r), ia r Î n b locur i le latera le s -au i n trodus 4 s ig i l i i de f ier pr in,se î n p l u mb (fi1g . 9). Lelspede,a er'a a'şez.ată î,n poziţ ie vertica lă şi se sp ri j i nea jos pe p ri ma trea ptă a u n u i p rag d in aceea'şi rocă , pr i,nsă î n mor,t,a r, l uc rat î n trei trepte, s i tuat cu baza spre exter ior, în a şa fel î ncît deb loca rea i ntră ri i pr,esupun ea Î'n p rimUiI rînd Îln lătu ra rea ,1 u i 18 �fig . 1 2). Sub p rag , într-o m ică porţi une de a rsu ră , a fost găs i tă o monedă , e l.ement deosebit de preţios pentru data rea con ­strucţiei de la N i cu l iţe l . D u pă Îndepărta rea I'espez i i , s - a c re·arl: pos ib i' l i tatea pătmndeni i În i nterio.m l cr i pte i , pr i ntr-o desch idere de formă c"la si -pătrarl:ă de 0,69XO,79 m (fig . 1 1 ). Ca mera mortu a ră , pa rdos ită cu t re i lespezi ma ri de ca l ca r cretaci,c , se af la s i tuată ou aproxilmativ 0,90 m deasu,pra baze i c r iptei . Pa rdosea la a re forma u n u i d reptu ngh i uşor nereg u lat , c u latur i le , spre nord-est = 2,28 m , spre sud­vest= 2,30 m , spre no rd -vest= 2,37 m , ş i spre sud -est= = 2,38 m . Pereţi i ca merei mortua re a u un aspect se m i ­c i rc u l a r, rea l i za t p r i n ri d i ca rea bolţ i i de că răm idă d i n i nter ioru l cr i ptei - ce le 4 a rce a le s a l e porn i ,nd d i n cele 4 co l ţu ri a le Încă peri i 19 (fig . 1 0). Spaţi u l l i ber, de formă semic i rcu l a ră , a fost tencu i t cu va r ş i n i s i p, iar a roadele pereţ i l o r au fost mă' rg i n ite cu două benz i : una roş ie , vops i tă cu ocru , de 0,05 m ş i a l ta a i bă , cu va r , de 0,06 m g ros ime . Î nă lţ i mea pereţ i l o r va riază : 1 ,4 1 m N-E ; 1 ,37 m S-V ; 1 ,40 m N -V şi 1 ,45 m S-E.

Pe pardosea la de l espezi a î ncă peri i a fost constru i tă Ioda montuară di,n ,sc.Înd u pi s ubt i ri d e brod de 0,0 1 5 m g ros ime . Forma lăz i i pa re a evi denţ ia un s i stem de con ­strucţ ie nema i ÎntÎ I'n it astăzi Î n practica r itua lă c reşt i nă . Alparent , a re o formă d reptu n g h i u la ră . Reprezi ntă Însă un d ub l u trapez, fi eca re l'a tură , reall i,zată d i ntr-o s'i n ­g u ră scî n d u ră , f i i nd un tra pez pr ins de ce le la lte trei pr in COizi de l1îndun i·că ,În a,şa �e l î;noît, da·că baz'a m i,că a unei'a se oflă jIOS , I'a tura .opusă me 'baz.a m i că În sus (f i'g . 1 4). Colţu ri le lăz i i au fost pr inse în co lţa ri d i n tablă de a ramă

18 Lespedea 'a,re unmă,to'a rele di memiuni : 1 , 1 7 m ,I u'ng'ime, 0,69 m lăţ ime, 0, 1 2 m gros'ime, iar p ra g u,l : 0 ,45 m l ungi me, 0,40 m lăţi me, 0,1 3 m g ros,ime s'u.b lespede ş'i 0,23 m g'fOs·i,me II'a bază.

19 Sistemul de construcţie este ounos·cut şi folosit şi astăzi ; a se vedea Aurel ian Tă năse.scu, Perspectiva - Probleme, Ed. d idactică şi pedagog,ică, Bucureşti, 1 971 , oap. VI I I , § 2, Perspectiva axonometrică oblică şi centrală. p. 251 , f ig . 32.

http://patrimoniu.gov.ro

bătută În ţ i n te. De asemenea, m ic i p lăc uţe de a ra m ă , bătute În ţ i nte, pr indeau m ij locu l f iecă rei la tur i de fund u l Iăz i i20.

Spre i nt ra re ş i În pa rtea opusă aceste ia , l a tu ra nord ­est i că ş i cea sud -vest ică s e conh n u a u p r i n d o u ă fron ­toane t ri u n g h i u l a re, c u Înă l ţ imea de 0,24-0,25 m, p ri n se Între ele p ri n 4 soÎ.n d u r i a şez·ate l ong itud i n a .1 şi bătute Î n cu ie de lemn , const itu i n d u n fel de capac a ,1 l ă z i i mortu-a re . I n exterior scÎn,d u ri, l e I ăzi i , ca ş i frontoane' le , a u fost deco­rate cu I, i'n i i d i spu'Se În reţea ,ro mlboildaII ă .

Această I adă a servit c a mormÎlnt colect iv , adăposti nd sche lete le a 4 m a rt i ri a l e căror n u me a u fost i nc i za te, c u l i tere g rece·şt i , În tencu iOJ I'O peretel u i d i n d rea pta i n tră ri i (fi,g . 1 5) . De'stu l de prost .con'Servarte, dato rită med i ul u'i a 1 ca l i n , c reat de pa rdosea la ca lca roasă ca re a d i st rus ş i fund u l l ă z i i mortua re , ose m i ntele ş i -au păstrat ord i nea lo r a n atom ică , evidenţ i i nd o Î n h u m a re În poziţ ie or i zonta l ă , p e spate, c u p i cioa re le Î na i nte ş i ca pete le spre i nt ra re. Mormîntu l fi i n d deranjat cu ocaz ia u ne i să pătu r i făcute de săte n i , Îna i nte de i n tervenţ ia noastră , n u m a i două d i n cele patru schelete a u fost găs i te În sta re ma i bună . Se rema rcă l i psa tota lă a e lemente lor vest i menta re .

I n pa rtea supe rio a ră a pereţ i l or , d in d rea pta ş i di n stînga lăz i i , se găsesc două i n scr i pţi i g receşti cu semne i n ci zate ş i vops i te cu roşu . l i te re le au Înă l ţ imea de 7-8 cm ş i lăţi mea de 4,5-6 om. P€ per€tel·e ,d i·n stÎinl9'a , -s ub mono­g ra m a l u i H ri stos, reprezentînd o cruce s i mp lă cu P pr i n s d e pa rtea s u pe rioa ră a b raţ u l u i vert ica l . stă scri s : fJ.()(p't'upec; Xp L()'t'OU ,�fi g . 1 3), ' i·a r pe pereltel€ d i n d r€ a pta , sub o cruce asemă nătoare, d a r de d i mens i u n i m a i m a ri , n u mele ce lor patru m a rt i r i : '1' fJ.()(p't'upe:C; Zw't' LXO�, " An()(t-o c; , l«()(fJ.&cr Le;, <I>[Â L7tTCO� (f i g . 1 5). Se observă poziţ i a Î nc l i nată spre d rea pta a ce lor două i n scr i pţi i , dată de spaţ i u l sem ic i r­c u l a r a l pereţ i l o r, rema rcÎ n d u - se fo rmele l u n a re a l e l i te­relo r eps i lon ş i s ig ma ş i ma i a les ca ractere le cvas i - cu rs ive a.l e l i tere.lo r my, l'O mbda, a,I'ph'O şi om':og a .

P rezenta ba z i l i c i i c reşt i ne cu ma rtyr icon l a poa le le dea l u r i lor ' N ic u l i te l u l u i În tr-o zonă cîndva Împă d u rită, d i n ter ito ri u l m a ri i c�tăţi a Nov iod u n u m u l u i , r i d i că cîteva pro-

Fig. 1 0. Sistemul de ridicare a bolţii de cărămidă, din interiorul criptei.

Fig. 1 2 . Interiorul criptei văzut de 10 intrare.

22

bleme pe care vom Încerca să le so luţ ion ă m , În măsura În care ne-o vor perm i te mater ia le l'e de care d i spunem, fă ră p retenţ ia de a le epu i za .

i n p r i m u l rînd trebu ie sta b i l i t momentu l r i d i că r i i ed i ­f ic i u l u i pa leocreşt in de l a N ic u l iţel c a ş i ra portul c rono lo­g i:c d i nt re baz i l i că şi cr i ptă ; a po i , treb u ie preci .zat momen­tu l ma rhraj ud u i .

i n p riv i,nţa Înca d ră r i i c ronolog ice a mon umentu l u i , d i s­pu nelm de oÎteva e,lemente p.reţ ioose. T ipuii de baz il l i că cu trei nave , cu , sau fă ră n a rtex, este Î n tîd n 'it frecvent În Scyth i'O M i nor, În cu r,w l seco le lor IV-VI e . n . , l a H.i str i'a2 1 , Tom ils22, Noviod un u m23, Tropaeum Tr·a i,a n i 24, Ch iose - A id iln25, Troesm i s26 ş i Beroe27, ca ş i l a l atrus28, Î n nord u l Bu l ga rie i .

20 Pă"ţi l.e Ilatera le lal l e ,IăZli'i mantJuare o u ,î.năll ţi mea de 0,24-0,25 m ; la eura nord -estică o re baza more (sus) = 1 ,40 m şi baza mică de 1 ,30 m ; hatu·na slu,d-'ves'toi:că a,re baza mkă (sus) = 1 ,44 m ,şi baza mare de 1 ,52 m ; latu r·a nard-vestică a re baza more (sus) = 1 ,98 m şi baza m ică de 1 .76 m ; la t·ura ,sud -estică a re baza mică (sus) = 1 ,78 m şi baza m o re de 1 ,83 m.

2 1 "Histria " , 1 , p. 1 55 ş i u nm . ; 1 . Ba rnea, Nauvelles consid€uations sur les basiliques chretiennes de Dabraudja, În " Dac ia " , XI-XI I , 1 945-1 947, p . 228 ; Idem, op. cit . , p. 474.

22 A. Ră d u l esCou , Monumente romano-bizantine din sectorul de vest al cetăţii Tomis, Cansta nţa, 1 966.

23 1. Bam'e.a , B. M ibnea ş i N. Ang helles'cu , Săpături/e de salvare de la Noviodunum, În " Mater ia le " , IV, 1 957, pp. 1 62-1 65 şi " Mate­r ia le " , V, 1 959, pp. 464-468.

24 V. Pârva n, Trapaeum, p. 1 80 şi u rm . ; 1. Barnea, Nauvelles (on­siderations . . . , ap. cit . , p . 226 ; R. VUII,pe, Histaire ancienne de la Da­broudja, Bucureşt i , 1 938, p. 342.

25 R . Vul pe, op. cit., p. 343. 26 J. Zei l le r, op. cit . , p. 1 97 ; 1 . Barnea, Din istaria Dobragei, I I ,

p . 480. 27 Bazi l i ca cu cri ptă de la Beroe nu o fost Î ncă pub l i cată ; i n�or­

matia ne-a fost fu rn i zată de Petre Aure l i an , a utoru l săpături i , căru ia Î i �'u lţum i m pentru a ma b i l i tate.

28 Teof i l Ivanov, Das Limeskastell IATRUS, Zwei altchristliche Ba­siliken des 4-6 Jahrhunderts in Sektor III, Klio, Be itrăge zur a l ten ge­schiohte, Akademie Ver lag-Berl i n , 1 964, pp. 1 55-1 57, PI . I ş i f ig . 21-22, 25-26.

Fig. 1 1 . Intrarea În criptă văzută din interior.

Fig. 13. Inscripţia din stinga intrării. .

http://patrimoniu.gov.ro

N a rtexu l este cara cter is t ic baz i l i c i l o r c reşt i ne Începînd cu sec. 'v e.n .29. i n trucÎt zona i n t ră r i i În baz i l i că n u a putut fi i nvestig ată, pe baza acestu i e lement nu se poate face o Încad ra re c rono log ică ma i restrînsă . S i s te mu l de con­strucţ ie , fo los i rea morta ru l u i d in va r ş i că ră m idă p i sată , l im i tează În t i m p r i d i ca rea baz i l i c i i pînă În seco l u l VI e .n .30. Pa rdosea lo de că rărm idă ro mană , c h i a r În oazu l une i refo·l os i r i a a cest·u i materi a l , ,i nd ică perioada ro ma n i tăţ i i �' Î rz i i . D'eoo ­ru l cu pa lmetă cu t re i b raţe, de pe frag mentu l de p ia tră găs i t În a p rop ierea z i d u l u i c a re despărţea nava centra lă de nava l atera l - d reapta , a p a re pe o ser ie de monumente funera re de epocă romană , f i i nd pre l ua t Împreună cu a lrte e lemente orna menta le de baz id i,ca pa leocreşt i nă . Can­titatea re lat iv mare de s t ic lă spa rtă, dar ma i a les frag ­mente le cera m i ce de pe pardosea la baz i l i c i i ca ş i d i n pămîntu l u m b lat d i n faţa i nt ră ri i Î'n cr i ptă , decorate cu stri u ri adînc i sa u cu ca nel u r i mar i , d i n pastă densă cără­miz ie acoper ită cu a'ngobă gă,lb u ie , ca racteri1st ice sec. I V ­V I e . n . , v in În sp rij i n u l Încadră ri i monumentu l u i În acea stă perioadă (f i g . 1 6). N u ma i prezenţa cîtorva fra g mente cera ­mice de tra d iţ ie geticâ a r putea reprezenta u n i n d i c i u pentru o crono log ie ma i restrî nsă - sec. IV - p ri ma j u mă­ta,te a se,c. V e . . n .

Apare În să evi dent . ca mtr.e baz i l i că ş i cr i ptă exi stă o un i tate perfectă . Fo los i rea ace lora ş i materi a l e În cadru l un'u i s i stem constructiv un i t,a r, presu pune construi rea lo r l a aceea şi dată , sa u l a momente foa rte a pro pi ate În t imp .

Ana l i za i n scr i pţi i lo r de pe pereţi i ma rtyr icon - u l u i , ca ş i man iera fo los i r i i ş i decoră r i i s paţ i u l u i i nteri or , ne oferă noi pos i b i l i tăţ i de data re. Folos i rea spaţ i u l u i i n terio r, p r in crea rea unor pereţi sem i c i rc u la r i , este specif ică cataco m -

29 P. Test i n i , Archeologia Pa/eocris tiana, Roma, 1 948, pp. 735-736 ; 1. Barnea, op. cit., p. 468.

30 Cf. 1, Barnea, op. cit., pp . 476-479.

23

belor pa leocreşt ine , ca de a ltfe l ş i man iera de a decora m a rg i n i le a rcade lor cu benzi co lorate care uneori avea u doar ro l u l de a rea l i za un spaţi u s'em ic i rc u l a r3 1 . Crucea monog mmată , În fo rma exi stentă pe pereţ i i cr i pte i , este ÎntÎ I'n ită pe o serie de monu mente c reşt ine d i n perioada ro mano -b i za nt i nă . Spre exe m p l u , a pa re pe i nscr i pţ ia I ăn ­c ier i lo r d i n U l metum , În vremea l u i J u sti n i a n32, pe u n i ne l de p roven ienţă necu noscută d in sec . V e .n . , af l a t În M u ­ze u l d i'n Na ntes33, d a r ş i În Eg i pt, p e un ep itaf de l a sfî r­ş i tu l sec. IV e . n .34. Este Însă ca racteri st ică sec. IV-V e . n . , d upă ,cum ş i ,s<C r ierea este specif ică aoe le i,a ş i peri oade, găs i ndu - ş i ana log i i pe teritor i u l Scyth ie i M i nor În i nscnp­ţ ia funera ră a j u ri st u l u i (VOfHX6c;), de or ig i ne s i r i ană , S i m ­p l i c i u s ( L UV1tA [X WC;), Î nmormîntat la Ca l la t i s Îm preună cu soţ ia sa Melt i s35 ş i În i n scr i pţ ia tom i tană ded icată ,. Ferici­tului Timotheus de către Din ias, de curînd lum inat (=bo­t,ez.at) Enmanuil"36, datată În s'ec. V e .n .37. As,emănălr i piÎnă

3 1 Vezi Oraz,io M a rucchi , Manuale d i archeologia cristiana, R'oma, 1 923, p. 283 (Ci m , d i Ca l l i sto - sec . I I I e . n . ) . p . 288 ( inceputu l sec. IV e .n . ) , p , 303 (C im . dei Sa nt i Pietra e Marce l l i n o - in ceputul sec. IV e .n . ) . p . 3'i 8 (Ci m . di Do rn i t i l,l,a - sec. IV e .n . ) ; A. Be l lucc i , Le catacombe di Gaudioso e di San Eufebio a Napoli, in " R iv ista d i a rcheolog ia .crist ia n a " , XI ( 1 934) , n r. 1-2.

32 Cf. 1 . B a rnea, op. cit . , p. 423 ş i 51 4, f ig. 20. 33 Cf, F. Cabrol , H, Leclercq, Dictionnaire d'archeologie chretienne

et de liturgie, t . I I I - e, Pa ris, 1 9 1 4, col . 1 528. 34 I bi de,m, col. 1 52 1 . 35 I n,s'onipţi,a o fost dotată i,n sec. V-VI e .n . Pu bl,ioată mo i i ntii

de Gr. To'oi,l e,s'C'u , ,in " Anchăo'log i sch-ep'i g'r,alph i ,s'che M i,tteill u ngen " , W,i en , XI , 1 887, pp . 32-33, re luată a po i de 1 . Ba rnea În " Daci'a " , 1 , 1 957 (Inscriptions chretiennes de la Scythie Mineure), p, 284, f i g . 7. Vezi , ace laş i , in Din istoria Dobrogei, I I , p . 462 ş i 521 , f i g . 29.

36 Cf. 1 . Sto i a n , Tomitana, Bucureşti , 1 963, p. 2 1 7, pl. LXX I I , f ig . 1 . 37 i n cazu l i n co re a cceptăm că Ti motheus di n i nscripţ ie e una ş i

aceea ş i persoană cu episoop u l d i n To mis core part ic ipă În 431 e.n . 1 0 Conci l i u l d i n Ephes. Vezi R . Vu l pe, op. cit., pp . 322-323.

Fig, 1 4 . Lada mortuară cu cele 4 schelete aşezate in poziţia orizontală.

http://patrimoniu.gov.ro

Fig. 1 5. Inscripţia din dreapta in trării.

1 0 i den'biiba-te Î,ntÎ l n i m Î,n se'co lul IV e . n . pe terittor i u,1 Ha ­l i e i , pe un f ra gment de marmură c u i n scr i pţ ie funera ră , d e'scoper i t ,În cot,aoombele i ude i l o r d i,n Roma38 ,ca ş'i pe două f ra g mente a le u nei i n sc ri pţ i i creşt i ne d i n i med iata vec i nă ta te a cr i ptei Ca nefor i l o r d i n c i m i t i r u l Sf. Ca l l i st39. De a semenea , i n scr ipţi i l e d i n cr i pta n icu l iţea nă Îşi găsesc ana!logti i ş i În Cron ica a/exandrină, conoetpută la sfÎ nş i 'l!ul sec. IV e .n .40. În p la sa rea c rono log i că a momentu l u i con­stru i r i i baz i l id i cu ma rtyr icon de la N icu l iţel ne este de u n rea l fo los moneda descoperită Î n cond iţ i i stra t i g raf ice neÎndo ie l n i ce . Găs ită s u b pra g u l ilntră r i i , dovedeşte că a fost pusă i n tenţionat cu p ri l'ej u l of ic ie r i i une i s l uj be re l i ­g.i oa's'e, Îln mOlmelnvu'l bl'olcărri i cripte i . Pu'temi1c oo�odată , d e d i mens i u n i red use (d iam . = 1 ,2 cm ; g reut . = O,8769 g r), c u o ,cruc i.u<l i.ţă ,alb i,a p ercetpti b ir lă pe ·revens 'mo neda perm ite o determina re aproxitmativă , În ,a I I -'a jumătalte, s'au ma i p reci s I I·a sfiÎ nş i turl sec. <IV em.4 1 .

Aşa d a r, mă rtu r i i le a rheolog i ce de ca re d i s punem p la­sează ri d ica rea baz i l i c i i c u cr i ptă Î ng ropată la sfî rşi t u l sec. IV ş i Î nceputu l sec. V e . n .

Î n tr-o recentă com u n icare ţ i n ută la Constanţa , cu oca­z'i a se.s i uni i şti i'nţ if ice " P,onrt irca '7 1 "42, p lta'som Qooea'Sltă con -

38 1 . B . F,rey, Inscriptions inedites des catacombes Juives d e Rome, in " R,iv,iL!l�a doi a noheol:ogrilO aris<\!i.a n,a " , V (1 928) . M. 3-4, p. 296, I I .

39 Fra n cesco Fonar i , Cimitero di 5 . Callisto, Regione dei Conerori, in " Riv. di ofch. orist. " , IV (1 927), nr. 1 -2, pp . 21-2,3.

40 Cf. F. C'abrol , H. l edercq, col . 1 547-1 553, und e se dau ş i re­p,rodulceri din Ipalpi nu.s, ,după " Denks'ch nifiten .der K. Ak'ademie de'r W,i s ­senlSlchatfiten ", T . LI , 'pl . \,(1 , reato şi v.e�so.

41 Od. Hiescu, de ·1.0 Cahi noou. 1 ,nll.lmli,SlmatÎIC oII Aoademiei R.S.R. , a incadrează pri ntre em is i un i le monetare di ntre 350-400 e.n . ; G h . Poe­naru-Bordea, de l,a Secţia de n u m ismatică a I nstitutu l u i de a rheologie din Bucureşti , fa·ce o determinare mai restrinsă, i ntrod ucind-o , cu pro­ba bill itall'e , pri ntne mo·nede:l,e de bip CONCORD.lA AUG s.a u AVGGG, c u cruce pe :revers, d in perioada a n i l o r 395-408 e.n . Amin d u ro ro l e mu l ţu m i m pen·tru a mabi l itate.

42 Comun i'ca rea int i tu lată Consideraţii preliminare asupra bazi­li cii creştine din satul Niculiţel (jud. Tulcea) '11:0 a,părr·eo ,in revista M u.zeu l u i de a rheolog,ie Consta n ţa , " Pontica " , V.

24

strucţ ie ,Î n prima j umătate ,a .sec. V ein . , Î ntr-o peri oadă corespunzătoa re i n cu rs i u n i l o r de p radă a le h u n i lo r d i n t i mpu l s l abe i d o m n i i a Împă ra tu l u i Teodos,i u a l I I - lea . Fă ră a exdlude defint,irv aoOea$jtă pOslib il l i·talt,e, vom Înceroa să def i n im ş i conţi n utu l lăz i i mortua re . Cele două i n scr ip­ţ i i Ilredzează că sîntem În faţa a 4 m a rt i ri , a le că ror n u me, com u ne de a ltfe l , ne pa r cunoscute. Zot ikos, AUa-1 0 5 , Ph i l i ppos s înt a ntropo n i m i ce destu l de frecvente Î n l umea e letn i st i că43. Kamas i s 'este Întî l n i t Î n onomast ica m ic roas iat i că Î n forme asemănătoa re44, cea mai a p rop i a tă

43 Zotichos d i n Byza nţ este pomenit in i nscripţia d i n Tom i s o l u i Au r·elliou.s-Sozomeno,s, 'dortlÎnd d i n epooa Severi'l'or, d. R. Vurl'Pe, op. cit. , p. 1 86 şi 1 . Stoi.an , op. cit., p. 208, p l . LXI I i . U n a rhitect ( Te:Xwt",]x ) Zotichos a pa re Într-o ilnscri pţ ie deasupra porţi i de intna re a u nei biseri.ci creşt ine d i n Dâna (nord u l S i riei) - a n u l 483 e. n., ef. Inscrip­tions grecques et latines de la 5yrie (/GL SYR) I I , 1 939, IPp. 272-273, n r. 490. Un g l ad iator d i n To mis , pe n u me Atta los , este pomen'it intr-o ri nscripţ ie de la Pa,lazu (Consta n ţa) , ef. 1. Stoi,a n , op. cit . , p . 200, Pi . L I I I , f ig . 1 , cu toată b ib l iog rafio la subsol . AUa los d i n Ca l lat is " a deţinut in mod strălucit, prima magistratură", ef. 1 . Sto ian , op. cit. , p . 1 06, pi . XXI I I , a doua joumărote a sec . I I e. n . (Cf . Gr. Toc i lescu, in AEM, X I , 1 887, p. 43, n r. 56 şi V. Pârva n , Gerusia din Callatis, in " Ana le le Aca demiei Române, Memori i le Secţiu n i i Isto­rice", 15 • . JI , t. 39, pp. 5 1-90) . Ato . . . (Ata l·u,s) apa·r·e şi Î ,ntr-o i n!;ori pţi.e creştilnă d in Dall: maţia -v. C I L I I I , Supplementum, p. 1 540, n r. 8901 ; in această formă s-ar putea să f ie tu ra n ic , ca cel P1ublkat de V. Pâ rvOin i n Contribuţii epigrafice la istoria creştinism ului daco-roman, Buc. 1 91 1 , p. 63 (Ata ia �iu<1 l u i Tzeiuc) . U n .preot Atta los partic ipă Î n 325 la Conci l iu l d in N iccea , ia'r i,n 381 , e,1 sau ahuii cu acel'aşi nu me este pnezent la Conci l i u l ar ian de l,a Aq u i leea (d. J . Zei l ler, op. cit. , p. 1 30 şi 336) . Phi l ip pos a pa re in Siria pe socl.u l d e marmură '0 1 unei statui ded i ca tă l u i şi tatăI'u i său, in sec. I I e. n . , ef. 'IG L SYR, t. IV, n r. 1 302, p. 54. Pa ris, 1 955, ia r in Dobrogea pe u n sarcafag de ca lca r de l a Man­g a l ia , pub l ioat de C . Iconomu i n . . Pontica " , I I , 1 969. Noi monumente pa/eocreştine la Mangalia, p. 84, fig. 3 - sec. IV e. n .

4 4 L . Zg ust·a , Kleinasiatische Personennamen, P,nag , 1 964, pp. 21 1 -2 1 2, § 5 1 4-1 (xcxfLrt:rcx f . ) , 51 4-2 (XCXf.LCX·t"l] f.) ş i § 51 5 (xcxfLfLcx f.) -Ga.latia ; Ra u ly·Wi ssowa, Real-Encyclopădie der classischen Alter­tums - Wissenschaft, v.ol . X, 1 91 9, col. 1 841 - Kamisa = Costel in Cappadocia ; D inu Theodoresou, op. cit., p. 283 - pentru bi serica Koimesis d i n N i'ceea, rid·i c·ată in sec. VI e. n.

http://patrimoniu.gov.ro

fi i nd Amas i s45. O fo rmă la t i n i za tă a n u me l u i ( = Camas i u s) apare pe două i n scr i pţi i votive, c reşt i ne, descoperite Î n Termele l u i D ioc leti a n , dat înd d in sec. IV e .n .46. Dacă concl uz ia noastră referi toa re la con stru i rea baz i l i c i i la sfî r­şitul sec. IV ş i Începutu l sec. V e . n . este j ustă , momentu l cînd a surven i t decesu l ce lor 4 m a rt i r i af laţ i În cr i pta nicul iţea nă t rebu ie că utat În c u rsu l sec . IV 'e. n .

In a'Oe'st se'ns a m purtea fOII ,os-i ,ca pu n1ct de p 'leoOlr·e per­secuţi i le creşt i n i lo r d i n a n u l 3 1 9 e . n . i n iţ i a te de l ic i n i us , cu ca re ocaz ie două d in textele hag iog raf ice ma i demne de crezare, ş i a n u me Martirologiul ieronimian ş i Sinaxa­ruf constantinopolitan, a m i ntesc pr.i nt re mrOlrti r,i ,i Noviod u­num u l'u i pe u n -an·u me ,Ph i l i ppos, uc i s .p r i n ,deca p it,a re l a 4 i,un, ie 3 19 e. n .47. De a s'e'men ea , Sinaxaruf din Cons,tanti­nopol pome.neş1te de d ecapitarea , la 1 3 septem brie 3 1 9 e. n . , l'a Tom i s d e alstă dată , a u n u i omeoa roe Zot i kos , Împreună ou a'l ţ i ş'ase ma nti r i48. U neori cu f.o nm U' l 'a "et alio­rum numero . . . " , au fos,t i n c l u ş i m u,l ţ i malrt i r,i , ră maş i n ecu ­nos·cuţi , pr i ntre ca re eventu a l i - a m putea Încad ra şi pe cei la lţi do i .

Un a lt moment c înd ar fi putut avea loc m a rt i r i zăr i es,te legat de domn ia I' u i I U ll i 'a n Aposta,tud . Reven iwea la cu l te, le păgÎne În t impu l a cestu i m a re a d m i rator a l opere lo r a nt i ­chităţi i nu a Însemnat Însă i n i ţ ierea une i pr igoane Î m po­triva creşt i n i lo r. Tot ti m p u l domn ie i sa le l u l i a n Apostatu l

4 5 Cf. Lou is Robert, Noms indigenf)s dans l'Asie Mineure grfko­romaine, I - e pO'rtie, P.a,r is , 1 963 , p. 536 = Amalsi5 din Paonti<c·opeea şi Amaseia = IOQa l itate.

46 Orazio M a rucchi , op. cit., pp. 253-254 ( M us . Lot. 1 , 7 , 1 2) . Este vorba d e o d u blă i nscr ipţ ie, ded icată de u n a rt ist pe nume Camasius ş i de f i i i sau elevi i să i , sfi nţi l o r martir i Pa p ius ş i M a u ros .

4 7 C. Au ner, op. cit., p. 289 ; J . Zei l l er, op. cit . , p. 1 1 9 ; H. Delehaye, op. cit . . p. 273 ; R. Netzhaom mer, Die christlichen Mărtyrer am Ister, Buc., 1938, p. 1 3.

4� C. Auner, op. cit., p. 248 ; Deleh aye, op. cit., p. 258-259 ; J. Zeid ler, op. cit., p. 1 1 8.

25

fig. 16 . Ceramică romană de sec. IV-VI e .n .

a man ifesta t o at i tu d i ne ponderată faţă de creşt in i49. I sto­r ia consem nează cîteva masacre, p rovocate de reacţia păgÎnă faţă de preoţ i i u rîţi de popu laţ ie , cum a fost cazu l ep i scopu l u i George d in Alexa ndr ia , uc i s la 25 decem br ie 36 1 e . n . , dar n u m a i 5 execuţi i ca p i ta le ap robate de Î m pă ­mt : a preotu,l u i V,a,s' i, l e d i n Ancyra , (SoZ\Om enos , V , 1 1 ) , a so ldatu l u i E m i l i a n us la D u rosto rum şi a c reşti n i lo r Mace­don i us , Theod u los ş i Tat ia n d in Meros , În Ph r ig i a (Socrate , I I I , 1 5 ; ef. Sozomenos , V, 1 1 )50. Des i g u r că reacţ ia păgÎnă ar fi putut p rovoca ş i moa rtea unor creşt i n i d in nord u l Dobro ge i , ,În oazud ,Î n ,cme 'a'ceşti-a , de'ţ in,Î'nd fu ncţ i i de cond ucere În a pa ratu l b i ser icesc, ar fi deven i t nepo p u l a ri , ceea c e este exc l u s deoa rece n u i - a m m a i f i În tî l n i t c i n ­sti ţ i l a N i ou l i ţe l . D a r, p e l îngă faptu,1 c ă l i psesc m ă rtu ri,i refer i toa re la ma ltrata rea c reşt i n i lo r d i n Scyth ia M i nor În t i m p u l l u i l u l i a n Aposta tu l . l i psesc tota l e lementele vest i menta re, Într-o vreme În ca re p ropaganda c reşt ină ca re p rovocase tmnsformăr i lente da r s i g u re În r i tu l ş i r i tua l u l de Î nmormînta re a l popu laţ i i lo r d in i m peri u , men­ţ i n use În să o pa rte a i nventa r u l u i funera r, ca s i m p l u acce­sor i u al costum u l u i , sa u , În cazur i m a i ra re, ca o m a g i u s up rem a d u s oamen i lo r a l e că ror mer i te sa u ra ng era u c i nst i te d e u rmaşi5 1 .

Ş i a tunc i , d i n nou , În t reba rea leg i t i mă : c i ne s înt ma r­t i r i i Î ng ropaţ i În cr i pta de l a N i cu l i ţe l şi cînd a s u rven it deces u,1 lor? Căci după I,u l.i a n Aposta,tu l vi ctor ia cre,şhn i.s ­m u l u i a fost def in i t ivă ş i i revoca b i l ă , ia r Scyth i a M i nor, cu vech i l e e i tr-ad iţ i i c reşt i ne, n u ma i avea cum să dea ma rt i r i . Ava'n:po'st a,1 I Uim i i ro ma,ne Îln "Barbaricum", S'cythl i,a M i.nolr avea să Îndep l inea's'că şi l�o'l u'l de tramb u lli nă a cre.ştio n i s-

4 9 H. Delehaye, op. cit., pp. 260-265 ; L. Duchesne, op. cit., pp . 325-330 ; R . Consta nt inescu, op. cit., p . 1 2 ; 1 . B a rn ea, op . cit., p . 392.

50 L. Duchesne, op. cit., pp . 330-336.

51 Edouard Sa l i n , La civilisation merovingienne, I I -e partie, Pa ris , 1 952, ed. A. el J . Pica rd el C , p . 226.

http://patrimoniu.gov.ro

m u l u,i sp re va r'a de dlinco,I.o de Du nă,re " locuită de 12 seminţii de barbari rătăcitori care nu aflaseră pÎnă atunci cuvÎntul Evangheliei"s2. Ş i opem de cateh i za�e a aoesto<r sem.iJnţ i'i , di,�iIOiII ă pr,ion Î,n suş i oonţin,utu,1 a bstraot a,1 ar,eşt i ­n i,sm u l u i , era pl,i nă de primejd i i ş i prilv,aţi unoi . Di,n Scy,thi:a M i nor a u pl,eoalt l,a ,n ond'Ul l Du n ă'r,j,j .o s,elni,e de m i's,i o na r.i , Î n sopeoi'a'l ori,enota l: i de cUll'tură e'l'enă , d i ntre oare m u 'lţ i n - a u mai a pucat să se întoa rcă în ţa ră . Corpu ri l e lo r e ra u, f ie cerute de p rieten i i nf l uenţi sa u de b i ser ica romană , f ie a d use pînă pe pămîntu l Scyth ie i de către g ru ­pu r i l e creşti ne, a l e că ror locur i n u fuseseră încă stab i l i te În I m peri u , şi î ng ropate a i c i . P rob lema ca re se pune este de a sta b i l i dacă persecuţi i l e d i n l umea got ică d i ntre a n i i 369-372 e .n . , pot f i acceptate c a moment a l m a rt i r iză r i i ce lor 4 creşti n i d i n cr i pta n i c u l iţea n ă ,

Un a port deosebit l a e l uc idarea acestei p rob leme î l aduc o bservaţi i l e a ntropo log i ce efectu ate la faţa l oc u l u i d e d r. Da rd u N icoIăesc u -P lopşorS3. I n l i n i i genera le , 'exper­t i za antropolog ică a stab i l i t că schelete le a u apa rţi nu t unor bă rbaţi , p ri m i i 3, de la d reapta sp re stînga , în j u ru l vî rste i de 50 a n i , u l ti m u l d i n stînga nedepă ş i nd vî rsta de 35 a n i .

Ce le 4 sche lete ş i - a u păstrat ra portu r i le anatom i ce , ceea ce i nd i că o î nmormînta re pr i m a ră , cu une le dera nja ­mente care n u pot fi puse pe sea mEl cercetă ri i , fotog raf ie­r i i ş i î n reg i st ră ri i recente a oase lor, c i s înt o dovadă con­c l u dentă a s upra dera nj ă ri i lor d i n ant ich i tote, d upă deg ra ­d a rea pă rţi l o r m o i , cînd mormîntu l a fost desch i s î na i nte d e b loca rea i ntră ri i în cr i ptă . Cu toată sta rea proastă de conserva re a osemi nte lor, nu se observă u rme de v io lenţă (a m pută r,i , tă ietur i , tortură ri fi z i ce traumatizalnte) care să f i provocat decesu l . i,n sch i m b, toate schelete le p rezi ntă reacţi i de osteoporoză ş i osteofitoză , de t i pu l tu l b u ră ri l o r tah i ce meta bo l i ce ca renţ i'al le îndel ungaote, ce pot f i expl i ­cate p ri ntr- u n mod de vi aţă ascet ic . Observaţi i l e făcute la n ive l u l oase lor membrelor i nferioare atestă , c h i a r Ş I I n l i psa c ra n i i l o r, comp let d i struse, or ig i nea or ienta lă a ce lor 4 m a rt i r i ,

Aşada r, rezu l tatele expertizei a ntropo log i ce ne pun În poses ia unor noi e lemente care, corobo rate cu date le i storiog rafice de care d i spun'em , pot evi denţ ia u n şi r de conc l u z i i p ri m a re.

Poziţ ia a natom i că a osem i'ntelor excl ude, d i n pu nct de vedere a ntropologic , de la Început, i poteza reînh umări i . i n acest caz, o î nh uma re d i rectă c a re s -'a r f i produ,s l a Î nceputu l seco l u l u i a l IV- lea , pres u pu ne o con strucţie p re­mer'găt.oa re cripte i . Or, c r ipt'a ,a �o,st con-str'u i tă d i r,ect d i n l oes's, la o dată foa rte apr.op iată d e r id i 'ca rea baz i l i d i ş i , Î n afară de pă mintu l u m blat d i n d reptu l intră r i i , n u exi stă n ic i o u rmă care să probeze, in locu l respectiv, o construc­ţ ie mai veche. L i psa e lemente lor ca re să ateste u rmele une i morţ i v io lente exc l ude, de a seme nea , pos i b i l i tatea i dent if ică ri i ma rt i ri l o r d i n cr i pta n i cu l i ţeană cu cei deca­p itaţi l a Novi od u n u m ş i Tom i s în t i m p u l l u i L i c i n i us . Dacă bazi l i oa şi cr i pta a u fost constru ite la f i ne le sec. IV , m a rt i raj u l trebu ie să f i s u rven.i t l a o da,tă a pr.o pi ată .

Concl uz i i l e a ntropolog i ce referitoa re la a pa rtenenţa etnică a ce lor 4 m a rt i r i ca ş i l a mod u l lor de v iaţă, p l i n d e privaţi u n i , cit ş i l i psa unor mă rtur i i i storice sau hag io­g rafice cu pri v i re l a eventua le le m a rt i raje s u rven i te pe terito r i u l Scyth ie i M i n or, in t impu l lu i l u l ia n Apostatu l , pe oa re i zvoa re le c reşt ine c u s igu ra nţă le -ar f i in reg i strat d upă moartea a cestu i a , ne indea m nă să ne î nd reptăm pr iv i rea spre l umea ba rba ră de d i ncolo de D u n ă re .

52 Ma,ca rios din Ma gnes'i,a , d. D. M . Pippidi , op. cit., p . 244. 53 Expertiza antropolog ică s-a făcut d u pă termina rea l ucrăr i lor

Ses iun i i şti in ţ i f'i ce de la Con stan�a , In "Consideraţii preliminare" , "

a m fost l i p s'i ţ i de această contribuţie preţioasă, pentru ca re Îi m u l ­ţ u m i m d r. D. N icoIăescu - Plopşor, c a ş i pentru a ma bi l i totea ş i promp­ti�u dinea cu care n e-a aj utat, ş i pentru interesu l şti i nţ i f ic manifestat faţă de aceostă descoperire,

26

Este cunoscut fa ptul că persecuţia c reşt i n i lo r d i n teri­tori i l e ocupate de v iz igoţi a c u l m i na t cu exce,sele d i n a nul 372 e .n . , c înd a fost Înecat Sava Gotu l im preună cu a lţi m a rti r i "goţi "s4 şi a u fost a rş i În sch itu r i le lor o serie de creşt i n i Împ reună cu că l ugăr i i şi p reoţi i d i n locur i le res­pectivess.

Corespondenţa ep isco p u l u i Vas i l e cel M a re a l Caesa­reei cu d ucele Scyth ie i M i nor, l u,n i us SOfa n u's, ş i cu epi sco­p u l de Thesa lon i c, Ascho l i us, în legătu ră cu tra n sportarea moalştoe,I.o,r Sf,Întull'u i Sa,va Gotu l "din ţara barbari/or de peste Dunăre" În Ca ppatdoda , Î,ntrepri,n să prohab i l pe la 374 e .n .S6, ne relevă o p ractică p rezentă in l umea c reşt ină a acelor v re m u ri . Ră măşiţele pă mînteşti a l e rom aln i l o r, i nd i ­ferent de or ig i nea lo r etn ică , e ra u a duse ş i Îng ropate în terito ri u l I m peri u l u i . Este posi b i l , a şadar, ca trup u ri loe ce­lo r patru m is iona ri , cateh i şt i sau că l ugăr i , m a rti r i zaţi la nord u l D u n ă ri i , poate ch i a r la Începutu l persecuţi i l o r rel i ­g ioase, să f i fost cerute de com u n ita tea c reşt ină d i n pă r­ţ i l e N icu l iţel u l u i ca re să se fi ocupat, de a l tfel , de trans­porta rea ş i de Î n h u m a rea lor Într-o cr i ptă spec i a l constru ită in a cest sens . Desigu r că, în con d iţ i i l e de atunc i , u n ase­menea t ransport se făcea g reu , t imp in care oadavrele i ntra u in putrefacţi'e, d a r, u neor i c reşti n i i p racticau ş i îm­bă l să m a rea , c h i a r dacă o făcea u într- u n mod i m perfect, Î ncît corpu ri l e se conservau p rostS7. i n or ice caz, învel ite În l i nţo l i i de pînză g roasă şi stropite cu d i ferite esenţe, p utea u s u porta un d ru m m a i l u ng .

I n h umaţi În cr i pta de l a N i c u l iţel , deasu pra căre ia s-a r i d i cat baz i l i ca pa leocreşt ină în scopu l veneră r i i lo r, mar­t i r i i era u să rbătoriţ i în f ieca re an În cadru l unor ad ună ri so lemne.

Putem presupune că m a rtyr icon -u,1 a fo,st de l a Încep ut perfect î nch i s, avînd dea s u p ra masa a ltaru l u i d i n pres­byte ri um , s i tuaţi i asemă nătoare î'n tî l n i n d u - se la Romas8 şi la Xanten , pe R i n u l i nfer iors9. La o dată u lte rioa ră , poate d u pă cîteva dece n i i c h i a r, atunc i c înd părţ i l e mo i era u com plet deg radate, cu ocaz ia a n iversă r i i m a rt i r i lo r, c r i pta a fost desch i să pentru a o p u ri f ica de ema naţ i i l e cadavre­l or . Este pos i b i l ca atunc i să se fi prod us ş i o cu răţi re a schelete lo r d i n l ada mortua ră , d i n care ca uză l i psesc cu desăvî rş i re e lementele vesti m'enta re ş i u ne le oase prezi ntă dera njă ri d i n a nt ich i tate. Cu această ocazie, s ub pra g u l i n tră r i i Î n cr i ptă a fost pusă moneda care stab i l eşte m o ­m entu l ante quem all cO'nstru i,ri l i monu mentu l u i pa leocreşt in de l a N ic u l iţel .

Z,i di tă l a loc ,i ntra,rea în cr iptă , a stupată cu păm înt zona intră,ri li 'ş,i r,efă'cultă p'Olndols'eallla presbyterium-'ullu i , bazi' l li ,oa ş i - a c.ontin uat exi stenţa pînă la o d altă pe oa re n u o putem Încă prec iza , aînd noi �ijoe,lli ' i s - au a băotut a's,upra pămîntu' lui d obrogean, Îng'r.opînd În ru i n'e ş i u i ta re monumente,le ant i ­ch i tăţi i .

54 Vezi nota 1 4. 55 Cf. C. P,a,ts'ch, op. cit" p. 59. Popu,l'a�ia oreştină ,a u n u'i Soat,

Î m preună cu p-reoţi i Werecka şi B ratwi ns şi cu că l ugăru l Arpylas a u f o s a rş i de v i i in b iserica lor, la o,rd i n u l unei că peten i i gote -Wingurich ,

5 6 Cf . D. M , P ipp id i , op, cit., p. 246 ; 1 . Ba rnea, op. cit., p, 398, 57 0, M a rucchi , op. cit" p, 1 09.

58 J. Ruysscha ert, Un probleme d'ideniilication d'ossements pro­�enant des louilles vaticanes, În " Revue d 'H i stoire ecc l es iasti que" , U n iversite Catho l ique de Louva in , t . L>GI I , n r. 3-4, 1 967, p. 758. Auto,rul se referă la un sa rco�ag, În pa rte refăout În epoca constanti n i a nă , care s e găsea d i rect s u b pavimentul presbyterium- u/ui, datînd c lar d in epoca În ca re acesta a fost a menajat.

59 G . P. K i rsch, Scoperta di una chiesa cimiteria/e del V secolo in un cimitero cristiano c. ntico a Xanten sul Reno, i n " R iv, d i a rcheologia cr istiana " . XI ( 1 934) . nr . 3-4. Deasupra mormîntu lu i a doi osta şi d in ga rnizoana cetăţii Co,lon ia Tra ia na , martir izaţi Î n ti mpul lu i Diocleti a n (proba b i l ) . În sec. I V a fost constru i tă ,o Î,ncă pere sacră, i a r În sec. V , acea sta a devenit nucleu ,1 unor biser ic i s,uccesive, r idkate În locu l respecti v, pe o perioadă de aproape u n m i len iu .

http://patrimoniu.gov.ro