Anatomia sufletului în religia egipteanà. Convergente trandisciplinare

PERSPECTIVEROMÀNEgrr

ASUPRA 9TIINTEISI TEOLOGIEI,

editorMacpa SravrruscHr

,

BUCURESTI, 2006

f lplemen-

Monaco

rye chipulzi, Bucu-

uftúlezetr,rtà,2002

rimus tlrc

)onfessor,

: Fayard,

t mornlei,

Polirom,

, rgg3

Anatomia sufletului în religia egipteanàConvergenf e trandisciplinare

RrNnrn TRtortntn*

"The precise meaning of kA, bA, Ax, sxm, and so on isno longer clear to us. Well-meaning scholars try againand again and again to force the Egyptian idea of thesoul into our traditional categories without enabling usto understand even a little of it any better."

J. J. PoonrMAN(Vehicles of Consciottsness. The Concept of Hylic Pluralistrt)

J)iramidele, templele, complexele funerare ale regilor, nobililor sau morminteleI oamenilor obignuiti - toate exprimà ideea despre moarte a vechilor egipteni.O idee care a devenit emblematicà pentru aceastà civilizatie milenarà . Dar, contrarreperelor 9i criteriilor de valoúzare ale omului modern, pentru egipteni moarteanu reprezenta (nici màcar la nivelul subcongtientului) sfàrgitul iminent oricàruiorganism viu, ci, în realitate, era perceputà ca momentul de debut al procesuluireprezentànd adevàrata viatà în plan etern. Mai mult decàt oricare altà societateanticà (9i mai mult decàt oricare altà civilizalie trecutà sau contemporanà), egipteniisi-au marcat într-un stil propriu, inconfundabil, trecerea, càlàtoria în Lumea - saupoate ar fi mai corect de spus Lumile - de Dincolo. S-a spus, si poate cu îndrep-tàlire, cà pentru ei moartea nu însemna nicidecum un simplu sfàrgit, ci era doar unadintre transformàrile prezente în ciclul natural al vietii. Insà nu aga cum am tindenoi astàzi sà le întelegem, din perspectivà materialà, ci ca o continuare a vielii penivele complexe de structurare a Realitàtiit, depàgind planul material si ajungàndpe cg.l spiritual, transcendent, invizibil.

In vasta relea a nivelelor Realitàtii, fiinfa umanà poate atinge dimensiuneaspiritualà, transcendentà, numai în cazul în care trece de la unitatea din planulmaterial la pluralitatea de principii din universul de dincolo de moarte, printr-un

* Egiptolog, doctorond ol Universitóf i i din Bucuregfi ; cercetótor lo Inst i tuful de Studi i Orientole

,,Sergiu Al-George" din Bucuregti ; lector de lstorie universoló onticó lo Universitoteo ,,Hyperion"din Bucuregti . 200'ì -2004. Cercetólor osociot lo Inst i tut FronEois d'Archéologie Orienlole duCoi re (Egip t ) . Por f ic ipór i g i comunicór i lo moi mul te confer in fe 9 i congrese in ternof iono le ;or t ico le 9 i cór f i în publ icot i i ; t i in f i f ice g i de populor izore romóne9t i g i lo ed i fur i d in Romònio.

1 Formula ,,niveluri de realitate" îi aparline fizicianului Basarab Nicolescu. În cazul para-digmei egiptene, mi se pare oportunà din perspectiva descifràrii conotafiilor adecvateconceptelor cu care operau anticii locuitori din Valea Nilului.

33ó RENATA TATOMIR

proces de transformare dintr-o stare în altà stare, atingànd o altà frecven!à vibra-torie mai înaltà, mai subtilà 9i, implicit, un alt nivel calitativ superior al realitàtii.La modul global, ansamblul principiilor spirituale în care se fragmenteazà fiintaumanà dupà moarte este numit astàzi suflet sau spirit . Dar, pentru vechii egipteni,fiecare asemenea principiu era o entitate distinctà, cu funclii 9i mai ales cu un scopbine precizat: anume de a interactiona în continuare unul cu celàlalt, lelul final fiindacela de a se identifica cu divinitatea. Întelegerea mecanismelor din interiorulacestor principii 9i dintre ele, 9i mai ales acordarea sensurilor corecte concepteloregiptene prin care acestea erau exprimate, aÍ putea fi facilitatà pe baza ultimelorrezultate din fizica cuanticà 9i a metodei de abordare transdisciplinare. Dincolo,în invizibil, fiinta umanà adoptà ,,forma" (în înfeles de structurà sistemicà organi-zatà), manifestarea denumità îndeobgte sufl et .

Asa cum este interpretat el azi, sufletul se încadreazé., alàturi de spirit, intelect,constiintà si celelalte derivate, între obiectele de studiu ale psihologiei 9i celorlaltediscipline care au legàturà mai curànd cu cercetarea proceselor si fenomenelormentale gi a comportamentului uman, si mai pulin cu rigoarea 9i precizia stiintelorexacte fundamentale.

Stiinfa sacrului

În schimb, în Egiptul antic, sufletul gi celelalte componente, invizibile în planulorgantzàrii materiale, care intrau în alcàtuirea personalità1ii umane, erau strànslegate de conceptul de divinitate si de ,,stiinta" (sau ,,9tiin!ele") care se ocupau cuinvestigarea acesteia. Practic, tot ceea ce intra în alcàtuirea Universului cunoscut erasubordonat unei gtiinte de tip sacrLt, care avea ca obiect primar de studiu divinitatea.La prima vedere, agadar, în mod logic, era o ptiinfd a diainului, deoarece elementeleUniversului cognoscibil erau toate legate de domeniul divinului. Nu exista fiintà,proces ori activitate, care sà nu aibà contact cu una sau alta dintre formele sale ma-nifestare. Alcàtuirea Universului (vizibil si invizibil) era conceputà asemenea uneirelele foarte bine structurate, în care fiecare piesà componentà îgi avea rolul ei binedeterminat în angrenajul general si era indisolubil legatà de ceea ce se numea nTr,,,diviÍr".2 Toate elementele componente, toate entitàlile interaclionau unele cu altelesi cu întregul. Ele însele 9i, totodatà,, prin interactiunile 1or, acestea nu fàceau decàtsà creeze ceea ce mecanica cuanticà denumegte prin termenul ,,càmpuri"3, de tipuri

2 Lumea egipteanà în ansamblul ei era o asemenea refea în care piesele interacfionau reciproc.De altfel, Shafer (1997, p. 1) desemneazà prin,,societate egipteanà" ansamblul urmàtoarelorelemente obligatorii: zeii, regele, defunctul binecuvàntat gi umanitatea, adicà o comunitatecare acoperà toate cele trei regiuni ale Universului, admise îndeobste de toate traditiile:Pàmàntul, cerurile si Lumea de Dincolo, adicà tot atàtea niveluri de realitate.3 "In its mature form, the idea of quantum field theory is that quantum fields are the basicingredients of the universe, and particles are just bundles of energy and momentum of thefields. [...] Quantum field theory hence led to a more unified view of nature than the olddualistic interpretation in terms of both fields and particles" (Weinberg, 1997, p. 2). Nicolescuprecizeazà nota definitorie a càmpurilor: aceea cà ele ,,sunt legate direct de migcare, de trans-miterea energeticà a acfiunii" (Nicolescu, 2002, p. 29).

I

Anatomia sufletului în religia egipteanà 337

diferite, corespunzàtoare variatelor tipuri gi tipare energetice pe care le reprezentauelementele (unde-chrnpuri în esenfa, în dimensiunea lor invizibilà si materializatesub forma particulelor,în universul fizic, vizibil) din refea, càmpuri ce nu sunt nimicaltceva decàt nigte realità1i distincte, specifice fiecàrui tip de interacliune în parte.Dar, dupà cum se va vedea, sncrul însusi, identificat de Rudolf Otto cu cea maiintimà parte a religiosuluia, în accepliunea egiptenilor, prin chiar identificarea luicu esenta religiosului, era întrucàtva mai mult decàt aceastas.

Pentru cà, dacà sacrul reprezintà esenla invizibilà a religiosului, religia, prinnenumàratele simboluri (înlelese ca recipiente materiale), este metafora ce permiteomului vizualizarea 9i înlelegerea conceptelor abstracte existente pe alte niveluriale realitàtii, mult mai subtile, la care nu putem ajunge pe calea simlurilor noastrefizice. Simbolul religios e recipientul material în care este adusà, din zona invizibilàa transcendentului, esenta necreatà, pentru a fi perceputà de om. Limbajul religioseste unul metaforic, prin care se permite omului obignuit accesul la aceste realitàtisubtile, invizibile. Pentru a se adapta nivelului uman de realitate, sacrul se reveleazàtransfiguràndu-se 9i producànd, în consecin!à, o reactie în lan!, prin transfigurareacelor ce intrà în contact cu el. Automat, acestia devin un fel de particule purtàtoareale sarcinii sacrului. În cazul particular al civilizalieiegiptene, religia î9i indeptineaad litteratn misiunea intrinsecà de re-ligare, în sensul cà, prin intermediul procèsuluide sacralizare, punea ùr conexiune intimà toate pàrtile componente ale Universului,vizibile gi invizibile, pentru a asigura echilibrul tuturor microsistemelor care alcà-tuiau macrosistemul universal. Astfel, sacrul si religiosul, pe de-o parte, î9i trans-cendeau rolul si funclia lor spirituale, iar, pe de altà parte, interaclionau reciproc,transmutàndu-se unul în celàlalt, devenind instrumentele indispensabile înir-unfel de ptiinld fundamentald ontologicà. Dupà pàrerea mea, aceasta poate fi denumitàreliscientia. A sacraliza însemna asigurarea echilibrului (reprezentat la egipteni princonceptul mAat) într-un sistem de tip fizic, a càrui regulà generalà este aceea cànu poate fi în echilibru absolut. Altfel spus, de a asigura acea simetrie sinonimà cuarmonia, frumuselea 9i unitatea6, functie care, în fizica modernà, ,,g€r€re azà inter-acliunea dintre càmpuri gi cuantele lor".7

Echilibrul se realiza prin re-lignre, adicà prin gàsirea celor mai adecvate cài dealega, de a pune în mod logic în conexiune prin interacliuni specifi ca într-unjoc de tip puzzle - toate piesele componente care intrau în construcfia unui sistemordonat. Dimpotri'u'à, orice desacrnlizore eÍamenità sà producà derapaje la orice nivel.

4 Otto, 7992, p. 14.5 În sensul afirmatiei lui Weinberg de mai sus (nota 2), ag merge si mai departe, împingàndgranitele domeniilor, afirmànd cà sacnil este càntpul prin excelen!à, debaià,, al universului.6 Termenul ,,simetrie" (regàsit gi în fizica particulelor) derivà din cuvintele grecegtL sun (,,cu"sau ,,împreunà") si metron (,,màsurà"), din care a rezultat suntmetria. Initial, indica o relaliede comensurabilitate (întelesul acesta apare, bunàoarà, în Elementele \ui Euclid). Dar a ajunsrapid sà capete un sens mult mai general: o relalie de proportionalitate bazatà pe numere,cu functia de a armoniza diferite elemente într-un tot tmltar. Asadar, încà de la înèeput sime-tria a fost stràns legatà de armonie, frumusete si unitate, ceea ce i-a acordat un rol àecisiv înteoriile cu privire la naturà.7 Nicolesc v, op. cit., p. 37 .

cueratea.

ma-unerbinenh,

tir

basicof the

old

hans-

338 RENATA TATOMIR

Si cu càt desacrahzarea era mai puternicà, cu atàt dezechilibrele erau mai evidentegi pe màsurà. Mijlocul cel mai adecvat de a re-lega, într-o relea perfect echilibratà,toate entitàtile din Univers, de a re-lega planul vizlbll cu cel invizibil si toate nive-lurile de realitate între ele era ritualul. Repetilia gi ciclicitatea garantau regularitatearevenirii în acel moment originar al unitàtii nemanifestate, aflatà într-o stare deechilibru perfect (exprimat de egipteni prin conceptul mAat), cànd universul in-candescent încà nu începuse sà se ràceascà continuu, materializàndu-se, trecànddin starea de nemanifestare în cea de manifestare, mult mai densà, construità peprincipiul interacliunilor. Lumea originarà nu se dispersase încà într-o pluralitateinfinità de manifestàri formale, materiale, perceptibile astà2i.8

Repetifia si ciclicitatea erau asigurate prin ritual. La nivelul metaforei religioase,funclia ritualului a fost foarte bine decriptatà de Eliade: ,,O lucrare omeneascànu are sens, nici validitate decàt în màsura în care repetà actul divin care a avut loc

"odinioarà,', ,,în acele timpuri", ad inititnn [...] Timpul în care se realizeazà un ritual

este calitativ diferit de timpul profan, el nu curge, ci este întotdeauna acelasi, fiecareact sacrificial petrecàndu-se în acelagi <<moment" al începutului [...] Toate ritualele,de la începutul lumii si pànà în clipa de fa!à, coincid, ele nefiind decàt acelapi ritual,realizàndu-se în acelagi timp sacru: repetarea lor este o iluzie datorità incongruenleidintre timpul sacru gi timpul profan."o

Fizica a aràtat cà fenomenele repetitive se petrec peste tot în naturà, de la orbi-tele electronilor din atomi si pànà la reaparilia cometei Halley, la fiecare 75 de ani.Iar la nivelul civilizatiilor, toate culturile antice au tins sà atribuie fenomenele re-petitive, de pildà succesiunea anotimpurilor, însesi naturii ciclice a timpului. Cutoate acestea, gralie observaliilor 9i experimentelor fizice, se poate acorda acestorfenomene si o altà explicafie, ralionalà 9i mai pulin învàluità în metaforà misticà.Luànd strict exemplul cometei Halley, sà presupunem cà, în locul orbitei sale reale,eliptice repetitive, care cu fiecare revolulie se apropie încet de ea însà9i, vom trasao traiectorie alternativà, capricioasà, care nu se repetà niciodatà. O asemenea traiec-torie nu va putea fi trasatà, însà, pentru mult timp, fàrà a o intersecta pe cea realàa cometei. Numai cà, într-un asemenea punct de intersectie, cometa s-a întors dejaîntr-un loc prin care mai trecuse o datà anterior.Iar din moment ce energia sa poten-

lialà este aceeagi ca în ultima vizità prin locul respectiV potrivit legilor conservàriienergiei, cometa trebuie ca, în momentul celei de-a doua traversàri a punctului,sà aibà aceeagi energie cineticà gi, prin urmare, acceagi vitezé,. Mai mult decàt atàt,direclia de migcare a cometei nu poate fi aleasà la întàmplare, deoarece trebuieconservat si momentul cinetic. Asadar, legile conservàrii demonstreazà, fàrà putintàde tàgadà, de ce miscarea repetitivà este atàt de prevalentà în Univers.lo

Asemenea oricàrei gtiinle riguroase, gi aceastà gtiin!à fundamentalà ontologicàî9i are propriile legi de organizare 9i de manifestare care se pot regàsi în structurile

8 ,,Cànd unitatea primordialà se sparge - cu alte cuvinte, cànd începe Creafia, Cosmosul,devenirea - instinctul ontologic,latent în orice fàràmiturà din marea unitate initialà, încearcàsà. realizeze unitatea la celàlalt cap: în infinit" (Eliade, 199I, p.346).e Eliade, 199I, p.394-395,10 Crowell, 1998-2005, p. 73-14.

fizqu

Prterferdi

PfînmaLorm

in

e8NC

fudelocuatrtoîncoufN,H,acmînde

11

cacoLepaan12

13

te

nive-

Iocritual

fiecarele,

íritual,!ei

orbi-de ani.

re-. C u

acestor

reale,trasa

haiec-realàdeja

poten-ru

lui,

tà,

dein-nd

Peate


fizico-chimice ale viului (mai exact, ale Fiintei), identificate pànà acum la nivel dequanta.11

In consecin!à, s-ar putea vorbi mai degrabà de un concept al divinului înlelesprin prisma categoriilor fizicíi particulelor 9i teoriei supercorzilor, supus legilorteoriei unificate a càmpurilor si care acoperà toate nivelurile realitàtiit2, ca mani-festàri ale ontosului. nTr, sau divinul, ar reprezenta, prin însàgi esenla sa, o realitatedistinctà, specificà, structuratà la ràndu-i pe diferite niveluri gi caracterizatà de legiproprii. De aceea, în lipsa unui limbaj specific, cred cà unul care sà aducà împreunà,într-o viziune unitarà, conceptele din mecanica cuanticà, teoria supercorzilor gimatematici, ar putea contribui cu rezultate încurajatoare la gàsirea sensurilor corecteale conceptelor egiptene antice, transcendànd nivelul material de manifestare sioperànd la nivelul invizibilului.Iatà de ce transdisciplinaritatea, cel pufin ca metodà,mi se pare o abordare justà în ceea ce privegte vechea mentalitate egipteanà.

t - - ì J

pr anx -g- - Casa viefii (a divinului gi a gtiintelor

I lransdisciplinare)

În Egiptul antic, gtiinla sacrttltti era apanajul învàtatilor care activau în cadrulinstituliilor ce se ocupau cu cercetarea divinului - i.e., templele.

Aici se impune o parantezà. Nu stim care erau adeadratele sensuri acordate deegipteni termenilor pe care noi îi traducem aziprrntemplu qipreot (aceastà din urmànoliune incluzànd toate categoriile în care era structurat clerul) 9i toate atributele 9ifunctiile acestora ce decurg de aici. În egipteanà, noliunea modernà de templtt a fostdesemnatà ca sinonim aproximativ al Iui Htpt-nTr, tradus ad litteram prin,,castel,locuin!à a zeuhti/ divinului".13 Se cuvin càteva precizàri. Egiptenii distingeau întrecultul funerar 9i cel divin. În lucrare a Temples of Ancient Egypt, Byron Shaier atrageatenfia asupra dificultàlii care apare în momentul în care se încearcà separarea aces-tor douà concepte - iar egiptologii s-au confruntat adeseori cu aceastà problemà.In opinia egiptologului american, aceastà perspectivà este eronatà, din moment cecornplexele de cult erau adesea privite ca un loc de desfàsurare a cultului comun,unificat deopotrivà pentru rege 9ì pentru divinitatea Amon-Rc. În timpul RegatuluiNou, aceasta a devenit practica uzualà în care erau incluse 9i divinitàlile R. gi Het-Hert. În acest fel, conceptul de templu ,,divin" desemna un loc în care majoritateaactivitàtilor îl aveau în vedere pe rege, economia, structura socialà si viata de dupàmoarte. Expresia templu ,,mortuar" desemna locul în care regele era transformatîntr-o fiintà divinà gi, din acest motiv, cele douà^concepte se suprapun, fàcànddeosebit de dificilà separarea lor unul de celàlalt. In opinia lui Shafer, punctul de

11Yezi, în acest sens, excelenta abordare transdisciplinarà a profesorului Basarab Nicolescu,care observa cà ,, IJne vaste auto-consistance semble régir l'évolution de l'univers, auto-consistance concernant aussi bien les interactions physiques que les phénomènes de la vie.Les galaxies, les étoiles, les planètes, l'homme, l'atome, le monde quantique semblent unispar une seule et méme auto-consistance. Les relations mises en évidence par le principeanthropique sont, à notre avis, un signe de cette auto-consistance " (Nicolescu, 1985, p.57).12 Nicolescu,2002.r3 Shafer, 1997 , p. 3.

atàt,trebuieputin!à

ta

len

340 RENATA TATOMIR

vedere egiptean era acela cà "what the world needed was not 'salvation', but the

preservation of order through governance; and governance was provided iointlybygod and king".re Dar, indiferent de conotaliile pe care le implicau cele douà desti-

nalii ale conceptului de templu, funclia sa ràmànea, în esen!à, aceeagi - un loc în

care nivelurile de realitate, acel aici material si perceptibil gi acel dincolo invizibil si

imaterial (cu atàtea scàri frecvenfiale, càte niveluri de realitate existà) erau puse în

interacliune prin intermediul ritualurilor religioase 9i funerare. Ît-t acest fel, templul,

divin sau funerar, avea rolul unui accelerator de particule prin care erau activate

càmpurile entitàJilor si dintre toate entitàlile.Lingvistic, termenulHzut-n?este alcàtuit dínHwt, cu sensul de,,capelà (fune-

rarà)" gi nTr - ,divinf zetr"ll; pe cànd aceluia de preot i-au fost gàsite càteva echiva-

lente, diferentiate dupà atribuliile asumate. Exemple: IIm-nTr - tradus cu sensul

de ,,slujitor al zetJlvi" , dar 9i cu cel de ,,profet"; Hm'kA - (,,preot") funerar; wab -

(,,preot") purificator, de la u)ab, ,,pur, a purifica", cate oficia ritualurile cultice gi era

responsabit cu libaliile dedicatorii pentru defunct; Xr(y)-IIh(.f) - (,,preot") ritualist

(sau lector); sm - (,,preot") mortuar.r0

14-1s Shafer, Igg7, p.3.16 Preolii erau structurali pe mai multe niveluri, dar nu formau o clasà sau o castà separatà,

ca în cazul altor culturi (de ex., cea hindusà). Pe màsurà ce clerul s-a dezvoltat 9i a crescut

numeric, 9i cu càt au fost înàllate mai multe centre de cult care au început sà-si dispute

puterea, 9i rangurile sau gradele preolegti au variat ori s-au schimbat de-a lungul diferitelor

perioade ale civilizaliei egiptene. Pe làngà executarea ritualurilor 9i slujirea statuii cultice,

preolii mai îndeplineau si numeroase alte sarcini administrative si munci necesare pentru

buna funclionare a marelui complex pe care-l reprezenta templul. Tèoretic, numirile în

funcliile preojegti erau fàcute de rege care, în calitate de mare preot si intermediar între n?

gi oameni, putea alege persoanele pentru posturi importante precum cele din principalele

orage: Mennefer (Memphis),Iunu (Heliopolis) gi Waset (Theba). Dar acest lucru mai putea fi

fàcut gi de càtre TAty (termen corespunzàtor,,vizirului"), t.rt', mare preot sau un ansamblu de

preoli dintr-un centru de cult important.Iatà, pe scurt, rangurile preolimii egiptene: Slttjitonil zeului, Hm-nk - cel mai vechi titlu

clerical, cunoscut din dinastia I. Îl defineau preolii care pregàteau gi purtau ofrandele dinain-

tea divinitàlii gi asistau la ceremonii si procesiuni. Aveau acces la sanctuarul unde era pàs-

tratà imaginea divinà 9i controlau intrarea în templu. In Regatul Mijlociu, acest titlu a scàzut

în importan!à. Preotul lector, Xr(y)-Hh - adicà ,,acela ce este deasupra ruloului de papirus

festiv;'-, în timpul ceremoniilor gi procesiunilor recita, cànta sau incanta riturile direct din

càrlile sacre 9i veghea la corecta lor executare; recita formule si rugàciuni pentru a face apel

lazei si funcliona ca oracol pentru oamenii care veneau sà cearà sfaturi zellor; se distingea

datorità unei banderole late care îi acoperea pieptul pe diagonalà. În perioada ptolemaicà,

acegti preofi-lectori purtau, uneori, pe cap o banderolà împodobità cu douà pene lungi de

stru! 9i erau numifi ,,purtàtorii de aript" (gr. pterttphortti). Un al treilea rang era Tatdl zeului,

jt-nTr: acesta mergea, în timpul procesiunilor, în fala imaginii cultice, purificànd calea pro-

cesionalà prin stropirea cu apà purific atà,. Marele prettt Hm-nTr tpy este un alt titlu originar în

Regatul Vechi. Acesta î9i îndeplinea activitàlile în complexul regal de cult, iar cànd nu activa

în serviciul templului, avea activitàti în administralia statului. Pozitia de Mare Preot exista

în acele centre dè cult unde se gàseau un mare numàr de Servitori ai Zeului. În unele temple,

postul avea un titlu specific, care spunea ceva despre activitatea pe care preotul o desfà9ura.

De pildà, Marele Preot din Memphis era numit ,,Cel mai ntare dintre megteri sí artizanti",

cu aluzie la patronajul zeului Ptah (artizanul divin) asupra meseriilor din construclii. Fiindcà

rut thentlybyLdesti-r loc înzibil giluse înmplul,ctivate

(fune-:chiva-sensulwab -

e 9i eraitualist

lparatà,crescutdisputeferitelorcultice,ipentruIirile în'rtre

nTrcipaleleputea finblu de

chi titludinain-ra pàs-r scàzutpapirusrect dinrce apelistingeaemaicà,rngi deI zeului,'ea pro-ginar înr activa,t existatemple,;fa9ura.lizani",Fiindcà


Tot aga, nu gtim care erau sensurile adecvate ale conceptelor egiptene anticecare fàceau referiri la domeniul divinului. În aceastà privinfà, putèm face doarpresupuneri, pentru cà operàm cu analogii pebaza strucfurilor acceptate de modulnostru de interpretare gi valorizare a conceptel mod care, în cele mai multecazuri, este departe de acela al unei societàli antice cum era cea egipteanà. Dar acestlucru este valabil în cazul tuturor societàlilor antice (ori chiar actuale primitive), caresunt analizate. $tim doar cà se ocupau cu tot ceea ce avea legàturà cu ,,divinul",adicà nTr.77 Prin urmare, în logica gabloanelor cu care este învàlat sà opereze men-talul omului modern, facem automat o disociere între sfera religiosului, în care intràzeii, preolii gi toate aspectele de naturà spiritualà, si aceea a elementelor de naturàgtiinfificà, experimentabile 9i màsurabile. In cazul societàlii egiptene, aceastà di-sociere e total falsà. Aga cum tocmai am vàzut, în atribuliile preolilor care activauîn temple intrau o serie întreagà de activitàli care presupuneau o formafie rigurosgtiinlificà - practici medicale, cunogtinle de astronomie, matematicà, chimie, fizicà(chiar dacà acestea nu erau numite cu termeni apropiali celor din zilele noastre). Unrol esenlial în cunoastere, în organizarea gi transmiterea acestor informafii, precumsi fir educatia ,,preofllor" în gtiinla despre divinitate o avea Casa Viefii, pr-anx. Func-

liile ei principale: cunoagtere gi producfie.In textele egiptene si în arhitecturà, Casa Vielii este o institulie aliniatà cu rega-

litàfii, pàstrànd gi creànd cunoagtere în forma scrisà 9i pictorialà. Singurul exemplu

zeii Ptah gi Sokar erau asociati cultului funerar, Marele Preot era numit gi Preot-sz gi puteaapàrea învesmàntat cu pielea de panterà 9i purtànd bucla juvenilà. Marele Preot din Bubastisera numit ,,Cel Mare dintre Medici, fiindcà Bubastisul era un centru renumit în studiereamedicinei. Preotul wab, sau,,Cel Pur", îl asista pe Hm-nTr 9i executa sarcinile de mai micàimportan!à în menlinerea templelor si ritualurilor. Asigura puritatea camerelor ceremoniale,a persoanelor, instrumentelor 9i uneltelor. Nu avea voie sà intre, însà, în sanctuar gi trebuiasà stea în interiorul celei de-a treia zone de puritate, adicà în zidul de incinta, nu în clàdireapropriu-zisà a templului. Aceastà funcfie purificatoare era una de bazà, qi toli preolii erau în-vàlafi la începutul carierei lor, putànd acfiona întotdeauna în calitate de ,,cel p1rr", indiferentcàt de sus ar fi urcat în demnitatea preofeascà. Preotul sn (sau funerar) servea, ùr principal,în cultul mormàntului, îndeplinind elaboratele ritualuri de mumificare gi de înmormàntare.În cele mai vechi timpuri, sàrcina de a se îngriji de regele defunct îi revenea fiului acestuia,iar mai tàrziu,în familiile neregale, practica a fost preluatà de fiul cel dintài nàscut. În aceastàfuncfie, el a fost numit preot-sm. Dar, pe làngà acesta, mai erau 9i alte tipuri de preofi funerari.Scribul (sS). Cu toate cà scribii nu erau neapàrat preofi, trebuie precrzat cà majoritatea preo-

lilor erau scribi, deoarece numeroase funclii din temple presupuneau abilitàlile gi pricepereaunui scrib. Scribii erau educali în ,,Casa Viefii", pr-anX, unde aveau numeroase îndatoririprofesionale. Acolo beneficiau de un anumit nivel de educafie, studiau, copiau si reparautextele sacre, care erau pàstrate în aceastà anexà a templului, unele dintre ele, foarte vechi,necesitànd corectàri din cauza stàrii deteriorate. Pregàteau textele teologice 9i liturgice speci-fice templului pentru care lucrau. Pe làngà acestea, scribii pregàteau càrli cu formule magice

9i un tabel astronomic, precum si un numàr uriag de copii ale Cdrlii iegirii din timpul zilei -

Cartea Morfilor. Se pare cà scribii discutau 9i probleme de naturà filosoficà 9i religioasà gi, pelàngà copierea celor existente, chiar îsi scriau propriile texte originale - unele dintre celecare ni s-au pàstrat fiind de o deosebità frumusele moralà.u "'Divine' temples symbolized not only the realms of sky and netherworld, but also theworld of Egypt; what took place in them had as much to do with the king and people as withthe gods" (Shafer, 7997, p.3).

342 RENATA TATOMIR

de Casà a Vielii care a supravieluit la nivelul vestigiilor identificate pe cale arheo-logicà provine din Amarna, orasul-capitalà al faraonului reformator Akhenaten.Acolo au fost date la ivealà càràmizi stampilate cu hieroglifele ,,casa viefii" prove-nind dintr-o construclie anexà cancelariei regale (acolo unde se depunea corespon-denla de stat). Complexul era la distantà egalà de palatul regal din centrul orasuluigi de templul zeului solar unic, Aten.

Primele informafii despre Casa Vietii provin din decretele regale ale RegatuluiVechi (circa 2200 î.Hr.), care mentioneazà,,cerinfele Casei Yietíi", dar nu oferà nicio informalie despre competenlele ei. Mai importante pentru legàtura Casei Vietii custiintele sunt, însà, douà stele (dale de piatrà inscriptionate din capelele de ofrandà)de la sfàrsitul Regatului Mijlociu (1850-1700 î.Hr.), care înregistreazà numele unuibàrbat, Keku, avànd titlul de ,,scrib al casei Viefii" alàturi de un coleg cu titlul de,,medic-sef". Cuvàntul ,,scrib" ilustreazà.legàtura dintre institulie 9i scriere. In Pe-rioada Tàrzie, se pare cà fiecare templu principal din Egipt avea càte o Casà a Vietii.

Casele Vielii erau consacrate gtiinlei sacre despre care vorbeam 9i care se înde-letnicea cu ceea ce azi numim teologia, miturile si riturile, monografiile culturale,magia, dar 9i cu stiintele riguroase, precum medicina, matematicile, astronomia, 9icu inventarierea de realin care constituiau Universul. Aici au fost unificate teologiilelocale, au fost compuse gi redactate operele cu caracter religios, precum 9i cele apro-piate mai mult sau mai pulin filosofiei. Cu toate acestea, în opinia mea, ideea luiF. Daumas cà ,,teologia era mama tuturor celorlalte cunogtinle" (asa cum au statlucrurile în Evul Mediu european) în Casa Vietii 9i, prin extensie, în societateaegipteanà anticà nu se potrivegte în totalitate structurii egiptene, numai în màsuraîn care, prin teologie, înlelegem strict o gtiin!à a divinului, a sacruluils, în care eraucuprinse toate celelalte gtiinle (în vremea aceea, încà nediferentiate cu rigurozltate)

9i care servea la construirea lor.Iatà activitàlile personalului Casei Viefii:- redactarea imnurilor gi cànturilor sacre ce reflectà concepliile lor metafizice;- conceperea textelor cu caracter didactic 9i sapienlial (Casa Vielii fiind locul

unde s-a produs geneza acestor genuri literare înfloritoare în civllizaliaegipteanà);

- redactarea, învàtarea 9i conservarea càrlilor de tip ,,magig't - dar nu estevorba despre ,,magie" în sensul peiorativ acordat astàzi termenului, ci, defapt, de magie înleleasà ca un ansamblu de forte ce trebuiau activate pentruprotejarea vietii; în acest sens, practicile magice cuprindeau 9i medicina,care consta adeseori din incantalii 9i remediibizare sau chiar respingàtoare,dar care a càutat, la ràndu-i, mijloacele perfect ralionale 9i experimentalede vindecare; papyrii medicali dovedesc cà cele douà genuri - magia 9imedicina - erau practicate în comun încà de la origine;

- în aceeagi ordine de idei, funclia esenlialà a ritualului era datà de între-

linerea si întàrirea vielii divine în corpurile terestre ale zerlor, prin imitarearitualicà a etapelor cotidiene ale vietii lor eterne; în consecin!à, 9i ritualulaparlinea tot Casei Vielii si putea împinge chiar spre o anumità formà demagie care azi poate provoca consternare, ori spre traducerea în simboluria concepliilor teologice cele mai elevate ale gànditorilor egipteni.

18 Daumas , 1987, p. 250.

l cudà)nuidePe-

le,


- aceste simboluri càpàtau cel mai adesea desàvàr9ite forme artistice realizatede artistii care aclionau pe baza directivelor Casei Viefii; operele de artàtrebuiau sà se supunà regulilor minulios stabilite de cei care studiaserà înprofunzime lucrurile divine, pentru cà a crea o operà de artà era, în concep-

lia egipteanà, sinonim cu a crea o nouà fiintà, asemenea divinitàtii însegi;cànd construiau un templu, arhiteclii realizau o imagine simbolicà a lumiipe care divinitatea o desprinsese din haos 9i asupra càreia guverna; pictorii

9i sculptorii practic nà9teau corpuri noi pentru zeí si pentru oameni; reali-zànd sculptural sau pictural imagini vii si replici (statuile si picturile), eideclangau o adevàratà aducere pe lume a formelor înzestrate cu viatà; deaceea, era necesar ca artigtii sà se conformeze textelor sacre, în care întelepfulzeu Thoth însemnase regulile crealiei artistice;

- în aceeagi màsurà erau cultivate gtiinfe exacte, precum astronomia si mate-maticile, instrumente indispensabile celor ce trebuiau sà cunoascà Universu^

9i timpul, celor ce voiau sà calculeze proporliile exacte, pentru a da monu-mentelor si obiectelor o perfectà conformitate cu realitatea.

Patronul divin al Caselor Vietii era zeul-scrib ibiocefal Thoth, zeul cunoagteriisi întelepciunii, càruia îi erau atribuite toate textele magico-religioase 9i cu caracterstiintific - practic tot ce era scris. Casele Vietii aveau simultan urmàtoarele funcfii:(1) locuri pentru depozitarea arhivelor, unde erau conservate lucràrile referitoare laaceastà gtiin!à; (2) biblioteci, unde aceste lucràri erau consultate gi studiate; (3) scrip-toria, unde operele erau recopiate; (4) centre de difuziune gi de crealie, pentru cà înaceste locuri se realizau 9i lucràri noi.le

În privinla functiilor gi activitàlilor cu caracter pur gtiinlific ale Casei Viefii,mi se par sugestive o serie dintre sursele principalului studiu modern egiptologicasupra Casei Vietii.2o

Intre acestea se numàrà, printre multe altele, statuia medicului-9ef Wedjahor*resnet (acum în Muzeul egiptean Gregorian de la Vatican), care î9i explicà funcfiasi atribuliile ,,de a pune bazele biroului Casa Vietii (pentru exercifiul) vindecàrii";stela trezorierului Mentuhotep de la Abydos, din timpul regelui Senusret I, careinclude, printre titlurile sale, gi pe acela de ,,pàstràtor al secretelor Casei Vie!ii";stela de la Abydos, de la sfàrgitul Regatului Mijlociu, care îl mentioneazà, gi pemedicul-9ef Ameny.

Ca institulie a vechii regalità1i egiptene 9i a templelor, Casa Vielii nu puteasupravielui cu ugurin!à convertirii !àrii mai întài la cregtinism, iar apoi la Islam -

cel pulin nu în vechea sa formà specific egipteanà. Cu toate acestea, în limba coptà(ultima fazà a limbii vechi egiptene, asa cum a fost ea scrisà 9i vorbità în Egiptulcregtin) existà un ecou lingvistic în cuvàntul sphransh, care are înlelesul de ,,inter-pret al viselor" si care derivà fie.din termenul egiptean antic ,,scrib al casei Vietii",i.e., sS pr-anx, fie dintr-un titlu rar de,,învàfàtor al casei Vietii".21

le Dictionnaire de l'Egyytte ancienne,7998, p. 148.2o Gardiner, 1938.21 În versiunea coptà bohairicà a episodului din Geneza vetero-testamentarà (cap.4L,8,24),titlul folosit pentru bàrbalii care nu au putut interpreta visul faraonului este sphransh, pe careBattiscombe Gunn l-a considerat o formà abreviatà tàrzie a lui sS pr-anx. (Cardiner, 1938).

înde-

ia, gi

aPro-lui

stat

ce;locul

tia

nu esteci, de

pentrurclna,toare,

talemagia gi

t

I de între-in imitareagi ritualullformà desimboluri

344 RENATA TATOMIR

Observarea Universului

Prin urmare, chiar dacà nu putem vorbi pentru societatea egipteanà de o ptiinldîn sensul de azi, aceastà categorie de cunoagtere fiind practic necunoscutà în aceastàformà, nu e mai pulin adevàrat cà multe dintre activitàtile egiptene pot fi încadrateîn sfera de acliune a gtiinlelor moderne, în sens transdisciplinar. Fàrà doar gi poate,vechii egipteni observau 9i descriau Universul cunoscut, cerurile si corpul uman.Fàceau màsuràtori gi cartografiau lumea înconjuràtoare, uneori descriind fenome-nele în mod matematic, dar folosindu-se 9i de imagistica de tip religios - de pildà,în cazul în care asociau o stea cu o divinitate. In fond, o traducere adecvatà a con-ceptelor egiptene s-ar putea realiza prin asocierea lor cu cele abstracte din mecanicacuanticà. Fiindcà, la urma urmei, conceptele din sfera ,,divinului" pot fi încadrate,asemenea celor din fizica cuanticà, în universul unei alte lumi ,,de dincolo". Iatàde ce, contrar tuturor aparenlelor, egiptenii apar mai curànd ca un popor preocupatde explicrtga gtiintificà a fenomenelor si proceselor din Univers, 9i mai putin ca unneam profund religios, aga cum i-au etichetat stràinii încà din antichitatea clasicà.

Savanfii egipteni au încercat sà controleze forlele din Univers. $i, în acest caz,ei recurgeau uneori la metode gtiinlificebazate pe legile cauzei si efectului; alteoriapelau la metode pe care oamenii de azí le eticheteazà, mai degrabà magice ori reli-gioase decàt gtiinlifice. Dar egiptenii nu fàceau o distinclie clarà între, pe de o parte,magie gi religie gi, pe de altà parte, stiintà. Dintre învàfali, mai cu seamà mediciierau aceia care combinau cel mai adesea metodele naturale cu cele supranaturale.De pildà, preparate din plante, càrora gtiinta modernà le-a confirmat eficienla, erauaplicate o datà cu repetarea versetelor ,,magice".

Stele pentru vii gi mo4i

Anticii egipteni erau foarte interesafi de agtri gi alte corpuri ceregti identificate.Nu numai cà le observau din raliuni practice (pentru determinarea timpului gi aanotimpurilor), ci alcàtuiau - cel pulin începànd cu Regatul Mijlociu - chiar hàrtiastrale gi tabele, expuse în interiorul sarcofagelor gi mormintelor. În mod evident,în spatele acestor fapte se aflà un strat foarte vechi al religiei stelare, în care agtriierau considerali divinitàli ori suflete ale defunclilor fericiti.22

De aceea, astronomia a fost una dintre preocupàrile de càpàtài ale învàlaliloregipteni. Ciclurile de fenomene astronomice erau folosite pentru a màsura timpul,permitàndu-le egiptenilor sà oficieze cu precizie riturile, exact în ziua gi la oracuvenità. Savanlii puteau calcula cànd trebuia celebrat un festival anume în cinsteaunui zeu particular prin observarea migcàrii unei stele anume, mai ales a disparilieiacesteia pentru un timp gi a întoarcerii ei la punctul de pornire. Astronomii egipteniputeau prezice momentul ràsàritului Soarelui 9i al apariliei anumitor stele, asociatecu divinitàfi. Aceste observalii permiteau, bunàoarà, unui ritual sà înceapà exact lamomentul optim. Observaliile 9i calculele erau exprimate într-un limbaj mitologico-religios care, aparent, nu are nimic de-a face cu rigoarea gi abstractizarea limbajelor

22 Faulkner,7966, p. 153.

t gtiinldlceastà:adrateLpoate,uman.

3nome-e pildà,i a con-ecanica:adrate,o". Iatà:ocupat.n ca unclasicà.

:est caz,.; alteoriori reli-o parte,mediciiLaturale.tta, erau

rtificate.ului 9i a'iar hàrfievident,rre agtrii

và!afilorL timpul,

ii la orar cinsteasparilieiegipteniasociatei exact latologico-mbajelor


gtiinlifice moderne. Una dintre marile diferenle dintre civilizalia egipteanà - extin-zànd, poate chiar dintre modul de gàndire oriental - gi civilizaliile occidentale estechiar învegmàntarea elementelor cu un înalt grad de abstractizare în forme càt maiapropiate de modul de percepere uman. Agadar, aducerea unui nivel al realità1ii peun altul.

Însemnàrile care au supravieluit despre ,,aparilia heliacalà" a stelei Siriusservesc drept piatrà de temelie a calendarului egiptean 9i sunt legàtura lui esenlialàcu vechea cronologie egipteanà în ansamblul ei. ,,Ràsàritul sothiac" al lui Siriuscoincidea cu anul solat dar numai o singurà datà la fiecare 7.460-1,.456 de ani. Acesteveniment rar a avut loc în anul 139 d.Hr., în timpul domniei împàratului romanAntoninus Pius gi a fost comemorat prin emisia unei monede speciale la Alexan-dria. Anterior, aparilii heliacale mai avuseserà loc în jurul datelor de 1321-1317 î.Hr.gi278I-2777 î.Hr. Perioada dintre aceste ràsàrituri este cunoscutà sub denumirea de,,ciclu sothiac" 9i se referà, de obicei, la perioada anualà de zece zile în care Sirius,,,steaua-càirte", se ridicà în zori deasupra orizontului.Zeila Sopdet era personifica-rea ,,stelei-càine", cunoscutà de greci sub numele de Seirios (Sirius). Pentru egip-teni, Sopdet era cea mai importantà stea gi unul dintre decani.23

Impreunà cu solul sàu Sah (Orion) ;i cu fiul Soped (unul dintre zeii-9oim,protector aI ,,granitei ràsàritene" a Egiptului), Sopdet alcàtuia una dintre triadeledivine, asemenea celei formatà de Osiris, Isis gi Horus. Zeul Sah era personificareaconstelafiei, cunoscutà mai tàrziu drept Orion 9i descris drept ,,sufletul glorios (sau

,,glorificat") al lui Osiris".2a

23 Egiptenii împàrleau cerul nocturn în 36 de grupe de zei-a9tri, sau constelalii. Acegtia eraudenumili ca decani si anual fiecare decan în parte se înàlla în zorii zilei pentru o perioadà dezece zile. Cea mai stràlucitoare 9i mai importantà era ,,steaua-càine" Sirius (Sopdet).In multemorminte regale, pe tavan este reprezentat cerul nocturn sub forma unui grup de zei-agtri,sau decani, care traverseazà firmamentul în bàrci.24 Termenul sAxw a fost tradus prin ,,glorificàri" 9i derivà din Ax, a càrui conotalie în planspiritual, dar 9i fizic, dupà cum se va vedea mai jos, implicà ideea de luminozitate puternicà,de stràlucire (care poate fi echivalatà, în microfizicà, cu o cantitate de extraenergie fotonicà),asociatà unuia dintre principiile în care se descompunea - în anumite condilii particulare -

personalitatea umanà dupà moarte. Prin intermediul ritualurilor funerare efectuate corect,defunctul transformat în Ar putea deveni, în etapa finalà a ascensiunii sale în Lumea de Din-colo (în sensul de evolulie spiritualà), un astru luminos. E interesant de observat cà spaliulLumii ee Dincolo nu este unidimensional. Adeseori se face referire la cel pulin douà niveluriale Lumii de dupà Moarte, un ,,regat" de jos, subteran, guvernat de divinitatea care murise 9iînviase asemenea vegetaliei (Osiris), gi un ,,regat" la celàlalt nivel, superior, în înaltul cerului,guvernat de zeul-soare Re, destinalia finalà a defunctului transformat într-un ,,iluminat" , Ax.O observafie trebuie fàcutà: chiar dacà textele indicà, în aparen!à, sensul material, terestru,totugi regatul subteran al lui Osiris nu se aflù sub pdtnànt, ci într-o altà dimensiune, pe un altnivel al realitàfii, aga cum nici cel al lui Re nu se aflà în cerul vizibil. Defunctul demateria-lizat, devenit un compus spiritual invizibil, traverseazà granila dintre materialul perceptibilgi transcendentul invizibil (aflat pe un alt nivel de realitate, cu o frecven!à mai înaltà), inac-cesibil simlurilor umane fízíce, modificàndu-9i starea, transformàndu-se. În consecin!à, areacces la alte dimensiuni, pànà atunci imperceptibile formei lui terestre. Defunctul parcurgeambele dimensiuni , ,de jos" gi ,,de sus", creànd o punte între ele, un càmp specific, particu-Iarízat chiar de structura lui.

346 RENATA TATOMIR

Divinitàtile cunoscute sub titulatura ,,cei nepieritori" personificau stelele cir-cumpolare, care puteau fi observate încontinuu pe cer, în partea de miazànoapte.2s

Idealul ultim al defunctului era sà se transforme într-o stea circumpolarà, sauo constelatie. În acest fel, Textele Piramidelor explicà despre defunctul N cà acestapoate ajunge densuprn, alàturi de Rc, si cà era unul care mergea încoace 9i încolo,adicà descria zilnic un cerc în jurul Stelei Polare de nord.26

Primele texte detaliate care contin informatii de naturà astronomicà sunt aga-numitele ,,calendare diagonale" sau ceasuri stelare, pictate pe capacele sarcofagelordin lemn atàt în Regatul Mijlociu, càt si în Perioada Tàrzie. Aceste calendare constaudin 36 de coloane pe care sunt înscrisi cei 36 de decani 9i unde se detaliazàperioadaràsàritului fiecàruia. Punctul slab al acestui sistem calendaristic a fost acela cà nua luat în considerare faptul cà anul egiptean a fost întotdeauna cu aproximativ gaseore mai scurt. Consecinla a fost ca,la fiecare 40 de ani, sà fie cu zece zíIe mai pulin.

Din timpul Regatului Mijlociu, existà dovezi cà egiptenii identificaserà cincidintre planetele sistemului nostru solar: Jupiter (numità ,,F{orus care màrginegtedouà teritorii"), Marte (,,Horus al orizontului", sau ,,Horus cel rogu"), Mercur(,,Sebegu", asociat cu divinitatea Seth), Saturn (,,Horus, taurul cerului") si Venus(,,cel care traverseazà" sari ,,zeul diminefii"). Egiptenii î9i reprezentau planetele cape nigte divinitàti care traversau cerurile în bàrci gi pe care ei le considerau stelenepieritoare, denumite prin formula ,,stele care nu apun,/nu coboarà"zz (metaforic:nu cunosc odihna).

Credinta cà stelele ar putea influenla destinul uman nu este cunoscutà în Egiptînainte de perioada ptolemaicà. Pànà în secolul I d.Hr., a fost adoptat zodiacul babi-lonian.

(,,Instrumentul cunoagterii" se numea mrHt 9i era o ustensilà de observat rea-Iizatà din nervura centralà a unei frunze de palmiet avànd o funcliune similarà cucea a unui astrolab. Era folosit pentru alinierea fundatiilor piramidelor gi templelorsolare cu punctele cardinale, avànd, de regulà, o precizie mare, gradul de eroarefiind mai mic de jumàtate de grad. Alinierea corectà a templelor 9i piramidelorfolosind mrHt avea loc în timpul oficierii unei ceremonii speciale, ,,întinderea coÍzn"sau pD Ss gi se baza pe observaliile fàcute asupra constelaliilor Orion si Ursa Mare.)

Moarte gi mumificare

S-a spus despre egipteni cà, tocmai în virtutea religiozitàlri lor profunde, erauun popor càt se poate de practic. De aceea, considerau de neacceptat o existentàeternà fàrà un corp fizic. Si, pentru cà forma fizicà era parte integrantà din viala dedupà moarte, au gàsit solulia mumificàrii corpurilor pentru a le împiedica distru-gerea, pentru cà disparilia unuia dintre elementele sale constituente ar fi însemnatmoartea tuturor celorlalte pàrti componente ale fiinlei. Alte ritualuri aratà impor-tanla corpului fizic dupà moarte; de exemplu, ceremonialul funerar al Deschiderii

25 Yezi Bradshaw, 1990 si 1997.26 Bradsha w, 1990, p. 22.27 lbident, p. 10.


c1r-'te.2s

sau:esta:olo,

aga-

;elorLstauradaà n u

9aseufin.cinciregtelrcurbnus:le casteleforic:

Egiptbabi-

t rea-rà curlelorroaredelor,tzir"fare.)

erautentà

!a delstru-mnatlPOr-iderii

Gurii era menit sà permità corpului sà respire; alte ritualuri erau efectuate asupracadavrului pentru a-i da posibilitatea defunctului sà vadà 9i sà audà în TàràmulOccidental.

Pentru egipteni, moartea, ca etapà premergàtoare a vielii eterne pe un alt nivelde realitate, era o problemà complexà. Toate reprezentàrile de pe monumentelefunerare si de cult, precum 9i textele înscrise pe papyri demonstreazà. nota parti-cularà, inedità, a civilizaliei egiptene: anume, cà viefile acestor oameni gravitau înjurul morfii. Dar aceasta, în mod paradoxal, era departe de a avea o notà càtugi depufin lugubrà. Dimpotrivà, egiptenii se bucurau de via!à, atàt càt le era ea sorocità,si nu agteptau cu neràbdare moartea, càlàuzindu-se, într-un fel, dupà opusul cunos-cutei maxime: ,,Tiàie9te-fi viala la maximum, ca gi cum màine vei muri". Pentruvivanlii egipteni, aceasta càpàta sensul ,,Tràiegte-fi viala la maximum, ca gi cum nuvei muri" , ceea ce ùrsemna cà tràiau petrecànd 9i bucuràndu-se de via!à. Moartea,pe de altà parte, eta o variantà îmbunàtàlità a vielii prezente. Murind, egipteniiputeau în continuare sà mànànce, sà bea si sà se bucure de o companie plàcutàprintre agtrii de pe firmament ori în Tàràmul Occidental. Beneficiau în continuarede slujitori28 care împlineau pentru ei diversele sarcini ori corvezi cotidiene. Unicalor problemà era cà nu exista nici o garanlie cà vor obline intrarea în viala de dupàmoarte. Ca gi moartea, nemurirea era si ea o problemà complexà, care implica atàtelementele constituente ale sufletului, càt 9i înveligul fizic. Viala de dincolo de mor-mànt presupunea prezenta simultanà a acestor constituenfi spirituali si materiali.2e

Groaza cà unul dintre acegtia ar fi putut fi distrus, blocànd pentru totdeaunaaccesul individului la nemurire, a determinat o adevàratà avalangà de adjuvanfi,de ,,instrumente" si relete menite sà asigure buna desfàgurare a procesului trecerii.Formule magice, rugàciuni, picturi funerare, amulete, statui se numàrà printre ceimai utilizafi adjuvanfi. $i nici màcar aga nu se putea garanta cu certitudine vialaeternà. In tot cazul, elementele indispensabile ecualiei nemuririi (un fel de ,,echipa-ment" necesar defunctului binecuvàntat în Lumea de Dincolo) erau mormàntul,mumia, statuia si, nu în cele din urmà, cuvàntul3o (sensul formulelor magico-reli-gioase utilizate pentru a pune în conexiune celelalte trei elemente).

Organizarea materiei sub forma unui corp uman era consideratà asemeneaunui soi de recipient, necesar mentinerii în viala pàmànteanà a elementelor deorigine spiritualà într-un ansamblu închegat care asigura funcfionarea adecvatà afiinlei umane pe toate planurile. Pentru ca aceste elemente sà-9i continue existenlaîn eternitate dupà moarte, era necesar fie ca recipienful corp sà poatà fi pàstrat intact(iar aceasta se realiza prin ritualurile 9i procesul de mumificare), fie sà-9i gàseascàimagini, reprezentàri materiale care imitau anatomia corpului uman. De aceea,orice picturà a unui personaj prezentà pe perelii mormintelor, orice statuie a aces-tuia (si mai ales statuia kA-ului) era un fel de làcag de rezervà pe care elementele

za Sabtiu erau statuile funerare reprezentate, de obicei, în forma mumiei si care, prin inter-mediul ritualurilor 9i ofrandelor, în Lumea de Dincolo erau însuflefite 9i aveau ca misiune sàîndeplineascà pentru defunct, asemenea unor servitori din viala pàmànteascà, toate muncileacestuia. Vezi Schneider, 7977 .2e Leca, 1977, p. 3030 ,,Der selige Verstorbene, der die ]enseitsreise ohne Schaden ùbersteht, ist fùr den Agypterein Verklàrter (Ax), der seinen Spruch kennt" (Hornung,1997, p. 11).

348 RENATA TATOMIR

spirituale ale respectivului individ î1 puteau recunoagte gi, în consecin!à, animadupà moarte. Este interesant de remarcat cà aceeagi conceplie se constatà gi în cazulreligiei buddhiste, unde transformarea corpului material într-unul spiritual, prinritualuri sau meditatie, reprezintà o noliune centralà în practica tantricà. De pildà,recurgerea în mod ritualic la gesturile simbolice ale màinilor, numite mudra -,,sigi-

lii" sacre, servesc drept principii unificatoare pentru transformarea persoanei prinreprezentare artisticà, act ritualic si meditalie.sr

Càt privegte mumificarea, în ansamblul de practici, tehnici 9i chiar în ritualuriieoficiate trebuie vé,zut un proces pur stiintific, care revenea în sarcina unui personalspecializat în tehnicile de îmbàlsàmare 9i se desfà9ura în Oragul Morlilor, necropola.

Primele exemple de mumificare provin încà din dinastia IV (2723-2563 î.Hr.)si privesc doar personaje de rang regal. Curànd, însà, regele a autorizat pe anumilidemnitari cu ranguri înalte sà foloseascà la ràndu-le aceastà practicà, recompensàn-du-i astfel pentru serviciile aduse. Aspectul religios central al mumificàrii a fostasimilarea faraonului cu zeul mortilor, Osiris, divinitatea suprelnà a Lumii de Din-colo subterane, care, potrivit miturilor, dupà asasinarea de càtre fratele sàu Sethfusese readus la viatà de càtre sora 9i sofia sa, Isis.32

Osiris este reprezentat uzualcu corpul mumiform. În acest fel, prin asimilareacu Osiris, faraonul devenea egalul zeilor. Nu e greu de presupus importanla uriagàa unui asemenea privilegiu pentru particulari, conceput ca un soi de dar pentrueternitate. Era unul dintre acele favoruri regale, apreciate în mod deosebit de càtreanturajul faraonului - de altfel numit ,,ofrandà datà de rege". Cu timpul, numàrulpersoanelor care au beneficiat de aceste favoruri a crescut fàrà încetare, în acest sensregele dàruindu-i, fiecàruia în parte, un- cufàr funerar, un pat, vase canope pentrupàitrarea viscerelor, o stelà poartà-falsà. Încetul cu încetul, întreaga clasà privilegiatàa societàlii a dobàndit acces la tehnica mumificàrii.

Din motive de ordin religios, necropolele au fost amplasate pe malul vestic alNilului, acolo unde apunea soarele. Iatà pe scurt etapele procesului de mumificare:

- cadavrul era trecut peste Nil, pentru a pàtrunde în aga-numitul cort depurificare, ib*, unde era spàlat cu apa lustralà; acest cort era construcfiautilizatà pentru omul de rànd si era copiatà dupà modelul templelor fune-rare construite pentru faraoni cu acelagi scop, în apropierea piramidelor;

- urma îmbàlsàmarea 9i mumificarea propriu-zisà, care respectau mai multeetape; dacà faraonul avea propriul cort de îmbàlsàmare, operaliile asupracadavrelor oamenilor obignuiti se desfà9urau, în general, într-un chiogc de-montabil, pe care îmbàlsàmàtorii îl mutau dintr-un mormànt în altul 9i carepurta denumirea de roabj.ú - ,,locul pur"; nu este locul aici pentru a detaliaprocesul de mumificare; este suficient de mentionat cà acesta consta într-o

31 Encyclopedia of Buddhism, p.521. Referitor la imaginile consacrate în buddhism, este de re-marcat cà cele mai importante obiecte buddhiste sunt imagini sculptate, modelate sau pictateale celor care au atins nivelurile stàrilor de Buddha si de Boddhisatva. Dar, pentru creatorii

9i adoratorii lor, aceste obiecte nu sunt sculpturi, statui sau picturi, ci mai curànd imagini ani-mate, înzestrate cu via!à, în 9i prin care se manifestà aura (i.e. corpul eteric) al divinitàtilorreprezenta te (ibidem, p. 392).32 Relatarea completà a acestui mit i se datoreazà lui Plutarh, care l-a preluat în lucrareaDespre Isis pi Osiris (vezi Froidefond, 19BB).

na,ulrincà,gi-,rin


combinalie de procedee gtiinlifice si incantatii magico-religioase33, menitesà asigure integritatea fizicà a cadavrului 9i o evolulie optimà spirituluidefunctului în càlàtoria în Lumea de Dincolo;

- personajele principale din necropolà erau, firegte, îmbàlsàmàtorii; fàrà ei,corpul fizic nu ar fi putut supraviefui, iar kA-ului defunctului nu i-ar fi fostpermis accesul la nemurire; în ceea ce privegte detaliile procesului de îmbàl-sàmare, o bogatà literaturà de specialitate (bazatà, îndeosebi pe relatàrile luiHerodotsa, cel dintài scriitor stràin, grec, care a làsat o descriere minufioasàa mumificàrii), rodul analizelor complexe gi interdisciplinare ale cercetà-torilor egiptologi, chimigti, medici gi din domeniul îmbàlsàmàrii, a càutatsà evidenlreze rolul, semnificalia 9i contribulia fiecàrui proces 9i a fiecàreisubstanle naturale utilizate în procesul de prezervare a cadavrului3s.

Corpul gi sufletul sunt nemuritoare

Controversata problemà a naturii nemuritoare a fiinlei umane în conceplia ve-chilor egipteni a fost 9i ràmàne una dintre cele mai spinoase dezbàtute de egipto-logi. Printre cei mai discutafi 9i disputali termeni din limba veche egipteanà în toatefazele ei de evolufie sunt cei referitori la elementele constitutive ale personalitàliiumane, funcliile gi rolurile acestora în timpul vielii (dacà existau 9i ce aspecte vizau)

9i, mai ales, dupà moarte (gi dacà funcliile pe care le aveau în timpul vielii se men-tineau gi dupà ce avea loc moarteafizicà,, ori erau diferite), relaliile care se stabileauîntre oameni 9i celelalte categorii de entitàli care ,,populau" Universul (adicà zei,divinitàli minore, entitàli divine, defuncli 9.a.m.d.) prin prisma acestor elemente.Aceste elemente constitutive sunt cinci la numàr, adicà trei componente legate detriada spirit-suflet-congtiintà, respectiv: Ax, kA sibA (în privinla càrora, de la grecigi pànà astàzi, s-a încercat a se stabili anumite corespondenle cu conceptele psiho-

33 Yezi, pentru mai multe detalii, Leca, 1977,îndeosebi p.39-a7.3a Herodot,lstorii, Cartea lI (7967-7964).3s Amintim aici, pe scurt, principalele operafiuni pentru mumificarea corpului defunct,aga cum sunt ele prezentate de Herodot. La început, îmbàlsàmàtorii extràgeau cu un càrligdin fier o parte a creierului, prin nàri. Ceea ce ràmànea era dizolvat cu anumite substanle,prin tehnica denumità. azidrenaj encefalic. Dupà aceea, cu o piatrà tàioasà din Etiopia, fàceauo incizie în lung, în partea stàngà, între coaste 9i gold, eviscerànd corpul. Cavitatea era apoipurificatà cu substanfe aromate gi vin de palmier 9i era umplutà cu mir de bunà calitate, mà-cinat, cu smirnà 9i alte ràgini naturale aromate, cu exceplia tàmàiei, 9i cusutà la loc. Scopulacestor operafiuni era sà îndepàrteze din corp toate elementele supuse descompunerii, carear fi putut sà-l deterioreze. Viscerele erau scoase, tratate 9i depozitate fiecare, la ràndul lotpentru conservare în vase canope, sub proteclia unei divinitàli anume. Erau îndepàrtate gicelelalte lesuturi grase si organe, astfel încàt corpul, în acel moment, era alcàtuit numai dinpiele, osaturà 9i cartilagii. Acestea erau supuse deshidratàrii cu'ajutorul carbonatului desodiu pur (natron). Acopereau cadavrul cu sare gi-l scufundau într-o baie de carbonat desodiu pur, timp de 70 de zile, pentru a fi absorbite toate lichidele din corp. Dupà aceea, îlscoteau, îl spàlau 9i-l înfàgurau în fà9ii textile foarte fine 9i adeseori foarte lungi, impregnatecu gumà arabicà, care asigura aderenla gi transmitea corpului mirosul uleiurilor cosmetice,contribuind în acelagi timp la conservarea lui (vezi Posener,1974, p. 155-157).

rile'nalola.tu.)nili;tan-fost)in-ieth,

areaia$ntru:aherarulsensntru

;iatà

ic al:are:t d ercfia|'rne-tî;

LultelPra: de-carelaliartr-o

e re-:tatetoriiani-filor

area

350 RENATA TATOMIR

logice anterior enunlate - gi care constituie gi tema centralà a prezentei expuneri),la care se adaugà douà, respectiv numele (rn) qi umbra (ézait). Totugi, acestora li seadàugau, pentru completarea alcàtuirii fiintei umane, pe de-o parte, càteva com-ponente care, degi aveau o aparentà (în sensul de formà) materialà, beneficiau deo consistentà profund spiritualà, adicà inima (ib) - ca sediu/làcag al intelectului -

9i chiar cadavrul (xat), iar, pe de altà parte, anumite tipuri de ,,puteri" (în ce màsuràaceste ,,puteri" pot fi traduse cu întelesul de ,,for,te fizice" ori ,,puteri fizice 9i/saumatematice" ràmàne un subiect deschis), de care omul sau fiinlele divine uzeazàînscop benefic ori malefic - de pildà, chiar conceptul de putere în sine, în sensul dedominalie (was), ori puterea ca tàrie (sxm) si proteclia (sa) - si dintre care cea mairedutabilà pare a fi heka, generic perceputà ca putere de tip magic ori asociatà cumagia. Pentru a le explica natura 9i tràsàturile particulare, acestor concepte le-aufost dedicate studii amànunlite si analize laborioase, care le-au dezbàtut sub toateaspectele, de la abordarea lingvisticà 9i istoricà pànà la cea psihologicà si socialà.

In urma analizelor pe texte, o serie de egiptologi au identificat, pe làngà formafizicà., alte principii de naturà spiritual-energeticà, despre care egiptenii consideraucà intrau în alcàtuirea fiinlei umane, pàrli pe care le-au etichetat fie de naturà ne-muritoare, fie semidivinà36, care supravieluiau dupà moartea trupeascà.

De la început se impune o precizare: egiptenii nu percepeau o distinclie netà,aga cum facem noi astàzi, între universul formelor materiale gi acela al entitàlilorspirituale - dimpotrivà. Referindu-se la natura umanà, ei foloseau un complexde termeni diferili, uneori cu conotalie corporalà., alteori cu conotatie imaterialà(spiritualà).sz 4,^t în viala terestrà, càt si dupà moarte, fiinla umanà trebuia sà-9iasume diferite forme38, care sunt nu atàt ,,pàrti" ale naturii sale, càt ,,moduri deexisten!à"3e aflate în continuà miscare (mobile). Aceste aspecte sunt firegti, dacà nupierdem nici un moment din vedere cà egiptenii au fost întotdeauna preocupalisà descopere motivul (cauza) principal pentru care un om sau animal este înzestratcu via!à, ce reprezintà de fapt aceasta 9i cum poate fi reanimatà acea fiin!à dupàmoartea fizicà.ao Dar pierderea uneia dintre componentele fiinlei umane însemna,de fapt, pierderea tuturor componentelor. Se considera cà multe dintre acestecomponente existau încà din timpul vielii individului - active ori în stare latentà;dar altele erau activate 9i dobàndeau importan!à numai dupà moarte.41 De aceea

36 Prin naturà semidivinà, se înlelegea tot ce se afla pe un grad spiritual de evolufie inferiorzetlor din panteonul consacrat. Totugi, aceasta nu însemna cà, în anumite condigii (depinzàndstrict de respectarea 9i îndeplinirea corectà a ritualurilor funerare religioase gi de formulelemagico-religioase rostite în timpul ceremoniilor funerare), evolulia spiritualà a principalelorcomponente ale personalitàtii umane în interdependen!à una cu cealaltà nu ducea la trans-formarea defunctului ùr stea ori zeu (sau, cel pufin, îi permitea sà ajungà ,,la fel ga" 7syJ\ -în general, identificarea sau asocierea se fàcea cu Osiris, divinitatea supremà a Lumii deDincolo Subterane).37 Mercet 7952, p. 18.38 Gardiner, 7979, p. I73.3e Garis Davies / Garcl iner, 7975, p.99.ao Gordon,1996, p . 31.a1 Lloyd, 1989, p. 118.

I

l

l((:I

S

t

S

afpp

te.v

a(c1drid

Pl

Plb ir€fietDH

e)fasi

42

Ptca l

43

meri),:a li ser com-iau derlui -

ràsurà

iilsauazà.însul de:a maiatà cule-au

r toateialà.formaderaurà ne-

r netà,tàjilornplex;erialàr sà-girri deLcà nu:upa!iestratdupàlÍlna/

rcestetentà;tceea/

rferiornzàndnulele,alelortrans-i l x -nii de

Anatomia sufletului în religia egipteanà 35r

chiar de cànd egiptologia a furceput a fi definità ca gtiin!à de-sine-stàtàtoare nume-roase cercetàri au fost întreprinse asupra aspectelor metafizice ale fiinlei umane.42Este important de amintit cà, în timpul viefii, în fiinla umanà, la fel cum pàrlilecomponente ale trupului constituiau un agregat care acfiona ca un întreg, tot astfelgi pàrtile spirituale constituente aclionau în interdependen!à una de cealaltà, oricerupere a vreuneia dintre legàturi producànd inevitabile derapaje psihice. La nivelsocial, aceasta însemna o deviere de la ordine 9i normà - adicà de la ceea ce egip-tenii numeau mAat - si se solda cu derapaje de mare amploare 9i chiar catastrofe.

În realitate, este ,ro.bu despre un feno^men de natu rà frzicà,produs în interiorulsistemelor 9i caracterizatde efectulbutterfly.a3 În schimb, dupà cè su*enea moartea,aga cum trupul se desface în cele mai mici componente, ducànd la disparilia formeiÍizice, la fel gi elementele personalità1ii umane, pànà atunci reunite într-un tot,porneau fiecare spre diferitele planuri ale celeilalte viefi, continuàndu-9i existenlapotrivit funcliilor si atribuliilor specifice.

In timpul viefii, corpul se numea rf sau irw, adicà ,,formà" sau ,,aparert!à".Dupà moarte, cadavrul se numea xat. Cànd cadavrul se transforma în mumie, elera denumtt sah. Mumificarea era consideratà un proces de transfigurare a cada-vrului într-un nou corp ,,umplut cu magie" (sau cu energie de tip magic).

mAat gi eterna reîntoarcere

Principiul care poartà denumirea de mAaú - un concept echivalat (de dataaceasta, cu o corectitudine de aproximativ 90 la sutà în ceea ce privegte conotaliile)cu adevàrul, ordinea, justilia gi echilibrul - a fost prima idee care a fost separatà,desprinsà de non-existenfa originarà atunci cànd a fost creatà lumea. Cu ajutorulideii de mAat, au fost elaborate 9i au început a fi puse în aplicare legile de bazà,pentru crearea 9i structurarea Universului. Fàrà acest concept, ar fi prevalat haosul.

Conceptul mAat, personificat sub forma unei divinitàli feminine, reprezintàpunctul central în gàndirea filosoficà a vechilor egipteni. Practic, acest concept strà-bate toate nivelurile de realitate ale planului gàndirii: nivelul cosmologic, ideologiaregalà, nivelul social gi individual. Este o problemà mult prea vastà, pentru a puteafi cuprinsà aici ùr toate detaliile ei, dar chiar gi a9a trebuie precizatcel pulin càmAateste legat în mod profund de cele mai vechi mituri despre ge eza Universului.De pildà, mitul care îl are în prim-plan pe zeul Atum, elaborat de teologii de laHeliopolis, î9i are originile în Regatul Vechi.

Cànd Atum le-a dat via!à lui Szp si tfnwt (cele douà principii care stau la bazaexistenfei, aerul gi lichidul) prin intermediul puterilor sale androgine, Textele Sarco-fagelor afirmà despre el ,,tfnwú este fiica mea cea vie si ea va fi împreunà cu fratelesàu Szu; numele lui este Viatà si numele ei este mAat".

a2 ]acques Vandier a rezumat cu deosebità pertinen!à punctele de vedere cu privire la aceastàproblemà din prima jumàtate a secolului XX. Studiul sàu din 1949 (p. 131-134) hece în revistàtoate teoriile referitoare la componentele nemuritoare ale fiinfei umane. Studiile ulterioareau evidenliat tràsàturile particulare ale fiecàreia în parte.a3 Yezi Buchanan,2000.

352 RENATA TATOMIR

Se întelege de aici cà, fàrà Viatà si fàrà mAat, crealia este practic imposibilà;miscarea, dinamica si diferentierea trebuie ghidate de un principiu care sà ordoneze,sà structureze gi sà regularrzeze.In acest fel, mAat este o parte integrantà a însusizeului creator. ZeuI solar Rc iese din creafie, se naste, adicà se materializeazà înlumea frzicà, pentru a càlàtori de la est la vest, màsurànd timpul si îmbàtrànind cufiecare orà a zilei care trece, pànà ce ,,moare" gi dispare, adicà se dematerializeazà,în Lumea de Dincolo de dedesubt, de sub orizont. In acest fel, principiui ordonator9i structurator mAat lucreazà, opereazà, asigurànd echilibrul dintre toate elemen-tele din Univers si renagterea din dimineala urmàtoare. De aceea, mAat càlàtorestecu Rc, în timpul zllei, în barca zilei gi, în timpul noplii, în barca noplii, menlinàndcursul neschimbat 9i oprind forlele distructive sà înghità barca.

În spatele tuturor acestor informatii, se aflà înteiegerea existenlei în sens etern9i circular. Pentru cà ceea ce s-a petrecut în cel dintài moment al creafier, sp tpj,(,,Prima Datà") se va repeta la nesfàrsit. In prezent, ideea general acceptatà înmediul egiptologic si istoric este aceea cà, prin amplasamentul geografic, populaliede fermieri, egiptenii au fost familiarizali încà din timpurile predinastice cu faptulcà semintele plantate în solul fertil se transformau în recolte mànoase în anul urmà-tor - gi asociau aceastà imagine cu cea a soarelui care ràsàrea în fiecare dimineatà.Dar, cànd forlele distructive, precum seceta si foametea, le amenintau existenta,oamenii simteau cà forlele supranaturale personificate ca ,,zei" le-au întors spatele.Anticii percepeau divinitàtile ca garanti ai existentei; fàrà acestea, nu era nici viatà,nici ordine, nici prosperitate, ci doar haos si dezordine. Aceastà interpretare meta-foricà acordatà de specialisti modului în care era înteles Universul în ansamblul sàude càtre societatea egipteanà - o perspectivà materializabilà si mai cu seamàvizualizabilà în planul fizic - nu este departe de adevàr. Totugi, ea ascunde multenuante eronate, cel putin la nivel de metaforà vizualà. Este adevàrat cà egipteniiconsiderau vital pentru mentinerea echilibrului si perpetuarea vietii sà-i mullu-meascà pe zei, îndestulàndu-i cu ofrande de tot felul si efectuànd toate ritualurilenecesare pentru ca divinitàtile sà fie favorabile Egiptului si sà nu-l pàràseascà. Erao ocupafie cotidianà care trebuia mentinutà 9i prin care se urmàrea - folosind lim-bajul stiinlelor fundamentale - mentinerea energiilor divine în parametrii maximide functionare. Pànà la urmà, scopul metaforei este înlelegerea unor concepteabstracte, 9i nu interpretarea ei nd l itternrz. Prin comparatie, am putea spune càlimbajul vizual egiptean poate fi apropiat mai curànd de simbolurile si operatiiledin fizica particulelor gi, dupà caz, de cel matematic, decàt sà comporte conotatiiasociate cu personificarea divinitàtilor si cu înzestrarea lor cu atribute umanegi/sau animale. La nivel social, acest aspect se traducea în activitàli le desfàsurateîn toate templele de pe tot întinsul Egiptului, iar la nivel individual, în ritualurileefectuate asupra statuilor divinitàtilor locale din fiecare nomà4a si a celor din fiecarefamilie si casà egipteanà.

Regele, ca reprezentant al zeilor în lumea oamenilor, avea responsabilitateamentinerii lui mAat 9i càrmuia în conformitate cu autoritatea ei. Pentru a perpetuaechilibrul si ordinea, el trebuia sà le prezinte zeilor, drept cea dintài ofrandà, chiaro rePrezentare a acesttti concept, asa cum se poate remarca pe numeroase reliefuridin toate perioadele. In acelagi scop, faraonii foloseau adeseori titulatura regalà de

44 Diviziune administrativà a teritoriului Egiptului, împàrtit în 42 de nome.

rosibilà;doneze,a însugi:eazà înnind cu.lizeazà,donatorelemen-àtoregten!inànd

ns etern, sp tpi,ptatà înrpulalieu faptulrl urmà-ninea!à.<isten!a,spatele.ci via!à,:e meta-blul sàur seamà[e multegipteniimul!u-

ualurilescà. Eraind lim-maximioncepterune càreratiileonota!iiumane

[àgurateualuriler fiecare

rilitateaerpetualà, chiarreliefuri:galà de


,,cel iubit de mAat" , cà o reflectare a funcliilor lor în Cele Douà Pàmànturi, unuldintre numele de atunci ale Egiptului. Numai ,,efectuànd mAat" regele era capabilsà-9i îndeplineascà responsabilitàlile pe care le avea fa!à de divinitate 9i fa!à de om.

Tiiada Ax, kA gi bA

Tiiada Ax - kA - bA, càreía i se circumscrie practic esenla personalitàlii umane,este cea mai deconcertantà. Relalia dintre aceste trei elemente poate fi consideratàîn mod justificat una de tip triadic, deoarece îndeplinegte, prin caracteristicile sale,toate funcliile triadei orientale 9i indo-europene.as

A9a cum se va vedea în final, cele trei componente reprezintà de fapt o propo-zilie matematicà simplà. Multà vreme cercetàtorii au considerat - încà mai existàaceastà perceplie - cele douà aspecte - kA gibA - oarecum sinonime 9i, ca atare,au fost de regulà traduse cu termenul generic de ,,suflet", pe cànd Ax a fost înlelesca ,,spirit". Cu toate acestea, etimologia acestor termeni egipteni este mult mai com-plexà 9i extrem de dificil de explicat cu ajutorul conceptelor contemporane. Pentrucà însugi modul nostru de a percepe Universul 9i lumea este total diferit de cel alvechilor egipteni. Dar, dacà avem în vedere conotaliile fiecàrui termen în parte,într-un anumit context gi legate de ràdàcinile lor, acestea pot oferi informalii pre-

fioase despre adevàrata lor naturà. De pildà, elementul spiritualkA- a càrui prin-cipalà reprezentare hieroglificà descrie douà brale în gestul îmbràligàriia6 - apareîncà din cele mai vechi inscriplii+2. Ràdàcinile sale indicà sensul de for!à energeticàgeneratoare, care trebuie alimentatà mereu ca sà funcfionezela parametri optimi.+s

Ax are o funclie bivalentà, atàt ca adjectiv càt 9i ca verb, cu sensul dublu ,,(a fI)eficient/folositor" sau pur gi simplu ,,eficien!à" (de un pragmatism frust) gi ,,(a fi)stràluci(tor)/glorios".4e Datorità penajului stràlucitor, pasàrea ibis comata servea casemn hieroglific principal, identificat cu hieroglifa pentru Ax50, în principal pentrucà aceastà pasàre era legatà de aparifiile (fantomele) morfilorsr. De aceea, Ax implicàdouà idei fundamentale.

45Yezi, pentru indo-europeni, Dumézil, 7995 gi, pentru triada egipteanà, Griffiths, 7996.a6 Faulkner,1988,p.283. Egiptologul a descoperit, în diferite contexte, variate sensuri ale luiof k3, precum: suflet, spirit, esen!à a fiinfei, personalitate; avere, belgug; voin!à a regelui;regalitate; fantomà.47 Petrie, 1900-1901, pls. XV 16 9i XXV 53-56; Mercer, 1952, p. 18.48 Determinativul falusului atrage dupà sine sensul de ,,taur" (sau, mai exact, conotafia defor!à generatoare, de (pro)-creare; cuvàntul k3.f desemneazà, organul sexual femeiesc, dim-potrivà, determinativul omului cu màna la gurà - legat de acliuni asociate cu gura gi/saumintea - simbolízeazà energia intelectualà; pluralul exprimà pe de o parte ideea de hranà,care dà energia esenfialà viefii, gi, pe de altà parte, semnificà deopotrivà magia si putereaformulelor magice traduse ir ceea ce numim astàzi fannece.ae Friedman, 1985, p.39.s0 Faulkneg 1988, p. 4. Existà mai multe cuvinte care folosesc particula Ax: (n.) spirit; stareade spirit; (ub.) a fi, a deveni un spirit; (adj.) glorios, splendid, stràlucitor; benefic, util, profi-tabil, eficient.sl Englund,1978, p. 13.

354 RENATA TATOMIR

In primul rànd, un anume tip de putere sau for!à energeticà luminoasà utili-tarà, de naturà divinà, pe care o poate detine orice fiintà din Univers (zei, entitàlidivine, defunctul, regele, precum si orice om obignuit) gi care se manifestà în sine giaclioneazà prin sine în aceste categorii de fiinfe. Aceastà fortà nu aclioneazà numaide la nivelurile superioare càtre cele inferioare (de sus în jos), ci 9i viceversa, fiindîn acelagi timp trimisà 9i receptatà. Cu alte cuvinte, aceastà acliune presupune unschimb de energli Ax pe toate planuriles2 (intensitatea acestei energii luminoasevariazà. în funclie de natura fiinfei care elibereazà. Ax - divinitate, entitate divinà,defunct).

În al doilea rànd, aspectul sàu luminos, stràlucitor pare sà se producà numai petàràmul Lumii de Dincolo. Acolo întotdeauna va ajunge sà fie asociat cu defuncliigi fiinfele divine, cu formele ceregti ale eficacitàtii vizibile, precum stelele circum-polare de nord si, ceea ce este 9i mai important, cu Soarele.s3

Pentru a scrie bA, a fost folosità hieroglifa care desemna o pasàre, probabil obarzàsa, dar, chiar 9i a9a, se pare cà nici màcar egiptenii în9i9i nu erau întotdeaunade acord cu privire la natura acesteiass. De regulà, bA lua forma unei pàsàri cu capde om56, care întotdeauna însolea persoana decedatà atunci cànd aceasta (el sau ea)trecea pe Lumea Cealaltà. Se considera cà bA se nàscuse odatà cu corpul, exista întimpul vielii pàmàntegti, avànd anumite funclii specifice, 9i îsi continua existenla gidupà moartea fizicà.s7

Pentru a indica ce anume au presupus egiptologii cà au în comun aceste treielemente spirituale ale fiinlei umane, e important de precizat cà, pentru a exprimaconceptul verbal actual ,,a mlrÍi", erau folosite trei expresii eufemistice cu înlelesidentic: ,,a merge (a se duce)lakA/la Ax" gi, foarte posibil, ,,a merge IabA"ss.Darsensul acestei acliuni trebuie perceput mai curànd ca ,,a se renagte/a se trezi/ a tràietern" - din moment ce egiptenii au considerat întotdeauna moartea o tranzilie dela existenla materialà, terestrà,Ia cea spiritualà, în lumile invizibile pentru pàmàn-teni ale Universului. Iatà în acest sens un exemplu din Textele Piramidelorse:

s2 Friedm an, 1985, p. 40-43.s3 Englund, \978, p .46.i l Faulkner,1988, p.77.ss Mercer, 7952, p.20-27.s6 Faulkner, 1988, p.77 .s7 Mercer, 1952, p.21.58 Zabkar,7968,p.8.se Tèxtele Piramidelor sunt cele mai vechi texte funerare egiptene, constànd în aproximativ800 de incantafii (sau formule) inscriptionate în coloane pe perelii interiori, coridoarele 9icamerele funerare ale piramidelor din necropola de la Saqqara. Cu totul s-au gàsit pànà acumnouà piramide denumite de specialisti ,,cu texte", datànd din Regatul Vechi (cca 2700-2790î.Hr.) 9i din Prima Perioadà Intermediarà (cca 2190/2160-1997 î.Hr.). Cele mai vechi texte careau supravlefuit pànà astàzi sunt din Piramida lui Unas (sau Wenis) din dinastia V (2510-2460î.Hr.), aflatà tot ia Saqqara. Încà din anul 1881, Gaston Maspero a remarcat, gralie unei seriide impresiuni pe hàrtie (cunoscute ca ,,amprente"), un text hieroglific de lungi dimensiuniaranjat în coloane verticale îngrijit delimitate. Amprentele i-au fost aràtate de un alt egipto-log, Auguste Mariette, care le oblinuse de la Heinrich Brugsch si fratele sàu, Emil. Cei doi

I((I(stItIc

ra

rîstIIaIjfIa

I

l

l

utili-tità!iure giumaifiindre unroaseLvinà,

rai peuncliiicum-

abil oeauna:u caPau ea)ista în:n,ta 9i

ite heiprimainfeles;8. Darlatràiilie deamàn-

imativrrele già acum)0-2190cte care.0-2460ei serii:nsiuniegipto-lei doi


,,O, Osiris Rege, ai plecat, dar te vei întoarce, ai adormit, [dar te vei trezi],ai murit, dar vei trài" 6o.

Cu toate acestea, egiptenii percepeau cele trei componente esenliale ale perso-nalitàtii umane - kA, bA gi Ax - nu numai în sensul de ,,calità!i/ atribute" pe careo fiintà le posedà, ci 9i ca entitàli în care o fiintà se transformà. De pildà, termenulbA apare adeseori urmat de o apozi!íe sau de un epitet, folosite ca echivalentepentru divinitate. În acest caz, este indicat faptul cà zeul respectiv este într-o stareîn care puterea sa este manifestà.61

le descoperiserà pe perelii piramidei pràbugite a lui Pepy I de la Saqqara. Textele Piramidelordescriu, în interiorul piramidei personale, diferite etape din renagterea regelui (sau reginei)defunct(e) într-o via!à de dincolo, bazatà pe acelagi tipic regal din viala pàmànteascà. Ele aufost aranjate pe perelii interiori de a9a manierà, încàt sà poatà fi citite de defunct de dincolode mormànt, din clipa în care acesta trecuse în dimensiunile invizibile pentru pàmànteni alespatiului morfii. Fiecare piramidà utilizeazà o selecfie diferità de formule, luatà din ceea cetrebuie cà era o mult mai consistentà coleclie de texte funerare. Textele lui Maspero includeaupeste 4.000 de rànduri de texte, ceea ce constituie cea mai veche, mai importantà 9i mai ex-tinsà expresie de reflecfii religioase cu caracter funerar care a supraviefuit pe plan universal.La început, acesta a fost doar apanajul regilor, dar apoi 9i cei bogali au considerat cà au totdreptul sà beneficieze de evolulia spiritualà de dupà moarte si sà dobàndeascà nemurirea,prin transformarea în defuncfi binecuvàntafi, prin aceleagi ritualuri si formule la care aveaacces doar faraonul. Ca atare, textele funerare au început sà fie secularizate din ce în ce maimult, iar la riturile funerare au început sà aibà acces, treptat, 9i oamenii de origine umilà.În Regatul Mijlociu (cca 1991-1730 î.Hr.), au devenit populare formulele funerare cunoscutesub numele de Textele Sarcofagelor, datorità înscrierii lor pe perefii acestora, de regulà pic-tate în coloane strànse de hieroglife cursive, în interiorul sarcofagului defunctului. Trebuieprecizat cà, ùr timp ce Textele Piramidelor erau apanajul conducàtorilor Regatului Vechi,Textele Sarcofagelor erau accesibile oricui gi le putea permite, ceea ce a dus la secularizareaacestor formule funerare si, implicit, a concepfiei despre viala eternà de dincolo de moarte,la care acum avea acces din ce în ce mai mult societatea egipteanà în ansamblul ei. Existà înjur de 1.000 de incantatii, multe dintre ele derivànd din cele mai vechi texte ale piramidelor.Scopul Textelor Sarcofagelor era acela de a furniza o garantie a supravieluirii în Lumea deDincolo si, printre indicafiile lor, se numàrà ,,formule pentru a nu muri de a doua moarte",aceea a spiritului, care ducea la extincfia totalà a fiintei celui defunct, fiind consideratà ade-vàrata moarte. In cele din urmà, o parte semnificativà a acestor texte de pe sarcofage vorevolua în Càrlile Morlilor din perioada Imperiului (cca 1580-1090 î.Hr.). Este interesant deremarcat cà atàt Textele Piramidelor, càt 9i Textele Sarcofagelor indicà mai multe versiuni cuprivire la destinalia finalà a defunctului: acesta fie càlàtoregte pe firmament, î:r barca zeului-soare Re (fiindu-i astfel asociat un destin ,,solar", caracterizat de luminozitate, stràlucire 9inemurire), fie descinde în celàlalt spaliu, situat undeva ,,dedesubt" (probabil pe un nivel devibratie mai dens decàt cel solar, de ,,sus", din ,,ceruri"), în dimensiunea lui Osiris, zeul aso-ciat cu renagterea, în special a vegetafiei, deci mult mai apropiat de nivelul material, vizibil,de existen!à gi de vibratiile telurice, decàt de cele cosmice, caracterizate de emisia de energieluminoasà, fotonicà. În timp, destinul de tip osirian al defunctului va càpàta popularitateîn ràndul oamenilor de rànd, în comparalie cu cel solar,luminos, al regelui, pregàtind, în celedin urmà, scena pentru credinfele funerare din Imperiu.60 Faulkner,7969, p. 285.61 Labkar,1968, p.8.

35ó RENATA TATOMIR

Ca o consecin!à a celor exprimate mai sus, mà consider motivatà sà presupuncà acest complex triadic spiritual cel pulin în conceplia vechilor egipteni -

legat întotdeauna de conceptul de energie, de un anumit tip de energie compus dincombinalia energiilor reprezentate de fiecare element în parte. Energia se gàse9tela toate nivelurile de manifestare a materiei. Fizicienii secolului XX au demonstratdeja cà este posibil ca materia sà fie transformatà în energie, si invers.62Iar teoriasupercorzilor, care reduce tot ceea ce existà la vibralie (de diferite intensitàti) ,,...aredouà caracteristici decisive. Ea nu provoacà diaergenfe, altfel spus cantitàti infinite,prezente în majoritatea teoriilor cuantice ale càmpului" qi ,,...nu prezintà. anomalii,adicà inconsistenle din punctul de vedere al mecanicii cuantice. Cele douà carac-teristici aratà cà teoria sueprcorzilor este capabilà sà unifice relativitatea generalà 9ifizíca cuanticà."63

În acest sens, cred cà, pentru a gàsi o solufie, cel pulin la nivel ipotetic, am puteasà luàm ùr considerare 9i rezultatele oblinute pentru analizarea aspectelor invizibileale fiinlei umane prin metoda electronograficà. De pildà, studiul antropologic din199364 al cercetàtoarei Cornelia Guja mi-a atras atenfia 9i a fost un punct importantîn evolulia prezentei mele cercetàri. Pentru cei care nu cunosc datele problemei, tre-buie sà precizàm cà Guja, împreunà cu o echipà de specialigti, a realizat investigatiiexperimentale prin metoda electronograficà (EnG) 9i cu ajutorul unor materiale giaparate fotosenzitive.6s În finalul expèrimentelor, echipa a izolat si analizat în con-ditii de laborator anumite manifestàri particulare care se petrec între fenomenelenaturale si corpurile fizice.

Cu ajutorul testului EnG, cercetàtoarea a înregistrat pe negativul radiatiilor Xformele unor fenomene stràlucitoare care au loc pe suprafela corpului viu 9i în jurullui. În acest fel, ea a descoperit cà atàt în jurul ìorpurilor vii, .-at 9i al celor nevii,existà o activitate continuà complexà, electricà si luminoasà.0e Fotografia EnG a pusîn eviden!à o radialie stràlucitoare care sugereazà, un fenomen de ciocnire de unde,care înconjoarà corpul pànà la distanla de 8 cm. Aceste unde seamànà foarte multcu plasma din interiorul tuburilor de descàrcare electricà. Guja a pus în legàturàenergia acestei radialii stràlucitoare cu noliunea de aurà, cunoscutà în spiritualitateaorientalà, notiune care descrie anumite fenomene luminoase care se petrec în jurul

62 În mediul gtiintific, se cunoagte de destul de mult timp convertibilitatea materiei în energiesi, reciproc, a energiei în materie. In celebra sa ecualie din 1905, E = mc2, Einstein a cuanti-ficat relatia dintre materie gi energie. O cantitate foarte micà de materie este convertità înechivalentul sàu energetic dintr-o bombà atomicà, creànd o imensà explozie. Pentru o dis-cutie detaliatà despre fizicienii care au reugit sà producà acum aproape un deceniu particulemateriale din coliziunile energiei luminoase la Stanford Linesr Accelerstor Center (SLAC), dinCalifornia , vezi Plrysical Reaiezu Letters,l sept., 1997.63 Nicolescu, 2002, p. 65.6a Guja,1993.6s Trebuie precizat cà aceste investigatii si experimente nu sunt singurele de acest fel dinlume, ele înscriindu-se în sfera preocupàrilor cercetàtorilor din diferite fàri care se ocupàcu studierea aurelor de mai multe decenii. Printre cei care au fàcut pionierat în domeniu,se numàrà Seymon Kirlian, care a fotografiat pentru prima datà descàrcarea electrostaticàdenumità aurà, fenomen cunoscut ca ,,efectul Kirlian".66 Guja, 1993, p .78.

)resuPun

;ipteni -

npus dine gàsegtemonstratIar teoriati) ,,...arei infinite,anomalii,

uà carac-eneralà 9i

am puteainvizibilerlogic dinmportantemei, tre-,vestigafiiateriale 9iat în con-nomenele

lialiilor Xgi în jurul:1or nevii,inG a pusr de unde,rarte multr legàturà.tualitatealc în jurul

. în energien a cuanti-nvertità înntru o dis-u particuleìLAC), din

:est fel dine se ocupàdomeniu,

:ctrostaticà


corpurilor, împreunà cu descàrcàri electrice. Ea a descoperit un lucru de-a dreptulspectaculos: în jurul unui anumit corp, luminozitatea evidenliatà de fotografiileEnG depinde de intensitatea descàrcàrilor electrice, formele lor fiind corelate cunatura, structura gi starea atàt a corpului, càt gi a mediului în care acestea tocmais-au manifestat.6T Mai mult decàt atàt, Guja a constatat cà formele scànteilor lumi-noase seamànà extraordinar de bine cu cele din structurile anumitor organisme,atàt vegetale, càt 9i animale.os Sute de fotografii EnG au demonstrat prezenla unoraga-numite forme arhetipale (de aceea am înaintat formula de forme fractalice) exis-tente într-un spaliu electromagnetic particular prestabilit. Este un tip de spaliu cuo existen!à independentà, care conline gi corpul respectiv. Autoarea studiului anumit aceastà nouà realitate ,,Spafiul - Timp Real" (ceea ce mà trimite cu gàndul laconceptul de tert ascuns al profesorului Basarab Nicolescu) - i.e. mediul extern alcorpului. Degi acesta poate fi modificat, el î9i pàstreazà, totugi, în aceeagi màsurà,potenfialitàfile, chiar gi dupà disparitia materialà a corpului. Aceasta depinde numaide concursul evenimentelor spaliale coexistente.6e Guja a presupus cà emanaliileaurei ies din gi prin ,,corpuri subtile"T0 ,,succesive"7r, care înconjoarà corpul fiinleiumane (în spiritualitatea orientalà, corpurile subtile sunt cunoscute ca fiind conec-tate cu SacrulT2). Aurele prezintà varialii de stràlucire, culoare, dimensiune gi formà

9i sunt dependente de condiliile corpului subtil care le-a produs. Descàrcàrile EnGsunt de aproximativ 1-3 cm. Potrivit cercetàtoarei, ele se produc la nivelul aureieterice, consideratà, în general, a fi cea mai densà gi mai apropiatà de corpul fizic.Aura etericà este baza tutúror celorlalte aure (astralà, mentalà,, cauzativà) 9i este,totodatà, inclusà în ele. Mai mult decàt atàt, formele tipurilor de descàrcàri electricesunt foarte asemànàtoare structurilor din lumea vegetalà 9i animalà (precum ràdà-cinile, florile, frunzele, ori ramificaliile nervoase), si chiar cu acelea ale unor corpuride animale sau insecte.T3

Dar, 9i mai important, experienlele religioase modificà nu numai aurele, ci giparametrii comuni, fiziologici. Imaginile EnG au aràtat anumite forme particularegi configuralii ale semnalelor electromagnetice care le traverseazà.. Guja le-a numit

67 Guja,1993, p.19-20.68 Este vorba, de fapt, de anumite structuri de tip ordonat, fractalic.6e Guja, 1993, p.23,37,33.70 Cercetàrile referitoare la energiile corpurilor subtile au postulat cà existà anumite tipurimai subtile de bioenergii, dincolo de cele patru forle recunoscute în fizicà (cea puternicà gicea slabà nuclearà, electromagneticà 9i gravitafionalà), si cà acestea au un rol intrinsec încongtiin!à 9i în activitatea acesteia. Cunoscutà în tradilia spiritualà orientalà ca prana, ki sauch'i gi considerate responsabile de eficacitatea acupuncturii (pentru a da un singur exemplu),aceste energii sunt adesea considerate oarecum ca o ,,verigà lipsà" între mentalul intentional

9i corpul fizic. Pentru teoreticienii Marelui Lan!, atàt în Orient, càt 9i în Occident, aceastàbioenergie actioneazà ca o centurà de transport în ambele sensuri, transferànd impactulmateriei asupra minlii si impunànd intenfionalitatea mentalului asupra materiei.71 Milcu, 7992, apud Guja,1993, p. 38.72 Si orice desacralizare înseamnà producerea unei falii într-un sistem ordonat si, ca atare,derapaje de la echilibru.73 Guja,1993, p.26.

358 RENATA TATOMIR

arhetipurl. Acestea se petrec la nivelul aurei eterice gi sunt aceleagi forme 9i con-figuralii care existà atàt pe suprafafa pàmàntului, càt si în structurile anatomice dininteriorul fiintelor vii.7a

In baza celor spuse anterior, putem avea acum o reprezentare mai exactà acadrului de referin!à egiptean. Putem constata cà Universul aratà asemenea uneirelele energetice, în care fiecare element este legat de celàlalt, iar între elemente sepetrec neîncetat schimburi energetice. Astfel, se poate înlelege mai ugor dinamicaUniversului. Asupra nivelului nostru de realitate, unde energia atinge gradul dedensitate care îi dà consistenla materiei, energiile, sub forma personificàrilor dedivinitàfi, actioneazà asupra comportamentului uman, influentàndu-l. În acest fel,combinarea, suprapunerea sau, în anumite cazuri, chiar coliziunea lor poate sta labaza alcàtuirii tipurilor psihologice. Una dintre caracteristicile lor o reprezintà înca-drarea în spectrulvizlbll, fiecare culoare 9i chiar fiecare nuantà cromaticà indicànd,prin gradul sàu de intensitate, conotaliile particulare pentru fiecare tip psihologicîn parte, situalia echilibrului sau a dezechilibrului energetic din corpul X 9i nivelulevoluliei spirituale a individului la un anumit moment dat. Din acest punct devedere, se poate vorbi chiar de o congtiin!à de tip cuantic, capabilà sà interactionezecu lumea fízicà 9i sà o modifice, prin interacliuni de tip cuantic, atàt ùr interiorulcorpului uman, la nivel intracelular (de exemplu, microtubulele din neuronii cere-brali), càt gi, la modul general, ù:r lumea materialà (psi).Acest mod de abordare maiinclude numeroase 9i variate încercàri de a conecta congtiinla la nivelul realitàliiUniversului fizic, în conformitate cu o serie de teorii fizice de avangardà (bootstrap-ping, hiperspafiu, teoria corzilor, teoria unificatà a càmpurilor).

Existà mai multe tipuri de energie. Toate sunt interconvertibile în urma unorprocese corespunzàtoare gi se completeazà unul cu altul. Mai mult, fiecare tip deenergie este supus influenlei forlelor care lucreazà în interiorul ei. De aceea, pentruo înlelegere mai exactà a sistemului de ecuafii a diferitelor niveluri ale Universului,aga cum era acesta perceput de vechii egipteni, ne putem imagina urmàtorul procesalcàtuit din douà etape.

Mai întài, energiile vor fi ùrlocuite în mod simbolic 9i redenumite dupà un zeusau o entitate divinà egipteanà corespunzàtoare. Apoi, în acelagi fel, forlele energe-tice implicate vor fi reprezentate de principiile spirituale nemuritoare, aclionànd întoate fiinlele (în acest kA,bA, Ax). In acest fel, traducerea 9i, prin urmare,înlelegerea lor vor fi mult mai lesnicioase. Un anumit zeu (a se citi ,,fortà energe-ticd") va ràspàndi o parte din el asupra tuturor elementelor vii 9i nevii din Univers.Potrivit gàndirii religioase egiptene, confluenla tuturor energiilor, adicà a zeTlor, artrebui sà suslinà ordinea divinà gi universalà (echilibrul) reprezentat de zeilamAat.

Se;tie cà fiecàruizeu îi este asociatà o anumità culoare (uneori mai multe).zs

zs Guja1993, p.38-40.7s Wilkinson,7994, p. 106-108. În general, culoarea ropie, corelatà cu focul 9i sàngele, puteasimboliza nu numai viala 9i regenerarea, dar 9i forJele periculoase, care nu pot fi controlate.De aceea, rogul a fost asociat cu Seth, zeul haosului, maleficului, ràzboiului 9i distrugerii.Albastru, culoarea cerurilor 9i a apelor originare, simboliza viafa 9i renagterea si era asociatcu zeul Amon-Re gi cu zeul-fluviu NiI. Galben era culoarea soarelui, aurului, fiind înleles caun simbol pentru tot ce era etern si nepieritor (se spunea, despre trupurile 9i oasele divinità-

filor, cà erau din aur pur). Aga cum afirmà Wilkinson, "two-dimensional representations of

tiPZesarne\

acepri,,Clcar,trelîmlzeítî n caltekA.

deiltheiVerrdecsupcuLsaclera'modatcul,p . 1mitIunextcor7 6 1

7 7 L

7 8 1

7 9 \

me sl con-tomice din

ai exactà arenea uneilemente ser dinamicagradul de

ficàrilor dein acest fel,poate sta la=zintà înca-à indicànd,,psihologicX si nivelul;t punct de.eracfionezen interioruluronii cere-rordare mailul realitàtiià (bootstrnp-

urma unorecare tip de:eea, pentruJniversului,torul proces

lupà un zeu

lele energe-Lclionànd înrin urmare,rr!à energe-lin Univers.t a zellor, atzeita mAat.rai multe).7s

ìngele, puteafi controlate.;i distrugerii.9i era asociatind înleles carsele divinità-:sentations of


Aceasta va fi un simbol al principalei tràsàturi a zeului 9i, prin extrapolare, atipului sàu de energie - sau, în limbajul mecanicii cuantice, o sarcinà de culoare.T6Zeul, aparfinànd unui nivel superior de existen!à, în general cunoscut ca ,,divin"sau ,,spirrtval" , aclioneazà asupra si în interiorul tuturor creaturilor vii si crealiilornevii din Univers. Divinitatea ràspàndegte energie în trei direcfii:

- ,,îfl jos", asupra întregii creafii, adicà spre celelalte ordine de fiinte: divinitàtiminore, entitàti divine, defuncti si om;

- la nivelul sàu, asupra tuturor zellor;- ,,în sus", càtre zeii superiori lui (în sensul în care existà mai mult de un

singur zeu major la un moment dat!).

KA

Acest proces de eliberare de energie poate fi scris cu ajutorul hieroglifei kA,aceea care prezintà douà brale în gestul îmbràtisàrn77,înconjurànd corpul fizic careprimegte undele/valurile energetice ale zeului. Dupà cum accentueazà Hornung,

,,Cuvàntul (lcA) este scris cu seÍrnul hieroglific care reprezintà douà brale întinsecare par sà fie orientate în sus, dar, potrivit conventiilor egiptene, cele douà braletrebuie privite extinzàndu-se în plan orizontal si înconjurànd fiinta umanà într-oîmbràlisare protectoare".Ts Mai mult, Wilkinson se referà la numeroase statui alezeileí Isis care îsi tine fiul, Horus, sau chiar pe solul ei, Osiris, în fata ei într-un modîn care formeazà cu bralele aceastà hieroglifà însemnànd ,,a îmbrà!tqa". Numeroasealte reprezentàri aratà zei care-gi lin bratele în spatele regelui în forma hieroglifeikA.Te Iar în Textele Piramidelor se precízeazà.:

deities are also often given yellow skin tones to reflect the mythologically golden nature oftheir bodies, as in the case in the depiction of the jackal-headed god Anubis" (ibidenr, p. 108).Verde, un simbol al tuturor formelor vii care traverseazà procesul de cregtere gi dezvoltare -

deci, al vietii însàgi - era, în consecin!à, 9i un puternic simbol al învierii. Pielea divinitàtiisupreme a Lumii de Dincolo subpàmàntene, Osiris, era frecvent pictatà în verde. Aceeagiculoare era asociatà 9i cu zeifa Hathor. Albul simboliza curàtenia gi de aici puritatea ritualà sisacralitatea. Statuile zeului Nefertem, ,,stàpànul parfumurilor", asociat cu floarea de lotus,erau confecfionate din argint, apropiat de culoarea albà a florii. Negru - culoarea noptii si amorlii adeseori folosit pentru a reprezenta culoarea neagrà a pielii lui Osiris, de astàdatà în aspectul sàu de zeu funerar. Ambivalgnta si caracterul interschimbabil, alternativ alculorilor erau caracteristici legate de multiplele funcfii gi roluri ale zeilor egipteni (ibidem,p. 108-109). Diferenjierea cromaticà a divinitàtilor gi alternanla culorilor lor în functie de anu-mite funcliuni particulare le poate situa în planul analizei lor ca structuri apartinànd energieiluminoase cu variabile în spectrul cromatic. Ar fi interesant de urmàrit în acest sens, în modexperimental, natura si valorile sarcinilor de culoare ale ,,divinitàtilor" egiptene în diferiteconjuncturi .76 Nicolescu, 2002, p. 44.77 Faulkner, 7988, p.283.78 Hornung, 7992, p. 175.7e Wilkins on, 7994, p. 152.

3ó0 RENATA TATOMIR

,,O, Atum-Khoprer, ai ajuns pe cel mai înalt nivel, te-ai ridicat asemeneapietrei-bnbn din Palatul "Phoenix"-ului din On (Wn),I-ai scuipat pe Sw,ai expectorat-o pe tfnwt si fi-ai agezat bralele în jurul lor ca bralele simboluluikA, astfel ca esenla ta sd poatd fi în ei. O, Atum, ageazà.-ti bratele în jurulRegelui, în jurul acestei construclii si în jurul piramidei asemenea bratelorsimbolului kA, astfel ca esenla Regelui sà poatà fi în ea, durànd pentru tot-deauna.,'eo $ublinierea noastr df

Este càt se poate de evidentà analogia dintre forla reprezentatà de simbolul kA

9i esenta divinà. Este vorba aici despre o transferare a energiei emanatà de corpulenergetic al zeului creator - despre care se spune cà este pe cel mai îrialt nivel (devibrafie, am zice noi, pentru cà numai aga se poate justifica în mod logic solicitareacare urmeazà) - asupra corpului regelui defunct, nu numai pentru a-l anima (înLumea de Dincolo, evident), ci mai mult pentru a-lînzestra cu energia vielii vegnice.În plus, un amànunt concentreazà atenlia asupra rolului piramidòi în acest procescomplex: aga cum este formulat textul, esenta fiintei regale trebuia sà impregnezeconstruclia funerarà în care se afla 9i sarcofagul în care era întins corpul defunctpentru a trài în eternitate. Asemenea templului unde, cu ajutorul ritualurilor gi alofrandelor, se încerca menlinerea într-un raport echilibrat a relaliei dintre cei vii sidivinitàfi, tot astfel piramida avea acelagi rol în legàtura dintre cei defuncti gi ace-leagi divinitàti, ambele construclii avànd rolul unui accelerator de particule careasigura condiliile optime pentru transformàrile de stare ale fiinlei care trecea de peun nivel energetic pe altul, dintr-un anumit tip de càmp pe altul 9i creànd, la ràndulsàu un nou càmp, ca o punte între cele douà dimensiuni ale realità1ii.

Alte reprezentàri artistice care au avut la bazà kA sunt: o persoanà identicà celeicu care era asociat, cu o figurà neclarà, reprezentatà cu douà brale care se ridicaupe capul acesteia. Este vorba, în acest caz, de statuia kA-ului lui Horawibra, aflatàîn prezent în Muzeul Egiptean din Cairo.

ForJa kA echivaleazà, cu ceea ce se poate numi ,,for!à/putere vitalà" . Ar puteadesemna mai curànd dublul spiritual (asa cum a aràtat Guja81, acesta e aura etericàînconjurànd corpul persoanei). Intensitatea sau tària kA-ului variazà în special înfunclie de calitatea 9i cantitatea energiei revàrsate. Ea depinde de legàtura stabilitàcu cantitàtile de energie simbolizate de al1í zei ca 9i de raporturile dintre ei.

Cu toate acestea, nu se poate vorbi cu certitudine de un echivalent precispentru kA.Egiptologii primei jumàtàli a secolului XX i-au acordat variate conotafii.De exemplu, Brugsch l-a definit în sensul de caracter al unui personaj, în timp ceMaspero, ca dublul fiintei. Pentru Petrie, el era spiritul stràmogesc (pentru care s-arpotrivi, dupà pàrerea mea, mai curànd conceptulbA, asa cum se va vedea mai jos),dar Erman 9i von Bissing îl întelegeau ca principiu al vietii. Steindorff a consideratcà termenul ar simboliza un fel de geniu al fiinlei, iar Breasted - un spirit protector.Mai prudent, Cardiner a avut ideea sà suslinà cà lui k3 nu este firesc sà i se acordeun singur sens, ci mai multe, precum esen!à, personalitate, suflet, individualitate

9i temperament. Moret a accentuat analogia cu noliunea antropologicà de nlano.

80 Faulkner,1969, spells 1652-7653, p.246.81 V. mai sus, p.4.

IIIcca

8i

8:

$r

8l

8l

P8:

8t

Pcr

Cl

nRL .

8!

[îslIl

q

lr( i

L (

erîr

olul kA: corpulivel (delicitarearima (învegnice.t procesregnezedefunctlor gi al:ei vii 9ii 9i ace-ule care:a de pel ràndul

icà celeiridicau

a, aflatà.

\r puteaa etericàrecial înstabilità

rt precisonotafii.timp cecare s-armai jos),nsideratrotector.e acordelualitateIe mana.

Anatomia sufletului în religia egipteanà 3ó l

Frankfort a precizat 9i a analizat conotalia - se pare - cea mai apropiatà de esenlaacestui principiu, avànd cel mai mare grad de abstractizare: fortà vitalà.82 Aga cumnota

"1a2, kA era o ,,for!à vitalà impersonalà" .Intensitatea ei varia de la o persoanà

la alta, precum si în interiorul aceluiagi individ. kA putea implica ideea de ,,vitali-tate" sau de ,,putere de voin!à".La moarte, aceasta pàràsea temporar defunctul,dar numai pentru a-l reîntàlni din nou în Lumea de Dincolo. Tot kA era conceputca o calitate a umanitàfii, pentru cà ,,kA este <experienla puterii în legàturà directàcu omulr>".84 Pe de altà parte, Ermanss a presupus cà aceastà componentà fàceadiferenja dintre viu 9i neviu. La nagtere, o persoanà primea kA prin voinla lui Rc.

I-a moarte, ea pàràsea defunctul, d.ar, ocazional, se putea întoarce sà-l reanimeze.In acest scop, mormàntul era prevàzut cu provizii, astfel încàt kA sà beneficieze demijloace de supravieluire 9i sà ràmànà acolo, alàturi de corpul mumificat al defunc-tului càt mai mult timp.as MorenzsT a numit kA-r;1 ,,fotta hiperfizicà" 9i l-a legat decrealie gi reanimare.

Aceastà for!à vitalà putea influenla Fiinla (folosesc aceastà noliune în cea mailargà. accepliune: zeuf entitate divinà/defunct/om 9i chiar ,,càmp88") în acfiunile eisi în comportament. În aceeasi màsurà, acliona în raport cu alte fiinle 9i era influen-

!atà,,\a ràndul ei, de Fiin!à. De aceea, Fiinla va acliona - gi opera - prin interme-diul forlei kA,,,împàrtàsindu-se" altora. Aici, kA este înleles atàt ca subiect, càt gica obiect al acliunii. Cet privegte fiinlele superioare, acest proces va fi realizat cuajutorul ritualurilor.se Invers, în ceea ce privegte nivelul terestru, fizic, acesta va fi

82 Mercer, 1952, p. 18-19.83 Frankfort, 7962, p. 62.8a lbidem, p. 65.8s Erman, 1907, p. 86.86 În teologia memfità, aceastà for!à vitalà este o parte a creafiei cu ajutorul càreia divinitateaPtah reînsuflelegte alli zei gi natura. Vezi Gordon,1996, p.32.87 Morenz, 1973, p. 170, 183-185.88 Nicolescu,2002, p.27-30. Dupà pàrerea mea, structura càmpurilor cuantice este adecvatàprezentelor principii egiptene analizate aici. Ca si aceste principii de tip energetic, realitateacuanticà este o realitate de simultaneitate gi potenlialitate. Corelatà cu teoria corzilor, eaconduce la teoria unificata a càmpurilor, prin care toate aceste fenomene, considerate dacànu misterioase, cel pulin obscure, din religia funerarà egipteanà devin explicabile 9i posibile.Reciprocitatea, simetria si fenomenul de oglindà sunt doar càteva principii din fizica modernàcare pot descrie conexiunile 9i interacfiunile dintre structurile egiptene gi funcfionarea lor.89 Adevàratul scop al ritualurilor era,,transformarea stàrii", adicà, manipularea realità1ii

[în sensul de refea complexà de càmpuri 9i forle - n.n.] în beneficiul omului (de exemplu,stàvilirea forlelor malefice 9i provocarea 9i stimularea forfelor pozitive gi a binecuvàntàrilormateriale) . Yezi Wallace, Religion, 1966, p. 107 . Din perspectiva fizicli, aceastà constatare sepoate explica lesne, energia fiind o funclie de stare a unui sistem. In 1853, W. Thomson nota:,,Numim energie a unui sistem material aflat într-o stare determinatà, contribulia màsuratàîn unitàli de lucru a tuturor acfiunilor produse în exteriorul sistemului, dacà acesta trece(indiferent în ce mod) din starea sa într-o stare fixatà arbitrar" .În 1897, M. Planck consideràcà ,,energia este aptitudinea unui sistem de a pfoduce efecte exterioare". Pentru Planck,energia este o functie de stare, prin energia unui corp - sau a unui sistem de corpuri -

înfelegàndu-se o màrime care depinde de starea fizicà instantanee în care se gàse9te sistemul.

362 RENATA TATOMIR

în concordan!à cu elevafia spiritualà 9i bogàlia spiritualà. Dar, indiferent de tipul,,receptorrloÍ" , Fiinta va opera întotdeauna asupra kAw-rllor lor, adicà asupra cor-purilor lor eterice, 9i în acest fel le va modifica. De aceea, structura Fiinlei primegtenu numai o singurà energie, ci toate tipurile de energii, cu diferite niveluri de inten-sitate - adicà la fel de multe càte se întàlnesc într-un punct s din spafiu, într-unmoment f din timp. Fiinla posedà si facultatea de miscare. De aceea, potrivit prin-cipiului fizic care spune cà o particulà î9i schimbà întotdeauna pozitia în timpeo,Fiinta va fi în permanen!à sub incidenla unui ansamblu de forle care îi modificàparametrii, potrivit calitàlii si cantitàtii de alte energii existente în acel moment, înacel loc. Astfel, ca for!à vitalà, kAva fi alcàtuità din diferite energii, fiecare avànd oculoare corespunzàtoare. Dupà Gujael, aceste energii sunt fenomene care se produccànd undele intrà în coliziune.

Un alt principiu aI fizicii spunee2 cà fenomenele de undà existà în mod naturalîn orice puqct al spaliului 9i cà ar putea exista chiar mai multe unde suprapuse înacelagi loc. In termeni egipteni, aceasta ar suna în felul urmàtor: un zeu poate finu numai kA-uI regelui, ci si kA-ul altui zeu. Acelasi principiu se aplicà si relatieidintre rege 9i oamenii obignuili, supugii sài.

Incà de la nagtere, acest principiu animator este imanent în persoana regelui.Persoana regalà îl distribuie, în calitate de rege, supugilor, dar si naturii.e3 Felul încare acfioneazó.kAi-a indicat lui Frankfort cà egiptenii chiar înlelegeau participareapoporului în naturà.s+ De aceea, este limpede de ce despre Rc, de pildà, se spunea

Clarificarea statutului conceptului de energie îi aparline marelui fizician german Max Planck.Dupà acesta, prin energia unui corp se irfelege o màrime care depinde de starea fizicà instan-tanee în care se gàse9te sistemul. Pentru a putea exprima energia sistemului într-o stare datàprintr-un numàr determinat, trebuie fixatà o anume ,,stare normalà" (la Orh C, presiuneanormalà) a sistemului, fixare absolut arbitrarà. Astfel, energia sistemului în starea datà,raportatà la starea datà, este egalà cu ,,suma echivalenlilor mecanici ai tuturor acliunilor pro-duse în afara sistemului, cànd acesta trece, într-un mod oarecare, de la starea datà la stareanormalà". Prin echivalenli mecanici ai tuturor acliunilor se întelege lucrul mecanic în senslarg, deci al tuturor tipurilor de forte 9i càldura multiplicatà cu constanta universalà. Laegipteni, se considerà cà Universul care ne înconjoarà existà sub douà forme: de substan!à(materie) gi càmp de forte. StiinJa numità de noi astà,zi ,,religre" egipteanà a recurs la ritualgi practici magice ca acfiune, la mit ca formulà de perpetuare a acliunii gi la simboluri ca laun soi de iimbaj matematic pentru a opera transformàri asupra stàrii sistemelor din Univers,tendinla fiind gàsirea celei mai apropiate stàri de aceea a echilibrului universai si atingereaimuabilitàtii. Mitul egiptean oferea, pe de o parte, un model descriptiv al felului în care s-apetrecut crealia lumii gi, pe de altà parte, un model despre cum ar trebui ea sà continue dacàtotul mergea în concordanfà cu ordinea divinà. La fel de importante erau ritualurile pentrua oferi o afirmatie despre ce se credea 9i o modalitate magicà pentru producerea cerutei,,transformàri a stàrii". Dacà miturile descriau natura realità1ii, ritualul opera asuprapàstràrii gi menlinerii aceleiasi realitàti. Vezi Bleeker 1967, Wilkinson 1994, p. 180.eo Popescu,7982, p. 31.9l Yezi mai sus, p. anterioarà.e2 Popescu ,7982, p. 31.e3 Gordon , 1996, p. 33.ea lbidem.

Anatomia sufletului în religia egipteanà 3ó3

Lt de tipuliuPra cor-iprimegteide inten-u, într-unrivit prin-Ìn timpro,modificà

oment, îne avànd o;e produc

,d naturalrapuse înr poate fi

9i relaliei

a regelui.3 Felul înrticipareae spunea

ax Planck.icà instan-stare datàpresiuneauea datà,nilor pro-i la stareaic în sens:rsalà. La;ubstan!à; la ritualrluri ca laUnivers,ltingereaì care s-anue dacàle pentrua ceruteir asuPra

cà avea L4 kAw, acelagi numàr de kAw pe care îl avea si regele.es Numàrul de kAwindicà intensitatea vibraliei acestei forle energetice a acestui principiu, în strànsàdependentà de cantitatea de energie furnizatà prin alimentarea furnizatà prin varie-tatea, cantitatea 9i calitatea ofrandelor. De aceea, zeii primeau de la alte fiinle (divi-nitàli/oameni/alte entitàfi) diferite cantitàli de energie. La fel, regele, în calitateasa de ,,Îiu al lui Rc", primea de la zei, dar 9i de la supugii sài, aceeagi cantitate deenergie.e6

kAut-rile divine aveau 9i rol protector - bunàoarà, despre Osiris însu9i sespunea adesea cà era kA-ul protector al piramidelor. In acest fel, kA ar putea fi în!e-les gi ca un nou càmp energetic creat, care se interpunea între càmpurile diferitelorfiinfe, asigurànd echilibrul (mAat) în releaua energeticà universalà. Rolul statuii kA(nu întàmplàtor reprezentànd imaginea idealizatà, în plinà vigoare a tinerelii, a pro-prietarului) nu era, în acest sens, unul comun, ea servind ca depozitat al acestei acu-mulàri energetice a principiului respectiv, necesar vielii eterne la parametri maximide funclionalitate a celui care trecuse Dincolo, vital pentru ca acesta sà evoluezeînplan spiritual gi sà ajungà un iluminat, un Ax, o energie de tip luminos de vibralieînaltà, cu intensitatea stràlucirii asemenea celei a unei stele.

Cum a aràtat recent Lanny BelleT, esenla [adicà structura energeticd a fiinlei -

subln.] regelui fuzioneazà cu aceastà energie vitalà într-o asemenea màsurà, încàtgranila dintre el gi aceasta devine imperceptibilà. Acesta era un proces simbiotic,care presupunea în mod necesar un transfer mutual de energie firtre rege gi celelalteordine de fiinfe. Pentru înlelegerea acestui proces, explicafia oferità de Hornungeste relevantà: < Toute iconographie n'est peut-étre rien de plus qu'une tentativevisant à révéler une partie de la nature complexe de dieu. [...] Les représentationsde dieux ne devraient pas étre pergues comme des illustrations ou des descriptionsd'apparences, mais plutòt co-mme des allusions aux parties essentielles de la natureet de la fonction des divinités en question. [...] Les illustrations égyptiennes de dieuxne sont pas des représentations de ceux-ci. Henri Frankfort propose, avec beaucoupd'à propos, de les envisager comme des'idéogrammes', ou comme des signes pic-turaux véhiculant une signification en un méta-langage.Il est possible que les dieuxhabitent ces représentations du méme que n'importe quelle image, mais leur formevéritable est'occultée' et 'mystérieuse', ainsi que les textes égyptiennes le dissentcontinuellement. Des attributs font peut-étre allusion aux natures des divinités etindiquent que l'une d'elles est présente, mais aucun dieu n'est compris totalementdans ses attributs. [...] Les Egyptiens n'hésitent pas à nommer'dieux'les hiéro-glyphes, ni à assimiler des signes individuels de l'écriture à des dieux particuliers ;c'est donc en accord parfait avec leur compréhension, si nous concevons les imagesdes dieux comme des signes d'un métalangage. A l'instar des hiéroglyphes, ce sontplus que des signes ou des symboles dépourvus de vie; le dieu peut les habiter, sonimage cultuelle revétira normalement la méme forme, et ses prétres assumerontparfois son róle en portant des masques représentant des arihaux. rrss

es Vandier, 7949, p. 133.e6 Despre Ramses II, se spune cà avea peste 20 de kAu:.e7 B,e11,1985, p.278.e8 Hornun g, 7986, p. 98, 103, 111

364 RENATA TATOMIR

Uneori, forla kA personificatà este reprezentatà.însotind corpul fizic deopotrivàla nasterea si la moartea acestuia, ca un fel de dublu spiritual - cele douà momentecànd atàt partea spiritualà, càt si cea fizicà a fiinlei aclioneazà independent una decealaltà. Uneori, în arta funerarà e reprezentat ca un personaj de dimensiuni reduse,situat în spatele fiinlei vii. În mai multe reprezentàri artistice descoperite în mor-màntul sàu, Tutankhamun este descris ca avànd pielea complet neagrà. Dar multmai surprinzàtoare sunt cele douà ,,statui-gardian" în màrime naturalà care stàteaude o parte si de alta a intràrii în camera sarcofagului. Potrivit inscripliilor de pe9orlurile lor, aceste statui erau kAru-rlle faraonului defunct, dublul sàu spiritual. Inacelagi fel, toate exemplele de statui din mormànt au o naturà funerarà., iar culoarealor e direct atribuità simbolismului culorii negre, ca un indiciu al vielii de dincolo.esAdeseori, despre zeul creator Hnutm, care a modelat la roata olarului fiecare indi-vid, se spune cà în acelagi timp i-a modelat 9i kA-uI acestuia.

Conceptul kA concentreazà, în sine puterile energetice creatoare si creativespecifice vielii, iar simbolul sàu hieroglific semnificà receptarea lor de càtre fiecareom de la o altà fiintà umanà ori de la o divinitate. Despre o acliune negativà, careproducea perturbalii în echilibrul càmpului de forle (de pildà, ceea ce numim astàzi,,pàcat") sè spu.,ea cà este ,,un lucru dezgustàtor 9i malèfic asupra \ur kA" . În sensextrem de sintetic, simbolulkA poate fi ùrteles 9i ca un conector în releaua de circuitedin Univers, prin care este distribuità cantitatea de energie dintr-un càmp în altul giinvers. Chiar dacà acest principiu funclioneazà încà din timpul vielii în complexulnumit fiin!à umanà sau divinitate, eficienla 9i rolul sàu devin majore dupà trecereaîn planul ,,moÍt7i" .Imediat dupà moarte, despre kA se spune cà trebuie sà ,,se odih-neascà", în timp ce cadavrul este pregàtit 9i transformat în mumie. Apoi kA trebuiesà fie reactivat în a9a fel, încàt transformarea spiritualà (trecerea dintr-o stare în altaa fiinlei si renagterea pe nivelul superior al unei alte realitàti) sà poatà avea loc.Apoi, defunctul putea càlàtori - sub forma bA-ului personal - pentru a se uni cukA-ul sàu, iar ir momentul unirii, conectaÍea,legàtura cu nivelul vielii eterne prinintermediul mormàntului sàu putea fi stabilità. Dupà pàrerea mea, în asemeneacazuri nu era vorba despre o càlàtorie simbolicà, ci despre un fenomen de naturàfizicà, descriind un circuit care implica mai multe tipuri de procese gi màrimi.

bA

Pebaza afirmaliilor de mai sus, se poate pune firesc problema semnificatiilorcelorlalte douà principii nemuritoare aparlinànd aceleiagi triade: bA gi Ax.

bA a fost întotdeauna reprezentat ca o pasàre - de obicei, un goim - cu capsi brate de om si cel mai adesea apare în douà ipostaze: fie planànd cu aripile des-fàcute pe deasupra mumiei defunctului, fie intrànd sau iegind din mormànt, dupàpreferin!à. Tiaducerea unanim acceptatà a acestui concept a fost aceea de ,,suflet"sau ,,spirit" (sau, în unele cazuri,,,manifestare de ordin spiritual") - degi, ca 9i încazul anterior, dincolo de aceastà asociere facilà, esenfa acestui principiu acoperào realitate mult mai complexà, care are mai pufin de-a face cu domeniul psihologiei,9i mai mult cu cel al fizicii.

ee Wilkinson,7994, p. 115. Statuia-kA ar putea semnifica faptul cà principiul-kA lua formacorpului fizic pe care îl umplea cu un anume tip de energie spiritualà.

Anatomia sufletului în religia egipteanà 3ó5

c deopotrivàuà momenterdent una de;iuni reduse,:rite î:r mor-rà. Dar mult. care stàteaupfiilor de pe. spiritual. In, iar culoareade dincolo.esfiecare indi-

e gi creativecàtre fiecareegativà, carerumim astàzikA". În sensra de circuitenp în altul gin complexul.upà trecerea)sà ,,se odih-li kA trebuier stare în altaltà avea loc.u a s e u n i c ui eterne prinin asemenea:n de naturàmàrimi.

mnificafiilorAx.m - c u c a pr aripile des-rmànt, dupàr de ,,suflet"de9i, ca 9i în.piu acoperàpsihologiei,

kA lua forma

S-ar pàrea cà, în Regatul Nou (Imperiul), acest principiu era un aspect spiritualal fiinlei umane care la moarte supraviefuia - sau de-abia atunci devenea activ.În structura sa era pàstratà chintesenla individualitàlii si a personalitàfii unei fiinfe.Ocazional, bA se întorcea în mormànt, alàturi de corpul mumificat, fiindcà acestaîi era considerat sàla9ul etern.

A9a cum apîecrzat Gardinerlo0, o conotalie mai lungó., dar mai precisà a lui bAar putea fi ,,manifestare externà"; ceea ce în mod metaforic ar semnifi cu aju-torul pàsàrii-bA cu cap uman, care sugereazà, gi ideea de zbor, deci, de deplasare cuvitezà. mare (ori, în cazul zellor, printr-o pasàre care poartà pe cregtet doar emblemadistinctivà a divinitàlii) - manifestarea perceptibilà a energiei Fiinlei, pe fiecarenivel de realitate, sub forma fie a energiei cinetice, fie avitezei de transfer a energieiîn timp de o secundà. Prin urmare, ei i-ar fi caracteristicà viteza. Din punctul devedere al legilor fizicri, existà o strànsà legàturà între kA gi bA: cu càt forla ener-geticà kA este mai mare, datorità alimentàrii cu ofrande (un fel de cregtere a tem-peraturii, care atrage o vitezà din ce în ce mai mare de migcare a atomilor), cu atàtvlteza bA-ului cregte. Legea transformàrilor de stare spune cà, cu càt viteza migcàriiatomilor este mai mare, cu atàt densitatea structurii este mai micà si are loc o trans-formare de stare a materiei, pànà la trecerea ei în formà de energie. La viteze foartemari, s-ar solda cu o emisie de energie de tip luminos - fotonicà. Acum, cel de-altreilea principiu din complexul personalitàlii umane - despre care vom vorbi maitàrziu - este Ax, a càrui principalà caracteristicà este luminozitatea ca eficacitate,deci o emisie fotonicà rezultatà din relafia dintre celelalte douà principii nemuritoare.Nu întàmplàtor Textele Piramidelor specificà faptul cà bA nu este doar principiulcàlàuzitor al vielii (i.e.,migcarea, vtteza), ci gi al entitàlilor luminoase numite Spirite,Axw, stadiul suprem de existen!à eternà gi de desàvàr9ire spiritualà la care aspiradefunctul dupà moarte:

,,Sà tràie9ti! Fie sà tràiegti, o, tatàl meu, oricine ai fi, împreunà cu zeii. Fiesà apari ca Wpjw, unbA în fruntea celor vii; fie sà ai putere aici în frunteaAxzn. O, Màrelule al Castelului Sceptrului, o, tatàl meu, fie sà fili amàndoiîn fruntea spiritelor. O, mare Putere, o, tatàl meu, fie ca voi amàndoi sà fi;iîrr fruntea spiritelor. Thtàl meu Regele e Thoth în mijlocul vostru, voi zelt' .107

În acest fel, capul omenesc ar putea fi simbolul energiei umane (masculinà saufemininà), în timp ce simbolurile divine ar putea reprezenta energia fiecàrui zeu:

,,Cu ajutorul sau prin intermediul luí bA, un zeu comunica el însu9i cu alte fiinle

9i se manifesta în ele. Prin bA, un zeu se manifesta in diferite entitàti."r02 Un bA semanifestà el însu9i într-un alt zeu, în animale sacre, în stele 9i alte entitàli inanimatesi, asemenea zeilor, despre rege se spunea deopotrivà cà posedà un bA gí cà este saudevine un bA.103

1oo Gardiner 7979, p.173.101P.T., formulele 7724-1725 (= Faulkner,7969,p.25Q.Cum se poate lesne vedea, chiar tradu-càtorul a folosit cuvàntul .putere" pentru a preciza procesul evolufiei spirifuale a defuncfului,care s-a desfàgurat în condiliile necesare în viala de dincolo.roz lu61ru, 196g, p.72.703 lfiiflsm, p. 12-1,5, 57.

366 RENATA TATOMIR

Iatà, în continuare, traducerea lui Faulkner:

,,O, Rege, cleplase azà-te, astfel încàt sà poli fi un spirit gi sà ai o putere (bA)

ca un zèu, în-calitate de succesor al lui Osiris; tu ai sufletul tàu (bA) în inte-

riorul tàu, tu ai asupra ta putere a ta l- ..1" ;,,Puterea ta (bA) este aceea a lui Rc, tu îi faci (pe oameni) sà tremure în

noapte aga cum face un zeu, stàpànul terorii; condu-i (guverneazà-t'/ stàpà-

negte-i) pe zei ca o Putere (bA) în fruntea Puterilor (bA1" 'rot

Mai mult decàt atàt, existà numeroase locuri - orage 9i cetàti sacre sau doar

locuri asociate cu punctele cardinale - unde se spune cà sunt ,,îttmagazinate" bAw.

În acest fel, se uii.,ge o concentralie mai mare dintr-un anumit tip d9 energie.

Aceasta opereazà. în zei sau în regii defuncli, care, dupà moarte, devin deopotrivà

stràmo9i dirri.ri, gardieni si protectori ai acelor locuri. S-ar putea ca aici sà fie vorba,

mai curànd, despre o energie comp ozltà., care concentreazà în ea mai multe tipuri

de energii diferiìe. Aceste bAw sunt numtte ,,bAw-rile din Hieraconpolis, 8t19,

Heliopolis, Nekhen ,Pc" , sau ,,bAw-rile estice,bAw-rile vestice ,bAta-rrle nordiceu.l0s

,,O, tu care egti în Nekhen, îmi este datà putere gi stiu misterul din Nekhen,

este [vorba despre] màinile lui Horus 9i [de] ceea ce este în ele, pentru cà

am fost prezentat Sufletelor din Nekhen. Deschide-mi ca sà mà pot uni

[sà-l potìnsoli pe] cu Horus. [...] Stiu acel Càmp de Stuf care ap_arline lui

Rc... Locuitorii-orizontului îl secerà, 9 coti lungime în prezenla Sufletelor

Esticilor, care sunt HrAxtj,... vi lelul gi Steaua Dimineli i.t...] $tiu sufletele

Vesticilor; ele sunt R., Sobk Stàpànul [acestora, BAhu] si Seth Stàpànul

vietii//.106

LJneori, despre animale se spunea cà ar fi bAw-r|le divinitàfilor. La Heliopolis,

bunàoarà, pasàrèa benrut mai erà cunoscutà 9i sub denumirea de ,,bA-ul lui Bc"; Ia

Mernphis, iaurul Apis era adora t ca bA-ul lui Ptah sau al lui Osiris. În unele cazuri,

Osirii însugi era numit ,,bA-ul lui Rc". bApwtea reprezenta 9i divinitàli anonime ori

puteri. În acest caz, acestea erau ocazional înfàtigate în diferite contexte mitologice:

salutànd soarele, ori càlàtorind împreunà cu el în barca acestuia; în unele ilustralii

ale Càrtii Mortilor, pàsàrile bA tragbarca soarelui în timpul càlàtoriei sale nocturne

prin Lumea de Dinìolo. Indiferent dacà aceste pàsàri poartà sau nu barba curbatà

specificà zeTlor, însà, ele trebuie cà reprezentau divinitàli.

Pentru ca trupul fizic al defunctului sà poatà supravielui în viala de dincolo,

conditia sine qtta ion "ru

ca în fiecare noapte acesta sà se reuneascà cu bA-ul sàu.

ConceptulbA ar prrtea fi asociat cu energia cineticà, din moment ce contribuia

la procesrfd" transfoimare a defunctului în starea de luminozitate Ax.Ca sà atingà

o asemenea stare Ax, defunctul - acum privat de corpul frzic, caracteristic nivelului

materiei - trebuia, în mod obligatoriu, sà iasà din mormànt 9i sà càlàtoreascà pànà

104 P.T., formulele 752a-753a,2110 (= Faulkner, 7969,p.739,299)'

ro5 f6$laav, 1968, p. 15-17, 28.

106 C.T., formulele 158-160 (= Faulkner,


cànd atingea nivelul în care se unea cu kA-ul sàu, adicà cu energia sa vitalà (sauforla sa energeticà), iar pentru aceastà acliune avea nevoie de o energie care sà-lpropulseze - bA. Sintetic, aceastà relalie poate fi redatà prin urmàtoarea formulà:

k A + b A - A x

bA-ul era asociat 9i cu barza, care are, în scrierea hieroglificà, aceeagi valoarefoneticà pe care o are gi cuvàntul bA. Îr, co.rsecin!à, bA este aàeseori reprezentat cao pasàre cu cap 9i brale de om. Legat indisolubil de corpul fizic, bA era consideratca avànd aceleagi nevoi fizice ca 9i acesta - inclusiv desfàtàrile din lumea terestrà,precum màncatul, bàutul 9i chiar actul sexual.

Càlàtoria bA-ului era, însà, doar o parte din transformarea finalà a defunctului.Urmàtoarea etapà era ascensiunea pe nivelurile superioare, asociate fizic cu cerurile,lumina solarà gi stelele. Pe nivelul ceresc, decedatul spera sà atingà o stare mai înaltàa fiinfei, imediat sub aceea de divinitate, 9i sà renascà sub formà de Ax.

Ax

Càt privegte starea fiy107, acesta ar putea simboliza, în consecin!à, o stare ener-geticà specificà, asociatà cu emisia de radialie fotonicà, gi exprimatà în termeni deintensitate luminoasà/stràlucire. Aceasta se poate atinge prin intermediul ritualu-rilor - îndeaproape asociate fonetic 9i scriptic cu termenul Ax, adicà, sAxuolÙ$ - 9ial ofrandelor, ca gi prin toate acliunile sàvàrgite deopotrivà de rege 9i de oameniiobignuifi pentru superiorii lor gi unul pentru celàlaltloe: ,,Individuals from all levelsof society could be Ax and perform Axw-deeds for their god, for their lord, for oneanother, or for themselves. The king is Ax-effective for the gods and performs Axwfor them by constructing their monuments and supplying their altars. In return,he receives his own reward, for example, his name being made to endure throughhis monuments."111 Procesul implicà o structurà binarà gi are loc prin trecerea de laun moment de inerfie - letargie gi somn, specific morfii, care presupune, în con-secin!à, un aport de energie -,la cel al forlei vielii fiinlei integrale. Elementul tria-dic, unificator, este Ax, noua fiin!à luminoasà, ,,Iiberà de migcare, pe care nu o maireline nimic, incoruptibilà si stabilà, puternicà, tare 9i luminoasà", stare identificatàmai cu seamà cu zeul solar Rc, dar 9i cu alte divinitàti.lu

,,Am venit ca Horus dupà ce mi-am recunoscut fapta [ac!iunea]... / Voiconstrui o lucrare, adicà un mare templu pentru tatàl [meu], Atum..., / livoi alimenta altarele de pe pàmànt, / Imi voi construi templul în vecinà-

107 Faulkner, 1988, p. 4.108 lbidem, p.2L7.10e fnglqnd (1978, p. 20) insistà asupra procesului cunoagterTi, rx, necesar defunctului pentrua deveni Ax: ,. Pour le défunt, l'obtention de l'état souhaité de Skh est intimément liée à laconnaissance des rites et des formules ; c'est, en bien des cas, par la gnose qu'il se sauve >.1L0 Friedman,1985, p.40; De Buck, 7938,50 I, p. 74 -I7 "111 gt'tt1rrt d,1993, p.169-770.

3ó8 RENATA TATOMIR

tatea lui, / Perfecliunea mea va fi tinutà minte cu ajutorul templului lui:Piramidionul este numele meu, ràul este monumenlql pgq.//112

Ax era reprezentat ca o pasàre ibis cu creastà, degi probabil cà, între pasàre siconcept, existà doar o relalie foneticà.

In lumea terestrà, Ax se referà, cel mai adesea, la ,,starea de eficienfà" a regilorsi oficialilor care lucrau în numele 9i în beneficiul divinitàtilor, respectiv al regilor.Oricine putea fi Ax-eficace sau putea reaLíza fapte Ar-eficiente. Acestea nu trebuiasà fie, însà, în mod obligatoriu glorioase ori utile, ci doar simple acte concrete, careafectau eternitatea 9i ajutau la mentinerea ordinii, mAat. De exemplu, atunci càndfaraonul Senwsret I, în rolul sàu de Horus, fiul lui Osiris, a construit monumentepàrintelui sàu divin si i-a dàruit ofrande, el a scris cà, ,,fàcea ceea ce este eficient caAx". Udjahorresne îndeplinea acte-Ax pentru oamenii din oragul sàu prin apàrareacelor slabi, salvarea celor aflati la restriste gi protejarea lor asemenea copiilor sài.Ax era un fel de schimb reciproc de energie între doi sau mai mulli subiecli, în carefiecare era, în acelagi timp, emi!àtor si receptor.

În planul Lumii de bincoLo, Ax era dèfunctul care devenea o entitate dotatàcu via!à vegnicà, o fiintà eficientà, càreia i se puseserà la dispozitie toate ofrandelenecesare 9i care cunostea toate formulele de care avea nevoie pentru a atinge nouadestinafie. Tiansformarea în Ax se putea realíza prin ritualul intitulat chiar aga -

,,a cartza cuiva sà devinà Ax", ritual executat de preotul ,,càutàtorul-Ax", sxn-Ax.Defunctii transformali în Axw aveau o dublà capacitate: de a acliona în beneficiulsau în defavoarea celor vii de pe pàmànt gi de a continua sà existe împreunà cu ei,într-o relalie de reciprocitate care, pe cale de consecintà, îi putea asigura muritorului,la ràndu-i, o existen!à luminoasà dupà moarte, ca Ax: dacà muritorul se îngrijea dedefunct prin îndeplinirea îndatoririlor funerare asupra acestuia, defunctul îi dàdea,în schimb, protecfie 9i veghea asupra lui. De aceea Ax reprezintà aspectul completrenàscut si glorios al defunctului în Lumea de Dincolo, o manifestare spiritual-ener-geticà. Datorità intensitàlii sale luminoase, el a fost adesea interpretat - 9i chiar adevenit sinonim - ulterior ca un spirit sau fantomà, cu efecte pozitive sau negativeasupra vielii terestre.

Este interesant de remarcat faptul cà, în calitate de membru al cerului înstelat,cunoscut ca Ax - Ax, defunctul dobàndegte calitatea de a colinda pe pàmànt 9i pedeasupra lui. Dupà ce va fi avut loc aga-numita judecatà a defunctului dupà moarte

9i unirea dintre bA-ul9i kA-ul acestuia, defunctul care va fi atins astfel starea de Axva fi fost considerat imuabil pentru eternitate.

În conco.dan!à, cu informaliite furnizate de textele egiptene, Ax a fost asociatcu anumite aspecte ale psihicului uman, precum intelectul, vointa si intentia.

Englundll3 e de pàrere cà Ax aparline universului divin, acolo unde urmeazàsà se desfà9oare viala eternà de dupà moarte a defunctului. Starea de radialie lumi-noasà stràlucitoare care caracterizeazó, Ax, în strànsà conexiune cu ideea de înviereîn planul divin, este o rezultantà a eficienlei sau utilitàtii acestei stàri. Ar este o stareparticularà a fiintei, dinamicà gi situatà pe un plan superior. De aceea, defunctul maieste numit si ,,iluminatul":

112 De Buck, 7938,50 I, p. 74-77.113 Englund, 7978, p. 61.

pasàre gi

[" a regilorlal regilor.nu trebuiarcrete, caretunci càndpnumenteeficient can apàrarealpiilor sài.c!i, în care

ate dotatàofrandeleinge nouaúar aga -", $cfl-Ax.beneficiulunà cu ei,uritorului,ngrijea deI îi dàdea,rl complettual-ener-

9i chiar ar negative

ri înstelat,rànt gi perà moarterea de Ar

'st asociatrtia.urmeazà

alie lumi-le înviere;te o starencful mai


,,Sà nu baJi la templul lui AlN, nàscut din iVN, sà nu-i închizi ochii, sà nu-ideformezi degetele, sà nu intri în intestinele sale, sà nu cutreieri în gam-bele sale [...] Dacà sfidezi ceea ce [!i-]u fost spus despre el - el este exce-lent în inima zellor, el este glorios (Ax) în inima spiritelor glorioase (Axw)- atunci brafele lui vor fi împotriva ta ca Horus, iar posteriorul sàu (phty)va fi împotriva ta ca Seth! Í...1tt774

Odatà ce este atinsà starea de Ax, defunctul devine un fel de energie luminoa-sà puternicà., a càrei principalà tràsàturà este indestructibilitatea. Aceasta trebuie sàasigure integritatea defunctului, adicà vegnicia lui:

,,Regele vine cu adevàrat, importunànd [?] [pe] Nouà, un spirit nepieritor,

;i lpel Occidentali care pe pàmànt aparfin acestui Rege. / Regele vine cuadevàrat, importunànd [?] [pe] Nouà, un spirit nepieritot gi [pe] Ràsàritenicare pe pàmànt aparlin acestui Rege. / Regele vine cu adevàrat, impor-tunànd [?] [pe] Nouà, un spirit nepieritor, 9i [pe] cei de laMiazàzi care pepàmànt apartin acestui Rege. / Regele vine cu adevàrat, importunànd [?][pe] Nouà, un spirit nepieritor, gi [pe] cei de Ia Miazànoapte care pepàmànt aparlin acestui Rege. / Regele vine cu adevàrat, importunànd [?][pe] Nouà, un spirit nepieritor, gi [pe] cei care în Cerul de Jos aparfin aces-tui Rege. / Regele vine cu adevàrat, importunànd [?] [pe] Nouà, un spiritnePieritor..'t115

Este interesant de remarcat cà. sAx, degi este asociat îndeaproape cu ritualurile,reprezintà tofugi, în unele cazuri, tocmai acea manifestare stràlucitoare (un fel de,,corp" spiritual luminos) al omului a càrui ,,nouà locuin!à" era în planul ceresc,printre agtri. El îngloba toate abilità1ile mentale gi spirituale ale corpului viu.

Agadar, pentru ca fiinfa sà poatà dobàndi, în lumea cealaltà, viala eternà, eranecesar ca toate aceste trei principii spirituale, kA,bA,Ar, corespunzànd unor tipuri

lpecifice de energie, respectiv vitalà, cineticà si luminoasà, sà lucreze împreunà.In general, relafia lor particularà poate fi sintetizatà astfel: prin intermediul forfeienergetice vitale kA, enereia cineticà bA ajutà complexul denumit fiinld umandsà atingà (9i sà se transforme în) starea energeticà luminoasà, Ax.Iar din moment ceviafa eternà înseamnà o dinamicà continuà, implicànd o evolulie tradusà în vibraliide intensitate variatà, acest proces trebuie în primul rànd sà menlinà echilibrul uni-versal, iar apoi sà contribuie la îmbunàtàlirea dinamicii diferitelor forle energeticecare îl compun. Sau, cum s-a exprimat Englund, ,,le monde est un réseau de forcesoù tout est lié par correspondance et analogie".rrs

114 Borghouts, 1978, p. 29-30.lls P.T., formulele 164-166 (= Faulkner,7969, p. 46).116 Englund,1978, p. 61.

370 RENATA TATOMIR

Alte componente ale fiinfei

Alàturi de compusul kA - bA - Ax, egiptenii identificau 9i o serie de alte prin-cipii care pot fi traduse si ele în concepte fizice:

- Numele, rn - pentru egipteni, 9i acesta era o parte ,,víe" a fiecàrei persoane;numele reprezenta esenla fiintei umane 9i trebuia atribuit individului ime-diat ce se nàgtea, pentru ca existenla lui sà se desfà9oare în condilii adecvate;fiind identic cu esenla omului, în mod logic se credea cà îndepàrtarea saudistrugerea numelor scrise ale regilor ori ale oamenilor obignuili echivala cudistrugerea definitivà a respectivei fiinte, inclusiv prin uitare; dimpotrivà,rostirea numelui unei persoane gi amintirea acesteia îi asigura nemurirea;totodatà, cunoagterea numelui unei persoane de càtre alta îi dàdea în chipmagic puteri depline acesteia din urmà asupra celei dintài, putànd aclionaasupra esenlei sale; iatà de ce, în Egipt, ceremoniile de atribuire de numeunui copil erau secrete, iar regii, mai cu seamà, aveau cel putin trei tipuri denume, în care figurau numele divinitàtilor protectoare ale lor 9i combinatiieficiente de cuvinte prin care sà li se asigure o proteclie continuà în timpulvielii 9i dupà moarte; numele acliona asemenea unei configuratii specificeasupra individului, menità sà creeze un echilibru de forte în interiorul sàusi sà-i întrelinà viafa; de aceea, o persoanà era în general numità doar cu unpseudonim toatà víafa;

- Umbra, Swjt - textele funerare descriu umbra ca fiind o entitate plinà deputere 9i capabilà sà se deplaseze cu viteze foarte mari, deci legatà de motri-citate; termenul egiptean Swjt are deopotrivà înlelesul de umbrà, dar gi deprotecfie; de aceea, faraonul este adesea reprezentat la ,,umbta" unui evan-tai de pene sau din frunze de palmier; la moarte, umbra era reprezentatà caun contur al corpului, iegind din mormànt si urmàndu-l din spate pe defunct;

- Inima, jb - pentru egipteni, inima era cel mai important organ, nu pentrucà pompa sàngele în corp, ci pentru cà ei o considerau ca sediul inteligentei,locul de origine al sentimentelor 9i acfiunilor, unde se depozitau amintirile;de aceea, în reprezentàrile judecàlii defunctului în fata tribunalului luiOsiris, inima era càntàrità în balan!à, pentru a certifica dacà posesorul eimerita sà pàtrundà în Lumea de Dincolo a binecuvàntafilor; în momentulmumificàrii, dintre toate organele îndepàrtate din corp, singurà inima erapàstratà în cavitatea toracicà, iar dacà, în mod accidental, era îndepàrtatà,era fixatà la loc;ttz era consideratà sursa comportamentului bun sau ràu alindividului 9i centrul reflecliei; chiar dacà era pàstratà în trupul mumificatdupà moarte, inima putea pàràsi corpul, alàturàndu-se divinitàlilor.

Influenfe egiptene în conceptia cregtinà despre suflet

Este evident cà, prin subdomeniile abordate, ca si prin implicatiile pe care lepresupune, acest subiect constituie el însugi o temà de cercetare de-sine-stàtàtoare.

117 4t"r4."* s, 1994, p. 72.

:in-

ne;ne-ate;saut c uivà,rea;:hiponarmei d en!ii

Pulficesàul u n

í d ertri-i d e/an-à c aLncUrtrur!ei,rile;lui

rl eintulera

latà,,u a l[icat

:let

re le)are.


Nu este locul acesteia aici. Totugi, càteva dintre elementele comune ce s-au transmismerità a fi màcar schilate 9i refinute, cel putin cu titlu de refleclie de perspectivà.Nu este mai pulin adevàrat cà textele egiptene lasà loc unei multitudini de inter-pretàri, pe diferite paliere semantice. Ràmàne de vàzut care este cel mai aproape desemnificalia originarà, fiindcà multiplicitatea gàndirii egiptene este radical diferitàde modul de gàndire tradilional al perspectivei cregtine.

Prin urmare, problema elementelor pàstrate în tradilia religioasà cregtinà dinperspectiva egipteanà asupra ,,sufletului" care pàràsea corpul dupà moarte, trebuiesà aibà în vedere în primul rànd principiul bA, reprezentat sub forma unei pàsàri,forla motrice care gravtteazà. în jurul mormàntului 9i î1 acompaniazà pe defunctîn càlàtoria lui în Lumea de Dincolo. $i în tradifia cregtinà - fàrà îndoialà, trecàndprin filiera greacà, elenisticà 9i romanà118 - sufletul este perceput sub forma uneipàsàri care pàràse9te corpul defunctului.

Totodatà, principiulkA- desi doar printr-o asociere structuralà gi descriptivà,nicidecum figurativà -,la fel ca în cazul reprezentàrilor de sfinli gi iluminali dinreligia buddhistà, se poate regàsi în iconografia cregtinà, în nimburile ce înconjoaràtotdeauna capetele sfinlilor care au adormit, trecànd la cele vegnice.

Pe de altà parte, tot religia cregtinà face referire, cu precàdere în cazul lui Iisus,la a9a-numitul ,,coîp de slavà", o structurà stràlucitoare, în care se poate recunoagteimaginea stàrii finale, nemuritoare Ax, atinsà de defunct ùr ascensiunea sa celestà.

Desigur, aceasta este doar o succintà trecere î:r revistà a principiilor esenlialeale personahtagii umane. Viitoarele cercetàri din domenii inter- 9i transdisciplinarevor contribui, fàrà îndoialà, la làmurirea adevàratelor semnificalii gi conexiuni pecare aceste strucfuri spiritual-energetice le aveau în mentalitatea egipteanà.

118 psn11u o bogata exemplificare,vezi Rhode, 1985.

372 RENATA TATOMIR

UNIVERSUL

E

B

C

ctt

t

L

t

t

E

E

E

CÀ,ttP (VIBRATIE) tI

cÀup VTBnnTTE)

UNIVERSUL VIZIBIL CREATMANIFESIARE

OMUL + CELELALTEFilNTE 9r LUCRURI

P A R T I C U L À { o o o o o

(RETEA)

UNIVERSUL INVIZIBILPOTENJTALITATE

ENTTTATT TNVTZTBTLE(zEt, sPlRITE, DEFUNCTt,

ALTE ENTITATIO r O O } U N D À

(RETEA)

lct Ii ,r,rl p

o o f o o o

N R FI E RV A EE L CL I VU T ER A NITT

E EDE /


BmuocRAFrE

Andrews, Carol, Amulets of Ancient Egypt, Londra, British Museum Press, 1994Bell, Lanny, "Ltrxor Temple and the Cult of the RoyalKa" ,în lournal of Near Eastern

Studies, 44, L985, p.25L-294

Bleeker, Claas |ouco, "Egyptian Festivals. Enactments of Religious Renewal", ùrStudies in the History of Religions. Supplements to Numen Xlll, Leiden, E.f . Brill,7967

Borghouts, Joris Frans, Ancient Egyptian Magical Texts, Leiden, EJ. Brill, 1978; "Ahuand Heknu.Two Basic Notions of Ancient Egyptian Magic, and the Concept ofthe Divine Creative Word", în La magin in Egitto ai tempi dei faraoni. Atti delConaegno lnternazionale di Studi - Milano,29-3l ottobre 1985), Milano, 1987,p. 29-46

Bradshaw, Joseph, The Imperishable Stars of the Northern Sky in the Pyramid Texts,Londra, 1990; The Night Sky in Egyptinn Mythology, Londra, 1997

Buchanan, Mark, Ubiquity. The Science of History... or Why the World is Simpler ThnnWe Think, Londra, Crown Publishers, 2000

Corrigan, K., "Body and Soul in Ancient religious Experience",în Classical Mediter-ranean Spirituality (World Spirituality,15: An Encyclopedic History of the ReligiousQuest), New York, Crossroad,1995, p.360-383

Crowell, Benjamin, Vibrations and Waaes, 1998-2005Daumas, Franqois, La ciailisation de I'Égypte pharaonique,Paris, Arthaud , Lg87Davis, \A/hitney M., "The Ascension-Myth in the Pyramid Texts", în lournal of Near

Eastern Studies, 36, 1977, p. 16L-I79De Buck, Adriaan, "The Building Inscription of the Berlin Leather Roll", în Studia

,E gyptiaca | (Analecta Orientalia, l7), 1938Dictionnnire de t'Égypte ancienne, Paris, Albin Michel, IggBDràgànescu, Mihai, "The Fundamental Phenomenological Information of the Uni-

verse" (Research Report), Bucuregti, Academia Romànà,Institutul de Cercetàripentru Inteligen!à Artificialà, 2003

Dumézil, Mythe et epopée, Paris, GallimardEliade, Mircea, Drumul spre centrz, Bucure;tt,I99tEncyclopedia of Buddhism, New York, Macmillan,2004Englund, Gertie, Ax, une notion relígieuse dans I'Égypte phnraonique,IJppsala, Boreas 11,

L978;.. La lumière et la répartition des textes dans la pyramide ", în Hommagesà lean Leclant, BdF 106/1, 7993, p. 169-180.

Erman, Adoll A Handbook of Egyptian Religion, Londra, Archibald Constable & Co.1907


BrruocRAFrE

Andrews, Carol, Amulets of Ancient Egypt, Londra, British Museum Press, 1994

Bell, Lanny, "Luxor Temple and the Cult of the RoyalKa",înlournal of Near EasternStudies, 44, 1985, p.25I-294

Bleeker, Claas |ouco, "Egyptran Festivals. Enactments of Religious Renewal", ùtStudies in the History of Religions. Supplements to Numen XllI, Leiden, E.f . Brill,1967

Borghouts, foris Frans, Ancient Egyptinn Magical Texts, Leiden, EJ. Brill, 1978; "Ahuand Hekau.Two Basic Notions of Ancient Egyptian Magic, and the Concept ofthe Divine Creative Word", în La magia in Egitto ai tempi dei faraoni. Atti delConaegno Internazionale di Studi - Milano, 29-3I ottobre 1985), Milano, 1987,p.29-46

Bradshaw, |oseph, The Imperishable Stars of the Northern Sky in the Pyramid Texts,Londra, L990; The Night Sky in Egyptian Mythology, Londra, 1997

Buchanan, Mark, Ubiquity. The Science of History... or Why the World is Simpler ThnnWe Think, Londra, Crown Publishers, 2000

Corrigan, K., "Body and Soul in Ancient religious Experience",în Classical Mediter-rnnean Spirituality (World Spirituality,IS: An Encyclopedic History of the Religious

Quest), New York, Crossroad,1995, p.360-383

Crowell, Benjamin, Vibrations and Waaes, 1998-2005

Daurnas, Frangois, La ciailisation de I'Égypte phnraonique,Paris, Arthaud ,1987Davis, Whitney M., "The Ascension-Myth in the Pyramid Texts", în lournal of Near

Eastern Studies, 36, 1977, p. 16I-179

De Buck, Adriaan, "The Building Inscription of the Berlin Leather Roll", în Studia'E gyptiaca l (Analecta Orient alia, I7), L938

Dictionnaire de I'Égypte ancienne, Paris, Albin Michel, 7998

Dràgànescu, Mihai, "The Fundamental Phenomenological Information of the Uni-verse" (Research Report), Bucuregti, Academia Romànà,Institutul de Cercetàripentru Inteligen!à Artificialà, 2003

Dumézil, Mythe et épopée, Paris, Gallimard

Eliade, Mircea, Drumul spre centru, Bucureqtt,I99I

Encyclopedia of Buddhism, New York, Macmillan,2004

Englund, Gertie, Ax, une notion religieuse dans I'Égypte pharaonique,lJppsala, Boreas L1,1978;.. La lumière et la répartition des textes dans la pyramide ,', în Hommagesà lean Leclant, BdF 106/\,1993, p. 169-180.

Erman, Adolf, AHandbook of Egyptian Religion, Londra, Archibald Constable & Co.,1907

374 RENATA TATOMIR

Faulkner, Raymond O., "The King and the Star-Religion in the Pyramid Texts", în

lournal of Near Eastern Studies 25,7966, p. 153-161; The Ancient Egyptinn PyrnmidTexts, Oxford, The Clarendon Press, 1969; The Ancient Egylttinn Pyramid Texts:Supplement of Hieroglyphic Texts , Oxford, The Clarendon Press, 7969 ; Tlrc AncientEgyptian Coffin Texts,I-[I, Warmister; Aris & Phillips, 7973-78; AConcise Dictionnryof Middle Egyptian, Oxford, Griffith Institute, 19BB

Federn, W., "The 'Tiansformations' in the Coffin Texts. A New Approach" ,în lournalof N ear East ern S t udies 25, Egypt Exploration Society, 79 60, p . 241-257

Feynman Richard P., The Feynman Lectures on Physics 2, Caltech,1964

Frankfort, Henri, Kingship nnd the Gods: A Study of Ancient Near Eastern Religion nsthe lntegrntion of Society and Nature, Chicago, University of Chicago,7962

Friedman, Florence, "The Root Meaning of 3h: Effectiveness or Luminosíty", înSERAPIS - The American lournal of Egyptology,8,1985, p.39-46

Froidefond, Christian, Plutnrque. G,uures morales, Tome V 2e*" partie, lsis et Osiris,Paris, Les Belles Lettres, 19BB

Cardiner, Sir Alan, "The House of Lífe" , în lournnl of Egyptian Archaeology, 24, 1938,p.157-179; Egyptian Grammar. Being an lntroductiotr to the Study of Hieroglyplrc,Londra, Oxford University Press, 1979

Caris Davies, Nina de; Alan H.Gardiner, "The Tomb of Amenemhet" (82), în TheTheban Tomb Series, Londra, The Egyptian Exploration Fund, 1915

Gordon, A.A., "The KA as an Animating Force", în lournal of tlrc American ResesrchCenter in Egypt,33,7996, p 31-35

Griffiths, Iohn Gwyn, kiads and Trinity, Cardiff, University of Wales Press, 1996

Guja, Cornelia (coord.), Aurele corpurilor. lnterfete cu clsnlsal, Bucuregti, EdituraEnciclopedicà, 1993

Herodot, Istorii, volumele I-II, Bucuregti, Editura $tiinlificà, 7967-7964

Hornung, Erik, Les dieux de I'Égypte. Le l.In et te Multiple, Monaco, Éditions du Rocher,1986; ldea into Image: Essays on Ancient Egyptian Thought, New York, TimkenPublishers, 1992; Die llnterweltsbiicher der Agypter, Dùsseldorf qi Zùrich, Arte-mis Verlag,7997

Leca, Ange-Pierre, Les momies, Paris, Hachette , 7977

Lichtheim, Miriam, Ancient Egyptian Literature, I-II, Berkeley, University of Cali-fornia Press,1976

Lloyd, Alan 8., "Psychology and Society in the Ancient Egyptian Cult of the Dead",în Yale Egyptological Studies 3: Religion nnd Philosophy in Ancient Egypf, NewHaven, 7989, p. 717-733

Mercer, Samuel A.8., The Pyrarnid Texts in Translation and Commentary, New York-Londra-Toronto, Longmans, Green & Co, 1952

Milcu, $tefan, Tratat de endocrinologie clinicd, Bucuregti, Editura Academiei Romàne,7992

Morenz, Sigfried, Egyptian Religion,Ithaca, Cornell University Press, 7973

tn as

trnal

't, în

)siris,

7938,Iyphs,

nThe

search

t96

ditura

tCal i -

)ead",

, New

York-

màne,

Anatomia sufletului în religia egipteanà 37s

Nicolescu, Basarab, NlLts, Ia particule et le monde, Paris, Le Mail, 1985 (versiunearomàneascà: Noi, particula pi lumea,Iagi, Polirom, 2002)

Otto, Rudolf, Sacrul, Cluj-Napoca, Dacia, 7992Pagels, Heinz R., The Cosmic Code, Toronto, New York, Londra, Sydney, Bantam

Books, 1983Petrie, Flinders W.M., The Royal Tomb of the First Dynasty, Part I, Londra, The Egypt

Exploration Fund, 1900-1901Physical Reaiew Letters, September 7,1997Popescu, I. M., Fizicd,I, Bucuresti, Editura Didacticà 9i Pedagogicà, 1982Posener, G.; S.Sauneron,S.,I. Yoyotte, Enciclopedia ciailizaliei gi artei egiptene,Bucu-

regti, Meridiane, L974Rhode, Erwin, Psyche, Bucuregti, Meridiane, 1985Schneider, Hans D., Shabtis. An lntroduction to the History of Ancient Egyptian

Funerary Statuettes with a Catalogue of the Collection of Shabtis in the NationalMuseum of Antiquities at Leiden, vol. 1-3, Leiden, Rijksmuseum van Oudhedente Leiden,1977

Schroeder, F. M., ,,The Self in Ancient Religious Experience", în Classical Mediter-ranean SpiritualitA F World Spirituality,T1: An Encyclopedic History of the ReligiousQuest), p.337-359

Shafer, B.E. (ed.),Temples of Ancient Egypt, New York, Cornell University Press, 7997Thomas, N.W. L920,,,What is the KA?" , The lournal of Egyptinn Archaeology 6, p.265-

273Vandier, |acques, La religion égyptienne,Paris, Presses Universitaires de France,1949Wallace, Anthony C., Religion: An Anthropological View, New York, Random House,

L966Weill, Raymond, Paris, Librairie Orientaliste Paul Geuthner, 1936Weinberg, Steven, "What is Quantum Field Theory, and What Did We Think ItIs?",

în Proceedings of the Historical and Philosophical Reflections on the Foundations ofQuantum Field Theory Conference, Boston, Boston University Press, 7997

Weynants-Ronday, Marie Claire, Les statues aioantes. lntroduction à I'étude des statueségyptiennes, Bruxelles, Fondation Égyptologique Reine Élisabeth, 1926

Wilkinson, Richard H., Symbol ù Magic in Egyptian Art, Londra, Thames & Hudson,7994

Zabkar, Louis Y., "AStudy of the Ba Concept in Ancient Egyptian Texts", în Studiesin Ancient Oriental Ciailisation, 34, Chicago, The Oriental Institute of the Uni-versity of Chicago, 1968

,ocher,imkenArte-

Anatomia sufletului în religia egipteanà. Convergente trandisciplinare

Documents

Transcript of Anatomia sufletului în religia egipteanà. Convergente trandisciplinare