ANUL III(Marne 1869 1 Marne 1870).

Redactor: Zacob Negrussi.

IASSI 1870.

TIPOGRAFIA SOCIETATII JUNIMEA.

/di

(tt,vi>

118 VIM I L1tTI LEL

No. 13. Anal III. Iassi, 1 Septemyrie 1869.

CONATORBIRT LITERARE.

Apare la 1 si 15 a fieeit_ei luni..Abonamentul pe nun anu pentru RomAnia liberl 1 galbenu; pentru Austria 5 fl; pentru Bosarabia ruseasca 11/2 a1benu.

Abonamentele se facu in Iassi la Tipografia Societgth Junimea; in Bucuresci la Iibriiria Soccec & Conip.

SUMARIU.Observatiuni polemice, II, de D. T. Maiorescu.0 floare alba. Nuvelg, originala de D./. Top Florentin.

(Fine)Istoriile civiIisaiunei. Studiu istoricu de D. A. D. Xeno-

pol. (Urmare.)Din sciintele natuiale. Discursu de D. C. Grigorovici.

(Urmare.)POESII.

Adio Imi tot spui..., Pintre nouri..., de D. I.Negruzzi.

No+ite.CorespondentI.

OBSERVATIUNI POLENICE.

In mijlocul unei tendinte a spiritului cri-

ticu, precum amu viNut'o din esemplele pre-cedente*), cati-va juni scriitori s'au intalnituin convingerea, c pentru onoarea bunuluisimtu si in interesul tinerimei noastre, ar fitimpu a se restabill odath m6sura lucrurilor;

deaccea la deschiderea Convorbirilor Lite-rare s'au incercatu cand prin articule serioase,cand prin schite humoristice a respandi o apre-

idare mai severa a productiunilor romane.Pentru noi patriotismul nu putea fi identicucu imperfectiunea, si o lucrare s1ab mi erajustificata prin aceca ca era romaneasca.

*) Vedi Cony." din 15 Augustu.

aceasta tendinta a Convorbirilor Literare

va atrage asupra-si atentlunea jurnalelor ro-mane, era prima noastra speranta. C va

descepth anirnositatea celor ce se simtiau a-tinsi i c aceasta animositate isi va afia re-sunetu in organele lor, era speranta noastraa doua. Speranth, i nu. temere. Cad pole-Juica jurnalelor, cand produce vre unu efectu(adese nu prbduce nici unul), escita numai lu-area aminte a publicului asupra cestiunii; pu-blicul incepe a cetieaca resultatul cola bunu;ear opiniunea definitiva se ficseaza de reguladupa valoarea argumentelor, nu dupa ganduljurnalistilor, i astfeliu unu autoru, daca me-rita a se nimici, se nimicesce numai prin pro-priele sale scrieri, dar niciodata prin scrie-rile altora, i cu cat aceste sunt mai nume-roase si mai violente, cii atat mai putin.

Aceste dou sperante a le noastre s'au re-alizatu. Trompeta Carpatilor, Fecleratiunea,

Familia, Transilvania, in timpul din urmaArchival filologicu, Traian etc. au binevoitu a

sustine, cu vioiciune critica literara si a con-firma rumperca pactului tacitu de ldudare re-ciproca, ce se incheiase mai nainte in aceastaparte a vietei noastre intelectuale.

Lucrul importantu este acum, ca aceastI

Ca

la....,

210 OBSERVATIIINI POLEMICE.

direcpune mai bung, sg, se feriasc5, de cela-laltu estremu, ce-lu v6(lurmu in jurnalele po-litice, de necuviinta de a perde din vedere ob-jectul 0 de a discuth numai cu personalitqi.

Din neuorocire unele din anti-criticele men-lionate ne palm a se alunech tocmai spre

aceasta coastI, §i, v6d6ndu O. se aduná totmai multe esemple de alunecare, credemuobjectul merit o observare polemicg..

Personaliaci intr'o criticd, literarl se potuface in doue moduri : sau se atinge deadrep-tul persoana privat a. a autorului criticatu sause afirrag, pre mult persoana privata, a auto-rului care criticg. Vomu incepe cu catevaesemple pentru maniera a doua, fiindcii, estemai fing.

In Convorbirile" din 15 Aprilie 1869 s'apublicatu o poesie a D-lui Pogor Sfinx egip-teanu." Putine Iile dupil aceea, Traian in-tr'unu articulu anonimu citeazg, cateva ver-suri din ea, spune a nu le intelege §i con-chide cit poesia este unu galimatias." Ace-ea§i manierA in No. 19 din 8 Iunie 1869.

Sub pomposul titlu de Istoriele civilisa-tiunii," D. A. D. Xenopolu incepe, prin niseeconsideratiuni generale," unu lungu studiu,care promite de a fi 0 mai obscuru in con-sideratiunile sale speciale."

Ne-a fostu peste putinta do a intelege ceiace vrea autorul.

In adev6ru, insu0 Edipu n'aru fi in staresa preceapa o frasa, ca aceasta bunaoara:

,Se sfarma forma specifica de intelegerea lumei cu crierii celor, din care ea por-nesce.acestu articolu din Traian este nesub-

scrisu.

Cum stI acum cestiunea? D. Pogor subnumele sëu publicI o poesie, D. Xenopolu

asemene unu studiu istoricu. Vine unn ano-nimu i declark cit nu le intelege pe amun-doue. Aceasta o credemu, fiindc5, o spune. Dar

ce urmeazit de aci? LasAndu en totul Ia oparte meritul sau nemeritul poesiei §i al studiu-

lui in cestiune de care nu ne ocupainu, i pri-vindu numai la bunacuviincI literartl, ne pareevident, cg, ar trebui O. fie cineva de o inteli-gentg i competentI recunoscuta, pentru a putèconchide de la neincelegerea lui, la coufusiu-nea altora. Dar unu anonimu?! Aceastao scimu cu to0i, cg o poesie i unu studiu fiechiar din cele mai lamurite §i populare, vorugasi totu0 capete, peste a chor gradu de in-teligenp, au trecutu. Prin urmare in faptul,cit ciueva viue i marturisesce el nu le-a in-

singurul lucru remarcabilu este impri-marea acestei m'arturisiri.

0 manierii analogit o vedemu intr'unu pa-sagiu al lungei anticritice, ce d. Densu§auuface in No. 82, 83 et sqq. din FederaOuneaasupra cercetorii noastre despre poesia rouldnA.:

Mai insusu am promisu, cit voiu revenl§i asupra acelei impregiurari, ca Dl. critieuare desastrul a se impedeca totu de poesi-ile cele role, care nu mai au trebuintit decritica, fiindu criticate cle prin sine iuse-0.

DI. eriticu pentru a ilustra sau mai binesustinea teoriile D-sale cu esemple, scoatein cea mai mare parte esemple din poesiele(!) studintilor de la Oradea-Mare, parte dinversificatiunile altor copii tineri sau bthani,care se joaca ci ei d'a poesi'a.

A critica, poesie sau versuri d'acestea, nuinsemna nici mai multu, nici mai putinu,decal a demustra, ca negrul e negru i nualbu.

Daea Dl. criticu a voitu sa dee junei ge-neratiuni romane unu indreptaria pre tore-nul poesiei romane, pentru ce nu a desco-

telesu,

el

OBSERVATIUNI POLEMICE. 211

peritu i probatu totu-una-dat ri. in criticaD-sale defectele acelor poeti romani, care00, acuma taliter-qualiter I tinemu de au-toritAti de rangul primu.

De ce n'a demunstratu, pentru ce flu suntbune poesiele lui Bolintineanu, Alexandri, s. a.pre care generatiunea junA le citesce cuplAcere i altii le si imiteazA?

Aci toatk argumentatiunea se face asa : d.

Densu§anu neallAndu din cunoscintele d-saleliterare, de eine sunt versurile criticate inpoesia romAnk, conchide c sunt de autoriobscuri, copilasi de la Oracle", si clt prinurmare critica lor era superflul.

In faptu cestiunea stk altfeliu.In toatA cercetarea noastrA criticA asupra poe-

siei romkne se aflIt citate 44 exemple de poe-sii rele. Autorii Ion nu sunt numiti in textu.Din aceste 41 sunt luate din operele D-lorBolintineanu, Sion, ArAcArescu, A. Muresanu,

Tautu, Boliacu, Baronzi, Pelimon, Asachi,

Istrati, Orasanu, Aricescu etc., ear observa-

rea de la pag. 31 contra unuia din poetiinostri cei mai eminenti" si cea de la pag. 65se refere la d. Alexandri. Remknu dar dinpoesiile citate numai trei, care sunt estrasedin Versuinte romAne" compilate de stu-dentii oradiani, i anume cele de la pag. 68,78 si 94 san 108. Dar si estragerea Ionse justificA prin aceea, ck numita compilatiune

im cuprinde poesiile studentilor oradiani, cumcrede d. Densusanu, ci o antologie din foilenationale de la a. 1838," precum este scrisupe titula crii, i precum am relevatu si noiespres in citatiunea de la pag. 68. Aci suntpoesii de la Vasici, Istrati, Babes, 0. Ne-gruzzi, Paris Momuleanul, I. Muresanu, H.Ioanicl etc.

A cui este vina, dad'. d. Densusanu nu aintelesu, de eine este vorba?

Trecendu acum la personalitatile, prin carise atacA deadreptul caracterul privatu al

unui autoru, ne vomu sfii a citk esemplele,in cari o asemene necuviinO, ni s'a presentatupur i simplu. Este r6u, cA astfeliu de lucruris'au pututu produce odatA in coloanele unuijurnalu; nu este bine a se reproduce AncAodatA.

Ans6 trebue sA admirgrau in publicu lipsade generositate a acelor scriitori, cari au in-ceputu la noi feliul de criticA amestecatA. A-ceasta consistA in a introduce in acela§u ar-ticulu i personalitAti si argumente ad rem.La cele din urmA se respunde, dar cele d'Antei

ii comandA tAcere, §i astfeliu se impedick odiscutiune, altmintrelea poate folositoare.

De aceastA categorie se tine critica lungde 24 de coloane ce domnul I. M. Moldo-vanu face in contra subscrisului *). Intr'oo aparare a lui Sincai si o interpretare a luiPetra Major, asupra cArora s'ar pute discutk,ne spune, cA observArile noastre in contra luiSincai provinu din inviclie.

0 lung combatere a brosurei noastre Des-pre scrierea limbei rumane, in care comba-tere se sustine din nou etimologismul §i carear pute fi din nou criticatA, se terminA asa:

Numai una singurl observare voiu maiface.

D. M. se clAtena in coace si in colo

intru scrierea numelui nostru gentile si a-cusi lu scrie: rumAn", acusi romAnu, si a-cusi romanu.

De la rectortil unei universitati roralne,de la unit membru alu societklii literare ro-mAne, cu dreptu cuv6ntu poate pretinde orice romAnu, (si mai vertosu acelia, de intruale cAror dAri cap6tA plata de rectoru

banii de drumu la sedint.ele societAtii li-

(') In N-rii XXIII i XXV ai Archivului filologicu din 1869.

§i

'§i41

212 OBSERVATITLNI POLEMICE. 0 FLOARE ALBA.

terare), a si se scia Si *se vrea ai scrie nu-mole cum se cade.

Se intelege, c dupA asemene cuvinte acestu

domnu a perdutu dreptul la o discutiune cuvi-incioash, i intrebarea interesanth despre ru-man §i roman trebue lasath pentru alth oca-siune.

In fine, last not least, mai cithmu apostro-farea ce n face la pag. 460.

La ce este cineva inv6tatu, dacil nu sprea luera i judeca intru toate mai pre sususi nu dup6. modulu vulgariu?

De aceea D. M. se nevoesce a se des-tinge de judecata vulgarig, nu numai precAmpulu literaturei i filologiei romäne, cesi pre alu celei latine,de i acestu din ur-mA, doarA va recunoasce si D. M., er a. cul-tivatu destulu de bine si inainte de ivireaD-sale.

CA cine a mai auditu pinA aci de verbululat. meno, care D-sa un pune de douë oriin scrierea I. rom." p. 150 si deny& dinelu pre eminere?

Lumea finea pAnA aci, e. eminere estede la rAdacina mineo, ce ocure la Lucretiuin douë locuri ne-indoite, cartea VI. v. 562si 1193. Vomu vedea aflase-va mamma unufilologu, carele sA se cucereascA prin D. M.si se accepteze pre meno in tesaurul limbeilatine c rAdAcina a hti eminere,sau D. M.va dechiari, cA in 1. c. ala scrierei D-salebonus dormitat Homerus.

Animositatea personalh se vede din aceea,eh emineo este indiferentu pentru etimologis-

mul i fonetismul ortografiei romäne, chrora le

este consacrath disertatiunea noastrh desprescriere. In privinta objectalui in discutiune nuare nici o importanth, dach este falsh derivarea

noastr i esacth aceea a D-lui Moldovanu,o simplh relevare intr'o noth, Mr athta

ironie, ar fi fostu suficienth.Din inthmplare lncrul este tocmai dimpo-

trivh, §i ironia gre0tu adresa. Latinescul

emineo vine in adev6ru de la ra,d6cina meno(mimeo in nici unu casu nu puteh fi rldkinh).In lexiconul latinescu al lui Georges edit. 10.nu sub rubrica meno, nici la emineo sau

unde va fi chutatu d. Moldovanu, ci la

cuv6ntul mensa, ae, se afla derivarea acestuimensa din meno , de se uncle spune cA provine

§i emineo §i se citeazh ca autoritate Doe-derlein, lat. Synon. und _Etym. V, p. 226.

Georges este nun lexiconu 161,itu pintre sco-

larii gimuasielor austriace §i d. Moldovanu

va fi dar in stare a controlh exactitatea no-titei precedente.

A.ns6 destul de aceasta, materie neplAcuth!

A critich este u§or, pentru a reveni lainceputul articulelor noastre polemice, Ins6

pare a fi o operatiune a mintii omenesci cereclamh totu0 unu gradu oare care de cu-noscinte, de prudenth §i cel putin de bung

T. Maioreseu.

0 HOARE ALBA.NIIVELA ORIGINALA.

(Fine.)

Treceau clue duph dile, §i Erminei in Ura-

breni suspinul i ascepterea i erau phnea §isarea.

Cu chte dile ascepth mai mult, cu atItaascepth mai cu greu.

Maioranul imbobocia. Ermina ii ascepthnurele tot cu mai mare nepAciuire.

Maioranul inflorik, §i mirele nu se maivedeh venindu.

si

mi-

neo,

cuviinta.

0 FLOARE ALBA. 213

Ermina de ce, de ce se vesteja mai mult;puterile o parasiau de chinu, ce o ardek.

Cu cat se apropiä Costei de Umbreni, cuatata-iu parasiau puterile trupului ; cu atata-isaltâ sufletuf in fericiri mai dulci.

Cand a trecutu preste virful muntelui

de pe urma, §i a vNutu virfurile plopilor

din gradhia cea de dulce aducere aminte, ibatt inima tare, §i-i rise sufletul de fericire.

Eata-me, mandra mireasa mea, viu, viudupa tine. Oare tu vehi-me ? ascepti-me?

§i cum sburà 'n isgoana nebuneasca, pep-

tu-i tremuri de osteneala trupului §i de os-teneala sufletului.

Viu, scumpa mea, eata, sosescu. Datu uncle e§ti ? Nu me vehi de nicairi? --nu te v6du nicairi.

Ce-i asta?La Umbreanu poarta cea mare era batuta

de panthtu ; nu trebuik, A vin nimine sa-odeschida.

In curte-i cahii fugarul §i bine a facutu,cad almintrilea nici Costei nu s'aF fi pututuridich de pre elu.

§i ce a v6hutu apoi ? U§ele se leganaucare cum 6i placA. Ferestele care sfarma-ta, care smaliata cu 'verde, cu ro§u, cu v6-n6tu. Pe unhe chose cöte unu ochiu defereasta, au lucratu altul in locu paingenii.

Casa asta-i casa parasita ! strigh,sangele i se opri. bar A vedemu, ce a re-masu in ea, A vedemu filcilev mortil ! §Af trecapeste unu pragu ; dar indata §i caçlà 'nde-rat, reamhdu-se de parete. 'JO baba uscata6i e§ise 'nainte.

Eata falcile mortil I Uncle ti-ai uifatucoasa ? Ori vedu, el eti cu furca 'n bran.A cui firu ui vei Oda, acuma ? IDe cumva 'iu

ai taiatu pe al Erminei mele, taie-mi-lu in-data, §i p'al meu. Unde-i, spune-mi rapede,unde-i Ermina Umbreanu ? uncle s'a dusu,de a lasatu casa pustie? Unde sa dusu?

In bunu locu s'a dusu. Dar tu e§ti Ale-sandru Costei ? spune-mi, tu e§ti ?

i daca-su eu? Dar stai ! nu-mi spunenimicu ! CA cetescu eu pe fata ta. §i cecetescu, e a§a, ca te rogu, sa-mi tai firulvietii. Mai fit6i tai-mi-lu pe al meu.

Ba nu ti-lu-a§u talk, §i cand puth.

Adeca ba tot4 ti-lu voiu taik,cu o po-veste. Asculta-me!

Nu'ncepe cu 'nceputui ; lasa mijlocul ;§i spune-mi numai capetul. Unde s/a dusuErmina ? Unde-i ? Ce-mi arati numaicu bratul teu celu uscatu incolo, la dealu ?

ce-i acolo ?

Nu vehi tu marmorul cel albu in tin-terimu la margine ?

Ce-mi vestesci, corboaica afurisita! --Ah Nebunul smintitul de mine !

de ce am asceptatu eu asta ? Ca sa-i fLubucurie pe neasceptate ! ha ha ha!Acuma mi-a facutu ursita mie una pe nea-sceptate ! Acuma Matu§ica draga,

spune-mi §i inceputul povesiii.Inceputul povestii ? Inceputul ? nu

potu spune. Ilu scii tu.1 nendurata e§ti ! spune dara ur-

marea.

Cand s'au radicatu din terma resadulflorilor, atuncea a venitu de veste, ca Um-breanu a peritu in intorseturile nepaciuirilordin tail. Ermina a plansu hile multe ; dar

and au imbobocitu floricelele, atunci s'a man-gaietu, §i s'a impacatu. De atunci incoace

e§ia, in gradinuta, §i se uità din Wall te

§i

§i

Nu

ti-lu

,Ah

214 0 FLOARE ALBA.

ascepta sh vii. Asa treceau li1e duph

si cum tot nu te veda venindu, a inceputua se 'ngriji. Superarea-i se vedeh din ochi.

Se puneh dimineala la fereastA, de unde

te rap, sosindu, si se uithse uith 'ntea-colo ; si cum tot nu te vedeh,ma, si de blAndh ce erh, nu te blIstemh, citot cuvinte bune ii trimeteh nainte in cale.Eu o tot intrebam, i nu-mi spuneh la eine

e gndu1. Apusul soarelui o vedeh la fe-reastg ; agrita lunei pe la meagll-noapte oafla la fereasta, doaa-i sosi noaptea. Insomnu, ce dormia, te sb."ruth'n visu. Si andse descepth, me 'ntrebh : N'a venitu?"

Odath au inceputu a inflori toate stratu-rile cu flori.

RetIcitu de capul meu! i eu n'amv64utu, ce se vede ! i n'am respunsu lii ju-rIm6ntul ce am juratu? m'am perdutu inzidurile mele smintite ! ! dar numaipentru ea! Pentru ea ? pentru ca s o perdu!

Baba povesti mai departe:-- Child au inceputu a se deschide flori-

celele vesele, atunci s'a inchisu inima Ermi-nei cu tristep, ca cei ce-si asceapth* pier4a-'rea, parch o suflare de bltistemu i-a dusutoate puterile, si nu i le-a mai adusu maimulte! Si dem, singurica mamei singuri-

! tot vorbe bune, tot vorbe blande iitrimiteh pe calea venturilor alltoare.

0, a nu mai vine, nu mai vine! Vino,

vino, falnicu mirele men ! sboarh in bratelemele care te asceptu singur i tristh;asceptarea-mi arde sufletul. De ce aiaprinsu athta focu aci? de ce ai aprinsucasa ? ce me arde asa de reu la frunte?--si nu-mi stemperh focul acesta Dime --n ime nilL e.

Si and le-a glisu aceste, atunci

Stai, aci, baba intunericului ! mai la-

sa-mi o cIipt de repausu, sI-mi stringu cu-getele 'n capu, ci clocotescu. Sti, sa maiien sufletu! Nu-mi tfasni in crieri cu atIteacuvinte grele de odat5, ! Cum ai glisu !--Ea nu-mi arunch blAst6muri?--- cum?),vorbe bune" ? me chemh: vino ! vino lasingurica ta cea phritsith"? 0! o ! --cum ai mai gisu ?--o ardeau durerile,

nu o stempea nime ? Dime? nime ?--asa a mai lisu ? asa darh?

Asa! si cand-Sthi ! mai stag aci, sit-mi mai ieu

sufletu, cä senverte lumea cu mineAsa! Acuma spune-mi capetul! Spune-mi

ce-i vre. Ai clisu Oa, la : atunci".Ermina atunci a gisu chtrh' mine :

Daa-i inthlni in lame pre Alesandru CO--tei, fh-i tot numai bine, si-lu apea de reu ;

daa va afià, a nu mai suntpe lumea asta. Spune-i, a a lui am taitu,a lui moru . . . Eu mi-am datu cuventul,voiu face, precum mi-a lisu. Ermina a maisuspinatu odatá 'n via ta. din adafficul sufletu-

lui.--- Dup. ce a suspinatu.Baba nu vorbi mai departe ; numai aräth

earAsi la peatra cea alba din tinterimu. Apoia mai adaosu :

Uitd-te acolo !Nu-mi arath, si nu dice, sh me uitu

acolo, ca-mi arde vederea, si nu me potuuith acolo.

Pe-atunci erau inflorite toate straturile,toga', grh'dinuta. Rupeau florile alte copile.

Uncle adeau, altele infloriau.Unele adeaualtele 'nfloriau ; unele

adeaualtele 'nfloriau . . . . Dar de ce nu

dile,

sa

§i

§i

§i-lu)tempera,

ca

di

0 FLOARE ALRX. 215

cade i casa aceasta, aprinst, in capul meu?st-mi arlt crierii in jaraticu i 'n pojaru!

spune-mi acuma, nu scii cum st-mi aflu euperclarea ? ce perqare mi-se cuvine? Spu-.ne-mi? Ca mie-mi clocotesce 'n capu.

Cum? Perlare ? Nu ti-se cuvine per-

Ore.Nu mi-se cuvine? Nici o resbunare ?

unuia, ca mine ?Pentru tine nu este resbunare. Tu

trebue numai sttrtiesci!Adeve'rat ! adev6rat ! mi-se cuvine.

Unuia care a ftcutu, §i n'a flcutu, cum amftcutu si cum n'am flcutu en, i-se cuvinetrtiasct, traiul, care me asceaptt pre minede astticli inainte. I-se cuvine.-- --Voiutill dart; dar nu voiu pun; sciu bine, ct nuvoiu pute duce viata. Doart va face lumeamilit cu mine, si voiu putè sctph de ea.---Casele le voiu dà cAlugèrului. Dar elu echematu, st-si resbune, st me pearqt!---Ce me spariu i eu ? Elu me va ierth ;--ba mai bine va face, duct nu me va ierth.Me ducu la elu, ca sa nu me scape din ochi,st-si resbune. I-su datoru, a-i purth res-bunarea. Me ducu la elu. i voin spunetoate i me va perde. Dar ah ! acuma

mi-aducu aminte ! Nu clu, eu amresbunu, de cele, ce mi-a facutu. Eu amst-lu intrebu: Omule ! in ce vint mare m'aisciutu, de m'ai stricatu asa de cumplit? Dece mi-ai adusu bine 'n cast? De ce mi-aicalcatu pragul casei cu sacii subsuoart ?

Acuma st scii, di a venitu cIiva dreptatii.

pi remasu bunu lumii ; i apoi te voiu per-de."-- Tu mi-ai umbritu cjilele cu bunuriletale; asceaptt-me ; Cit eatt vin, si voiu

intuneca en pre ale tale.

Eatt-m6; isu aproape; 6i Ora res-punde unu graiu. i Costei ve'cla inainteasa pre cAlug6rul celu intunecosu, cum se uitàla elu.

Ah ! bine et ai venitu. Am o vorbtcu crierii tei. Acuma ne vomu regult intre-btrile. SI mergemu inapoi la Bociani in pa-latul teu.

Mi-ai ptsitu pragul cu pretul palatuluiaceluia in mtni, si nu mi-ai spusu; mi-aispusu vorbe intoarse. M'ai pusu tu cu mit-

na ta in ghiara diavolului, ca st-mi scoattvederea, sa-mi incurce mintile, i st me fact,st perdu ce am perdutu; --pentru aceste,omule, am st te intrebu doue cuvinte inscrtsnitul dintiior. Intelegi tu socoteala aceas-ta ? Aidemu dart, ca sit i-o ltmurescu maide 'ntelesu.Asa vorbi Costei ; baba-ln in-trebt: Cine st vie? cu cine vorbesci, i teuiti la ptrete? Costei Oi-respunse: Cu ct1ug6-rul acesta.

Si Costei pled, la Bociani. Pe drumu totvorbia cu calugrul vorbe, de care se sparieomul santtosu, si nu le vorbesce. Lui i O-ra, ct-i respunde ctlugaul. Oamenii, cu

cari se 'ntalnit pe drama, se intorceau i seuitau dupt elu, cum merge §i cum vorbescecu unu caluge'ru"; cum ii respunde sirigurti,

socotesce, respunde altul..Mid a sositu in Bociani, nu mai putet

sta, pe picioare. Argatul ilu lua in brate depe fugaru, duse 'n cast. Apoi ii ajun-sere' dureri i turburtri si mai mari.

Cand s'a ridicatu stnatosu, a 4isu ca si cuma vorbitu ca1ug6ru1 celu intunecatu.

Acuma sit ne regulamu vorbele, ce maiavemu unul cu altul pre prinAntu. Incepe tu,cit eu nu sciu, ce pedeapst st-ti m6suru; nu

si

sit

st-mi

ct-i

si ct-i

si-lu

ii-le

216 0 FLOARE ALBA.

cunoseu rgu asa de mare, care sI se mesurecu ceea ce am perdutu eu perOndu-mi an-gerul, la care me inchinam, care mi-a lumi-natu in viatI, si dupl elu mi s'a 'ntunecatu

sufletul pentru totdeauna; nu cunoscu, si nu

vreu sI mësuru altu rgu cu acesta.pofti, sa-ti rèsarI si tie unu soare, ca mie,si apoi perli si tu, ca mine. Aceasta

ti-ar fi m6sura dreaptI. Aceasta ti-o m6-

suru. Ce-mi respundi tu la aceasta?

Spune-mi mai Intei tu, ce pedeapsI

ti-ar parb mai mare?Moartea-i m6sura cea mai micI dupI

aceste.

Moartea, slici tu?

Da, moartea; o dIrai-o, sI me 'mpacu

eu. Eu n'am inimI, sI mi-o ieu. Am

facutu p6cate mari de ajunsu; mi-se cuvine.

Si dacI eu nu-ti m6suru moarte?

Atunci asu muri de qece ori in cateile asu trAl.

AscultI-me dart: te iertu!Me ierti!----Imi-dau cuvgntul, cI te iertu!

-- AM m'ai perdutu! Dar dia-vole! cine te-a inv6tatu muncile cele maiard6toare pe lume? Cine? SI me puni, casI me asImbu cu tine, si sI vdu, cIt estitu de bunu, c eu de re'ur. ca sa-mi ardI 'n-naintea ochilor ceea, ce am facutu, si 4ivasi noaptea! ca sI me perdu de o mie deori, si sI nu me potu perde! Ca st-mi strigueu insu-mi: Netrebnicule! din mila aceluiamai ai suftetu, cIruia i-ai bItutu tapa'npeptu. Ai avutu cerul in brate, si nu ti-s'a cuvenitu! De ce-ti adIpi peptul cu sI-nItatea din v6ntu si din isvoru? cl nu ti-se

cuvine! ce-ti asedi noaptea capul pe pea-tra aceea ? CI nu ti-se cuvine!

Lui Costei ad i-s'a intunecatu vederea, sica4t1 jos, selpItatu de toatI simtirea.

CInd s'a venitu in fire, si-a redicatu ochii,si a strigatu: Ah! n'am muritu IncI? c apoiearl i-a pasitu inainte fate,

i-a Te iertu Elu atunci a apucatu doue

cutite, a pusu unul pe o masI, a ridicatuunul sus, si a strigatu: In dinti aruncu

iertarea ta; si dandu sI taie pre calugru,mai strigâ: Acuma sciu, cit nu me vei iertl!--dar n'a atinsu nimicu; nIluca s'a spul-beratu in nimica inaintea ochilor lui. El degroazI abie a gIngIvitn: Nu esti nimica ?

abie s'a preceputu, pre unde sI scape afarIdin palatu, oftIndu odatI din adancul piep-tului:

0, pustie-i lumea aceastaSi s'a dusu.

Aceste mi-le a spusu unu mosneagu 1)6-

trInu albu la pru, pe care l'am intIlnituand intrebam despre palatul celu ce e cumnu's alte palaturi. De ate ori *eh Ale-sandru Costei," si cI era ti-M6ru fruniosu, deatItea ori-i treceà visu amaru peste fatI.

La capetul povestii m'am pomenita, a amajunsu cu elu intr'unu virfu de mIgurI. Euilu intrebai:

De ce m'ai adusu aiei?Pentru ca st-ti potti spune i capetul

povestii.

Dar, josu nu mi-lu ai fi pututu spune?Nu.

Atunci mi-a arItatu jur imprejur magura,cum era 'n cercu c fIrI virfu ascutitu; fi-

indu in cosul ei o cufunslime nemauratI ca

Ti-a§u

sit-lu

§i

ctlugrului, §iVisu:

Do

0 FLOARE ALBA. ISTOR1ILE CIVILISATILINEL 217

unu cazanu ingrozitoru. Fundul nu-lu v6-nimene, de pa prapIstiile d'imprejuru

numai bolovanii se puteau coborl Ia elu,cum sburh bolovanul pe pr.ipaste la vale, seanqia, inteunu taNiu, cum batek apa, i cum

se bateau paretii apelor despicate ear4i untilintr'altul.

Ve'ntul nib:tura firele de earb1 rupt i crt-

latoare, desbrach copacii ne frump §i de mu--chiu, §i le batek 'n cazanul din copl map-rei; acele se 'ntindeau pe deasupra apei,se teseau in popanzacu verde, leganatoru. Decadd ceva greu pe elu, popanzacul se des-chidea, i earl se 'nchideh deasupra lui.

Mopeagul cu povestea stetek despre mar-ginea prapastii §i-mi mai 4ise:

Acuma mi-am upratu inima pentrut6ia oarl; i nu-mi va trebui, sa mi-o uu-rezu mai multu. Aici in adancu, unde nuvede ochiu de omu de nicairi, aid trebue safie ochiu de mare Acolo va fi bine pentru

Alesandru Costei.R6masu bunu, lume!

apoi sbura, pe prapastii in jos in adan-cimea necunoscuta.

Ermina somnurà in Umbreni somnul celufara cap6tu langa maica-sa, supt o salcie tris-t6, supt flori de iasomii i chiparosu.

Alesandru Costei aflatu pacea suptupopänzacul cel verde, jos in adancimea apelor,intre vice barboase i rade-cini necunoscute.

In Bociani tot mai stà palatulPorit, care nu-su nicIiri; feresti uitate ne-puse; pareti, care nu se 'ntelegu unul cu al-tul; turnuri resilrite dintre tufe de brusturicrescute pe de-a spqte, fara scirea zidurilor.Inclperi, in care pandescu jiginii cu doue-sprelece brute, torandu0 impletindu fire,

Cony. Lit. An. III. No. 13,

tes6ndu prinsori percleloare; i vinu jiga-nii sburatoare, ate cu o sun,' de ochi, i totnu ve-du laturile intinse, i sboarl 'n ele.

Ear cand se uitI calatorul, vede acolo strI-lucindu in raga soarelui coperip nalte de ara-ma, crud suflate cu auru, stele de ar-gintu.

I. Pop Florentin.

ISTORIILE CIVILISATIUNEI

I I.

0 critica, a lui Buck.(Um are.)

Critica. Dupg ce-am espusu sistemullui Buckle i inrudirea lui cu ideile seculu-lui i a cugetatorilor anteriori, putemu acu-ma trece la critica opiniunilor sale, CU ata-ta mai upr cl, dupl cum credemu, am fa-cutu sa reeas1 de la sine ceea ce ne paregre§itu in sistemul autorului nostru.

Defectul celu mare a lui Buckle este ceeace numir6mu mai sus esclusivismul ideilor

sale. Elu cauta sl simplifice pe cat se poateintelegerea progresului *), i pentru aceastacauta sa esplice totdeauna prin o singuralege fenomene cari sunt productul unei su-me de influence. Prin aceasta tendinCI, elufalsificit conceptiunea sa fundam'entala a is-toriei, grepsce sistemul de legi a desvolta-rei, §i mai cu sama sa inpla in metoda cene-o recom6uda pentru a descoperl asemenelegi. A.ceasta o vomu demonstrà in urma-toarele.

Istoria e dupa Buckle resultatul influenteinaturei asupra spiritului §i a spiritului asu-

*) Principiul seu este si pefitra studiul istoriei Verwi-ckelungen zu vereinfachen ist in allen Wissenszwei-gen der erste wesentliche Erfolg B.I. 1 p. 198.

luse

In-

ei

ei

ei-a

nimenui.

ei

218 ISTORIILE crvILISATIEINEI.

pra naturei Toate schimbIrile de cari isto-ria e p1inL, toate intamplärile ce au palituin omenire,-.progresul §i cIderea, fericirea §imiseria ei, trebue sl fie fructul unei indoiteactivitäti, acelu al influencei fenomenelor este-

rioare asupra spiritului nostru §i a influenteispiritului nostru asupra fenomenelor este-

rioare *)."Aceasta incelegere a istoriei e gre§itA,

trebue s ne damu bine de samg, in ce con-sistl eroarea pentru a multe din principiilelui Buckle sunt consequence deduse din ea.

pentru a fixa, ideile spunemu : istoria nue productul unei indoite influence, acelei a,naturei asupra spiritului §i a spiritului asu-pra naturei, ci acelu a unei singure a activi-atii spiritului omenescu, cltrI care naturavine numai ea influenp, modificItoare.

Deosebirea intre acestu modu de a intele-ge istoria i acelu a lui Buckle este foartemare, de§i deodatg ni-se pare cam aceap dea dice cg, desvoltarea spiritului e influencatI

de naturl sau c6, e productul influentei re-

ciproce a naturei §i a spiritului.Ori-cine va acorda de siguru ca" sunt mai

multe clase de fenomene ale naturei §i ea-r6,§i mai multe clase de fenomene ale spi-ritului **). Pupa conceptiunea lui Buckle des-

**)

B. L 1, p. 18.P entru naturn d. e. fenomenele luminei, aldureielectricitntil, vietei vegetale, animale, etc., pentruspiritu, acele ale religiunei, comerciului, artelor, sciin-telor, dreptului, etc. Buckle insäi recunoascesuntu doue clase de fenomene : ale naturei si ale spiri-tului fiecare ascultnndu de legile lor." (Cony,. Lit. An.IIL No. 9 P. 146-147). Darn prin unn r a tionarnentufalsu, in locu de a considera deja acele fe nomene a-le spiritului Ca istorie, elu dice a faptele istorice,aunt productul influentei reciproce a Inibelor clasede fenomene, ca si cum fenomenele spiritului si is-torie aru fi ceva deosebitu.

pre istorie trebue sa dicemu ca, nu toate cla-sele de fenomene naturale trebue luate inconsideraCiune in istorie, ci numai acele careinfluenceazg asupra spiritului, §i cardsi nu toate

clasele de fenomene ale spiritul al trebue

fie obiectul studiului istoriei, ci numai acplecare influenteaza asupra naturei c6ci isto-ria nu este decat productul influencei reci-

proce a acestor doue clase de fenomene. CeluAnt6iu e adev6ratu pentru ci flu studilmunatura ci spiritul; al doile falsu Onti la evi-denta', pentru c sunt mai mune ramuri deactivitate ale spiritului cari nu sant destinatea veni in contactu cu natura, a influenta asu-pra ei, §i totu§i ele formeazg, o parte cel

putin tot atlita de importantI din desvol-tarea spiritului omenescu, ca §i ramurile

cari influenceaza asupra naturei.

Darl in concepliunea lui Bukcle despre

istorie, aceste ramuri nu mai potu aye valoare,§i de aceea elu le §i ignorg sau le precuescer6u §i falsifid, astfeliu intelesul istoriei,

restring6ndu cercetarea numai la o parte aactivitAcii sufletesci, la acea prin care spi-ritul influenceaza asupra naturei, dIndu-o apoipe aceasta drept in tregul ei, sau cel pa-Cin drept singura parte de adevërata im-p ortancd.

Buckle tiara considera desvoltarea spiritu-lui namai din partea in care se atinge cu natura.

Pun6ndu in antagonismu natura cu spiritulera foarte natural sa recunoascI doue tipurifundamentale ale desvoltarii, aceea in care do-mina natura §i acea in care doming, spiritul ;de aice deosebirea radicala intre civilisatiu-nea Europei §i acelei de afarg din Europa.

`) Esemple vomu cith mai la vale.

sa

ei

t)

ISTORULE CIVILISATIUNEL 21 9

Avhdu apoi in vedere cg nu e scopul seacercetarea naturei, ci aceea a omului, a spi-ritului omenescu era tot atIt de naturalu casg considere ca civilisatiunea cea mai per-fectg aceea in care doming spiritul, acea eu-ropeang, §i. in fine, fiindcg superioritatea ci-vilisatiunei europeane e datoritg triumfuluispiritului asupra naturei erg necesar ca s Iatribue aceastg civilisatiune acelei parti aactivitgtii spiritului prin care omul i§i siipu-ne natura, anume activitItii sciintifice sub

cele trei forme a ei de inventiune, de des-coperire §i de metodg in genere §i cu deo-sebire sciintelor naturale.

Falsitatea conceptiunei fundamentale a luiBuckle, de§i evidentg a priori, va ree§i §i maibine din falsitatea consequentelor ei. Se lug.muin cercetare Anteia consequentg, principiulfundamentalu dupg care se separg civilisa-tiunile estra-curopeene de acele a Europei : InEuropa doming spiritul, afarg din Europanatura. Influenta naturei se manifesteazg dupgBuckle in pa tru moduri, prin climg, pgm6ntu,nutrimentu §i fenomenele sale in genere. Aceaa raselor e cu totul respinsg de Buckle, pen-tru cg mai gutei nu a fostu gncg demons-tratg, apoi pentru cg toate deosebirile intrepopoare se esplicg foarte bine prin influentanaturei cum o intelege elu. Nu ne putemuopri de-a atrage atentiunea asupra moduluicuriosu de raponare intrebuintatu de Bucklein mai multe randuri, care consistg in arespinge ca neexistentu tot ce nu a fostudemonstrat positivu. *) Sant Ins6 multe prin-

*) Gewöhnliche Schriftsteller verfallen fortdauernd inden Irrthum diesen Unterschied (der Rassen) als eineThatsache anzunehmen; wenn er existirt, so ist erwenigstens nie bewiesen worden." B. I. 1. p. 36 Not.1. Alto esemple I. 1. p. 16 Not. 16 unde respinge

cipii adev6rate prin sine fgrg demonstrareaxiomele matematice de esemplu; sunt altele

care trebue sg le admitemu and nu ggsimualtu mijlocu de a esplich lucrurile. Se poateNms6 ca principiul admisu sg fie falsu. Atuncitrebue pentru a-la respinge sg indeplinimudoue conditiuni, sg, demonsträmu mai gnteifalsitatea principiului admisu Ong atunci ;apoi sg punemu in locu unu altul care sgesplice in modu multImitoru faptele ce leavemu inainte. Astfeliu face de esemplu Her-hart cgnd respinge in psichologie teoria fa-cultgilor, astfeliu Schopenhauer and res-pinge libertatea absolutg a vointei. Ambiicautg sg demonstre cg principiile pe cari le

respingu nu potu sti existe §i apoi conchidua non posse ad non esse, cum diceau scolas-ticii, adecg, ceea ce dupg mintea noastrg nupoate sg existe, nici nu existg ; darg nici unuianu-i vine in minte de a respinge unu prin-cipiu admisu, pe simpla ratiune cg nu a fostudemonatratg in modu positivu existenta lui.

Prin acestu sistemu de a considerg ca ne-existentu ceea ce nu a fostu demonstratu po-sitiv, Buckle, cade in o mare eroare ; elu

leapIdg mai multi din factorii desvoltgrii,

§i atribue in modu mgestritu efectele cause-lor pe cari le respinge ca neexistente, unoraltora pe can le admite Oa, dg astfeliu is-voare false productiunei fenomenelor qi intro-duce in intreaga intelegere a mersului krconfusiune §i eroare.

Darg ni se va objecta, dad, in locul prin-cipiuluirespinsu, se pane altul a cgruia exis-

libertatea absolutg a vointei fiindcit nu a fostu de-monstratli ; si I. 1. p. 149 unde nu admite cii, pro.gresul a fie si unu progresu a faculatilor noastremorale si intelectuale ingsi, fiinda nu s'a demon-stratu.

220 ISTORIILE CIVILISATIUNEI.

tentn se demonstrn positiv, §i daca prin eluse esplicn tot atnta de bine sau poate §i maibine fenomenele ce le avemu inainte, nu edrept oare ca cumpana adev6rului sn se piece

in partea acestuia, de0 cel d'anteiu a fosturespinsu fnra ca sn, se g demonstra tu impo-sibilitateaexistentei hti ? Chiar dad. ama admite

aceasta, sa vedemu cum indeplinesce Bucklemaw aceasta a doua condiOune, i aceasta

s'o facemu la chestiunea influentei raselor, deunde ne vomu lumink §i asupra valoarei prin-cipiului care separn, dup5, Buckle; civilisa-

Ounea Europei de cele estra-europeane.

Buckle promite de a esplich diferenOle ca-racteristice ale popoarelor prin diferenta in-

fluentii climei pitmntu1ui, nutrimentului §i

a fenomenelor naturei.*) Cum sn, esplicImunoi oare prin aceste deosebirea intre limbi ?Nu vorbimu aice de diferenta in stoful limbei,in cuvinte, care diferentn at6rnil, foarte mult§i de la influeuta naturei darn de diferen-Ia radicaln in tipul fundamentalu, in caracte-rul i spiritul limbilor ? Cum esplictimu bunn-oarn prin teoria lui Buckle diferinta intrelimbile monosilabe, aglutinate §i flecsibile?

Din timpurile cele mai vechi, popoarele ce levorbescu, sunt re'spandite in climele, §i trnescuin conditiunile de existencn cele mai deose-bite ; apoi unele §i-au schimbatu locuintelelor ftrIt ca prin aceasta fi modificatu

tipul fundamental, al limbei. Difereqa in-tre limbi nu se poate dar esplich prin in-flue* naturei cum o i4elege Buckle §i decividemu aice fagnduinta lui data de gre§u toc-mai la unul din fenomenele cele mai insem-

") B. I. 1. p. 36.*) Esemple despre aceste sant pre numeroase si cunos-

cute ca a le mai enumergmu.

nate ale spiritului omenescu. Darn lui

Buckle nici cn i-a trecutu prin minte sn iee§i limba in cercetare, in studiul desvoltnrei

spiritului ; aceasta din causa mai sus espusnca," Buckle considern desvoltarea acestuia nu-mai din partea ea care influenteazn asupra na-turei, §i limba e tocmai una din acele ra-muri ale activit4ii spiritului care are alta,destinatiune decat de a influenth asupra

naturei.

Limba unui pop oru e ans6 espresiunea §i

totodatn instrumeatul gIndirei sale. 4') De lanatura i caracterul ei ne vomu esplica in mareparte productiunile spiritului unui poporu, ci-vilisatiunea sa. Dacn lasnmu limba la o parteatunci trebue sn, atribuimu make fenomene cari

se esplicn numai prin ea, altor cause pe cari leluAmu in modu arbitraru §i cari prin urmare nu

ne potu duce la adev6ru.Dad, admitemu Ans6 o deosebire radicalt

intre tipurile aceasta trebue sn ofacemu de vreme ce faptele existinte §i stu-diul cel mai adAncu a Ion ne-o dovedescuatunci trebue srt admitemu o diferentA intre

diversele grupe ale omenirei, diferentn care

**) Der Mensch theilt dem anderen Gedanken mit, durchSprache, oder verbirgt Gedanken durch Sprache.Sprache ist das erste Erzeugniss und das noth-wendige Werkzeug seiner Verunuft daher wirdim Griechischen und irn Italianschen, Spracheund Vernunft durch dasselbe Wort bezeichnet :

OXoyog, a discorso." Schopenhauer, Die Welt alsWine 3-a ed. I. p. 44. Die Anschauung bildet denurspriinglichen Stoff des Bewnsstseins; die Spracheist die erste rein subjective Thatigkeit, welche diesenStoff zu Vorstellungen und rormen der Vorstellun-gen formt. In so fern liegen in der Sprache Denk-formen und ist Sprechen DenIten. Aber die gram-matischen Formen sind nur Formen einer gewissenStufe des Denkens, nahmlich der ersten Stufe ; Spre-chen ist nur ein gewisses Denken Steinthal. Cha-rakteristik der Typen des Sprachbaues. p. 99 Comp.102 103.

st-0*)

limbei,ti

ISTORIILE CIVILISATIUNEI. 221

trebue sA rgadA in natura spiritului popoa-relor, adecA, dupa convictiunea noastrA, inrelatiunea Ana atAt de pupil cunoscutA din-tre sufletu si trupu, fiindcA sufletul omuluiinsusl e numai until i identicu. Cu unu cu-yenta trebue s. admitem diferinta de rasepe care tocmai Buckle o respinge; si nu in-telegu pentru ce ne-amu teme atAta sA o fa-cemu and natura au intipAritu i pe fakreflecsul spiritului ominescu! Rasele Anse nusunt numai trei sau cinci cum se credea, o-

data; din studiul limbei mai alesu se poatevede marea varietate a lor, care adesa seascunde de la privirea noastrA retrAgtindu-sein interiorul sufletului*). Fie acuma raseleceva originar sau resultatul aclimatizkrei o-

mului in timpurile ante-istorice, existenta lor,existenta unei diferenti radicale intre diver-sele grupe ale omenirei na poate fi negatk

fkrk periculu pentru adev6ru. AdmitAndu a,ea-stA diferintA pentru tipurile fundamentale, tre-bue s'o admitemu i pentru ramurile interme-diare. Nu numai grupele mari ale omenirei

presintA diferenti can nu potu fi esplicatemai departe, dar i cele mai mici, popoarelela cad aceastA diferintA ie numele de carac-tern a spiritului lor. Precum fiecare omu a-

Amu citatu mai sus numai ca esemplu trei clase delimbi: monosilabe, aglutinate i flexibile. In ce con-sistkdiferinta Maiorescu, .Despre scrierea Umbel:ronaine p. 133 s. u. Domnul Maiorescu amintesce nu-mai aceste trei tipuri. Studiile mai noue au admisumai multe. Steinthal in opul citatu numerit intrecele mai insemnate" optu. Vecli p. 327. In acelasuopu p. 104 elu 4ice : Die Sprachen sind so verschieden wie das Bewusstsein der verschiedenen Volks-geister" i I). 105 Wie die verscbiedenen Bildungender Natur verschiedenen Stufen einer Entwickelungs-bahn, so sind die verschiedenen Sprachen der VOl-ker Fusstapfen der Sprachidee der Meuschheit. Diegauze Natur bildet eineu Gesammtorganismus desseuGlieder die Naturreiche Bind : so bilden alle Spra-chen den Gesammtorgauismus der Sprachidee undBind dessen Glieder Vecli §i Cony. Lit. An. II, p. 181.

duce en sine in lume o bask de caracteru ca-re nu poate fi esplicatu mai depare si de lacare trebue sit pornimu ca de la o faptA da-tA, asa i fiecare poporu presenta unu fonduparticularu lui, care este nnul din elementelecele mai insemnate pentru cunoscinta desvol-tkrii sale). Acestu elementu e datoritu de-osibirei de rasA; numai astfeliu ne putemu es-plick deosibirea fundamentalA intre limbelepopoarelor i intre celelalte elemente de via-tA, a lor care nu sunt de o naturg univer-salA**). Pack respingemu deosibirea de raseatunci originalitatea popoarelor remlne ne-esplicatI, i dad, voimu sit o esplickm prin

influenta naturei incunjurAtoare, vedemu cg,

damu cu totul de gresu.Tot din aceastA respingere a deosebirei de

rase urmeazg cA, esplicarea ce o (II Buckledespre deosebirea intre civilisatiunea Europei

cele estra-europene este necomplecta i ne-

multImitoare.Influenta naturei, anume astfeliu cum o in-

telege Buckle nu esplia, intre civilisatiunileestra-europene pe aceea a Chinei. Buckle in-sksi a sinatitu-o, si de aceia mm vorbesce ni-

61

De aice deducemu necesitatea studiului psichologicuasupra unui poporu pentru cunoscuita mersului des-voltgrei sale Buckle dupg cum scimu respinge cutotul psichologia. Despre aceasta vom trath maitgrOu.

In nnu cursu de istorie a poesiei epice profesatuin vara aceasta de D. Steinthal la Universitatea din

elu au argtatu a este intre popoare o dife-ren tg radicalg in privirea poesiei populare (a epiceimai cu sari). Elu deosibesce trei forme : epicg iso-latd, aglutinatei i organicd, deosibire analoagg celeiintre limbele monosilabe, aglutinate i flexibile, darnu congruentg. Spaniolii, de esemplu, au limbg flexi-bilg cea mai perfectg formg, i epicg isolatgcea mai neperfectg. Finii au limbg aglutinat i epi-

organicg. Romanii nu au avute poesie epicg (po-pularg). Aceste idei sunt esprimate si in o brosu-lit Das Epos" publicatg in Zeitschrift für Voikerp-sychologie und Sprachwissenschaft von Lazarus undSteinthal Vol. V.

vedi:

§i

Knee

1

Berlin,

ol

222 ISTORIILE CIVILISATIUNEI.

cnirea de China in modu positivu, pomenes-ce numai odatn de numele ei*), §i o ames-

tech astfeliu in ceea ce spune in genere despreAsia incAt i putemu §i nu-i putemu aplicàceea ce spune despre aceasta"). In fine

pentru a scAph de o objectiune foarte natu-raln, elu spune a a luatu civilisatiunea In-diei drept espresiunea cea mai naltn, a ci-vilisatiunei Asiei, precum pe a Egipetuluidreptu espresiunea celei africane***). A§a darA

trebue sn lunmu civilisatiunea Indiei dreptespresiunea §i-a civilisatiunei Chinei ; vom

ved6 in cur6ndu dad, aceasta e cu putintn.Acuma de odatã nns6 observAmu, cn ar fifost mult mai natural ca Buckle sn vor-

biascA clar §i precis despre o civilisatiunevecMe de mai multe mii de ani i impartd-fita de o treime din neamul omenescu. DacIprincipiile lui sunt adev6rate pentru ce sn nule demonstre direct tocmai prin unu esem-plu atAt de mare ca acel al Chinei? Pen-tru ce nu a luatu in America civilisatiuneaPeruviului sau a Mexicului drept espre-siunea" celei americane, ci le enumern aicepe toate. Ong, §i pe aceea a Americei cen-trale ? Dar nehotnrirea lui Buckle in pri-virea Chinei se esplicti u§or. Cum s'ar po-trivi de esemplu cele ce ne spunu toate geo-

grafiile despre China, cu cuvintele urmntoarea lui Buckle cari trebue sA, serviascn de ca-racteristicA, a ori-clrei civilisatiuni estra-eu-ropeane? Nu este in istorin nici unu esem-

plu a unei teri tropice in care poporulu sn fiscApatu de soarta destinatA lui indatn, ce omare cntime de bogntie s'a adunatu; nici unu

In o notA mai sus spusesemu c niciodaa. rn urmgamu eisitu nurnele Chinei odatit B. I. 1. p. 41.

**) Compaa B. 1. 1, p. 41, 44, cu p. 58. 63. 71. 99.***) B. I. 1, p. 75.

esemplu unde caldura climei sA, nu fi produsu

o prisosintn de nutrimentu, aceastA prisosin-tn o impIrtire neegala, mai Anteiu a bogAtiei,apoi a puterei politice §i sociale"*). Fie §i

astfeliu! darn nu pentru China care nu e ta-rn tropicn §i in care climatul e mai rece laaceia§i latime geograficA, cleat in Europa.")Darn ne amintimu cn orezul e in China hra-na principaln a locuitorilor, §i cn din causalui a pututu sA, se iiunultiascn populatiuneq,

cu mare repejune, ceea ce pentru Buckle ede ajunsu cici de la crescerea populatiuneivine scnderea preului muncei §i nenorocireaclaselor de joscaracteristica civilisatiunilorestra-europeene. E drept cit populatiunea inChina e foarte mare, a§a de mare a nu-i maiajunge pninCmtul pentru locuint,a ei; darn a-ceastA populatiune enormn nu ne :presintn as-pectul ce-lu are in India. In China nu suntcaste, nu este unu abisu intre omul bogatu§i puternicu §i omul snracu, §i acestu din ur-ma nu e injositu pe treapta animaliceascA.

Meritul, puterea §i influenta atArna numai dela inv6taturn, §i deci stau deschise ori-caruiadin poporu***). Cum poate darn Buckle sA iee

civilisatiunea Indiei drept espresiunea celei

a Asiei, deci §i a Chinei, and in India satoarna oloiu ferbinte in urechile nenorocitu-lui Sudra care a cercatu sn amp, numai ce-tirea unei carti sfinte, ear in China §i Ia-ponu mai tot omul scrie §i citesce §i nu estealtA deosibire deal aceea ce-o dA, inv6tatura?Apoi Buckle ne mai dA, ca unu caracteru acivilisatiunilor estra-europeane predomnirea

*) B. I. 1, p. 81 Compara, p. 58.") Vedi Geografiile... de esemplu I.Ingewitter, .Neueste

Erdbeschreibung. Vol. IT, p. 416.\p") Vedi asupra civilisaiunei Chinei Draper in opul ci-

tatu in capul cercetarei noastre. Vol. II, p. 3.W-335.

1

ISTORIILE CIVILISATIIINEI. 228

fantasiei asupra ratiunei,*) demonstra acea-sta prin India §i prin urmare o aplica indi-

rect i Chinei, pe cand e cunoscutu ca po-porul Chinezu e unul din popoarele cele mailipsite de fantasie, §i ca la elu telul prac-ticu predomnesce in toate ramurile viecei. Nuvedemu cum mai e posibil de a lua civili-

satiunea Indiei drept espresiune a celei chi-neze. Ele sunt radical deosebite, qi deci nupotu fi esplicate prin acelea§i cause i nicinu sunt. Pentru a-§i scapa principiile deobieqiuni pe cari unu spiritu ca a lui e im-posibil sa nu le fi presimtitu, Buckle urmea-za in +Loan, chestiunea civilisatiunei Chinei o

tactica greu de calificatu. Dart civilisa-tiunea Chinei e necompleta; nu voimu a yeain ea icoana starei finale spre care tinde Eu-ropa"). China are o civilisatiune originala,

interesanta, phut de inv6taturi mari pentruEuropa, dar ea nu se poate compart cu a-cea a Europei. Care este causa ce au opri-t'o de a ha avgntul in care suntemu noi as-tali cuprin§i? Clima ? de sigur nu. Pre-domnirea fantasiei? tot attt de pupn.1\fultimea populaVunei din causa ca Chineziimananct orezu ? nici aceasta, caci vedemu cadefectul civilisatiunei Chineze nu consista ino asuprire nem6surata a majoriti4ii popula-tiunii prin o clasa, ci in desvoltarea necom-pleta a tuturor elementelor de viata. Dad,ne amintimu acuma ce limba au Chinezii, a-nume forma monosilaba, una din formele celemai de jos a realizarei ideei limbei,***) §i da-

B. I, 1. p. 111.Precum g1indesce Draper la locul citatu in nota an-teprecedentK.Vedi asupra clasificapunei limbilor i gradal lor res-pectivu de perfectiune Steinthal in Charakteristikder Typen des Sprachbaues p. 314. ComparA 328331 si pentru limba chinea cu deosebire 107-108.

ca luamu aminte cele spuse mai sus despreraportul in care sta limba cu gandirea, 9i decicu intregul spiritu a poporului, atunci ne dtmu

sama mai ltmurit pentru ce Chinezii au ocivilisatiune stationart. Cu instrumentul ne-perfectu dat de naturt sufletului lor, nu pu-teau st product resultate mai nalte dectt celece-au produsu.

Neperfeqiunea civilisatiunei (Jhineze nu edar esplicabilt prin predomnirea influenpinaturei, ci numai prin caracterul rasei mon-golice §i, trebue st mai adtugimu, prin sis-temul seu de isolare care i-a ttetu contac-tul §i frecarea cu elemente stable, conditiuneesenpalt a ori-ctrei viete puternice i stnttoase*)Apoi imptrprea in civilisatiune europeantestra-europeant, din care in una domina, spi-ritul in cealaltt natura, De pare cu totul arbi-trail. Nu sunt §i in imensul continentu al A-siei regiuni st6mperate ca aceea a Europei?§i dad, suntceea ce credu cit nu se va ne-gt atunci cum de nu s'a produsu in ele ocivilisatiune ca aceea a Europei, dact carac-terul unei civi1isaiuni at6rnt de la influeqanaturei. Apoi in Europa inst§i cum s'a ft-cutu ca in Grecia §i Italia st se product ci-vilisaVunea a.,a, de timpuriu pe and restulei remane in adanca barbarie tut mai multde o mie de ani dupt stingerea Greciei i aRomei**)? Pentru ce nu s'a produsu civili-

Amintimu a Buckle ie civilisatiunea Angliei dreptcea mai perfect1 pentru a a fostu mai isolatit deinfluente esterioare.. Vomu yea pn intru ct iso-larea poate fi profitabilit desvoltarei omului sau a po-poruIui, i deci vomu putè juded, valoarea

Angliei. De o camdatii esemplul Chinei dovedescein contra isol4rei.Dupli Draper I. p. 30 s'ar putA esplici aceasta dincausa timpului necesaru pentru aclimatizare. Locui-torii de astgdi a Europei U Bunt autochtoni ce emi-grati. In Grecia Si Italia paru a fi venitu mai timpu-riu si a se fi aclimatizatu mai usor; in restul Eu-

civilisatiu-nei1

si

224 ISTORIlLE CIVlLIS4IUNELDI SCIINTELE NAMIALE.

satiunea Americei de Nordu plug nu s'audusu Europei s o coloniseze? Vedemu omultime de fapte mari istorice cafi remInucu totul fIrg esplicare in teoria lui Buckle.Causa e tare simplg : influenta naturei, pre-domnitoare Jan subordinate, nu esplicii sin-

guri nici caracterul civilisatiunilor ce s'austrecuratu sau se strecoarg pe pam6ntu, niciaparitiunea lor in unu timpu sau in altul.Sunt multe cause cari lucreazg impreung pen-tru a determing caracterul sau aparitiuneaunei civilisaiuni, i istoricul trebue sd findsamd de toate chiar, dac c cu putintg. Da-cä umblà s simplifice intelegerea progre-sului" atunci nu va eql la nici unu resultatu.Viata este odatg complicatg; espunerea ei nupoate fi altmintrele.

(Va urma)

A. D, Xenopol.

Din sciintele naturale.Legittura intro flintele organice, si mai ales

intre animale i emu.(Dupre eciintele de mina.)

Discwrsu tinutu tn societatea stud. ronaini din VienaRomainia."

(Urmare.)

V.

riintele organice prefacu nutrimentul in mate-ria corpului lor §i prin asta crescu §i se desvol-

Ajungëndu unu individu organicu la unugradu anumitu de desvoltare (carele la feluri-tele animate feluritu) incepe elu a isolà, o par-te de materie din corpul seu. din care se poatedesvolta, unu individu nou (la uncle animate§1 mai multi indivicli) asemene aceluia ce auisolatu astA parte de materid. Noi qicemu: fi-

intele organice se inmultescu.")

**)

ropei emigratiunea pare a se fi urmitritu necontenitupiin g. la marea invasiune a barbarilor in secolele IV-le

V-le dupit Chr.Numai animalele de genul neutru nu potu contribuinemijlocitu la actul inmultirei, precum sunt albinelelucratoare, furnicele ingrijitoare, etc.

Toate animalele din clasele de jos (Protozoa)se inmultescu ca celulele prin impartire §i vlds-tari §i individele noue stint asemene celor vechi.

Prin impartire se inmultescu §11 multi polipi (a-nimalele din familia Hydrina le poti täi eu unucutitu in mai multe bucati §i din fiecare bucatase formeazd uuu individu nou), §i unele meduse.

Priu vldstäri se inmultesce cea mai mare par-te de polipi, multe meduse, unii mu§chi de mare§i unele tunicate, precum §i unii viermi. Pretu-tindene-su individele produse asemene celor pro-duatoare.

Unii vermi (Trematozi) isoleazd din corpullor o pat ie de celule §i din aceste celule se des-voaltd unu vierme asemene celuia ce au isolatu ce-lutele.

Cele mai multe animate IWO (o parte din ani-malele amintite afard de Protozoa §i toate cele-lalte) isoleaza numai o celuld (nizu ou), din carese desvoltd unu individu nou.

Unele animate isoleazd in intervaluri mai mario celula (sau doue) una chip, alta, altele in in-tervaluri mai scurte §i ear altele mai multe de-odatd.

Aceste celule stint invëlite in genere la anima-tele mai ivalte gncd intr'o materie accesorie (gal-bènu§u nutritoru, albusu, felurite petite §i gaoa-ce), din care nu-§i ea individul nou (enibrionul)originea, ci-i servescu nurnai ca nutrim6ntu sauscutu.

Numai din uncle oue ale !Brom putin r. animatese poate desvolti unu individu nou fdrit di ajuto-rul altei materii (Parthogenesis sau nascerea infeciorie, precum se desvoltd din ou trantorii laalbini, uncle cochenile, etc.), in genere MIA incepedesvoltarea individului in ou, dupd ce a venituacesta in atingere cu nun altu secretu al acelu-ia§11 (la hermafroditi) sau at altuia organismu deacela§u feliu (la animalele de genul despIrtitu).

Acestu secretu e sperma, in care inoata sper-matozoii §i carii nu-su altd nimica decdt unu se-cretu ca §i ouele. Ouele vinu in atingere cu sper-matozoii (se fructified) au afard de organismul,carele le secreteazd, an prin copulatiune (impreu-nare) in aceasta.

In casul din mid sau se secreteazii oul fruc-tificatu din organismul carele l'au produsu

va

si in-

ei

DIN SCIINTELE NATURALE. 225

dividul se desvoaltit afarh de corpul maicei, san eluremAne in corpul maicei paph ce ajunge individulunu gradu de desvoltare si duph aceea se secre-teazh unu individu viu.

La unele animale ajunge o copulatiune pentrumai multe generatiuni, asa inat impreunändu-se'masa cu unu blrbhtusu nascu fiicele, nepoatele 0stranepoatele oue, din carile se desvoalth. indivi4inoi fitira de a ave nevoe a fi fructificate. Asaajunge la unele crusteacee (Lopbyropoda sau En-tomostraca) o copulatiune pentru 5-7 genera-tiuni; la Aphidina sau phduchii de arbore ajungeo copulatiune pang. la generatiunea 9-10, carecaphth aripi; totu asa la multi fluturi de noap-te, etc.

La animalele carile isoleazh ate mai multe onedeodath, sau in intervaluri mai scurte, ajunge ocopulatiune pentru fructificarea mai multora oue,ear la acele carile isoleaza eäte mai multe, saumai patine, sau numai ate unul in intervalurimai marl ajunge o copulatiune numai pentru ace-le secretate in um" intervalu.*)

Duph fruetificare incepe oul (eelula nu ma-teria accesorie, nici membranä) a se inmulti prinimpailire §i din celule aceste noue incepe a sedesvolth embrionul.

Fiecare individa nou (embr ionu) samand mai a'nteicu indioicli din clasele mai joase §i schimbandu-sidupa acea metamorfosiindu-se se apropie de tipulparintescu. Aca vedemu cumch embrionii cla-selor de jos Ora la cefalopali samana maiAnteiu cu infusorii, totu asa si ale multora vermi,omi4ele iusectelor samAna, cu vermii, latansii cupescii, etc.

Ouele animalelor mai putin organizate nu con-tinu materie accesorie, si de aceea se imparte totcuprinsul lor in celule, din carile se formeazhdeadreptul embrionu I. Embrionul Anse neavendu inou destulit materie spre desvoltarea sa, parasesceoul eu o organisatiune foarte joash 0 nutrindu-seen materia ce o aflh in jurul seu, cresce si sedesvoalth pang, ce akinge tipul phrintescu.

E de insemnatu 0 inmultirea prin metagenisis,

1) Causa e di spermatozoii pliritsindu organnl, carele iiproduce, nu potu trill mult timpu. Ei au la felurite-le animale felurite forme, samgnit Use' cu vermusorifoarte mici si se miscii foarte vioiu.

Cony. Lit. An. III. No. 13. C. 3.

dintre ale citrei forme 'uppercase BA afle aice locudescrierea formei strobila de la medusa Aureliaaurita:*) oul fructificatu inoata cu cilii Ca unn in-fusoriu, dupft aceea leaphdlt ciliile 0 capath gru-mazu (ea plosca) cu care prindu de phmentu.Corpul deasupra se latesceca unu talgern 0 slo-boade patru brate, si de aice inainte cresce cor-pul in sus 0 primesce forma de cilindru. Cilin-drul se zugruma deacurmelisnl (incependu de sus)in mai multe parti 0 la fiecare zugrumatura du-ph, alta, cade jos si intorceudu-se cu fata de dea-supra spre phmentu se preface in medusa, careisoleazh one: Asa dar numai nepotul samiinti cumoqul seu.

Ouele unora animale (precum sunt ale Antbro-podelor mai joase) continu athta ghlbenusu nu-tritoru, incitit embrionul poate ajunge mai phahla organisatiunea parinteasch si parasindu elu oulnu trebue sh se metamorfoseze sau nici de feliu (a.ametabola), sau numai putin (a. hemimetabola.)Onele altora animale mai bine organizate (precumBunt insectele) continu ghlbenusu nutritoru, Anse preputin pentru ca sit poath ajulige embrionul pling,la gradul organisatiunei phrintesei 0 de aceea pa,-eisesee emu oul ajungendu abie la organisatiuneaunui animalu mai putin organizatu cleat parintiilui 0 duph aceea nutrindu-se cresce 0 se me-tamorfoseazh de mai multe ori (a. metabol I).

Anse atat animalele carile stint din on (avenduin elu destul nutrimentu) cu tipul phrintescu catsi acele ce se nascu vie (avendu nutrimentu in su-curile maicei) cu tipul parintescu, shmAnau maiantei (inainte de a Orris! oul) cu animale de petreapta mai joash 0 au trecutu prin urmare Anchprin o metamorfosa (dupre eumu TOM ved6 en-rendu).

SI privimu oul fructificatu, carele cuprinde 0galbenusu nutritoru.

Oul animalelor mai inalte craph ca si oule ce-lorlalte animale in doue, din doue in patru, dinpatru in optu 0 asa mai departe si din fiecareparte se formeazh o celulh, carele se asa(15, injurul galbenusului nutritoru. Intr'unu boa" incepucelulele a se inmulti mai rhpede, se indesescu 0

*) La meduse afflinau lindi forma: stauridia, hydractinia'companularia si sertularia, la tunicate forma lantu-lui, tot asa si la limbricari.

226 DIN SCIINTELE NATURALE.

formeaza doue file (frunclisoare) intre carile se vi-ra dui)/ aceea o a treia flit. Din aceste filepe carile le numimu dap/ forma kr diem (dis-cus), ii ea embrionul originea sa. La Arthro-pode se formeaza din fila cea de asupra organelecele despre pantece, ear din cea despre galbenusucele de la spate (embrionul sta cu picioarele insus), si din asta causa au Arthropodele inima inspate, nervii in peptu si in pantece, etc.

La vertebrate se formeaza din fila ceea de a-supra (lila animalit) organele de la spate (crierii,mAduva, pelea de deasupra), din cea de desubtu(fila vegitativa) se formeaza pelea epiteliala sauEpithelium (care imbracit matele de la buze pa-na la se(lutu), plamunii, rin4a, splina i celelaltebesici, i din fila din mijlocu (fila vaselor ea san-ge) se formeaza celelalte organe.*)

La vertebrate e discu mai anteiu rotunda, du-pa aceea ovalu si in fine primesce forma biscuiti-ca; fila animalit i fila vegitativa crescu i intal-nindu-se marginile concrescu i asa se formeazadin fila vegitativa matele ear din ceea animalapelea. Galbenusul nutritoru scade in proportiu-nea in care cresce embrionul si in fine se cu-prinde de kale. (Numai la unii pesci nuse cuprinde de foale, ci remane aninatu prino codita de pantece pan/ ce se resoarbe cu

totul.**)Embrionul pescilor si al amfibielor goale e mai

Antei incarligatu sub pelita deasupra galbenusu-lui nutritoru i dupre aceea rumpe pelita desli-pindu capul i coada de la galbenusu i primesceforma normald.

Embrionul reptilielor si al paserilor se desvoal-ta Inca ca cela alu pescilor i alu amfibielor goa-le, Anse la aCeste cuprinde numai fila vegitativagalbenusul, crescendu-i mttrginile deadreptul, mar-ginile filei animale Anse, se indoescu mai antei

*.)

**)

Puii animalelor vertebrate (acelora vertebrate, carelenu nascu pui vii) ale citrora oue sunt invelite numaiin o pele subtire e. ale amfibielor goale) esu dinou putin desvoltati i facu afarit metamorfosa; earpuii celoralte vertebrate, ale arora oue sunt invglitein pele tare sau in gIoace, esu din ou cu tipulrintescu.Embrionii cefalopodilor se desvoaltit dupre tipul pes-cilor, numai ca la ei se cuprinde o parte de gIlbe-nusu de foale, ear altN, parte remäne intre brate (a-mundoue pArti se resorbu dupit aceea).

inderaptu spre spate si abie dupa, aceea indoin-du-se earasi spre pantece cuprindu galbenusul.Totodata cresce fila asta cu toate indoeturile eici concrescendu infine marginile indoiturilor si des-partindu-se fila la indoituri formeaza doue sacul-tete (Amnios si pelea screed), in care e invelitaembrionul; intre amniosu i embrionu se stringedupe aceea unu fluidu (liquor Amnii), in careinoata embrionul. Mai inainte de ce concrescu in-cloiturile si pang, ce galbenusul Ana nu e eu to-tal invelitu (nici de fila vegitativa, nici cea ani-malt), resare din partea pantecelui de jos o be-sicutil, care crescendi' se trage (se latesce) pedeasupra de amnios i intalnindu-i-se marginileconcresca c formeaza unu sacu nou cu doi pa-reti, pe carele flu numimu .A.11antois.*) Po pere-tele din afar/. al Allantois se resfiru o multimede vase eu sInge.

Embrionii sugetoarelor formeaza aceste sacul-tete, tocmai asa ca si ceia ai peserilor; la pasari

reptilie) nu remane, dui)/ ce au OW embrio-nul la lumina, nici o urma din aceste sacultete,la sugetoare arise remane din allantois partea ceadin pantece, din care se formeaza dupe acea be-sica (vesica nrenalis).

Embrionii sugetoarelor implacintale formeazanumai aceste sacultete si esu la lumina Inca ne-desvoltati, si marsupialiele poarta dap/ aceea puii,Oak ce se desvoltu mai bine, intr'o tasca (mar-supium), in care se aflu si titele.

Oaele celorlalte sugetoare se invelescu trecenduprin oviductu (in care se incepe formarea embri-onului**) in albusu, carele concrescendu cii pe-lea oului (zona pellucida) formeacla Chorion. A-

jungendu oul in utera sloboade chorion dupisau gogoase, in carile se coneentreaza vasele cusange din Allantois, c lipin la-se cu aceste ga-

Cine voesce sI-si facit o icoanI dupre formarea aAllantois, sit iee o besicit neumflatit i tiindu-i gru-madul intre degete sit o suffice (besica) preste rang :mitna e invlitit in besica ca embrionul in Allantois.Cumeit oul nu se fructificit inuteru cunoascem din a-ceea cit cercetitnd unu animalu suge'toru scurtu timpudupA impreunare aflitmu in oviductu oul deja impitr-titu, 2) uneori se intitmplit cit la femei nu poate tre-ce oul in uteru si copilul se desvoalta in oviductu (tu-ba Falopiana, in acestu casu moare femea), 3) oulfructificatu cade in pitntece si din elu se formeadKcopilul impietritu.

(d.

**)

prt-

(ei

.1

DIN SCIINTELE NATURALE. 227

goace de utern comunica (prin endosmose ci ec-sosmose) eIngele embrionului Cu angele maicei.Aceste gogoace, cari stall win buricu (coada de laAllantois in care se MIA done arterii i o v6n1)in comunicatiune on embrionuldenumimu placin-ta (placenta).

La unele sugetoare aunt imprasciate aceste gu-goace ca nisce nite peste tot Chorion (sparsiplacenta-lia d. e. balenele), la altele se impreunA in globuri(cotylidones d. e. la cea mai mare parte de mult-ungula), la altele se formeaza numai o gogocii-tura, care san se trage ca unu bran in jurul luiChorion (zonoplacentalia, d. e. rApitoarele), saltformeaza unu discu, o placinta adev6rath, (disco-placentalia) dupa cum o aflamu la animalele ro-(litoare, la maim*, la omu ci la allele.

SA aruncamu o seurtA privire asupra formAriicrierilor [O. a spinArii (vertebrum).

La toate animalele vertebrale (de la pesceleeel mai de jos pang, la omu) se indoesce inin embrio fila animal& (din discu) dealungul inmijlocu (inainte de a se indoi marginile)formeazI o dungl sau cipotu. Marginile acesteidunge se introloaca i concresandu formeaza nuncanalu, in care li se app. nervii. Totodata seivesce sub acestu canalu unu streangu sgareiosu(corda dorsalis). Pescii de pe treapta cea maide jos esu aca la lumina ci remanu aca ci pen-tru toata viata lor.

La celelalte vertebrate se largesce capatul eeldinainte al canalului i streangul nervilor for-meaza in acestu capetu o becica, care se zugrumadupre acea in einci parti (becici), dintre carelestau doue dinainte, done in mijlocu ci una indreapta. Deasupra acestora beici, pe carele lenumimu crieri, se acala nervi compacti, de lacarii se resfira streanguri de nervi peste tot cor-pul. Unele animale rernanu pe astA treapta pen-tru toata viata lor (cea mai mare parte de pesci).Coarda dorsala Ana incepe a se preface din cein ce in sgarciu mai vartosu (la pescii cu schile-tul searciosu remane atz,4a) E31 dupit acea incepedin mai multe locuri a se preface in osu (lamulti pesci remAne schiletul parte de sgarciuparte de osu (la copilul nou nascutu, precum ci

la puii celorlalte animale constA scheletul Anaparte din sgArciu).*)

Observandu mai departe crierii celorlalte ani-male in embrio vedemu cumeA crierii dinainteslobodu in frunte doue muguri, carele cresanduse latescu deasupra lor i concrescu cu ei (acaremAne o parte din amfibie pentru toatA viata).Dupre acea cresandu aceste muguri mai de-parte incepu a se estinde ci preste cei din mij-locu (aca remane alta; parte de amfibie) ci inurma conerescu ele ci en crierii din mijlocu,concrescendu prin ele crierii din mijlocu, en ceidinainte formeaza crierii mari (aca remanu pft-senile ci o parte din sugetoare). La unele sugg-toare crescu crierii marl mai departe i acoperuparte ci pe a cincea parte (becica) pe crierii pecarii ii nmnimu crieri mici. La maimutele maiinalte ci la omu acoperu crierii man en total pecei mici.

Ans6 nu numai formarea crierilor incepe laomu cu tipul animalelor mai joase, ci i toatecelelalte organe. Ace vedemu mai ant6iu ini-ma in forma unuia canalu, care mAnA sIngeleamestecatu (arterie i vene) in sus ci in jos,ba chiar ci in inima desvoltata (Ans6 pana cecopilul Alma nu e nascutu ci nu respirl prin plu-muri ce inoatA in liquor Amnii) e o gurA intrecamarele dinainte i sangele eirculeaza ca la vet.-tebratele mai joase. Toate sugeloarele (ci omul)au in embrio arcuri branehiale (urechi de pesce)ci cloaca. Omul i maimutele mai inalte aucoadl ca i celelalte sugetoare. Omul ci eInele ina patra septemana dupre fructificare aunt en to-tul asemene, broasca cu tistu e in a cesa sept6-manA asemene cu gaina in a opta qi. Muncie cipicioarele ei sunt la inceputu asemene ci mama omnllui nu e de diferitn de piciorul canelui, etc. Acadar i animalele cele mai inalte (ci omul) samanamai Anteiu cu animalele mai joase (din inceputusamana cu tunicatele) ci facu Ana o metamorfosa.

(Va urma.)

C. Grigorovivi.

) La pesci nu umplu crierii toatit scitfiErliea, la amfibiimai a o umplu, ear vertebratele cu slings caldu oumplu.

_

§i

§i

228 POESILNOTITLCORESPONDINTA.

JP' CO S I I.

ADIO LA . . .

Odata, cAnd plecam spre tineMicu oraselu in vg, ascunsu

De ate'nchipuiri senineVoiosu-mi gändu era, petrunsul

In indoialrti i dorintAPerdutu in visuri en pluteam,

Si la porniri en ce citintALa revedere iti spuneam!

0 leagänu dulce de durereMica ordselu in väi retrasu

Mi nu-ti mai spuntiti la revedere&Multi etern tu mi-ai remasu.

indoiall si. dorintlActirma aht s'au prefIcutu

Intr'o pre siguriti sciinte,C'etern sit aflu n'asu fi vrutu.

Adio dar, orasu i case.Ce-amoru-mi crud ati resplatitu!

tu imagine frumoasaAdio totu ce am iubitu!

DU TOT SPUI....

Imi tot spui c5, sunt feHceCA am tota ce pota clod

Ah! aceasta n'o ai /iceCand mai bine tu mai sci.

De-sar ctrabate-a ta privireIn al sufletului fundu

Ai vede ce ingrijireIn adeacuri en ascundu

Am o grip mare, mareCAM abie o potu purtâ

Ce'ncurendu a sa m'oboareSub povara sa cea grea.

De sub vesela, tulpinaVecli celu serpe Onditoru

Cum s'arunee, FiinvenivaPe voiosul trecetorn ?

Astfeliu grija mea cea mareMud gandesca c'o am uitatu

Deodata crud apareSi me musc'inveninatu.

Dar tu nu vrei a me credeSi-mi tot spui: esti fericitu...

Nime'n sufletü nu m vedeDeat ge.ndu-mi aturitul

PENTRU NOIJRI....

Pintre nouri deodat6,0 rap, strabltn,

Raila mithdrit, luminatg,Ai fostu tu!

Unn dona jalnicu de cAntareIn peptu-mi se uasen

Blandu isvorul d'inspirareAi fostu tu!

Ap5satu de chinuri greleUnu visu imi apitirh

Visul dulce-al vietei MeleAi fostu tut

Jacob Negruzzi.

NOTITE.(Rectificare.) 0 foaie din Iassi a observatu en

dreptu euventu inesactitatea regulei gramaticalepublicate in notita bibliografi.5. a Convorbiritordin 1 Augustu. In adeveru in locu de toate sub-stantivele dec. III in us sunt neutre" trebui& s4se 4iA: toate substantivele dec. III in us cu ge-nitivul eris i oris sunt neutre, precum de la sinevoru fi intelesu latini*tii din esceptiunile insem-nate acolo lepus, leporis §i Venus, Veneris.

Titu Maiorescu.

CORESPONDENT'.

D-lui C. G. Cu cea mai mare bung-vointN, erorileinevitabile.

D-lui N. G.No. 5 ne pare siguru mai originalu. "nignu promitu itnc definitivvomu vedè.

.D-lui P.. u. Ai dod a nu fi discuragiatu? PentruDumnedeu!

Red.

nedactoru respundetoru lacob .Negruzsi. Tipografia SocietAtii Junimea.

Lj3

Si

.