A t t i x l RFÏ>\CTIA

(t M, D e i k Perenoï-u. Nr 8

JLBOS AMKNTTTI. iwtrn Àaitre-Uegarl» i

ѳ un an 2 0 cor. pe P 1 0 cor.; pe V* de ai)

сог^ pe 1 lună 9 cet. •a ûe Uamlaeeu *»

— 4 '-öröme. — Poitirn Ko mu la ţi -trais l ta te pe ш :

40 franci, 'ancàcnpte no aenapolasa

'olitica germană şi MagUariï.

i«,lse ocupa de Saşi, рз cari îi crede întă­rit i urma fusiunel celor doue partide ale lor, vie зроі, despre liomănî, următoarele :

i*J TntAii.tat£aA--^-'f 8 a i e î r ш™, a ş tepta яі enltiva ura tradiţionalei* v-Hrütwterl iume ţi progresul) maghiarilor еойел germanilor, çi щ S corstient ai conaeovfcût, eu drept | aceasta direcţ.e nu num&ï politicastri

chipuit са s'o ieie în serios cel maï incarnat şovinist chiar. Sunt prea яасгі strugurii", ca s8. nu ne reamintească vulpya din poveste.

Dacă însă „Magyarország* totuşi j^ aa гішіс eu activitatea. Ş'aceasta nu pen­a t e în aceasta coardă, este pentru a ir •& pol i t i c i i ortodox! grupaţi tn jurul

, E probabil însă, că tn anal acesta nu

Л > ' " і .

cuvent provoacă nemulţumirea şi ge-beia Rusiei, cart сы nou» dibăcia ja şi ehibiuitek uliuţe p^ care şjle ga pentru a àevéai atotpitemică şi

preface Peterslurgul încentrutybtă-'nânireï pămentu/u, se vede cotatra-

arată, ţinută in /ah, în toate dfoc •iuaile unde cauu să cucerească te­ren şi influenţă.

Ocupându-se de situata poJi'tfcă «lia Peaineula-Balianicft, гіат<ил<;мл esclamá; „«lavismü aia d i n t o 6 t e

părţile orisontului au O'i*mădeec nori grei, ear ' eo>--** r;' 3 C e s t e d e

parte". Germani'» a ijuni

oi* ea se bucuB d>> t* pe lănga Potrta

âicanl însemnaţi: cu economic; In«f«Tü de ela, cel mal pu'anic огіеіміе delà #aí le ' parte Mn Tripla odatft;* prii ten

. RHU TN AC?

forţe re j l?í vede au'mtoratft poli­tica de intriga şi resvratire ce . cui ti vă între popoarele , ; .bftnoage din Balcani, se simte ton ,uutft luată p" dinainte în c» priveze cucerirea p ie i balcanice.

„Soarele rusec" nu va strălu in Balcani cbt tim vi ; turul germi va sta paşnic şi uriguitor al poli oel Furopel centralei

Dacă din acesta motive supă) rea Rusiei e explicabilă, şi se jut fleiî, deşi nu Uin punctul de vedere civilisaţiunel vi programului, însă c din punctul te vedere r u s e s c , • nu este s i c a b i 1 de loc, і ©ste de î n ţ e l e s pentru o min normală, pun tui de vedere în ca. 36 pune orgi iui -diu! Bartha M kl<

aceasta pi vinţâ, Progresele Ge aniel, magliarimel, unul elemei

ftsleţ din Tripla-Alian , nu-i convin

n timpul din •> mare influ-i a făcut în •M pe terenul

.сеагла Româ-lintre statele шагіі, 4(iand şi fiind tot«

vţiunî eu Tur-' 1 1 "cnt r5r'' •

maghiari, dar' şi istoriei! lor moderni, bat în dungă clopotul patriotic, faţă cu influent* binefacëtoare germana а;>иргл desvoltăriî statului ungar.

Prin scrierea lui Btöuy Akos, de curlnd apărută, asupra luptelor con­stitutive ale statului, — zice dl Bartha Mk'di — ie dau puternice arme în mana vrăjnaşilor pactului delà 67.

Ori co este german avu austriac,! ? îu sens ma' restrîns, penhi maghùri I ' ѳ duşman. Şi în fanatismil lor şovi- /1 ui i ajung până să simpatèeze c u B u ] -giff, c " RiŞU, — vrajm$indpeami_ '

imonarpreî şi oprimam elementoie / btt o ititutivi nemaghiare ale patriei/im

8 t r e - ilie, гѢі aceştia ar vrea st „dveeţio-iose-

Kf ULîâ"8îCfГѲ r 0 , d e l e ^ C e i e - ^ . a i ^ bissest! , cis'ar convoca la sfat ?i .?î?*_7Ôn4 TT 11 í r â ^ U l ^ 4 e n t i i acelui ! partid naţional român.

- a deşepte odată, casănrnjungs,. Papp,

Tfrj. i din Sbiiu sunt contra, ci pen-ti ! In présent pentru străduiuţe!?! politice rnane nu există centru. Oamenii cu tre-ct' -iu fost rend pe rond demonetisaţt ; tirri: tocmai din causa acestor bëtrân! nu pc fice nimic. Astă toamnă, cu ocasia ia tr ineî congresului naţional bisericesc, fiind dimaţâ tn Sibiiu toate autorităţile politice rojâiio, s'au făcut mal multe încercări pen ttfa se ţine o conferinţă intimă întru a dis-c{\ situaţia politică. Nu s'a putut face însă щ lie, din causa frecărilor dintre diferitele

perl. Oamenii tal Meţiauu nu au vroit irea do vorbă cu aderenţii lui Goldiş ear >area delà Albina ţine că e iuutilă deo­dată ori şi ce acţiune care cade iu afară tadrul afacerilor economice şi culturale".

După câte ştim nu s'a făcut la Sibiiu : c încercare de a se ţine vre o confe-,î politică. Ear când ar fi să se ia ini-»%, de sicfur că яѳатепіі lui Meţianu'

avea prdegiul de-a refusa să stea de )& cu „aderenţii lui Qoldiş*, pentru-că Ro­tii ar porni la luptă nu organisât' după

t.'. eacerefurt i. I- CH priv*»'•' afirmarea privito^ 4м"сѳп_ •mi, a»i y. гшапьзс, áica - in decadenţa,

/т-гг'сІ, pro- ц n u însemneiză că toţi Românii sunt în , -.„./ ăistorial ; .••;*'IT ..*«' n'%ţ^put$.

care se crează. Popo-româii nu se poate eonfunda cu asociaţii

din Sibiiu.

• -ОЮІ iVierfäe» d u c e a i \ a t 0 r i a l şi;'.-;'- ,.' ~ Jm*™»Utici°«rt a Q a v r i i i ; ^ f» alt centra co

m ediţia 9 d e . ă m b ^ В ^ » к . І Ѳ Г о - ?

. > :?&lt s m t m «uncmate, . bguresede hovezi, baronul Р.Ф \ - Adr ian ere încejănd ci guvernul Tisza рапл su Ш 8 1 8 Izéli, necmtenita condus acest portofoliu^, f 0 8 + - se va rtrage lin po»* î« t iwtí>MJ! c e l m a ) \ me îpropiat Nimita foaie pretinde chiar a şti, ?ă urmsşul hi Fpjérrà y va fi probabil n n ţ l f U l t

civil şi nu dhtre miitarl. P 0 * / 4 fe-

, л д ^ ^ / ^ - Cb.) Incepônd delà 1858, sub toate Prira-minstrul t a r p aespr^ ban-eruele ce s'au succedat până as-

conflictul cu Bulgaria . 8e ştie, ещ ѳ . _ р о Ш е л a u s t r i a o ă totdeauna a prim-ministrulRomuaiel, Dl r. Larp is p u ţ i n f a v o r i t o a r e p e Q t r u i n t e r e -

Astria „felix".

a petrecut ctteva zile din urmă în capitala GomanM. Cu data de 12 ianuarie n. se tel^grafeaza din Вѳг-in, cft cu icel prilegiu, dl Carp a

primit la sine pe un publicist german, cărui 'l-a făeut următoarea declaraţie asupra conflictului cu Bulgaria :

Decani — a zis prim-ministrul

vitale ale naţionalităţilor atât J Уаіе ^cuormane din Austria, cât şi ale ce-i?renemaghiare din patrii noastră.

B 0 1 Era încă în putere nebiruită ma-e partid aşa numit german „libe-

care de-a rîndul a trântit maï A C ( i l t e guverne austriace şi oare se ."' е дра din atâtea elemente heterogene, ' ^ ' " t n d , de pildă, un politician ger-rirea Germaniei-şi printr'aceast român — este permis a împuşa pur $

Ш Triplei-Alianţe în detrimentul Шѵтріи oameni, pe carî îl sonotim spioni гзвиѵа, a u s t r i a 0 j biue-cunoacétor al re-fjel, în detrisveatul vrăjmaşul TripleUsasino<7iZ asasinat rèmâne Intre < o a i ^ o a 8 t e ţ e l o r bucovinene, bătoadu-'şl pep-Aliante çi pWaceas ta a \Jng&rie'mpregiurärile. Propaganda macedonean^ Q lăuda, cft va insista necurmat fi pe aceasţ* 5a\e şi « ^aghiarilor y e noi nu ne preocuvă, X>&& „cuäÄminecliele vieţii, să se ifaca din Buco-

Iaa pan— ~A твгаіѴииеазеа pe i p * » + x « îndreaptă, spre resolva™lvlm° ţeără, „pe cure nici dracul să jyarorezag 4' \"atunci şi de ilt-fel al puterilor va fi c *™T>lorească". Şi n'a fost această

91 Baleanï noi ar trebui vêntul. Belatv la planurile Rusiei nu Womaţ ie ! i a Î i u n e preocupaţia unul singur »'ft le -fteşte ЛІ. — Ш më pronmf ; atâta însă pot să spumei inoütie din Austria; au urmat-o

» r» le „«a le я .erftm -

'fteşte M. ,ѳш, noi ar trebui sft se roadele politice şi eoo-

Aşa vo Cftt de

este şoviuistul. dicoie nisepresintft ne­

săbuitei Iul pretenţii, ce utopii de vizionar

Iii adevôr ridicola aceasta alură Şi no dovedeşte sau o défectu­o s i t é tn judecata, sau o culpabila tendinţă

szig* să creadă că ele-и or fl capabil şi ar fi

• plinească menirea înfăşurarea istorică хсомвьа e deneln-

^^taat i e ! i a .^ u u o i""Bui5upaţia unui singur ?й më pronmţ ; atâta însă pot să spu a Slei l3>Utic din Austria ; au urmat-o ii prindpelt bulgar cu greu va a j u « i e z r a r d a e a P r o»pe toţi factorii de searo* lt dignitatet de rege. De altmintreí^ Miticei austriace. dică va şi -Mpëta-o aceasta şi dacă f ^ f ^ e l - e e cunoaşte mal Лзаргоаре şi deveni sweran, noi n'avem nimic tU* i u4a Bucovinei, de c^cl ea apar-coitra. Fteare primeşte ceea-ce capé<tá.%tíitari,coroaneI austri«ee, — uşor va

c l n c e"9ă înţeleagă şi rosfcu! şi scopul ţtfl fie îl politice meschine faţă de ele-

Acti7itatea Românilor p » o a r ^ a u t o c h c o n a l t^işoarei rupte VTuliDrpul principatului moldovean.

?i!eleş)e situaţia creata aouö Roma­in nunèrul sëu delà 12 c. , Budapesti !юИЩ ţerile Coroanei ungb,i е, sub

Я » Ц ' puUică o corespodenţă din Sibiiu în car * ocupă de eventuala activitate politică a ЬЦпиѵ. După ce ţme să facă deosebire în tre ^ cm înţ legem noi activitatea şi cum optod^ă îoua foiie septămănală din Orăş-_

«picule acestei politice nefaste, — n mal vorbim. O ştim şi ni-o cunoa-şlm din destul. Ajunge să accen­tuai, că istoria şi lumea ştie rolul Irtemnaj, . p j b . ,aif pifiin tul t»mân i~a

t

Ni

avut în luptele pentru salvarea inte­reselor mari ale Imporăţiel austriace şi ale Dinastiei.

Nu e mare mirare, dacă pe noi nici o înduioşare nu ne poate cu­prinde în faţa marilor nevoi şi în­curcături, prin cari trec partidele ee au dominat până acum tn Austria.

Omnipotenţa de odinioară a ele­mentului germau, spriginit de ele­mente cosmopolite în attBm&ţia Iul asupra neamurilor negermane din Au­stria, s'a redus azi la rolul, de a-'şl vedé de propriile interese de rasă şi de a se socoti coordinat cu celelalte neamuri ; nu mal e azi elementul ger­man singur stăpân şi cu supremaţia indiscutabilă asupra naţionalităţilor austriace.

Şi-l o mulţămire pentru noi a-ceast», din care şi satrapii noştri şo-viniştl din Ungaria vor trebui să Î * veţe şi să-'şl tragă c o n s e c v e n * ^ i a

politica lor de o p r e ş t e r: şovinistă.

Sunt bine p ^ 0 S C i U t e antecedenţele şi caus**" ° a r i a u u e c e a i * a t disolv»-rea J l U Ï d i n u r m ă P * r l a m * » < fl Au-„riel, care delà o margine la ceea-ialtă esr,e sguduită în alcătuire.i sa, din pricina limbilor, şi cari au impus ordonarea nouel.ee alegeri parlamen­tare. Astă/Г fiegerile acestea suut

" il «cube1.-,* siaăt^&ssh - - v . » - .

şi în c u r ê n d , p o a t e гЪілѵ cu flnele lunel curente, — porţile Reichsrafcu-lul se vor deschide în calea nouilor représentant! ai diferitelor p o p o t e din sVatul austriac.

Cine poată să garanteze',-că noul parlament va resolva neimpiedaca^ ma­rile probleme ale vieţii de stat şi va înlătura nevoile, cari -agudue temelia constituţionala a statului T

Adeverat, că elementul gorman de dato aceasta a eşit din alegeri ceva mal întărit pentru lupta ce-'l aşteaptă în viitorul apropiat; dar nici tabëra contrară nu 'şi-a perdut din forţele trebuitoare.

0 nouă luptă înverşunată—este deci evidentă

Azi situaţia în Austria se pr. -sintă par'eă mal Încurcată decât ori­când până acum. Toate. aşteptările şi speranţele, pe cari guvernul «etoal austriac le-a legat de nonele 4egertj par zădărnicite. Germanii rfdtcaîl (par­tidul Schönerer-W< se ştie, cu mâni şi pi I ча spre Germania-mare şi Oii scutul &09 von Som . v

dul-<!fecut, abia şese Ia nt шЬ în stare, să zadarnicess? capabilitate de munca ! ' az! s'au sporit la num-30 luptători. Bar' acei. re? ajuns în parte şi prin marea agi. ^e, ce el au manifestat îw contra fii,jl%-sărit pactului cu Ungaria. Dar' întărit în câtva a eşit din alegeri şi partidul poporal german, care asemenea a proclamat lupta în contra acestui pact

Se ştie doar', că nouele alege.*! au fost ordonate îndeosebi In interesai finalisârii pactului cu Ungaria; resni-tatele elactoraJe însă — tocmai con­trarul voi sftT dovedească

Partidele germane, — catolic-poporal }i antisemit, — la earlpHm*

Ministrul Körber mal ales аѵѳа sä mute spriginul, de data aceasta vor

""шкъ reduse la numër în noul parla-Щ ц , şi lipsesc de-acolo doi factori

Ш miire seamă : Di-Pauli şi Ebenhoch. Ce-ï dr tajDt, reduşi la numër au eşit ia acelaşi tïin^ şi Cehiï-tinerï ; acea­sta Impregiurare Шиій. nu scbMbä de loc situaţia In favorul guvernului. S'au împuţinat numai Cehtf-tfaart, dar' celelalte fracţiuul cehe, cari si­gur vor purta lupta cu aceeaşi ener­gie pentru aperarea drepturilor na­ţionale cehe, — biruitoare întru în noul Reichsrath.

Dacă, la toate astea, mal adau-gem şi împregiurarea, că în Austria necurmat se sporesc curentele, cari doresc separarea economică a Austriei de către Ungaria, — atunci situaţia äevine îndoit mal precara şi terenul de sub picioarele guvernului Köbér tot mal şubred pe zi ce trece. Se 3voneşte chiar, că zilele actualului cabinet sunt num6 ate şi că ar fi chestie numai de scurt timp, ca Dr. Körber sä cedeze locul altui perso nagiu la conducerea regimului.

Ori cum s'ar des volta lucrurile, fapt e, că azî Austria trece printr'o crisă foarte gravă, şi resultatul final foarte cu greu se poate prevede.

Cât pentru interesele noastre de liberă desvoltare culturală naţională, — *oî nu putem sä dorim decât o Austrie i*,re, şi bine închiegata, care în complecta и а г і ч s a poată résista pretenţiilor tot mal ^tentate ale Ma­ghiarilor cu politica lor asupritoare.

t'Utt Pa№ şi Apponyiştiî.

Erl, Luni seara, partidul .liberal" a

aşa numit .Lloyd* din, Budapesta, sub pre-sidenţia baronului Podtnanicxky Frigyes. ОЬіесЫ şedinţal a fost : vorbirea de Anul-ricu aiul Max Falk, stâlpul ovreismulul din Ungaria. Se ştie anume, că prin vorbirea lui Falk membrii fostului partid .raţ ional" s'au simţit de tot atinşi tn nimbul fiinţei lor şi au stăruit zile de-a rlndul, ca par­tidul delà putere aa le dea deplină satis­facţie, dacă vrea ca Apponyiştiî să română şi mai departe în partidul guvernului.

In mijlocul marelui uumör de membri al partidului s'eu presintat iofi miniştri, afară de Fejérvá/y, care e bolnav.

_ _ _ - - 4 - ^ A

După deschiderea şedinţei prin t jb n'ara litat ca buni reştinide legea stră-dinte c e l din;âiu s'a sculat acasă,*! Л = а « М І й ^ ™ ^ £ £ * ™ care chiar delà Început ' Ş 1-a cerut « w « Ü S a l u t e , cariaţi pentru halul, în care a împing o par> J c i * a boşi:—no suntta пгЯе vină ; cei-ce

se eaoă cu politice am» ştiu, că grani­ţele Эегшапіеі surt tneie pentru carne si provenienţele [»». Nani -a r ë m a s alta de făcut, decât аЧііорШ calapodul pe­trecerilor , l i t e r * « m m i 3 í împreunate c u dans ale colegii? noHdin p a t r i a m a r e . pe ari l'3-а atinsodatăitira lui .Fidelio" \t oloanele аяеввіfoimos, că de v reo câţiva ani toco» aciea tinerimei ro mâie se тетт] Intri sa* mai m u l t e •et-eceri cu ch<)f* t oa i însufleţite. Acum lai'eaşiacesteaiu tnct ; stegaaro c h i a r îi petreceri. Şit>ar fila mare jerderea, vaci nctiunea aV conta pe alte terenuri,

! ura Îmi. aduc »inte ee f ă c e a prin anii 892/93 D a r я vede, tinerimea s'a jjo-ibsit röu delà flicrâui.îhipuiţiî conduci*, tc 1 ai DODorulIi Secieja studeytirnei ro rrtft Д a a ţ i n u t e«i p«u de traaiţa, 3 anViat Irbarea Crăciannî. reuşită c m " ţ i o m i t o b dar nu ne a ş t o t a m .

Sala 'f>time c e a mică tbrăcase hană гйііпевясйѳ sërbato&r», Gheraţiuneade ai a a r t i ş K noştri, gener&ţne mult flo-піймаге, 1 motivul, că ee mai najo-n u a t a d« cea din trecui apropiat a nas tot guil seu rafiaat In nco ra ţ i a sä îi. ь fruntea, o marca simba tuturor Io manilor, 1*» de pictoru decoraţii I. L u a u L a eapta si la stga tablorile M.ieatsţilonr regeln; şi rejei Romaiéi, Oarot şi Ebeta, încununai d e faşiîtote \ ' trcoloîari s e continui împletii cu

>Alande d í a á t u jarul săi Mai r ş j a rc •\ dintre ««le tabioari ş i ihi ţe eueub-

tb naţia» expuse, o erare njiă a lptoruluifeţwAlexandLuba. <spr«

t u r u i m e u » câştigată boncnrjl ul-3 \ a l acadeti da be lear te , m corthicat

Ae<?»sl\erßre rqpretft Bch i imo-entuîui ^atra Intruninurj lui а tegMiiţilor 9І «V parului m din 18 In feţi eeB adtmbil luitar mi\ pua îatrebk: oai von

UMtiâi sa jftieal cî ocll S*\ Dupü Ц n e m ţ ^ - Ш a v şi un

membrilor din partid. A declarat, că dti> ştie să preţuiască fostul partid naţioni că n'o vrut să atingă integritatea membn partidului. Apoi a continuat : „Eu tn şi parte a vorbirii mele am zis numai atâ că partidul liberal, care stă pe temeiul p gemulu i actualului ministru-presidenl-eporit la u«mgr, cu puteri unite şi ci, 1-RUfHire ee grupează tn giurul pi p şi al şefului. Roagă să i se ia la . :uuo | ţa această d°claraţie .loială".

A vorbit dup'aceea tusuşî i>. niii l-president Széli.

.Rog şi eu pe membrii nartiduli*-a zis prim-ministrul,—ca, In urm.- de- a ţ unii coreete şi loiale în toată ргігіщ — să considere deplin încheiat incidental îei cari ne am întrunit aici, stăm pe temei a celui program, pe care eu l-am desfdirat tn camera deputaţilor. Pe temeh-l ec;tu: program ne-am unit bona fide, fără nie an gând reservat, şi tocmai pentru acee?ie dcl ani deja am stat la locul nostru.

.Vrrra să validităm acele princip îşi ?ă resolvăm acele probleme, cari se v rrind tn acest program. Avem datorii/ 1 pi faţă de ţeară şi de afacerile publi&j V mare rëspundere poartă pe umerii sel, tidul liberal, care repreientă majori parlamentului ; avem datoria să corespui. misiunii noastre; dar, ca s'o putem far* sta, — sa nu îngăduim nimic, ce ar pi', conturbe concordia, unitatea şi viaţa ir a partidului. Avem de împlinit atâtea bl^mo, tncât îndoită trebuinţă avem de t eordie. Să nu căutăm ceea-ce ne a des ţit în trecut. Nu de trecut, ci de prrse de viitor avem noi pă ne ofiupăm. Rog pe lüü^fij partidului, ea щ nu mal tinue discuţi.» î*i ef&v^íWtí".

Se Înţelege, că a d t » r e a marilor )'

declaraţia lui Max, cât şi a ministruluî-j 3ident , şi cu asta — comedia s'a fin't.

>

pptitul general întretăiat de cAt« . n n »»t

mta i in , - toa t e l a un Ioc, 3 0 ;, mp, producean un farmec legendar « 1* ™ e d i « /««Iţâtor sorbătorefc şî'preV

prin o vorbire-de alt cum tărca! -•umötate româneai», iamötat« nemíee »CV- potrivită importanţei ţi mărejiei ^ oeţrăciun. La cina comună ce a urm* ţoŞele n'au putut sä Ііраеазса. DI Trais мЩц a toastat tn limba română şi et getfaaă, dl Ioan Агіітезси tn limba frai cezăii dl Lascar Verel tn cea română. , redaionţinatul toasturilor, mô dispensez sii gM» taintesc numai, că au fost inspirat de foi] S a c r u tinerese-naţional.

^nd ne aflam încă la masă, d-şoai cu oca cei m a l frumoşi, rugată, a binevr • , a ^Prâ- 'şl vinderea lozurilor da to i . bolă. Şi;ât ai bate tn pâlnii, cu Bu t e l e s a véndut 1 pânea cea caldă.

/ir j л ѵ < г а г ѳ а i o e u r j j o r celor mal mu.

Ѵ л Р 8 а ' d m c a u 8 a d e indiepoaiţit a ffibmbrelde onoare d na Borehetti. Bi-cu-ia ş i ѵ ф bună, atât a celor c e au a v * вдосаі să câştige din obiectele preţioase a i t tomboll. cât şi acelor pâri.ţr, şi-ааіию саіиеа Inirb horă mtte, cu Í02 jucată.

Au urmst sorbe txbate, cava cam orien taie, valsuri, polci ett, durând dansai până în zori de zi

Astfel societateastud. r o m â n e .Patrie" pun petrecerea arangată, •oe de o parte, ь snbatln veselie СгасіюиІ, pe de altă parte a ffleut şi un serviciu rcuânie auluï, iâeôndu-'î cunoscut «epresentanjlor şi represpntantelor däentelor uaţioaalităj, cari an l u a t parte !» fc

eerbire. ' An. Ce.

Delà Gurtôaiepisoopeasoà.

Duminică—îitâia L>ur uîe& dup supui Lmj

iSMoodt. L a

iele lui o şutii* o b i * ! « ^ 0 tboiă. rtea cea mai ;e consta dinnecte ііАпЛч: camaţ t^rgar i ş ţ t ' - r ™

mţfl, toate In fir euie и VVm °u. tri, de-ţi luau vedei och^V byîat 1 "* 1

isca 4 )'

Crăoiunui românesc Ід Ш п с і

Pecênd Crăciunul Nemţilor a tie să se anunţe prin placate, ca deş t c ^ + i

nu creadă ci svnt ta sëptëmâna p> aşa timp de primăvară era. pe atun ciunul nostra ni-а adus zăpada gră tv ger să crape petrile. Departe de tţj părintesc, cei vre-o câţi-va Români, u de soarte la malul Iaarnlui printre^

t a r, V-I' ll

•ţi li,

Crăciun ; - P. S, Зл I Goldiş şi-a serbai ziu* ( Toate corpor«ţiuniie român, eonsistorul, согрц didi lari au grăbit la C e t e să рхргішѳ înaltului pr if»t ui"!e de bine, D'asemßul au licite şi capii autoritaţ ' ^ . . . dv i le d in

ornai şi dame, se lunasta ^ ji( b i a j o r a ş , între cari şi corniţele suprem ului, adœirâiid ííroductöl(ntíuí'ei a e p ^ r h â u însoţit de ѵісѳ-comitele Dàlnoky. aateeşti, ca aista copi irafaionaţi « Cu aces t priej P. 8. Sa Episcopul

strălucirea feerieà a lumilorb braá. h o l d i ş & l Q t r U Q Í t l a 0 8 pi t a i i e ra şi bo-Totul avea »er de *öJtoaie. Sa a t aşternuta ea masă p e maî mulţî

splendid decorata ; toaleele tecoltater J r u n t a ş î fon Arad, anume : d-niï D . matasă discret gtoce * d JJ^onciu, dr. Oncu. dr. V. Bogdan, V. ^^^A^M^ « . b a z a r I eerb, I. Raion, toaice, o frr.nţuzoaică,,ooize, grecoaice^. Marcu, Luca, Barbu, Ioan Beleş, româncuţe; apoi Roma,,,-gătiţi, ir-aï U g . Hamsea, I. Pap, Arahip Munteanu, seamă cel din regat cu n ^ r c a r a c t e r i ş u t ^ ^ д ѳ о и ц в ] [ d r T o a n Suoiu, P. frumoşi, bruneţi şi deşt,. ^Wte^Sruta. ^ ciorogariu, di, Demian, Russu fumului de brad

rană că

Din jurnalul unni căletor siberian.

Asesorul judecătoresc» . (Continuare.)

Toţi, înfioraţi fără de voe, ne d&dn-răm tnapol In faţa privelişte! grozave ce ni-ui înfăţişa: tot pieptul mortului era o aingură rană căscată. Un fior apucase pe fiecare din noi până tn adâncul inimel Ia vederea feaflutel crime bestiale. Fie-care

ortală, Insă se vedea Ioxnturt fuseseră date

arte. Besrylov îşi ţierdu cum-

>a nemişcat, cu ptnza tn mână. se Întunecaseră,

lalill — zise <Л şi suspină a

că suspinul acesta era pricinuit părerea de rea că D. Беѳгуіоѵ nu mal

patea face treabu muşama şi nu mal putea lua parale pentru acoperirea el.

încet dădu drum ?1 pî- іѳі şi se Întoarse către Pro*kurov, чагѳ-l p» ea ţintă.

— Poate tot vom pune să se facă mâne autopsia cadavrului şi azi să schiţăm împrejurimile, ear mortul să-1 ducem la B.

— Bi acolo să luăm şi interogatorul arestatului — adause Proskaro? liniştit.

О Л І lai Bersylov tncepură să se ro­tească Întocmai ca două dihănii mic! fu-

se re el

«81 Faţa lată, cu trăsătigrosolarj 8 i n 8 J

— Arestatului ? — zise el. — fi un arestat?... Cum de nu mis'a. . . c l

nu ştiu eu nimic despre as ta? - Era, zăul vrednic de milă, â

stăpâni curând. Aruncând repede o pi duşmănoasă ţoranilor şi birjarului săi se întoarse către Pro^kurov. 4

— Eî, ştii că-I lucrul minunai toate-ţl merg ta plin! Minunaţi... 1

8. Ivan. „ s

Pe la múyíul nnntfti. după ce?ii băueeră cealu si *e învioraseră, \ atrucţia. ! c

In odaea încăpătoare stătW n f

o masă, plină de teate cele tr, P oentru scris; la un capăt al (in^ à ProUirarov. Sprinteneala sa cam P° ă dispăru^; era serios şi demi ( iă luà loc Веь- ѵ і о ѵ > care era cu iuaţ № pe sine şi limait şi şl recapete ul ţănţoşia militărea&cţ. ш vremeíé :ѳ lei scurte, el se s p ă l a t , tşi câC3t( Л» şi-şl pieptănase părul buclat. Şn t i lini - Nicăirî - sunt Щ j a i de demnitate; numai din cândi ci — S o u n « , Ivane, tu elt tptuiw din paharul de ceaiu de dinaic I s e U s u p i a birjarului F 'odor Mitolovf/ ui>à cu un zimbat Indulgent br ji>to I — Da, măria ta . . . e Ucru rul de instrucţie. 1 д о а г . . .

— Fă l<M şi spune să aducă are- - Bravo, că-ţî măituriaştl * s t a t — zise Proekarov, ridicând oche pe | Il l â u d à Besrylov foaea de hârtie, pe care шЫття irtnro ' — U o '

ja ! Besrylov clătină n 4 din cap şi I ~ ^ aJ С И І

# • « . d u P f i . » á o ' ja u e s r y i u v ^ r rf f 8 e a t Q ? l n t i e i ; i ear judecătorul le I seid cărând atara. instrucţie, după-ce res^unaurüe de mai

După puţin ömp « ^ a i a r a s e v ' Ѵ Л h d e m d e

aveai cele chise şi tn prag se m U acela J J i J « ! J ţ t r ( z e c ï j d c u 6 d e

nntemie - ^ . 1 Д -upră- ţ i , când al Kostiuşca p^ podul plutibunde urni v »

Ч I cu privirea gânditoare no c 9 se goi Ь о ш Ы ц i v i a n d i t o r . ' \ Când trecu pragul, \ încet pici • ~ 1 — De asta, cucoan , mal пк m ő In­

se uită împrejur, taain'a 1 şi se op Т ц datoria şi eu pe a m e a mijlocul odăii. Pasu-I era uratş i l i j J ^ Q ш І Ы л ^ ^

T/i«ï Дгалі"! — dar те?ш>%а linie* a o expresie de nepăsar U mi ^ а ш ^ Г

câtau cam obosiţi şi neţuri, parcă í vedeau lucrurile din preju Părul era turf* I c u r t P e cămaşa nouă de amM 8« vedeau urme proaspete de sânge.l

Proskurov tmî Întins formulară cu ! e rneala şi condeiul şi Inda i n t e roga t^ .

— Cum te cheamă ! — Ivan, sunt de trázscl şi W d e

a n i i \ HI — Unde locuieşti l

11 t«-

ngur a m făcut o arartorl Im ' sun t pădurea іеа--fyiu 91 noaptea întunecoabi — alt-iei uimea! '.

Bes-ylov tuşi şi traso eu o plăcere ѵё-dită un g&t de ceaiu, aruncând la! Proska-rov o privire dispreţuitoare.

Pe urmă de uita ee •-' la vagabond cv o plăcere netndoelnică p ntru disciplina-l2

cum se bucură un ofiţer betrân, merituos, când vede un soldat vite aa.

Proekarov römase serios. Părea că nici nu se prea aşteaptă ia sinceritatea ori> minatului . . .

— Nu vrei să spui pricina—îşi urtr; el interogatorul—peiitru-ce al ucia In chip a'ât de înfiorător pe F odor Michailovl Foetal călouzit de fiorul tSu de Jiëabuaare, de ură ori duşmănie ?

Dup*-* П« Когoierul-(Va urmii}.

î, D. Popoviciu, Traian Vaţian, muţ, G Purcariu şi Ioan Goldig ѳгіа toastelor a începui-o P. S. mnul Episcop, arătând însemnă-zileî nu din punot de vedere al il eile! sal* onomastice, dar a denţci ca ne aflam în preajma an şi chiar secol nou. Infrumse-ţrorbirea sa cu comparaţii din irile clasice, P. S. Sa a stăruit a chipului cum sä flm solidari ite şi cum pentru viitor trebue dosim experienţele trecutului, a tn relief cu deosebire un lucru : ite şi pe d'asupra tuturor trebue aneze şi sä domnească principiile e ale moralei creştine. A vorbit leverată duioşie despre legătura dintre limba şi legea noastră or­ca şi alipirea ce neamul românesc >entru tot ce formeagă clenodiul naţional. Urează oaspeţilor sei

fericirile şi cere iuturor credin-lor sël un singur lucru : să-1 spri-»scă tn munca sa pentru înălţarea ici! naţionale române. Lungi aclamărî au acoperit fru-за cuvîntare.

Dl dr. Oncu a ţinut o vorbire în tatea P. S. Sale, asigurându-l de

[ !g devotamentul fruntaşilor die-iî. Au mal toastat dl protosincel Pap,

moarea d-luï Ѵавііѳ Paguba; dr. iu, d. Pagi^*1' * o a n Belee, Cioro-iu şi S t « * U U ţ I n sănotatea P, S. 3 Episcopului, care, la rondul sëu iaî toastat pentru familia Beleş, a a dat bisericii fll distinşi şi a liliel Bogdan, pe al cărei membri faţa, d nil I. Beleş şi dr. V. Bogdan fak'tă cu mriiă dragoste. D. Beleş »afi'tat pentru dl ionciu, ear acesta top'jns în ternii; í scrrţl şi calzi. liorogariu a toastat pentru direc-

ш Se c uinariuluî, d. Hamsea.

Coûeseniï au fost reţinuţi la curte roape până seara şi s'au despart t pâ ce rond pe rond au urat încă ată fie-cere zil% îndelungate şi se­ne prea bunului prelat.

Ş O A P T E

Tinioleï.

Dac'aï şti că 'n lume nu e Limbă 'n stare, ca să-'ţi spue 'Borul meu şi focul, care *N аЩ\ fără 'ncetare; — 4™ 'ai şti că 'n toată clipa ®ana'umi 'şî îndreaptă aripa înspre tin\ numa 'nspre tine, Inger oh~n(i ^ n і и п Л s e m w e . Dacai jL- c ă t u e ş t î g i n ă

Ce ѵ}ФЬті ă a î i u m i n ă : f » J " a l i d a cu totul mie, Să fim '

a represintat anul trecut, cu elevii sel de conservator, la Teatral Naţional, drama un* autor român (Radu D. Rosatti) şi represen-tarea s'a repeţit apoi şi la Sibilu, caib prin­cipal al Românilor ardeleni.

Repreeentaţiunile acestea au avat un mare succes moral şi mara parte acestora este a se mulţumi, ca exposiţia artistica ce ве proiectează la Bucureşti este aşteptata fără ori şi-ce gelosie *oviniştă. 8oîymosi va représenta şi in ar>al acesta o piesă româ­nească şi pentru acest motiv Dr. G. Alexie! i-a tradus dramele .Năpastea* şi „Suprema forţă'. Cea di^tâiu a şi dus-o Măriei Jàgzai, marea noastă tragediană, s'o citească şi să primească rolul principal. Jászai a citit rolul şi a scrii lui Bolymosi u rmătoare le* . . .

ţvme»să epistola artistei, care aduce elogii lui Caragiali şi zice la urmă:

,Ian' să încercăm noi a drege ceea-ce politicienii s t r ică- ' . . .

Adică să dreagă înfrăţirea româno-ma-ghiară, visată de dl V. Babeş, dar' aspru combătută de Sam uache şi Dedu.

Jászai Mari zice că : „dacăfiecare din­tre noi (artistele) vom câştiga iubirea numai a unul singur Român, ne vom fi făcut mal mult decât datoria ' . Desigur şi greu nu le va fi, mal ales celor — tinere!

Mtăt i

dapssja

sta —

Văţir ^aromâno-maghiară. u

Ce crede) - cine şi unde-o face ? Mulţi, ales ceî-ce vor fi citit .autor isata ' , vor e că e vorba earăşl de vre o . trădare" rad anilor,

De astă-cetă însă e vorba de o înfră-la care colaborează nu bărbaţi politiei,

irtiştî de al jelor douö popoare InduşmS

Kată ce cecim adică In , Budapesti Hir-" (iîela 12 c}.

.Maria Jászai şi prietenia ш eh aro-uână. Jászai \lari a scris lui Bolymosi >k artist Ia laatrul-Naţional, o epistolă * 4 despie cultivarea prieteniei ma-

Arad 15 Ianuarie n. 1901.

Anul-nou în Arad. Ca în toţî anii, şi de data aceasta Anul-nou, îm­preunat cu serbătoarea Marelui-Vasilie, s'a sérbit în Arad cu pompă deose­bită. S r viciul divin In catedrală a fost celebrat de P. C. Lor Augustin Hamsea, archimandrit şi Ioan I. Papp, protosincel şi asesor consistorial, asi­staţi de domnii : Dionisie Popovicî, pro-iopop onorar şi cassar consistorial ; Iancu ŞtefAnuţ, secretar consistorial şi administrator protopopesc ; Gavriil Bodea, paroch ; Dr. Iustin Suciu, iero-diacon şi profesor seminarial ; Adrian Deseanu, diacon şi funcţionar consis torial. Rëspunsurile liturgice au fost executate ou precisiune de corul me­seriaşilor sub conducerea înveţatorulul Nicolae Ştefu, în presenţa unul mare numër de credincioşi, între cari şi fe­ciorii noştri din garnisoana Aradului. La finea liturgie! Părintele archiman­drit Hamsea a rostit poporului o pre­dică potrivită ocasională

Dupa biserică, PreaSânţiel Sale D-luI episcop Iosif Goldiş 'i-s'au făcut omagii şi felicitările de Anul-nou, pre-sintându-se membrii Consistorulul, cor­pul didactic delà şcoalele române şi streine, autorităţile civile şi militare din loc, comitetul parochial sub con ducerea presidentului Dr. N. Oncu, etc etc. Din incidentul zilei, Prea Sânţia Sa D-l Episcop a dat o masă festivă, la care s'au rostit mal multe toaste.

Seara de Sânvăsilu în Arad. Duminecă » V t n t m m t in o»Ja fc.-t .vu a „Hote lu l» .

Central" publicul român din Arad şi giur, pentru a îngropa anul vechia şi pentru а primi anul nou cu veselie. A fost o animaţie frumoasă. Tineretul mesura luciul salel în Invertiri, după tactul mueicei, pe când garda de doamne şi domni etrăjuiaa mesele în conversaţie lâ"gă câte-un păhărel sau sticluţă

La miezul nopţii lampele s'au stins o clipă, apoi prin şurubul electric s'a dat lu mină tn noul veac şi aplause, felicitări, cântece şi o serba înfocată i au făcut Ince putui.

Când ni-o fi mai reo, aşa să ne fie Din frumoasa cunună de domnişoare

am remarcat pe următoarele : Hotăran Tulia Bogdan (Siria) Aurelia Şandor. Felicia Beleş. M. Cioban, Luca, Surorile Dimitrescu, Adela Abafly (Arad), Tripon şi Bogdan (Agriş), Rabina Marienescu (Lipova), Miron (Curtici), Zasio(Seleuş), Sdvia Morar (Mând'ulo< ) Elena Luţai (Pecica) şi Veturia L za (Galşa).

Dintre doamne au luat parte la petre­cerea deSânvăsiludoele: Oncn, Beleş, S***

T "lescu, Văţan, Secnla, Luca, G. Moldovan, Porcăria, Mihulin, Papp, Van cu, Don.

Nou doctor român. Simpaticul nostru amic, dl Ioan Batiu, candidat de advocat tn A?ad, Sâmbătă ( l â 1. c. n.) a fost pro­movat doctor in drept la universitatea din Cluj. — Felieităm cu toată căldura pe ti-nerul doctor.

Nnmire. Ministrai ungaresc de justiţie & numit pe practicantul In drept dl Silviu Popu delà tribunalul regesc din Arad — viet-no-tar 1* acelaşi tribunal.

#

„Gura Satului* a apărut. For­matul este bine potrivit, hârtia fină, tiparul curat, clişeiele foarte bune,— ear' cât despre text, cititorii desigur se vor amuza citind delà început şi până la sfîrşit tot, căci totul e ales. Proprietar-editor este dl Dr. / . Suciu, advocat în Arad, ear' redactor respon­sabil Nicu Stejărel, cunoscut cititori­lor noştri.

Urăm „Gureî Satului" vieaţă îndelungată şi succesul pe care l'a avut sub regretatul Miroea B. Sta-nessu.

Pertractarea lui Kr ivàny . In fine doar' tot va fi odată ceva şi din afacerea dlul hoţ Krivàny, care şi el de-atâta vreme aşteaptă să-'şî auză sentinţa. S'a amânat de-atâtea-orî, că nu mal poţi crede termenilor puşi De data asta se anunţă, că pertrac­tarea finală se va începe în 4 Febru arit st. n. a. c. la tribunalul din Arad, sub présidenţia judelui Földes János.

•

Deputaţi ai Bucov ine i . In cu­ria proprietarilor mari din Bucovina au fost aleşi ca deputaţi la Reichs rath: P. S. Sa episcopul de Rădăuţi

V. uo jxtpiu,, b n i o u u i G e o r g e Vu>-silco şi consilierul Z. Bohosiewic».

• Nou ziar românesc. Din Lugoj pri­

mim întâiul numër al noului ziar „Drape­lul". Proprietar-editor e dl Dr. V. Branisce, ear redactor responsabil dl Dr. Corneliu Jurca. Ziarul va apare de douö ori pe sep­rő nană, Miercuria şi Sâmbăta, .strict pe bata programului naţional". Abonamentul 12 coroane pe an.

* Finanţele României. Se afirmă, că dl

P. P. Carp ar fi avut deja o întrevedere cu dl Portier, representantul lui .Standard-Oii'*, în privinţa terenurilor petrolifere, ne-aroderl începute deja la Bucureşti şi apoi tnterupte.

! * . Locotenentul Diossy arestat. Nepu-

tôid, se vede, suporta pëeatul greu, locote­nentul de ulanl Dióssy Victor, care jăfuise zille trecute cassa cu bani u regimentului dit Alba regală, — s'a dat tnsuşl prins şi nz' e arestat tn temniţa garniaoanet din Ba da;esta. Cetind tn fol descoperirea faptului Beitrşit de el, hoţul locotenent a plecat cu treuil spre Alba-regală şi Încă tn cälötorie riiri a depeşat comandel, că — .soseşte ' In irma depeşei, colonelul regimentului a tri'iis In calea lui pe doi ofieerl, cari In 121. c. n. l-au deţinut la gară şi 'l-auluat

imediat. De aci & fost dus în trăsură tneisă la casarma cavaleriei, unde 'i s'a fă­cu interogatorul şi după ameazl a fost escor­tat la închisoarea garnisoanel din Budapesta.

j Eatä o carieră perdută ; eată unde duce pe ! m mania de-a trăi boereşte pe nemun-citi NeajuDgéndu-I propria agoniseală, ol re­cule la crimele cele mal ordinare, numai casă-'şi satisfacă poftele trupului, risipind ne uneşte, până şi din banii publici.

* Ioan Botezătorul, tragedie in 5 acte

şi m preludiu, de Hermann Sudermann, tralucv.-e de П. Chendi şi C. Sandu. Oră-ştii 1901. Preţul 2 coroane. Se găseşte de vlnare la Administraţia ziarului nostru.

Atragem deosebita bare aminte a iu­bit rilor de literatura asupra acestei clasice opice, asupra căreia vom reveni.

. „Srtoadia", ziar sëptëmânal ser-be$i din Neoplanta, amic al stăpănirsî • « « U a m яг combatant mai ales al Ho-

avare. '''• -ашс apunereî acestei foi este absoluta lipsă de sprigin atât moral, cât şi material din partea fraţilor Sârbi din patrie.

Blăstem&ţiI jidoveşti. Poliţia din Agram, capitala Croaţiei, a arestat zilele acestea mal mulţi ovrei pecătoşl de acolo, cari se ocupau cu vânzarea de fete nevinovate, tn vârstă de 14—15 ani, tmpingôndu-le la p6 -cate. Blăstomăţia ovreiască e cu atât mal sensaţională, cu cât sunt compromişi mal mulţi domni din societatea înaltă a ora­şului.

• Nenorocire. Zilele trecute doi ţerani

din lf.-Lazuri (comitatul Bihorului). Anton Buda şi Teodor Codrean, s'au dus sä taie an mare stejar din pădure. La restornare arborele a căzut pe bietul Bada, frângèn-du-I ca deaovtrşire an picior astfel, că ne­norocitul ѳ în primejdie de a-'şî perde vie^ţa, ori, tn casai cel mal bun, române incapa­bil de lucru pentru toată vieaţa Nenoroci­tul are o familie numeroasa.

Deflchoperirl archiologice In Buco­vina. Comisiunea centrală pentru conserva­rea monumentelor artistice şi istorice din Viena — spune „Deşteptarea* — a luat la cunoştinţă înfiinţarea unulmuseu archio-logic in Şiret, care s'a constituit ca o filială a muzealul central al terii din Cernăaţ, — apoi raportai conservatorului C. Romstorfer relativ la săpăturile făcute la , Cetate" tn Suceam. Desgropate au fost nişte încăperi din tmpregiarimea curţii din lăuntru a c e ­tăţii. Acestea sunt o hală mare lângă ca­pela cătaţii, patru încăperi pentra mormnte, patru od&I boltite mal mari şi mal mici şi o hală mare subterană. In o încăpere Pe află încă vatra şi fundamentele sobei, în­căperea a patra o formează mal multe chi­lii mici. Înaintea acestor încăperi spre cur­te, se află patru pilaştri legaţi prin Ь 'ni­turi tntre-olaltă, peste cari 88 razimă un cerdac. Hala subterană este împărţită tn dou8 părţi nrm o boltitură, tn m.olozul din această boltitură s'a aflat o monedă de aur din anul 1525. S'au mal aflat o mulţime de alte obiecte mörunte: lacăţî, vêrfurï d e săgeţi, inele de alamă, ornamente d e me­tal, mărgele de piatră, o bombă d e fier, fosforite, cuţit de alamă, ciocane, cuie, mă-nunche de cuţite, monede mici, cahle dife­rite etc. etc. Eoarte numeroase eunt diferi­tele pietri cu ornamente. S'au aflat şi o mulţime de lespezi de piatră cu găuri, de­spre cart nu se ştie la ce au fost între­buinţate. Foarte interesante sunt diferitele semne ale pietrarilor.

Ultime ştiri.

Londra, 15 Ianuarie. Din Pretoria vine ştirea, că la 12 e. 800 Buri de sub comanda lui Beyer, după ce au nimicit linia telegrafică ce duce la Kaalfontaine, au atacat a treia gară spre sud de Pretoria, unde păziau 120 soldaţi englezi. Burii au împresurat gara şi nu s'au depărtat decât după ce au sosit aju­toare din Pretoria. Ei s'au retras însă numai după ce au aruncat în aier, pe o mare în­tindere, şi calea ferată ce dwe la Katffon-taine.

Petersburg, 15 Ianuarie. Se remircă faptul, că M mai multe ziare presintă situa-ţia Franţei ca foarte precară. Äst fel , Peters-burqshiya Wiedomosti" zice, că Franţa trece printr'o crisă mare, care creşte în memră ce atât ziare franceze, cât şi ruseşti agită în con­tra alianţei ruso-franceze, Ast-fel stând lu­crurile, n'ar fi tocmai imposibil, ca actuala formă de stat să se schimbe în Franţa.

S'ar zgudui însă atunci din temelii a-Hanţa ruso franceză, pentru-că actuala repu­blică a dus o politică de apărare, pe când dupi o schimbare ce s'ar face, fie că s'ar institui o dictatură, fie că s*at reîntemeia imperiul, dar politica ce s'ar face, ar trebui să fie agresivă. Eată marea primejdie pentru Europa. De aceea toate puterile europene ur­măresc cu mare atenţiune evenimenide din Franţ*.

Editor. Aure i Fopov ic i tfarciauu. Red; respuns: Ioan lînmn Ş i i i anu .

іІШШІШіІиШіІШіШ Nr. 1

Frideric Honig L 1

•

Turnătorie de clopote şi metal, fabrică de pompe, arangeată pe motor de vapor,

Arad, strada Rákóczy Nr. 11-28 S'a fondat la 1840.

Premiaţi la 1 8 9 0 ca cea mai mare medalie de stat.

Cu garanţie pe mai mulţi ani şî pe lângă cele mai favorabile condiţii de plutire — recomanda clopotele sale cu patentă ces. şi reg., invenţie proprie, oarî au avantagiul că, faţă eu orl-ee alte clopote, la turnarea unui şi aceluiaşi clopot tare şi cu sunet odânc, — se face o economie de 20—30°/Q la greutatea metalului.

Recomandă totodată clopotele de fer, ce se pot inverti şi postamentele de fer, prin

a căror întrebuinţare clopotele se pot scuti de crepat ţii chiar şi cele mai mari clopote se pot trage, făra-ca să clatine turnul.

Recomandă apoi transformarea clopotelor vechi în coroană de fer, ce se poate inverti, cum şi turnarea din nou a clopo­telor vechi sau schimbarea lor cu clopote noue pe lângă o supra-solvire neînsemnată.

Liste de preţuri şl cu ilustraţinni — la dorinţă se trimit gratis.

5 4 3 1 — 5 2

Premiat cu medalia cea mare mi'enară la exposiţia din Budapesta în 1 6 9 6

Turnătoria de clopote şi de metal a lui

Ш

WÀ

ntoniu Novotny în Timişofcjpa-Fobi-ic

se recomanda spre pregătirea clopotelor noue, precum la turnarea de nou a clo­potelor stricate, mai departe spre face­rea de clopote Intrpgi агтопіозе, pe lângă garanţie pe mai mulţi an>, provőzate cu adiustRri de fer bătut, construite spre a le lî force eu uşurinţă In ori ce parte, în­dată ce clopotele sunt bătute de o lăture prin ceeace sunt mântuite de crepare. — Cu deosebire recomand

clopote patentate găurite de mine inventate şi mai de multe ori premiate cari au un ton mai intensiv, mai limpede, mav plăcut şi cu vibrarea mai voluminóaa dPt&t clopotele turnate după sistemul ve hiu, aşa, c& un clopot patentat cu 3 0 0 kg. este egal î n tonul unui clopot de 4 0 0 kg. filent dup& sis­temul rechin. Mai departe se recomandă

spre facerea scaunelor de fer bătut, de sine stătător, — врге prea diustarea clopotelor vechi cu adius'are de fer bătut — ca şi spre turnarea de toace de metal. Clopote în greutate de 300 kg. şi mai jos se află totdeuna gata în magazin.

A apărut Şi se află de vânzare la administraţia „Trib. Poporului"

următoarele opuri: coroana

1.) „Geografia Comitatului Arad", pentru clasa a Ш-а şcoalelor poporale, de Damaschin Medre, învoţător; aprobat de Ven. Consistor ilustrată cu ehărţi geografice — — — — — — — — — — —

2 . ) „Amicul Poporului" — de Titus Vuculescu, pretor. Indrebtar practic In cause administrative. _ _ _ _ _

3 ; „Lupta pentru drept de Dr. Rudolf Ihering traducere ie T. V. Păcăţean , — — — _ _ _ _ _

4.) „Judecătoriile cu juraţii" — de Teodor V. Paeaţeanu, - • — — — — _ _ _ _ _ _ _ _

5.) -Libertatea" — de Ioan Stuart Mill, tradusă de T. V. Pfcăţeanu, — —

b.) „Principiile politicei", dupa Dr. T de Holteendorf, de T Paeaţeanu — — —

n

7.) „Caractere morale" — exemple şi sentinţe culese din istorile şi literaturile popoarelor vechi şi moderne, de Ioan Popea, profesor în Braşov. — — — — — — — — — — — — — — — — — — — — M

8.) „Besboiul pentru neaternare" de George Coşbuc. — - — — — —- — _ _ _ „ _ _ _ _ „ „

9). „Din vremuri apuse" — de Iudita Secula năse. Truţia - _ — _ — — _ — — — — — — „

10). „VierituT* — de Petru Vancu, _ _ _ _ _

11). „Teoria Dramei" — de Dr. Iosif Blaga. — — —

12). „JuTenilia** — de Serffl Pu&cariu. — — — —

13 U „CuYentări bisericeşti" — traduse de Ioan Qenţ. —

14). „Pribeag" — de Ioan Iosif Seeopul, — — — —

Merl

— 7 0 „

1 - »

2 . —

— 8 0

2 . - " "

"кі

j .50 „

> 0 J

p o „

j ~ V

).50 я

i . 2 0 „ 15). Instrucţiuni popular® populare despre Datorinţele şi Drepturile purtătorului de dare edate de Vilchelm Niemandz „ 16,> „Liturgia Stului Ioan Crisostom" (pe note) pentru cor nixt pe patru voci — de Nicolae Ştefu Inveţător In Arad.

Această liturgie conţine toate canturile liturgice, ce are ?ă rèepunzà corul In Dumineci şi serbätori. Pe lângă ace­stea mai conţine irmoase, pricesne şi un adaus de cântece poporale. Toate imnele se pot cânta şi numai pe 2 - 3 vocf. Preţul unui exemplar s'a redus delà 6 la 3 corome.

La c o m a n d e să se m a i a d a n ţ e de fle-care op 10 flleri s p e s e p o s t a l e . "8@

963S9Q63 „Tipografia Tribuna Poporului Aurei Popoviciu Barciau i.