Post on 06-Feb-2023
Nr. 3 martie 1971
LI LIANA
TOMESCU Şi d ramă Ş' comed ie
MIHAIL DAVIDQGLU
O c h i i d r a g i ai b u n i c u l u i
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. 3 (anu l XVI ) m a r t i e 1971
REVISTĂ LUNARA EDITATA DE
COMITETUL DE STAT PENTRU CULTURA Şl ARTĂ
Şl DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA
Redactor şef RADU POPESCU
D I N S U M A R :
Z IUA MONDIALĂ A TEATRULUI
Semnează: PABLO NERUDA şi HORIA LOVINESCU
OCHII DRAGI Al BUNICULUI dramă în trei acte
de MIHAIL DAVIDOGLU
S A N D U E L I A D : D e s p r e t e a t r u l m i l i t a n t . O a m e n i ş i f a p t e d i n t r - o b i o g r a f i e n e s c r i s ă a t e a t r u l u i n o s t r u .
TEATRELE ÎN ÎNTÎMPINAREA SEMICENTENARULUI
ELOGIU LUI MIRON RADU PARASCHIVESCU
I L E A N A B E R L O G E A : T e a t r u l ş i p o l i t i c u l . P u b l i c u l î n t r e D a n t o n ş i R o b e s p i e r r e
AL. POPOVICI O zi cu
LILIANA TOMESCU
I L E A N A P O P O V I C I : C a p o d o p e r a î n v i a t ă
B . E L V I N : T e a t r u l e r o t i c
I O A N M A S O F F : P e t r e L i c i u
CRONICA DRAMATICA : S e m n e a z ă : M i r c e a G r i g o r e s c u , F l o r i n T o r n e a , M i r a l o s i f , A l . P o p o v i c i , V a l e r i a D u c e a , S e b a s t i a n C o s t i n , Mie R u s u , C . P a r a s c h i v e s c u , A l . C ă l i n e s c u , I r i n a T o m a , M i h a i C r i ş a n , D u m i t r u N e g r e a n u D . S O L O M O N : J u r n a l T . V .
AVIZIER: Ce joacă şi ce repetă teatrele din ţară
F o t o g r a f i i : l o a c h i m N a u m e s c u https://biblioteca-digitala.ro
A ZECEA ZI MONDIALĂ A TEATRULUI 27 MARTIE 1971
P A B L O N E R U D A
M e s a j I n t e r n a t i o n a l Undeva, la Montevideo sau poate la Caracas, am vâzut
Preţul de Arthur Miller. Mi-a plăcut pînâ la durere. Era un Ce-hov dur, necruţător, fârâ zîmbet.
Am plecat de la teatru şi l-am lăsat în urma mea : voiam să uit această amară exactitudine.
Am văzut în acelaşi an la Paris o piesă păroasă, cinica şi lipsită de măsură. Mi-a plăcut prin excesele ei, prin electrici-
https://biblioteca-digitala.ro
tatea ei erotică, prin posibilităţile de rupere cu trecutul pe care le oferea.
Am plecat de la teatru şi am văzut cu dulce emoţie străzile gătite de iarnă, copacii neclintiţi, oamenii ocupaţi.
Am lăsat în urma mea această violenţă a teatrului, am uitat îndată paroxismul său premeditat.
Cred că epoca noastră oscilează între asemenea fluctuaţii, între adevărul care ne lasă nesatisfăcuţi şi o speranţă care nu e încă împlinită.
Teatrul a spart coaja unui enorm ou de struţ : noi, oamenii, aşteptăm stînd pe scaune, de la primul pînă la ultimul rînd, ca pasărea cea nouă să înceapă să umble, să zboare.
E limpede că zidurile s-au prăbuşit şi că pe cele şapte insule din cele şapte mări care alcătuiesc lumea, toţi vor să construiască, toţi vor să cunoască şi să recunoască, cu toţii vrem să ne vedem în teatru aşa cum am fost şi aşa cum vom f i .
Poezia e pîinea mea cea de toate zilele: nu sînt decît un poet din Chile, un om care se află aproape şi departe de fiecare dintre voi, bărbaţi şi femei ai teatrului mondial.
Mă încumet totuşi să mă gîndesc la ceea ce vom avea cîndva cu toţii : un teatru simplu dar nu simplist, critic fără a fi inuman, un teatru fără îngrădiri, care înaintează năvalnic ca un fluviu al Anzilor, impunîndu-şi pretutindeni propriile maluri.
https://biblioteca-digitala.ro
HORIA LOYINESCU
2 4 d e o r e
a l e s c e n e i
Dacă nu mâ înşeală amintirea, e vorba de a X-a sărbătorire a „Zilei Mondiale a Teatrului". Doamne, cum trece vremea ! Ţin minte că la prima solemnitate de acest fel mi s-a cerut mie să vorbesc. Festivitatea a avut loc în sala Teatrului „Nottara". în prezidiu era Vraca, era...
Nu bănuiam, atunci, că scena de pe care îmi fineam cuvîn-tarea va deveni pentru mine a doua casă si obiectul principal al dragostei, amărăciunilor şi bucuriilor mele publice.
https://biblioteca-digitala.ro
Dar dacâ trecerea timpului este neplâcutâ pentru indivizi, e reconfortant sâ vezi că ea consacrâ instituţii, sau mâcar intenţii, sau mâcar simboluri.
„Ziua Mondială a Teatrului" a început să aibă tradiţie. Destul de viguroasă pentru ca timp de 24 de ore, pentru toţi oamenii scenei de pe tot globul, de la autor la actor şi regizor, de la recuziter şi maşinist pînă la un anumit public, toate disputele să înceteze şi să se facă linişte în lumea atît de înşelătoare, de versatilă, de năbădăioasă şi atît de superb adevărată, a iluzionişti-lor şi comedianţilor. Faţă de alte categorii de artişti, omul de teatru are imensa libertate de a se declara deschis „simulant". E în atitudinea lui şi cinism şi sfidare şi modestie şi orgoliu şi devoţiune aproape fanatică pentru o cauză inefabilă.
Habar n-am cum va arăta peste cinci, zece sau 20 de ani arta teatrală, şi pentru că nu afişez un optimism şi certitudini convenţionale, am ajuns să-mi creez o reputaţie de Casandră. De fapt, atitudinea mea înseamnă doar melancolia mea de om de teatru ce ţine de o anumită epocă, şi nu condamnarea „magnificei iluzii", a jocului de oglinzi de care omenirea nu se va lipsi niciodată.
Iubitori ai Teatrului, să păstrăm o clipă de tăcere ! Tn această zi, de la Coasta de Fildeş pînă la Stockholm, de la Tokio la Paris, de la Moscova la San Francisco, comedianţii îşi simt cotul alături, cu măştile căzute, cu convingerea deodată gravă, că fără arta pe care o servesc, lumea ar fi mai obscură şi oamenii mai cenuşii, şi viaţa mai plată-
Vrăjitorilor ! Ştia sfînta biserică ce făcea, atunci cînd nu vă admitea îngroparea în cimitirele bine-credincioşilor. Servitorii iluziei au parte de alte locuri de veci.
https://biblioteca-digitala.ro
S A N D U
E L I A D
Despre teatrul militant
OAMENI Şl FAPTE DINTR-O BIOGRAFIE NESCRISĂ A TEATRULUI NOSTRU
13 D E C E M B R I E 1918. Co l o ana l u n g ă , c o m p a c t ă , l ă c u l ă , a t ipograf i lor grev iş t i
că rora l i s-au a l ă t u r a i m u n c i t o r i d i n a l te r a m u r i , ş omer i — m ă a f l a m p r i n t re ei —
se î n d r e p t a spre c l u b u l P a r t i d u l u i Soc i a l i s t D e m o c r a t d i n s t r ada S f i n t u l I o n i c ă . I n
d rep t u l a te l i e re lor T e a t r u l u i N a ţ i o n a l , a r m a t a i n t î m p i n ă co l oana c u soma ţ i i şi r a f a l e
de m i t r a l i e r e . P r i m e l e r i n d u r i a le co loane i se răresc . R a f a l e l e se înteţesc, c a l d a r i m u l
e acoper i t de c a d a v r e , de s inge .
Pes te c i t e v a z i le s t răz i le d i n p r e a j m ă s in t reda te c i rcu la ţ ie i : se poa le v e d e a ce
a r ă m a s d i n sed i i d m i ş c ă r i i m u n c i t o r e ş t i : ferestre şi uş i s m u l s e , i n cur te r ă m ă ş i ţ e de
scaune şi mese , h i r l i i i n j a l n i ce m o r m a n e s ub c e r u l mobor i t de i a r n ă g rea .
S ub p res i unea m i ş c ă r i i m u n c i t o r e ş t i , c l u b u l a renăscu t c u r i n d d i n r u i n e . I n
f iecare s i m b ă l ă şi d u m i n i c ă s e a r a , la f e s t i v a l u r i l e a r t i s t i ce , d o u ă , tre i sute de m u n c i t o r i
se î n g h e s u i a u pe l i n g ă e s t r ada cit u n cearşaf , să a s cu l t e poez ie , m u z i c ă , s cene l e , mono loage .
C i ţ i va s t uden ţ i «>i şco l i lor de ar t ă d r a m a t i c ă e r a u ne l i p s i ţ i d i n p r og r am . D i n t r e aceşt ia :
Se rg i u D u i n i t r e s c u , V i c t o r i a M i e r l e s e u (az i ar t i s t ă e m e r i t ă ) . G h . D a m i a n (şi el ar t i s t
eme r i t ) . S a n d u E l i a d . A n i n a S a n d y . D e mu l t e o r i pro fesor i i noş t r i : Pe t r e S t u r d z a ,
( unu l d i n ce i m a i cu l t i v a ţ i a d o r i a i genera ţ ie i s a l e ) . I on M a n o l e s c u , R o m a l d B u l f i n s k i ,
A . M i h a l e s c u , a u urca t pe m i c u l p o d i u m d i n s t r ada S f i n t u l I o n i c ă . î n t ă r i n d c u ta lentu l
şi popu l a r i t a tea lor pres t ig iu l a ce l o r a c ţ i u n i a r t i s t i ce .
R e p e r t o r i u l c u p r i n d e a o g a m ă l a rgă de opere l i t e rare ; de la „ G r e v a f ierar i lor* '
de F r a n c o i s Coppee , pag in i d i n . .Mama " de G o r k i , mono logu l „Po f t ă b u n ă " d i n R u y B l a s ,
„ C o m u n a să t r ă i a s c ă ' , in t r aduce rea lu i B a r b u L ă z ă r e a n u , p i u ă la sch i ţe de Ca r ag i a l e ,
5 https://biblioteca-digitala.ro
Sergiu Dumitrescu, Sandu Eliad. Victoria Mierlescu şi Gh. Damian in 1921
— epoca recitalurilor la clubul din strada Sjintul Ionică
fabule de Gr. A lexandrescu , ve rsu r i sat ir ice de George Rane t t i . poezi i le l u i Eminescu , j
Coşbuc. Vlahuţă. ale muucilorilor-poeţi T h . Ncculuţă. I on Păun P inc io . Acestora l i se
adăugau, bineînţeles, mu l t e d i n producţiile sc r i i t o r i l o r şi poeţilor, pe a tunc i în p l ină
ac t iv i ta te creatoare. De pi ldă : V i c t o r E f t i i n i u . Bacovia . . .
Asemenea manifestări se desfăşurau destu l de des şi i n alte săli şi săliţe de p r i n
cart ierele muncitoreşti.
Se înt implau . .d in cauze neprevăzute*', uneor i şi derogări de Ia p rog r am . î m i a m i n
tesc despre o asemenea înt implare la sala . .Locomot iva" , d i n calea Griviţei. Mă a f l am
tocmai pe scenă. înfăşurat într-un steag roşu, în focu l interpretării p oemu l u i Comuna
să trăiască, c i nd d i n culise îl a ud pe Sergiu Dum i t r e s cu s t r i g indu-mi : . .Fug i , poliţia !""
I n adevăr, venise, d i n d buzna , m i n i m u l matracele , ope r i nd arestări. N o i a m reuşit să
sărim, pr in t r-o fereastră d i n spatele scenei, intr-o cur te , şi de acolo, p r i n uliţe dosnice,
am ev i t a t întilnirea cu oamen i i poliţiei şi cu metodele lor de „băgare a minţi lor în cap" .
Iţi ma i aminteşti. V i c t o r i a Mier lescu ? E r a i pe a tunc i abia cit o păsăruică ma i răsărită.
SPECTACOLE cu piese întregi erau aproape impos i b i l de real izat . N u se a f l au Ia
dispoziţie n i c i săli. n i c i han i de ch i r ie n u se găseau — era tare scumpă ! — n ic i ban i
pen t ru deco ru r i , afişaj...
Totuşi, c i nd şi c i nd . legînd sărăcie de sărăcie, l i p i n d hîrtii peste deco ru r i rebegite,
munc i n d noapte de noapte, cărind de acasă care ce putea, se înfiripa s t r i c t u l necesar
pen t ru ci le u n spectacol. I n asemenea condiţii , am real izat , aceeaşi m ină de oamen i ,
p r i n 1920—21 , piesa politică Dimineaţa albă de A l . Semo. în sala . .Tornis" d i n calea
Călăraşi.
Acuma , dacă t i ne re l u l de azi ar crede că spectacolele noastre po l i t ice aduceau c i t
de cît cu ceea ce se ştie despre spectacolele compan i i l o r . . L i v i n g Thea te r " sau
„Theâtre d u So le i l " . s-ar înşela. De-a l u ngu l an i l o r 1918—1936 (perioada ulterioară,
aceea a s ta tu lu i fascizat ar f o rma un cap i to l aparte^, guverne le , cite s-au succedat,
erau interesate să apere ord inea burgheză, a une i burghez i i în pl ină desfăşurare a aface
r i l o r veroase, a corupţiei pînă la t r o n . dar i n p r u n u l rînd a exploatării nemiloase a
m u n c i t o r i m i i şi ţărănimi i . Libertăţile, c i t erau ele. garantate , dragă doamne , de Const i
tuţie, erau supr imate de b unu l plac al p r i m u l u i comisar de circă poliţienească, de ze lu l
şi capr i c i u l p r i m u l u i cenzor pus să m i nu i e o foarfecă. I n asemenea condiţi i , cei ce
lucrau în teatru şi aveau o conştiinţă politică sau erau la curent — cu cite greutăţi —
despre tea t r i d angajat pe alte mer id i ane , de o seamă de a n ima t o r i , de exper imen te le
si cucer i r i le lor in arta spectacolu lu i , aveau i n i m i l e încătuşate şi gîndurilc forfecate.
I n c l ima t u l acesta, şi spectacolul Dimineaţa albă, scris în manieră simbolistă,
urmărind dest inu l unor munc i t o r i care. in bezna oprimări i nu t reau speranţa intr-o
zi a eliberării, a unei vieţi ma i bune. intr-o ..dimineaţă albă", se real iza ma i mu l t pe
p l anu l l i r i s m u l u i . Destul de mob i l i z a to r totuşi, ca să f i p u t u i atrage t re i săli p l ine de
munc i t o r i şi i n te lec tua l i , şi ca să fie opr i t la al patrulea spectacol. P ropr i e t a ru l sălii,
„poft 't" I ; ; Poliţie, s-a întors de acolo cu re fuzu l (Ic a ne ma i da sala. Aşa că am cărat
(i https://biblioteca-digitala.ro
acasă , f i eca re , boar fe le pe care le a d u s e s e m şi ne-am desp ă r ţ i t , c u g î n d u l l a o n o u ă
„real izare"*. C a r e a v e a să f ie lot a t î t de e f eme r ă .
I N A N I I d i n t r e cele d o u ă r ă z b o a i e a u f u n c ţ i o n a t s p o r a d i c şi co l ec t i ve teatra le
de ama t o r i m u n c i t o r i . S e l u p t a u şi e le c u ace leaş i op re l i ş t i , c u i den t i ce l i p s u r i ma te
r i a l e . A u reuş i t to tuş i să j oace A z i l u l de noap l e . S p e c t a c o l u l r ea l i z a t de p a s i o n a t u l
I . L e b l i , a v e a a t m o s f e r ă , a a v u t succes şi t o cma i de a ceea p o l i ţ i a 1-a s u spenda t . A u
m a i fost d e s i gu r şi a l te î n j g h e b ă r i s cen i ce a le co l ec t i ve l o r de t ea t r u de a m a t o r i m u n c i
tor i . D i n p ă c a t e , n u le-am v ă z u t şi n-aş pu t e a r e l a t a desp re e le .
T E A T R E L E P R O F E S I O N I S T E ca să p o a t ă v i e ţ u i , e r a u ob l igate să f ie a tente n u
n u m a i l a cos t u l m o n t ă r i l o r d a r şi , m a i a l e s , l a f l u c t u a ţ i i l e case i de b i l e te , dec i să se s u p u n ă
f ă r ă c r î cn i re gus t u l u i p u b l i c u l u i , a l c ă t u i t . î n b u n ă pa r t e , d i n p r o a s p ă t î m b o g ă ţ i ţ i de r ă z b o i ,
care-1 d e t e r m i n a u şi , i n f ond , e r a u s i ngu r i i i n m ă s u r ă să facă f a ţ ă p r e ţ u l u i r i d i c a t a l aces tor
b i l e le . M u n c i t o r i i , i n t e l e c t ua l i i , to ţ i c u s a l a r i i m i z e r e , a b i a d a c ă p u t e a u să-şi î n g ă d u i e
(şi a s t a c u sacr i f i c i i ) o „ i n t r a r e " l a c i nema tog ra f . Ob l i g a t e l a a s e m e n e a p ub l i c , s cene le
p ro fes ion i s te e r a u nevo i t e să p rez i n te u n r e p e r t o r i u u şo r d i g e r ab i l , opac l a p r ob l eme l e
m a j o r e a le t i m p u l u i .
D a r T e a t r u l N a ţ i o n a l ?
L ă c a ş u l m o d e l a l a r t e i noas t re teatra le îş i î n g ă d u i a u n r e pe r t o r i u de ca l i ta te ;
Iu i i-ar fi r e v e n i t i n s ă şi s a r c i n a de a a t rage m a s e l e l a rg i de spec ta to r i la m a n i f e s t ă r i l e
sa le a r t i s t i ce . N u m a i că , de l a această î n d a t o r i r e a b sen t a „ r ega l " . N-a f ă c u t n i m i c
s pec i a l p e n t r u a i n t e r e s a , n e c u m p e n t r u a d e p r i n d e pe m u n c i t o r i i d i n u z i ne l e şi î n t r e
p r i n d e r i l e Cap i t a l e i să i a şi e i loc i n fo to l i i le sa l e , să-i v a d ă spec taco le le , să facă
c u n o ş t i n ţ ă c u f a l anga de a u r a ac to r i l o r — şi de ce ca l i t a te ! — ca re o f i c i a u pe s c e n a s a .
P r e ţ u r i l e de i n t r a r e , deş i m a i ie f t ine dec î t l a tea tre le p a r t i c u l a r e , c o n s t i t u i a u t o t u ş i ,
f a ţă de v e n i t u l m u n c i t o r i l o r , u n l u x l a c a re c u g r e u p u t e a u v i s a .
I n s t a l u r i l e N a ţ i o n a l u l u i v e d e a i d o a r d i n C r ă c i u n î n Paş te c i te u n tes teme l s a u
o h a i n ă de doc a l b a s t r u . R a r v e n e a u m u n c i t o r i i l a T e a t r u l N a ţ i o n a l . Ş i c î n d v e n e a u ,
se s t r e c u r a u , l a o l a l t ă c u s t u d e n ţ i i , pr intr-o u ş i ţ ă l a t e r a l ă , d o s n i c ă , ş i u r c a u s c a r a in ter
m i n a b i l ă ca re d u c e a sp re ga le r i e . D e aco lo , de l a î n ă l ţ i m e , a c t o r i i e r a u v ă z u ţ i doa r î n
creştet. S ă m a i v o r b i m de . . poez i a " ga l e r i e i ?
I N C O N D I Ţ I I L E de ex i s ten ţ ă a le tea t re lo r p ro fes ion i s te e r a de a d m i r a t , i n ci te o
s t ag iune , i n i ţ i a t i v a de a se m o n t a şi spec taco le de n a t u r ă să sat is facă şi n e v o i a de
f r umos şi r i v n a u n e i a t i t u d i n i e t ice .
H o t ă r î r e a de a s p a r ge c e r c u l î n ch i s a l t ea t re lo r i n c a re se p e r i n d a , s t ag iune c u
s tag iune , ace laş i p u b l i c a v u t , de a d e s ch i d e a c ce s u l sp re s pec t a co l u l de a r t ă u n o r
p ă t u r i cit m a i l a rg i , a avut-o p r o f e so r u l N i c o l a e I o rga .
Stagiunea 1927—28 la Teatrul .,Caragiale". Satira politică „Ministrul" de
G / i . Brăescu. în distribuţie, printre alţii : Gh. Ciprian, Dida Solomon-
Calinia chi.
L I D E A L
l M A Z D A F A B R I C A T F R A N C E Z
55 v~^$P
P U B L I C I T A T E
in î iari» ţ i reviste, ai» ţar.» »«« S8r*iniî*«r,
R U D O L F
M O S S E
B U C U R E Ş T I
Cstes Victoriei. 31
ttSefO», J53 *», JM 4t $i JîT'flti
IN CONIMTIUNIL» C « L «
MAI A V A N T A J O A S E
M I N I S T R U L
DISTRIBUŢIA
K-Ct>t!ftHtt*r . . . • Mi. CţWHAK iwfcutfttx! Oh. ownam sim/tiir ^^ţ teţ j F»me». tttrte**t*l* - • "V/ M fo » .«ţii, g*utr*i - - . j£ Cfeiriţ f*if*<eut ,
«oVurt • • • • F, Mic»,-».< .f>.*«M>rii* .
•*»». Awwwta» ' • M*M*m i' 6 « * » . • J&JiSSS&W «rrfic feriţi*? • • I. CHîw«tt«tti i Hi*?*, tft** t»i fepuMit.C*-.
s». i>«r»K* C«- 1 «IniStfw- i *«Vt i l )*K iMv . . . . . . 1 ,'««*». •Mm-r.f^r* sS^"'iKatr-—•
:<•/ - f •>«! . . . M. ««rttfel* I
T E H ti I C A , Oimci* <J* ***** • • • • 8. M h » h . . . . . . . . . M ta«a K««te . . . . . . M , ffcBrttt» i»i»ljMi . . . . . . . C. KatroNt
t,!t»i»llr <t» Wm> i* l* *«**««>l» #s >*s Ow»««a«( SI»*» CAml»**»»
k i i C o l u m b i a f j ! ? CALEA VICTORIE I 13 (CASA FttAJCATTl) ^ WWi MAI B I N E ASOQTAL* &Q&HOFOAH£-PLACH>IANE
https://biblioteca-digitala.ro
„ T e a t r u l P o p u l a r " , î n f i i n ţ a t c u t r u d ă , de P r o f e s o r , a f u n c ţ i o n a t , s u b e g i d a „ L i g i i
c u l t u r a l e " , l a e t a j u l u n e i c l ă d i r i a f l a t ă pe a c t u a l u l b u l e v a r d ( î b e o r g b i u - D e j , co l ţ c u s t r a d a
S a l i g n y . L a p a r t e r , f u n c ţ i o n a u n v a r i e t e u c u fe te , ş a m p a n i e şi c h i o l h a n u r i ; l a e t a j ,
r e g i z o r u l , s c r i i t o r u l , d r a m a t u r g u l , g r a f i c i a n u l , s c e n o g r a f u l V i c t o r I o n P o p a se l u p t a ,
c u o m i n ă de a c t o r i , să d e a v i a ţ ă v inu i r e p e r t o r i u b a z a t î n m o d s p e c i a l p e M o l i e r e ,
A l e c s a n d r i . C a r a g i a l e . S u c c e d î n d u - i c a r eg i z o r , a m l u p t a t şi e u să p ă s t r e z c a r a c t e r u l
p o p u l a r a l r e p e r t o r i u l u i şi a m c ă u t a t să a c t i v i z e z secţ ia d e t e a t r u p e n t r u c o p i i , î n f i i n
ţ a t ă de a ce l a ş i V i c t o r I o n P o p a . E r a p r i m u l t e a t r u p e n t r u c o p i i , l a n o i . A z i , p r i v i t d i n
p e r s p e c t i v a u n e i j u m ă t ă ţ i de s e c o l şi î n a m b i a n ţ a c u l t u r a l - soc i a l ă a v r e m i i , n u g r e ş i m
de l oc s i t u î n d „ T e a t r u l P o p u l a r " (şi p r i n p r e ţ u r i l e m o d i c e a l e b i l e t e l o r ) c a o p r i m ă
r e a l i z a r e , l a n o i . a u n u i t e a t r u p e n t r u m a s e l a r g i d e s p e c t a t o r i .
I N E P O C A de c a r e n e o c u p ă m n-au l i p s i t î n d r ă z n e l i l e d c a p r e z e n t a şi p e s c e n ă
a d e v ă r a t a f a ţ ă a s i s t e m u l u i po l i t i c ce s t ă p î n e a p e a t u n c i v i a ţ a ţ ă r i i .
I n a c e s t c a d r u se î n s c r i e , î n s t a g i u n e a 1 9 2 7 — 1 9 2 8 . m o n t a r e a d e c ă t r e . T e a t r u l
. . C a r a g i a l e " (se a f l a î n c l ă d i r e a , n i c i v o r b ă , c u a l t ă î n f ă ţ i ş a r e , î n c a r e se a f l ă a z i T e a t r u l
M i c ) , t e a t r u c o n d u s d e a c t r i ţ a D i d a S o l o m o n , a s a t i r e i po l i t i c e M i n i s t r u l de G h . B r ă e s c u .
P e n t r u c u n o a ş t e r e a c o n ţ i n u t u l u i p i e s e i ş i , c i n e ş t ie , poa te p e n t r u s t î r n i r e a i n t e r e s u l u i
v r e u n u i d i r e c t o r de t e a t r u î n c ă u t a r e a u n e i c o m e d i i d e c a l i t a t e , r e p r o d u c e m s u b i e c t u l
d i n p r o g r a m u l s ă l i i :
„ A c t u l I — A u t o r u l a r a t ă v i a ţ a l i p s i t ă de i n t e r e s , m e d i u l d e c ă z u t d i n c a r e se
r e c r u t e a z ă u n e o r i o a m e n i i de m î n a î n t î i a a i p o l i t i c i i . U n a v o c ă ţ e l de p r o v i n c i e , şe fu l
u n e i o r g a n i z a ţ i i p o l i t i c e l o c a l e , f ă r ă c r e d i t şi a u t o r i t a t e , a j u n g e m i n i s t r u p e n e a ş t e p t a t e
şi î m p a r t e l a c l u b p o s t u r i l e l o c a l e î n t r e p a r t i z a n i i s ă i .
A c t u l 2. — N e p r e g ă t i t p e n t r u s i t u a ţ i a c u ce r i t ă , m i n i s t r u l , a c c e s i b i l o r i c ă r e i p r o
p u n e r i de î m b o g ă ţ i r e n e c i n s t i t ă , c a d e zgomo tos .
A c t u l 3 . — D a r o a m e n i i p o l i t i c i c a şi p a s ă r e a F e n i x , r ă s a r d i n c e n u ş ă . D i n
î n c h i s o a r e a î n c a r e se a f l ă n u m a i p e n t r u m o t i v e de ş a n t a j , c o m b i n ă u n n o u p a r t i d d e
g u v e r n ă m î n t , c u o a m e n i i pe care- i î n şe l a se , d a r a c u m c u p r e t e n ţ i u n i m a i r i d i c a t e " .
A j u c a o a s e m e n e a p i e s ă , d e m a s c a t o a r e a î n s u ş i r e g i m u l u i c o n d u c ă t o r , e r a u n a c t
d e c u r a j . E l p u n e a î n j o c e x i s t e n ţ a t e a t r u l u i , m a i a l e s că se ş t i a c ă î n u m b r a l u i e r a
a c t i v şi „ p r i n ţ u l r o ş u " , p o r e c l ă s u b c a r e e r a c u n o s c u t c o m u n i s t u l S c a r l a t C a l l i m a c h i .
S T R E C U R A R E A î n l r - u n s p e c t a c o l de r e v i s t ă a u n u i c u p l e t s a u a u n u i s c h e c i
c u c o n ţ i n u t s o c i a l d e m a s c a t o r , a t r ă g e a m i i de s pe c t a t o r i d i n r i n d u l o a m e n i l o r m u n c i i .
Of-ul c e t ă ţ e a n u l u i , s p u s d e u n T ă n a s e , i i a d u c e a p o p u l a r u l u i a c t o r s i m p a t i i d eoseb i t e
d i n p a r t e a a ces t o r s p e c t a t o r i .
I n t i m p u l r e v o l u ţ i e i d i n S p a n i a , r e g i z o r u l şi p o e t u l I a c o b S t e r n b e r g a s c r i s ş i a
m o n t a t u n s pe c t a co l de r e v i s t ă . î n c a r e u n c u p r i n z ă t o r t a b l o u ( i n t i t u l a t , d a c ă - m i a d u c
b i ne a m i n t e , . . C a r m e n d o l o r o s a " ) e v o c a c u i n t e n s ă f o r ţ ă d r a m a t i c ă ş i p o e t i c ă t r a g e d i a
p o p o r u l u i s p a n i o l . S u t e şi s u l e de m u n c i t o r i l u a u c u a s a l t , sea r ă d e s ea r ă , b ă n c i l e
ş u b r e d e a l e t e a t r u l u i de v a r ă „ A r e n a V ă c ă r e ş t i " , u n d e se d e s f ă ş u r a s p e c t a c o l u l .
Î N T R E P R I N Z Ă T O R U L , deş i f i r a v u l G e m i — G . M . Z a m f i r e s c u — a r s d e toa te
f eb re l e s c e n e i , d e s c o p e r ă î n c l ă d i r e a r ă m a s ă m u l ţ i a n i „ I a r o ş u " , a a c t u a l u l u i T e a t r u
G i u l e ş t i , u n s u b s o l . G e m i f ace d i n p i v n i ţ a a c e e a u n . . A t e n e u P o p u l a r " şi l e o f e r ă
m u n c i t o r i l o r d e l a A t e l i e r e l e C . F . R . şi ce l o r de l a f a b r i c a d e ţ i g a r e t e , h r a n a s p i r i t u a l ă
d u p ă c a r e j i n d u i a u .
M u l t n-a t r ă i t î n s ă n i c i a ceas t ă scenă r i d i c a t ă c u t r u d ă şi n e c a z u r i . In t r-o b u n ă
z i . a u t o r i t ă ţ i l e v r e m i i a u a v u t g r i j ă să d e c i d ă î n c h i d e r e a l o c a l u l u i „ d i n m o t i v e d e s a l u
b r i t a t e , a d u n i n d u - s e aco l o m u l ţ i m u n c i t o r i ş i f a m i l i i l e l o r " .
D a c ă i s t o r i og r a f i i t e a t r u l u i r o m â n e s c n-au ez i t a t să f i x e z e d r e p t m o m e n t a l
n a ş t e r i i s a l e s p e c t a c o l u l d a t î n t r - u n s a l o n , a c e l a l d o m n i ţ e i R a l u C a r a g e a , d e ce a m
e z i t a n o i să c o n s e m n ă m f o r m e l e d e m i c r o-spec t a co l e , ţ i n u t e — d i n i n i ţ i a t i v a c e l u l e l o r
P a r t i d u l u i C o m u n i s t a f l a t î n i l ega l i t a t e — i n m u l t e . . s a l o a n e " (e a d e v ă r a t , d e p a r t e d e
a f i l u x o a s e o r i m ă c a r con f o r t a b i l e ) a l e u n o r f a m i l i i ( i a r e a d e v ă r a t , f ă r ă b l a z o n )
c o m u n i s t e s a u c u v e d e r i î n a i n t a t e , s p r i j i n i t o a r e a p o l i t i c i i P a r t i d u l u i şi p a r t i c i p a n t e l a
a c ţ i u n i l e de e l i n i ţ i a t e .
E t i c h e t a s u b c a r e se d e s f ă ş u r a u a s e m e n e a m i c r o-spec t a co l e e r a : c e a i l i t e ra r-
m u z i c a l . P r o g r a m e l e se c o m p u n e a u d i n r e c i t ă r i de p o e z i i , l e c t u r i d e sch i ţe şi s c e ne
d i n p iese (de p r e f e r i n ţ ă l u c r ă r i c u c i r c u l a ţ i e r e s t r i n s ă ) , a l t e r n î n d c u m i c i c once r t e v o c a l e ,
de p i a n s a u v i o a r ă . P a r t e a a r t i s t i c ă e r a p r e c e d a t ă d e o s c u r t ă c o n f e r i n ţ ă d e s p r e p r o b l e m e
de a r t ă şi l i t e r a t u r ă , d e z b ă t u t e î n s p i r i t u l i deo log i e i m a r x i s t e . D e m u l t e o r i c o n f e r i n ţ e l e
e v o l u a u î n d i s c u ţ i i a p r i n s e î n t r e c o n f e r e n ţ i a r şi a u d i t o r . L a a s e m e n e a „ c e a i u r i " a m
p u t u t şi e u i n f o r m a d e s p r e t e a t r u l l u i P i s c a t o r , B r e c h t , d e s p r e c e l a l l u i T a i r o f f , a l l u i
V a h t a n g o v . I n v i t a ţ i i l e e r a u l a n s a t e v e r b a l de o r g a n i z a t o r i i c e a i u l u i , e i r ă s p u n z î n d de
https://biblioteca-digitala.ro
CASA ÎN TARE S-A p î
\\ MAI ÎS21 PRIMUL
(ONGRFS Al WKniUUM
COMUNIST OIN BOMINtÂ.
T o t a te i , m fiecare simbătâ şi duminică, pe o estradă cit un cearşaf, se
recita poezie...
s e l e c t a r e a i n v i t a ţ i l o r . N u se p e r c e p e a n i c i o t a x ă d e i n t r a r e , d a r f i e c a r e i n v i t a i p u n e a
c î ţ i v a l e i i n v a z a de l a i n t r a r e . S u m a s t r i n s ă m e r g e a l a „ a j u t o r u l r o ş u " s a u s p r i j i n e a
o a l t ă a c ţ i u n e i n i ţ i a t ă de P a r t i d . D a t o r i t ă a c e s t o r m i c r o-spec t a co l e , m u l ţ i o a m e n i a i
m u n c i i a u p u t u t să c u n o a s c ă o pe r e l i t e r a r e şi m u z i c a l e de i n a l t ă v a l o a r e a r t i s t i c ă şi
s o c i a l ă , f o r m e n o i d e a r t ă .
P E A C E E A Ş I L I N I E , a s t r ă d a n i e i de a f ace c u n o s c u t e m a r e l u i p u b l i c î n n o i r i l e
pe c a r e le-au a d u s a r t e i , f u r t u n o a s e l e f r ă m i n t ă r i s o c i a l e a l e t i m p u l u i , l i t e r a ţ i i ş i a r t i ş t i i
n o ş t r i , î n p r e o c u p a r e a l o r de a a t r age m a s e l e l a r g i s p r e p o z i ţ i i a v a n s a t e , c u c e r i t e m a i
a l es i n d o m e n i u l t e a t r a l , a u d e t e r m i n a t şi a c ţ i u n e a c e r c u l u i d i n j u r u l r e v i s t e i „ C o n t i m
p o r a n u l " , c o n d u s ă de I o n V i n e a . E v o r b a de o r g a n i z a r e a u n u i s p e c t a co l p o p u l a r d e
a r t ă n o u ă . P r o g r a m u l a fost a l c ă t u i t d i n p i e s a l u i E v r e i n o f f M o a r t e a vese l ă , d i n p o e z i i
de I o n V i n e a . T r i s t a n T z a r a . d i n p r o z a l u i L ^ r m u z ( i n t e r p r e t a t ă d e G . C i p r i a n ) , d i n
m u z i c ă d e E r i c S a t i e şi G e o r g e A u r i e , d i n d a n s u r i l i b e r e , n e c o n s t r i n s e de a c o m p a n i a
m e n t m u z i c a l . T o t u l , p r e f a ţ a t de v e r v a a c i d ă a l u i N . D . C o c e a , c u f i l i p i c e l a a d r e s a
a r t e i s t ă t u t e şi d r og an t e a v r e m i i . M ă b u c u r şi a z i . d u p ă a p r o a p e o j u m ă t a t e d e v e a c ,
că m-am n u m ă r a t p r i n t r e i n t e r p r e ţ i i a c e s t u i s p e c t a c o l , l a c a r e , de a l t f e l , m i - a m f ă c u t
şi d e b u t u l de r eg i z o r .
M u l t e a u fost a c ţ i u n i l e i n a n i i d i n t r e ce le d o u ă r ă z b o a i e , p e n t r u a face c u n o s c u t e
u n u i p u b l i c l a r g , p i e s e de f a c t u r ă n o u ă , m o d a l i t ă ţ i n o i de s pe c t a co l .
D a c ă a s e m e n e a a c ţ i u n i se c u v i n c o n s e m n a t e n u m a i i n a r i a r es t r i n s ă a u n u i
l a bo r a t o r t e a t r a l , a s t u d i o u r i l o r , s a u pot f i t r e cu t e ş i i n i n v e n t a r u l e f o r t u r i l o r de î n n o i r e
a t ea t r e l o r s l u j i n d m a s e l a r g i de s p e c t a t o r i , e o p r o b l e m ă c on t r o ve r s a t ă . . .
I N O R I C E C A Z , n u i n c o n t e x t u l de f a ţ ă e c a z u l să r e z o l v ă m c o n t r o v e r s a . Nu-m i
vo i p e r m i t e să i n t i r z i u de a c e e a a s u p r a a c e l o r s pec t a co l e c u c a r a c t e r de a v a n g a r d ă ,
c r ea t e p e n t r u a t r a g e r e a s p r e f o r m e n o i d e a r t ă a u n u i c on t i n gen t l ă r g i t de s p e c t a t o r i ,
î n s e m n ă r i l e de f a ţ ă n u a t i n g dec i t m a n i f e s t ă r i pe c a r e le-am c u n o s c u t n e m i j l o c i t . A ş a
f i i n d , l i pseş te c u d e s ă v i r ş i r e d i n e le c e e a c e , p r i n e l a n u l f o r ţ e l o r p r og r e s i s t e , s-a r e a l i z a i
i n c e l e l a l t e o raşe a l e ţ ă r i i . D e a c e e a , p u n c t u l pe c a r e t r e bu i e să-1 p u n a i c i . s p e r să
fie î n l ă t u r a t d e a l ţ i i , c a r e d e ţ i n şi a l t e i n f o r m a ţ i i şi po l e v o c a a l te î m p r e j u r ă r i a l e
l u p t e i P a r t i d u l u i d i n a n i i g r e i . p e n t r u o a r t ă p u s ă i n s l u j b a c e l o r m u l ţ i , o b i e c t i v a z i
r e a l i z a t — s u b c o n d u c e r e a P . C . R . — in d i m e n s i u n i l e s u r p r i n z ă t o a r e pe c a r e le c u n o a ş t e m .
0 https://biblioteca-digitala.ro
A
In întâmpinarea Pregătiri intense
D i n t oa t ă ţ a ra n e v i n e cou r i a le u ne i a d e v ă r a t e î n t rece r i La ca re
teatre le p a r t i c i p ă , p r i n e fo r tu l de a aduce l a l u m i n a r a m p e i spec t a
cole de o d e p l i n ă ex i gen ţ ă .
S ă r b ă t o a r e a l u n i i M a i găseşte î n t r eaga m i ş c a r e t e a t r a l ă a d i ne p re
o c u p a t ă d e ob i e c t i v u l m a j o r a l p a r t i c i p ă r i i — p r i n s pec t a co l — l a
omag i u l u n a n i m a d u s P a r t i d u l u i C o m u n i s t R o m â n .
F a c e m loc u n o r g î n d u r i ş i e c o u r i c a re p r i n d v i a ţ ă z i de z i (d in t re
ca re , u ne l e l a a p a r i ţ i a a ces to r r i n d u r i v o r f i î m p l i n i t e s a u î n f a z a
f i n a l ă ) , d o v e d i n d a s t f e l p o z i ţ i a a r t i s t u l u i ce t ă ţean , p r e zen t l a această
s ă r b ă t o a r e pe scenă , î n d e p l i n i n d u - ş i m i s i u n e a s a de c i n s t e .
Interesul general R o l u r i p regă t i t e c u febr i l i t a te c rea toare , re
pet i ţ i i î n d e l u n g a t e , d u p ă spec taco le î n d e l u n g
ap l a uda t e de pub l i c : T e a t r u l N a ţ i o n a l „ I . L .
Carag ia le ' ' î n t â m p i n ă s e m i c e n t e n a r u l P a r t i d u
lu i C o m u n i s t R o m â n c u p a t r u p r em i e r e d i n
d r a m a t u r g i a n oa s t r ă c o n t e m p o r a n ă : Săptă-
mîna patimilor de P a u l Ang l i e i . Pisica în
noaptea Anului Nou de D . R . Pope seu , Să
nu-ţi faci prăvălie cu scară de E u g e n B a r b u ;
î n p r e a j m a da te i de 8 M a i , c o l e c t i v u l N a ţ i o
n a l u l u i b u cu r e ş t e an ne p rom i t e p r e m i e r a
u n u i text nou a l l u i A u r e l B a r a n g a i n t i t u l a t
Interesul general.
L a o repet i ţ i e , a l ă t u r i de a r t i s t u l p opo ru
l u i R a d u B e l i g a n . a f l ă m a m ă n u n t e î n p l u s :
..Iniţiator al unei efervescenţe fertile artei
scenice româneşti. Teatrul Naţional din Bucu
reşti a dovedit adeziunea publicului faţă de
texte reprezentative ale dramaturgiei noastre
contemporane. 0 trecere în revistă a acestor
succese este planificată pentru începutul lunii
mai. concomitent cu participarea teatrului la
Decada dramaturgiei organizată de Comitetul
de Stat pentru Cultură şi Artă. îndrăgiţi
actori ai Naţionalului au primit invitaţii —
şi le vor onora — oferind recitaluri de poezie
şi proză în întreprinderi şi instituţii. în
preajma marii aniversări.1', ne spune d i rec
to ru l T e a t r u l u i N a ţ i o n a l .
„Gasa l u i A l e c s a n d r i ' 1 , într-o c ău t a re p l i n ă
de responsab i l i t a t e a u n u i p ro f i l a r t i s t i c adec
vat g lo r ioase i sale t r ad i ţ i i , pregăteş te pen t r u
a n i v e r s a r e a ce lor 50 de a n i de l a î n f i i n ţ a r e a
P a r t i d u l u i o s e amă de m a n i f e s t ă r i omag i a l e .
D u p ă p r e m i e r a s c r i i t o r u l u i i eşean A n d i An-
dr ieş , a c ă r u i p i esă , Duet, a fost p u s ă î n
scenă de V i c t o r T u d o r P o p a , d r a m a t u r g u l
P a u l Co r ne l Ch i t i c pregă teş te u l t ime l e a m ă
nun te a le s c e n a r i u l u i s ă u i n t i t u l a t ( p rov i
zor iu ) Marele drum al încrederii. V a f i pus
în scenă de t î n ă r a reg i zoare C ă t ă l i n a Bu-
zo i a n u .
Simbol istoric T e a t r u l N a ţ i o n a l d i n C l u j p regă teş te î n
c i ns tea z i l e i de 8 M a i p r e m i e r a p i ese i l u i
A l . V o i t i n , Avram lancu. V a f i a t re ia p re
m i e r ă c u o p iesă d i n d r a m a t u r g i a r o m â n e a s c ă
d u p ă Pisica în noaptea Anului Nou de D . R .
Popes cu , î n reg ia l u i V l a d M u g u r şi Fetele
Didinei de V i c t o r E f t i m i u , î n reg ia l u i V i c
tor T u d o r P o p a şi Geo rge G h e r a s i m . R e g i
z o r u l V a l M u g u r , oare v a p u n e î n scenă
p i esa l u i A l . V o i t i n , ne-a vo r b i t c u p a s i u n e
despre s i m b o l u l p u r t ă t o r de m e s a j a l aces te i
p iese, despre ac tua l i t a tea e i s t r i ngen t ă . E s t e
î n că o exp l i ca ţ i e a d ă r u i r i i c u care co lect i
v u l de i n te rp re ţ i p a r t i c i p ă l a r e a l i z a r e a spec
t aco lu l u i .
„ N o u l " T e a t r u N a ţ i o n a l d i n T i m i ş o a r a ,
d u p ă c u m ne mă r t u r i s e ş t e d i r e c t o r u l s ău ,
G h e o r g h e L e a b u , are anga j amen t e „ î n p l u s "
faţă de m a r e a s ă rb ă t oa re a an i ve r s ă r i i .
S c h i m b a r e a f i rme i a spor i t ex igen ţa şi auto
ex igen ţ ă c o l e c t i v u l u i , a dat v a l e n ţ e no i res
ponsab i l i t ă ţ i i a r t i s t i ce a o amen i l o r de tea t ru
t im i şo ren i . I n cu rând , î n t î m p i n i î n d s em i cen
t ena ru l , v a a ve a loc o t r ip le tă de p rem ie re
d in d r ama t u r g i a r o m â n e a s c ă : Pisica în noap-
1 0 https://biblioteca-digitala.ro
Semicentenarului pe toate scenele din ţară
tea Anului Nou de D . R . Popeseu , o n o u ă
comed ie a l u i A u r e l B a r a n g a , p r eoum şi u n
p o e m d r a m a t i c omag i a l . Fereastra de măr
gean de Cons t a n t i n B a n u . P e n t r u î n t î l n i r i l e
c u spec ta to r i i lor , l a l o cu r i l e de m u n c ă a le
aces to ra , t i ne r i i ac tor i a i N a ţ i o n a l u l u i t im i
şorean pregă tesc r e c i t a l u r i de poez ie c u care
vo r sus ţ ine p rog rame le uno r ser i l i t e ra re .
D u p ă Arca bunei speranţe de I. D. S î r b u ,
0 casă onorabilă de H o r i a L o v i n e s c u , Ca
mera de alături de P a u l E v e r a c , c o l e c t i v u l
c r a i o v e a n a p rezen ta t p r e m i e r a p iese i Lui
M â h n e a G h e o r g h i u Zodut taurului. I n î n t im-
p i n a r e a ce lor 50 de a n i de l a c r e a r e a P . C . R . ,
ac to r i i t e a t r u l u i v o r m a i p r e z en t a un rec i t a l
de poez i e p a t r i o t i c ă şi r e v o l u ţ i o n a r ă . A l e x a n
d r u D i n c ă , d i r e c t o r u l N a ţ i o n a l u l u i c r a i o v e a n .
ne-a i n f o rma t şi d e sp r e p a r t i c i p a r e a co lect i
v u l u i pe care-l conduce l a r e a l i z a r e a u n u i
g r and i os spec t aco l î n aer l i be r , ce v a a v e a
loc î n p r e a j m a z i l e i de 8 Ma i .
T e a t r u l d i n P lo ieş t i a prezen ta t de cu-
r î n d , î n co l abora re c u f o r m a ţ i i a le P a l a t u
lu i C u l t u r i i şi a le P a l a t u l u i P i o n i e r i l o r u n
spectacol-omontaj de v e r s u r i c u t i t lu l Oma
giu partidului. De s t i n a t să f ie p rezen t a t î n
faţa p u b l i c u l u i u no r m a r i î n t r e p r i n d e r i pra¬
hovene , spec t aco l u l v a fi i n t rodus şi î n re
pe r t o r i u l cu ren t . I n reg ia l u i A l e x e Maroo-
v i c i . ac to r i i S i l v i a Năs t a se-Dum i t r e scu .
E u s e b i u Ş te f ănescu , D u m i t r u P a l a de . M ă r i a
L ă z ă r e a n u , M ă r i a B o n d a r . Ang l i e i B r a t u .
V i c t o r B u c u r e s c u . M i r e ea A r a m ă şi George
F i l i p a u in terpre ta t v e r s u r i a v i n t a t e ded ica te
p a r t i d u l u i şi pa t r i e i . î n reg ia lu i H a r r y B l i ad
şi scenogra f i a F lo r i că i M ă l u r e a n u . co l ec t i vu l
p lo ieş tean pregăteşte u n spectaco l ag i ta tor ic
de o f o r m u l ă i n ed i t ă , ded ica t an i ve r s ă r i i s em i
c e n t e n a r u l u i , care se a d a u g ă une i su i te de
p rem ie re r omâne ş t i : Omul care... de H o r i a
L o v i n e s c u , Mirabel de A l . Popeseu , Anii ne
gri de A u r e l B a r a n g a si N. Mora r i i (ver
s i une n o u ă .
Horia Lovinescu: Omul care.. .
O m u l care . . . este cea de a doua piesă ori
ginală cu care sint prezent in această sta
giune. E o piesă dedicată muncii, eroismu
lui, celor care de multe ori prin sacrificiul
propriei lor vieţi apără cuceririle revolu
ţionare ale Patriei, de duşmanii dinafară şi
dinăuntru. Eroii sint oameni ai zilelor noas
tre, înzestraţi cu calităţi morale deosebite ;
conflictul piesei nu-l pot dezvălui încă, de
oarece structura ei poliţistă. neprevăzutul
pe care acţiunea contează impune aceasta.
Pentru prima oară abordez acest gen şi sper
că încercatul colectiv id teatrului ,.C. I.
Nottara". sub bagheta regizorală a lui George
Rafael. va realiza un spectacol pe măsura
evenimentului la a cărui sărbătorire parti
cipă toate teatrele.
Amza Săceanu: 0 trecere în revistă
Primăvara aceasta reprezintă pentru toate
teatrele bucureştene o adevărată sărbătoare
a dramaturgiei româneşti. Fiecare teatru şi-a
dedicat cele mai bune forţe, cele mai de
pline mijloace artistice marii sărbători. Aurel
Baranga. Horia Lovinescu. Paul Everac.
Eugen Barbu. Paul Angliei. Al. Voitin. ală
turi de D. Solomon, Ştefan Berciu. Th. Mă-
tiescu si Silvia Andreescu, Eugenia Busu-
ioceanu, Radu Bădilă. Ion Mustaţă şi Marin
Traian, iată numele dramaturgilor care vor
fi j)rezenţi pe afişele acestor microslagiuni
festive. Intîlnim deci autori, modalităţi tea
trale, stiluri şi genuri diverse care toate se
întrepătrund in obiectul principal, acela de
a căuta să surprindă omul contemporan, in
diferent de virsta sau îndeletnicirea sa.
Comitetul pentru Cultură şi Artă al Mu
nicipiului Bucureşti a iniţiat — şi teatrele au
răspuns eu entuziasm — o ..Săptămină n dra
maturgiei româneşti" : au răspuns cu acelaşi
entuziasm chemării noastre şi Teatrul Ar/fio-
11 https://biblioteca-digitala.ro
A n i z a S ă ce anu
nai, Teatrul ..Ion Yasilescu" şi Filarmonica
..George Enescu".
O săptămină spectatorii bucureşteni se vor
intilni seară de seară cu premiere speciale,
cu succese româneşti mai vechi, toate prefi-
gurind într-un fel o sinteză a stadiului ac
tual de dezvoltare a dramaturgiei româneşti.
Este acesta omagiul artiştilor bucureşteni
alăturat celui adus prin muncă creatoare de
toţi cetăţenii ţării !
Paul Everac: Timotei şi cei lalţ i . . .
Personajul central al piesei mele A p e şi
og l i nz i , care va vedea lumina rampei la Tea
trul Mic, Timotei. nu e străin de Vintilă
Girţu din E x p l o z i e î n t î r z i a t ă , Boţogan din
Costache şi v i a ţ a i n t e r i oa r ă . Dobrian din Ş ta
feta n e v ă z u t ă şi Ylăsceanu din S i m p l e co
inc iden te .
Mai important mi se pare în ce măsură
aceste figuri de aici definesc momentul ac
tual, etapa actuală şi, deci evoluţia ; nu
numai pe cea obiectivă, dar şi pe cea din
concepţia despre personajul comunist con
temporan.
Vintilă Girţu explica şi se sacrifica pe
sine. într-un exces altruist. Boţogan explica,
punea la cale. era subtil şi avea umor :
duşmanii lui erau miei năravuri, prezenţa
lui era mereu infailibilă. Cu Dobrian, lupta
comunistă se mută pe aspecte de structură
şi comportă un risc concret. Yelceanu ajunge
la reflexia nuanţată, antidogmatică, şi la o
implicare substanţială a persoanei sale în
probleme de comportament şi conştiinţă.
Ipostaza cea nouă, care se numeşte Timo
tei. are de dus o luptă mult mai complexă,
în faţa unei galerii, mai simple dar mai
acute, de adversităţi. Nu mai e o luptă nu
mai politică, nici numai una socială, nici
morală. E o luptă cu concretul şi cu ab
stractul, eu evaziunea şi radicalismul, cu
dialectica vieţii-din-tnoarte şi a morţii-din-
viaţă. 0 luptă nespectaculoasă, şi, pînă la
un punct nedramatică. E numai o luptă, în
spiritul vieţii, nu un triumf dinainte asigurat.
Poate nu mai e nevoie să spun că aceste
ipostaze încearcă să configureze împreună su
fletul contemporan şi că pe Timotei îl soco
tesc un comunist reprezentativ.
Silvia Andreescu şi Th. Mănescu Despre Epoleţii invizibili
Ar fi frumos ca fiecare om să poarte pe
umeri nişte epoleţi invizibili. Vă aduceţi
aminte de i'ersul lui Labiş : „...Trist îi ob
serv, aruncindu-mi privirile peste „Invizioi-
lul meu epolef' ?
„Povestea" piesei transferă de pe scena
lumii pe scena teatrului citeva zile şi citeva
nopţi din furtunosul nostru 23 August. Vară
prelungită pînă azi şi dincolo de azi. De
aceea nu anecdotica primează, în accepţia
noastră, cel puţin, ci valabilitatea sensului
piesei.
Epoleţi vizibili, epoleţi invizibili... Unii în
uniforme strălucit ornamentate, alţii îşi
poartă uniforma în inimă. Problemă a tu
turor vremurilor, soluţionată radical numai
în fulgerarea revoluţiilor. cind strălucirile
dau la iveală, noi şi reale valori. Generalii
trec in pluton : ..un-doi, un-doi". „rupeţi
rindurile". soldaţii iau comanda. Problemă a
oricărui mediu. Eroului nostru ziua de mîine
îi aparţine. Cine-i va descoperi ..gradul" ?...
Nu simte nevoia să dovedească nimănui ce.
rang poartă sub uniforma-i mizerabilă şi tăi-
nuitoare. Doar sie-şi. Nu aşteaptă confirma
rea nimănui. Supremul lui orgoliu este să-şi
rămînă pînă la capăt fidel. Să-şi respecte
pînă la capăt cuvintul dat. Să fie pînă la
capăt egal cu sine însuşi. Aşa cum piscurile
nu sint egale cu mlaştina. Şi pentru că doar
egalii se recunosc între ei.
Pentru ca nicăieri şi niciodată să nu se
clatine încrederea in cuvintul dat. Şi prie
tenii să nu-şi trădeze prieteniile. Şi pămintul
să nu fie invadat de fiare.
Un mesaj, purtat un sfert de veac de sol
daţii fără trese ai timpului tiostru. pentru ca
revoluţia ..poporului de osindiţi" să-şi păs
treze intacte sensurile care-i şi dau raţiunea
de a fi : egalitatea întemeiată pe ierarhia
meritelor, solidaritatea, frăţia.
Ideal şi raţiune de a fi. a fiecăruia din
tre noi. pe care partidul le păstrează, in lu
mina Congresului al N-lea. ncalterate. Lui
îi dedicăm Epo le ţ i i i n v i z i b i l i .
V2 https://biblioteca-digitala.ro
„ P a t r u o a m e n i f ă r ă n u m e " de R a d u B ă d i l ă , î n repe t i ţ i e i e T e a t r u l „ B u l a n d r a " .
De l a s t i ngă : I o n B e s o i u , Geo rge U a n c e a , C ă t ă l i n a Pini t i l ie . Co rne l C o m a n
şi r eg i zo ru l Pe t re Popes-eu
Petre Popescu: Un mesaj revoluţionar
Am bucuria de a aduce la lumina rampei
piesa unui tînăr autor debutant : Radu Bă
dilă. Am parcurs alături de el fazele perfec
tării textului dramatic, munca literară de
laborator. Inspirată din lupta ilegală a co
muniştilor, mesajul revoluţionar al piesei e
dublat de o undă de poezie amară, de un
tragism uman impresionant prin forţa sim
plităţii sale. Desigur, poate, pentru un autor
prima lucrare nu poate fi concludentă, ci
urmează ca el să-şi dezvolte şi ulterior per
sonalitatea. Dar, lucrarea sa a fost îmbrăţi
şată cu multă căldură la Teatrul ..Bulandra".
de către colectivul de interpreţi (Cătălina
Pintilie. Gh. Oancea. Cornel Coman. Ion Be
soiu. Dinu Dumitrescu şi Gh. Andreescu.
Mihai Badiu şi Măria Gligor) care pe par
cursul repetiţiilor a marcat o vibrantă ade
ziune faţă de roluri. Cred că in timpul
muncii scenice au fost dezvăluite, amplifi
cate, momentele cheie ale piesei, semnificaţia
ei majoră. Sint convins că fiecare interpret
va aduce în acest spectacol omagial, cel mai
vibrant mesaj al personalităţii sale actori
ceşti.
Mircea Avram: în cetatea oţelului
Mă întorc ea director al teatrului din Re
şiţa, după un număr mai mare de ani. Aici,
in cetatea oţelului, primul spectacol din ca
drul activităţii mele directoriale va fi cel
cu piesa lui Davidoglu (in regia lui Euger
Vancea),' pe care o şi publică revista „Tea
trul". Reinnoim astfel colaborarea cu autorul
ale cărui surse de inspiraţie au plecat de
aici, de la oamenii Reşiţei, de la comuniştii
ei. Nu întîmplător. personajele au o filiaţie
cu altele din opera lui Davidoglu. Nu întîm
plător, mulţi oameni contemporani din ora
şul nostru se i'or recunoaşte în ei. Aniver
sarea Partidului, află Reşiţa in cel de al
doilea secol de activitate industrială ; la sfir-
şitul verii vom sărbători şi acest eveniment
tot cu o piesă de Davidoglu : S t r ă b u n u l şi
care împreună cu Ceta tea de foc şi piesa pe
care o repetăm închide ciclul unei trilogii
pe care o vom juca trei seri consecutive.
Spectacolul omagial dorim să fie in primul
rind spectacolul unei înalte calităţi artistice :
protagonist este Toma Dimitriu, scenografia
aparţine lui Liviu Ciulei, şi cei mai buni
membri ai echipei noastre artistice vor fi
prezenţi in el... Dorim să reciştigăm publicul
local la teatru, dorim să aducem teatrul re-
şiţean Ia nivelul actual al teatrului româ
nesc. Acesta e principalul nostru gînd în
preajma aniversării Partidului !
13 https://biblioteca-digitala.ro
Samuel Fischler — Profesorul Bariu
din ..Oameni care tac" de Al. Voitin
La T. E. S. O a m e n i i ca re tac , o a m e n i i ca re nu-şi t ră
dează t ova r ă ş i i , o a m e n i i ca re l u p t ă şi ca re
şt iu să î n v i n g ă . C o m u n i ş t i i d i n p i e sa
Oameni care tac de A l . V o i t i n s înt o amen i
cu ra joş i şi ne î n f r i c a ţ i , aşa c u m ni-i evocă pe
i legal iş t i i s to r i a de l u p t ă şi de jer t fe a P a r t i
d u l u i C o m u n i s t R o m â n . P e r s o n a j u l pe care-1
va i n t e rp re t a S a m u e l F i s c h l e r , pe scena T e a
t r u l u i E v r e i e s c de S ta t d i n Bucu r e ş t i , n u este
un comun i s t . C u m v ă exp l i c a ţ i . S a m u e l
F i s c h l e r , m u t a ţ i i l e ps iho log ice a le pe r sona
j u l u i ?
— Vreau să subliniez, in primul rind, ade
ziunea lui responsabilă la lupta pentru idea
lurile noastre de azi. Profesorul meu este
unul dintre acei mulţi intelectuali pentru
care în ultimul război, acţiunea forţelor pro
gresiste, patriotice, conduse de Partidul Co
munist, a declanşat militantismul hotărit
pentru cauzei făuririi unui viitor luminos.
— C u m credeţ i că se v a înscr ie i n t e rp re
t a rea d u m n e a v o a s t r ă î n „ t r a d i ţ i a " i n t e r p re t ă
r i l o r ce s-au da t aces tu i r o l ?
— Regizorul George Teodorescu a trasat
o linie interpretativă care îmi convine, mă
ajută să evidenţiez cit mai nuanţat calităţile
personajului. ..Tradiţia" interpretării lui, în
acest caz nu mai este un jalon de referinţă
ci, mm curînd, un termen de raportare a
ambiţiei mele. Colegii mei. Abram Naimark
( A x i n t e ) , Tricy Abramovici ( R a d a ) , Ruchale
Heller-Seliapira ( F l o r a ) , Seidy Gliick ( M ă r i a ) ,
Mano Rippel ( Z i gu ) , Adrian Lupu ( M i n a i ) ,
Carol Marcovici ( C a s a p u ) , Benno Popliker
( S p i r u ) , Ozy Segally şi cu mine vom căuta
să prezentăm un spectacol agitatoric.
Tg. Mureş • Cluj • Sibiu Premiera pe care o pregăteşte colectivul
secţiei maghiare a Teatrului din Tg. Mureş,
în întîmpinarea zilei de 8 Mai, este î n a i n t e
de potop , piesă scrisă in 1936 de Nâgy
Istvan. Cu această lucrare erau lansaţi, acum
34 de ani, intr-un spectacol care a făcut
vilvă, autorul (pe atunci tinăr muncitor) şi
personajul său, Szanto, primul erou comunist
ce se încumeta să apară pe o scenă, în ţara
noastră. Fapt pentru care spectacolul, mon
tat la Teatrul Maghiar din Cluj, a şi fost,
de altfel, atunci repede interzis de autori
tăţi. Regizorul Gh. Harag poartă alături de
scenografa Florica Mălureanu. responsabili
tatea noii puneri în scenă. După cîte ne-a
declarat el, are ambiţia să realizeze un spec
tacol cu care să afirme un eveniment artistic
de bună calitate. Contează în acest scop pe
aportul unei distribuţii dintre cele mai pres
tigioase.
Obiectivele artistice ale Teatrului Maghiar
de Stat din Cluj ne-au fost prezentate succint
de Măria Bisztrai, directoarea colectivului :
— A m pregă t i t , p e n t r u î n t î m p i n a r e a s em i
c en t ena r u l u i P a r t i d u l u i , o su i t ă de p r em i e r e
d in d r a m a t u r g i a o r i g i n a l ă : Camera de ală
turi de P a u l E v e r a c c u care ne v o m pre
zen ta î n c a d r u l C o n c u r s u l u i şi F e s t i v a l u l u i
n a ţ i o n a l de ar tă d r a m a t i c ă . A p o i , p r o x i m a
p r e m i e r ă v a fi d r a m a t i z a r e a u ne i l u c r ă r i
pen t ru ca re , a u t o ru l e i , B a l i n t T i b o r , a p r i
mi t î n a n u l 1969 , p r e m i u l U n i u n i i S c r i i t o r i
lor, î n sf irş i t , î m p r e u n ă cu co leg i i m e i v o m
susţ ine un rec i t a l de v e r s u r i şi c în tece î n
p r e a j m a z i l e i de 8 M a i .
La Sibiu doi profesionişti ai televiziunii,
regizorul Petre Sava Băleanu şi artista sce
nografă Doina Levinţa, asigură coordonatele
viitoarei premiere : V r e m e a l i l i a c u l u i (Timp
şi adevăr) de Eugenia Busuioceanu. De altă
parte. Dan Alecsandrescu şi scenograful Tra-
uin Niţescu pregătesc C a m e r a de a l ă t u r i de
Paul Everac.
La secţia germană a aceluiaşi teatru se fac
ultimele pregătiri pentru noua versiune sce
nică a piesei N u s în t T u r n u l E i f f e l de Eca-
terina Oproiu. Regizorul spectacolului. Hans
Schuschnig. ne spune că după ce lucrarea
s-a bucurat de un îndelung succes pe scena
Hibiană aceeaşi scenă încearcă acum o reîn-
tilnire cu publicul, cu o nouă formulă a
spectacolului, şi cu o nouă distribuţie : Chris-
tian Maurer, Ingrid Oyntzen, Heinrich Mild-
ncr, Rosemarie Muller, Karin Fronius. Sce
nografia este semnată de Helinut Sturmer.
https://biblioteca-digitala.ro
I n n u m ă r u l 11 1970 , s e m n ă t u r a l u i M i r o n - R a d u P a r a s c h i v e s c u a a p ă r u t p e n t r u
u l t i m a d a t ă în r e v i s t a n o a s t r ă . A m p i e r d u t o c o l a b o r a r e , p e c a r e p r e a pu ţ i n e a u
e g a l a t - o s a u o v o r p u t e a e g a l a , şi u n c o l a b o r a t o r d e ne în l ocu i t , c a p r e z e n ţ ă , c a
p r i e t e n i e , c a f i d e l i t a t e , c a s p i r i t , c a t o t c e e a ce d ă , n u d o a r s e c r e t a r u l u i d e r e d a c
ţ ie şi z e ţ a ru l u i , şi n u d o a r p a g i n i s c r i s e , c i î n t reg i i r e v i s t e şi în t reg i i r edac ţ i i , u n
s u f l u şi o v ă p a i e , u n a d a o s d e i d e i , d e s u f l e t şi d e p a s i u n e . C u o a m e n i c a M i r o n -
R a d u P a r a s c h i v e s c u , m u n c a d e p resă es te o b u c u r i e şi o n ob l e ţ e , d e f i e c a r e z i , d e
f i e c a r e c l i p ă .
S p r e sfîrşitul l u i d e c e m b r i e , j u r i u l d e d e c e r n a r e a p r e m i i l o r r e v i s t e i „Tea t r u l "
i-a o f e r i t c u o u n a n i m i t a t e r a r î n t î l n i t â î n a s e m e n e a împ r e j u r ă r i , p r e m i u l d e d r a
m a t u r g i e p e a n u l 1970 , p e n t r u c o m e d i a sa p oe t i c ă As ta- i c i u d a t !.... Am i c i ţ i a , d r a
g o s t e a , a d m i r a ţ i a d e c a r e se b u c u r a , a u f o s t c a u z e l e n u m a i a l e c ă l d u r i i suf leteşt i
15 https://biblioteca-digitala.ro
c u c a r e a f o s t l u a t ă h o t â r î r e a . A r g u m e n t u l a l e g e r i i a f o s t n u m a i v a l o a r e a a c e s t e i
o p e r e , a i î t d e f r u m o a s ă .
V a i , n i c i o b u c u r i e a d e v ă r a t ă n u a p u t u t î n s o ţ i a c e s t o m a g i u ! P o e t u l i n t r a s e
d e f i n i t i v ă ?n r o b i a s u f e r i n ţ e i şi s u b r a z a m o r ţ i i , s u b a c ă r e i c o r o z i u n e c r e s c î n d â , d u l
c e l e , l i b e r u l s i m î n d r u l l u i s u r î s a b i a m a i i z b u t e a s ă s e î n c h e g e , r a r , p e b u z e l e d i n
c e î n c e m a i a l b e . L - a m v ă z u t d e c î t e v a o r i , d i n c e î n c e m a i c h i n u i ţ i — ş i e l ,
ş i n o i — d e s i n i s t r a z ă d ă r n i c i e a s i m u l a ţ i e i d e v o i e b u n ă şi o p t i m i s m , s i m u l a ţ i e c a r e
t r e b u i a s ă î n c o r o n e z e , g r o t e s c , s t r ă v e c h i r e l a ţ i i î n ! e m e i a t e n u m a i p e s i n c e r i t a t e , p e
c e a m a i a d î n c â s i n c e r i t a t e .
L a 1 7 f e b r u a r i e a m u r i t .
C e e a c e p i e r d e r e v i s t a n o a s t r ă , p r i n m o a r t e a l u i M i r o n - R a d u P a r a s c h i v e s c u ,
e s t e n u m a i u n s t r o p d i n t r -o m a r e , g r e a p i e r d e r e p e n t r u p o e z i a , l i t e r a t u r a , e s e i s
t i c a ş i p r e s a n o a s t r ă , p e n t r u c o n ş t i i n ţ a r o m â n e a s c ă a a c e s t e i e p o c i , î n g e n e r a l .
Ş i — c u t o a t e c ă o p e r a lu i l i t e r a r ă e s t e d i n t r e c e l e m a i i m p o r t a n t e a l e u l t i m e l o r
t r e i , p a t r u d e c e n i i — a m f i î n c l i n a ţ i s ă a f i r m ă m c ă c e a m a i g r e a p i e r d e r e o v o m
a v e a d e î n r e g i s t r a t î n a c e s t d i n u r m ă d o m e n i u : a l c o n ş t i i n ţ e i a c e s t e i e p o c i .
A f o s t u n c o m u r w V . U n c o m u n i s t d i n g e n e r a ţ i a i m e d i a t u r m ă t o a r e g e n e r a ţ i e i
e r o i c e c a r e a î n f i i n ţ a t p a r t i d u l , a c u m c i n c i z e c i d e a n i . U n i n t e l e c t u a l , u n s c r i i t o r
c o m u n i s t , u n u l d i n t r e p r i m i i f o r m a ţ i l a ş c o a l a p a r t i d u l u i , d e c u r î n d c t i t o r i t ş i o r g a
n i z a t e l î n s u ş i , ş i d u c î n d u - ş i v i a ţ a î n i l e g a l i t a t e şi c l a n d e s t i n i t a t e . P u t e r e a f o r m a t i v ă
a P a r t i d u l u i s-a d e z v ă l u i t î n t r e a g ă î n e d u c a r e a , î n f o r m a r e a a c e l e i g e n e r a ţ i i d e
t i n e r i i n t e l e c t u a l i c a r e , î n u l t i m u l d e c e n i u d i n a i n t e a r ă z b o i u l u i , a u d u s l u p t a c u
f a s c i s m u l , î n d o m e n i u l c u l t u r i i , a l a r t e i şi l i t e r a t u r i i . î n M i r o n - R a d u P a r a s c h i v e s c u ,
a c e a s t ă p u t e r e f o r m a t i v ă a d a t r o a d e s t r ă l u c i t o a r e , ş i m e r e u m a i s t r ă l u c i t o a r e ,
p î n ă î n u l t i m a c l i p ă . P u t i n i o a m e n i d i n a c e a s t ă e p o c ă , p u ţ i n i s c r i i t o r i , a u ş t i u t s ă
e x p r i m e , c u a t î t a a r m o n i e , c u a t î t a c o n v i n g e r e , c u a t î t a p r o f u n z i m e , e s e n ţ a i n t e l e c
t u a l i t ă ţ i i c o m u n i s t e : r i g o a r e a i m p l a c a b i l ă a d o c t r i n e i , f ă r ă d o g m a i i s m ş i s e c t a
r i s m ; l i b e r t a t e a şi î n d r ă z n e a l a i d e i l o r , f ă r ă c o n f u z i e şi f ă r ă a n a r h i e ; u n i t a t e a f r u
m o s u l u i , b i n e l u i şi a d e v ă r u l u i , f ă r ă î n g u s t i m i s c o l a s t i c e ; p a t r i o t i s m u l c e l m a i p a
t e t i c , f ă r ă m e g a l o m a n i i şi r e f u z u r i ş o v i n e ; i u b i r e a d e o a m e n i ş i î n c r e d e r e a op t i -
m i s ' ă î n p u t e r e a l o r n e l i m i t a t ă . T o a t e a c e s t e a , M i r o n - R a d u P a r a s c h i v e s c u l e - a
î n v ă ţ a t ş i l e - a d e p r i n s d e l a c o m u n i ş t i , d e l a P a r t i d , şi a ş t i u t s ă l e d e a , l a r î n d u - i ,
î n a l c ă t u i r e a , î n s c r i s u l ş i î n t o a t e m a n i f e s t ă r i l e s a l e , o e x c e p ţ i o n a l ă f o r ţ ă c o n v i n
g ă t o a r e , c u c e r i t o a r e . P r i n a c e a s t a , e l î n s u ş i a „ f o r m a t " , a f o s t u n f o r m a t i v . Tn
c i u d a o r o r i i l u i f e r o c e d e p e d a n t e r i e , a n e s c h i m b a t u l u i s ă u t e m p e r a m e n t d e
„ b ă i a t " , a s i m p l i t ă ţ i i ş i m o d e s t i e i s a l e , u n e o r i d e - a d r e p t u l e x a g e r a t e , M i r o n - R a d u
P a r a s c h i v e s c u a f o s t u n î n v ă ţ ă t o r , u n p e d a g o g , u n a p o s t o l . T o t d e a u n a î n t r e o a m e n i ,
t o t d e a u n a î n c o n j u r a t d e o a m e n i , m a i a l e s d e o a m e n i t i n e r i , p r i e ' . e n u l n o s t r u —
c a r e a c u n o s c u t şi a t î t e a c l i p e d e î n s i n g u r a r e şi d e t r i s t e ţ e — t r a n s m i t e a , o r i e n t a ,
c o n v i n g e a . I n f l u e n ţ a l u i M i r o n - R a d u P a r a s c h i v e s c u a f o s t f o a r t e p u t e r n i c ă , f o a r t e
î n t i n s ă , ş i , c u t i m p u l , u r m e l e e i v o r f i i d e n t i f i c a t e n u n u m a i î n p o e z i a g e n e r a ţ i i l o r
v i i t o a r e , d a r şi î n c o n ş t i i n ţ a m u l t o r , m u l t o r o a m e n i , d e a z i s i d e m î i n e , a u n o r
o a m e n i c a r e n u s î n t p o e ţ i şi c a r e n u s c r i u l i t e r a t u r ă . E s e n ţ a şi p e c e t e a a c e s t e i i n
f l u e n ţ e s î n t şi v o r fi c o m u n i s t e .
D i n c a u z a c o n d i ţ i i l o r d e a p a r i ţ i e a l e r e v i s t e i „ T e a t r u l " , l a c r i m a r e d a c ţ i e i n o a s
t r e e s t e p r i n t r e c e l e d i n u r m ă c a r e p i c ă p e o p a g i n ă o m a g i a l ă . D e a o f i p ă s t r a t ,
d e a o f i s t r i v i t a t î t a v r e m e î n t r e p l e o a p e , a m v r e a c a e a s ă a r d ă h î r t i a ş i s ă- i
p u n ă u n s i g i l i u d e s c r u m , — s i g i l i u a t o t c e a t r ă i t şi a m u r i t î n n o i , p r i n M i r o n -
R a d u P a r a s c h i v e s c u .
1 6 https://biblioteca-digitala.ro
I O A X M A S S O F F
Împlinirea a o sută de ani de la naşterea
lui Petre Liciu (in ziua de 19 martie 1871.
la Focşani) constituie un prilej pentru a
aminti de contribuţia acestui artist dramatic
— atît de personal, atît de complex înzestrat
— la propăşirea şcolii româneşti de teatru.
După o scurtă carieră la Teatrul Naţional
din Iaşi, Petre Liciu a fost angajat, în 1892.
la Naţionalul din Bucureşti. Atmosfera în
teatru, în acel moment, era dintre cele mai
apăsătoare : moartea atît de timpurie a lui
Grigore Manolescu stirnise printre tinerii ac
tori, discipoli ai marelui dispărut, un senti
ment de adîncă descurajare ; publicul ocolea
teatrul. Repertoriul. în cea mai mare parte,
era neinteresant, aceeaşi conducere a teatru
lui, care dura de timp îndelungat, se arăta
depăşită de vreme.
Tînăr, fără nume, privit de unii cu ne
încredere, de alţii cu ostilitate, Liciu a ştiut
să polarizeze în jurul lui pe aceşti dezorien
taţi, insuflindu-le speranţa. încredinţat că
..marea reformă se cuvine să înceapă în sala
de repetiţii", intrucît studiul pieselor, tribu
tar încă ..şcolii vechi", lăsa mult de dorit.
Liciu, susţinut de un număr însemnat de ac
tori, a pornit să sfarme prejudecăţi adînc în
rădăcinate. Printre ele, una dintre cele mai
dăunătoare era aceea a compartimentării ac
torilor in aşa-zisele ..caractere dramatice"
după criteriul ..temperamentidui". dar mai
ales după însuşirile fizice. Chiar din Con
servator, începea această ..specializare", pre-
gătindu-se. standardizaţi. ..prim-amorezi". ..in
genue", ..comici brilianţi". ..cochete". ..intri
ganţi". ..mame şi taţi nobili", pentru fiecare
din aceste specialităţi funcţionind o anumită
tipologie. în realitate, deşi aceste bariere ar
tificiale nu puteau să nu fie escaladate de
talent şi de studiu ce nu ţineau seama de
strimtele clasificări, veritabile paturi ale lui
Procust. totuşi sistemul era deosebit de nociv,
frinînd. intirziind sau descurajind diversifi
carea, dezvoltarea artei dramatice, aceasta cu
atit mai mult cu cit dramaturgia, modernă
în epocă, nu mai crea tipuri rigid clasificate.
Liciu. in calitate de interpret, de regizor,
de profesor la Conservator, s-a străduit să
îndepărteze barierele artificiale ale ..speciali
zării", rămăşiţă a vechii doctrine a ..carac
terelor", ale ..categoriilor dramatice". Actorul
Liciu, temperament de o mare elasticitate,
stăpîn al unei întinse game de accente dra
matice, ce au mers de la farsă şi vodevil,
pînă la dramă şi tragedie, recepţiona cu fie
care rol o ..viaţă" venită din afară, pe care
o ..recrea" eu o atentă preocupare de adevăr,
prin jocul unei bogate fantezii, printr-un pă
trunzător spirit de observaţie. Fiecare rol.
fiecare transformare nu aminteau spectatori
lor pe cea precedentă, deşi ele erau ţîşnite din
liniile aceleiaşi feţe şi din privirile aceloraşi
ochi. Salturile actorului Liciu au fost cu ade¬
vărat ameţitoare : de la Rică Venturiano pînă
la Shylock. trecînd prin Stefăniţă din V i f o r u l
fu i Delavrancea. Isidor Ijechat din B a n i i lui
Mirbeau, Hlestakov din R e v i z o r u l lui Gogol.
Tokeramo din drama T a i f u n de Lengyel,
Cetăţeanul din O sc r i soa re p i e r d u t ă . Zeilig
Şor din M a n a s s e de Ronetti Roman.
încrezător în iditorid teatrului românesc,
Liciu şi-a luat sarcina îndrumării unei ple
iade de actori, ce ar fi trebuit să fie nu
numai talentaţi, dar şi cultivaţi — o seamă
dintre aceştia (Ion Manolescu, Tina Barbu.
Casimir Belcot. V. Maximilian. Alexandru
Mihalescu. Măria Filotti. Zaharia Birsan)
dind strălucire teatrului românesc în prima
jumătate a secohdui nostru.
Marea noastră actriţă Marioara Voiculescu.
elevă a lui Liciu. ne-a împărtăşit credinţa
că Liciu a fost. mai presus de orice, un pe
dagog, un profesor desăvirşit. un regizor
excef)ţional.
Cronicarul dramatic N. D. Cocea subliniază
..inteligenţa şi marea putere de compunere pe
care e stăpîn" Liciu. iar G. Ibrăilcanu după
ce il văzuse jucind în farse şi comedii unde
era ,.de un comic aşa de omenesc" se în
treba, după ce-l admirase în B a n i i , î n care
se arătase de un ..dramatism aşa dc natu
ral", — ..unde va ajunge în zborul lui, ar
tistul acesta mlădios şi sigur de sine ?"
Printre ceilalţi actori de seamă în epocă.
Petre Liciu nu putea fi confundat. Dar, la
41 de ani, viaţa i-a fost frîntă — o mare
pierdere pentru teatrul românesc.
17 https://biblioteca-digitala.ro
O z i c u L i l i a n a
La capătul firului o voce bănuitoare. Parcă s-ar fi aşteptat să cerem un
bilet de favoare la... A d i o , C h a r l i e . . .
Liliana Tomescu nu şi-a schimbat tonalitatea nici după ce a aflat scopul
convorbirii. Poate îi „suspectează" pe ziarişti pentru că au scris rar despre ea,
ca şi cum e i ar fi vinovaţi că apariţiile sale pe scenă, în mari roluri, sint din
păcate, sporadice. Şi dacă numele Lilianei Tomescu nu a fost în fiecare seară
pe afiş, „cota'' popularităţii e i nu a scăzut de loc. A rămas un magnet —
şi ceea ce e cu totul remarcabil — pentru publicul de toate categoriile. Deci
şi pentru cei care vin să o vadă în Claudel, ca şi pentru cei care o preferă
într-o farsă oarecare — de pildă Adio, Charlie. Cum a izbutit deci, să cuce
rească spectatorii ? Cum de poate fi o dată tragică, vibrantă, sfişiată de tris
teţe, iar altă dată să inventeze gaguri care declanşează hohote de ris ? Se
cuvine să-i aflăm şi o scurtă biografic, atît pentru curiozitatea dv., cit şi
pentru volumele viitorilor istorici de teatru, care, sigur, nu o vor putea ignora.
— Sînt fiica unui medic, care, predestinare, cercetează „interioarele 4"
(dar nu şi caracterele) oamenilor de artă, lucrind ca radiolog la Policlinica
1 8 https://biblioteca-digitala.ro
Da, sînt veşnic nemulţumitei...
Artelor. A m urmat la călugăriţe, apoi Şcoala Centrală. Ca orice ..biografie
interesantă", şi a mea cuprinde faptul că a m căzut la ..admitere'* la teatru,
î ncăpă ţ îna tă , de pe atunci, am frecventat voluntar cursuri le la toate cele trei
catedre de Actorie şi la sfirşitul anului am dat din nou examen şi... iar am
căzut. P înă la u rmă . am reuşit, am urmat . . c lasa" lui Minai Popescu şi am ter
minat studiile numai în trei ani . L a ..clasă" am jucat-o pe E l i z a Doolitt le. cu
care aveam să m ă întilinesc pe scena teatrului Armatei după opt ani , alături de
George Constantin. E un rol drag care mi-a dat aripi şi m-a înscris pe traiec
toria unui anume gen de roluri .
— Ai recrutai la teatrul Armatei şi i-ai rămas soldat, plutonier şi acum...
colonel credincios !
— Da ! Aic i am debutat sub auspicii le excelentului director care a fost
marele actor \ raca . grăd inar de tinere vlăstare, bucuros de succesul celor mai
tineri, aristocrat pe scenă şi de o mare distincţie în viaţă. Alătur i de el am
jucat in . .Ruptura" , după care nu m-ain mai despărţit de acest teatru. Sub
auspicii le , lui \ raca. generos cu talentul său şi mai generos faţă de al altora.
1\) https://biblioteca-digitala.ro
Sliakespeare şi Dostoici'ski Dacă sînt o vedetă ?
a u c r e s cu t m u l ţ i t i n e r i . N u c u n o s c e x a c t d e f i n i ţ i a . . a n i m a t o r u l u i " , d a r V r a e a
o p e r s o n i f i c a . A v e a — n u d e m a g o g i c — c i s i n c e r o m a r e î n c r e d e r e î n t i n e r i .
— Care e rolul în care crezi că ai realizat lucrul cel mai deplin ?
— Luna dezmoşteniţilor de O N e i l l . D a , a c e s t a e r o l u l î n c a r e a m da t
c e l m a i m u l t . C a u t e x p l i c a ţ i i , s e p o t g ă s i , s a u n u , d a r r o l u l a c e s t a m-a f ă c u t
să m ă î n t â l nesc c u a c e l e c l i p e i d e a l e , do r i t e de to ţ i a c t o r i i — c o n t o p i r e a c u
p e r s o n a j u l , v i b r a ţ i a l a u n i s o n . A m m a i d o r i t şi a l te r o l u r i , d a r le m a i a ş t ep t . . .
— Şi rolul în care nu ai dat satisfacţie ?
— N u c r e d că a m j u c a t c h i a r p r o s t î n v r e u n s p e c t a c o l !
— Rolul pe care-l iubeşti cel mai mult ?
— U l t i m u l !
— Deci A d i o , C h a r l i e ! (Convorbirea se desfăşura hminte de S c h i m b u l . !
— D a . . . Ş i . z ă u . că p i e s a nu e p r o a s t ă . E o c o m e d i e r e u ş i t ă . P o a t e
u n o r a n u le p l a c e d i n s n o b i s m . S i g u r , n u e S h a k e s p e a r e , S a r t r e , s a u B e c k e t t ,
u n Nume. P i e s a a r e i n s ă s i t u a ţ i i n e a ş t e p t a t e , b i n e r e z o l v a t e . E g r e u de j u c a t
într-o a s e m e n e a p i e s ă , e c o m p l i c a t , d a r e f oa r t e p l ă c u t . . . P u b l i c u l p l e a c ă fe r i c i t
de l a s p e c t a c o l , şi m ă î n t r e b d a c ă n u şi a s t a e, l a u r m a u r m e i , u n a d i n m e n i
r i le teatrului... P o a t e că a m f ă c u t e ro r i e s t e t i c e , d a r s p u n c e e a ce s im t . Ş i
de ce să a s c u n d e m , n o i a c t o r i i i u b i m m u l t p i e s e l e c a r e o b ţ i n s u c c e s !
— Ai parteneri de scenă favoriţi ?
— î m i p l a c e să j o c nu n u m a i c u a c t o r i b u n i , d a r şi c o n ş t i i n c i o ş i . C a
G e o r g e C o n s t a n t i n . . . şi a l ţ i i . . .
— Şi regizorul favorit ? La acest capitol vreau, să-ţi amintesc de faptul
că eşti socotită o actriţă dificilă.
— R e g i z o r u l f a vo r i t es te V l a d M u g u r , de c a r e m ă l eagă şi a m i n t i r i l e
d e b u t u l u i , şi a f i n i t ă ţ i a r t i s t i c e . P o a t e că s în t o a c t r i ţ ă d i f i c i l ă p e n t r u u n i i
2 0 https://biblioteca-digitala.ro
Nu mi-e frică de rolurile de dramă Ştii ce greu e să faci să ridă lumea.
r e g i z o r i . N u a c c e p t o i d e e a r t i s t i c ă ce n u a r e a c o p e r i r e . S i n t o f a n a t i c ă a d e p l ă
a m u n c i i l a s p e c t a c o l î n co l eo t i v şi de a c e e a n u c r e d că e b i n e c a u n u l să
ordone şi to ţ i ce i l a l ţ i să e x e c u t e o rbeş t e f ă r ă a c r e d e î n c e e a ce s i n t i n v i t a ţ i
să f a c ă . I n a ce s t s e c t o r s î n t p e n t r u c o l a b o r a r e p a ş n i c ă şi m a i a l e s c r e a t o a r e .
— Deşi ai jucat şi multe roluri de dramă, publicul te cunoaşte iu pri
mul rind ca interpretă de comedii. Să fie o coincidenţă a faptului că genul
e mai popular ?
— D a , a m j u c a t m a i m u l t e c o m e d i i , deş i e m a i g r e u de j u c a t in a ce s t
g e n . N u mi-e f r i c ă a t î t de r o l u r i l e de d r a m ă ( in c a r e j o c o r i c î n d , c u p l ă c e r e ) ,
c i d e ce le d i n c o m e d i i , c a r e s în t m u l t m a i , . p e r i c u l o a s e " . î n f r u n ţ i p u b l i c u l
d i r e c t , s p e c t a t o r u l a ş t e a p t ă de l a t i ne t o tu l p e n t r u a rade, şi te s i m ţ i s i n g u r ,
p e s cen ă c a î n g r o a p a c u l e i . Ş t i i ce g r e u e să f a c i să r i d ă l u m e a . . . a r t i s t i c !
— Ce părere ai de rolurile tale din film sau de la T.V. ?
— î n f i l m e , a m j u c a t m a i de mu l t . . . N u mi-a p l ă c u t c e-am f ă c u t , d a r
î n g e n e r a l , n i c i nu-mi p l a c e m u n c a a s t a . . . Nu-m i p l a c e n i c i să j o c I a t e l e
v i z i u n e . A i c i t o tu l se f a c e p r e a r e p e d e , p r e a i n p r i p ă . . . Ş i a po i c e e a ce i z b u
teşt i să r e a l i z e z i pe m i c u l e c r a n p i e r e l a fe l de i u t e . . .
— Recunoşti că apariţiile laie in cadrul spectacolelor de revistă, de
estradă, au contribuit la ceea ce numim popularitate ?
— D a ! A m a p ă r u t p r i m a d a t ă pe s c e n a e s t r a d e i in c h i p de . . . n e g r e s ă .
G e n u l mi-a dat m a r i sa t i s fac ţ i i şi a m î n v ă ţ a t m u l t , s p u n a s t a n u F o r m a l , ci c a
t o a t ă c o n v i n g e r e a . V ă a m i n t i ţ i de ş l a g ă r u l „ C i n d d a n s e z c u e l " ? L - a m
l ansa t eu !
— Se spune că eşti o nemulţumită. De ce ?
— D a , s în t v e ş n i c n e m u l ţ u m i t ă in p r i m u l r i n d de m i n e . d o r e s c să po l
r e a l i z a m a i mu l t , m a i b i n e , a po i de un i i co leg i oare îşi f ac m e s e r i a func-
ţ i o n ă r e ş t e . M i-ar p l ă c e a c a toţ i o a m e n i i c a r e fac tea t ru să-l şi i u b e a s c ă a l t fe l
https://biblioteca-digitala.ro
Să călătoresc mult. mult... Timidă... singuratică...
dec i t c a p e o s l u j b ă o a r e c a r e , să d o r e a s c ă să ş t ie oît m a i m u l t d e s p r e e l . . .
l a t ă d e ce s în t n e m u l ţ u m i t ă ! V i s e z s p e c t a c o l e î n c a r e t o ţ i i n t e r p r e ţ i i să a i b ă
aceeaş i v i b r a ţ i e , să r e a l i z e z e a r m o n i i l e F i l a r m o n i c e i d i n L o s A n g e l e s , să f ie
so l i ş t i si to ţ i — t o t o d a t ă — î n c h e g a ţ i i n u n i t a t e a a n s a m b l u l u i .
— Eşti o vedetă ?
— C r e d că p u b l i c u l m ă i u b e ş t e şi c r e d c ă v i n e l a t e a t r u să m ă v a d ă !
D a c ă a c e a s t a î n s e a m n ă a fi v e d e t ă . . . Ş i s p r e d e o s e b i r e d e o v e d e t ă a d e
v ă r a t ă , eu s înt o t i m i d ă , o s i n g u r a t e c ă . D a r a m n o r o c . Ş i a s t a e m a r e l u c r u .
— S i dacă ai lua-o de la capăt, ai mai face actorie ?
— N u !
— De ce ?
— N u pot să-ţi s p u n !
— Autori favoriţi ?
— S h a k e s p e a r e şi D o s t o i e v s k i !
— Regie ai vrea să faci ? Toţi actorii visează tainic să facă regie !
— N u , n-am n i c i o c h e m a r e , şi s p r e d e o s e b i r e de a l ţ i i , c a r e n u o a u ,
c a şi m i n e . e u c h i a r n i c i n u f a c !
— Ce crezi despre regizoare ?
— E g r e u d e r ă s p u n s , d e ş i c r e d c ă b ă r b a ţ i i (şi c a r e g i z o r i ) s i n t m a i
o b i e c t i v i şi d e c i m a i i n d e p e n d e n ţ i !
— Ce-ţi doreşti ? Dacă ai fi intr-uu basm. ce dorinţi ai cere să-ţi fie
îndeplinite ?
— S ă c ă l ă t o r e s c m u l t . m u l t d e l o t , î n toa te ţ ă r i l e . A m f ă c u t c i t e v a
t u r n e e în s t r ă i n ă t a t e . î n I s r a e l , I t a l i a ( c u T e a t r u l N a ţ i o n a l d i n C l u j , a v i n d
u n p u b l i c de o m a r e r e c e p t i v i t a t e ) şi a f os t m i n u n a t . A ş v r e a să j o c m u l t ,
d a r să .şi c ă l ă t o r e s c m u l t . . .
— Mulţumesc, şi de abia aştept să te văd în S c h i m b u l . . .
Liliana Tomescu tie-a zimbit cu toţi dinţii... Era zîmbetul său de co
medie, sau cel de dramă ?...
...La urma urmei e treaba regizorilor.
2 2 https://biblioteca-digitala.ro
ILEANA BERLOGEA
Publicul-între Danton şi Robespierre
î n t â l n i r i l e c u s t uden ţ i i me i . c rea tor i i de
m î i n e a i a r te i s pec t a co l u l u i , s în t î n t o t d e a u n a
o b i n e v e n i t ă confrunta ire de op i n i i , p r i l e j de
c u m p ă n i r e , de v e r i f i c a r e şi au t ove r i f i c a re a
pă re r i l o r şi de oco l i re a t e n d i n ţ e l o r de osi-
f i ca re . A m as is ta t de o u r î n d l a u n s e m i n a r
de i s t o r i a t e a t r u l u i r o m â n e s c , consac ra t i s p i
t i toare i c o m p a r a ţ i i d i n t re Dan ton-u l l u i C a m i l
P e t r e s c u şi Moartea lui Danton de G e o r g
B i i c h n e r şi Danton de R o n i a i n R o l l a n d .
D e z b ă t u t ă a n i l a r i n d , t ema a găs i t de f ie
ca re d a t ă r ă s p u n s u r i no i . sub l i n i i ndu-se ,
a p roape f ă r ă excep ţ ie , s upe r i o r i t a t ea l u c r ă r i i
r o m â n e ş t i , a d m i r a ţ i a rea lă f a ţ ă de c la r i t a tea
poz i ţ i e i l u i C a m i l P e t r e s c u , neces i t a tea p re
zenţe i ope re i pe scenă . A n u l aces ta a i n te r
v e n i t o s c h imba r e . N o i dez i de ra te a u fost
e x p r i m a t e c u a m b i g u a d a r a r z ă t oa rea p a
s i une p en t r u a t i t ud i ne a tânărului de 20 de
an i . P i e s a r o m â n e a s c ă şi-a păs t r a t p o z i ţ i a f a
v o r i z a t ă f a ţ ă de ce le la l te , s-au f o rmu l a t î n s ă
r e z e r ve f a ţ ă de m e s a j u l e i . P u b l i c u l doreş te
a s t ă z i u n spec taco l l u c i d şi t ă ios , c u l impe
z i m e a ide i l o r l u i R o b e s p i e r r e şi a p a s i u n i i
l u i Sa in t- Jus t , s t r u c t u r a t pe m ă s u r a s i s te
m u l u i nos t r u de v a l o r i , î n c ă r ca t c u c l a r i f i
căr i le exper i en ţe l o r noas t re r e vo l u ţ i o n a r e şi
po l i t i ce .
D a n t o n a exe rc i t a t î n t o t d e a u n a fasc ina ţ ie ,
c î ş t i g m d p r i n setea de v i a ţ ă , p r i n t r ă i rea
i m e d i a t ă şi to t a l ă a b u cu r i i l o r şi du re r i l o r ,
s l ă b i c i u n i l e l a e l , nefi i ind p a r c ă a l t c e v a decî t
s e m n e a le ad i n e i i l u i u m a n i t ă ţ i .
Şi t o tuş i , acest e rou — r o m a n t i c l a Geo rg
B i i c h n e r , m o n u m e n t a l l a R o n i a i n R o l l a n d .
c on t u r a t pe reac ţ i i per fect mo t i v a t e d i n
p u n c t de vede re ps i ho l og i c şi soc i a l l a C a m i l
P e t r e s c u — şi-a p i e r du t p a r c ă for ţa de a t r ac
ţ ie. Pe r sona l i t a t e a l u i n u m a i in teresează
dec î t î n m ă s u r a î n ca re d e v i n e m e t a f o r ă a
une i epoc i . A cedat în faţa l u i R o b e s p i e r r e ,
m a i p u ţ i n spec tacu los d a r iden t i f i ca t eu re
v o l u ţ i a , a r z î n d c u p a t i m ă p en t r u i dea l u l său .
C a m i l P e t r e s c u şi-a sc r i s p i esa c u i n t e n ţ i a
v ă d i t ă de a crea o d r a m ă po l i t i c ă , î m b r ă
ca tă î n să î n c ă l d u r a sen t imen te lo r , b oga t ă
dec i î n de ta l i i psd io log ice , c u accen te pe pro
b l eme le i n t ime a le e rou l u i . A şa cerea î n fond
d e cen i u l a l t re i l ea . A s t ă z i p i esa po l i t i c ă a re
a r ă s p u n d e a l tor ob l i g a ţ i i şi a se desena pe
al te ca rac te r i s t i c i . E l i b e r a t ă de f r ă m î n t ă r i
p as i ona l e , ea t rebu ie să ofere so lu ţ i i ob iec
t i ve a s u p r a p rob l eme l o r m a j o r e , să dea as t fe l
p r i l e j u l s pec t a t o ru l u i de a pa r t i c i p a atât a fec
t iv c i t şi i n t e l ec t ua l l a a c t u l creaţ ie i scen i ce ,
de a-i ses i z a c l a r s ensu r i l e , aşa fe l î nc î t ,
c o n f r u n t î n d u - l e ( even t ua l , e omp l e t i n du4e ) cu
expe r i en ţ a l u i , să p o a t ă t o t o da t ă pe rcepe le
gi le genera le a le i s to r i e i , d r u m u l e i î n v i i t o r .
P r e o c u p ă r i l e po l i t i ce , adeseor i aco idea t î n
d r a m a ps i ho l og i c ă b u r g h e z ă , s în t a c u m î n
da to r i re , c ond i ţ i e f u n d a m e n t a l ă a tea t ra l i i i
c o n t empo r an . I n f o r m a r e a î n zde le noas t re e
r a p i d ă , p r o m p t ă , c lară . T e l e v i z o r u l ne mode
lează , f ă r ă să vrean , d u p ă p rop r i de l u i leg i ,
ne î n lesneş te , p r i n c o m u n i c a r e a l u i s in te t i că ,
r e z u m a t i v ă , în ţe legerea i m e d i a t ă a sensu r i l o r ,
c h i a r î n a i n t e a f o r m u l ă r i i lor teoret ice, con
cep tua le .
M a r i l e t r a n s f o r m ă r i soc ia le a le v e a c u l u i
nos t ru a u spor i t c ons i de r ab i l r e sponsab i l i t a t e a
c iv i că , n e v o i a de pa r t i c i p a re l a m a r i l e hotă-
r i r i . O m u l de a z i n u m a i accep tă r o l u l de
p ion nepu t i n c i o s pe tab la de şah u n d e i se
stab i leş te soar ta , d inco lo de ho ta re le v o i n ţ e i
l u i . G l o b u l şi-a s ch imba t d i m e n s i u n i l e şi î n
fă ţ i şarea . Poa te fi s t r ă b ă t u t în c î teva ore
de l a un capă t la ce l ă l a l t , i a r şt i r i le a u ne
vo ie doa r de c i t eva c l i pe p en t r u a f i t r ans
m i se de l a u n m e r i d i a n l a a l t u l . I n d i f e r e n t
ce se î n t â m p l ă în tr-un colţ a l u n i v e r s u l u i
nos t ru , i nd iscre ţ i a o s t en t a t i v ă a unde l o r v e s
teşte tu turor e v e n i m e n t u l , t r a n s f o r m î n d pe
f iecare cetă ţean a l p ă m â n t u l u i în ma r t o r ocu
lar , u m p l î n d su f l e t u l o amen i l o r ou ma r i l e
b u cu r i i a le cuce r i r i l o r co lec t i ve . A r t a înec-
23 https://biblioteca-digitala.ro
tează a m a i fi e v a z i u n e d i n cond i ţ i i l e r ea l i
t ă ţ i i , s au beţ ie m i r i f i c ă de c uv i n t e şi cu l o r i ;
ea a deven i t m ă r t u r i e ob i ec t i v ă , s t imu l â nd
med i t a ţ i a a s u p r a a d e v ă r u l u i s a u so lu ţ i i l o r ce
sc p r o p u n s i t ua ţ i i l o r c r i t i ce .
P r i l e j de î n t i l n i r i şi p a r t i c i p ă r i co lec t i ve ,
tea t ru l e chema t să a d u c ă şi el m ă r t u r i i con
crete pe m a r g i n e a ce lor m a i a r z ă t oa re pro
b leme a le ex is tenţe i noas t re , să con t r i bu ie
l.i f o rma rea une i a t i t ud i n i c on t empo r ane —
a t i t ud ine po l i t i c ă — la t r e z i r ea i n p r i m u l
r î nd a d i spoz i ţ i e i de a v o i . de a dec ide şi
de a ac ţ i ona în r a po r t u r i de coopera re cu
s emen i i , în bene f i c i u l b i n e l u i c o m u n .
Se vorbeş te d i n n ou de c r i z a t e a t r u l u i .
F i e c a r e p e r i o a d ă a c unoscu t u n proces ne l i
n i ş t i to r de cr i ză , o s epa r a re î n t r e ceea ce se
î n t î m p l a pe scenă şi ceea ce a ş t ep t au spec
tator i i să se î n t î m p l e ; şi î n t o t d e a u n a s-au
găs i t so lu ţ i i care au î n v i o r a t a r t a i n t e rp re
t a t i v ă , a u de t e rm ina t succese şi naş terea u no r
g lor i i a le p o d i u m u l u i , pe care ce i p r e zen ţ i
o seară s au o d u p ă - a m i a z ă î n s a l a de spec
taco l , îi socoteau d em i u r g i i u n e i l u m i de
i l u z i i . S a l v a r e a , de f iecare d a t ă , s-a desco
per i t într-o re fon t ă a r epe r t o r i u l u i , a m i j
loace lor de exp res i e actor iceşt i , î n a p a r i ţ i a
u nu i n ou creator .
Me t amor f o ze l e şi c ău t a rea f o rmu l e l o r ine
d i te au in t ra t a c u m în p r a c t i c a c o t i d i a n ă .
N u se poate spune că ne l i p sesc i de i l e , v a
r ie ta tea . D e la scena-cut ie l a a r e n a c i r c u l u i ,
de l a d r a m a ps i ho l og i c ă l a ce l m a i au ten t i c
documen t , totu l e u t i l i za t şi m e n i t u n e i no i
f ruc t i f i c ă r i î n tea t ru l c on t empo r an . T r a g e d i e
e sch i l i a n ă , co la j de . .ma te r i a l " d i n presă ,
comed ie s pan i o l ă . t r ag i comed ie e l i s abe t ană .
eseu d r ama t i c p i r a n d e l i a n . conf l i c t s tr indber-
g i an , d r a m ă ero ică , i m p r o v i z a ţ i e , p a n t o m i m ă
f u n a m b u l e s e ă , tea t ru poet ic , t ea t ru e x p e r i
menta l . . . ma i că ne l i psesc cuv i n t e l e pen t r u
a c up r i nde d i ve rs i t a t ea d e o p o t r i v ă a repor-
to r i u l u i ca şi a m o d a l i t ă ţ i l o r de r e a l i z a r e
actor icească , reg i zora l ă , scenograf ică . Ş i to
tuş i . . . p ub l i c u l se răreşte . C a u z a ? D e o c a m
da t ă , o s i m p l ă b ă n u i a l ă : c ă u t ă r i l e î m i p a r
că au loc . in b u n ă m ă s u r ă , î n a f a r a cunoaş
ter i i d o r i n ţ e l o r p u b l i c u l u i , de d r agu l i n o v a
ţ iei , dex te r i t ă ţ i i şi v i r t u o z i t ă ţ i i î n s ine . E
a d e v ă r a t , epoca noas t r ă a b u n d ă i n cercetăr i
soc io logice ; d a r în d o m e n i u l t e a t r u l u i n-au
p rea depă ş i t s t ad i u l s imp l e l o r cons t a t ă r i , l e
l ipseşte f e rmen t u l ac t i v , c rea tor , d e s ch i z ă t o r
do d r u m u r i .
F n l u c r u este s igur . T e a t r u l n u m a i es te
„ şcoa l ă " i n î n ţe lesu l pe care i-1 d ă d e a t re
cu t u l . A r t i s t u l n u m a i este î nves t i t cu d a
r u r i s u p r a o m e n e ş t i , de n a t u r ă să-i î n g ă d u i e
a a r ă t a ca l ea a d e v ă r u l u i . A s t ă z i p u b l i c u l
este ega lu l a r t i s t u l u i şi t rebu ie să s i m t ă
comunicarea, n u lecţ ia , dialogul, n u e x p l i c a
ţ ia , c l i m a t u l une i întilniri şi n u a l u ne i
s l u j i r i de l a a m v o n s a u de l a ca tedră .
P i c t o r u l îşi poate î n g ă d u i şi î n v r e m e a
noas t ră să l u c re ze p en t r u v i i t o r , poe tu l , de
a s e m e n e a , să scr ie p e n t r u a n u l 2000 . O m u l
de t ea t ru î n să , este ob l i ga to r i u legat d e
p rezen t . A c t u l s cen i c n u ex is tă întir-o sa l ă
goa l ă . Cea m a i desăvârş i t ă repet i ţ ie n u es te
a l t c eva decî t o cons t ruc ţ ie f ă r ă de v i a ţ ă ,
per fec tă , cu a d m i r a b i l e de ta l i i a r h i t e c t on i ce ,
c u m i n u n a t e e lemen te deco ra t i ve da r f ă r ă
c ă l d u r ă şi suf le t . S a l t u l de l a repet i ţ ie l a
spec taco l îl face p ub l i c u l , c u p a r t i c i p a r e a l u i
e n t u z i a s t ă , cu în ţe legerea o g l i n d i t ă î n p r i
v i r i , m a t e r i a l i z a t ă î n m i i de f i re n e v ă z u t e ,
t r ans fo rma te î n p u n ţ i de l e g ă t u r ă a r u n c a t e
j)este r a m p ă . C o n c l u z i a m a j o r ă l a care a j u n g e
Pe te r B r o o k î n con t r ove r sa t a l u i carte The
Empty Space este , că î n realitajte, p u b l i c u l
de ţ i ne m a j o r a i m p o r t a n ţ ă î n p r o ce su l c r e a
ţiei scen i ce : „Atâta v r e m e cît n u ex is tă u n
pub l i c , opera n u este t e r m i n a t ă . N i c i u n
au to r , n i c i u n reg i zor n u şi-ar do r i u n s pe c
taco l part icu lar* ' .
I s t o r i a t ea t ru lu i r o m â n e s c se s t r uc tu rează
şi ea pe l e g ă t u r a c ons t an t ă c u p u b l i c u l , p e
a p e l u l d i rec t , a c t i v l a „ o m u l d i n s t a l " . I n
n u m e l e p u b l i c u l u i a u vo rb i t î n t eme i e t o r i i
t e a t r u l u i , î n n u m e l e l u i , ş i P o m p i l i u E l i a d e :
. .Tea t ru l n u este o l ec tu r ă î n s i n gu r ă t a t e a
opere lor d r ama t i c e , c i o e x p e r i m e n t a r e a l o r
î n f a ţa p u b l i c u l u i " . M i h a i l S eba s t i a n a p re
c i za t , m a i a p roape de no i , n a t u r a a po r t u l u i
c rea tor a l p u b l i c u l u i i n c u v i n t e care se
ap rop ie s u r p r i n z ă t o r de cele rost i te a s t ă z i ,
d u p ă m a i m u l t de t re i decen i i , de Pe t e r
B r o o k : „ U n s i ngu r om — s p u n e a S e b a s t i a n
— n u poate f i specta tor . N u c red că ex is tă
ope ră care să rez is te une i a s emenea expe
r ien ţe . Hamlet j u c a t p en t r u un s i ngu r o m ,
t rebu ie să fie de ne în ţe les , fa l s , impos i b i l ,
î i t rebu ie d r a m e i , oricău-ei d r a m e , o a tmo
sferă spec ia l ă , f i z i că ap roape . R e s p i r a ţ i a m u l
ţ i m i i , ca fapt b io log ic , n u ca s imbo l , r e s
p i r a ţ i a atâtor v ie ţ i p rezen te este i n d i s pen
s ab i l ă " .
I n u l d in t re cele ma i m i n una t e e x e m p l e
de l egă t u r ă cu p ub l i c u l , de t r ans f o rmare fă
cu tă pentru pub l i c s-a pe t recu t î n t ea t ru l
nos t ru d u p ă 1944. T e a t r u l n u şi-a s c h i m b a t
m i m a i î n f ă ţ i ş a rea , pe c ro i a l a p u b l i c u l u i s ă u
o b i ş n u i t , c i a l up ta t să a d u c ă î n sală u n
nou spectator . A fost o p o r i o a d ă e r o i c ă ,
24 https://biblioteca-digitala.ro
efervescentă , î n d r ă z n e a ţ ă , t inerească — d i f i
c i l ă şi , f i reşte , n u scu t i t ă de r i s c u l e ror i lo r .
A u su fe r i t me t amor f o ze r e p e r t o r i u l , i n t e rp re
t a rea , reg ia , scenogra f i a ; a c cen t u l a fost pus
pe m e s a j u l po l i t i c şi o i v i c , î n t e rmen i i nece
s a r i atunci, ceruţ i de o amen i i care f ă u r e a u
p en t r u p r i m a d a t ă o l u m e şi re la ţ i i soc ia le
î n c ă necunoscu t e pe me l eagu r i l e noas t re . A c
tor i i a u r e n u n ţ a t l a j o c u l so l i s t i c , l a v i r t u o z i
t ă ţ i g ra tu i te , i n tegr îndu-se a n s a m b l u l u i , con
s t i t u i nd r a po r t u r i ou pa r t ene r i i , î n f unc ţ i e
de m e d i u l î n c o n j u r ă t o r , de p rob l eme le so
c i a l e ma j o re . I on M a n o l e s c u a găs i t t e rmen i
p l i n i de a d m i r a ţ i e f a ţ ă de aces t p u b l i c :
„ ţ i n u t p î n ă a c u m depar te de b i ne f ace r i l e
cu l t u r i i . . . aceşti spec ta tor i d o r n i c i de a r t ă
a d e v ă r a t ă , a scu l t â nd c u î n c o r d a r e p i ese l e
ce le m a i grele'*...
D a r p u b l i c u l a ces t a , c h ema t a c u m 25 de
a n i să cunoască t ea t ru l , este familiarizat
as t ă z i c u t ea t ru l . Utec i ş t i i de a t u n c i s înt a z i
o a m e n i m a t u r i , î n s a l a de spec taco l a u p ă
t r uns cop i i i lor , poate c h i a r cop i i i c op i i do r
lor . . . A t i t u d i n e a lor f a ţ ă de tea t ru n u m a i
este acea de u l u i t ă a d m i r a ţ i e , î n contact c u
n e c u n o s c u t u l , c i de selecţie l u c i d ă , de r a
por tare l a neces i t ă ţ i l e lor i n te lec tua le şi
es te t ice .
P e n t r u o m u l de t ea t ru , l a r î ndu- i , p u b l i c u l
n u este o a b s t r a c ţ i u ne , c i o rea l i t a te . „ A c u m " ,
p en t r u a r ta s pec t a co l u l u i , p u b b c u l este un
i m p e r a t i v categor ic care-i d i r ec ţ i onează î n s ăş i
ex i s ten ţa . D o a r d r a m a t u r g u l bene f i c i a z ă , p r i n
tre o amen i i de t ea t ru , de şansa de a se pu t ea
ad resa pos te r i t ă ţ i i , de a g î n d i l a a p r ec i e r ea
genera ţ i i l o r v i i t o a re . Poa t e de aceea este
adeseor i cons i de ra t i n t r u s î n m a r e a f a m i l i e
a creatordoT spec t a co l u l u i , aceşt ia n e p u t â n d
să ex i s t e dec î t p r i n v e r d i c t u l actual — ne
m i j l oc i t — a l c on t empo ran i l o r . I s t o r i a l i te
r a t u r i i d r ama t i c e are o v i a ţ ă i n s ine ; i s tor ia
a r te i spec t aco l u l u i se scr ie n u m a i d u p ă c e
d a l e l e e v e n i m e n t u l u i a c t u a l s-au s t ins şi a u
deven i t t recut . G e o r g B i i c h n e r tră ieşte şi
f ă r ă m ă r t u r i a c on t empo r an i l o r Lua ; R a c h e l
s au D a v i d G a r r i e k 'nu fac par te d in i s tor ie
dec î t i n m ă s u r a în care î i r a p o r t ă m la fe lu l
c u m au r ă s p u n s gus t u l u i şi i d ea l u r i l o r c e l o r
ce i< iu v ă z u t .
Cunoaş te rea p u b l i c u l u i , a t r ă s ă t u r i l o r l u i
s p i r i t u a l e î n s e a m n ă î n rea l i t a te cunoaş t e rea
noas t r ă î n ş i n e . I a r t e a t r u l po l i t i c n u î n
s e a m n ă c î tuş i de p u ţ i n p r e zen ţ a n e a p ă r a t ă
pe scenă a e ven imen t e l o r eare-şi găsesc l o c u l
î n presă , oi dezba te rea l u c i d ă a s en su r i l o r
epoc i i noas t re , s e s i z a r e a , î n d i m e n s i u n i l e c o n
t e m p o r a n u l u i nos t r u , a c a r a c t e r u l u i său a c t i v r
d i n a m i c , de pa r t i c i p an t conş t i en t la marile-
dec i z i i şi o p ţ i u n i a le l u m i i . R o b e s p i e r r e 1-a
î n v i n s pe D a n t o n p en t r u că R o b e s p i e r r e este-
i deea , i a r D a n t o n p a s i u n e a . Şi p a s i u n i l e epoc i i
noas t re n u m a i a u vo i e să f ie oarbe şi co
p leş i t oa re c i conş t i en t şi de l i be ra t puse îm
s l u j b a m a r i l o r r ea l i z ă r i soc ia le şi a v i i t o
r u l u i .
Teatrul Naţional din Cluj : „Poveste neterminată"
de Al. Popovici. Regia : Rodica G. Radu. Sceno
grafia : T. Th. Ciupe
FOTOCRONICĂ
25. https://biblioteca-digitala.ro
Rec l ame
Ni s-au stricat dinţii de
cind sintem invitaţi să con
sumăm dulciuri, şi ne-am
făcut (unii dintre noi) obezi
dc cind reclama ne îndeamnă
să mincăm multe paste făi
noase. Dar nu ni s-au tocit
tălpile din cauză că afişe sau
reclame ne invită spectaculos
la teatru !
Pirpirie, pricăjită, ţinută în
..rezervaţia'' citorva străzi
dosnice, reclama teatrală e ca
şi inexistentă, chiar şi pe pa
nourile care îngrădeau clă
direa Teatrului Naţional
unde se făcea popularitate
unui anume tip de... bucă
tărie.
Atunci e firesc să ne mi
răm că pe stilpii de trolei-
bus. Teatrul Giuleşti a „în
drăznit" să ni-i arate pe Bă
nică, pe Stănculescu, pe Ma
riana Mihuţ în spectacolele
din repertoriu. Cam atît...
Sică Alexandrescu înălţa
cîndva baloane cu reclame,
tipărea titlul piesei, pe care
o juca, pe bancnote... (false)
îl înscria pe oglinzile vagoa
nelor de tren.
Din păcate, acum fantezia
parc-se că e în... „pauză".
Nici bietele vitrine scorojite
şi scofîlcite ale teatrelor nu
sînt totdeauna folosite ca
lumea. Uitate sînt vitrinele
librăriilor, diapozitivele cine
matografelor, şi altele şi al
tele... Dacă regizorii — mulţi
dintre ei — vor să violen
teze spectatorii, de ce nu-i
violentează şi în faze pre
mergătoare, ca trecători, citi
tori, consumatori în restau
rante, călători în troleibuze.
Unde sînt, în Gara de Nord,
ghidurile spectatorilor de
teatru, hărţile indicatoare ce
arată drumul spre intrarea
în sală ? Dar cele de la Bă-
neasa sau Otopcni ? Dar
acele construcţii dc metal —
ca la Cluj sau Iaşi — unde.
invirtindu-te in cerc. afli
totul despre programul ora
şului ? Sau, măcar în pasa
jele subterane fi-va oare şi
reclama teatrală la înălţime?
Pînă atunci aştept să fiu
chemat la teatru, de mirajul
străzii ! Dacă spectatorii a-
fi invitaţi să noteze cu 1x2
calitatea spectacolului. sau
în costul biletului li s-ar
face şi o asigurare pe viată
ADAS — poate că şi teatrele
ar sclipi în constelaţia recla
melor.
Si non e vero • • •
Spicuim din cronica amicu
lui X Y : „şi a r t r ebu i ca pe
v i i t o r d i scu ţ i i l e , mese le ro
tunde , a le T e l e v i z i u n i i să du
reze cît m a i p u ţ i n , să se
aco rde aces to ra u n s pa ţ i u re
strâns sp re fo losu l v i z u a l i t ă ţ i i ,
a l tm i n t e r i v o m as i s t a n u m a i
la e m i s i u n i p l i c t i coase . . . "
ş.a.m.d.
Telefon :
— Aici redacţia M. a Te
leviziunii. Dragă maestre
XY, vreţi să participaţi şi
dv. la o discuţie în cadrul...
— Cu plăcere, dar dacă nu
mai faceţi ca rîndul trecut.
Ori îmi acordaţi 20 de mi
nute pentru a-mi putea dez
volta teoriile, şi să ţineţi
seama ca tovarăşul să nu mă
întrerupă, ori de loc. Şi apoi.
mai învăţaţi operatorii cum
să umble cu prim-planurile.
Nu sîntem toţi Florin Pier
sic, dar dacă e discuţie, dis
cuţie să fie...
Publ ic i ta te
U n zelos c r i t i c de t ea t ru ,
f ireşte, i ub i to r al spec taco le
lor b une de o r i u nde — d i n
Cap i t a l ă ca şi d i n p r ov i n c i e
— se dep l a sea z ă d e u n ă z i , la
u n u l d i n teatre le d i n ţară ca
să as is te Ia p r em i e r a une i
p roaspe te p u n e r i î n scenă .
î ş i a n u n ţ a s e des i gu r —
d u p ă tot t i p i c u l b une l o r m a
n ie re — sos i rea . Ceea ce n u
1-a î m p i e d i c a t să f ie ter ib i l
de imp re s i o n a t , c i n d , n i c i n u
a puca se b ine să i n t re pe a r
tera ce-1 d u c e a sp re tea t ru ,
o s e amă de p ie ton i , l-au acos
tat, î n t reb îndu-1 d a c ă nu
c u m v a a re „ u n b i le t i n p l u s ! "
Ş i aşa — p î n ă l a uşa tea t ru
l u i , , ,n-aveţi u n b i let în
p l u s ! " d e v e n i s e u n le i t mo
tiv.. .
î n sa l ă , ro t i ndu-ş i p r i v i
rea , r ă m a s e p l ă c u t s u r p r i n s
să v a d ă — î n s t a l u r i , l a ba l
coane , î n lo j i — că tea t ru l
e r a t i cs i t de l ume .
„ B r a v o ! îşi z i ce . U i t e ce-n-
s e a m n ă să şt i i să f ac i pub l i
c i ta te" . . .
C r o n i c a scrisă a v e a şi ea
să c on semneze a l ă t u r i de opi
n i i l e p r i v i n d spec t aco l u l ca
a t a re , şi i m p r e s i a co losa lă pe
care i-a lăsat-o a tmos f e r a de
i n t î m p i n a r e a spec t aco l u l u i
de către p ub l i c , şi c u m n u se
m a i găsea u n loc , n i c i . . . în
p i c i oa re etc. etc.
E i , c î te teatre n-ar v r e a să
a i b ă u n a s e m e n e a d i rec to r
care-şi m o b i l i z e a z ă sa l a r i a ţ i i ,
r ude le şi p r i e t en i i , p en t r u
a-i t r im i t e să-1 acosteze pe
c r o n i c a r u l b u cu r e ş t e an c u u n
„n-aveţ i u n b i le t î n p l u s ! '
F i i n d c ă , s pec t a co l u l c u p r i
c i n a n-a m a i a puca t , d u p ă
p l e ca rea c r o n i c a r u l u i , să v a d ă
ce le sc r i se de e l . . . d i n l ipsă
de specta tor i . . .
26 https://biblioteca-digitala.ro
Solemna taină a căsătoriei : Julieta
[Olivia Hussey) şi Romeo (Leonard
Whiting)
Capodopera înviată S i g u r i pe nob l e ţ ea de v e c h e ob î rş ie a tea
t r u l u i , p r i v i m de ob ice i c i nema tog r a f u l cu
u n fel de c ondescenden ţ ă ; să r e c unoa ş t em
însă că uneo r i r a po r t u l se r ă s t o a r n ă , şi a t u n c i
tot l es tu l ca re î m p i e d i c ă f i lmu l-produs r]o
c o n s u m să se î n a l ţ e î n s fera v a l o r i l o r d i s pa re
d e o d a t ă , m i n u n e a se săvârşeşte cu d e z i n vo l
t u r ă . Posibi l ;» pe r f ec ţ i une p r op r i e aces te i ar te
se m a n i f e s t ă cu acea l i m p e z i m e si s t r ă l u
c i re ce se c r i s t a l i z eaz ă în tr-o senza ţ ie do ac
ces f i r e s c la l u m e a a d e v ă r u r i l o r esenţ ia l i 1 .
Romeo şi Julieta de F r a n c o 7x v f f i re l l i este
u n a s e m e n e a t r i um f a l c i n ema t og r a f u l u i , p en
t ru oare i i p u t e m i n v i d i a d i n a d î n c i d suf le
t u lu i — c u a t î t m a i m u l t c u c i t se desfă
şoară pe p ropr i u l nos t ru ter i to r iu . X-am să
s.nun că o un i cu l f i lm S h a k e s p e a r e , pen t r u
i â tresărirea aceas ta apa r te , do viaţă vie.
a m m a i s imţ i t-o c i n d v a , l a Falstaff^u] lu i
D r son Weil les : d a r o p r ima oa ră c î n d c i n e v a
î nv i e această piesă î n c r e m e n i t ă in propr ia-î
l egendă .
Dacă n-ar fi dorit imp r e s i a cea m a i e le
m e n t a r ă şi cea ma i i zb i toare : aceea de pros
pe ţ ime , b.xistâ capodopere a le d r ama t u r g i e i
c l as i ce (şi Romeo şi Julieta a p a r ţ i n e , p r i n
exce len ţă , aceste i ca tegor i i , o reprezintă) că
rora t ocma i l a rga cunoaş te re , p opu l a r i z a r e a
„ s cheme i " p i u ă la v u l g a r i z a r e îi con feră u n
procent de u z u r ă : toată l u m e a ştie „po-
2 7 https://biblioteca-digitala.ro
Julieta (Olivia Hussey) în noaptea
balului
vestea", ero i i au devenit p r o t o t i p u r i , s-au
„fixat" în imag in i cumva de serie ; de la
un oarecare n ive l de cultură, spectatori i
aşteaptă „scena ba l u l u i " , „scena ba l conu lu i " ,
„duelul". Orice nouă montare se izbeşte de
pre-judecată, i se conformează (dar surpr iza
lipseşte : se urmăreşte, ca la operă, o in ter
pretare sau al ta , pe par t i t u ra ştiută —
„vocea", „mişcarea"), o r i o brutalizează ma i
mu l t sau ma i puţin insp i ra t (stârnind i nva
r i ab i l proteste). F i l m u l l u i Ze f f i re l l i evadează
d in această dilemă : el e nou, candid ca o
primă lectură — nu polemizând ster i l cu
stratu l rece a l interpretărilor tradiţionale, ei
ignorindu-le senin. Po rn i nd de la datele
piesei, redueînd întrucîtva t ex t u l în rapor t
cu cerinţele d i nam ic i i f i l m u l u i , dar reclă-
dindu-1 s imul tan p r i n întâmplările şi acţiu
ni le sale, el creează o l ume i n care viaţa
ţâşneşte u imi toare , captivantă, şi în care ac
cidentalul i r umpe cu toată puterea sa de
vastatoare şi misterioasă. N im i c nu ma i e
prev i z ib i l în această curgere de fapte d ina
inte ştiute, m i i l e de sc l ip i r i ale rea lu l u i as
cunse în cutele fiecărui episod p r i n d p r i v i
toru l intr-o reţea de descoperir i . E cazul să
mai sub l in iem ce profundă cunoaştere a uma
nu l u i şi ce solidă cultură se întrezăresc sub
această aparentă candoare ?
Iată Verona — somptuoasă, leneşă şi arsă
de soare. N u e un loc convenţional, asupra
căruia e suspendată, ca un dest in , ura ab
stractă şi a tot cuprinzătoare a caselor r i v a l e ,
ci o cetate însufleţită, puţin inconştientă,
pentru ale cărei temperamente aprinse or ice
pretext de gîlceavă e bun ca să adune într^o
clipită, de sub po r t i cu r i şi d i n pieţe, un
furn icar de combatanţi. Spada smulsă f u l
gerător d in toacă şi p iatra ridicată d in d r um
pentru a l ov i adversarul întâmplător sînt
echivalente ; se moare uşor, d in nebăgare
de seamă, se p l inge fără metafizică, elibe-
r i n d un prea-plin de v i t a l i t a t e . Prinţul sosit
călare, u rmat de suită, despică zarva şi agi
taţia cu o mişcare energică şi implacabilă
ea un zbor de săgeată, strecurând f i o r u l unu i
avert isment : aşa nu se poate trăi. Sămânţa
morţii e contagioasă. Trebuie pus frâu por
n i r i l o r necugetate.
Dar soarele continuă să ardă deasupra
Veronei şi vîntul încins să poarte d i n loc
în loc p ra f u l . Ce pot face raţiunea şi s p i r i t u l
o r d i n i i , c ind Sudul respiră cu toţi p o r i i des
chişi ? Băieţandrii care n-au apucat să de
vină bărbaţi rătăcesc fără treabă în cete (cu
căpetenii şi agbiotanţi. ca oricînd şi o r i unde ) ,
căutându-şi p r i l e j u r i de petrecere. Sosirea
Do ic i i , împopoţonată, purtând un mesaj către
Romeo, e un astfel de p r i l e j excelent : bă
ieţii vor f i îndelung şi cu vo lup ta te obraz
n i c i , storcind m a x i m u m de distracţie d intr-un
atît de mărunt eveniment , ca să-şi ump le
t i m p u l . Tot aşa, încercând să-şi alunge p l ic
t i su l , vor p ie r i Mercu t io şi Tyba l t . Mercu t io
Romeo (Leonard Whiting) e prins şi
el în focul luptelor ucigaşe : duelul
cu Tybalt
https://biblioteca-digitala.ro
« agasat de căldură şi cu n e r v i i la supra
faţă, ba ia de-a îmbrăcatelea e u n m o d destu l
«le cabo t i n de a-şi afişa o r i g i na l i t a tea . T y b a l t
•soseşte n u ca u n gen iu a l rău lu i o r i ca u n
•cavaler sălbatec şi b r u t a l , c i t o t ca u n bă-
ieţandru, niţel m a i trufaş şi m a i arţăgos, a l
•cărui t emperamen t vu l can i c se descarcă me
r e u în ra fa le . Cearta l o r începe fără an t ren ,
d i n provocări înflorite, i n t r a t e în ob ice i , apo i
scapără neaşteptat şi se umf lă , sub aţîţarea
une i ve r i t ab i l e ga l e r i i de supor te r i . Răn i t ,
Me rcu t i o m a i are de trăit câteva c l ipe , dar
p r i e t e n i i n u se dezmeticesc şi-i însoţesc ch i
n u i t u l urcuş pe t repte cu încurajări r i tm i ce ,
ne l i ps i t e de rezonanţe i ron ice . Doar moartea
l u i , neaşteptată şi irevocabilă, îi smulge în
tr-adevăr d i n copilărie, odată cu u l t ime l e
hohote de r i s . L u p t a d i n t r e Romeo şi T y b a l t
(şi d i n t r e p a r t i z a n i i lor ) e cu t o t u l a l tceva,
n u ma i are n i m i c de-a face cu elegantele
d u e l u r i s tud ia te de ac tor i la orele de scrimă.
Sîngele vărsat a i ncend ia t l umea . Sămînţa
morţi i a încolţit în cele m a i vu l ne r ab i l e v i c
t ime , şi caruse lu l n u se va o p r i p înă ce nu
va d is t ruge t o t u l . Ab i a în f i n a l , cînd l u m i n a
scade t rep ta t deasupra celor m a i nevinovaţi
d i n t r e morţ i , ca şi c u m n-ar ma i f i rămas
s-ie pe păm în t n i c i o speranţă, pedeapsa v a
f i împl in i tă .
î n l ăn ţu ind astfel bogata mişcare a l u m i i
c u fapte le răzleţe către se desenează la su
prafaţa e i . Z e f f i r e l l i obţine o copleşitoare sen
zaţie de adevăr trăit, d i nco lo de ho t a r u l
epoc i i şi a l une i f icţiuni cu putere de le
gendă. Dar m i r a c o l u l acestui f i l m este că
realizează aceasta i n s p i r i t u l cel m a i mode r n ,
fără a j e r t f i n im i c r e a l i smu l u i m i n o r al de
t a l i u l u i cenuşiu, tendinţelor spre so rd i d , p ro
za i smu l obişnuitelor v e r s i u n i ac tua l i zante .
Pen t r u a străbate distanţa d i n t r e epoci , re
g i zo ru l n u are nevoie de a i r t i f i c i u l Licenţelor
de cadru ; d impotr ivă , lasă t o t u l să se scalde
în splendoarea ambianţei r inascent is te . evo
cată cu u n r a f i n amen t a l c u l o r i i şi a l l u m i n i i
pe care l-am m a i văzut o singură dată (pen
t r u a l t t i m p , însă) pe ecran — în Ghepardul
l u i V i s con t i . Aşa c u m aceea era o desăvâr
şită l ume moartă, aceasta e o l ume în care
se trăieşte in tens şi c locot i tor . R a l u l Capu-
Ie t i l o r pare u n t ab l ou peste care s-ar f i su
f l a t viaţă. Ze f f i r e l l i n u e deloc i n h i b a t do
snoaba ..oroare de f r u m o s " — palate le , cos
tume le , grădini le, pînă şi pajiştea pe care
cidege f l o r i Pater Lorenzo s int încântătoare
în a rmon i a lor picturală. Frumuseţea c u l m i
nează în ero i : în o v a l u l de madonă a l c h i
p u l u i .Tul ietei , în och i i imenşi, în surîsul de
cop i l şi în r i s i d de femeie . în si lueta t r u p u
l u i go l a l l u i Romeo, zve l t ea un copac
tînăr — imag ine de o puoiita/te neverosimilă...
Concentrarea aceasta de frumuseţe vibrantă
creează m e d i u l în care circulă, f iresc, curenţii
v i i a i stărilor dense, saturate de au ten t i c i t a te ,
descăreândiu-se în reacţii a căror modern i t a te
e într-adevăr i zb i toare .
De a i c i . invenţia oare a făcut atîta senzaţie
încît aproape nu s-a ma i v o r b i t despre a l t
ceva ; d i s t r i bu i r ea , i n r o l u r i l e protagoniştilor,
Mercutio (John Mc. Enery — stingă),
sub aripa morţii
a imo r interpreţi de v i r s ta ero i lor . Poate că
această invenţie e un fe l de „ou a l l u i
Co lumb" , una d i n acele descoper i r i prea
s imp le şi esenţiale, la care au d r ep t u l n u
m a i sp i r i te le hărăzite cu d a r u l de a merge
d i rect la ţintă. Ab i a ast fe l , insă, povestea se
aşază deodată i n matca e i . se justifică verigă
cu verigă : iid>iroa totală şi definit ivă pe
cetluită intr-o clipă, e l anu l fără l i m i t e , în
flăcărarea, deznădejdea neagTă, lipsită de ocro
t i rea simţului de autoconservare — într-un
cuvînt, trăirea absolutului, accesibilă doar
fiinţelor sufleteşte in tacte . Trans fo rmarea lă
untrică antrenează m u l t ma i m u l t decît
poate p re t i nde prezenţa a do i ac tor i foar te
t i n e r i ; adolescenţa însăşi — starea de ado
lescenţă — dev ine persona ju l p r i n c i p a l ,
emană a tmosfera , tot ce se întâmplă îi apar
ţine (adulţii sînt nişte figuranţi care, inter-
punîndu-se mereu cu mo t i ve l e şi cu proiec
tele l o r . prea b ine ch ibzu i te ca să se împl i
nească, încurcă l u c r u r i l e cele ma i l impez i şi
dezlănţuie catastrofe) . îndrăznesc să a f i r m
că. ma i mu l t decât c u p l u l t ragic , ef ig ia şi
chintesenţa acestei stări este Mercu t i o , în
cea m a i originală v i z i une pe oare ne-n fost
dat s-o cunoaştem : exasperat şi prea s ingur ,
scupărind de inteligenţă şi fantezie şi Lro-
sindu-se i a răutăcioase inuti l i tăţ i , i ndo len t ,
ba t j oco r i t o r şi îndrăzneţ, a r l ech in tragic ju-
eîndu-se ciudat eu o batistă ce-i face mase i
u nu i cadavru , acest Mercu t i o . trecând p r i n
existenţă ca un meteor fără a-şi găsi nică
ier i l ocu l . poartă neliniştea. ins tab i l i t a tea .
2 9 https://biblioteca-digitala.ro
Cortegiul mortuar : întreaga Veronă e copleşită
ur iaşa r is ipă dc energ ie a t inereţ i i . î n def i
n i t i v , t raged ia îi a p a r ţ i n e lu i — pen t r u că,
sp re deoseb i re de R o m e o şi de J u l i e t a , n-a
t ră i t î m p l i n i r e a , f ie ea şi de o s e cund ă , şi
nu s-a c r i s ta l i za t i n v r e u n gest.
B i ne î n ţ e l e s că ero i i aces tu i f i lm sînt to tuş i
J u l i e t a şi R o m e o , a d i c ă ado lescen ta n u e în
p r i m u l r î n d fu lger şi p r ă b u ş i r e , ci o spe
c ia lă „stare de g ra t i e " . A cea s t a se s imte de
la p r i m a i n t r a re a l u i R o m e o — in umb l e t u l
lu i p lu t i to r . în ges tu l de me l anco l i e şi răs fă ţ
cu care se r e a z emă de p i a t r ă . J u r ă m â n t u l
de dragoste a l m î i n i l o r î n l ă n ţ u i t e e încă pe
j u m ă t a t e un joc cop i l ă resc , î n care se ames
tecă doa r p res im ţ i r ea une i i n t ens i t ă ţ i neob i ş
nu i te , î n to re îndu-se de l a î n t î l n i r e , -Romeo
z b u r d ă de fer ic i re ca un m i n z . i a r c î nd e
os î nd i t la s u r g h i u n se t ăvă leş te pe jos de
d i spe ra re şi t r u p u l sub ţ i re i se f r î n ge , l i te
r a lmen t e , sub v a l u r i l e z b u c i u m u l u i , înc î t
Pa ter L o r e n z o t rebu ie să-1 b r u f t u i a s c ă spre
a-1 t rez i la rea l i t a te . î n zo r i i a m e n i n ţ ă t o r i
a i p r ime i ei n o p ţ i de i ub i r e . J u l i e t a , to
r op i t ă , n u în ţe lege sensu l c u v i n t e l o r pe
care le aude şi-1 a t rage i ns i s ten t pe R o m e o ,
cu ego i smu l i n c on ş t i e n t a l s enzua l i t ă ţ i i
ab i a d e z v ă l u i t e . Când . î n s p ă i m â n t a t ă de ho
tă rîrea p ă r i n ţ i l o r de a o s i l i să se m ă r i t e
cu P a r i s , a leargă la P a t e r L o r e n z o . so lu ţ ia
c o m p l i c a t ă şi s t r an ie pe care aces ta i-o oferă
îi s c h i m b ă într-o f r a c ţ i une de secundă î n
treg v î r t e j u l su f l e t u l u i , şi r ă s t u r n a r ea i se
vede în och i ca un sa l t mo r t a l re f lec ta t î n
tr-o o g l i n d ă . De la i n t u i ţ i e l a ges tu l l a c o m
cu care a p u c ă f l a cona şu l cu l i coare nu ex is tă
n i c i o pun te de trecere. As t f e l , sp i r i t ua l i t a tea
cea ma i d i a f a n ă se amestecă i n t im cu s im
ţirea t rează , i n e ă r c i n d poez i a cu e l e c t r i c i
tate : viaţa sentimentului se h r ă ne ş t e d i n
so lu l mus tos a l t u t u ro r d e t e m i i n ă r i l o r î n t r e
ţesute.
P u t e m i n v i d i a c i n ema t og r a f u l p en t r u aces t
f i lm , f i i n d c ă i z b î n d a n u e a m i j l o a ce l o r s a l e .
i n c ompa r ab i l m a i generoase , a une i t e hn i c i
desăvârş i te care s-ar fi s u b l ima t î n a r t ă —
ei a une i a t i t ud i n i c rea toare . Ze f f i r e l l i p ă
li u nde cu atâta n a t u r a l e ţ e ân m i e z u l u n i v e r
su l u i S b a k e s p e a r e pen t r u că res t i t u ie e ro i
lor uman i t a t e a p l e n a r ă , l ă s î ndu- i să-şi t r ă
iască v î r s t a , să-şi descopere emo ţ i i l e , să c u
noască u i m i r e a v i b r a ţ i e i s enzo r i a l e , să p r i
mească de l i ca te le a t i nger i şi du re roase le lo
v i t u r i a le l u m i i , d e sc i î r î n d a d e v ă r u l conc re t
al f i e c ă ru i a , de f i ecare d a t ă un i c . N i c i î n
che ie r o m a n t i c ă , n i c i î n che ie n a t u r a l i s t ă ,
n i c i ps iho log is t şi n i c i c on f o rm obses i i l o r n u
m a i p u ţ i n s chema t i ce a le t ea t ru l u i c r u z i m i i ,
acest Romeo şi Julieta rea l i zează u n e c h i l i
b ru v i t a l , o a t o e u p r i n z ă t o a r e în ţe legere a
. . substanţe i l i t e r a r e " ca exp r e s i e a ex is ten ţe i ,
î n v i o r a t de su f l u l re în t reg i to r . l i r i s m u l m a r i
lor sen t imen te î n f l o reş te c u a t î t m a i n ă v a l n i c .
Shakespea ro l og i a t i nde d emu l t spre d e m o n
straţ ia aces tor i de i ; d a r ce-ar pu tea r e a l i z a
teor ia cea ma i g en i a l ă , f ă r ă i n s p i r a ţ i a c r e a
toare '.'
A v e m în faţă un e x e m p l u (d in fe r i c i re )
impos i b i l de im i ta t . Ce fel de e c h i v a l e n t —
în l imba j p r op r i u — ar putea p roduce tea
t ru l , pen t ru a î n v i a , l a r â ndu l s ău , capo
dopera î n ghe ţ a t ă ?
Ileana Popovici
3 0 https://biblioteca-digitala.ro
CRONICĂ LA CRONICA de B. ELVIN
t e a t r u l e r o t i c P r i n 1960 o re l ig ie a b i a î n f i r i p a t ă se răs-
p î n d e a f u l ge r ă t o r î n rind u r i l e t i n e re t u l u i
a m e r i c a n . Re î n t o a r c e r e a u r g e n t ă l a i nocen ta
p i e r d u t ă , s upe r i o r i t a t ea (ca pu te re de foc)
a f lo r i i con t r a m i t r a l i e r e i şi î nc rederea in
v i r t u ţ i l e regenera toare a le d ragos te i e r a u cele
t re i i l u z i i p ropaga te de n oua c red i n ţ ă . P r o
fe ţ i i e i se a r ă t a u ho tă râ ţ i să scu tu re con
ş t i i n ţa a t r o f i a t ă a societăţ i i de c o n s u m şi
men t a l i t a t e a e i a c h i z i t i v ă . E i op taseră pen
t r u u n i n o on f o rm i sm î n ca re se î m p l e t e a u
t e n d i n ţ e re t rograde ( s p a ima de p rogres , re
v o c a r e a c u ce r i r i l o r t ehn i c i i , e l og iu l v i e ţ i i p r i
m i t i v e ) c u a l te le î n a i n t a t e (pro tes tu l con t r a
r ă z b o i u l u i , neces i t a tea r eech i l i b r ă r i i b u n u r i
lor a ces t u i p ă m î n t ) , toate topi te î n t r-un fe l
de n i h d i s m p a s i v şi surâză tor , p u t â n d trece
c h i a r d rep t a n g a j a m e n t po l i t i c d a c ă n-ar fi
fost pe d e a s u p r a şi spe ran ţa de a conve r t i
s exua l i t a t e a î n c andoa re c on f o rm p a r a d o x u
lu i l u i D i d e r o t că m o r a l a face v i c i u l şi legea
creează c u l p ab i l i . F i l o z o f i a acestor p rooroc i
f ă r ă n r ă şi f ă r ă onânie e r a pe c i t de n a i v ă
pe a t î t de c o n f u z ă . E a a v e a să a i b ă d rep t
consec in ţ ă i m e d i a t ă cons t i t u i r ea uno r t r i b u r i
r e ven i t e l a n o m a d i s m şi ca re aleseseră u n
m o d de ex i s ten ţ ă r e f r ac t a r c i v i l i z a ţ i e i , u n
e r o t i sm ga lopan t , a g remen t a t cu d r ogu r i (se
a l i a u p a r a d i s u l n a t u r a l cu ce l a r t i f i c i a l ) şi
serbăr i u n de m u z i c a şi î m b r ă ţ i ş a r e a u n a n i m ă
o de ţ i nea fo r ţa de a m ă g i r e a u ne i j u i s ă r i
genera le a i n im i l o r . D i n c i nd i n c i n d , c r u
c i a ţ i i n e v i n o v ă ţ i e i şi a i n o n v i o l e n ţ e i , ca re
f l i r t au c u a b so l u t u l p r i n i n t e r m e d i u l a na r
h i s m u l u i , a l m a r i j u a n e i şi a l o rg i i l o r , se re
v ă r s a u pe d r u m u r i l e ţ ă r i i î n ace le man i f e s
ta ţ i i c a r ac te r i z a t e de r o m a n c i e r u l a m e r i c a n
Noaranam M a i l e r ca s a t u r n a l i i l e societăţ i i de
c o n s u m .
Ca de atâtea or i î n aces t v e a c l i t e r a t u r a
a n u n ţ a s e f u r t u n a . B a r z i i r ă t ă c i t o r i a i l u i „Bea t
genera t i o n " pe u rme l e m a r e l u i lor p r e c u r s o r
D y l a n T h o m o s , p r o c l a m a s e r ă pa te t i c , î n c ă d i n
d e cen i u l a l V l - l e a , n e v o i a de f r umos î m p o
t r iva nevo i i de p r i sos , c ravaş î ndu-ş i h i m e r e l e
sub soare . în p l i n aer şi t ă lm ă c i n d d i f i c u l
tatea de a fi în c a d r u l une i sens ib i l i t ă ţ i
apa r t e , ames tec e x p l o z i v de r evo l t ă şi de
senzua l i t a t e , de e x a s p e r a r e şi nos ta lg ie . T r u
b adu r i i l u i „Bea t genera ţ i o n " scriseseră de
fapt p r e l u d i u l aces te i m i ş c ă r i . O m i ş c a r e c a re
nu-i de loc s t r ă i n ă de ce lebre le spec taco le
Hair, Dyonisos '60, Oh. Calcuta !, şi ce le
la l te .
Nu-i m a i p u ţ i n a d e v ă r a t că î n s u ş i d i n a
m i s m u l l ă u n t r i c a l t ea t ru l u i p regă tea , l a
r i n d u l l u i , d e zvo l t a r e a a ceea ce s-a n u m i t
— n u f ă r ă a bu z — tea t ru] erot ic . Căc i e ra
ceasu l c î n d s cena r edescope rea sub u m b r a
f a s c i n an t ă a l u i A r t a u d , „ poe t u l a b so l u t u l u i
c o r p o r a l " — c u m î l de f i nea c i n e v a , for ţa de
şoc a ges t u l u i , e x p r e s i v i t a t e a t r u p u l u i şi ca
pac i ta tea de a a c ţ i ona a s u p r a s i m ţ u r i l o r .
Căc i , e r a ora c î n d J u l i e n B e c k şi G r o t o v s k i ,
u r m ă r i ţ i de v i s u l u n e i so l i d a r i t ă ţ i î n t re scenă
şi sa lă , ântre r ea l i t a t e şi re f lec ţ i a e i , n ă d ă j -
d u i a u să r e a l i z e ze — p r i n i n t e r m e d i u l u n o r
fapte de v i a ţ ă f u n d a m e n t a l e şi c o m u n e tu
turor — m u l t r î v n i t a f u z i u ne . Opun i ndu-se
cu o ega l ă î n v e r ş u n a r e con t r a f ace r i l o r s i m
ţ i r i i , p l e d â nd c u o aceeaşi p a s i u n e pen t r u
au ten t i c i t a tea e i , B e c k şi G r o t o v s k i p r o f e s au
u n t ea t ru a l d e s pu i e r i i , a l n u d i t ă ţ i i , a l au t en
t i c i t ă ţ i i . E v i d e n t , „ L i v i n g " -u l n u t r ebu i a n i c i
o c l i p ă c on f unda t c u „Labo r a t o r "-u l . M a i
în tâ i , p e n t r u că B e c k u r m ă r e a să s f ideze s p i
r i t u l c onse rva t o r şi să s c anda l i z e z e — înce¬
pând c u ânsăşi f e l u l de v i a ţ ă a l t r u pe i sa le
— i r e sponsab i l i t a t ea co lec t i vă , i a r G r o t o w s k i
ţ i n tea să regăsească î n spec taco le le sa le i n t i
m i t a t ea p i e r d u t ă a o m u l u i c u e l î n s u ş i . Ş i
apo i , f i i n d c ă p r i m u l dorea să-şi exe rc i t e p re
s i u nea printr-o d e z l ă n ţ u i r e p ă t i m a ş ă şi ne
con t r o l a t ă , i a r ce l de a l do i l ea încerca să
c ap t i ve ze printr-o d i s c i p l i n ă a c o r p u l u i , cu
cer i tă p r i n exerc i ţ i i şi m e n ţ i n u t ă p r i n a n
t r enamen t . D a r oricât de ma r c a t e ar fi deose
b i r i le i n t re cele d o u ă a n s a m b l u r i ( d u p ă op i n i a
mea d i s t i nc ţ i i l e f i i nd m a i (aurind de t ehn i c ă
decî t de ob i e c t i v ) . J u l i e n B e c k , s p u n â n d că
spectaco le le sale cau t ă ..să a ccen tueze c a r a c
teru l s ac ru al v i e ţ i i , să lărgească mu l t c î m p u l
conş t i i n ţe i şi să d i s t r ug ă z i du r i l e şi bar ie
re le " , se în tâ lneşte eu G r o t o w s k i care dec l a r ă
3J https://biblioteca-digitala.ro
c ă a spera t ca p r i n spec taco le le sa le „să
a b a n d o n e z e tot ceea ce ne a p ă r ă , să r e n u n ţ e
l a tot ce ne a c o p e r ă , să c o m b a t ă tot ce ne
a s c u n d e " , î n t rucâ t „creaţ ia e u n ac t a l s i n
ce r i t ă ţ i i u m a n e " .
I n d i f e r e n t î n s ă de separa ţ i i l e s a u ap ro
p i e r i l e d i n t r e „ L i v i n g " şi „ L a b o r a t o r " , ce
l o r d o u ă ech i pe lena fost da t să t r ă i ască o
d u b l ă î n f r î n ge re : n u n u m a i că a u consta ta t
eşecu l t en ta t i ve lo r l o r de a î n f ă p t u i p r i n
m i j l o c i r e a u no r c e r e m o n i i p r ovoca t oa re , a
u n o r r i t u a l u r i , f u z i u n e a a c t o r u l u i cu a spec
t a t o ru l u i (şi a ceas t a p r i n t r e a l te le f i i n d c ă
ceea ce-i n u m a i tea t ru uc i de t e a t r u l ) , d a r
a u fost s i l i ţ i să ia ac t de m o d u l c u m p ro
g r a m u l lor a r t i s t i c a fost u t d i z a t în s copu r i
c on t r a r i i l u i î n su ş i . I n a d e v ă r , n ud i t a t e a a
fac i l i ta t t e renu l obscen i t ă ţ i i şi a fost t i r î t ă
de v a l u l gene r a l de opere po rnogra f i ce de
v e n i n d o m a r f ă . B e c k şi G r o t o w s k i care n ă
z u i a u să i n i ţ i e ze , f i ecare c u a l te m i j l o a c e , o
a r t ă u n de l o t u l să f ie s im ţ i t de p u b l i c d i
rect , p î n ă la r ă d ă c i n a de n e r v i şi de s înge
a d r a m e i , şi u n u l şi a l t u l m i l i t â n d con t ra
c onven i e n ţ e l o r s cene i , p e n t r u o s i ncer i t a te
f ă r ă i m p u d o a r e , s-au v ă z u t p u ş i f a ţ ă î n f a ţ ă
cu o ser ie de s u bp r odu se a r t i s t i ce , des t i na te
exc i t ă r i i şi i n t ra te pe scenă p r i n poa r t a
desch isă de exper i en ţe l e lor . D a c ă Georges
Ba t a i l l e a re drep ta te când de f i neş te e r o t i smu l
ca p u n c t u l u n de i n i m a e a b sen t ă , aces te
spec taco le e r a u erot ice . D a r n u m a i ân aces t
sens . ântrucât n u doa r i n i m a e r a ab sen t ă , d a r
şi t a l en tu l , d a r şi d o r i n ţ a de a s pune r e a l
men te c ev a . N i m i c d i n ceea ce p e n t r u o
con ş t i i n ţ ă c o n t e m p o r a n ă este acu t şi esenţ i a l
n u i n t r a ân c u p r i n s u l lor . a f l a t foarte de
parte de ne l i n i ş t i l e şi c ă u t ă r i l e t i m p u l u i
nos t r u . O r i c u m a r fi fost i n s ă e le , se ade
ve r e a v e r s u l l u i M a l l a r m e „ca rnea e t r i s tă " . . .
Z a d a r n i c se p re f ă ceau une le d i n t re aceste re
p rezen t a ţ i i a c onvoca m a r i l e Î n t r e b ă r i a le
ex is ten ţe i p r i n t r e n u d u r i : d e p r i s o s î n ce r cau
c î t eoda t ă să d e a i m a g i n i l o r s c ab roase a p a
ren ţa u ne i concep ţ i i ( u n i v e r s u l p rezen ta t , de
p d d ă , c a u n i m e n s l a g ă r de r e p r e s i u n e , u n de
p i n ă şi r a po r t u l ero t ic este ce l d i n t re c ă l ă u
şi v i c t i m ă ) ; i n u t i l se r e v e n d i c a u de l a a s p i
ra ţ i a de a i n t r e ţ i ne c u r e a l u l , ou v i s u l , c u
v o c a b u l a r u l , c u ges tu r i l e , r a po r t u r i de n e v i
n o v ă ţ i e şi pu r i t a te ; z a d a r n i c o b ţ i n e a u cîte
u n p r e m i u con tes t abd î n t r-un p a l m a r e s iu te
u i tat . E l e n u p ă t r u n d e a u n i c i d e c u m î n s fera
a r te i . O b s c e n e ca u n bo rde l , şi l u ng i ca o
căsn ic ie r a t a t ă , ele a v e a u să sfârşească p r i n
a se l eg i t ima : n u e r a u a l t c e v a dec î t o m a r f ă
v î n d u t ă d rep t o obses ie a u t e n t i c ă , e r a u un
suroga t de l a cap la c o ad ă , c h i a r şi u n
suroga t de e ro t i sm . E r a u i m p o s t u r ă şi tri-
şare. A t u n c i a d e v e n i t per fec t l i m p e d e că
aceste spec taco le n u î n s e m n a u n i c i d e c u m o
o fensă a d u s ă p r e j u d e c ă ţ i l o r şi con fo r t u l u i i n
te lec tua l ( c u m se î n t âmp l a s e c î n d v a c u Flo
rile răului şi c u Madame Bovary or i c u
Ulysse ce l a c u z a t de p r o c u r o r de a f i a t î t
de l u b r i c şi atît. de i g nob i l , ( înc î t n u m a i c i t i
rea u n o r p a s ag i i a r j i g n i c u r t e a d e j u d e c a t ă ) ,
c i p u r şi s i m p l u o n egu ţ ă t o r i e . 0 neguţă-
torie care p r e t i n dea că a p r o f u n d e a z ă pro
b l eme le de l a c e n t u r ă î n j os , şi t r ă i a de fap t
d i n absen ţ a or icăre i p r ob l eme . 0 n egu ţ ă t o r i e
care sus ţ inea că se ridică î m p o t r i v a ipocr i-
z i i l o r şi c e n z u r i l o r pseudo-mora le , d a r r e
ducea u n a d i n ce le m a i c o m p l e x e , m a i t i
r a n i c e şi m a i secrete c h e m ă r i a le o m u l u i
( n i c i o da t ă n u m a i b u cu r i e a c o r p u l u i ) , sursă
de exa l t a r e şi de s u f e r i n ţ ă , l a o s u m a r ă
a ţ î ţ a re a u n o r p r i v i r i c o n cup i s c en t e . Ş i e r a
as t fe l î n c ă u n m o d a l p r o d u c ă t o r i l o r cu
u r e chea c i u l i t ă l a cerer i l e p i e ţ i i , de a f r us t r a
i n d i v i d u a l i t a t e a de o rea l ă cunoaş te re a na
tur i i e i .
https://biblioteca-digitala.ro
CRONICH
DfflMHTICft Teatrul Nafional „ I , L Caragiale"
SA NU ŢI FACI
PRAlfAUE CU SCARA
de Eugen Barbu
A u şi piesele de t e a t r u soarta l o r , n u n u
m a i cărţile. De pi ldă „prăvă l ia " l u i Eugen
Bărboi. Zidită de autor , a cum zece-doispre-
-zece a n i , scoasă în l u m e de rev i s ta „Tea
t r u l " în oc tombr ie 1962, supusă uno r avata
r u r i (chest i i de mob i l i e r , de persona l şi de
f i n a l ) , oare n u i-au mod i f i c a t n i c i faţada,
n i c i bogăţia interioară, „prăvăl ia cu scară"
şi-a găsit p a t r u v a d u r i prospere în . p rov i nc i e ,
— la C l u j , l a Botoşani, la Braşov şi l a P i
teşti — înainte de a se insta la şi a-şi r i d i c a
ob loanele p e n t r u o lungă perioadă de pros
per i ta te , la Bucureşti. Dar n u lîngă c i m i t i
r u l Sfînta V i n e r i , unde a visat-o a u t o r u l , c i
d i rec t în piaţa Amze i , unde clienţii po t f i
s i gu r i că se vo r bucura de serv ic i i l e une ia
d i n cele m a i omogene şi m a i b ine speciali-
zate echipe de interpreţi d i n cîte-i putea
pune la dispoziţie p a t r o n u l , R adu Be l i gan ,
şi responsabi la cu reg ia , Sanda M a n u .
At î t ava t a ru r i l e t e x t u l u i , cît şi succesivele
. amplasamente ale piesei pe scenele d i n ţară
a u c o n t r i b u i t l a cizelarea lucrături i ar t is t ice
a personaje lor , şi, m a i cu seamă, la adînci-
rea r e l i e f u l u i l i t e r a r a l t e x t u l u i , care, aşa
»oum ne apare acum , poate i n t r a pe sub por-
ticele ma jo re ale l i t e r a t u r i i d ramat ice româ
neşti de durată.
Lăsînd, p e n t r u m o m e n t , „pe tuşe" — cum
zice p a m f l e t a r u l spor t i v Eugen B a r b u — pro
b lemele p r i v i t o a r e l a cant i tatea de conţi
nu t d r ama t i c a l piesei şi la f e l u l c um a
fost pus acest conţinut în va loare pe scena
S t u d i o u l u i Naţional , v o m sub l i n i a , cu v i
goare , m e r i t u l „prăvăl iei ou scară" de a f i
.cea m a i suculentă evocare a une i speci i
Eugenia Popovici, Constantin Stănescu.
Rodica Popescu
umane f recvente , dar prea puţ in sau aproape
de loc t ransp lan ta te în bteratură. anume
„chiaburbnea urbană" , u n t i p de mică bu r
ghezie vorace , abjectă, apărut în d r o j d i a de
mizer ie a maha la le lo r , în cîrciumile dosite
pe acolo pe unde n u se t e rm i n a u de-a bi-
nelea d r u m u r i l e de ţară, dar n i c i n u înce
peau, ca l umea , t ro tuare le de oraş. U n t e r i
t o r i u „ ideal" p e n t r u „cul tura" acestei faune
kifecţioase 1-a cons t i t u i t uliţa patetică a Gr i-
viţei de altădată, arteră-martor a i ndus t r i a
lizării i nsa lubre , segment sub-urban în care
burghez ia indigenă, stăpîna oraşului negus
toresc de la S f i n t u l Gheorghe la Podu l Mogo-
şoaiei, r e f u l a cu aspr ime pe ve l e i t a r i i u rba
nizări i accelerate şi — cu forţa adm in i s t r a
tivă — pe m u n c i t o r i i prost plăt iţ i d i n
atelierele-negre. De l a gară la sfînta V i n e r i şi
de l a c i m i t i r la barieră (cu vedere la dreapta
spre gunoaie le d i n Grop i l e l u i Oua t u ) , ma
halaua a crescut, a p ro l i f e r a t în mocirlă şi
f u m , o f e r i n d oropsiţilor săi l o c u i t o r i , eşuaţi
do p r i n obscure f u n d u r i de ţară, i l u z i a s tu
p idă că ar f i bucureşteni, şi o consolare
în cîrciumi sord ide, cu şpriţ, salam şi secă-
rică, cele t r e i „f leuroane" de pe b l a zonu l
Cap i ta le i noastre de acum u n sfert de veac.
Aco lo a descoperit Eugen B a r b u „prăvă
l i a " , cu sen t imen tu l i n de s c r i p t i b i l a l ch irur-
3 3 https://biblioteca-digitala.ro
Ilinca Tomoroveanu şi Raluca
Zamfirescu
g u l u i oare despică tumoarea . îi caută f i b re l e
şi nuc leu l de v e n i n , scoate la l um i n ă f iecare
e lement degenerat a l s t r u c t u r i i ma l i g ne , or i-
l>il dar şi grotesc în denaturarea l u i , des t i
nat morţi i şi totuşi v i u , încovoiat de toate
dezamăgiri le şi d u r e r i l e vietăţi i .
A u t o r u l a disecat c i r c i uma d e f u n c t u l u i
Enache Domnişor — erou i n v i z i b i l , însă
foar te prezent în dramă — pe o succesiune
de p l a n u r i , în l u n g şi-n l a t , p e n t r u a n u ne
scut i de n im i c d i n ce a fost a n ima l i t a t e pură
sau cel m u l t omenie convenţională în i n te
r i o r u l acestei celule sub-sociale. Dacă sed iu l
spe lunc i i . .La roata l u m i i " este foairte exact
i nd ica t , n i c i s i tuarea în t i m p n u este m a i
puţin precisă. .\e af lăm, aşadar, pe calea
Griviţei în i a rna teribilă d i n a n u l 1943 şi
în pr imăvara dantescă d i n 1944. Substanţa
dramatică a acestor coordonate este atît de
abundentă , iar des t i nu l oamen i l o r malaxaţ i în
•icele împrejurăr i atît de inega l . încît d r ama
t u r g u l n-are nevoie decît de talentul de a-i
aduna pe scenă şi a-i lăsa l i b e r i să se sfîşie
in spasmul une i agon i i generale.
E un eîştig p en t r u l i t e r a t u r a romanească
a z i le lor noastre că t ocma i Eugen Ba r bu a
fost i s p i t i t de magma aceasta c locot i toare a
subu rb i e i cîrciumăreşti. Frescele barb iene v o r
dă inu i cu forţă.
. .Prăvăl ia" este o foarte expresivă soră-
gearmănă cu „Groapa" . Este smulsă, cu v i r i -
t i t a te . în acelaşi s t i l de genetică artistică,
d i n p lasma aceleiaşi p e r i f e r i i , şi rămîne un
document, au ten t i c , anexat la ac tu l dc deces
al une i s t r u c t u r i sociale
Această compoziţie în c u l o r i , c i nd t u l b u r i ,
c ind v i o l en t e , are suficientă mişcare p e n t r u
a deven i şi o piesă de tea t ru echivalentă 1'
P robab i l că da.
Cu sau fără seară . .prăvăl ia" este o foar te
reuşită performanţă i n p e r f i d u l d o m e n i u de
scriere p e n t r u scenă. Totuşi, i n imod c i uda t ,
d i n cauza aglomerări i m a t e r i a l u l u i dc obser
vaţie satirică. „Prăvă l i a " r ămîne u n i d i m e n
sională. Eugen B a r b u creează şi lucrează
într-o geometr ie scenică personală. î n piesă,
c on f l i c t u l d r ama t i c este ex t e r i o r sau subînţe
les. Asistăm la r e l i e f u r i l e l u i esenţiale, fără
să l uăm par te la c inet ica l u i . T o t u l — sau
i n or ice caz foar te m u l t d i n conţ inutul m iş
cării d rama t i ce — s-a întâmplat înainte sau
se întâmplă în spaţiile alăturate. D r a m a ne
este povestită cu de t a l i i sugest ive, savuroase,
ne este m ima t ă , reprodusă, sugerată, re-ju-
cată, tratată în subsecvente şi elaborată în
conc luz i i — fără a m a i f i nevoie să asistăm
la o laborioasă desfăşurare istorică.
P rocedeu l este b u n într-un a n u m i t sens.
D i n e l rezultă por t re te a d m i r a b i l e , în l i n i i
t a r i , g r a v u r i acide, dar n u şi acţiuni d r ama
tice. Un id imens iona lă , ca o frescă evocatoare
de viaţă Ia suprafaţa a m i n t i r i i , . .prăvăl ia"
îi uă l u i Eugen B a r b u p r i l e j u l să creeze
v i r u l e n t e p ag i n i de sarcasm, i n co rpo ra t e de
f i n i t i v în l i t e r a t u r a noastră dramatică.
Să ne o p r i m la subiect . F a m i l i a cîrciuma-
r u l u i Domnişor d i n ul iţa Gniviţei moşteneşte
douăzeci şi c inc i de an i de s i f i l i s , de ave re ,
de v a d şi de cup i d i t a t e , circumstanţe şi c a l i
tăţi fireşti p e n t r u s t and i ngu l l o r social . De
a ic i rezultă u n „precis de d e compos i t i o n "
pe care-1 etalează Eugen B a r b u sub o ch i i
noştri, cu o freneziacă vervă. 0 cumnată f r i
volă se împarte z i ua şi noaptea între d o i
fraţi c r e t i n i . Energ i a l o r procreatoare le-a
fost i nega l distribuită de păr inţ i , d e f u n c t u l
d o m n Domnişor şi perena l u i soţie, E lena .
Aceasta n u putea f i , în l o te r i a d e s t i n u l u i ,
ma i potr ivi tă , m a i veridică, decît sferica şi
i n compa rab i l a Eugen i a Popov i c i , în faţa că
reia n i c i un senin de laudă şi n i c i u n
omag i u n u ar f i exagerat , după magn i f i c a sa
trăire — nu n u m a i creaţie artistică ! — d i n
fresca l u i Eugen B a r b u .
Soţia hiper-adulteră (interpretată de I l eana
Stana Ionescu) , m u l t i p l u uti l izată de fraţi l a
pa t şi l a cassă, are u n bă ia t care se v o l a t i
lizează, impe r sona l , în războiul abia schiţat
în piesă — şi o fetiţă, sărmană, ( I l i nca T o
moroveanu ) căzută — n u fără consimţă
mânt — vict imă ce lu i m a i b u n i n t e r p r e t a l
secăturilor-seducătoare d i n t e a t r u l românesc
actua l : D e m . Rădulcscu. X u ştiu, elocvenţa
l u i gesticulară ou p a l t o n u l o f i fost sau n-o
f i fost indicată de au to r ? 0 f i având sau
nu v reun amestec regizoarea piesei ? î n o r i ce
caz m e r i t u l i n t e r p r e t u l u i este în genera l atît
de strălucitor. încît i se cuv i ne una d i n cele
ma i copioase c u n u n i de ap l a u su r i d i n cîte
au exp loda t în sălile noastre do comedie .
3 4 https://biblioteca-digitala.ro
Şi p en t r u cu v e n i v o r ba . N u m a i draeu
m a i poate şti, după spectacol , dacă Eugon
B a r b u a v r u t să creeze o comedie sau o
d ramă în „prăvă l i a " l u i „cu seară". Perso
na je le au suf lete amare şi aduc, odată cu
apariţ ia l o r în scenă, iz de t ragedie . Se uc i d
s is temat ic , de l i bera t , deşi n-ar ma i f i nevo ie ,
de v r eme ce participă co lec t iv şi i m p l a c a b i l
(a moar tea întregei l o r ca tegor i i . Să nu-ţi faci
prăvălie cu scară, este, aşadar, o dramă , pe
toate faţetele e i , de la obedienţa perversă a
se rv i t oa re i (bravo , Rod ica Popescu !) pînă la
nenoroc i t a de domnişoară A u r i c a , mod i s t a
de la r ub r i c a de ma r i a j e , căreia Rab ica
Zamfitrescu i-a dărui t , în cazu l de faţă, una
d i n cele m a i surprinzătoare compoziţi i sce
n ice .
F i o r d r ama t i c au şi lamentaţi i le popeşti
a le l u i M a t e i A l e x a n d r u , foar te convingător
în pe rsona ju l decrep i t a l l u i D u m i t r u D o m
nişor, p r i m ogeni t u r a c i r c i ume i , care dacă n u
e beat e f i l o zo f p o l t r o n şi, în ambele ipos
taze, es t rop ia t pe undeva . D i n această a l u i
josnică neput inţă , c op i i i f a m i l i e i sînt a i t u
t u r o r a şi a i n imănu i . Moştenirea se destramă,
contribuţia maseulă a f a l s u l u i gazetar Ionică
Pară (Dem. Rădulescu) e destinată p i e i r i i
p r e t i m p u r i i , c i r c i uma „La roata l u m i i " ia
foc într-unui d i n bombardamen te l e care au
n i m i c i t uliţa de la gară p înă l a Oua t u .
A t u n c i s-a născut, d i n sc rum , r o m a n u l
„Groapa" , şi frumuseţea n o u l u i car t ier .
Atâtea împrejurăr i şi caractere trag ice se
urzesc şi se împletesc în această piesă, încît
n i m i c n u ar f i destinat-o comed ie i .
Şi totuşi... S tran ie a fost soarta operei !
De a l t f e l , n i m i c n u ar f i putut-o ev i t a .
Cînd o scriere cu mu l t ă substanţă v i e încape
pe m î n a u no r ac to r i cu diabolică vervă, ca
Eugen ia Popov i c i şi D e m . Rădulescu, ea nu
se poate compor ta decît ca o v ie ta te : se
lasă furată de viaţă.
„Prăvă l i a " are atîta poezie comică i n t ex t ,
at îta au ten t i c i t a te în caractere şi c i o cn i r i atît
de plast ice i n t r e personaje , încît gl isada ei
pe povîrnişul m a r i i comed i i umane , unde a
îndrumat-o, fără e f o r t u r i , t a l e n t u l i n t e r p re
ţilor, a fost inevitabi lă . S in t m a r i piese de
a u t o r i . Sînt şi m a r i piese de ac to r i . „Pră
vă l i a " încl ină spre amândouă, d om i n a n t f i i n d
m e r i t u l s c r i i t o r u l u i p en t r u savuroasa f i de
l i t a t e a l e x i c u l u i de maha la , p e n t r u r igoarea
t i p o l og i e i , ve rva relatării şi a neîndurăto
r u l u i sama sin .
I n p le tora de mer i t e şi creaţii enumerate
m a i sus deava lma pen t r u a n u deter iora
v a l u l emoţiilor noastre spontane, de specta
to r , a m u i t a t oare ceva ce ar t r e b u i neapă
r a t adus am i n t e ? Da. U n m i c f a p t — cu
fermecătoarea l u i semnificaţie. A f i c ron icar
tea t ra l este câteodată u n p r i v i l e g i u , la tă , de
p i ldă , că n i se înt iniplă să vedem pe au to r i
i n sala de premieră, l i v i z i de spaimă, supţi
Dem. Rădulescu şi Ilinca Tomorovcanu
Petre Ghcorgliiu şi George Paul Avram
https://biblioteca-digitala.ro
de ne încrederea î n e i î nş i ş i , sper ia ţ i de abe
ra ţ i i l e şi l u ng im i l e reg ie i , pe care ab i a a c u m
le b a g ă de seamă , be ţ i de b u c u r i a s u c ce su l u i ,
seduş i de f e r voa r ea u n u i gest s a u de seva
u n e i i n t o n a ţ i i pe oare n i c i i n t e rp re t u l n-o
găsise p î n ă a t u n c i .
L-am v ă z u t a c u m u n a n — şi nu-1 v o m
u i t a n i c i o d a t ă — pe M i r o n - R a d u P a r a s c h i
v e s c u sus , l a ga l e r i a t e a t r u l u i d i n B r ă d a ,
unde i se r e j u c a Asta-i ciudat !..., c u m v i b r a
f a sc i na t de c andoa r ea c u ca re j u c a Rod i o a
M a n d a c h e pe . .Mange l i c a " l u i . D e da ta
aceas t a , l a p r e m i e r a p ro t oco l a r ă a . . P r ăv ă
l i e i " , l-am ză r i t pe E u g e n B a r b u , a n o n i m
au tor , d i s t r i bu i t de el î n suş i u n d e v a p r i n
s t a l , p r i n t r e p r i v i t o r i , i nd i f e ren t l a ap l a u ze l e
ce î n t r e t ă i a u p rea des r ep re zen t a ţ i a , i n s en
s i b i l l a fuzee le de r isete care le s a l u t a u pe
E u g e n i a P o p o v i c i şi pe R a l u c a Z a m f i r e s c u .
I-am a d m i r a t re ţ inerea sobră . E r a — ne-am
spus no i — u n specta tor , ob iec t iv , de taşa t .
Aş i ! C i n d reg i zoa rea S a n d a M â n u , a p ă r u t ă
la r a m p ă dintr-o exce len tă p rop r i e i n i ţ i a t i v ă ,
1-a poft i t şi pe d u m n e a l u i pe scenă , B a r b u
s-a compor t a t c a ce l d i n u r m ă debu tan t . E r a
pra f de emo ţ i e . R ă t ă c i t de p l ăcere . N u s-a
u r ca t pe . . sca ra p r ă v ă l i e i " , — os ten ta t i v şi
de z i nvo l t p u s ă spre sa lă de reg i zoare , — ci
a luat-o pe depar te , p r i n n i ş te cu l oa re de
cu l i se , sp re a-şi d i s i m u l a emo ţ i a . P e n t r u
as t a , l-am iub i t .
N u v o m pune punc t aces te i c r on i c i f ă r ă
a s u b l i n i a , cu bucu r i e , că î n t r egu l a n s a m b l u
d i s t r i bu i t î n „ p r ă v ă l i e " s-a angrena t b ine
în a tmos fe r a spec t aco l u l u i . B a m a i m u l t , cre
d e m că no ta d r a m a t i c ă j u s t ă , v e r i t a b i l ă , a
fost î n ţe leasă şi e x p r i m a t ă per fec t de I l e a n a
S t a n a I o ne s cu . D e a s e m e n e a , Pe t re Gheor-
g h i u n i s-a p ă r u t foarte s i nce r şi a con t r i bu i t
s im ţ i t o r l a e d i n i b r a r e a t onu l u i . Geo rge P a u l
A v r a m , Cons t an t i n S t ănescu a u a p ă r u t î n
m o m e n t e m a i scur te , d a r c u efect b u n .
S cenog r a f i a ? D e ce n u „ d e c o r u l " ? L-a
cons t ru i t , cu a m ă n u n t e . M i h a i T o f a n . I d e m ,
reg i a , tot „ c o n s t r u i t ă " de S a n d a M a n u .
Aceas tă t a l e n t a t ă p ro fes ion i s t ă a p u n e r i i î n
scenă a r t rebu i să se t e a m ă de m a n i e r i s m ,
de „ l u n g i m i " î n r i t m şi de z a d a r n i c e r em i
n iscenţe . Ga lea G r i v i ţ e i — 1943 n-are n i m i c
de-a face c u Dos t o i e v s k i , n i c i m o n t a j u l c om
p l e x d i n Crimă şi pedeapsă c u v e r v a sat i
r ică şi c i n i s m u l f r anc , s pon t an d i n „ P r ă v ă l i a
c u scară" . R e s t u l , i n c l u s i v n a t u r a l i s m u l , a
me r s .
Mircea Grigorescu
PISICA IN NOAPTEA ANULUI NOU
de D. R. Popescu pe trei scene :
• Braşov
• Cluj
• Tirgu Mureş
Pisica în noaptea Anului Nou p o a r t ă d rep t
d a t ă a î n c he i e r i i sa le a n u l 1965 , a n a l u n u i
t u l b u r ă t o r m o m e n t de r e v i z u i r i şi r epa r a ţ i i
et ice î n soc ie ta tea noas t r ă : m o m e n t u l r e ab i
l i t ă r i i şi r e i n t eg r ă r i i î n v i a ţ a c i v i c ă a u n o r
foşt i d e ţ i n u ţ i po l i t i c i . 0 a ş e z ă m î n s ă , î n
r î n d u l l u c r ă r i l o r d r a m a t i c e no i a le l u i D u
m i t r u R a d u P o p e s c u . N u f i i n d c ă a b i a a c u m
— d u p ă u n î n d ă t i n a t s i s t em de p r i t oc i re —
a v ă z u t l u m i n a t i p a r u l u i * şi a r a m p e i , c i
p en t r u ecou l p r o a s p ă t şi p ă t r u n z ă t o r c e 4 răs-
p î ndeş t e şi d i n pe r s pec t i v a de a c u m , a a pe
lor aşeza te şi l impez i t e . A m c i t i t de a l t fe l
d i n această pe r spec t i v ă şi a m u r m ă r i t pe
scenă c u u n spor de emo ţ i e (pe t re i s cene ,
d e o c a m d a t ă : l a B r a ş o v , î n p r e m i e r ă pe ţ a r ă ,
l a C l u j ş i , î n f o cu l r e t u ş u r i l o r f i na l e , l a T g .
Mureş ) această n o u ă ,^piesă" a l u i D u m i t r u
R a d u P o p e s c u .
D r a m ă (sau comed ie a m a r ă ) a conş t i i n ţ e
lor p u se î n s i t ua ţ i a u n o r reve l a toa re con
f r u n t ă r i r ec i p roce , Pisica în noaptea Anului
Nou îş i poate r e v e n d i c a d i n z a r e a z i l e i de
a z i , d r e p t u l l a o j u d e c a t ă l i be r ă de i m p a c t u l
c l i m a t u l u i f i e rb i n t e a l c i r c ums t an ţ e l o r ce a u
inspirat-o şi î n care a fost c o n cepu t ă , l i b e r ă
şi de even t ua l e l e a p r e h e n s i u n i s a u reb i f ă r i
pe ca re , p r e a ap roape de ace le c i r c ums t a n ţ e ,
a c ţ i u nea şi p r ob l ema t i c a t e x t u l u i le-ar f i
pu t u t p r ovoca . Ceea ce s-a v r u t poate , a t u n c i ,
* „Teatrul", nr. 1/1971.
36 https://biblioteca-digitala.ro
o s implă înceţoşare a luz ivă în t i t l u (şi în
zăcămintele parabo l i ce ale d r a m e i ) , se des
ch ide , as t fe l , spre o r i z o n t u r i p u r me ta fo r i ce .
Ceea ce a fost c u m v a a t u n c i u n rind (şi
u n caz f a m i l i a l pos ib i l ) d intr-o pagină a i s
t o r i e i structurării noastre c iv ice şi umane ,
creşte a cum , ca m o t i v şi ca m o t o r d r ama t i c ,
spre u n i r i t a n t dar reve l a to r act de sondaj
şi disecţie psiho-socială. î n adevăr, „pisica"
de care se face ades pomen i r e şi în piesă
(odată în postură de ,,mîţă în sac", a l tă
dată de „pisică neagră" aducăţoare de ne
noroc ; i c i vorb indu-se de j o c u l e i cu şoa
recele sau de f e r i c i r e a " e i în voluptăţ i le
b io log ice de peste a n , colo evocîndu-se o b i
ce iu l ei de a-şi acoper i scârna, o r i de a zgîria
sau de a se zgîria singură ca să poată ieşi
d in t r-o capcană) este — în aceste m u l t i p l e
ipostaze — m a i m u l t decît o s implă t r i m i
tere l a u n c omp l ex de a t i t u d i n i ce a u p u t u t
con f i gu ra l a u n m o m e n t da t — la m o m e n t u l
i s tor i c a l d r a m e i — „imperfecţiunile u ne i so
cietăţi" în proces de înnoire şi însănătoşire
spir i tuală, u n ave r t i smen t . U n i i a u crezut
că p o t — ba că sînt ch i a r îndreptăţ i ţ i — să
p r o f i t e de acele imperfecţiumi, să le specu
leze ( cum este ânvinovăţ i t u n u l d i n e ro i i
piesei) p e n t r u a se a f i r m a , p e n t r u a dob înd i
pu te re şi a-şi ed i f i ca o persona l i t a te şi u n
ros t în l u m e . Al ţ i i , d impotr ivă , covârşiţi sau
ruşinaţ i de p r o p r i a l o r slăbiciune, şi-au văzu t
destrămate v i s u r i l e şi e l anu r i l e spre r ea l i
zare, şi s<iu lăsat pradă renunţări lor şi re
semnări i în decădere o r i în med i oc r i t a t e .
Alţ i i au descoper i t în ra t a re vo l up t a t e a com
pensator ie a u ne i s ter i le lucidi tăţ i agresive
— în stare să recunoască şi să denunţe,
acolo unde se manifestă, i nech i ta tea şi ne
adevăru l , dar neputincioasă şi p rea neîncre
zătoare p e n t r u a deven i acţiune de restaurare
a c inste i şi a adevăru lu i . Fireşte, n i c i u n u l
d i n aceste cazur i n u e ma rca t de s e n t imen t u l
u ne i rea le satisfacţii a vieţi i . „Pisica" doarme ,
însă, drogată în sac... E nevoie doar de un
dec l ic — „Anu l N o u " , ou cerinţa de a-i
călca purif icaţi p r a g u l , dec i cu o întoarcere
bi lanţieră în experienţa de viaţă a fiecăruia
— p e n t r u ca nerezolvate le p rob l eme , ad ine i
şi dureroase, ale vieţi i , să iasă d r ama t i c la
vedere , cu t o t ce a fost î n ele t r e cu t cu ve
derea, călcat în p i c ioare , u m i l i t , otrăvit ,
înăbuşit . T r e c u t u l invadează aşadar, şi an
chetează p r e zen t u l ; înlesnind şi d i r i g u i n d
asp ru l proces a l au to-examenu lu i . D a r e l se
plantează ca o jenă, apo i ca o teamă în
i n i m a celor ce-au ştiut fo los i împrejurăr i le
t u l b u r i de a l tă dată , p e n t r u a-şi r o s t u i o j us
t i f i ca re şi o poziţie dacă n u demnă , cel puţ in
fermă în societate. Aceştia îşi i n te rz i c me
m o r i a , socotesc scandaloasă, şi primejdioasă
p en t r u e i , con f run ta rea cu t r e c u t u l . V o r f u g i
de el : f i e pe calea laşă a s i n uc i de r i i , f i e pe
calea n u m a i puţ in laşă a îndepărtăr i i l u i
sdnice. N u poţi însă, uc ide t r e c u t u l . O r i c i t
te-ai strădui să-1 i g n o r i , oricât crez i că-1 poţi
sug ruma . T r e c u t u l trăieşte în f iecare ca însăşi
rădăcina car iere i noastre umane . Şi n u puteau
„Pisica in noaptea Anului Nou" de
D. R. Popescu, pe scena Teatrului Dra
matic din Braşov. Sus : Mircea An-
dreescu. Virginia Marcu, Dan Săndu-
lescu, Costache Babii şi Ion Jugureanu.
Jos : Mada Florian şi George Gri-
dănuşu
https://biblioteca-digitala.ro
„Pisica în noaptea Anului Nou" de D. R. Popescu. la Teatrul Naţional din Cluj
smu l ge această r ă d ă c i n ă , c h i a r d a c ă o s i m
ţ i m s a u o ş t im p u t r e d ă , f ă r ă a a t i nge f o ndu l
î n suş i a l f i i n ţ e i noas t re . F i e c a r e îş i s t r i g ă
a ş ada r , a c u m în a j u n de A n u l N o u . confrun-
t îndu-se c u t r ecu tu l s ău , n e f e r i c i r e a ce dos
peşte î n e l : f i ecare a r u n c ă a s u p r a ce l u i l a l t
v i n a ne f e r i c i r i i ce-1 m a c i n ă ; f i ecare desco
pe r ă î n ce l ă la l t m i n c i u n ă , po l t roner i e , l a ş i
tate, ego i sm : f i eca re rosteşte î n această m e
r e u m a i ne s t ă p ân i t ă d i s p u t ă m e g a r i c ă . d a c ă
n u a d e v ă r u l , a d e v ă r u l s ău p e r s ona l , desp re
v i a ţ ă — despre v i a ţ a pe care a fost î m p i e
d i ca t s-o t r ă i ască ; desp re o m — despre o m u l
d i n e l pe care a fost sd i t să-1 mu t i l e z e :
desp re i d e a l u r i — despre i d e a l u r i l e pe c a re
a fost nevo i t să le a b a n d o n e z e s a u să le
terfe lească .
E u n j oc d u r a l a d e v ă r u l u i . De c l a n ş a t î n
p iesă d e e l i b e r a r ea d i n î n c h i s o a r e şi de re
v e n i r e a î n s î n u l f a m i l i e i a u n u i p ă r i n t e : de
a c t u l ca re pe p l a n i s to r i c , a î n s e m n a t î n
c e pu t u l p e r i o a d e i de e l i b e r a r e a cetăţ i i î n
săş i , d e „ i m p e r f e c ţ i u n i l e " şi e ror i l e t r e cu t u
l u i . D r a m a ţ i ne î nsă să dez lege n u atât p ro
b l e m a r e i n t eg r ă r i i , cît p r o b l e m a în genere
a c onv i e ţ u i r i i , a a f i r m ă r i i şi r e a l i z ă r i i i n d i
v i d u l u i î n soc ie ta te şi p r i n soc ie ta te , n u î n
a f a r a n ic i d e a s u p r a sau î m p o t r i v a e i . E a se
des f ă şoa r ă pa rc ă s t r ă i n ă de r i go r i l e tea t ra le
c o n v e n ţ i o n a l e . îş i şerpu ieş te şi îşi r a m i f i c ă
a c ţ i u n e a într-o apa ren t t o t a l ă n e p ă s a r e f a ţ ă
de c eea ce s-ar n u m i o ed i f i c a re s i l og i s t i că ,
d c c lară ses i za re a a r gumen t e l o r ce p r o d u c e .
N e a f l ă m î nsă î n f a ţa u n u i e ş a f oda j d r a
m a t i c c a r e se r e c l amă î n s ubs t an ţ a l u i reve
l a toare de la ipo teza şi de la a tmos f e r a u n u i
c o şma r ca re p une s u b s e m n u l î n t r e b ă r i i
n a t u r a noas t r ă u m a n ă şi î n c a r e cu lo r i l e c a
şi da te l e i n t ime a l e r ea l i t ă ţ i l o r t r ă i te îş i po t
î n g ă d u i l u x u l n e d i s i m u l ă r i l o r , a l r os t i r i l o r
r ăsp ica te şi a l u n e i d e z o r d i n i spec i f i ce a p l a
nu r i l o r , a accen te lo r , a p r ob l eme l o r a t aca te .
E s t e ceea ce î n g ă d u i e şi m o n t ă r i l o r scen i ce o
d i ve r s i t a t e n e d e f i n i t ă de so l u ţ i i î n con f i gu
r a r e a şi s u b l i n i e r e a a d e v ă r u r i l o r — ş i a a de
v ă r u l u i — pe care pe r sona j e l e — ş i p i e s a —
l u i D . R . P o p e s c u le em i t c u „ m î n i a " Înge
rilor trişti — î n c h e i e t r ag i c ă s a u gro tesc
c o m i c ă , t ă ios or i pe s t r u n ă l i r i c ă , s t ăpân i t
ori d e z l ă n ţ u i t , or i du i os — to t deauna stră
b ă t u t d e u n a s p r i t şi î n d u r e r a t ( c î nd n u r e
tezat) e l a n spre pu r i t a te , sp re s i nce r i t a t e ,
spre omen i e .
•
P r i m u l r eg i zo r a l Îngerilor trişti, — E u g e n
M e r c u s — a fost şi Pisicii în noaptea Anului
Nou a u t o r u l ce le i d i n t â i p u n e r i î n scenă .
Poate e o î n t â m p l a r e , poate n u , d a r şi d e
astă d a t ă E u g e n M e r c u s s-a a r ă t a t a f i a v u t
. .m i n ă b u n ă " . T e x t u l l u c r ă r i i p o a r t ă v i r t u ţ i l e
une i p r i v i r i d i n t r -oda t ă c u p r i n z ă t o a r e şi ne-
e r a r h i z a t e a s u p r a u n u i u n i v e r s de p s i ho l og i i ,
expe r i en ţ e de v i a ţ ă şi ve l e i t ă ţ i . D r a m a se
zbate şi se dezba te închisă i n acest u n i v e r s ,
foarte d i f e r en ţ i a t ă î n t i p u r i , t o n u r i şi a t i t u
d i n i , d a r g reu de u r m ă r i t î n d i a l e c t i c a e i ,
c u m a r ă t a m , er is t ică . T e m p e r a m e n t c u m p ă n i t ,
E u g e n M e r c u s a c ă u t a t şi u r m ă r i t î n a p a
ren ta î ncă l eca re de p l a n u r i şi s e n s u r i a le
t ex t u l u i , f i l o nu l log ic f u n d a m e n t a l , a s c u n s ,
al j o c u l u i î n f i e rbân ta t pe care d r a m a t u r g u l
îl p ropune . A c ompa r t imen t a t s p a ţ i u l a m
b ian t al j o c u l u i şi a t recut a l t e r na t i v î n https://biblioteca-digitala.ro
p r i m p l an nodu r i l e de semnificaţie, ma jo ra
ale f i l o n u l u i p r i n c i p a l a l acţ iuni i . A i z b u t i t
ast fe l , -să marcheze ou aceeaşi v i r t u t e de
monstrat ivă şi notele p a r t i c u l a r e (t ipologice)
ale dezba te r i i şi notele e i de aparentă (dar
necesară) re laxare . E de reţinut că nota de
ipo te t i c coşmar se realizează în cel m a i rea
l is t ch i p , f i d e l , în f o n d , t e x t u l u i , care cere
ca trecerea de la convenţiile şi d is imulăr i le
realităţii, la real i tatea fără convenţii şi fără
d is imulăr i a coşmarului , «ă se facă doa r
pr in t r-o abia perceptibilă sch imbare de l u
mină — d i n crudă în uşor fantomatică. L u
m i n a aceasta coboară, încărcată de orna
mente fastuos on i r i ce , p e n t r u a r e v e n i însă
po pa rcu rsu l . . v i s u l u i " — p înă în f i n a l —
la l u m i n a famil iară a vieţii dc trezie : căci
v i s u l d i n ipiesă e în esenţă totuşi v iaţă . E l
nu poate f i însă acelaşi, a l t u t u r o r a . în ace
laşi t i m p . A i c i , în spectacolu l l u i Eugen
Mercus , este v i z i unea cutremurată a matmei
(care se descoperă vict imă a înde lung răb
dătoarei sale bunecredinţe) şi care d i n conu l
ei de l um ină (citeşte : d i n umbră) r ea l i
zează eşecul vieţii sale de m a m ă . de soţie
şi de m e m b r u al societăţii, p r i v i n d l umea
de e ro r i (şi oror i ) ce-o î n t împ ină şi o i n
c lude , la acest început de „An Nou" . . . Mada
F l o r i a n este, în acest r o l (aşa văzut) pusă
la grea încercare — obligată să centreze
în j u r u- i (prezenţă reţ inută, ou r evo l t e şi d u
r e r i mocn i t e , niciodată mărturisite) atenţia
spec ta to ru lu i . Acesta este însă so l i c i t a t cu
insistenţă zgomotoasă şi neliniştită de t r e p i
daţia mereu de p r i m p l a n a celorlalţi p ro
tagonişti. Totuşi, două momente-cheie (cel
a l „romanţelor" şi cel a l dec iz ie i de a s l u j i
adevărul . în po f i da prăbuşir i i sale) pu teau
scoate d i n rezervă f i g u r a m a m e i (compusă,
v i z i b i l , în contrast cu a ce lor la l te personaje,
d i n l i n i i ab ia schiţate şi d i n estompate cu
l o r i m i n o r e ) . A fost însă, în n u m i t a scenă a
romanţelor ( a l tm i n t e r i , ca atmosferă, înţelept
ferită de i sp i te le me l od r ame i ) . împiedicată
de u n par tener care şi-a cons t ru i t r o l u l sub
datele la care aspiră semnificaţia pe care
i-o conferă t e x t u l . E v o r b a de Gheorghe
Gr idănuşu a cărui acţiune scenică se lasă
dominată de masca pe care a împrumutat-o
tată lu i — amestec de desuet şi descumpănire.
I a r în scena m a r i i dec i z i i , accentele e i . deşi
o scot d i n matca une i prezenţe p înă a tunc i
şterse, n u po t egala şi m a i puţ in po t covîrşi
ascendentu l obţinut pe pa rcu rsu l spectaco
l u l u i , dc I on Juguireanu — cu o b ine dozată
şi, p r i n f i resc , convingătoare energie scenică,
în ..stăpînul de c l a n " A u r e l : de V i r g i n i i
M a r c u — m.iscînd în r o l u l G i l d e i cu i n t e l i
gent şi ve r s a t i l construită fe l i u i t a te , ob ida
une i purităţ i decăzute, dar n u şi trădate :
de savurosu l t andem Angela Costaehe şi Geta
Grapă care, în i n t e r l u d i i gras comice, au
p igmenta t acest coşmar al nerealizării sau a l
falselor realizări umane cu falsa fer ic i re a
unor existenţe p l u t i n d i nd i fe ren te şi deasupra
asperităţiloi t i m p u l u i şi realităţilor : de Mîr-
cea Andreescu (în f ra te le V i c to r ) şi de
Costaehe Bab i i (în c umna t u l I o n ) , a căror
Gh. Ionescu-Gion şi Anca Neculce
personal i tate s-ar f i d o r i t totuşi m a i decis
şi m a i r o t u n j i t af irmată, p e n t r u ca acţiunea
lor eontrapunctică. în r apo r t cu aceea a l u i
J ugu reanu (Aure l ) să depăşească va loarea
e f o r t u l u i lăudabi l . Aceeaşi remarcă pentru .
Dan Săndulescu în r o l u l m e d i c u l u i p s i h i a t r u
— în f o nd rezoneur a l d r a m e i — şi p e n t r u
V i c to r Ionescu — în r o l u l sinucigaşului E l i z e u ,
onctuos şi ou o frumoasă degajare aparentă,
dar uitând să pedaleze şi pe l a t u r a subte
rană a r o l u l u i , de trădător a l amiciţiei şi
de p a r ven i t pe uşa d i n dos a i s to r i e i .
Spectacolu l e cons t ru i t cu o echipă ale
cărei forţe s-au mu l ţ um i t îndeobşte cu me
r i t u l modest ie i profes iona le . De data aceasta,
e f o r t u l ei ne-a reţinut atenţia, m a i cu seamă
şi p en t r u valoroasele i n d i c i i (şi performanţe)
de preocupare stilistică pe care le marchează.
• Sub îndrumarea l u i V l a d M u g u r , la Na
ţionalul c lu jean . Pisica in noaptea Anului
Nou a fost prezentată d intr-o perspectivă
diferită. V l a d M u g u r pare a f i c i t i t i n d rama
l u i 1). R. Popescu. înaintea sensur i lor ei
genera l i / ab i l e , o dramă caracteristică ^ i n t e
lectualităţii. Prob lemele care se p u n şi îşi
caută, convu l s iona t , dezlegarea a i c i , se p u n
în adevăr une i l u m i popu la te i n p r i n c i p a l
de p ro f e so r i , c r i t i c i l i t e r a r i . med i c i , i n g i
ner i . . . Aşa f i i n d şi „culoarea locală" şi t o n u l
discuţiilor şi maniere le şi l i m b a j u l protago
niştilor s-au mu l a t , după o corespunzătoare,
prealabilă, epurare a t e x t u l u i , de ceea ce
3 9 https://biblioteca-digitala.ro
este f r u s t î n e l , o r i d i spoz i ţ i e p i t o rescă , s a u
r em i n i s cen ţ ă a ob î r ş i i l o r joase soc ia le . „Coş
m a r u l " d r a m e i trece d i n r eg i s t r u l i po teze lo r
on i r i ce î n r eg i s t r u l eu fo r i i l o r d i v agan te a le
s t ă rdo r de beţ ie . P r o b l e m e l e de conş t i i n ţ ă
a le f am i l i e i n u se m a i î n t r u p e a z ă şi n u m a i
p r i n d v i a ţ ă , o a r e c u m d i n a f a r ă , î n o ch i i î n
g r i j o r a ţ i şi n e a j u t o r a ţ i a i m a m e i , (care , a i c i ,
l a C l u j , îşi r a re f i a z ă l a m a x i m u m p rezen ţ a :
R o d i c a D a m i n e s c u ) , c i î n m i n t e a , a b u r i t ă de
ş a m p a n i a r e v e l i o n u l u i , a „ ş e f u l u i " f am i l i e i ,
A u r e l ; î n ges tu l p l i n de s ine . c ondescenden t
or i po runc i t o r , c u care d o m i n ă l u m e a d i n
j u r , e l a s c u n d e î n f ond conş t i i n ţ a cea m a i
t rag ic obseda t ă de p r o p r i a e i ş ub re zen i e , cea
m a i t e m ă t o a r e de t î rcoa le le i n ch i z i t o r i a l e a le
t r ecu t u l u i
D r a m a l u i D . R . P o p e s c u se cen t rează
aşadar , î n v i z i u n e a l u i V l a d M u g u r , î n j u r u l
a ces tu i t recu t , pe r son i f i c a t ă î n p e r s o ana l u i
Tudor- ta t ă l , şi a l m o d u l u i î n c a re i n t em
pes t i va l u i i n t r a re î n scenă d i s locă du l ce l e
c l ima t sărbă toresc a l se r i i . 0 v a g ă a duce r e
am i n t e a Inspectorului de poliţie, p r i n a p a
r i ţ i a m i s t e r i oas ă a c ă r u i a , P r i e s t l e y pusese
sub s e m n u l î n t r e b ă r i i onorab i l i t a t ea şi mo
r a l a l u m i i b u rgheze , pa re să f i s t ă r u i t î n
V l a d M u g u r l a î n c h i p u i r e a spec t a co l u l u i s ă u .
Pă re rea aceas ta n i se i m p u n e c u a t î t m a i
m u l t c u cît I-a i n v i t a t pe G . I o nescu-G ion
să i n te rp re teze r o l u l . Ceea ce î n s e a m n ă că a
ş t iu t n u n u m a i că d i s t i nc ţ i a f ă r ă f i s u r ă a
ar te i l u i I o nescu-G ion se v a r epe r cu t a a s u
p r a î n t reg i i d i s t r i b u ţ i i , d a r m a i a les a ştiut,
î n ce m ă s u r ă i n s t r umen t e l e d iscreţ ie i c u care
ac t o ru l b u cu r e ş t e an ope rează c u p red i l ec ţ i e ,
se po t r i v e sc p e r s o n a j u l u i , t recer i i l u i c a lme ,
a pa ren t neu t re şi re t rac t i l e , daT de o n eb ă
n u i t ă î n c ă r c ă t u r ă e x p l o z i v ă , p r i n l u m e a
scene i . I n a d e v ă r , T u d o r ( Ionescu-Gion) p ă
t r unde de d e m u l t şi de depar te î n a m b i a n ţ a
de confor t , de b u n ă d i spoz i ţ i e şi p a r c ă de
b u n ă în ţe legere a c a se i î n oare, c ândva , f u
sese t a t ă . P ă t r u n d e r e a l u i , n u d ă de or i ce
re tor ică şi fa ls p a t e t i sm , t o tuş i c a l d încre
z ă toa re , e m t î m p i n a t ă — d inco lo de su r
p r i nde re , de e for tu l b u c u r i e i s a u de a scuns ă
j e n ă — ca u n rep roş , c a o c o n t i n u ă şi grea
î n t r eba re . G l a s u l l u i este teşit de m o d u l a ţ i i ,
ges tu l s terp de a fec ta ţ ie , m i ş ca rea f e r m ă , d a r
i n te r z i s ă os tenta ţ ie i . J o c u l l u i G i o n , m a i m u l t
j oc de p au ze şi de p r i v i r i , ne l i n i ş teş te , î n să ,
şi i n c i t ă n e b ă n u i t de p u t e r n i c j o c u l par te
ner i lor . I n c i t ă î n A n c a N e c u l c e - M a x i m i l i a n
( G d d a ) , j o c u l u ne i fa lse exa l t ă r i a c ă r n i i ,
c u o t r i s tă ş i obos i t ă n o n ş a l a n ţ ă , î n c a r e
m a i po ţ i b ă n u i t o t uş i , d i s p o n i b i l i t ă ţ i l a c a n
doare ; i n c i t ă î n George Mo t o i descoper i
r e a u n u i f eb r i l depoz i t de l uc i d i t a t e scep
t ică , po t r i v i t e r o l u l u i l u i V i c t o r ; a l ă t u r i de
el V i o r e l C o m ă n i c i ( Ion) — aces ta , m a i r e
ţ i n u t şi m a i l i n i a r d a r n u l i p s i t de adresă
— d ă cu autor i ta te r e p l i c a l u i V a l e n t i n o
D a i n . C a r e , l a r î ndu- i , t ră ieş te c u crescândă
v i o l e n ţ ă a neg ă r i i , a s p a ime i şi a ges tu lu i
c r i m i n a l r a t a rea ca om a l u i A u r e l . S i ngu re l e
a s u p r a cărora „ t r e c u t u l " n u operează , s in t
„ ra ţe le " l i n i ş t i t e , O c t a v i a şi V e t u r i a , a l că ror
pasa j i n t e r l u d i c p r i n d r a m ă e des t ina t od ih
n i to r r âsu lu i , d a r c ă r o i a M ă r i a B l ă n a r u (Ve
tur ia ) şi i n deoseb i M e l a n i a U r s u (Ootav ia )
le î m p r u m u t ă o a u r ă de neş t i u t ă d a r sem
n i f i c a t i v ă şi de loc d i s t o n a n t ă tr is teţe .
I n sf îrşi t — da r n u u l t i m a , n i c i u l t ima
pos i b i l ă — v i z i u n e a l u i G h . H a r a g , l a T g .
M u r e ş . C u m s p u n e a m , a m v ă z u t doa r un
„ ş n u r " — î n c ă c r u d , î n c ă ne legat , n e r i tma t ,
c u r o l u r i l e î n c ă n u de f i n i t i v d i s t r i bu i t e , î n c ă
nes t r un i t e , nere l ie fa te . (Excep ţ i e : I o n F i s -
c u t e a n u care p rom i t e să d o m i n e spec taco lu l
c u o n e p r e v ă z u t ă şi e l ocven t ă î m b i n a r e de
grotesc şi t r ag i c a r o l u l u i c en t r a l , A u r e l ,
pe care-1 s e cundea z ă t ă c u t ă , serv i l ă , u m b r i t ă
î n pe r sona l i t a t ea s a , L i v i a ( M a y a I n d r i e ş ,
i n te l i gen t f ă r ă p r e t en ţ i i scen i ce î n aces t r o l ) .
N u v o i p u t e a de a ceea , să d a u seamă dec î t
d e sp re i n t e n ţ i a r e g i z o r u l u i de a p i r a n de l l i z a
c u m v a , d r a m a , î n t r-un j oc „de-a ce-ar fi
d a c ă " a l a c t o r i l o r i n ş i ş i . A t m o s f e r a a j u n u l u i
de A n N o u se desenează şi ea , — l u m i n o s ,
p u t e r n i c co lo ra t ă de i n t e r ven ţ i i fo lc lor ice
e t c , toate î n t r-un con t ras t a decua t c u i po teza
de j o c a c o ş m a r u l u i . R e zu l t a t e l e nu_ s în t
l i ps i te de i n te res şi de e f i c ien ţă . E l e d e p i n d
to tuş i , î n u l t i m ă i n s t a n ţ ă , de ceea ce şi de
c u m v o r face ac tor i i .
Florin Tornea
D U E T de Andi Andrieş pe două scene:
• lasi
• Botoşani N o u a p iesă a s c r i i t o r u l u i ieşean A n d i A n
dr ieş , Duet, se a l ă t u r ă p r i n p r e m i s e l e e i
uno r l u c r ă r i c u t e n d i n ţ e ca rac te r i s t i ce , co
m u n e m u l t o r a d i n t r e t i n e r i i n o ş t r i a u t o r i de
tea t ru . A n d i A n d r i e ş o p t e a z ă p e n t r u t e m a
de ac tua l i t a t e şi fo loseşte ca a r m ă u m o r u l
b onom . I n aceas tă n o u ă „ c omed i e î n 13 c a
p i t o l e " se desc i f rează l i m p e d e i n f l u e n ţ a E c a -
ter ine i O p r o i u , a l u i D . R . P o p e s c u , a l u i
M i r c e a R a d u I a c o b a n , ou tot co r t eg i u l l o r
de a t i t u d i n i şi m i j l o a ce e x p r e s i v e î n t â l n i t e
î n p i ese le c on t empo rane c u t i nere t , c u „d r a
me le i n t e g r ă r i i " a ces t u i a î n v i a ţ a soc ia lă . Ş i
î n Duet ca şi î n Grădina cu trandafiri
(p iesa de debu t a a u t o r u l u i ) , s e observă u n
a n u m e in teres p e n t r u dezba t e rea d e i de i , u n
sp i r i t p o l e m i c f a ţ ă de în ţe legerea u n o r no
ţ i u n i f u n d amen t a l e : m u n c ă , dragos te , a nga
j a r e . C a r a c t e r u l p ub l i c i s t i c ( decupa rea u n o r
4 0 https://biblioteca-digitala.ro
aspecte d i n ex i s ten ţa c o t i d i a n ă , a u n o r s i
t u a ţ i i „ la z i " , f r e c v e n t comen ta te î n p resă ,
l a r ad io s a u l a t e l e v i z i u n e ) , gus t u l p e n t r u
u n spec tacu los de d i rec t ă acces ib i l i t a t e , t o n u l
s i n ce r , d i r e c t , f a m i l i a r — se a r a t ă a f i l a
A n d i A n d r i e ş î n su ş i r i s t a to rn i ce .
Duet desc r i e „ a v a t a r u r i l e " a d o i a b so l v en ţ i
a i U n i v e r s i t ă ţ i i , N i c şi L u c i i i , r e pa r t i z a ţ i c a
p ro fesor i l a ţ a r ă . D u p ă c on f o r t u l c i t a d i n , d u p ă
b i ne f ace r i l e c i v i l i z a ţ i e i , d u p ă d u ş u l c u a p ă
c a l d ă de l a c ă m i n u l s tuden ţesc , d u p ă f a r
m e c u l ore lor l i be re pe t recu te l a „ b a r u l de
l a co l ţ " , c u a tmos f e r a l u i zgomotos î n v ă l u i
toare ( m u z i c ă bea t şi pop , p ep s i şi c o n i a c ) ,
iată-i a c u m pe d r u m u r i d e s f unda t e , d o r m i n d
în o d ă i p a rdos i t e ou l u t , s p ă l î ndu-se l a fîn-
t î n ă , „ d i s t r î ndu-se " l a c h e r m e s e c u ţ u i c ă şi
c u m i c i , şi c u n e l i p s i t a Perdn i ţ ă . P e f u n d a l u l
p i to resc şi a m u z a n t caracter iza t ; a l „spec i f i
c u l u i " ce lor d o u ă m e d i i (e a d e v ă r a t , c ă a i c i
a u t o r u l n u a ocol i t c l i ş eu l , l o c u l c o m u n ) ,
se cons t ru ieş te o dezba te re î n j u r u l ,ycrizei
de a d a p t a r e " a ce lo r do i t i n e r i . Con t a c t u l c u
rea l i t a tea s a t u l u i , ou o a m e n i i p r i n ş i — c u
g r i j i l e şi r ă s p u n d e r i l e l o r — î n t r-un m o d d e
ex i s ten ţă m a i p u ţ i n c omod , p r o v o a c ă m u t a ţ i i
î n c on ş t i i n ţ a şi men t a l i t a t e a ce lor do i e ro i
ş i î i f a ce să î n ţ e l e agă p î n ă l a u r m ă neces i
ta tea i n t eg r ă r i i î n soc ie ta te . F o a r t e i n t e re
san t ă aceas tă „ sca r ă " a d e ^ a t e r i i , pe c a r e
ero i i l u i A n d r i e ş o u r c ă ( în p r e m i s ă ) p e n
t r u a descoper i a d e v ă r u l , p e n t r u a în ţe lege
ceea ce t rebu ie să ce r i şi ceea ce t r ebu i e
să d a i soc ie tă ţ i i , ceea c e ţ i se c u v i n e , l a
ceea c e o fe r i , ce se cere p u s î n c u m p ă n ă
pen t r u a s f î r ş i să te d e c i z i l a o d e f i n i t i v ă
a nga j a r e î n t r u s l u j i r e a i d e a l u r i l o r soc ia le .
D i n p ă c a t e , aceas t ă i dee m a j o r ă a c omed i e i
este , c u m a r ă t a m , d o a r e n u n ţ a t ă , doa r î n
s tare de p r e m i s ă d r a m a t i c ă . C red că a i c i , şi
n u î n l i p s a de i ned i t a t eme i s a u î n b a n a
l i ta tea s ub i e c t u l u i s în t de c ă u t a t n e a j u n s u
r i l e ce i se pot r ep ro şa no i i l u c r ă r i a l u i
A n d r i e ş . L u m e a ( „ş t i u t ă " ) a l u i A n d r i e ş t r ă
ieşte p r i n s u r p r i n d e r e a şi c o m u n i c a r e a n u
l i ps i te de n e r v r eve l a t o r a u no r aspec te şi
a d e v ă r u r i a le v i e ţ i i noas t re co t id iene , p r i n
sup le ţea d i a l ogu l u i şi v o c a ţ i a c o m i c ă a auto
r u l u i c o nden s a t ă m a i a l e s î n c î t eva t i p u r i
p i to reş t i (ce-i d rep t , de p l a n secunda r ) :
Co legu l , Co lega (pro fesor i , n e c h e m a ţ i d a r c u
p re t en ţ i i , c u i fose de i n t e l e c t u a l i ) , D i a f a n a
( t î n ă r ă a b s o l v e n t ă , p l u t i n d d e a s u p r a r e a l i
t ă ţ i l o r ) , M o ş u l ( ţ ă ran „ r a i s o n n e u r " ) . . .
I se poate î n s ă r ep ro ş a l u i A n d r i e ş esca
mo t a rea a s p e c t u l u i m a j o r d i n t ema de zba
te r i i sa le . A u t o r u l f ace i m p r e s i a că a ţ i n u t
să r ea l i z e ze o comed ie de categor ie u ş o a r ă ,
că n i c i n u şi-a p r opu s să d u c ă a n a l i z a p ro
b l eme i p î n ă l a u l t ime l e ei consec in ţe , n i c i
să-i d e a o dez legare ca tegor ică . E ceea ce
s lăbeşte d i n pu t e rea a r gumen t e l o r , des t i na te
să d u c ă l a l i m p e z i r e a cuge t u l u i , l a o p ţ i u n e a
f i n a l ă a ce lor do i t i n e r i ; e a po i , ceea ce
exp l i c ă teşirea c on f l i c t u l u i , p a l i d a c a r ac t e r i
za re a pe r sona j e l o r d e p r im-p lan , p l u t i r e a î n
e c h i v o c a a c ţ i u n i i lor d r ama t i c e . N i c i c u p l u l
ce lor do i t i n e r i N i c şi L u c h i (cu un p ro f i l
Nae Floca-Acileni (Launce) în „Doi
tineri din Verona'' de Shakespeare, la
Teatrul „Mihai Eminescu'' din Botoşani
i n t e l ec t ua l foarte să rac , c u o p s i ho l og i c s u
m a r ă , l a m e n t a b i l u n e o r i s u b r a p o r t u l i d e i l o r
ce n u t r e s c desp re dragos te , m u n c ă şi m a i
a les desp re i d e a l u l ex i s ten ţe i ( redus l a e i
l a c on f o r t u l c u a p ă c a l d ă l a r o b i n e t ) , n i c i
ce le la l te p e r sona j e p i l o n i a i c on f l i c t u l u i ,
D o c t o r u l , A g r o n o m u l , P r i m a r u l , O m u l ser ios
( exponen ţ i a i p e r i m e t r u l u i „ p o z i t i v " soc ia l ) n u
a u cons i s ten ţă d r a m a t i c ă , n i c i f a r m e c . I n c i t
A n d r i e ş n u a j u n g e să-şi r i d i c e c o m e d i a l a
n i v e l u l ace le i p i ese „ cu u n p r o n u n ţ a t c a
rac ter po l i t i c " , l a ca re a s p i r a e l î n s u ş i şi pe
ca re i-1 a t r i b u i e c r o n i c a r i i l o c a l i („Cronica'^
nr . 2/1971) şi n i c i să-i con fere u n s u b t e x t
bogat , o s ub t i l ă şi c o n v i n g ă t o a r e t ra tare a
uno r p r ob l eme c o n t e m p o r a n e .
D o r i n d î n c h i p l eg i t im să demons t r e ze
roade le c o l a bo r ă r i i sa le c u au t o r i i l o c a l i ,
T e a t r u l N a ţ i o n a l d i n I a ş i a î m b r ă ţ i ş a t c u
c ă l d u r ă p i e s a l u i A n d r i e ş . î m p r e u n ă c u re
g i zo ru l V i c t o r T u d o r P o p a , t r upa i e şeană a
depus e fo r tu r i , i z b u t i n d nea ş t ep t a t e rezu l t a t e
î n v a l o r i f i c a r e a t ex t i d u i . P e r s o n a j e l e a u p r i n s
cu l oa re , r o l a ţ i de d i n t re e le a u fost m a i
n u a n ţ a t e , p e i s a j u l p s i ho l og i c a fost î m b o g ă ţ i t
c u a m ă n u n t e com ice , p i t o reş t i , s e m n i f i c a t i v e ;
s pec t aco l u l a a p ă r u t v i u şi a n t r e n an t , l u c r a t
c u p r o f e s i o na l i sm . S-a pu s î n e v i d e n ţ ă , de
p ă ş i n d s u u p l i s m u l suges t i i l o r l i t e r a re , c a r a c
t e ru l de dezba te re a l a c ţ i u n i i ( ex i s ten t d o a r
e m b r i o n a r î n text) b a c h i a r s-a l ă r g i t a r i a
de r ad i a ţ i e a dezba te r i i şi a s emn i f i c a ţ i i l o r
e i . N u m e r o a s e bune m o m e n t e com ice (scenele
d i n bar , i n t î l n i r i l e de l a şcoa lă , repe t i ţ i a de
https://biblioteca-digitala.ro
l a c ă m i n u l c u l t u r a l , c h e r m e s a ) , s în t n u n u m a i
p l i n e de cu l oa re , de h a z , d a r se şi cons t i
t u ie î n tot atâtea p r i l e j u r i d e m e d i t a ţ i e a s u
p r a r ea l i t ă ţ i i . M o n t a r e a n u a pu tu t e c h d i h r a
t o t u ş i , c eea ce e ra d e zech i l i b r a t î n 'text,
ş i m a i a l es f i n a l u l p rec i p i t a t şi c o n v e n ţ i o n a l .
D e aceea , d a c ă exce lează î n p r i m a pa r te ,
s pec t a co l u l a p a r e secă tu i t d e v i goa re d u p ă
p a u z ă . R e p r e z e n t a ţ i a se b u c u r ă scenogra f i c
de o exp re s i v ă şi e c onom i coa s ă cons t ruc ţ ie
a l u i T . T h . G iupe . E a se b a z e a z ă î n s ă , î n
p r i n c i p a l pe v i r t u ţ i l e ac to r i l o r , pe au ten t i c i
tatea şi spon tane i t a tea j o c u l u i , pe ş t i i n ţ ă c om
p o z i ţ i o n a l ă , î n s pec i a l , e ro i i c en t r a l i a u do-
b i nd i t re l i e f şi v i a ţ ă . Pe t r e C i u bo t a r u (Nic)
a fost o f i g u r ă , c i n d p l i n ă de candoa re şi
h a z , c î n d p l i n ă de rea l ă g rav i t a t e . M a i re
ţ i n u t ă , d a r n u m a i p u ţ i n a u t e n t i c ă , a fost
şi D o m n i ţ a M ă r c u l e s c u ( L u c h i ) . î n Co lega
şi Co legu l , L i a n a M ă r g i n e a n u şi A d r i a n T u c a
au rea l i z a t d o u ă c o m p o z i ţ i i c u to tu l r e m a r
cab i l e . A m b i i i n t e rp re ţ i a u d e z v ă l u i t d i n co l o
de a p a r en ţ e , d i nco lo de d e s e n u l c o m i c sa
v u r o s , p e r i c o l u l soc i a l c o n ţ i n u t î n a ta r i
e x e m p l a r e u m a n e . F o a r t e b u n ă . A u r o r a R o
m a n î n D i a f a n a , ca şi P u i u V a s i l i u , care
ne-a î n f ă ţ i ş a t c u p i t o rescu l c u ven i t , u n m o ş
l u t r u ş i . . . . .modern " . Con s t a n t i n P o p a a de
sena t c h i p u l P r i m a r u l u i î n l i n i i v e r i d i c e , ge
nera toare de o rea lă emo ţ i e . î n fugare le sa l e
a p a r i ţ i i , D i o n i s i e V i t c u a fost un exce l en t
. .ospătar de t ip n o u " . I n r o l u r i l e i ngra te a le
D o c t o r u l u i . A g r o n o m u l u i . O m u l u i ser ios , a u
e v o l u a t c u exac t i t a te V a l e r i u B u r l a c i i . I o n
L a z u , M a r c e l F i n c h e l e s c u .
V e r s i u n e a de l a B o t o ş a n i a Duetului p re
zen t a t î n t u r n e u l a Bu cu r e ş t i a scos . î n
s c h i m b , î n c h i p v i o l e n t î n e v i d en ţ ă s l ăb i
c i un i l e p iese i . R e g i z o r u l V a l e r i u M o i s e s c u
n u a ape l a t l a b i n e c uno s cu t a l u i f an tez ie şi
c apac i t a t e i n v e n t i v ă , n u a c ă u t a t so lu ţ i i c a
pab i l e să s p r i j i n e s cen i c t ex t u l . H a r n i c u l co
l ec t i v b o t o ş ă n e a n a d e p u s z a d a r n i c e fo r tu r i
— d a r v ă d u v i t de u n r e a l s p r i j i n r eg i z o r a l ,
n-a fost î n m ă s u r ă să sepa re esen ţ i a l u l de
neesen ţ i a l , a l ăsa t să se p i a r d ă cu l oa rea ,
s a v o a r e a , p i t o rescu l , pos ib i le u n o r s i t ua ţ i i , şi
m a i a les a l ă sa t să se p i a r d ă ce le c î teva
p u ţ i n e semn i f i c a ţ i i . P e r sona j e l e a u evo l ua t
a p r o x i m a t i v sub nea ten t a , s a u p r e a f uga r a ,
s u p r a v e g h e r e a r e g i z o r u l u i , fap t c a re s-a răs-
f r î n t şi a s u p r a uno r ac tor i r e a lmen t e î n
zestraţ i ca re a r fi p u t u t să dea r o l u r i l o r re
l ief , n u a n ţ e şi c h i a r s t r ă luc i re . N e r e f e r i m î n
p r i m u l rind l a Cons t a n t i n M ă r u (N i c ) , l a
N a e F l o c a-Ae i l e n i ( P r i m a r u l ) , apo i l a A n a
V l ădescu (Co lega ) , S ică S t ănescu (Co legu l ) ,
I h l i c o I a r e sek (D i a f a n a ) . Aşa f i i n d , f i ecare
s-a descu rca t c u m a pu tu t , cu a rme l e pro
p r i e i l u i co rec t i t ud i n i p ro fes iona le .
In or ice caz , aşa i n exp r e s i v ă , pes t r i ţ ă şi
săracă , mon t a r ea Duetului do la Bo t o ş an i a
fost t o t u ş i a c cep t ab i l ă , c h i a r o n o r a b i l ă , f a ţ ă
de spec t aco l u l . .şoc" a l ace lu i aş i teatru cu
Doi tineri din Yerona. Aşa c u m s-a m a i
sc r i s şi c u m s-a comen t a t c u tr isteţe, s i ngu
ru l l u c r u au ten t i c şi a d e v ă r a t , s i n g u r u l e le
m e n t î n s tare să creeze o re la ţ i e f i i ească c u
p u b l i c u l a fost c î i ne le „Crab " . . . l u i L a u n c e .
R e s t U l , o j a l n i c ă e xh i b i ţ i e , u n „ r ă s f ă ţ " d u
reros a l t â n ă r u l u i reg i zor A l e x a V i s a r i o n , i n
care ne-am pus î n u r m a e x a m e n u l u i s ău de
a b so l v en ţ ă c u Cartofi prăjiţi cu orice de
W e s k e r , atâtea i(poate p r e a g răb i te ) n ă d e j d i .
N u s-a p u t u t u r m ă r i n i m i c d i n ceea ce a m f i
dor i t să p r e s u p u n e m că este S h a k e s p e a r e . d i n
f r umuse ţ e a p l edoa r i e i sa le p en t r u dragoste şi
p r ie ten ie . î n s c h i m b , ne-am pomen i t c u s t u
pefacţ ie v i o l e n t a ţ i i n sa lă , de no r i de p r a f
şi de t a l aş , de u n besme t i c du-te-vino „ac
to r i cesc " (nu e de mi i rare că o b ă b u ţ ă m a i
s labă de î nge r a i cn i t d e s p a i m ă ) . S-a m a i
pu tu t „ u r m ă r i " m o d u l c u m a c t o r i i t r a n s p i r a u
l u p t ând c u cu ţ i t e le î n d i n ţ i , d î n du-ş i p i c i oa re
î n spate , s ă r u t î n d eu fo r i c p o d e a u a p r ă f u i t ă ,
t ă v ă l i n du-se şi d e zb r ă c î ndu-se . autof lage l in-
du-se p e n t r u t r ă da re , c u ves te de a n t i l o p ă
'şi n u ea i n f u m u l po lonez Maica Ioana a
îngerilor pe to rsu l go l , c i peste c ă m a ş a cro i t ă
d u p ă u l t i m a m o d ă ) . B u t o a i e c u a p ă , f r î n g h i i ,
sche le te şi a l te a s e m e n e a e l emen te de r e c u
z i t ă , f ă r ă n i c i o l e g ă t u r ă c u t ex t u l , fo los i te
exh i b i ţ i o n i s t , f ă r ă n i c i o l og ică şi d i s ce rnă
mân t a r t i s t i c , n u m a i p e n t r u a d e m o n s t r a „so-
l u ţ i d e " r eg i zo ru l u i , d o r i n ţ a sa de a „ v i o
l e n t a " spec t a to ru l , de a s ub l i n i a ev i den t o
concepţie de.. . t ea t ru m o d e r n ! M ă c a r de n-ar
fi fost totu l î m p r u m u t a t , f a l s , v u l g a r . E
p ă c a t , m a i a les , c î n d te g i ndeş t i că aces t î n
d e p ă r t a t co lec t i v a ape l a t l a reg ia l u i A l e x a
V i s a r i o n c u î nc redere l e g i t i m ă într-o v a l o a r e
t ânără — şef a l p r o m o ţ i e i sa le , ou i n t e n ţ i a
de a ridica n i v e l u l a r t i s t i c a l p r o d u c ţ i e i , de
a v a l o r i f i c a şi s t imu l a forţe le ac tor iceş t i , de
a d a pos ib i l i t a te g r u p u l u i de t i ne r i ac tor i
(ven i t l a acest tea t ru c u ca l i f i c a rea î n a l t ă
de cei m a i b u n i d i n p r o m o ţ i a a n u l u i t recut )
să-şi de zvo l t e t a l en tu l şi ca l i t ă ţ i l e profe
s iona le .
4 2 https://biblioteca-digitala.ro
Teatru! de Sfat „Valea Jiului" din Petroşani
PATRU OAMENI FARA NUME de Radu Bădilă
In i ţ iat iva t r u p e i t e a t r u l u i d i n Petroşani de
a v a l o r i f i c a , p r i n t r e p r ime l e , t e x t u l u n u i
t înăr au to r care s-a ap rop i a t de tema eroică
a l u p t e i de e l iberare naţ ională de sub j u g u l
fascist , se n u m ă r ă p r i n t r e actele de p a r t i
c i pa re omagială la an iversarea semicentena
r u l u i P a r t i d u l u i .
î n Patru oameni fără nume, Radu Răd i l ă
şi-a propus să l um ineze pr in t r-o situaţie l i
m i t ă şi cu u n numă r l i m i t a t de personaje
(un ofiţer, u n p i c t o r , fos t luptător în Spania ,
u n m u n c i t o r adolescent şi o tânără ilegalistă),
acţiuni le mob i l i z a toa re ale P a r t i d u l u i în rîn-
d u l u n o r combatanţi a n o n i m i d i n d iverse
ca tegor i i sociale. M i s i u nea modestă a celor
, y pa t r u oamen i fără n u m e " (de a răpi o per
sona l i ta te marcantă d i n SS) capătă u n sens
genera l i za to r suger ind contribuţia o m u l u i de
r înd la l up te le conduse de P a r t i d p en t r u
e l iberarea naţ ională şi socială a p o p o r u l u i .
D inco lo de amănun tu l p a r t i c u l a r a l fiecărei
b i o g r a f i i , d i nco lo de reacţiile şi a t i t u d i n i l e
d i f e r i t e în faţa răspunderi i sociale, d i nco lo
de ezitări, de frică şi derută (Ofiţerul este
bănu i t la u n m o m e n t da t de trădare), au to
r u l încearcă să f ixeze ceea ce-i uneşte pe
aceşti oamen i : sen t imente etice nob i l e , ge
neroase, ca ld u m a n i s m , ură împotr iva răz
b o i u l u i şi a r e g i m u l u i de exp loa ta re , dorinţă
de pace, încredere în v i i t o r u l p a t r i e i , d e m n i
tate şi f e rm i t a t e revoluţionară.
U n f i o r de dragoste, ab ia înf ir ipată între
Fată şi Ofiţer ; o undă delicată şi amară de
poezie ce însoţeşte des t i n u l d r ama t i c a l
e ro ine i care mioare fără să-şi m a i poată
vedea v i s u l împ l i n i t — stăruie cu discreţie
peste t u m u l t u l crîncenelor realităţi, peste în
cleştarea dramatică a persona je lor af la te în
t r-un m o m e n t dec is iv a l existenţei.
Intenţia l u i R a d u Răd i lă a fost să ur
mărească, în p r i m u l r înd şi în p r i m p l a n .
d r u m u l ps iho log ic , p rocesu l de conştiinţă al
celor p a t r u oamen i , evoluţia l o r în r a p o r t cu
m is i unea ce le era încredinţată — even imen t
m u l t aşteptat. Pract ic , a u t o r u l pare să f i
fos t însă, preocupat m a i m u l t de aspectele
•exterioare ale acţiuni i , de efectu l suspensu-
T i l o r , p r o p r i i p ieselor ixuiţiste. Aşa f i i n d , el
n-a inves t iga t ma i în amănun t şi ma i în
ad ine ps iho log ia persona je lor : ero i i piesei
sînt înzestraţi cu fîte o singură trăsătură i n
d i v i dua l ă , u-au .complexi tatea cerută uno r
Florin Plaur, Alexandru Zecii. Mihai
Clita şi Ruxandra Petru
personaje inves t i te cu funcţi i genera l izatoare .
P r o f i l u l lor ideologic şi m o r a l schiţat doar ,
reacţiile lor sumare , p rec ip i t a te , p r e c u m şi
ape lu l prea ins is tent a l a u t o r u l u i la clişee,
la d r u m u r i bătătorite şi l o c u r i comune m a i
t u t u r o r p iese lor cu problematică asemănă
toare, au ştirbit d i n elocvenţa i m a g i n i i d ra
mat i ce , au d i m i n u a t forţa emoţională a piesei .
M u n c a depusă de desto in ica echipă a Tea
t r u l u i d i n Petroşani p e n t r u real izarea spec
t a co l u l u i merită d i n p l i n laude . Reg i zo ru l
Călin F l o r i a n şi scenografu l Vaside Buz , de
opotrivă cu interpreţii, s-au remarca t p r i n-
tr-un apor t scenic esenţial l a re l ie farea su
gestivă a e lemente lor ideologice , ex is tente în
t e x t u l l u i R adu Bădi lă . Mo n t a r e a se ev iden
ţiază p r i n strădania c rea to r i l o r de a re leva
sobru , cu patos reţinut şi s imp l i t a t e , sem
nificaţiile confruntări i d rama t i ce . Dc no ta t
acurateţea în va l o r i f i c a rea , m a i ales a f i n a
l u l u i căruia i s-a acordat o aură de nobleţe
umană . Statică şi l ipsită, p r o p r i u v o r b i n d , de
intrigă, d rama l u i R adu Răd i l ă avea, în
deosebi, nevoie în unele momen te d i n partea
întîia (lipsită de ne rv d ramat i c ) de o ma i
mare concentrare , de o tens ionare şi d i na
m iza re a d i a l o g u l u i , de u n r i t m ma i v i b r a n t .
Remarcăm în montarea de la Petroşani
şi e f o r t u r i conştiincioase de por t re t i za re : l a
F l o r i n P l au r (a împ l in i t r o l u l Ofiţerului cu
o prezenţă autentică, evoluând cu sobrietate
şi fără a r t i f i c i i ) , la M i h a i Cl i ta (sincer, spon
tan , cu farmec i ngenuu în r o l u l Tânărului) ,
la R u x a n d r a Pet ru (prezenţă convingătoare
s u b l i n i i n d cu discreţie lirică atît cn tuz iasmelc
r i t şi „decepţiile" pe r sona j u l u i — Fa ta ) , la
Ştefan I l i e a marca t cu d r ama t i sm apariţia
O m u l u i de legătură). Doar A l e x a n d r u Zecii
a fost departe de r o l : o păcat, f i indcă e
vorba de un rol-oheie, dc ma t u r i t a t e politică.
Yaleria Ducea
13 https://biblioteca-digitala.ro
Sanda Măria Dandu (Fifi), Constantin Răşchitor (Nicky),
Cristina Deleanu (Muchi) şi Dem. Rădulescu (Tiby)
Teatrul „Ion Vasilescu"
SICILIANA de Aurel Baranga
Cei ca re protes taseră l a p r e m i e r a Sicilienei
do a c u m zece a n i , i n vo c ând r i d i co le a rgu
men te p en t r u a d emons t r a neau ten t i c i t a t ea
ero i lor şi a s i t ua ţ i i l o r („La no i n u ex is tă
a s emenea c a z u r i " ) a u t ă cu t , u i t î n d sau ne
v o i n d să-şi m a i a m i n t e a s c ă de pen ib i l e l e
f i l i p i ce î n d r e p t a t e î m p o t r i v a a u t o r u l u i , care
î nsă , aşa c u m mă r t u r i s e ş t e , n u i-a pu tu t u i t a
şi ne p rom i t e să scr ie o Urmare la Siciliana,
i n s p i r a t ă d i n even imen t e l e de a t unc i . B i n e
înţe les v a f i tot o comed ie . C u m u l t a c i d .
N u e de neconcepu t ca să reed i teze d i s p u
tele apr ige a f la te l a sursă . D u p ă c u m e de
aş tep ta t c a , n e v r î n d a se recunoaş te î n ero i i
v i i t o a re i p i ese , foş t i i c u s u r g i i să p re fere t ă
ce rea , î n l o cu l c l i n c h e t u l u i de t i n i che l e . P î n ă
la acest de a l do i l ea ep i sod , ne este da t să
as i s t ăm l a o n o u ă p r e m i e r ă c u v e c h e a Sici-
liană. A m r e ţ i n u t î n c ă o d a t ă cu acest p r i l e j
a t racţ ia pe care o exerc i tă t ea t ru l l u i
B a r a n g a a s u p r a p u b l i c u l u i . R e l u a r e d u p ă o
l u n g ă ser ie de spectaco le pe p r i m a scenă a
ţ ă r i i , a c t u a l a v e r s i u n e scenică se b u c u r ă to
t uş i , de să l i a r h i p l i n e , de u n p ub l i c e x t r e m
de recep t i v . Ş i as t a în t imp ce c u n o a ş t e m
destu le e x e m p l e c u p iese l a care e necesară
i n t e r ven ţ i a t u bu l u i de ox i gen ch i a r de l a
p r e m i e r ă p e n t r u s u p r a v i e ţ u i r e .
I n t e r e s u l Sicilienei n i se p a r e a f i r ă m a s
nea l tera t . Ş i a s t ă z i s în t a b so l v en ţ i de f a c u l
tă ţ i a p a t i c i , şi a s t ă z i î n r e g i s t r ă m încercă r i d e
de ze r ţ i u ne , n e p o t i s m etc. D a c ă se v o r be ş t e
de o v e r s i u n e î n t i n e r i t ă a t u nc i această î n t i
ne r i r e t rebu ie s-o c ă u t ă m m a i m u l t î n d i s
t r i bu ţ i a n o u ă , d eco ru l şi p u n e r e a î n scenă
noi şi m a i p u ţ i n î n t ex t , c a re aduce , m i s-a
p ă r u t , foar te p u ţ i n e m o d i f i c ă r i sau a d ă u g i r i .
I n m o n t a r e a t i ne re i reg i zoa re O l i m p i a A r -
gh i r V a r a d i , f a r s a e s i m p l ă , desch i s ă , d a r n u
g i n d i t ă n i v e l a t o r , p e o l i n i e e x c l u s i v gro tescă
•cit de g reu e să j o c i s a u să te j oc i c u gro
tescu l şi cât d e adesea şi f ă r ă de ta len t s e
recurge l a e l , j u s t i f i c a t s au n u ) . E x i s t ă î n
spec taco l sa t i ră p o l e m i c ă şi desca l i f i c a t oa re
da r şi o f ă r âmă de a m ă r ă c i u n e , şi u n f i r i ce l
de poez ie ( a t unc i c î n d t î n ă r a doc to r i ţ ă s e
d u s ă m a i î n t î i de cântecul de s i renă a l c i t a
de le i v a descoper i î n cele d i n u r m ă f a r m e c u l
s im fon i e i pas to ra le , şi se v a dec ide să ră-
m î n ă l a ţ a ră , p e n t r u a-şi face da to r i a aco l o
unde este nevo i e de ea ) ,
Spec t aco l u l are m i ş c a re , a t î t a cîtă trebuie, ,
c îr l ige f ă r ă exces şi u m o r ne î ng roşa t . R e g i
zoarea se a ra t ă s p o n t a n ă şi e ch i l i b r a t ă î n
acelaş i t imp , i n v e n t i v ă şi sens ib i l ă .
Scenogra f i a (O lga M u ţ i u ) e c o n c e p u t ă de-
cora t i v i s t şi e cons t r u i t ă d i n p a n o u r i c u mo
t ive f lo ra le s au abs t rac te , f r umos colorate, ,
care creează o a m b i a n ţ ă p l ă c u t ă , l u m i n o a s ă ,
î n a c t u l do i , aceleaş i e l emen te de decor ,
s ch imba t e în t r-un reg i s t ru r u s t i c , creează u n
c a d r u poet ic . Cos tume le , poate cu une le i n
tenţ i i j u s t i f i c a t sa t i r i z an te , par te h i p p y , p a r t e
c l ovneş t i , s înt c ompuse ca l e i doscop i c . cu pe-
4 4 https://biblioteca-digitala.ro
ttice d r ep t ungh i u l a r e î rd lo ra te . E l e a u dez
a v a n t a j u l de a face oa u n i i ac to r i să p a r ă
d e g h i z a ţ i .
D e m . R ă d u l e s c u , î n vede t ă , o b ţ i n e , cu ace
laş i r o l de la p r e m i e r ă , rezu l ta te le scon
tate. I n t r a r e a sa î n scenă — a s e m ă n ă t o a r e
c e l e i a u n u i r edu t ab i l luptătoT î n a r en ă , e
p u t e r n i c m a r c a t ă , j m n â n d î n u m b r ă , acope
r i n d , r e duc ând l a tăcere, p en t r u câteva c l ipe
pe ce i la l ţ i p a r t ene r i . S a n d a Matria D a n d u
(F i f i ) j o acă , l u c i d şi e ch i l i b r a t , o r ă z v r ă t i r e
t i m i d ă la î n o e p u t şi o eufor ie c u m p ă t a t ă l a
sf îrşit . Bebe , i n t e rp re ta t de S t e l i a n Cremen-
c i u c este c a m s u m b r u , de o tr isteţe c a m în
d e z a c o r d c u che i a spec t aco l u l u i , i a r M u c h i
( O i s t i n a De l e anu ) d e z i n v o l t ă , f rene t i că şi
s m u c i t ă atât cât cere r o l u l . D u n e a (Tache )
şi D o m i n i c S t anca (Anton) f ac c u u n u m o r
•sec d o u ă b une c o m p o z i ţ i i , i a r Cons t an t i n
R ă ş ch i t o r , c e v a m a i d e z l ă n ţ u i t , a r a t ă b u ne
resu r se com ice î n r o l u l N i k i .
Ilie Busu
Teatrul „George Bacovia" din Bacău
FflRă CASCADORI
de Mircea Radu lacoban N u este p u ţ i n să a i o i n t en ţ i e p o z i t i v ă .
Fără cascadori t i nde c h i a r c e v a m a i s us ,
e n u n ţ î n d o va l o roasă or ien ta re mo ra l i z a t o a re ,
pe o t e m ă î n t o t d e a u n a i n t e resan t ă : aceea a
r a p o r t u l u i d i n t re a c ţ i u n i l e i n d i v i d u a l e şi
s a n c ţ i u ne a lor soc ia lă . C u această i n t en ţ i e ,
imp res i ona t de des t i na ţ i a cascador i l o r , p r i n
tr-o p a r a b o l ă d r a m a t i c ă , M i r c e a R a d u l a
c oban îşi p r opune să i n c u l p e p rocedeu l
u no r a , de a scoate cas tane le d i n foc c u
mâ i n i l e a l to ra . I n acest scop , a i z vod i t o s i
t ua ţ i e excep ţ i o n a l ă — u n t rag ic acc i den t r u
t i e r — f a ţ ă de care , ac ţ i onând , u r m e a z ă a
se r apo r t a f iecare pe r sona j . Spec t a co l u l de
m a r e a z ă , î n t r-adevăr , c a o d e m o n s t r a ţ i e pe
m o t i v u l e n u n ţ a t , n u m a i că des făşurarea u l te
r i oa ră e m a i p u ţ i n s t r i ngen t ă . Fo l o s i t e de
au to r ea a rgumen te , pe rsona je l e n u depăşesc
n i c i u n m o m e n t această cond i ţ i e . P e n t r u a-şi
c r e a o oa recare cons is tenţă carac tero log ică ,
e r o i i p iese i îş i exp l i c ă ges tur i l e c u u n potop
de c uv i n t e cu rost şi f ă r ă , deb i t e a z ă p i l de ,
a pa ren t s emn i f i c a t i v e , d i n au tob iogra f i i l e lo r ,
î ş i a d m i n i s t r e a z ă reo ip roc e x e m p l e c u î n d o
i e ln i că opor tun i ta te . I n re l a ţ i i l o r lor d i n scenă
v o r l i c i t a v a l o r i i n su f i c i en te p en t r u a le
u r n i d i n s c h e m a t i s m şi a le a ng rena în t r-un
conf l i c t ed i f i ca tor şi p l a u z i b i l . C o l a j u l de n a i
v i t ă ţ i , de p a r ade c o n v e n ţ i o n a l e , de retor ică
/preţ ioasă a l ă t u r a t ă c a b o t i n i s m u l u i v e r ba l
gros, s p u l b e r ă î ncercăr i l e de t ens iona re a
a tmos fere i . I n acest con tex t , e fec tu l teatra l
e m e d i o c r u , ce l m o r a l i z a t o r se p i e rde : d u p ă
ce p r o b e a z ă l aş i t a tea ce l u i î m p r i c i n a t de ten
t a t i va fo los i r i i c a scado r i l o r p e n t r u a f ug i de
r ă s p u n d e r e , şi d u p ă ce d i v a g h e a z ă pe
alte teme o b u n ă b u c a t ă de v r e m e , spe r î nd
să descopere te m i r i u n d e f i r u l p i e rdu t al
d emons t r a ţ i e i , d e s c u m p ă n i t de p r op r i a sa ina-
bi l i ta te , a u t o ru l v a t r ebu i să a lerge în cu l i se
d u p ă p e r s o n a j u l r espec t i v , să-1 c o n v i n g ă să
Stelian Preda (Cezar) şi Anca
Alecsandra (Mona)
se r e î n toa rcă l a r a m p ă î n t r u au toc r i t i ca
f i n a l ă .
V i c t o r T u d o r P o p a a p u s t ex t u l pe scenă
cu m u l t ă amab i l i t a t e f a ţ ă de t rena fa l să pe
care o poa r t ă . C u a m b i ţ i i m a i m a r i , e ch i pa
de ac tor i a depus e for tur i p e n t r u a s upbn i
carenţe le pa r t i t u r i i . Exe r s a t ă ac t r i ţ ă . A n c a
A l e c s a n d r a a d i n a m i z a t r ep rezen t a ţ i a , c a lmând
ou r a f i n a m e n t şocurUe, ga l opu r i l e şi r a t eu r i l e
r ep l i c i i , ceea ce a da t p e r s on a j u l u i său , M o n a ,
u n curs cât de cît f i r esc şi i n te l i g i b i l . S te
l i a n P r e d a (Cezar R a d i a n ) a fost s u b m i n a t
de r o l u l v e de t e i de c l asă , p e c a r e d a v e a de
in terpre ta t . A î n c r op i t c h i p u l u n u i ac tor
arogant , d a r pe r i f e r i c , s u p r a î n c ă r c a t de ges
tu r i , l i p s i t de a l u r a i n f a t u a t ă a ce l u i pe care
t rebu ie să-1 reprez in te . E drep t , m a i m u l t
decî t ce i la l ţ i ac to r i , a a v u t de vo rb i t e no rm .
C o n v i n s de text , V a l e r i u P a s c u n u a f ă c u t
c red ib i l ă su fer in ţa b ă t r â n u l u i R a d i a n , dec î t
î n m o m e n t u l c r i ze i c a rd i a ce . M a i r e ze rva t ,
a t e n u î n d accen te l e l ung i l o r pasa je ep ice
45 https://biblioteca-digitala.ro
. . evoca toare" d i n d i s c u r s u r i l e sa le . N i co l ae
Roş io r i i a acoper i t cu discreţ ie cozile l i p i te
rep l i c i l o r Co l o ne l u l u i său . D u e t u l c om i c Şo-
fer-Mi l i ţ i an . a fost i n te rpre ta t corect de P u i u
B u r n e a (Mif tode) şi G h e o r g h e S e r b i n a ( P l u
t on i e ru l ) , s t i r n i nd i l a r i t a tea do r i t ă de autor ,
f ă ră să î ngroaşe resu rse le t ex t u l u i . A m re
marcat-o pe S a n d a Gh i ou l e seu-Yo i c a ( Ioana)
în s i n gu r u l ro l b i ne doza t a l p i e se i , ou c a re
a fost cît se poate de î n ţe legă toa re . P r o b a b i l
că M a r i n I o n e s c u se m a i î n t r e ab ă şi a c u m
ce c au t ă pe scenă p e r s ona j u l s ău . No i n-am
dep is ta t r a ţ i u nea care î l a d u ce î n l u m i n a re
f lectoare lor pe B ă t r î n u l v â n z ă t o r de loz î n
rep l i c i l o r .
N e a p ă r a t t rebu ie să ne m a n i f e s t ă m grat i
t ud i nea pen t r u codu l de i n t e rp re t a re a s i m
bo lu r i l o r spec t aco l u l u i , pe care n i 1-a ofer i t
scenogra fu l T . T h . C i upe . G l a z u r a c u care
şi-a ga rn i s i t i n t en ţ i i l e este de l i c ioasă : o
o g l i n d ă , a f l a t ă î n s e r v i c i u l c i rcu la ţ ie i r u t i e re ,
are şi bogata semn i f i c a ţ i e de a răsfrânge. . .
m u t a ţ i i l e d i n conş t i i n ţ a pe r sona j e l o r ; mon-
t î n d sute de becu r i pe f i r m a m e n t u l şoselei ,
ne-a am i n t i t că o m u l t rebu ie să asp i re spre
stele : sub l i n i e r i l e lor l u m i n o a s e au fost însă
i nsu f i c i en te p en t r u a d a î n t ă r i r i semn i f i ca ţ i e i
r ep l i c i l o r
Dumitru Negreanu
Teatrul Mic
ZADARNICE JOCURI DE IUBIRE
de Shakespeare
C u o cur ioz i t a te l e g i t im ă a m aş tep ta t î n
scena rea aces te i d i n p r i m ă t inereţe p iesă
shakespea reană , a f a imoase i Love's Labour s
Lost a l căre i s c h i m b a t t i t lu d i n Zadarnicele
chinuri ale dragostei în Zadarnice jocuri de
iubire n u r ep re z i n t ă s i ngu r a , d a r n i c i cea
ma i f l a g r an t ă aba tere de l a l i t e ra şi s p i r i t u l
t ex tu l u i . F a i m o a s ă p iesă p r i n l a bo r i o a sa
exegeză cr i t ică p r i c i n u i t ă : p r i n reverbera ţ i a
ei i n conş t i i n ţ a uno r a lese şi e rud i te sp i r i te
eu ropene , şi m ă g îndesc l a T h o m a s M a n n a l
c ă r u i A d r i a n L e v e r k i i h n c o m p u n e pe aces t
text o m u z i c ă a căre i descr ie re lec tor i i n-o
po£ u i ta : t u l b u r ă t o a r e p iesă p r i n concen t ra
rea t ema t i c ă e m b r i o n a r ă da r c u a t î t m a i s u
gest ivă a m a r i l o r mo t i v e şi v a r i a ţ i u n i d i n
comed i i l e a m a r l i r i ce , d i n bu fonada com i c ă
şi s cep t i c i smu l t rag ic a l capodopere lo r de m a i
t î r z i u . M î n a i n ega l a b i l u l u i creator a l n a t u r i i
omeneş t i , o de scope r im şi o s i m ţ i m a i c i , c u
i n c i n t a rea şi vo l up t a t ea cu care a m v r e a să«
p r i v i m t impu r i i l e schiţe sau desene le î n c r e
ion a le u n u i L e o n a r d o d a V i n c i ! P u ţ i n j u
cată (pe scena noas t r ă î n p r e m i e r ă a b so l u t ă )
p u ţ i n c unoscu t ă pe al te scene a le l u m i i ,
această ope ră de î n c e p u t , (care v i n e t o t u ş i
d u p ă Comedia erorilor şi d u p ă îmblînzirecr
scorpiei) a r t i f i c i a l ă şi p re ţ i oasă , cu m u l t i p l e
che i şi a l u z i i — , se pa re l i m p e z i şi t r a n s p a
rente p en t r u ce i t r ă i ţ i î n acea D o l c c V i t a
d i n su i t a r eg i ne i E l i s a b e t h a şi a c o n t e l u i
de S o u t h a m p t o n — îşi p ă s t r eaz ă l a or ice l e c
t u r ă sc l i p i t oa re le f r u m u s e ţ i poet ice . î ncân t ă
toarele b rode r i i a le c a l a m b u r u l u i e legant ş i
s ucu l en ţ a l u i l i cen ţ i oasă , d a r şi g ra ţ ioasă . î n
tr-o a l t e r n a n ţ ă st i l is t ică de m a r e r a f i n a m e n t ,
p iesa prevesteşte , p r e c u m s p u n e a m , a c o r d u
rile m a r i l o r s im fon i i de ma t u r i t a t e : d e s l u ş i m
c î teva mo t i v e l i m p e z i : n ă p r a z n i c a naş tere a-
i ub i r i i , f a sc i na ţ i a do r i n ţ e i , b a r i e r a f r ag i l ă
d i n t re j u r ă m â n t şi s p e r j u r , t r ă da rea p r i e t e
n ie i . . . F o r i n d m a i a d î n c î n s ubs t an ţ a p i e se i ,
d e s cope r im î n d ă r ă t u l u ne i i n t r i g i s imple,-
poate d in t re cele m a i s imp l e î n c o m p a r a ţ i e
cu comp l i ca te l e c a d r i l u r i d i n Cum vă place
sau Visul unei nopţi de vară, ref lecţ ia
s h akespea rean ă g r a v ă ş i a t o t p ă t r u n z ă t o a r e ce
nu-şi p i e rde n i c i c î n d v a l a b i l i t a t e a , desp re
veşn ica ro t i re a m e c a n i s m u l u i omenesc .
P a t r u t i n e r i şi-au p r opu s o t e m p o r a r ă r e
c l u z i u n e m o n a h a l ă , p e n t r u a se deda s t u d i u
l u i şi c o n t e m p l ă r i i , re fug i indu-se de ispitele-
c iv i l i z a ţ i e i şi î n p r i m u l r î n d de t e n t a ţ i a
c r o s u l u i . Aceas t ă A c a d e m i e a N a v a r e i de-
v a n s î n d pe cea d i n P o r t - R o y a l , n u rez i s t ă
f ireşte l a a s a l t u l i u b i r i i . Reeunosc îndu-se-
s p e r j u r i şi t r ă d i ndu-ş i j u r ă m â n t u l , c a v a l e r i i
se p r e d a u ce lor p a t r u D i a n e , f r umoase ş i
l i be re î n v o r b e ; d a r , sp re deoseb i re de alte-
oomed i i , î n f i n a l n u a s i s t ă m l a d a n s u l ob i ş
nu i t a l pe rech i l o r n u p ţ i a l e ; j o c u l d r agos t e i ,
b a d i n e r i a , ca să fo l os im t e rmenu l l u i Ma-
rivaux de m a i t î r z i u , n u duce l a happy-end-
u l m a t r i m o n i a l aş tep ta t . Comed i a j o c u r i l o r -
zg lob i i , pas to ra l a bu r l escă , sa t i r a t ea t ru l u i î n
tea t ru , to tu l , se sfârşeşte ântr-o tona l i ta te
c r a v ă . A r i p a m o r ţ i i a p lu t i t î n v ă z d u h şi
B e r o w n e , t î n ă r scu t i e r a l s p i r i t u l u i s h ake-
spea r e an . r e m a r c ă : „p leca ţ i cu toţ i i , s cena
s-a înnoura t* ' . T i n e r i i s în t s u p u ş i de către
feme i l a p r oba ve r i f i c a t oa re a t i m p u l u i , i a r
c i n i c u l B e r o w n e pedeps i t să cunoasc ă s u
fe r i n ţa rea l ă a v i e ţ i i .
Aceas tă neaş t ep t a t ă t r ans l a ţ i e d r a m a t i c ă a
de t e rm ina t pe u n u l d i n comen ta to r i să con
s i de re s t r u c t u r a p iese i t i p i c ă p en t r u m i ş c a
r e a pe rsona je l o r s h akespea reene , de l a a r t i
f i c i a l l a n a t u r a l î n s copu l regăs i r i i e u l u i .
Ca să se regăsească , B e r o w n e şi p r i e t en i i să i ,
t rebuie să se t rădeze , să evadeze d i n spa ţ i u l
a r t i f i c i a l creat a l N a v a r e i , î n ce l n a t u r a l a l
i ub i r i i . P e n t r u a a j unge a i c i i n t e r v i n încer
că r i l e , p robe le /la care ero i i s înt s u pu ş i şi
desp re care j i u ş t im n i c i p î n ă în z i u a de a z i
c u m s-au soldat . U n f i n a l desch i s , un f i n a l
c i uda t , c u m c i u d a t e s a u n a i v e s înt a r t i c u
l a ţ i i l e p iese i . î n c a d r u l aceste i i n t r ig i s imple-
46 https://biblioteca-digitala.ro
..Zadarnicele jocuri de iubire" pe scena Teatrului Mic. Bufonada teatrului
în teatru.
c i r cu l ă pes t r i ţa şi f u n a m b u l e s c a ga le r ie a
pe r sona j e l o r shakes ipeareene , şi or ic i t de fu
ga re le-ar f i u neo r i t r ă s ă t u r i l e , s t a tu ra l o r
n u e m a i p u ţ i n u r i a ş ă . D a c ă g r u p u l s ime t r i c
a l ce lor opt t i ne r i e des t u l de c o n v e n ţ i o n a l ,
ou excep ţ i a a d o u ă pe r sona j e — B e r o w n e —
. .portret a l a r t i s t u l u i î n tinereţe*" şi R o s a l ine
î n care se poate recunoaş te „ d o a m n a neag r ă
d i n s one t e " — î n t â l n i m î n s c h i m b a l te per
sona je c u tot id f abu loase : u n soi de D o n
Qu i j o t e . un „ a ţ o s " s p an i o l , s ă r ac l i p i t p ă m i n -
fcului, şi t r u f a ş nevo i e m a r e , î n d r ă go s t i t p î n ă
peste u r e c h i de o n e c u v i i n c i o a s ă şi r e a de
m u s c ă c i o b ă n i ţ ă ; u n se rv i t o r pe j u m ă t a t e
p ăs to r , pe j u m ă t a t e b u f o n , c u ae re de S a n c h o
P â n z a ş i c u l i m b a j u l l u i Toc i l ă , „ u n f r aged
p a j " , f e rmecă t o r ado lescen t shakespeareau i ;
apo i g r u p u l p e d a n ţ i l o r e r ud i ţ i , c o n d u ş i de
Ho l o f e r ne s , î n f u n d a ţ i î n „ o s p ă ţ u l l i m b i l o r " de
u n d e cu leg f i r i m i t u r i f ă r ă să p r i c e ap ă n i m i c :
î n sfârşit u n cu r t ean „francez"*, l i n g u ş i t o r şi
id io t , o c a r i c a t u r ă a l u i Ma l v og l i o într-o
s i n g u r ă cu loare . . .
S p r e m â h n i r e a şi d e z a m ă g i r e a noas t r ă , n-am
î n t î l n i t această h u n e şi n i c i aces te pe r sona j e
î n spec t aco l u l concepu t ca u n d i v e r t i smen t
a l T e a t r u l u i M i c , d a r d i v e r t i smen t c ă zn i t şi
f ă r ă h a z ; m a i a les f ă r ă s t i l . căci f i ecare .ac
tor j oacă de u n u l s i ngu r , d u p ă ş t i i n ţa sau
ne ş t i i n ţ a sa , şi aces t f ap t pa re i n c r ed i bU . ş t i u t ă
f i i n d r i goarea p r o f e s i o na l ă şi m u n c a peda
gog ică ou ac to r i i pe ca re o p ro fesează de
ob i ce i reg i zoarea S o r a n a C o r o a m ă . A m avu t
par te de u n j oc so l i s t i c , î n c a d r a t într-o d i a
g r a m ă de oara eteri z ă r i c ap r i c i o a se , şi î n c a r e
s-au v ă d i t î n p r i m u l r î n d c u s u r u r i de in ter
p re t a re : o cu r i oasă l i p s ă de a n t r e n a m e n t
pen t r u d u e l u l v e r b a l s h a k e s p e a r e a n , p e n t r u
i n c i s i v e l e şi s c ăpă r ă t oa re l e j o c u r i de c u v i n t e ,
o n e ade r en ţ ă l a t ipo log ie şi m a i a les r e z i s
ten ţă l a t recerea d in tr-un reg i s t ru d r a m a t i c
într-ai tu l , c ond i ţ i e ob l iga tor ie î n teatra l i ta-
tea aces te i p iese . E d i f i c i l î n aceste c ond i ţ i i
„să î m p ă r ţ i no te " i n t e rp re ţ i l o r , a v ând de a
face d e o p o t r i v ă c u ac to r i ve r i f i c a ţ i î n n e n u
m ă r a t e alte p r i l e j u r i , c u vedete de c i n e m a ,
de reală notor ie ta te , şi t i ne r i ou au ten t i ce
ca l i t ă ţ i da r cu to ţ i i înscr iş i a p r o ape f ă r ă e x
cepţ ie î n b a l a n ţ a p a s i v ă a e fo r tu l u i a r t i s t i c .
Ca a tare n u s-a desena t h m p e d e i deea spec
t aco l u l u i , m i ş c a rea d i rec toare a reg ie i . S-au
p i e rdu t ţ i n te le sa t i re i şi s en su l i dea t i c . D e
co ru r i l e l u i Ş te fan I l a b l i n s k i n-nu e x p r i m a t
n i c i e le n i m i c , i a r cos tume le ta len ta te i ar
t iste M i o a r a B u e s c u ( f rumoase î n î n v e c h i t a
l i n ie a m in i- jupe i ) a u v a l o r i f i c a t p i c i o a r e l e
f r umoase a le ac t r i ţe lor şi a u me ta fo r i z a t
n a i v , s i m p l u şi p u e r i l , t r a n s f o rma rea s c h i v
n i c i l o r d i n X a v a r a î n î n f l ă c ă r a ţ i a m a n ţ i . . .
p r i n smu l g e r e a u no r f iş i i de pos t av c e n u ş i u
şi î n l ocu i r ea lor cu roş i i f l o r i de i u b i r e p e
a l b ă , l i l i a l ă stofă. . . î n s c h i m b , m u z i c a fui
Ş te fan M a n g o i a n u a comen ta t c u sub t i l ă i n
te l i gen ţă , spec tacu l a r ă , c i t eva p u ţ i n e s cene
c u n e r v .
Mira Iosif
47 https://biblioteca-digitala.ro
Teatrul „Nottara"
S C H I M B U L
de
Paul Claudel
M a i m u l t decî t o p iesă de tea t ru , Schimbul
este u n poem . I n t e r f e ren ţ a s a u m a i b i ne
z is subs t i t u i r ea aceas ta de genu r i l i t e ra re n u
î n s e a m n ă u n caz apar te î n l i t e r a t u r a d r a
m a t i c ă a l u i C l a u de l . T o t t ea t ru l s ău este u n
buche t de poeme , d i n t re ca re o b u n ă par te
s-au b u cu r a t de î n d e l u n g succes pe scene le
l u m i i . D i n gen i u l poet ic r ă s p î n d i t c u pro
f u z i une î n pag in i l e o l aude l i ene r e zu l t ă , de
a l t f e l , ca l i t a tea , d a r ş i d i f i c u l t a t ea , p i ese lo r
create de acest au tor , m a i c u s e amă c î nd
s înt „ puse î n scenă" , „ i n t e r p r e t a t e " şi „ v ă
z u t e " as t ă z i , l a i n t e r v a l de ap roape d o u ă
genera ţ i i de c î n d a u fost sc r i se .
A m spus a n u m e „ v ă z u t e " , „ i n t e rp re t a t e " ,
„ puse î n scenă" , a d i c ă a m a les t re i t e rmen i
î n l oc să s p u n e m , p u r şi s i m p l u , „ repre
zen ta te " , deoarece p e n t r u p iese le l u i P a u l
C l a u de l şi î n s pec i a l p e n t r u Schimbul, f ie
c a re d i n aceste t re i ca tegor i i de t r ans f i gu
ra re tea t ra l ă r i d i c ă p r ob l eme foarte grele de
estet ică şi de t e hn i c ă a scene i .
N u v o m s t ă r u i a s u p r a v i z i u n i i . F i e c a r e
specta tor — n u n u m a i r eg i z o r u l şi ac tor i i
l u i — poate a v e a o v i z i u n e p rop r i e a p oemu
l u i c l a u d e l i a n , f i e l a o l e c t u r ă d i rec t ă —
s i ngu r a c u a d e v ă r a t r e e o m a n d a b d ă — fie
l a p a r cu rge rea u n e i t r a d u ce r i — c u ser ioase
r i s c u r i l i t e ra re — f ie , î n sf îrş i t , l a u r m ă r i r e a ,
d i n fo to l iu , a u n u i spec taco l . I n acest d i n
u r m ă caz spec ta to ru l poate f i condus spre
u n i v e r s u l c l a u de l i a n pe d r u m u r i ce-1 v o r
i n tegra , f i resc , î n i n c a n t a ţ i a a u t o r u l u i — sau
pe că ră r i p iez i şe , d i n p r i c i n a că rora se v a
d e p ă r t a de tot ceea ce a m a i r ă m a s fer
m e c ă t o r î n p iese le l u i P a u l C l a u d e l : P o e z i a .
P e as t fe l de l ă t u r a l n i c e c ă r ă r i a m fost
î n d r u m a ţ i no i l a spec t aco l u l v ă z u t î n sub-
subso l u l t e a t r u l u i de p e b u l e v a r d u l cen t r a l .
C u t oa t ă î n d e l u n g a sa expe r i en ţ ă profe
s i ona l ă — s a u poate că t o cma i d i n c a u z a ei
— au t o ru l „ p u n e r i i î n scenă" , r eg i zo ru l I o n
O l t e a nu , ( emer i t ) , n u s^a r e s e m n a t să l u
creze pe v a r i a n t a „ p o e m " , c i a p u s peda l a ,
c u n ă d e j d e , pe v a r i a n t a „ d r a m ă " . E r o a r e
f a t a l ă p e n t r u a tmos fe ra spec t aco l u l u i . Aceas t ă
o p ţ i u n e reg i zo ra l ă n u a pu tu t a v e a n i c i —
ce l p u ţ i n — m e r i t u l de a face rep rezen t a ţ i a
m a i i sp i t i toare p en t r u „ma re l e p ub l i c " , de-
oatrece n i m e n i n-ar a v e a c u r a j u l să p r e t i n d ă
că anecdo ta p l a t ă d i n Schimbul, r ă c i t ă şi
r e î n c ă l z i t ă de zec i de or i , de l a C l a u de l
î n a i n t e şi de l a QlaudeJl î n a p o i , a r c on ţ i n e
un i s îmhure de con f l i c t d r a m a t i c v e r i t a b i l s a u
i n t e resan t p e n t r u i nd i f e ren t ce va r i e t a t e de
p ub l i c .
U n v a g amer i c an- i nd i a n , r ă t ă c i t , pare-se
p r i n A m e r i c a de s ud (pe u nde a popos i t
C l a u d e l î n pe reg r i n ă r i l e sa le d i p l oma t i c e şi
consu l a re ) m t î l n e ş t e şi i ubeş te o şi m a i p u ţ i n
d e f i n i t ă p e r s o an ă de sex d i a m e t r a l opus pe
care — d u p ă o b i ş n u i t a s educ ţ i u ne o i a de
nevas t ă . C u această du l ce p o v a r ă — deve
n i t ă î n p ă t i m a ş a i n t e rp re t a re a L i l i a n e i T o
m e s c u r ea lmen te o „ i sp i t ă v i e " , neo- ind ianu l
Ş te f an I o rdaohe r e v i n e î n S ta te le U n i t e a le
A m e r i e i i de N o r d , u n d e v a l a u n „ r a n c h "
s i tua t , s i m u l t a n , l î n g ă Ch i cago şi pe m a l u l
u n u i ocean — de ta l i i geograf ice care n-au
n i c i u n f e l de i m p o r t a n ţ ă . L a f e r m ă , Ş t e f an
şi L i l i a n a s în t a n g a j a ţ i pe post de pazn ic i-
boem i de către u n c u p l u „ m i x i n d r i l i c " , c u m
se s p u n e a pe v r e m u r i , p e n t r u o m a i prec isă
n u a n ţ ă de f in i to r ie , l a r e v i s t a „ U n u " . E a —
d e m o n u l c u p l u l u i de s t ă p î n i — a fost a r t i s t ă
şi a r ă m a s c u obses ia r o l u r i l o r d r ama t i c e .
E l — u n s ă r m a n i m b e c i l f ă r ă f an tez i e —
este „ agen t de s c h i m b " , r e p r e zen t a n t m u l t
p rea t i p i c a l b u r ghe z i e i a m e r i c a n e de pe l a
î n c e p u t u l v e a c u l u i cu ren t . D e c i , u n c u p l u
t î n ă i î n a v e n t u r ă a scenden t ă , u n c u p l u m a i
p u ţ i n t î n ă r î n d e s compune r e decaden t ă . D i n
„tac-în-tac", c u m s-ar z i ce l a b i l i a r d , c u p l u
r i le se d e z une s c , se r e c o m p u n pe al te coor
donate , i n d i a n u l moa re , L i l i a n a r ă m î n e c u
u n c op i l „ i n s p e " , a gen t u l d e s c h i m b n u şt ie
oui să dea n i ş te b a n i pe care nu-i v r e a
n i m e n i , c a s a i a foc , u n l e a g ă n p r i m i t i v se
b a l a n s e a z ă foarte e x p r e s i v , p e n t r u a e voca
s u c ce su l p i ese i Doi pe un balansoar, i a r
G i l d a M a r i n e s c u , c o s t u m a t ă î n n i ş te d r a pe r i i
f u n a m b u l e ş t i , şi foar te „ a r t i s t ă " î n r o l u l a r
t is te i , p u n e capă t , a ces tu i imbrog l i o s i m p l u ţ
ad res î ndu-ne f r a z a p l i n ă de o zgudu i t oa re
e l ocven ţ ă : „ A k k e r i e k k e r i u k e r i a n !"
A f l ă m , d i n p re f a ţ ă — t r a d u s ă ca şi î n t r eg
t ex t u l p i ese i , c u m u l t t a len t şi s im ţ a l
poez i e i , d e I . I g i r o ş a n u , că P a u l C l a u d e l
a v r u t să facă d i n Schimbul o p i esă de n a
t u r ă ps iho-f i z ică , d i n a cărei des f ă şu ra re să
rezu l te t r a n s cenden ţ a u n u i proces c h i m i c
p r o a sp ă t descoper i t , p r obab i l , pe l a 1900 , şi
a n u m e f u n c ţ i a „ c a t a l i z a t o r i l o r " î n sc l i imbu-
r i l e de s ubs t a n ţ ă . N u v o m s t ă ru i . Ca ta l i z a to
r u l p r opus î n p iesă f i i n d „ b a n u l " , se poate
cons ta ta , d i n cu rge rea p ă r ţ i i anecdo t i ce a
s pec t a co l u l u i , că b a n i i n u s e r vesc l a n i m i c .
D a r ce i m p o r t a n ţ ă a re ce se î n t î m p l ă s a u
n u se î n t î m p l ă î n această p iesă ? P a u l C l a u d e l
a v r u t să demons t r e ze f ac i l i t a tea s c h i m b u l u i
de p a s i u n i într-o l u m e a p r o x i m a t i v ă , con
f u z ă , n e d e f i n i t ă c u m pa re a fi l u m e a pseudo-
a m e r i c a n ă d i n sc r i e rea s a ? A i zbu t i t . î n t o c
m a i ca l a un tea t ru de p ă p u ş i , u nde per-
4 8 https://biblioteca-digitala.ro
sona j e l e s în t ca rac te r i s t i ce p r i n l i n i i l e ex te
r i oa re , i a r n o d u l d r a m a t i c r edus — s au r i
d i c a t — p î n ă l a s c h e m a ges tu r i l o r esenţ ia le .
D a r n u sch i ţa de con f l i c t desue t p u t e a să
cap teze i n t e r e su l spec ta to r i l o r î n r e p r e z en
ta ţ i a a c t u a l ă d e l a „JNottara" , c i p r o f u z i u
nea poez i e i î n t ex t . C u m p u t e a f i a d u s ă pe
scenă această d i a f a n ă , i m p o n d e r a b i l ă , i ne fa
b i l ă î n c ă r c ă t u r ă de f a r m e c ? N o i n u ş t i m .
n e f i i n d de m e s e r i e reg i zo r i , î n s ă n i c i I o n
O l t e a n u n-a ş t iu t , f i i n d . P e u n d e v a , pe n i ş te
o r i f i c i i a le a p r o x i m a ţ i e i , p r i n c r ă p ă t u r i l e do
r i n ţ e i de a f ace p i e s a „ d r a m a t i c ă " , de a o
a n co r a î n b l a m a b i l a rea l i t a te soc ia lă a m e r i
c a n ă d i n t re a n i i 1899 şi 1901 , poez i a a z b u
r a t d i n scenă , l u î n d ou ea s i n gu r a j u s t i f i
c a r e p o s i b i l ă a s pec t a co l u l u i .
N e p a r e r ă u că „ p u n e r e a î n s cenă " n-a
găs i t c ă ra rea spre v i s . R e g r e t u l ne este j u s
t i f i ca t şi de î m p r e j u r a r e a că po teca s t r ăbă
t u t ă de n o i a t recu t , t o t u ş i , foar te pe a p r oape
de a d e v ă r a t u l m i e z a l p i e se i . O c o n t r i b u ţ i e
generoasă , î n o r i en t a rea s pec t a co l u l u i sp re
a d e v ă r a t a l u i t ona l i t a te , a u dat-o i n t e r p r e ţ i i .
V o m s u b l i n i a exce len ţa j o c u l u i p ă t i m a ş a l
L i l i a n e i T o m e s c u , p l i n de o s en zu a l ă f r u m u
seţe ca re f ace d i n aceas tă i n t e r p r e t ă u n a d i n
ce le m a i m a r i a r t i s te a l e s cene lo r noas t re .
Ş t e f an I o r d a c h e a v r u t şi c a m v r eo 7 5 %
— ca să v o r b i m î n t e rmen i c a t a l i z a t o r i —
a reuş i t să f ie u n i n d i a n-ame r i c a n de şcoa lă
f r anceză m o d e r n ă c u ges t i cu l a ţ i e „ l i i p p y " şi
v o c a l i z e „ b e a t " — ceea ce n u a con t r i bu i t
l a c l a r i t a tea concep ţ ie i s a l e desp re r o l , d a r
n i c i n u a d ă u n a t p o l i v a l e n ţ e i t a l e n t u l u i s ău .
M a i s în t î n p iesă do i h a r n i c i şi corecţ i ac
tor i : G i l d a M a r i n e s o u şi V a l S ă n d u l e s c u . A u
fost sacr i f i ca ţ i de reg ie c u a j u t o r u l u n e i
c o s t u m a ţ i i b i z a r e , de pa rod i e . î n deoseb i ,
m a s c a l u i V a l , t ip „ U n c h i u l S a m " le i t , gro
z a v de i n u t i l c a r agh i oas ă , a doved i t , aşa
c u m s p u n e a m u n d e v a , m a i s us , că r e g i z o r u l
a p u s o p e d a l ă g rea p e i deea r e a l i s m u l u i
î n t r-un p o e m „ p o r n i t " , e d rep t , d i n r e a l i
tate, d a r n i c i d e c u m r e s e m n a t î n c o n t u r u l ei
p r o z a i c .
M a n i e r i s t ă , f u m i s t ă şi c a m f r e u d i a n ă „sce
nog r a f i a " i m a g i n a t ă de T e o d o r a D i n u l e s c u .
Poa t e că î n a l t ă pa r te , î n a l t spec taco l vă-
z înd-o , a m f i s pus că a re h a z , u n p i c de
poez ie b i z a r ă şi u n p a r f u m de „ akke r i -uke r i " .
M a i m u l t ne-a re t i nu t a t en ţ i a co r t i n a , o
a m u z a n t ă i m p r o v i z a ţ i e de gu igno l . Ş i ne-a
p l ă c u t „ m u z i c a de scenă " , a d i c ă „ d u s t r a ţ i a
m u z i c a l ă " a l u i G h e o r g h e Cociş , per fec t ar
m o n i z a t ă cu s u b l i m u l p o e m u l u i c l a u d e l i a n ,
deş i ea este î n esenţă , „ conc re t ă " .
U n p a r a d o x a pa r en t — care a r a t ă c u m a r
f i t rebu i t mon t a t , c u i n s p i r a ţ i e l i b e r ă şi v i
b r a n t ă , î n t r eg aces t Schimb de l a „ N o t t a r a " .
M. G.
Teatrul Giuleşti
FREDDY
de Robert Thomas
C h i a r l a s f î r ş i tu l s pec t a co l u l u i a m a f la t că
F e r n a n d e l , (la care m ă g î n d i s e m pe tot pa r
c u r s u l r ep rezen ta ţ i e i ) a m u r i t ! A m u r i t dec i
„ F r e d d y " , a m u r i t m a r e l e i n t e r p re t care j u s
t i f i ca de f ap t ex i s ten ţa p i e se i .
P r i m u l m e r i t a l l u i R o b e r t T h o m a s stă
î n aceea că p i e s a , scrisă s pec i a l p e n t r u F e r
n a n d e l , 1-a r e adus pe scenă pe aces t m a m u t
a l c omed i e i .
A l do i l ea m e r i t a l l u i R o b e r t T h o m a s (a
c ă r u i car ieră p o a r t ă pece tea u n u i s u r p r i n
z ă t o r regres , de l a Capcana, o pe r a v i e ţ i i sa le ,
n u a m a i r euş i t dec î t auto-past işe) e a ce l a
că şt ie să s t ă p î n ea s c ă m e s e r i a s cene i , t r u c u
r i l e e i , p e n t r u că aşa c u m s i n gu r m ă r t u r i
seşte, a t u nc i c î n d scr ie u n r o l , „ a scu l t ă ac
tor i i , deb i t ându- l " . . .
A l t r edea m e r i t a l l u i T h o m a s e a ce l a că
a ş t iu t să abo rdeze u n sub iec t a t î t de s i m
pa t i c p u b l i c u l u i : l u m e a c i r c u l u i . E o reţetă
c v a s i s i gu r ă : c u l i s e l e t e a t r u l u i , c i r c , ope r ă ,
r edac ţ i i l e z i a r e l o r , p l a t ou r i l e d e f d m a r e . P u
b l i c u l se a m u z ă să p a r t i c i p e l a „secretu l
z e i l o r " , c u v o l u p t a t e a cop i i l o r ca re s t au î n
b u c ă t ă r i e l a p regă t i r ea ospeţelor . . . Omul care
primeşte palmele... Clovnul... Paiaţe... etc. . .
etc. . . i a t ă n u m a i c i t e v a a s e m e n e a reţete.
Freddy e o comed ie u ş u r i c ă ; T h o m a s a
t r a n sp l a n t a t a i c i „ re ţe ta " p o l i ţ i s m u l u i s ău c u
i n t e n ţ i a de a-i d a şi o a l u r ă c om i c ă . Abor-
d î n d ega l c o m e d i a şi g e n u l po l i ţ i s t , a u t o r u l
le c a m sărăceşte pe a m î n d o u ă p î n ă l a u r m ă ,
p en t r u că m i s t e r u l e d i l ua t , i a r s u b s t a n ţ a co
m i c ă fo r ţ a t ă . T i p u r i l e s în t c l a s i ce , de c a r t on ,
i a r t r i b u n a l u l e o cop ie s t a nda r d a come
d i i l o r i t a l i ene . î n acest c a d r u F r e d d y a fost
dor i t u n p e r s ona j de m a r i p r o p o r ţ i i şi d i
m e n s i u n i . D e s i g u r că u n t e a t r u care alege
p iesa îş i p r o p u n e n u n u m a i u n d i v e r t i s m e n t
ag reab i l ( pen t ru că p u b l i c u l i ubeş te j o c u l
de-a c i r c u l ) , c i . t o t oda t ă , şi u n succes de
casă. G e t a V l a d s-a s t r ă d u i t să ad i ncească
s ub s t a n ţ a u m a n ă a pe r sona j e l o r , să le dea
u n c rez scen i c , c o n d i m e n t î n d a c ţ i u n e a cu i n
t e r l ud i i de m a n e j (dar n u t o tdeauna n u m e
re le de c i r c a u fost fe r i c i t a s i m i l a t e a c
ţ i u n i i ) . . . N e m a i a m m t i m de f o r m i d a b i l a
r ea l i z a re a lu i I o n F i n t e ş t e a n u c a r e , p e n t r u
49 https://biblioteca-digitala.ro
a j u c a i n Clovnul, s t ud i a se e n o r m , o b ţ i n i n d
un efect co losa l . S p e c t a c o l u l g i u l e ş t e an a r e
o acu ra te ţe şi u n a n u m e sur îs . U n s u r p l u s
de d i n a m i s m , o m a i s t rânsă l e g ă t u r ă scen ică
î n t re p e r sona j e , e de p r e s u p u s că se v o r
r e a l i z a pe p a r c u r s . S a n d a M u ş a t e s c u a j o n
g lat ou c î t e v a c u l o r i , î n c r o p i n d u n decor
v e s e l , de b u n gust .
D e s i g u r M d i ă d e s c u - B r ă i l a n u e F e r n a n d e l ,
şi nu-i p u t e a m p r e t i n de să f i e c a a t a r e . A c
to ru l , c î n d v a o m n i p r e z e n t s cen i c , a absen t a t
u n t i m p d i n r o l u r i l e de p r i m ă - m i n ă , p e n t r u
care v ă d i s e c h e m a r e şi t e m p e r a m e n t com ic ,
î n F r e d d y , M i h ă i l e s c u - B r ă i l a n u s-a s im ţ i t
m e r e u l a e l acasă . R o l u l e c o m p u s î n da te le
sa le p r i n c i p a l e , c u s u f i c i e n t ă v e r v ă şi
f an tez ie . A g i t a ţ i a scen ică cade u n e o r i î n go l ,
a l teor i e f o r ţ a t ă . F ă r ă î n d o i a l ă , r o l u l e foarte
d i f i c i l , i a r no i poa te p ă s t r ă m t e n d i n ţ a de a
n i d i m a g i n a pe F e r n a n d e l . . . Poate . . . D indu- i
C e z a r u l u i ce e a l C e z a r u l u i , să n u u i t ă m m o
men te l e d e s i ncer i t a te c o m i c ă î n c a r e l-am
r ecunoscu t pe B r ă i l a , ch i co te l i l e sa le f u r i o a se ,
m i ş ca rea scenică ce ni-1 a m i n t e ş t e vr ind-ne-
vrând î n P u n t i l a . î n t r -un t ip de po l i ţ i s t , con
cepu t fa ls l i v r e s c , Co rado N e g r e a n u s-a des
cu rca t c u ab i l i t a te , i a r T r a i a n D ă n c e a n u ră
m î n e m e r e u ace laş i , m a i m u l t dec î t u t U ,
ş le fu i to r de r o l u r i s e c unda r e . I l e a n a Ce r n a t
a t recu t p r i n scenă p a l i d ă şi i n cons i s t en t ă ,
i a r T e o d o r a M a z a n i t i s a c o m p u s c u v e r v ă
şi u m o r u n a l t rol-cl işeu, c ă r u i a i-a con fer i t
nu n u m a i p r e zen ţ ă scenică şi t e m p e r a m e n t ,
c i şi h a z . D a n T u f a r u a sch i ţ a t f uga r u n
t ip d e p l ay-boy , c u u n s trop de poez i e , u n
strop d e au to i ron ie . . . D o r i n a L a z ă r , I l e a n a
Coda r c e a , M i r c e a C r u c e a n u l-au se rv i t pe
Freddy d u p ă m ă s u r a r o l u r i l o r lor .
Al. Pop
SERI
DE TEATRU
A. T. M. S t u d i o u l A t e n e u l u i . I a t ă o fer ic i t ă şi gene
roasă i n i ţ i a t i v ă a Asoc i a ţ i e i O a m e n i l o r de
T e a t r u şi M u z i c ă . E a p r i l e j u i e ş t e — aşa c u m
a f i r m ă energ i ca şi i n i m o a s a v i c ep r e şed i n t ă
D i n a Cocea : „ r e î n t î l n i r i c u a c t o r i p r e f e r a ţ i " ,
„descoper i r i de no i t a len te " . Ho t ă r â t l u c r u ,
d u p ă c ă u t a r e a pe ca re o a re I a p u b l i c p r i m a
man i f e s t a re . — rec i t a l u l ac t r i ţe lor O l g a T u -
dorache şi I c a M a t a c h e — c u p i e sa Premieră
de J o h n C r o m w e l l — A . T . M . - u l a p o r n i t
în tr-un ceas b u n , j u s t i f i c i ndu-ş i as t fe l u n a
d i n m e n i r i l e sa le , aceea de s t i m u l profe
s i ona l . I a t ă o f o r m u l ă , ca re d u p ă ce le la l te
f o rme de spec taco l d i n a n i i t recu ţ i (în cerc
rea l i z a t de M i h a i D i m i u şi Colaj 1 de George
T e o d o r e s c u ) , v a fi f ă r ă doa r şi poate u r m a t ă
şi de a l te le , î n s tare să în lesnească o amen i
lor d e t ea t r u i n t âb i i r i f r uc t uoase . Ce-ar f i ,
b u n ă o a r ă , c a pe l ângă spec taco le , să se i n i
ţ ieze de că t re A . T . M . şi d i s cu ţ i i i n t r e p r o
fes ion i ş t i d a c ă n u c h i a r ou p u b l i c u l , pe m a r
g i nea u ne i a s a u a l t e i a d i n m o n t ă r i l e r e p r e
zen t a t i ve a le s t ag i un i i , d e zba t e r i legate d e
u n a s a u a l t a d i n p r ob l eme l e c a re ag i t ă , l a
un m o m e n t dat , l u m e a de t ea t ru şi c i te
a l te le . . . î n t r e b a r e a , de a l t m i n t e r i , n u e c h i a r
nou-nou ţ ă . . .
Premieră ( reg izor L a u r e n ţ i u A z i m i o a r ă )
s-a b u c u r a t de u n r e a l şi b i n eme r i t a t s ucces .
E l a p a r ţ i n e , c r ed , î n p r i m u l r î n d , i n t e r p r e
telor , f a i m e i şi s i m p a t i e i de care se b u c u r ă
O l ga T u d o r a c h e şi m a i a po i c u r i o z i t ă ţ i i f a ţ ă
de t e x t şi f a ţ ă de m o d a l i t a t e a p r e z e n t ă r i i
(un e x p e r i m e n t , de da t a a ceas t a , c onve r t i t
intr-un au t en t i c f ap t de a r t ă ) .
-\-am p r i v i t n i c i o d a t ă p e r sona j e l e O l g ă i
T u d o r a c h e , f ă r ă să î ncerc o emo ţ i e de ceea
ce e v i u şi s t r ă l uc i t o r , spec t acu los î n p r e
zen t a r ea lor . A m re t r ă i t aceas t ă e m o ţ i e şi
l a A t e n e u , u n d e O l g a T u d o r a c h e ne o fe ră
cea m a i recen t ă d i n r ea l i z ă r i l e e i , t u l b u r ă
toare şi i m p e t u o a s e .
P i e s a (o i n c u r s i u n e în v i a ţ a de cu l i se ) şi
r o l u l F a n n y E l l i s (o reuş i t ă r ad i og r a f i e î n
b iogra f i a u n e i t recu te vede t e a m e r i c a n e , che
m a t ă , l a c r e p u s c u l u l c a r i e r e i , să j o ace p e
A r k a d i n a , să m a i f a c ă p e n t r u o u l t i m ă o a r ă ,
poate , d o v a d a mă i e s t r i e i şi să-şi c o n f i r m e
g l o r i a de a l t ă d a t ă ) a u da t O l g ă i T u d o r a c h e
— p r i n s ub s t a n ţ a lo r , p r i n e x t r e m e l e l o r
spec t acu l oase , c o m p l e x u l de c o n t r a r i i şi s ub
t i le le i n te r fe r ă r i de p l a n u r i d i n t r e v i a ţ ă şi
a r t ă , d i n t re v i a ţ a p a r t i c u l a r ă a u n u i a c to r
şi cea de a doua l u i v i a ţ ă , a p e r s o n a j u l u i —
p r i l e j u l de a ne r e l e v a a d e v ă r a t a m ă s u r ă a
p r e a r e c u n o s c u t u l u i e i t a len t a r t i s t i c .
0 con top i re , o c o m u n i u n e a fec t i v ă c u per
s o n a j u l şi î n ace laş i t imp o d i soc ie re de e l ,
i-au p e r m i s i n t e rp re t e i d e o p o t r i v ă f o r a r e a
a d âncu r i l o r ps i ho l og i e i u m a n e şi a t a i n e l o r
p ro fes iona le . D u p ă p ă r e rea m e a , aceas tă pe r
f o r m a n ţ ă î n d ă r u i r e a a f ec t i v ă şi i n t e l e c t u a l ă
a b s o l u t ă , i n t ens i t a t ea i n c a n d e s c e n t ă a j o c u l u i
ei a t î t de p e r s o n a l , care ob l i g ă , p a r c ă , p e
au t o r i să s c r i e p e n t r u e a , s a u pe reg i zo r să
mon t e ze a n u m e p e n t r u ea u n spec taco l , a u
pu t u t f i c on t emp l a t e î n v o i e , a i c i , î n r e c i t a l ,
u n de O l g a T u d o r a c h e n-a m a i î m p ă r ţ i t d i n
s t r ă l uc i re c u p a r t e ne r i i , şi u n de a d m i r a b i l a
rep l i c ă atât de p o t r i v i t ă , de prec i să ş i s en
s ib i l ă d a t ă de I c a M a t a c h e , î n r o l u l Cab i-
n i e r e i , a a v u t d a r u l de a f a ce să e xp l o de z e
ca u n foc d e a r t i f i c i i , c u şi m a i m a r e f o r ţ ă ,
c u şi m a i m a r e conv i nge re şi s i nce r i t a t e , c u
a r z ă t oa re p a t i m ă , a m i n t i r i l e î n c ân t ă t oa re , i r o
n i i l e , obses i i l e , s a r c a s m u l , regre te le , sen t i
men te l e şi su fer in ţe le p e r s o n a j u l u i . î n înseş i
s i nce r i t a t ea şi t e m p e r a m e n t u l e i n ă v a l n i c , şi-a
găs i t O l ga T u d o r a c h e şi a c u m , ca şi a l t ă
d a t ă , u n a n i m a r ă s p l a t ă a a p l a u ze l o r . F e r i c i t
a c t o ru l c ă r u i a nu-i e t e a m ă să se a ra te „ î n
ha l a t şi p a p u c i " . Fe r i c i t ă , c r ed , este şi O l g a
T u d o r a c h e că şi-a pu tu t a r ă t a p e n t r u u n
m o m e n t f a ţ a e i , t ă i a t ă a s p r u î n p i a t r ă , aşa
c u m e ea , f ă r ă f a r d , d e z b r ă c a t ă de p o d o a b ă ,
5 0 https://biblioteca-digitala.ro
O nouă revistă la Teatrul Evreiesc de Stat : „Pe placul tuturor'
de a r t i f i c i i , î n n o b i l a t ă şi î n s u f l e ţ i t ă de ta len t ,
de i n t e l i g en ţ ă , de m i ş c ă r i l e g î n d u l u i , de scă
p ă r a r e a och i l o r . Fe r i c i t ă că a p u t u t i n f i n a l ,
î n a cea s o m p t u o a s ă a p a r i ţ i e a A r k a d i n e i , să
ne d e z v ă l u i e c u m poate c ă p ă t a şi m a i m u l t ă
v a l o a r e , t a l e n t u l şi f em i n i t a t e a , c u a r t i f i c i i
şi podoabe . I n c on t u r a r e a A r k a d i n e i , a m
pu tu t ses i z a , p e n t r u m o m e n t , c u m se a p r i n d e
scânteia pe scenă , c h i a r î n fa ţa spec ta to r i l o r ,
a m pu tu t u r m ă r i c apac i t a t ea spec tacu loasă de
t r a n s pune r e , a v i d ă de şoc, a a ces t e i ac t r i ţe ,
s ec re t u l î n v i e r i i , e l a bo r ă r i i e x p r e s i v e l o r sa le
pe r sona j e , de m a r e sonor i ta te , c u r e f l e xe
me t a l i c e . Ş i d a c ă r e g r e t ăm c u a d e v ă r a t c e v a ,
r e g r e t ăm că n u i se o feră O l g ă i T u d o r a c h e
pos ib i l i t a tea de a j u c a c u a d e v ă r a t pe A r k a -
d i n a s a u a l te a s e m e n e a r o l u r i . Su f l e t p a s i o n a t
şi n e a s t âmpă r a t , O l ga i ubeş te p e r f o r m a n ţ e l e .
Neobos i t ă p reo teasă a T h a l i e i ea n u poate
să t acă m u l t ă v r e m e , p e n t r u că su f l e t u l e i
este m e r e u p l i n de s t r igă te şi d a r u r i , ga ta
m e r e u să se r eve r se . Ceea ce p e n t r u o r i c a re
a l t ă a c t r i ţ ă este ob i ec tu l u n e i c ă u t ă r i ane
vo i oase , ei i se o feră î n c l i i p f i resc . D u p ă
Baltagul, d u p ă Tango, d u p ă Fata care a
făcut o minune, l a A t e n e u a m î n t â l n i t m a i
l e sne ca o r i unde , ob i ec tu l c ă u t ă r i l o r e i , î n
treaga i z b u c n i r e a u n e i v i t a l i t ă ţ i a r t i s t i ce ,
c a r e nu s-a s i m ţ i t n i c i o d a t ă m a i t rează ca
a c u m . in p l i n ă ma tu r i t a t e .
I . Zamfir
Teatrul Evreiesc de Stat
PE PLACUL TUTUROR de Harry Eliad şi Iulian Schwartz
E î n î n s ă ş i t r a d i ţ i a t ea t ru l u i e v r e i e s c
spec t aco l u l m u z i c a l . B ă t r â n u l c e a so r n i c a r
G o l d f a d e n s c r i a p iese c u m u z i c ă , c a şi m a r e l e
său c o n t empo r an şi conce t ă ţ ean A l e c s a n d r i ,
i a r această ap l i c a ţ i e a stat l a b a z a m u l t o r
succese pe a f i şe le „ P o m u l u i v e r d e ' ' ( la I aş i )
s au a g r ă d i n i i . . J i g n i ţ a " ( la B u c u r e ş t i ) .
P u n c t u l de f i e rbere a l g e nu l u i a fost înscr is
de r eg i a u n u i S t e r nbe rg , s au de spec taco le le
t r upe i d i n V i l n a . D u p ă Mazeltov ne î n t i l n i m
dec i f i r esc c u o n o u ă rev is t ă . A r f i o cop i
lăr ie să m a i i n v o c ă m a r g u m e n t e e l abora te
in s l u j b a . . ac toru lu i to ta l " , p e n t r u a j u s t i
f ica p rezen ţa u n u i spec t aco l m u z i c a l . I m p e
r a t i v u l . . .ma jor a r t i s t i c , este şi r ă m î n e ce l
legat de . .casă" , de reţetă , de s u c ce su l l a
pub l i c . care-şi do reş te , i e r t a t să-i f i e , o
siestă a c t i v ă . E s t e şi ceea ce-şi p r o pune Pe
placul tuturor de H a r r y E l i a d şi I u l i a n
S c h w a r t z . () revistă a g reab i l ă , eu ţ i n u t ă lite-
: » i https://biblioteca-digitala.ro
r a r ă , c o n d i m e n t a t ă c u a r gumen te l e g enu l u i ,
î m b r ă c a t ă (şi t o t o da t ă d e zb r ă c a t ă ) a t î t c î t
t rebu ie . E x i s t ă o m i c ă u n d ă de poez ie , u n
u m o r d i s c re t ( uneor i p r e a d i scre t ) — c î teva
cup le te i ngen ioase ( „Cu legă toa re le de i m
p r e s i i " ) , î ncercă r i d e a se a dop t a „ve r su r i
c u l t e " l a rev i s t ă (Artiştii de Şt . 0 . Ios i f ) etc .
etc . , toate a l c ă t u i n d un cocte i l b i n e g î n d i t .
H a r r y E l i a d ca re a v ă d i t „ m â n ă b u n ă " î n
coordona te le g e n u l u i , a c o n d u s i ngen ios şi
acest spec taco l , d e s f ă ş u r i n d m u l t i p l e şi d i
ve r se p rocedee es t rad i s t i ce , u n e l e o r i g i na le ,
a l te le c l as i ce , d a r de b u n ş i s i gu r efect l a
pub l i c . E x i s t ă şi i n s p i r a t e m e l o d i i ( H .
S c h w a r t z m a n , E u g e n K o f f l e r , R o b e r t F l a v i a n
— une l e ş l agăre î n p e r s p e c t i v ă c a „ M e n d a l e "
de A u r e l G i r o v e a n u ) . F o l o s i n d f a s t u l d e car
ton şi pa ie te a l r ev i s t e i , f ee r i a c u scântei şi
u m b r e (d in p ă ca t e f a n t e z i a a capo ta t î n sce
ne t a „ C o n i a c u l se d e z l ă n ţ u i e " ) , P u i u G a n e a
a cons t ru i t u n d e c o r (şi i n s p i r a t e cos tume)
î n a l c ă r u i c a d r u S a n d u F e y e r a f ă c u t „sa lon
de d a n s " î n v ă ţ î n d u n g rup de t i n e r i să dan
seze ( un i i a u reuş i t ) ş i ceea ce e m a i i m
por tan t a înscenat c u des t u l ă f an tez ie une l e
momen t e coregra f i ce . D o u ă „ v e t e r a ne " a le
d a n s u l u i c o m i c ( R u d i F r i e d m a n şi So f i c a
S im i o ne s cu ) ş t iu să o b ţ i n ă a p l a u z e cu v a
r i an te le ace lu i a ş i d ans .
î n s f î rş i t , d a r n u î n cele d i n u r m ă , se
c u v i n e m e n ţ i o n a t a po r t u l u no r b u n i a c t o r i
c o m i c i : S a m u e l F i s c h l e r (at î t î n c o m p o z i ţ i e
d i scre tă , cat şi î n c u p l e t u l g r a s ) , M a n o
R i p p e l (cu a p l o m b , d i sc re t î n a bo r d a r e a re
p l i c i i c o m i c e ) . N u ş a G r u p p S t o i a n (cu o
v e r v ă î n d r ă c i t ă şi c u s t raşn ic t e m p e r a m e n t
s cen i c ) , a l ă t u r i de Son i a G u r m a n , L e o n i e
W a l d m a n - E l i a d (mu l t i p l u î n zes t r a t ă , cîntă-
reaţă şi d iscretă i n t e r p re t ă l i r i c ă ) , C a r o l
M a r c o v i c i , M i h a e l a K r e u t z e r şi t î n ă r u l r e c r u t
î n a l e t ea t r u l u i . A l b e r t K i t z l , a l c ă r u i debu t
este — n u doa r p e n t r u că aşa se s pune —
p r o m i ţ ă t o r .
A. P.
Teatrul National „Vasile Alecsandri" din laşi
CONVERTIREA CAPI TA NULUI BRASSBOUND de G. B. Shaw
F o r m i d a b i l u l succes de p ub l i c a l l u i S h a w
pe scene le noas t re (Femeia cu bani — 500
rep rezen t a ţ i i , s a u fe lu l c u m „ a p r i n s " Prima
piesă a lui Fanny) n u e e î n t o t d e a u n a î n r a
port d i rec t p r o p o r ţ i o n a l c u v a l o a r e a i n t r i n
secă a opere lor se lecţ ionate . Căruţa cu mere,
înapoi la Matusalcm s a u Cei şase din Calais
n u s-au j u c a t î n c ă . î n s c h i m b opere cons ide
rate de spec ia l i ş t i l a pe r i f e r i a g a l a x i e i l u i
Virgil Costin şi Carmen Barbu
G . B . S h a w , s t ră lucesc neaş tep t a t pe f i rma
m e n t u l n o s t r u t ea t ra l . P r o b a b i l că un succes
a s e m ă n ă t o r v a cunoaş t e şi spec t aco l u l Paquito
cel negru, c u m î n m o d atracţ ios şi p ub l i c i t a r
e i n t i t u l a t ă pe s cena N a ţ i o n a l u l u i i eşean Con
vertirea căpitanului Brassbound — u n a d i n
m a i p u ţ i n cunoscu te l e p i ese p e n t r u p u r i t a n i .
N u e u n m a r e tex t de S h a w , î n c ă r c ă t u r a l u i
i dea t i c ă e m a i u şoa r ă , cea i deo l og i c ă şi m a i
p u ţ i n ă (dacă î n 1909 G . K . Ches te r t on se
î n d o i a de v a l a b d i t a t e a p u n c t u l u i de v ede r e
f i l ozo f i c e x p u s de a r i s t o c r a t i c a L a d y C i c e l y ,
c u p r i v i r e l a opor tun i t a t ea r ă z b u n ă r i i j u s t i
ţ i a re a C ă p i t a n u l u i B r a s s b o u n d ) , d a r e n e î n
do ios u n text de m a x i m ă tea t ra l i t a te . Deş i e
scrisă î n a j u n u l s eco l u l u i n o s t r u (1899 ) , p ie
s a pa re o pa rod i e a f i lme l o r de a v e n t u r i d i n
se r i a Ş e i c u l u i A l b ; a d u ce î n scenă c u o
f r enez i e a e x o t i c u l u i u n ţ ă r m d i n M a r o c ,
u r m ă r i r i î n m u n ţ i i A t l a s , b a nde de b e d u i n i ,
o r ă p i r e d i p l o m a t i c ă , u n s u l t a n , u n şeic, u n
oad i u şi pe d e a s u p r a e c h i p a j u l u n u i c ruc i şă
tor a m e r i c a n ca re p a t r u l e a z ă î n M e d i t e r a n a
(. . . încă de pe a t unc i ) . . . D u p ă c u m v e d e m
p i e s a se p re t ea z ă agende i po l i t i ce i n t e r n a ţ i o
n a l e d i n 1970 ; d a r î n s pec t a co l u l g r a v , de o
obos i toare co rec t i t ud i ne cons t ru i t de reg i zoa
r e a Ma r i e t t a S a d o v a , n u t r a n s p a r des i gu r ,
a l u z i i l e „ l a z i " , ceea ce n u poate cons t i t u i
m o t i v de i m p u t a r e , d a r d i n p ă ca t e n u se coa
g u l e a z ă î n scenă n i c i h a z u l f l u i d a l s i t ua ţ i i
l o r , n i c i t en t a i r o n i c ă , c aus t i c i t a t ea a u t o r u l u i
ca re n u se d e z m i n t e n i c i a i c i , şi a t acă m a l i ţ i o s
c î teva i n s t i t u ţ i i r espec tab i l e ; î n c a z u l de
f a ţ ă . j u s t i ţ i a b r i t a n i c ă , m i s i o n a r i s m u l etc . De
concer tează şi f i n a l u l s en t imen t a l , m e l o d r a
ma t i c , ş t i u t f i i n d c î tă oroare a v e a S h a w de
s e n t i m e n t a l i s m , d a r dacă aşa a u s im ţ i t pro
tagon i ş t i i . . . D e z a m ă g e ş t e şi d e co r u l foarte t ra
d i ţ i o n a l , s e m n a t de M i h a i T o f a n , c u o m a r e
a l b as t r ă a l c ă t u i t ă d i n v a l u r i de ce lo fan u n
du i toare . . .
O d i s t r i b u ţ i e o m o g e n ă t r aduce ou m a x i m ă
co rec t i t ud i ne m u n c a pedagog i c ă a reg ie i , a s i
g u r ă acura te ţea m o n t ă r i i , d a r n u exp l i c ă l i p s a
e i de s t r ă l uc i re şi de r i tm . T e o f i l V î l c u , acest
ac tor de cursă l u n g ă a l N a ţ i o n a l u l u i ieşean ,
c o m p u n e î n l i n i i de f o r ţ ă u n B r a s s b o u n d î n
tuneca t , u n p a r i a r ă z v r ă t i t , p ă t r u n s de nob i l e
a v î n t u r i r o m a n t i c e ce se c o n s u m ă î n m o d r i
d i co l — aşa c u m a dor i t a u t o r u l ; I o n Lască r
aduce c u e l egan ţ ă g r av i t a t ea sobră a m is iona-
52 https://biblioteca-digitala.ro
r u l u i scoţian ; Sau l Taişler într-o compoziţie
de ţ inută desenează p o r t r e t u l inocent a l gent-
l e m e n u l u i deopotrivă judecător şi b r i g and , i a r
Carmen B a r b u în u n i c u l şi f asc i nan tu l r o l
f e m i n i n a l piesei at inge doar d i n cînd în cînd
făptura pe r sona j u l u i . I n compoziţii le ep isod i
ce o culoare deosebită capătă pe rsona ju l
D r i n k w a t e r în desenul v i u şi p i toresc r e a l i
zat de V i r g i l i u Gostin, secondat cu s ta torn ic
şi exersat haz sucu lent de George Macove i .
î n figuraţia numeroasă s-au remarcat ve tera
n u l Constant in Sava şi t înărul actor consacrat
pe alte scene, Pap i i P a ndu r u .
M. I .
TEATRUL DE STAT
DIN
BAIA MARE
B u n u l r enume pe care şi 1-a atras de la
o w e m e sîrguinciosul co lect iv a l T e a t r u l u i
D r a m a t i c d i n Ba ia Ma re n u era l i p s i t , d i n
partea unora , de o nuanţă de condescendenţă.
Mer i t e l e sale erau acceptate ca atare, doar
p r i n rapor ta re — explicită sau n u — la
posibil ităţi le restrânse ale une i t r u pe d intr-o
p r o v i n c i e îndepărtată, unde , c um b ine se
ştie, se angajează, în genera l , n u m a i ac to r i i
care n^au găsit l o c u r i p r i n p rea jma Capita
le i , şi unde v i n să colaboreze n u m a i reg i
z o r i i m a i r a r sohcitaţi. 0 asemenea trupă
îşi îngăduie de obicei ambiţ i i modeste, i a r
dacă le şi acoperă la u n n i v e l m e d i u de
profesional izate , toată l umea e mu l ţ um i t ă .
Cum f a rmecu l şi consistenţa vieţii teatra le
se c ompun însă m a i degrabă d i n excepţii,
decît d i n cazur i regu la te , şi c u m prejudecăţi
de f e l u l celor de m a i sus se dovedesc — d i n
fer i c i re — n u m a i a ra reor i îndreptăţite, am
avu t agreabi la surpriză de a descoper i , pe
scena bă imăreană , u n loc unde se face tea t ru
adevărat, în nume le u n u i ideal a r t i s t i c su-
Sus : Vasile Prisăcaru, Sandu Popa
şi Larisa Stase Mweşan în „Lovitura"
de Sergiu Fărcăşan.
Mijloc : Vasile Prisăcaru şi Olga
Sirbul în „Clipe de viaţă'' de W. Sa-
royan.
Jos : Olga Sirbul şi Cazimir Tănase
iu „In amurg" de G. Hauptmann.
https://biblioteca-digitala.ro
per ior ş i orgo l ios , f ă r ă r a b a t u r i c u j u s t i f i c a re
geogra f i că s a u a d m i n i s t r a t i v ă . O s t ra teg ie c u l
t u r a l ă b i ne g î n d i t ă a i z bu t i t să conso l i d e ze a i c i
o t r u p ă ser ioasă , t eme i n i c r j ao fes iona l i za tă .
e ch i l i b r a t ă şi o m o g e n ă . Aceeaş i s t ra teg ie , m i
nu ţ i o s e l a bo r a t ă de c onduce r e a t e a t r u l u i , a
reuş i t să a t r agă l a B a i a M a r e , î n v e d e r e a
une i co l abo r ă r i oare se a n u n ţ ă de v i i t o r ,
forţe r eg i z o r a l e de p r i m ă m ă r i m e şi — ceea ce
este î n c ă şi m a i i m p o r t a n t — să le deter
m i n e a t ra ta ou t oa t ă r ă s p u n d e r e a n u m e l u i
şi a t a l en t u l u i l o r spec taco le le mon t a t e a i c i .
Se în ţe lege de l a s i ne că e l emen t u l f u nda
m e n t a l a l aces te i s t ra teg i i este reper to r i i d .
N u m a i de modes t i e exces ivă n u poate fi
suspec ta t c r e z u l a r t i s t i c a l u n u i t e a t r u , care-
şi î nscr ie î n p r og r am , într-o s i n g u r ă stagiu-
une , t i t l u r i ca Lysistrata de A r i s t o f a n , Cada
vrul viu de To l s t o i , în amurg de G e r h a r t
H a u p t m a n n , Clipe de viaţă de W i l l i a m Sa-
r o y a n , ca re r e aduce î n ac tua l i t a te d r ama t i
z a r e a l u i M . S o r b u l d u p ă Ion, a l ă t u r i de
n e d r e p t ă ţ i t u l Sam a l l u i G . M . Z am f i r e s ou ,
şi c a r e , î n t e r i t o r i u l d r a m a t u r g i e i r o m â n e ş t i
c on t empo r ane , în ţe lege să ev i te comed ioa re l e
l a xe şi să se oprească l a texte de i n d i s c u t a
b i l ă r e z o n a n ţ ă a c t u a l ă , p r e c u m Lovitura l u i
S e r g i u F ă r c ă ş a n . U n as t fe l de r epe r t o r i u ,
oare n u ocoleşte n i c i î n d r ă z n e a l a p r e m i e r e i
pe ţ a r ă , n i c i pe aceea — poate şi m a i r i s
c a n t ă — a c o n f r u n t ă r i i ou m o d e l u l p res t ig ios ,
este de n a t u r ă să s t abdească , î n c ă d i n p le
c a re , o sa rc i nă c u l t u r a l ă şi a r t i s t i că e x t r e m
de d d i c i l ă , a căre i execu t a r e e p r e s ă r a t ă de
tot f e l u l de p r i m e j d i i . D o r aces t r epe r t o r i u
s t i m u l e a z ă a m b i ţ i i l e , răscoleşte energ i i l e , scoa
te l a l u m i n ă r e su r se l e de creaţ ie .
A r a v ă z u t t re i d i n t re p r em i e r e l e p r i m e i j u
m ă t ă ţ i a s t a g i u n i i b ă i m ă r e n e , şi e l e î m i p a r a
d emons t r a î n c h i p c o n v i n g ă t o r c ă n u m a i l a
această m i z ă r i d i c a t ă , u n co lec t i v t ea t r a l îşi
poate descoper i a d e v ă r a t a voca ţ i e . F i e c a r e
d i n t re ce le t re i spec taco le este e x p r e s i a con
cen t r a t ă a une i i de i de t ea t ru , a u n u i g î n d .
a une i i n t e n ţ i i l i m p e z i şi e l ocven te . F i e c a r e
este, î n acelaş i t imp , u n test de ma t u r i t a t e
şi u n p r i l e j de a f i r m a r e — s a u de c o n f i rma r e
— p e n t r u ac tor i .
Lovitura de S e r g i u F ă r c ă ş a n r ep re z i n t ă o
o p ţ i u n e de repertoriu, t e m e r a r ă d i n m a i m u l
te punc t e de vede re . I n u r m ă c u t re i s ta
g i u n i , ea a cunoscu t , pe m a i mu l t e scene
d i n ţ a ră , u n m a r e succes de p ub l i c , gra ţ ie
u n o r m o n t ă r i c u i n d i s c u t a bde ca l i t ă ţ i , care
i m p u n or i că re i r e l u ă r i u n t e r m e n d e c o m p a r a
ţie g reu de î n f r u n t a t . P e de a l t ă pa r te , p i e s a
î nsăş i a fost des t u l de con t rove rsa t ă , repro-
şîndu-i-se i n s t ab i l i t a t ea cons t ruc ţ ie i d r ama t i c e ,
n e s i g u r a n ţ a l i m b a j u l u i , i n t r u z i u n e a m i j l o a ce
lor de fo i le ton într-o dezba te re c o n c e p u t ă î n
p a r a m e t r i g r a v i . Se în ţe lege că toate aces tea
n u u ş u r e a z ă s a r c i n a r eg i z o r u l u i şi a ac to r i l o r
care se l asă pe b u n ă drep ta te cap t a ţ i de pa
s i u n e a p o l e m i c ă a p iese i , de ac tua l i t a t ea ei
n e m i j l o c i t ă , şi ca re t rebu ie să se s t r ădu i ască
să-i es tompeze c u s u r u r i l e .
L a B a i a M a r e această opera ţ ie a reuş i t î n
cea m a i m a r e par te . R e g i z o r u l b u c u r e ş t e a n
Pe t re P o p e s c u , de l a T e a t r u l „ L u c i a S t u r d z a
B u l a n d r a " , a î n t r e p r m s o d i s t i nc ţ i e n e t ă , p r i n
procedee de o m a r e s imp l i t a t e şi l i m p e z i m e ,
î n t r e p l a n u l r e a l şi ce l s imbo l i c a l p i ese i . I n
aces t c h i p , i d e i l e a u c ă p ă t a t re l ie f şi a s p r i m e ,
iar tona l i t a tea de a n s a m b l u a s pec t a co l u l u i a
d ob ând i t o n u a n ţ ă ag i t a t o r i c ă , foar te p o t r i v i t ă
cu i n t en ţ i i l e t e x t u l u i . D e l o c n e g l i j a b i l ă con
t r i b u ţ i a d e co r u l u i l u i G i u l i o T i n c u — o s t r u c
t u r ă de p l a n u r i c i r c u l a r e , c u t rep te ş i d e n i v e
l ă r i , ca re a î n g ă d u i t să se m a r c h e z e ou p r e c i
z i e , într-o c o m p o z i ţ i e p l a s t i c ă a b i l c on s t r u i t ă
de reg i zo r , f r e cven t e l e t r ece r i a l e p e r s ona j e l o r
d in t r-un p l a n a l a c ţ i u n i 1 i n ce l ă l a l t , şi c a re
şi-a p ă s t r a t f u n c ţ i o n a l i t a t e a şi î n j u m ă t a t e a
a d o u a a p i ese i , a t u n c i când p l a n u l s i m b o l i c
se topeşte î n ce l r e a l .
S t i l u l ag i t a tor i c a l r ep rezen ta ţ i e i , m â n u i t
c u consecven ţ ă , a c ondus î n s ă şi l a u n e l e
excese actor iceşt i d i n t re care ce l m a i v i z i
b i l este o a n u m e i ns i s t en ţ ă î n s u b l i n i e r e a
efeotelor r e p l i c i i , o a n u m e v i o l e n ţ ă care a n u
lează , u n eo r i , e fecte le s upe r i o a re a l e s uges t i e i ,
a le a l u z i e i , a le i r on i e i . D i n aces t p u n c t de
vede re , e vo l u ţ i a l u i S a n d u P o p a î n r o l u l
l u i B e n e d i c t S o v e j a m i s-a p ă r u t pe a l o c u r i
ex te r i oa r ă , n e a cope r i t ă de o t r ă i r e şi d e o
d u r e r e a u t e n t i c ă , î n c i u d a pe r sona l i t ă ţ i i şi
f a r m e c u l u i t â n ă r u l u i ac tor . L a r î n d u l s ă u ,
g r u p u l „ n e g a t i v d o r " ş i a l „ o sc i l a n ţ i l o r " , c u
p r i n z â n d ac to r i de i n d i s c u t a b i l ă fo r ţ ă ( V a s i l e
Cons t a n t i n eseu , T e o f d T u r t u r i c ă , V a s i l e P r i
s ăca ru , R a d u D i m i t r i u ) , s-a m i ş c a t m a i de
z i n v o l t î n p a s a j e l e c a r i c a t u r a l e , decât î n a c e
lea c a re p r e s u p u n e a u o a n u m i t ă d e z vo l t a r e
ps i ho l og i c ă , p r e c u m v i z i t a l u i M i t r o i s a u con
f r u n t a r e a T r a n d a f i r e s c u - S o v e j a , d i n u l t i m u l
act .
Capac i t ă ţ i l e de c o m p o z i ţ i e p s i ho l og i c ă a le
ac to r i l o r s-au v a l o r i f i c a t î n spec t aco l u l c u
d r a m a l u i Ger l ia i r t H a u p t m a n n In amurg.
T e m e r i t a t e a î ncercă r i i de a aduce î n fa ţa p u
b l i c u l u i r o m â n e s c , p en t r u p r i m a oa ră î n u l t i
m i i a n i . ope ra dens ă şi p a t e t i c ă a ce l u i m a i
impo r t a n t r e p r e zen t a n t a l n a t u r a l i s m u l u i ger
m a n , vo rbe ş t e o a r e c u m de l a s ine . V o i a d ă u g a
că r e z u l t a t u l aces te i î nce rcă r i este o n e î n d o
i e l n i c ă reuş i t ă , p r i n p r e c i z i a şi f i ne ţea dese
n u l u i ca rac te ro log i c , p r i n cons t ruc ţ i a m i n u
ţ ioasă a r e l a ţ i i l o r şi a a tmos fe re i , p r i n c a r a c
t e r u l c o n t i n u u şi g r ada t a l t e n s i u n i i suf le teş t i .
R e g i z o r u l P e t r u M d i a d şi scenogra fa E l e n a
F o r ţ u a u e pu r a t m o n t a r e a de de t a l i u l n a t u
ra l i s t , î n l o c u i n d b o g ă ţ i a a m b i a n ţ e i p r i n s u
gest ie şi s imbo l . S p a ţ i u l de dezvo l t a r e a d i
n a m i c i i con f l i c t ua l e s-a mu t a t as t fe l , î n î n
t reg ime , î n conş t i i n ţ a ero i lo r . î m p r e j u r a r e
care a p re t i ns ac to r i l o r u n efort s u p l imen t a r .
Ce i m a i m u l ţ i d i n t re ei i-au f ă c u t f a ţ ă într-
u n c h i p ou tot id s t imab i l . L-aş c i ta î n p r i m u l
r î nd pe C a z i m i r Tănase , came, d a c ă n-a a v u t
m e r e u sp i r i t u a l i t a t ea şi d i s t i nc ţ i a cerute de
ro l . a c ompensa t pr in t r-un p u t e r n i c t onus
d r ama t i c , printr-o ma r e for ţă de exp re s i e şi
5 4 https://biblioteca-digitala.ro
de dn te r i o r i za re . L a acelaş i d i a p a z o n a u evo
l u a t O l ga S î r b u l , R a d u D i m i t r i u , V a s i l e Cons-
tautinescu, V a s i l e P r i s ă c a r u , p r e c u m şi o î ţ i va
d i n t r e ce i care a n sch i ţa t e x p r e s i v e po r t r e t e
î n p l a n u l s e cund : M i r c e a G r a u r , V i r g i l F ă t u ,
He i uc l eea N a r l y - R u z i u . D u p ă d e z i n v o l t u r a
a g r e a b i l ă a i n t e r p r e t ă r i i sa le d i n Lovitura,
T z e n k a V e l c e v a - R i n d e r s-a d i s t i ns a i c i prinitr-
u n f ior l i r i c s t ă p î n i t şi v i b r a n t .
S e m n ă t u r a l u i L i v i u C i u l e i pe spec t aco l u l
c u Clipe de viaţă de W i l l i a m S a r o y a n te d u ce
ou g î n d u l , d i n p r i m u l m o m e n t , l a u n „re-
m a k e " a l m a r e l u i spec taco l de l a T e a t r u l
, , L u c i a S t u r d z a R u l a n d r a " . A şa şi este, r e p r e
z en t a ţ i a b ă i m ă r e a n ă cons t i t u ie o re î nv i e re
a p r o a p e f i de l ă , şi a p a r i ţ i a u n u i d u p l i c a t —
des t i na t u n u i c u totu l a l t p u b l i c — d u p ă u n
mode l de o a s emenea v a l o a r e m i se pa re
a f i o i n i ţ i a t i v ă d e m n ă de t o a t ă s t i m a , care
n u şt i rbeşte c u n i m i c pea ^na i l i t a t e a co lec t i
v u l u i b ă i m ă r e a n , oi d i m p o t r i v ă , î i a d a u g ă
fa ţe te n e b ă n u i t e . A m regăs i t i n t a c t ă poez i a
a m a r ă a a c e l u i spec taco l , a e r u l l u i p u t e r n i c
d e v i a ţ ă şi de au ten t i c i t a t e , e vo l u ţ i a s ub t i l ă
•şi n u a n ţ a t ă a raporturilor omene ş t i . A m
regăs i t , m a i c u s e amă , m i n u ţ i a observa ţ ie i
ps iho log ice , ş t i i n ţ a de a cons t r u i ca rac te re le
d i n j u x t a p u n e r e a u n o r de ta l i i a p a r en t i n
d i f e r en t e , a duna te s ub ace laş i v ă l de ome
n i e şi candoa re . Ac t o r i i n u s-au l ăsa t i n t im i
d a ţ i de p res t i g i u l m o d e l u l u i , şi ce i m a i m u l ţ i
d i n t r e e i a u o b ţ i n u t a d ev ă r a t e p e r f o r m a n ţ e
d e a d e v ă r şi de s incer i t a te . A m rema r c a t , î n
spec i a l e xp r e s i v i t a t e a r e ţ i n u t ă a l u i V a s i l e
P r i s ă c a r u , e l a n u l n a i v şi generos a l l u i
M i r c e a G r a u r şi D u m i t r u D r ă g a n , d r ama t i s
m u l i n tens a l O l g ă i Sâ rbu l , p a t osu l concen
t ra t a l L a r i s e i S tase M u r e ş a n (care , î n Lo
vitura, e vo l u a se c u f i ne ţe şi c u u m o r ) , de
z i n v o l t u r a c a l d ă a l u i T e o f i l T u r t u r i c ă , p i to
r e s c u l c o m p o z i ţ i i l o r l u i V . F ă t u şi G a z i m i r
T ă n a s e , p r e c u m şi p r e c i z i a s i l ue te lo r desena te
s u m a r de Eca i t e r i na S a n d u , I o n S ă s ă r a n , Cor
n e l M i t i t e l u , Gheo r ghe L a z a r o v i c i şi a l ţ i i .
E v o l u ţ i a t e a t r u l u i d i n B a i a M a r e se pe
trece sub exce len te a u s p i c i i , şi d ac ă t r u p a
î se v a comp le t a — ceea ce este abso lu t
n e ce s a r — c u c î ţ i va b u n i a c t o r i t i n e r i , v a
pu t e a a s p i r a î n v i i t o a re l e s tag iun i i a o re
p u t a ţ i e î n c ă şi m a i so l i d ă .
Sebastian Costin
Teatrul Naţional din Timişoara
CUM S-flU LECUIT SUFERINŢELE D-LUI MOCKINPOTT de Peter Weiss
P r i m a man i f e s t a r e a t î n ă r u l u i T e a t r u Na
ţ i ona l d i n T i m i ş o a r a , d u p ă r e cen t a s a î nves
t i t u r ă c u acest t i t l u şi r e sponsab i l i t a t ea res
pec t i v ă , p a r e să d e m o n s t r e z e că tea t ru l n u
s-a i n t i m i d a t de so l emn i t a t ea i m p l i c a t ă î n
n o u l s ău a t r ibu t . D i m p o t r i v ă , spec t aco l u l c u
p i e s a l u i Pe te r W e i s s Cum s-au lecuit sufe
rinţele domnului Mockinpott p a re să e x p r i
m e î n m o d p r og r ama t i c l iotăirîrea de a-tşi
c l a m a t inereţea , ou u n t i m b r u p r o a s p ă t , ne-
sof ist ioat .
D r a m a t u r g u l de or ig ine g e r m a n ă , şi de ac
t u a l ă ce tă ţen ie suedeză , P e t e r W e i s s , b ine
c unoscu t î n l u m e î ndeoseb i p e n t r u p iese le
sa le Marat-Sade (Persecuţia şi asasinarea lui
Jean Paul Marat, în interpretarea grupului
de teatru al Ospiciului din Charenton sub
conducerea domnului de Sade), Ancheta şi
Cîntee despre momîia lusitană este p rezen t ,
p r i n spec t aco l u l t i m i ş o r e a n , p en t r u p r i m a
oa r ă pe o scenă r o m â n e a s c ă . S p r e deoseb i re
i n s ă de p iese le ca re b a u adus f a i m a , f ă c î n d
d i n e l u n u l d i n p r i n c i p a l i i p r omo to r i a i tea
t r u l u i documentar-po l i t i c a l z i l e lo r noas t re ,
Cum s-au lecuit suferinţele domnului Mockin
pott e o l u c r a r e de m a i m i c ă a m p l o a r e , o
g l u m ă t r is tă , î n s ă i l a t ă de au to r î n p a u z a de
o d i h n ă d in t re d o u ă p iese m a j o r e , de re
z o n a n ţ ă g r a v ă . To tuş i , n u l i p sesc , de a i c i ,
a t r i bu te le spec i f i ce s c r i s u l u i l u i Pe t e r W e i s s ,
— v e r s u r i l e s imp l e ca ace lea a le j o cu r i l o r de
cop i i , f u z i u n e a grotescă a c o m i c u l u i şi t r a
g i c u l u i , b u f o n ada o lovnescă fo los i t ă c a o
m a s c ă p e n t r u e x p r i m a r e a u no r a d e v ă r u r i p ro
f unde despre om , desp re soar ta o m u l u i î n
soc ietate . Intr-o i s to r ioa ră a l căre i sub iec t
e de o s imph t a t e ap roape copdă reasc ă , Pe t e r
W e i s s e x p r i m ă o idee pe care a m m a i înt î l-
nit-o î n opere le sa le , î n r o m a n u l autob io
g ra f i c Punctul de fugă (Fluchtpunkt) s a u î n
d i a l ogu l Convorbirea celor trei oameni care
merg, şi a n u m e , că f i i n ţ a u m a n ă e cond i
ţ i o n a t ă n u n u m a i de soc ie ta tea î n care tră
ieşte, c i şi de p r o p r i u l s ău punc t de vede re ,
c u m r e m a r c ă şi c r i t i c u l eng lez M a r t i n E s s l i n ,
î n t r-un recen t a r t i co l despre d r ama t u r g .
Mock i npo t t , u n nou C h a p l i n , s au u n nou
K a s p a r , o iun îl n u m e a u n ar t i co l d i n „Thea-
ter H e u t e " , s t r ăba te ş ch i op ă t â nd , f ă c î n d tumbe
ca ragh ioase şi împ iedLc indu-se la tot pasu l .
55 https://biblioteca-digitala.ro
d r u m u l în ţe leger i i , l ăsând spec ta tor i l o r g r i j a
de a în ţe lege l a r î n d u l l o r , de a con t i nua
m e d i t a ţ i a d i n p u n c t u l î n ca re Pe t e r W e i s s
şi-a î n che i a t d e m o n s t r a ţ i a .
Spec t a co l u l t im i ş o r e an are a t r i bu te le i n
tegra le a le t i nere ţ i i , a t î t î n ceea ce p r i veş te
v î r s t a rea l i z a to r i l o r , c i t şi î n concep ţ i a şi
i n t e rp re t a rea sa . cu toate i m p l i c a ţ i i l e ce de
c u r g de a i c i .
T î n ă r a reg i zoa re A n c a O v a n e z îşi u r m e a z ă
î n ce r c ă r de î n c e p u t e î n p r ime l e sa le spec ta
co le de a fo los i i n t eg ra l s p a ţ i u l t ea t ra l , de
a-1 face să se p l i eze d u p ă v i z i u n e a şi v o i n ţ a
e i , de a-1 face să r ă s p u n d ă u no r cer in ţe de
e x p r i m a r e d e p ă ş i n d l im i t e l e î n gus t e şi r ig ide
a l e scenei-cut ie . E a îşi î ncepe spec t aco l u l d i n
foa ier , n u n u m a i p en t r u a l ă r g i a r i a de j oc
a i n t e rp re ţ i l o r , c i p e n t r u că doreş te să a t r agă
spec ta to r i i î n acest j oc , t r ans foamându- i d i n
p r i v i t o r i p a s i v i î n p a r t i c i p a n ţ i a c t i v i l a con
v en ţ i a tea t ra l ă şi, p r i n aceas t a , l a a c ţ i u nea
şi de tec tarea semn i f i c a ţ i i l o r p i ese i . E a şi-a
a les p en t r u d e m o n s t r a ţ i e pe ce i m a i t i ne r i
m e m b r i a i c o l e c t i v u l u i , f ă c î n du-ne as t fe l şi
p r oba ex is tenţe i î n c a d r u l a ces t u i t ea t ru a
u ne i ech i pe ca re , b i ne fo los i t ă , v a a v e a u n
c u v i n t de spus î n d e zvo l t a r e a v a l e n ţ e l o r a r
t i s t ice spec i f i ce p r o a s p ă t u l u i N a ţ i o n a l .
A ş a d a r , u r m î n d i n d i c a ţ i i l e reg i zoa re i , t i
n e r i i ac tor i se a f l ă î n foa ier î n c ă î n a i n t e de
a î n c epe spec t aco l u l , amestecându-se p r i n t r e
spec ta to r i , c o m u n i c î n d u - l e p r i n d i f u zo r date
desp re au to r şi d e sp re p i esă , p reven i ndu- i ,
p r eg ă t i n du- i p en t r u în ţe legerea s ensu r i l o r
aces te i a ( s î n tem la u n spec taco l ap roape d i
dac t i c , î n ca re s u r p r i z a n u m a i cons t i t u ie
u n e l emen t de a g r emen t ) , poves t indu- le cîte
c e v a despre tea t ru l d o c u m e n t a r şi despre
p r i n c i p i i l e t ea t ru l u i L i v i n g (de ce să n u f i m
şi no i „ â l a page " ? ) . Ş i d e o d a t ă , î n t imp ce
h u n i n i l e î n c ep să se s t i ngă î n foa ier , şocu l
se p r oduce : căci Mock i npo t t , î n p e r soana
l u i F l o r i n M ă c e l a r u . este a res ta t d i n m i j l o
c u l spec ta tor i l o r şi dus apo i î n cuşca de pe
scenă , d i n care v a î ncepe a c ţ i u n e a propr iu-
z isă a p iese i , spec ta to r i i n e d u m e r i ţ i g r ăb in-
dunse să-şi ocupe l ocu r i l e î n sa lă p e n t r u a
v e d e a ce se m a i î n t î m p l ă .
I n c l u d e r e a p u b l i c u l u i î n a c t u l spec t aco l u
l u i c o n t i n u ă î n sa lă , l e g ă t u r a d i n t re scenă
şi sală oper îndu-se , pe p l a n t ehn i c , p r i n
m o n t a r e a u no r trepte pe t oa t ă î n t i n d e r e a
p r o s c e n i u l u i , i a r pe p l a n u l i n t e r p r e t ă r i i , p r i n
p l a s a rea p e aceste trepte a g r u p u l u i de a c
tor i , care v o r cons t i t u i r î n d pe r î n d m a r
to r i i , c o r u l , comen ta to r i i , d a r şi p a r t i c i p a n ţ i i
l a a c ţ i u nea de pe scenă , şi ca re uneo r i v o r
cobor î î n m i j l o c u l spec ta tor i lo r . P r o c e d e u l n u
e n ou , des igur , d a r e e f i c ien t a t u nc i c î n d se
i n t e n ţ i o n e a z ă să se creeze u n spec taco l ag i
ta tor ic , a leg îndu-se moda l i t a t ea t ea t ru l u i de
pa r t i c i p a re , a t î t de î n d r ă g i t ă as t ăz i de către
ce i ce c au t ă „ î n n o i r e a " a r te i s pec t a co l u l u i
tea t ra l p r i n î n toarcerea a ces t u i a l a su rse le
sa le p r ima r e . Î n t r eba rea este d a c ă sub i ec t u l
şi s emn i f i c a ţ iUc p iese i l u i W e i s s se p re tează
lu o a semenea l a rgă pa r t i c i p a re a p u b l i c u l u i
n o s t r u şi , m a i a l e s , d a c ă p regă t i r ea d i n foa
i e r este su f i c i en t ă p en t r u c r e a r ea a m b i a n ţ e i
necesare i n c l u d e r i i conş t i en te a p u b l i c u l u i î n
c onven ţ i a spec t aco l u l u i . A cea s t a dep i nde , de
s igur , de g r a d u l d c în ţe legere şi do r e cep t i v i
tate a l spec ta tor i l o r , c a re n u cons t i t u i e , de
s igur , o m a s ă o m o g e n ă . Ş i , m a i a l e s , c u
c ond i ţ i a ca regu l i l e j o c i d u i să f ie respec ta te
cu consecven ţă şi c l a r i t a te . A i c i , m i se p a r e
că A n c a O v a n e z n-a găs i t t o t deauna m i j
loace le cele m a i po t r i v i t e , ames t e c î n d u n e o r i
p l a n u r i l e , n e g l i j î n d a l teor i une l e da te d e
s emn i f i c a ţ i e a le p i ese i .
J o c u l c u ghete le , i n v e r s a r e a , şi a po i r es t a
b i l i r e a l o r î n p o z i ţ i a n o r m a l ă , e l emen t c a
p i t a l , c ons t i t u i nd însăş i me t a f o r a p i ese i , a
t recu t ap roape neobse rva t î n spec taco l , e fec
tele î n c ă l ţ ă r i i s t r îmbe neav încf n i c i o i n f l u
en ţ ă a s u p r a m e r s u l u i l u i F l o r i n M ă c e l a r u —
Mock i npo t t . R e g i z o a r e a şi i n t e r p r e t u l a u p ă s
t ra t doa r u n a d i n ce le d o u ă l a t u r i a l e
c o n d i ţ i o n ă r i i i n d i v i d u l u i — soc ie ta tea , î nc l i-
n î n d b a l a n ţ a spre no ta t rag ică , m u t î n d a c
cen t u l spre a c u z a r e a categor ică şi i m d a t e r a l ă
a v i o l e n t ă r i i şi o p r i m ă r i i l i b e r t ă ţ i i i n d i v i
d u l u i , r ep rezen t a t ca v i c t i m ă i n c on ş t i e n t ă şi
n e v i n o v a t ă . V i z i u n e a s imp l i f i c a t oa re ş-a r ă s
f r ân t şi a s u p r a u n o r p a s a j e a le p iese i d i n
c a r e e l emen t u l de b u f o n a d ă şi grotesc a
d i s p ă r u t , î n l o c u i t f i i n d de u n r i t u a l d r a
ma t i c , de a l t fe l n u l i p s i t de poez ie .
T inere ţea p r i n î n c l i n a ţ i a e i spre sen t i n ţ e
categor ice , şi-a p u s pece tea pe o v i z i u n e s i m
p l i f i c a toa re a s u p r a p i ese i , d a r şi a s u p r a to
n u s u l u i gene ra l a l s pec t a co l u l u i , j u c a t c u
c o nv i n ge r e , c u p a s i u n e şi c ă l d u r ă con t ag i
oasă , de o e c h i p ă de a c t o r i ( F l o r i n M ă c e
l a r u , M i r o n Ş u v ă g ă u , I o n Coce r i u , V i o r e l
I l i e s c u , H o r i a G e o r g e s c u , T r a i a n B u z o i a n u ,
F l o r i n Tănase , Ş te f an S a s u , I r e n e F l a m a n ,
M i h a e l a B u t a , F l o r i n a Cerce l-Per i an ) ca re
a u s l u j i t c u a bnega ţ i e , î n deco ru l s i m p l u ş i
f u n c ţ i o n a l a l E m i l i e i J i v a n o v , i de i l e ( c h i a r
d a c ă n u i n t eg ra l va l o r i f i c a te ) u n u i t ex t d e
u n generos u m a n i s m .
î n aceeaşi z i , l a T e a t r u l G e r m a n d i n T i
m i ş o a r a , t â n ă ru l ac tor R a i m u n d B i n d e r c u
ce r ea s impa t i a şi a p l a u ze l e en tuz i as te a l e
s ă l i i , o c u p a t ă a p roape î n ex c l u s i v i t a t e , d e
u n p ub l i c t ânăr , j u c â nd c u o v e r v ă s c ă p ă r ă
toare r o l u l l u i T r u f f a l d i n o d i n Slugă la doi
stăpîni de G o l d o n i . Spec t a co l u l , pus î n scenă
de D a n R a d u I o n e s c u , a v e a r i t m , c u l o a r e ,
v i o i c i u n e , t empe r amen t , şi, î n c i u d a u n o r
r o l u r i s l ab se rv i t e de i n t e rp re ţ i c a m a n c h i
l oza ţ i (He lga S andho f , M i c h a e l H a u p t ) i z b u
tea să cap teze , să f a rmece , p r i n s p r i n t e nea l a
şi d e z i n v o l t u r a a l t o r a , şi m a i a les p r i n s i n
ce r i t a tea , v o i a b u n ă , f l ex i bd i t a t e a p r o m p t ă
şi c a ndoa r e a g h i d u ş ă a a ces t u i A r l e c c h i n o r
ca re a l e p ă d a t m a s c a şi c o s t u m u l c l a s i c a l
c o m m e d i e i d e lTa r t e , p rezen t î ndu-se ca u n
b ă i a t de l a ţ a r ă , descu l ţ şi z d r en ţ ă r o s , păs-
t r î n d î nsă u m o r u l şi ce ler i ta tea ac roba t i c ă a
s t r ă m o ş u l u i s ău .
Margareta Bărbuţă
56 https://biblioteca-digitala.ro
TEATRUL
DE STAT
DIN TURDA
De foar te mu l t ă v r e m e , n u s-a p u t u t v o r b i
despre T e a t r u l d i n T u r d a în t e r m e n i cît de
cît r e v e l a t o r i ; f i e p e n t r u că producţi i le sale
n u stîrneau i n t e r e su l şi rămâneau ne lua te în
seamă, f i e p e n t r u că, l ua te în seamă, n u în
d r i t u i a u a se v o r b i despre ele c u prea de
osebită satisfacţie. L a toate acestea, se adăuga
şi T e a t r u l Naţ iona l d i n C l u j , sub u m b r a
prestigioasă a căruia i-a fost s o r t i t ech ipe i
d i n T u r d a să se mişte şi să resp i re , f i i n d
situată doar l a câţiva zeci de k d o m e t r i d i s
tanţă . De a i c i , d iscuţ ide, i n c e r t i t u d i m l e asu
pra legit imităţ i i une i existenţe a p r i o r i c ec l i p
sate, comp lexe le — poate, de i n f e r i o r i t a t e —
într-un cuvînt neşti inţa sau l i psa de vo inţă
de a ieşi d i n t r - un a n o n i m a t p r e l u n g i t , ap roape
f a t a l .
N u şt im exact ce s-a ânt împlat în u l t i m a
v r e m e l a T u r d a , da r p r o b a b i l că o anum i t ă
a t i t u d i n e m a i fermă i-a d e t e r m i n a t pe cei
răspunzător i să încerce ieşirea d i n umb r ă ,
să p un ă î n evidenţă v a l o r i l e l a ten te de care
d i s p u n , po tenţ îndude p r i n m i j l o c i r e a a l t o r a ,
v e r i f i c a t e , invitând adică în acest scop, d o i
reg i zo r i de au t o r i t a t e şi cu experienţă peda
gogică — V a l M u g u r şi V l a d M u g u r . P r i n
e i , într-adevăr, s-a p rodus ieşirea d i n ano
n i m a t . S a l t u l se datorează şi opţ iun i i reper
t o r i a l e : a lă tur i de Casa Bernardei Alba de
Feder ico Garc ia Lo r c a , piesa românească, r e
cent premia tă de rev is ta „Teatrul" , Asta-i
ciudat!... de M i r o n R a d u Parasch ivescu , de
cedat a c u m v reo l ună , spre tristeţea noastră,
a t u t u r o r .
Pag ină melancol ică şi caldă despre o amen i ,
u nde vibrează u n n e r v în f iecare cuvînt c i t
de s i m p l u şi se aude u n cântec î n f iecare
tăcere, piesa l u i M i r o n R a d u Parasch ivescu
e pusă în va loa re a i c i c u simţire şi f i d e l i
tate faţă de s p i r i t u l e i . I n Asta-i ciudat
o bătaie de i n imă p e n t r u o a m e n i să rman i ,
ţ intuiţ i la p e r i f e r i c , f ăp tur i care se zba t cu
l ipsa oricăror m i j l o a ce e lementare , obligaţi
Carmen Galin (de la Teatrul Naţional
din Cluj) şi Petru Dondoş in ,,Asta-i
ciudat .'" de M. R. Paraschivescu
să şi le p rocu re a l t f e l şi împotr iva adevăratei
l o r f i r i , e — t ranspus în m e d i u l românesc
de a c u m cîteva decen i i — u n ecou şi o as
piraţie l a frumuseţe, d i n aspiraţia făptur i lor
a lunga te de societate, ale „az i lu lu i de noapte ' '
g o r k i a n . E , peste toate , u n sunet spec i f ic ,
d i s t ins şi d iscre t , care se aude l impede şi
amar , d i n nosta lg ia de p u r i t a t e a acestor
fi inţe, care s-ar f i p u t u t rea l iza — asta-i
5 7 https://biblioteca-digitala.ro
c i u d a t ! — într-o a l t ă c o n j u n c t u r ă i s tor ică şi
soc ia lă . N u c u l o a r e a , n u 'p i torescu l , n u a u r a
de or ig ina l i t a te s a u de u şo r e x o t i s m a a ces t u i
u n i v e r s spec i f i c d a u î n s ă v a l o a r e l u c r ă r i i , c i
a d e v ă r u l c o n ţ i n u t î n e a , d e s e n u l a u t en t i c a l
des t i ne lo r , f a p t u l că e depar te de or ice a r t i
f i c i u şi de o r i ce s i l i n ţ ă c o m p o z i ţ i o n a l ă . E a
se des f ă şoa r ă c r u d , ca o ţ î şn i re s p o n t a n ă de
sen t imen t e , c a o poez ie spusă l u m i i , c u r a t
şi c a n d i d , u n d e n u î n c a p e n i c i o s t r i den ţ ă ,
n i c i o i poc r i z i e . S-ar p u t e a v o r b i , m u l t şi c u
fo los , î n l e g ă t u r ă ou această p iesă , desp re
c î teva ches t i u n i a r z ă t o a re î n d r a m a t u r g i e —
ca , b u n ă o a r ă , re l a ţ i i l e d i n t r e i n s p i r a ţ i e şi
m e s a j , a t i t ud i ne şi e i oc i n ţ ă , poez ie şi n e v o i a
de a m e d i t a a e r o u l u i c o n t e m p o r a n — da r
n u , f i reşte , î n s p a ţ i u l restrâns a l aces tor con
s e m n ă r i .
R e g i a ( V a l M u g u r ) a t r an spus l u c r a r e a l u i
M i r o n R a d u P a r a s c h i v e s c u ou „ r e z o n a n ţ ă de
a m a r ă , d a r c a l d ă poez ie ' ' aşa c u m şi-a dor i t
( vez i c a i e t u l p r o g r a m ) . S cenog r a f u l (Cons tan
tin R u s s u ) a fost a ten t î n c r e i ona rea u n u i
c a d r u de pe r i f e r i e (d in care n-am înţe les u n
s i ngu r l u c r u : ce t rece pe sub p odu l a ce l a
de f ie r , d a c ă e x a c t pe s p a ţ i u l d e s ch i d e r i i
sa le se î n t i n d e c i r c i u m a şi o s t r ă d u ţ ă i n s i g
n i f i a n t ă ? U n pod p e n t r u o c â r c i umă — c ine
a r c ons t r u i ? ) . I n t e r p r e ţ i i a u fost c oncen
t ra ţ i î n r e d a r e a f r u m u s e ţ i i l ă u n t r i c e a ero i
lor — C a r m e n G a l i n (Mange l i c a ) , P u i u
N e a g u (Şarpe le) şi Con s t a n t i n M i r o n
(Broască) ţ i n ând pe u m e r i u n ed i f i c i u de
poez ie g r a v ă şi s e n s i b d ă , c u n u a n ţ e de l i ca te
de umor . I-au seconda t , b i ne , S m a r a M a r c u
i n r e c i t a l u r i l e s u s ţ i n u t e c u „cânt ice ţ igă
neş t i " , E m i l i a Bo t t a L u c a într-o apa r i ţ i e ep i
sod ică , n u şi t recă toare . Ce i la l ţ i c oech i p i e r i ,
eu s tângăc i i m a i m i c i s a u m a i m a r i , s-au
s t r ă d u i t să con t r i bu i e l a c r e a r ea u ne i a tmo
sfere des t i nse şi n a t u r a l e .
Ce l ă l a l t spec taco l , s e m n a t de r eg i zo ru l V l a d
M u g u r ( scenogra f i a , M i r c e a M a t c a b o j i , cos tu
mele — E v a B â r s a n ) , p u n e î n v a l o a r e an
s a m b l u l , p e n t r u că a n s a m b l u l este , c a să
z i c e m aşa , p e r s o n a j u l p r i n c i p a l d i n Casa
Bernardei Alba şi e v o l u ţ i a l u i e e l o cven t ă
î n m ă s u r a î n care se creează o t ens i une
rea lă î n t re i n d i v i d u a l i t ă ţ i l e care î l c o m p u n .
0 a s e m e n e a t ens i une a ex i s t a t , r eg i z o r u l ob-
ţ i n î n d pe d e a s u p r a şi u n desen suges t i v a l
m i ş c ă r i l o r , c e e a ce a con fe r i t s pec t a co l u l u i
e xp r e s i v i t a te şi a r m o n i e p l a s t i c ă . C e v a aus te r ,
p a r o d i i n d m o n u m e n t a l u l , ca şi des t ine le care
se frâng aco lo , creează M i r c e a M a t c a b o j i
p e n t r u s p a ţ i u l de j oc . D i n t r e pe r sona j e l e fe
m i n i n e , se d i s t i ng , p r i n f o r ţ ă şi s i ncer i t a te ,
E m a C e n a r i u ( L a P o n c i a ) şi E l e n a J i t c o v
(Mar t i t i o ) , M ă r i a A n d r e e a R a i c u (Ade l a ) şi
E m i l i a Bo t t a L u c a ( B e r n a r d a ) . Pes te toate,
şi î n p r i m u l rând . creaţ ia de m a r e e levaţ ie
a M ă r i e i C u p e e a ( M ă r i a J o s e f a ) .
U n c u v î n t de s t i m ă p e n t r u ţ i n u t a şi c a l i
ta tea i n f o r m a t i v ă a ca ie te lor-program.
C. Paraschivescu
..Casa Bernardei Alba" de Federico Garda horea în regia lui Vlad Mugur.
Scenografia Mircea Matcaboji. în prim plan : Emilia Botta Luca (Bernarda)
https://biblioteca-digitala.ro
„Poveste de iarnă" de Shakespeare la Teatrul Maghiar de Stat
din Cluj. Regia : Tamas Major de la Teatrul Naţional din
Budapesta
TEATRUL MAGHIAR DE STAT DIN CLUJ
F ă r ă a f i de f i n i t o r i u , u n t u r neu , care
cons t i t u i e o m i c r o s t ag i u ne b u c u r e ş t e a n ă a
p res t i g i o su l u i T e a t r u M a g h i a r d e S t a t d i n
C l u j poate con t u r a u n p ro f i l . Ş i , ca p r i m ă
-constatare, n o t ă m ne l i n i ş t i t a c ău t a re , c h i a r
-dacă, u neo r i ec lect ică , e v i d e n t g h i d a t ă de
e x i g e n ţ ă şi î n t o t d e a u n a p o r n i t ă d i n bune
i n t e n ţ i i .
P r e z en ţ a l u i S h a k e s p e a r e , a l u i Cehov , a
. do i au to r i c on t empo r an i d i n ţa ra noas t r ă —
E v e r a c şi M e h e s — , a u n u i foar te i n te re
s a n t au to r d i n U n g a r i a — G y u l a I l l y e s —
d e m o n s t r e a z ă că r e pe r t o r i u l este g î n d i t sp re
t i n j u s t e c h i l i b r u c o m p o z i ţ i o n a l . Să a d ă u g ă m
Viforul de D e l a v r a n c e a , Tragedia omului de
M a d a c h , După cădere de M i l l e r , p iese ca re
*fa« pa r te d i n zes t rea p e r m a n e n t ă a tea t ru
l u i , p e n t r u î n reg i s t ra rea u n u i t ab l ou cit m a i
c omp l e t .
T u r n e u l a debu ta t c u s h a k e s p e a r e e a n a Po-
\veste de iarnă. E x p e r i m e n t a t u l r eg i zo r T a m a s
M a j o r (de l a T e a t r u l N a ţ i o n a l d i n B u d a
pes ta ) , î n r e a l i z a r e a u n u i c a d r u f u n c ţ i o n a l
• de de s f ă ş u r a r e a a c ţ i u n i i , ca re să n u t r ădeze
c onven ţ i a , a l ă sa t to tuş i l oc u n u i deca l a j
î n t re i n t en ţ i a de a i m p r i m a spec t aco l u l u i o
• exp re s i e m o d e r n ă , c o n t e m p o r a n ă ş i , m o d u l
r o a r e c um ve t u s t d e c l a m a t o r i u , d e ros t i r e a
rep l i c i i . Aşa f i i n d , a c ţ i u n e a s-a scu rs a n e
vo ie , b oga t ă î n l u n g i m i e v i t a bde , i a r i n t en
ţ i i le m o n t ă r i i a u r ă m a s p r i n s e . an p i one ze l e "
c a d r u l u i p last ic . . . (Cos tume le s în t s u b con
s ideraţ i i estet ice. )
M a i u n i t a r g î n d i t . s pec t a co l u l c u Camera
de alături de P a i d E v e r a c , îşi l u m i n e a z ă î n
ch i p s emn i f i c a t i v f i n a l u l . F a m i l i a B o n d o c ,
care pa re s u d a t ă şi fer ic i tă — n i se î n f ă ţ i
şează , d i n t r-oda t ă roasă , m ă c i n a t ă de a m b i ţ i i
deşar te , de r ac i l e i n c u r a b i l e , de m i n c i u n ă şi
des f r îu . B e g i z o r u l 0 . B a p p a p o r t a rea l i z a t
d e m o n s t r a ţ i a uneo r i c a m m o n o c o r d , d a r c u
c red i n ţ ă şi c i n s t e p r o f e s i o n a l ă . A m redescope
rit c u aces t p r i l e j o v a l o r o a s ă a c t r i ţ ă : I l d i k o
V i t a l y o s , i n t e rp re t a A l i n e i B o n d o c , c u o p u
tern ică f o r ţ ă i n t e r i o a r ă , c u o p e r m a n e n t ă pa r
t i c ipare şi c u r e m a r c a b i l ă e conom ie de m i j
loace. N o t a b i l ă , de a s emenea , creaţ ia sobră ,
i n t e r i o r i z a t ă , a l u i G e r o L a s z l o î n r o l u l l u i
P a v e l C r i s t i a n . D o u ă i n e x p l i c a b d e greşel i de
d i s t r i b u ţ i e a u a l tera t to tuş i ţ i n u t a spectaco
l u l u i : K l a r a Sebok (a l t fe l o exce l en t ă a c
t r i ţ ă ) , depa r t e de i m a g i n e a M i r e i B o n d o c ,
or ic î t s-ar f i s t r ă d u i t să m icşo reze această
d i s t an ţ ă , şi G y u l a Po t e r i i , c ă r u i a i-au l i ps i t
v i c l e n i a r a f i n a t ă , sub t i l i t a tea şi s u a v a pe r f i
d ie a l u i F l a v i u V e n i a m i n . I n no t a sobră a
spec t aco l u l u i — deco ru l l u i P a u l B o r t n o v s k i .
P o a l e p en t r u m u l ţ i d i n t r e spec ta to r i p r e
zen ţa u ne i f a rse s pumoase , j u m ă t a t e v o d e v i l ,
j u m ă t a t e schec i eu poan te es t rad i s t i ce , a ri
d ica t s emne de î n t r eba re ; m a i a les i n con
tex tu l acestei selecţi i r eper to r i a l e . Casa cu
şajtte buclucuri de G y o r g y Mehes a re o i n
t r igă « u n f i r a v ă , d a r d i a l ogu l este s p u m o s .
59 https://biblioteca-digitala.ro
Gyula Peterfi şi Ildiko Vitdlyos în
..Camera de alături" de Paul Everac,
în regia lui Otto Rappaport şi sceno
grafia lui Paul Bortnovschi
Gerii Lăszlo. Janos Marton şi Endre
Senkalszki in ..Favoritul" de Gyula
Illyes în regia lui lozsef Szabo
s p i r i t u a l şi, o r i c u m , se înscrie, i n con t i nua re , ,
pe l i n i a u n e i v e c h i tradiţ i i de farsă, cu t o t
a rsena lu l e i de qu i-pro-quo-ur i , i lustrată de-
maeştri a i g e n u l u i ca M o l n a r , L e n g y o l , Vas-
sary . D i n c o l o de aceasta, farsa e u n gen
gus ta t ; l umea v r e a să r îdă ! Să no tăm d i n
tr-o numeroasă distr ibuţ ie, o fermecătoare
actriţă de comedie — pe A n n a Szeles. apo i
pe M a r t o n A n d r a s i , L u j z a Orosz şi Pau l a
K r a s zna i , p r e c u m şi u n i n v e n t i v r eg i z o r ,
a c t o r i d Be la H o r v a t h .
A m m a i a v u t p r i l e j u l să sc r i u despre Fa
voritul l u i G y u l a I l l y e s . A m i n t e a m a t u n c i
c uv i n t e l e a u t o r u l u i : „în această piesă doa r '
costumele şi s a l u t u r i l e aparţ in e poc i i " . T e x t u l
conţine nenumăra te a l u z i i l a a c t ua l i t a t e , n u
întotdeauna desc i f ra te cu prec i z ie de r e g i z o r u l
Jozsef Szabo. Există î n spectacol o a num i t ă
tendinţă spre m o n u m e n t a l . E a v a a j u n g e
însă scop în sine ; e m e r i t u l u n o r bune rea
l izări actoriceşti : I l d i k o V i t a l y o s ( I u l i a ) , .
Gero Lasz lo (Va l e n t i n i a n ) , Sandor H e j j a
(Pa l l ad i us ) .
Trei surori — d r a m a nerealizări i , a f r u
museţi i i r os i t e în zadar , a încercării de f ugă
d i n rea l i t a te şi, i m p l i c i t , a ratăr i i , a f o s t
prezentată în v i z i u n e a r e g i z o r u l u i V l a d
M u g u r . Există o nelinişte permanentă î n
e r o i i l u i Cehov, o permanentă agitaţie i n
terioară, care se izbeşte de t a v a n u l prea
eoborît a l m i j l o a c e l o r cu care e i încearcă
să-şi real izeze v i se le . V l a d M u g u r a căutat
să expună această nelinişte într-un spaţiu
e n o r m , în care persona l i t a tea eroUor se-
estompa . Mon t a r e a a văd i t une le f i s u r i în
omogen i t a tea c o l e c t i v u l u i . P e n t r u că a r i c i t d e
b ine au încercat să se încadreze Magda St ief
I r i n a ) , S i l v i a Ghe l an (O lga) , Marda B i s z t r a i
^Maşa), Be la H o r v a t h (Ku l îgh in ) , Gero Laszlo-
Prozo rov ) sau M a r t o n A n d r a s i (Cebu tk in )
i n această atmosferă, e f o r t u r i l e a l t o r i n t e r
preţi ca G y u l a Pe t e r f i (Verşinin) sau Z o l t a n
Vadasz (Solionîi) s-au d o v e d i t z ada rn i ce .
B e m a r c a b i l , spaţiul de joc o f e r i t de sceno
g r a f u l H e l m u t St iLrmer.
Trei surori este o mon t a r e d e f i n i t o r i e pen
t r u a c t u a l u l s t a d i u p ro f e s i ona l a l T e a t r u l u i
M a g h i a r de Stat d i n C l u j . U n s t a d i u de f e
b r i l e căutăr i , de av în t , d a r şi de ez i t a re , de-
recep t i v i t a t e la n o u , dar şi de reţineri t r a d i
ţionaliste.
T e a t r u l apelează l a r eg i z o r i de no tor ie ta te , ,
şi îşi completează une le g o l u r i d i n co l e c t i v .
Există , v ăd i t o strădanie de înnoire în acest
t e a t r u u n d e se s imte că a c t o r i i n-au b ene
f i c i a t în totdeauna de o bună şcoală p r o f e
sională (vez i r e t o r i s m u l , a l t e o r i n a t u r a l i s m u l
m i j l o a ce l o r l o r de expres ie ) . D a r t o c m a i de
aceea marea l u i vo in ţă , şi sete de noutate , ,
t r ebu i e încurajate, c u l t i v a t e . Ceea ce a r e a
l i z a t cu V l a d M u g u r Naţ iona lu l c l u j e a n r
smulgîndu-se d i n t r - un c l i m a t de ru t i n ă , se-
cuv i ne să se petreacă şi în s înul c o l e c t i v u
l u i magh i a r . Există u n început , există f r u
moase şi bune intenţ i i , a c u m t rebu i e să se-
persevereze. E m a i g reu să păstrezi o v i c
t o r i e , decît s-o cucereşti.
Mihai Crisam
https://biblioteca-digitala.ro
..Balul hoţilor'' de Jean Anouilh. Regia şi scenografia : Radu
Penciulescu
TEATRUL TINERETULUI
DIN PIATRA NEAMŢ
S p e c t a c o l u l Harap Alb d o b î n d e ş t e u n
ca rac te r p r og r ama t i c . I n l o cu l v e c h i l o r for
m u l e scen i ce a le feer ie i şi b a s m u l u i n a ţ i o n a l ,
e c h i p a p i e t r e an ă ne-a p ropus o ca l i g ra f i e
n o u ă , t i nerească , m o d e r n ă , l i p s i t ă de te r ib i
l i s m s a u os ten ta ţ ie . C a p t i v e a z ă i n v e n t i v i t a
tea , au ten t i c i t a tea d i fe r i te lo r so lu ţ i i scen i ce ş i .
m a i c u s e amă , un i t a t ea st i l is t ică a î n t reg i i
m o n t ă r i . M e r i t u l p r i n c i p a l a l c rea to r i l o r
s pec t a co l u l u i cons tă î n t r a duce rea p l a s t i c ă şi
v a l o r i f i c a r e a u m o r u l u i l u i C reangă ; fo r ţa şi
bog ă ţ i a de p i to resc a le opere i s înt t r a n spu se
în i m a g i n i scen ice sucu l en t e , d a r s t i l i za te c u
r a f i n a m e n t şi e l egan ţ ă . U n i v e r s u l f abu los î n
oare e ro i i v i e ţ u i esc şi-şi d e a p ă n ă î ncercă r i l e
p l i n e de c u r a j a fost cons t ru i t pe o l i n i e de
j o a c ă s p o n t a n ă şi a m u z a t ă (regia : Zoe An-
ghe l-S tanca ) . D e l a a r l c c h i n i şi d i n d i fer i te
punc te a le să l i i , u n poves t i to r (Corno l i u D a n
B o r c i a ) n e citeşte b a s m u l , î n t imp ce pe sce
n ă se ma t e r i a l i z e a z ă e x p r e s i v ş i ru l m i t i ce lo r
î n t î m p l ă r i . E l e se i l u s t rează p l i ne de v e r v ă
într-o r i t m i c ă s u s ţ i n u t ă , c u accen te pa rod i ce ,
cu sp i r i t u a l e r esu r se ma r i one t i s t i c e . c u v i r
t uo z i t ă ţ i de p a n t o m i m ă şi s ub l i n i e r i groteşt i ,
va len ţe le cosm i ce a le b a s m u l u i acord indu-se
c u d i m e n s i u n i l e l u i p ă m î n t e n e . A m ap rec i a t
în m o d deoseb i t m o d u l sub t i l î n care a fost
i n t rodus î n imag i n e a scenică f o l c l o ru l mo l
dovenesc .
G r a ţ i a şi p r e c i z i a de ba le t m o d e r n a î n
tregi i p u ne r i î n scenă se da to resc în p r i m u l
r î n d f an tez ie i şi t a l en t u l u i l u i G h e o r g h e Că
ci u l e a n u , care a desena t î n c h i p s p i r i t u a l î n
treaga m i ş ca re scen ică , apo i l u i L u c i a n Io-
nescu pen t r u i n s p i r a t a sa i l us t ra ţ i e m u z i c a l ă .
O c h i i spec ta tor i l o r de toate v i r s t e l e a u fost
î n c î n t a ţ i de j o c u l feer ic a l c u l o r do r . E l se
datoreş te d e o p o t r i v ă , d e co r u l u i de l i ca t şi s u
gest iv a l l u i V l a d i m i r P o p o v , e l emen te l o r sa le
p u ţ i n e , d a r deosebi t de e x p r e s i v e — de l a
p o d i u m u l neg ru , l ă cu i t , l a c i r c u l a r u l a l b
(cons t ru i t d i n p a n o u r i mob i l e ) , la s i s t emu l
z od i a ca l ce tu te l ează a c ţ i u nea — ca şi ado ra
b i le lor cos tume concepu te de D i a n a I o a n , o
scânteietoare exp l o z i e de c i u c u r i co loraţ i p r i n ş i
pe f ine osa tu r i me ta l i ce . F r u m o s , d i a f a n în-
v e ş m î n t a ţ i , ac to r i i a u evo l u a t cu h a z şi deo
sebit de conş t i i nc i os , s uge r i n d tot t i m p u l
spon tane i t a tea vo i t n a i v ă şi „cabot ină"* a tea
t r u l u i popu l a r . F e rmec ă t o a r e , p i to rească , spec
t acu loasă a fost a p a r i ţ i a şi e vo l u ţ i a l u i V a
l en t i n Ur i ţescu î n n ă z d r ă v a n u l C a l î n a r i p a t .
6 1 https://biblioteca-digitala.ro
I n t e r p re t u l a reuş i t , c u bune efecte de s u
gestie c om i c ă , să i m p u n ă imag i n e a aceste i fa
bu loase î n t r u c h i p ă r i a n i m a l e . D i n ceata ce lor
c i n c i g i g an ţ i t e l u r i c i s-au d e sp r i n s p r i n e x
p res iv i t a tea i n t e rp re t ă r i i : Go r i l ă (Bor i s Pe-
troff) şi P ă s ă r i l ă (M i t i c ă P o p e s c u ) . G r a ţ i a
L u c i e i Ş te f ănescu-Dobre a concen t ra t a ten ţ i a
şi a s u p r a fetei l u i R o ş - I m p ă r a t . Cons t an t i n
Co joca r i i a con tu ra t c u c andoa re , cu emo ţ i e
l i r i că şi h a z d i sc re t , c l i i p u l l u i H a r a p A l b .
E a d e v ă r a t că mon t a r e a a p ă c ă t u i t p r i n
oarecare d e z e ch i l i b r u , p r i n ag l omera rea de
efecte com ice î n p r i m a par te , şi printr-o se
că tu i re a i n v e n ţ i i l o r scen ice i n pa r tea a doua .
To t aşa de a d e v ă r a t e că j o c u l u n o r a d i n i n
terpreţ i s-ar f i ceru t uneo r i c en zu r a t c u m a i
m u l t ă r igoare ar t i s t i că , d u p ă c u m u n poves t i
tor m a i p u ţ i n l i n i a r , a r f i a d ă u g a t u n spor de
cu loa re şi f a r m e c reprezen ta ţ i e i . î n a n s a m
b l u l s ău , mon t a r e a p o a r t ă î n să cu c ins te
. .marca f a b r i c i i " , d e z v ă l u i e a t i t ud i nea c rea
toare a co l e c t i v u l u i f a ţ ă de tex t , pof ta sa de
joc .
D i n p ăca t e , a doua reprezen ta ţ i e a t u r neu
l u i , Balul hoţilor, pe drep t cons i de ra t ă o
l u c r a r e de m î n a a doua a l u i A n o u i l h , a de
ru t a t p r i n ec l i p sa de f an tez ie , p r i n s c ă z u t u l
in teres a l l u i R a d u P e n c i u l e s c u f a ţ ă de pro
p r i a sa mon t a r e î n care a d e ţ i n u t — c u m u
l a rd — f u n c ţ i a de t ă l m ă c i t o r a l t e x t u l u i , de
decora tor a l scene i şi de reg izor a l spec t aco l u
l u i . G ra ţ i o s por tre t sa t i r i c l a a d r e s a u no r mo
r a v u r i d i n î n a l t a soc ietate , j oc c o n v e n ţ i o n a l cu
efecte s igure î n t re a p a r en ţ e şi esenţe, o at
mos fe r ă de consp i ra ţ i e şi m i s t e r , c u l o v i t u r i
de tea t ru spec i f i c v o d e v d u l u i po l i ţ i s t , con
s tan tă sursă de com i c , c o n t i n u ă s c h i m b a r e de
i d en t i t ă ţ i î n t re nob i l i şi p u n g a ş i , toate aces tea
au c ă p ă t a t i n spec taco lu l de l a P i a t r a N e a m ţ
u n rel ief l i ps i t de f a rmec şi de ha z , groso
l a n . A u r ă b u f n i t î n această rep rezen ta ţ i e su r
p r i n z ă t o a r e î n c l i n a ţ i i spre d de t a n t i sm , spre
j o c u l ex te r i o r , l i ps i t de n u a n ţ e şi s t ră luc i re .
Con t r i b u ţ i a cos tume lo r G a b r i e l e i N a z a r i e a
fost mer i t o r i e . I n s c h i m b deco ru l a d e z v ă l u i t
m a i p u ţ i n e semne de a t i t ud ine c rea toare , a
cont ras ta t p r i n c a r a c t e r u l s t i l i za t a l con
strucţ ie i cu l i p s a de exp res i v i t a t e (ba c h i a r
t end i n ţe l e de î ng roşa rc n a t u r a l i s t ă ) a le j o c u
l u i ac to r i cesc .
F a ţ ă dc spectaco le le bune — eta lon — a le
aceste i ech ipe , ne-am dep r i n s a cons i de ra că
ac tor i i de l a P i a t r a N e a m ţ pot v a l o r i f i c a şi
. . s a l v a " o p iesă . M ă r t u r i s i m că de da ta aceas
ta a m fost d e z a m ă g i ţ i . C î teva m o m e n t e b une
d i n j o c u l şi e vo l u ţ i a A d r i e i P a m f i l - A l m ă j a n
( L a d y H u r f ) şi a le l u i M i t i c ă P o p e s c u (care
a încercat o c ompo z i ţ i e i n t e resan t ă î n Peter-
bono — căpe ten i a p u n g a ş i l o r ) , ca şi p rezen ţa
ta lenta te lor actr i ţe O lga B u c ă t a r u ( E v a ) şi
L u c i a Ş te fănescu ( j u l i e t a ) n u au reuş i t să
a s c u n d ă s l ă b i c i u n i l e genera le a le aceste i su r
p r i n z ă t o r de nea ju to ra te m o n t ă r i .
V. D.
TEATRUL DE STAT
DIN PLOIEŞTI
Tn u l t i m a v r e m e — la r u b r i c a „cronica»
d r a m a t i c ă " a z i a re l o r noas t re şi , î n deoseb i '
î n „ S ă p t ă m î n a " ' ( p r o m p t ă î n î n reg is t ra rea fe
n o m e n u l u i tea t ra l şi, î n genera l , a ce l u i de
ar tă ) — t i t l u r i ca „a l te spectaco le p r o v i n
c i a l e " se i m p u n tot m a i m u l t c i t i t o ru l u i p r i n
f recven ţă . Spec taco le le ce lor d i n Bo toşan i , .
P i a t r a N e a m ţ , T u r d a , B a c ă u , Re ş i ţ a , C o n
s tan ţa , G a l a ţ i , P lo ieş t i . . . ( l i s ta , p î n ă l a apa
r i ţ ia aces tor r î n d u r i v a f i spor i t ă şi ou a l te
teatre) a u a duna t seară de seară pe b u c u
reş ten i , care s-au doved i t d o r n i c i de no i c u
noş t i n ţe . U n e l e d i n t re î n t i l n i r i a u fost c h i a r
ag reabde , une l e teatre d o v e d i n d a m b i ţ i i r e
per to r i a l e , a l te le , c i t eva i n t e r p re t ă r i no tab i l e , ,
d a r , d m p ă ca t e , cele m a i mu l t e a u r ă m a s
doa r cu amb i ţ i a . . .
C u m î n s ă , ob iec tu l r i n d u r i l o r de f a ţ ă nu-î»
cons t i tu ie a n a l i z a t u rnee lo r , m ă v o i op r i l a
spectaco le le t ea t ru l u i p l o i eş tean # d c ă r u i tur
n e u s-a des f ă şu ra t de-a l u n g u l a c i n c i zile.-
P lo i e ş t en i i a u porn i t spre Cap i t a l ă c u .
Xcvastă-mea se răzbună — comed ie m u z i
ca l ă , adap t a re şi p r e l u c r a r e de S . Anas t a-
sescu d u p ă E u g e n e L a b i c h e , şi Dragoste şi
aventură de G h . D u m b r ă v e a n u — de a seme
n e a o comed ie m u z i c a l ă , ho tă râ ţ i ( a l e ge
rea acestor t ex te ne-o dovedeş te ) să d e a
„reţete" de conv i e ţ u i r e c o n j u g a l ă . B u n e sau
rele ? N u con tează de v r e m e ce r ăspunderea»
o p o a r t ă doar au to r i i ! Ş i p l o i e ş t en i i şi-au
as i gu ra t c r ed i t u l f ă c î n d ape l — î n c a z u l p r i
m u l u i spec taco l — l a E u g e n e L a b i c h e c a re ,
de ce n-am recunoaşte-o, ne-a a m u z a t p en
t ru o seară.
Des i gu r , a m pu tea f i a cu za ţ i de u n a n u m i t
g rad de incu l i tură r e cunosc î nd că l a o p ie
sa ţă h a z l i e , care e sort i tă u i t ă r i i de t i m p u l
care î n gh i t e şi d evo rea z ă or ice creaţ ie c u
un a n u m i t g r ad d e pe r i s ab i h t a t e , a m r îs
l ao l a l t ă spec ia l i ş t i şi nespec i a l i şt i , că a m
u i ta t o seară să d e s p i c ă m f i r u l î n şap te
sprezece şi a m r e c uno s cu t că ex is tă f e m e i ge
loase , care-şi a b r u t i z e a z ă p r i n c ică lea l ă so ţu l
(dacă n u e r a c u m v a ) , că ex is tă f eme i care . . .
nu-s geloase (dar care se p r i cep dc m i n u n e
să-1 f acă pe soţ ge l os ) , că b ă r b a ţ i i s înt . . .
aşa c u m s în t : n i se v a reproşa că a m u i t a t
să ne r e v o l t ă m vis-â-vis de un t ex t b a n a l
' i i-aduce n i m i c n o u , î n ma te r i e de g e l o z i e
şi de m ă c i n a t n e r v i se v ede că n-am pro
gresat cu n i m i c , ce p ă c a t !) ; că î n l oc să-
r î d e m f ă r ă p re ten ţ i e , t r ebu i a să f i m ser ioş i .
V o r b a ceea : o femeie ge loasă e o a d e v ă r a t ă
t ragedie , şi a t u nc i , de ce să r î z i ?
A m u r m ă r i t e vo l u ţ i a u ne i ech ipe care a*
l uc ra t de-a l u ngu l a t re i acte pe pa r t i t u r i c e
p re zen t au r i s c u l u no r î ng roşă r i — at î t d e
tentante în acest gen ap roape r e vu i s t i c —
62 https://biblioteca-digitala.ro
pând i ţ i f i i n d , l a m i c ă d i s t a n ţ ă , de v u l g a r i
tate, de care î n s ă mte i rpreţ i i n u po t f i a cu za ţ i .
Ne-a cucer i t j o c u l C ă t ă l i n e i V o r n i c , care
posedă o m a r e exp re s i v i t a t e scen ică , ca l i f i
c a t i v u l este d e t e rm i n a t de e vo l u ţ i a actr i ţe i
şi î n cea de-a d ou a comed ie m u z i c a l ă , res
pec t i v , Dragoste şi aventură, î n c a re , î n t r-un
ro l cons t ru i t pe c u to tu l a l te da te , d isponi-
bd i t ă ţ i l e ei ac tor iceş t i s în t ev i den te , şi , c unos
cu t f i i n d că greu ta tea î n aces t gen de spec ta
co le cade n u a t î t pe ceea ce se spune, ci pe
fe lu l cum se spune, p u t e m recunoaş te , f ă r ă
r e z e r ve , că ac t r i ţa a re m u l t ă v e r v ă c o m i c ă ,
v i o i c i u ne , f i i n d u n p a r t ene r pe c a re şi-1 pot
dor i m u l ţ i ac to r i de comed ie . A g r e a b d ă ,
M i o a r a B a b e ş (mtermezzo-ur i l e m u z i c a l e ,
reuş i te , pot f i suspec ta te c a a p a r ţ i n î n d u n u i
ac tor de opere tă ) ; S d v i u L a m b r i n o , p u ţ i n
h a n d i c a p a t de momen t e l e r e vu i s t i c e , (actor
de p r o z ă p r i n exce l en ţ ă ) , a sf îrş i t p r i n a f i
u n b u n p a r t ene r de j o c ; T i t i D u m i t r e s c u a
a vu t m u l t h a z , c î ş t iga t ş i p r i n da te le f i z i ce
de con t ras t d i n t r e e l ş i M i r e l M i n e r i i , î n
aces ta d i n u r m ă i d e n t i f i c ă m u n exce l en t a c
tor de comed ie .
P . S . Dragoste şi aventură — comed ie m u
z ica l ă de G h . D u m b r ă v e a n u .
D a ! A m a i fost o comed ie care şi-a pro
pus de a s e m e n e a să dea reţete de c onv i e ţ u i r e
c o n j u g a l ă . A i c i î n s ă , l a b ana l i t a t ea t e x t u l u i
s-a a d ă u g a t şi p r e t en ţ i a de a i m p u n e ,^reţete"
şi î n c ă p e u n t on foar te sen tenţ ios . N u era
c a zu l !
Irina Toma
Teatrul „Bulandra" PLflV STRINDBERG de Fr. Durrenmatt
P e n t r u Du i i r enma t t t ea t ru l c l a s i c ca şi l i
t e r a t u ra d r a m a t i c ă de t ip c l a s i c , a u î nce ta t
să m a i exerc i t e a s u p r a c o n t e m p o r a n e i t ă ţ i i
v r eo î n r i u r i r e . Ş i , d a c ă nu-i n e a p ă r a t c a z u l
să f ie a r u n c a t l a coş, t ea t ru l — aşa c u m
l-am apuca t şi c u m l-am cu l t i v a t de-a l u n
gu l t i m p u r i l o r — n u a r pu tea , d u p ă e l , î n
seco lu l nos t r u , să se v a l o r i f i c e şi să f ie gus
tat dec î t c u f u n c ţ i e m u z e a l ă , ca p iese de
m u z e u . (Ceea ce n-ar fi p î n ă l a u r m ă a l t
c e v a , dec î t , eu f em i s t i c , o t r im i t e re l a . . . f i a re
v e c h i ) . D e a i c i . de l a e u f e m i s m , i n t r ă m în
zona p a r a d o x u l u i : ca să d ă i n u i e şi a l t fe l —
ac t i v şi ac tua l — tea t ru l se cere p r i v i t ca
un c on t i n uu . .e imp de exper imente* ' şi s upus ,
ca a tare , une i ne înce ta te a c ţ i u n i de r e a n i
m a r e . I n această pe rspec t i v ă e c a z u l să ţ i
n e m s e a m a că , p r i n t r e a l te le , o m u l v r e m i l o r
de a z i a r f i i n a p t u ne i conş t i i n ţ e t rag ice
s a u , m ă rog , i n ape ten t p en t r u t raged ie şr
s i t ua ţ i i t rag ice ; că r ă s p u n s u r i l e v e c h i i t ra
ged i i l a m a r d e p r ob l eme de v i a ţ ă a r d o b î n d i
o m a i s po rn i c ă şi m a i a d e c v a t ă r e z o n a n ţ ă ,
d a c ă ele a r f i conver t i t e (ma i b i ne z is : răs
tu rna te ) î n grotesc şi c om i c . C u aces t fe l de
a v e d e a , D u r r e n m a t t , f i reşte, n u se a f l ă s i n
gu r ; tea t ru l său a f ă c u t epocă a l ă t u r i de o
p l e i a d ă de c o m b a t a n ţ i a i a n t i t e a t r u l u i , a i
c u l t i v ă r i i — dacă n u ch i a r a i c u l t u l u i —
g ro tescu l u i . Ş i n i m e n i , n u t ă g ă du i e ş t e r e z u l
ta te le aceste i d i s poz i ţ i i c rea toare , n i m e n i n u
le d i s cu t ă .
L u c r u r i l e î n c e p să p a r ă de ne în ţe les (şi
g r e u de acoper i t c h i a r c u a r g u m e n t u l p a r a
d oxu l u i ) a t u n c i c î n d c l as i c i t a tea şi opere le
de t ip c l a s i c s în t ele înse le scoase d i n m u
z e u l î n care D u r r e n m a t t le aşezase, şi s u pu se
u n u i r e g i m de r ă s t u r n a r e , de conve r t i r e î n
grotesc şi com ic . N u pot p u n e , a i c i , î n d i s
cu ţ i e c a z u l l u i S h a k e s p e a r e ( ^ r e an ima t " de
D u r r e n m a t t , o d a t ă c u Regele Ioan, m a i re
cent ou Titus Andronicus) p e n t r u că n u c u
nosc cazul de cît d i n z v o n p ub l i c (d in r e l a
t ă r i care i ns i s t ă , î n deoseb i î n ce p r i veş te
Titus Andronicus, a s u p r a î n t î m p i n ă r i i s c an
da l i z a t e ce i-a făcut-o p u b l i c u l g e r m a n ) . N i c i
c a z u l l u i Str indbetrg n u socotesc că a r m e r i t a
a i c i o p r e a î n d e l u n g ă adăs t a re . F i i n d c ă , n u
re la ţ i i l e D i i r r enma t t -S t r i n dbe rg in teresează
a i c i , şi f i i n d c ă , d u p ă t u r n e u l t ea t ru l u i K a m -
m e r s p i e l d i n M u n c h e n , cu p u t e r n i c a l u i de
m o n s t r a ţ i e actor icească , d inco lo de această
d e m o n s t r a ţ i e şi î n po f i da e i , S t r i n d be r g , a m
c red i n ţ a , n-a su fer i t , o r ice s-ar z i ce , n i c i o
m u t a ţ i e î n conş t i i n ţ a p u b l i c u l u i nos t r u , sp re
grotesc s au spre caragh ios — c u m pa re a fi
fost s copu l „ e x p e r i e n ţ e i " l u i D u r r e n m a t t p e
ope ra d r a m a t u r g u l u i s ued . D a r Play Strind
berg, această . . j oacă " împotriva l u i S t r i n d
berg, a fost p u s ă î n scenă şi l a no i , l a T e a
t r u l „ B u l a n d r a " . A fost p u s ă p rog r ama t i c ,
pe l i n i a m a g i s t r a l ă a p r o g r a m u l u i s ău , ca re
a po rn i t de l a G o r k i şi S h a k e s p e a r e şi a tre
cu t p r i n B r e c l i t şi B i i c h n e r , i n c ău t a rea şi
p u ne r e a i n re l ie f a m a r i l o r d r a m e şi p ro
b l eme ale u m a n i t ă ţ i i . P e l i n i a aces tu i p ro
g r a m , o h a l t ă a fost î ncerca t ă şi l a Dansul
morţii, d r a m a pe c a n a v a u a căre ia s-a „ j u
c a t " D u r r e n m a t t — re tez îndu- i , ca p l i c t i cos ,
şi m i ş e î ndu- i î n poante , d i a l ogu l ; m a i a les
r e d u c i n d f o ca r u l ei t u l b u r ă t o r t rag ic , c a i n
terz is c o n t e m p o r a n e i t ă ţ i i , l a u n p r i l e j de
farsă . Deoa rece , î n u l t i m ă i n s t a n ţ ă , peste tot
j o c u l de c u v i n t e , f o rmu l a t de a u t o r u l adap
tă r i i ( „ d i n t raged ia m a t r i m o n i u l u i bu rghez
s-a a j u n s La o comed ie a t r aged ido r m a t r i m o
n i a l e b u r g h e z e " ) , ba c h i a r l u î n d de b u n i
t e rmen i i j o c u l u i de c uv i n t e , a s ub ţ i a Dansul
morţii la o m ă r u n t ă t raged ie a m a t r i m o n i u
l u i , î n s e a m n ă a c ă u t a şi p r e t ex t u l j u s t i f i c a t i v
pen t ru o . . r ă s t u rna re " î n f a r s ă , c l i i a r dacă
s-ar res imţ i î n ea ca o d ro j d i e , a m a r u l
t ragic d i n ca re a pu rces . N u e v o r b a
a i c i doar de o . .moda l i ta te l u c i d- i ron i c ă " şi
63 https://biblioteca-digitala.ro
„ inc i s iv-sa t i r i că " , ( c um , l a r â ndu l l u i , p re tex
tează T e a t r u l „ B u l a n d r a " , p e n t r u a-şi j u s t i f i c a
expe r i en ţ a „ r e g i s t r u l u i " an t i-S t r i ndberg ) , c i de
o a t i t ud i ne fa ţ ă de c l a s i c i , pe ca re n u i-o
p u t e m i n te r z i ce l u i D u r r e n m a t t , d a r pe care
o a d o p t ă şi T e a t r u l „ B u l a n d r a " . Ceea ce ,
p e n t r u p r o g r a m u l s ău , e, ce l p u ţ i n cu r i os .
Deoa rece , i a r ă ş i , d a c ă s î n t em de a c o r d , că
n u se c u v i n e — ca f i i a i aces tu i secol — să
f im i n t i m i d a ţ i ( vo rba l u i B r e c h t ) de c l a s i c i ,
t rebu ie să f i m , d e o p o t r i v ă , de a co rd , c î n d
î i soco t im „p iese de m u z e u * , să-i t r a t ă m ca
a t a re , i a r c î nd c r e d e m că ei ne m a i s p u n
to tuş i c e v a , să-i l ă s ă m să ne s p u n ă ce au
şi ce pot să ne s p u n ă ( fo los ind toate m i j
loace le t ehn i ce pe care a m a j u n s a le a v e a
la î n d e m î n ă , şi toate cuce r i r i l e e x p r e s i v e de
care a m a j u n s să d i s p u n e m , p en t r u ca spusa
lor să ne p a r v i n ă î n tot ce c r e d e m î n ei
î n c ă a c t ua l şi s emn i f i c a t i v n o u ă şi t i m p u l u i
n o s t r u ) , şi n u să p u n e m pe s e ama lor s pusa
noas t r ă . J o a c a an t i-St r indberg a l u i D u r r e n
ma t t , v e n i t ă î n t r-un m o m e n t î n care S t r i n d
berg este d i n n ou c i t i t şi s tud i a t p e n t r u
scenă , l a e l acasă , t o cma i p e n t r u a r e l e v a
con t empo rane i t a t e a l i t e r a t u r i i l u i ( vez i Visul
î n reg i a l u i I n g m a r B e r g m a n ) , poate f i p r i
v i t ă ca u n exerc i ţ i u î n t r-un m o m e n t de „ go l
de p r o d u c ţ i e " p e n t r u d r a m a t u r g u l e l ve ţ i an .
P r e l u a t ă î n s ă î n t e a t r u l n o s t r u , ( d u p ă ce a
c unoscu t , l a p r ime l e sa le e fo r t u r i de a-1 i m
p u n e pe a u t o r u l Domnişoarei Iulia, î m p o
t r i v i r e a b u l e v a r d u l u i d e c ă z u t , şi d u p ă ce , d i n
aces t mo t i v , a a j u n s a nevo i e a ne fi f am i
l i a r ) această „ j o a c ă " poate a v e a d rep t ur
m a r e n u n u m a i o ( i m p o s i b i l ă , de alt fel)
m u t a r e a d r a m a t u r g u l u i pe t e renu l b u l e v a r
d u l u i , d a r şi o (aceasta , foarte p o s i b i l ă şi
pe r i cu loasă ) ex t i n de re a m o d e l u l u i şi expe
r ienţe i pe a l ţ i şi a l ţ i c l a s i c i . G r e u e înce
pu tu l . Să f ie aces ta p r o g r a m u l T e a t r u l u i
„ B u l a n d r a " ?
I n sf îrş i t , s pec t aco l u l (regia L i v i u C i u l e i ) .
G î n d i t î n l i t e ra t ex t u l u i a d a p t ă r i i , ba c h i a r
î n foarte m a r e m ă s u r ă , î n da te le m o d e l u l u i
s cen i c , r ea l i z a t de î n suş i a u t o r u l a d a p t ă r i i ,
s pec t aco l u l n-a a j u n s să adauge peste l i n i a
p r o f e s i ona l ă ş t i u t ă c u care ne^a dep r i n s tea
t ru l de pe S c h i t u M ă g u r e a n u . n i m i c reve
la tor . D u p ă g o r k i a n u l P r o t a sov , d i n Copiii
Soarelui ş i d u p ă Danton-u\ l u i B i i c h n e r .
L i v i u C i u l e i a c t o ru l , exce lează a c u m în com
poz i ţ i a groasă a u ne i a t i t u d i n i r i g i d m i l i t a
r i s t e , şi a u ne i os ten ta ţ i i m o r b i d c i n i ce (d in
oare se v r e a con f igura t , pe reg i s t ru grotesc ,
c h i p u l c ă p i t a n u l u i E d g a r ) . C l o d y B e r t o l a , ne
v o i t ă a j u c a „ an t i . . . " , î n r ăcea la „incisiv-iro-
n i c ă " c u care îşi co lo rează c h i p u l neves te i
a c r i t e de r a t a re , d e căsn ic ie p l a t ă şi c l a u
s t r a re , e to tuş i v i z i b i l t rasă spre ape le ad i ne i
şi t u l b u r i a le s t i l u l u i S t r i n dbe rg şi , f ă r ă v o i e ,
d e c i , p s i h o l og i z e a z ă , l i t e r a t u r i zează . I a r V i c t o r
R e b e n g i u c , acest ac tor de nem i j l o c i t e şi bogate
r e su r se p e n t r u t ea t ru l nou , oonversa t i v . este
o p r e zen ţ ă p a r c ă s t i nghe r i t ă de s ine î nsăş i ,
(deşi î l r ecuperează o a n u m i t ă , a scunsă , —
şi de b u n ă ca l i ta te , i ron ie , f a ţ ă de ro l d a r
p a r c ă şi f a ţ ă de t ex t u l „ m e c i u l u i " . (Play
Strindberg e cons t ru i t pe da te le şi î n r i t m u l
u n u i m e c i de b o x ) . I n o r i ce caz , a cea „ u n i
tate a c r ob a t i c ă " r e a b z a t ă d in tasun tr io acto
r i c e sc , l a care râvnea D u r r e n m a t t transfor-
m î n d Dansul morţii ( „p iesă de ac tor i " ) î n
Play Strindberg ( „p iesă p e n t r u ac tor i " ) e
g r e u să f ie sesizată î n f o r m u l a î n c hega t ă l a
T e a t r u l . . B u l a n d r a " .
FI. T.
R E C I T A L
Ina Oti l ia Ghiulea
N u e n o u f e n o m e n u l ! A c t o r i i v o r să de
v i n ă cântăreţ i , şi e x e m p l e i l u s t r e s t au i n
s l u j b a aces te i t emera re î ncercă r i . Să fie a i c i
oare v o r b a de v e c h e a t r ad i ţ i e b a l a d i n ă a
t r u ve r i l o r p o p u l a r i ca re r ec i t a u , c î n t a u , d an
s au şi d r e s a u n u n u m a i i n i m i l e spec ta tor i
lor, c i şi a n i m a l e l e s ă l ba t i ce ? ! C r a i o v e a n u l
T u d o r G h e o r g h e a desch i s ape t i t u l m u z i c a l
a l co legdor să i , şi ia tă-ne a c u m i n f a ţa u n u i
n ou r e c i t a l t ea t ra lo-muz ica l : I n a O t i l i a G h i u
lea . S e n s i b d ă ac t r i ţ ă , c u o m a r e Î n c l i n a ţ i e
p en t r u l u m e a c u v â n t u l u i s c r i s , c u l u c r ă r i t i
p ă r i t e (p iese, v e r s u r i ) , I n a O t i l i a G h i u l e a
l u p t ă , de u n a s i n g u r ă , de m u l t ă v r e m e pen
t ru a-şi a f i r m a pe rsona l i t a t ea m u z i c a l ă (cea
tea t ra l ă a p ă r â n d spo r ad i c pe s cena T e a t r u l u i
„ L u c i a S t u r d z a B u l a n d r a " ) , e vo l u ând c h i a r
şi î n i p o s t a z a de cân t ă rea ţ ă d e l oca l s a u bar ,
p e n t r u a se con f r un t a c u p u b l i c u l , p e n t r u
a-şi m o d e l a n o u l gen . G ă z d u i t ă pe s cena T e a
t r u l u i „ Ţ ă n d ă r i c ă " , a le c ă r u i „ N o c t u r n e "
s-au u n p u s spec ta tor i l o r oare n u m a i s în t
cop i i , I . O . G . a b o r d e a z ă u n r epe r t o r i u d e c
l i c : u n f r agmen t d i n B r e c h t , u n c în tec d i n
r e pe r t o r i u l l u i P i a f f , a l t u l d i n ce l a l l u i
B e c a u d , m u l t e v e r s u r i p r op r i i ( pu r t ând
ş ăga l n i c a nosta lg ie a o r a ş u l u i na t a l —
I a ş i ) , c u o a r doa re c e sugerează s t r ă d a n i a
de a se d o v e d i „ac tor t o t a l " . Ac t r i ţ a
rec i tă — cu u n p a t e t i sm g r av , c î n t ă , m a i
a les p iese d r ama t i c e , c u o i n tens i t a te şi o
voca ţ i e p rop r i e , se adresează e u r i tm i e i cu
ega lă d ă r u i r e . E a îşi c o n t u r e a z ă u n au topor
tret c o m p l e x , d i n a le c ă r u i c hena r e , r ă z b a t e
me r eu i n t e rp re t a scenică . M u n c a de e labo
rare a u n u i a s e m e n e a p r og r am , exerc i ţ i i le
î n d e l u n g a t e , l a care se a d a u g ă pe rsona l i t a t ea
şi f a r m e c u l p e r sona l , ne f ac să c o n s e m n ă m
aces t por t re t , i n v i t â n d t o t o d a t ă spre aseme
nea i n i ţ i a t i v e şi a l ţ i ac to r i , p e n t r u care l ă u
d ab i l a „ l u p t ă c u i n e r ţ i a " a I n ei O t i l i a
G h i u l e a poate cons t i t u i u n î n d e m n .
A. P.
64 https://biblioteca-digitala.ro
MIHAIL DAVIDOGLU
„OCHII D R A G I A l
B U N I C U L U I " Dramă
în trei acte https://biblioteca-digitala.ro
P E R S O N A J E L E
PETRU ARJOCA
PA V E L
PETRUŢ
T1BERIU-TIBI
AARON GHERGHE1
VIOREL PRUNCU
GEORGE CLAIN
PONORAN ION
MARICA ARJOCA
ELSA
LIMA BREBENAR
JULIETA-JOLJ
ILL IA SYOBODA
74 de a n i
f i u l s ă u , 52 de a n i , i n g i n e r
f i u l l u i P a v e l . 26 de a n i , i n g i n e r
f i u l ce l m i c . 19 a n i
de v î r s t a l u i P e t r u A r j o c a
2 8 de a n i , i n g i n e r
3 0 de a n i , i n g i n e r
2 8 de a n i , p r im- top i t o i
so ţ i a l u i P a v e l
f a t a l o r , 2 4 de a n i , geolog
de aceeaş i v î r s t ă , i n g i n e r
v e r i ş o a r a L i v i e i , 2 8 de a n i i
n e p o a t a l u i P e t r u A r j o c a . de v î r s t a l u i T i b i
https://biblioteca-digitala.ro
Actul I O faţă de cortină care reprezintă Reşiţa cu cauperele celor două furnale, coşul
şi o parte din platoul oţelăriei cu cele cinci coşuri ale sale. Ca un fundal sonor, şuerul
locomotivelor uzinale şi, la intervale regulate, ca o răsuflare de monstru astmatic,
eşapamentul gazelor de furnal.
Odaia de zi a familiei Arjoca, care, în acelaşi timp, ţine loc de sufragerie şi
cameră de lucru. Stînga, planul întîi, uşă spre camera lui Pavel. Tot stînga, planul doi,
o scară interioară, care duce înspre odaia lui Petru Arjoca şi aceea a Elsei. In fund,
intrarea principală şi uşa înspre bucătărie. Dreapta, planul doi, fereastră şi uşă larg
deschisă înspre verandă, iar planul întîi, uşă spre camera băieţilor.
In scenă Tibi şi verişoara acestuia, lulia. Cu un carton ve genunchi şi un capăt
de cărbune în mină, Tibi îi prinde silueta.
t U L I A ( înspre v e r a n d ă ) : Aşa , bun i cu l e .
Arde-1, trage-i ! S ă se m a i l a ude şi a l t ă d a t ă .
A A R O N (d in v e r a n d ă ) : M ă l a u d e u ? A u z i ,
ido le . nepoa t ă- ta as ta . . .
(C î teva b u f n i t u r i m a i pu t e rn i ce şi m a i
a les u n şu ier de l o c o m o t i v ă s c h i m b ă po za
I u l i e i . )
I U L I A : N u pot . N u m a i pot . A m să p lec
î n t r-un v i r f de mun te . . . pe m a l u l m ă r i i .
N u m a i să n-aud şu ie r de l o c o m o t i v ă şi zgo
mo t u l gaze lor de f u r n a l .
T 1 B T : M i n ţ i . M i n ţ i f ă r ă r u ş i n e . M a m a ta
a fost maca r ag i ţ ă . . . S ă p l u t e ş t i pe m a c a r a ,
l u n e c î n d peste p l a s m a de foc a me ta l u l u i . . .
I U L I A : I I u r ă s c U r ă s c şi f ocu l şi me t a l u l .
T I B I : Ce-i f r u m o s aco lo s u s . s î n t coşur i l e
o ţe l ă r ie i . C a n i ş te c o l u m n e . C o l u m n e e l i ne .
I U L I A : Nu-m i p l a ce f ocu l . V r e a u v e r de l e
c i m p i e i , a l b a s t r u l m ă r i i . . .
T I B I : A l b a s t r u şi v e r d e . C o m p o z i ţ i e de a h
a a s t r u şi v e r d e . (Aduce d i n c a m e r a sa u n
şeva le t c u r e spec t i v a p î n z ă şi o casetă c u
cu l o r i . I u l i e i , c a re po rn i se l a ţ i teră u n c în tec
v e c h i b ă n ă ţ e a n . ) N u . N u ! S l a b , moa l e . (Şi
t r e c î nd sub s c a r a i n t e r i o a r ă , u n de se a f l a
o ch i t a r ă e lectr ică , a t acă să scoa le şi m o r ţ i i
d i n morm in t e . ) R i t m . F o r ţ ă . E l a n . T e m p o ,
t empo .
A R J O C A (v i ne d i n v e r a n d ă ) : T i b i , T i b i ,
tc-am ruga t , ţ i-am spus . . .
A A R O N fi-a v e n i t d i n u r m ă , î n m î n ă c u
o t a b l ă de şah , şi p u ţ i n „ f ă c u t " c u m este.
re ia me l od i a l u i T i b i ) : U n c întec aco lo , ce-ţi
str ică .
A R J O C A : C în tec e ăs ta ? P a r c ă a i i n t ra t
c u j o a g ă r u l î n m ă g a r i i d i n B r e b u şi-i fe-
răs t ru ieş t i de v i i . (Pr iveş te î n sp re şeva let şi
p î n z a Iu i T i b i . ) M ă î n t r e b ce m ă f ă ceam
d a c ă n u e r a f ra te- lău Pe l r u ţ . . . (Cu och i i la
A a r o n , c a re , a ten t să n u r ă s t oa rne p iese le ,
îşi p ă s t r e a z ă e c h i l i b r u l a j u t a t de baston . )
E h e i , p e n s i o n a r i l o r c u h a i n e negre şi b a s t on ,
ce-aţi m a i î m b ă t r i n i t ! D e m i n e v o r b e s c ,
A a r o n . Ş i de t ine . ( M u t ă o p iesă , a po i ,
ferm.) E v r e m e a t i ne re t u l u i , A a r o n . S i n t
a n i i l o r .
A A R O N : L a P e t r u ţ te g î ndeş t i ?
A R J O C A : L a Pe t r u ţ , d a .
A A R O N : M ă m i r că nu-i găseşt i c u s u r şi
l u i . ( L a p r i v i r e a l u i P e t r u A r j o ca . ) P ă i , că
v-a adus n o r ă î n casă de aco lo , d i n G a l a ţ i .
A R J O C A : P e L i v i a a şt iut-o de a i c i . D e
m i c i cop i i se ş t i u . C a i e r i a fost . Parcă-i
v ă d p i c i o ruşe le c u m î i a l e rgau . . . Ş i-acuma
p l eacă . P l e ac ă , t r imes c u b u r s ă .
A A R O N : I do l e , e d e a j u n s să-i a u z i n u m e l e
şi ga ta . eşti topit .
A R J O C A : D-apoi a m şi de ce . Acu-s do i
a n i . c î nd m-au c h e m a t l a G a l a ţ i . î l ş t i a u
c u to ţ i i . N u că-mi e r a nepo t s a u f i i n d c ă a
v en i t l a e i şef de p r o m o ţ i e c u zece l a d i
p l o m ă . P e n t r u p r i c e pe r e a c u c a re s-a dove
dit . . . Ş i-acum p l eacă . P l e a c ă şi n u a m să-1
m a i v ă d . Nu-1 m a i a p u c .
A A R O N : C u m să nu-1 a p u c i ? V i n e e l . S e
î n toa rce . V i n e profesor . . . P r o f e so r doctor
peste oţel şi f o n t ă . Şi-n m i n a l u i . f u rna le le
c a j u c ă r i i l e c u ca re se j oacă cop i i i .
A R J O C A : N u , A a r o n . Nu-1 m a i a p u c e u .
M ă d u c , m ă p r ă p ă d e s c . ( I n t r a r e a l u i J o i i
p r i n u şa d i n f und a r up t a tmosfera . )
J O L I ( cu î m b r ă c ă m i n t e a ei ţ i p ă t o a r e , în
d r eap t a pe u n u m e r a ş c u m a i mu l t e roch i ţe
şi î n s t î nga c î teva p ă l ă r i i , işi face i n t r a r ea
c u u n ch ico t i t , apo i c u v o r b i r e a ei pe l t ică . )
A m ven i t . E u s in t .
6 7 https://biblioteca-digitala.ro
A R J O C A : D e ce , J u l i e t a ? Te-a i f ă c u t pă lă-
r ieră . cusă toreasă ?
J O L I (a î n t i n s roch i i l e pe spe teaza s c a u n u
l u i ; cu u n z î m b e t cucer i tor ) : P e n t r u L i v i a .
Că d a c ă p l eacă acolo peste m ă r i şi ţ ă r i , n-or
să p lece n e c u n u n a ţ i , n u ? Ver i şoare s î n t em .
c u m s-o las f ă r ă o roch i ţ ă , aşa . m a i j imbir-
l ie ! l-am adus d o u ă . t re i , să-şi a leagă . .
Că-i s p u n e a m şi E l s e i . . .
A R J O C A : E l s a ! D e ce ? A ven i t ? Unde- i ?
C i n d a ven i t ?
E L S A (care i n t r ase p r i n f und şi c ă u t a să se
e l i be reze de rucsac ) : A c u m a , bun i c u l e . N u
m a i ce a m ven i t .
A R J O C A : M d a , v ă d . Parcă-i ho te l . U n u l
v i n e , a l t u l p l eacă .
E L S A : A u ven i t de l a G a l a ţ i , P e t r u ţ şi
L i v i a , ş t iu .
A R J O C A : C a să p lece . P e n t r u a s i a a u ven i t .
E L S A : Mi-a spus J o i i . Ş i mi-a spus şi
m a m a .
A A R O N : A h a î A i vo rb i t c u m a m a .
E L S A : A m vorb i t . J o s î n g r ă d i n ă . P l i veş te
sa l a t a .
A A R O N : P l i veş te sa l a t a ? E b ine . E foarte
b ine .
A R J O C A ( lu i A a r o n ) : G u r a !
E L S A : Ce este ? Ş i ce-i c u m a m a ? Ce-i
T i b i ? ( C u m T i b i îşi v e d e m a i depar te de
p i c tu r ă . ) D a r c e v a a fost.
J O L I : A fost.
A R J O C A : T u as t a , J u l i e t a , p e n t r u boar fe le
a l ea a i ven i t . s au . . . ?
J O L I : P l e c , m ă duc . Să v i e n u m a i L i v i a .
A u r ca t sus pe d e a l u l C r u c i i c u n iş te f lo
r ice le p en t r u b u n i c i şi s-a dus şi Pe t r u ţ cu
u n buche ţe l pen t ru tuşa S i l v i a . T r e b u i e să
p ice . . . D a c ă n-or fi pe l a o ţe l ă r ie . ( E l s e i .
m a i mu l t şopt i t . ) E m a r e d a n d a n a acolo. . .
Ce m a i ! A v a r i i , r e bu t u r i .
E L S A ( şop t i nd şi ea) : Ş i ce vorbeş t i aşa
î n şoap t ă ?
J O L I : Să n-audă b ă t r i n u l . C rede că n u se
ş l i e . D a ştie toa t ă u z i n a , toa tă Re ş i ţ a . ( I a r
şopt i t . ) Ce l p u ţ i n jos î n h a l ă , i a d u l pe pă-
m i n t . Nu-i loc de u n ac . E o h a l i m a şi-un
du-te v i n o ce n u s-a pomen i t . I s aco lo to ţ i
gag i i i de l a Comi te t , de l a D i rec ţ ie . D a ' tată-
t ă u P a v e l şi-a str îns sp r î ncen i l e şi pe to ţ i
i-a a lunga t . A c u m a î l face pe şe fu ' şi p une
o rd i ne . D a de s î m b ă t ă l a a m i a z ' şi p î n ă a z i
d i m i n e a ţ ă că a uşchit-o c u m a ş i n a şi dus a
fost, de as ta m u c l e s , u n c u v î n t n-a scos .
Hi-hi-hi ! N i c i pe unde . n i c i c u c ine . H i -
hi-hi !
A R J O C A (lui J o i i j : D e s t u l . D e s t u l , spu rcă
c i une . Ţi-ai deşer ta t s a c u l , ce m a i s ta i ?
J O L I ; î m i pa re r ă u . E u . . . E u . . . (Dă să-şi
s t r îngă roch i i le . )
A R J O C A : D a , tu . T u . ma ică- ta . T o t n e a m u l
v o s t r u B r e b e n a r . V ă ş t i u e u pe toţ i . ( F u
r ios , l u i Aa ron . ) D e ce n u m u ţ i ? U n d e ţi-s
g î n d u r i l e ?
A A R O N : M ă î n t r e b a m , P i t e r , d a c ă m a i ţ i i
m in te de r an j amen t e l e de l a v o i , c î n d e ra
să-ţi î nghe ţe f u r n a l u l t ă u u n u ' ?
A R J O C A (mohor î t ) : N-am u i ta t .
A A R O N : .. .Şi la P a v e l c i nd i st- p r ă b u ş e a
cup to r d u p ă cuptor . . .
A R J O C A : Ce v r e i să s pu i ?
A A R O N : Că e i . ăş t i a , m u l t r ă u ne-au
făcut . . . D a r s-au dus . s-au p r ă p ă d i t . Ş i A l ee
J ă m ă n a r şi L i v i u B r e b e n a r .
A R J O C A : L a ce-mi am i n t e ş t i ? Lasă-i aco lo
u nde i-a apuca t noap tea şi î n t u n e r i c u l .
A A R O N : P e b eu t u r a l u i D u m n e z e u , c u to ţ i
s f in ţ i i a g h e z m u i ţ i şi S f î n t a A n a care le toar
n ă î n p a h a r ă . C u m să nu-ţ i am in t e sc , c î nd
no r a as ta a voas t r ă . L i v i a . e d i n n e a m u l l u i
B r e b e n a r ! F a t a l u i .
A R J O C A (cu u n p u m n î n m ă s u ţ ă a dat jos
p iese le toate) : C i ne ţi-a ce ru t să-mi s p u i !
O r i s i ngu r n u ş t i am ? Ş t i u , n-aş m a i s t i i .
D a ' d a c ă i i e d r a g ă l u i Pe t r u ţ ! Ş i-apoi oa
m e n i s î n t em , A a r o n ! Ş i n-am s-o pedepsesc
pe f a t ă p e n t r u t i că loş i i l e t a t ă l u i e i . . . B i n e
nu-mi v i n e . D a r ce pot face ! Ce p u t em !
(Pr iveş te i n j u r şi r u ş i n a t s t r inge p iese le că
zute jos.)
T I B I (din d r ep t u l şeva le tu l u i ) : Degeaba .
E - n z a d a r , cop i le . C u s a u f ă r ă v o i a noa s t r ă ,
ce t rebu ie să se î n t î m p l e , se v a î n t î m p l ă .
A R J O C A : Ce ? Ce ? !
T I B I : Se v a î n t î m p l ă . Ş i n i m e n i n u le poate
s l a î m p o t r i v ă . N i c i v i i i . n i c i m o r ţ i i . F i i n d c ă
ma r t o r i mi-s stele le şi s f i n ţ i i d i n cer şi, d a c ă
v r e i . şi m a r t i r i i d i n i a d , d a r i u b i i e c a a l u i
frate-meu Pe t r u ţ şi a L i v i e i n u s-a m a i pro-
tocolat i n u r b e a as ta a n oa s t r ă de l a P ă i r u .
fec ior i i ' l u i A r j o c a ă l b ă t r î n , c a re î n 1788 .
s i ngur c u f eme i a l u i . F l o a r e a , şi o m i n ă de
or tac i a u ţ i n u t p iep t cete lor de t u r c i ca re
u r c a u d i n s p r e Bocşa şi Co l ţ a n i . î n sus pe
v a l e a B i r z a v e i .
• I O L I (care-i vo rb i s e în şoap t ă E l s e i i : M ă
T i b i . tu eşti c a n d r i u r ă u . C ă a i t r ă i t pe
al u n c i a să-i v ez i !
T I B I : S i n t t i n ă r şi t inereţea e s i n gu r a c u
noaştere a l u m i i . (Se u i t ă î n jur . ) N u a m
cu c ine c o m u n i c a , f i i n d c ă lumea-i b ă t r î n ă şi
b ă t r i ne ţea m in t e .
A R J O C A : M i n t eu ?
A A R O N : S a u poate eu ?
T I B I : D u m n e a t a , b u n i c u l e , eşt i t i n ă r . Ş i
d u m n e a t a . A a r o n . M a i b ă t r î n ă e J o i i (Aces
teia.) N u te e n e r v a că-ţi s t r i c i m a s c a .
E L S A : C u m po ţ i , T i b i ! A r e şi ea o i n i m ă .
T I B I : P roş t i i n u a u i n i m ă . I n s c h i m b , deş
tepţ i i . . . ( î n toa rce şeva l e t u l c u p î n z a l a z i d şi
trece î n a i n t e a lu i Pe t r u ţ . care i n t rase p r i n
f und . c u L i v i a . ) P e t r u ţ ! L i v i a ! D e c i n d v ă
aştept . . . (Se trage î napo i . ) Ce-i c u v o i ?
P E T R U Ţ : N i m i c .
T I B I : E i , n i m i c ! S-a î n t â m p l a t c e v a .
P E T R U Ţ : I n f iece c l i p ă se î n t î m p l ă cîte
c ev a . (E l se i . ) F r u m o a s ă e x c u r s i a '.' F r u
moasă . . .
T I B I : Spune-mi tu , L i v i a . . .
A R J O C A : D a r lasă-i î n pace , m ă . O r f i
os ten i ţ i . Ş i apo i f i ecare să te î n t r ebe , f ie
c ă r u i a să-i r ă s pun z i . . .
T I B I :Nu-i a s t a . ( L u i Petruţ . ) A i fost l a oţe
lăr ie .
68 https://biblioteca-digitala.ro
P E T R U Ţ : A m fost.
L I V I A ( i z bucn i nd ) : N u m a i p l eacă . P e n t r u
ce a v ă z u t l a ta ică-său. Că r ă m î n e să-I
a ju te .
A R J O C A : P e n t r u n i ş te d e r a n j a m e n t e acolo. . .
O ţe l şi v i a ţ ă u ş o a r ă n u s-a pomen i t . Ce v r e i ?
Îs ca v apoa r e l e ace l ea ca re s t r ăba t m ă r i l e
b in tu i te de f u r t u n i şi c i c l oane . Ăs t a li-i
d r u m u l , şi a l t u l n u a u . T c d u c i u n d e t rebu ie .
L I V I A : A ş a i-am spus şi e u . ( L u i J o i i c a re
0 trage m e r e u î n sp re roch i i l e sale . ) M u l ţ u
mesc J o i i , n u mi-i c a p u l a c u m .
E L S A : P e t r u ţ , e c h i a r aşa ?
J O L I : I a d u l pe p ă m î n t . Ş t i u de l a p r i m ă
m i n ă . D e l a b ă i a t u l l u i C a l m u ţ c h i , ca re a
auz i t l a te le fon , c ind . . .
E L S A ( lu i Pe t r u ţ ) : Ş i c rez i că ta la s i ngu r
n u m a i dovedeş te ?
J O L I : E depă ş i t , ce m a i !
A R J O C A : lu i Jo i i ) : T u , c o ţ o f ano , ţine-ţi
p l i s cu l . (E l se i . ) C u m să n u dovedeasc ă !
P E T R U Ţ : N u ş t i u , b u n i c u l e . Aco l o l a e i
poa le . D a r a i c i i n casă. . . (E l se i . ) A i v o r b i t
c u m a m a ? ( L u i A r j o c a care s-a r i d i ca t for
n ă i n d . ; N u săr i , b u n i c u l e . M a m a n u mi-a
spus n i m i c . Ş i c u m o ş t iu şi o şt i i şi d u m
nea ta , n u v a s pune n i m i c , c h i a r de-ar f i să
1 se zd robească i n i m a . S-au găs i t e i î n s ă
a l ţ i i .
A A R O N : C i i n i i . R e p e d e să sf işie.
T I B I (care şi-a str îns caseta c u cu lo r i l e ) :
C l i n i i . C i i n i i şi t i ne r i i i ubesc a d e v ă r u l . A d e
v ă r u l doa re , sf iş ie. D a r m a i b i ne sf iş iat de
a d e v ă r , dec î t l i ns de m i n c i u n i . U r ă s c m i n
c i u n a .
J O L I : T i b i ăsla-i n e b u n .
A R J O C A (cu spate le l a J o i i . t i ner i l o r ) : As-
cu l t ă-mă a i c i . P e t r u ţ . Ş i tu , T i b i . E l s a , şi t u .
S in te ţ i des t u l de m a r i , d a r tot cop i i . S ă n u
u i t a ţ i as ta . Ş i ce se petrece î n t r e M a r i c a
şi P a v e l , i i p r i veş te pe e i . P r o b l e m a s-a î n
ch i s , î ş i v ede f i eca re de-ale l u i .
P E T R U Ţ : B u n i c u l e , eu n u p lec . N u m a i
p lec .
A R J O C A : T e fac i tu m a i b u n (Cu u n gest
l u i A a r on . ) H a i , A a r o n , să v e d e m şi no i ce-i
aco lo sus . Ş i P a v e l . ştie-1 c io r i l e . L a a n i i l u i
şi i s-a f ă c u t să z b u r d e . ( A u ieşit.)
T I B I (iese şi e l c u b ă t r î n i i ) : G e a b a , b u n i
cu le . M a i b i ne să p l i v i m c u m a m a s t ra tu r i l e
de sa la tă . F i i n d c ă s a l a t a a re v i t a m i n e , f i e r şi
mu l t , foar te m u l t a d e v ă r . (A ieşit.)
J O L I ( L i v i e i ) : C u m n a t u - t ă u ăs ta e sona t r ă u .
( î n m i n ă c u roch i i l e . ) S t a i î n c a m e r ă c u
E l s a , n u ? H a i să le încerc i . ( E l s e i , c a re c u
r u c s a c u l î n m i n ă , u r c ă pe s c a r a i n te r i oa r ă . ) :
î n c ă p u ţ i n şi a i să-mi ce r i şi t u u n mode l
de roch ie — r och i a ta de m i reasă . . . V a i . mi-
resele ! S ă f i i m i r e a s ă , ce-mi p l ace ! H a i şi
tu , l u l i a , că d a c ă s-au porn i t n u n ţ i l e , poate
ne p r i n d i n ser ie şi pe no i . H a i să le î n
cercaţ i . ( L e face loc să u r ce , apo i . de sus ,
L i v i e i . ) N u v i i ? ( L u i Petruţ . ) P e toţ i v-a dat
peste c ap e s c apada lu i ta ică-tău . D a r mie-mi
p l ace . A m o r u l , m i s t e r u l , moa r t e a m e a . ( \
d i s p ă r u t in sus . )
L I V I A (o petrece c u och i i , apo i l u i Pe t ru ţ ) :
Pe t r u ţ , poate că-i o s i m p l ă î n t î m p l a r e . P e
loc n u i-am da t a t en ţ i e , d a r a c uma . . .
P E T R L ' Ţ : C e v a c u ta ta ?
L I V I A : C u e l . E r a m l a c a f ea . N u m a i no i do i .
V o r b e a m de u n a , de a l t a şi e u , n u ş t i u de l a
ce m-am porn i t , î l î n t r e b d a c ă a fost de
fa ţă l a a c c i d en t u l ta t i i . „ A c c i d e n t u l t a t ă l u i
t ă u " , a scos e l c a u n ur le t . . . Ş i pe l oc , n i c i
n u ş t i u c i n d a ieşit . I-am auz i t m a ş i n a por
n i n d şi res tu l . . . R e s t u l i l ş t i i . A d i c ă nu-1
şti i şi nu-1 ştie n i m e n i . C i u d a t fe l de o a m e n i
m a i s in te ţ i . (B rusc . ) N u c u m v a , Pe t r u ţ , a i de
g i nd şi t u ? S ă te a s c u n z i , ad i că . . .
P E T R U Ţ : N u a m ce a s c unde .
L I V I A : A s t ă z i n u . D a r m a i î nco lo . . .
P E T R U Ţ : N i c i o d a t ă .
L I V I A : A i spus n i c i o d a t ă . J u r ă . N u j u r i .
V r e i să s p u i că-i de a j u n s c u v î n l u l t ă u .
A t u n c i r epe t ă că n-ai să-mi a s c u n z i n i m i c
n i c i oda t ă . S p u n e : „ N i c i o d a t ă " !
P E T R L ' Ţ : N i c i o d a t ă .
L I V I A : M i n ţ i . D a . M i n ţ i . F i i n d c ă ţi-a ven i t
uşor . P r e a u şo r . N i c i n-ai c l i p i t şi ga ta c u
r ă s pun su l . . . C u m s p u i că n-ai să-mi a s c u n z i
n i m i c , c i n d a c u m a , as t ă z i ? ! M i n ţ i . E ş t i u n
m i n c i n o s .
P E T R U Ţ : L i v i a , n i c i î n g l u m ă n u p e rm i t !
L I V I A : D a r s p u i că m ă i ubeş t i .
P E T R U Ţ : N u s p u n .
L I V I A : N i c i n u s p u i ! A d i c ă t rebu ie să ş t iu
s i n g u r ă .
P E T R U Ţ : D a . t rebu ie .
L I V I A : Ce să ş t i u ? Că m ă iubeş t i . . . M ă
i ubeş t i , le i u besc , ne i u b i m , a m să te i u besc .
M e r e u . T o t d e a u n a . V o r b e . V o r b e c a b u n ă
d i m i n e a ţ a . S a r a b u n ă . M u l ţ u m i m d u m n e a
voas t ră . B a t e v î n t u l î n s e a r a a s t a . D a , d i n
spre M o n i o m ba te , că a duce a m i r o s de f loare
d i n s p r e p ă d u r i l e lor de te i . V o r b e . (Pe a l t
ion.) M ă i ubeş t i ? A i p r i l e j u l să-mi d ovede ş t i .
Ş i nu-ţ i cer d o v e z i p r i n foc. S ă i n t r i i n foc
s a u să-ţi d a i moa r t e a .
P E T R U Ţ : L i v i a , i n v i a ţ ă s in t l u c r u r i c u c a re
n u se g l umeş t e .
L I V I A : A t u n c i spune-mi p e n t r u ce r ă m i i ?
P e n t r u c i ne ? C i n e ţi-a ceru t ? C i n d e u , de
c u m ne-au ieşit p a ş apoa r t e l e , n i c i că a m m a i
î nch i s och i i . C a să te a m m e r e u î n a i n t e . P i
c a m de s o m n şi î n c ă te p ă s t r a m sub p l eoape .
C u c h i p u l t ă u a d o r m e a m . C u t i ne î n o ch i
m ă d e ş t e p t a m . E r a i i n m i n e . Ş i c u m se p u t e a
a l t fe l ! C u m să m ă despa r t , c i n d ş t i a m c i t
tc-ai z b u c i u m a t şi te-ai z b ă t u t c a să m ă ie i
cu t ine . pe b u r s a ta !
P E T R U Ţ : P r o f e s o r u l a fost b i nevo i t o r .
L I V I A : Nu-i a d e v ă r a t . Ş t i u c i n d i-ai te le fonat
că b u r s a a j unge pen t r u a m i n d o i şi că f ă r ă
m i n e n u p l ec i .
P E T R U Ţ : Poa te să-i fi s pus .
L I V I A : Şi d u p ă tot ce-ai f ă cu t , v i i a cuma . . .
N u . nu . A i n t e r ven i t c e v a . Ş i-apoi c u m să
r ă m i n a i c i , c i n d s in t p l eca t ă ! Ş i d r u m u r i l e
ca re ne a ş teap t ă , le-am şi s t r ă b ă t u t . P e n t r u
t ine, c a să-ţi s p u n d i n a i n t e . D e t re i o r i . D e
tre izec i de or i le-am c ă l ă t o r i t şi a m f ă cu t i n
g ind lot d r u m u l . D u s şi î n tors . Ş i a c u m a , tu î
69 https://biblioteca-digitala.ro
D a c ă aş c rede i n f a rmece şi ini-aş s p u n e aşa ,
că ţi-a f ă c u t c i n e v a să r ă m î i şi să n u m a i
p lec i . , . P e n t r u c i ne ? P e n t r u ce ?
P E T R U Ţ : Ş t i i .
L I V I A : N u . Că t a t ă l t ă u a re n i ş te n e c a z u r i
î n secţie.. . C a şi c u m e p r i m a oa r ă .
P E T R U Ţ : Nu-i v o r b a de ce se î n t î m p l ă c u
ta ta n u m a i aco lo , c i şi a i c i i n casă . N u pot
să-i l as aşa . N i c i pe e l , n i c i pe m a m a .
L I V I A : D a r ce ? N-am m a m ă şi e u ? Şi-i
s i n g u r ă şi nu-i fer ic i t ă . D a r e u v r e a u să f i u
fer ic i tă . . .
P E T R U Ţ : Ş i e u .
L I V I A : Ş i să-mi tră iesc v i a ţ a , aşa c u m o î n
ţeleg şi n u c u m mi-i i m p u s ă d i n a f a r ă . M a m a
n u m a i e l a p r i m a t inere ţe şi o l as aco lo
la i ns t i t u t cu s t u den ţ i i şi f o rmu l e l e e i . A i
fost de f a ţ ă şi a i a u z i t : „ C u b i ne , m a m ă " .
— „ C u b i ne şi d r u m b u n " , ne-a dor i t şi e a .
Ş i dacă-1 m a i a v e a m î n v i a ţ ă pe t a t a . (S-a
opr i t . ) V o r b e s c , v o r b e s c , d a r i n gol i ţ i v o r
besc . M a m a , t a t ă l t ă u , a i t ă i . P ă r i n ţ i i t ă i .
D a r să f i i a v u t o m i e de p ă r i n ţ i ş i p e n t r u
u n s i ngu r c u v î n t de a l t ău . . . î
P E T R L Ţ : L i v i a . să n u c r e z i că mi-e uşor .
A i v ă zu t-o jos î n g r ă d i n ă pe m a m a . D a c ă
s-ar p l î n g e , d a c ă a r s pune c e v a . T a c e . Toa t ă
v r e m e a tace . Mi-e t e a m ă .
L I V I A : î n s e a m n ă că eşti b u n b o t ă r î t .
P E T R U Ţ : D a , L i v i a .
L I V I A : D a c ă i-as v o r b i eu ? î m i d a i vo i e ?
P E T R U Ţ : N u .
L I V I A : A m în ţe les . î n ţ e l e g . Ţ i se o fe r ă p r i
l e j u l să v e z i l o c u r i şi să l e i n t î l n e ş t i c u oa
m e n i c u ca re pu t ea i s c h i m b a g î n d u r i , ide i . . .
Ş i p e n t r u u n cercetă tor de f o r m a ţ i a şi c u
pos i b i l i t ă ţ i l e t a le . a l u c r a î n l a bo ra t oa re c u o
a p a r a t u r ă şi u n i n s t r u m e n t a r u n i c e r a m a i
mu l t dec î t î n d r ă z n e a i să v i s e z i . . . D a r a i găs i t
î n t ine pu t e r ea să r e n u n ţ i . F o a r t e b i ne . N u
m a i că e u n u a m pu t e r ea , n u a m f o r m a ţ i a
ta. . . A c u m a nu-i v o r b a d a c ă p l ec i s a u ră
m î i , ci de v i a ţ a noa s t r ă e v o r b a . D e no i
do i . D a c ă s î n t e m u n u l p e n t r u ce l ă l a l t şi
d a c ă m a i a re v r e u n ros t să m e r g e m m a i
depar te . . . î
P E T R U Ţ : Ş i t u ? T u ce r ă s p u n s ţi-ai da t ?
L I V I A : N u a m î n c ă n i c i u n r ă s puns . . . D a r
s im t c u m m i se s t recoară i n i n i m ă o î n d o i a l ă .
(B rusc . ) T r e b u i e să vo rbesc c u m a m a ta .
P E T R U Ţ : N u .
L I V I A : B a d a . N u te teme . N u desp re no i
şi n i c i d e sp re ce t r e z i . D o a r aşa , desp re
f eme i . D e s p r e f eme i şi b ă r b a ţ i . F e m e i şi
cop i i . . . D e s p r e o a m e n i şi d r u m u l lor î n
v i a ţ ă , r o s t u l l o r , poate . (T rece î n sp re ieşire.)
J O L I (care cobora u r m a t ă de E l s a şi p rece
d a t ă de I u l i a , tus t re le c u r och i i l e sch imba te . )
L i v i a , d a c ă a m v ă z u t ş i-am v ă z u t că n u v i i .
le-am ruga t pe e le . . . ( î n s p r e r och i i l e fetelor.)
P o f t i m , a lege . P e n t r u c u n u n i e şi o r o ch i e de
d r u m , că n u o să p l eca ţ i doa r aşa. . .
L I V I A : N u m a i p l e c ă m . N u . Ş i n i c i de c u
n u n i e n u m a i e v o r b a .
J O L I : C u m ? Ser ios ? Pe t r u ţ , de ce tac i ?
F e t e l o r , să ş t i ţ i că aşa e. S p u n e a m a m a că
p î n ă l a u r m ă n u se face . Ş i e u , ca re m-ani
p regă t i t c u d o u ă roch i ţ e , j i m b i r l i i , g r o z a v e .
U n a p en t r u c u n u n i e şi u n a de seară , p e n t r u
m a s ă . Ş i pe cap c u o v o a l e t ă şi o p a n ă de
s t ru ţ . V ă m î n c a m pe toate. C a o f r a n ţ u z o a i c ă ,
ce m a i ! Să-i s p u n m a m e i . ( î n a i n t e de a ieşi.)
R o c h i i l e le l ăsa ţ i sus l a E l s a . (Aceste ia . ) V a i
E l s a . c u m i ţ i stă ! C a t u r n a t ă . N i c i că ţi-ar
t r ebu i a l t m o d e l . D a r poate că n i c i n u n t a ta
n u se m a i face . D a , d a . N u se m a i f ace . Că
a l t fe l n u p l e c a i i n e x c u r s i e s i n g u r ă , f ă r ă
V i o r e l . ( L i v i e i . ) Aşa-s, L i v i a , c u to ţ i . * că-i ş t i u
e u : „ M u - m u - m u " şi „n i-n i-n i " . P î n ă , m ă î n
ţe leg i . Ş i d u p ă aceea : C a r e eşt i d u m n e a t a , n u
te c unosc . I i ş t i u e u . î i ş t i u . (A ieşit.)
E L S A : A c u m a u m p l e tot o r a şu l . ( L i v i e i . )
Nu-i a d e v ă r a t ce i-ai s pu s .
L I V I A : B a d a . A d i c ă m a i e x a c t a m să-ţi pot
r ă s p u n d e m a i t î r z i u . ( L u i Pe t ru ţ . ) I n t i m p u l
ăs ta poate să-i s c r i i p r o f e so r u l u i că n u p l e c i
şi să n u m e a s c ă pe u n a l tu l . . . ( î l p r i veş te c u m
trece î n c a m e r a sa şi c u o p r i v i r e s u r î z ă t oa re
fete lor , iese p r i n u şa d i n fund . )
I U L I A ( pusă pe t raged ie) : A fost. A fost şi
n u m a i e. (Ga t a să u r ce pe s c a r a i n te r i oa r ă . )
C u t i ne , E l s a , c u m s-a î n t î m p l a t ? ( L a t ăce
rea E l s e i . ) J o i i vo rbeş te ce-i v i n e l a g u r ă ,
d a r n i c i să p l e c i de u n a s i n g u r ă , c i n d eşt i c a
şi l o god i t ă . N-ai u r c a t pe S e m e n i c c-a fost
V i o r e l d u p ă t ine c u m a ş i n a . A i f ă cu t R e t e
z a t u l ?
E L S A : V a l e a Ce r ne i . A m î no t a t aco lo î n
b a r a j .
I U L I A : A i v r u t să f i i s i n g u r ă . I n a d i n c u l
t ă u te s im ţ e a i n e l i n i ş t i t ă şi a i v r u t să te v e
r i f i c i . S ă şt i i dacă-ţ i l ipseşte s a u n u . C i u d a t .
N u ş t i m n i m i c , n i c i ce v r e m , n i c i î n co t r o
mergem . . . Şi-i d e a j u n s să se m i ş t e o f r u n z ă ,
ca să ne s c h i m b e t o a t ă v i a ţ a . (Către u ş ă l u i
Geo rge C l a i n ca re a i n t ra t c u u n sf ios „ B u n ă
z i u a " ) D o m n u ' C l a i n . D o m n i i ' Geo rge C l a i n .
G E O R G E (cu u n z î m b e t ) : B u n ă , I u l i a . R u n ă
E l s a . ( E l s e i . ) A m v e n i t c u t a ta şi c u V i o r e l .
(Se corectează . ) C u D o m n u ' V i o r e l P r u n c i i .
A u r ă m a s î n u r m ă . (Se re t rage l a o m ă s u ţ ă
s ub s c a r a i n t e r i oa r ă . )
I U L I A : S i n t b u c u r o a s ă . P e n t r u t i ne . V i o r e l
e u n t ip. Ş i ce i n te resan t . N u l-ai c rede i ng i
ner . C u b a r b a l u i parcă- i u n a r t i s t . Ş i b i n e
pus î n t o t d e a u n a . N u c a a l ţ i i de p a r c ă şi-au
a z v î r l i t pe spate h a i n e l e c u f u r c a .
G E O R G E (d in co l ţ u l s ău u nde , c u s e r v i e t a
la p i c i o a re , şi-a des f ă şu r a t pe m ă s u ţ ă n i ş t e
ro t i ţe şi tot c u p r i n s u l u n u i ceas de m î n ă . )
A s t a c u f u r c a şi h a i n e l e , a p ropo de m i n e ?
I U L I A : V a i , c u m pu t e ţ i s p u n e ! ( R u ş i n a t ă ,
p r i veş te spre s c a r a i n t e r i o a r ă , c a sp re s i n
g u r a s a l v a r e . I n t r a r e a l u i V i o r e l P r u n c u a
reţ inut-o , p e n t r u o c l i p ă , sus pe scară . A
d i s p ă r u t . )
G E O R G E ( în a r c a d ă c u o l u p ă de op t i c i a n ,
E l s e i , î n s p re cesu le ţu l pe carc-1 demontase . )
UJn co leg de l a ce rce ta re . R ă m î n e a m e r e u în
u r m ă .
V I O R E L (cu un hohot de rîs) : C i n e ? C e a s u l
7 0 https://biblioteca-digitala.ro
sau co legu l ? P e d r a c u ! E ceasu l t ă u , G i c ă .
D i n t im id i t a te . F i i n d c ă ţi-e t e a m ă să-i p r i
veşt i pe ce i la l ţ i i n f a ţ ă şi n u şt i i ce să fac i
c u m î i n i l e , i ţ i s t r i c i c e a s u l . ( 0 p r i veş te pe
E l s a , a dm i r a t i v . ) Co l o sa l ! F o r m i d a b i l ! Ţi-a
pr i i t . S cu r t ă v a c a n ţ ă , d a r c u efect . (Se p l eacă
şi-i s ă r u t ă m î i n i l e , apo i şopt i t . ; Ce dor mi-a
fost de t ine. . . ( 0 roteşte.) A r ă ţ i co losa l , E l s a ,
p a ro l . Ş i ce r och i e f r u m o a s ă . î m i p l ace
mu l t .
E L S A : E a l u i J o i i . A m încercat-o n u m a i .
V I O R E L : Să-ţi f ac i u n a l a f e l . S a u pe
a p roape . M o r d u p ă feme i le b i ne î m b r ă c a t e ,
î n s e a m n ă că se respectă . î m i p l a c o amen i i
ca re se respectă . ( I z bucneş t e î n rîs.) Ce g r av
şi doc to ra l , n u ? N u mi-e i n ob i ce i . (Al t
hohot de rîs.)
E L S A ( pu ţ i n n e r voa s ă ) : A ş t ep t să-mi s pu i
ce-a fost aco lo , l a v o i . Ce-i c u t a l a ?
\ I 0 R E L : N u c u m v-a a j u n s l a u r e c h e , d a r
n i c i b i ne . M ă t em că b ă t r î n u l v a t r ebu i să
iasă pe tuşă .
E L S A : C u m as ta să i asă pe t u ş ă ? !
V I O R E L : A r c a n i i de pens i e . N u ? î n de f i
n i t i v , ce-i t rebu ie a i u r e a l a şi. . . ? !
G E O R G E (de l a l o cu l său) : Ş i pe c i ne să-1
lase i n loc ? D e s i g u r pe d u m n e a t a , care-i eşti
a d j u n c t .
V I O R E L (cu z i m b e t u l pe care-1 ş t im ) : A d
j unc t de secţie e şi S e r g i u . S e r g i u B e r b e c e .
E L S A (cu fur ie ) : A a r ă t a t . S-a v ă z u t c e
poate . P e e l 1-a l ă sa t ta ta s î m b ă t ă . în t r-o z i
ş i j u m ă t a t e , şi-a da t to tu l peste c ap .
V I O R E L : T u a i spus-o. T u . E l s a . (Pe alt
ton.) A s t a m i c u ' , Be r bece . . . S e r g i u R e r b e c e
c unoa ş t e secţia şi-i b u n tehno log . C a v i o a r a
d oua . d a . D a r n u să c o n d u c ă .
G E O R G E : Ş i pe c i ne v e z i d u m n e a t a v i o a r a
în ti ia ?
\ 1 0 R E L ( E l s e i , de p a r c ă Geo rge n i c i n-ar
f i ex i s ta t ) : V e z i t a t ă l t ă u , s p r i n c e n a t u l , c a
u n l up de m a r e , aşa c onduce secţia. . . P r e c i s ,
f ă r ă t e a m ă , f ă r ă ş ov ă i r e . L a e l n u se d i s c u t ă .
(S-a î n to rs î n s p r e Geo rge C l a i n . ) M-ai î n
t reba t . Geo rge C l a i n , d a c ă pe m i n e m ă v ă d
v i o a r a i n t i i a ? Ce pot să-ţi r ă s p u n d . A n i i i i
a m . A d e v ă r a t că pe a i c i l a v o i , n u c i obănesc
de mu l t . D a r c u t r a n s f e r u l , fac şase a n i de
s i d e r u rg i e . (Cu z î m b e t u l lu i . ) N u ş t i u . E l s a .
d a c ă m ă în ţe leg i . . . Se c h e a m ă că secţia tot
î n f am i l i e r ă m î n e . Ha-ha-ha ! Ş i r ă u n u mi-ar
s t a . (M î n g î i n d-o pe păr . ) Ce p ă r f r umos a i .
C a o mă t a se . . . S o ţ u l t ă u . E l s a , v a fi c i n e v a .
P e n t r u t ine , c a să ş t i i . (Se î n c l i n ă , c u u n
z imbe t l u i P a v e l ca re i n t r ase g r ă b i t p r i n
fund . )
P A V E L ( E l s e i , i n t recere) : Unde- i P e t r u ţ ?
L a e l ? ( F ă r ă a-i a ş tep ta r ă s p u n s u l , a t recut
în d reap ta ) : E u s i n t , t a t ă . A m o v o r b ă c u
t ine . (A tras uşa.)
V I O R E L : N-aş v r e a să f i u î n p i e l ea l u i
Pe t r u ţ . A fost s î m b ă t ă i n secţie l a B e r b e c e
ş i i-a vo rb i t de o m e t o d ă a l u i . Z e v z e c u 1 d c
B e r b e c e , d u p ă u r e c h e , f ă r ă n i c i u n g ra f i c ,
s-a şi pus să e l abo reze o şa r j ă a l i a t ă . ( D i n
d r e ap t a se a u d g l a su r i l e l u i P a v e l şi a l l u i
Pe t ru ţ . ) Ş e f u l n u i a r t ă . (Cu u n gest.) S i n t
c u m a ş i n a . H a i l a o p l i m b a r e . P î n ă se l i
n iş tesc. (Fo los i ndu-sc de p r i l e j u l că d i n f u n d
i n t r ă î n l ă n ţ u i t e , p a r c ă c u b ra ţe le , u n a î n
j u r u l ta l ie i ce le i l a l t e , L i v i a şi M a r i c a , a
atras-o pe E l s a î n v e r a n d ă . )
L I V I A (se î n toa rce î n sp re M a r i c a şi p r iv ind-o
lung) : D a c ă a i ş t i i c u m m-ai l i n i ş t i t ! î m i
t r e ceau p r i n cap o m i e de g î n d u r i . Ş i a c u m a ,
c u u n c u v î n t , u n s i n g u r c uv î n t . . . î m i d a i
vo i e să te s ă ru t . (Şi , a r une î ndu-se de g î t u l
M a r i c ă i , o s ă r u t ă l u n g , l u ng . A p o i , î n d r ep
t u l og l i n z i i , a r a n j î n d u - ş l o meşă . ) S i n t f r u
m o a s ă , n u ? Nu-i aşa că s în t f r u m o a s ă ?
Pe t r u ţ î m i s p u n e că s în t cea m a i f r u m o a s ă .
D a r e l e aşa de b u n . E b u n şi m ă i ubeş t e ,
ş t i u . Ş i e u î l i u be s c şi v r e a u să-l f ac fe r i c i t .
V r e a u ca î n f i e ca re d i m i n e a ţ ă , c î n d s-o t r e z i ,
să m ă găsească şi m a i f r u m o a s ă şi să m ă
i ubească m a i m u l t , m e r e u m a i mu l t .
M A R I C A : O h , cop i lu le . . . Ce cop i l ă eşt i .
L i v i a !
L I V I A : M a m a n-a fost fer ic i t ă c u ta ta , ş t i u .
N i c i o d a t ă nu-mi vo rbeş te de e l , ş i , c î n d o
î n t r e b , trece l a a l t c e v a . N u l-a i ub i t .
M A R I C A : Poa t e că l-a i ub i t . D a r c a şi ce le
la l te a le o m u l u i , i u b i r e a m o a r e şi e a c u
t i m p u l . D a c ă u n u l d i n do i n u a a v u t g r i j ă
să o u c i d ă c h i a r d in t r-un î n c e p u t .
L I V I A : Ş i c r e z i că tata. . . ? C ă i-a uc i s d r a
gostea . Nu-mi r ă s p u n z i . N i c i m a m a n u mi-a
r ă s p u n s . î n s e a m n ă că aşa este . N u ş t i u n i
m i c desp re e i . M a i a les de ta ta . Spune-m i
c e v a desp re e l . T r e b u i e să ş t i u . E t a t ă l meu . . .
N u te s u p ă r a , ş t i u că a i şi aşa des tu l e g r i j i
c u u n c h i u l P a v e l şi d r u m u r i l e l u i , d a r m ă
s im t c a o f i i c ă şi d u m n e a t a M a r i c ă , î m i eşti
c a o m a m ă . . . î m i d a i v o i e , î m i î n g ă d u i să-ţi
s p u n m a m ă ?
M A R I C A : Spune-m i M a r i c ă . c a şi p î n ă
a c u m .
L I V I A : D a r eşti m a m a l u i P e t r u ţ , c a şi
m a m a m e a .
M A R I C A : Ş i d a şi n u . C i n d ţi-o f i b i ne . a i
să-mi s p u i m a m ă . D a r l a g r eu , l a p r i m u l
v o s t r u n e c a z , d i n ţ i i î m p o t r i v a m e a a i să te
î n to rc i c a să t u n i şi să f u l ge r i . ( R î d e de
p rop r i i l e sa le c uv i n t e . R î d e şi L i v i a şi a b i a
i z b u cne s c a m î n d o u ă î n rîs.)
T I B I (d in v e r a n d ă ) : M a m a a r îs . n u ? (A
ven i t în scenă.) R i z i , m ă m i c u l e . r î z i . ( L i v i e i . )
L i v i a , d a c ă n u m a i p e n t r u a t î t a , că i-ai l u
m i n a t m a m e i fa ţa , şi î n c ă te a d o p t a m c a
soră şi c u m n a t ă . (Cu pa l e t a pe i n i m ă . ) A i
p r i e t en i a m e a . P r i e t e n i a şi p ro tec ţ i a m e a .
î m p o t r i v a o r i c u i .
M A R I C A ( lu i T i b i ) : E . m ă , ce te găs i . ( L i
v ie i . ) U i t e l a e l . p ro tec toru l . . .
(Cu b r a ţ u l în j u r u l ta l ie i L i v i e i t rec î n
bucă t ă r i e . )
J O L I (care v e n i s e d i n v e r a n d ă o d a t ă c u
Pe t r u ţ , a g i t î n d pa le ta ) : V a s ă z i c ă , c u n u n i a tot
se face . Î n s e a m n ă că şi j imb i r l i i l e me l e . chi-
cb i ţ i l e , roch i ţe le me le . . . (N-a m a i î n che i a t
v o r b i r e a că a t recut î n a p o i pe v e r a n d ă d u p ă
T i b i . )
P A V E L (v ine d i n c a m e r a l u i Pe t ru ţ ) : M-am
l ă m u r i t . ( L u i Pe t ru ţ . ) B e r b e c e a v r u t să
ap l i ce ide i le b ă i a t u l u i m e u . (Cu fur ie.) D a r
7 1 https://biblioteca-digitala.ro
u n d e d r a c i i ' v ă t rez i ţ i ? S c h i m b ă m re ţe t a ru l .
f a c e m oţel pe cont p r o p r i u , f i eca re c u m î i
t r ă zneş te ? !
P E T R U Ţ : N u a m s c h i m b a t n i m i c . I-am pro
pus să t reacă c u aceeaşi ş a r j ă l a u n cup to r
m a i m a r c . A t î t .
P A V E L : A ce s t „ a t î t " e de-a d r e p t u l i n
conş t i en ţ ă .
P E T R U Ţ : T a t ă !
P A ^ E L : I n t e r v i i î n p r o ce s u l t e hn i c şi î n
d r ă z ne ş t i să m a i d e s c h i z i g u r a ? ! O r i n u şt i i
r i goa rea s i a s p r i m e a ca re se cere ?
P E T R U Ţ : Ş t i u .
P A V E L rA t unc i c u m de-ai p u t i u ? ! A i c i . P e
t r u ţ . e o l u p t ă i n c a re ne p u n e m p i e l ea l a
b ă t a i e . Z i de z i . O r i t rag i şi t r ag i , o r i te
d u c i d r a c u l u i să n u m a i î n c u r c i l o c u l de
p o m a n ă . . . Ş i aco lo u n d e no i ne j u c ă m v i a ţ a ,
tu c u n ă t ă r ă u l ă l a . . . !
P E T R U Ţ imoa le ; : U r m a să-i d a u reţeta şi
g r a f i c u l . Ş i d u p ă a ceea , c u a c o r d u l v o s t r u ,
a l secţiei . . .
P A V E L : A d i c ă a l m e u . I a r se î n fu r i e . )
A t u n c i , ce d r a c u ' . n-a stat să aş tep te ? Ce i-ai
su f l a t I a u r e c h e ? C u ce l-ai î n e î n t a t ? A h a !
S ă-m i facă o s u r p r i z ă . M u l ţ u m e s c p e n t r u su r
p r i z ă . C i n d a m i n t r a t d i m i n e a ţ a î n secţie şi
a m v ă z u t h a l a de jos : u n c o şma r . H i r o ş i m a .
H i r o ş i m a l a u n ceas d u p ă b o m b a r d a m e n t . Ş i
f ă r ă a s t a , şi secţia p a r c ă e u n S ing-S ing .
Toa t ă u z i n a c u och i i pe no i . P a r c ă a m f i
n iş te s ă l ba t i c i . Ş i pe u n d e v a , c h i a r s i n l e m să l
ba t i c i . A l t f e l , n u a m t r ă i i n s t a r ea a s t a de
n e r v i , de su resc i t a r e . O c o n t i n u ă e n e r v a r e .
( L u i Geo rge C l a i n , pe ca re n u m a i ce l-a
zăr i t . ) Geo rge C l a i n . n u c u m v a ? B a , d a . î ţ i
v ă d la p i c i oa re s e r v i e t a . Şi-n serv ie t ă d o s a r u l
c u s u l f u l . P a r i e z .
G E O R G E (a să l t a t se rv i e t a ) : E x a c t .
P A V E L : N u m ă i n te resează , ţ i-am spu s .
Nu-i p e n t r u secţia noa s t r ă .
P E T R U Ţ : F i i n d c ă o v e z i î n c r e m e n i t ă , c u m
este a c u m şi n u i n pe r spec t i v ă .
P A V E L : Să-mi r e z o l v e p rob l eme l e de as t ăz i .
P e n t r u as ta e p l ă t i t . I a r p e n t r u ce o f i
m î i n e . . .
P E T R U Ţ : D a r z i u a de m i i n e a şi î n c e p u t .
0 a m î n dosa re l e me l e : c u m să d a i o ţe l u r i
a l i a te l a cup toa re l e ta le m a r i .
P A V E L : Să m ă laş i î n pace . A m des tu l e
g r i j i şi f ă r ă a i u r e l i l e ta le .
P E T R U Ţ : î m i pa re r ă u , t a t ă . N u s in t a i u
re l i . E t e za m e a de doc tora t .
P A V E L : O f i . A co l o l a v o i , l a I n s t i t u t , c u
cup t o r a şe să fug i c u ele s ub b r a ţ . ( î l p r i n d e
d c p iep t , c a d u p ă o c l i p ă să-i d e a d r u m u l
şi cu glas egal.) P l a t o u l şi c u p l o a r e l e noas t re
de 250 de tone n u s in t loc de j oacă şi n i c i
pe l uze u m b r i t e p e n t r u r e u n i u n i ş t i i n ţ i f i ce , c u
re fera te şi e x p u n e r i p ro şi c on t r a . Ce v r e i t u .
n u se poate . N u s-a auz i t . N u s-a pomen i t .
P E T R U Ţ : N u a i auz i t d u m n e a t a . S a u n u a i
v r u t să a u z i . F i i n d c ă o ţe l u l pe care-1 d a i
d u m n e a t a , l-ar pu tea face c u oa reca re ap ro
x i m a ţ i e şi u n c o v a c i . O r i c e c o v a c i m a i în-
dem i n a t e c .
P A V E L : i n d r ă z n e ş t i să s p u i ? !
P E T R U Ţ : î m i pa re r ă u că d u m n e a t a n u
m a i i n d r ă z n e ş t i . A i i i n b ă t r i n i t .
P A V E L : Ş i-mi s p u i aşa î n f a ţ ă , d i rec t !
P E T R U Ţ : M-ai î n v ă ţ a t să f i u c i ns t i t .
P A V E L : O b r ă z n i c i a nu-i c i ns te . ( L u i Geo rge ,
eu d o s a r u l in m i n ă . ) Ş i v r e i să-1 c on t r a s em
nez ? O p r o b l e m ă r e zo l v a t ă de a c u ' t re i zec i
de a n i . Ag i t ă dosaru l . ) L o c u r i c o m u n e , da te
cunoscu te .
P E T R U Ţ : N o u l a pa re ca o s c l i p i r e , d a r tot
în c a d r u l v e c h i l o r i de i .
P A V E L îl taie) : A m des tu le s c l i p i r i aco lo
la m i n e i n secţie şi f ă r ă p ros t i a as ta . . . (Az-
\ ii le d o s a r u l î n sp re George şi t rece l a te le
fon, ca re s u n ă ins i s ten t . )
V I O R E L ' ca re v e n i s e î n p r a g , l u i G e o r g e ,
şopt i t ) : D ă - m i te rog d o s a r u l . Poa t e să-1 con
v i n g e u . (Cu d o s a r u l î n m i n ă t rece î n a p o i î n
v e r a n d ă de unde-1 c h e m a c u p r i v i r e a E l s a .
Şi-a s t r i ns şi Geo rge ce a v e a şi iese pe t recu t
de Pe t ru ţ . )
P E T R U Ţ ( t a t ă l u i său) : Mi-e r u ş i n e , t a t ă . E
u n gest n e d e m n de d u m n e a t a . (T rece l a e l ,
c u toate semne l e pe ca re le f ăcea t a t ă l s ă u să
r âm î i e . )
P A V E L ' ca re a scu l t a se l a te le fon d i n ce î n
ce m a i ene rva t ) : V-am ce ru t e u ? N u .
A t u n c i ! N i m i c . I n n i c i u n fe l . V e z i , Rogo-
be le . să te p r i n d n u m a i ! S ă m ă l ă sa ţ i î n
pace . N u v r e a u să a u d . N u m a i v r e a u . N i c i
mor t . A î nch i s te le fonu l , apo i î n sp re c a m e r a
lu i Pe t ru ţ ) : P e t r u ţ ! (Ma i tare . ) P e t r u ţ . n u
a u z i ! I z b i nd in uşă.) P e t r u ţ ! (Pe t ru ţ a v e
nit in scenă . j D e a s t a n u mi-ai spus . . . V a
să z ică eu fac ges tur i n e d e m n e , d a r tu . c a r e
in l i p sa m e a . n u n u m a i că-1 în torc i şi-1 s u
ceşti pe B e r b e c e , d a r repede să p l a se z i şi
jos in h a l ă o pu l be re . A s t a e d e m n ?
P E T R U Ţ : U n p ra f p e n t r u l i ngo t iere . R e d u c e
s u f l u r i l e l a ze ro . S p e r că a i să-1 î nce rc i . Să-1
ve r i f i c i m ă c a r .
P A V E L : N u v e r i f i c n i m i c . N i m i c . N i m i c ,
a u z i m ă ! L u i T ib i . ca re la s t r i g ă t u l lu i
P a v e l , a in t ra t o d a t ă c u ce i la l ţ i . C u m a u v e
ni t şi M a r i c a c u L i v i a . ) T i b i , pas a l e rg ă t o r
l a Rogobe te şi cere-i o v a l i z ă c u p r a f u r i a l e
d o m n u l u i doc tor . (Ara t ă î n sp re Pe t ru ţ . )
P E T R U Ţ : Ş i p i n ă l a u r m ă tot a i să-1 ve
r i f i c i . D i n d i s po z i ţ i a c o n d u c e r i i .
P A V E L : C u m ai spus ? !
M A R I C A : P a v e l ! P e t r u ţ ! D a r ce-i c u vo i ? !
C h i a r că m e r i t ă , u n p ra f d r a c u să-1 i a . . .
L I V I A ( lu i T i b i . şopt i t ) : I a v a l i z a şi fă-o scă
p a t ă i n B i r z a v a . S ă se t e rm i n e . (L-a scos
p r i n fund. )
P A V E L (pr iveşte in j u r şi apo i . i z b u c n i n d în
rîs : E h . c e ? Ce e s t e ? A m str iga t l a e l . ş i ?
N u s t r i c a , poate să-1 f i a t i n s . E-te-te l a ei !
M a m a . ca o c loşcă , aşa a săr i t . Şi tu , L i v i a .
n u te s pe r i a că n u ţi-I m ă n î n c . I ţ i m a i r ă
m î n e şi ţ ie . (O m î ng î i e . ) Ce s p u i . E l s a , f r u
m o a s ă c u m n a t ă - t a ? F r u m o a s ă . Ş i-mi p l ace ,
î m i p l a c t i ne r i i să fie f r u m o ş i .
E L S A : Şi b ă t r i n i i î n ţe l ep ţ i .
P A V E L : Ce ! V e z i că acu ' . . . ! î n ţ e l eg ina i-
că-ta. d a ' tu . . . !
72 https://biblioteca-digitala.ro
E L S A : M a m a , da . . . C o n t i n u ă , de ce te-ai
opr i t ?
P A V E L : I a ! I a căraţ i-vă . ( L u i Pe t r u l . ) N u ,
Pe t r u ţ , c u t ine m a i a m c e v a . ( L i v i e i c a re da
să iasă cu Ma r i c a . ) A p r o p o . L i v i a , să n u u i t .
C î n d a p leca t ma ică-ta l a T i m i ş o a r a , a l ăsa t
u i ta te i n pod d o u ă l ă z i c u h i r t i i de l a b u
n i c i i t ă u . Uită-te p r i n e le . Op r e ş t e ce c r e z i
şi ce n u . să d ă m pe foc să n u î n cu rce l o c u l .
(O petrece c u och i i , apo i l u i Pe t ru ţ . ) Ţi-ani
vo rb i t aşa m a i . c u m n u t rebu ie . . . I n g ă d u -
ie-mi. S i n t şi eu intr-o d u n g ă . D e d i m i n e a ţ ă
toţ i c u g u r a pe m i n e şi a i m a i v en i t şi tu
cu astea . . .
P E T R U Ţ : î m i pa re r ă u . t a t ă , d a r . , a s t ea " e
m u n c a m e a de t re i a n i .
P A V E L ( iar se î n fu r i e ) : T e h n i c a n o u ă , ş t i u .
D e s c h i d e r e de d r u m u r i , m e r s u l n o s t r u î n a
in te . M u l ţ u m e s c , s înt s ă t u l . T e h n i c a i n s i ne
e o ca l am i t a t e . M a i a les l a m i n e , u n de pon
de rea o m u l u i e bo t ă r i t o a r e . T r e b u i e să răs
p u n z i , să ie i h o t ă r i r i . S ă i n t e r v i i i n f racţ i i de
s e cund ă . Nu-mi z ă p ă c i o a m e n i i să le d a i
peste cap re f l exe le , p e n t r u care mi-au tre
bu i t a n i şi a n i să-i f o rmez . N i c i n u şt i c i tă
energ ie u m a n ă se che l tu ieş te i n f i ecare f i r
d c m e t a l pe care-1 d ă m .
P E T R U Ţ : Ş t i u t a l ă . D a r de ce n e a p ă r a t să
a i n u m a i d u m n e a t a drep ta te ? N u c rez i că
s-ar pu tea să a v e m drep ta te şi no i , c u fe lu l
nos t ru de a v e d e a ? G e n e r a ţ i a m e a se v r e a
i n b e l ş ug . î n f e r i c i r e . N u a v e m t imp să aş
t e p t ă m . D e aceea î n d r ă z n i m .
P A V E L : P e n t r u t i ne . P e t r u ţ , e u s in t u n bă-
t r in . u n o m t e rm ina t .
P E T R L Ţ : î m i pa re r ă u . t a t ă . d a r d u m n e a t a
te opreş t i l a ce a fost şi n u se poate . N u se
poate .
P A V E L : V a s ă z i c ă u n r e t rog rad , as t a a m
a juns . . . Ş i d a c ă a i ş t i i . P e t r u ţ . c u m te-a aş
teptat r e t r og r adu l ă s l a ! Ş i a c uma . . . S ă n u te
s u p e r i . P e t r u ţ , d a r s în t b u cu r o s că p l ec i .
S î n t foarte b u cu ro s .
P E T R U Ţ : N u p l ec . N u m a i p l ec .
P A V E L : C u m ? Ce-ai spus ?
P E T R U Ţ : Că n u m a i p lec .
P A V E L : P e n t r u cercetăr i le tale ?
P E T R U Ţ : Ş i p e n t r u e le .
P A V E L : A c u m a , du-te. p l eacă . C i n d a i să
te î n t o r c i , să v i i l a m i n e sus i n secţie. A m
să-ţi d a u m i n ă l i be r ă . I n t r e t imp v e i fi î n
v ă ţ a t şi tu să n u te g r ăbeş t i , şi a t u n c i , i n
scară , d i n t r eap t ă i n t reap tă . . .
P E T R U Ţ : N u !
P A V E L : B a d a ! No i d ă m oţe l . m ă . Su t e
de m i i de tone.
P E T R U Ţ : D u m n e a t a , t a t ă , s p u i oţel şi î n
ţelegi oţe l . D a r n u de oţel e v o r b a . N u de
oţel . C i de v i a ţ a m e a . O r i p o r nesc c u î n d r ă z
nea l ă şi a s t a de î n d a t ă , şi v i a ţ a se des fă
şoară î n a i n t e a m e a i n m i ş ca re , c u u n c i m p
de a c ţ i u n e m e r e u m a i desch i s . . .
P A V E L : O r i ? !
P E T R U Ţ : O r i trăiesc de pe o z i pe a l t a şi
m ă a f u n d in m l a ş t i n a med i o c r i t ă ţ i i .
P A V E L !cu fur ie ) : A d i c ă eu . . . (S-a domol i t . )
Du-te P e t r u ţ u n d e t rebu ie şi c î n d te-i î n
toarce , v i n o l a m i n e .
P E T R U Ţ : î n a i n t e de a m ă c h e m a p e n t r u
b u r s ă , p ro f eso ru l mi-a ofer i t să-i f i u a s i s
tent . D a r n u p e n t r u as ta m-am n ă s c u t , c a să
şterg t ab l a , pe ca re o scr ie e l . L - a m re f u z a t ,
î n ţe l ege , t a l ă . că n i c i d um i t a l e nu-ţ i pot d a
alt r ă s p u n s .
P A V E L : Ş i a t u nc i !
P E T R U Ţ : R ă m i n . R ă m î n şi încerc ce-am
spus .
P A V E L : T r e b u i e să te şi p r i m e s c .
P E T R U Ţ : A i să m ă p r i m e ş t i .
P A V E L : D i n d i s po z i ţ i a c onduce r i i ?
P E T R U Ţ : N u . D a r f i i n d c ă a l t fe l n u m a i ieşi
c u o b r a z u l cu ra t .
P A V E L : N u m a i ies c u o b r a z u l cu ra t ? Ş i
mi-o s p u i aşa desch i s ? ( L a tăcerea l u i Pe-
t iu ţ . ) A d e v ă r a t , n u s t a u pe roze . D a r aş-
teap t ă-mă o z i . 0 z i , d o u ă .
P E T R U Ţ : T e aş tep t . ( C u m d i n v e r a n d ă i n
traseră E l s a şi V i o r e l P r u n c u , d o r n i c i să-i
vorbească l u i P a v e l , P e t r u ţ trece î n a p o i î n
c a m e r a sa.)
P A V E L ( E l s e i şi l u i V i o r e l ) : H a i , daţi-i d r u
m u l . Se pa re că m ă a ş teap t ă î n c ă u n logos.
S p e r că c e v a m a i s cu r t dec î t a găs i t Pe t r u ţ
să m ă p robozească . . . E v o r b a de vo i do i s a u
toi c u a f u r i s i t a as t a a m e a de secţie ? ( L u i
V io re l . ) A m v ă z u t că te-ai t recu t pe gra f i c
pen t r u s î m b ă t ă d u p ă a m i a z ă şi d u m i n i c ă . A i
şters n u m e l e m e u şi te-ai t recut pe d u m
neata . . . P e n t r u ce ? C a să ie i a s u p r a ta. S ă n u
c ad ă pe m i n e .
E L S A : V i o r e l . a i f ă c u t t u as t a ?
V I O R E L (modest) : T r e b u i a s-o fac . C i ne s int
eu ? U n ev a s i-necunoscut . Ce p u t e a m p i e r d e ?
N i ş t e ga loane pe ca re n u le a m . ( L u i P a v e l . )
Ş i şar ja de s i m b ă t ă a m salvat-o. A m trecut-o
la c on f r un t a r e i n a l t ă c lasă . R ă m i n e rebu tu l
de i e r i . D a r u n proces v e r b a l că p r a f u l ler-
m i c e i n a fost u d şi se a r a n j e a z ă . P r o c e s u l
v e r b a l e l a m i n e . N u m a i să-1 s e m n a ţ i .
P A V E L : N u .
V I O R E L : A ş a se face . l a t ă . Ş i c h i a r aşa a
fost.
P A V E L : N u . n u . Ş i , m ă rog. d c u nde p î n ă
u nde î m i s p u i tată ?
E L S A : Tă t i c u l e ! T a t ă , aşa găseşt i să-i r ăs
p u n z i ?
P A V E L : D a r c u m v r e i să-i r ă s p u n d , c i n d
n-a in t ra t b ine p r i n t re no i şi . . . !
E L S A : P e n t r u d u m n e a t a , t a t ă , c a să n u fi
r u ş i n a t .
P A V E L : E u n u pot fi r u ş i n a i . N u . Dec i t
în t r-un s i ngu r fe l . Să fac ce mi-a ce ru t . ( F e r m ,
lu i V iore l . ) Rebu tu- i a l n o s t r u , d i n v i n a
noas t r ă . Da-i u l t imu l . U r c e u aco lo şi p u n
ord ine . C a m a i m u ţ e l e , ca p i so i i , aşa o să u m
b l a ţ i p r i n secţie. ( L u i P o n o r a n Ion care in
trase bău t . ) Ce-i c u d u m n e a t a ? P o n o r a n I on
a l t re i l ea , tu eşti . n u ? T r e b u i a să f i i i n
s ch imb . . . T u eşti b ă u t . I o ane .
P O N O R A N : S i n t . S i n t , d om ' ş e f . Că a m o
f a l ă . O fa tă ca soare le . D a n i e l a . Op t ceasu r i
a re . 0 t ipesă v o i n i c ă şi f r u m o a s ă . N i c i ste le le
73 https://biblioteca-digitala.ro
de pe cer n u au l u c i u l şi n u sc l i pesc ca
och i şo r i i c i .
E L S A : A i văzu t-o ?
P O N O R A N : N u , d a r aşa este. P a r c ă o şi v ă d
in bra ţe le me l c . 0 d u c î n bra ţe şi u r c c u ea
în l u n ă . T r e c pe l i n g ă l u n ă şi o r e c o m a n d :
„ D a n i e l a " . T r e c şi pe l i n g ă stele şi o reco
m a n d şi s te le lor . P i n ă d i nco lo de g a l a x i a
noas t ră u nde se v a î n t î l n i c u ze i i d i n po
veşt i . Ş i ze i i d i n poveş t i v o r s pune şi e i că-i
f r u m o a s ă . F r u m o a s ă şi deş teap t ă . De ş t e ap t ă
foc. C u m n u se a f l ă n i c i l a P a r i s , n i c i l a
L o n d r a şi i n n i c i o cap i t a l ă . . .
V I O R E L : . . .asiat ică. . .
P O N O R A N : . . .as iat ică , d o m ' V i o r e l . . . Dom"
V i o r e l e popu l a r , se şt ie. Da-i şi m i ş t oca r .
M a r e m i ş t oca r .
V I O R E L (E l se i ) : C u c ine l u c r ă m , p en t r u
c i ne ne uc i dem . . .
P O N O R A N : . . .Cu popo ru l . C u p opo r u l m u n
c i tor , d o m ' V i o r e l . ( L u i P ave l . ) A m ven i t
d o m ' şef l a d u m n e a t a , ca să be i u n p a h a r
pen t r u fata m e a , p en t r u D a n i e l a . Că-i o p u ş
toa ică ce n u s-a pomeni t . . . I n n i c i o cap i t a l ă . . .
As i a t i c ă , d o m ' V i o r e l . (A scos d i n b u z u n a r
o st ic lă şi u n paha r . L u i P a v e l , î n v r e m e ce
t o a r n ă î n pahar . ; M ă n î n c ă e i acolo ce n u
t rebu ie , c u m că te s c h i m b ă , î ţ i i a secţia. D a r
pen t r u no i , p en t r u m i ne , tot d u m n e a t a eşti
şe fu l . (Cu p a h a r u l î n t ins . ) P e n t r u pu ş t oa i c a
m e a , pen t r u fata m e a , p en t r u Dan i e l a . . .
P A V E L : P l eacă . A c u m a să p l ec i . S ă d is
p a r i . P i e i d i n a i n t e a m e a ! ( E l s e i , ca re i se
i n t c rpusese . j Să p l ec i şi tu . ( L u i V i o re l . ) Ş i
d u m n e a t a . P leca ţ i .
A R J O C A (care in t rase c u p u ţ i n m a i î n a i n t e ) :
P a v e l , o m u l e-n c a s a ta . (11 re în toarce pe
Pono r an care d ă d e a să iasă.) D ă , I o ane , p a
h a r u l i n coa . Ş i c u m s p u i că o c h e a m ă pe
fa t ă ? D a n i e l a , d a . A p ă i crească ea m a r e şi
f r u m o a s ă şi cu i n i m a f ie rb in te „a tat-său. Aşa .
( I i î n a p o i a z ă p a h a r u l gol , îl însoţeşte p î n ă l a
uşa d i n f und , pe unde n u m a i ce ieşiseră
E l s a şi V i o r e l , şi. ca şi c u m P a v e l n i c i n-ar
fi fost de fa ţă , desch ide uşa d i n sp re c a m e r a
l u i Pe t ru ţ şi acestuia,) : P e t r u ţ , t e a m ă mi-e că
a i drepta te şi t rebu ie să r ă m i i . D u p ă ce a m
v ă z u t eu aco lo , n u po ţ i să p lec i . N u . ( L u i
Pave l . ) V e z i , m ă , c u m se r ă z b u n ă ? T e î n
trebi c ine ? C i ne se r ă z b u n ă ? V i a ţ a . N i c i n u
şt i i c i nd te a r u n c ă deopar te .
P A V E L : V i a ţ a m ă a r u n c ă deopar te ?
A R J O C A : D a . v ia ţa . . . M a r i c ă , M a r i c ă , u n de
eşti ? ( L u i T i b i care i n t rase c u o v a l i z ă
goală .] Unde-i m a m a ?
( C u m T i b i a dat d i n u m e r i , b ă t r î n u l trece
î n bucă t ă r i e . )
P A V E L ( lu i T i b i care c ă u t a u n loc pen t r u
va l i z ă . ; : Ş i tu . ce tot u m b l i i c u v a l i z a a s t a ?
O r i unde n u m a i p leacă frate-lău . p lec i tu ?
(Nu i-a m a i aş teptat r ă s p u n s u l şi a ieşit.)
T I B I : Poa te . Poa te să p lec şi e u .
( I m p r o v i z e a z ă la c h i t a r a e lectr ică , sub p r i
v i r i l e a d m i r a t i v e a le I u l i e i care a in t ra t o d a t ă
c u el.)
I U L I A (i-a p r i n s m i n a ) : Op reş te . Opreş te şi
ascu l t ă-mă .
T I B I : Ce v r e i ? (Se aude o m a ş i n ă porn ind . )
T a t a ! I a r p l eacă . Ce-ai v r u t ?
I U L I A : S ă p l e c ă m şi no i . l a-mă , T i b i . Scoa-
le-niă de a i c i . N-am să-ţi ies d i n c u v î n t . A m
să-ţi f i u ca o u m b r ă , c a o r o ab ă . U n sclav
f ă r ă c uv i n t . l a -mă T i b i . Ţie ţi-e uşor . Po ţ i să
c işt ig i o r i c u m . L a c h i t a r a e lectr ică , c u p ic
tu ra , s a u l a v i o a r ă . C u b i j u t e r i i l e pe care
le fac i d i n z g u r ă de f u r n a l , d i n st ic lă . . . T u
eşti d ă r u i t c u toate d a r u r i l e şi e u n u a m
decî t d o r i n ţ a să p l ec , să v ă d l o cu r i no i , oa
m e n i no i .
T I B I : Ş i să s c r i i poez i i , m e r s i . N i m e n i n u
are nevo ie . ( L u i P e t r u A r j o c a care a ven i t
d i n b u c ă t ă r i e şi d ă să u rce î nspre c a m e r a
sa.) B u n i c u l e , a i fost l a m a m a , a i vo rb i t c u
ea . V ă d că a i convins-o.
A R J O C A : Ce . ce ? Ce s-o c o n v i n g ?
T I B I : Să-ţi î n g ă d u i e să te d u c i pe unde
u m b l ă ta ta . Pe u nde a fost şi s î m b ă t ă şi i e r i .
A R J O C A : D e u n d e şt i i ?
T I R I : P e d u m n e a t a te cunoaş te f i ecare . E
r u ş i ne ca P e t r u A r j o c a să u m b l e d i n o m î n
o m şi să î n t r ebe , d a r eu . . . M e r g c u l u l i a .
E x c u r s i e r i , c i ne ce are să-i î n t rebe ce cau t ă .
I i s p u i m a i î n co l o m a m e i , să ştie şi ea . . . H a i ,
ha i . b un i c u l e , n u te ne l i n i ş t i . E v r e m e a ti
ne re tu l u i . T i n e r i i , e i . . . (Se u i t ă d u p ă bun i c
c u m a u r ca t î n sp re c a m e r a sa , apo i I u l i e i
ca re a stat să ascu l te c u m s-a î n ch i s uşa în
u r m a b ă t r i n u l u i . ) H a i , h a i de .
( A u ieşit şi e i . 0 p a u z ă î n care n u se aude
dec î t u n şu ier de l o c o m o t i v ă , a l t şu ier . R ă
su f l a r ea de m o n s t r u as tma t i c a l gaze lor de
la f u r n a l şi L i v i a p ă t r u n d e p a l i d ă , c u c h i p u l
descompus . )
L I V I A : Pe t r u ţ ! O h , Pe t r u ţ !
P E T R U Ţ (v ine d i n c a m e r a sa . I n m î n ă cu
s t i lou l j : Ce ? Ţi-a spus b u n i c u l şi ţie ? T r e
bu ie să r ă m î n e m , da . . . D a r ce-i c u t ine ? Ce
este ? Ce s-a î n t i m p l a t ?
L I V I A : O h , P e t r u ţ ! P e n t r u cc t rebu i a să
u r c aco lo i n pod ca să m ă u i t p r i n h i r t i i ?
P e n t r u ce ?
P E T R U Ţ : D a r n u în ţe leg . N i m i c n u în ţe
leg.
L I V I A : S î n t e m neno roc i ţ i . P e n t r u to tdeauna .
P E T R U Ţ : Ce este ? Ce-ai aco lo ? 0 s c r i
soare .
L I V I A : 0 sc r i soa re , d a . D e l a b un i c a . P e n
t ru b u n i c u l . Citeşte.
P E T R U Ţ (parcurge scr i soarea ) : T a t a ! T a t a
şi b u n i c u l ! B u n i c u l m e u ? !
L I V I A : L-au î m p i n s sp re moa r t e pe t a t ă l
m e u . P e la ta şi pe u n c h i u l A lee .
P E T R U Ţ : E o m i n c i u n ă ? Nu-i a d e v ă r a t . N u
se poate. N u .
L I V I A : S c r i s o a r e a o d i n p r e z i u a m o r ţ i i . M u
r i b un z i i n u m in t . B u n i c a a spus a d e v ă r u l .
F i u l ei A lee şi t a t ă l m e u a u fost î m p i n ş i
spre moar te şi uc iş i de a i tă i . . . ( Smu l g î n du- i
d i n m î n ă s c r i s oa rea , citeşte.) „ î m i a b h o r ă că
l u c rez i pen t r u uc igaş i i f i u l u i nos t ru . Că le
74 https://biblioteca-digitala.ro
vo rbeş t i , le î n t i n z i m i n a " (I I p r i veş te l u n g
pe P e t r u ţ , a po i c i t i n d rar . ) „ D i n u r a lor p ă
t i m a ş ă , n e a m u l A r j o c a , t a t ă l şi f i u l l-au î m
p i n s sp re s i n u c i d e r e şi moa r t e pe b u n u l şi
h l î n d u l n o s t r u g i ne re , pe L i v i u B r e b e n a r .
ca re s-a a r u n c a t . . . "
P E T R U Ţ : O m î r ş ă v i e ! O m i n c i u n ă . Nu-i
a d e v ă r a t . A i m e i nu-s uc igaş i .
L I V I A : I n s c h i m b , a i m e i d a .
P E T R U Ţ : Ş t i u . A u fost v r e m u r i l e gre le ca re
i-au a r u n c a t pe u n i i î m p o t r i v a ce lor la l ţ i . D a r ,
n-au f ă c u t a s t a . Nu-i a d e v ă r a t .
L I V I A : B a d a . M a i a les t a t ă l t ă u . Ţ i-am spus
că s î m b ă t ă l a c a f ea , l-am î n t r e b a t d a c ă a fost
d e faţă l a m o a r t e a ta t i i .
P E T R U Ţ : Mi-ai s p u s .
L I V I A : N u l o t u l . N u ţ i-am spus to tu l . Ş i
n i c i c u m a r ă t a , c î n d l-am î n t r eba t . E r a a l b
de parcă-i fug ise tot s înge le . Ş i sp r î ncene l e
c redea i că-i ta ie o b r a z u l î n d o u ă , aşa î i s-au
s l r î ns . C h i p u l l u i C a i n c î n d a fost î n t r e b a t
u n d e e A b e l , f r a te le l u i . U n c h i p de uc igaş .
P E T R U Ţ : L i v i a . dacă-i a d e v ă r a t ce spu i . . .
N u , n u . M a i b i ne î m i d a u moa r t e a . î m i d a u
moa r t e a . (Se p r ă bu şe ş t e pe j i l ţ u l de l emn . )
L I V I A ( p l î n g î n d î n hohote v i n e şi-1 p r i n de
de umer i ) : N u . N u v r e a u a s t a . N u , Pe t r u ţ .
n u !
P E T R U Ţ (s-a r i d i c a t d i n j i l ţ şi c u p r i v i r e
r ă t ăc i t ă ) : Dacă- i a d e v ă r a t , n u a m la ce să
t ră iesc . N u m a i a m l a ce.
c o r t i n a
A c t u l II Acelaşi decor. In scenă Elsa, Livia şi Petruţ. Elsa cu Livia pe canapea. Petruţ
burduşeşte o servietă cu dosare şi manuscrise.
E L S A (cu och i i roş i i , ca şi L i v i a de alt fel) :
î m i p a r e r ă u . O să-mi l i ps i ţ i . Ş i t u , P e t r u ţ .
Aş fi v ru t . . . V i s a m să f i m c u case le v e c i n e
şi-n f iecare seară să ne p o v e s t i m ce a fost
pes te z i . P r o s t i i . L a m e s e r i a m e a , o d a t ă s a u
l a d o u ă s ă p t ă m i n i să m ă v ă d pe acasă şi să
s p u n : m e r s i . L u i V i o r e l i-ar p l a ce să fac
l abora to r , d a r p e n t r u m ine . . .
P E T R U Ţ (d in l o cu l său) : L a ce vo rbeş t i .
E l s a ? Ţi-e t e a m ă să r ă m i i s i n g u r ă ?.. . S ă
n u r ă m î n e m cu g i n du r i l e noas t re . . .
L I V I A : Pe t r u ţ !
P E T R U Ţ : D a c ă aş f i s i gu r de c i n e v a că-i
v i n o v a t ! D a r pe c i ne ? P e c ine să-1 scot v i
nova t ? !
E L S A : V r e m u r i l e , Pe t ru ţ . V r e m u r i l e ! D a r
« u i î i fo loseşte să ştie a d e v ă r u l ? C u i ? P u
teţi să-mi r ă s p u n d e ţ i ? ! N u ş t i u . N u m a i ş t i u .
P a r c ă a u î n c e p u t toate să p l u t ească , aşa c a
pe a p ă , f ă r ă de u n r e a z i m , f ă r ă n i m i c s t ab i l .
.1.1 \ I A : L a ce le g î ndeş t i ? L a c i ne ?
E L S A : Şi l a v o i şi l a m i n e . L a f i ecare d i n
no i . ( A r ă t î n d î n sp re J o i i c a re a p ă t r u n s p r i n
fund. ) Ş i l a J o i i . D a , şi l a J o i i .
J O L I (d in prag) : A u z i ţ i ! A u z i ţ i şi b ă g a ţ i l a
ţest. Ş i m a i a les t u P e t r u ţ . Ş i tu , L i v i a . (A
v e n i t î n d r e p t u l l u i Pe t ru ţ . ) Te-a i î n t r eba t
ce-i c u e scapade l e l u i ta ică-tău . G a t a , ş t i u . Se
şt ie .
E L S A : N u ne in teresează .
J O L I : A fost v ă z u t d u m i n i c ă i e ş i nd de l a
o d o a m n ă . Hi-hi-hi !
E L S A : N u te-a î n t r eba t n i m e n i .
J O L I ( L i v i e i , in con t i nua re ) : D e la ma ică- la .
I l i-bi-bi ! C a să vede ţ i ce m ică- i l u m e a . Ş i
c u m se învâr teş te c u s cheps i s . Cine-i deş tep t ,
se învârteşte c u s cheps i s . Ş i tant i L u c i a şi ne
nea P a v e l . Hi-hi-hi !
E L S A : I s p r ăveş t e !
L I V I A : Ce-ai v r u t să s p u i ?
J O L I : Ce-am spus ? A ! Că tant i L u c i a şi c u
ta ică-său. . . Ş i ce-i r ă u î n a s t a că do i o amen i
se v ă d . aşa , d i n c i n d i n c i n d şi pe apuca te ?
Ce î n ă p r i veş t i aşa , E l s a ? A ţ i fost v e c i n i ,
nu ? I n aceeaşi cu r te .
7f> https://biblioteca-digitala.ro
E L S A : To-am ruga t să I a c i .
J O L I : D a r v e z i că m ie-mi p l ace . A m o r u l .
D ragos tea ! Ş i de o c o m p e n s a ţ i e , de p u ţ i n ă
dragoste a v e a nevo i e e l . t a t ă l t ă u . c u ce se
petrece acolo l a e i i n o ţe l ă r ie . U n i n f e r n . A u d
că v a fi scos ca n e co r e spun z ă t o r .
P E T R U Ţ (a săr i t d i n nou) : N u .
J O L I : S ă s p u n e m că v a f i n u m a i re t rog ra
da t . N u a re nevo i e şi aşa de o des t i nde re ,
de o deconec ta re ? Ş i dragostea . . . O h . d r a
gostea ! A fost u n f i lm — mi-a poves t i t m a m a
— g rozav . . .Dragos te d inco lo de m o a r t e " s a u
. .dc m o r m î n t " — n u m a i ş t iu . N u m a i că a i c i
nu-i n i c i o moa r t e — ad i c ă n i c i u n mo r t .
L I V I A : R a este. T a t a . Ta t ă l m e u .
J O L I : T a t ă l t ă u . d a ş t i u . Ş t i a m . D a r v o i a m
să a u d şi de l a t ine. . . L - a u î m p i n s spre
moar te — ţi-a spus şi m a m a .
E L S A ( lui Jo i i ) : A f a r ă ! I eş i a f a r ă ! A c u m .
pe loc . să ieşi .
P E T R I Ţ : N u . E l s a . n u . ( L u i J o i i . pe c a r ^
a readus-o.) J o i i . te rog să r ă m î i . E l s a . c r e z i
că-i v o m pu tea a l u nga pe toţ i ca re . . . Ş i d a c ă
ar t rebu i c a r e v a a l unga t , a t u nc i î n t î i pe m i n e
să m ă fi a l unga t . N u c r ed . N u pot c rede . D a r
prea se po t r i vesc .
M A R I C A fenre a v en i t d i n b uc ă t ă r i e ) : C i n e
a str igat ? P a r c ă tu , E l s a ?
E L S A da p r i v i r e a celor la l ţ i ) : N i m e n i . N-a
st i i îrat n i m e n i . ( C u m M a r i c a nu-şi i a och i i
dc la ea.) T i b i ? N u , n-a ven i t . D a r v i n e .
V i n e e l . ' M a r i c a a t recut î n apo i în bucă t ă r i e . )
P E T R U Ţ ( d up ă ea) : M a m ă ! M ă i c u ţ ă î M a m a
m e a b u n ă şi d r a g ă . (A ieşit d u p ă ea.)
J O L T : Nu-mi p l ace . U n b ă rba t . . . U n b ă r b a t
t rebu ie să f ie ta re . ( L i v i e i . ) E l s a ştie de
sc r i soare ? I-ai arătat-o ?
E L S A : N u şt iu de n i c i o s c r i soa re .
L I V I A : N u şt i i . D e o su t ă . de o m i e de or i
a i sucit-o şi-ai răsuci t-o. P e toate fetele . C r e
dea i că d o r m . A m stat c u och i i î n c h i ş i , d a r
n u d o r m e a m .
J O L T ( L i v i e i ) : Şi-n a f a r ă de v o i c ine m a i
ştie ? N i m e n i . M d a . te-a opr i t P e t r u ţ .
L I V I A : P e t r u ţ . e l le-a spus . E u n u a m v r u t .
î m i s p u n e a m că d e v r e m e ce tot p l e c ăm . . .
J O L I : ... Şi poate că n i c i n u v ă m a i î n
toarceţ i . . . A s t a a i v r u t să s p u i , n u ? D a . d a .
L a ce să m a i t u l bu r i ape le ? P e t ă cu te şi
d i scre t . C u d iscreţ ie . M a r e d iscreţ ie . (Pe al t
ton.) Ş i ce-au spus ? Ce-a spus tată-său ? Ş i
b ă t r î n u l ! M a i a les b ă t r î n u l .
E L S A : N i m i c a . N-au spus n i m i c a . F i i n d c ă l a
m u r d ă r i i , l a i n f am i i n u se r ă s p u n d e . ^Fo lo
s ind p r i l e j u l că a ven i t V i o r e l d i n c a m e r a
lu i P a v e l . t rece î n sp re e l . L u i V i o r e l c a re d ă
să-şi p u n ă ha ina . ) P l e c i ?
V I O R E L : D a . A m a v u t o d i scu ţ i e cu ta tă .
î n ţ e l eg că-i e ne r v a t şi . d a c ă v r e a aşa . îi s t au
si de p a r a t r ă sne t . D a r să-mi f ie c a pu l au r i t ,
— aşa-i l a p a r a t r ă sne t e , c a să n u se ox ideze . . .
I-am cerut să m ă n u m e a s c ă p r im-ad junc t . P e
s chemă locu-i l i be r . ( E l s e i . c a re , cu e l de
m i n ă . d ă să treacă î n c a m e r a lu i P a v e l . ) M ă
î ndo iesc că a i să-1 c onv i n g i . ( A u i n t r a t l a
P ave l . )
J O L I : Po ţ i să-mi s p u i c u m a pus m i n a pe
e l ? U r î t ă nu-i. D a r n i c i f r u m o a s ă c i ne şt ie
ce. V i o r e l se p o t r i v e a m a i b i ne c u t ine . Se
r ios . L i v i a .
L I V I A : C u z imbe t u l l u i d c cocotă ! N u pot
să-1 su f ă r .
J O L I : S p u i aşa . d a , l a o ad ică . . . M i e . ce
să-ţi s p u n . î m i p l ace şi n u m-aş da î n apo i . . .
D a r . ap ropo de s c r i soa re , n-ai să-mi s p u i că
n-au l ua t s e a m a .
L I V I A : C a şi c u m n i c i n-ar f i fost .
J O L T : S i n t t a r i . S î n t t a r i şi ş t i u s-o ia pe
coa i ă . D a r ce-i în i n i m a lor . . .
L I V I A ^care î n t re t imp a r a n j a s e dosare le în
serv ie tă ' : N u ş t i u . N o i p l e c ă m .
J O L I : C u m l-ai c o n v i n s ?
L I V I A : P e t r u ţ . E l mi-a ce ru t . (A î n ch i s ser
v ie ta . ) Să-mi fac şi e u v a l i z a . (A u r c a t pe
seara i n t e r i o a r ă . D e sus.) S o n e r i a . V e z i că
s u n ă c a r e v a . (A d i s p ă r u t . )
E L S A (care a v e n i t d i n c a m e r a t a t ă l u i s ău .
l u i Jo l i^ : M e r g eu să v ă d . ( L u i V i o r e l c a r e
v en i s e cu ea.) C i ne d r a c u o f i ? Că l a no i
n u se s u n ă . ( L u i V i o re l . ) C a p u l sus . S u s
c a p u l . V i o r e l . Ş i z îmbeş t e . Z î m b e s t e c u m
şt i i t u . P e al t ton.) î n ţ e l ege şi t u că n u se
poate. Nu-i t impu l po t r i v i t .
V I O R E L : B a de po t r i v i t e r a cel m a i po t r i
v i t . A c u m a pen t r u e l s în t o m u l de s t i n u l u i .
L u a m toate a s u p r a m e a . şi b u ne şi re l e . şi-T
sco team cu o b r a z u l cu ra t .
E L S A : l e să el ta ta şi aşa .
V I O R E L : N u ş t i u . Poa t e . M ă î ndo iesc . O r i
c u m , a ş t e p t am u n c u v î n t de l a t ine . U n c u
v î n t ca re n-a ven i t . A r t rebu i să m ă s u p ă r .
E L S A : N u te s upe r i d in t r-a t î t a .
V I O R E L : P r e a eşti s i gură pe t ine . A i cer t i
t ud i n i . M ă c r e z i legat de m î i n i şi p ic ioare . . .
E L S A (veselă) : Ş i nu-i aşa ?
V I O R E L : Ce r t i t u d i n e a e a m o r f ă , d uce l a saţ .
P î n ă l a u r m ă uc i de tot ce-i v i a ţ ă . T r e b u i e
u n fe rmen t .
E I S A : Ş i l-ai găs i t ?
V I O R E L : U n f e rmen t care să ne ap rop i e or i
să ne despa r t ă . S ă ne despa r t ă p e n t r u tot
d e auna .
E L S A : D e a co r d c u t ine . Şi dacă-ţi p l a ce
să-i s p u i f e rmen t , caută-1... Ş i c î n d ai să-1
srăsesti... S a u poate l-ai s i găs i t !
V I O R E L 'o î n f r u n t ă ) : Poa t e .
E L S A (dă să-i r ă s p u n d ă , d a r c u m soner ia a
î n cepu t să sune p r e l ung , e gata să iasă p r i n
f und . c î nd J o i i . c a re încercase tot f e l u l de
m a n e v r e să-i a t r agă a t en ţ i a l u i V i o r e l . s-a
aşezat pe j i l ţ u l de lemn . ) : E j i l ţ u l b u n i c u l u i .
Nu te aşeza .
J O L I : Ş i u n de v r e i să s t au ? î n b ra ţe le tale
s a u poate a le l u i V i o r e l ? (Aces t u i a , d u p ă ce
E l s a , l a o n o u ă c h e m a r e a soner ie i a ieşit.)
C h i a r , de ce n u ? U n c h i u ' i-a spus m a m e i că
n u m a i să-1 ochesc pe c a r e v a s i r es t u l să
n-am gr i j ă . Mi-1 p une e l pe p i c i oa re . Aşa a
spus . Ş i o face , ş t i u , că-i c i n e v a acolo l a
m in i s t e r . (A ven i t î n a i n t e a lu i V i o r e l şi
a ces t u i a , pr iv indu-1 în ochi . ) L a m i n i s t e r u l
v o s t r u . U n c h i u ' îi f reacă de g î lc i pe ce i de
76 https://biblioteca-digitala.ro
p leacă . P e n l r u p a ş apoa r t e , m ă în ţe leg i . Că
l ă tor i i de s t ud i i , b u r se . T o a t e t r im i t e r i l e în
s t r ă i n ă t a t e pe l a e l t rec . că şi P e t r u ţ — ( î n
s p i c L i v i a , ca re cobora c u o va l i z ă . ) î n-
treab-o şi pe L i v i a . E f ra te le t a t ă l u i e i şi a
m a m e i . N u a re cop i i , n u a re pe n i m e n i , î n
a f a r ă de no i d o u ă .
V I O R E L (galant , îi a j u t ă L i v i e i să d u c ă
va l i z a . ) : î m i d a ţ i vo i e . (Şi c a şi c u m ar fi
văzu t-o p e n t r u î n t î i a oară . ) N u ş t i am . C u u n
a s e m e n e a u n c h i , c u m ave ţ i d u m n e a v o a s t r ă . . .
L a ce l m a i m i c s e m n şi o r i c i ne v-ar săr i
î n a i n t e . Ş i e u , d o m n i ţ ă . V r e a u să şt i ţ i că s in t
ga l a p en t r u o r i ce . A p e l a ţ i l a m i n e . î n or ice
loc şi-n or ice t imp .
L I V I A : E ş t i u l t i m u l o m l a ca re aş ape l a .
V I O R E L : U l t i m u l şi tot e o şansă .
L I V I A : E ş t i p l i n de d u m n e a t a .
V I O R E L : P l i n . d a r u n loc m a i e l i be r . P e n
l r u domnia-ta , d o m n i ţ ă . U n s e m n şi v ă n u
mesc d o a m n a v ie ţ i i me l e .
L I V I A : E ş t i u n ca ragh i os .
V I O R E L : S p r e a v ă a m u z a .
L I V I A : M ă p l ic t i seş t i . î n ţ e l ege .
V I O R E L : A m înţe les să v i n m a i t î r z i u . V ă
aş tept l a o m i c ă p l i m b a r e c u m a ş i n a . S ă
i e ş im d i n a tmos fe r a as ta p o l u a t ă . T e aş tept ,
d o m n i ţ ă .
L I V I A ( lu i J o i i , ca re s i de ra t ă , u r m ă r e ş t e d i a
logu l f ă r ă a în ţe lege m a r e l uc ru . ) : O m u l
ăs ta n u şt ie de r u ş i n e . ( E l s e i . ca re a re in t ra t
p a l i d ă şi ga ta să se p r ăbuşească . ) D a r ce
este ? Ce-i E l s a ? Ce s-a m a i i n t î m p l a t ? ( 0
sp r i j i n ă . )
E L S A (cu g l a su l spar t ) : L a m a n i a . L a m a m a ,
te rog.
V I O R E L ' d u p ă ce L i v i a şi E l s a au ieşit.) :
A s t a ce-o m a i f i ?
J O L I : A v e a i n m i n ă o t e l eg ramă . . .
V I O R E L : Ş i p en t r u o t e l eg ramă . . . ?
J O L I : A c u m a î m i vo rbeş t i şi î n a i n t e c i l a
fost L i v i a . p a r c ă n i c i n u e x i s t a m .
V I O R E L : P a r d o n !
J O L I : Ş i de u n c h i u l e u ţ i-am vo rb i t şi n u
L i v i a . D a r pe m i n e n u m-ai c h e m a t să m ă
iei c u m a ş i n a , să m ă scoţi d i n a tmos f e r a as ta
po l ua t ă . . . V o r b e a i de u n f e rmen t , a d i c ă s-o
fac i ge loasă pe E l s a . C h i a r . P rea- i c u n a s u l
pe sus . A r t r e bu i s-o p e d e p s i m . N u că m ă
o ie r . dar . . .
V I O R E L : C a fe rmen t . Ha-ha-ha !... î n def i
n i t iv . . . ( î n t imp ce J o i i se a r a n j e a z ă l a og l in
d ă . ' S i n t e u b u n la D u m n e z e u , d a r t rebu ie
să-1 a j u t şi e u . să-1 p u n i n s i t ua ţ i e .
J O L I : Ş i ce v a s pune E l s a ? A d i c ă ce ? î n
tre vo i n u este n i m i c . N i m i c , v r e a u să s p u n .
aşa. . . î n ţ e l eg i , n u ? U n d e m e r g e m ? L a
Bocşa că-i a e r u l cu ra t . S a u l a M o n i o m , î n
p ă d u r e a de tei . V a i . ce-mi p l a c f lor i le de t e i !
F l o r i l e , m o a r t e a m e a . ( A u ieşit p r i n f und .
N-au î nch i s b i ne u şa . că d i n b u c ă t ă r i e a ve
nit M a r i c a , s t r ăba te ho l u l şi t rece d i rect sp re
c a m e r a l u i P a v e l . î n u r m a e i E l s a şi L i v i a
eu Petruţ . )
M A R I C A (bate în uşă) : P a v e l . O te legra
m ă . O t e l eg r amă pen t r u t ine. ( P a v e l a ven i t
î n uşă , ia t e l eg r ama d i n m i n a M a r i c ă i , o
citeşte.) D e Ia c ine ? ( P a v e l tace.) E c e v a
de r ă u ?
P A V E L : N u . ( E gata să m a i adauge c e v a .
d a r l u i n d s e a m a l a P e t r u ţ şi L i v i a . a m î n d o i
t i ne r i , a m î n d o i f r u m o ş i şi c u u n z î m b e t care
i i p r i n d e ca într-o au r ă . ) N u . (Şi mo to l i nd
t e l eg rama o b a g ă î n b u zuna r . )
E L S A : D e ce nu-i s p u i , t a t ă , de l a c ine
este ? (Mar i c ă i . ) Mi-a fost t e a m ă . D i n tot
d e a u n a mi-e t e a m ă de te legrame . D e aceea
a m desfăcut-o. E de l a L u c i a J ă m ă n a r şi-i
t e l egra f i a ză că s-a g î n d i t m u l t şi că. . . (C i t ind
d i n memor i e . ) „ N u a re rost să-i m a i a s c u n
d e m . A d e v ă r u l e l e a c . "
P A V E L : M d a . A d e v ă r u l c l eac . A şa-m i s c r i e .
Ş i ce v r e i ? Ce vreţ i să ş t i ţ i ?
M A R I C A : N i m i c a . S î n t e m b u c u r o ş i că nu-s
veşt i re le . A t î t a .
E L S A : Doc to r L u c i a J ă m ă n a r a r p u l e a fi
m a i d iscretă c u mesag i i l e e i .
M A R I C A : E l s a !
E L S A ( c o n t i n u ă ; : C ă şi aşa des t u l se vo r
beşte i n tot o raşu l . . .
P A V E L : S p u n e . S p u n e m a i depar te .
E L S A : A i fost v ă z u t d u m i n i c ă i e ş i nd de l a
ea .
M A R I C A : Ş i ce ? N u a re vo i e ? Cop i i , s în
t em c u tata de 27 de a n i . Şi-n v r e m e a as ta
a m trecut şi b u n e şi re le . D a r c a s a a fost
casă şi c i n s t ea c ins te . I n t oa t ă v r e m e a . Ş i aşa
e şi as t ă z i . C a să ş t i ţ i .
E L S A : O h . m a m ă . m a m ă . c u m po ţ i f i aşa
de o a r b ă . (Şi . podid ind-o p l i n s u l , a b i a îşi
prăseşte d r u m u l j u n ă l a bucă t ă r i e . )
M A R I C A : E l s a ! A r t rebu i să-ţi fie r u ş i ne .
P e n t r u cop i i e i . m a n i a şi o a r b ă , î n c ă m a i
vede . (Pe a l t Ion.) P a v e l , a i v r u t să-mi spu i
c e v a .
P A V E L : A m v rut . M d a . ( L u i P e t r u ţ . ca re
t recuse pe s c a r a i n te r ioară . ) R ă m î i . R ă n i î i ,
P e t r u ţ . Ţi-am spus să r ă m i i . (D a r f ă ră de
un c u v î n t , Pe t ru ţ a d i s p ă r u t în sus . M a r i
căi.) Să-1 t r i m i ţ i l a m i ne . te rog . T r e b u i e
să s c h i m b ă m c î teva vo r be , no i i n t re no i . N u
m a i no i do i . ( D a r n u m a i a p u c ă să treacă
i u c a m e r a sa că a r even i t Pe t r u ţ .
P E T R U Ţ (cu u n dosa r pe care-1 i n t roduce
in s e r v i e t a sa şi aşa p l i n ă ) : L i v i a . d a c ă v r e i
să u r c i la b u n i c u l să-ţi ie i r ă m a s b u n şi tu .
T e rog mu l t . ( C u m L i v i a n u face n i c i un
gest. n ic i o mişcare . ) A t u n c i să-ţi ie i ră
mas b u n de l a m a m a şi de l a E l s a . ( î n
v r e m e ce L i v i a , f ă r ă de u n c u v î n t . de m i n ă
tai M a r i c a , t rece î n sp re b u c ă t ă r i e , lu i P a v e l . '
Ta t ă , e u a m să p lec . P l e c cu L i v i a . G i n d e a m
că o z i . d o u ă să m a i s t au . D a r v e z i că-i m a i
m a i b ine aşa . î n ţ e l e g i s i d u m n e a t a .
P A V E L (dur) : î n ţ e l eg .
A R J O C A care cobora pe seara i n t e r i oa r ă ,
c ă l c î nd a p ă s a t , t r eap t ă cu t reap tă ) : Ce a i de
înţe les , P a v e l ? A ven i t şi l a m i n e . Că-i gata
să p lece. ( L u i Petruţ . ' 1 C i ne ţi-a î n g ă d u i t ?
P A V E L : Ş i ce-i, t a t ă , d a c ă p leacă ? Se m a i
coace şi e l . Î n v a ţ ă ce a re de î n v ă ţ a t şi se
î n toarce . Tot l a no i se î n toa rce .
A R J O C A : N u . I n coastă c u m u i e r e a as ta ,
aşa c u m g indeş te ea a c u m , n u se m a i î n toar
ce . (S-a tras în j i l ţ . ' î n ţ e l ege . P a v e l , că ne-
7 7 https://biblioteca-digitala.ro
no roc i r e a cea m a r e n u mi-i că p l eacă . D a r
c u c i ne p l e a c ă . E fa ta l u i L i v i u B r e b e n a r .
L i v i u B r e b e n a r i n p i c i oa re .
P E T R U Ţ : E i , b u n i c u l e , d a c ă o l u ă m i a r de
acolo . . . (A t recut î n b u c ă t ă r i e şi el . )
A R J O C A ( înspre s e r v i e t a de pe m a s ă ) : I-ai
v ă z u t s e r v i e t a . B u r d u ş i t ă de dosa re şi g r a
f ice şi î n s e m n ă r i c u t r ime t e r i şi n o t ă r i pe
ma rg i n e . L e - a a d u n a t toate ca să le v i n d ă .
Să le v i n d ă aco lo . E zes t rea c u ca re v r e a să
p lece . E de v i n z a r e . Ş i v i n z a r e a cere v i n z a r e .
P a v e l , L i v i a î l d u c e pe f i u l t ă u î n s p r e p i e i re
şi moa r t e , şi n u v r e a u . N u . T r e b u i e să-i v o r
beşt i , să-i s p u i d e scb i s . S ă şt ie şi c i ne i-a
fost t a t ă l şi c i ne e e a . l i s p u i ? S a u . de n u ,
i i s p u n e u .
P A V E L : N u . S ă n u f a c i a s t a , n u . B i e ţ i i
cop i i , mi-e m i l ă . Se ş t i u c u r a ţ i , f ă r ă de o
p a t ă . Ş i dintr-o d a t ă a d u c î n t r e e i u m b r a t i
c ă l o s u l u i ă l a de B r e b e n a r . N u . N u pot . N u
a m vo i e . T u n u şt i i ce î n s e a m n ă L i v i a pen
t r u e l .
A R J O C A : Poa t e că ş t iu .
P A V E L : C u c a p u l . l a t ă . C u c a p u l , c u m i n
tea , n u c u i n i m a . G îndeşte-te i n s ă l a i n i m a
l u i , i n i m ă î n f l ă c ă r a t ă . I n i m ă n e b u n ă de o m
l i n ă r .
A R J O C A : Ş i e u ? E u n-am i n i m ă ? O r i v r e i
să s p u i că-i m u l t de c i n d n-a b ă t u t n e b u n ă . . .
T r e b u i e , P a v e l .
P A V E L : A r f i c a şi c u m i-ai d a m o a r t e a .
A R J O C A : Poate-i aşa c u m s p u i t u , d a r a l t
leac să-1 î n t o r c î n sp re v i a ţ ă , n u v ă d . Ş i d a c ă
d r u m u l că t re v i a ţ ă î i ce re să t reacă p r i n î n
c e r c a r ea m o r ţ i i , c u î n t u n e r i c u l şi d u r e r e a
e i , a t u nc i aşa v a t r ebu i să f a c e m şi n o i .
P A V E L : Ş i d a c ă greşeşt i ! D a c ă L i v i a — î n
a f a r ă că-i fa ta l u i R r e b e n a r — e f ă r ă de v i n ă
şi o n ă p ă s t u i e ş t i ?
A R J O C A : A t u n c i pe m i n e c a d ă r ă s p u n d e r e a
şi n ă p a s t a şi r u ş i n e a de moa r t e c u c a r e a m
r u ş i n a t u n o m n e v i n o v a t . (Se r i d i c ă de pe
j i l ţ şi t r ec înd î n sp re f u n d , s t î nga , d e s ch i d e
uşa.) Ven i ţ i , i n t r a ţ i . V i n şi d u m n e a t a . L i v i a .
( L u i P e t r u ţ , a r ă t i n d j i l ţ u l . ) S-ar f i c u v e n i t ,
P e t r u ţ , să s ta i î n j i l ţ f u n d c ă h o l ă r î r e a c e a
m a r e , t u o i e i . ( C u m P e t r u ţ a r ă m a s deo
par te c u b r a ţ u l î n j u r u l L i v i e i , t rece e l î n
j i l ţ . ) M d a . N o i , c a să ne v i n ă l a n d u r i l e
bune . , , l i s p u n e a m s c a u n u l d r e p t ă ţ i i . L - a
c iop l i t d i n b a r d ă u n meş te r d i n n e a m u l
no s t r u .
P A V E L : T e a s c u l t ă m . C u s u p u n e r e te as
c u l t ă m , t a t ă .
A R J O C A : Te-aş fi v r u t m a i p u ţ i n s u p u s şi
ma i m u l t po rn i t să m ă ascu l ţ i . ( I z bucn i nd . )
N u ex is t ă . N u ex is t ă v o r b e să a s c u n d ă ade
v ă r u l . ( L u i Pe t ru ţ . ) Ş i a d e v ă r u l e că p r e c u m
ie r i m-am b u c u r a t că p l e c i să te l u m i n e z i şi
să d e s ch i z i och i i pe l u m e a l a r g ă , tot aşa î ţ i
s p u n as tăz i : a c u m a n u po ţ i să p l ec i . N u a i
vo i e !
P E T R U Ţ : N u de p l ă ce re p lec . N u . Ş i f i i n d
că vorbeş t i de a d e v ă r , t r ebu i e să î n ţe leg i că
c u j u m ă t ă ţ i de r ă s p u n s u r i , c u j u m ă t a t e de
a d e v ă r n u pot t r ă i . N u pot. N u pot t r ă i c u
j u m ă t a t e de a d e v ă r . Ş i p l e c a r e a noas t r ă , î n
tr-un fel n i c i nu-i p l eca re . E o s i n u c i d e r e .
S î n t e m n iş te s i nuc i ga ş i ca re î n loc de p r ă
past ie se a r u n c ă i n a b i s u l , i n m a r e a , i n
ost i la s i n gu r ă t a t e f ă r ă d c î n t oa rce re a s t ră i
n ă t ă ţ i i .
M A R I C A : P e t r u ţ , c op i l u l m e u . O î i , P e t r u ţ !
P A V E L : I s p r ăve ş t e , M a r i c ă , c u p ros t i i l e . Ş i
tu , P e t r u ţ , dacă-i să p l e c i , p l eacă . Ş i f ă r ă
vo rbe .
A R J O C A : P l e a c ă . Ş i f ă r ă vo rbe . . .
P A V E L (gata să cedeze) : T a t ă s in t , n u ? Ce
pot face ? S ă l up t î m p o t r i v a c o p i l u l u i m e u ?
D a c ă d r u m u l ă s t a î l c rede că-i v i a ţ a l u i .
A R J O C A : Ce-i a i a , c rede e l ? Ş i de u n d e
g i n d u l ăs ta că d r u m u l l u i c u n u l şi a l nos
tru-i a l t u l ! V e z i , t u , P a v e l , a c u m a nu-i
v o r b a de P e t r u ţ , şi n i c i d a c ă se d u ce d i n co l o
să-şi c l ădească v i a ţ a p r i n t r e ă i a . Ş i nu-i v o r b a
n i c i de m i n e s a u de t ine . A c u m a - i v o r b a de
a d e v ă r şi m i n c i u n ă . V i a ţ a pe c a re a m tră i t-o,
in m i n c i u n ă a m trăit-o ? S p u n e . H a i , s p u n e !
P A V E L : C u m pot s pune ?
A R J O C A : I n m i n c i u n ă ne-am t r ă i t n o i v i a ţ a ?
O r i î n a d e v ă r . R ă s p u n d e .
P A V E L : I n a d e v ă r , t a t ă .
A R J O C A : A t u n c i c u m i i î n g ă d u i f i u l u i t ă u
să s p u r c e v i a ţ a ta şi a t a t ă l u i t ă u ? ! Ş i să
a r u n c e oeară şi r u ş i n e pe tot ce-am f ă c u t şi
g î n d i t !
P A V E L : N u te î n ţ e l eg , t a t ă .
A R J O C A : î n ţ e l e g i tu . î n ţ e l e g i b i ne . D a r
n-am să î n g ă d u i . Nu-i de a t î t a că n u vo i e s c
să-mi r u ş i n e ze v i a ţ a şi a n i i c i ţ i i-am t r ă i t .
D a r n i c i pe t o v a r ă ş i i c u ca re a m u m b l a t p r i n
v i a ţ ă şi a d u c e r e a lor am i n t e n-am să-i r u
ş inez . N u a u t r ă i t e i şi a u osten i t p e n t r u
aceea c a u n ţ i r f i n g ă u c u caş l a gu r ă . . . (Se
î n a l ţ ă d i n j i l ţ . ) Ş i d a c ă t rebu ie . . . . !
P A V E L : N u , t a t ă ! ( L u i P e t r u ţ şi L i v i e i . ) : Ce
fac c u v o i , m ă ! E h , t u , L i v i a , m i n d r ă să f i i
cît ţ i ne e l P e t r u ţ l a t ine , d a c ă şi d ragos tea ce
o p o a r t ă e l b u n i c u l u i său . . .
A R J O C A : F ă r ă . Nu-m i t rebu ie .
P A V E L : Ş t i u , t a t ă . ( L u i Pe t ru ţ . ) A m ş i aşa
des tu l e n e c a z u r i l a m i n e î n secţie. D a r s în t
ga ta să î ncerc l a u n u l d i n cup toa re l e m e l e
m a r i o ş a r j ă de oţel a l i a t d u p ă m e t o d a ta.
P E T R U Ţ : Ş t i u p e n t r u ce . C a să r ă m î n . D a r
n u r ă m î n .
P A V E L : I e r i te-ai r uga t de m i n e .
P E T R U Ţ : I e r i l u m e a a v e a a l t ă aşezare .
A R J O C A : Ş i a z i ? A z i ţi-a spus e a , că de ce
să n u î ncerc i m e t o d a ta as t a d i n co l o , că a i
să f i i şi b i ne p l ă t i t p e n t r u e a .
P E T R U Ţ : S ă s p u n e m că-i aşa . Că m u l t te-au
p l ă t i t pe d u m n e a t a s a u pe ta ta p e n t r u ce-aţi
f ă cu t . (Ta t ă l u i său.) C a să te scoa tă a c u m a
ne co r e spun z ă t o r .
P A V E L : N u m ă scoate n i m e n i . S a u d a c ă a i
auz i t tu c e v a . . .
E L S A : A a u z i t pe d r a c u .
P A V E L : B a şoap te le u m b l ă . U n e l e mi-au
a j u n s la u r e c h e şi m i e .
M A R I C A : D e c î nd s ta i să asc id ţ i şoap te le ce
se v o r b e s c ?
P A V E L : N u le a scu l t . V i n ele s i n gu re . S i m t
aşa p r i n ae r c a o p r e z en ţ ă , c a u n v ă l , ca o
ţ e s ă l u r ă .
78 https://biblioteca-digitala.ro
A R J O C A : Poa l e r a un l i n ţ o l i u — un g iu lg iu ,
m ă .
P A V E L : Î n t o c m a i c u m spu i . U n g i u l g i u ,
t a l ă .
A R J O C A : Î n s e a m n ă că au drepta te . F i i n d c ă
pu t rega iu l şi moar tea d i n no i î ncepe . D i n no i
şi n u d i n a f a r ă .
P A V E L : A t u n c i c u adevă ra t . . .
E L S A : N u , ta tă .
M A R I C A : Nu-1 î n t r e r u pe pe ta t ă l t ă u . S p u
ne , P a v e l .
P A V E L : S p u n că n u s înt ce t rebu ie să f ie
u n şef.
M A R I C A : Să-ţi fie r u ş i ne , P a v e l , d a c ă c rez i
că aşa a i să-1 opreşt i l i n g ă t ine.
P A V E L : N u s p u n c u n i c i u n g î n d . Î n t r-un
fel a m r ă m a s î n u r m ă . O r i , m a i ş t i i , poate
n i c i oda t ă n u a m stat i n f run te .
E L S A : Ş t i u de unde , d i n ce-ţi v e n i . F i i n d c ă
ţi-a spus L i v i a că pe t a t ă l e i şi pe A lee . . .
L I V I A ( i zbucn ind ) : U n c h i u l A lee şi tata a u
stat cu u n cap î n a i n t e a voas t ră . S i de aceea .
P E T R U Ţ : Nu-i a dev ă r a t .
L I V I A : B a da . T e a m a , u r a lor î m p o t r i v a a
tot ce-i n ou , î m p o t r i v a ş t i in ţe i . Ş i dacă i e r i .
a i c i î n casă şi a fost î n s tare să-i a r unce s tu
d i u l I u i George C l a i n . d a r ă pe a t unc i la te i
care-i v e n e a î n a i n t e c u ide i no i . î n d r ă z ne ţ e . . . !
P E T R U Ţ : N u . N u ! (Celor de faţă . ) E o
m i n c i u n ă şi o m u r d ă r i e ca tot ce i-a t u rna t
m a m a l u i J o i i . ( L i v i e i . ) Şi-a po t r iv i t m i n c i u
n i le pe sc r i soa rea d e m e n ţ i a l ă a b un i c i i ta le .
A R J O C A : Ce f i u b u n . Ce s t raşn ic fec ior a i
P a v e l e . Ş i c u m are g r i j ă să te apere î n a i n t e a
nu ro r i i pe care ţi-o aduce î n casă.
L I V I A : Te-am rugat , Pe t r u ţ . ( D ă să-1 scoată.)
P A V E L : M a i s ta i . S l a i p u ţ i n , a c u m a te rog
eu . Ş i d umnea t a . L i v i a . (Acesteia . ) V r e a u să
şti i că dac ă î n p r i v i n ţ a p r i cepe r i i şi î n v ă
ţ ă t u r i i , de m i n e i ţ i î n g ă d u i să spu i or i ce .
F i i n d c ă or ic i t m-am s t r ă du i t şi a m î n v ă ţ a t ,
tot m ă s imt pe u n d e v a c u go lu r i , c u impro
v i z a ţ i i . D a r ta ta ! T a l a este o enc i c loped ie .
Aşa , c u m m ă a u z i . Ş i n i m i c d i n ci te ex is tă
î n l u m e a noas t r ă , nu-i s in t s l r ă i ne . C h i a r
dacă n u a auz i t de ele şi n u le-a ci t i t î n
v r e u n m a n u a l sau tratat de spec ia l i ta te .
P E T R U Ţ : Aşa , L i v i a . Ş i n u şt iu c u m poţ i
c rede că d intr-un comp l ex de in fer ior i ta te . . . !
P A V E L : T a t a î n c omp l ex de in fer ior i ta te !
D a r conş t ien t şi m i n d r u de ş t i i n ţa şi p r i cepe
rea l u i , n u a m v ă z u t om . A v e a şi o v o r b ă ,
că sus , aco lo l a f u r n a l . D u m n e z e u , e l e. Ş i
ca D u m n e z e u aşa se s imţea şi se pu r t a . C a u t ă
dc-I v e z i în z i le le de s ă rbă toa re c u p i ep tu l
l u c i n d de o rd ine şi d i s t i nc ţ i i .
L I V I A : H a i , Pe t ru ţ . (Acestu ia . ) Ş t i a m că
p î n ă l a u r m ă n u se pu tea să n u a j u n g ă şi l a
t i n i che le le as tea a le lor.
A R J O C A : A s t e a nu-s t in iche le . E c ins tea ,
fa la noas t r ă . E i n i m ă d i n i n i m a noas t r ă . S in-
gele nos t ru . P i c u r i de s înge d i n ocale le de
s înge cite ne-au a lergat p r i n i n i m ă şi ne-au
i n f i e rb î n t a t . C u s c l i p i r i de l a c r i m ă d i n l a
c r im i l e pe care le-am îngh i ţ i t f ă r ă să le p l în-
gem. Şi tu î n d r ă zneş t i să s pu i de n e amu l
nos t ru ca re a m fos l o amen i de c ins te . . . ? !
M A R I C A : Pe t r u ţ , d a c ă tot e v o r b a să p le
caţ i , duceţ i-vă şi n u ne m a i a m ă r î ţ i .
P E T R U Ţ : î m i pare r ă u de ce a spus L i v i a .
D a r ea d i n s up ă r a re şi tr isteţe.
A R J O C A : Tristeţea şi s u p ă r a r e a pe o amen i i
dc omen ie şi m a i omenoş i îi face , i a r pe cei
dc azvâr lă c u noro i . . .
L I V I A : Vorbe . . . C u m vo rbe au fost toate şi
c u n e a m u l şi s ingele şi l a c r im i l e . V o r b e .
V o r b e şi m i n c i u n i .
P E T R U Ţ : B u n i c u l n u m in t e .
L I V I A : Poate n u . D a r aşa l-au pur ta t şi
l-au î n v ă l u i t î n v o r be şi m i n c i u n i , că as tăz i
s ingur n u se m a i descurcă .
A R J O C A : S ă p lece . P leacă . P leca ţ i . ( D u p ă
ce a u ieşit.) P e n t r u u n c u v î n t ca ăs ta , l a
v r e m e a sa . . . C u m ? ! Nepo t u l m e u , Pe t r u ţ a l
m e u ! O h . D o a m n e , ţ ine-mă şi nu-mi î n t u
neca m i n ţ i l e că-1 u c i d . 11 u c i d !
P A V E L : Ta t ă !
M A R I C A : Ta t ă !
P E T R U Ţ (s-a re în tors ş i . d i n p rag . d u p ă tă
cerea care s-a lăsat.) : N u pot să p lec , aşa .
N u , f ă r ă să-mi i a u r ă m a s b un . Ş i-mi pare
r ă u , b un i c u l e , p en t r u ce ţi-a spus L i v i a .
A R J O C A : Vasăz i c ă . ţie Pe t r u ţ , pe u n d e v a
tot i ţ i pa re r ău . . . (Cu u n gest î l c h e a m ă î n
spre e l . apo i celorla l ţ i . ) P leca ţ i . P leca ţ i c u
toţ i i . Lăsaţ i-ne s i ngu r i . S ă v i e şi c a . ( L u i P e
truţ . ) O aduce c a r e v a d i n e i . T u , M a r i c ă , fă le
rog focu l i n sobă . N u şt iu ce a m , d a r m-a p ă
t runs aşa u n f r ig . ( L u i Pe t r u ţ , d u p ă ce au
ieşit c u toţi i .) Ş i aşa , iţ i pare r ă u pen t ru
b u n i c u l tău . . . ! E i , a t u nc i , ascultă-! ! ( î n sp re
serv ie ta d i n m i n a lu i Petruţ . ) D u c i acolo
s t r ă i n i l o r p u ţ i n u l cît i l şt i i şi pen t r u as ta
te-a ţ i n u t ţara l a şcol i şi te-a î n v ă ţ a t . C u
ban i i e i te-a ţ i n u t , d a r n u ca să v i n z i m a i
apoi . . .
P E T R U Ţ : N u v î n d n i m i c . (A lăsat se rv i e t a
pe masă . ) Nu-mi t rebu ie . N u i a u n i m i c , l a s
totu l . N u m a i să p lec . ( M î n ă î n m î n ă c u L i
v i a care a re intrat . ) Să p l e c ă m .
A R J O C A : Aşa s p u i a c u m a . Ş i poate şi
c rez i ce spu i . D a r m a i î n co l o , zes t rea c u c a r e
le-am înzes t ra t v a ţ i şn i . se v a cere s i n gu r ă să
o a duc i l a l u m i n ă . (Ma r i c ă i , care a ap r i n s
focu l î n sobă.) M u l ţ u m e s c , M a r i c ă . î ţ i m u l
ţ umesc . (Ma r i c a a ieşit.)
P E T R U Ţ ( d u p ă o tăcere iu care m i n t e a bă-
t r î n u l u i a leargă departe) : Zes t rea c u care
m-ai înzestrat . . . T e ascu l t , b un i cu l e .
A R J O C A (parcă a ven i t de depar te] : D e m i c
cop i l a i u r ca t c u m ine la f u rna l e , şi sus pe
p la tou l oţe lăr ie i şi-n jos i n ha le de t u rna re ,
că le ş t ia i ca n i m e n i a l t u l . C a u n cop i l de
t r u p ă in c a z a r m ă , aşa a i c rescu t p r i n t re oţe-
l a r i şi f u rna l i ş t i .
P E T R U Ţ ( in terv ine în v i s a r e a b ă t r î n u l u i ) :
C a u n cop i l de t r u p ă .
A R J O C A : Ş i cu l ă că tuş i i , l ă c ă tuş ai fost. si
e l ec t r i c i an cu e l ec t r i c i en i i , şi c u ş amo t o r i i
z i dar . Ş i a i rup t p r agu r i l a sute de grade şi
a i de tuna t ve t re şi-n c amere de f um a i intrat
p r in t re cei d i n ţ i i . A i dat şar je ca prim-topi-
lor s i cu h ă t r î n i i a i uns cu gud ron masclo-
tele.. .
70 https://biblioteca-digitala.ro
P E T R U Ţ : Ş t i u p e n t r u ce-mi s p u i . b u n i c u l e .
A R J O C A ( con t i n u ă ) : ... i a r l a m i n e la cau-
pere . l a c a l d a i i n t r a t să le rez ideş t i , c a să
n u p i e r d e m t imp . Şi l a f u r n a l , c i n d e r a să
s c h i m b v reo g u r ă de v i n t şi s-o s m u l g fo
c u l u i , te g ă seam p r i n t r e l ă c ă t u ş i , c u ş apca pe
och i . n eg r u ca şi e i . c u g u r a s t r insă şi och i i
b r i c i , c u to ţ i i pache t , c a o h a i t ă de l u p i ce
se a r u n c ă pe p r a d ă . . .
P E T R U Ţ : C a o h a i t ă de l u p i . D a . b u n i c u l e .
A m a v u t c e v a de î n v ă ţ a t de l a d u m n e a t a .
A R J O C A : Ş i î n v ă ţ ă t u r a as t a . i n v ă ţ ă t u r a şi
p r i c epe rea ce a m durat-o. ceas de ceas şi z i
de z i . a n i de-a r i n d u l . v r e i să o d u c i t u aco lo
l a e i ?
P E T R U Ţ ' a ra t ă spre L i v i a ) : B u n i c u l e , v r e a u
.să f i u fer ic i t . S ă f i m fer ic i ţ i .
A R J O C A : P e n t r u m u l ţ i , to tu l este ţ i n t a u n d e
a j u n g . N u m a i că de s e a m ă e d r u m u l , v i a ţ a
pe ca re a i s t r ăbă tu t-o . Ce v i a ţ ă e aceea ca re
v ă a ş t eap t ă ? O v i a ţ ă de r u ş i n e , c l ă d i t ă pe
m i n c i u n ă şi v i n z a r e . Ş i c ume t r e l e as tea
m i n c i u n a şi v i n z a r e a v ă v o r î n so ţ i pe toate
d r u m u r i l e , pe toate c ă r ă r i l e . P e m u n ţ i şi
t i m p i i . P e î n t i n s u l ape lo r se v o r u r c a c u v o i
pe c o r ă b i i şi s ub p ă m î n t v o r cobor i şi-n ce
r u r i c i n d ve ţ i s u i , v o r s u i şi e le c ume t r e l e ,
f i i n d c ă vo r fi c u v o i , i n v o i . Ş i a c u m a :
du-te ! Duce ţ i-vă , d a c ă aşa v i-c v o i a .
( C u m P e t r u ţ trece să-şi a i s e r v i e t a , bă tr i-
nu l i-a luat-o î n a i n t e şi , desch i z ind-o , scoate
u n m a l d ă r de dosa re şi g ra f i ce . Se u i t ă l a
e le de p a r c ă le-ar cântăr i î n m i i n i . I n serv ie tă
nu m a i e n im ic . )
L I V I A : L u c r ă r i l e ta le . P e t r u ţ .
A R J O C A : L u c r ă r i l e l u i , d a . (Ş i , o d a t ă , c i n d
s-;.u aş tep ta t m a i p u ţ i n , desch i de po r t i ţ a so
bei şi î n dea s ă i n sobă m a l d ă r u l de h i r t i i şi
g ra f i ce . î n c h i d e uş i ţa şi c u spa te le l a sobă ,
ca un z i d de netrecut . ) S ă n u î ncerca ţ i
c a r e v a !
P E T R U Ţ : B u n i c u l e ! L a s ă-mă . C u m a i p u
tut ? ! Să scot ce sc m a i poate . D ă - m i vo i e .
A R J O C A : Fereş te . Depa r t e de m i n e , că v e z i
p u m n u l ăs ta . A t î t a mi-a r ă m a s d i n ce-am
fost. D a r să-1 ferească c e r u l pe c i ne l-oi m i r u i .
P E T R U Ţ (pr in t re l a c r i m i i : C u m a i pu tu t ,
b u n i c u l e ? C u ce i n i m ă ?
A R J O C A : C u i n i m a pe care mi-o şt i . ( L i
v i e i . ; T a c i . T a c i şi o v o r b ă n u a i scos . î m i
f ă c e a m socotea la că-mi v e i săr i i n o ch i . C a
o p i s i că s ă l ba t i c ă aşa te a ş t e p t a m să te
a r u n c i . Ş i c h i a r m ă î n t r e b a m cît de a d i n e
mi-or i n t r a in ob ra z să mi-1 sfişie gh i a re l e
tale vops i te . N u v ă d să-ţi p a r ă r ă u . D e loc
nu-ţ i pa re r ă u .
L I V I A : Nu-mi pa re r ă u .
A R J O C A : Ş i e u care-mi s p u n e a m că d c
aceea i i scoţi d i n ţ a r ă ca să s c h i m b i pe b a n i
ce şt ie. C u m v e z i , m ă soco team v i c l e a n ne
vo ie . A m şi găs i t c u m să-ţi s m u l g m a s c a şi
să-i d ovede s c c i ne eşti .
L I V I A : î n s e a m n ă că i a r î i b i ne .
A R J O C A : (sare î n sus) : A f u r i s i t a ! D e o
m ie de or i a f u r i s i t ă . « ) p r iveş te şi a po i sieşi.)
C ă f r u m o a s ă c ă u t ă t u r ă a re . (Trece î n sp re L i
v i a şi i a r porni t . ) M a i u şo r î m i e ra dacă-1
I r ăgea i d u p ă l ine pen t r u b an i . A t u n c i , pen
tru ce ? P e n t r u ce v r e i să p lec i ? N u v ă
p lace c u no i , n u staţ i . Ţara-i m a r c . ( L i v i e i . )
S a u ţara nu-ţ i p l ace ?
L I M A : M i l-a uc is pe tata .
A R J O C A : S i n g u r s-a uc i s . Ţa r a s-a scu t u
rat de e l . a l i l a . C u m le s c u t u r i d c u n v i e r m e
care-ţi u m b l ă pe p ie le . E r a m la î n c e p u t a r i .
T o c m a i ne p o r n e a m . N u ne-a fost uşor şi n u
a n i i n t î l n i t n u m a i p r i e t en i . I a r t a t ă l t ă u şi
A lee J ă m ă n a r . de moa r t e ne-au d u ş m ă n i t .
D a c ă ieşea pe a lo r . R e ş i ţ a t u f u r na l e l e şi
p l a tou l o ţe l ă r ie i a r f i fost l a p ă m i n t . R u i n ă
şi f iare v e c h i . U n p u s t i u f ă r ă de v i a ţ ă . A
t rebu i t să ne a p ă r ă m . Ne-am scu t u r a t de e i . . .
M d a . Ş i-am m e r s m a i depa r t e .
L I V I A : . . . î n sp re s o c i a l i sm . S o c i a l i s m u l d u m
neavoas t r ă !
A R J O C A : A l m e u , a l ţ ă r i i . E u s în t c u ţara .
Ţa ra e soc ia l i s tă , e u s in t soc ia l i s t . Ţa r a e
c o m u n i s t ă , c omun i s t s in t şi e u .
L I V I A : C u m s-ar s p une , c i ne se i ubeş te c u
m a m a , ă l a mi-e t a t ă .
A R J O C A : D a c ă v r e i şi aşa . N u m a i că pen
t ru o f a t ă nu-i v o r b i r e a c e a m a i p o t r i v i t ă .
No i s in tem cu ţ a ra d i n v e a c u r i şi n u ne-om
s c h i m b a as t ăz i .
L l \ I A : N u v ă cere n i m e n i . D a r lăsaţ i-ne pe
no i .
A R J O C A : Credeţ i că-n a l t ă par te e m a i b i ne
0 f i . N u a m încerca t . D a r ce a i t u , P e t r u ţ ,
de î m p ă r ţ i t c u ei şi e i c u l i n e ? N o i s î n t em
de a i c i d i n l o cu r i l e a s i e . B u n e . re l e , a le noas
tre s in t . N u m a i că e u le v ă z m a i f r umoase şi
m a i d rep te , şi n u de a z i . de i e r i . ( L u i P e
t ru ţ . ca re stătea a b ă t u t , l u i n d o m a p ă d i n
du lap . ) U n e x e m p l a r de a l t ă u .
P E T R U Ţ : R u n i c u l e . ş t i a m e u că n-ai i n i m a .
A R J O C A : Toa t ă noap tea le-am buch i s i t . C u
p r a f u l t ă u p e n t r u l ingot iere n-am p rea în ţe les .
D a r s c h i m b ă r i l e p en t r u f u r na l e c u r i d i c a r e a
p r e s i u n i i şi aco lo l a a g l omera re e f a i n . T a r e
f a in . Ş i p e n t r u cup toa re l e l u i P a v e l ce le m a r i
şi aco lo e s t raşn ic . ( î n t imp ce Pe t r u ţ foi-
le lează dosaru l . ) E to tu l c u m a fost. N-am
scos n i m i c .
P E T R U Ţ : C u m a fost, d a .
L I V I A (i-a tras d o s a r u l d i n m i i n i şi smu l-
g î n d foi le d i n i n t e r i o r le r upe b u c ă ţ i b u c ă
ţele) : S-a du s . S-a dus şi u l t i m u l e x e m p l a r .
C u p r a f u l p e n t r u l i ngot iere şi s c h i m b ă r i l e de
la f u r na l e . U i t e şi c up l o a r e l e c u o ţe l u r i î n a l t
a l i a te şi re ţe taru l . . . ( 0 foaie n u a lăsat-o în
treagă.)
A R J O C A (care ce rca s-o oprească) : C c f a c i ? !
P E T R U Ţ (a dat s-o î m p i e d i c e , d a r degea
ba . A r up t bucă ţ e l e şi u l t ime l e foi . ' : P e n
t r u ce-ai f ă c u t as t a ?
L I V I A : C u m pen t r u ce ? N u a i înţe les ? N u
î n ţe leg i ?
P E T R U Ţ : Ce în ţe leg e că m-ai f u ra t . M-ai
f u ra t d c tot ce a m g ind i t .
L I V I A : T c - a m fu ra t şi a m r ă m a s sărac i . D a r
de l a n i m i c şi î n c ă v o m po r n i d i n nou . n u
m a i că e i , lor c h i a r că n u a r ă m a s să le
laş i n i m i c .
80 https://biblioteca-digitala.ro
A R J O C A (la p r i v i r e a î n ghe ţ a t ă de moar te a
l a i P e t r u l ) : S t a i . S t a i Pe t ru ţ eă m a i ş t iu u n
do sa r . E r a la P a v e l . (Trece î n c a m e r a lu i
P ave l . )
P E T R U Ţ (fer ic i t ) : D a . Geo rge C l a i n l-a c i t i t
ş i i l-am tlat t a l i i .
L I V I A : G e a b a de b u c u r i . L - a m s l r i n s eu şi
l-am pus c u ce le la l te .
P E T R U Ţ : A t u n c i , a tunc i . . . !
L I V I A : N-a m a i r ă m a s n i m i c . D a r t o cma i
c a să n u le r ă m i n ă n i m i c , n i m i c .
P E T R U Ţ : D e a ceea ?
L I V I A : D e a ceea .
P E T R U Ţ : Ş i c r e z i că a m să-ţi pot i e r ta ?
L I V I A : A i să-mi ier ţ i .
P E T R U Ţ : N u . Nu-ţ i i e r t .
L I V I A : A i să-mi ier ţ i ş i a i să u i ţ i . C u m
u i ţ i de u n v i s r ă u . N u m a i să ne d e p ă r t ă m de
a i c i . S ă p l e c ă m .
P E T R U Ţ : S ă p l e c ă m ? O r i c r e z i c ă a m să
m a i p l ec c u t ine ?
L I V I A : A i să p l ec i .
P E T R U Ţ : N u .
L I V I A : B a a i să v i i . V i i . F i i n d c ă n u de b i ne
a m făcut-o.
P E T R U Ţ : Ş t i u . D a r să n u m ă c r e z i orb şi
că nu-mi d a u s e a m a . D e a t î t a u r ă c î t ă po r ţ i
î n i n i m ă nu-i loc p e n t r u n i m e n i şi m a i p u ţ i n
p e n t r u m i n e .
L I V I A : P e t r u ţ , no i do i s î n t e m u n u l . U n u l
s i n gu r .
P E T R U Ţ : A m fost .
L I V I A : S î n t e m . Ş i as t a c i t o m f i . p i n ă l a
moar te . Ş i a c u m , te rog , f ă r ă p r i v i r e a as ta
de m a r t i r . Ş i d a c ă este u n m a r t i r a i c i de f a ţ ă
s în t e u . M i-a ţ i u c i s t a t ă l , m i l-aţi uc i s pe
u n c h i u l A l ee . g l o r i a , f a l a Reş i ţe i . . . Ş i a c u m a
tu , v o i , c a re v o r b i ţ i m e r e u de d rep ta te şi ade
v ă r , c î n d m i-am î n g ă d u i t şi e u c a i n n u m e l e
a d e v ă r u l u i şi a l d r ep t ă ţ i i . . . ( L a c h i p u l c a de
mor t a l l u i Pe t ru ţ . ) Te-a i r up t de m i ne .
P E T R U Ţ : D a .
L I V I A : P e n t r u a i t ă i ?
P E T R U Ţ : P e n t r u n i m e n i . P e n t r u m i n e . P e n
t ru că n u v r e a u să por t pe n i m e n i î n spa te .
Ş i m a i p u ţ i n c a d a v r u l t a t ă l u i t ă u .
L I V I A : B i e t u l t a ta . I n v î l v ă t a i a aceea de
f on t ă , n i c i c enuş ă . Poa t e o u m b r ă să m a i fi
r ă m a s . ( R i d i c ă de jos bucă ţe l e l e de h i r t ic . )
T e socoteşt i l ov i t , P e t r u ţ . V e z i că şi pe m i n e
m-am lov i t . D a r n u p u t e a m a l t fe l . (Pre f i r ă
p r i n t re degete bucă ţe l e l e de b î r t ie . ) E ţ ă r i n a .
Ţ ă r i n a pe c a re a m pref irat-o pe m o r m i n t u l
t a t ă l u i m e u . C u as ta a n i î n c he i a t şi n u a m
să-ţi m a i a m i n t e s c de e l n i c i o d a t ă . I ţ i f ă g ă
d u i e s c .
P E T R U Ţ ( f ă ră a o lu a î n s e a m ă , l u i P e t r u
A r j o c a ca re a re in t ra t ) : N u este . N u a i g ă
s i t , ş t i a m . ( I z bucneş t e în p l ins . )
L I V I A : P l i n g i c u a d e v ă r a t ? S ă n u fac i
a s t a , P e t r u ţ . Pe t r u ţ ! (Se a r u n c ă l a p i c i oa re le
lui . ) I a r t ă-mă . T e rog să m ă ierţ i . N u ş t i am .
N u ş t i a m ce î n s e a m n ă pen t r u t ine . Cere-mi .
Pe t r u ţ . O r i c e să-mi cer i şi c a să ş t iu eă
m-ai ier ta t . . . !
A R J O C A : Spune-i că n u a i să-1 t rag i de a i c i
d i n t r e no i . Că n i c i o d a t ă n u a i să d e s c h i z i
v o r b a de p l eca re . N u m a i a t î t să-i s p u i .
L I V I A : N u . n u . M a i b i ne m ă a r u n c , c a ta ta ,
de sus d c l a f u r n a l i n c ă l d a r e a de f o n t ă .
A R J O C A : D e z g u r ă . I n oa l a de z g u r ă .
L I V I A : Nu-i a d e v ă r a t .
A R J O C A : B a d a . N u a a v u t c u r a j u l să răs
p u n d ă p e n t r u ce a f ă c u t şi a fug i t . A fug i t şi
s-a î m p i e d e c a t . D e d e s u p t e r a oa l a de z g u r ă .
I n oa l a de z g u r ă fe t i ţo . A ş a , c a să r e s pec t ăm
a d e v ă r u l .
L I V I A : F i e şi-n z g u r ă . I n z g u r ă şi t i c ă loş ie .
V i n o , P e t r u ţ . P l e c ă m sărac i , d a r c u f r u n t e a
s u s . F a ţ ă i n f a ţ ă c u c on ş t i i n ţ a m e a n-ani
n i m i c să-mi reproşez .
P E T R U Ţ : N-ai n i m i c să-ţi reproşez i ? Poa t e
n i c i e u ? P l e c ă m c u f r u n t e a sus . . . M a i pot e u
ţ i ne f r un t ea sus şi să-1 p r i v e s c î n o ch i pe
c a r e v a ? C i n d m-am r u p t de a i me i . . . P e n
t r u a d e v ă r — aşa-mi s p u n e a m . Că n u pot t r ă i
c u j u m ă t ă ţ i de a d e v ă r . P e d r a c u ' ! P e n t r u
ce a m da t să-mi f r i ng v i a ţ a ! P e n t r u u n s c u i
pat ! E x i s t c i t s in t u n o m . V i a ţ a m e a se z i
deşte pe d emn i t a t e a m e a de o m . A ş a c re
d e a m . Ş i ce-ai f ă c u t d i n m i n e ! Ce-ai f ă c u t !
L I V I A : A t u n c i , n u v i i ?
P E T R U Ţ : N u .
L I V I A : E u l t i m u l t ă u c u v î n t ?
A R J O C A : L a ce-1 m a i î n t r e b i ? N e a m u l nos
t r u , A r j o c a , a re u n s i n gu r c u v î n t .
L I V I A ( d u p ă o p a u z ă , î n care t imp s-a a u
z i t o m a ş i n ă f r i n i n d b r u s c , şi o po r t i e r ă iz-
bindu-se) : U n s i n gu r c u v î n t , a m auz i t . . . ( L u i
P e t r u A r j o c a . ) I n z g u r ă s p u i că s-a a r u n c a t
ta ta ? I n oa l a de z g u r ă ? E i b i ne , î n z g u r ă
şi m l a ş t i n ă să m ă a r u n c şi e u . Ş i as t a să-mi
fie p edeapsa p e n t r u tot ce-am g î n d i t şi a m
v i sa t , ( i n t r a r e a l u i J o i i i-a opr i t z v âcne tu l de
p l îns . )
J O L I : A m trecut să f i ţ i v o i ce i d i n ţ i i ca re . . .
( L i v i e i . ) D o m n u l i n g i ne r P r u n c i i . V i o r e l
P r u n c i i . Hi-hi-hi !
L I V I A : E jos c u m a ş i n a . L - a m auz i t .
J O L I : Ş t i i ? M a i î n a i n t e , c u p u ţ i n m a i î n a
in te ţi-a ceru t să f i i d o a m n a v ie ţ i i l u i . . .
Hi-hi-hi ! Ş i-acuma . . .
L I V I A (o taie) : Ş i a c u m a , m ă a ş t eap t ă .
B i n e . V i n . 'Că t re Pet ru ţ . ) U l t i m u l t ă u c u
vânt . P e t r u A r j o c a , a fost . . nu " . A t u n c i î n
z gu r ă . I n z g u r ă şi m l a ş t i n ă , d a c ă aşa mi-e
des t i n u l .
P E T R L ' Ţ : N u . N u v r e au . (D ă să o op rească ,
d a r L i v i a ieşise ca o f u r i e . N-a m a i a puca t
să iasă d u p ă ea . că B ă t r î n u l l-a p r i n s i n
b ra ţe . L-a m a i î m p i e d i c a t şi z ă p ă c e a l a Iu i
J o i i , c a re n e î n ţ e l e g î n d n i m i c a fugi t d u p ă
ve r i şoa ra ei s-o l ă m u r e a s c ă poate.) B u n i c u l e ,
t rebu ie . D ă - m i d r u m u l . L a s ă-mă .
A R J O C A : L a ce ? L a ce să fug i ? T o t d r u
m u l îşi a ş t eap t ă o m u l ca re să-1 s t r ă b a t ă .
D a r s p u r c ă c i u n i l e as tea c a re v o r be s c , n i m i c a
n u fac . N i m i c a . ( î l duce î n sp re j i l ţ . )
P E T R U Ţ (s-a p r ă b u ş i t c u u n sfâşietor nu) :
N u . N u . A s t a , n u . (S-a s m u l s d i n m î i n i l e
b ă t r î n u l u i şi a fugit a f a r ă d u p ă L i v i a . )
81 https://biblioteca-digitala.ro
A R J O C A (pr iveş te î n sp re u şa d i n f u n d , apo i
în j u r u l său . Se p l eacă să s t r î ngă bucă ţe l e l e
de b î r t i e de pe jos ca să le p u n ă cap l a c ap ,
da r c u u n g e a m ă t de n e p u t i n ţ ă a b i a le
a r u n c ă î n t oa t ă oda i a , şi t r e c î nd î n sp re bu
cătăr ie) : M a r i c a ! M a r i c a ! (Aceste ia . ) V i n
Bă da i c u m ă t u r a pe a i c i . ( L u i P a v e l , c a re
a v en i t şi el cu oche l a r i i pe nas şi n i ş te
tabele i n m î n ă . ) D e opr i t n u l-am opr i t . Ş i
a m făcut-o şi m a i . I-am da t pe foc h î r t i i l e
l u i toate. ( L a gestu l l u i P a v e l . ) Î m i pa re
r ă u . d a r asta-i. Dacă- l v e z i , dacă-ţ i v i n e î n a
inte, f ă ce-ţi ce re . in t ră- i î n v o i e . M d a . nu-mi
p l ace ce se pe t rece c u e l . V e z i t u . şi n o i
a m fost t i n e r i , d a r t i ne re t u l ăs ta de a z i .
a l t ă p l ă m a d ă de o a m e n i . C r e z i că-s ga ta să
s f a rme ce r u l c u creştetu l c a p u l u i şi o da t ă . . .
(Pe a l t ton.) O r i ş t i u e u ? Poa t e î n asta-i
t ă r i a lor . pu te rea . M ă g i ndesc l a fa ta a s t a .
Ia L i v i a : c ine a găs i t î n e l a t î t a î n v e r ş u
na re , a t î t a î n d i r j i r e î m p o t r i v a noas t r ă , d i n
dragoste p e n t r u t a t ă l s ău pe ca re n i c i n u
l-a cunoscu t , v a şt i să-şi i u beasc ă şi b ă r
ba t u l şi casa . . . Ş i e u n u a m în ţe les . Ş i ăs ta
ini-era doa r r ă s p u n s u l p e n t r u toate teme
r i le ca re m-au b intu i t . . . D a , d a . F o l o s i m
aceleaş i c u v i n t e , d a r p e n t r u f i eca re î n ţe l esu l
e a l tu . . . O r i . poate , m a i şt i i î I n a s t a stă şi
f r umuse ţ e a şi m i r e a s m a v i e ţ i i , că acelaş i c u
v î n t , de l a o m l a o m să a i b ă a l t c up r i n s . . .
M ă d u c d u p ă e i . N u ş t i u unde-s. d a r pe
u n d e v a t rebu ie să f ie . că n-or fi i n t r a t î n
p ă m î n t . Ş t i u pe c i n e v a ca re de î n d a t ă i-ar
crăsi. D a r T i b i nu-i. N u s-a î n to rs .
T I B I d i n fund ) : C i ne ? T i b i ? N u s-a î n
tors T i b i ? C a m i s t e r F i x d i n „ O c o l u l pă-
m î n t u l u i î n op tzec i de z i l e " , l a u l t i m a b ă
taie a pendu le i . . . (Ara t ă c e a s u l c u c u c d i n
perete.) A m să-i s p u n l u i Geo rge C l a i n să
p u n ă î n m i ş c a r e r u g i n a cu cuc clin pere te ,
să a v e m şi no i fa l i ţ i i noş t r i .
P A V E L du i T i b i ) : P i n ă a t u n c i , să n u o
ie i , tu f a l i t u le , pe coa j ă . U n d e - m i u m b l i ?
Pe u nde mi-ai fost ?
M A R I C A (care t e rm i n a se de m ă t u r a t , r i d i c ă
och i i şi z ă r i n d pe I u l i a S v o b o d a , c a r e se
ţ inea î n spate le lu i T i b i ) : T u , I u l i a . p l eacă .
R e p e d e , acasă , că te uc i de F l o r i c a . (A scos-o
pe uşă . )
T I R I : Că i-a d i s p ă r u t od r a s l a . Ş i l u i u n c h i u '
P i ş ta mo toc i c l e t a . S ă f i i s ă n ă t o a s ă , m a m ă .
Ş t i u că e c u m i n e .
P A V E L : Şi de t ine . c ine şt ie ?
A R J O C A : P a v e l , e u . E u l-am t r imes .
T I R I : P e u r m e l e p ro fe ţ i l o r . D a . m a m ă .
A R J O C A : A d i c ă a p leca t î n l o cu l m e u . Să-ţi
af le d r u m u r i l e pe u n d e u m b l i .
P A V E L : N-ai f ă cu t a s t a .
A R J O C A : A m f ăcu t .
T I R I : Ş i ce . t a t ă , dacă . . . ! (Celor la l ţ i . ) D a c ă
vreţ i să şt i ţ i . . .
M A R I C A : N u v r e a u . N u v r e a u să ş t iu
n im i c .
T I B I : T r e b u i e . U n d e c re z i că p l e ca ? A i c i
d u p ă C i l n i c . l a M o n i o m . Pe coas ta d i n a i n t e a
p ă d u r i i de tei . A r e u n fe l de p r i s acă . l a u n
să laş . Zece s t up i . Acolo-i e r a u d r u m u r i l e î n
toată s î m b ă t ă . Aco l o a şi î n n o p t a t . Ş t i u de
la o amen i .
M A R I C A (lui P a v e l ) : Te-a i fer i t de no i .
De ce ?
P A V E L (cu c a p u l p lecat ) : N-am v r u t să se
şt ie .
T I B I : C a so ldă ţe i i s t au s t up i i . P e d o u ă rîn-
d u r i . Şi-i u n b î z i i t şi u n z u m z e t de a l b i ne .
Ş i u n m i r o s d c f loare !
M A R I C A : P a v e l o d a t ă să m ă fi l ua t , or i
să-mi fi s pus n uma i . . .
P A A ' E L : Mi-a fost r u ş i n e . S ă n u se s p u n ă
că eu . . . N u ş t i am , M a r i c ă . că ţi-ar p l a ce . S ă
le v e z i c u m l u c r ea z ă , c u m z b o a r ă d i n f loare
î n f l oare . A j u n g i să le cunoş t i a p r o ape pe
f iecare . Ş i te cunosc şi e le . (Şopt i t . ) C î n d
v i n şi le d a u aşa u n fel de . . b u n ă z i u a " .
. .b îz-b iz" şi e le — ad i c ă-m i r ă s p u n d l a b u n ă
z i ua . . . D a r eu de toate-ţi v o r b e s c şi n u m a i
de d r u m u l m e u l a T i m i ş o a r a .
M A R I C A : î m i s p u i t u . A i să-mi s p u i a l t ă
d a t ă . A c u m a vorbeş te-mi de a l b i ne l e t a l e .
c u m le d a i b u n ă z i u a şi e le î ţ i r ă s p u n d cu
. .b îz-bîz" . ( A u ieşit p r i n f u n d ca do i î n
drăgost i ţ i . )
A R J O C A : O a m e n i î n t o a t ă f i r ea . I n s p i n a r e
cu o m i e de n e c a z u r i , c u b ă i a t u l c a re . D u m
ne zeu şt ie. . . Ş i e i c u „bîz-bîz" ' . (Şi-a l ua t
d i n c u i e r h a i n a şi p ă l ă r i a , şi-a l ua t s i bas to
n u l şi i e ş i nd p r i n d f u nd . sieşi.) Poa t e să
d a u peste P e t r u ţ şi L i v i a . S i ă i a c u „b î z-
b î z " . . . B î z a " l a c ap , asta-i. . . B i z a " . (A ieşit.)
T I B I ( E l s e i . ca re v e n i s e de l a î n c e p u t u l
s cene i , şi c u c a re , d u p ă p l e c a r e a p ă r i n ţ i l o r
v o r b i s e m e r e u în şoap t ă , i z b u c n i n d î n rîs l a
comen t a r i i l e b ă t r î n u l u i ) : „B î z-b î z " . „ B î z a " .
Ia c ap . (Pe al t ton.) A m m a i auz i t u n b î z î i t
aco lo . B î z î i a u î n do i . S t a i . E l s a că te i n te
resează. L-am v ă z u t î n m a r e t a nd re ţ e p e
d o m n u l V i o r e l . V i o r e l P r u n c i i c u J o i i . î n
ma r e t a nd re ţ e .
E L S A : N u .
T I B I : B a d a . Se r i o s . E r a u î n t r-un r a i d cu
m a ş i n a . C u r a b l i o n u l l u i n enea P i ş t a n-an>
putut să m ă ţ i n d u p ă e i .
E L S A : Nu-i a d e v ă r a t .
T I B I : E i . nu-i a d e v ă r a t . N u c u m v a ? ! T e
p o m e n e ş t i că-ţi p a re r ă u d u p ă o m u l ca re
r îde. . . Ti-1 a du c . Ţi-l a d u c î n a p o i . D a r spu-
ne-i. E l s a . să n u m a i r î d ă . O r i conv in^e- l
să ia pe g u r ă o po r ţ i e de as fa l t , topi t . S a u
si m a i b i ne . pasează-1 l u i J o i i , şi ducă-se.
Op t c u a b r i n z i i n o u ă . A m î n d o i c u z î m b e t u l
lor p e r s o n a l , v o r face u n r i c t us c u s i m e t r i e
b i l a t e ra l ă .
E L S A : T i b i . tu n u a i să f i i ser ios n i c i
o da t ă î
T I B I : E de ja le ! T r e b u i e să i-1 a d u c î n a p o i .
Ţi-1 aduc . Şi d a c ă n u m ă c r e z i ce ţ i-am
spus . să o î n t r eb i şi pe I u l i a . ( Ş u i e r î n d
î n sp re v e r a n d ă , I u l i e i care a in trat de î n
da tă . ) Fă-tc-ncoa I u l i e . Ş t i a m că eşti pe v e
r a n d ă . Spunc- i l u i E l s a . . .
E L S A : N u v r e a u să ş t i u . N u m ă i n t e r e
sează, l i p r i veş te ce fac .
T I B I : N u v r e i , n u t rebu ie . D a r pe J o i i tot
o l u x e z .
82 https://biblioteca-digitala.ro
I U L I A : Ce-i c u J o i i ? E r a jos l a po r t i ţ ă .
A d i c ă o fi i n t ra t .
T I B I : L a t anc . ( î n v r e m e ce E l s a a fugit
in c a m e r a e i , I u l i e i , ş op t i ndu- i c e v a la
u reche . ) E ş t i t u î n s t a re , I u l i a ? Spune-mi
s a u t rebu ie să te a jut . . .
I U L I A : P e m i n e ? în t r-o c l i p ă , m a m a şi n u
m ă m a i r ecunoaş t e .
T I B I ( I u l i e i ca re se î n toa rce în v e r a n d ă ) :
I a de pe f r î n g h i e d i n ru fe le m a m e i , ce se
po t r i veş te . D e s c h i d e şi l ă d i ţ a şi a t î r n ă pe
t ine d i n s t i c l ă r ie , cît p o ţ i pu r t a . . . ( L u i J o i i .
ca re a i n t r a t p r i n fund . ) A , J o i i . Ce p l ăcere !
J O L I : A m ven i t d u p ă v a l i z a L i v i e i . As ta- i .
nu '.'
T I B I : A s t a . D a r t u , ce ? S i n g u r ă ? M e r e u
s i n g u r ă , s i n gu r i c ă ?
J O L I (cu v a l i z a î n m i n ă ) : C u m v e z i . D a r
n u p e n t r u m u l t ă v r eme . . .
T I B I : D e a s t a s în t s i gur . T o c m a i î m i s p u n e a
şi p r i c t e n u m e u p r i n ţ u . . .
J O L I : P r i e t e n u l t ă u p r i n ţ u l
T I B I : U n p r i n ţ i n d i a n . E - n v i z i t ă . A v e n i t
c u sora l u i .
J O L I (a l ă sa t v a l i z a jos) : U n p r i n ţ i n d i a n
î n v i z i t ă l a n o i ? (Se ap rop i e de T i b i . ) Ce
joc i aco lo î n p a b n ă ? 0 g r a n u l ă de z g u r ă ?
T I B I : G r a n u l ă de z g u r ă ? A s t a a u z i t o a t ă
z i u a aco lo l a v o i , a s t a repe ţ i . (Pe a l t ton.)
E o p e r u z e a n a t u r . I n s ta re b r u t ă , n e l u c r a t ă .
J O L I : N u s pune . Z ă u ?
T I B I : Z ă u . D e la p r i e t e nu l m e u . N u c ă u t a
că a i să-i v e z i î m b r ă c a ţ i aşa . c u m să-ţi s p u n ,
m a i pe i n d i a n e ş t e . D a r s in t p u t r e z i de bo
ga ţ i . A u o i n s u l ă cit B a n a t u l n o s t r u , p o d i t ă
toa t ă p i u ă î n s t r ă f u n d u r i n u m a i c u c ă r b u n e .
C ă r b u n e cocs i f i c ab i l !
J O L I : Ş i ce-i cu as ta ?
T I B I : E s t e . Că m a i a re a l te d o u ă i n s u l e
p l i ne c u m i n e r e u . C u m îs l a n o i p i e t re le ,
s l i n c i l e de p i a t r ă , acolo-i m i n e r e u l . C u u n
c o n ţ i n u t de f ier de su t ă l a su t ă . M i n e r e u
p lus cocs egal oţel .
J O L I : M-am l ă m u r i t . Ş i v re i să s pu i că a u
ven i t . . .
T I B I : P e n t r u u n con t rac t . U n con t r ac t
mons t r u . M i l i o a n e . Şi-n do l a r i .
J O L I : M i l i o a n e s p u i ?
T I B I : Ş i as ta nu-i n i m i c . D a r te-a v ă z u t .
Te-a v ă z u t şi i-ai p l ă c u t . Ş i c i n d i-am spus
că eşti d o m n i ş o a r ă şi l i beră . . . Ce m a i ! Te-a
v ă z u t D u m n e z e u . (A ra t ă î n s p r e v e r a n d ă de
unde i n t r a se I u l i a . ) L T ite-o pe so r a l u i . p r i n
ţesa. A m de g i nd să m ă î n f i g Ia ea . N u ştie
o b o a b ă r o m â n e ş t e şi i n d i a n e ş t e . n u ş t iu e u .
D a r n-are a face. ( î i face I u l i e i n i ş te sa la-
m a l e c u r i , apo i c u u n s e m n l u i J o i i să-1
imi te . ) R ă m î i , J o i i , p u ţ i n cu p r i n ţesa p î n ă il
a duc pe frate-său, p r i n ţ u l . ( Iu l ie i . ) M ă scu-
ză-m-aţi m a i n z e l . ( C l i p i n d , l u i Jo i i . ) E m a i
pe i n d i a ne ş t e . (A ieşit î n v e r a n d ă . )
J O L I : D o m n i ş o a r ă p r i n ţ e s ă . M a m z e l ă . F r o i -
l an . M o a , J ă . I a , ih . . . B i j u t e r i i a r e . Ş i a r c
şi u n s e m n roşu de p r i n ţ es ă , pe f run te . S ă
o i au c u b i n i ş o r u l . P o a l e se lasă c u u n
c a dou .
I U L I A : Ca-do.. . ?
J O L I : C a d o u , d a .
I U L I A : Ca-do ?
J O L I : C a d o u . Ca-dou. M o a . j ă . i a , i h . d u . U n
c a dou , p r i n ţ e so , simte-te, ce d r a c u ! C u d o u ă
i n s u l e de f ier şi u n a cît B a n a t u l n o s t r u
p o d i t ă c u c ă r b u n e , a i p u t ea să te s i m ţ i . M a i
a les c î n d a i pe t ine a t i tea p ie t roa ie . P r i n
ţesă, p r i n ţ e s ă , d a r zg î rc i t ă . U i t e şi p r i n ţ u .
F a l n i c b ă r b a t . (Şi-i face un s a l a m a l e c î n
fe lu l ei.)
T I B I : Cu-curu-cu .
J O L I : Asta-i l a e i , b u n ă z i ua . . . ( L u i T i b i . )
B o n j u r i c ă . Cu-curu-cu .
I U L I A (şi ea , l u i J o i i ) : Cu-curu-cu .
J O L I : C u c u r i g e l , p r i n ţ e s ă . C u c u r i g e l , p r i n ţ e .
D a , rogu-te, nu-mi v o r b i pe i n d i a n e ş t e . R u -
m e n i ş , p r i n ţ e , do i c i , n u şp r i h s t de Ioc ? Că
nemţeasca aşa p u ţ i n o c i ugu l e sc .
T I B I : I n g l i ş ?
J O L I : O ies . i es . Asta-i A t î t a c i u pesc . D a r
a m să î n v ă ţ . T r e b u i e . Că-mi s p u n e a şi V i o r e l .
U n d o m n i ng i ne r de a i c i . D r ă g u ţ , î n a l t c u
g rop i ţ e . V i o r e l P r u n c i i . M ă i a u c u e l . M ă
i ubeş te . ( M i m e a z ă c u m se i ubeş te c u V i o re l . )
T I B I : N e u . N e u . N e u . V i o r e l . A i . A i I ov i u .
J O L I : C u m ? P e m i n e ? M ă I ov i d u m n e a t a ?
( C u m T i b i d ă să o îmbră ţ i ş e ze . ) V ă l e u , s-a
r u ş i n a t s u r i o a r a , du l i e i . ) S t a i . S t a i , p r i n ţ e s ă ,
că nu-i n i m i c . P r i n ţ u ' şi e l c a b ă i a t u !
I U L I A (pe t onu l ei) : P r i n ţ u ' şi e l c a b ă i a t u î
(Şi s m u l g î n d u - i l u i T i b i b a r b a , fuge în ve
r a n d ă , n u f ă r ă a-i fi c î rp i t una . )
J O L I : T i b i ! T i b i , ş t i am . Ş i că ea e I u l i a .
Ş t i a m şi a s t a . Ş t i a m că v o i s in te ţ i . D a r ca
să v ă fac p l ă ce re , m-am p r e f ă c u t că c u . . .
( T i b i a t recu t î n g r a b ă pe v e r a n d ă . ) C r e d e a u
că m ă pros tesc pe m i n e . C h i a r şi-au găsi t
pe c i ne s-o pros tească ! P e J o i i ! (Sa l tă v a
l i z a . I n t r a r e a z g o m o t o a s ă a l u i A a r o n Gher-
ghe i şi a I u i P e t r u ţ . A m î n d o i b ă u ţ i . 0 re ţ in
i n uşă . )
A A R O N (d in u şă . c u i v a de a fa ră ) : A c o l o ,
T o m . Aco l o . S t a i şi vo rbeş te c u H a n s i . ( L u i
J o i i . i n t i n z î n d u - i o st iclă .) H a i , c u noi . . .
(C în t î nd . ) „ H a i c u no i l a R e c i ţ a / U n d e
M a i c a P r e c i s t a / L u c r ă s u s , l a m a c a r a " . (Cu
g l a su l de o m bău t . ) Cobo r de l a m i n e , d i n
s t r ada V î n t u l u i c u T o m şi H a n s i , co ţo fana . . .
( Jo i i c au t ă să i asă , d a r A a r o n n u p l eacă
d i n uşă . ) H a n s i tuşeşte ca m i n e şi l a t r ă ca
T o m . (Tuşeşte şi l a t ră . ) N u pot. P e co ţ o f an ă ,
eu a m î nvă ţ a t-o , d a r pe m i n e v e z i , n u pot
să m ă î n v ă ţ . . . C o b o r a m şi pe c ine c r e z i că-1
v ă d ? P e Pe t ru ţ . . . Nu-ţi m a i s p u n . cum . . .
D a r şi e u : h a i . c u m ine . . . ( I a r c in tă . ) . . H a i
c u m i n e Ia R e c i ţ a / Unde- i du l ce g u r i ţ a /
H a i cu m i n e . h a i " . Ş i dac-am v ă z u t şi-am
v ă z u t că-i f ie rbe s ingele . . . B i n e e r a să fi
ieşit cu b ă l a i e . D a i tu . d ă şi e l . l i z d robeş t i
n a s u l , î ţ i d e s ch i d e şi e l a r c a d a s a u iţ i r u p e
o u r e che să-ţi f l u t u re apo i pe l i n g ă cap ca
un e v an t a i l a con i ţe . . . D a s-a d u s s inge le
83 https://biblioteca-digitala.ro
do p r i sos . S-a du s . ( C u m J o i i a folosi t c l i p a
cît e x e m p l i f i c a e l b ă t a i a şi a s c ă p a i pe uşă . )
S-a d u s . S-a d u s . să n u m a i v o r b i m . Ducă-se .
( L u i P e t r u ţ . ca re s-a l ă sa t să c a d ă î n j i l|u l
b ă t r î n u l u i . ) D e m u l t v i s a m e u să b e a u u n
ş naps şi n u a v e a m c u c i n e . T o m , c ă ţ e l u l ,
c î i ne , ce şt ie e l d i n b u c u r i i l e v i e ţ i i ? H a n s i .
c o ţ o f ana as ta a m e a , de f u r a t , f u r ă c i t do i .
de î n j u r a t , a i auzit-o c u m î n j u r ă . D a r feri t-a.
U n s t rop n u bea . Ş i i e p u r i i m e i . D r a c u ' a
m a i v ă z u t i e pu re bea t î Mi-e b i ne . m ă . Mi-e
b ine . Că a i s inge le l u i b u n i c u - t ă u . i d o l u l
Că şi e l c i n d să mi-o i a pe S i l v i a , şi e a . l a
î n c epu t , c a f eme i a , ce v r e i . n-a pu t u t să
spu i e d a . a po i c i n d i-a t ras i d o l u l o be ţ ie
ca a ceea c u m ş t ia e l . . . E h , d a şi S i l v i a , ce
o m ! 0 d a t ă f eme ie . N u se m a i ex i s t ă l a
noi . . . ( I a r c iu tă . ) . . H a i l a l uc ru-n R e c i ţ a /
U n d e m a i c a P r e c i s t a / L u c r ă sus l a m a
c a r a / H a i l a l u c r u . h a i " . ( I z bucneş te î n r îs .
apoi . ) D a r t u , m i se p a r e m i e . o r i n u p r e a
eşti v o r b ă r e ţ , m ă . (Şi i a r se po rneş t e să
c în te . D e astă d a t ă m e l o d i a pe ca re o cân
tase I u l i a l a ţ i teră . )
M A R I C A (care a i n t r a t de m î n ă c u P a v e l ) :
A . d u m n e a t a e r a i A a r o n ? ( L u i Pe t ru ţ . )
Pe t ru ţ . P e t r u ţ , j i l ţu* . E l o c u l l u i b u n i c u l .
P E T R U Ţ : Ş i ce ? L - a m m î n c a t ? O r i s-a
r ă s t u r n a t l u m e a c u s u s u l î n jos ? L u m e a - i
o po r c ă r i e . O g l u m ă s i n i s t r ă . E o m i n c i u n ă .
S c u i p pe î n t r eg p ă m i n t u l şi u n o m , u n s i n g u r
om n u se v a găs i . . .
M A R I C A : A a r o n , d u m n e a t a i-ai d a t să bea .
A A R O N : M a r l i c h e n l i ebe , M a r i c a eu . . . E u
l-am aghe zmu i t . A m nimer i t-o pros t , n u ?
M A R I C A : P r o s t a i n imer i t-o !
A A R O N : V ă d . V ă d şi s i ngu r . (Să l t î ndu-se
de pe canapea . ) A t u n c i , s a r a b u n ă . ( I n uşă . )
T o m , H a n s i , h a i că-i de j a l e . S ă m e r g e m .
(De a fară . ) „ H a i c u m in- l a R e c i ţ a / Unde- i
du l ce g u r i ţ a . . . "
P E T R U Ţ (îi p r i veş te pe a i l u i , apo i l a
P a v e l , d i n sen i n ) : Ce ? S ă n u f i u o b r a z n i c ?
Ş i ce mi-a fo los i t că a m fost c u m i n t e ?
De s t u l . A c u m a e t i m p u l să f i u şi e u o b r a z n i c .
Şi m i n c i n o s . Ş i h o ţ . Şi-o să-mi m e a r g ă b i ne .
Ş i b e ţ i v . Ş i tot ce s in te ţ i v o i ce i l a l ţ i .
M A R I C A : Aşa-i vo rbeş t i t u t a t ă l u i t ă u ?
P E T R U Ţ : A ş a . Ş i c u t i m p u l a m să a j u n g
şi e u u n r e t r og r ad c u m sc r i e l a ca r te . M î n d r u
pe ce a m ş t i u t c i n d v a . D o g m a t i c şi a n ch i l o z a t
î n f o rmu l e de m u l t f uma t e , d a r l a ocaz i i
c l ă n ţ ă u , m a r e c l ă n ţ ă u . . . Şi-n v i a ţ a de acasă o
să a m şi e u n i ş t e d r u m u r i a le m e l e . de c a re
n u v o i d a socotea lă n i m ă n u i . D r u m u r i l e m e l e
de s î m b ă t ă . I a r d r u m u r i l e î m i v o r f i c u
och i şi c u s p r î n cene , c u i ie şi peste lcă .
P A V E L : E ş t i bea t . A i b ă u t .
P E T R U Ţ : Ş i ? F a ţ ă c u a l ţ i i , şef i , p a r a şe f i ,
c u casă şi f am i l i e şi i b o v n i c e î n toate o ra
şele, s în t u n cop i l . (Och i î n och i c u P a v e l . )
U n cop i l n e v i n o v a t , d a . ( 0 p a l m ă de-a l u i
P a v e l i-a î n ch i s gura . )
P A V E L : E p r i m a p a l m ă pe ca re ţ i-am dat-o.
î m i p a r e r ă u . S ă m ă ier ţ i .
P E T R U Ţ (s-a trezit d i n beţie) : î n c e p u t u l
t r ebu i a să-1 facă c a r e v a . D e ce n u t a t ă l m e u '.'
I ţ i m u l ţ u m e s c p e n t r u p a l m ă . S p u i că-i p r i m a .
N u ş t i u dacă-i u l t i m a . D a r , o r i c u m , ăsta-i
u l t i m u l c u v î n t pe care-1 a u z i de l a m i n e .
(Se î n f u n d ă în j i l ţ . c a pen t r u veşn i c i e .
I n tăcerea ca re s-a l ă sa t , se a ude doa r v î n t u l
t a r e trece p r i n f r u n z i ş u l copac i lo r . )
M A R I C A : S ă s t r î ng ru fe l e . S e po rneş t e
p l oa i a .
P A V E L : M a i e. (Ascu l t ă v î n t u l de a f a r ă ,
p r i veş te i n j u r , apo i ) : M d a , să u r c ş i e u .
M a r i c ă , l a p l a t ou . ( L u i Pe t ru ţ . ) B i n e e r a să
fi c i t i t m a i c u a t en ţ i e note le şi g r a f i c u l t ă u
c u r e ţe l a ru l p e n t r u o ţe l u r i a l i a te . C u m s în t
î n u r m ă . d a c ă le î n c e r c a m l a cup toa re l e
me le m a r i . r e i n t r a m i n c i c l u , n o rma l . . . î m i
pare r ă u că s-a i n t i m p l a t aşa , t a re r ă u î m i
pare . Ş i a c u m . doreş te-mi no roc , l i n i t r ebu i e
noroc şi o seară b u n ă . Sea r ă b u n ă , P e t r u ţ .
R ă s p u n d e - m i l a s e a r a b u n ă .
T I B I (care, a j u t î n d-o pe ma ică-sa , i n t r a se
de pe v e r a n d ă c u u n b r a ţ de r u fe . t a t ă l u i
său) : S a r a b u n ă , t a t ă . S a r a b u n ă . (Se u i t ă
d u p ă P a v e l ca re a ieş i t pe t recu t de M a r i c a
şi. l u i Pe t r u ţ ) : Să-ţi f ie r u ş i n e , l-ai l ăsa t
să p lece f ă r ă să-i r ă s p u n z i , să-i do reş t i o
seară b u n ă . C î n d şt i i c i t î i este de greu . . .
P e t r u ţ , e u te-am i ub i t şi î n c ă te i ubesc . D a c ă
mi-a i cere . . . ! P e n t r u t ine şi m î n a mi-aş
tăia-o şi och i i m i i-aş d a . D a r n-am să-ţi
ier t că l-ai l ă sa t să p l ece î n noap te — o
noapte g rea . Şi-ţi s p u i că eşt i t î n ă r , că s în
tem t i ne r i . S î n t e m t i n e r i şi no i v o m s c h i m b a
fa ţa l u m i i , c ă l c î n d peste m i n c i u n ă şi ne
drep ta te , şi zdrob ind-o . M i n c i u n ă eşt i t u .
D e s u s , p î n ă jos m i n c i u n ă . H a i , r ă s p u n d e .
S p u n e că nu-i a d e v ă r a t . A ş a de t i n ă r şi aşa
de p u t r e d . N u se poate P e t r u ţ . P e t r u ţ , d r a
gu l m e u î P e n t r u m i n e a i fost m a i m u l t
decî t u n f ra te . A i fost u n s i m b o l , u n i d e a l .
E r a m m î n d r u de t ine . C ă u t a m să m ă por t
ea şi t ine . Ş i a c u m mi-ai î n c o v o i a t s p i n a r e a
şi mi-ai rupt-o. ( I z b u c n i n d î n p l î ns . ) N-am
să-ţi ier t . ( P r i n t r e l a c r im i . ) N u şt i i ce-i c u
L i v i a . N u şt i i . U n d e v a o f i s a u n u o f i .
Ducă-se şi o m i e de a n i , să n u m a i a u d n u m e
de f eme ie . (S-a m a i l in i ş t i t . ) A p leca t şi te
doare . C u m p l i t te doa re . Poa t e că şi pe m i n e
c i n d v a m-a d u r u t , d a r m-am a s c u n s . L â i
hohot de rîs şi n i m e n i n u te v e d e . n u te
s imte . N i c i să te b ă n u i a s c ă m ă c a r . D u r e r e a
n u se a r a t ă . S e b i r u i e . R î z i de ea . R i z i .
( I z bucneş t e î n t r-un hohot de rîs. D u p ă
p u ţ i n î n s ă şi r î su l şi p l î n s u l aşa î i se a m e s
tecă, î nc î t s i n gu r n u m a i şt ie. 0 p a l ă d c
v î n t . c u uşa ce a fost desch isă de P e t r u
A r j o c a l-a opri t . )
A R J O C A : Ce-i ? Ce ? I a r c o m i c ă r i i de a le
ta le , T i b i ? ( îş i scoate h a i n a , p ă l ă r i a , aga ţ ă
şi bas tonu l . ) C o m i c ă r i i , m ă .
84 https://biblioteca-digitala.ro
T I B I : C o m i c ă r i i , b u n i c u l e , că aşa mi-e f i r e a .
A R J O C A : S-ar f i c u v e n i t să creşti î n c a s a
l u i ă s t a , A a r o n . L a A a r o n G h e r g h e i . A c o l o
n u e r a m i r a r e . C u i e p u r i i care-i ba t toba , c u
o c o ţ o f a n ă care f u r ă tot ce-i cade s u b c ioc
şi se ţ i ne de e l c a u n c i i n e , s ă l t î n d d i n p o m
i n p o m şi c u T o m , c o r c i t u r a l u i de c i i n e .
Şi ce n u a re ? P o r u m b e i m a l t e z i şi be lg ien i
u r i a ş i şi p o t î r n i c h e a i t a l i a n ă . . . (Se opreş te
d i n v o r b i r e şi pe a l t ton.) T a t a a p l e ca t ?
( L a a f i r m a ţ i a l u i T i b i . ) E m a r e n ă c a z u '
aco lo . ( L u i P e t r u ţ pe ca re a b i a a c u m î l ob
servă că-i î n j i l ţ u l său . ) A h a ! N u a v e n i t
c u t ine. . . N u a i găsit-o, s a u n u i-a p l ă c u t
c u m i-ai r ă s p u n s I a î n t r e b ă r i . (Cu fur ie . )
Ş i ce-ai v r e a ? Ce v r e i ? S ă v ă a d u c m ă r
tu r i e de l a to ţ i c a r e a u fost pe a t u n c i că
tat-său n u e r a dec î t u n po rc de c î i ne !...
D a c ă aş şti că as t a v ă l i n i ş teş te , m-aş p o r n i
să trec peste tot u n d e se a f l ă şi să cu l eg
m ă r t u r i e de l a f i eca re . H a i , r ă s p u n d e . L a e i
să m e r g or i să f i u f a ţ ă c u t a t ă l t ă u şi să-i
d a u c u r a j ?
T I B I : L a t a l a . b u n i c u l e . Du-te l a ta ta .
A R J O C A : P ă i aco lo . Ş i s-ar c u v e n i c a şi e l .
(T rece î n sp re Pe t ru ţ . ) T u , P e t r u ţ , n u a u z i
c i n d i ţ i v o r be s c ?
T I B I : Lasă-1, b u n i c u l e !
A R J O C A : D a r ce ? E v r e m e a de l ăsa t ?
O r i s în t e u o m u ' a c e l a ! ( 0 c l i p ă c a u t ă să
p r i n d ă p r i v i r e a l u i P e t r u ţ , d a r c u m aces ta
işi lasă c a p u l î n j o s , î l p r i n d e de p iep t .
P e t r u ţ se lasă moa l e , f ă r ă n i c i o î m p o t r i
v i re . ) C u m ? Ş i t u v r e i să s p u i că eşt i
P e t r u ţ , n epo t u l m e u ? ! F a l a m e a ! ( î l a z v î r l e
î n j i l ţ ş i , c u o fu r ie pe ca re n u şi-o stăpî-
neşte.) F i r - a r a f u r i s i t ă ! D e o m i e de o r i .
Ce a pu tu t face d i n e l o m u i e r e î n d r ă c i t ă .
O s u l e i de B r e b e n a r ! Că-i a r ă t e u . Şi-i bag
sub och i sc r i s n eg r u pe a l b . (Şi-a s m u l s d i n
c u i e r h a i n a , i a şi p ă l ă r i a c u b a s t o nu l şi por
neşte spre uşă . )
T I B I : U n d e să m e r g i pe p l o a i a şi f u r t u n a
as ta ?
A R J O C A : Nu-i a d i n t î i f u r t u n ă p r i n c a re
a m t recut . (Desch i de uşa . D e a f a r ă î l î n
tâmpină p r i m i i s tropi . )
T I B I : S ă v i n c u t i ne , b u n i c u l e , să te a j u t .
A R J O C A : N i m e n i n u a re c u m m ă a j u t a ,
T I B I : P e n t r u u n o m t i n ă r , b u n i c u l e , e m a i
uşor .
A R J O C A : A c u m a e v r e m e a noas t r ă , a bă-
t r i n i l o r . ( D i n u ş ă , c u o p r i v i r e î n sp re a m î n
doi nepoţ i i . ) E v r e m e a b ă t r i n i l o r , d a . (A
ieşit.)
c o r t i n a
Actul III Acelaşi decor. In scenă Petruţ, Elsa şi Marica. Petruţ în jilţ, aşa cum l-am lăsat,
numai că barba ii este mult crescută şi-i tare palid. Elsa, pe canapea, citeşte dintr-un
carnet şi face adnotări pe margine.
M A R I C A (cu o c i r p ă i n m î n ă îşi face de
l u c r u c u p r a f u l d c pe m o b i l ă . î n d r ep t u l
mese i , r i d i c i n d şe rve tu l de pe u n p la tou ) :
S-au răc i t . S ă le î ncă l zesc .
E L S A : P e n t r u a c i t a o a r ă ? ( L u i Pe t ru ţ . )
Să-ţi fie r u ş i n e . F a c i g r e v a f o ame i , g r e v a
tăcer i i , te p r i veş te . D a r ce-ai c u m a m a s-o
c h i n u i e ş t i şi pe e a !
M A R I C A : Lasă-1. E l s a . D a c ă a r f i n u m a i
pe at i ta . . . (Ca să treacă l a a l t c e v a , c u u n
gest î nspre ve r and ă . ) P a r c ă s-a m a i l impe
z i i , nu ? N u m a i p l o u ă . Ş i n i c i v i u l u i . ( L u i
Pe t ru ţ . ) N u v r e i , P e t r u ţ , să m ă n i n c i , nu-ţ i
cer . N i c i să-mi r ă s p u n z i . D a c ă n u v r e i , n u
t rebu ie . D a r să te o d i h n e ş t i . (Pe t ru ţ nu-i
r ă s punde . ) D a c ă aş şti ce să f ac , c u m să
ies, c u m să i e ş im d i n n ă c a z u l şi b l e s t e m u l
ăsta ! P a r c ă a m f i b l e s t ema ţ i . P î n ă m a i i e r i
e r a m cit se poate de b u c u r o ş i . Ce-mi p u t e a m
dor i m a i m u l t ? Cop i i b u n i , u n b ă r b a t b u n
şi aşezat . O casă f r u m o a s ă , şi î n d e s t u l a t ă c u
de toate.
E L S A : D a r n u s-a s c h i m b a t n i m i c . S î n t e m
aceiaş i ca re a m fost.
85 https://biblioteca-digitala.ro
M A R I C A : N i m i c n u a m a i r ă m a s c u m a fost.
(A t resăr i t b rusc . ) Paş i . . . P a v e l . N u . T a t a .
( L u i P e t r u A r j o c a , c a şi c u m n-ar f i obser
v a t s t a rea î n c a re se a f lă . ) A stat p l oa i a .
A R J O C A (ostenit de moa r t e , d a r ce rc î nd să
se b i r u i e ) : A stat , d a .
M A R I C A ( în t i m p ce-1 a j u t ă să-şi scoată
h a i n a ) : A m fost î ng r i j o r a ţ i . . . T a r e î n g r i j o
ra ţ i . P e u n d e a i u m b l a t , t a t ă ?
A R J O C A : S i n g u r n u m a i ş t i u . (Gest sp re
Pe t ru ţ . ) A h a !
M A R I C A : D e i e r i n u s-a r i d i c a t de a i c i .
N u m a i c i n d a u z e a por t i ţ a . . . T e aş tep ta poate
pe d u m n e a t a s a u ş t iu eu . . . P e u n d e a i fost ?
A R J O C A : D a c ă a r f i să-ţi spun . . .
M A R I C A ( lu i Pe t ru ţ ) : Fă-i loc b u n i c u l u i .
A R J O C A : L a s ă . M a r i c ă . î m i p r i ve ş t i î n c ă l
ţ ă r i l e ? D a . a m u m b l a t c e v a .
M A R I C A : A i t recut şi pe l a P a v e l ?
A R J O C A : N-am m a i apuca t . D a r a m auz i t .
Ş t i u de l a oamen i . . . N u m ă î n t r e b a .
E L S A : E de r ă u , ş t im , a m auz i t .
A R J O C A : D e l a c i ne ? C i n e ţi-a spus ? Ăs ta
a l t ă u ?
M A R I C A : N u ş t i u t a t ă , ce ave ţ i f i ecare c u
e l . Ş i P a v e l şi d u m n e a t a . A c u m a şi E l s a . . .
I e r i s-au cer ta t c h i a r . N u ş t i u d i n ce s-au
l ua t . D e l a J o i i . parcă . . . Să-ţi î ncă l zesc , t a t ă .
c e v a de m î n c a r e . Ş t i u că nu-ţ i v i n e , d a r
t rebu ie . Ş i poate să te o d i h n e ş t i , să te î n
t i n z i . D e t re i zec i şi şase de c e a s u r i eşt i î n
p i c i oa re .
A R J O C A : L a s ă as ta . că de P a v e l v o r b e a m .
( E l s e i , î n v r e m e ce M a r i c a l u i n d p l a t ou l
de pe m a s ă , t rece î n bucă t ă r i e . ) Ş i ce ţi-a
spus ăs ta a l t ă u ?
E L S A : D e tata ? V i o r e l c rede că n u se m a i
poate n i m i c . N u m a i d a c ă i n t r ă î n pens ie . . .
I n t r-un fe l se v a o d i h n i şi e l .
A R J O C A : Ce o d i h n ă ? C a r e o d i h n ă ? S ă te
t rag i pe l i n g ă z i d u r i c a u n c î ine b ă t u t ! Ş i
nu-mi este de as ta , d a r p l eacă î n v i n s , r u
ş i na t . . . S ă ş t i i , E l s a , că cine-1 s fă tu ieş te aşa. . .
A s cu l t ă -mă , fe t i ţo . N u m-am temu t de n i
m e n i n i c i o d a t ă . D a r c î n d î l v ă d pe ăs ta a l
t ă u . c u z î m b e t u l l u i , m ă t rece aşa c a u n
f ior . M ă t em . P e n t r u t ine m ă t em , ce te
poate aş tep ta .
E L S A : Poa t e că n u m ă a ş t eap t ă n i m i c b u n .
D a r şt ie c i n e v a care-i b i ne l e şi care-i r ă u l ?
C î n d m e r g î m p r e u n ă şi pe r î n d îş i s c h i m b ă
î n f ă ţ i ş a rea că n u m a i şt i i a lege , care-i şi
c i n d .
A R J O C A (în loc să-i r ă s p u n d ă , t rece î n sp re
Pe t ru ţ . Ace s t u i a ) : N i c i t u n u şti deoseb i
care-i r ă u l şi care-i b i ne le ? T o t n-ai a j u n s
să-ţi r ă s p u n z i . (Scoate d i n b u z u n a r o m î n ă
d c h îr t i i . J P e m i n e , pe t a t ă l t ă u , pe ma i că- ta ,
n u ne-ai c rezu t . E ş t i o m cu car te , ţ i-am
adus m ă r t u r i e scrisă. H i r t i i . . . D c l a Ado l f
C l a i n , m o ş u l l u i Geo rge . P e v r e m e a aceea
a r ă s p u n s de f i e r u l v e c h i , şi a c u m a î n u r i n ă
e-n pens ie la C ă l a n . D e l a G r o p ş a n . c a r e
e-n pens i e şi e l şi-ţi poate m ă r t u r i s i şi p r i n
v i u g ra i că-i i n o raş , d a r mi-a a ş t e r nu t şi-n
sc r i s . . . Op t s p r e ze ce c e a s u r i a m a lerga t f ă r ă
o d i h n ă , c-am fost şi-n Bocşa . . . Ş i u n de n-am
fost. (Cu u n oftat.) D a c ă a m v ă z u t că î n a
i n t ea ta, v o r b a m e a n u trage d e a j u n s şi t re
bu i e să-mi în t ă resc c u v i n t u l c u s c r i s u l ce lor
a u stat de f a ţ ă . ţ i-am a d u s h î r t i i , n a ! S ă te
î n g r o p i s u b h i r t i i . (Şi-i a z v î r l e h î r t i i l e în
ob raz . Scocioreşte a l t b u z u n a r şi-i a z v î r l e
î n c ă u n p u m n de h î r t i i . P e t r u ţ le î n d e p ă r
tează . ) Nu-ţ i t rebu ie . Nu-ţ i m a i t r ebu i e . N i c i
n u te u i ţ i l a e le . M ă c r e z i pe c u v î n t . . . . S a u
n u te m a i i n te resează ? Ce s-a m a i pe t recu t
in tre t imp ?
E L S A : A d i s p ă r u t L i v i a . A p leca t . N u şt ie
n i m e n i u nde .
A R J O C A : Ş i ce ? S-a opr i t l u m e a î n loc ?
E L S A : Se c h e a m ă că d i n c a u z a noa s t r ă a
p leca t . ( A d u n î n d h î r t i i l e de jos. ) P e n t r u C3
a i u m b l a t să le s t r i ng i ? P e n t r u e l ?
A R J O C A : P e n t r u a d e v ă r . P e n t r u a d e v ă r ,
fe t i ţo . Că n e a m u l n o s t r u şi tot d r u m u l l u i pe
a d e v ă r e c l ă d i t . P e a d e v ă r şi c i ns te . S ă n u
u i ţ i a s t a . ( L u i Pe t ru ţ . ) Ş i n i c i d u m n a t a , c a v a
le r a l s u sp i ne l o r .
(Şi-i a z v î r l e î n ob r a z o u l t i m ă h î r t i e pe
care o m a i găs ise . 0 c l i p ă e gata să se p r ă
buşească . Şi-a r e v e n i t de î n d a t ă . A c u m se
vede î nsă cît este de b ă t r î n şi i s tov i t . P e t r u ţ ,
ca re o d a t ă c u E l s a a u săr i t să-1 s p r i j i n e ,
n u m a i t rece î n a p o i î n j i l ţ şi, d u p ă o c ă u t a r e
de o c l i p ă , se repede î n c a m e r a sa . Se a ude
c u m trage uşa şi p a r c ă s-a p r ă bu ş i t . )
E L S A : T r e b u i e să-1 î n ţe leg i , b u n i c u l e . E
c a o r a n ă desch i să .
A R J O C A : 0 r a n ă desch i să ? Ş i ? U n d e a m
a j unge , d a c ă f iecare şi-ar î n f i g e gh i a re l e să
le r ăsucească î n c a r ne v i e ? ! O a r e n u a v e m
f iecare o r a n ă a noas t r ă ?
E L S A : Ş i d i m i n e a ţ a , b u n i c u l e ?
A R J O C A : D a r ce ? U ş o r î m i v i n e să t rec
p r i n v i a t ă , f ă r ă S i l v i a ? D a c ă a r f i n u m a i
c u m î m i v i n î n a i n t e ceasu r i l e şi z i le le f r ip te
cite i le-am f ă cu t ! Ş i n u le m a i pot î n t oa rce .
Ş i n i c i e i . S i l v i e i să-i v i n î n a i n t e şi să-i
s p u n . . . S ă ştie că-mi p a r e r ă u . C u m p l i t î m i
pare r ă u . (Se răsuceş te . L u i T i b i ca re i n
trase p r i n f u n d şi c on t r a r o b i c e i u l u i s ău ,
n i c i că-şi r i d i c ă capu l . ) E i , s p u ne , ce t ac i .
S p u n e ce a i de spus , că veş t i b une , ş t i u .
nu-mi a d u c i .
T I R I : Nu-ţ i a d u c . N u , b u n i c u l e . (Scu lu-
r îndu-se de p i c u r i i de p loa ie , m a i m u l t ca
să cîşt ige t imp.) A a r o n , ca să-1 î m p a c e pe
Pe t r u ţ c u l a t a . . . Ş t i i , p r a f u l l u i P e t r u ţ pen-
86 https://biblioteca-digitala.ro
t r u l i ngo t ie re , nu-1 a r u n c a s e m î n B î r z a v a . I
l-am dat I u i A a r o n p e n t r u i e p u r i , să le aş tear
n ă aco lo î n co t l onu l lor . . . D a r e l n-a m a i
a p u c a t să des facă săcu le ţe le . Ş i ce ne-am
vo rb i t ? S ă le d u c ă tat i i .
A R J O C A : Ş i ?
T I B I : Le-a dus . Da " v e n i n d î ncoace , m i-am
z is că de a t î t a p loa ie , s-or f i uda t . I s u m e d e .
Ş i p r a f u l u m e d , şt i i d u m n e a t a . I a r s u f l u r i ,
i a r r e bu t u r i . M ă d u c să le s p u n .
A R J O C A : N u . P r e a t î r z i u . A c u m a a b i a că
i n t r ă i n p a n i c ă . E ş t i spe r i a t .
T I B I : S î n t .
A R J O C A : î n s e a m n ă că n u p r e a m a i a i î n
c rede re î n t a t ă l t ă u .
T I B I : N u m a i ş t i u . Ce-i de f ă cu t ?
A R J O C A : S ă n u ne p i e r d e m c u f i r ea . T r e
bu i e să r ă m î n e m î n p i c i oa re , să b i r u i m . S ă
b i r u i m , a u z i , m ă . ( M a r i c ă i , c a re a v e n i t c u
s np i e r ă şi o p une pe m a s ă , î n v r e m e ce E l s a
p u ne f a r f u r i i şi t a c î m u r L ) N u . N u mi-e a
m î n c a r e . N u m ă n î n c . Poa t e m a i t î r z i u . . .
( L u î n d s e a m a l a c h i p u r i l e lor . pe
a l t ton.) Ce-ar f i c op i i ? Ce-ar f i să
m a i c i n t ă m şi no i ? ( L u î n d ţ i tera
d in t r-un colţ , u nde o ştia.) T r e c i ,
E l s a , l a p i a n . (Desch i de uşa d i n s p r e
c a m e r a l u i P e t r u ţ . Aces tu i a . ) P e t r u ţ . poate
să-ţi i e i v i o a r a . S ă c i n t ă m ca î n v r e m u r i l e
bune . ( I n v r e m e ce M a r i c a a v e n i t c u v i o a r a
şi a r c u ş u l şi t rece î n c a m e r a l u i Pe t ru ţ . ) D o
d r a g u l m e u . P e t r u ţ . T e r o ag ă b u n i c u l , că
p i t a nu l de v a s . O r i n u s p u n e a i t u că eşti
c op i l de t r u p ă şi sectoare le noas t re cu i r a s a t e
pe o m a r e f u r t u n o a s ă ?
T I B I : C i n t e u , b u n i c u l e . ( L u î n d d i n m î n a
M a r i c ă i v i o a r a şi a r c u ş u l , î n cea rcă c î t eva
măsu r i . )
A R J O C A : A ş a ? Ş i aşa e b i ne . ( î ş i t rece
degetele peste s t rune le ţ i terei şi a po i ata-
c î n d d i n p l i n c î n t ecu l I u l i e i . ) D a , d a .
E L S A (c în tă o v r e m e şi apo i , b r u s c , smu l-
g îndu-se de l a p i an ) : N u pot , n u pot , n u .
( Iese p l î n g î n d . O d a t ă cu ea a ieşit şi Ma r i c a . )
A R J O C A : N u l u a s e a m a . T i b i . . . F e m e i l e , e h .
feme i le ! A ş a şi S i l v i a .
(C în t ă m a i depar te . D a r aşa c u m a î n c epu t ,
l a fe l de b r u s c s-a opr i t . L a s ă ţ i tera pe
m a s ă şi t rece să-şi i a h a i n a şi p ă l ă r i a . !
T I R I : Un-te d u c i ?
A R J O C A : N u ş t i u b ine n i c i eu . B ă n u i e s c
că acolo l a P a v e l . î i este p i e l ea t ă b ă c i t ă .
D a r v e z i . nu-1 pot l ăsa . Să-i d a u tăr ie . T r e
bu ie t ă r ie .
T I R I : B u n i c u l e , eu . . . ! (A a lergat pe ve
r a n d ă unde se aude c u m sparge , r upe . A re
ven i t c u c î teva p î n z e spar te , c u şas iu r i l e
rupte.) G a t a c u z m î n g ă l e a l a . M-am lăsa t .
P e n t r u to tdeauna . T r e c e u . D a c ă t rebu ie , s in t
c u in l ocu l lor. Şi-n fonta şi-n o ţe lu r i l e ca re
vo r c ă l ă t o r i p r i n ţ a r ă de a c u m î nco l o , tot
se v o r găs i î n s e m n e c u s înge d i n s inge le n e a
m u l u i nos t r u A r j o c a .
A R J O C A : N u . N u . T i b i . N u v r e a u şi n u
t rebu ie . C u P e t r u ţ e r a a l t c eva . P a r c ă e u l-aş
fi n ă s cu t . Aşa g i n d e a m . T u t rag i î n sp re a l
te le . A l t ă sp i ţ ă . C u m a fost şi D u m i . (Ara t ă
î n sp re P a v e l ca re i n t r a se ostenit . ) Să-ţi s p u n ă
şi ta ică-tău .
T I B I : D a c ă v r e i . d a c ă-m i c e r i . pot cît şi
P e t r u ţ . Ş i m a i mu l t . A m să-ţi d o vede s c . N u
v o i m a i f i n i m i c d i n ce l ca re a fost . N i c i
f i r ea , n i c i î n f ă ţ i ş a rea . I a r p r i m u l l u c r u , a m
să-mi d a u jos c h i c a . (A a le rga t î n sp re u ş ă .
D i n prag. ) B u n i c u l e , ta tă , u i t a ţ i-vă l a m i ne .
A v e ţ i v o i î n c redere î n m i n e . S ă nu-mi răs
p u n d e ţ i . N u t rebu ie . S ă i ' ă v ă d n u m a i o ch i i .
O c h i i . V ă m u l ţ u m e s c . I ţ i m u l ţ u m e s c , ta tă .
Şi-ţi m u l ţ u m e s c şi d u m i t a l e . b u n i c u l e .
A R J O C A (pr iveş te d u p ă T i b i , c î n d aces ta a
ieşit . L u i P a v e l . ) : Saltă-ţ i m ă c a p u l şi n u te
d a . ( î n sp re bucă t ă r i e . ) M a r i c a ! E l s a î M a
r i c a ! ( M a r i c ă i , c a re a v e n i t î n g r a b ă . ) P u n e
de m a s ă . M a r i c ă . Ş i tu . E l s a , c a u t ă pe u n
d e v a g l a j a de b e u t u r ă . D a m a i tare , c a de
z i le m a r i . V r e a u să î n c h i n p e n t r u n e a m u l
n o s t r u , că-n v e c i n u se p i e rde . (Desch i d e
uşa d i n sp re c a m e r a l u i Pe t r u ţ . Aces tu i a . )
H a i m ă şi tu , n ă r o d u ăs ta . V i n de bea să
te veseleşt i , că acu" nu-i v o r b a n i c i de m i n e .
n i c i de t ine. c i t i i v o r b a de noi toţ i . D e no i ,
n eamu l . . . H a i v i n ' şi nu-mi s t r i c a b u c u r i a ,
( î n t i n d e u n p r i m p a h a r l u i P a v e l . ) I a de
bea .
P A V E L : N u pot , t a t ă .
A R J O C A : I a t u , M a r i c ă . şi-1 bea , d a c ă fe
c i o r u l m e u a re a t î t a n e cuv i i n ţ ă . . . (Ma r i c ă i
ca re a da t peste cap b ă u t u r a . ) î m i p l ace ,
M a r i c ă , că eşti f eme ie v i t e a z ă . Să f i i b ă t u t
e u l u m e a î n l u n g şi lat şi o n o r ă m a i v i
tează n u g ă s e a m .
P A V E L : M a r i c a , v a t rebu i să ne v i n d e m
c a s a . C a s a şi m a ş i n a .
A R J O C A : ...Să-ţi v i n z i c a s a ? P e n t r u ce ?
P A V E L : C a să n u c ad ă pe secţie, pe oa
m e n i . S i n t e m la p ă m î n t . De ce să p l ă tească
ei ce a m s t r i ca t e u ? ( S u n ă te lefonul . )
M A R I C A ( lu i P a v e l . d u p ă ce a r i d i c a t r e
ceptoru l ) : D e sus . de l a p l a tou . P e n t r u t ine .
P a v e l i a r e cep t o ru l , d a r l-a l ăsa t de î n d a t ă
f ă r ă să m a i vo rbească . A l t ape l . P a v e l r i d i c ă
r ecep to ru l şi-1 l asă î n furcă . ) P a v e l , t u şt i i
m a i b ine ce t rebu ie să fac i . . . Ş i nu-i v o r b a
de casă şi n i c i de m a ş i n ă . Deş i a r t r ebu i
să-ţi a m i n t e ş t i că o par te a m şi e u i n tot ce-i
in j u r .
P A V E L : M a r i c a . n u c u m v a ? !
M A R I C A : O v r e m e — şi n u a fost scu r t ă ,
i a r n u c m i s-a p ă r u t c u m p l i t de l u n g ă — a i
fost p lecat l a f acu l t a te , şi-n t i m p u l ăs ta c u
c a s a şi cop i i i eu a m stat . 0 c l i p ă n u m-am
p l i n s . A m fost b u c u r o a s ă . B u c u r o a s ă şi m i n
ţi ră că v e i ieşi om î n v ă ţ a t , i ng i ne r .
87 https://biblioteca-digitala.ro
P A V E L (aspr i i ) : T r e c i l a ce v r e i să-mi s p u i .
A d i c ă a m înţe les . Nu-mi î n g ă d u i să v i n d
c a sa . N i c i c a s a . n i c i m a ş i n a .
M A R I C A : Nu-ţ i î n g ă d u i .
E L S A : M a m ă !
M A R I C A : N u .
P A V E L : L a as ta n u m ă a ş t e p t a m .
M A R I C A : Nu-ţ i î n g ă d u i . . . A i să v i n z i c a s a .
Ş i m a ş i n a . Ş i m a i ce ? Să s p u n e m că a i să
te p l ă teş t i . Şi ? Asta-i tot ? D a r r u ş i n e a !
R u ş i n e a cu care a i să p lec i . . . C u u n p i c i o r
î n spate . T u . P a v e l A r j o c a , ca re n u ţi-ai p le
cat c a p u l î n a i n t e a n i m ă n u i .
P A V E L : N u , n u . P l ă tesc . P l ă tesc ce t rebu ie
şi p lec .
A R J O C A : N u are u n p i c de v l a g ă , u n pil
de s înge i n e l . N i c i e l , n i c i f i u l s ău . P e t r u ţ .
M A R I C A : A m fost m î n d r ă de t ine , P a v e l .
E r a i m î n d r i a m e a . Ş i m a i mul t . . . S p u n e a m
că a m do i b ă i e ţ i m a i m i c i . P e t r u ţ şi T i b i . Ş i
te a v e a m şi pe t ine care e r a i ce l m a i m î n
d r u s i m a i î n d r ă z n e ţ d i n toţ i t re i .
P A V E L : N u .
M A R I C A ' p r i n t re l a c r im i ) : D a . d a . D a .
P A V E L : N u . N u . N u !
A R J O C A : P a v e l , se poate r e c u p e r a tot. Ş i
c h i a r d a c ă a i să m a i a i g r eu t ă ţ i , d a r c u m
să-i l aş i c u c i m i t i r u l de aco lo î No i ă ş t i a ,
c i n d e să p l e c ă m de u n d e v a , l ă s ă m locur i l e
cu ra te , ca pa j i ş t i l e şi i z voa re l e de sus de pe
S e m e n i c .
P A V E L : N u . O a m e n i i s in t sper ia ţ i . î n s e a m n ă
că n u m a i c r ed î n m i n e . D e u nde pu t e rea
să b i r u i , c î n d n i c i eu s ingur . . . (A scos o
h î r t i e d i n b u zuna r . ) Ce r e r e a să i n t r u î n
pens ie .
E L S A : V i o r e l P r u n c i i ţi-a dat-o ?
P A V E L : V r e i să s p u i că o să u r ce î n l o cu l
m e u ? T o t î n f am i l i e . (S-a în tors î n sp re pe
rete, să se s t ăp inească . ) Ta t ă ! M a r i c ă ! E l s a !
O c h i i ni i-au v ă z u t v a l u r i de oţel . F l u v i i de
oţel mi-au cu rs pe d i n a i n t e a och i l o r şi n-am
c l ip i t . D a r a c u m u n ceas . c i n d mi-a î n t i n s
b i r t i a şi mi-a spus că de m i i n e z i n u m a i u r c
pe p la tou . . . ' î ş i trece p a l m a peste obraz . ;
Că m ă ţ i ne p re zen t p î n ă î m i fac f o rme le de
pens ie . . .
E L S A : Ş i d u m n e a t a , t a l ă , a i p r i m i t ?
P A V E L : A p o i nu-s eu p u i d e , g ă i n ă să-mi
sucească g i tu l u n p r i m ven i t ! Că-s n ă s c u t
şi c rescu t i n u z i n ă , şi s î n t e m m a i v e c h i a i c i
dec î t p l a t an i i de l a poa r t a u n u ' . (Pe a l t ton.)
Aşa a m vo rb i t e u aco lo . D a r a i c i . v e n i n d
spre casă . m i-am z is că degeaba , n u se poate .
S i n t v i n o v a t , p l ă tesc .
A R J O C A : P a v e l , tu-ţi s p u i că eşti v i n o v a t
şi că p l ă teş t i . P e n t r u P e t r u ţ . că de l a e l ţ i
se t rag toate... Şi n u că te-ai ţ i n u t c u d i n ţ i i
Ia ce a i ş t i u t d i n v e c h i , şi a c u m a , c î n d a
fost să î n d r ă z n e ş t i , n-ai c u r a j u l c a re se cere !...
R ă n i î i a t u n c i pe fuga a s i a a ta , p l ă teş te ce
a i de p l ă t i t şi c adă pe f i u l t ă u . că g r u m a
zu l el ţi l-a f r î n t .
P A N E L : N u , t a l ă , nu . S ă n u iasă c u m v a că
d i n c a u z a Iu i . N u v r e a u ! ( I n t r a rea lu i A a r o n
G h e r g h e i i-a cu rma t vorba . )
A R J O C A : M ă i . A a r o n , ce da i tu b u z n a
aşa ?
A A R O N : Săgea t a l u i D u m n e z e u şi p l o a i a şi
\ in tu i şi toate f u r t un i l e c u cite ne-a m i l u i t ,
eă n i m e n i n u a a le rga t aşa . V i n de l a co
mi te t , de l a F l o r i c a . M i r o s u l m e u î m i s p u n e a
că t rebu ie să fi v e n i t pe aco lo s c r i s o r i , s e s i
z ă r i . (A scos d i n b u z u n a r o h î r t i e pe c a re
o f l u t u r ă . ) A c u m a . F l o r i c a o f i c ău t i nd-o de
zor , d a r eu . . . ( F ace ges tu l c u m a f u ra t s c r i
soarea . ) E v o r b a de t i ne . P a v e l . Că p l e c i
d i n l u c r u , c i n d ţi se abate . Ş i c i te ! A l b i e
de po rc i te face . Nu-i s e m n a t ă şi scr isu- i p r e
f ă cu t . D a r e c i n e v a ca re v ă v i n e î n casă .
Ţ i n e . Poa t e să-i c uno ş t i s c r i s u l .
P A V E L (resp inge sc r i soa rea ) : Ş t i u de l a
c ine este.
A R J O C A : Şi m a i b i ne , d a c ă şt i i . D u , A a r o n .
s c r i s o a r ea î n a p o i să a j u n g ă u nde t rebu ie .
A A R O N : C u m . P i t e r ? T u . i do le . geaba a i
t r ă i t , că l a o a m e n i n i m i c n u p r i c ep i .
A R J O C A : V r e i să s p u i că d i n n i m i c u r i , d i n
vo rbe , c e v a tot o ieşi ? T o c m a i b i ne să-I
pece t lu i ască pe un laş şi u n f r i cos .
P A V E L : E i . t a t ă . ( L u i Aa ron . ) D u c i h i r t i a
u n de a spus ta ta . Ş i v i e i n l o cu l m e u ş m e
c h e r u l şi g i ne r i c ă . P e n t r u t ine , E l s a . c a să
şt i i .
E L S A : N u . t a t ă . N u v r e a u . N u v r e a u şi n u
t rebu ie . F ă r ă regre te , m a m ă , te rog. Dă-n i i
A a r o n . s c r i soa rea s-o d u c e u . (I-a smuls-o
d i n m i n ă şi t r ec î nd î n sp re uşa d i n f u nd , l u i
P o n o r a n I o n . care sta i n spa te le uş i i , cu
şapca î n m i n ă . ) Ta t ă l D a n i e l e i . 0 fi a v î n d
trei z i l e .
P O N O R A N : T r e i z i l e şi op tsprezece c e a s u r i —
a d i c ă nouă sp re zece . ( 0 u r m ă r e ş t e c u o p r i
v i r e de r e cuno ş t i n ţ ă , apo i l u i P a v e l . ) D o m "
şef, a i m e i îs gata p e n t r u şar j ă . Ş a r j a cu
v anad i u . . . 'Celor d i n j u r . ) T r e b u i e m a r e
a ten ţ ie . E u n oţel s pec i a l . P e n t r u t u rb i ne l e
de l a Po r ţ i l e de F i e r . ( L u i P ave l . ) A m v e
n i t d o m ' şef, î n t r-un suf le t . Că no i V-am
te lefonat , a d i c ă m a i s t r u l L u p ş a n .
'S-a t ras l î n g ă u ş ă unde r ă s p u n d e u no r î n
t r eb ă r i î n ş o ap t ă a le l u i Aa ron . )
A R J O C A 'se ap rop i e de P a v e l . Şop t i t ) : T«
d u c i . P a v e l .
P A V E L 'tot în şoap tă ) : N u . A m t e rm i n a l .
G a t a .
M A R I C A : B ie ţ i i cop i i !
P A V E L (aspru) : S ă n u p l î n g i .
M A R I C A : C u m să n u p l i ng , că-s c a o m a r e
de l a c r i m i !
A R J O C A : P e n t r u ce s pu i , M a r i c ă , b ie ţ i i
copi i ?
M A R I C A : P e n t r u e i . pen t r u P e t r u ţ şi E l s a .
O r i c î l s în t de l ov i ţ i , f a l a , m î n d r i a noas t r ă .
88 https://biblioteca-digitala.ro
î n c ă i i ţ i nea î n p i c i oa re . D a r clacă se d ă
p i e rdu t şi ta la . . . E l s e i o să-i f ie g r eu . I-o fi
[rreu, d a r aco lo pe d e a l u r i şi v ă i , c u p rospec
ţ i u n i l e e i geologice se v a l u a e a c u m u n c a
şi o u i t a . Ş i clacă n u u i t ă . a r e f i r ea m e a .
Se d ă c u n e v o i a şi se ob i ş nu i e ş t e . Mi-e de
Pe t r u ţ . că-i d i n p a r t e a voas t r ă . N u r a b d ă ,
nu se p l eacă , n u cade , or ice a r f i . N u m a i că
o d a t ă c ă zu t , n u se m a i r i d i c ă .
P A V E L : B a n u . N u . F i i n d c ă eu . p e n t r u e l ,
p e n t r u Pe t ru ţ . . . Să-i l as c i m p l i b e r p en t r u
s c h i m b ă r i l e ce le g indeş te . . . Ş i p e n t r u ăs ta a l
E l s e i . . . Î m i s p u n e a m să n u le m a i s t a u î n
d r u m . D e aceea . . . P e n t r u ei m-am t ras
deopar te . . . Ş i v o i . a t î t a a ţ i î n ţe les , că d i n
s l ă b i c i une . . . (Ta t ă l u i său . ) Că m ă ţ i n c u
d i n ţ i i l a ce a m ş t i u t d i n v e c h i , şi a c u m a
c i n d e să î n d r ă z n e s c , n u m a i a m c u r a j u l
ca re se cere ? ! A p ă i . dacă-i pe aşa , s taţ i că
v ă a r ă t e u ca re mi-i c u r a j u l şi c i t îs de
tare s a u s lab . . . ! S p u n e , M a r i c ă , l u i P e t r u ţ
că a m u r c a t l a p l a t ou . L ' r c şi t o rn tot ce se
cere . Ş i f ă r ă dec l asă r i , f ă r ă r e b u t u r i . Ş i p e n
t ru ce a fost . v o i r e c u p e r a . V o i r e c u p e r a tot.
( D ă peste c ap p a h a r u l de r a c h i u care e ra
pe masă . )
A A R O N : A ş a ! A ş a ! Ş i l u i g i ne r i c ă ă s t a a l
nost ' c u z i m b e t u l l u i d r ă g ă l a ş şi p o l i t e ţ u r i l e
şi r i s u l c a n i ş t e c l opo ţe i de arg in t . . . N a j a !
N a j a , ş a rpe le c u c l opo ţe i , atinge-1. Atinge-1.
să n u se v a d ă . Ş i spu i e D o a m n e m u l ţ a m şi
c u a t î t a .
M A R I C A : P a v e l , f ă r ă p ros t i i .
P A V E L : F ă r ă . M a r i c a . (Cu un rîs şters.) Ş i
f ă r ă să ne v i n d e m c a s a şi f ă r ă să v i n d m a
ş i na . Ş i spuneţ i- i l u i P e t r u ţ că poate să î n
cerc . . . (Mar i c ă i . ) Î n c o t r o ?
M A R I C A : L a ma t e r n i t a t e . P e n t r u fe ţ i şoara
as ta a l u i .
P O N O R A N : . . . Dan i e l a . ( L u i P a v e l . ) M-au
scos f eme i l e a f a r ă şi n u m-au l ă sa t . Î m i d ă
d e a m o c h e n z i n ă , s a l a r i u l pe t oa t ă l u n a , n u
m a i să o i a u î n b r a ţe , s-o sa l t p u ţ i n . ( î i
s t recoară c e v a M a r i c ă i . ) l i s p u n e ţ i că-i de Ia
m i n e . de l a P o n o r a n I o n , care-i t a t ă l e i .
M A R I C A : . . .De l a P o n o r a n I o n . care-i t a t ă l
e i . l i s p u n . n-ai g r i j ă . ( Iese î n u r m a lor . )
A R J O C A : Ce s t a i A a r o n ? I a g l a j a a i a şi
t o a r n ă i n p a h a r e . Şi p e n t r u m i n e .
A A R O N : D a ' ce-i c u t i ne . ido le , că n-ai f i i n
a n u l m o r ţ i i !
A R J O C A : B a poa l e c h i a r i n c e a s i d a c e l a
care s p i n . (P r imeş te p a h a r u l , c iocneşte c u
Aaron . ) S ă t ră ieş t i A a r o n G h e r g h e i şi-ţi m u l
ţ umesc p e n t r u p r i e t e n i a ca re a i purtat-o c a
sei noas t re .
A A R O N : Şi ţ ie. ido le . Şi ţ ie.
A R J O C A : Şi in ie . da . N u m a i că eu a c u m a
m ă duc . . . A a r o n , eu an i să mo r . S i m t c u m
se ap rop i e , m ă î n v ă l u i e . . .
A A R O N : Nu !
A R J O C A : Moa r t e a m ă î n v ă l u i e . . . î m i s p u
n e am eă mi-oi trage s u f l a r e a să a p u c şi eu
pe t recerea as ta a noas t ră . . . D e d o u ă or i c i te
o su t ă de a n i de c î n d a r d f ă r ă de o p r i r e
focur i le f u r na l e l o r , e c e v a . I n toa t ă v r e m e a
a m stat ci te unu l . . . Ş i a c u m mor . M o r f ă r ă
să ş t iu d a c ă o b i r u i . . .
A A R O N : T u , P i t e r . la P e t r u ţ s au la P a v e l
le g î ndeş t i ?
A R J O C A : O b i r u i oare ?
A A R O N : C i n e ? P a v e l ?
A R J O C A : B i r u i e e l . îl ş t i u . il cunosc . . . Să
m a i a p u c c o n f r u n t a r e a , c i nd o p r i m i răs
p u n s u l ! O z i . c i t e v a c e a s u r i şi d u p ă aceea . . .
D a c ă o ieşi insă c u m nu-i b i ne ? ! Să le s ta i
pe a p roape , A a r o n .
A A R O N : Ce te-a apuca t , ido le ? D a c ă m a i
scoţi u n c u v î n t , o prost ie c a as t a . u r l u şi
e u , să ş t i i .
A R J O C A : M a i an i o r u g ă m i n t e , A a r o n . O m e
n i r e a , şt i i tu . n i m i c a n u î n v a ţ ă . T r e c e pe
l i n g ă toate c i l e a u fost. c a a b i a c u f i ecare
să i a î n v ă ţ ă t u r a de l a î n c epu t . D e aceea mi-e
î n g r i j ă de P e t r u ţ . T a r e mi-e i n g r i j ă eă
d u p ă ce n-oi m a i f i . . .
A A R O N : N u . n u . N i c i n u v r e a u să te m a i
a ud . P l e c . A n i p leca t . (Desch i de uşa d i n fund
?i. d i n p rag , şue r î nd . ) T o m . H a n s i . T o m . C a r e
s in teţ i a c o l o ? Se a u d e u n fel de l ă t ra t . 1
A R J O C A : Asta-i c o ţ o f a na , nu-i e o l a r l a .
A A R O N : T o m ! l ude eşt i . T o m ? S-a a s
c un s , a fugi t . D e f r i c a ta . ido le .
A R J O C A : R a de moa r t e fuge. că a s imţ i t-o
pe a p roape . (Se aude u n fel de , , H o ţ u ' .'
H o ţ u ' ! b l o ţ t f !".) Asta- i co ţ o f ana , n u ? N e a m
de c ioa ră , de co rb . N u se sper i e de a t î t a
că m a i e a i c i de f a ţ ă c a r e v a f ă r ă de f a ţ ă .
Tai' se a u d e c h e m a r e a „ H o ţ u ' ! Ho ţ i i " !
H o ţ u ' ! " . ) E i , c i ne e h o ţ u ' ? E u ? T u , A a r o n ?
S a u p a z n i c i i ' ă s ta a l m e u ? ! H o ţ u ' ăs ta c a r e
stă să-mi ia b u c u r i a d i n c e a s u l a ces t a d i n
u r m ă . . . D a r n-am să-i fac pe p l a c . (Şi-a luat
ha ina . )
A A R O N : Un-te d u c i ?
A R J O C A : L a P a v e l . N u ş t iu d i n ce . d a r m i
s-au l impez i t toate şi le v ă d aşa c u m s-au
fost aşezat . A m î n a i n t e a och i l o r , c a s c r i s ,
g r a f i c u l l u i Pe t r u ţ p en t r u cup toa re l e as tea
m a r i a le l u i P a v e l . Să-i a r ă t şi l u i . A i să-mi
s pu i că-s la p ă m i n t . . .
A A R O N : S i n g u r a i s pus .
A R J O C A : T r e b u i e . N u p l inge . A a r o n . S e c u
v e n e a să fac toate c i l e le-am f ăcu t . E r a u i n
m i n e şi a u u rca t o d a t ă cu m ine . . . H a i , v i n .
A A R O N : Eş t i topit .
A R J O C A : H a i . A c u m a cit is pe ş v u i i g şi a r e
o amen i i p r i n ş i i n g r eu l şar je i . P i u ă n u c a d
d i n p i c i oa re şi m a i ţ i n . m a i s u f l ă , să i n c e r t e
la c i n c i o ţe lu l a l ia t . P .D.- id c u v a n a d i u .
A A R O N : 1 n-să me rg i , că a b i a su f l i !
A R J O C A : T r e b u i e să-i s p u n .
A A R O N : M ă P i t e r , şi e u a m fost o ţe lar şi
ini-ani iub i t m e s e r i a . D a r p en t r u t ine e m a i
mul t . . . I m a i mu l t dec î t v i a ţ a .
A R J O C A : Poa l e . Poate unde-i însăş i v i a ţ a .
A A R O N : Nu ş t iu . Nu în ţe leg .
89 https://biblioteca-digitala.ro
A R J O C A : B a în ţe leg i t u b i ne . ( A r ă t î n d î n
spre doorge C l a i n ca re a i n t ra t pe uşa r ă
m a s ă în t redesch isă . ) Uite-1 si pe George
C l a i n . (Aces tu ia . ) C a u n suf le t de şi-a p ier
du t t r u p u l şi a c u m a u m b l ă să-1 |Caute, aşa
te s t recor i şi tu pe a i c i . George . . . O a r e ce
cau ţ i ? Ce-ai p i e rdu t ? Ş i l a ce v i i ? L a c i ne ?
G E O R G E : N i m i c a . A m t recu t aşa .
A R J O C A : N u şti i pen t ru ce ai trecut . Să-ţi
s p u n eu : tot îţ i p l ace ţie să des f ac i c easu
r i le şi să le meş tereş t i . A m u n ceas care stă
şi mă g îndesc că poate tu. . .
G E O R G E (repede , a r ă t î n d î n sp re perete) :
C e a s u l c u c uc ?
A R J O C A : N u . R u g i n a as ta s-a opr i t î n a
inte de a m ă fi n ă s cu t e u . D a r a m d inco lo
u n ceas de s e amă . A l e s d i n m i i de cea su r i .
Ş i u n f i r de pra f . u n g r ă u n c i o r . i-a in t ra t
p r i n t re ro t i ţe . Poa te să-1 p r i cep i tu . I l ş t i i ,
c ă a ţ i fost p r i e ten i . (11 duce î nspre c a m e r a
lu i Pe t ru ţ . A desch i s uşa. ) M d a .
G E O R G E : Pe t ru ţ . . . ?
A R J O C A : Pe t r u ţ . d a . Ţie la cuc ţi-e c a p u l ,
v ă d . F i e a t unc i c u c u l , d a r să te u i ţ i şi l a
Pe t r u ţ .
G E O R G E (se u r c ă pe un scaun să dea jos
cucu l ) : P t i u î F r u m o a s ă b ă t a i e !
A R J O C A : N u ş t iu . I n t i m p u l v ie ţ i i n u mi-a
fost da t să-1 a u d c u m bate . Poa te a c u m a ,
c î n d o fi d u p ă . . .
'N-au ieşit b ine A a r o n şi P e t r u A r j o c a , şi
G e o r g e a şi î n c epu t să demon teze cucu l . )
G E O R G E ( înspre uşa că tre Pe t r u ţ . r ă m a s ă
deschisă) : T e î n t r eb i . Pe t r u ţ . ce-mi p l ace
a t î t a să u m b l u prin vech i t u r i l e şi a r c u r i l e
eu tot fe lu l de rot i ţe şi ş u r uhe l e ? A u o v i a ţ ă
a lor şi e u o ascu l t ş i , d a c ă se poate , găsesc
unde se î m p i e d e c ă şi c a un D u m n e z e u a l
c e a s u r i l o r î i a ju t să pornească m a i depar te .
Poa te u nde î n v i a ţ a as t a l a l l ă m ă î m p i e d e c şi
nu-mi pot face d r u m . cau t u n loc , u n locşor
u nde să î n s e m n c i t de cit şi eu . . . V e z i , f ie
care s imte n e v o i a să p a r ă şi e l c i n e v a , că
e pu t e r n i c , că e ascu l t a t , că-i iubit . . . ' C u c u l
a fost demon ta t î n cea ma i m a r e parte . )
C u c u l ăs ta p en t r u t oa t ă l u m e a şi c h i a r pen
t ru b u n i c u l t ă u e r a o r u g i n ă care şi-a t r ă i t
t r a i u l . D a r v e z i eă nu-i tocma i aşa. . . Nu-ţ i
p l ace că vo rbesc , ş t iu . N i c i m i e poate . Aş
v r e a şi e u să f iu s i ngu r şi n i m i c să nu-mi
a m i n t e a s c ă de z a d a r n i c a as ta fugă . . . D a r c ine
fuge ? T i m p u l n u . că e veşn ic . Uite-1 a i c i î n
rot i ţe le as tea . L-a f ixa t u n f i r de pra f . U n
veac şi m a i b ine m-a aş tep ta i f i r u l de praf
pe m ine . George C l a i n , alt f i r de pra f . Ş i
e u , p u l be re m a i m u l t ă a le rg , m ă grăbesc. . .
'Se a ude i i s u l l u i V i o r e l P r u n cu . ) A u z i ?
î n c ă u n u l foarte g r ăb i t . î ş i t r im i te e m i s a r
r îsu l lui de om care socoteşte că a l ua t c u
a r e n d ă v i a ţ a pen t ru to tdeauna ,
' î n v r e m e ce îşi vede de ceas . pe uşa d i n
fund au intrat E l s a şi V i o r e l P r u n c u . )
E L S A : N u şt iu ce ai găs i t să r î z i . Ţ i-am
spus că n u m ă in teresează pe r soana ta . N u
m ă in teresează şi n u v r e a u să te ş t i u . N u
m a i v r e a u . ( L a hoho tu l de rîs a l l u i V io re l . )
Dacă-ţ i p lace să te ascu l ţ i c u m r i z i , po f t im .
Deş i , c a să m ă e x p r i m aşa , n u te-a poft i t
n i m e n i in casă.
V I O R E L : S i n g u r m-am poft it . I n v i r t u t e a
o b i ş n u i n ţ e i . S p e r că n u m ă da i a f a r ă .
E L S A : D a c ă n u v a fi nevo ie . . . (Urcă , sus ,
l a ea.)
V I O R E L (dă să u rce şi e l . d a r e opr i t de
t u s ca l u i George) : Cine-i aco lo ? A , d u m
nea t a ! I a r a i c i ? O m u l cu su l f u l . B ă n u i a m
că o să te găsesc a i c i . I n t e resan t s t u d i u l
d um i t a l e .
G E O R G E : Ş t i u .
V I O R E L : Î m i p a r c r ă u eă nu-i al m e u . P e
c î n d l a dumnea t a . . . ( î i î n a p o i a z ă mapa . ) A i
să te î n g r o p i c u e l .
G E O R G E : Ş t i u .
V I O R E L : A t u n c i p e n t r u ce-1 m a i ţ i i ?
G E O R G E (l-a p r i v i t l u n g şi apo i . şu ierat ) :
Poa te ca să fac u n t roc , u n s c h i m b . (Direct . )
P r e zen ţ a d um i t a l e a i c i l a no i şi i n c a s a
A r j o c a e u n fel de p l a t f o r m ă de pe ca re să
v ă pu t e ţ i l a n s a u l t e r i o r pe s c a r a i e ra rh i c ă .
V I O R E L : Să s p u n e m .
G E O F i G E : V ă ofer o p l a t f o r m ă m a i r a p i d ă ,
m a i certă . ( î i a r a t ă mapa . ) S t u d i u l m e u .
V M d a u .
V I O R E L : Ş t i u p en t r u ce. C a să p lec . S ă
d i s p a r şi să-ţi las c î m p l i ber l a E l s a . I n
r egu l ă . S-a f ăcu t .
G E O R G E : C a să p leca ţ i . D o a r p e n t r u a l i t .
V I O R E L : E ş t i u n n a i v . D a r as ta te p r i veş te
pe d u m n e a t a . (Către E l s a , c a re cobor îse î n
tr-o cochetă roch ie de casă.) Ce e l egan t ă !
î m i pa re r ă u . d o m n i ţ ă , că n u a m l ua t s e ama
p î n ă a z i . D a r poate , u nde te-ai b o t ă r i t să ne
d e s p ă r ţ i m . s e n t imen t i d v i i t o a re i d i s t a n ţ ă r i
mi-a da t o acu i ta te în p r i v i r e . . . A p r o a p e
că-mi pa re r ă u . E r i d i c o l ce-ţi s p u n , d a r
î m i pare r ă u .
E L S A : Du-te. S ă ne l u ă m r ă m a s b u n ca do i
o a m e n i c i v i l i z a ţ i . A . să n u u i t . ( îş i scoate
d i n deget u n i ne l şi-1 pune pe m a r g i n e a
mese i . )
V I O R E L : N u p r i m e s c n i m i c î n a p o i . T e rog ,
E l s a , păstrează-I c a pe o am i n t i r e de l a
m i n e . ( î n d r e p l î n d u- ş i sp ina rea . ) U n gentle-
m e n . g e n t î c m e n r ă m î n e . A i v r u t l i be r t a tea ,
ţ i-am dat-o. F ă r ă c ond i ţ i i , f ără . . . (Răsuc i n-
du-se î n sp re George . ) A i r îs . D e ce ? R ă s
punde .
G E O R G E (cu c a p u l peste c ea su l lu i ) : N u
ş t iu ce v r e i .
V I O R E L : Scoate-ţi d i n och i po r c ă r i a as ta d c
l u p ă s i u i tă-te l a m i n e c î nd îţ i vo rbesc .
G E O R G E : Po f t im .
V I O R E L (pr in t re d i n ţ i ) : O r i — crez i că n u
po l păs t ra şi u n a şi a l t a ?
G E O R G E : N u .
V I O R E L : C u m . nu ? V e z i m ă , George C l a i n .
m ă C i c ă D o n J u a n , G i c ă R o m e o . — G i c ă
Catas t ro fă . . . M ă Ca tas t ro fă , d ac ă d e s ch i z i gu ra
şi te-ai b î l b î i t , ţ i-am cusut-o pen t r u tot
deauna . . . !
90 https://biblioteca-digitala.ro
E L S A : D e ce-i vo rbeş t i aşa ? Ş i d u m n e a t a
Geo rge , de ce-i î n g ă d u i ? D e ce-i î n g ă d u i
să-ţi s p u n ă c u m î ţ i s p une ?
G E O R G E : A ş a m i se s pune : Ca tas t ro f ă .
F i i n d c ă d a c ă d e s c h i d g u r a e o ca tas t ro f ă . Ş i
d ac ă tac . p e n t r u n u n e tot ca tas t ro f ă e.
P E T R U Ţ ( v e n i n d d i n c a m e r a a l ă t u r a t ă ) :
A t u n c i a m să v o r b e s c e u .
V I O R E L : Vorbeş te s f i n x u l , ascu l t a ţ i . D u p ă
0 tăcere de o noap te şi o z i . . . ( L u i Pe t ru ţ . )
S-a t e rm i n a t c u g r e v a tăcer i i ?
P E T R U Ţ : C u m auz i . . .
V I O R E L : Ş i ce te-a h o t ă r î t ?
P E T R L Ţ : Ned rep t a t e a . N u pot să su f ă r ne
d rep ta tea . Se vede că as ta ni-e î n s înge şi-i
m a i tare c a no i . D e aceea î ţ i ce r să-i d a i
î n a p o i ce i-ai l ua t . T e m a l u i c u su l f u l .
V I O R E L : I n t r e n o i a i n t e r ven i t o înţele-
legere , u n s c h i m b de b u n ă vo i e şi nes i l i t
de n i m e n i . (Pe a l t ton.) N-are n i m e n i ce se
ames t e c a . Mi-a da t . i-am da t . Ş i se poate
c ă ce i-am da t e u să f ie m a i de v a l o a r e . A ş a
este, Geo rge C l a i n ?
G E O R G E : A ş a este.
P E T R U Ţ : A m au z i t tot. Aşa că . dă-i s t u
d i u l î n a p o i .
G E O R G E : A i auz i t , tot. tot ? Ş i p e n t r u ce
1 l-am da t ?
P E T R U Ţ : N u ş t i u p e n t r u ce i l-ai dat , d a r
ai să-1 p r i m e ş t i î n a p o i . ( L a ges tu l l u i George . )
C u v o i a s a u f ă r ă v o i a ta , ţi-1 v a d a .
V I O R E L : . . .Ca să f a c i d rep ta te , h a ? Nu-i
p en t r u d rep ta te şi ş t i u p e n t r u ce î m i cauţ i
r îcă . c u m şt i i ş i tu . F i i n d c ă de socoteşt i
î n c o r no r a t .
P E T R U Ţ : S ă tac i !
E L S A : S i n t şi e u de fa ţă . C u m îţi per-
m i ţ i !
V I O R E L : î n g ă d u i e , d o m n i ţ ă , să r ă s p u n d pe
tonu l l u i . A m şi eu s înge î n v i n e . ce d r a c u î
( L u i Pe t ru ţ . ) N u m ă d ă d e a m de o pa r t e să
m î n g î i a d m i r a b i l a c u n u n ă de a banos a u ne i
pe rsoane , pe ca re o c u n o a ş t e m î m p r e u n ă .
' E l s a a dat să p l ece , d a r î n u l t i m a c l i p ă
s-a opr i t . ) C u m şt i i , a m luat-o de a i c i c u
m a ş i n a . D a r pe d r u m , n u ş t i u ce a apucat-o
şi mi-a ceru t s-o d u c l a ga r ă . D u p ă c u m
spune m a m a l u i J o i i . o f i l a B u c u r e ş t i , l a
u n c h i u l s ău . D a r se î n toa rce . Ş i ce n u s-a
î n t i m p l a t , se v a î n t î m p l ă , f i i s i gu r .
P E T R U Ţ : Dă- i î n a p o i ce i-ai l u a t !
V I O R E L : A d i c ă t r adus în c odu l n o s t r u , să
n u p u n m i n a pe L i v i a . E i . a f l ă că n i m i c
n u m ă opreş te să p u n m i n a . Ş i ghe ru ţe l e ei
s u p e r b e or să-mi s c a r m e n e b a r b a ca u n p iep
tene. U n p i ep tene de f i l deş . (E l s e i . ) A i l ă sa t
i ne l u l pe m a r g i n e a m e s e i şi-ar pu t ea să c ad ă .
Pune-1 î n a p o i î n deget . I ţ i d a u u n m i n u t
să-1 pu i î n a p o i .
P E T R U Ţ : D e ce-i vo rbeş t i a s a ? D e ce ,
m ă ? !
V I O R E L : A l t ă p l a c ă . Dă-i î n a i n t e . S a u ţi-ai
t e rm i na t c u r a j u . . . ? G u r a de vo i .
E L S A : P e t r u ţ , trage-i u n a ! Trage- i şi în-
vaţa-1 să şt ie c ine s î n t em no i .
P E T R U Ţ : Ş t i u şi s i n gu r ce t rebu ie să fac .
(\ e n i n d î n a i n t e a l u i V i o r e l , e ga ta să r i d i c e
m î n a , d a r se reţ ine. ) E ş t i î n casă l a no i şi
n u v r e a u . Cere-i s cu ze sor-mi , şi I u i Geo rge
dă-i ce i-ai l ua t .
V I O R E L (E l s e i ) : D o m n i ţ ă , n u s in t o m u l
să-mi ta i p u n ţ i l e , m a i a les că s-ar p u t e a să
m a i m e r g e m pe aceeaşi p un t e .
E L S A : N i c i o d a t ă .
V I O R E L : N u se şt ie . d o m n i ţ ă . O r i c u m v ă
fac v o i a . (A l ua t i ne lu l . )
P E T R U Ţ : Ş i a c u m a , dă-i l u i Geo rge s t ud i u l .
( I n uşă . ) N u a i să p l e c i .
V I O R E L : I a m î n a de pe m i n e . A m fost
haske tba l i s t . Ş t i u f i gu r i şi a t a c u r i , că te fac
neom .
P E T R U Ţ : N-am fost b a ske t ba l i s t . Ş i c î n d
a m fost m i c m i se s p u n e a fe t i ţa . A s t a , m a i
apo i a b i a m-a s i l i t să m ă dovedesc b ă r b a t .
Ş i î m p o t r i v a f i r i i me l e a m î n c e p u t să fac
spor t . Ş i ce a fost m a i b r u t a l . A m f ă c u t
b o x ş i greco-romane şi j udo . A ş a că i a
s e a m a . O r i î i î n a p o i e z i ce-i a l l u i . . . !
V I O R E L : Î m i pa re r ă u p e n t r u t ine , d a r
se v ede că aşa s în te ţ i v o i . S ă d a ţ i c u c a p u l
î n z i d . Ş i t a t ă l t ă u . I-am spus să n u încerce
v a n a d i u l a c i n c i , i d eea ta de a l t fe l . . .
P E T R U Ţ : A î n d r ă z n i t ?
V I O R E L : D a c ă să te a r u n c i c u c a p u l i n z i d
se c h e a m ă î n d r ă z n e a l ă !
P E T R U Ţ (ca p e n t r u el) : F ă r ă g ra f i c , f ă r ă
reţetar. . .
G E O R G E (de l a l o c u l său) : L e a re . I le-am
dat e u . L e - a m re f ăcu t d i n m e m o r i e .
V I O R E L : V a s ă z i c ă tu ! T u . G i c ă Ca tas t ro f ă !
Ş i m a i v r e i să-ţi d a u s u l f u l ? ( L u i P e t r u ţ .
ca re a încercat să-i s m u l g ă mapa . ) B i n e , d ac ă
m ă si leşt i . N u fac dec î t să m ă a p ă r . Ş i a t a c u l
m e u tot a p ă r a r e este. Ţ i ne d a c ă v r e i . Î n g h i t e ,
î n c a sea z ă .
G E O R G E : P e t r u ţ . n u v r e a u . N u t rebu ie . T e
uc ide . N u v e z i că te u c i de .
P E T R I Ţ : N u te teme . Geo rge . N u te teme .
G E O R G E : Despar te- i E l s a , ce s ta i . . . ! Sîn-
gcrează . Li te-1 că-i p l i n de s înge .
E L S A : E b i ne . E b i ne , să m a i v e z i şi s i n
gele c u r g î n d .
V I O R E L : D o m n i ţ ă , n u te m a i r e c unos c . V o r
beşt i ca o v a l k i r i c . Ţi-e de a j u n s . P e t r u ţ ?
S a u m a i v r e i ?
E L S A : E ş t i generos b a ske t ba l i s t u l e . şi s i gu r
pe t ine . Atinge-1. P e t r u ţ . Atinge-1 să n u se
v a d ă .
G E O R G E : C i n e eşti tu ? C i ne s in te ţ i v o i ?
N u v ă în ţe leg .
E L S A : I a s e a m a b ine şi a i să î n ţe leg i .
G E O R G E : N u pot să supor t . N u pot. D e s
parte-i.
E L S A : T r e b u i e . T u c r e z i eă p en t r u t ine se
bat ? S a u p en t r u L i v i a ? Poa te n i c i e i n u
ş t iu p e n t r u ce . D a r t rebu ie . T r e b u i e să se
bată . . . O r i de cite or i de-a l u n gu l v i e ţ i i şi-au
ven i t fa ţă in fa ţă . u n u l d i n do i n u s-a m a i
r i d i ca t .
G E O R G E (a fugit în f und şi d e s c h i z î n d uşa") :
Nu-i n i m e n i ? Nu-i n i m e n i să-i d e spa r t ă ?
9 1 https://biblioteca-digitala.ro
(Dc a f a r ă se a ude c h e m a r e a eo ţo fane i :
„ H o ţ u ' ! H o ţ u ' ! " )
K L S A : E pe a p r oape A a r o n , că-i a u d coţo
f ana . (Coţo fana s t r igă de as tă d a t ă m u l t m a i
l i m p e d e : „ H o ţ u " ! H o ţ u ' ! H o ţ u ' ! " V i o r e l s-a
în tors î n sp re uşă . su f i c i en t ca P e t r u ţ să-l
p r i n d ă în t r-un croşet care l-a dat pe podea . )
P E T R U Ţ : A s t a a fost p e n t r u ta ta şi toate
neca zu r i l e ci te le-a t ras . F i i n d c ă pe B e r b e c e
tu l-ai z ă d ă r i t ca să facă ce a f ă c u t . U n
c u v î n t n u i-a spus t a l a . N i c i m i c . C a să ştii
ce om e !
E L S A (în v r e m e ce V i o r e l se r i d i c ă de j os .
demon ta t r ă u , l u i Pe t r u ţ ) : C a p e n t r u o p r i
m ă r e p r i z ă , e b ine . . . C h i a r foarte, b i ne . N u
ma i că p e n t r u r e p r i z a a d o u a v-aş pof t i să
treceţi pe v e r a n d ă . E şi loc m a i m u l t . (A
desch is l a rg u şa şi i-a scos pe v e r a n d ă . ) A i c i
s înt l u c r u r i l e b u n i c i i S i l v i a şi a r f i p ă c a t .
( Începe să a r a n j e z e s caune l e şi tot ce-a fost
dep lasa t in c u r s u l b ă t ă i i . )
G E O R G E : E l s a , n u te î n ţe leg . C r e d e a m că
V i o r e l P r u n c u iţi p l ace , că-ţi p l a ce mu l t . Ş t i u
as ta şi ş t i u că a i să p l i ng i d u p ă e l .
E L S A : Poa te m a i t i r z i u . S a u n i c i a t u n c i .
G E O B G E : P l i n g i şi a c u m a i n i n i m a d u m i
tale. T e a u d . ( L a tăcerea ei.) A t u n c i , c u m ? !
C u m se î m p a c ă l i n i ş tea a s t a a ta şi i n ima . . .
Ş i p roş t i i ă ş t i a care-şi ca ră p u m n i i p a r c ă a r
fi c i ocane . Opreşte-i . T e rog . T e rog mu l t .
E L S A : T r e b u i e .
G E O R G E : D a r V i o r e l P r u n c u e m a i v o i n i c .
C u u n c ap m a i î n a l t . 11 uc i de . I l face n e o m .
M ă tem. Mi-e t e a m ă .
E L S A : N u m ă t em . Ş i d a c ă c i n e v a iese b ă
tut, e V i o r e l P r u n c u .
G E O R G E : D a r P e t r u ţ e s l ăb i t . Ş t i u de l a
T i b i că-i n e do rm i t şi n e m i n c a t .
E L S A : N i c i n u şt i i ce u ş o r se r e f ac o a m e n i i
c i n d a u veşt i b une . Ş i P e t r u ţ a p r i m i t d o u ă
veşt i b une . Şt ie unde-i L i v i a . Ş i şt ie că ta ta
a a vu t î n d r ă z n e a l a . . . (Cu dege tu l î n sp re P e
truţ ca re a v e n i t de pe v e r a n d ă . ) Ţ i-am
spus . n u ? L u i Pe t r u ţ . c u o c h i u l neg ru , b u z a
s înge r ind . ) E b ine . E foarte b i ne . Unde- i
a c u m b u n i c u l să-şi v a d ă s ă m î n ţ a , s t i r p a l u i
a f u r i s i t ă ? !
P E T R U Ţ ( lu i Geo rge , î n t i n z î n d u - i m a p a ) :
Ţ i n e ! Şi du-te l a B u c u r e ş t i , l a m i n i s t e r , l a
I ns t i t u t . A i să a i s ucces . 0 d a t ă , î n v i a ţ ă
să be i şi tu d i n v i n u l d u l c e a l l a u de i .
E L S A : Ascultă-1 Geo rge . Ascultă-1 şi n u o
să-ţi p a r ă r ă u . ( L u i Pe t ru ţ . ) Ş i a c u m , m ă i
f ra te-meu, î n t î i şi î n t î i t r e c i şi pune-ţ i c a p u l
s ub c i şmea . (Se î n t oa rce b r u s c . P r i n f u n d a
in trat M a r i c a . ; N i c i că se pu tea , m a m ă , să
v i i l a v r e m e m a i p o t r i v i t ă .
M A R I C A clin uşă : P e t r u ţ . m a m ă ! Ce-i c u
t ine ? C i ne le-a a r a n j a t aşa ?
E L S A : Nu-i ce c r e z i d u m n e a t a . A c ă z u t c u
ob r a zu l peste pa l e t a l u i T i b i şi-i p l i n de
vopsea . ' î l î n d e a m n ă pe P e t r u ţ î n sp re ba ie .
în t imp ce o m a i re ţ i ne pe ma ică-sa . A c e s
teia. ; Cine-i i n spa te le t ă u ? P e c i ne a s c u n z i ?
N u c u m v a v r eo p l i m b ă r e a ţ ă d i n R u c u r e ş l i ?
T r e c i n d p î n ă Ja uşă o a du ce pe L i v i a de
m i n ă . ) Ş t i a m că t rebu ie să v i i .
P E T R U Ţ ab i a şopt i t ) : L i v i a , L i v i a !
M A R I C A : S t a a f a r ă la p o r t i ţ ă şi n u î n d r ă z
nea . . . ( L u i Petruţ . ) C u c i ne tc-ai b ă t u t ? C u
c ine ? V a r z ă ţi-a f ă c u t u r e c h e a . Şi u i te , g u r a .
N u m a i as ta iţ i l i p sea să te p r i n d ă i n c opc i .
D i t a i g ă l i g a n u l şi se ba te ca un cop i l . ( U r
m a t ă de E l s a , îi î m p i n g e î n a i n t e a ei pe P e
t r u ţ şi L i v i a , ca re n u m a i con tenesc să se
uite u n u l la ce lă la l t . L i v i e i . ) L a s ă că-i s p u i .
î i s pu i lot. Şi c u m a i fost l a u n c h i u - t ă u şi
de aco lo l a m a m a . Ş i ce ţi-a s pus şi ea . . .
E b i ne P e t r u ţ . E b i ne . (l-a scos d i n scenă. )
G E O R G E (a urcat ceasu l eu c u c pe pere le ) :
C a să v e z i d i n ce le-ai opr i t . D i n t r-un f i r ,
u n f i r i c e l de pra f . (Aude paş i d i n s p r e v e
r a n d ă şi c oboa r ă î n d a t ă . A u in t ra t J o i i şi
V io re l . )
J O L I : E r a m jos c u L i v i a şi a m v ă z u t . A m
v ă z u t tot. ( L a tăcerea l u i V i o re l . ) Că-i e r a l u i
de C l a i n şi m a p a l u i . P e d r a cu ' . . . ! F i i n d c ă
tu eşti u n c i n e v a , u n d o m n , u n gen t l emen .
N e a m de ţ ă r a n i . M o m i r l a n i . ce să te a ş tep ţ i
de l a e i . Că-i s p u n e a m şi L i v i e i . . . P u t e a p l e c a
i n l u m e a l a r g ă şi s-a î n to rs l a ă ş t i a . ( I n t re
t imp l-a s c u t u r a t şi l-a d i ch i s i t . D î n d c u
och i i de Geo rge C l a i n , care-şi f ă cuse şi e l or
d i ne i n co l ţ i şo ru l lu i . ) A , d o m n u ' C l a i n . M a r e
b r i n z ă că ţi-a da t m a p a c u s u l f u l . N i m i c a
nu f a c i . N i m i c a .
G E O R G E ( lu i V i o r e l , d u p ă o ez i t a re ) : Dat*â
p l e c i de a i c i . d a c ă d i s p a r i , ( l i î n t i n d e mapa . )
J O L I ( lu i V i o r e l ) : la-o. Ia-o, ce m a i s t a i .
A m e u g r i j ă ca B u c u r e ş t i i să o p r i m e a s c ă de
u r g e n ţ ă şi să a j u n g ă c u p r i o r i t a t e i n d i s cu ţ i e .
(Şopt i t . ) A p o i , o c ă l ă t o r i e de s t u d i i i n s t ră i
n ă t a t e p e n t r u u n t i n ă r de ta lent , a t î t a m a i
poate şi u n ch i u " . D a r n u pe vo r be . N u m a i
m e r g pe v o r be . M ă î n ţ e l eg i .
V I O R E L : î n ţ e l e g . A m în ţe les .
( N u a u ieş i t b i n e ce i do i — cu m a p a , se
în ţe lege — că a şi i n t ra t î n t r-un suf le t I u l i a
Svoboda . )
I U L I A : L i v i a ! A ven i t . . . ( L u i P e t r u ţ , c a r e
a r e v e n i t d i n ba i e , spă l a t şi c u a l t ă c ămaş ă . )
G h i c i , P e t r u ţ , c i ne a v en i t ?
( N u m a i a ş t e ap t ă r ă s p u n s l a gh i c i t oa re
f i i n d c ă i n spa te le l u i P e t r u ţ v e n i s e L i v i a .
Ş i o d a t ă c u ea E l s a şi M a r i c a . I u l i a i z b u c
neşte î n rîs. R î d şi cei la l ţ i . )
E L S A ( in v r e m e ce P e t r u ţ şi L i v i a îş i v o r
besc î n ş o ap t ă , I u l i e i şi l u i George ) : Ş t i a m .
T a t a , de aceea a fost l a T i m i ş o a r a , c a s-o
î n t r e be pe t an t i L u c i a d a c ă să-i s p u n ă de
tată-său. . . A s t a a fost şi r o s t u l t e l eg rame i .
L I V I A : N u m a i că u n c h i u l P a v e l n u a a v u t
t ă r i a să-mi s p u n ă . A ce rca t aşa pe ocol i te , pe
a s cun s să nu-mi z d r obeasc ă i n i m a . I-a fost
m i l ă . D a r m i e de ce n u mi-a fost m i l ă să-i
s p u n c i te i-am s p u s . J u d e c a ţ i - m ă c u m v re ţ i ,
d a r n u mi-a fost m i l ă . J u d e c a ţ i - m ă , Ed s a şi
tu P e t r u ţ , v ă cer e u . J u d e c a ţ i - m ă , da ţ i -m i
p e d e a p s a pe ca re o socot i ţ i . O p r i m e s c d i n a
in te , o r i c a re a r f i .
M A R I C A : D e s t u l cu p ros t i i l e , cop i i . M a i
b ine a j u t a ţ i -mă să p u n m a s a .
L I V I A : D a r c u m pot v e n i î n a i n t e a voas t r ă
c a şi c u m n i m i c n u s-a î n t i m p l a t ? !
92 https://biblioteca-digitala.ro
M A R I C A : N u s-a î n t â m p l a t n i m i c . Să-ţi i n l r c
b ine i n m i n t e . Ş i v o u ă tu tu ror .
L I V I A : Ş i c u m ? S ă v i n c u m î i n i l e cu ra te
şi f ă r ă p ă r e r i de r ă u ? D u p ă toate c i te v i
le-am spus şi le-am f ă c u t ? !
M A R I C A : C u m î i n i l e c u r a t e şi f ă r ă de p ă
re r i de r ă u . Ş i t u . P e t r u ţ , n u te f r ă m î n t a
n i c i t u . A m a j u n s să ne c u n o a ş t e m m a i b i ne ,
şi a s t a nu-i p u ţ i n .
L I V I A : D a r s im t n e v o i a să cer i e r t a re .
P e t r u ţ . a i să m ă ierţi ? A i să m ă po ţ i i e r t a ?
(P r i n t r e l a c r im i . ) I a r t ă şi u i t ă . T e rog . I n
g e n u n c h i , te rog.
A A R O N (care i n t r ase p r i n f u n d şi a desch i s
uşa l a r g ă c a T i b i să-1 poate a duce pe bu
n i c u l său) : L i v i a . î n v a ţ ă de l a m i n e , a l de
A r j o c a i a r t ă , d a r n u u i t ă . ( î n t r e t imp l-a
a d u s pe P e t r u A r j o c a p î n ă î n j i l ţ . ) N u u i t ă
a f u r i s i ţ i i . F i i n d c ă a l t c u m , l a ce m a i c ă u t a
ido lu l aco lo sus ? A v e a e l c e v a , o socotea lă
a lu i cu m e t a l u l şi a fost să-i p l ă t ească .
P E T R U Ţ : B u n i c u l e !
A R J O C A (îl m î n g î i e ) : E b ine P e t r u ţ . A c u m a
e b i ne .
T I B I : D a . L a b o r a t o r u l a r ă s p u n s că-i b i ne .
A R J O C A : Ş t i i . T i b i , că n u de asta-i v o r b a .
D a r t u , P e t r u ţ , pe u n d e a i fost ? P e unde-a i
u m b l a t ? Mi-ai l i ps i t . Mi-a i l ips i t mu l t . (Şi-şi
trece m î i n i l e pe o b r a z u l lu i . ) V i n ' şi t u
L i v i a . (Îşi t rece m î i n i l e şi pe o b r a z u l ei.)
D u p ă o b r a z u l şi î n f ă ţ i ş a rea ta . c i ne a r b ă n u i
că s ta i c u ghe ru ţ e l e ga ta să t a i şi să sf îş i i .
P E T R U Ţ : N u . b u n i c u l e .
A R J O C A : E i , n u . A p r i g ă f eme ie ţi-ai l u a t
Pe t r u ţ . D a r aşa ni-e ob i ce i u l d i n v e a c .
T I R I : D e Ia F l o a r e a , f e m e i a l u i P ă t r u , fe-
c io r i d lu i A r j o c a ă l b ă t r i n .
P E T R I Ţ (îl c o n t i n u ă ) : . . .care î n 1788 c u o
m i n ă de or tac i a ţ i n u t p i ep t tu rc i l o r . . .
A R J O C A : Şi-ţi s pu i : E i a u a v u t c u i ţ i n e
p iept . D a r no i . eu ? T e î n t r eb i c u ce a i să
te dovedeş t i . . . ! ( î l p r i veş t e lung. ) C u d r a
gostea , c u ne s t i n s a la sete p e n t r u d rep ta te şi
a d e v ă r . Î m p o t r i v a o r i c u i . C h i a r şi a t a t ă l u i
şi a b u n i c u l u i t ă u . (Cu u n gest.) N-ai ce te
r u ş i n a . Ş i n i c i no i ce i l a l ţ i de ce să ne s u
p ă r ă m . Se c u v e n e a să t r e c e m p r i n ce a m
trecut ca să ş t im cunoa ş t e d r u m u l c a re te
a ş t eap t ă , ((ia p en t r u s ine . ) E î n a i n t e a o ch i
lor m e i . 11 v ă d c u m se des f ă şoa r ă p î n ă de
par te , depar te . (S-a în tors î n sp re Pe t ru ţ . )
Eş t i pe d r u m u l n o s t r u d i n v e c h i . Să-1 stră
ba ţ i i n s ă n ă t a t e şi c i ns te . ( I n aceeaşi c l i p ă ,
d i n s e n i n , c î n d n u se aş tep ta n i m e n i , c e a s u l
cu c uc s un ă de t re i o r i : „Cu-cu, cu-cu .
cu-cu".) I l a u z i , A a r o n ! L-a i auz i t ? î n
s e a m n ă că ga ta , a t î t a mi-a fost.
P E T R U Ţ : N u , b u n i c u l e .
A R J O C A : R a d a . A ş a t rebu ie . E drep t şi
aşa se c u v i n e . C a o c u m p ă n ă . U n u l u r c ă , ce
l ă l a l t c oboa r ă . Ş i a c u m a a f l ă că-i t i m p u l să
u r c i tu . U r c ă P e t r u ţ . U r c ă să-ţi c iş t ig i d r ep
tu l . D r e p t u l c a o a m e n i i să te şt ie ca pe
u n u l de a i lor . Ş i t u T i b i , de ce tac i ? U n d e
ţi-s v o r be l e de d u h ? I a m ă u n c a r t o n şi u n
c ap ă t de c ă r b u n e şi cearcă să m e r g i pe ce
şt i i . I ţ i ce re b u n i c u l , să n u u i ţ i , T i b i .
T I R I : N-am să u i t , b u n i c u l e . N u u i t .
P E T R U Ţ : R u n i c u l e ! D r a g u l m e u , b u n u l
m e u b u n i c .
A R J O C A : A a r o n G h e r g h e i , u n d e ţi-e c o r b u l ,
c i o a r a , c o ţ o f ana vo r b i t o a r e . Porunceş le- i , m ă
A a r o n , să z boa re peste t o a t ă R e ş i ţ a , de l a
S t a v i l a l a M o c i u r , şi să s p u n ă că P e t r u
A r j o c a . . . Că P e t r u A r j o c a u r c ă i a r ă . C u p r i
ceperea l u i d i n b ă t r i n i , d a r c u î n v ă ţ ă t u r a şi
î n f ă ţ i ş a rea şi t ă r i a de o m t i n ă r .
P A V E L (care i n t rase ) : Ta t ă . C u m te s i m ţ i ,
tată ? !
A R J O C A : B i n e . E b i ne şi l a v o i , a co lo , ş t i u .
P r iveş te î n j u r şi c u p r i n z î n d u - i c u p r i v i r e a
pe toţi . ) A c u m a v o i a ţ i p l e c a poate p i n ă l a
M o n i o m , pe coas ta d i n f a ţa p ă d u r i i de te i cu
am i r o s de f loare şi z u m z e t de a l b i ne . N u pot
merge c u v o i . că mi-e d r u m u l l a a l t să laş ,
tot pe o coastă de dea l . . . C i n e p l i nge ? C i n e ?
A a r o n , n u t rebu ie . R ă s p u n d e . P a v e l , l a te le
fon. D e ce n u r ă s p u n z i ? Spune- le să n u
a i b ă g r i j ă , că v i n e aco lo P e t r u A r j o c a . P e t r u
A r j o c a . ă l t i n ă r . ( L u i Pe t ru ţ . ) Du-te. V r e a u
să te pe t rec c u och i i . ( D ă să se sa l te în t r-un
cot, d a r o d a t ă î i c ade c a p u l pe spate.)
P E T R L Ţ (s-a re în tors ) : B u n i c u l e !
P A V E L : T a t ă !
A R J O C A (cu u n zvâcnet şi-a să l ta t c a p u l şi
l u i Pe t ru ţ . ) L a ce te-ai î n to rs ? Ţ i-am spus
că v r e a u să te pe t rec c u och i i . Du-te, h a i .
P E T R U Ţ : S ă m ă pe t rec i c u och i i , d a . D a ,
b u n i c u l e . (Şi , f ă r ă să-şi i a o ch i i de l a och i i
b u n i c u l u i s ău , păşeşte î n sp re uşă şi . ma i
mu l t şopt i t . ) O c h i i ă ş t i a d r ag i !
T I B I (care-i m e r g e a a l ă t u r i ) : C a u n a b u r ,
aşa-ţi t r ime te u n sur îs să te însoţească . . . Să
te însoţească pe toate d r umu r i l e . . .
P E T R U Ţ (d in p rag , c u o u l t i m ă p r i v i r e î n
spre b u n i c u l său) : O c h i i d r a g i a i b un i c u l u i . . .
O h . v o i och i b u n i şi d r a g i !
Ş i o d a t ă c u u şa pe c a re o d e s ch i d e a
cobor î t încet
CORTINA
https://biblioteca-digitala.ro
Din jurnalul unui telefob
Se c o n f i r m ă î n c ă o d a t ă i m e n s a impo r
t a n ţ ă pe care o are t e l e v i z i u ne a î n v i a ţ a
societăţ i i c o n t e m p o r a n e , i m p o r t a n ţ ă ce de
curge a t î t d i n m a r e a capac i t a te d i f u z i v ă a
t e l e v i z i u n i i , cît şi d i n pu te rea ei de a i n
f l u en ţ a conş t i i n ţ a soc ia lă , po l i t i c ă şi c u l t u
ra l ă a mase l o r .
L a î n t â ln i rea c u o a m e n i i de a r t ă şi c u l
t u r ă , care a a v u t loc l a 10 f eb rua r i e , t ova
r ă şu l N i co l a e Ceauşescu a f ă c u t c u n o s c u t ă
hotărârea Com i t e t u l u i E x e c u t i v a l p a r t i d u l u i
de a se c rea u n Con s i l i u N a ţ i o n a l a l r ad io
t e l e v i z i u n i i r o m â n e . . . o rgan i sm l a rg rep re
zen t a t i v , c u ca rac te r obştesc — d i n care să
facă par te conduce r i l e uno r o r g an i z a ţ i i eco
nom i ce cen t ra l e , a le u n o r m i n i s t e r e , a le
o r g an i z a ţ i i l o r de m a s ă şi obşteş t i , ale un iu-
ndo r de creaţ ie , o amen i de a r t ă şi c u l t u r ă
şi a l ţ i r e p r e zen t an ţ i a i o p i n i e i p ub l i c e , ca re
să as igure o r i en t a rea gene r a l ă a m u n c i i şi
c h i a r a p r og r ame l o r r a d i o t e l e v i z i u n i i . A c e a s t a
v a a j u t a c onduce rea cu ren t ă a i n s t i t u ţ i e i ,
î n t r egu l co lec t i v să r ă s p u n d ă m a i b i ne ce r i n
ţelor ac tua le a le soc ie tă ţ i i noas t r e " .
I a t ă , a ş ada r , că i n s t i t u ţ i a r a d i o t e l e v i z i u n i i
este cons i de ra t ă , pe b u n ă drep ta te , o i n s t i
t u ţ i e de in teres n a ţ i o n a l , a căre i ex i s t en ţ ă ş i
dezvo l t a re i m p l i c ă o r ă s p u n d e r e m a j o r ă , pro
b l eme l e ei f i i n d înseş i p r ob l eme l e soc ie tă ţ i i
noas t re con t empo rane . Aces t e f o rm i d ab i l e s is
t eme de c o m u n i c a r e , r ep rezen ta te de r a d i o
şi t e l e v i z i u ne , c on t r i b u i e d i n ce î n ce m a i
m u l t l a p r o ce s u l p r i n care soc ie ta tea i a c u
n o ş t i n ţ ă de s i n e , se a u t ode f i n e ş t e şi se auto-
d e t e r m i n ă . Se a r a t ă , dec i , pe d ep l i n î n t e m e
iat p r i n c i p i u l demoora t i c , l a r g de l i b e r a t i v , p e
ca re se b a z e a z ă n oua f o r m u l ă de c o n d u c e r e
şi î n d r u m a r e a r a d i o t e l e v i z i u n i i , p r i n c i p i u
ce e x p r i m ă , î n u l t i m ă i n s t a n ţ ă , creşterea ro
l u l u i soc ia l-educa t iv a l aces to r m i j l o a ce mo
de rne de c o m u n i c a r e ind iv id-sooietate . Sa l tu l "
pe ca re , î n n u m a i c î ţ i va a n i , l-a f ă c u t tele
v i z i u n e a — de l a reve la ţ i a tehn ico-ş t i i n ţ i f i că
s t r ic tă , l a f u n c ţ i a de f o rma re şi pe r fec ţ i ona re
m u l t i l a t e r a l ă a conş t i i n ţ e i — este spec tacu los
şi imp r e s i o n a n t , d a r şi a d u c ă t o r de m a r i
ob l i g a ţ i i . Aces t o r ob l i g a ţ i i , de l oc s imp l e ş i
u şoa re , v a t r ebu i să le f acă f a ţ ă C o n s i l i u l
n a ţ i o n a l a l r a d i o t e l e v i z i u n i i , o r g a n i sm care-
ne v a r e p r e z en t a pe n o i to ţ i , aşa n u m i ţ i i
t e lespec ta to r i . Se a m p l i f i c ă şi se î n n o b i l e a z ă ,
p r i n u r m a r e , n o ţ i u n e a de te lespecta tor . M a i
mu l t , a f i t e lespec ta tor d ev i n e o funcţie.
Duminică 10 ianuarie. Să-^mi r e i a u , dec i ,
î n s e m n ă r i l e de j u r n a l . T i m i ş o a r a a î m p l i n i t
o su t ă de a n i de t ea t r u r o m â n e s c , i a r tea
t ru l d i n T i m i ş o a r a — a c u m T e a t r u N a ţ i o
n a l — d o u ă z e c i şi c ine i de a n i de ex i s ten ţ ă .
C u acest p r i l e j , r e po r t e r u l Ar is tdde B u h o i u
are b u n a i n s p i r a ţ i e de a î n t r e b a pe c î ţ i va
cop i i : ee este tea t ru l ? R ă s p u n s u r i l e — n u
le r e p r oduc , f i i n d c ă le-as r ă p i f a r m e c u l —
dovedesc î n p r i m u l r î n d f ap t u l că , î n c ă l a o-
v î r s t ă c r u d ă , t e a t r u l e v ă z u t ca o mag i e poe
t ică , u n r e f l ex me t a f o r i c , s ub l ima t , a l r e a l u
l u i . (Scot d i n c a u z ă r ă s p u n s u r i l e m a i naive-
ale u no r î n c î n t ă t o r i p reşco la r i , c o n f o rm că
r o r a t e a t r u l a r fi ,,o casă" . D a r şi aloi s e
pu tea d i s t i nge , d i n tonu l r ă s p u n s u l u i s au
d i n p r i v i r i l e i rez i s t i b i l e a le m i c u ţ i l o r i n ter
v i e v a ţ i , că t e a t r u l n u e o casă oa reca re , ci
u n a deoseb i t ă . . . E c e v a , totuş i . . . ) Ce p r i v i
l eg iu e n o r m p e n t r u t ea t ru de a f i i n t r a t î n
conş t i i n ţ a o m e n i r i i , de l a v î r s t a i n f a n t i l ă
î n c ă , s ub a d e v ă r a t a sa iden t i ta te ! N u m a i ad
v e r s a r i i t e a t r u l u i m a i pot a f i r m a că tea t ru l '
e v i a ţ ă şi n u esenţa v ie ţ i i . . .
Luni 11 ianuarie. M A D A M E B O V A R Y . î n
v e r s i u n e sco ţ i ană şi î n se r i a l ! Să v e d e m cît
de au ten t i c v a f i . . b o v a r i s m u l " l u i F l a u b e r t
î n v i z i u n e a B .B .C .-u l u i d i n Glasgovv. . .
Joi 14 ianuarie. D a c ă D . I . S u c l i i a n u n u
ar fi ex i s t a t , t e l e v i z i u n e a a r f i t r ebu i t să-T
i nven t e ze . Co l o cv i i l e sa le pe m a r g i n e a is tor ie i
f i l m u l u i s î n t n e m a i p o m e n i t de proaspe te , de
sp i r i t u a l e , d e i n te l i gen te , exac t aşa c u m tre
b u i e să a r a t e d i z e r t a ţ i d e de la t e l ev i z i une , şi
n u d idact ic-pl i ict icoase, n e a f î n a t e , l ă l î i c u m s înt
a l te le . C u S u c h i a n u , l u m e a c i nema tog ra fu l u i .
04 https://biblioteca-digitala.ro
Irina Petrescu şi Virgil Ogăşanu în „Febre" de Horia Lovinescu. Regia
Letiţia Popa
îşi p i e r de acea m a s c ă de n e p ă t r u n s pe care
şi-a compus-o de-a l u ngu l t i m p u l u i , d ev i ne
f a m i l i a r ă şi acces ib i l ă , p r e zen t ă , v i e , a r t i c u
l a t ă şi a t r ă g ă t oa re ca î n suş i p re zen t a t o ru l e i .
Aces t n e î n t r e cu t cozeu r ne oferă î n c ă o d a t ă
c i nema tog ra f u l , a l t fe l dec î t m u l ţ i î l ş t i am ,
şi n u m-ar m i r a ca pu t e rea l u i de seducţ ie
să e l im i n e p u r şi s i m p l u a l te i n t e r p re t ă r i a le
f i lmu l u i d i n c on ş t i i n ţ a t e l espec ta to ru lu i . O r i
c u m , dacă d em i t i z a r e a e u n fapt c r i t i c a l
o m u l u i m o d e r n , D . I . S u c l i i a n u î l j u s t i f i c ă
şi î l e x p r i m ă c u o i n d i s c u t a b i l ă pu te re de
conv i nge re .
Sîmbătă 16 iariuarie. U n g rup de exce lenţ i
ac tor i de comed ie (pr in t re oare R a d u B e l i g a n ,
M a r c e l A n g h e l e s c u , T o m a Ca r ag i u . Costaehe
A n t o n i u , M i h a i F o t i n o , M a r i n M o r a r i i , S te l a
P o p e s c u , Coca A n d r o n e s c u ) sub baghe ta ne
i s tov i t ă şi s i gură a l u i S ică A l e x a n d r e s c u .
ce l m a i consecven t şi m a i f ana t i c i n t e rp re t
a l l u i Ca rag i a l e , a u j u ca t c i t eva d i n schiţe le
m a r e l u i sc r i i t o r : Five o'clock, Lanţul slăbi
ciunilor, Amici. C. F. R.. Proces-verbal. v e r i
f icate î n i n t e rp re t a rea u no r b u n i ac tor i — în
m a r e ma jo r i t a t e aceiaş i d i n s ea r a as ta . C red
că a r fi i n t e resan t să se încerce d r a m a t i z a r e a ,
f ie si n u m a i pen t r u t e l ev i z i une , a u no r al te
scli iţe ca rag i a l i eno , i ned i te d i n acest p unc t
de vede re , deoarece n u c unosc au to r ma i
te legen ic dec î t Ca rag i a l e .
Duminică 17 ianuarie. L a s t ud i ou l N , cri¬
t icu l O v . S . C m l m i ă b i i c e a n u vorbeş te despre
tea t ru . Deob i ce i , c r i t i ca l i t e rară n u acordă
n i c i u n fe l de a ten ţ i e t ea t ru l u i , deş i apa r i ţ i a
c î l o rva v o l u m e de l i t e r a t u r ă d r a m a t i c ă a
scos î n u l t i m u l t imp c r i t i c a d i n s t a rea de
i n d i f e r en ţ ă . E s t e î m b u c u r ă t o r f ap tu l că u n u l
d i n t re cei m a i i m p o r t a n ţ i c r i t i c i l i t e r a r i se
p r o n u n ţ ă , l a o foarte p o p u l a r ă e m i s i u n e de
t e l ev i z i une , a s u p r a t ea t ru l u i r o m â n e s c con
t empo r an , v o r b i n d despre cele m a i ac tua le
p rob leme ale d r ama t u rg i e i . S i n t s emne , dec i ,
că t ea t ru l î ncepe să fie to lera t î n cetatea
l i t e ra tur i i . . .
Marţi 19 ianuarie. R e m a r c a b i l u l spectaco l
a l T e a t r u l u i M i c , î n reg i a r eg re t a t u l u i C r i n
T e o d o r e s c u , Preţul de A r t h u r M i l l e r —
t r ansm i s i r ep roşab i l pe m i c u l e c r a n . Ş i to
tuş i spec t aco l u l c o n t i n u ă să se j oace pe s cena
tea t ru lu i . Va s ă z i c ă t r a n sm i t e r e a l a t e l e v i z i u ne
a u n u i spec taco l de t ea t ru n u e o... inmor-
m in t a r e a spec t aco l u l u i , c u m c red un i i . . .
Poa te că e c h i a r un s t imu l en t p e n t r u spec
tatori de a-1 v e d e a pe scenă. . . A ş a d a r , n u era
ob l i ga tor iu ca t e l e v i z i u nea să p rez i n te , a n i
la r i n d , n u m a i spectaco le . .s le i te" pe scenă.
95 https://biblioteca-digitala.ro
Duminică 24 ianuarie. C i tesc î n P r o g r a m
desp re f i l m u l 0 femeie distinsă : „ R o s a l i n d
R n s s e l şi R a y M i l l a n d . intr-o comed ie care
a stârnit hohote le de rîs a m i l i o a ne de spec
t a to r i " . L a ce b u n ast fe l de prezentăr i-re
c l a m ă , care n u a n g a j e a z ă c u n i m i c . în
s c h i m b , de mu l t e or i . c h i a r î n c a z u l de fa
ţ ă , exagerează î n g ro z i t o r ? ! F i l m u l ca re a
stârn i t . .hohotele de rîs a m d i o a n e de spec
t a t o r i " este o comed ie m o d e s t ă , de ser ie ,
c u m se f a c 2 0 pe a n î n A m e r i c a .
Limi 25 ianuarie. 0 n o u ă em i s i u n e . :
. . R ă m i n e ţ i pe recepţ ie " . T e l e v i z i u n e a î n
cearcă să a j u t e — ca şi î n a l te ţăr i — a u
to r i t ă ţ i l e . jKMvtru p r i n d e r e a u no r i n f r ac to r i .
D e b u t u l aces te i a c ţ i u n i soc ia le bune n u a
fost î n să p rea g rozav . U n i n f r ac to r care f a
c e spa rge r i l a g r ă d i n i ţ e de cop i i şi şcol i
şi se a l i m e n t e a z ă c u d u l c e a ţ ă don bo r c anu l
d i rec toa re i . . . M i z a d e v i n e , f a t a lmen te , m i n o
ră , p r i n v î r s t a m i n o r ă (ma i m u l t ca s igur)
a s p ă r g ă t o r u l u i . . . Să sj>erăm eă em i s i u nea
v a fi de folos m i l i ţ i e i , d a r să s p e r ă m că
t e l e v i z i u n i i i se v o r î n c r e d i n ţ a şi c a z u r i
m a i ser ioase . A l t m i n t e r i v o r r ă m î n e d i n ce
î n ce m a i p u ţ i n i te lespecta tor i „ p e recep
ţ ie" . . .
Vineri 29 ianuarie. E m i s i u n e a . . C ă m i n u l "
îşi face da to r i a conş t i i nc ios , cu s f a t u r i gos
podă re ş t i şi de m o d ă . d a r se o c u p ă şi de
juroblemele de educa ţ i e . D e aceea t rebu ie
v ă z u t ă n u n u m a i de ce i ca re v o r să-şi mo
b i leze a p a r t a m e n t u l s a u să-şi p regă tească
toa leta de p r i m ă v a r ă . . .
Luni 1 februarie. S-a î n che i a t s e r i a l u l
Madame Bovary. T e m e r e a lega tă de au ten
t ic i ta tea „ b o v a r i s m u l u i " s-a conformat . Se
r i a l u l n u a re n i c i o l e g ă t u r ă c u a tmos f e r a
l u i F l a u b e r t , c u cea p r i m ă m a r e d r a m ă a
n eeo i n un i e ă r i i , a a l i enă r i i . . . E r o i n a s e r i a l u
lu i este o m ă r u n t ă şi b a n a l ă feme ie de pro
v i n c i e , p u ţ i n oro tom a n ă . p u ţ i n m e g a l o m a n ă ,
i n c a p a b i l ă să-şi t r ă i ască d r a m a î n s i n g u r ă r i i ,
d i n p r i c i n a obses i i l o r c a r na l e . N i c i u r m ă de
M a d a m e R o v a r y . . .
Marţi 2 februarie. M I N U N A T A P A N T O -
F Ă R E A S A , acest s ub l im-na i v p o e m al d r a
goste i con j uga le , o c u p ă u n loc apa r t e î n tea
t r u l l u i G a r c i a L o r e a . E s t e z ona s en i n ă t ă ţ i i
poet ice a n e l i n i ş t i t u l u i L o r c a . E s t e î n toa rce
rea la s u b l i m u l omenesc , fuga de d e z n ă d e j d e
şi ur i t . S pec t a co l u l t e l e v i z i u n i i , cu ac tor i
foar te b u n i , a fost m a i m u l t o i n t e rp re t a re
coinic-l ir ic-burlescă a p o e m u l u i d r a m a t i c . U n
d i v e r t i smen t , b i ne j u ca t , şi atât.
Marţi 9 februarie. M e m o r a b i l ă seară d c
teatru . P e u n text n u c i ne ştie ce p r o f u n d ,
d a r per fect l u c r a t , c u o m î n ă de meş te r a l
t ea t ru l u i de t e l ev i z i u ne ( A l u n O w e n ) , a u
evo l ua t c î ţ i va d i n t re m a r i i a c to r i eng lez i :
P a u l Sco f i o l d , S e an C o n n e r y . A n n a Calder-
M a r s h a l l , î n p r e zen t a r e a l u i L a u r e n c e 01 i-
v i e r . P r i m - i d a n u r i l e l u i Seo f i e l d — de neu i t a t .
Vineri 12 februarie. O d i scu ţ i e desp re s is
t emu l n e r vo s şi l im i t e l e sup raso l i c i t ă r i i —
ra t a t ă . S-a u za t de t e rmen i , de s e m a n t i c ă
ined ico-soc io log ică , s-a ocol i t pe cît s-a pu tu t
t ema e m i s i u n i i (n ic i î n t r e b ă r i l e n-au stră
luc i t p r i n i n t e l i g en ţ ă ! ) , şi n u s-a spus n i m i c
esenţ ia l într-o p r o b l e m ă , se pa re , esenţ i a l ă a
c i v i l i z a ţ i e i m o d e m e . Poa te că î i v a da p r i n
c ap c u i v a să re i a t ema c u m a i m i d t ă ser io
z i ta te . . .
Col m a i i n te resan t m o m e n t a l te leper ioa-
dc i : e p i s odu l Ano l l o 14.
Dumitru Solomon
https://biblioteca-digitala.ro
A V I Z I E R
BUCUREŞTI
Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra''
; . ; . : PREMIERĂ
Play Strindberg de F r i e d r i c h D i i r r e n m a t t .
Traducere : N . R e i t e r . ( P r e m i e r a : 27 f e b r u a
r ie 1 971 ) . Regia : L i v i u C i u l e i , î n co l abo ra re
c u P e t r e G h e o r g h i u . Decor şi costume : L i v i u
C i u l e i . Distribuţia : C l o d y B e r t o l a , L i v i u
C i u l e i , P e t r e G h e o r g h i u , V i c t o r R e b e n g i u c .
IN PREGĂTIRE
Revizorul de N . V . Gogo l . — adaptare
scenică de L u c i a n P i n t i l i e . Regia : L u c i a n
P in l iMe . Asistenţi regie : C ă t ă l i n a P i n t i l i e şi
Domn D r o n . Scenografia : P a u l B o r t n o v s k i .
Costume : M i m n a şi R a d u B o r u z e s c u . Distri
buţia : Toxna Cairagiu , V i r g i l Ogăşa inu , R o
d i c a T a p a l a g ă , M a r i a n a M i h u ţ , O c t a v i a n Co-
tescu , V i c t o r R e b e n g i u c , P e t r e G h e o r g h i u ,
Ş te f an B ă n i c ă , M i h a i P ă l ă d e s o u , P a u l S a v a ,
M i h a i M e r e u ţ ă , V a l l y V o i c u l e s c u , N i k y
W o l c z , V a s i l e E l o r e s c u , D u m i t r u Ono f r e i ,
A d r i a n G e o r g e s c u , M a r i u s P e p i n o , G h e o r g h e
O p r i n a , J e a n R e d e r , D a n D a m i a n , N i c o l a e
Mav i rod in , Ch i r i ţ ă M i s a i l e tc .
Povestiri din pădurea vieneză de D d o n
v o n H o r v a t h . Traducere : N . R e i t e r . Regia:
N. A l . T o s c a n i . Asistent regie : V i c t o r i a De-
i anu . Decoruri: D a n J i t i a n u . Costume :
George Ş t e f ănescu . Distribuţia : F o r y E t t e r l e ,
M a r i e t a R a r e ş , E m m e r i c h Schă f f e r , V i c t o r i a
D i n u , M ă r i a C ior tea-Gl igor , R o d i c a S u c i u ,
V i o l e t a A n d r e i , G h e o r g h e G h i ţ u l e s o u , G i n a
P e t r i n i , G h e o r g h e O p r i n a , D u m i t r u Ono f r e i ,
Geo rge S t i l u , I n a O t i l i a -Gh i u l e a , B e a t r i c e
B i e g a , G e t t a M ă r u t z ă , M i r c e a G o g a n , M i h a i
V a s i l e B o g h i ţ ă , M i h a i B a d i u , N o r a G i o n ,
V i r g i n i a A l e x a n d r u , M i r c e a C o r b u , G e o r g e
P e t r e a n u şi a l ţ i i .
P r i m a p iesă a l u i H o r v a t h j u c a t ă
î n ţ a ra n o a s t r ă : o i m a g i n e a s p r ă , d u r ă
a „vese le i V i e n e " — î n p e r i o a d a p re
m e r g ă t o a r e i n s t a l ă r i i l a pu t e re a f as
c i s m u l u i . N . A l . T o s c a n i r e v i n e pe
s c e n a T e a t r u l u i „ B u l a n d r a " , u n d e a
r e a l i z a t c î n d v a , T a c h e , I a n k e şi Cad î r . . .
Patru oameni fără nume de R a d u B ă d i l ă .
R e g i a : P e t r e P o p e s c u . Asistent regie : D u
m i t r u D u m i t r u . Scenografia : G e o r g e Ş te fă
n e s c u . Distribuţia: I o n B e s o i u , Geo rge
O a n c e a , C o r n e l C o m a n , C ă t ă l i n a P i n t i l i e , D i n u
D u m i t r e s c u , Geo rge A n d r e e s c u , M ă r i a Ciortea-
G l i g o r , M i h a i B a d i u etc.
— „ P a t r u o a m e n i f ă r ă n u m e , şi
u n au t o r î ncă . . . f ă r ă n u m e . 0 p i esă
i n s p i r a t ă d i n l u p t a i l ega l ă a c o m u
n i ş t i l o r şi u n au to r d e l a c a r e se aş
t eap t ă .
Teatrul Mic IN PREGĂTIRE
Timp şi adevăr de E u g e n i a B u s u i o c e a n u .
Regia : I o n Co j a r . Decoruri: Ş t e f a n H a L l i n s k i .
Costume : G a b r i e l a N a z a r i e . Regizor secund :
K a r i n R e x . Regia tehnică : M i m i M u n t e a n u .
Distribuţia : I o n M a r i n e s c u , C o n s t a n t i n Co-
d r e s c u , V a s i l e G h e o r g h i u , M i h a i D o g a r u , T a -
t i a na I e k e l , M a g d a P o p o v i c i , I o n C i p r i a n ,
N i c o l a e I f r i m , M i m i M u n t e a n u .
Cum se jefuieşte o bancă de S a m y F a y a d .
Traducere: A n g e l a I o a n . Regia : M i h a i B e
reche t . Decoruri : G i u l i o T i n c u . Costume :
N e l l y M e r o l a . Regia tehnică : N i c o l a e Dă-
n e s c u . Distribuţia: F l o r i n V a s i l i u , O l g a T u
do r a che , T a t i a n a I e k e l , D o i n a Tu ţescu , T u -
dore l P o p a , D i n u I a n c u l e s c u , A r o a d i e D o n o s ,
R o d i c a M a n d a c h e , M a r i n B e n e a .
Teatrul Evreiesc de Stat IN PREGĂTIRE
Oameni care tac de A l e x a n d r u V o i t i n .
Regia : Geo rge T e o d o r e s c u . Scenografia :
S o r i n H a b e r . Regia tehnică : I o s e a Bo l -
t e an sk i . Distribuţia : A b r a m N a i m a r k , B e a
t r i ce A b r a m o v i o i , R u e h a l e H e l l e r S c h a p i r a ,
S e i d y G l u c k , M a n o R i p p e l , S a m u e l F i s c h l e r ,
A d r i a n L u p u , B e n n o P o p l i c k e r , C a r o l Mar-
c o v i c i , O z y S e g a l l y .
O n o u ă ed i ţ i e a O a m e n i l o r ca re tac
p iesă j u c a t ă c u a n i î n u r m ă p e n u m e
roase scene . D i s t r i b u ţ i a c u p r i n d e a c
tor i de f r un t e a i T e a t r u l u i E v r e i e s c .
Teatrul „C. Tânase" ÎN PREGĂTIRE
Bimbirică c omed i e m u z i c a l ă de A u r e l Sto-
r i n ( d u p ă Baby Mine de E l i s a b e t M a y o ) .
Muzica : E l l y R o m a n . Regia : B . F ă l t i c i n e a n u .
Scenografia : P u i u G a n e a . Distribuţia : P u i u
Că l i nescu , Vas i î i c a Ta& t aman , H . N i c o l a i d e ,
D i d i I o n e s c u , C r i s t i n a S t ama t e , I o a n a M a t a
che , R i t a M ă r c u l e s c u , M a r i a n H o l d a n , D o d o
I o n e s c u , şi g r u p u l v o c a l „ S t u d i o 8" . Mişcare
coregrafică : S a n d u F a y e r . Dirijor : Co r ne l
P o p e s c u .
Groapa de E u g e n B a r b u . Muzica : R a d u
Ş e r b a n . Regia : N . D i n e sou . Scenografia :
P u i u G a n e a .
9 7 https://biblioteca-digitala.ro
A V I Z I E R
Concert de tnuzică uşoară românească —
se lec ţ i un i d i n ce le m a i v a l o r o a se l u c r ă r i a le
compoz i t o r i l o r r o m â n i . S pec t a co l d ed i c a t se
m i c e n t e n a r u l u i P a r t i d u l u i Comun i s t R o m â n .
E s t e d i n n o u e v i d e n t ă , a m b i ţ i a T e a
t r u l u i . .Cons t an t i n T ă n a s e " de a de
p ă ş i l im i t e l e g e n u l u i , a b o r d i n d l u c r ă r i
c a r e so l ic i t ă î n p r i m u l r î n d ca l i t ă ţ i l e
actor iceşt i a le c o l e c t i v u l u i .
ARAD
Teatrul de Stat
PE AFIŞ
Măsură pentru măsură de W . S h a k e s p e a r e .
Regia : I v a n H e l m e r . Scenografia : T e o d o r
Cons t a n t i n e s cu . Regia tehnică : T e o d o r C a
ragea . Sufleur : S a n d u M a r i n . Distribuţia :
Cons t a n t i n A d a m o v i c i , Bon is O l i n e s c u (de l a
T e a t r u l N a ţ i o n a l d i n I a ş i ) , L i v i u M ă r t i n u ş ,
I o n P e t r a c h e , T e o d o r V u ş c a n , I u l i a n Gopa-
cea , I o n Bo r s t , N i co l a e L e h e n e , M i r c e a G h e r
d a n , I o n Cos tea , G e l u B o g d a n I v a ş c u , D a n
A n t o c i , Cos te l A t a n a s i u , Zoe M u s c a n , D o
r i n a P ă u n e s c u , S t e l a A d a m o v i c i , V i o r i c a
O a n c e a .
Duşmanul femeilor de V i r g i l S t oenescu .
Regia : Geo rge D i d i l e s c u . Muzica : V a s i l e
Vas i l a c he- j un i o r şi Ş t e f an R ă d u ţ . Scenogra
fia : E v a G y o r f f y . Regia tehnică : T e o d o r
Ca r agea . Sufleur : L i l i C a n a v e a . Distribuţia :
E m d i a D i m a - J u r c ă , M i r c e a G h e r d a n , V a s i l e
V a r g a n i c i , O v i d i u G r i g o r e s c u , V i o r i c a Po
pescu , H a n i b a l Teodo resou , G a b i D a i c u , M i
h a i P ă u n e s c u , M ă r i a B a r b o n i , O l i m p i a D i d i
l e s cu .
Crimă şi pedeapsă — d r a m a t i z a r e d u p ă
F . M . D o s t o i e v s k i — de I u l i a n Copacea . Re
gia : S z o m b a t i Otto . Scenografia : E v a
G y o r f f y . Regia tehnică : O c t a v i a n L a n g a .
Sufleur : S a n d u M a r i n . Distribuţia : I u l i a n
Copacea , I o n Cos tea , M a r i l e n a Ta raş , I o n
Pe t r a c he , J a n M a i d i k , G e l u B o g d a n I v a ş c u ,
M i ş u D r ă g o i , D o r i n a P ă u n e s c u , E l e n a Dră-
goi , Zoe M u s c a n , Cons t an t i n A d a m o v i c i , N i
co lae L e h e n e .
Mincinosul de Ca r l o G o l d o n i . Regia ; Con
s t an t i n A n a t o l (de l a T e a t r u l d i n T g . M u r e ş ) .
Scenografia : E v a G y o r f f y . Regia tehnică :
T e o d o r Garagea . Sufleur : S a n d u M a r i n . Dis¬
tribuţia : M i ş u D r ă g o i , M ă r i a B a r b o n i , V i o
r i c a P o p e s c u , G a b i D a i o u , I o n Cos tea , O v i
d i u G r i g o r e s c u , N i c o l a e L e h e n e , V a s i l e Va r-
gan i c i , I o n P e t r a c h e , A l e x . F i e r ă scu , M i r c e a
G h e r d a n , D a n A n t o c i , J a n M a i d i k .
Moartea ultimului golan de V i r g i l Stoe
n e s c u . Regia : D a n A l e c s a n d r e s c u . Scenogra
fia : S e v e r F r e n ţ i u . Distribuţia ; O v i d i u G r i
go rescu , A l e x . F i e r ă s cu , V a s i l e V a r g a n i c i ,
D a n B u b u l i e i , Geo rge D i d i l e s c u , G a b i D a i c u ,
M a r i a n a S te re , V i o r i c a P o p e s c u .
Moftangiii — spec taco l de sch i ţe şi mo
men t e de I . L . Ca rag i a l e . Adaptarea scenică :
E . R o ş cov i c i . Scenografia : S e v e r F r e n ţ i u .
Distribuţia : L i v i u M ă r t i n u ş , M i ş u D r ă g o i ,
I o n Cos tea , O l i m p i a D i d i l e s c u , I o n Pe t r a c he ,
V a s i l e V a r g a n i c i , Ş t e f an N e a g r ă u , M i r c e a
G h e r d a n , D a n B u b u l i e i , I o n V ă r a n , D a n
A n t o c i , M ă r i a B a r b o n i , J a n M a i d i k .
Neînţelegerea de A l b e r t Gamus . Regia :
I v a n H e l m e r . Decoruri : H e l m u t Stui-mer.
Costume : E v a G y o r f f y . Regia tehnică :
Mao r i G r u m b e r g . Sufleur : C o r ne l i a G r i go
r e s c u . Distribuţia : Zoe M u s c a n , E l e n a D r ă
go i , G a b i D a i c u , I o n P e t r a c h e , I o a n Şe r b an .
ÎN PREGĂTIRE
Diluviul de V a s d e N i c o r o v i c i . Regia artis
tică : D a n A l e c s a n d r e s c u . Scenografia : S e v e r
F r e n ţ i u . Distribuţia : B o r i s Ol i ineseu, Coste l
A t a n a s i u , G e l u I v a ş c u , N i c o l a e L e h e n e , A l e x .
F i e r ă scu , D a n A n t o c i , I o n Cos tea , I o n P e
t rache , M ă r i a B a r b o n i , O l i m p i a D i d i l e s c u ,
G a b i D a i c u , T e o d o r V u ş c a n , D o r i n a P ă u
n e s c u , C . A d a m o v i c i , M i r c e a G h e r d a n , E l e n a
D r ă g o i , V i o r i c a O a n c e a , I o n V ă r a n , George
D i d i l e s c u , B o r s t I o a n , H a n i b a l T e o d o r e s e u ,
M i ş u D r ă g o i , O v i d i u G r i g o r e s c u , V i c t o r i a
N e a m ţ u , L i v i u M ă r t i n u ş , Ş t e f a n N e a g r ă u , J a n
M a i d i k , Zoe M u s c a n , M i h a i P ă u n e s c u , I u
l i a n Copacea , V i o r i c a Popesou-P in t i l i e , E m i
l i a D i m a - J u r c ă , S t e l a A d a m o v i c i , V a s d e V a r
g an i c i , M a r i l e n a Ta raş , C r i s t i a n F r a n g o p o l ,
S a n d u M a r i n , T e o d o r C a r a g e a , O c t a v i a n
L a n g a , Ş e r b a n I o n , Co r av i ţ ă G h e o r g h e , P ă t r o i
I o an , T a k a c s M i h a i , D i n a F l o r i n , P k i t i c a n
I on , R e d e i I o n , B ă l a n E m i l , B i r o L u d o v i c .
Priveşte înapoi cu mînie de J o h n Osbo rne .
Regia artistică : D a n A l e c s a n d r e s c u . Sceno
grafia : M i r c e a M a t c a b o j i (de l a T e a t r u l N a
ţ i ona l C l u j ) . Distribuţia : B o r i s O l i n e s c u , I o n
Pe t r a che , G a b i D a i c u , D o r i n a P ă u n e s c u , N i
co lae L e h e n e .
98 https://biblioteca-digitala.ro
A V I Z I E R
Colaboratori tehnici : T e o d o r Pe t r i l ă şi Ro-
z a l i a N i c o l i n (croi tor ie) ; G i s e l e S c h r o t (pă
lăr i i ) ; F r a n c i s c P a p p ( t imp l ă r i e ) ; E d m u n d
L e h n a r şi F i l i p Wa l l d ema r (bu ta for ie şi p i c
t u r ă ) ; Zoltam. B u g y i ( tap i ţer ie) ; G h e o r g h e
Preoup ( l um i n i ) : A l . R o v e a n u (efecte so
nore) ; I o l a n d a P a r d u t z (coa fură ) ; E l i s a b e t a
P e t c u şi B e l a F o r r e i t e r ( recuz i tă ) ; G h e o r g h e
Co r av i ţ ă ( m î n u i r e a deco ru r i l o r ) ; I o a n M i l i g
(mecan i c ) ; I o s i f S î r b u ţ (şef de p r oduc ţ i e ) ;
A n d r e i K r a i ţ e r (peruc i ) ; E m i l B ă l a n (re
cuz i t ă ) ; T e o d o r L ă s cu ţ , I o a n G r u b e r , G r i
gore T o r a c etc.
S c r i i t o r u l V a s i l e N i c o r o v i c i este d i n
n o u p r e zen t , pe s c e n a a r ă d a n ă , î n pos
t u r ă de d r a m a t u r g , c u u n m o m e n t
i n s p i r a t d i n z i l e l e t rag i ce a le i n u n d a
ţ i i l o r c a r e a u a v u t l oc , î n p r i m ă v a r a
t r e cu t ă , î n aces t oraş-erou.
BACĂU
Teatrul Dramatic „Bacovia"
PE AFIŞ
Othello de W i l i i a m S h a k e s p e a r e . Tradu
cere : I o n V i n e a . Regia : I o n O m e s c u . Sceno
grafia : D a n N e m ţ e a n u . Muzica de scenă :
R a d u Căp lescu . Regia tehnică : Geo rge M i t r u .
Sufleur : G e t t a M i t r u . Şef producţie : I os i f
C o b z a r u . Distribuţia : M i ş u R o z e a n u , V a l e r i u
P a s o u , G h e o r g h e S e r b i n a , F l o r i n B l ă n ă r e s c u ,
D a m i a n G r î ş m a r u (de l a T e a t r u l N a ţ i o n a l
.,1. L . C a r a g i a l e " î n r o l u l t i t u l a r ) , M i r c e a
B e l u , I o n B u l e a n d r ă ( I ago ) , M i r c e a Cre ţu .
A n d r e i I o n e s c u , I o a n a E n e ( D e s d e m o n a ) ,
L o r y C a m b o s , Con s t a n ţ a Zmeu-Pe l i n ,~ R a d u
Eugen- I t t u , Ş t e f an Ş e r b a n , G h . G u ţ e s c u , I o n
Ţ u c , G h . B î g i u .
Carlota de M i g u e l M i h u r a . Traducere :
V i c t o r i a G h e o r g h i u . Regia : Geo rge R a f a e l .
Decor : G i u l i o T i n c u . Costujne : L i d i a R a
d i a n . Muzica : A l e x a n d r u H r i s a n i d e . Asis
tent de regie : D o r e l Bo toşescu . Asistent-
pictor scenograf : M a r i a n a S t o i a n . Regia teh
nică : Geo rge M i t r u . Sufleur : G e t t a M i t r u .
Peruci : E l e n a P e l i p i a n . Şef producţie :
I. C o b z a r u . Distribuţia : A n d r e i I o n e s c u ,
M i ş u R o z e a n u , E v a P ă t r ă ş c a n u (de l a T e a
t ru l N a ţ i o n a l „ I . L . C a r a g i a l e " ) , L o r y C a m
bos, L u c i a M a i e r , A n t o n F d i p , M i r c e a B e l u ,
G h e o r g h e S e r b i n a , D o r e l A t a n a s i u , D o r e l
Bo toşescu , N i c o l a e R o ş i o r u , Y u k i Bo toşescu ,
Cons t an ţ a Z m e u . A n a Man i a I t t u .
IN PREGĂTIRE
Doamna Ministru de B . N u ş i c i .
L a d o u ă r e l u ă r i , o nou ta te : teme
r a r a î ncercare a a c t o r u l u i b u c u r e ş t e a n
D a m i a n C r î ş m a r u , de a i n t e r p r e t a ro
l u l O t he l l o .
BRĂILA
Teatrul Municipal „Măria Filotti"
PREMIERĂ
Jocul de-a vacanţa de M i h a i l S eb a s t i a n .
[Premiera : 20 f e b r ua r i e 1971 ) . Regia şi sce
nografia : V a l e r i u M o i s e s c u . Regia tehnică :
G i c ă D u m i t r e s c u . Sufleur : I o z e f i n a H a n g a n u .
Şef-producţie : T i t i P e t r e s c u . Distribuţia :
Nae N i c o l a e , I o n R o x i n , V i r g i n i a V e b e r ,
M i r c e a V a l e n t i n , M a r i a n a C e r c e l , D u m i t r u
D o b r i n , J e n y D u m i t r e s c u , N i c o l a e B u d e s c u ,
E l e n a A c i u , N i c o l a e Ţ ă r a n u .
IN PREGĂTIRE
Epoleţii invizibili de S i l v i a A n d r e e s c u şi
T h e o d o r M ă n e s c u . Regia : Y a n n i s V e a k i s .
Decoruri : D a n J i t i a n u . Costume : E l e n a I o
nescu . Regia tehnică : C . J u g ă n a r u . Distri
buţia : Pe t r e S i m i o n e s c u , I o n R o x i n , E u
gen i a E f t i m i e , T a n ţ i Negoescu , I l e a n a R a d u ,
G h e o r g h e Mo l dovam , N a e N i c o l a e , N i c o l a i e
Ivănescu-
Nu-ţi plătesc de E d u a r d o de F i l i p p o . Regia:
D u m i t r u D i n u l e s c u . Scenografia : G h e o r g h e
Ma te i . Sufleur : N i c o l a e G r i g o r e . Distribuţia :
Pet re S i m i o n e s c u , I l e a n a R a d u , M a r i l e n a
Neg ru , N i c o l a i e I v ă n e s c u , N i c o l a e C i o co i u ,
Ang l i e i D e a c , V i o r e l B r i n z a ş , S a b i n V . P o p ,
D o r e l M i h ă d e s c u , T a n ţ i Negoescu , S U v i a T a -
b a c u , A n a C r i s t i .
Totul în grădină de E d w a r d A l bee . Regia :
Y a n n i s V e a k i s . Decoruri : D a n J i t i a n u .
Costume : E l e n a I o n e s c u . Regia tehnică :
G i c ă D u m i t r e s c u . Sufleur : N . G r i go re . Şef
producţie : T i t i P e t r e s c u . Distribuţia : P e t r e
S i m i o n e s c u , M a r i a n a Ce r ce l , I l e a n a R a d u ,
B u j o r M a o r i n , M i r c e a V a l e n t i n , C a r m e n
R o x i n , D u m i t r u D o b r i n , M a r i l e n a N e g r u , N i
co lae C i o co i u , E l e n a A c i u .
„ E p o l e ţ i i " de d r a m a t u r g i a i l u i S i l
v i a A n d r e e s c u ş i T h e o d o r M ă n e s c u se
cos l a B r ă i l a .
T o t u l î n g r ă d i n ă — deş i a r p ă r e a
că a n u n ţ ă s t ag i unea es t i va l ă — v a
face b r ă i l c n i l o r c u n o ş t i n ţ a în . . . sa l ă ,
c u A l b e e , v ă z u t de Y a n n i s V e a k i s .
99 https://biblioteca-digitala.ro
A V I Z I E R
BRAŞOV
Teatrul Dramatic
PE AFIŞ
0 noapte furtunoasă de I . L . Ca rag i a l e .
( P r e m i e r a : 12 sep t embr i e 1970 ) . Regia artis
tică : S ică A l e x a n d r e s c u , a r t i s t a l p opo r u l u i .
Scenografia : M i h a i T o f a n . Regia tehnică :
S o r i n Oc t a v . Sufleur : M ă r i a L a v r i c . Distri
buţia : M a r c e l A n g h e l e s c u , a r t i s t a l p opo ru
l u i , E . M i h ă d ă - R r a ş o v e a n u , G e t a G r a p ă ,
M i r c e a A n d r e e s c u , V i r g i n i a M a r c u , D a n
Dob re V i r g i l , M e l a n i a N i c u l e s c u , Ş t e f an Dedu-
F a r c a .
Conu Leonida faţă cu reacţiunea de I . L .
Ca rag i a l e . ( P r e m i e r a : 12 s e p t e m b r i e 1970 ) .
Regia artistică : S i că A l e x a n d r e s c u , a r t i s t a l
p opo ru l u i . Scenografia : M i h a i T o f a n , Regia
tehnică : S o r i n Oc t av . Sufleur : M ă r i a L a v r i c .
Distribuţia : M a r c e l A n g h e l e s c u , a r t i s t a l
p opo ru l u i şi P a u l L a v r i c .
Take, Ianke şi Cadîr de V i c t o r I o n P o p a .
( P r e m i e r a : 28 o c t omb r i e 1970 ) . Regia artis
tică : I o n M a x i m i l i a n . Scenografia -. Gr i s t i na
U r d e a . Ilustraţia muzicală : A l e x a n d r u
P r â z s m â r y . Regia tehnică: I . S chonwe t t e r .
Sufleur : M ă r i a L a v r i c . Distribuţia : Ş te fan
A l e x a n d r e s c u , P a u l L a v r i c , Geo rge Gr i d ă-
n u ş u , Ange l a Cos taehe , E l e n a S t e s cu , B o r i s
G a v l i ţ c h i , Cons t an ţ a C o m ă n o i u , G a b r i e l S ă n
d u l e s c u .
Micul infern de M i r c e a Ş te f ănescu . (P re
m i e r a : 14 i u n i e 1969 ) . Regia artistică : S i că
A l e x a n d r e s c u , a r t i s t a l p opo ru l u i . Scenogra
fia : C r i s t i n a U r d e a . Regia tehnică : S o r i n
Oc t av . Sufleur : A u r o r a C r ă c i u n . Distribuţia :
A n g e l a Cos taehe , M a r c e l A n g h e l e s c u , a r t i s t a l
p opo ru l u i , V i r g i n i a M a r c u , M i r c e a A n d r e e s c u ,
E . M i h ă d ă - B r a ş o v e a n u , L u m i n i ţ a B l ă n a r u .
G a b r i e l S ă n d u l e s c u .
Comedie cu olteni de G h e o r g h e V l a d .
( P r e m i e r a : 30 ap r i l i e 1970 ) . Regia artistică :
George G r i d ă n u ş u . Scenografia : I o n Cristo-
du lo . Regia tehnică : Cons t an t i n G r a u r . Su
fleur : V a l e r i a A l be r t . Distribuţia : F l a v i u s
Cons t a n t i n e s cu , Cos taehe B a b i i , S a v u Raho-
v e a n u , B o r i s G a v l i ţ c h i , Geo rge F e r r a , Sido-
n i a L a z ă r , P u ş a P r o t o popes cu , M a d a F l o r i a n ,
Ş te fan A l e x a n d r e s c u , N i c o l a e A l b a n i , L u m i n i ţ a
B l ă n a r u , Ş t e f an D e d u - F a r c a , M i h a i B ă l a ş .
Gaiţele de A l . K i r i ţ eseu . ( P r e m i e r a : 16 m a i
1970 ) . Regia artistică: I o n S i m i o n e s c u . Sce
nografia : G r i s t i na U r d e a . Ilustraţia muzicală:
A l e x a n d r u P r â z s m â r y . Regia tehnică : I s i d o r
S chonwe t t e r . Sufleur : M ă r i a L a v r i c . Distri
buţia : A n g e l a Cos taehe , G e t a G r a p ă , S i m i n a
Negrea , V i o t o r i n a Q n i c e a n u , E l e n a S t e s c u ,
R u x a n d r a Ţ î n ţ u , Cons t an ţ a C o m ă n o i u , V i r
g i n i a M a r o u , M i h a e l a M u r g u , P a u l L a v r i c .
I o n J u g u r e a n u , N i c o l a e C. N i c o l a e , A u r o r a
C r ă c i un
Madame Sans-Gene de V . S a r d o u şi
E . M o r e a u . ( P r e m i e r a : 27 i u l i e 1968 ) . Regia
artistică : M a r i e t t a S a d o v a . Asistent ; Ş te f an
A l e x a n d r e s c u . Decoruri : M i r c e a M a r o s i n .
Costume : C. R u s u . Sculptura : G r i s t i na
U r d e a . Asistent-costume : M ă r i a S t oenescu .
R e g i a tehnică : Con s t a n t i n G r a u r . Sufleur:
A u r o r a G r ă c i u n . Distribuţia : G e t a G r a p ă .
M a d a F l o r i a n , S i d o n i a L a z ă r , P u ş a Pro to
popescu , S i m o n a Neg rea , E m i l S i r i t i n o v i c i ,
Bo r i s G a v l i ţ c h i , Ş te f an D e d u - F a r c a , I o n J u
g u r e a n u , D a n S ă n d u l e s c u , D e l a s t V o i n e a
Cons t an t i n , Ş t e f an A l e x a n d r e s c u , N i c o l a e C.
N i co l ae , D a n D o b r e V i r g i l , M i r c e a A n d r e e s c u ,
N i co l a e A l b a n i , Geo rge F e r r a , V i c t o r i n a On i-
c e a n u , R u x a n d i r a Ţ î n ţ u , M i h a i P o p e s c u ,
George G r i d ă n u ş u , A l e x e S o l o v i e v , Zoe M ă r i a
A l b a n i .
Tango la Nisa de M i r c e a R a d u l a c o b a n .
( P r e m i e r a : 13 i a n u a r i e 1971 ) . Regia artis
tică : E u g e n M e r c u s de l a T e a t r u l de S ta t
T g . M u r e ş . Scenografia : G r i s t i n a U r d e a .
Regia tehnică : Cons t an t i n G r a u r . Sufleur :
V a l e r i a A l be r t . Distribuţia : E . M i h ă i l ă-Bra-
ş o v e a n u , M i h a i B ă l a ş , S a v u R a h o v e a n u , M i
hae l a M u r g u , L u m i n i ţ a B l ă n a r u , D a n D o b r e
V i r g i l , F l a v i u s Con s t a n t i n e s c u , M e l a n i a N i
c u l e s c u , A l e x e S o l o v i e v .
Pisica în noaptea Anului Nou de D . R .
P o p e s c u . ( P r e m i e r a : 11 f e b r ua r i e 1971 ) .
Regia artistică şi scenografia : E u g e n M e r c u s
de l a T e a t r u l de S t a t T g . M u r e ş . Regia
tehnică : Cons t an t i n G r a u r . Sufleur : A u r o r a
C r ă c i u n . Distribuţia : D a n S ă n d u l e s c u , M i r
cea A n d r e e s c u , V i c t o r I o n e s c u , I o n J u g u
r e a n u , V i r g i n i a M a r c u , Ge t a G r a p ă , A n g e l a
Cos taehe , Cons t an ţ a C o m ă n o i u , Cos taehe
B a b i i , Geo rge G r i d ă n u ş u , M a d a F l o r i a n ,
M i h a i B ă l a s .
IN PREGĂTIRE
Omul cu mîrţoaga de G h . C i p r i a n . Regia
artistică : I o n S i m i o n e s c u . Scenografia : I o n
Cr i s todu lo . Distribuţia : N i co l a e C. N i c o l a e ,
M i h a i P o p e s c u , A l e x e S o l o v i e v , V i c t o r i n a
O n i o e a n u , Zoe M ă r i a A l b a n i , E l e n a S t e s c u ,
E m i l S i r i t i n o v i c i , B o r i s G a v l i ţ c h i , George
F e r r a , D e l a s t V o i n e a Cons t a n t i n , V a s i l e Mu-
reşan , N i co l a e A l b a n i .
Patru oameni fără nume de R a d u B ă d i l ă .
100 https://biblioteca-digitala.ro
A V I Z I E R
PETROŞANI
Teatrul de Stat „Valea Jiului" Timp şi adevăr de E u g e n i a B u s u i o c e a n u .
( P r e m i e r a : 4 ma r t i e 1971 ) . Regia artistică :
Că l i n F l o r i a n . Scenografia : V a s i l e B u z . Dis
tribuţia : N i c o l a e N i co l a e , D u m i t r u D r ă cea ,
I u l i a n V o i o u , M i h a i C l i t a , R u x a n d r a P e t r u ,
P a u l i n a C o d r e a n u , A n d r e e a P e t r e s c u , M i r c e a
Z a b a l o n , V a i e r D o n c a , Q a u d i a P o p e s c u , V a
s i le D u ţ u , M a r c e l P o p a .
Haplea, Neaţă şi Nătăfleaţă la circ de M a
r i n I o r d a . Regia artistică : M a r c e l Ş o m a .
Scenografia : A u r e l F l o r e a . Distribuţia : M i r
cea P în işoa i ră , Ş t e f a n i a D o n c a , N i c o l a e Gher-
ghe , Ş t e f an I l i e , L u c i a L u c a n , C o r v i n A l e x e .
Spargere la miezul nopţii de M i r o s l a v Mi-
t r ov i c i . Traducere : M i l a n Pet i rov ie i şi E u g e n
B . M a r i a n . Regia artistică : C ă l i n F l o r i a n .
Scenografia : A u r e l F l o r e a . Distribuţia : D u
m i t r u D r ă c e a , M a r c e l P o p a , I u l i a n V o i c u ,
P a u l i n a C o d r e a n u , G l a ud i a P o p e s c u , N i co l a e
N i co l ae .
I n p r e m i e r ă pe ţ a r ă , o ' f o a r t e s p i r i
t u a l ă comed i e i u g o s l a v ă ; spec ta to r i i
m i c i se v o r î n t î l n i c u u n u l d i n e ro i i ,
c a r e a u fost c î n d v a i u b i ţ i de p ă r i n ţ i i
l o r : H a p l e a .
PIATRA NEAMŢ
Teatrul Tineretului IN PREGĂTIRE
Patru oameni fără nume de R a d u B ă d i l ă .
Regia : G a b r i e l Neg r i . Decorul şi costumele :
M i h a i M ă d e s c u . Asistent-regie : C o r n e l Ni-
coară . Ilustraţia muzicală : Co r ne l P o p e s c u .
Regia tehnică: E l e n a G a l i n . Sufleur : I s a-
be l a G a l i ţ ă . Şef-producţie : G h . P e t r e s c u . Dis
tribuţia ; C o r n e l i u D a n B o r c i a , S y b i l l a
O a n c e a , C o r n e l N i e o a r ă , E u g e n Apos t o l ,
Con s t a n t i n M a n e a , I o n M u s c ă .
Lupta pentru bărbaţi, continuă de C. T u r
tu r i că .
C o m e d i a , s u b i n t i t u l a t ă „ scanda los de ob i ş
n u i t ă " , n u se referă l a c l a s i c u l t r i u ngh i c on
j u g a l (deşi e v o r b a de do i b ă r b a ţ i şi o
f eme i e ) , a p a r ţ i n e u n u i d r a m a t u r g debu t an t :
Cons t a n t i n T u r t u r i c ă . Conduce r e a t ea t r u l u i a
p r om i s tot s p r i j i n u l u n u i g r up d e ac to r i e n
t u z i a ş t i , c a re şi-au l u a t r ă s p u n d e r e a de a
mon t a „pes te-p lan" , o p iesă , ca re v e d e pen
t r u p r i m a d a t ă l u m i n a r a m p e i . P i c t o r u l
N. C i on tea l u c reaz ă deco ru l şi cos tume le .
R e g i a a p a r ţ i n e c h i a r ac to r i l o r : Co r ne l N i
eoară , M a r g a R a v e l i d i s , I o n M u s c ă ( inter
preţ i i ) şi a u t o r u l u i .
I n u r m a m i c ro- tu rneu l u i T e a t r u l u i
T i n e r e t u l u i d i n P i a t r a N e a m ţ , l a B u c u
reşt i , î n l u n a i a n u a r i e a . c , d a t o r i t ă
c r on i c i l o r , a u r ă s u n a t c i t eva note de
s c ep t i c i sm . L a P i a t r a N e a m ţ , î n s ă , e n
t u z i a s m u l n-a d i s p ă r u t . . . L u p t a pen t r u
b ă r b a ţ i c o n t i n u ă . . .
PITEŞTI
Teatrul „A. Davila" S a l u t i n d i n i ţ i a t i v a a p a r i ţ i e i î n r e
v i s t a D v . a r u b r i c e i „ A v i z i e r " , o con
s i d e r ă m deoseb i t de p re ţ i oasă c a m a
t e r i a l i n f o r m a t i v , e a o g l i n d i n d foarte
conc re t a c t i v i t a t ea co l ec t i ve l o r tea t ra le
a le ţ ă r i i .
N ă d ă j d u i n d că această r u b r i c ă v a
fi m e n ţ i n u t ă şi î n n u m e r e l e v i i t oa re
a le r e v i s t e i , v ă t r a n s m i t e m , o d a t ă c u
p r e zen t a , da te le a c t i v i t ă ţ i i t ea t ru lu i
n o s t r u î n l u n a ap r i l i e 1971 .
C. Dinischiotu
Ecto-bar de D a n T ă r c h i l ă . ( P r e m i e r a :
23 f eb rua r i e 1971 ) .
Patru oameni fără nume d c R a d u B ă d i l ă .
( P r e m i e r a : 10 m a r t i e 1971 ) . Regia : V i r g i l
Ca lo tesou . Asistent : G i c ă G h e o r g h e . Sceno
grafia : A r h . A . I v ă n r a n u - D a m a s c h i n . Regia
tehnică : N i co l a e M e r a . Sufleur : S o n i a J ugă-
n a r u . Distribuţia : Ş t e f an M o i e s c u , D i m i t r i e
D u m i t r u , P e t r e D i n u l i u , D o r a Cher teş , Petro
T a n a s i e v i c i .
Timp şi adevăr de E u g e n i a B u s u i o c e a n u .
( P r e m i e r a : 26 m a r t i e 1971 ) . Regia : Const .
D i n i s c h i o t u . Scenografia : E m i l Mo i se . Ilus
traţia muzicală : M a g d a C a p i t a n o v i c i . Regia
tehnică : A u r e l D u m i n i c ă . Sufleur : Son i a
J u g ă n a r u . Distribuţia : I o n Focşa , D e m Ni-
cu l e s c u , V l a d Y a r k a , T r a i a n P î r l og , E l e n a
G u r g u l e s c u , A d i n a R a ţ i u , Cons t . Z ă r ne s cu ,
D u m i t r u I v a n , M i h a i Dob r e , E f t i m i e P o p o v i c i ,
A n g e l a R a d o s l a v e s c u , C y t h n i a P o p o v i c i , V i s-
t r i an R o m a n , Pe t r e D u m i t r e s c u , Cons t . Sta-
v r i l , Co r ne l P o e n a r u .
Sam de G . M . Z a m f i r e s c u .
IN PREGĂTIRE
Are pe cineva de A n g e l a B o c a n c o a . Regia :
Cons t . D i n i s c h i o t u . Asistent : I o n Focşa . Sce
nografia : A r h . A . I v ă n e a n u - D a m a s c h i n . Regia
tehnică : N i co l a e M e r a . Sufleur : D o r i n a D u
m i t r e s cu . Distribuţia : I o a n a C i t t a-Bac i u ,
101 https://biblioteca-digitala.ro
A V I Z I E R
Const . Z ă r ne s cu , A d i n a R a ţ i u , I l e a n a Focşa .
T i t u s G u r g u l e s c u , E l e n a G u r g u l e s c u , T r ă i a u
P i r l og . M i o a r a I a t a n , M ă r g ă r i t a T u t o v e a n u .
D i m i t r i e D u m i t r u , A n g e l a R a d o s l a v e s c u .
SATU MARE
Teatrul de Nord Secţia română
PE AFIŞ
0 noapte furtunoasă şi Conu Leonida
faţă cu reaeţiunea de I . L . Ca rag i a l e . Regia :
M i h a i R a i c u . Scenografia : D e l i a I o a n i u .
Asistenţi de regie : N i co l a e P o p e n c i u şi
Geo rge M a t a c h e . Sufleur : A n a M i t e a . Distri
buţia : Pe t r e M o r a r u , D u m i t r u A n g l i e i , I o n
A n g h e l , V i o r i c a S u c i u , H o r i a D a n I o n e s c u .
Sebas t i a n C o m ă n i c i , M a r i a n G e o r g e s c u , I o n
Podo l e a nu , A n c a P a n d r e a .
Broadway Melody de J u r a Soy f e r . (Pre
m i e r ă pe ţară . ) Regia: D a n R a d u I o n e s c u .
Scenografia : A u r e l Co rdea . Muzica : R e m u s
Taşcău . Asistenţi de regie : N i c o l a e P o p e n c i u
şi H o r i a D a n I o n e s c u . Orchestraţia : P a i d
V a k a r c s . Conducerea muzicală : M a r t a Cor
dea . Regia tehnică : Geo rge A l b u . Sufleur :
R o d i c a G h i r a n . Distribuţia : N i c o l a e P o p e n
c i u , H o r i a D a n I o n e s c u , Pe t r e M o r a r u , I o n
H a i d u c , I o n T i f o r , Cos t i n P o p e s c u , I o n P o
do l e a nu , S eba s t i a n C o m ă n i c i . V i o r i c a S u c i u ,
R o d i c a M u ş e ţ e a n u , R o m e o M u ş e ţ e a n u , D e d a
G r a u r , M i h a i D r ă g o i , C a r m e n C in teză .
ţN PREGĂTIRE
Duelul (Domnişoara de Belle-Isle) de A l e
x a n d r u D u m a s - t a t ă l . Traducere : E r a s t i a
S e v e r . Regia : S e p t i m i u S e v e r . Asistent regie:
V i o r i c a S u c i u . Decor : L i v i u C i u l e i . Costume :
I o a n a G ă r de sou . Sufleur : R o d i c a G h i r a n . Dis
tribuţia : S e p t i m i u S e v e r , a r t i s t eme r i t (de
la T e a t r u l „ R u l a n d r a " ) , M a r i a n Geo r ge s cu ,
Pe t re M o r a r u , N i c o l a e P o p e n c i u , R o m e o
M u ş e ţ e a n u , I o n H a i d u c , Cos t i n P o p e s c u ,
M i h a i D r ă g o i , V i o l e t a B e r b i u c , V i o r i c a S u c i u ,
A n c a P a n d r e a , R o d i c a M u ş e ţ e a n u , D e d a
G r a u r , C a r m e n C i n t e z ă .
Patru oameni fără nume de R a d u B ă d i l ă .
Regia : I o n D e l o r e a n u . Scenografia : D e l i a
I o a n i u . Asistent de regie : Geo rge M a t a c h e .
Sufleur : R o d i c a G h i r a n . Distribuţia : N i co l a e
P o p e n c i u , V i o l e t a B e r b i u c , I o n T i f o r , I o n
P o d o l e a n u , I o n H a i d u c , Cos t i n P o p e s c u .
Ciclopul de E u r i p i d e . Regia : M i h a i R a i o u .
Scenografia : A u r e l Co rdea . Asistent de regie :
D u m i t r u A n g h e l . Regia tehnică : Geo rge A l b u .
Sufleur : A n a M i t e a . Distribuţia : D u m i t r u
A n g h e l , Pe t r e M o r a r u , I o n A n g h e l , I o n T i f o r ,
I o n P o d o l e a n u , S e b a s t i a n C o m ă n i c i , M a r i a n
G e o r g e s c u . A I . M i t e a , Cos t i n P o p e s c u , I o n
H a i d u c , M i h a i D r ă g o i .
Timon din Atena de W . S h a k e s p e a r e . Re
gia : M i h a i R a i c u . Scenografia : A u r e l C o r d e a .
Paul face ordine (Director... o săptămină)
de A I . Popescu-Oradea . Direcţia de scenă :
I on D e l o r e a n u . Scenografia : D e l i a I o a n i u . '
Secţia maghiară iN PREGĂTIRE
Casa festivităţilor de K â n y â d i S â n d o r . Re
gia : K o v â c s F e r e n e . Decoruri : P a u l o v i o s
Lâsz l o . Costume : Sza t imâr i A g n e s . Distribu
ţia : A c s A l a j o s , G s i k y A n d r â s , E l e k e s E m m a ,
Zso ldos A r p â d , T o r o k hs tvân , B a r t i s I l d i k o ,
B o e r F e r e n e , K i s f a l u s s y B â l i n t , To th-Pâ l l
M i k l o s ş.a.
Amurgul lui Bolyai Jănos de K o c s i s Ist-
v â n . Regia : G y o n g y o s i G â b o r . Decor : Pau lo-
v i c s L â s z l o . Interpret unic : Z so l dos A r p â d .
Casele domnului Sartorius de G . B . S h a w .
Regia : K o v â c s Adâ im . Decoruri şi costume :
A u r e l Co rdea . Distribuţia : B o e r F e r e n e , Nâ-
d a i I s t v â n , K o r c s m â r o s J e n o , E l e k e s E m m a ,
D i o s z e g y I v a n ş.a.
U n a v i z i e r a b unden t , c u p r e m i e r e pe
ţ a r ă , c u p iese v e c h i şi n o i , de l a E u r i
p i de l a R a d u B ă d d ă , de l a D u m a s -
ta t ă l l a P o p e s c u - O r a d e a .
S e p t i m i u S e v e r îş i f ace „ m î n a " p en
t r u p i e s a , pe ca re o v a m o n t a şi l a
T e a t r u l „ B u l a n d r a " , î n c a d r u l u n u i
p r o g r a m , ce v ă de ş t e , ce l p u ţ i n , h ă r n i c i a
u n u i co l ec t i v t î n ă r !
SIBIU
Teatrul de Stat Secţia română
PE AFIŞ
Răzbunarea sufleurului de V . I . P o p a . Re
gia : H a n n s Sohu s chn i g . Scenografia : S o r i n
Popa . Ilustraţia muzicală : W o l f g a n g W e b e r .
Distribuţia : N i o u N i c u l e s c u , G e r a l d i n a B a -
sa r ab , M a r c e l M i r e a , A v r a m B e s o i u , P a u l
M o c a n u , M ă r i a M a g d a , R a d u B a s a r a b , Ma-
102 https://biblioteca-digitala.ro
A V I Z I E R
r i u s N i ţ ă , I o n G h i ş e , P u i c a S t e r i a n , V a l e r i u
P a r a s c l i i v , M i r c e a H i n d o r e a n u , T e o d o r Por-
tărescu , M i r c e a B r e a z u .
Ploşniţa de V . M a i a k o v s k i . Regia : A n d r e i
Z a h a r i a . Scenografia : H e l m u t S t i i rme r . Mu
zica : C I r i d o n . Coregrafia : Han ins S cbu s ch-
nig . Distribuţia : Con s t a n t i n S t ă n e s cu , E u g e
n i a G i u r g i u - P a p a i a n i , S t e i i n a S to i eov i c i , L i v i a
B a b a , T e o d o r Po r t ă r e s cu , Cos te l R ă d u l e s c u
(art is t eme r i t ) , O v i d i u S t o i c b i ţ ă , V a s i l e Bo-
j e s c u , M i r c e a B î r l e a , A v r a m B e s o i u , M a r c e l
M i r e a , E m i l i a P o r o j a n , M i r c e a H i n d o r e a n u ,
L i g i a B o s s i e , M a n u e l a M a r i n e s c u , M i r c e a
B r e a z u , E u g e n i a D i m i t r i u - B a r c a n .
Nud cu vioară de Noe l C o w a r d . Regia :
A n d r e i Z a h a r i a . Scenografia : E r w i n K u t t l e r .
Distribuţia : R a d u Basa ra ' b , L i g i a B o s s i e ,
V i o r e l B r a n e a , L i v i a B a b a , M a n u e l a Mar i-
nesou J Codra t , I o n B u l e a n d r ă , G e r a l d i n a Ba- ,
s a r ab , N i c u N i c u l e s c u , K i t y S t r o e s cu , P u i c a '
Stexdan, V a l e r i u P a r a s c l i i v , M i r c e a B î r l e a ,
M a r c e l M i r e a .
Zamolxe d e L u c i a n B l a g a . Regia: A l e x a n d r u
Ta t o s . Asistent regie : V a l e r i u P a r a s c l i i v . De
coruri : H e l m u t S t i i rme r . Costume : M i r u n a
Bo ru ze sou . Distribuţia : V a l e r i u P a r a s c l u v ,
I o n B u l e a n d r ă , Cos te l Rădu le t scu (ar t is t eme
r i t ) , N i c u N i c u l e s c u , E u g e n i a G i u r g i u Papa-
i a n i , M i r c e a H i n d o r e a n u , A v r a m B e s o i u , I o n
G h i ş e , M a n u e l a Ma r i nescu-Cod ra t , M a r i u s
N i ţ ă , G a g a S t ă nescu , V a s i l e B o j e s c u , M i r c e a
B î r l ea , M a r c e l M i r e a .
Camera de alături de P a u l E v e r a c . Regia :
D a n A l e c s a n d r e s c u . Scenografia : T r a i a n Ni-
ţescu. Distribuţia : M i r c e a H i n d o r e a n u , O v i
d i u S t o i c h i ţ ă , V a l e r i u P a r a s c l i i v , N i c u N i c u
l e s cu , M ă r i a M a g d a , M a n u e l a Ma r i n e s c u-
Codra t , K i t y S t r oe scu , P u i c a S t e r i a n .
ÎN PREGĂTIRE
Timp şi adevăr de E u g e n i a B u s u i o c e a n u .
Regia ; P e t r e S a v a B ă l e a n u . Scenografia :
D o i n a L e v i n ţ a . Distribuţia : M i r c e a H i n d o
r e a n u , N i c u N i c u l e s c u , V a l e r i u P a r a s c l i i v ,
D i n i i B i t a n g , L i l i a n a L u p a n , M a n u e l a M a r i
nescu-Codra t , G e r a l d i n a Pe r şo i u , V i o r e l B r a
nea , R a d u B a s a r a b , L i g i a B o s s i e , M i r c e a B i r
l e a , M a r c e l M i r e a .
Nunta lui Figaro de B e a u m a r c h a i s . R e g i a ;
P e t r u M i h a i ] . Decoruri : G i u l i o T i n c u . Cos
tume : L i d i a R a d i a n .
Secţia germana
Portretul de A l . V o i t i n . Regia : H a n n s
S c h u s c h n i g . Scenografia : M ă r i a B o d o r . Ilus
traţia muzicală : H a n s G i l i i c h . Distribuţia :
K u r t Con r ad t , S i g r i d Z aoha r i a s , C h r i s t i a n
M a u r e r , S ieg f r iod S i e g m u n d .
S.O.S. !, Tata vrea să se însoare ! de H i l d a
F i s o h e r - U n t e r m a n s . Regia : H a n n s S c h u s c h
n ig . Scenografia : M ă r i a B o d o r . Distribuţia :
I t e i i i r i c l i M i l d n e r , A g a t l i a K l o o s , G e r t Brot-
sch i , F r a n z P o r s c h e , R o s e m a r i e M i i i l e r , K a r l -
l i e i nz M a u r e r , M i r c e a B r e a z u , M a r i e t t a L i s -
sa i , H i l d e U n t e r m a n s , B e a t r i c e Gu t t , Wo l f
gang E r n s t , K a r i n F r o n i u s .
Fizicienii de F r . D i i i i r enmat t . Regia : H a n n s
S c h u s c h n i g . Scenografia : H e l m u t S t u r m e r .
Distribuţia : B e a t r i c e Gu t t , H i l d e U n t e r m a n s ,
I n g r i d O y n t z e n , E r n s t H . G r o h , F r a n z K e l -
ler, F r a n z P o r s c h e , C l i r i s t i a n M a u r e r , K u r t
Con rad t , H e i n r i c h M i l d n e r , S ieg f r iod S ieg
m u n d , R o s e m a r i e M i i i l e r , G e r t R r o t s e h i , K a r l
he i n z M a u r e r , W o l f g a n g E r n s t , A m e K o n -
nc r t b , M i r c e a B r e a z u .
Bunbury de O s e a r W i l d e . Regia : H a n n s
S c h u s c l m i g . Decoruri : Con s t a n t i n R u s u . Cos
tume : M ă r i a S t oenescu . Ilustraţia muzicală :
Wo l f g a ng W e b e r . Distribuţia : C l i r i s t i a n M a u
rer , K u r t Con r ad t , C a r m e n M a r s c h a l l , I n g r i d
O y n t z e n , A r n e K o n n e r t h , R o s e m a r i e M i i i l e r ,
I l e i d r u n K a i n t z e l , U r s u l a A r m b r u s t e r , F r a n z
Po r sche , S i eg f r i ed S i e g m u n d .
ÎN PREGĂTIRE
Inimă rece ( d r ama t i z a r e d u p ă H a u f f de
C l i r i s t i a n M a u r e r şi K u r t Con r a d t ) . Regia :
C l i r i s t i a n M a u r e r . Scenografia şi costume :
M ă r i a Bodo r . Distribuţia : M i r c e a B r e a z u ,
U r s u l a A r m b r u s t e r , I n g r i d O y n t z e n , K u r t
Con rad t , A r n e K o n n e r t h , H e i n r i c h M i l d n e r ,
Wo l f g ang E ra i s t , F r a n z K e l l e r , S i eg f r i ed S i eg
m u n d , K a r l h e i n z M a u r e r , H e i d r u n K a i n t z e l ,
K a r i n F r o n i u s , E m s t H . G r o h , A l f o n s K o -
lowra t , G e r t B r o t s c h i , F r a n z P o r s c h e , Aga t be
K l o o s .
Liebelei de A r t h u r S c hn i t z l e r . Regia : P e
tre S a v a B ă l e a n u . Scenografia : D o i n a L e
v i n ţ a . Distribuţia : G e r t B r o t s c h i , R o s e m a r i e
M i i i l e r , I n g r i d O y n t z e n , K a r i n F r o n i u s , M i r
cea B r e a z u , K a r l h e i n z M a u r e r , H e i n r i c h
M i l d n e r .
, , I n i m ă r e c e " v ăde ş t e că t ea t ru l si-
b i a n a re o... i n i m ă c a l d ă p e n t r u cop i i . . .
I a t ă . î n t i l n i m n u m e l e a t î t de p u ţ i n j u
c a t u l u i — l a n o i — A r t h u r S c h n i t z l e r .
T i m p şi a d e v ă r , p i e s a m u l t j u c a t ă î n
ţ a ră , este şi a i c i p r e z e n t ă . — B e a u m a r
cha i s se a f l ă şi e l c u N u n t a l u i F i g a r o . . .
î n o r a şu l de pe C i b i n !
1 0 3 https://biblioteca-digitala.ro
A V I Z I E R Nr. 3 — MARTIE 1971
TG. MUREŞ Teatrul de Stat de pâpuşi Secţia română
Joaca de A l e x a n d r a D a v i d e s c u . Regia :
M ă r i a S i m e o n . Scenografia : A m b r u s I m r e .
Distribuţia : M ă r i a S i m e o n , R o d i c a A lba-
n e z u , A l e x a n d r u Pe rgbe , D r o m i h e t e G h i m a n ,
D o r i n a P o p .
Aventurile şoricelului Chiţ-Miţ de K o v â c s
I l d i k o . Regia : M ă r i a S i m e o n . Scenografia :
H a l l e r Ios i f . Distribuţia : R o d i c a A l b a n e z u ,
S l e f a n B a k a y , I l e a n a C o s m a , V i o r e l H . F r i -
c i u , D r o m i h e t e G h i m a n , A l e x a n d r u Pe rgbe ,
C ă t ă l i n a M i c l e a , D o r i n a P o p , P e t r u S i m e o n ,
R o d i c a T ă n a s e , T u d o r a D i n u ţ .
Secţia maghiară Irgum-Burgum-Benedek de V e r e s s Z o l t â n .
Regia : A n t a l P a u l . Scenografia : H a l l e r I os i f .
Distribuţia : A d o r j â n S â n d o r , K i s s F r a n o i s k a ,
N a g y K a t a l i n , Z s i g m o n d Jo zse f , K r o n E r n o ,
C z e d u l a Z s u z s a , Z s o l n a i Z o l t â n , I l l y e s G a b y ,
A l b u E r z s e b e t , O l y s e i K o r n e l i a , L o r i n c z E r z -
sebet .
^ î|C I N NUMERELE VI ITOARE A L E REVISTEI N O A S T R E VOM CONTINUA P U B L I C A R E A L A RUBRICA
A V I Z I E R A REPERTORI ILOR CE VOR FI C O M U N I C A T E ÎN TIMP U T I L
SUMAR A Z E C E A Z I M O N D I A L A A T E A T R U L U I
P a b l o N e r u d a — M e s a j i n t e r n a ţ i o n a l 1
H o r i a L o v i n e s c u — 24 de ore a le s cene i 3
•
S a n d u E l i a d — D e s p r e tea t ru l m i l i
t an t 5
* * * — I n î n t î m p i n a r e a S em i c en t e
n a r u l u i .
* * * — M i r o n - R a d u P a r a s c h i v e s c u .
I o a n Masso f f — C e n t e n a r u l P e t r e L i c i u
A l e c u P o p o v i c i — 0 z i c u L i l i a n a
T o m e s c u . . . . . . .
I l e a n a B e r l o g e a — P u b l i c u l
D a n t o n şi R o b e s p i e r r e
î n t r e
* * * — Ant i-note
I l e a n a P o p o v i c i — C a p o d o p e r a î n v i a t ă
B . E l v i n — T e a t r u l e ro t i c . . . .
C R O N I C A D R A M A T I C A
S e m n e a z ă : M i r c e a G r i g o r e s c u , F l o r i n
T o r n e a , V a l e r i a D u c e a , I l i e R u s u ,
D u m i t r u N e g r e a n u , M i r a I os i f ,
/ T . Z a m f i r , A l . P o p o v i c i , S e
b a s t i a n Cos t i n , M a r g a r e t a B ă r
b u ţ ă , C . P a r a s c h i v e s c u , M i h a i
C r i ş an , I r i n a T o m a . . . .
O C H I I D R A G I A I B U N I C U L U I
d r a m ă î n t r e i ac te de M i h a i l D a v i d o g l u
D . S o l o m o n — D i n j u r n a l u l u n u i
te lefob
A V I Z I E R . .
Redacţia şi administraţia, s tr . Constantin Miile nr. 5—7—9 — Bucureşti — Telefon 14.35.58.
Abonamentele se fac prin factorii poştali, prin oficiile poştale din întreaga ţară. Preţul unui abonament : 21 lei pe trei luni, 42 lei pe şase luni, 84 lei pe un an.
https://biblioteca-digitala.ro
CONSILIUL POPULAR JUDEŢEAN ILFOV
TEATRUL DE REVISTĂ Şl COMEDIE
„ ION VASILESCU" Ş O S E A U A Ş T E F A N C E L M A R E Nr. 34
V Ă I N V I T Ă S Ă V I Z I O N A Ţ I S P E C T A C O L E L E S A L E :
SICILIANA ce leb ra comedie a lui Aurel Baranga
R e g i a : O l imp ia A rgh i r -Va rad i Scenog ra f i a : Olga Muţiu
FETELE DIDINEI o comed ie inedi tă de Victor Eft imiu
R e g i a : Căl in F lor ian S c e n o g r a f i a : Mihai Tofan
REVISTA LA...VOLAN de George Miha lache şi C iup i Rădulescu
Regia : Nico lae Frunze t t i Conducerea muzicală : Valenţ iu G r i go rescu
FLOARE DE CACTUS comedie de Bar i l le t şi Gredy
Regia : Că l in F lor ian Scenograf ia : Mihai Tofan
MINI-JAZZ CU MAXI-HAZ c o n c e r t - s p e c t a c o l de Sadi Rudeanu şi Horia Şerbânescu
R e g i a : Paul Miha i l Ionescu S c e n o g r a f i a : Mircea Nicolau
D i rec ţ ia muzicală : Edmond Deda
VIATA...0 COMEDIE spec taco l de A lecu Popov ic i după Vasile Alecsandr i
Muz ica de Edmond Deda R e g i a : O l imp ia A rgh i r -Va rad i Scenogra f i a : Mihai Gheorghe
Bi le te le se găsesc de vînzare la Agenţ ia de bilete din Cal . Victor ie i
nr. 56 A ( te l . 16.30.33) , la casa Teat ru lu i din Şos. Ştefan cel Mare nr. 34 ( te l . 12.27.45) şi la d i fuzor i i vo luntar i din înt repr inder i şi ins t i tu ţ i i .
https://biblioteca-digitala.ro
TEATRUL DRAMATIC
BAIA MARE PREZINTĂ ÎN STAGIUNEA 1970-1971
ION p i e s ă în 3 a c t e d e M i h a i I S o r b u l
d u p ă r o m a n u l l u i L i v i u R e b r e a n u
D i r e c ţ i a d e s c e n ă : P e t r e S a v a B ă l e a n u S c e n o g r a f i a : V i r g i l M i l o i a
ÎN AMURG d r a m ă în 3 a c t e d e G e r h a r t H a u p t m a n n
D i r e c ţ i a d e s c e n ă : P e t r u M i h a i l S c e n o g r a f i a : E l e n a F o r ţ u
CLIPE DE VIAŢÂ d r a m ă în 3 a c t e d e W i l l i a m S a r o y a n
D i r e c ţ i a d e s c e n ă : L i v i u C i u l e i S c e n o g r a f i a : L i v i u C i u l e i şi
G i u l i o T i n c u
LOVITURA p i e s ă în 3 a c t e de S e r g i u F ă r c ă ş a n
D i r e c ţ i a de s c e n ă : P e t r e P o p e s c u D e c o r u r i : G i u l i o T i n c u C o s t u m e :
D o r i s J u r g e a
ROUÂ Şl TUTUN p i e s ă în 2 a c t e de M i r c e a R a d u l a c o b a n
D i r e c ţ i a de s c e n ă : M a r i u s P o p e s c u S c e n o g r a f i a : G i u l i o T i n c u
Î N P R E G Ă T I R E :
CADAVRUL VIU d r a m ă de L .N . T o l s t o i
D i r e c ţ i a d e s c e n ă : Ion D e l o r e a n u D e c o r u r i : M i r c e a M a t c a b o j i
LYSISTRATA c o m e d i e d e A r i s t o f a n
D i r e c ţ i a d e s c e n ă : L u c i a n G i u r c h e s c u S c e n o g r a f i a : D a n N e m t e a n u
SAM p i e s ă în 3 a c t e d e G . M . Z a m f i r e s c u
D i r e c ţ i a d e s c e n ă : N .A I . T o s c a n i S c e n o g r a f i a : L i v iu C i u l e i
L e i 7.
https://biblioteca-digitala.ro