TEMATICA DE EXAMEN – DR. PENAL – PARTEA SPECIALA II (2015

TEMATICA DE EXAMEN – DR. PENAL – PARTEASPECIALA II (2015)

Titlul II. INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUI:Cap. I. Furtul:Furtul 228, Furt calificat 229, Furtul in scop de folosinta 230.

Cap. II. Talharia si pirateria:Talharia 233, Talharia calificata 234, Talharia urmata de moartea victimei 236.

Cap. III. Infractiuni contra patrimoniului prin nesocotirea increderii:Abuzul de incredere 238, Abuzul in frauda creditorilor 239, Gestiunea frauduloasa 242, Insusirea bunului gasit 243, Inselaciunea 244, Inselaciunea privind asigurarile 245, Exploatarea patrimoniala a unei persoane vulnerabile 247.

Cap. V. Distrugerea si tulburarea de posesie:Distrugerea 253, Distrugerea calificata 254, Distrugerea din culpa 255, Tulburarea de posesie 256.

Titlul III. INFRACTIUNI PRIVIND AUTORITATEA SI FRONTIERA DE STAT:Ultrajul 257, Uzurparea de calitati oficiale 258.

Titlul V. INFRACTIUNI DE CORUPTIE SI DE SERVICIU: Cap. I. Infractiuni de coruptie:Luare de mita 289, Dare de mita 290, Trafic de influenta 291, Cumparare de influenta 292.

Cap. II. Infractiuni de serviciu:Delapidarea 295, Purtare abuziva 296, Abuzul in serviciu 297, Neglijenta in serviciu 298, Folosirea functiei in scop sexual 299, Uzurparea functiei 300, Conflictul de interese 301, Violarea secretului corespondentei 302.

Titlul VI. INFRACTIUNI DE FALS:

1

Cap. I. Falsificarea de monede, timbre sau alte valori:Falsificarea de monede 310, Falsificarea de titluri de credit sau de instrument de plata 311, Punerea in circulatie de valori falsificate 313, Emiterea frauduloasa de moneda 315.

Cap. III. Falsuri in inscrisuri:Falsul material in inscrisuri oficiale 320, Falsul intellectual 321, Falsul in inscrisuri sub semnatura private 322, Uzul de fals 323, Fals informatic 325, Falsul in declaratii 326, Falsul privind identitatea 327.

Titlul VII si VIII. INFRACTIUNI CONTRA SIGURANTEI PUBLICE SI CELE CE ADUC ATINGERE UNOR RELATII PRIVINDCONVIETUIREA SOCIALA:Exercitarea fara drept a unei profesii 348, Camata 351, Contaminarea venerica 353, Transmiterea SIDA 354, Constituireaunui grup infractional organizat 367, Tulburarea ordinii si linistii publice 371, Ultraj contra bunelor moravuri 375, Incestul 377.

TITLUL II. INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUI

Notiuni generale

Notiunea de patrimoniu are o sfera mai larga decat conceptual de proprietate, dar ambele, de principiu, au semnificatia din dreptul civil.

Nu trebuie incurajate opiniile exclusiviste si extreme cu privire la sensul unor notiuni folosite de legiuitorul penal, prin raportare la semnificatia acestora din dreptul civil. De exemplu, controversele cu privire la notiunile de posesie, proprietate, detentie, patrimoniu, etc.

Trebuie sa se recunoasca caracterul autonom al unor notiuni aparent civile, care au evoluat odata cu practica judiciara din domeniul penal.

2

Nu trebuie pierdut din vedere ca izvorul acestor notiuni continua sa fie dreptul civil.

In cazul infractiunilor contra patrimoniului, pluralitatea de subiecti pasivi o pluralitate de comportamente infractionale, adica un concurs.

Cadrul general al infractiunilor contra patrimoniului

I. Deposedare (furt, furt calificat, furt la plangere prealabila).

Deposedare – prin constrangere (talharie, piraterie)

II. Intervertirea posesiei legitime in una ilegitima (abuz de incredere, abuz de incredere prin fraudarea creditorilor, gestiune frauduloasa, insusirea bunului gasit) prin nesocotirea increderii in sens larg.

III. Autolezare patrimoniala ca urmare a unei actiuni de inducer in eroare sau exploatare a unei vulnerabilitati(inselaciune, inselaciunea privind asigurarile, exploatarea patrimoniala a unei persoane vulnerabile) prin nesocotirea increderii in sens larg.

IV. Distrugere (Distrugere, Distrugere calificata, Distrugere din culpa)

V. Tulburarea posesiei unui imobil (Tulburare de posesie).

TITLUL II. INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUI, art. 228– 256

3

Cap. I – Furtul (simplu, calificat, furt in scop de folosinta)

Cap. II – Talharia si pirateria (simpla, calificata, piraterie)

Cap. III – Infractiuni contra patrimoniului prin nesocotirea increderii

Abuzul de incredere (art. 238)

Abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor (art. 239)

Bancruta simpla (art. 240)

Bancruta frauduloasa (art. 241)

Gestiunea frauduloasa (art. 242)

Insusirea bunului gasit sau ajuns din eroare la faptuitor (art. 243)

Inselaciunea (art. 244)

Inselaciunea privind asigurarile (art. 245)

Deturnarea licitatiilor publice (art. 246)

Exploatarea patrimoniala a unei persoane vulnerabile (art. 247)

Cap. IV – Fraude comise prin sisteme informatice si mijloace de plata electronice

Frauda informatica (art. 249)

Efectuarea de operatiuni financiare in mod fraudulos (art. 250)

Acceptarea operatiunilor financiare effectuate in mod fraudulos (art. 251)

4

Cap. V – Distrugerea si tulburarea de posesie

Distrugerea (simpla 253, calificata 254, din culpa 255)

Tulburarea de posesie (art. 256).

1) FURTUL

Art. 228 NCP

(1) Luarea unui bun mobil din posesia sau detenţia altuia, fără consimţământulacestuia, în scopul de a şi-l însuşi pe nedrept, se pedepseşte cu închisoare de la6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Fapta constituie furt şi dacă bunul aparţine în întregime sau în parte făptuitorului, dar în momentul săvârşirii acel bun se găsea în posesia sau detenţia legitimă a altei persoane.

(3) Se consideră bunuri mobile şi înscrisurile, energia electrică, precum şi orice alt fel de energie care are valoare economică.

Furtul

Luarea unui bun mobil din posesia sau detenţia altuia, fără consimţământul acestuia, în scopul de a şi-l însuşi pe nedrept.

- infractiunea cu cea mai mare frecventa in practica judiciara

- de regula in practica judiciara furtul este calificat chiar daca eliminarea agravarii furtului ca urmare a comiterii lui in public a disparut. (in codul anterior era furt calificat).

- nu protejeaza proprietatea ca situatie juridica, ci posesia ca stare de fapt.

5

Furtum este un concept provenit din dreptul roman care se poateextinde si in cazul delapidarii, inselaciunii, etc.

Subiectul activ este general.

Latura subiectiva. Infractiunea de fur teste oferita ca exemplu in categoria infractiunilor calificate prin scop.

Se poate comite si cu intentie eventuala.

Art. 228 NCP prevede ca bunul trebuie luat in scopul insusirii pe nedrept.

De lege lata, singura interpretare rationala ar fi aceea ca, daca un bun este luat cu titlu de garantare a unei datorii a posesorului, sau pentru a determina o anumita conduit din partea acestuia, exista scopul insusirii pe nedrept. Aceasta pentru ca in cazul in care posesorul nu indeplineste cererea creditorului care i-a luat bunul, acesta ramane in stapanirea creditorului, aceasta fiind intentia, cel putin eventuala, a creditorului in momentul luarii bunului debitorului.

De lege ferenda, consideram ca se poate renunta la precizarea ca sustragerea trebuie comisa in scopul insusirii pe nedrept.

Sanctiunea. Furtul simplu se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

Obiectul material al furtului

6

A. Este obiect material al furtului un bun mobil corporal darcare are si o minima valoare economica.

In concret obiect material al furtului pot fi bunuri fungibilesau nefungibile, consumptibile sau neconsumptibile, chiar si parti din imobile (ferstre, usi, etc.), turme de animale, fructe, chiar neculese, etc.

Nu poate fi obiect al furtului o persoana, corpul uman sau parti din corpul uman.

Cee ace caracterizeaza motiunea de bun mobil corporal in sensul legii penale este ca acel bun sa poata fi sustras, indifferent ca el este un bun independent sau este incorporateintr-un bun imobil. Caracterul de bun mobil se analizeaza din punct de vedere faptic, si nu dupa regulile de drept civil.

Uneori bunul dobandeste aceasta caracteristica chiar prin actul de sustragere.

Clasificarea de bunuri mobile prin anticipatie este fara relevanta, in sens contrar (Udroiu, p.195)

Art 228 alin. 3: Se consideră bunuri mobile şi înscrisurile, energia electrică, precum şi orice alt fel de energie care are valoare economică.

Energia electrica.

7

Distinctia intre obiectul material al furtului, care este un bun mobil corporal, si comportamentele pagubitoare comise in dauna partii vatamate.

Folosirea unui serviciu in mod neautorizat (circulat cu autobuzul fara bilet, intrarea la cinema fara bilet, etc.) ?!?.

Ori de cate ori cineva dobandeste niste valori patrimoniale inmod ilicit, se spune ca “a furat”. Aceasta nu inseamna ca aceasta perceptie a publicului trebuie sa se reflecte si in solutiile de practica judiciara.

Energiilor cu valoare economica, in sensul art. 228 alin. 3 NCP, doar acele energii care se consuma prin sustragere (nu intra in aceasta categorie energia cinetica, eoliana, solara, etc).

Inscrisurile in sensul de intrumentum si nu de negotium.

Fotocopierea continutului unor documente? Sustragerea “informatiei” de pe CD, stick-uri, etc. prin copierea fisierului.

B. Bunul, pentru a putea fi obiect material al furtului, trebuie sa aiba o minima valoare economica.

8

Pot fi obiect material al furtului si bunurile a caror detinere este ilicita. Exceptie art. 342 alin. 3.. Sustragereaarmelor…).

Latura obiectiva a furtului

A. Sa existe o actiune de luare a unui bun mobil din posesiasau detentia altuia. Actiunea de “luare” este alcatuita, din punct de vedere didactic, din doua component, “deposedare” si “imposedare”.

In sens penal, prin posesie se intelege o stapanire in fapt a unuibun mobil, fara vreo legatura cu conditiile posesiei din dreptul civil.

Sustragerea non manifestum se realizeaza in mod clandestine (fara stirea partii vatamate).

Sustragerea manifestum fapta se comite in mod manifest, vizibil(sub ochii proprietarului).

Simplul fapt ca sustragerea se realizeaza prin surprinderea victimei nu este talharie.

9

Uneori sustragerea este incriminata de texte speciale. (Codul silvic, C pen. Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri 259 Vpen) etc.

B. Bunul trebuie sa se afle in posesia sau detentia altuia. Detentie si posesie au o semnificatie specifica dreptuluipenal.

Fapta se poate retine si in sarcina proprietarului, daca sustrage un bun care se afla in posesia sau detentia legitima a altuia.

Posesia sau detentia unui bun trebuie inteleasa intr-un sens dynamic si ca realitate juridica a stapanirii in fapt a unui bun mobil corporal din perspectiva dreptului penal, nu trebuieraportata doar la realitati intelese mecanicist.

Nu se considera a fi in posesia vreunei persoane bunurile nimanui (res nullius).

Bunul uitat nu se considera iesit din posesia partii vatamate.

C. Fapta trebuie comisa fara consimtamantul persoanei vatamate.

Tentativa.

Tentativa la infractiunea de furt, indifferent de formele acestuia este incriminate.

Teoretic. Cu privire la distinctia dintre o tentative de furt si o fapta consumata, au fost exprimate mai multe teorii:

10

Conform teoriei contractatiunii, sustinuta de Paulus, fapta seconsuma la atingerea bunului de catre infractor.

Conform teoriei amovarii, sustinuta de Ulpian, fapta se consuma la mutarea bunului din locul in care era bunul inaintede actiunea infractionala.

Sustinatorii teoriei ablatiunii cred ca fapta se consuma in momentul transportarii bunului de la locul unde se afla el, simpla mutare nefiind suficienta pentru consumarea faptei.

Sustinatorii teoriei ilatiunii opiniaza ca furtul se consuma in momentul ascunderii bunului.

Teoria apropriatiunii este cea mai raspandita in doctrina, si practica judiciara si porneste de la idea ca fapta se consuma in momentul cand bunul a intrat in sfera de dispozitie a autorului.

Concret.

Momentul in care bunul a intrat in sfera de dispozitie a autorului se apreciaza in concret.

Cazul bunurilor mari sau mici.

Cazul sustragerii din supermarket sau din locuri pazite.

11

2) Furtul de folosintaArt. 230 NCP

(1) Furtul care are ca obiect un vehicul, săvârşit în scopul de a-l folosi pe nedrept, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută în art. 228 sau art. 229, după caz, ale cărei limite speciale se reduc cu o treime.

(2) Cu pedeapsa prevăzută în alin. (1) se sancţionează folosirea fără drept a unui terminal de comunicaţii al altuia sau folosirea unui terminal de comunicaţii racordat fără drept la o reţea, dacă s-a produs o pagubă.

Doua modalitati:

12

I. Furtul care are ca obiect un vehicul, savarsit in scopul de a-l folosi pe nedrept (folosirea unui vehiculfara drept)

II. Folosirea fara drept a unui terminal de comunicatii al altuia sau folosirea unui terminal de comunicatii racordat fara drept la o retea, daca s-a produs o paguba.

Sunt modalitati distincte de comitere a unui „furt” si din acest motiv faptele pot fi retinute in concurs intre ele dar si cu furtul clasic, adica comis in scopul insusirii pe nedrept.

Legiuitorul a stabilit un tratament atenuat fata de furtul in scopul insusirii pe nedrept.

Folosirea neautorizata a unui vehicul

Art. 230 (1) NCP

13

(1) Furtul care are ca obiect un vehicul, săvârşit în scopul de a-l folosi pe nedrept, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută în art. 228 sau art. 229, după caz, ale cărei limite speciale se reduc cu o treime.

Ratiunea incriminarii a pornit de la o anumita realitate din viata sociala. Concret, existau situatii in care autorii acestor fapte nu doreau sa se imbogateasca ca urmare a comiterii faptei, ci doreau ca, pe o durata determinata, sa foloseasca fara drept un vehicul aflat in stapanirea de fapt aaltuia.

Forma actuala evidentiaza dorinta legiuitorului de a pastra fapta in mod identic cu cea din forma regasita in Codul din 1969, in conditiile in care faptele din viata reala vizate de norma constau in folosirea fara drept a unui vehicul, si nu inluarea in scopul folosirii a unui vehicul.

Drept comparat: Solutia germana, Solutia franceza, Solutia romaneasca.

Riscul mentinerii acestei abordari este acela ca un agent, bazandu-se pe formularea din art. 228 NCP (scopul insusirii penedrept) si interpretarea per a contrario a art. 230 alin. (1) NCP, va putea sustine ca actul sau de sustragere (a unui bun, altul decat un vehicul – de exemplu, a unei masini de tuns iarba) a fost comis in scopul folosirii acelui bun, si nu in scopul insusirii, invocand astfel lipsa de tipicitate a fapteisale. In sprijinul acestei „aparari a inculpatului” vine chiarlegea penala, care sanctioneaza doar „luarea in scopul folosirii fara drept a unui vehicul”, nu si „luarea unui alt bun in scopul folosirii pe nedrept”.

14

In demontarea acestui rationament periculos, practica judiciara va putea proceda la fel cum a procedat pana acum, prin prezumarea insusirii pe nedrept, atunci cand discutam despre luarea unui bun.

Vehiculul este un sistem mecanic care se deplaseaza pe drum, cu sau fara mijloace de autopropulsare, utilizat in mod curent pentru transportul de persoane si/sau bunuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrari.

De lege ferenda, ar trebui incriminata fapta celui care foloseste faradrept un vehicul, pentru ca, in esenta, in aceasta consta in concret fapta celui care ia un vehicul in scopul folosirii fara drept.

Folosirea fara drept a unui terminal de comunicatiial altuia

sau folosirea unui terminal de comunicatii racordatfara drept la o retea

Art. 230 (2) NCP sancţionează: “folosirea fără drept a unui terminal de comunicaţii al altuia sau folosirea unui terminal de comunicaţii racordat fără drept la o reţea, dacă s-a produs o pagubă”.

S-a dorit atragerea sub incidenta penala a unor comportamente antisociale ce au creat controverse atat in practica judiciarain materie penala, cat si in literatura de specialitate. Ne

15

referim aici indeosebi la utilizarea fara drept a unui post detelefonie si efectuarea unor convorbiri ce produceau o paguba de ordin patrimonial unei anumite persoane sau racordarea faradrept la o retea de telefonie fixa.

Legiuitorul a statuat ca utilizarea fara drept a unui asemeneaserviciu se afla sub incidenta dreptului penal, atata vreme cat comportamentul supus discutiei produce o paguba titularului serviciului respectiv. Aceasta paguba evidentiaza faptul ca valoarea sociala protejata de textul de incriminare este patrimoniul.

Legiuitorul nu s-a limitat insa la incriminarea comportamentului avut in vedere supra, ci a atras sub incidentalegii penale toate acele comportamente cauzatoare de prejudicii ce au la baza utilizarea unui terminal de comunicatii, prin utilizarea fara drept a unui serviciu. Ne referim, de exemplu atat la folosirea fara drept a unui telefon mobil pentru efectuarea unor convorbiri telefonice, cat si la utilizarea unui sistem informatic (inclusiv a unui telefon mobil), ce se afla sub incidenta notiunii de terminal de comunicatii, in vederea utilizarii fara drept a serviciului de internet, in masura in care s-a cauzat o paguba.

Ex: daca e tel tau si cartela altuia

Latura subiectiva. Infractiunea se poate comie atat cu intentie directa, cat si cu intentie indirecta.

Ex pag 215

16

Relatia cu accesul ilegal la un sistem informatic (art. 360 NCP).

In momentul in care se comite un furt de folosinta prin utilizarea fara drept a unui telefon mobil (indiferent daca acesta este ori nu un Smartphone) in vederea efectuarii unei convorbiri telefonice, este necesara retinerea unui concurs cuinfractiunea de acces neautorizat la un sistem informatic (art. 360 NCP). Aceasta intrucat telefonul mobil este un sistem informatic, raport la definitia conferita de art. 181 alin. (1) NCP, iar utilizarea acestuia implica, in mod indubitabil, un acces, deoarece fie a lipsit autorizarea in ceea ce proveste accesul de la bun inceput, fie utilizarea initiala autorizata a fost convertita de agent intr-o utilizare ce a depasit limitele acesteia.

Latura obiectiva a furtului de la art. 230 alin. (2)NCP

Primul aspect ce necesita a fi lamurit priveste continutul notiunii de „terminal de comuicatii”. Neexistand o definitie in NCP a acestei sintagme, se pune problema in ce masura

17

trebuie sa ne raportam la sensul comun al notiunii ori la legislatia speciala in materie.

In mod normal definitia din legea speciala este cea care ar trebui sa ofere continut notiunii supuse discutiei, existenta acesteia nefacacnd necesara raportarea la sensul comun al notiunii. Cu toate acestea, datorita faptului ca subiectul activ al infractiunii este unul general, nu este lipsita de critici raportarea la definitia din legislatia speciala. Aceasta intrucat continutul tehnic al definitiei ar putea pune, din punctul nostru de vedere, probleme de previzibilitate a legii penale.

Dincolo de aceste aspecte, mentionam ca urmatoarele dispozitive se afla sub incidenta notiunii de terminal de comunicatii: laptop, PC, tableta, PDA, router, telefon mobil (nu doar Smartphone-urile), telefon fix, faxul, etc. In doctrina s-a facut o grava confuzie intre terminalul de comunicatii si serviciul utilizat fara drept. In realitate, serviciul de telefonie ori cel de internet este serviviul utilizat fara drept prin intermediul terminalului de comunicatii, terminal ce este un dispozitiv, si nu un serviciu.

Notiunea de „folosire” se poate raporta la aceea de „accesare”din structura tipicitatii infractiunii de acces fara drept la un sistem informatic (art. 360 NCP). Aceasta intrucat, atunci cand discutam despre folosirea unui asemenea dispozitiv, avem in vedere, practic, un acces la un sistem informatic. In masura in care folosirea nu vizeaza un dispozitiv ce intra sub incidenta notiunii de „sistem informatic” – de exemplu, un telefon care nu este digital - , folosirea se va raporta la ideea de interactiune fizica susceptibila sa produca rezultatul din structura tipicitatii, si anume paguba.

18

Paguba este un alt element esential al tipicitatii. Ne aflam in prezenta unei infractiuni de rezultat, paguba necesitand a fi produsa in mod efectiv. Paguba nu vizeaza doar ipoteza uneifacturari suplimentare, ci si ipoteza in care partea vatamata nu se poate folosi de serviciul contractat in conditiile stipulate in contract.

Sa presupunem ca agentul foloseste fara drept telefonul mobil al unei persoane, insa utilizand propriul sau SIM card, in vederea unei convorbiri telefonice.

Ex pag 214

Forme ale infractiunii de furt

Furt simplu art. 228 (1) NCP

Furt calificat in trei modalitati:

Art. 229 (1) NCP

Art. 229 (2) NCP

Art. 229 (3) NCP

Furtul de folosinta art. 230 NCP – forma atenuata

Furtul care se urmareste doar la plangere prealabila. Art. 231(1) NCP

- intre membrii de familie,- de catre un minor in paguba tutorelui,- de catre cel care locuieste impreuna cu persoana vatamata

sau este gazduit de aceasta

19

Furtul care permite impacarea partilor. Art. 231 (2) NCP

- furturi ce s-ar incadra la art. 228, art. 229 (1), (2) lit. b) si c), si art. 230.

3) Furtul calificat

Art. 229 (1) NCP

Furtul săvârşit în următoarele împrejurări:

a) într-un mijloc de transport în comun;

Taxi? Tramvai in depou? Curse de transport special?

b) în timpul nopţii;

Fenomenul natural? Dec indrumare 3/1970

A profitat de intuneric?

Distinctie intre spatiile private si spatiile publice. Kuglay p. 480.

c) de o persoană mascată, deghizată sau travestită;

20

Persoana este mascata atunci cand are fata acoperita cu o masca sau ii este colorata, astfel incat sa nu poata fi recunoscuta sau usor recunoscuta. Ea este deghizata atunci cand si-a schimbat infatisarea in intregime, sau in parte, pentru a fi perceputa ca o alta persoana sau un alt obiect, lucru sau fiinta. Daca noua infatisare semnifica caracteristicile sexului opus, atunci persoana este travestita.

d) prin efracţie, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase;

Efractia presupune inlaturarea prin violenta a unei incuietori, system sau dispozitiv de inchidere.

Escaladarea presunpune depasirea pe deasupra a unui obstacol in calea patrunderii neautorizate.

Escaladarea pentru a se indeparta?

Chei adevarate sau mincinoase. Agentul nu este autorizat sa foloseasca cheia respectiva, care insa este adevarata.

Este mincinoasa daca foloseste orice dispozitiv care descuie oincuietoare fara a o distruge, indiferent ca este o cheie multiplicata neautorizat, speraclu sau orice alt instrument deaceasta natura.

e) prin scoaterea din funcţiune a sistemului de alarmă ori de supraveghere,- element de noutate. Distrugerea sistemului de

supraveghere se absoarbe?- acoperirea camerei de supraveghere?

21

Sanctiune. Inchisoarea de la 1 la 5 ani.

Art. 229 (2) NCP:

Furtul a fost savarsit in urmatoarele imprejurari:

a) asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural;

Legea speciala stabileste aceste categorii de bunuri. Legea nr. 182/2000, OG 43/2000 privind protectia patrimoniului archeologic.

b) prin violare de domiciliu sau sediu profesional;

Infractiune complexa.

Textul are ca premisa ca furtul se comite intr-o modalitate ceindeplineste conditiile de tipicitate a uneia din cele doua infractiuni.

Criticile legate de aplicare a textului de violare a sediului profesional.

c) de o persoană având asupra sa o armă.

Doar armelor propriu-zise, definite si enumerate in Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor si munitiilor.

Sa foloseasca arma propriu zisa.

Detinerea armei poate fi legala sau ilegala.

Sanctiune. închisoarea de la 2 la 7 ani.

Art. 229 (3) NCP:

Furtul privind următoarele categorii de bunuri:

22

a) ţiţei, gazolină, condensat, etan lichid, benzină, motorină, alte produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne ori vagoane-cisternă;

b) componente ale sistemelor de irigaţii;

c) componente ale reţelelor electrice;

d) un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alarmare ori alertare în caz de incendiu sau alte situaţii de urgenţă publică;

e) un mijloc de transport sau orice alt mijloc de intervenţie la incendiu, la accidente de cale ferată, rutiere, navale sau aeriene ori în caz de dezastru;

f) instalaţii de siguranţă şi dirijare a traficului feroviar, rutier, naval, aerian şi componente ale acestora, precum şi componente ale mijloacelor de transport aferente;

g) bunuri prin însuşirea cărora se pune în pericol siguranţa traficului şi a persoanelor pe drumurile publice;

h) cabluri, linii, echipamente şi instalaţii de telecomunicaţii, radiocomunicaţii, precum şi componente de comunicaţii,

Sanctiune. închisoarea de la 3 la 10 ani.

Furt la plangere prealabila si furtul cel carepermite impacarea partilor

Art. 231 NCP

(1) Faptele prevăzute în prezentul capitol, săvârşite între membrii de familie decătre un minor în paguba tutorelui ori de către cel care locuieşte împreună cu persoana vătămată sau este găzduit de aceasta, se pedepsesc numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

(2) În cazul faptelor prevăzute la art. 228,art. 229 alin. (1), alin. (2) lit. b) şi c) şi art. 230, împăcarea înlătură răspunderea penală.

23

http://legeaz.net/legea-gazelor-351-2004

A.Furtul se urmareste la plangerea prealabila daca:- este savarsit intre membrii de familie

Art. 177 NCP defineste membru de familie ca fiind:

a) ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, precum si persoanele devenite prin adoptie, potrivit legii, astfel de rude;

b) sotul;

c) persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc.

(2) Dispoziţiile din legea penală privitoare la membru de familie, în limitele prevăzute în alin. (1) lit. a), se aplică, în caz de adopţie, şi persoanei adoptate ori descendenţilor acesteia în raport cu rudele fireşti.

- este savarsit de un minor in paguba tutorelui sau

- este savarsit de cel care locuieste cu persoana vatamata saueste gazduit de aceasta.

Sanctiunea este imprumutata de la tipul de furt calificat comis.

B.Poate opera impacarea

In cazul faptelor prevazute la art. 228, art. 229 (1), (2) lit. b) si c) si art. 230, impacarea inlatura raspunderea penala.

Exceptii de la posibila impacare:

- este furtul unui bun care face parte din patrimoniul cultural art. 229 (2) lit. a)

Furtul calificat incriminat de art. 229 (3) NCP.

24

Cap. II : Talharia si pirateria

1) TalhariaArt. 233 NCP

Furtul săvârşit prin întrebuinţarea de violenţe sau ameninţări ori prin punerea victimei în stare de inconştienţă sau neputinţă de a se apăra, precum şi furtul urmat de întrebuinţarea unor astfel de mijloace pentru păstrarea bunului furatsau pentru înlăturarea urmelor infracţiunii ori pentru ca făptuitorul să-şi asigure scăparea se pedepsesc cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Ratiunea incriminarii.

Doua abordari:

- o infractiune distincta (art. 628 C pen. italian, adica Rapina; paragraful 249 C pen. german, adica Raub),

- fie este considerata a fi un furt agravat comis prin violenta (art. 311-4, pct. 4C pen. francez).

Cod penal Carol II talharia avea o forma de baza, talharia comisa prin constrangerea victimei si forme asimilate respectiv talharia comisa prin punerea victimei in imposibilitatea de a se apara si talharia constand in actul deviolenta pentru a-si asigura scaparea.

C pen. 1969/2014:

25

- constrangerea sau punerea victimei in imposibilitatea de ase apara pentru a inlesni un furt.

- constrangerea sau punerea victimei in imposibilitatea de ase apara pentru pastrarea bunului furat

- constrangerea sau punerea victimei in imposibilitatea de ase apara pentru inlaturarea urmelor infractiunii ori pentru ca faptutorul sa-si asigure scaparea.


Sanctiunea. Talharia se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii dela 2 la 7 ani.

Latura obiectiva

Actul de executare a talhariei are un continut complex si estealcatuit din doua activitati conjugate: furtul, ca actiune principala, si constrangerea, ca actiune subsidiara, aceasta din urma fiind modalitatea de inlesnire, in sens larg, a sustragerii.

I. Actiunea de furt implica luarea unui bun mobil al altuia in scopul insusirii pe nedrept.

Sustragerea se realizeaza si prin fapta victimei.

Furtul in scopul folosirii pe nedrept?

Daca fapta sustragerea unui bun nu intra sub incidenta furtului?

II. A doua componenta esentiala a talhariei este faptul ca furtul este inlesnit sau se incearca pastrarea bunului furat sau asigurarea scaparii prin folosirea violentei,

26

amenintarii sau prin punerea victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a se apara.

a. Violenta, vatamare corporala?

Sustragerea unui lantisor de la gat prin ruperea acestuia?

b. Amenintarea trebuie sa indeplineasca conditiile de tipicitate ale art. 206 NCP.

c. Punerea victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a se apara.

Aceste acte trebuie comise asupra persoanei care detine sau protejeaza detinerea unui bun, si care poate fi proprietarul, posesorul sau chiar cel care are in paza lucrul respectiv.

O singura infractiune de talharie atunci cand sunt agresate mai multe persoane pentru a sustrage un bun apartinand unei singure persoane.

Prin aceeasi actiune de amenintare se sustrag bunuri apartinand mai multor persoane, se vor retine atatea infractiuni de talharie cate persoane vatamate sunt.

Trebuie ca actul de constrangere sa fie comis in aceiasi imprejurare cu actul de sustragere.

Forma asimilata.

Violenta, amenintarea sau punerea victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a se apara pentru a pastra bunulfurat, pentru inlaturarea urmelor infractiunii sau pentru a-siasigura scaparea.

Talharia – latura subiectiva

Consumarea.

27

Fapta se consuma in momentul consumarii furtului, daca constrangerea este anterioara sau concomitenta sustragerii,

sau se consuma in momentul comiterii actului de constrangere, cand este realizat pentru pastrarea bunului furat sau pentru inlaturarea urmelor infractiunii ori pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea, indiferent daca agentul a reusit sa pastreze bunul, sa scape sau sa inlature urmele infractiunii.

Tentativa se pedepseste.

Latura subiectiva. Fapta se comite cu intentie directa sau indirecta.

Participatia

- Coautoratul neomogen.

2) Talharia calificataArt. 234 NCP

(1) Tâlhăria săvârşită în următoarele împrejurări:

a) prin folosirea unei arme ori substanţe explozive, narcotice sau paralizante;

b) prin simularea de calităţi oficiale;


d) în timpul nopţii;

e) într-un mijloc de transport sau asupra unui mijloc de transport;

f) prin violare de domiciliu sau sediu profesional,

se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Tâlhăria săvârşită în condiţiile art. 229 alin. (3) se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.

28

(3) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează tâlhăria care a avut ca urmare vătămarea corporală.

Ratiunea incriminarii formei calificate?!?

Talharia calificata – forme

A. Art. 234 alin. 2 NCP

a) prin folosirea unei arme ori substanţe explozive, narcotice sau paralizante;

Arma propiu-zisa si arma asimilata? Se poate retine in concurscu Nerespectarea regimului armelor si a munitilor sau alta infractiune legata de folosirea unei arme. L 295/2004. Posibilsi 342.

Substanta exploziva definita in legea 126/1995 posibil si 346NCP.

Substanta narcotica care este apta sa produca starea de somn sau inconstienta.

Substanta paralizanta este apta sa genereze o stare de paralizie temporara sau definitiva.

b) prin simularea de calităţi oficiale;

Calitate oficiala – abilitare rezultand din apartenenta la o institutie publica.

Simulare. Se aplica unui politist real care comite o talharie?

Trebuie sa aiba aptitudinea de a intimida?

Trebuie ca victima sa creada ca autorul are o calitate oficiala.

Criticabila!


d) în timpul nopţii;

29

e) într-un mijloc de transport sau asupra unui mijloc de transport;

Obiectul talhariei este un mijloc de transport persoane sau bunuri? Interpretare extensiva sau restrictiva?

Relatia cu pirateria?

f) prin violare de domiciliu sau sediu profesional,

Se pedepseste cu inchisoarea de la 3 la 10 ani.

B. Art. 234 alin. 2 NCP

Tâlhăria săvârşită în condiţiile art. 229 alin. (3) se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.

Talharia avand ca obiect urmatoarele bunuri:

a) ţiţei, gazolină, condensat, etan lichid, benzină, motorină,alte produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne ori vagoane-cisternă;

b) componente ale sistemelor de irigaţii;

c) componente ale reţelelor electrice;

d) un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alarmare ori alertare în caz de incendiu sau alte situaţii de urgenţă publică;

e) un mijloc de transport sau orice alt mijloc de intervenţie la incendiu, la accidente de cale ferată, rutiere, navale sau aeriene ori în caz de dezastru;

f) instalaţii de siguranţă şi dirijare a traficului feroviar, rutier, naval, aerian şi componente ale acestora, precum şi componente ale mijloacelor de transport aferente;

g) bunuri prin însuşirea cărora se pune în pericol siguranţa traficului şi a persoanelor pe drumurile publice;

h) cabluri, linii, echipamente şi instalaţii de telecomunicaţii, radiocomunicaţii, precum şi componente de comunicaţii.

30

C. Art. 234 alin. 3 NCP

Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează tâlhăria care a avut ca urmare vătămarea corporală.

Relatia cu vatamarea corporala (art. 194 NCP).

Forma de vinovatie – praeterintentia?

3) Talharia urmata de moartea victimeiArt. 236 NCP

Dacă faptele prevăzute în art. 233-235 au avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 18 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

- Forma de vinovatie.- Tentativa.

Relatia art. 235 cu art. 236 NCP.

Relatia cu omorul calificat. Art. 189 alin. 1 lit. d.

Cap. III :

Infractiuni contra patrimoniului prinnesocotirea increderii

31

1) Abuzul de incredereArt. 238 NCP

(1) Însuşirea, dispunerea sau folosirea, pe nedrept, a unui bun mobil al altuia, de către cel căruia i-a fost încredinţat în baza unui titlu şi cu un anumit scop, ori refuzul de a-l restitui se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cuamendă.

(2) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.


Se caracterizeaza prin intervertirea abuziva a titlului licit al unei detentii.

Valoarea sociala protejata este stapanirea de fapt asupra unui bun mobil impotriva actiunilor de intervertire a posesiei sau detentiei licite in una ilicita.

Subiectul activ este persoana fizica sau juridica, careia i-a fost incredintat un bun in baza unui titlu si cu un anumit scop.

Latura subiectiva. Fapta se comite cu intentie directa sau indirecta.

Aspecte procesuale. Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila.

Abuzul de incredere – latura obiectiva

Obiectul material: un bun mobil corporal, care in momentul comiterii faptei sa se afle in detentia altuia.

bunuri consumptibile?

Este necesar sa fie un bun mobil detinut de faptuitor in baza unui titlu si cu un anumit scop. Prin titlu se intelege temeiul juridic prin care o persoana dobandeste posesia sau detentia unui lucru. Titlul trebuie sa aiba un caracter civil

32

si sa priveasca raporturi patrimoniale netranslative de proprietate (depozit, gaj, transport etc.). In acel titlu trebuie stabilit sau, cel putin, poate fi dedus si scopul pentru care o persoana dobandeste folosirea unui anumit bun.

Latura obiectiva:

- insusirea bunului. In acest caz, faptuitorul intervertestedetentia in stapanire juridica considerand bunul ca fiind unul al sau.

- folosirea pe nedrept a unui bun. Si in cazul acestui act de executare, situatia premisa a infractiunii va fi aceeasi, respectiv detinerea bunului de catre autor in baza unui titlu si cu un anumit scop.

Folosirea pe nedrept a bunului va interveni atunci cand termenii titlului in baza caruia bunul este detinut nu permit folosirea bunului sau atunci cand,

desi permit folosirea bunului, autorul foloseste bunul in afara termenilor stabiliti prin acesta.

- dispunerea de bun pe nedrept. Savarsirea unor acte de dispozitie asupra bunului aflat in detentia sa, cu caracter juridic (vanzare, donatie, schimb) sau material (distrugere, modificare, consumare etc.), dincolo de limitele conferite de titlu.

- refuzul de a-l restitui. Expres sau tacit.

33

2) Abuzul de incredere prin fraudareacreditorilor

Art. 239 NCP

(1) Fapta debitorului de a înstrăina, ascunde, deteriora sau distruge, în tot sau în parte, valori ori bunuri din patrimoniul său ori de a invoca acte sau datorii fictive în scopul fraudării creditorilor se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la3 ani sau cu amendă.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează fapta persoanei care, ştiind că nu va putea plăti, achiziţionează bunuri ori servicii producând o pagubă creditorului.


Ratiunea incriminarii faptei din art. 239 alin. (1)NCP

Ratiunea incriminarii. Creditorii au o pozitie vulnerabila, insituatia in care debitorii isi provoaca sau accentueaza starea de insolvabilitate, tocmai pentru a se sustrage de la o eventuala executare silita.

Cu privire la art. 239 alin. (1) NCP, aratam ca textul de incriminare are o dubla natura:

- sunt protejate interesele creditorilor (evocand, practic, actiunea pauliana din dreptul civil).

- se protejeaza implicit si idirect chiar credibilitatea actului de justitie, care ar putea fi lezata de catre conduita unui astfel de debitor prin faptul ca, prin acestcomportament, ar face ca o eventuala hotarare judecatoreasca de executare silita sa fie perceputa ca un inscris fara vreo valoare concreta din perspectiva creditorului care o obtine.

Acest text este o incriminare a faptelor echivalente bancruteifrauduloase.

34

Drept comparat. Franta: art. 314 -7 CP francez: fapta debitorului care isi creeaza sau agraveaza starea de insolvabilitate... pentru a se sustrage de la executarea unei condamnari de natura patrimoniala pronuntata de justitia represiva...

Germania: art. 288 CP german: Distrugerea sau ascunderea unei parti din patrimoniu, in scopul fraudarii creditorilor sai, realizata de catre cel care se afla intr-o iminenta procedura de executare silita.

Art. 239 alin. 1 NCP

Valoarea sociala protejata.

Direct este protejat patrimoniul „debitorului” impotriva actelor reale sau disimulate care ar diminua acest patrimoniu.

Indirect este protejat patrimoniul creditorilor ce s-ar putea indestula din patrimoniul debitorului.

Subiectul activ este „debitorul”. Formularea textului este extinsa din perspectiva notiunii de „debitor”, pentru ca aceasta nu se limiteaza la starea de insovabilitate a debitorului decat in mod implicit, sugerand ca suntem in prezenta unei infractiuni de pericol.

Dar textul este si limitativ, deoarece se enumera expres modalitatile prin care s-ar putea „crea” sau „organiza” stareade insolvabilitate a debitorului.

Acesta poate fi atat o persoana fizica, cat si o persoana juridica.

Latura subiectiva. Fapta se comite cu intentie directa sau eventuala, debitorul urmarind prin actiunile incriminate de lege fraudarea creditorilor sai.

35

Faptul de a ajunge in stare de insolvabilitate din culpa, din neglijenta sau nepricepere nu se sanctioneaza penal, chiar daca prin aceasta se lezeaza interesele creditorilor.

Esentiala pentru angajarea respunderii penale este doar atitudinea intentionata a debitorului, respectiv scopul acestuia de a frauda interesele creditorilor.

Latura obiectiva

Astfel, la nivel de concept, este sanctionata fapta debitorului care, in frauda debitorilor, isi creeaza sau agraveaza propria stare de insolvabilitate.

Legiuitorul roman a ales sa detalieze modalitatile prin care se poate crea sau agrava starea de insolvabilitate, adica prininstrainare, ascundere, deteriorare, distrugere de bunuri sau valori din patrimoniul sau ori prin invocarea de acte sau datorii fictive.

Se pune in discutie caracterul de infractiune de pericol sau de infractiune de rezultat?

In opinia noastra, infractiunea este una de pericol concret. Nu putem prezuma in mod absolut ca orice instrainare comisa cuscopul de a frauda interesele creditorilor are un caracter infractional, chiar daca nu se genereaza niciun risc pentru creditor, acesta putand sa se indestuleze prin executarea silita a altor bunuri din patrimoniul debitorului.

Un alt element important este notiunea de „stare de insolvabilitate” a debitorului, respectiv daca se cere ca o conditie de tipicitate ca, drept urmare a actiunii de instrainare, ascundere, deteriorare etc., debitorul sa ajunga in stare de insolvabilitate.

Credem ca notiunea de „insolventa faptica” este elementul esential in calificarea faptei, cu atat mai mult cu cat fapta

36

se consuma in momentul prejudicierii macar potentiale a creditorului, cand pericolul devine unul concret.

Observatii legate de aplicarea art. 239 alin. 1 NCP

- Legiuitorul roman a ales o varianta favorabila creditorului, fara a fi analizate si consecintele negativeale unei astfel de abordari. (De exemplu nu se cere o iminenta a titlului executoriu ar trebui sa se raporteze la existenta sau iminenta existenta a unei decizii judiciare care sa stabileasca caracterul cert, lichid si exigibil al creantei).

- Interpretarea extensiva ar fi periculoasa si pentru o interventie excesiva a dreptului penal in raporturile sociale, existand si un risc de santaj din partea creditorilor ce au o pozitie dominanta.

- S-ar putea ajunge ca, dupa disparitia inchisorii datornicilor, sa ajungem pe alte cai la acelasi efect printr-o sanctionare penala a debitorilor.

- Pentru ca orice contract prezinta prin natura lui un risc de neexecutare, acesta fiind si motivul pentru care dreptul privat ofera sisteme de garantare a obligatiilor asumate de debitor. Dreptul penal trebuie sa fie o ultima solutie; or, printr-o interpretare extensiva a normei s-arajunge ca dreptul penal sa fie mecanismul „comun” care sa rezolve relatiile dintru un debitor si creditor.

- Intr-o interpretare extensiva, orice creditor care ar aveadificultati de executare silita ar putea solicita interventia dreptului penal, chestiune ce ar pune in discutie eficienta justitiei penale si, evident, costurilepentru stat ale unei astfel de proceduri.

- Exista o garantie foarte fina ce trebuie stabilita de justitia penala intre insolvabilitatea reala si cea fraudulos organizata, in viata economica in general si cu precadere intr-o situatie de criza.

37


Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează fapta persoanei care, ştiind că nu va putea plăti, achiziţionează bunuri ori servicii producând o pagubă creditorului.

Ratiunea incriminarii. In mod traditional, aceasta fapta nu putea fi calificata ca infractiune.

Nu era inselaciune, deoarece nu exista in concret niciun act de inducere in eroare din partea agentului, ci doar o omisiunea unui debitor de a-l informa pe furnizorul de bunuri sau servicii despre faptul ca nu poate plati serviciile pe care lesolicita. Nu putea fi calificata nici ca furt, deoarece furnizorul nu era deposedat de vreun bun printr-un act de sustragere, ci doar i se cauza acestuia un prejudiciu prin neplata serviciului sau bunului deja furnizat de catre comerciant.

Un astfel de text exista in majoritatea sistemelor penale. Dintre exemplele importante putand fi amintite art. 313 -5 CP francez (Filouterie). Sectiunea a 3-a din Theft Act 1978 in sistemul britanic (Making off without payment), art. 149 CP elvetian ori art. 641 CP italian.

Prin incriminarea acestor fapte se incearca restabilirea echilibrului in ceea ce priveste posibilitatea de pierdere-beneficiu in acest tip de relatii, intre furnizorul de servicii si beneficiarul lor.

Valoarea sociala protejata. Protejeaza patrimoniul furnizorului de servicii impotriva actelor autoprejudiciante, comise in momentul incheierii unui contract de furnizare de bunuri sau servicii. Aceasta pentru ca furnizorul de servicii nu poate verifica solvabilitatea clientului sau inainte de a oferi acel serviciu sau bun, fiind obligat de lege sau cutuma sa indeplineasca in prealabil cererea clientului.

38

In plus, suntem in situatia unei imbogatiri abuzive a clientului care speculeaza cu rea-credinta regulile legale saucutumiare in materie de furnizare de bunuri sau servicii.

Subiectul activ este general, adica orice persoana care achizitioneaza bunuri sau servicii.

Autor al acestei infractiuni poate fi si o persoana juridica.

Latura obiectiva

Actul de executare consta in achizitionarea de bunuri si servicii prin care se produce o paguba.

Notiunea de „achizitionare” se refera la o dobandire in cadrulunui raport comercial, si nu a unui raport juridic civil.

Avand in vedere ratiunea pentru care aceasta fapta este incriminata, credem ca verbul a achizitiona se refera tocmai la situatia in care agentul „exploateaza” vulnerabilitatea profesionala a partii vatamate, aceasta fiind interpretarea fireasca a textului de incriminare. Din acest motiv, credem caratiunea incriminarii sugereaza ca textul de incriminare este aplicabil doar furnizarilor de servicii efectuate cu caracter profesional de partea vatamata si nu se refera la orice contract civil.

Un student inchiriaza un apartament in Bucuresti stiind ca nu va putea plati?

Infractiunea este una de rezultat, fapta consumandu-se in momentul in care clientul achiztioneaza un bun sau un serviciustiind ca nu il va putea plati. In momentul achizitionarii acelui bun sau serviciu se produce si prejudiciul in patrimoniul furnizorului de bunuri sau servicii.

Latura subiectiva

39

Fapta se comite cu intentie directa sau cu intentie eventuala.

Intentia in acest caz presupune ca autorul sa se hotarasca si sa achiztioneze un bun sau serviciu stiind ca nu il va putea plati.

Textul de incriminare din art. 239 alin. 2 NCP nu prevede ca fapta trebuie comisa in frauda creditorilor, fiind suficient ca agentul sa stie ca nu va putea plati serviciul pe care il achizitioneaza.

Autorul dispune de suma necesara sa plateasca serviciul achizitionat, dar refuza sa o faca?

Solutii ale problemei din dreptul comparat:

Textul francez care reglementeaza asa-zisa „filouterie” a fost completat cu situatia in care agentul este hotarat sa nu plateasca serviciul achizitionat, asimiland ipoteza clientuluiinsolvabil cu a celui decis sa nu plateasca.

Textul englez sanctioneaza fapta celui care nu plateste, fara a interesa daca debitorul nu dispune de bani sau doar nu doreste sa plateasca serviciul.

In cazul in care insolvabilitatea este doar pe moment, adica debitorul nu dispune de lichiditati pentru a plati serviciul, dar are suficiente bunuri ce pot fi executate silit, credem catextul de incriminare este aplicabil.

Section 3 din Theft Act 1978 in sistemul britanic

(Making off without payment.)

(1)Subject to subsection (3) below, a person who, knowing thatpayment on the spot for any goods supplied or service done is required or expected from him, dishonestly makes off without having paid as required or expected and with intent to avoid payment of the amount due shall be guilty of an offence.

40

(2)For purposes of this section “payment on the spot” includespayment at the time of collecting goods on which work has beendone or in respect of which service has been provided.

(3)Subsection (1) above shall not apply where the supply of the goods or the doing of the service is contrary to law, or where the service done is such that payment is not legally enforceable.

(4)Any person may arrest without warrant anyone who is, or whom he, with reasonable cause, suspects to be, committing or attempting to commit an offence under this section.

Observatii ale art. 239 alin. 2 NCP

Daca vom interpreta insa acest text de o maniera extensiva si vom sanctiona prin intermediul sau orice incheiere a unui contract cu rea-credinta, atunci exista riscul sa inlocuim raspunderea civila contractuala cu una penala, consecinta ce nu credem ca a fost avuta in vedere de legiuitor.

(Incalcarea principiului minimei interventii)

Nu este incriminat comportamentul abuziv al celui care dispunede suma necesara sa plateasca serviciul achizitionat, dar refuza sa o faca.

Aplicarea este doar ipotetica raportat la faptul ca autorul trebuie sa fie o persoana aflata in imposibilitatea de a plati.

Relatia dintre art. 239 alin. 1 si alin. 2 NCP

Ratiunea incriminarii si valoarea sociala protejata este diferita in cazul fiecarei infractiuni.

In art. 239 alin. 1 este incriminata fapta debitorului care instraineaza, ascunde, deterioreaza, distruge valori ori bunuri din patrimoniul sau ori invoca acte sau datorii fictivein scopul fraudarii creditorilor.

41

In art. 239 alin. 2 este incriminata fapta persoanei care, stiind ca nu va plati, achizitioneaza bunuri ori servicii.

Art. 239 alin. (2) NCP are autonomie conceptuala fata de art. 239 alin. (1) si, de aceea, faptele pot fi retinute in concurs.

In continutul art. 239 NCP sunt incriminate doua fapte distincte.

3) Gestiunea frauduloasaArt. 242 NCP

(1) Pricinuirea de pagube unei persoane, cu ocazia administrării sau conservării bunurilor acesteia, de către cel care are ori trebuie să aibă grija administrării sau conservării acelor bunuri se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Când fapta prevăzută în alin. (1) a fost săvârşită de administratorul judiciar,de lichidatorul averii debitorului sau de un reprezentant sau prepus al acestora, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.

(3) Faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) săvârşite în scopul de a dobândi un folos patrimonial se pedepsesc cu închisoarea de la 2 la 7 ani.


Art. 242 NCP incrimineaza pricinuirea de pagube unei persoane, cu ocazia administrării sau conservării bunurilor acesteia, de către cel care are oritrebuie să aibă grija administrării sau conservării acelor bunuri.

Obiectul material al acestei infractiuni este reprezentat de orice fel de bunuri sau valori patrimoniale, mobile sau imobile, corporale sau incorporale, care intra in patrimoniul unei persoane (o universalitate de bunuri sau o parte dintr-o universalitate si nu bunuri ut singuli).

42

Subiectul activ este special si este reprezentat de cel care are calitatea de administrator, gestionar sau custode al bunurilor altuia.

Latura obiectiva consta in pricinuirea unei pagube atat printr-o actiune, cat si printr-o omisiune produsa cu ocazia administrarii patrimoniului sau a actiunilor de conservare.

Administrarea bunurilor se refera la activitatile specifice naturii acelor bunuri, iar conservarea presupune luarea unor masuri prin care se incearca mentinerea bunurilor la valoarea lor normala, evitandu-se deteriorarea bunurilor.

Trebuie ca fapta sa si produca o paguba.

Latura subiectiva. Fapta se comite cu intentie.

Sanctiunea. Infractiunea se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii de la 6 luni la 5 ani.

Forme agravate: Daca fapta a fost săvârşită de administratorul judiciar, de lichidatorul averii debitorului sau de un reprezentant sau prepus al acestora, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.

Daca faptele din alin. 1 si 2 au fost savarsite în scopul de a dobândi un folos patrimonial se pedepsesc cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Aspecte procesuale. Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila.

4) Insusirea bunului gasit sau ajuns dineroare la faptuitor

Art. 243 NCP

43

(1) Fapta de a nu preda în termen de 10 zile un bun găsit autorităţilor sau celui care l-a pierdut sau de a dispune de acel bun ca de al său se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi însuşirea pe nedrept a unui bun mobil ce aparţine altuia, ajuns din eroare sau în mod fortuit în posesia făptuitorului, sau nepredarea acestuia în termen de 10 zile din momentul în care a cunoscut că bunul nu îi aparţine.

(3) Împăcarea înlătură răspunderea penală.


Latura obiectiva

Obiect material. Prin „bun gasit”, bunul pierdut. Notiunea de Bun uitat.Bunul abandonat. Bunul pierdut este acela care a iesit in mod involuntar din posesia titularului sau, iar bunuluitat este bunul lasat involuntar si temporar intr-un anumit loc, fara a fi considerat ca a iesit din posesia celui caruia ii apartine.

Vacile care pasc nesupravegheate si sunt luate.

Oaia pierduta de turma?

Calitatea de bun gasit, pierdut, uitat sau abandonat se raporteaza la constiinta autorului, si nu a partii vatamate.

Latura obiectiva:

I. In prima modalitate, fapta se poate comite prin doua activitati:

- nepredarea bunului celui indreptatit sau autoritatilor in termen de 10 zile. Termenul este unul substantial.

- dispunerea de bunul gasit. Este indiferent daca dispunereaare un caracter juridic sau material.

II. A doua modalitate de comitere a acestei infractiuni consta in:

44

- insusirea pe nedrept a unui bun mobil ce apartine altuia, ajuns din eroare sau in mod fortuit in posesia faptuitorului, sau

- nepredarea ajuns din eroare in posesia faptuitorului in termen de 10 zile din momentul in care a cunoscut ca bunulnu ii apartine.

In concret, un bun poate ajunge din eroare in posesia faptuitorului, datorita erorii celui care preda bunul cu privire la identitatea destinatarului sau datorita erorii cuprivire la identitatea bunului.


Sanctiunea. Pedeapsa inchisorii de la 1 luna la 3 luni sau amenda.

CAP. V:

Distrugerea si tulburarea de posesie

1) DistrugereaArt. 253 NCP

(1) Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a unuibun aparţinând altuia ori împiedicarea luării măsurilor de conservare sau de salvare a unui astfel de bun, precum şi înlăturarea măsurilor luate se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Distrugerea unui înscris sub semnătură privată, care aparţine în tot sau în parte altei persoane şi serveşte la dovedirea unui drept de natură patrimonială, dacă prin aceasta s-a produs o pagubă, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(3) Dacă fapta prevăzută în alin. (1) priveşte bunuri care fac parte din patrimoniul cultural, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.

45

(4) Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a unuibun, săvârşită prin incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc şi dacă este de natură să pună în pericol alte persoane sau bunuri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

(5) Dispoziţiile prevăzute în alin. (3) şi alin. (4) se aplică chiar dacă bunul aparţine făptuitorului.

(6) Pentru faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

(7) Tentativa faptelor prevăzute în alin. (3) şi alin. (4) se pedepseşte.

Obiectul material al distrugerii poate fi un bun mobil sau imobil.

Corporal si incorporal?

Propriu sau al altuia?


Latura obiectiva.

- distrugerea unui bun apartinand altuia; ea consta in oricemodalitate prin care, ca urmare a faptei autorului, bunul este in totalitate nimicit si devine total inutilizabil.Uciderea unui animal?

- degradarea unui bun apartinand altuia; ea este o forma maiusoara decat nimicirea, in sensul ca bunul devine partial de nefolosit, dar reparabil. (afectarea aspectului estetic?).

- aducerea in starea de neintrebuintare a unui bun apartinand altuia semnifica faptul ca, prin anumite manopere, desi bunul nu este distrus fizic, el nu mai poate fi folosit (daca se sparg sau se dezumfla rotile unui autoturism).

- impiedicarea luarii masurilor de conservare sau de salvarea unui astfel de bun. In aceasta situatie, practic fapta secomite indirect prin impiedicarea luarii masurilor de conservare.

46

- inlaturarea masurilor de conservare sau de salvare a unui bun anterior luate.

Relatia cu furtul, relatia cu omorul.

Latura subiectiva. Fapta se comite cu intentie, directa sau eventuala.

Sanctiunea. Pedeapsa inchisorii de la 3 luni la 2 ani sau amenda.

Aspecte procesuale. Se urmareste la plangerea prealabila.

Formele agravate

A. Distrugerea unui înscris sub semnătură privată, care aparţine în tot sau în parte altei persoane şi serveşte la dovedirea unui drept de natură patrimonială, dacă prin aceasta s-a produs o pagubă, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Obiectul material este un inscris sub semnatura privata serveste la dovedirea unui drept de natura patrimoniala.

Ratiunea acestei forme agravate.

Se urmareste la plangere prealabila.

B. Dacă fapta prevăzută în alin. (1) priveşte bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Se aplica si proprietarului bunului.

Tentativa este incriminata.

Sanctiunea. Aceasta forma agravata se pedepseste cu pedeapsainchisorii de la 1 la 5 ani.

C. Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a unuibun, săvârşită prin incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc şi dacă este de natură să pună în pericol alte persoane sau bunuri,se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Se aplica si proprietarului bunului.

47


2) Distrugerea calificataArt. 254 NCP

(1) Dacă faptele prevăzute în art. 253 au avut ca urmare un dezastru, pedeapsaeste închisoarea de la 7 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Dezastrul constă în distrugerea sau degradarea unor bunuri imobile ori a unor lucrări, echipamente, instalaţii sau componente ale acestora şi care a avut ca urmare moartea sau vătămarea corporală a două sau mai multor persoane.

In esenta, este tot o forma agravata a infractiunii de distrugere, doar ca legiuitorul a dorit sa-i atribuie un articol distinct.

Forma de vinovatia este praeterintentia.

Tentativa la aceasta infractiune se pedepseste?

3) Distrugerea din culpaArt. 255 NCP:

(1) Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare, din culpă, a unui bun, chiar dacă acesta aparţine făptuitorului, în cazul în care fapta este săvârşită prin incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijloc şi dacă este de natură să pună în pericol alte persoane sau bunuri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

(2) Dacă faptele au avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani.

Art. 255 alin. 1 NCP incrimineaza distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare, din culpă, a unui bun, chiar dacă acesta aparţine făptuitorului, în cazul în care fapta este săvârşită prin incendiere,

48

explozie sau prin orice alt asemenea mijloc şi dacă este de natură să pună în pericol alte persoane sau bunuri.

Prin incendiere, explozie sau orice alt asemenea mijloc + dacaeste de natura sa puna in pericol alte persoane sau bunuri (pericol potential).

Forma agravata.

Daca fapta a avut ca urmare un dezastru.

Sanctiunea. Aceasta forma agravata se pedepseste cu pedeapsa inchisorii de la 5 la 12 ani.

4) Tulburarea de posesieArt. 256 NCP:

(1) Ocuparea, în întregime sau în parte, fără drept, prin violenţă sau ameninţare ori prin desfiinţarea sau strămutarea semnelor de hotar, a unui imobil aflat în posesia altuia se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.



Relatia cu actiunea posesorie din dreptul civil.

Obiectul material al acestei infractiuni este un bun imobil aflat in posesia altuia.


Latura obiectiva. Fapta se comite in doua modalitati alternative:

- ocuparea fara drept, in intregime sau in parte a unui imobil aflat in posesia altuia.Caracter continuu sau instantaneu?

49

- prin violenta sau amenintare ori prin desfiintarea sau stramutarea semnelor de hotar.

Latura subiectiva. Infractiunea se comite cu intentie directa sau eventuala.

Sanctiunea. Aceasta infratiune se pedepseste cu pedeapsa inchisorii de la 1 la 5 ani.

Aspecte procesuale. Infractiunea se urmareste la plangerea prealabila.

5) InselaciuneaArt. 244 NCP

(1) Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

(2) Înşelăciunea săvârşită prin folosirea de nume sau calităţi mincinoase ori dealte mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. Dacămijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.


Simplificarea textului de incriminare a inselaciunii – renuntarea la incriminarea distincta a doua forme speciale de inselaciune, respectiv inselaciunea in conventii si cea prin emitere de cecuri.

Latura obiectiva.

Actiunea de inducere in eroare presupune existenta unei actiuni care are ca efect crearea unei imagini deformate a realitatii in constiinta inselatului, premisa care il determina sa actioneze pagubitor pentru sine.

Care este sanctiunea penala pentru minciuna?50

Teorie a criteriului obiectiv: un mijloc trebuie analizat in obiectivitatea sa, deci trebuie insotit de un fapt exterior, de un aranjament, din care sa rezulte cu certitudine intentia de a insela, mijloc care sa permita un examen exterior obiectiv si care exclude implicit simplele cuvinte mincinoase.

Teorie a criteriului subiectiv: dispozitiile art. 241 CP prusac simpla minciuna este suficienta.

Inducerea in eroare trebuie sa se refere la fapte, adica imprejurari, stari sau situatii, la realitati obiective din trecut si prezent. Un element din viitor poate fi mijloc de inducere in eroare este caracteristica acestuia de a putea fi verificat, dintr-o perspectiva obiectiva, in momentul in care agentul face afirmatia respectiva.

Nu intra in categoria faptelor, in sensul art. 244 NCP, judecatile de valoare.

Actiunea de inducere in eroare se poate realiza in mod nemijlocit asupra unei persoane sau prin intermediul unor aparate (?) care functioneaza in beneficiul unei persoane.

Actiunea de inducere in eroare trebuie sa cauzeze o paguba.

Latura subiectiva.

Fapta se comite cu intentie directa sau eventuala.

Scop special: in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust.

Caracterul injust al folosului: fapta proprietarului.

Folosul pentru sine sau pentru altul.

Tentativa se pedepseste.

Fapta se consuma in momentul in care s-a produs paguba, deoarece aceasta este o conditie de tipicitate.

51

Forme particulare de inselaciune:

1. Inselaciunea in conventii

Inducerea in eroare intr-un cadru contractual cu prilejul incheierii sau executarii unui contract.

Mentinerea in eroare mai reprezinta sau nu o conduita ce poateprezenta semnificatie penala?

Criteriul producerii unui prejudiciu nu este suficient de caracterizant pentru a delimita cele doua ipoteze.

Delimitarea inselaciunii in conventii de simpla neexecutare:

Buna credinta, in sens general, a agentului la incheierea contractului. Buna credinta inseamna a se verifica daca agentul a repectat regulile firesti pe care le presupunea incheierea contractului respectiv cu orice persoana in general. Buna credinta a agentului este prezumata, principiul fiind solutionarea litigiului pe cale civila, si doar in mod execptional trebuie sa intervina sanctionarea penala.

Daca exista rea credinta se verifica si

Scopul special, adica acela de a obtine un folos material injust pentru sine sau pentru altul.

2. Inselaciunea prin emiterea de cecuri

Cec-ul este un instrument de plata prin care o persoana numitatragator da ordin unei banci, la care are disponibil banesc, numita tras, sa plateasca, la prezentarea titlului, o suma de bani altei persoane numita beneficiar.

Autorul, prin emiterea unui cec sau a unui alt instrument de plata, creeaza aparenta solvabilitatii sale si a efectuarii platii in scopul de a determina contrapartea sa execute obligatia corespondenta (livrare marfa, prestare servicii etc.).

52

Delimitarea fata de infractiunile din Legea nr. 59/1934

Art 84: 1. emiterea unui cec fara a fi avut autorizarea trasului; 2. emiterea unui cec fara a avea la tras disponibil suficient sau dispunerea in tot ori in parte de disponibilul avut mai inainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare; 3. emiterea unui cec cu data falsa sau caruia ii lipseste unul dintre urmatoarele elemente esentiale: a) denumirea de cec; b) suma de bani ce trebuie platita; c) numele trasului; d) data emiterii cecului; e) semnatura prevazuta la art. 11; 4. emiterea unui cec cu incalcarea prevederilor art. 6 alin. 3.

Forma agravata:

Art. 244 alin. 2 NCP stipuleaza ca forma agravata exista atunci cand inducerea in eroare este savarsita prin folosire de nume sau calitati mincinoase ori prin folosirea de alte mijloace frauduloase (acele mijloace care prezinta o mare aparenta de verdicitate).

Daca mijloacele folosite in inducerea in eroare intra sub incidenta unor texte de incriminare, se va retine un concurs de infractiuni (infractiuni de fals, uzurpare de calitati oficiale, exercitarea fara drept a unei profesii, etc).

6) Inselaciunea privind asigurarileArt. 245 NCP:

(1) Distrugerea, degradarea, aducerea în stare de neîntrebuinţare, ascunderea sau înstrăinarea unui bun asigurat împotriva distrugerii, degradării, uzurii, pierderii sau furtului, în scopul de a obţine, pentru sine sau pentru altul, suma asigurată, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.

(2) Fapta persoanei care, în scopul prevăzut în alin. (1), simulează, îşi cauzează sau agravează leziuni sau vătămări corporale produse de un risc asigurat se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.


Ratiunea incriminarii:

53

Expunerea de motive – dezvoltarea pietei asigurarilor a dus latentatia unor persoane de a frauga asiguratorii in scopul obtinerii unor foloase patrimoniale injuste si ca aceste imprejurari fundamenteaza incriminarea unei asemenea fapte.

Reglementarea distincta a acestei ipoteze – necesara?

Diferente fata de inselaciunea „clasica” – se sanctioneaza pregatirea inselaciunii.

Nu este necesara producerea unei pagube!!

Art. 245 Alin. 1 NCP

Distrugerea, degradarea, aducerea în stare de neîntrebuinţare, ascunderea sau înstrăinarea unui bun asigurat împotriva distrugerii, degradării, uzurii, pierderii sau furtului, în scopul de a obţine, pentru sine sau pentru altul, suma asigurată

Situatia premisa a comiterii faptei este existenta unui contract de asigurare de bunuri.

Contract de asigurare anulabil, nul absolut sau reziliat – fapta tipica?

Subiectul activ:

va putea comite fapta atat cel care are calitatea de parte in contractul de asigurare, cel care are calitatea de beneficiar intr-un contract de asigurare incheiat de o alta persoana cu asiguratorul, cat si orice alt tert care actioneaza in intelegere cu beneficiarul indemnizatiei de asigurare.

Latura obiectiva:

Variantele alternative de executare prezinta numitorul comun al unei actiuni de disimulare a producerii riscului asigurat (distrugerea lato sensu a bunului, furtul sau pierderea sa).

- distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare – semnificatia atribuita prin art. 253 NCP

54

Impiedicarea luarii masurilor de conservare sau de salvare a unui astfel de bun, precum si inlaturarea masurilor luate?

Comiterea faptei prin inactiune?

Conduita pasiva a autorului duce la o agravare a rezultatului produs asupra bunului de o stare de pericol anterioara si exterioara oricarei conduite active sau pasive din partea faptuitorului.

- ascunderea bunului sau instrainarea sa, vizeaza situatiilein care, prin aceste acte de executare, se doreste creareaaparentei producerii evenimentului asigurat, respectiv furtul sau pierderea bunului asigurat.

doar acele ipoteze in care ascunderea sau instrainarea bunului se face in vederea obtinerii de despagubiri de la asigurator, nu si cele in care ascunderea sau instrainarea urmaresc disimularea unei alte conduite infractionale.


Fapta persoanei care, în scopul prevăzut în alin. (1), simulează, îşi cauzează sauagravează leziuni sau vătămări corporale produse de un risc asigurat.

Situatia premisa: existenta unui contract de asigurare cu privire la persoane, care prevede acordarea unei indemnizatii de sigurare in situatia producerii riscului asigurat al lezarii integritatii sau sanatatii unei persoane.

Subiectul activ:

Maniera de formulare a textului („isi cauzeaza”) => fapta va putea fi comisa doar de catre persoana asigurata, indiferent de beneficiarul asigurarii (care poate fi persoana asigurata sau o alta persoana).

Latura obiectiva:

55

- simulare a unei leziuni sa a unor vatamari corporale, persoana asigurata disimuleaza producerea riscului asigurat, acesta neproducandu-se in realitate.

Autorul primeste ajutorul unei alte persoane – complice la fapta de inselaciune.

- cauzarea si agravarea unor asemenea leziuni sau vatamari corporale – autorul insusi produce riscul asigurat, creand insa aparenta ca acesta a fost produs de evenimente exterioare, riscuri asigurate prin contractul de asigurare.

Situatia in care nu persoana asigurata isi cauzeaza in mod direct leziunile sau vatamarea, ci acestea sunt realizate prinintermediul unui tert, instigat in acest sens de catre asigurat.

Ipoteza sinuciderii persoanei asigurate si disimularea producerii riscului asigurat.

Comiterea faptei prin inactiune?

Latura subiectiva (art. 245 alin. 1 si 2)

Fapta poate fi comisa cu intentie directa sau eventuala.

Scopul special prevazut de norma – obtinerea sumei asigurate pentru sine sau pentru altul.

Caracterul injust al folosului urmarit?

Tentativa se sanctioneaza. Opereaza impacarea partilor.

Relatia cu alte infractiuni (inselaciune, distrugere, infractiuni contra integritatii corporale).

7) Exploatarea persoanei vulnerabileArt. 247 NCP:

56

(1) Fapta creditorului care, cu ocazia dării cu împrumut de bani sau bunuri, profitând de starea de vădită vulnerabilitate a debitorului, datorată vârstei, stării de sănătate, infirmităţii ori relaţiei de dependenţă în care debitorul se află faţă de el, îl face să constituie sau să transmită, pentru sine sau pentru altul, un drept real ori de creanţă de valoare vădit disproporţionată faţă de această prestaţie se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.

(2) Punerea unei persoane în stare de vădită vulnerabilitate prin provocarea unei intoxicaţii cu alcool sau cu substanţe psihoactive în scopul de a o determina să consimtă la constituirea sau transmiterea unui drept real ori de creanţă sau să renunţe la un drept, dacă s-a produs o pagubă, se pedepseşte cuînchisoarea de la 2 la 7 ani.

Ratiunea incriminarii: “Reprimarea unor fapte care au proliferat in ultimii ani si care au produs uneori consecinte sociale devastatoare pentru persoanele care le-au cazut victima. Aproape zilnic sunt semnalate in presa cazuri ale unor persoane in varsta sau cu o stare de sanatate precara care au ajuns sa isi piarda locuintele in urma unor asemenea intelegeri patrimoniale disproportionate”.

Textul de incriminare vizeaza sanctionarea unor ipoteze particulare de leziune.

Art. 247 alin. 1:

Subiectul activ:

Subiectul activ este special, fapta putand fi comisa doar de catre cealalta parte a contractului lezionar (creditorul).

Latura obiectiva:

Art. 247 alin. (1) NCP, constituie infractiune fapta creditorului care, cu ocazia dării cu împrumut de bani sau bunuri, profitând de starea de vădită vulnerabilitate a debitorului, datorată vârstei, stării de sănătate, infirmităţii ori relaţiei de dependenţă în care debitorul se află faţă de el, îl facesă constituie sau să transmită, pentru sine sau pentru altul, un drept real ori de creanţă de valoare vădit disproporţionată faţă de această prestaţie.

57

Situatia premisa a actului de executare este existenta unui raport contractual – contract de imprumut (formularea legiuitorului “cu ocazia darii cu imprumut”).

Limitare a tipicitatii criticabila (textul nu se aplica in cazul unui contract de vanzare-cumparare, renta viagera, de intretinere, etc.)

In acest cadru, imprumutorul, profitand de starea de vadita vulnerabilitate a debitorului, datorata varstei, starii de sanatate, infirmitatii ori relatiei de dependenta in care debitorul se afla fata de el, determina victima sa constituie sau sa transmita, pentru sine sau pentru altul, un drept real ori de creanta de valoare vadit disproportionata fata de prestatia sa, respectiv acordarea cu titlu de imprumut a unor sume de bani sau alte foloase.

Cauza starii de vadita vulnerabilitate: varsta, boala, relatiede dependenta.

Prin exploatatrea acestei stari de vadita vulnerabilitate a victimei, autorul trebuie sa determine o conduita autopagubitoare din partea acesteia: transmiterea sau constituirea unui drept real sau de creanta in patrimoniul sauau al altuia, - ipoteza dobanzilor disproportionate.

Contraprestatia victimei vadit disproportionata fata de prestatia autorului – art. 1221, 1222 cod civil.

Latura subiectiva:

Fapta se poate comite cu intentie directa sau eventuala.

Relatia cu alte infractiuni (santaj, inselaciune).


Diferenta fata de incriminarea din primul alineat: “starea de vulnerabilitate” a victimei, de care autorul profita, nu este una preexistenta, ci este provocata chiar de catre autor.

Subiectul activ general.

58

Latura obiectiva:

Doua „momente”:

(1) autorul realizeaza cadrul care sa favorizeze acceptarea de catre victima a conduitei autopagubitoare, prin punerea persoanei intr-o stare de vadita vulnerabilitate.

Starea de intoxicatie pronuntata prin administrare bauturi alcoolice sau substante psihoactive.Situatia in care victima isi autoprovoaca starea de intoxicatie.

(2) determinarea victimei sa realizeze conduita autopagubitoare.

nu este suficienta provocarea unei stari de vadita vulnerabilitate in scopul determinarii victimei la conduita autopagubitoare (asa cum sugerea legiuitorul prin prevederea explicita a scopului), fiind necesar ca autorul sa obtina o asemenea conduita din partea victimei(necesitatea ca actiunea autorului sa fi cauzat o paguba).

textul nu mai pretinde ca operatiunea juridica autopagubitoare sa aiba loc intr-un cadru contractual sinalagmatic.

transmiterea unui drept, constituirea unui drept, renuntarea la un drept.

cerinta producerii unei pagube – va trebui sa existe un dezechilibru intre valoarea prestatiei asumate de catre autor si cea asumata de catre victima.

Latura subiectiva:


59

Scopul special al determinarii victimei de a realiza conduita autopagubitoare.

Relatia cu alte infractiuni (relatia cu art. 247 alin. 1,art 244 si art. 233).

TITLUL III: INFRACTIUNI CONTRA AUTORITATII

1) UltrajulArt. 257 NCP

(1) Ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul săvârşite împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime.

60

(2) Săvârşirea unei infracţiuni împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat ori asupra bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime.

(3) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează faptele comise în condiţiile alin. (2), dacă privesc un membru de familie al funcţionarului public.

(4) Faptele prevăzute în alin. (1)-(3), comise asupra unui poliţist sau jandarm, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite se majorează cu jumătate.

Forma agravata sau infractiune de sine statatoare?

Se constata o schimbare in optica legiuitorului vizavi de valoarea sociala protejata „in prim plan” de acest text.

Noua abordare sugereaza ca valoarea sociala protejata nu mai este in principal autoritatea statului ci persoana functionarului.

Subiectul activ general.

Subiectul pasiv:

Functionarul care indeplineste o functie ce implica exercitiulautoritatii de stat – acel functionar din cadrul organelor puterii statale sau administrative etc. Care, potrivit legii, este imputernicit sa ia masuri cu caracter obligatoriu si sa impuna respectarea lor.

Latura obiectiva

Art. 257 alin. 1 – amenintarea savarsita nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directa, lovirea sau alte violente, vatamarea corporala, lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte ori omorul.

61

Relatia dintre fapte se va stabili conform regulilor „clasice”.

Art. 257 alin. 2 – comiterea oricarei infractiuni.

Protectie suplimentara deoarece fapta se incadreaza in textul art. 257 alin. (2) NCP atunci cand fie este motivata de intimidarea functionarului, fie a fost determinata de razbunare.

Art. 257 alin. 3 – savarsirea faptelor de la 257 alin. 2 asupra a unui membru de familie al functionarului.

Relatia dintre art. 257 alin. 1, 2 si 3. Concurs de infractiuni sau o singura infractiune?

Latura subiectiva:

Fapta se poate comite cu intentie directa/indirecta precum si cu praeterintentie (latura subiectiva depinde de infractiunea efectiv comisa).

Forma agravata: fapta de ultraj este comisa asupra unui politist sau jandarm, aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu exercitarea acestor atributii.

Relatia cu infractiunea de ultraj judiciar.

Relatia cu infractiunea prin care s-a comis ultrajul.

2) Uzurparea de calitati oficialeArt. 258 NCP

(1) Folosirea fără drept a unei calităţi oficiale care implică exerciţiul autorităţiide stat, însoţită sau urmată de îndeplinirea vreunui act legat de acea calitate, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează fapta funcţionarului public care continuă să exercite o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, după ce apierdut acest drept conform legii.

62

(3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) sau alin. (2) au fost săvârşite de o persoană care poartă, fără drept, uniforme sau semne distinctive ale unei autorităţi publice, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.

Latura obiectiva

Art. 258 alin. 1

Prin „calitate” oficiala se intelege o anumita functie care confera unui functionar atributii in cadrul aparatului de statsau public, functie care implica exercitiul autoritatii de stat.

Indeplinirea cumulativa a doua activitati. Pe de o parte, folosirea fara drept a unei calitati oficiale, iar, pe de altaparte, indeplinirea vreunui act legat de aceasta calitate.

Art. 258 alin. 2 – textul incearca sa sublinieze ca o asemeneaconduita are semnificatie penala neputand vorbi despre o veritabila noua incriminare.

Forma agravata: fapta comisa prin purtarea fara drept de uniforme/semne distinctive ale autoritatii.


Relatia cu alte infractiuni.

TITLUL III: INFRACTIUNI DE CORUPTIE SI

INFRACTIUNI DE SERVICIU

Aspecte preliminare


63

Legea penala incrimineaza anumite forme de incalcare a atributiiloe de serviciu, care lezeaza sau pot leza grav functionarea societatii, astfel incat sa se asigure ca functionarul „deserveste” exclusiv interesul public.

Particularitati ale subiectului activ:

Functionarul public

Conform art. 175 alin. 1 NCP este functionar public persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie:

a) exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti;

b) exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură;

c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, alaltui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.

Art. 175 alin. 2 defineste persoana asimilata functionarului public persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.

Persoana care exercita un serviciu de interes public trebuie inteleasa ca fiind acea persoana care, desi, de regula, este liber-profesionist sau, cel putin, nu exercita o functie de autoritate publica sau o functie publica, desfasoara totusi o activitate ce implica folosirea unor competente “delegate” de catre stat.

Pentru anumite infractiuni din acest titlu, art. 308 NCP stabileste ca normele de incriminare se aplica corespunzator si faptelor savarsite de catre sau in legatura cu persoanele care exercita, permanent ori temporar, cu sau fara o remuneratie, o insarcinare de orice natura in serviciul unei persoane fizice dintre cele prevazute la art. 175 alin.2 ori in cadrul oricarei persoane juridice.

Interpretare restrictiva sau extensiva?

64

Controverse privind subiectul activ

MediciiDecizia ICCJ nr. 26/2014 – medicul angajat cu contract demunca intr-o unitate spitaliceasca din sistemul public desanatate, are calitate de functionar public in acceptiunea dispozitiilor art. 175 alin. 1 lit. b teza a II a din NCP>

Farmacistii Profesorii din universitatile de stat sau din

universitatile provate Expertii judiciari, executori judecatoresti, lichidatorii

judiciari, notari.

CAP. I: Infractiuni de coruptie

Luare de mita Dare de mita Trafic de influenta Cumparare de influenta Primirea de foloase necuvenite (abrogat?

Dezincriminat?)

1) Luare de mitaArt. 289 NCP

(1) Fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.

65

(2) Fapta prevăzută în alin. (1), săvârşită de una dintre persoanele prevăzute în art. 175 alin. (2), constituie infracţiune numai când este comisă în legătură cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri.

(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Art. 7 din Legea nr. 78/2000

(forma modificata prin art. 79 pct. 4 din Legea nr. 187/2012)

Faptele de luare de mita sau trafic de influenta savarsite de o persoana care:

a) Exercita o functie de demnitate publicab) Este judecator sau procurorc) Este organ de cercetare penala sau are atributii de

constatare ori de sanctionare a contraventiilord) Este una dintre persoanele prevazute la art. 293 NCP se

sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta la art. 289 sau 291 NCP, ale carei limite se majoreaza cu o treime.

Valoarea sociala protejata este onestitatea functionarilor statului, care nu trebuie sa solicite sau sa primeasca niciun beneficiu suplimentar pentru exercitiul functiei publice si nici nu trebuie sa vanda beneficiul statutului lor celor care sunt interesati de o anumita conduita a acestora.

Mituirea – infractiune bilaterala.

Subiectul activ

“suplimentat” prin art. 293 si 294 NCP

Art. 293 persoanelor care, pe baza unui acord de arbitraj, sunt chemate să pronunţe o hotărâre cu privire la un litigiu ce le este dat spre soluţionare de către părţile la acest acord, indiferent dacă procedura arbitrală se desfăşoară în baza legii române ori în baza unei alte legi.

Art. 294

66

a) funcţionarilor sau persoanelor care îşi desfăşoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care exercită atribuţii similare în cadrul unei organizaţii publice internaţionale la care România este parte;

b) membrilor adunărilor parlamentare ale organizaţiilor internaţionale la care România este parte;

c) funcţionarilor sau persoanelor care îşi desfăşoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care exercită atribuţii similare, în cadrul Uniunii Europene;

d) persoanelor care exercită funcţii juridice în cadrul instanţelor internaţionale a căror competenţă este acceptată de România, precum şi funcţionarilor de la grefele acestor instanţe;

e) funcţionarilor unui stat străin;

f) membrilor adunărilor parlamentare sau administrative ale unui stat străin.

g) juraţilor din cadrul unor instanţe străine.

Latura obiectiva:

a) Fapta sa constea in una din urmatoarele modalitati de comitere: pretinderea, primirea, acceptarea promisiunii. (nerespingerea promisiunii?)

b) Pretinderea, primirea, acceptarea promisiunii sau nerefuzul ei trebuie sa fie comise in legatura cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea ori intarzierea indeplinirii unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau in legatura cu indeplinirea unui act contraracestor indatoriri.

In legatura – produce efecte importante asupra tipicitatii faptei. Actiunea nu mai trebuie comisa inainte sau concomitentcu indeplinirea atributiilor de serviciu ci oricand, fiind necesar doar sa existe conexitatea prevazuta de lege.

In cazul persoanelor asimilate functionarilor publici, conformart. 289 alin. 2, fapta constituie infractiune numai cand este

67

comisa in legatura cu neindeplinirea, intarzierea indepliniriiunui act privitor la indatoririle sale legale sau in legatura cu efectuarea unui act contrar acestor indatoriri.

Mita – orice folos de natura patrimoniala (serviciile sexuale??).

Daruri mici ocazionale?

Latura subiectiva


Participatia. Nu este posibil coautoratul iar participatia la luare de mita absoarbe si eventuala calificare a faptei ca fiind si participatie la dare de mita.

Forma agravat prevazuta de Legea 78/2000.

2) Darea de mitaArt. 290 NCP

(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în condiţiile arătate în art. 289, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

(2) Fapta prevăzută în alin. (1) nu constituie infracţiune atunci când mituitorul a fost constrâns prin orice mijloace de către cel care a luat mita.

(3) Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.

(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date se restituie persoanei care le-a dat,dacă acestea au fost date în cazul prevăzut în alin. (2) sau date după denunţul prevăzut în alin. (3).

(5) Banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

68

Subiectul activ

Subiectul activ este unul general, spre deosebire de luarea demita unde subiectul activ este calificat.

Latura obiectiva

a. Sa constea intr-o activitate de promisiune, oferire sau dare de mita

„mita” = bani sau alte foloase.

Servicii de orice natura? (cele de natura sexuala?!?)

b. Promisiunea, oferirea sau darea de mita trebuie sa fie inlegatura cu indeplinirea de catre functionarul mituit a unui act care intra in legatura cu atributiile sale de serviciu.

„premierea” unui club de fotbal.

Darea de mita unui functionar public in situatia art. 289 alin. 2 NCP?

c. Promisiunea, oferirea sau darea de mita trebuie sa se realizeze inainte, in timpul sau ulterior realizarii activitatii solicitate de mituitor.

Latura subiectiva.

Fapta se comite cu intentie directa.

Cauza justificativa speciala.

Art. 290 alin. 2 NCP prevede ca fapta nu constituie infractiune, daca mituitorul a fost constrans prin orice mijloace de catre cel care a luat mita.

In art. 290 alin. 3 NCP este reglementata o cauza de nepedepsire,si anume atunci cand mituitorul denunta autoritatilor fapta, mai inainte ca organul de urmarire sa fi fost sesizat pentru acea infractiune.

69

Art. 290 alin. 5 prevede: Banii, valorile sau alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat in cazurile prevazute in alineatul 2sau dupa denuntul formulat conform art. 290 alin. 3 NCP.

3) Traficul de influentaArt. 291 NCP

(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească,să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

(2) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Subiectul activ este unul general. Persoana juridica poate comite aceasta infractiune in calitate de autor?

Latura obiectiva presupune indeplinirea urmatoarelor conditii:

a. Fapta de traficare a influentei sa se realizeze prin primirea, pretinderea, acceptarea promisiunii unor bani sau alte foloase.

b. Pretinderea, primirea sau acceptarea folosului poate fi savrsita pentru sine sau pentru altul.

c. Cauza primirii, pretinderii sau acceptarii sa fie traficarea influentei reale sau presupuse a agentului.

Intreaga activitate infractionala sa aiba ca si mobil traficarea unei influente reale sau presupuse a agentului.

70

d. Primirea, pretinderea sau acceptarea sa se realizeze pentru interventia agentului asupra functionarului, pentru a-l determina sa faca sau sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu. Nu are importanta daca interventia se materializeaza sau nu.

Traficul de influenta cu privire la functionarul public in situatia reglementata de art. 289 alin. 2 NCP?

e. Traficarea influentei sa se realizeze inainte sau concomitent cu realizarea actului de catre functionarul asupra caruia influenta este traficata.

Latura subiectiva. Intentia este directa.

4) Cumpararea de influentaArt. 292 NCP

(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct ori indirect, unei persoane care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public, pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.

(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat, dacăau fost date după denunţul prevăzut în alin. (2).

71

(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite sunt supuse confiscării, iar dacă acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Subiectul activ este general. Fapta poate fi comisa de o persoana juridica.

Latura obiectiva:

a. Sa existe o actiune de promitere, oferire sau dare de anisau alte foloase.

b. Promiterea, oferirea sau darea trebuie sa se faca unei persoane care are influenta sau pretinde ca are influentape langa un functionar.

c. Cauza promiterii, ofertei sau darii este cumpararea influentei.

d. Promiterea, oferirea sau darea trebuie sa se comita pentru a-l determina pe functionar sa faca sau sa nu facaun act ce intra in atributiile sale de serviciu.

e. Cumpararea influentei sa se realizeze inainte sau concomitent cu realizarea actului pentru a carui realizare s-a cumparat influenta.

Latura subiectiva. Fapta se comite cu intentie directa.

Sanctiunea. Infractiunea se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii intre 2 si 7 ani.

Cauza de nepedepsire.

(2) Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.

72

(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat, dacăau fost date după denunţul prevăzut în alin. (2).

(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite sunt supuse confiscării, iar dacă acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Infractiune decorupti

e

Subiectactiv

Relatiacu

beneficiul

Actulfunctionar

uluicompetent

Legaturaintrecei

implicati

Motivatiafaptei

Luarede mita

Art.289 NCP

Functionar

public,dar sifunctionarulprivat(art.308NCP).

Pretinderea,

primirea,acceptare

apromisiun

ii.

Licit sauilicit.

Anterior,concomiten

t sauulterior

cuindeplinir

eaatributiil

or deserviciu.

- ilicit incazulart.125alin.2

NCP.

Presupune o

relatieintre

functionar si

mituitor.

Doresteobtinereaunui folos

prinvanzareafunctieisale saudobandirea

debeneficiiulterioareindeplinir

iiatributiil

ornejustific

ate.

Dare demita

Art.290NCP.

Oricepersoana

Promisiunea,

oferireasau

darea.

Licit sauilicit.

Anterior,concomiten

t sauulterior

cu

Presupune o

relatieintre

functionar si

mituitor

Dorestecumparareafunctionar

uluipentru a-si rezolvao problema

73

indeplinirea

atributiilor de

serviciu.

. inlegaturacu acestasau pentru

a-lrasplati.

Traficde

influenta

Art.291NCP.

Persoanacare aresau pretindeca are influenta asupraunui functionar privat. (art. 308 NCP)

Primire,pretindere, sau

acceptarea de

promisiuni.

Licit sauilicit.Anterior

sauconcomiten

t cuindeplinir

eaatributiil

or deserviciuale unuifunctionarasupracaruia

traficantul are saupretindeca are

influenta.

Presupune o

relatieintre

traficant si

cumparator de

influenta,

interesat de aajungela un

functionar

competent.

Doresteobtinereaunui folos

prinvanzareainfluentei

saleasupraunui

functionarcompetentce arputea

rezolva osolicitare

acumparator

ului.

Cumparare de

influenta

Art.292NCP.

Oricepersoana

Promisiunea,

oferireasau

darea.

Licit sauilicit.Anterior

sauconcomiten

t cuindeplinir

eaatributiil

or deserviciuale unuifunctionarasupracaruia

traficantu

Presupune o

relatieintre

traficant si uncumparator de

influenta,

interesat de aajungela un

functionar

Dorestecumparareainfluentei

uneipersoanecare l-arputea

ajuta saajunga la

unfunctionarcompetent.

74

l are saupretindeca are

influenta.

competent.

CAP II: Infractiuni de serviciu

1) Abuzul in serviciu

Art. 297 NCP

(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA.


Fapta are un caracter subsidiar. A fost modificata printre primele de puterea comunista, prin Decretele nr. 192/1950, 202/1953, 318/1958, 1/1959, 212/1960, pana cand s-a ajuns la forma din NCP.

Multitudinea de forme ale abuzului in serviciu.

- Orice infractiune cu subiect activ special un functionar public.

75

http://legeaz.net/legea-cultelor-489-2006/

Caracterul subsidiar?

Relatia cu alte infractiuni.

Forma agravata. Caracterul agravat al faptei atunci cand aceasta a generat consecinte deosebit de grave (paguba patrimoniala peste 2.000.000 RON) este mentinut – art. 309 NCP.

Subiectul activ este calificat, fiind functionarul public, asacum este acesta definit in art. 175 NCP.

(1)Funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie:

a) exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti;

b) exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură;

c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.

(2) De asemenea, este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestităde autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.

Art. 308 NCP prevede ca dispozitiile acestui articol se aplicasi “functionarilor privati”.

(1) Dispoziţiile art. 289-292, 295, 297-301 şi 304 privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice.

76

Avocati, Medici, Arhitecti, Topografi etc? Liber profesionisti. Judecator?

Latura obiectiva: Actiune/ omisiune – nu indeplineste un act sau

- il indeplineste in mod defectuos, in exercitiul atributiilor de serviciu.

O solutie judiciara gresita este tipica pentru abuz in serviciu?

Urmare: - cauzeaza o paguba

- cauzeaza o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice.

Conditie restrictiva reala sau aparenta?

Delimitarea dintre raspunderea disciplinara si cea penala.

Forma asimilata. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA.

Latura subiectiva. Fapta se comite cu intentie directa sau eventuala.

Sanctiunea. Infractiunea se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii de la 2 la 7 ani.

2) Neglijenta in serviciuArt. 298 NCP

Încălcarea din culpă de către un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin

77

http://legeaz.net/legea-cultelor-489-2006/

aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

Latura obiectiva. Elementele de particularitate ale acestei infractiuni, fata de abuzul in serviciu sunt?

Latura subiectiva. Fapta se comite din culpa, indiferent de forma acesteia.


Efectele acestei incriminari.

Art. 308 NCP prevede ca dispozitiile acestui articol se aplicasi “functionarilor privati”.


(2) In acest caz, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.”

Sanctiunea. Inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda.

3) DelapidareaArt. 295 NCP

(1) Însuşirea, folosirea sau traficarea de către un funcţionar public, în interesulsău ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

(2) Tentativa se pedepseşte.

Art. 308 NCP

78


(2) In acest caz, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.”

Tipicitatea delapidarii

Obiectul material al acestei infractiuni este reprezentat de bani, valori sau alte bunuri aflate in administrarea sau gestionarea unui functionar.

Subiectul activ este unul calificat, fiind un functionar public in sensul art. 175 NCP care administreaza sau gestioneaza banii sau alte valori.

Prin gestionare se intelege activitatea salariatului care are ca atributii primirea, pastrarea si eliberarea bunurilor societatii. Nu este suficienta doar paza bunurilor.

- gestionarul de drept si cel de fapt (art. 31 din Legea nr. 22/1969).

Gestionarul de fapt poate fi subiect activ? Udroiu p. 368 Kuglay, jurisprudenta.

Latura obiectiva.

Insusirea, care consta in sustragerea unui bun sau dispunerea de acel bun.

Folosirea, care presupune folosirea unui bun in interes personal, fara ca agentul sa urmareasca insusirea acestuia.

Traficarea, care consta in scoaterea temporara a bunului din gestiune si intrebuintarea lui in scopuri speculative ilicite.

Pentru realizarea tipicitatii este necesar sa se produca si o paguba?

79


Relatia cu alte texte de incriminare art. 272 Legea nr. 31/1990.

4) Purtarea abuziva

Art. 296

(1) Întrebuinţarea de expresii jignitoare faţă de o persoană de către cel aflat înexercitarea atribuţiilor de serviciu se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 6luni sau cu amendă.

(2) Ameninţarea ori lovirea sau alte violenţe săvârşite în condiţiile alin. (1) se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime.

Ratiunea incriminarii. Prin infractiunea de purtare abuziva sesanctioneaza acele „derapaje” de comportament ale functionarilor in ceea ce priveste conduita lor fata de persoanele terte u care acestia intra in contact in exercitiulatributiilor de serviciu. In mod evident, in cadrul acestor interactiuni, functionarul este obligat sa adopte o conduita adecvata, nu sa foloseasca expresii jignitoare, sa ameninte sau sa agreseze persoanele cu care intra in contact.

Valoarea sociala protejata. Textul protejeaza in primul rand imaginea functionarului si indeplinirea conforma a atributiilor sale de serviciu. In subsidiar, in functie de modalitatea de comitere, textul protejeaza si valorile sociale„personale” ale tertului fata de care se comite purtarea avuziva: demnitatea, in cazul purtarii abuzive prin expresii jignitoare, libertatea psihica, in cazul purtarii abuzive prinamenintare, si integritatea corporala si sanatatea, in cazul purtarii abuzive prin loviri sau alte violente.

Nu este corelat cu textul de la ultraj.

Continuturi alternative.

80

Tipicitatea purtarii abuzive

Subiectul activ. Se foloseste formularea generica „de catre cel aflat in exercitiul atributiilor de serviciu”.

Se refera exact la functionarii publici si la cei definiti in art. 308 NCP?

Art. 308 nu face trimitere la 296 NCP sau cel aflat in exercitiul atributiilor de serviciu pare ca presupune acest lucru.

Latura obiectiva.

296 alin. 1 NCP Purtarea abuziva prin expresii jignitoare. Astfel, cel care utilizeaza „expresii” jignitoare va raspunde pentru infractiunea de purtare abuziva, insa cel care utilizeaza „gesturi” jignitoare nu va fi autor al acestei infractiuni. In opinia noastra, o asemenea „discriminare” nu este deloc justificata, ea fiind mai mult decat greu de inteles.

296 alin. 2 NCP Purtarea abuziva prin amenintare. Art. 206 NCP. Nu sunt forme agravate ale alin. 1.

296 alin. 2 NCP Purtare abuziva prin violenta. (art. 193 NCP).

Latura subiectiva.

Fapta se poate comite cu intentie directa sau indirecta ori praeterintentie (doar in cazul purtarii abuzive prin violenta).

Sanctiune. In cazul purtarii abuzive prin expresii jignitoare,fapta se sanctioneaza cu inchisoare de la o luna la 6 luni saucu amenda. In cazul purtarii abuzive prin amenintare sau prin violenta, fapta se sanctioneaza in limitele speciale ale infractiunii corespondente, majorate cu o treime.

5) Folosirea abuziva a functiei in scopsexual

81

Art. 299 NCP

(1) Fapta funcţionarului public care, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini, a urgenta ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri, pretinde ori obţine favoruri de natură sexuală de la o persoană interesată direct sau indirect de efectele acelui act de serviciu se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia ori activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.

(2) Pretinderea sau obţinerea de favoruri de natură sexuală de către un funcţionar public care se prevalează sau profită de o situaţie de autoritate ori de superioritate asupra victimei, ce decurge din funcţia deţinută, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia sauactivitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.


Infractiune cu continut alternativ.

Latura obiectiva. Art. 299 alin. 1

Actul de pretindere va avea aceeasi semnificatie ca in cazul luarii de mita.

Actul de obtinere a unor favoruri de natura sexuala (orice felde conduite sexuale).

O prima diferenta fata de luarea de mita clasica, este aceea ca art. 299 alin. 1 NCP nu mai cuprinde si acceptarea de catrefunctionar a ofertei particularului de a presta favoruri de natura sexuala.

O a doua diferenta fata de luarea de mita din reglementarea actuala, este momentul in care actul de executare trebuie comis, prin raportare la actul de serviciu conditionat de conduita sexuala a „victimei”.

82

Fata de textul de la luare de mita din NCP, unde legiuitorul ainlocuit sintagma utilizata in art. 254 CP „in scopul indeplinirii...” cu sintagma „in legatura cu indeplinirea...”,in cazul folosirii abuzive a functiei in scopuri sexuale, legiuitorul a pastrat vechea formulare, adica „in scopul indeplinirii...”.

Consecinte:

1. In acest caz conditia raportului de anterioritate sau concomitenta fata de actul de serviciu se mentine.

2. Fapta echivalenta celei de primire de foloase necuvenite din CP anterior nu va intra pe tipicitatea textului a art. 299 alin. 1 NCP.

3. In cazul art. 299 alin. 1 NCP, legiuitorul nu mai prevedeo limitare de tipicitate similara celei cuprinse in art. 289 alin. 2 NCP (pt. persoanele asimilate functionarilor publici conform art. 175 alin. 2 NCP, tipicitatea faptei era limitata la indeplinirea cu intarziere a atributiilorde serviciu sau neindeplinirea unei atributii de serviciu).

4. O alta diferenta fata de infractiunea de luare de mita, este aceea sa fapta va fi tipica doar atunci cand functionarul public pretinde pentru sine favorurile de natura sexuala sau obtine el insusi asemenea favoruri.

Relatia cu alte infractiuni

a) Relatia cu infractiunea de luare de mita

Infractiunea de la art. 299 alin. 1 NCP este o forma atenuata de luare de mita. Din acest motiv, daca se solicita cu aceeasiocazie si alte foloase decat cele de natura sexuala se pune intrebarea daca vom retine un concurs intre cele doua infractiuni sau autorul va raspunde pentru o singura infractiune. Credem ca in acest caz art. 299 alin. 1 NCP fiindo forma atenuata a infractiunii de luare de mita va opera absorbtia si sutorul va raspunde doar pentru infractiunea de luare de mita. In plus, sanctiunea este mai mare in cazul infractiunii de luare de mita decat cea pentru infractiunea de

83

folosire abuziva a functiei in scop sexual incriminata de alin. 1 al art. 299 NCP.

b) Relatia cu infractiunea de abuz in serviciu

Avand in vedere ca art. 299 alin. 1 NCP incrimineaza o forma punctuala de indeplinire defectuoasa a atributiilor de serviciu, avand asadar un caracter special fata de ultima, ea va avea prioritate. In cazul in care fapta functionarului public nu intruneste elementele constitutive ale art. 299 alin. 1 NCP, dar este tipica prin rapoirtare la art. 297 NCP, fapta va constitui abuz in serviciu.

Daca dupa obtinerea favorurilor de natura sexuala, functionarul trece la indeplinirea defectuoasa a atributiilor sale de serviciu, pentru aceasta conduita ulterioara va putea fi retinuta si fapta de abuz in serviciu.

c) Relatia cu infractiunile contra libertatii sexuale

In cazul in care initial functionarul pretinde favoruri de natura sexuala pentru a-si indeplini atributiile de serviciu si apoi fiind refuzat de victim constrange victima la o conduita sexuala autorul va comite un concurs intre infractiunile incriminate de art. 299 alin. 1 NCP si cele de viol sau agresiune sexuala, dupa caz.

Plusuri si minusuri. Art. 299 alin. 1 NCP

Textul aduce si reevaluare a naturii infractiunii, ea nefiind integrata in categoria infractiunilor de coruptie (capitolul I) ci in cadrul infractiunilor de serviciu (capitolul II).

Decizie justa sau nu?

- conceptual este o forma atenuata a infractiunii de luare de mita cu toate consecintele.

Plusuri:

84

Se inlatura controversa daca actul de conditionare a indeplinirii unei atributii de serviciu de pretinderea/ primirea unor foloase de natura sexuala are sau nu relevanta penala, fapta intrand sub incidenta art. 299 alin. 1 NCP.

Minusuri:

- remarcam ca, in acest caz, legiuitorul a optat pentru o atenuare a sanctiunii fata de luarea de mita „clasica”, fapta fiind sanctionata cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani fata de 3 ani la 10 ani in primul caz.

- nu a urmat in acest caz structura de infractiune „bilaterala”, el neincriminand intr-o maniera corespondenta darii de mita, actiunile celui care ofera sau chiar presteaza favorurile de natura sexuala. Pe cale de consecinta, o atare conduita nu va intra sub incidenta dreptului penal.

- pretinderea si obtinerea nu si actiunea de acceptare a ofertei.

- nu incrimineaza si faptele incriminate sub textul anterior de incriminare al primirii de foloase necuvenite.


Art. 299 (2) NCP

Pretinderea sau obţinerea de favoruri de natură sexuală de către un funcţionarpublic care se prevalează sau profită de o situaţie de autoritate ori de superioritate asupra victimei, ce decurge din funcţia deţinută, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.

- o forma speciala de hartuire sexuala.

Subiect activ special. Functionar public sau persoana prevazuta de art. 308 NCP.

Latura obiectiva.85

Actiune: pretinderea sau obtinerea de favoruri de natura sexuala

Actul de pretindere sau cel de obtinere a unor favoruri de natura sexuala va avea aceeasi semnificatie cu cea din art.299 alin. 1 NCP.

Conduita incriminata trebuie sa aiba loc in conditiile folosirii pozitiei de autoritate sau superioritate pe care autorul o are asupra victimei.

Astfel, autorul fie se va prevala de statutul sau de „superior”, fie va profita de aceasta.

Raportul de superioritate sau autoritate poate interveni atat in cadrul relatiilor de munca (director al unei institutii publice – subaltern), fie in cadrul unui raport in care victima nu apartine aparatului de stat (profesor universitar – student, agent de politie rutiera – contraveninet, etc).

Hartuire descendenta.

In ambele cazuri, „pozitia de superioritate” functionarului decurge din functia detinuta de acesta.

Latura subiectiva. Intentie directa sau aventuala.


a) Relatia cu infractiunea de hartuire sexuala

Cele doua difera in primul rand la nivelul valorii sociale protejate, art. 299 alin. 2 NCP insistand mai mult pe incalcarea atributiilor de serviciu ale functionarului si mai putin pe o eventuala lezare a libertatii sexuale a victimei.

Pot fi identificate multiple elemente de delimitare. De la calitatea subiectului activ, la lipsa cerintei caracterului repetat al actului de executare sau la absenta cerintei ca

86

actul de executare sa intimideze victima sau sa o puna intr-o dispozitie umilitoare.

Fapta din art. 299 alin. 2 NCP incrimineaza doar ipoteza hartuirii descendente comisa de catre functionar. In cazul in care functionarul comite o hartuire sexuala ascendenta sau orizontala, fapta sa va putea fi tipica pe art. 223 NCP.

b) Relatia cu infractiunea prevazuta de art. 299 alin. 1 NCP

In acest caz suntem in prezenta unui concurs de calificari incompatibile, cele doua fapte neputand fi retinute in concursideal. Adica, fapta comisa de catre functionarul public va intra fie pe tipicitatea art. 299 alin. 1 NCP, fie va fi tipica pe art. 299 alin. 2 NCP.

Delimitare – existenta unei conditionari atasata actului de executare, legata de indeplinirea indatoririlor de serviciu ale autorului. Astfel, daca pretinderea sau obtinerea de favoruri de natura sexuala reprezinta de fapt o conditionare privind maniera de indeplinire a atributiilor de serviciu („tranzactionare” a indatoririlor de serviciu), fapta va fi tipica pe art. 299 alin. 1 NCP. Daca insa, prin actul de pretindere sau obtinere a unor favoruri de natura sexuala, functionarul public nu isi „tranzactioneaza” indatoririle salede serviciu, ci pur si simplu comite aceste acte profitand de autoritatea sau superioritatea sa, fapta va fi tipica pe art. 299 alin. 2 NCP.

6) Uzurparea functieiArt. 300 NCP

Fapta funcţionarului public care, în timpul serviciului, îndeplineşte un act ce nuintră în atribuţiile sale, dacă prin aceasta s-a produs una dintre urmările prevăzute în art. 297, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.

Art. 309 NCP

87

Dacă faptele prevăzute în art. 295,art. 297,art. 298,art. 300,art. 303,art. 304,art.306 sau art. 307 au produs consecinţe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu jumătate.


- s-a apreciat ca nu era suficienta incriminarea generica a abuzului in serviciu.

- se delimiteaza de uzurparea de calitati oficiale.

- se doreste respectarea diviziunii competentei functionarilorpublici.

La functionarii privati?

Tipicitatea uzurparii functiei

Subiect activ special. Functionar public sau persoana vizata de art. 308 NCP.

Latura obiectiva:

- indeplineste un act ce nu intra in atributiile sale. Situatia in care autorul depaseste competentele sale personale, materiale, temporale sau teritoriale.Actele judiciare efectuate de organe necompetente?Actul este afectat de viciul intocmirii de o persoana necompetenta. Daca actul realizat este un act fals atuncifapta se va retine ca o infractiune de fals material.

- comite fapta in timpul serviciului?Trebuie sa produca o urmare de la art. 297 NCP respectiv o paguba sau o vatamare a intereselor legale.

Latura subiectiva. Intentie directa sau eventuala.

7) Conflictul de interese88

Art. 301 NCP

(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru orudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptuluide a ocupa o funcţie publică.

(2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.

Codul francez, care incrimineaza fapta de dobandire ilegala debeneficii. Spre deosebire de luarea de mita sau traficul de influenta, conflictual de interese reprezinta un “concert unipersonal”, sanctionandu-l pec el care stabileste legaturi prea apropiate intre interesele personale si cele ale institutiei publice, incalcandu-si obligatia de probitate.

Subiectul activ este unul calificat, si anume functionarul public sau persoana de la art. 308 NCP.

Infractiunea este una cu auto runic.


Fapta se consuma in momentul in care s-a realizat folosul material ca urmare a indeplinirii actului sau participarii la luarea unei decizii.

Sanctiunea. Infractiunea se sabctioneaza cu pedeapsa inchisorii de la 1 la 5 ani si interdictia de a ocupa o functie publica.

Latura obiectiva

Pentru ca fapta sa fie tipica, din perspectiva laturii obiective trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii:

89

Functionarul public trebuie sa indeplineasca un act sau sa participle la luarea unei decizii.Neindeplinirea unui act intra sub incidenta textului de incriminare?

A doua conditie a laturii obiective consta in aceea ca, prin indeplinirea acelui act sau participarea la luarea acelei decizii, trebuie sa se realizeze direct sau indirect un folos patrimonial. Realizarea folosului pentru functionar sau, dupa caz, pentru restul persoanelor enumerate de lege, nu trebuie sa fie in legatura de conexitate cu producerea unui prejudiciu institutiei sau autoritatii in slujba careia functionarulpublic isi desfafsoara activitatea.

A treia conditie este ca folosul patrimonial sa se realizeze pentru functionarul,- sotul sau,- o ruda ori un afin pana la gradul II inclusiv,- sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani,- sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de servicii sau foloase de orice natura.

Ultima conditie este una negativa, si anume ca actul indeplinit sau participarea la luarea unei decizii sa nu priveasca emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.

8) Violarea secretului corespondenteiArt. 302 NCP

(1) Deschiderea, sustragerea, distrugerea sau reţinerea, fără drept, a unei corespondenţe adresate altuia, precum şi divulgarea fără drept a conţinutului unei asemenea corespondenţe, chiar atunci când aceasta a fost trimisă deschisă ori a fost deschisă din greşeală, se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

90

(2) Interceptarea, fără drept, a unei convorbiri sau a unei comunicări efectuateprin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicaţii se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au fost săvârşite de un funcţionar public care are obligaţia legală de a respecta secretul profesional şi confidenţialitatea informaţiilor la care are acces, pedeapsa este închisoarea dela unu la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

(4) Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, către o altă persoană sau către public, fără drept, a conţinutului unei convorbiri sau comunicări interceptate, chiar în cazul în care făptuitorul a luat cunoştinţă de aceasta din greşeală sau din întâmplare, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(5) Nu constituie infracţiune fapta săvârşită:

a) dacă făptuitorul surprinde săvârşirea unei infracţiuni sau contribuie la dovedirea săvârşirii unei infracţiuni;

b) dacă surprinde fapte de interes public, care au semnificaţie pentru viaţa comunităţii şi a căror divulgare prezintă avantaje publice mai mari decât prejudiciul produs persoanei vătămate.

(6) Deţinerea sau confecţionarea, fără drept, de mijloace specifice de interceptare ori de înregistrare a comunicaţiilor se pedepseşte cu închisoare dela 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(7) Pentru faptele prevăzute la alin. (1), acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.



Infractiunile de fals in NCP Capitoulu I – Falsificarea de monede, timbre sau de alte

valori art. 310-316

Falsificarea de monede (art. 310 NCP)

91

Falsificarea de titluri de credite sau instrumente de plata (art. 311 NCP)

Falsificarea de timbre sau instrumente de plata (art. 312 NCP)

Punerea in circulatie de valori falsificate (art. 313 NCP)

Detinerea de instrumente in vederea falsificarii de valori (art. 314 NCP)

Emiterea frauduloasa de moneda (art. 315 NCP)

Falsificarea de valori straine (art. 316 NCP)

Capitolul II – Falsificarea instrumentelor de autentificare sau de marcare art. 317 – 319

Falsificarea de instrumente oficiale (art. 317 NCP)

Folosirea instrumentelor false (art. 318 NCP)

Falsificarea de instrumente de autentificare straine (art. 319NCP)

Capitolul III – Falsuri in inscrisuri art. 320 – 328

Falsul material in inscrisuri oficiale (art. 320 NCP)

Falsul intelectual (art. 321 NCP)

Falsul in inscrisuri sub semnatura privata (art. 322 NCP)

Uzul de fals (art. 323 NCP)

Falsificarea unei inregistrari tehnice (art. 324 NCP)

Falsul informatic (art. 325 NCP)

Falsul in declaratii (art. 326 NCP)

Falsul privind identitatea (art. 327 NCP)

92

Infractiuni de fals comise in legatura cu autoritatea unui stat strain (art. 328 NCP)

INFRACTIUNI DE FALS

Notiuni generaleObiectul juridic generic al infractiunilor de fals este increderea publicului in lucrurile care au din punct de vederelegal insusirea de a face proba anumitor stari, situatii sau imprejurari.

Acest titlu contine 3 capitole.

Capitoulu I – Falsificarea de monede, timbre sau de alte valori art. 310-316

Capitolul II – Falsificarea instrumentelor de autentificare sau de marcare art. 317 – 319

Capitolul III – Falsuri in inscrisuri art. 320 – 328

Dispozitiile din capitolul infractiunilor de fals se aplica doar daca aceeasi fapta nu este incriminata in vreo lege speciala sau in Codul penal intr-un alt capitol.

De exemplu, folosirea unor acte falsificate in fata autoritatilor vamale (art. 273 Cod vamal), inducerea in eroarea organelor judiciare prin producerea sau ticluirea de probe, marturia mincinoasa etc.

Capitolul urmareste trei aspecte importante:

1. Tipul bunului sau valorii falsificate (monede, instrumente de plata, inscrisuri oficiale, etc.)

2. Modalitatea de falsificare (contrafacere, intocmire, alterare, etc.)

3. Modul de folosire a bunului falsificat (folosire, punere in circualtie, etc.)

93

CAP. I : Falsificarea de monede, timbre sau dealte valori

1) Falsificarea de monedeArt. 310 NCP

(1) Falsificarea de monedă cu valoare circulatorie se pedepseşte cu închisoareade la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează falsificarea unei monede, emise de către autorităţile competente, înainte de punerea oficială în circulaţie a acesteia.


Se sanctioneaza pentru prima data falsificarea monedei care nu are inca putere circulatorie. Pe textul actual fapta era tipica in modalitatea detinerii sau punerii in circulatie dupa ce moneda noua falsificata dobandea putere circulatorie.

94

Falsificarea de moneda – tipicitate

Obiectul material: monedele falsificate daca falsificarea se realizeaza prin alterare.

Nu are obiect material daca falsificarea se realizeaza prin contrafacere.

Specific – puterea circulatorie pe care trebuie sa o aiba moneda falsificata.

Art. 316 NCP prevede ca dispozitiile art. 310, se aplica si monedelor altor state ori altor valori straine.

Latura obiectiva.

1. Fapta se comite prin falsificarea monedei cu putere circulatorie.Aceasta actiune presupune alterarea adevarului cu privirela acea valoare si care, in concret, se poate realiza prin contrafacere (confectionarea de monede prin imitareacelei adevarate, astfel incat sa se creeze aparenta de autenticitate) sau prin alterare (se modifica anumite aspecte ale bancnotei, astfel incat sa se creeze impresiaca are o alta valoare.Nu trebuie sa fie perfecta contrafacerea sau alterarea, dar trebuie sa aiba aparenta de moneda cu putere circulatorie.Moneda.

2. Este incriminata in art. 310 alin. 2 NCP si falsificarea unei monede, emise de catre autoritatile competente, inainte de punerea oficiala in circulatie a acesteia.



2) Falsificarea de titluri de credit sauinstrumente de plata

95

Art. 311 NCP

(1) Falsificarea de titluri de credit, titluri sau instrumente pentru efectuarea plăţilor sau a oricăror altor titluri ori valori asemănătoare se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Dacă fapta prevăzută în alin. (1) priveşte un instrument de plată electronică, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.


Obiectul material este reprezentat de titluri de credit, titluri sau instrumente pentru efectuarea platilor sau a oricaror altor titluri ori valori asemanatoare.

Forma agravata daca valoarea falsificata priveste un instrument de plata electronica.

3) Punerea in circulatie de valorifalsificate

Art. 313 NCP

(1) Punerea în circulaţie a valorilor falsificate prevăzute în art. 310-312, precumşi primirea, deţinerea sau transmiterea acestora, în vederea punerii lor în circulaţie, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea de falsificare prin care au fost produse.

(2) Punerea în circulaţie a valorilor falsificate prevăzute în art. 310-312, săvârşită de către autor sau un participant la infracţiunea de falsificare, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea de falsificare prin care au fost produse.

(3) Repunerea în circulaţie a uneia dintre valorile prevăzute în art. 310-312, de către o persoană care a constatat, ulterior intrării în posesia acesteia, că este falsificată, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea

96

http://legeaz.net/legea-8-1996-drepturi-autor/

de falsificare prin care au fost produse, ale cărei limite speciale se reduc la jumătate.


- creata ca forma atenuata punerea in circulatie a unei monedefalse primita de autor dupa ce acesta a aflat ca este falsa.

4) Emiterea fruduloasa de moendaArt. 315 NCP

(1) Confecţionarea de monedă autentică prin folosirea de instalaţii sau materiale destinate acestui scop, cu încălcarea condiţiilor stabilite de autorităţile competente sau fără acordul acestora, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează punerea în circulaţie a monedei confecţionate în condiţiile alin. (1), precum şi primirea, deţinerea sau transmiterea acesteia, în vederea punerii ei în circulaţie.


Fapta in opinia noastra avea caracter infractional sip e textul in vigoare (art. 282 CP anterior) aplicand teoria intelectuala a falsului.

97

CAP. III: Falsul in inscrisuriInfracttiuni:

Falsul material in inscrisuri oficiale (art. 320 NCP)

Falsul intelectual (art. 321 NCP)

Falsul in inscrisuri sub semnatura privata (art. 322 NCP)

Uzul de fals (art. 323 NCP)

Falsificarea unei inregistrari tehnice (art. 324 NCP)

Falsul informatic (art. 325 NCP)

Falsul in declaratii (art. 326 NCP)

Falsul privind identitatea (art. 327 NCP)

Infractiuni de fals comise in legatura cu autoritatea unui stat strain (art. 328 NCP)

De lege ferenda, credem ca un text care ar incrimina intr-un singur text de incriminare toate formele de fals in inscrisuriar putea fi incriminarea falsificarii sau folosirii unui inscris falsificat.

Inscrisul exista indiferent cum se realizeaza scrierea (manuscrisa, tiparita, stenografiata etc.).

Scrierea trebuie sa aiba un caracter de perpetuitate.

98

Document informatic slavat pe un CD, sau in memoria unui calculator?

Nu pot fi obiect al infractiunii de fals in inscrisuri, chiar daca pot avea o anumita valoare probatorie: desenele, fotografiile, amprentele umane etc.

Daca se doreste incriminarea acestor fapte, legiuitorul trebuie sa o faca in mod expres.

Notiunea de „inscris” in sensul legii penale

Desi notiunea de „inscris” nu beneficiaza de o definitie legala, cum se intampla in alte sisteme. Trei atribute esentiale:

1) Inscrisul trebuie sa contina materializarea unei manifestari de vointa sau atestarea unor fapte, actiuni care au relevanta juridical.Vor fi excluse din sfera inscrisului acele reprezentari grafice care nu contin o manifestare de vointa, cum ar fi: mazgaliturile, formularele necompletate, fotografiile, operele de arta in sine, copiile facute de un scrib etc.In dreptul german, aceasta cerinta este numita Perpetuirungsfunktion (functia de perpetuitate a inscrisului).Natura si structura suportului este indiferenta (hartie, panza, lemn, metal, etc.).In mod firesc, aceasta manifestare de vointa trebuie sa fie comprehensibila. Conditia nu reclama universalitate, ci doar posibilitatea ca, pentru o anumita categorie de persoane, formei concretizate a manifestarii de vointa sa-I poata fi atribuit un anumit sens.

2) Valoarea probatorie a inscrisului.

99

O asemenea conditionare este fireasca, caci doar falsificarea si uzul unui astfel de inscris sunt apte sa produca o denaturare a realitatii juridice, o stare de pericol pentru increderea publica. Valoarea probatorie nuvizeaza in mod restrictive relevanta juridical a inscrisului, ca mijloc de proba. Aceasta se poate manifesta inclusive intr-un cadru extraprocesual. Continutul acestei caracteristici este unul foarte larg, caci ea se refera la aptitudinea inscrisului de a dovedi o situatie, circumstanta relevanta in plan juridic.Astfel, esentiala pentru inscris nu este forta lui probatorie stricto sensu, ci aptitudinea acestuia de a produce (de a proba) o reprezentare gresita a realitatii generatoare de consecinte juridice.

3) Carcaterul determinat sau determinabil al autorului.In doctrina germana, aceasta trasatura a inscrisului se regaseste sub titulatura de Garantiefunktion (functia de garantie). Garantia are drept obiect autenticitatea autorului, identitatea emitentului manifestarii de vointa.

Spre exemplu, art. 26 C. pen. spaniol, in care inscrisul este definit ca “orice support material care exprima sau incorporeaza date, fapte sau situatii de fapt avand valoare probatorie sau fiind in orice alt mod relevante juridic”.

Teoria falsului

O altă problemă este aceea a defini ce înseamnă un înscris falsificat.

Există două abordări a ideii de fals, adică teoria intelectuală a falsului şi teoria materială a falsului.

100

Teoriei materiale a falsului, există o acţiune de falsificare ori de câte ori se contraface un înscris care nu a existat saua cărui realitate materială este alta decât cea din momentul întocmirii înscrisului.

Falsificarea se raportează la existenţa materială a înscrisului, indiferent dacă acea manifestare de voinţă este adevărată şi corespunde voinţei emitentului înscrisului.

În cazul teoriei intelectuale a falsului, se susţine că un înscris nu este falsificat dacă acel înscris, chiar dacă nu a existat, respectă manifestarea de voinţă a autorului prezumat al înscrisului. Înscrisul este fals dacă s-a modificat manifestarea de voinţă a autorului actului.

Falsificarea inscrisurilor in sensul legii penale

In dreptul penal, falsificarea inscrisurilor se poate realiza intr-o modalitate “materiala” , prin alterare sau contrafacere, sau intr-o modalitate intelectuala”, prin consemnarea in inscris a unor imprejurari neadevarate.

In ceea ce priveste falsificarea „materiala”, aceasta include in sfera sa doar acele actiuni care provoaca un raport de non-identitate: in cazul contrafacerii nu va exista identitate intre autorul aparent al inscrisului si cel de facto, iar in cazul alterarii nu va exista identitate intre continutul initial al manifestarii de vointa, cuprinsa in inscris, si cel rezultat in urma alterarii. Se considera ca exista un fals doar atunci cand s-a modificat „realitatea materiala” a unui inscris (teoria materiala a falsului material).

O atare viziune surprinde un decalaj semnificativ fata de teoriile referitoare la falsul material retinute ca fiind aplicabile in sistemele de drept reper din Europa (sistemul german, italian sau spaniol). In toate acestea, falsul nu decurge automat din diferentele in „materialitatea” inscrisului, ci el presupune constatarea unei inegalitati

101

intre manifestari de vointa (teoria intelectuala a falsului material).

Astfel, in cazul alterarii, trebuie studiat daca exista inegalitate intre manifestarea de vointa a emitentului de la momentul intocmirii inscrisului si manifestarea de vointa consemnata in inscris, dupa eventuala sa alterare.

In cazul contrafacerii, trebuie studiat daca manifestarea de vointa continuta in inscrisul contrafacut are sau nu un corespondent in relitatea materiala. Daca un asemenea corespondent exista, fapta de contrafacere nu va fi tipica, iar daca nu, vom discuta despre o actiune tipica de falsificare in forma contrafacerii.

Notiunea de „fals intelectual” se delimiteaza de „fals material” prin intermediul inscrisului asupra caruia planeaza caracterul nereal. In acest caz, caracterul fals al inscrisului rezulta din raportul de non-identitate dintre continutul sau si realitatea faptica, aceasta fiind singura sacarenta. Asadar, singurul viciu al actului rezultat in urma unui fals intelectual este neadevarul pe care acesta il contine.

1) Falsul material in inscrisuri oficialeArt. 320 NCP

(1) Falsificarea unui înscris oficial, prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, de natură să producă consecinţe juridice, sepedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

(2) Falsul prevăzut în alin. (1), săvârşit de un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(3) Sunt asimilate înscrisurilor oficiale biletele, tichetele sau orice alte imprimate producătoare de consecinţe juridice.

102


Art. 178 NCP: Informaţii secrete de stat şi înscrisuri oficiale

(1)Informaţii secrete de stat sunt informaţiile clasificate astfel, potrivit legii.

(2)Înscris oficial este orice înscris care emană de la o persoană juridică dintre cele la care se referă art. 176 ori de la persoana prevăzută în art. 175 alin. (2) sau care aparţine unor asemenea persoane.

Art. 175 NCP: Functionar public

...(2) De asemenea, este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestităde autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.

Art. 176 NCP: Public

Prin termenul public se înţelege tot ce priveşte autorităţile publice, instituţiile publice sau alte persoane juridice care administrează sau exploatează bunurileproprietate publică.

Obiect material al falsificării prin alterare este un înscris oficial.

Înscris oficial este orice înscris care emană de la o persoanajuridica dintre cele la care se refera art. 176 ori de la persoana prevazuta in art. 175 alin. (2) sau care apartine unor asemenea persoane.

Sunt asimilate inscrisurilor oficiale biletele, tichetele sau orice alte imprimate producatoare de consecinte juridice.

Art. 175 NCP: Functionar public . ...(2) De asemenea, este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interespublic pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.

103

Art. 176 NCP: Public. Prin termenul public se înţelege tot ce priveşte autorităţile publice, instituţiile publice sau alte persoane juridice care administrează sau exploatează bunurile proprietate publică.

Act perimat?

Act inexistent?

Act lovit de nulitate?

Latura obiectivă. Actul de executare constă într-o acţiune de falsificare, în concret prin contrafacerea scrierii, subscrierea sau alterarea în orice mod.

Emana

Apartine

Trebuie ca acţiunea de falsificare să fie de natură să producăconsecinţe juridice.

Latura subiectivă. Fapta se comite cu intenţie directă sau eventuală.

Elementul subiectiv al falsificării există şi în ipoteza în care scopul urmărit este unul legitim sau când scopul este dovedirea unui lucru adevărat.

Fapta are o formă agravată atunci când falsul este comis de unfunctionar public.

2) Falsul intelectualArt. 321 NCP

(1) Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcţionar public aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cuştiinţă de a insera unele date sau împrejurări, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.


104

Elementul de particularitate este dat de momentul şi modul în care se falsifică un înscris oficial şi de calitatea specială a subiectului activ.

Subiectul activ este calificat, adică un funcţionar public aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu.

Latura obiectivă. Fapta este o infracţiune comisivă care se poate săvârşi şi prin omisiune atunci când agentul are obligaţia de a insera unele date şi nu îşi îndeplineşte această obligaţie.

Trebuie să existe o acţiune de falsificare prin atestarea unorfapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului sau prin omisiunea cu ştiinţă de a insera unele date sau împrejurări.

Trebuie ca falsificarea să se realizeze cu prilejul întocmiriide către funcţionarul competent a înscrisului oficial.

Fapta se consumă atunci când înscrisul este semnat şi ştampilat de funcţionarul care l-a întocmit în fals.

Relatia cu falsul material?

Intocmeste fals si altereaza?

Latura subiectivă. Fapta se comite cu intenţie directă sau eventuală.

Tentativa se pedepseşte.

Sancţiune. Fapta se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.

3) Falsul in inscrisuri sub semnaturaprivate

Art. 322 NCP

(1) Falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul dintre modurileprevăzute în art. 320 sau art. 321, dacă făptuitorul foloseşte înscrisul falsificat ori îl încredinţează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei

105

consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.


Inscris sub semnatura privata

Latura obiectivă. Trebuie să existe o acţiune de falsificare aunui înscris sub semnătură privată in modalitatile de la 320 sau 321 NCP (fals material sau fals intelectual).

Actul fictiv dintre două părţi realizează tipicitatea laturii obiective?

Actul asimilat?

Trebuie ca făptuitorul să folosească înscrisul falsificat sau să îl încredinţeze unei alte persoane spre folosire, în vederea producerii de consecinţe juridice.

Latura subiectivă. Fapta se comite cu intenţie directă, deoarece agentul urmăreşte să producă anumite consecinţe juridice în momentul folosirii sau încredinţării spre folosire.

Tentativa se pedepseşte.

Sancţiune. Fapta se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2ani sau amendă.

4) Uzul de falsArt 323 NCP

Folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă, când înscrisul este oficial, şi cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, când înscrisul este sub semnătură privată.

106

Condiţie prealabilă existenţa unui înscris falsificat, a căruisituaţie juridică era cunoscută de autor. Înscrisul fals poatesă fie unul oficial sau unul sub semnătură privată.

Subiect activ al infracţiunii poate fi orice persoană. Cel care a falsificat înscrisul şi apoi l-a folosit va răspunde pentru un concurs de infracţiuni.

Latura obiectivă. Fapta se comite prin folosirea unui înscris falsificat în vederea producerii unor consecinţe juridice.

Folosirea frauduloasa a unui inscris.

Nu este necesar să se fi reuşit crearea imaginii denaturate, fiind suficient ca folosirea să fie aptă să producă consecinţejuridice.

Actul oficial subsecvent?

De lege ferenda, s-a propus introducerea unei cauze de nepedepsirea uzului de fals, dacă autorul împiedică producerea urmărilor specifice, deoarece agentul ar putea fi cointeresat în evitarea sancţionării, iar curmarea urmărilor activităţii infracţionale ar fi şi în interesul societăţii.

Sancţiune. Fapta se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3ani sau amenda, când înscrisul este oficial şi cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda, când înscrisul este sub semnătură privată.

5) Falsul in declaratiiArt. 326 NCP

Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unităţi în care aceasta îşi desfăşoară activitatea în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte la producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

107


În doctrină acesta mai poartă denumirea de „fals intelectual” comis de un particular.

Latura obiectivă. Trebuie să existe o declaraţie necorespunzătoare adevărului, facuta unei persoane dintre celeprevazute in art. 175 sau unei unitati in care aceasta isi desfasoara activitatea.

Declaraţia se poate face oral sau în scris.

- declaraţia mincinoasă a unui martor?

- declaraţia neadevărată dintr-o plângere penală?

Trebuie ca declararea să se facă în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci cand, potrivit legii ori imprejurarilo, declaratia facuta serveste la producerea acelei consecinte.

În lipsa acestei condiţii, o declaraţie, chiar neadevărată, nuîndeplineşte condiţia de tipicitate a acestei infracţiuni.

- declaratiile de la banca?, declaratii notariale?, Declaratiile de avere ale politicienilor?

Latura subiectivă. Fapta se comite cu intenţie directă sau eventuala.

Tentativa nu se pedepseşte.

Fapta se consumă în momentul depunerii declaraţiei la organul competent, dacă este scrisă, sau în momentul când este consemnată în scris sau în orice alt mod declaraţia orală de cel căruia i se adresează.

Sancţiune. Fapta se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2ani sau amendă.

6) Falsul privind identitatea

108

Art. 327 NCP

(1) Prezentarea sub o identitate falsă ori atribuirea unei asemenea identităţi altei persoane, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau transmisă unei unităţi în care aceasta îşi desfăşoară activitatea prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat, pentru a induce sau a menţine în eroare un funcţionar public, în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine ori pentru altul, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

(2) Când prezentarea s-a făcut prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.

(3) Încredinţarea unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile spre a fi folosit fără drept se pedepseşte cu închisoare dela 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Latura obiectiva. Prezentarea sub o identitate falsă ori atribuirea unei asemenea identităţi altei persoane, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau transmisă unei unităţi în care aceasta îşi desfăşoară activitatea.

Să existe o acţiune de prezentare sub o identitate falsă saude atribuire unei identitati false.

In concret se comite prin folosirea frauduloasa a unui act ceserveste la identificare, legitimare ori la dovedireastarii civile sau a unui astfel de act falsificat.

Un inscris care serveste in mod direct pentru dovedirea stariicivile (certificate de nastere, de casatorie), pentru legitimare (legitimatie de serviciu, de acces etc.) sau de identificare (carte de identitate, pasaport etc.).

Diplome de absolvire, brevete, card-uri bancare, actecontabile etc.

Relatia cu uzul de fals.

109

Pentru a fi tipica fapta trebuie sa fie comisa pentru a inducesau mentine in eroare unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau transmisă unei unităţi în care aceasta îşi desfăşoară activitatea.

Nu este necesar sa reuseasca actiunea de inducer in eroare.Fapta trebuie comisa in vederea producerii unei consecinte

juridice pentru sine sau pentru altul.Fapta, in alineatul 2 al art. 327 NCP, are o forma agravata.Atunci când prezentarea s-a făcut prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.

„Atribuirea” are forma agravata?Art. 327 alin. 3 : Încredinţarea unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile spre afi folosit fără drept se pedepseşte cu închisoare de la 3 lunila 2 ani sau cu amendă.

Exemplu de folosire cu drept.Natura juridica. Relatia cu art. 327 alin. 1 NCP.

7) Falsul informaticArt. 325 NCP

Fapta de a introduce, modifica sau şterge, fără drept, date informatice ori de a restricţiona, fără drept, accesul la aceste date, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecinţe juridice, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.


Modele de incriminare prin asimilarea datelor informatice cu un inscris.

110

Valoarea sociala protejata in principal este identica cu cea avutain vedere de falsul traditional in inscrisuri, si anume increderea publicului in autenticitatea inscrisurilor (digitale) si verdicitatea celor suprinse (consemnate) in acestea.

In subsidiar, se protejeaza integritatea datelor informatice. Tocmai de aceea, alterarea datelor informatice nu se va retineniciodata in concurs ideal cu falsul informatic.

Tipicitatea. Falsul informatic

Latura obiectiva.

Esential este ca agentul sa interactioneze cu datele informatice stocate intr-un sistem informatic ori intr-un mediu de stocare in asa fel incat sa rezulte date necorespunzatoare adevarului, iar scopul agentului sa fie acela de a utiliza aceste date in vederea producerii unor consecinte juridice.

Aceste doua elemente indica un paralelism evident cu falsul traditional in inscrisuri.

Interactiunea pe care agentul poate sa o aiba cu respectivele date informatice subliniaza faptul ca infractiunea supusa discutiei este una cu continut alternativ.

Atfel, agentul poate sa introduca, sa modifice ori sa stearga,fara drept, date informatice sau sa restrictioneze accesul la acestea. Aceste acte materiale se suprapun in totalitate pestecele din structura fraudei informatice (art. 249 NCP). Singuramodalitate care lipseste din continutul falsului informatic este impiedicarea in orice mod a functionarii unui sistem informatic.

Introducerea de date informatice este corespondentul actiunii de contrafacere a unui inscris.

Clonarea de site-uri.

111

Crearea impresiei ca expeditorul unui mail este o alta persoana.

Crearea de profile fictive?

Intervine asupra unor date informatice volatile – precum cele stocatein memoria RAM?



a) Relatia dintre fals si frauda informatica

In literatura de specialitate s-a sustinut faptul ca intre falsul informatic si frauda informatica exista un concurs de calificari, frauda informatica avand un caracter special fata de falsul informatic. Nu putem achiesa la acest punct de vedere. Se observa, in mod cert, din Raportul explicativ al Conventiei privind criminalitatea informatica ca ratiunea estediferita in ceea ce priveste, domeniul de aplicabilitate fiind, de asemenea, diferit. Este, asadar, posibila retinerea unui concurs ideal de infractiuni in anumite ipoteze particulare.

b) Relatia cu infractiunea de acces ilegal la un sistem informatic (art. 360 NCP)

Accesul la un sistem informatic fiind infractiunea mijloc, iarfalsul informatic infractiunea scop, ne vom afla in prezenta unui concurs real de infractiuni. Nu putem discuta despre o absorbtie naturala ori legala in acest context. Este insa posibil ca falsul informatic sa se realizeze pe propriul sistem informatic al agentului. In acest caz, se va retine doar infractiunea de fals informatic.

112

c) Relatia cu infractiunea de alterare a integritatii datelor informatice (art. 362 NCP)

Nu se va retine niciodata un concurs de infractiuni intre aceasta si falsul informatic daca cea din urma se realizeaza prin modalitatile avute in vedere de art. 362 NCP. In acest caz se va retine doar falsul informatic.

d) Relatia cu infractiunea de inselaciune.

De multe ori, agentul poate utiliza datele informatice falsificate in vederea inducerii in eroare a unei anumite persoane. In masura in care aceasta se autoprejudiciaza ca efect al inducerii in eraore, cauzandu-se astfel o paguba, se va putea retine un concurs real de infractiuni intre inselaciunea prin mijloace frauduloase si falsul informatic.

8) Falsul unei inregistrari tehniceArt. 324 NCP

(1) Falsificarea unei înregistrări tehnice prin contrafacere, alterare ori prin determinarea atestării unor împrejurări necorespunzătoare adevărului sau omisiunea înregistrării unor date sau împrejurări, dacă a fost urmată de folosirea de către făptuitor a înregistrării ori de încredinţarea acesteia unei alte persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează folosirea unei înregistrări tehnice falsificate în vederea producerii unei consecinţe juridice.

(3) Prin înregistrare tehnică, în sensul prezentului articol, se înţelege atestareaunei valori, greutăţi, măsuri ori a desfăşurării unui eveniment, realizată, în tot sau în parte, în mod automat, prin intermediul unui dispozitiv tehnic omologat şi care este destinată a proba un anumit fapt, în vederea producerii de consecinţe juridice.

113

9) Infractiuni de fals comise in legaturacu autoritatea unui stat strain

Art. 328 NCP

Dispoziţiile cuprinse în prezentul capitol se aplică şi atunci când fapta priveşte acte emise de o autoritate competentă a unui stat străin sau de o organizaţie internaţională instituită printr-un tratat la care România este parte sau declaraţii ori o identitate asumate în faţa acesteia.

114

Titlul VII: INFRACTIUNI CONTRA SIGURANTEIPUBLICE

1) Exercitarea fara drept a unei profesiisau activitati

Art. 348 NCP

Exercitarea, fără drept, a unei profesii sau activităţi pentru care legea cere autorizaţie ori exercitarea acestora în alte condiţii decât cele legale, dacă legea specială prevede că săvârşirea unor astfel de fapte se sancţionează potrivit legii penale, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

Tipicitate

Are caracterul unei norme penale cadru.

Latura obiectiva. Conditiile laturii obiective sunt:

- sa se exercite fara drept o profesie sau activitate pentru care legea cere o autorizatie, sau sa se exercite acestea in alte conditii decat cele legale. Pentru calificareafaptei este important sa se stabileasca continutul notiunii de„exercitare” a unei profesii.

Pentru a fi in prezenta unei „exercitari” este necesar ca actul faptic realizat de autor sa indice o astfel de realitate

115

concreta, fie datorita semnificatiei concrete a acestuia (pledoarie intr-o singura cauza, realizarea unei singure operatii etc.) fie prin numarul mare de acte de importanta mairedusa ce pot fi calificate ca fiind o exervitare a unei profesii.

- legea speciala trebuie sa prevada expres ca exercitareaacelei profesii fara drept se sanctioneaza potrivit legii penale.

Ex. cazul avocatului, medicului, etc.

Consumarea are loc atunci cand se comit suficiente acte din care sa rezulte „exercitarea unei activitati”.


Nu este posibil coautoratul.

2) CamătaArt. 351 NCP

Darea de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.


Subiect activ este general. O persoana neautorizata.

Latura obiectiva.

Darea de bani cu dobanda, ca indeletnicire, de catre o persoana neautorizata.

Camăta? Cămătar?

116

Astfel in art. 2 din Legea 216/2011 se prevede ca, in intelesul prezentei legi, termenii de mai jos au urmatoarea semnificatie: a) camăta – dobandape care o ia camatarul pentru sumele date cu imprumut; b) cămătar – persoana fizica ce da imprumuturi banesti in schimbul unei camete.

Latura subiectiva.


3) Contaminarea venericaArt. 353 NCP

(1) Transmiterea unei boli venerice, prin raport sexual sau alte acte sexuale, decătre o persoană care ştie că suferă de o astfel de boală, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Instanţa de judecată va dispune măsura de siguranţă a obligării la tratament medical.



Subiect activ. Orice pesoana care stie ca sufera de o astfel de boala.

Latura obiectiva.

Transmiterea unei boli venerice, prin raport sexual sau alte acte sexuale. Transmiterea (ca actiune si rezultat). Daca o persoana nu

se imbolnaveste, fapta nu este tipica. Boala venerica (gonoree, sifilis, scabie etc.), prin

raport sexual (doar cel firesc) sau alte acte sexuale (act de natura sexuala).

Latura subiectiva.

Fapta se poate comite cu intentie directa ori indirecta.

117

4) Transmiterea sindromului imunodeficitardobandit

Art. 354 NCP

(1) Transmiterea, prin orice mijloace, a sindromului imunodeficitar dobândit - SIDA - de către o persoană care ştie că suferă de această boală se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani.

(2) Transmiterea, prin orice mijloace, a sindromului imunodeficitar dobândit - SIDA - de către o altă persoană decât cea prevăzută în alin. (1) se pedepseşte cu închisoarea de la 5 la 12 ani.

(3) Dacă prin faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) s-a produs moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani.

(4) Când fapta prevăzută în alin. (2) a fost săvârşită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani, iar dacă a cauzat moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

(5) Tentativa la infracţiunile prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) se pedepseşte.



Tipicitate

Art. 354 alin. 1 NCP, subiectul activ este persoana deja infectata cu SIDA.

Transmiterea se poate realiza prin orice mijloace (un act sexual consimtit, fie se transmite prin comiterea unei infractiuni contra libertatii sexuale prin utilizarea unei seringi infectate). Cu alte cuvinte, infractiunea este cu continut deschis – putand fi comisa prin orice mijloace.

118

In masura in care victima doreste sa intretina un raport sexual, consimtamantul victimei este irelevant in ceea ce priveste raspunderea penala a celui care transmite sindromul.

Sanctioneaza penal orice imbolnavire produsa de cel ce sufera de o astfel de boala prin realizarea unei conduite sexuale neprotejate.

Daca victima a decedat, incadrarea juridica se va face raportat la art. 354 alin. 3 NCP.

Art. 354 alin. 2 NCP, se diferentiaza fata de alin. 1 prin aceea ca agentul nu este bolnav de SIDA. Din perspectiva actului material, nu exista deosebiri fata de alin. 1.

Daca agentul actioneaza din culpa, incadrarea juridica se va face raportat la art. 354 alin. 4 NCP.

Daca victima a decedat, in functie de forma de vinovatie a agentului, incadrarea juridica se va face raportat la alin. 3 (praeterintentie) sau alin. 4 (culpa).

Latura subiectiva.

In functie de comportamentul si urmarea la care ne raportam este posibila retinerea intentiei (directe sau indirecte), a culpei ori a praeterintentiei.

Tentativa se sanctioneaza in cazul transmiterii a sindromului imunodeficitar dobandit – SIDA- indiferent daca autorul era sau nu bolnav.

TITLUL VIII: INFRACTIUNI CE ADUC ATINGERE UNORRELATII PRIVIND CONVIETUIREA SOCIALA:

1) Grupul infractional organizat119

Art. 367 NCP

(1) Iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Când infracţiunea care intră în scopul grupului infracţional organizat este sancţionată de lege cu pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau cu închisoarea mai mare de 10 ani, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au fost urmate de săvârşirea unei infracţiuni, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.

(4) Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2), dacă denunţă autorităţilor grupul infracţional organizat, înainte ca acesta să fi fost descoperit şi să se fi început săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile care intră în scopul grupului.

(5) Dacă persoana care a săvârşit una dintre faptele prevăzute în alin. (1)-(3) înlesneşte, în cursul urmăririi penale, aflarea adevărului şi tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracţional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate.

(6) Prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.


2) Tulburarea ordinii si linistii publiceArt. 371 NCP

Fapta persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanelor saubunurilor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor,

120

tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.



Latura obiectiva

Textul incrimineaza fapta persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică.

Sintagma in public este definita in Partea generala, in art. 184 NCP.

Conform acestuia, fapta se consideră săvârşită în public atunci când a fost comisă:

a) într-un loc care prin natura sau destinaţia lui este totdeauna accesibil publicului, chiar dacă nu este prezentă nicio persoană;

b) în orice alt loc accesibil publicului, dacă sunt de faţă două sau mai multe persoane;

c) într-un loc neaccesibil publicului, însă cu intenţia ca fapta să fie auzită sau văzută şi dacă acest rezultat s-a produs faţă de două sau mai multe persoane;

d) într-o adunare sau reuniune de mai multe persoane, cu excepţia reuniunilor care pot fi considerate că au caracter defamilie, datorită naturii relaţiilor dintre persoanele participante.

Notiunea de „violenta asupra persoanelor” va fi inteleasa prinraportare la continutul normativ al infractiunilor contra integritatii si sanatatii persoanei.

Cu privire la semnificatia notiunii de „violente asupra bunului”, observam in prealabil caracterul nefericit al formularii. Dincolo de aceasta critica, notiunea cuprinde

121

orice actiuni prin care se realizeaza acte similare celor atrase in continutul infractiunii de distrugere.

In fine, determinarea continutului tulburarii prin atingeri grave aduse demnitatii unei persoane se va putea face prin raportare la vechile texte de incriminare a insultei sau calomniei.

Trebuie mentionat ca, daca mijloacele prin care se tulbura linistea sau ordinea publica intrunesc ele insele elementele constitutive ale altor infractiuni, acestea se vor retine in concurs.

3) Ultrajul contra bunelor moravuriArt. 375 NCP

Fapta persoanei care, în public, expune sau distribuie fără drept imagini ce prezintă explicit o activitate sexuală, alta decât cea la care se referă art. 374, ori săvârşeşte acte de exhibiţionism sau alte acte sexuale explicite se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Un element de noutate este reprezentat de reducerea sferei de aplicare de la o formulare generica, ce incrimina acte sau gesturi, proferarea de cuvinte ori expresii sau dedarea la orice alte manifestariprin care se aduce atingere bunelor moravuri, la o precizare expresa aactiunilor ce indeplinesc tipicitatea faptei de ultraj contra bunelor moravuri.

Mai precis, in art. 375 NCP este incriminata:

- expunerea sau distribuirea fara drept de imagini ce prezintaexplicit o activitate sexuala, alta decat cea reprezentat de pornografia infantila,

- comiterea de acte de exhibitionism sau alte acte sexuale explicite,

- in public.

122

Noua formula a textului il face mai previzibil, indicand conduitele care lezeaza, in opinia legiuitorului, bunele moravuri ale societatii.

4) IncestulArt. 377 NCP

Raportul sexual consimţit, săvârşit între rude în linie directă sau între fraţi şi surori, se pedepseşte cu închisoarea de la un an la 5 ani.


In art. 377 NCP este incriminat doar incestul consimtit. Optiunea legiuitorului se justifica poate si prin dorinta acestuia de a evita controversele legate de absorbtia sau nu aacestei fapte in continutul infractiunii de viol comise asupraunei rude in linie directa sau intre frati sau surori. Asadar,in noua reglementare, in cazul in care infractiunea de viol secomite asupra unei rude in linie directa sau intre frati si surori, se va retine doar infractiunea contra vietii sexuale, nu si infractiunea de incest.

In acelasi timp, fapta este incriminata doar in cazul unui raport sexual firesc, ceea ce sugereaza ca, in realitate, valoarea sociala protejata este si sanatatea produsului incestuos al unei astfel de relatii.

SUCCES LA EXAMEN !!!123

TEMATICA DE EXAMEN – DR. PENAL – PARTEA SPECIALA II (2015

Documents

Transcript of TEMATICA DE EXAMEN – DR. PENAL – PARTEA SPECIALA II (2015