Students' perception on classical, hybrid and online teaching ...

F. TOMA, D. BĂLAN, D.C. DIACONU, C. DRĂGHICI

Students' perception on classical, hybrid and online teaching-learning-assessment models in

the Geography subject

Florentina TOMA, Daniel BĂLAN, Daniel Constantin DIACONU, Cristian DRĂGHICI

Sommaire :

1. INTRODUCTION ..................................................................................................................................................... 123 2. STUDY OF LITERATURE ..................................................................................................................................... 123 3. METHODOLOGY ..................................................................................................................................................... 126 3. RESULTS ................................................................................................................................................................... 128 4. DISCUSSION ............................................................................................................................................................. 134 5. CONCLUSIONS ........................................................................................................................................................ 136 6. REFERENCES .......................................................................................................................................................... 137 7. ROMANIAN VERSION .......................................................................................................................................... 141

Citer ce document :

TOMA, F., BĂLAN, D., DIACONU, D.C., DRĂGHICI, C. 2022. Students' perception on classical, hybrid and online teaching-learning-assessment models in the Geography subject. Cinq Continents 12 (25): 121-150.

Volume 12 / Numéro 25

Été 2022

ISSN : 2247 - 2290

p. 121-150

Faculty of Geography, University of Bucharest [email protected]

Cinq Continents Volume 12, Numéro 25, 2022, p. 121-150

[122]

Students' perception on classical, hybrid and online teaching-learning-assessment models in the Geography subject

Florentina TOMA, Daniel BĂLAN,

Daniel Constantin DIACONU, Cristian DRĂGHICI

Percepția elevilor privind modelele de predare-învățare-evaluare clasic, hibrid și online la disciplina geografie. Învățământul preuniversitar tradițional din România a fost înlocuit cu cel online și hibrid în perioada pandemiei COVID-19, desfășurate pe o serie de platforme educaționale online și utilizând tehnologii informaționale. Astfel că, procesul educațional s-a transformat într-o educație la distanță și printr-o comunicare virtuală. Având ca punct de plecare cercetările publicate la nivel mondial despre e-learning și modelul hibrid, prezentăm și discutăm avantajele și dezavantajele privind educația online și hibrid la nivel preuniversitar, cu referire la disciplina geografie. Pentru a atinge obiectivul nostru, am efectuat o revizuire a literaturii pe articole care tratează învățământul preuniversitar tradițional înainte de pandemie și modelul online și hibrid din timpul pandemiei, luând în considerare experiența noastră personală de predare pe această temă, cât și percepția elevilor noștri. Prezentul studiu este o încercare de a evalua comparativ cele trei modele de predare-învățare din perspectiva elevilor printr-o analiză a unui chestionar online aplicat la două școli din România, fiind identificate efectele și soluțiile. Rezultatele au indicat asemănări și deosebiri între ele și faptul că beneficiile educației tradiționale, online și hibride sunt atunci când se utilizează strategii didactice adecvate și relevă faptul că anumiți elevi au fost afectați de noile modele de predare-învățare utilizate pe timpul crizei pandemice.

Cuvinte cheie: model tradițional, hibrid și online, educație geografie, COVID-19, percepție elevi. Students' perception on classical, hybrid and online teaching-learning-assessment models in the Geography subject. Traditional pre-university education in Romania has been replaced by online and hybrid education during the COVID-19 pandemic, carried out on a series of online educational platforms and using information technologies. So, the educational process turned into a distance education and through virtual communication. Taking as a starting point the research published worldwide about e-learning and the hybrid model, we present and discuss the advantages and disadvantages of online and hybrid education at pre-university level, with reference to the subject of Geography. To achieve our goal, we conducted a literature review on articles dealing with traditional pre-pandemic pre-school education and the online and hybrid model during the pandemic, taking into account our personal teaching experience on the subject, as well as the perception of our students. The present study is an attempt to comparatively evaluate the three teaching-learning models from the students' perspective through an analysis of an online questionnaire applied at two schools in Romania, identifying the effects and solutions. The results indicated similarities and differences between them and the fact that the benefits of traditional, online and hybrid education are when using appropriate teaching strategies and reveal that certain students have been affected by the new teaching-learning models used during the pandemic crisis.

Keywords: traditional model, hybrid and online, geography education, COVID-19, perception of the students.


1. INTRODUCTION

With the emergence of the pandemic, Romania has also had to approach the new

system of teaching-learning-assessment of online or hybrid type. Thus, it required all

teachers and students to develop digital teaching-learning skills for a smooth running

of the educational process. In Romania, there were two phases of organization during

the pandemic for the new online teaching-learning model. Initially, teachers and

students personally purchased phones, laptops and other digital devices. There was

after, at national level, a stage of distributing tablets to students with special social

conditions (between September and October 2020) and a second stage in which at the

level of the city halls were distributed tablets to titular teachers and students who

requested. For the mixed model period, most of the classes were equipped only with the

teacher's tablet, so that the students who learned synchronously at home, could not

notice very well at the blackboard the information written by the teacher, thus being

disadvantaged. But the problem was not solved, as teachers and students did not know

how to use various software programs or educational platforms. A series of training

courses have been undertaken for teachers since May until now, but not with a

compulsory regime, so that there are currently enough teachers who are not able to

cope with digitalized teaching.

2. STUDY OF LITERATURE

2.1. Studies about teaching-learning during the pandemic

There are known in this regard, papers published lately on the learning, teaching

and evaluation approaches adopted since the outbreak of COVID-19 and their impact on

students, thus identifying the psychological effect of the transition in the pandemic

period (Muzammal, 2021) or that face-to-face schooling is presented as a threat

(Murphy, 2020) and deep changes to their forms of socialization and human interaction,

as well as in the teaching-learning process of online education (Perez-Mora & Arellano,

2021).

Recent studies have proposed ways in which the transition from face-to-face

teaching to online learning could be achieved (Nepal et Ann, 2020, Ilovan, 2020 ).

In this regard, a recent research reports that the Covid-19 pandemic has forced

restructuring in several sectors in India, so the lockdown has accelerated adherence to

online platforms for effective accessibility of the teaching and learning process without

compromising quality, requiring the digital way of teaching and learning and reveals

that students are significantly affected by the new digital modes of teaching and learning

that they have turned to during this pandemic crisis (Maity et Sahu, 2021).


[124]

Another literature study mentions that the COVID-19 pandemic has created

substantial challenges in higher education, asking academic institutes to carry out all

teaching, learning and remote assessments online in Hong Kong, with similar problems

(e.g. access to digital devices) and benefits (e.g. flexible programming) in terms of online

education (Weldon et al., 2021).

The results of the present literature address the reaction of students to the need to

adapt the transfer of courses in the online model, by comparison between the university

environment in Romania and that of South Korea, with similarities from a technical,

organizational and emotional-affective point of view and with financial differences

(Borza et Park, 2020), and a study from Ireland brings substantial evidence of the

negative psychosocial impact of THE SAH ("home school") perceived by parents and

students and about the fact that students learned less during SAH (Flynn et al., 2021).

2.2. Studies on increasing students' performance after improving teaching-

learning-evaluation methods

Among the studies on this topic, the work of Gibbs et al. stands out among the

specialized works, 1996, which researches this model of performance and which is

attributed to changes in the methods of teaching, learning and assessment, "in small

discussion seminars based on workshops, active, collective and collaborative learning,

through the use of learning packages, reading resources, geographical survey, work-

shop methods, inter-evaluation methods". Other studies address "blended learning, by

combining traditional and electronic media (face-to-face and online interactions, online

integration, tutorials and lecture" - Moore et Gilmartin, 2010, Perry et Karpova, 2017

research "the use of creative thinking strategies that develop creative skills (visualizing

things from different perspectives, identifying different perspectives unique

opportunities, problem solving, evaluating ideas)". There is also research on "the

effective use of a wide range of ICT that leads to a formative assessment, to the

promotion of cognitive acceleration, to the facilitation of the collection and presentation

of data" (Webb 2005) and Sabo, 2012, by "using ICT video games, about natural hazards

and how to prevent their negative effects, about planning and developing a city, which

increase the motivation of students and learning outcomes to manage their risk in case

of natural hazards".

2.3. Studies about the positive perception of students on the use of modern

tools and techniques in the teaching-learning-assessment process

In this regard we find Hagge's bad work, 2020, about "the students' perception of

the use of integrated systems of virtual educational means (VR) through the Google


Earth VR application HTC Vive, they manifest a positive opinion, and as the barriers of

wearing glasses with an HMD to visit places relevant to the lecture of the day. Wentz et

al., 1999 researches the students' perception of the use of expository lecture methods,

methods based on the exploration of written reading information from a textbook and

the use of mathematical operations of the type of exercises, with those based on action,

of exploring objective reality and cartographic information, on models and images,

which also include computer-based components, as a supplement to the traditional

approach. There is also research on the perception of the use of "problem-based

learning (PBL) in teaching and learning"(Golightly et Muniz, 2013) and "the use of film

as a means of actively learning cultural geography and the examples of students in

everyday life" (Anderson, 2013).

2.4. Studies on pupils' perception of the blended/hybrid learning model

compared to the Geography course

We find in the work of science of Korkmaz et Karaku, 2009, a positive perception

of an "experimental model subject to hybrid learning through the Geography web page,

which contributed more to the critical dispositions and levels of students and another

group to a traditional model of learning". Graham et al., 2017, studies "the evaluation of

a learning mode that challenges conventional thinking and practice in resource

management, highlighting as qualitative and quantitative feedback of students that

space, time and flexibility matter, and the online learning platform was adequate".

Mitchell et Forer, 2010, studied " how students perceived and affected their e-learning

behavior versus traditional learning mechanisms, expressing students' perceptions and

understandings about e-learning combine the active components online with traditional

ones- blended learning of Digital Worlds, when tertiary learning was involved with ICT

for some time, sequentially using incipient internet, online libraries, and globalized

knowledge bases, we notice "a negative perception of blended learning" in McPhee &

Pickren's work, 2017 and Moore and Gilmartin's, 2010, who addressed "the subject of

blended learning, discovering that students had not read enough academic material;

implementing a certain hybrid collaborative learning design (in-class and web-based). In

geographic micro-teaching, it helps students and teachers in planning and presenting

learner-centered micro-lessons - positive perception (it has created opportunities and

facilitated experiences that have developed the ability of students and teachers to reflect

on their own practices"; "an assessment of learning in study" (Golightly et Van der

Westhuizen, 2016) and "problem-based learning" (Golightly et Muniz, 2013).

Regarding the perception of educational leaders on the beneficiaries of education

about the changes that have affected the teaching and learning of secondary Geography

as a result of the COVID-19 pandemic, a scientific paper highlighted that "digitalization is


[126]

the explicit and most positive impact and that Geography teachers have proven to be

great educators dedicated to the needs of their students in times of homeschooling,

however, indicating a list of the problems to be addressed in the content of the general

sciences of education during teacher training, also highlighting an alarming loss of both

geographical competence and identity" (Bagoly-Simo et al., 2020).

3. METHODOLOGY

3.1. Hypothesis and objectives

Hypothesis proposed to the study research: "If in the geography class, in the 3

models of teaching-learning-assessment, all students are constantly involved in learning

activities by using appropriate teaching strategies, then the optimal solutions are

identified for the educational process and the students have a progressive educational

trajectory, while developing the capacity for self-regulation and self-assessment.

The perception of learning for students from the teacher's perspective is "to form

their capacity for self-evaluation and self-regulation"(Cornelius-White, 2007).

The purpose of this questionnaire is to make a correct analysis of the students'

opinions and their attitude towards the teaching strategies used in the Geography

subject and to identify the optimal solutions for a quality teaching-learning-assessment

in the classical, hybrid and on-line system, adapted to the current requirements and to

the curriculum. This aspect is considered necessary, since we are in a permanent change,

which requires continuous assessment and training.

The general objective of the research is to determine the involvement of all

students in the educational process in all three models of teaching-learning-assessment,

by applying the didactic methods and of some optimal teaching-learning-assessment

tools to the Geography subject, by measuring the students' perception of their use, as

well as identifying the effects and solutions for improvement. In order to achieve the aim

of research, this objective took into account five specific research objectives:

O1-identify the 1st model of teaching-learning-assessment preferred by the

students, accompanied by an argument that strengthens the choice.

O2- discover for the three models of teaching-learning-assessment of the method

of instruction, the teaching means used by the teacher that the students liked, an

advantage/ strong point and opportunity and disadvantage/ weak point and threat .

O3- identify the measure in which students access the learning platform used in

the Geography subject for the online / hybrid / classic period.

O4-distinguishes on the assessment scale the one that best characterizes the

teaching style of the geography teacher.


O5- identify the students' perception of the extent to which the Geography teacher

has made an effort to increase the quality and accessibility of the content taught to the

three models of teaching-learning-assessment.

3.2. Sample and instrument

The research was carried out within the Mihai Eminescu National College and the

Colentina International High School of Informatics Bucharest, Romania and consisted in

the application of an anonymous questionnaire that aimed to conduct a survey of

students on the topic of Methods and teaching means used in the Geography subject

during the traditional / online /hybrid teaching-learning period. The periods to which

the content of the questionnaire refers are: traditional/in class with all students (last

school year 2019-March 2020, May-June 2021 and 13.09-06.10 2021), hybrid (period of

2 weeks, October 2020 and partially October 2021), online (April 2020-May 2021 and

07.10.2021-present). The sample of the questionnaire is 415 students.

In the study was used the survey method based on the questionnaire, also using

the Likert ordinal scale, about the students' perception of the teaching-learning-

assessment method of the Geography teacher in the three learning models, representing

the method of qualitative testing data.

The questionnaire includes 3 demographic questions and 13 content questions, of

which 7 questions are closed and 6 questions are open. Nominal scales were used in

questions 1-1.3., 2. 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11; ordinal scales in Questions 12, 13 and

numerical scales in Questions 1-1.1., 1.2.

3.3. Procedure and analysis of data

The procedure consisted in developing, running to classes during a week of the

Google Forms questionnaire and anonymously filling it in by students from the two high

schools. The questionnaire was sent by the two teachers individually to the middle

school and high school students on the institutionalized e-mail address and by posting

the link on the Google Classroom platform. As the students filled them in, they were

automatically sent with their name to the teacher's email address for the collection of all

data.

Interpreting and synthesizing the answers of the questionnaire, graphical

representation of the results obtained with the students in excel program. There were

made 6 column graphs and circular graphs regarding: the teaching-learning-assessment

model preferred by the students; choosing a method of instruction and a teaching means

used by the Geography teacher that the students liked during the online period, as well

as the strengths and weaknesses for the online model. Also, other 3 graphs drawn up are

about: the evaluation scale that best characterizes the teaching style of the geography


[128]

teacher and whether he has made an effort to increase the quality and accessibility of

the contents taught to the three models of teaching-learning-assessment, and a graph

with the learning platform used in the Geography subject for the on-line / hybrid /

classic period.

3. RESULTS

Regarding the demographic questions, they were obtained as maximum values:

most of them are students of the 10th grade (26%), are aged between 15-19 years

(53.3%) and 52% are male, and 79.4% study at the National College "Mihai Eminescu".

For O1-identifying the teaching-learning-assessment model preferred by the

students (represented in Figure 1), accompanied by an argument that strengthens the

choice, the students' answers were varied.

Thus, for the traditional model, students consider as an argument of choosing the

preferred model: the direct contact with teachers and colleagues, a better concentration

in the classroom, there are not distracting things, the teachers are not suspicious about

the way of assessment, effective in retaining information (visual and auditory directly),

practical learning by touching object means, students stay less staring into the

computer, and the assessment of it is safe.

As for the hybrid mode, they consider it as symbiosis between traditional and

online that allows students to learn from devices with which they are already familiar to

you, at school they understand it's better what the teacher teaches, and online it is more

comfortable and you can watch more materials, it offers protection with fewer students

in the classroom, it is a balance between quietness, attention ,activity in school and

leaning.

Looking at the online model, the students argue that the attention is greater, the

teaching methods are varied and contain more images, tables, videos, graphs that help in

a visual learning, access to the computer and battery, their emotions are less, the

convenience of and safety at home on the pandemic period, Geography is funnier with

the use of their IT means, without mask and rowdy colleagues, teaching is more

organized and interactive, relaxing, access to interactive games for educational purposes

and storing information in a file and accessing them permanently and quickly.


Figure 1. The teaching-learning-assessment model preferred by students in the Geography subject

For O2-the discovery for the three models of teaching-learning-evaluation of the

training methods, the teaching means used by the teacher who liked the students, an

advantage/strong point and opportunity and disadvantage/weakness and threat

thereof, the students' responses were varied.

Thus, for the traditional model, hybrid and online, the answers were very similar

in terms of the method of instruction they used by the Geography teacher who liked

them more: description, free exposure and systematic, heuristic conversation,

problematization, brainstorming, direct explanation, demonstration, argumentative

approach, experiment, working with the digital manual, cartographic and virtual

information exploration, programmed training , directed observation, description of the

observed reality, in addition: 26.8% of the students of grades 5th and 9th have not yet

learned in the hybrid system to geography. For the online model, the teaching methods

and means of instruction preferred by students in the Geography class are graphically

represented in Figure 2.

Among the preferred training means in the traditional model, it is noted: IT means

(internet, passive RED method with sequential structure PowerPoint, mobile, computer,

laptop, web page, cartographic representations, note booklet, kahoot feedback test!,

intuitive - casts, layouts; audio - visual means - film, recordings; cartographic

representations - map and cartographic projections, atlas; printed-hand media, books,

magazines; training and evaluation media - worksheets, tests; means of orientation-

compass, questionnaire, GPS.


[130]

Figure 2. Methods of instruction, didactical means used by the Geography teacher who liked the students

in the on-line period, in the subject Geography

Regarding the advantages of the traditional model, the students consider that their

attention is not distracted, that they can be made and practical applications , they can

better identify the information on a large map, you can clearly hear the lesson, they

learn for pleasure, their lessons are interactive, their attention is captured through the

conversation with the teacher, allows complete sensory experiences, not just limited to

the visual field; other materials can be used that help in learning, it cannot copy, clear

information, objective assessment, avoid problems caused by the poor connection of the

Internet.

Also as a strong point that the students have identified for the hybrid model of

teaching-learning-assessment in the subject of Geography: fewer students and greater

attention for those in the class, so they can respond more often to work tasks, the silence

in the classroom, the use of face to face map, of the worksheets, the attention of the

teacher on students equally, experimenting with two ways of teaching and learning,

interactive methods of teaching-learning-assessment, more interesting and fun lessons,

the content of the lesson identically, greater control of the teacher over the students,

easier tests, cannot be copied, combines the advantages of teaching from the traditional

environment with the online one, offers safety to students, the use of technology,

lightness when you are at home, without emotions, without wasting time on the way to


school. Also, over 15% have not identified advantages and 26.8% do not know because

they have not tested, they are students of the 5th and 9th grades.

The strengths and opportunities perceived by students for the online model are

shown in Figure 3.

Figure 3. Opportunities perceived by students for the online model of teaching-learning assessment in the

discipline Geography

As disadvantages of the three models of teaching-learning-assessment, the

answers were a little different. Thus, for the model classic/traditional/face-to face

teaching-learning-assessment in the subject geography, that several students mention

that there are no disadvantages, over 50% that physical distancing is not maintained

during the pandemic, the lack of electronic-PC equipment, smart interactive blackboard

and learning based on memory and visual is less, reduced time of 40 minutes of

geography class, tiring road to school, wearing a mask, risk of infection with COVID-19,

greater effort to learn, the use of fewer learning platforms, communication problems of

the introvert and shy, those who sit in the back view more difficult the information on

the board, sound noise of colleagues, lack of communication with colleagues during

class.

As disadvantages of the hybrid model of teaching-learning-assessment in the

subject of Geography, listed by the students: students from home are not as careful as


[132]

those in the class, because the emphasis is on those physically present in the classroom

and do not see well on the blackboard or on the map, or do not receive increased

attention all students, internet connection problems, eye pains occur, lack of direct

contact with the teacher, motivation is lost, periodic change is difficult as a way of

accommodation, the tests can be copied, cannot keep up with those in the class

permanently, difficulty in communication, difficult for the teacher to divide, for the

physical ones wearing this master and insecurity during the pandemic, distracted at

home by other things, becomes exhausting by the time spent in front of the laptop, 20%

mention that there are no advantages and 26.8%, students of the ninth and the 5th

grades have not yet learned in the hybrid system in Geography.

The weaknesses and threats perceived by students for the online model are shown

in Figure 4.

Figure 4. Weaknesses and threats perceived by students for the online model of teaching-learning

assessment in the subject of Geography

For O3 - identifying the extent to which students access the learning platform used

in the Geography subject for the online / hybrid / classical period, the results obtained

are shown in Figure 5.


Figure 5. The extent to which students access the learning platform used in the Geography subject for the

on-line/ hybrid / classical period

For O4-distinguishing on the assessment scale the one that best characterizes the

teaching style of the Geography teacher, the results obtained are represented in Figure 6.

Figure 6. The assessment scale that best characterizes the teaching style of the Geography teacher


[134]

For O5- identifying the students' perception of the extent to which the geography

teacher has made an effort to increase the quality and accessibility of the content taught

to the three models of teaching-learning-assessment, the results obtained are

represented in Figure 7.

Figure 7. Students' perception of the extent to which the geography teacher has made an effort to increase

the quality and accessibility of the content taught to the 3 models of teaching-learning-assessment

4. DISCUSSION

In the proposed research we investigated the effects of the use of some teaching

strategies in the geography class on the development of the educational process

perceived by the students. Based on the interpretation of their results, the optimal

solutions for the future are identified.

The results of the research indicate that the students' perception of teaching

methods and means of instruction is very similar in all three models of teaching-

learning- assessment and that students and teachers, although they were at first

disoriented, after a while they adapted to the two new models (online and hybrid), only

some of them were affected during the pandemic period.

The effects identified are positive in particular with regard to the traditional

teaching-learning model. The students' knowledge is that this type of education can only

be replaced by the other two, only restricted during the pandemic, but with the support

from the institution on providing it training means, financial resources identified by

other studies (Almaiah et al. 2020).


The negative effect identified in the online and hybrid model is that students are

worried that there is a lack of practical activities, a fact demonstrated by other studies

(Pelosoetal., 2020; Roy et al., 2020).

The results of the research obtained, have also demonstrated other negative effects

of the two new models of teaching and learning, such as: technical problems, lack of

direct communication, IT skills, which affect the degree of satisfaction of students about

online and hybrid education, problems also reinforced by the lack of motivation of

students and teachers (Klapkiv et Dluhopolska, 2020). Also, the students admitted that

they are distracted at home by other things, being helped by the non-compulsory

opening of the video cameras during the course, an aspect also demonstrated by recent

studies, that over time, there are repercussions, such as: the resistance is lower in virtual

classes than in the face-to-face ones, that school dropout rates are higher in e-learning

(Edelhauser et Lupu-Dima, 2020), that students talk less and copy at the assessment

(Mukhtar et al., 2020), that the workload of teachers is higher (Gewin, 2020), or show

the negative psychological effects of the online model, complemented by isolation (by

Oliveira Araujo et al., 2020) and that s s The sudden and violent rumbling induced by

COVID-19 could have affected the mental health of teachers and students (Sahu, 2020),

due to fear, stress and uncertainty.

As positive effects of the two new models of teaching- learning, they are described

by efficiency, convenience, utility, ease of use, also reinforced by recent studies (Almaiah

et al. 2020, Akuratiya et Meddage, 2020).

Through the results of the research on identifying the negative effects of the

teaching-learning- assessment models, it is recommended as optimal solutions: teachers

should improve themselves in terms of digital pedagogy that favors e-learning, as

demonstrated by other studies (Mulla et al., 2020) and motivate students, in order not to

lose interest, being distracted by other activities during online teaching, as presented in

other specialized works (Gewin, 2020).

Solutions for all three models of teaching-learning-assessment are also

represented by bad supervising and involving all their students in the teaching-learning

process, which will lead to achieving higher performance, appearance also supported by

students. As optimal solutions for teaching is the use of their active-participatory

methods and their means of modern IT training; for learning is the use mainly of visual

memory; and as an evaluation the form ahem type in the form of interactive game.

The solutions identified also emerge from the initially delineated hypothesis. Thus,

the quality of teaching depends on the professional training, on the technology in the

school, on the needs of the teachers and students, as other researchers demonstrated

(Ana et al., 2020),time and patience, on the skills of all the beneficiaries of education.

Providing teaching materials for teachers and students and obtaining feedback from


[136]

students should thus be a priority. Student feedback is important to improve all teaching

activity, as demonstrated by Gewin, 2020.

The information presented in this paper will help the institutes of pre-university

education to also investigate the experiences of other teachers and students and

reconsider the entire online learning system, hybrid and even traditional.

5. CONCLUSIONS

This study aimed to prepare a list of optimal solutions for carrying out a quality

educational process to the current pandemic requirements, but more research has

proposed ways in which the transition from face-to-face teaching to online learning

could be achieved, for example, training in digital literacy, the use of online classrooms,

encouraging students to use peer-to-peer learning, and teachers to focus on improving

students' virtual or physical engagement (Nepal et Ann, 2020).

This study also found that online and hybrid education changed the teaching and

learning style of students. Also, a technological equipment is needed for the proper

conduct of the entire instructive-educational process.

The results of this study will be of interest to the literature, providing an overview

of the effects identified in the three models of teaching-learning- assessment.

It is also demonstrated that the motivation, ease and usefulness perceived by

students in terms of the use of modern IT training means, of active- participatory

teaching methods, have a positive and significant influence for a favorable environment

of study and that they need to be used in all three models of teaching-learning

(traditional, hybrid and online), also proven by other researches (Abidin et Zaman,

2017, Baydas et Cicek, 2019, Taylor et Reynolds, 2018, Toma et al., 2021).

As solutions identified for practice: the permanent use of formative assessment

during an hour with the help of an interactive game, in relation to the learning objectives

of the lesson, which transforms the student into an active, competitive and motivational

agent of learning, developing the capacity for self - assessment. Also, for the teacher, it

accurately provides the criteria for success by monitoring the progress of the students

and the percentage of the specific competences in the curriculum formed by the

students, thus being able to quickly remedy their gaps.

One of the main limitations of the study is that of the size and origin of the sample

(415 students of two Romanian high schools).

Another limitation of the study may be the fact that a high school of the two

included in the study area has been relocated to another headquarters and still does not

have the necessary technology to conduct classes with IT means in all three models of

teaching-learning-evaluation (except for a tablet received from the District City Hall),the


teacher and the students making special efforts to ensure the minutes many means of

ICT training.

Possible lines of future research could be the analysis of studies on larger samples

and in more geographical areas, in order to achieve more generalizable results and

require a careful approach.

Author contribution

Writing—original draft preparation, F.T., D.C.D. and D.B.; writing— review and

editing, F.T., D.C.D., D.B. and C.D.; Methodology, F.T. and D.C.D.; Validation D.C.D. and F.T.

All authors have read and agreed to the published version of the manuscript.

6. REFERENCES

ABIDIN, H. Z., ZAMAN, F. K. 2017. Students’ perceptions on game-based classroom

response system in a computer programming course. In International

conference on engineering education (ICEED), pp. 254–259.

ALMAIA ANA, A., MINGHAT, A.D., PURNAWARMAN, P., SARIPUDIN, S., MUKTIARNI, M.,

DWIYANTI, V., MUSTAKIN, S.S. 2020. Students’ Perceptions of the Twists and

Turns of E-learning in the Midst of the Covid 9 Outbreak. Revista

roma neasca pentru educat ie multidimensionala 15-26.

ALMAHAIH M.A., AL-KHASAWNEH, A., ALTHUNIBAT, A. 2020. Exploring the Critical

Challenges and Factors Influencing the E-Learning System Usage during

COVID-19 Pandemic. Education and Information Technologies, early access:

May 2020.

ANDERSON J. 2013. Active learning through student film: A case study of cultural

geography, Journal of Geography in Higher Education 37(3).

AKURATIYA, D.A., MEDDAGE, D.N.R. 0 0. Students’ Perception of Online Learning

during COVID-19 Pandemic: A Survey Study of IT Students. International

Journal of Research and Innovation in Social Science (IJRISS), IV(IX), ISSN

2454-6186.

BAGOLY-SIMO P., HARTMANN J., REINKE V. 2020. School Geography under COVID-19:

Geographical Knowledge in the German Formal Education, Tijdschrift voor

Economische en Sociale Geografie 111(3): 224-238.

BAYDAS, O., CICEK, M. 2019. The examination of the gamification process in

undergraduate education: A scale development study. Technology: Pedagogy

and Education.


[138]

BORZA, M., PARK, J.O. 2020. Facing the University Environment with Covid-19

Pandemic: A Comparative Analysis between Romania and South Korea.

Romanian Magazine for multidimensional education 12(1): 34-38.

CORNELIUS WHITE, J. 2007. Learner-centered teacher-student relationships are

effective: A meta-analysis. Reviw of Educational Research 77(1): 1-62.

DE OLIVEIRA, F.J., DE LIMA, A.L.S.A., CIDADE, P.I.M., NOBRE, C. B., NETO, M.L.R. 2020.

Impact of Sars-Cov-2 and Its Reverberation in Global Higher Education and

Mental Health. Psychiatry Research 288.

EDELHAUSER, E., LUPU-DIMA, L. 2020. Is Romania Prepared for eLearning during the

COVID-19 Pandemic Sustainability 12.

FLYNN, N., KEANE, E., DAVITT, E., MCCAULEY, V., HEINZ, M., MAC RUAIRC, G. 2021.

Schooling at Home' in Ireland during COVID-19: Parents' and Students'

Perspectives on Overall Impact, Continuity of Interest, and Impact on

Learning. Irish Educational studies 40(2): 217-226.

GEWIN, V. 2020. Into the Digital Classroom. Five Tips for Moving Teaching Online as

COVID-19 Takes Hold. Nature 580: 295-296.

GIBSS, G., HAIGH, M., LUCA,S L. 1996. Class size, coursework assessment and student

performance in geography: 1984-94. Journal of Geography in Higher

Education 43(1): 24-39.

GOLIGHTLY, A., MUNIZ, O. A. 2013. Are South African Geography education students

ready for problem-based learning? Journal of Geography in Higher Education

37(3): 432-455.

GOLIGHTLY, A., VAN DER WESTHUIZEN, C.P. 2016. An Assessment of Learning in Study.

International Journal of Educational Sciences, 12(2): 139-154.

GRAHAM, M., MCLEAN, J., READ A., SUCHET-PEARSON, S., VINER, V. 2017. Flipping and

still learning: experiences of a flipped classroom approach for a third-year

undergraduate human geography course, Journal of Geography in Higher

Education, 41(3): 403-417.

HAGGE, P. 2020. Student Perceptions of Semester-Long In-Class Virtual Reality:

Effectively Using “Google Earth VR” in a Higher Education Classroom, Journal

of Geography in Higher Education 119(3): 108-113.

ILOVAN, R.O. 2020. Feedforward for University Geographical Online Education during

the COVID- 19 Pandemic. Proceedings of the 15th International Conference

on Virtual Learning, pp. 76-85.

KLAPKIV, Y., DLUHOPOLSKA T. 2020. Changes in the Tertiary Education System in

Pandemic Times: Comparison of Ukrainian and Polish Universities. Revista

roma neasca pentru educat ie multidimensionala 86-91.


KORKMAZ, O., KARAKU, U. 2009. The Impact of Blended Learning Model on Student

Attitudes towards Geography Course and Their Critical Thinking Dispositions

and Levels, Turkish Online Journal of Educational Technology - TOJET, 8(4):

51-63.

MAITY, S., SAHU, T.N. 2021. Panoramic view of digital education in Covid-19: A new

explored avenue. Review of Education 9(2): 405-423.

MCPHEE, S., PICKREN, G. 2017. Blended learning with international students: a

multiliteracies approach, Journal of Geography in Higher Education 41(3):

418-433.

MITCHELL, P., FORER P. 2010. Blended learning: The perceptions of first-year

geography students, Journal of Geography in Higher Education 34(1): 77-79.

MOORE, N., GILMARTIN, M. 2010. Teaching for better learning: A blended learning pilot

project with first-year geography undergraduates, Journal of Geography in

Higher Education 34(3): 327-344.

MUKHTAR, K., JAVED, K., AROOJ, M., SETHI, A. 2020. Advantages, Limitations and

Recommendations for Online Learning during COVID-19 Pandemic Era.

Pakistan Journal of Medical Sciences 36(4).

MULLA, Z.D., OSLAND-PATON, V., RODRIGUEZ, M.A., VASQUEZ, E., PLAVSIK, S.K. 2020.

Novel Coronavirus, Novel Faculty Development Programs: Rapid Transition

to eLearning during the Pandemic. Journal of Perinatal Medicine 48(5): 446-

449.

MURPHY, M.P.A. 2020. COVID-19 and Emergency eLearning: Consequences of the

Securitization of Higher Education for Post-pandemic Pedagogy.

Contemporary Security Policy 41(3): 492-505.

MUZAMMAL, A.K. 2021. COVID- 9’s Impact on Higher Education A Rapid Review of

Early Reactive Literature. Education Science 11(8).

NEPAL, R., ANN, M.R. 2020. From Theory to Practice of Promoting Student Engagement

in Business and Law-Related Disciplines: The Case of Undergraduate

Economics Education. Education Science 10.

PELOSO, R.M., FERUZZI, F., MORI, A.A., CAMACHO, D.P., DA SILVA FRANZIN, L.C.,

TESTON, A.P.M., FREITAS, K.M.S. 2020. Notes from the Field: Concerns of

Health-Related Higher Education Students in Brazil Pertaining to Distance

Learning During the Coronavirus Pandemic. Evaluation & The Health

Professions 43(3): 201-203.

PEREZ-MORA, R., ARELLANO, C.I.M. 2021. Student perceptions, from their diversity, on

the effects of the transition to online modality in the context of the COVID-19

pandemic. Revista Iberoamericana de educacion 86(2): 147-169.


[140]

PERRY, A., KARPOVA, E. 2017. Efficacy of Teaching Creative Thinking Skills: A

Comparison of Multiple Creativity Assessments, Thinking Skills and

Creativity 24: 118-126.

ROY, H., RAY, M., SAHA, S., GHOSAL, K.A. 0 0. A Study on Students’ Perceptions for

Online Zoom-app based Flipped Class Sessions on Anatomy Organised during

the Lockdown Period of COVID-19 Epoch. Journal of Clinical and Diagnostic

Research 14(6).

SABO, H.M. 2012. Computer Games used in teachinh of Geography, Leveraging

Technology for Leraning, II, pp. 271-276.

SAHU, P. 2020. Closure of Universities Due to Coronavirus Disease 2019 (COVID-19):

Impact on Education and Mental Health of Students and Academic Staff.

Cureus, 12(4).

TAYLOR, B., REYNOLDS, E. 2018. Building vocabulary skills and classroom engagement

with kahoot!. In 26th Korea TESOL international conference. 89. Seoul, Korea.

WELDON, A., MA, W.W.K., HO, I.M.K., LI, E. 2021. Online during a global pandemic:

Perceived benefits and issues in higher education. Knowledge Management &

E-Learning-An International Journal 13(2): 161-181.

WEBB, M.E. 2005. Affordances of ICT in science learning: implications for an integrated

pedagogy, International Journal of Science Education, 27(6): 705-735.

WENTZ, E.A., VENDER, J.C., BREWER, C.A. 1999. An evaluation of teaching introductory

geomorphology using computer-based tools, Journal of Geography in Higher

Education 23 (2): 167-179.

TOMA, F., DIACONU, D.C., POPESCU, C.M. 2021. The Use of the Kahoot! Learning Platform

as a Type of Formative Assessment in the Context of Pre-University

Education during the COVID-19 Pandemic Period. Eduation Science 11: 649.


Romanian version

Percepția elevilor privind modelele de predare-învățare-evaluare clasic, hibrid și

online la disciplina geografie

1.INTRODUCERE

Odată cu apariția pandemiei, și România a fost nevoită să abordeze sistemul nou de

predare-învățare-evaluare de tip online sau hybrid. Astfel că a necesitat ca toate cadrele

didactice și elevii să dezvolte competențe digitale de predare-învățare, pentru o bună

desfășurare a procesului educațional. În România au existat două faze de organizare pe perioada

pandemiei pentru noul model online predare-învățare. Inițial profesorii și elevii și-au

achiziționat personal telefoane, laptopuri și alte dispozitive digitale. A existat după, la nivel

național, o etapă de distribuire a unor tablete elevilor cu condiții sociale deosebite în perioada

septembrie-octombrie 0 0 și o a doua etapă în care la nivelul primăriilor s-au distribuit

tablete cadrelor didactice titulare și elevilor care au solicitat. Pentru perioada de model mixt,

majoritatea claselor nu erau dotate decât cu tableta profesorului, astfel că elevii care învățau

sincron acasă, nu puteau să observe foarte bine la tablă informațiile scrise de profesor, fiind

astfel dezavantajați. Însă problema nu a fost rezolvată, întrucât profesorii și elevii nu știau să

utilizeze diverse programe de soft sau platforme educaționale. Au fost întreprinse o serie de

cursuri de formare pentru cadrele didactice începând cu luna mai și până în prezent, însă nu cu

regim obligatoriu, astfel că în prezent există suficienți profesori care nu se descurcă cu predarea

digitalizată.

2. STUDIUL LITERATURII

2.1. Studii despre predarea-învățarea din perioada pandemică

Sunt cunoscute în acest sens, lucrări publicate în ultima perioadă privind abordările de

învățare, predare și evaluare adoptate de la izbucnirea COVID- 9 și impactul acestora asupra

elevilor, identificând astfel efectul psihologic al tranziției din perioada pandemică Muzammal,

2021) sau că școlarizarea față în față este prezentată ca o amenințare Murphy, 2020) și

schimbările profunde în formele de socializare și interacțiunea umană, precum și în procesul de

predare-învățare a educației online (Perez-Mora și Arellano, 0 .

Studii recente au propus modalități prin care s-ar putea realiza tranziția de la predarea

față în față la învățarea online (Nepal și Ann, 0 0, Ilovan, 2020).

În această privință, o cercetare recentă raportează faptul că pandemia Covid-19 a

forțat restructurarea în mai multe sectoare în India, astfel că blocarea a accelerat

aderarea la platformele online pentru o accesibilitate eficientă a procesului de predare și

învățare, fără a compromite calitatea, impunându-se modul digital de predare-învățare


[142]

și relevă faptul că studenții sunt afectați în mod semnificativ de noile moduri digitale de

predare și învățare la care au apelat în timpul acestei crize pandemice (Maity și Sahu,

2021).

Un alt studiu din literatură menționează că pandemia COVID- 9 a creat provocări

substanțiale în învățământul superior, cerând institutelor academice să efectueze toate

activitățile de predare, învățare și evaluări de la distanță online din Hong Kong, având probleme

similare de exemplu, accesul la dispozitive digitale și beneficii de exemplu, programare

flexibilă în ceea ce privește educația online (Weldon și colab., 0 .

Rezultatele literaturii prezente, abordează reacția studenților la necesitatea de adaptare a

transferului cursurilor în modelul online, prin comparație între mediul universitar din România

și cel din Coreea de Sud, cu asemănări din punct de vedere tehnic, organizațional și emoțional-

afectiv și cu diferențe din punct de vedere financiar Borza și Park, 0 0 , iar un studiu din

Irlanda aduce dovezi substanțiale ale impactului psihosocial negativ al SAH "școlii de acasă"

perceput de părinți și de elevi și despre faptul că elevii au învățat mai puțin în timpul SAH (Flynn

și colab., 0 .

2.2. Studii despre creșterea performanței elevilor după îmbunătățirea metodelor

de predare-învățare-evaluare

Printre studiile privind acest subiect, se remarca dintre lucra rile de specialitate lucrarea

lui Gibbs s i colab., 996, care cerceteaza acest model de performant a s i care este atribuit

schimba rilor n metodele de predare, nva t are s i evaluare, " n cadrul unor seminarii mici de

discut ii bazate pe ateliere, nva t are activa , colectiva s i colaborativa , prin utilizarea pachetelor de

nva t are, resurse de lectura , ancheta geografica , metode tip work-shop, metode de inter-

evaluare". Alte studii abordeaza " nva t are mixta , prin combinarea suporturilor tradit ionale s i

electronice interact iuni fat a n fat a s i on-line, integrarea mediului online, tutoriale s i

prelegerea"- Moore s i Gilmartin, 0 0, iar Perry s i Karpova, 0 7 cerceteaza "utilizarea unor

strategii de ga ndire creativa care dezvolta abilita t ile creative vizualizarea unor lucruri din

perspective diferite, identificarea unor oportunita t i unice, rezolvarea problemelor, evaluarea

ideilor)". De asemenea, se remarca cerceta ri despre "utilizarea eficienta a unei game largi de TIC

care duce la o evaluare de tip formativa , la promovarea accelera rii cognitive, la facilitarea

colecta rii s i prezenta rii unor date" (Webb 2005) și Sabo, 2012, prin "utilizarea mijloacelor TIC

de tip jocuri video, despre pericole naturale s i cum sa previna efectele lor negative, despre

planificarea s i dezvoltarea unui oras , care cresc motivat ia elevilor s i a a rezultatelor nva t a rii de

a-s i gestiona riscul n cazul unor pericole naturale".

2.3. tudii despre percepția po itivă a elevilor asupra utili ării unor instrumente și

tehnici moderne în procesul de predare-învățare-evaluare

În această privință regăsim lucrarea lui Hagge, 2020, despre "percept ia elevilor privind

utilizarea unor sisteme integrate de mijloace de nva t a ma nt de tip virtual VR prin aplicat ia VR

Google Earth HTC Vive, aces tia manifesta nd o opinie pozitiva , iar ca bariere temerile de a purta

https://www.webofscience.com/wos/author/record/41864065


ochelari cu un HMD pentru a vizita locuri relevante pentru prelegerea din ziua respectiva . Wentz

s i colab., 1999 cerceteaza percept ia elevilor privind utilizarea unor metode expozitive de tip

prelegeri, a unor metode bazate pe explorarea unor informat ii scrise de tip lectura dintr-un

manual s i a utiliza rii operat iilor matematice de tip exercit ii, cu cele bazate pe act iune, de

explorare a realita t ii obiective s i a informat iilor cartografice, pe modele s i imagini, care includ s i

componente bazate pe computer, ca supliment la abordarea tradit ionala . Se remarca de

asemenea cerceta ri asupra percept iei utiliza rii " nva t a rii bazate pe probleme PBL n predare-

nva t are" Golightly s i Muniz, 0 și “utiliza rii filmului ca mijloc de nva t are activa a geografiei

culturale s i a exemplelor elevilor din viat a de zi cu zi" (Anderson, 2013).

2.4. tudii despre percepția elevilor asupra modelului de învățare mi tă hibridă

față de desfășurarea cursului de geografie

Regăsim ntr-o lucrare s tiint ifica a lui Korkmaz s i Karaku, 2009, o percept ie pozitiva cu

privire la un "model experimental supus nva t a rii hibride prin intermediul paginii web

Geography, care a contribuit mai mult la dispozit iile s i nivelurile critice ale elevilor s i un alt grup

la un model tradit ional de nva t are". De asemenea, Graham s i colab., 0 7, cerceteaza "evaluarea

unui mod de nva t are care provoaca ga ndirea s i practica convent ionala n gestionarea

resurselor, evident iind ca feed-back calitativ s i cantitativ al elevilor ca spat iul, timpul s i

flexibilitatea conteaza , iar platforma de nva t are online a fost adecvata ". Mitchell s i Forer, 0 0,

au studiat " modul n care student ii au perceput s i le-au afectat comportamentul de nva t are e-

learning versus mecanismele tradit ionale de nva t are, exprimarea percept iilor elevilor s i

nt elegeri despre e-learning- mbina componentele active online cu cele tradit ionale- nva t area

mixta of Digital Worlds, ca nd nva t area tert iara a fost implicata cu TIC de ceva timp, utiliza nd

secvent ial internet incipient, biblioteci online s i baze de cunos tint e globalizate" Remarcăm "o

percept ie negativa despre nva t area mixta " în lucrarea lui McPhee s i Pickren, 0 7 s i a lui

Moore s i Gilmartin, 0 0, care abordau "subiectul nva t a rii mixte, descoperind ca student ii nu

lecturasera suficient materialul academic implementarea unui anumit design hibrid de nva t are

colaborativa la clasa s i bazat pe web . I n micro-predare geografica , ajuta student ii s i profesorii

n planificarea s i prezentarea micro-lect iilor centrate pe cursant- percept ie pozitiva a creat

oportunita t i s i a facilitat experient e care au dezvoltat capacitatea elevilor s i profesorilor de a

reflecta asupra practicilor proprii" "o evaluare a învățării în studiu" Golightly s i Van der

Westhuizen, 2016) și "învățarea bazată pe probleme" Golightly s i Muniz, 2013).

I n ceea ce prives te percept ia liderilor educat ionali asupra beneficiarilor educat iei despre

schimba rile care au afectat predarea s i nva t area geografiei secundare ca urmare a pandemiei

COVID-19, o lucrare s tiint ifica a evident iat ca "digitalizarea este impactul explicit s i cel mai

pozitiv s i ca profesorii de geografie s-au dovedit a fi mari educatori dedicat i nevoilor elevilor lor

n vremuri de educat ie la domiciliu, indica ndu-se nsa o lista a problemelor care trebuie

abordate n cadrul cont inutul s tiint elor generale ale educat iei n timpul forma rii cadrelor

didactice, evident iindu-se s i o pierdere alarmanta ata t a competent ei geografice, ca t s i a

identita t ii" Bagoly-Simo s i colab., 0 0 .


[144]

3. PROIECTAREA ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII

3.1. Ipote ă și obiective

Ipoteza propusă cercetării studiului "Dacă în ora de geografie, în cele modele de

predare-învățare-evaluare, toți elevii sunt implicați în mod constant în activități de învățare prin

utilizarea unor strategii didactice adecvate, atunci sunt identificate soluțiile optime pentru

desfășurarea procesului educațional și elevii au o traiectorie educațională progresivă,

dezvoltând totodată capacitatea de autoreglare și autoevaluare.

Percepția învățării pentru elevi din perspectiva profesorului este "să le formeze acestora

capacitatea de autoevaluare și autoreglare" Cornelius-White, 2007).

Scopul acestui chestionar este realizarea unei analize corecte a părerilor elevilor și

atitudinea acestora față de strategiile didactice utilizate la disciplina geografie și de

identificare a soluțiilor optime pentru o predare-învățare-evaluare de calitate în sistem clasic,

hibrid și on-line, adaptată cerințelor actuale și programei școlare. Se consideră necesar acest

aspect, deoarece ne aflăm într-o permanentă schimbare, care necesită o evaluare și o

pregătire continuă.

Obiectivul general al cercetării este de a determina implicarea tuturor elevilor în procesul

educațional în toate cele trei modele de predare-învățare-evaluare, prin aplicarea metodelor

didactice și a unor instrumente optime de predare-învățare-evaluare la disciplina geografie,

prin măsurarea percepției elevilor asupra utilizării acestora, precum și identificarea efectelor și

a soluțiilor de îmbunătățire. Pentru atingerea scopului cercetării, acest obiectiv a luat în

considerare cinci obiective specifice de cercetare:

O1-identificarea modelului de predare-învățare-evaluare preferat de elevi, însoțit de un

argument care întărește alegerea.

O2-descoperirea pentru cele trei modele de predare-învățare-evaluare a metodelor de

instruire, mijloacelor didactice utilizate de profesor care le-au plăcut elevilor, un avantaj/punct

tare și oportunitate și dezavantaj/punct slab și amenințare al acestora.

O3- identificarea măsurii în care elevii accesează platforma de învățare utilizată la

disciplina Geografie pentru perioada on-line/hibrid/clasic.

O4-distingerea pe scala de evaluare pe cea care caracterizează cel mai bine stilul de

predare al profesorului de geografie.

O5- identificarea percepției elevilor privind măsura în care profesorul de geografie a

depus efort pentru a spori calitatea și accesibilitatea conținuturilor predate la cele trei modele

de predare-învățare-evaluare.

3.2. Eșantion și instrument

Cercetarea s-a efectuat în cadrul Colegiului Național Mihai Eminescu" și Liceului

Internațional de Informatică Colentina, București, România și a constat în aplicarea unui

chestionar anonim care și-a propus să realizeze un sondaj de opinie a elevilor pe tema

Metodelor și a mijlocelor didactice utilizate la disciplina Geografie în perioada de predare-

învățare tradițională/online/hybrid. Perioadele la care se referă conținutul chestionarului


sunt: tradițional/în clasă cu toți elevii anul trecut școlar 0 9-martie 2020, mai-iunie 2021

și .09-06. 0 0 , hibirid perioada de săptămâni, octombrie 0 0 și parțial octombrie

2021), online (aprilie 2020-mai 0 și 07. 0. 0 -prezent . Eșantionul chestionarului este

de 415 elevi.

În cadrul studiului a fost utilizată metoda de sondaj bazată pe chestionar, utilizând și scala

ordinală Likert, despre percepția elevilor privind modalitatea de predare-învățare-evaluare a

profesorului de geografie în cele trei modele de învățare, reprezentând metodă de date calitativă

de testare.

Chestionarul cuprinde întrebări demografice și întrebări de conținut, din care 7

întrebări sunt închise și 6 întrebări sunt deschise. S-au utilizat scale nominale la întrebările 1-

. ., . , 4, 5, 6, 7,8, 9, 0, scale ordinale la întrebările , și scale numerice la

întrebările -1.1., 1.2.

3.3.Procedura și anali a datelor

Procedura a constat în elaborarea, rularea către clase pe perioada unei săptămâni a

chestionarului Google Forms și completarea anonimă a acestuia de către elevii de la cele două

licee. Chestionarul a fost trimis de către cei doi profesori individual elevilor de gimnaziu și liceu

pe adresa de e-mail instituționalizată și prin postarea link-ului pe platforma Google Classroom.

După ce elevii le-au completat, au fost trimise automat cu numele acestora pe adresa de email a

profesorului pentru colectarea tuturor datelor.

Interpretarea și sintetizarea răspunsurilor chestionarului, reprezentarea grafică a

rezultatelor obținute cu elevii din programul Excel. S-au realizat 6 grafice de tip coloană și

grafice circulare privind: modelul de predare-învățare-evaluare preferat de elevi; alegerea unei

metode de instruire și a unui mijloc didactic utilizat de profesorul de geografie care le-a plăcut

elevilor în perioada on-line, precum și punctele tari și slabe pentru modelul online. De asemenea,

alte 3 grafice întocmite sunt despre: scala de evaluare care caracterizează cel mai bine stilul de

predare al profesorului de geografie și dacă acesta a depus efort pentru a spori calitatea și

accesibilitatea conținuturilor predate la cele trei modele de predare-învățare-evaluare, și un

grafic cu platforma de învățare utilizată la disciplina Geografie pentru perioada on-

line/hibrid/clasic.

4. REZULTATE

În ceea ce privesc întrebările demografice, s-au obținut ca valori maximale cei mai mulți

sunt elevi ai clasei a X-a (26%), au vârsta cuprinsă între 5-19 ani 5 , % și 52% sunt de sex

masculin, iar 79,4% studiază la Colegiul Național "Mihai Eminescu".

Pentru O1-identificarea modelului de predare-învățare-evaluare preferat de elevi

reprezentat în figura , însoțit de un argument care întărește alegerea, răspunsurile elevilor au

fost variate. Astfel, pentru modelul tradițional, elevii consideră ca argument al alegerii modelului

preferat: contactul direct cu profesorii și colegii, o mai bună concentrare în clasă, nu sunt lucruri

care să distragă atenția, profesorii nu sunt suspicioși privind modalitatea de evaluare, eficient în


[146]

reținerea informațiilor vizual și auditiv direct |, învățare practică prin atingerea mijloacelor

obiectuale, elevii stau mai puțin cu ochii în calculator, iar evaluarea este sigură.

În ceea ce privește modelul hibrid, aceștia îl consideră o simbioză între învățământul

tradițional și cel online care permite elevilor să învețe de pe dispozitive cu care sunt deja

familiarizați, la școală se înțelege mai bine ce predă profesorul, iar online este mai confortabil și

se pot viziona mai multe materiale, oferă protecție cu mai puțini elevi în clasă, este un echilibru

între liniște, atenție, activitate în școală și învățare.

Privind modelul online, elevii argumentează că atenția este mai mare, metodele de

predare sunt variate și conțin mai multe imagini, tabele, filmulețe, grafice ce ajută la o învățare

vizuală, accesul la computer și baterie, emoțiile sunt mai puține, comoditatea și siguranța de

acasă pe perioada pandemiei, geografia este distractivă cu utilizarea mijloacelor IT, fără mască și

colegi gălăgioși, predarea este mai organizată și interactivă, relaxant, accesul la jocuri interactive

cu scop educațional și stocarea informațiilor într-un fișier și accesarea acestora permanent și

rapid.

Pentru O2-descoperirea pentru cele trei modele de predare-învățare-evaluare a metodelor

de instruire, mijloacelor didactice utilizate de profesor care le-au plăcut elevilor, un

avantaj/punct tare și oportunitate și dezavantaj/punct slab și amenințare al acestora,

răspunsurile elevilor au fost variate.

Astfel, pentru modelul tradițional, hybrid și online, răspunsurile au fost foarte

asemănătoare în ceea ce privesc metodele de instruire utilizate de profesorul de geografie care

le-a plăcut mai mult descrierea, expunerea liberă și sistematică, conversația euristică,

problematizarea, brainstorming, explicația directă, demonstrația, demersul argumentativ,

experimentul, lucrul cu manualul digital, explorarea cartografică și a informației virtuale,

instruirea programată, observarea dirijată, descrierea realității observate, în plus:26,8%

dintre elevii de clasa aV-a și a IX-a nu au învățat încă în sistemul hybrid la geografie. Pentru

modelul online, metodele didactice și mijloacele de instruire preferate de elevi la ora de

geografie sunt reprezentate grafic în Figura 2.

Dintre mijloacele de instruire preferate la modelul tradițional, se remarcă mijloace IT

internet, metoda RED pasivă cu structură secvențială PowerPoint, mobil, calculator, laptop,

pagina web, reprezentări cartografice, caietul de notițe, testul feedback de tip Kahoot!,

intuitive- mulaje, machete; mijloace audio-vizuale- film, înregistrări reprezentări

cartografice- harta și proiecții cartografice, atlas suporturi tipărite- manual, cărți, reviste

suporturi de instruire și evaluare- fișe de lucru, teste mijloace de orientare- busolă,

chestionar, GPS.

În ceea ce privesc avantajele modelului tradițional, elevii consideră că nu le este distrasă

atenția, că se pot realiza și aplicații practice, se pot identifica mai bine informațiile pe o hartă

mare, se aude clar lecția, se învăță de plăcere, lecțiile sunt interactive, se captează atenția prin

conversația cu profesorul, permite experiențe senzoriale complete, nu doar limitate la câmpul

vizual pot fi folosite alte materiale ce ajută învățarea, nu se poate copia, informații clare,

evaluare obiectivă, evitarea problemelor cauzate de conexiunea slabă a internetului.


De asemenea, ca punct tare pe care elevii l-au identificat pentru modelul hibryd de

predare-învățare-evaluare la disciplina Geografie: elevi mai puțini și atenție mai mare pentru

cei din clasă, astfel pot răspunde mai des la sarcinile de lucru, liniștea din clasă, utilizarea hărții

face to face, a fișelor de lucru, atenția profesorului asupra elevilor în mod egal, experimentarea a

două modalități de predare-învățare, metode interactive de predare-învățare-evaluare, lecții mai

interesante și distractive, conținutul lecției identic, control mai mare al profesorului asupra

elevilor, teste mai ușoare, nu se poate copia, combină avantajele predării din mediul traditional

cu cel online, oferă siguranță elevilor, utilizarea tehnologiei, lejeritate când ești acasă, fără

emoții, fără pierderea timpului până la școală. De asemenea, peste 5% nu au identificat

avantaje și 26,8% nu știu pentru că nu au testat, sunt elevi ai claselor a V-a și a IX-a.

Punctele tari și oportunitățile percepute de elevi pentru modelul online sunt redate în

Figura 3.

Ca dezavantaje ale celor trei modele de predare-învățare-evaluare, răspunsurile au fost

puțin diferite. Astfel, pentru modelul clasic/tradițional/face-to face de predare-învățare-

evaluare la disciplina Geografie, cei mai mulți elevi menționează că nu sunt dezavantaje, peste

50% că nu se păstrează distanțarea fizică pe perioada pandemiei, lipsa echipamentelor

electronice-PC, tablă interactivă smart și învățarea pe baza memoriei vizuale este mai redusă,

timp redus de 40 minute a orei de geografie, drumul obositor până la școală, purtarea măștii,

riscul la infectare cu COVID- 9, efort mai mare de a învăța, utilizarea a mai puține platforme de

învățare, probleme de comunicare a celor introvertiți și timizi, cei care stau în spate vizualizează

mai greu informația de pe tablă, zgomotul fonic al colegilor, lipsa comunicării cu colegii în timpul

orei.

Dintre dezavantajele modelului hibrid de predare-învățare-evaluare la disciplina

Geografie, enumerate de elevi: elevii de acasă nu sunt la fel de atenți ca cei din clasă, pentru că

se pune accentul pe cei prezenți fizic în clasă și nu văd bine pe tablă sau la hartă, sau nu

beneficiază de atenție sporită toți elevii, probleme de conexiune internet, apar dureri de ochi,

lipsa contactului direct cu profesorul, se pierde motivația, schimbarea periodică este dificilă ca

mod de acomodare, la teste se poate copia, nu pot ține pasul cu cei din clasă permanent,

dificultate în comunicare, dificil pentru profesor să se împartă, pentru cei fizic purtarea măștii și

nesiguranța pe perioada pandemiei, distrași acasă de alte lucruri, devine epuizant prin timpul

petrecut în fața laptopului, 0% menționează că nu există dezvantaje și 6,8%, elevi ai claselor a

IX-a și aV-a nu au învățat încă în sistemul hybrid la geografie.

Punctele slabe și amenințările percepute de elevi pentru modelul online sunt redate în

Figura 4.

Pentru O3- identificarea măsurii în care elevii accesează platforma de învățare utilizată la

disciplina Geografie pentru perioada on-line/hibrid/clasic, rezultatele obținute sunt redate în

figura 5.

Pentru O4-distingerea pe scala de evaluare pe cea care caracterizează cel mai bine stilul

de predare al profesorului de geografie, rezultatele obținute sunt reprezentate în Figura 6.


[148]

Pentru O5- identificarea percepției elevilor privind măsura în care profesorul de

geografie a depus efort pentru a spori calitatea și accesibilitatea conținuturilor predate la cele

trei modele de predare-învățare-evaluare, rezultatele obținute sunt reprezentate în Figura 7.

5. DI CUȚII

În cercetarea propusă am investigat efectele utilizării la ora de geografie a unor strategii

didactice asupra desfășurării procesului educațional percepute de elevi. Pe baza interpretării

rezultatelor acestora, sunt identificate soluțiile optime pentru viitor.

Rezultatele cercetării indică faptul că percepția elevilor privind metodele didactice și

mijloacele de instruire este foarte asemănătoare în toate cele trei modele de predare-învățare-

evaluare și că elevii și profesorii, deși au fost la început dezorientați, după o perioadă s-au

adaptat la cele două modele noi online și hibrid , doar că unii dintre aceștia au fost afectați pe

perioada pandemică.

Efectele identificate sunt pozitive în ceea ce privește în special modelul tradițional de

predare-învățare. Momentan percepția elevilor este că acest tip de învățământ nu poate fi

înlocuit de celelalte două, decât restrâns pe perioada pandemiei, însă cu sprijinul din partea

instituției privind asigurarea mijloacelor de instruire IT, probleme financiare identificate și de

alte studii (Almaiah și colab. 0 0).

Ca efect negativ identificat în modelul online și hybrid este acela că elevii sunt îngrijorați

că lipsesc activitățile practice, fapt demonstrat și de alte studii (Peloso și colab., 0 0 Roy și

colab., 2020).

Rezultatele cercetării obținute, au demonstrat și alte efecte negative ale celor două noi

modele de predare-învățare, precum problemele tehnice, lipsa comunicării directe, abilitățile

IT, care afectează gradul de satisfacție al elevilor despre învățământul online și hybrid,

probleme întărite și de lipsa de motivație a elevilor și profesorilor Klapkiv și Dluhopolska,

2020 . De asemenea, elevii au recunoscut că le este distrasă acasă atenția de alte lucruri, fiind

ajutați de neobligativitatea deschiderii camerelor video pe perioada desfășurării cursului, aspect

demonstrat si de studii recente, că în timp, sunt repercursiuni, precum prezența este mai mică

în clasele virtuale decât în cele față în față, că ratele de abandon școlar sunt mai mari în e-

learning (Edelhauser și Lupu-Dima, 2020), că elevii vorbesc mai puțin și copiază la evaluare

(Mukhtar și colab., 0 0 , că volumul de muncă al profesorilor este mai mare Gewin, 2020), sau

arată efectele psihologice negative ale modelului online, completată de izolare de Oliveira

Araujo și colab., 0 0 și că schimbarea bruscă și violentă induse de COVID-19 ar fi putut afecta

sănătatea mintală a profesorilor și elevilor Sahu, 2020 , din cauza fricii, stresului și a

incertitudinii.

Ca efecte pozitive a celor două modele noi de predare- învățare, sunt descrise prin

eficiență, comoditate, utilitate, ușurință în utilizare, întărite și de studii recente Almaiah și

colab.2020, Akuratiya și Meddage, 2020).

Prin rezultatele cercetării privind identificarea efectelor negative ale modelelor de

predare-învățare-evaluare, se recomandă ca soluții optime profesorii ar trebui să se mai


perfecționeze în ceea ce privește pedagogia digitală care favorizează învățarea e-learning-ului,

fapt demonstrat și de alte studii (Mulla și colab., 0 0 și să motiveze elevii, pentru a nu-și

pierde interesul, fiind distrași de alte activități în timpul predării online, precum sunt prezentate

și în alte lucrări de specialitate Gewin, 2020).

Soluții pentru toate cele trei modele de predare-învățare-evaluare sunt reprezentate și

de supravegherea și implicarea tuturor elevilor în procesul de predare-învățare, care va duce

la obținerea unor performanțe mai mari, aspect susținut și de elevi. Ca soluții optime pentru

predare este utilizarea metodelor activ-participative și a mijloacelor de instruire moderne IT

pentru învățare este utilizarea în principal a memoriei vizuale iar ca evaluare cea de tip

formativ sub formă de joc interactiv.

Soluțiile identificate reies și din ipoteza delimitată initial. Astfel, calitatea predării

depinde de pregătirea profesională, de tehnologia din școală, de nevoile profesorilor și ale

elevilor, așa cum au demonstrat și alți cercetători Ana și colab., 0 0 , de timp și răbdare, de

abilitățile tuturor beneficiarilor educației. Asigurarea materialelor didactice pentru profesori și

elevi și obținerea de feedback de la elevi ar trebui să fie astfel prioritară. Feedback-ul elevilor

este important pentru a îmbunătăți toată activitatea didactică, așa cum a demonstrat și Gewin,

2020.

Informațiile prezentate în această lucrare vor ajuta institutele de învățământ

preuniversitar să investigheze și experiențele altor profesori și elevi și să reconsidere întregul

sistem de învățare online, hibrid și chiar tradițional.

6. CONCLUZII

Acest studiu a avut ca obiectiv să pregătească o listă de soluții optime pentru

desfășurarea unui proces educațional de calitate la cerințele actuale pandemice, însă, mai

multe cercetări au propus modalități prin care s-ar putea realiza tranziția de la predarea față în

față la învățarea online, de exemplu, formarea în alfabetizare digitală, utilizarea sălilor de curs

online, încurajarea elevilor să folosească învățarea de la egal la egal, iar profesorii să se

concentreze pe îmbunătățirea angajamentului virtual sau fizic al elevilor Nepal și Ann, 0 0 .

Studiul de față a constatat, de asemenea, că învățământul online și hybrid a schimbat stilul

de predare al profesorilor și de învățare al elevilor. De asemenea, este nevoie de un echipament

tehnologic pentru buna desfășurare a întregului proces instructiv-educativ.

Rezultatele prezentului studiu vor fi de interes pentru literatura de specialitate, oferind o

imagine de ansamblu asupra efectelor identificate în cele trei modele de predare-învățare-

evaluare.

De asemenea, se demonstrează că motivația, ușurința și utilitatea percepute de elevi în

ceea ce privește utilizarea mijloacelor de instruire moderne IT, a unor metode didactice activ-

participative, au o influență pozitivă și semnificativă pentru un mediu propice de studiu și că

necesită a fi utilizate în toate cele trei modele de predare-învățare tradițional, hybrid și on-line),

dovedite și de alte cercetări (Abidin și Zaman, 0 7, Baydas și Cicek, 0 9, Taylor și Reynolds,

0 8, Toma și colab., 0 .


[150]

Ca soluții identificate pentru practică utilizarea permanentă a evaluării formative pe

parcursul unei ore cu ajutorul unui joc interactiv, în raport cu obiectivele de învățare ale lecției,

care transformă elevul într-un agent activ, competitiv și motivațional al învățării, dezvoltând

capacitatea de autoevaluare. De asemenea, pentru profesor oferă cu exactitate criteriile de

succes prin monitorizarea progresului elevilor și a procentului competențelor specifice din

programa școlară formate de elevi, putând astfel remedia rapid lacunele acestora.

Una dintre principalele limitări ale studiului este cel al mărimii și originii eșantionului

4 5 elevi a două licee românești .

O altă limitare a studiului poate fi faptul că un liceu din cele două cuprinse în zona de

studiu a fost relocat într-un alt sediu și nu dispune nici în prezent de tehnologia necesară

desfășurării orelor cu mijloace IT în toate cele trei modele de predare-învățare-evaluare (decât

de o tabletă primită de la Primăria sectorului , profesorul și elevii realizând eforturi deosebite

pentru a asigura minimul necesar de mijloace de instruire TIC.

Posibile linii de cercetare viitoare ar putea fi analiza unor studii pe eșantioane mai mari și

în mai multe zone geografice, pentru a obține rezultate mai generalizabile și necesită o abordare

atentă.

Contribuții autor

Redactarea — pregătirea articolului original, F.T., D.C.D. și D.B. scris— revizuire și editare,

F.T., D.C.D., D.B. și C.D. Metodologie, F.T. și D.C.D. Validare D.C.D. și F.T. Toți autorii au citit și au

fost de acord cu versiunea publicată a manuscrisului.

Students' perception on classical, hybrid and online teaching ...

Documents

Transcript of Students' perception on classical, hybrid and online teaching ...