”Strainatatea” in mentalitatile urbane, 2006

TITLU CAPITOL 3

Dumitru Sandu (coordonator),

Mircea Com[a, Cosima Rughini[, AlexandruToth, M\lina Voicu, Bogdan Voicu

VIA}A SOCIAL|ÎN ROMÂNIA URBAN|

POLIROM2006

TITLU CAPITOL 5

Cuprins

Dialog imaginar despre mentalit\]i ............................................................ 9Referinþe ...................................................................................... 16

Partea `nt^i. Locul

Capitolul I. Str\in\tatea în mentalit\]ile urbane ....................................... 19

Cea de-a treia cale a tranziþiei ............................................................ 19Perspectiva ................................................................................... 20Experienþa strãinãtãþii ...................................................................... 24

Lucru, afaceri, familie, intenþii ....................................................... 24Regiunea ºi comunitatea ............................................................... 25

Valori ºi ideologii ........................................................................... 26Procapitalism ............................................................................ 26Democraþie ºi toleranþã ................................................................ 28

Resurse ........................................................................................ 30Ce am ºi ce ºtiu ......................................................................... 30Cât am faþã de ceea ce ºtiu ............................................................ 31Capitalul relaþional...................................................................... 33

Între resurse ºi ideologii ................................................................... 35Încrederea politicã ...................................................................... 35Încrederea în actori instituþionali ..................................................... 36Percepþia problemelor publice ........................................................ 39

Comparaþie cu ruralul ...................................................................... 43Cãlãtorii din urban, muncã din rural ................................................ 43Experienþe similare, intenþii diferite ................................................. 44

Concluzii ºi discuþie ........................................................................ 47Anexe ......................................................................................... 51Bibliografie ................................................................................... 54

Capitolul II. Cât de bine se simt or\[enii în locuin]ele lor ............................ 55

Câteva opþiuni conceptuale ................................................................ 56Condiþiile de locuit în România urbanã: o istorie recentã ........................... 56Indicatori folosiþi în analizã ............................................................... 60Nivelele satisfacþiei faþã de locuire ....................................................... 63Factorii ce determinã satisfacþia faþã de locuinþã ....................................... 66Factorii ce determinã satisfacþia faþã de zona rezidenþialã ............................ 70

TITLU CAPITOL 19

Capitolul 1

�Str\in\tatea� în mentalit\]ile urbane

Dumitru Sandu

Cea de-a treia cale a tranziþiei

Care este rolul experienþei de viaþã acumulatã în strãinãtate în structurarea mentalitãþilor?Cum se leagã acelaºi fenomen al trãirii strãinãtãþii cu stratificarea socialã? Acesteasunt cele douã întrebãri majore ale analizei. Rãspunsurile vor fi date în principalpentru mediul urban românesc. Raportarea la rural o voi face episodic pentru a puneîn evidenþã specificitatea urbanã a relaþiilor urmãrite.

Discuþia pe care o deschid se desfãºoarã, în esenþã, în cadrul triunghiului tematic:�stratificare � experienþa strãinãtãþii prin migraþie temporarã � mentalitãþi�.

De ce acest grupaj tematic? Punctul de pornire îl constituie migraþia. Nu orice tipde migraþie, ci varianta ei temporarã, în strãinãtate. Este interesul firesc pentruînþelegerea unuia dintre cele mai importante fenomene ale perioadei de dupã 1989.

În plan economic tranziþia postcomunistã semnificã edificarea economiei de piaþã.Sub aspect politic ea se traduce în construcþia democraþiei. Nici economia de piaþã ºinici democraþia nu se realizeazã însã dintr-o datã ºi nu duc automat la bunãstaresocialã. Sunt soluþii instituþionale importante pentru a facilita dezvoltarea socialã. Eledeschid calea spre manifestarea creativitãþii sociale în gãsirea soluþiilor de depãºire asãrãciei sau de dezvoltare socialã. Cãderea comunismului a coincis cu un imens valde sporire a aspiraþiilor pentru libertate ºi prosperitate. În þãri precum România, cumultiple ezitãri în realizarea reformelor, determinate sau nu de punctul de pornire alcomunismului de clan ceauºist, stãrile de frustrare socialã s-au accentuat prinincapacitatea cãilor instituþionale de a duce la satisfacerea aspiraþiilor de bunãstare.Ieºirea din sãrãcie ºi drumul spre prosperitate au întârziat sã aparã în clarã legãturãcu ordinea capitalist-democraticã la nivelul societãþii româneºti postdecembriste.

În aceste condiþii s-a impus o a treia cale a tranziþiei postcomuniste. O cale carenu este nici instituþionalã, nici economicã, nici politicã. Este una de tip social-spontan.ªi se cheamã migraþie. Nu internã, ci externã, nu definitivã, ci temporarã. Desigur,soluþia este social-spontanã dar nu independentã de mersul reformelor de tip economicºi politic. Acestea au contribuit indirect la cãutarea soluþiei în alte þãri, prin micultrafic de frontierã, prin explorarea pieþelor forþei de muncã din Occident, prin plecãritemporare legale sau ilegale, reglementate sau nereglementate. Cum au contribuit?Pozitiv ºi negativ. Pozitiv, prin libertatea de a cãlãtori în strãinãtate asociatã noiiordini democratice din þarã dar ºi deschiderilor de tip Schengen. Negativ, prinºomajul urban evidenþiat de recesiunea economicã, prin accentuarea sãrãciei rurale încondiþiile migraþiei de revenire de la oraº la sat, reducerii navetismului rural-urban ºi

VIAÞA SOCIALÃ ÎN ROMÂNIA URBANÃ20

crizei din agriculturã. Explorarea Occidentului sau a Orientului Apropiat în cãutarea locuri de muncã ºi venituri superioare celor inexistente sau simbolice din þarã adevenit cea de-a treia cale a tranziþiei româneºti. Ea se adaugã la calea economiei depiaþã ºi la calea politicã a democraþiei. Se adaugã, dar este în interacþiune dinamicãîn raport cu acestea. Eºecurile ºi oportunitãþile ale tranziþiilor de tip economic ºipolitic au ecouri nemijlocite asupra tranziþiei de mobilitate.

Tranziþia postcomunistã prin mobilitate socioteritorialã are, în cazul societãþiiromâneºti, cel puþin, un sens mai larg decât simpla apariþie a migraþiei temporareinternaþionale. Ea semnificã:

� Prevalenþa migraþiei internaþionale asupra celei interne sub aspectul volumuluideplasãrilor ºi al impactului social.

� Trecerea de la o emigraþie de tip preponderent permanent la una majoritar temporarã.� Accentuarea determinãrii comunitare a fenomenelor de migraþie temporarã interna-

þionalã faþã de situaþiile anterioare în care determinãrile individuale aveau prioritate.

Tranziþia prin emigrarea temporarã nu este numai ecou al oportunitãþilor ºiproblemelor din zona celor douã tranziþii de tip instituþional, cea spre economia depiaþã ºi cea spre democraþie. Ea ajunge, foarte probabil, sã funcþioneze ºi ca mecanismde influenþare a proceselor de edificare a econoamei de piaþã ºi a democraþiei. Prin�foarte probabil� am marcat statutul de ipotezã a formulãrii anterioare. Confruntareacu datele sperãm sã permitã o decizie asupra valabilitãþii ei.

Deºi pornesc de la o astfel de ipotezã, analiza pe ansamblu are un caracterexploratoriu. Urmãreºte sã identifice relaþiile dintre experienþa directã sau indirectãa vieþii în strãinãtate, pe de o parte, ºi stratificarea socialã ºi cultura capitalist-demo-craticã la nivelul mediului urban pe de altã parte. Opþiunea pentru explorare decurge dinnoutatea fenomenului analizat în contextul literaturii româneºti de specialitate, dar ºi dinvolumul redus de informaþii pe tematica stratificare-migraþie-culturã la nivel urban .

Perspectiva

Cum se raporteazã oamenii la propria situaþie de viaþã, la ceilalþi, la instituþii sau, maigeneral, la modul în care este organizatã societatea în care trãiesc? Cum aleg ºi cumevalueazã? Cum aleg � un mod de viaþã sau altul, felul de a petrece concediul,emisiunile pe care le vizioneazã la televizor sau persoanele cu care interacþioneazã?Cum apreciazã � viaþa lor de astãzi faþã de cea din trecut, propriul viitor sau cel alsocietãþii în care trãiesc, instituþiile locale sau instituþiile centrale, organizarea socialãde tip capitalist, în genere, pe cea din România, în mod particular? Întrebãri de acestgen trimit la descifrãri la nivelul opiniilor ºi mentalitãþilor (Caseta 1) ca structurivalorice de profunzime care condiþioneazã opinii ºi alegeri sociale.

Întrebarea �cum aleg ºi cum evalueazã� oamenii, fie cã sunt de la oraº sau de lasat, poate fi privitã ca cerinþã de descriere sau ca cerinþã de explicare. În primul caz,accentul se pune pe modul de a face alegerea sau evaluarea. În cel de-al doilea cazeste vizatã cauzalitatea, determinarea modului de a face. În spaþiul de faþã, curesursele de care dispun, nu se pune problema unui rãspuns exhaustiv nici pe liniedescriptivã, nici explicativã. Domeniul mentalitãþilor este unul de extrem de largãcuprindere. Resursele necesare pentru a-l strãbate ar fi unul pe potrivã.

STRÃINÃTATEA ÎN MENTALITÃÞILE URBANE 21

Pentru limitarea câmpului de cuprindere voi considera valorile urbane din perspectivaexperienþei de viaþã în strãinãtate. Întrebarea de bazã a studiului va fi, în consecinþã,referitoare la relaþia dintre experienþa migraþiei temporare în strãinãtate ºi mentalitãþileurbane. Am folosit nu întâmplãtor pluralul ºi nu singularul de la mentalitate (Caseta1). De ce? Pentru cã pe mãsurã ce aprofundãm cunoaºterea, locul �oraºului�,�migrantului� ºi �mentalitãþii� îl iau tipurile, variaþiile de �oraº�, �migrant� sau�mentalitate�.

Caseta 1. Problema abordãrii mentalitãþilor prin date de sondaj

Mentalitãþile sunt structuri valorice care condiþioneazã alegerile ºi evaluãrile la nivel de grup social pe durate mari de timp. Sunt modele sociale difuze de rezolvare a unor familii de probleme sau de raportare la anumite categorii de situaþii. Durabilitatea lor este datã de procesele de socializare ºi de comunicare socialã ca rãspuns la cerinþe sociale recurente. Ca structuri generative sau structurante, mentalitãþile sunt dispoziþii culturale difuze susþinute prin socializare ºi instituþionalizare, sunt habitus-uri1. Orice valoare fiind o �strategie de acþiune generalizatã� (Sandu, 2005b, p. 221), mentalitãþile, ca structuri valorice, au aceasta componentã de strategie difuzã, pattern de rãspuns generalizat la configuraþii de provocãri.

�Noþiunea de mentalitate, ca ºi rudele ei paradigmã, epistem sau schemã conceptualã, este invocatã, de obicei, atunci când discursul despre o altã culturã sau perioadã prezintã serioase dificultãþi de înþelegere� (Des Chene, 1992, p. 915) etc. Consideraþia lui Des Chene trimite la o variantã de interpretare a �mentalitãþilor� ca specie de valori de duratã, de mare impact social, percepute ca fiind foarte diferite de cele ale observatorului sau cu consecinþe negative. Este clar cã o bunã parte a discursului public invocã mentalitãþile ca factor de conºtiinþã explicativ pentru stãri de lucruri problematice, negative. În fond, este o practicã în linie de continuitate cu istoria noþiunii, cu clasica �mentalitate primitivã� conceptualizatã de Lucien Levy-Bruhl. Sintetizând, voi spune cã un sens major al noþiunii de mentalitate în ideologiile sociale este cel de �valoare de tip conservator generatoare de stãri sociale negative�.

Abordarea standard a temelor de mentalitate a fost, în termeni de istorie lungã sau de studii calitative, de tip monografic. Abordarea pe care o adopt pentru a pãtrunde în mentalitãþile din România urbanã la început de mileniu secund este una diferitã. Nici istorie de lungã duratã, nici studii calitative. Voi încerca sa rãspund la întrebãri asupra mentalitãþilor prin interogarea datelor de sondaj. O interogare astfel fãcutã încât sã nu fie neglijate nici aspectele structurale, nici cele de context. La prima vedere, tentativa de a înþelege mentalitãþile prin recurs la date de sondaj poate pãrea hazardatã pentru cã acestea scot oamenii din context, îi atomizeazã. Or, mentalitãþile sunt structuri mentale manifeste prin alegeri, judecãþi de valoare, structuri comportamentale. În plus, astfel de structuri sunt puternic dependente de contexte. Cred însã cã este, în bunã mãsurã, o prejudecatã ideea cã se poate ajunge la mentalitãþi numai prin metode calitative. Orice metodã, calitativã sau cantitativã, este de valoare limitatã. Atunci când se poate, conjugarea lor este soluþia idealã. În momentul în care nu se va ajunge la mentalitãþi prin metode calitative, precum în cazul de faþã, soluþia este adaptarea metodei principale astfel încât aspectele structurale ºi de context sã nu fie pierdute.

1. �Habitusul genereazã continuu metafore practice, transferuri (cel al obiºnuinþelor motoriieste numai un exemplu) sau, mai precis, transpuneri sistematice cerute de condiþii particulareîn care habitusul este pus în practicã (spre exemplu, etosul ascetic este întotdeauna deaºteptat sã se exprime în economii, într-un anume context se poate exprima într-un felanume de folosire a creditului)� (Bourdieu, 1996, p. 173).


Reconstituirea mentalitãþilor prin date de sondaj se înscrie în linia �fenomenologiei cantitative� ca abordare de reconstruire a subiectivitãþii prin tipologii, analize multinivel, construcþie empiricã fundamentatã teoretic (Sandu, 1999, pp. 110-112).

Analiza în termeni de mentalitate presupune multiple riscuri. Între ele, ºi nu secundar, este cel de unificare excesivã, de reducþionism care sã gãseascã unitate acolo unde este diferenþã (Lahire, 2000, pp. 33-36, Lloyd, 1990). Din acest motiv am pornit cãutarea cu accentul pe pluralul �mentalitãþi� ºi am recurs la folosirea unei familii conceptuale în care �mentalitatea� este parte, alãturi de valori, modele de gândire socialã.

ªi mai analitic, se face distincþia între trei mari categorii de riscuri asociate cu abordarea vieþii socioculturale din perspectiva mentalitãþilor. Lloyd (1990) menþioneazã rigiditatea, exclusivismul ºi pasivitatea ca probleme specifice ale abordãrii. Rigiditatea este datã de faptul cã atribuind foarte multe caracteristici mentalitãþii, aceasta ajunge sã parã imuabilã dat fiind caracterul ei supercompozit. Rigiditatea mentalitãþilor este similarã cu cea a paradigmelor lui Kuhn din cercetarea ºtiinþificã. Exclusivismul semnificã imposibilitatea de a atribui aceluiaºi actor mai multe mentalitãþi simultan. Ipoteza implicitã este aceea cã fiecare persoanã sau grup se poartã numai dupã un anumit model, dupã o anumitã mentalitate. Actorul nu poate fi decât pasiv în raport cu mentalitãþile. Acestea sunt un gen de constrângeri sociale ne- sau greu modificabile.

Tentativa de abordare este una în care alegerile ºi evaluãrile socio-urbane suntprivite prioritar din perspectiva unui anume gen de experienþã de viaþã. Este vorbadespre experienþa, despre trãirea strãinãtãþii (caseta 2). Voi considera o astfel deexperienþã în formele ei multiple prin muncã sau simplã cãlãtorie, direct sau prinintermediul unei persoane apropiate din familie, ca experienþã trãitã sau petrecutã orica socializare anticipativã în ideea unei decise plecãri temporare în strãinãtate.Experienþele de lucru sau cãlãtorie în strãinãtate încep sã capete proporþii semnificativedin punct de vedere social dupã 1989.

Migraþia temporarã în strãinãtate nu apare în aceastã lucrare în ipostaza eieconomicã ºi nici în cea demograficã. Nu intereseazã nici ca sursã de venituri ºi nicica mecanism de schimbare în volumele de populaþie sau în comportamentul dereproducere al populaþiei. Perspectiva pe care o adopt este una în care migraþiatemporarã în strãinãtate sau de revenire din strãinãtate conteazã prin semnificaþia eisocioculturalã, prin schimbãrile legate de valori ºi relaþii sociale.

A face din migraþia temporarã în strãinãtate perspectiva privilegiatã a studiului nuînseamnã reducþionism demografic în explicarea unui fenomen cultural. Înseamnã,cel puþin în intenþia autorului, tentativa de a pune o schimbare culturalã sau socioculturalãîn relaþie cu o experienþã de viaþã majorã, cu statut de inovaþie socialã. Oameniiredescoperã în contextul postdecembrist cãile ºi valenþele unor noi strategii de viaþãasociate cu munca, educaþia, afacerile sau turismul în strãinãtate.

Caseta 2. Strãin ºi strãinãtate

Strãinãtatea despre care discut în acest material este mediul pe care îl simt aproape ºi departe în acelaºi timp. Nu este legatã de strãinul care �vine azi ºi rãmâne mâine� ºi nici de rãtãcitorul care �vine azi ºi pleacã mâine� (Simmel, 1964, p. 402). Nu este alteritatea, diferenþa care vine la mine acasã. Este alteritatea pe care o gãsesc dincolo de graniþã, cu o mulþime de strãini în lumea sau în þara lor ºi pe care o aduc cu mine acasã. Mai mult sau mai puþin descifratã, prezentã în propria-mi trãire prin acceptare, respingere sau adaptare. Negustorul ambulant sau imigrantul este strãinul care vine la mine în comunitate.


Strãinãtatea de dincolo de graniþã, cea cu care mã confrunt ca emigrant este o lume nouã spre care mã duc faþã de care trebuie sã dovedesc înþelegere ºi adaptare pentru a putea intra în interacþiune. Strãinãtatea migrantului de revenire, cel care a fost dincolo de graniþã, este o lume diferitã, depãrtatã, care trebuie înþeleasã ºi care , de cele mai multe ori, lasã urme în propria mentalitate. Pentru localnic, imigrantul este strãinul perceput ca fiind mobil, diferit dar ºi asemãnãtor, aproape ºi departe în acelaºi timp, în caracterizarea lui Simmel. Migrantul de revenire, cel despre care discut în cadrul de faþã, îl percepe pe strãin ca fiind stabil, sigur depãrtat ºi diferit, dar, uneori, ºi asemãnãtor, interesant, util prin resurse ºi mod de gândire. Þinta înþelegerii în acest capitol nu este strãinãtatea adusã de strãin în propria-mi comunitate, ci strãinãtatea în care am fost, unde am cãlãtorit, unde am lucrat sau despre care mi-a vorbit un cãlãtor. Strãinãtatea este o lume diferitã de a mea pe care o pot cunoaºte cei care vin de acolo spre mine sau spre care mã duc permanent sau temporar. Lumea în care am fost ca migrant temporar mã poate influenþa prin lãrgirea orizontului, a punctelor de referinþã noi în funcþie de care încep sã judec propria-mi lume. O iubesc sau o urãsc, o accept sau o refuz ca mod de viaþã în funcþie de cum am fost primit acolo, de intenþiile pe care le am, de succesele sau frustrãrile cu care am revenit.

Circulaþia migratorie în strãinãtate, în diferitele ei forme � legalã sau ilegalã,pentru lucru sau pentru alte motive, de scurtã sau de lungã duratã etc. �, poate ficonsideratã, din perspectiva efectelor ei, un ºoc social. Este o schimbare cu ecourimultiple care abia acum încep sã poatã fi identificate la modul sistematic.

În prima parte a analizei voi face o descriere a tipurilor de experienþã pe careorãºenii le-au avut prin migraþia temporarã în strãinãtate. Experienþa propriu-zisã astrãinãtãþii are loc numai la nivel personal, prin muncã, educaþie, turism sau orice felde cãlãtorie într-o altã þarã. Cunoaºterea spontanã a strãinãtãþii prin canale neinstituþionalepoate avea loc însã ºi la nivel familial ºi comunitar. Imaginea asupra strãinãtãþii seconstruieºte prin confruntarea experienþelor de tip persional, familial ºi comunitar deemigrare. În cadrul aceleiaºi prime pãrþi voi explora relaþiile dintre experienþele demigraþie la nivel personal-familial ºi cele specifice comunitãþilor .

În cea de-a doua parte a analizei voi trece la identificarea rolului pe care migraþiaîn strãinãtate (în diferitele ei forme ºi la diferite niveluri) le are în condiþionareamentalitãþii capitalist-democratice. Desigur, existã ºi alte canale de influenþare apercepþiilor asupra strãinãtãþii. Sunt cele asociate cu mass-media, interacþiunea custrãinii care vin ºi stau sau vin ºi pleacã din România, literatura etc. Aspectereferitoare la canalele respective vor fi menþionate numai tangenþial în analiza de faþã.Accentul va fi pus pe rolul circulaþiei migratorii în strãinãtate în condiþionareatipurilor de mentalitate specifice culturii de tip capitalist-democratic. Pentru a lãmuricare este rolul migraþiei externe în influenþarea mentalitãþilor voi considera o serie dealþi factori alternativi precum consumul mediatic ºi stratificarea socialã. Oportunitãþilecare provin din ceea ce ºtie ºi din cea ce are omul le voi considera ca factori decontrol necesar sã fie invocaþi pentru a identifica un posibil efect specific al migraþieiexterne.


Experienþa strãinãtãþii

Lucru, afaceri, familie, intenþii

Dacã am considera experienþa strãinãtãþii numai în sensul ei �tare� de �lucru înstrãinãtate�, atunci ponderea orãºenilor care ºtiu strãinãtatea din trãire directã ar firelativ redusã, de numai 7% din total persoane care au 18 ani sau mai mult. Esteprobabil însã cã ºi alte genuri de cãlãtorii în strãinãtate, cu motivaþie diferitã deangajare pentru lucru, au avut un impact considerabil asupra modului de gândire sauasupra reprezentãrilor personale. La momentul sondajului, în toamna anului 2005,aceºtia reprezentau 23% din populaþia urbanã adultã. Cu alte cuvinte, orãºenii careavuseserã parte de o experienþa directã a strãinãtãþii prin migraþie � pentru muncã saucãlãtorii � reprezentau 30% din total. La aceºtia se adaugã încã 10 procente ale celorcare nu au fost în strãinãtate dar au în familie pe cineva care a lucrat în afara þãrii sause aflã plecatã pentru muncã sau alte motive. Rezultã cã, direct sau indirect, princineva din familie, 40% dintre cei intervievaþi cunosc strãinãtatea în sensul cã îºi potforma reprezentãri asupra acesteia prin experienþe personale sau familiale (Figura 1).

Existã însã ºi o trãire anticipativã a strãinãtãþii la nivelul celor care nici nu au fostnici nu au pe cineva în familie care a fost sau este plecat, dar au de gând ca înurmãtorul an sã plece pentru lucru, educaþie sau afaceri. Ei reprezintã 8% dintreorãºenii de vârstã adultã. Experienþa lor este de tipul socializãrii anticipative,acumulãrii de informaþii ºi de motivaþie în vederea atingerii unei þinte. Aceasta este,deocamdatã, o ipotezã. Este de vãzut dacã profilul lor valoric se apropie mai mult decel al persoanelor cu o trãire directã a strãinãtãþii sau de cei care nu au avut nici unfel de contact cu strãinãtatea.

Figura 1. Tipuri de �trãire� a strãinãtãþii (Sursa: �România Urbanã� FSD-Gallup,septembrie 2005)


Regiunea ºi comunitatea

Diferitele tipuri de raportare la strãinãtate prin migraþie au o puternicã dependenþã deregiunea istoricã ºi de mãrimea localitãþii:

� experienþa efectivã de migraþie este mai puternicã în oraºele mari ºi foarte mari,în regiunile central-vestice ºi în Dobrogea;

� experienþa strãinãtãþii prin muncã proprie este specificã orãºenilor din Transilvaniaºi din Dobrogea;

� cãlãtoriile efective în strãinãtate pentru motive de educaþie, afaceri sau turism suntspecifice bucureºtenilor ºi celor din oraºele mari (100-200.000 de locuitori);

� orãºenilor din regiunile vestice (Banat ºi Criºana-Maramureº) le este specificã ocunoaºtere a strãinãtãþii prin cãlãtorii frecvente;

� intenþiile de plecare temporarã din þarã pentru lucru, educaþie sau afaceri sunt maiintense la nivelul oraºelor foarte mari (peste 200.000 de locuitori);

� intenþiile de migraþie pentru lucru sunt de maximã intensitate în Muntenia ºiMoldova;

� lipsa de experienþã de migraþie în strãinãtate este specificã pentru populaþiaoraºelor mici (sub 30.000 de locuitori);

� cea mai redusã experienþã de migraþie se înregistreazã în Oltenia ºi în anumitezone din Muntenia (sudicã).

La dependenþa de regiunea istoricã ºi de mãrimea oraºului se adaugã ºi ceareferitoare la profilul de migraþie al oraºului. O cercetare anterioarã (Sandu, 2005a)în care am pornit strict de la datele ultimului recensãmânt a permis identificarea acinci tipuri de comunitãþi, rurale sau urbane, cu caracteristici specifice din perspectivaexperienþelor de migraþie temporarã în strãinãtate. Clasificarea respectivã este construitãîn funcþie de douã criterii: intensitatea emigrãrii temporare în strãinãtate ºi motivaþiadominantã pentru muncã sau pentru alte raþiuni de deplasare. În comunitãþile cuintensitate mare a emigrãrii pot fi deosebite clar ca profil cele din care se pleacã maimult pentru muncã de cele în care motivaþia este diferitã (pentru educaþia , afacerile,vizitarea rudelor) ºi, în fine, comunitãþile în care ponderea migraþiei pentru muncãeste aproximativ egalã cu cea pentru alte raþiuni. La aceste trei categorii � emigrareintensã pentru muncã, emigrare intensã pentru alte motive, emigrare intensã pentrumuncã sau alte motive � se adaugã cele pentru care conteazã numai intensitateaemigrãrii, medie sau redusã. Oraºele specializate în emigrare temporarã pentru muncãsunt situate în special în Moldova, tipice pentru situaþia respectivã fiind Bacãu ºi Iaºi.Oraºele în care predominã plecãrile temporare pentru alte motive decât angajarea lalucru sunt identificabile mai ales în Transilvania ºi în Criºana-Maramureº. Este cazulunor localitãþi precum Târgu Mureº, Fãgãraº sau Sfântu Gheorghe. Braºov ºi BaiaMare sunt exemple de oraºe în care migraþia externã pentru muncã are o pondererelativ egalã cu cea pentru motive diferite celui de muncã. Exemple de oraºe cu nivelmediu al emigrãrii temporare în strãinãtate sunt Ploieºtiul, Deva, Craiova.

Am încercat sã identificãm în ce fel de oraºe trãiesc fiecare dintre persoaneleintervievate în sondajul �România urbanã� folosind tipologia anterior menþionatã aoraºelor (vezi Tabelul 1). Cei care nu au ajuns sã lucreze sau sã cãlãtoreascã în


strãinãtate, dar au de gând sã meargã acolo pentru lucru trãiesc mai ales în oraºe cunivel mediu al emigrãrii. Persoanele fãrã experienþã de migraþie personalã saufamilialã trãiesc mai ales în oraºele cu nivel redus al experienþei comunitare deemigrare temporarã în strãinãtate. Pe ansamblul, se poate identifica uºor o corespondenþãstrânsã între tipologia experienþei de migraþie ºi cea a comunitãþilor urbane. Este ocorespondenþã care indicã un puternic grad de structurare comunitarã a migraþieitemporare în strãinãtate.

Tabelul 1. Experienþa de cunoaºtere a strãinãtãþii pe tipuri de oraºe de domiciliu

Tip de oraº, cu emigrare temporarã în strãinãtate

de intensitate ridicatã, motivatã preponderant prin

cu motivaþie eterogenã dar de intensitate

Tip de experienþã personalã de cunoaºtere a strãinãtãþii

muncã alte

motive

muncã ºi alte

motive medie redusã

Total

prin muncã proprie în strãinãtate 10* 6 12* 6 8 7

prin cãlãtorie în strãinãtate pentru motive diferite de cele de muncã

18 31* 27 21 2 23

prin intenþie de a lucra în strãinãtate 8 6 6 10* 8

prin alt membru al familiei care a lucrat în strãinãtate 14* 8 15* 9 6 10

fãrã o cunoaºtere a strãinãtãþii prin experienþã de migraþie 51 49 40 54 84*

52

Total % 100 100 100 100 100 100 N 512 508 163 949 63 2195

Sursa: �România Urbanã� FSD-Gallup (septembrie 2005)* Celule de asociere statistic semnificativã pentru p=0.05.

Exemplu de mod de citire a datelor: 10% din totalul persoanelor din oraºe pentrucare predominã migraþia pentru muncã cunosc strãinãtatea în baza faptului cã aulucrat acolo.

Valori ºi ideologii

Procapitalism

Orientarea procapitalistã a celor care au, într-un fel sau altul, experienþa strãinãtãþiieste mai puternic structuratã decât la cei care nu au trãit o astfel de experienþã.Termenul de �economie de piaþã�, spre exemplu, este valorizat pozitiv de 64% dintre


cei care au cãlãtorit în strãinãtate pentru motive diferite celor de ocupare. Acelaºi gende atitudine se menþine la peste 50% ºi în cazul celor care au lucrat în strãinãtate sauau de gând sã plece cu scopul respectiv. Cei care au lucrat sau au cãlãtorit înstrãinãtate sunt orientaþi spre sectorul privat nu numai la modul verbal, prin opinii,ci ºi prin comportamente. Ei sunt deþinãtori de firme private în mai mare mãsurãdecât alte categorii de populaþie.

Desigur, nici ideologia procapitalistã nici înfiinþarea unei firme proprii nu suntsimple efecte ale lucrului sau ale contactelor de orice alt tip cu strãinãtatea. Conteazãºi resursele materiale, ºi relaþiile ºi educaþia, ºi consumul de mass-media, spreexemplu.

Oamenii mai bogaþi în resurse materiale, de educaþie ºi de relaþii este mai probabilsã fie susþinãtori ai soluþiilor capitaliste decât cei sãraci în astfel de resurse. Întrebareaeste dacã pentru persoane cu acelaºi nivel al resurselor poate fi identificat un efect alexperienþei de migraþie asupra orientãrii procapitaliste. Datele disponibile, analizatecorespunzãtor (Tabelul A 1), indicã faptul cã experienþa personalã de migraþieconteazã pentru orientarea procapitalistã chiar în condiþiile în care comparaþia se faceîntre persoane care au aceleaºi resurse de capital uman, material sau relaþional.

Tabelul 2. Orientarea procapitalistã (%)


Ponderea persoanelor care�

prin muncã proprie

prin cãlãtorie

prin intenþie pentru lucru în

strãinãtate

indirect, prin

familie

fãrã o expe-rienþã

asociatã cu migraþia

Total

au firmã proprie 13 16 8 6 5 9

intenþioneazã sã înfiinþeze firmã proprie

20 15 22 7 5 10

asociazã gânduri pozitive termenului de �piaþã�

56 64 56 48 39 48

asociazã gânduri pozitive termenului de �capitalism�

33 36 16 22 14 22

acceptã riscul în afaceri 73 65 70 58 52 58

Sursa: �România Urbanã� FSD-Gallup (septembrie 2005)Notã: Exemplu de mod de citire: 20% din totalul celor care au lucrat în strãinãtate intenþioneazãsã îºi deschidã o firmã, faþã de numai 10% pe total mediu urban

O astfel de orientare este întãritã nu de faptul de a fi lucrat în strãinãtate, ci maiales de deplasãrile în strãinãtate pentru alte motive decât angajarea pentru muncã.Experienþele de migraþie la nivelul localitãþii sau al familiei nu par sã influenþezesemnificativ orientarea procapitalistã.

Orientarea procapitalistã este mai puternicã la bãrbaþii tineri, cu nivel ridicat deeducaþie, cu stare materialã bunã, cu experienþã în strãinãtate pentru educaþie, afacerisau turism, utilizatori de Internet, bogaþi în capital relaþional ºi în consum mediatic.


În profil teritorial, susþinãtorii economiei de piaþã apar mai puþin frecvent în regiunilesudice ale þãrii ºi în localitãþile cu pondere mare de maghiari. Rezultã cã mentalitateaprocapitalistã din mediul urban a început sã fie susþinutã în mod semnificativ deexperienþa strãinãtãþii, dincolo de efectele materiale sau de relaþii sociale ale experienþeirespective.

Democraþie ºi toleranþã

Ideologiile în sprijinul democraþiei ºi al toleranþei sunt susþinute în mai mare mãsurãde cãtre cei care au decât de cãtre cei care nu au experienþa strãinãtãþii. Pondereapersoanelor tolerante faþã de evrei din totalul celor care au fost în strãinãtate este depeste 70%. Ponderea corespunzãtoare la nivelul celor care nu au experienþa strãinãtãþiinici mãcar la nivelul familiei lor este de numai 60% (Tabelul 3).

Tabelul 3. Orientare democraticã ºi tolerantã pe tipuri de experienþã a strãinãtãþii

Strãinãtate trãitã Indicatori de toleranþã ºi orientare democraticã

prin muncã proprie

prin cãlãtorie

prin intenþie de migraþie

indirect, prin familie

prin non-migraþie

Total

Încredere în evrei 73 77 75 62 59 65 Încredere în romi 56 50 54 41 42 46 Preferã un lider puternic al parlamentului

43 46 56 52 47 47

Sentimente pozitive faþã de �democraþie�

70 75 74 62 61 66

Sursa: �România Urbanã� FSD-Gallup (septembrie 2005).Notã: Exemplu de mod de citire: 56% dintre cei care au lucrat în strãinãtate au încredere înrromi faþã de numai 46% pe total mediu urban.

Similar, sentimentele pozitive faþã de democraþie par sã fie mai accentuate la ceicare au decât la cei care nu au experienþa strãinãtãþii.

O surprinzãtor de redusã susþinere a valorilor democraþiei apare în cazul oraºelorîn care se înregistreazã o pondere mare de persoane care au fost în sau sunt înstrãinãtate pentru muncã. Tot la nivelul lor apar ºi valori reduse ale toleranþeietnic-religioase (tabelul 4).

Mentalitãþile de tip capitalist-democratic par sã aibã nivelul maxim de afirmare înoraºele în care motivaþia plecãrilor în strãinãtate este eterogenã, în egalã mãsurãpentru muncã ºi pentru afaceri-educaþie-turism. Toþi cei trei indici de mentalitatereferitori la capitalism, democraþie ºi toleranþã au valori mult mai mari în cazulacestui tip de oraºe faþã de situaþia din restul categoriilor de oraºe (tabelul 4).


Tabelul 4. Nivelul mediu al indicilor de mentalitate pe tipuri de oraºe, în funcþie deprofilul lor de migraþie

Tip de oraº cu rate ale plecãrilor în strãinãtate, de nivel

Orientare procapitalistã*

Orientare prodemocratã*

Toleranþã etnic-

religioasã* ridicat, pentru muncã 1,48 1,98 -13,6 ridicat, pentru educaþie, afaceri sau turism 1,40 2,24 8,5

ridicat, cu motivaþie eterogenã a plecãrilor 1,75 2,44 41,5

mediu 1,54 2,20 -4,3 redus 1,17 2,30 -17,0

Sursa: �România Urbanã� FSD-Gallup (septembrie 2005)* Pentru definirea indicilor vezi Tabelul A2

În momentul în care este luat în seamã ansamblul factorilor care influenþeazãorientarea prodemocraticã sau de toleranþã etnic-religioasã, atunci se constatã cãexperienþa personal-familialã de migraþie internaþionalã temporarã nu mai apare cafactor semnificativ de influenþare. Ceea ce sugerau datele anterioare (cele din Tabelul3) era, de fapt, rezultatul altor factori asociaþi cu migraþia, dar nu efectul specific alacesteia.

Orientãrile favorabile democraþiei sunt susþinute în special de un nivel ridicat aleducaþiei, de satisfacþia faþã de propria situaþie materialã ºi printr-un nivel sporit alconsumului de informaþii de naturã politicã difuzatã prin mass-media. Toleranþaetnic-religioasã este specificã tinerilor cunoscãtori de limbi strãine. Nici una dintreformele de experienþã personal-familialã în ceea ce priveºte migraþia în strãinãtate nuapare ca având o influenþã semnificativã asupra celor douã tipuri de mentalitate.

Rezultã cã experienþa de migraþie temporarã în strãinãtate conteazã numai pentruorientarea procapitalistã ºi nu ºi pentru cea de tip politic sau social.

La nivelul experienþei comunitare de migraþie internaþionalã relaþiile sunt diferitefaþã de situaþia în perspectivã individual-familialã. Aici se constatã cã la niveluloraºelor cu pondere mare de migranþi pentru muncã s-a dezvoltat o susþinere redusãpentru democraþie (Tabelul A 1). Atitudinea este prezentã în special în cazul oraºelordin Muntenia. Toleranþa ridicatã este de întâlnit mai ales în oraºele cu experienþã demigraþie dualã: atât pentru muncã, cât ºi pentru alte raþiuni. Este tipic în acest senscazul oraºului Braºov cu pondere relativ egalã de plecãri pentru muncã ºi pentru altescopuri. Populaþia Braºovului pare sã aibã un grad foarte mare de toleranþã etnic-religioasã.În cadrul eºantionului folosit pentru barometrul urban din toamna anului 2005 auexistat opt subeºantioane mai mari de 50 persoane pentru Bacãu (63), Iaºi (80),Constanþa (58), Braºov (54), Târgu Mureº (64), Timiºoara (71), Ploieºti (56) ºiBucureºti (376). Valoarea medie a indicilor de mentalitate pentru aceste oraºe poatefi reprezentatã astfel:


Tabelul 5. Valoarea medie a indicilor de mentalitate

Tip de experienþã de migraþie specificã oraºului

Orientare procapitalistã

Orientare prodemocraticã

Toleranþã

Iaºi munca 1,3 1,8 -67,2 Bacãu munca 2,0 2,4 -2,1 Constanþa munca 1,7 1,8 36,3 Târgu Mureº alte 1,0 2,3 23,3 Timiºoara alte 1,3 2,7 -1,9 Braºov munca + alte 2,0 2,8 62,4 Ploieºti Intensitate medie 1,3 1,8 -18,2 Bucureºti Intensitate medie 1,6 2,3 -12,3

Notã:Pentru modul de calculare a indicilor vezi Tabelul A2

Resurse

Ce am ºi ce ºtiu

Diferenþierile de mentalitate între categoriile de orãºeni, în funcþie de experienþastrãinãtãþii sunt, dupã cum a rezultat din analiza anterioarã, relativ reduse, limitate înspecial la orientarea procapitalistã. Ele nu par sã aibã ecouri directe asupra toleranþeisau orientãrilor de mentalitate politicã. În schimb, diferenþierile respective suntputernic asociate cu resursele de capital uman, material ºi relaþional (tabelul 6):

� Persoanele care au lucrat sau au cãlãtorit în strãinãtate au un venit considerabilmai mare decât cele fãrã o astfel de experienþã.

� Situaþia materialã cea mai bunã apare în cazul persoanelor care au fost în strãinãtatepentru afaceri, educaþie sau turism. Acestea sunt cele mai bogate ºi sub aspectulcapitalului uman (educaþie, folosire a Internetului).

� Cunoaºterea limbilor strãine este considerabil mai mare la cei cu decât la cei fãrãexperienþã de migraþie în strãinãtate.

� Engleza este principala limbã strãinã vorbitã de orãºeni (21%). În funcþie deexperienþa de migraþie, persoanele care au fost în strãinãtate pentru afaceri-edu-caþie-turism sunt cele care o folosesc în cea mai mare mãsurã (33%).

� Deºi este vorbitã de numai 5% dintre orãºeni, italiana este ºtiutã de aproximativ20% dintre orãºenii care au lucrat în strãinãtate.

� Persoanele care au fost în strãinãtate sau intenþioneazã sã meargã sunt mult maibogate în capital relaþional decât celelalte. Ponderea celor care au rude în strãinãtatela care ar putea apela la nevoie este apropiatã de 30%. Pentru cei fãrã experienþãpersonalã de migraþie procentul respectiv este mult mai mic, sub 15%. Prezentarudelor în afara þãrii este evident un factor important în decizia de migraþie.


Tabelul 6. Resurse pe categorii de experienþã de cunoaºtere a strãinãtãþii


Indicatori de capital material

prin muncã proprie

prin cãlãtorie

prin intenþie

de migraþie

indirect, prin

familie

Fãrã experienþã de migraþia

în strãinãtate.

Total

% absolvenþi învãþãmânt universitar 9 25 11 9 8 12

Medie indice de bunuri în gospodãrie 1,9 2,4 1,6 1,5 1,2 1,6

Venitul mediu personal în luna anterioarã (milioane lei)

5,25 6,56 3,88 3,50 3,75 4,48

% celor care ºtiu limbi strãine occidentale 63 62 64 37 31 44

% celor care ºtiu bine limbi strãine occidentale 49 44 39 24 20 29

% celor care ºtiu engleza 27 33 31 18 15 21 % celor care ºtiu italiana 20 6 5 2 2 5 % celor care ºtiu spaniola 7 4 5 2 2 3

% celor care au acces la Internet 14 31 17 11 12 17

Medie indice relaþii utile 1,6 1,7 1,5 0,8 0,8 1,1 % celor care au rude în strãinãtate la care pot apela la nevoie

34 30 31 13 07 17

Sursa: �România Urbanã� FSD-Gallup (septembrie 2005)Notã:Exemplu de mod de citire a datelor: ponderea celor care ºtiu limbi strãine occidentaledin totalul celor care au lucrat în strãinãtate este de 63%.

Cât am faþã de ceea ce ºtiu

Desigur, relaþia dintre categoriile experienþei de migraþie ºi diferitele categorii deresurse este una biunivocã. Existã influenþe în ambele sensuri, de la resurse spredecizia de migraþie ºi de la experienþa de migraþie spre resurse. Este de presupus însãcã existã ºi niºte sensuri specifice pe tip de experienþã. Persoanele care au numaiintenþie nu ºi experienþã efectivã de migraþie sunt caracterizate în mod particular prinnivel al veniturilor mult sub nivelul aºteptat la scarã socialã din perspectiva educaþieide care dispune persoana în cauzã. Este ceea ce se cheamã inconsistenþã negativã destatus (Lensky, 1954, Kerschke-Risch, 1990). O astfel de inconsistenþã genereazãsentimente de frustrare care pot constitui determinantul direct al intenþiei de migraþie.Cu cât frustrarea este mai mare ºi cu cât ºansele de rezolvare a ei în context local suntmai reduse, cu atât este mai probabil ca inconsistenþa negativã de status sã ducã laemigrare externã. Ponderea persoanelor cu inconsistenþã negativã accentuatã este de


aproape 30% în gruparea celor cu intenþie de migraþie, cu zece puncte procentualemai mult decât pe ansamblu eºantion.

Persoanele care au o experienþã împlinitã de deplasare în strãinãtate, pentrumuncã sau pentru alte motive, sunt caracterizate printr-un nivel al veniturilor superiorîn raport cu cel al educaþiei: ceea ce se cheamã inconsistenþã pozitivã. Este foarteprobabil cã veniturile realizate prin migraþie sau în asociere cu migraþia au contribuitla instalarea unui astfel de raport în care oamenii câºtigã la un nivel superior celui pecare îl aºteaptã în baza educaþiei lor. În fine, pentru persoanele fãrã experienþã saufãrã intenþii de migraþie este caracteristicã situaþia de consistenþã de status sau deinconsistenþã negativã redusã.

Tabelul 7. Inconsistenþã de status ºi experienþã a strãinãtãþii (%)

Experienþa strãinãtãþii prin Raportul între venituri ºi educaþie* muncã

proprie cãlãtorie intenþie de migraþie

Familie, indirect

non-migraþie

Total

Inconsistenta negativã accentuatã (venituri mult sub nivelul aºteptat în baza educaþiei)

24 21 31* 22 16 20

inconsistenþa negativã redusã

14 16 14 23 21* 19

Consistenþa 11 17 19 18 23* 20 Inconsistenþa pozitivã redusã 19 21 21 24 22 22

Inconsistenþa pozitivã accentuate (venituri mult peste nivelul aºteptat în baza educaþiei)

32* 26* 16 12 17 20

100 100 100 100 100 100

Sursa: �România Urbanã� FSD-Gallup (septembrie 2005)* Situaþii în care se înregistreazã o asociere statistic semnificativã între valorile de rând ºi celede coloanã în temeiul analizei prin reziduuri standardizate ajustate.Pentru modul de calculare a indicelui de inconsistenþã de status vezi Tabelul A2 ºi funda-mentarea în Sandu 2004.

Inconsistenþa pozitivã accentuatã este maximã la persoanele care au lucrat înstrãinãtate. Aceasta este mare ºi pentru cei care au migrat pentru afaceri-studii-turismdar, de intensitate mai redusã decât în cazul celor care au lucrat în strãinãtate.

Datele sondajului urban pe care le folosesc indicã o legãturã foarte puternicã întretipul de inconsistenþã de status ºi satisfacþia faþã de venituri2:

2. Paragraful este argumentat prin rezultatele unei analize prin reziduuri standardizate ajustate,neincluse în prezentare pentru a nu complica lectura textului în cazul cititorul neinteresatde detalii cantitative. Tabelul de contingenþã pe care a fost aplicatã metoda intersecteazãinconsistenþa de status (cinci categorii: negativ accentuat, negativ redus, consistent, pozitivmoderat, pozitiv accentuat) cu patru categorii de apreciere a veniturilor personale (substrictul necesar, la nivelul necesarului, pentru un trai decent, pentru tot ceea ce trebuie).


� inconsistenþa pozitivã accentuatã este specificã celor care considerã cã au un traidecent sau, ºi mai mult, cã au tot ce le trebuie;

� consistenþa de status este asociatã semnificativ numai cu situaþia celor care declarãcã au venituri pentru strictul necesar;

� inconsistenþa negativã redusã apare ca fiind specificã celor care declarã cã auvenituri sub strictul necesar.

Ponderea celor cu inconsistenþã pozitivã accentuatã a statusului în totalul persoanelorcare declarã cã au venituri pentru tot ce le trebuie este de 51% (Figura 2). Altfel spus,jumãtate dintre cei foarte mulþumiþi de venituri sunt, în plan obiectiv, cu un nivel alveniturilor mult peste cel aºteptat la nivelul societãþii româneºti în funcþie de educaþie.Ponderea respectivã se reduce drastic pe mãsurã ce se trece spre categoria celor mainemulþumiþi, cei care declarã cã veniturile de care dispun sunt mult sub nivelulnecesar. Este un declin monoton al ponderii celor care au inconsistenþã pozitivã de la51% la 10%. Inconsistenþa negativã � cu câºtiguri mai mici decât se aºteaptã difuz,la nivel social, în funcþie de educaþie � este maximã la persoanele cu insatisfacþieputernicã în legãturã cu ceea ce câºtigã.

Figura 2. Satisfacþia faþã de venituri ºi inconsistenþa de status (Sursa: �RomâniaUrbanã� FSD-Gallup, septembrie 2005)

Capitalul relaþional

Drumul spre strãinãtate trece nu numai prin cantitatea de resurse disponibile, ci ºi(sau poate mai ales) prin configuraþia, prin structura acestora. Un exemplu edificatorîn acest sens îl constituie relaþiile. Acestea pot fi în þarã sau în strãinãtate, cu rude,cunoºtinþe sau prieteni, la primãrie, poliþie, spital, justiþie etc. Cei mai bogaþi în


relaþii sunt cei care au lucrat în strãinãtate. Au un grad de conectivitate maxim. Suntlegaþi prin rude, prieteni ºi cunoºtinþe care se aflã în strãinãtate; au relaþii utile lanivel local, dar ºi la nivel judeþean, regional. Relaþiile lor la primãrie, la poliþie ºi lainstituþiile judeþene sunt mai puternice decât pentru oricare alta dintre categoriile demigranþi la care am fãcut referire. Desigur, unele sunt relaþii vechi de dinainte deplecarea în strãinãtate, altele sunt mai noi, câºtigate odatã cu plecarea la lucru, iaraltele ºi mai noi, stabilite dupã revenire.

A doua poziþie în ierarhia de conectare la relaþiile de utilitate revine celor care aucãlãtorit în strãinãtate. Aceºtia par sã fie mai puternic legaþi prin relaþii externe decâtprin cele interne. Profilul lor de relaþii este particularizat prin conexiunile puternicepe care le au în lumea afacerilor ºi prin atenþia pe care o acordã stãrii de sãnãtate.

Persoanele care nu au avut experienþa strãinãtãþii, dar intenþioneazã sã plece lalucru în afara þãrii, ocupã cea de-a treia poziþie în ierarhia capitalului relaþional. Suntoamenii care au cunoºtinþe, dar nu rude, în strãinãtate. Probabil cã acesta este unuldintre principalele motive pentru care au întârziat plecarea. Stau mult mai prost decâtcei care au fost deja la lucru în ceea ce priveºte relaþiile la primãrie, poliþie ºi, maiales, la instituþiile judeþene. Par sã fie oameni cu relaþii, dar la nivel local, nu regional

Tabelul 8. Profilul de relaþii funcþie de experienþa de migraþie

Experienþa strãinãtãþii prin... Indicatori de capital relaþional muncã

proprie cãlãtorie intenþie de migraþie

Familie, indirect non-migraþie

Cunoºtinþe în strãinãtate + + + 0 � Prieteni în strãinãtate + + + 0 � Rude în strãinãtate + + 0 + � Indice de intensitate al relaþii utile în þarã + + + � �

Relaþii în justiþie + + 0 � � Relaþii la primãrie + 0 0 � 0 Relaþii la poliþie + 0 0 0 0 Relaþii pentru obþinerea unui loc de muncã + 0 + 0 �

Relaþii la judeþ + 0 0 0 0 Relaþii în caz de boalã 0 + + 0 � Relaþii pentru afaceri 0 + 0 � 0 Relaþii pentru obþcredite 0 0 0 � 0

Sursa: �România Urbanã� FSD-Gallup (septembrie 2005)Notã: Cu + ºi � sunt marcate relaþiile statistic semnificative de tip pozitiv sau negativ, iar cu0 asocierile nesemnificative. Tabelul prezintã simplificat rezultatele unei analize prin coeficienþide corelaþie parþialã folosind pentru control vârsta, genul, educaþia ºi dotarea gospodãriei cubunuri moderne. Exemplu de mod de citire: singura categorie de persoane specificatã în tabelcu relaþii puternice la instituþiile judeþene sunt foºtii migranþi pentru lucru în strãinãtate.


Între resurse ºi ideologii

Încrederea politicã

Intenþia de vot ºi încrederea în anumite partide sau personalitãþi constituie indicatorisemnificativi pentru orientãrile politice ale populaþiei.

În perioadele în care alegerile nu sunt subiect activ de dezbatere ºi nu are loc ocampanie electoralã explicitã, indicatorii de încredere pot fi mai relevanþi pentru opþiunilevalorice ale populaþiei. Desigur, ºi sub acest aspect resursele conteazã. Este probabilînsã cã au un efect mai redus decât în perioadele pre-electorale. Este motivul pentrucare urmãresc în continuare ecoul experienþei de migraþie asupra încrederii politice.

Încrederea în Alianþa D.A. (Tabelul 9), spre exemplu, urmeazã o pantã descendentãde la cei care au lucrat în strãinãtate (37%) spre cei care nu au experienþã de migraþieîn strãinãtate (cu procente de încredere apropiate de 30%). Cei care nu au experienþãdirectã, ci numai intenþie de migraþie se aflã în poziþie intermediarã, cu 34% nivel deîncredere.

Tabelul 9. Ponderea persoanelor care au încredere în lideri ºi partide politice în funcþie deexperienþa de cunoaºtere a strãinãtãþii

Experienþa strãinãtãþii Încredere multã sau foarte multã în�

prin muncã proprie

prin cãlãtorie

prin intenþie de migraþie pentru

lucru în strãinãtate

indirect prin

familie

Fãrã o experienþã asociatã

cu migraþia

Total

T. Bãsescu 51 51 53 51 42- 47 Alianþa D.A. 37 35 34 32 29- 31 M. Geoanã 23 22 25 20 20 21 I. Nãstase 15 13 � 17 20 19+ 17 PSD 13 14 � 17 20 19+ 17 C. Vadim 18 11 � 13 16 15 15

Sursa: �România Urbanã� FSD-Gallup (septembrie 2005)Notã: Exemplu de mod de citire: 37% din totalul celor care au lucrat în strãinãtate auîncredere multã sau foarte multã în Alianþa D.A., faþã de numai 29% cât este procentulcorespunzãtor din totalul celor fãrã experienþã de migraþie. Cu + am notat relaþiile de asocieresemnificativã, iar cu � pe cele de dezasociere semnificativã pentru p = 0,05 (conformrezultatelor cu reziduuri standardizate ajustate, obþinute prin construirea a ºase tabele decontingenþã conform fiecãrei linii a tabelului).

O privire mai atentã asupra datelor din Tabelul 8 permite nuanþarea interpretãrii:

� Probabilitatea de a vota Traian Bãsescu pentru preºedinþie sau cu Alianþa D.A. laalegerile generale este semnificativ mai micã pentru cei care nu au experienþã demigraþie. În rest, diferenþele între cei care au diferite forme de experienþã demigraþie nu conteazã.

� Opþiunea pentru Mircea Geoanã (preºedinte PSD la momentul sondajului) nu parsã fie diferenþiate în funcþie de experienþa de migraþie.


� Adrian Nãstase ( preºedinte executiv al PSD la momentul sondajului), este clarsusþinut de cãtre cei fãrã experienþã de migraþie, dar respins de cãtre cei care ºtiustrãinãtatea numai prin cãlãtorii.

� Acelaºi mod de raportare existã ºi faþã de PSD, susþinut de nemigranþi ºi respinsde cãtre cei care au cãlãtorit în strãinãtate.

Dacã se iau în consideraþie însã ºi resursele de capital uman, social ºi material decare dispune persoana atunci relaþiile între încredere ºi experienþa de migraþie diferã.Printr-un procedeu analitic specific3 am reuºi sã elimin efectul situaþiilor de vârstã,gen, educaþie, stare materialã, capital relaþional, mãrime a oraºului ºi experienþã demigraþie pe total localitate. În acest fel am putut determina numai efectul experienþeipersonale de migraþie efectivã în strãinãtate � prin lucru temporar sau prin cãlãtorie �asupra încrederii. În urma acestui experiment mental a rezultat cã majoritatea relaþiilorsugerate de tabelul 9 sunt instabile, nespecifice. Altfel spus ele apar datoritã unorfactori asociaþi cu variabilele puse în relaþie. Între încrederea în Alianþa D.A. ºiexperienþa de migraþie nu mai apare nici o relaþie semnificativã dacã sunt þinute subcontrol caracteristici de status precum vârsta, starea materialã, educaþie, capitalulrelaþional etc. Rezultã cã nu experienþa de migraþie determinã evaluãrile de încredere,ci capitalul uman-material de care dispune persoana în situaþia specificã de migraþiepe care o are.

Singurul caz în care mai apar relaþii semnificative este cel al încrederii în AdrianNãstase. În acest caz experienþa de migraþie conteazã. Persoanele care au cãlãtorit înstrãinãtate pentru afaceri, educaþie sau turism, indiferent de ceea ce ºtiu sau de ceeace au, manifestã sistematic un nivel mai redus de încredere în Adrian Nãstase. Relaþianu mai este una aparentã, înºelãtoare, ci efectivã. O anume experienþã a strãinãtãþiipare sã ducã la un tip de mentalitate politicã reflectatã în evaluãrile de încredere. Lafel se face raportarea ºi la Ion Iliescu: persoanele care au cãlãtorit în strãinãtate tindsã îi acorde mai puþinã încredere indiferent de situaþia lor materialã, de educaþie,vârstã sau relaþii sociale.

Încrederea în actori instituþionali

Lucrul în strãinãtate tinde sã inducã o atitudine criticã accentuatã a celor care revin,în raport cu unii dintre actorii instituþiilor locale. Dupã ce au vãzut cum decurglucrurile în þãrile unde au lucrat temporar, foºtii migranþi sunt mult mai critici faþã deconsilierii locali, angajaþii din primãrii ºi poliþiºti (tabelul 10)4 .

3. Este vorba de modele de regresie logisticã ordinalã în care variabilele dependente au fostmãsuri ale gradului de încredere în instituþii sau în actori instituþionali, iar predictorii suntmãsuri la nivel individual � gen, vârstã, educaþie, bunuri în gospodãrie, capital relaþional,ocupare prealabilã în strãinãtate, cãlãtorii în strãinãtate � ºi la nivel comunitar rata emigrãriinete temporare din localitate ºi mãrimea localitãþii. Rularea în STATA (comanda �ologit�)a permis corectarea erorilor standard pentru efectul de interdependenþã a erorilor standardîn funcþie de apartenenþa subiecþilor la aceeaºi localitate.

4. Relaþii semnificative estimate prin modele de regresie cu structura comunã cu cele din notaanterioarã.


Tabelul 10. Ponderea persoanelor care au încredere în diferite categoriide actori instituþionali

Experienþa strãinãtãþii Încredere multã sau foarte multã în...

prin muncã proprie

prin cãlãtorie

prin intenþie de migraþie pentru lucru

indirect, prin

familie

Fãrã o experienþã asociatã cu migraþia

Total

politicienii din oraº 14 17 16 14 16 16 oamenii de afacere din oraº 19 27 17 17 20 21

consilierii locali 22 26 21 29 27 26 angajaþii primãriei 24 27 22 28 29 27 judecãtori 31 26 20 27 30 28 poliþiºtii din localitate 34 31 33 38 39 36 jurnaliºti 39 44 48 43 41 42 primarul oraºului 40 48 47 48 47 47 profesorii din oraº 60 63 70 57 58 60 medicul de familie 72 70 79 72 73 73

Sursa: �România Urbanã� FSD-Gallup (septembrie 2005)Notã: Exemplu de mod de citire: 22% dintre cei care au lucrat în strãinãtate declarã cã auîncredere multã sau foarte multã în consilierii locali din oraºul lor.

Voi încerca în continuare sã detaliez pentru cazul primarului din localitate.Procentul de orãºeni care au încredere multã sau foarte multã în propriul primar estede 47%. La prima vedere, experienþa de migraþie în strãinãtate (prin lucru saucãlãtorii) nu influenþeazã percepþia primarului. Ponderea celor care îi acordã încredereeste practic aceeaºi (tabelul 11) la nivel de foºti migranþi sau de non-migranþi.

Tabelul 11. Încrederea în primar ºi experienþa de migraþie temporarãîn strãinãtate (%)

Încredere în primarul din oraº Experienþã de migraþie în strãinãtate Nu Da

Total

Nu 53 47 100 Da 54 46 100 Total 53 47 100

Sursa: �România Urbanã� FSD-Gallup (septembrie 2005)Notã:Exemplu de citire: din totalul celor care au lucrat sau au cãlãtorit în strãinãtate 46 %au încredere în primarul oraºului în care locuiesc.

Lucrurile stau la fel ºi la �a doua vedere� atunci când se introduce opinia încontext, când se controleazã ºi efectul altor factori asupra încrederii (Tabelul 11).Încrederea în primar este mai mare la vârstnicii educaþi ºi înstãriþi din oraºele mici.Experienþa de migraþie nu conteazã semnificativ.


Tabelul 12. Ce determinã încrederea în actorii instituþiilor locale?

Variabilã �explicatã� referitoare la gradul de încredere în actorii instituþiilor locale

Predictori ai încrederii

prim

ar

Con

silie

ri

loca

li

anga

jaþi

prim

ãrie

poliþ

iºti

jude

cãto

ri

doct

or

prof

esor

i

jurn

aliº

ti

Oam

eni

de a

face

ri

A lucrat în strãinãtate 0 � � � 0 0 0 0 �

A cãlãtorit în strãinãtate 0 0 0 � � 0 0 0 0

Intenþie de migraþie 0 0 0 0 � 0 0 0 0 Are în familie un migrant 0 0 0 0 � 0 0 0 �

Este bãrbat 0 0 0 0 � 0 0 � 0 Vârstã + + + + 0 + 0 0 0 Educaþie + 0 0 0 0 0 0 0 + Stare materiali + 0 0 0 0 0 0 0 + Are cunoºtinþe în strãinãtate 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Are rude în strãinãtate 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Are prieteni în strãinãtate 0 0 0 0 0 0 + 0 0

Inconsistenþã de status negativã 0 0 0 0 0 0 0 + 0

Inconsistenþã de status pozitivã 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Rata emigrãrii temporare din localitate în strãinãtate

0 0 0 0 0 0 0 + 0

Mãrimea localitãþii (ln din populaþie) � � � � � � � � �

Sursa: �România Urbanã� FSD-Gallup (septembrie 2005).Notã:Tabelul prezintã, în formã simplificatã, rezultatele a nouã modele de regresie ordinalãlogisticã. Variabilele dependente sunt mãsuri ordinale ale încrederii în instituþia sau actorul depe coloanã. Efectul de clusterizare este controlat la nivel de localitate. Rulare în STATA,comanda �ologit� ��, cluster ( ). � /+ relaþie semnificativã statistic de sens negativ ºi,respectiv, pozitiv. 0 relaþie nesemnificativã pentru p=0.05. Încrederea este scalatã direct.

Sunt însã situaþii în care faptul de a fi lucrat în strãinãtate duce în mod clar la omai puternicã atitudine criticã în raport cu instituþiile. Consilierii locali, angajaþiiprimãriei, poliþiºtii ºi oamenii de afaceri sunt priviþi cu mai multã reþinere, cuneîncredere, de cãtre cei care au experienþa lucrului în strãinãtate (tabelul 12).

Relaþia �încredere-experienþã de migraþie-capital relaþional� este una deosebit decomplexã. Sã o considerãm pentru exemplificare în cazul raportãrii la primar. În general,


persoanele care au relaþii la primãrie cred în primar mai mult decât cele care nu auastfel de relaþii (tabelul 13, 61% pentru cei cu relaþii faþã de 45% pentru non-migranþi).Un decalaj de 16 puncte procentuale. Pentru cei care au lucrat în strãinãtate decalajulrespectiv este însã mult mai mic, de numai 8 puncte procentuale. Altfel spus, dacã airelaþii la primãrie, dar ai lucrat în strãinãtate ai încredere în primar cu o probabilitatemult mai micã (46%) decât cel care are relaþii dar nu a lucrat în strãinãtate (63%).

Tabelul 13. Încrederea în primar funcþie de experienþa de migraþie ºi de relaþiile laprimãrie

Are relaþii utile la primãrie Total A lucrat în strãinãtate nu da Nu 45 63 47 Da 38 46 40 Total 45 61 47

Sursa: �România Urbanã� FSD-Gallup (septembrie 2005).Notã: Exemplu de mod de lecturã: 38% dintre cei care nu au relaþii la primãrie dar au lucratîn strãinãtate au încredere în primar faþã de 63% procentul corespunzãtor pentru cei care aurelaþii dar nu au fost în strãinãtate pentru a lucra.

Neîncrederea în judecãtori pare sã fie comunã la cei care au cãlãtorit în strãinãtatesau au de gând sã meargã în strãinãtate.

Un factor comun care contribuie la manifestarea unui criticism social prin neîncredereeste mediul de rezidenþã. Persoanele care locuiesc în oraºele mari tind sã fie maicritice, mai puþin încrezãtoare în actorii instituþiilor locale, indiferent de situaþia lorde status sau de experienþa de migraþie.

Percepþia problemelor publice

Experienþa de migraþie în strãinãtate condiþioneazã nu numai ideologii ºi aºteptãridifuze de tipul încrederii în instituþii, ci ºi percepþia problemelor sociale. Cei care aucãlãtorit sau au lucrat în strãinãtate vorbesc diferit despre cea mai importantã problemãa þãrii sau a oraºului în care trãiesc.

Temele legate de nivelul de trai, ºomaj, aderarea la UE ºi corupþie sunt cel maifrecvent invocate ca rãspuns la întrebarea �care credeþi cã este cea mai importantãproblemã a României în acest moment?� (tabelul 14). Problemele de nivel de traisunt menþionate în special de cãtre cei care nu au fost în strãinãtate, dar au oexperienþã indirectã a strãinãtãþii, fie prin experienþa altor membrii de familie, fieprin acþiunile pe care le întreprind pentru a pregãti o plecare. Percepþia strãinãtãþii caloc unde se trãieºte mai bine decât în România pare sã fie cristalizatã în special la ceicare cunosc strãinãtatea din spusele unui alt membru al familiei.

Gândirea problemelor þãrii în asociere cu integrarea europeanã este specificãcelor care au lucrat în strãinãtate. Datele de sondaj nu permit detalierea constatãriirespective. Nu ºtim dacã cei care menþioneazã UE la capitolul probleme ale þãrii auîn vedere problemele apãrute dupã aderare sau dificultãþile de a ajunge efectiv încadrul Uniunii. Este probabil însã cã cei care au lucrat sau au cãlãtorit în strãinãtate


se referã în special la problemele de a ajunge în UE, de asigurare a aderãrii în planjuridic-formal. La nivelul lor, percepþia UE este de maxim pozitiv: trei sferturidintre cei care au lucrat sau au cãlãtorit în altã þarã declarã cã au sentimente pozitiveîn raport cu integrarea în UE, faþã de numai douã treimi, procentul corespunzãtorpentru cei care nu au avut o astfel de experienþã.

Tabelul 14. �Cea mai importantã problemã a României în acest moment� funcþie deexperienþa strãinãtãþii

Experienþa strãinãtãþii Probleme asociate cu prin muncã

proprie prin

cãlãtorie

prin intenþie de migraþie pentru

lucru

indirect, prin

familie

Fãrã experienþã de migraþie în strãinãtate

Total

nivelul de trai 23 29 33 40 34 33 ºomajul 15 11 9 14 11 12 aderarea la UE 16 12 10 7 10 10 corupþia 12 12 12 8 8 9 economia 8 7 5 3 6 6 altele 22 24 22 19 20 21 Non-rãspuns 4 5 8 9 12 9 Total 100 100 100 100 100 100

Sursa: �România Urbanã� FSD-Gallup (septembrie 2005).Notã: Prin umbrire sunt marcate celule în cazul cãrora se înregistreazã o asociere semnificativãîntre valoarea de coloanã ºi cea de rând prin reziduuri standardizate ajustate pentru p = 0,05.

Tematica legatã de corupþie apare în special în rãspunsurile celor care au numaiexperienþã de cãlãtorie în afara þãrii. Aºteptãrile lor faþã de funcþionarea instituþiilorromâneºti sunt de nivel mai ridicat, consecinþã a resurselor superioare de capitaluman ºi a experienþei de cunoaºtere a unor medii instituþionale de tipul celor din UE.

Diferenþierile apar ºi atunci când este vorba despre percepþia problemelor locale.Pentru cei care nu au lucrat, dar au cãlãtorit în strãinãtate imaginile esenþiale care aurãmas sunt legate de curãþenia din þãrile pe care le-au vizitat. În consecinþã ajung sãfie mai exigenþi cu propriul oraº, sã îl doreascã mai puþin poluat, mai curat. Cei carevor sã meargã la lucru în strãinãtate, în mod firesc prin accentul asupra problemelorde ºomaj din oraºul propriu.

Persoanele fãrã experienþã de migraþie au mai puþine puncte de referinþã. Înconsecinþã, la nivelul lor vor putea fi înregistrate mai frecvent situaþiile în care nuproblematizeazã nici starea localã, nici pe cea regionalã.

Simpla asociere dintre tipul de experienþã de migraþie ºi opinia despre problemelelocalitãþii sau þãrii nu este, în sine, un argument care sã ne asigure cã avem de a facecu o relaþie de la cauzã la efect. Este posibil ca aceia care considerã cã asigurareaintegrãrii în UE este dezirabilã ºi problematicã sã spunã acest lucru nu din cauzaexperienþei de migraþie, ci pentru cã ei, personal, au mai multe resurse pentruintegrare, sunt mai înstãriþi, au mai multã educaþie. Similar, se poate considera cãacele persoane îºi pun problema corupþiei mai mult decât pe cea a nivelului de traisunt mai înstãriþi însã nu mai �umblaþi în lume�.


Tabelul 15. �Cea mai importantã problemã a oraºului în care locuiþi în acest moment�funcþie de experienþa strãinãtãþii

Experienþa strãinãtãþii Probleme asociate cu

prin muncã proprie

prin cãlãtorie

prin intenþie de migraþie pentru lucru

indirect, prin

familie

Fãrã experienþã de migraþie în strãinãtate

Total

infrastructura 32 29 25 27 27 28 instituþiile publice 6 4 3 4 4 4 ºomajul 22 15 25 20 18 18 curãþenia 9 16 13 13 12 13 altele 20 25 22 21 19 21 Non-rãspuns 12 12 13 14 20 16 Total 100 100 100 100 100 100

Sursa: �România Urbanã� FSD-Gallup (septembrie 2005)Notã: Prin umbrire sunt marcate celule în cazul cãrora se înregistreazã o asociere semnificativãîntre valoarea de coloanã ºi cea de rând prin reziduuri standardizate ajustate pentru p = 0,05.

Astfel de interogaþii sunt pe deplin justificate. Pentru a limpezi lucrurile ar fi utilsã comparãm persoane cu experienþe de migraþie diferite, dar identice sub aspectulsituaþiei lor sociale asociatã cu vârsta, genul, educaþia, starea materialã, prezenþaunor contacte strânse în strãinãtate ºi mãrimea oraºului în care trãiesc. Din fericire,acest lucru este posibil cu ajutorul unor instrumente de analizã specifice tipului dedate cu care lucrez5 . Concluziile unui astfel de experiment mental sunt consistente cuceea ce indicau cu o anumitã nesiguranþã relaþiile din tabelele anterior comentate, daradaugã ºi nuanþe de interpretare:

� interesul pentru integrarea europeanã se menþine ca fiind specific celor care auexperienþã de migraþie , mai ales de lucru, în strãinãtate;

� tema corupþiei este abordatã de cãtre persoanele cu experienþã de migraþie (consumatã),pentru lucru sau alte motive;

� preocuparea pentru nivelul de trai apare ca fiind specificã celor care intenþioneazãsã plece la muncã în strãinãtate sau au cãlãtorit în strãinãtate;

� tematica economicã, în sensul unei dezvoltãri economice a þãrii, apare mai multla cei care au lucrat în strãinãtate;

� preocuparea pentru ºomaj la nivel naþional nu pãrea sã fie, la o analizã simplã,tabelarã, o temã de îngrijorare specificã foºtilor migranþi (tabelul 15). În momentul

5. Am izolat efectul specific al experienþei de migraþie asupra percepþiei problemelor þãrii cuajutorul unui model de regresie logisticã multinomialã. Variabila dependentã este datã depercepþia problemelor la nivel de þarã aºa cum este ea descrisã în variabila de rând dintabelul 13. Predictorii folosiþi sunt experienþa de migraþie, vârsta, genul, educaþia (recodificarea variabilei ordinale în numãrul maxim de ani de ºcoalã absolvitã conform ciclului ºcolarparcurs) ºi prezenþa unor rude în strãinãtate ca sursã de relaþii pe care subiectul le considerãca utile. R2 Nagelkerke este egal cu 0,16.Efectul tuturor predictorilor este semnificativ diferit de zero pentru p = 0,05.


în care analiza este corectatã prin luarea în consideraþie a principalilor factori carepot influenþa opinia, lucrurile se schimbã. Rezultã cã foºtilor migranþi � pentrulucru sau alte raþiuni � le este specific un discurs în care ºomajul este inclus înseria principalelor probleme ale þãrii;

� cunoaºterea la nivel individual a altor þãri pare sã contribuie nemijlocit la lãrgireaorizontului tematic pentru identificarea problemelor þãrii. Foºtii migranþi formu-leazã mai multe opinii în categoria �altele� (în clasificarea din tabelul 14)comparativ cu non-migranþii .

Percepþia problemelor sociale la nivelul oraºului de domiciliu este ºi ea nuanþatãprin noul mod de abordare în care experienþa de migraþie este consideratã simultan cualþi factori care o pot influenþa6 :

� se confirmã ipoteza unui efect special al experienþei de cãlãtorie în strãinãtateasupra percepþiei curãþeniei în oraºul propriu ca problemã localã importantã.Persoanele care au cãlãtorit pentru afaceri, turism sau studii în strãinãtate suntfoarte critice la adresa gradului de curãþenie din propria localitate;

� preocuparea pentru ºomajul local se reconfirmã a fi dominantã în cazul celor carevor sã plece la lucru în strãinãtate. Cu noul instrument de analizã complexãanterior menþionat constatarea capãtã specificãri. Nu numai cei care intenþioneazã,dar ºi cei care au fost deja la lucru în strãinãtate considerã cã ºomajul local esteproblemã esenþialã a oraºului în care trãiesc;

� Interesul pentru problemele de infrastructurã localã, pentru aducerea lor la unnivel comparabil cu cel din Occident, este preocupare specificã a persoanelor cuexperienþã directã de migraþie în strãinãtate;

� Ca ºi în cazul percepþiei problemelor la nivel de þarã se înregistreazã o mai marediversitate de atitudini critice faþã de oraº în cazul celor care au experienþa directãa strãinãtãþii.

Pe ansamblu, percepþia problemelor la nivel naþional pare sã fie influenþatã deexperienþa strãinãtãþii mai mult decât percepþia problemelor locale .

Un rol specific în structurarea percepþiei problemelor sociale revine experienþeiindirecte, prin intermediul rudelor, prietenilor ºi cunoºtinþelor din strãinãtate, inde-pendent de experienþa proprie directã de lucru sau cãlãtorie. În acord cu o mai vecheteorie a rolului legãturilor slabe în viaþa socialã am constatat cã simplele cunoºtinþeconteazã mai mult decât rudele sau prietenii în structurarea imaginii despre aspecteleproblematice ale þãrii sau ale oraºului. Preocupãrile pentru curãþenia oraºului, pentruaspecte particulare de detaliu ale vieþii urbane, pentru economia þãrii ºi pentruºomajul la nivel de þarã apar cu mai mare probabilitate la persoanele care au cunoscuþiîn strãinãtate. Rudele ºi prietenii par sã conteze mai puþin din acest punct de vedere.

6. Ca ºi în cazul percepþiei problemelor la nivel de þarã am construit un model de regresielogisticã multinominalã cu variabila dependentã ca mãsurã a percepþiei problemelor lanivel de oraº. Predictorii sunt identici celor menþionaþi în nota anterioarã pentru problemeleglobale ale þãrii. R2 Nagelkerke este egal cu 0,15. Predictorii nesemnificativi pe ansamblumodel sunt genul, prezenþa rudelor în strãinãtate, dotarea cu bunuri moderne în gospodãrieºi tipul de experienþã de migraþie. Din compararea celor douã modele de predicþie apercepþiei problemelor sociale la nivel naþional ºi local rezultã cã experienþa de migraþieconteazã mult mai mult în primul decât în cel de-al doilea caz.


Comparaþie cu ruralul

Cãlãtorii din urban, muncã din rural

Cât de mult diferã oraºul faþã de sat în materie de experienþã a strãinãtãþii? Prinintensitate numai? Prin modele de experienþã? Sau din ambele perspective? Comparaþiaîntre barometrul urban la care m-am raportat pânã acum ºi EuroBarometrul Rural,din toamna anului 2005, permite o schiþare de rãspuns la întrebãrile menþionate.

În mod firesc, prin oportunitãþile de informare ºi mobilitate pe care le are, oraºuleste mai bogat decât satul în experienþã de migraþie în strãinãtate. Nu cu mult maibogat, însã. Situaþia diferã considerabil numai în legãturã cu experienþa cãlãtoriei:23% în urban ºi numai 10% în rural. În rest, celelalte tipuri de experienþã au opondere foarte apropiatã. Orãºenii cunosc strãinãtatea în principal prin turism. Pentrusãteni, pentru bãrbaþii din sate, mai ales, toate cele patru canale de cunoaºtere �lucru, cãlãtorie, intenþii de migraþie, familie � conteazã în proporþii sensibil egale(Figura 3).

ªi la sat ºi la oraº bãrbaþii sunt mult mai mobili decât femeile. Bãrbaþii din oraºecare au o experienþã directã a strãinãtãþii sunt în proporþie de aproximativ 35%.Pentru femei, proporþia corespunzãtoare este de aproape 25%. În rural, raportulcorespunzãtor este de la 17% pentru bãrbaþi la 10% pentru femei.

Intenþia de a pleca la lucru în strãinãtate este de nivel apropiat pentru sat ºi oraº,pentru bãrbaþi ºi femei, în jurul valorii de 7-11%. Ponderea bãrbaþilor care au efectivexperienþa lucrului în strãinãtate este apropiatã nivelului de 10-12% ºi este de trei orimai mare decât în cazul femeilor, indiferent de mediul rezidenþial.

Figura 3. Experienþa strãinãtãþii pe medii rezidenþiale

Sursa: �România Urbanã� FSD-Gallup (septembrie 2005), �EuroBarometrul Rural� FSD-MMT(decembrie 2005)


Imaginea de stratificare socialã în funcþie de experienþa de migraþie este practicaceeaºi. ªi la sat ºi la oraº cei mai bogaþi în resurse materiale ºi relaþii sociale sunt ceicare au experienþa cãlãtoriilor în strãinãtate. Urmeazã, în serie descendentã, persoanelecare au lucrat în strãinãtate, cele care intenþioneazã sã plece, cele din familii de migranþiºi, cu status minimal, cei care nu au nici un fel de experienþã de migraþie. Revin însã ºimenþionez cã ierarhia respectivã nu apare ca atare din cauza migraþiei, ci în legãturãcu aceasta. Migraþia este cauzã, efect ºi semn pentru situaþia de stratificare socialã.

Migraþia pentru lucru în strãinãtate este puternic masculinizatã, cu o pondere abãrbaþilor de aproximativ 75% (78% în rural ºi 74% în urban). Raportul se menþinefavorabil bãrbaþilor ºi la nivelul intenþiilor de migraþie (62% în rural ºi 53% înurban). Numai atunci când este vorba despre simple cãlãtorii, cele douã categorii degen au o participare relativ egalã.

În legãturã cu inconsistenþa de status, decalajul dintre ceea ce ºtiu ºi ceea ce auoamenii, comparaþia relevã similitudini ºi diferenþe:

� persoanele fãrã experienþã de migraþie fac parte, în majoritate, din categoria celorcu raport de consistenþã, de relativã apropiere, între educaþie ºi stare materialã înambele medii rezidenþiale;

� persoanele care au numai experienþã de cãlãtorie în strãinãtate tind sã fie prepon-derent în situaþie de superioritate a veniturilor faþã de educaþie, atât pentru rural,cât ºi pentru urban.

� în cazul celor care intenþioneazã sã plece la lucru în strãinãtate înregistrãm, ºi laoraº, ºi la sat, un segment semnificativ de persoane motivate prin frustrare, prinnivel al veniturilor inferior nivelului de educaþie. La sat apare în plus ºi un segmentde persoane care doreºte sã plece la lucru în strãinãtate, dar nu mai are o motivaþiede genul frustrãrii ci, mai mult, de tipul stimulãrii pozitive. Existã oameni care audeja venituri superioare nivelului aºteptat în baza educaþie de care dispun.

� persoanele din urban care au lucrat în strãinãtate sunt caracterizate, dupã cum ammenþionat deja, prin inconsistenþã de tip pozitiv. Ele au câºtigat în strãinãtate baniastfel încât au ajuns în situaþia de a avea venituri superioare statutului loreducaþional. Acest lucru nu pare sã se fi întâmplat în mediul rural. Aici, foºtiimigranþi pentru lucru în strãinãtate sunt caracterizaþi prin nivel al veniturilorinferior nivelului aºteptat în baza educaþiei lor. Foarte probabil cã frustrareacontinuã sã domine spectrul lor motivaþional.

Experienþe similare, intenþii diferite

Experienþa comunitarã a migraþiei în strãinãtate conteazã mai mult în rural decât înurban. Cel puþin pentru intenþia de a pleca la lucru. Dacã locuiesc într-o comunã cunumãr mare de persoane care sunt sau au fost în strãinãtate, voi avea o probabilitatesporitã de a pleca la lucru în altã þarã, mai mare decât în cazul în care aº locui într-ocomunã fãrã experienþa strãinãtãþii. O astfel de relaþie nu se înregistreazã ºi în cazuloraºelor. Experienþa comunitarã a migraþiei în strãinãtate este de semnificaþie redusãdacã sunt locuitor de oraº. Pentru orãºean, persoanã cu individualism mai puternicdecât în cazul sãteanului, conteazã foarte mult caracteristicile personale. O rupturãputernicã între cât câºtigã ºi cât ar fi de aºteptat sã câºtige în relaþie cu educaþia pecare o are îl va stimula sã plece la lucru în strãinãtate. Frustrarea personalã legatã de


veniturile pe care le are acþioneazã mai puternic în urban decât în rural în influenþareaintenþiei de migraþie. Chiar dacã apreciazã cã veniturile pe care le are îi ajung pentrustrictul necesar, orãºeanul, mai mult decât sãteanul, va fi tentat sã plece în strãinãtate.Nivelul sãu de aspiraþie este mai ridicat ºi, în consecinþã, frustrarea legatã de stareamaterialã poate fi mai mare (tabelul 16).

Experienþa de migraþie a comunitãþii conteazã pentru sãtean din cel puþin douãpuncte de vedere. Pe de o parte pentru cã îi asigurã un posibil suport de relaþii ladestinaþie. În cazul orãºeanului, dotat cu mult mai multe mijloace de comunicare,relaþiile sunt mai ales personale ºi nu comunitare. Este adevãrat însã cã, având rudeîn strãinãtate, acest fapt favorizeazã nemijlocit orientarea spre migraþia externãindiferent de mediul rezidenþial sau resursele de capital uman ºi material.

Tabelul 16. Predictori ai intenþiei de a lucra în strãinãtate

+ intenþia de a pleca în strãinãtate pentru lucru este asociatã pozitiv cu variabila de pe rând� intenþia de a pleca în strãinãtate pentru lucru este asociatã negativ cu variabila de pe rând� 0 intenþia de a pleca în strãinãtate pentru lucru nu este asociatã semnificativ cu variabila de pe rând

Variabile de predicþie Locuieºte în rural

Locuieºte în urban

Bãrbat (1 da, 0 nu) + + Vârstã � � Educaþie 0 0 Indice bunuri 0 0 Venit personal 0 0 Relaþii personale 0 0 Are rude în strãinãtate care îl pot ajuta (1 da, 0 nu) + + Inconsistenþa negativã accentuatã 0 + A lucrat în strãinãtate (1 da, 0 nu) + + A cãlãtorit în strãinãtate (1 da, 0 nu) 0 + Ar accepta salariu nesigur, dar mare + 0 Considerã cã în prezent trãieºte mai bine decât cu un an înainte � 0 Frustrare (veniturile actuale nu îi ajung nici pentru strictul necesar) 0 + Considerã cã veniturile actuale îi ajung numai pentru strictul necesar

0 +

Populaþia localitãþii (transformare ln ) 0 + Salariaþi la 1000 de locuitori + 0 Stoc de educaþie în localitate, 2002 + 0 Plecaþi temporar din localitate în strãinãtate la 1000 de locuitori, 2002

+ 0

R2 0.20 0.10 N 1690 1748

Sursa: �România Urbanã� FSD-Gallup (septembrie 2005), �EuroBarometrul Rural� FSD-MMT(decembrie 2005)Notã: Prezentare simplificatã a douã modele de regresie logisticã folosind intenþia de a lucraîn strãinãtate (1 da, 0 indecis, � 1 nu) ca variabilã dependentã. Comanda �ologit�, cuspecificarea cluster pentru efectul de localitate, rulare în STATA.


Nu numai experienþa comunitarã a migraþiei este valorizatã diferit la nivel individualla oraº faþã de sat. La fel se întâmplã ºi cu experienþa individualã a strãinãtãþii. Faptulde a fi lucrat anterior în strãinãtate este un factor de favorizare a unei noi plecãri lalucru ºi pentru orãºean, ºi pentru sãtean. În schimb, experienþa cãlãtoriei în strãinãtatenu mai acþioneazã la fel. Ea conteazã ºi stimuleazã plecarea la lucru pentru locuitorulde la oraº. Pentru cel de la sat nu este un factor semnificativ de condiþionare aintenþiei de emigrare temporarã pentru lucru în strãinãtate. Este posibil ca turismuldin oraºe în strãinãtate sã fie în mai mare mãsurã un turism de explorare pentru a gãside lucru decât în cazul turismului din rural.

Diferenþierile de mentalitate în spaþiul rural par sã fie mai accentuate decât înspaþiul urban ºi cu ecouri mai puternice asupra intenþiei de migraþie. Ideea estesusþinutã de faptul cã persoanele din rural care acceptã în mai mare mãsurã risculunui salariu instabil, dar mare sunt mai orientate spre migraþia externã temporarã. Înmediul urban nu înregistrãm o relaþie similarã.

Altfel, resursele de bunuri, educaþie ºi relaþii nu par sã conteze foarte mult îninfluenþarea intenþiei de migraþie temporarã. Indiferent de aceste resurse ºi de mediulde rezidenþã, bãrbaþii ºi tinerii tind sã aibã o mai mare probabilitate de migraþie decâtfemeile ºi persoanele de peste 30 de ani.

Nu toate comportamentele de migraþie suportã acelaºi impact al experienþei delucru în strãinãtate. Dacã raportarea se face nu la intenþia de a lucra în altã þarã, cila intenþia de a face turism7 , atunci lucrurile stau diferit. Factorii de mentalitate îºidiminueazã considerabil importanþa nemaiapãrând în prim plan. Nici pentru cei dinrural, nu mai conteazã experienþa de migraþie la nivel comunitar în structurareadeciziei de turism. Acum se impun resursele. Persoanele tinere cu stare materialãbunã, relaþii ºi experienþe anterioare de cãlãtorie sunt cele care manifestã cea maimare înclinaþie pentru turismul în strãinãtate, indiferent de mediul rezidenþial. Factoriparticulari precum gradul de frustrare sau inconsistenþa de status nu mai apar capredictori semnificativi în explicarea intenþiei de turism precum a fost cazul pentruintenþia de lucru în strãinãtate. La nivel de localitate, propensiunea spre turism înstrãinãtate este mai accentuatã în cazul oraºelor mari ºi al satelor cu pondere mare depopulaþie neagricolã.

Comunitatea, experienþele, resursele ºi mentalitãþile intervin în mod diferit încazul intenþiei de a merge la rudele din strãinãtate. Într-o formulã supersimplificatãs-ar putea spune cã: �merge la rude cine le are�. Desigur, dar a avea rude ºifrecvenþa cu care le vizitezi au o determinare socialã si culturalã. Anumite faþete aleunei asemenea determinãri apar din observarea unor relaþii similare cu cele dinTabelul 168 . În primul rând trebuie menþionat faptul cã ponderea celor deciºi sã îºiviziteze rudele din strãinãtate este egalã la sat ºi la oraº, la un nivel de aproximativ10%. Este adevãrat cã indeciºii sunt mai mulþi în oraºe decât la sate (11% în primul,

7. Interpretãrile din paragraful cu care este asociatã note sunt întemeiate pe rezultate ale unormodele de regresie multiplã similare cu cele din Tabelul 15 care au ca variabilã dependentãintenþia de a cãlãtori în strãinãtate pentru a face turism în urmãtorul an. Detaliile tehniceau fost omise pentru fluenþa lecturii.

8. În cazul acestui paragraf am folosit acelaºi model cu cel din Tabelul 15 cu intenþia de avizita rudele ca variabilã dependenþa ºi adãugând ca predictor ponderea populaþiei maghiaredin localitate ºi rata generalã de fertilitate la nivelul localitãþii (ca indicator demograficpentru sãrãcie ºi tradiþionalism comunitar).


faþã de 3% în cel de-al doilea caz). Determinarea etnicã a frecvenþei de vizitare arudelor este vizibilã mai ales în cazul populaþiei rurale. Ponderea celor care intenþio-neazã sã îºi viziteze rudele este semnificativ mai mare în cazul satelor decât în cazuloraºelor cu concentrare mare de maghiari. Plecãrile la rudele din strãinãtate sunt ocale de mobilitate la care apeleazã mai mult populaþia din satele tradiþionale. Pentruorãºeni, factorul comunitar semnificativ este dat de mãrimea oraºului. Proiectele devizitare a rudelor din strãinãtate sunt mai frecvente la persoanele din oraºele mari. Arputea fi vorba în acest caz de un efect al migraþiei cumulate în timp în sensul cã dinaceste oraºe s-au fãcut mai ales plecãrile definitive în strãinãtate. Pe baza lor s-auconstituit actualele relaþii de rudenie.

Ansamblul datelor disponibile par sã sugereze cã relaþiile de rudenie în strãinãtatefuncþioneazã ca relaþii utile mai mult pentru populaþia ruralã decât pentru cea urbanã.

Concluzii ºi discuþie

Experienþa strãinãtãþii prin migraþie temporarã este puternic diferenþiatã în spaþiulsocial ºi în teritoriu.

Sursa diferenþelor este mai puþin clarã în cazul celor care au lucrat sau au cãlãtoritîn strãinãtate. Aceºtia pot sã fie mai bogaþi material sau în relaþii, fie ca urmare amigraþiei, fie pentru cã aºa au fost înainte de migraþie, fie prin efectul combinat alstãrii iniþiale ºi al experienþei de mobilitate. Este mai uºor sã distingem cauze ºi efecteîn cazul celor care nu au fost în strãinãtate, dar au intenþia de a merge.

În spaþiul social, intenþia de migraþie temporarã în strãinãtate este specificã celorfrustraþi, nemulþumiþi de propria situaþie. Ei sunt marcaþi de o �inconsistenþã negativã�de status în sensul cã au venituri sub nivelul aºteptat în temeiul educaþiei de caredispun. Ponderea persoanelor cu inconsistenþã negativã accentuatã la nivelul celor cuintenþie de migraþie temporarã în strãinãtate este cu zece puncte procentuale mai maredecât pe ansamblul eºantionului.

Cei cu intenþie de migraþie în strãinãtate ocupã cea de-a treia poziþie în ierarhiacapitalului relaþional, dupã cei care au lucrat sau au cãlãtorit în strãinãtate. Ei nu aurude în strãinãtate, ci doar cunoºtinþe. Din acest motiv se pare cã ºi-au întârziatplecarea. Stau mult mai prost decât cei care au fost deja la lucru în ceea ce priveºterelaþiile la primãrie, poliþie ºi, mai ales, la instituþiile judeþene. Sunt oameni curelaþii, însã numai la nivel local, nu regional. Profilul lor de relaþii contrasteazã cu celal persoanelor care au lucrat sau au cãlãtorit în strãinãtate, dar ºi faþã de cei care nuau nici un fel de experienþã de migraþie. Cei care au lucrat în altã þarã sunt cei maibogaþi în relaþii de orice tip, local, regional sau internaþional, de prietenie sau derudenie în afara þãrii. Rezultã, încã o datã, cã a lucra în afara þãrii este, în bunãmãsurã, un comportament de reþea bogatã ca suport pentru desprinderea de comunitatealocalã de rezidenþã. Cei care au fost în strãinãtate pentru afaceri, educaþie sau turismocupã poziþia a doua în ierarhia de capital relaþional, structurat, nu atât în termeni derudenie, cât de afaceri. Cei care nu au experienþã de migraþie sunt pur ºi simplu sãraciîn capital relaþional, indiferent de sursa acestuia.

În teritoriu, raportarea la strãinãtate prin migraþie are o puternicã dependenþã deregiunea istoricã ºi de mãrimea localitãþii:


Emigrarea temporarã efectivã are puternice diferenþieri pe regiuni ºi tipuri deoraºe:

� ratele de emigrare temporarã din strãinãtate sunt maximepentru oraºele mari ºifoarte maridin regiunile de peste munþi ºi din Dobrogea;

� propensiunea ridicatã pentru muncã în strãinãtate este specificã transilvãnenilor ºidobrogenilor;

� bucureºtenii ºi locuitorii oraºelor mari au propensiune maximãpentru cãlãtorii înstrãinãtate pentru scopuri diferite de muncã, asociate cu turismul, afacerile,studiile etc.;

� zonelor vestice din Criºana-Maramureº ºi Banat le este caracteristicã migraþiatransfrontalierã de mare frecvenþã;

� populaþia oraºelor mici din Oltenia ºi din sudul Munteniei are cea mai redusãexperienþã de emigrare temporarã în strãinãtate;

Similar, intenþiile de migrare temporarã în strãinãtate au modele specifice la nivelregional ºi comunitar:

� proiectele de plecare temporarã pentru lucru sunt mai frecvente la orãºenii dinmuntenia ºi din Moldova;

� migraþia temporarã pentru afaceri, educaþie sau turism este structuratã ca intenþiemai ales la persoanele din oraºele mari.

Experienþa personalã a strãinãtãþii este puternic dependentã de tipul de oraº încare persoana intervievatã îºi are domiciliul. Pe ansamblul, se poate identifica uºor ocorespondenþã strânsã între tipologia experienþei de migraþie ºi cea a comunitãþilorurbane. Este o corespondenþã care indicã un puternic grad de structurare comunitarãa migraþiei temporare în strãinãtate:

� cei care nu au ajuns sã lucreze sau sã cãlãtoreascã în strãinãtate, dar au de gândsã meargã acolo pentru lucru trãiesc mai ales în oraºe cu emigrare de nivel mediuîn context naþional;

� persoanele fãrã experienþã de migraþie personalã sau familialã trãiesc mai ales înoraºele cu nivel redus de emigrare temporarã în strãinãtate.

Ecourile experienþei de migraþie se resimt în primul rând asupra resurselormateriale la nivel personal sau familial. Persoanele care au fost în strãinãtate, fiepentru muncã, fie pentru alte scopuri tind sã aibã o situaþie materialã mai bunã decâtcele care nu au fost în strãinãtate (Tabelul A 1). Canalul principal prin care experienþade migraþie influenþeazã mentalitãþile este cel al acumulãrilor materiale prilejuite deexperienþa strãinãtãþii. Efectul apare în principal la nivelul orientãrilor procapitaliste.Persoanele care susþin economia de piaþã tind sã fie mai bogate sub aspectul experienþelorde cãlãtorie în strãinãtate. Faptul de a fi lucrat în strãinãtate nu pare sã constituie însine o condiþionare de relevanþã directã pentru orientarea procapitalistã, ci numai înmãsura în care se asociazã cu o situaþie materialã bunã. Dacã lucrul în strãinãtatecontribuie la adoptarea unor valori de tip antreprenorial aceasta se întâmplã mai alesindirect ca efect al sporirii resurselor materiale ale persoanei, dar nu în mod direct,prin simplul fapt de fi trãit o perioadã în afara þãrii.


Ecoul strãinãtãþii asimilatã prin migraþie în domeniul valorilor politice este aproapeabsent. Oricum, datele disponibile în sondajul urban nu înregistreazã o asocieresemnificativã a orientãrii prodemocratice cu experienþa de migraþie.

Orientãrile favorabile democraþiei sunt susþinute în special de resurse bogate îndomeniul capitalului uman. Toleranþa etnic-religioasã este specificã tinerilor cunoscãtoride limbi strãine.

Încrederea în actorii instituþionali locali � consilieri locali, primar, judecãtor,poliþist etc. � pare sã fie mai micã în cazul celor cu decât al celor fãrã experienþã demigraþie (tabelul 10). Este oare o consecinþã a nivelului de aºteptare sporit pe caremigrantul îl are, dupã ceea ce a vãzut în strãinãtate, faþã de instituþiile de acasã?Foarte probabil cã �da� (Figura 4). Consilierii locali, angajaþii primãriei, poliþiºtii ºioamenii de afaceri sunt priviþi cu mai multã reþinere, cu neîncredere, de cãtre cei careau experienþa lucrului în strãinãtate (tabelul 12). Experienþa de cãlãtorie nu mai areacelaºi efect. Aceasta nu se converteºte în criticism social sporit.

Figura 4. Variabile ultime ºi intermediare în influenþarea încrederii în actorii instituþionali

O relaþie deosebit de complexã este cea dintre încrederea în actorii instituþiilorlocale ºi capitalul relaþional. Faptul de a avea relaþii la primãrie, spre exemplu,contribuie la sporirea încrederii în primar pe un tip de logicã de genul �am relaþii → mãajutã → am încredere�. În schimb, dacã am încredere în modul în care primarul îºijoacã rolul, nu mai am nevoie de relaþii la primãrie pentru cã mã aºtept ca instituþiilesã funcþioneze normal.

Experienþa strãinãtãþii influenþeazã nu numai ideologiile capitalismului ºi aledemocraþiei ºi aºteptãrile faþã de instituþii, ci ºi percepþia problemelor sociale:

� îngrijorãrile legate de corupþie apar mai ales la persoane care au experienã demigraþie internaþionalã. Tot lor le este specificã ºi o mai mare deschidere, osensibilitate sporitã în a descoperi arii problematice care nu apar în vizorul celorfãrã experienþã de migraþie;

� persoanele care au lucrat în strãinãtate manifestã interes sporit pentru problemeleºomajului ºi pentru integrarea europeanã. Lipsa locurilor de muncã este problemape care aceºtia o resimt în principal, iar aderarea la Uiunea Europeanã le pare afi soluþia.

Experienþa comunitarã a migraþiei în strãinãtate conteazã mai mult în rural decâtîn urban. Probabilitatea de a adopta un plan de emigrare temporarã este mai mare încomunele cu experienþã de migraþie accentuatã decât în cele lipsite de o astfel deexperienþã. În schimb, diferenþierile comunitare ale profilului de migraþie în mediul


urban sunt mai puþin relevante pentru structurarea intenþiilor de migraþie. În spaþiulurban, puternic marcat de individualism, conteazã mai mult stãrile de frustrare, dedecalaj între cât câºtigã ºi ceea ce ºtiu oamenii.

Ansamblul datelor considerate în capitol susþin ipoteza unui impact semnificatival experienþei de migraþie asupra mentalitãþilor ºi comportamentelor populaþiei. Unimpact care pare sã fie mai puternic în câmpul economic ºi social decât în cel politic.

Diferenþierile de impact sunt multiple în funcþie de tipul de migraþie ºi decomunitate de rezidenþã. Ecourile asupra mentalitãþii economice par sã fie maiconsistente în cazul celor care au cãlãtorit pentru afaceri, studiu sau turism. Mentalitateasocialã referitoare la încrederea în instituþii este influenþatã în mai mare mãsurã delucrul în strãinãtate decât de simplele cãlãtorii.

În ecuaþia modului de raportare la instituþii în legãturã cu migraþia intervin decisivºi relaþiile personale, capitalul relaþional. Relaþii utile în primãrie susþin sentimentulde încredere în primar. Pe de altã parte însã, experienþa de migraþie în strãinãtatecontribuie substanþial la reducerea încrederii în primar, chiar dacã persoana în cauzãdispune de relaþii utile în primãrie. Este un efect al nivelului sporit de aspiraþiiinstituþionale cu care revin în þarã migranþii .


Anexe

Tabelul A 1. Modele de regresie multiplã cu experienþa de migraþie ca variabila dependentã

Variabile dependente


Toleranþã etnic-religioasã

Orientare prodemocratic

ã

Indice de bunuri

materiale Predictori

b p b p b p b p Vârstã � 0,01 0,00 � 0,53 0,00 0,00 0,77 � 0,01 0,00 Bãrbat (1 da, 0 nu) 0,23 0,00 3,85 0,42 � 0,02 0,61 0,07 0,24 Educaþie 0,05 0,00 � 0,61 0,56 0,03 0,01 0,14 0,00 ªtie limbi strãine (1 da, 0 nu) 0,07 0,24 16,80 0,00 0,09 0,14 0.33 0,00

ªtie sã utilizeze computerul (1 da, 0 nu) 0,14 0,01 8,39 0,13 0,10 0,09

Indice de bunuri materiale 0,07 0,00 � 1,03 0,63 0,00 0,99

Satisfacþie faþã de venituri RM17* 0,11 0,01 3,32 0,21 0,09 0,00

Capital relaþional 0,04 0,01 � 0,22 0,88 0,01 0,58 Consum media 0,06 0,05 2,59 0,41 0,06 0,10 A lucrat în strãinãtate (1 da, 0 nu) 0,19 0,10 12,00 0,21 0,05 0,60 0,29 0,01

A cãlãtorit în strãinãtate (1 da, 0 nu) 0,21 0,00 6,26 0,16 0,00 0,96 0,74 0,00

Intenþioneazã sã plece în strãinãtate la lucru (1 da, 0 nu)

0,12 0,20 �

13,39 0,11 0,11 0,25 � 0,12 0,27

Cineva din familie a lucrat în strãinãtate (1 da, 0 nu)

0,04 0,56 5,58 0,55 � 0,06 0,45 0,18 0,06

Este maghiar (1 da, 0 nu) 0,05 0,52 � 4,37 0,67 0,13 0,14 � 0,13 0,28 Pondere maghiari în localitate � 0,01 0,00 0,29 0,64 0,00 0,15 0,00 0,25

Comunitate cu pondere mare de persoane care au lucrat în strãinãtate

� 0,04 0,65 � 4,40 0,76 � 0,33 0,00 0,25 0,03


Variabile dependente



Orientare prodemocratic

ã

Indice de bunuri

materiale Predictori

b p b p b p b p Comunitate cu pondere mare de persoane care au cãlãtorit în strãinãtate

0,00 1,00 2,91 0,86 � 0,17 0,14 0,21 0,06

Comunitate cu pondere mare de persoane care au lucrat sau au cãlãtorit în strãinãtate

0,17 0,30 45,83 0,02 0,00 0,99 0,46 0,00

Stoc educaþie în localitate � 0,10 0,15 -26,43 0,02 0,08 0,47 0,09 0,21 Nivel de dezvoltare a localitãþii 0,00 0,87 0,14 0,32 0,00 0,92 0,00 0,37

Localitate apropiatã de un drum European (1 da, 0 nu)

0,11 0,24 � 0,99 0,95 0,11 0,28 0,22 0,02

Localitate din Transilvania sau regegiune vesticã

� 0,01 0,93 28,65 0,20 0,17 0,19 � 0,12 0,39

Localitate din regiune sudicã � 0,21 0,02 8,33 0,67 � 0,11 0,31 0,11 0,42

Populaþia localitãþii (transformare ln) 0,01 0,84 7,28 0,31 � 0,07 0,20 0,00 0,95

Se considerã informat asupra politicii CP28* cu scalare directã

0,21 0,00

Frecvenþa consumului de ºtiri politice la TV CP9* 0,08 0,00

Constanþã 1,55 0,00 146,2

8 0,12 1,99 0,01 � 0,47 0,39

R2 0,22 0,08 0,19 0,3 N 2.57 1.823 1.950 2.194

Sursa: �România Urbanã� FSD-Gallup (septembrie 2005)Coeficienþii de regresie parþialã nestandardizaþi, semnificativ diferiþi de zero pentru p = 0,05sunt marcaþi prin umbrire.* Cod variabilã în chestionar. Modelele de regresie au fost rulate prin luarea în consideraþie aefectelor de grupare pe care le are apartenenþa persoanelor la aceeaºi localitate ( folosindcomanda % cluster % în % STATA)


Tabelul A2. Indici folosiþi în analiza de regresie

Indice Descriere Indice bunuri materiale

Indice de numãrare a bunurilor materiale în posesie cu referire la: maºina de spãlat automatã, telefon mobil, autoturism, Internet, termopan.


Indice de numãrare a unor opinii favorabile economiei de piaþã: intenþioneazã sã deschidã o firmã proprie, asociazã gânduri pozitive termenului de �economie de piaþã�, asociazã gânduri pozitive termenului de �capitalism� ºi declarã cã acceptã riscul în afaceri.

Orientare prodemocraticã

Indice de numãrare a unor opinii favorabile democraþiei: considerã cã votul unei persoane conteazã, susþine ideea cã �alegerile fac ca guvernul sã fie atent la pãrerile oamenilor�, susþine ideea unui lider puternic, mai important decât parlamentul sau alegerile.


Grad de toleranþã faþã de evrei, rromi, adventiºti, martori ai lui Iehova, penticostali ºi musulmani construit ca scor factorial din itemii R29, R30, R32, R33, R34, R35. Scorul astfel obþinut se înmulþeºte cu � 100 pentru scalare directã ºi facilitate de citire.

Capital relaþional Indice de numãrare a tipurilor de relaþii utile la care are acces: în caz de boalã, la tribunal, la primãrie, la poliþie, pentru obþinere de credit, în lumea afacerilor, la instituþii judeþene.

Consum media Indice de numãrare a situaþiilor de consum frecvent, de cel puþin câteva ori pe sãptãmânã, de emisiuni TV, radio sau lecturã de ziare.

Inconsistenþã de status

Diferenþa dintre valoarea actualã a venitului personal pe ultima lunã ºi valoarea aºteptatã a venitului personal în funcþie de educaþie. Scorul de inconsistenþã a fost calculat ca reziduu standardizat rezultat din ecuaþia de regresie. Venit personal în ultima lunã =-1.55 +0,55* EDUCANI (0,41) (0,36) R2 = 0,11. Variabila este folositã în analizã fie aºa cum a rezultat din calcul, ca variabilã continuã, fie prin recodificare în cinci categorii, quintile: inconsistenþã negativã accentuatã, inconsistenþã negativã redusã, consistenþã, inconsistenþã pozitivã redusã, inconsistenþã pozitivã accentuatã.

Stoc educaþie în localitate

Numãrul mediu de ani de ºcoalã pe care i-a absolvit o persoanã din localitatea în care locuieºte cel intervievat (calcul pe baza datelor recensãmântului din 2002).

Nivel de dezvoltare a localitãþii

Indice calculate ca scor factorial din rata mortalitãþii infantile pentru perioada 2000-2002, rata plecãrilor definitive din localitate în perioada 2000-2002 ºi numãrul de nãscuþi vii la 1000 de femei de vârstã fertilã. Ultimul indicator provine din înregistrãrile recensãmântului din 2002 iar ceilalþi din baza de date la nivel de localitate, BDL.

Sursa: Institutul Naþional de StatisticãIndicele obþinut înmulþeºte cu � 100 pentru scalare directã ºi facilitate de citire.


Bibliografie

Bourdieu, P., 1996, Distinction. A Social Critique of the Judgement of Taste (trad.),Harvard University Press, Cambridge.

Des Chene, D., 1992, recenzie la cartea lui G.E.R. Lloyd, Demystifyinc mentalities,1990, Cambridge University Press, New York, în The Philosophical Review, vol. 101,Nr. 4, octombrie.

Kerschke-Risch, Pamela, 1990, �Statuskonsistenz: Ein neuer Ansatz für eine alte Theorie�,în Zeitschrift fur Soziologie, vol.19, nr.3, apud Smith, 1996.

Lahire, B., 2000, Omul plural. Cãtre o sociologie psihologicã (trad.), Polirom, Iaºi.Lenski, Gerhard E., 1954, �Status Crystallization: A Non-Vertical Dimension of Social

Status�, în American Sociological Review, vol. 19, august.Lloyd, G.E.R., 1990, Demystifying Mentalities, Cambridge University Press, New York.Sandu, D., 1999, Spaþiul social al tranziþiei, Polirom, Iaºi.Sandu, D., 2004, �Status inconsistency as predictor of public action attitude in Romania�,

în Current Sociology, 52, 6, pp. 989-1020.Sandu, D., 2005a, �Patterns of temporary emigration: experiences and intentions at

individual and community levels in Romania�, în http://www.migrationonline.cz/article_f.shtml?x=736924.

Sandu, D., 2005b, Dezvoltare comunitarã. Cercetare, practicã, ideologie, Polirom, Iaºi.Simmel, G., 1964, The Sociology of Georg Simmel (trad.), cu o introducere de Kurt

Wolff, The Free Press, New York.Smith, D.R., 1996, �The Career of Status Crystallization: A Sociological Odyssey�, în

Sociological Research Online, vol. 1, nr. 3.

”Strainatatea” in mentalitatile urbane, 2006

Documents

Transcript of ”Strainatatea” in mentalitatile urbane, 2006