TEZAURUL DE MONEDE FEUDALE (SEC. XV - XVII) DESCOPERIT LA VERMEŞ, JUD. 8/STR/ŢA - NĂSĂUD

ŞTEFAN DĂNI L A - I UDITA WINKLER

în primăvara anului 1 964, ţă ranul Lăcan Teodor , arîndu-şi grădina de l înqă casa (nr. 1 00) sa, situată în vatra satului, în apropierea şoselei ( fig . 1 ) , a observat printre brazde o mulţime de monede mărunte de ar­�J int, pe care le-a strîns şi le-a predat apoi Muzeului de istorie din Bis­triţa. Directorul muzeului, Ştefan Dănilă, deplasîndu-se la faţa locului , spre a cerceta terenul , a mai găsit cî teva piese pe care T. Lăcan nu le observase, precum şi cîteva fragmente dintr-un vas ele lut, provenite desiqur elin recipientul în care fuseseră depozitate monedele. Vasul de l u t fiind spart de p lug, moneclele s-au risipit pe terenul în pantă. Cer­cetarea ele către Ştefan Dănilă la numai ci teva zile după descoperire a locului ( care fiind lîngă casă nu era accesibil unor străini) ne dă certi­tudinea că tezaurul a fost recuperat în intregime ' .

Vasul în care au fost depozitate monedele e o oală simplă d e lut ( fig. 2) din pastă fină, e le culoare roşie, bine arsă, cu pereţi relativ sub­tiri. Diametru! fundului este 7 cm , iar înălţimea de aproximativ 14 cm Faptul că nu s-a găsit nici o bucată din buza vasuluF permite presupu­nerea că vasul fie că nu era întreg în momentul îngropării, fie că a mai fos t atins de plug la o dată anterioară descoperirii , iar fragmentele elin buza vasului s-au risipit fără urmă (fig. 3) .

După restaurarea pieselor care erau toate acoperite de un sl ral subţire de patină verde s-a constatat că gradul de conservare e foarte diferit. Uzarea moneelelor nu este însă totdeauna proporţională cu ve­chimea datei de emitere. Astfel , între monedele maghiare numă rul cel mai mare a l monedelor tocite aparţine lui Rudolf I I (vezi tabelu l 1 nr. �99--309) , în schimb dintre emisiunile poloneze şi cehe monedele mai vechi sînt mult mai uzate (tabelul I , n r. 1 35-1 43, 299-303, 342-347, �63, 4 1 6-423) . Deşi fiecare exemplar prezintă un anumit grad ele toci-

! Tezaurul se pitstrează l a Muzeul de istorie din Bistrita. inventariat cu nr. 3279. :! V a s u l ncl"iind întrcgibil. llpsindu-i ornamente şi vreo ştampilă. n-am putut stabili nici o ana­

logie.

www.cimec.ro

TEZAURUL MONETAR DE LA VERME.Ş 233

re, cea mai mare parte a putut fi determinală:1. Numai la 37 monede (vezi tabelul I ) nu s-a putut descifra anul emiterii sau leqenda în între­gime. Dar şi la acestea, am reuşit să stabilim tipul şi deci sd. precizăm �-acul unde au fost emise.

Monedele provin din : UNGARIA : 309 denari emişi de :

Matei Corvin ( 1 458-1 490) 1 denar Ludovic Il ( 1 5 1 � 1 526) 4 denari Ferdinand ( 1 526--1 564) 1 38 denari Maximilian II ( 1 564-1 576) 61 denari Rudolf II ( 1 576-1608) 1 05 denari

POLONIA : 60 de piese de jumătăţi de groşi emişi de : Cazimir ( 1 447-1 492) 1 2 !Piese de jumătate de groş Ioan Albert ( 1 492- 1 50 1 ) 17 piese de jumătate de groş Alexandru ( 1 50 1-1506) 18 piese de jumătate de groş Sigismund 1 ( 1 506--1 548) 13 piese de jumătate de groş

PRUSIA : 7 piese de 1 groş emise de : Albert 1 ( 1 525--1 568) 4 piese de 1 groş Sigismund 1 ( 1 529-1 533) 3 piese de 1 groş

DANZIG : 3 piese de 1 groş emise de Sigismund I ( 1 53 1 - 1 538) ELBING : o piesă de un gros emisă de Sigismund 1 ( 1 534) LITUANIA : două piese de un groş emise ele Sigismund 1 ( 1 547-68) RIGA : un clenar şi un groş emise de Ştefan Bathori ( 1 576-1 586) ş1

Sigismund III ( 1 587 , 1 58 . . . ) . BOEMIA : 54 helleri emişi d e :

Wladislaw II ( 1 471-1 5 1 6) 2 helleri Ludovic 1 ( 1 5 1�1526) 3 helleri Ferdinand I ( 1 526-1 564) 22 helleri Maximilian II ( 1 564-1 576) 1 2 helleri Rudolf II ( 1 576--1 608) 5 helleri Foarte tocite, din secolul XIV-XVI 1 0 helleri

SILEZIA : 4 piese de 1 groş emise de Frederic Il ( 1 495-1 547) LIEGNITZ : 10 piese de un groş emise de Ludovic ( 1 5 1 6-1 526) AUSTRIA DE SUS (SOLMS) : două monede ele argint emise de Ph i l ip in Holerochs ( 1 6 1 9)

Numărul total al monedelor este de 462 . . l Pentru . determinarea monedelor am folosit următoarele lucrări : G. Jeszenszky. II. Lajos de ­

mirai, în Num.Ktlzl, XXVI-XXVII, 1927-1928, p. 138-143 ; L. Huszar, Matycis penzei, extras <lin Matyas Ktraly Em!f?kktlnyv, Budapest, 1941, p. 551-574 ; Unger Emil. Magyar eremhata· roz6, Kăzepkor, II, Budapest, 1960, O;kor !, Budapest, 1958 (=- U.) ; M. Gumowski, Hanclbuch

<l.er polnischen Numismatik, Graz, 1960 (= G.) ; E. Hutten-Czapski, Catalogue dex la collec­,;on des meclaillcs et m.onnates po!onaises, 1. Paris, 1871, (= H-Cz.) ; L.Welz von Wellenhe!m , ven:eichntss cler Munz - und Medailten Samm.!Ung, I I , Wien, 1845 (= W) ; K. Castelin, Grossus Pragensis, Der Prager Groschen uncl seine TeilstUcke, în Aus Arbetts-und Fors­dwngsbertchte zur sitchsischen Bodendenkmalpflege, 16/17, Berlin, 1967 , p. 670-712 ; J. Posvăt, Mena v ceskych Zemich (ocl 10 do poe. 20 stolett) , Opava, 1982 ; Die Saurmasche Mi.inz­sammlunfl, deutscher, schweizerischer und polntscher Geprage van etwa dcn Begtnn der G rosch enzelt bls zur Ktpperperlode, I-II, Berlin. 1892. 1, p. 06. Il, pl. LXX V I I , 2357/3 ('= S..J.

www.cimec.ro

234 ŞT. DANILA şi 1. WINKLER

roate monedele din tezaur aparţin la tipuri cunoscute în li teratură, la fel şi siglele de pe ele. Majoritatea pieselor maghiare au fost emise. ele fapt, la Kremnitz cu siglele K-B, un exemplar e emis la Baia Mare cu sigla N-B, în 1 555, altul provine dintr-o monetărie neprecizabilă şi poartă sigla L-K, iar un al treilea din Linz (Austria) cu sigla L-(1].

In ceea ce priveşte eşalonarea cronologică a monedelor, se constata că ea variază de la an la an, dar numărul pieselor mai vechi e mai mic: dacă facem abstracţie de piesa lui Matiaş emisă între 1 468-1 47 1 � . pe­rioadei dintre 1 526-1 545 îi revin numai 36 de monede, pe cînd in ur­m ătorii 20 de ani ( 1 546-1 565) avem 1 08 monede; numărul pieselor sca­de apoi elin nou, căci intervalului dintre 1 566---1 585 îi aparţin 97 de monede. Ulllimilor 14 ani ( 1 586-1 599) , numai 56 monede.

Deşi monedele tezaurului se eşalonează pe o perioadă ele aproxi­mativ 1 50 de ani, faptul că multe piese sînt foarte tocite ne arată că nu avem a face cu un tezaur acumulat şi transmis prin moştenire, ci cu ca­pitalul curent al unui agricultor sas sau român ( satul Vermeş, semnalal în documente în 1 439:;, a fost locuit numai de saşi şi români) . Fiind în centrul satului actual , locul unde s-a găsit tezaurul se afla probabil ş i în sec. XVII in vatra satului , aşa încît tezaurul a putut f i îngropat lîngd. o casă.

Cele 1 08 monede dintre anii 1 546---1 565, deşi reprezintă 20,34 % el in totalul pieselor , nu pot servi ca indiciu pentru stabilirea perioadei i niţiale de acumulare, din cauză că gradul de conservare al pieselor a­rată o circulaţie î ndelungată. Numărul mare de monede din aceste două c lecenii trebuie pus în legătură cu reorganizarea monetăriilor de către Ferdinand 1 după dezastrul ele la Mohacs6• Intensificarea emiterii de monede se reflectă atît în compoziţia tezaurului descoperit la Satu Ma­re, unul dintre cele mai mari tezaure medievale din Transilvania, for . mat elin 4536 de denari emişi de Ferdinanel I şi o singură piesă de la Ludovic IF , cît ş i în tezaurul de la Şieu, unde dintre 1 527 monede ma­ghiare (numărul total al monedelor emise în diferite state şi oraşe se cifrează la 2366) , emisiuni din perioada dintre domnia lui Matei Corvin <,;i a lui Matei Il, 629 de monede revin lui Ferdinand I8• în chip similar se repartizează monedele din tezaurul de la Iacobeni : 1 34 de bucăţi , din totalul de 329 emisiuni ale regilor Ungariei aparţin lui Ferdinanct P' , iar din totalul de 24 de monede găsite la Visuia jumătate sinl emise de Ferdinand J l 0 •

FaJptul că tezatJ.rul de la Vermeş nu cuprinde nici o piesă emisă i n Transilvania s e datoreşte emiterii î n număr redus a denarului d e că� re

·\ L. Huzsar. op. ctt., p. 562. ;; C. suciu, Dicţionar istoric al localităţi!or din Transi.lvania, II, Bucureşti [196B] , p. 244. ti A. Aldlissy, in NumKIJz!, III. 1904, p. 2-3 ; J. EJrnyel, in NumKoxl, XXV, 1928. p. 1 1 4-1 1'7. 7 Z. Szekely, in SCN, I, 1957, p. 241-246. Il E. Chirilâ - Şt. Dănllă, in Apu!um, VII, 1988, p. 516, 513, 516. 9 E. Chirilă, z. Milea, in Apu!um, VI, 1967, p. 300, 290-292.

lCJ E. Chirllă - Şt. Dll.ntli\. in Apttlum, V. 1964. p. 8!$--627.

www.cimec.ro

TEZAURUL MONETAR DE L,'- \'J::I1ME.<;

principii transilv ăneni , ceea ce a avut ca urmare menţinerea în schim­burile cotidiene a monedei mărunte emise în Ungaria şi Polonia11 •

Deosebirea mare î n ceea ce priveşte numărul monedelor poloneze din a doua jumătate a sec. al XVI-lea în comparaţie cu prima jumătate a aceluiaşi secol se datorează politicii economice a regelui Sigismund August12; ea se reflectă în toate tezaurele monetare descoperite în Transilvania1a.

Prezenţa moneclelor elin Boemia indică intretinerea de relaţii co­merciale şi cu aceste ţinuturil � .

Monedele oraşelor ş i ale provincii lor reprezentate prin tr-un număr mic de piese în tezaurul de la Vermeş au fost semnalate în mai multe descoperiri monetare. Numai cele două piese ale lui Philipp in Hole­rochs ( tabel I , nr . 461 -462) nu sînt cunoscute pînă acum din v reo al l[l descoperire elin Transilvania.

Dacă urmarim aria ele ră�pîndire a celor opt tezaure de monede feudale pro\ enite pînă în prezent elin j udeţul Bistriţa-Năsăud, consta · tăm că ele nu se grupează în jurul oraşului Bistriţa ( cunoscut ca fiind principalul �entru al comerţului cu Moldova , incă de la începutul sec. al XV-lea1� şi bine documentat pentru sec. XVJI0) , ci sînt răspîndite pe intregul j udeţ, indiciu că aşezările elin acest teritoriu erau angrenate în ci rcuitul economic al oraşului Bistriţa.

Data la care se încheie tezaurele medievale din jud. Bistriţa-Nă­o::dud este diferită. Astfel, în depozitul ele la Enciu ultima monedă da­tează din 1 5271; , dintre cele 24 monede descoperite la Visuia ultimele s inl emise în 1 5991 8• Tezaurul de la Posmuş se încheie în 1 598, iar cele de la Şieu . şi Slătiniţa în 1 626, 1 5951 !1 , cuprinzînd o monedă emisă în 1 6 1 6, tezaurul de la Vermeş este primul depozit ele pe teritoriul j udeţului Bistriţa-Năsăud îngropat în sec. al XVII-lea; după el u rmează cel de la ':'ieu, cu 'Patru monede dintre 1 60 1 - 1 62620•

Cantitatea monedelor care variază în tezaurele amintite intre 24 (Visuia) şi 2424 ( Şieu ) . reflectă deosebiri foarte mari in posibilităţile e­conomice din mediul rural. Este interesant de remarcat că dintre cele opt tezaure trei (Şieu, Slătiniţa şi Vermeş) cuprind între 450-500 mo­nede de argint , a căror valoare raportată la preţurile v remii e destul d l' mică :

1 1 A. Resch. Siebenbiirgische Miinzen und MedaiUen van 1538 bis :ur Gegenwart, Hermann­stadt, 1901 ; L. Huszar, Az erdelyi penzveres tărtenete, Budapest, 1936 (estras din A torteneti Erdely) ; C.C. Klriţescu, Sistemul bdnesc al leulut şt precursorti lui, Bucureşti, 1964. p. 9o. cr. şi Istoria Romdniet, li, p. 800 şi Dtn Istoria Transt!vantei, I, 1963, p. 175.

12 Historia Polski, Tom. I, do roku 1764, Czesc II od polowy XV. w. Pod n•<la kcja Henryka Lowmtansktego, Warszawa, 1957, p. 135 ; M. Gumowskl. op. cit., p. 3i. IJ Fr. Pap - r. Winkler, in ActaMN, In, 1966, p. 200-201.

1 4 r. Wlnkler - Fr. Pap, In Apulum, Vli/1, 1968, p. 499-502. 15 r. Nlstor, Die auswărtlgen Handelsbeztehungen der Moldau im XIV., XV. und XVI. J a lt r-

h undert, Gotha. 1911. p. 135 ;0.F. Jlckeli, in Archiv Ver. SieiJ. Land., XXXIX. 1913. p. 58-59. 16 C.C. Kiriţescu, op. cit., p. 107-109. n E. Chirilă - V. Pintea. in Apulum, VI, 1967. p. 323-335. 18 E. Chiril!l - Şt. D!lnilă" in Apulum, V, 1965, p. 82�30. li Sub tipar. 20 E. Chirilft - Şt. Dănilă. in Apulum , VII. 1 966. p. 521-22.

www.cimec.ro

·:>]ti ŞT. DANILA şi 1. WINKLER

un ou î n 1 578 costa 1 - 1 ,50 denari o p-îine în 1 582 costa 5, 8, 9 denari o cămaşă de pînză în 1 594 costa 20 denari o cămaşă de pînză în 1 596 costa 28 denari un fier de plug în 1 566 costa 28 denari21•

Dar nu trebuie pierdut din vedere că in sec. XVI ţăranii cumpărau pu tine produse şi că banii reprezentau o parte mică din avutul lor. In­Lre 1 590 şi 1 605 un bou costa 500 de denari, iar ţăranii înstăriţi din

Transilvania aveau 6-1 0 boi22, ne dăm seama că tezaurele monetare el in mediul rural reprezintă numerarul necesar pentru plata impozitelor ş i cumpărarea produselor manufacturiere, dar n u reflectă nicidecum si ­luaţja economică a populaţiei săteşti .

Nr.

crt.

2

3

..j 5

f)

7

H 9- 1 2

1 3- 1 4

l 'i

!li-- 1 9

20

:.'1- - 22

23 24-- - 2fi

'.'.7

TABELUL 1 Repartizarea cronologică a monedelor

Emi ti\torul A n u l P m iterii Sigla

MONEDE MAGHIARE

MATEI COR VI!\

1 46!1-,1 471 1� 1 1 LUDOVIC Il

1 52G J--B

1 526 K-A

1 526 K-[ l 1 527 L-K

FERUJNA'\'D

1 526 L 1 527 K-B

1 5211 K-B

1 52<J K-B

1 530 K-B

1 534 K-B

1 534 K-B

1 536 K-[ l 1 537 K-B

1 537 K-B

! 53ll K-B

1 539 K-B

Bibliografie

li. 56\l

u . 673

u. 673

u . 673

u. 673

u. 47

u. 55 u. 55 U. 55

u. 50

u. 54

u. 55

u. 55

u . 55

U . 77

u . 55

u . 55

11 S. Goldenberg, C!uj u! în sec. XVI, producţia şi schimbul de mărfuri, Bucureşti, 19:18, p. 350-360.

22 Şt. Imreh - 1. Pataki, în ActaMN, VI, 1964, p. 191-195. 11 PentJ'U situaţia social-politică din TrarL�ilvania. vezl in Istor-ia Romdniei, II. p. 880-896 :;oi

Din Istoria Transllvaniei.

www.cimec.ro

TEZAURUL MONETAR DE LA VERMEŞ 237

Nr. Emiţătorul Anul emiterii Sigla Bibliografic nt.

FERDINAND 28- 29 1 540 K-B u. 55 30 1 54 1 K-B u. 55 31- 32 1 542 K-B u. 55 33- 34 1 543 K-B u. 55 35-- 36 1 544 K-B u. 55 37 1 545 K-B u. 55 38- 42 1 546 K-B u. 55 43- 48 . 1 547 K-B u. 55

49- 52 1 548 K-B u. 55 53- 60 1 549 K-B u. .55 li 1 - 72 1 550 K-ll u. .55

73 1 55 1 K-B u . 55 74-80 1 552 K-B u. 55 IH- 85 1 553 K-B u. 55 B&-- 88 1 554 K-B u. 55

B9- 92 1 555 K-B u . 55 93 1 555 N-C u. 61

D4- 96 1 556 K-B u. 55

�)7-1 06 1 557 K-B u. 55

1 07-1 1 3 1 558 K-B u. 55

1 1 -1-1 1 9 1 559 K-B u. 56

1 :.!0-122 1 561 K-B u. 56

1 :.!3- 1 27 1 562 K-B u. 5li

1 2fl-1 3 1 1 563 K-B u. 56

1 32-134 1 5u4 K-13 u. 56

1 35--1 43 1 5[ . . l K-13 u. 55

MAXIMILIAN I l 1 -t-l---1 45 1 5G5 K-B u. 98

1 4G-1 -1B 1 566 K-R u. 98 1 .:19--151 1 567 K-R u. 98

. :J2--1 54 ! 563 K-B u. 98

l :iS-1 61 1 5G9 K-B u. 98 i 1 i2-1 7 1 1 570 K-B u. 98 l /2-177 1 571 K-B u. 99 ! 78- 1 79 1 572 K-B u. 99 I BO---lll2 1 5[ . . ] K-13 u. 99 1 !13---1 84 1 573 K-B u. 96 : ns 1 574 K-B u. 98 : Bf)-- 1 BH 1 .575 K-D u. 9U

1 89--192 1 576 K-B u. 99 : 93---1 97 1 577 K-B U. !N

: !18 1 578 K u. 77

i 99-203 1 578 K-B u. !19 !N 1 579 K-B u. 99

www.cimec.ro

238 ŞT. DANILĂ şi I. WINKLER

'\.ir. Emi\iitorul Anul emiterii Sigla Dibliografie c rl .

RUDOLF I l 205-2 1 3 1 580 K-B u. 1 6 1 2 1 4-222 1 58 1 K-B u. 161 :t23-22B 1 582 K-B u. 1 6 1 "229-230 1 583 K�B u. 1 6 1 232··· -239 1 584 K-B u. 1 6 1 240--242 1 585 K-B u. 1 6 1 243--24!l 1 586 K-B u. 1 6 1

249-254 1 587 K-B u. 1 6 1

255-259 1 588 K-B u. 1 6 1

260-262 1 589 K--B u. 1 6 1

263-270 1 590 K- B u. 1 6 1

271-272 1 59 1 K-B u. 1 6 1

274-275 1 592 K-B u. 1 6 1

276-277 1 593 K-B u. 1 6 1

278-281 1 594 K-B u. 1 6 1

282-285 1 595 K-B u. 1 6 1

286--29 1 1 596 K-B u. 1 6 1

292 1 597 K--B u. 1 6 1

293-295 1 598 K-ll li . 1 6 1

:�96--298 1 599 K - B u. 1 6 1

299--309 [ . . . - 1 K---n li. 1 6 1

MONEDE EMISE IN BOEMIA

VLADISLAV II

3 1 0---3 1 1 şters

LUDOVIC CEL MARE

3 1 2-- 3 1 4 şters

FERDINAND l 3 1 5-3 1 9 şters

320-322 şters

323-32H şters

329--330 1 562

331-332 1 563

334---336 1 563

MAXIMJLIAN Il

337---J3fl 1 564

33l1 1 56H

3-10 1 57 1

3-l 1 1 573

342 1 57[ . 1 3 B 1 5[ . . 1 34-!-347 şters 3 -l!l 1 574

www.cimec.ro

?-Jr. crt.

349 350 351 352-353 354-363,

363-· 375

37()-392

393-4 1 0

-1 1 1 -4 1 2 4 1 3 4 1 4 4 1 5 cJ ! ()-423 -124---425 nG--4?.7

42B 42D -130

431 ·-· 432 433

-134

435 43fi

i37 �38 .+Jn- .J40

-' -1 1 --451

452- 455 o - ·· �L'J'l 457 4.S1! 459

.mo

AL TREILEJ'I. TEZA!JH MONETAR DE LA ŞIEU.

Lmi tiitoru l

RUDOLF Il

A n u l emiterii

1 571! 1 580 1 591 1 5[ . . l

Siglu

foarte tocite, emise in Boemia în �ccol u l XI V-XVI

KAZIMIR

IOAN ALBERT

ALEXANDRu

SIGISMUND

PRUSIA

DAN ZIG

ELBING

LITUANIA

MONEDE POLONEZE

1 507 1 5011 1 51 0 1 5 1 1 şters 1 527 1 529

1 529 1 530 1 533

1 531 1 531l

1 534

1 547 1 561!

ŞTEFAN BATHORI GDANSI{

RIGA SJGJSMUND l i i

LUDOVIC LIEGNITZ

FREDERIC I I SILEZIA

ALBERT I

PRUSIA

I OHAN MAR.

1 599

1 526

1 542-1 544

1 538 1 541 1545 1 5[ . . l

BRANDENBURG 1 545

PHJLJ P IN HORELOCHS SOLMS 461 - 462 1 616

239

Bibliografic

G. 451

G. 4()7

G. 469

G. 4BO G. 4HO G. 4BO G. 41!0 G. 4fl0 G. 483 G . 4fl3

G. 525 G. 526 G. 529

G. 564 G. 564

G. 5R2

G. 6 1 0 G. 6 1 0 G. 79!J G . flOI;

G. 1 45-l /:>

H-Cz, p . 20

Y.,i Il, p. 3 1 2 n r . fl671

s www.cimec.ro

:!40 ŞT. DANILA şi I. WINKLER

r.=========·=· =--=--=--·=-=-==-=--=======:::;

o

Fig. 1 . - Schita satului Vermeş cu locui descoperirii tezaurului

www.cimec.ro

AL TRE!LE:A TEZAUR MONETAR DE LA ŞIEU.

' "

, ,

c;:: .-; .;-. : . ; .-. :.-.;� ,

: 1' , \

Fig. 2. - Vasul feudal în care au fost depuse monedele

Fig. 3. - Tezaurul feudal de la Vermeş după descoperire.

241

www.cimec.ro