DESCOPERIRI ARHEOLOGICE FEUDALE LA BISTRIŢA

GABRIELA RADULESCU

Istoria Bistriţei medievale poate fi desigur cunoscută şi înţeleasă prin cercetarea valoroasei sale arhive, dar imaginea oraşului e întregittl. esential de vestigiile arheologice.

Ceramica medievală descoperită chiar întîmplător pe raza oraşului cu prilejul unor lucrări edilitare este un argument în acest sens şi de aceea socotim necesară punerea în circuitul ştiinţific a acestui material care poate contribui la cunoaşterea habitatului medieval Ia Bistriţa.

Inainte de a proceda la descrierea materialului în discuţie trebuie să facem menţiunea că, pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud a fost semnalată din abundenţă ceramică 1 de această factură, inclusiv in aşezări rurale (Budacul de Jos, Simion eşti etc. şi fortificaţii (cetatea medievală de pe Burg - Bistriţa -, cetatea de pe Hegheriş de la Şieu Măgheruş, cetatea din Ardan, cetatea din Anieş sau cea de la Dumitra), dovedind intensitatea locuirii în această zonă a Transilvaniei şi puterea economică a aşezărilor medievale de aici.

Materialul medieval în discuţie provine dintr-o descoperire întîm­plătoare, de pe raza municipiului Bistriţa, de lîngă Banca Naţională, zonă apropiată de unul din zidurile vechiului oraş 2•

Ceramica este cu rare excepţii unitilră, lucrată Ia roata rapidă, bine arsă, cu o netezire îngrijită, lutul fiind bine ales, pasta uniformă, bine frămîntată, ca degresant utilizîndu-se nisip cu bobul mijlociu ,şi mare, la puţine exemplare chiar şi pietricele mărunte. Pentru cîteva exemplare lucrate într-o pastă fină, degresantul este nisipul fin cernut.

In ceea ce priveşte tehnica de ardere, în majoritate ceramica este arsă oxidant. Este o ardere bună, în general uniformă.

1 Materialele mentionata in text se află in depozitul de arheoloqie al muze11lul judetean Bistrita. 2 Materialul a fost recuperat de Gh. Marinescu şi St. Dănilă in 1973. Nu s-<>u făcut săpături arheo­logice sistematice.

www.cimec.ro

DESCOPERIRI FFUDALE LA BISTRIŢA 79

Două categorii de ceramică se disting în cadrul materialului pre­z�n lat : cea arsă la roşu şi cea neagră cenuşie. Facem această distincţie deşi cantitativ predomină ceramica arsă la roşu, cărămizie, ea repre­zentînd majoritatea covîrşitoare a materialului.

Ca factură, materialul este de bună calitate, predomină ceramica aspră la pipăit, cu aspect zgrunţuros, dar bine netezită, atît în cazul t:eramicii arse la roşu, cît şi în cazul vaselor cenuşii şi negre. Deşi mai puţin numeroasă, este prezentă şi categoria cer?micii fine.

Roata rapidă, la care aşa cum s-a menţionat a fost lucrată ceramica in discuţie, imprimă desigur acestui material o serie de caracteristici. Pereţii vaselor de pildă, sînt subţiri, grosimea lor oscilînd între 0. -1-0.8 cm.

In aceeaşi ordine de idei, remarcăm faptul că procesul standardizării ceramicii orăşeneşti medievale este evident şi în cazul materialului prezentat, marcînd atît tehnica de realizare cît şi formele, profilele \·aselor sau ornamentele 3.

Relativ la forme, vasele sînt în general de dimensiuni mijlocii şi mici, diametru! gurii oscilînd între 1 2-15 cm. Incercind o tipologie a materialului în discuţie trebuie să facem menţiunea că, între cele cîteva tipuri de vase care se diferenţiază în cadrul materialului ceramic medieval de la Bistriţa, ponderea cea mai mare

'o au vasele borcan,

reprezentate la rîndul lor prin cîteva tipuri serie. Aceste tipuri serie se diferenţiază în funcţie de dimensiunile vaselo,r,

de diametru! maxim care poate fi în zona umerilor sau în zona mediană. Remarcăm astfel prezenţa unor vase borcan cu umerii bombaţi, dia­IOJetrul maxim situîndu-se în acest caz deasupra zonei mediane (pl. 1 /3 1 ni. 2/2) , sau cu diametru! maxim aproape în zona mediană, umerii în acest caz fiind mai puţin bomba ţi (pl. 1 / 1 , 6-7 ; pl. 3/1 ) . Desigur, stabi­lirea tipologiei la aceste vase trebuie să ţină seama de raportul dintre diametru! gurii, diametru! bazei, înălţimea vaselor, dar materialul în discuţie este mult prea fragmentar pentru a permite astfel de dife­!"E'ntieri.

Printre vasele borcan remarcăm două exemplare ceva mai deose­bite, de culoare neagră, unul de dimensiuni mai mari. ornamentat cu patru caneluri figurate pe umeri (pl. 6/3) şi alt exemplar de dimensiuni mai mici (pl. 8/2) .

·

Profilele sînt evoluate, realizate cu siguranţă, uneori cu marginea superioară tăiată oblic spre interior, cu o albiere bine conturată în i:J.terior (pl. 5/1 ) . Este de asemenea prezentă "buza guler" mai groasă decit pereţii vasului, înaltă, cu marginea tăiată oblic \pl. 2/2, 3, 5-6, 8-9), sau rotunjită, cu o albiere - şănţuire - bine conturate în exterior (pl. 1 /3 ; pl. 2/1 , 7) . Uneori prezintă o şănţuire pe tăietura marginilor

. . 3 E. Busuioc, Ceramlca de .uz comun nesmăltultă cUn Moldova, Bucoreşti Ed. Acodemiei R.S.R., 1975,

P- 34.

www.cimec.ro

80 GAIJRI ELA RADULESCU ------------- ------------ ----------------- - ··----

superioare (pl. 1 / 1 ) . Baza buzei este marcată uneori de o nPiv u r c1 pronunţată sub care se retrage gîtul bine profilat (pl. 2/1 , 3, 5 , 6, 7, 9) . Alteori această nervură lipseşte.

Printre tipurile de vase ce caracterizează materialul în discuţie, pe lîngă vasul borcan este prezentă oala cu o toartă şi un exemplar de oală cu două torţi (pl. 4/1 ) .

Oala cu două torţi menţionată este realizată dintr-un material ela factură bună , . cu pereţi subţiri, ne tezire bună, pastă compactă , arsil oxidant, dar este o ardere relativ bună.

O menţiune specială trebuie să facem pentru un exemplar de oalZi cu o toartă (pl. 9/3) , cărămizie, de factură grosieră, netezire neglijentă, cu urme de roată înceată , dar realizată dintr-o pastă compactă, bin f' arsă, iar decol1.ll. incizii orizontale în zona mediană, este la rîndu-i figurat relativ neglijen t. Exemplarul este interesant prin aceea că parP a fi mai timpuriu decît restul materialului.

Cana cu buză lobată (pl. 6/1 ; pl. 5/3) , opaiţul (pl. 5/2 ; pl. 4/2) , paharul (pl. 1 /2) , ulciorul (pl. 8/1 ) sînt de asemenea prezente printre formele materialului în discutie.

Castroanele sînt de dimensiuni mai mari, două exemplare avind diametru! gurii 22 cm, respectiv 24,2 cm, unul fiind cărămiziu, cu umerii bombaţi, cu o netezire relativ bună, cu smalt măsliniu în interior, dintr-o pastă poroasă Cpl . 4/4), iar cel de-al doilea dintr-o pastă compactă , negru, o ceramică fină dar prost arsă, tronconic (pl. 8/4).

Procesul standardizării producţiei orăşeneşti exprimă preocuparea pentru creşterea productivităţii şi marchează în acest context simpli­ficarea ornamentelor vaselor, astfel că, inciziile ( simple sau benzi) bine profilate precum şi canelurile, figurate pe umerii vaselor sînt singurele ornamente prezente, cu excepţia unei incizii în val (pl. 5/1 ) .

Materialul ceramic medieval - descoperiri întîmplătoare - pro­venit de pe teritoriul municipiului Bistriţa, se încadrează pe temeiul analogiilor, formelor, facturii ceramicii cu precădere în intervalul seco­lelor XIV-XV, cu exceptia cîtorva exemplare mai timpurii (cum este cazul oalei cu o toartă menţionată anterior - pl. 9/3) şi a cîtorva e*mplare mai tîrzii care pot fi încadrate cronologic chiar în sec. al XVI-lea 4 (pl. 7/1-2).

Trebuie, desigur, să menţionăm faptul că materialul provenind; aşa cum s-a specificat, dintr-o descoperire tntimplătoare nu dispunem de observaţii stratigrafice revelatoare şi utile unei cronologii mai strînse.

Analogiile cele mai apropiate sînt desigur în Transilvania 5 - la Sighişoara de pildă. - şi în Maramureş 6, pr,ecum şi in centrele urbane

4 lbid-, vezi ..,sul de lo fig. 57. 5 R. l"opo Ji Gh. Bollag, in SCIVA, 31. 1950. 1, 'P.P· ll-52 ; St. l"ascu. M. Rusu. P. lcrmbor. St. _Matei,

in Acta MN, '· !Ha, ,..zi ceromlco de tcr fiq. 7 ; Gh. Boltaq, in Mafble, 9, 1979, "· 76 si urm. 6 Vezi R. l"opa, M. Zdroba, Şantleovl om ..... h:: eat.a. Un cenbV niendal din -eul oi I�V·Iea,

Baia More, 1966 ; R. Popa, in SCIV. 26, 1975, 2.

www.cimec.ro

DESCOPER IRI FEUDALE LA BISTRITA 8 1

din Moldova 7• Similitudinile c u ceramica orăşenească din Moldova acestor secole nu sînt surprinzătoare. Legăturile Bistriţei cu oralşele moldovene sînt şi în evul mediu bine cunoscute, iar analogiile cu eera­mica medievală publicată de la Baia sau Suceava sint semnificative în această ordine de idei.

Dealtfel trebuie să subliniem că analogiile merg pînă la identitate cu o anumită specie ceramică prezentă pe o arie largă ce cuprinde spaţiul central european o,

7 M . D . Matei, in Dacia, NS, 6, 1 9e2, p. 363, l i q . 1 ; A l . Rădulescu, in Dacia, NS, 1 6 . 1972. o ' . � . f ig. 2. 5 , 7 , 8 , p, 2 3 3 ; M . D . Matei, L. Chiţescu, in Dacia, NS, 10, 1966, p , 29 2 s i u r m . ; A l . An · clronic, E. Neom\u şi M. Dinu, in ArhMald., 5, 1 967, p. 210 şi urm. : Al. Andronic şi E. Neomţu in ArhMold, 2-3, 1964, p . 416 şi urm. : E. Neomţu, V. �omţu, St. Chepteo, Onlşul medieval Baia in se::. XIV-XVII, lo$i, 1 980, p. 96 c; i urm ; E. Busuioc, op. cit . . p, 86 ş i urm.

B vezi V. Nekudo, K. Re ichertov6, Medieval ceramics in BohemiG and Moravio. Brno, 1 968 ; Anton �� Hejna, in PamArch., 68, 1967, 1 , p. 229 şi urm. ; B. Polla, in ArchRo1hl., 1 1 , 1 959, 4 ; 1 . H o l l , ·' A". 94, 1967.

6 - F i i e de istorie. V o � . V I . www.cimec.ro

82

' . \ : r--y: • . J 1 _)

GABRI ELA RADULESCU

/' '

1 �

,-.ţ 1 ro ' / J1 ' 1··,., . ..J ·, 1 ·' . 1

1

j / 1 / f

--

1 "' :5

</)

ro 1

www.cimec.ro

\

DESCOPERIRt FEIJDALE LA B I STRIŢA

J l !

' .

r---

1 i 1 1

/ 1 /

,,-,

1 � 'ti�

/

83

N -.-o

'"' <il "' ::s Q) .....

'"' u

·� ... Q) u

"' -·;:::: .... VI ill 1

...... -

www.cimec.ro

84

,_

GAilltiELA RADULESCU

r- -- - ---- ---,-----'}; 2 t·=r

� ··. '-, •

",

•

\:{"�f 1 :� � ; ;�

G

, - --;--\\ u 1 '2

ţ"J . 7 �� \�� � 7 -..

( \

"7J IJ

8 q

15 .

Pl. III. - B1 stri!a - ora�. Ceram ică feudală ; 1 /2.

- -7:

f. 10

--n t , . · J

16

www.cimec.ro

DESCOPERIRI FEUDALE LA BISTRITA

- - -o ·· -- --- - - --·--/

}/ - � ··"'

1 . / ��:::m:::: - - _ _/

�: -·� 2. ---�--------

3

\ _ - .:-- ·�/ \ ..J. \ "- _,

""'-.._______ _ _ j

1

85

' !

4

(

�� -----------------

Pl. IV. - Bistrita - oraş. Ceramică feudală ; 1 /2.

www.cimec.ro

86 GABRIE:.A RAI::·ULESCU

III) CD ro.· ;'1

�Q Oi \

� '"' '-' .E "' .... "' v "' <:)

r 3 l t "' J '"' � .r.

!

1 > p.,

www.cimec.ro

DESCOPERIRI FWDAl E LA BISTRIŢA 87

C'i --

� 10 'O ::i � "" u ·s 10 ... Ql u <h 10 .... o

10 � .!::: Vl

('o 05 1

> p.,

\ ! J

1

www.cimec.ro

88�---'RĂDULESCU GAURI ELA

\ 1 '

J i i Ut 1

.

vi­"' ,_ o

www.cimec.ro

DESCOPERoRI FEU DALE LA BISTRIŢA 89

c--i ' --

E ltl .... a" u v· ;:: o

.... -f

www.cimec.ro

90

1 1 �/ (

1 1 ! . 1 ! 1 1 .

OABRitLA RA'" U '-' LESCU

A ... . ,

o .

' ' . ) '

' � .. . ; .o . > i ' '

� ! 1 ! i i

� d t : l

1 ; 1 • , ·'

< . ; f

/,/ "'

/ (' \ \ 1

� ! ! r � j -l i 1 � , ._ 1 '� 1 .� 1 E ' "' ! d u

www.cimec.ro