Rolul societății civile în protejarea mediului

CUPRINS

Pag.Introducere...........................................3

CAPITOLUL 1 Rolul societății civile în protejarea mediului

1. Societatea civilă – considerații generale..........41.1. Ce este societatea civilă........................41.2. Elemente definitorii ale organizaţiilor societăţii civile.....................................61.3. Rolul societății civile..........................7

2. Protecția mediului.................................102.1. Măsuri de reducere a poluării apei...............102.2. Măsuri de reducere a poluării aerului............112.3. Măsuri de reducere a poluării solului............12

CAPITOLUL 2 Greenpeace România

1. Istoric Greenpeace.................................132. Campanii...........................................16

Concluzii ............................................19Bibliografie..........................................20

Introducere

Societatea civilă are dreptul şi datoria de a influenţa

deciziile politice, economice sau de interes public și

acționează ca un mecanism reglator pentru societățile

democratice.

Reacţiile societăţii civile faţă de politicile

administrative sau economice care vin în contradicţie cu

interesele sale sunt variate, de la campanii de presă până la

mesaje de protest. Astfel de acţiuni sunt dificil de organizat

şi au adesea impact pe termen scurt și de aceea este necesară

apariţia unor structuri paralele cu cele ale statului, cum ar

fi organizațiile non-guvernamentale, sindicatele, patronatele

etc. care să monitorizeze activitatea instituţiilor statului

şi modul de soluţionare a revendicărilor. Aceste structuri

trebuie să menţină o presiune constantă asupra factorilor de

decizie și să colaboreze cu structurile implicate în

administrarea societăţii, pentru a găsi soluţiile potrivite şi

a ameliora continuu calitatea vieții.

2

Societatea civilă trebuie să se implice într-o gamă largă

de probleme, cum ar fi guvernarea unei ţări, relaţiile

internaţionale, dezvoltarea economică sau protejarea mediului

înconjurător.

I Rolul societății civile în protejarea

mediului

1. Societatea civilă – considerații generale

Societatea modernă se structurează prin trei componente:

componenta economică;

componenta politică (instituţiile fundamentale ale

statului);

3

componenta societăţii civile, sectorul non-profit,

care legitimează sau amendează celelate două

componente.

1.1. Ce este societatea civilă

Societatea civilă este o noţiune care descrie forme

asociative de tip apolitic şi care nu sunt părţi ale unei

instituţii fundamentale a statului sau ale sectorului de

afaceri. "Astfel, organizaţiile neguvenamentale - asociaţii

sau fundaţii, sindicatele, uniunile patronale sunt actori ai

societăţii civile, care intervin pe lânga factorii de decizie,

pe lânga instituţiile statului de drept pentru a le influenţa,

în sensul apărării drepturilor şi intereselor grupurilor de

cetăţeni pe care îi reprezintă"1

Există diferite definiţii ale conceptului de "societate

civilă". În limbajul comun, sensul atribuit este adesea unul

reducţionist, mulţi oameni înţelegând prin "societate civilă"

organizaţiile nonguvernamentale.

Societatea civilă:

este „ansamblul raporturilor interindividuale, a

structurilor familiale, sociale, economice, culturale,

religioase, care se dezvoltă în societatea dată, în afara

cadrului şi intervenţiei statului”2.

1 http://www.fndc.ro/comunitate/societatea_civila.html, 28.04.2015, 18:232 Cf. Marc Chevrier, Une grand oubliée: société civile, Agora, vol 6, nr.4,iulie-august 1999.

4

reprezintă acel ansamblu de instituţii

neguvernamentale diverse, suficient de puternice pentru a

contrabalansa statul şi care, fără a-l împiedica să-şi

îndeplinească rolul de menţinere a păcii şi de a judeca

imparţial cu privire la interesele majore, este totuşi capabil

să-l împiedice să domine şi să atomizeze restul societăţii”3.

reprezintă tot ceea ce, în sânul naţiunii, dar în

afara administraţiei şi a puterii politice, contribuie la

funcţionarea globală a societăţii, de la întreprinderi mari

sau mici, până la cea mai mică asociaţie ce adună la o

activitate comună persoane având aceleaşi gusturi sau dorinţă.

poate fi văzută ca un spaţiu sau o arenă politică,

unde asociaţii voluntare caută, în afara partidelor politice,

să determine regulile, formale şi informale, ce guvernează un

aspect sau altul al vieţii sociale.

prin organizaţiile sale, este expresia speranţei

cetăţenilor „de a fi ascultaţi” atunci când se iau decizii

semnificative pentru ei şi în numele lor.4

reprezintă forma prin care oamenii pot atenua

sentimentul de insecuritate crescută datorită consolidării

instituţiilor statului, care, din dorinţa de a asigura

condiţiile organizării şi desfăşurării legale a vieţii şi

activităţii sociale, economice, culturale etc., întăresc

măsurile de control şi supraveghere a populaţiei şi a

organizaţiilor de orice natură.

3 Gellner, Ernest, Condiţiile libertăţii. Societatea civilă şi rivalii săi,Editura Polirom , Iaşi, 1998, p. 20.4 Mureșan M., Duțu P., Societatea civilă- actor nonstatal major, Ed. Universității Naționale de Apărare Carol I, București, 2006, p.18

5

Societatea civilă este cel mai simplu termen pentru a

descrie un întreg sistem de structuri, care implică cetăţeanul

în diferitele sale ipostaze de membru într-o organizaţie

neguvernamentală, într-un sindicat sau într-o organizaţie

patronală. Oricare dintre aceste organizaţii este formată din

cetăţeni, asociaţi benevol sub diferite forme, care au

aceleaşi interese şi care îşi dedică timpul, cunoştinţele şi

experienţa pentru a-şi promova şi apăra drepturile şi

interesele personale.

Exemple de instituţii ale societăţii civile:

organizaţii nonguvernamentale (ong-uri);

organizaţii comunitare (community-based

organizations);

asociaţii profesionale;

organizaţii politice;

cluburi civice;

sindicate;

organizaţii filantropice;

cluburi sociale şi sportive;

instituţii culturale;

organizaţii religioase;

mişcări ecologiste;

media.

Societatea civilă descrie un întreg sistem de structuri,

care permit cetăţenilor noi roluri şi relaţii sociale, prin

diferite modalităţi de participare la viaţa publică.

6

1.2. Elemente definitorii ale organizaţiilor societăţii

civile

Sectorul organizaţiilor societăţii civile (OSC) a fost

adesea descris ca un domeniu extrem de divers, eterogen şi

care regrupează organizaţii ale căror obiective, structură şi

motivaţii variază considerabil.

Prin urmare, nu este uşor să se găsească o definiţie

comună a expresiei OSC. Totuşi, grupul lexical OSC poate fi

folosit pentru a descrie o gamă de organizaţii care au în

comun caracteristicile următoare:

OSC nu sunt create pentru a realiza profituri

personale,

OSC sunt benevole,

OSC se disting de grupurile informale sau

constituite ad-hoc printr-un anumit grad de existenţă formală

sau instituţională,

OSC sunt independente, în special de guverne şi de

puterile publice în general, ca şi de partidele politice sau

de organizaţiile comerciale,

OSC sunt dezinteresate în ceea ce priveşte

obiectivele lor şi valorile pe care le apără.

Scopul lor este să ia parte activ la viaţa publică, în

general, pe chestiuni şi probleme legate de interesul general

al populaţiei, al anumitor grupuri sociale sau ale societăţii

în ansamblu.

Ele nu apără interesele comerciale sau profesionale ale

membrilor săi. Deşi aceste caracteristici comune pot servi

7

pentru definirea conceptului de OSC, se cuvine amintit că

mărimea şi câmpul lor de activitate pot varia considerabil.

Unele asemenea organizaţii se compun dintr-un număr limitat de

persoane, în timp ce altele pot număra mii de simpatizanţi şi

sute de membri.

În plan funcţional, OSC-urile pot avea în esenţă

activităţi operaţionale sau de apărare a anumitor interese.

OSC operaţionale contribuie la furnizarea de servicii în

materie de securitate socială, în timp ce primul obiectiv al

OSC care apără anumite interese este de a influenţa politica

puterilor publice şi opinia publică, în general. Într-o

modalitate mai generală, sindicatele şi organizaţiile

profesionale se pot considera ca făcând parte din OSC.5

Societatea civilă nu este decât o noţiune globală

politică ce cuprinde toate organizaţiile de la asociaţii,

fundaţii, ligi, sindicate şi până la organizaţii

nonguvernamentale ce acţionează în acest cadru.

Caracteristici ale organizaţiilor societăţii civile:

a) organizaţiile societăţii civile sunt asociaţii de

ordin juridic, în care cetăţenii se strâng voluntar şi

potrivit propriilor interese.

b) întrucât membrii acestor organizaţii deliberează şi

îşi realizează în comun obiectivele şi sarcinile stipulate

prin statutele de asociere, acestea pot dispune de o înaltă

competenţă specializată.

c) sunt o structură instituţionalizată independentă de

stat şi de instituţiile acestuia, inclusiv de partidele

politice și:5 Mureșan M., Duțu P., Op. Cit., p. 26

8

se înfiinţează din iniţiativa cetăţenilor pe baza

unei convenţii de constituire de drept privat şi/sau

internaţional;

au obiective şi sarcini strâns corelate cu natura

lor;

posedă o structură minimă instituţională şi

democratică;

deţin un sediu propriu în statul în care s-au

înfiinţat; au activitate pe plan local, naţional, regional

şi/sau internaţional;

obiectivele lor nu vizeaz ă scopuri lucrative.

d) se disting de celelalte organizaţii ce nu aparţin

spaţiului ocupat de societatea civilă, cum ar fi:

partidele politice şi alianţele lor;

adunările spirituale şi religioase;

asociaţii ce acţionează în scopuri pur ştiinţifice

sau juridice cum sunt International Law Association (ILA)sau

Institute of International Law (IDI).

1.3. Rolul societății civile

În principal, organizaţiile societăţii civile îşi propun6:

să formeze şi să educe cetăţenii în direcţia

participării active şi a implicării voluntare şi responsabile în

elaborarea politicilor referitoare la dezvoltarea localităţii

lor;

6 Loïc Blondiaux, L’idée de démocratie participative: enjeux, impenses et questions recurrentes, http:// www.chaire-mcd.ca

9

să-i înveţe şi să le formeze deprinderea de a fi

interesaţi de tot ceea ce întâmplă sau urmează să se întâmple în

comunitatea lor şi care îi poate afecta pe termen scurt, mediu

sau lung;

să-i deprindă cu democraţia participativă, adică să-i

facă să se angajeze voluntar, conştient şi responsabil în

organizarea şi derularea oricăror proiecte referitoare la aspecte

ale vieţii şi activităţii membrilor comunităţii locale, dar şi a

ţării;

învăţarea regulilor democraţiei participative la nivel

local.

Societatea civilă are un important rol în supravegherea

și conservarea ariilor protejate dar și prin influențarea

Politicilor Publice, folosind diverse metode și mijloace, în

majoritate accesibile publicului larg.7

Principalele roluri ale societății civile în protejarea

mediului sunt:

1. MONITORIZAREA

Monitorizarea efectuată de organisme guvernamentale se

face la nivel mondial, național, regional, local, pentru toți

factorii de mediu. Pentru o astfel de abordare, costurile sunt

ridicate necesitând echipamente speciale și personal cu

pregătire în domeniu. Monitorizarea pe care o pot realiza

Organizațiile Neguvernamentale, fără a folosi echipamente

speciale constă în:

7 http://www.fndc.ro/comunitate/societatea_civila.html

10

Monitorizarea apei (râuri, lacuri) – observații vizuale

pentru identificarea sursei de poluare, evaluarea cantitătii

și tipurilor de deșeuri;

Monitorizarea biodiversității (floră și faună) – observații

vizuale pentru identificarea cauzelor și speciilor

periclitate, evaluarea suprafețelor degradate (ex. nr.

hectare de pădure).

Monitorizarea ariilor protejate – observații vizuale pentru

identificarea sursei de poluare/degradare (turism, braconaj,

tăierea abuzivă a pădurii, degradarea peșterilor, pășunatul

excesiv), impactul asupra rezevației/speciei, măsuri de

reducere a poluarii – degradării.

2. INFORMAREA

Informațiile sunt vitale în acțiunile întreprinse de

organizații, dar la fel de important este ca informațiile să

fie făcute publice pentru a câștiga sprijinul unui număr cât

mai mare de suporteri.

Baze de date – ce conțin date despre arii protejate, specii

de plante și animale, surse de poluare, permițând

vizualizarea evoluției în timp și prognoza calității

mediului;

Ziare, pliante, afișe, cărți;

Diapozitive, filme, fotografii, panouri informative;

Mass-media poate disemina informațiile pe scară largă însă

poate avea și un rol negativ;

11

Centrele de informare reprezintă o modalitate eficientă de

informare a publicului atât în localități cât și în

interiorul ariilor protejate, problema majoră în momentul de

față fiind costurile relativ ridicate pentru funcționarea de

astfel de centre.

3. EDUCAREA

Acțiunile educative se pot desfășura în diverse forme

pentru diferite grupuri de beneficiari:

Acțiuni educative în interiorul ariilor protejate (vizite de

documentare, acțiuni de ecologizare);

Acțiuni educative în exteriorul ariilor protejate

(distribuirea de pliante, afișe, cărți, organizarea de

expoziții, simpozioane, cursuri de instruire).

Beneficiarii acțiunilor de educație pot fi:

Personalul structurilor administrative (primării,

silvicultori, instituții publice descentralizate);

Școli, licee, universități;

Localnici;

Alții: organizații de pescari și vânători, biserica,

industria, firme.

Important în momentul demarării unei campanii de educație

este să se identifice necesitățile locale și să se stabilească

ținte clare pentru generarea conștientizării/pentru obținerea

de rezultate.

12

2. Protecția mediului

SURSE DE POLUARE:

sursele naturale: seceta, înghețul, furtunile,

focul, dăunătorii;

surse antropice de poluare: depunerile de acid (ploi

acide), acidifierea solului, oxizi de sulf, oxizi de azot,

ozonul atmosferic, amoniacul, pesticidele administrate

excesiv;

surse antropice de degradare: tăieri rase pe

suprafețe mari, lucrări hidroenergetice.

IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Sursele naturale conduc la distrugerea stratului vegetal,

inclusiv a humusului (focul,furtunile); uscarea copacilor

(secetă, dăunători).

Sursele antropice de poluare acționează direct asupra

frunzelor și indirect asupra solului determinând degradarea

pădurilor pe mari suprafețe.

Surse antropice de degradare au ca rezultat dezgolirea

solului și apariția proceselor de torențialitate, eroziunea

accentuată, dereglarea regimului climatic care favorizează

fenomenul de aridizare a versanților; sunt distruse plantele,

dispar animalele și poate influența chiar deplasarea unor

comunități mici de oameni.

Apa, aerul și solul, constituienți ai biosferei sunt

cunoscuți sub denumirea de factori de mediu. În fiecare din

13

aceștia se dezvoltă o fauna și o floră specific căreia, pentru

a supraviețui, trebuie să i se asigure un mediu ambiant cât

mai curat.

2.1.Măsuri de reducere a poluării apei

A. Măsuri de reducere a poluării apei de suprafață

Epurarea apelor uzate menajere se realizeaza prin trei

procedee: epurarea mecanică, mecano-chimică, biologică, fiind

folosite în stațiile de epurare a localităților cu canalizare.

Epurarea mecanică constp în trecerea apei prin

grătare, site, deznisipatoare având rolul de a reține: frunze,

cârpe, ambalaje, lemne, plastice, nisipul, suspensiile.

Epurarea mecano – chimică se face dupa epurarea

mecanică și constă în prepararea apei cu sulfat de aluminiu

necesar măririi eficienței de decantare.

Epurarea biologica constă în trecerea apei prin filtre

biologice și bazine de nămol activ urmate de decantoare.

Filtrele biologice sunt bazine umplute cu material

filtrant (piatră spartă, cocs, caramidă), care datorită

membranei biologice și cu un aport de oxigen conduce la o

epurare eficientă.

Bazinele de nămol activ sunt bazine prin care apa

primește un aport suplimentar de oxigen și au o viteză de

curgere foarte mică formând ,,nămolul activ” cu rol de

epurare/degradare a substanței organice.

14

Fosele septice sunt bazine care asigură decantarea

primară și stopează ajungerea apei în emisar. Sunt folosite

pentru gospodarii izolate, cabane.

B. Măsuri de reducere a poluării apei subterane:

în cazul poluării la mică adâncime se excavează

terenul până la nivelul apei după care se pompează poluantul

la exterior;

în cazul poluării la adâncime mare se executa foraje

aval de sursă de poluare și se pompează la exterior poluantul;

în cazul poluării unor drenaje subterane de natură

carstică se impermeabilizează /obturează locul în care

poluatorul pătrunde în subterane. Dacă canalele (galeriile

naturale) drenului sunt accesibile omului se poate interveni

și în subteran prin colectarea directă a deșeurilor și

suspensiilor rămase netransportate de apă.

Criterii de performanță8:

Supravegherea procesului de epurare mecanică a

apelor uzate

Supravegherea procesului de epurare chimică a apelor

uzate

Supravegherea procesului de epurare biologică a

apelor uzate

Urmărirea aplicării legislației in vigoare privind

protecția apelor

8 Munteanu C., Dumitrascu M., Ecologie și protecția calității mediului, Ed.Balneară, București, 2011 p.16

15

2.2.Măsuri de reducere a poluării aerului

Aerul atmosferic este un factor de mediu greu de

controlat, deoarece poluanții, odată ajunși în atmosferă se

dispersează rapid și nu mai pot fi captați pentru a fi

epurați. Principalele activități care poluează aerul sunt:

industria, producția de energie, agricultura, transportul, la

care se adaugă dezastrele: incendiile de pădure pe mari

suprafețe.

MĂSURI:

Catalizatorul Catalitic reduce efectul negativ al

ozonului atmosferic, compușilor organici volatili, oxidului

carbonic, oxizii de azot.

Combustibili alternativi (metanol, etanol, gazul

natural).

Scuberul este o instalație care colectează emisiile

convertindu-le în acid sulfuric în urma trecerii gazului

printr-un recipient unde sunt pulverizate particule mici de

apă sau de lapte de var.

Turnurile de stripare reduc nocivitatea amoniacului

care apare în procesul de producție al acestuia.

Filtrele electrostatice sunt eficiente în cazul

pulberilor sedimentabile în suspensie provenite din fabrici de

ciment, termocentrale, fabricile de acid sulfuric. Filtrul

consta în trecerea gazului solid (praf, pulbere, fum) printr-

un recipient în care se creează un câmp electrostatic, cu

capacitatea de epurare a emisiei și recuperării solidului

dispersat.

16

Criterii de performanță:

Identificarea metodelor şi mijloacelor de purificare

a aerului

Supravegherea metodelor de reținere a suspensiilor

solide din gazele de ardere

Supravegherea procedeelor de reducere a oxizilor de

azot din gazele de ardere

Supravegherea metodelor pentru desulfurarea gazelor

de ardere

Urmărirea aplicării legislației în vigoare privind

protecția atmosferei.

2.3.Măsuri de reducere a poluării solului

Solul este locul unde se intalnesc toti poluantii,

pulberile din aer, gazele toxice transformate de ploaie in

atmosfera, astfel ca solul este cel mai expus efectelor

negative ale acestor substante.9 Apele de infiltratie

impregneaza solul cu poluanti antrenandu‐i spre adancime,

raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau irigate,

aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin

aglomerare sau numai aruncate la intamplare pe sol.

Solul poate fi poluat :

direct prin deversari de deşeuri pe terenuri urbane

sau rurale, sau din îngrăşăminte şi pesticide aruncate pe

terenurile agricole

9 Munteanu C., Dumitrascu M., p. 14

17

indirect, prin depunerea agenților poluanti ejectați

inițial în atmosferă, apa ploilor contaminate cu agenti

poluanți "spălați" din atmosfera contaminată, transportul

agenților poluanți de către vânt de pe un loc pe altul,

infiltrarea prin sol a apelor contaminate.

MĂSURI:

Împăduririle și exploatarea rațională combat

eroziunea solului șidezertificarea.

Sisteme de desecare – drenaj și irigații de spălare

previn saraturile.

Depozite de reziduri controlate (haldele) sunt

locuri special amenajate, pe suprafețe orizontale având

straturi succesive de reziduri și pământ, cu radier

impermeabil, sistem de colectare a apei pluviale și statie de

epurare, împrejmuire.

Tratarea chimică a solului folosind instalații

speciale, prin excavarea solului poluat/ degradat.

Cărbunele activ incorporat în sol sau administrarea

de adjuvanți, reduc efectul negativ al pesticidelor.

Criterii de performanță:

Identificarea distrugerilor provocate de ape şi vânt

şi a celorbiochimice.

Supravegherea măsurilor de prevenire a poluării

solului.

Urmărirea aplicării legislației in vigoare privind

protecția solului, asubsolului şi a ecosistemelor terestre .

Urmărirea aplicării legislației în vigoare privind

regimul îngrăşămintelor chimice şi al pesticidelor;

18

II. Greenpeace România

1.Istoria Greenpeace

În 1971, motivați de viziunea lor despre o lume verde și

pașnică, un mic grup de activiști a plecat din Vancouver,

Canada și a navigat cu o barcă de pescuit spre Amchitka, unde

guvernul american realiza teste nucleare subterane. Acești

activiști, fondatorii Greenpeace, au dovedit că părerea unui

grup de indivizi contează mult și poate aduce o schimbare.

Misiunea lor a fost să fie martorii testărilor nucleare

subterane americane din Amchitka, o insulă mică în vestul

coastei peninsulei Alaska, una dintre cele mai active zone din

punct de vedere seismic. Amchitka era refugiul a 3.000 de

lutri marini, specie pe cale de dispariție. De asemenea,

insula mai adăpostea și alte specii, printre care vulturi

pleșuvi și șoimi călători.

Deși vechea barcă de pescuit, Phyllis Cormack, a fost

interceptată înainte de a ajunge în Amchitka, călătoria a

generat un val de interes din partea publicului. SUA au

detonat bomba, dar vocea rațiunii s-a făcut auzită. Testele

nucleare în Amchitka au fost încheiate în același an, iar

insula a fost declarată mai târziu sanctuar al păsărilor.

Cu sediul principal în Amsterdam, Olanda, Greenpeace are

peste 2,8 milioane de susținători în toată lumea și birouri în

41 de țãri.

19

Această tradiție, de a fi "martor" la evenimente într-un

mod non-violent, continuă și astăzi, iar navele Greenpeace

sunt o parte importantă a campaniilor organizației. Mesajul

care apare pe unul dintre cele mai lungi bannere realizate de

Greenpeace rezumă foarte bine această legendă: „Doar când

ultimul copac a fost tăiat, ultimul râu a fost otrăvit şi

ultimul peşte prins, ne vom da seama că nu putem mânca bani".

Din anul 2007, Greenpeace este prezentă și în România.

Pentru a-și păstra independența, Greenpeace nu acceptă donații

de la guverne sau companii, ci se bazează doar pe contribuții

de la persoane fizice, milioane de susținători din toată

lumea.

În România, organizația Greenpeace derulează următoarele

campanii:

Schimbări climatice,

Protecția Pădurilor,

Energie nucleară,

Mări și Oceane,

Agricultură sustenabilă,

Substanțe toxice,

Roșia Montană,

Gazele de șist.

Biroul Greenpeace din România face parte din Greenpeace

Europa Centrală și de Est, regiune coordonată de Greenpeace

Austria. De aici provin și majoritatea fondurilor destinate

20

activității din România, care se axează, în consecință, pe

campaniile internaționale, și mai puțin pe probleme locale.

În România, Greenpeace primește fonduri prin sistemul de

donații on-line, pe www.greenpeace.ro, din redirecționarea a

2% din impozitul pe venit și din achiziționarea de produse din

Greenpeace Shop.

Greenpeace este o organizație internațională independentă

care folosește confruntarea creativă, non-violentă pentru a

expune probleme de mediu globale și pentru a forța adoptarea

unor soluții care sunt esențiale pentru un viitor verde și

pașnic.

Scopul Greenpeace este de a asigura capacitatea planetei

Pământ de a perpetua viața în toată diversitatea ei.

Principiile și valorile de bază ale Greenpeace se

reflectă în toată munca de campanie, în toată lumea. Acestea

sunt:

Fac cunoscute problemele de mediu într-un mod

pașnic, non-violent;

Folosesc confruntarea non-violentă pentru a crește

nivelul și calitatea dezbaterilor publice;

În expunerea amenințărilor la adresa mediului

înconjurător și în găsirea soluțiilor nu consideră

că au aliați sau adversari permanenți;

Își asigură independența financiară față de

interesele politice sau comerciale;

21

Caută soluții și promovează dezbaterile deschise,

informate, despre alegerile societății cu privire la

mediul înconjurător.

În dezvoltarea strategiilor și politicilor de campanii au

grijă ca acestea să reflecte respectul lor fundamental pentru

principiile democratice și să găsească soluții care să

promoveze echitatea socială globală.

Greenpeace:

nu acceptă și nu solicită fonduri de la guverne,

companii sau partide politice;

nu caută și nu acceptă donații care ar putea

compromite independența, scopurile, obiectivele sau

integritatea organizației;

se bazează pe donațiile voluntare ale suporterilor

individuali și pe sprijinul fundațiilor.

Principiile Greenpeace sunt: non-violența, independența

politică și prezența internațională.

2.CAMPANII10

1. Schimbări climatice

Schimbările climatice reprezintă cea mai mare amenințare

asupra mediului înconjurător cu care se confruntă umanitatea.

Greenpeace lucrează pentru a construi un model energetic

sustenabil și pledează pentru o revoluție energetică, capabilă

să reducă emisiile de CO2 pentru a preveni efectele

10 http://www.greenpeace.org/romania/ro/ 2.5.2015, 22:12

22

schimbăriilor climatice, din care opțiunea pentru energia

nucleară este definitiv înlăturată.

Ȋnlocuirea formelor poluatoare de obținere a energiei cu

altele sustenabile, durabile, necesită stoparea noilor

proiecte de centrale termice, închiderea treptată a

centralelor nucleare și sprijinul pentru generarea de

electricitate bazată pe surse regenerabile; înlăturând

barierele care există în calea creșterii sale la scară largă

și bazându-ne pe rolul pe care oamenii îl pot avea în procesul

de transformare a sistemului energetic.

Succesul pentru UE în domeniul energiei și al climei va

fi determinat de trei politici:

Reducerea carbonului

UE trebuie să reducă emisiile locale de gaze cu efect de

seră cu cel puțin 30%, un demers susținut de un număr tot mai

mare de lideri din domeniul afacerilor, miniștri europeni și

grupuri ale societății civile.

Energia

În următoarea decadă, aproape jumătate din

termocentralele UE vor trebui înlocuite. Astfel, Europa ar

trebui să profite de ocazie și să investească în energie

regenerabilă, tehnologie de economisire a energiei și să își

modernizeze rețeaua energetică/ Europa poate și ar trebui să

funcționeze alimentată numai cu energie regenerabilă până în

2050.

Petrol, transport și biocombustibili

23

Transportul este sectorul european cu cea mai mare rată

de creștere a emisiilor de carbon. UE poate și ar trebui să

treacă de epoca petrolului și să încurajeze o flotă de

automobile mai eficiente și mai ieftine. 

2. Protecția pădurilor

Greenpeace luptă pentru a opri complet defrișările până

în 2020, pentru a proteja ce a mai rămas din aceste ecosisteme

extraordinare. Fără păduri sănătoase și prospere, planeta

Pământ nu poate susține viața. Până acum, 80% din pădurile

planetei au fost degradate sau distruse.

Pentru a reuși acest lucru, Greenpeace derulează

următoarele activități:

Provoacă industriile distructive să își schimbe

practicile și îndeamnă consumatorii la acțiune. Aceștia

trebuie să solicite ca produsele alimentare, hârtia și

cheresteaua să nu fie dependente de distrugerea pădurilor.

Pune presiune pe oamenii-cheie din politică, pentru

ca ei să acționeze pe plan politic, la nivel național și

internațional, pentru a proteja pădurile lumii, drepturile

oamenilor care depind de păduri, biodiversitatea și clima.

Lucrează alături de comunitățile indigene de pe

frontul defrișărilor – în Amazonia, Congo, Indonezia – pentru

a investiga, documenta, expune și acționa împotriva

distrugerii forestiere.

Rezultate Greenpeace:

24

Cu ajutorul a sute de mii de suporteri, Greenpeace a

înregistrat niște victorii uimitoare.

Defrișările din Amazonia, pentru cultivarea de soia

și creșterea vitelor s-au redus semnificativ datorită

moratoriului impus.

Pădurea tropicală Great Bear din Canada a fost

protejată și este gestionată sustenabil acum.

80.000 de hectare de pădure din nordul Finlandei,

importante pentru supraviețuirea renilor sunt acum protejate.

Giganți multinaționali precum Nestle și Unilever și-

au schimbat politicile de aprovizionare cu ulei de palmier,

pentru a ajuta la protejarea pădurilor și turbăriilor

Indoneziei, datorită presiunii exercitate de suporterii

noștri.

3. Agricultură sustenabilă

Zece corporații controlează aproape 70 la sută din

piața mondială a semințelor. Acest control corporatist al

agriculturii înseamnă că fermierii au mai puține alegeri la

dispoziție.

Ingineria genetică nu rezolvă problema foametei.

99,5% din fermierii din toată lumea nu ar cultiva plante

modificate genetic.

În agricultura industrială se folosesc fertilizatori

și substanțe chimice toxice care poluează apele și solurile –

adică tocmai lucrurile de care avem nevoie pentru a putea

crește – acum și în viitor – hrană sănătoasă.

25

Folosirea excesivă a îngrășămintelor sintetice în

agricultura industrială, poluantă, contribuie semnificativ la

schimbările climatice.

Ingineria genetică, controlul corporațiilor asupra

alimentelor oamenilor, folosirea intensivă a pesticidelor și

ierbicidelor nu sunt soluții. Agricultura ecologică, în

schimb, este sigură, este realizabilă și este de domeniul

prezentului. Ajută-ne să sprijinim fermele viitorului.

Argumente pentru agricultura ecologică:

-      Fermele ecologice păstrează producția de alimente

pe mâinile fermierilor și departe de controlul corporațiilor.

-      Agricultura ecologică ne ajută să facem față

schimbărilor climatice.

-      2,6 miliarde de mici producători agricoli deja

produc majoritatea alimentelor la nivel global.

-      Este dovedit că agricultura ecologică este mai

profitabilă pentru fermieri, potrivit unor studii din Europa,

Asia, Africa și America.

Concluzii

26

Astăzi, tot mai multe organizaţii ale societăţii civile

se implică în găsirea soluţiilor adecvate la sfidările

sociale, economice, culturale etc. la care omenirea este

supusă, în aproape toate domeniile şi la toate nivelurile.

Pentru a proteja interesele cetățenilor societatea civilă

trebuie să fie constituită din cât mai multe organizaţii

"specializate" în cât mai multe domenii care privesc

organizarea şi administrarea societăţii umane. Aceste

instituţii trebuie să cunoască politicile curente şi

propunerile de politici, pentru a monitoriza modul în care

factorii politici sau economici respectă interesele

majorităţii populaţiei în domeniile respective.

Dincolo de aspectul instituţional, societatea civilă este

formată din cetăţeni, care, asociaţi sub diferite forme,

participă la viaţa publică, influenţează politicile, apără şi

promovează interesele populaţiei. În cadrul societăţii civile,

cetăţenii intră într-o ţesătură de raporturi sociale,

participând benevol la activitatea unei multiplicităţi de

asociaţii, organizaţii, cluburi, în vederea promovării unei

diversităţi de obiective şi interese. Organizaţiile

societăţii civile sunt, într-un anumit sens, autonome, în

raport cu statul, reprezentând o multitudine de centre de

putere, un sistem al puterilor non-statale.

27

Bibliografie

1. Chevrier Marc Cf., Une grand oubliée: société

civile, Agora, vol 6, nr.4, iulie-august 1999.

2. Gellner, Ernest, Condiţiile libertăţii. Societatea

civilă şi rivalii săi, Editura Polirom , Iaşi, 1998,

3. Mureșan M., Duțu P., Societatea civilă- actor

nonstatal major, Ed. Universității Naționale de Apărare Carol

I, București, 2006

4. Munteanu C., Dumitrascu M., Ecologie și protecția

calității mediului, Ed. Balneară, București, 2011

5. Petrescu-Mag R., Protecția mediului în contextual

dezvoltării durabile, Ed. Bioflux, Cluj-Napoca, 2011

INTERNET

28

www.greenpeace.org

www.fndc.ro

www.anpm.ro

www.romania.ici.ro

29