“Delenda est Ecclesia. Sulla violenza anticlericale e la Guerra civile del 1936” [2011]
Rolul societații civile in protejarea mediului
-
Upload
independent -
Category
Documents
-
view
7 -
download
0
Transcript of Rolul societații civile in protejarea mediului
Rolul societății civile în protejarea mediului
CUPRINS
Pag.Introducere...........................................3
CAPITOLUL 1 Rolul societății civile în protejarea mediului
1. Societatea civilă – considerații generale..........41.1. Ce este societatea civilă........................41.2. Elemente definitorii ale organizaţiilor societăţii civile.....................................61.3. Rolul societății civile..........................7
2. Protecția mediului.................................102.1. Măsuri de reducere a poluării apei...............102.2. Măsuri de reducere a poluării aerului............112.3. Măsuri de reducere a poluării solului............12
CAPITOLUL 2 Greenpeace România
1. Istoric Greenpeace.................................132. Campanii...........................................16
Concluzii ............................................19Bibliografie..........................................20
Introducere
Societatea civilă are dreptul şi datoria de a influenţa
deciziile politice, economice sau de interes public și
acționează ca un mecanism reglator pentru societățile
democratice.
Reacţiile societăţii civile faţă de politicile
administrative sau economice care vin în contradicţie cu
interesele sale sunt variate, de la campanii de presă până la
mesaje de protest. Astfel de acţiuni sunt dificil de organizat
şi au adesea impact pe termen scurt și de aceea este necesară
apariţia unor structuri paralele cu cele ale statului, cum ar
fi organizațiile non-guvernamentale, sindicatele, patronatele
etc. care să monitorizeze activitatea instituţiilor statului
şi modul de soluţionare a revendicărilor. Aceste structuri
trebuie să menţină o presiune constantă asupra factorilor de
decizie și să colaboreze cu structurile implicate în
administrarea societăţii, pentru a găsi soluţiile potrivite şi
a ameliora continuu calitatea vieții.
2
Societatea civilă trebuie să se implice într-o gamă largă
de probleme, cum ar fi guvernarea unei ţări, relaţiile
internaţionale, dezvoltarea economică sau protejarea mediului
înconjurător.
I Rolul societății civile în protejarea
mediului
1. Societatea civilă – considerații generale
Societatea modernă se structurează prin trei componente:
componenta economică;
componenta politică (instituţiile fundamentale ale
statului);
3
componenta societăţii civile, sectorul non-profit,
care legitimează sau amendează celelate două
componente.
1.1. Ce este societatea civilă
Societatea civilă este o noţiune care descrie forme
asociative de tip apolitic şi care nu sunt părţi ale unei
instituţii fundamentale a statului sau ale sectorului de
afaceri. "Astfel, organizaţiile neguvenamentale - asociaţii
sau fundaţii, sindicatele, uniunile patronale sunt actori ai
societăţii civile, care intervin pe lânga factorii de decizie,
pe lânga instituţiile statului de drept pentru a le influenţa,
în sensul apărării drepturilor şi intereselor grupurilor de
cetăţeni pe care îi reprezintă"1
Există diferite definiţii ale conceptului de "societate
civilă". În limbajul comun, sensul atribuit este adesea unul
reducţionist, mulţi oameni înţelegând prin "societate civilă"
organizaţiile nonguvernamentale.
Societatea civilă:
este „ansamblul raporturilor interindividuale, a
structurilor familiale, sociale, economice, culturale,
religioase, care se dezvoltă în societatea dată, în afara
cadrului şi intervenţiei statului”2.
1 http://www.fndc.ro/comunitate/societatea_civila.html, 28.04.2015, 18:232 Cf. Marc Chevrier, Une grand oubliée: société civile, Agora, vol 6, nr.4,iulie-august 1999.
4
reprezintă acel ansamblu de instituţii
neguvernamentale diverse, suficient de puternice pentru a
contrabalansa statul şi care, fără a-l împiedica să-şi
îndeplinească rolul de menţinere a păcii şi de a judeca
imparţial cu privire la interesele majore, este totuşi capabil
să-l împiedice să domine şi să atomizeze restul societăţii”3.
reprezintă tot ceea ce, în sânul naţiunii, dar în
afara administraţiei şi a puterii politice, contribuie la
funcţionarea globală a societăţii, de la întreprinderi mari
sau mici, până la cea mai mică asociaţie ce adună la o
activitate comună persoane având aceleaşi gusturi sau dorinţă.
poate fi văzută ca un spaţiu sau o arenă politică,
unde asociaţii voluntare caută, în afara partidelor politice,
să determine regulile, formale şi informale, ce guvernează un
aspect sau altul al vieţii sociale.
prin organizaţiile sale, este expresia speranţei
cetăţenilor „de a fi ascultaţi” atunci când se iau decizii
semnificative pentru ei şi în numele lor.4
reprezintă forma prin care oamenii pot atenua
sentimentul de insecuritate crescută datorită consolidării
instituţiilor statului, care, din dorinţa de a asigura
condiţiile organizării şi desfăşurării legale a vieţii şi
activităţii sociale, economice, culturale etc., întăresc
măsurile de control şi supraveghere a populaţiei şi a
organizaţiilor de orice natură.
3 Gellner, Ernest, Condiţiile libertăţii. Societatea civilă şi rivalii săi,Editura Polirom , Iaşi, 1998, p. 20.4 Mureșan M., Duțu P., Societatea civilă- actor nonstatal major, Ed. Universității Naționale de Apărare Carol I, București, 2006, p.18
5
Societatea civilă este cel mai simplu termen pentru a
descrie un întreg sistem de structuri, care implică cetăţeanul
în diferitele sale ipostaze de membru într-o organizaţie
neguvernamentală, într-un sindicat sau într-o organizaţie
patronală. Oricare dintre aceste organizaţii este formată din
cetăţeni, asociaţi benevol sub diferite forme, care au
aceleaşi interese şi care îşi dedică timpul, cunoştinţele şi
experienţa pentru a-şi promova şi apăra drepturile şi
interesele personale.
Exemple de instituţii ale societăţii civile:
organizaţii nonguvernamentale (ong-uri);
organizaţii comunitare (community-based
organizations);
asociaţii profesionale;
organizaţii politice;
cluburi civice;
sindicate;
organizaţii filantropice;
cluburi sociale şi sportive;
instituţii culturale;
organizaţii religioase;
mişcări ecologiste;
media.
Societatea civilă descrie un întreg sistem de structuri,
care permit cetăţenilor noi roluri şi relaţii sociale, prin
diferite modalităţi de participare la viaţa publică.
6
1.2. Elemente definitorii ale organizaţiilor societăţii
civile
Sectorul organizaţiilor societăţii civile (OSC) a fost
adesea descris ca un domeniu extrem de divers, eterogen şi
care regrupează organizaţii ale căror obiective, structură şi
motivaţii variază considerabil.
Prin urmare, nu este uşor să se găsească o definiţie
comună a expresiei OSC. Totuşi, grupul lexical OSC poate fi
folosit pentru a descrie o gamă de organizaţii care au în
comun caracteristicile următoare:
OSC nu sunt create pentru a realiza profituri
personale,
OSC sunt benevole,
OSC se disting de grupurile informale sau
constituite ad-hoc printr-un anumit grad de existenţă formală
sau instituţională,
OSC sunt independente, în special de guverne şi de
puterile publice în general, ca şi de partidele politice sau
de organizaţiile comerciale,
OSC sunt dezinteresate în ceea ce priveşte
obiectivele lor şi valorile pe care le apără.
Scopul lor este să ia parte activ la viaţa publică, în
general, pe chestiuni şi probleme legate de interesul general
al populaţiei, al anumitor grupuri sociale sau ale societăţii
în ansamblu.
Ele nu apără interesele comerciale sau profesionale ale
membrilor săi. Deşi aceste caracteristici comune pot servi
7
pentru definirea conceptului de OSC, se cuvine amintit că
mărimea şi câmpul lor de activitate pot varia considerabil.
Unele asemenea organizaţii se compun dintr-un număr limitat de
persoane, în timp ce altele pot număra mii de simpatizanţi şi
sute de membri.
În plan funcţional, OSC-urile pot avea în esenţă
activităţi operaţionale sau de apărare a anumitor interese.
OSC operaţionale contribuie la furnizarea de servicii în
materie de securitate socială, în timp ce primul obiectiv al
OSC care apără anumite interese este de a influenţa politica
puterilor publice şi opinia publică, în general. Într-o
modalitate mai generală, sindicatele şi organizaţiile
profesionale se pot considera ca făcând parte din OSC.5
Societatea civilă nu este decât o noţiune globală
politică ce cuprinde toate organizaţiile de la asociaţii,
fundaţii, ligi, sindicate şi până la organizaţii
nonguvernamentale ce acţionează în acest cadru.
Caracteristici ale organizaţiilor societăţii civile:
a) organizaţiile societăţii civile sunt asociaţii de
ordin juridic, în care cetăţenii se strâng voluntar şi
potrivit propriilor interese.
b) întrucât membrii acestor organizaţii deliberează şi
îşi realizează în comun obiectivele şi sarcinile stipulate
prin statutele de asociere, acestea pot dispune de o înaltă
competenţă specializată.
c) sunt o structură instituţionalizată independentă de
stat şi de instituţiile acestuia, inclusiv de partidele
politice și:5 Mureșan M., Duțu P., Op. Cit., p. 26
8
se înfiinţează din iniţiativa cetăţenilor pe baza
unei convenţii de constituire de drept privat şi/sau
internaţional;
au obiective şi sarcini strâns corelate cu natura
lor;
posedă o structură minimă instituţională şi
democratică;
deţin un sediu propriu în statul în care s-au
înfiinţat; au activitate pe plan local, naţional, regional
şi/sau internaţional;
obiectivele lor nu vizeaz ă scopuri lucrative.
d) se disting de celelalte organizaţii ce nu aparţin
spaţiului ocupat de societatea civilă, cum ar fi:
partidele politice şi alianţele lor;
adunările spirituale şi religioase;
asociaţii ce acţionează în scopuri pur ştiinţifice
sau juridice cum sunt International Law Association (ILA)sau
Institute of International Law (IDI).
1.3. Rolul societății civile
În principal, organizaţiile societăţii civile îşi propun6:
să formeze şi să educe cetăţenii în direcţia
participării active şi a implicării voluntare şi responsabile în
elaborarea politicilor referitoare la dezvoltarea localităţii
lor;
6 Loïc Blondiaux, L’idée de démocratie participative: enjeux, impenses et questions recurrentes, http:// www.chaire-mcd.ca
9
să-i înveţe şi să le formeze deprinderea de a fi
interesaţi de tot ceea ce întâmplă sau urmează să se întâmple în
comunitatea lor şi care îi poate afecta pe termen scurt, mediu
sau lung;
să-i deprindă cu democraţia participativă, adică să-i
facă să se angajeze voluntar, conştient şi responsabil în
organizarea şi derularea oricăror proiecte referitoare la aspecte
ale vieţii şi activităţii membrilor comunităţii locale, dar şi a
ţării;
învăţarea regulilor democraţiei participative la nivel
local.
Societatea civilă are un important rol în supravegherea
și conservarea ariilor protejate dar și prin influențarea
Politicilor Publice, folosind diverse metode și mijloace, în
majoritate accesibile publicului larg.7
Principalele roluri ale societății civile în protejarea
mediului sunt:
1. MONITORIZAREA
Monitorizarea efectuată de organisme guvernamentale se
face la nivel mondial, național, regional, local, pentru toți
factorii de mediu. Pentru o astfel de abordare, costurile sunt
ridicate necesitând echipamente speciale și personal cu
pregătire în domeniu. Monitorizarea pe care o pot realiza
Organizațiile Neguvernamentale, fără a folosi echipamente
speciale constă în:
7 http://www.fndc.ro/comunitate/societatea_civila.html
10
Monitorizarea apei (râuri, lacuri) – observații vizuale
pentru identificarea sursei de poluare, evaluarea cantitătii
și tipurilor de deșeuri;
Monitorizarea biodiversității (floră și faună) – observații
vizuale pentru identificarea cauzelor și speciilor
periclitate, evaluarea suprafețelor degradate (ex. nr.
hectare de pădure).
Monitorizarea ariilor protejate – observații vizuale pentru
identificarea sursei de poluare/degradare (turism, braconaj,
tăierea abuzivă a pădurii, degradarea peșterilor, pășunatul
excesiv), impactul asupra rezevației/speciei, măsuri de
reducere a poluarii – degradării.
2. INFORMAREA
Informațiile sunt vitale în acțiunile întreprinse de
organizații, dar la fel de important este ca informațiile să
fie făcute publice pentru a câștiga sprijinul unui număr cât
mai mare de suporteri.
Baze de date – ce conțin date despre arii protejate, specii
de plante și animale, surse de poluare, permițând
vizualizarea evoluției în timp și prognoza calității
mediului;
Ziare, pliante, afișe, cărți;
Diapozitive, filme, fotografii, panouri informative;
Mass-media poate disemina informațiile pe scară largă însă
poate avea și un rol negativ;
11
Centrele de informare reprezintă o modalitate eficientă de
informare a publicului atât în localități cât și în
interiorul ariilor protejate, problema majoră în momentul de
față fiind costurile relativ ridicate pentru funcționarea de
astfel de centre.
3. EDUCAREA
Acțiunile educative se pot desfășura în diverse forme
pentru diferite grupuri de beneficiari:
Acțiuni educative în interiorul ariilor protejate (vizite de
documentare, acțiuni de ecologizare);
Acțiuni educative în exteriorul ariilor protejate
(distribuirea de pliante, afișe, cărți, organizarea de
expoziții, simpozioane, cursuri de instruire).
Beneficiarii acțiunilor de educație pot fi:
Personalul structurilor administrative (primării,
silvicultori, instituții publice descentralizate);
Școli, licee, universități;
Localnici;
Alții: organizații de pescari și vânători, biserica,
industria, firme.
Important în momentul demarării unei campanii de educație
este să se identifice necesitățile locale și să se stabilească
ținte clare pentru generarea conștientizării/pentru obținerea
de rezultate.
12
2. Protecția mediului
SURSE DE POLUARE:
sursele naturale: seceta, înghețul, furtunile,
focul, dăunătorii;
surse antropice de poluare: depunerile de acid (ploi
acide), acidifierea solului, oxizi de sulf, oxizi de azot,
ozonul atmosferic, amoniacul, pesticidele administrate
excesiv;
surse antropice de degradare: tăieri rase pe
suprafețe mari, lucrări hidroenergetice.
IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
Sursele naturale conduc la distrugerea stratului vegetal,
inclusiv a humusului (focul,furtunile); uscarea copacilor
(secetă, dăunători).
Sursele antropice de poluare acționează direct asupra
frunzelor și indirect asupra solului determinând degradarea
pădurilor pe mari suprafețe.
Surse antropice de degradare au ca rezultat dezgolirea
solului și apariția proceselor de torențialitate, eroziunea
accentuată, dereglarea regimului climatic care favorizează
fenomenul de aridizare a versanților; sunt distruse plantele,
dispar animalele și poate influența chiar deplasarea unor
comunități mici de oameni.
Apa, aerul și solul, constituienți ai biosferei sunt
cunoscuți sub denumirea de factori de mediu. În fiecare din
13
aceștia se dezvoltă o fauna și o floră specific căreia, pentru
a supraviețui, trebuie să i se asigure un mediu ambiant cât
mai curat.
2.1.Măsuri de reducere a poluării apei
A. Măsuri de reducere a poluării apei de suprafață
Epurarea apelor uzate menajere se realizeaza prin trei
procedee: epurarea mecanică, mecano-chimică, biologică, fiind
folosite în stațiile de epurare a localităților cu canalizare.
Epurarea mecanică constp în trecerea apei prin
grătare, site, deznisipatoare având rolul de a reține: frunze,
cârpe, ambalaje, lemne, plastice, nisipul, suspensiile.
Epurarea mecano – chimică se face dupa epurarea
mecanică și constă în prepararea apei cu sulfat de aluminiu
necesar măririi eficienței de decantare.
Epurarea biologica constă în trecerea apei prin filtre
biologice și bazine de nămol activ urmate de decantoare.
Filtrele biologice sunt bazine umplute cu material
filtrant (piatră spartă, cocs, caramidă), care datorită
membranei biologice și cu un aport de oxigen conduce la o
epurare eficientă.
Bazinele de nămol activ sunt bazine prin care apa
primește un aport suplimentar de oxigen și au o viteză de
curgere foarte mică formând ,,nămolul activ” cu rol de
epurare/degradare a substanței organice.
14
Fosele septice sunt bazine care asigură decantarea
primară și stopează ajungerea apei în emisar. Sunt folosite
pentru gospodarii izolate, cabane.
B. Măsuri de reducere a poluării apei subterane:
în cazul poluării la mică adâncime se excavează
terenul până la nivelul apei după care se pompează poluantul
la exterior;
în cazul poluării la adâncime mare se executa foraje
aval de sursă de poluare și se pompează la exterior poluantul;
în cazul poluării unor drenaje subterane de natură
carstică se impermeabilizează /obturează locul în care
poluatorul pătrunde în subterane. Dacă canalele (galeriile
naturale) drenului sunt accesibile omului se poate interveni
și în subteran prin colectarea directă a deșeurilor și
suspensiilor rămase netransportate de apă.
Criterii de performanță8:
Supravegherea procesului de epurare mecanică a
apelor uzate
Supravegherea procesului de epurare chimică a apelor
uzate
Supravegherea procesului de epurare biologică a
apelor uzate
Urmărirea aplicării legislației in vigoare privind
protecția apelor
8 Munteanu C., Dumitrascu M., Ecologie și protecția calității mediului, Ed.Balneară, București, 2011 p.16
15
2.2.Măsuri de reducere a poluării aerului
Aerul atmosferic este un factor de mediu greu de
controlat, deoarece poluanții, odată ajunși în atmosferă se
dispersează rapid și nu mai pot fi captați pentru a fi
epurați. Principalele activități care poluează aerul sunt:
industria, producția de energie, agricultura, transportul, la
care se adaugă dezastrele: incendiile de pădure pe mari
suprafețe.
MĂSURI:
Catalizatorul Catalitic reduce efectul negativ al
ozonului atmosferic, compușilor organici volatili, oxidului
carbonic, oxizii de azot.
Combustibili alternativi (metanol, etanol, gazul
natural).
Scuberul este o instalație care colectează emisiile
convertindu-le în acid sulfuric în urma trecerii gazului
printr-un recipient unde sunt pulverizate particule mici de
apă sau de lapte de var.
Turnurile de stripare reduc nocivitatea amoniacului
care apare în procesul de producție al acestuia.
Filtrele electrostatice sunt eficiente în cazul
pulberilor sedimentabile în suspensie provenite din fabrici de
ciment, termocentrale, fabricile de acid sulfuric. Filtrul
consta în trecerea gazului solid (praf, pulbere, fum) printr-
un recipient în care se creează un câmp electrostatic, cu
capacitatea de epurare a emisiei și recuperării solidului
dispersat.
16
Criterii de performanță:
Identificarea metodelor şi mijloacelor de purificare
a aerului
Supravegherea metodelor de reținere a suspensiilor
solide din gazele de ardere
Supravegherea procedeelor de reducere a oxizilor de
azot din gazele de ardere
Supravegherea metodelor pentru desulfurarea gazelor
de ardere
Urmărirea aplicării legislației în vigoare privind
protecția atmosferei.
2.3.Măsuri de reducere a poluării solului
Solul este locul unde se intalnesc toti poluantii,
pulberile din aer, gazele toxice transformate de ploaie in
atmosfera, astfel ca solul este cel mai expus efectelor
negative ale acestor substante.9 Apele de infiltratie
impregneaza solul cu poluanti antrenandu‐i spre adancime,
raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau irigate,
aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin
aglomerare sau numai aruncate la intamplare pe sol.
Solul poate fi poluat :
direct prin deversari de deşeuri pe terenuri urbane
sau rurale, sau din îngrăşăminte şi pesticide aruncate pe
terenurile agricole
9 Munteanu C., Dumitrascu M., p. 14
17
indirect, prin depunerea agenților poluanti ejectați
inițial în atmosferă, apa ploilor contaminate cu agenti
poluanți "spălați" din atmosfera contaminată, transportul
agenților poluanți de către vânt de pe un loc pe altul,
infiltrarea prin sol a apelor contaminate.
MĂSURI:
Împăduririle și exploatarea rațională combat
eroziunea solului șidezertificarea.
Sisteme de desecare – drenaj și irigații de spălare
previn saraturile.
Depozite de reziduri controlate (haldele) sunt
locuri special amenajate, pe suprafețe orizontale având
straturi succesive de reziduri și pământ, cu radier
impermeabil, sistem de colectare a apei pluviale și statie de
epurare, împrejmuire.
Tratarea chimică a solului folosind instalații
speciale, prin excavarea solului poluat/ degradat.
Cărbunele activ incorporat în sol sau administrarea
de adjuvanți, reduc efectul negativ al pesticidelor.
Criterii de performanță:
Identificarea distrugerilor provocate de ape şi vânt
şi a celorbiochimice.
Supravegherea măsurilor de prevenire a poluării
solului.
Urmărirea aplicării legislației in vigoare privind
protecția solului, asubsolului şi a ecosistemelor terestre .
Urmărirea aplicării legislației în vigoare privind
regimul îngrăşămintelor chimice şi al pesticidelor;
18
II. Greenpeace România
1.Istoria Greenpeace
În 1971, motivați de viziunea lor despre o lume verde și
pașnică, un mic grup de activiști a plecat din Vancouver,
Canada și a navigat cu o barcă de pescuit spre Amchitka, unde
guvernul american realiza teste nucleare subterane. Acești
activiști, fondatorii Greenpeace, au dovedit că părerea unui
grup de indivizi contează mult și poate aduce o schimbare.
Misiunea lor a fost să fie martorii testărilor nucleare
subterane americane din Amchitka, o insulă mică în vestul
coastei peninsulei Alaska, una dintre cele mai active zone din
punct de vedere seismic. Amchitka era refugiul a 3.000 de
lutri marini, specie pe cale de dispariție. De asemenea,
insula mai adăpostea și alte specii, printre care vulturi
pleșuvi și șoimi călători.
Deși vechea barcă de pescuit, Phyllis Cormack, a fost
interceptată înainte de a ajunge în Amchitka, călătoria a
generat un val de interes din partea publicului. SUA au
detonat bomba, dar vocea rațiunii s-a făcut auzită. Testele
nucleare în Amchitka au fost încheiate în același an, iar
insula a fost declarată mai târziu sanctuar al păsărilor.
Cu sediul principal în Amsterdam, Olanda, Greenpeace are
peste 2,8 milioane de susținători în toată lumea și birouri în
41 de țãri.
19
Această tradiție, de a fi "martor" la evenimente într-un
mod non-violent, continuă și astăzi, iar navele Greenpeace
sunt o parte importantă a campaniilor organizației. Mesajul
care apare pe unul dintre cele mai lungi bannere realizate de
Greenpeace rezumă foarte bine această legendă: „Doar când
ultimul copac a fost tăiat, ultimul râu a fost otrăvit şi
ultimul peşte prins, ne vom da seama că nu putem mânca bani".
Din anul 2007, Greenpeace este prezentă și în România.
Pentru a-și păstra independența, Greenpeace nu acceptă donații
de la guverne sau companii, ci se bazează doar pe contribuții
de la persoane fizice, milioane de susținători din toată
lumea.
În România, organizația Greenpeace derulează următoarele
campanii:
Schimbări climatice,
Protecția Pădurilor,
Energie nucleară,
Mări și Oceane,
Agricultură sustenabilă,
Substanțe toxice,
Roșia Montană,
Gazele de șist.
Biroul Greenpeace din România face parte din Greenpeace
Europa Centrală și de Est, regiune coordonată de Greenpeace
Austria. De aici provin și majoritatea fondurilor destinate
20
activității din România, care se axează, în consecință, pe
campaniile internaționale, și mai puțin pe probleme locale.
În România, Greenpeace primește fonduri prin sistemul de
donații on-line, pe www.greenpeace.ro, din redirecționarea a
2% din impozitul pe venit și din achiziționarea de produse din
Greenpeace Shop.
Greenpeace este o organizație internațională independentă
care folosește confruntarea creativă, non-violentă pentru a
expune probleme de mediu globale și pentru a forța adoptarea
unor soluții care sunt esențiale pentru un viitor verde și
pașnic.
Scopul Greenpeace este de a asigura capacitatea planetei
Pământ de a perpetua viața în toată diversitatea ei.
Principiile și valorile de bază ale Greenpeace se
reflectă în toată munca de campanie, în toată lumea. Acestea
sunt:
Fac cunoscute problemele de mediu într-un mod
pașnic, non-violent;
Folosesc confruntarea non-violentă pentru a crește
nivelul și calitatea dezbaterilor publice;
În expunerea amenințărilor la adresa mediului
înconjurător și în găsirea soluțiilor nu consideră
că au aliați sau adversari permanenți;
Își asigură independența financiară față de
interesele politice sau comerciale;
21
Caută soluții și promovează dezbaterile deschise,
informate, despre alegerile societății cu privire la
mediul înconjurător.
În dezvoltarea strategiilor și politicilor de campanii au
grijă ca acestea să reflecte respectul lor fundamental pentru
principiile democratice și să găsească soluții care să
promoveze echitatea socială globală.
Greenpeace:
nu acceptă și nu solicită fonduri de la guverne,
companii sau partide politice;
nu caută și nu acceptă donații care ar putea
compromite independența, scopurile, obiectivele sau
integritatea organizației;
se bazează pe donațiile voluntare ale suporterilor
individuali și pe sprijinul fundațiilor.
Principiile Greenpeace sunt: non-violența, independența
politică și prezența internațională.
2.CAMPANII10
1. Schimbări climatice
Schimbările climatice reprezintă cea mai mare amenințare
asupra mediului înconjurător cu care se confruntă umanitatea.
Greenpeace lucrează pentru a construi un model energetic
sustenabil și pledează pentru o revoluție energetică, capabilă
să reducă emisiile de CO2 pentru a preveni efectele
10 http://www.greenpeace.org/romania/ro/ 2.5.2015, 22:12
22
schimbăriilor climatice, din care opțiunea pentru energia
nucleară este definitiv înlăturată.
Ȋnlocuirea formelor poluatoare de obținere a energiei cu
altele sustenabile, durabile, necesită stoparea noilor
proiecte de centrale termice, închiderea treptată a
centralelor nucleare și sprijinul pentru generarea de
electricitate bazată pe surse regenerabile; înlăturând
barierele care există în calea creșterii sale la scară largă
și bazându-ne pe rolul pe care oamenii îl pot avea în procesul
de transformare a sistemului energetic.
Succesul pentru UE în domeniul energiei și al climei va
fi determinat de trei politici:
Reducerea carbonului
UE trebuie să reducă emisiile locale de gaze cu efect de
seră cu cel puțin 30%, un demers susținut de un număr tot mai
mare de lideri din domeniul afacerilor, miniștri europeni și
grupuri ale societății civile.
Energia
În următoarea decadă, aproape jumătate din
termocentralele UE vor trebui înlocuite. Astfel, Europa ar
trebui să profite de ocazie și să investească în energie
regenerabilă, tehnologie de economisire a energiei și să își
modernizeze rețeaua energetică/ Europa poate și ar trebui să
funcționeze alimentată numai cu energie regenerabilă până în
2050.
Petrol, transport și biocombustibili
23
Transportul este sectorul european cu cea mai mare rată
de creștere a emisiilor de carbon. UE poate și ar trebui să
treacă de epoca petrolului și să încurajeze o flotă de
automobile mai eficiente și mai ieftine.
2. Protecția pădurilor
Greenpeace luptă pentru a opri complet defrișările până
în 2020, pentru a proteja ce a mai rămas din aceste ecosisteme
extraordinare. Fără păduri sănătoase și prospere, planeta
Pământ nu poate susține viața. Până acum, 80% din pădurile
planetei au fost degradate sau distruse.
Pentru a reuși acest lucru, Greenpeace derulează
următoarele activități:
Provoacă industriile distructive să își schimbe
practicile și îndeamnă consumatorii la acțiune. Aceștia
trebuie să solicite ca produsele alimentare, hârtia și
cheresteaua să nu fie dependente de distrugerea pădurilor.
Pune presiune pe oamenii-cheie din politică, pentru
ca ei să acționeze pe plan politic, la nivel național și
internațional, pentru a proteja pădurile lumii, drepturile
oamenilor care depind de păduri, biodiversitatea și clima.
Lucrează alături de comunitățile indigene de pe
frontul defrișărilor – în Amazonia, Congo, Indonezia – pentru
a investiga, documenta, expune și acționa împotriva
distrugerii forestiere.
Rezultate Greenpeace:
24
Cu ajutorul a sute de mii de suporteri, Greenpeace a
înregistrat niște victorii uimitoare.
Defrișările din Amazonia, pentru cultivarea de soia
și creșterea vitelor s-au redus semnificativ datorită
moratoriului impus.
Pădurea tropicală Great Bear din Canada a fost
protejată și este gestionată sustenabil acum.
80.000 de hectare de pădure din nordul Finlandei,
importante pentru supraviețuirea renilor sunt acum protejate.
Giganți multinaționali precum Nestle și Unilever și-
au schimbat politicile de aprovizionare cu ulei de palmier,
pentru a ajuta la protejarea pădurilor și turbăriilor
Indoneziei, datorită presiunii exercitate de suporterii
noștri.
3. Agricultură sustenabilă
Zece corporații controlează aproape 70 la sută din
piața mondială a semințelor. Acest control corporatist al
agriculturii înseamnă că fermierii au mai puține alegeri la
dispoziție.
Ingineria genetică nu rezolvă problema foametei.
99,5% din fermierii din toată lumea nu ar cultiva plante
modificate genetic.
În agricultura industrială se folosesc fertilizatori
și substanțe chimice toxice care poluează apele și solurile –
adică tocmai lucrurile de care avem nevoie pentru a putea
crește – acum și în viitor – hrană sănătoasă.
25
Folosirea excesivă a îngrășămintelor sintetice în
agricultura industrială, poluantă, contribuie semnificativ la
schimbările climatice.
Ingineria genetică, controlul corporațiilor asupra
alimentelor oamenilor, folosirea intensivă a pesticidelor și
ierbicidelor nu sunt soluții. Agricultura ecologică, în
schimb, este sigură, este realizabilă și este de domeniul
prezentului. Ajută-ne să sprijinim fermele viitorului.
Argumente pentru agricultura ecologică:
- Fermele ecologice păstrează producția de alimente
pe mâinile fermierilor și departe de controlul corporațiilor.
- Agricultura ecologică ne ajută să facem față
schimbărilor climatice.
- 2,6 miliarde de mici producători agricoli deja
produc majoritatea alimentelor la nivel global.
- Este dovedit că agricultura ecologică este mai
profitabilă pentru fermieri, potrivit unor studii din Europa,
Asia, Africa și America.
Concluzii
26
Astăzi, tot mai multe organizaţii ale societăţii civile
se implică în găsirea soluţiilor adecvate la sfidările
sociale, economice, culturale etc. la care omenirea este
supusă, în aproape toate domeniile şi la toate nivelurile.
Pentru a proteja interesele cetățenilor societatea civilă
trebuie să fie constituită din cât mai multe organizaţii
"specializate" în cât mai multe domenii care privesc
organizarea şi administrarea societăţii umane. Aceste
instituţii trebuie să cunoască politicile curente şi
propunerile de politici, pentru a monitoriza modul în care
factorii politici sau economici respectă interesele
majorităţii populaţiei în domeniile respective.
Dincolo de aspectul instituţional, societatea civilă este
formată din cetăţeni, care, asociaţi sub diferite forme,
participă la viaţa publică, influenţează politicile, apără şi
promovează interesele populaţiei. În cadrul societăţii civile,
cetăţenii intră într-o ţesătură de raporturi sociale,
participând benevol la activitatea unei multiplicităţi de
asociaţii, organizaţii, cluburi, în vederea promovării unei
diversităţi de obiective şi interese. Organizaţiile
societăţii civile sunt, într-un anumit sens, autonome, în
raport cu statul, reprezentând o multitudine de centre de
putere, un sistem al puterilor non-statale.
27
Bibliografie
1. Chevrier Marc Cf., Une grand oubliée: société
civile, Agora, vol 6, nr.4, iulie-august 1999.
2. Gellner, Ernest, Condiţiile libertăţii. Societatea
civilă şi rivalii săi, Editura Polirom , Iaşi, 1998,
3. Mureșan M., Duțu P., Societatea civilă- actor
nonstatal major, Ed. Universității Naționale de Apărare Carol
I, București, 2006
4. Munteanu C., Dumitrascu M., Ecologie și protecția
calității mediului, Ed. Balneară, București, 2011
5. Petrescu-Mag R., Protecția mediului în contextual
dezvoltării durabile, Ed. Bioflux, Cluj-Napoca, 2011
INTERNET
28