IMPACTUL DESEURILOR ASUPRA MEDIULUI

UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE SUCEAVA

IMPACTUL DESEURILOR ASUPRAMEDIULUI

1

Cuprins

1.Introducere

2.Clasificarea deseurilor

3.Principalele surse de deseuri

4.Strategii de gestionare a deseurilor

4.1.Prevenirea si minimalizarea fluxului de deseuri

4.2.Reciclarea

4.3.Incinerarea deseurilor

4.4.Depozitarea deseurilor

5.Impactul deseurilor asupra mediului

6.Impactul deseurilor municipale asupra mediului

7.Reducerea impactului rezultat prin depozitarea necorespunzatoare a deseurilor industriale

8.Bibliografie

2

1.Introducere

Dintre numeroasele probleme de mediu care ameninta planetanoastra, o problema majora o constituie, fara nici oîndoiala, deseurile. Fiecare dintre noi, mic sau mare, aruncazilnic în pubela sa obiecte care nu ne mai servesc, care suntgoale sparte sau uzate. Serviciul de salubrizare actioneaza osingura data pe saptamana, golind pubela care adeseadepaseste marginile si le depoziteaza în afara orasului, înlocurile numite "gropi de gunoi". Depozitarea deseurilor, pelanga faptul ca este un proces tehnologic destul de scump,mai prezinta un dezavantaj: polueaza mediul. Solutia nuconsta în depozitarea acestora pe locuri virane, pe spatiileverzi sau în parcuri, ci în colectarea selectiva sireciclarea lor. Aceasta metoda permite recuperareasubstantelor valoroase pentru reciclare!

In general, ca urmare a lipsei de amenajari si aexploatarii deficitare, depozitele de deseuri se numaraprintre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact sirisc pentru mediu si sanatatea publica.

Principalele forme de impact si risc determinate dedepozitele de deseuri orasenesti si industriale, in ordineain care sunt percepute de populatie, sunt:

3

modificari de peisaj si disconfort vizual; poluarea aerului; poluarea apelor de suprafata; modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei

biocenozelor pe terenurile invecinate.

2.Clasificarea deşeurilor

La nivel european s-a încercat elaborarea unor criterii de clasificare ale deşeurilor precumşi metode standard de gestionare a deşeurilor, sarcină ce întâmpină dificultăţi datorită unor cauzecumulative, printre care se pot enumera: lipsa unei baze de date complete, a unui sistem demonitoring integrat, stadiile diferite de dezvoltare socio-economică a unor state. Ca un exempluconcludent, în România pâna în anul 2007, anul aderării la UE, nu a existat o bază credibilă dedate, pentru monitoringul deşeurilor la nivel naţional. Deşeurile pot fi clasificate in funcţie de mai multe criterii:• în funcţie de provenienţa lor;• în funcţie de consistenţă;• în funcţie de biodegradabilitatea lor.

4

După sistemul EEA (European Environment Agency) deşeurile pot fi impărţite înurmătoarele categorii: deşeuri periculoase; deşeuri municipale; nămoluri de epurare; deşeuride la ambalaje, deşeuri de la producerea energiei electrice, deşeuri electronice.Principalele sectoare economice care sunt mai importante în generarea deşeurilor sunt:1. industria: industria energetică, industria chimica, industria de prelucrare;2. minerit;3. construcţii si demolări;4. deşeuri generate de activităţi medicale;5. activităţi agricole;6. deşeuri municipale.În funcţie de compoziţia lor, deşeurile mai pot fi clasificate: deşeuri organice, deşeurianorganice; deşeuri dinhârtie şi carton; deşeuri din mase plastice; deşeuri din sticlă; deşeurimetalice.

1. Deseuri nepericuloase

Nr.

cr

Denumire deseu Starea

fizica

Depozitare

5

t.

1 materii prime neconforme (de la curatarea cuptoarelor de ardere)

solida -depozitare temporara pe platforma balastata în apropierea depozitului dedeseuri refractare;

-depozitare finala la halda de deseurimenajere a localitatii;

2 rebuturi de produse finite (dela sortarea materialelor refractare)

solida -depozitare temporara linga rampa desortare produse finite, sector marcat;

-reutilizare în procesul tehnologic;

3 deseuri metalice feroase (de la atelierul mecanic)

solida -colectare în container metalic;

-depozitare temporara pe platforma betonata;

-valorificare prin agenti economici autorizati;

4 deseuri metalice feroase(rezultate din dezafectari)

solida -depozitare temporara pe platforma betonata;


5 deseuri lemnoase(de la atelierul de tâmplarie)

solida -depozitare pe platforma betonata/balastata ;

-valorificare în procesul tehnologic de productie si prin comercializare ;

6 anvelope uzate solida -depozitare in magazie;


7 deseuri menajere solida -depozitare temporara în containere metalice amplasate in incinta

6

societatii;

-eliminare la depozitul de deseuri menajere al localitatii;

2. Deseuri periculoase

Nr.

crt.

Denumiredeseu

Starea

fizica

Depozitare

1 uleiuri uzate lichida

-colectare în recipienti metalici;


2 baterii si acumulatori uzati

solida

- colectare în magazie;

-valorificare prin agenti economici autorizati.

3. Deseuri refolosibile

Nr.

crt.


fizica

Depozitare

1 rebuturi de produse soli -depozitare temporara linga rampa de

7

finite (de la sortarea materialelor refractare)

da sortare produse finite, sector marcat ;

2 deseuri lemnoase(rumegus dela atelierul de tâmplarie)

solida

- depozitare pe platforma betonata/balastata ;

4.. Deseuri comercializate

Nr.

crt.


fizica

Depozitare

1. deseuri metalice feroase (de laatelierul mecanic)

solida

-colectare în container metalic; -depozitare temporara pe platforma betonata;

-valorificare prin agenti economici autorizati

2. deseuri metalice feroase (rezultate dindezafectari)

solida

-depozitare temporara pe platforma betonata;

-valorificare prin agenti economici autorizati.

3. Deseuri lemnoase (de la atelierul de tâmplarie)

solida

- depozitare pe platforma betonata/balastata;

-valorificare prin comercializare;

4. Anvelope uzate solida

depozitare in magazie;

-valorificare prin agenti economici autorizati

5. uleiuri uzate lichi -colectare în recipienti metalici;

8

da


6. baterii si acumulatori uzati

solida

- colectare în magazie valorificare prin agenti;

-economici autorizati

5. Depozitarea definitiva a deseurilor

Nr.

crt.


fizica

Depozitare

1. materii prime neconforme

(de la curatareacuptoarelor de ardere)

solida

-depozitare temporara pe platforma balastata în apropierea depozitului de deseuri refractare;

-depozitare finala la halda de deseuri menajere a localitatii Baru;

2. deseuri menajere solida

-depozitare temporara în containere metalice amplasate pe platforma betonata;

-eliminare la depozitul de deseuri menajere al localitatii Baru.

9

3.Principalele surse de deseuri

1.Hartia: Milioane de tone de hartie sunt folosite anual pentrudiferite activitati.Fabricarea hartiei prezinta douainconveniente: ea este produsa din materie lemnoasa, ce seobtine prin taierea copacilor, iar pentru fabricarea ei sefoloseste o mare cantitate de energie.Reciclarea hartieifoloseste doar jumatate din cantitatea de energie folositainitial la obtinerea ei.

2. Plasticul : In lume exista peste 50 de tipuri de materialeplastice ce sunt fabricate din materii prime epuizabile, cumar fi petrolul, carbunele si gazul natural. Au o gama foartelarga de folosinta, pesteo treime fiind utilizate caambalaje, si reprezentand 20% din cantitatea de deseurimenajere.Principala problema a materialelor plastice este caele nu sunt biodegradabile, rezistand in mediu perioadefoarte lungi de timp (o sticla ingropata acum poate fidescoperita de urmasii nostri in exact aceeasi stare si peste10.000 de ani).

3. Sticla: Sticla este fabricata in mare parte din nisip sinecesita o cantitate enorma de energie. Mult mai putinaenergie este folosita pentru reciclarea ei.Reutilizareasticlelor si borcanelor determina un efect pozitiv asupramediului si economiei.Fabricarea sticlei din materialereciclate (cioburi) economiseste o treime din energiafolosita la inceput.

4. Metalele: Multe bunuri si ambaje sunt fabricate din metale -tabla, otel si in special aluminiu.Metalele se obtin prinprelucrarea minereurilor, ceea ce determina o mare poluareprin cantitatea de energie utilizata, si prin emanatiile si

10

deseurile industriale ce rezulta din acesteprocese.Reciclarea aluminiului salveaza 95% din energianecesara producerii lui.

5. Materiale textile: Hainele vechi si alte materiale textile potfi refolosite in mai multe feluri. Ele pot constitui ajutoarepentru saraci sau pot fi stranse si utilizate pentru creareaunor noi haine, paturi, lavete sau prelate.

6. Deseurile organice: Resturile organice pot fi refolosite prinproducerea de composturi sau ingrasaminte naturale. Frunzeleuscate mucegaite, in loc de a fi arse, pot fi folosite laacoperirea solurilor agricole, impiedicand aparitiaburuienilor.

7. Petrolul: Un litru de petrol scurs in apa se poate intinde peo suprafata dubla decat cea a unui teren de fotbal, provocandnumeroase daune.Anual, aproximativ 1,25 milioane de tone dedeseuri petroliere se scurg in mari si oceane. De multe oriaceasta cantitate patrunde in pamant, bazine riviere sisisteme de canalizare.Nu se poate vorbi de reciclare apetrolului, dar exista tehnologii de reciclare a uleiuriloruzate.

4.Strategii de gestionare a deşeurilor

Tendinţele în ceea ce priveşte managementul deşeurilor,promovate de EEA şi adoptate demajoritatea statelor membre UEsunt reprezentate de:1. minimizarea şi prevenirea cantităţilor de deşeuri;2. reciclarea;3. incinerarea;4. depozitarea.

11

Strategia universală este aceea de a minimiza cantitatea dedeşeuri respectiv cea deresurse naturale utilizate, si demaximizare a fluxului de reciclare a materiei si energiei.Cele mai acceptate şi promovate metode în gestionareadeşeurilor sunt minimizareacantităţilor de deşeuri sireciclarea. Minimizarea ţine mai mult de o parte conceptuală,multutilizată în zilele noastre şi se incearcă a fi susţinutaprin diferite instrumente: perceperea taxelor„pay as youthrough”, ,,willingness to pay”. De asemenea intervin şi alţifactori, cum ar fi:comportamentul oamenilor, gradul dedezvoltare al societăţii, atitudini, concepţii, niveluldeeducaţie.

4.1. Prevenirea şi minimizarea fluxului de deşeuri

Conform standardelor europene, priorităţile în ceea cepriveşte tratarea deşeurilor, suntdupă cum urmeaza: în primulrând prevenirea deşeurilor, apoi reciclarea lor, recuperareadeenergie şi în final depozitarea.Pentru a putea descrie această metodă de gestionare adeşeurilor trebuie mai întâi sădefinim termenii, să vedem înce context ne aflăm. Astfel, prevenirea deşeurilorreprezintăprevenirea, reducerea la sursă a fluxului dedeşeuri şi reutilizarea produselor. Minimizareafluxului dedeşeuri se referă şi la măsuri de gestionare a deşeurilor,cum ar fi scăderea gradului de toxicitate (deşeurilepericuloase) şi reciclarea (conform EEA).

12

Aceste metode trebuiesc susţinute de factorii politici de lanivel regional la cel naţional şi adaptate în funcţie deproblemele existente. În orice caz din cauza fluxuluicrescând de deşeurieste din ce în ce mai greu pentru toateţarile să se ocupe de această problemă. Fiecare ţarătrebuiesă adopte strategii adecvate pentru a reuşi să reducăcantităţile de deşeuri şi implicit epuizarearesurselor. Unraport al Agenţiei Europene de Mediu (EEA, Topic Report2/2002, Case studies on waste minimisation practices inEurope) prezintă zece cazuri în care unele ţări europene aureuşit să găsească soluţii pentru prevenirea şi minimizareacantităţilor de deşeuri. Cele mai importante măsuri seconsideră a fi:• responsabilitatea producătorilor, în ceea ce priveşteambalajul produselor;• acordurile voluntare;• instrumentele legislative;• programele informative;• taxele pe deşeuri.

4.2 Reciclarea

13

Reciclarea este metoda ce vizează doua aspecte importante:eficienţa folosirii resurselor şiimpactul asupra mediului.Deşeurile nu mai reprezintă, în societatea de astăzi, acelrău inevitabil,ci o sursa importanta de resurse secundare,tocmai de aceea se promovează din ce în ce mai multreciclareaşi avantajele în ceea ce priveşte utilizarea durabilă aresurselor, de asemenea deşeurilereprezintă o sursăregenerabilă de energie. Această metodă considerăclasificareadeşeurilor în funcţie de componenţa lor,respectiv in funcţie de existenţa lor ca posibileresursesecundare. Conform normelor europene, metodareciclării poate consta în: reciclarea materieişireutilizarea energiei.Reciclarea materială presupune înlocuirea resurselor primarecu folosirea materialelor dindeşeuri, Fricke şi Kolsch(2009). Ei consideră reciclarea materialelor ca metodă careincludereciclarea materiilor şi reciclarea biologică cucompost (proces aerob) şi fermentare (procesanaerob), spredeosebire de Bjorklund şi Finnveden (2005) care susţin căreciclarea deşeurilorbiodegradabile (referindu-se la

14

compostare şi digestie anaerobă) are puţine trasături comunecuceea ce presupune reciclarea propriu-zisă a materialelorReciclarea deşeurilor presupune o serie de activităţi:colectarea, transportul deşeurilor,prelucrarea intermediaracare implică sortare, mărunţire sau compactare,valorificareamaterialelor şi prelucrarea finală. În ceea cepriveşte colectarea şi transportul, numeroase studiis-au axatpe evaluarea impactului asupra mediului pentru fiecareactivitate întreprinsă şi peeficienţa economică.

Transportul deşeurilor (prelucrat după Salhofer şi colab., 2007).

Reciclarea şi valorificarea energetică presupune recuperareaenergiei din deşeuri. Este unproces ce constă în ardereadeşeurilor în instalaţii speciale cu scopul de a convertienergia înenergie electrică. Incinerarea deşeurilor

15

reperezintă procesul prin care are loc recuperareaenergiei,care altfel ar fi fost produsă din arderea combustibililorfosili, cărbuni sau gaze naturale,(Damgaard, 2010), adicăresursele naturale pot fi economisite şi utilizate raţional.

4.3 Incinerarea deşeurilor

Stehlìk (2009), susţine că o atenţie deosebită şi studii despecialitate ar trebui îndreptatecătre procesele de trataretermică a deşeurilor. Aceste procese de tratare termică suntreprezentate de: incinerare,piroliză, gazare, coincinerare.Khoo (2009), cu ajutorul modelului LCA a făcut un studiudeevaluare a impactului de mediu asupra metodelor de trataretermică a deşeurilor, în care atrageatenţia asupraimportanţei acestei evaluări, în vederea adoptării metodeicorespunzătoare degestionare a deşeurilor.Prin procesul de incinerare se urmăreşte transformareadeşeurilor în resurse secundare, seare în vedere economisirearesurselor; minimizarea emisiilor şi scăderea toxicităţiideşeurilor;reducerea volumului şi masei deşeurilor;utilizarea valorii calorice a deşeurilor şi convertireaînenergie electrică.Incinerarea deşeurilor s-a dezvoltat de-a lungul timpului dela instalaţiile de eliminare adeşeurilor, la instalaţii deobţinere a energiei din deşeuri şi cu introducerea de noitehnologii decontrol al emisiilor (Damgaard, 2010),reprezentând o metodă ce câstigă din ce în ce mai multinteresîn strategiile de gestionare a deşeurilor.

16

Obţinerea energiei din deşeuri presupune incinerareadeşeurilor şiutilizează conţinutul energetic al deşeurilorpentru producerea energiei electrice sau a obţineriidecăldură şi electricitate, căldura fiind utilizată(recuperată şi exportată) pentru diferite servicii(încălzire,alimentarea cu apă caldă), (Perkoulidis şi colab, 2010). Unstudiu făcut în Italia, deCherubini şi colab. (2008), comparădiferitele metode de gestionare a deşeurilor, cum arfi:depozitarea deşeurilor, fără tratare; depozitarea curecuperare a biogazului; sortarea pe fracţiiorganice şianorganice, cu reciclare; obţinerea energiei electrice prindigestie anaeroobică şiincinerarea deşeurilor fără sortaresau tratare cu obţinerea energiei electrice. Au concluzionatcătratarea deşeurilor şi recuperarea energetică este ce maiavantajoasă metodă în ceea ce priveşteimpactul asupramediului. La aceleaşi concluzii a ajuns şi Perkoulidis şicolab. (2010), în urmaunui studiu din Grecia, în care auevaluat impactul asupra mediului al depozitării deşeurilor şialtratării deşeurilor cu recuperare energetică.

4.4 Depozitarea deşeurilor

Ierarhia deşeurilor reperezintă un concept care considerăanaliza cost-beneficiu adiferitelor strategii de gestionare adeşeurilor în vederea stabilirii unor limite şi metode optimeşiaplicabile de gestionare: prevenirea şi reducereacantităţilor de deşeuri, reciclarea (reutilizarea,reciclarea

17

materială, recuperare energetică) şi reducerea cantităţilorde deşeuri depozitate.

Ierarhia gestionării deşeurilor(prelucrat după Cherubini şi colab.,2008)După cum se observă, depozitarea deşeurilor reprezintă metodacea mai puţin acceptată,din cauza efectelor negative pe carele are asupra mediului: emisiile de metan cupoluareatmosferică, emisiile de levigat cu poluareasolurilor, a apelor subterane şi mai alespierderearesurselor. Din nefericire, încă mai sunt ţări careau ca principală metodă de management aldeşeurilordepozitarea, care este şi cea mai veche de altfel, în pofidatuturor eforturilor întreprinse şi instrumentelor folosite deUE (economice-taxe pe cantităţile de deşeuri depozitate;legislativecea mai importanta fiind Directiva privinddepozitele de deşeuri-Dir.1999/31/CE).Numeroase studii de specialitate s-au îndreptat spre analizaimpactului depozitării dedeşeuri, în ce anume constă aceastămetodă şi cu ajutorul LCA, au dezvoltat programe eficientede

18

modelare: EASEWASTE ,ORWARE, IWM2, model britanic. În ceea cepriveştedepozitare deşeurilor, cel mai utilizat program demodelare este EASEWASTE .

5. Impactul deseurilor asupra mediului

In general, ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatariideficitare, depozitele de deseuri se numara printreobiectivele recunoscute ca generatoare de impact si riscpentru mediu si sanatatea publica.

Principalele forme de impact si risc determinate de depozitelede deseuri orasenesti si industriale, in ordinea in care suntpercepute de populatie, sunt:

modificari de peisaj si disconfort vizual; poluarea aerului; poluarea apelor de suprafata; modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei

biocenozelor pe terenurile invecinate.

Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensiiantrenate de vant este deosebit de evidenta in zonadepozitelor orasenesti actuale, in care nu se practicaexploatarea pe celule si acoperirea cu materiale inerte.

Scurgerile de pe versantii depozitelor aflate in apropiereaapelor de suprafata contribuie la poluarea acestora cusubstante organice si suspensii.

Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt deseorisursa infestarii apelor subterane cu nitrati si nitriti, dar

19

si cu alte elemente poluante. Atat exfiltratiile din depozite,cat si apele scurse pe versanti influenteaza calitateasolurilor inconjuratoare, fapt ce se repercuteaza asuprafolosintei acestora.

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilorpentru depozitele de deseuri este un proces ce poate ficonsiderat temporar, dar care in termenii conceptului de“dezvoltare durabila”, se intinde pe durata a cel putin douageneratii daca se insumeaza perioadele de amenajare (1-3 ani),exploatare (15-30 ani), refacere ecologica si postmonitorizare(15-20 ani).

In termeni de biodiversitate, un depozit de deseuri inseamnaeliminarea de pe suprafata afectata acestei folosinte a unuinumar de 30-300 specii/ha, fara a considera si populatiamicrobiologica a solului. In plus, biocenozele din vecinatateadepozitului se modifica in sensul ca:

in asociatiile vegetale devin dominante speciile ruderalespecifice zonelor poluate;

unele mamifere, pasari, insecte parasesc zona, inavantajul celor care isi gasesc hrana in gunoaie(sobolani, ciori).

Desi efectele asupra florei si faunei sunt teoretic limitatein timp la durata exploatarii depozitului, reconstructiaecologica realizata dupa eliberarea zonei de sarcinitehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologicinitial, evolutia biosistemului fiind ireversibil modificata.

20

Actualele practici de colectare transport /depozitare adeseurilor urbane faciliteaza inmultirea si diseminareaagentilor patogeni si a vectorilor acestora: insecte,sobolani, ciori, caini vagabonzi.

Deseurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse derisc pentru sanatate datorita continutului lor in substantetoxice precum metale grele (plumb, cadmiu), pesticide,solventi, uleiuri uzate.

Problema cea mai dificila o constituie materialele periculoase(inclusiv namolurile toxice, produse petroliere, reziduuri dela vopsitorii, zguri metalurgice) care sunt depozitate incomun cu deseuri solide orasenesti. Aceasta situatie poategenera aparitia unor amestecuri si combinatii inflamabile,explozive sau corozive; pe de alta parte, prezentareziduurilor menajere usor degradabile poate facilitadescompunerea componentelor periculoase complexe si reducepoluarea mediului.

Un aspect negativ este acela ca multe materiale reciclabile siutile sunt depozitate impreuna cu cele nereciclabile; fiindamestecate si contaminate din punct de vedere chimic sibiologic, recuperarea lor este dificila.

Problemele cu care se confrunta gestionarea deseurilor inRomania pot fi sintetizate astfel:

depozitarea pe teren descoperit este cea mai importantacale pentru eliminarea finala a acestora;

depozitele existente sunt uneori amplasate in locurisensibile (in apropierea locuintelor, a apelor de

21

suprafata sau subterane, a zonelor de agrement); depozitele de deseuri nu sunt amenajate corespunzator

pentru protectia mediului, conducand la poluarea apelorsi solului din zonele respective;

depozitele actuale de deseuri, in special celeorasenesti, nu sunt operate corespunzator: nu secompacteaza si nu se acopera periodic cu materiale inertein vederea prevenirii incendiilor, a raspandiriimirosurilor neplacute; nu exista un control strict alcalitatii si cantitatii de deseuri care intra pe depozit;nu exista facilitati pentru controlul biogazului produs;drumurile principale si secundare pe care circulautilajele de transport deseuri nu sunt intretinute,mijloacele de transport nu sunt spalate la iesirea de pedepozite; multe depozite nu sunt prevazute cuimprejmuire, cu intrare corespunzatoare si panouri deavertizare.

terenurile ocupate de depozitele de deseuri suntconsiderate terenuri degradate, care nu mai pot fiutilizate in scopuri agricole; la ora actuala, inRomania, peste 12000 ha de teren sunt afectate dedepozitarea deseurilor menajere sau industriale;

colectarea deseurilor menajere de la populatie seefectueaza neselectiv; ele ajung pe depozite ca atare,amestecate, astfel pierzandu-se o mare parte apotentialului lor util (hartie, sticla, metale, materialeplastice);

Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiuneadeseurilor necesita adoptarea unor masuri specifice, adecvatefiecarei faze de eliminare a deseurilor in mediu. Respectareaacestor masuri trebuie sa faca obiectul activitatii de

22

monitoring a factorilor de mediu afectati de prezentadeseurilor.

6.Impactul deseurilor municipale asupra mediului

Nu există o definiţie unanim acceptată în ceea cepriveşte deşeurile municipale, în generalvariază de la oţară la alta, chiar şi de la o regiune la alta. Conform EEA,deşeurile municipalesunt considerate a fi acele deşeurirezultate din gospodării, colectate de municipalităţi,deşeurimenajere, dar şi acelea colectate de la instituţii,intreprinderi mici, şcoli, deşeuri care suntsimilare cu celecolectate de la gospodării.

Se manifesta deosebit de variat,datorita numarului mare denocivitati continute in aceste deseuri.Reziduurile sunt cele

23

mai importante surse de raspandire a infectiilor,datoritacontinutului lor mare de microorganisme,printre care siagenti patogeni.In conditii prielnice,agentii patogeni pottrai in reziduuri chiar cateva luni,de unde patrund in solsi apa,dand nastere la infectii numeroase,directe.Cateva dinmaladiile provocate de acestea sunt:Salmonella typhi - febratifoida;Salmonella paratifi - febra paratifoida;Schigelladisenteriae - dizenteria baciliara;Microbacteriumtuberculosis - tuberculoza;Clostridium tetani -tetanos;Vibriocholerae -holera;Polimelitis virus - paralizieinfantila;etc.

Insectele,rozatoarele si cainii sunt,deasemenea,purtatori si raspanditori de boliinfectioase.Mustele sunt atrase de mirosul de substantaorganica in descompunere;pe de o parete sunt purtatoare demicrobi,iar pe de alta parte isi depun ouale in gunoi,ciclulde reproducere fiind de numai 4-5 zile.

Solul,apelede suprafata si subterane,precum siatmosfera sunt cele mai grav afectate de reziduuri,efecteleacestora fiind regasite la mari distante.In mod similar prinintermediul apei,aerului si solului,microbii suntraspanditi,de asemenea,la distante mari,de unde apoi totprin intermediul apei,aerului si solului,etc ajung inorganismul uman.Pe calea aerului,toate gazelenocive,rezultate in urma descompunerii substantelor organicedin deseuri

(metan,amoniac,hidrogen sulfurat,scatol,indol,etc) suntinhalate si pot prejudicia sanatatea umana intr-un mod maimult sau mai putin grav;in aceeasi masura mediul esteprejudiciat si prin produsele de ardere –fum,fumigene,cenusa,etc.

24

Reziduurile periculoase pot provoca imbolnaviri deorice fel,de la raceli banale pana latuberculoza,cancer,etc.

7.Reducerea impactului rezultat prin depozitareanecorespunzatoare a deseurilor industriale

Imbunatatirea sistemului de gestionare a deseurilorrezultate din activitatile marilor unitati economicepoluatoare conform planurilor de conformare

Realizare planurilor de gestionare a deseurilorindustriale de catre marii poluatori

Eficientizarea activitatilor specifice de colectaretransport si depozitare a deseurilor industriale decatre fiecare dintre marii poluatori

Eficientizarea actiunilor de monitorizarea aactivitatilor de gestionare a deseurilor industrialede catre APM - Garda de Mediu

Imbunatatirea sistemului de reutilizarea a deseurilorrezulalte din activitatile industriale

Realizarea unor planuri eficiente de reutilizare acomponentei utile din cantitatea totala

Exploatarea propriu-zisa a componentei utile dincantitatea totala de deseuri industriale

Inlocuirea solului contaminat cu diferiti poluantisi transportul lui intr-un depozit asigurat

Optimizari ale proceselor de productie vizandminimizarea pierderilor de materie prima si energie.

25

Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensiiantrenate de vant este deosebit de evidenta in zonadepozitelor orasenesti actuale, in care nu se practicaexploatarea pe celule si acoperirea cu materiale inerte.

Scurgerile de pe versantii depozitelor aflate inapropierea apelor de suprafata contribuie la poluareaacestora cu substante organice si suspensii.

Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane suntdeseori sursa infestarii apelor subterane cu nitrati sinitriti, dar si cu alte elemente poluante. Atat exfiltratiiledin depozite, cat si apele scurse pe versanti influenteazacalitatea solurilor inconjuratoare, fapt ce se repercuteazaasupra folosintei acestora.

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilorpentru depozitele de deseuri este un proces ce poate ficonsiderat temporar, dar care in termenii conceptului de“dezvoltare durabila”, se intinde pe durata a cel putin douageneratii daca se insumeaza perioadele de amenajare (1-3ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologica sipostmonitorizare (15-20 ani).

In termeni de biodiversitate, un depozit de deseuriinseamna eliminarea de pe suprafata afectata acesteifolosinte a unui numar de 30-300 specii/ha, fara a considerasi populatia microbiologica a solului. In plus, biocenozeledin vecinatatea depozitului se modifica in sensul ca:

in asociatiile vegetale devin dominante speciile ruderalespecifice zonelor poluate;

26

unele mamifere, pasari, insecte parasesc zona, inavantajul celor care isi gasesc hrana in gunoaie(sobolani, ciori).

Desi efectele asupra florei si faunei sunt teoreticlimitate in timp la durata exploatarii depozitului,reconstructia ecologica realizata dupa eliberarea zonei desarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrulbiologic initial, evolutia biosistemului fiind ireversibilmodificata. Actualele practici de colectare transport/depozitare a deseurilor urbane faciliteaza inmultirea sidiseminarea agentilor patogeni si a vectorilor acestora:insecte, sobolani, ciori, caini vagabonzi.

Deseurile, dar mai ales cele industriale, constituie sursede risc pentru sanatate datorita continutului lor insubstante toxice precum metale grele (plumb, cadmiu),pesticide, solventi, uleiuri uzate.

Problema cea mai dificila o constituie materialelepericuloase (inclusiv namolurile toxice, produse petroliere,reziduuri de la vopsitorii, zguri metalurgice) care suntdepozitate in comun cu deseuri solide orasenesti. Aceastasituatie poate genera aparitia unor amestecuri si combinatiiinflamabile, explozive sau corozive; pe de alta parte,prezenta reziduurilor menajere usor degradabile poatefacilita descompunerea componentelor periculoase complexe sireduce poluarea mediului.

Un aspect negativ este acela ca multe materialereciclabile si utile sunt depozitate impreuna cu celenereciclabile; fiind amestecate si contaminate din punct devedere chimic si biologic, recuperarea lor este dificila.

27

Problemele cu care se confrunta gestionarea deseurilor inRomania pot fi sintetizate astfel:

depozitarea pe teren descoperit este cea mai importantacale pentru eliminarea finala a acestora;

depozitele existente sunt uneori amplasate in locurisensibile (in apropierea locuintelor, a apelor desuprafata sau subterane, a zonelor de agrement);

depozitele de deseuri nu sunt amenajate corespunzatorpentru protectia mediului, conducand la poluarea apelorsi solului din zonele respective;

depozitele actuale de deseuri, in special celeorasenesti, nu sunt operate corespunzator: nu secompacteaza si nu se acopera periodic cu materiale inertein vederea prevenirii incendiilor, a raspandiriimirosurilor neplacute; nu exista un control strict alcalitatii si cantitatii de deseuri care intra pe depozit;nu exista facilitati pentru controlul biogazului produs;drumurile principale si secundare pe care circulautilajele de transport deseuri nu sunt intretinute,mijloacele de transport nu sunt spalate la iesirea de pedepozite; multe depozite nu sunt prevazute cuimprejmuire, cu intrare corespunzatoare si panouri deavertizare.

terenurile ocupate de depozitele de deseuri suntconsiderate terenuri degradate, care nu mai pot fiutilizate in scopuri agricole; la ora actuala, inRomania, peste 12000 ha de teren sunt afectate dedepozitarea deseurilor menajere sau industriale;

colectarea deseurilor menajere de la populatie seefectueaza neselectiv; ele ajung pe depozite ca atare,amestecate, astfel pierzandu-se o mare parte a

28

potentialului lor util (hartie, sticla, metale, materialeplastice);

Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiuneadeseurilor necesita adoptarea unor masuri specifice, adecvatefiecarei faze de eliminare a deseurilor in mediu. Respectareaacestor masuri trebuie sa faca obiectul activitatii demonitoring a factorilor de mediu afectati de prezentadeseurilor.

8.Bibliografie:

1.Protectia Mediului Inconjurator,Mircea Negulescu,Editura

Tehnica,Bucuresti 1995

2.http://www.anpm.ro/Files/

Publicatia_statistica_2004_200711165913698.pdf

3.www.addfoculviu.ro/reciclare-deseuri.php

29

http://www.anpm.ro/Files/Publicatia_statistica_2004_200711165913698.pdf

http://www.anpm.ro/Files/Publicatia_statistica_2004_200711165913698.pdf

4.www.scritube.com/geografie/ecologie/Impactul-depozitelor-

de-deseuri

5.www.cesec.ro

30

IMPACTUL DESEURILOR ASUPRA MEDIULUI

Documents

Transcript of IMPACTUL DESEURILOR ASUPRA MEDIULUI