CONSILIUL JUDEŢEAN PRAHOVA

*

MUZEUL JUDEŢEAN DE ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE PRAHOVA

ARHEOLOGIA MILENIULUI I P. CHR.

III

Dunărea Inferioară între stepe şi imperiu

KARTA-GRAPHIC

Ploieşti, 2014

Pavel Mirea

271

NOTĂ ASUPRA UNUI MORMÂNT DE INCINERAŢIE DESCOPERIT LA CONŢEŞTI, JUD. TELEORMAN

Pavel MIREA

Rezumat: În următoarele rânduri ne-am propus să aducem în atenţie o

descoperire funerară recentă, datată în perioada sec. VIII-X d.Hr., de la Conţeşti, jud. Teleorman. Aceasta constă dintr-un mormânt de incineraţie, parţial deranjat, din care a fost recuperată urna funerară cu inventarul aferent. Descoperirea poate fi pusă în context cu alte necropole, precum şi cu o serie de locuiri de tip Dridu din zonă.

Cuvinte cheie: mormânt, urnă funerară, incineraţie, necropolă, Dridu.

***

Comuna Conţeşti este situată în partea central-estică a judeţului Teleorman şi este traversată de la nord-nord-vest la sud-sud-est de DJ 506 (pl.1). Din punct de vedere geografic se află la limita vestică a unităţii de relief denumită Câmpia Burnazului. Teritoriul comunei Conţeşti este străbătut aproximativ de la nord la sud de râul Vedea, a doua unitate hidrografică ca mărime din judeţ, cu un curs de 242 km ce se varsă în Dunăre, la Pietroşani, în dreptul Ostrovului Batin1. Râul a creat în zonă, mai precis între Smârdioasa şi Bujoru, o unitate de relief aparte, lunca Vedei. În dreptul comunei Conţeşti, lăţimea acesteia este de până la 2,5 km. Râul Vedea pendulează în cadrul luncii, părăsind adeseori vechea albie şi pentru a crea alta nouă, erodând terasa secundară sau sedimentând resturile acesteia şi formând lacuri de meandru, dându-i astfel un caracter mlăştinos. Fenomenul a fost redus după efectuarea lucrărilor de îndiguire din anii `70.

Cercetările arheologice recent efectuate în zona comunei Conţeşti, cu ocazia unui diagnostic de teren prilejuit de întocmirea studiului arheologic aferent Planului Urbanistic General (PUG) al localităţii, au condus la o serie de descoperiri arheologice din diferite epoci.

Câteva fragmente ceramice atribuite primei epoci a fierului (Hallstatt), au fost descoperite în punctul notat convenţional CON 02, aflat pe terasa secundară estică, la sud de comună. Din acelaşi punct provin un răzuitor de silex, probabil neolitic, fragmente ceramice geto-dacice, câteva din amfore, probabil elenistice şi din evul mediu timpuriu (sec. VIII-X).

O interesantă descoperire a fost făcută în partea de nord a comunei, în punctul denumit CON 01, aflat pe un grind din lunca inundabilă a Vedei, în 1 Ujvari 1972, p.434.

NOTĂ ASUPRA UNUI MORMÂNT DE INCINERAŢIE DESCOPERIT LA CONŢEŞTI, JUD. TELEORMAN

272

apropierea fostului lac Mitroiu, într-o zonă puternic afectată de intervenţii antropice moderne, materializate prin practicarea unui şanţ de desecare în partea de nord, respectiv prin existenţa a numeroase gropi de împrumut în sudul şi estul sitului (pl.2/1). Descoperirea constă dintr-un un mormânt de incineraţie în urnă, parţial deranjat, ce aparţine perioadei sec. VIII-X, respectiv culturii Dridu. Nu a putut fi distins conturul gropii mormântului iar eventuale elemente de stratigrafie au fost imposibil de urmărit, vasul funerar aflându-se aşezat direct pe solul nisipos, orientat cu gura aproximativ spre nord-nord-est şi fundul spre sud-sud-vest (pl.2/2).

Urna funerară, ce a putu fi întregită2, era răsturnată şi avea buza parţial ştirbită din vechime. Tipologic, este un vas borcan, modelat din pastă nisipoasă, ars parţial reducător, de culoare gri-maroniu (10 YR 5/23). Are corpul bombat, gâtul scund, buza puternic răsfrântă în exterior, cu muchia teşită oblic şi fundul plat, fără marcă de olar, cu următoarele dimensiuni: diametru gură 13,5 cm, diametrul maxim 20 cm, diametru bază 9,2 cm, înălţime 22,5 cm. Decorul constă din linii fin incizate, vălurite la baza gâtului şi pe umăr şi dispuse în grupuri de linii paralele pe corp, până aproape de fund (pl.3/1).

Printre oasele calcinate depuse în urnă, au fost descoperite patru mărgele sferoidale, din pastă vitroasă colorată, cu nuanţe de verde şi albastru, parţial degradate la suprafaţă (pl.3/2, 3). Trei dintre ele sunt de formă sferică uşor aplatizată, a patra alcătuită din două sfere turtite, îngemănate. Trei dintre mărgele, sunt lipite, compactate, datorită căldurii din timpul procesului de incineraţie a defunctului (pl.3/2). Tot din inventarul funerar făcea parte un fragment metalic (fier), posibil dint-o lamă de cuţit, aflat tot printre oasele calcinate (pl.3/4). Aproape de gura vasului se afla un os de bovideu4, provenit, posibil, de la o ofrandă depusă în mormânt. Oasele calcinate recuperate cântăreau, în total, 477 g, fiind identificabile fragmente de craniu, coaste şi oase lungi ale membrelor.

Tot din acest punct mai amintim alte fragmente medievale timpurii, precum şi un fragment dintr-un urcior, un import bizantin, dar şi fragmente ceramice databile la pragul dintre evul mediu şi epoca modernă, respectiv sec. XVIII-XIX.

Descoperirea de la Conţeşti poate fi pusă în context cu o aşezare din aceeaşi perioadă a evului mediu timpuriu, identificată la Cervenia, la mai puţin

2 Urna a fost restaurată în laboratorul de profil al Muzeului Judeţean Teleorman (restaurator Mădălina Dumitru). 3 cf. sistemului de culori Munsell. 4 Identificarea a fost făcută de Adrian Bălăşescu (Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare „Alexandra Bolomey”).

Pavel Mirea

273

de 400 m nord-est, dar şi cu altele aflate pe teritoriul localităţilor învecinate5. Această descoperire este cu atât mai importantă cu cât în zonă este cunoscută şi cercetată o necropolă Dridu în satul Păuleasca6, dar şi alte două morminte de incineraţie la Răreanca7, ambele puncte aflate pe terasa vestică a râului Vedea, la distanţe de 2,5 şi 4 km (pl.1). Prin urmare, nu excludem faptul că şi aici, la Conţeşti, ne aflăm în faţa unei asemenea necropole.

BIBLIOGRAFIE:

Ciupercă, Mirea 2010 B. Ciupercă, P. Mirea, Sud-vestul Munteniei în secolele VIII-X, în Buletinul

Muzeului Judeţean Teleorman. Seria Arheologie, 2, 2010, p.115-162.

Comşa, Bichir 1973 M. Comşa, Ghe. Bichir, Date preliminare cu privire la necropola de la Păuleasca, în Studii şi Cercetări de Istorie Veche 24(2), 1973, p.317-320.

Fiedler 1992 U. Fiedler, Studien zu Graberfeldern des 6. bis 9. Jahrhunderts an der unteren Donau, în Universitätsforschungen zur prähistorischen Archäologie 11, Bonn, R. Habelt, 1992

Ujvari 1972 I. Ujvari, Geografia apelor României, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1972

5 Ciupercă, Mirea 2010, p.127. 6 Comşa, Bichir 1973, p.317-320. 7 Fiedler 1992, p.118, 138, 142, fig.41/11, 12.

NOTĂ ASUPRA UNUI MORMÂNT DE INCINERAŢIE DESCOPERIT LA CONŢEŞTI, JUD. TELEORMAN

274

Pl. 1 Conţeşti, amplasarea geografică. Descoperiri din perioada sec. VIII-X.

Pavel Mirea

275

1

2

Pl. 2 Zona de descoperire a mormântului de incineraţie (1).

Vedere in situ a mormântului (2).

NOTĂ ASUPRA UNUI MORMÂNT DE INCINERAŢIE DESCOPERIT LA CONŢEŞTI, JUD. TELEORMAN

276

Pl. 3 Urnă funerară (1) şi obiecte de inventar: mărgele din pastă vitroasă (2, 3) şi obiect de fier (4).

Pavel Mirea

277

Abstract: These notes are intended to highlight a recent funeral discovery

belonging to the VIII-X centuries A.D. at Conţeşti, Teleorman County, Southern Romania. It comprises a partially disturbed cremation grave, which contains a funerary urn and the inventory. The find could be placed in the surrounding area with other Dridu necropolis and settlements.

Keywords: grave, funeral urn, cremation, necropolis, Dridu. List of illustration

Pl. 1 Location of the Conţeşti commune. Archaeological finds from VIII-X centuries. Pl. 2 The cremation grave discovery place (1). In situ view of the grave (2). Pl. 3 Funerary urn (1) and inventory: glass beads (2, 3) and iron made object (4). dr. Pavel Mirea Muzeul Judeţean Teleorman Strada 1848, nr.1, Alexandria, Cod 140033, judeţul Teleorman, România e-mail: pavelcmirea@yahoo.com