STUD!!revista de ;Uinta i filosofie

IANUL 2

IANUARIE MARTIE1949

IJ

-.

11

IJ

-L

o

11

1J

11 6

IJ

-www.dacoromanica.ro

"S TU DI I" REVISTA DE STIINT A BSI FILOSOFIEAPARE TRIMESTRIAL / ABONAMENTUL 400 LEI ANUAL

REDACTOR RESPONSABIL : MIHAIL ROLLERDR. V. NOVACU, ARH. M. ARONOVICI.

SECRETARIATUL DE REDACTIE I { DR. A. POPOVICI, DRa P. DAN.8.0UL DACIA 29 .. TEL. 2.99.09 INFORMATIUNI ZILNIC INTRE ORA 10-12

www.dacoromanica.ro

STU DIIrevis1d de Viinfd i filosofie

IANUL 2

IANUARIE - MARTIE

1949

www.dacoromanica.ro

CUPRINSULPag.

Hotarirea sedintel plenare a C. C. al P. M. R. asupra stimul6ril activitAtiistiintifice, literare $i artistice . .

Plana/ de Stat at R. P. R. pe anul 1949. Expunerea Secretarului Ge-neral al C. C. al P. M. R. si Prim-Vicepresedinte al Consiliului deMinistri Gh. Gheorghiu-De j

Prof. S. STOILOV : Matematica moderns si realitateaProf. T. VESCAN: Desvoltaraa cunostintelor noastre asupra timuuluiIng. H. LANDAU: Problema ingrasamintelor chimice in R. P. R. . .

Prof. I. A. KAIROV: Concluziile s siunii Academiei de Stiinte Agricole..V. I. Lenin" si sarcinile Academiei de Stiinte Pedagogice . . .

7

2531

43

61

CERCETARILE ARHEOLOGICE DIN R. P. R. DIN ANUL 1943 83Jud. Arad (Socodor, Frumu.seni); Jud. Romanati (Veda-stra); Jud. Cara$ sl Severin (Bocsa Montana, Romanesti); Jud.Vlasca (Pietrele, Bleje01); Jud. Covurlui (antierul National AntiPeuliar"); Jud. Hunedoara (Miele, Hobita...); Jud. Cluj (Palatcai;Jud. Teleorman (Zimnicea); Jud. Neamt (Izvoare); Jud. Constanta(Capidava); Jud. Tulcea (Dinogetia-Bisericuta); Jud. Cara (Me-hadia); Judetele rarnava Mare, FagAras, Sibiu, Alba... (Archita,Arpasul de Sus,....); Cercetari si sondagii arheologice si nunus-malice.

Prof. I. NESTOR: Despre cereeta-rile $i gpaturile arheologice executatein 1948 in regiunile extracarpatioe ale R. P. R. . . 152

Prof. C. DAICOVICIU: Cercetarile arheologice in R. P. R. . . . 160

V. D. MOCIALOV: Despre primul volum el Operelor lui I. V. Stalin . 163*: Impotriva ideologiei burgheze a cosmopolitismului . . . . 179

Prof. STANCIU STOIAN: Despre conceptia invatilmantului public dinanul 1848 192

Prof. M. BERNSTEIN: Conceptiile reactionare ale filosofiei pedagogieiamericane contemporane 206

*B. LAZAREANU: Din literatura antimonarhica si antidinastica (III) 227

*Documente slavo-romane la muzeul romano-rus . 233

NOTE BI RECENZII 241

Ing. L. HAMBURGER : Instatatiuni de cazane" de Rodiatis,Romm, Semenenco, Usenco Tagancou vol. II. Dr. C. I.: V. R.Williams Agrotehnica". ILEANA KAPLAN: Interdependentatransformarea fenomenelor biochimice. I. FOCSANEANUA.HILF: Pe marginea activitalii qtiinfifice din Apia. Dr. M. ONESCU:Justijia Noud" Nr. 7. V. A. V.: Cahier du Communisme" Nr. 12,

BMLIOGRAFIE 263Atapt. Cuprinsul revistei Studii" I-IV pe anul 1948.

Paulis,

sisi

.

www.dacoromanica.ro

HOTARAREA SEDINTEI PLENAREA C. C. AL P. M. R. 1)

asupra stimularii activitatii tiin#if ice,literare §i artistice

Data fiind importanta 'desvoltarii stiintei, literaturiisi artei pentru succesul operei de iconstruire a temeliilorsocialismului si necesitatea stimularii activitatii

literare si artistice prin creearea de conditiuni priel-nice desvoltarii stiintei si culturei, puse in serviciul po-porului, C. C. al P. M. R. hotaraste:

1. sa propuna guvernului R. P. R. de a ins'citui cu in-cepere din anul 1949, un numar de 15 premii anuale aleAcademiei Republicii Populare Romane, in valoare de200.000 lei fiecare, pentru lucrari stiintifice si opere dearts eminente din urmatoarele domenii: fizica si mate-matica, chimie si geologie, stiintele biologice, stiinteleagricole, stiintele tehnice, medicina, istorie, stiintelesociale (filosofie, economie, drept) poezia, proza, litera-tura dramatic& filologie si teorie a literaturii si artei,publicistica, muzica; plastics.

Premiile vor purta numele reprezentantilor proemi-nenti ai luptei sociale, stiintei si culturei din tara noastra.

2. Tinand seama de menirea pe care o are AcademiaR. P. R. ca inalt for de stiinta si cultura din tara noastra,sa propuna guvernului masuri in vederea imbunatatiriisituatiei materiale si a conditiunilor de activitate stiinti-fica a membrilor Academiei R. P. R.

Deasemenea sa propuna guvernului de a lua masuriin vederea asigurarii materiale a familiilor membrilorAcddemiei R P. R.

3. Sa propuna guvernului de a fonda pe langa Socie-tatea Scriitorilor din R. P. R. o institutie purtand numeleFondul literar al scriitorilor din R. P. R.", avand dreptscop ajutorarea materials sub diferite forme a scriitori-

1) TinutA 4n zilele de 22, 23 §1 24 Decembrie 1948.

stiinti-fire,

www.dacoromanica.ro

6

lor, in vederea asigurdrii de conditiuni favorabile pentrudesfdsurarea munch for creatoare.

Fondul literar al scriit.orilor .din R. P. R.", se vaalimenta din sumele speciale prevdzute in bugetele.anuale, din prelevdri asupra venitului editurilor si dinalte surse. I

guvernului.

4. sa propund de a prevedea in bugeteleanuale ale statului cu inecepere din anul bugetar 1949un Fond de stat pentru incurajarea creatiei artistice indomeniul plasticei si al muzicii.

C. C. al P. M. R. cheamd pe oamenii stiintei, litera-turii si artei sa pun tot talentul si toatd puterea for demuncd pentru a asigura inflorirea cultuiii in Cara noastrasi a contribui in mod activ la construirea oranduinisocialiste.

www.dacoromanica.ro

EXPLINtREASecretarultd General al C. C. al P. M. Prim Vice-Pre§edinte

al Consiliului de Mini Ori

GH. GHEORGHIU.DEJ

CU PRIVIB.E LA

PLANUL DE STATAL REPUBLICII POPULARE ROMAINE

PE ANUL 1949

Onorat Prezidiu, tovarasi tovarasi deputati,

Va supunem spre discutare si aprobare proiectul primului plangeneral economic al Republicii Populace Romane.

Alcatuirea acestui plan, care coordoneaza activitatea diverselorsectoare economice, sociale si culturale, constitue un moment im-portant, deschide o etapa noua pe drumul construirii socialismuluiin Cara noastra.

Care sunt conditiile in care pornim la realizarea planificariieconomiei noastre ?

In timp ce in tarile capitaliste se asout contradictiile politicesi se inrautateste starea economics, fortele pacii si ale progresului,In frunte cu Uniunea Sovietica, se intaresc si se desvolta pe zi cetrece. Blocului sguduit de contradictii interne al imperialistiloratatAtori la razboi i se opune lagArul democratic format din po-poarele iubitoare de pace. Creste si se intareste colaborarea politicasi econornica intre Uniunea Sovietica si tarile de democraticpopulara.

Pe plan intern, conditiile in care pornim la planificarea eco-nomiei noastre sunt pe de o parte faptul ca puterea politica se aflaIn mainile celor ce muncesc, pe de alts parte ca lupta clasa seascute pe masura inaintarii noastre pe drumul socialismului.

Planificarea economiei nu e asa cum au vrut sa oprezinteteoreticienii burghezi si sociali-democrati o operatiune posibilasub once regim politic si social, In orice 1mprejurare. Planificareaeconomiei presupune existenta unor anumite conditii indispensa-bile, si anume, smulgerea puterii politice si economice din minacapitalistilar, conducerea politica a statului de catre clasa munci-toare, organizarea de catre ea a principalelor mijloace de productie,eXistenta unei evidente a acestor mijloace.

de

M

ministri,

www.dacoromanica.ro

8 GII GlIEORGILIU-DEJ

Discutand cu scriitorul englez Wells, tovarasul Stalin a spur :PanA nu va veti elibera de capitalisti si panA nu yeti re-

nunta la principiul proprietatii particulare asupra mijloacelorde productie, nu veti avea o economie planificatA".

Deabia dupa nationalizarea principalelor intreprinderi indus-triale, de transport, bancare si de asigurari, la 11 Iunie 1948, deabiadupa ce clasa muncitoare a luat sub conducerea sa directa acesteintreprinderi, au fost create premizele necesare pentru planificareaeconomiei si, ca urmare s'au putut lua o serie de masuri de reorga-nizare a sectorului industrial, bancar si de circulatie a marfurilor.

Fabricile au fost grupate in Centrale Industriale dupa obiectulfor de productie. Intreprinderile sub conducerea noilor directori-muncitori lichideaza starea de desorganizare in care fusesera lasatede catre capitalisti. Prin efortul clasei muncitoare, devenita con-stienta de faptul ca detine aproape in intregime principalele mij-loam de productie din sectorul industrial, productia industrialscreste, programele fixate de ministere surd exeoutate si depasite. Inloeul haosului contabil, provocat intentionat de capitalisti, pentruazgi ascunde astfel beneficiile, se introduce o contabilizare riguroasaa tuturor cheltuielilor si veniturilor.

Toate acestea, Impreuna cu organizarea sistemului de credit,restructurarea sistemului fiscal, ca si intarirea comertului de stat,constitue elemente care ne dau posibilitatea intocmirii la catevaluni dela nationalizare a primului plan general economic.

Trebue mentionat ca planificarea cuprinde sectoarele in carestatul detine totalitatea sau imensa majoritate a mijloacelor de pro-ductie industria, transporturile precum si o parte din sectorulagricol, proprietatea statului ca si institutele de credit, comertulde stat si cooperatist, data fiind natura for socialistA.

In ceeace priveste sectorul particular in agriculture, cu celeoca. 3 milioane si jumatate gospodarii individuale, i se pun sarcinia caror realizare sa asigure aprovizionarea cu materii prime a in-dustriei, satisfacerea nevoilor populatiei urbane si taranesti cu pro-duse alimentare si punerea la dispozitie a cantitatilor de produseagricole necesare schimburilor cu strainatatea.

Tovarasi deputati,

Trebue sa subliniem ca toate realizarile de mai sus, care con-stituesc premizele planificarii noastre economice, nu ar fi fost posi-bile fare ajutorul politic si economic dat de marea Uniune Sovie-tica. Ajutorul economic s'a manifestat atat prin importante usurarisuccesive ale obligatiunilor re derive d*n tratatele de pace, cat Siprin conventii comerciale si de colaborare economics, incheiate pebaza-unei perfecte egalitati de drepturi.

Marirea productiei industriale a devenit posibila numai-dato-ritA livrarilor die materii prime, semifabricate si de utilaj de baza,

www.dacoromanica.ro

PLANUL DE STAll AL R. P. R. PE ANUL 9

de catre Uniunea SovieticA. Aceste livrari au asigurat indeosebiredresarea industriei noastre siderurgice, precum activitatea in-dustriei textile.

In domeniul colaborArii economice, trebue sa subliniem impor-tanta deosebita a societatilor mixte sovieto-roman Sovrom-uri",care contribue in mod hotaritor la desvoltarea industriei petrolifere,chimice $i forestiere, a transporturilor noastre maritime, fluviale

aeriene, precum $i a noii noastre industrii de tractoare.De o insemnatate deosebita pentru not este $i pretiosul ajutor

tehnic pe care ni-1 acorda Uniunea Sovietica, dandu-ne astfel posi-bilitatea sa folosim uriasa experienta a Tarii Socialismului.

Astfel, relatiile economice tot mai stranse cu Uniunea Sovie-tied nu numai ca au ajutat si ajuta la intarirea puterii economice aRepublicii Populare Romane, dar ne pun si la adapost de consecin-tele catastrofale ale gravelor dificultati economice de care sunt cu-prinse tarile cu sistem capitalist.

Relatiile economice politice cu Virile de democx atie popularaan deasemenea o mare insemnatate. In fata noastra se desch'deperspectiva desvoltarii acestor relatii, in sensul complectarii reci-proce a economiilor respective si a coordanarii eforturilor in luptaimpotriva imperialismului si pentru construirea socialismului.

Dar conditiunile politico-economice obtinute prin sprijinul ho-taritor al Uniunii Sovietise $i prin luptele grele pline de sacrificiiale clasei muncitoare, sub conducerea partidului nostru, fac nu nu-mai posibila, ci si necesarA, planificarea economics. Dece? Pentrucaplanificarea economics este una din legile de desvoltare ale econo-miei socialiste pe care am inceput sa o construim.

Inteadevar, in locul desvoltarii spontane, anarhice si oarbe,caracteristice modului de productie capitalist, care duce inevitabilla crize, haos economic, somaj mizerie, economia socialists sebazeaza pe o desVoltare coordonata a tuturor ramurilor unitati-lor economice, tinand seama de necesitatile generale ale economieisocialiste.

Pe sand in oeanduirea capitalists mobilul intregii activitatieconomice este profitul, in economia socialists, in locul coneurenteidusmanoase intre diferitele intreprinderi, exists o colaborare stran-sa si armonioasa intre toate unitatile de tip socialist, toate contri-buind la realizarea telului socialismului : ridicarea permanents anivelului material si cultural al oamenilor munch.

Aceasta nu este cu putinta decat daca se planificA $i se coordo-neaza sarcinile fiecarei unitati, a fiecarei ramuri industriale, a fie-carui sector economic, transformand, asa cum spunea Lenin Incadin 1918, Intregul mecanism economic al statului, intr'un organismeconomic care sa 1ucreze in asa fel, incat milioane de persoane safie conduse in acelas plan.

In acest sens, Constitutia Republicii Populare Romane, In art.15, prevede :

190

si

si

si

si

sisi

www.dacoromanica.ro

10 GH, GHEORGHIU-DEJ

Statul indrumeaza si planifica economia nationals in ve-derea desvoltarii puterii economise a 0'1'4 as::gurarii buneistari a poporului si garantarii independentei nationale".

Tovarasi deputati,

Planul pe care 11 prezentar" n astazi este un plan de un an. Ne-amhotarit sa intocmim primal plan economic general al RepubliciiPopulare Romane numai pe anal 1949, din urmatoarele consi-derente :

a) In primul rand, necesitatea de a planifica economia tarii catmai urgent planul trebuind sa inceapa la 1 Ianuarie 1949nu dadea ragaz suficient pentru un studiu mai amplu cerut de unplan de lunga durata.

b) In al doilea rand, acest studiu ar fi cerut material statisticsi documentar, intocmit pe baze stiintifice, special pregatit in ve-derea planificbrii; iar acest material este abia in curs de pregatire.

c) In al treilea rand, nisi experienta noastra, atat a aparatuluitehnic, cat si a cadrelor din economie, nu ingaduiau elaborarea unuiplan pe o perioada mai lunga.

Planul pe un an, pe 1949, are in schimb avantajul Ca ne vaasigura baza de pornire si experienta pentru un plan de durata.

Care sunt obiectivele politico-economice pe care le urmaresteplanul general economic pe 1949 ?

Primul obiectiv consta in consolidarea realizarilor economiseefectuate in ultima perioada de masele muncitoare din tara noas-tra, intarirea independentei noastre nationale si asigurarea condi-tiilor pentru construirea socialismului in Republica Popu-lara Romans.

Asa cum ne invata Lenin si Stalin, a.sa cum ne invata expe-rienta Uniunii Sovietice, construirea socialismului nu este cu putin-ta fara o puternica industrializare. Iar aceAsta industrializare tre--bue faouta prin desvoltarea in primal rand a industriei grele, a in-dustriei producatoare de mijloaoe de productie.

Deasemenea industrializarea constitue o conditie esentiala pen-tru intarirea economiei tariff noastre ca un inel in lantul tariloranti-imperialiste.

Pe aceasta linie calauzitoare a mars Conferinta Nationale aPartidului Comunist Roman in 1945, and a considerat ca o sarcinade baza pentru tara noastra desvoltarea industriei grele. .Numaidesvoltand industria grea not vom putea pune in valoare toate bo-

solului si subsolului nostru, vom putea produce masini siutilaj pentru celelalte industrii, vom asigura desvoltarea transpor-turilor, vom desvolta agricultura, ptmandu-i la dispozitie masiniagricole, runelte, ingrasaminte, vom putea electrifica Ora, vommaxi productivitatea muncii si vom reusi astfel sa punem din ce

necesare

gatitle

www.dacoromanica.ro

PLANUL DE STAT AIL R. P. R. PE ANUL 1949 11

in ce mai multe produse la indemana celar ce muncesc, ridicardu-le nivelul de trai si eel cultural.

Un alt obiectiv pe care-1 urmareste planul pe 1949 este depa-sirea cu 40% a valorii productiei globale industriale din anul 1948.

Acest obiectiv este posibil de realizat deoarece in 1949 :a) vom importa mai multe materii prime necesare industriilor

decat in 1948 si aceasta in primul rand datorita sprijinului pu-ternic dat de U.R.S.S.;

b) vom produce in Ora o serie de masini si unelte pe carepans arum le importam ;

c) vom putea man capacitatea de productie a multor intre-prinderi prin reinnoirea utilajului si lichidarea gatuirilor ;

d) vom pure fn functiune unitati industriale noi ;e) in sfarsit, vom mart printr'o serie de masuri, productivitatea

muncii.Prin depasirea cu 40% a valorii productiei globale industriale

din 1948, noi lichidam in ansamblul industriei, ramanerea intuma fats de perioada de dinainte de razboi. Iar in unele sectoaredepasim chiar cu must aceasta perioada, creandu-ne astfel o baza depornire pentru viitorul plan economic de &natl.

Un alt obiectiv politico-economic al planului e pregatirea si re-alizarea in domeniul agriculturii a masurilor care sa asigure indru-marea acestui sector spre socialism, in special prin inzestrarea agri-culturii cu masini si unelte, prin intarirea fermelor de stat si astatiuni1or de masini si tractoare, precum si prin organizarea sidesvoltarea diferitelor tipuri de cooperative.

Realizarea planului nostru economic trebue sa ne puns la clis-pozitie mijloacele materiale pentru intarirea aliantei intre clasamuncitoare si tIran.irnea muncitoare.

Alt obiectiv politico-economic al planului pe 1949 este imbu-natatirea conditiilor de trai die maselor muncitoare. Aceasta se varealiza prin marirea productiei marfurilor industriale de larg con-sum, prin desvoltarea si extinderea comertului de stat si cooperatist,prin intensificarea schimbului intre sat si oral, care sa largeascabaza de aprovizionare alimentary a populatiei salariate, cat si posi-bilitatile de aprovizionare ale tArgnimii muncitoare.

In sfarsit, un alt obiectiv urmarit in plan este pregatirea con-ditiilor necesare pentru intormirea si realizarea viitorului plan eco-nomic de lungs durata.

In acest stop, in anul 1949 se vor studia si pregati o serie delucrari de investitii menite sä creeze noi ramuri industriale si samareasca potentialul industriei nationale, se vor face prospectii siexplorari, in scopul descoperirii unor noi boggii minere, se vorstudia posibilitatile locale de desvoltare economics complexa pe re-giuni, se va perfectiona evidenta statistica si se vor elabora stamdar-de pentru un numar de produse principale ale economiei nationale.

www.dacoromanica.ro

12 GH. GHEORGHIU-43-E.1

INVESTITIILE

Tovara§i deputati,Obiectivele urtnarite in planul nostru pe 1949 spar deos-Apit de

limpede dacd privim investitiile ce au fost prevazute.Noi socotim ca din acumularile ce se vor realiza prin amortizari

si alocatii bugetare, sa destinArn pentru investitii pe 1949 o Tamade 82 miliarde lei, din care 7 miliarde pentru terminarea lucrarilarincepute in anul 1948.

Suma aceasta, rod al efarturilor oelor ce muncesc, desi e con-siderabila (de 3,7 on mai mare decal cea investita in 1948) siva trebui depusa o mundi indarjita a tuturor, pentru a o putearealiza e totusi departe de a corespunde necesitatilor de desval-tare a economiei noastre si de a satisf ace nevoile noastre culturalesi sociale, chiar pentru anul 1949.

A trebuit deci sA structuram repartttia acestei sume in asa felca obiectivele ce ni le propunem sa poat'a fi atinse. Deaceea, dintotalul de 82 miliarde lei destinate investitiilor, noi prevedem prinproiectul de plan ca cea mai mare parte SA fie alocata scopurilorproductive. Astfel propunem ca

47,2% sä fie alocate investitiilor pentru mijloacele de productieindustrials.

21,2% pentru transporturi si eai de comunictie,11,2% pentru sectarul cultural si social,9,3% pentru administratia de stat.9,4% pentru agriculture si silviculturA.1,7% pentru comertul interior.

In spiritul liniei partidului de a se pune accentul pe industriade baza, noi am prevazut sA fie alocate industriei grele si celei ex-tractive 36,8% din totalul investitiilor si 10,4% industriei usoare.Deasemenea, din cele 21,2% din totalul investitiilor destinate trans-porturilor si camunicatiikkr, mai mult de jurnatate (11,8% din total)sunt prevazute pentru caile ferate.

Trebue sa mentionam ca, separat de investitiile prevazute inplanul pe 1949, mai trebue sA cantam pe alte importante investitiice vor avea loc in intreprinderile cu participatie sovietica si inSovrom-luri".

Efortul pe care 11 face poporul nostru in anul care vine prinaceste investitii, trebue sA-si dea, va da, roadele sale, printr'acrestere a productiei industriale si agricole, precum si a productivi-tAtii muncii, deasemenea prin cresterea acumularii socialiste, careva asigura reproductia largita socialists si ridicarea nivelului detrai al celor ce muncesc.

Desigur ca o parte din aceste investitii se va resimti imediatprin cresterea productiei, dar o alts parte, destul de insemnatA, isiva da roadele in perioada planului de durata care va incepe in 1950.

Ss trecena at-Lim la cercetarea sumara a sarcinilor date de pla-nul general economic .pe 1949, principalelor ramuri industriale.

www.dacoromanica.ro

PLANUL DE STAT AL R. P. R. PE ANUL 1949

INDUSTRIA13

Valoarea productiei globale a industriei din Republica PopularaRomans, socotita la preturile din 31 Decembrie 1948, va creste inanul 1949 cu 40%, in comparatie cu productia anului 1948.

In ramura siderurgiei, determinantA pentru desvoltarea intregiieconomii a Republicii Populate Romane, se va depAsi cu 35% nive-lul productiei de fontA din 1948. Productia de otel Siemens-Martinva intrece cu 16% pe cea din 1948, iar productia de laminate finiteva fi cu 30% mai mare decAt in 1948.

Pentru a se realiza aceasta productie vor trebui sA se executelucrarile de investitie care sa asigure o functionare continua si inconditiuni mai bune a instalatiilor celor mai importante, sä ma-reasca capacitatea actuala de productie, sa creeze si sa largeascAbazele materiale pentru o desvoltare ulterioara.

In acest scop, printre lucrarile de investitie in siderurgie, s'auprevazut reconstructia si mArirea capacitatii a trei furnale inaltesi a doua cuptoare Siemens-Martin, constructia a doua cuptoare notSiemens-Martin, inceperea realizarii a doua laminoare, dublareacapacitatii cocseriei din Resita. Pentru asigurarea nevoilor industrieinoastre siderurgice cu cots, se va incepe construirea unei cocserii pebaza de carbune de Valea Jiului.

In cursul anului 1949 se va extrage cu 24% mai mult minereude fier decat in 1948. Aceasta cantitate este departe de a asiguranevoile actuale ale industriei siderurgice. Deaceea se vor face lu-crari de deschidere la diferite mine de fier si lucrari de explorare indiferite regiuni pentru descoperirea de not zacam!nte de fier. Se vorlua masuri pentru folosirea minereurilor de fier de calitate inferi-oara.

Metalurgia prelucratoare va trebui sa faca o cotitura hotari-toare, indreptandu-se pe linia desvoltarii productiei de utilaj, nece-sar industriei, agriculturii si transporturilor, ocupand astfel un locde frunte in desvoltarea economiei nationale.

In anul 1949, productia metalurgiei prelucratoare va intrece cu35% pe cea din anul 1948.

Aceasta productie va trebui sA asigure In mare parte indeplini-rea planurilor de investitie in toate sectoarele economiei nationale.O importanta deosebitA se va da echiparii sectorului petrolifer, exe-cutandu-se o cantitate de utilaj petrolifer cu 132% mai mare decatin 1948; metalurgia prelucrAtoare va da o contributie insernnata inmecanizarea agriculturii, producand cu 40% mai multe unelte simasini agricole decat in 1948. Pentru buna functionare si desvoltarea transporturilor de orice fel, se vor produce diferite materiale carevor intrece cu 25% productia din 1948.

Pentru largirea si perfectionarea tehnica a bazelor de desvol-tare a metalurgiei prelucratoare, peste 70% din fandurile de investi-

alocate acestei ramuri industriale, vor fi folosite pentru procu-rare de masini-unelte, aparataje si instalatii.

:

www.dacoromanica.ro

14 GH. GHEORGEM-DEJ

In industria petrolifera se va continua cresterea productiei intitei, inceputa in anul 1948, extragandu-se cu 13,7% mai mult titeideck in 1948.

Pentru a se maxi ritmul cresterli productiei si pentru a se asi-gura o exploatare in conditiuni favorabile si in viitor se vor continuasi intensifica cercetarile pentru descoperirea de noi zacaminte depetrol, destinandu-se 13% din fondul de investitii alocat indus-triei petrolifere acestui stop.

Se vor face lucrari de foraj, reprezentand 48,2°/0 in plus fatsde 1948, dintre care foraj de explorare cu 83,5% si foraj de exploa,tare cu 31,3°/0 mai mult dec5.t in 1948.

Indeplinirea sarcinilor de mai sus si crearea bazelor de desvol-tare ulterioara a industriei petrolifere vor fi asigurate printr'o rein-noire si dotare masiva cu utilaj petrolifer, reprezentand 39,5"/0 dinfondul de investitii alocat industriei petrolifere.

Se vor face lucrari de refacere si regrupare a instalatiilor derafinarii, printre care si instalarea unei rafinarii in Moldova, apro-piind astfel unitatea prelucratoare de sursa de materie prima.

Se va acorda o atentie crescanda gazului metan, care prezintao importanta deosebita pentru economia nationals, atat ca materieprima pentru industria chimica, cat §i ca un combustibil care sa in-locuiasca 'Acura si lemnele. In cursul anului 1949 se vor executalucrari de investitii in vederea desvoltarii exploatarilor. Se vor exe-cuta 21 sonde de exploatare si 5 sonde de explorare.

Se va extrage cu 15% mai mult carbune deck in 1948, iar dincantitatea totals extrasa, 55% vor fi earbuni din Valea Jiului, spalatisi triati. Se vor efectua lucrari de prospectiune si explorari pentrumarirea rezervelor actuale si identificarea zacamintelor noi, in spe-cial pentru huilele cocsificabile din Banat. Se vor mecaniza lucrarilede abataj.

Intensificarea si largirea exploatarii de lignit, ameliorarea pro-duselor obtinute vor constitui o preocupare specials in anul 1949.Se va extinde mecanizarea extractiei la bazinele importante delignit, se vor executa lucrari miniere de deschidere necesare creariide noi rezerve la exploatarile existente, se vor construi doua insta-latii de ameliorare a lignitilor.

Industria energiei electrice va asigura nevoile crescande aleindustriei in anul 1949 si va executa unele lucrari de desvoltare strictnecesare, care s5-i permits sa Lea fats cerintelor economiei natio-nale pang la stabilirea planului de electrificare generala a tarii §iinceperea lucrarilor prevazute in acest plan.

Productia de energie electrica in uzinele publice va fi cu 7,6V0mai mult deck in 1948.

Se vor face lucrari pentru marirea puterii instalate.Industria electro-tehnica, ramasa in urma celorlalte ramuri in-

dustriale, va trebui sa fie intarita pentru a satisface nevoile de utilajelectric ale economiei nationale. Se va desvolta fabrica de electro-

www.dacoromanica.ro

PLANUL DE STAT AL R. P. R. PE ANUL 1949 15

motoare ,.Dinamo" si se va incepe construirea unei fabrici de con-ton electrici.

In industria chimica se va pasi la refacerea generals a instala-tiilor si se va incepe desvoltarea unei industrii puternice pe baza ma-teriilor prime de care dispunem in abundenta (gaz metan, sare, pe-trol, lemn, etc.).

Valoarea totals a productiei in industria chimica va depasi cu51% pe aceea din anul 1948. Se vor inregistra cresteri insemnatefats de 1948 la o serie de produse importante. Astfel, soda causticsva depasi productia anului 1948 cu 13%, acidul sulfuric cu 40%, ne-grul de fum cu 31% peste productia anului 1948. 0 crestere impor-tanta va fi la productia tanantilor.

Se va da o atentiune deosebita constructiilor de unitati noi. Incadrul Sovromchim-ului se va construi o mare fabrica de amoniac,acid azotic si Ingrasaminte. Se vor construi doted fabrici de negrude fum, patru fabi ici de tatnanti si altele. Aceste constructii vor con-suma 55% din fondul de investitii alocat industriei chimice.

In industria lemnului productia de cherestea va depasi cu 38%nivelul din 1948. Se va transporta la fabrici tot materialul lemnosexploatat si aflat in depozite intermediare, precum si toate dobori-tunic de want. Se va intensifica actiunea de mecanizarea transpor-turilor de busteni, organizand folosirea rationale a materialului detractiune achizitionat in 1948 si canstruind noi cai ferate forestiere.Se vor monta 7 fabrici noi, cu utilaj existent, im imediata apropierea masivelor forestiere. Fabricile prelucratoare de lemn vor producemobile de tip popular si vor desvolta producerea de case pre-fabricate.

Industria materialelor de constructie va intensifica ritmul deproductie si va lua masuri de desvoltare, tinand seama de valumulmare de constructii prevazute in planul pe 1949 si de perspectivelereproductiei largite care va trebui sa devina o lege in economianoastra.

Se va produce cu 37% mai mult ciment cleat in 1948, iar pro-ductia de geamuri trase va depasi cu 59% pe cea a anului 1948.Capacitatea totals de productie la geamuri trase va fi manta princonstruirea unei sectiuni noi la fabrica de geamuri Medias.

In ramura industriei ceramice, productia de caramizi refractareva marca o crestere importanta, contribuind la buna functionare aindustriei siderurgice si a altar ramuri de industrii. La caramizile desilica se va depasi productia din 1948 cu 136%.

Productia in industria bunurilor de consum, destinata sa satisfacanevoile maselor muncitoare, va spori in mod simtitor dator.ta asi-gurarii si largirii bazei de materii prime prevazute in planul generalpe 1949 si a lucrarilor de investitie ce se vor executa in acest sector.

Tesatoriile de bumbac vor depasi cu 17% productia anului 1948,tesatoriile de lane vor produce cu 11% mai mult decat in 1948, iarla tesaturi de matase vegetala productia va depasi cu 47% pe ceaa anului 1948. Se vor produce tricotaje a caror cantitate depaseste

www.dacoromanica.ro

16 011. GHEORGBIU-DEJ

cu 183% pe cea produsA in 1948. Productia filaturilor de in vi canepava marca o crestere importanta.

0 sarcina generala pentru industria textila va fi imbunatAtireacalitatii produselor §i largirea sortimentului.

Desvoltarea industriei textile va fi asigurat5 prin mAstuile cese vor lua pentru a reduce gatuirea existents intre capacitatea insu-ficientA a filaturilor in raport cu aceea a tesAtorillor. Creditul alocatpentru investitii in industria textila va fi Intrebuintat aproape in In-tregime pentru marirea capacitatii de productie totals a filaturilorse vor achizitiona vi monta doua filaturi de bumbac, o filaturA deca.nepA, se vor desvolta filaturile de land.

Se va produce cu 58% mai multa 1ncAltaminte decat In 1948.In industria alimentary se vor lua masurile necesare pentru des.

voltarea tuturor ramurilor ei si se va realiza o depasire apreciabil5fatA de productia anului 1948, la principalele produse alimentare.

Productia canservelor de came va depAsi cu 272% pe cea aanului 1948. Se va pescui de douA on mai mult peste cleat In 1948.

In industria laptelui se va produce lapte pasteurizat si refrigeratintr'o cantitate de trei on mai mare deck cantitatea prelucrata Sinindustrie in 1948. Productia branzeturilor in Intreprinderile nationa-lizate va fi de vase on mai mare decal in 1948, iar cea de unt presatcu 450% mai mare ca in 1948. In vederea realizarii acestor sarcinise va organiza colectarea laptelui, marindu-se totodata capacitateade colectare.

Se vor produce paste fAinaase Intr'o cantitate care sA depa.,seascacu 330% pe cea din 1948.

Im industria uleiurilor se va man capacitatea de productie cu20%, capacitatea de depozitare a semintelor cu 40% si a uleiurilorcu 35%.

Productia de zahar va creste cu 17% peste cea a anului 1948.Industria spirtului va realiza fn anul de plan 1949 cu 34% mai

mult alcool decat in 1948, iar productia de tutun va depAsi cu 14%productia anului 1948.

Intregii industrii i s'au fixat urmAtoarele sarcini generale :Imbunatatirea calitatii produselor, cresterea productivitAtil

muncii si scaderea pretului de cost.ImbunAtatirea calitatii produselor va fi urmarit5 prin elaborarea

si generalizarea standardelor de stat vi prin controlul respectarii forin toate domeniile.

Ridicarea productivitatii muncii va trebui sa imprime industrieinoastre ritmul rapid de crestere a productiei caracteristic industrieisocialiste. Planul pe 1949 prevede o crestere a productivitatii munciide cel putin 15% fats de aceea la finele anului 1948. Pentru atinge-rea acestui scop se vor stabili norme de masurare si verificare a pro-ductivitatii muncii in toate ramurile industriale si se va generalizaintroducerea muncii in acord, aplicandu-se timpii de acord med'i pro_gresivi, se vor generaliza planurile tehnologice, se vor lua masuripentru ridicarea calificarii profesionale a cadrelor, se va intAri disci-plina in munca.

www.dacoromanica.ro

PLANUL Di. STAT AS, R. P. R. PE ANUL 19* 17

Reducerea sistematica a pretului de cost va trebui sa fie o sursade acumulare pentru economia R. P. R. Reducerea pretului de costva trebui sä rezulte din ridicarea productivitatii munch, micsorareaconsurnurilor specifice de materiale, combustibil $i energie electrica,suprimarea de cheltueli inutile, reducerea cheltuelilor de regie, FnSpecial a color administrative etc.

Reducerea pretului de cost in toate ramurile industi iei va arataca clasa muncitoare a stiut sa foloseasca ca un bun gospodar mij-taacele de productie, a carol- proprietate a cucerit-o.

AGRICULTURA

In planul de economic general pentru 1949 not dam o atentiuncdeosebita agriculturii. Daca ridicarea nivelului material al color cemuncesc dela sate si orase, data progresul tarii noastne si construirrea socialismului sunt direct conditionate de o puternica industrie,insa.si desvoltarea acestei industrii puternice este legata si de des-voltarea agriculturii.

Intr'adevar, primind dela industrie produsele necesarc sectoruluiagricol, acesta va trebui sa asigure o aprovizionare 'indestulatoarecu alimente pentru clasa muncitoare va trelalti sa furnizeze ma-teria prima necesara indust'riei nationale.

Planul pe 1949 prevede o productie agricold vegetala a carer va-loare va intrece cu eel putin 40% valoanea productiei agricole ve-getale din 1948 Si anume : cu eel putin 14,5% la cereale, cu 74% laleguminoase, cu 80% is plante industriale. Astfel se vor produce cu9% mai .multe grane decat in 1948, cu 26% mai mult porumb decatin 1948, cu 76% mai multi cartofi decat in 1948, cu 155% mai muteseminte de floarea soarelui decat in 1948, cu 25% mai multa sfeclade zahar decat in anul 1948.

Se va extinde cultura plantelor textile, productia de bumbac vafi cu cca. 480°/0 mai mare decat in 1948, iar productia de in st ca-nepa va create cu 104% fats de 1948.

In dorneniul zootehniei vom pune accentul pe cre.sterea anima-lelor de rasa, sporind cu cca. 9°/0 numarul cabalinelor, cu 17% nu-marul bovinelor $i cu 100% eel al porcinelor.

Cum ne gandim sa realizam aceste sarcini prevazute in plan ?Aceste sarcini se vor realiza prin imbunatatirea felului de rnunca

n agriculture, prin marirea suprafetelor de insA m'antat $i a produc-tia medii la ha., prin marirea numarului si a productivitatii vitelor.

In scopul imbunatatirii conditiilor de munca si a ridicarii nive-lului material si cultural al taranimii muncitoare

a) Se va desvolta reteaua statiunilor de masini $i tractoare si seva imbunatati aceasta retea din punct de vedere organizatoric, spo-rindu-se randamentul masinilar agricole.

Centrala Statiunilor de Marini Tractoare va infiinta in atu.sulanului de plan eel putin 20 de statiuni not si va spori parcul demasini agricole cu 1.500 tractoare si 1.100 batoze.

STUDII

:

pi

pi

www.dacoromanica.ro

18 GH GIIEORGHIU-DEJ

Printr'o rationale folosire a masinilor agricole, costul }width lorexecutate cu aceste masini nu va trebui sa depaseasca costul mun-cilor cu animale. Taranilor saraci si cooperativelor li se vor acordainlesniri si precadere.

In vederea desvoltarii inteun ritm cat mai rapid a unei agricul-turi mecanizate, vom lua rnasuri pentru fabricarea in tam noastraa masinilor agricole.

Din scolile practice organizate de Centrala Statiunilor de Marinisi Tractoare se vor recruta cadrele necesare in agriculture.

b) Se va consolida si largi activitatea fermelor de stat, care tre-bue sa devind un exemplu de gospodarie agrico1a, indrumand ta-rAnimea spre introducerea metodelor superioare de manta in agri-culture.

Fermele de stat, printr'o organizare rationale a muncii, prinmecanizarea pe scare intinsa a lucrarilor agricole, prin utilizarea deseminte selectionate, vor ridica productia medie la ha., poste nivelulmediu al intregului sector agriicol, cu eel putin 27% la gran, cu 20%la orez, 18% la floarea soarelui, 16% la sfecla de zahar.

In cadrul A.F.S.M.-ului se va da o atentiune specials cultivariisemintelor selectionate. Deasemenea se vor creste in special animalede rasa pentru prAsila.

c) Se va incuraja organizarea in medial rural a cooperativelozde diferite tipuri, pentru o mai btmA si mai avantajoasA aprovizio-nare cu unelte agricole, seminte selectionate si bunuri de consum,pentru folosirea in comun a mijloacelor mecanizate de productie sipentru o valorificare mai avantajoasa a produselor proprii.

Cooperativele de aprovizionare si desfacere pe de o parte vorajuta taranimea cooperatoare sä scape de srpeculanti, aprovizio-nand-o cu produsele industriale de care are nevoie, iar pe de altsparte vor asigura aprovizionarea muncitorimii dela orase cu producealimentare.

Realizarea pe baze sanatoase a unei retele largi de cooperativede aprovizionare si desfacere va deschide calea asocierii tArani1orsaraci si mijlocasi in gospodarii colective, ca o forma superioara deexploatare a pamantului.

Trecerea taranimii in gospodarii colective este singurul mijlocprin care tsaranimea saraca si mijlocasa poste scapa din stares demizerie si inapoiere. Este clar insa ca aceasta trebue sa aiba loenumai pe calea liberei consimtiri.

Dace taranii isi vor manifesta darinta de a merge pe linia gos-podariilor colective, atunci statul va da sprijin taranilor saraci simijlocasi care vor sa mearga pe aceasta linie.

Statul este hotarit sA contribue la aceste gospodarii colectivecu pi'nant din rezervele sale, cu credite, sA punA la dispozitia acestorunitati statiuni de masini si tractoare, in conditiuni deosebit deavantajoase.

Sub niciun motiv si in niciun caz taranimea nu trebue sa fiefortata sa treacA la forma gospodariilor colective.www.dacoromanica.ro

PLANUL DE STAT AL R. P. IL PE ANUL 1949 19

TAranimea graca si mijlocasA trebue lAmurita cu rabdareasupra avantajelor gospodariilor colective. Principiul gospodariilorcolective a fost foarte mult atacat. Cine avea interesul sA sperie sisA in§ele taranimea, falsificand rostul, importanta si conditiunile incare se pot infiinta gospodariile colective ?

In primul rand aveau interes mosierii, care au fost expropriati slal caror parnant a fost dat taranilor. Aveau interes in al doilea randchiaburii baza reactiunii la sate care au tinut din totdeaunasub dominatie economic& pe taranii saraci si mijlocasi, pe care Yispeculau.

Pentru apara interesele si a suge mai departe vlaga tara-nimii sarace si mijlocase, este lesne de inteles ca chiaburii au totinteresul sa-i mentind pe taranii muncitori in stare de mizerie cumijloace de trai insuficiente pentru a le acoperi nevoile for vitalesi sA-i robeascd.

Ce pot face in aceste conditiuni taranii saraci decat sA continuemizeria din tats in fiu, fiind slugile chiaburilor, umbland flamanzi,desculti si desbrAcati, vanzandu-si munca de o var.& intreagA pentruo strachina de malail

°data hotariti sä treaca la gospodaria mare, colectiva, bazatApe munca masinilor, gospodarie care dA un randament mare, situa-tia.tAranimii sArace si muncitoare se va schimba radical. Avutia forva creste, traiul for se va imbungtati, ridicarea nivelului for materialle va da posibilitatea sa-si ridice si nivelul cultural, sA se bucurede binefacerile stiintei, ale civilizatiei.

Taranii saraci si mijlocasi trebuesc lam-uriti ca numai for beapartine hotarirea de a trece la noua forma de exploatare a paman-tului, atunci cand vor fi convinsi de superioritatea acestui sistem.

Desvoltarea gospodariilor colective este un proces de lungsdurata, dar nu incape indoiala ca, pe mAsura ce se va mecanizaagricultura, ce se va intAri alianta intre clasa muncitoare si tara-nimea muncitoare, pe masua ce se va desvolta lupta impotrivaelementelor exploatatoare dela sate, taranii saraci si mijlocasi se vorconvinge de marile avantagii ale muncii in comun a pamantului.

SILVICULTURA

In domeniul silviculturii accentul cade asupra refacerii si imbu-natatirii patrimoniului forestier, distrus prin exploatarea de jaf aregimmilor trecute.

In acest scop se vor face lucrari de impadurire pe o suprafatade 60.000 ha.; in vederea acestor lucrAri se va spori suprafata pepi-nierelor, producandu-se eel putin 290.000.000 pueti. In padurileexistente se vor face diferile amenajAri pe o suprafata total& de1.200.000 ha., din care 145.000 ha. reprezinta amenajarea goluriloralpine.

a-si

www.dacoromanica.ro

90 GHEORGHIU-bEJ

Pentru impiedica.rea degraddrii masivelor paduroiase se vorexecuta, pe o lungime totals de 540.000 metri, lucrari de corectiea torentelor, baraje etc.

Se vor lua masuri pentru combaterea agentilor vatamatori aipadurilor. Se va incuraja si desvolta vanatul.

TRANSPORTURI TELECOMUNICATII

Desvoltarea productiei cat si inten.sificarea eirculatiei de pro-duse industriale si agrioole inure sat si oras cunt strans legate de obung organizare a transporturilor.

Planul economic general prevede sarcini importante in legaturacu desvoltarea transporturilor pe calea ferata, rutiere, de apaaeriene.

In domeniul lor Ferate se prevede: sporirea traficului demarfuri cu 17,6% fats de 1948 si a traficului de calatori cu 27,7%fats de 1948.

Pentru realizarea acestor sarcini se vor spori mijloacele detractiune cu 16 automotoare, 580 vagoane calatori, 3.650 vagoanernarfa noi si reconstruite si 30 locomotive de cale ingusta. Dease-rnen.ea se vor reface si restabili 92 km. linii de cale ferata, 6.200m. 1. de poduri, 2.400 m. 1. de tunele.

Se vor continua lucrarile de reconstructie pe linia Telciu-Visett,la triajul dela Brasov si depourile Brasov-Craiova si Rosiori. Peliniile noi construite se vor executa 1m:raffle necesare pentru atin-gerea capacitatilor maxime de transport.

In domeniul transporturilor rutiere se va sport reteaua exis-tents cu 1.800 km. (17,6% fats de 1948), clesvoltandu-se in specialreteaua rurala. Nurnarul de tone km. transportate via spori cu 390%tats de 1948. Parcul de auto-vehicule in functiune va fi sporitcu 113%.

In vederea cresterii transporturilor rutiere se va imbtmatati re-teaua drumurilor nationale, refacandu-se (prin reprofilari) 672 km.executaridu-se reparatii radicale la 580 km. si tratamente de pro-tectie la 200 km.

Se vor reface in forma definitive poduri de sosea in lungime deeel putin 4.100 m. 1.

Transporturile pe apa vor fi imbunatatite si desvoltate in cursulanului 3949, marindu-se parcul de vase fluviale si maritime.

In domeniul transporturilor aeriene, numaru1 de tone km. va ii;porit cu 40% fatal de 1948.

Se va desvolta reteaua telefoniea prin conectarea la reteauaexistents a 267 comune rurale (41% mai mult ca in 1948), prin in-stalari de noi circuite aeriene, Sn lungime de 2.500 km., grin intro-clucerea in cablul urban a 40.000 km. circuit nou si sporirea numa-nilui de posturi telefonice in functiune cu 6%.

GH.

s.

www.dacoromanica.ro

PLANUL DE STAT AL R. P. R. PE ANUL 1949

RIDICAREA NIVELULUI MATERIAL SI CULTURALAL MASELOR MUNCITOARE DIN R. P. R.

21

Prin desvoltarea intarirea sectoarelor socialists in economiaRepublica Populare Romane, prin marirea productiei si a producti-vitatii munch, prin desvoltarea circulatiei marfurilor se vor punebazele imbunatatirii situatiei materiale si culturale a maselor mun-citoare din R. P. R.

In domeniul invatamantului, in scopul lichidarii analfabAis-mului, planul prevede desvoltarea nvat'amantului prescolar si a ce-lui elemental, indreptand catre scoli cat mai multi din copiii pangacum neseolarizati.

In invatamantul mediu si superior se va consolida reforma f a-cuta.", accentuandu-se caracterul practic pe care acest invatamAnttrebue sä-1 aiba pentru sprijinirea efortului de desvoltare economicsa tarii.

Se vor lua toate masurile necesare pentru usurarea intrririi inseolile de invatamant mediu si superior a fluor de muncitori si ta-rani, creandu-se pentru acestia posibilitati reale de frecventare prininfiintarea de eamine si cantine scolare.

Pentru atingerea acestor objective, se va majora numarulscolilor din invatarnantul prescolar la 3.140, adica cu 40%. Se vorconstrui 70 de scoli elementare noi, se vor restaura seolile existente,se vor infiinta 190 scoli medii tehnice, amenajandu-se pentru fiii demuncitori internate in. eel putin 4 centre mari ; numarul caminelorstudentesti va spori cu 30, adica ou 73%, si eel al cantinelor studen-testi cu 12, adica cu 50% fats de 1948.

Se va ,urmari desvoltarea cinematografiei si radiofoniei in orasesi sate, a teatrelor in centrele industriale, a caminelor culturalebibliotecilor. Cinematografele din mediul rural vor spori la 500, sevor amenaja 10 caravane cinematografice, va incepe constructia siutilarea unui studio cinematografic pentru produtetia de filme indi-gene. Se vor pune in functie cloud posturi noi de radio emisiune(Tan,cabesti si Timisoara), se incepe constructia postului dela ClujSe vor tnfiinta 6 teatre in centre muncitoresti si se va spori la 10.000numarul caminelor culturale.

In domeniul sanatatii publice se vor urmari in cursul anului1949, intre allele, imbunatatirea functionarii spitalelor, acrotireamamei si a copilului, inmultirea dispensarelor si a circumscriptiiloimedicale la sate, gremlin sj o mai atenta ingrijire sanitary scoli.

Deasemenea, se vor intensifica actiunile pentru combaterea bo-lilor sociale si prevenirea bolilor infectioase.

Numarul total al paturilor de spital va spori la 61.200, deci cu22% peste numarul din 1948.

Numarul caselor de nastere va spori cu 24%, numarul circum-scriptiilor medicale din mediul rural cu 12% fats de 1948. Se voreonstrui 50 de dispensare la sate.

si

In

www.dacoromanica.ro

22 OM. GlIZORGEMI-DES

In scoli se va spori numarul posturilor medieale la 600, al inEr-merfflor scolare la 337.

In oursul anului 1949 vor fi reorganizate statiunile balneo-cli-materice, pentru a fi folosite pe cat posibil pe toata durata anului,in vederea ameliorarii ingrijirii oamenilor

In domeniul edilitar si al gospodariilor comunale se va urmariimbunatatirea conditiilor de trai din regiunile respective prin des-.voltarea si imbunatatirea serviciilor comunale, utilizandu-se lamaxim resursele locale, desvolta.'ndu-se spiritul de gospodarieinitiativa locals.

In acest scop se va urmari refacerea scolilor, spitalelor si a edi-ficiilor publice, se vor imbunatati si desvolta drumurile judetenesi comunale, se vor executa lucrari de captari de importanta locals.

In domeniul circulatiei marfurilor, comertul de stat isi va ex-tinde activitatea, largindu-se reteaua de desfacere cu amanuntul Sicontribuind la o vehiculare rapids a marfurilor.

Para lel cu comertul de stat si in stransa colaborare cu acesta,se va desvolta comertul cooperatist, avand drept obiectiv intensifi-carea schimburilor dintre sat si oras.

Valoarea marfurilor puse in circulatie prin comertul de stat sicooperatist va atin.ge in 1949 soma de .148 rniliarde lei, adica cu168% mai mult decat in 1948.

Nivelul de trai al maselor muncitoare va fi imbunatatit prinsporirea articolelor de consum si in special a produselor alimentare,textile si de incaltaminte.

Prin comertul de stat si cooperatist se vor desface, printre altele566.000 tone paine, eu 70% mai mult ca in 1948, 74 mii tone zahar,cu 12% mai mult ca in 1948, 12.000 tone paste fainoase, cu 300%mai mult ca in 1948, 250.000 hl. lapte 72.000 tone carne si con-serve de came, eu 110% mai mult ca in 1948, 126.500.000 metri te-saturi diferite, 2.100 tone tricotaje, 4.500 tone fire de bumbac Vara-nese, 6.200.000 perechi incaltaminte, 1.500.000 perechi opinci1.500.000 perechi sosoni si galosi.

Desvoltarea si imbunatatirea comertului de stat si cooperatist,sporirea circulatiei marfurilor, aprovizionarea la timp a centrelormars muncitoresti, imbunatatirea si usurarea aprovizionarii tarani-mii imbunatatirea calitatu marfurilor vor duce la im-bunatatirea si usurarea vietii celor ce muncesc, contribuind in ace-las timp la consolidarea economiei R.P.R.

Tovarfisi deputati,

Planul nostru economic general pe anul 1949, primul nostruplan, este o manifestare nu nurnai a succeselor obtinute Dana in pre-zent prin lupta clasei muncitoare in alianta cu taranimea munci-toare, ci este in acela§ timp o manifestare a vointii si hotaririi noas-tre de a Indrepta economia acestei tar' pe drumul luminos al progre-sului si bunei stars.

muncii.

si

muncitoare,

www.dacoromanica.ro

PLANUL DE ETAT AL IL P. R. PE ANUL 1919 23

Planul nostru da pain cifrele sale de investitii, prin sarcinilepuse diverselor noastre sectoare, un raspuns cercurilor imperialisteatatatoare la razboi. In timp ce majoritatea cheltuielilor statelor im-perialiste se fac pentru inarmari, pentru pregatiri de razboi, In Caranoastra peste 90% din investitii se aloes pentru cheltuieli produc-tive, pentru desvoltarea economics culturala a tarii.

Noi punem in aplicare planul nostru economic intr'un momentand tarile europene Infeudate planului Marshall se conving totmai mult ca acesta nu este decal un plan de infeudare politicA sieconomics, un plan de epuizare a economiei tarilor europene $i desaracire a maselor muncitoare.

Esecul planului Marshall scoate in evidenta si mai bine superio-ritatea economiei planificate, care nu poste fi puss In aplicare decatIn Tara Socialismului, Uniiunea Sovietica, precum si in tarile de-mocratiei populare, care au pornit pe drumul construirii soda-lismului.

Planul economic general pe anul 1949 pune in fata intreguluipopor sarcini marl, sarcini a caror realizare cere o Inoordare puter-nica a tuturor energiilor.

Adiucerea la indeplinire a acestui plan se bazeaza pe o serie in-treaga de Ma'SUTi care vor forma un tot unitar cu planul economic :noile legi financiare, legea bugetara pe anul 1949, politica de salari-zare, contractul colectiv de munca, codul munch. etc.

Succesul planului economic este conditionat de introducerea inviata a acestor masuri si legiuiri.

Toate eforturile noastre au drept scop intarirea desvoltarearegimului nostru de democratie populara, regim care este o formAa dictaturii proletare, regim tmde rolul conducator ii apartine claseimuncitoare, avand drept sprijin principal saracimea satelor si dreptaliat taranimea mijlocasa.

Planul nostru este alcatuit in conformitate cu interesele claseimuncitoare si ale taranimii muncitoare (sarace Si mijlocase), pentruasigurarea bunei stall materiale i culturale a poporului nruncitor.

Elaborarea acestui prim plan economic este ntvmai o partedesigur importanta din munca de planificare a economiei Repu-blici noastre Populare. Partea cea mai grea, realizarea acestui plan.vine deabia scum.

Tovarasul Stalin spume

Planul de productie este activitatea vie $i practica a mi-lioanelor de oameni. Caracterul real al planului nostru de pro-ductie, sunt milioanele de oameni ai muncii care creeaza o viatanoun. Realitatea programului nostru surd oamenii vii, sunternnoi, ca si voi; e vointa noastra de a munci, e hotarirea noastrade a lucra Intr'un mod nou, hotarirea noastra de a lndepliniplanul"

si

si

www.dacoromanica.ro

24 GH. GHEORGHISY-DEJ

Da, tovarasi deputati, priznul nostru plan necesita mobilizareatuturor oamenilor munch pentru a-1 realiza, pentru a-1 depa*i. Estenecesara incordarea eforturilor muncitorimii, a tehnicienilor *i ingi-nerilor, a taranimii muncitoare, a maselor tineretullui muncitor, afemeilor muncitoare, a oamenilor de cultura institutiilor noastrede stiinta, printre care locul de frunte it ocupa Academia RepubliciPopulare Romane.

Intrecerile socialiste constitue in Republica noastra Popui !erauntil din cele mai importante mijloaoe prin care vom putea realizaattit marirea productiei, a productivitatil muncii, cat *i scaderea pre-ului de cost, a pretului de vanzare.

Dar not stim ca aoest plan va provoca rezisten.ta, tua si duma-nie din partea acelora earora le stau ca un spin in ochi succesele.victoriile Republicii noastre Populare.

Ei vor ciluta pe toate caile sa saboteze realizarea acestui plan.Este deaceea datoria tuturor oamenilor muncii, a tuturor aceloracare-si iubesc Cara si vor sa contribue prin efortul for la desvoltarea,la progresul ei, sa fie vigilenti, sa demaste oiiunde si sub orice for-ma vor intalni actele de sabotaj, piedicile de orice fel puse in caleaealizarii planului nostru.

. In executarea acestui plan ne calauzirn de principiul luptei declass inecr.utatoare impotriva chtsmanilo Republicii Popularemane si ai poporului muncitor.

De realizarea si depasirea acestui plan depinde in buns masuracrearea cu un ceas mai devreme a conditiilor economice

pentru transfcamarea Republicii Populare Romane intr'o tart a so-cialismului

Inainte, cu convingerea in capacitatea si posibilitatile noastrede realizare si depasire a planului !

Sa inlaturam cu hotarire, incredere *i entuziasm toate piedicilecare vor sta in calea realizarii lui !

(Meiibrii Prezidiului, ai Gmemului §i ai Medi Adunki Nationale, in pidoare,Aplaudii pruternic, viu §i Indelung, ovationand).

ri

Ro-

0

victorios.

www.dacoromanica.ro

MATEMATICA MO DERMA SI REALITATEA

dE PROF. S. STOILO\Membru al Academiel

Datorita structurii, ca si metodei sale, matematica ocupa in ge-neral, in clasificarea stiintelor, un loc oaresicum aparte. Asa se dis-tinge, curent, in mod mai mull sau mai putin justificat intre5tiintele abstracte" si stiintele concrete", intre stiintele rationale"yi stiintele experimentale". Ba, In terminologia poste cea mai uzualaazi, se vorbeste de stiintele matematice", pe de o parte, de stiintelenaturii" pe de alta, Fasand astfel sd se cread5, prin diferentierea cese subliniaza intr'o atare clasificare, ca preocuparile matematice arputea &a fie complect straine de fenomenele naturii.

Nu este de mirare asa dar, Ca se contests uneoii matematiceichiar si dreptul de a se numi o stiinta", o stiint5 in sensul obicinuital expresiei ; si ca pentru unii, omul de stiinta" este numai fizicia-nut sau chimistul, biologul sau tehnicianul. Un maternatic!an si fi:o-sof, idealist Bertrand Russel a cdutat °data sa" entice" ca ma-tematicienii ar fi acei oameni cari nu stiu despre ce anume vorbesc.nici dac5, ceeace afirmi, este adevarat sau nu". Altii, oarecum maiseriosi, claseazd matematica printre uneltele" de cercetare ale mintilomenesti, aldturi de .,fgAndire" si de limbagiu" ; dar nu printre stiin-tele" propriuzise.

De vale oare aceste discriminari, de unde aceste stranii defini-tiuni?

Este cert ca ceeace izbeste mai mutt In structura interns a stiin-tfei matematice, pe acela care deprins cu frecventarea stlintelornaturii este pus deodata in f ata conceptelor ei si a relatillor ce-ifac obiectul, este caracterul de generalitate al acestora ; este aspectulacela de Oil* abstracts ", care infricoseaz5 pe atatia oameni si carea facut pe altii sd considere matematica ca o simple prelungire alogicel formate, ca o discipline a formelor de gandire si de rationa-merit, ca un Instrument de investigatie mai mutt decat o stiinta culm real obiect de cercetare.

Trebue s5 recunoastem, de aitfel, ca unele din tendintele manifes-late in filosofia matematica moderns, ca si spiritul de care sunt%au par inspirate unele din cele mai importante cercethri moderneprivitoare la fundamentele matematicei, nu sunt cu des5varsire str5inede form area unor asemenea moduri de a vedea ; ca nu put:n e'e auiontribuit a face loc, chiar si printre unii matematicieni, unei con-eeptii formaliste" a stiintei tor.

Dar nici aceast5 conceptie nu reuseste sa mascheze cu desavar-sire adevarata nature a stiintei matematice. Nici formele ideate subaparenta for goals de continut", nici succesele unor mecanisme la-

R.P.R.

www.dacoromanica.ro

26 PROP. s. STOILOV

gistice formale, nu pot rupe lantul ce le leag5, gf pe unele pe allele,de lumea realitatilor materiale.

Toate, poarta in ele indelebil, marca procesului dialectic din cares'au nascut.

Abstractiunea este una din operatiunile orickel stlinte, oricat deconcrete ", de tehnic5, de practice ar fi aceasta. Abstractiunea esteo latur5 a cugefaril, care leag5 Idei. Dar abstractiunea se face trap-tat, pe grade. far gradul de abstractiune al notiunllor este singurulcriteriu obiectiv pentru discrimtinarea domeniului matematic de celzis al stiintelor naturii". Ceeace distinge structura matematicei deacea a fizicei, de exemplu, este gradul de abstractiune al conceptelorgi relatiilor cu care ea lucreaza.

In interiorul stiintei matematice, abstractiunea, urcand trepte care-ipermit sä Imbr5tiseze domenii tot mai Intinse, se stabileste o ierarhiea conceptelor din ce In ce mai abstracte, strans legate Ins de rea-litatea pe care aceste concepte o contin in mod implicit.

In cadrul propriu al matemiaticei, ierarhia aceasta pleacA dela no-tiunile care au dat nastere acestei stiinte, dela notiunea de numar,de mArime si dela ideia de comparatie Intre marirni, a m5surli.

De aid au iesit mai Intai teoria numerelor si aritmetica, apoianaliza matematice cu generaliz5rile (abstractiz5rile) el succesive, delaalgebra clasici. la calculul infinitezimal, apoi teoria functiunilor (a-nalitice sau neanalitice, dup5 propriet5tile la care se renunta prin ab-stractizare), s'a ajuns insfArsit la analiza general5 abstracts laalgebra abstract5 moderns.

Cum Insa printre obiectele materiale masurate, unele : corpurilesolide, prezentau caractere de o relative simplicitate, In sensul csele puteau fi descrise us,or prin comparatia cu forme regulate ce lesugera insasi natura fizic5, al5turi de stiinta numerelor" s'a dez-voltat acea a formelor zise geometrice" si a relatiilor dintre ele. Deaid au iesit, succesiv, geometria euclidian5, cu extensiunile el (care sunttot atatea abstractiz5ri) dela geometria proectiv5 la toate formelemoderne de geometrie, teoria diverselor spatii si topologia generali.

Desf5surarea dialectics a gandirii matematice, care ne-a adus aidprin abstractIzari succesive, corespunde unui progres tot mai adancIn cunoasterea naturii, a realifatii. La fiecare din etapele mai impor-tante ale el corespund, Inteadev5r, crize", cu problemele for si custrAdaniile depuse pentru rezolvarea acestora. Mersul ascendent algandiril matematice a fost astfel determinat de nevoia de a patrundefenomenele naturil.

Dar s5 ne Intoarcem la originile acestei gAndiri acolo de uncle,in Istoria Tnatematicei, a inceput procesul de abstractizare.

Dac5 asa zisul caracter ,.abstract" al stiintel noastre nu sti cle-at In gradul anal 'Malt de abstractiune (adica diferenta nu este de-ck cantitativ5, din acest punct de vedere), ramane totusi o distinc-tiune de metod5 : metoda de rationament In matematice, metoda ex-perimental5 sau de observatie, In celelalte stiinte.

si

si

www.dacoromanica.ro

MATEMATICA MODERNA $1 REALITATHA 27

SA constat5m mai intai c5, in stiint5, oricare ar 11 ea. nu poatefi vorba de experimentare care sa excluda complect rationamentul ;dar sä cS in matematica experienta este cu totul" absenti $ica aceasta poate constitui un criteriu de diferentiere esentiala intrenatura stiintelor matematice $i a celorlalte stiinte.

Dar ce este rationamentul logic, care-1 sunt principille" $1 careeste origina. acestor principii ? Spiritul spunea Engels nu estecleat produsul superior al materiei" ; idelle abstracte, ca princi-plile rationamentului logic, nu au fost asezate in spiritul omenesc devreo putere misterioas5 in afara de natura, ci ele 1$i au origina toc-mai In natura ; ele sunt rezultatul unul contact indelungat cu reali-tatea materia15, rezultatul unor experiente foarte vechi a cAror me-morie s'a pierdut de mult in negura vremurilor. Acumulari ances-trale de constat5ri, de observatiuni, devenite parte integrant5 dingAndirea noastra, ele ni se par date a priori, independente de lumeamateria15, de simturile care ne-o fac cunoscuta.

Principille rationamentului logic au fost formulate, codificate,cAnd de mutt oamenii rationau conform cu ele, pentruc5 experientaal carui fruot erau, era de mult consacrata. Matematica Greciei anticeera o stlint5 rational5 care ajunsese de malt la rezultate importante,cAnd a aparut Logica lui Aristot. De altfel, principlile rationamentuluimatematic depasesc simtitor cadrul clasic al logicel formate, elese imbog5tesc, mereu, In contact cu realitatea. Multe din ele, tot antde Imperative pentru gAndirea noastra ca $i cele ale logicei formate,nu se pot reduce la acestea. Ca $1 a experientelor mai noul, originafor este in lumea materiei. Dar ele sunt azi un bun comun al tuturor.

Metoda in matematica este, desigur, metod5 de rationament ; darprincipiile acestui rationament sunt provenife din experienta foarteveche, a fenomenelor naturii. Ele nu se deosebesc esential de faptelecelelalte experimentale. Diferenta este numal . in lunga veriificare lacare au fost supuse, ceeace le confer5 caracterul 4or de absolut5"evident5.

Conceptele relatiite cu care lucreaz5 matematica sunt pede alts parte suficient de abstracte pentruca, singure, aceste prin-cipii generale ale rationamentului logic sa fie necesare studiulut lor.Caracterul pur rational al $tiintei matematice este deci o consecint5fireasc5 a gradului foarte Malt de abstractiune al obiectelor mate -matice prime: al numarului $1 al formelor regulate simple; $i a fortiori,al -notiunilor matematice derivate din acestea, prin alte abstractiuni.

In evolutia sa, matematica mioderna a supus neincetat diferiteleteorii unei critici din ce in ce mai p5trunz5toare. Tendinta aceastaa dus is forma axiomatica a multora din teoriile matematice, formain care. notiunile sunt supuse unel analize adAnci $1, desf Acute de totceeace era in ele neesential pentru valabilitatea propozitiunilor care ex-

relat'ile dintre ele, sunt definite prin singurele for atribute ade-varat esentiale. Se pun astfel in lumina legaturlle intime ale fenome-

$i

zicem;

sl

sl

prirri'a

www.dacoromanica.ro

28 PROF. S. SrOILOV

nelor exprimate, fara a le lega, in mod artificial $i contingent, de cir-cumstante contingente.

Or, sub forma aceasta atat de purificata, notiunile si teoriilematematice imbraca adesea un aspect, care prin distanta ce le des-parte de forma for primitive ($i a fortiori de notiunile primitive delacare am plecat), apar ca niste creatiuni arbitrare, ca niste jocuri libeieale ratiunii, fka nici o legatur5 cu realitatea materia15.

Constructiile acestea, privite astfel, pat rasa iluzia c5, pornind delaadevkuri abstracte date a priori, s'ar putea ajunge, coborind deiageneral la particular, la descoperirea lumii fizice si a legilor ef, prin.tro imagine coherenta fidel5 a acestei lumi. De aid conseetintepripite, trase din axiomatica modern5, in favoarea unor conce.ptii filo-bofice idealiste.

Daf's5 vedem cum stau lucrurile cu adevarat si care suit conclv-ziile la care duc azi insesi inetodele axiomaticei.

In matematica, realitatea ca reflex al lumii materiale asupraspiritului matematicianului se exprim'a folosindu-se un limbaj ca.racteristic care, in decursul istoriei filtrandu-se oaresicum, de ceeacein el era accidental, a primit claritatea si preciziunea caracteristi6m atematicei.

Realitatea in materniatica este reflectata prin acele concepte careau fost descoperite de maternaticient pe mAsura ce se dezvolta, stiintaIn contact cu realitatea vie.

G5sim, in matematica, realitatea in notiunile fundamentale alegeometriei euclidiene, de punct, de dreapt5, de perpendicularitate, deparalelism, de asemAnare etc. Ea se reflects in notiunile fundamentaleale analizei, de polinoM de continuitate, de diferentiala, de integral5;de serie, de functiuni definite cu ajutorul for ; ca gi in atatea altelecare au insemnat drumurile stiintei prin aparitia tor. Toate acestenotiuni nu au lost introduse la intamplare, nici nu au fost Impuse prindecrete ale spiritului pur". Ele au lost determinate de contactul culumea fizica inconjur5toare, determinate de nevoia cunoasteril §i a-dancirii fenomenelor ei. De aceea ele se mentin, de aceea ele Wiese,Si §tiinta matematica tr5leste ,prin ele.

Dar printre conceptele matematice exists gi unele a caror originseste mai ascuns5 in nature. (Din acestea una din cele mai imiportanteeste, incontestabil, notiunea de grup).

Toate aceste concepte au fost considerabil generalizate. Prin ab-stractizarea acestor concepte, axiomatica modern5 le-a extins intriomare m5sura domeniile de aplicare, dar mai ales ea a adancit astfelcaracterele si natura for intim5.

Problema cea mai importanti a axiomaticii este Insa aceea de adetenmina toate modelele posibile ale unui concept dat abstract, adic.atoate formele posibile de realizari ale lui in lumea logice.Problema pare foarte indr5zneat5. Cu toate acestea, in cazuri nume-roase in care ea a putut fi rezolvati, concluziile sunt precise; in ca-zurile cele mai importante, se dovedeste cs singurele realizari posibileale formelor acestora abstracte sunt tocmai acele modele dela care

sl

posibilifatilor

www.dacoromanica.ro

ATEIMA.TICA MODERNA $1 REALITATEA 29

a pornit procesul de abstractizare, asa !neat axiomatica ea insasi neduce inapoi la realitatea pe care a axiomatizat-o astfel confirmslegatura el indisolubila cu ea.. Vom cita aici cateva din cele in de seams exemple. Am vorbitmai sus de notiunea de grup". Conceptul acesta joaca in matema-tica moderns un rol fundamental. Introdusa de E. Galois sub forma(le grup de permutari" cu scopul de a sistematiza teoria ecuat:iloralgebrice $i de a patrunde mai adanc in problema rezolubilitatii lor,ea a fost extinsa de catre matematicianul norvegian S. Lie la gru-purl de transfonmari", in vederea altor cercetari speciale. Axiomati-zata, notiunea de grup abstract cuprinde toate formele de grup in-talnite in matematici si in celelalte stiinte, in afara bine inteles de51iintele sociale.

Un grup abstract este un ansamblu G. de elemente oarecare,uncle exists o operatie de compunere", astfel ca doua elemente a si boarecare din G, sa duca la tin alt element bine determinat din G. Semai cere sä existe in G, un element neutru" care, compus cu oriceelement a, sa dud' tot la a, precurni si existenta unui element invers"al oricarui a din 0, care, compus cu A, sa dud la elementul neutru1).Notiunea astfel definite este foarte generals.

Intrebarea este fireasca : Care sunt toate grupurile finite ; adicaacelea ale caror elemente sunt in numar finit ?

Cercetarea axiomatica duce la rezultatul urmator, extrem de im-portant ppentru not : toate grupurile finite sunt isomorfe grupurilor depermutari, adica nu se disting de acestea decat prin natura elemen-telar lor, cel mult.

Asa dar, grupurile de permutari introduse de Galois si dovediteconcept matematic de incontestabila justete prin modul cum notiuneaa permis patrunderea In proprietatile cele mai profunde ale ecuatiiloralgebrice, constituesc singura forma sub care se poate realiza un grupfinit abstract oarecare (notiune, aparent, atat de cuprinzatoare).

Diverse consideratiuni au determinat sa se distinga, printre gru-purile abstracte generale, grupurile zise topologice", a caror definitiecomplecta ne-ar duce, aid, .prea depute. Voi arata doar ca notiuneade grup topologic se caracterizeaza prin aceea ca ea introduce in no-tiunea generals de grup abstract, o continuitate" in ansamblul ele-mentelor ce-1 formeaza, adica o structure care permite a se vorbi deelemente foarte vecine unele de altele".

Ei bine; si aici, in conditli foarte generale, matematicianul sovie-tic Pontrjagin si matematicianul, de origins ungara, von Neumann,au putut arata ca singurele realizari posibile sunt grupurile corespun-zatoare de transformari ale lui Lie, introduse Inca Inainte In stiinta.

In domeniul geometric, axiomatizarea a ajuns la notiunea ceamai abstracts de spatiu. Si aid, un alt matematician sovietic, Urysohn,

I) Exemple: numerele Intregi, operatia de compunere fiind adunarea; transiormarile ale dreptei, sau ale ptanului, operatia de compunere fiind subitituirea une; transformAri Sn alts

liniare

51

www.dacoromanica.ro

30 PROP. a. erron-ov

a ajuns la un rezultat analog. Conceptul de spatlu abstract" (analogcelui de grup) duce sl el la intrebarea fireasca (din punct de vedereal cercetartor logice): care sunt tuate realizarile matematice posibileale formei abstracte de spatiu, in care presupunem satisfacute un mi-nimum de axiome suplimentare, ce s'au dovedit indispensabile dinpunct de vedere logic pentru a putea impinge mai &lane studiul pro-prietatilor spatiului?

Rezultatul obtinut de Urysohn arata ca toate aceste realizarl stintechivalente cu sub-spatii ale spatiulul euclidian cu o infinitate de di-mensiuni 1).

s'ar putea cita un numAr insemnat de asernenea rezultate aleaxiomaticei, rezultate care ne indreptatesc sa tragem urmatoarea con.cluzie generals :

OricAt s'ar parea c5 ne-am liberat de lumea materiel prin cons-tructiile pur logiCe ale axiomaticei moderne, crick am putea nuttiluzia ca axiomele alese nu ne-au fost lanpuse sub nici o formA, delumea realitatilor materiale, totusi axiomele acestea este sigur ca pas--treaza, toate, pecetea nestears5 a originii lor. Mai mult axiomaticainsAsi ne demonstreaz5 c5 singurele modele posibile ale formelor elabstracte, singurele realizari logice ale lor, se afla in notiunile funda-mentale ale matematicii, dela care am plecat, notiuni izvoritecontactul nostru cu lumea materIa15.

In rezumat : libertatea spiritului in procesul de abstractiune esteo iluzie. Abstractiunea este pretutindeni in stiinte ea .este deja inlimbagiu, mijloc de comunicare a gandului ; ea este In crearea cu-.vintelor ce desemneaza notiuni. Logica este, si ea, o abstractiuneesita din experienta realitatii.

Dar abstractiunea cea mai lemerara, daca ramane supusa logiceldialectice, cum este cazul in matematica, nu se poate rupe de rea-litate apropiindu-se dimpotrivA din ce in ce mai Inuit de esential. Prinaceasta, matematica ramane o §tlinta, o §tiintA a naturii. Foarte ge-neralA, foarte abstract5, dar reflectand permanent aceasta realitate ;continuand, ca si celelalte stiinte, dar in felul sau, perceptiunea noas -.tra directs a realitat:I. Or, aceasta este materia in miscare", spuneaLenin tar materia nu se poate mica decal in spatiu si In timp". Casi fenomen&e fizice, abstractiunile matematice se aseazA ele, asadar, in spatiu $i In tamp, iar stiinta matematica este si ramane ceamai abstract5 din stiintele naturii.

1) Faptul c5 un spaliu euclidian are un numar de dimensiuni mai mare ca3 (sau chiar infinit) nu-1 lipse§te de proptletAtile esentiale ale spaliului ordinarcu 3 dimensiuni.

$1

din

si

www.dacoromanica.ro

DESVOLTAREA CUNOSTINTELORNOASTRE ASUPRA TIMPULUI

de PRof. TEOFIL T. VESCAN (Cluj)

Contradictiile duc la schimbare... Schimbareaspatiului nu este altceva dealt timpul" (LENIN)

INTRODUCERE.

Fizica moderns si in special teoria relativitAtii si a cuantelor aajuns sa stabileasca o serie de proprietati noui ale timpului.

Aceste noui descoperiri nu sunt insa deloc indepedente inultima analizA de desvoltarea generals a cunostintelor noastreasupra naturii si se explica prin desvoltarea dialectics a cunostinte-lor noastre asupra timpului, desvoltare ce reflects, in fond, caracte-rul profund dialectic al realitatii materiale si al procesului de cu-noastere a acestei realitati, de care timpul este legat in mod firescgi indestructibil, caci existenta in afar& de timp este o absurditatetot atat de mare ca si existenta conceputa in afar& de spatiu". (En-gels : Anti-Diihring).

Prin activitatea sa din ultitnele decenii, fizica moderns scoatecomplect din fagasul imetafizic notiunea de timp si-1 aseaza intre ele-rnentele fundamentale, masurabile si determinabile, ale naturii, Insensul adeouat acestor operatiuni.

Fiind vorba deci, de un proces de cunoastere, care a atins incazul timpului un grad important de perfectiune, unde abstractiuneae urmatA de o verificare practicA a adevararilor stabilite, este im-portant ca fazele acestui proces sa fie relevate in mod istoric, con-form metodei de cercetare m.arxiste.

0 PRIVIRE ISTORICA.

Unele popoare primitive din Africa centrals nu cunosc, nici as-tazi, forma cea mai rudimentary a calendarului, a mAsurArii tim-pului.

Aceasta a trebuit sä fie stares lucrurilor si la omul primitiv.In timpul muncii sale din ce in ce mai regulate, omul primitiv atrebuit sa observe opozitia dintre zi si noapte, altecrnanta zilelor si anoptilor, a luminei si a intunericului, ajungand in timp ce sedesvolta, concomitent muncii sale si din cauza ei, si mintea sa lanotiunea abstract6 de zi.

www.dacoromanica.ro

32 PROF. 'FROM T. VESCAN

Printre primele tmitati de timp a fost cea compusa din 5 zile,precum o arata istoria ehineza, aceea a popoarelor stravechi dinAmerica si cercetarile mai noui cu privire la persani. Numarul de 5,un grad aparent de abstractiune, isi datoreaza existenta desigurfolosirii mainilor. Saptamana de 7 zile apace la un grad mai desvol-tat de cunoastere a naturii, cand astronamia Si astrologia iysi fac locin activitatea omului datorita in primul rand necesitatilor deorientare cand cele 7 planete vechi sunt descoperite.

Natural, la inceput, toate aceste achizitii ale stiintei bunt pre-carate cu tin inalt grad de misticism, stiinta si religia nefiind dintruinceput diferentiate, si amancloug constituind la inceputul istorieinoastre scrise apanajul unei paturi privilegiate: preotimea. Astfel

trebue sa ne mire ca si la Greci si la Romani, zilele saptarnaniisi Insusi timpul abstract 10 au zeiificarea 1or.

Acest timp abstract zeificat, HRONOS, era conceput ca untilcare stapaneste lucrurile, be determine si ca until care a dat chiarnastere lumii noastre.

0 serie de necesitati practice, legate de revarsarile Nilului, alecelor (Irma fluvii din Mesopotamia, etc., precum si o serie de alteObservatiuni, au dat nastere ideii de an si de lung si unitatilor -cores-punzatoare, fare ca in acelas timp sa se pretuiasca unitatile maimici ca o zi. Acestea sunt introduse doar de catre preotiisi stint masurate mai tarziu au ajutorul gnomonului si al diverselorclepsidre.

In timp ce m5surarea timpului se desvolta, datorita activitatiipractice si in special caleulelor astronornice, unitatile de timp fiindlegate de fenomene pe care oamenii le considers destul de regulate,abstractizarea notiunii de timp isi pierde misticismul sau la starsitulevului mediu, epoca in care activitatea zilnica impune o eunoasteremai precise a subunitatilor zilei (era, secunda...) si duce astfel laJescoperirea oroloagelor de precizie (cu pendul si cu resort). Acestproces se desfasoara in Anglia chiar pe vremea lui NEWTON.

In aceasta epoca notiunea de timp este definite in modal urmA-tor de catre Newton: timpul absolut, real, matematic, eurge, prinrl insusi si prin esenta lui, fare vreun raport 'au ceva exterior, inmod uniform si se numeste durata". (Citat din Philosophiae naturalisprincipia mathematica" dupe cartea lui VAVILOV despre NEW-TON). 0 definitie statics analoaga se da si spatiului.

Cu ajutorul legilor lui Galileu, Kepler, Huyghens si Newton,notiunea aceasta absolute de timp, cu tin profund caracter meta-fizic, patrunde in stiinta ca un element primordial al schimbariiexistentei, element care nu poate fi redus la alte notiu.ni mai simple.

. Este mome,ntul in care KANT formuleaza, pe baza ideilor luiLeibnitz, in opozitie cu ieon.ceptia lui Newton, teoria sa subiectivAdespre notiunea de timp.

Kant a ezitat oarecare timp, avand tendinta de a admite deacord cu Newton ca exists un spatiu si timp independent deaubiectul cunoscator, deci de a admite obiectivitatea spatiului si a

si

nu

www.dacoromanica.ro

DLSV OLTAII EA CUNOSTINTELOR NOAS ASUTRA TIMPJ r

timpului, ceeace rezulta din lucrarea sa din 1768 premergatxxteCriticii ratiunii pure" si intitulata : Von dem ersten Grundedes Unterschiedes der Gegenden im Raume" pentru ca, apoi, in1781 (anul aparitiei Criticii") si in Prolegomene" (1783) sa ajungala o conceptie subiectiva a timpului.

Era momentul in care burghezia isi faurea ideologia sa, materia-list-mecanista. Aceasta atitudine care se imbiba Iii in tratatele siconceptiile epoch, in aparenta cu totul strain de o astfel de ideolo-gie, apare astfel chiar si in teoria lui Kant despre spatiu timp, celederma entitati incepand a fi prezentate impreuna, asa cum a facut-oNewton, lucru care isi va avea senmifieatia sa in desvoltarea meca-nicei clasice newtoniene.

Caracterul contraclictoriu al realitatii este deci interpretat deNewton ca un lucru obiectiv, in care spatiul exprima imobilitateasi timpul, mobilitatea realitatii, in timp ce pentru explicatia sa, Kantconsiders ca spatiul si timpul sunt produse de subject.

La Kant spatiul si timpul devin subjective, o forma ce condi-tioneaza existenta lucrurilor, forma ce deriva din structura gandiriiumane, care nu poate reprezenta nicio existenta In afara de spatiusi de timp, lucru prin care spatiul si timpul devin absolute, deli ra-man independente de orice experienta (caracter denumit de aprio-ritate).

LENIN a dat formularea clasica a acestei duplicitati a concep-tiei lui Kant, prin urmatoarele sale cuvinte: Trasatura fundamen-tals a filosofiei lui Kant este impacarea materialismului cu idealis-mul, un compromis... sand Kant admite ca ceva in afara de notun lucru in sine corespunde perceptiilor noastre, atunci el estematerialist. Cand el declara acest lucru in sine ca fEnd cu neputintade cunoscut, ca fiind transcendent... atunci el apare ca idealist. Recu-noscand experienta si simtirea ca singurul izvor al cunostintelornoastre, Kant indreapta filosofia sa pe linia sensualismului si prinsensualism, sub anumite conditii, si pe linia materialismului. Recu-noscand aprioritatea (independenta de orice experientA) a spatiului,a timpului, a cauzalitatii, etc., Kant indreapta filosofia sa pe liniaidealismului" (din Materialism si Empiriocriticism").

La Kant, asadar, spatiul si timpul sunt apriori (deci necesare siuniversale), dar si intuitii. Deci, in cadrul conceptiei sale zise criti-ciste despre timp (o imbinare a punctului de vedere idealist cu eelmaterialist puncte de vedere care se exclud (cu toata incercarea luiKant de a le concilia in acest caz particular), Kant este apriorist con-tra empirisrnului si este intuitionist contra rationalismului.

TIMPUL IN MECANICA CLASICA (NEWTONIANA).

Un observator este in stare sa spuna data doua fenomene pecare le urmlireste, sunt simultane sau sunt distaritate in timp, unulfiind anterior celuilalt. Simultaneitatea, anterioritatea, respectiv ul-

3

33

si

www.dacoromanica.ro

34 PROF. 'morn, T. VEsCAN

terioritatea ofera o posibilitate de ordonare a fenomenelor, cart..constitue succesiunea temporala a fenomenelor pentru observatoruldat. Distanta in timp a evenimentelor ( fenomenelor) primeste de-numirea de durata masurandu-se cu unitatile si oroloagele alese deobservator.

Greutatea stabilirii succesiunii temporale consta in studiul fe-nomenelor care se intampla in locuri deosebite. Pentru a studia douaastfel de evenimente (fenomene) ar trebui sa se gaseasca un, fenomencare se propaga instantaneu, sau sa se cunoasca timpul de propagarecare serveste pentru senmalizarea celor cloud evenimente. Din punctde vedere practic, lumina si electricitatea sunt acelea care servescca instrumente de semnalizare la distanta. Vitezele for fiMd extremde mari, ele pot fi considerate in anumite cazuri ca instantanee, inlimita preciziunii experimentale, jar in alte cazuri, prin aplicarealegii compunerii vitezelor, timpul de propagare se poate scadea dinciatele asupra timpurilor experimentale si se poate stabili succesiu-nea temporala a celor cloud fenomene intamplate in locuri deosebite.Acest lucru de altfel este important si pentru stabilirea legaturii decauzalitate dintre fenomenele ce se petrec in acelas loc.

Asa dar, semnalizarea este intotdeauna posibila, lucru care aCost considerat ca fiMd valabil, pans cand experientele nu 1-au con-trazis, pretinzand inlocuirea gradului de cunostinte, reprezentat prinmecanica clasica, de catre un grad mai inalt al cunostintelor noastre,reprezentat prin mecanica relativists.

Pentru a intelege desvoltarea dialectics survenita in interpre-tarea notiu.nii de timp in fizica, este necesar sa subliniem faptulCa ceeace este eseatial in notiunea de timp absolut a mecanicei cla-sice este exprimat foarte bine prin asa-zisele formule de transfor-mare ale lui Galileu-Newton.

Daca un observator OXYZ se deplaseaza dealungul axei de re-ferinta ox, fata de un alt observator oxyz, dealungul directieicomune a celor doua axe OX si ox, cu viteza v, atunci un punct dinspatiu, un eveniment dat prin cele 4 coordonate: x, y, z si t (dintrecare 3 spatiale si una temporala), este legat de X, Y, Z si T, masu-I ate de observatorul din 0, prin urmatoarele formule de transformarezise ale lui Galileu si Newton:

x = X + VT si reciproc X = x vty yz zt = T

(1)

Observatie : evident, cele 4 marimi x, y, z si t sunt masurate deun observator din o.

Acest grup de formule tontine o contradictie interesanta asu-pra notiunilor de spatiu si de timp.

Inteadevar dupa acest grup de formule avem in primul randdoua proprietati analoage ale spatiului si timpului:

.nu

www.dacoromanica.ro

DESVOLTAREA CUNOSTINTELOR NOASTRE ASUPFtA TIMPULVI 33

I. Intervalul de timp a doug evenimente este acelas pentru oriceobservator:

tz TIT2 (2)

adica distantele in timp, duratele se conserve, in timpul miscarii;H. Lungimile se conserve, adica distanta in spatiu a doua eve-

nimente simultane este invariabila cu observatorul:

X1 - X2 = X1 X2 X1 - Vti /X2 - Vt2I caci t2 a t1

In al doilea rand avem insa o alts proprietate de disimetrie:Distanta in timp a doua evenimente succesive este invariabila

cu observatorul, in timp ce distanta for in spatiu variaza cu observa-torul. Inteadevar, formula (2) este valabila atat pentru evenimentelesimultane cat si pentru cele in succesiune, pane tend X1X2 numaiatata tulip este egal cu xlx2 cat timp ti este egal cu t2, dupe cumse vede din formula (3). Asa dar mecanica lui Newton postuleazdcaracterul relativ al spatiului, al coordonatelor spatiale, fats de ca-racterul absolut al timpului. (Constatarea de mai sus se exemplificadeobicei in modal urmator dintr'o fereastra a unui tren in mis-care se lass sa cads pe terasament, la intervale egale de timp, ni.steobiecte egale. Distantele in spatiu ale caderilor acestor obiecte (adicaale unor evenimente succesive) sunt in raport cu un observatorOXYZ de pe tren egale cu zero, fiindcA pornesc din acelas punct alvagonului, pans cand in raport cu un observator oxyz de pe terasa-ment sunt diferite puncte ale traseului, asezate la distante egale,rind trenul are o viteza constants, in timp ce duratele sunt aceleasiatat pentru OXYZ, cat si pentru oxyz. Mai mutt, observatorul depe tren sustine ca traectoria obiectului care cade este o linie dreapta,iar observatorul de pe terasament, ca este o ramura de parabola. Re-lativismul spatial' sta aici in opozitie cu caracterul absolut al duratei,al timpului).

(3)

TIMPUL MECANICEI RELATIVISTE

a facut sa dispara aceasta contradictie, rezultata din caracterul meta-fizic absolutist, al mecanicei newtoniene.

Dupe mecanica relativists, formulele de transformare (1) trebues'd fie inlocuite, de catre formulele de transformare ale lui EIN-STEIN-LORENTZ:

X a (x vt) si invers x = a (X '1: VT)Y ==y Y YZ =z z Z

T a (t __.-vx vXt a (T + --i)

ca(4)

t1 -

:

=www.dacoromanica.ro

36 PROF. TEOSIL T. VE'sCAN

uncle a = 1

Inteadevar, dupa aceste formule, atat spatiul cat si timpul oh-tin un caracter de relativism, caci chiar in cazul cand pentru unobservator doua evenimente stint simultane pentru cela-talt observator:

avti 04 C2

Deci, dupa mecanica relativists, adica mai precis conform teorieirelativitatii restranse, simultaneitatile nu se conserve, dupa cumnu se conserve nici duratele. Ambele distante, atat cea in spatiucat si cea In tiny, atat lungimile, cat si duratele devin relative, de-pendente de experienti, de observator, spre deosebire de caracterulabsolut al lor, programat prin mecanica clasica.

Vraportuluic ,Observatie: micimea in cazul vitezelor obisnuite,

explica de ce formulele de transformare (1) aunt valabile intrioprima aproximatie, dupa cum explica aparentele si intuitia noas-ira, rezultatul intiparirii in mintea omului a unor experiente rudi-mentare, savarsite cu viteze obisnuite.

Asa dar, masurile efectuate intr'un sistem de referinta OXYZdifera de cele rnasurate intr'un alt sistem de referinta oxyz: elesunt relative. De aid rezulta concluzia ca timpul si spatiul stint re-lative, depind de lucruri, de existenta materials, nu exists in afarade lucruri si se pot masura numai si numai prin schimbare, dupacum a aratat deja si Engels. Ceeace ramane adevar obiectiv in ac eastaconstatare este gradul de relativism al spatiului si tiinpului, expri-mat prin formulele de transformare (4) ale lui Einstein-Lorentz siaceasta constatare este extrem de importanta, fiindca da un ra.Z-puns clar acelora care nu au incredere in puterea stiintei si pe bazateoriei relativitatii, sau din alte considerente, se ataseaza curenteloragnostice, care afirma imposibilitatea cunoaf4terii realitatii. Teoriarelativitatii nu exclude posibilitatea cunoasterii, dar o situeaza peun alt plan de intelegere si de activitate.

Este Inca de observat ca toate acele critici, care au incercat saarate abaurditatea concluziilor teoriei relativitatii restranse, fie caau pornit dela noua lege a compunerii vitezelor pe care o da relati-vitatea, fie dela relativismul duratei si acel al lungimilor, s'au dove-dit a fi false, caci, de pilda, chiar si celebrul paradox al gemenilor isipierde valoarea sa. Inteadevar, relativitatea restra.z. Isa a fost formu-lata pentru miscatile uniforme rectilinii care exclud intalniea ge-menilor plecasi dintr'un punct al spatiului. Re intalnirea s'ar puteaface numai in cazul tend traectoriile for ar putea fi ne-reetilinii.

1 1 vC

(X, X2)

*i

TenTo,

_

www.dacoromanica.ro

bESVOLTAREA CUNOSTINTELOR NOASTRE ASUPRA TIMPULUI 37

Tocmai acest lucru este realizat in teoria relativitatii generalizate,care formuleaza legile fizicei in orice sistea-n de referin4A.

InsA teoria relativitAtii generalizate nu numai el itspunde ladiversele paradoxuri formulate cu privire la notiunea de spatiu $ide timp dar face un pas si mai important pentru Imbinarea spatiuluisi timpului cu massa, care determine stauctura zist geometrica acontinuului quadri-dimensional, alcatuit cu elemente1e x, y, z si t.In felul acesta teoria relativitatii confirma teza lui Lenin ca In lume

exista nimic In afara de materia in miscare si eh' aceasta materiein miscare nu poate exista decat In spatiu trap, schimbarea fiindaceea, care este in stare sä releve toate aceste caractere ale realitatii,o realitate obiectiva, independents de subiectul cunoscator, chiardata masurile noastre asupra acestei realitati sunt relative. Relati-vismul acesta are dupe cum am vazut, un grad precis obiectiv de ex-primare, care se poate cansidera ca un adevar obiectiv, la gradul dedesvoltare al cunostintelor noastre actuale.

Dar, fizica moderns nu s'a oprit numai la acest grad de cunoas-t(-re a tirnpula

In teoria relativitatii generalizate, integrarea formulelor (4) esteimposibila, urmand ca spatiul si timpul sa fie definite ca fenomenelocale, pur locale, neavand niciun sens un anumit spatiu si timp,valabil ca marime oriunde, dupe ce s'a trecut peste observarea luiEddington, faptul ca timpul s'ar putea masu.ra in mod absolut 1) $idupe ce s'au eliminat obiectiunile nefondate cu privire la reversibi-litatea observabila a cauzalitatii 2). Dar a venit momentul ca si teoriacuantelor sa-si spuna cuvantul in chestiunea timpului.

Inainte de a trece Insa la tratarea acestor noui descoperiricu care s'au ocupat savantii sovietici Ambarzumian si Iwanenko Incaprin 1938-39, paralel cu activitatea lui March si cu care s'au ocu-oat si unit cercetatori din Cara noastra vreau sa semnalez doarmeritul lui Kant de a fi relevat, pe urmele lui Newton, leg.tura in-disolubilA dintre spatiu si timp, teoriile asupra spatiului si asupratimpului legandu-si soarta impreuna. Dace stiinta a facut sa disparateoria subiectiva a lui Kant asupra timpului si spatiului, totusi faptulca aceste doua notiuni nu pot fi concepute separat (si conform ma-

1) Dupa Eddingion entropia unui sistem permite sa putem decide gradul des'multaneitate sau nesimu!taneitate a doua evenimente, ba poate chiar Indica caredin cafe doua evenimente este ulterior celuilatt. Extensitmea acestui principtu asupratatreguitif Univers ar duce la notiunea de timp absolut, ba chiar sl la moartea tim-pulul, un lucru ce seamanii must cu parerea lul Duehring despre tnceputul Ince-puturilar, care ar fi fast in afara de timp. Dar, not stim Inca dela Engels ?ncoaceca o existenta to afara de timp este o imposibilitate. Contrad:ctia aparenta seexplica prin faptul ca nu avem aid un drept conskleram Intregoil Univers, ca unsistem tnchis la care se poate aplica principiul entropiel.

2i) Modul dci sticcesfune a doua evenimente s'ar putea interverti, dupa cumarata teoria relativitatii restrartse numal si numai to cazul cand propagarea fenome-nulul s'ar putea tntftmpla cu o viteza superloara ceiace este Imposibil. Asa-dar teoria relativitfitii restranse nu vine in contradictie cu principiul cauzatatti, dupecum au Incercat sa o orate unit. Credem ca aceasta observatie este importanta, deliadesea lipseste din studifle asupra teoriei lui Einstein.

nupi

fuming,

www.dacoromanica.ro

38 PROF. TEOFIL T. VESCAN

terialismului nici separat de massa) si trebue sa fie supuse la ointerpretare unitara, apartine lui Kant, acest lucru fiind relevat Fide catre cunoscutul filosof sovietic Mitin,

TIMPUL MECANICII CUANTELOR. (Notinnea de timp discontinuu)

Desfacerea in cloud a unitatii si cunoasterea partilor contradic-torii ale unitatii" constituite dupa LENIN (Note pe marginea logiceilui Hegel") esenta dialecticii.

Procesul de cunoastere unmeaza aceeasi tale, desfacand unitateain partile sale componente, analizandu-le separat, ( lucru care con-duce fireste la consideratii extreme) si sintetizandu-le pe urma.

Asa s'a intamplat si cu notiunea de timp.In toata mecanica si fizica clasica si relativists timpul este con-

siclerat ca ceva continuu.A trebuit sä vina fizica moderns si in special mecanica cuantica,

pentru ca stiinta sa se coupe si cu caracterul discontinuu al timpului.Faptul ca acest pas a fost facut cu oarecare intarziere se dato-

reste consideratiei ca, in general, mecanica cuantica este cladita Tarainterventia directs a notiunii de timp.

Intr'o expunere ca cea de fats este greu sä amintesti toate acelenuance. care cer prea multe consideratiuni matematice, tottisi datain cazul relativitatii acest lucru a fost in oarecare masura posibil,in cazul conceptiei cuantice asupra discontinuitatii timpului trebuicsh introducem oarecare consideratiuni, de un caracter mai pronuntatmatematic 1).

Dupa timpul continuu al fizicei anterioare cuantelor, a trebuitsa vina, in conformitate insasi cu desvoltarea dialectics a proce-sului de cunoastere, presupunerea despre o eventuala disconti-nuitate a timpului.

Despre spatiu si timp atat mecanica clasica, cat si cea relativisthafirma ca formeaza o multime continua de puncte, date prin cele acoordonate:

x y= x2, z = x3 si x4

depinzand de timp (formula de trecere difera dela autor la autor).

1) Contributiunile savan(ilor sovietici Ambarzumian si Iwanenko se pot urrnariin crevista germana Zeitschrift fur Physik", incepand dela 1930, in PhysikalischeZeitschrift der Sowjet-Union" (in special, articolul lui Markoff, din 1932). Lucrarilelul March se gasesc fie In Zeitschrift fur Physik", fie In Naturwiessenschaften",incepand cu 1937-38.

Pentru bib)iografie se mai poate consulta teza autorului acestor randuri:Contributifuni la teoria einetica si relativists a flu'delor reale" Wm 1939 sau in cazde lipsa articolul Mai accesibil d:n Gazeta matematica: S'multeneitate si ulterioritate(Flementele axiomaticei timpului) Anul 45, pag. 57 63, 118-126 (1939).

XL,.-------

www.dacoromanica.ro

bESVOLTAREA CUNO$TINTELOR NOASTRE ASUPRA TIMPULUI 39

Distanta in acest ansamblu de puncte o putem m5sura numaiin momentul In care se cunoaste legea ( metrica),

ds9 = gik

dxi

dxk

care ne da patratul distantei a doted puncte si se cunosc sistemelecare au fast desemnate ca rigle si oroloage.

Pentru ca un corp sa corespunda ca rig15, trebuie sa fie rigid, iarorologiul trebuie sä fie precis. Din cauza relativitatii rigiditatii 4ipreciziunii, aceste sisteme sent date prin definitie, chestiune careinsa nu produce neajunsuri prea marl, din cauza posibilitatii de con-trol dintre diferitele metcyde de masurare.

Singurul neajuns proyine de acolo, ca la gradul actual de des-voltare al cunostintelor noastre, natura nu ne pune la dispozitie in-strumente de masurare oricat de mici.

Astfel de pilda, orologiul cel mai mic posibil ar trebui construitdin cel putin dotd. particule (pentru ca sä existe schimbare). Insa sidubletul eel mai simplu (un nucleu si un electron) este deacum oconfiguratie destul de complicate si mare, fats de asa-zisa posibili-tate mentala de a putea concepe ceva si mai fin, mai mic, sere a necpropia prin puncte de continuitatea presupusa a spatiului-timpului.

Continuitatea teoriei relativitatii cere rigle $i oroloage punc-tuale, pans cand mecanica cuantica neaga posibilitatea lor, motivpentru care este grea concilierea relativitatii si a mecaniceicuantice.

Uncle se apnea metrica microscopic6. (data prin ds2 continuu)particulei, survin contradictii, cum ar fi de pilda in cazul sta-

bilirii energiei proprii a unui electron, sau in cazul stabilirii energieigravitationale a unui foton.

Metrica trebuie deci, spune March, modificata in asa fel, incatsä coincide cu metrica macroscopica (adica sa aproximeze foarte binepe cea continua) atunci Cand se face o insumare a metricelor discon-tinue, pe de o parte pe de alt6 parte, sa exprime ca nu existsmarimi sub o anumita

De aici se conchide ca trebuie sa atribuim spatiului si timpuluio structure granulara, reflectand oarecum discontinuitatea massei.

Dupe Ambarzumian si Iwanenko, aceasta retea de granulatiuni,care constituie spatial si timpul, consta din distante spatialeminime :

A10 cm. numite spatioli (atomii spatiului) si din chroni

'TM

intervale de timp minhne :

mc2-8,310 2' secunde,

denumirile fiind date de Markoff,

limit('.

www.dacoromanica.ro

40 PROF. TEOFIL T. VEStAN

Mai tarziu, March, a tras concluzia ca spatiolul trebuie sa fie nude marimea data de Ambarzumian Iwanenko, ci de marimea

m ca2,8.10 "

Justificarea lui March este atat de interesanta si indica in ace-las timp cu atata elaritate toata problematica notiunii de spatiu-timpdisc-ontinuu, ca trebuie rezumata.

Metrica a doua puncte, distanta a doua puncte

Pixl, x2, x3, x4/ P I7C2, I{4/ se mgsoara pe o curbs legandcele doua puncte P $i P, cu formula

Pgikdx dxk 7 (5)

Doua puncte infinit vecine au distanta

irgilidx i dxk

Din definitia de mai sus rezulta ca la distante finite, marl fatsde y , acesta este neglijabil atunci integrala da aceeai metrica,ca si metrica macroscopic -. Tot din definitia de mai sus rezulta, capentru

ligikdx i dxx 7

dS devine negativ i iii pierde caracterul sau de distanta. (Faptul cadS nu devine imaginar este important, caci dS imaginar ar cores-punde dupa reprezentarea de mai sus la valori pur temporale).

Deci pentru orice punct existA o suprafata

ligikdx dxk = 0

ale carei puncte interioare nu sunt distincte din punct de vederefizic. Intersectia acestei suprafete cu spatiul xyz este o sferA cu raza

. In interiorul sferei distanta nu exists, iar distanta unui punct in-terior la un punct superficial este zero.

In metrica lui March legea adunarii distantelor nu se face inmod aritmetic. Pentru un sir de puncte Pi, P2, ....,Pn asezate succesivla distante teoretic mai mici decat Y , distantele particle toate suntnule, dar distanta finals, masurabila, dela Pi pang la Pn, este §ipoate fi finita. (Chestiunea este analoaga 'cu senzatia de greutate :variatii infinit mici nu pot fi simtite, dar cea final- si da).

March introduce o definitie a distantei pentru doua puncte,care teoreticeste ar fi distantate In a§a fel, incat PP' sa fie 7prin formula

PP' = PP" P'P''

si

jxl, x3,

ciS =

$i

initialssi

cm.

pi

7

www.dacoromanica.ro

LIESVOLTAREA CUNOSTINTELOR NOASTRE ASUPRA. TIMPULUI 41

uncle P" este un punt distinct si de Psi de P'. In formula PP' sise evalueaza dupa (5), dar integralele sunt aid intelese In sens sta-tistic, mediile acestea statistics put5nd da o valoare inferioara lui

Se stie actuna cA in electr4xlinamica cuanticA si in cea maxwel-liana se obtine valoarea infinita pentru energia (proprie) spatialA aunei sarcini punctuale. Daca electronul este considerat finit, atunci e-nergia sa proprie nu mai este infinita, dar atunci teoria isi pierdeinvarianta relativists.

Invarianta relativists dispare, caci distanta finita introdus5 in-tr'un alt sistem de coordonate e a.paritie a timpului, ceiace nu per-mite ca legea de intensitate sa se scrie in mod invariant.

Cu metrica lui March, greutatea aceasta dispare.Planul" t = const. ataseaza electronului o sfera de raz5 yPentru calcularea energiei proprii ne folosim de expresiunca

d rr z uncle r reprezinta distanta clasica fatA de electronul nostru.Distanta noastra, dup5 metrica lui March, este ins5 r ± 7 , asa-

dr'dar partea de integrat devine 2 .(r +7) Fiindo5 in interiorul sferei de

.

raza 7 distanta nu are sens, limita inferioara a integralei trebuiesa fie 0, adica r = 7. In acest fel, se obtine pentru energiaproprie a electronului expresia me, care are deci sens numai incazul cand 7 . Aceasta este justificarea data de March, pen-

tru marimea 7 .

De altfel March arata ca toate greutatile si contra,dictiile din e-lectroclinamica in legatura cu infinitul, dispar, dac5 metrica este eon-sideratA discontinua.

Cercetarile acestei ipoteze a discontinuitatii spatiului si timpu-lui au condus si la alte rezultate interesante, incat trebuie SA' consi-der5m depasita faza din 1937 -38, cand March, Flint si fizicienii so-vietici credeau Inca in explicatia c5 aceasta discontinuitate nu estealtceva decal o limits inferioara pentru puterea de separate spatialasi temporala, adica pentru puterea de distingere a instrumentatieinoastre.

Faptul ca o serie de proprietati ale radiatiunilor cosmice suntin concordanta cu aceasta presuptmere, ca notiunea de forta se poatereprezenta in anumite cazuri ca o rezcmanta intre doul sisteme deretele spatialo-temporale, ca axiomatica timpului continuu se poateaproxima suficient printr'o statistics a spatiolilor si chronelor (dacaevenimentele se aflA 'intr'o scant Markoff), toate acestea arata ca tre-buie sa acordAm un interes mare caracterului posibil discontinuu alspatiului si al timpului scos in evident de fizica moderns. Caracte-rul discontinuu si cel continuu formeaza o unitate urmand a se dis-tinge, numai in anumite cazuri, in care explicatia fenomenelor poates5-1 dea, deocamdata, fie numai punctul de vedere discontinuu, fienumai punctul de vedere continuu.

PP"

0' =

www.dacoromanica.ro

42 PROF. TEOFIL T. VESCAN

Punctul de vedere al discontinuitatii va parea pentru unii nein-tuitiv. Acest lucru nu poate influenta cercetarile de fizica. Notiuneade lumina a fost extinsa $i ea dincolo de puterea de perceptie foarterudimentary a omului, si totusi nimeni nu neaga existenta radiatiu-nilor infra-rosii sau ultra-violete.

In rezumat :

Desvoltarea notiunii de timp reflects in ultima analiza, carac-terul dialectic al realitatii, atat in privinta timpului, cat si in pri-vinta putintei noastre de cunoastere.

Caracterul discontinuu al timpului, caracter coexistent cu celcontinuu (ea $i in cazul luminei), relevat prima dati de fizicienii so-victici, este un rezultat stralucit al cercetarii acestui aspect al reali-tatii materiale.

www.dacoromanica.ro

PRO BLEMA INGRASAMINTELORCHIMICE IN R. P. R.

dE !Ng. H. LANDAU

Intarh-ea efortului pentru industrializarea tarii va modificaraportul dintre cele doua ramuri de baza ale economiei, industriasi agricultura, in sensul ca industria va fi predominanta, deli prinmarirea potentialului industrial actual si prin crearea de indus-trii noi, valoarea absoluta a productiei agricole va fi in continuacrestere gratie posibilitatilor de mecanizare si de oultura rationalepe care industria le va putea oferi agricultorilor.

Intarirea agriculturii romane$ti echivaleaza insa cu o revolu-tionare a vechilor ei baze tehnice $i cu ridicarea ei la un maltnivel de mecanizare. Acest lucru nu este posibil decat prin in-zestrarea ei cu tot utilajul agricol modern si folosirea noilor me-tode de lucru in acest domeniu, asa meat realizarea unei culturiintensive sa devina o realitate.

Dintre multiplele si variatele metode de luciu care caracte-rizeaza tehnica agricola moderns, utilizarea ingrasamintelor chi-mice este una dintre cele mai importante.

CONSIDERATIUNI GENERALE ASUPRA INGRASAMINTELOR

Orice productie agricola este, intre allele, $i in functie de sis-temul : sol planta Alegerea plantei sta si azi in pu-terea noastra. Celelalte doua elemente si in primul rand solul pre-zinta o serie de insusiri care pot fi influentate de noi de asa manielincat sa ofere un grad de fertilitate maxima. intelegand prin ferti-litate, rezultanta actitmii factorilor terestri de viata apa $i hra-na care asigurta cresterea si desvoltarea plantelor in conditiunioptme. Aprovizionarea neintrerupta si simultana a plantei de catresol cu cantitatile necesare de apa si hrana este legea de baza a fer-tilitatii solurilor iar de realizarea ei practicer depinde succesul des-valtarii agriculturii.

Mentinerea si sporirea gradului de fertilitate al solurilor ara-bile sunt insa strans legate de utilizarea ingrasamintelor. deoarece des-voltarea plantelor fiind dotminata de legile mtnimului si propor-tiilor armonice este absolut necesar sa se restitue solului substan-tele nutritive pe care le-a pierdut prin ridicarea recoltelor si prinlevigare, aceasta cu atat mai molt cu cat aceste substante pierdutenu se pot recupera in intregime prin regenerarce naturals.

Elementele nutritive principale de care planta arc nevoie stinturmatoarele : azotul, fosforul, potasiul si calciul. Planta isi extrage

climat.

www.dacoromanica.ro

44 ING. H. LANDAU

aceste elemente numai din substantele minerale din sol .si aceastanumai in mAsura in care aceste substante contin aceste elemente,sub o formA usor asimilabila. Asimilarea directA a acestor elementedin materia organics ce se gaseste in sol nu este posibilA decdtdupe mineralizarea acesteia, proces ce se petrece in sol sub actiuneaunor anumite microorganisme.

Azotul joacA un rol foarte important in nutritie deoarece esteunul din cele 4 elemente care intra in compozitia substanteiproteice.

Azotul este necesar plantei pentru formarea albuminei, fArAde care plantele si animalele nu pot exista.

Plantele absorb azotul sub forma de nitrati si numai in modexceptional sub forma de sAruri de amoniu. Nitratii fiind foartesolubili sent usor absorbiti de pla.ntA.

Prez,enta azotului asimilabil in sol cu exceptia platouluidin Cordilierii Anzilor (Chile) uncle apare sub forma unui zAcamantde nitrat de sodiu este dateritA unor complexe si variate pro-cese de nature bacteriana.

Sub actiunea unor anumite specii de bacterii si ciuperci, sub-stantele albuminoide care se gasesc In materia organics din sol, sedescompun trecand prin faza de polipeptide, aminoacizi, etc. pAnAla amoniac. 0 parte din amoniac formeazg sAruri de amoniu carese absorb in complexul solului, iar o altd parte, sub actiunea unorbacterii nutrificatoare, este oxidatA In acid azotos in specialazotic, care cu bazele din sol forrneaza nitritii si nitratii care stintusor asirnilabili de cAtre plant.A.

De o deosebita importanta practicA pentru agriculture inceeeace priveste mentinerea fertilitAtii solului este metoda biologicAde fixare a azotului In sol cu ajutorul plantelor leguminoase. Acesteplante (trifoiul, lucerna. bobul, maztnichea, etc.) au proprietatea dea colecta azotul prin intermediul unor anumite bacterii cu caretraiese in simbioz5.

Aceste bacterii aerobe si heterotrofe trAiesc in nodozitatile depe rAdacinile leguminoase formand colonii. Initial ele se comportAca un parazit deoarece 10 extrag substantele hidrocarbonate de careau nevoie din tesutul radacinii. °data desvoltate, ele Incep sA fixezeazotul prin aerul solului sa sintetizeze materia azotata. din carecedeazA o parte plantei, moment care marcheazA Inceputul sim-biozei.

Datorita acestei simbioze, leguminoasele au un continut maimare In azot decat alto plante si aceasta nu numai in seminte cii in rAdAcini, tulpini si frunze. Asa, de pilda, 1 ha. trifoi poate fixa

1) Acest zacamant s'a format probabil prin actiunea acIdului azotic asuprahazelor de sodiu din sol, acidul azotic rezultand din sinteza azotului din aer cuoxigenui, sub actiunea descardirilor electrice.

1),

si

si

www.dacoromanica.ro

PROL4LEM.A. INGRA..s.AMINTELOR CHDAICE: I1V 12. P. R. 43

in radacini o cantitate medie de cca. 150-160 kgr. azot anual, iartotal de cca. 260 kgr. azot anual.

Dupa sirangerea recoltei, solul rarnane deci cu un bogat con-tinut in azot, fixat in radacini, care este supus apoi proceselor bac-teriene de mineralimare si devine asimilabil. Deasemenea cantitatiinsemnate de fosfor, potasiu si calciu pe care le extrage din stra-turile mai adanci ale solului si le ridicA in strattuile superioare, ac-tio 'nand astfel intpotriva levigarii substantelor nutritive din sol,sunt puse la dispozitia culturii urmatoare.

Pentru acest motive intercalarea unei plante leguminoaseasolament (rotatia culturilor) este una din anetodele cele mai im-portante pentru mentinerea fertilitatii solului. In plus, trebueobservat ca gunoiul de grajd al vitelor ce se hranesc cu aceste le-guminoase are un continut bogat in azot. Rolul acestor plante legu-minoase este deci dublu : pe de o parte ca sursa de azot pentru sol,iar pe de alts ca factor de marire a continutului de azot an gunoiulde grajd.

Cand azotul nu este suficient in sol, plantele cresc slab, des-voltarea for este intrerupta, iar recolta seade.

Daca azotul se gaseste singur in sol si in exces, cerealele isimarese cantitatea de pae in dauna recoltei de seminte ; sfecla iigirrticwreaza continutul in zahar, iar cartoful se desvolta in sensulproductiei de borhot dand tubercule cu un continut scoborit descrobeala si cu un mare continut de albumina.

Echilibrul azotului din sol este mereu distrus din cauza marcilabilitati a nitratilor care Bind foarte solubili, pe langA faptul casunt absorbiti rapid de plante se pierd user si prin levigare. Dinaceasta cauza complectarea rezervei de azot grin ingrasaminte esteaboslut necesara.

Fosforul este absorbit de plante ca fosfor solubil si joaca unrol important in nutritie. Deasemenea el stimuleaza germinatia,influenteaza favarabil cresterea, imbunatateste calitatea recolteipain aceea ca sporeste, la cereale de pilda, cantitatea de albuminadin seminte, iar la semintele plantelor oleaginoasee cantitatea degasimi. Influenteaza puternic desvoltarea plantei, grabindu-i coa-cerea.

Prezenta fosforului asimilabil in sol se datoreste fie minerali-&aril substantelor organice din pamant grin activitatea bacterianii,fie dezagregarii fizice si chimice a minereurilor de fosfor subforma de sartui bazice si acide. Proportia in care se gaseste in soleste de 0,05%-0,3% (determinat ca P2 05).

Potasittl stimuleaza asimilatia clorifiliana precum si sintezaproteinelor si hidratilor de carbon, sporind in acelas timp si can-titatea recoltei.

Cand nu este in cantitate suficienta, majoritatea plantelor sedesvolta anormal in sensul ca mutt retinute din cresteree foarteadesea nu ajung la maturitate deplina iar semintele sunt marunte.

in

www.dacoromanica.ro

ING. H. LANDAU

Pota.siul ajunge in sol prin dezagregarea silicatilor sand se corn-binti cu difcriti acizi §i da saruri solubile de potasiu. Se gaseste insol in proportie de 1-2,5% (determinat ca K20).

Solurile noastre sunt foarte bogate in potasiu cu exceptia unoradin regiunile umede, in care se cultiva sfecla, cartofi, legume etc. sicare au nevoie de ingrasaminte pot asice.

Calciul apare in sol, ca bicarbonat solubil sau carbonat, dato-rita actiunii bioxidului de carbon din sol. Se &este in proportie do0,5%-3% (determinat ea CaO).

Joaca un rol important, in nutritie, in constitutia plantei §i incliversele procese ce se petrec in sol. E absorbit din bicarbonatulsolubil sub forma de cation de catre complexul coloidal organic sianorganic al solului.

0

VARIATIA PECOLTEI DE Gall

IN EUROPA APUSEANA IN ULTiMli 150 ANL

700 Kg

17V0- /7 0Sistemcd (Yecaturti din(WI Media(Ara

/ 1600 Kg.

PI -7- eSisternal deCultUrti ,or,1%.1roialik eo

"rift:v.

3600K.g.

envde /ncrefeentaechimice-

Din graficul de mai sus reiese ca prin utilizarea azotului bio-logic, realizat prin rotatia culturilor de trifoi, recolta s'a dublat, iarorm introducerea ingrasamintelor chimice In sol, ea a devenit decca. 4,5 on mai mare fats de aceea realizata in urma cu 150 de ani.Cat priveste influenta tratamentului chimic asupra sporului derecolta in raport cu tratamentul mecanic, important in aceastaprivinla este utilizarea ingrasamintelor in sensul ea pe langa me-canizare, sporul de recolta depinde si de masura in care sunt uti-lizate ingrasamintele chimice si ea numai sporirea gradului de me-canizare nu poate inlocui aceste ingrasaminte.

Rolul, importanta qi necesitatea ingrasamintelor apare deci inmod evident.

16

30c0

2500

2X0

1500

k woo

i

ge0

dm/his

www.dacoromanica.ro

PROBLEMA INGRASAMINTEL,OR CHIMICE IN R. P. R. 47

DIVERSELE TIPURI DE INGRASAMINTE

Ingrasamintele cunoscute pana'n prezent se pot grupa in lir-matoarele eategorii :

1) IngrAsaminte minerale sau chimice.2) Ingrasaminte naturale sau complecte in care vom grupa si

plantele leguminoase colectoare de azot.3) IngrAs5minte indirecte sau amendamente.Din prima ' fac parte Ingrasamintele azotoase, fosfatice

si potasice naturale precum ssi cele preparate industrial.Ca ingrasaminte azotoase clam : nitratii de sodiu, amoniu si

calciu, amestecul de nitrat de amoniu si plata de var, (kalkamon-salpetru), cianamida de calciu, ureea, filina de sange si de camecare se intrebuinteaza in amestec cu var. Continutul in azot alacestora variaza intre 11,86% (nitrat de calciu) 46% (uree).

Ca ing,rasaminte fosfatice citam : Mina de fosfati naturali(fosfat tricalcic) superfosfatul (fosfat monocalcic), zgura lui Thomascare se obtine la fabricarea otelului (fosfat tricalcic), Mina de oase(fosfat tricalcic) care apare sub 2 forme : degresata si degelatinata.Continutul de fosfor al acestora determinat ca 13203, variaz5 dupacum urmeaza :

Mina de fosforiti : 14 30%superfosfatul : 16 25%zgura lui Thomas : 11 24% (si 38-60% calciu deter-

minat ca CaO.)faina de oase degresata : 14% (si 4%) azot).idem degelatinata : 30 32% (si 1% azot).

Ca ingrasaminte potasice citaM : cenusa diferitelor plante carecontin intre 6% (lemnul de conifere) si 40% (paele de floarea soa-relui), sgrurile naturale de potasiu care contin intre cca. 9,9% (kai-nita = sulfat de potasiu si magneziu, clorurA de potasiu si magne-ziu) si 18% (silvinita = clorura de potasiu si sodiu) precum si s5ru-rile concentrate de potasiu (amestecuri de sulf at si clorura de pota-siu) care contin cca 40% K20.

Ca ingrasaminte minerale mixte citam : guano care este unSngrasamant complect, deoarece tontine azot, fosfor si potasiuprecum si o serie de preparate industriale cu diferite denumiri co-merciale, ca de pilda fosfatul de Leuna, arnonofosul, nitrofoska (caretontine azot, fosfor si potasiu) etc.

Din categoria II-a fac parte gunoiul de grajd, paele (resturilevegetale), gunoiul artificial, compostul, deseurile oraselor, ingrasg-mantul verde si plantele colectoare de azot.

Scant ingrasaminte aproape complecte pentruca restitue parnan-tului toate cele 4 elemente nutritive fundamentale precum si o im-portant5 cantitate de materie organics care ofera can mediu si canmaterial extrem de favorabil microorganismelor si actiunii for de

www.dacoromanica.ro

48 ING. Ft. LANDAU

min.eralizate. Uncle dintre ele, ca de pada gunoital de grajd,universale pentru motivul ca pot fi utilizate pentru toate tipurilede plante si de sol. In plus, precautiunile rigurOase cerute la intre-buintarea ingrasamintelor chimice nu stint necesare In cazul in-grAsamintelor naturale dead Intr'o nasura mrult mai reduq5

Citam un exemplu din care se poate vedea compozitia unuigunoi de grajd inainte si dupa fermenta.re :

Natura gunolululdo grajd

Substantaorganica

AzotTotal

FosforP206

PotasiuK2O

CalcluCaO

%ce

% % %

Proasptt 21 0,45 0,20 0,60 0,45

Fermentat tamp do3 lun1 17 0,54 0,25 0,70 0,60

Din categoria III-a fac parte acele prepwate care au rolul dea modifica relatiile substantiate dintre compusii activi ai soluluii mobilizarea acestora Intr'un sens favorabil plantei.

Carbonatul de calciu varul nestins, hidratul de calciu, Lae partedin aceasta categories deoarece, prin actiunea for fizica, imbun6-tAtesc structura solului ereeaza conditii mai bune de existenta"microarcanismelor folositoare plantelor superioare, Jar prin. ac-tiunea for &hailed absorbita im complexul solului pun in liber-tate alti cation necesari pentru hrana plantei.

Tot in aceastA categarie trebue introdusi i anruaniti carbuni fosili custadiu de inhuminizare mai putin, inaintat, ca de turba, cb,r-bunii bruni Si autunite Mruri ale acizilor humid extrase din car-buni. Aceasta pentru anotivul ca adaosul de substante humice insol, afaneaza solul, mars to capacitatea de aetentie a soluluipentru spa si capacitatea termicA. Deasemenea anareste permeabi-litatea pentru aer i bioxid de carbon, favorizand asimilatia si sti-muland desvoltarea plantei. Usureaza asimilarea substantelor mine-rale din sol si a ingeasamintelor adaugate solului. Favorizeazadeasemenea procesul de nitrificare. Putem, anima deci ca adaosulde substante humice in sol contribue la sporirea randamentulttiagricol. Aceste substante I i gasesc aplicatiune in special in solurileSarace in humus si in acelea improprii pentru cultura cum ar fide pada solurile nisipoase.

Experiente facute cu aceste substante au aratat ca ele con-tribue la sporirea randamentului agricol ca la adaosuri egalein greutate se obtin rezultate superioare celor obtinute chiar cuingraarninte azotoase. Nu se eunoaste cu preciziune rentabili-tatea acestor procedee deoarece n'au fast aplicate pana"ri pnezentpe scam mare ci numai In. laborator pe car' nptui de experienta.

Trebue sa observam ca utilizarea azotului din ingr5stunintelechimIce azotoase (azotul chimic) si din cele grupate in eategoria

aunt

si$i

pildA:

$i

www.dacoromanica.ro

PROBLEMA INGRA$A3WINTELOR CHIMICE IN R. P. B. 49

Ingr5s5mintelor naturale, in spet5 azotul introdus In sol prin plan-tele colectoare de azot si prin gunoiul de grajd (azotul biologic),formeaza obiectul a doua metode diferite care se completeaza intreele, dar care nu se pot inlocui si aceasta pentru urmatoarelemotive :

azotul chimic are o actiune cu mult mai rapids cleat eel bio-logic ; azotul chimic nu prezinta difieultati de transport deoarecesub aceeasi unitate de volum si greutate tontine o cantitate marede azot ; utilizarea azotului chimic contribue la desvoltarea in-dustriei chimice necesar5 altor sectoare. Dar azotul chimic este cuInuit mai stump decat cel biologic.

CRITERTI LA ALEGEREA INGRASAMINTELOR

La alegerea ingr5samintelor trebue ss avem fn vedere gradulde fertilitate naturals al solului si specificitatea culturilor si carac-terul acestora.

Gradul de fertilitate natural5 a solului romanesc creste dinzona cea mai arida spre cea umed5. Aceasta crestere devine ma-xima In zona limits dintre stepA si pAdure, adica in zona de tran-zitie a climatului arid spre climatul umed.

In zona umed gradul de fertilitate scade puternic pe masur5ce clima devine mai rece si mai umecla.

Tinand seams de aceste conditiuni generale ale variatiunilgradului de fertilitate naturals a solului romanesc, rezult5 ca dife-ritele tipuri de sol din R. P. R. au nevoie de urmAtoare IngrA-sAminte

1) Solurile din regiunile aride au nevoie de IngrasAminte azo-toase si fosfatice, cantitatea celor fosfatice scAzand pe masurA cene apropiem de regiunile umede.

2) Solurile din regiunile umede au nevoie In primul rand deingrAsaminte azotoasa cu reactia neutr5 sau alcalina (kalkamon-sal-petru, nitrat de calciu sau sodiu, etc.) $i apoi fosfatice, deoarecereactia nu este atata de acids ca s5 excluda folosirea acestuia dinurma. Rezultate bune se obtin prin amestecarea acestor ingrAsa-minte cu adAugiri de calciu. Solurile din aceasta categorie nu aunevoie de potasiu, In afar de unele profiluri nisipoase si foartelevigate si in special atunci cand sunt cultivate cu cartofi, sfeclA,legume, pomi fructiferi, vita de vie, etc.

3) Solurile de steps au nevoie numai de sulfatul de amoniu caingrasarnant azotos si de superfosfat ca ingrAsamant fosfatic, careeste un ingrAs5mant tipic de steps.

In ordinea saraciei for in substante nutritive pentru plantesi in special in azot, diferitele tipuri de sol se pot seria astfel:

a) Podzolurile (ocup5 43,8% din suprafata ;aril) ;b) Solurile de padure puternic podzolite;c) Solurile de padure propriu zise;

STUDI/ 4,

www.dacoromanica.ro

50 MG. H. LANDAU'

d) Cemozionurile degradate;e)f)

PI propriu zise ;ciocolate din jumatatea nordica a Moldova.

In ceeace priveste criteriile de alegere ale ingrasamintelor inraport cu specificitatea culturilor si caracterul acestora, este cu-nosout faptul ca fiecare plants are nevoie, in diversele ei perioadede crestere si de desvoltare, de unul sau rnai multe din elernerl-tele hranitoare, ce se gasesc in sol. Gradul de fertilitate al solu-lui si nevoia plantei in substante hranitoare determine felul stcantitatea Ingrasamintelor precum si tehnica administrarii lar,tehnica ce are o deosebita importanta pentru ritmul de crestereal plantei si calitatea finale a acesteia.

Dace fertilitatea solului romanesc n'a disparut complect dincauza culturilor facute !Ara ingrasaminte, aceasta se datoreste pede o parte faptului ca, diversele tipuri de sol au fost date de putintimp in exploataxe si se soldau ou productii mici, iar pe de alts partefaptului CA, dupe strangerea recoltei, ramanea pe camp o cantitatemare de resturi vegetale ce erau ingropate la prima aratura.

Tinand seama de gradul de fertilitate naturals a solului roma-nese, putem afirma ca toate tipurile sau subtipurile de sol dinR. P. R. au nevoie, in majoritatea for de ingrasaminte azotoase sifosfatice, cu sau fare adaos de amendamente, si numai in cazurispeciale de Ingrasaminte potasice.

CANTITATEA DE INGRASAMINTE NECESARE ANUAL

In tarile in care exists o agriculture rationale, pentru a seounoaste cantitatea 611111ai5 de Ingrasaminte ce trebue incorporatesolului, este necesar sa se stabileasca in prealabil productia agri-cola in raport cu numarul locuitorilor tinand seama ca in aceastacifra trebue sa intre, in cazul cerealelor de pilda, cantitatea decereale pentru hrana oamenilor si animalelor, valoarea disponibi-Iului pentru export precum si o cots corespunzatoare unui coefi-cient de siguranta pentru acoperirea golului de productie datoritsecetei, grindinei si altor deficiente care pot surveni in culturilede aceasta nature. °data determinate aceasta cifra, se trece lastabilirea valorii medii a productiei agricole la ha., tinand seamade suprafata de Insamantare disponibila. Cu ajutorul acestor ele-mente, productia medie la ha. si suprafga de insamantare, coro-borate cu cantitatea de Ingrasaminte ce trebue data la ha., sepoate stabili consumul anual de ingrasaminte necesar. Cu aceastacifra teoretica, care reprezinta cantitatea de ingrasaminte ce trebueincorporate in sol, se intocmeste balanta acestora, pentru a se cu-noaste care sunt posibilitatile practice de acoperire ale acestulnecesar.

In ceeace priveste cantitatea de ingrasaminte ce trebue datala ha., este necesar sa cunoastem in prealabil insusirile fizice, chi-www.dacoromanica.ro

PROBLEMA INGR ARAMINTELOR CIII31ICE IN R. P. B. 51

mice si biologice ale diferitelor tipuri de sol, viteza si intensitateareactiunii diferitelor ingrasaminte asupra plantei cultivate, tehnicaintroducerii ingrasama'ntului in sol, asa in cat operatiunea sa oferemaximum de rentabilitate in ansamblul ei.

Anomaliile semnalate in cazul un.ei administrari insuficientede ingrasaminte arata ca exists un anumit raport intre doza deingrasamant incorporate in sol si cresterea recoltei. La planteleflamanzite raportul dintre desvoltarea organelor nu corespundedesvoltarii normale si anume: procentul masei dela radacini estemai mare decat eel obisnuit, iar procentul organelor dela supra-fata solului este inferior celui normal.

Primele doze de azot, de pilda, sunt utilizate pentru corec-tarea acestui raport in vederea intaririi organelor vegetale si numaicantitatile urmatoare de ingrasamant ce se vor administra soluluisunt intrebuintate pentru formarea bobului.

Concluzia care se desprinde este ca plantele au necesitati pro-prii si numai dupe ce aceste necesitati au fost satisfacute, are locprocesul de valorificare productive a cantitatilor de ingrasaminteadministrate ulterior.

Pentru aceste motive, dozele prea mid de Ingrasaminte nupot da rezultatele asteptate. Dar nici majorarea continua a acestordoze nu are sans, deoarece exists o cifra limits, corespunzatoarevalorificarii la maximum a ingrkamantulut respectiv, cifra carerealizeaza o reducere a costului ingrasamantului prin cresterearecoltei. Depasirea acestei cifre are un efect contnar, deoarececonduce la o majorare a costului ingrasamantului in raport cu spo-rul de recolta realizat, astfel ca operatiunea nu mai este rentabila.

llaportal dintre doza de IngrAsAmaot azotosal cresterea recoltei (secara)

Cantitatea de sulfat de amanita intradusii in sol (kgr./ha.)100 200 300 400 500 600 700

1. Sporul de recoltn (se-curd) In kgr./ha.. . 250 700 1300 160) 1900 2000 2000

2. Valoarea medle a pre-WILLI pentru 100 kgr.Ingralaminte /ha, ex-prImata prin sporulderecoltalha.reallzat 2,5 3,5 4,3 4 3,8 8,3 2,9

3. Sporul de recolta (Inkgr. secara) realizatprin adminlstrareaultimel LOU kgr. deIngrafilminte. . . . 2W 450 600 300 300 100 0

In acest tabel este exprimat cifric raportul dintre dozade ingraVimfuit azotos §i cre§terea recoltei. Cifra optima este de

www.dacoromanica.ro

52 ING. H. LANDAU

300 kgr. sulfat de amoniu/ha. si nu 700 kgr/ha., deoarece un aceastadoza, ingrasamantul este valorificat la maximum pentru oultura desecara. (1 kgr. de ingrasamant produce un spor de 4,3 kgr. secara-fata de 2,9 kgr., iar cresterea recoltei inregistrata prin adminis-trarea ultimei sute de kgr. atinge in acest caz valoarea maxima de600 kgr. fall de 0 kgr. coresptuazatoare dozei de 700 kgr. sulfatde amoniu/ha.).

Stabilirea necesarului anual de ingrasaminte dupa acestenorme este la not o problema de viitor, deoarece in trecut nu }s'a acordat importanta cuvenita.

Asa, de pilda, deli cantitatea anuala de gunoi de grajd proas-pat de pe cuprinsul intregii taxi se poate evalua la cca. 4 mi-lioane de vagoane care reprezinta echivalentul a cca. 200.000 toneazot, totusi cantitatea efectiv intrebuintata ca ingrasamant estefoarte redusa datorita dispersiunii acestui material si gresitei lulmanipulari si intrebuintari.

In ceeace priveste ingrasamintele chimice, utilizarea acestorain trecut se facea in mod izolat, in special pentru culturile teh-nice si aceasta atat din cauza lipsei de cunostinte si mijloace teh-nice pentru aplicarea lor, cat si a pretului for de vanzare care eraprea ridicat in raport cu sporul de cultura realizat. Nu posedamdate oficiale asupra consumului de ingrasaminte chimice, in pe-rioada dintre cele cloud razboaie, dar din informatiunile ce detinemse pare ca in anii cei mai favorabili pentru desfacerea ingrasa-mintelor, cantitatea utilizata anual n'ar fi depasit medie cifrade 10 000 tone, atat pentru cele azotoase cat si pentru cele fosfatice.

Pentru a indica solutiile de principiu in aceasta problema, Inspecial pentru ingrasamintele chimice care trebuesc fabricate inCara si intrucat lipsesc elementele de baza pentru stabilirea exactaa necesarului anual de ingrasaminte, vom lua in consideratie 0serie de cifre ipotetice pe care be consideram inferioare nevoilorreale, asa incat concluziile ce be vom trage sa ramana valabile slpentru cifrele reale ce se vor stabili in cadrul economiei planifi-cate a R. P. R.

Daca presupunem ca numai cca 10% din suprafata totala deteren cultivat cu plante agricole si tehnice, poani fructiferi, vitade vie, legume, pasuni si fanete ar primi ingrasaminte, necesarulanual in azot, fosfor si potasiu ar fi urmatorul :

1) Azot cca. 23.000 tone2) Fosfor (P205) cca. 7.200 tone3) Potasiu (K20) cca. 4.000 toneAvand in vedere insusirile fizice, chimice vi biologice actuale

ale solurilor care au nevoie de ingrasaminte azotoase precurn sYreactiunea acestor ingrasaminte in sistemul : sol plants climatsi daca luarn in consideratie intrebuintarea de ingrasaminte chi-mice ar urma ca cca 2/3 din cele 28.000 tone de azot sa fie date

in

www.dacoromanica.ro

PROTILEMA INGRA$AMINTELOR CHINICE IN R. P. R. 53

sub forma de kalkamonsalpetru, iar cca 1/3 ca sulfat de amothuceeace ar reveni la :

cca. 100.000 tone kalkamonsalpetru40.000 sulfat de amoniu

In ceeace priveste fosforul, ar fi necesare cca. 40.000 tone deuperfosfat cu un continut de 18% P205, iar pentru potasiu o can-

tiate de cca 10.000 tone saruri potasice concentrate cu un continutde 40% K20.

Deli toate tipurile si subtipurile solului romanesc au nevoie deingrdsaminte $i desi ne-am pus in supozitia ca numai cca. 10% dinsuprafata totala cultivabila va primi ingrasaminte. totusi cifra de190.000 tone este atat de mare incat nu poate fi luata in consideratiedeoarece industria chimica in general si a noastra in special nupoate fi ingreunata cu sarcini imposibile de executat.

Intr'adeVar, dace vom lua in consideratie numai cazul ingra-samintelor chimice azotoase trebue sa precizam ca pentru fabri--carea celor 140.000 tone de ingrasaminte sunt necesare cca. 41.000tone amoniac anual (136 to. zilnic) dintre care cca. 26.400 tone subforma de amoniac $i cca. 14.700 tone sub forma de acid azoticcorespunzand unei productii de cca. 315 tone acid azotic diluat zil-nic, ceeace presupune existenta unor instalatii cu o asemenea capa-citate de productie care chiar gi pentru o Ora cu o industrie chirnicaceva mai desvoltata constitue o problema.

Totusi problema are o solutie aceasta o gasim in balanteleazotului din tabela depe pag. 54.

Din examinarea acestor balante rezulta urmatoarele :Cea mai mare cantitate de azot este incorporate in sol grin

gunoiul de grajd $i pe cale biologics (plante colectoare de azot)proportia acestora fats de cantitatea totald de azot necesara, va-riind intre 22,55% (U. R. S. S. In 1937 iar astazi 42,7%) pentrugunoiul de grajd si intre 4,1% (U. R. S. S. in 1937, iar astazi 25%)pentru azotul biologic.

Rolul cel mai important in ingrasamintele azotoase 11 detin,deci nu ingrasamintele chimice ci cele naturale, in spetd gunoiulde grajd $i plantele colectoare de azot. Aceasta se explica in pri-inul rand prin dificultfitile de ordin industrial pe care le ridicafabricarea ingrasamintelor chimice azotoase, care cer o industriede mare tonaj *i de mica valoare comerciala in raport cu cantita-tilele produse, cu cerere sezoniera care nu poate fi satisfacutadecat prin stocaj, ceeace implied un mare spatiu de desvoltare dincauza silozurilor necesare depozitarii materiilor prime si produ-selor fabricate. In al doilea rand, prin aceea ca pentru anumiteculturi aceste ingrasaminte sunt prea scumpe in raport cu sporulde recolta realizat. Aceasta spre deosebire de ingrasamintele natu-rale care sunt mult mai eftine, in special azotul biologic a care!cale de fixare este gratuita, deoarece cultivarea trifoiului sau lu-

si

www.dacoromanica.ro

54 INC% H. LANDAU

Noul protect al balantei de azot in agricultura U R. S. S.

B A L A N T A Mil tone ProcenteIn total

Mil tone Procente

I. Necesarul teoretic deazot calculat la osupralatit de 160 mi-lloane ha sl la oproductie agricolagencralit corespun-ztitoare la 1600 kgcerealejha 8.2C0 100,0 8.200 100

II. Recuperarea.1) Azot din ingrA§A-

minte chimice . . . 1.300 15,90 1.300 15,902) Azot din legumi-

noase de pe o su-prafata de 27 mill-oane ha 4.100 50,00

1nclusiv:a) Azot din rikincini .b) Azot din resturile

dela suprafata solu-lui prin gunoire .

2.050

2.050

25,00

25,00

2.'..50 25.00

3) Azot din gunol deBraid (700 milloanetone) 3.500 42,70 3.500 42,70

Inclusiv:a) Azot din pgrtile

leguminoaselor carese glisesc deasuprasolului

b) Azot luat de plantedin sol el restitultprin gunoire . . .

2.050

1.450

25,00

17,70

TOTAL 6.850 83,60III. Deficit care se aco-

pert{ prin piantelenaturale fixatoarede azot

.

1350 16,40

cernei este compensate prin cre§terea vitelor 1). Din aceasta cauzAintrebuintarea ingrasamintelor chimice este limitata numai la

1) Cele 28.000 tone azot necesare anual pot fl furnizate prin utilizarea unelmarl cantitali de gunoi de grajd §1 prin culturi de trifol, 1 ha. de tribal lurnizandin medie 150 kg, azot anual.

.

. . . . . . .

.

www.dacoromanica.ro

PROBLEMA INGRA.SAMINTELOR CHIMICE IN R. P. R. 55

culturile tehnice unde prezinta convenienta si unde sporirea ran-damentului este absolut necesara, deoarece aceste culturi necesitaaceeasi munca grea si de lungs durata. indiferent de valoarea pro-ductiei realizata la ha. si aceasta cu atat mai mult cu cat acesteculturi nu permit utilizarea plantelor colectoare de azot, iar Inceeace priveste gunoiul de grajd ar necesita cantitati foarte marl,ceeace face folosirea acestui inoperant.

Desi toate balantele de azot sunt deficitare, acoperirea acestuideficit a fost realizata in cea mai mare masura prin gunoiul degrajd si plantele colectoare de azot. Interesant din acest punct devedere este Ca U.R.S.S., prin actuala balanta de azot 1nscrisa Inplanul cincinal, urmareste sa majoreze cantitatea de azot priningrasaminte naturale intr'o proportie de circa 4 on mai mare decataceea prin Ingrasaminte chimice.

Dezechilibrul balantelor de ingrasaminte in general se dato-reste numai insuficientelor ingrasamintelor naturale si aceasta nunumai pentru azot dar si pentru celelalte elemente nutritive pecare aceste ingrasaminte le contin. Echilibrarea acestora nu esteposibila Imainte de a se fi asigurat utilizarea rationala a gunoiuluide grajd si a azotului biologic.

Observatiunile facute asupra ingrasarnintelor chimice azotoasesunt valabile Intr'o masura mai redusa si pentru celelalte ingra-saminte chimice, deoarece gunoiul de grajd cat si plantele colec-toare de azot fiind ingrasaminte complecte pot furniza solului sicelelalte elemnte hranitoare necesare plantelor : fosfor, potasiusi calciu. Intr'o agriculture rationala, administrarea acestor ingra-saminte se face de asa maniera Incat potasiul si azotul sa fie resti-tuiti solului in proportia de minimum 80%, iar fosforul In propor-tia de 100 si chiar 110%.

FABRICAREA 1NGRA$AMINTELOR CHIMICE IN. R. P. R.

Cu toata importanta minors pe care aplicatiunea IngrasAmin-telor chimice o reprezinta din punct de vedere cantitativ In raportcu ingrasaminte naturale, totusi ele sunt necesare acolo undecele naturale nu se pot utiliza si In special in culturile tehnice(sfecla de zahar, cartofi, legume, bumbac, plante oleaginoase, vitade vie. etc.). Pentru aceste motive si tinand seams de faptul eafabricarea Ingrasamintelor chimice contribue la desvoltarea in-dustriei chimice necesare altor sectoare, cum ar fi de pilda pentrumunca In mine, problema reprezinta un deosebit interes pentruR. P. R.

Crearea unei industrii de ingrasaminte chimice este condi-tionata in primal rand, in special pentru cele azotoase, de exis-tenta unor surse de energie ieftina si in al doilea rand de surselede materii prime, in special in ceeace priveste cele fosfatice si po-tasice, intrucat pentru cele azotoase, azotul din aer, care este unadin materiile prime principale pentru fabricarea amoniacului

www.dacoromanica.ro

56 ING. R. LANDAU

produsul de baza pentru fabricarea inffasamintelor azotoase segaseste peste tot local.

Daca se studiaza istoricul fabrieatiunii ingrasamintelor azo-toase la noi se constata ea in trecut existau cloud fabrici d3 produseazotoase :

1) Nitrogen" la Tarnaveni, care fabrica cianamida de caleu $icare, in urma razboiului din 1916, devenise, prin alipirea

o industrie rom'aneasca cu capital strain. Desavantagiile pecare le prezenta cianamida de calciu ca ingrasamant precurn $ipretul ridicat al acestui produs, datorit pretului prohibitiv al ener-giei electrice, cocsului, mangalului $i electrozilor necesari fabri-card carbidului (produs intermediar), a eliminat acest produsprograrnul de fabrieatiune al fabricei Nitrogen".

2) Pulberaria Dudesti" care fabrica inainte vreme acid azoticdin azotat de sodiu importat si care n'a produs niciodata ingra-

saminte chimice.Din 1937 industria ingrasamintelor chimice la noi s'a desvol-

tat pe doua planuri deosebite anume:a) fabricarea sulfatului de amoniu de catre intreprinderile

Nitramonia"-Fagaras si Nitrogen" ca o anexa a fabricarii amo-niacului, desi acest produs n'a fost utilizat ca ingrasamant el cao materie auxiliary in industria chimica alimentary.

b) fabricarea superfosfatilor de catre Soc. Marasesti utilizandca materie prima fosfatii naturali din import si faina de oase in-digene.

In ceeace priveste industria ingrasamintelor azotoase, facandabstractie de cianamida de calciu a carei intrebuintare ca ingra-samant este din ce in ce mai rare, ea este legata de industria azo-tului care, la noi, este o industrie relativ noua, bazele ei reale fiindpuce catre sfarsitul anului 1936 cand au inceput sä functionezeinstalatille de produse azotoase sintetice ale fabricilor Nitramo-nia" si Nitrogen".

Intre anti 1938-1943 industria azotului a luat o oarecare des-voltare.

In aceeasi perioada a inceput construirea unei fabrici care intrealtele avea ca object fabricarea amoniacului $i acidului azotic, pro-dusi de baza in prepararea ingrasamintelor azotoase. Aceste insta-latii nu sunt complecte $i deci fabrica nu functioneaza. Punerea infunctiune a acestei fabrici pe care o consideram ca o chestiune deviitor indepartat, va deveni realitate gratie sprijinului acordat deU. R. S. S.

Fixarea azotultd din aer sub forma de amoniac $i transfor-marea sa fie in sulfat de amoniu, fie in nitrat de amoniu este oindustrie care are mari posibilitati de desvoltare in R. P. R. intrucatfoloseste ca materie prima $i ca Bursa de energie gazul metan. Estemetoda cea mai convenabila pentru prepararea produselor azotoasesi se foloseste acest procedeu in care hidrogenul necesar combinarii

Ardea-lului,

din

si

www.dacoromanica.ro

PROBIAIMA INGRA$AMINTELOIC canucs IN R. P. FL 57

cu azotul din aer in vederea obtinerii amoniacului se obtine prindisocierea gazului metan.

Intrucat productia totals actuald de amoniac are o valoareredusd, intreaga cantitate de amoniac este absorbita de nevoilecurente de consum fie sub forma de amoniac, fie sub forma dederivati ai acestuia, astfel ea fabricarea ingrasamintelor azotoase inmomentul de fats nu este Inca posibila. Readucerea acestor insta-latii la debitul for initial de productie, marirea capacitatii for deproductie punerea in functiune a unei alte fabrici, pot conducela crearea uni stoc dispon'bil de amoniac, care va permite fa-bricarea ingrdsAm;ntelor chimice azotoase in cantitatile necesareagriculturii romanesti.

Tinand seams de nevoile agriculturii romanesti, cloud produseintereseaza ca ingrasaminte chimice azotoase: kalkamonsalpetrulsulfatul de amoniu. Fabricarea acestor produse este conditionatade punerea in functiune a fabricii de kalkamoniu.

Deli procedeul de fabricare a amoniacului mentionat mai suseste eel mai convenabil pentru R. P. R., tinand insd seams defaptul ca problema pretului de cost al ingrasamintelor chim;ce ingeneral si a celor azotoase in special, prezintd o deosebith impor-tanta pentru posibiFtatile for de desfacere, socotim ca este absolutnecesar sa se puns in studiu problema utilizarii deseurilor ca ma-terie prima pentru fabricarea ingrdsdmintelor azotoase.

Asa, de pildd, tinem sa punem in evidentA parerea care sustine-ca procedeul aplicat pentru obtinerea hidrogenului prin disociereagazului metan in prezenta vaporilor de apd, nu ar fi eel mai ra-tional, intrucat se pierde carbonul eliminat ca bioxid de carbon.Desi Nitramonia" utilizeazd o parte din acest bioxid de carbon lafabricarea clorurei de amoniu si a carbonatului de amoniu, sesustine totusi ca faptul acesta nu schimbA prea mult caracterulacestui procedeu, deoarece, la o productie mai mare de amoniac,nu s'ar putea gAsi o utilizare a celei mai maxi parti din cantitateade bioxid de carbon rezultatd. Ca solutie mai rationale se propuneutilizarea amestecului de hidrogen $i azot obtinut prin fractionareadeseurilor de gaze rezultate la fabricarea negrului de fum primmetoda disocierii, cu hidrogenul obtinut ca deseu la fabricareaacetilenei prin piroliza gazului metan. In acest mod s'ar realizadin cloud deseuri, amestecul proportional de azot si hidrogen cerutale sinteza amoniacului. Rezultd deci CA prin aplicarea acestui pro-cedeu, care implied crearea unei fabrici de acetilend din gaz me-tan $i desvoltarea actualei fabricatiuni a negrului de fum prinmetoda disocierii, s'ar putea obtine hidrogenul necesar sintezeiamoniacului la un pret mult mai avantajos, ceeace ar conduce laun pret scazut al ingrdsdmintelor azotoase. Cu alte cuvinte, s'ar faceposibila marirea randamentului agricol printr'o utilizare mai ratio-nale a gazului metan. Pentru aceste motive consideram aceasta pd-rere ca extrem de interesanta si este necesar ca ea sa fie verificatasub raport tenruc of economic.

si

si

www.dacoromanica.ro

58 ING. H. LANDAU

Un alt deseu 11 formeazg apele amoniacale obtinute la fabricareacocsului.

In ceeace priveste fabricarea Ingrgsamintelor fosfatice sunt defacut urmgtoarele observatiuni :

Din cele 3 surse industriale de fosfati: fosfatii naturali, fos-fatii provenind din oase de animale zgurele Thomas, nu pot filuate in consideratie pentru industria romaneasca de ingrayamintefosfatice decat fosfatii naturali $i fosfatii de oase.

Cum Insa zacamintele de fosfati naturali dela Cioclovina nuse mai exploateaza, mina fiind epuizata, in locul uncle a fost des-chisg, iar alte deschideri nu s'au mai facut ca de altfel si alte pros-pectiuni in alte regiuni, rezulta cg din acest punct de vedere, fabri-carea acestor Ingrasaminte este conditionatg de un import de fos-fati minerali din strainatate, in speta din U.R.S.S., care poseda ma-sive zacaminte de fosfati de bung calitate.

In ceeace priveste Mina de oase care serveste ca materie primala fabricarea superfosfatilor, aceasta este un sub produs rezultatdin fabricarea cleiului care utilizeazg ca materie prima oasele ani-malelor. Aceasta materie prima, fiind in cantitatea limitatg si de-pendentg de consumul de came. aceasta sursa nu poate fi conside-rata decat ca auxiliary daca o raportam la consumul de superfosfati.

Superfosfatul care este ingrasamantul fosfatic cel mai valorosse fabrics dupa procedeul clasic care utilizeazg ca materie primafaina de oase sau fosfatii naturali Si acidul sulfuric. Capacitalea ac-tuala de productie este insuficienta $i Intruca't nevoile de superfos-fati sunt in crestere, va fi necesara crearea de unitati not pentrufabricarea acestui Ingrasamant.

Amplasamentul noilor unitgti pe langg o fabricg de acid sul-furic sau de clei de oase sant intr'o localitate favorabila accesuluila Mare este in functie de costul transportului de materii prime $ide distanta fats de regiunile de consumatie.

In ceeace priveste fabricatiunea Ingrasamintelor de potasiu,aceasta problemg nu poate fi pusg pentru moment in discutie dincauza lipsei potasiului. Problema va fi rezolvata in cadrul studiilor

lucarilor referitoare la recuperarea potasiului din cenusa semin-telor lunar anumite plante, solutionarea ei favorabilg depinzand decantitatea de saruri potasice ce vor ramane disponibile dupg sa-tisfacerea necesitatilor celorlalte seetoare industriale. Pang atunci elevor putea fi importate din U.R.S.S. care fabrics In mod curentsgruri concentrate de potasiu pentru Ingrasaminte.

CONCLUZII

Din aceasta expunere generals asupra problemei Ingrasamin-telor se desprind urmatoarele concluziuni :

1. Toate tipurile de sol din R.P.R. au nevoie de Ingrgsgminteazotoase fosfatice in general numai in cazuri speciale de in-grasaminte potasice.

si

si si

ri

www.dacoromanica.ro

PROBLEMA INGRAHAMINTELOR CH/MICE IN R. P. R. 59

2. Prin utilizarea rationale a acestor Ingrasaminte se va realizao sporire a productiei agricole si o imbunatatire a calititii.

3. Rolul cel mai important in acoperirea consumului necesarde ingrasaminte 11 detin ingrasamintele naturale, In speta gunoiulde grajd azotul biologic furnizat de plantele colectoare de azotsi numai 1n secundar de cele chimice, acestea urrnani sa fie uti-lizate numai acolo unde prezinta convenienta si unde primele stintinaplicabile (culturile tehnice). Acest decalaj nu este temporar cipermanent si aceasta se datoreste faptului ca industria chimicanuva putea furniza ingrasaminte tut uror culturilor, !II special ce-lor de cereale, in proportia in care furnizeaza culturilor tehnice.

4. In cadrul economiei planificate este absolut necesar SA' seplanifice pe o perioada de cativa ani cantitatea de ingrasaminte cetrebue incorporate anual in sol concomitent cu utilajul tehnic ne-cesar introducerii acestora in sol. Aceasta inseamna ca este necesarsa se organizeze in mod rational colectarea si aplicarea gunoiuluide grajd, utilizarea la maximum a azotului biologic prin marireasuprafetelor de culture cu plante fixatoare de azot si deci introdu-cerea sistemului de culturi prin rotatie precum si asigurarea pro-ductiei de ingrasaminte chimice necesare culturilor tehnice.

5. Industria de ingrasaminte azotoase si fosfatice din R.P.R.poseda nucleie ce se pot desvolta, tinand seama ca aceasta desvol-tare se va face tat planificat, pe etape corespunzatoare necesitati]orde consurn si posibilitatilor tehnice de fabrica %iune deasemenea pla-nificate.

6. In ceeace priveste materiile prime necesare industriei deingrasaminte este util ca pentru cele azotoase sa se studieze corn-parativ, avandu-se in vedere in special latura investitiilor, a ren-tabilitatii si a posibilitatilor de realizare, procedeul care recoman-da pentru fabricarea amoniacului folosirea hidrogenului obtinut cadeseu la fabricarea acetilenei prin piroliza gazului metan si a ne-grului de fum prin disociere, cu procedeul actual de preparare ahidrogenului prin disocierea gazului metan cu vapori de ape. Dea-semena este necesar sa se studieze posibilitatea utilizarii apelor amo-niacale obtinute ca desou la cocherii.

Pentru 1ngrasamintele fosfatice este necesara executarea denot prospectiuni. Pena la obtinerea rezultatelor acestor prospec-tiuni, fosfatii minerali necesari fabricarii superfosfatului se vorimporta din U.R.S.S.. Deasemenea este necesara o mai buns orga-nizare a colectarilor de oase.

7. Este necesar sa se studieze posibilitatea utilizarii ca amen-damente pentru solurile sarace in humus sau improprii pentru cul-tura, a carbunilor bruni din zacamintele R.P.R., fie ca atare, fiepreluarati, fie sub forma de humati alcalini, stabilindu-se renta-bilitatea acestor procedee pentru agriculture.

8. In ceeace priveste pretul de cost al 1ngrasamintelor chimicetrebue sa se caute ca printr'o stransa colaborare intre muncitori sitehnicieni in conditiunile admirabile de lucru pe care le °feed in-

si

www.dacoromanica.ro

60 ING. H. LANDAU

treprinderile nationalizate si economia planificata sä se ajunga la oreducere a acestuia urmand ca sa se ajunga la un pre% de vanzare catmai eftin.

LUCRARI CONSULTATE

1. Preanisnicov : Azotul in agricultura U.R.S.S. 1945..2. Wiliams : Agrotehnica ; 1948.3. Ionescu Sisesti : Agrotehnica ; 1947.4. Dr. Ing. Blum : Carbunii fosili ca ingrgsaminte agricole; 1938.5. Revistele Tehnice AGIR. : Chimie nr. 2/1948.6. Probleme economice : Nr. 2/1948.

www.dacoromanica.ro

CONCLUZIILE SESIUNII ACADEMIEIDE STIINTE AGRONOMICE

V. I. LENIN" SI SARCINILE ACADEMIEIDE STIINTE PEDAGOGICE

dE PRoF. I. A. KAIROVPresedinte al Academlei de $tilnte pedagogice a R. S. F. S. R.

In sesiunea din August 1948 a Academiei de $tiinte AgricoleV. I. Lenin" a avut loc discutia raportului academicianului La-senco Despre situatia in stiintele biologice". Aceasta sesiune areo enorma important& stiintifica teoretica si practica pentru agricul-tura socialists, pentru desvoltarea ulterioara a §tiintei biologice so-vietice si pentru educarea cadrelor noastre stiintifice. Aceasta se-slime a aratat victoria deplina a biologiei miciuriniste asupra mor-gano-mendelismului.

In raportul sau acad. Lasenco a desvaluit esenta luptei dintrecele doua directii antagoniste in biologie si a dat o profunda apre-ciere fiecareia dintre aceste directii:

Una din aceste directii este progresista, materialists, miciuri-nista, cealalta este reactionary, idealists, weissnano-mendelo-mor-ganista.

Teoria lui Miciurin constitue o etapa nota, superioara In des-voltarea biologiei materialiste. Ea reprezinta darwinismul creatorsovietic, care-si propune nu numai explicarea evolutiei formelor or-ganice, ci si dirijarea ei constienta in interesul poporului. Teoriamiciurinista reprezinta forta motrice care ne invata sa nu asteptamtotul de-a-gata dela natura. Ea ne invata sa cPrijam natura, sa sub-orrdonam posibilitatile ei intereselor poporului, sa o silim sa slu-jeasca omului.")

Directia weismano-morganista in biologie este mistica si reac-tionara prin insasi esenta ei. Fundamentul ei principal 11 constitueteza nedemonstrata, despre independenta celulei embrionare deactiunea mediului exterior si de corpul organismului, despre inva-riabilitatea celulelor sexuale. Conceptia anti-istorica si reactionarya lui Weisman este legata de teza ca este imposibil sa cunoWemcauzele variatiei organismului si este incompatibila cu stiintele na-turale. Aceasta conceptie este indreptata impotriva teoriei lui Dar-

*) Mpg stenograma raportului tinut la ecl!nta plenary a Prezidiumului Acade-m;ei de SU:rite pedagogice din U.R.S.S., in 14 Septembrie 1948, aparut in revistaSovietscaia Pedagogica" Nr. 11 din 1948.

") Vezi In revista Colura gi Vieata" (No. 22, 1948) artico1u1 Pentru o §ti:ntibiologica sovietici avansatr.www.dacoromanica.ro

62 PROF. I. A. KAIROV

win a evolutiei organice, impotriva elementelor materialiste ale dar-winismului. Mendelismul si morganismul, care au luat atitudine pefata impotriva teoriei evolutiei a lui Darwin, au adoptat si continuatfundamentele rationale ale weismanismului. Morgan a folosit pre-zenta unor formatiuni speciale celulare, chromozomii, pentru a con-strui o schema a ereditatii absolut nedemonstrabila, imaginata, sipentru a o pune in serviciul reactiunii capitaliste. Teoria weismano-morganista s'a dovedit a fi un fel de comoara pentru ideologii im-perialismului. Weismanismul duce direct la teoria rasista. 0 varie-tate a acestei teorii" o reprezinta asa numita eugenie care trans-forma pe om intr'un purtator al unor caractere nemuritoare", .,ere-ditare". opozitive" si negative".

Este evident ca o lupta crutare impotriva weismanismo-morganismului este o sarcina primordiala a stiintei biologice mate-rialiste. Nu este o intamplare faptul ca tocmai in Cara noastra so-vietica a invins linia materialists, ca tocmai la not samburele mate-rialist al darwinismului s'a desvoltat mai departe. In diferenta din-tre soarta biologiei in Uniunea Sovietica pe de o parte si in Wileburgheze de alta, este imposibil sa nu vedem una din dovezile celemai convingatoare de superioritatea stiintei si culturii sovietice, ex-presie a antagonismului dintre lumea socialists si lumea capitalistsSe stie ca ideologia burgheza reactionary serveste interesele declass ale capitalismului. Ea opune esentei dialectico-materialiste astiintelor naturale progresiste moderne un idealism reactionar le-gat indestructibil de metafizica.

Lupta directiei miciuriniste in stiintele biologice impotrivaidealismului in biologie, reprezinta o aplicare practica consecventaa prinpcipiului marxist-leninist cu privire la partinitatea in stiinta.

Teoria miciurinista reprezinta tratarea materialist - dialectics aproceselor naturii si este o transformare calitativa a darwinismului.Limitarea burgheza a teoriei lui Darwin s'a evidentiat mai ales inintroducerea in biologie a ideilor antipopulare ale teoriei lui Malthuscu privire la suprapopulare si la ramanerea in urma a productieiobiectelor de consum fata de cresterea populatiei. Prezenta schemeimalthusiene in darwinism s'a dovedit a fi foarte la indemand pro-povaduitorilor asa numitului darwinism social", teorie reactionarydespre inferioritatea" masselor muncitoare, despre superioritateaclaselor dominante, despre inegalitatea rasiala a oamenilor.

Calea urmata de I. V. Miciurin si de miciurinisti reprezintacrearea unei stiinte biologice progresiste, lipsite de neajunsurile sigreselile darwinismului. Se stie Ca darwinismul aproape ea nici nuse atingea de cauzele variabilitatii organismelor. Un merit foartemare al lui I. V. Miciurin consta in faptul ca, pentru prima oars imistoria biologiei, a pus bazele stiintifice ale studiului cauzelor va-riabilitatii forrnelor vegetale si animale. El a demonstrat ca condi-tiile organismelor duc la variabilitatea lor, ca omul poate di-rija aceasta variabilitate si poate crea in mod organizat forme nece-

fare

vietii

www.dacoromanica.ro

SESIDITRA. ACADEMIEI DE ETIINTE AGRICOLE ,,V. I, LENIN" 63

Bare de plante si animale, nu mai rau ci chiar mai bine decat o facen,atura la intamplare.

$tiinta biologics miciurinista a fost plamadita de catre V. I.Lenin si I. V. Stalin. 0 particularitate a ei este legatura indestruc-tibila cu practica. Niciodata stiinta biologics nu a iesit atat de multin afara limitelor experientelor de laborator ca in stiinta miciuri-nista. Ea generalizeaza experienta colhoznicilor de frunte, a lucrd-rilor sovhozurilor si inarmeaza pe agronomii sovietici cu realizarileei

Din raportul acad. Lasenco Despre situatia In stiintele biolo-gice", confirmat de Comitetul Central al P. C. (b) al U. S., decurgconcluzii importante, nu numai pentru biologi, ci si pentru ceilaltioameni de stiintii. In fata tuturor savantilor si colaboratorilor stiin-tifici sty sarcina unei lupte necurmate pentru desvoltarea culturiiprogresiste, pentru inflorirea stiintei sovietice, pentru inlaturareainfluentelor dusmanoase, ale teoriilor reactionare burgheze, pentrulupta impotriva servilismului fata de cultura burgheza. *)

Sesiunea Academiei Unionale de tiinte Agricole Lenin" sideciziile ei sunt in raport direct cu Academia de *tiinte pedagogicea R. S. F. S. R.-ului si in primul rand cu predarea biologiei in

medii si superioare.Biologii nostri au permis sa se strecoare o serie de greseli se-

rioase si prezidiumul Academieb directorii Institute lor Academieinu au stiut sa organizeze la vreme un colectiv de oameni de stiinta-biologi pentru lupta impotriva idealismului in stiinte naturale, pen-tru incetatenirea biologiei miciuriniste, progresiste si materialiste.

Colaboratorul stiintific al Institutului Invatarnantului Pedago-gic prof. A. A. Paramonov, in manualul sau despre bazele darwinis-mului. editat in 1916, sustine consecvent conceptia despre neeredi-tatea variatiilor care iau nastere sub influenta conditiilor de viata.Teoria mutatiilor este privity de el dintr'un punct de vedere weis-manist. Prof. Paramonov afirma in manualul sau: Deoarece regu-bile lui Mendel au fost confirmate de un mare numar de fapte, nuavem nici un motiv pentru a ne indoi de valabilitatea for generals ".In manual, el rezerva lucrarilor lui Miciurin un loc neinsemnat.Prof. Paramonov vorbeste despre michninisti numai ca de nistepracticieni ingusti, opunandu-le pseudo-succesele geneticienilor for -mali.

Membrul Academiei de $tiinte pedagogice, Prof. V. F. Natalisi-a alcatuit cartea sa de genetics pe bazele gresite si neadevarate aleteoriei idealiste a lui Mendel-Morgan. El releva ca un merit al luiWeisman lupta inceputa de acesta impotriva principiului lamarc-kian de ereditate a caracterelor dobandite", precum si faptul caWeisman face totdeauna legatura intre notiunea de substanta ere-ditara (plasma embrionara) si anumite elemente morfologice ale

*) Vezi to revista Bolsevic" No. 15/1948, articolul Pentru desvoltarea 5t1in-telor biologice avansate".

ptiintifice.

pco-lile

www.dacoromanica.ro

64 PROF. I. A. KAIROV

nucleului, chromozomi". In prefata la cartea sa, V. F. Natal' scrie :Dupa ce Iohansen a pus just problema fenotipului genotipului $ia selectiei in populatii linii pure, trebue sa socotim rezolvata pro -blema in sensul ca asa numitele caractere dobandite nu se mo$te-nese. Totu$i mult time o parte dintre geneticieni au impartasit ere-dinta lui Lamarck cu privire la mostenirea caracterelor dobandite,care credinta mentinea iluziile vatamatoare ale crescatorilor de ani-male cu privire la posibilitatea schimbarii genotipului rasei cu aju-torul ameliorarii conditiilor de intretinere $i hranire".

In capitolul Determirmrea sexului", Prof. Natali pomene$tedespre propria sa lucrare experimental& ,,Mostenirea geniilor in cro-mozomii celulelor la pestele vvipar din Vest-India", care confirma,pare-se, punctul de vedere al lui Morgan. Intreaga carte a prof. Natalireprezinta o apologie a teoriei" reactionare idealiste weisma-nisto-mend el isto-mo rganiste.

In crestomatia despre darwinism alcatuita de profesorii A. A.Paramonov $i S. A. Novicov sunt reproduse fragmente din operelelui Darwin, Timiriazev, Miciurin $1 Lasenco. Dar tot in aceasta carteaunt reproduse o serie de extrase gresite din operele lui Schmal-hausen : Calle legile procesului de evolutie" $i Organismul caun tot in desvoltarea individual& $i istorica", precum $i din lucra-rea lui Poleakov : Realizarile biologiei modern ". Teoria weisma-nisto-morganista este expusa pe fata sau mascat in aceste frag-mente, la tratarea chestiunilor modificarilor $i mutatiilor. In aceas-ta lucrare nu exists extrase din lucrarile lui V. R. Villains nu estearatata lupta celor cloud directii din *Uinta biologics.

In manualul auxiliar Principiile darwinismului" pentru $co-Tile medii alcatuit de colaboratorii ai Academiel de

pedagogice M. I. Melnicov, A. A. ibanov $i A. A. Iahontov,exist& o serie de neajunsuri esentiale. Cu toate ca in acest manuallipseste expunerea teoriilor pseudostiintifice ale lui Mendel-Morgan,totusi despre lucrarile lui Miciurin $i Lasenco se vorbeste numai cade niste exemple izolate, care caracterizeaza realizarile biologiei so-vietice. Autorii nu au aratat ca teoria miciurinista reprez:nta o etapasuperioara in desvoltarea biologiei, ca ea nu numai ca a eliberatteoria lui Darwin de greselile ei inerente, ci a $i dat biologiei unnou continut calitativ. Autorii manualului au avut fats de teoria luiDarwin o atitudine necritica $i nu s'au oprit deloc asupra greselilorei malthusianiste. De asemenea, autorii nu au aratat nici cum gre-selile malthusianiste ale lui Darwin sunt folosite de ideologii impe-rialismului pentru a justifica exterminarea popoarelor coloniale.Autorii manualului, pentru explicarea formarii speciilor, se bazeazape notiunea nejusta a lui Darwin cu privire la intensitatea maximaa luptei pentru existents in interiorul speciei. In capitolul Cumiau nastere schimbarile ereditare", autorii pun aocentul pe arbitrariulschimbarii organ'smului. Ei opun incorect variabilitatea nedetermi-nata celei determinate $i indica rolul ei important in evolutia lumiiorganice, ceeace contrazice radical bazele teoriei miciuriniste cu

stiintifici$tiinte

sisi

si

si

www.dacoromanica.ro

SESIUNEA ACADEMLEI DE *TIINTE AGRICOLE V. I. LENIN" 65

privire la unitatea dintre organism si conditiile de viata si la posi-bilitatea schimbarilor. In acest manual nu se indica luptateoriei aniciuriniste impotriva weismano-morganistilor si rolul aces-tei teorii in desvoltarea darwinismului creator sovietic. Din manuallipseste notiunea despre hibridizarea vegetative atunci tend se vor-beste despre altoirea plantelor anuale.

Programele de baza ale darwinismului pentru scolile medii su-fera si ele de aceleasi neajunsuri.

Neajunsuri serioase sunt si in manualul de botanica al prof. B.V. Vsesviatschi. In el nu se desvalueste notiunea unitatii dintre or-ganism si mediu, si lipsesc cu desavarsire nottunile despre hibridi-zarea vegetative. Problemele privitoare la sol si prelucrarea lui, laingrasaminte si utilizarea for sunt expuse in mantialul lui B. V.Vsesviatschi fare legatura cu teoria lui Villiams a formArii solurilor.In capitolul Rolul frunzelor in alimentarea plantelor" sunt pome-nite numele lui Senebier, Saussure, Bussengo, dar nu se spune niciun cuvant despre Timiriazev, care a adus o contri!butie insemnata inteoria fotosintezei.

In manualul Anatomia si fiziologia omului" de prof. A. M. Ca-banov este expusa teoria pseudostiintifica chromozomi.ca a eredi-tatii. In. acest manual se acorda multa atentie diviziunii cariocine-tice, formarii chromozomilor, se subliniaza constanta nuandrului dechromozomi, se da o tabela-schema care reprezinta stadiile conse-cutive ale diviziunii indirecte a celulelor. Descrierea necritica a ca-riocineziei a dus pe elevi la concluzia gresita despre rolul hotaritoral chromozomilor in transmiterea proprietatilor ereditare ale orga-nismului viu.

In manualul prof. Cabanov sunt pomeniti savanti strain, careau au o importanta prea mare pentru stiinta. Acest lucru se a-enuredmai ales in capitolul I Celula si tesuturile", in care pe langa Ro-bert Hook, Schleiden, Schwan, sunt pomeniti si Grew, Malpighi,Schultz si altii. In acelas timp, nu sunt pomeniti savantii contem-porani sovietici, care au jucat un rol enorm in desvoltarea teorieistructurii celulare a organismelor, in studierea tesuturilor si a rolu-lui for in organism.

In manualul de zoologie al prof. M. I. Tusmer un neajuns se-rios 11 reprezintA faptul ca materialul teoretic este rapt de prac-tice, lipsa totals a realizarilor in cresterea animalelor dupa sis-temul sovietic, tratarea insuficienta a problemei legaturii reciprocedintre animale si mediul in.conjurator. De asemenea, nu se subli-niaza deloc adaptabilitatea animalelor la conditiile mediului exte-rior si caracterul relativ al acestei adaptabilitati.

Lucrarile prof. A. A. Iahontov prezinta si ele un sir de neajun-suri. Astfel, el descrie mai ales metodele vechi de selectie utilizatein timpul lui Darwin si cele mai vechi, adica incrucisarea si selectia,in timp ce metoda miciurinista de educatie elaborate de M. F. Iva-nov si elevii lui nu a fost expusa cTeloc de prof. Iahontov. In cartile

STUbTI 5

dirijarii

www.dacoromanica.ro

66 moon L A. KAXROV

sale, scrise inainte de 1939 se rezerva un loc important descrieriilucrarilor morganktilor.

Membrul Academiei de Stiinte Pedagogice B. V. Raikov s'a de-clarat pe fag de acord cu weismano-morganismul si asta it face salcreada ca atacurile impotriva sa pot fi explicate numai prin unelti-rile dusmanilor sAi personali. In realitate insa, multe lucrari ale luiB. V. Raikov au ajutat obiectiv curentului weismano-morganist Inbiologie.

Profesorul Raikov n'a acordat atentia cuvenita propagandeiideilor biologiei miciuriniste. In cartea sa Metodica generals astiintelor naturale" pomeneste de Miciurin si Lasenco. Totu§i, aoeas-ta are un caracter formal si nu expune teoria lor.

In capitolul Influents stiintelor naturale asupra vietii afectivea elevilor" se spune : Biografiile marilor naturalisti reprezinta nistemonumente minunate ale iubirii de adevAr, ale strAduintei spre ade-var prin invingerea a mii de piedici. 0 minte tanarA va gasi in elesituatii pline de un dramatism acianc, example de lupta inversunatAcu prejudecAtile omenesti". Dupa aceea sunt pomeniti Galileu, Pas-teur si altii. Si mai cleparte : IatA savantul revoliutionar Timiriazev,care a aratat cum se poate lega stiinta plantelor cu agricultura prac-tica; iatA modestul cultivator Miciurin care printr'o munca Inver-sunatA de o jumOtate de secol creeaza specii noui de plante si curatedrumul pentru noui deductii stiintif ice".

Profesorul Raikov nu in.telege ca I. V. Miciurin nu numai ca acuratat terenul pentru noui concluzii stiintifice, ci a si creat o nounteorie, teoria miciurinista.

La Academia de Stiinte Pedagogice, lucreaza o grupA de tova-rAsi : M. I. Melnicov, V. V. Salaev, A. A. Sibanov, Korsunskaia sialtii. Acesti tovarasi se aflau pe pozitii miciuriniste, insa nu au fortintotdeauna destul de darji si consecventi in conceptiile lor.

Concluziile sesiunii Academiei Unionale de Stiinte Agricole V.I. Lenin" dovedesc in mod convingator ca o desvoltare reala aoricarei stiinte este posibila numai pe baza materialismului dialec-tic si in cazul unei legaturi stranse a stiintei cu viata, cu practicaconstructiei socialiste. Pedagogia sovietica nu poate fi o exceptie inaceastd privinta. Ea se poate desvolta cu succes numai pe baza teo-riei marxism-leninismului, singura cu adevarat stiintifica. Oameniide stiinta din doaneniul pedagogiei trebue sa se conduce dupa princi-piile fundamentale ale filosofiei marxist-leniniste, trebue sa se con-duce dupa politica partidului si a statului sovietic, elaborarea sirezolvarea oricarei probleme a teoriei educatiei si invatamOntului.Este nevoie sa se desvAluiasca si sa se demaste curajos si hot:Ara fa-masitele pedagogiei burghezo-idealiste, care se manifests prin lipsade idei si apolitism, prin modul metafizic de a trata diferite ches-tiuni ale teoriei si istoriei pedagogiei. Sunt cazuri in literatura noas-fra pedagogical, cand diferite sisteme si notiuni pedagogice sunt ri-dicate la rangul de notiuni imuabile, adicA vesnice si invariabile. DeNempl i. membrul corespondent al Academiei de Stiinte pedago-

in.

www.dacoromanica.ro

SESLUNZA ACIADEIZZI DE STIENTE .A.GRIt7C)LE 0/. I. LENIN" 67

gice, G. E. Jurakovski, S,n articolul sAu Desvoltarea istoriei peda-gogiei ca sting si obiect de invatamant", publicat in No. 5 a. CT. alrevistei Pedagogia Sovietica, afirma ca Didactica" a lui Comeniuspastreaza ,,... pentru not importanta unei surse vii, din care fiecaregeneratie extrage ceva nou, actual si creator, care nu a fost obser-vat in masura cuvenita de generatiile precedente". Dupa parereaprof. Jurakovski, in cartea Emile" a lui Rousseau ...Pedagogul so-vietic care vrea sa-si dea seama perfect ce insearnna educarea copi-lului pe baza observarii necontenite a desvoltarii sale sufletesti,gaseste ganduri profunde neintrecute pans astazi". In articolul prof.Jurakovski nu gasim nici un fel de observatii critice cu privire lasistemele pedagogice ale lui Comenius si Rousseau.

Este complect neadmisibila tendinta unor istorici ai pedagogieide a gasi cu mice pret laturi pozitive in sistemele pedagogice aleunor astfel de reprezentanti ai pedagogiei burghezo-reactionare caHerbart, Spencer, Dewey si altii. Cititorul credul al articolelor sicartilor noastre de istorie a pedagogiei si de pedagogie, descoperacu uimire ca pedagogia ca stiinta a fost construita pentru prima oarsin lucrarile lui Herbart. teoria orelor de predare in operele luiComenius, teoria educatiei prescolare In operele lui Froebel slMontessori, metodica invAtamantului primar in operele lui Pes-talozzi, sistemul de perfectionare al invAtatorilor In operele luiDiesterweg.

Fara indoiala ca stinta pedagogics sovieticA nu poate ignora siniu ignoreaza mostenirea pedagogics a trecutului. Ea selectioneazacritic si utilizeaza intr'un mod creator tot ce este valoros si progresistin sistemele pedagogice ale trecutlui. In acelas timp, pedagogia so-vietica respinge hotarit tot ce este gresit, antistiintific, reactionarsi strain de structura noastra socials, de sistemul nostru de educatiecomunista.

In lumina conc.luziilor sesiunii Academiei Unionale de StiinteAgricole, stabilirea unor legAturi stranse a teoriei noastre peda-gogice cu practica educatiei si instructiunii comuniste, capata o im-portanta exceptionala.

Una din cauzele fundamentale, care au asigurat sucoesul cu-rentului miciurinist in biologie, in fruntea careia se afla astazi aca-demicianul Lasenco, este lega:tura stransa a adeptilor acestui cu-rent cu practica agriculturii socialiste. AceastA legatura nu s'a limi-tat la generalizarea experientei colhozurilor si sovhozurilor defrunte. Academicianul Lasenco si adeptii sai au incetatenit curajossi hotArit, in practica agriculturii socialiste, metode noui, care au fa-vorizat ridicarea radicals a nivelului zootehniei culturii plantelor.-Verificarea acestor metode, pe o scars larga, a permis pe de o partesa se tragA concluzii mai sigure cu privire la eficacitatea lor, si pede alts parte. sa se asigure o raspandire mai rapids a for si o ri-dicare a productivitatii agriculturii.

In acelas timp, Academia de Stiinte Pedagogice, dup5 cum s'aremarcat Sn mod just in presa sovietica, este rupta de scoala. In in-

_

www.dacoromanica.ro

68 PROF. I. A. KAIROV

stitutele noastre de cercetari stiintifice cu privire la pedagogie, lege-tura cu practica este adesea inteleasa unilateral. Dace' este vorbade necesitatea stabilirii unor legaturi mai stranse a teoriei pedago-gice cu practica pedagogics ,trebue se' avem in vedere, in primulrand, studiul si generalizairea stiintifice a experientei activitatiiscorn. Acest lucru trebue facut si in viitor. Dar trebue sä mai stimse introducem in practica scolara prinripii si metode de lucru noui.Cand apare o carte noud oarecare luam In consideratie ceea ce sespune despre aceasla carte. Dace' cineva a la'udat-o, e bine; dacecineva a criticat-o, e rau. Noi singuri Inca, nu verificam pe caleexperimentala in ce masure principiile expuse in carte ra.juta siasigura educarea si instruirea comunista a tineretului. De aceea,fiecare studiu al nostru, chiar si acelea in legatura cu scoala, incepeparca din neant. Realizarile celor mai buni invatatori, verificatein practice, nu devin un bun al tuturor scolilor. In !ceeace pri-veste rezultatele cercetarilor stiintifice cu privire la pedagogie, pu-tern spune ca ele suet introduse in practice' cu si mai multa sfii-dune si nehotarire.

Trebue acorda'm o atentie deosebita elaborarii chestiunilorde educatie ideologica si politica a elevilor in scoli, formarii inmintea for a fundamentelor unei conceptii stiintifice despre lume,educa'rii patriotismului sovietic, luptei impotriva corigentiei si re-petentiei. $tiinta pedagogics se poate desvolta cu suttee' numaiprintr'o legatura stransa cu practica pedagogics. Pedagogia sovie-tica trebue sä elaboreze profund si multilateral problemele de in-structiune si educatie. Pentru a justifica scopul, stiinta noastra pe-dagogics trebue, in prfmul rand, se' satisfaca cerintele vitale alepracticii scolare.

Aceasta nu inseamna ce pedagogia trebue se' se sprijine numaipe empirism. Cu cat se va arata mai agent legile procesului de edu-care si instruire a copiilor si tineretului, cu atat indicatiunile ei cuprivire la organizarea si metodica educatiei si instruirii vor fi maiactive, anal fecunde.

Concluziile sesiunii Academici Unionale de *tiinte Agricole vorservi drept un nou stimulent pentru elaborarrea unui sir de problemeteoretice si practice ale stiintei pedagogice. Pedagogii trebue se' isin considerare invataturile sesiunii si se' clesfasoare larg critica siautocritica pentru a elimina cat mai repede neajunsurile din acti-vitatea noastra si a asigura ridicarea in viitor si desvoltarea crea-toare a stiintei pedagogice sovietice.

Discutii asupna raportului presedintelui Academiei de StiintePedagogice I. A. Kairov ,,Concluziile sesiunii Academiei Unionalede $tiinte Agricole" 1,V. I. Lenin"' si sarcinile Academiei de StiintePedagogice. *)

In discutiile vii care au avut loc la sedinta plenara a Prezidiu-) Dupe' referatele linute la Sedinta larglia a Prezidlumului Academiei de

Write Pedagogice, la. 14 Sept. 1948.

at

www.dacoromanica.ro

SERI-LINEA ACADEMIE' DE *T1INTE AGRICOLE V. I, LENIN" 69

mului cu privire la raportul lui I. A. Kairov, au fost supuse uneicritici aspre neajunsurile serioase din activitatea Academiei de$tiinte Pedagogice si greselile grosolane ale unora din colabora-torii ei.

In cele ce urmeaza, se redau principalele argumentari ale celorcare au luat cuvantul in desbatere.

N. A. Semasco (membru al Ac. de $t. Pedagogice, director alInstitutului de higiena scolara), s'a oprit in cuvantarea sa asupraconcluziilor tearetice si practice pe care trebue sa le traga Acade-mia de Stiinte Pedagogice din raportul Academiei. Lasenco si din re-zolutiile Acad. de $t. Agricole. El a suhliniat ca raportulacad. Lasenco ajuta la determinarea justa a directiei care trebueurmata la elaborarea chestiunilor de igiena scolara, ajuta lastrarigerea legaturii dintre treorie si practica si la preintampinarearepetarii greselilor, condamnate la timpul for de C. C., P. C. (b) U.

Tov. N. A. Semasco a pus acut problema weismanisto-morga-ni5tilor deschisi si ascunsi din sanul savantilor sovietici Poate caunii dintre tovarasi, a spas tov. Semasco, au indoieli cu pri-vire la necesitatea unor masuri organizatorice asa de aspre? Noiconsiderarn ca ,acela care se afla pe pozitii stiintifice nejuste si ocupdtin rol conducator in stiinta, trebue sa fie scos din lucru indiferentde meritele sale trecute Avem de-a-face cu educarea omului, si aicitrebue hotarire Nu putem admite nici un fel de sovaire Weismano-morganismul in biologie trebue nu numai demascat ci si distrus de-finitiv. Intr'unul din numerele revistei Stiintele naturale inscoala" am citit articolul lui P. V. Vareikis cu privire la metoda depredare a stiintelor naturale, object extrem de interesant si capti-vant pentru elevi... ce gasim in acest articol ? Se recomanda sa sepuns doua sute de frunze de artar una peste alta, sa se priveascaconturele lor, sa se stabileasca diferentele intre ele si dupa aceeasa se faca calculul, sä se deduca curba si sa se alcatuiasca seriilevariationale (!). Profesorii de stiinte naturale trebue sa fie nisteoaimeni capabili sa predea obiectul for intr'un mod corect, interesant,stiintific si materialist.

Weismanistii nu au ce cauta in scoala sovietica.A. A. Sibanov (colaborator stiintific al Institutului de teorie si

istorie a pedagogiei), a amintit despre lupta pentru biologia noua,miciurinista, lupta care a inceput in 1938 si continua pans in zilelenoastre. A. A. Sibanov a recunoscut lipsa de consecventa si perse--verenta de care a dat dovada In lupta impotriva acleptilor directieianti-miciuriniste. El expus parerile cu privire la directia pecare trebue s'o urmeze, clupa parerea sa, transformarea ra--dicala a predarii biologiei in scoaIa medie, pe baza teoriei miciu-riniste.

Aceste considerente sunt urmatoarele :1) Toate obiectele biologice sa fie patrunse de teoria miciuri-

nista. SA se largeasca cursul de elemente ale biologiei miciurinistedin clasa a IX-a.

sesiunii

$i

si-a

www.dacoromanica.ro

70 DISCUTII

2) SA se studieze conditiile de viata asimilate de organism.Firul conducAtor care sã treaca prin tot cursul de biologie trebue safie dirijarea desvoltArii si cresterii plantelor si animalelor prinschimbarea iconditiilor de viata ale organismului asimilator. Trans-fonrnarea plantelor si a animalelor trebue privity ca un tot ilm-preuna cu schimbarea conditiilor for de viata.

3) Intregul sistem de elemente de biologie predate in scoalatrebue sa includ5 atat notiuni de biologie, cat si notiuni de agronomieconsiderate ca un tot unitar.

4) In sistemul de studiu al biologiei trebue incluse, ca o parteconstitutive lcrArile practice ale elevilor. Aceste lucrAri practiceale elevilor (in gradina scolii, in agriculturA) nu trebue s5 fieconsiderate ca niste mijloace metodice de lamurire a stiintelor bio-logice, ci ca niste pArti constitutive, ca un aspect important dinpunct de vedere principial al organizArii si alcAtuirii cursului debiologie in scolile medii. Studiul fundamentelor stiintelor in scoalamedie trebue sa favorizeze la elevi formarea unei conceptii desprelume, active, creatoare si materialiste.

Referitor la pozitia pe care a ocupat-o In lupta miciurinistilorcru weismano-morganismul, revista Stiintele naturale in sward" sifostul ei redactor B. E. Raikov, tov. A. A. Sibanov a declarat CA elpersonal, ca membru al colegiului redactional al revistei, nu a fostdestul de vigilent. In timpul discutiilor el nu a apreciat just Me-todica generala a stiintelor naturale a lui B. E. Raikov, criticandnumai anumite aspecte ale ei.

Tov. A. A. Sibanov a propus unirea tuturor biologilor metodisticare depun o munca creatoare si care lupta pentru pozitiile miciu-riniste in biologie, 'intr'o institutie unica: Statiunea agrobiologicade copii I. V. Miciurin".

N. A. Constantinov (membru al Academiei de Stiinte Peda-gogice, directorial Institutului de terie si istorie a pedagogiei), soli-darizandu-se cu afirmatiile fAcute in raportul lui I. A. Kairov, aspus : Pentru noi, pedagogii, sesiunea Academiei de Stiinte Agri -role ,V. I. Lenin" are o importantA exceptionala. Faptul ca pre-darea stiintelor naturale in scoalA a fost adanc patrunsa de weis-mano-morganism, a impiedecat Med indoiala formarea unei concep-tii materialiste juste, despre lume in mintea elevilor, a impiedecateducatia for antireligioasA.

Din concluziile sesiunii rezultA si faptul ca atitudinea noastrafata de diferitele lucrari trebue sä fie discernatA intr'un mod deo-sebit. Este nevoie sA se revada urgent lucrArile care au fost pregatitepentru tipar si date in tipar, precum si lucrarile care au iesit de subtipar sau sunt 'Inca in curs de tiparire. Trebue de asemenea säexaminam cu atentie si temele pentru tezele de doctorat nu numai.In §t i in t el e naturale si igiena scolara, ci si in pedagogie.

Trebue sä mai vorbim si despre metodica cercetArilor stiintificein general, si anume nu pe planul nAzuintelor legaturii dintre teoriewww.dacoromanica.ro

SESIUNEA ACADENLIZI DE ETTINTE AGRICOLE V. I. LENIN" 71

qi practica, ci pe planul masurilor si concluziilor concrete si orga-nizate.

Noi cautam sa transpunem activitatea Institutului de teorie siistorie a pedagogiei in scoala. De exemplu, colaboratorii stiintificiai sectorului caselor de copii nu si-au facut o baza in biroul delucru al institutiei, ci si-au luat ca baza insasi case de copii.

Sectorul de studii al Institutului nostru se indrgapt5 deaseme-nea pe acelasi drum. Tot asa si celelalte sectoare...

Eu presupun, Isi terming conferinta N. A. Constantinov,ca trebue sa elaboram o serie de masuri practice de organizare sirealizare a hotaririlor sesiunii din August a Academiei de Stat A-gricole Lenin" a U. S., in asezarnintele noastre.

S. A. Novicov (directorul Instiutului de invat&nant pedagogic),remarca importanta sesiunii trecute a Academiei de Stat AgricoleLenin" a U. S. si arata ca aceasta sesiune a avut rolul de a scoateIn evidenta lupta dintre doua directiuni diametral opuse in stiintabiologics. S. A. Novicov continua : ,,Trebue sa afirm sincer si cinstitea activitatea si hotaririle acestei sesiuni mi-au aratat In mod clarca n'am avut dreptul sa ma consider un adept al lui Miciurin inanii cand am lucrat in domeniul biologiei generale al darwinismuluisi asupra lucrarilor lui Timiriazev, si n'am recunoscut complectdeosebita importanta a teoriilor miciuriniste.

Imi recunosc greselile care s'au strecurat in crestomatia dar-winismului editata in 1945 in colaborare cu Prof. A. A. Paramonov.In aceasta crestomatie am introdus, pe langa lucrarile lui DarwinIn domeniul teoriei selectiunii, ss extrase din cartea weismanista aacademiciaraului Schmalhausen: Cai le si legile de desvoltare aprocesului de evolutie". Ma Intreb acum dece n'am utilizat la ex-punerile temei: Darwinismul contemporan, ereditatea si variabili-tatea ei" minunata opera a lui I. V. Miciurin Transformarea naturiiplantelor prin educare" si opera lui T. D. Lasenco Despre ereditateSi variabilitatea ei"? De altfel in crestomatie lipsesc cu desavarsirestudiile lui Villiams, care au avut si au o importanta deosebita inbiologie.

De ce s'a intamplat asta? Din cauza ca eu, autorul acestei cres-tosnatii, am manifestat o atitudine liberals lipsita de critics fats deacademicianul weismanist Schmalhausen, si n'am indicat etapa su-perioara a biologiei materialiste sovietice, adica teoriile lui Miciurin-Villiams-Lasenco. Consider hotaririle sesiunii drept o lectie pentrumine si cred ca daca not biologii nu vom transpune in practica expe-rienta si realizarile teoretice cele mai noui ale biologiei miciuriniste,nu vom fi feriti nici in viitor de greseli si de dezastre in ceeacepriveste activitatea pedagogics ss cercetarile stiintifice. Imi dauseama ca, pentru a avea dreptul de a ma numi miciurinist, trebuesa mai muncesc Inca mult si in primul rand sa-mi ridic nivelulcunostintele mele filosofice si stiintifice, sa studiez Inca mult timp,tot ceeace ne-au lasat Titrniriazev, Miciurin si Villiams, sa studiezcu multa seriozitate operele academicianului T. D. La.senco.

-

www.dacoromanica.ro

72 DISCUTIT

Manifestarea slabiciunii mele personale in ceeace privesteconducerea luerarilor prof. Paramonov si lipsa mea de vigilenta leconsider greseli grave si o lectie pentru viitor".

In continuare, S. A. Novicov se opreste asupra sarcinilor Insti-tutului de Cu 'tura' Pedagogics si asupra masurilor pe care trebuesa le aplice. Printre acestia sunt urmatoarele: revizuirea manualelor,a manualelor ajutatoare si a metodicei de predare a stiintelorturale pentru institutele pedagogice si de invatatori, alcatuirea unormonografii stiintifice asupra lucrarilor editate de Institutul Bio-logic Lesgaft din ultimii trei ani, si reeenzarea acestor lucrari incolaborare cu oamenii de stiinta din provincie, revederea proble-maticei catedrelor de biologie ale institutilor pedagogice, desbatereain cadrul Consiliului profesoral al institutului, a referatelor insti-tutelor pedagogice din Moscova V. I. Lenin", Cicalov, Serpuhovsc,Borishlebsc si dela alte institute de invatatori referate asupra pre-dart stiintelor biologice in aceasta institute.

In Incheiere S. A. Novicov a spus : ,,...sunt Cu totul de acord cucritica severs a activitati mele si a activitatii Institutului condusde mine, critica facuta in referatul sau de catre Presedintele Aca-demiei I. A. Kairov. Aceasta critica ne obliga atat pe mine cat siInstitutul condus mine sa facem schimbari nu numai formale cichiar radicale".

S. V. Sciuhin (membru al corpului didactic al Statiunii Centralea tinerilor naturalist). Dela inceputul conferintei sale scoate in evi-denta problema: scoala trebue sa Inarmeze pe elevi cu o stiintaagrobiologica avansata". (Aceasta problema a fost criticata si Inla-turata ca hind nejusta. N. R.). Apoi a subliniat necesitatea unei re-forme radicale a programelor scolare in domeniul biologiei si aoglindirii teoriilor lui Villiams, Miciurin si altor reprezentanti aistiintelor agrobiologice avansate in aceste programe. Tov. S. V.Sciuhin a relatat experienta refacerii suta la suta a germinatiei se-minte1or recoltei 1927 prin metodele lui T. D. Lasenco, adica prinincalzire, etc. A subliniat ca in colhozuri se duce o munca de activi-zare a germinatlei semintelor dar ea nu este cunoscuta de profesoriide biologie si nu se face nicio propaganda In aceasta privinta decatre institutiile pedagogice. Noi putem influenta desvoltarea plan-telor, not putem folosindu-ne de metodele stiintei miciurinistesa inviem plantele, sä le Intinerim, putem face ca varza sa fie plu-rienala, putem sä aducem schimbari oarecari In ceea ce privesteformarea sexului, etc. Deaceea este important sa lamuriirn pecopii a spus S. V. Sciuhin nu numai de felul cum sunt alcatuiteplantele, iradacina, tulpina, frunza, floarea, dar si asupra faptuluica printeo inraurire inteligenta a vietii si desvoltarii plantei putemsa ajungem la schimbari radicale in ce priveste ereditatea. Cademonstratie a celor de mai sus, el arata un fir de grau cu ra.muri,care poate da o recolta de 40 de quintale pe .hectar si propune easa se introduce in scoala aceasta experienta.

na-

www.dacoromanica.ro

SESIUNEA ACADEMIEI DE $TI1NTE AGRICOLE V. I. LENIN" 73

Noi consideram, afirma S. V. Sciuhin ca neapdrat obliga-toriu, ca studiul stiintelor biologice in scoala sa fie astfel alcdtuitincat elevii sa fie inarmati cu stiinta miciurinistd avansata si sa sepoata conduce in practica dupa preceptele el.

Pentru aceasta avem nevoie de un Invdtator bine pregatit dinpunct de vedere teoretic si practic. Multi invdtatori de biologie insdn'au nici pand in ziva de azi aceasta pregdtire. Ei stiu sa lucrezecu ierbare dar nu stiu sa lucreze cu plante vii de care de altfelse feresc.

Tovardsul S. V. $ciuhin s'a oprit asupra problernei subordondriiactivitdtii experimentale scopurilor educativo-stiintifice ale scolii.Aceasta problemd e de o actualitate si importanta deosebitd, a subli-niat dansul. Cum stdm insa in practic cu aceasta? IatA un docu-ment din anul 1945, in care se recomanda introducerea experien-telor de lncrucisare artificiala a plantelor, propunandu-se copiilorincrucisarea In cadrul aceleiasi specii a tomatelor, pentru im-bogAtirea cunostintelor. S'au Mout urmAtoarele adnotari pe acestdocument: incrucisarea artificiald este tratata separat de selectiu-nea artificiald", selectiunea artificiala nu poate fi puss in clasa aV-a". Autorul adnotdrilor este M. I. Melnicov. Dupd parerea noastrd,o asemenea activitate practica este necasard si folositoare. Maindoesc ca aici este vorba de o discontinuitate a sarcinilor stiintifico-educative. $i totusi a fost gasitd ca nepotrivitd. Sau altd temd: in-fluenta ingrasamintelor asupra recoltei". Comisia Ministerului In-vatamantului Public a sustinut cu autoritate necesitatea scoateriiacestei teme. Bine inteles ca elevii vor observa o diferenta in re-coltd, si-au motivat parerea membrii comisiei, dar ce vreti safaceti d-tra, Serghiei Vasilievici? Asta inseamnd sa Inveti iepurii saaprinda un chibrit. Copii nu cunosc nici chimia si D-trd le pro-puneti si biologia".

Ca incheere, S. V. Sciuhin a spus : noi trebue sa ne familia-cu activitatea tineretului privitor la problemele fonrnarii con-

ceptiilor tinerilor miciurinisti".A. A. Smirnov (membru activ al Academiei de $tiinte Peda-

gogice do R. S. F. S. R., director al. Institutului de psihologie). Inconferinta sa a rernarcat ca rezultatele sesiunii A. S. A. ,,L." a U. S.au un raport direct cu stiinta psihologiei si obligd pe savantii psiho-logi de a revizui problemele ereditatii in psihologie

Pand in ultima vreme, constata A. A. Smirnov, am privit pro-blema capabilitAtii si a talentului, am vorbit despre facultAti kinds-cute, despre rolul enorm pe care-1 au, dar n'am pus problema ere-

caracterelor cdpatate. Totusi aceasta problema se iveste siin ceea ce priveste caracterele inndscute.

Sau altd problemd importantd psihologicti problema desvol-tdrii psihicului.

Atunci cand cercetam problemele desvoltdrii psihicului in lu-inea animald si noi le tratdm tntotdeauna in manualele de psiho-

-

rizam

www.dacoromanica.ro

74 DISCUTLI

logie si lucrAri speciale nu ne atingem cu nici un pret de variabi-litatea instinctelor.

Am facut extrem de putin pentru lamurirea problemei roluluipe care-1 au condi1iunile sociale, istorice si influenta for asupra con-stiintei sociale ale omului. Noi n'am aratat, In conformitate cu ho-taririle Comitetului Central al Partidului despre activitatea ideolo-gicA, cum se schimba aspectul oamenilor din Mara noastra in epocasocialismului.

Exists o serie de lipsuri serioase In activitatea noastra si in stu-divl psihicului copilului in domeniul psihologiei si peda-gogiei. Una din lipsuri o constitue faptul ca pand in ultimul timpnoi n'am studiat copilul in legatura cu influenta pe care o are acti-vitatea pedagogicA asupra lui.

Trebue sa privim Intreaga noastra activitate din domeniul psi-hologiei in primul rand din punctul de vedere al principiului parti-nitatii in stiinta. Calauziti de acest principiu, trebue sa ducem o luptaacerba impotriva influentei burgheze asupra psihologiei sovietice,influenta care se mai vadeste Inca in multe din lucrarile noastre.Aceste lucrari sunt departe de realitatea sovietica, sunt prea ab-stracte, formaliste si sterile. Am in vedere in primul rand acelelucrari intreprinse de Laboratorul Atentiei condus de prof. Dobraninsi de Laboratorul Psihologiei Limbii Vorbirii condus de tovanasulArtemiev.

Este caracteristic pentru o parte din lucrarile institutului nos-tru de psihologie si faptul ca nu este In stare sa descopere drumul,desvoltarea viitoare a canceptiilor stiintifice. Printre acestea con-sider o serie de lucrari ale Sectiunii Psihofiziologiei. Trebue, spuneA. A. Smirnov, sa revedem foarte serios si cu multa atentiune pro-blematica unor asemenea lucrari, directia lor, metodele de care sefolosesc.

Noi reprezentam Institutul Central de cercetari stiintifice indomeniul psihologiei din U. R. S. S. Aceasta ne obliga sa avem aatitudine critics nu numai pentru ceeace dam noi dar si pentruceeace dau ceilalti psihologi sovietici care nu lucreaza in Institutulnostru.

0 sarcina importanta a Institutului de psihologie este punereain practica a principiului unitatii teoriei si practicii in ceeeace pri-veste scoala. Lipsa noastra principals in aceasta privinta o constituefaptul ca noi nu pornim dela practica ci ne straduim post factum"sa adaptam rezultatele obtinute la practica. De aici rezulta faptul calucrarile noastre se raspandesc prea putin In practica scolara. Inaceasta privinta A. A. Smirnov ridica problema ca Academia si In-stitutele ei sa aiba baze bine determinate, scoli, uncle ar putea duceo activitate experimentala de crea %ie.

A. K. Bus lia (subdirector al filialei din Leningrad a Acade-miei de tiinte Pedagogice). Criticand pozitia idealist5 a profesoruluiB. E. Raikov si greselile grave admire de el, spune :

Linia urmata de B. E. Raikov este a linie idealists care desar-

de,svoltarii

si

www.dacoromanica.ro

S.F.S.TUNEA ACADBMIEI OTIINTE AGRICOLE V. I. LENIN" 75

meazA pe invatatorul sovietic. Sarcina pe care o avem not este de acritica pans la sfarsit aceasta linie reactionary si idealists si de a oelimina din constiinta acelor invatatori care au studiat dupa cartilelui B. E. Raikov si la Facultatea de Biologie a Institutului PedagogicHerzen" din Leningrad.

Profesorul Raikov a candus multA vreme sectia de stiinte natu-rale a filialei Academiei, remarca A. K. Busila. Inlauntrul sec-torului s'a dus o lupta crancena impotriva orientArilor trasate deProf. Raikov Tovarasii au criticat canceptiile Prof. Raikov. Cum anylost Insa primite aceste critici? Prof. Raikov considera atari to-varAsi ca fiindu-i dusmani personali, incerca pe toate caile sa-i dis-credinteze, sa-i reprezinte ca pe oameni care nu inteleg nimic inbiologic. Gresala conducerii filialei o constitue faptul ca n'a criticatla timp greselile idealiste ale Profestorului Raikov si nu a adoptat oatitudine clara, cand a aparut articolul Profesorului V. S. Vses-viatschi in Revista invatatorilor".

Rezultatele sesiunii Academiei de *Witte Agricole Lenin" aUniunii Sovietice ne obliga sa luam o serie de masuri de revedereradicals a activitatii de cercetari stiintifice nu marital in domeniulmetodicei stiintelor naturale dar si in alte domenii.

Ne angajam, spune tov. A. K. Bus lia, sä indeplinim urma-toarele lucrari numai cu fortele filialei Academiei din Leningrad:sa intocmim o scrisoare metodologica despre revederea metodei depredare a botanicei in scoala autor N. M. Verzilin; sa pregatimpand la 1 Martie 1949 un manual de botanica pentru scoala medieautor N. M. Verzilin an colaborare cu un grup de invatatori din Le-ningrad; sa pregatim o scrisoare metodologica pentru Invatatorii dezoologie din scoala medie autor T. Racov; sä pregatim un Indrep-tar metodic pentru lectiunile practice de principiile darwinismlui,autor tov. Corsunscaia.

A. K. Bus lia s'a oprit la problemele reconstructiei activitatii decercetari stiintifice a filialei Academiei precum si la masurile puseIn practica in domeniul legaturilor filialei cu scoala si la cointe-resarea invatatorilor la pregatirea culegerilor si cartilor din domeniuladucatiei si invatamantului. El a subliniat faptul ca presedintelefilialei Academiei nu este la inaltimea unor cercetari stiintifico-teoretice bazate pe experienta scolilor. In aceste cercetari, in rnajo-ritatea cazurilor, sunt prezentate numai superficial, schematic, rea-lizarile invatatorilor avansati si nu sunt suficient criticate lipsurilesi greselile activitatii invatatorilor.

M. I. Melnicov (membru al corpului didactic al Institutului demetode de 'invatamant). Subliniind necesitatea imbunatatirii radicalea educarii ideologico-politice in procesul de predare a materiilorbiologice, M. I. Melnicov spune:

Pentru ca sa aducem la indeplinire acest lucru, in cat mai sculltimp, not membrii Academiei, care conducern actualmente aceastaactivitate. avem o obligatie mare si deosebit de importanta. A. A.Scibanov, care a vorbit Inaintea mea, mi-a povestit istoria eotiturii

DE

www.dacoromanica.ro

76 DISCUTLI

in predarea biologiei in scoala noastra, care s'a petrecut dupa discu-tia din 1937 din cadrul A. S. A. L" a U. S. El a aratat ca noi, carelueram in domeniul predarii biologiei $i mai ales a principiilor dar-winiFmului, nu am stiut sa sustinem principiii cu adevarat miciuri-niste cedand asaltului redactorilor si recensorilor care ne-au invinuitca am inlocuit predarea darwinismului in scoala medie cu teoriileneverificate" ale lui I. V. Miciurin $i T. D. Lasenco. Eu. trebue sarecunosc, n'am avut destul curaj ca sa lupt pans la urma pentruernceptiile lui Miciurin si Lasenco in domeniul predarii biologiei.Aceasta mai ales pentruca multe nu le intelegeam nici eu. SesiuneaAcademiei de *Write Agricole V. I. Lenin" a indicat cu total altsdirectie pentru studiul amanuntit al fiecarui organism vegetal $ianimal in lumina teoriei miciuriene la baza careia sta conceptia dia-lectico-materialista a vietii orga.nismului.

Mi-a scapat o gresala in redactarea teoriei ereditatii a lui La-mark 1i Darwin. Am prezentat aceste teorii numai din punct de

edere al criticarii pozitiilor evident idealiste. In ceeace privestedarwinismul m'am manifestat intr'un mod obiectivist adica n'amcriticat malthusianismul lui. Pe atunci nu eram in stare sa lamuresctoate problemele cursului Principiile darwinismului" printr'unpunct de vedere miciurinist, asa ca le-am redus la diferite exempledin activitatea si lucrul lui Miciurin. si Lasenco fara sa" arat ca in-

vatatura lui Miciurin reprezinta faza superioara a desvoltariitelor biologice.

Am lasat sa se strecoare o gres,stla in lucrarea mea: Luptapentru predarea darwinismului in scoala rusa". Descriind experientascoalei prerevolutionare m'am referit la Filipcenco. Toy. N. I. Mel-nicov a remarcat ca lima reactionary a lui B. E. Raikov in domeniul-metodicei predarii stiintelor naturale a fost prezentata si in ziarulStiintele Naturale in Sward" unde s'a ignorat sistematic conti-nutul predarii stiintelor naturale, lipsa de idei in predarea stiintelornaturale. El a subliniat ca printre membrii Academiei de stiintepedagogice s'au gasit oameni care sä sustina pe B. E. Raikov, maiales L. M. Crecetovici care a afinmat ca lucrarea profesorului Raikoveste o capod'opera care nu -$i gaseste asemanare in literatura uni-versals.

Este extrem de nesatisfacatoare conferinta de astazi a lui A. A-Sibanov, spun M. I. Melnicov. Eu lucrez cu el de multa vremedar in ultimii ani am incetat sa ne mai intelegem unul pe altul.Ne-am deosebit in conceptii. A. A. Sibanov s'a straduit tot timpulsa-1 justifice pe B. E. Raikov sa franeze critica n'a permis sa sepublice in ziarul Stiintele Naturale in Scoala" un articol-raspuns,saris in numele filialei Academiei din Leningrad si care continea ocritica a programelor noastre de stiinte naturale. Cand s'au terminatdiscutiile asupra metodicei prof. Raikov in domeniul stiintelor na-turale, A. A. Sibanov a falsificat cuvantul de incheere din steno-grama prof. Raicov, care n'a stiut sa formuleze limpede atitudinea-sa fats de critica, care s'a adus poziti.ilor sale idealiste.

stiin-

si

www.dacoromanica.ro

SESRINEA ACADEMIEI DE *TIINTE AGRICOLE V. I, LENIN" 77

Apoi M. I. Melnicov se opreste asupra problemei elaborariinoilor programe de Stiinte Naturale *i, considerand ca multe din elenu sunt Clare in aceasta privinta, propune sa se convoace o consfa-tuire unionala in privinta programelor. Expune desacordul sau cu.S. V. Sciuhin, care neaga necesitatea introducerii experientelor cuelevii, experiente care sa-i ajute sa -si formeze notiuni juste.

N. M. Verzilin (membru al filialei Academiei din Leningrad).remarca faptul ca, chiar in *collie din Leningrad *i Moscova, atatin timpul orelor de lectii, cat *i in timpul activitatii for extra-qcolare,invatatorii, deli vorbesc de Miciurin *i Lasenco, de realizarile for,totusi esenta teoriei acestora ramane neclara elevilor. De exemplu,se arata mulajele unei pere salbatice din Usurisc *i al unei pere--,,Bere Royale", apoi mulajul unui soi de ,,Beremiciurinista deiarna" obtinuta ca rezultat al hibridizarii. Astfel, lucrul de selectio-flare si educare al altoilor pe care 1-a pus in practica I. V. Miciurintimp de 11 ani (din 1903--1914) pentru a ca"pata acest nou soi depere, teoria stiintifica a selectionarii si a formaril altoiului iesecomplect din punctul de vedere al invatatorului *i cu atat mai multal elevului.

La revederea predarii. Stiintelor naturale in scoala, nu poate fiadmisa ruptura intre principiile de baza ale biologiei si tehnicaagricola, nu poate fi despartita tehnica de teoria stiincifica, stiintamieturinista nu poate fi redusa la o tehnica a gradin&ritului cum areesit din conferinta lui S. V. Sciuhin. Nu mi se pare justa propu-nerea lui A. A. Sibanov de a se creea o statiune agrobiologica.Propunerea sa de a unifica activitatea stiintifica de cercetari a tu-turor sectoarelor *tiintelor naturale intro organizatie a tineretuluiextra-scolaxa, duce la o separare de celelalte materii scolare, la oclespartire intre educatie *i invatamtmt, in scoala.

Tov. N. M. Verzilin insista asupra luptei care s'a dus intremetodistii stiintelor naturale si critics activitatea prof. Raikov.

In incheere, el vorbeste despre masu-rile propuse sau aplicatede sectorul *tiintelor naturale al filialei Academiei de Stiinte Peda-gogice din Leningrad.

A. N. Lavrov (invatator emerit al scolii din R.S.F.S.R. spune camajoritatea invatatorilor biologi au lost educati in asezamintele su-perioare de invatamant. in spiritul mendelismului. In procesul depregatire, not auzeam adesea pe prof. Paramonov, Dubinin etc. Eine dezorientau.

A N. Lavrov a impartasit experienta activitatii sale in scoala,subliniind im.portanta deosebita pe care o are pentru invatator, ri-dicarea sistematica a calificatiei si nivelul ideologico-politic. Aceastaajuta pe invatator sa se descurce fn diferite directii din biologic sisa-*i alcatuiasca just activitatea sa.

In ceeace priveste neajunsurile planurilor si programelor di-dactice domeniul stiintelor naturale el a spus:

Aud adesea pe in.vatatori spunarid ca se acorda putin timp pen-tru familiarizarea cu animalele domestice. Este adevArat, not inva

2n

www.dacoromanica.ro

78 DISCIS7I1

team pe scolari ce este un coral",molusoa" sit asta numai prinvorbe, astfel !neat le roman numai fragmente de cunostinte din ca-pitolul Nevertebrate", si nu le spunem nimic despre vacs de exem-plu. Deaceea daca intrebi la um examen pe un elev ceva desprevacs, !ti va raspunde In 5-6 cuvinte, mai mult nu stie.

Este timpul sa acordam o atentiune deosebita acestei problemeatunci cand vom alcatui programele. Dace nu putem maxi timpulpentru studierea animalelor folosite in agriculture, atunci s'o facemin detrimentul altui material mai putin important din zoologie.Insasi viata ne cere aceasta. Mi-am petrecut vara 1ntr'un colhozminunat uncle zootehnia este foarte bine puss la punct si mi-am datseama cu cat am ramas In urma vietii. Colhozul a realizat lucruriminunate in ce priveste hrana, ingrijirea si productivitatea vitelor,iar sooala nu lamureste deloc pe elevi in aceasta privinta.

A. N. Lavrov exprimat nemultumirea fats de faptul ca A-cademia de Stiinte Pedagogice primeste lucrarile invatatorilor, pro-mitand ca le va tipari curand, in realitate insa tree ani ani si lu-crarile nu vad lumina tiparului.

Prof. V. N. Colbanovschi, 10 incepe expunerea sa cu intrebarea:cum s'a putut intampla ca in decurs de aproape 10 ani, un grup

destul de mare de savanti sovietici s'au situat pe pozitii vrasmase siau pus In practice ideile stiintifice din strainatate? Dece am su-portat atat de mult timp si ne-am impacat cu ideea prezentei unuiasemenea gimp de savanti care au impiedicat pe-toate cane raspan-clirea stiintei miciuriniste progresiste in U. R. S. S.?

Aceasta s'a putut intampla datorita urmatoarelor patru cauze,spune V. N. Colbanovschi. In primul rand, din cauza pregatirii insu-ficiente a acestor savanti sovietici in domeniul marxism-leninismu-lui, cu toate ca unii dintre ei se considerau mandsti. Aceasta s'a pu-tut intampla din cauza lipsei partinitatii bolsevice si lipsei completede vigilenta fats de atari teorii can au facut mult rau stiintei so-.vietice. Aceasta s'a putut intampla din cauza discontinuitatii dintreteorie si practice si in sfarsit din cauza lipsei de patriotism sovieticsi de mandrie nationals sovietica constatata la un grup bine cu-noscut de savanti sovietici si care a dus la o aservire neparmisa fatsde stiinta burgheza.

IatA cauzele principale can ne lamuresc existenta indelungataa acestui grup de savanti, aderenti ai curentului reactionar inbiologie.

Tov. V. N. Colbanovschi aduce o serie de fapte care dovedescca am avut destule dovezi despre caracterul adanc reactionar si falsal curentului weismanist din biologia sovieticA precum si desprecompleta lui sterilitate.

Dintre aceste fapte si dintre aceleea, care au fost desbatute pelarg de toti savantii nostri, continua V. N. Colbanovschi, ur-meaza Ca si noi, putem sa tragem concluzii de nature pedagogica.N'ar fi just, dna am reduce totul numai la scrierea unui nou ma-nual, la schimbarea metodei de predare, la eliminarea definitive a

si-a

si

www.dacoromanica.ro

FLESTITNEA ACADEMIE! DE STIINTE AGRICOLE .17. I. LENIN" 79

ramas-itelar stiintei mendeliste si la introducerea biologiei miciuri-niste in scoala. Acest lucru trebue facut numai in paimul rand. Nutrebue sa pierdem insd speranta ca unii dintre morganisti care auinteles gresala for vor reveni la drumul drept si vor fi utili activi-tatii noastre. Trebue sa ne cercetam pe noi insine si sa ne intrebam:la noi, in sisteanul stiintei noastre pedagogice, oare toate sunt inregula? Putem oare afirma Ca am luptat destul Impotriva influen-telor daunatoare ale reactiunii, impotriva pedagogiei burgheze sidaca am pus pe scurt tot ce e nou si valoros in activitatea pedagogi-lor de frunte sovietici si ai maestrilor educatiei din scoala noastra?Nu, acest lucru nu-1 putem afirma. Nici pe departe nu am facut sinu facern total. In particular, ma refer la un fapt. Astazi, I. A.Kairov in ref eratul sau a amintit despre articolul prof. Juracov-schi, care apreciala InvatAtura lui Comenius si Rousseau sisubapreciaza ceeace s'a facut in pedagogia sovietica, ce sedesvolta pe cai cu totul noi din punct de vedere pa incipial. Mamira Ca I. A. Kairov nu 1-a amintit deloc pe A. S. Macarenco uninovator in domeniul educatiei amului sovietic. Nu mai este nevoiesa dovedesc importanta enorma pe care au avut-o lucrarile lui A. S.Macarenco pentru desvoltarea ulterioara a pedagogiei sovietice siadaug eu si a psihologiei. A. S. Macarenco are aceeasi important&pentru pedagogia si psihologia sovietica pe care o are I. V. Miciurinpentru biologie.

Academia de Stiinte Pedagogice a facut prea putin pentru pre-lucrarea bogatei mosteniri lasate de A. S. Macarenco

Dusmanii curentului miciurinist, s'au uitat ani dearandul de susatat la Miciurin cat si la Lasenco. Despre Miciurin ei vorbeau ca deun gradinar talentat, iar despre Lasenco ca de un talentat agronom.Se puteau auzi si epitete la adresa lui Macarenco : uniddintre cei mai straluciti pedagogi, un minunat experimentator, unscriitor talentat, didactica insa n'a fost creata de el. Noi stim insaca Poema pedagogics" a lui Macarenco inseamna pentru noi maimult decat toate lucrarile lui Comenius. De curand au avut be inMoscova conferintele invatatorilor. Erau in numar de aproape 20Nici o conferinta n'a avut lac, la care sa nu se aminteasca de Ma-carenco, la care sa nu se reclame ca nici pant( azi nu se utilizeazainvataturile lui, ingropate intr'un sertar uitat. Cunosc cazul editariiCartii pentru parinti", care deli a fost semnata ca buns de tiparacum 2 ani jumatate totusi pans in ziva de astazi n'a aparut. Exist&trei volume ale lui Macarenco care sunt pregatite pentru tipar sinu apar numai din cauza ca nu de mult Congresul redactional al A-caderniel de Stiinte Pedagogice din R.S.F.S.R. s'a exprimat ca nu enevoie sa ne grabim cu editarea lor. Exista si pareri care spun can'ar fi de' dorit ca Macarenco s& fie editat °data cu clasicii peda-gogiei, si astfel de pared nu sunt deloc combatute. Insa opinia pu-blics pedagogic& asteapl a din partea stiintei noastre pedagogice siis o atitudine hotarita in privinta aceasta.

Exista si un domeniu de care Prezidiurnul Academie'i se inte-

www.dacoromanica.ro

80 niscurn

reseaza foarte putin. Acest domeniu este educatia in familie. Eu,care ma ocup de 2 ani jumatate cu revista Familia si Scoala" trebuesA tree prin toate chinurile iadului pang sa obtin un articol delaun membru sau membru-corespondent al Academiei. E extrem degrew sa capeti ceva dela ei, sunt extrem de dificili in privinta aceasta.

Ed am discutat problema reformei activitatii Institutului dePsihologie. Dace, in centrul eercetarilor psihologiei 11 vom pune peomul soviet ic, atunci majoritatea din materialul pe care-I putemutiliza pentru activitatea teoretica si practica va trebui SA-1 lud.mdela Macarenco, din a sa Poema pedagogics" din ale sale Steagu-rile de pe clopotnitA" pentrucA In acest domeniu el a facut mai multdecal toti psihologii sovietici.

S. G. $apovaleneo (secretar stiintific al Academiei de StiintePedagogice) constata ca chestiunea reformei radicale a predarii bio-logiei in Koala primary si medie pe baze miciuriniste este Inca cutotul neclarA; o serie intreagA de discursuri auzite, to fac sa fi foarteprevazator. La 1 Septembrie A. A. Sibanov a confundat, iar astaziaproape ca Inca confunda agrobiologia cu biologia. El spun, calprincipiul fundamental in. predarea §tiintelor naturale trebue sa fiepractica.

Mai departe, am ascultat discursul lui B. V. Sciuhin care a ara-tat ca experientele, care au o mare importanta pentru clarificareanotiunilor stiintifice ale elevului, trebuesc inlaturate.

Biologii n'au subliniat cu destulA tide, sarcina principals ascorn care consta in a inzestra pe elevi cu cunostintele de baza alestiintelor.

Ntun.ai, inzestran.d pe elevi cu cuno§tinte de baza ale stiinteloracestia vor putea fi pregatiti in mod satisfacator pentru practicarezolvarea problemelor de educatie ideologica si politick. Din acestpunct de vedere trebue sa ne gan.dim in ce consta problttna reformeiradicale a predarii stiintelor naturale? Ea consta in rezolvarea justea problemei continutului, care trebue sa fie punctul cel mai impor-tant §i conducator de care sA depinda toate celelalte. Teoriile lui I. V.Miciurin si D. D. Lasenco din stiinta biologicA schimba in mod ra-dical toate notiunile ereditatii din domeniul biologiei. Acest luerua fost aratat in mod clar de acadernicianul T.D. Lasenco in privintaorganismului viu. In aceasta notiune de ereditate trebue sa se includiisi un astfel de moment cum ar fi desvoltarea organismului viu.Biologii nostri au in fata for sarcina de a analiza in mod seriosaceasta cotitura din stiinta biologics, aceasta schirnbare revolutio-nary a intregului sistem de notiuni, pentru ca, pe baza §tiintei miciu-riniste, elimina-nd tot ce este inutil, invec.hit, nestiintific, sa revad6notiunile, care deli trebue sa rama'na, insa sa cuprinda si astfel deelemente noi ca: legatura dintre organism si mediul inconjurator,elementele din practica cu care stiinta miciurinista este legatA inmodul eel mai strAns si sa introduce notiuni noi, elaborate de stiintamiciurinistA. Trebue fAcut astfel, ca Ire cursurile de botanica, zoolo-gie, anatornia si fiziologia omului, principiile darwinismului, ideile-

si

www.dacoromanica.ro

SESIUNEA ACADEMIES DE STIINTE AGRICOLE : V. I, LE.NIN" 81

biologiei miciuriniste sa fie ideile de baza, care sa-1 conduce pe in-vatator in expunerea materialului biologic. Aceasta ne oblige sa vor-bim despre planul scalar. De pilda, in scolile medii, elevii nu primescnici un fel de cunostinte in ceeace priveste anatomia si fiziologiaanimalelor, si Vara de acest lucru e imposibil ca aoestia sa fie infor-mati asupra ameliorarii si transformarii rasei animalelor. Mai de-parte, trebue sa ne garidim in mod foarte serios dace trebue saexiste vreo diferenta intre programele scolare dela Cara si cele delaoral? Trebue ca in scoala rurala sä se devolte problemele de stiintenaturale astfel ca elevii aoestei scoli sa capete o pregatire teoreticamult mai buns in ce priveste materiile de stiinte naturale, de catelevii din scolile urbane. Dupe ce continutul stiintei biologice va fitranspus in lumina ideilor progresiste miciuriniste, vom obtine obotanica si o zoologie cu totul diferite de cele existente ele vor cu-prinde si material de agronomie, si nu vor mai fi rupte de practica.Dace aceste chestiuni vor fi rezolvate, va fi posibil sa se rezolvejust si problemele metodelor de predare. S. V. Sciuhin are dreptateca-nd vorbeste despre necesita tea intaririi unei serii fntregi de expe-riente in legatura cu ideile miciuriniste pe parcelele de langa scoli.Livia generals trebue sa fie o transformare active a naturii, trans-formare ce este caracteristica numai stihgei miciuriniste, ea tre-bue sa patrunda si lectiile practice incepand cu scoala primary sipans In clacele superioare ale scolilor

Rezalvand problemele continutului lucrarilor din thnp-ulvom fi in stare sä rezolvam in mod just si problema tematicei

din lucrarile extrascolare, sa o organizarn astfel ca elevul sä insistemai departe In nazuintele sale In legatura cu ceeaoe i se da In timpulorei, sa gaseasca in lucrarile scalare un sprijin al nazuintelor sale,sa nu mesteruiasca pe parcela de langa scoala; pentru ca activitateaextrascolara sa-i ajute sa aprofundeze, sa desvolte cunostintele bio-logice, si sa-i inspire atitudinea creatoare fats de nature.

Lectia de stiinte naturale bine conceputa trebue ss desvnueelevilor legatura reciproca dintre diferitele fenomene ale naturii,ale organismului si conditillor schimbul de substante va fiprivit de ei sub o alts prisms de vederi; ideia ereditatii caracterelorpozitive capata o expresie reala. Astfel, predarea stiintelor naturaleva contribui mult la inzestrarea elevilor cu conceptia creatoare ma-terialist dialectica. Povestirile despre lucrarile miciurinistilor, desprelegatura for cu practica, despre introducerea lucrarilor teoretice,creatoare in practica, vor lamuri pe elevi despre importanta practico-sociala a stiintei miciuriniste, si vor contribui In desvoltarea si cul-tivarea patriotismului sovietic in sanul lor. In acelas timp, criticaweismanismului si a morganismului va arata superioritatea stiinteisovietice feta de cea burgheza stiinta reactionary idealists siva educe pe elevi I i spiritul ideologiei progresiste bolsevice. Privityprin aceasta prisms, viciozitatea teoriei" de care se ealauzea in do-meniul biologiei B. E. Raikov, devine cu totul clara.

STUDII 6

medii.lec-

tiilor,

www.dacoromanica.ro

82 DisCUT11

Tov. S. G. Sapovalence, oprindu-se asupra luararii prof. PaikovMetodica generals a stiintelor naturale" completeaza critica acesteilucrAri.

El inchee spun:4nd ca, Prezidiutnul $i Sectia de metodica de pelanga Academia de stiinte pedagogice sunt nevoite sä organizeze oactivitate colectivA sistematica cu toti biologii spre a-i ajuta sa ela-boreze cat mai repede o linie practica pentru reforma stiintelor na-turale pe principii miciuriniste.

Prof. F. D. Scazkin scoate in evidenta insuficienta pregatiriipiofesorilor de stiinte naturale din scolile medii.

Grew lile principale din scoala pedagogics superioarA, spunF. D. Scazkin, consta in aceea ca multe obiecte din stiintele na-turale se predau in aceasta scoala din punctul de vedere al teorieimorganiste. Invatatorul nu era just orientat in problemele teorieibiologice. $coala superioara pedagogics nu era direct legates nici depractices, nici de practica lucrului din scolile medii. Prea putine erau

legaturile ei cu practica agriculturii socialiste. Situatia era de asanatures, incest scoala medie scoala superioara pedagogics duceau oexistenta independents, fard nici un contact in rezolvarea probleme-lor comune de _educatie comunista, iar dacA exista acest contact, elera cu totul neinsemnat. Astfel se viola unul dintre cele mai fun -damentale principii legatura cu practica.

S'a vorbit aici, si de altfel, foarte just de neoesitatea desvoltariimiscarii iunatilor" pe baza stiintei miciuriniste. Dar, invatatorul epregatit oare pentru aoest lucre? Nu, nu este pregatit. MajoritateaInstitute lor noastre pedagogice nu numai ca nu au statiuni biologicedar n'au nici petecul de pamant necesar pentru a realiza experientacorespunzatoare dupes care sá invete studentii viitorii InvAtatori.

Institutul de educatie pedagogics de pe langa Academia deStiinte Pedagogice, trebue sA se gandeasca serios asupra felului cumirebue sa fie organizate facultatile de stiinte naturale si ce trebueSA se predea.

E. I. Corenevschi (subdirectorul Institutului Metodelor de Pre-date), se opreste asupra chestiunilor care se refers la Institute le Me-todelor de Predare si comunica ca Institutul a inclus in planul sAupregatirea unui manual Principiile darwinismului". S'a hotarit sase pue bazele parcelelor agricole-model pe langa scolile din raionulLenin, jud. Moscova.

Suntem acuzati, spune E. I. Corenevschi, ca suntem ruptide scoala, ca nu desvoltam teoria pedagogics bazandu-ne pe practices.Principalul nu consta numai in luorarea experimentala, nu numai instudierea celor mai bun experiente. ceeace este extrem de neoesafr,ti mai ales in introducerea in practica a perfectionarilor si noilorsisteme precum si a metodelor de predare educare elaborate denoi. Tocmai acesta trebue sa fie ajutorul acordat de noi scolii pentruimbunatatirea activitatii sale.

La sedinta largita a Prezidiumului Academiei de Stiinte Peda-.

sisi

si

www.dacoromanica.ro

SESIUNEA ACADEMIEI DE TIINTE AGRICOLE V. I, LENIN" 83

gogice au luat cuvantul si membrii Academiei prof. V. P. Natali siprof. B. E. Raikov

In discursul sau prof. V. F. Natali a declarat:Eu consider ca, concluziile Sesiunii Academiei de Stiinte

Agricole V. I. Lenin" din luna August, referatul academicianuluiLasenco si cuvantul sau de incheere, discutiile ce au avut loc inlegatura cu referatul ysi decizia sesiunii arata si incununA cu unadevarat triumf stiinta biologica materialists progresista. Eu con-sider ea lucrul principal care decurge din aceste concluzii este cabiologia miciurinista reprezinta biologia, care se construeste pe bazamaterialismului dialectic. Oprindu-se asupra greselilor lor, ca ade-renti ai curentului weismanisto-mendelist in biologie, prof. V. F.Natali arata ea in ceeaoe it priveste pe el personal a Inceput SA sedeparteze de comiceptiile genetice ortodoxale" si de genetics Incadin anii 1939-1940.

Recunosc ca totul ce s'a spus aci la adresa area este just.Doresc sa inchin toate fortele mele atat activitatii Aoademiei cat siactivitatii mele ca biolog si pedagog, pentru propaganda teoriei ani-ciuriniste si reformei biologiei pe principiul miciurinist.

Prof. B. E. Raikov. In prima sa expunere scurta a declarat carecunoaste greselile sale si e gata sa si le indrepte si s'a lucreze maideparte pe linia strict miciurinista. Datorita criticii care a avut loc lasedinta Prezidiumului largit indreptat impotriva lui B. E. Raikov aluat cuvantul din nou.

A doua expunere a sa a fost inchinat5 analizei greselilor sale.In acelas timp el a facut tncercarea sA formuleze intr'un mod maiprecis none" sale pozitii principiale.

Totusi declaratia prof. Raikov asupra intentiei sale de a lucraasupra temei: Cum sA se organizeze lucrul cu animalele domesticein scoala pe baza teoriei miciuriniste" precum si de modul in careel are de gaud sa clued aceasta lucrare la bun sfarsit, n'a satisfacutpe participantii sedintei provocand chiar qi nedumerirea lor.

Deasemenea au luat parte la discutie si tov. Andreev, Cuoerov,Lozino-Lozinski, Racov, Suvorov.

CUVANTUL DE INCHEERE AL PRE$EDINTELUI ACADEMIE!DE $TIINTE PEDAGOGICE I. A. KAIROV

Sedinta de astazi a Prezidiumului arata ea, in activitatea Aca-clemiei de stiinte pedagogics, in lumina problemelor, care se aflaastazi in fata noastra, in legaturA cu desbatecea concluziilor sesiuniiAcademiei de stiinte agricole V. I. Lenin", exists neajunsuri foarteserioase. Totusj, netinan' d seams de ele, multi dintre colaboratoriinostri n'au inteles pans la scarsit toata ascutimea situatiei si a sar-cinilor ce li se pun in fatA.

In timpul din urma, activitatea Academiei de stiinte peda-gogice a fost supusa unei critici extrem de serioase. In legaturA cuwww.dacoromanica.ro

84 PROP. L A. 1CAIROV

aceasta au avut loc o serie de adunari si consfatuiri ale activului.totu4i, alarmari reale si actiuni eficace cu scopul inlaturarii neajun-surilor nu se vad nici pans astazi. Chiar si in domeniul stiintelor na-turale colaboratorii nostri stiintifici dau dovada de o incetinealainadmisibila ocupandu-se cu discutii asupra a ceeace vor face Inviitor. Prezidiumul Academiei de stiinte pedagogice trebue sa tragade aici concluziile respective.

E necesar sa remarcam ca tov. A. A. Smimov, N. A. Constan-tinov, S. A. Novicov, E. I. Corenevschi conducatorii Institutului Aca-demiei, care au luat euvantul in fond, n'au fort deice pregatiti. Ex-punerile lor arata ca ei sunt derutati si ca nu stiu ce vor face insti-tutele pe care be conduc. Principalul nu consta numai in aceea dea avea curajul sa critici greselile facute dar si In aceea de a fi Instare sa le Indrepti si sa vezi clar cum si in ce directie trebue dusaactivitatea mai departe. Vorbim mult despre legatura cu ,scoala si neintoarcem mereu la una si aceeai revendicare. Dati-ne scoli expe-rimentale. Cine oare va Impiedeca sa mergeti lucrati In scoala?Dace A. A. Smirnov ar fi spus: Doresc sa scot studiul psihologieidintr'o scoala oarecare, si sa introduce acolo o alba lucrare, scoalai s'ar fi pus la dispozitie. Avem sectoare si diferiti colaboratori stiin-tifici care lucreaza In scoala si °data cu scoala. Pentru ce altii nudoresc sa face acest lucru?

Problema radicals consta In aceea ca, posedand teoria marxism-leninismului, bazandu-ne pe aceasta teorie, sa desvoltam stiinta pe-dagogics pe baza celei mai stran.se legaturi cu scoala, cu practicapedagogics, sa rezolvam problemele actuale care se afra in fats scornIn mod practic impreuna cu invatatorul, ajutandu-1 si conducandu-1.Bineinteles ca e necesar sa atragem spre lucru pe invatatori sa In-vatam si sa generalizam experienta lor, insa problema nu constanumai In aceasta. Scoala sovietica s'a desvoltat foarte mult Sindecurs de 30 de ani. Exists un numar mare de profesori capabili,talentati si care lucreaza cu mult spirit creator. Exists deasemenicolective scolare care lucreaza foarte frumos. Trebue sa recunoastemcs colectivele noastre stiintifice raman In urinii in multe privintefats de colectivele scolare pedagogice inaintate. Principalul nu estenumai sa atragi un numar cat mai mare de invatatori sa aduni ma-terialul lor, sa studiezi experienta lor, sa-i atragi la alcatuirea cu-legerilor (manualelor). Trebue sa se inteleaga ca, un invatator expe-rimentat, care lucreaza cu spirit creator care gandeste asupra celorce face, generalizeaza singur experienta sa. El nu doreste sa fieun furnizor de material brut pentru pedagogii teoreticieni rupti descoala. 0 atare situatie nu 1-a multiunit si nu-1 multumeste pe unkivatator calificat. El face tot ceeace este necesar si fare ajutorulnostru. Problema consta in aceea de a alege un anumit numar descoli cu un astfel de colectiv pedagogic, caruia sa i se poata Incre-dinta elaborarea unei anumite teme cu scopul ca ei singuri sa stu-dieze experienta lor, iar not sa-i ajutam in elaborarea programelorin alegerea materialului necesar, dandu-i indicatiunile respective, etc.

si sa

$I,

www.dacoromanica.ro

CESIUNEA ACADENILEI DE MINTZ AGELCOLE V. L LENIN" 85

In afara de aceasta daca dorim, ca sa existe o legatura organiciicu scoala, dece n'am hicra insusi in sooala ? Nu este obligator s5avem in acest caz, un mare numar de ore de predare in programulscorn. koala are $i alte lucrari nu mai putin necesare $i utile. Amamintit de koala experimentala. Printr'o decizie specials Guvernula pus la dispozitia Institutului Metodelor de Predare, patru Infiecare scoala au fost organizate laboratoare model. Cine va impie-dica sa va executati lucrul in aceste scoli ? Au fost cheltuite cuaceasta ocazie suave foarte maxi. Guvernul Unional a inscris in sta-tue de plata al Institutului metodelor de predare pe colaboratoa-iiacestor laboratorii. S'ar parea ca au fost create toate conditiile nece-sare ca exists toate posibilitatile pentru o munca cu succes. Pentruce aceasta nu exists ? In orasul Gorki, in scoala cu laboratoaremodern utilate, reusita elevilor a dat rezultate mult mai rele decat inscoalele uncle aceste laboratoare lipsesc. Dece ne plangem deci cascolile Ivu ne primesc, ca ele ne intampina ca pe niste musafiri?in fond, not nu suntem decal niste musafiri ai scolii pentruca. ne du.cem acolo numai ca sä obtinem materialul care ne intereseaza. Deaceea trebue sa arune.arn vina nu asupra scolii, ci asupra noastra.Trebue sa organizam miscarea inovatorilor in munca pedagogics simunca de generalizare a experientei lor. Un loc insemnat 1-ar puteaocupa in cazul dat introducerea experientei pedagogioe a lui A. S.Maoarenco. Principalul nu consta numai in editarea operelor aleseale lui A. S. Macarenco. Bineinteles ca ele trebue sa fie editate : aldoilea volum apace in Octombrie a. c., doua volume sunt pregatitepentru tipar, patru volume se vor da in anul 1949 ca adaus la revistaPedagogic Sovietica". Insa, in afara de aceasta, Academia trebue safaces altele, sa promoveze in koala, sa introduces in activitateaei ideile lui A. S. Macarenco. Trebue sa apliam sistemul lui Maca-renco intro serie dintre scolile noastre, falls *i cu indrasneala. Acolouncle acest sistem se aplica gandit ci nu mecaaiic, se obtin rezul-tate bune. Se intelege ca nu e vorba de cum sä denumim o organi-zatie de copii Consiliul sefilor sau altfel, ci despre linia princi-plata in munca pedagogics. A. S. Macarenco are o multime de ideipedagogice interesante patrunzatoare, si tocmai aici ne intalnimcu faptul, cand omul poseda.nd marxism-leninismul, aplicandu-1 timpde 16 ani in viata trece dela practices la teorie.

Am hotarat sa tinem conferinte practico-stiintifice, discutii spe-dale in legatura cu diferite probleme de pedagogie, In particular,asupra cartii lui N. C. Goncearov Bazele pedagogiei" cu scopul asin aceste discutii sa punem sa rezolvam probleme teoretice prin-cipale ale pedagogiei, care iau nactere in momentul de fata $i carenu sunt clarificate. Din Academia noastra fac parte $i filosofi :Trahtenberg, Colbanayski, Chedrov, Sevchin, Gheorghievski. Eici -ar fi putut spune cuvantul for competent inteo serie de chestiuniinsa acest lucru nu 1-au facut la timp.

Trebue sa ne inchipuim clan, in ce directie sä mergem, cum aice trebue sa facem spre a ne imbunatati munca. Can' d tovarasii vor-

Da,

Noll.

si

si

gf

gi

www.dacoromanica.ro

86 PROF. I. A. KAIROV

besc despre greselile for recunosc acesta este un lucrubun si necesar, insa trebue ca ei sa faca acest lucru nu cu capul plecatsi cu mainile lasate in jos, ci cu intelegerea modului in care trebuesa actioneze mai departe cu credinta in ei si in puterile lore inputerea colectivului stiintific.

Conducatorii si colaboratorii de rand ai Academiei trebue sä segandeasca din nou, adanc si serios la ceeace se cere din partea lor, sainteleuga toata ascutimea situatiei toata responsabilitatea momen-tului.

hotarirea luata in sedinta largita a Prezidiumului AcademieiPedagogice cu privire la referatul lui I. A. Kairov se subliniaza easesiunea Academiei de $tiin.te agricole V. I. Lenin" din U.R.S.S. atotalizat rezultatul luptei Indelungate duse de curentul progresivmaterialist miciurinist din biologie impotriva curentului reactionaridealist al weismano-morganistilor. Aceasta lupta s'a terminat prindezastrul complet al weismano-morganismului".

Adoptata de Partidul Bolsevic, stiinta biologics miciurinistareprezinta stadiul eel mai inalt in desvoltarea darwinismului sespune in aceasta hotarbire. Dintr'o stiinta care lamurea numai istoriatrecuta a lumii organice, darwinismul, datorita lucrarilor lui Miciu-rin Lasenco, si aderentilor tor, a devenit o stiinta activa creatoare,care da agriculturii socialiste un mijloc puternic de transformare anaturii vii in spiritul intereselor poporului sovietic".

In hotarire se subliniaza ca concluziile sesiunii Ac. de $t. Agri-cole Lenin" a U. S. au o importanta enorma pentru scali. Predareabiologiei in scoala trebue sa fie transpusa pe perincipiul teoriei miciu-riniste".

Prezidiumul a obligat ca Institutul Metodelor de predare, im-preuria cu Institutul de Teorie si Istoria Pedagogiei si filiala Acade-miei din Leningrad sa elabareze pang in 10 Septemvrie a. c. pro-grame noui in ceeace priveste obiectele de studiu biologice pentruscolile primare si medii.

Prezidiumul a insarcinat o grupa de colaboratari stiintifici capans la 1 Martie 1949 sa alcatuiasca manuale noui de botanica, zoo-logie, anatomie si fiziologie care sä cuprinda principii de igiena, side darwinism. Institutul Metodelor de Predare si filiala Academieidin Leningrad a primit insarcinarea ca pans intr'o Tuna sa revadamanualele existente de biologie si sa inceapa mrunca pentru alcatui-rea manualelor noui de propaganda a stiintei biologice miciuriniste.

Consiliului de redactie si de editare de pe laugh' Academia de$tiinte Pedagogice i s'a propus ca, pans in doua saptamani, sa ela-boreze un plan de editare de manuale pentru invatatori care sa-i in-formeze asupra lucrarilor lui Miciumin, Lasenco si a aderentilor lorprecum si manuale de metoda predarii obiectelor de studii biologicein Koala.

Institutului de predare pedagogics i s'a propus ca In timp de

,,In

$i si-le

www.dacoromanica.ro

SESIUNEA ACADEMIEI DE $TLINTE AGRICOLE V. I. LENIN" 87

o lung sa elaboreze programe noui de metoda de predare a stiintelornaturale pentru scolile superioare pedagogice.

Sectiei de raspandire a §tiintelor pedagogice i s'a propus s'a orga-nizeze un ciclu de lecjii si conferinte prin radio pentru invatatori cuprivire la problemele teoriei miciuriniste si a metodei de predare astiintelo naturale in scoala, de asemenea sa asigure publicarea celuimai bune experiente ale invatatorilor miciurinisti la ,Lectiile pe-dagogice".

Redactiile revistelor ,.Pedagogia Sovietica", Scoala Primara",,Familia si $coala" li s'a propus sa publice sistematic articole asupraesentei teoriei miciuriniste, problemelor ref ormei predarii stiintelornaturale si celor mai bune experiente ale invatatorilor miciurinisti.

Prezidiumul a insarcinat Institubul de teorie si istorie a peda-gogiei sa organizeze studierea serioasa si propaganda sistematica .aideilor pedagogice ale celui mai mare pedageg-inovator sovieficA. S. Macarenco.

www.dacoromanica.ro

CERCETARILE ARHEOLOGICE DIN R. P. R.DIN ANUL 1948

In textele de fats sunt prezenta-te rezultatele cercetarlor arheo-logice din anul 1948. AvAnd In ye-dere straduinta ce incepe si semanifeste in tare noastra pentrua gasi orientarea stiintifica mar-xist-leninista in domeniul arheolo-gic, consideram ca problemele pre-zentate vor fl desbatute.

Redactia va preciza $i ea ulte-rior punctul el de vedere asupraunor interpretari cuprinse 1n aril°de seams, considerand ca ffi nomen-clatura, problems terminologlelstiintifice, trebuesc Ia rAndul forlimurite. N. R.

SAPATURILE ARHEOLOGICE DIN JUD. ARAD

SOCODORLa circa 4 km. Sud de liziera comunei Socodor, sltuata in Nord-Vestul Jude-

tfultui And, Ie Jocul nurnit CavaJdia, proprietate a bisericil ortodoxe, se gAse.ste omovila cireuiara nu prea inalta. Acoperita de porumb cum era In vara anului 1948,ea se distingea abea dupe o atenti examinare a terenului. Cunoscutul arheolog ungurMartin Roska o descrle in felul urmator: o asezare rotunda de un diametru de90 tn. situate to apropierea Crisulul Alb, Inconjurata de un sant de 14-19 m. (si cunu val de parnant, tare aplatizat d n cauza plugaritului)" I). Descrierea lui Roskacorespunde, In afati de faptul ea agezarea nu este chiar asa de aproape de CrisulAlb, pans la acset rau fiind o distanta de mai multi Hometri. Afoul de aceastas'ar fl putut preciza ca este vorba de o movila, care deli nu este Malta, se distingetotusl pe sesul tnconjurator. Roska a sapat pe aceasta movila tmpreuna cu N. Co-vaclu to anul 1930.

Sapiturre din vara anului 1948, au tnceput in ziva de 21 August si au durataproape dotia saptamani. S'a sapat pe marginea de Vest a movilei un sant de20x2.5 m., orientat aproape NS, iar Ia NV de movila un alt sant de 15x5 m.,orientat aproape EV. In timp ce In santul de aid am putut constata 5 niveluri deculture, pe movila nu am gasit decat doui. Roska a gasit sl el In centrul movileldm! niveluri, care ar corespunde cu ce:e din afara movilei. Faptul ca pe movilanu am putut distinge decat doul niveluri s'ar putea explica prin mete a nutoate straturile s'au intins pans aproape de marginea el.

Materialui gasit in sapatur: consta din ceramics ,obiecte de Wahl, de corn,de os, proem si din doua fragmente de bronz gi doui lame de obsidian&

Olaria care formeaza resturile principale ale unel asezari primitive nu sedeosebe.ste in diferitele niveluri. 0 singura catecTorie, care c-nsta din fragmentegroase, facute (Ilan) pasta grosolani ornamentate cu strluri paralele neregulate,spare abia intre 60-80 cm. adancime. Ea se va ruentine Oa la ultimul nivel,devenind din ce In ce mai frecventa.

p. 271.1) M. Roska, Erdely regeszeti repertdriuma, I, Oskor, Cluj, 1942, p. 26T,

si

www.dacoromanica.ro

JUD. ARAD 89

Resturile arheologice se gisesc pad la adanclmea de 1,50 m. Ceramica areo culoare negricioasa sau portocalie, ca aceea a civilizatiiior contemporane sl vecine,de tip Periam-Pecica, Vattina sau Wietenberg. Pe langa fragmentele apartinandvase:or marl, decorate cu ornamente plastice sau incizate, predomina cestile mid cuo toartA, atat de caracteristme pentru toate civilizatiile epoch bronzului.

Roska atribue complexul arhealogic dela Socodor civilizatiei de tip Vattina,numita astfel dup5 o localitate din Banatul iugosiav si o dateaza In a doua perioada8 epocii bronzului 2). Materialul dela Socodor cuprinde Fars Indoial5 nu numai vaseasem5natoare celor de tip Vattina, dar char de aceiea apartinand acestei civilizatii.Totusl complexul intreg poate fi atribuit, ci este cunoscut ca o civikatieindependents, numita dup5 o localitate din judetul Bihor, unde s'au facut *Mudmai vechi, civilizatle de tip Otomani 3). In ce priveste datarea lui, ind:ci le suntInca prea putine pentruca sa ne pronunt5m categoric, se pare 'Irma ca el poate flatribuit Inceputuad si mijlocului epocii bronzului.

Este interesant sa semnalim doui fragmente ceramice apartinAndde tip Wietenberg numita asa dup5 un deal de lang5 Sighisoara care arat5legAturile ce au existat Intre cele doua civilizatii contemporane. Ace:east legaturile observam si Intre Socodor si civilizatia de lip Periam- Pecica, a patra marecivilizatie primitive din aceasta vreme, raspandit5 mai ales Intre Dunare, Muressi 1 isa. Ment:onam in acest sens vasele plate si ovate., nuanite vase pentru peste",°tat de caracteristice pentru Periam-Pecica, pe care le-am gasit si la Socodor.

Luand In considerare materialul gasit la Socodor, precum si observatitiefkute in timpul sapiturilor, ne putem face o vagA idee despre felul de viall aloarnenilor primitivi din acest cerc de culture.

Fig. 1. Scars de sea din Fier, gAsita la Socodor. 1/s,

In ce priveste, in primed rand, felul de asezare, vedem ca avem de aface cuo formA cu totul deosebitA. Tot Roska, descriind asetzarea similara dela Varsand4situate nu departe de Socodor si aparlinand aceluias cerc de culture, spune ca ease compune dintr'o movila circulars, Inconjurati de un sant tat de circa 5 m. si deun val de pAmant 4), La prima vedere s'ar parea ci avem acelas aspect si la So-codor. Am vazut Insa ca ridic5tura de pamAnt circulari, care ar pirea 85 fie un valde aparare, a fost formats in realitate din depunerile permanente ale mai multor

2) Ifidem.3) I. Nestor, Der Stand der VorgeschIchtsforschung in Ruminien (22, Ber.

d. Tom. germ. Kamm.). 1932, p. 89-92, vezi si Dorin Popescu. Die Mille and mit-tiere Bronzenit in Siebenbiirgen (Bibl. Muz. Nat. de Antichllati, U), Bur.. 1944,p. 89-99.

4) M. Roska, In Folia Archaelogica, III-IV, Budapesta, 1941, p. 45 urm. cuconsideratii cronologice.

nu-i

dvilzaliel

www.dacoromanica.ro

90 CERCETARI ARHEOLOGICE DIN 1948

locuinte asezate in jurul movilei. In ce priveste santul, e greu de precizat, fara osectiune prealabla, data avem de a face intr'adevar cu un Sant sau intervalul intrernovila si inelul inconjurator apare numai ca un Sant, Iiind intre deua ridicaturi.Movila propriu zisa este fermata tot din depunerile succesive ale asezarilor, a avutinsa poate la baza si mai ales la centru o ridicatura. In eoncluzie, suntern in fetaunui fel de asezare primitive necunoscut pans acum in regiunile noastre: la mijloco asezare mai rn:ca circulars, unde locuiau probabil seful si notabilii tribului, iarde jur Imprejur, la oarecare distanta, satul propriu zis. E un fel de asezare, pecare 11 gasim si astazi la unele triburi primitive.

D;n bucatile de pa.mant ars, gasite in sapaturi, care pastreaza tntipariteurine de pari sau de nudes me putem da seama ca locuintele dela Socodor, erauconstruite in tehnica obicinuiti a primitivilor, adica din pari yi nuele lipite cupamant.

In ce priveste felul de viata al oamenilor primitivi dela Socodor, putem sa ni-1imaginam, fara a da frau liber fanteziei gi cu toata prudenta, in felul urmator: delinu am gasit nici o urma, care ne-ar atesta practice agriculturii, putem presupune,pe baza faptutui ea In aceasta vreme plugaritul era cunoscut, ca el era practicatsi la Socodor. 0 ocupatie importanta trebue sa fi fort 1nsa, In afara de agriculture,si vanatoarea. Inteadevar, oase de animate si In deosebi case si coarne de cerbs'au gasit inteun numar extrem de mare, aratand ca primitivii dela Socodor erauvanatori. La vanatoare se adauga fara indoiala si pescuitul In apele Crisului Mbsau ale baltilor din regiune.

In ce priveste fenomenele de suprastructura este Inca mai greu sa le preci-ran In aceasta vreme a disparut plastcia bogata a epocii neolitice, iar metalul,In speta bronzul, este Inca foarte rar si scump, astfel incat spiritul de creatie al

Fig. 2. Limbs de curea din bronz, gasita la Socodor.. i/i

oamenilor dela Socodor nu se poate manifesta deck In ceramics. E greu 'MA despus unde Incepe in ceramics dementul artistic luand loud elemerrtului pur util.Fara Indoiala Insa ca ornamentatia depe vasek de lut trebue considerate ca rezul-tatul unei manifestari artistice, iar numarul mare at cescutelor de forma gratioasa,uneori frumos ornamentate, trebue pus In legatura cu unele necesitati de ordinartistic sau religios.

In general, putem spune despre sapaturile dela Socodor, ca ele au lost facutepc o scars prey mica pentru a putea larnuri toate problemele in degatura cu cunoas-terea civllizatiei caruia ii apartine asezarea, der continuarea sapaturilor si desvelireaintregei .asezari ar putea duce la rezultate interesante.

Tot in Socodor, in santul sapat in ringur care inconjoara movita, s'agasit intre 1.40-1.60 m. adancime patru morminte de inhumatie. Scheletele, dintrecare unul de copil, erau Intinse pe spate, avand fata indreptata spre Rasarit. batepatru aveau langa cap fragmente dintr'un pieptene de os cu (Witt bilaterali si cunituri de fier la mijloc. In afara de aceasta, scheletul de owl avea asezat In picioareun vas de lut de culoare negricioasa, un alt schelet avea la dreapta capului dou5

www.dacoromanica.ro

JUD, ARAD 9t

viiscioare de aeeasi culoare, dintre care unul facut dirrtr'a pasta poroasa, iar peun al treilea schelet am gasit presarate perle de chhimbar intre care una mare

si dg pasta de sticla.

Cu prilejul construirii unei sonde de petrol la cativa km. Vest de Socodors'au gasit mai multe morminte de inhumatie, dintre care unul a fost mormantulunui c5laret, ingropat Impreurfa cu calul sau. In timp ce moranantul acesta attrnuj sef fara tndoialA conttinea mai multe obiecte, din care nu s'au pastrat insadecat dou5, celelalte morminte nu cuprindeau decat scheletul gol. Am putea presu-pune ca ele apartin, in caz ca sunt contemporane, unor sclavi, sacrificati la inflict-mantarea stapanului. Cele doua obiecte salvate de d. Dr. B. Boldor din Socodor,au fost donate de d-sa Muzeului National de Antichitati. Pri.nul object este oscars de sea, facuta din Her, jar al doilea o limba de curea".f5cuta din bronz,frumos ajuratii; care forma capatul unei centuri. 0 scars de sea identica si olimba de curea asemanatoare s'au gasit to cimitirele dela Keszthely, pe laculBalaton 5). Necropolele dela Keszthely sunt atribuite Avadlor asa incat putemsa atrihuim si not mormiitele dela Socodor acestui popor si sa le datam la sfarsitulsecolului VI sau In secolul VII dupe Christos.

PAULIFAcand o cercetare to comuna Nulls, situata la Est de Arad, pe hula ferata

electricA AradPodgoria, am putut iidentifica In via d-lui log. Eugen Karossy, obogata asezare primitiva, care o cunostea, apartinand epocii bronzu1ui si tot civili-zatiei de tip Otomani, Ea reprezinta o noui forma de asezare din aceasta vreme,situata pe o Inalfrne care doming regiunea, S'a donat cu acest prilej Muzeului Na-tional de Antiehitati o ceasc5 de lut ars de culoare galbuie, frumos ornamentata.

FRUMUSENComma Frumuseni este situata la circa 13 km. Est de Arad, pe malul

stang al luncil Muresului. S'a sapat pe teritoriul acestei comune timp de dou5sapt5mani In cursul Septemvrle 1948. Cu acest prilej s'a constatat ca totmalul vechi al Muresului este extrem de bogat in urme arheolog:ce apartinand maimultor epoci. Sapaturile s'at, executat in trei Wend diferite: pe o moNi15 situata tocirca 1,5 km. NE de biserica din Frumusani si cam tot eat NV de b:ser'ca dinAlunis ; pe botul de deal, fost vechiul mal al Muresului, la circa 300 m. Est deliziera satului si In al treilea rand in cetatea numita Schanzberg, la mai multikilometri Vest de comuna.

Movila amintit5, de forma elipsoida15, are un diametru de 30 x 40 m. Inaltirneaei la mijloc este de circa 3 an. Ea este situata clf.ar pe malul lunch Muresului,care coboara abrupt la o adancime de peste 20 m. La 19 m. adancinte se gasesteo terasa lat5. In spre platou movila este Imbratisata in semicerc de un sant lat de7-8 m. S'a sapat pe aceasta movila, pe partea de Est, aproape de raps si paralelcu ea un an de 15 x 5 m. Sub un strat de cultura s5rac continand time sporadicedin epoca cfeuda15, s'a constatat un alt strat, care cuprindea fragmente ceramice,precttm si urme de locuinte. Ceram:ea prate fi datata pe baza analogiilor, la Ince-putul epoch fierului, Ea face parte dintr'un cerc de cultura, cunoscut in Banat51 in deosebi In Banatul Sarbesc la Diibovac si 10cevac. In general. sanaturaa avut mai mult caracterul unui sondaj, asa Inca RI/ putem trage cond.uzil maiample, totusi ea a furnizat un material destul de interesant si ne-a permis sa ;den-tiJficarn o forma deosebita de asezaret pritnitivA dintr'o civilizatie relativ putincnnoscuta.

5) J. Hempel, A regibb laze-0°r ernlekei Magyarhonban, I, Budapest, 1894,pl. 97 nr. 3 si pl. 107 nr. 14.

6) Vezi A. A1fOldi, Funde aus der Hunnenzeit and ihre ethnische Sonderung(Arch. Hungarica, IX), Budapest, 1932, p. 12.

0),

Tune!

www.dacoromanica.ro

92 CERZETADI ARHEOLOGICE DIN 1948

Sapatura principalA dela Frumuseni, cfireia I s'a consacrat jumatate din tImpulpetrecut to aceasti localtate, s'a efecuat pe botul de deal arnintit. Stratul unic deculturA tncepand imediat sub humus, sl Hind gros abea de circa 40-50 cm., amputut sapa pe acest teren 6 sanIuri de diferite dimensluni, dintre care eel maimare a fost de 50 x 2,5 m. Asezarea care pare a Ii fost foarte IntinsA, se tntindemai mutt spre SE.

Resturile pe care le confine acest strat de culturA constau din fragmenteceram'ce de cnloare negricioasi sau rose din cauza arderil. Fnarte numnrnaseaunt buze dinteo cola nu prea mare dar pantecoasi gf avand buza riisfranti tothug. Ornamentul preferat constfi din linii incizate mai tnguste sau mai late, caretnconjoari vasul si din randuri de crestAtuti, care par a fi lost acute cu ungifa.Unee buze de vase sunt orizontale si tncireptate tnauntrul vasului. Ele sunt per-forate vertical cu una sau dou5 gaud, pentru a putea fl suspendate cu ajutorulsforil, ce trecea cprin aceste gAuri. In afar5 de ceramica s'au gasit numeroaseobiecte de Her : cutite, varfuri de Ogeti, catarame, chef. cute. etc. Verele para fl fost circulate, lipite cu Omani S'au gAsit si mai multe gropi circulate, mailargi la fund si uneorl pardosite cu caramizi. Cenusa pe care o contineau ne facesa credt'm ea ele serveau ca un fel de vatra in aer liber, adiMcita in oarnant.

Descopepirea cea mai ImportantS din aceasta sApAturi si care tl di o deo-seblta valoare o formeazi trel monete bizantine de bronz, dintre care doul auPost gasite to santul eel mare, aproape una de alts, far a treia to alt sant. Mone-tele dateaza din sec. XII. Astfel cu ajutorul monetelor, care formeazA eel matbun element de datare, o intread catevorie de ceramics a enocii f.tvlae ooa'e fisituatA tntr'un anumit secol. Incepern sl cunoastem din ce to ce mai bine sl siputem data ceramica medievalA atat de pupil cunoscutI panA scum. Putem facecomparatii cu ceramica descoperita in alte regiuni ale tail 7) si sa ccmplectiintdin ee In ce mai mutt tablnul culturil materiale ale unnr sec "le intunecate, nentrua ajunge la urmA la detertninAti fstorke, lucre care trebufe ss formeze scopul finalel cercetArilor noastre.

Cine vor fi fost locuitorti acestul sat medieval, pe care n1-1 atesti sApl-turile dela Frumuseni ? Vor fi fost Romani, Slavi sau Unguri ?

Documentele ungurestl pomenesc tntre 1333-1507 un oras de ample"(mezt5v6ros) important, numit Sewdy, Zovody, Zeweczy, Zewdj, din care Un-eurii au facut Szody si care ar fi fost In locul Frumuseniinr de astAzi 81. SAfi avut asezanea noastrA o legituri cu acest sat sau crag? Este grey de spus.Suntem intr'o epoca in care documentul arheologic trebue complectat cu eel isto-tic si sand trebue sa-si spun cuvantul si filologia. A adancl problema ar leg? dincadrul Imui ranort nrellminar cum este eel de fatA.

MenIionAm tad mai multe schelete, gisite aproape de marginea rApel deEst. Ele erau tritinse pe spate, cu fats tndreptatA spre RAsArit si cu bratele tn-time. Mormintele nu contineau nid un Inventar, doar tin sigur schelet, avea tojurul unui picior, aproape de glezna. un inel de fier, aoroape distrus de rugina. Eracare un kid ornamental eau o verigl din lantul unul cob ?

Al trelea lee in care s'a spat than de trel zile la Frumuseni, este o cetatede pArnant de forma rectangularil, situate tot pe vechlul mad stAng al Muresultd,la cAtiva km. Vest de comuna. Din conturul de parnAnt at cetitil se poate deducecA ea a avut cAte un turn rotund la flecare colt. In afara zidurilor cetatea eraInconjurata de un sant), iar santul de un val, care pare a fi avut ate un turn kirigjlocul heard laturi.

In prima recunoastere ficuti la Frumusenl, tnalnte de tnceperea sApaturllor,un locuitor al satului, pasionat de arlienlogie si istorte, a donat pentru Muzeumai make oblecte strAnse pe cetate. Acestea sunt: fragmente ceramice, obiecte

7) Asa de ex. buze de vas perforate vertical cu clod gaini s'au gasit gf h'Dinogetia (Tulcea).

8) S. Mark!, Aradvarmegye es Arad szabad Wily! Oros tArtenete, 1, 1892p. 116.

www.dacoromanica.ro

VADASTRA 93

de fier, intre care un vfirf de lance, o che!e, cutite Oteva monete, intre carefigura $i una romans, dela fmparatul Commodus, din anul 194 dupi Christos.

Shaturile, sau mai pine z:s sondav lie, executate la cetatea" dela Frumu-sent au fost concludente: Materialul arheo:ogic gasit fn cele doui santuri facute,until In Inenta cetatici, celalalt in turnul de Sud, se dateaza grosso modo (MOo examinare rapids in jurul sec. XV.

Se pare ca cetatea dela Frumuseni a filcut parte d'n acelas sistem de for-tiEcatii ca cetatea dela, Siria gi Soimos, a'.e caror ziduri se mal yid gi acum.E probabil ca ele au fost distruse de Turd, poate In sec. XVI, oar ceeace va maifi limas din ziduri a fost intrebuintat la construirea satului Schdndorf, Frumu-senii de azi, de catre Nemtii colnnizati in 1764.

Credem ca continuarea_sapatur!tor in cetate nu ar fi lipsita de inter,es. Ma-terialul *hat in parnant ar putea sa formeze o pretioasa contributie la cunoastereavietii unel cetati feudle de pe teritoriul tariff noastre.

D. P.

SAPATURILE ARHEOLOGICE DELA VADASTRA

Vidastra este situate in oartea de S.-E. a judetului Romanati, MaguraCetate" Magura Fetelor" allandu-se In partea de Vest a comunei. Ultima,cu diametrele N.-S. 54,50 m. si E.-V. 50,50 m., se inalti pe coama Doaluluimelei', la 80 m. altitudine.

Sapaturile arheo:ogice au fnceput pe Magura Fetelor" la 16 Septemvrie1946 si au tinut doua luni. Pentru determinarea strat!grafiei, am trasat la inceput,in sectorui de Sud al Magurii, un Sant orlentat cu dimensiunile23x2,50 m. Apoi, pornind dela capatul lui de Nord, In spre Est, s'a deschis o su-pralata de 10x7 m.

Rita de sapaturile anterloare, sapaturile din 1946 au fost fn masu:a siaduca solutii pentru o serie de probleme: tectonics mo0:ei, deosebirea clara a stra-telor de cultura, discernarea paleollticului, pe care cercetatoril anteriori nu 1-auputut cunoaste; prezenta stratulul intermediar, chiar dad complectarl trebueseoduse In vtitor; determinarea celor neolitice, Vadastra I, Vidastra 11, Salcuta si aInfEtrarilor Cotofeni (neolitic) Gllna III (bronz).

Fiecare strat de cultura a dat piece caracteristice, multe de o tehnici oconceptre decorative exceptionala. Din cel paleolitic ies In evidenta cateva grat-tolre' si un racloir" Vadastra 1, o serie de vase de lut, cu forme si decorurlnol; din Vidastra II, pe langa multimea vaselor excizate, incrustate cu alb alvopsite cu rosu, o splendidil Fgurina umana, de proporti putin obisnuite; dinSalcuta, o strachina pictata cu grafit.

In comparatie cu manifestarile artistke pomenite, ultimele doua aspecte;Cotofeni gi Gina III apar mult prea modeste.

Si alte resturi materiale: piatra, si:ex, os, metal (cunoscut peas acum, numalfn stratul Salcuta), au pus si inceput sa rezolve probleme In legatura cu viata,locuinta si felul de trai al soc'etatitior acestor timpuri stravechi. Se desemneazarelatii cu lumea Snvecinata, influente exercitate Importuri, unele poate petale comerciala.

Sapaturile fntrerupte In 1946 au fost reluate la 21 Septemvrie 1948 $l audurat pans la 2 Decemvrie. Pentru aceasta campanie, obPctivele vizate in primulrand au fost : stratigrafia si posiblitatile articul5rii unee fazeolrgii mai line ;urmar'rca evolutiet tipologice si stilistice a materialelor arheo:ogice; rezolvareaproblemelor In !egatura cu locuinta, ocupatille si felul de trai al bkriast'n,

In continuarea santu:uf de acum doi ani, s'a trasat un altul, cu &wilt]S.-N., lung de 60 tn. si fat de 2.50 m., pentru prim!' 25 m. (atat cat se fntindeUnita actua:i a movilei); dupa aceea, santul s'a Ingustat la doi meta

Din cercetarea so'urilor la fats locului, di profesor Em. Protopopescu-Pakeconchide urmatoarele: peste nistpul roscat, provenit din dune (a carui culoare edatorita hldroxidului feric), s'a asternut un strat de loss, a carui adancime creste

¢i

din

¢i gi

al

piCIN

$1

www.dacoromanica.ro

94 CERCETARI ARHEOLOGICE DIN LTA

in sapalura efectuata, dela Sud la Nord. Depunerea lossului e datata printr'unctimat uscat; cea a nisipului presupune o stare de umiditate mai mare $i ar puteasa reprezinte stratul 111 interglacial din aceasta regiune.

Pe varfut dunei, care corespunde aproximativ cu centrul Magurii, stratusde loss e subtire. $i in acest caz, oamenii paleolitici puteau sa se aseze aici. Stra-tul se ingroa$e spre Nord, ajungand in sondajul de control, la 2 m. apoi, la ogrosime pe care n'o cunoastem. Explicatia ce se poate da, este ca lQs tit s'a depus

sau pe duni, sau pe cwstaDeasupra pamantului viu, galben .roscat, se afla un strat de pamant compact

de culoare galbena-inchisa. Este stratul paleolitic, cu grosimea maxima de 0.70 m.in partea de Sud a sapaturii; in ceea de Nord, se subtiaza mutt datorit5 manciiturilorstraturilor superioare $i a scursurilor, ajungand pani la 0.15 In. Adancimea luimaxima fata de suprafata actuala este de 2,90 m. spre Sud $i 0,75 m. spre Nord.

Ca $i in campania trecuta, stratul a dat o mu.time de ..,ileutri in mareafor majoritate deseuri de culoare calenie-deschisa sau cenusie-deschisa, cupatina albs -galbue sau de nuanta roz. Dupa multimea tor, poate fi varba de unatelier unde materialul brut era adus, probabil, din podi$ul platformel prebalcanice.

In afara de silexuri, nu s'a mai gasit decat un mete din specia Mastrus.Intre stratul paleolitic $i eel mai vechiu strat neolitic de pe Magura Fete tor"

se afla un altu, intermediar, steril, compact, de culoare galbena-inchisa-castanie.Analizele de laborator arata ca aici este vorba de o cre$tere gradata a solulu'.

Peste stratul steril, se tntinde un strat cenusos-galbui-compact, gros de0,05 m.-0,50 m., denumit Vadastra I. In sapatura executat5, incepand dela Sudspre Nord, se firsira, la distante, pe o itmgime de 24 m., trei bordee, desvelite

partial. Primul se intrege$te spre Sud cu partea sapata in 1946; celeialte douaa$teapt5 tntregirea in campaniile viitoare.

Din cele observate pans acum, bordeele erau sapate in pamant $i aveau formaovals. Materialele intrebuintate la constructie erau orengi $i pa'case. Bordeeledin partea de Sud sunt in legatura cu gropi de forma rotunda, One cu fragmenteoeramice, oase de animate $i bulgarasi de hums ce servisera candva la facetedvaselor.

In aceasta lume straveche,. desprinsa dintr'un trunchi comun neolitic $ivenita a'ci din regiunile estice ale Cacnpfel Roanane, produsele ceramice ocupalocul de frunte: numeroase vase fine ara indoiala de cult se disting printehnica, forma $i ornamerrtare. Alaturi de plisseuri, apar excizate, stangaci rat-,spirala $i meandrul, Cateva eioburi poarta pe ele urmele unei colori rosii.

Si alte produse ale vremii, deli mai saracacios reprezentate, atesta cpopulatie papica, ale carei ocupatii de capetenie erau cre$terea vitelor agricultural

Stratul Vadastra I este suprapus de Vadastra II, strat oenusos-sfaram:ciosa carui grosime atinge in unele locuri 0.90 art. Se pare cle$i Inca nu avemelemente suficiente de sprijin ca e vorba de doua niveluri. In partea de Suda sapaturii, peste umplatura bordeiului Vidastra I, se 1015 resturi de podele, tinlegatura poate cu loctinta nr. 1, sipati partial in 1946, al carei chirpici arataacum urmele incendiudui ce a distrus-o.

Ca $i in timpuri anterioare, productia de baz5 raznane ceramica, ajungandacum la apogeu. Numeroase vase, intregi sau

ro$umai ales reconstituibile, excizate,

lustruite, incrustate ou alb $i vopsite cu stint tot atatea opere de arta cadocumente pentru studiul acestor vremi. Arta e strain legat5 de manifestarilereligioase: numeroase figurine unele denotand influente sau poate chiar importstau marturie.

Celelalte produse sunt mai bine reprezentate decat in stratul anterior; Inspecial cea a osuluti, din care pomenim o sula cu urechi.

Aceasta civilizatie, ale carei urme le Intainam to S.-E. pe valea JantreiIn Bulgaria, iar in Nord in regiunea Craiovei, se sfar$e$te printeun violentincendiu.

Ultimul strat documentat pe Magura Fetelor", denumit Salcuta, are o gro-gime ce ajunge uneori la 1.20 m. Partea ltif superioara a fost nivelatA mai demult,de proprietarul loculul. Stratal este de culoare castanie-negricioasa, format dintr'unpamant compact; o bung parte a solului apare remaniata.

Din aceste timpuri, sau poate din altele mai not (Hallstatt) dateaza $i un

gi

'1st

gi

gi

gi

--

www.dacoromanica.ro

1

2

SAPATURILE ARHEOLOGICE DELA VADASTRA

1. Funduri de bordee; 2. Idol" de lut ars din epoca societatii primitive. Ca. 1,4.

to to

www.dacoromanica.ro

I

2

SAPATURILE ARHEOLOGICE DIN SUD. VLA$CA

I. Doug vetre din locuinta I dela Gorgana (comuna Pietrele), stratul III; 2. Vasede lut, descoperite in daramaturi de locuinte arse la B:egesti.

r

V

1*.::2

, .

R

7,..*. , J41

4'641: 411

Jr.

d..

,,,,,,V,4:, ,

www.dacoromanica.ro

BANAT 95

mormant. Scheletul, gasit lara nici un inventar arheologic, apartine unui adult;dupe case, este un barbat, tticat pe partea stanga, in pozitie chircita.

Civilizatia Salcuta, In afara de produsele cunoscute din straturile anterioaresi printre care tot ceramica detine primul loc, cu forme si ornamente comune arieirespective, se caracterizeaza prin produse de metal. 0 sula, careia i s'a facutanaliza chimica, a dat un procent de 95,8 la suta Cupru.

Venita din Vest si N.-V., civilizatia Salo* e impinsa la randul ei spreEst de alte valuri, ale aspectului Cotufeni, care-si depun elementele for posteacest strat.

Resturile civilizatiei Cotofeni sunt putine si saracacioase; cateva fragmenteceramice, d'n pasta putin ingrijita, cu urnamente comune.

In fine, ultima oivilizatie documentata prin saPaturik de acum doi ani --si a carei lipsa pare explicabita acum, prin aplatisarea neconten:ta a movilei esteaceea denumita Glina III.

Cu inceputul epocii de bronz, viata de pe Magma Fetelor" inceteaza, pentrua reapare apoi, tarziu, in vremea romans, in imprejurimi, sau In timpuri med:evale,tot aci: un bordei aflat in partea de Nurd a sapaturii este un martor al epociioranduirii feudale din tara noastra.

C. M.

CERCETARI ARHEOLOGICE IN DOUA LOCALITATI DIN BANAT

In vara anului 1948 s'au facut cercetari in urniatoarele dotta locahtati:1. Bocsa Montana Dealul Coltani Carat;2. Romanesti Severin.

1. BOCSA MONTANA.

Dealul Coltani este situat la Sud-Est de comuna Bocsa-Montana, in irnediatavecinatate a garii Collard de pe traseut C F. R. Timisoara-Resita.

Din acest loc, datonita cercetarilor intamplatoare, s'a recoltat, Inca inaintevreme, material arheologic de tip Cotofeni.

Cu prilejul recunoasterii f acute, am constatat ca intregul piatou Coltani alost distrus de exploatarea pietrii de var facuta de uzinele Resita.

In fata acestei realitati, pentru a avea o imagine cat mai clara a asezariicare se afla aci, am executat zece sondajii de visificare menite a stabili intindereaasezarii si a afla eventualele parti nedistruse din aceasta asezare.

Asezarea nu se afla deist pe platoul dea!ului Coltani. Stratul foarte subtirede pamant care se gaseste deasupra masivului calcaros, nu cuprnde de cat resturilecivilizatiei Cotofeni. Cu toate ca s'a recoltat relativ putin material, acesta, prinvarietatea motivelor ornamentale specifice pe care le are, va contribui la cunoarterea civilizatiei Cotofeni din Banat.

Asezarea preistorica dela Coltani, trebueste considerate ca pierduta. Cer-cetarile viiitoare care se van face in acest lac, vor trebni sa se opreasca asupra celordoua pesterl existente in acest masiv oalcaros.

2. ROMANESTI-SEVERIN.

Comuna Romanesti se afla situate in partea de Nord-Est a judetu:ui Severin,pe valea Begheiului, la 6 km. de gara Marginea.

In hotarul acestei oomune, la circa 5 km. spre Est dela Sat, In dealul careeste dominat de varful lui Flip, se afla pestera cercetata. Din punct de vederearheologic, aceasta pestera nu a dat pang

facuteanul trecut nimic la iveala.

Cu pri:ejul unei recunoasteri in anul 1947, am putut stabili, insa, capestera a fast locuita.

In baza acestei constatari si indemnat de faptul ca pesterite din Banat auPost complet neglijate din punct de vedere arheologic, am considerat ca este ne-cesar sä incepem cercetarile in aceasta directie.

www.dacoromanica.ro

96 CEBCDTARI ARTIEOLOGICE DIN 3.948

Petera ROMANEST1jud.s VER1N

Scapa : }400voicA T de

Agammiirwww.dacoromanica.ro

,TUD. VLA$CA 97

Cercetarile si sapaturile din anal acesta, executate in aceasta pesteri auavut ca scop urmatoarele objective:

1. Cunoasterea exacta a pesterii ca intindere;2. Cercetarea si sondarea interiorului pentru stabilirea Intinderii asezarlior

omenesti pe care le-a cuprins eventual:3. hxecutarea sapaturitor menne a desveli resturile asezarilor.Prima lucrare are drept rezultat planul alaturat urmand ca acesta si fie

completat cu sectiunea longitudinala pe care intentionam a o executa in anul 1949.Cercetarile si sondajiile din interior, au aratat prin urmele de foe si frag-

mentele ceramice aflate pe suprafata ca pestera a fost locuita in intregime. Cuprilejul executarii unui sondaj a circa 45 m. dela intrare, am putut constata pebaza faturei (opt coati de Ursus spelaus) si a doui instrumente de os, aflateimpreuna cu aceasta fauna, existenta unui nivel paleolitic. Tot In acest sondaj,datorita unor slabe vetre de foe si a materialu:ui ceramic, s'a putut stabili prezentaa Inca doua straturi de cu:tura.

Pentru ststematizarea cercetarilor, spre a putea face mai usor veficareacelor constatate in sondajul din interior, an socotit potrivit de a Incepe sapaturileLa intrarea In pesters.

Rezultatul acestor *Hurl este urmatorul:Stratul superior este ocupat de civi.izatia Cotofeni, reprezentati prin material

ceramic, vetre de foe si difentte obiecte din argils, piatra si din os.Speciile ceramice Linsen" si Furchenstich" se gasese Impreuna, ca si In

Elite asezari de tip Cotofeni. Ceeace trebue remarcat in chip deosebit in legaturacu aceasta civilizatie este prezenta unei bratart de bronz, aflata in acest strat,lucrata prin batere cu ciocanul nu pr:n turnare cu ajutorul tiparului.

Cantitatea relativ importanta de grane arse: Triticum monocnocum, Triticumsativum, Tniticum vulgare (antiquorum) Hordeum si a:te doua sau trei specii pe careInca nu le-am identnicat, arunca o lumina clard asupra Irtdeletnicirit si viettieconomice din acele timpuri.

Sub civilizatia Cotofeni, exists un strat curat neolitic care prin materialulceramic prezinta analogii cu Turdas-Parta si Salcuta; pr.n unele forme ceramicenecunoscute se prezinta insa ca un neolitic nou Inca nesemnalat in aite asezar:.

Dintre formele ceramice aflate In stratul neolitic dela Romanesti, amintimaici in special vasele fructlere al caror piclor Inlat conic este ornamentat cu gauduniforme, grupate in mai mu:te randurt, de jur imprejur. Un alt tip, in link marlasemanator formei de mai sus, este acela at cupelor Ina Ile, sprijirrite pe un pic orscund si ornamentat numai cu un sir de gauri, dispuse imediat deasupra talpii pie*.rului sau uneori cupr:nzand si talpa. Vasele miniaturi gasite in acest strat, permitreconstituirea Intregului inventar at formelor ceramice.

In stratul neolitic s'au aflat deasemenea grane carbonizate, bine Pastrate,asa ca si identificarea acestora va fi posib::a. Ca si in stratul Cotofeni, graneleau fost aflate langa vetrele de foe. In imediata vecinatate a fragrnentelor de vascu care au fost aflate granele, s'au aflat mai multe fragmente dintr'un cos carbonizat.Fragmentele de cos Iasi si se vada clar modul de Impletire, unele bucati dinimpletitura rupta, ne arata ca ea a fost confectionata din manunch:uri de fire ve-getate rasucite.

In concluzie, rezultatul cercetarilor dela Romanesti este urmatorul:Civilizatia Cotofeni este suscepiibila de a fi Incadrata in epoca de bronz.Civilizat:a neolitica constatata sub stratul Cotofeni, Inca nesemnalata in a:te

asezari, va cuntribui la punoasterea unui nou n:vel din aceasta epoca.Fauna si instrumentele de os ne arata existenta unui nivel paleolitic care va

trebul urmarit mai ales in interior.Granele aflate atat in stratul curat neolitic cat si in cel de tip Cotofeni, vor

contrlbui la cunoasteira vletii economice din acele timpurl.

SAPATURILE ARHEOLOGICE DIN JUD. VLASCA1. Sapaturile dela Pietrele. Pe marginea luncii Dunarii, la o &tang

aproape egala Intre comuna Pietrele si Pueni, se eta o asezare primitiva.un sat primitiv, pe care loca.nicii 11 numesc Gorgana. Ea are o forma de tell

OTUDII 7www.dacoromanica.ro

E8 cERCETARI AREEOLOG/CE DIN 1948

(magura), asa de caracteristici regfunil de ses a Republicil noastre, avanc1marl dimensiunl gi o pozitie dominants. Dela temelie paila Ia crestet are urma-toarele strate de culture, care oglindesc in mod conoret si progresiv diferitelefaze ale perfectionaril uneltelor de munca si ale desvoltaril productiei de bunurimateriale :

Gorgana I = civilizatia Bolan;Gorgana II = cividzatia Gumelnita I ;Gorgana III = civalizatia Gumelnita II ;Gorgana IV = civilizatia Gumelnita III,

Siipaturile din vara anulul 1948 s'au marginit in special Ia determinareafazei mijlocii a civilizatiei Gumelnita (Gumelnita II). In supratata A (7X7,60 m.),la adancimea de 2 m., am dat peste o locuinta incendiata. Massa de chirpic estecuprinsa In stratul III. Prin degajare, am putut ridica planul easel, care are oforma patrata, cu laturile de 5,25 m. sf cu colturnie rotunde. Intrarea este pencoltul de Sud-Vest. Forma este indicate prin cele 25 gropi de pari de lemn, pecare le-am gasit pline de cenusa si chiar cu resturi de lemn. Pe alocuri, pariiaveau proptele. In interlorul locuintet se aflau doui vetre, una comuna, cu margl.nile euicate, $i alta in forma de masa, probabll o vatra, uncle aveau luc pracacirituale. Fara de perioada salbaticiel sl chiar fag de faze timpurle a barbariei (civi-lizatia neolitici de tip Bolan vi Crurnernita I), locuinta aceasta reprezinti un realprogres. Ea a lost renovate in doua randuri.

Inventarul acestei locuinte este bogat si variat. El prezinta un Interesdeosebit, Intrucat ne arata la ce grad de desvoltare ajunsesera la un momentdat oamenii din asezarea dela Gorgana si de ce mijloace del productie dispu-neau. Astfel: a) productia se baza pe unelte de silex, de piatra si de os maiperfectionate decat in fazele anterioare ; numeroasele securi plate, de diferitemarimi, erau lustruite pe ambele parti ; lame de silex mai evoluate, se gasesc laun loc cu allele ce si-au pastrat Inca forma din treout ; b) unelte agricole nume-roase: sapator din corn de cerb, varfuri din acelas material, rasnite multe, dintrecare unele bine conservate, percutoare pentru zdrobirea semintelor de cereale ;agriculture era practicata de catre femei, ele avand rolul economic predominantIn societatea de atunci. c) unelte de pescuit : greutati de plasa, undite de cupru(un exemplar), vase pentru gatitul acestui aliment ; d) mestesugul tesutulul eraexercitat cu unelte felurite : fusaiole de lut, de piatr5, de os sau facute din cioburide vase, precum si greutiti ce serveau la intinderea firelor ; e) pentru lucrareaplellor: foarte multe si variate sule de os lustruite, lame si razuitoare de silexpentru curatitul pieilor ; f) oasele de animate domestiee, care se Inmuitesc cu catp5Om la o treapta superioara, indica a doua ocupatiune a oamenilor : cres-terea vitelor, care va deveni mai apoi ocmpatiunea specials a barbatilor si careva avea o preeminenta fats de agricultura practicata de femei: aceasta va ducela descompunerea matriarhatului si la aparitia si desvoltarea patriarhatului, curidicarea barbatului ca factor economic esential in oranduirea primitive, trecutaIa un luau grad de desvoltare, determinat de cresterea fortelor de productie. Unplug din corn de cerb de o forma si marline mai deosebite, arata ca incepea fi intretruintata In productie forta oferita de energia animalelor domestice:g) olaritul era del mai desvoitat fn aceasta vreme: zed de vase de lut lucrate cumane au lost descoperite numai In aceasta locuinta.

Multlmea podoabelor (margele de p:atra, de scoica, os, pendantive de os saude lut, melci locall si cochilii de orlgine streina) fac ilovada ca o atare locuintaapartinea unei persoane singulare, careia I s'a Incredintat de catre comunitate,si sub control:ill acesteia, exere.dtarea unor functiuni, printre care si cea reli-gioasa 1). In mijlocul acestei comunitati agricole, o atare persoana avea si unsemn distinctly : in cazul dela Gorgana, o maciuca de piatra dura, de culoare albasi de o forma sferica.

Conceptlile sociale din treapta inferioara a barbariei din regiunea dunareanase reflecti intro serie intreaga de monutnente si opere de arta primitive, care

1) Fr. Engels, Damnul Eugen Diaming revolutteneaxii Vtlints (Anti-Dtinring),ed. P. C. R., 1046, p. 272,

www.dacoromanica.ro

VLA$Cji 99

apar irr abundenta in loeuinta dela Gargana, Printre reprezentarile zoomorfe,de care- se -leaga credinte fetisiste, e de amintit o vuipe, exemplar unic pansacum la noi sf tratata Intr'un stil realist. 'dal de os, de lut si idolul de marmorA(singurul cunoscut *Oa acum la Nord de Dunare) stau in legatura cu cultul zeitel-mame sl cu matriarhatul.

2) Sapaturile dela Blejesti. In marginea de Nord-Vest a satului se aflao asezar-tea, inconjurata de toate partile de apa arid satului". Pe latura deNord a fost distrusa pentru fabricarea caramizilor. In privinta stratigrafiei, s'austabilit urmatoarele strate de culturi:

Stratul I = civilizatia Boian.Stratul II = civilizatia Gumelnita I.Stratul III civiizatia Gumelnita H.Stratul IV = civilizatia Gumelnita III.

Avern de a face, prin urmare, cu aceiasi stratigrafie, ca 0 la Pietrele,deci cu aceiasi succesiune istorica a acelorasi laze de desvoltare a celor douAcivilizatii. Stratul reprezentativ, din sapaturile din vara trecuta, corespundeacelelasi faze mijlocii a civilizatiei Gumelnita, ca si is Gorgana, Dar, trebuemarcat, ca la Blejesti, desi ne gasim in aceiasi perioada ,totusi, inventarul arheo-logic, de acc4o este mai saracacios si uneltele de munca mai pntiin desvoltate,decat la Gorgana situate pe artera cea mare a Dunarii.

S'a descoperit si la Blejesti o locuinta dreptunghiulara, cu laturile de5,20X4,10 m. avand o vatra obisnuita In coltul de Nord-Est, iar intrarea pe laRasarit.

In privinta structurii economice si sociale, asezarea dela njesti se aseamanacu cea dela Pietrile, cu deosebirea unui grad de desvoltare mai jos fata de asezareadin valea Dunarii.

0 importanta deosebita o are ceramica apartinand primului fier (civiltizatielHar.statt) dela noi, descoperita Intr'un mormant de incineratie In forma de put,de pe latura de Nord a magurii. Mormantul fusese distrus in parte din cauzaderanjarilor acute pentru a Iua parnant In vederea fabricarii caramizilor. Ne gasimpentru prima data In fata unei atari descoperiri in jud. Vlasca. Ele se dateaza inperioada tarzie a barbariei.

In concluzie, se poate spune deci ca sapaturile efectuate In vara trecufain jud. Vlasca au adus precizari noi In legatura cu tipul gospodariilor si in 'egg-tura cu baza economics a treptei inferioare a barbariei, cu reflectarea matriarhatuluisi a conceptiilor sociale In monumentele arheologice si in arta. Ni s'au pus s1 problame noi, care vor trebui urmarite pe viitor.

D. B.

zun.

re-

www.dacoromanica.ro

100 CERCETARI ARHEOLOGICE DIN 1948

SAPATURILE ARHEOLOGICE DIN JUD. COVURLUI

executate cu prilejul lucrarilor de pe 5antierul nationalANA PAUKER" din Lunca Prutului

Desi jud. Covur lui pnezinta prin pozitia sa geografica un interes deosebitpentru counoasterea felului de viata at oamenilor sin societatea primitive, sclava-gista sl feudala, totusi a fost foarte putin cercetat din acest punct de vedere.

Pena nu de mull, atentia cercetatorilor nostri a fost indreptata aproapeexclusiv asupra antichitatilor romane din sudul acestul judet. Din nefericire Insa,fata de importanta relicvelor provenite din cateva sondagil si descoperiri Intantplatoare, In special dela Barbosi endreni, oercethrile Intreprinse Ora In prezentpe teren sunt cu total insuficiente.

In arm' 1939, Muzeul National de Antichitati a inceput primele cercetarlerhedogice, pentru identificarea localitatilor cu resturile de civilizatie materialiale societatilor primitive din aceasta reg.une.

Din anul 1939, cercetarile pe teren n'au anal putut fl reluate In acest judetcleat In primavara anului 1946, cand s'a putut efectua un mic sondaj In asezareaneolitica de pe Cetatula dela Stoicani.

In primAvara anului 1948, cu prilejul lucrarllor de pe santierul nationalAna Pauker" din Lunca Prutului, s'au putut face pentru prima datA cercetAriarheologice mai intense in aceasta regiune. Pentru aceasta, Directiunea MuzeululNational de AntichitAti, in lintelegere cu Comisiunea MinisterialA pentru redresareaeconomics si stabilizarea monetary si en Comitetul Central at LI, T. M.-ultu, ahotarat sa de!ege un specialist arheolog pentru a cerceta si a lua mAsurile desalvare a urmelor arheologice, care se vor putea descoperi cu prilejul lucrarilor depe acest santier.

In urma acestel actiuni, pe de o parte au fost salvate obiectele gAsite in timpullucrArilor la Vanatori, Frumusita st Tg. Beresti, jar pe de alta, prin cercetarileIntreprinse la fata locului, sa'u putut preciza conditiile de gasire a acestor des-coperiri tritamplatoare.

S'au Intreprins cu ajutorul brigadierilor cateva sondagii arheologice In cu-prinsul santierului, si anume la VAnAtori, Frumusita, Stoicani, Draculesti sl Balin-testi. Deasemenea s'au mai facut cercetari de suprafata la Stoicani, Driculesti, V1A-aesti, Tg. Beresti, Slivna si Cavadinesti.

Prin recentele cercetAri arheologice din jud. Covurlui s'au identificat maimulte puncte noul cu resturile de civilizatie materialA apartinand societatii primi-tive, oranduirii sclavagiste si celei feudale si s'au precizat anumite aspecte aleclvilizatiei populatiilor primitive, care au locuit

Cea mai veche descoperire arheologicA, cunoscul5 panA In prezent in jud.Covurlui, provine din regnmea de dealuri din Nordul acestui judet. Acolo, pe dealulBazanul dela Tg. Beresti, s'a gAsit un instrument mic de silex In forma de trapezsimetric cu laturile Inguste retusate Acest object a fost gasit la suprafatasolului Impreuna cu fragmente ceramice pictate neolitice de tip Cucuteni 13. D:nlipsa de sapAturl La fata locului, nu putem sti dad aceasta mica unealta provinesau nu dintr'o asezare In aer liber a unul WI) de vanatori, care a salAsluit In aceastaregiune cu milt inainte de locuirea bine documentata din timpul civilizatiei neoliticede tip Cucuteni B.

Cele mai apropiate analog!! pentru unealta dela Tg. Beresti le gasim InMezoliticul tarziu din Centrul sl Estul Europe'.

La not In tars, In afara de Oltenia, de uncle provlln p2n5 In prezent celemai cunoscute piese micro:itice, au mai fost semnalate cateva descoperiri inditedin Mezolitic in Muntenia. In ce priveste Moldova, except' nci cele cateva varfuride sageati mici de caracter microlitic descoperite la Cucuteni, Mezoliticul estedocumental mai sigur prin descoperirea dela Tg. Beresti.

si

aici.

fngrija.

www.dacoromanica.ro

COVITRIATI 101

Prin cercetarile viltoare, s'ar putea eventual preciza aspectul acestui utilajlitic din Sudul Moldovei ai sa se lamureasca legaturile lui cu faze1e similare, atatdin celelate regiuni dela no', cat si din tarile vecine, mai ales din U. R. S. S.si Po lorfa, unde Mezoliticul tarziu este destul de bine cunoscut.

Prin aceste cercetari, va trebui si se umple go'Ail care existA deocamdatA,to Moldova Intre Paleolitic si Neolitic.

LEGENDA P.Sondagii .%

Cercetarr de ) \suprafata )

...,.., .

f-- A A, livne.../ T:gBeresti A

av melt,'

MisticamStoicaniA\

FrumusitaA

Fig. 1. Harta localltatilor din jud. Covurlui, to care s'au facutAna

cercetari arheologlcein cadrul lucra'ritor de pe Santierul National Pauker ".

Pentru o mai bun5 documentare asupra Neaticului din jud. Covurlui, careera foarte putin cunoscut, s'au efectuat sondagii arheo:ogice la Stoicani si Nista-cant al cercetari de suprafata La Stoicani, DractrIesti si Tg. Beresti.

Pe latura estica a Cetatuiei dela Stoicani, la 80 m. Sud de sondajul din 1946,s'a sapat un ant de 3x12 m., Orli la adancimea maxima de 3 an. Cu acest prilejs'a constatat, ca ai In 1946, ea avem de a face cu o aaezare 1ipica In forma demovila, constitulta din doua straturi de civilizatie cu mai mite nivele de loculre,suprapuse ai distruse prin incendii violente, cam Intre anii 2200 si 2000 In. de Chr.

In ce priveste inventarul asezarilor omeneati dela Stoicani, in afara de ceramica,care predoming, atat In stratul inferior cat si mai ales in ulinmul nivel al stratuluisuperior, s'au mai gasit cateva obiecte din cremene, piatra, os, corn al lut ars,Instrumentele de silex sunt putin numeroase, ca si in celelalte asezari apartinandceramicei pictate din Moldova. Din acest punct de vedere este izbitoare deosebireafats de stattuni:e neolitice din spatiul carpato- baicanic, in care productia de silex estefoarte desvoltati. In afara de Inventarul neolitic, s'au mai gasit in niveleZe superioare

;

aoa

Baliatefti

Valeati

Orlagegit,

www.dacoromanica.ro

102 CERCETARI ARREOLOGICE DIN 194

ale stratulul al doilea cateva fragmente ceramice pentru prima epocA a iierului carene documenteazA o slabs locuire din aceasta vreme pe acest loc.

Din punt de vedere tipd.ogic nu se constata deosebiri prea marl Intre ce-ramica celor dou5 straturi. Astfel, pang In prezent sunt mai frecvente in stratulmai vechi, deck in celelalte nivele ale stratului mai nou, vasele din pasta foartemina, decorate la interior cu pleura crud5 de culoare rosie si la exterior cu canelurifine, crest5turi pe margine si cu motive decorative pictate cu grafit sau cu cuioareafb5. Ins5 atat formele acestor vase, at si tehnica decorului, se mentin cu micimodific5ri !Dana ultimul nivel de locuire al stratulul mai nou. AceastA observatieeste valabilA si pentru vasele din pasta bun5 si grosolan5. Formele de vase carac-teristice civilizatiei Gumelnita, din neoliticul balcano-danubian, se Intalnesc In nurnArmai mare In ultimele nivele ale stratului al dol'ea, al5turi de unele elemente dincercul civilizatiei ceramicel pictate. Nu s'a g5sit insa niciun fragment ceramichichrorn de tip Cucuteni A.

Lipsa elementelor caracteristice civilizatiei Bolan A din stratul cel mai vechidela Stoicani, in primul rand ceramica tipica si exctizatA, $1 prezenta in acest strata unor anumite forme de vase si elemente decorative din civilizatia Gumelnita, yinin soriiinul ipotezei ca cea mai veche asezare neolitic5 dela Stoicani este mainou5 decat asez5rile precucuteniene de pe teritorlul U. R. S. S. si R. P. R. (Ucraina,Moldova) si acelea ale civilizatiei din regiunea carpato-balcanica de tip Bolan A.In acest caz, s'ar putea presuoune c5 aceasta asezare este, rn?Icar In parte, con-temporan5 cu faza de tranzitie dela civilizatia Boian A la a vilizatia Gumelnita dincArnnia Munteniei. Nivelele urm5toare din stratul al doilea ar corespunde In tImn fnMoldova cu protocucutenianul, fazA determinat5 recent la Izvoarele, iar In Munteniacu Inceputurile civilizatiei Gumelnita din ample si cu civilizatia Atiusd, faces-ulRaestl-Aldeni. do regiunea de dealuri.Aceste sincroniz5r1 vor trebul verificate princercet5rne viitoare.

Pentru Neolitic, in afarA de sondajul de pe Ceatufa dela Stoical* s'a maiefectuat Inca unul in asezarea dela Misracani 1), care se .015 pe o mica terasA depe capul Dealului Movilelor, lAng5 marginea de est a lacului Covurlui. In acest loc,cunoscut In region sub denumirea de Gatul Camilei, inaltimea pe care se aflaasezarea Inainteaza putin In lunca Prutulul.

Cu prilejul sondajulul s'a constatat ca avem de a face cu o mica asezare neo-htic5, cu un singur straf, format din dou5 nivele de locuire, dintre .care eel mainou pare sa fie mai Important. Din acest mativ s'a sgpat in Intregime o casepreistoric5 incendiata din nivelul superior.

Locuinta cercetatA a fost construit5 la suprafata solului, Hind dispus5 pro-babq ob'ic fat5 de axul longitudinal al terasei. Dimensiunlle el ar fi fost de circa3 m. x 5 m. $i orfentarea probabil N. S. Forma ei pare s5 fi fost rectangur5, farintrarea pe latura de Sud. In interiorul locuintei nu s'a g5sit niclo vatr5 si nu auputut fi observate clan podelele. desi par s5 fie unele indicii in acest sens.

In ce prxvete inventarul loctuntel, in afara de foarte amide vase Intregi sIfragmentare de diferite forme si dimensluni, arse secundar si in mare parte enlorate_s'au mai g5sit dou5 aschlf de si'ex, dou5 topoare de piatrA, dintre care unul cuRaurii de Inm5nusare este fragrnentar, precum 4si cbteva percutoare si rAsnitede piatr5.

Din punt de vedere tipologic, In ceramics nivelulul superior dela MIstacanipredomin5 elmentele civilizatiei ceramiceti pictate fat5 de cele gumelnitene. Nielalei ca isi in stratul superior dela Stoicani nu s'a &it niciun fragmentceramic tnichrom de tip Cucuteni A.

Deocamdat5, se pot constata unele aseni5n5ri !titre inventarul ceramic dinnivelul inferior dela M5st5cani si acela din primele nivele ale stratului superior delaStoicani. Nu se poate inc5 preciza, IntrucAt s'ar putea stabil! leg5turi tipo'_ogice $icronologice si cu urimul strat dela Stoicani. Nivelul al doilea care este caracteristicpentru asezarea dela M5st5cani, este contemporan cu unul din nivele!e stratuluf

1) Piing In amyl 1947, terenul pe care se alga aceasta asezare. semnalatA pentruprima data in anua 1939, a aspartinwt eotmunei Faltesti. Din acest MAW, In unele dinlucrarile de specialitate mat vechi, In care este .annintitA aceastA asezare, s'a inddcatroltesti in 10c de Mast/Want

in

www.dacoromanica.ro

JUD. COVURLU1 103

superior dela Stoicani. RamAne ca prin oercetarile viitoare si se lamureasci maibine pozitia tipologica gi cronologica a nivelului superior dela Masticani, atAt fat5de civilizatia neolitica carpato-danubiana, cat mai ales MP de cercul de civilizatiecu ceramica pictata din Moldova.

LAng5 locuinta din nivelul superior eu fost &fie daua morminte preistoricede inhumane fara de inventar, cu scheletele chircite culcate pe partea stanga.Datarea acestor morminte, tare dup5 observatille factrte stint mai not decAt locuinta,se va preciza prin cercetarile viitoare.

Tot in legatur5 cu Neoliticul. printeo cercetare de suprafat5 de pe dealulBazanul dela Tg. Beresti, s'a identificat pentru prima data in jud. Covurlui ostatiune cu ceramica pictat5, apartinand civilizatiel neolitice de tip Cucuteni B.In cuprinsul acestei aaez5ri, s'a g5sit af insrtumentul mic de silex in form5 detrapez, amintit mai sus.

Alte descoperiri neolitice, din jud. Covurlui, au fost semnalate recent la rApalui Vasi'ache dela Stoicani, de wide provine tin topor-docan de piatra masiv, alprobabil in aaezarea de pe dealul Bur la dela Draculeatl, unde s'au gisit cAtevafragmente ceramice nu indeajtms de caracteristioe.

Prin recentele cercetari arheologice asupra Neo?iticului din jud. Covurlui, seconstata, pAna in prezent lipsesc in aceasta regiune aaez5rile precucutenlene dinspatiul mnldo- ucrainean ai de tip Bean A din regiunea carpato-balcania Deci, celmai vechi Neolitic cunoscut pAna acum din Moldova al Muntenia, n'a fost Incaidentificat in aceasta regiune din Sudul Moldovei. Prezenfa Jul nu pare &A fieexclusa, din vreme ce in sfratul cel mai vechi dela Stoicanl an fast oonstatate ele-mente care fac trecerea tram )civilizatille Bean A ai Gumelnita-Arivad. Pentru15murirea acestei probleme vor trebul tntreprinse cercetari gl in alte statiuni neo-litioe din jud. Covurlui. PAna atunci, cel mai vechi Neolitic din aceasta regiuneeste documentat printr'un aspect de tranzine dela dvilizatia Boian A la oivilizatiaGumelnita-Arluad.

Dup5 aceasta prim5 faz5, cunoscuta /Ana in prezent in jud. Covurlui urmeazaa doua, in care se constatA un straits contact intre elementele civilizatiel balcano-danubiene de tip Gurnelnita acelea ale civilizatiei ceramicei piotate de trip CucuteniSi Arivad.

Elementele acestor dou5 marl cercuri de civilizatie neolitica se IntAlnescin acelaa strat de civilizatfie, in aaezarile dela Stoicani gi M5stacani din Sudul jud.

Covurlui. Va trebul s5 se cerceteze acest contact si in asezarile cu elementegumelnitiene de pe terase din regiunea de dealuri, dela Smulti al Tudor Vladimirescu,care prin pozitia for geografica cunt mai aproape de statiunile cucutiene delaTg. Bereati al Schineni, (jud. Tutova, 'afar lang5 hotarul jud. Covurlui).

PAn5 la efectuarea acestor cercetari, descoperirile deg pAnA acum confirmsirioteza ma; veche duni care in aceasta regiune din Swint Mo ldovei marele cercde civilizatie neo-eneolitic cu ceramica pictata din U. R. S. S. (Ucraina), Moldovasi S. E. Transilvaniei se atinge cu civilizatia carpato-balcanica din Muntenia,Dobrogea, Oltenia al Bulgaria.

Un important cimitir, apartinand civllizaflei de tip Monteoru, dela inceputulepocil de bronz (circa 1800-1600 in. Chr.) a lost descoperit la Balinteati tntr'o viede pe taunt dealului Cioinagi.

Forma de teren pe care se ail cimitirul este o pants sins, care coboara spreSud, tnspre valea mai larg5 a pAraului Chineja.

De pe acest teren locuitorul I. Cogineata scoase mai de mull, cu ocaziaplantarii viei, mai multe schelete de oameni, cateva vase de lut ars ai unele obiectede metal. Atat aceste obiecte, cat al numeroasele fragmente ceramice roman-tArzii,gAsile la suprafaii, ne-au fetit c5 precimunem in 1939. c5 n'ar fi exclusa posibi-litatea, ca pe acest loc se fi fast un cimitir din vremea raman5-tarzie.

Prin sapaturile recente de pe canul dealului Cloinagi s'a descoper't aici tincimitir din epoca bronzului. Totuai, dung obiectele gi fragmentele ceramice romane-tarzii descoperite in vie, este probabil ca pe acest loc a fost 51 o locuire maitarzle epoca romans tarzie. Nu putem tricA gt1 tntrucAt eu lost aioi sau nu §iunele morminte din aceasta vreme.

si

dowww.dacoromanica.ro

104 CERCZTAIII AI2i1;OLOC1-1.011 DIN 7948

Cu ocazia sondajurlui efectuat In acest cimitir pe o portiune de numai 25m. p., au lost descoperite la o adancime mica intre 40-60 cm. , opt mor-minte, sapte de inhumatie si until de incineratie, dispuse In mai mute siruriregulate. Dintre aceste morminte, cele mai multe sunt de copii.

In mormintele sapate, atat in iurul scheletelor, cat si deasupra lor, nu s'aug5sit pietre sau eventual urme de lemn.

Cele cateva deranjamente mai noui din morminte, s'ar datora unor gropiuIterloare, eventual din vremea romans tarzie, care este destul de bine reprezentat5pe acest teren,

Scheletele, deccoperite la o dep5rtare mai mica de 2 m. unele de allele,erau culcate in pozitie chircita, de obiceiu pe partea dreapta, cu capul la N.N.V.,privirea la V. si cu picioarele fa S.S.E. Numai un singur schelet era culcat pepartea stanza, cu caul la N.V.. Dicinarele la S.E. si nrivirea sore E.

Lang5 capul fiedrui schelet s'a pus ca ofrand5 ate o ceasc5 cu una saudou5 toarte sau tin vas

unmai mic. Numai Intr'un singur caz, tntr'un mormant de

copil. s'a mai pus si al doilea vas, In regiunea Dicioare:or. In ce priveste restulinventarului din morninte, s'au mai a5sit un cutit arcuit din piatra, asezat subpartea dreapta a craniului until schelet si probabil unul sau mai multe obieotemica de bronz, din care s'au pastrat numai urme din carbonatul de cupru.

Oasele Dar inlite de foc ale coni'ului inenerat, erau asezate intr'o urns delut ars, Malta de 30 cm., lang5 care s'a pus ca ofrand5 un vas mic tot delut ars.

In afar de aceste opt morminte, este probabil, ca In coltul de N. V. al san-tului s5 mai fie un mormant deranjat. din care nu s'a descoperit decat o parte,sau eventual un schelet, Camas In peretele nes5pat a! santului.

emitirtil dela Balnitesti. dupa inventarul ceramic d7n mormintele s5nate,anartine civilizatiei de tip Montenru dela incenutul enoeii de brnnz din Nnrdul Mun-teniel si Moldova (cca 1800-1600 In. Chr.) din vremea and sunt documentatepentru prima dat5 la not triburiIe de Traci.

Pan5 to prezent au lost cercetate prin s5D5turi metodice numal trel necro-pole din aceasta vrerne si civilizatie ; doua la Sarata Monteoru (jud. Buzau) $1una la Polana (jud. Tecuci).

Cimifirili dela Ralinfest: dateaza. tr3rP. dup5 annmile caraeferlstiet de nrdintipologic, dintr'o laza mai tarzie a civilizatiei de tip Monteoru; laza documentat5stratigrafic recent pe Cet5tuia dea Sarata Monteoru.

Pentru determinarea mai exacta a pozitiei cronologice a acestui cimitir, incadrui civilizatiei de tip Monteoru, vor trebui cnnfnuate cercet5rile de la Balin-testi. Din nefericire, cea mai mare parte din cimitir a fost d:strusa cu ocazia plan-t5rii vie!. Totusi se mai pot face san5turi la N. de vie, re o portiune de mai mitestile de tmetri patrati, detenminandu-se cu acest prilej marginea de Nord acimitirului.

Cu ocazia cercet5rilor metodice, care se vor efectua aid de c5tre specia1hti,va trebui s5 se saute si asezarea oamentIor, care au fost Ingropati in acest cimitir.In leg5tur5 cu aceasta, s'au f5cut deja o serie de cercet5r1 de suprafata in regiuneaBalintes"-Cieinani

Un alt cimitir, de data aceasta dela sfarsitul primes epoci a fierului (cca700-500 in. Chr.) a lost descoperit la Stoicani, pe Dealul depe RSpa, la cca 150 m.V. de Cetatuia net-441a

De pe acest loc, care coboar5 tntr'o pant 1415 stare Est si Nord, au lostscone mai de mult cateva imorminte, atat cu prileiul s5p5turilor f5cute pentruconstructia unei case, cat st cu ocazia diverselor lucriti agricole de pe acest teren.

Prin s5p5tprile recente, efectuate la canatul estic al rimit'rului. pe o sunrafat5de aproximativ 150 m. p., au fost descoperite opt morminte de inhumatie, disnuseto patru sirurl regulate, orientate dela Vest spre Est. Dintre aceste morminte,dou5 erau de copii, iar restul de adolescenti si oameni maturi. Pe acest teren. ac5rui Intindere este de

morminte.aproximativ 1500 rn. p., mai pot fi gasite prin cercetarile

viltoare numeroaseIn ernitirul dela Stoicani, din cauza subtieril terenului in urma actiunil su-

vnaielor de ap5, scheletele descoperite recent se g5geau la adancimi m ci, cunrin'eIntre 27-65 cm. Din acest motiv oasele scheletelor sunt to majoritatea cazurilor

se

www.dacoromanica.ro

MUD. OOVUSILIII 105

prost *trate. Inspre marginea de Vest a cimitirului unele dintre ele au Post dis-trust mai de mult chiar de fierul plugului.

In morminte:e de cop'i s'a asezat fn regiunea capreui cate o piatra dintr'or5snitii, mai mutt sau mai putin fragmentara, provenita din asezarea neolitica depeCetatule. 3

Cateva gropi mai noel au deranjat probabil unele din morminte.Fragmentele ceranfce din prima epoca a fierului care se intalnesc In mod

razlet pang la nivelul sch&ctelor, niciodata Insa mai jos, s'ar putea sä reprezinteresturile unel locuiri sporadice anterloare oimitirului sau eventual sa proving d'nunele morminte iTstruse. Slabe urme de locuire din aceasta epoca aunt documentategi pe Cetatuia neolitIca din apropiere.

Cele opt sche:ete degajate recent se afl.au la o departare de aproximativ 5 m.unele de altele. Toate erau culcate pe partea dreapta, in pozitie chircita nu preapronuntata. In ce priveste orientarea for cele meal multe aveau capul la Sud, pd.virea la Est si picioaree la Nord.

Fig. 2. Cupa de lut ars dintr'un ,:normant din cimitirul dela Stoicani (ca. 2/3).

In morminte s'au gasit mai multe vase de lut ars, margele de bronz $1 os,o fibula din Per cu arcul simplu in forma de semicerc si prevazut la capete cu douaInvartituri spiralice, o maciuca din piatra, o cute pentru ascutit $i un pendantiv,tot din piatra.

Nu putem sti Inca cu preciziune, ca gi pentru cirnitirul dela Ba:intestl, dada existat sau nu o grupare a morrrintelor pe familii si dupa starea sociala. Pentrulamurirea acestel probleme de o deosebita importanta pentru cunoa5terea socletatiiprimitive, vor trebui intreprinse cercetari metodice mai intense. Deocamdata seconstata doar, ca in sectorul estic al suprafetei sapate din cimitirul dela Stoicanis'au gasit cele mai multe schelete de oameni maturi. In aceasta parte a cimiti-rului, dupa inventarul mormintelor, mai ales at unuia cu sapte vase mai mart simai mid, se pare ca au Post tngropati oameni mai tnstariti.

Din punct de vedere cronologic, cimitirul dela Stoicani poate f I datat tntr'ofaza catie sfarsitul prime' epoci de fier, care deocaandata s'ar plasa In Intervalulde timp dela 700-500 in. Chr. In spriiinul acestei datari avem pe de o parte, atatfibula de fier de tip Nord Vest balcark, cat $i celelalte elemente de inventar (cera-mica, cutea de ascutit $i maciuca de piatra), care se Intalnesc, uneori Impreuna cuacest tip de fibula, in unele morminte de incineratie din tumuli! din Oltenia, caredateaza aproximativ din aceeasi vreme.

Cele mai cunoscute descoperiri din vremea d'n care dateaza cimitirul delaSt&cani provin din Oltenia si apoi din Trans' Ivania. Din Muntenia si Dobrogea, cu-noastem Inca putin d'n prima epoca a fierulul. Iar In ce priveste Moldova, in afarade cateva descoperiri izolate, uneori nu Indeajuns de bine larnurite, nu se stia mainimic cu privire la aceasta epoci.

mif:/// /1%'017/

www.dacoromanica.ro

cEncrTABI ARHEOLOGICE DIN LW

Prin cercetarile viltoare care se vor 1ntreprinde aici, va trebui sa se lamu-r,ascA problema, dad pentru faza din care dateaza acest cimitir avem sau nu de aface in sudul Moldovei cu un aspect deosebit de civilizatie din aceasta vreme. Dea-semenea, va trebui sa se cerceteze, pe de o parte, data acest aspect de civilizatieare sau nu elemente comune cu celelalte aspecte de evilizatie din aceeasi vreme,atat dela noi, cat $i din Wile vecine, far pe de alta, dac5 se pot cantata elementestraine alaturi de fondul local si In ce masura aceste elemente au influentat sauau fast asimiliate de acest fond local. Numai dupa efectuarea acestor cercetari,care presupun sapaturi intensive, se va putea incerca &A se determine tribul primitivdrufa Ii apartine cimitirul dela Stoicani.

Tot cu prilejul cercetarilor viitoare, va trebui s5 se caute si a$ezarea oa-menilor, care au fast ingropati In cimitirul dela Stoicani. Deasemenea va trebui sase lamureasca dad locuirea sporadica din aceasta vreme, de pe Cetatuia neolitic5este .sau nu to legatura cu mortnintele d!n cimitir sau eventual cu urmele delocuire din cimitir. In acest din urm5 caz n'ar fi exclusa ipoteza ca cimitirul sa fiemai nou cleat faza documentata prin aceste cateva fragmente ceramice, g5site atat

Cet5tuie cat si In cimitir.

La Frumusita, sapandu-se o groapi veche din malul rapel de langa km. 116de pe soseaua nationals Galati-Barlad, au fost descoperite, la 80 cm. adancime,cicala vase de lut ars, lucrate cu mina. Datarea acestor vase, la sfarsitul sec. V in.C;hr., s'a Reid cu ajutorul unui vas grecese (hylix) de import cu inscriptia pres-curtail NAY sgariata pe fund, care a fost descoperit acum un an in aceeasi groap5,de catre un locuitor din Frumusita.

Pe terenul, pe care s'a facut descoperirea, dupa Informatille prim;te la fatalocului, s'ar fi gasit mai de mult si alte vase, care s'au distrus sau pierdut.

Prin cercetarile viitoare, care se vor face aid, va trebui sa se lamureasca,daca pe acest teren care se afla pe o teras5 a Prutului, usor inclinata in dIrectiaNV-SE, ar fi fost o locuire documentafa deocamdata prin mai multe gropi cu in-venter ceramic, sau eventual cimitir, din care insa nu s'a gasit pans In prezent niciun mormant de inhurnatie sau de inclneratie.

Nu avert' Inca elemente suficiente pentru a sti, daca in aceasta reQiune dinSudul Moidovei la sfarsitul sec. V In, Chr., de cand dateaza descoperirea delaFrumusita, mai persists civilizatia mai veche din prima epoca de fier, sau dac5 avemde a face mai probabil cu o civilizatie dela Inceputul celei de a doua epoci de fier,in care se mai p5streaza si unele elemente de traditle mai veche.

Importanta desooperirit vasului grecese dela Frumusita consta in faptul, cane documenteaza in mod cert patrunderea influentii grecesti In Sudul Moldovei issfarsitul sec.- V tn. de Chr.

Prin aceasta descoperire se confirma sl documentarea mai veche, bazata peo informatle nu prea sigura, de care s'a falosit in special Vasile Parvan pentru

%ustinerea influentil grecesti in Sudul Mo !dove!. SI onume este vorba de colectiade Tecythi cu figuri negre si rosii, socotite de C. Schuchkardt ca provenind delaBarbo$1, dupa informatiile pe care le-a obtlnut in anal 1885 la Iasi.

In stadiul actual al cercetarilor, este probabil c5 influenta greceasca in Su-dui Moldovei, s'ar fi exercitat deseori prin intermediul localnicilor din Hinterianduloraselor grece$ti depe mahrl stang al Mardi Negre. Deasemenea nu este excius,dup5 cum s'a aratat, ca aceasta influenta sa se II exercitat uneNri char princoinerciantii greet depe coasta Mari! Negre sau nrin autohtoni. In gen:aura cu a-ceasta problema, nu mai poate fi astazi admis5 f ar5 rezerve ipoteza mai veche alui Parvan, dupa ce influenta greceasca In sudul Moldovei s'ar fi executat directnumal prin cnmer&antli greci, in special dela Histria, care, pentru comer-ciale cu localnic'l din Sudul Moldovel ar hi intemeiat un emporium" la Barbosi,Inca din sec. VI tn. Chr.

Tot din judetul Covurlui mai provin cateva desc'perirl recente din vremearomana tarzie si epoca migratiei popoarelor.

Din epoca romana tarzie s'au gaq't urmele ur& asezari la Slivna. pe versantulvestic al Dealultil Slivna si un mormant de incineratie, cu un vas de lut ars,

166

re'ati'le

:Jo

www.dacoromanica.ro

2

3

4

5

6

SAPATURILE ARHEOLOGICE DIN JUD. COVURLUI

1. Cimitirul dela Balintesti-Cioinagi ; 2. Schelet In pozitie chircita dela Stoicani ;3. Brigadierii desvelesc un mormant la Stoicani; 4-5. Cimitirul dela Stoicani;

6. Vas grecesc dela Frumusita. 2/3.

ryn

www.dacoromanica.ro

SAPATURILE ARHEOLOGICE DELA ZIMNICEA

Camera mortuary ziditg cu pietre ofrandele gasite in ea.

Doug morminte de incineratie in urne cu capac.

. e

4

c

wr

flatiLiitsso- agSSW;;;6.

i

www.dacoromanica.ro

covtatLtrt 107

distrus fn cea -mai mare parte la Vladesti, in malul prabusit al Dealultd Ariel, delarva soseaua Galati-Oancea. In afara de aceste descoperiri, s'au mai adunat nume-roase fragmente ceramice din aceasta epocA, (si mai noi) st cateva din prima si adoua Epoca a Fierului d:n marea asezare dela Rapa Glodului dela Cavadinesti sem-ualata din 1939 care din nefericire se distruge din cauza deselor surpari ale ma-lurilor Opel.

Epoca migratiel popoarelor este reprezentata numal prin doua aptice de me-tal, una de bonz si alta de argint, gasite Intamplator mai derma la Tg. Beresti,probabil la r5pa Holmului, de catre un locuitor, care le-a donat recent Muzeului Na-tional de Antichitati.

In fine, pe tenitoritil comunei Vanatori, la r5pa aui Tuluc, datorita vigilentiiconducatorilor santierului de amenajari silvice. din acest loc, au fost salvate treisad marl de sea, din fier placat cu o foaie de argint aurit, precum si cateva cutede fier, din vremea orAnduirii feudale. Efectuandu-se un mac sondaj la locul des-ceperifi s'au gasit Inca 16 °tile lungs de fier in forma de scoabe, snprapuse cruel§si legate cu o veriga, probabil din fier, din care nu s'au pastrat deck urine vagi.Este probabil, ca aceste piese au fost depozitate intr'o groapi de pe acest loc. Inniciun caz nu poate fi vorba de mormantul unui caliret din vremea oranduirii feu -dale, deoarece pe de o parte s'au gasit fret scan de sea In loc de clod, far pe doalts parte nu s'au descoperit oase"e calaretului si eventual si ale calului.

In ce priveste epoca de cand dateaza aceste scan, care par de aspect o-riental, nrmeaza sa se precizeze ulterior printr'o cercetare mai atenta. P5n5 a-tunci avandu-se to vedere asemanarea dintre technica acestor scars si aceia acoifului din fier placat cu o Hoare de argint aurit, tot de caracter oriental, des -coperit la Moscu (iud. Covurlui) In 1939, care prin analoErice mai anroniate seplaseaza In sec. XIV d. Chr., inclinam sa datam si piesele descoperite la Vanaloritot in sec. XIV si poate chiar mai devreme. in sec. XIII, in vremea and SudulMoldovei efra sub dominatia Tatarlior. In afarA de aceasta, scar& de sea din a-ceiasi serge tipologica, din sec. XV si XVI, par s5 fie mai evoluate ca technic5 siforma si sunt uneori chiar decorate.

Prin recentele cercetari si sapaturi arheologice iud. Covudui s'a slurla o mai buns cunoastere a societatti primitive din aceasta regiune. In afara deaceasta, au fost semnalate si cateva descoperiri not din vremea orAnduldlor sclava-glSta si fendali.

Cercetarile vor trebui continuate, deoarece ceeace s'a f5cut Dana acum re-prezinta doar un tnceput. Sondaglile efectuate ne-au ajutat la identificarea si intr'omasura la determinarea aspectelor de civilizatie din mai multe asezarl si chn'tire dindiferitele epoci ale societatii primitive din judetul Covurlu?. Pe baza materialelorgasite si a analoglilor pe care ele n1 be ofer5 s'a Incercat incadrarea sI datareaacestor descoperri. In acelas timp, s'au amintit si probleme'e mai Importante pecare ni le pun aceste descoperiri, arat5ndu-se intruc5t in stadiul actual at cerce-t5rilor poate fi sau nu vorba de solutionarea lor.

Cu prilejul prezentaril desroperirilor, s'au indicat, pe cat a fostunefe amanunte in legatura cu felul de trai al oamenilor din societatea primitiva.care au locuit In aceasta regiune din Sudul Moldovei.

Rezultatele cercetaeilor arheologice din Lunca Prutului, dovedesc ca pre-zenta arheologilor pe santierele de reconstructie ale R. P. R. este necesara. Dinacest punct de vedere amintlm, ea si arheologii sovietici au cercetat deseori nu-nteroase descopriri arheologice, facute cu ocapia lucrarilor dela noile construct ii,far rezultatee stiintifice ale mina for au fost apoi tiparite tntr'o publicatie spe-eala artaruta In mai multe volume. Intitulata ..Lucrari arheologice la noire conetructii", editata la Moscova si Leningrad, de catre Academia de Istoria CivilizatieiMateriale N. A. Marr.

M. P.-D

.FUD.

din

posIbil,

www.dacoromanica.ro

108 CIIIICNTAILI ANFIEOLODICE DIN leN

SA.PATURILE ARHEOLOGICE DIN JUD. HUNEDOARA

I. CERCETARI SAPATURI LA AEZAREA DELA MICIA

Pornind dela unele descoperiri tntamplatoare, facute la asezarea romansMicia, pe locul numit la hotar", a vre-o 400 m. sud-est de castrul militar, amprocedat to toamna anului 1947, la executarea unor sipituri in acest loc.

Desisapaturile an fost intreprinse In toartma anului 1947, cercetkile de com-plectare au fost continuate si in vara acestui an.

Cercetarile pe teren si studiul de biblioteca ne-au condus la constatarea cain acest loc al asezaril civile dela Micia se afla un templu inchinat unel divinitatide origine siriand, necunoscuta Orli in prezent : Iupiter Era polit a n u s.

In urma cercetarilor au fost facute urmkoarele descoperiri, care ajuta Iastabilirea siguri a faptului amintit mai sus.

a) Altar inchlnat lui Iupiter Erapolitanus (10VI ERAPOLITANO FEC1TCASIVS RVFVS VOTVM DEDIT).

b) Monument sculptural, reprezentand figura acefala a unei zeitati tronand.c) Fragment de statue, reprezentand figura zeitatii dela punctul b.d) Altare cu inscriptia stearsa, fragmente de coloane, capitele, o fibula, frag-

mente de vase, resturile unei construct:! (templu) etc.Pornind dela interpretarea altor epitete ale lut Jupiter, cunoscute In Dacia,

cum este cazul lui Jupiter Dollchenus dela localitatea Douche, Jupiter Heliopolita-nus dea Heliopolis, etc., aflam explicatia sf pentru Iupiter Erapolitanus in acest sens.

Astfel, dual cum se stie ca au venit in provinciile dela Dunire Sirieni dinDoliche, de pilda, din Heliopolis, sau din alts parte, avem amintiri si despre Sdrienioriginari din Hierapolis, capitala provinciei romane dela Euf rat.

Dela Hierapolis ajungem unor Ia Erapolis, pentru a putea face legatura cuIupiter Erapolitanus, ca zeltate de origine siriana, din orasul Hierapolis = lerapo.lis = Erapolis, Erapulis = Erapolitanus, identificat cu Zeus = Jupiter sub denu-mirea de Jupiter Erapolitanus.

Se pare ca aceste epitete ale lui Iupiter pot avea, uneori, mai degraba sem-nificatia determinkii locului de origine a dedicantului deck o legatura preastransa de unire a unor zeitati eterogene.

Zeitatea amintita mai sus este reprezentata In monumentele dela Micia Infelul reprezentarli clasice a unui Jupiter greco-roman.

Faptul c5 Erapolitanus avea un templu la Micia, presupune un numar maitnsemnat de credinciosi. Elementul oriental era, dealtfel, foarte raspandit la Micia;pe laugh' divers! Indivizi de origine orientali, avem cunostInta $i de existentaunor corpuri de trupa in castrul localitatil, aduse din tinuturik orientate (CohorsII Flavia Commagenorum, Numerus Militum Maurorum).

SAPATURILE DIN HOTARUL COMUNEI HOBITA SARMISEGETUZA

Lucrarile an lost executate in luna August- Septembrle 1948.In urma cercetarilor intreprinse, s'a real:zat punerea In lumina a unei con-

structiuni gospodaresti romane (fermi romans), Villa rustics, datand din jurutanului 150 d. Chr.

Descoperirea este reprezentata printr'o foarte extinsa incinta din zid, dinplate& inchizand un spatiu de aproape 1 Ha., in interlorul carela se afla diferitelearaniamente gospodiresti : casa pentru locuit, constand din mal multe camere cupavimente, hypocaustum, Jar to fats o curte imprej-nuita cu zid si pavata cuckamida; urmee unor constructiuni din lemn acoperite cu tigla si d:struse prinincendiu ; curti interioare Imprejmuite cu zid, pentru nevoile economice etc.

In timpul lucrarilor au lost aflate diferite obiecte ca: fragmente de vasedin lut ars, fieraea rezultata dela constructiunile din lemn, fierul unui plug roman.clod monete, tigle cu stampila F. D. L. etc.

Desi pe teritoriul tariff si pe eel hunedorean, in special, pot fl identificatepe teren existenta unor astfel de forme de locuit, totusi, pans in prezent, nu a

II.

$1

www.dacoromanica.ro

SAPATURILE AILUEOLOGICE DIN JUD. HUNEDOARA 109

FERMA ROP-IANAviu.A.RUSTICA)

IN HOTARUL COM. MO BITA

(SARMIZEGETUSA)1948

S-9,20

3

C

7 00

q 10 15 m

www.dacoromanica.ro

110 CERCETAR/ AREEKOLOGICE DIN INS

Post data la 'wall In Intregime niciuna, si, ca urmare, tipul de ferma din Dacianu a putut fi Inca stabilit.

Aceste centre de cultura agricola arunca o lumina larnuritoare asupra si-tuatiei economice si sociale pe care le-au avut diferitele popoare ale lumii anticefn anumite epoci.

PROFIL TRANSVERSAL V-E

curtest/

...... 68.50

1

!...25,00.0

SECTIUNE IN PAVIMENTUL CAMERELOR 3,4 si 5.

cm

7cm

20ein

.,Caolopasto" lustrultPietro de rau rotunda

ArgI galben1 batuti

tscairamatiwiwitarinraztArivort:'3kfr. -/

)AT;"7-=:\-4

SECTIUNE PRIN ZIDUL

OE IMPREJMUIRE.,;.--- 4 7f --pi

Zid de pistillegati culut

Soclu spre .0,15interioru Icurlu

Zid din piatride riu sistanca

In mortar

Pietasde raU

0,90

V

..c0.10

6

III. CERCETARILE DIN CARTIERUL CIANGAILOR", DEVA

Lucrarile an fost executate in Luna Noembrie a. c., limp de numai patruzlle. Lucrari preliminarii de identificare.

Sapaturile au dat la iveala : diJferite fragmente de vase din lut ars de cu-!care neagra, rode st sura (o parte din ele sunt lustruite, iar unele impodobite cuornamentatii incizate), vreo 20 bucati silex lucrat, doua topoare din piatra, maimulte coarne de cerb nelucrate sau lucrate, o sula din os, trei ciocane din os foartefrumoase, de dimensiuni marl, cu gaura de tnmanunchiere a cozil circulars etc.

Asezarea reprezinta cea mai veche civilizatie din jurul Devel.

0, F.

SAPATURILE ARHEOLOGICE DELA PALATCA,PLASA MOCIU, JUD. CLUJ

Colectivul arheologic dela Cluj si-a propus pentru acest an sa cerceteze ci-mitirul din epoca migratiilor semnalat pe teritoriul comunei Palatca, In apropiere deMociu.

Campania de sapaturi a durat dela 21 Sept. panii la 5 Oct. a. c. S'a lucratccncomitent In mai multe puncte, In medie cu 30 de lucratori pe zi si s'au ficut,xot rari In regiune, cu scopul de a se preciza mediul arheologic In mijlocul caruiafsi fac aparitia morminte:e din epoca

Comuna Palatca e situata la cca. 8 km. N.-V. de Mociu, In asa numita Campiea Transilvaniel. Cimitirul cercetat de not se afla In partea de hotar numita Tag, laoriginea vaii cu acelas nume, la piciorul dealului numit Coasts ", avand In fats dea-tul frumos Impaclurit al Ghiresului.

Antecede*. Cimitirul a fost semnalat in anul 1942, and sapandu-se o fan-tani in curtea lui Arghir Solomon, In imediata apropiere a fostel linii de frontiersimpusa prin dictatul dela Viena, la cca. 2 m. adancime s'a dat peste un mormantuntan, In care pe Tanga schelet s'au gasit mai multe vase de pamant care au -lostaruncate si 2 podoabe de argint care au fost trimise atunci Muzeului de Antichitati

nr,w,,,,n,-070.- 0

k.

migratiilor.

www.dacoromanica.ro

SAPATURILE ARREOLOGICE DELA PALATCA, PLASA CLTJ. 111

din Cluj. Aceste obiecte de podoaba stud: o fibula de argint cu disc, de tip gotic",natalila in sec. IV, de felul celei aflate de pild5, In mormantul dela Lechinta deMures (Ed. Beninger In Mamus, 30, 1983, p. 126, fig. 5) si un disc semicircular debronz, de tipul celor gisite in cimitirul dela Santana tot din sec. IV (morm. 65,fig. 85, nr. 13-21). Aceasta descoperire ne-a atras In deosebi atent;unea SI ne-adeterminat sa Incepem sapaturi in acest lac, pentru a verifica din nou acest gende cimitire considerate si atribuite de obicei Goti lor, dar cu puternice elementeAUTOHTONE. (Cf. C. Daicoviciu In A.I.S.C. III, p. 266, precum si La TransylvanieBans l'Antiqulte, Buc., 1946, p. 247).

Recunoasterea pe teren. In zilele de 14 si 15 Sept. a. c., s'a fntreprins o recunoastere pe teren pentru identificarea precise a locului In care se produsese descoperirea din 1942, asupra careia nu aveam decal informatii vagi. Rezultatul a fastconstatarea ca descoperirea din 1942 a avut lac fn curtea locuitorului Arghir Solomondin cAtunul nou dela Tag. S'au facut aranjamentele pentru fnceperea sapaturilor fncurtea si grAdina numitului locuitor.

Alte informatii arheologice. Cu acelas prilej am obtinut informatii in privintaaltor descoperiri arheologice Intamplatoare pe teritoriul comunei Palatca.

1) In sat, locuitorul Gheorghe Menhardt *and o fantana la cca. 2 m. adan-rime a aflat mai multe fragmente de vase, pe care le-a donat Muzeului din Cluj.Sunt fragmente de chipuri dacice cu buza resfranta, de culoare sure. Nu sunt Insiidin epoca independentei Dacilor, ci apartin mai degraba epocei romane sat poatechiar post-romane.

2) Tot In sat, locuitorul Andrei Menhardt ne-a aratat locul unde inamte cuvreo 20 de ani s'au aflat mai multe tevi de argil bAgate unele Intealtele. Probabllsurd urmele unui apaduct roman.

3) In 1936, cu prilejul construirii unui drum care din sat urea pe dealuiGruiu (versantul opus al dealulul la poalele caruia e situat cimitirul din epoca migratiilor) s'a aflat o sable de Her.

4) La vreo 200 m. Est de cimitirul din epoca migratiilor, la locul numit SubPAdure", 1ntre drumul de care si valea Tagului, am gasit la suprafatA numeroasefragmente de vase din epoca bronzului, apoi fragmente de vase, tigle si olane ro-mane. Poporul vorbeste ca aici ar fi fast vechiul sat Ches5u, deaceea i semai spune si Chesaul Mare (Nagy Keszu).

CIMITIRUL DIN EPOCA MIGRATIILOR

Sapaturile au incepul luand ca punct de plecare locul in care se descoperisein 1942 primul mormant. Cercetarile au intampinat multe dificultati si nu s'au pututuesfasura in voie din cauza ca am Inn Ina in cale pomi sau constructii. Totusi Incurtea si gradina 1ocultorului Arghir Solomon am reusit sa sondam sistematic osuprafatA de 250 m2. In acest patrulater, cu toate dificultatile Intampinate, au fostpracticate suficiente sectiuni pentru a considera s5paturile ca epuizate In aceastaportiune. In total, au fost descoperite 9 morminte. Spre S., fag de patrulaterul cer-cetat, cimitirul nu se mai inlindea, din cauzA cA terenul coboara in pants spre valeamlactinoasA a Tagului. Sondagiile executate fn aceasta parte nu au dat nici unrezultat. Spre Est, In curte, cercetarile nu le-am putut extinde din pricina cons-tructiilor. Spre Nord, In gradina, a ramas deocamdati necercetat terenul care seextinde pand la casa lul Arghir Solomon. Spre Vest terenul e plantat deasemeneacu pomi. In aceasta parte, am facut, totusi, data sectiuni paralele fungi de 20 m.Morminte nu am mai aflat, dar am dat peste urmele unei constructii romane.

Mormintele sunt din aceeasi epocA si apartin aceleasi populatii. Particula-ritatile constatate la fiecare mormant in parte se datoresc probabil situatiei sociale acelui Ingropat, varstei, sexului sl terenului.

Toate mormintele au orientarea generali N-S, mortul filnd asezat pe spatecu privirea spre S. Adancimea mormintelor wring fat5 de nivelul actual litre',75-3 m. Original diferenta de adancime intre diferitele morminte era mai mica,pentruca 'titre limp pamantul a crescut, Hind adus de ape depe deal, In undo locurimai molt, In altele mai putin. Mortul era depus fare nici un sicriu in groapa deschisa.Dimenslunile gropilor nu au putut fi bine stabilite din cauz5 ca pimantul galben

MOCIU,

locum

www.dacoromanica.ro

112 CERCETARI ARILEOLOGICE DIN 19413

lutos era peste tot uniform. Scheletul este Intins, cu bratele dealungul corpu'.ul.Inteun singur mormant picioarele mortului erau stranse, dar pozitia aceasta seposte datora fie faptului ca cadavrul a fos depus In groapa Para prea mutts grija,fie faptului ca groapa nu a fost destul de lungA. In orice caz nu pare sa fie o tra-(title aparte. Caput la cele mai multe morminte era mai ridicat, asezat fie pe o per-nita de pamant, fie pe niste pietre. Obiceiul aminteste $i uzarita romans a pernitelorpiacticate pe fundul sarcofagiilor de piatra sau de caramida. Une le morminte (3, 4ai 7) stint lipsite de mice inventar funerar. Restul mormintelor au avut un inventarfunerar mai bogat sau mai sarac. In morm. 2 mortul Linea in mana dreaptA uncutit de fier. Morm. 6 este al unui copil mic la cap avea un vas mic de culoaresure urme de coaje de ou. Morm. 5 este at unui copil de 10-15 and care tntarechea dreapta purta un tercel din fir de aur, tar la cap I s'au pus 6 vase mid deculoare gris, precum $i o bucata de came din care a ramas doar osul. Ofranda decarne s'a mai constatat $i in morm. 8 $i 9. In acest din urma mormant o fated debovine si alte oase de animate le-am aflat in dreptul manei drepte. Un cutit de fier,cu manerul rupt, a ramas infipt intre aceste oase. Alte oase de animal s'au gasitIn acelas mormant in regiunea umarului drept. In partea stanga printre fragmen-te.e unui vas frant s'au identificat oscioare de pasare.

Un vas de argils s'a gasit in morm. 8, in dreptul capulul. In vas un pieptende os de forma patrulatera, cu un singur rand de dinti, de tip roman. Alte douavase, frAnte, sau gasit to morm. 9, unul in dreptul umarului, altul in partea stangii,fn dreptul coastelor. Acest din urma vas continea un piepten tot de tip roman.

Pe langa descrierea sumara a mormintelor descoperite, merits sa fie amin-tite aici $i alte amanunte constatari facute in acest cimitir.

Un zid din piatra de cariera, :egat cu pamant, nu cu mortar, a fost constatattntr'o parte e necropolei. 0 lature are directia V-E lungimea 12 m. La capatulE se (range Tn unghiu drept luand directia N-S. Dealungul acestui zid, to interiorulunghiului, a fost aflat morm. 1 In 1942.

Tot asa morm. 4 a fost aflat la intersectia a doua ziduri de platra, schele-tul fiind asezat paralel cu zidul care are directia N-S. Deaitfel acest mormant, ca;-1 morm. 8, vecin, era acoperit cu un strat de tigle romane, puse chiar peste sche-let. Stratul acesta de tigle $i plane romane, gros de 25 cm., acopera o supra-fall mai mare in aceasta parte a cimitirului. Toate tiglele olanete sunt sparte,nu exists una intreaga. Pe o tigla am gasit stampila F C..., in tabula ansata.

De unde provin aceste tig:e? Cativa metri mai spre Apus s'a dat de o con-structie ale carei ziduri nu au putut fi urmarite pang la capat. Zidul e din piatra,fail mortar, $i inglobeaza caramizi $i tigle romane mai vechi. Se deosebege dezidurile amintite anterior prin tnfatisarea sa mai regulata, ca prin materialul dincare este facut (altfel de piatra). In interiorul constructfei, ca In afar& dealungulsiduri:or, s'au aflat tigle fragmente de ceramics romans. Ca epoca aceasta cons-tructie trebuie sa dateze dela sfarsitul stapanirii romane in Dacia.

Stratigrafie.

Straturile de pArnAnt se succed, In mare, uniform pe toga tntinderea ciml-ttrului. Sus avem un strat de pamant galben gros de cca. I m. Acesta, e lipsit deorice urma de culturi. Urmeaza un strat de 40-60 cm. de pamant negricios. Si a-cesta e lipsit de urme de cultura. Al treilea strat de pamant e tot un lut galben $1LI tine pans sub 3 m. In acest din urma strat se gasesc mormintele. Cam a nivelulliniei de despartire dintre stratul 2 (pamantul negricios) $i stratul 3 (:utul galben),la cca. 1,50 m. adancime, apar peste tot primele urme de cultura constand din: frag-,nente de vase romane, printre ele chiar terra sigillata, fragmente de tig:e $i olaneromane. La aceeasi adancime apare masa de tigle $i olane romane la, capatul vestical pa,trulaterutui, despre care am amintit. Urmele de cultura anume fragmente devase, tigle, $i olane romane, apoi diferite obiecte marunte de fier $i de bronz, oasede animate $1 slabe urme de carbune se gasesc WA' a, 2 m. adancime. Acesteurme se gasesc chiar Tn pamantul care acopera scheletele. Astfel Tn mormantul 2,Tn dreptul e,apului, s'a gasit un fragment de chiup dacic sur cu frumoase Hill on-dutate pe buza lata $i restranta tuatara, ca pe corpul vasului. In jurul schelettfulalte fragmento de vase roman care nu apartin mormantului. Tot ap, deasupra ache-

gigf

gi

$i

gi

gfSisi

gf

gi

gl

www.dacoromanica.ro

SAPATURILE ARHEOLOGICE DELA PALATCA, PLASA MAIU, CLUJ 113

lttului din morm. 3 s'au gasit fragmente de ceramics romans, fragmente de WAsi un tipar de argils de felul celor care se gasesc In mormintele scitice" ( ?).

Interpretarea acestor constatari stratigrafice ni se pare wail. Linia de des-pArlire fntre stratul 2 si 3 reprezinta nivelul antic In epoca sclavagista romans sicea postromang. Viaja pe acest loc fn epoca romans este sigurA. CAteva vase defactual &cid ar atesta ca aceste locuri au fost populate si in epoca anterioara aDaciei libere. tar tiparul de argils, dad Inteadevar s'ar dovedi de gust scitic, arImpinge fnapoi cele mai vechi urme de vigil, pan5 In Hallstatt. Mormintele stra-pung acest strat cu urme mai vechi de vista. Ele nu pot data deci deck din pe-rioada postromana.

STATIUNEA DIN EPOCA BRONZULUI

La 200 m. Est de necropoli cioburi foarte abundente din epoca bronzului sifragmente de vase si tigle romane ne-au atras atentiunea. S'a purees dcei la efectuarea unei *Mini de prob5. In acest scop.,a fast practicat un ant lung de 45Tn. si tat de 1,30 m., Incepand dela 8 m. departare de un mic lac existent In valeaTagului. Santul a fost fmpartit In segmente de cate 5 m. Alte doua gropl de 3 m.s'au executat In dreptul segmentelor 3 si 6 la 29 si 11 m. Vest de santul principal.Din aceste sondagii a rezultat un bogat material ceramic si s'au constatat dou5vetre de foc.

La suprafati, 0115 la 30 cm. adAnclme au iesit la Ivea15, amestecate, vasedin epoca bronzului, vase si tigle romane si cateva fragmente de vase din epocamigratiilor. Mai jos au iesit la iveala numai vase din epoca bronzului. In segmentele6-7 (pe deal) s'a putut constata o nivelare artificiala. Este temelia unei locuinte,la capatul de S at carela s'a dat peste o vatrA de foc in jurul care's' s'au &it nu-.meroase vase, unele tntregi. Temelia vetrel de foc se gisegte la 1.90 m. adAncunefata de nivelul actual. 0 a doua vatrA de foc, ceva, ma 'mica, am aflat-o la ca-pAtul segmentulul 8, la 1,93 m. adancime.

Cele doua gropl izolate au dat un material ceramic asemanitor cu cel pro-venit din santul principal.

In ornamentarea vaselor predomini ornamentele proeminente si anume mean -drul, ondulate, triunghiul sl benzile executate cu un intrument cu dinti.

Din aceast5 sapaturA de probi rezulta dar c5 aid avem o asezare din epocabronzului din oeramica deosebit de Interesanti. Urme de viati exists Insi al dinepode urmitoare.

CONCLUZII

Cu toate ca sap5turile dela Palatca nu pot fi considerate tncheiate s1 sapaturisi sondagii ulterioare vor trebui sa mai fie intreprinse, putem face totusl depe acumconstatari generate de ordin Istoric privitoare la asezare si cimitir.

Pe versantul nordic, la poalele fnaltimilor care fla,ncheazA valea Tagului, laoriginea el, In epoca bronzului, exista o asezare omeneasca care a durat cel putin'Ana* la, friceputurile epocel de fier. Urme de viata din epoca fierului,mal ales dina doua faze a acestuia, din La-Tene sau perioada dacica, avem fn diferite punctesituate In apropierea vechii asezari de bronzuri, pe locul cimitirulul din epoca migra-tnlor, pe versantul opus al dealurllor In spre Palatca (descoperirea din 1936, ne-eontrolata) si chiar to satul Palatca. Credem chiar c5 si unele vase culese la su-prafata pe locul asez5rii, din epoca bronzului la o examinare mai atent5 vor puteafi atribuite epocel La-Tene. Civilizatia romans este si ea, prezentA peste tot, SubPidure", pe locul cimitlrului si de partea cealalti a dealului In satul Palatca. As-pectul provincial si rudimentar at urmelor romane este Visa' evident, fie ca estevorba de factura simply a vaselor apartinatoare acestei perioade, fie c5 ne referimto felul de constructie at zidurilor. Civilizatia sclavagist5 romans s'a impus deci siIn aceast5 vale izolata, dar ea nu a provocat o abandonare a vechilor forme de d-vilizatie, ci mai degrabI o edoptare a for is nolle Imprejurgri de vista.

Colonizarea romans In aceasta regiune, departe de marile centre urbane side marile cii de comunicatie ale provinclel, credem ca s'a redus la asezarea to aceastivale a catorva colonisti, deveniti proprietari sireprezentantl al nouii stapaniri. Aces-

STUDIE 8

liniile

www.dacoromanica.ro

114 CERCETAR.1 ARITEOLOGICE DIN 1948

tora trebue sA le atribuim In primul rand constructite romane constatate (c15direadin vecinatatea cimitirului, apaductul roman). In orice caz, produsele superioare alecivilizatiei romane se impun si la localnicii din valea Tagului, deaceea ale apar astazicam peste tot. 0 evolutie a ceramicel mai vechi dacice dealungul epocel romanepare deasemenea sä fie dovedita, tact chipurite dacice descoperite in Palatca da-teaza mai degraba din epoca romans.

Odata cu parasirea Daciei gospodariile de tip roman se destrama si casele dezid, acoperite cu tigla, cad in ruins. Asa se face ca acolo unde in epoca romansaveaan o gospodarie cu construcjii de piatra, in vremurile imediat urmatoare prin-tre ruin si alaturi de ele se sapa morminte si se ingroapa mortiii.

Cimitirul dateaza farii indoiala, din timpurile care urmeaza fndatA dupa pa-rAsirea Daciei. Datarea aceasta e sustinutA de constatarile stratigrafice, de inven-tarul funerar, de lipsa de monete si de felul de frunormantare.

In comparatie cu alte cimitire din aceeasi epoca, cimitirul de:a Palatca estemic, ca numbr de morminte sf intindere. E adevarat ca nu a fost sapat in intregime,dar banulm ca cercetarile viitoare nu vor putea marl prea mult numarul morminte-lor apartinatoaire acestei necropole.

Mormintele, considerate in totalitatea tor, prezinti Incontestabi:e caracterecomune, care le apropie, unele, de alte cimitire din aceeasi epoca cunoscute inDacia si ne referim in primul rand la cimitirele dela Santana de Mures si TargulMures, In limp ce altele par sit asigure necropolel o situare aparte.

Toate mormintele au aceeasi orlentare, Nord_Sud, cu fata privind spre Sud.Niel un singur mormant din aceasta necropola nu se abate dela aceasta orientaregeneralii. Se constata doar mid variatii care se misca intre E. 120 si V. 12° (capul).La Santana de Mures, predomina orientarea N-S, dar sunt si morminte orientateIn alte directii.

Cadavrele erau depuse In fundul unel gropl simple, a caret adancime varlaz5fatä de nivelul actual intre 1,75-3 m. Fara de nivelul antic adancimea gropilorera de 0,30-1,50 m. Deci in general ingroparea se fAcea la, mica adancime. Nu s'aputut constata nici o urm5 de cosciug de lemn sau de metal. Mortii erau depusito groapa pe spate, cu bratele dealungul corpului. Un singur schelet (morm. 5) arepicloare:e stranse. Ei se ingropau cu hainele si unit cu podoabele pe care le pur-taserA In viati.

La exterior, mormintele nu erau marcate pe teren cu m01/fie sau altfel si esigur ca fara descoperirea intamplatoare din 1942 nimeni nu ar fi putut banui cain acest loc se gasesc morminte, cad la suprafata actuala lipseste mice urma devtata apartinand vremurilor trecute. Totusi, la origine, e sigur ca mormintele eraumarcate la exterior prin pietre sau ziduri. Dona din mormintele dela Palatca se ga-sesc incadrate de tale doua ziduri Bra mortar, care formeaza un unghiu drept. Inal-tImea actuala a zidurilor este de abia 30 cm. si ele se ridicA cu putin deasuprascheletelor; dar original ele erau mai Matte sf razbeau la suprafati. Deasemeneaun al trellea mormant s'a g5s1t flancat de doua pietre mai marl, situate mai susdecat scheletul. $i acestea vor fi servit tot pentru marcarea mormantului. La Sant-ana de Mures aceste particularitati lipsesc.

Practica of randei de came e atestat5 de prezenta oaselor de animal aflate intzel morminte. Uneori bucatile de carne se pun in dreptul capului, alteori tangsmana dreapta, s5-1 fie mortu:ui mai la indemana. Ba la unul din morminte s'a gasitsi cutitul inflpt tntre oase, manerul ffind tinut In palms. Aceeasi destinatie va fiavut si cutitul pe care it tinea in mana dreapta mortul din mormantul 2. Doar cala acest mormant oasele de animal au disparut, mormantul fiind probabil deranjatdin cauza c5 fusese sapat la mica adancime. Cutite gi oase de an:male au fost of late4t In mormintele dela Santana, deci o practica funerara comuna.

Patru morminte dela Palatca au in inventarul for 1-6 vase mica de culoaresad sau neagra. Morm. 5, de copil, are ease vase asezate fn regiunea capului.Morm. 6, de copil mic, are un vas tot langa craniu. In schimb in morm. 9 de ommatur un vas a fost aflat In regiunea, capului, de fapt pe gat, iar a:tut In parteastangi fn dreptul coastelor. In morm. 8 vasul era asezat la 20 cm. departare decraniu. Acelasi obicelu se intalneste si la Santana de Mures.

Ca podoabe de corp am gasit inteunul din morminte un tercel din fir de aur.www.dacoromanica.ro

SAPATUR.T.LE ARHEOLOGICE DELA PALATCA, PLASA MAIU, CLUJ 115

In doul din vasele apartinfitoare mormintelor 8 $1 9 s'a gisit cate un pieptenede os. In mormantul 1 descoperit in 1942 s'a gasit dupa cum s'a aratat ofibula de argint si un disc de bronz.

Dintre obiectele aflate in morminte, tipice sunt vasele, pieptenli si dintre celedescoperite In 1942, fibula si discul de bronz.

Vase le sunt sub rezerva examinaril for mai indeaproape toate de malveche traditie La-Tene. Aceasta categorie de vase predomina si In cimitirul delaSantana.

Pieptenii stint amandoi de tip roman, asa cum H cunoastem din Dacia sidin site provincli.

Pe baza celor spiise mal sus, datarea intregului cimitir dela Palatca In sec.IV, adlca in vremurile corespunzatoare stapanirii Gotilor in Dacia, este asigurat5.

Dar sunt cei Ingropati in aceastA mica necropola in adevar Goti? E cevamai greu de rAspuns, intrucat chestiunea comports o discutie ceva mai amp:a. Vomface totusi cateva observatii in legAtura cu problema atribuiril mormintelor delaPalatca. Analogiile cu mormintele dela Santana de Mures stint evidente, dupa cumam mai afirmat. Totusi cimitirul dela Palatca prezinti si unele particularitati carenu se intalnesc la Santana si anume : orientarea regulata a mormintelor pe directiaN-S, tmprejmuirea cu zidurl de piatril e unora dintre morminte, pieptenit de tip

roman, care lipsesc la Santana, si mai ales mediul roman si dacic In mijlocul caruiaspar mormintele dela Palatca. Pieptenii ca si vasele fac legatura cu perioadele maivecht, dada @i romans. Tot asa tmprejmuirea mormintelor' cu zidurl de piatra nise pare mai degraba o reminisce* din epoca romans, deci lots a, decat o traditiegotica, intrucat ea nu mai este pans acum atestata In Dacia. Chiar acoperirea mor.mintelor 4 si 8 cu un strat de tigle romane, in asa fel ca de pild5 morm. 4 la des-veltre facea impresia unei cutii de piatra si tigla, In genul cutillor romane de ca-t-Amin, nu poate ft strains de traditiile funerare din epoca romans, adaptate laslbilitatile reduse ale vremurilor de dupa parAsire. Apol, cand e vorba de judecareasituatiet entice care va fi existat in veacul IV la Palatca, un factor important carenu va trebui pierdut din vedere este mediul arheologic, cu urme sigure ale viatii intcatA regiunea aceasta retrasa, din epoca bronzului pans in perioada romans. Chiaretribuind Gotilor micul cimitir dela Palatca, tinand soama de celelalte descoperiridin regiune si de natura inventaiului funerar al acestor morminte, care pe langaobiecte incontestabil gotice cuprinde sf produse fie curat romane, fie de mai vechetraditie locals, deci cu totul nespecifice Gotilor, e greu de admis, ca el ar fl sin.gurli locuitori depe acele vremuri din regiunea vail Tagulul. Ar fi deasemenea greude Mails ca o straveche continuitate de viata, care din epoca bronzului se desfa-

farA intrerupere to aceasta vale, chiar delungul epocei romane, fi gasttsiarsitul la aparitia eventuala a unui mic grup de cuceritori, care comandscum In aceasta regiune. Remarcam apol, ca si la Santana de Mures, lipsa dearme in morminte, care atenulaza caracterul razboinic at celor inmormantati '.aPalatca, In caz ca el ar fi Goti, sl permite banuirea unor raporturi bune cu popu-latia autohtona, data nu chiar tin amestec cu aceasta, cum ne-ar indreptati naturawiet bune parti din inventarul funerar, ca si tncercarea de proteguire a morminte-lor cu ziduri de 'Matra sau cu fragmente de tigle aruncate In masa compacts dea-supra mormintelor.

Ca si aici la Palatca, la Santana de Mures, ca si la Targul Mures a lost re-tevat caracterul autohton al unei bune parti din inventarul funerar, atat de catre$t. Kovacs, eel care a sapat aceste necropole, cat si de cercetatoril ulterior(, caEld. Beninger sl C. Daicoviciu.

Bine inteles parasirea Daciei de catre Romani a tnsemnat Bra indola'a oschimbare de situatii, care la Palatca este marcati de parasirea si caderea In ruinsa vechilor constructii romane, caeca insemneaza plecarea, alungarea sau ucidereavechilor stapani proprietarl de mosil si sclavi. Pentru populatia autohtonA insA acea-sta schimbare se reduce la o schimbare de stapani, In locul celor yacht, plecati saudliparuti, se impun altii not. Judecand dupa numarul redus al morminteor din ne-cropola dela Pala,tca, noii stapani ai regiunei sunt foarte putini la numar, mai alesca cele mai apropiate descoperiri gotice in cast part! stint cele dela Sic, WOGherla si dela Apahida, la aproximativ 20 km. departare fiecare de Palatca. AsaIntat prezenta obiectelor, a produselor 01 a unor anume uzante In legatur5 cu

po.

@Data

www.dacoromanica.ro

116 CERCETARI ARHEOLOGICE DIN Ma

linnormantarea gt cu mormintele to necropole atribuite Gotilor este foarte usor de-trite les. Tot asa precum Insusirea podoabelor de gust gotic, eventual a stilului deviata al cuceritorilor, din partea unora dintre autohtonl este deasemenea posibIll.

Unde tsi vor fl avut locuintele cei tnmormantati fn necropala din valea Ta-gului nu putem gti, cad terenul din apropiere nu ne of era nici o indicatie fn aceasti

In once caz Mel noua oranduire care s'a stabilit In valea Tag dupa pie-carea Romani lor nu a, dainuit prea fridelung. CSci necropola cea noua nu trecela nici un caz peste sfarsitul veacului IV. Invazia Hunilor a pus capat stapanirilnominate a Gotilor in Dacia. Ce s'a mai intamplat cu populatia din vain Tagului,.ca gi cu cea din Valle vecine, dupa acest eveniment nu mat putem sti, &act urmelearheologice dispar cu totul, aid ca si In multe alte parti ale Tra,nsilvaniei.

M. M.

SAPATURILE ARHEOLOGICE DELA ZIMNICEA,JUD. TELEORMAN

La cca. 250 m. distanta de marginea de Apus a orasului Zimnicea (In extin-derea lui actuala), pe malul vechiu, valurit de dune, al Dunarli, imediat deasupraluncii fluviului, se gaseste un promontoriu, separat de restul malului printr'un antadanc. Localnicli ft numesc prin traditie Cetate". La Rasarit de Cetate" pane laliziera orasului, iar la Nord de ea pe o distanta_ de cca. 500 m., se pot distinge fateren o Intreaga serie de movile gi movilite de diferite dimensitmi.

Arheologul nu are nevoie de alte indicil, fn fate unei astfel de situatli, pentruda seama ca aid se afla o asezare straveche tntarita, Inconjunata de o vasty

necropolli tumularit. De altfel, once Indoiala i-ar fi imediat risipiti de multimeafragmentelor ceramice si a altar resturi, raspandite mai ales pe Cetate" gi peogoarele dela Rasarit de ea, urme care pe deasupra, prin caracterele for speciflce,fl ajuta sit determine si vremea In care au fost mai ales locuite Cetatea" gf ftnpre-jurimile ei: cea de a doua varsta a epocii de fier.

In primavara but 1948 Zimnicea a fost vizitat de Intregul colectfv al MuzeulteNational de Antichitati. Constatarile sumare facute atuncl la fata loculul au confir-mat impresiile mai vechi gi pe deasupra ne-au aratat ca tntreg complexul este expusunei distrugeri lente, dar nu mai putin elective $i pagubitoare: Cetatea" prinperiodice prabusiri ale malului abrupt dinspre Dunare, lax necropola din cauza aratu-rilor gt eroziunilor.

S'a propus de aceia ca unul din santierele de concentrare ce urrnau sa fieorganizate In 1948 sa fie instalat la Zimnicea.

Sapaturile au taceput la 20 tulle si au fost intrerupte la 10 Septembrie.Aceasta prima campanie a reluarii sapaturilor dela Zimnicea, a avut In mod

firesc caracterul unor Inciziuni preliminare, menite a ne puree to posesia datelornecesare unor viitoare desgropari de marl proportii. Lamuririle pe care urrnarearasa le obtinem se legau de trei probleme principale:

I) stabilirea sistemului de fortificatie a Cetatii" gi to subsidiar determl-narea structuril asezarii;

2) stabilirea unei stratigrafii de ansamblu si to subsidiar identificareazonelor de mai sarac5 sau mat bogata vietuire;

3) precizarea caractertfui cimitirului si a riturilor de tnmormantare falosite.Inainte de a trece la expunerea rezultatelor obtinute fn legatura cu proble-

mele puse, este necesar sa amintim ca, tinand seama de dificultatile inerente unorgat de ambitioase nazuinte, ca si de nevoia de a adanci initierea tehnica a colea-tivului, s'a procedat cu cea mai mare atentie si scrupulozitate fn provocarea gi Inre-gistrarea observatiilor, imprimandu-se totdeodata Intregli campanli de lucru un rantharnic, dar calm, fail goana dupa materiale gr diva descoperiri senzationale, evi-tandu-se deasemenea once generalizare pripita a observatiilor acute pe spatiulrestrans.

4

privi915.

a-si

www.dacoromanica.ro

SAPATUR1LE ARHEOLOGICE DELA Z1MNICEA, JUD. TELEORMAN 117

Cetatea" se prezinta, In starea In care am gasit-o, ca o platforms aproxi-mativ trapezoidala, cu o latime maxima de cca. 150 m. atat pe axul E-V, cat si pecel N-S si ridicandu-se cu cca 25 m. deasupra nivelului actual al luncii Dunarii (v.planul alaturat). Marginita In Intreg sectorul SV de faleza abrupta catre luncaa vechiului mal al Dunarii, ea este despartita In rest de sesul din spate printr'unan antic si lat, care o cuprinde cam in semicerc. Acest an atinge astazi o lar

gime de peste 30 m. la gull in partea dinspre Nord si de ceva mai putin, spre Est.Portiunea, dinspre Nord a santului este acum f parte mult adancita, In pants relativrepede spre lunca, din cauza apelor care se scurg prin el si care submineaza necon-

6

91

o so 10?m

e0

21

ZIMNICEAJUD.TELEORM AN

CETATEA"si CIMITIRULDE MOVILE

Sap5turile hluzeului National deAntichitati din anul 1948

h.

tenit drumul de care ce duce prin thalwegul santului din orasul Zimnicea spre luncaDunarii. Portiunea de Est a santului serveste ca un brat lateral al acestei direct!'de scurgere, dar este mult mai pufin erodatA pe fund, in afara de capatul lui dinspreDunare. In spatele acestui prim sant larg si alarm si la mica distanta de el (cca.20 m.) se distinge limpede urma unui al doilea sant, cu un traseu exact paralel cucel al primului. Acest al doilea sant nu a Post erodat, ci dimpotrivS s'a umplut cualuviuni, nemai pastrandu-se deck sub forma unei usoare si Inguste albieri.

Platforms, Cetatii" prezlnta pe latura de Vest o scobitura relativ adancasi lard, care porneste din partiunea de Est a primului sant si pare a fi o lucrare

C.

P

./.

www.dacoromanica.ro

118 CERCE'TARI ARELEOLOGICE DIN 1948

ulterloari. Pe latura de Vest, Cetatea" este usor erodata de scurgerea apeior. Incoltul de NE al Cetatii" se remarca dealungul marginel platformei o regiune matridicata, care se pierdea treptat spre V. Prezenta acestei ridicaturi aici, deasuprasantului de aparare, informatia pe care o aveam ca in aceasta regiune se gaseau regu-lat In parnant numeroase pietre si insfarsit observatiile ficute In cursul sapaturi-lor din 1924, lasan sa se banuiasca existenta, cel putin dealungul acestei laturi aplatformei, a unui val" de aparare, intarit fie cu lemn, fie cu piatra, fie cu ambeleaceste materiale. Trebuia cercetat asa dar, intrucat avem de a face cu un astfelde val si in caz afirmativ care era structura lui si cum se articula el cu Wu:de aparare. Transeele I, II, III, IV sapate concomitent pe latura de Nord a plat-formei si asupra carora s'a concentrat in prima faze a lucrarilor intreaga muncasi atentie a colectivului, au avut menirea, sa rezolve aceasta problems fundamentalireferitoare la structura cetatii. Totodata e:e aveau sa serveasca drept prim In-dreptar pentru stratigrafierea depunerilor arheologice de pe Cetate". Trasarea &an,-seelor in teren a tinut seama de re:ieful exact al portiunilor respective de teren,de sapaturile anterioare si de cursul pe care urmau sa-1 capete ulterior desgro-pari:e. Rezultatele obtinute sunt in linii marl sl pe scud urmatoarele

Nu a existat nici un val de aparare pe aceasta latura a Cetatii". Toate de-punerile arheologice intalnite in acest sector se da,toresc locuirii, si anume uneilocuiri foarte intense In coltul de NE al platformei. Numeroasele pietre care seintalnesc in aproape toate nivelele, dar mai ales In cele inferioare, ale santurilor 1si II, pietre de rau destul de marl adeseorl si uneori chiar midi blocuri, sunt de pusIn legatura cu constructii limitate (Incaperi) si nu cu un sistem continuu de val defortificatie. La origine, dealungul laturii de Nord a platformei Cetatii" a existat oduns, care valurea aici usor si neegal terenul. In nivelele inferioare ale santului Is'au gasit, in afara de pietre, resturi apreciabile de lemn carbonizat (dar nu ars)In parte trunchiurl pe care se distingea Inca scoarta; mai slabe, dar totusi binemarca.te, aceste resturi de lemn s'au intalnit in nivelele respective si in sarrtul II.

In momentul in care situatia de pe latura. de Nord se lAmurise in linii marl,s'a deschis santul V, in coltul de SV al platformei, cu scopul de a determineintensitatea locuirii din acest punct si de a furniza prin depunerile aluvionate acoloinformatil indirecte asupra situatiei ce se putea astepta a fi intalnita in coltul deSE al platformei, unde se distinge iarasi o portiune mai ridicata a terenului, careascunde desigur ruine mai importante. Santul V a confirmat observatiile stratigra-lice facute in santurile IIV si ne-a aratat in plus ca si in aceasta regiune neaftam In preajma unui cartier' important, cu locuire intensa si bogata. Resturi delemn carbonizat si pietre au aparut mai slabe si aici, in nivelele corespun-zatoare. In plus, santul V a precizat, prin ruine de locuinte incendiate, situatlastratigrafica din nive:ele superioare ale depunerilor de pe Cetate".

Concluzia care se degajeaza pans in prezent cu privire la structura Cetatii"este ca Mat in coltul de NE, cat si in cel de SE al platformei, deci in locuri maiusor accesibile dinspre interiorul tinutului, au existat constructii puternice din lemnsi piatra, ale caror daramaturi pravalite in regiunile incizate de santurile noastreIV au determinat structura specials a depunerilor nivelelor inferioare de acolo.Ne putem gandi la palate" ale unor conducatori de triburi sau la turnuri de apa-rare, mai probabil poate palate" turnuri. Epoca In care ele vor fi existat se yepreciza mai jos, cand se va discuta stratigrafia.

Coltul de NE al platformei a Post strabatut In 1924 cu santurl inguste; eauintalnit resturi de aceiasi natura ca cele constatate de not in santul I, dar fill a leurmari atent si firs a le fixa precis ye p:an. In schimb, coltul de SE al platformeise arata a fi intact. Este evident ca pr:mul obiectiv al viitoarelor sapaturi va fide a desveli pe marl suprafete (intre 1000 1500 m2 fiecare) constructiile aflate laadancime in cete aoua eicuri, pentru a putea studia technica for de con3tructie,a le stabili planul si destinatia exacta pentru a recolta materieele arheologice,care vor reprezenta, desigur judecand si dupa cele gasite 'Ana acum in preajma(monete, fibule, ceramics greceasca de import si indigene de ca!itate superk.ar4)manifestarile de lux ale civilizatiel materiale entice dela Zimnicea. In afara deeceasta, vor trebui cercetate si cartierele joase" ale Cetatii".

Constatari:e si concluziile acestea, oricat de ipotetic ar fi Inca in parte carac-terul for, sunt menite ea determine si in ansamblu cursul victor al sapaturilor delaZimnicea. Daca Cetatea" are, dupi cum reiese din cele constatate, caracterul unui

:

sl

www.dacoromanica.ro

BAPATURLLE ARHEOLOGICE DELA ZIMNICEA, JUD. TELEORMAN 119

burg" Intarit de pr;portii testrInse, to care populatii mare so va fi Inqiimaditdoar to cazurl de primejdie iminenta, locuintele acestei populatil vor trebul cerce-tate In regiunea din juru: cetati, acolo unde resturile vizibile la suprafata, atat la Estde Cetate", cat si pe o anumita portiune de teren la Nord de ea, ne indica de peacum limpede existenta lor. Se deseneaza aaa dar o structure mare a complexuluidela Zimnicea, sub forma unui sat" extins pe aglomerari? dealungul maluluiDunarli, to preajma unei cetati aparate cu aanturi ai pe care se aflau locuintele,Intarite ai ele, ale aefi:or tribului.

Sectiunile practicate in cuprinsul Cetatii" au furnizat al date suficiente pentrustabilirea unei stratigrafii a depunerilor arheologice din acel lac, adica pentru deter-minarea nurnarului ai ordinei de succesiune in timp ale diferitelor perioade ari faze incare promontoriul a lost locuit. Hind vorba numai de sectiuni, este natural ca nus'a putut determina articu1area stratigrafica a depunerilor de cat in mod schematic,oarecum scheletic. Studiul atent at materialului ce s'a, recoltat, precum ai desvelireape suprafete mai Intinse a fiec5rui nivel identificat, vor da deabia in viitor uncontinut concret mai bogat ai mai semnificativ acestui cadru.

S'au constatat in incizale facute, o serie de strate arheologice, toate reprezentand faze diferite ale aceleiaai vietuiri continui, in cursul careia asezarea a sufe-rit anumite vicisitudini ai a lost reconstruita de mai multe ori. Ruine:e ai depunerileacumulate ating o grosime maxima, in locurile unde ele s'au aglomerat, pang la4 m. Dupe elementele caracteristice de datare identificate p5n5 fn prezent, rastim-pul in care s'a produs aceasta acumulare se plaseaza Intre secolele al 4-lea ai al2-lea in. d. Hr. Perioada de folosire mai intensa a Cetatii" se situeaz5 dup5 rezul-tatele de pang acum In sec. 3 ai 2 In. d. Hr.

Important este faptul ca asezarea principal5 din cea de a doua epoc5 a fieru-lui a folosit un teren care fusese !ocuit sporadic si in prima epcod de fier, f5r5 catotuai sa se fi putut stabi:i p5n5 in prezent o contintutate directs in timp, pe acestlac, Intre cele doua epoci. Pentru moment, contrariul pare mai degraba probabil.

Un alt fapl de Insemnatate deosebita este acella c5 epoca de maxima Inflorirea civilizatiei celui de al doilea fier din CAmpia Munteana, anume aceea din sec. 1

In d. Hr., care culmineza cu aaa zisul stat condus de Buerebista, nu este reprezen-tata la Zimnicea. Cetatea," incetase a exista in acea vreme. Nu exista p5na acumniciun indiciu ca fn veacul 1 in. d. Hr. ar fi mai dainuit o aaezare pe acest doc.Importanta Zimnicei rezida aaa dar mai degraba in faptul ca aici se pot studiatazele mai vechi ale civilizatiei celui de al doilea fier din aceste regiuni.

In amanunte, stratele principale se prezinta to felul urmator:La baza, o depunere nisipos-blessoida, impregnate de resturi organice al evi-

dent aluvionata, de culoare cafenie, to cuprinsul careia numai arareorl s'au tntalnitresturi vagi de constructii. Prezenta oamenilor in aceasta epoca in regiunre atinsede incizii se manifests mai =it prin gropile sapate de ei in subsol. Depunereaaceasta reprezinta deocamdata cea mai veche stratificare arheologice de aici, carezultat al unei locuiri omeneati,a c5rei vatra" principa:5 ram5ne Inca a fi !den-tificat5. Un fragment ceramic de fabricatie greceasc5, probabil atica, din speciavase'or pictate cu figuri rosii, databil pe la sf5raitul sec. 5 In d. Hr., ne d5 o Indl-catie pretioasi cu privire la epoca de Inceput a locuirli din eel de al doilea fierdela Zimnicea.

Deasupra acestel depuneri cafenif urmeaz5 un strat relativ gros, de p5m5ntamestecat cu multa cenusa ai des impestritat cu fragmente de carbune. Este aacumulare corespunzand unor locuiri tntrerupte de incendii puternice ale unorconstructii de lemn. Depunerea aceasta se Imparte fn doua nivele; eel Inferiorcoupe mai molt carbune, in timp ce partea superioar5 are mai putin. Ambele nivelesunt suprapuse de resturi dare de construct!! (colibe), ceeace indica limpede cadup5 distrugerile prin incendiu viata a continuat pe ruinele acumulate. In cuprinsulacestul strat se gasesc, despartind cele dou5 subnivele, resturile de lemn carboni-zat despre care am vorbit mai sus si care In preajma coltulul de NE al platiormel(in aanturile I ai II) indica prezenfa unor mart eonstructii; din arderea suprastrue-turii acelor constructii trebue sa proving peste tot, In partie mai joase ale plat-forme!, unde au ajuns prin aluvionare, cenusa si particulele marunte de carbune

www.dacoromanica.ro

120 CERCETARI ARHEOLOGICE DIN 1948

care impestriteaza acest de al doilea strat principal. Ace las lucru este valabil pentrupietrele ce se gasesc In el, dintre care o parte numai pot fi atribuite unor con-structii modeste din arta unde au fost gasite; cea mai mare parte provin desigurca daramaturi, din marile constructil de pe partile Smite.

Deasupra ruinelor si aluvionarilor acestea care constituesc al cloaea stratprincipal, s'a depus un strat de pamant amestecat cu multi cenusa, dal fare car-bune, In cuprinsul caruia s'au insinuat cantitati destul de marl de nisip, de celemai multe on In forma de adevarate lentile: avem de a face cu o epoca de locuireterminate prin incendiu, in cursul careia vanturile dinspre Dunare au inceput pro-babil din nou sa aduca si sa depuna nisip pe promontoriul Cetatii". Viata focui-torilor trebue sa fi devenit, sus pe Cetate", destul de incomoda din cauza aceasta,

cum se Intampla si astazi In multe asezari de pe malul Dunarii, sau din ostroave,necontenit amenintate a fi inghitite de nisipurile zburatoare.

Peste acest strat, au fost construite noui locuinte, care la randul for au fostdistruse de un puternic incendiu, dupe cum indica nuanta violets a stratului depamant cenusos care reprezinta aceasta faze, precum si ruinele de locuinte incen-diate care au fost gasite.

Acest nivel incheie locuirea din cel de al doilea fief dela Zimnicea.Dar sapaturile au aratat ca locul a fost totusi reocupat mai tarziu. Peste

stratele entice s'a depus un strat subtire negru, rezultat al unei locuiri autohtonemedievale. Locuitorii acestei epoci, care dupe datele de [Ana acum corespundeaproximativ veacurilor 13-15 d. Hr., au sapat pe tot cuprinsul Cetalii" bordee,construite apoi din lemn si acoperite cu stuf sau paie. Stratele superioare ale ase-zarli antice sunt distruse si deranjate din cauza aceasta pe marl portiuni de teren.Avem de aface desigur cu un mic eatun de bordee al unei comunitati care, foto-sind acest foe potrivit pentru asezare, a repetat la distanta de aproape 2000 de antcomportarea vechr.or locuitori din epoca de Fier.

S'a amintit mal sus c5 reluarea sapaturilor dela Zimnicea tintea in parte sibe lamurirea eventuala a unei probleme istorice precise. Eta vorba anume de aIncerca sa se fixeze pe cat posibil pe cale arheologicA locul In care Alexandra celMare a trecut Dunarea in anul 335 in. d. Hr., In cursul expeditiei sale de potoliremilitara a Traci lor balcanici si a Tribalbilor dela Nord de muntii Balcani, cu careprilej el a facut si o demonstratie tmpotriva triburilor din Nordul Duna'rii, aliati aifriballilor de dincolo de fluviu. Relatarile entice asupra acestei expeditii, care nis'au pastrat la Strabo (mai sumar) sl la Arrian (mai pe larg), au drept izvor ultimpovestirea autentica a generalului Ptolemaios al lul Lagos, care Insotea pe Alexan-dru in expeditia sa. Armata macedoneana a trecut Dunarea In bard si a distrus,la Nord de fluviu si chiar pe malul lui, un oras" prost intirit". Incercarile delocalizare In teren a teatrului acestor fapte au dus la numeroase controverse inistoriografia moderns. Parvan a incercat sa arate ca trecerea armatei mace-donene peste Dunare sub comanda lui Alexandru s'a facut cam to aceasta regiunea Dunaril de Jos.

Nu se pot astepta desigur dela o simple *Murk' introductiva rezultate cares'a rezolve o problems atat de dificila.

Vor trebui studil atente, extinse asupra Intregului mal dunarean in discutie,pentru a se identifica toate punctele putand reprezenta cetatea distruse de Alexandru,a se cerceta dace ele Indeplinesc conditiile implicate In povestirea lui Ptole-naios,a se descoperi ruinele unui ores" din a doua jumatate a sec. 4 in. d. Hr., incare sa se gaseasci eventual Indica ale prezentei ostasilor lui Alexandru. Intretimp, ipoteza trebula pus5 si verificata V la Zimnicea. Aceasta cu atat mai mu!t,cu cat lui Parvan I s'a parut posibil ca aici sa fi fost orasul" distrus de Mace-donean. Iar pozitia Zimnicel la un Joe oferind conditii avantajoase de traversarea fluviului, -- mal ales cu barcile locale scobite inteurr singur trunchiu de copac,pe care le-a foloslt Alexandru, tocmal Intre varsarile raurllor bu!gare Isker silantra, unde se pot plasa cu mai multi indreptatire ciocnirile lui Alexandru cuTrIballii, constituia un argument de oarecare greutate In favoarea el.

Ceea ce se poate spune in privinta aceasta, dup5 rezultatele de pans to pre-zent ale sapaturilor, este ca, deli s'ar putea argumenta ca Zimnicea Indeplineste

www.dacoromanica.ro

SAPATURILE ARHEOLOGICE DELA ZIMENTICEA, JUD. TELEORMAN 121

conditiile cerute de amanuntele relatiril antice, nu s'au gasit to sectiunile practi-cate ruine din sec. 4 tn. d. Hr. care sa justifice concluzia c5 aid a fost asezareaIntirit5, distrusa din temelii (si desigur incendiata) de soldatii lui Alexandru. Vortrebui tns5 asteptate sf rezultatele sap5turilor viitoare, tnainte de a trage concluzildefinitive asupra problemei in discutiune. Nu trebue uitat c5 exists totusi indiciidare ale unei locuiri din sec. 4 tn. d. Hr. la Zimnicea.

Ultima tem5 pe care sipaturile din 1948 dela Zimnicea aveau misiunea sa acerceteze, era aceia privind caracterul cimitirului antic si precizarea ritului de In-mormAntare folosit de locuitorii Cetatii".

Din desgrop5rile mai vechi ale lui Bolliac, ca si din descoperirile Intampla-bone fAcute cu prilejul ar5turilor, se stia cA In regiunea dela Nord de Cetate",se gaseau vase cu cenusa" si oase arse in ele. Tererrul *blase numele deCAmpul Mortilor". Nu existau tnsa observatii pozitive, demne de crezare, cu pri-vire la aspectul real al acestor morminte. Parvan era Inclinat sa socoat5 relatkilelui Bolliac drept fantastice. Nu se putea sti deasemenea cu certitudine dacA mor-mintele to cazul In care erau cu adevarat morminte apartineau sau nu vechi-lor locuitort al Cetatii" si al asezirilor corespunzatoare din jur.

Pe de alti parte, afirmatiile arheologilor si istoricilor roman!, to frunte cuV. Parvan, privind folosirea exclusive a ritului de incineratie de catre triburiledinainte de epoca romans, se bizuiau In chip demonstrabil pe observatii gresite,mai exact pe interpretarea ca morminte a unor fenomene arheologice care nu aveaunimic de a face cu tnmcnmantarea. lar lipsa unor observatii dare asupra Inmor-mantaril triburilor din cel de al doilea fier Ikea Imposibila identificarea sl Inter-pretarea juste a unor descoperiri raziete de reale tnmormantari locale din epoca decare ne ocuparn. In sflirsit, poate tocrnai din cauza Upset unei orlentari certe toarheologia acestei probleme, cercetatorii nostri nu au putut folosi, pentru Iran-sarea discutiel cu privire la ritul de fnmormaUtare observatiile respective care seacumulau fn ultimul limp to mod rapid In cuprinsul arheologiel triburilor dela Sudde Dun Are si de Balcani. In schimb, observatiile arheologice privind riturile de tn-mormantaxe ale populatiel locale din Dacia romans nu puteau fi extinse f5r5 altedovezi si la epoca dinainte de cucerire.

Cimitirul dela Zimnicea se trilatisma sub forma unei aglomerari de movilefoarte joase si relativ Intinse. Mu lte din ele, Intinse desigur in parte si de plug,dar, dela origin5 destul de plate, aproape nu se disting to teren, deasupra c5ruia elese ridici de abia cu cca. 50 cm. Allele sunt mai rasirite, dar niciuna nu prezintaa.spectul net proeminent si adeseort impozant al movilelor obisnuite In stepele delanot gl pe care le IntAlnim st fn regiunea de steps mai departe spre Nord deZimnicea. Acoperirile trecatoare mascau Inca o parte din aceste movilite, &slidInc 5t pe planul ridicat In timpul sapaturilor si reprodus aici la pa g. 117, ele nu scanttnca toate marcate.

S'a ales pentru efectuarca until prim sondaglu fn cuprinsul acestel necropoletumulare, a caret apartenentA de Cetate" era doar banuita, o movila foarte plat5In marglnea extrema de Nord a aglomeriiril din preajma Cetitli" si cam pe axulcentral N-S al aglomer5rii, asa cum ni se Infatiseaza ea ast5zi. Este s5p5turanotate cu C 1 ( Cimitir, movila 1). Nu putem insista aici nici asupra techniceifolosite la s5parea acestei movile si nici asupra cunsulut lent si complicat pe carel-a urmat desgroparea. Vom prezenta numai rezultatele si concluziile finale.

Central movilet era ocupat de un mormint principal (adica acela care a fostinitial instalat aid si pentru care s'a construit movila) apartinAnd unui rizboinloincinerat.

Observatille Mute in cursul desgrop5ril arati el mormantul a fost s5pat,construit si Instalat de catre cel vechi in modul urtnitor:

S'a sApat Intai un culuar de acces, care cabora In trepte Ora la aancimeade cca. 1,50 in, to subsolul loessold al terenului. La unul din capete, culuarul eralargit fn leturi pentru a forma un fel de camera. Directia culuarului ca si al intre-gulul mormAnt de altfel, era SudNord. In peretele de loess dinspre Nord alcameral s'a scobit subteran (cuptorind") camera mortuara" rectangular* pe o

www.dacoromanica.ro

122 CERCEMARI ARHEOLOGICE DIN Ma

Ina dime de circa 0,70 m. Dimensiunile camerei mortuare erau de 2,80x2,70 m. Detur Imprejur ea a fost captusita cu un zid de pietre marl, nefasonate gi nelegateIntre ele nici cu mortar si nici cu pamant, lasandu-se deschisa numai latura delaintrare. In conlinuarea pereti;or laterali lungi al camerei mortuare s'au captusitell pietre, asezate aid mai regulat, si peretli laterali al anticamerei, care fiind maithank avand chiar deschiderea In sus pans la suprafata terenului, a putut fidesigur placate cu zid mai sus decat camera subterana. In interiorul camerei mor-tuare astfel sapate si Wile s'a instalat mormantul gi anume de urmatoareamaniera: cam In mijlocul camerei, putin excentric spre Vest insa, s'au asezat Intromica gramajoara resturi din oasele calcinate ale mortului culese din rug, amestecatecu 'carte putina cenusa. Intre ele, calcinata si ea de focal rugului, se gasea osgraf a (fibula) de fier, ceea ce inseamna ca decedatul a fost ars avand pe el vest-rnantul pe care 11 tinea prins aceasta fibula. Rezemate de peretele stang al camerei(cum privim dinspre intrare), chiar langa intrare, s'au asezat in rand urmatoareleof rande: doui amf ore grecesti, care contineau probabd yin; apoi o cana de fabricatie

cu care sa se serveasca yin din amfore; in sfarsit, coiful de bronz al celuidecedat, coif de fabricatie greceasca, importat. Spre interiorul camerei, Epite depiciorul amforelor, au fost asezate inteo gramadi sapte varfuri de lanci de her si unvarf de pilum din acelag metal. Toate aceste ofrande nu au fost trecute prin foc.

Dupe instalarea mormantului, deschiderea dinspre vestibul a fost obturata cuun zid transversal de piatra, astfel ca mormantul subteran a lost izolat, fnchis. Zidulde Inchidere a fost continuat in sus, captusind peretele dinspre camera mortuaraa! vestibulului pang la o oarecare Ina:time si formand un fel de fronton, de fatadaa mormantului, care Impreuna cu cele dour brate latera!e de zid, care captuseaulaturile vestibulului, constituia un fel de incipere deschisa in sus si spre culuarul deacces. Pe zidul frontonului" au fost asezate ca ofrande amfore grecesti. Vestibu:u1a stat o vreme deschis, lucre dovedit de faptul ca in el s'au Qasi t prabusite pietredin fronton amestecate cu sfaramaturl de vase, sfaramaturi Wand parte din ace-leas' amfore din care uncle parti au camas fixate pe zidul frontonului, iar altele auf. st proectate la distanta tocmai fn culuarul de acces. Cateva s'au insinuat prinirterstitii si In camera mortuara.

Cu trecerea vremii, dupe ce desigur In camera mortuara se infiltrase unstrat de pamtmt. bona de loess a camerei subterane s'a prabusit. Nisi o platrA noa cazut in interiorul mormantului propriu zis; cu prilejul pribusirii boltii, until dinblocurile marl din fronton" s'a inclinat doar spre interiorul camerei subterane.

Caracterul indigen al acestei Inmormantari ne este atestat in mod neindo-elnic de catre cana cu o toarta si fibula de fier. Ambe:e aceste obiecte reprezinta,In cadrul vremii respective si in cuprinsul diversitatii de tipuri earacterizand diferi-tele regiuni si triburi din Europa, cunoscute noua istoric, tipuri speeifice tracice, Inspecial getice.

Epoca la care a avut loc fnmormantarea ne este indicate si ea de tipul obiec-telor gasite in camera mortuara: amforele, coiful, cana, fibula, toate ne 1ndreaptacatre o vreme care poate fi situate catre sfarsitul veacului at 4-lea In. d. Hr.

Am vazut din descrierea inmormantarii ca razboinicul Ingropat aid tusese Inprealabil ars pe rug si doar oasele lui mai exact o parte din ele, culese din rugau Inmormantate. Avem de aface asa dar, pentru epoca respective, eu o docu-mentare neechivoca a ritunti incine..atiei la tribul dela Zimnicea. Cad desvelireamormantului a rezolvat dintr'o data si problema legaturil but cu asezarea dinpreaima: ne gasim In fata unui morrnant construit de membri ai con-min-tit care afclosit si Cetatea".

Totusi, amanuntele Multi' de fnmormantare intalnit aid, analizate mai atent,Ingaduesc si alte concluzii Interesante.

A fost clar char din primul moment al desveliril mormantului Ca el infatigeazio forms specials a ritului incinerarii. Aceasta din cauza ca oasele calcinate culesedin rug se gasesc asezate liber si gramada In pamant, fn cuprinsul unei camereLonstruite pe dimensiuni care sa cupriinda un cadavru neincinerat, intins gi orientateb N. Oaseie nu au fost asezate fntr'un vas (urns funerara), care sa f:e apoi Mgr°.

tntr'o groapa de dimensiuni restranse, ci au fost plasate cam In mijlocul unelgropi obisnuite la morminteie de inhumane. Avem deci de aface cu o forma deIrccere dela ritul inhumatiei la eel al incineraliel, sau cu o contatrinare Intre pe'e

dined,

lost

poll

www.dacoromanica.ro

SAPATURILE ARHEOLOGICE DELA ZIMNICEA, IUD. TELEORMAN 123

dcui rituri. Vom vedea imediat In ce fel orientarea camerel vorbeste In acelassens. Pentru moment este necesar sA subliniem semnificatia deosebit de importantia faptului constatat, potrivit cu care un razboinic este inmormantat dup5 un rit deincinerare care pastreaza reminiscence concrete ale unui rit deosebit, cel al inhu-marii.

In cuprinsul movilei C 1 s'au descoperit Inca doua inmormantari, ambele de-osebit ca rit de mormantul principal descris mai sus.

La Apus de mormantul principal si In dreptul lui, cam in marginea vechiimovile, s'a gasit scheletul Intins pe spate al unui barbat ingropat da o adancimecorespunzand in general cu cea a camerei mortuare a mormantu.ui principal. Orien-tal ea scheletului era exact aceiasi ca a camerei mortuare descrise: capul la Sud,picioarele la Nord. Maria dreapta era Intinsa dealungul trupului, in timp ce stanga,indoit5 din cot, fusese asezata pe abdomen. Scheletul nu avea in preajma lui niciun object depus ca ofranda; doar In unghiul format de manta stangA indoTA s'a gasitacul subtire al unei fibule de bronz, ajunsa acolo datorita activitatii unui soarece decamp. Fibula nu s'a mai g5sit, in ciuda insistentelor noastre cautari dealungul gale -rillor rozatorului.

Orientarea sche:etului, prezenta lui in cuprinsul aceleasi movile, indiciul pecare tl furniza acul de fibula, toate aceste elemente aratau desigur nu incon-testabil, dar ca foarte probabil c5 scheletul este din aceiasi epoci si apartine ace-leiasi comunitati ca si mormantul principal. Condittile mai mutt decat modeste,In c,omparatie cu mormantul principal in care acest individ fusese ingropat,far5 nici o ofranda, putea indica o pozitie social5 inferioarg, aceasta In cazul incare as trebui sa admitem o inmormantare concomitent5. Semnificatia gestuluirnanei stangi plasate pe abdomen ne este necunoscuta. Indiferent de ipotezele ce sepot construi, ceeace ramane este faptul cert al inhumatiei.

Inca un a: treilea rit de inmormantare a lost documental In cursul s5p5turiidin C. 1. La Ras 5rit de mormantul principal, oarecum simetric, de cealalta parte alui, cu mormantul de inhumatie, a fost descoperit la mica adancime In margineamovilei un mormant de incineratie in urns. Oasele arse ale decedatu!ui, adunatepartial din rug, au fost asezate Inteun vas de tut ars de fabricatie locala. In guraacestei urne s'a asezat apoi un vas mai mic, dup5 care urns, a fost acoperitA cuun capac §i wzata la mica adancime in pamant, alaturi de ea plasandu-se ca vasadjacent o cans cu o toarta. Totul s'a acoperit in cele din urrna cu pamant. Avemde a face asa dar cu ritul de incineratie cu inmormantare in urns, si anume, trebueretinut, In urns acoperita cu capac. Nu se poate stabili deocamdata raportul crono-logic exact dintre acest mormant si cel principal. Mormanlul de incineratie in urnsfiind ingropat in movilita construita cu prilejul Inmormantaril principale, este evi-dent ulterior acestuia.

SApatura din movila C 1 ne-a furnizat astfcl date pretioase cu privire la oserie de probleme urmarite de not si de practici ale vechilor locuitori dela Zimni-

S'a putut constata astfel modul In care a fost inmormantat un razboinic inci-nerat in camera mortuary subteran5 peste care s'a ridicat o mica movilaapoi practicarea in anumite imprejur5r1 neclare si a ritului inhum5rII, In sfarsitfo:osirea movilei funerare ridicata pentru .razboinic drept loc de ingropare a urne-Ion funerare ate altar membri al popif.atiei. Tot atat de clar, sapatura din C 1 a!scat unele probleme noui: apartine individul Inhumat cu adev5rat aceleasi vremi siaceleiasi populatii ca si razboinicul? Care este semnificatia deosebirii de rit pe careeI o documenteazA? Se pot stabili pe baza sistemelor diverse de Inmormantareconstatate, diferentieri sociale In massy populatief respective?

Fiecare din modurile de Inmormantare Intalnite fiind documental numalprin Cate un singur caz, nu se iputea sti in ce masura suntem Indreptatiti sa sta-bi:im reguli, norme, pornind dela aceste cazuri.

S'a decis de aceia sa se caute chiar in cursul aceleiaai campanii de sipiturlo confirrnare si eventual o completare a celor observate in C 1, prin atacarea uneiaite movile funerare. S'a ales In acest scop o movila din imediata apropiere aCetAtii" si aproape in dreptul primei movile, pe axul NS al campului de mo-vile. Este sapatura C 2 (vezi planul).

Movila C 2 era si mai plata deck C 1. De abia se vedea ca o usoarA umf15-tura a terenului. Situatia a fost aici mai complicati prin faptul c5 in afaril demormantul principal, movila a continut numeroase inmormantari in urne si In

cea.

www.dacoromanica.ro

124 CERCETARI ARHEOLOGICE DIN 1943

plus tin cimitir tntreg din epoca istorica, cimitirul catunului medieval de bordeepe care II identificasera sapiturile de pe Cetate".

$i aici, mormantul principal, plasat aproximativ In centrul movilei era aluntil rizboinic. Constructia lui a fost asemanatoare cu cea a mormantului cores-punzAtor din C 1, cu deosebirea ca aici nu s'a mai folosit captusirea cu piatra siconstruirea until vestibul.

Pe treapta de sus a culuarulul de acces s'a asezat zabala masiva de fier acalului celui mort. Pe fundul culuarului, In fats intrarii In camera subterana, s'augasit In sir cateva varfuri de &tett de bronz cu trei muchii, asezate probabil acoloIn semn de omagiu de catre tovarlsii de lupta ai celui decedat. Camera mortuara,scobita tot subteran In loess si adancita putin feta de nivelul culuarului de acces,avea dimensiunile aproximativ de 1,80X1,50 m. Orientarea el era tot SN. Dis-pozitia elementelor din camera mortuara era putin diferita de cea constatatA In C 1.Pornind de'a irrtrarea brut* dinspre Sud deci, ea era urmatoarea: fn dreapta,

picioare si rezemata de pragul pe care-I forma camera subterana spre culuarulde acces, proptita In plus si cu o place de piatra asezata pe prag, statea o amforagreceascA de marl dimensiuni. Lana ea, jos pe podeaua camerei, spre interior, unvas de lut local, constltuit din trei cescute lipite laolalti si comunicand prin canaleIntre ele. In stimga, Janga peretele opus, pe pamant, in interiorul camerei, grupulde lanai de fier, asezate paralel to fascicod, cu varfurile spre intrare. Cam In mij-Iocul camerei, dar iaeasi excentric spre V, grAmajoara de oase calcinate ale mor-tului. In cuprinsul ei se afla fibula celui decedat, de data aceasta de bronz. Maispne Nord In

unmijlocul camerei, fragmentul unei piaci de Jut ars, avand pe

Infate

superioara motiv simplu de linii Incrucisate, desigur o table de joc. sfar-sit, la extremitatea de Nord a camerei (oarecum la picioare"), ehiar in axul demijloc at ei, asezata direct pe pamant, ca si restul lucrurflor, o mica cups (phitale),de argint de import, caleinata de focul rugului. Ne putem inchipui cum s'au facutcu ea libatii cu prilejul Incinerarii, pentru ca apoi sa fie aruncata focul rugului, deuncle °data Cu resturile de oase calcinate ale eroului a fost culeasa pentru a fiasezata mormant. Restul ofrandelor nu au trecut prin foe.

$1 ca gf la mormantul din C 1, nu s'a observat nicio urma de lemn deconstructie, care data ar fi existat s'ar fi conservat neaparat in canditiile de soldin measta regiune.

Epoca din care se arata a data mormantul principal din C 2 este aproximativaceiasi ca la mormantul razboinicului din C 1.

In marginea de Est a movilei C 2, In dreplul mormantului principal, s'a des-coperit deasemenea un irnormAnt de inhumatie, de data aceasta femenin. Scheletulzacea intins pe

mortuarespate, cu capul la Sud si picioarele la Nord (deei exact orientarea

camerelor si a scheietuluf din C 1), pictoarele fiind upr flexionate dinsolduri din genunchi, ca tin fel de reminiscenta a vechil pozitii chircite a Inhu-matillor preistorice. Mina dreapta, Indoita din cot, fusese asezata pe abdomen.Langa cotul stang se afla o cup5 mica de lut ars, extrem de grosalana, cu toartalipsa din vechi. Aceasta cescuta primitive prezinta o importanta deosebita, deoareceprin tipul si technica ei, ea dovedeste In chip decisiv ca aceste inhumatii apartinca tip gi ea grup uman aceleiasi populatii care a locuit Cetatea" si a foosit cimi-tirul vechf dela Zimnicea.

Restul movilei C 2 fusese ocupat in vechime de urne cu incineratie Ingropateulterior to mantaua" el. Din nefericire, a parte din ele au fost distruse cu prilejulInmarmantarilor medievale astfel c5 nu mai putem dresa un plan exact at distribuiriifor originate In movila.

S'au descoperit 6 morminte de incineratie cu urne, mai mutt sau mat putinintacte, toate avand urne cu capac si unele din ele vase adiacente (cant cu toarta).In urnele In care, in afara de oasele calcinate, s'au mai gasit si alte obiecte cuiesedin rug, aceste lucruri s'au dovedit a fi podoabe femenine sau alte obiecte "careindica sexul femenin at celui decedat. Faptul Ca una din cele mai bogate" urne,cuprinzand 8 fibule, dintre care una de argint, si o bratara de bronz, a mai con-tinut si un cutitas de fier, este semnificativ pentru moravurile femeilor din aceavreme.

Un studiu atent, care urmeaza sa se fad, al observatiilor si materialelor

In

inaid,

www.dacoromanica.ro

SAPATURILE ARHEOLOGICE DELA IZVOARE, JUD. NEAMT 1 2 5.

recoltate In sapaturile din C 1 si C 2, ca sl compararea rezultatelor obtinute acolocu cele ce se vor degaja din analiza faptelor simaterialelor obtinute stratigrafic peCetate", vor permite mai tarziu deosebit de importante preciziuni de ordin crono-logic, istoric sI demografic.

Pentru moment, putem constata ci problema ritului de fnmormantare a tri-burilor din epoca pre-romani, este mai complexa cleat aparea la fnceput. Ritulincineratiei, care predomina, nu este exclusiv si se manifests contaminat In formediferite de care cel al fnhumatiei. 0 alts constatare nets este acela ca triburile indiscutiune foloseau, fn vremea In care ne afIam la Zimnicea, tipul tumular de necro-pola, deci nu cimitirele plane.

Prin amanuntele ritului lor, el se deosebesc clar de Celtii incineratori (care nupun de pilda niciodata capac pe urne) si se apropie pans la identitate, chiar In ceeace priveste coexistenta celor trei riturl constatate la Zimnicea, de Tracii din Sudulr'unaril si In parte de eel din Nordul MOM Negre.

Morrnintele ce s'au gasit fn C 2, s'au desgropat 17 morminte de acestfel din sec. cca 13-15 erau ale unor crestini. Acestia au fost fnmormantati cu capul laApus gi picioarele to Rasarit, intln,i pe spate, cu mainele pe piept. Urine de sicriunu s'au constatat decat to doua cazuri. Ritualul crestin neingaduind asezarea Inmormant a unor ofrande, nu s'au gasit decat rare obiecte lde podoaba, In afara denasturii dela haina, care oricum erau fabricati dintr'un argint amestecat cumult cupru. Ca podoabe s'au gasit un tercel de tampli de timp slay din electron,Infasurat cu fir de argint pe care erau insirate mici margaritare, si un alt tercelapartinand unui tip medieval derivat dintr'o veche podoaba bizantina. Studiul antro-pologic al scheletelor romanesti, care se face de citre Institutul de Anatomie delaFacultatea de Medicine din Bucuresti, va aduce date interesante cu privire la tipulfizic al populatiilor romanesti din evul medlu.

SAPATURILE ARHEOLOGICE DELA IZVOARE JUD. NEAMT

Asezarea omeneasca din epoca straveche si medievala dela Izvoare seafla 1a 1 km. spre Est de satul cu acest nume, pe marginea ultimei terase depe stanga Bistritei, la 8 km. spre Rasarit de orasul Piatra-Neamt, exact lapunctul de bifurcatie a soselelor ce duc la Doina si la Dochia. Nu e un locproeminent, Cu profit impunator, cum se prezinta de obiceiu statiunile socie-OW primitive, ci un tapsan scund, marginit de doua valcele bogate In izvoare.Una din aceste valcele a si fost transformata In zilele noastre intr'un laz cupeste. Inaltimea statiunii este stet de neInsemnata st accesul sau atat dewar, (neat prin mijlocul sau trece soseaua ce duce la satul Doina. Cea maimare parte din suprafata locului e cultivate. Este evident ca ceeace a deter-minat In vechime asezarea oamenilor In acest punct n'au fost conditiile deaparare, ci conditiile materiale ale unei vieti sedentare, !Titre care erau siizvoarele din apropiere, cu apa for abundenta si de buns calitate.

Primele sapaturi arheologice la Izvoare au avut loc In Iunie 1936, tends'au descoperit, la baza unui stoat cu ceramics neolitica pictata de stilurileAriusd sf Cucuteni A, resturile unei culturi deosebite, mai vechi, care nufusese precizata stratigrafic si cronologic nicaeri pans atunci si care a fostdenumit Izvoare I. In Septembrie 1936, o noun sapatura o confirmat pe de-plin constatarile facute In Iunie. 0 sapatura a fost executata si in afara destatiune, pe pants dealului dinspre Nord, ducand la descoperirea resturilorunui sat moldovenesc medieval. Explorarile au fost continuate, cu rezultatedin ce In ce mai precise si mai concludente. Cea mai mare parte din mate -rialul scos la iveala prin sapaturile dela Izvoare a intrat In colectiile Muzeu-lui Regional din Piatra- Neamt. Restul se afla la Muzeul. National de Anti-chitati din Bucuresti.

In Septembrie 1944, d-1 Dr. Danilenko dela Universitatea din Lenin-

Jit

www.dacoromanica.ro

126 CERCETARI ARHEOLOGICE DIN WM

grad, cu prilejul scurtei sale treceri pe la Piatra-Nea.mt, ca ofiter de rezervaal Armatei Sovictice ce lupta in aceasta parte a Moldovei, s'a oprit catevazile la Izvoare, procedand la un sondaj in statiune, cu rezultate Inca inedite.Pentru stiinta sovietica a.sezarea dela Izvoare, ca tot ce priveste NeoliticulMoldovei, prezinta un interes deosebit, deoarece formele acestui Neolitic suntasemanatoare pang la identitate cu acelea din aria ucrainiand cunoscuta instiinta sub numele de Tripolje (Tripilska Kultura"), nume ce derive dinacela al unei vestite statiuni din societatea primitive din regiunea Kiev. Dealtfel, inca dinainte de razboi descoperirea stratului precucutenian dela Iz-voare fusese consemnata in lucrarile sovietice, ca si in acelea din alte sari.

In August 1948, a fost intreprinsa la Izvoare o noua campanie de sapa-turi, explorand o suprafata de 75 an. p., la marginea dinspre iaz, la Vest desoseaua Izvoarc-Doina care strabate statiunea. Rezultatele au fost si de dataaceasta foarte multumitoare, mai ales In ce priveste stratele neolitice ai fazageto-carpica din sec. IV. Din aceasta ultima vreme s'au descoperit doua mor-minte bogate, al caror continut, descris ad mai jos, se afla expus In prezentin Expozitia specials pe 1948 a Muzeului National de Antichitati din Bucuresti.

In prezenta dare de seams, in Toe de o enumerare a materialului des-coperit in cursul sapaturilor din 1948, socotim mai util sä incadram acestmaterial intr'o expunere pe scurt a concluziilor esentiale trase din studiultuturor sapaturilor dela Izvoare, din 1936 pane acum, mijlocind astfel for-marea unei idei mai complete despre aceasta statiune Si despre importantasa

In evolutia statiunii dela Izvoare se constata existenta a patru fazecronologioe principale. Doua din ele corespund unor asezari neolitice: Izvoare I(precucutenian) si Izvoare II (=AriusdCucuteni A). Celelalte doua, repre-zentate prin morminte mai tarzii care au strapuns straturile asezarilor, stint:Izvoare III, dela inceputul epocii migratalor, sec. IV d. Cr. si Izvoare IV, dinprimele veacuri ale principatului Moldovei.

Izvoare I, cu urmele cele mai vechi neolitice cunoscute pans acum inMoldova, se caracterizeaza In primul rand printr'o ceramics lustruita, decoloare cenusle, bruna sau roscata, lucrata cu ingrijire cu mans si prezentandornamente de stil geometric produse prin incizie, prin puncte intepate, prinexcizie sau prin apasarea cu dintii prismatici ai unui pieptene. In tehnicaornamentarii mai infra uneori proeminentele, alveolele, canelurile (adanci-turi largi, paralele, trase cu varfurile degetelor) si benzile pictate simplu cuo coloare rosie prafoasa. Pe un ciob apare ca ornament o mans, fragment din-tr'un simulacra de figura umana in relief. In general, stilul ornamentelor arela baza motivul suprafetelor discoidale on eliptice izolate in negativ si uniteintre ele prin linii tangentiale oblice. Acest motiv is in uncle cazuri aspectulunor spirale continui. Liniile incise si excise si uneori si acelea produse prinimpresiunea dintilor de pieptene erau umplute ou o substanta alba, care lamulte cioburi inca se mai pastreaza. Forme le vaselor sunt variate: cesti simpleconice, ulcele sferoidale cu buza decorate prin crestaturi, vase mari ou fun-dul malt si cu gura stransa, vase bitroncoconice cu buza rasfranta, strachinicu gura aarga, vase cu fundul stramt, cilindric sau tronconic inaltat, vase-porniere cu picior inalt cilindric, vase cu capac. Ceramica Izvoare I se corn-pleteaza cu cateva fragmente de lingual si -cu mai multe figurine de caracterreligios, zoomorfe sau antropomorfe, acestea din urma reprezentand o divi-nitate feminind steatopiga. Printre celelalte obiecte din stratul Izvoare I seremarca: lame de silex, topoare de piatra lustruita, rajnite de piatra primi-tive, coarne de cerb, oase de animale domestice, grane si fructe carbonizate,multe conchilii de scoici si de meld si diverse urme de locuinte: chirpici delut framantat cu paie, cu urmele parilor si nuielelor pe care se lipeau, pietreinforme r5zlete, resturi de vatra, etc. Nu lipsesc nici obiectele de metal, re-prezentate prin cateva mid fragmente de cupru curet.

Afinitatile culturii Izvoare I, in comparatie cu ariile culturale din jurulMoldovei, merg in mai multe directii. In primul rand se impun asemanarilecu U. R. S. S. (ceroul ucrainian) Tripolje, in care se regasesc aceleasi forme,

stiintifica.

www.dacoromanica.ro

SAPA.TURILE ARFIEOLOGICE DELA IZVOARE, JUD. IVEAMT 127

acel asi ornarnente incise, in acelas stiff al in aceeasi tehnica, precum si deco-rul produs prin imprimarea dintilor de pieptene. Deasemeni, afinitatile cucercurile Turda* I din Ardeal Vinca I (Oltenia, Banat, Serbia), reprezen-tate prin benzile umplute cu puncte on ou alveole, precum *i prin fragmen-tul cu figura umana in relief. In sfarqit, sunt evidente legaturile cu cerculBoian A din Muntenia *i Bulgaria, precum dovedesc vasele cu buza crestatasi va.sela cu ornamente excise, mai ales acelea care prezinta serif de triun-ghiuri on motivul patratelelor din 'table de aah. Aceste diverse comparatiideterrnind, in acord cu situatia sa stratigrafica si pozitia cronologica a cul-turii Izvoare I: contemporana cu Boian, cu Turdas I, cu Vinca I, cu eel maivechiu faciess dela Tripolje, ea este mai veche deceit culture Gumelnita dinMuntenia, Dobrogea *i Bulgaria. Aceasta ultima concluzie, moclificand primeleimpresii din 1936, este sigur atestata prin toate observatiile descoperirilefacute de atunci incoace. In ce priveste cronologia absolute a culturii Izvoa-re I, in stadiul actual al cercetarilor, ca pentru toate culturile neolitice dinEuropa, n'am putea sa ne raportam deceit la o data foarte aproximativa,care, in niciun caz n'ar putea sa fie mai tarzie deceit mileniul al III-lea inain-tea erei noastre. Mentionand anul 2500 in. Cr. ca axe a ipotezelor noastre,avem eel mai multi sorti ca sa fim aproape de adevar.

Oamenii culturii Izvoare I duceau o viata sedentard, cu o organizatie pa-triarhaila, concretizata in sate cu locuinte aglomerate pe o vatra limitata, caaceea pe care o constitue suprafata restransa a statiunii dela Izvoare. E fazaproprieWtii colective. Nimic sigur n'am putea spune despre originea acestoroameni. Gradul relativ inaintat al culturii lor, dovedit mai ales prin tehnica*i decorul ceramicei, arata ca au venit din alta parte, cu elementele acesteiculturi formate gata. Directia din care au venit e probabii RasarituL Afini-tatile culturii lor, strans legate cu lumea rasariteana, ne impun aceasta parere.Din asem6narile numeroase cu culture Tripolje putem deduce ca faceau partedintr'o populatie raspandita pe o arie foarte intinsa, ce acoperea cel putintot Sudul U. R. S. S. teritoriul R.P.R. (Moldova). Dar avem indicii ca seintindeau si asupra unei bune narti din Dobrogea si din Muntenia. De altfelsi cu populatiile din aria culturii Boian si chiar cu oamenii culturilor Turda*

Vinca acest grup trebue sd fi fost de aproape inrudit. Pand in 1936, resturiale acestei culturi dela Izvoare se cunosteau in U. R. S. S. (Ucraina) la Tri-polje, la Sabatinovka, etc., in Moldova la Bogdanesti (Falciu), dar, in lipsastirilor des-pre situatia lor stratigrafied, erau socotite contemporane cu eivi-lizatia Cucuteni A sau chiar mai noi. Dupe 1936, cand s'a dovedit stratigrafic,la Izvoare, vechimea lor, au mai fost constatate in diferite alte locuri: la Tar-pesti, Trudesti, Ghigoesti, Girovu in jud. Neamt, apoi la Baesti-Aldeni inMuntenia, in Dobrogea, etc.

Izvoare II reprezinta stratul cel mai gros si mai bogat al statiunii, co-respunzand tine! locuiri mai intense si de o durati mai lungs. Contine toateelementele culturii neolitice dela Ariusd (jud. Trei Scaune), implicand dou-acategorii oeramice distincte:

1) una, constatata pans acum, in afard de Ariusd ai de Izvoare, la Ca lu,Frumusica, Mastacani, Stoicani, Baesti-Aldeni si earacterizata prin-tr'o ceramics Ingrijita, rosie on neagra lustruita, decorate cu caneluri,alveole si proeminente si cu motive spirale si unghtulare on cu cercuri uniteprin tangente oblice, pictate cu alb sau cu rosu, on cu ambele colori, Liranegru. lasand vizibil o mare parte din peretele lustruit al vasului,

2) alta, bine cunoscuta din stratul A dela Cucuteni (jud. Iasi) si intal-nita in foarte multe alte statiuni din Moldova (Ca lu, Frumusica, Fedeleseni,Ruginoasa, Costesti-Baia, Cosesti, Trusesti, Bontesti, etc.), din Ardeal (Ariu*d,Olteni, Priesterhiigel, etc.) si chiar din U. R. S. S. (centrul Ucrainei)

contend din vase fine roseate, cu motive spirale on meandrice intrei culori: alb, negru row, care acopera complet peretele vasulul. Acestedoua categorii, constatate be Ariusd, Is Ca lu, in Frumusica, Intr'o situatie cen'a putut permite o discriminare stratigrafica, au fost considerate pane aoumca fiind contemporane. La Izvoare pentru intaia oars au anarut la niveluri

sl

si

si

si

Tri-polje,

si

www.dacoromanica.ro

128 CERCETARI ARHEOLOGICE DIN 19411

deosebite, categoria 1 gasindu-se totdeauna la baza stratului Izvoare II, dea-supra stratului Izvoare I 0 sub nivelul categoriei 2 trihrome de stil CucuteniA, ceeace dovedeste apartenenta for la faze cronologice diferite. Aceasta con-cluzie e intarita 0 de faptua ca in unele statiuni neolitice din Moldova aparenumai cate una din cele doua categorii ceramice. Astfel, la Cucuteni-Iasi, instrand inferior A, nu e atestata decat categoria 2, trihroma, pe cand la Stoi-cani sc Mastacani fin Covurlui, in cercetarile de asta yard, nu sa constatatdecat categoria 1-a. Putem considera astfel ca un bun stlintific castigatdeterminarea in complexul neoliticulul moldovenesc a unei not faze cro-nologice, Izvoare II 1 (= Ariusd I), pe care, pentru o mai usoara distinctie,o vom numi protocucutenianti, deosebind-o de faza urmatoare Izvoare II 2,care consta exclusiv din elemente ale culturii Cucuteni A propriu-zise, cuceramica trihroma.

Intre cele trei faze neolitice dela Izvoare: Izvoare I (precucutenian),Izvoare II 1 (protocucutenian) ss Izvoare II 2 (Cucuteni A), exists inrudirievidente, atat in ce priveste felul de viata al locuitorilor respectivi, de aceeasiocupatie, cu acelas mod de constructie a locuin%elor, cu acelas fel de unelte-(cutitase de silex, varfuri de sageti si de lancii de silex, totpoare de piatralustruita, rajnite primitive, sule, ace si undite de os, varfuri de corn de cerbascutite), cu aceeasi cunoastere elementary a metalului (bratari, amulete, inelesi spelci de cupru pur), cu aceleasi conceptii religioase (figurine zoomorfesi antropomorfe steatopige) si cu aceeasi mentalitate in formele si decorulolariei de lut. Fara indoiala, intre cele doua categorii succesive din IzvoareIi sunt apropieri mult mai marl decat intre fiecare din ele sc culture Izvoare

dar nu se poate tagadui ca formele create in ceramica precucuteniana setransmit, cu modifiarile inerente unei diferente de timp, in fazele din Iz-voare II, unele oprindu-se in protocucutenian, precum e cazul cu decorulincis, cu canelurile, cu elveolele si cu motivul cercurilor unite prin tangenteoblice, dar altele trecand 0 in Cucuteni A. Concluzia ce ni se impune pa-inaceasta constatare e ca oamenii celor trei faze ale neoliticului studiat la Izvoarefaceau parte fie din acelas neam, fie din neaantui inrudite, apartinand ace-luias cerc de cultura. Putem rezuma astfel istoria lor: au venit mai intaiuPrecucutenienii, de undeva din Rasarit, si au treat formele mai modeste aleculturii Izvoare I pe un teren care nu fusese mai inainte nici locuit, nici cul-tivat. Asezarea for a fost distrusa si paeasita cu prilejul unei turburari insern-nate, razboiu on invazie, ce s'a produs pe intreaga axle de pe teritoriulU. R. S. S. si R. P. R. (Ucraina-Moldova). Vechii locuitori, probebil intarittcu elemente noi, inrudite, au revenit in ruinele vetrelor for si peste ele aucladit o noun asezaxe. Favorizati de o perioada mai lungs de pace si de pros-peritate, au desvoltat o culttut de un nivel mai evoluat (protocucutenianA),pe baza elementelor traditionale. Apoi, prin efectul fericit al unui progrespasnic, o alts generatie a dat un nou avant acestei culturi, creand stilul inflo-ritar al cecramicei trihrome Cucuteni A. Dar tocmai cand aceste progrese erauin plina desfasurare, o mare turburare, mult mai violenta decat prima, venitatot dinauntrul ariei de pe teritoriul U. R, S. S. si R. P. R. (Ucraina-Moldova),a distrus asezarea Izvoare II. Stratul gros de daramaturi de locuinte calcinatece se intalneste pe suprafata intregului strat Izvoare II, ca in toate statiunileCucuteni A, constitue un impresionant document at acestei drame din fazabarbariei regiunilor noastre. De atunci, tapsanul statiunii dela Izvoare n'a maifost locuit. Supravietuitorii culturii Cucuteni A, risipiti on cazutl intro starede inferioritate socials, nu s'au mai intors niciodata acs si nici noii veniti,cars au creat dupa aceea, pe toata aria teritoriului U. R. S. S. si R. P. R.(Ucraina si Moldova), culturile Cucuteni AB (Treian) si B (Dragtiseni), Costisa,Horodistea, Petreni, $ipeniti, Koszylowce, Bilcze Zlote, Krutoborodincy, etc.),nu s'au asezat la Izvoare. Niciun ciob neolitic mai nou decal Cucuteni A nus'a descoperit in aceasta statiune Cat despre epocile urmatoare, un fragmentde spada din epoca Bronzului, gasit in suprafata statiunii, reprezinta un obiectizolat, pierdut intamplator, Para nicio legaturfi cu vreo asezare din apropiere.In vremurile istorice au mai fost sate pe act, in cloud randtut dar nuzmai

www.dacoromanica.ro

1

2

SAPATURILE ARHEOLOGICE DELA IZVOARE

f. Vas de tut ars din faza Izvoare I (= pre-cucutenian); 2. Idem, pictat to tree*Wort (alb, rosu si negru) din faza Izvoare 11 (=-. Cucuteni A). 1: 5/7; 2: 54.

ookse4"4-t7

it

www.dacoromanica.ro

3

2 4

5

SAPATURILE ARHEOLOGICE DELA IZVOAREl., ,Vas de sticla (importat); 2-4. Vase de lut ars frumos ornamentate. 'Tategasite tntr'un mormhnt din sec. 4 d. Hr. (Izvoare III). 1,3: //3 ; 2A : Y4,

5. Scars de sea, din fier placat cu argint aunt, gasitd la Van5tori. Ca. 1/4.

IS

'WV

.1%nv. 4

SS

.K

n. ;,.%

t 9.

.

www.dacoromanica.ro

SAPATURILE ARIIEOLOGICE DELA IZVOARE, JUD. IlEAMT 129

Imprejurul statiunii neolitice, aceasta ne mai servind decat ca cimitir. Avernastfel:

Izeoare III, cu urme rare de asezare din sec. IV d. Cr., situat la circao suta de metri spre Vest de tapsanua preigtoric, peste iaz. In vechea sta-tiune nu s'au gasit din aceasta epoca decat morminte, pang. acum in numarde sapte. Toate contin schelete, intinse, orientate cu capul spre Nord, precumgi un inventariu funerar constand din vase numeroase, lucrate la roata si dinobiecte de podoaba, ca fibule, perle, on din ustensile de toaleta (piePteni,pensete, etc.).

In sapaturile ultime, din August 1948, s'au descoperit in marginea deVest a statiunii, strapungand straturile neolitice, doua morminte din aceastavreme: unul, la adancimea de 1.20 in., continand opt vase intregi facute dinpasta poroasa neagra (oale sferoidale) on cenusie ling (cesti, ulcica, patera,ulcior) si altul, la nivelul de 2,20 in., cu un inventariu mult mai bogat, cu.-prinzand 17 vase intregi de lut, un pahar intreg de sticla transparenta cu

ornamente elipsoidale in relief, un pieptene intreg de os ou nituri de bronz,doua fibule de argint de un tip caracteristic secolului IV (seria VI Almgrent)eu piciorul prelungit in forma unei lame romboidale si cu o plea. semicircu-lara peste resort, o catanama mica de bronz, cinci perle de chihlimbar, 28perle de sticla, de marimi, forme si culoti diferite, un cutitas de bronz cuteaca de piele, un an de cusut de bronz, foarte fin, si doua mici obiecte detoaleta, tot de bronz, constand dintr'un cure-oreilles" fi o penseta. Acestinventariu dovedeste ca mortnantud apartinea unei femei. Printre cele 17 vasede lut se distinge un pahar tronconic, de o factura foarte ingrijita, de pastaneagra lustruita, cu podoabe fine produce prin imprimare si avand ca motivprincipal o sere de elipse verticale unite prin fascicule de linii oblice tan-gentiale. Celelalte doug vase constau din doua amfore romane de import,zece recipiente diferite de tehnicg superioara in pasta cenusie (ulcioare, oale,castroane, strachini, patere) si patru oale sferoidale negre de pasta poroasa.In vase s'au gasit si doua oua mari de gasca, dintre care unul era faramat,iar celalalt pastrat intreg. Vase le erau ingramadite in partea de Nord a mor-mantului, la cap. Obiectele de podoaba si de toaleta se aflau pe trunchiulscheletuflui. Din scheletele celor doug monninte s'au conservat foarte putinefragmente din cranii, din membre si din coloane vertebrala. Celelalte °areau disparut complet prin descompunere, terenul, la fundul stratelor pre-istorice, deasupra rocii naturale, hind in permanenta foarte umed.

In niciunul, din cele sapte morminte din sec. IV descoperite pana acumla Izvoare nu s'au constatat erme. Amanuntul acesta 1st are importanta sa,fiindca dents o populatie pasnica, locals, iar nu un neam de razboinici cu-ceritori. In vremea aceea, in Moldova, populatiiie ounoscute de izvoare fiindCarpi', de origin data, si Gotii genmanici, putem atribui mormintele delaIzvoare, ca si asezarea din apropicre, mai de graba celor dintai, chiar dataSn ce priveste ritul funerar S'ar putea vorbi eventual de unele influentegermanice.

Case le locuitorilor din vremea migratiilor, la Izvoare, nu erau grama-dite pe o suprafata restransa, ci erau risipite pe mari intinderi. Resturilearheologice din aceasta vreme se gasesc din doc in loc, la suprafata, fara saoonstitue straturi groase. Multe au lost constatate la circa 2 km. in margineade Vest a satului Izvoare, pe panta dealului Botu. Acolo s'a ggsit, in 1938,un denar de argint dela Constantin eel Mare.

Izvoare IV, faza medieval., prezinta aceleasi caractere generale ca sifaza precedents: asezarea folosita ca cimitir, iar satul respectiv reprezentatprinteun strat subtire ra.spandit pe o mare suprafata de jur imprejur. Mor-mintele, constand din gropi cu schelete, se gasesc aproape de suprafatg, la oadancime mica: intre 0,30 si 0,80 m. S'au gasit pang acum aproape cincizec:.Pozitia for e cresting: cu capul la Apus picioarele la Rasarit, Sntinse, cufata in sus, mainile pe piept. Inventariul extrem de sarac. Intr'un singuamormant s'a gash un obiect, un bumb steroidal de bronz.

In schirnb, o sapatura 1;1mM Sn 1938 pe panta dealului dela Nord deSTVAII 9

si

www.dacoromanica.ro

130 CERCETARI ARHEOLOGICE DIN ISM

statiune a dat la iveala un strat de aaezare contemporana cu aceste mormmte,foarte bogat in resturr medievale, ce se pot data, fara multi preciziune deo-camdata, din lipsa de monete ai de obiecte earacteriAlce, in epoca de formarea Statului moldovenetc: fragmente de oale poroase negre, cenusii, roseate,lucrate la roata ai impodobite cu oaneluri inguste orizontale on cu valuriincise, cioburi de vase smaltuite, bucati de piaci de os cu podoabe incise ainumeroase obiecte de fier, printre care

unmulte cuie ai scoabe, ace, cutite,-

varfuri de sageti, catarami, verigi, pinten de cSalaret, un fragment deceaun de fonts, etc.

Despre satul acesta traditia locals n'a pastrat nicio amintire ai nicidin documente nu s'a putut scoate pans acum vreo lamtuire. Fapt e ea, delapar5.sirea sa, in vremuri ai imprejurari pe care cel putin deocamdata le ig-noram, nu s'a mai instalat alti locuitori pe aci. Chiar azi, in apropiere destatiunea neolitica nu exists decat o fermi cateva locuinte razlete de gra-dinari. Insu.1 satul Izvoare, situat la un km. distanta, dateaza abia de vreotrei decenii, fiin7 infiintat cu prilejul unei improprietariri agricole.

R. V.

SAPATURILE ARHEOLOGICE DELA CAPIDAVA

In vara anului 1948 au fost continuate sapaturile arheologice, la Capidava,tot to stratul barber" a carui cercetare a fost inceputa Inca din 1940 si undear ma: fi de lucru inc pentru o campanie.

In vara trecuta cercetarile s'au intins pe o suprafati de circa 1000 mp. Peaceasta intindere s'au gasit case bordee doui in interior, iar patru pe margi-nea dinspre sat a cetatii. Cele doui din interior sunt distruse complet numaivatra a nutut sa dea un indiciu asupra dimensiunilor, circa 3x4 m. In interiorul-cetatii daramaturile anterioare Hind mai putin abundente, bordeele au fost maiputin ingropate In pamant numai 60-70 cm. peretii, in sus, Mild facuti dinpaianta si chirpicl. Probabil, tot d'n pricina adancimel lor prea mici in pamant,nici obiectele nu s'au pastrat intregi ; in aceste bordee nu s'au gasit decal cioburi

numai rar cite o ulcica, care prin micimea ei s'a putut aclua de loviturile dara-maturilor din timpul incendiulul.

Pe marginea cetatil Irma stratul de daramaturi e destul de gros, ajungechiar Ora la dol metri. Aceste daramaturi provin din zidul inconjurator, nu alcetatii vechi, ci al aaezarii rurale de Tanga castelul &Mar redus la o patrimedin intinderea cetatii din epoca anterioara, zid constrult din piatra cu pamant.In acest loc s'au gasit, la rand, patru bordee. La doua din ele, al doilea al at pa-trulea mergand inspre Sud-Est, se pastreaza gi o parte din pereti ; la al do:lea,peretele dinspre Nord-Est, adica dinspre satul actual, jar la al patrulea, cel dinspreSud-Est. bordeelcr erau deci aaezate In partea dinspre Sud-Vest, cum era ai flresc de altfel, pentruca pe de o parte, erau ferite de crivit,far, pe de alta, malul de daramaturi, in aceasta parte, coborand in pants, intrareain bordelo era mai lesn'cloasa. Peretii bordeiulul, dup5 urmele *trate in at doileaal al patrulea, erau intariti de un zid cu o singuri rata, tnspre interior, construltdin p'atra cu pamant al 1ipit cu but galben amestecat cu paie marunte. Acoperisulacestor bordee, ingropate total in pamant, incepea, desigur, chiar dela suprafatapamlniu'ul si era facut din lemne mai groase pentru capriori, iar deasupra Inccraci mai subtiri sau gard de nuie'e, peste care se aaeza un strat de pale sau iarbiai pamant cu lipitura deasupra, pentruca apa ploilor sa se poata scurge mai usorfn parti.

In primul bordeiu nu s'au aasit cleat cioburi, cateva greutati de plaskfragmente de aresie al de rajnita de mana. Pare a fi fost ravasit, poate chiar ime,diet dupa incendiu cenusa si carbunii erau amestecati to daramiturl. In al doilea')ordeiu, Tanga peretele din fund, s'a gas't o scandnri de stejar arsa ne margin!iar deasupra o cala cu gura in jos. Oala e de tipul obisnuit la Capidava: fara toarte,cu buza put'n rasfranta in Mara, gatu'. redus, peretii cu umerii umflati si rectranalspre fund. Sunt decorati cu Brill orizontale incizate, sau, mal exact, cu o singuri

$i

Intrar'le

lb

www.dacoromanica.ro

SAPATURILE DELA. DENDGETIA-BISERICUTA, TULCEA 131

linie continua, care pornind de jos, dela c. 11 cm. dela fund, merge de jur tmpre-jurul vasului pang sus la gat. Pe umeri

prima,este taiata din lac in loc de hit oblice,

Inaltimea oalei este de 30 cm. E din cele gasite 'Ana acum intregl, de aceasta marline.

In afara de o alts oala de aceeasi forma, tnsa mai mica (15 cm. tnaltime),de fragmente de alte vase obisnuite, de rajnite de mans, greutati de plasa, fusaiolesi cateva fragmente de fier ruginit, s'a mai gasit acs un vas de o forma noui.E o ulcica, Malta de 12 cm., fail' toarta, cu pantecele bombat, gatu: Irma de 3 cm.

aproape vertical, iar buza foarte putin iesita in afara. E de o pasta fins, de cu-loare neagra si lucrata cu Ingrijire atilt in ce priveste constructia cat ca orna-ment, care e aceeasi linie care merge de jur imprejur, mai adanca pe pereti, abiaperceptibila pe gat.

In al treilea bordeiu s'a gasit numai o Weld, Malta de 10 cm. intreaga, res-tul, cioburi intre care si smaltuite si cu toarte-urechi fragmente de rajnite, opiva de piatra si o moneta din tfmpui tmparatului loan Zimisces (969-976), avandpe avers chipul lui 'sus si legenda EMMANOVHL, iar pe revers :

IHSVSXRISTVSBASILEV(S)BASILE(ON)

In al patrulea bordeiu, multe cioburi de vase de o facture primitive si unopait tntreg, rotund si descoperit deasupra, cu buza prelungita in afara, In formaAle cloc, in patru puncte simetrice, iar pe fund un orificiu, desigur, pentru fixareaopaitului tntr'un suport.

Asa dar, din descoperirlie din vara trecuta, numai vasul lucrat mai fin dinbordeiul al doilea, e o noutate. Cred ca acesta 1st va g5si analogil in stratul !me-diat inferior. Toate celelalte descoperiri sunt obisnuite la Capidava. Aria for deraspandire e foarte tralnsa. Ele se pot urinal.' si inapoi. to timp, pang In La Tene-utdacic, apoi, in ceramica provinciala romans iar, In prima parte a evului mediu, lapopoarele limitrofe imperiulul roman spre Nord si Est, adica la Slavi.

Unele forme amforoide au putut fi urmarite pana In epoca romana, instratul al treilea in jos, din secolul IV, cercetat impreuna cu al doilea numai peportiune mica, in locul unde se afla castelul tarziu roman, redus la 1/4 din tntin-derea cetatii. Aceste forme dovedesc In mod categoric: ca stratul barbar" apartineunei populatii autohtone. Celelale forme tnsa vasul-borcan, castronul cu peretlito linie dreapta, oala cu o toarta cu pantecele bombat, vasele cu toarte-urechlsi, In general, ornamentul in vat e mai grew de stabilit cam' popor apartin

G. F.

SAPATURILE ARHEOLOGICE DELA DINOGETIA-BISERICUTAJUD. TULCEA

Bisericuta este numele ce se da de obicel ruinelor unel cetati si esteacum numele grindu!ui pe care se ara acestea, situat to baltile Dunarii, to fataorasului Galati. Cele mai vechi stirs de caracter arheologic asupra acestei cetatt nestint date de Grigore Tocilescu I). 0 parte dintre istorici gi arheologi identificau Di-nogetia geografilor st itinerariilor antice cu asezarea dela Barbosi, la Gura-Siretulni.In urma examinarii mai indeaproape a stirilor acestor izvoare, istoricii localizeazaacum Dinogetia la Bisericuta pe teritoriul comunei Garvan, jud. Tulcea. Totusi, nus'a deccoperit pana acum niciun monument enigrafic care si confirme aceastaIdentificare Dar iarasi, &el unul care s5 o infirme.

Primele sapaturi arheologice s'au inceput la Bisericuta to 1939. De abia to

1) Mniumientele eolgrafice si sculnturalP ale 11finzet,Iiii National de Antichl-tip din Bucuresti, partea ll-a, Bucuresti 1908, p. 639-640.

gigi

si

a

www.dacoromanica.ro

132 CERCETARI ARHEOLOGICE DIN DM

anul 1948 sapaturile au putut lua o extindere mai mare. S'a alcatuit to acest scot}un colectiv. Acest colectiv a .lucrat In cursul lunilor Iu lie, August si Septembrie.Campania din 1948 a atacat din On interiorul cetatii.

Rezu:tatele acestor sapaturi au intrecut toate sperentele prin cantitatea pi

varietatea inventarului dat la lumina, ca si prin observatiile asupra vietii mate-riale sl asupra legaturilor comerciale ale locuitori:or dela Bisericuta. Ele ne dauposibilitatea si urmarim, deocamdata In linii generale, viata locuitori:or din 3perioade si anurne:

1) Perioada I-a care se Intinde din veacul Liu pana la sfarsitul veacului al111-lea al erei noastre.

2) Perioada a II-a care se Intinde dela Inceputul veacului IV flank* la sfarsitul veacului VI al erei noastre.

3) Perioada a 111-a care cuprinde veacurile XXII erei noastre.

Grindul

Tabw,lului

._...... II .......

1:- ,.....,

f. .44 4 y..:

... . s 0, ,.. I'4. co a a f .1,4, 4o ,cp .#6,.,

a '' \ oli * t0C":" 1.9..., * 2..... 9". IP' 4) e'

10 t lk0 .4 *c?' a * I:: .-- 0^*

''.... a a 7..., _ 4- /a a a % .r..

1.--rato

i Cetatea romans cu urme de 7.. - (0cadirt din sec.IY-VI d.Chr si 1. r-loccunte Mail din secX-X11. 7.

0;0 ane d e locuiale an see. 11-i7 .st ....

of ;t X- XII d. Cnr. s "

0 ¶00 200lascregaims==czd

Fig. I. Planul de situatie al asethii dela Dinogetia-Bisericuta.

Perioada I-a. Paste o asezare bastinase cu invent& care apartine culturitlierului II de caracter tarziu, se stabileste o comunitate, probabil de caracter mi-titar, roman. Dad aceasta comunite era aparata cu ziduri sau nu, !tram pututstabili p3na acum. In orice caz, un fragment de tigla cu stampila Cohortei a II-aMattiacorum, de tin tip identic cu cele de:a Barbosi, precum si doui fragmentecu initialele CIC, care pot Ii initialele Cobortei I-a Cilicum, par a indica ad prezenta.

eciit

--

. .

z. v

N..,, ..

i4, .4 44, fr,,416 ,1

.." 2 0....

__ * a i "'s. c's G.

e"I, .

k

ale

s

e.

Na

www.dacoromanica.ro

SAPATURELE DELA DINGGETIAmBISESLICUTA, T1JLCEA 133

Ina nu a unui castru, eel pu(in unui post militar cu soldati apartinand acestoranitAti militare. Monete dela Titus si Traian, olarie importata din Sud (terra si-gilata" si barbotine"), etc., dovedesc ca inceputurile acestei wad de tip romanse urea pant' la Traian.

Tinem si observam ca numarul relativ mic de documente din aceasta vremese datoreste faptului ca stratul eel mai vechi a fost atins in sapaturile de pangscum numai pe o suprafata de circa 15 m2, deoarece el se gaseste la o adancimecare variaza Mire 4,30-5 m. Pentru veacurile Ii si III documentele de tot felutse inmultesc. Mentionez ad un fragment de vas cu un graf it sgariat avand tirmatorul eontinut: DEMITTE ME. V.

MIL. COH. II.Scriitorul este un soldat dintr'o cohorts ce poarta numarul II (poate chlar

\lattlacorum)? Un alt document de pe la inceputul sec. III-lea este un fragmentde inscriptie pe care 11 putem atribui epoch lui Alexandru Sever sl care s'a gasitosit ca material de constructie in zidurile tarzii.

Perioada a II-a. Vremurile se schimba. Frontierele celui mai tntins im-periu sclavagist pe care-I cunoscuse istoria sunt tot mai des lovite de valurilecopoarelor din afara care, impinse si ele de alte popoare aflate in miscare, cautaca rupa bariera acelui imperiu. Imperiul, dimpotriva se sileste sa IntAreasca Hulade fortificatii a Dunarii.

La Bisericuta constatam ca se ridici pea sfarsitul veacului III sau tnceputuleacului IV o cetate nova. Ruinele actuate apartin, In cea mai mare parte, cetatil

acesteia construita fie In vremea lui D:ochetian si Maximian, fie sub Constantinsi Licinius. Cetatea avea ziduri puternice din piatrA locals (sisturi de Bugeac),gioase de 2,50-3 m. Curtinele sunt scurte, circa 20 m., turnurile de aparare inLamar de 10 foarte apropiate unele de altele. Garnizoana o formeaza unitati dinLEgiunea I-a lovia Scythica, Identificata prin stampilele depe caramizile folositeit zidarie.

Inventarul este cel comun vremei acesteia in tot sud-estul european. Ur-mete de distrugeri si de refaceri se succed, cu intermitente, pang la Inceputulveacului al VII-lea. In adevar, cea mai recenta moneta care ne dateaza slat-situ!civilizatiei romane de caracter urban, ne vine dela imparatul Mauriciu Tiberiu.

Arheologic, la sfarsitui acestei perioade gasim urmele unui incendiu uriascare a distrus o mare parte din cetate. Printre daramaturi se improvizeazi apoladaposturi din ziduri intoocmite Fara niciun mestesug cu pietrele vechilor cladiritipite Mire ele cu tut. Dar cine au fost acei oameni care s'au addpostit in chiptrecator in ruinele lostei cetati si ale caror vetre le gasim prin salile cladirilorvechi, aceasta sapaturre n'au putut-o stabili pans acum. Va fi nevoie prin urmarede indeiungate si migaloase observatli pentru ca sapaturile viitoare sA rezolve,asa cum speram, aceasta problems.

Pentru intervalul dintre veacurile VII si X, ne gasim cufundati in eel maiadanc intuneric. Ne lipsesc pentru aceasta perioada elernentele de datare, in pri-mul rand monete'e, iar stratigrafic n'am reusit sa separAm inventarui perioadeiacesteia de eel al vremei mai noui adica al sec. X-XII. Cad dad unele piese,cum ar fi obiectul de os din figura ne duc, pi in analogie cu cele descop-ritein alte parti 2, la sec. al VII-lea si la Avari, complexul arheologic in care au fostdescoperite la Bisericuta ne indica o epoca mull mai recentA.

Perioada a 111-a. Incertitudinea inceteaza deodati cu sec. at X-lea. Nu numalintreaga suprafata a foster cetati, dar intregul grind neinundabil, este intesat detocuinte ornenesti care folosese acest loc aparat de natura.

Deoarece stratul in care se gasesc urmele materiale ale vietii din aceastaperioada se atia eel mai la suprafata, sapaturile s'au

obQervatiiieintins pe circa 500 ru. p

asa ca inventarul este foarte bonat si mai complete. De aceia vom.4.tarui in mod deosebit asupra rezultatelor din acest strat, Mai cu seams ca ele

2) De exemplu analog dela Dunapentele (Intercissa), la A. Maras, st N.Fettich Trouvailles avares de Dunapentele to Archaelogia Hamgarica XVIII, p.si pl. III, 1.

45

www.dacoromanica.ro

134 CERCETARI ARREOLOGICE DIN is

sunt, ant prin amploare cat of prin noutatea tor, cele mai interesante obtinutep;)ni acum.

Stratul arheologic format din resturile acestei perioade se dateaza prin

Imonete anonime bizantine de arama care au pe avers legeanda IC XC ler peNI I KA

revers chipul lui Christos. Alt tip de moneta este acela cu aversul legenda, IHSYSXRISTYS, BASILEYS, BASILEWN iar reversu: cu chipul lui Christos ca $1 lap. imul tip. Aceste monete sunt atrIbuite Indeobste Imparatului loan Zimisces(969-975). Seria se continua prin monetele lui Vacile al II-lea Bulgaroctonul glele sau Constantin al VIII-lea si merg pana la tnceputul sec. at XII-lea.

Oamenii traiesc in aceasti perioada in. locuinte partial ingropate in pa-mant, avand peretii de lut, podeaua tot de lut batut, iar acoperisul de stuf,

pe pari Si grinzi. In locuintele acestea ale caror urme incendiate le gasimIn sapaturi cu tot inventarul tor, observatii:e au stabilit ca pe podea, care inunele cazuri prezinta urme de refaceri, ceea ce indica o locuire indelunga, seridica o vatra constand din mai multe pietre, in apropierea careia se gase.auvaseie gospodariei, uneorl in numar impresionant de mare (de pilda 25 In locuintanr. 1). Deasupra podelei locuintei, In une.e cazuri trecand peste vase, au ap5rutbucati marl de grinzi carbonizate chute odata cu acoperi$ul. Totul se gaseaacoperit cu un strat de cenu$6 de cu:oare alba, foarte usoara, pe care o atribuimacoperisului de stuf prefacut prin ardere to cenusa.

Aceste locuinte bordeie prin faptul ca erau in parte sapate In pamant,Intalneau nu de putine on resturi din ziduri'e perioadelor anterioare $i in acestcaz le foloseau re ca vetre, fie chiar ca pereti ai bordeiului.

Interesant este si observatia ca fiecare locuinta horde! I i aveagroapa sa de provizii, care, pornind dela nivelul locuintei, alaturi de ea sau chiarto cuprinsul ei, cobora mutt sub nivelul locuintei, in unele cazuri intrand chiarsub pavajul cladirilor din perioadele anterioare. Aceste gropi, de forma in generalconica, cu diametrul de 1,20-1,50 m. $i inaltimea tntre 1,30-1,80 m., Isi aubrza in but tare, ca si o parte din pereti. Ele se gasesc pine cu tot feul deramasle materials: oase de animate si de pesti, fragmente de vase, carbuni, etc.Din aceasta pricing ele pun o prob:ema care va trebui urmarita cat mai atent inviitoarele sapaturi. Prima impresie este aceia ca ar fi vorba de gropi de gunoi.Dar forma or ne sugereaza mai degraba o alts Intreprindere. Cad, pentru o groapide gunoi nu era nevoie de o forma stramta la gura $1 larga spre fund. Asemeneaforme pot avea dimpotriva gropile destinate pastrarii rezervelor de hrana, careaveau nevoie sa fie usor inchise Ia gura asa cum sustine, dupa alte anologiid. prof. Constantin Da:coy:du. D-sa mai crede ca ele erau adeva:a+e recipiente$1 ca uneort avem pereti captusiti cu tmp:etituri de nuiele, foarte imbietoare, darniciuna din gropile descoper:te pana acum de not nu pastreaza urme de Imphti-tura si amprentele ar trebui observate pe peretii de but ceea ce ni se pareneexplicabil. Faptul Ca ele se gasesc pane cu resturi menajere, se poate exp'icayin aceia ca fiind Ia un moment dat parasite, s'au ump!ut ulterior, in urmaunei eventuate nivelari, cu mate' ia'e alunecate in ele intentionat sau tntamplator.

Alt element ce tin de locuinta este cuntorul. Si acesta are o formaconics, dar el se deosebeste de gropile de provizii pr'n aceia ca baza, de formacirculara, are un fel de tava cu fund drept si peretii Mali de circa 15 cm., avandexact largimea cuptorului, facut din but galben pomestit cu p!eava $i paie. Nucunosc deocamdata descoDeriri asemanatoare asa ca-mi este grew sa-mi ima-gmez rolul tor. Este posibil ca aceste tavi", sa fi fost incinse cu foe dupa careea se fi asezat pe ele aluatul OM. In acest caz trebue sa presupunem ca un al&ilea obiect similar se va fi asezat peste aluat, cum se procedeaza In testurilecare se intrebuinteaza In Oltenia, iar deasuprra sa se fi pus jaratec pentru ca-painea sau turta sa se cnaca $1 deasupra.

Inventarul locuintelor este alcatuit dintr'o mare cantitate de olarie, pietre41e rasnita, obiecte de podoaba, fie de sticla, fie de os, sau de metale si a'tele.

Asupra olariei acestei per'oade ar fi necesar un studiu aparte, $i amanuntit,ceea ce nu se poste face ad. De aceia vom mentiona numai caracteristiccle ge-nerate ale ccramicel.

In flecare din cele tret locuinte asupra carora am facut observatii mai

spri-tinit

si

Irate:ill

www.dacoromanica.ro

I

2

SAPATURILE ARHEOLOGICE DELA DINOGETIA-BISERICUTA

1. Ruinete unel cladiri romane tarzii.2. Ceramics din sec. X-XII d. Hr. Ca. 1/4.

4

9.,;`

Nk.,04

.

9

,.

www.dacoromanica.ro

1

9

SAPATURILE ARHEOLOGICE DELA SATU-NOU

1-2. Morminte cu urne funerare, asa cum au Post descoperite.

'':' - l'ar, .;, S41t

ag:Z_

7,=

' = ..

.*: . 4',- ius -*ii.*<.00'='.

>Is,',ei ' '

4 ,, "".. f' .

ry

A

jt

K:? Ax07407,17r1.1%,c?":4,.k`.4

a.4.4317.V

www.dacoromanica.ro

SAPATURILE DELA DINOGETIA-BISMUCUTA, TULCEA 135

ample In campania din 1948, s'a gasit un mare numar de vase pe care le putemclasifica In ti ei tipuri ceramice:

a) Olarie locaiab) 0 arse monocroma, nesmaltuita, probabil de importc) Olarie cu smalt, sigur importata.a) Olaria locals. Aceasta comports o mare saracie In ceea ce priveate

lormele. Forma cea mai des intalnita este aceia. de oats, Fara toarta, cu funddrept, umar bine arcuit, gat foarle scurt gi buz5 intoarsa fn afara. Prima impresleeste aceea ca aceasta forma este anume lucrat5 pentru a fi legatfi cu o sfoarape sub buza. Majoritatea odelor din aceste locuinte sunt lucrate la roata. Avem,totuai, exemplare lucrate numai cu mana, ceea ce insemneaza ca cele douafeluri de morielare existau concomitent.

Ornamentarea acestor vase este saraca in ceea ce priveate motivele, darciestul de variata in privinta combinarii motivelor. Primul ai cel mai caracteristicmotiv, este linia incizate, fie dreapta ad:ea incingand conturul vasului, fie Inva-lu..a, dar tot in sens orizontal. Cu aceasta linie incizate simpla sau in valse pat alcalui tot fe:ul de combinatii. Cea mai s'mpla este aceia de benzi de maimulte 'inii alcatuind cercuri de benzi multiple, simp'e sau in val, aaezate maimult pe partea superioara, indeosebi pe umarul vasului. Varietatea combinatiunilornu este limitati gi fantezia olarului poate dea drum liber. El are pentruasemenea ornamente acel instrument special facut din os din care am gasit glnot un exemplar, care seamana cu un pieptene prevazut cu un mic maner.

Alte motive ornamenta!e se compun cu a,jutorul unor mici scobituri triun-ghiulare, dreptunghiulare, etc., uneorl continui, alteori formand grupe. inacest sistem, gustul olarului poate inventa grupuri noui dupa puterea sa deimaginatie.

In fine ornamentee pot fi complicate ai mai mult, combinandu-se elementallime sau val simplu sau in benzi cu motive excizate sau incizate adanc curotita sau cu sfoara.

Deai. lucrate la roata, mule din vasele acestea se Infatiaeaza asimetrice,ceea ce denote stangacia olarului ca ai imperfectiunea instrumentelor sa'e. Ingeneral tehnica las5 mult de dorit. Vasele au pereti groai, lutul este grosolan, cupietricele al alte impuritati. Arderea este foarte slabs gl ajar dupa ardereasecundara ocazionata de incendiul locuintelor, pasta este Inca foarte friabra.

b) Olaria monochrome nesmaltuiti. In fiecare locunta, s'a gasit ai ate unulcior de cu:oare roz carimizie, sau cenuaie. Aceste vase sunt datorate desigurtmul mare atelier ai procurate pe calea comertului. e au gura trilobata ai osingur5 toaria care in unele cazuri era dublata de o a doua toarta mai micasuprapus5 cclei dintai (v. planaa). Unele au corpul impartit in felii (Fa'ten), cumeste eel din planaa, altele sunt tmpodobite cu uaoare dungi oblice lustruite. Motivele ornamentale sunt impresiunile cu un capat de Impletitura de sfoara, corn-

hinate cu benzi de incizate in val. Evident ornamentarea este aceia a epociiceea ce difer5 esste numai abilitatea tehnica cu care sunt confectionate aceste

ulcioare care contrasteaza cu stangacia o'arilor dela Bisericuta. Aceste vase potconstitui importante elemente de datare a stratului locuintelor in care apar. Dar,

pacate,bibliotecile noastre nu posed5 literatura necesar5, deoarece deabia inmarnul limp materiale recoltate d'n sapaturile dela Capidava ai dela Bisericuta-Dinogetia, a.0 adus pe primul plan problema acestei epoci.

Ramane, prin urmare, deschisa problema loculul unde se fabricau aceste vaseai aceia a drumului pe care ajungeau la Dinogetia. Este probabil ca veneaupe Dunare ai c5 erau transportate de corabitle bizantine care, cel putin Inveacurile XXl, pot circula din nou pe marele f:uviu sub protectia flotei dorazbol, deoarece in aceste secole Bizantul stapaneate din nou Dunarea.

Aceleasi probleme asupra originei ai felului cum erau prncurate le pan ant-lore'e cu torti suprainaltate gi cu fund sferic, care apar In fiecare locuinta, ala-turi de olaria locals. Ca este vorha de un obiect important nu poate exista nicio Indoiala. Olarii local] n'au nici abilitatea tehnica Wei mijloacele necesara rentrifabricarea unor vase de dimenciunre ai calitatea acectora. Anumiti grafitti sga-riati care cuprind semne din alfabetul grecesc ne indica directia In care trebuecautat local de fabricare al acestor vase. Ele se aduceau cu uleiu poate ai cu

si

sf

se-si

e e

www.dacoromanica.ro

136 CERCETARI AltHEOLOGICE DIN ISta

vin de undeva din Sud, tar dup5 consumarea continutuhui rHtnaneau sa Secveasca ca vas pentru proviziile de apa.

In una din locuinie a aparut, in locul ulciorteui din celelalte, o amforaprelunga, cu fund sferic, gat si torti scurte, ornamentata cu caneluri circulare,alaturi de un exemplar cu fund ascutit si torti suprainaltate. Ca telinica, mai alesprimul exemp'ar, cat si ca forma ele continua traditia amforelor romane. Unexemplar asemanator este figurat la Kristo Mijatev, La Ceramique Slave enRulgarie et son importance pour l'areheologie slave des Balkans, Sofia, 1948, fig.60 b.; chiar daca apartine tipului denumit de Kiew.

c) Olaria cu smalt. Ace !utast strat al locuintelor-bordeie ii apartine Siceramica cu smalt. Ea apare in cantitate relativ redusa. In lipsa unei cronologiia ceramicei cu small, suntem siliti sa o datam, grosso-modo, in sec. XXI d.Chr. Forme le aparute p5n5 acum sunt aceea de strachina cu picior jos si aceeade canuta p!riforma. Smaltul este de buns calitate, de culoare verde galbue cureflexe violete, sau alba. Ornamentele sunt fie in relief butoni sau chipuri deanimate fantastice, printre care si o toarta in forma de animal cu aripi fieIn technics sgrafitto cu motive vegetate (vrejuri) stilizate. Unele vase suntmodelate foarte fin din caolin si smaltul de pe ele a, disparut Ti repetate cazuriprin descompunere.

Nu este nevole sa slaruesc ca si aceasta categoric de ceramics era importats si ca o'aril locali se aflau in imposibilitate technics de a o confectiona.

0 particularitate a olariei locale din aceasta perioada o constitue marcilede pe fata externs a fundului, asa numitele mare' de Bari. Ele conttau din semnein relief care iau forme foarte variate: crud simple sau cruci incarligate unelecu capetele curbe alcattund un fel de vartej triunghiuri, frunzc stilizate, cercurisimple sau cercuri coricentrice sau intretaiate de raze, asemanatoare uneori pangla identltate cu cele intalnite in intreaga arie a ceramicei slave. $i problema acestormarci ca si aceia a ceramicei cu val in genere a format obiectul unor indelungatecercetari si discutii mai ales in lumea arheologilor slavi si german!. Olaria aceastadenumita curent ca °lade slava a inceput sa se descopere pe teritoriul Orli noastre,st anume in conditiuni stare, relativ de scurt timp. Ea apare cam in toate regiunile Writ, dar in mai mare cantitate 0 avem deocamdata in valea Dunarii la Capi-dava, la Satul-Nou si la Bisericuta Dinogetia. Neavand suficiente date, nu sepoate trata aceasta problema in ansamblu si in spiritul de sinteza care air fi de-ocarndata premature. Ceea ce socot ea intereseaza in faza actuata a cercetariloreste adunarea de cat mai mutt material si cat mai multe observatii.

In aceasta ordine de idei, notez observatia extrem de pretioasa ca la Bise-ricuta s'a descoperit un fund de vas cu smalt verde care are o rnarca in reliefasemanatoare cu aceia de pe un fund de vas local. Concluzia care se poate trageeste aceia ca mzircilor de oar de pe fundul vaselor slave are origins veche,romano-bizantina.

Un alt amanunt este faptul ca la Bisericuta se intalnesc marci de olar Informa de litere. in lumina acestor fapte vor trebui continuate observatiile in sapa-4urile viitoare. Iar sand observatiile vor fi in numar suf:cient, se va putea reexaminaproblema originei ceramicei cu ornamente in vat si cu marci pe fundul vaselor,pornind de!a date mai precise. Caci in Coate studi!!e de puma acum lipseste dinlantul fapteior examinate (aria dela Dunarea, Inferioara si din Balcani asupraeareia de abia in ultimul timp avem lucrarea amintita mai sus a lul Kristo Mijatev

adica lipseste una din ariile in care s'a putut creia pe baze vechi Latene provincial romane, tipul de o!drie denumita slava.

Locuitorii sari traiau in bordeiele descrise mai sus fiind inconjurati de bat-tile Dunarii. erau inainte de toate pescari. Sapaturile au dat la :umina o multimede documente privitoare la pescuit. Mai intai, foarte multe greutMi de plasa pecare le confectionau din piatra sau din bucati de caramida si tigla din epocileartier:one, pe care le gaureau si le fasonau pentru nevoile tor. Pentru acelasstop, in deosebi pentru pescuitul de pesti marl, ei foloseau carligele de fier, tarpentru spintecatul t curatitul pestelui foloseau cutitele din care s'au gasitcateva lame si praseTe care se ascuteau pe gresii. Acestea d'n urma se intalnesola tot kasul in cursul sapaturl'or. Cantitatea de solzi si de oase de pesti intalnitain sapaturl este irnensa. Aceasta ne indeamna sa presupunem ca locuitori1 dela

obicehil

www.dacoromanica.ro

SAPATUIRCILE DELA DINOGETt0A-BPS ERICUTA., TULCP:'8 137

Bisericuta Dinogetia nu pescuiau numai pentru ei, ci trebue sa fi avut orga-nizat un comer' cu peste. In fond, aceasta era principala for bogatie si principalul

pentru a-si procura acele obiecte de import de care aveau nevoie. De acelase poate presupune ca Bisericuta era toata, to veacurile XXII, o cherhana tocare pestele prins era sarat si afumat si in aceasta ei continuau o traditie tn-Tscaunata Inca din vremea Grecilor si vandut negustorilor in schimbul marfu-rilor de care ei insisi aveau nevoie.

0 alts ocupatie era vanatoarea. Sapaturile au scos la iveala un mare numarde coarne de cerb si Mei de mistret. Cornul de cerb ca si oasele animalelor beoferea materia prima pentru confectionarea a o multime de obiecte de folosintazilnica, ca manere de cutite si de sule, recipiente, chlar si obiecte de podoaba capandantive, ace de cap sau piese cu destinatia Inca nelimurita, ca acele lame de

forma triunghiulara care vor fi apartinut poate, arcurilor de vanatoare.

Pig. 2. Recipient din corn de cerb. decorat ou ornamente gravate. Cca. 1/2.

Sapaturile au mat dat la lumina o sere de indicii asupra unei a treia ocu-Patti, care era agricultura. S'au descoperit: o secera de fier rupta in mat multefragmente si apartinand tipului general cunoscut sec. XXI; foarte multe pietre

'de rasnita, cete mai multe in forma de disc, confectionate din piatra locals; tosfarsit seminte de cereale carbon:zate (grau si meiu). Fireste, s'ar putea ca, cerea-lele sa fi fost importate in schimbul marfurilor locale, adica in primul rand alpestelui. Dar aceasta ar presupune o organizatie destul de inaintata care, negresit,este posibila, dar despre care nu avem niciun Dimpotriva, prezenta secerilpare o indicatie ca agricultura se practica, si de localnici. In acest caz trebue saadmitem, insa, ca aceasta comunitate isi avea pamanturile de cultura in alts partedecat grindul Bisericuta. Caci grindul, in partea sa care conteazA si care esteregiunea neinundablla, era ocupat in Intregime de locuintele omenesti care suntfoarte dese. Locurile de cultura trebue sa fi fost, prin urmare, in afara grindului sianume pe

Latimealimba de pamant care inainteaza in cotul Dunarii dintre lacurile Jijila si

garia si care are ca punct central inaltimea Bugeacului.Ca toe de aparare locuitorii puteau folosi ruinele vechii cetati pentru cazul

ca prima linie, adica aceea a malu ui baltii, era rupta. In adevar, santurile cetatiierau Inca deschise in sec. XXI, cum s'a dovedit cu prilejul sondagiilor de probaexecutate de noi. Vetre de locuinta din aceasta vreme se gasesc chiar la nivelulstancii pe care era c4onstruita cetatea pans langA zidurile aceste:a. Prin urmare,ziduri:e puteau oferi Inca, cu inaltimea for de 4-5 an., mij!oace suficienrte de apa-rare si incinta for putea fi folosita ca un Burg. In fail acesta se exprca poatefaptul ca nu g-Asim urme de fortificatii de tip mai nou, adica de tipul celor slave.

Legaturi cu lumea din afara. Comunitatea de pescarl, agricultori sl vanatori

mifiog

indict°.

www.dacoromanica.ro

138 CERCETARI A.RHEOLOGICE DIN ISO

dela Biserlcuta ciesi ascunsa In mijlocul baltilor Dunal. li, nu hale izolata de restullumii. Prezenta ceramicei de import; a stic Ariel, a obiectelor de bronz sl a fusalolelor confectionate dintr'o piatra care nu este locals, ca aceia a monetelor bizan-tine, sunt dimpotriva o dovada a circulatiei de marfuri ce se faces 'nitre Bisericutasi Wawa dinafara. Am amintit obiectele de stied dar nu ma voi ocupa, din cauzacaracterului sumar al acestei dad de seams, decat de un singur object. Este vorbade bratare de sticla, mai cu seams de cele de culoare albastra. S'a recoltat oImportanta serie de bratari si fragmente de bratari unele cu profit rotund, altelesemicircular, ate In fine dreptunghiular. Ceea ce atrage luarea aminte este faptulca ele nu apartin aceleasi fabrici. Unele sunt de o calitate foarte buns si desavar-sirea for technics este o dovada clara ca provin din fa.brice'e cu lungi traditii ateorientului sirian.3) Altele sunt de o technics mult inferioara celor dintai, locul desudura este In chip neplacut vizibil, fie din cauza turtirii, fie, dimpotriva, din cauzaunei ingrosari stangace. Ne gandim imediat la un atelier care imita produsele bizan-tine si deoarece nu avem niciun indiciu ca ar fi existat asemenea ate:lere clear lanoi, se pune intrebarea daca aceste produse nu provin din fabrica dela Kiew,4) si elacanu cumva avem in aceste mica obiecte indicii asupra unul comert Intre Dunare siregiunile U.R S.S. (ucrainene). In orice caz, observatia pe care am consemnat-o ae(rimane sä fie urmarita in viitoarele sapaturi spre a fi confirmata sl eventual expli-can' mai amanuntit.

Este drept ca bratarile tntregi pe care le avem apartin, toate, categoriei dinurrna. Dar tocmai de aceea poate nu este inutil sä punem In lumina o alts obser.vatie, aceea ca aceste asa zise bratari to o circonferenta asa de mica tncat ele nupot tncipea decat pe mina unui copl mic. Observatia noastra coincide cu aceiadela Kowscharowo, ceea ce face pe arheologul Ljaudanski sa presupuna, cu foartemulta dreptate, ca fn realitate aceste obiecte nu sunt veritabile bratari ci ca eleserveau pentru agatat ca podoabe5) sau poate, adaogam nol, serveau ca podoabevestimentare.

Alte obiecte de import, asa zisele fusaiole confectionate din piatra de culoareroscata, ne duc spre Nord si pot indica ex'stenta unui drum de comert pe la gurasi apoi pe valea Siretului pane In Volhinia de wide provine piatra aceasta°). SapA-turile dela Bisericuta au scos la lumina o mare cantitate de asemenea obiecte. CIAca denumirea de fusaiole care li se apl'ca are o valoare pur conventionala si sedatoreste asemanarii for cu fusaiole:e de lut. In realitate, prin dimensiunile si formaIgor, aceste obiecte pot fi foarte bine margele care se pot folosi Insirate in co:oane.Indiferent de Intrebuintarea for fusa'ole:e" din piatra de Volhinia sunt cel matvechi indiciu al existentei unui drum de comer' care mai tarziu va fi drumul Llo,vului, prin care se lead bazinul Dunaril de Jos, si prin aceasta Bizantul, cu Eu-ropa Nordics 'Ana la Ba'tica.

In cazul acesta Bisericuta vechea Dinogetia ar ft unul din importan,tele puncte intermediare de pe aceasta cale de comert de valoare internationals, aeirui origine poate fi urmarita. eventual. Inca din vremeurile anterioare 7). Caci actnu gSsim numai produse nordice (sticlaria kiewlang si fusaiolele volhiniene) ci ssmarfuri sudice cum sunt bronzul, (inele, cruci dub'.e numite palestiniene, aptic!),

8) L. Niederle, Rukovet slovanske archeologie, Praga 1931, p. 212, dupaBolko Frhr. von Richthofen, Zum Stand der N, or-und Frithgesch:chtsforschungIn den Westukrainischcn Landen, in PZ. XXV (1934), p. 236.

4) Neavand la Indemana literatura rusk trimitem la L. Niederle, I. c.6) La Bolko v. Richthof en, o. c. p. 237.6) Halger Arbman, Une route commerciale pendant les X et X1 siecles In

Slavia Antigua, Czasopismo poswiecone starozytnosciom slowianskim Poznan,1948, p. 435-438

7) Pentru enoca mat veche cf. V. PArvan, Castrul dela Mina gl drumulroman prin Moldova de Joe to An. Acad. ROM. Memoriile sectiel Istorice, Bum,:regt1 191-3, p. 93-130.

gi

www.dacoromanica.ro

&APATURILE DELA MEHADIA JUD. CARA5 139

sacraria si atria bizantina. Toate aceste produse ale industriei bizantine puteau ti,schimbate eventual chiar in targul dela Bisericuta cu produsele statelor slave.

Rezultatele sapaturlor dela Bisericuta Dinogetia sunt, aaa cum reiese Sidin scurta dare de seams de mai sus, foarte importante. E:e sunt importante siprin faptele pe care le-au dat deja la lumina, dar mai ales prin problemele ce nlle deschid.

GH. $.

SAPATURILE ARHEOLOGICE DELA MEHADIA (BANAT)

Sapaturile arheologice deli Mehadia din 1948 s'au desfaaurat intre 10-31Octombrie.

In trei campanii anterioare a fost cercetat amanuntit castrul romanaflator la locul numit zidina" baia romans de alaturi. Cercetarile depans acum au stabilit ca acest castru a fost construct in piatra curand dupescucerirea Daciei. Garnizoana permanents era constituita din Coh. III Del-rnatarum. Caramizi stampilate s'au gasit insa ai de ale L =g. XIII Gemina,precum ai de ale ,Coh. VIII Raetorum care stationa in castrul vecin delaTeregova. 0 caramida cu stampila Leg. XIII Gem. et V Mac, pare se' atesteprezenta unui debasement al celor dour legiuni ale Daciei fie in preajmaparasirii provinciei, fie in epoca constantiniand.

Pentru completarea cercetarilor anterioare, scopul propus pentrurile din acest an a fost de a cerceta imprejurimile castrului, pentru a obtinepreciziuni in privinta aaezarii civile, ale cares urme se pot uaor recunoaate1,a suprafata pe o mare intindere. Dar in primul rand se impunea lamurirearnormintelor care se ivisera in malul abrupt al raului Bolvasnita, carecurgand dinspre Est trece prin fata castrului roman $i se versa in raul Bela-reca. In adevar, in malul albiei formate in 1944 de rani Bolvasnita ince' din-1946 s'au observat din loc in loc, pe toatI lungimea acestui mal, din dreptulporta Praetoria pans la aoseaua national& Oraova-Lugoj, schelete omeneatila adancimea de 70-80 cm. ai numeroase vase romane care incep chiar delasuprafata al tin pans pela 1,20 m. adancime. 0 cercetare a acestui cimitir seimpunea.

CIMITIRUL DIN SEC. XI

Lucrarile din acest an s'au concentrat In jurul acestui cimitir. In aceststop, au fost trasate doua patrate cu laturile de cate 25 m. aceasta supra-fats a fost sondata sistematic prin sectiuni executate la distante potrivite.Fare' a intra in descrierea de detaliu, se dau aci doar rezultatele obtinute:

S'au desgropat in total 10 morminte, singurele existente in ce.e 2 patratecercetate. Dela inceput s'a putut constata, nu fares oarecare surprindere camormintele nu sunt din epoca romans. Mortii erau d.pusi intr'o g oapa sim-ples, nu prea adanca, variind intre 0,60 si 1,05 m. fats de nivelul actual, pespate, avand orientarea generals V-E, cu fa',a spre Est. Scheletele au bra-tele impreunate fie pe piept, fie pe abdomen. Am tras d:ci dela inceputconcluzia ca mormintele sunt crestine.

Mormintele nu se grupeaza intr'o ordine stransa, totual am putut con=stata ca de pilda mormintele 4-5 ai 8-9 sunt apropiate unele de altele glaliniate. Ele vor fi apartinut aceloraai familii. Toate se sittgaza in apro-piere de actualul mal, de care nu se indeparteaza mai mult de 8 m. spre SInventar propriu nu a putut fi constatat la nits un mormant, in afard de omica moneta de argint aflata in gum mortului din morm. 7. In schimb abundaIn tot pamantul sapat numeroase fragmente de ceramics romans diferiteobiecte de metal, toate de factura romans. Urmele acertea romane incep chiardela suprafata si se gasesc in adancime pans la pdmantul neumblat pie-tria de aluviune care apare in dileritele puncte la adancimi deosebite, ingenere insii la o adancime mai mare in apropiere de mal si mai sus cu cat

lucra-

st

ai

www.dacoromanica.ro

110 CERCETARI ARELEOLOGICE DIN ISM

to indepartezi de acest mal, spre S. De remarcat ca nici un vas nu era ititregSi chiar obiectele de metal aflate enau deteriorate. Nu s'a putut constata inaceasta parte nici o urma de locuinta si nici o tigla de acoperis. S'au gasit

trei monete din sec. II--III, una de argint si doug de bronz. Numeroaselefragmente de vase ca sl oblectele de metal abunda In jurul scheletelor sichiar pe schelete, intre coaste, in craniu chiar. Cu tcate acestea e cett cdele nu apartin acestor morminte, flind mult anterioare. Numai la cateva mor-minte s'au putut identifica urine de lemn provenite dela sicrie si In acest cazcateva cuie tiganesti" tin tot de cosciuge.

Moneta mica de argint aflata in gura mortului din morm. 7 e singurain ma.sura sa ne ofere o indicatie pentru datarea acestor morminte. Fara afi fost Inca precis determinata, se poate afirma ea ea este un obol al unuiadintre regil arpadieni care urmeaza lul Stefan eel Sfant. Micul cimitir dateazadeci din sec. XI si se atribue unel populatii bine inteles cres,tine, care in acestevremini se acivase foarte probabil printre ruinele vechiului castru si ale con-structiilor romane dimprejur, deasemenea cazute In mina. Judecand dupelipsa aproape totalg de inventar funerar tragem concluzia ca este o populatieextrem de saraca.

La aceeasi concluzie referitoare la saracia evidentg a populatiei carese inmormanteazil pe malul raului Bolvasnita, in apropiere de ruinele untilcastru roman, ne duce si constatarea ca mormintele stint practicate numaiin apropiere de mal unde exists pane la aproape 2 in. adancime un pamantmoale, de umpluturg. In schimb mai spre S. unde la 60-70 cm. dela supra-feta apare prundisul, morminte nu mai gasim. Bgnuim ca numai lipsa deunelte potrivite pentru saparea gropilor i-a dbligat sa se inmormanteze acolouncle pamantul era mai usor de sapat, cu teate ca in aceasta parte cimiti-rul era periclitat de eventuale revarsgri ale apei Bolvasnitei.

Sectiunile efectuate ne-au convins ca in epoca romance dealungul albieiraului Bolvasnita terenul prezenta numeroase gropi, in care in tot timpulperioadei romane s'au aruncat gunoaiele, pans ce terenul s'a nivelat.

Care va fi fost populatia care in secolul XI se inmormanteaza aid?Potrivit informatiilor istorice privitoare la vremurile din jurul anului 1000cred ca nu poate fi vorba decat de populatia bastinasa amintita de croniceleunguresti ale lui Sanctus Gerardus sl Anonymus in legatura cu luarea instapanine a Banatului de cgtre Unguri. E amintit aici un voevod Glad, alV/achilor si al Bulgarilor care se opune Ungurilor si este Invins. Ceva maitarziu un print maghiar Achtum se opune lui Stefan cel Sfant pe motivereligioase, se pare, dar si dintr'o pornire de independents. In once caz sta-panirea feudalg maghiarg in Banat e sigura in sec. XI si populatia romano-slava de aici e acum supusa noilor stapani. S:-2racia mormintelor dela Meha-dia e o dovada a starii deplorabile la care ajunsese aceasta poPrulatie. Dereinarcat ca aici la Mehadia lipsesc cu desgvarsire podoabele de metal free-vente in cimitirele contemporane cunoscute in Transilvania la Cluj, AlbaJulia, Hunedoara, etc.

In schimb cateva fragmente de vase de facture slava, de tipul celoraflate la Cluj, Hunedoara, Alba Iu lia, Lopadea, Cuzdrioana, Benic, Uioara,am gasit atat in zona mormintelor, cat si mult mai spre Est in malul Bol-vasnitei.

Nu putem preciza in ce imprejurari populatia slavo-romans, care demult va fi locuit in aceste parti, a ajuns sa se inmormanteze in ap-opiereacastrului roman si dece nu peste mult Limp ea va pargsi acest cimitir, careare o durata destul de scurta. Plate °data cu intemeierea Mehadiei In jurulcastelului acelui Mihald, care a dat numele satului, si populatia aceasta seva fi mutat fie spre munte, fie spre curtea noulul stapan.

Sondagii s'au fgcut si in alte punete mai spre Est, pans la sosea, darmorminte nu s'au mai aflat.

ai

www.dacoromanica.ro

SAPATURILE DELA NIEHADIA JUD. OARAS 11A$EZAREA CIVILA

Rezultatele obtinute de cercetarile intreprinse pentru precizarea in-tinderii al punerii in lumina a aaezarii civile din jurul castrului roman stintrelativ modeste, limitandu-se la precizarea ariei ocupate de aaezaree civila,la identificarea unor cladiri ai la recoltarea de material arheologic nu lipsitde un oarecare interes.

Dela castru spre S aaezarea civila se intindea pe distanta de aproxi-mativ tin km., acoperind tot terenul cuprins astazi intre aoseaua natainalaei albia raului Belareca. Cea mai importanta constructie in aceasta parteeste baia castrului, desgropata in campania din 1946. Intre baie ai castru,pana la Porta decumana, au Lost constatate urme mai modeste de axial*de lemn ¢i chirpic. Mai spre S. de baie tot terenul a plin de tigle ai caramiziromane, provenite de sigur dela diverse construclii.

Dela castru spre E., in feta portii principalis dextra, sapaturile au datla iveala o constructie ale carei ziduri sunt facute din piatra de rau prinsacu pamant ai numai In unele pa.rti cu mortar. Zidurile stint distruse aproapepana la tamale ai planul cladirii roman incomplet, din mule ca pe unelelocuri zidurile au Lost scoase pana la temelie. Pare sa fie o villa rustica".Materialul recoltat este tot roman. Sandagii executate din loc in loc pana lasosea ne-au aratat ca peste tot sunt urme de viata din epoca roman.a, darconstructii nu em mai aflat. Aaezarea civil& nu depaaea spre Est actuala aosea.

Urme de constructii au fost apoi identificate la N. de castru, in fateportii praetoria, pana la albia raului Bolvaanita. In bund parte ele au fostspalate de apele Bolveanitei sau acoperite de prundia.

Spre V. de castru aaezarea civila se intindea pana la malul raului Bela-reca. De aici am cules monete roman. Dar apele Bolvaanitai ai ale Belareceiau aocaperit cu prundia cea mai mare parte a ruinelor.

Un alt grup de constructii a Lost identificat mai spre N., dincolo dealbia Bolvaanitei, In unghiul format de aoseaua nationala, albia Belarecei sia Bolvaanitek

In malul Wet de rata Belareca, inalt de 5-6 m., in dreptul distantelor29,7-29,8 km. pe aoseaua Oraova-Lugoj, se pot vedea astazi atarnate In malmai multe ziduri romane de piatra cu mortar. Facand sapaturi pe platoulcare dornind elbia raului s'au pus in alumina ruinele a trei clddiri orientatepe directia E-V. A Lost deblocata numai partea cstica a acestui complex decladiri, pe o adancme de 2-3 m., tot restul cladirilor disparand prin surpareacontinua a malului prin actiunea apelor raului Belareca.

Zidurile au un aspect foarte regulat ai stint cladite din piatra de carieraai de rau. La colturi se intrebuinteath blocuri regulat luerate sau caramizi.Grosimea zidurilor variaza dela o cla.dire la alts intre 50-65 cm. In interiorcamerele aveau un pediment din cocciopasta. Complexul acesta de trei cla-dirt conexe avea un aspect impozant, judecand dupa ruinele ramase. Ele nupar sa fi fost cladiri particulare, ci mai degraba Mate constructii publice,carar destinatie nu o putem astazi bartui.

Incercarile de identificare a cimitirului roman au ramas Lira reztatat.Locuttorul Costea Boscari din Mchadia, nr. casei 429, ne-a informat ca inaintecu vre-o 20-30 ani ar fi aflat nu departe de grupul celor trei cladiri o piatrafunerary cu chipurile celor morti, barbel ai femeie, iar mai jos scrisoarea.Piatra ar fi disparut curand dupa pretinsa ei descoperire. Sondagiile facuteIn acel loc nu au dat nici un rezultet. In orice caz ele ne-au convins ca acinu poate fi cimitiruL Meat totuai descoperirea este autentica, atunci pretinsapiatra funerary a fost ulterior utilizata In alte scopuri ¢i aaa a pututajunge aci.

Cu cercetarile din acest an, sapaturile dela Mehadia pot fi socotiteprincipial incheiate. Dear cateva sondagii pentru diverse verificari vor maitrebui intreprinse.

al, M.www.dacoromanica.ro

142 CERCETARI ARILEOLOGICE DIN 1948

SAPATURILE ARHEOLOGICE DIN SUDUL TRANSILVANIEI

Programul de activitate stabilit pe 1948 cuprindea urmatoarele puncte:I. Reounoasri pe teren, pentru a continua identificarea topografica si

.cronologica a diferitelor cetati de pamant, inceputa Inca din 1943.II. Sondaje in cateva locuri care puteau sa apartina acestei epoci.III. Revizuirea materialului existent in muzeele arde_ene, in deosebi

pentru a cerceta existenta si aria de rcisptindire a ceramicii slave.Facand abstractie de cateva modificari impuze de anumite evenimente,

planul de munca astfel conceput a putut fi realizat in intreg:me.I. S'au cercetat pe teren o serie de locuri indicate pe hartile specials

sau cunoscute din literatures ca Cetate, Pe cetitea, Burg, Var" etc., incer-and a determina datarea for diva forma sau dupa descoperiri de suprafata.Toate cetatile de pamant vizitate au fost masurate, intocmindu-se schite.topografice.

1. La Archita, Jud. Tarnava Mare, spre no-d de comuna se ridica ime-diat langa linia ferata un platou, separat de restul dealurilor prin dotia va urtconsecutive, avand o intindere de cca. 50 : 30 m. Descoperiri de suprafatanu s'au facut, dar tipul si forma ar indica aid o wzare din epoca fierului.

2. Paraurile Arpasul Mare si Plavala inconjoard la contluenta tor, langaArpasul de Sus, Jud. Fagaras, un bot de deal, Cetateaua", o asezare dlnepoca societatii primitive, cu o lungime de cca. 70 si o latime de cca. 50 m.,aparata spre Sud printr'un val si sant. Materialul ceramic cules la suprafataeste lucrat cu mina si pare sa apartina epocii dacice ; lipseste insa ceramicsRua de culoare gris, lucrata cu roata.

3. Spre Est de Avrig, Jud. Sibiu, marginea ridicata a unei terase kitespozitie dominants se numeste Pe cetatea". Lipsesc insa descoperiri sau in-dica din care s'ar putea recunoaste o amenajare artificiala a locului. Diupunct de vedere arheologic, nu se poate dovedi aici o cetate.

4. Spre Est de Crit, Jud. Tarnava Mare, o cots este numita pe hartilespeciale ,,Ofenburg". Urmele unei tra.nsformari artitificiale a terenului nu se.observes nisi in varful dealului nici pe panta vestica a lui, la care se refersde fapt, dupa comunicarile locuitorilor, denuariirea.

5. Intr'o vale laterals a Tarnavei Mad, intre Alberti Daia, se aflA lacoca 588 o cetate medievala. de pamant, formates dintr'un platou cu un dia-metru de 30:15 m. si inconjurata de un val circular si aparata spre Est prin-tr'un al doilea vaL Punctul controleaza o linie de comunicatie intre TarnavaMare si Oh, trecand peste Daia si Barcut la Fagaras.

6. Numele unguresc al comunei Feldioara, Jud, Fagaras, Foldvae,forma un indiciu despre existenta unei fortificatii medievale de pamant. Pecetatea" in lunca intre podul plutitor de pe Olt st Feldioara se gasesc insaobiecte romane (caramizi, cioburi), astfel ca denumirea maginara se refersla un punct de legatura intre castrele Cincsor si Boita, existand deja inainteaasezarii Ungurilor. Ar putea sa formeze un indiciu, ea regiunea din stangaOltului, Tara Fagarasului, forma in epoca romans un teritoriu extra pro-vinciam". Urme de valuri sau forma unei castru nu se mai observes, contu-rurile lui fiind prea sterse.

7. Pe dealurile deasupra malului drept al Oltului, Intre Novi sl Fel-.dioara, Jud. Maras Pe coastele Noului" se afla o cetate, amintita -n sec.16 ca aranyvar". Indiciile ccnstatate nu sur,t destul de dare, pentru a pre-supune aici cu siguranta un loc fortificat.

8. Cota 810 deasupra comunei Roadas, Jud. Tarnava Mare, este incon-jurata pe o distanta de cca. 450 m. de v teras% avand spre Nord si Sudestcaracterul pronuntat al unui val cu sant. Cetatea aminteste tipul fortificaWorde pamant de langa Atel si eventual de cele sapate In Judetul Hunedo -ra.Daces va fi Odata posibil de a dovedi *datarea for eventuala in prima epoca afierului, ele vor permite anumite concluziuni de ordln istoric asupra rostultiffor asupra triburilor care le-au ridicat.

9. Circa doua ore spre Sue! de Sona, Jud. Tarnava Mica, se af1a la ca-www.dacoromanica.ro

CERCETARI ARITEOLOGICE DIN SUDUL TRANSILVANIEI 143

patul unei Val laterale a Tarnavel Mici un platOu cti o intindere de cca.70 : 60 m., fiind separat spre Sud de un val. Un sondej fugitiv a dat o cera-mica neornamentata brutg, amestecatg insa $i cu cioburi romane. Este dedvorba de o asezare din epoca primitivg, avand insa un strat roman.

10. La Ungra, Jud. Tarnava Mare, s'a vizitat oastrul roman, desertspentru ultima data de C. Daicoviciu, Dacia 718, 1937-1940, 315 urm., pentrua avea o impresie olara despre configuratia terenului si despre pozitia oastru-lid in vederea unei localizgri eventuale a localitatii Galtis la Ugra-Ga_t.

Alte recunoasteri s'au facut in Imprejurimea de Blandiana, Cdinic, Pian,Straja $i in regiunea intre Progea Mare Jidveiu.

Harta descoperirilor arheologice din Transilvania intre 900-1150,

O factura slavaO " maghiara

bizantina

factura normana. " aralia

" indeterminabli.

Rezumand rezultatele obtinute, camplectate cu cele din 1943, se constata,ca fortificatiile de pgmant din Transilvania de Sud apartin sau perioadelprimitive sau epocii medievale. Cele medievale se Impart dupe fu-ctiuneatipul for in: 1. cetati de granitg; 2. cetati de paza pentru supravegherea unorlinii de comunicatie $i 3. locuri fortificate de strap (orhegy, Wartberg)pentru o singura comuna sau pentru o regiune Intreagg. Unecri o cetate poatesa indeplineasca $i mai multe dintre aceste functiuni. N'am reusit insa, saggsim o cetate de pamant din epoca migratiilor, in deosebi de origing slava,asa cum ele sunt foarte frecvente $i bine cercetate, de ex. In zona rasariteanga Germaniei. Constatarea cu tot caracterul ei negativ are numai o impor'en-ta metodica pentru cercetarea problemei slave $i scoate In relief o deosebireesentiala fata de regiunile locuite de Slavi.

$i

@i

...-t,

pV

-

raira"

et

www.dacoromanica.ro

144 ERCETARI ARILEOLOGICE DiN 35411

II. Sapaturile intreprinse n'au fost prea !utilise si au avut mai mult ca-racterul de sondaje sau de sapaturi de control.

1. In 1943 Muresul, spaland malul, a dat la iveala, langa podul plutitordela Biandiana, Jud. Alba, 12 vase slave, care formeaza descoperirea-cheiepentru identificarea ceramicei slave In Transilvania. Sapand in acest loc s'agasit un pavaj de pietris cu urine de arsura. Suprafata Teligradului" dinaproplere al carui nume formeaza un indiciu despre o asezare slava a fostcu ocazia saparii valor, insa, complet ravasita, asa 'Meat in afara de catevamici cioburi de factura slava nu s'au gasit alte urine din aceasta epoca.

2. Tot langa un pod plutitor, la Giugud, Jud. Alba, am gasit deasupramaterialului primitive Si roman un bogat strat de ceramica slava, cu carac-teristici particulare care spar si la Sebes si Alba Iulia, fiind eventual cevamai tarzie decat acea dela Blandiana. Intre formele tipice se afla Si marginiale unui cazan de lut, datat pans acum in sec. 13-lea a carui origine se poateinsa act una urea pans in epoca slava.

3. Cu ocazia saparii unei vii s'a descoperit la Jidveiu, Jud. TarnavaMica, o aplica de bronz cu o cruce dubla si un vas, apartinand orizontuluidela Santana de Mures. Cu ocazia sondajelor situatia s'a prezentat aici infelul acelei dela Blandiana, suprafata fiind ravasita in intregime.

4. Spre Vest de Pro;tea Mare, Jud. Tarnava Mare, se ridica deasupracomunei o cetate cu o incinta dubla de pamant, apartinand grtupului ceta-tilor de granites. Ceramica gasita o claseaza in epoca postslava, avand carac-teristicale gulere la margine (Kragenrander). In punctul cel mai malt al ce-tatii s'a desvelit un morrnant comun cu schelete asezate in directia est-ves-tica, fares accesorii. Sectiunea primului val a laratat in peretele sectiuniidoufi faze consecutive de constnuire. Profitand de ocazie s'au facut nistasondajii in asezarea preistorica La oapatul satului", identificand o statiuneintacta de ceramica pictata, neamestecata cu civilizatia Turdas.

5. Sapaturile la cetatea ou ziduri de mortar dela Relsinari, Jud. Sibiu,au complectat datele despre planul si organizarea interioara a acestei cetatide granita, scotand si mai mult in evidenta asemanarea cu tipul cetatii delaVurgar-Vint (atestata documentar in anul 1247 prin toponimicui Burgberg).Ceramics gasita, identica in liniile generale cu materialul dela Prostea Mare.apanine oca secolului 14-15 si dovedeste ca cetatea, una dintre cede maimars din Transilvania, a fost folosita Inca In aceasta epoch, cu toate ca lip-ease despre ea orice informatiuni scrise.

III. Poateca revultatul eel mai important, in deosebi pentru epocaslava', 1-a dat cercetarea materialului din muzeele ardelene. Au fost vizitateIn acest scop muzeele dela Aiud, Alba Julia, Brasov, Cluj, Deva, Sighisoarasi Sf. Gheorghe. 0 expunere detailata a constatarilor facute ar cere o des-criere prea amanuntita ; ca un rezumat al rezultatelor obtinute se anexeazao harts a descoperirilor arheologice din epoca intre 900-1150, complectatilcu materialul cunoecut din literature si cuprinzfind in total cca 40 de loca-litati, intre acestea cca 20 cu ceramica de factura slava. Acest orizont arheo-logic sfarseste, independent de interpretarea ce i se va da, acel vacuum al'.heologic dela 650-900 pe care nici cercetarile din acest an n'au reusit sa-Irestranga sau sä-1 completeze Si fixeaza limits lui inferioara. El ofera in ace-las time vn pretios material complementar de informare pentru epoca dincare exist& numai foarte putine isvoare scrise. Este de remarcat, ca ceramicade factura slava spare mai cu seama In Transilvania de Sud, o constatareconfirmata sl de filologie, de ex. prin raspandirea denumirilor slave alecursurilor de apes. Deasemenea Si pentru prima faza a epociiurmand imediat dupes parasirea Daciei, cat yi pentru perioada avara timpuriein prima jumatate a secolului 7, vizitarea muzeelor a adus pretioase corn-pletari, dovedind, din nou, absoluta nevoie a revizuirii amanuntite a mate -rialului arheologic din rouzeele noastre Si interpretarea lut stiintifica.

K. H.

migratilltr,

www.dacoromanica.ro

Cl tit $1 SON15A011 AIRREOLOONZ 14s4

CERCETARI 51 SONDAGII ARHEOLOGICE 51 NUMISMATICE

In cursul anului 1948 am facut o serie de cercetasi arheologlz.e 5i numismatice, care pe alocurea au trebuit sa capete forma unor sondagii, spre a ne daseams mai bine de mediul arheologic in care ne gasim.

Localitatile cercetate in acest Ostimp au fast urmatoarele Crampola, jud.Olt ; Fantanele gl Suhaia in jud. Teleorman ; Dridu, jud. Ilfov ; Rasa ot Calaraat,jud. lalomita gl Satu Nou, plasa Ostrov, in jud. Constanta.

In cele ce urmeaza vom rated pe scurt, asupra rezultatelor obtinute cuprilejul acestor cercetari, ran-Maud ca sa Insistim mai mutt, la sfaroit, asuprasondajului dela Satu Nou.

Pe hotarul comunel Crampoia, jud. Olt, in plina campie, gl departe de oncefir de apil actual, in spre hotarul comunei $erbanegti, am aflat doua aoezitri dinepcca primitive a caror data mai precise, ramane a fi stabilita ulterior. Dease-menea, la punctul denumit Magura Rentil", de pe hotarul aceleaol comune, amgasit o aoezare pe o mica magura, in m.jlocul unor nuaotini actuate (pe vremuriprobabil un fost lac) ol care este din epoca neolitica.

0 aid aoezare a mai fast semnalata in comuna Fantanele, jud. Teleorman,pe marginea lacului Suhaia, la punctul denumit Raloasa". 0 parte din fragmen-tele ceramice gasite, ind:ca epoca la Term ; tar alti parte pare a indica o epocaoi mai veche.

Pe grindul Beciu de pe lacul Suhaia, apartinand de comuna Suhaia, jud. Te.leorman, am descoperit, pe o magura, o aoezare din epoca neolitica.

In cursul lunii Aprilie din acest an, un locuitor din comuna Dridu, jud. Ilfov,ne-a prezentat un obiect plat de metal, de forma ovals, ce s'a gasit cu ocazia*aril unei pivnite din aceeaol comuna. Dupe o atenti examinare, ne-am dat seamaca avem oe-a-race cu o ogiinda punned oe metal alb, asemanatoare cu cele des-coperlte mai de mutt la V artiocoi, jud. Putna. In urma cercetarilor intreprinsela fata locului am putut stabili ca s'a gasit langa un schelet ingropat oi care aveaorlentarea N-S. Tot cu aceasti ocazie am mai aflat fragmente de ceramics gris,lucrata la roata, in cimitirul din curtea bisericii.

Ulterior, reluand cercetarile pe teritoriul acelelasi comune, am mai pututfixa pe harts o serie de alte aoezari: una de tip gumelnitian pe un tell de WOlocul Comana; o alta cu o ceramics grsi, lucrata la roata, la punctul denumitSughitele :ci Olteanu"; o alta agezare din vremea romans, in apropierea lacultdComana; is care s'au gasit doua monete romne de bronz din secolul II d. C.In sfaroit, pentru ca enumerarea sit fie complete, dar fira pretentia de a fi epuizatCoate aoczarile de pe hotarul acestei comune, mai amintim ca in apropierea aceluiaglac Comana, dar in alt punct decat aoezarile amintite, am aflat fragmente de cera-ilia din epoca romano-slavica. Avem deci, pe hotarul unei singure comune, dovezide o continuitate de vats din neolitic oi pans In spre epoca noastra. cercetadesent departe de de a ft epuizat subtectul...

0 informatie primita la Muzeul National de Antichltatl ne-a aratat ca incomuna Rasa, jud. lalomita, s'a descoperit un important tezaur monetar, din carea piesa, era o frumoasa tetradrahma de argint din timpul tui Alexandru eelMare, a ajuns, prin donatie, in colecliile Muzeulul. Cu ocazla cercetarilor ces'au facut la fata locului s'a putut stabili ca act s'a gasit un intreg tezaur deasemenea piese, reuoind sa se mai recupereze un alt exemplar pentru colectiileacelulao Muzeu. S'a mai stabilit in plus ca acest tezaur s'a gasit intro aoezarecu ceramics de coloare gris lucrata la roata, caracteristici epoch La Tana.

Se face astfel dovada ca diferitele tezaure monetare ce se descopera peteritoriul Republicii Populare Romans trebuese privite oi puse in legatura cuaoezarile omeneoti din acea vreme gi care se dateaza astfel prin aceste monete.Faptul este de o deosebita Importanta, dar DM este locul acum gi aci sa insistammat mutt asupra

Cu prilejul treceril pen oraoul Caliraol am studiat gl monumentele anticeadapostite modest in parcul oragului, unde am semnalat prezenta unei Interesantestele funerare mama cu inseriptie, un sarcofag roman cu capac, precum 51 capa-

$1 NITIVW§MAT/CY,

:

$t

lul.

OW121/111 10www.dacoromanica.ro

146 cRIICETARI ARLIDOLOGICE DIN 1949

chi unui all sarcufag mai rule. Dupa cat se pare, aceste monumente ar f;inedite. 0 prezentare shintifica, cu descriere, fotografie si interpretare se va facela timpul sau.

Deplasand cercetarile in comuna Satu Nou, plasa Ostrov, jud. Constanta,am putut identifica pe teritoriul comunei, la punctul numit Suat", o asezare dinepoca La Tene, dupa cum reiese din prezenta numeroaselor fragmente ceramicece se gasesc la suprafata solului. Tot in acest punct s'a mai de,scoperit si unrule tezaur monetar, din care am putut recupera un exemplar pentru MuzeulNational de Antichitatl. E un denar de argint dela Octavianus din ant 40 a. C.,ceeace tie face sa banuim ca intregul tezaur era cam din aceeasi vreme, camseeolul I a. C.

Cu aceeasi ocazie s'au mai cules si alte informatii cu caracter arheologiC,velificandu-se si alte puncte.

Totusi, unul din punctele semnalate cu ocazia cercetarilor intreprinse incomuna Satu Nou prezinta o deosebita importanta si merits sa ne opriin maiaminuntit asupra lui.

CIMITIRUL DE INCINERATIE DIN COMUNA SATU NOU

Interesandu-ne in aceast5 comuna de obiectele vechi care s'au descoperitpe hotarul ei, d. invafator Dumitru Cumpana, directorul scoalei primate din feed-litate, a binevoit sa ne informeze ca femeia Tudora Anghel D. Sarbu a desto-perit, in cursul limn Mai 1944, In ograda sa, cu prilejul unor lucrari de gradi-nada, tin borcan de lut On de oase arse". Dup5 informatiile pe care ni le-a datTudora A. D. Sarbu, vasul se afla asezat in pamant pe o lespede de eiatra, iurperetil de jur-Imprejur erati formati din caramizi bine arse (erau caramizi ro-mane, dupa cum am constatat mai tarziu). Deasupra, borcanul ar fi avut, &piaceeasi informatoare, drept cape, o lespede de piatra.

Dupa descoperire femeia a lost curioasa sa afle ce se gaseste In interior sia gat tntreg continutul borcanului", jos pe pamant. Nu fara oareoare amara-ciune si desamAgire a constatat Ca nu confine nimic de pret, ci numai bucatide base arse. Dandu-si seama ci e vorba de un mort", femeia a pus continutulla foe in borcan" si 1-a reingropat la marginea gradinii, langa gard. Din acesfoe I-am scos noi, i-am examinat continutul si am constatat ca cuprindea midfragmente de oase calcinate ; vasul a fost retinut de noi si adus la Muzeu.

Vazand femeia Tudora A. D. Sarbu ca ne intereseaza astfel de borcane",ne-a comunicat ca mai cunoaste vase la fel in curtea vecinului ei Vasile C. Ma.nea, asezate tot in pamant, dar la care nu se umblase Inca. Femeia mai sus a,reintita cunostea bine situatia, intrucat, In timpul copilariel ei, casa aceasta fusesecasa parinteasca si a avut destul de des prilejul sa gaseasca acest fel de bor-cane", pline cu oase si centise". Ne-am deplasat impreuna in ograda lui VasileC. Manea si Bra vreun efort deosebit ne-a arAtat in NIL la circa 4 m. distantade intrare, doua vase a caror parte superioara iesise la suprafata

Am procedat imediat la desgroparea for si am constatat, dupa ce am tufa,turat intreg pamantul din jurul lot, ca aceste vase de lut au lost ingropateunul lipit de celalalt si ambele aveau partea superioara (gatul si o mica portiunedin corp), sparte si Indepartate din cauza circuletiei cu carutele, precum si anivelarii succesive a curtii.

In timpul sapaturti de desvelire, until din boncane s'a farAmitat compqect infragmente mici, pasta avand o consistenta vascoasa, Mat cu f carte mare greu-tete am putut reconstitui forma. Cel de el doilea vas s'a faramat si el, dm' infragmente care au permis reconstituirea lui in limitele in care vasul era pastratitt pamant.

Am examinat cu atentie continutul fiecarui vas si am putut constata caconfines doar oase calcinate in buelit1 destul de mici.

Rostul pe care 1-au avut recipientele gasite de noi este clan indicat deconiinuttil for : restvrile de oase calcinate. Avem de-a-face deci, in mod cert,cn nista time.- ....-Examinarea directa a celor trei urne de lut, dintre care dotia gasite ;,insitu", nerniscate. din Aocul in care, au fost ele .asezate dinfr'un Inceput,

inDi

sobilui.

www.dacoromanica.ro

C$110ETARI $1 SONDAGII ARHEOLOGWE $1 NUMISMATICE 147

ne-au dat primeie elemente necesare format-II convingerii ca ne aflam, pe acestlee, intr'un cimitir, in care se ingropau urncle cu oascle mortilor.

In acelas sens veneau si se adauge la observatiZe noastre directe $i uncleinformatii ale localnicilor *tare ne comunicau el au gasit, cu diferite ocaziuni,(constructii sau simple lucrari de saps), borcane cu oase si cenuse".

Urnele de lut desgropate de noi, ne Indreptatea,u s5 admitem existentaunui cimitir de incineratie. Intinderea acestui cimitir, dupa informatiile localnicilor,era apreciabila.

SATUL NOUCONSTANTA)

MORMINTE MEDIEVALE

DE INCINERATIE

co'`

ooh

Grading de Nil Ogreda Angnet Sa ou

Anghel D Sarbu

/

a lulgne1 Sar

Mt

0 5 TO IS 20 In

Casa JulFloarea Valle

Fiona Maria

LJ5

Fig. 1. Plan de sItuatie al mormintelor descoperite.

Dar mai ramanea de stabllit c5rei good trebue atribuit"c5ror

acest 'cimitir saucu alte ciivinte datarea lui, We a vedea; dac5 e' posibil, tribtiri sau popelatiuni a aparlinut.

(JUD.

Prop

Jordan Nolo ;

/ AM2

B

Prop. /Ion &Ion /

L

\ 4

www.dacoromanica.ro

I48 ClenCET ARI ARMED L 0 DICE DIN 1948

Dup5 rltul de incinerare, nu putem spune prea mult, intrucat oblceiul dearde Inortii si ingropa cenusa e destul de vechiu ca timp sf studiul societatil

primitive ne (IA numeroase example ca a fost practicat de multe gi variate tn-burl, distantate ca timp si separate ca spatiu.

Nu tot asa va fi dad studiul 11 incepem cu urna. Prin forma, tehnlca, pastaornamentarea el, se aseaza in categoria ceramicei slave.

De-abia dupa ce am fixat acest stadiu general al problemel, incepe sit sepun/ o alta serie de probleme : intinderea pe care a avut-o acest cimitir, reguladupa care erau ingropate urnele in cimitir, adanc:mea la care se Ingropau, dadavem de-a-face cu morminte cu o singura urna, cu doua sau mai multe, fasfarsito MCA. problems : unde era situate asezarea, cad dupa proportille cimitirultd, maimult bAnuite si notate mai sus, trebuia sa fie destul de intinsa. 0 alta pro-blem/ fundamentala care

pentrutrebuia sä preocupe pe cercetator era aceea a datarii

intregului complex a sti In ce epoca ne atlam.Cea mai mare parte a acestor pronleme nu se putea rezolvi prin simpla

descoperire studiere a celor 2 morminte (dintre care doar unul dublu a fostdesgropat direct de noi), ci cereau noui sapaturi pe teren.

in acest scop am reluat cercetarile in cursul Iunii Octombrie 1948, spreface un solidaj in acest loc si s5 vedem ce preciziuni mai putem aduce la pro-

blemele ridicate mai sus.Pentru aceasta e nevoie s5 spunem mai luta' cateva cuvinte asupra retie-

fului reglunii gi mai cu seams al localitatii In care se afla cimitirul.

Pe langA aceste morminte *ate de nol cu ocazia cercetarilor intreprInse,femela Tudora A. Sarbu ne-a comunicat c5 a gasit o urna In vara anului 1948,in fosta ogradA parinteasca, azi proprietatea locuitorului Vasile C. Manea, in col-tul de S-E al case:, cu ocazia unor micl lucrari de gospodarie. In momentulcand a ridicat-o din parnant urna s'a sfaramat in bucati si o bun/ parte din eleau fost stranse gi aduse la Muzeu.

In aceasta urna s'a gasit mica fragmente de oase calcinate, amestecate cupAmant negru cenusos.

Am ales pentru sondaj gradina lui Anghel D. Sarbu, din cauza ca pe acestloc s'au descoperit primate urne.

Am trasat santul A cu dimensiunile 5 x 0,80 m. cu d:rectia NE-SV (veziplanul). In santul sapat nu s'a descoperit nimic.

Am continuat apoi cu trasarea altui pant, B, (vezi planul) lung de 26,60 m.si tat de 0,80 m. cu directia E-V.

In timpul sapaturii am descoperit mai intai urma lasata de fundul unul vasde lut ce se mulase bine in pamant. E locul de unde s'a scos o urna si desprecare nu avem informa(ii (pe plan M). La o distanta de cca. 8,60 m. spre V, peparcursul santului 13 s'a descoperit un mormant de incineratie (notat pe plan cuM1). Urna funerara continea oase puternic calcinate si avea peretii in parte sparti.

Tot In santul B !a distaila de 25,66 tn. spre V, s'a gasit un al doilea mor-mant format tot dintr'o singura urna de marime mijlocie care avea o parte dinpere(ii vasului lipsa (pe plan M 2). Continea in interior ca $l cea precedent/ totcase calcinate.

Am continuat sapatura cu desvelirea suprafetei C (vezi planul) unde amdescoperit doui urne alaturate : una mai mare $i alta mai mica (pe plan M 3).Pe langa o apreciabilA cant:tate de case am scos din urna mare si cateva juma.tali de buton din foaie subtire de bronz, o bue,ata de Fier de cativa cm. lungimeal alte bucati mai mid. Avem de af ace in acest caz cu un mormant dublu deincineratie.

Sapaturile au fost extinse apol In ograda lui Ion Gh. Ion, unde s'a des-velit o suprafata (vezi planul), gasindu-se un mormant cu o urna (M 4 pe plan)si resturi dintr'o alta.

In alt punct, dar In aceeasl regiune, in ograda femeel Floarea Vasile Flo-rea Maria; am desgropat o anti urna ce a fost notate pe plan ca M 6. Pe Ifingi

a-$1

sl

$i

a

www.dacoromanica.ro

CAM. =TAM 51 SONDAGII ARILEOLOGICE 5I NUMISAIATICE 149

case am aflat In aceasta urns tin carlig de Her cu varful ascutlt, lung de 7 an.cu Via In forma de lama.

Pe plan a fost notate cu rigla M. 8

Dupe aceasta sumari descriere a sondajulul $l a materlalulul recoltat, sitncercam sa-1 examinant mai tndeaproape din punctul de vedere at forme!, teh-nicel. Dastei ornamentarii. Rezvitatele la care vom ajunge ne vor oferi ele-mentele necesare, ca, in cunostinta de cauza, sa putem compara materialul des -coperit la Satu Nou, cu descoperirile similare din Wile vecine.

Din punct de vedere at formei, urnele descoperite la Satu Nou prezinta,to general. un caracter unitar e forma until borcan fare toarta, cu fundul plat,corpul bnmbat, ce se ingusteaza apoi formand tin gat scurt din care pornestebuza, rare se rPcfrange in afar mai mult sau nutin brute. De notat, ca bIzaare uneori tendinfa de a tngrosa marginea de afara. In ce priveste materaluidin care stunt fabricate, notam ca lutul este in general prost framantat, tontinemul4e pietricele ca degresant si are in spartura o coloare neagra cu 2 straturlsuperficiale, to interior $i exterior, de culoare catimizie. Pasta e poroasa sl ar-derea necompleti. Recipientele stint lucrate la roata, dar e vorha de cele maimulte on de o roata primitive. La tin singur fragment. dintr'o urns ce rru ni s'a*fret, se observe In interior urmele m'scarli la roata tntr'o tehnica avansati.

Atat motivul, cat si sistemul de ornamentare, sunt simp'e, dar specific $i ca-raeterictic clavic. Pentru tmpodobire este rezervat tntreg spelt!l exterior al vasu-lui pan§ sub gat, mai putin o mica zone late de alive cm. aflat5 imediat deasupnafundulul care nu e ornamentati. Motivul decorativ ti constitue linia adancita, une-orl singulars, site on in benzl de ate 5-6 $1 care tnconjoara corpul vasului dejrr tmprejur. .Remarcam faptul ca, atunci and avem de a face cu un motiv uni-

acesta porneste In sniral5 de jos si pans sus. De cele mai multe ors, pe par-ts superioara a recipientului, In special pe umeri si pane sub gat, e5cirn zonesau doua de ornament In care motivul se repeta, dar de data aceasta to VAL.

Tracarea motividui se face fie cu un &main instrument ascutit end motivule constituit dintr'o singura line, fie cu pieptenele care are 5-6 dint'. Ornamentule imprimat to pasta crude" $l de felui cat e pasta de fine si la fel $l dintli piepte-nelui. vom avea $i realizarea arnamentului. De cele mai multe ors, nu s'a reusit camotivul sa parcurga tntreaga suprafati a vasului fare a-si pierde Individualitatea,ci trece In sus sau In jos, In ornamentul urrn5tor cu care se suprapune. Atuncigasim ne aces loc o Intretaiere neinteleasa de

Alte on pe gatul. umerii $i in parte chiar pe corpul urnel, se observe ornamente trase cu nieotenu, in sens vertical, cam aproximativ to spatial dintre 3benzi eirculare. Motivul aresta Intrerune monotonia ornamentului orizontal, dam.cht_l na-ecare diversitqte. Fcte motivul slay clack; pe -are -1 frasim ne ceramicadescoperita atat In Romania, cat $i pe teritoriul U.R.S.S., in Ungaria, Cehoslo-vacia, Germania Estica, Polonia $i Bulgaria 1).

In cercetarile $i desconeririle facute pang acum in cimitirul de urne delaSatu Non, nu am reusit sa gasim tin element sigur de datare, (moneta sau unobject cu o dat5 mai precis5). pe baza aruia sa putem lega tntr'un mod oarecaretntrerrul complex tie o anum:ta vreme. Din cauza acestel lipse pe care cerceta-role amanuniite ulterioare o vor pntea remedia singurul element pe ban carulaputem sa Incercam o cronologie tl constitue urnele tnsesi. De aceea va trebui sacercetam sere a vedea in ce regiune s'au mai gasit recipiente la fel cu ale noastre,din punct de vedere al formei, ornamentarll $1 tehnicel dad acolo au fost datate

pe ce !maAstfel ne vedem avizati sa recurgem la dat5rile materlalulul ceramic similar,

asa cum s'a facut in jarile vecine, unde cercetalle au fost numeroase $i fructunase,far materialul a putut fi studiat mai temeinic. Nu ne yam ascunde Insa convinge-

1) Informatia toati la Kr. Mijatev, Slavijanska keramika..., Sofia, 1918,pag. 5-6.

6i$1

si

ma'

knit.sl

$1

11niar,

5i

www.dacoromanica.ro

_150 CERCETARI ARHEOLOGICX D1N 1.948

Tea a data sau datele pe care le yam obtine pe aceasta cale sunt relative isi as-teapta sa fie confirmate, corectate sau infirmate de descoperirile dela not 2).

Asa Szell Marta in cercet5rile ei din cimitirul de inhumatie dela Szentes(Ungara), (Folia, Arch. 1941, p. 244 si 261), in mormantul de inhumatie nr.109, pe lang5 alte elemente de inventar a gasit si un vas de lut at arid profit seapropie de al nostru (ibid. p. 261, fig. 7,1) si pe care autoarea 11 dateaza in sec.XI, cu observatia ca c'est en premier lieu au Slaves qu'il faut penser" (ibid.

. 264)pg .

Dup5 cercet5rile lui Lubor Niederle, care-0 intemeiaza concluziile sale pecunoasterea gl studierea intregului material arheologic din Cehoslovacia, dar cu-noscand tot asa de bine si restul descoperirilor referitoare la vechii slavi, credemca acest tip de ceramics se dateaz5 in sec. X si XI 3).

Cercetarile in acest domeniu continua azi si inteun ritm viu 4).Concluzia care se desprinde din confruntarea incheierilor la care au aluns

inx 5tatii din diferite t5ri cu privire la datarea unui material asemanator, dar gasitin regiuni indepartate una de alta, mai mutt sau mai putin, nu pot fi concludentepentru materialul aflat la Satu Nou. In fixarea datei cercetatorii mai sus amintitiezit5 intre sec. IX-XI, ba unit dintre ei 5) sunt inclinati dateze eel mai tarziuin sec. VIII. Noi nu ne putem pronunta, 015 cand cercetarile intreprinse la san-fierul arheologic dela Dinogetia 0), unde aceasta ceramics apare in mare misur5,nu vor fi publicate in intregime, precum si cele, intreprinse la Capidava 7) spre avedea in ce categorie o putem plasa si mai ales data acest fel de vase a pututfi datat prin monete.

Pima atunci nu putem s5 nu remarcam importanta continuarii s5paturilorinteun cimitir slay, primul dealtfel care s'a descoperit pe teritoriul RepubliciiPopulare Romane, si care are avanta,jul ca ne prezinta un material in acelas timpunitar in general sl variat in arn5nunte. Acest f apt este de o deosebita Importaht5pentru studiul arheologic al materialului, intrucat se stie ca un cimitir are o du-rata limitata ca timp, asa ca averni ocazia de a cunoaste direct o categoric de vase.a caror epoca va ramane sa fie precizat5 mai indeaproape in urma cercetarilorviitoare.

Dar acelasi cimitir ne mai face sa intrevedem si riful de Imormantare at ye-chilor Slavi din regiunea Dunarii de Jos. Arlacigami faptul ca pans azi In toat5regiunea carpato-balcanica se mai cunosc doar cateva cirnitire de incineratie.slavein Bulgaria 8), dar care n'au putut fd cercetate stiintific din cauz5 ea nu s'a inter-

2) Nu este cazul sa insist5m acum si aci, asuora problemei care se pune in.egatura cu conceptia fundamental5 pe care o adoptam cu privire la originea cera-ruled slave sl a locului de unde a pornit aceasta influents culturala. (v. Krsta Mi-jatev, La ceramique slave en Bulgarie et son importance pour l'archeologie slavedes Balkans, Sofia, 1948) In limba bulgar5 si un rezumat in limba franceza), p.22 28 si p. 75. Cf. Gr. Florescu in Rev. 1st. Rom., XVI (1946), p. 331 si urm.

3) L. Niederle, Manuel de l'antiquite slave, vol. II, Paris, 1926, p. 225 Lacaramique slave des X-e et XI-e siecles est hes remarquable, quoique simple. 'Cesont en general des vases faits au tour et bien cuits : its sont en forme de pots...sans anses et avec un bord un peu rabattu, sous lequel figure comme ornementconstant une ligne ondulee plusieurs fois repetee, ou bien parfois de simples raieshot izontales, ou encore une serie de rangees de lignes obligues...".

4) Amin= studiul lui Ivan Borkovsky, Staroslovanska keramika ve stredniF.vrope, Praga, 1940, tar literatura mai noun la Jan Filip, Praveke Ceskoslovensko,

alta, 1948, p. 353-354.5) Mijatev, Slavijanska keramika..., p. 77

de(din rezumatul francez) Les urnes

trouvees dans les tombes a incineration cadavres (fig. 41, 42) ne peuventet: e rapportees a une pericxle posterieure au VIII-e siècle".

6) Gh. Stefan, In Dacia, VII-VIII (1937-1940), p. 401 si urm.7) Gr. Florescu, Capidava in epoca migratiilor, in Revista Istorica Roman5,

XVI 11946), p. 325 si urm., tar pentru datarea ceramicei se pronunta prudent intresec. VI probabil si sec. XI p. Chr.", ibid. p. 340.

8) Mijatev op. cit., p. 62 si urm. unde sunt amintite doui necropole : ceadela Verbovka si cea dela Bukovti.

51 -10.

ti

sa-1

www.dacoromanica.ro

CACETARI SI SONDAGII ARIII:OLOGICE SI NUMESM 111C1: 151

-veldt la. limp si au lost distruse. Pin aceste..cimitire se rpaLpastreaza dux., cate-va urine, dar conditiile de allare obsertvatipe gliinjifice lipsesc cu 131.11.1.

Isvoarele literare ale vrernii consemneaza stirea Ca yccllii slab isi incincraumortli,lar observatiite atheologice facute de nei in eimitirul dela Satu-Noti, con -firrna aceasta pentru grupul meridional. In plus, cercetarile ne-au dat mai ales nevor da o serie de observatiuni pc care isNoarele literare nu le. pot .ofejli. Jle suetfu stransa legatura cu datarea urnelor.

In cazul cand urnele vor fi datate Inainte de mijlocul secolului vomafla plin mediu pagan si deci ele apar in mod normal, reprezentand 1111 rit stra-vechiu slay. Nu tot asa va fi situatia in cazul cand le vom data dupa rnijloculsecolului IX. E cunoscut faptul ea la omit 864 Bulgarii tree la crestinism. 00,ncua crechnta cunoaste si admite, mai mutt, perrnite doar inhumalia. In acest dinurma caz va trebui sa interpretam urnele noastre ca documentand o supravictuirea vechilor practici pagane care continua Inca sä fie indeplinite, cu toate ca nouareligie nu le admite.

Concluzia care se impune in acest din urmaingroape

caz, e cadupa

.o.parte a.stravecbile

tribarilorslave continua si sub noua religie salt mortii for .rituripagane.

Niederle admite ca probabil ca Slavii de Sud mai practicau ritul incinerati Iin secolele IX si X" 9), iar acum descoperirile arbeologice yin sii-1 aduca, si pco-ba documentara. -

Este Inca un exemplu in care arheologia intregeste informatia scrisa.B. M

9) L. Niederle, Manuel, II, p. 45.

i

-IX,.ne-In

pi

www.dacoromanica.ro

DESPRE CERCETARILE SI SAPATURILEARHEOLOGICE EXECUTATE IN 1948IN REGIUNILE EXTRA - CARPATICE

ALE REPUBLICII POPULARE ROMANE

dE PROF. ION NESTOR

Des! patrla noastr5 este deosebit de bogata to resturl arheologice din toatevremurne un Institut de Arhenlogie nu a fost p5n5 azi tntemeiat la nos. Acestlucru se datoreste unor Imprejurari complexe, pe care tin le vom analiza aid. Fapteste ca in Ppm unui for de organizare, coordonare ss planificare stiintlfics, pe care3-at fi renrezentat tin Institut de cercet5r1 arheologice, s'a creat, treptat. Ira-difla ca Muzeul National de Antichitati din Bucuresti se se intereseze de activitatileamintite, direct sau la solicitarea altor organ.

In unit-nil 15 ant, Institutul de Studii Clasice al Universit5tii din Cluj a Ince.put din ce to ce mai mutt s5 prela aceiasi misiune to leg5tur5 cu activitatea arheo-

gicii din provincire de peste munti, se formase si acolo un =lett de specialist'condus de d. C. Daicoviciu $1 se pornise la sistematizarea problemelor de Istorieveche Si Inceputurile medievale pe care le puteau lumina cercetarile si descoperirilearheologice.

S'a a funs in chipul acesta si la o colaborare, to domeniul de care ne ocu-tntre Muzeul National de Antichit5ti si Instilutul de Studii Glasice din Cluj,

'n sensul ca to fiecare an campania de cercetiri $1 s5paturi arheologice este orga-nmat5 prin consultare directs Intre eerie dou5 institutii. Asa s'a procedat in 1947,ca sf in ceeace priveste camnania din 1948, asunra careia vom referi in conse-cit,t5 aid numai to misura In care ea a cuprins lucr5r1 efectuate de Muzeul Na-tional de Antichit5ti sau in cadrul

Incep5nd din 1949, Intreaga activitate de cercetare stlintific5 arheologice atrecut, pentru tot teritoriul Republic's Populare Romftne, In seama, Institutului deIstorie si Filosofie al Academie! R. P. R.

Planul de lucru pentru campania din 1949 a fost tntocmit si comunicatprintr'un articol al Vul academ'clan M. Roller pubticat in revista Con-

temporanul". Planul sectiei de istorie a Academie! R. P. R. di acestul gen de acti-vttate stlintific5 satisfactia de mult asteptati, de a plasa cercetarea arheologic5 tocentrul preocun5rror !mediate ale Institutu'ui de Istorie, tinfind seama de faptul caarheolngia este chemata si apt5 s5 descnnere si sa pun5 In valoare nos Izvoarede documentare, autentice $1 gr5itoare, netrtru lung' perioade din desvolarea socle-t5tilor omenest1 de pe teritoriul Republicii, nestudiate in mod stiintific pins azi.

Vom tncerca fn cele ce urmeazA, prefatAnd referatele diferitilor cerceti-tori care au activat to 1948 In cadrul planului de lucrari arheologice de teren alMuzeului National de Antichit5ti. s5 ar5tim pe scurt care au fost crPeriile carene -au cnndus to alegerea obiectivelnr si In executarea lucr5rilor amintite.

Trebue sa limurim to prealabil ca In mod firesc activitatea arheologici deteren a Muzeului comport5 2 genuri de intervenni: cercet5ri arheologice (de supra-taut sau prin sondagii) si sap5turi arheologice propriu zise.

Este evident c5 nu voim to niciun chip s5 stabi'im o diferentlere esentiala,de fond, Intre cele dou5 genuri de activitate pe teren. Ele trehuese 1'155 tratateseparat, deoarece sunt determinate adesea de cauze obiective diferite si comporti,atat stlintific c5t si organizatoric, o desf5surare densebit5 a interventiei respective.

Cereetarea arheologici este o interventie restrAns5, si de cee mai mune or,sumark pe teren, determinate fie de nevoia de a capita tin Inceput de Informatil

li

activitStii lui.

pu-blicului

.

lAm,

www.dacoromanica.ro

CERCETARS ARREOLOGICE EXTRACARPAT/C/ 153

de ansamblu asupra fenomenelor arheoogice dintr'o anumit5 reglune (de pildi fnvederea dresirit h5rtil arheologice provizorit (prealabile) a regiunii respective), fiede descoperiri intamplatoare, independente de interventia intentionata a arheolo-gului, descoperiri care cer o cercetare cat mai imediata a impnejurarilor in care s'auprodus, a cuprinsului si a pozitiei for ca fenomen arheologic si o salvare a mate-rialelnr descoperite. Un tezaur de monete desgropat cu prilejul unor lucr5rt deca'e ferat5 etc. s'au un mormant str5vechi tesit la iveal5 in imnrejur5r1 asetni_natoare, pretind, odat5 semnalate Muzeului, o cercetare imediat5 la fata locului, careprin ins5si determinantele ei are a se Ilmita pentru moment strict la complexulcare a prilejult-o. In multe cazuri, In astfel de ocazil, se impune o s5p5tur5 deInterventie ", de proportii restranse desigur, pentru a se asigura cat mai comp:etvalorircarea stilntifica a descoperirii Intamplatoare.

Dac5 forma de cercetare arheologic5 pe teren, descris5 Ia inceput, poate fiintreprins5 sau nu, dup5 dorinta arheologului, cea de a doua, acea impus5 de des -coperirile irtamn15toare, reprezinti un canitol mai imnortant si care angajeazg ras-punderea Muzeului In cu totul a!ti m5sura. Desp5duririle. schimbarea regintultfapelor, lucr5ri agricole din ce in ce mai extinse, precum $1 alte cauze. au f5cut sinan5In Drezent ca an de an nenumgrate descoperiri arheologice s5 se produc5 Uri inter-ventia omului de stiint5. Nu toate, din nefericire, ajung s5 He cunoscute. Perspec-tive intensific5rii si mecaniz5rii agriculturli, marile lucr5ri de interes obstesc de pesantierele nationale, ca si actlunea de industrialzare a Pepublicii noastre, cu mut-

r5scoliri ale scoartei pamantului pe care le Imp lice, vor inmulti desigurin chip nemalintalnit aceste descoperiri intamplatoare, care reclam5 neap5rat inter-ventia arheologilor, fie chiar numai pentru a salve dela distrugere, risipire sauuneorl instr5inarea obiectelor descoperite, obiecte de multe od foarte prejioase dinpunct de vedere istoric.

S5 ni se ing5duie s5 cit5m in aceasta materie exemn'ul eel mai recent.La sfar$1tul lunii Noemvrie 1948 cativa ostasi din C5Parast (la'omita) s5pau

terenul pentru exercitlile de instruire pe care le fac. Inteunul din e!e, la 1,50 madancime, an lovit un schelet omenesc. Duna cate an observat ostasli insist $1 apolofitedi anuntati. scheletul avea dou5 vase de lut in drentul canului. Semnalandu-sedcscoperirea autoritWor, parchetul local trimite Facu Wail de Litere din Bucurestl,orla+5 cu descrierea exacta a descoperirii. si craniul ( necomplet) al schelettfui, un vasintreg si sf5ram5turi din cel de al doilea, sf5rarn5turi care neflind complete. nuingAdulau reconstituirea vasului. Un asisterrt tends imediat Ia fata locu'ui, a reusitsit determine toate caracteristicile acestui fenomen arheologic, sa salveze restu! defragmente din vasul necomplet, sa mai g5seasca pe deasunra in p5mantul r5v5sitceeace linsea din catota crantan5 (care recnnstituit5 ne ofera tin frumos $1 rareamplu de deformare intentionat5, ornamenta15, a craniului), buns Dade din caselcfungi ale scheletului, dou5 perle de stic15. precum si resturi dintr'o oelind5 debronz, de caracter pontic" (din stenele din sudul Uniunii Sovietice). Rezultatul-unul din rarele morminte cunoscute fn Campia Muntean5 din perloada de tranzif ledela sclavagism la feudalism, in epoca migratiunii popoarelor, din timpul prezentelde triburi sarmatice.

Din motivele ar5tate, st5ruim necnnlenit ca aceast5 activitate de interventlepe teren a cnlectivului de arheologi s5 fie roma pe primul plan al preocup5rilor sise fie executat5 cu cat mai putine omisiuni.

Porn Ind dela acest rum& de vedere a incenut a ft oraanizat5 in 1948 snore-vegberea arhenlogic5 a lucrarilor efectuate De mari'e santiere nationale. Refemtultingrit aid mai departe asunra cercet5rilor arheo'ngice din cuprinsul santiendlui AnaPankPr" din Lunca Prutului, infatiseaza rezultatele mai importante ale acesteiAct Ivit511.

Un alt gen principal de Interventie arheologicA pe teren este reprezentat desApilturre arheologice propriu-zise. Criteriile dup5 care trebuesc facute aceste inter-ventli 51 forma in care ele urmea95 s5 fie executate, ne-au nreocupat to ultimilart In mod deosebit. aceasta mai ales din cauz5 ca in acest domenin comportareaindlvidual5 a cercet5torror incenuse sa duc5 In forme anroane anarhice de aetivttate. Devenise evident ca trebuia pus o ordine in executarea sap5tuelor arheolo-gice, care nu se mai puteau orienta dup5 inspiratia de moment a arheolngulni, on

ite

gi

p

www.dacoromanica.ro

154 PROF. TON N.LS

pur si simplu dupa diverse interese care nu aveau nicio legatura cu .cercetareayaintifica. ii afara de aceasta, se impunea si in sectorul sapaturilor de arheologiea societatii primitive o parasire a simplelor sondagii sumare orientare caresiipilturile intensive, in sectorul sapaturilor de arheologie a societatii primitivesi scla.vagiste.

Zste clar ca in acest domeniu, al sapaturilor arheologice propriu-zise, tre-buese asezate in prima hide siipaturile de salv are. Obiectivele expu.se din cauzeuderite unei distrugeri, urmeaza sä fie avute in vedere in primul rand. In aceastamaterie nu avem alegere, ci numai obligatii. Nu se poate pune, in cazul unui peri-col de distrugere partial5 sau totals, chestiunea interesului sau lipsei de interesstuntific in desgruparea obiectivului amenintat: nimeni poate iva raspundereanegarii oricarui interes stiintific at cercetarii, inainte de distrugere, a vreunuimonument arheologic.

Tot atat de Jimpede nt s'a parut apoi Ca, in rest, orice sapatura care nu estei npusa de cauze independente de libera alegere a omului de stiinta, ci dimpotriva,se execute tocntai prin hotarirea deliberate a arheologului, trebue sa-si aleagaobiectivul In functie de anumite probleme clar concepute. In vederea solutioriariiearor probleme se execute o sapatura, de ce se ataca in primul rand, un obiectiv5i nu altul si in ce masura, acele probleme trebuesc cercetate inaintea altoraiat5 intrebarile care cats a capata un raspuns precis inainte de a porni o sapa-luta arheologice. In sfarsit, atunci tend raspunsurile la aceste intrebari au loststabilite si ele au indicat o anumita categorie de objective (de pilda: o asezare dinepoca La Tene sau o cetate romans) este preferabil sa se reia mai degraba acelesapaturi Incepute si apoi parasite, care din punct de vedere stiintific corespundtemelor propuse, deck sa se atace numai not objective. Aceasta pe de o parte invederea unel mai usoare orientari in conducerea lucrarilor (folosindu-se eventualexperienta din vechea sapatura), tar pe de alts parte, pentru a se recupera macarintro anutnita masura, munca sj cheltuiala investita deja in acel obiectiv. Pelaiiga oceasta, experienta ne invata ca un obiectiv, odata atacat de un arheolog,este mai usor expus, dac5 nu este supraveghiat de aproape, distrugerilor dinpartea amatorilor de antichitati, cautatorilor de comori" etc., decat until a caruirentabilitate" nu a fost demonstrate de sapatura stiintifica. Vezi cazul. asezariiprimitive dela Cucuteni (Iasi).

In sfarsit, am socotit ca in materie de sapaturi arheologice, Intreprinse penaza unei proelematice stiintifice, far nu sokitate de imprejurari exterioare, trebueadoptata metoda sapaturilor intensive in toate sectoarele arheologiei noastre.turi intensive in sensul unor desgropari de marl proportii, cu scopul de a epuizape cat cu putinta, atat obiectivul atacat, cat si problemele puss initial sau aparutein cursul lucrarilor.

S'a constatat ca, pe un teritoriu asupra caruia suntem orientati inmart, din punct de vedere arheologic, in Intelesul ea avem o perspectiva rde-tiv clara asupra fenomenelor arheologice pe care el le prezinta si asupra naturiilor, perspectivi obtinuta prin cercetarile de suprafata, descoperirile intamplatoare,materiale aflatoare to muzee si colectii, sau chiar prin unele sapaturi si studii- ante-oare, sapaturile arheologice de mica amploare (sondagiile), nu reusesc sa fur-nizeze date not temeinic stabilite, decat in masura restransa si de -un caraotermai mutt general.

In afara de aceasta, ele pot duce, si due adeseori, la a primejdioasa gene-ralizare asupra intregului complex a unor observa,tii (acute pe tin spatiu restrans.In sfarsit, un sondagiu, chiar tend' rezolva unele probleme generale, rascoleste osetae de numeroase alte probleme, atat generale cat si special e, pe care -el numaile semnaleazi, neputandu-le insa rezolva. De unde nedumerirj, discutii, supozitii,polemici, toate rapind un timp pretys frivatatilor si usor evitabile prin trans-formarea. sondagiului In sapatura intensive, exbaustiva.

Nimeni nu va sustine desigur, ca o sapatura intensive poste rezolva toateproblemele puss initial sau intalnite pe parcurs. Ea are tnsa macar avantajul .de ane arata care probleme se pot rezolva In acel punct §1 care nu, In afara deacelz de a permits o mull mai complete. mai adanca si mai intemelata reconstituirea tralului unor comunitati omenesti din trecut, decat ar ingadui-o vreodata unsondagiu.

o

Sipa-

Bali

5i

nu-5i

www.dacoromanica.ro

CERCETARI ARHEOLOGICE EX 1 RACARP A )210E 1 55

'Tiebue sa Incetc5m sa 15murim, ajunsi 1a acest punct, raportnrile care existadin punct de vedere stlintific si practic mitre saparea intensive a unui ob:ectiv ar-.heolorric limitat (asezare, cetate, cimitir, etc.), si cercetarea arheologica de a,nsamblua unei regiuni, In vederea stabilirii epoctlor In care ea a fast locuita, a variatieiIn limp a tipului de asezare, a unei continuitati de viata independente de pernla-nenta asez5rii pe acelas lac, etc. Punctul nostru de vedere este ca amandou5aceste genuri de cercetare arheologic5 sunt necesare si utile, dar c5 trebue evitatCa, irtl executarea practice, unul sa. Incurce pe ce151alt. Este necesar, cu alte cu-vinte, sa stim precis de fiecare data ce fel de cercetare facer: a sapatura inten-siva Intr'un obiectiv limitat, sau o cercetare mai vasty pe regiune. A face paralelambele cercetari, cu aceleasi mijloace materiale si cu ace:as colectiv stiintific, estedesigur Intro oarecare masura, just din punct de vedere stfintiric, dar nu toideaunaposibil de realizat. Nu trebue uitat In rest ca pc de o parte ancheta arheologicapentru determinarea tuturor fenomenelor arheologice dintr'o regiune, este o activi-tate curenta continua a forurilor arheologice, iar pe de alt5 parte alegerea obiec-tivului pentru o s5p5tura intensive, se face tocmai pe baza unei cunoasterirelativ inaintate a fenomenelor arheologice din regiune si a caracterului oarecumreprezentativ al obiectivului ales.

Ceeace voim sa evit5m, este tocmai de a r5pi s5p5turii intensive, din con-siderentul necesitatii unei orientari asupra tuturor fenomenelor din regiune, carac-terul ei de copcentrare reala si consecventa asupra unui obiectiv, ,,judicios ales.Aceasta tocmai pentruca socotim, dupe cum am subliniat deja, c5 sapatura inten-sive este, in faza de desvoltare in care se aria arheologia noastra si in genere,cea european5, metoda de cercetare capabila sa adanceasca efectiv cunoastereanoastra cu privire la istoria societ5tii primitive, celei solavagiste si a celel feudale.Numai prin sapaturi intensive se pot aduna date complete asupra tuturor formelorce viata ale comunitatilor respective, asupra evolutiei for si a, succesiunii for Inlimp, date capabile sa puny In lumina juste si cunostintele noastre c5patate dincercetiirile extensive si sa ne Ingadue coordonarea for stiintilica. Obiectivul sapatintensiv, reflects in datele pe care ni le pune la Indeman5, pentru perioade mailungi sau mai scurte, desvoltarea istoria din Intreaga regiune in care este situat.El nu poate fi desolidarizat oarecum ca o manifestare singular5 de viataistoric5 a regiunii. In aceasta m5sur5 el este reprezentativ, ear s5p5tura intensiveda aduincime, amplitudine si temeinicie stiintifica tuturor datelor culese.

De astfel si orientarea generals a arheologiei trebue indreptat5 fn acestlens, al folosirii cat mai sistema,tice a s5paturilor intensive, destinate sa limpe-zeasca obscurit5tile si s5 rezolve incertitudinile izvorite din cercetarl mai sumare,sondagii sau sapaturi de orientare. Este in mod general cunoscuta metoda folositaIn secolul trecut si la Inceputul celui actual, pentru cercetarea trecutului stravechiat Orientului Mijlociu: sondagii In formA de puturi In asez5ri cu stratificatie dezeci de metri de resturi arheologice, si apoi Incercatea de a reconstitui istoriape baza datelor astfel culese, ceeace a dus la un haos indescriptibil si la stagnarealimp de 50 de ani a progresului stiintific In acest sector. Deabia marile s5p5turiintensive care se execute In Orientul Mijlociu, incepand mai ales de dupd primulr5zboi mondial, au reusit sa remedieze aceasta deficient5 sl destul de re-pede, astfel ea in 25 de ani istoria str5veche a acestei regiuni a coborit, puternsrune, din lumea miturilor fn orbita cunoasterii stnintifice.

Ceeace au f5cut arheologii sovietici In anii din jurul lui 1940, prin sapaturiintensive in aria civilizatiei de tip Tripolje, pentru 15niurirea vietii acestcr comu-nitati ale societalii primitive, reprezint5 un imens pas Inainte fat5, de pilda, derezultatele si ele importante la vremea for ale sonadgiilor lui Schmidt de'aCucuteni din 1909-1910.

Exemplele se pot Inmulti. Concluzia r5mane aceeasi: numai prin sapaturlintensive (al carat corolar vor fi monografiile arheologice) se va putea realizann progres real In studiul stiintific al istoriei vechi si medievale a patriei noastre.

Aplicarea practici, in actiNitatea curent5, a principiilor schitate mai sus,a IntampInat desigur greut5ti destul de mari. Nu a fast numai problema mijloa-celor materiale, a fondurilor, desi este evident c5 pentru a realiza o s5paturi

limitat

* I

www.dacoromanica.ro

158 PA'. ION Zits role

intensivIl cu mljtoacele ce se puneau la dispozitle, a fost necesar ca un arheolog55 se dedice tamp de decenii unui singur obiectiv (cazurile dela Histria, Cattails,Adamcllssi, Capidava, Dinogetia, Sarata-Monteoru, G ina, etc.). In felul acesta seeconorniseau poate bani, dar se consumau aproape inutil vleti omenesti si se tineain loc progresul stiintific.

Dar mai erau si alte conditii prealabile care trebuiau realizate inainte dea se putea porn' la executarea unor sapaturi cu adevarat intensive.

Un sondagiu poate fi executat de un arheolog harnic si priceput. Perrtruo sapaturi intensive este nevoe de un colectiv de al heologi la care se adauga $1alti specialist' adic5 de mai multi arheologl, care s5 munceasca in colectiv.In afar de aceasta, sapatura intensiva pretinde o pree5tire tehruci a arheoiogului,ceva mai ridicati decal cea ceruta de un simplu sondagiu. Se punea asadar, pro-blema cadrelor. Regimul de democrat!e populara a creiat si aici conditii propice;individualismul exclusiv face loc munch to colectiv. tar activitatea de cercetarearneologic5 in colectiv si ct caracter de initiere tehnica dus5 in ultimii 10 antIn tara noastr5, constitue elemente, care ad5ogandu-se la cercetatorii mai vechi,formeaz5 un grup de forte, care pot fi initiate si verificate In munca in colectiv.

De aceia, ca'ea de urmat ne-a fost limpede, pentru organizarea, In limiteleunor fonduri restranse, a campaniel de cercetki si sapaturi arheologice din 1948.

Trebulau in primul rand, organizate un numar suficient de santiere de con-centrare", la care sa participe sub forma de colectiv de munca tot' arheologiinosirl mai in varsta sau mai tineri, dela profesor la practicant. De ab7a dueapartIciparea la munca unui colectiv se puteau execute si unele sapaturi individuate.

Am ales ca obiectiv al unuia din santierele de concentrare, cetatea romans01 oizantina de pe grindul Bisericuta, lainga comuna Garvin, jud. Tulcea vecheaIhnoeetia. Acolo incepusera de mai multi ant, lucrari de desgropare sistematica,intensIvi, in cadrul planulul de lucru al Muzeulul National de Antichitati. Rezulta-tele care fusesera obtinute pans in 1948, ,ne-au impus continuarea lucririlor Incepu-te pe acest santier. Dinogetia, ne infatiseazi o asezare, care, folosita initial detriburi locale in sec. 1 d. H., a fost transformati pe la sfarsitul veaculul 3 d. Hlntr'o cetate a cuceritorilor roman!, pentru ca in veacul al 6-lea d. H. s5 fiedin nou utilizat5, de data aceasta de imperiul de r5s5rit, sub Justinian. Si maiimportanta era constatarea, care se f5cuse, ca intre sec. 10 si 12 d. H. se Instalaseacolo o comunitate localnica de Daco-Romanici sau Slav!.

Problemele care se puneau si continua a se pune la Dinogetia implicit' inprimul rand adancirea ctmoasterii epocilor de ocupare intense a locului din veacu-rile amintite, $1 anume urmarindu-se obtinerea unor dovezi certe de situare crono-loeica a fenomenelor (lucru mal cu usurinta realizabil inteun astfel de punct Impor-tant, angrenat in circuitul de circulatie monetara intense), astfel ca pe baza acelorsltugri sa puteam data $1 fenomenele similare din hinterland, unde nu intainimconditli atat de favorabile de datare. In al doilea rand, trebulau adunate documentearheologice cat mai complete cu privire la epoca tarzie din secolele 10-12, urmA-rindu-se si aid datarea for exacta, cu acelas seop subsidiar de a ajuta la incadra-tea cronologica a documente'or similare din hinterland, pang departe in Interiorulmasei de populatil daco-romanice si slave. In sfgrsit, la Dinigeifia, s'a put; $icontinua a se pune problema extrem de importanta a masuril in care putem desco-per!, in astfel de puncte ,sub forma de depuneri arheologice oricat de modeste,oar elective, urmele unei vietuiri si de ce nature, din epoca care se intinde delatriumul sfert al sec. 4 d. H. (migratiunea Hurnilor), peste intreg sec. 5 $1 pangla reocuparea locu'ul in sec. 6 d. H.. si rolul populatiei slave In regiune. Aceiasi pro-blem5 se pune pentru epoca, deosebit de importanta in istoria poporului nostru sia popoarelor save. Desigur, c5 mai sunt necesare marl eforturl si lucrari amplepane vom putea limuri aceste probleme; va trebui poate sa ajungem la conc'uziaeä unele din el. nn se not rezolva la Dinogetia. Avem ins5 sense de a capitamScar unele indicatii certe, prin continuarea intensive a sapaturilor in acest punctimportant.

De altfel, paralel cu sapaturile dela Dinogetia au continual $1 cele dela Capi-dava, situate tot pe Dunare. la Sud de Dinogetia mai in vale de Cernavoda. Sesap5 aco!o de mai multi ant Intro cetate, care in cele din urma s'a dovedit aprezenta o fazeologie in totul para'ela cele! dela Dinogetia. Se vor putea astfelnecontenit compare si verifica reciproc rezultatele obtinute in aceste doua puncte.www.dacoromanica.ro

CFRCFMAIII ARHEOLOGICE EVISACARPATICIS 157

Fats de importanta problemelor si de dificultati:e Re care le intampina rezolva-rea tor, este bine ca ele sa fie urmarite para.el In mai multe locuri si de catreInvatati deosebiti. Continuarea si in 1948 a sapaturilor dela Mein (vechiul Arrubium) tinteste la urmarirea acelorasi probleme.

Al doilea santier de concentrare organizat In 1948 a avut drept °Meetlydesgroparea marei asezari cu cimitir In preajma ei din sec 4-2 in. H. delaLamnicea, jud. Teleorman. Muzeul National de Antichitati mai facuse sapaturi inacest loc In 1924. Obiectivul era cunoscut finca din secolul trecut, gratie activitatiiue a,mator a tlui Cezar Bolliac, care desgropase la Zimn:cea o bogata colectie deobiecte arheologice. Mare lucru nu se publicase din aceste cercetari mai vechi.Au mai fost alte sapaturi. Niciuna din aceste sapaturi nu a reusit sa lumineze sufi-cleat si bine intemeiat problemele fundamentale care se pun in legatura cu existentssi desvoltarea acestor triburi, care intarzie pare-se in forma primitive de organi-zat,e socials, dar evolueaza treptat in aceasta epoca spre civitizatie si spre °ran-&urea socials sclavagista. Sapaturile cu caracter intehtiona'. intensiv, dar discontlnuisi nepublicate, (acute de Muzeul Municipiului Bucuresti in cetatea dela Popesti,jud. v lasca, nu reusisera decat sa puna st mai acut prob,emele amintite. In p.u.s.,ele arataserfi absenta, in acel punct al depunerilor arheologice din sec. 4 s 3 in H.

Prot:Lona cronologiei exacte a civilizatiei materiale a Getilor, a raporturilorel cu civi.izatia anterioara a primei epocl a fierulua, a caracterului 5i directiei influ-entil grece§ti, acea a raporturilor antra civiitzatia ceit.ca sl cea get:ca locala,chestiunea raporturilor dintre Traci! din sudul Dunarii si a! Balcanilor si cel delaNor. de fluviu, problema, care le doming pe toate celelalte, a desvo,tarti si popu-larizarii metalurgiei fierului in cuprinsul triburllor din aceasta epocfi, toate sunt IncaIn mare masura lipsite de o baza documentary solids. Ele puteau fi urmarite cumai multe perspective de lamurire trite() asezare care sa ne puna la dispozitie docu-mente dintr'o taza cat mai apropiata de inceputul evolutiei celui de al doi.ea Fiersi pe cat posibil dinainte de prezenta Celtilor in regiunie noastre. Conditiile acesteani s'a parut a fi Intrunite la Zimnicea 5i aceasta ne-a determinat sa reluam sa-paturile.

Sapaturi individuale, /n afara de cele amintite 'Ana acum, s'au executatin cateva puncte unde lucrarile erau In continuare de mai mu:A tamp si In functieoe probleme privind arheologia societatii primitive.

Evolutia marelui complex de evilizalli neolitice care se intinde de pe terl-toriul U.R.S.S. (Niprul Superior) si In R.P.R. (in mijlocul Ardealului), complexcaracterizat prin resturile reprezentative dela Tripolje, U.R.S.S. (Ucraina), si InR.P.R. (Cucuteni in Moldova si Ariusd in Ardeal), se aratase usor de urmaritstratigrafic in sapaturile pe care se fac mai de mutt, In asezarea dela Isvoare,jud. iNeamt. Identificarea in acel punct a unei faze Initiate, denumita pre-cucute-man", si avand stranse legaturi cu fenomenele din aria civil:zatiei din U.R.S.S.(ucrainene, Tripolje), ca si in constatarea ca aceasta fug initials este suprapus5din mai multe alte faze ulterioare, au unpus ccintinuarea sapatu.Ior dela tsvoare,tocmai in vederea stabilirii unei fazecelogii cat mai minutioase a complexului neoli-tic amintit. Desigur, ca sapaturile dela lzvoare, vor trebui sa capete la un momentdat un caracter real intensiv, pentru a putea rezolva toate problemele ivite acolopana acum.

In Campia Munteana, fazedogia exacta a civilizatiilor neolitice Incepuse a fistudiata de catre Muzeul nostru, prin sapaturile intensive dela Glina, jud. I fovcu misiunea de a desgropa in IntregEme acest oblectiv, care cuprinde intr'o stra-titicare complexa resturile mai multor sate" neolitice caracteristice pentru regiune.Problema evolutiei civilizatiei neolitice in acest spatiu, a tipului exact de asezaresi a organizarii sociale a comunitatii respective, prob:ema legaturilor culturale sicronotogice Intre diferitele faze ale acestor civilizatii sl alte complexe neolitice dincuprinsul Republicii noastre, precum si, fnsfarsit, problema Imprejurkilor In cares'a facut in aceasta regiune trecerea spre epoca de bronz isi asteapta rezolvareadela realizarea desgroparii totale a acestui obiectiv. Paralel, lucrarile Incepute laPietrele, jud. Vlasca, au atacat in masura mai restrans5 un ob'ectiv In totul ase-manator celul dela Gina. Sapiturre dela Pietrele ar putea sa se transforme eleInteo sapitura intensive, In care sa se completeze si sa se verifice datele pe carele avteptico la China.

51

www.dacoromanica.ro

158 PROP. ION NES'I OR

O aparitie oarecum singulars fn cuprinsul eivilizatiilor neolitice din regiunea,Dunarii de Jos era reprezentata de descoperirile facute la, Vadastra, jud. Roma-rati. Muzeul National de Antichitati executase acolo sapaturi. Problema yozitieicronologice a aspectului particular de civilizatie neolitica documentat la Vadastra,precum si aceia a legaturilor ei cu celelalte civiliaztii neolitice, in aria carora eaap5rea ca o enclava izola.ta ce se extindea si la Sud de Dunare, ne-a determinatsarcina de a initia sapaturi intensive la Vadastra, singurul punct de altfet undeto regiunile noastre aveam documentata masiv aceasta civilizatie. Sap5turile execu-tate in 1946 la Vadastra au dat rezultate care ne-au intarit si mai mutt in in-tentia de a continua cercetarea acestui obiectiv. Este destul sa amintim descope-rirea,. pentru intAia data in tara noastra, a unor resturi arheologice paleolitice(epoca salbataclei) tla baza unor resturi stratificate neolitice. Problemele care sepun in legatura cu aceasta situatie sunt lesne de sesizat, ins5 extrem de dificilde rezolvat. Vom cauta de aceia, ca in viitor, asa dupa cum s'a inceput deja,sa lucreze la Vadastra, un colectiv mai complet, din care sa nu lipseasc5 spe-cialistil in geologie, paleontologie si paleobotanica.

Dintre cercetarile si sondagiile executate fn cursul anului 1948, Ca urmarea unor descoperiri intamplatoare sau a unor anchete, figureaza in ref eratele careurmeaza, din cauza importantel for exceptionale, doar cercetarile dela Satul Nou,Constanta. Problema pus5 de cimitirul de incineratie medieval descoperit acolo,problems pe care In 1948 nu am putut &cat sa o circumscriem doar, va trebuireluatA prin sapaturi cat mai ample. Alaturi de rezultatetle privind problema cerami-eel slave pe care be asteptarn dela sapaturile din cetatile de pe malul Dunanii, dateleIle care ni le promite cimitirul dela Satul Nou, vor constitui o pretioasa intregire.

www.dacoromanica.ro

CERCE'PART. ARHEOLOGICE DIN 1949

0 0

" o

0-

CD

O

.t:1

O 0

aU

ri

CD

C

D

DC

21 PI

DJ>

CD

CD

Cr

yC

CD

LE

GE

ND

A

Ci

Sant

iere

de

conc

entr

are

A

indi

vidu

ate

Sond

agii

ci c

erce

tari

0

Oes

cope

riri

mon

etar

e

Th.

/ Prf

d. . A

T C

It

;voa

re

ice;

n ...

.._--

-,--

---.

---:

M

A So

codo

r

Sar

tni

o

+ 4.

? Pa

ults

13

, Ja

Vel

l /M

Th,

,

) ) 4t

;+

ju

ra.4

4cit+

_,ov

ea

1aa+

4t

+q0

,0,

saw

.ar

e Fr

utnu

sen

Ala

' hi

a.

+5t

raja

,,a

, e

Ror

nire

sti+

M

ida

4Pia

nurd

e dos

+

+

Par

ta

1":h

l t a

loar

a

zege

'a:;s

infr

i 4r

Pula

e 51

6

I

Meh

adia

50

/00

Km

7-

D c

IN

SET

A?

noin

s"

*"...

rt.L

.,,

.---

-1

-,9r

iclu

'

'T.

o,

1 ct

- _

he . G

lina

, )

Cd p

tda i

a

CD

C f l

aras

i-

T

AB

le,r

e'V

t

......

,..57

:.....

,..i.%

:*".

?5-''

-f

.,..`

ki

iVad

astr

a P,

e tr

ei e

4!...

. .,.)

,r

:u N

ou

, /

a -5

'4, h3

19.,_

=an

tane

le,1

--

--.)

uUn

, '''.

.zi\Z

M N

ICE

A

\ /

....-

/ C

D

.1

.912

d/a^

e.

,...)

.1:

0

{

www.dacoromanica.ro

CERCETARILE ARHEOLOGICE IN it P. R.

dE PROF. C. DAICOVICIU

,Aceeasi importanta pe care oare forma resturilor de oase pen-tru cunoasterea conformatiel spe-ciilor de animale disparate, o ausi resturile mijloaceior de mamapentru aprecierea formatiunilor e-conomice disparate ale societAtILEpocile economice se deosebesc nuprin ceeace se produce, ci prinmodul cum se produce, cu ce mij-loace de munca... Mijloacele demunca indica nu numaI gradul dedesvoltare a fortei de muncamenesti, dar si raporturile socialein care se lucreazi" (KARLMARX : CAPITALUL").

In cercetarea trecutului tariff noastre, si mai ales, In cercetarea trecutuluiIndepArtat al catorva milenii dela societatea primitive, din momentul aparitielunor populatli pe pamantu, Republicil noastre, pand la sf arsitul epocii sclavagistesi chiar si cele cateva secole dupe aceasta, pans in miezul epocii feudale, rolulpreponderant, pentru unele perioade (cele mai vechi) am putea spune ro.ulexclusiv, Ii au cercetarlle si sapaturile arheologice.

Asupra for vom insister aid cu prilejul publicArii In acest volum a unuinumar respectabil de comunicAri cu privire la rezultatul cercetarilor sl sapAturi-lor arheologice efectuate in primul an al Republicii Populare Romane.

Covarsitoarea greutate ce o are arheologia in reconstituirea desfasurarilsuccesive a vietii omenirii, deci a istoriei, este recunoscuta sf cu drept cuvant.Pentru unele epoci arheologia, ca discipline stiintifica bine determinate, nu con-stitue numai un izvor sigur si indispensabil de documentare a istoriei, ci ea seconiunda cu insasi stiinta istusica, fireste atunci cand, specificul tehnic al in-Niestigatiei se Imbina fericit cu punerea in valoare si interpretarea adecvata aIstoricu:ul.

Dar chiar si pentru epoci:e unde arheologia e un auxiliar pe larigA alteizvoare si informatii, valoarea documentary a urmelor de civi izatie materials;(cu multe si extrem de bogate destainuiri si pentru suprastructura si complexulideologic al societatii care a

ce.creat-o), rAmane una foarte inalta si de prima ca-litate. e explicabil de Date:e arheologice nu numai ca completeaza dinplin ceeace deobiceiu celelalte izvoare neglijeaza a informs sau informeazain mod cu totul nesatisf gator (de pilda aspectul economic al unei epoci, pe-

rioade), dar pun caracterul pozitiv direct si nemijlocit al datelor arheologice carereflects o realitate asa cum ea s'a prezentat la un moment dat, stiinta arheo-logica e In stare sa corecteze si chiar sa rastoarne unele concluzii trase, unila-teral, din studiul si interpretarea izolata a celorlalte izvoare mai putin pozitive,indirecte si trecute prin mijlocirea informatorului (cum sent, de cele mai multeors, Istoricil antici si in general, izvoaree literare din orice epoca.). Se cunoscsi pang acum numeroase cazuri de asemenea reconsiderari" a faptelor Istorice,In lumina descoperirilor arheologice.

Am convingerea si cred ci toti colegli mei Impartasesc aceasta con-vingere Ca si In trecutul stravechi al tarii noastre va trebui o revizuireserloasa a fenomenului istorlc, pornind dela punerea in drepturi a documentArilarheologice si terminand cu o justly interpretare materiallst-cUalecticE a mate-rietalai fumizat de arheologie.

o-

www.dacoromanica.ro

SAPATURILE ..A.R.HEOLOGICE IN R. P. R 161'

De aceea, intampinam cu deplina satisfactie si p:ini de nadejde asezareapreocuparilor de ordin arheo:ogic in locul de cinste al programului de lucru allnstittuului de Istorie si Filosofie al Academiei Republicii Populare Romane pe1949, asa cum a fost el alcatuit si publicat in unul din numerele recente ale

revistel Contemporanul".Pe lang5 faptul Imbucurator al publicaril fn Studii" a rezultatelor cam-

panIel de sapaturi din 1948, atentia deosebita ce se dA acestor cercetari pentrudesvoltarea istoriei patriei, in sanul Academiei R. P. R. e o chezasie pentruceeace vrem sA realizam si un Indemn pentru eel care inteleg sä se incadrezeto noul ritm si in primenitul duh de munca intelectuala dusa in slujba adevArululsi a poporu:ui muncitor.

Aceasta chezasie si acest Indemn, venit dela inaltul asezamAnt de cultur5care e Academia R. P. R. interpretand, fare indoiala, spiritul de activitate decare e animate carmuirea democratiei noastre populare, not arheologii le consi-oleram, ca un Inceput de era nou5 pe t5rAmul cercetarilor arheologice, cu pers-pective nebanuite de munca si de rod stiintifice.

Ar fi nejust si departe de mine gandul sa ignorez sau sä depreciez ceeaceIn acest domeniu s'a realizat pans acum. Recunoastem fari rezerve ca cercet5-rile arheologice din tara noastra au un trecut apreciabil ca vechime si ca rezul-tate. In special, se poate alirma acest lucru despre tinuturile de peste Carpatiuncle activitatea arheo:ogicA numara mai bine de un veac si jumatate. Ca inten-sitate, dupA primul razboiu rnondial, avantul a trecut in regiunile extra carpatice,

Si intr'o parte si cealalta, au fost oameni cu pricepere si tragere deanima. Ar fi inutil s5 pomenim de nume. Ele sunt cunoscute. Se vorbeste si de§coii. A existat si lo coordonare a cercet5rilor de scurta, foarte scurta durat5,iegat5 de o persoana trecAtoare sf cu preocupari speciale, nu Intotdeauna juste.Cu toata prezenta In fruntea acestui gen de activitate a Comisiunii Monumer-telor Istorice,de o coordonare sistematica si permanents In trecut nu se poatrvorbi, legatura cu Corn. Mon. 1st. reducandu-se, deobicei, la finantarea simply(gresese : uneori foarte complicate) a lucrarilor.

De un plan unitar, de o conceptie unitary in objective sj metode, tuskam dus intotdeauna lips5.

Arareori, ca fn utimul an 1948, s'a incercat un pas spre o unitate demetode de lucru. Lucru se datora, in spet5, unei coincidente norocoase, cumera intalnirea In sanul vechii Comisiuni a Monumentelor Istorice a unor pro-fesori de specialitate. Incolo, a farnas totul la intAmplare si dupe posibilitAtileunui buget care nu era niciodatA sigur nici suficient. In conditiile acestea eragrew, chiar imposibil, a-ti face mai ales, a respecta un plan de lucru oricatde modest, oricat de restrans la o regiune sau la o problems

Aceast5 stare de lucrurl o reflects si rapoartele de sApaturi publicate pe1948 In aceasta revista, deli, in spet5, anul 1948 a fost, dupe cum am vazut.an an exceptional in o anurn:t5 privint5.

Desigur, nu autorii rapoartelor si al sapaturior sunt vinovati de lipsa deImitate intre ei, nici de proportiile reduse ale cercetArilor. In limite'e unui bugetminim si in cadrul unui plan regional fixat si restrans la posibilit5tile materialesi f5r5 orizontul larg al unei planificari de large respiratie, ei au dat ceeace se

poate °Mine.M5 voi limita sä relev, pe scurt, unele din acestea sl anume pe cele exe-

eutate in Transilvania, in cadrul unui plan de lucr5ri stabilit acum vre-o cAtivaad.

Prin cercetarile din capitala provinciei Dacia. Sarmisegetuza, unde s'aahandonat, just, orasul propriuzis, se reuseste determinarea unei laturi importantea vietii economice din Dacia de sub stapanirea romans, aceia a exploat5rii agrf-cole prin fermele de mosieri asa cum reese din Intinsa si bogata villa rustica dinpreajma orasului, la poalele muntilor, in cAmpla manoasa a Hategului. E odescoperire ce va da not imbolduri de cercetare In aceasta directie.

Interesant5 si plin5 de invataminte e cercetarea dela Palatca, jud. Clujlocalitate ferita de drumurile marl si pinta' intre dealuri. Cercetarea din hotarutacestei comune e facut5 de colectivul de profesori dela Universitatea Babes siBolayi din Cluj si asistentii lor. De remarcat, in deosebi, stabilirea judicioas5 aacelui mediu arheologic in care se desta'soara viala retrasa a populatiei autok-

11

In

9i,

www.dacoromanica.ro

162 PROF. C DAICOVICIU

tone in asa zisi perioada a migratiilor" din epoca sc,avagista (sec. IV at eretnoastre).

Metoda e dintre cele care va trebul sa fie Insusita de toll 5l asupra thetasubsennidtul a atras in continuu atentia cerceta..ilor. intr adevar, pentru a cu-noaste si aprecia just din toate punctele de vedere, o societate omeneasca dintr'oanumita perioada a istoriei, e absolut necesar a &Lite antecedente.e acestei aseLan ca si succesiunea pe acelas loc sau in aceiasi regiune apropiata a asezaritorumane. Numai astf el vom putea fi in stare sa ne facem o judecata clad asupraploblemei care ne preocupa in mod special.

La fel de remarcahLa e continuarea oercetarilor f acute pe teren 51 inmuzee, in domeniul epocii slave. Vor lumina o perioada prea putin cunoscuta$i pe nedrept neglijata de arheologli nostri.

Tot atat de interesante si concludente in unele privinte trebue consideratecercetarile din epoca societatii primitive in jud. Arad (Socodar) sl In Banat,

legaturi de culture intre diferitele regiuni a.e tariff. De relevat,cimitirul din sec. XI ale erei noastre, constatat, la Mehadia.Schitarea sumard a catorva rezultate, intregite cu cele obtinute in regiu-

nile extracarpatice, e suficienta, cred, pentru a ne da seama de multiplele pro -bleme iundamentale ce asteapta o atenta 5i migaloasa cercetare pentru a puteafi, apoi, solutionate in modul eel mai just.

Si ele nu se reduc numai la cele aratate aid sau in rapoarte:e cereeti-torilor. lnccputurile vletii in diferitele parti ale teritoriului Republ:cii noastre,densitatea populatiei in diferite epoci si perioade, caracterul vietii economice,legatura intre sol 51 om, desvoltarea societatilor omenesti de pe pamanturileRepub.icil, legaturile intre regiunile infra 5i extracarpatice si a.e acestora cuteritoriul atat de fertil 5i vesnic roditor de populatii si civil:oath at Uniunii So-vietice, ca sf ce!e cu Nordul, Apusul si Sudul constitue tot atatea problemece se pun 5i asteapt5 deslegare.

Problema track scita si cella, chestiunea populatiilor darice, civilizatia tor,caracterul stapanirei romane, problema autohtoniei, a cre5tinirii, a popoarelorrnigratoare st a prezentei si persistentei slavilor, prob:erni a conditlilor mate-riale pentru inchegarea cnezatelor si voivodatelor pe acest teritotin, !eta atateaalte probleme ce trebue sa ne framante si pentru care trebue s5 cautim unrispuns stiintific.

Este, credem, evident pentru oricine c5 o atat de bogati serie de pro-bleme privind trecutul indepartat al tarii noastre nu poate fi nici atacata necumsolutionate Bra un plan, o organizare 51 ometod5 unitara de lucru. Problemelepose cer incordarea in colectiv a tutror cercetatorilor arheoloxi, pe temeiuluneimunci planificate. Numai In feint acesta printr'o activitate organizatavom putea evita greseli, vom putea fnlatura echivocuri, vom putea economistforte inutil risipite 5i bani zadarnic cheltuiti. Numai printr'o munca planificate

dus5 cu o conceptie marxist-leninst5 vom putea nadajdui sa facem feta sarci-nllor ce ne luam.

Ar fl pueril sa presupunem, ins5, ca toat5 aceasta activitate a noastraoin

vom putea duce la bun sfarsit f 5r5 a utilize din plin toata experienta castigateacest domeniu al cercetarilor arheologice de catre savantii sovietici.

AIM ca metoc15 de lucru, cat 51 ca sistem de punere in valoare a reztd-tatelor, fie in muzee centrale, regionale sau locale, fie prin publicatil, ducandrezultatele stlintifice pans jos In masele poporului muncitor not vom aveamulte de invatat dela el.

E neindolos ca si aceast5 colaborare tntre arheologli sovietici 5i at nostrl,cu imense sanse de inv5t5minte pentru not In primul rand, e cu putint5 numatin eadrul unul program de activitate bine determinat.

Iat5 de ce imbritisarea de catre Academia R.P.R.a prob'emei cercetarilorarheologice din Cara noastra a avut darn] sa ne bucure si sa ne indreptateascala cele mai frumoase si rodnice sperante.

dease--mni,

of

MabLit

www.dacoromanica.ro

DESPRE PRIMUL VOLUM AL OPERELORLUI I. V. STALIN ')

dE V. D. MOCIALOV

Primul volum 2) at Operelor lui I. V. Stalin cuprinde lucrarhe cart se rt.left' to una din cele mai importante perioade din istoria tarii noastre *i din istoriaP. C. (b) al U. S., anume, la perioada din ajunul prime' revolutil ruse *1 la pe-rioada revolutiei ; volumul cuprinde perioada dintre 1901 *i Aprilie 1907.

In ace*ti ani bol*evicii to frunte cu V. 1. Lenin, au pus bazele Partidululmarxist-leninist care a jucat un rol exceptional In destinele patrici noastre ; atuncis'au elaborat principiile ideologice *: organizatorice ale bol*evismului, s'a formatstrategia gi tactica Partidului Bol*evic.

Lucrarile aparute in primul volum al Operelor Jul I. V. Stalin sunt cor.sacratetocmai f undamentaril teoretice a bazelor ideologice, politice organizatorice alebol*evismului qi analizarii felului In care ideile bol*evismului au fost aplicate inpractica.

In aceasta perioada tov. Stalin 41 desfa*ura activlatea revolutionary fnTranscaucazia. In lupta Impotriva diverselor partide neproletare $1 Impotriva cu_rentelor oportuniste dinauntrul mi*carli muncitore*tl, Stalin creeaza organizatillebol*evice din Transcaucazia *1 conduce activitatea tor.

Ultimele decenii ale secolulul al XIX-lea aduc marl schimbari In vtata so-cfal-economica a Georgiei *1 a intregii Transcaucazil. Tinutul trece printr'o revo-lutionare a relatillor social-economice vechea ordine feudalo-patriarhala se name;Mat la ora*e cat *i la sate capitalismul incepe &A se desvolte intens. StrAvechilemeserii din ora*ele Georgiei. cu organizarea for de breasts, (asa numitele ancar-stva"), decad ; produsele me*te*ugarilor locall sunt eliminate de fabricate impor-tate. Numarul fabrithor uzinelor cre$te ; astfel, se Inmultesc atelierele meca-nice, fabricile de piel5rie, manufacturile de Whin, distileriile de spirt, etc. Odaticu patrunderea capitalismulul la sate, taranimea se diferentiaza in taranime si-raca chiaburime.

Odata cu desvoltarea capitalismului, to Transcaucazia se formeaza treptato burghezie Si o clas5 muncitoare. Proletariatul se recruteaza din randur le me-seria*ilor ruinati, ale taranilor sariciti *I din elemente de diferite nationalitatlvenite din alte regiuni. Populatia ora*elor ere*te repede. Antagonismele de class,propril societatil burgheze, se manifests din ce to ce mai des.

Dar, In general, Transcaucazia continua sa ramana o regiune foarte tna-poiat5 din punct de vedere economic. Cu exceptia regiunil Baku, scrie I.Y.Stalin, aceasta oaza industrials a tinutului, pus5 In mi*care in special de ca-pital strain, Transcaucazia reprezint5 o tars agrar5 cu o viat5 comerciala maimult sau mai putin desvoltat5 1a marginile el, de-a-lungul tarmurilor maritime slCu vestigii puternice Inca ale oranduirii pur iob5giste to centru" 8). In Georgiasi In Azerbaidjean principli 51 bell posedau latifundil imense ; taranimea continuas5 fie apasat5 de vestigil ale lob5giel, care se manifestau sub forma de obligatil

1) Referat citit la sedinta Cons:liului Stlintlfic al Institutului de Istorie alAcademie] de Stiinte a U.R.S.S.

2) Aparut in rom5neste. Editura P. M. R. 1948.31 Pravda". nr. 55 din 26 Martie 1918.

si

si

si

;

www.dacoromanica.ro

164 V. D. MOCIALOV

temporare obligatoril, arenzl ImpovArAtoare, clad, diverse prestatiunf, etc. Dinaceasta utak Ia Inceputul sec. XX, In satul transcaucazian, ca si in Rusia pro-.priu zis5, lupta sOracimii impotriva chiaburilor se fmpletea cu lupta Intregif tar5-nimi impotriva principilor si a nobililor.

()data cu desvoltarea capitalismulul se tnAspreste si asuprirea nationalsCucerirea economics a tinutului de c5tre capitalul rus era Insotita de intensifi-careanationale

persecutiilor guvernului tarlst fmpotriva linbtlor nationale si a culturilorale popoarelor din Transcaucazia. Tarismul cauta sa asmuteasca una

tmpotriva alteia numeroasele nationalitati din Caucaz, care traiesc aici laolaltA,pentru a abate astfel masele dela lupta Impotriva autocratiei, dela revolutie.

Particularitatea cailor istorice ale desvoltOrii popoarelor Transcaucaziej sipredominatia elementelor mic burgheze in sanul populatiei tinutului, inclusiv Insanul celei orAs5nesti, a const:tuit un teren prielnic pentru aparitia unor nume-roase partide nationaliste burgheze si mic burgheze (national-democrati, social-federalisti, dasnaci, anarhistl, etc.) Pe dealta parte, existenta unor importantecentre industriale si a unor puternice detasamente proletare locale au determinatprogresul miscarii muncitoresti in Transcaucazia si aparitia social-democratiei re-volutionara In randurile carela sl-a f Acut prima scoal5 politica tanirul Stalin.

Pans In vara anului 1907 activitatea lui I. V. Stalin s'a desfAsurat in specialla Tiflis. La Till s miscarea muncitoreasca era mai veche deck in oricare altAparte a Caucazului. In ultimii ani ai secolului trecut ea poseda aid o istorie a eiproprie. Tiflisul nu era numai pr ncipalul centru administrativ si cultural al Geor-giel, resedinta guvernatorului Caucazului, fnconjurat de o numeroasil birocratie,politie si armatA ; el avea fn acelas timp o industrie considerabilA pentru aceletimpuri. La Tiflis se aflau atelierele generale ale cailor ferate si depourile cailorferate transcaucaziene, In care lucrau circa 3.000 de munc,tori. Inca fn primiiani de dup5 reforms, englezul Rooks a infiintat la Tiflis ateliere mecanice, ne-gustorii Mirzoev au construit o fabricA text 15 ; mai tarziu s'a deschis fabricsde Inc5ltarninte a lui Adelhanov, au luat fling cateva manufacturi de tutun, ofabrics de uleiuri vegetate, cateva tipografii, etc. La Inceputul sec. XX -lea fnoral existau circa 20.000 muncitori. Lipsa de drepturi politice si formate pur asia-tice de exploatare, practicate la Intreprinderile dela Tiflis, provocau numeroaserevolte spontane sl greve izolate in randurile muncitorilor.

La sfarsitul sec. XIX-lea si Ia Inceputul celui al XX-lea, fn Caucaz ca sfto Intreagi Ruse, miscarea muncltoreascA trece printr'o perioada de mare avantsi se ridica la o noun &non'. Activitatea Uniunii de lupta pentru eliberareaclasei muncitoare", Infiintat5 de Lenin la Petersburg, da un puternic impuls mis-&rid muncitoresti" si social-democrate din Intreaga tars. Marxismul incepe s5 serOspandeasc5 cu iuteala in fntreaga tars, p5trunzInd si in Transcaucazia. Primilpropagatori at ideilor marxismului In Georgia au lost social-democratii rust aflatfaid in exit, precum si tinerii intelectuali georgieni cari si-au fOcut studiile InstrOirfatate si In centrele universitare din Rusia si cart au adus apoi samantamarxismului pe solul Georgiei.

Elementele inaintate ale elevilor seminarului teologic dela Tiflis aveau vechileg5tur: cu revolutionarii georgieni. Tan5rul Iosif Djugasvili (Stalin) infra sl ella seminarul din Tiflis (1894), dupa ce a absolvit scoala teologica din orasul sounatal Gori. Din copil5rie, Sta'in manifesta o sete de Invit5tura extraordinary. Acuuzeceasta sete de Invat5tur5 pune complect stapanire pe el.

Cercul preocuparilor intelectuale ale lui Stalin era extraordinar de vastel studiaz5 istoria, economla, filosofia, stiintele naturale. Dar ceeace fl captiveazacel mai mutt pe Stalin, este literatura marxista subversiv5. In cunoscuta convor-bire avut5 cu scriitorul german Emil Ludwig, tnsusi Stalin a observat ca gru-purl:a de marxisti rust cari tr5iau pe acea vreme fn Transcaucazia au exercitatasupra lui o influenta puternic5, 1-au trezit gustul pentru literatura marxist5subvers v5". Stalin manifests un interes deosebit pentru lucr5rile si activitatearevolutionary a lui V. I. Lenin. Inca de pe atunci, lucr5rile lui Lenin au produsasupra lui cea mat puternica impresie. El ar dori s5-1 vada pe Lenin, s5 se Intal-neasc5 cu el.

In aril petrecuti 'a seminar, -Stalin reuseste, printr'o munch' stiruitoare gprintr'un urias efort creator at intelectului, sa-si tnsuseasca temeinice cunostinte

www.dacoromanica.ro

DESPRE PRIMUL VOLUM AL OPERELOR LUI I. V. STALIN 165

stiintifice sl si elaboreze o conceptie despre lumea marxisti unItari. El sper5 sipoata Infra la universitate, pentru pune fortele in slujba stiinte . Dar, atmos-fera din tail afropierea revolutiei populare a atras in curAnd pe Stalinspre un alt t5rim de activitate, spre activitatea revolWonar5.

In 1898, Stalin Infra' In prima organizatie social - democrats din Georgia, toMesame-dasi". Impreuna cu Lado Ketshoveli *i Alexandra Tu'ukidze, doi admirabili organizatori gi dasc5li ai muncitorilor georg,eni, doi luptatori anti prea detimpuriu, Stalin formeaza inauntrul organizatiel Mesame-dasi" o minoritate mar-xista revolut onar5 care lupt5 impotriva majoritalii oportuniste a acestui grup.

La inceput, asa cum s'a intamplat $1 in Rusia centrals, social-democratilrevolutionari din Georgia duceau in randurile muncitorilor o propaganda in cercurimici. ,,...Pe atunci erau numai cercuri, stria V. I. Lenin despre aceasta perloadaa miscarii muncitoresti. Abia mijeau primele inceputuri ale agitatiei de mass. 0propagand5 deosebit de greoaie, d5scaleasc5" 4). In toate uzinele si fabr ele dinTiflis 'au fiint5 un mare num5r de cercuri muncitoresti. Staln are conducereamai in-lunar cercuri muncitoresti la atelierele editor ferate, la manufacturile detutun si la fabrica de inc51taminte. Chiar dela inceput el introduce un elementnou in sedintele cercurilor, legand subiectele for cu viata de toate zilele.

Dar °data cu desvoltarea mIscari Imuncitoresti, propaganda In cercuri de.vine neindestulatoare. Miscarea a exit din limitele stramte ale cercurilor strictconspirative. A inceput o lupt5 deschisa dusa pe calea grevelor muncitoresti demasa s' a demonstratiilor de strada. S'a nascut nevoia unei publicatii periodiceRegale care sA constitue unul din principalele mijloace de propaganda si agitatierevolutinnara in cAnul mase'or.

Ideea editkil unui organ legal, idee care dateazi tnci din 1898, Stalin siprietenul sau Ketshoveli nu reusesc s'o trif5ptuiasci cleat In 1901, chid ei au in-ceput sa scoat5 ziarul ..Brdzola ".

Brdzola" a Post primul ziar georgian liber, organul mlnorit5til revolutionaredin Mesame-dasi". Brdzola" se tiparea la tipografia ilegal5 din Baku care, incorespondenta conspirativa dintre V. I. Lenin si N. C. Krupscaia, poarta numele deNina". ,,Brdzola" a jucat un insemnat rol istoric in desvoltarea bolsevismuluiIn Caucaz. Limbajul revolutionar indr5snet folosit de Brdzola", limpezimea cu careerau puse problemele principale, forta lozincilor of revolutionare, toate acesteaproduceau o impresie de nesters asupra muncitorilor cars p5n5 alum' nu cunoscu-sera dec5t incolorul organ oportunist Cvali". In scurt timp Brdzo'a" a reusits5 cAstige o influent5 complecta In rAndurile muncitorilor tnaIntati din Georgia.

Toate articolele de fond apkute in primele doua numere ale ziarului Brd-zola" (care dup5 forma lui exterioara semen mai must a revist5), au fost scrisede tov. Stalin Inainte de prima sa arestare sl deportare. Doui din aceste articoleau intrat to primul volum al operelor. Aceste articole sunt : Din partea redactiei"(Editorialul la nr. 1) si Partidul social- democrat din Rusia si sarcinile lui 'mediate".Chiar dela primele save manifest5r1 literare, tAnkul Stalin di dovada de omaturitate teoretica si politica de marxist revolutionar. In aceste articole Stalinexpune tntr'o form5 concentrate filosofia istoriel socialismului atat in Europa apu-seani cat $1 In Rusia. ...In Rusia si, In genere, pretutindeni numai proletariatulrevolutionar este chemat de istorie s5 elibereze omenirea si sa dea lumii fericirea',.spune tov. Stalin 5). Defectul fundamental al socialismulul utopic, premarxist, aconstat tocmai in aceea c5 el nu a Out sa vada in realitatea inconjur5toare aceaforta reels miscarea muncitoreasca si masa muncitoare care era si este sin-gura fort5 capabila s5 transforme lumea. In Rusia deceniului al 8-lea si al 9 -leedin secolul trecut se observe aceeasl despktire tithe socialism si miscarea munch

toreasa Socia'lsmul narodnicist era rupt de viata, de masa muncitoare ; pe dealt5 parte, miscarea muncitoreasca nefilnd luminata de constlinta soclalsti, semanifesta sub forma de revolte spontane.

Soc'alismul rus nu a devenit o fort5, nu s'a transformat intro puternicimiscare socla15, nu s'a manifestat ca partid politic cleat dupi ce s'a unit cu mis-carea muncitoreasca. Germenul unul astfel de partid marxist revolutionar, bazat to

4) Culegerea Operelor lui Lenin, vol. 5, pag. 442, ed. russ.5) I. V. Stalin, Opere, vol. I, pag. 8 (pag. B ed. romAna N. Red.).

admirabill

a-5i

www.dacoromanica.ro

166 V. D. MOCIAL.OV

Intregime pe miscarea muncitoreasca, a lost Uniunea de lupt5 pentru eliberareaclasei muncitoare", infiintata de Lenin Ia Petersburg. Construind organizatia for departid, marxistii revolutioriari din Transcaucazia in frunte cu Stavin au luat dreptmodel Uniunea de iupla".

In articolele sale, tov. Stalin se ridica cu hotartre impotriva bernsteinienilorsi a adeptilor lor din Rusia economistii", luand apararea doctrine'. social-democra-tie' internationa!e revolutionare care arata cA schimbarea regimului existent bur-ghez organizarea unui regim nou, socialist, este cu neputint5 ...atata timp catputerea politics nu va trece In malnile proletariatului (dictatura proletariatului) "").

is deasemeni apararea icleii atat de importante a marxismului revolutionarrus si international despre ilegatura Indisolubila care exists infra socialism si luptapolitica.

Stalin arata c5 in afara de clasa muncitoare, si alte paturi ale societatil rusese ridica la lupta impotriva autocratiel: taranimea revolutionare, mica burgh ziedela orase si burghezia luminata, asa zisa societate". Dar numal clasa muncitoareeste reazimul sigur al adevaratel democratii" 7). Stalin avertizeaza In mod specialimpotriva naturii tradatoare a burgheziei ibera:e, natura pe care istoria a dovedit-oin repetate randuri ; burghezia liberals, arata el, este inclinata eel mai must sprecompromisuri cu autocratic, faci drum spre putere cu pretul sangelui mun-eitorilor can lupta, cautand sa imparts aceasta putere cu tarul si sa inmormantezeastfel revolutia.

Deaceea, spun toy. Stalin, pentru cauza democratiei din Rusia esteextrem de important data clasa muncitoare va stt sa se puni to fruntea miscarildemocratice generale, sau dace se va tart In coada miscaril ca forts auxiliary a,intelectualitatii", adica a burgheziei" 8).

In feu] acesta Stalin, chiar dela primil past al activitatii sale revolutionare,apara, alaturi de Lenin, ideea hegemoniel proletariatului in revo:utie.

Stalin demonstreaza cu multi pasiune ca ...social-democratia are nevoie deo organ:zatie puternica si strans units, s, anume : organizatia partidului care va flgrans units nu numai prin denumirea sa, dar si prin principlile fundamentale si princonceptiile de ordin tactic" 9). Numai atunc, and proletariatul va avea propriul sappartid politic independent, el 41 va indeplini pang la capat rolul sau de conducatora: revolutiei, si se va asigura impotriva tradarli din partea aliatilor sal temporart,Stalin munceste neobosit Ia crearea si consolidarea unui astfel de partid.

In felul acesta Stalin este, impreuna cu Lenin, intemeietorul partidului mar-xist revolutionar al bolsevicilor, partid care a transformat Rusia In vazul genera-tlel noastre.

Demonstratiile de I Mai, care au inceput sa cuprind5 Rusia la inceputui sec.XX-lea, au deschis o nou perioada revolutionare, ...perioada luptei cu un caracterpolitic precumpanitor" (Stalin). Agitatia natici a scoborit in strada. Ea a sunat cao sentinta de moarte pentru regimul tarist. Revolutia populari batea la 45.

Dup5 ce evadeaz5 din deportare, la Inceputul anului 1904, Stalin spare dinnou in Caucaz. Reintoarcerea lui la munca de partid ilegala coincide cu o perioadade inversunata lupta fractionista inlauntrul partidului. Locul economistIlar" sdro-bit' la al dol'ea congres al P. S. D. M. R. il tau noii oportunisti, mensevicii. Elcreeaza o organizatie secrete prcprie, indreptata impotriva partidului; folosindu-sede coloanele ziarului Iscra" pe care of au reusit sa puns maim, el incep sa duceo propaganda latish' in favoarea oportunismului gi cauta sa desorganizeze muncadusa de partid in sftnul maselor.

Din Caucaz, tov. Stalin stabileste In aceasti perloada, prin corespondenta,unstrAns contact cu centrul boisevic aflat In strainatate, cu Lenin, sustn5nd in in-tregime pe Lenin in lupta lui impotriva mensevicilor. Prlmul volum al Operelor

6) I. V. Stalin, Opera, vol. I, pag. 18 (ed. romana pag. 18, N. Red).7) Ibidem, pag. 30. (ed. romana pag. 30. N. Red.).8) Ibidem, pag. 30 (ed. romana pag. 31. N. Red.).9) Ibidem, pag. 28 (ed. romana, pag. 28-29. N. Red.).

salt

pl

www.dacoromanica.ro

DESPRE PRIMUL VOLUM AL OPERELOR LUI I. V. STALIN 167

cuprinde doui Scrisori din Cutais", scrise de Stalin In cadrul acestor coi-espon-dente. Aceste scrisorl contin o critics profunda a lui Plehanov, care a publicat unlung articol In dou5 numere ale Iscrei" mensevice, tndreptat tmpotfiva celebre1lucrari a lui Lenin Ce-i de Uncut ?". Disputa se purta In jurul problemei raportu-lui dintre m,scarea muncitoreasca spontana si constiinta socialists, deci In jurulproblemei partidu:ui marxist revo'utionar. Pehanov s'a straduit sa tncurce aceastaproblems cu (raze generale despre faptul c5 constiinta socials este determinatede exIstenta socials ", ca ideile nu cad din cer", etc. Incalcirea chestiunilor

observe Stalin, este o trasitura caracteristica oportuni$tilor". Era necesar sase desvalue coniuzia ideologica provocata de men$evici, sa se lamureasca 'Anala capat fondul problemei controversate. Acest lucru 1-a facut tov. Stalin In Seri-Barite din Cutais".

Astazi pans si liceen(i stiu scrie tov. Stalin, ca ideile nu cad din cer".Dar acum este vorba cu totul despre altceva. Noi am digerat de mult aceasta for-mula generals ; a sosit t,mpul sa stud:em in amanunt aceasta chestiune generals.Astazi ne intereseaza cum se poate alcatui din idei disparate un sistem de idei(teofia socialismului), cum ideile marl si mid se leaga Intr'un singur sistem ar-monios teoria socialismului precum si tine elaboreaza si leaga .Intre ele acesteIdei. Masa da conducatorilor el un program $1 o motivare a acestula, sau conduca-torii fl dau masei ?"10).

Tata fn ce consta chestiunea.Istoria dovede$te ca miscarea muncitoreasca spontana nu poate sa dea nas-

tere dela s'ne socialismului, ca socialismul (teoria socialismului) se elaboreaza fnafara miscaril sporitane, de catre teoreticienii socialismului .... si ca pe urma esteintrodusa din afara in aceasta mi$care, corijand-o potrivit cu con(inutul ei" 11). Deaid rezulta sarcina social-democratiei : de a rid' ca proletar,atul pans la intelegereaadevaratelor sale interese de desk pang la Idealul socialist, s, nu a se adapta lamiscarea spontana, a nu preschimba idealul socialist pe lucruri m runte.

Aceasta importanta concluzie teoretica constitue baza solids a politicii mar-xlste cu adevarat revolutionare, un antidot sigur impotriva ideologiei mensevice acodismului, impotriva oportunismu!ul sub toate formele lui.

Aceasta singura Imprejurare este suficienta pentru a arlita ce mare impor-tanta au Scrisorile din Cutais" pentru faurirea ideologle; bol$evismului.

In a doua jumatate a anului 1904 leaderii men$evici aflat; fn strainatate auInceput o puternica campanie pentru a atrage de partea for comitetele din Caucaz.Lenin forma obiectul atacurilor for celor mai furioase sl Inversunate. In Caucaz,campania dusa impotriva lui Lenin $i a bolsevicilor era condusa de Noi Jordania,care a tnceput prelucreze adeptii trimitand din strainatate scrisori pline decalomnii la adresa bol$evicilor. In Septembrie 1904 N. C. Krupscaia comunica touna din serisorile ei :

In Caucaz pr,ntre muncitori a Lost raspandita o scrisoare a lui Costrov (NobJordania) V. M.), scrise to Pmba georgiana. 0 perla uimitoare I 0 expunerevulgara a lucrurilor pe cars Axelrod $i Plehanov le exprima In limbajul for sa-vant 12).

Aceste mesaje" adresate de Jordania comitetelor din Caucaz sunt men(io-nate, dealtfel, $i de tov. Stalin In Scrisorile din Cutais". Stalin scrie : Costrovne-a trimis Inca o scrisoare, in care vorbeste despre spirit $i materie (mi-se pareea este vorba de materia-stamba 18). Catarul acesta nu tntelege ca nu are In fatspe cititorii zianului Kvali" 14).

La Inceputul anului 1905, Noi Jordania apare in persoana in Caucaz. Co-mitetul mensevic at organizatiei din Tiflis a P.S.D,M.R, devine centrul mense-vismu'ui to Caucaz. In organul mensevicilor caucazieni ,,Social-democratul" NolJordanla desvolta cu regularitate conceptiile oportunlste In chestiuni:e de tacticssi organ:zare. Mensevicii din Caucaz isi Indreapta din nou atacurile impotriva

10) Ibidem, pag. 57 (ed. romans pag. 56. N. Red.).11) Ibidem, pag. 57 (ed. romans, pag. 67 N. Red.).12) Culegerea operelor lu; Lenin, XV, pag. 214 (ed. ruse).13) Joe de cuvinte : to limba ruse rnateria" tnseamna $; tesatura. (N. T.)14) I, V. Stalin, Opere, vol. 1, pag. 61 (ed. romans, 61-62. N. Red.).

s5 -5t

www.dacoromanica.ro

168 V. D. atOCIALOV

lucraril-program a Iu; Lenin Ce-i de facut ?", aceasta lucrare exprimand In modulcel mai complect, mai desavarsit si mai !impede atitudinea aripei leninist-fscriste aP. S. D. M. R. Forta ideilor desvoltate de Lenin in Ce-i de facut ?" era extra-ordinara, n'mietoare si atotbiruitoare. Dupe aparitia lucrarli Ce-i de f kW- ?" nua ramas piatra pe piatra din pozitiiie economistilor" gi numele de economist" adevenit In partid un nume de ocara. Deaceea, nu e de mirare ca oportunistii men-sevici si-au tndreptat atacul In primul rand tmpotriva lucrarii Ce-1 de facut ?"

In aceasta perioada, in toate organizatiile transcaucaziene s'au iscat disputeaprinse intre bolsevici si mensevici. Tov. Stalin a participat in modul cel mai activla aceste dispute. Lui ii apartine prinepalul merit In sdroblrea ideologica a men-sevismului In Caucaz. Primul velum al Operelor lui I. V. Stalin cuprinde admira-Miele lucrari : Pe scurt despre divergentee din Partid" si Raspuns Social-democratului", lucrari din care reiese hotartrea si bogatia In idel cu care Stalins'a ridicat in apararea bazelor ideologice ale Partidului Bolsevic, elaborate deLenin in geniala sa lucrare Ce-i de facut ?"

Brosura lui I. V. Stalin Pe scurt despre divergentele din Partid" a Postscrisa la sf Arsitul lui Aprilie 1905. Ea a constituit un rasnuns la arti^o:u1 lui N.Jordania Majoritate sau minoritate ?", aparut In Social-Democratul", Ce estepartidul ?", aparut in limba georgiana in revista Mogzauri", etc. Dealtfel, articolulMajnritate sau minor,tate" nu era altceva deck o reproducere a scrisorilor adre-sate de Jordania comitete'or din Caucaz, scrisori despre care am amintit mai sus.Ulterior articclul Majoritate sau minoritate?" a fost editat in strainatate de,,Iscra" mensevica sub forma unei brosuri separate, avand o prefata scrisa de lea-derul mensevic Dan. In legatura cu aceasta brosura V. I. Lenin a scris lui A. V.Luneacearsky, In August 1905.

Referitor la brosura lul Costrov, Inca nu m'am hotartt. Inca nu am c;tit -otlparita, dar stiu dupa vechiul manuscris ce poama este. Aveti perfecta dreptateca este literatura a sutelor negre". Ce raspuns sa dam? intrebati dvs.... Duna nfne,aid trebuesc doui lucruri to primul rand, un scurt istoric al sciziunil". Pe tnte-lesul tuturor. Dela lnceput, dela economism...

In al do:lea rand este nevoe de o caracterizare vie, aspra, fiat si amanuntiti(critics literara) a acestor reprezentanti ai sutelor nege"15).

Demn de remarcat este faptul ca brosura lui I. V. Stalin Pe scurt despredivergentele din Partid", reprezinta, intro anumita masura, realizarea acestulplan at lui Lenin. Ea confine atat un scurt istoric al sciziunii, tncepand cu econo-mismul", cat g1 o caracterizare aspra si inteadevir fink, critics literati, a repre-zentantilor mensevici al sutelor negre". In scurt timp centrul boisevic din straina-tate a aflat despre brosurei lui I. V. Stalin Pe scurt despre divergenteledin Partid". In scrisoarea ei din 18 Tulle 1905, adresati Uniunil caucaziene, N. C.Krupscala maga ca brosura sa fie trimisa in strainatate. Brosura a *Mat o ris-pAndire large In organizatiile bolsevIce din Transcaucazia ; citind-o, muncitor'l a-vansati luau cunostinta de divergentele dinlauntrul partidului, de atitudinea lul V.I. Lenin si a bolsevicilor.

In brosura sa Pe scurt despre divergentele din Partid" tov. Stalin a denun-tat incercarile lui Noi Jordania de a refill/1a Idelle economismulul". Economist!".Jar dupg ei si mensevicli, se prosternau In fata miscarii spontane a maselor si setarau In coada el, bagatelizand importanta teoriei socialismului. Dar miscarea spon-tani este o miscare lipsita de continut socialist, este trade-unionism. Prosterna-rea In fata miscarii muncitoresti spontane, minimalizarea rolulul teoriel si a roluluipartidului revolufionar erau deosebit de primejdioase inteun moment cand increstea valul revolutiet populare, cand se adevereau mai mutt ca oricand cuvintelelui Lenin : ,,Dati-ne o organizatie de revolufionari si vom revolutiona Rusia".

Desvoltand ideile lui V. I. Lenin, tov. Stalin dovedeste ea constiinta socialistaare o tnsemnatate uriasi pentru miscarea muncitoreasca ; el demonstreaza mareatnsemnatate pe care o au ideile avansate In desvoltarea ascendents a societatil.In acelas Unto tnsa, tov. Stalin ne pune in garda tmpotriva exageraril unilaterafea rolului ideilor, cerandu-ne sit nu ultam conditiiie desvoltaril economice gi rolulmiscarii muncitoresti. Oare s'ar pates spun, tntreaba toy. Stalin, ca ....socialls-

15) Culegerea Operelor lul Lenin, XXVI, pag. 26.

:

aparilia

tart

www.dacoromanica.ro

DESPRE PRIMUL VOLUM AL OPERELOR LIII I. V, STALIN 169

mul este totul, si cA miscarea muncitoreasca nu este nitnic ? Desigur ca nu! Asavorbesc numai idealistii. °data, peste f parte mult timp, desvoltarea economics va.duce In mod Inevitabil clasa muncitoare la revolutia sociala si, prin urmare, o vasill sä ruin orice legatura cu ideologia burgheza. Numai cA drumul acesta va fifoarte lung si dureros" 16).

Desf5surand argumentarea sa profund5 multilaterala In chestiunea rapor-tului din tre miscarea muncitoreasca spontana si constiinta socialists, tovarasul Sta-lin rezuma in trei randuri (poate si In scopuri pedagogice !), In paginile bro-surii sale Pe scurt despre divergentele din Partid", conceptiile 1W Len:n si alebolsevicilor In aceastA materie. Ian una din aceste trei formulari, o formulare ui-mitor de vie si convingkoare :

,,Ce este socialismul stiintific fara miscarea muncitoreasca?-0 buscila care,fiind %an far5 intrebuintare, poate numai sa rugineasca, si nu mai ramane decks'o asvarli peste bord.

Ce este miscarea muncitoreasca WA socialism 0 corabie fara busoncare va ajunge oricum la ce15Ialt tarm, dar care, daca ar fi avut busola, ar fi ajunsla tarm cu mult mai repede si ar fi tntampinat mai putine primejdii.

Imbinati una cu cealaltA si veti alike o corabie minunan care va mergede-a-dreptul spre tarmul ce151alt, ajungand nev5t5mat5 In port.

Imbinati miscarea muncitoreasca cu socialismul si yeti obtine miscarea so-cial- democrats, care se Indreapta direct spre pamantul faig5duintel".

Si iata, social-democratia (nu numai intelectualii social-democrati) este da-toare sá Imbine socialismul cu miscarea muncitoreasca, sa introduca in miscareconstiinta socialists, imprimand astfel mIscAril muncitoresti spontane un caractersocial-democrat.

Asa spune Lenin" 17).Pentru orice om tnzestrat cu ratiune este limpede ca to cursul ultimilor 30-40

eni istoria, s5 zicem numai a t5rilor din Europa apusean5, a furnizat un numarimens de fapte cari confirm5 In mod stralucit aceast5 profunda sintetizare istorico-filosoficA a tovatisului Stalin.

Se cunoaste aprecierea pe care a gisit-o la V. I. Lenin (Proletarui" nr 22),articolul lui I. V. Stalin Raspuns Socia:-Democratului". Lenin a relevat moduladmirabil In care Stalin a pus problema renumitei introduceri a constiintel din a-fara". Aceasta apreciere este pe deplin valabin $1 pentru brosura Pe scurt despredivergentele din Partid", intrucat, in primul rand, dupa cum am vazut, Lenin erain curent cu Intreaga polemics a bolsevicilor din Transcaucazia cu mensevicilto al doliea rand, articolul Raspuns Social-Democratului" reprezenta to fond, unscurt rezumat al ideilor cuprinse in brosura Pe scurt despre divergentele dinPartid".

Stalin s'a pus In fruntea luptei bolsevicilor din Caucaz tmpotriva mensevici-tor, pentru aplicarea principiilor organizatorice leniniste In organizarea partiduluiMarxist. In articolul san Clam proletarilor si partidul proletarilor", Stalin apAra sldesvolta invatatura lui Lenin despre partid, expusa In celebra sa lucrare Un pasInainte, doi pasi Inapoi ". El demonstreaza in mod stralucit insemnkatea pe care o

are pentru proletariat un partid puternic si unit, cea mai sigurA arms In lupta pro-letariatului pentru eliberarea sa.

...Se Intelege dela sine, spune tavarasul Stalin, cA ante timp cat existsordinea capitalists, care invariabll este Insotita de mizeria si starea de tnapo'erea maselor populare, Intregul proletariat nu se va putea ridica la gradul de constiintadorit ; ca este necesar, prin urmare, un grup de conduckori constienti, care in-strueste armata proletarilor in spirit socialist, o uneste si o conduce to cursul lup-tel. Este deasemenea !impede cA partidul care si-a propus ca scop c5 conducereaproletariatului care lupta, trebue sa reprezinte nu o adunare ace:denten de indivizirAsleti, ci o organizatie centralizati, bine Inchegat5, pentru ca activitatea el s5poen fi indrumata dup5 un plan unic" 18).

16) I. V. Stalin, Opere, vol. I, pag. 105 (ed. romans, pag. 107 . N. Red.).17) Ibidem, pag. 102-103. (Ed. romans pag. 105. N. Red.).18) Ibidem, pag. 63-64. (Ed. romans, pag. 64-65. N. Red.).

sl

?

si,

www.dacoromanica.ro

170 V. D. MOCIALOV

Bo4evicii au fost In Caucaz singurii purtatori al ideii unui partid marxistrevolutionar puternic si bine 1nchegat, capabil sa dud' pfina la capat misiuneasa istorica. In frunte cu Stalin, ei au stiut s5 apere partidul late° lupta Inversu-math- Impotriva dusmanilor de toate nuantele, sa pastreze puritatea principlilor mar-xiste revolutionare, s5 apere stindardul partidului.

In articolul sail Cum intelege social-democratia problema national ?", to-var5sul Stalin fundamenteaza din punct de vedere teoretic si comentead progra-mul marxist cu privire la problema national5 si dovedeste nevoia organ:zarii unuipartid marxist bazat pe principiile internationalismului.

Tovar5sul Stalin a d5rAmat 'Ana In temelii pozitille social-democratilor fede-ralisti, care preconizau organizarea proletariatului dupa modelul federativ si caredutau s5 f5ramiteze partidul social-democrat unic In mai multe partide natonaleseparate. El a dovedit in mod stralucit cA renuntarea la internationalism in ches-tiunea organiz5ril partidului social-democrat inseamn5 o concesie f5cuta oportunis-mului ; ea contribue la infectarea proletariatului cu nationalism burghez si solesneste tarismului aptarea uril nationale intre popoarele din Rusia.

Bolsevicii din Transcaucazia, in frunte cu Stalin, au ap5rat cu fermitateprincipiul internationalismului si I-au aplicat In mod consecvent, atat in miscareamuncitoreaqc5, cat si in viata de partid. Comitetele social-democrate din Bacum,Batu-n si Tiflis reuneau si solidarizau In vederea luptei pe toll munctorii Para deo-sebire de nationalitate. Comitetele social-democrate Ysi duceau propaganda si agi-tatia fn I'mbile tuturor principalelor nationalitati din Caucaz. Din organizatiile departid laceau parte ant rusi cat si georgieni, armeni, azerbaidgeni, etc. Traditiainternationalist5 a prins rad5cini trainice In sanul social-democratiei revolutionaredin Caucaz. Aceast5 experient5 a avut o insemnatate uriase pentru intregul partidmarxist. Aceast5 imprejurare importanta a fost adeseori relevata de V. I. Lenin,care cita organizatia de partid din Transcaucazia drept pilda de internationalismproletar.

In leg5tur5 cu partea doua a articolului Cum tntelege social-democratiaproblema national5 ?", tovarfisul Stalin spune : randurile de mai jos vor alc5tui co-ruentarul la articolele programului partidului nostru care se referit la problemanationals ". Programul adoptat de al doilea congres al P. S. D. M. R. se ocupa dechestiunea national5 la paragrafele 3, 7, 8 si 9 din partea consacrat5 revendic5rilorcu caracter democratic. Stalin d5 fiec5ruia din aceste puncte o profundA fundamen-tare stiintific5 marxist5 si le analizeaz5 pe fiecare In parte pe Intelesul tuturor.

Articolul Cum tntelege social-democratia problema national5 ?" a fost primalucrare important5 a lul I. V. Stalin, consacrata problemel nationale. Inc 5 de peatunci Stalin apare ca o personalitate Inzestrat5 cu fntinse cunostinte fn domeniulistoriel, ca un mare teoretician dublat de un iscusit om politic care aplica In prac-tic5 politica nationals a partidului In conditiile complexe ale Caucazului multi-national.

Dup5 cum a observat Lenin In cunoscuta sa lucrare Doug tactics ale social-democratiei fn revolutia democratic5", mensevicii din Caucaz, In organul forSocial-Democratul" si In rezolutiile for cu privire la chestlunile de bald, au ex-primat fn modul eel mai pregnant Intregul fond al tacticei trad5rii revolutiei sIa transform5rii proletariatului Intrun jalnic lacheu al claselor burgheze". Ei eaudezis fAtis de ideea hegemoniei proletariatului In revolutie, de insurectia armat5,de ducerta revolutiei pfinA la capAt.

Alaturi de operele lui V. I. Lenin, lucr5rile tovarasului Stalin : Insurectiaarmat5 si tactica noastr5", Guvernul revolutionar provizoriu si social-democratia",brosura Momentul actual si congresul pentru unificarea partidului muncitoresc",discursul despre momentul politic la al patrulea congres al Partidului Muncitorescsocial-democrat rus, etc. au jucat un rol de frunte la zdrobirea ideologic5 a pozi-tlilor tactice ale mensevismului caucazian si totodat5 ale mensevismu'ul rus In ge-neral. In aceste lucrar tovadsul Stalin ap5rA si desvolta idelle leniniste cu privire laproblemele de strategie si tactica In revolutia popular5.

Tovar5sul Stalin ap5rA si desvolt5, cu exceptional5 consecvent5, ideea cen-tral5 a planulu! tactic leninist ideea hegemoniel proletariatului In revolutia bur-ghezo-democratic5 din Ruda. Da, domnilor, spunea Stalin In ajunul lui 4 !a-nuarie 1905, adresfindu-se liberalilor care nu tindeau spre revolutie, ci spre tmpicarewww.dacoromanica.ro

DESPRE PRUCUL VOLUM AL OPERELOR LIR L V, STALIN 171

cu tarul straduintele voastre sunt zadarnicel Revolutia rus este Inevitabi:O. Eaeste tot asa de inevitabili cum este inevitabil riisaritul soareluil Puteti opri soarelecare rasare ? Forta principals a acestei revolutii este proletariatul dela orase sisate, iar stegarul ei este partidul muncitoresc social-democrat, si nu d-voastradomnilor liberali r 19).

Hegemonia proletariatului in revolutia rush nu este o utopie, ci o realitatevie, a aratat tov. Stalin. Proletariatul rus a dovedit pen lupta sa eroica c5 elpoate si este profund interesat sa clued dup5 sine intregul popor, s5 strang5 in

jurul sau toate fortele revolutionare din Rusia, pentru a dobori autocratia. El po-sedA un puternic partid politic independent, inarmat cu un program just, cu the-tica lui indr5sneata si incercatA, corespunz5toare acestui program, si cu principiiorganizatorice solide. El este indeajuns de inarmat cu constiinta de class si se ma-nifests de mai multi ani In mod independent, luptand cu succes imnotriva bur-gheziei. Iar acolo, unde proletariatul lupta constient, burghezia liberals InceteazAde a mai fi revolutionara" 20).

Burghezia liberalA rusA reprezinta o forts antirevolutionary, Impotriva c5relazrebue dus razboiul cel mai necrutAtor. Deaceea e limpede ca ea nu poate fi nicimotorul revolutiei, nici cu atat mai putin, conduc5torul el.

Burghezia liberals tirade In fel $i chip, subliniaza Stalin, si supun5 influen-tei ei tar5nimea, sa o transforme inteo rezerva a burgheziei. Proletariatul arearcina de a da la o parte burghezia liberals dela conducerea tOranimil $i s5 trans-

forme pe acestea din urm5 dintr'o rezerv5 a burgheziei intr'un aliat al proletaria-tului. Daca proletarlatu: si t5rinimea vor tncheia aliant5 intre ele, ...dac5 munci-torli taranii se vor sprijini reciproc, victoria revolutiei va fl asIguratO. Faraeceasta, victoria revolutiei este ImposibilA" 21).

Cu tot atata hot5rire Stalin is ap5rarea ideii leniniste despre insurectia ar-mat5 ca mijloc eentru doborirea autocratiel cucerirea republicii. In lucriirile saledin perioada 1905-1907, Stalin dA o fundamentare multilateral5 a !dell Insurect,e1armate. Mantuirea poporulul constA to riscoala victorioasA a poporului Insusi",spune tov. Stalin. Impreuna cu Lenin el atribuia o importanta urias5 preg5tirii teh-nice a insurectiei, organizArii detasamentelor de lupta (sutele rosii", dup5 cumse numeau in Caucaz), etc. Tocmai conducerea tehnica si pregatirea organizato-rica a unei insurectii in toata Rusia arata Stalin, constitue noua sarcin5 pecare viata a pus-o in fatal proletariatului" 22). Stalin a condus zi de zi activitateaorganizatiilor bolsevice din Transcaucazia, pregatind insurecta armat5.

Desfasurarea revolutiei a pus la ordinea zilei insurectia armat5 pe plan na-tional. Grevele politice de mass, f ormarea de comitete taranesti, demonstraliile po-litice can aveau loc pretutindeni, toate acestea aduceau poporul direct la cis-coala. Deaceea = ar5ta Stalin in tactica lui partidul marxist trebue s5 se orien.teze nu spre Zemski Sobor sau Duma de Stat, convocatif de guvernul tarist, asacum propuneau mensevicii, ci spre insurectia armata pe plan national, de a careipregatire, organizare si Inf5ptuire metodica trebuia a se ingrijeasc5.

Toy. Stalin a ap5rat Bra sovalre si a desvoltat ideia lui Lenin si deciziliecelui de al treilea congres al P. S. D. M. R. despre necesitatea constituiri: unlitguvern revolutionar provizoriu. Constituirea unul guvern revo'utionar provizorlutrebue sa fie o consecint5 fireasca a insurectiei armatel victorioase a poporulul.IntrucAt proletariatul t5ranimea revolutionarA vor invInge in aceast5 insu-rectie, guvernul revolutionar provizoriu trebue si fie un exponent al lute_reselor nazuintelor lor. Acest guvern trebue sit fie o dictatura revolutio-nara a proletaratului si a tirOnimii. Numai dictatura acestor clase revolutio-nare va fi In stare sa infrAneze InObuse fortele negre ale reactiunii, saInarmeze poporul, sa Inf5ptulase5 programul minimal al P. S. D. M. R., s5 conso_lideze victoria revolutiei si s5 o dud pAna la cap5t. E limpede ca proletariatul,flind hegemonul revolutiei, trebue sa -s1 21b5 reprecentartii lui tntr'un astfel de gu-vern revolutionar.

19) Ibldem, pag. 78. (ed. romans, pag. 80 N. Red.).20) I. V. Stalin, Opere, vol. II, pag. 4 (ed. rusa).21) Ibidem, pag. 5 (ed. rus5).22) I. V. Stalin, Opere, vol. I, pag. 133. (Ed. romans, pag. 136. N. Red ).

sä

gi

St

It

51

It

www.dacoromanica.ro

172 V. D. MOCLM.OV

,,...Data proletariatul tnaintat este conducatorul revolutiei spunesi dad el va trebui sit fa parte active la organizarea Insurectiei, e dela sine tntelesca noi nu ne vom putea spate pe maini, dandu-ne in laturi dela participarea la gu-vernul revolutionar provizoriu; va trebui sa cucerim, impreuna cu taranimea,puterea politica si sa participant la guvernul provizoriu 23) : conducatorul strAzilrevolutionare trebue sA fie conducator si In guvernul revolutionar" 24).

Dup5 cum se stle, mensevicil s'au pronuntat impotriva particip5rii social-democratilor inteun guvern revolutionar provizoriu. Ei cedau burgheziei liberateconducerea revolutiei, repetand in fond acelas lucru pe care -1 sustinusera odinioaraeconomistii" si anume ca: lupta pe plan politic general ar fi, treaba liberalilor sica pe muncitort i-ar interesa ap5rarea intereselor pur muncitoresti, adica a intere-selor de breasI5, strict prof esionale, si numai ant. Stalin isi batea jot cu o ironiemusc5toare de mensevici, care se ref ereau deoblcei la exemplul revolutiei francezedela sfarsitul secolului al XVIII, care ziceau ei a instituit republica fara sitaiba un guvern provizoriu. Acestl domni, observe Stalin, procedeaza ca undricar : iau masura dela cel ce a raposat demult si masoara cu ea pe cei vii".

Acestea sunt principalele idei pe care le-a desvoltat tov. Stalin aparandsi ftindamentand celebrui plan tactic al lui Lenin. Marele merit al acestui plan aconstat in aceea ca el corespundea admirabil realitatii ruse, ridica la lupta maselelargi ale poporului, le insufla credinla In victorie si misca revolutia inainte.

Revolutia inceputi cu evenimentele dela 9 Ianuarie din Petersburg, a ridicatPolonia, Caucazul si alte tinuturi perlferice a:e Rusiei, apol a izbucnit cu o deo-sebita fort A in inima tariff : in Octombrie 1905 Moscova si Petersburg au dat sem-nalul unei noi Breve politice care s'a intins in intreaga Cara, luand o amuloare sio forth' far5 precedent. Greva a paralizat intreaga vista a tariff. Autorltatile *aup:erdut capul. La 17 Octombrie, tarul, speriat de moarte, a publicat un manifestin care promitea s5 acorde poporului libertati cetatenesti imuabile", sa convoaceDuma legislative, etc. Mensevicii jubilau pentru ,victoria

dinf5r5 varsare de sange"

repurtata asupra autocratiei. La meetingurile populare Tiflis leader!! mensevielspuneau: Nu vrem arme, jos cu armele I ". Mensevicil din Caucaz credeau cadeacum incolo in Rusia incepe o era de regim constitutional.

Tov. Stavin a replicat asa cum se cuvine tacticei tradatoare adoptate de men-tactica echivalenta cu desarmarea revolutiei. In zlua cand la Tiflis s'a fAcut

cunoscut cuprinsul manifestulul tarist, Stalin a luat cuvantul la un mare meetingin cartierul muncitoresc Nadzaladevl, spunand :

Ce fel de revolutie poate invinge fara arme si ce fel de revolutionar esteacela care spune : Jos armele ? Oratoryl care spune acest lucru, este probabil unadept al iui Tolstoi, si no un revolutionar, si oricine ar fl el, el este un dusmanal revolutiei, al libertatil poporului" 25).

In aceasta perioada tov. Stalin a desfasurat o activitate intense : lua partemeetinguri si adunari, redacta manifeste, indruma activitatea organizatiilor bol-

sevice, conducea pregatirea insurectiei. Primul volum al Operelor confine dou5 ma-nifeste scrise de Stalin in aceasta perioa'cla : Cetateni !" si C5tre toti muncitorit".In ultimul, Stalin scria: Nu fraze goale, nu autoinarmare" absurdit, ci Mar-mare reala rascoa'a armata incotro se indreapta astazi proletaril dintoata Rusia... Armata revolutionary si guvern revolutionar provizoriu latdincotro tind astazi proletarii din Rusia."

Acesta este drumul pe care 1-a luat revolutia rusk Acesf drum duce la

23) No atingem act latura principiala a acestei chestiunl. (Nota autoru-tut. N. R.).

24) I. V. Stalin, Opere, vol. I, pag. 258-259. (Ed. romans pag. 262-263N. Red.).

25) L. Berta. Contributiuni la istoria organizatillor bolsevice din Transcau-cazia, pag. 74, ed. VI-a rusk

$evici,

la

SI lath.

www.dacoromanica.ro

DESPRE PRIMUL VOLUM AL OPERELOR LUI I. V. STALIN 173

suveranitatea poporului proletariatul cheamii pe toti prietenii poporului sA ur-meze acest drum" 26).

In perioada Octombrie-Decembrie 1905, avantul revolutionar a atins punctulculminant. In Decembrie, proletariatul din Moscova dintr'un sir de alte locali-tati a ridicat armele. Dar la Moscova guvernul tarist a reusit sa frfabuse insu-rectia armata din Decembrie.

In brosura sa Doua bat5Iii consacrata anivers5rii evenimentelor din 9Ianuarie, precum si in brosura consacrata celui de al IV-lea congres de unificare,tov. Stalin a facut o analizA complecta a cauzelor infrangerli rascoalei din De-cembrie. Stalin arata ca: pentru ca rascoala armata a proletariatului sä aiba suc-ces s5 devin5 victorioasa, este nevoe ca :

In primul rand, proletariatul sa posede un minimum necesar de constiintarevo:utionar5, fail de care este cu neputinta victoria insurectiei. Zilele de revolu-tie cel mai mult la cresterea constiintei de clasa, ...pentrucA procesul lup-telor de clasa este marea scoala in care constiinta revolutionary a poporuluicreste v5zand cu ochii" 27).

In al treilea rand, este nevoe ca insurectia &A fie preg5tita dinainte, sa fieprocuram arme cu ajutorul armelor" aceasta trebue sa fie lozinca poporuluiiasculat. Fara de arme victoria insurectiei este de neconceput.

In al doilea rand, este nevoe ca insurectia s'a fie preg5tit5 dinainte, sä fiesimultan5 si genera15. Victoria nu. poate fi obtinut5 atunci cand insurectia estenecoordonata si neorganizat5.

In al patrulea rand, proletailatul trebue sa dispuna de un numar suficientde detasamente de avangarda bine instruite, de bright de lupt5", sute rosir etc.

In al cincilea rand, pentru ca insurectia sa poat5 Invinge trebue s'a existeon partid proletar revo:utionar bine fnchegat, unic, monolit, care sa conduci or-ganizarea insurectiei generale.

In al saselea rand, pentru o insurectie armata este obligatorie tactics ,ofen-sive'. Pentru insurgenti, defensiva este ega15 cu sinuciderea. Stalin aminteste tes-tamentul marilor dasc5Ii ai proletariatului Marx si Engels :

Din moment ce insurectia a fost fnceputa, trebue sA se actioneze cu ceamai mare hot5rire. trecandu-se la ofensiva. Defensiva este moartea oricarei in-surectii armate" 28).

In felul acesta, analizand cauzele fnfrangerii pe care clasa muncitoare asuferit-o in Decembrie 1905, tov. Stalin a analizat cu profunzirne si sub toate as-pectele chestiunea conditiilor si premizelor necesare pentru victoria insurectiei gia dat o formulare clasic5 legilor insurectiei armate populare.

Clasa muncitoare din Rusia a prof itat de scurtul interval de semilibertatepolitic5 din perioada primei revolutii ruse pentru Hurl organizatiile sale sindi-eale. Pans atunci. comitetele social-democrate conduceau in afar5 de chestiunilede partid Si chestiunile pur profesionale, grevele, etc. Aceasta situatie nu era in-lamplatoare. Dat Hind ca in Rusia partidul easel muncitoare a luat fiinta fnainteasmd:catelor, organizatiile de partid trebuiau sa preia asupf a for conducerea di-recta a luptei economice a clasei muncitoare. Dar, dup5ce revolutia a determinataparitia in mass a sindicatelor, s'a ivit nevoia de a separa functiunile de pallidde cele profesionale, de a lua de pe umeril partidului povara muncii profesionale.Miscarea a luat un caracter de mass, spune tov. Stalin cerintele ei s'au

cu timpul s'a v5zut ca organizatiile social-democrate nu pot conduce inacelas limp, munca de partid si cea sindical5. Era necesar5 un fel de diviziunea muncii intre partid sindicate. Era necesar ca organizatire de partid s5 seocupe cu munca de partid, tar sindicatele de munca sindicali. Si WA ca se incepeorganizarea sindicatelor"

Aparitia sindicatelor la Tiflis dateaz5 din toamna anulul 1905. Mcscarea gre-vista din perioada Octombrie-Decembrie 1905 a dat un nou impuls ag:tatiei duseIn favoarea organizaril sindicatelor si a determinat aparitia primelor sindicate la

26) I. V: Stalin, Opere, vol. I, pag. 190-191 (Ed. romanA pag. 195. Nota Red.).27) Ibidem, pag. 199 (Ed. romans pag. 203. N. Red.)28) lb:dem, pag. 270 (Ed. romana pag. 275. N. Red.).29) Ibidem, pag. 280-281. (Ed. romana pag. 285-286. N. Red.).

5i

5i

51

5i

largit, 5i5i

5i

contribue

a-ei

mt.

www.dacoromanica.ro

174 V. D. MOCIALOV

Tiflis. Dar infrAngerea insurectiel armate din Decembrie a franat desvoltarea lor.Abia incepand din primal/am anulul 1906, miscarea sindicara incepe din nou saprinda viata. La Tiflis Lau fiinta un mare numAr de organizatii sindicale, earl seintaresc repede si se consolideaza din punct de vedere organizatoric.

Toy. Stalin a jucat un rol urias fn organizarea sindicatelor din Tiflis. El ainchi at multe forte si multa atentie miscArii sindicale. Din initiativa lui, pelanga comitetul unificat din Tiflis al P.S.D.M.R. a luat fiint5 o Comisie centraI5speeal5 pentru chestiuni sindicale, care trebuia s5 contribue la organizarea denot sindicate si sa conduc5 pe cele existente. Din tnsarcinarea adunkii delegatilorUniunil vanzatorilor din magazine, tov. Stalin redacteaza Statutul Uniunia Sindi-catelor v5nzatorilor din magazine din Tiflis care a devenit un model pentru toatecelelalte organizatil sindicale.

In acelas timp tov. Stalin face, tntr'un sir de lucrari ale sale, o str5lucit5analiz5 marxista a rolului si a insemnat5tii istorice a sindicatelor. In articoleleLupta de clas'i", Legislatia industrials" si Lupta proletariatului ", 5i altele, elface o sintetizare teoretic5 a experientei miscArli sindicale din Rusia si Transcau-cazia. Tov. Stalin scrie: ...lupte economice cu ajutorul sindicatelor, atacuri polticesub conducerea ideologica a social-democratiei iata ce forma a luat astazi luptade class a proletariatului" so). Numai un partid care tine sus steagul proletariatuluisi Y1 conduce cu indrrizneal5 spre dominatia politick spre revolutia socialistsarat5 Stalin este indreptatit s5-si asume conducerea ideologica 51 practice asindicatelor.

Progresele miscarii muncitoresti de masa au silt guvernul tarist s5 cautenot mijloace de lupta f gra sa slabeasca represiunile Impotriva clasei muncitoare,ea recurge pe de alt5 parte, la asanumita legistatie a muncii ...f5c5nd legi ale mun-cii", scrie Stalin reactiunea isi are planurile ei : vrea s3 pund frau proleta-riatului, dar viata spulbera pas cu pas planurile ei si atunci se strecoarii mereu inlege articole care folosesc proletariatului. Si aceasta se intampla pentruca nici-olege a muncii" nu apare fug cauze, far5 lupte ; nici-o lege a muncii" nu estepromulgatA de guvern pan5 and muncitoril nu pornesc lupta, p5n5 cand guvernulnu este pus tn fata necesititii de a-le satisface revendithile" 81) Istoria arat5 eaonce lege a muncii a fost precedata de o greva partial5 sau generalk c5 onceconcesle din partea guvernulul (in legatura cu amenzile, cu scurtarea zilel demunc5, cu interzicerea muncii de noapte a copiilor, etc.) trebuia s5 fie smulsaprintr'o lupti grea a maselor. Dar, cu toata insuficienta legilor muncii, proletaria-tul trebue sa le foloseasc5 pentru intensificarea luptei sale, pentru intArirea or-ganizatillor sale, pentru biruinta revolutiei socialiste. Diavolului II tai capul cupropriul sau palos".

La Tiflis, miscarea sindicala a luat o amploare atat de mare, Meat In toamnaanului 1906 s'a slmtit nevoia crearil until centru sindical local, Consi:iul Sindi-catelor, in care bolsevicii all obtinut o influentA hotaritoare. ConsiliuI a editat unziar propriu Ahall Droeba", pe care tov. Stalin fl redacta tmpreuna cu Mthacaiasi M. Davitasvili. Organul central al bolsevicilor Proletarul", scria urmatoareledespre Mali Droeba" : Ziarul este foarte bine condus si are toate rubricile (zia-rul era legal). La rubrica rezervata misc5r11 sindicale aproape totdeauna sunt pu-blicate statutele diferitelor organizatii sindicale, iar celelalte rubricl sunt tinute tn-tr'un spirit pur social-democrat si revolutionar. Astfel, alaturi de statutul sindica-tului muncitorilor d'n industria laptelul este reprodus un articol din Proletarul",un articol despre Anarhism si socialism", etc.

Astfel, bolsevicii din Transcaucazia au dus, sub conducerea jut I. V. Stalin,o propagand5 neostenit5 In favoarea marxismului revolutionar to randurile munch-torilor reuniti In sindicate si faceau educatia politica a maselor.

Asa dup5 cum In ajunul revolutiel din 1905 Stalin a stint sa foloseasca cuiscusinta arma preset !legate, tot asa el a stiut sa organizeze tn anii de revolutie

30) Ibidem, pag. 284. (Ed. romans pag. 289. N. Red.).31) Ibidem, pag. 290-291. (Ed. romans pag. 296. N. Red.).

www.dacoromanica.ro

DESPRE pRIMUL VOLUM AL OPERELOR LUI L V, STALIN 175

editarea mai multor ziare boleevice legate in Caucaz. Articolele publicate de elIn aceste ziare formeaza o buns parte din primul volum at Operelor.

In Noembrie-Decembrie 1905 apare cotidianul boleevic Cavcazchii RaboeliListoc". In primavara gi vara anului 1906 apar cotidianele social-democrate reuniteElva" si Gantiad1". Ceva mai tarziu apare ziarul boleevic Ahali Thovreba", apolAhali Droeba". La inceputul anului 1907 apar unul dupe altul cotidianele Mna-tobl", Civeni Thovreba", Dro".

A,tfel, in conditiile unei libertatl politice relative el foarte nestabile, bolse-vicii din Caucaz au aratat un minunat exemplu de felul cum trebue sa fie orga.nizata pe scara largo presa legale. In aceasta privinta, Transcaucazia nu era in-

eitrecuta decat de Petersburg, unde ziarele boleevice legale (Volna", Echo"Novai Luci") erau conduse de V. 1. Lenin.

In ziarele boleevice legale cars apareau in limba georgiana Alta Tho-vreba", Ahali Droeba", Civeni Thovreba" ei Dro" a aparut o serie de arti-cole admirabile din domeniul teoriei marxismului, scrise de tov. Stalin ei purtandtitlul comun de Anarhism sau socialism ?' Povestea acestor articoie este urma-toarea: in 1905-1906 In Georgia a aparut un grup destul de fnsemnat de anar-h:eti care avea in fruntea lui pe vechiul camarad a lui P. Kropotkhin.-V. Cerke-

Influenta anarhietilor georgieni asupra miscarii revolutionare era infima ;ei nu se bucurau nici de simpatia nici de sprijine1 maselor. Pentru a atrage aten-tia asupra tor, ei au ca'utat sA Ina cat mai multi zarva. A.narhistil se manifestaudeosebit de intens la Tiflis : aici ei editau un ziar propriu Musa" si o revistaNobat", in care an pornit o campanie Impotriva social-democraWor; deasemeniei tineau conlerinte in earl criticau" pe toate tonurile marxismul, tineau dis-cursuri demagogice cu prilejul dlteritelor discutli, etc. $i, cu toate ca poporul nuprea &Idea multi atentie acestor domni, teoriile for false, demagogia for s1 ca-lomniile debitate la adresa social-democratlei putea sa desorienteze pe unil. De-aceea era nevoie sa se dea replica cuvenita acestel bande sgomotoase de duemaniai marxismului. Alaturi de lupta Impotriva reformismului, sarcina sdrobirii !deo-logice a anarhismulul era o sarcina de partid imediata. Aceasta sarcina a pre-luat-o asupra sa tov. Stalin.

In lucrarea sa Anarhism sau socialism ?", tov. Stalin a demonstrat carac-terul absolut inconsistent ei claunator al anarhismului, atat sub raport teoretic, catel sub cel practic ei a desvaluit fondul lui reactionar mic burghez.

Pentru a demonstra tntreaga lipsa de temeinicie, a criticii de bald facutade anarhism bazelor filosofice ei istorico-etiintif ice ale marxismului, Stalin a tre-buit sa desfaeoare Intreaga boggle ideologica ei teoretica a doctrinei marxiste.Ghiveciului indigest compus din idealism ei materialism vulgar, denumit filosofiea anarhismului, Stalin i-a opus conceptia despre lume unica ei monolita a social-democratiei revolutionare, materialismul dialectic ; utopiilor reactionare ale anar-hietilor despre socialismul organizat pe baza de mici comunitati el i-a opus teoriasocialismului gtiin$ific, tacticii mic-burgheze de rebeliune preconizate de anarhietiel i-a opus tactica consecventi ei rabdatoare a luptei de class revolutionare a pro-letariatului, af tat In fruntea poporului revolutionar.

Tov. Stalin a aratat in lucrarea sa ca marxismul nu este numal o teoriea socialismului ; el este o Intreaga conceptie despre fume, un sistem filosofic dincare decurge In mod logic comunismul etiintific. Acest sistem filosofic se nu-meete materialism dialectic ; el se numeete astf el pentruca metoda lui este dia-lectics far teoria lui este materialists.

Toy. Stalin a aratat ca metoda dialecticA este o metoda cu adevarat etiin-intreaga etiinta moderns este patrunsa de splritul dialecticii. El a ara-

tat ca singura teorie filosofice etiintifica care sty la nivelul cunoetintelor contem-porane este teoria materialista marxista.

Nu este indolelnic ca, prin profunzimea for teoreticA, prin combativitateafor revolutionary ei prin forma for literary vie, paginile de filosofie din lucrareatov. Stalin Anarhism sau socialism ?" pot fl puse in rand cu. cele mai bunemodele de literature marxista. 0 importanta deosebit de mare au avut numeroa-sele indicatii cu privire la lzvoarele filosofice ale social-democratiei revolutionare,recunoaeterea fora rezerve a legAturii directe ei nemljlocite dintre socialismuletiintific materialismul dialectic. Aceasta se fAcea intr'o epoca cand In litera-

$1

ca

zis

si

www.dacoromanica.ro

176 V. 33. MOCLACLOV

tura social-democrat5 internationals (bernsteiniana) precum si in literatura ruse(struvismui si bogdanovismul) devenise mod5 dispretuirea dialecticii lui Marx sia materialismului lui Marx, and criticii" indemnau care mai de care: inapoiLa Kant I", cand agnosticismul a inceput sa fie socotit ca semn de bon ton"In stiinta. In aceste conditii elucidarea complecta a problemei fundamentului teo-relic al comunismului proletar, si desvaluirea uriasel insemnaTati revolutionare adialecticii si a materialismului au adus un serviciu imens actiunii de pregatireteoretica a partidului marxist. Tov Stalin Isi asuma Bea sa novae sarcina de ada o interpretare independent5, stnict I ortodoxa, marxist-lertiresta a conceptilaihlosof ice ale lui Marx si Engels ; el is in mainile lui gf tidied sus steagul filo-sof lei marxiste, materalismul dialectic.

In lucrarea sa Anarhism sau socialism ?", hv. Stalin dovedeste, pe bazaunui mare num5r de exempla, cat de rodnica esle aplicarea tezelor metodei dia-lectice si a materialismului filosofic la studiul istoriei societatii, la politica sitactica partidului revolutionar.

Tov. Stalin insists cu toata puterea asupra caracterului efficient al filoso-fief marxiste, asupra uriasei tnsemnatati pe care o are teoria pentru practica re-volutionary.

Principala concluzie care reiese din aceasta teorie este recunoasterea mA-retului rol istoric progresist al proletariatului, in calitatea lui de singura clasarevolutionary pan5 la capat a societatii contemporane. Aceast5 teorie mai arataca este bun numai acel ideal care corespunde tendintelor progresiste ale desvol-tarli vielii economice a societatii. Desvoltarea economics a oranduirii capita -liste arata c5 productia modern5 capata un caracter social, c5 acest caracter socialal productiei neaga cu desivarsire proprietatea capitalist5 existenta, si, prin ur-mare, sarcina noastra principals este de a contribui la rasturnarea propriefatilcapitaliste si la instaurarea proprietitil socialiste" 32). Asa explici teoria mate-rialismului dialectic necesitatea socialismului proletar.

$I intrucat doctrina lui Kropotkhin, care m5rgineste viitdrul socialism lacadrut diferitelor orase si obsti, este in contradictie cu interesele unei foarte largidesvoltgri a productiei, ea va aduce proletariatului un riu"33). In felul acesta,idealul anarhistilor, care propovaduesc un socialism organizat pe baza de micicomunitati, contrazice mersului desvolt5rii sociale, urmeaz5 c5, In practici, anar-histii nu sunt socialisti adevirati.

In lucrarea sa. tov. Stalin a analizat profund plag le si viciile societatii ca-pitaliste : anarhia in produtie, crizele, somajul, etc. si a prezentat o imagine viea societatii socialiste, aratand prncipiile ei de 1=5, fundamental deosebite deprincipiile societatii capitaliste. El a dovedit cu toata claritatea ca regimul soez-list va succeda capitalismului tot atat de inevitabil cum ziva succede noptii.

Insa ar fi fost o gresali s5 se cread5, spune tov. Stalin. ca Marx si Engelsar fi nista simpli intemeietori ai unel filosof ice oarecare; ei sunt condu-catoril vii ai miscarii proletare vii". Marxismul nu este o simp'5 doctrin5 filo-sofica. El este doctrina maselor proletare". Pe baza intregii experiente ictorice,aceast5 doctrina sustine c5 clasa muncitoare va ajunge la socialism nu pe caleaunei tntelegeri cu burghezia ci numai pe calea unei lupte de clasi nelmp5cate.

Lupta de clas5 a proletariatului imbraca formele cele mai variate : greve,sabotaj, manifestatii, participare la institutli reprezentative. etc. Nu este Melo in-doiala c5 la timpul sau si la locul sau, toate aceste forme sunt necesare prole-tariatului, ele fiind mijloace pentru desvoltarea constiintei sale de sine sl a spi-ritului sau de organizare. Cu toate acestea, aceste forme de lupt5 nu reprezintadecat mij'oace pregatitoare, deoarece prin ele insele, e'e nu sunt capabile sa nimi-ceasc5 cafrtalismul. Mijlocul principal si hotaritor cu ajutorul carula pro1etaria-tul va rasturna regimul capitalist, este revolutia socialiste.

Nu trebue s5 privim revolutia soc:alist5, spune Stalin ca o lovituraneasteptata si de scurta durat5 ; ea este lunta indelungat5 a maseksr proletarecare infrang burghezia si pun myna pe pozitiile el. Si, dat hind ca victoria pro-letariatului va insemna in acelas timp dominatia asupra burgheziei invinse, dat

32) Ibidem, pag. 330 (Ed. romans, pag. 336. N. Red.).33) Ibidem, pag. 331 (Ed. roman-a, pag. 336. N. Red.).

sail"

www.dacoromanica.ro

DESPRE PRIMUL VOLUM AL OPERELOR LUI L V. STALIN 177

Hind ci to ciocnirea dintre clase, Infrangerea unei clase Inseamni dominatia celei-lalte, prima treapta a revolutiel socialiste va fl dominatia politica a proletaria-tului asupra burgheziei.

Dictatura socialists a proletariatulul, cucerirea puterii de cAtre proletariatWO cu ce trebue sä Inceapa revolutia socialists" 84).

Teza despre lupta de clasa neimpicata, spune Stalin, sti la baza conceptiilortactice ale partidului marxist. Lupta de clasa este mijlocul fundamental si cel malsigur pentru unirea proletariatului, pentru intarirea si largirea organizatiei lui;fare lupta de clasA proletariatul nu poate sä infaptuiasca revolutia socialista slsA instaureze socialismul. Forma superioara a luptei de clasa este dictatura pro-letariatului. Ea este principalul mijloc pentru nim:cirea dominatiei burgheze, prin-cipalul mijloc pentru construirea societatii socialiste.

Iata de ce anarhistii, care neaga dictatura proletariatului, nu sunt revo-lutionari adevarati.

InsA proletariatul nu-$i va Indeplinl mislunea istorica si nu va putea In.fArptui revolutia socialiste, dace nu-si va strange randurile si dacA nu va creaputernice organizatii proletare Cele mai raspandite si cele mai largi organizatilde masa ale proletariatului sunt sindicatele si cooperativele muncitoresti. Ambelesunt necesare proletariatului deoarece ele contribue la organizarea proletariatuluisi la ImbunAtatirea conditiaor sale de existents in cadrul capitalismului. Insi pro-latarlatul nu se poate multumi numai cu aceasta. Scopul lui este nimicirea capi-talismului si construirea socialismului. Pentru a atinge acest scop, proletariatultrebue sA se transforme Inter) clasA constienta, iar lupta lui trebue sä fie condsuilde un partid.

Cum trebue sa fie acest partid ?Acest partid, spune Stalin trebue sA fie un partid de clas5, cu de-

savarsire independent de celelalte partide si aceasta pentruca el este par-tidul clasei proletarilor, a caror eliberare nu poate fi realizata decat prin pro -prille forte.

Acest partid trebue si fie un partid revolutionar §i aceasta pentrucaeliberarea muncitorilor este posibila numal pe cale revolutionara, cu ajutorul re-volutiei socialiste.

Acest partid trebue sa fie un partid internationalist ; porfle partidului tre.bue sa fie deschise oricarui proletar constient si aceasta pentruca eiterareamuncltorilor nu este o problems nationala, ci una socials, de insemnatate egalapentru proletarul georgian cat si pentru proletarul rus si proletarii celorlaite na-tiunl" 85).

Toate organizatiile proletariatulul indiferent dacA este vorba de partid,de sindicate sau de cooperative, trebue sA aiba la baza principiul centralismululdemocratic, In masura In care acest lucru nu este Impiedicat de conditiile poli-tico, sau de alte conditii. Totodata partidul trebue sa fie forta conducatoare falade sindicate si cooperative. Numai In acest caz sindicatele sl cooperativele vordeveni o scoala socialiste pentru clasa muncitoare.

Asadar, In polemica cu anarhistii, Stalin s'a manifestat ca apa'rator consec-vent al bazelor teoretice ale partidului marxist, materialismul dialectic $i ma-terialismul istoric. El a dat o exceptionalA fundamentare stiintifico-istorica a Ca-racterului Inevitabil si necesar al revolutiei soclaliSte si al dictaturii proletaria-tului ; el s'a aratat a fi adept Inflacarat al strategiel $i at tacticei revolutionaremarxiste si a fundamentat necesitatea anus partid marxist revolutionar combativ,partid care sa se deosebeasca In mod fundamental de partidele Internationalel aII-a, care s'au scufundat In mocirla ref ormismului. Lucrarea lui Stalin reprezintain totalitatea sa o contributie extrem de importanta la tezaurul teoretic al mar.xismului.

Din pAcate, datorita recrudescentel reactiunii $i a Incetaril aparitiel ziarelorbolsevice, aceasta lucrare a limas neterminata, iar manuscrisele ultimelor capitoledin Anarhism sau socialism ?" au fost plerdute In momentul arestarii tovarA--- --

34) I. V. Stalin, Opere, vol. I, pag. 345-346 (Ed. romans, pag. 351. N. R.).35) I. V. Stalin, Opere, vol. I, pag. 348-349 (Ed. romans, pag. 353-354.

N. Red.).

STUDLI 12

for

www.dacoromanica.ro

178 V. D. MOdIALOV

sului Stalin la Baku, uncle el fusese trimis de catre Comitetul Central la mijloculanului 1907.

Opere le cuprinse in volumul I sunt in special brosurile si articolele publi-cate ale lui I. V. Stalin si cateva manifeste. Aceste lucrari au Post publicate Inrnarea for majoritate in limba georgiana. Din lucrarile nepub.icke la timpul saus'a reusit sa se gaseasca numai doua Scrisori din Cuta:s" si partea doua dinarticolul Guvernul revolutionar provizoriu si social-democratia". ScrisorileCutais" au lost gasite printre hartille asanumitei arhive dela Geneva a Partidlui,lar partea a doua nepublicata din articolul Guvernul revolutionar provizoriu sisocial-democratia" s'a gasit intr'un dosar politienesc, care se pastra la Tiflis sicare cuprindea probabil numai o mica parte din arhiva Comitetului Unit Cauca-zian. In acelas dosar s'au gasit manuscrisele catorva articole care au intrat fnvolumul I al Operelor tovarasului Stalin. Dar toate acestea nu cuprind bineintelestot oe a scris tovarasul Stalin in acei ani. Conditiile vietii de ilegalitate pe carea dus-o tovarasul Stalin nu au contribuit la pastrarea hartiilor si manuscriselor lui.

In prefata Institutului Marx-Engels-Lenin la primul volum, se mentioneazadoua lucrari ale tovarasului Stalin, care nu au putut fi gasite : Programul destudii al cercurilor muncitoresti marxiste" si Credo". Este inutil sa mai &tau.gam, ce interes exceptional ar fi prezentat pentru not aceste lucrari ale tovara-sului Stalin.

Luctiirile publicate in priml volum ne arata intreaga figura a tanaruluiStalin, activitatea lui multilaterala pentru formarea organizatiilor bolsevice si luptasa, dusa in comun cu Lenin, pentru bazele teoretice, tactice si organizatorice alebolsevismului.

Partidul bolsevic este puternic prin faptul ca se conduce dupa mareata tea-tie a lui Lenin si Stalin. Lenthismul este aportul nou In stiinta despre societatedat de Lenin si Stalin eine' muncitoare si oamenilor muncii din lumea intreaga.

Tovarasul Stalin spunea urmatoarele in legatura cu aparitia operelor luiLenin : Este un noroc pentru noi, ca am reusit sa publicam caleva editii dinoperele lui Lenin". Aceste cuvinte se aplica pe deplin si la (veleta tovarasuluiStalin. Cititorul sovietic resimte a bucurie adevarata primind volum dupa volumoperele lui 1. V. Stalin. In opere:e tovarasului Stalin sunt expuse, in forme sobre,clasice, teoria inteleapta si istoria eroica a bolsevismului.

Aparitia operelor tovarasului Stalin va ridica la o noui treapta constainta so-cialista a poporului sovietic si-i va da prin aceasta noui forte si o energie nou5in lupta pentru construirea unei nui vieti.

(Din Bulktinul Academiei de $tiinte a U.R.S.S." seria de Istorle sl Filosofie, vol. III, nr. 5, 1946.

d'n

www.dacoromanica.ro

IMPOTRIVA IDEOLOGIEI BURGHEZEA COSMOPOLITISMULUI 9

Lupta impotriva ideologiei burgheze amunch

cosmopolitismului este In etapa defata una din sarcinlle cele mat actuate a noastre ideologice. Aceasta sareinase pune cu o deoseoita intensitate si in fata cefior cet lucreaza in domeniul filosofiei.

Cosmopolit,smul este o ideologie reactionara care predica renuntarea la tra-ditil:e nationale, neglijarea particularitatilor nationale in desvoltarea diferitelorpopoare, renuntarea La sentimentul de demnitate nationala si de mandrie nationalsGosmopolihsmul predica o atitudine nihilists a omului fata de natiunea safata de trecutul, prezentul ei. Prin fraze sonore despre o unitate a inteleselor generate umane, despre o culture mondiala", despre influenta rec1procasi interpatrunderea culturilor nationale cosmopolitismul mascheaza fie sovinismulimperialist, fata de alte natiuni, fie nihilisTrtul fata de propria natiune, tradarea inte-reselor ei nationale. Ideologia cosmopolitismului este ostha contrazice in modradical patriotismul sovietic trasatura fundamentals, prin care se caracterizeazaconceptia despre turtle a ornului sovietic.

Aft

Actualitatea politica deosebita a luptei impotriva ideologiei cosmopolitismului,in timpul de fata, este legate de acea imprejurare ea imperialismul reactionar american a inscris cosmopolitismul pe stindardul sau ideologic. Capitalul monopolistal U.S.A. tinde sa eucereasca dominatia asupra lumii. Suveranitatea actuate a stateloreste o piedica serioasa pentru monopolistii americani in calea realizarLi scopur:lorfor lacome, de acaparare. Ideologii capitalului american predica printre popoa-,:elerobite de imperialismul american renuntarea de buns vole" la irwlependenta nationala si la suveranitatea de stat. Propaganda cosmopolitismului trebue, conform intentiilar imperialistilor americani, sa slabeasei vointa popoarelor de a se impotriviafaceristilor Wall-Street-ului sa usureze realizarea pianurilor hraparete de stabilire adominatiei americane asupra lumii. In conformitate cu aceste socoteli se duce o campanie febrlia de prelucrare a opiniei publice.

Una din laturile campaniet" ideologice, a spus toy. A. A, Jdanovcare insoteste planurile de subjugare a Europei, o constituie atacul impotriva prin-cipiului suveranitatii nationale, Indemnul de a renunta la drepturile suverane alepopoarelor contrapunerea ideii unui guvern mondial" acestor drepturi. Rostulacestei campanii este de a impodobi expansinea neinfranata a imperialismului anted-can, care incalca fare menajamente drepturile suverane ale popoarelor, de a prezentaState le Unite in rolul de aparator al legilar umanitatii si de a-i prezenta pe cei cese opun patrunder:i americane, drept aderenti a: unui nationalism egoist", perimat" 2).

Proecte cosmopolite de a crea un suprastat" au fost formulate si mai inainte.Inca in anul 1915 Lenin a demascat 1ozinca State le Unite ale Europei" lansata decatre reformisti $i a demonstrat, ca In conditiile capitalismului toate proectele deacest fel nu sunt altceva decat un plan de impartire a lumii, proportional c.0talul" si pe langa toate, un plan in care capitalurile cele mai marl sa primeascatnai mult, decat li se cuvine". Ulterior aceasta caracterizare leninista a proectelorimperialiste de suprastat" a fost mereu confirmata. Nu este deci de mirare, caeel mai activ propagandist al crearii suprastatului" este inraitill cerber at Imperia-lismului. Churchill. Inca in anii celui de al doilea razboi mondial el a propus, subforma unei aliante dintre Anglia si Franta, sä se alipeasca de fapt Franta la Anglia.

1) Editorial din Nr. 2/1948 al revistel Probleme de filosofie" (Voprost filosof ii)2) Culegerea Consfatuirea informativii a reprezentantilor catorva partide co-

muniste, tinuta in Polonia la sfarsitul lui Septemvrie 1947", pag. 34 Gospolitisd1948. (Vezi Si A. A, Jdanov : Despre situatia internationals" Ed. P. C. R. pag.

30. N. Red.).

capr:-

pi vtitorul

at

pi

. _

www.dacoromanica.ro

180 IMPOTRIVA inzot.oatEr BURGREZE A COSMOPOLITISMULUI

In timpul de feta acest batran brigand propaga In mod activ lozinca crearll Sta-telor Unite ale Europei", desigur, sub dommatia britanici si sub tutela" suprern5a Americei imperialiste. Scopul esential at congresului, pe care el 1-a or,ganizat deeurand la Haga, a lost campania impotriva drepturilor suverane ale popoarelor sublozinca Europe' Unite". Bogata frazeologie cosmopoliti nu a putut si maschezetendinta exprimati lamurit la acest congres de catre irnperialioti : de a robi natiu-rale mid. In timpul de fata socialiotii de dreapta sunt note propagatori foarteactivi ai ideologiel cosmopolite a suprastatulua". Conferinta partidelor sacIaliste,care s'a tinut la Paris la 24 Aprilie al anului curent, a luat o hotarire specials Infavoarea crearii Statelor Unite ale Europe!". La congresul dela Haga soda -

ltgtii dreapta deasemeni erau foarte zetooi in a sustine planurile lui ChurchillAga, de pilda, socialistul olandez Brugmans a declarat ci crearea Europei supra-nationale, In care facile vor renunta complet la suveranitatea for nationals" con-stitue o sarcina de prima urgenta. Ziarui lui Blum Le Populaire" face In modservil apologia cosmopolitismului trusturilor oi-1 indentifica fare ruoine cu_ in-ternationalismul, cerand sa se renunte la conceptia suveranitatil nationale of sise Inlocuiasca aceasta cu conceptia suprasuveranitatii comunitatii internatio-nate". Pe tots, acel earl previn popoarele Impotriva intentilhar viclene gi hrapii-rete ale imperialismului, Blum oi cei de o seams cu el fi acuza de nationalismeconomic, de dogmatism, de ata,sarnent fata de idei invechite, etc. Pe de altsparte agent!' socialioti" ai capitalului monopolist prezinta Cu o latarnicieieztliti planurile imperialigtilor, can ameninta libertatea popoarelor, drept planuridesinteresate, altruiste internationalist I

Popaganda cosmopolitismului se fmbina foarte logic" la slugile ideologiceale Wali-Street-ului cu aiurelile rasiste, cu niscocirite absurde despre superioritatearases anglo-saxone, In special a varietitii ei americane, yankee", Si aceasta nueste Intamplator cad cosmopolitismul are Inteadevar pe reversul medaliei natio-nalismul gi oovinismul. Eu sunt pentru o natiune mondial!, spline rasistul denuanta anglo-saxona, dar tocmai natiunea mea este natiunea mondial! ". Toatecelelalte natiuni trebue, din acest purist de vedere, sa se adapteze la aceastanatiune, sa se disolve In ea, sa piarda personalitatea for nationala, sa trite tradi-tilie, for nationare. Si toate scestea numai pentru ca, capitalul monopolist al natiuniimondiale' sa alba ,posibilitatea de a exploata cat mai lesne nu numal masetemuncitoare ale natiunii sale, dar oi cele ale celorlalte natiuni 1 Pentru aceastaideologii burgheziei imperialiste sunt gata sa accepte orice jonglerie cu notiunile

lozincile, pentru aceasta ei sunt gata sa se declare internationalioti", prezen-tand drept internationalism" oovinismul de cea mai proasta calitate purtand eti-cheta cosmopolitismului.

Este foarte concludent faptul ca partidele comuniste care In activitatea forIntrupeazi principiul Internatioalismului socialist proletar, sunt aparatoril ceimat consecventi ai suveranitatil natiunilor tor, patrioti adevarati at tad' tor, eipoporului lor. Tocmai comunlotii se manifests In toate tarile ca eel mai neImpacati5i cei mai principiali adversari ai potiticii de acaparare a imperialismului american.

Propaganda cosmopolitismului fn timpul de fatil este In mod direct fndrep-tati Impotriva Unlunii Sovietice. guvernului mondial", a spus tov.A. A. Jdanov, este folosita nu numai ca un mijloc de presiune In scopul de-zarmarli ideologice a popoarelor care foi apara Independenta impotriva atentatelorImperialismului american, ci oi ea o lozinca, se este )puss to mod special UniunilSovietice, care In mod neobosit oi consecvent apara principild egalitatii reale olat salvgardarei drepturilor suverane ale tuturor popoarelor marl oi mid, In con-ditiunile actuate, tarile imperialiste ca U. S. A., Anglia of statele apropiate lot, devinduomani periculooi ai independentel nationale oi ai autodeterrninarii popoarelor, iarUnlunea Sovietica si fatale democratie! not devin bastionul sigur at apararilegalitatiii de drepturi si al autodeterminarii nationale a popoarelor". 3)

Ideologiei politicei statului sovietic, bazata pe Ideile internationalismulul so-cialist, patrunsa de spiritul de respect feta de toate natiunile oi fata de particulari-

3) Culegerea Consfatuirea informative a reprezentantllor catorva particle co-muniste tinuta in Polonia Oa sfaroitul lui Septemyrie 1947" pag. 34-35. (Vezi giA. A. Jdanov : Despre situatia Internationala ". Ed. P. C. R. pg. 30-31,- N. Red.).

de

si...

si

si

www.dacoromanica.ro

IMPO'PRIVA IDEOLOGIEI BURGIMZE A COSIVIOPOLITISMULLTI 181

tattle for formate in decursul istoriel, Irnperialismul le opune ideologia si politica deHchidare a suveranit5til naticrnale, de desfiintare a lndependentei a specificuluidiferitelor natiuni ideologia $1 politica cosmopolitismului burghez.

Imperialismul american tinde sä puns toata iumea sub dominatia sa. 'deo ioglllui trite leg perfect, ca piedica principali fn realizarea acestei tendinte este UniuneaSovietic5, c5ci tocmai In jurul statului sovietic se arupe_azi toate fortele democratieisi ale progresului, to el 41 pun popoarele nidejdile lor. Strein5 de once fel detendinte de cucenire, Uniunea Sovietic5 Cu marea sa expetient5 mondial-istoric5 aconstruirii vietii socialiste este un exemplu pentru toate popoarele, care cauti drumulunei desvolt5ri progresiste, democratice. Aceasti cale este direct opus acelul drumde jaf si talh5rie imperialist5, pe care au mers merg %rile capitaliste In decursulunul sir de decenii, avand acuma in frunte State le Unite ale Americii. 'deo logriiimperialismului stint extrem de interesati ca s5 discrediteze fn ochil maselor statulsovietic, popoarele care fI alc5tuesc si mai tnainte de toate rnarele popor rus.Ei von sa paralizeze influenta progresista a popoarelor din Uniunea Sovietic5 stfn primal rand cea a poporului rus asupra destinelor

Nu este dect de mirare, c5 reactiunea internationals caut5 din toate puterilesA discrediteze trecutut Istoric at poporului rus. Ea incearca zadarnlc sa injoseasc5miretia culturii, create de poporul rus In decursul veacurilor istoriel sale. Negandcontributia imensa a1 poporului rus la tezaurul culturii onondiale, idoologli re.actiuniiincearci s5 submineze increderea popoarelor fata de U.R.S.S., c,onducitoareaornenirii muncitoare in lupta ei pentru o viata mai bun5, pentru o pace trainic5, de-mocrat5, pentru o cale progresist5 de desvoltare. Excursiile academice" in dome-niul 'starlet si at istoriel culturli sunt necesare lachellor imperialismului pentru ca s5calomnieze poporul rus $1 s5-1 infiti$eze ca pe tin popor, care nu ar fi capabil sajoace tin rol conductor in sistemul fortelor progresiste ale hunk Este ell totalclar5 necesitatea de a respinge cu hotirire aceasti calamnie josnici, aceastA fal-$.ificare fau-voitoare a istoriel.

*Necesitatea unei lupte active tmpotriva ideologiei cosmopolitismului $i a nlhi-

lismulut national decurge deasemeni si din faptul ca In decursul until sir de ant inpresa naastr5 s'au comas greseli care p5seau pe linia diminarit merittelor $1 a'glorleiculturil ruse, oa $1 a culturil celorlalte popoare din Uniunea SovieticA. Aceste greSelise rmanif estau In literature istorica, In literature asupra istoriel illozollei $1 a gan-dirii in luct5rile de binlopie, literatur5 $ iart5, In luer5rle de Istorie a stlintel$1 a lehnIcel, de economie politic5. In mod oblectiv aceste greseli ti ajut5 pe dus-manii nostri in actiunea for de calomniere a culturii ruse, in campania antisovieticAdes5ntat5. care pe zi ce trece ample tot mai mult paginile preset burgheze.

Tendinta de a micsora meritele culturil ruse este straits legatA de ploconireain fata culturit burgheze occidentaie. La not, a spas tov. Molotov in raportul..,A 30-a aniversare a Mari' Revolutii Socialiste din Octomvrie", nu tots s'aueliberat tric5 de prosternarea $1 inchinarea in fata Apusului, to fata culturii capi-taliste, Nu degeaba dasele dominante din vechea Rusie s'au aflat in repetate ran-duri in dependents spiritual5 WA de statele europene mai desvoltate din punct deN,edere capitalist. Aceasta a f5cut posibilA cultivlarea to sanul unor cercuri dinvechea intelectualltate, a mentalit5til de rob', de Inferioritate, de dependents spi-rituall de Wile burgheze din Europa. F5r5 a to elibera de aceste ram5site rusl-noase, nv pot) fl un adevirat cetitean sovietic. !MI dece oamenli sovietici stintcuprinsl de n5zuinta atat de hot5rita de a pune capat cat mai repede acestorramAsite ale trecutului, de a face o critics necrut5tonre oric'Arcv manifest5ri deprosternare $1 inchinare fat5 de Apus $1 de cultura lui capitalista 4).

4) V. M. Molotov : ,.A 30-a aniversare a Marii Revolutii din Octontvrie",pag. 29. (Ed. polit. de stat 1947).

(Vezi sl V. M. Molotov Raport Rout in sedinta soiemnA a sovietultri dinMoscova cu prileiul Mel de a 30-a aniversari a Marii Revolutit Socialiste din Oc-tort-nide, ed. P. C. R. 1947, pg. 43-44, N. Red.).

si

$1

Ityru

sociale,

www.dacoromanica.ro

182 IDEOLOGIEI BURGREZE A COSMOYOLITLSMULT.JI

Nihflismul in privinta culturii prowl $i slugarnicia In fats culturii burghezea Ocedentului sunt doua fete ale unei $1 aceleia$i medalii.

S'a aratat deja de mai multe on in presa noastr5, cat e de absurd $i depericulos poi;t:ceste, de a-1 inf5ti$a pe corifeii filosofiei clasice ruse in calitate ded'scipoli ai gandirii filosofice d.n Europa occidenta15. Nu este juste insa$1 impar-Ikea filosoflei in rasariteana $i apuseana, in rus5 si occidentals. Tov. Jdanov incuvantarea sa dela discutia filosofica a numit aceasta impartlre artificialaburrtheza. Dar pentru cosmopoliti ea este baza tuturor conceptiilor tor. Ei cauta,,a abate atentia dela munca creatoare active de cercetare a istoriei adevarate aculturli $i filosofiei ruse, In directia ,,problemelor" absurde, pseudostiintifice despreinflue.nta stra'nflor asupra g5nditorilor ru$i, despre importanta mai mare sau maimica a acestei Influe-nte, etc. 0 asemenea orientiare cosmopolitA a avut-o arta-colul tov. Z, A. Camenski ,,Despre traditie in filosofia materialists rush' din sec.XVIIIXIX", publicat in rev:sta noastra in cadrul discutiei $i care a Post supusunei critioi juste ; nu mai putin juste a fost acea critics, la care au lost supusitovardsli, cad slau manifestat ap5rand acest artiood $i care au relevat astfelpropr:a for inapoiere. Este instructiv, c5 in ap5rarea articolului s'a ridicat $icriticul literar Nusimov, cunoscut opiniei publice sovietice ca un aprig adept alconceptiilor cosmopolite.

Gritica cartii toy. Alexandrov, facuta in cadrul discutiei filosofice a aratat,ca una din lipsurile acestei carts este diminuarea cu vole sau fare vole a impor-tante' filosofiei ruse. Faptul c5 istoria desvoltarii filosofiei ruse nu este inglo-bard in manual a spus in cuvantarea sa tov. A. A. Jdanov nu este Wel eicu rimic justificat. Nu este nevoie sa demonstram ca aceasta omitere are uncaracter principal. Indiferent de motivele care 1-au calauzit pe autor, excludereaistoriei filosoflei ruse din istoria generals a filosofiei, omiterea ei, inseamna inmod obiectiv micsorarea rolului filosofiei ruse" 5).

In acelas spirit de totals ignorare a rolului $i i lomportantei filosofiei ruseau lost scrise $i cele trei volume ale lucrarii colective, Istorla filosofiei", publi-cata de Institutul de filosofie al Academies de Stilinte. In eceste volume istoriafilosofiel era dusS p5n5 la mijlocul sec. al XIX, dar istoria filosofiel ruse eracornolet omisa. Figaduinta data de Institutul de filosofie de a cerceta istorlasolid ruse inteun volum separat, a limas neindeplinita, Este caracteristic $i faptrul,ca in decursul until sir de ani tematica lucrarilar istorico-illosofice a fost la nolindreptata in majoritatea coplesitoare a cazurilor spre filosofia europeanadentaI5, acolo era totul, to schimb nu existau subiecte din istoria filosofiei ruse.0 asemenea admiratie Lath' de istoria filosofiei europene occidentale in dauna celeiruse, era o consecinta directi a influentei conceptiei gre$ite cosmopolite a idea-lismului mensevzant, conceptie care nu fusese Inca definitiv desridAcinatlNu este int5mplator n;ci faptul, ca nod palm acuma Inca nu avern nici o lucrarede sinteza asupra istoriei filosofiel ruse.

Diminuarea importantei filosofiei ruse $1 a gandirii socdale ruse caracteri-2eaz5 $i lucthile de Istorie universals, precum $i cursurile de :storie civila.

Este caracteristica in privinta aceasta Istoria U. R. S. S." aparuta to 1947'n a doua editle manual pentru facultatile de istorle a Universit5tilor $i a1estitutelor pedagogice, editat de Institutul de Istorie al Academlei de Stiinte dinU. R. S. S. $1 de catedra de istorle a U. R. S. S. dela faoultiatea de istorie delaUniversitatea de Stat dela Moscova. Parti le earl se refers la istoria culturli stintcerise extrem de tendentios, far aceasta tendinta este bine determinate : ea incl'n5

diminuarea importantei $i a valorii de sine statatoare a culturli ruse. Iat5,de pilda, ce se spune in manual despre Radiscev : Forma literati a C5:5torlei"a fost luata de Radiscev dela scriitorul englez Stern, autorul Calatorlei sentimen-tale pen Franta $i Italia", care se bucura pe atunci de o mare popularitate.Radiscev este elevul rationalistilor francezi $i domanul mistacismiul, deli in uneledin ideile sa'e filosofice, se imbina In mod surprinz5tor ideile materialiste ale 1u1Holbach Helvetius Cu ideile idealiste, imprumutate dela Leibnitz, pe care Radiscev

5) Prob. de filosofie Nr. 1, 1948, pag. 260. (Vezi $i A. A. Jdanov : In jurullucr6rii G. F. Alexandrov : Istoria filosofiei Occidentade", ed. P. C. R. p,17. N Red.)

INIPCYTRIVA

$1

'pre

si

si

fro.

ocei-

pi

www.dacoromanica.ro

IMPOTR/VA IDEOLOGIEI BUR,GHEZE A COSMOPOLITISMITLUI 183

1-a studiat la Leipzig. Concept' ile sale despre familie, cas5tonie, educatie tsi auorigina in Ideile lui Rousseau sl Mably (ultimul a fost tradus in limba ruse chia-de Radiscev). Idei le generale despre libertate, liberul arbitru egalitatea tuturoroamenilor s'au format la Radiscev, dupa propriile tut cuvinte sub influenta unuialt rationalist francez Reyrr.1" Astfel marele revolutionar rus si ganditororiginal este tnfattsat de catre autorli manalului ca fiind cusut din bucatistra'ne. Acesta este inteadev5r nihilismul national in expresia hit cea mai vie,tendinta de lichidare a maril noastre mosteniri istoice, forma fatisa de ploconirenerusinata fata de Occident.

Neglijarea istoriei Patriei Sovietice se manifests p5nA acum tntr'o sere delucrari a economistilor si a juristilor noctri. De curand Institutul de drept at Aca-demiei de stiinte si Institutul Juridic at Uniunii Sovietice au pus In discutie dou5proecte de manual de teorie a statului si a dreptului. Ambelor proecte le estecaracteristic faptul, ca in partea for istoric5, care se refers la originea si la fazeleprincipale ale desvoltarii statului si a dreptului, atentia cea mai mica se di Isto-riei statului rus. Cand este vorba, de pita de problema originel statulul, se tausore ilustrare mnuai exemple din Istoria statului atenian, roman sau german. Nu$tim de ce I isa nasterea statului rus nu poate servi, teoreticienilor nostri, dreptexemplu instruotiv in problema origInti statului I

Mai mutt Ind. In anul 1947 Institubul de stiinte juridice din Uniunea Sovie-tics a publicat Istoria universals a statului si a dreptului" in patru volume, carecuprinde desvoltarea statului si a dreptultd dela aparitia lor pang to zilele noastre.Se cerceteaz5 desvoltarea statului si a dreptului. pe etape si dupa formatiuni eco-nornico-sociale to Frarna, in Germania, in Anglia, in Italia si intr'un sir de elle15ri. Dar nici un cuvAnt despre statul rus I

dinNici aparitia statului rus, nici diferitele

lui etape de desvoltare n'au meritat, punctul de vedere al juristlar nostri teore-ticieni, sa fie incluse In istoria universals" a statului si a dreptului... S'ar puteaoare g5si un exemplu mai elocvent de neglijare nihilists a istoriei tariff noastre,care, in mod obiectiv, sa fie ecoul nascocirilor riiuvoitoare ale dusmanilc>r nostri,conform carora poporul si statul rus nu ar fi adus cintributia iOT in lstoriamondial5 ?1

Formalismul in muzica care la un moment dat avea Is nc4 o larg5r5sp5ndire, se hraneste deasemeni In mare masurA cu r5m5sitele nihilismululnational si ale servilismului in fata a tot ce este strain. Formalistil au euitivat atqu-dinea nihilistA fata de marea mostenire a muzicii clasice ruse si fata de funda-mentufl ei tezaurul cAntecului popular rus, De fapt ei se orientau spre culturadecadenta, in putrefactie a Occidentului burghez contemporan. In decursul unui sirde ant adeptii cosmopolitismului propagau conceptille for putrede atat in domeniu/criticii literare cat si in acela at istoriei literaturii. Metoda comparative" idealistsa lui Veselovschi i-a inspirat" pe cosmopolitii de tipul Iui Nusinov la ticluirea decarts si articole eronate, antipatrdotice, in care operele cele mai de seams ale cub-turii ruse erau ca un reLultat al Influentei diferitelor isvoare de pestehotare.

Slugarnicia in feta stiintei burgheze, atitudinea neerltica fat5 de literatureIdealista exists st la unii tovarasi, cart se coups cu studiul problemelor de logica.De pileti, profesorul Asmus in articolul sau introductiv la cartea logicianuluifrancez burghez Ch. Serrusse ,.Studiu asuora importantel logice" 11 recomanda Inmod cu totul necritic cltitorului sovietic pe idealistul Serrusse ca pe un filosof progre-sist, care ar manifesta o tendinta materialists. Pentru a-I prezenta pe acesta intr'olumina mai favorabila, Asmus consider5 apropierea logicef formate de logistics,drept, un indiciu al succesului gandirii logice"...,

Ideile" cosmopolitismului si ale servilismului in fata striln5tatii au &matmutt stiintelor naturi. In decursul unui sir de ant s'au raspandit in biologia sovie-beg teoriile reactionare weissmaniste, propagate de I. I. Schmalhausen si deadeptii lui. In loc ca sa se sprijine pe lucrarile excelente ale lui Miciurin si alecontinuatorilor tut. fn loc sa porneasc5 dela succesele econamice ale orientaril mkiu-riniste. cum au f5eut biologii sovietici in frunte cu acad. T. D. L5senco, gruoullui Schmalhausen se conducea in munca sa dup5 teoriile metafizice si idealisteale bid.oeilor burghezi de peste hotare. Morganistil mendelistii nostri autoh-tont se tarau slugarnk in fata numelar" autoritatilor de peste hotare si nu vedeau

www.dacoromanica.ro

184 IMPOTRIVA 13:740140GIMI BURGHEZE A COSIVIOPOLITISMULUI

c3 stlinta rus5, sovietici obtine o victorie dupa alta In opera de constructie aunel biologil cu adevarat stiintifice, strans legate' de practice economies ruralesocialiste, cradita pe bazele materialismului dialectic. Aid, ca si in multe elledomenii ale constructiel noastre, servilismul fn fate a tot ceeace este stra'n,ignorarea puteril si a m5retiei stiintei sovietise au jucat un rol reactional., abitandde pe drumul just pe unii din savantii nostri.

Trebue si se puni cap5t Injosirii oulturil noastre. Literature si arta, *Uintasi tehn!ca, gandirea socials ni filosofia atat a poporului rus, cat si a celorlaltepopoare din marea noastr5 Petrie trebue se' fie r5spandite din toate puterile sipopularizate prin toate mijloacele accesibile nou5. Nu trebue se' uit5m niciodat5ecea tezi indiscutabil5, c5, Intotdeauna culture rus5 a jucat un rol deosebit, caracuma joaci un rol de conducere fn desvoltarea culturii mondiale.

Numele lui Lomonosov, Lobacevschi. Secenov. Mendeleev, Butlerov, afratilor Covalevschi, Stoletov, Lebedev, Mecinicov, Timiriazev, Pavlov, Miciurin,Williams sunt inscrise cu litere de aur In istoria stintiel lablocicov, Popov, Tiol-covschi, Jucovschi Ceaplaghin, Cralov cu descoperirile si inventiile lot- au dus fntoate lumea faima tehnicii ruse. Gogol, Punkin, Turgheniev, Tolstoi, Gorki, Cehovin literatur5 ; Repin, Suricov, Levitan, Perov, Serov in ph:Aura ; Glinca, Ceaicovschl,Rimski-Corsacov si Intreg grupul oelor patru" in muzica ; Bajenov ni CazacovIn arhitectur5; Belinski, Herzen, Cerntsevski, Dobroliubov, Plehanov in filosofiesi publicistic5 aceste figuri colosale din istoria culturli ruse formeaza fondul deaur al tntregii culturi ruse si niondiale.

Numele academicienilor Lascenco, Zelinski, Obrucev, Mescianinov si ale altorsavant' Er& al Mundt Socialiste, numele numerosilor laureati ai premluluiStalin alcaluesc gloria si mandria bine meritat5 a stiintei socialiste soviet:Ice.

Lenin si Stalin, merit reprezentanti sl conducatori ai poporului nostru, s'aupus In fruntea tntregii omeniri tnaintate In lupta ei pentru comunism. Leninismul

care este marxismul epocei imperialismului $1 a revolutiilor proletare, este ceamai mare realizare al frrbregii culturi mondiale. I. V. Stalin Imbogaleste tezaurulmarxism-leninismului cu lucr5rile sale geniale, cars lunineaza calea omeniril mum -citoare spre comunism.

Noi trebue s5 ar5t5m rolul mare al culturii ruse In istoria culturii mondialepe materlalul 'concret al istoriei filosofiei, literaturil, stiintei, tehnicii, statului si

dreptutuipe materialul din toate domeniile istoriei culturii materlale si spirituale.lar pentru aceasta trebue s5 cercet5m to modul cel mai amanuntit si cu dragosteistoria culturil poporului rus si a celorlalte popoare din Uniunea Sovietise.

Unul din rezultatele triste ale ploconirii to fate occidentului, atitudine culti-vats de clasele exploatatoare din Rusia tarist5, a Post acela ea atAt cercetareaistoriei culturii ru =e. cat si cercetarea culturii celorlalte ponoare din Matt!lnostru erau neglijate. La aceasta, a contribuit, intre allele, activitatea" unui sirde adepti ai socialismului vulgar, can s'au rnanifestat un timp la noi, oe t5ramulistorio grafi& universale. al istoriei literaturri si al Model g5nd'ri sociale. Pentruei tntreaga istorie a Petrie! noastre reprezenta rezultatul activit5tii claselor exploa-tatoare, car fiecare fenomen din istoria culturii, rezultatul execut5ril unei comenzisociale a exploatatorilor. Din acest punct de vedere enau batiocorite si suouse bla-mulul, cele mai str5lucite succese ale culturii ruse din trecut, car maril creatori

ai acestei culturi erau calomniati si redusi la nivelul unor imitated al Occiden-Aceasta, de sigur, trebuia s5 contribue la cultivarea celui mai primejdlos

nihilism national.Mostenirea de trista memorie a idealismului mensevizant a jucat aid un

rol important. Dup5 cum se stie, una din particularit5tile cdealismvlul mensevizanta Post tendinta de a deduce unul din altul fenornenele ideologiei dup5 schema idea-listi a filiatiunii ideilor. Conform acestel scheme, a expllca un fenomen ideologictnseamn5 a-I g5si isvorul Intfun alt fenomen ideologic. Punandu-se astfel problema,se d5dea tet5rii cerinta marxist5 de a exniica fad5cinile social-istorice ale ideologiel. Inlocul unei cercet5ri reale a istoriei dulturil ruse in condltionarea el de mersul generalal desvoltArli Rusiei, oamenii se ocunau cu n5scocirea de paralele, cu zidirea de con-structii artificiale, can d5deau posibilitatea de a argropia" $1. to esent5, de a iden-Utica cele mai Indepartate fenomen In timp si spatiu, ale istoriei culturii. Aceasta

tutu].

Istortei

www.dacoromanica.ro

IMPOTRIVA IDEOLOGIBI BURGHEZE A COSNEOPOLITISMULUI 185

deschidea un drum larg pentru exeroitille de istorie comparati" dupA mode!ulidealist al lui Veselovschi.

Mergand pe drumul celei mai mica rezistente, unli cercetitori" credeau c5saltine iCkr este si gaseasca pentru orice fenomen at culturii ruse un oarecaremodel din Europa occidentals". Aceasta ena cu atat mal usor, cu cat io Apus,dup5 cum se stie, se scriu o multime de lucrari" stiintifice si pseudostlintificeale diferitilor biografi, comentator si popularizatori despre fiecare name de minaa doua sau a treia. $i nits, in loc ca sa studieze culture rus5 in specificul ei, inlegatura el en mersul general al procesului istoric rus, in legaturile si rad5cinile eisociale, in conditiile nationale si de clase ale desvoltirii el, oamenii se ocupau cucautarea culturii ruse In cultura Occidentului burghez. La ce buns5 ne trudim asupra studiului isvoarelor si al materialului de baza, sa scotocimarhivele, cand putem folosi scrierile numerosilor pedant' burghezi din Occident?!In acest fell se creia traditla", care Inca pan5 acum apasa asupra unora din-tre publicistii si oamenii de $tlinti sovietici.

Una dintre conditiile cele mai importante pentru Inlaturarea acestei traditilprimejdioase este desf5surarea unui studiu edam si amanuntit at isvoarelor pri-mare pentru istoria culturii ruse. In arhivele noastre se pAstreazi un enorm mate-rial din istoria gandirii sociale ruse, nu numai necercetat, dar in multe cazurlaid chiar pus In ordine cum trebue. Oare slim not multe despre un aserneneaganditor si scriitor rus din secolu1 at XVII-lea ca Crecetov? Manualul de istorie ruscitat mai sus a gisit de cuviinta sa scrie despre dansul numai un rand si imi-tate si anume In felul urrnitor : Crecetov a fost adeptul si elevul rationali$tilorfranoezi si a tmpartasit conceptiile lul Radiscev". Din Intreg textul expunerilreiese c5 autorul vede ,.unitatea de vandire" dintre Crecetov si Radiscev tocmaito tnsusirea ideilor rationalistilor francezi... Dar Intr'una din arhivele din Moscovase pastreaza manuscrisele necercetate ale lui Crecetov, precum si dosarul uneimarl anchete judiciare efectuata de c5tre Exneditia Secrets" care II urmareafoarte atent pe Crecetov ca revolutionar $1 liber cugetator. Trebue lucrat seriesasupra acestui material, ca s5 se releve pozitille sociale, politice si filosof ice aleganditoruluf rus, in loc de a-I clasa pur si simplu printre elevN sarguinclosl aiFrancezilor.

Noi am dat numai un singur exemplu de aoest fel, dar este un exemplu Uric.0 multime de martuscrise anonime sau purtand semnatura autorilor, multe dosarejudiciare in care diferiti oameni au fost acuzati a fi liber cuget5tori si revolutionari,un numar enorm de scrisori dela cel mai marl scriitori, savanti, cugetatorl de asnostri, toate aceetea asteapt5 si fie prelucrate. Aproape c5 nu sunt prelucrate pansacuma arhivele foarte bogate ale naturalistilor nostri de frunte Butlerov, Mar-covnieov, Feodorov, Curnacov, etc. Insisi amploarea acestui material de arhiv5din domeniul istoriei stlintei si a gAndirii sociale ruse, arata ca Rusia a tr5t In-totdeauna o viata intekctual5 intensa sl tncordat5.

In fata tuturor celor ce activeaz5 pe frontul nostru ideologic se pune sar-clna : de a crea o istorie cu adevarat stiintifica a culturii ruse, o istorie astiintei, a tehnicei, a artei, a literaturii, a filosofiel, patruns5 de spiritul par-tinic bolsevic si de un patriotism sovietic InflacIrat. Trebue ar5tata tntreaoa mare -tie a culturii ruse si marele rol oe care eq 1-a icat in desvoltarea culturii Intreglilumf. Munca aceasta are o mare tnsemnitate

Tematica referitoare la Istoria culturli ruse, a gandirli soclale a filosofieleste actual5 si la ordinea zilei. Lupta noastra impotriva cosmopolitismului $1 nihi-lism:0mi national va fl cu adev5rat eficace numai atunci dud isiva gasi expresiacomplectarea in studiul amanuntit si plin de dragoste al marii noastre culturisocialiste si al istoriei ei glorioase de peste 30 de ens.

Conditia necesar5 pentru ca aceasta munci si fie rodnic5 si tncununata desucces rezida In justa ei orientare marxist-leninisti, In consecventa ideologici $1 toprincipialitatea bolsevic5, conditia principal5 a unei iuste analize marxist-leninistea fenomenelor Istorice, In general, si a celor de istorie a ideologiei, In special,oonsti to tratarea acestor fenomene de pe pozitiile material!smului istoric : tinan-du-se neaparat seams de rolul determinant al conditiilor social-economice decase sl de rolul, pe care fenomenele istorice I-au jucat to lupta de clas5 a tint-pului for sl to mersul ulterior al procesdui istoric. Numal o astfel de tralare da

r5d5cinilor

politica.

si

www.dacoromanica.ro

186 IMPOTTUVA rozorLoGiEr BURGHEZE A COSMOPOLITISMULUI

putinfa do a se evita oblectivismul burghez in aprecierea fenomenelor trecuiului,de a face cercetari cu adevarat stiintif ice, p5trunse de un spirit partinic minant,tar nu o simply descriere sau o ingrAmadire de fapte.

Metoda partinica de apreciere a fenomenelor trecutului exclude idealizareafor sau, dimpotr1v5, diminuarea Importantei tor. Nu este admisibil sä se uite in&catia tut I. V. Stalin, conform carea istoria nu trebue nici infrumusetata, nici de-naturata. Aoeasta se refers si la istoria culturii ruse.

Nihitismul national sl cosrnopolitismul se pot !Mature numal de pe pozitiilepartinic belsevic si ale patriotismului sovietic, sari impun p5strarea unei

juste perspective materialist-istorice, evitarea exageraritor si respectarea adeva-istoric, neinfrumusetat.

Trebue s5 mentionam, ca lupta impotriva cosmopoliti mului si a nihilismulttinational, In chestiunile de stiinta apare, in particular ea lupta pentru prioritateanationala in descoperirile stiintifice facute de reprezentantii diferitelor popoaresi natiuni. In orice tare' Stiinta exists Si se desvolt5 nu ca niste idei Si conceptiiimpersonate, tipsite de caracter national sl universale", ci sub o anumit5 formanationals. strans legate' de intreaga istorie a Orli respective si a poporului res-pectiv. Stiinta intr5 in mod organic ca o parte components in culture generalsnationala a fiecarui popor si reprezinta partea cea mai esent'alA a acetyl aport,pe care it educe acest poor in tezaurul culturil mondiale. Stiinta nu poate nicise' se desvolte, nid se' existe in afana conditiilor istoece concrete, decl, in afaratmel anumite forme nationale. A vorbi despre o stiinta mondia',5 ca despre ostiint5 care ar fi lipsita de particularit5tile si traditiite sale nationale, inseamnaa separa rezultatele desvoltarii stiintei dirt diferite tartadoptate apoi de savantiidin inteaga turtle, de fundamentul lea istoric real, de forma for national:a si decontinutul for de clas5. Savantii can fac descoperiri stiintifice, cart elaboreazateoril stiintifice not, cart stabilesc not fapte experimentale. nu &Mese si nu actio-neaz5inteun spatiu vid, nici intr'o sfera de gandire pure', abstract:6,cl in conditiuniistorice absolut reale ; savantii fac parte dintr'o anumita class (sau o p5tura social5),dintr'o anumit5 natiune; ideile savantalor progresisti ca si intreaga for creatfunestlintific5, stint o verig5 necesar5 in desvoltarea general5 a culturil poporululresoeotiv si int pot fi apreciate si intelese just in afara legaturii istorce vii cuviata acelui popor, al c5rui reprezentanti sunt, cu ',upta aoelet clase, din care facparte si ale caret interese le apar5. Numai tni cosmopolit fare' neam, pentru caresunt adanc indiferente destinele adevarate ale stiintei, poate nege cu o Indiferent5dispretuitoare prezenta formelor nationale anulticolore, in can tr5leste si se desvoltasti'nta. Cosmonolittil inlorueste istoria re-la a stiintei si caile concrete ale desvoi-tArii ei prin ldei n5scocite despre o stiinti, care se ara In afara natiunilor, deasu-pra alace'or. care ar fl Posits de intreaga bogatie a culorilor nationale de striluci-easl specificul viu al creatiunii populate si transformat5 inteun fel de spirit f5r5trup. Prin aceasta Stiinta omeneasc5 vie este inlocuita cu o abstractiune moarta,cu un fel de fantorn5. care s5laslueste undeva deasupra claseor, deasupra oameni-for, deasupra luptel Si nruncii lot. deasupra Intereselor, nazuintelor, actelor forreale. Si aceasta abstradiune goals este eltemata se* inloculasca ceeace creeaziclasele concrete ale popoarelor concrete 1

0 asemenea Wee" cosmopolit5 este larg rispandita in literature istoric5burghez5. Ea este cu totul idealist5, intruc5t in calitate de forts motoare a des-

stiintei se la eci tin oarecare spirit universal uman", ceva in fail ..;delluniversate ", eliberata de substratul ski material, lipsita de forma nationala 51 con-tintitul de clas5. Aceasta idee" cosmopolit5 despre caracterul nenational al sti'n-el. este totodata in intregime metafizica. intrucht ea separa in mod grosolan suma

totals logic5 obtinuta de 6+iinta resprctiva in toate Wile din tome In ttrma adunariituturor real 5rilor ei in flecare Ora In parte, de acele conditiuni reale, de aceaform5 ibtorid concrete', in care aceasta sum's a lost obtinuta in realitate.

Din ounctul de vedere al filosofiel marxismteni, din ounctul de vedere at ma-terialismnini istoric o asemenea atitudine fate' de istoria stiintel este absolut nejust5.ant;stiintifick si denatureaza mersul real al desvoltarii stiintel. Ea este edam ostiliins5si esentel InteleQeril marxiste a cailor si formelor de desvoltare strntifici sia fortelor ei motoare. Marximi-leniniqtpul risineste nascocirile cosmopolite despreo stiinta situatii deasupra claselor, in afara natiunilor, universal umanA" si dove-

spiritului

sa

vollarif

www.dacoromanica.ro

IMPOTRIVA IDEOLOGIES BURGHEZE A cosimPotrrismtruur 187

dente in mod categoric ca $tiinta ca $i intreaga cultura societatea contemporan5este national& ca forma, si de class, prin continut. Deaceea Lenin nu vorbea despreo singura cultura rusa nationals genera15, ci despre doua culturri nationale infiecare cultura nattonala. Exists o cultura rusa a Puri$kevicilor, a Gucicovihr siStruve-ilor, dar exists deasemeni o cultura rusa, care se caracterizeaza prin nu-mete lui Cernisevski si Plehanov"6).

Recunoasterea faptuluideloc,

ca stiinta fiecarui popor isi are forma nationalsproprie, nu Inseamna ca intre savantii din diferite tari nu se produce tutanumit schimb de realizari, in urma carula se elaboreaza un sistem general at5tiintei o sinteza a intregii ei desvoltari, in care antra sub o forma generalizata,rezultatele obtinute nu Intro singura tars, ci in toate tarile lumii. Elaborarea untilasemenea sistem sintetic at stiintei nu numai ca nu contests faptul c5 la baza eise &Fa descoperirile facute de renrezentantii diferitelor popoare, dar $i insus1procesul unei asemenea generalizari a realizarilor $tiintifice din fiecare tea Inparte, at sintezei tar teoretice, este o descoperire $timtifica, ce nu se face intrunspatiu vid, ci de catre savantii anumitor tari, de catre rerprezentantil anumitor na-tiuni. Astfel, generalizarea nezultatelor sti'ntifice ale diferitelor popoare este dea-semenea un act de creatiune stfintifica a unui popor sau a altuia, nicidecum insaceva impersonal, nenational, deasuora claselor, nicidecum Insa actul creator at unuioarecare spirit universal uman" abstract.

Pornind dela cele spuse. nu se poate s5 trecem cu vederea iffroortanta enormape care o are in istoria atiintei problema prioritatii nationale. Istoricii burghezi aiStiintei ,melipsiti de spiritul nationalist. sov;nist, au transfnrrnat prob'ema prioritatiiIntro arms de discriminare a savantilor de alts nationalitate, intro arms de in-josire si jefuire spirituals a altor popoare. Lupta pentru prioritate in Carle capitalisinteui coincide cu lupta ce se duce pentru ca sA se atribue, pe cat posibil, Mate

-descoperirile stiintifice savantilor natiunii si rase! proprii, In dauna celorlalte natiuni si rase. Si cu cat imperialismul dintr'o tars devine mai hraparet, cu atat matobraznica si mai grosolana devine expartsiunea spiritua'1" a istoricilorcare tind ca pe materialul de istorie falsificata a stiintei sa dovedeasca superiorita-tea" natitmii for (in senstil unor mai bogate aptitudini $i a unor cercet5r1 mat rod-nice) si inferioritatea" altor natiuni (in sensul unei lipse de talent si de activitatestiintifica rodnica). Luna pentru prioritate se transform& astfel in mainile

burgher.' tntrunul din miiloacele de propagare a exclusivit5tii nationale si deatatare a dusmaniei $1 eerie' dintre popoare. Cand insa popoarele jefuite stiritua'ridica voci de protest si incearca sa apere proritatea savantilor for asupra descoperirilor facute de ei atunci ca raspuns la aceste proteste, hotii spiritual cars Iijefuesc, lanseaza idelle" otravitoare ale cosm000litismului. Ace$ti hoti de $tiintacaut5 sa-s1 convinga vittfmele, ca problema prioritatil nu are nici o im"otant5pentru ei. ca in stiinta universal-umana" se discivi $1 se depersonalizeaza toateparticularitatile stiintel din fiecare tars si ca stiinta mondiala" niveleaza complectrealzarile reprezentantilor diferitelor ponoare, extragand din aceste reali75ri nii-nntceeace are o valoare universal umana. Deaceea, spun cosmopoliti4 din stlinta,merits oare sa to alarmezi pentru o oarecare prioritate ? Aceacta este un miraj.o nascocire, o prejudecata, o ramasita a unui brecut indepartat, la care trebue sarenunte cat se poate mai recede orice savant contemporan dintr'o Ora civilizata"(marshallizata").

Aceste afirmatii se the Ins tocmai din cauza ca oroblema prioritatii $tlin-tifice este obiectul unei ascutite lupte ideoloeice. Ideologii burghezi se folosesc deaceasta in lupta for impotriva celei mai Maintate $tiinte a lumii, tmootrivasovietice. Tinzand cu once pret sa injoseasca, sa discrediteze in ochii intreeel IttmiidPdorrla sovietica. s5 cure stlinta sovietica. contoristli burghezi neaea in toatechirourile si tree sub tacere prioritatea savantilor sovielici, si a precurcorilor lor, asavantilor In mark descoperiri $tiintifice. In aceasta se manifect5 ura declaci a ideologilor capitalismului in putrefactie, fata de ideologia sovietir5 traintata. Ura aceasta este indreptat5 cu faisul el sere trecutul, .prezentul si vItortilponorului sorvietic. "Maria ii intereseaza roe du$manii nostri in problema de fatilnumai intratata, intrucat ignorand $i fnjosind pe savantii nisi din trecut, ei pot

6) V. I Lenin opere, vol. XVII, nag. 143 ed. 3,

din

ideo-logilor

stlintei

Pusiei_

stiinte4

www.dacoromanica.ro

188 IMPOTRIVA IDEOLOGIEI BUEGHEZE A COSMOPOLIVSMULT/I

prin incursluni fictive in istorie sa motiveze" ()data mat mutt calomniiie for laadresa marelui popor rus.

Istoricii sovietici ai stiintei, spre deosebire de cei burghezi, vad in problemaprioritatli nu o arms de discriminare nationals si de afirmare a exclusivititil na-tionale, ci un miiloc de a acorda, savantilor din fiecare tars resoectul si atentiacuvenit5 in legatura cu acel aport pe care 1-au adus reprezentantii ponortiul res-pectiv fie el mare on mic, in cultura mondia15. Problema nrioritatii In des-coperirre stiintifice dolAndeste In legatura cu aceasta o insemnatate foarte mare,deoarece ea serveste drept un indiciu real al nivelului de desvoltare creatoare atflecarui popor si at participant sale active la desvoltarea cultural5 a Intregilomenirl.

O asemenea atitudine fat5 de problema prioritatii este unul din elementelenecesare ale ideologiel egalitatii In drepturi $1 a respectului dintre popoare, caredonmeste In U. R. S. S.

Oamenti sovietici, spune tovarasul Stalin, considers ca once natiuneindiferent data este mare sail mica, are particularitatile sale calitative, specificuicare ti apartine numal ei si care nu se gaseste la alte natiuni. Aceste rparticula-ritati constltue acea contributie pe care fiecare natiune o aduce in tezaurul comunat culturii mondiale, tl complecteaza si fl imbogate$te In acest sens toate natiunile,si macs si marl se afla in situatie egala si fiecare natiune este egala oricarel altenatiuni" 7).

Este dela sine tnteles, ca recunosc5tx1 dreptul flec5rui popor la contribut'aadusa de el In stiintA, istoricii sovietici at stiinrtei trebue sa apere fn modul eel maihotartt prioritatea savantKor patriel lor, calcata in picioare de dusmanii nostri, canse bucura de ingaduinta si uneori chiar de sprijinul unora dintre oamenii sovietici,slugarnici fats de cultura Occidentului. Cea mai mica ignorare a problemei prioritatilin stiinta, cea mai mica neglijent5 fats de ea trebue sa fie condamnate cu hotarine,deoarece aceasta este la indem5na dusmanilor nostri, cars Imascheaza agresiunea forideologica prin discutii cosmopolite cu privire la lipsa de important5 a problemeiprioritatii In stlinta adica problema contributiel fiecarui popor la tezaurul comunal culturii mondiale.

Trebue observam In legatura cu aceasta ca in cartea toy. B. M. Kedrov,Engels $1 stiintele natural" (pg. 230) se formuleaza gresit (gresala a fost recunos-cuta de autorul tnsusi), importanta problemei prioritatil pentru 'Morita stiinteiAceasta formula" a fost supus5 umt critic] juste to Nr. 8 al rearistei Bolsevic"din acest an.

Internationalismul nroletar, socialist, care formeaz5 baza principals a pozitielnoastre to chestiunea nationals este direct opus cosmopolitismulut si nihrismuluinational. Contrastul dintre internationalismul proletar $1 Imperialismul burghez cos-moonlit este una din expresii'e kleolortice ale antagoniAmului radical dintre lacr5rulreactiunli imperialiste fn frunte cu gatele Unite ale Americii si lagarul antiimpe-riallst. democratic, to frunte cu Uniunea Sovietica.

Partidul nostru a ocunat intotdeauna in chestiunea nationals o pozitie con-secvent internationalists. Marxistii stria Lenin duc o lupt5 hotartta cunationalismul sub toate formele lui, incepand cu nationallsmul grosolan, reactionarat cercurilor noastre conducatoare si at partidelor octombriste de dreapta, Dna lanationalismul mai mutt sau mai putin, rafinat $1 mascat al partidelor burgheze stmic burgheze" 8).

,.Nos, sublinia Lenin stmtem pentru cultura internationalists a prole-tariatultd socialist si democratic, pink' is capit"8). Nu exists si nu a fast nIciodatain !stork un alt partid care ar ()Nina o pozitie internationalists atAt de eonsec-yenta $1 dal% cum o ocup5 partidul nostru bolsevic.

7) Pravda" din 13 Aprilie 1948. (Vezi si Seantela" Nr. 1099 din 15 Aprilie1948 pg. 1. N. 'Red.).

8) V. I. Lenin : Opere, vol. XVII, pg. 124.9) Idem pg. 66.

sau,

s5

www.dacoromanica.ro

11V.PCYI,R1VA IDEOLOGIET BURGH= A COSMOPOLITISMULUI 189

Continutul principal al epocei noastre II constitue lupta celor doua lagareal celui imperialist in frunte cu Statele Unite ale Americii, si antiimperilist In fruntecu Uniunea Sovietica. Lagarul democratic, antiimperialist intrupeaza si exprima in-teresele proletariatului international si ale straturilur de muncitori pe cari ii conducein lupta for Impotriva capitalismului si imperialismului, pentru un regim socialmai bun, pentru comunism, Aceasta este lupta de clasii dusit pe scara mondialagenerals. Acura, ca si in timpurtle lui Marx si Engels, oriteriul internationalismululeste solidaritatea internationals a proletarilor din lumea intreaga fn lupta I:npetrivacapitalismului si a reactiunii. In timpul nostru acest criteriu se.a gasit Intrupareasa concrete, simtita in mod real In acea dragoste si in aoel respect adanc, pecare fl au mesele muncitoare din intreaga lume pentru Uniunea Sovietica, avangarda omenirii progresiste sprijinul suveranitatii nationale a tarilor. Cel mai stra-Mcit si mai aetiv criteriu al internationalismulul proletar este dorinta de a aparacu toate puteree Uniunea Sovetica, de a lupta prin toate mjloacele pentru urulo-rirea ei, pentru asigurarea conditillor mersului sau neimpiedicat si victorios spreoamunism.

Numal uitarea acestor teze radicale ale marxism- leninismului a putut sädud pe conducatorli actuali al Partidului Comunist din lugt.\slavia la abandonareatraditillor internationaliste ale miscarii muncitoresti mondiale si la adoptarea unelpozith nationalist.

Internationalismul proletar, care la not se imbina in mod organic cu patrio-tismul sovietic, este tot eat de strain cosmopolitismului, ca si nationalls-nteulburghez.

Cosmopolitismul nags orice importanth a momentului national in istoriaomenirii. In directs opozitie cu aceasta, internationalis-nul proletar recunoaste caparticularitatile nationale ale desvoltarii diferitelor popoare, traditlile nationaleformate In mod istoric au o influenta esentiala asupra acelor canditiuni, in care de-curge lupta de clasi .a maselor muncitoare ale acestor popoare. Aceasta inseamnaea not nu avert nici un drept de a neglija oceste conditii si acea influenta, pecare o au ele asupra mersului luptei maselor muncitoare pentru eliberarea lor.Inca Marx si Engels, In una din primele lor lucari, In Ideologia germani" fsibateau jot de cosmopolitismul socialistilor adevarati" la care acest cosmopolitism,cum se Intampla deobicei, era manifestarea complectarea celui mai inraitnationalism german. Lenin a aratat in frepetate randuri ca cultura internationalistsnu este o cultura nenationala. I. V. Stalin ne Inv* sa tinem seama de particu-laritatile nationale ale diferitelor popoare, de traditiile lor formate in mod istoric,de conditiunile nationale si de forma nationala de desvoltare a culturli lor. Inter-nationalismul In mod obligatoriu include respectul .fath de cultura nationals a ori-cam' popor. Cosmopolitismtd proclama uitarea specificului national al diferitelorpopoare, motivand cu aceasta desconsiderarea micilor natiuni si dispretul fatilde demnitatea lor nationals", pregatind terenul pentru irrrobirea lor de titre re-chinii Internationalismul, dimpotriva, cere

nationale,studiul ingrijit sit arni-

nuntit si cultivarea valorilor, acumulate de culturile Imbogatind cu va-lorile acestea cultura socialists internationath

lath ce a spus, cu multi profunzime si claritate, A. A, Jdanov In legaturacu aplicarea acestel probleme in arta, In cuvantarea sa tinuta la consfittuireareferitoare la problemele muzicii : Internationalisanul in arta nu se naste didscaderea si saraciree artei nationale. Dimpotriva, internationalismul se naste

acolo unde infloreste arta nationale. A uita acest adevar inseamni a pierde firulconducator, a ne pierde fata, a deveni cosmopoliti Fara nici o 1.5(15611i in Oman-tul natal. Numai acel popor, care are o cultura anuzicala superioara, poate apreciabogatia muzcala a altor popoare. Nu poti fi internationalist In muzica, ca dealtfelin mice alt domeniu dad nu esti un adevarat patriot al tarii tale. Dad la bazainternationalismulul sta respectul fath de alte popoare, atunci nu pot! f1 internatio-nalist, dacti nu respect' si nu iubesti propriul tau popor" 10).

Dialectica marxista arata unitatea creala a momentului national si a celui

10) Culegerea Consfatuirea muzicienilor sovietici la C. C. al 13, C. (b.)din Uniunea Sovietica" pag. 139-140, 1948. (Vezi si Muzica Sovietica" ed.A.R.L.U.S. 1948 pg, 57. N. Red.).

si

4mperialismului.

www.dacoromanica.ro

190 IMpOTRIVA MEOLOGIEI BURGHEZE A c062dOpoLITIallatTLUI

international in desvoltarea culturii, unitatea momentelui national of a celui inter-national In conceptia despre fume a omului sovietic. M. 1, Kalinin a exprimat inclod sanplu ott lamurit aoeasta unitate dialectics In convorbirea sa cu propagan-dtotfii milted In timpul razboiului. Adesea not ne nusnim internationatio.i, aspus tov. Kalinin, dar nu toti Inteteg, ce Inseamna aceasta. Unti creel, ca dadte numeoti internationalist, Inseamna ca nu te mai consider' nici Rus, nici Uzbecnici Cazah. Aceasta este absurd. A fi internationalist, inseamni a respecta or.cenationalitate, iata cu:n stau lucrurile. Invatatorul nostru in proliema nationalaeste tovaraoul Stalin, care conduce politica nationala de mai muiii an'. Inca inaintede revolutte el era consilierul lui Lenin In aceasta chestlune. 1 ovaraoul Stain neinvata sa respectam once nationalitate. $i iata, dace tu respecti toate nationali-tattle Inseamna, ca tu eoti internationalist 11).

A respecta fiecare nationalitate Inseamna desigur, a respecta of a iublof nationalitetea careia ii apartii. Ar II absurd of sons de a core se' respectia:te nationalitati; admitand in acelao timp o atitudine dispretuitoare feta de natio-nalitatea ta. Partidul boloevic a luptat intotdeauna impotriva nthilisnmiut nationaast,intotdeauna ne-a invatat sa ne iubim poporul, sa cunoaotem of se' respectam tra-ditiile sale, cultura sa, limba sa, el ii invata pe oamenii sovietici sä fie rnandride nationalitatea lor. Culture socialists se desvoltii, dupe' definitia geniala a tow-Kaou lui Stalin Inteo forma nationala. Forma aceasta nationala a culturii socialisteeste bogata of varlata, fiecare natiune din Uniunea Sovietica depune prinosulsau national in opera comuna a construirii culturii socialiste.

Fiecare natiune din Uniunea Sovietica a adus aportul el of in istoria Pe-trie; noastre of omul sovietic este pe deplin Indreptatit sa se mandreasca cu ace:

aport pe care natiunea lui 1-a adus In istoria popoarelor statulul nostru socialist.In convorbirea cu propagandiotii, citata mai sus, M. 1. Kalinin a spus: Fiecare,deci of Ruoii, se mandreote cu nationalitatea sa, of nici nu poate sa nu se man-

dreasci: doar este fiul poporului sau". Educati apeleaza mai departe M. I.Kalinin, in oamenii nootri patriotismul sovietic, mandria nationala, amintiti fled-rui luptator despre traditiile eroice ale poporului siu, despre epopeea lui minunata,despre literature of despre maril lui oameni, conducatori de Doti of co'nandanti, des-pre luptatorii pentru eliberarea maselor populare"12).

Aceasta Se ref era la toate popoarele sari traiesc in Uniunea SovieticA, deoarece in fiecare popor sunt vii traditiile Cali pot sa joace un rol serios pozativ Incolaborarea generals, frateasca a faniliel popoare:or sovietise.

'Toate popolrele din Uniunea Sovietica recunosc of apreciazA mult aceamare misiune istorica pe care o Indeplineote marele popor rus ca cel mai deseams popor In comunitatea sovietica de natiuni. Poporul rus este cel mai nu-ineros din Uniunea Sovietica, ceeace este foarte important, dar lucrurile nu sereduc flume' la atat. Poporul rus are cea mai bogata istorie. In decursul acesteiistonil el a oreat cea mai bogata culture', din care s'au adapat of continua seadape of pane' acuma toate celelalte natiuni din Cara noastra precum of popoarelecelor:alte tari din lume. Clasa muncitoare ruse' Si tarinimea muncitoare conduside ea au o istorie bogata of glorioasA In ceeace priveote lupta de eliberare impo-triva mooierilor of capitaliotilor, pentru socialism ; In aceasta lupta la care au par-ticipat masele muncitoare de toate nationalitatile din petite sovietica, poporul rus ajucat un rol de oonducere, $tiinta rusk arta,,gandirea sociea ruse' au adus unmare aport la cultura .mondiali, ele au tnarfnat poporul rus of toate celelalte po-poare din tare noastri cu valor' culturale, care ajuta oamenilor sovieci de toatenationalitatile sa. construlasca societatea comunista of cultura nouA, socialisti.

Miocarea muncitoreasca ruse' a dat lumii leninismul, care este marxisnrulepocii imperialismului of a revolutiitor proletare. Partidul Boloevic, e partid detip nou, partid revolutionar al proletariatului, Influenta it-1*AM muncitoreotiruse of a culturii ruse s'a resimtit nu numai asupra poporului rus of asupra claselormuncitoare ale poporului rus. Influenta aceasta a jucat un rol co:osal to istoriatuturor popoarelor care trAiesc astazi in Uniunea Sovietica. Dupe' experienta re-volutionara a tnuncitorilor avansati din Leningrad se conduceau nu animal prole-

11) M. I. Kalinin : Despre educatia comunista" pg. 176. 1947, ed. 3.12) M. I. Kalinin: Despre educatia comunist1 pg. 179/1947, ed. 3.

fare

sa

www.dacoromanica.ro

IMPO'&IVA IDEOLOGIEI BUTILGIIEZE A COSIKOPOLITMMULUI 1st

tadff mai, dart gi proletarli celorlalte natiuni. Operele lui Belinskl, Cerntaevskl,Herzen. Dobroliubov, Plehanov au educat pe democratii revolutionari ai socialist',muitor natiuni. Operele lui Lenin ai Stalin, apelualle lor 'karate la lupta ci,tarisrnul ai capitalul, pentru revolutia socialists, au facut educatia generatiei dvbolsevici, in care au lost cei buni oameni din toate popoarele Uniunil Sov:e-tice. Valorile marl nepieritoare ale culturii ruse au dat un material imens pentru createrea ai formarea celui mai mare om din timpul nostru Stalin.

Natiunea rusa a lost in mod invariabil la inalt:Inea situatiel ca putere con-ducatoare, in toate etapele de luptii a popoarelor noastre pentru socialism. Atatin timpul Marii Revolutii socialiste din Octombrie cat ai in razboiul civil, ce i -aurmat, in perioada planurilor cincinale staliniste ca ai in Marele Razboi pentruApararea Patriei, poporul rus a lost in avangarda marii comunitati de natiuni.Si anm in perioada de dupa razboi, cand sub conducerea Partidului Bolaeyie aia conducatorului lui I. V. Stal:n, nol rezolvam not probleme gigantice de impor-tanta istorica mondiala, poporul rus continua sa-ai indeplineasca marea misiune.

Fiecare cetacean conatient al statului nostru este cuprins de sentimentul demandrie nationala pentru natiunea careia ii apartine. Dar impreuna cu aceasta,el se mandeate de succesele tuturor celorlalte natiuni din statul sovietic. Fiecaruicetatean sovietic, de once nationalitate ii stint scumpe succesele poporului rus, capopor conducator in familia sovietica. Sentimentul de mandrie nationala sovieticanelude mandria nu numal pentru natiunea sa, dar pentru toate celelalte na-tiuni din Uniunea Sovietica. Aceasta este o niartdrie nationala de tip nou, necu

noscut Inainte si care nu putea sa existe in trecut. Cacl pentru prima oars inistorie, s'a realizat is not o aseenea fratie intre popoare, datorita careia s'a nas-cut mandria nationala nu numai pentru propria natiune, dar ai pentru alto natiuni.

Internationalismul socialist al cetateanului din U.R.S.S. este contopit in modorganic cu patriotismul sovietic. Tocmai pentruca patriotismul sovietic este unpatriotism de tip nou, el, se contopeate In mod armonios cu internationalismul proletar. Particularitatea aceasta admirabil5 a patriotismului sovietic a exprimat-o I. V.Sta:in. Forts patriotismului sovietic, a spus el, consta in aceea, ca el nu areca baza prejudecatl rasiste sau nationalists, ci adancul devotament ai credintaadanca a poporului fats de Patria lui Sovietica, prietenia frateasca a oamenilormuncii din toate natiuni:e tariff noastre. Patriotismul sovietic imbina In mod armonios traditiile nationale ale popoarelor ai interesele vitale comune tuturor celorce muncesc din Uniunea Sovietica. Patriotismul sovietic nu desbina ci, dimpo-triva, leaga strans toate natiunile gi popoarele tariff noastre trite() famille unica, fra-teasca. Aci trebuesc cautate bazele prieteniei nesdruncinate ai tot mat puternicea popoarelor Uniunii Sovietice. Totodata popoarele U.R.S.S. respects drepturilesi independenta popoarelor celorlalte tari ai au dovedit totdeauna ca vor sA traiascain pace ai prietenie cu statee vecine. Aici trebue cautata baza legaturilor caresporesc al se intaresc, ale statului nostru cu pooparele iubitoare de libertate"13).

Unitatea organicA dintre internationalicmul pro:etar al patriotismul sovieticeste una din particularitatile importante ale ideologiel omului sovietic care esteprofund ostila ideologiei burgheze a cosmopolitismului. Trebue &cern o luptaneimpacatil si indarjita impotriYa cosmopolitismului al a nihilismului national. Inrata tuturor celor ce muncesc pe frontul ideologic stA marea ai nobila sarcina de aglorifica Patria Sovietica de a preamari succesele ei grandioase, printr'o muncanetntrerupta ai neobosita, de educare in mase a marilor idei ale patriotismuluisovietic.

13) I. V. Stalin : Despre Marele Fazbol at Unlunil Sovietise pentru Apararea Patriel", pag. 160-161, Gospolitisd, 1947. (Vezi al ed. P. C. R. pg. 173-174N. Red.).

maisi

si

ale

sit

www.dacoromanica.ro

DESPRE CONCEPT IA INVATAMANTULUIPUBLIC DIN ANUL 1848

dE PROF. STANCill STOIAN

1. Faimoasa directie noua", initiata de junimism, a dat culturii roma-nest!, despre pasoptism", pentru trei sferturi de veac, un tot asa de faimoscliseu. Pasoptismul ar fi tot una cu forma fare fond". Formula a fost gasitade Maiorescu, acelasi Maiorescu pe care toti aces ce 1 -au cunoscut aunt deacord sa-1 socoteasca drept omul cel mai iubitor dg forma. De altfea, chiarpentru ganditorul )Maiorescu, realitatea, fondul" existentei, nici nu esteceva concret, viu, ci o existents asemanatoare ideilor platonice, adica, propriuzis, forma vaga, fare continut.

Patura cults" a clasei stapanitoare burghezo-mosiesti si-a insusltrepede acest cliseu. 0 impingea in aceasta directie noua orientare politica,prilejuita de inscaunarea in fruntea Statului, a mult doritului de ea printstrain".

Maiorescu si j imismul au facut ceva mai mult : au fericit culturenoastra cu o conceptiq ormala idealists despre lume, o forma savant con -struitA de metafizica nemteasca. Aerul ei de seriozitate studiata nu se puteasa nu influenteze, in atmosfera de parvenitism a vremii. $i a influentat.

Prin aceasta insa pasoptismul n'a fost anulat. El a continuat sa traiasca,Independent de directiile" aplaudate la curte" si in saloane. Aceasta dove-dea ca el avea un fond, un fond serios, real, iesit din realitatile vietilnoastre sociale, provocat sustinut de tendintele generale ale timpului. Per-sistenta lui in spirite, si dupe 1866, mai dovedea apoi ca el nu se consumase,ci mocnea sub tensiunea unei frame, pe care fusese fortat s'o accepte.

Azi putem sa ne dam bine seama ce a fost miscarea care a culminat inevenimentele din 1848.

0 miscare o miscare revolutionara, mai ales, nu poatecadea din senin. Ea trebue sa alba un substrat economico-social, sa fie lunn-nata de o ideologie adecvata $i ea fie dirijata practic de un instrument poli-tic, care nu e altul decat particle" sa, cum se spunea la 1848.

Revolutia dela 1848, din Principate a putut fi_provocata si grabita demiscarile de aiurea, din acea vreme, dar nevoile concrete, care au determi-nat-o, nu puteau fi decat autohtone. Dupe cum s'a spus as-a de just in ulti-ma vreme, ea nu este, in fond, decat urmarea ei intregirea miscarii lui Tu-dor, din 1821.

Revolutia burghezo-democratica dela not este determinate, structural,de desvoltarea fortelor capitaliste rare au inceput sa apara inca in veaculprecedent, si sta sub semnul unei ideologii adecvate. Burghezia devine sigurade forte rostul sau din ce in ce mai mult. Pe langa unele inceputuri deinfiltrare a capitalului strain, unit boieri, in special din categoria a doua,precum si negustori, incep a practice pe o scars mai intinsa comertuldeschid fabrici pentru diverse articole de consum. In aceasta categorie suntsi personalitati ea Rosetti, Kogalniceanu, Asachi, s. a. In Muntenia erau, in1837, dupe marturia unui calator rus in Principate, nu mai putin de 631 defabrici sl 2,314 mori, Burghezia este deci un fapt, desi inca la inceputurilesale. Ea se agita agita, straduindu-se sa inmanunchieze In jurul sau for-tele populare, impotriva puterii boierilor.

Stint cunoscute lozincile pe care burghezia de pretutindeni si le con-fectioneaza in acest seep. Pe langa lozinca: libertate, egalitate, fraternitate,

ea vine si ou o filosofie atragateare. S'a afirmat cu mai molts convin-

social - politics,

pl

el

et

ei

www.dacoromanica.ro

DESPRE CONCEPTIA INVATAISTANTULVI PUBLIC DIN AMYL 1848 193

gere un optimism si o credinta mai vie in rati-une si stiinta. Oamenii revolu-tlei afirma fericirea individului eliberat si lumlnat.

In tarile unde, la stapanul de acelas neam sau limba, se adaugase cuscurgerea timpului si o sta,panire strains acesta era cazul la not), ideolo-gia revolutiei burghezo-democratice se mai intregea cu Inca un element: por-nirea justificata a poporului impotriva jugului otoman si habsburgic, exploa-tator si frana a progresului. De eceea, in astfel de taxi in tam noastra,Intre altele revolutia imbraca si un vestment national.

Instarita si ideologiceste luminata, burghezia intelege sa-si creeze siorganul, instrumentul de lupta politica. Mama Revolutie burgheza din Fran-ta a cunoscut mai multe partide. Dupa exemplul Apusului, avem si la notsocietati si cluburi care organizeaza fortele revolutionare. Intre acestea, ceamai de seams este societatea Dreptate-Filitie", al carui suflet este Balcescust al caret membri vor fi, de fapt, conducatorii revolutiei dela 1848.

Miscarea dela 1848 are, asa dar, toate caracterele unei revolutii. capasoptismul" a putut sa se manifeste si cu ceva vaporos in el, cu visuriproiectate pe ecranul unui viitor perfect si etern, luorul este explicabil.

Este ceva, in acelas tamp, si din acele forme de socialism burghez simic burghez, dinaintea anului 1848 despre care vorbeste sl Marx in Mani-restul Partidului Comunist si care, dupa cum se stie, au fost nimicite de mis-carile din Iunie, in Franta. In fond, spune Lenin, acesta nu era deloc socia-lism, ci doar o fraza blajina, un vis bland, in care, pe atunci democratiaburgheza Is' invaluia spiritul revolutionar"1),

Este firesc apoi ca o revolutie sa priveasca mai mutt spre viitor. Re-volutia sociala din sec. XIX-lea zice Karl Marx nu poate sa-si scarbapoezia din trecut, ci numai din victor" 2). Lenin, si el, ne arata ca visul nue propriu zis vis, decat daca merge inaintea faptelor, fara insa a le ignora 3).Insfarsit pasoptismul" are o doza pronuntata, de romantism sl pentru altmotiv binecuvantat. Era ceva fals, nesincer, in atitudinea burgheziei feta depopor si romantismul, cu grandilocventa sa, care azi nu mai insala cauta saacopere acest lucru.

Toate aceste scaderi reale nu tau insa ,pasoptismului" nici caracterulsau revolutionar, pentru vremea sa, nici seriozitatea, fondul", pe care autncercat sa i-1 conteste junimistii.

2. Caracterele pasoptismului", ideologia sa, le gasim In toate domeniilede activitate ale timpului. Este firesc sa le gasim si in gandirea pedagogicssi scolara.

Unit pedagogi romani, ocupandu-se de inceputurile pedagogiei roma-nest', scot in relief caracterul neoriginal al primelor lucrari de pedagogie,publicate in romaneste. Unit aratau ca e vorba de studii care au pus bazelepedagogiei sistematice 4). Conceptia aceasta nu este justa. A afirma lipsatotals de originalitate in gandirea despre educatia timpului inseamna a reluasi a afirma lipsa de fond" adica de originalitate a fntregului fenomen pasop-tist. Ceea ce, dupa cum am aratat, nu se poate sustine cu bung credinta.

Prezenta pasoptismului" In educatie, cu problemele caracteristice careIntereseaza tare noastra, este mai milt decat evidenta. Daca n'avem lucrarlde pedagogie stiintifica si mai ales de tehnica pedagogics, in schimb, pe viulproblemelor noastre la ordinea zilei, toata patura cu]tivata a tarii a facut"pedagogie, toti s'au aratat preocupati de mijloacele prin care Cara noastra sicetateanul ei pot sa se ridice.

Atat oamenii politici, cat si scriitorii epocii, cunt nu numai oamenipolitic! si scriitori, ci si pedagogi ai poporului lor, pe care-1 chearna la o nou4

1) Lenin despre literatura. Ed. P. M. R. 1948, pag. 14.2) K. Marx: Ontsprezece Brumar al lui Ludovic Bonaparte, trad. rom.

Moseova. 1947, pag. 15.3) V. I. Lenin: Ce -I de facut? Bucurestl, 1946 Ed. P. C. R., pag. 247.4) St. Barsanescu: Lstoria pedagogiei romane. Bucurasti 1941 pag. 64.

MTIIDII 13

(si

www.dacoromanica.ro

194 PROF. STANCIU STOIAN

viata, Theisinul acesta, care imbracA uneori, in adevar, forme grandilocventeprofetice, a si fost reprosat mai tarziu acestei generatii, de catre adeptil

formulei olimpianice a artei pentru arta. 0 gandire pedagogica mai noua, inaceasta epoca, fie ea si nesistematica, vom gasi toomai la personalitati careapartin mai putin pedagogiej si mai mult literaturii"5).

Car lova, Grigore Alexandrescu, D. Bolintineanu, Alecu Russo $i CezarBollac se prenumara printre poetii la care gasim estfel de atitudini si cre-dinte. Balcescu, Lazar, Eliade, Asachi, Ghica, Kogalnice,anu si altii, reprezintaaoalas lucru !rare prozatori. Eliade si Asachi Lind si poetl. In Ardeal este depomenit mai ales Gh. Barit. Unii dintre acestia sunt chiar in curent si cu mis-carea pedagogica din strainatate. Multi, in genere, sunt animati de credintatransformarii omului prin educatle, In Ardeal, tezismul literar pasoptist puneun accent pe latura nationals gresind prin pozitia ocupata impotriva inte-reselor nationale. El se incheaga mai tarziu in curentul latinist", cu care aufacut cunostinta Si Principatele.

Dintre Ardelenii care au militat pe aceasta pozitie, sunt de citat unTimotei Cipariu sau un Simion Barnutiu. Altil sau pa.strat pe o pozitie maisocial& prin aceasta mai aproape de Munteni $i Moldoveni. Unul dintreacestia este Gh. Barit.

Gh. Barit este o minte cuprinzatoare yi mai consecvent progresista cie-cat ceilalti. Aceasta 1-a si Mut in stare sa se orienteze mai just in uneleevenimente din anul 1848. In Gazeta de Transilvania" si in asa de pedagogicdenumitul ei supliment, Foaia pentru minte, inima si literattul", el se arataunul dintre educatorii Romanilor de pe ambele versante ale Carpatilor. Pelanga aceasta, el este un om canna nu-i sunt straine problemele educe-tiei. Vorbeste adesea chiar ca un adevarat om de scoala. WA, de pilda, cerecomanda el In articolul program al Gazetei sale, In primul numar : La-tirea stiintelor §i cunostintelor, impartasirea ideilor la toate clasele de oa-mera". El e atent apoi nu numai la ceea ce se invata, ci si cum se invatiin scoalele timpului. Sa ne uitam 1mprejura, in toate partile, zice el, $i nevom incredinta cum ea" metodul $coalelor noastre a fost pans aoum in praxi,impedicatoriu, iar nu lndemnatoriu la o cultura mai sloboda si mai Inalta.Impovararea memoriei cu apasarea intelesului judecatii tinerilor, aceastaeste caracteristica scoalelor noastre 6).

Insfarsit, la Barit avem $i un pronuntat simt al realitatilor, pe care,chiar dincoace de Carpati, numai la un Balcescu sau Kogalniceanu 11 gasim,

Dincoace de Carpati, tezismul de care am vorbit are totusi, data nu1ntotdeauna o justa orientare, In orice caz o mai mare inclinare spre pro-blemele sociale. Sub acest semn se paste o miscare al carei specific 11 for-meaza, cum s'a mai spus, ideile despre educatie.

Lazar a deschis drumul; dupa el yin altii care adancesc lucrarea lul,,,Va 1ncredintez, spune Lazar, in prefata la Povatuitorul Tinerima, ca $i inlimba noastr5 romans putem a ne inalta la cele mai mars invataturi"7).

Unil elevi si urmasi al lui Lazar vor incerca sa dovedeasca acest lucru.El vor crea treptat $i domeniul preocupariler pedagogice de specialitate, im-pletind observatia proprie cu lecture straina.

lntre cei dintai care vor face aceasta, vs fi frisu$1 Eliade Radulescu.Cunoastem omul. dupa cum cunoastem si personagiul politic si scriitorui.Reprezentant al gruparii burgheziei sovaelnice, el este un amestec de radi-calism mesianic si conservatism distant. Grigore Alexaidrescu care-1 cunosteabine, la el s'a gandit desigur cand a scris fabula Cainele si catelul". Filo-sofia ,.echilibrului intre antiteze" si froze ca ursc tirania, mi-e frica deanarhie" sau respect la persoane, respect la proprietate", 11 caracterizeazaindeajuns. In fond, el n'a cubit niciodata revolutia pe revolutionari, dar,

5) Stanciu Stolen: Probleme de ieri si de azi ale pedagogiei romanestl,Rucuresti 1941, pag 15.

6) Publicatiunile perlodice romanesti, Bucuresti 1913 pag. 289.7) Blbliografia romaneasca veche, Bucuresti 1912-1936, tom. III, pag. 591

$l

el

51

it

www.dacoromanica.ro

DDSPRE CONCEPTIA INVATAMANTULUI PUBLIC DIN AMU, Me 195

cum foarte bine s'a spus, ambitil ascunse it faceau sa se teams a ramanestrain de evenimente"8).

Calitatile, ca defectele sale, in plus mama lui putere de munciltin talent destul de viguros, 1-au facut pe Eliade Radulescu fig joace un rolinsemnat nu numai politic $i literal% dar $i pedagogic $i scolar, insa inainte derevolutle. El is in repetate randtui condeiul pentru a scrie in ,Curierul Ro-manesc", gazeta sa, Cugetari" pedagogice, priviri asupra educatiei" sau chiarmici studii, compilate dupe autori straini, cum este de pilda cel prelucratdupe Girardin, asupra lui J. J. Rousseau.

Pentru Eliade Radulescu, educatia are drept stop pastrarea, fndestu-larea desavarsirea trupului, duhului inimii" 9) sau ,,educatia este o du-cere de mans catre preursirea omului". Sunt definitil cuminti" de , echi-libru". Ele definesc o pozitie, dar marcheaza $i un progres, in vocabularulde specialitate $i in abordarea problemelor.

Paralel cu activitatea lui Lazar $i a dui Eliade, se intinde aceea, foartebogata, a lui Gh. Asachi. Clasa lui de inginerie, deschisa in 1814 $i in careintaia oars s'a paradosit in limbs romans ", este chiar anterioara scolii luiLazar. Totusi el nu poate fi socotit un deschizator de drumuri ca acesta. Eraun om invatat, intre Moldovenii sal, dar glasul vremii lui, pentru Cara lui,nu prea 1-a inteles. A facut scoli, a scris, a condus institutii, dar n'a luatparte nici 1a revolutia din 1848 si nici la actul Unirii Principatelor. El s'asupus mai degraba timpului. A adus astfel, In conducerea scoalelor, mult simtde organizare, iar darile sale de seams asupra mersului invatamantului suntastazi un pretios material de informatie pentru cunoasterea scolii din timpul

Un alt merit real al lui Asachi este ca intrucat i-a stat in putinta, s'astraduit sa des invata.inantului, pe care el 11 conducea, o indrumare mai rea-list& Este necesar acest lucru, spunea el, spre a indrepta tinerimea catrecariera industries" 10). Acest lucru 11 spunea un industrias, dealfel, caci Asa-chi ayes fabrics de hartie Is Piatra 11).

Un alt pasoptist, in care gasim imbinat acest realism cu o atitudineprogresista pentru acele vremuri, este Ion Ghica. In Foaia pentru minte"dela Brasov (1847), apoi In Convorbiri economice" sau In Scoala de acumcincizeci de ani" (scrisori catre Vasile Alecsandri), Ion Ghica se arata ca untilcare intelege just rolul burgheziei, in noua ordine socials $i de Stat. El seridica impotriva scolilor organiazabg numai pentru functionari, qtlind bine cao natiune fax% industrie nu poate progresa". De aceea cere el, pentru tineri,o scoala legato de nevoile vietii economice. Le trebue la fiecare, spune el,un fel de invatatura potrivita cu slujba ce are sa indeplineasca si rolul ceare sa joace in societate"12).

Idei asemanatoare avusese, cu mult mai devreme fuel, batranul Di-nicu Golescu, la care gasim o pledoarie pentru iesirea tarilar noastre dinprimitivismul" in care le tintuise stapanirea otomana.

Dar sprijinul eel mai luminat al vremii ramaae, far% indoiala $1 in a-ceasta privinta, tot B5lcescu. El lupta pentru reforma radicals de structure, cume improprietarirea taranilor, en lupta pentru regim republican, $i tot la el, maimult deck la oricare altul gasim o justa, interpretare a nationalismului bur-ghez revolutionar al vremii. ,,Deschid sfa'nta carte, scrie Balcescu in IstoriaRomanilor sub Mihai Viteazul, unde se afla inscrisl gloria Romaniei, ca sapun inaintea ochilor fiilor el cateva pagini din vieata eroica a parintilor lor.Vom ar5ta aceste lupte uriase pentru liberarea $i unitatea nationals. cu careRomanii, sub povata unui vestit voevod, incheiara veacul al XVI-lea". Ga-

8) Gh Calinecctu Istoria Literaturii Romane, Buc. 1941, pag. 133.9) I. Eliade Radulescu: Priviri asupra educatiei, Curierul ed. II 1362,

pag. 257.10) V. A. Ureche: Istoria Scoalelor, II pag. 53.11) Tudor Savin : Capitalul strain 7n Romania, Buc. 1947, pag. 13.12) Ion Ghica : Opere complectP. Minerva 1913, peg. 30).

$i

sau.

$i

gi It

www.dacoromanica.ro

196 PROF. STANCIU STOIAN

seam acs conceptia aui in istorie o interpretare a traditiei bune: istoria fttraditia luptelor pentru libertatea nationals.

Cat despre raportul dintre politica si educatie, Balcescu it vede de ase-menea cum nu se poate mai lixnpede. In al sau catehism al bunului ceta-cean, in dialogul dintre orasean comisarul de propaganda, gasim exprimatpunctul sau de vedere in aceasta privinta. Orasanul cu care se discuta este-de parere ca nu e bine sa se dea tuturor, deopotriva, aceleasi drepturi po-litica. Comisarul insa, care reprezinta pe autor, arata, mai intai, ca poporul e inzestrat cu calitati naturale, care -1 fac capabil sa priceapa repede.Invatatura in conditiile de vieata pe care le °fen' regimurile tiranice nupoate avea niciodata poporul, El trebue intai sa se elibereze prin lupta Siapoi va avea toate conditiile necesare p-ntru a se putea aumina"13). Este unpunct de vedere care ne poate indreptati, cu drept cuvant, sa numim peBalcescu un premarxist".

Cat de aproape era Balcescu de spiritul marxist se poate vedea cudeosebire, din lucrarea ,,Question economique des Principautes Danu-biennes", pe care el a publicat-o nesemnata pe care, indirect, prin I. Reg-nault, a folosit-o insusi Marx, interpretarile date de Balcescu fiMd aceleasi,in cea mai mare parte, cu acelea ale autorului Capitalului 14).

Lista scriitorilor, din prima jumatate a sec. al XIX-aea, nu se incheiecu cei citati aici. Ea este mult mai mare. Mai mad sau mai mici, ei suntaceia care au creat climatul de rationalism $i progresism, in lupta pentru,eliberarea nationals si care sunt adevarata pedagogic a epocii, aceia care auanimat pe toti oamenii de scoala care s'au straduit sa realizeze un cat demic progres in organizarealstitutiilor noastre educative.

3. Pedagogie sist2matica", propriu zis pedagogics, mai ales, nu gasiro,este drept, prea multa in aceasta epoca. Aceasta nu inseamna insa mai putinca ea si-a avut ideologia pedagogics, precum am aratat, aceasta a condusactivitatea scolara, nu cunostintele tehnice de imprumut. Pentru chestiuni deamanunt, pentru tehnica didactics, nu se putea crea teoria ad-hoc 5i nicin'ar fi fost recomandabil. Abia atunci li s'ar fi putut aduce oamenilor revo-lutlei acuzatia ea fac teorie searbada. Tarile noastre nu aveau o bogata tra- .ditie scolara, ele nu aveau deci o experienta, din care sa poata extragebogata tehnica didactics proprie. Aceasta va veni cu vremea. De aceea lite-ratura de specialitate dela not pedagogia practica sau didactica. vorincepe prin a fi o literature de traduceri g treptat, apoi, g una de compi-latii, pentru a se ajunge, insfarsit, mult mai tarziu, $i la lucrari mai ori-ginale.

Printre cele dintai lucrari de pedagogie, semnalate in romaneste, apareis Viena in 1785, Carte trebuicioasa pentru dascali" 5i este redactata indoua limbi : romaneste si neintete. Cartea cuprinde, dupe cum ne informeathprefata, doua parti : in cea dintalu care se

for ;va vorbi de dascali $i prated-

mata sau averi sufletesti (marafeturi) a in cea de a doua, se va ark&chipul darii de invatatura in toate lucrarile ce stint de invatat 5i in adao-satura, se vor orandul chipurile spre tinerea in buna stare a riinduielii inscoala" 15).

Lucrarea pare a fi avut un caracter electiv, asa cum erau multe lu-earl in nemteste in aceasta vreme. Ea este adresata acoalelor de jos ro-manesti neunite".

13) N Balcescu : Catehismul bunului cetacean.14) Prof, I. Parvulescu : K. Marx g Principatele Dunarene. (Contempn-

ranul, Vineri 2 Iulie 1948). Vezi $i Mihail Roller, 1848 in Principate". Buc.1948. Aci gasim acest citat din Balcescu: Revolutia din Iunie nu a fost fa-bricata nici nascocita, nici de mine, nici de Eliade, nici de alt revoautionar.Ea este numai desvoltarea acelei lucrari neobosita si providentiale, inceputIn societatea noastra, ca in celelalte societatl, dela origina ei" (pag. 27).

15) I. Bianu, N. Hoclos $i Dan Simonescu: Op. cit. II, pag. 303.

¢i

pi

pi

0

www.dacoromanica.ro

DESPRE CONCEPTIA ENVATAMANTULIII PUBLIC DIN ANUS, 1848 197

0 alts lucrare, care pare sa fi avut o mai large intrebuintare, apare laBuda. In 1818, cu titlul Manuductor pentru invatatorii sholasticesti". Auto-rul, un anonim, ne informeaza ca lucrarea sa este o culegere de carts peda-gogicesti". Eu aci, spune el, mai mult m'am folosit si intrebuintat cArtile avestitului crescgtoriu de prunci Nimaer (Niemeyer)... deli, continua autorul,multe din adusele aci temeiuri, in toate sholile pot oareceva schimbarergbda" 16).

Lucrgrile lui Niemeyer, far% mare originalitate, sunt insa in spiritul sec.al XVIII-lea, avansate si mai ales scrise cu claritate. Manuductor"-u1 decare ne preocupam pare sg fie mai mult o traducere si sa fi fost mult folosit.

Tot la Buda, in acelas an, apare o traducere a lui Naum Petrovict:Pedagogia si metodica", de Villon (sau Villaume), traducere tot din nem-teste. In prefata, Naum Petrovici ,care se intituleaza preteptor", cauta sane defineasca atat notiunea de pedagogie (o maestrie care ne invata a crestspruncul") cat si pe cea de metodica"17).

Ardelenil vor pastra pana tarziu obiectul traducerilor din nemteste,eeace va da pedagogiei ardelene, pana aproape de nos, o anumita fiziono-rule. Este_ de altfel, un obicel incurajat si cultivat de Viena, si motivul no-lite este aesne de inteles: pentru a atata pe roman! cu unguri. Astfel availprimele $coli romanesti din Ardeal, chiar din sec. XVII-lea, in satale gra.-niceresti. apoi preparandia din Arad (1812), dar tot lui se datoreste s1 influ-enta nemteasca in scoalg si pedagogie, mergand pana la tipgrirea de abece-dare cu text roman si nemtesc Inca din acea vreme 18). Pentru epoca de carene ocupgm, este mai ales de citat lucrarea lui Andrei Muresanu : , Icoaaacresteril rele, cu mijloace de a o face si mai rea", traducere libera dupaSalzmann si Han (Brasov 1874), adepti ai filantropinismului lui Basedav,vag influentati de pedagogia lui Rousseau.

In Moldova si Tara Romaneascg gasim, din contra, dela inceput, o altstendinta si un alt spirit. Aproape toate traducerile sl prelucrarile, ad, sefac din literature pedagogicg franceza. Pentru moment, traducerile f;.;cute deardelni in limba germang par sa nu fi avut nicio influentg mai deosebitadincoace de Carpati. Influenta franceza, act se manifests deci la largul ei.

Una dintre primele lucrari, prelucrata in acest sens, dupg Girardin,este studiul lui Eliade .,Asupra vietii si operei lui J. J. Rousseau", publicatgin 1836 in Curierul Romanesc". Lucrarea aceasta este interesantA pentrucloud motive : ea esfe privitoare la un pedagog mare ; in al doilea rand, esteun caz car de infatisarea unui pedagog mare, In literature noastra pedago-gics din prima jumatate a sec. al XIX-lea. Faptul ar putea fi interpretat insensul ca literature noastra nu se putea ridica pana la Rousseau sau alt pe-dagog de talia lui. Noi suntem inclinati sa credem ca motivul este, mai de-grabg, altul. De o ideologie pedagogicg de imprumut, mare nevoie nu erascum. $1 mare pedagogi, acest lucru d'cleau. Se simtea mai degrabA nevoiede sfaturi mai marunte si practice, care sä orienteze cotidian, in lucrul forpe membrii corpulul didactic sl pe parinti.

Astfel de lucrari au fost ,. Pentru educatia copiilor" de Madame Capan,(traducerea lucrgrii , De l'Education").Educatia mame'or de familie" doAline Martin traducere de care se ocupa insusi Balcescu, la aparitia ei (1844),fiind de altfel o lucrare, care, inainte de 1848 si in Franta, s'a bucurat, cumspune G. Compayre, de o vazg extraordinara, destul de greu de justi-ficat" 16).

Mai mult insa decat asemenea luergri sau chiar ca unele prelucrari depretentli de mai multa originalitate, cum e aceea a lui D. Pop (Povatuitorul

16) Ibidem, torn. III peg. 224.17) Ibldem, pag. 250.

18) Gh. Sima, $coala Romaneasca in Transilvania si Ungaria, Bucuresti,1915, pag. 10-11.

19) G. Compayre: Hist. de aa Pedagogic, Paris 1912, pag. 427

www.dacoromanica.ro

198 PROF. STANCIU STOIAN

educatiel copiilor de amandoua sexurile", apArutd la Iasi in 1846), au un efectmai direct asupra practicei scolare in Principate, lucrari care se ref era di-rect la metoda de predare.

0 lucrare de acest fel este acea a lui Kleobul, din Filipopol, Tablepedagogice, dupa metoda invataturli reciproce". Lucrarea e tiparitd mai in-tai in greceste, la Paris, (1819), cu cheltuiala boierului N. Rosetti Rosnovanu,si apoi, in anul urmator, in traducerea lui N. Camariano, la Iasi. In 1825publics sl Mitropolitul Veniamin Costache la Iasi, o Tab la alilodidactic4,

pentu povatuirea copiilor despre notti chip a se invata maul pe alt.u1".Metoda lancasteriand sau

notlancastrica", dung cum se spunea acum o

mita de ani, s'a introdus la dupe' cum vedem, destul de timpuriu aproape°data cu introducerea ei in apusul Europei. Se stie ca in Franca, sub restau-retie, ea devenise drapelul partidului liberal in materie de instructiunea 20).

La fel la not, metoda mutuald este socotita ca o mctodd avansatd me-a-ce explica de ce s'a putut spune ca repede chestia lancastrianionului deve-nise o chestie nationala si nu numai Greci, ci si laRoman.i"21), Metodaeste pomenita si ldudata si de Eliade in prefata Gramaticii sale din 1828,tar in 1831 Eforia o cuprinde in regulamentul de functionare al scoalelordin Valachia.

Astdzi, metoda lancasteriand apare evident defectuoas5, cu glide ei declass prevazute cu bdnci si semicercuri, cu nelipsita bailed' de nisip, cu se-zatorii" (monitorii) si primarii" (indreptatorii), dar acum un secol, lucrurilese prezentau altfel. Atunci aveau putini invdtateri, pentru numarul tot maimare de sco:ari, iar pregdtirea for era destul de sumard, pentru a putea ma-nui o metodd directd, simultand si pedagogics.

Cand noile metode pedagogice se vor raspandi mai mult, and revistelede specialitate 22) si studiile pedagogice vor patrunde mai mult In scoli si inbibliotecile Corpuiui didactic, atunci si metoda lancasteriand va incepe safie atacat'd si parasit5. Dar aceasta dupa 1848, ddinuind in unele parti pandcatre sfarsitul secolului.

4. 0 blind metodd pedagogicd ajutd mult progresului didactic dar eanu este totul. Tot asa de necesar este un bun manual didactic. Pentru in-vdtdmantul public, el este indispensabil din mai multe puncte de vedere, LA'pentru scoala noastra, incepkoare acum un secol si jurn:tate, era poate simai indispensabil decal o carte de tehnicd pedagogics. In adevar, aceastamai putea fi suplinita si de bunul simt, manuaIul insd mai greu. Ian de cedotarea scolilor cu manuale didactice a fost o preocupane a oamenilor descoald dinainte de anul 1848.

Printre primele manuale scolare pomenite In tarile noastre sunt bucoav-nele sau bucvariile. Cea dintai se tipareste la Balgrad in 1699. de MihalIotvanovici Tipograful si poarta ca titlu : Bucoavna, ce are in sine deprin-derea invdtdturii copiilor la carte si simbolul credintii crestinesci, zece po-runci ale legii vechi si ale celei noue, septe taine ale bisericii reserituluiiproci". Cartea este tipdrita cu invoirea Mitropolittaui Atanasie cel care,curand dupd aceea, va trece la greco-catolicism.

0 altd bucoavnd din 1744. tiparitl la Cluj, in tipografia cinstitei aca-dernii", are azTelas titlu si aproximativ acelas cuprins.

Dincoace de Carpal, cunoastem bucoavnd pentru invatatura prunci-lor" tipAritd cle catre Constantin Athanasievici tipograful si cu blagoslove-nia" episcopul Grigore la Minnie in anul 1749. Episcopal Grigore se adre-seaza in predoslovie pravoslavnicKor crestini" dar si mai vartos", preotilor

20) G. Compayre : op. cit. pag. 435.21) G. Bogdan ailed*: Viata sl Opera lui Gh. Laz.5r, Buc, 1924, peg. 152.22) In afard de curienul lui Eliade si Albina lui Asachi, care

specialitatenu-s de

specialitate, dar se ocupd si de scoald, nicio revista de nu apareinainte de 1848. L'Enseignemeat (Iasi 1849) si Instructiunea Publica (Buc. 1852)apar dupd.

in

www.dacoromanica.ro

DESPRE CCYNCEPTIA INVATAMANTULUI PUBLIC DIN ANUL 384t 199

protapopilor, care ar avea datoria sa se ajute de bucoavna pentru a invatape enoriaai legea lui Dumnezeu, cu toga osardia" 28).

0 alts bucoavna aparuta in 1788 la Sibiu, cu text romanesc nemtescaduce o inovatie: da oarecare atentie invatarii scrisului nu numai cetitu-hii. De altfel, dupa cum spune un cercetator ai bucoavnelor, lucrarile deacest gen, care apar de &aim, fie la Buda, fie in Viena, au .i un continutmai putin religios 24).

Lucrul acesta este adevarat, dupa 1800, nu numai pentru acestea, cipentru cele din Moldova ai Tara Romaneasca. Prin introducerea preocu-

parii de scris ai prin contInutul for mai variat, bucoavnele isbutesc sa sementina pans catre jumatatea secolului.

Cu toate acestea, bucoavna reprezinta in general, vechiul spirit, vecheaccoala de caracter bisericesc. Spiritul didactic cel nou tocmai impotriva luiare de luptat, Pentru ca sa se mentina In atentia uzul acoalelor, bucoavnase compileteaza cu continut cave mai modern, dar sccpul le principal ramanetot eel religios.

In locul bucoavnei, acoala introduce treptat abecedarul de tip modern,care se ocupd numai de invatarea cetitului $i a scrisului, lasand ca restulInvataturilor, pe care bucoavna obianuia sa be cuprinda sumar in ea sa setreaca in lucrari speciale de lectura invatatura sa capete totedata odesvoltare mai mare. Un astfel de abecedar este tivarit in 1828 de GrigorePleaoianu, fost elev al lui Eliade. In 1831, Petre Campeanu tipareste .,ModulInvataturii", iar Seulescu, la Taal, Abetedar romanesc". Abecedarul lui Ple-aoianu, mai ales, inlocueate cetitul slavon, azi, buche, vede,, etc., cu cetitul.firesc : a, be, ce, de, etc.

Dar aportul inovatia cea mare pe care o aduce spiritul eel nou, ma-nualului didactic, este ca deprinde creeaza al not lucrari speciale cu con-tinut atiintific, atat de necesar nivelului cultural al vremii ai pe care acoalanu-1 mai putea ignore. De altfel numai deprins din bucoavna acest continutse putea organize ai desvolta aaa cum trebue, imprimand fiecarui manual despecialitate spiritul sau propriu.

Prirnele manuale sunt, evident, traduse, mai ales din frantuzeate. Dupatraduc?ri vin complicatille. pentru ca, mai tarziu, sa se treaca al in aucrariproprii. Cele dintai manuale, care se alcatuiesc MI% a se face apel la ma-terial strain, sunt : gramaticile, istoria al geografia %aril, apoi ai literature.Ceeace era al firesc.

Astazi ,toate aceste manuale sune depasite. Unele sunt pline de malteerorl. Altele insa, cu toata trecerea vremii $i cu tot caracterul for de lucruInvechit, depaait, sunt de o lectura atragatoare, interesanta. In ele vedempreocuoarile oameailor vremii, tot mai rasp:cat. efortul for de rid'care atarn, din punct de vedere cultural. Spiritul paaoptist, oricat de franat era elde cenzura ai Eforie, tot patrunde aci.

Intre cei ce s'au ilustrat ca autori didactici at timpului, sunt demnide pomenit : Gh. Asachi, Gh. Seulescu, Paulini, N. Draghici, Cihak, D Gusti,I Pont Ion Ionescu a. a. In Ardeal, aportul eel mai de seam, II aduc stu-dlile asupra limbii, iar pentru acoala, cartile de gramatica s'au bucurat deo preferinta, care a influentat ai asupra Principatelor. Ele au creat concep-tia burgheza, cu calitatile, dar al cu scaderile ei.

5. Curentul nou, sustinator al transformarilor sociale, cu alte a$ezarieconomice culturale, sustinand de asemenea libertatile cetatene5t1 ai na-tionafle, nu se marginate numai sa emita idei, sa-al apropie metode satraduca sau prelucreze manuale Toate acestea tintesc un stop practic, or-ganizarea de institutii In care ele sa fie aplicate.

Aparitia elementelor capitaliste in sec. al. XVIII-lea favoriza un in-ceput de organizare acolara, care era oglinda sthrilor sociale ale timpului.

23) I Bianu, Op. cit. pag.24) 0^1sifor Ghibu : Din Istoria Literaturii Didactice Rornaneati. Bucu-

reatl 1916, pag. 40 as urm.

sist

sl

s1

$1 si

sisi

st

stsi

www.dacoromanica.ro

200 PROS. STANC- IC WioLAN

Pentru clasa suprapusa existau incA din sec. al XVII-lea, Academii, cu ia-vatatura de grad superior, in limba greceasca. Jos, pentru un nurnacr res-trans de feciori de preoti, iiegustori sau oameni mai instariti, existau, farecaracter prea stabil, scoli sau cursuri tinute in biserica. Acestea se facea.0In limba romans.

In orice caz, in greceste sau romaneste, superioara sau inferioara, scoalavechiulul regim deli impregnate de spirit religios de mods veche si de ideiconservatoare, are deacum §i elemente laice, mai inaintate.

Catre sfarsitul secolului al XVIII-lea si in pragul celui urmator, ideilenot incep sa agite spiritele pretutindeni. Astfel scoala greceasca incepe a selase influentata de ideile enciclopediste, ideea unei scoli romane.sti lacepesä princla teren.

In primele doua decenii ale secolului al XIX-lea nu se face un pro-gres deosebit in acest sens, in afara de seminarul dela Socola, organizat deVeniamin Costache. Acesta preconizeaza, ce-i drept, un invatamant in limbaromans, dar ideile $i structura seminarului sunt departe de suflul eel nou.Suflul acesta it gasim numai in clasa de inginerie,, infiintata de Gh. Asachiin Moldova (1814) $i mai ales in scoala lui Lazar (1818). Dela aceasta data,organizarea invatamantului, dupa noile conceptii de viata, isi croieste drum.

In realizarea reformelor scolare, in Principate, in epoca pasopLista,distingern cateva etape.

In prima etapa, dela rascoala condusa de Tudor, pans la RegulamentulOrganic, scoala romaneasca strabate o serie de incercari eforturi, pentrua se organiza in spirit nou. Tot ce se realizeaza acum insa are uncaracter de experienta. Organizatorii sunt oameni iesiti din burghezie saudin boierism de rang mai marunt dar ei nu pot face mult prin ei. De aceea,ei se insiruiaza pe langa boieri mars, mai milostivi", sau pe langa domnitori.

Ceeace aduce Regulamentul Organic ca nou este tocmai proclamareainvatamantului ca lucru de interes public $i a scolii ca institutie perma-nents de Stat 2). Regulamentul Organic eel din Muntenia, la articolul ;306,

tar cel din Moldova la articolul 420 statorniceste pentru invatamantul ele-mentar colt prin capitalele de judet, iar Regulamentul de functionare ascoalelor statornice categariile de scoli nationale care pot lua fiinta. Elestint : incepatoare, umanioare, complimentare oursuri speciale. Primeledoua sunt de cate fpatru ani de studii, complimentare de trei ani. Se sta-bileste de asemenea un sfat de instructie",,, alcatuit din 4 efori, un directorsi un revizor, $i se intocmeste o programa de studii. Corpul didactic ur-meaza sa se recruteze, nu tocmai dupa criterii precise de studii, dar in oricecaz dintre persoane mai destoinice, cad, dupa cum arata V. A. Ureche, seda acum profesorului o situatie onorabila" in Stat 26).

Invatamantul public este prin el insusi o forma de invatamant avan-seta ; de accea, °data cu instituirea lui, se deschide, dupa 1831, o perioadade lupte, duse pentru consolidarea lui, impotriva aristocratiei, care incepe sagusting invatamantul particular sau eel putin privet (nestatificat). 0 partedin boierime vede acum binefacerile invataturii, dar simte si pericolul ras-pandiril sale in mase mai largi populare. Lupta ei este dubla : pe de o partesa franeze cat mai mult infiintarea de scoli elementare, mai ales la sate,iar pe de alta sa dea invatamantului superior caracterul unei scoli pentrucopiii color avuti. Pe motivul nedestoiniciei limbii romanesti pentru rostireacugetarilor inalte"27), se cere de pilda ca Academia dela Iasi sa fie transfor-meta in Colegiu Francez, ceeace se si inta.'mpla in 1847.

Motivul real al transforrnarii scoliior de invatamant superior, in colegilde limba franceza, era in fond dorinta protipendadel de a-0 rezerva numaipentru ea acest invatamant, a-1 face inaccesibil restului poporului. In reali-

25) P. Rascanu : Istoricul InvatAmantului Secundar, Iasi 1906.26) V. A. Ureche : Istoria $coadelor, partea II-a,27) Al Xenopol : Lstaria partidelor politice in Romania, vol. I, partea 1,

oag. 226.

si

stcelle

si

www.dacoromanica.ro

08ZPRE COVICEPTIA DIVATAMANTULIII PUBLIC DIN ANI:11, 184E 201

Jerez scopului nemarturisit, de class, aceasta nu se sfieste sa arunce jignirtis adresa limbli si natitmli, din mijlocul careia totuai se ridicase.

Poate ca in mintea celor ce vor sa desnationalizeze din nou invata-mantul superior de astadata dupa calapodul Apusului mai mocnea alo alt3 intentie : aceea de a pune oarecare stavila exodului de tineri studentispre scolile din strainatate, mai cu seams in Franta, de unde nu veneau nu-mai cu invatatura, ci ai cu altceva, ce nu convenea boierimii noastre. Nubonjourismul moral o neliniateate pe ea cLci toata boierimea e bonjouri3tain acest sens ci cel social al politic. Feciorul lui Mihail Sturza se va fiintors in taxa cu un lustru de suprafata doar, dar Mihail Kogalniceanu estemandru sa anunte, in 1837, babacai" lui, ca acolo, in strainatate, a scris oLstorie a patriei lul, pentru care este laudat 28).

De altfel din 1843, studentii roman' din strainatate sunt deja puai subsupravegherea until corespondent", printr'o anaforea a Eforiei. Parisul, undestudentii sa ai organizau pentru activitate politica ai culturala, ii ingrljo-reaza in special pe velitii boleri, membri ai Eforiei. Tanarul student, lase&singur aci ar ft fost, zic el, ca vasul de plutire, ce s'ar arunca fat% carmain valurile marii" 28).

Toate masurile for sunt insa zadarnice. Istoria 4si urmeaza cursul eLTineril seriosi si care reprezinta din punct de vedere social ceva, nu stintnici stricati, nici instrainati de mediul din Apus. Din contra, el vin mai in-calziti de gandul de a fi folositori %aril for al scolii lor, Dintre acestia a iesitan Eufrosin Poteca, un Saulescu, sau Petrache Poenaru indragostiti de acoalaromaneasca cea noua, carela 1-au inchinat si anil de studentie ai pe cei demai tarziu. Intr'o scrisoare adresata, din Londra, lui Zenobie Hagi Pop, ne-gustor din Sibiu, Petrache Poenaru scria in 1831: Principalul scop al stu-dlilor mele, in aceasta Capitals, a fost acela de a ajunge sä cunosc meto-dele intrebuintate penru incurajarea instructiel publice" 80).

6. Anul 1848 marcheaza apogeul tuturor strLdaniilor progresiste aleacestei generatil de care ne ocupam. El se prezinta insa deosebit pentru fie,care provincie romaneasca, iar un inceput de realizare revolutionary pre-zinta flume' Muntenia.

In Moldova, dupa cum se atie, incest carlle de rasmIrita sunt repedeinabuaite, represiunea fiind condusa de insist fiii domnitorului. Miscarea acazut prin lipsa ei de once legatura mai serioasa cu masele populare; Nueste de mirare ca Sturza indrasnea el sa-1 numeasca pe revolutionari aria-rtocrati" al retrograzi", cum se va plange Kogalniceanu mai tarziu 31). Dealtfel Kogalniceanu nisi luat ,parte la evenimentele din Martie, dela Iaal.

Ce ar fi putut sa fie miscarea din Moldova, dupa dorinta fruntasilormai progresisti, a aratat-o Kogalniceanu in August 1848, in exil, la Cer-°Ault, unde a publicat cunoscuta brosura, intitulata : Dorintele partidei na-tionale in Moldova", In ce priveste educatia si invatamantul, una din cele34 de revendicarl, la punctul 14 cere : , Instructie egala al gratuita pentrutoti Romanii... Flastecare oral, targ, sat, trebue sa aiba acoala sa, ca fieate-care Roman sä poata primi instructiuni 1a care it chea.ma facultatile sale" :'2).

In Transilvania, legatura cu masele a existat, dar miscarea a fost rauindrumata de majoritatea conducatorilor ei. Barnutiu, port-cuvantul ,,inteli-gentei ardenele", a fost o franc, chiar prin faimosul sin discurs. Xenopalspune ca acesta a atiut sa vorbeasca multimii Inconjurand Cu intelepclunerevolutlile Romanilor si cu deosebire pe aceea din 1784, de care era pert-culos a se ocupa zice el 'intr'o adunare atat de pornita contra elemen,.

28) N. Iorga: Scrisori vechi de studenti, Buc. 1934, pag. 19.29) V. A. Ureche: op. cit. pag. 236,30) N. Iorga, op. cit. pag. 8.31) Anul 1848 in Prindpatele Romane. Acte si docuinr.nte, torn IV, Buc,

1903, pag. 91.3.) Ibidem, pag. 99-10n

n'a

www.dacoromanica.ro

202 PROF. STAN= STOIAN

telor asupritoare" 88). Obste-vatia e justa, dar nu pentru lauda, ci pentru a-1grata, fixa, lul Barnutiu, adevarata sa fate destul de pronuntat nerevolutio-nara. Unionistii sau eel putin cei ce cereau colaborarea momentana cu mvo-lutionaril unguri cum era si just nu erau putIni, spune tot Xenopol,dar, dupa discursul sovin al lui Bannutiu, n'au mai ladreznit sa se opunacureetului format.

Barnutiu a cautat sa profite de atmosfera creata si a propus o mo-tiune, Cu patru puncte, tcate numai in sensul celor vorbite de el. Abia adoua zi, in atmosfera calma a unei adunari restranse, s'a luat in consi-derare un program de revendicari mai largi.

Intre acestea sunt si revendicarile de ordin educativ $1 ecolar. Punctul13 din programul acesta de revendicari cere: Infiintarea de ecoale ratio-nale fn toate satele Si oraeele; infiintarea de institute tehnice, de seminarii,pentru educatlunea preotimei; cum si infiintarea unei Universitati nationaleromanesti si dotarea acestora din tezaurul Statului, in proportie cu pepora-tiunea contribuabild, apoi dreptul de alegator pentru intreg personalul didac-tic el desavarsita libertate a Invatamantului" 34).

0 interpretare tendentioasa a evenimeetelor dela 1848 din Ardeal ne-u°biscuit cu ideea ca in tabara maghiara nu exista nleio intelegere pentruastfel de revendicari. Ceea ce e profund eronat. 0 pilda gasim in atitudinealui Pettifi. Ca erau si aici spirite incalzite de un eovinism, ca insuei Kossuthera inclinat in acest sens, lucrul este adevarat, Dar nu e mai putin adevaratca erau si intre Maghiari oameni care vedeau just. Inca dela inceput, d1etaa aprobat astfel infiintarea de ,,scoale pentru toate confesiunile"; iar Kos-suth chiar, e dropt ca abia in primavara lui 1849, admitea totusi ca ,.In toateOcoalele deja in fiinta si iracele care se vor infilnta pe viitor de care Statpentru Romani, limba de instructiune e limba remana"35).

Revolutia din Muntenia s'a desvoltat In conditiuni si cu forte ceva maideosebite, Faptul acesta i-a imprimat un caracter de mai justa linie revolu-tionara, cel putln in parte si i-a asigurat si un inceput de succes.

Ietre revolutionari au fost si oameni sovaelnici ca Eliade, au fost in-teresati ca Bratienii, despre care Balcescu spunea mai tarziu ca , tot ce aufacut ei, este ca sa se exploateze revolutia in favoarea ler", dar au fost stintelegatori adanci ai momentului, ca Balcescu sau Al, Golescu-Arepila. Pelanga aceasta, muncitorii, taranii targovet11 mijlocii au simtit, din instinct,cIS revolutia era a lor. Descrierea intrarli in Bucureeti, in ziva de 10 futile,a teianilor, cand himea se imbratiseaza, cane' taranii sunt Intampinati cusalutul Dreptate"! arata indeajuns uncle era sufletul eevolutiei36).

Din punct de vedere ideologic, revolutia dela 1848 din Muntenia estesustinuta de trei publicatii: Poporul Suveran, Pruncul Roman si InvatatorulSatului.

Poporul Suveran apare intre 19 Tunic el 11 Septembrie, Fei este lnspiratde Balcescu si condus de Dimitrie Bolintineanu si Grigore Alexandrescu.

Pruncul Roman, condus de Rosetti, Vinterhalder si Catina, apare intre12 Iunie $1 11 Seiptemvrie.

Invatetorul satului" este o revista mai veche, aparutl In 1843, subconducerea lui Petrache Poenaru si a continuat s1 dupd revolutie, Revista seadresa satelor si satenilor, pentru care vrea sa fie un adevarat invatator".In difuzarea celor scrise in paginile el, redactia se baza, dela inceput, si pe ceicinci-case oameni, care stiu sa &teased" in fiecare sat, dar mai ales pe tar-covnicil" ce se pregatesc a fi invatatori, pe niste mica proprietari ...(pe) n1 $1e

33) Al. Xenopol: Istoria Romanilor, vol. XII, Buc. 1896, pag. 25.34) G. Sima, Scoala Romfmeasca In Transilvania si Ungaria, Buc. 1915,

pag. 17.351 Ibidem, pag. 17.86) Serisoarrea lui Florian Aaron dare GIL Barit.

si

www.dacoromanica.ro

DILSPRE CONCPPTIA. INVATAMANTULUI PUBLIC DIN ANUL 1348 203

boierria$i de neam, niate mazill patentari alte bresle, care mai toti $ttucarte" $i care iarna mor de urat $ezand Vara treaba" 87),

Balocu cunoaste aceasta publicatie da seama de importanta ei,mai ales in lupta ideologica, de aceea prime$te sa o conduca el insusl, in lunilerevolutiei. In aceasta revista se publics faimoasa circulars din 25 Iunie, incare, adresandu-se profesoruad" conducator al invatarnantului d:n fiecarejudet, se spune: Fa, Domnule Profesor, din invatatori organe fidele ale Liber-tatii, trimitandu-i in sate a lumina pe fratii lor".

Spre deosebire de vremurile de liniste, epocile miacarilor revolutionareau un caracter specific al for din punct de vedere educativ. Atunci se evi-dentiaza mai mult rolul educativ at propagandei ideologice $i necesitatca el.In acest scop, guvernul provizorlu din 1848, a organizat, din indrumarea luiBalcescu, pe toata tare asa numitii comisari de propaganda", as caror rostera, in primul rand, sa explice noua constitutie. Nu tot' oamenii revolutiei auinteles, cum se cuvenea, importanta acestora. Dintre tot!, Balcescu ai Al. Go-lescu-Arapila au inteles-o cei mai bine. Este interesanta din acest punct devedere, scrisoacrea lui Al. Golescu catre Stefan Golescu, avand data de 9 Iunie.

Despre propaganda, spune Al, Golescu, staruesc mai Elul decat oricand,in ideea de a numi cate un comisar de fiecare plasa sau plaiu, care sa co-respunda de-a-dreptul cu guvernul provizariu catre o comisie numita inadinspentru aceasta ai care avea a se ocupa zi noapte cu singura chestiune apropagandei; aceasta comisiune se poate intocmi de unul din secretari, eupropun pe Balcescu.., Asa tirmand nu se va mai intampla ca o multime desate sa nu scrie Inca ce se lucreaza in favorul for $1 contra ciocoilor... Poporuleste singura putere a noastra. Nu crutati dar de a-1 aduna cat se va puteamai adesea ori, $1 in mai multe locuri, ca mai multi sa poata lua parte laacele adunari, coanunicatoare de fiori electrici, pentru libertate ai nationa-Mate" 88),

Intre elementele utilizate in acest scop de guvern, invatatorli preotiiocupa un loc de frunte, pentru sate, dar sunt Si elemente orasenesti, anumealese. Pentru ei se organizeaza cursuri speciale de perfectiune, in capitalelede judet, cursuri care au ai acest rost politic. Ele trebuiau sa-1 pregateascapentru a fi buni comisari de propaganda", capabili sa explice spiritul noieiconstitutii. Pentru aceasta li se trimit circulari $i se scriu articole in publi-catiile regimului. Ei de asemenea fac rapoarte asupra calor constatate peteren, din care se poate deduce starea de spirit cu care revolutionarii aveaude luntat, sau pe care se puteau sprijini.

Un raport semnat Veniamin Ierodiacon $i D. Dutulescu, ne aduce astfel de$tiri, de pilda din judetul Vlasca. Raportul respira $i oarecare scepticism, Liararata ai faptul imbucurator ca satenilor tot be mai bate anima cand and castapanirea ii nume$ta fii $i guvernul le zice fratl".

Intr'un alt report, comisarui de Romanati se plange contra unor preoti,care nu se prea arata dispusi sa colaboreze cu noua asezare a tarii. Pe acestraport, cu data de 15 August, C. A, Rosetti a pus urrnatoarea rezolutie: s1se dea in cunostinta d-lui Ministru al Cultului adaogand ca mai prin toatejudetele sunt preoti de acestia" 89). Se vede ca nici in alte judete $i nici chiarin Romanati, nu tot! preotil erau ca Radu Sapca dela Celei.

Spiritul in care trebue sa se faca propaganda nu este indiferent guver-nului provizoriu. Se dau chiar modele de explicatii $i se vox fi %cut, probabil,

exercitil anume, cu cei ca erau trimisl in mese,Gasim, de pilda, in Popo lul Suveran" cu data de 26 Iu lie 1848. un articol

interesant, care vrea sä arate cum explica un preot de tiara Constitutia:Acum, spune autorul articolului, prin gura preotului, fiul saracului va in-v5ta dennotrivi cu fiul hoeruiui fiindca toti Romanl sunt deopotriva, ase-menea sä invete fetele deopotriva cu oamenil. fiindca nu e in dreptul

37) Ibidem, pag. 339.38) Romarea I.Abera, an VI, nr. 1167 C 11 Iunie 1948.39) Anul 1848 in Principatele Romane, Tom. III, Buc. 1902, pag. 4 61 456.

si

ei-el

Itsl

It

It

ci

It

www.dacoromanica.ro

-204 PROP. STANCIU STOIAN

muerile sa ramana in intuneric"40). Cad gruparea revolutionary condusa deBalcescu este, in adevar, preocupata nu numai de propaganda asa de utila,

dar, se intelege, si de scoala si de educatie, in intelesul obisnuit al cuva.'ntu-lui. Dupa. articolul 13 din, Proclamatia dela Islaz, care prevede emancipareaeldeasilor, ce se fac proprletari prin despagubire", unul din cele mai impor-tante articole este, de sigur, articolul 16, care proclama instruct.le egala slintreaga pentru tot romanul, de amandoua sexele".

Pe langa aceasta, cateva masuri se iau acum, care arata grija pe care otmpune revolutia guvernului provizoriu pentru scoala. Astfel, printr'un decretdin 28 August 1848, se reduc taxele scolare pentru Sf. Sava si se ridica nu-marul stipendistilor. Printr'un alt decret, purtand aceeasi data, se 1nfiinteazapatru scoli de fete in Bucurestl sl cate o scoala in fiecare capitals de judet

In modernizarea organizatiel sale scolare, se vine apoi cu o masura careevidentiaza acest lucru. Printr'un decret din primele zile ale revolutiei (15Iunie 1848) el desfiinteaza Eforia $coalelor, care reprezinta o rarnasita a vecheipozitii a Statului fats de scoala, si in locul ei infiinteaza un Minister al Cre-diutel si Instructiunii. Prin aceasta, treburile scolare urmeaza a fie conduse,pe viltor, de un organ cu raspundere politica intreaga, la fel ca toate celelaltetreburi ale tarii, care sunt conduse de sefi de departament.

Trebue sä recunoastem totusi ca documentele vremil nu ne desvalue oprea mare activitate pe teren scolar. Mai tarziu, primele masuri la care g5.n-deste guvernul sunt pentru securitatea lui si a nouilor start. De aceea 11 ve-dem preocupandu-se de armata si de gvardia nationala".

Dar mai este, de sigur, sl alt motiv, Articolele 13 si 16, care stint Intrecele mai cu continut popular, intampina opozitie chiar In sanul guvernului.Se stie ce soarta a avut comisiunea improprietarirli, prezidata de Ion lo-nescu dela Brad, Aceeasi trebue sa fi fost atmosfera in guvern si cu privire1a instructia egala si intreaga", despre care glasuia proclamatia dela Is1PA.

7. Infranta miscarea revolutionary in Septemvrie. cu ea cad si planurileel de noui asezari scolare. Tot ce gandisera sau incepusera sa infaptuiascaoamenil revolutiei era taxat drept comunism", asa cum se exprimasera dejacatre Poarta, in plangerea lor, boierii reactionari. care fugisera din tart' s2).Invatatoril sl profesorii dar mai ales invatatorii care luasera parte lamiscare, sunt urmariti cu mult asprime Cat si nici acum nu inceteaza", seplange o circulars data de noua stapanire. $colile sunt de asemenea 1nchise,tar Ministerul Instructiunil este desfiintat.

Cand, In 1851, scolile sunt redeschise, filndca de acum scoala 1st facusedrum in constiinta publica, stapanirea este mult mai atenta la organizarea stprogramele el.

Epoca uniril sl a domniei lui Cuza pun din nou insa In defensive reac-tiunea, feta de unele elemente ale conceptiel pasoptiste. Ministerul Instruc-tiunil publice este reinfiintat.

Revolutia dela 1848 nu si-a putut da insa toate roadele la timp, pentruca a avut chiar in ea germenele descomnunerii. Chiar dela inceputul mis-earn, dupa cum foarte bine s'a aratat in timpul din urma, burghezia isi aratatoata sovaiala si lasitatea el, prin grija de a ajunge la intelegere cu clasa sta-panitoare a mosierilor, pentru Imparti rolurile in conducerea Statului.Slabiciunea a stat asa dar In Insa$i nature conduceril si In lipsa ei de unitate.Cerintele burghezo-democratice, ale revolutiei, n'au gasit instrumentulmai potrivit pentru a se realize. Cele mai multe din aceste cerinte, cu totcaracterul lor limitat, nu au putut fi traduse in vieata, deoarece revolutiadela 1848 s'a savarsit sub hegemonia burgheziei. Aripa stanga a burgheziei,

40) Popolul Suveran, 20.V111.1848. Serie articolelor cu acest subiect in-eepe din 26 Iulie.

41) Anul 1848 In Principatele Romane, pag. 540.42) Al. Xenopol: Istoria Partidelor Politice din Romania, Bucuresti,

voL I, pag. 262-263

a-si

d.

eel

www.dacoromanica.ro

DIOSPRZ CONCEPTIA INVATANIANTULUI PUBLIC DIN ANUS, 1848 205

In frunte cu Meese% a fost nevoita, dupa revolutie, sa la drumul exillului.Desavarsirea revolutiei burghezo-democratice, In Romania, a devenit posibilasub conducerea proletariatului numai" 43),

Principiile revolutiei dela 1848 n'au devenit fapt atunel, dar au doveditnazuintele poporului roman si puterea de desvoltare spre progres" 44),

0 nou franc impotriva spiritului pasoptist, in scoala ca in toate cele-lalte domenii, a fost puss la noi, in 1866, prin instaurarea monarhiei de Ho-henzollern, monarhie prusaca, care a condus politica reactionary sl antipopu-lara $i antinationala in tare noastra. °data cu aceasta, apare, incurajata de

nnumitea, faimoasa direetie noua" a Junimil, Cu ceea ce s'a spiritul el critic,un fel de maturizare a spiritului reactionar. El, ajutat si de un proces simi-lar, care se petrecea si in restul lumii, in regimu lcapitalist, a lucrat la orga-nizarea unei seoli, monopol al clasei burghezo-mosierestl,

Dupa un secol dela revolutia din 1848, tara noastra se gaseste introsituatie complect diferita. Inlauntru, ea se sprIjina pe fortele productive alepoporului, inafara ea are un bastion, al CCTUI prestigiu e mereu in crestere,Uniunea Sovietica. Drumul realizarilor democratise, in scoala ca In cele-lalte domenii, devine zi de zi fapt sub condueerea clasei muncitoare In frunts-eu Partidul Muncitoresc Roman.

43) Raportua politic general, Meat de Gh, Gheorghlu-Dej, la C,ongrestiPartidului Muncitoresc Roman din 21-23 Februarie 1948.

44) Mibail Roller, op. cit peg 48

si

www.dacoromanica.ro

CONCEPTIILE REACTIONAREALE FILOSOFIEI PEDAGOGIEIAMERICANE CONTEMPORANE 11

dE PRoF. M. BERNSTEIN

Pans la primul razbolu mondial, Statele Unite irnportau dinLumea Veche nu numai capitaluri si forts de mtmca, ci si valorispirituale. Acest fel de trai ideologic pe socoteala altuia" seexprima nu numai prin faptul ea americanii veneau in centrele cul-turale din Europa pentru studii, dar si prin aceea ca ei transplan-tau pe solul american Intr'un mod lipsit absolut de critics, concep-tiile burgheze filosofice, sociologice si pedagogice cele mai lamods" In special din Anglia si Germania.

TEORIA NE INTERESEAZA PUTIN..."

Primal razboi mondial a fost pentru Statele Unite izvorulunei imbogatiri economice colosale : din datornicul Europei ale audevenit creditorul sau. In domeniul politicei, partea cea mai agre-siva a burgheziei americane isi puse depe atunci pe ordinea de ziproblema hegemoniei mondiale. Cat priveste insa domeniul filoso-fiei, USA a continuat Inca molt timp sä ramale in coada partene-rilori sai din Europa. Tempo-ul rapid al desvoltarii economice, in-viorarea febrila a afacerilor din timpul primului razboi mondial,boom"-ul postbelic si .,inflorirea" din jurul anului 1920, au pro-vocat leaderilor societatii americane si in special la leaderii peda-gogiei o anurnita usurinta In tratarea bazelor teoretice si filo-sofice a educatiei si adeseaori chiar acesti leaderi nu se dadeau inlaturi de a se lauda cu atitudinea for dispretuitoare fata de ches-tiunile de teorie. Pans si un astfel de teoretician" al pedagogieica John Dewey era dispus in acea perioada sa ridice lipsa de prin-cipii in teorie la inaltimea unui fel de principiu original. El isibatea joc in fel si chip de adevarml absolute" si sublinia supe-rioritatea instrumentalismului sau aceasta variants a pragma-tismului, care nu cauta sa devie odata pentru totdeauna un sistemfilosofic finit". In perioada de time petrecuta in URSS, in 1928,Dewey, dupa propria lui marturisire, era dispus sa ironizeze inte-resul din ce in ce mai mare al pedagogi;or sovietici pe care-1 acor-dau chestiunilor de teorie si, in mod demonstrativ, ii venea greusa arate in ce consta teoria sa pedagogics ". In aceeasi perioada,

1) Din nr. 5 *1 9, 1948 a!e revistei Narodnoe obrazovanle".www.dacoromanica.ro

CONCEPTITILE REACTIONARE ALE FILOSOPLEL PLDAGOGIEI AMERICAN'S 207

un alt star" american in asoensiune George Kaunts declara :Noi americanii suntem un popor practic, ne interesAm putin deteorie spre deosebire de rusi, can fac prea multA teorie".

Criza economics acuta din 1929-1933 a sguduit nu numaibazele materiale, dar si cele spirituale ale capitalismului american.Ea a dus cu ea nu numai ruina economics a masselor, dar a de-monstrat in mod evident si incapacitatea bArbatilor de stat detipul lui Hoover de a Infrana demonii ,,individualismului grosolan"care formeazA baza crezului capitalist... Criza a provocat dispe-rarea si Inrairea masselor si o complectA dezorientare printre eelmai multi dintre ideologii americanii intre can se aflA si ideologiidin domeniul stiintelor pedagogice. AceastA stare de profunda de-zorientare si-a gasit expresia deosebit de vie in paginile galAgioaseireviste pedagogice de pe atunci Frontul social", care a aparut inOctombrie 1934 in calitate de tribunA de press a pedagogilor sal-vatori ai capitalismului intrat In putrefactie a lui Dewey,Kaunts et Co.

Pentru savanti, eerie autorul unuia dintre articolele defond ale acestei reviste, can se gandesc nu numai la ecuatiilelor matematice si eprubetele chiznioe, vremurile noastre sunt foartegrele. 0 lume intzeaga se prAbuseste in jur si acest fapt ii lipsestenu numai de asigurare materials cat de modesta dar si de credintafor In importanta morals a lucrArilor lor stiintifioe. Ei credeau 6sunt avantgarda progresului uman, eliberandu-i pe oameni de pre-judecati irationale si patimi Inttmeoate si ajuand la crearea buneistar' materiale pentru toti. Si in locul acestora domnesc haosul sifuria oarbA. Degetul acuzator al lumii inconjuratoare ii indicA cafiind responsabili in cel mai mare grad de acest naufragiu al lumii.Poporul cautA tapul ispAsitor si incearcA sA-1 descopere in figuranobilA a savantului care cauta adevArul. Noi am urmArit tot timpulideile stiintifice si am scapat din vedere pericolul prabusirii. Darce ne mai rArnane de facut acum? Ce putem not sA facem ?"

IN CAUTAREA NOILOR TEORII" PEDAGOGICE

Disperarea masselor ruinate si Infuriate a alarmat serios peatunci clasele conducatoare ale Americii. In cautarea tapului is-pasitor", ele erau gate sA trAdeze pe savantii si teoreticienii lor. Uniiau incercat chiar sA arunce vina crizei ideologice asupra teoreti-cienilor de tipul lui Dewey car' flecareau despre nedetermin'smulfilosofic si creau un cult al nesigurantei". In negatia lor a ade-varurilor absolute se vedea aproape un atentat la bazele vesnice"ale capitalismului.

Adevaratii stApani ai U. S. A. au Inceput sa ceara din ce Ince mai insistent teoreticienilor lor, Intre can si celor din dome-niul pedagogiei, o motivare filosofica serioas5." si o justificare acapitalismului, a democratiei burgheze, a institutiei proprietatiiprivate si o propaganda temetnicA" a principiului initiative' si

www.dacoromanica.ro

208 PROP. 11, BERNSTEIN

succesului personal. $coala" lui Dewey n'a intarziat sa treats laIndeplinirea acestei comenzi a stapanilor. Pain expunerile for teo-retice, Dewey si colaboratorii sal au incercat sa canalizeze ag,itatiaanticapitalists a masselor pe cursul pasnic al vindecarii treptate piIncete a ranilor sociale si al reconstructiei capitalismului pe caleaeducatiei.

Atitudinea teoreticienilor-pedagogi americani, a tuturor acestcapragmatisti, instrumentalipti si experimentalipti, fats de rolul siimportanta teoriei pedagogice, s'a schimbat. Kaunts a exprimatdeschis acest lucru 'Inca din 1930 in carticica sa Ca lea americana'spre cultura", pe care a incheiat-o prim urmatoarele cuvinte :Acura pedagogia americana ca si societatea americana in general,are nevole de o conceptie asupra vietii conforms cu noua civili-zatie...'`.

Cu o intarziere considerabilA, abia dupa inceputul celui de aldoilea razboiu mondial, insupi" Dewey a fost nevoit sa fac5drumul spre Canossa. In lucrarea sa Natura si exparienta",ruts in 1940, Dewey a fost nevoit sa -si recunoasca gresala. G5-sesc, stria el, a facand legatura dintre diferitele ipoteze din punc-tul de vedere al pozitiilor teoretice unite am un sistem si trebuesa ma pocAiesc pentru acele observatii dispretuitoare, pe care le-amfAcut in trecut, referitor la necesitatea ursui sistem In filosofie".

Dupa cum se stie, Dewey a incercat sa ajuuga la sistemati-zarea" invataturilor sale prin renuntarea in filosofie la ultimeleresturi timide de materialism si la ultimele elemente de democra-tism in domeniul social-pedagogic. Aceasta nu inseamna, binein-,teles, ca dewismul in aoea stare in care a apArut el in ultima cartea lui Dewey Probleme umane" a devenit mai putin eclectic pieontradictoriu. Totusi, pocAinta acestui filosof al lipsei teoretice deprincipii este foarte semnificativa pi simptomatica.

Incepand cu anul 1930, din ordinul claselor dominante ame-ricane, pe plata pedagogics au inceput SA fie aruncate diferite teo-rii" pedagogice mari si mici. una mai bombastica pi mai reactio-nary decal cealalta. Fara a se margini la filosofii idealiste contem-porane la modA in genul pragmatismului, neorealismului, idealis-mului absolut etc., teoreticienii" nou aparuti in domeniul. peda-gogiei au inceput sa caute haze filosofice si metodologice pentruconceptiile for pedagogice in catolicisanul militant, in pcolasticaEvului Mediu si chiar la... Aristotel.

Orice denumire nascocitA pentru o nouA" varietate filosofic5a idealismului scria Lenin odata reprezinta o firma pentruacoperirea putregaiului, tot atat de mincinoasa pe cat suntmincinoase firmele partidelor burgheze europene". $i, intr'adevar,Coate aceste teorii pedagogice americane noui" miroase a putre-gai ideologic, caci burghezia nu mai este capabila sa priveasciiinainte. Toate aceste teorii pedagogice sunt Inceroari disperate aleapostolilor filosofi" ai unui regim de exploatare pe tale de de-generare de a Intari prin teorie" clAdires capitalismului ce se &a-

de

apaL

www.dacoromanica.ro

CONCEFTM.R REACTIONAAE ALE FILOSOirlEI PEDAGOGIEI AMERICANE 209

tins, de a frana mersul evenimentelor care-1 imping spre pra-paste, de a itntoarce inapoi roata istariei. Sub masca arignalitatii"si exceptionalului", aceste teorii contin o baza filosofica comuna,reactionara, burgheza, ele toate stint unse cu aoelasi mir reactionar-fideist.

CULEGEREA DE FILOSOFII IN PEDAGOGIE"

Teoriile pedagogice contemporane ale Americii sunt stranseintr'un singur buchet" in anuarul nr. 41 al Societatii americane decercetari pedagogice, sub titlul Filosofii ale educatiei" (Philoczo-phys of education").

Publicarea acestei lucrari a fost tin eveniment important Inpedagogia americana si a provocat ecouri multiple in diferitelepaturi ale societatii americane, printre oare si articole publicate inpress ale unor teoreticieni americani de vaza ai pedagogiei, ca pro-fesorii Kendel si Dewey. Ultima culegere a articolelor lui Dewey,editata in 1946 sub denumirea generals de Probleme umane", este,intr'o mare masura, tin raspuns la aceasta lucrare colectiva a teo-reticienilor americani din domeniul pedagogiei, o aparare impo-triva criticii invataturii sale filosofice si pedagogice.

Filosofii ale pedagogiei" merits o atentie deosebita si prinfaptul ca fiecare din teoriile pedagogice prezentate este scrisa dereprezentantul eel mai plin de autoritate al soca" pedagogicerespective. Fiecare din articolele publicate in culegere a mai fostin plus revAzut de doi apostoli" recunoscuti ai teoriei respectivesi in felul acesta este nu numai o creatie individruala a autorului,ci o platforms pedagogica a unei anumite qcoli pedagogice. Pescurt, in culegere este reprezentatd floarea" gandirii teoretico-pe-dagogice din State le Unite.

Dupa cum marturiseste redactorul sef al culegerii, profesorulBrubecher, redactia culegerii a incercat la inceput sa fixeze uncerc de probleme in domeniul carora fiecare autor trebuia sa-sispund cuvantul". Totusi, aceasta incercare a suferit tin exec nunumai prin faptul ca membrii redactiei si autorli atrasi n'au putut.sa se inteleaga asupra unui astfel de cerc de probleme, dar §i prinfaptul ca ei n'au putut sa cads de acord cu privire la ceeace con-.stitue o problems filosofica in pedagogie...". In felul acesta, insusiredactorul culegerii a confirmat nu numai incoherenta teoretica,dar si neputinta metodologica a filosofilor conducatori al pedago-giei americane.

In culegere stint prezentate urmatoarele sisteme filosofico-pedagogice" :

E xperimental is m u 1" in expunerea adeptului celuimai de vaza a lui Dewey William Kilpatrik ;

N e o r e a 1 i s m u 1", expus de Frederic Breede, profesor laUniversitatea din Chicago, autor al lucrarii Pedagagia si noul rea-lism".

STUD Il 14www.dacoromanica.ro

210 PROP. EI BERNSTEIN

I d ea lism ul obiecti v" expus de Herman Horn, profesarla Universitatea din New-York.

A ris t ot el is mu 1". expus de prafesorul Mortimer Adler ;T omis mu 1" (dela numele lui Toma d'Aquino), expus de

William Makgoken, decan al scolii pedagogice catolice din Saint-Louis.

Remarcabila In primul rand, este alianta deschisa a filoso-fillor pedagogice care se pretind stiintifice ou conceptiile catoli-cismului militant care lupta deschis cu stiinta, care trateazastiinta ca o sursa inferioara a cunoasterii in comparatie cu reve-latia divina, al carei posesor se pretinde. Este clar ca filosof lieidealiste prezentate in culegere, in ultima analiza, due la fideism.Cu toate acestea, o prietenie" atat de deschisa cu conceptiile teo-logice nu este de fel intamplatoare. Problema consta in aceea capentru inabusirea opiniei publice care se revolts impotriva pla-nurilor sinistre ale reactiunei, aceasta din urma nu -$i mai poatepermite sa pozeze in liber cugetatoare sa apeleze la stiinta chiarsi la una falsificata, burgheza. Reactiunea americana, mobilizandtoate fortele oculte pentru realizarea planurilor sale indreptate im-potriva omenirii, este nevoita astazi sa mohilizeze pe aliatul sauideologic credincios catolicismul reactionar.

Aceasta o recunoaste indirect Si redactorul culegerii explicandcauzele care au indenmat Societatea Americana pentru CercetariPedagogice sa se ocupe de cercetarea tuturor sistemelor filosofico-pedagogice.

Poate niciodata ea acum, scrie prof. Brubecher, atentiasavantilor pedagogi n'a fost atat de absorbita de problemele careau fost intotdeauna socotite Ca fiind filosofice.

Si aceasta din mai multe motive, principalul fiind timpurileturburi confuzia in care traim. Acum. ca niciodata, este necesarpentru pedagogic un ideal politic valabil pentru o vreme inde-lungata".

In realizarea acestei probleme, burghezia americana da maimulta Incredere catolicismului militant cu adevarurile lui ve$nice"Si dumnezee$ti" decat experimentalistului Kilpatrik, care se luptacu problema cum sa gaseasca in civilizatia noastra mereu schimba-toare un principiu invariabil $i stabil..."

In articolul de fats ne vom opri la doua dintre conceptiile celemai vadit reactionare ale filosofiei pedagogiei americane tomismul$i aristotelismul.

REVELATIILE" PEDAGOGICE ALE TOMISTILOR

Dupa cum se $tie, invatatura lui Toma d'Aquino din secolul alXIII-lea constituia tin compromis dintre biserica catolica $i concep-tia We'd asupra lumii, a burgheziei, nascanda pe atunci. Intoarcereagandir'i filosofice buroheze arnericane d'n secolul XX thapoi latomism" exprima o alianta silita a ei cu clerul.

si

gf

www.dacoromanica.ro

CONCEPTIELE RBACTIONARE ALE FILOSOFTET PEDAGOGIEI ATVIERICANE 211

Nu intamplator, scria V. I. Lenin in 1911, ci in virtuteanecesitatilo r. intreaga noastra reactiune in general si cea libe-rals mistica, (constitutional-democrata) in special s'a aruncat"asupra religiei. Un singur bat, un singur biciu este prea putin, maicu seams cand batul este totusi rupt".

Reactiunea americana agresiva, pregatind campania pentru cu-cerirea lumii, este silita sa stranga surubul ideologic cat se poate destrans si sa sugrume prin toate mijloaoele gandirea libera a mas-selor. Pentru aceasta avea nevoie de un bat spiritual".

Teoria tomista a pedagogiei imprumuta in primul rand, delaToma d'Aquino, invatatura lui despre sursa dubla a adevarului: ceainferioara. insusita prin ratiune, si cea superioara insusita prinrevelatia diving ". Tocmai din aceasta invatatura a lui Toma, extragobscurantistii moderni argumentele pentru campania for deschisaimpotriva stiintei, impotriva cunoasterii objective a realitatii si im-potriva cunostintelor.

Autorul articolului despre tomism, publicat in culegerea Filo-sofii ale educatiei", Makgoken, declara fara niciun fel de rezerveca biserica considers religia ca hind mai importanta de cat cunoas-terea fractiilor", ca o educatie morals buns este mai important5decat cunostirrita gramaticei, ca educatia unui bun cetacean este maiimportanta decal *Uinta de a pretui operele lui Shaskespeare jar,,desvoltarea virtutilor catolice la copii este mai importanta decaltoate celelalte". Makgoken chiama fatis la boicot impotriva tuturorscolilor in a caror invatatura exists vreun element contrar bisericiichiar data printr'un astfel de boicot copiii ar fi amenintati sa ra-m:dna analfabeti". Ca.% cand ar raspunde la invinuirea privitor la ca-litatea inferioara a instructiunii in scolile bisericesti, Makgoken de-clara: Oricat de proasta ar fi desvoltarea intelectuala data copiilor,oricat de inferioara ar fi pregatirea invatatorilor din aceste scoli,numai for poate sa le fie incredintata educatia copiilor caci ei tinseams de provenienta dumnezeiasca a omului".

Care este sarcina de baza a scolii? Makgoken o formuleaza catse poate de laconic: Nu informarea ci formarea, mai bine zis trans-formarea in catolic". Dup5 Makgoken, principala sarcina a scolii esteeducatia caracterului iar pentru aceasta, in primul rand, este impor-tanta ideea diving. Fara Dumnezeu, spune Makgoken educatiacaracterului nu numai ca nu este complecta, dar este si falsa.".

0 larga raspandire a invatamantului secundar, Makgoken o pri-meste nu numai lard' entusiasm, dar si cu o neliniste prost ascunsa.El declara deschis ca bunii" catolici pot fi intalniti, mai des printretinerii cari n'au urmat scoala med:e. 0 sarcina deosebita a scoliimedii este educatia virtutilor intelectuale, dar nu acest lucru esteeel mai important". In unele imprejurari, afirma Makgoken,*coala trebue sa inlature aceste scopuri ale desvoltarii intelectuale*i sa se concentreze asupra educatiei morale". Autorul se tradeazafara voie atunci cand incepe sa descifreze acea ce intelege el prinunele imprejurari". Dupa cum se vede, este vorba de faptul ca

www.dacoromanica.ro

212 PROP. M. BERN$TREN

cazul rnarilor sguduiri morale si fizice (citeste: iesirea masselorpopulare din supunerea fatd de reactiunea dominants M. B.), ar finevoie sA se jertfeascA scolile in numele Intdririi calitatilor morale",adicA in numele educarii, ascultArii, supunerii si docilitatii.

Frica sa in fata instruirii masselor populare, Makgoken o expri-ma indirect prin sublinierea indaratnica in mai multe randuri a fap-tului ca scoala nu este un institut monopol al educatiei, ca ea trebueBA se alieze cu familia si biserica, caci ea singurd nu poate sä fac5fata educatiei virtutilor catolice.

Inca mai deschis si mai categoric se exprima tomistii Impotriva1nv5tamantului superior pentru multime". In scoala superioara care-raspandeste cunostinte stiintifice, tomistii vad rivalul for eel maipericulos. Amintind faptul ca fetele bisericesti au fost fondatoriiprimelor universitati, tomistii cer intoarcerea scolii superioare spresarcina ei primordiald din Evul rnediu: de a interpreta si pastravalorile spirituale si morale". Spre deosebire de tat5.1 for spiritual,sfantul Tama, care recunostea ratiunii si stiint)ei eel putin cunoas-terea adevdrurilor inferioare ca natura, tomistii noui ai secolu-lui XX ar dori sa lipsesaca stiinta de orice existenta de sine stata-toare. Ei sunt Impotriva existentei separate a stiintei si religiei inscoala superioara. Ei insists ca mice scoala superioara trebue sa fiepatrunsa de atmosfera religioasa, iar stiinta trebue sä devie o slug5docila a teologiei.

Aceste pretentii au fost exprimate In modul eel mai clar de lea-derul spiritual al tomistilor, cardinalul Newman. Suet Impotrivacompromisului, declard acest cardinal, sunt Impotriva aceloracari cred ca alianta intre stiinta si religie poate fi atinsa pe caleacedarilor din partea religiei pe deoparte si a ceddrilor stiintei pe dealtd parte. Doresc deplina for unitate in acelas loc si in aceiasi oa-meni. Pe mine nu ma satisface existenta a dou5 sisteme indepen-dente a celui intelectual si a celui religios si Impartirea munciiin asa fel Incat zile Intregi tineretul sa se ocupe cu stiinta, iarserile sä le dedice religiei. Vreau ca orice om religios sä fie intelec-tual, iar fiecare intelectual sä fie religios...".

Tomistii afirmd ca. studentii trebuie sA respire aerul catolic,care fi va face sa fie supusi, credinciosi, Inaripati prin ratiune, ridi-candu-se pand la revelatia diving ".

Multi, scrie Makgoken, sunt atat de naivi, !neat cred CAuniversitatile catolice primesc in fiecare Septembrie, Inainte de In-ceputul studiilor, bule din Roma. Spre nenorocire (!) panA acum Inc&nu exists un sistem atat de minunat".

Aceasta sinceritate prefacuta fi este necesara lui Makgoken nu-mai pentru a ascunde in fata masselor faptul CA orice scoal5 cato-

incepand cu cele primare si starsind cu universitatile, ca oricepropovaduitor catolic fie el in hainele paterului sau In toga profe-sorului, se aflA sub observatia neadormita de zi de zi si sub conduce-.rea vice regelui catolic al Americii", arhiepiscopului din New-

ilea,

i,In

www.dacoromanica.ro

CONCEPTIILE REACTIONARE ALE FILOSOFIEI PEDAGOGIC' AMERICAN 213

York, cardinalului Frances Spellman, reprezentantul atotputernical Vaticanului in U. S. A.

PANZA DE PAIANJEN A VATICANULUI IN U.S.A.

Pe ce tale incearca tomi$tii sa rezolve problemele ce $i -au pro-pus de educarea unui bun" $i docil catolic, ce idei au in arsenalulfor pentru rezolvarea acestor probleme ?

Tomi$tii considers drept piatra fundamentals a edificiului forteoretic pedagogic, trei, idei" legate reciproc : provenienta diving aomului, pacatul sau reabilitarea sa, reuniunea sa cu Dumnezeu.

Sensul politic al invataturii despre natura diving a omului, aPost dezvaluit cu claritate desavarsita de catre V. I. Lenin in cunos-cutele scrisori adresate lui A. M. Gorki in legatura cu articoleleaoestuia despre spiritul religios caramazovist.

Dumnezeu, din punct de vedere istoric $i al vietii de toate zi-.te.le, este inainte de toate un complex de idei, provocate prin opri-marea obscurantista a omului, atat de natura exterioara, cat si dejugul de class, un complex de idei care intaresc aceasta opri-mare $i care a d o a r m e lupta de class ".

Ideea provenientei dumnezee$ti a omului $i a lumii este folositade top clericii ca sä dovedeasca neclintirea", vesnicia" $i ratiu-nea" regimului de exploatare existent, ca sa inconjoare autoritatea

puterea celor avuti cu o aureola de sfintenie $i imunitate. Iar pen-tru ca massele populare sa nu-$i inchipuie" ca asupra for se ex-tinde aceasta dumnezeire, catolicii le sugereaza neobosit ideea ca dinoauza caderii in pacat a stramosului lor, oamenii au pierdut aceastadumnezeire pe pasnantul pacatos, care a devenit pentru ei locul du-rerii $i ispa$irii. Makgoken considers ca punct de plecare pedago-gic" al sistemului sau filosofic faptul ca dumnezeu a treat omulpentru fericire, dar ca tendinta spre fericire nu poate fi pe deplinrealizata pe lumea aceasta $i omul nu poate sa atinga fericirea de-plina decat prin unirea sufletului sau ou creatorur.

Prin invatatura despre caderea in pAcat pierderea dumne-zeirii", tornistii cauta sa tina massele populare intr'o fried continua,In smerenie $i supunere. Sfintenia religiei, dupa cum arata V. I.Lenin, este tocmai prin aceea scumpa claselor dominante ca ea in-vata sa suporti durerea fara a carti..." Cand societatea este organi-zata in a$a fel, incat o minoritate infima se folose$te de bogatieputere, iar massa sufera lipsuri" $i are obligatii grele", simpatiaexploatatorilor fats de religia care invata sa se suporte fara cartireiadul de pe pamant in vederea raiului, chipurile ceresc, este pe de-plin fireasca.

Ca sa asigure exploatatorilor posibilitatea de a manta pans lasaturatie, de a dormi in liniste $i de a trai vesel", parintii fortuali biserice$ti trebue sa tina massele populare in frau, sä inabu$esimtul for de class, sa-i educe in spiritul rabdarii supunerii. Unxnijloc inceroat, pe care-1 folosesc de sute de ani catolicii, este edu-

si

sisi

si

sl

spirt-

siwww.dacoromanica.ro

214 PROF. M. BERN*TEIN

catia prin frica : prin frica un fata legii, frica in fata celor ice auputere si in primul rand frica in fata dumnezeului care vede si pe--depseste totul §i frica in fata bisericii.

Un reflex ideologic al acestei ierarhii a valorilor" este teoria to-mistilor despre ierarhia obligatiilor unui catolic. Pe treapta cea maide jos a scarii ierarhice se gra obligatiile omului fata de el insusi.Aici obligatiile lui constau In aceea ca trupul sa nu is prioritatefata de suflet", adica sa suporte fara cartire lipsurile". Apoi urmeazaobligatiile fata de aproapele tau", adica impacarea cu exploatatorii

Obligatiile in fata bisericii, care este intruchiparea Domnului pepamant, stau pe culmea acestei ierarhii. Pentru aceasta obligatie,afirma Makgoken, catolicul poate qi trebue sa lase deoparte toatecelelalte obligatii ale sale". Este clar pentru oricine ca aici este vor-ba de tradarea fata de idealurile sociale si interesele de class.

Chipul reactionar al tomismului se manifests si in atitudinealui fata de regimul de stat. Makgoken se opune categoric interpre-tarii pe care o da democratiei, Rousseau in Contractul social", ace-lui Rousseau pentru care democratia a devenit o religie, dogmaa poporului atotputernic". Makgoken isi bate joc de dogma vointeicomune exprimate prin numar", de democratia care a devenit unabsolut". El i§i exprima deschis neincrederea sa in capacitatea masse-lor populare de a conduce statul §i se exprima pentru limitarea peorice cale a democratiei. Democratic ", chiar atat de ciuntita qipangarita ca aceea care exists astazi in USA, nu este un idealpentru un tomist.

Punerea la dispozitie a paginilor organului Societatii Americanede Cercetari Pedagogice care se pretinde a fi §ffintifica pentru betiade cuvinte complect antistiintifica si deschis reactionary a neotomis-tilor, este, fara indoiala, o marturie a celei mai profunde crize a ra-tionalismului burghez si a saracirii ideologice a g'andirii filosofico-pedagogice americane. Alianta deschisa a filosofiei pedagogiei cuteologia serveste totodata drept o dovada limpede a slabiciunii from-tului ideologic burghez. Nu trebue lush' sa subapreciem pericolul co-losal pe care-1 prezinta pentru poporul american aceasta campaniede.-chisa a religiei impotriva stiintei si invatamantului. In spateleobscurantismului medieval si al neputintei ideologice a tomistilor sia altor specii de clerici sty o forts materials enorma dintre cele maiinfluenje, care lucreaza din plin pentru otravirea con§tiintei masse-lor populare.

Din 800 de scoli superioare din U. S. A., 273 apartin exciusiv orga-nizatillor catolice. In aceste universitati invata 128.844 studenti. Ca-tolicilor le apartin 2.235 scoli secundare in care studiaza peste 350 000de elevi si 7.794 scoli primare cu 2.112.000 de scolari. Biserica cato-lied a imparizit intreaga tars cu o panza deasa de institutii de cul-tura" unde s e pregatesc cadrele obscurantiste, fanatice si reactionawale internationalei negre, care se afla sub controlul si conducereaabsoluta a 40.000 de preoti catolici si a unui numar si mai mare deinvatatori si profesori" catolici de tipul lui Makgoken. Totodatd,.

tat

www.dacoromanica.ro

CONCEPTTILE REACTIONARE ALE P'ILOSOFIEI PEDAGOGIE1 AMERICANE 215

biserica catolica duce o lupta neobosita pentru a pAtrunde in scolilepopulare, pentru controlul pregatirii profesorilor in colegiile pe-dagogice municipale si ale statului, pentru a-§i asigura conducercain organele locale ale instructiunii publice. Nu numai in sate si inorasele provinciale, dar si in enormele °rase ca Chicago, catoliciidetin de pe acum cea mai mare parte din sistemul de instructiune.Sistemul catolic de instructiune, teoria si practica lui strans legatede oligarhia financiara americana, de asa numitele 60 de familii",fara indoiala ,reprezinta una dintre cele mai serioase amenintaripentru cauza libertatii si neatamarii poporului american, precumSi pentru cauza pacii si a egalitatii in drepturi a popoarelor.

PROPAGANDA SPIRITULUI CLERICAL SUB STINDARDULMETAFIZICEI LUI ARISTOTEL

Plutocratia americana' intelege, totusi, cat este de riscant invremurile noastre sa mizeze pe un singur cal catolic". In secolulelectricitatii si radio-ului, in secolul dezagregarii atomului si a pa-trunderii din ce in ce mai mare a ratiunii omului in tainele naturii,nu este atat de usor sä imbraci gandirea omului in ca'masa de fortsa catolicismului. De aceea, cu a doua sa mans, reactiunea americansIntretine un detasament de lachei diplomati ai teologiei" cari ausarcina de a desavarsi aceea ce nu reusese sa" faca catolicii, adica s5castige sufletele tineretului si a invatatorilor sai prin diferite cons-.tructii rationale" si conceptii filosofice care se pretind a fi absolutlogice.

Tipica in aceasta privinta este filosofia" reprezentata In Anua-rul 41, in articolul profesorului Universitatii din Chicago MortimerAdler, adeptul si scutierul ideologic al rectorului Universitatii dinChicago, Robert Hotchins. Acesti activisti" fac reclama putregaiu-lui sau ideologic punandu-i eticheta sonara a aristotelismului".

Hotchins, ca si stapanii sai din Wall-Street, se tame mai multdecat toate de luminarea adevarata a masselor, in special de preten-tiile partii mai constiente a tineretului la invatamantul superior.Hotchins este cunoscut prin spiritul sau inversunat de rezistentafata de orice privilegii in domeniul invatamantului superior, privi-legii pe c.ari guvernul american le-a promis veteranilor primuluirazboi mondial la intoarcerea for din armata. In aceasta chestiune,Hotchins a ramas credincios dupa eel de al doilea razboimondial. Atitudinea sa fata de massele populare, el a aratat-o destu1de expresiv in carticica sa care a facut valva Invata'mantul superiorin America", care a aparut pentru prima data in 1936. pupa cum auaratat anti din urma, citim not in aceasta carticica, in condi-tine greutatilor economice (are in vedere anii crizei economiceM. B.) poporul nostru loveste orbeste: distruge tot ce e mai bun Fipastreaza tot ce e mai prost..."

si

www.dacoromanica.ro

216 PROF. Dd. BERN4 rEIN

Hotchins ca si Makgoken crede ca raspandirea in massa a in-vAtarnantului este cauza scaderii standardului academic, cauza im-prastierii si desintegrArii" scolii superioare. El, ca si tomistii, ar fivrut sA facA in asa fel ca scoala superioard sa fie accesibila numaipentru cei alesi si ar fi vrut s'o tramforrne in paznica adevaruri-lor amenesti".

Dar scoala superioar5, dupA Hotchins, va putea sa devina astfelnumai dacA va gasi un principiu conducAtor care s'o unifice. Ade-varata unitate, afirmA el, poate fi atinsA numai in cazul ierar-hiei adevArurilor, care sA defineasca ce adevaruri sunt funda.-mentale si care sunt secundare, care stmt reprezentative si care nusunt".

Hotchins priveste cu dor la universitatile medievale, in careacest factor de intregire era teologia". Dar el este nevoit sa recu-noasca ca in timpurile noastre, timpuri de dezordine si haos, teo-logia nu mai este in stare sä joace un asemenea rol de unificare".Hotchins constata cu durere ca arum aunt alte timpuri": teologia alost isgonita grin lege din unele universitAti; in afara de aceasta,teologia se bazeaza pe revelatie" si pe dogmele credintei; iar gene-ratia noastrA este o generatie de necredinciasi si are o atitudine cri-tica fats de revelatie; deaceea este inutil a privi astazi teologia caun factor unificator.

Lui Hotchins nu-i ramane altceva decat s5 caute un astfel defactor unificator in baza ratiunii si practicei. Si el il gaseste in...metafizica lui Aristotel. Data inlAturam teologia si revelatia,scrie el, (adica acele lucruri prin care Toma d'Aquino a corectataristotelismulM. B.) atunci ne intoarcem din nou pe pozitiile Gre-ciei antic* care devine mai apropiata de not decat Evul mediu". Con-form cu ideile lui Hotchins, gandirea greaca era ocupata cu cAutareaprincipiilor de plecare. Aceste dibuiri au lost dezvoltate de Aristotelsi transformate in stiinta metafizicei, care a facut ordine" in Wan-direa greats, tot asa cum teologia a Theta ordine in gandirea EvuluiMediu.

In felul acesta, neoaristotelienii americani renunta la Tomad'Aquino nu din consideratiuni principiale, ci din motive tacticepractice. Tomismul, dupa pArerea lor, pur si simplu nu functio-neaza". In ceeace priveste chestiunile de baza ale conceptiei asupralumii, aristotelienii nu se deosebesc, in principiu, cu nimic de to-misti. Mai mult decat atat, prof. Adler propune inlocuirea teologieiprin metafizica tocmai pe motivul ca aceasta din urma este indes-tulgtoare, este suficienta pentru a dovedi existenta lui Dumnezeu".

Metafizica, declara Adler, poate sa dovedeasca existentaunei fiinte supranaturale apelAnd la dovezile simturilor si la princi-piile de plecare ale ratiunii si fara a recurge la niciun fel de dogmede credinta".

Nu exista niciun fel de conflict intre metafizica si teologie,mcelamA Adler, teologii intregesc raspun.surile date de metafizi-

si

www.dacoromanica.ro

CONCEPTITLE ILEACTIONARE ALE FILO$OFIEI PEDAGOGIEI AMERICANE 217

cieni care se ref era la chestiunile ce ies din sfera ratiunii naturale,iar metafizicienii ii pot corecta pe teologi cari violeaza autonomicratiunii".

Cu alte cuvinte, dupa mArturisirea lui Adler insusi aristote-lismul este numai reversul aceleiasi monede religioase roase.

Luand atitudine de aparare a filosofiei pedagogiei", Adlerpretinde pe paginile acestei din urma culegeri, ca demonstratiilelui sent strict stiintifice si ca rationamentele lui au o logics detier. El glorifica ratiunea omului si se da drept un adept credin-cths al acesteia. Dar este deajuns ca acest Ianus sa ajunga in mediulsau ideologic natural, ca el sa apara de indata in fata noastra ingoliciunea lui reactionaro-religioasa. SA amintim CA la conferintadela New-York, din 1940, in legatura cu chestiunile de stiinta,religie si filosofie, Adler a afirmat : Intrucat dumnezeu este primasursa a cunoasterii omului, credinta este mai sigura decat curios-tintele obtinute cu ajutorul functiilor naturale ale creierului ome-nese. Teologia sfanta este mai presus decat filosofia si din puntde vedere teoretic si din punt de vedere practic. Teoretic pentru-CA ea este un mijloc mai desavarsit al cunoasterii lui dumnezeu sial creatiei sale, practic pentruca morala filosofica nu este suficientaca sa-1 indrepte pe om spre dumnezeu ca spre telul nostru final".

Deaceea reprosul pe care tomistul Makgoken i1 anima aristo-telienilor ca filosofia for este decrestinizata este absolut nemeritat.Nici pomeneala despre asa ceva Aristotelismul lui Hotchins siAdler, grin esenta sa, se deosebeste foarte putin de tomism : doc-trina for are aceleasi radacini si aceleasi teluri social-pedagogice.

Aparitia pe piata pedagogics americana, alaturi de tomismul des-chis, al unei alte specii de propaganda in folosul spiritului clericaLsub stindardul metafizicei lui Aristotel, marturiseste numai ca re-actiunea americana este nevoita sa recurga la tot felul de manevresi grime pe frontul ideologic. Omorind in Aristotel tot ce e viu siimortalizand tot ce e mort" (Lenin), lacheii care filosofeaza" aireactiunii americane ,incearca inutil sa se ascunda in lupta for im-potriva stiintei in dosul numelui celui mai mare ganditor al anti-chitatii

Campul de actiune al reactiunii desantate din U.S.A. nu semargineste insa la zidurile scolilor cari apartin pe fata organiza-tiilor bisericesti. El patrunde pang si in scolile superioare laice"atat de mari cum se considers a fi universitatea din Chicago. Re-actiunea se lupta cu stiinta si cultura gonindu-le nu numai din *co-llie pur religioase ,dar subminand insesi bazele stiintei si ale cu-noasterii.

Cu at'at mai plina de raspundere si mai de cinste devine pro-blema luptei impotriva tuturor teoriilor reactionare pentru aceidintre activistii progresisti ai instructiunii americane care derna.scAneobosit uneltirile reactiunii

www.dacoromanica.ro

218 PROF. M. BERN*TEIN

PUNCTUL DE VEDERE AL IDEALI*TILOR OBLECTIVI"

Teoriei pedagogice a catolicismului militant tomismul ise aldturd teoria pedagogicA a protestantismului militant. Aceastateorie este reprezentata in culegerea Filosofii ale educatiei" prinarticolul profesorului UniversitAtii din New-York, Herman Horn,sub eticheta idealismului obiectiv". Horn desvolta mai pe largconceptia sa pedagogicA in cartea voluminoasd intitulata Filosof aPedagogiei". In aceasta carte, ca si in articolul aratat, Horn facepropaganda ideii celei mai contemporane", adica speciei celei maireactionare a idealismului obiectiv a asa numitului personalism (dela cuvantul latin personal personalitate. Personalism ar putea fidefinit pe scurt ca filosofia personalitatii").

Horn, ca si pArtasii catolici ai ideilor lui, nu ascunde catusi deputin esenta religioasA-idealistA a filosofiei sale pedagogice. Dim-potriva, el afiseazA deschis legatura sa cu religia si ataed furios ma-terial ismul.

Esenta religioasa-mistica a personalismului pedagogic al luiHorn este exprimata im modal eel mai clar si finit in intelesul pecare el it atribue educatiei si care este formulat rev ultimul capi-tol al cartii sale: Educatia este procesul vesnic al adaparilsuperioare feta de dumnezeu a fiintei omenesti constiente, libere (insensul libertatii vointei) care se dezvoltd fiziceste si spiritualicestesi care se manifests prin sfera sa intelectualg, emotive si devointa".

Horn vorbeste deschis despre provenienta divine a omului,.Provenienta omului presupune realitatea care este spirituals sicare actioneaza asupra ei insAsi (selfactiv"). In limba religioasaaceasta se numeste dumnezeu". ca sä nu ramina nici un dubiucu privire la esenta personalists a idealismului sau, Horn subli-niaza ca intelesul pe care-1 dd el lui dumnezeu nu este intelesulcare reiese din presupunerea existentei a doua substante indepen-dente spiritul si materia dualism sau panteism care it identi-fied pe dumnezeu cu intreaga nature. El numeste direct conceptiasa asupra lui dumnezeu teismul idealist".

Dupd cum se stie, teismul invata ca dumnezeu are chipulomului, ca el este o personalitate" superioare, care poseda ratiunesi vointa si ca omul a fost creat dupe chipul si asemAnarea luidumnezeu". In felul acesta, conceptia personalistd a lui Horn seaseamana cu ideile antropomorfe ale salbaticilor cad inzestreazatoate lucrurile si fortele naturii cu suflet duod chipul si asemana-rea lor. In aceasta privinta, personalistii au toate motivele sä con-teste tcmistilor... proven'enta mai veche a filosofiei" lor.

Asemuirea lui dumnezeu cu omul precum si zeificarea omuluistau la bark conotructi'lor filosofice ale personalismului care esteogaindirea ideologica a individualismullui burghez neinfran,at sau,dupe cum ii place sa se exprime tare" faimosului Herbert Hoober,al individualismului graosolan" este motivarea filosofica a cultului

:

$1

www.dacoromanica.ro

CONCEPTITLE REACTIONARE ALE PILOSOP:EI PEDAGOGIEI AMERICANS 219

sistemului proprietatii private avide a raporturilor din ultima pe-rioada de putrefactie a capitalismului. Totodata, personalitatea este!nteleasa de personalisti nu numai in mod idealist ca punetulcentral al ounoasterii prin sine a experientei" dar si in mod meta-fizic. Pentru ei individul se opune obiectului, se opune realitatiiintr'adevar existente. Evidentierea ideii abstracte a personaltt5-tii serveste personalistilor drept mijlocul esential in lupta forcu principiile inteadevar stiintifice ale cunoasterii realitatii objec-tive. Aoeste principii sunt substituite de ei in mod deschis printratarea mistica a fenomenelor naturale.

AceastA tratare misted a naturii a fost formulate in modal eelmai clar de leaderul personalismului american, profesorul univer--sitalii din California de Sud, Ralf Fluiling. Materia, scrie el,exista in virtutea vointei continue si conforme cu scopul a unei fortesuperioare care creeaza raporturile si personalitatile existente sicare pricepe sensul acestor raporturi. In spatele necunoscutului mis-terios se afla dumnezeu, persoana superioara, adevarata taina a'ordinei lumii".

Leaderului sau ideologic i se alatura si personalistul peda-gogic Horn : Lurnea este expresia inteligentei si a vointei"... sub-stanta superioara a lumii este intelectul"... cele materiale pot fiexprcate numai prin cele spirituale"... a exista insearmn5 s5 fiiin experienta Eu-lui absolut"...

0 astfel de tratare mistica religioas5 a naturii este, prin esentasa, o renuntare complecta si voita la stiint5. Cu toate acestea per-

, sonalistii incearca sa dea vechiturile for filosofice" drept ultimulcuvant" al stiintei.

Rentintand definitiv la mostenirea lasata de primq ideologiburgheji marii enciclopedisti francezi ideologii contempo-rani" ai capitalismului intrat in putrefactie, cauta in religie unsprijin pentru lupta for cu succesele stiintei prin oprirea crn ce ince mai accentuate a cunoasterii legilor objective de dezvoltare alenaturii si societatii. Ei vad in misticismul reactionar o fortareata1ndreptata impotriva masselor populare cari se conving din ce in cemai malt, pe baza teoriei dialectico-materialiste si a luptei for poli-tice, ca regimul capitalist nu poate fi salvat si e imposibil de suportat.

Alarma in legAtura cu succesele stiintei adev5rate si a insu-sirii de ratiunea oamenilor, setea ideologica a revansei" a fostexprimatI de un alt stalp al personalismului american, profesoruluniversitatii din Harward, Ernest Hoking.

In cursul ultimilor trei sute de ani, scrie acesta in cartessa Intitulata .,Natura si ideea durnnezeirii", rend a reteagondu-sea dus un razboi de defensive, folosind in fel si chip domeniul Incanecunoscut al naturii. Inca n'au putut fi explicate izvoarele vietii,provenienta tainica a speerlor, a.daptarea uimitoare a lunfi pentruciintele vii, aparitiq ratiunii omului. Acum religia a inteles ca ea nutrebue sä se cuib5reasca in adaposturile vremelniee, de uncle eapoate fi gonitd de viitoarele descoperiri stiintifice. Ea nu poate aswww.dacoromanica.ro

220 PROF. BErtN$TE1N

traiasca dm ce-i ramane dela experientele de laborator nereusite".$i personalistii ies din fire incercand sa puie stiinta $i filo-

sofia in serviciul religiei. $tiinta, dupa ideea lor, trebue sa aratecu toatg claritatea ratiunea teismului", ler filosofia sa dovedeasegratiunea recunoasterii lui dumnezeu".

Din acest punct de vedere, personalistilor li se pare cea maiavantajoasa" problema aparitiei constiintei in om. Repetand afir-matiile metafizice ale lui Descartes de mult rasturnate de mate-rialismul dialectic, Horn afirma ca spiritul nu este material, nuare intindere, nu are greutate; el nu este nici scurt, nici lung, nicisubtire, nici gros, nici lat, nici ingust". Prin acest spirit plat, per-sonalistul cu fruntea ingusta incearca sa demonstreze cg spiritulcare concepe materia ruu poate fi el insusi material" $i ca materiacare nu se gandeste nu poate sa se priceapa pe ea insasi".

Dupg afirmatia lui Horn, spiritul putea sa proving numai dinspiritul absolut", caci a spun altceva inseamna sa recunosti caceva poate sa proving din nimic".

Dupg cum s'a remarcat just in jurnalul Bo *vie", in articolulObscurantistii can fac filosofie", in legaturg ou argumentulanalog al leaderului personalismului Fluiling una dintre absurdi-tatile striggtoare in cer ale constructiilor religioase este recunoas-terea creatiei universului de catre dumnezeu din nimic. Oricine arputea vorbi, dar un teist credincios ar face mai bine sa teed desprecreatia din nimic si sa nu arunce vina de pe un cap bolnav pe altulsangtos".

Totusi, in zadar am incerca sa cerem personalistilor sa aibevreo logicg... Opunerea spiritului feta de materie intra ca parte or-ganicg in conceptia generalg a personalistilor, earl opun spiritulmateriei, subiectul obiectului, personalitatea multimii, lea-derul democratiei.

0 astfel de opunere a spiritului feta de materie se explicg nuatat prin gandirea metafizicg a personalistilor, prin neintelegereafor a trecerii materiei la senzatie, a aparitiei unui ce nou din cevavechiu, a prezentei in natura $i in societate a salturilor calitative, aintreruperilor continuitatii, cat prin nedorinta si frica for de a recu-noaste explicatia materialists- dialectics a aparitiei constiinteiutnane, explicatie ce a capatat expresia sa cea mai complecta inteoria leninista a reflectgrii care nu lasg absolut niciun punct desprijin pentru misticism si clericalism.

Ruperea $i opunerea spiritului activ de sine statator" fats demateria inertg inactiva este veriga cea mai esentiala in intreagaargumentatie a personalistilor, in argumentatia for politico-socialgindreptata in sensul infranarii actiunii revolutionare a masselor.Personalistii chiamg sa se dea incredere leaderilor spirituali",cgci esenta cea mai inalta a democratiei este, chiptuile, aoelast..personalitate".

Intr'un sens oarecare, declarg Horn, civilizatia creeazg-personalitatile, dar intr'un sons mai larg personalitatile creeaza ci-

31

iii

si

www.dacoromanica.ro

coNcEpTrui 'Fr REACTIONARE ALE FILOSOFTEI PEDAGOGIEI AMERICANS 221

.vilizatia : ele sunt intotdeauna pe prima line, mai bine zis eleconduc civilizatia... Nici o civilizatie nu intrece pe leaderul sail eelmai superior. In cazul unui leader prost, valorile acumulate in tre-cut pot fi pierdute".

Tocmai deaceea, personalistii urmand si mergand impreuna cuaderentii catolici ai ideilor for tornistii i-au deschis cu-vantul Vmpotriva democratiei n.umind-o tirania neprividegiatilarde mai inainte". Personalistii, ca si bat joc de vointagenerals exprimata prin numar" si opun democratiei carititatii",democratia for a calitatii, "democratia spiritului". Degeaba neinchipuim noi, declara cu cinism leaderul personalistilor Fluffing,ca egalitatea in distribuirea bogatiilor, a privilegiilor sau a in.strue-tilmii ar duce la innoirea societatii".

Tocmai in aceasta tendinta de a pastra privilegiile de claskcele politice, economice si culturale ale stapa'nilor for consta quin-tesenta filosofiei lacheilor personalisti al monopolurilor ame-ricane.

In deplina conformitate cu filosofia personalists si cu scopu-rile sale social-politice, isi construieste Horn teoria sa pedagogics.Trecand la chestiunile de pedagogie, el, cum s'ar zioe, is dintr'o-data taurul de coarne". Spre deosebire de autorii celorlalte articoledin culegerea Filosofii ale pedagogiei", Horn incepe cu problemaelevului si profesorului" sau, dupa cum se exprima el despre eelcare invata si eel care preda".

Horn crede ea conceptia aspura esentei celui care invata, pecare o au reprezentantii celorlalte filosofii pedagogice, este absolutgresita sau insuficienta. Pentru el este absolut inadmisibila con-ceptia naturalists (materialists) asupra celui care invata ca a or-ganizatiei partilor materiale". Deasemeni, pentru Horn sunt inad-misibili neorealistii cari considers pe eel care invata ca o fiinta ceposecla sistem nervos si care reactioneaza dupa alegere la exci-tatiile exterioare. Fapt e ca, neorealistii, dupa parerea lui, dau preamulta importanta excitatiilor care exists independent de reactia ceo provoaca in noi". Holm este mai indulgent fats de pragmatistiintrucat ei lash* un loc oarecare pentru posibilitatile neprevazuteale purtarii personale".

Tuturor acestor reprezentari a celui care InvatA, Horn opuneconceptia sa personalists, adica msitico-religioasa.

Aoela care invata este, dupa Horn, o personalitate finitace se desvolta in cazul educatiei respective, dupa aseman area per-sonalitatii infinite".

Sarcina educatiei in raport Cu eel care invata, dupa parerea luiHorn, este convingerea lui ca izvorul provenientei lui este divi-nitatea, ca natura 1-a daruit cu libertatea vointei si ca soarta sa estenemurirea".

Pentru tendintele personalisto-nitscheaniste ale 1ui Horn estefoarte simptomatic chipul schitat de el al elevului ideal":

Elevul ideal, scrie Horn. are vointa de a se perfectiona,

tomistii, iysi

www.dacoromanica.ro

222 PROF. M, BERNSTEIN

el cauta sa fie laudat si premiat in studii. Motive le lui pot fi gresitintelese de tovarasii lui, dar aoest lucru nu trebue sa-1 nelints-teasca, el trebue sa mearga drept inainte si sa fie insistent inatingerea scopurilor sale inalte". Un astfel de elev nu aduce su-parari nici profesorilor, nici parintilor, nici politiei, cu toate caan unele cazuri extreme poste sä manifeste o visare mistica, extazsi fanatism".

Pentru cresterea unor asemenea supraoameni" americanizati,suet necesari. dupa parerea lui Horn. profesori corespunzatoristare sa simta vesnicia in cele vremelnice si care id stie SA* tre-zeasca vesnicia ce dormiteaza in fiinta finita a elevului".

Horn recunoa.ste cu sinoeritate ea, din punctul de vedere per-.sonalist, nu este atat de important ce se preda, cat tine preda". Deaceea, Horn considers drept sarcina sa de baza recrutarea invata-torimii americane in sanul personalismului.

Para lel cu educarea supraoamenilor" din huliganii burghezi,Horn pune in fata invatatorului o a doua sarcina educatia copiilorcolor cari muncesc in spiritul srnereniei si a pasivitatii, sau, dupacum prefers el sa se exprime, in spiritul adaptarii si acceptArii oran-duelii sociale existente.

In procesul de educatie, declara Horn, copiii trebue-sainvete sa se adapteze lurnii si intr'o masura mai mica sa-si adap-teze lumea, trebue sa Invete sa se simta in luane ca acasa, iar nuca orfani sau straini. In procesul de educare nu numai indiviziiaparte, dar si societatea devine din ce in ce mai adaptata fata dehunea in care traieste cu tot antagonismul aparent (?!M. B.) care-1siasie in bucati...".

In deplina unanimitate cu Hoking, Horn intrevede sarcina esen-tiara a invatatorului in educarea masselor in spiritul recunoasterilsi acceptarii sistemului capitalist existent in recunoasterea luidrept normal si chiar prin aceasta ca eel just", iar nu in spiritulnegarii si rasturnarii lui.

In conformitate cu conceptia sa personalista, Horn rezolva de-_asemenea si problema continutului (programului) si a metodelor deinvatamant. Aici apare evident nu numai esenta idealists, anti-stintifica, dar si frica Ica elevii pot intr'o oarecare masura sa-siin.suseasca cunostinte reale. Horn incearca in fel si chip sa rale-soreze importanta problemei programului, subliniind ca sarcinaprincipals a educatiei este autorealizarea elevului", adaptarea luifata de cosmco in intelesul divin al acestuia". Sarcina consta, dupdcum spune Horn, in necesitatea de a convinge pe elev de a se con-duce nu dupa cauze si efecte" (adica nu dupa rezultatele studiuluistiintific al realitatii objective) ci duns ,.scup ", adica duns telr-olo-gie1). Pe personalistul Horn nu -1 multumeste nici rezolvarea pedo-

1) Te:eologia teoria ideialisti conform dreta totul in lume este conformscopului. F. Enge:s si-a batut joc de conceptia teleologilor conform area nis!cila

intreagaau Post create ca sa 'high] 15 soared. soarecii ca sa fie Inghititi de pisici sinatura ca sa arate Intelepciunea creatorului".

in

www.dacoromanica.ro

CONCEPTTLLE REACTIONABE ALE FILOSOFTEI PI DAGOGLEI AM.LAICANE 223

eentrica a problemei continutului invatamantudui, rezolvarea carezideste toatg instructiunea in jurul intereselor copiilor. El pecetlue-ste o astfel de instructiune, ca fiind naturalists, cu toatt ca, de fapt,ea esteo denaturare pedologica a individualistilar burghezi extre-misti. Nu-i convine nici rezolvarea sociocentrieg a problemei conti-nutului instructiunii ridicata de demagogii politici de tipul lui Kil-patrik, care prapune sa se zideascg instructiunea in jurul intereselorcolectivului de copii care este conditia cea mai necesard pentrudezvoltarea personalitatii elevului".

Aceste solutii burgheze ale problemei continutului instructiuntinu-i convin personalistului Horn. I se par intrucatva periculoase pen-trucg lasg totusi un loc oarecare pentru studiul a ceeace exists, adioga unor laturi ale realitgtii objective, ale naturii si societgtii. Hornopune acestor conceptii, conceptia sa personalistg, adica o conceptieconsecvent antistiintificg pang la capgt, care considers ca sarcinaprincipals este de a preda cum trebue sa fie lumea", de a explicaelevilor ca nenorocirile materiale provin din nestiinta omului de ase adapta conclitinor materiale" si cg rgul material provine dinfaptul Ca omul abuzeaza de... libertate". Sarcina invatarnantului,dupg Horn, consta in a convinge pe elev ca creatorul are nevoie deo vreme indelungatg ca sa invete pe am sa se foloseasog de dreptulsgu primordial 4-- libertatea".

Astfel personalistwl, Incepand cu toastul in sangtatea persona-Matti, terming cu serviciul funebru al ei chemand la supunere, sme-renie si in special la rgbdare indelungatg. Adevgratul personalistafirrng Fluffing, ajunge la manifestarea ouperioarg a Eului &au.dar ajunge la aceasta pe calea uitgrii de sine in serviciul divini-tgtii..." Horn apeleazg la expunerea tuturor stiintelor care sunt pre-date in scoalg in asa fel, incest din fiecare spiritul naturii sa apelezela spiritul elevului, sa dezvolte Eul sgu personal in lumea care estepersonals ", el cere sa se predea nu numai ca totul In lume estedivin, dar ea totul in lume apartine lui elumnezeu". Asa rezolvgHorn problema dezarmgrii stiintifice a omului, a transform:aril stiin-tei in slugg a religiei si a personalitatii libere care se desvolta sin:-gurg Inteun rob a lui duninezeu plin de uitare de sine.

Inlocuind continutul stiintific al preclgrii prin mistica religioas4,Horn Incearca sa rezolve chestiunea metodelor de predare intr'unspirit pur personalist.

Dela bun inceput al fcxrmulgrii acestei chestiuni, Horn subliniazgimportanta ei secundarg : Ne ocupgm Area mult de metodologie",exelema el subliniind prin aceasta ca personalismul nu are intentiasa se limiteze in pedagogic la aprecierea stiintificg obiectivg a uneisau altei metode de predare. Cea mai bung metodg, dupd pgrerea luiHorn, nu este aceea care asig,ura cea mai bung insusire de cgtreelev a cunostintelor stiintifice, ci aceea care permite invgtatoruluisa se adapteze mai bine situatiei si sa ajurigg sa obtie increderea sidragostea elevului".

www.dacoromanica.ro

224 PROF M. BERNTIMN

Aceat punct de vedere Horn 11 ilustreazg prin tumAtorul afo-rism: Expresia invatatorul preda elevilor geografia" este construi-tg just din iourictul de vedere al gramaticei, dar din punctul de ye-dere al pedagogiei este complect gresitg. In aceasta frazg cuvantalgeografia" este un compliment direct iar cuvantul elev", un com-pliment indirect: Din punctul de vedere al pedagogiei personalisteelevul este mai important decat obiectul predat".

Dupg o scurtg privire istoricg a metodelor lui Socrate, Plat Onsi Aristotel, Horn subliniazg caracterul for prea intelectual. El leopune metoda rnarelui invatator... a lui Isus Christos care constgin oontopirea lui cu elevii in faptele bune si in servirea comung alui Dumnezeu".

Lui Horn ii pare rau &A in secolele care au urmat si ping ii zilelenoastre, metodele intelectuale ale grecilor antici au fost uzur pate dereligia cresting, dar totodata faptele bane" au fost inlocuite prinideea for ". Drept singurii pastratori ai metodei crestine de educareHorn ii considers pe... misionarii crestini, caci principalul in invata-turile for si in educatia for este indrumarea elevului pe calea ade-vgrului". Numai pe aceasta tale, invatAtorul poate sg-i ajute

sg se ggseasca pe el insusi".Renunt'and la continutul stiintific al instructiunii, Horn nu se clA

inlaturi de a dezarma din punct de vedere al metodei pe invatatorsoptindu-i CA arta de a preda nu se curriparg, ci poate fi obtinutgnumai pe calea alipirii de sursele maretriei amului, a naturii si acosmosului".

Partea de incheiere a crezului sau pedagogic, Horn o declic4 tra-tArii personale a problemei scoalei si societgtii si a scopuluieducatiei.

Exprimand intr'adevar ideologia grupurilor celor mai agresiveale capitalului monopolist, Horn respinge deschis demagogia socialsa leaderilor pedagogi de tipul lui Kaunts in legatura cu transforina-rea societatii prin intermediul scoalei, declarand es nu scoala esteaceea care formeazg societatea, ci societatea formeazg scoala" pro-punandu-i sarcini si teluri, continut si metode de predare. Sarcinaprincipalg a scoalei, dupg Horn, este concursul dat progresului".Totusi personalistii ridicg conceptia for proprie asupra progresului.Desigur, Horn, respinge conceptia marxistg asupra progresului tra-tand-o plat ca determinism: (Determinism stiinta despre leggturanecesarg dintre evenimente si fenomene si cu cauzele care le condi-tioneazg) economic ce niveleazg personalitatea". El respinge dease-menea o conceptie atat de vgdit materialistA" asupra progresuluiconform cgreia acesta se produce datoritg actiunii masselor, de-terminate de conditiile sociale economice care isi creeaza condu-cgtorii".

Horn crede cg este mai juste conceptia lui Carlyle si Emersonasupra progresului conform cgreia oamenii marl sunt cauza si nurezultatul progresului". Nu exists progres fgra conclucAtor!" ex-clamg Horn in a.rtzicolu3 sAu din cartea intitulatg Introducerea in

elevu-lui

www.dacoromanica.ro

CONCEPTIILE REACTIONARE ALE FILOSOFIEI PEDAGOGIEI AMERICANE 225

pedagogia contemporana". Totusi, teoria lui Emerson ii pare luiHorn insuficient de precizatA si poate invechita, caci aceasta teorienu explicd de undo agar oamenii maxi forta motrica a progresu-lui". Tomistii reprovazA aristotelienilor faptul ca teoria for nu areradacini". Deasemenea si Horn ii reproseaza lui Carlyle si Emersonconceptia for asupra progresului ca neavand radacini, caci ea nuexplica izvorul si cauza aparitiei conducatorilor. In opozitia concep-%War enumerate, Horn formuleaza conceptia sa personalists asupraprogresului, conceptie care atribue aparitia oamenilor mari, fortamotrica a progresului scopului imanent propriu lumii", far cauzaprimordiala a progresului o vede in personalitatea cosmica.

Rupand pe oamenii man" de massa, opunand pe acestia arias-sei si asezand pe eanclidatii sai in rolul fiihrerului" asupra massei.Horn cauta in acelas timp sä-i inconjoare cu aureola divinitAtii,transforme in alesii domnului".

In lumina si in spiritul acestei conceptii asupra progresului,Horn defineste telul social" al scoalei. Aceste teluri, dupA marturialui Horn, au fost formulate eel mai bine de comisia oficiala pentrupolitica pedagogica care a lucrat sub influenta lui Horn si al ade-rentilor sai. Conform cu afirmatia comisiei, scoala are patru teluri:

A da concurs autorealizarii elevilor", adica educatiei aceluitip de elevi ideali" pe care i-a descris atat de colonat Horn.

A educa pe elevi in spiritul intelegerii reciproce omenesti",adica in spiritul de impacare a contsadietiilor de clash'.

A asigura eficien %a economics ", adica a pregati din massacopiilor celor ce muncese, forta de munch' calificata, eapabila saasigure monopolistilor plus-valoarea cea mai ridicata.

A educa in elevi constiinta responsabilitAtil sociale" adica a-ieduca in spiritul smereniei si renuntarii la lupta revolutianara.

Traducand aceste formulari alegorice ale comisiei in limba sapersonalists, Horn formuleaza scurt si pc inteles" sarcinile socialeale scorn. Dupe Horn scopul scoalei este de a educa leaderii siadeptii acestora" (follwers).

Ca SA atinga scopul acesta Inaltator", dupa parerea lui Horn,care in aceasta chestiune se apropie de tomisti, scoala trebue sa sta-bileasca o ierarhie a valorilor" determinate si precise. Pe treaptacea mai de jos a acestei ierarhii, Horn aseaza grija pentru trupul sisanatatea elevului, apoi urmeaza capatarea obiceiurilor si stiintelornecesare ca sa supravietuiesti", si insfarsit, cunostintele. Trep-tele de sus ale acestei scarf ierarhice a valorilor, Horn le destineazdeducatiei estetice, ocupatiei cu artele si mai sus educatiei caracte-rului. Aceasta piramida este incununata de prosternarea in fata di-

contopirea Cu aceasta. Aceasta din urma este, natural, unbun numai al leaderilor alesi potentiali", iar massa aderentilormeste sortita sa se multumeasca cu primele doud-trei trepte qi sajoace rolul de ingrasamant", asigurAnd inflorirea bogata a per-sonalitatii conducatorului.

13

sä-i

vinitatii

1TUDIIwww.dacoromanica.ro

226 PROF, M, BP:RNTEIN

Intelegand ca toate aceste aiureli reactionare nu au forts deconvingere necesara, Horn inceanca sä recruteze pe invatatorii ame-ricani printre aderentii sai, pe !molly ca aceste conceptii filosoficeatat de inaltatoare" au fost impArtasite de marii ganditori ince-pand cu aristoaratul" Platon, sfantul Augustin, Toma d'Aquino,episcopal Berkeley, Fichte, Schopenhauer, Hegel si sfarsind cu ideo-logul fasciGmului italian Gentile-Joyce si bineinteles de leaderii per-sonalismului: Braitman, Mary Kalkins, Hoking si Fluffing.

Nu se stie dece a uitat" Horn sa inaluda in lista personalistilorpe... Adolf Hitler, asa cum a facut-o aderentul sau Braitman. Aceas-ta uitare a fost provocata, se vede, de consideratiuni pur conjuctu-rale. Horn si-a saris articolul in zilele celui de al doilea razboi mon-dial, cand personalistul german" si-a ridicat pumnul blindat dea-supra USA si aderentilor americani. Deaceea lui Horn nu-i eracomod sa afiseze rudenia sa ideologica cu caporalul german.

Totusi, acest pas tactic al lui Horn cu greu ar putea sa inducApe cineva in eroare. Intregul sistem al conceptiilor sale filosofice pe_dagogice, apuCaturile sale mistice, negarea stiintei, dispretul pentrudemocratie, frica faVa de faptul ca propriul sau popor ar putea sainceapa a vedea, nu lasa niciun dubiu ca in personalism avert deafacecu o variants americanizata a ideologiei fasciste care, alaturi si inalianta cu catolicismul militant, reprezinta un pericol dintre celemai marl atat pentru libertatea poporutui american in intregime, catsi pentru libertatea personals si spirituals a fiecarui american inparte.

www.dacoromanica.ro

DIN LITERATURA ANTIMONARHICASI ANTIDINASTICA

dE BARbu LAZAREANUMembru al Academiei R. P. R.

III 1)

Din publicatiile periodice ale miscarii socialiste si.muncitoresti,doua §i anume : Dacia Viitoare" si Emanciparea" s'au ocupatde monarh si au aratat una inurtilitatea lui ; alta, stricaciunile pecare el le-a adus sau pe cele patronate de el.

Dacia Viitoare" care a aparut intaiu la Paris (la 1 Fevruarie1883), apoi dela 1 Maiu 1883, la Bruxelles, intreaba in articolulCestiunea Socials" din numarul ei prim :

Cine a aparat mosia stramoseasca contra tuturor incalcato-rilor ..... cine data nu taranul ? Cu toate aceste cine se bucura .maiputin decat el de acest pamant udat cu sudoarea sa in timp de pacesi cu sangele sau in timp de razboiu ?

...Cine, mai daunazi pe campiile Plevnei ne-a ridicat in ochiilumii, atat cat n'ar fi putut face... incuscrirea cu Hohenzolernii... ?"

In editorialul numarului dela 1 Martie 1883 Dacia, Viitoare"sub semnatura Dinu spune ca asupritii pregatesc o viitoare Oralibera sl mita, o pregatesc pentru trantari nici pentru Voda Ca-rol, nici pentru burghezie a carei slugs_ este".

* * *

Dand pe fats chipul in care taranii sunt jupuiti, cum fara nicio rusine este furat poporul " Dacia Viitoare" dela 15 Iunie 1883 sco-tea la iveala un fapt petrecut, la mosia cinstitului si istetului mi-nistru de finante Gh. Lecca". Revista adauga ca, data d1. Lecca ar

resbune za.0 ar avea decat sa pue mana pe condice agricoleale D-lui Vernescu (alt ministru, alt boer, alt exploatator N. n),pentru a dovedi ca nu face el mai mult decat alliii. In deobste sestie ca foarte multe crime si hotii se descoper prin cearta co-fap-

Reproducem aici din incheerile revistei in care este pomenit siinaltul ocrotitor al zisilor rapt*:

. Din dovezile acluse iesa ca pentru mai puffin de 20 fr. (52 lei vechi) (aranulmunceste un an de zile ; ca 32 de zile cu palmele sAnt platite mai puffin decat 2 ir.;ca pe zi el are Intre 5-6. paraig. and bani ! ceeace se anima unui calic.

1) Vezi N-rele 2 §i 4 a'.e revistei

voi sa-si

. . .

Study. ",

ynu

tasilor ".

www.dacoromanica.ro

228 EARBU LAZAREANO

Pentru 284 de tel vechi. el munceste 5 ani de rile : mal putin de o seta deiranci pentru 5 ant de munci pe care nici nu este In stare sa o faci. asa Bleateste rolul cinstitului min:stru de finante trecind gi Eikr D-sale cu copii sl nevasticu tot : o Intreagi generatie de tobagi

Dupe o izbucnire a indignarii din care nu cearca sa dea la oparte nici sudalmile bine meritate : scuipa pe toti in feta,lichele trandave Si nerusinate, bizantini!" autorul articoluhddin Dacia Viitoare" continua :

,,Cinci parale ! Aceste doua cuvinte vor asuna groaznic la ure-chea celor mari cand poporul se va scula si va pironi cu cuie infruntea tuturor Lecilor din Cara gologanul de cinci parale.

Deschidem cu numarul de azi o subscriptiune pentru oferireaD-lui Leeca a unei monede de cinci parale colosala din partea so-cialistilor roman.

Medalia va avea un metru de diametru va fi tUrnata inBruxelles sau Paris.

Pe o fata va fi scris numele D-lui Leoca de asupra ; de desupt,numele fericitei mosii Ungureni si la mijloc cu Mere mari soma de5 parale. Pe cealalta fata vor fi fragmente din discursurile D-1u1Bratianu asupra proletariatului roman* Jos anul mantuirii 1883.Pe muchie va fi : in tianpul ocarmuirii regelui ,Carol I".

Emanoiparea" a aparut in Bucuresti, ca publicatie bihmara, la15 Aprilie 1883. Luandu-si drept epigraf un citat din La Creation alui Edgar Quinet, ca viata nu pretuieste nimic cats vreme omulnu face un pas inainte si nu 10 crest* orizontul si ca tine iii estepropria-i copie, ram'ane o fiinta stearsa, iar neprimenindu-se, prinaceasta moare zi de zi. Revista, a avut o atitudine net anti-monarhica.1mpotriva tuturor monarhiilor si a tuturor capetelor Incoronate.Spre deosebire de pozitia pe care avea s'o iea, cu mult dupa aceea,social-democratia romans, adica a lipsei de atitudine, cu variatiunimintale : aci nitelus republicans pentru afara, aci o resemnare o-riental: pentru launtru.

Poetul EmancipArii" si-a creat repede un nume in poezia li-rica si in cea socials sub pseudonimul Gheorghe din Moldova. B. P.Hasdeu it socotea eel mai talentat dintre stihuitorii epocei ;

El Insusi si-a caracterizat dubla-i inspiratie poetics dintre anil1880-1899, cand pe steagul incredintat migaloasei intocrairi dinpartea unei prietene, el cerea :

$i apoi pe panza roseCu de our mandre fireSi sea aste doui vorbeDragoste gi RizvrAtire.

1) E vorba de cuvintirCe conferintele tinute de Ion C. BrAtlanu pe careGherea le-a executat magistral sub pseudonimul: Cain Grachu In Emancipama" Nr. 3 din Maiu 1883. Acest important studiu at cilrui titlu Lin rispunsD-lui prim ministru 1. C. Bratianu la discursurile sale de la Craiova si sale Ate-neulul In privinta proprietitil" a apirut In acelas an, Intro brosuri de 40 depagini

v'asi

e:

heti si

si

5I

www.dacoromanica.ro

DIN LITERATTYRA ANTIMONARNICA gI ANTIDINASTICA 229

In poezia-i de rfizvratire el cauta sä inlature acel distinguo aceadiversiune, prin care unii incercau sä acopere impilarea facuta decatre un co-national pe spinarea unui consangean.

In vastu-i ciclu de versuri din primul numar al Emanciparii, elare in aceasta privinta un cantec :

Frunza verde de ductal.:Rau era'nainte rau,Ca ciocolul cel stranTe ump'.ea d'amar chin.

Dar acuma-i si mai auCa eocoiu-i frate-tau,Ca-1 Roman, ca e crestin$1 tot n'ai un ceas senin 2).

Iar in Cantecul Muncitorului (din Nr. 2 al t man.ciparii) ponepe unul dintre cei carora casa le este cernitA iar capiii nernancati sineociihniti", sä doreasca venirea unei vremi in intampinarea careiaar merge cu avant.

SS mal vie-un TudorelAlergare-as, zau, la el"

ca sä pue oclata capat timpulut de impilare rapue :

Pe clocoli draculuiCe -i furs sarecului$1 roada pamantulul$i lumina soarelui.

Seria antimonarhica se deschide cu un vis

S'auzea sgomot de flameStrigate de bucurleCa si cum lumea sfarmaseLanturile de robie.

Bubuitul lung de tunurifAcu din pat si sar

sä cred c'a lumii bunuriAtatat-au lupta iar.

Dar in locul marei batalii, el vede multimea stand roata si tinandin mains torte.

$1 to mijlocu-i, cu falaUn nou rege'ncoronat I.,.

Poetul area cum (dezamagit) intoarce capul si merge sa-$i con-tinue visul, de sigur cel el bataliei hotaratoare.

2). In volumu-1 de Poezil aparut to 1884 In tipografia Gr. Panaltescu, el d%versului ultim o variants mai severs, mai dojenitoare :

$i la suflet tot hale.

gi sa

:

Ma$i

51

www.dacoromanica.ro

230 BARBI" LAZAREANTJ

In poezia la Sofia a) el inalta un imn. Sofiei Perovskaia, careluase parte la atentatul impotriva lui Alexandru H tarul Rusiei .$ifusese osandita la moarte prim spanzuratoare :

Fats mandra $1 MaleCu chip dulce, cu chip bland,Tu ce-ai fost mereu muncita,De un mare, nobil gand.

Partea ta a fost in lameStreangul cel ingrozdtor,De to plange $i azi IncaInirna mud popor.

Dar pe capete de oameniCand coroane n'or mai sta,

, O. cununa d'imortaleTot va'ncinge fruntea ta.

Din acelas ciclu, bucata ou titlul: Dor, manifestg, in dol5strofe, vrerea, ba revendiearea:

Cate blesteme se 'naltaDintettn suret ornenescAsi dori sa le strang toate,S5 le-adun $1 sa le cresc.

Si sa -mi fac apoi d'n eleTr5znet lung $i zdrobitorS5-I rened cu voinicieIn tirani $i'n tronful lor.

In Menirea mea" el poveste0e:Cand eram mic, o tigandIn ghioc mi-a cautat,Si mi-a spus : vei sta odataPe un tron de fmparat

Stati on va'nciu4atd, prieteni,S5 traiasca ma 'ngaduiti,

C5 vointa soartei meteIn$i$1 vod o s'ompliniti.

Cand o fi ca sa ma ardetiRugul meu sa-1 inaltati,Sore Implinirea soartei meleTot din tronuri de'mp5rati.

(Aceste tronuri menite a deveni parte din ele ruguri, neamintesc de o reflectie pe care avea s'o reproduca ziarul Dreptu-

3) In amandoua volumele $1 in cel din 1894 (Poezii) $1 in cartea editata deViata Rornaneasca" da 1912 $i intitulata Versuri $1 proza", aceasta bucatapoarta titlul : In $treang".www.dacoromanica.ro

DIN LITERATIMA ANT/MONARHICA $1 ANTMINAST1CA 231

rile Omului" in numarul sau dela 5 Februarie 1885 (pag. I col. 3-a).Era zit prilejul expozitiei dela Paris. Aco lo multimea se oprise savada un tron cu totul nou care facea admiratiunea unui nouregat. Ace la al regelui Carol al Romaniei". Dar cronicarul unuimare ziar parizian, privind acest obiect de arta sculptat in stejarmasiv si facut de casa Kireger din foburgul Saint-Antoine", nu s'aputut opri sa-si adune amintirile si sa exclame :

Am vazut atatea tronuri si lucruri regesti expuse in muzeuri,sub privirea rece a privitorilor, pe cand aceia ce statusera pe eleau luat drumul surghiunului pentru totdeauna.

Mg tem ca si acest tran sa nu fie si el expus mai curgndsau mai th...rziu in muzeuri, in loc de sala tronului").

In poezie Emanciparea" isi argta ura impotriva suveranilorde pretutindenea si isi manifesta nadejdea in naruia-ea monar-hgritului.

In proza -i publicistica el vine cu urmatoarea puternicA strofa :Sarmane popor, cand vei_ineeta de a fi jucaria carmuito-

rilor tai ?Cand te vei convinge ea suveranitatea to nu sta in a te su-

pune earl te smulg dela munca campului sa vii sä aratisupunere si injosire unui Rege pe care to nu 1-ai facut §i nu l'aiaprobat ?".

vorbind de defilarea mizeTabililor slutiti $i schiloditi dingratia lui Dumnezeu", punea intrebarea :

Oare este multumita Natiunea Rom:5ml ca aceia care auluptat pentru independenta sa ranitii, numai in zina de 10 Maiusa fie bine imbrkati, iar restul anului, cand parliti de razele soa-relui, cand plesnindu-le fierea in ei de ger, adapostiti inteunbordeiu fat% acoperL ?"

Revista numea serbarea zisa nationals o pofta pe carenumai tirania o explica''. Si privelistea dela 10 Maiu" o asemuiaunui tablou din evul mediu intitulat Cc fericiti sunt supusii mei".

Tabloul infatisa o scena in care un senior cu craniul rotundsi mic avand langa dansul consilierul sau martmt, cu barbs alba...stau in largi fotoliuri".

In fata lor, prinsa in hoed, multimea sarind si uitandu-se labiciul consilierului care avea un efect magic asupra picioarelor for ".

autorul articolului se 'ntreba : Care mutra consilieruluisau a defilantilor m'au indemnat sa fac aceasta comparatiune?"

* *

In doua numere consecutive (N-rele 5 si 6) Emanciparea"recomanda cu multa caldura opera aparut5. atunci : La hainefeconde" a lui Marc Bonnefoy :

Poetul care a cautat gloria Orlff sale scriind Honneur etpatrie §i la France heroique, loveste astazi prin versuri energicesi mult simtite In tron...."

slugilor...

Si

www.dacoromanica.ro

232 aAantr LAZAREANU

Despre tron Emanciparea" spunea cu drept cuvant ca eunul din stalpii zidirii" ce slujeste de fortareata apasatoriloromenirii".

arAtand Ca lucrarea lui Bonnefoy e o carte de tupta §i debunt ,.Emanciparea" continua :

Autorul pare inspirat de aceasta idee ca adevaratul socialismnu se va realiza 'Ana icand natiunile nu vor scapa de nenoro-citele institutiuni cari pun piedici mersului sigur dar prea incet alprogresului".

30 Decembrie 1947 ne-a mantuit de acea nenorocita institu-tiune" care era un adevarat ciot in drumul poporului nostril spresocialism.

$ilupta,

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE SLAVO-ROMANEORIGINALELE SE GASESC

LA MUZEUL ROMANO-RUS

I

1660 Mai 11. Iasi, Stefan voda, fiul lui Vasile Lunt' inta'resteHlincea de IfingA Iasi satul Hlincea, scutindu-I de dart prestatii.

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, iata eu in-chinatorul sfintei intr'o flinta, de viata facatoarei si nedespartielTreimi, carela ma inchin si sluiesc si pentru care, din sufletul meu,dreptcredinciosul damn, To Stefan voevod, din mila lui Dumnezeustapanitor al tarii Moldovei, binecuvAntand pe prea bunul Dumne-zeu, care Intru toate mi a fost binefacator, care m'a ales Inca dinsanul msmei mele si m'a daruit cu domnia si cu voevozia tarii dinprea Malta bogatie a milei sale, caci vesnic se cuvine a multumi TulDumnezeu, care ne a deschis noua portile milei sale si lumina in-telepciunii si vazand ca nici o glorie nu sta pe pamant neclintita side moarte neatinsa, ci iarecum floarea vede $1 se trece si se nimicesteorice om, de aceia cu bunavointa lui Dumnezeu si cu aiutorul Fiului$i cu grabirea Sfantului si de viata facatorului Duh. a binevoit dom-nia mea cu a noastra bunavointa. cu inima curata si lruminata. din totsufletul nostru si cu spriiinul lui Dumnezeu si cu ruaaciunea preasfintei, curatei si prea binecuvantatei stapanei noastre, nasacatoarede Dumnezeu, si pururea fecioarei Maria si sfantului si slavituluimare mucenic, ostean a lui Hristos. Gheorahe. si cu hinecuvantareacelor natru ierarhi ai nostri moldovrni. chir Sava arhiepiscop si mi-tronolit al Sucevei si a toata tara Moldnvei si chir Dosoftei eniscopde Roman si chir Teofan episcop de RadAuti si chir Serafim enisconde Husi si cu vrerea Intregului nostru sfat, boierii nostri moldovenimari si mici, domnia mea privind si ravnind la binefacerile altarsfAnt raposati domni cars au fost inaintea noastra. cari ail dat si auIntarit sfintele biserici si manastiri pentru mantoirea sufletelor Tar,deci si not am dat $1 am miluit sfanta noastra ruaa. sfanta mAnastiredin padurea de fagi. numita Hlincea, unde este hramul sfAntului sislavitului mare mucenic Si invingator ostean al lui Hristos Ghearahe,Cu un sat intreg, anume Hlincea si cu tot hotaruL pe unde au tinutel din veci. Care acel sat a fost drent al nostru domnesc, ascultatorde ocolul cetatii noastre de scaun. Iasii si cu cinsprezece poslusnicicare sant in jurul sfintci manastiri. Si am lasat domnia mea acel satmai sus seris anume Hlincea si cu acei poslusnici. sa fie in Dace detoate arile si prestatiile. ca sä nu aiha a ne da nici o dare. nici marenici mica, nici zloti, nici lei, nici galbeni pentru casa. nici ilis sa nuplateasca, nici sulaiu pentru vaci. nici pentru oi. nici ceara. nici unt,nici sau, nici pies $i mtuica sä nu ne munceasol nici la braniste.

mAnasti-rii

nici-o

si

www.dacoromanica.ro

234 DOCITMENTE &LAVO- ROMANE LA MUZEUL 'ROMANO-RUB

nici la ceair SA nu coseascii, nici fan sA nu care si nici lemne la curteanoastra, nici carbuni si sa nu lucreze la st5vilare. voi dregatoriidin targ si soltuzi si pargari si olacari si podvodari si globnici si desu-gubinari sa nu-i turburati, nici sä-i amendati, nici caii for sa nu-iluati pentru olac, nici boii for de podvoade. Deasernenea si de acuminainte, daca s'ar mai pricinui vre-o dare pentru multele nevoi sigreut5ti care cad asupra tariff noastre Moldovei, pentru toate clArilesi prestatiile s5 fie in pace. Nici camenA sau bezrnan sau cosuri s5. nuaiba a da, cnrumai acel sat si acei poslusnici sa aiba a da °data pe ancate 60 de galbeni la camara domniei mele, cand va fi darea impa-rateasca pentru haraci, iar alta nimtc sa nu aib5 a da peste tot anul.Si iarasi s'a 15sat din acel sat si cu acei poslusnici 800 de oi Varanesti,care fac 80 de oi domnesti si 800 de stupi fara'nesti, care fac 80 destupi domnesti si 30 de porci taranesti care fac 3 porci domnesti la

toate mai sus scrise sa fie in paces far5 pecetluit si sá nu aib5nici o turburare si daca s'ar afla mai multe decat cele de mai susscrise, sä se is dela dansii gosting si zeciuial5 dup5 dreptate, procumse la in restul tariff. Iar de celelalte s'a fie in pace pentru toate darilesi prestatiile. cate vor fi asupra oamenilor nostri in tara domnieimele. Nici globnici, nici olacari. nici podvodari, nici camanari, nicibezmanari sa nu aiba treab5 acolo, nici sa is amende si de asemenea,dac5 se intampla in acel sat vre-o moarte de em, sä nu aiba trea.b5a-i invalui si a-i pedepsi vornicii, ci sa aib5 a lua c5lugarii dela start-ta manastire mai sus scrisa Hlincea, sA adune acestea toate, ca sA fielor pentru hrana si imbra'c'amintea calug5rilor cari stau in aceasfant5 manastire.

De aceia, acel sat Hlincea s5 fie al sfintei manastiri mai susscrise dela domnia mea dreapt5 mosie si danie si miluire cu tot ye-nitul, neolintit, niciodat5 in veci. Si iarasi ne-am milostivit $i amiertat pe un preot care va fi in biserica din acel sat, s'a fie in pace dedarea imparateasca si vradiceasca si de gosting de oi si de zeciuial5de stupi.

Si am inchinat domnia mea acea sfanta manastire Hlincea laRumelia, la sfanta mare manastire Arghirocastro. la Andriano, uncleeste hramul urea sfintei, curatei si area bine cuvantatei noastre NAs-catoare de Dumnezeu pi pururea fecioarei Maria, Adormirea ei, pecare a facut-o imparatul Iustinian, precum si mai inainte pArinteledomniei mele Vasile voevod a dat si inchinat acea sfanta manastiremai sus scrisa la Rumeli. Iar rugatorii nostri, calugArii din aceasfanta manastire sa ne scrie pe not si pe parintii nostri la sfantulmarele pomelnic $i la dumnezeiescul jertfelnic si sa. ne faca nou5pomenire din an in an, cat timp va sta sfanta manastire.

Iar la aceasta este credinta domniei noastre mai Sus scrisa. notIo Stefan voevod si credinta boerilor nostri, credinta panului Tarnsvornictil T5rii de Jibs, si credinta nanului Ion Praieecrul vornic al Tariffde Sus si credinta panului Septelici batman si parcalab al Sucevei sicredinta panului Miron. Ciogo lea si Toader parcalab si ere-dirita panului Buhus si Ilie Aracpu parcalabi de Neamt si credinta pa-

Si

cari

d

www.dacoromanica.ro

Mrictnyill loll Ciefan fial lfil Vadat/. 1 limy din 11 Mai IRRA

LI

'4:S' i ' .1 .i ' " & '.

g,,,4 . 0 cf.' , . I rt 'Pt IT n'T , :-.;

r . N ..s2c1-,40,-..;.:u t - <- .1.. I. ',, tr..,,...6 i %t tag

t P. e,...-.; 4 ti,...4.4,,A;..., .,) .71 h4,6-

re If. _ ,. a ..'7,:- ..,:.1#:.s. , .." '' { . . t . . , ' 11

t' ' i.,,. +.r - ,.., ' ts .- -.` (.. l'( ' I

.. . v.. ryriAle: .3....,.!..41,ke-,...,,,,....., qtr,.., ,g,, ' hr * 7 sl,'.***4!" '""-: .- ;* ,4.. ;:t.."':rlii" 'I.'"g" t!''': ,..' - n 4 . y v. , _

, v, t ,-;. ,,,, 44.- t....,,,,,- c...1...t 1 ra . -.ti.1,,?4,10.4,....e 711 1, Ir. 1..s.

,, r. tyr4a ....,x..../1..1;,111.1. ."/ r ., ., ... .4.,...4 . a ,. , > .1..../1.0'.4.°A it'r.'11 ::". '.'"41.,-

, 1..,,a 4"......a1.4.,..,,,,r,a -r...1 ' v ''. ' 'I'''. ' "i . , '''' t 'fr., A.44.h. ot . a- h . ,C P ....lay 4044.... rte.. ./ ori 1 .. 4, r . I .. r a. . . &igl.tirir ,,,,1 ...

.......t. . v 4..)1 r, I .,I . . .(1,...1.' .' ) . r'? eV,. 1 ' ," .'',4 I I.gr, . r '

. ..... t . a . 7,... . . . i If . HZ...? .1.!. 1 . A. 1., . Oc.....4 ..., 114. .4 OP.... c .

cP.CC. ",,-..? 4 V.

' 1 : ' .1 :..ei .... : ..' s '.., ,,,":', ' '

1:t., ,,..,. 4 . f,....C.1 .. .

. ?I ca. 1.....44 If 0Jr.acKIVI..,'41.CIA141,4 p.;,,444 pi . if '

' t. .. .,.. i, est 1 .A .. 4

4.-,' 1 I. 4 t , c.,-A..

... , _

,

iri

,/. ;

i!Aibe

4,

" -"V.v.* tr-i.

sv

PIvo 4.

*..91,), Pp.

I

?:13

C lYaaa

WOW,. Si

e

g**. c,. ' ;. 4N3i

,

4A41.16'.!,10,1011,

5 7.0

1.41 t ,,;

www.dacoromanica.ro

Hrisovul lui Petru Schiopul din 1587

o

'en."

. ctisLo, :1.,;%gt..,..1..I.., ti:". ...... "`.` ,.. .05". .!>;!' ,rit .1%.,cf "tot ,,t, ;?. e

,. 4 '1 4 14Z. ..:.....

.ae..

X

.

!It

'

rat.i.71..11,, e:4

.:v.. N:T.

fr' s

. :Ar lVti' ..eta t:.(4... et os,..ese..1. ls. tt- . . 1,...;

101e%r tv

I"..... 1 .1.1.

-

1.-"r fopor;v v1;-t'": (1'*"-..-."^"if

" " t.rt' .... . , ,,,v gro44440,,o6vret"....... a. Pi

fnrltbrittn.4.* c , ..!\ 4.3 s' ;M.4)...

4, 14 ota.144

a. TIl ...era oci..1,1 to

° .;°,-

6 f. r

19.414, ,s,114,44,2314&/....-.4.102-4. ...4440414Li

r " 0 f'-- '.. i..,,c,,, -, , -:,,- ,!- --,. :: -''f,',' '' -r-''" '.'.:r' "'''''''' ''" '' ' "';'-'"f'',;(.4.4"

.

-,,, - ' - i-,,,..-:' , k --" -," .'"1..y. ,$ '-'1,`.. ".." ' 4 ',.. "-- ,- , '-,- -,-,,,,,y

0,.;,:.:...,121...,I-1: 1(1-1.10--,','-'"

?I'll-. i :., ""?"'.(4 '11., 1 ,;-,?",,:, ,

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE SLAVO-ROMANS LA MUZEUL ROMANO-RUS 235

nului Andronache parcalab de Roman si credinta panului Andronicpostelnic si credinta panului Neculai Racovita spatar si credinta pa-nului Habasescul ceasnic si credinta panului Iordache vistiernic $icredinta panului Radul stolnic si credinta panului Bacaco comic sicredinta tuturor boierilor 'nostri mari $i

Iar dung viata noastra si domnia noastra, cine va fi domn, dintrecopii nostri sau din neamul nostru sau iarasi fie pe cine Dumnezeualege sa fie donor in tara noastra a Moldovei, sa nu clinteasca dania$i miluirea noastra, ci sa le dea $i sa le intareasca. Iar cine s'ar incu-meta sa strice intocmirea noastra, acela sa fie neiertat de Dumnezeufacatoru1 cerului si al pamantului si de prea curata lui Maica depatru evanghelisti si de 12 apostoli si de 318 parinti care au fost laNikeia si de toti sfintii, sa alba parte cu Iuda si cu eel de trei onblestemat Arie in veacurile si chinurile cele nesfarsite. Amin.

Iar pentru mai mare putere si intarire a tuturor celor mai susscrise, am poruncit credinciosului si cinstitului nostru boer pan Ra-covita Cehan marelui logofat, sa scrie si sä atarne pecetia noastrala aceasta adevarata scrisoare a noastra.

A scris Stefan Corlat in cetatea de scaun Iasi, anul dela facereaIumii 7169, iar dela Hristos 1660, lunai Mai 11 zile.

(semanatura autograf5), Io Stefan voevod.

Original pergament, preambulul si semnAtura domnului cu li-tere de aur. Pecetie atarnata pastratA, cu inscriptia: Io Stefan voe-vod, din mila lui Dumnezeu domn al tarii Moldovei, 7168".

IT

1587, Iasi, Petru $chiopul, domnul Moldovei intiireste stapinireasatului Andriesani mai multor boieri, amintind si de razbolul lui Ion

voda cel Cumplit cu Turcii 5i Tlitarii.

Din mila lui Dumnezeu, noi, Io Petru voevod, domn al tariiMoldovei, facem cunoscut cu aceasta carte a noastra tuturor celorce vor privi la clansa sau o vor asculta cetindu-se, ca au venit in fatanoastra si in fata tuturor boierilor nostri moldoveni, mari si midi,slugile noastre, Andreica si Grozea vatafi si rudele lor, Petrea sifratii lui si iarasi rudele lor, Cosma si Ghierna si sora ei, fiica lui Garbasi ruda lor Carstina si iar rudele lor Loghin fiul lui Ion Andriesanulsi ruda sa Nastasca sf sora ei, fiii Dobrusei, toti nepoti si stranepoti ailui Mihul Andriesanul si ni s'au jeluit cu mare jalbA si cu mare martu-rie cu oameni buni si batrani s1 cu megiesii dimprejur si au spus ca pri-vilegiul de cumparatura ce a avut bunicul for Mihul Andriesanuldela Marana, fiica lui Manaila si iarasi privilegiul pe care 1-a avuttatal ei, Manaila de danie dela batranul Stefan voevod, pentru a

si'

mid.

www.dacoromanica.ro

230 DOCUMENTIE SLAVO-NOMANZ LA 2ATIZLPUL ROMANO-RIM

treia parte a satului Andriesani, care este pe Jijia, pe amancrougpartile Jijiei si cu loc de moarg la Jiiia, le-a pierdut Andreica vataf,cand au prgdat Turcii si Tgtarii toatg Cara noastra, in zilele lui Ionvoevod, cand si el insusi a pierit.

Deci noi, vazind marea lor jalbg si cu mare mgrturie, cu oa-meni buni Si batrani si cu megiesii Ion dimprejur, de aceia domniavita am dat Si am intarit tuturor celor mai sus serisi acea mai suszisg a treia parte a satului Andriesani, care e pe Jiiia, pe amandougpgrtile Jijiel Si cu loc de moarg la Jijia, ca sa le fie Ior dela noi mosiesi uric cu tot venitul si copiilor si nepotilor lor si stranepotilor sirastrtinenotilor Si intregului neam al lor, care li s'ar alege mai apro-piat, neclintit, niciodatg in veci. Iar hotarul acelei mai sus scrise atreia parte a satului Andriesani, care e pe Jijia, pe amandoug pgrtileJijiel. cu loc de moarg la Jiiia sä fie at lor, a treia parte a hotarului,iar cgtre celelalte clupg vechiul hotar, pe unde din veci auumblat.

Iar la aceasta este credinta domniei noastre mai sus scrisg. loPetru voevod Si credinta prea iubitilor fii ai domniei mele, Vlad siStefan voevozi si credinta boerilor nostri, credinta panului Varticvornic al Tgrii de Jos. credinta panului Ieremia vornic al Tgrii deSus, credinta panului Bucium... credinta lui Dragotg Si a lui Ciolpanparcglabi de Neamt. credinta panilor Miron si Luca narcalabi deRoman, credinta panului Andrei portar de Suceava, credinta panuluiBrut postelnicul. credinta panului Iane vistiernic, credinta panuluiGheorghe ceasnic, credinta panului Cucora stolnic, credinta panuluiStan comis si credinta tuturor boierilor nostri moldoveni marl si

Iar dupg viata noastrg, tine va fi domn dintre copii nostri saudin neamnil nostru sau iargsi, fie pe tine alege Dumnezeu sa fiedomn al Tgrii noastre a Moldovei. acela sa nu le clinteascg dania sifntgrirea noastra, ci sä le dea Si sa le intareascg, pentruca le-am datsi le-am intgrit, pentruca le este lor dreaptg mosie si stramosie. Iarpentru mai mare intgrire Si confirmare a acestor mai sus scrise, amporlIncit credinciosului Si cinstitului nostru boier. Stroici mare 10-gofgt, sa scrie si sa atarne necetia noastra la aceasta adevArnt'a cartea noastrg. A scris Eremia Baseanul, la Iasi, in anul 7095 (1587).

Original nergament cu pecetie atarnatg pastrata cu inscriPtia:,.Din mila lui Dumnezeu Io Petru voevod si domn at tarii Moldovei".Mai jos cu Mara cursivg, Tin romaneste: ..Cand s'au park la divanCosta BAcioc vel dvornic i Nebojatco logofat".

parti,

mid.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTS sz..Avo-ROMANS LA Mu= 111, Rom Azgo-nlas 237

1631 Militia 23, Iasi. Moise domnul Moldovei confirm,'" bole-,rului Dumitrasco oldan si rudelor sale stapanirea satelor Caclicenigi Mielauseni din judetul Dorohoi, schimbate cu Miron Barnaschi

voevod.

Din mila lui Dumnezeu, noi Io Moisi Moghila voevod, damn altarii Moldovei, facem cunoscut cu aceasta carte a noastra, tuturoreelor ce o vor privi sau o vor auzi cetindu-se ca pe acest adevaratboier al nostru Dumitrasco Soldan fost stolnic si pe fratele sau To-derasco si pe surorile tor, Todosca si Anghelusa si Tofana, fiii luiPatrasco logaf i-am miluit cu deosebita noastra mila, le-am dat sile-am intarit in Cara noastra a Moldovei, din dreptele for acte deschimb dela Miron Barnoschi voevod, dreptele for sate sianume Cacaceanii pe raul Jijia, care este in tinutul Dorohoi, cu lacde moara si de helesteu si un al doilea sat anume Miclausenii, iar intinutul Dorohoi. Care acel sat Cacacianii a fast al unchiului nostruBalica hatmanul, iar satul Miclausenii a fost dreapta cumparatura alui Miron Barnoschi voevod dela Taca fost vornic. Si a schimbatBarnoschi voevod cu boierul nostru mai sus scris, Dumitrasco SoldanLost atomic si cu fratele sau Toderasco si cu surorile lar, Todosca siAnghelita si Tofana, fiii lui Patrasco logofat si au dat ei dreptelefor sate, Baltatestii si satul Manjestii in tinutul Neamtului si acelesate le-au dat Barnoschi voevod manastirii sale nou intemeiate, Han-brul, unde este hramul Vovidenii Prea Sfintei Nascatoare de Dum-nezeu, la biserica Domneasca.

De aceia, acele mai sus scrise sate, Cacacianii pe Jijia si satulMiclausenii, sä fie ale boierului nostru Soldan Dumitrasco si ale fra-telui sau Toderasco si ale surorilor lor, Todosca si Anghelusa si To-Jana si dela noi, uric si intaritura, lar si copiilor for si nepotilor for sistranepotilor si rastranepotilor, neclintit niciodata in vecii vecilar.lar hotarul acelor mai sus scrise sate, Cacacianii si Miclausenii, sa fiedupa vechile for hotare, pe uncle au umblat din veci.

far la aceasta este credinta domniei noastre mai sus sense, noiMoisi Moghila voevod si credinta boierilor nostri, credinta panuluiLupul marele vornic al Tarii de Jos, credinta panului Lupul marelevornic al Tarii de Sus, credinta panului Moscul hatman si parcalabal Sucevei, credinta panilor Malcoci sl u on parcalabi... cre-dinta panului Balaci parcalab de Neamt, credinta panului.... 1)

parcalab de Roman, credinta panului Toma mare pastel-nic, credinta panului Iani Catacozino vistiernic, credinta panului A-postol ceasnic, credinta panului Pan's stolnic, credinta panului Zam-fir medelnicer, credinta panului Pana comis si credinta tuturor bole-rilor nostri marl si mici. Iar dupa viata noastra si domnia noastra,

1) Loc alb In text.

Ili

Movil A

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTS MAIM-ROMANS LA MUZEUL ROMANO-RUS

tine va fi domn, dintre eopiii nostri sau din neamul nostru, sau lazasipe tine alege Dumnezeu sa fie domn in Cara noastra a Moldovei,acela sa nu le clinteasca dania si intarirea noastra, ci sa le dea si s5le intareasca, pentruca este dreapta for mosie si schimbatura. Si pen-tru mai mare credinta si fritaritura a tuturor celor mai sus scrise, amponuncit credinciosului si cinstitului nostru boiaer, pan IonascuGhianghea mare logofat sä scrie si sa atarne pecetea noastra la a-ceastA adevarata scrisoare a noastra. A scris loan Fotea In Iasi, anul7139 (1631), luna Martie 23.

(semnaturi autografe) Io Moisi Moghila voevod.

Ghianghea mare logofat.

Original pergament, pecetie atarnata pastrata cu inscriptia:Pecetia lui Moisi Moghila voevod, din mila lui Dumnezeu domnultArii Moldovei, 7139". Pe verso, contemporan: Acesta este uricul luiDumitrasco *oldan si al fratilor sai pentru satele C5.caciani si Mi-olauseni".

IV

1635, Martie 27, Vasile Lupu, domnul Moldova intareste stapanireaznan6stirii Sf. Sava din Ia0 asupra tuturor mo§iilor sale din Moldova,

daruite de Enache postelnicu.

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Treimesfanta Intr'o fiinta si nedespartita, eu, robul st5.'panului meu, Dum-nezeu si al mantuitorului nostru Isus Hristos drept Inchina'tor, dinmila lui Dumnezeu, Noi, Io Vasile voevod, domn al tarii Moldovei,facem cunoscut cu aceasta scrisoare a noastra tuturor celor ce o vorvedea sau o vor auzi cetindu -se, ca, binecuvantand pe cel Intru totulprea bunul Dumnezeu, care Intru toate mi a fost binefacator, m'aales inca din sanul mamei mele si mi a daruit imparatia (taratul) sivoevozia tariff mele si am cunoscut bogatia milei sale, caci se cuvinea binecuvanta Intotdeauna pe Dumnezeu, care ne-a deschis nou5portile milei sale si lumina intelepciunii si am vazut si am cunoscutca nici o glorie nu sta pe pamant neclintita si de moarte neatinsa, ci,pretum floarea se vede si se trece, asa fiecare om se nimiceste, deaceia, cu binecuvantarea Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu grabireaSfantului si de viata facatorului Duh, si cu binecuvantarea celorpatru ierarhi ai nostri ai Moldovei, chir Varlaam arhiepiscop si mi-tropolit al Sucevei si chir Mitrofan episcop de Roman si chir Evlo-ghie episcop de Radauti.si chir Gheorghe episcop de Husi si cu vre-rea Intregului- nostru' 'sfat, boierii nostri Trioldoveni mari si mici,domnia mea m'am milostivit si am dat si am miluit si am. Intarit ru-gatorilor nostri, egumenului si Intreg soborului dela sfanta manaptire

?a§

www.dacoromanica.ro

Hrisovul lui Moise Moghila din 23 Martie 1631

. Air.a, . . , . . I r. ...

< ...ft...........17,t7v......... gA.:...... s0"..ft440 A . 44...3 *W.*. Leoi: 0 A..... w t, 71. -r. -..."...,^.-.1,,,,,t,,,,, ..t. fIrsr 1 .Oceetcef, lf, elf ;e7 f . cle Sr:1. wince. r......4.0,.... ,..,............,;..... ..11.

.f.l1.71..1;,,r,:".Z.teV,=. "Y: ^"' .17....711'1. t , . ',.., i . ..,... rY . r.": 't,... 7._' nt k ....... ;., ...b. . . ....

..., . 14 ,/ e . , . N4 1te .4 4 ws acll, 4...

4.* , , 1,64 C....1.: 411 16 s x 4111 Tom No 01,C 41, 14,-' ---,I...6 ............ .7..7-, ,.. ri, ...,;.,... el. - ., 8 -. r 'Ir.,- Iv.... .

8.1......-tr .4.. 8,...,1....

iyo ....-..r.01,.........5, ',ft, trey f,,,i. . o 4!/11, . 0.4 nfrohr. er .1111111 1. It Ofg0 1 .111. 110.rta: I Ift. Of re .:#, .1. . . ' el ,4 fr , of 7*, I C 1 .1.C:1i 1f 06 :CV .144 lc c: 1,..07........1......... 76............. 6,....../.....,........0. ri,....at...... 0 ........4 8 ., .8 -v

l '.'t tv::,%0., ...., ...., ......z...... ,........... IR 0,,....1,,,f ,. ,,,,, e.,c1,,, ,e,,,,,;.IVemeff fit' we,. ncer.c ,, r c+ c 1 1," ..7 ' .45,....... 0,4 11. . ti ... ....1.....o, .: ...I qr.. .... L...110... as 4,..., 41; 4.1' a 4. .4,741;1; 1..,..it........r...,,,,,I.,......e.,...,,f.,......,1 A, m.e.1.,,..,

..... .. ,...,,,,, ...r ,i,..* .. ,,,P) /*two or.......c.....r r I ..; ,........,.14 .51P-.1.7,, tel14 ieIfi 11.1;wo.:elcl. ic., . .... i.5, en . letrec, .01. ../Pre 4 t 1/1: ttfi., 4.. r.... ...t.F.... it./N.N 4...S4 11,/ 112,i,.., ,.- 01.,/.. r,/<: ,ttn,..... e.,....440-.7,.....-1..-) g-tr 4.," -,--3--r.----.......1...,,,,frn::-----4...,i....." ,..i.

...... . eV/ ;06 1.......is" ---s..r...., ...........r7t. ............. . 7.zrytgr; Are, /: %AAA... ...c.c... ;AC,.......! , ,,r, ..,'C.:11).2,1106 .' 1..::. ..f .: Cetj 0 .lr,.

, .0 ...Mon... A Oile ,,, ,e, c

r..,,.s... ..1 011 Ii..... iill 40y ii .............,.;. s ....,-

....1.7.---ry -I! -j ...

... - .1. , , 4 op vtift,....

1 4 . ,

,;., ..,

P. 4.

Mt,

SW.c.Sx.'2..,.T.Ie4:

C, 4 ., ,.. ,

,:.. 4 , e

...,..,,;, .... ...., , . Row{ M . , 4011.9......... ........,.., ,

?".t... I I.x

,)

.. -. 3.1 .

.. n ., . ao - ,., '. a, 4 . ,,,, N ... ...

,,,,, )1 I/ `. ».I': -,

,

464004;d ` 14.41' -,...4.,- ,....,.. I O ..

I;

4

www.dacoromanica.ro

Hrisovul Iui Vasile Lupu din 27 Martie 1635

.1.1414

.-17.7i7 =.1.,4,. `*- r..... .4.44.4 - i3--

1.1I

: . , ....., :-.2- ..11....k : ...-.4, , ...' - ... ,.. ,' .:,-: N.,: .'' ,....-: '. - 41 at:: ../..:....,..:14 .47,2' ef....,4%- ". ...."41 7 --rt-,- , 1....r. 2.--.0,...- 3 .- :-:..... ....--;:s.a./.1...i.14-- .. 4....._ .-- ,e -,_?.k ... ltrIt.-r-;-4-....... ...i--...-, .,..: -1....4 : ... e ,.. 1.

_ 4: 4 . - .,..7..1 t.... ..,4 44'44 144 . 1 . . elliaL44,441 44.41,....s......4 . ,i,... . :44 4...... .,...:.. _,.0,...._- .,4 ia,,... 1.- _..... ,...,........... .. , ,7r, ,.........1.ti.:,_,-.10., i.. . .-. -" .i--. _ -. ----IN-' ---,.2---gLk-:... --:,.. . _.......:;..., -....... .0._ - .4.4.44 4. 4. .1 4...4%., 4...44.. 1 4, . . ?.......4 t...Z..0;... . ,.,y,_,..... 7:'-' '...7.i. ...1.. -' '4 " ,c....,,,ef......,.... tf.._......,.x.f....,.. ,,_,.

......... ,...........,....- 4.....,,,...,7...,4..........

, , , .o., _;-...-....74-5,, ----,- : ._ :...,-, .... ...: .....-7- .. _!..... --........... . .

,

I

(

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE SLAVO-ROMANE LA MUZEUL ROMANO-RUS 239

din Targul Ia 5ilor, unde este hramul sfantului Sava Luminatorul,care este metoh al sfantului $i slavitului Ierusalim, la sfanta ma-nastire numitd Lavra Mare, uncle este hramul iard5i Sfantul Sava,dreptele for mo5ii danii miluiri, satul Gurbane5ti, .unde a fosttargul Saratii, mai sus de gura Saratii, cu vad de mori la Prut cumori eiddite gata cu o bucata de pamant din hotarul Albote5tilor,loc de un sat la gura Saratii cu balti de pe5te cu vii cu totvenitul, care este in tinutul Chigheciului *i deasemenea satele Dru-jeni pe raul Prut Bude5tii Furte.5tii Val5ine5tii in acela5i tinutal Chigheciului deasemenea satul Stolnicenii la Garla cu Joede hele5teu *i cu catunele sale Stroioenii Val5isneasa Si alt eatuncare se nume5te Scumpia satul Setrarenii, care este in tinutul la-5ilor, deasemenea satul Gligenii, care este in tinutul Sorocii, careacele sate au fost drepte mo5ii cumpardturi ale raposatului Enachipostelnicul pe banii lui drepti. Iar dupa aceia, nand a murit, a dat 5ia miluit acelei sfinte manastiri acele sate Si cu mare blestem, ca niciunul dintre nepotii lui dintre rudele lui sa" nu se amestece in a-cele sate.

De aceia, toate cele mai sus sense sate, anume: Gurbdrie5tii cumori gata cladite la Prut $i cu area bucata de hotar din hotarul Al-bote5tilor cu balti de pe5te cu vii satele Drujenii 5i Bude5tiiFurte.5tii Si Val5ine5tii, cari sant in tinutul Chigheciului satul Stal-nicenii cu catunele sale, Stroicenii Val5ineasa Scumpia satulSetrarenii, care sunt in tinutul sa fie mo5ii ale sfintei mands-tiri, drepte mo5ii danii si miluiri $i uric 5i intariturd cu toate ve-niturile, niciodatd in vecii vecilor. Si hotarul acelor maisus sense sate sa le fie for hotar din toate partite, dupa vechile forhotare, pe uncle din veci au umblat.

Si la a.ceasta este credinta domniei noastre mai sus sense, noi,Io Vasile voevod credinta prea iubitului fiu al domniei mele, Ioanvoevod 5i credinta boierilor no5tri, credinta panului Savin Prajeseulmare vornic al Tarii de Jos $i credinta panului Dumitra5co Soldarnmare vornic al Tariff de Sus 5i credinta panilor Dumitru Buhu5 SiPatrasco Ciogolea ... credinta panului Iura5co Ba.5ota pared-lab de Neamt credinta panului Furtund parcalab de Roman5i credinta panului parcalab al Sucevii Si credinta panului Apos-tol Catargiul postelnic credinta panului Gligorie Ureche spatarcredinta panului Gheorghe ceapie Si credinta panului Iordache vis-tiernic Si credinta panului Grama stolnic Si credinta panului Dumi-tra5co camis credinta tuturor boierilor no5tri moldoveni magimici. Iar dupa viata noastrd donmia noastra, cine va fi domn dintrecopiii no5tri sau din neamul nostru sau iara5i fie pe cine alege Dum-nezeu sa fie domn al tariff noastre moldovene5ti, acela sa nu clin-teased intoamirea noastrd, ci sa dea $i sä intareasca. Iar cine s'ar in-eumeta sä strice, acela sa fie blestemat 5i de trei on afurisit deDumnezeu facatorul cerului 5i al pamantului $i de toti sfintii earlbucura pe Dumnezeu sa aiba parte de Iuda Si cu eel de trei onafurisit Arie In nesfar5itele veacuri ,Si' chinuri. Amin. Iar pentru

si sisi

sisi si si

si si sisi si

sisi

si

si

si si si sisi

si si si siIasilor

sineclintit

si

sisi

si si

si sisi

si

www.dacoromanica.ro

240 DOCUMENTS SLAVO-ROMANE LA MUZEUL ROMANO-RUS

mai mare intdrire confirmare a tuturor celor mai sus scrise, amporuncit credinciosului cinstituilui nostru boier, pan PAtrwo Ba-cotg, marelui logofat, sä scrie §i sa atarne pecetia noastra la aceastaadeviiratA scalsoare a noastra. A scris Sm Iasi Ionaco Manjea, inanul 7143 (1635), luna Martie 27 zile.

(semnAturA autografa) Io Vasile voevod.

Originalul pergament, semnatura titlul domnesc cu literede aur. Peeftie atarnat5, din care s'a pgstrat numai un fragment

sisi

si

www.dacoromanica.ro

NOTE SI RECENZII1NSTALATIUNI DE CAZANE de RCP"

komm, Semenenco, Usenco giTagankov, Vol. 11, Euit. de Stat aEnergiei, Moscova gi Leningrad 1946.

Cazanele de aburi au fost consideratevreme Indelungata un copil vitreg altehnicei constructiei de magini.

Ele au aparut in secolul X VIII, ca unauxiliar at maginii de aburi gi au trecutprin numeroase vicisitudini, pana cand,catre inceputul acestui secol, se pareaca au ajuns Ia un stadiu oarecum sta-tionar.

Tehnica utilizarii caldurii, cunoagtereaproprietatilor aburului au progresat sim-titor in acest rastimp. Magina de aburigi mai ales turbina de aburi au impusun studiu aprofundat atat at comportarilaburului In magina, cat gi at organeloracesteia. Stiinta a tnceput sa fnlatureempirismul care pusese stapanire pe a-cest domeniu gi formulele rutiniere dincarnetelele secrete" ale specialigtilor audisparut rand pe rand, in fata rezultate-lor unor experiente gtiintlf ice, metodicconduse gi conjugate cu cercetari teo-retice. Astfel a luat nagtere calcululgtiintific at maginii cu aburi gi consecu-tiv at celorlalte tipuri de magini.

Progresele realizate in calculul con-structia maglnilor n'au avut multa vre-me un echivalent sensibil fn constructiacazanelor.

Aici se parea ca totul adormise. Antde-arandul se construiau doar cateva ti-puri consacrate de cazane, iar debitulfor de aburi par'ca intepenIse in jurulcifrel de 15 kgr.imTh. Presiunile nu tre-ceau de 15-16 atm. gi orice depagire eradeconsiliata, ca extrem de hazardata. In-cercari mai indraznete, ca ale lui Ser-polet, eguasera din cauza materialuluinesatisfacator, gi intelepciunea insagicomanda prudenta.

Abia dupi primul rizboi mondial a.pare o Inviorare to constructia cazane!or,cand evolutia tehnologiei permisese eta.borarea de oteluri rezistente la presiuni

temperaturi ridlcate. Atunci a tnce-put construirea de cazane de presiunefoarte tnalti, pe de o parte prin intrareaIn arena a cazanelor gen Benson, pe dealts parte prin cregterea succesiva a

presiunii de serviciu in cazanele conven-tionale dela 16 Ia 32, apoi la 60, In finela 100 atm. gi mai mutt.

Totugi noi.e cazane nu erau la tnce-put decat reeditari cu peretii ingrogatiale vechilor constructii consacrate, gidad din punctul de vedere al rezistentelele erau oarecum adaptate scopului, dinpunct de vedere termic ele erau la felde departe de realitate ca gi prototipuriledupa cars fusesera desvoltate. Din a-ceasta cauza s'au ivit nenumarate defec-tiuni in serviciu gi cazurile and caza-nele not nu respectau garantille erau laordinea zilei.

In ce privegte termodinamica tehnIca,aceasta nu statuse locului. tar transmisiacalduril fusese studiata foarte atent glnumeroase chestiuni delicate f useseracomplet elucidate, In conditil foarte a.propiate de cele din practica. Cu toateacestea proectarea unui cazan continuaa fi mai mutt o problems de geometriegi de calcul aritmetic, decat de termo-tehnica. far prescriptiile oficiale, anchi-lozate intro serie de formule mai muttbazate pe empirism cleat pe cercetitri,se multumeau sa urmareasca securitateapersonalului care deservea cazanul gi avecinilor, Fara a intra catugi de putln fneconomia functionali a maginil.

Abia in deceniul care a precedat pe ceide at 2-lea razboi mondia', cercetarilegtiintifice Incep sa-gi fats drum In tobara constructorilor de cazane gi incepsa apara constructli care dovedesc oreala cunoagtere a fenomenelorcare se desfagoara in cazane. Prestuntlefoarte Matte, a caror economie o dove-disera cu prisosinta atat teoria, cat ginoile turbine de aburi, cauzasera atateabuclucuri fabricilor de cazane, tncat a-cestea se vazusera in cele din urrni ne-voite sa arunce peste bond tot empirii-mul traditional gi sa atace problemetenot, cu miroacele noi, pe care gtiintale Linea la dispozitie, gata de intrebuin-tare.

Concomitent, cercetarl slstematIce tn-treprinse In toate Odle cu tehnici avan-sati, in domeniul evaporarii. transmHeide caldura, ardent cirbunelui pulverizat,circulatiei fluidelor, etc., alunsesera isrezultate definitive care permlteau se se

Id

(taus,

STUDil

N

gi

f Wee,

www.dacoromanica.ro

242 STI3Dt t

paseasca la stabilirea unor haze stiintificepentru construirea cazanelor.

Pe baza noilor idei , cazanul inceteazaa mai fi un simplu auxiliar incomod darinevitabil al inasinilor de aburi, ci, devineca si acestea, o marina vie, adevarattransformator de energie, sediu al unorlenoniene importante care merits salie studiate cu atentie si urmarite inloath' evolutia for.

Se intelege ca performantele unor ca-zane astfel studiate, lasa departe in urmacif rele de debit olasice, care se mai pot

ceti totusi prin tratate Inca in uz. Ace_stea sunt Inca In bunA masura sub in-fluenta vechii traditii si nu lash' sa seintrevada macar completa rasturnare lacare a fost supusa o importanta ramuraa industriei. De aceea tankului inginerii vine greu sa gaseasca date de orien-tare si singurele lui surge sunt Incarevistele de specialitate si prospecteleproducatorilor

Pentru a se construi noua teorie a ca-zanelor, tot materialul publicat In revistesi prospecte trebuia adunat, supus unuiexamenexperientelor

critic, confruntat cu rezultatelede laborator si cu cele cu-

lese din practic5, completat, acolo undeera nevoie, cu datele necesare pentrua se face o trecere justa si logics intrediferitele domenii. Teoria astfel alcatuit5,trebuc sa corespunda Mtn' toate rezul_tatelor culese pe teren, cu constructiilenob de cazane si, In acelas timp, sa tra-seze cetitorului o cale usoar5, f5r5 oco-lull inutile, care sa -i permits sä con-struiasca singur cazanul care satisfaceconditiile impuse si asigura o eficient5optima.

Volumul II al fuel-aril Instalatii de ca-zane", serfs de savantii sovietici Rodiatis,Romm, Semenenco, Usenco si Tagankovpe care-1 am In fats, dovedeste cu pri-sosinta CA in U.R.S.S. acest eforteuit pe deplin.Este primul tratat de mare anvergura

care examineaza constructia cazanelorsi toate domeniile conexe, dintr'un pun&de vedere cu adevarat stiintific, desb5ratde rutina si sprijinit pe cercet5ri serioasein vitro" si on vivo".

Judectind dup5 cele spuse In prefat5,si dupe diferitele trimiteri din text, separe c5 primul tom, ap5rut in preajmainvaziei hitleriste, avea un caracter pro-intritat teoretic.

Tomul II, care Imbinii In mod fericittenria cu practica si In care exemplul

calculat pana la sfarsit isi are locul decinste pe care it rtierira, pertnite sa-tiformezi cea mai Inalt5 opinie desprestadiul In care se gAseste stiinta tehnicain U.R.S.S. si despre seriozitatea cerco-l5rilor ei.

Lucrarea e foarte vasta si cele peste700 pagini, de format mare, cuprind unmaterial imens si extrem de variat, ast-fel c5 a-1 examina In detaliu ar insemnasa depasim si cadrul si scopul unei re-cenziL

Ne vom multumi deci cu o trecere inrevista a pArtilor mai remarcabile ale a-cestei lucrari cu totul exceptionale, reco-mandand celor care vreau sa afle maimult, sa consulte originalul.

Subfitlul cartii Ii arata si cuprinsul :Agregate de cazane" si Constructhauxiliare 5i exploatarea instalatiilor decazane". Prima parte, dedicate agrega-telor de cazane", e Impartita in 7 capi-tole care ocup5 peste 430 pagini de text.

Capitolul 1 studiaza cazanele cunaturals a apei. Un prim paragraf

descrie cazanele simple, cu tamur de ap21si focar exterior, cu tuburi de flacar5,cu tuburi de fum, combinate. Printre a-cestea din urma sunt reprezentate caza-ne tip locomobila, locomotiv5, tip marin(Scotch) ca si cazanele verticale Gallo-way, cele mai multe insotite de tablouricu date de constructie, performante, etc.La sf Arsit se arata cum prin mkirea a-decuatA a focarului si adaogirea unui'e-cran de teVi, un cazan vechi cu tuburide fum pooate ff modernizat si eficientalui sporiti.

Paragraful urmator se ocupa cu caza-nele aquatubulare cu camere. Sunt de-scrise pe rand versiunile initiate sau pu-tin evoluate ale lui Steinmtiller, Pfitzner,,Schuchow, cazanele cu camere sectionaleale lui Babcook-Wilcox, pentru ca apoisa fie aratate numeroase exemple de con-structiuni evoluate americane si sovietice,cu focar mare, presiune thalta si supra_Indizire ridicat5. Din desene se poatetirmari evolutia ecranelor, a preincalzirii.a crested' presiunilor de serviciu, etc.Un tablou foarte detailat da amanunteasupra unui cazan sovietic de 200 to/hconstruit in 1934.

Ultimul paragraf al capitolului se con-sacra studiului cazanelor cu tuburi deape foarte Inclinate. $1 alci evolutia isto-rica este sugestiv redat5, Inceptind de la.cazanele cu mule tambure ale lui Ster-ling si Garbe, cu focar redira, $1 toate,

a

www.dacoromanica.ro

§1. It4cENzit

pacatele .copilariei, pans la constructiileale mai" moderne, cu un singur tambur,cu ecrane de radiatie, preincalzitor deaer $i de apa, etc.

Constructii sovietice din diferitele pe-rioade, de presiuni intre 17-110 atm., Cudebite intre 2 $i 200 toiora sunt descrisein nenumarate variante, cu lux de detalii$i 'date de executie, cum $1 o serie decazane tip marin cu tuburi inclinate.

Capitolul II trateaza un material deo-sebit de interesant : cazanele cu circula-lie fortata, cele cu evaporare indirecta$i constructiile speciale.

Dintre cazanele de circulatie fortat5sunt examinate cazanul Schmidt-Hart-mann, cu sisteme de circulatie $i tarn-bur de evaporare incalzit indirect $i ca-zanul Liner, cu un singur circuit $itambur de evaporare prin destindere, in-c5Izit prin injectare de aburi vii.

Se cerceteaza apoi cazanele cu circula-tie fortat5 circuite Multiple atat inexecutii sovietice, cat $i in executiistrain (Lamont) cu ajutorul a numeroa-se desene $i schite schematice, pentruca apoi s5 se treaca la cazanele cu cir-culatie fortata circuit unit.

Acestui tip modern de cazan i se a-cordi o atentie deosebit5. Exemplelorstraine (Benson, Sulzer, Steamotive, Do-ble) le urmeaza o adevarat5 avalan$5 deconstructii sovietice, dintre care cele mai

remarcabile sunt f5r5 indoiala cele des-voltate de vestitul constructor Prof.Ramzin, despre care am mai avut prilejuls5 vorbesc in acest loc.

Numeroase rafinamente de ultima orssunt redate in desen explicatie, a$ade pilda shuntul de apa cu spire in focar,ocolirid economiser-ul, in scopul Weiregl5ri precise a temperaturil evitariidepunerii s5rurilor pe tevi ; posibilitateaunui reglaj manual at acestor cazanegratie inertiei de 50-100 sec. a masei

for metalice, etc., etc.Cazanul Velox, cu focarul sub presiune

ridicart5, e examinat in cateva executrcare ii evidentiaza evolutia. De citat undesert cu compresor axial multi-etajat, a-devarat strimos al celor in uz la mo-toarele cu reactie. Cazanele Atmos, cutevile rotative, care acum vre-o 20 dearts $1-au avut momentul for de celebri-tate, $i turbocazanele ale caror perspec-tive se deschid abia acum, sunt repre-zentate prin constructii variate.

Cazanele-utilizatoare, care recupereazacaldura gazelor -fierbinti de ardere sau

244

de cocserie, ca cazanele-acumulatoare,care inmagazineaza energia potentials ovreme, pentru a o reda apoi prin eva-porare, sunt lamurite cu ajutorul uneiintregi serii de aplkatii.

Instalatiile binare mercur-aburi de apasunt cercetate teoretic ilustrate prinexemple americane (Kearhg) sovietice.In treacat sunt descrise proceseleDow (difenil oxid) $i Koenemann (saruride amoniu).

Capitolul Ill este dedicat suprafetelorauxiliare (suprainazitoare, economizoa-re, preincalzitoare de aer) care sunt exa-minate in variate executii moderne, inotel $i font5. Sistemele ,de riicire a abu-rului supraincalzit, preinc5Izitoarele cutepi ale lui Liekn Kabletz alte con-structii foarte recente sunt tratate cu a-tentie cu date numerice de executie.

Acela$ capitol consacr5 carcasei, inzi.dirii $i armaturilor dotfa paragrafe volu-minoase. Carcasa metalica, a cazanelormoderne, nu e simplu schelet metalc, cie un ansamblu supus unor eforturi termice inegale $i considerabile gi variateconcomitent cu sarcint statice foarte in-semnate, trebuind, in acela$ timp samentie etan$eitatea zid5riei si Impiedi-ce defectiuni in sistemul de Levi $1 tam.bure al caldarii. Daci mai tinem seams$i de dimensiuni (30 m. Inaltime e azio cifra curent5) intelegem atentia dat5de autori chestiunii. Lucruri asemanatoa-re se eot spune despre inzidirea re-f ractara.

Capitolul IV e de natura tcoretic5. Else ocup5 cu racirea peretilor metalici aicazanelor. Se $tie c5 acumularea de cal-duri in peretii tevilor $i tamburelor, poatedeveni primejdioasa, data trece de anumelimite, oricare ar fi compozitia oteluluiIntrebuintat. De aceea circulatia fit tevilesuprafetei Inc51zitoare $i ale serpentineloide suprainc5Izire, este studiata A fond,cu mijloacele cele mai noui pe care bepurr la dispozitie mecanica, Buidelortehnica transmisiei de c5Idur5. Diagrame$i formule cu coeficienti numeric' imbo-gatesc acest capitol, care va fi folosit lafinele cartii inteun calcul aminuntit '$ipractic, despre care yam mai vorbi. Tre-bue remarcata aici o caracteristic5 gene-nerala a literaturii tehnice sovieticeanume preocuparea constants de a nu daformule de parada, bazate pe considera-tiuni teoretice elegante dar Uri foldspractic, ci de a construi formula cu toticoeficientii numerics gab calculati ast-

.

None

si

si

sf

si

si

sisi

5i si

5i

si

si

si

si

'www.dacoromanica.ro

244

fel ca orIcand sa poet& fl IntrebuIntataIn mod util.

Cap4tolui urmitor V di metode pentruobtinerea de aburi uscati si curati.

Capitolul VI trateaza, In completarea0e:or din tomut I, despre calculul termical cazanu.u:.determinarea

sunt examinate pe rand,caracterisucilor gazelor de

ardere, catculut tocarului, calculul supra-fetelor de convectie. Numeroase nomo.grame, diagrame, tablouri de coeficientilac posibil un calcul exact si eficace. isa-remuri complecte arata catea de urmat.Un exemplu numeric de calcul termicpentru un cazan nou ,e desfasurat in pa-ragraful 22 si ocupa 16 pagini.

Ultimul capitol v11 al partii I este de-dicat examinara materialelor din care seconstruesc cazanele si catculelor de rezis.tenta. Dupa ce arata normele de inter_care, autorii dau o serie de date practicedespre solicitarile admise de normeleOS GOS1 in diteritele organe alecazanelor, ca si speciticatii de oteluri ab-ate utilizabile si caracteristicile for chi-mice, termice, mecanice. Un paragraf in-treg e consacrat calculului rezistenteituburilor. Toate diferitele metode uzuale:a vaselor cu peretii subtiri, a lui Lame,a lui Bach, a eforturilor tanigentialemaxime si cea energetics sunt compara-tc st se desvolta o formula exacta pentrusolicitarea termite maxima. Pentru tevilede supraincalzitor se da justificarea teo-retica a lui Kutaev pentru formulele luiBailey si Norton. In fine, sunt date nor-me de calcul pentru tambure, nituiri yiextrase din regulamentul sovietic privi-toare la tevi de flacari, piaci, camere sfsectiuni, Imbinari prin sudur5, etc.

Partea II-a a lucrarii este, cum amspus, destinata instalatiilor ajutatoare siexp.oatatiei cazanelor.

Printre instalatiile ajutatoare sunt des-crise instalatiile de transportat carbune,instalatiile de depozitat si ars 'Acura, dis-pozitivele de curatat gazele de fum (ci-clioane, multiciclioane, filtre Cotrell, spa-latoare, filtre uscate etc.) precum si dis-pozitivele de tndepartat cenusa, sguraetc.

Un capitol se ocupa cu calculul cosu-rilor din punct de vedere al scurgerii ga-zelor, si da numeroase curbe, tablouri,diagrame pentru usurarea ca'culului.Sunt apoi examinate ventilatoarele pen-tru tiraj artificial atat constructiv, catsi to ce peveste calculul si perf orman-tele. Pompele de aUmentare, cu piston

sau centrifugal% de presiune nsedtef oar te tnaita, injectoarele Restartingsunt stuchate sl relate in desene deexecutie.

Diterite sisteme de conducte de aburlsimple, duble, in inel, etc. sunt exempli-ficate, agcesorille sunt descrise, iarpentru ;amid bunt date notnograine carepermit cetirea directs a plerderilor ter,.mice si de presiune.

Al treilea capitol se ocupa cu contro.Jul si exploatarea instalatiilor de cazane.Sunt descrise si ilustrate aparatele mo-derne de masurat debate, presiuni marlsi mici, pirometre, analizatoare automatede gaze, masuratoare de temperature cutermocuple, sisteme de inregistrare, con-trol sJ reglaj pneumatice, electrice, me-canice, utilizate la cazane ,cu tanibur, lacazane cu circulatie fortata etc. Se sta-bilesc ecuatiile reglajului economic si sestudiaza apoi conditiite de exploatare ra-tionala.

Un ultim paragraf e tnchinat perspecti-velor exploataril industriale a energielnucleare.

Se stabilesc bazele fizicale ale desa-gregarii atomice si apoi se da schemaunei pile de Uraniu, aratandu-se trans-formirile care se petrec Intr'tnsa. 0serie de desene sugestive arataUtile actuate de a exploata caklura pro-dusa de o pila de uraniu la Incalzit, lagenerat aburi si In turbine de gaze.

La finele lucrarii sunt desvoltate Intoate detallile 3 exemple de calcul.

Primul exemplu, de 46 pagini de cal-cul si tablouri, confine cacului circu!atielapei si aburului intr'un cazan cu 2 tam-bure, tevi inclinate, ecran de radiatie sisupratncalzitor.

Al doilea exemplu se ocupa cu calcululhicirodinamic at sectiunii de evaporare aunuf cazan modern cu circulatie fortataIn circuit unic. Ultimul exemplu studiazafrccarea gazelor de fum in acelas cazanpentru care s'a facut In text calculul ter-mic. Lucrarea se Inchele cu un paragrafcuprinzAnd date, formule si diagrame ex-trase din vol. I. al lucrarii si care aude scop si des o autonomie completatomului IL

Din cee spuse pe scurt mat sus, cre.dem ea cetitorul va fi isbutit for-,meze o parere sumara despre bogitlaneobisnulta de materle si mat ales des-pre metoda moderns si stlintifIca cucare acest material este preparat pen-tru uzul lui.

tUDII

posibin-

sill

pi

Ai

www.dacoromanica.ro

Inns 51 nrcarizn

Cuvintele de laud sunt ad de prisos.Existenta unei asemenea lucr5ri e oprob5 de valoare care face inutil5oriceinslstent5.

Nu putem deci &cat s5 recomandAmcetitorului s5 consulte direct lucrarea.

0 sugestie ne care o credem uti15,ca Incheiere: Tratatele din carte, cumsi formulele sI tabelele corespunz5toare,ar fi de un folos nepretuft pentru ceimai multi ingineri din practice. Ar fiun efort care merits si fie fAcut si nune Indoim ca printre inginerii nostri,cunosc5tori a! Umbel ruse, se va g5siacela care sA facA aceasta meritortesforlare.

L Hamburger

V. B. WILLIAMS Agrotehnica.Editura de Stat, Bucuresti, 245pagini.Pentru s5rbatorirea eel de 7 Noem-

Implinirea a 31 de aril dela MareaRevolutie din Octomvrie, Editura de Stata seas tntre allele In traducerea d-lui R.C. Stere cartea acadernicianului sovieticV. R. Williams, Inchinat5 ilustrilormaestri ai agriculturii socialiste careprin munca stabanovisti sr-au cuceritdrentul de a participa la expozitia agri-col5 a U. R. S. S. din anul 1939.

',M'amstrAduit Intotdeauna spune

autorul In prefata c5rtii sa fac castl'nta agronomici sa ajung5 patrimoniulmaselor largi populare. Le inchin mun-ca mea de om de stiint5 nentru c5 nuam avut si nu am alt scop in viat5, afarde acela de a servi pow-n.11'.

Agrotehnica" lui Williams de fapteste o sinteza a teorillor marelui savantsovietic, care confror5nd studiile oame-nilor de stiint5 rusi Docuceaev si Kost5-cev a creat un sistem nou in agrieulturAcu folosirea palistilor artlficiale in aso'a-rnentele agricole. Al5turi de Vata p'an-telnr" a lui K. A. Timireazev cartea luiWilliams ocup5 un loc de cinste In lite-ratura clasic5 stiintlfico-populara a U-nitml Sovietice.

V. R. Wiliams s'a n5scut 13 Moscovala 10 Octombrie 1863. Interesul pentrustiint5 se desvolt5 la Winams din frage-d5 tinerete. Dup5 terminarea studillor(1887). t5n5rul agronom 1st completeaz5$i perfectioneaza cunostintele teorece sipractice In striin5tate, lucr5nd In labora-toarele lui Schlesing, Milntz al Wollny

245

In Germania, precum $i la InstitutuiPasteur din Paris.

Stiinta solului fn aceste timpuri puteacaracterizata In Europa Occidental!! princurentul agrochimic, la baza caruta sta-tea studiul solu'ui rrumal ca mediu pen.tru cresterea plantelor agricole, solidfind privit ca o mass chimica si fizici.Solurile au fost cercetate fare Wei o le-gattui cu legile for de desvoltare, T5n5rul savant observe ca acest fel de studiucu toate c5 a dat material pentru unelerezultate practice, totusi a suferlt muttdin cauza empirismului lui.

Stlinta solului ca discipin5 de sine sta.titoare, istorico-naturalist5, a luat nas-tete fn Rusia. Prin luerArile marilor sa-vant! rusi V. V. Docuceaev, N. M. Sibir-tev si P. A. Kostacev soul a fnceput s5fie privit ca un corp natural.

La sfars-tul veacului at XIX-lea inRusia, sub influenta cresteril capital's-mului pi inceputului miscari:or sociale, s'adesvoltat interesul pentru cunoasterea so-lulu!. ca urmare a restructurarii agecul-turil. introducerea zemstvelor, aparitiagospodariilor mid tar5nesti al5turi de a-gricultorii feudali si capitalist' au impusguvernului si zemstvelor cercetarea con-ditiilor pentru obtinerea reco'te:or maimarl sl mai sigure. Bineinteles, c5 totula r5mas in stadiu de proecte. Totusl, tre-blia s5 se stabileasca, caracterul soluri-lor, fertilitatea !or; s5 se intocmeascAh5rtile solurilor si s5 se re7.nlve in kg5-tura cu aceasta nu sir Intreg de pro-b'eme privind destelenrrea p5m5nturilor,introducerea culturilor noui ca sfec15,bumbac, etc. In conditiunile capital's-mului In crestere, economistil rusi s'aug5ndit ca evaluarea solurilor dup5 fer-tilitatea for poste fi folosita mai binepentru impunerea. agricultorilor, de-cat datele statistice asupra recolte'orobtinute. Astfel s'a nascut in Rusiatarista interesul pentru cunoaste-rea solurilor, care a perm's oamenilorde stiint5 s5 foloseasc5 aceasta comandaeconomico-financrar5 pentru desvortareastiintei. In anul 1894 V. R. Williams,aline catedra de pedologie $1 agricul-

tura general5 !a Institutul de Agrommiedin Moscova (Infiintat In acest an Inlocul Academie' &solvate din cauza mis-c5rilor studentesti). Catedra create deWilliams se desvolt5 din an In an si ca-p5t5 o important5 mondia15. Rezultate'ecerCet5rilor f5cute de t5narul profesor1-au dat posibilitatea s5 revizulascil in

vrle,

t

www.dacoromanica.ro

sruDII

mod radical aspectele stiintei agricole cuprivire la sol.

Meritul cel mai de seama al lui Wil-liams const5 in aceea ca el s'a iuptatpentru intarirea legaturii dintre teoriesi practica, pentru cunoasterea nature! sitransformarea ei in interesui omenir:imuncitoare. Tuturor lucrarilor sale V. R.Williams le &du o concretizare desavar-ita, din care cauza ele capita o uriase

Importanta practicaInsusind tot ce este mai bun dela pre-

decesorii sai, Williams a creat stlintaactuala agronomics a solului pe baza car-cetarilor sale propril, a teoriilor geneticeale lui Docuceaev si celor agronomice alelui Kostacev. Dupa ideate iui Williamssolul nu reprezirrta amestecul mecanic alsubstance or ininerale si organice, ci unorganism viu" care se gaseste in evolu-tie si desvoltare continua.

lntroducand in notriunea solului ferti-litatea", Williams s'a bazat pe teoria luiMarx despre fertilitate ca una din insu-airile fundamentale ale solului. Dupa Wil-liams fertiFtatea este o urmare a proce,selor biologice care se. petrec In sot, a-vand ca rezultat formarea substantei or-ganice vii.

'dela generals despre evolutie a luiDarwin, Williams a desvoltat-o in teonasa despre unicul proces de formare asolului si fertilitatea lui. Prin ac,easta ela creat in stiinta solului o etapa nou5,,aratand CA solul are doua insusiri ian-portante:

I. El nu poate fi inlocuit cu altceva.2. Prin exploatarea, rationale solul nu

numai ea nu se uzeaza ci dimpotriva seimbunatateste inereu.

Academie lama Williams scoate in evi-denta trei ramuri principale in productiaagricola, indisolubil legate intre ele: pro-duct4a vegeta'a productiaanimals ( Zootehnie) si culture pamantu-tut (Agrotehnica).

Sarcina concrete a productiei vegeta'teste crearea substantei organice in carese incorporeaza energia ascunsa, data-

toare de viata omenirii. Lumina active arazei solare este prefacut5 cu ajutorulplantelor verzi in energie datenta si in-corporate fan) forma mateniald sub-stanta organics.

Dar pentru a crea substanta organicstrebue sa dispunem si de combirratiunlc,himice simple din care plantele cu aju-torul lumine4 si caldurei solare creaz5cabstante'e organice. Ins5 trei p5rti d'n

produsul creat de planta sunt deseuri:age, 1pleava, r5masite .radiculare, etc.Descompunerea acestor deseuri alcatuie.ste a, doua problems a productiei agri-cole. Singurul mijloc eel mai rentabil deutilizare a acestor deseuri este prefa-cerea for in alte produse vadoroase agri-cole cu ajutorul animalelor. Zootehniareprezinta prin urmare a doua bransade baza a productiei agricole. Sarcinaprincipals a celei din urma branse (cu-tura pamantului) este sa descompunitoate resturile organice ramase ca de-seuri dela primele doua si sa le restitueproductiei vegetate sub forma minerali-zata, bung pentru hrana plantelor.

Scopul earth Agrotehnica" este decisa deprinda pe agricultori cu m!jioacelede aprovizionare a plantelor In tot cursulvietii acestora cu ape si hrana in canti-tati si sa-i Inv* cum se potpreface pamanturile for in parnanturirodnice, c5ci prin fertilitatea solului Williams intelege capacitatea, lui de a sa-tisface plantele cu factorif terestri de via-t5 ape si hrana.

Cateva decenii V. R. Williams a consa-crat cercetarilor teoretice ai experimen-tarilor practice pentru a desavarsi otn-plexul lucrarilor agrotehnice care alcatu-esc sistema noua de agriculture createde el.

Sistemele de cultura se distingspune Williams prin mocha own eleprelucreaza in sol area masa organicsdin descompunerea careia se farmeazahumusul. Socotim utal, sa amintim incaodata ca prin sistemul de cultura rotategem acel sistem stiintific de masuri a

solcarui e,areina este de a acumula Innoui cantitati de humus activ, necesar acrea o structure granulara, durabilasolului",

Dupa ce descrie planta, cerintele eifits de sol sl insusirile solului cultivabil,autorul arata startle cand solul pierdeconditiunile de fertilitate si mijloacele derestabilire a acesteia.

Culture continua a plantelor agricoleanuale (mai ales a cerealelor) a dus lastricarea structurii solului, jar drept ur-mare la scaderea productiei ai marirea e-fortului de mulled pentru lucrarea pa-mantului.

Dupa cum arata cercetarile dui Wil-liams, plantele agricole anuale nu acu-muleaza materii organice in pamant, in-stisire proprie plantelor vivace, care sunt

(Fltoltehni0,

maximale

idt3

a

www.dacoromanica.ro

NOTE $1 RECENZII

in stare 'nu numai sa mentin5, dar si sarefacg structura solului, stricata prin cul-tura plantelor anuale. WA de ce pentrumentinerea fertilitatii solului este nece-sara introducerea in asolamentele agri-cole ale campului amestecul de ierbuf51 leguminoase vivace (fane(e artificialede scurtg durat5).

BineinteDes, productia ierburilor in o-goare este mai mica cleat recolta Brie-telor, care au conditii optime pentru cres-terea si desvoltarea vegetatiei ierboase,totusi din considerentele aratate mai sus,trebue 65 introducem aceste amestecuri,care completeazg stocul de nutret necesarventru cresterea animalelor, sporind ast-fel productia zootehnicg.

Cultura unei singure leguminoase vi-vace ca lucerna, sparceta si chiar trifoiulnu este suficientg pentru mentinerea saurefacerea structurii solului. Este necesaraasocierea si a unei graminee vivace, careacumuleala humus in straturile superfi-cia'e ale pgmantului si dg solului struc-tura granular* cea mai bung pentru cul-tivarea plantelor agricole.

La putrezirea radacinilor de ierburi-graminee se formeaz5 prea outini cam-pusi de calciu. In schimb, rgdicinile sicoletele leguminoaselor, bogate In azot sisulf, formeaza la descompunerea lor,

Qulfati de calciu, care transmitstructurii solului rezistenta ne,cesar5.

Prin urmare, pentru menjinerea struc-turii solului si sporirea fertilitatii Oman-tului este necesarg cultivarea unui a-mestec de graminee cu legminoase vi-vace.

Procesul acesta de restabilire a struc-turii solului se obtinea inainte pe cale na-turalg de intelenire, aclicg prin lasarea o-gorului parloagg..

Academicianul sovietic Williams conti-nu5nd cercetarile savantilar rusi Docu-ceaev si KostAcev, a demonstrat ca prinintroducerea amestecului de ierburi In a-solamentele agricole, perlioada de resta-hilire a structurii granulare a solului sereduce dela 15-20 ani la 2-3 ani.

Astfel a lost .creata noua sistema deagriculture denumitg ruseste travopol-naia", adicg sistema culturif (pamantuluicu folosirea pajistelor artificiale in aso-larnentele agricole.

Aceasta sistema cuprinde un complexde m5suri agrotehnice, din care ce'e uneide seams sunt:

1. Introducerea in gospod5ria ferme-

247

lor a 2 feluri de asolamente: agfiCorsif ura jer;

2. Cultivarea amestecului de ierburi 5ileguminoase vivace in cadrul asolarnentelor;

3. Introducerea ogorului negru inaintede cultura cerealelor de toamng in asola-mentele agricole.

4. Desmiristirea campurilor, imediatdupg recoltg sau in timpul recoltgrii ce-realelor;

5. Argtura adanca de toarnng cu aju-torul unui plug cu antebrazdar" a-did cu o trupita de plug de dimensiunimai mica, asezatg inaintea cutitului;

6. Prelucrarea pamantului primgvara,inainte de semanat, cu cultivatorul, darVirg grape;

7. Plantarea perdelelor forestiere deprotectie;

8. Ingrgsarea pgmantului cu b5legar siingrasaminte minerale.

In ultimii ani ai vietii sale academicia-nul Williams si-a pus problema verificariiteoriei sale in practica largg a colhozu-rilor.

In acest stop au fost alese in diferiteregiuni ale U. R. S. S. cinci statiuni demasini si tractoare care deservesc maimulte colhazuri. Pentru conducerea lu-crgrilor au fost detasati pe Tanga acestestatiuni elevii lui Williams care au exe-cutat studiile conditiunilor naturale si e-conomice ale reglunii, au intocrnit hartasolurilor, au elaborat asolamente:e si aupus baza productiei semintelor de ierburi.

Dupg datele culese si prelucrate deunul dintre colaboratorii lui WilliamsS. S. Sumanov recolta cerealelor incolhozurile controlate de dansul s'a du-blat ,iar in unele cazuri s'a si triplat. Nu-mirul animalelor a crescut In mod sim-titor. Astfel numgrul cailor s'a dublat,al ovinelor s'a triplat, al bovinelor s'amerit de 2,5 ori, al porcilor de 1,5 ori,productia de lapte s'a dublat, venitul brutal colhozurilor a crescut de 7 ori, iar lasfarsitul perioadei de aplicare, aka* inanul 1950 va fi de 10 ori mai mare. Sa-lariul muncitorului s'a merit de 4-6 ori.Toti s'au convins cg sistemulrecomandat de Williams este bun si aducefoloase marl contribuind Ia ridicareastandardului lor de viat5.

St;inta noastrg agricola nu cunoasteun alt mijloc mai eficace pentru resta-hfirea structurii solu!ui si fertilitatii lui"incheie Sumanov studiul sau despre apli-

colhoznicii

tub[tali,

www.dacoromanica.ro

248 STUDII

cares sistemuluf nou de agricufttnA ela-borat de academicianul Williams.

Agricultura romAneasca se &este tn-tr'o perioad5 de prefaceri caplale.

Prob:ema principa:5 In productia agrf-colA este pastrarea si folosirea rational5a rezervelor de ap5 si a elementelor debran5 din sol pentru nevoile plantelorcultivate.

In productia agricola Ins5 ne IntAlnimcu elementul teritoriu" care lipseste inalte ramurl de productie, far deosebirileteritoriale fac aceasta productie depen-denti de conditiunile zonate In raport cudiferitele categorii de relief.

Pentru plarificarea agricuauril este ne-voe deci si stAparlim teritoriul, si cre-Ind conditiile in care el va fi supus ne-cesitatilor ce decurg din planificareaproductlei si va asigura apa si hrana cul-turilor agricole si hrana pentru populatiat

Agrotehnica" lui V. R. Wiliams pusala dispozitia agronomilor si plugarlor

GLUC1 DE

acid

GC. ClConaie - 4+ ac*PirauftSati Ma- cox

eartana. orramil

nostri ne va Oda to acest stop,rand prin aplicarea noulut sistem de a-gricultur5 cu pajistf artific:aie obtinerearecoltelor marl SI stabre.

Dr. C. I.

INTERDEPENDENTA $1 TRANS-FORM AREA FENOMENELOR

Observatli pe margIneaconferintel lui I. 0. Parnas.

Vom prezenta In cele ce urrneaziiconferinta pe care biochimistul so-vietic I. 0. Parnas a tinut-o la se-dinta sectiei de biologie si chimie aAcademie' de till* din U.R.S S. inziva de 16 Februarie 1944, conferintfiIntitulata Idei st cuceriri not In bio-chimie".

Este vorba de o prezentare a sent-zitiilor biochimiel din ultimil 20 deani, aa care se adaugA lucrAri propelale autorului, precum st o sistemati-

CHI- CO- C0014

+COg

HOOC- C142 Co CO 0 H

aciaoxioaetti6

LiPi DE

Floac - CH a CH-COoti a ftrztviC citantrwa.-

NHLtraristritrianz

aspartit

PRCITIDE

+NH3

esigu-

FI10-CHIMICE.

www.dacoromanica.ro

NOTE 51 RECENZEI

zare de ansamblu a materialului, du-eland, pe baza unei generalizari pro-pill, la formularea unor principii desinteza.

Socotim ea generalizarile biochimi-stului sovietic constitue o multip;aconfirmare a dialecticii in biochlmte,

Ne vom ocupa de interdependentasi transformarea fenomenelor biochi-mice.

Este ctmoscut in biochimie Ca ma-teria vie este constituita din catevasubstante de baza anorganice sI or-ganice, care sufera in organismclevii o eerie de transformari chimicetraduse prin fenomene mecanice, e-lectric°, optice, ter mice psihice.Transformarile pe care le sufera di-feritele tipuri de substante ca: glu-cide, lipide, protide, etc., ... nu pot ficonsiderate izolat ci in corelatiunecu transformarile, metabolismele, ce-iorlalte. Pentru o exemplificare darkdam la pag. 248 o figura din Tratatul deBiochimie Medical, a lui Polonovsky

Paris 1947. (Pag, 545): Din tabelreiese ca metabolismele glucidelor,pidelor, protidelor, formeaza un totunit In care diferitele elemente (sub-stante) sunt legate Intre ele, sunt ininterdependenta si In corelatiune, a-daugam noi, cu o serie de elti fac-tori ca enzime, vitamin, hormoni,etc.

Din Parnas, citam ca un exempluinteresant al interdependentei dife-ritelor metabolisme In organism, sin-teza cholinei. Se stie ca sinteza cha-linei se face cu ajutorul grupelorCH8, luate dela acizii aminati matt-

ca methionina. Cholina la randulel, serveste la sintetizarea fosfolipi-delor. In lipsa acizilor aminati meti-lati, cholina nu se formeaza in orga-nism, nici fosfolipidele si ca urmareavem o degenerescenta grasoasa aficatului, La acelas elect degene-rescenta grasa a ficatului, se ajunge

data in organismul animalului s-pare un excedent de acid nicotinic.Acidul nicotinic se elimina prin uri-n4 ca acid dimetil-nicotinic, antee-nand grupele metilice din organism,epuizand deci rezervele de cholinasi impledicand formarea ei din nau.

Aceasta unitate, de multe orispune Parnas organismele o rea-lizeaza cu ajutorul unor reactivi par-

240

ticulari re se afla In celule 4i tesu-turi, coenzimele. Intre coenzinte e-xista unele care iau parte In reactiicu multe substraturi, sub Influentsenzimelor specifice fiecarui substrat.Pentru celulele ficatului se pot enu-mere 10 substante, din care enzimelespecifice pentru fiecare din ele, trans-fers H la cozimaza, cu formarea di-hidrocozimazei de-o parte $i a pro-dusului de acidifiere corespunzatorfiecarui substrat. La fiecare produsde acidifiere, enzima corespunzatoarepoate transfera H din dihidroco-zimaza, indiferent de provenienta lui.

Pe baza celor de mai sus, Lida de-ductia principiala a lui Parnas :

Nu se poate vorbi de fenomene deasimilatie gi desasimilatie, anabolismsi catabolism sau sinteza si descom-punere decat In legatura cu bilantu-rile fiziologice, aceasta separare pier-zandu-si intelesul In legatura cureactiile elementare (primare). Nu sepoate preciza daca sinteza este ccaa esterului Cori din fosfat si glico-gen sau formarea glicogenului dinesterul hexosofosforic sau formareaacidulut creantinim fosforic din crea-ting si acid adenosin trifosforic. sau,procesul rovers.

Ceeace din partea unei substanteeste sinteza," de partea alteia estedescompunere.

Sintezele in sisteme izolate, ca sin-teza amilazei $i a glicogenuluirealizate in laboratoarele lui Parnas

confirms acelas lucru.Spre deosebire de conceptia veche,

care considera procesele biochimiceca reactii simple, dela substrat pri-mer la stadiu final, cercetarlle din ul-timii 20 de ani au demostrat pentrutoti biochimistii complexitatea si in-terdependenta proceselor metabolite.

Parnas sintetizeaza concluziile mil-kr de experiente, enuntand princi-piul unitatii metabolice criticandsepararea nelogica si nefireasc4,care mai persists si azi In biochimie,a metabolismelor intermediare Inprocese de sinteza gi descompunere.

Parnas aratil legatura organicacare exista Intre fenomenele naturii,dependenta conditionarea for reci-proca.

Nici In natura si nici in chimiavietii, nu exista izolare intre pro-

Eilsi

gi

si

lati,

www.dacoromanica.ro

250 STUDII

cese, ci dimpotriva, ceeace le carac-terizeaza este interactiunea.

In legatur5 cu unitatea fenornene-lor naturii, ne vom opri si asupra no-tiunii de causalitate dialectics.

Notiunile de cauza si elect spu-n Engels1) stint reprezentari care auvalabilitate ca atare, numai sandsunt aplicate la cazul individual, darc5 indata ce privim cazul individualin conexiunea sa generals cu intre-gul cosmosului, ele se reunesc,contopindu-se in reprezentarea in-teractiunii universale, in care cau-zele si efectele isi schimba mereu lo-cud, ceeace acum sau aci este elect,

1

Fes[oghteroi

Ester Hanian ourbg

61/41

se credea ca procesul fermentatiei -seproduce printr'o reactie simpla delaun substrat primar (glucoza) la unstadiu final (alcoolul, respectiv acidullactic). In ultimii 20 de ani s'au izolat12 substante intermediare aratan-du-se complexitatea acestui proceschimic.. Ilustram mai jos observatialui Parnas cu un tablou foarte expli-cit al proceselor chimice ce insotesccontractiunea musculara, gasit in Tra-tatul de Biochitnie Medicaid a lui Po-lonovsky din 1947, pg. 457.

Din acest tablou reese clar cä mul-tiplele substante, efecte ale unorserii de reactii, sunt la randul forcauzele altora; ceeace intr'un mo-

0,14

dtiosiogItaric 4---talosZo 3-

- 50.liett ie.

cu. FOS 6

devine acolo sau aturici cauza si vice-versa".

In expunerea sa, Parnas spun :Analiza reactiilor tisulare si celu-

lore a aratat ca procesele ce se pri-vent odinioara ca reactii simple, inrealitate sunt bilanturile reactiilortreptate.

In aceste lanturi ce constau uneoridin inele multe, produsele unorreactii solitare sunt substrate ale ce-lor urmatoare. Un exemplu foarteconcludent (di numeroasele care s'arputea da) it constitue fermentatiazaharurilor, Parnas arata ca in trecut-----

1) Engels : Anti-Dtihring, pg. 60. EdituraPartidulud Commis() Roman 1946,

ie.

ac. piruvie,

attali,

ment este elect, devine in celalaltcauza si vice-versa. Deci Parnas con,-fierna in practice si aici formulareasuscitata a dui Engels. Subliniem insaca numai necesitatea expunerii ne-afacut sa prezentAm exernplul de maisus ca un proces izolat. Veriga Inca-drata intr'un dant de procese, feno-menul contractiei musculare este e-fectul anumitor procese si cauza, larandul lui, a altora (meoanice, elec-trice, etc.). In realitate procesul chi-mic ce sta la baza contractiunii mus-oulare apartine si el metaboliSmuluiglucidic care da randul lui constitueo parte din ansamblul metabodisme-lor din organism. Suntem decidin nou in rata unui exemplu de

www.dacoromanica.ro

NOTE RECENZTI

unitate a fenomenelor aflate necon-tenit in relatii reciproce.- In completare retinem Inca unul

din rezultatele experimentale ale luiParnas in care a demonstrat cu aju-torul isotopilor radioactivi continuatransformare a materiilor de rezervaconsiderate in trecut ca fixe. Astfel,grasimile de rezerva, dentina dinti-'or, P globular. se schimba in per-manentS cu elemente luate din all-mente, Pa.'strandu-se insa un raportcantitativ constant.

Aceste descoperiri dovedesc odatamai milt justetea urmatoarei con-statari a lui Engels: Orice repaos,orice echilibru nu e decat relativare tin sens numai in raport cu oforma determinate de miscare saualta" 2).

$i tot Engels (Anti Diihring) ne a-rata ca: Orice fiinta organics estein fiecare moment aceeasi totodataalta, in orice moment ea asimileazamaterii ce i-au fost aduse din afariial elimina altele, in orice momentmor celtule ale corpului sau si se for-meaza altele, dupe un timp mai multsau mai putin indelungat materiaacestui corp a fost complet innoita$i inlocuita, astfel ea orice fiinta or-ganics este totdeauna aceeasi ai to-tusi ctata"3).

ILEANA 1APLAN

PE MARC*INEA ACTIVITATIISTIINTIFICE DIN APUS

Dupe ce emotia provocata de lan-sarea primei bombe atomice si in-tretinuta in mod abil de propagandaamericana pierdut din intensi-tate, lumea a inceput sa vada innoua cucerire stiintifica in folo-sirea energiei nucleare un nouizvor de energie. Oamenii de *Uinta.sau lansat in tot felul de profetii cuprivirc la foloasele pe care exploa-tarea industrials a energiei atomicele-ar putea aduce intregii omeniri.Au trecut de atunci trei ani ai des-

2) Op. cit. pag. 109,3) Op. cit. pg. 9949.

251

pre asemenea exploatari industrialenu se mai vorbeste nimic.

Energia atomics a devenit o gro-solana arms diplomatica" in mai-nile politicieniaor imperialisti. Oa-menii de stiinta care au lucrat laeliberarea energiei nucleare privesccu ingrijorare rezultatele muncii lor.Ei incep sa inteleaga ca asupra forapasa o grea raspundere ca suntdatori sa is atitudine impotriva ten-dintei de a transforma rodul munciifor intr'un instrument de amenin-tare a pacii. Intre protestele din cein ce mai numeroase ale acestor va-vanti, cel mai viguros este acela a1lui M. S. Blackett, laureat al pre-miului Nobel pentru fizica pe anul1948 si profesor la Universitatea dinManchester. Prof. Blackett a fost u-nul din membrii cei mai importantiai Comisiei consultative a guvernu-lui britanic pentru energia atomics.D-sa a publicat de curand o carteintitulata Consecintele militarepolitice ale energiei atomice". Dato-rife" actualitatii subiectului perso-nalitatii autorului, cartea a starnitun deosebit interes in toate cercurilepolitice ai stiintifice. Ea este plinade adevaruri usturatoare pentru co-manditaril politicii atomice.

Examinand consecintele intlitareale energiei atomice, prof. Blackettcombate galagioasa propaganda a-mericana cu privire la efectele Siposibilitatile bombei atomice. D-sanu crede ca bomba atomics aa' fi oarms decisive intr'un conflict mill-tar: Cu ajutorul bombei atomice nuse poate obtine o decizie militarau.soara rapids intr'un razboi Impo-triva unei mari puteri". De fapt",spune autorul, trebue sa tragemconcluzia ca aruncarea bombelor ato-mice a fost, nu atat un ultiin actmilitar in al doilea razboi mondial,cat un prim factor al unui razboi rececu Rusia".

In acelas volum, prof. Blackett seocupa pe larg de cauzele care auprovocat esecurile de pans astazi aleComisiei pentru controlul energieiatomice desvalue planurile repre-zentantilor americani In accasta co-misie. D-sa 10 exprima convingerea

$i

fi

gi

www.dacoromanica.ro

252

ca motivele pentru care Unitmea So-viatica nu poate accepts planul ame-rican aunt perfect 1ntemeiate:

1) Autoritatea atomics ar puteaanula sau intarzia lucrarile sovieticepentru desvoltarea In scopuri pas-nice a energiei atomice. U.R S.S.poate utilize energia atomics in sco-purl industriale si va face acest ht-cru. Statele Unita, care dispun de oputernica Industrie energetics, nuvad cu ochi buni desvoltarea Intelindustrii de energie noua care arface ca mijloacele actuale deviein vechite.

2) U.R.S.S. ar trebui sä indice in-spectorilor Comislunii 0 implicit sta-tului major american toate obiecti-vele ei militare si industriale.

3) In planul american nu exis`apentru U.R.S.S. nicio garantie ca S'a-tele Unite 41 vor distruge putereaatomics, chiar data U.R.S.S. ar Inde-plird toate conditiile planului.

In fapt, ar asigura americanilormonopolul bombel atomice si cunoas-terea obiectivelor din TIR S.S. Prof.Blackett cere o imediata reluare anegocierilor pe baze mai sanatoase.In lumina concluziilor trase de prof.Blackett, este Instructiv sa ne reamin-tim de un pasagiu din declaratiilefacute de d-1 A, I. Visinski, in e-dinta plenary a Adunarii Generale aO.N.U. din 4 Noembrie 1948, in lega-turd cu propunerile americane pentrucrearea unui organism de control:

,,In be de a creia un organism decontrol international, el este in asafel conceput incat ad fie de fapt oagentie americana, un fel de super-trust pentru energia atomica. Acestorganism 10 va dicta vointa tuturorcelorlalte state cu o si mai mare ho-there, perseverare si ignorare adrepturilor for suverane decat o facacum Statele Unite. Este limPedepentru oricine, ce rezultat va a-junge cu aceasta dictatura ameri-cana economia nationals a tarilorcontrolete de acest asa zis organismde control international".

Fire.ste, cartels prof. Blackett aprodus o vie nemultumire In cercu-rile reactionare britanice gi ameri-cane. Supararea lor, dealtfel destulde suspecta, se adreseaza nu numaifizicianului Blackett, dar ea se res-

15/173)21

frange in general asupra eamenliorde stiinta.

Dupa revista britanica ChemicalAge" din 20 Noembrie 1948, eel maiimportant fapt care se desprinde dincitirea earth lui Blackett este fas-cinatia fatala pe care acest subject(energia atomics) o exercita asupraoamenilor de stiinta, determinan-du-i sa-si paraseasca fortareata tra-ditionala s1 as is pozitii pe care nusunt calificati sa le apere". Repre-zentantii trusturilor s'au suparatlDar oricat de mare ar fi suparareator, oamenii de stiinta sunt decisisa paraseasca ttu-nul de fildes" saufortareata traditionala", cum se ex-prima Chemical Age". Luarea deatitudine a lui Blackett nu e un cazizolat.

Anti care s'au scurs dela lansareabombel atomice pang astazi au aduso mare deceptie acelora care sperauIn utilizarea energiel nucleare pen-tru aplicatii industriale.

Proectele corespunzatoare ale Da-menilor de stiinta au fost imnor-mantate sl nicio incercare in acestseas nu s'a facut In %kik apart!,nand blocului atomic". Iata Irma 0de curand problema a fost reactua-lizata de d. R. F. Harrod. fost con-silier al Amiralitatii britanice in tim-pul razboittlui. D-sa a tinut o conte-rinta intitulata Consecintele econo-mice ale energiel atomice", In carea precizat pozitia cercurilor econa-mice feta de aceasta problema.

D. Harrod a propus pur si simpluincetarea pe timp indelungat a ori-caror incercari pentru utilizarea in-dustrials a energiei atomice. Bine In-teles renuntarea ar trebui sg cuprin-da toate natiunile, si discutille rela-tive la controlul energiei atomice artrebui lichidate. Ca reprezentant alcercurilor economice, d. Harrod pri-veste problema din punctul de ve-dere al beneficiilor. Iata ce it deter-mina sa fats o asemenea propunere.

Analizand avantajele care ar re-zulta din utilizarea industrials a a-nerglel nucleare d. R. F. Harrod seopreste la urmatoarea clasificare : -

1) Eeonomii posibile prin Inlocuireaactualelor anijloace producatoare de

sa

la

www.dacoromanica.ro

tIOTX fit V.SCENZU 253

energie (cgrbune, ulei, etc.) cu ener-gie atomics ;

2) Economii rezultate din Inlocui-rea puteril animate si umane cu pu-terea atomics ;

3) Ameliorari in metodele de pro-ductie, ceeace ar fi posibil datoritaunei forme mai comode pe care aravea-o noua energie ;

4) Schimbari radicale in productie,datorite utilizarii pe stairs mare aunei energii atomice eftine.

5) Posibilitatea producerii de nouibunuri si mijloace necunoscute Incade oameni.

D. Harrod incearca sa demonstrezaa toate aceste avantaje sunt practicirealizabile. Beneficiile obtinute dinutilizarea energiei atomice ar fi preamica. Datorita acestui motiv sunt nu-tine sperante ca o radicals sch1m-bare in productie sa fie posibila. Daasemenea d-sa incearca sa demon-streze cg este putin probabil ca nouaforma de energie sa contribue la a-meliorarea metodelor de productie.Celelalte avantaje sunt calificatedrept purl imaginatie. In consecinta,d-sa propune sa se renunte in uti-lizarea industriall a energiei ato-mice.

Prcrpunerile d-lui Harrod ilustreazgo mentalitate specified economies Ca-pitaliste decadente. Patronii trustu-rilor producatoare de energie nusunt dispusi sa renunte la actualeleinstalatii, care le aduc beneficii eon-siderabile, pentru a Investi bani ininstalatii noui care nu le aduc hue-diet beneficii mai mars. Ei utilizeazainstalatiile si masinile pang Ia com-plete for epuizare. Este una din for-mete sub care societatea capilalis,ase opune progresului si, spunand lu-crurilor pe nume, d. Harrod aduce omarturie certa in aceasta priviata.

Pentru complete edificare a citito-. rilor nostri, ar trebui poate sa mai

adaugam ea d. Harrod este unul dinconsilierii personal' al d-lui WinstonChurchill....

Intr'un articol intitulat Oameniide WWI", revista americana ..For-tune" aduce unele informatil intere-sante cu Priv/re Ia conditille de lu-

r-

cru ale oamenilor de stiinti din Sta-tele-Unite. Autorul pomeneste de ocriza a stiintei, criza de care se totvorbeste dela primul razboi mondialincoace. Fireste ca o asemenea criza

o criza a culturii si a stiintei bur-gheze exists in tarile capitaliste,reflectand criza generals a unei so-cietati in proces de dezagregare. Au-torul se refers mai ales la oameniide stiinta si Imparte consecintelecrizei in : f-izice (conditii materialeproaste) si psihice (lipsa de libertate,teams, depresiune morals).

Exists astazi in Statele Unite oaeuta criza de cercetatori, mai alesIn fizica si matematica. Mai putin deo trelme din studentii facultatilor destiinte au posibilitatea de a se ocupaulterior cu cercetari stiintifice. Atb-torul atribue aceasta stare de luertuiproastei salarizari a cercetatorilor siinjonctiunei militarilor in luerarilecu caracter stiintific. Salariile auntinfluentate de inflatie si de situatiaeconomics In general. Oamenii destiinta fiind platiti mai bine in in-dustrie, parasesc masiv laboratoareleuniversitatilor. Agentii industriei In-tretin o adevarata vanatoare a uni-versitarilor. Asrazi 42°/o dintre oa-menii de stiinta luereaza In Indus-trie, 22 °/o pentru guvern ei 36% Ininstitutele academice. Oamenii de*Uinta care lucreaza in industrie potajunge pang la un salariu de 50A:00dolari pe an, dar de cele mai multeon ei castiga acest salariu mai cu.rand pentru abilitate administrativadecat pentru capacitatea for stiintiflea.

Un cercetator care lucreazg intr'unInstitut academic primeste dupeautor un salariu de 2000-8000 do-lari anual. Exists cal mutt 10-12 sa-vants de frunte care primesc salariulexceptional de 14.000 dolari anual. Inasemenea conditii oamenii de stiintanu pot fi tinuti In universitati.

Bugetul destinat universitatilor afost considerabil redus. Stileta, recu-

Incurajea-noaste autorul articolului,za gandirea radicals si ideile no', Inasemenea conditil este explicabil dece a scazut bugetul destinat studii-lor universitare.

Dar data oamenii de stlinta pard-sese universitatile afire a intra In in-

.

www.dacoromanica.ro

254 srunft

dustrie, ei nu manifesta aceeasi grabsca sä int% in slujba guvernului,ohiar dace sunt mai bine platild. Ininstitutiile guvernului, dominate demilitari, exists o suspiciune perma-nenta care face imposibila viata cer-cetatorilor. In ultimul timp, aceastasuspiciune a patruns in industrie siin universitati. Un savant eminent sirespectat ca d-rul Condon a cazutvictims acestei suspiciuni. Proceselese acumuleaza unul dupe altu1. Acu-zatii nici nu au voie sa is ounostintade capetele de acuzare, sa confrunieacuzatorii *i sa face apel. 0 mareparte din acuzatii stint inventate decercetatori cancurenti, care spera cain felul acesta vor ocupa un serviciu.Federatia cercetatorilor atomici a fostnevoita sa-si conceapa un plan deauto-aparare. Ea a In partit membri-lor sal un ghid in care ii povatuestecum sa raspunda agentilor guvernu-lui, spre a retiO eventual sa scapede urmarire. Nu este un dlimat incare stiinta poate inflori, afirma au-torul. Oamenii de stiinta parasesczilnic laboratoarele dela Oak-Ridge.Doud treimi din personal, intre care600/o din fizicieni si 70% din chimisti,au si parasit eceste laboratoare. Un fi_ziclan de valoare a refuzat o lucrareplatita exceptional de bine, chid aaillat ca este vorba de un secret mi-litar. Un universitar de vaza a refu-zat sa lucreze pentru marina, deli is'au oferit suave considerabile. Se potinsira nenumarate cazuri similare.Asupra stiintei americane planeazaun pericol caruia autorul nu se sli-est° sa-i spuna pe nume :

Ce se poate intampla stiintei candeste militarizata si hartuita, sa des-coperit dupg ce am strapuns carapa-cea gaurioasa a puterii germane. Sti-inta germane devenise sterna' in ul-tirnii ani. Oamenii de stiint.a.', pentrua fi adevarati oameni de stiinta, tre-bue sa se bucure de libertate si res-pect si trebue sa primeasca o ras-plata decenta".

Ne abtinem dela comentarii. pre-cizam numai ca Fortune" nu este orevista progresista. Dimpotriva !

In tamp ce politicienii intetesc cam-panla anti-sovietica, oamenii de sti-

inta amerioani gasesc Ca literaturestiintifica sovietica nu mai poate fiignorata si de aceea, diva' cum scrieThe Scientific Monthly", in momen-tul de fata studiul limbii ruse, incolegii si universitati, trebue pus pepicior de egalitate cu studiul france-zei si al germanei". Pentru studentiiin stiinte, in special, lipsa unor ma-nuale bune si a profesorilor calificaticonstitue o problems acute. Manua-

si metodele care isi propun sadesvalue cercetatorilor americani ru-dimentele limbajului tehnic rus auinceput sa rasara ca ciupercile. Douasunt demne de remarcat : ChemicalRussian Self-Taught" de James W.Perry, editat de Journal of Chemi-cal Education" si Scientific RussianReader" de N. D. Gershevsky, editatde Pitman.

Cea dintrai lucrare cuprinde, afarilde cateva capitole de cunostinte ge-nerale, nomenclatura chimiei neor-ganice si organice, o gramatica rusesi un glosar de teruneni tehnici rusi.

A doua lucrare este o antologie depests o suta de extrase scurte dintexte sovietice contemporane, din do-meniul fizicei si chimiei. Cartea esteutila celor care au facut oarecari pro-grese in studiul limbii ruse si carevor sa face exercitii de lecture pe unmaterial stiintific, cu scopul de q-siimbogati vocabularul.

I. FOC$ANEANII si A. HILF

*JUSTITIA NOUN, revistd juridlea de-

mocratise. No. 7/1948.

Acest numar al revistei JustillaNoua" tsi inaugureaza noul vestmenttehnic, cu un substantial material doc-trinar, jurisprudential si informativ.

PuWicarea Rezolutiilor celui de a'treilea Congres al Asociatiel internatio-nale a juristilor demoorati, ce a avut locin luna Septemvrie la Praga, arata soli-daritatea juristilar nostri, care au si fostreprezentati t.a congres, cu lupta ju-ristilor democrati de pretutindeni pen-tru a pune dreptul in slujba pIcii.

Din Rezolutia asupra proiectului Drep.turilor omului, propus _la 0. N. U. de

lee

www.dacoromanica.ro

VOIT _PI, -,'!.NZIT

catre puterile imperiaiste. Congresuljuristilor democrati area ca acest pro-ject sufera do aceleasi lipsuri esentiale,caracteristice oricarei legislatii burgheze,potrivit careia drepturile sunt enuntatenumai, neavand nicio dispozitie ref eritorla masurile ce trebuesc luate ca dreptu-rile omului sa fie inteadevar realizate.

Impotriva incercarilor imperialistilorde a enunta o simple declaratie formals,lupta a fost condusa, ca de obicei la0.N.U., de delegatia Uniunii Sovietice.

Drepturile omului in toate statele bur-gheze insemneaza dreptul capitalistilor.Drepturile si libertatile omului si ceta-teantfui n'au insemnat si nu insemnea-z5 in societatea capitalista decat liber-tatea de a cumpara forta de munca aproletariatului.

Opusa acestei atitudini e lupta dele-gatiei sovietice, lupta care reflects ste-rile si conceptia U.R.S.S. Este conceptiarezultata din Declaratia drepturi!or po-porului muncitor si exploatat", concepu-td in focul Revolutiei din Octomvrievotata apoi da Congresul al III-lea alSovietelor din intreaga Rusie, in sedintadin 24 Ianuarie 1918.

Concretizarea si consolidarea dreptu-rilor poporului muncitor si eliberat deexploatare au fost inregistrate si fixatelegislativ in Constitutia Stalinist5. InU.R.S.S., drepturile sunt reale. Deaceeadelegatia sovietici Ia O.N.U. a avutautoritatea sa sustina realizarea drep-tului omului.

Asociatia internationals a juristilordemocrati, in toate rezolutiile Congre-sului, ref eritoare da drepturile omului,la press, cu privire la pedepsirea crimi-nalitor de razboi, impotriva teroareicriminate dela Atena si din Spania, asu-pra discrimi:n5rilor rasiale, pentru repri-marea genocidului si-a cristalizat ac-tivitatea de solidaritate cu toti oameniiprogresisti, bot5rind sa dupte mad de-parte pentr. un drept pus in slujbap5cii.

Intr'un stud!u despre Juristii Sovieticiin lumea internationali, se defineste ac-tivitatea juristilor sovietici, ce pornescdela cunoasterea legilor de desvoltarea societatii. $tiinta juridica sovietici sedesvolta odat5 cu societatea socialist5sovietici.

Dreptul sovietic, spre deosebire doacel brughez, marturiseste deschis

215

caracterul de clasii, find in slujba triutn.fului socialismului.

Juristii sovietici contribue desvolta-rea socialismului si construirea comu-nismului.

Continutul dreptului intern oglindestesi fundarea metodelor de reglementarea raporturilor externe. Dreptul interna-tional se bazeaza pe structura, economi-cs a state'or, a carei reflectare o aratasi dreptut intern. Legatura aceasta, in-tre stari:e interne, economice si ideal°.glee si manifestarea politicii internatio-nate, explica dece, pe plan international,drepturile cetatenilor si ale popoarelor,suveranitatea tor, sunt aparate deU.R.S.S., asa precum in dreptul internsovietic drepturile cetatenitor sunt

In conceptia drepttilui internationaldin state!e capitalste, s'ar vroi ca drep-tul international sa aiba primatud asu-pra celui intern, -national, pentru a daposibilitatea, de a interveni in treburileinterne ale unor state sub pretextul a-*aril" indivizilor, al ordinei.

Deosebirea este deci fundamentals.Dreptul sovietic urmAresto intkireacolaborarii internationale, pe baza res-pectu!ui independentei si suveranitatiipopoarelor, egalitatii de drepturi si res..pectului intereselor tarilor marl si mici.

Dreptul imperialist urmareste scopuride suprematie asupra altor popoare.

Deosebirea acesta esentiala face cajuristii sovietici sa vada izvorul dreptu-lui international in egalitatea popoarelor.Dreptul international a fost definit ast-fel de A. I. Vasinski:

Ansamblul de norme ce reglementeaza raporturile dintre state in procesu'de lupta si colaborare a lor, proces ccexprima vointa, claselor dominante aleacestor state".

Acest principiu conduce activitateajuristilor sovietici, care vad in muncafor o contributie Ia lupta pentru bineleomenirii, impotriva imperialismului, pen-tru victoria socialsmului.

Ca o ilustrare a principiilor sovieticein materia dreptului international, se a-

sovieticirata deosebirea de vederi51 imperialists in arlicolut ChestiuneaDunareana. Dup5 ce se precizeaz5 caproblema in discutiune, la Conferintadela Belgrad, a fost in a se stabili dac5"asigurarea libertatii de nevigatiune "pa

Dunire trebue sa fie facuta de o aotorl.

SI

isi

ta,

rea-Matt.

si

www.dacoromanica.ro

256

tate formats din reprezentantii tArllorverane sau din reprezentantii tuturor IA-[Tor care afirmA ca sunt interesate lanavigatia pe Dunare sunt aratate In-cercari:e tailor imperialiste din ApusulEuropei, care, deli neriverane, au cautatea gi impuna punctul for de vedere, caretinde la o dominatiune. Sustinerile forse bazau pe dorinta de a amana confe-rinta, tar WA la Incheierea unei notconventiuni dunarene, sä ramana In vi.goare vechea conventiune, potrivit c5-reia bineInteles toate puterile ar ramanein mainre lor.

Aceasta rnanevr5 nu a reusit, si con-f erinta a adoptat pro:ectul sovietic, princare se tnlatura interventia statelor im-perialiste In suveranitatea teritoriala atArilor dunArene.

Acest protect se caracterizeaza prindoua principii: 1) libertatea de navigatiepe Dunare pentru supusi gt vapoare:etuturor statelor; 2) aplicarea noului re-gim al Dun Arii intra In competenta u-nei Comisiuni formats din reprezentantii01-nor dunArene.

Tot ca o ilustrare a superioritatii drep-tului sovietic, vine si articolul Putereaparinteasca si protectiunea incapabililor(Dela codul Napoleon la legis!atia sovie-tic5). Dac5 In legiuirea codului civilNapoleon, specific societitii burgheze, in-stitutia jurid:cA de protectiune a incapa-bililor este o chestiune particear5, dedrept privat, in dreptul sovietic ea apar-tine dreptului public In cea mai maremAsuri, deoarece Statul se Ingrijeste deeducarea, si protectia tuturora.

Pe cand In dreptul burghez protect:aIncapabililor se bizuie pe puterea parin-teascA cimentata pe proprietatea privat5cu toate vestigiile ei de aparare (dreptulde folosinta legala asupra averii incapa-

consilille de familie), in dreptulsovietic toate actele p5rintilor sunt su-puse controlteui organelor de tutela. Or-ganele de tutela nu mai sunt instantelejudecAtoresti, care In legislatia burghe-zi nu se Ingrijesc de educatia inca-pabili'or, ci intervin numai atunci candtrebue asiguratA vreo masuri legatA deproprietate.

In dreptul sovietic, grija pentru edu-catia coplilor este atat de mare, Incaorganele de tutela sunt sovietele localeale deputatilor celor ce muncesc, caretosArcineaza serviclile de InvAtimAnt pu.bile, de ocrotirea sanatilii 0 a ocroti-

rilor sociale sa albs In pus unei boneIngrijiri pe incapabill.

Publicarea stbdiului academiclanu:u1sovietic A. I. V4inskl, intitulat Proble-mete Statulul Dreptului in Manifes-tul Partidului Comunist", da posibilitateajuristi:or dela not de a trite lege careeste constructia reala a dreptului, ca osuprastructurA a condit:unilor vietii ma-teria:e dece capita amprenta de clas5a conducerii statale.

Acest studiu a Post sells cu ocaziatmp:inirii a 100 de ant dela aparitia Ma-nifestului Partidului Comunist.

Marx, in CM-lea filosofiei Statulul alui Hegel", rastoarna formula idealistAhegeliand Ce-i rational este real sl ce-ireal este rational", arAtand ca In statersburgheze, ca si in intreaga filozofie he.ge.iana a dreptului, adevarata realitateeste numai formals" sau numai realita-tea formals este realA". Statul nu re-prezinta cauza generals ", care Insem-neazA Insusi poporul cu viata si nevollelui. In statul burghez aceasta ca,uza ge-nera:A este un monopol care este Inrealitate numai o forma determinati atcaret continut este fals, dupe cum estefalsA ideea, c5 statul modern este in-teresul poporului ca poporul ar ft in-teresul statului ".

Contradictia principa15, descoperitA deMarx In filosofia hegeliand a statu:tti,consta to faptul ca aceasta elimina tncercetarea ei ro:ul desvoltArii fortelor deproductie In istoria omenirii, rol care.determine desvoltarea intregii vieti so-ciale, a Intregii sociefati civile", care,la randul el, determine continutul si ca-racterul puteiii de stat.

De aceea Manifestu! Partidului Comu-nist arata ca societatea evili" sesprijin5 pe baza economics de productie.Puterea de stat burgheza nu este decatun comitet care adiministreaza afacerilecomune ale Intregii clase burgheze, a-rata Manifestul. Statul nu este decatforte unei case. Aceasta arata adevAratanature a statului burghez, ca un instru-mentde

de asuprire a claseior muncitoarecAtre clasa dominants.

loath teoria burgheza a libertitilor gIdrepturilor nu este cleat o f Atarnicie,pentru a deruta masele muncitoare delatnte:egerea adevaratei esente de clasaexploatatoare a tuturor masurilor statu.lui capitalist. In imperialism, WU= fazia capitallsmului, earacterul acesta eats

scones

bililor,

si

si

si

Cl.,

www.dacoromanica.ro

NOTE $1 NECENZII

41. mai evident. Mate misurile interne§, externe ale statelor capitaliste tind Ca,sub masca egalitatii" popoarelor, de-mocratia" imperialists sä-si faca drumspre bogattile si pietele de pe teritoriilecelorlalte state. In fapt, principiile delibertate" pentru statele imperialiste sereduc la dominatia economics asuprastatelor mid, democratia" la dominatiadolarului si posibilitatile si drepturileegale" la posibilit5ti si drepturi de ex-ploetare.

Manifestul Partidului Comunist nueste mina" o analiz5 a societatii capi-taliste, ci un adevarat program stiinti-fic de lupta a proletariatului pentru eli-berarea sa. Manifestul arat5 posibilita-tea de a transforma caracterul statuluisi dreptului, acestea putAnd deveni in-strumente de eliberare, de indata cedominatia burgheziei este r5sturnata decitre oamenii muncii. Proletariatul aremislunea istorica sa Inf5ptuiasca aceastatransformare, deoarece cum a spusLenin, el este motorul intelectual sl mo-ral, executorul fizic al acestei transfor-marl". Transformarea proletariatului in-tr'o clas5 in sine", crearea unui par-lid politic proletar, cu caracter revolu-tionar, elaborarea unei tactic' proletare,sunt toate ar5tate In Manifest.

Invalatura marxist5 ne arati ca statusburghez este un produs si o manifestarea ireductibilit5tii contradictillor dintreease, iar revolutia comunista este rup-ture cea, mai categories cu raporturilede proprietate mostenite din trecut, ceeace Insemneaza si lichidarea statulul bur -ghez.

Aceste idei din Manifest au fost dusemai departe de Marx In 18 Brumar allui Louis Bonaparte", in care, dup5 ex-perienta Comunei, arata cs proletariatul,odat5 eliberat prin revolutie, trebue s5schimbe Intregul aparat de stat al bur-gheziel.

Statul proletar are o deosebit5 impor-tant5 fn perioada construiril socialismu-lui, In conditiunile Incercuirii capitaliste.Deaceea trebue intelese cu totul attic'teoriile" reformiste despre disparitiactatului in conditiunile victoriei socialis-mului fnteo singur5 tars.

Leg5tura dintre caracterul de class alStatului sl expresia vointei acestel clase,prin lege, care toate apara interese'eclasei, au fost precizate In Manifest.Chlar esenta societal!' socialiste a fosi

STUD IT

257

aritata In Manifest: In locul vechii so-cietati burgheze cu clasele ei si antago-nismele ei . de class vine asociatia fncare libera desvoltare a fiecarui individeste conditia libenei desvoltarl a tuturo-ra".

Aceste principli au fast deacum reali-zate in Uniunea Sovietica, iar Lenin siStalin au dus trivitatura asupra statuluisi a dreptului mai departe, aratand ca-racteristicile for in conditiunile victorieisocialismuluf.

In acelas cadru, al unui drept, "amijloc de dupti pentru realizarea lui tofolosul :naselor populare si muncitoare,trebue apreciat articd.ul asupra Congre-sului al 111-lea dela Praga al AsociatielInternationale a juristilor democrati. Ast-fel sunt arfitate concluziile si sarcinileCongresului: Asociatia Internationals aJuristilor Democrati aliniindu-se In fron-tul inteectualilor dela Wroclaw si-a In-susit si si-a luat angajamentul ca vapromova hOtartrea dela Wroclaw: Ome-nirea nu vrea rizbolul si este destul deputernie5 pentru a apara pacea. si cul-ture Impotriva unui nou fascism".

Sectiunii nationale romane a Aso-ciatiei Internationale a Juristlor Demo-crati ii revine sarcina de a educe laIndeplinire angaPmentele luate prin re-

celui de al treilea Congres In-ternational dela Praga, pentru triumfuldreptului si InfrAngerea atatatorilor lar5zboi".

Acest numar al revistel mai cuprindeo serie de articole: Reforma agrara sicaracterul ei revolutionar , Aspecte notale recursurilor; Magistratul si asesoriipopulari, care discuta probleme de dreptrezultate din noile transformiri.

Sunt si dou5 articole a doi asesoripopulari: Minoru, si pl5ngerea preala-bra' si Problemele pe care le ridic5procesele judecitoriel de urgent5".

Din aceste articole se vede cat dejust pun problemele asesorii popular',cum seziscaz5 lipsa unui text pentru calegea s5 fie In concordant5 cu mora!aciasei muncitoare. Observatiunile suntpline de interes, ar5t5ndu-se aspectul so-cial al problemei. Caracterul de class atjustitiei este relevat, predzandu-se ci eatrebue sa fie spre binele clasei mun-citoare".

Num5rul acesta mai are o serie deimbunat5tiri care au rostul de a yen'In ajutorul preg5tirli acel'ora earl con-

17

zolutitle

www.dacoromanica.ro

258 EIT'UDIt

stitue asazi o noui justitie: indrumarlpentru asesoril populari redactale de uncolectiv, recenzli asupra unor cartl ju-ridice actuate si a unei cart! pentru In-susirea marxismului. (K. Marx: R5zbo-lul civil din Frantz). Largirea spatiululdedicat cartilor clasice marxiste, este dedorit.

Deasemeni trebue mentionate (ladlede seams asupra unor reviste juridicesovietice, cehoslovace, belgiene, maghia,re, case Insa sunt prea sumar relatate.In special din revista Statul si DreptulSovietic", atat de bogata In studii devaloare, ar trebui s5 se fad largi re-zumate.

In ceeace priveste jurisprudenta so-vietice, socotim c5 publicarea a 2-3 ho-thriri pe tuna nu poate multumi nevoiade documentare a juestitor nostri. De-accea suger5m publicarea mai multorhotarirl sovietice, bineinteles cu speteselectionate, spre a da o mai mare in-formatie a modului cum se judeca Intare socialismului.

Constatarea cea mai revelatoare ce ofacem este ca acest num5r al revisteipublics o serie de jursprudente, dincare se vede c5 Justitia In R.P.R. s'aschimbat, c5 ea nu mai porneste delaconceptie, ci dela NANO (Decizia No.237/1948, Curtea Suprema, Sectia civl-15, cu a succint5 dar substantial5 note),ca demasc5 Incerearile mosierimil de aeluda refrrma avrar5 (Decizia din 2August 1948 a Curti' Supreme. Sectia

anlica princlpille ConstitutieiR.P.R. deli textul din codul civil nu-inandificat (Inchniorea No. 4154/1948 aCurt li de Apel Cluj).

1at5 o parte a motivarll te.timei bola-ad:

Aceasti conceptie a societ5tii con-temporane este Inscris5 In art. 26 alConstitutiei Renublicii Poptfare Rorn1-ne, care prevede c5 copiii naturali auaceleasi drepturi ca si eel legitimi.

In Insasi cercetarea paternitatii tre-bue sä se Una seama de aceasta coneetie, de acest nou punct de vedere cuprivire la Intretinerea copiilor naturallsi s5 se dea o in,ernretare, care. tinAndseama de cad-ul legit. c*4 favorizeze to-Ns; evolutionea drentultd, care trebuesä tins seama de fenomenele sociale In.con in-Ntnare".

A:1-e iurisnrudente hotarasc c5 dispo-zitTe din lee-ea pentru anularea actelorde instrainarea terenurilor rurale In re-

giunile secetoase, creeaz5 o prezumtiejuris et de jure c5 actul s'a Incheiatsub constr5ngere pentru categoriile de&gent prevazute de lege (Cartea de ju-decata din 30 lunie 1948 a Jud. populareBo:intineanu), sau ea raspunsurile la In.terogator trebuesc anal:zate de judeca-tor astfel Inca si observe dace parteafiind muncitor a putut sä cunoasca no-tiunea juridica care i-ar crea situatii In-curcate (Jud. popu:ara a VIII Bucuresti).

lar Decizia Curti' de Ape! din Tg.Mures, din 24 lunie 1948, arat5 c5 art.998 c. evil nu mai poate fi interpretatprin prizma unei mentalitati dupe carepatronu' avea Intotdeauna dreptate".

Apelantul ca un simplu muncitor cuziva a lost nenorocit in executarea unuilucru, in serviciul paratilor, In timpuland prin munca lui a contribuit la suc-cesu: productiei de yin In exploatareaavert' for imobile si In acea tut) s'aales cu o pagub5 esentiala care dep5.seste r5splata muncii sale.

Ar fi nedrept si corrtrar principiu!ulechirati: de a pastra interpretarea lite-rary a textului art. 998 c. civ. ca acearaspundere pentru pagub5 o are condi-tionata de o gresala pozitiva in loc dea-1 da o interpretare In sensul resp-ncabi-MAW objective, ea a desconsideraacest prinepiu ar Insemna ca exp:oata-tut sa suporte Intreg prejudiciul decare este 'Meerut, iar in acelas timppatrimoniul exploatatorulul si ramanilneatins".

Magistratil au Indatorirea sa comu.nice astfel de ho4artri revistei Justitianou5", pentru a fi cunnscute. c5ci ace-stea formeaza dreptul, ca rerectare anoi!or raporturi In lupta de class.

Ar5t5rile noastre asupra acestui nu-triar al revistei Justitia noua" duc iscnn..414area c5 ea devine o bun5 revistajuridrca.

Observ5m Insa. c5 Justitia Nnu5 Incan'a reusit sa Indrepte juristii nr.,strispre probleme'e rezultate din schimbari-le de structure ivite la noi, cum ar ftaspectele diverse juridice ale nat'onali-zarii, caracterul Intreprinderror comer.cialP Si indii,friale de Oat, care suntlegile ce trebuesc schimbate In rapnrtcu principiile Constitutiei noastre, etc.

Sore acest facia§ trehue sa-si Indrepteactivitatea juristii nostri.

Dr. M. ONESCU

civil 51. ca

www.dacoromanica.ro

NOTE Er BECENZII

CAHIERS DU COMMUNISME

NunkInd 12 din Decemorte 1948

E caractcistic pentru ultimul nu-anal- din Cahiers du Communisme"(revista Ccmitetului Central al Parti-dului Comunist Francez) ca articolelecuprinse in ea, pe langa ca sunt stranslegate de interesele actua :e, de lupta$i munca creatoare a clasei munci-loare, totodata prezinti problemeleIn cadre mai largi, internationale $iistorice.

Aceasta se evidentiazd chiar delaprima fraza a articolului de fond alui Jacques Duciot: (Condv.cdtorii so-cia:isti in fruntea luptei contra ma-

-se/or muncitoare ale Frantei", in care.constata ca:

Lupta eroica dusa de mine-rii francezi timp de 8 sapta-rnani a pus puternic in luminaagravarea luptei de clasd inFranta $i aceasta in report di-rect cu desfa$urarea evenimen-telor internationale ".

Concluzie concordanta cu cea de,mai sus o gasim desvoltatd in artico-lul urrnator: Greva Minerilor" deAuguste Lecoeur, care stabi:este Ca:

Greva minerilor a permisdeci $i unora $i a:tora sd des-copere legaturile stranse careexist i intre problemele inter-ne $i problema fundamentals asupunerii guvernamentale fatade imperiali$tii americani".

Sub acela$ aspect sunt privite, deMarius Magnien, evenimentele dinChina, a caror insemnatate nu elimi ata numai la Orientul Indepar-tat. Magnien nu se multumesta cuconstatarea ed. esecurile lui

sunt esecurile imperialismu-lui american" sau cs Wall Streetultrebue sa ajute pand la capat reac-tiunea chineza, ed. victoria Demo-cratiei Noui din China va insemnaprabusirea intregului sistem din Pa-cific at imperialismului". El mergemai departe cu concluzille legand e-fectele $i consecintele marilor schim-bari din China de intregul sistem al

Aceste evenimente spunMagnien tr.lauesc examinatein cadrul crizei generale a ca-

259

Poporul fran-cez vede In aceasta pe drept omare intArire a taberei demo-cratice aatiimperialiste, o sdrua-cinare cu consecinte incalcula-bile a reactiunei Internationalein general, a imperialismululamerican in particular".

Obieciul articolului lui Leon La-vallee (Desbaterea asupra chestiuni-/or econornice in Uniunea Sovieticd")II formeazd in mod firesc prelucrareaacestor desbateri in cadrul relatiilorinternationale E da relevat ci auto-rul nu paraseste acest principiu meiin chestiunile de deta:iu De exemplu,vorbind de acea parte a discutieicare era consacrata importantei ta-rilor de democratie popular5, el sereferd la analiza facutd de A. A. Jda-nov la conferinta celor noud PartideComuniste, care subliniazd

insemn5tatea desvoltarii demo-cratiilor populare in legatura cucriza generald a oapitalismului.

Aceasta trasdtura comuna poste fiobservata $i la un alt articol impor-tant semnat de Jeannette Vermeersch(Femeile franceze in lupta pentruNine, pace si democratie"), care de-pase$te deasemeni problemele inter-ne franceze. Articolul accentuiaza de-claratia Uniunii Femeilor Franceze,$i anume ca mamele franceze nu vorda niciodatd pe fiii for pentru a duceun rdzboi impotriva Uniunii Sovieti-ce $i nici pentru un razboi imperialistimpotriva altor popoare. Iar hotari-rea a 30 mil de femei franceze la a-dunarea for din 27 Octomvrie 1948a aratat iarasi clar, femeile con-stiente din Franta considers desfa4u-rarea evenimentelor poli'ice sub as-pectul international cel mai larg:

Se pot intruni imperiali$tilatatatori da rdzboi din Uniu-nea Occidentald" $i din Pac-tul At antic", se pot intruni sta-tele majore, ss numeasca co-mandanti superiori, sa elabore-ze planuri da reinarmare, notspunem insa cu voce tare ca,pentru a face r5zbol, eqe nevoiede popoare, iar popoarele spun:NU!"

Este natural ea lupta e-oici a mi-nerilo- francezi std. in cen'rul p-eo-cuparilor revistei. Un articol bine

Cang-Khai-Szc

capitalismului:

pltalismultd.

el

www.dacoromanica.ro

260 BTIUDII

documentat e consacrat grevei, carea tinut aproape doua luni, dar acesteveniment de insemnatate internatio-nals trace ca un fir rosu prin altearticole.

Articolul lui Auguste Lecoeur ( ,Gre-va minerilor") accentuiaza mai alescaracterul politic si invatamintele po-litica ale gravel. El scrie ca opune-rea guvernului fata de revendicarileminerilor era mai molt de ordin po-litic prin faptul insusi ca ele apa-rau anumite interese profesionale siindustriale si tocmai deaceea a datMarshall ordin la Paris de a zdrobimifcarea minerilor, sperdnd sa distru-get astfel o industrie concurenta pen-tru State le Unite".

Trasatura politica a puternicei gra-ve este scoasa in relief si de o altsparte a articolului unde spune:

Minerii francezi au doveditde mult timp inalta for matu-ritate politica *i constinta forde class, care s'a alit in cursulaprigelor lupte sindicale, poli-tica si nationale, facanclu-i sase ridice in mod unanim cu oclarviziune a intereselor claseimuncitoresti si ale natiunii onde cate on acestea sunt ame-nintate".

Din aceasta imprejurare au izvoritfaptele eroice ale minerilor care, intr'olupta inegold cu un curaj uimitor,opunandu-se tancurilor si automitra-lierelor dusmanului de class, au ara-tat, in nenumarate randuri, ca prinperseverenta *i unitatea for sunt instare sa reia minele ocupate de fortede sute de on mai numeroase *i pre-vazute cu eel mai modern armamentamerican.

In acelas trap, alte articole atragatentia asupra rezultatelor luptei rni-rierilor. Mai ales asupra faptului cain urma acestei grave hotarite si demars proportli guvernul a Yost nevoitSa faca in grabs concesiuni muncito-rilor de la Metro si celor dela uzi-nele de electricitate. Iar aceste con -cesiuni au creat conditiuni favorabi-le reglementarii foil salarizari dincare nici minerii nu mai pot fi ex-clusi.

Lupta minerilor- a mai adzes unmere folds : demascarea complecta a

conducatorilor ,socialisti" in fata ma-salon

Invinsi sunt acei spune-Duclos cars pentru a spargeblocul minerilor au trebuit saarunce masca for de republi-cani sa arate tuturor obrazulfor de reactionari ingrozitori,de slugi ale capitalului de-ucigasi ai muncitorilor",

Jacques Duclos, in articolul sau-Condualtorit socialisti in fruntea.luptei contra maselor muncitoare in

infatiseaza puterea socialis-tilor francezi, aratand ca guvernulQueuille-Moch a ajuns pe drumul.traditional al lui Thiers Noske, laincercarea de a suprima prin teroare-luptele muncitoresti, legand aceastacu calomnii anticomuniste, carespune Duclos

s'au accentuat, fireste, in-data ce imperialistii americansau intentat un proces de Weiimpotriva a 12 conducatori aiPartidului Comunist din State-le Unite".

Aceste calomnii au avut un eseccomplect. Nu i-a rettsit lui Leon 13tlum,calomnierea Partidului ComunistFrancez afirmand ca politica lui e di-rijata din afara,

dar constata Duclos toa-ta lumea tie ca un partid alclasei muncitoare ca al nostru,In niciun caz nu poate neglijaexperienta luptei internationa-le a rnuncitorilor, asumandu-sitotodata raspunderea pentrupropria sa politica".

Socialistii nu au izbutit nici sa des-minta acuzatia bine documentata catocmai of presa for sunt subventio-nati sistematic de catre

Fiind vanduti monopolurilor ame-ricane, engleze franceze, soda-listii" francezi au ajuns nu numai laaplicarea calor mai brutale metodeimpotriva clasei muncitoare din Fran-ta, dar si la sustinerea planurilor pri-mejdioase ale atatatorilor la un nourazboi, On admiterea aliantei Frontal-cu Spania franchista si Germania deVest. Imperialistii americani fac efor-turi mars pentru organizarea blocu-lui occidental cu participarea acestortars, stiind bine ca nu pot execute,

Franfa",

si

de

si

si

www.dacoromanica.ro

NOTE' $1 RECENZII

planurile for criminale fara a folosiarile Europei de Vest, jar socialistiide tipup. unui Blum si Spaak dau unajutor important la realizarea acestorplarnui. Clasa muncitoare duce de a-ceea o lupta tot mai hotarita pentrueombaterea acestor elemente trada-loare fiindca

Franta nu accepta, si ea nuva accepta niciodata, sa fie ocolonie americana si Franceziinu vor accepta sa fie mercena-rii miliardarilor yankei".

Din continutul revistei are o 1M-portanta deosebita articolta despreesbaterea unor probleme economise,desbatere care a avut loc in Uniu-nea Sovietica in Mai 1947. Pe primulplan al desbaterii se afla cartea luiE. Varga Schimbarile in economia

capitaliste' in urma celui deal doilea razboi mondial". Economis-tii sovietici au desbatut unele

gresite ale lui Varga si anume: 1)tendinta lui de a separa analiza eco-namica de cea politica, 2) afirmatiaca in timpul razboiului statul a jucatun rol decisiv in tarile burgheze,ceeace ar insemna suprapunerea sta--tului capitalist monopolurilor si arinsemna asezarea statului deasupraclaselor, 3) teza lui ca desvoltareainegala a tarilor beligerante dupa aldoilea razboi mondial premerge ascu-tirii contradictiilor fundamentale alesistemului capitalist, separand astfelaceste manifestari in cloud faze 4)in fine, Varga n'a recunoscut impor-tanta mondiala a formarii tarilor dedemocratie populara in legatura cuintregul sistem capitalist.

Desbaterile acestea nu s'au referitnumai la cartea lui Varga, ci si laoperele altor economisti continand lafel anumite greseli datorite: a) intre-buintarii statisticilor burgheze farao suficienta critica prealabila, b) ,o-biectivismului" servilismului fatsde tehnica capitalists, c) muncii purdescriptive, statice.

Autorul articolului mai compara a-ceste intamplari cu critica adusa car -tii Alexandrov, constatand ca a-tat aci cat gi acolo greselile au izvo-rit dintr'o conceptie necomunista accrganiza.r" muncii, dintr'o muncatazata pe un sere restrans de co-

261

laboratori, unde nici critica $1 au-tocritica nu s'au putut desvolta Siuncle nici metoda marxista-leninistaa muncii colective n'a fost aplicata Inmod consecvent. Aceste desbateri auavut drept scup pe lrga desceperi-rea greselilor comise si schimbarearadicals a metodei de munca a unorsavanti sovietici, iMbunatatirea mun-cii stiintifice in domeniul economic,atragand totodata atentia publicululdin Uniunea Sovietica asupra lucra-rilor economice.

In acest numar al revistei mai g6-sim un articol economic care trezes-te si el un mare interes. E vorba dearticolui intitulat Note economize"si care confine tabele explicative des-pre mersul productiei, profitul

bugetul, preturi, salarii, etc.,unele privind numai Franta, iar al-tele referindu-se si la situatia altortari (Uniunea Sovietica, U. S. A., An-glia, Belgic, Germania). Spicuim dinaceste tabele unele aspecte. Intre al-tele, faptul ca 1) in U.S. A. suet increstere preturile la zinc, plumb sitarifele sailor ferate, toate acesteaflind legate de Inarmare; 2) Belgia asuspendat imigratiunea din cauzacresterii somajului; 3) In noua lunirandamentul muncitorilor sovietici acresout cu 11 la suta.

In legatura cu celelalte articole alerevistei, retinem urmatoarele :

In articolul Peri vesnic via" sedovedeste cu multe citate din artico-lele si discursurile lui Gabriel Peri,martir al Partidului Comunist Fran-cez si al clasei muncitoare franceze,clarviziunea Qui si forta constatarilorfacute de el in lupta dusa impotrivafascismului, constatari care cunt siastazi Inca actuale.

Doua lucrari se ocupa cu a zeceaaniversare a operei Istoria Partidu-lui Comunist (boiqevic) din UniuneaSovietica". Primul articol atrage a-tentia asupra etapelor din istoriaPartidului Bolsevic:

1) lupta pentru formarea Par-tidului Bolsevic (capitolele I-IV,1883-1912),

2) lupta Partidului Bolsevicpentru dictatum proletariatuluicapitolele V-VII, 1912-1918),

afirma-ti

Qui

')ardor

91,

si

capi-talist,

www.dacoromanica.ro

262 BTUDII

3) lupta Partidului EkAseviepentru construirea socialismu-lui (capitolele VIII-XII, 1918-1937).

Articolul se mai ocupA cu impor-tante forrnarii Partidului Bolpevic,cu invatAmintele capitolului IV. Inarticolul al doilea Fernand Dupuy,niembru al C. C. al P. C. F., re:ateazaCc m'a Inc.( :gat Istoria PartiduluiComunist (bo4evie) din Uniunea So-vietica".

Ultima parte a revistei cuprinderubrica criticii revistelor burgheze. oQUA rubrica a Revistelor Progresiste,precum pi o Bibliografie" care dAdoua recenzii. Urmeaza apoi rubricaDocumente", care cuprinde Rezolu-tie din 6 Noembrie 1948 a C. C. alPartidului Comunist _Francez, un ma-nifest al P. C. F. In legatura cu trd-darea eomisa de actualul guvern alFrantei in chestiunea Ruhrului. TotSn aceasta rubrica gasim rezolutia co-muniptilor polonezi care tralesc InFranta, salutand rezolutia PartiduluiMuncitoresc Polonez In legatura cucritica adusA lui Gomulka. Rubrics

Intrebari 0 rtispururari" se ocupA cu.desbaterile care au avut loc in Uniu-nea Sovietica, referitoare la chestlu-nile biologice. In aceasta rubrica gA-sim o parte din textua unei scrisori-semnate de o tovarase, care aratA ca:articolul din numarul anterior (tot inlegatura cu problemele biologicevictoria conceptiei miciuriniste) a fostfoarte interesanta, dar obscur, pitade cuvinte de neinteles, cerand pen-tru cercetarea problemei indicareaaltor carti pi articole scrise in aceastachestiune, ceeace redactia a pi fa-cut in raspunsul ei.

Acest schimb de pireri In cuprin-sul revistei, mentionarea numeroase-lor scrisori adresate redactiei exts.tenta Insasi a rubricii intrebarirAspunsuri" dovedesc forte mobili-zatoare a revistei, care nu numai ciieste scrisa pentru mase, dar sta in.cea mai stransA legatura cu ele piIndrumand masele largi ale puterai-cului Partid Comunist Francez, Faintelege ca trebue totodata al pi in-vete dela ele.

V. A. V.

In numarul trecut al revistei Studii",Programul cursului materia-lism dialectic pi materialism istoric pentru invatamantul superior pe alma1948-49" a aparut cu o serie de grepeli. De aceea a fost retipari+, in extras cisincireptArile necesare. Rugam cititorii sä face cuvenitele rectdficari.

N. Red.

pi

z

www.dacoromanica.ro

RIBLIOGRA FIE

REVISTA DE FIZICA TEORET1CA $1EXPERIMENTALA

(Jurnal experimentalnoi I teoreticescolEziki)

Nr. 10 din 1948

Cuprinsul:

V. P. TE$COV: Cond'tiile de produceresi propagare a sunetu:ut a: dollea.

V. P. TE$COV: Stud:ul proprietatIlor su-netului al doilea.

F. I, VERGUNAS si F. F. GAVRILOV:Dependenta intensitgtii IuminiscenteiZnO $: a Zn S Zn de intensitatea ex-citat.ei

B. Ia. SVE$N1COV: Teor'a stingerii lu-miniscentei fosforPor organ:ci.

V. I. DANILOV, 0. D. CAZACIKOVS-CHI si I. M. LABCOVSCHI: Despreproducerea de centre de cristaEzare Infirhide subrkite. IV. Activarea sub-stante:or amestecate cu salol.

P. E. NEMIROVSCHI: Formarea de pe-rechi cu ajutorul fotonilor radiatiu-nea franata in ampul electronului.

M, A. MARCOV: Teoria desintegrariiin cazul and limita superioara" a spec-tru:ui p este joasa massa particulelneuteno.

M. A. ISACOVICI: Despre propagareasunetullf. in emulsiuni.

V. E. LASCAREV: Producerea fortelorf oto-e:ectronice In semi-conduc7tori.

V. E. LA$CAREV si C. M. COSONO-GOVA: Fortele foto-electromotrice inoxidul cupros.

A. S, DAVADOV: Teoria spectrelor deabsorbtle a so:utiilor metao-amonia-cale,

V. I. GRIGOREV: Teoria difuzie: me-zonilor cu considerare a amortrairii.

S. M. RAISCHI: Mecanismul lum:nariisantel.

M. L. CAT: Stingerea luaniniscentel cris-ta:elor colorate de halogenun alca-ane.

V. P. TE$COV: Viteza sunetuluidoilea dela 1,3 pang la 1,030K.

REVISTA DE ASTRONOMIE(Astronomiceschll Jurnal)

Vol. XXV, Nr. 5, d:n 1948

Cuprinsul:

S, V. ORLOV: In apararea nouii clasifi-catii a formelor cometelor.

S. B. PICHELNER si 0. N. METRO-POLSKAIA: Sarcina electrica" a cozilunei comete $i Znfluenta ei asupra vi-tezei de l'argire a acestela din urrna.

P. P. PARENAGO: Despre asem5nareaIntre si voalul Andromedei.

M. S. EINGENSON: Natura concentra-tiei Ga:axiei (calea Lactee).

T. B. CRAT: Despre luarea In consi-derate a :urninil difuze in studiul I oto-metric.' al formatburflor snlare.

T. S. CERNOVA: Distributia In spatua stelelor absorbante de tip G.

MATEMATICA IN $COALA(Matematika v stole)

Nr. 6 din 1948

Cuprinsul:

MIHAIL KURMICI GREBENCEA:$tiinta poputarizati

P. S. MODENOV: TransformarDle gea-metr:ce.

Din istoria matematicilor.NAGAIEVA V. M.,: Despre mostenirea

pedagogici 1:asati de N. I. Lobacev-schi.

I. GOLUBEV: Date not asupra lui L. F.Magnitki.

V. E. PRUDNIKOV: Mosterirea peda-gogics lasati de P. L. Cebasev.

Metodologia

I. M. CIUKANTOV: Despre educarea laelevi a sentimentulu: patriotismului so-vietic si a mandnei natonale sovieticeIn legatura cu studiul matematici:or inscoala medie.

D. D. BACELIS: Demonstrate teoremdasupra egalitatii In marime a p:ramidelor.

si

N

.

al

Gataxie

www.dacoromanica.ro

264

Critica si bibliografla

I. M. HAICUC: In ce class trebue satncepem cursul s'stematic de geometrie.

Probleme

BULETINUL ACADEMIEI DE $T11NTEA U. R. S. S.

(Izvestia Aeademii Nauc SSSR)Seria stiintelor chlmice

Nr. 5 din 1948

Cuprinsul:

ACADEMICIANUL VLADIMIR MI-HAILOVICI RODIONOV: (Cu prilejulcelei de a 70-a aniversari).

N. V. AGEEV si L. N. GUSEVA: Stu-diul experimental at densitatil electra-nilor din cristale.

A. A. GRINBERG si H. I. GHINDEL-GHERZEL: Despre proprietati:e aoldea:e combinatiunilor complexe cu amo-niu si amina ale platinei tetravalente.

B, A. CAZANSCHI, A. V. COPERINAIsi M. I. BATUEV: Hidratarea hidro-carburilor ciclopentanice cu deschide-rea ciclului.

I. N. NAZAROV, G. P. VERHOLETO-VA si L. D. BERGELSON: Derivatide:a acetilen. Comunicarea 82-a.

A. E. PORAI-CO$1T si N. I. MALICO-VA: Cercetarile In domeniul combi-natiunilor tautomere. VI. Despre con-stitutia produsilor de condensate a 3fenil 5 metil pirazolon cu aldehide.

A. N. PUDOVIC: Regrupari de tip ali-lic. Comunicarea VII. Despre grefa-rea eterultd [3 dic:oroetilbc la divinil giactiunea acestuia asupra produselor deaditiune ale alcoolului sodat.

V. M. RODIONOV, B. M. BOGOSLOV-SCHI si Z. S. CAZACOVA: Desprederivatii 3 oxitionaftenului. Comunica-rea I.

R. H. FREIDLINA, E. I. KAN: Din do-meniul combinatiunilor mercuroorga-nice. Comunicarea XLI (1) Interactiu-nea oxidului de carbon cu oxizi demercur in prezenta aminelor.

L. B. IATIMIRSCHI: Ca:culul potentia-lelor de iorfzare a cAtorva lantanide cuajutorul ecuatiei lui Kapustinsc.hi.

STUDII

BULETINUL ACADEMIEI DE $finsfieA U. R. S. S.

(laves& Academli Nauc SSSR)Seria geologiclaNr. 5 din 1948

Cuprinsul:

N. S. $ATSCHI: Vladimir AfanasievidObrucev.

V. A. OBRUCEV: TrIsaturile funda-menti:e ale cineticei gi plasticei inneotectonica,

E. V. PAVLOVSCHI: Tectonica compa-rata a structurilor Siberiei de Est sla Marelui Rift al Africet si al Arabiei.

N. S. SATSCHI: Despre dislocari adanclcan cuprind atilt platformele cat altinuturile incretite (Regiunea Vol&si Caucazul) Tectonica comparata a ye-chilor platforme.

V. V. BELOUSOV: Regulile generateale procesului geotectonic.

P. N. GROPOTKIN: Prob:emele fun-damenta!e ale energeticei in proceseletectonics.

M. V. MURATOV: Fazele fundamentaleale desvoltaril tectonice din Pricerno-morie (litoralul Marti Negre) si tipu-rile genetice ale elemente:or scoarteiterestre.

N. P. HERASCOV: Principiile compozi-tiei hartilor tectonice ale tinuturilorincretite, dupa exemplul Uraiului deSud.

A. L. IAN$IN: Metodele studiului struc-turei lincretite ascunse bazate pe e-xemplul clarificarid raporturilor tntreUral, Tian-San si Magaslac.

Critica, bibliografla gf discutille

D. S. BELEANCHIN: Recenzia asupracartii lui V. Sobolev Petrologic re-

dingiunii rasaritene a comp:exuluiCarosten".

E. V. PAVLOVSCHI: Despre epocacuaternara glaciala a regiunii Baicaluluide Sud.

Cronies

Conferinta In legatura cu problemeletectonicel de pe langa Sectia de $tiinteGeolog6-Geografice a Acad. de $llintea URSS din 10-15 Mai 1948.

Sesiunea din Aprilie si lunie a SectielStiintelor geologo-geografice.

www.dacoromanica.ro

BIB LIOGR AFIE

SULET1NUL ACADEMIEI DE ST1INTEA U. R. S. S.

(Izvestia Academii Nauc SSSR)Seria geografica si geofizica

Vol. XII, Nr. 5 din 1948

Cuprinsul:

Atmosf era

P. N. TVERSCOI si M. P. TIMOFEEV:Turbulenta si profilul vertical al tensiu-nii campului electric In stralul inferioral atmosferei.

N. M. $TANDE: Problema raspandirilcelei de a doua ordine in timpul amur-gului.

1. N. IAROSLAVTEV: 1Raportul de rosu

si albastru(f)Z=Oca o caracterizare

optics a cerului.E. A. CERNEAVSCHI: Vizibilitatea st

caracteristiea sa geofizica.I, I. ROMANTEV: Studiul troposferei cu

ajutorul prolectoarelor.N. M. TOPOLNITCHL Delimitarea stra-

turilor atmosferei.N. S. SISCHIN: Despre ilegaturile reel -

proce Intre conductibilitateamoleculara, turbulent5 si convective.

Litosf era

E. A. ROZOVA: Seismica Asiei Centre le.A. A. TRESCOV: Determinarea supra-

fetelor fundamentale relativ la deose-, birea de structure a globtgui Oman-

tesc dupa metoda undelor fictive.0. N. PETROVA: Magnetizarea ideals

ca una din cauzele unei max:me mag-netizari a rocilor..

REFERATELE ACADEMIE! DE $11N-TE AGRICOLE A UNIUNI1 SOVIET10E(Doclada Academii Selscohoziaistvennah

Nauc)Nr. 8 din 1948

ACAD. V. P. DitOSOLOV: Relieful regiu-n11 roblemele agriculturil

N. P. NikRIISOV: Utilizarea stratululde tuba pentru culture cartofilor inesolementele zones suburban.

D. N. TER-AN ANESIAN.. Studiul pole-nizarii incrucisate a bumbacului

265

facultatea de selecfe a polenululdupa soiuri.

A. F. CIUDNOVSCHI: Metoda de cal-cute prealabile ae inghetului, bazatipe evidenta echilibrului termic al so-lului.

AGROBIOLOGIA(Agrobiologhia)Nr. 4 din 1948

Cuprinsul:

INSTITUTUL DE GENETICA ALU.R.S.S.: Despre posibilitatile de trans-formare a unor specii de Plante cul-tivate In a!te specii.

V. C. CARAPETEAN: Modificarea na-turei graului tare In cel moale.

V. F. HITRINSCHI: Despre posibilitateade dirijare a diversit5tii urmasilor hi-brizi ai graului.

F. G. CHIRPICENCO: Asupra Incruci-s5rii libere Intre diferitele specii alegraurilor de toamn5.

N. P. ALEEV: Experiente asupra schim-barn naturei grauL'ui pe calea hibridArilvegetative.

P. F. PLESETCHI si SIDENCO: In-fluenta conditiilor educarii asupra for-marli calitatilor plantulelor hibride ale

F. C. TETEREEV: Crass seve-re" (Frumusetea nordului) de' o recolt5bung?

P. S. GELFANDBEIN: Microzona infe-rioara a I5starului si natura sa.

N: S. CESNOCOV si V. N. MIHAI-LOVA: Diferentele calitative dintremugurii dela tuberculul unui cartof,

M. A. LOHIN: Imbatranirea biologic5una din princlpalele cauze ale rarirlitrifoiului rosu.

A. V. ALPATIEV: Metode de selectiesi culture semintelor la p5t15gelelerosii.

Asupra biologiei asociatillor vegetative

V. E. SCHMIDT: Reinoirea p5durii princresterea unor culturi dese.

CALA$NICOVA N. I.: Cresterea, fruc-tificarea si conditiile mediului externIn sadirile de autoapararea ale fruc-telor.

H. C. ENICHEEV: Modificarea caracte-relor la hibrizi sub influenta portalto-

S. V. MOCROV: Influenta cantilatii de

parului.Visinul

iultd.

terming:

.

5i

51

www.dacoromanica.ro

266

polen asupra selectiunfi fecundarii lasecar5.

A, D. RADIONOV si A. S. MUSAICO:Influenta Inclerpartarii tuaturilor, asu-

pra crested; recoltei de porumb.

ACADEMICIANUL D. N. PREANIS-NICOV

Critica bibliografia

M. V. GARLENCO: Dictionarul botani-cei ruse.

1. S. VARUNTEAN: Un aport de va:oa-re agr.obio:ogica sovietica.

Afs

AGRONOMIA SOVIETICA(Sovetscaia agronomia)

Nr. 8, August 1948

Cuprinsul:

V. P. WILLIAMS: Sistemul asolamente-lor agecole pe ogoarele frigate.

P. E. MARINICI: Despre compoftiasorturi:or de graminee introducereaIn product* a unor noui sorturi re-gionate.

I. I. HANBERCOV: Notiuniie actuhlere:ative la eroziune gi masurile contraei In U.R.S.S.

N. F. SOZACHIN Importanta pAdurilfn ceeace priveste Incalzirea teritoriu-lui.

I. S. MATIUC: Efectul cresterii culturi-lor pentru ameliorarea padurilor, peun teren nisipos.

B. V. CARUZIN: Ro:ul agrotehnic al zo-ne:or de perdele de protecfe forestieriin asolamentele de ierburi perene.

1. V. CLIUCINICOV: Metoda de s'adirea stejarului Impreuna cu specii ce crescrepede, in zonele forestiere.

N. M. CONSTANTINOV: Regimul deackl carbonic in patura de aer delasuprafata solului si recoaa sfeclei dezahar.

G. V. COPELCHIEVSCHI: Experienteinteresante in cultura hriscai.

V. A. HARCENCO si A. I. CEACLAEV:Un remarcabil savant sovietic.

T. A. RABOTNOV Despre oroblemaintroducerii asolamentelor de Ostia

ST. COTT: V:ta:itatea semintelor unorbalarii (ovsiuga).

Trecerl In revisM referateNouile culturi furajare

Din istoria agronomiei rusestI

STUDII

S. S. SOBOLEV Prof.: Gheorghl Nico-laevici Vasotchi.

Cr:tica bibliografla

N. G. SOLOVIOV si V. M. SLOBODIN:Teoria acad. V. P. Williams asuprasistemului asolamentelor agr:co:e deierburi perene.

C. P. CLOCOV si S. S. UMANOV: A-solamentele de ierburi perene efica-citatea tor.

REVISTA ZOOLOGICA

(Zoologhiceschi jurnal)

Vol. XXVII, Nr. 4 din 1948

Cuprinsul:

G. I. IZIUMOV: Procesele de digesee-la Stylonychia mytilus.

0. V. CAZULINA: Hermafrodit'smulpaduchii de om (Pediculas huananus).

V. V. POPOV: Oligotrofismul speciilorgenului Quarintia grib (HymenopteraVespoidea).

V. F. LAPINA: Problema influentei pa-razitilor asupra dinam'smului popu:atieimustei de Hessen (Mayetiola destruc-tor Say).

V. B. DUBININ: Influenta cresterl sali-nitatii rau:ui Mara' 'Uzeni asupra fau-nei paraz!tare a pestilor dm acest rau.

N. I. NICOLIUCHIN: Hibrizii speci'lorpestilor ososi, morfo:ogia for si In-semnatatea lor pentru sistematizare.

I, H. MAXUDOV: Unele cercetari todomeniul fiziologiei tnmultirii gam-busiei (Gambusia affinis holbrookilOrd).

N. V. SEPOTIEV: Studiul populatieisoparlei Lacerta agi:is ex:gua Eichrw,in cadrul padur :i si a sesului dal regiu-nea inferioara a Volgei (Povoljie).

A. A. NASIMOVICI: Stud'ul ecologielmamifere:or pe calea urmarirti In pe-rioada de iarnl.

Scurte comunkirl

B. A. PODCOVARCHIN: Note despremigratiunea de toamrfa a randune:e.or.

Recenzil

si

si

si

si

si

Sa

www.dacoromanica.ro

BIB LIO GRA TIE

SUDURA AUTOGENA(Avtoghennoe del())Nr. 10 din 1948

Cuprinsul:

N. S. SIUNOV: Alegerea trtilajullulpentru sudura electrica trifazata cuarc.

A. A. EROHIN: Metodele pentru de-terminarea factorilor princ'pa:i In pro-cesu! de topire al electrozilor la su-dura electrica cu are.

A. Ia. BRODSCHI: Sudura automata Inarc si argon a placilor subtiri de me-tal.

Z. M. RIGIK : Sudura electrica princontact a ferestralelor In bands la u-zina Kirovo".

N. N. PROHOROV: Evitarea curbarilplacilor metalice subtri In timpul su-durii.

G. I. BRANDOBOVSCHI: Sudura auto-mata cu material de depunere a caza-neor cu aburi Ia uz'na 1 Mai.

L. B. TALMAN : Sudura electrica ma-nua' rapids la uzina metaurgiciMolotov".

A. N. SASCOV: Procedeele simple deeal're superficial cu flacaralenica.

P. I. SC/RINI: Fabricarea aparaturelpentru taierea autogena la fabrica delocomorve Colomensc".

K. V. LIUBAVSCHI: Problema interac-tiunii e:emehtelor si a oxizilor for lasudura pen topire.

G. D. $EVCENCO: PromotTe postbelicede ingineri specia:isti in sudura a'e In-stitutului de masini de transport d:nBejitk.

MA$1N1 UNELTE $1 SCULE(Stank! i instrumenti)

Nr. 10 din 1948

Cuprinsul:

S. L. IUSCOV: Taierea foarte productivea santuflor.

S. I. POKRAS: Precizia perechilor file-tate eepace priveve pasul

1. V. VODZINSKII si D. M. SVARTZ:*Studiul proprietatii antifnetionale afontei TzI s' a bronzu:ui OF-10-1sl 0 TzS-6-6-3.

A. Ia, LOPATO: Studiui filtrelor plane

267

ale sistemelor de ungere si hidraulicela masnile de pre:ucrat metale

V. D. KLEPIKOV: Cercetarea regimu-rilor optime de taiere si constructie afrezelor helicoida.e.

A. S. SEFELIMAN: Analiza cinematicaa cutilor de transmisi la strunguri:ede taiat fiet.

S. E. NOSKOV: Ascutirea anodo-meca-flea.

V. F. BROBROV: Determinarea efortu-rilor de Were la trasarea Our:tor ro-tunde :ungi cu ajutorul cutitelor hell-coidale.

S. A. RUBINSTEIN: Cut!te profilatepentru rabotare si stemuire.

I. N. SVECKOV: Dispozitiv folosit lamontajul pieselor cuplate asigurandprecizie de centrare pans la 0,02 mm,

T. A. VIEDENSKI: Clestare excen-trice.

B. I. TZITOVSKI: Constructia originala port-burginurilor cu mai muite bur-ghiuri.

N. M. STEPANOV-GREBENNIKOV:Un suport pentru fixarea pieselortate care trebue pre:ucrate mecanic.Un nou suf!aj pentru taierea superfl-ealli autogena.

ARHITECTURA CONSTRUCTIILE(Arhitectura i stroitelstvo)

Nr. 9 din 1948

Cupensul:

Pentru o aril! teetura bazata pe stiintamarxIsta.

Opera de creatie a lui A. V. Schisev.Un eminent arhitect rus V. P. StasovNoutati asupra productiei industria:e de

case demontabile.Tipul de case demontabila T. V. laConstructiLe industriale de clad:ri de be-

ton reprezinta constructii de mare vu-tor

Arhitectura marelui stat socialist (Expo-ztia Arhitectura socialnsta dupe 30de ani").

Arhitectura In societatea capitalists mo-derns.

Ferestre si usi de ba:coane pentrustructiile de locuinte si pentrustructii civile.

Croniel.

eon-con-

o

$1

oabsteet1-

t1

tim

www.dacoromanica.ro

268

REVISTA MINELOR(Gornal Jurnal)Nr. 10 din 1948

Cuprinsut:

G. N. POPOV: Despre introducerea sls-temelor de exploatare cu abatajul mi-nereului prin camere de mine.

G. A. GAVELEVICI si P. M. VOLF-SON : Modul de asezare a puturiloradAnci.

A. I. LURIE : 0 metoda notra pentruca'culul unei ref ele electra- explosivetntinse.

A. V. COVAJENCOV: Alegerea actanci-mil optime pentru asezarea explozibi-lilor In straturile exploatate.

V. A. ASONOV si E. P. MAXIMOVA:MArirea concentratiei In energle a a-monitului.

H. N. VERHOTUROV: Experimentareametodel de forare cu snillare la minadin Nichitovsc.

V. V. MOCIALOV: Marina de fora] e-lectric5 BSM-4.

L. G. JIVOV: Transmisiunea electric amacaraVor de screper si a veutilataa-relor cu ventilatie

VETERINARIA(Veterinaria)

Nr. 11 d'n 1948

Cuprinsul:

ART. DE FOND: Pentru tntklrea ctr-cumscriptiei veterinare.

N. ANISIMOV: Triumful deplin at stin-tei biologice miciuriniene.

COROPOV V. M.: Organizarea Acade-mid Veterinare d'n Moscova. Proble-ma veterinary In R. S. S. Moldove-neascg.

Roll infectioase si de invaziune

CERNEAC V. Z., LEGEAEV A. D.: Me-todele determinkii rezistentei vaselorsanghine in anemiile infectioase la cal.

KRAVCENKO T. M.: Valoarea diagnos-ticA a metodei stazei artificiale to ani-meniile infectioase la cai.

Revista artico4elor, intrate in redactiecu privire la brucelom.

Clinica

3HERMAN V. A.: Clorura de calciuun mijloc anticoagulant si antihemoa-

STUDII

glutinat pentru transfuzii sanghine.SEMUSCHIN N. R., LEAPUSTIN A. C.:

Diferentierea clinicA a dilatatiilo acutede stomac la cai.

SARABRIN I, G.: Metodele grafice decercetare in practica clinici.

Zooigiena

POPOVA Z. G.: Actiunea mijloacelordezinfectante asupra criptococulul tovitro.

LENISCO P. M.: Determinarea vArsteilarvelor neincapsulate ale trichinelei.

Consultatiuni stiintifice

MEDVIEDEV I. D.: Osteoartroza defor-manta la cal.

Din practici

JURAVLEV V. V.: Urrnkile toxice dunk'tntrebuintarea gosipolului, (nutret dinbumbac),

FEDOROVJEV, FIVEISCHI: Tratamen-tul cu penicilin5 at limfangitei epizoo-tice.

GORTEVSCHI S. A.: 0 anomalie intere-santa a intestimrlui subtire la cal.

Informatiuni si cronica

*MEDICINA CLINICA(Kliniceskaia meditina)

Nr. 11 din 1948

Cuprinsul:

Articole de fond :

PROF. I. V. VOROBIOV: Patogeneziaallergiei reumatice.

PROF. V. G. VOGRALIC: TurburArilefunctionale ale sistemului nervos inclinica botilor interne.

Cercergri originate

PROF. S. J. KOFMAN: Roentgenochi-mografia respiratiei ca metoda func-tionala de diagnostic in turburkilerespiratorii si circulatorii.

T. A. PANFILOVA: Problema functielhepatice la bolnavil hipertensivi.

N. A. CAMENIEVA: Examenul functio-nal al ficatului cu ajutorul benzoatuluide sodiu.

partial.

www.dacoromanica.ro

BIIILIOGRAFIE

M. A. RAPNER si S. A. SUDAKOVA:Influenta tlaminei asupra functiei an-titoxice a ficatului.

E. V. POSLAVSKI si Z. G. BOGAT-CHINA: Hipervitaminoza mita A laom (intoxicatie cu ficat de balen5).

M. A. KAZAKIEVICI: Clinica intoxica-tiei cu s5ruri de bariu.

T. T. SATUROVA: Tratamentul endo-carditei septice subacute cu penis Tina.

T. I. ZAVATKAIA: Problema vaccino-terapiei in bruckloza.

PROF. J. J. GORDON: Despre toru:eza.S. L. LEVIN si P. I. KURGANOVSCHI:

Actiunea paradoxala a atropinei (reac-tia glandes salivare denervate asupraalcaloiflor vegetrotopi).

Observatiuni din practica sl insemnIriscurte

A. I. PERIHANIAN si L. I. ZORA-DIAN: Tratamentul fascio:ezei omuluicuS.

hexacloretan.F. KAPLAN: Dou5 cazuri de cotan-

gita purulenta datorita ascarizilor.G. A. FEDOROVA: Semnificatia probei

lui Kweek pentru determinarea func-tiei antitoxice

si dea ficatului In bale de

ficat rinichi.PROF. T. A. MIHAILOV: Anticorpi

contra elementelor proprii celulare.A. S. LEVINSON: Problema tratamentu-

lui gripei cu antivirus.D. A. JARKOV: Tratamentul pojarului

cu sulfidink

Recenzil

E. A. COST: Cartea 1W E. I. FreifeldHematologic ".

CHIRURGIA(Hirurghia)

Nr. 11 din 1948

Cuprinsul:

ARTICOLE DE FOND.P. M. MAXIMOV: Din am:ntiri despre

S. I. Spasokukotki.V. H. FRAUCI: Anastomoze:e limfo-ve-

noase la om.M. F. AMBROSOVSCHI: Inciziile ra-

tionale ale peretului abdominal.I. I. COVADLO: Experienta intrebuin-

tarii narcozei cu ciclonal, hexenastabsi hlpoloid.

W. H. IVANOVA si E. K. IVANOV:Sernmillcatia infectiei fuzo-spirilare,4

269

etiologia gangrene! cutanate progresive.

M. A. GOGUBTOV: Penicilino-teraplaranilor.

S. R. SLUTKAIA: Tratamentul cucilin5 al osteomielitei hematogene in-feetioase acute la copii.

A. I. RIBAKOV: Tratamentul cu perlici-lina al actinomicozei fetei si a gatului

N. V. VETOSK1N: Tratamentul cu perd-cilina al bolilor chirurgicale In condi-tiuni de policlinics.

I. F. BEREZIN: Tratamentul cu penici-ling al peritonitelor.

J. D. VITE13SKI: Penicil:noterapia peri-tonitelor acute purulente.

V. A. IACOVLEV: Tratamentul cu pe-nicilina al trombozei sinusului caver-nos.

C. V. CONSTANTINOVA: Adminis-trarea intraarteriala a penicilinei incomplicatiunile fanirilor extremitatilorcu arm de foe.

G. T. VLASOV $i B. J. DEIANOV: Ad-ministrarea intraarteriala a solutiel cusulfidina ca metod5 de tratamentde profilaxie a meningitei datorita ra-nirilor penetrante craniene.

V. J. $LAPOBERSKI: ModificarEe ta-bloulul clinic sub influenta penicilino-terapiei si concluziile care se impun.

M. K. CIACIAVA : Irgocuirea defectuluide intestin gros prin transplantareaintestinului subtire.

L. V. DUNIE : Problema operatiilor re-petate in traumatismele basicei uri-nare herniotomli.

Observathmi scurte sl cazuri dinpractica

V. T. DONIEVSKI : Complicatiunle fnanesteziile infiltrative cu sovcaina,(percaina).

E. I. SLOTNIC: 1.ocalizare rara a echi-nococului.

P. 1. TORGOVANOV : Un caz de colvulus al intestinului sigmoid.

A. I. MICHELSON: Fistula pielo-colic5

Rationalizare $1 inventiuni

A. A. Z ARAISKAIA : IntrebuintareaIeucoplastului in transplantatele cuta-nate dupe Davis-Reverdin.

Recenzii

A. M. ZABLUDOVSKI: Penicilina inchirurgie.

F. M. LAMPERT, A. B. TOPCIADI

peni-

www.dacoromanica.ro

270 STUDII

A. A. KOMERANTEV : Tratamentul A. E. SEGAL : Diagnosticul pleurezfei.cancerului de prostata cu sinetrol.

Cronica

M. A. FULE$OVA : Procesul verbal atSoc:etatii de Chirurgie dm Moscovad;n 11.6.1948.

A. A. IVANOV : nod.

SANITARUL $1 MOASA(Fedser i acuserca)

Nr. 11 din 1948

Cuprinsul :

lmpotriva teorii'or reactionare in medl-cina si biologie.

T. F. MACAROVA : Ivan Vlad:mlroviciMiciurin.

Medicina teoretici

T. T. MACARENCO : Caile de acces stde raspandire a infectiei p:ogene.

Medicina cPnica

V. A. CERNAVSCHI: Traumatismelepalm& si devete!or.

N.L. RUTCHIEVICI : Pr!mul ajutor Inhemoragie.

V. 0. CALINA : Rinita acut5.V.G. ET CT-IIND : Angina.J. E. SAPIRO : Pneumonia si tratamen-

tul ei.E. 1. GHEORGHIEVSCA1A : Hematu-

rie.I. I. SOB01 IEV : Procesele purulente

ale rinichilor.

Orvari7area ocrotiriN. E. GRANAT : Unificarea caselor de

nastere si a consultati:lor prenatale.

Istoria medicine'

V. A. REBASOV : Prima scoa:A pentrupregatirea sangarelor in Rusia.

H:giena

M. L. TURICI : DDT un preparatnou contra ifisectelor_parazite.

Sfaturi practice.

P. I. DAVADOV : Cum si facein unpansament duratil.

Tehnica mfxlicala

A. A. ROSNOVSCHI : Sterilizarea ma-teriale:or de pansament.Consultatiuni medicate st jurid:ce.

Confeenta prin corespondents a cititorilorRecenzil.Vocabularul termenilor medical.

*PERSONALUL MEDICAL

(Meditins hi rabotn:c)Nr. 48 din 1948

CUprinsul :

ART. DE FOND: Sarcini importante alesanitar.

CLADIREA Institutii:or Med:cale si acres-Nor la intreor nderile mAustr.ale.

MASURI p-ntru reducerea imbolnaviri-ler de tubercvloza.

DELA MIN1STERUL Sanatat'i al RSFSRPROF. L. GOLBER : Consilul medical

stiintific Central mune ce.P. BEIL1N : Spitatul si slinta. (despre

med cul din p-ov;nee).PROF. S. RECIMENSCHI: Raspinetrea

infectiei prin aer.G. BELETCHI : (Ministrul sanatatii al

RSFSR) Sarcinile actuale a:e luptelimnotriila tvbercu:oze: osoase.

I. BRIC: Ups,Iri in Wegerea si educareacadrelor in Uoraina.

A. LEBEDEV : Inventatorl si conser-vatori

A. AL EXANDPOV : Meoda cea maisimpla de a cuprinde ceeace nu se cu-prinde. (foileton), (Despre cumul defunctiuni).

*STATUL $1 DREPTUL SOVIF.TIC

(Sovestcoe Gosudarstvo 1 pravo)Nr. 9 din 1948

Sumer :

Comtin!catu! Conftetului Central al Par-tidului Cnmuffst (bolsevic) at U. S. stal Cosilului de Ministri al U. R. S. S.

Andrei Alexandrov'ci Jdanov.Cafre Com!tetul Central at Partidului

Comunist (bolsevic) al Uniunii So-vietice.

Un prieten al strntel.

Ulf

sin'atatli

$Ent.f

a'e

iindimiuha

www.dacoromanica.ro

BIBLIOORAFIE

Articole

BORISOV S.: Acceptarea unor membrinot In Organizatia Natiunilor Unite.

LEVIN D. B.: doctor In $t. juridiceDespre notiunea diplomafei.

POLEANSCHI N. N. prof., dr. to $t.juridice: Caderea proectului de legecu privire :a limitarea ap:icarii pedep-sei cu moartea In Angl'a.

NICHIFOROV B. S. Candidat In $t. ju-ridice Despre obiectul infractiunii.

MAREEVA L, G.: Despre temere e devalabilitate a mandatului de deputat.

Documentarea

Constitutia Republicii Cehoslovace (sfar-$it).

Cronica viefii §tiintif ice

H. S.: Corsfatuire generali cu privirela exaninarea machete:or de manualede teoria statu:u1 $i a dreptului.

La Institutul Juridic al Academiei deStiinte a 'U. R. S. S.

Critics bibliografie

Recenzii

GALANZA P, N., Prof. : Istoria gene-rala a statului $i a dreptului. Partea II,III $i IV.

LISOVSCHI V. I. $1 STEIN B. E.: Sis-temu1 international de tutela.

GORDOV M. V. $i REICHER V. K.:Tipurile de asigurare social Istonice.

STATUL $1 DREPTUL SOVIETIC(Sovetscoe Gosudarstvo 1 Pravo)

Nr. 10 din 1948

Sumar :

ARTICOL DE FOND 10 ani atCursului scull al istoriei 13, C. (b) atU. S.".

Articole

ACAD. VA$INSCHI A. I.: ConfeentaDunArean5 $i unele probleme de dreptintr.rnati,nal.

C/HIKVADZE V. M., dr. In $t. juridice:Sa rididm nivelul $tiintei juridice so-viet;ce.

ALEXANDROV N. G., dr. In g. juridice:

271

Crlica ramAsitelor de ideologie bur.ghez5 in definitia dreptu:ui.

SVERDLOV G. M.: Despre problems a-verii carmine a sotilor.

Note §i comaniciri

E. K.: Congresul d'n Praga at Asociatiei Internationa:e a juri$tilor demo-crati.

REICHEL M. 0.: Despre ajutorul reel-proc $i despre con$tiincioz:tate Indreptul sovietic.

SULEIMANOVA H., candidat In $t. ju-ridice: dreptului penal so-vietic in Uzbekistan,

Cron:ea vletil stlintifice

La Institutul juridic al Academie! de$trnte a U. R. S. S.

,La Institutul de Stiinte Jur:dice alU. R. S. S.

Critics $! biblografleRecenzii

SONTEVA V. G. $l VESELOVSKI S.B.: Propr'etatea agricolA fondatA fnNord-Estul Rusiei.

POCROVSKI V. S., candidat fn $t. juri-dice: Dreptul constitutional sovietie"manual pentru $coli $i cursuri.

Adnotirl

LOICO M. A.: Adnotarea literaturtistr aine.

Blbliografie

DRAGOMIRETKAIA K. J., KUZIATINA V. E. $i LIBOV F. N.: Indicatoradnotat de scrieri despre stat drept.(Iunie Iulie 1948).

PROBLEME DE ISTORIE(Voprosi istor'i)Nr. 10 d'n 1948

Cuprinsul:

Articole

B. VERHOVEN : LerTislatia soviettegdesire contro'ul muncitoresc.

E. LUTKII: Legea despre socializareap5mAntului.

M. MISKO : Din istora miscAril revo'u

:

si

Orig'nEe

41

www.dacoromanica.ro

272

tionare din Po Ionia In anii 1918-1919.E. KANDEL : Din istoria crearii Ma-

nifestului Partidului Camunist ".

Comuniciri si publicatii

A. Sliubski Comitetul revolutionar alflotei de razbo:u In 1917.

R. Averbuh : Insurectia din Octombriela Viena In anul 1848.

Critics si bibliografieArticole critice

N. ZASTERKER : Indepartarea delaprincipiile de partid.

I. SMIRNOV : Despre pozitia istorio-grafiei burgheze.

I. KUDRIAVTEV : Despre Insemn5rileistorice" a:e Jnstitutului de Istorie alAc. de Stiinte a URSS.

A. KORSUNSKI: Literatura istoricagermana contemporana despre Im-prejurarile nasterii c.elui de al trei-lea imperiu".

L. BEREZNII : japono-ameri-cane In ani 1931-1941 dup5 docu-mentele Departamentulul de Stat alUSA.

Recenzil

V. SELIVANOV: Istoria URSS. Insu-rectia armata din Octombrie la Pe-trograd In anul 1917. Culegere dedocumente si materiale. 1948. 359 p.

G. REICHBERG: Omsk-ul, in zileiecFn Octombrie si insaturarea puteriisovietice (1917-1919) Culegere dematerial documentar. Ed. de StatURSS, 1947, 207 p.

G. DERENKOVSKI, S. F. NAIDA: Mis-caiea revolutionary In flota tarista.Ac. de $t. URSS, Moscova 1948.607 p

S. EVENCIK : V. E. Belinschi si cores-pondenta sa, Culegere Moscova 1948,313 p.

1. BOROZDIN, V. T. ILLARIONOV:Studiu de istoriografie paleolitic5 aURSS, 1947, 207 p.

N. HALFIN : Rusia si Turkmenia in sec.XIX. Despre intrarea Turkmeniei Incompunerea Rusiei. Culegere de docu-mente.

HALJ1N: Filiala Turkmen a Acad.de $tiinte URSS. Institutul de Istorie,limoba si literatur5 Ashabad, 1946327 v.

STUDII

Istoria universall

A, MOLOK, E. V. TARLE : TalleirandEd. Ac. de Stiinte URSS (seria stiin-tifica-populara) Moscova Leningrad1948, 303 p.

A. NAROCINISKI, HALPERIN A : A-tlanta anglo-japoneza 1902 - 1921.Ac. de Stiinte URSS. Institutul de

Pacific. Ed. de Stat 1947, 448 pV. KUTEI$TIKOVA, RODNEY ARIS-

MENDI: Cu privire la problema dola-rului (pe marginea plantrlui Tru-man) Montevideo-Uruguay 1947.290 p.

Cronka

E. Z.: Sustinerea tezelor de doctorat alui M. K. Rojkovoi, R. M. Raimovinsi T. K. Kralova.

I. KOZLITIN: Conferinta stiintifici,consacrata anivers5rii de 30 de anidela (Infiintarea) construirea arhive-lor in URSS.

D. DARAHVELIDZE: Activitatea cate-drei de istorie la Institutul de statde Invatatori din Baranovici.

Tabla de materii.

PROBLEME DE ECONOMIE(Voprosi Economichi)

Nr. 6/1948

Studii

G. COSLOV : Cursul scurt de istoriea P .C. (b) al U, S." si desvoltgeastiintei economice.

M. SONIN : Despre balanta forte' demunca in economia socialists.

C. CLIMENKO : Posibilitatile ridicariiproductivitatii muncii in industria demasini a URSS.

E. PICULEVSCAIA : Poporul coreeanIn lupta pentru democratie si inde-pendents.

S. VIGODAKI: Ideologia reactionaryreferitoare la hegemonia mondial5 aimperialismului american.

Cranks

A. VOROBIEVA: Progresele siderurgieisovietice.

N.

Relatipe

www.dacoromanica.ro

BIB LIO GR APIE

D. ZOR1NA: Situatia clasei muncitoareIn Anglia post-belica.

Conferinte consultatil

A. KLIMOV : Cooperatia de consum so-vietica In actuala etapa.

Referate discutii

Ascutirea postbelica a crizel generalea capita:Ismului. La conferinta teore-tica a Inst. de Ec. a Acad. de SL aURSS.

Critica bIllografle

E. MANEVICI : Problemele organizariisocialiste a muncii si ale sa :ariului.

F. POLEANSKI : 0 carte gresitA des-pre desvoltarea economics a Arme-,nei.

M. GUTZAIT : Noii simptome a:e ascu-tirii contradictiilor imperialismului a-merican.

+ECONOMIA PLANIFICATA

(Planovoe hoziaistvo)Nr. 5/1948

EDITORIAL : Economia soviet:ci Inajunul celei de-a 31-a aniversari a Ma-rei Revolutii Socialiste din Octombrie.

P. BELOV : Problemele economiei poll-tice a sociarsmului in Cursul scurtde istorie a P. C. (b) al U. S.

V. BARANOVSKI, P. NAUMENKO :Refacerea bazinului Donetului.

I. LIHACEV: Autonomia bugetara lauzina de automobile Stalin".

S. GHENIN : Sa se ridice nivolul econo-mic al stat :sticii muncii din industrie.

E. JUCOV : Criza sistemului colonial alimperialismului dupd al doilca razboimondial.

Lipsurile gi sarcini'e act:vitatii de cerce-tari stiintifice in domeniul problemeloreconomice (bilantul sesiunii Consiliuluistiintific at Institutului de Economie alAcademiei de Stinte a U.R.S.S.

Critica Bibrografie

V. DIMITRIEV : Agrobiologia nnciurinl-arta baza teoriei recolte'or tmbelsu-gate.

STUD

273

ECONOMIA AGRICOLA SOCIALISTA(Sotialisticescoie selscoie hozaistvo)

Nr. 9/1948

Cuprinsul :

Din partea Com:tetului Central at Partidului Comunist (bolsevic) si din par-tea Consiliului de Ministri al UniunirSovietice.

A. A. JDANOV : Victoria stiintei agro-biologice miciuriene. Sesiunea Aca-demiei de Stiinte Agricole Lenin" Re-feratul acad. T. D. Lasenko Despres:tuatia fn stiinta biologiei".

D:scursul de Incheiere at acad. LAsenco-la referatul Despre situat:a In stiintabiologiei".

T. LOBANOV : Teoria miciuriniana sidesvoltarea viitoare a economiei agri-cole.

A. HANCOVSKI : 0 noua faza a elec-trificarl Intreprinderilor agricole so-cialiste.

Critica bibliografia

V. ABRAMOV : Lupta pentru ridiclreapostbelica a economiei agricole.

V. TIUTIN : Manuale pentru organizarea Intreprinderilor socialiste agricole

COMERTUL EXTERIOR(Vnesniaia torgovlia)

Nr. 9/1948

Cuprinsul :

V. PA$UHIN : Germania apuseanap!anul Marshall".

I. DUDINSKI : Piata mondiala a molib-denu:ui $i monopolurile de molibderldin U. S. A.

I. FOMIN : Exportul de utilaj at Anglic-In perioada postbelica.

V. ZOLOTAREV: Comertu' exterior aElvetiei.

Informatii economice externe

Comertul exterior al Poloniei In primu?trimestru 1948.

Comertul exterior al Cehoslovaclel fnprimul trimestru 1948.

Reorganizarea, sistemului bancar fn Cc-hoslovacia.

Comertul exterior al Finlandei fn primul semestru 1948.

18

51

5I

SI

ft

-

SI

www.dacoromanica.ro

274

Cornelia! exterior at Angrei fn primulsemestru 1948.

Piata a uminiuluiPlanul Alarsball" o amenintare pen-

tru redresarea industriei metalurgice atArilor din apusul Europei.

Rata mond;ala a ceaiului.Piata moncl:ala a cafelet.Piata devizelor.Pubrcatii statistice pentru comertul ex-

terior editate in tarile din Orientulapropiat si mijlociu.

CRITICA $1 BIBLIOGRAFIE

PROF. A. LADIJEVSKI : Lucrarea lufV. I. Lisovski : Reprezentantele co-merciale ale U.R.S.S. in strAinatate",Moccova 1947, 89 pagini.

comunicdri oficiale.

PEDAGOGIA SOVIETICA

(Sovietscala pedagoghica)Nr. 10 1948

Cuprinsul :

Un luptator infracArat pentru culturasocialistA.

Pedagogie

Triumful stiintei miclueene progresivess sarcinile pedagogiei sovietice.

D. G. POPOV : Educatia comunist con-stitute sarc:na de baza a Comsomolu:uilenirist-stalinist (cu ocazia aniversadia 30 de ani a Comsomolului).

2. I. RAVKIN : Programul de IuptA atComsomolului leninist.

Istoria pedagogiei

PROF. N. A. CONSTANTINOV ScoalasovieticA in an'i Marelui Razboi deAp5rare a Patriei.

PsihoIogia

A. L. SNIRMAN Bazele psihologice tostadia' personalitatii e:evilor.

Viata pedagogics

N. S. CACIALKIN : Comsomolistii sipionerii fn scoal5.

N. F. SEMISOTNOVA : Studiul biogra-fiilnr oameni in seoala medie.

A. E. STAVROVSKI : Excursiile prin

STVDII

linuturile natale sI insemnatatea forin educatia comunista,

In strAinitate

1. G. MAIOROVA : Scoala fn strAinAtatesi lupta dusa de ea pentru democrati-zarea InvatAmantului.

Critica Bibtografia

A. N. STEPANOV : M. I. Ka:inin despreeducatia si InvatamAntul comunist.

N. A. ZINEVICI : Comsorno:u1 si scoala.N. A. RUT : Carti noui.

Cronica stlintifico-pedagogica

E. I. CORENEVSCHI :* Activitatea In-stitutului de metodolog'e at Acad. SU-intelor pedagogice a RSFSR.

E. SAVCENCO : Sesiunea judetean5 aInstitutului de educatie artistic dinSverdlovsk.

A. STROEVA : (K. V. Golovscaia).

$COALA ELEMENTARA(Nacialnaia scola)

Nr. 10, 1948

CUPRINSUL :

O dat5 glorioas5 (XXX ant de existentsa Comsomolului).

P. A. ZAISTAEV: VIttorie stameita ateoriei lui Miciurin si sarcinile scold e-lementare.

Didactics sl metodicaB. P. ESIPOV : Conditiutile de baza

pentru inlAturarea repetentiei.P, P. IVANOV : Din experienta stu-

dtu'ui cuvintelor concrete si abstrac-te in vorbirea elevilor din clasa IV-a.

A. V. TECUCEV : Influenta vorb.riltriv5t5toru!ui asupra ortografiei ele-vilor.

A. S. ENOHOVICI : Unele experimentede stiinte naturale pentru c:asa aIV-a.

Activitatea educative

P. ROZMASLOV Educatia vointei.N. P. EGOROV : Cu privire la proble-

ma educatiei ideologico-politice inscoala primara.

mari!or

si

4:s

www.dacoromanica.ro

EIBLIOGRAFIE:

Schite despre Invatatorl

.A. LEO$IN : Patru ani.V. CLIUSNICOV : Inv5tatorul Badacov

sl elevii lui.

Igiena scolara

4.. V. P:sareva : Higiena sistemului os-teo-muscular al elevului.

275

Consultatil

STEINBERG : Cum se foloseste cretala leclii:e de caligrafie.

Critica $l bibliografie

I. K. : `Un manual util de aritmet'ca.V. A. IGNATIEV si A. S. PLECICO :

Calculele In scris In clasa III-a pri-mar5.

www.dacoromanica.ro

Redactor rev. :MIHAIL ROLLER. Tehnoredactorreap.: VLAD MUSATESCU; Tehnoredactor: E.DITTRICH. Data In Meru : 9. XII. i948. Bon detIcar : 12.1. 1949. Format: 70x 100/16 Thai : 5.000

TIpogralla Unlversul

www.dacoromanica.ro

LEI 100.

wt.o

5

g

=

La

7

7.

r.

--C

www.dacoromanica.ro