1

REVISTA DE PSIHOLOGIEORGANIZA}IONAL|

Centrul de Psihologie Aplicat\Universitatea din Bucure[ti

Volumul I, nr. 2/2001

POLIROM

2

© 2001 by Centrul de Psihologie Aplicat\, Universitatea din Bucure[ti

http://www.polirom.ro

Editura POLIROM, B-dul Copou nr. 4P.O. BOX 266, 6600, Ia[i, ROMÂNIABucure[ti, B-dul I.C. Br\tianu nr. 6, et. 7

ISSN : 1582-5906

Printed in ROMANIA

Centrul de Psihologie Aplicat\, Facultatea de Psihologie[i {tiin]ele Educa]iei, Universitatea din Bucure[tiB-dul Iuliu Maniu nr. 1-3, Complex Leu, corp A, et. 5, camera 502tel./fax : (01)4116890 ; (01)4102740E-mail : ghmarius@fx.ro

Responsabil de numãr: Romeo Zeno Creþu

3

Sumar

Revista de psihologie organiza]ional\Volumul I, nr. 2/2001

STUDII {I CERCET|RI

Mielu ZlateCoaching-ul � un tip eficient de interven]ie organiza]ional\ ........................ 11

Gabriela Stroian{omajul ca factor morbigenetic în etiologia unor tulbur\ri psihice ............... 23

Marian PopaDimensiuni organiza]ionale ale accidentelor de avia]ie ............................. 39

Carmen GhineaInvestiga]ii ale factorilor psihologici ai comportamentului fiabil .................. 49

Alice MihaiRela]ia dintre leadership [i personalitatedin perspectiva psihologiei organiza]ionale ............................................ 61

Mihaela Alina VasileNegocierea cu valoare adãugat\ � alternativ\sau solu]ie a negocierii cu succes? ..................................................... 72

METODOLOGIE

Valentin DinuUn instrument de evaluare a caracterului stresogen al situa]iei de munc\ ...... 87

PUNCTE DE VEDERE

Adrian }anacliProbleme legislative [i procedurale în exercitarea psihologiei personalului ..... 99

DEBUT STUDEN}ESC

Andreea Cristina Crac\, Cora Virginia Dumitru, Emil Steg\rescuConcep]ia unui instrument de investigare a eficien]eipentru postul de poli]ist judiciar ........................................................ 107

87UN INSTRUMENT DE EVALUARE A CARACTERULUI STRESOGEN...

Valentin Dinu*

Un instrument de evaluare a caracterului stresogen alsitua]iei de munc\

Résumé

Cet ouvrage s�est proposé de présenter un instrument que nous avons élaboré pour mesurer�le stress évalué� par l�individu. Le questionnaire E.C.S.S. � M (L�Évaluation du CaractèreStressogène de la Situation de Travail) (35 items) est construit par 5 dimensions (à l�aide del�observation directe et de l�entrevu structuré): les émotions négatives conscientes, lafrustration due aux conditions de travail, le stress dû au chef et aux collègues, l�insatisfactionprofessionnelle, l�incapacité aperçue de résoudre les tâches de travail. L�instrument a étéappliqué sur 65 individus, essayant toutefois de le valider.

Mots-clés: stress, situation de travail, le stress évalué.

Oamenii se însp\imânt\, cel mai adesea, nu de lucruri,ci de imaginea pe care o au ei în[i[i despre lucruri�

Epictet

Stresul psihic � dimensiune a vie]ii cotidiene

Conceptul de stres a fost introdus în literatura de specialitate de Hans Selye în 1950 [idezvoltat în anii care au urmat (1957, 1973). Mul]i al]i autori au preluat conceptulrespectiv [i l-au inclus în cercet\rile lor, ajungând la concluzii interesante. Dintre cei cucontribu]ii remarcabile, `i amintim pe M.B. Arnold (1967), R.S. Lazarus (1969, 1991),J.E. McGrath (1970), Neufeld (1989) etc. Pot fi consultate în acest sens unele traduceridin literatura str\in\ (Goupil, 1991; Stora, 1999). {i psihologii români au inclus înpreocup\rile lor [tiin]ifice problematica stresului (vezi R. Floru, 1974; P. Derevenco,I. Anghel, A. B\ban, 1992; I. Iamandescu, 1993; Irina Holdevici, 1995; M. Miclea,1997).

Experien]a zilnic\ arat\ c\ via]a modern\ solicit\ în foarte mare m\sur\ posibilit\]ilede adaptare ale omului, individul uman trebuind s\ fie din ce în ce mai bine preg\titpentru a face fa]\ atât cerin]elor, solicit\rilor externe (întru câtva obiective), cât [i

Revista de psihologie organiza]ional\, vol. I, nr. 2, aprilie-iunie 2001, pp. 87-96

* Institutul de Cercetãri în Transporturi.

88 VALENTIN DINU

cerin]elor interne (de ordin subiectiv) constituite din dorin]e, aspira]ii, interese, trebuin]ede autorealizare etc. Astfel de �interac]iuni�, �ajust\ri� reciproce între individ [i mediulîn care tr\ie[te el (în spe]\ cel social, dar [i cel fizic) sunt generatoare de tensiuni ºi lanivelul individului (anxietate, stres, depresie), [i la nivelul societ\]ii în ansamblu ([omaj,conflicte sociale, mi[c\ri revolu]ionare). �La nivelul individului nu este vorba doar dereac]ii imediate, directe, la modific\ri nea[teptate, dar [i de o incomparabil\ capacitatede a anticipa evenimentele [i deci de a elabora r\spunsuri adaptative preventive� (Floru,1974, p. 10).

Dup\ cum am menþionat deja, conceptul de stres î[i are originea în cercet\rile defiziologie întreprinse pe animale de c\tre Hans Selye (1950), care descrie a[a-numitul�sindrom general de adaptare�, ce caracterizeaz\ reactivitatea organismelor biologicela stres. McGrath (1970) considera c\ stresul se produce ori de câte ori are loc undezechilibru marcant între solicit\ri [i posibilit\]ile de r\spuns ale organismului. Esteextraordinar cum lucrurile înceteaz\ s\ te deranjeze, dac\ înve]i s\ ignori lucrurile pecare nu le po]i schimba� Totul depinde în ce condi]ii te afli [i cum percepi un eveniment,spunea Selye.

Un rol important în producerea stresului îl are �caracterul subiectiv� al perceperii dec\tre individ a unor solicit\ri, evaluate de el ca dep\[indu-i posibilit\]ile (chiar dac\uneori realitatea este alta). Stresul psihic apare atunci când exist\ un dezechilibru întresolicit\rile obiective ale organismului [i posibilit\]ile pe care subiectul consider\ c\ leare pentru a le face fa]\ (Lazarus, 1966, apud Miclea, 1997).

Din punct de vedere psihologic, munca face parte din trebuin]ele fundamentale aleomului, corespunzând nevoii de realizare, nevoii de performan]\, recompensat\ prinsatisfac]ia rezultatelor ob]inute. Ea reprezint\ instrumentul principal al form\rii persona-lit\]ii umane. Stresul profesional este determinat de impactul omului cu procesul munciifizice [i intelectuale, în special în cadrul unei organiza]ii. Prin extensie putem vorbichiar despre existen]a unui stres organiza]ional (vezi Khan, Wolfe, Quin, Snoek, 1964).

Evaluarea caracterului stresogen al situa]iei

Stresul psihic nu rezult\ numai din �discrepan]a obiectiv\� între cerin]e [i posibilit\]ileindividului de a le face fa]\; între situa]ie [i r\spunsuri intervine �în]elesul� pe care îld\ individul presiunilor ce se exercit\ asupra lui, modul în care acesta percepe, interpre-teaz\, evalueaz\ [i tr\ie[te situa]ia respectiv\. ~nc\ de la Aristotel (Despre suflet) sevorbe[te despre �o judecat\ senzorial\� a ceea ce poate fi bun sau r\u pentru individ.Aceast\ �apreciere� determin\ o emo]ie pl\cut\ sau nepl\cut\. M.B. Arnold (1967)introduce no]iunea de apreciere sau evaluare în psihologia academic\. Ea consider\ c\emo]ia este determinat\ de o evaluare intuitiv\ a ac]iunii stimulilor (dac\ este �bun\�sau �rea� pentru mine, aici [i acum) înso]it\ de un pattern de schimb\ri fiziologice.Arnold distinge câteva emo]ii primare, simple reac]ii ale evalu\rii primare a situa]iilor:pl\cere, nepl\cere, dorin]\, aversiune, bucurie, triste]e, team\, speran]\, disperare.

Situa]ia obiectiv\ stresant\ fiind aceea[i, interpretarea ei de c\tre subiect devinedecisiv\ pentru producerea reac]iilor caracteristice stresului psihic. Examinarea numaidin punctul de vedere al stimulului sau al r\spunsului este insuficient\ [i nu asigur\descoperirea mecanismelor adaptative. Lazarus (1969) consider\ c\ stresul psihic implic\

89UN INSTRUMENT DE EVALUARE A CARACTERULUI STRESOGEN...

în mod obligatoriu un proces de evaluare; situa]ia-stimul este apreciat\ de individ cafiind d\un\toare, amenin]ându-i integritatea fizic\ sau psihic\. �Anticiparea� unuipericol, a unei v\t\m\ri, a unei tr\iri dureroase constituie nota caracteristic\ a stresuluipsihic. Intensitatea stresului este determinat\ în mare m\sur\ de evaluarea �subiectiv\�a daunei. La rândul ei, aceasta poate fi corect\ sau dispropor]ionat\ � în plus sau înminus. �Evaluarea semnifica]iei agen]ilor stresori are un caracter primar, global, înaintede elaborarea r\spunsului [i un caracter secundar (reevalu\ri repetate) în timpul [i dup\declan[area ac]iunii de r\spuns, conform «principiului conexiunii inverse» (m\rimea deie[ire influen]eaz\ starea de percep]ie a sistemului la o nou\ ac]iune sau la persisten]aac]iunii agentului stresor)� (Iamandescu, 1993, p. 54). Evaluarea amenin]\rii esteo inferen]\ asupra datelor unei situa]ii, bazat\ pe experien]\ proprie, real\ sau imaginar\,direct\ sau indirect\.

De un real folos în explicarea evalu\rii factorilor stresori, a poten]ialelor lor pericole[i amenin]\ri, sunt teoria echilibrului cognitiv, formulat\ de Fritz Heider în 1944,conceptul de a[teptare cognitiv\, introdus de Magda Arnold în 1967, terapiile emo]ional--comportamentale, practicate de Ellis (1995).

Potrivit lui Heider, c\utarea, men]inerea consisten]ei cognitive, ̀ nsu[irea unei viziuniconsistente asupra realit\]ii presupun organizarea (reorganizarea) universului cognitiv.La baza acestei activit\]i st\ procesul prin care individul �d\ un sens�, �interpreteaz\�evenimentele cu care vine în contact. Construindu-[i viziunea asupra realit\]ii prininterpretarea guvernat\ de principiul coeren]ei, al echilibrului, individul trece dincolode datele accesibile nemijlocit prin observa]ie pentru a putea explica, în]elege, pentrua-[i putea adapta propriul comportament. Un asemenea efect nu se ob]ine dintr-o dat\,ci presupune parcurgerea unei procesualit\]i.

~n concep]ia Magdei Arnold, în mod obi[nuit, succesiunea reac]iilor ar fi urm\toarea:� perceperea stimulilor;� evaluarea situa]iei;� reamintirea unor tr\iri similare (memoria afectiv\);� reevaluarea situa]iei (identificarea ei ca fiind periculoas\);� emo]ia de stres;� ac]iunea propriu-zis\.

La rândul s\u, Ellis (1995), fondatorul terapiei ra]ional-emo]ionale [i comporta-mentale, se bazeaz\ pe modelul A-B-C al perturb\rii psihice, unde A reprezint\ evenimentulde via]\ generator de stres, B se refer\ la credin]ele ira]ionale ale subiectului [iC reprezint\ consecin]ele psihologice ale acestora.

~ntre �evenimentele de via]\� [i �sursa de stres� nu se poate pune semnul identit\]ii.Primul element reprezint\ doar o surs\ poten]ial\ de stres, devine �stresor� în funcþie demodul în care este perceput, interpretat [i recunoscut ca atare. Aceea[i situa]ie poate filuat\ în considerare din diferite puncte de vedere, iar evaluarea ei depinde de opticapersonalã, de concep]ia despre via]\, de experien]a celui în cauz\. Dac\ accentul estepus pe pericol, pe risc, pe incapacitatea de a-l învinge, emo]ia va fi de fric\; dac\aten]ia se va concentra asupra c\ilor [i mijloacelor de a face fa]\ dificult\]ilor, dec\utare a posibilit\]ilor de a le dep\[i, se vor genera sentimente de încredere, curaj [iîndr\zneal\. �Subestimarea valen]elor negative� ale situa]iilor externe, înso]it\ de�supraestimarea valorii proprii�, duce la comportamente neadecvate. Acest lucru se

90 VALENTIN DINU

întâmpl\ [i în situa]ia invers\, atunci când �supraestimarea valen]elor negative alesitua]iilor externe� [i �subestimarea capacit\]ilor proprii� duc la comportamente defensiveexagerate. �Unele caracteristici psihice duc la dezvoltarea unei scheme cognitive maigenerale, predispunând individul la evaluarea ca amenin]\toare a unui larg registru deevenimente� (Golu, 1993). Selye însu[i afirm\: �Important nu este ce vi se întâmpl\,ci felul în care percepe]i faptul respectiv�.

Chestionar E.C.S.S. � M. Evaluarea caracterului stresogenal situa]iei de munc\

Pornind de la aceste considerente, ne-am propus s\ construim un instrument care �s\m\soare� stresul (tensiunea) rezultat, tocmai din �evalu\rile con[tiente� pe care le faceindividul, raportându-se la situa]iile (de munc\, în cazul de fa]\) întâlnite. Confruntându-secu un anumit stimul sau cu o situa]ie dificil\, subiectul �evalueaz\ amenin]area�,poten]ialul stresogen, dar [i propriile posibilit\]i de a-i face fa]\.

Pentru a m\sura �stresul evaluat� de c\tre individ în confruntarea cu diferitelesitua]ii de la locul de munc\, am construit un chestionar structurat pe 5 dimensiuni:tr\irea emo]ional\ negativ\ con[tientizat\ (itemii 1, 10, 17, 33), frustrarea datorat\condi]iilor de lucru (itemii 2, 9, 14, 15, 24), stresul datorat [efului [i colectivului (itemii3, 5, 7, 21, 22, 23, 25, 28, 30, 34), insatisfac]ia profesional\ (itemii 4, 6, 12, 16, 19,35), incapacitatea perceput\ de rezolvare a sarcinilor de serviciu (itemii 8, 11, 13, 18,20, 26, 27, 29, 31, 32).

Chestionarul con]ine 35 de itemi [i ia în considerare mai multe situa]ii care potgenera stres [i care sunt legate de locul de munc\: salariul, perspectiva [omajului,conflictele cu [efii sau cu colegii, raportarea la nou, conflictul munc\ � familie,dificult\]ile sarcinilor de la serviciu etc. (în construirea acestora fiindu-ne de un realfolos observa]ia direct\ [i interviurile semistructurate realizate cu opt dintre [efii desec]ie din institu]ia luat\ în studiu). Pentru exemplificare vom reda câ]iva itemi: �M\simt lini[tit pe parcursul întregii zile de lucru�, �Sunt trist c\ lucrurile merg prost însec]ia în care lucrez�, �Sunt mul]umit de condi]iile în care lucrez�, �A[ ob]ine rezultatemai bune în munca mea dac\ a[ avea condi]ii de lucru corespunz\toare�, �M\ simt bineîn prezen]a colegilor�, �~ntotdeauna când am nevoie de ajutor colegii m\ sprijin\�,�Simt nevoia s\-mi caut alt loc de munc\�, �M\ simt nelini[tit când nu pot rezolvaproblemele cu care m\ confrunt la serviciu�, �Simt c\ mi se adun\ greut\]ile [i nu le maipot face fa]\� etc.

Ca modalitate de r\spuns, am utilizat o scar\ Lickert în 5 trepte, dup\ cum urmeaz\:a = dezacord total, b = dezacord par]ial, c = a[a [i a[a, d = acord par]ial, e = acordtotal. Pentru a contracara efectele unei eventuale monotonii în acordarea r\spunsurilor,am intercalat în chestionar itemi care se coteaz\ invers, subiec]ii fiind �obliga]i� s\ fieaten]i la formularea lor (nevoia individului de consecven]\).

Variantele de r\spuns sunt cotate astfel:� pentru itemii: 3, 7, 11, 12, 14, 15, 16, 19, 20, 22, 24, 26, 27, 28, 29, 31, 32,

33, 34, 35 (a=1, b=2, c=3, d=4, e=5 puncte)� pentru itemii: 1, 2, 4, 5, 6, 8, 9, 10, 13, 17, 18, 21, 23, 25 se coteaz\ invers

(a=5, b=4, c=3, d=2, e=1)

91UN INSTRUMENT DE EVALUARE A CARACTERULUI STRESOGEN...

Un individ cu un scor mare la E.C.S.S. � M. va evalua situa]iile cu care se confrunt\ lalocul de munc\, considerându-le ca av^nd un poten]ial stresogen crescut. Acest instrumentî[i are �r\d\cinile� într-o cercetare pe care am realizat-o în perioada 1-30 octombrie1999 la SC �Arctic� SA din G\e[ti. Au participat 65 de subiec]i (31 de sex feminin [i34 de sex masculin) din �managementul mediu�, din toate sec]iile: mai[tri, subingineri,ingineri, [efi de sec]ie, în vârst\ de peste 30 de ani [i cu o vechime de minimum 5 aniîn cadrul organiza]iei.

Aspecte relevante ale chestionarului propus

Pentru început, vom reda grafic distribu]ia r\spunsurilor subiec]ilor pe cele 5 dimensiuniconsiderate, precum [i a scorurilor finale. Histogramele sunt sugestive pentru testarea�normalit\]ii� r\spunsurilor.

Dup\ cum se observ\ din grafice (vezi anexa), distribu]iile r\spunsurilor �aproximeaz\�destul de bine curba gaussean\.

Pentru o analiz\ mai riguroas\ a instrumentului vom lua în considerare [i alte aspecte.

� Validitate concurent\: E.C.S.S. � M. [i chestionarul �C� de anxietate (Cattell).Am apelat la chestionarul de anxietate, întrucât [i chestionarul E.C.S.S. � M. propus de noi�m\soar\� tot anxietate (stres, tensiune), chiar dac\ aceasta este �con[tient evaluat\� [iare drept factori generatori diverse situa]ii întâlnite la locul de munc\.

Coeficientul de corela]ie ob]inut între rezultatele la E.C.S.S. � M. [i la chestionarulde anxietate Cattell, calculat pe e[antionul studiat, este r=0,514 (p < 0,01).

Subiec]ii care au scoruri mari la chestionarul �C� au scoruri mari [i la E.C.S.S.Acest fapt ne poate duce [i la concluzia c\ subiec]ii care au ca tr\s\tur\ pregnant\ depersonalitate anxietatea (surprins\ de c\tre chestionarul �C�) vor interpreta [i �evalua�diversele situa]ii cu care se confrunt\ la serviciu ca fiind �amenin]\toare�, generatoarede stres (la un nivel ridicat). Constatarea de mai sus ne poate fi util\ în cazul selec]ieiprofesionale (pentru anumite posturi care necesit\ o mare rezisten]\ la stres) dac\ nuavem la dispozi]ie E.C.S.S. � M., cu rezerva c\ presupozi]ia se face la nivel global, f\r\a avea acces [i la informa]ii suplimentare (de exemplu, identificarea dimensiunilor lacare individul investigat este �mai sensibil�).

� Fidelitate:� half-split: r = 0,75� coeficientul Guttman Split-Half: r = 0,85� coeficientul de consisten]\ intern\ al lui Cronbach: a = 0,84

Notele definitorii ale chestionarului E.C.S.S.

~n tabelul 1 pot fi observate diferitele aspecte ale rezultatelor ob]inute în urma aplic\riichestionarului.

Astfel, vom identifica: media, abaterea standard, minimumul, maximumul, percentileleatât pentru scorurile finale la chestionarul E.C.S.S. � M., cât [i pentru fiecare dimensiune`n parte. Facem `ns\ o observa]ie în leg\tur\ cu �minimumul� [i �maximumul� teoretic

92 VALENTIN DINU

al chestionarului (35, respectiv 175), care sunt diferite de cele ob]inute pe lotul desubiec]i (57, respectiv 132). Aplicând chestionarul pe al]i subiec]i, îi putem �situa� peace[tia pe o �scal\ a stresului evaluat� (raportându-le punctajele la cele ale subiec]ilor pecare s-a f\cut validarea) sau pe fiecare dintre cele 5 dimensiuni pe care chestionarul î[ipropune s\ le surprind\.

Tabelul 1. Rezultate ob]inute în urma aplic\rii instrumentuluiT

rãir

ea e

mo]

iona

l\ne

gativ

\ co

n[tie

n-tiz

at\

Fru

stra

rea

dato

rat\

cond

i]iilo

r de

lucr

u

Stre

sul d

ator

at[e

fulu

i [i

cole

ctiv

ului

Insa

tisfa

c]ie

prof

esio

nal\

Inca

paci

tate

con[

tient

izat

\ de

rezo

lvar

e a

sarc

inilo

r de

serv

iciu

Scor

uri f

inal

e la

E.C

.S.S

.

Nr. subiec]i 65 65 65 65 65 65

Media 9,69 13,88 27,52 16,82 26,97 95,55

Abaterea standard 2,58 3,82 5,06 4,23 5,32 16,48

Minimum 4 7 17 9 12 57

Maximum 16 23 43 27 40 132

Percentila 25 8 11,5 23 13,5 24 84,5

Percentila 50 9 14 28 17 27 92

Percentila 75 11,5 16 30,5 20 30 106,5

Evaluarea caracterului stresogen al situa]iei

~n tabelul 2 prezent\m datele ob]inute în func]ie de sexul subiec]ilor.

Tabelul 2. Reparti]ia pe sexe a evalu\rii

Sexul subiecþilor Numãr Medie Abatere standard Minimum Maximum

Feminin 31 99,55 18,52 57 132

Masculin 34 91,91 13,65 67 117

Total 65 95,55 16,48 57 132

Se observ\ c\ persoanele de sex feminin apreciaz\ situa]iile cu care se confrunt\ lalocul de munc\, evaluându-le ca având un poten]ial stresogen mai mare, `n compara]iecu evalu\rile acelora[i situa]ii f\cute de b\rba]i (media scorurilor feminine este M =99,55, iar media scorurilor masculine este M = 91,91). Rezultatul prelucr\rii statistice(testul �t� Student aplicat pentru a releva dac\ exist\ diferen]e semnificative întrer\spunsurile subiec]ilor de sex masculin [i cele ale subiec]ilor de sex feminin) ne-a dusla aceea[i concluzie: t(63)=1,88 (p<0,05).

Dintre circumstan]ele prezentate în chestionar au fost evaluate, de c\tre subiec]iiparticipan]i la cercetare, ca puternic stresogene (cotate cu 4 sau 5 puncte) urm\toarelesitua]ii de la locul de munc\:

� conflictele de la serviciu � stresogene în propor]ie de 73%;� problemele de serviciu � stresogene în propor]ie de 70%;

93UN INSTRUMENT DE EVALUARE A CARACTERULUI STRESOGEN...

� faptul de a fi criticat sau penalizat � în propor]ie de 63%;� faptul c\ indivizii apreciaz\ c\, de[i muncesc mai mult decât colegii lor, sunt

pl\ti]i la fel � `n propor]ie de 60%;� sarcini, responsabilit\]i multiple � considerate ca fiind puternic stresogene de

59,8% dintre subiec]i;� condi]iile dificile de lucru � stresogene în propor]ie de 57%;� chemarea de c\tre superiori � stresogen\ în propor]ie de 47,8%;� riscul [omajului a fost evaluat ca puternic stresogen de 47% dintre subiec]ii

prezen]i în studiu;� rutina de la locul de munc\ � evaluat\ ca fiind puternic stresogen\ de 34% dintre

subiec]i;� conflictul de rol serviciu/familie � evaluat ca fiind stresogen în propor]ie de

30,7%.

În tabelul de mai jos prezent\m corela]iile dintre rezultatele la dimensiunile chestiona-rului, dar [i dintre rezultatele la fiecare dimensiune [i scorul final la E.C.S.S. � M.

Tabelul 3. Coeficien]ii de corela]ie dintre dimensiunile instrumentului

SF TENC FCL SSC IP ICRSSPearson Correlation 1,00 0,717** 0,705** 0,808** 0,743** 0,849**

Sig. (2-tailed) 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000SFN 65 65 65 65 65 65

Pearson Correlation 1,00 0,419** 0,485** 0,379** 0,647**

Sig. (2-tailed) 0,000 0,001 0,000 0,002 0,000TENCN 65 65 65 65 65

Pearson Correlation 1,00 0,386** 0,519** 0,459**

Sig. (2-tailed) 0,000 0,001 0,000 0,000FCL

N 65 65 65 65

Pearson Correlation 1,00 0,487** 0,623**

Sig. (2-tailed) 0,000 0,000 0,000

SSC

N 65 65 65

Pearson Correlation 1,00 0,458**

Sig. (2-tailed) 0,000 0,000IP

N 65 65

Pearson Correlation 1,00

Sig. (2-tailed) 0,000ICRSS

N 65

Legenda:SF � scoruri finaleTENC � tr\iri emo]ionale negative con[tientizateFCL � frustrare datorat\ condi]iilor de lucruSSC � stres datorat [efului [i colectivuluiIP � insatisfac]ie profesional\ICRSS � incapacitate con[tientizat\ de rezolvare a sarcinilor de serviciu

94 VALENTIN DINU

Dup\ cum se observ\, coeficien]ii de corela]ie sunt puternic semnificativi (p<0,01),ceea ce atest\ (înc\ o dat\) consisten]a intern\ a instrumentului.

Instrumentul propus poate fi utilizat atât pentru stabilirea nivelului de �stres evaluat�,generat de diverse situa]ii de la locul de munc\ (scor total), cât [i pentru stabilireastresului pe fiecare dimensiune. O dat\ depistate �punctele nevralgice�, se poate intervenipentru ameliorarea acestora prin diverse modalit\]i terapeutice sau training-uri.

F\r\ a avea preten]ia c\ instrumentul pe care l-am construit �epuizeaz\� situa]iile cupoten]ial stresogen prezente la locul de munc\ (în general) sau diversele aspecte care ducla instalarea, în final, a stresului (anxiet\]ii), acesta poate fi utilizat cel pu]in pentru a neforma o impresie asupra modului cum evalueaz\ diver[i lucr\tori caracterul stresant alsitua]iilor cu care se confrunt\ la locul de munc\, ce aspecte genereaz\ tensiuni maimari, care sunt punctele �mai slabe� ale indivizilor [i/sau ale companiei respective!

Bibliografie

ARNOLD, M.B. (1967), �Stress and Emotion�, in APPLEX, M.H.; THRUMBULL, R. (coord.),Psychological stress, Appleton Century-Crafts, New York.

CORSINI, R.J. (1987), Concise Encyclopedia of Psychology, John Wiley & Sons, New York.DEREVENCO, P.; ANGHEL, I.; B|BAN, A. (1992), Stresul în s\nãtate [i boal\: de la teorie

la practic\, Editura Dacia, Cluj-Napoca.FLORU, R. (1974), Stresul psihic, Editura Enciclopedic\ Român\, Bucure[ti.GOLU, M. (1993), Dinamica personalit\]ii, Editura Geneze, Bucure[ti.GOUPIL, G. (1991), Hans Selye � ~n]elepciunea stresului, Editura Coresi, Bucure[ti.HEIDER, F. (1971), �Attitudes et organisation cognitive�, in FAUCHEUX, C.; MOSCOVICI,

S., Psychologie sociale théorique et expérimentale, Mouton, Paris.HOLDEVICI, I. (1995), Autosugestie [i relaxare, Editura Ceres, Bucure[ti.IAMANDESCU, I.B. (1993), Stresul psihic ºi bolile interne, Editura All, Bucureºti.KAHN, R.L.; WOLFE, D.M.; QUIN, R.P.; SNOCK, J.D. (1964), Organization stress:

studies in role conflict and ambiguity, John Wiley, New York.LAZARUS, R.S. (1969), Patterns of adjustment and human effectiveness, McGraw-Hill, New

York.LAZARUS, R.S. (1991), Emotion and stress, Oxford University Press, New York, Oxford.McGRATH, S.E. (ed.) (1970), Social and psychological factors in stress, Holt, Rinehart &

Winston, New York.MICLEA, M. (1997), Stres [i ap\rare psihic\, Presa Universitar\ Clujean\.NEUFELD, R.W. (ed.) (1989), Advances in the investigation of psychological stress, John

Wiley, New York.SELYE, H. (1950), The physiology and patology of exposure to STRESS, Acta, Inc., Montréal.SELYE, H. (1957), The stress of life, Longman, Green and Co, Londra.SELYE, H. (1973), �The evolution of the stress concept�, in American Scientist, nr. 63.SELYE, H. (1975), Le stress de la vie: le problème de l�adaptation, trad.fr. Pauline Verdun,

Gallimard, Paris.STORA, J.B. (1999), Stresul, Editura Meridiane, Bucure[ti.

Not\: prelucr\rile statistice au fost realizate cu ajutorul programului S.P.S.S.

95UN INSTRUMENT DE EVALUARE A CARACTERULUI STRESOGEN...

Anex\

Figura 4. Distribu]ia r\spunsurilorpe dimensiunea �insatisfac]ie profesional\�

Figura 1. Distribu]ia r\spunsurilorpe dimensiunea �tr\irea emo]ional\

negativ\ con[tientizat\�

Figura 2. Distribu]ia r\spunsurilorpe dimensiunea �frustrarea datorat\

condi]iilor de lucru�

Figura 3. Distribu]ia r\spunsurilorpe dimensiunea �stresul datorat [efului

[i colectivului�

96 VALENTIN DINU

Figura 6. Distribu]ia scorurilor finalela E.C.S.S.

Figura 5. Distribu]ia r\spunsurilorpe dimensiunea �incapacitatea con[tientizat\

de a face fa]\ sarcinilor de serviciu�

159INFORMA}II

Bun de tipar: ianuarie 2002. Apãrut: 2002Editura Polirom, B-dul Copou nr. 4 � P.O. Box 266, 6600, Iaºi

Tel. & Fax (032) 21.41.00; (032) 21.41.11;(032) 21.74.40 (difuzare); E-mail: office@polirom.ro

B-dul I.C. Brãtianu nr. 6, et. 7 � P.O. Box 1-728, 70700, Bucureºti;Tel.: (01) 313.89.78, E-mail: polirom@dnt.ro

Tiparul executat la S.C. Polirom Co S.A.6600, Ia[i, Calea Chi[in\ului nr. 32

Tel.: (032) 230323; Fax: (032) 230485

http://www.polirom.ro