Proiectul de analiză a instruirilor (PAI) Moldova

Proiectul de analiză a instruirilor (PAI)MoldovaDecembrie 2018

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

2

Sumar

Lista abrevierilor 6

Mulțumiri 7

Sumar executiv 8

Introducere 12

Cadrul conceptual 16

Teoria schimbării 16

Identificarea actorilor cheie 17

Definirea principalelor instrumente 17

Definirea competențelor 18

Capitolul 1: Constatările obținute în cadrul exercițiului de cartografiere a instituțiilor de instruire de scurtă durată din Moldova 19

Furnizorii de instruiri de scurtă durată în cifre 21

Profilul furnizorilor de instruiri de scurtă durată 23

Capitolul 2: Caracteristicile instituțiilor de instruire de scurtă durată din Moldova în baza rezultatelor PAI 29

Studenți 31

Profesori/ instructorii 33

Infrastructura și echipamentul 35

Finanțare 36

Capitolul 3: Acțiunile instituțiilor de instruire de scurtă durată din Moldova 37

Acțiuni strategice ale instituțiilor de instruire de scurtă durată 37

Acțiunea 1: Stabilirea unei direcții strategice 37

Acțiunea 2: Elaborarea programelor în baza cererii 39

Acțiunea 3: Stabilirea unor relații sustenabile cu autoritățile 40

Acțiunea 4: Asigurarea viabilității financiare a instituției 43

Acțiunea 5: Respectarea standardelor naționale de calitate 45

Acțiunea 6: Capacitarea studenților de a profita de oportunitățile de educație și instruire 46

Acțiunea 7: Crearea unui mediu potrivit de predare/ învățare 48

Acțiunea 8: Pregătirea studenților pentru piața muncii 52

3

Acțiunea 9: Colectarea și publicarea datelor pentru un proces decizional informat 54

Percepțiile performanței instituțiilor de instruire de scurtă durată 55

Rezumatul principalelor constatări și recomandări pentru politici 58

Punctele forte ale instituțiilor de instruire de scurtă durată din Moldova 58

Domenii de îmbunătățire pentru instituțiile de instruire de scurtă durată din Moldova 59

Referințe 62

Anexe 64

Anexa 1: Metodologia sondajului și instrumentele de sondaj 64

Metodologia sondajului 64

1. Sondajul furnizorilor de instruiri 64

1.1. Baza de eșantionare a furnizorilor de instruiri 65

1.2. Proceduri de asigurare a calității pentru baza de eșantionare 65

1.3. Strategia de eșantionare 66

2. Focus grupurile cu studenți, absolvenți și angajatori 66

2.1. Selectarea studenților, absolvenților și angajatorilor 67

Instrumentele de sondaj și focus grupuri 67

1. Chestionarul pentru furnizorii de instruiri (CAPI) 67

2. Chestionarul de instruire și ghidul intervievatorului 68

3. Proceduri de control al calității 69

4. Ghiduri, chestionar și agenda discuției pentru focus grupuri 69

Echipa de proiect pentru sondaj 70

Anexa 2: Rezumatul rezultatelor obținute în discuțiile în focus grupuri cu studenți, absolvenți și angajatori 71

1. Studenți 72

1.1. Selectarea furnizorului de instruiri 72

1.2. Planuri după absolvire 73

1.3. Asistență din partea furnizorilor de instruiri în găsirea unui loc de muncă 73

1.4. Experiență în timpul instruirii 74

1.5. Percepția studenților 75

2. Absolvenți 75

2.1. Selectarea furnizorului de instruiri 75

2.2. Statutul și procesul profesional 77

4

2.3. Asistență din partea furnizorilor de instruiri în găsirea unui loc de muncă 78

2.4. Experiență în timpul instruirii 79

2.5 Relevanța instruirii pentru locul de muncă actual 79

2.6. Percepția absolvenților 80

3. Angajatorii 81

3.1. Procesul de recrutare 81

3.2. Percepția abilităților absolvenților 82

3.3. Parteneriate cu instituțiile de instruire 82

3.4. Percepția angajatorilor 84

FiguriFigura 1. Rata de școlarizare după nivelul de învățământ și an școlar 13

Figura 2. Distribuția instituțiilor pe regiuni de dezvoltare, N = 272 21

Figura 3. Durata de activitate a instituțiilor, N = 272 21

Figura 4. Ponderea studenților înmatriculați în funcție de tipul furnizorului de instruire de scurtă durată, N = 247 22

Figura 5. Domeniul principal de activitate, N = 272 23

Figura 6. Înmatricularea în funcție de profesie (media ponderată a primelor trei cursuri indicate), N = 272 24

Figura 7. Înmatricularea în funcție de profesie (după numărul cumulat de studenți înscriși), N = 272 24

Figura 8. Numărul de cursuri, N = 272 24

Figura 9. Durata primelor trei cursuri (media ponderată), N = 272 24

Figura 10. Ministerul care supraveghează activitatea prestatorilor de instruiri de scurtă durată, N = 272 27

Figura 11. Forma de proprietate a instituției, N = 50 30

Figura 12. Tipul instituției, N = 50 30

Figura 13. Distribuția pe vârste a studenților din instituțiile de instruire de scurtă durată , N = 30 31

Figura 14. Studiile medii ale studenților în momentul înmatriculării (2017), N = 50 32

Figura 15. Motive de abandon în 2017, procent raportat la rata totală de abandon, N = 22 32

Figura 16. Experiență medie a instructorilor/ profesorilor în industrie, N = 50 33

Figura 17. Experiență medie de predare a instructorilor/ profesorilor, N = 50 33

Figura 18. Nivelul mediu de educație al instructorilor/profesorilor, N = 50 (ponderată) 34

Figura 19. Numărul mediu de calculatoare, N = 47 35

5

Figura 21. Structura cheltuielilor instituțiilor de instruire, N = 47 36

Figura 22. Instituția are un consiliu de conducere sau guvernare? (N = 50) 38

Figura 23. Mecanisme de determinare a competențelor care urmează a fi predate în programele de instruire, N = 50 (răspuns multiplu) 39

Figura 24. Frecvența participării instituțiilor de instruire la evenimente guvernamentale, N = 50 41

Figura 25. Principalele canale de comunicare între furnizorii de instruire și oficialii guvernamentali, N = 50 (răspuns multiplu) 42

Figura 26. Personalul care elaborează bugetul operațional, N = 50 44

Figura 27. Flexibilitatea de gestiune a resurselor financiare, N = 50 44

Figura 28. Aplicarea standardelor de competență la livrarea programelor de studii, N = 50 (răspuns multiplu) 46

Figura 29. Aranjamente flexibile oferite de instituțiile de formare, N = 50 (răspuns multiplu) 47

Figura 30. Autonomia de a introduce / închide programe, N = 50 49

Figura 31. Procentul instituțiilor care au introdus / închis programe, N = 50 49

Figura 32. Instituții care solicită opinii de la studenți, N = 50 50

Figura 33. Instituții care solicită opinii de la absolvenți, N = 50 50

Figura 34. Tipuri de oportunități de dezvoltare profesională pentru instructori, N = 31 (răspuns multiplu) 52

Figura 35. Frecvența colectării datelor, N = 50 55

TabeleTabelul 1. Metodologia de cartografiere a instituțiilor de instruire de scurtă durată din Moldova 19

Tabelul 2. Numărul de instituții de instruire de scurtă durată, după mărime și tipul instruirii oferite 23

Tabelul 3. Domeniile în care sunt oferite instruirile, N = 272 26

Tabelul 4. Numărul instituțiilor de instruire de scurtă durată după mărime și tipurile instruirii oferite 30

LISTA ABREvIERILoR6

Lista abrevierilor

ANACEC Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare

ANoFM Agenția Națională pentru ocuparea Forței de Muncă

BNS Biroul Național de Statistică

CAEM Clasificatorul Activităților din Economia Moldovei

CAPI Interviu personal asistat de calculator

CASEL Colaborare pentru învățarea academică, socială și emoțională

CC Controlul calității

CD Cercetare și dezvoltare

CIvIS Centrul de Analiză și Investigații Sociologice, Politologice și Psihologice

CNC Cadrul național al calificărilor

IPT Instruire profesională tehnică

ISIC Clasificare Industrială Internațională Standard

KWPF Mecanismul de parteneriat dintre Coreea și Banca Mondială

MECC Ministerul Educației, Culturii și Cercetării

MSMPS Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

oNG organizație neguvernamentală

PAPI Interviu personal pe hârtie

PAI Proiectul de analiză a instruirilor

PAIM Proiectul de analiză a instruirilor în Moldova

PIB Produs intern brut

PISA Programul pentru evaluarea internațională a elevilor

SABER-WFDAbordare sistemică pentru îmbunătățirea rezultatelor în educație – dezvol-tarea forței de muncă

SIME Sistem Informațional de Management în Educație

TIC Tehnologia informației și comunicațiilor

UE Uniunea Europeană

USAID Agenția Statelor Unite ale Americii Pentru Dezvoltare Internațională

7MULțUMIRI

Mulțumiri

Prezentul raport a fost pregătit de către Lucia Casap (ofițer operațiuni), Koji Miyamoto

(economist senior) și Minju Choi (consultant). Datele sondajului corporativ au fost colec-

tate de către CIvIS Moldova sub îndrumarea lui Ruslan Sintov. Margo Hoftijzer, Alexandra

valerio, Keiko Inoue, viviana venegas Roseth și Ana María Santillana au adus contribuții

valoroase, sprijin intelectual și sfaturi practice în decursul elaborării acestui studiu.

Echipa este recunoscătoare pentru spiritul de conducere din partea lui Harry Patrinos

(manager practică), Cristian Aedo (manager de sector), omar Arias (manager de sec-

tor) și Anna Akhalkatsi (director de țară în Moldova). Echipa aduce mulțumiri lui Denis

Nikolaev, Elizabeth Ninan și Abla Safir care au revăzut studiul.

Echipa este recunoscătoare Guvernului Republicii Moldova pentru comentariile și

opiniile sale pe marginea constatărilor încă de la etapa incipientă a studiului. În special,

echipa dorește să aducă mulțumiri Ministerului Educației, Culturii și Cercetării și Agenției

Naționale de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare pentru perspectivele și îndru-

mările lor în decursul procesului. Echipa este recunoscătoare Cristinei Denița-Boțolin,

șefa Serviciului învățare pe tot parcursul vieții pentru colaborarea continuă în timpul pro-

cesului. Echipa ar dori să mulțumească de asemenea tuturor participanților la interviuri și

focus grupuri pentru sugestiile și comentariile lor valoroase.

Echipa este recunoscătoare pentru suportul administrativ acordat de către Sujani Eli

în Washington D. C. și Tamara Ursu în Moldova.

Studiul a fost posibil datorită suportului financiar acordat de către Mecanismul de

parteneriat dintre Coreea și Banca Mondială (KWPF).

SUMAR ExECUTIv8

Sumar executiv

Moldova, la fel ca multe alte țări din regiune, se confruntă cu tranziții economice și de-

mografice rapide. Angajatorii raportează că competențele necorespunzătoare ale forței

de muncă le afectează productivitatea. Politicile educaționale și de instruire trebuie să

racordeze într-o măsură mai mare competențele necesare angajatorilor, însă deținute

insuficient de către lucrători (Rutkowski, Levin și Bargu 2017). Recunoscând importanța

dezvoltării forței de muncă în scopul îmbunătățirii perspectivelor socioeconomice ale ță-

rii, Guvernul Republicii Moldova a aprobat strategii de dezvoltare a educației pentru anii

2013–2020. obiectivele principale sunt de a îmbunătăți calitatea sistemului educațional

și de instruire, și de a potrivi mai bine rezultatele acestora cu necesitățile pieței muncii.

În ultimii ani a fost înregistrat un anumit progres în înțelegerea disponibilității și rolului

programelor de instruire profesional tehnică (IPT) în Moldova. Însă, mai rămâne de învă-

țat multe despre tipurile de furnizori de instruiri existenți și eficacitatea lor în stimularea

dezvoltării capitalului uman. În special, nu sunt disponibile informații despre furnizorii de

instruiri de scurtă durată, inclusiv caracteristicile, practicile și rezultatele lor. ținând cont

de această lipsă de informații și interesul deosebit al guvernului de a înțelege mai bine

organizarea instruirilor de scurtă durată, Banca Mondială a lansat Proiectul de analiză a instruirilor (PAI) cu scopul de a cartografia aceste instituții și de a analiza măsura în care

ele urmează practici ce conduc la o prestare mai bună a serviciilor.

În colaborare cu Centrul de Analiză și Investigații Sociologice, Politologice și Psihologice

(CIvIS) și Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) al Republicii Moldova, Banca

Mondială a realizat în perioada 2017–2018 un exercițiu de cartografiere și o analiză a

furnizorilor de instruiri de scurtă durată. Exercițiul de cartografiere a identificat 272 de

furnizori de instruiri de scurtă durată, inclusiv instituții IPT și universități. Majoritatea lor

operează în zone urbane și sunt instituții private de mărimi mici și mijlocii. Deși există mai

puține instituții publice care prestează servicii de instruire de scurtă durată, ele sunt mult

mai mari în funcție de numărul studenților. Cursurile de conducere a autovehiculelor și

de limbi au fost cele mai populare în rândul studenților înmatriculați în anul 2016.

Principalele rezultatele ale PAI, bazate pe un eșantion de 50 de instituții, pot fi siste-

matizate pentru fiecare din următoarele 9 domenii instituționale de acțiuni care con-

duc la prestarea serviciilor de calitate:

Acțiunea 1: Stabilirea unei direcții strategice

Acțiunea 2: Elaborarea programelor în baza cererii

Acțiunea 3: Stabilirea unor relații sustenabile cu autoritățile

Acțiunea 4: Asigurarea viabilității financiare a instituției

Acțiunea 5: Respectarea standardelor naționale de calitate

9SUMAR ExECUTIv

Acțiunea 6: Capacitarea studenților de a profita de oportunitățile educaționale și de

instruire

Acțiunea 7: Crearea unui mediu potrivit de predare/învățare

Acțiunea 8: Pregătirea studenților pentru piața muncii

Acțiunea 9: Colectarea și publicarea datelor pentru un proces decizional informat

Acțiunea 1: Capacitate limitată de elaborare a unor strategii de instruire baza-te pe cerere, de monitorizare a progresului și de îmbunătățire a responsabilizării. În timp ce majoritatea instituțiilor de instruire de scurtă durată din Moldova au elabo-

rat oficial declarații de misiune, puține dintre ele iau în considerare opiniile asociațiilor

industriale, ale angajatorilor și ale comunității. Deși majoritatea furnizorilor de instruiri

colectează date despre studenți și instructori, puțini din ei colectează informații despre

absolvenți, ceea ce i-ar ajuta să monitorizeze progresul realizat în direcția atingerii sco-

purilor strategice. Mai mult decât atât, multe instituții nu dispun de mecanisme interne

de responsabilizare, cum ar fi consilii de administrare sau de guvernare. Chiar și acolo

unde sunt consiliile de administrare sau de guvernare, acestea includ într-o mică măsură

membri din industrii.

Acțiunea 2: Capacitate limitată de a elabora și adapta programe de instruire care să reflecte necesitățile de competențe de pe piața muncii. Doar circa jumătate dintre

instituțiile care oferă instruiri de scurtă durată acordă, la determinarea ofertei de progra-

me, suficientă atenție cererii din partea industriei sau evaluării necesităților de compe-

tențe. Studenții furnizorilor de instruiri din Moldova par să aleagă sectorul de specializare

mai degrabă în baza intereselor lor personale, decât în baza informațiilor privind cererea

locurilor de muncă. Doar 30 de procente dintre furnizorii de instruiri dispun de strategii

de a implica angajatorii sau grupurile industriale în procesul decizional instituțional.

Acțiunea 3: Colaborările limitate cu autoritățile publice în rândul instituțiilor de instruire private. Instituțiile private de instruire de scurtă durată din Moldova tind să

manifeste un nivel limitat de implicare în dialogul privind politicile și interacțiunea cu au-

toritățile guvernamentale. În timp ce aproximativ o treime dintre instituții nu sunt supuse

unor inspecții obligatorii sau auditului financiar, restul urmează în general mecanisme de

conformare reglementară și perfecționare a serviciilor.

Acțiunea 4: Unele mecanisme de asigurare a viabilității financiare. Instituțiile de

instruire atât publice, cât și private din Moldova dispun de autoritate în domeniul colec-

tării resurselor financiare, utilizării și gestiunii lor. În același timp, puține instituții solicită

contribuții de la autoritățile guvernamentale, donatorii sau angajatorii. Aproape toate

instituțiile de instruire participante au indicat că au un buget operațional, pregătit în mare

parte de către instituțiile propriu-zise. Aceste instituții tind să aibă libertate în gestionarea

fondurilor.

Acțiunea 5: Angajament limitat, în special în rândul instituțiilor private, de a asi-gura standardele naționale de calitate. Deși toate instituțiile publice de instruire de

scurtă durată din Moldova efectuează analize în vederea asigurării respectării standarde-

lor naționale de calitate, multe instituții private sau nonprofit nu urmează acest proces.

SUMAR ExECUTIv10

Programele de instruire de scurtă durată tind să utilizeze curriculum și standarde ocupa-

ționale bazate pe competențe determinate în mare parte de către instituții în mod indi-

vidual sau de către un cadru național. Doar circa jumătate dintre instituțiile de instruire

conceptualizează, elaborează sau adaptează programe de instruire în vederea ajustării

acestora la standardele asociațiilor industriale și ale angajatorilor. o provocare semnifica-

tivă pentru mulți furnizori de instruiri constă în lipsa standardelor ocupaționale naționale,

care le-ar ghida și ușura munca. Întrucât Agenția Națională de Asigurare a Calității și-a

început activitatea recent, doar o cincime dintre instituțiile de instruire de scurtă durată

au fost acreditate, o pătrime fiind în prezent în proces de acreditare.

Acțiunea 6: Unele mecanisme de capacitare a studenților în fructificarea oportu-nităților de educare și instruire. Deși mai puțin de jumătate dintre instituțiile de instruire

de scurtă durată din Moldova evaluează competențele elevilor înainte de admiterea la

program, acestea tind să ofere flexibilitate studenților în finalizarea instruirii, în special

prin intermediul orarelor flexibile. La finalizarea programului, majoritatea instituțiilor de

instruire oferă certificate și examene standardizate pentru studenți, însă nu neapărat ofe-

ră certificate recunoscute național.

Acțiunea 7: Unele mecanisme de creare a unui mediu potrivit de predare/învăța-re. Majoritatea instituțiilor sunt autonome în introducerea și închiderea programelor de

instruire. În ultimii trei ani, mai mult de jumătate dintre instituțiile participante la sondaj

au introdus programe noi de instruire de scurtă durată, iar câteva au închis programe de

instruire de scurtă durată. Trei pătrimi dintre instituțiile de instruiri au elaborat sau adaptat

în ultimii trei ani din diferite motive programele de studiu. Majoritatea instituțiilor de in-

struire au solicitat opinii de la absolvenți privind calitatea serviciilor de instruire pe care le

oferă, însă mai puțin de la studenți. Aproape trei pătrimi dintre instituțiile de instruire au

raportat că evaluează performanța instructorilor, însă aproape jumătate nu oferă premii

sau penalizează în funcție de performanțe. În 2017, instituțiile de instruire de scurtă du-

rată au oferit instructorilor astfel de oportunități de participare în activități de dezvoltare

profesională, precum: conferințe sau cursuri.

Acțiunea 8: Oportunități limitate pentru studenți în pregătirea pentru piața mun-cii. Multe instituții de instruire de scurtă durată din Moldova oferă oportunități limitate

pentru elevi în realizarea cu ușurință a tranziției spre piața forței de muncă. În timp ce mai

mult de o treime dintre furnizorii de instruiri primesc echipament și resurse de la com-

panii, foarte puțini beneficiază de oportunități pentru proiecte de cercetare și dezvoltare

(CD). Furnizorii de instruiri oferă de asemenea, suport limitat studenților în procesul de

căutare a oportunităților de stagiu și ucenicie. Mai mult decât atât, nu există resurse sufi-

ciente dedicate oferirii serviciilor de consiliere profesională.

Acțiunea 9: Capacitate limitată de colectare și publicare a datelor pentru un pro-ces decizional informat. Majoritatea furnizorilor de instruiri de scurtă durată colectează

cu frecvența diferită, o gamă largă de date privind performanța instituției și programului.

Cu toate acestea, mai puțini furnizori colectează informații privind ocuparea forței de

muncă. Informația este utilizată în mare parte la nivel intern, în comunicarea cu personalul

11SUMAR ExECUTIv

și studenții. Majoritatea ofertanților de instruire utilizează datele colectate pentru discuții

interne privind performanța instituției sau a programului.

În continuare, rezultatele PAI în Moldova indică trei domenii în care furnizorii de in-

struiri își pot continua eforturile de a instrui într-un mod eficient forța de muncă pentru

a satisface necesarul de competențe. În primul rând, furnizorii de instruiri de scurtă du-

rată și-ar spori rezultatele dacă ar mări capacitatea de luare a deciziilor informate prin

colectarea regulată a datelor privind rezultatele instruirilor, inclusiv angajările și venituri

absolvenților, cu scopul de a îmbunătăți programele. În al doilea rând, furnizorii privați

și nonprofit de instruiri de scurtă durată ar beneficia de pe urma stabilirii unui dialog

constant cu autoritățile guvernamentale prin comunicare și racordarea la standardele

naționale de calitate. Acești furnizori ar putea, de asemenea, îmbunătăți standardele de

calitate prin evaluări externe, astfel încât, instruirile să corespundă standardelor naționa-

le. În cele din urmă, furnizorii de instruiri de scurtă durată ar putea să pregătească mai

bine studenții pentru piața muncii prin stabilirea unor colaborări durabile cu angajatorii

și/sau asociațiile industriale și oferirea unui volum mai mare de informații și consiliere

profesională studenților, pentru ca aceștia din urmă să poată găsi oportunități de stagiu/

ucenicie. În același timp, este nevoie ca guvernul să consolideze politicile și mecanismele

de reglementare astfel încât, să motiveze și să ajute furnizorii de instruiri să-și perfecțio-

neze serviciile oferite.

INTRoDUCERE12

Introducere

Moldova este o țară mică din Europa de Est, cu venituri medii-inferioare, cu o popula-

ție de aproximativ 3,55 milioane. Deși este cea mai săracă țară din Europa, economia

Moldovei este în dezvoltare, înregistrând o creștere anuală a produsului intern brut (PIB)

de 4,1 procente în 2016 (Indicatorii mondiali de dezvoltare). Rata sărăciei în Moldova s-a

redus rapid, rata numărului de persoane sărace la pragul național de sărăcie reducân-

du-se de la 22,0 procente din populație în 2011, la 9,6 procente în 2015. Economia a

trecut prin schimbări structurale semnificative începând cu anii 2000. Deși cota sectorului

agricol în PIB total a fost de 29 procente în 2000, ea s-a redus la 14 procente în 2016.

Spre deosebire de acesta, sectorul serviciilor domină economia actuală, majorându-și

cota de la 49 procente din PIB în 2000, la peste 70 procente în 2016. În pofida acestei

evoluții economice recente, țara recunoaște că pentru viitor, creșterea dirijată de consum

și reducerea sărăciei prin intermediul remitențelor și pensiilor nu sunt durabile (Banca

Mondială 2017b).

Moldova trece de asemenea, și prin schimbări demografice care afectează piața mun-

cii și productivitatea. Timp de peste un deceniu creșterea anuală a populației a fost de

aproape –0,1 procente. Această scădere treptată a populației poate fi atribuită emigrării

în proporții mari și ratelor reduse de fertilitate (Banca Mondială 2018a). În 2016, mai mult

de 880.000 moldoveni, sau aproape o pătrime din populația totală, locuia în afara țării

(Fundația Europeană pentru Instruire 2017), iar fertilitatea s-a menținut la o rată de 1,2

nașteri per femeie. ținând cont de îmbătrânirea populației și reducerea anticipată a cotei

populației cu vârsta aptă de muncă, este necesar prin urmare, ca Moldova să echipeze

forța de muncă existentă, cu un nivel înalt de competențe și cunoștințe.

ținând cont de aceste schimbări ale profilului economic și demografic, Moldova acor-

dă prioritate consolidării calității și relevanței educației și instruirii pentru competențe

relevante pieței muncii (Banca Mondială 2018a). Sistemul de învățământ obligatoriu din

Moldova include un an de educație preșcolară, urmat de nouă ani de învățământ general

(patru ani de educație primară și cinci ani de educație secundară medie). După acești

nouă ani, elevii pot alege să urmeze trei trasee educaționale diferite: (a) liceu/educație

secundară superioară (curs academic general de trei ani), (b) colegii (curs profesional cu

acces la educația superioară) sau (c) școli profesionale (Banca Mondială 2018c).

În decursul ultimului deceniu, accesul la educația pre-primară s-a îmbunătățit con-

stant, în timp ce înmatricularea în educația primară și general secundară a manifestat o

tendință inversă, în mare parte datorată scăderii populației cu vârstă școlară (figura 1).

Rata brută de înmatriculare în educația pre-primară s-a majorat de la 70 procente în anul

școlar 2006/2007 la 86 procente în 2016/2017 (Biroul Național de Statistică [BNS]). În

13INTRoDUCERE

mod contrar, în aceiași perioadă, rata brută de înmatriculare în educația primară s-a redus

de la 94 procente la 91 procente și de la 90,5 procente la 87 procente în cazul educației

general secundare.

Calitatea educației în Moldova s-a ameliorat, însă performanțele sunt încă sub me-

dia rezultatelor altor țări învecinate. Moldova a participat la Programul pentru Evaluarea

Internațională a Elevilor (PISA) în 2009 și 2015. Comparând acești doi ani, scorurile PISA

obținute de către elevii în vârstă de 15 ani la toate subiectele testate (matematică, lec-

tură și științe) s-au îmbunătățit cu echivalentul unui an școlar (Banca Mondială 2018b).

Moldova a obținut scoruri mai mari decât unele țări cu un nivel mai sporit al venituri-

lor, inclusiv Georgia, Kosovo și Fosta Republică Iugoslavă Macedonia. Cu toate acestea,

Moldova a obținut performanțe mai joase decât unele țări din regiune, cum ar fi România,

Bulgaria și Federația Rusă.

În pofida îmbunătățirii performanțelor studenților, acest progres nu este uniform pe

întreg teritoriul țării, elevii din familiile cu venituri mai mici și cei din zonele rurale con-

fruntându-se cu mari dificultăți de învățare. De exemplu, rezultatele PISA 2015 arată că

decalajul dintre elevii care provin din cele 20 de procente inferioare ale păturilor soci-

ale, economice și culturale și cei din cele 20 de procente superioare este echivalent cu

aproape trei ani de școlarizare (Banca Mondială 2018b). Decalajul dintre elevii din zonele

rurale și urbane este egal cu aproape 1,5 ani de școlarizare. Mai mult decât atât, ratele

în descreștere a fertilității și emigrarea continuă să reducă numărul de elevii în regiunile

rurale.

ținând cont de faptul că aceste schimbări economice și demografice afectează siste-

mul educațional, în țară se constată un deficit tot mai mare de competențe. Angajatorii

din Moldova raportează că performanța companiilor lor este limitată de competențe-

le nepotrivite ale forței de muncă. În special, trei cele mai importante competențe care

lipsesc și limitează performanța companiilor sunt: insuficiența competențelor tehnice

specifice ocupației, etica de muncă nesatisfăcătoare și motivația slabă (Rutkowski, Levin

100000

120000

140000

160000

180000

200000

220000

240000

260000

280000

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

PrimarPre-primar Secundar inferior

FIGURA 1. RATA DE ȘCOLARIZARE DUPĂ NIVELUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT ȘI AN ȘCOLAR

INTRoDUCERE14

și Bargu 2017). Decalajele de competențe (manuale și ne-manuale) sunt mai pronunța-

te în cazul angajaților cu calificare medie, decât în cazul angajaților cu calificare înaltă.

Lucrătorilor cu calificare medie le lipsește motivația, dorința de a învăța, abilitățile de ana-

liză și soluționare a problemelor și cunoștințele de lucru la calculator, în timp ce lucrătorii

cu calificare înaltă sunt mai mult afectați de cunoașterea insuficientă a limbilor străine.

Angajatorii sunt de asemenea, mai îngrijorați de competențele lucrătorilor tineri (cu

vârsta până la 30 de anii), decât de cele ale lucrătorilor mai în vârstă. opiniile angajato-

rilor sugerează că absolvenții universităților nu dispun de setul de competențe necesare

pieței muncii (Banca Mondială 2018d). Deși comparativ cu cei cu un nivel mai redus al

studiilor, absolvenții universităților au perspective mai bune de angajare și câștig, aproa-

pe jumătate dintre companiile din Moldova raportează dificultăți în găsirea personalului

cu competențe potrivite. Chiar și în rândul absolvenților universităților angajați, 43 de

procente au raportat o neconcordanță dintre studiile lor și cerințele locurilor de muncă,

inclusiv de supra-calificare (28 de procente) și angajarea într-un alt domeniu decât cel în

care a obținut diploma de studii (9 procente). În mod similar, deși programele de instruire

profesional tehnică (IPT) îmbunătățesc perspectivele de angajare ale absolvenților, între

40 și 50 de procente dintre absolvenții acestora aleg să nu caute de lucru sau au fost des-

curajați să participe pe piața națională a forței de muncă (Banca Mondială 2018c).

Conform Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS), locurile de mun-

că care necesită un nivel mai redus de competențe (sau locurile de muncă care necesită

lucru fizic) sunt cele mai solicitate în cadrul majorității sectoarelor din Moldova. În special,

există o cerere înaltă de croitorese în industria ușoară, șoferi în transport, lucrători agri-

coli în câmp și lucrători la linia de producție în industria produselor alimentare (Banca

Mondială 2017a). În sectorul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) există un de-

ficit de angajați cu calificare tehnică joasă, inclusiv testeri, programatori și designeri web.

Atât în sectorul TIC, cât și în comerț nu există suficienți angajați care ar putea ocupa poziții

de conducere. Rotația angajaților este raportată ca fiind una înaltă, în special în compa-

niile mari și în rândul locurilor de muncă simple, cu excepția sectorului TIC. Unele cauze

identificate includ salariile mici și investițiile slabe în dezvoltarea forței de muncă simple

de către angajatori.

Abordările curente privind forța de muncă indică asupra importanței echipării tineri-

lor cu competențe solicitate de piață. Politicile educaționale și de instruire trebuie să fie

concentrate mai mult pe dezvoltarea competențelor de care au nevoie angajatorii, însă

de care dispun în mod limitat lucrători (Rutkowski, Levin și Bargu 2017). Acestea includ

nu doar competențe tehnice și cognitive specifice ocupației, dar și abilități social-com-

portamentale și socioeconomice. Recunoscând importanța dezvoltării forței de muncă

în vederea îmbunătățirii perspectivelor socioeconomice ale țării, Guvernul Republicii

Moldova a aprobat Strategia de dezvoltare a Învățământului Profesional Tehnic pentru

anii 2013–2020. Unul din obiectivele acesteia este de a îmbunătăți calitatea programelor

de IPT și de a le potrivi mai bine la necesitățile curente ale pieței muncii (Banca Mondială

2013). În acest context, furnizorii de instruiri de scurtă durată care deservesc populația

15INTRoDUCERE

cu vârsta aptă de muncă joacă un rol cru-

cial. În primul rând, ei pot oferi soluții per-

soanelor care nu au acumulat competențe

suficiente prin intermediul sistemului edu-

cațional formal. În al doilea rând, furnizorii

de instruiri pot oferi o perfecționare a cali-

ficărilor pentru persoanele care încearcă să

își schimbe cursul carierei. Prin urmare, asi-

gurarea calității furnizorilor de instruiri este

importantă pentru analiza și îmbunătățirea

programelor de IPT.

Deși în ultimii ani s-au realizat multe

progrese pentru a înțelege și evalua mai

bine calitatea programelor de IPT, mai ră-

mâne încă mult de învățat despre diferite

tipuri de furnizori de instruiri din Moldova.

În mod special, lipsesc informații despre

furnizorii de instruiri de scurtă durată din

țară. Informații elementare despre furni-

zorii de instruiri de scurtă durată și o în-

țelegere a caracteristicilor, practicilor și

comportamentelor acestora nu sunt dispo-

nibile. ținând cont de aceasta, dar și inte-

resul sporit al guvernului de a înțelege mai bine prestatorii instruirilor de scurtă durată

în Moldova, Banca Mondială a lansat inițiativa Proiectului de Analiză a Instruirilor (PAI) cu

scopul de a identifica condițiile actuale și practicile generale de operare a furnizorilor de

instruiri de scurtă durată, precum și condițiile și practicile care contribuie la performan-

țe sporite. În colaborare cu Centrul de Analiză și Investigații Sociologice, Politologice și

Psihologice (CIvIS) din Moldova și Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) al

Republicii Moldova, Banca Mondială a realizat cartografierea și analiza performanțelor

furnizorilor de instruiri de scurtă durată în perioada anilor 2017–2018.

În 2013, Banca Mondială a realizat etapa privind intenția de politici a cercetării în

Moldova, aplicând cadrul analitic și procedurile standard de colectare și analiză a datelor

prin intermediul instrumentului: Abordării Sistemice pentru Îmbunătățirea Rezultatelor în

Educație – Dezvoltarea Forței de Muncă (SABER-WFD) (link către raport). În vederea pro-

movării dialogului de politici și evaluării acțiunilor instituționale, PAI colectează informații

despre caracteristicile și valorile instituționale ale furnizorilor de instruiri, acestea fiind

determinanți importanți ai indicatorilor de calitate și performanță. Pentru a obține o ima-

gine corectă a caracteristicilor, acțiunilor, valorilor și rezultatelor furnizorilor de instruiri,

PAI aplică două tipuri de instrumente de colectare a datelor: un chestionar pentru insti-

tuțiile de instruire și complementar, ghiduri pentru focus grupuri – cu scopul de a colecta

SABER-WFD ȘI PAIPAI utilizează cadrul conceptual al SABER-WfD al Băncii Mondiale. Cadrul identifică politicile și practici-le de care trebuie să dispună siste-mele naționale de dezvoltare a forței de muncă pentru a atinge alinierea dinamică dorită între cererea și ofer-ta de competențe. Cu alte cuvinte, înregistrează intențiile politicilor acestor sisteme. TAP acoperă ace-leași domenii de politici identificate de către SABER-WfD drept cruciale pentru succes și le transformă în ac-țiuni instituționale pe care instituțiile de formare ar trebui să le întreprin-dă pentru a oferi competențele de care are nevoie piața muncii. În acest sens, TAP face parte din SABER-WfD, dar cu accent pe implementarea po-liticilor. Mai multe informații despre SABER-WfD pot fi găsite aici.

http://wbgfiles.worldbank.org/documents/hdn/ed/saber/supporting_doc/CountryReports/WFD/SABER_WfD_Moldova_CR_Final_2013.pdf

http://saber.worldbank.org/index.cfm?indx=8&pd=7&sub=0

INTRoDUCERE16

date calitative privind aceleași subiecte de la studenți, absolvenți și angajatori. Secțiunile

următoare vor prezenta constatările făcute în baza datelor colectate privind furnizorii de

instruiri de scurtă durată din Moldova în perioada 2017–2018. Raportul are scopul de a

informa atât furnizorii de instruiri de scurtă durată, cât și instituțiile publice responsabile

de coordonarea acestor instituții.

Cadrul conceptual

Teoria schimbării

Productivitatea muncii în Moldova, măsurată ca PIB per persoană angajată, continuă sa

fie mult mai mică decât media țărilor din Europa Centrală și a țărilor Baltice. În timp ce

productivitatea muncii în Moldova a fost de 12.990 USD (paritatea puterii de cumpărare

constantă per dolar SUA) în 2017, productivitatea medie a muncii în Europa Centrală și

regiunea baltică a fost de 56.221 USD, de patru ori mai mare decât în Moldova. Creșterea

productivității muncii este esențială pentru progresul economic al țării și îmbunătățirea

potențialului și oportunităților de câștig al lucrătorilor. Flexibilitatea și productivitatea

forței de muncă se bazează pe nivelul de competență al forței de muncă dintr-o țară.

Crearea unei forțe de muncă calificate, reprezintă o contribuție importantă pentru creș-

terea economică și reducerea sărăciei, iar o analiză adecvată a faptului dacă educația și

instruirile sunt efective în dezvoltarea competențelor este crucială.

o precondiție pentru ca programele de dezvoltare a competențelor să își atingă sco-

purile, nu doar din perspectiva persoanelor în mod individual, dar și pentru întreaga țară,

presupune analiza legăturilor dintre piața muncii, comunitatea de afaceri și furnizorii de

instruiri. Educația trebuie să echipeze persoanele tinere cu competențe relevante pentru

piață, care combină cunoștințele și expertiza tehnică, cu abilitățile sociale și profesionale,

pentru ca aceștia să poată fi membri productivi și angajabili ai societății (Banca Mondială

2016). Angajatorii caută lucrători care dispun nu doar de expertiză tehnică, dar și de abi-

lități de comunicare și colaborare care le permit să lucreze în echipe, precum și abilități

de gândire critică pentru analiza problemelor. Pentru a consolida capacitatea de angajare

a tinerilor și a reduce șomajul structural, dar și pentru a sprijini creșterea productivității și

competitivitatea companiilor moldovenești, programele de educație și instruire ar trebui să

urmărească soluționarea în mod adecvat a decalajelor de competențe a forței de muncă.

Pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor educaționale și de instruire, este necesară o

înțelegere mai profundă a caracteristicilor, practicilor și comportamentelor furnizorilor

de instruiri. În prezent, în Moldova nu există un instrument disponibil public care să stu-

dieze acești factori într-o manieră sistematică și standardizată. De aceea, pentru a soluți-

ona această lacună majoră privind înțelegerea sectorului de dezvoltare a competențelor

pentru populația cu vârstă aptă de muncă, a fost lansat PAI. Acest studiu s-a axat în mod

17INTRoDUCERE

special pe furnizorii de instruiri de scurtă durată din Moldova, care oferă cursuri/progra-

me cu o durată de 18 luni sau mai puțin1. o înțelegere mai bună a furnizorilor de instruiri

de scurtă durată va oferi informații importante privind tipul și calitatea serviciilor dispo-

nibile în Moldova.

Identificarea actorilor cheie

• MECC: MECC guvernează instituțiile publice și/sau private de IPT, învățământ supe-

rior și alte tipuri de instituții care oferă programe educaționale și de instruire.

• MSMPS: Este responsabil de elaborarea politicilor de ocupare a forței de muncă și

monitorizarea tendințelor pieței muncii (Fundația Europeană pentru Instruire).

• Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare (ANACEC): Aceasta este autoritatea administrativă subordonată MECC, responsabilă de im-

plementarea politicilor de stat, care contribuie la dezvoltarea în baza standardelor

internaționale din domeniul asigurării calității a învățământului general, profesional

tehnic, superior, continuu și cercetării (ANACIP 2015).

• Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM): Responsabilă

de implementarea politicilor privind piața muncii și producerea informațiilor spe-

cifice despre aceasta (previziunea pieței muncii, barometrul profesiilor cu ajutorul

metodologiilor elaborate cu susținerea Uniunii Europene [UE]) (Fundația Europeană

pentru Instruire 2017).

• Parteneri externi: Banca Mondială, UE, Agenția SUA pentru Dezvoltare

Internațională (USAID) și alții.

Definirea principalelor instrumente

• Constituția Republicii Moldova reglementează în principiu cadrul juridic al

educației.

• Codul Educației (adoptat în iulie 2014 și în vigoare din noiembrie 2014, care a înlocuit

Legea educației din 1995) este actul legislativ și de reglementare fundamental pentru

toate nivelurile educației. Totodată, Codul Educației a asigurat fundamentarea legală

a unui sistem educațional și de instruire modern, inclusiv prin crearea unei agenții de

asigurare a calității pentru IPT și învățământul superior, implicarea mai intensă a par-

tenerilor sociali în educație, implementarea Cadrului Național al Calificărilor (CNC)

și prelungirea învățământului obligatoriu până la vârsta de 18 ani începând cu 2018

(Fundația Europeană pentru Instruire 2017).

• Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2020: Șapte soluții pentru Republica Moldova” (Moldova 2020) urmărește o serie de priorități intersectoriale

1 În Moldova nu există o definiție oficială a furnizorilor de instruiri de scurtă durată.

INTRoDUCERE18

de dezvoltare, una din ele fiind „racordarea sistemului educațional la cerințele pieței

forței de muncă în scopul sporirii productivității forței de muncă și majorării ratei de

ocupare în economie” (Republica Moldova 2014).

• „Strategia de dezvoltare a învățământului vocațional /tehnic pe anii 2013-2020” (Strategia IPT) analizează clar provocările prezente în sectorul IPT din Moldova.

Strategia IPT urmărește să modernizeze IPT în vederea sporirii competitivității econo-

miei naționale prin intermediul instruirii unei forțe de muncă competente și calificate

în conformitate cu necesitățile actuale și viitoare ale pieței muncii (SABER-WFD 2013).

• „Strategia națională privind ocuparea forței de muncă pentru anii 2017–2021” a fost elaborată. Întreaga rețea de instituții IPT v-a urma un proces de optimizare,

în urma căruia reducea numărului de școli IPT, va fi combinată cu crearea a 11 cen-

tre de excelență. Aceste centre vor servi drept furnizori multifuncționali de instruire

(Fundația Europeană pentru Instruire 2017).

• CNC este, cu suportul guvernului, în proces de elaborare de către MECC, în colabora-

re cu ministerele relevante, comitetele sectoriale, instituțiile IPT, companiile de afaceri

și alți parteneri. Comitetele Sectoriale și grupurile de lucru au contribuit la elaborarea

a 33 standarde ocupaționale și 43 calificări, conform raportului Fundației Europene

pentru Instruire din 2017. CNC este de asemenea un element critic al Acordului de

asociere dintre UE și Republica Moldova.

Definirea competențelor

• Competențele: Includ abilități, atitudini, convingeri și comportamente care sunt

maleabile (se pot schimba) în cursul dezvoltării unei persoane și pot fi învățate sau

perfecționate prin intermediul programelor și politicilor specifice (Guerra, Modecki

și Cunningham 2014).

• Competențe cognitive: Abilitatea de a procesa informații, de a înțelege idei com-

plexe, de a învăța din experiență, de a judeca, memora, raporta și depăși obstacole

prin intermediul soluționării problemelor (de exemplu, competențe lingvistice și

numerice).

• Competențe socio-emoționale: Cunoștințe, atitudini și abilități învățate, necesare

pentru înțelegerea și gestionarea emoțiilor, stabilirea și atingerea obiectivelor poziti-

ve, stabilirea și menținerea relațiilor pozitive și luarea deciziilor responsabile (CASEL

2018). Aceste competențe sunt numite de asemenea, competențe necognitive,

comportamentale, soft sau de viață.

• Competențe tehnice: Cunoștințe specifice pentru efectuarea unei munci și dexteri-

tate psihomotorie sau manuală.

19CAPIToLUL 1: CoNSTATăRILE oBțINUTE ÎN CADRUL ExERCIțIULUI DE CARToGRAFIERE A INSTITUțIILoR

Capitolul 1: Constatările obținute în cadrul exercițiului de cartografiere a instituțiilor de instruire de scurtă durată din Moldova

Dat fiind disponibilitatea limitată a informațiilor privind piața furnizorilor de instruiri de

scurtă durată din Moldova, înainte de aplicarea instrumentelor PAI, la prima etapă a fost

realizată o cartografiere a acestor instituții. Exercițiul de cartografiere a fost realizat de că-

tre CIvIS în 2017. Tabelul 1 prezintă un rezumat al metodologiei de cartografiere, precum

și o descriere a caracteristicilor de bază a instituțiilor de instruire de scurtă durată.

Analiza furnizorilor de instruiri de scurtă durată din Moldova a utilizat o bază de date

de 272 entități în total, obținute în rezultatul examinării a 1.047 companii. Din cele 1.047

de instituții identificate, 308 au raportat că ele nu oferă instruiri de scurtă durată, 144 au

refuzat să participe la sondaj, 54 se aflau în proces de închidere a programelor lor de in-

struire de scurtă durată, iar 269 instituții nu au dat nici un răspuns. În final, 272 entități au

confirmat că ele oferă instruiri de scurtă durată și au participat la studiu oferind informații

de bază.

TABELUL 1. METODOLOGIA DE CARTOGRAFIERE A INSTITUȚIILOR DE INSTRUIRE DE SCURTĂ DURATĂ DIN MOLDOVA

Tipul studiului Sondaj cantitativ la nivel național

Metoda de colectare a datelor

Interviu personal asistat de calculator (CAPI)

Instrumente de cercetareChestionar structurat – instrument de cartografiere furnizat de către Banca Mondială și adaptat la contextul local de către CIvIS (compania de cercetare)

Populația țintăPersonalul administrativ al furnizorilor de instruiri de scurtă durată (director, manager, contabil șef)

Definiția operațională a furnizorilor de instruiri de scurtă durată

orice entitate care oferă cursuri/programe cu o durată de 18 luni sau mai puțin, care nu fac parte din programul de învățământ general, inclusiv instituțiile IPT și universitățile

Testarea preliminară a chestionarului

În scopul adaptării la contextul național, înainte de colectarea da-telor instrumentul de cercetare a fost preliminar testat, iar rezulta-tele pilotării au fost utilizate pentru ajustarea acestuia

Limba de intervievare Română sau rusă, în funcție de preferința respondentului

Durata medie a interviurilor 30 minute (inclusiv apelurile repetate)

CAPIToLUL 1: CoNSTATăRILE oBțINUTE ÎN CADRUL ExERCIțIULUI DE CARToGRAFIERE A INSTITUțIILoR20

Perioada lucrului pe teren 10 octombrie-20 decembrie 2017

Surse de informații și pași întreprinși pentru identifica-rea instituțiilor de instruire

Lista inițială a furnizorilor de instruiri a fost furnizată de către MECC în baza extrasului de informații de la Camera de licențiere. Această listă a fost completată din alte surse oficiale și private disponibile:• Pagina web a MECC (http://mecc.gov.md/ro/content/inva-

tare-pe-tot-parcursul-vietii), care include informații despre entitățile care oferă programe de instruire coordonate cu/de către minister și acreditate de acesta

• BNS, care a oferit o listă a tuturor entităților care corespund Clasificatorului Activităților din Economia Moldovei (CAEM, ver. 2), secțiunea P, diviziunea 85, clasele 85.32–85.60

• Baze de date private (Paginile aurii, Compass), precum și motorul de căutare Google; termenii utilizați pentru căutarea cuvintelor cheie au fost: instruire de scurtă durată, instruire, cursuri (profesionale, vocaționale), școli profesionale și școli de meserii

Toate entitățile identificate din diferite surse au fost consolidate într-o singură listă, iar dublările au fost eliminate. Toți furnizorii de instruiri de scurtă durată potențiali identificați au fost apelați. Cei care au răspuns și au confirmat statutul de furnizori de instruiri de scurtă durată au fost intervievați.

Mărimea eșantionului

1.047 entități identificate ca potențiali furnizori de instruiri de scurtă durată

272 entități care au confirmat că oferă instruiri de scurtă durată au fost intervievate cu scopul de a furniza informații de bază

Rezultatele apelurilor telefonice

Număr Procent

Total 1.047 100

Chestionare completate 272 26

Nu oferă instruiri de scurtă durată

308 29

Au refuzat să participe 144 14

Instituția este în proces de lichidare/și-a sistat activitatea

54 5

Nici un răspuns 269 26

Informații privind refu-zurile și întrebările lipsă (chestionarul din anexa 1)

Rată de răspuns de 100% la toate 20 întrebări, cu excepția întrebării 8 (numărul total de studenți înmatriculați în programe de scurtă durată în 2016), pentru care rata de răspuns a fost de 90,8%

http://mecc.gov.md/ro/content/invatare-pe-tot-parcursul-vietii

http://mecc.gov.md/ro/content/invatare-pe-tot-parcursul-vietii


Furnizorii de instruiri de scurtă durată în cifreMajoritatea furnizorilor de instruiri de scurtă durată din Moldova operează în zone urbane. Circa 70 de procente dintre furnizorii de instruiri de scurtă durată sunt amplasați

în municipiul Chișinău, în timp ce doar 10 procente dintre furnizori – în regiunile nord și

centru (figura 2). Numărul cel mai mic al furnizorilor de instruiri se află în sud (6 procente).

Nouăzeci și cinci de procente dintre furnizori operează în zonele urbane, în timp ce doar

5 procente – în zonele rurale.

Conform rezultatelor studiului, circa jumătate dintre furnizorii de instruiri de scurtă

durată au o prezență online, dispunând de o pagină web activă. Aproape 40 de procente

dintre furnizori au o pagină pe Facebook, iar un furnizor din patru cu pagină Facebook,

nu are o pagină web activă.

Peste trei pătrimi dintre furnizorii de instruiri de scurtă durată activează de mai mult de 5 ani, iar 54 de procente din furnizori activează de mai mult de 10 ani (figura 3).

Aproape 20 de procente dintre furnizori au fost fondați în timpul Uniunii Sovietice (1922-

1991), în timp ce circa jumătate dintre furnizori și-au început activitatea în ultimul deceniu.

Instituțiile de instruire de scurtă durată din Moldova variază considerabil în func-ție de numărul studenților, unii furnizori deservind mii de studenți. Numărul mediu

de studenți în instituțiile de instruire de

scurtă durată a fost de 468 persoane, cel

mai mic număr de studenți fiind 3, iar cel

mai mare număr de studenți fiind 30.000.

Furnizorii de instruiri de scurtă durată

care au participat la studiu au instruit un

număr total de 120.000 studenți în 2016.

Aceasta reprezintă aproximativ 6 procen-

te din populația totală de 2,15 milioane

cu vârstă aptă de muncă, cuprinsă între

16 și 55 ani (BNS). Din cei 272 furnizori,

25 au avut înmatriculați 50 procente din

numărul total de studenți. Următorii fur-

nizori de instruiri de scurtă durată, au

avut numărul cel mai mare de înmatri-

culări, reprezentând 39 de procente din

numărul total de studenți:

• Centrul de pregătire a specialiștilor

pentru Armata Națională, care oferă

în special cursuri de conducere a

autovehiculelor (30.000 de studenți)

12% 11%6%

71%

North Center South Chisinau

FIGURA 2. DISTRIBUȚIA INSTITUȚIILOR PE REGIUNI DE DEZVOLTARE, N = 272

7%16%

23%

54%

Up to 2years

3-5 years 6-10 years More than10 years

FIGURA 3. DURATA DE ACTIVITATE A INSTITUȚIILOR, N = 272


• Uniunea Conducătorilor Auto (5.500 de

studenți)

• FoBoS-CooP, care oferă instruiri în

domeniul securității/siguranței (4.000

de studenți)

• Centrul de instruire și producție, care

oferă instruiri pentru profesiile de ope-

rator (4.000 de studenți)

• Centrul de educație medicală continuă

a personalului medical și farmaceutic

cu studii medii (3.768 de studenți)

Majoritatea studenților înmatriculați în instituțiile de instruire de scurtă durată fac parte din populația cu vârstă aptă de muncă, cuprinsă între 16 și 55 ani. o pon-

dere mare a studenților au vârsta cuprinsă

între 25–55 ani, reprezentând circa 40 de

procente dintre studenții furnizorilor de in-

struiri. Aceasta a fost urmată de 29 de pro-

cente a studenților cu vârsta de 20–24 ani și 26 de procente cu vârsta de 16–19 ani. Doar

5 procente dintre furnizorii de instruiri au avut studenți cu vârsta mai mare de 56 de ani.

Deși majoritatea furnizorilor de instruiri de scurtă durată sunt instituții private, aproape jumătate dintre studenți sunt înmatriculați în instituții publice. Majoritatea

furnizorilor de instruiri de scurtă durată (72 de procente) sunt instituții private, în compa-

rație cu 19 procente a instituțiilor publice. Acestea sunt urmate de 7 procente a organiza-

țiilor neguvernamentale care prestează servicii de instruire și 2 procente a organizațiilor

cu statut mix, gestionate și finanțate atât de către guvern, cât și de entități comerciale. În

pofida numărului mare de furnizori privați de instruiri, 46 procente dintre studenții înma-

triculați sunt deserviți de instituțiile publice (figura 4). De fapt, trei dintre acești furnizori

publici au înmatriculați peste o treime din totalul de studenți. Entitățile private prestează

servicii de instruire pentru 41 de procente dintre studenții, urmate de 8 procente înmatri-

culați în organizații neguvernamentale și 5 procente în entități cu statut mix.

Aproape 90 de procente dintre instituțiile de instruire de scurtă durată sunt de mărime mică sau medie (mai puțin de 700 de studenți înmatriculați). Dimensiunea

furnizorilor de instruiri de scurtă durată poate fi grupată în funcție de numărul studenților

înmatriculați.2 Numărul mediu de studenți înmatriculați în instituțiile de instruire de scurtă

durată este de 468 studenți. Utilizând acest număr, drept instituții de mărime mică au fost

definite entitățile cu un număr de înmatriculări egal sau mai mic de jumătate din medie

2 A se remarca faptul că 9 procente dintre furnizorii de instruiri (25 de furnizori) nu au oferit numărul de înmatriculări.

FIGURA 4. PONDEREA STUDENȚILOR ÎNMATRICULAȚI ÎN FUNCȚIE DE TIPUL FURNIZORULUI DE INSTRUIRE DE SCURTĂ DURATĂ, N = 247

Eșantion: 247 respondenții care au indicat date privind înmatricularea

Publică, 46%

Privată, 41%

ONG, 8%

Mixă, 5%


(234 studenți). Furnizorii de instruiri de mărime medie au de la 235 până la 700 studenți,

ceea ce reprezintă jumătatea inferioară și jumătatea superioară a mediei. În final, furnizo-

rii de instruiri de mărime mare sunt cei cu mai mult de 700 studenți înmatriculați. După

cum este arătat în tabelul 2, circa 63 de procente dintre instituțiile de instruire sunt de

mărime mică, urmate de 17 procente a furnizorilor de mărime medie. Doar 11 procente

dintre furnizorii de instruiri de scurtă durată sunt instituții de mărime mare.

Profilul furnizorilor de instruiri de scurtă durată

TABELUL 2. NUMĂRUL DE INSTITUȚII DE INSTRUIRE DE SCURTĂ DURATĂ, DUPĂ MĂRIME ȘI TIPUL INSTRUIRII OFERITE

Variabile Mici Medii Mari Necunoscută Total

Doar instruiri 110 39 28 17 194

Educație (generală) și instruiri 34 3 1 3 41

Activități aferente care nu sunt instruiri 27 5 0 5 37

Total 171 47 29 25 272

Aproape nouă din zece furnizori de instruiri de scurtă durată au drept activitate de bază prestarea serviciilor de instruire. Din acest număr, 71 de procente oferă doar

instruiri (de scurtă durată), iar 15 procente oferă servicii educaționale și de instruire (figu-

ra 5). Celelalte 14 procente au drept activitate economică secundară prestarea serviciilor

de instruire de scurtă durată.

Pentru mai mult de jumătate dintre furnizorii publici de instruiri (59 de procente), edu-

cația și instruirea de scurtă durată reprezintă activitatea principală, doar 35 de procente

dintre ei oferind numai servicii de instruire de scurtă durată. În mod contrar, marea ma-

joritate a furnizorilor privați de instruiri (81 de procente), oNG-urilor (68 de procente) și

furnizorilor cu formă mixtă de proprietate (83 de procente) prestează doar servicii de in-

struire de scurtă durată, acestea repre-

zentând activitatea lor principală.

Cursurile de instruire auto și de limbi au fost cele mai populare în rân-dul studenților înmatriculați în 2016. Fiind rugați să numească trei cursuri cu

cel mai mare număr de înmatriculări,

media ponderată a arătat că cel mai

mare număr de studenți a fost înregis-

trat în categoriile cursurilor de condu-

cere auto (23 de procente), limbi (16

FIGURA 5. DOMENIUL PRINCIPAL DE ACTIVITATE, N = 272

71%

15% 14%

Doar instruiri Educație (generală) și instruiri

Activități aferente care nu sunt instruiri


23%16%11%

5%5%5%

4%4%4%

3%2%2%2%2%2%1%1%1%1%1%1%

6%

ȘoferieCursuri de limbi străine

Machiaj și cosmetologieHoReCa

Specialist în energie electrică, gaze, utilajeContabilitate și audit

ManagementFabricarea hainelor și încălțămintei

Pază și securitateMasaj

Programare TI și designEducație și instruire

VânzăriAgricultură și silvicultură

BusinessArtă și sport

Asistență medicală și farmaceuticăDezvoltare personală

Servicii pentru casăObiecte de artă

TI de bazăAltele

56,805 11,770 9,648 9,340

6,038 3,146 2,638 2,573 2,524 2,144

1,258 991 840 765 666 647 535 338 86 67 29

2,895

ȘoferieCursuri de limbi străine

Specialist în energie electrică, gaze, utilajePază și securitate

Asistență medicală și farmaceuticăContabilitate și audit

Educație și instruireBusiness

Machiaj și cosmetologieManagement

VânzăriHoReCa

Servicii pentru casăDezvoltare personală

MasajAgricultură și silvicultură

Fabricarea hainelor și încălțăminteiProgramare TI și design

TI de bazăArtă și sport

Obiecte de artăAltele

1-3 cursuri, 59%

4-9 cursuri, 26%

10 și mai multe

cursuri15%

31%

41%

20%

6%

1%

1%

Până la o lună

1-3 luni

3-6 luni

6-12 luni

12-18 luni

Mai mult de 18 luni

FIGURA 6. ÎNMATRICULAREA ÎN FUNCȚIE DE PROFESIE (MEDIA PONDERATĂ A PRIMELOR TREI CURSURI INDICATE), N = 272

FIGURA 7. ÎNMATRICULAREA ÎN FUNCȚIE DE PROFESIE (DUPĂ NUMĂRUL CUMULAT DE STUDENȚI ÎNSCRIȘI), N = 272

FIGURA 8. NUMĂRUL DE CURSURI, N = 272

FIGURA 9. DURATA PRIMELOR TREI CURSURI (MEDIA PONDERATĂ), N = 272


procente) și machiaj și cosmetologie (11 procente) (figura 6)3. Categoriile de cursuri au

fost analizate și în funcție de numărul de studenți înmatriculați, cel mai mare număr de

studenți fiind înregistrat la cursurile de conducere auto, cu o cotă de 49 de procente din

numărul total de studenți înmatriculați (figura 7). Acestea au fost urmate de cursurile de

limbi, „specialist în electricitate, gaz, echipament tehnic”, „pază și securitate” și „asistență

medicală și farmaceutică”, reprezentând 32 de procente din numărul total de studenți.

Majoritatea instituțiilor de instruire oferă mai puțin de 10 cursuri. Un furnizor de in-

struiri de scurtă durată din Moldova oferă în medie 6 cursuri. Circa 60 de procente dintre

entități oferă până la trei cursuri și dintre acestea (figura 8), puțin mai mult de jumătate

oferă doar un singur curs. Doar o pătrime dintre furnizori oferă 4–9 cursuri, fiind urmați de

circa 15 procente (sau 40 de furnizori) care oferă 10 și mai multe cursuri. Unele instituții

de instruire oferă peste 100 de cursuri. Următorii furnizorii sunt cu cel mai mare număr

de cursuri:

• Centrul de educație medicală continuă a personalului medical și farmaceutic cu stu-

dii medii (165 cursuri)

• Centrul de formare profesională a lucrătorilor medicali și farmaceutici cu studii medii

(132 cursuri)

• Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova (100 cursuri)

Durata cursurilor oferite de către furnizorii instruirilor de scurtă durată este în general de până la șase luni. Instituțiile de instruire au fost rugate să identifice trei cur-

suri cu cea mai înaltă înmatriculare în 2016 și durata fiecărui curs menționat. Cursurile cu

o durată de la o lună până la trei luni sunt cele mai solicitate, reprezentând 41 de procen-

te (figura 9). Acestea sunt urmate cu 31 de procente de cursurile de instruire cu o durată

mai mică de o lună și 20 de procente a cursurilor cu o durată de la trei până la șase luni.

Cursurile de instruire cu o durată de peste șase luni reprezintă mai puțin de 10 procente,

astfel se poate concluziona că majoritatea cursurilor oferite de către furnizorii instruirilor

de scurtă durată au fost de până la șase luni.

Dintre primele cinci categorii de cursuri cu cea mai înaltă înmatriculare, cursurile de

șoferie, limbi și asistență medicală și farmaceutică sunt predate de regulă pe o durată de

una – trei luni, în timp ce instruirile din categoria pază și securitate sunt predate pe peri-

oada de o lună. Specialiștii în electricitate, gaz și echipament tehnic sunt formați în cadrul

cursurilor cu durată diferită, distribuite în mod echilibrat de la o lună, până la șase luni.

Aproape jumătate din cursurile oferite de către furnizorii instruirilor de scurtă durată, sunt în domeniul transportului și depozitării, precum și educației. În concor-

danță cu constatările anterioare care au indicat o proporție mare a cursurilor de șoferie

și o înmatriculare înaltă la în acest tip de instruiri, cel mai mare procent al furnizorilor de

instruiri de scurtă durată au oferit servicii în domeniului transportului și depozitării (23

3 Procentele pentru fiecare mențiune a domeniilor au fost cumulate și rezultatul cumulativ (în care procentul total este mai mare de 100 procente) din cele trei mențiuni a fost recalculat și ponderat la 100 procente.


procente) (tabelul 3)4. Acesta este urmat de educație5 (22 de procente) și alte activități

din sectorul serviciilor care nu au fost specificate (16 procente).

TABELUL 3. DOMENIILE ÎN CARE SUNT OFERITE INSTRUIRILE, N = 272

Transport și depozitare 23%

Învățământ, inclusiv cursuri de limbă 22%

Sănătate și asistență socială 7%

Activități de cazare și alimentație publică 6%

Activități financiare și asigurări 6%

Activități de servicii administrative și activități de servicii suport 6%

Industria prelucrătoare 5%

Activități profesionale, științifice și tehnice 5%

Agricultură, silvicultură și pescuit 4%

Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat 4%

Construcții 4%

Arta, activități de recreere și de agrement 4%

Comerț cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor

3%

Informații și comunicații 3%

Administrație publică și apărare; asigurări sociale obligatorii 3%

Industria extractivă 1%

Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare 1%

Tranzacții cu imobile 1%

Activități ale gospodăriilor casnice în calitate de angajator de personal casnic; activi-tăți ale gospodăriilor casnice de producere de bunuri și servicii destinate consumului propriu

1%

Activități ale organizațiilor și organismelor extrateritoriale 1%

Alte activități de servicii 16%

Aproape trei pătrimi dintre instituțiile de instruire de scurtă durată raportează Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. Nouă furnizori de instruiri din zece rapor-

tează activitățile lor de instruire autorităților centrale și unul din cinci raportează către

două sau trei autorități centrale diferite. Majoritatea furnizorilor de instruiri de scurtă

durată sunt supravegheați de către MECC (74 de procente), urmați de cei supervizați

de Ministerul Economiei și Infrastructurii (17 procente) și MSMPS (10 procente) (figura

4 Domeniile din tabelul 3 sunt preluate din Clasificatorul Activităților din Economia Moldovei, ver. 2, care corespunde clasificării statistice a activităților economice în Comunitatea Europeană și Clasificării Industriale Internaționale Standard (ISIC).

5 Sectorul educației include cursuri cum ar fi: cursurile preuniversitare de pregătire pentru admitere la specialitățile muzicale, educația primară și preșcolară, învățare centrată pe necesitățile celui care învață, instruirea învățătorilor la disciplinele școlare, perfecționarea lucrătorilor din cultură, școală comunitară – un model de abordare complexă față de reformele educaționale și modul psihopedagogic – combinație din două studii, pedagogie și psihologie.


10). Alte autorități menționate de către

furnizori includ: Ministerul Agriculturii,

Dezvoltării Regionale și Mediului, Centrul

Național de Sănătate Publică, Ministerul

Afacerilor Interne și Ministerul Finanțelor.

Majoritatea furnizorilor publici și pri-

vați de instruiri raportează către MECC,

circa 80 și respectiv 75 de procente.

Furnizorii ai căror activitate principală

este în domeniul învățământului general

și instruirii, într-o pondere mai mare ra-

portează către MECC (90 de procente), în

timp ce furnizorii ai căror activitate prin-

cipală constă în activități aferente, altele

decât instruiri, raportează mai degrabă

Ministerului Economiei și Infrastructurii

(MEI) (30 de procente) și MSMPS (19 pro-

cente). Furnizorii care oferă cursuri în ma-

chiaj și cosmetologie, masaj și pază și securitate, raportează mai curând MSMPS. Furnizorii

specializați în contabilitate și audit raportează mai degrabă Ministerului Finanțelor.

Deși o pondere mare dintre furnizorii de instruiri de scurtă durată au fost li-cențiați de către guvern, doar o pondere mică au fost acreditați. În urma adoptării

Codului Educației al Republicii Moldova (2014) și creării ANACEC,6 orice activitate eco-

nomică de prestare a serviciilor educaționale (inclusiv instruirile de scurtă durată) trebuie

să fie autorizată de către ANACEC. Pentru a fi licențiată, fiecare entitate de instruire trebu-

ie să prezinte un plan educațional coordonat și aprobat de către MECC. În urma acestui

proces, instituțiile de instruire de scurtă durată sunt autorizate să presteze servicii de in-

struire publicului. Acreditarea ține de procesul de evaluare externă a calității programului

sau instituției, materializat în eliberarea unui certificat cu dreptul de a desfășura procesul

educațional, de a organiza admiterea la studii și realiza examinarea în scopul absolvirii,

de a elibera diplome, certificate și alte documente de studii recunoscute de către MECC.

61 de procente dintre furnizorii de instruiri de scurtă durată participanți la cercetare

sunt licențiați să presteze servicii de instruire. Prestatorii publici și privați sunt într-o pon-

dere mai mare licențiați (66 și 60 de procente, respectiv), comparativ cu celelalte tipuri

de instituții (doar o treime dintre oNG și entitățile mixte sunt licențiate). Furnizorii ai că-

ror activitate principală constă în instruirile de scurtă durată sau învățământ general și

instruiri, sunt într-un număr mai mare licențiați (66 de procente), comparativ cu instituțiile

care oferă activități aferente care nu includ instruiri (43 de procente). Privind procesul de

6 Entitate de stat responsabilă de autorizarea, evaluarea externă și acreditarea instituțiilor și programelor de studii în educația preșcolară, generală, profesional-tehnică, superioară și continuă în Republica Moldova.

MECC73%

MEI17%

MSMPS10%

FIGURA 10. MINISTERUL CARE SUPRAVEGHEAZĂ ACTIVITATEA PRESTATORILOR DE INSTRUIRI DE SCURTĂ DURATĂ, N = 272


acreditare, doar 38 de procente dintre furnizori au solicitat acreditare, iar dintre cei care

au solicitat, ANACEC a acreditat cursuri în circa jumătate dintre cazuri. Rezultatele studiu-

lui au constatat că furnizorii care operează în Chișinău, într-un număr mai mare solicită

acreditarea, comparativ cu cei din regiuni.

Instituțiile de instruire de scurtă durată care oferă un număr mai mare de cur-suri, într-o pondere mai mare sunt licențiați sau au solicitat acreditarea. Peste 70 de

procente dintre furnizorii cu 10 sau mai multe cursuri sunt licențiați, spre deosebire de

doar 54 de procente dintre instituții care oferă 1–3 cursuri. În mod similar, 48 de procente

dintre cei care oferă 10 sau mai multe cursuri, au solicitat acreditare, comparativ cu doar

35 procente dintre cei care oferă 1–3 cursuri.

Disponibilitatea filialelor în alte localități, este preponderent caracteristică furni-zorilor cu un număr mai mare de cursuri. Datele analizei arată că un furnizor de instruiri

de scurtă durată din zece are filiale. Marea majoritate a furnizorilor cu filiale, au până la

două filiale (73 de procente). Cel mai mare număr de filiale raportate de către un furni-

zor de instruiri de scurtă durată a fost de 20, acesta fiind cazul unei companii care oferă

cursuri de instruire auto. Acesta a fost urmat de o companie care oferă cursuri de limbi și

dispune de 11 filiale.

29CAPIToLUL 2: CARACTERISTICILE INSTITUțIILoR DE INSTRUIRE DE SCURTă DURATă

Capitolul 2: Caracteristicile instituțiilor de instruire de scurtă durată din Moldova în baza rezultatelor PAI

După efectuarea exercițiului de cartografiere, PAI a aplicat metode calitative și cantitative

pentru a colecta informații aprofundate de la trei grupuri principale de actori interesați:

furnizorii de instruiri de scurtă durată, studenți și absolvenți recenți ai acestora, precum

și angajatorii care aceștia colaborează. Instrumentul de analiză calitativă a fost adap-

tat la contextul moldovenesc sub ghidarea Băncii Mondiale și în consultare cu MECC.

Chestionarele s-au bazat de asemenea pe instrumentul de autoevaluare instituțională

elaborat de către ANACEC. Instrumentele de analiză includ (a) un studiu aprofundat cu

reprezentanții instituțiilor de instruire și (b) focus grupuri cu studenți, absolvenți și anga-

jatori selectați.7 Un studiu aprofundat a fost realizat în rândul a 50 de furnizori de instruiri

de scurtă durată identificați, iar discuțiile în grup au fost realizate cu 17 grupuri, 127 par-

ticipanți în total (6 grupuri cu 50 de studenți, 7 grupuri cu 50 de absolvenți, 4 grupuri cu

27 de angajatori). Din cei 272 furnizori de instruiri identificați la etapa de cartografiere,

au fost selectate 50 de instituții în baza unei eșantionări aleatorii stratificate. Mai multe

informații privind metodologia de eșantionare și cercetare pot fi găsite în anexa 1.

PAI începe cu identificarea contribuțiilor din partea instituțiilor de instruire. Directorii

sau factorii de decizie din instituțiile de instruire de scurtă durată au fost întrebați despre

patru tipuri diferite de contribuții care influențează abilitatea instituțiilor de a oferi instruiri

de calitate și de a obține performanțe înalte: studenți, instructori, infrastructura și echipa-

mentul, și finanțarea. Aceste informații care au fost auto-raportate de către instituții, pot

contribui la îmbunătățirea calității instruirii în Moldova din două motive. În primul rând,

fiind un prim instrument de colectare a unor informații individuale (deși standarde) de la

un număr considerabil de instituții, este acoperit un gol informațional care este crucial

pentru consolidarea gestiunii furnizorilor de instruiri. În al doilea rând, prin identificarea

tendințelor și a punctelor forte, și slabe în rândul instituțiilor după tip și statut, furnizând

informații, el poate contribui la elaborarea politicilor.

Datele au fost colectate de la un număr total de 50 de instituții de instruire de scurtă

durată identificate în cadrul exercițiului de cartografiere, dintre care 34 au fost entități

private, 9 au fost instituții publice și 7 au fost instituții non-profit (figura 11). Mai mult

7 Pentru mai multe informații privind metodologia de cercetare, a se vedea anexa 1.

CAPIToLUL 2: CARACTERISTICILE INSTITUțIILoR DE INSTRUIRE DE SCURTă DURATă30

de jumătate dintre acestea au fost companii private, prestatoare de servicii de instruire

(figura 12). Din punct de vedere regional, furnizorii de instruiri participanți la studiu sunt

amplasați în mare parte în Chișinău (72 de procente), urmați de 12 procente în nord, 12

procente în centru și 4 procente în sud. În medie, instituțiile de instruire operează de cir-

ca 18 ani. În funcție de mărime, majoritatea furnizorilor de instruiri de scurtă durată din

Moldova sunt mici8, cu mai puțin de 235 studenți (tabelul 4). Aceste constatări privind

caracteristicile generale ale furnizorilor de instruiri participanți în studiu coincid cu rezul-

tatele cartografierii furnizorilor de instruiri.

TABELUL 4. NUMĂRUL INSTITUȚIILOR DE INSTRUIRE DE SCURTĂ DURATĂ DUPĂ MĂRIME ȘI TIPURILE INSTRUIRII OFERITE

Variabile Mici Medii Mari Necunoscută Total

Private 20 7 3 4 34

Publice 7 0 1 1 9

Non-profit 3 2 1 1 7

Total 30 9 5 6 50

8 Principiul utilizat pentru gruparea furnizorilor de instruiri după mărime urmărește același principiu utilizat la etapa de cartografiere: instituțiile de mărime mică sunt cele care au un număr de studenți mai mic decât jumătate din medie (234 studenți), furnizorii de mărime medie au de la 235 până la 700 studenți, ceea ce reprezintă jumătatea inferioară și superioară a mediei, iar instituțiile de mărime mare au mai mult de 700 studenți.

68%

18%

14%

Privată (34)Publică (9)Nonprofit (7)

Universitate/ Academie (1)Colegiu (1)Școală profesională (7)Asociație de afaceri (4)ONG (4)Companii de instruire (27)Companie (instruirea nu este domeniul de activitate de bază) (6)

FIGURA 11. FORMA DE PROPRIETATE A INSTITUȚIEI, N = 50

FIGURA 12. TIPUL INSTITUȚIEI, N = 50


Studenți

Instituțiile de instruire de scurtă dura-tă sunt diferite în funcție de numărul studenților. Un număr total de aproape

19.000 studenți au fost înmatriculați în

cele 50 de instituții de instruire. Numărul

studenților înmatriculați variază de la 3

până la 2.008. În timp ce o cincime dintre

instituții au înmatriculat mai puțin de 30 de

studenți, o altă cincime a înmatriculat mai

mult de 500 studenți. În medie, în instituți-

ile de instruire de scurtă durată sunt înma-

triculați 388 de studenți, cu o mediană de

132 persoane. Din totalul de 18.995 stu-

denți înmatriculați în 2017, 83 de procente

au fost înmatriculați în programe de instru-

ire de scurtă durată, comparativ cu alte ti-

puri de programe sau activități oferite de

instituții. În programe de instruire de scur-

tă durată sunt înmatriculați în medie 337

studenți, cu o mediană de 120 persoane.

Instituțiile de instruire de scurtă du-rată deservesc în mare parte studenți din rândul populației cu vârstă aptă de muncă (de la 16 până la 55 ani). o pondere mai mare a studenților au vârsta cuprinsă între 25

și 35 ani, reprezentând peste 30 de procente din numărul total de studenți înmatriculați

în instruirile de scurtă durată (figura 12). Restul grupurilor de vârstă (16–19 ani, 20–24 ani

și 36–55 ani) au o distribuție aproape egală de circa 20 de procente pentru fiecare grup.

Doar 2 procente dintre studenții înmatriculați în instruiri de scurtă durată au vârsta de 56

ani sau mai mult. În instituțiile publice de instruire, aproape jumătate dintre studenții înma-

triculați au vârsta cuprinsă între 25 și 35 ani, iar o treime fac parte din grupul de vârstă de

36–55 ani. Instituțiile private au de asemenea o cotă mai mare de studenți din categoria

de vârstă de 25–35 ani, însă au o distribuție mai uniformă între celelalte grupuri de vârstă.

În medie, instituțiile de instruire de scurtă durată au în ponderi egale studenți cu normă întreagă sau parțială. În 2017, 49 de procente dintre studenții programelor de

instruire de scurtă durată erau cu normă întreagă (frecventând peste 15 ore de instruire

pe săptămână), în timp ce 51 de procente erau cu normă parțială (frecventând 14 sau

mai puține ore de instruire pe săptămână). Sub aspecte de gen, înmatricularea cu normă

întreagă a bărbaților (51 de procente) este similară înmatriculării cu normă întreagă a

femeilor (49 de procente). În rândul studenților cu normă parțială, ponderea femeilor (63

de procente) a fost mai mare decât cea a bărbaților (37 de procente).

FIGURA 13. DISTRIBUȚIA PE VÂRSTE A STUDENȚILOR DIN INSTITUȚIILE DE INSTRUIRE DE SCURTĂ DURATĂ , N = 30

22%

20%

35%

21%

2%

16-19 ani 20-24 ani

25-35 ani 36-55 ani

56 ani și mai mult


Majoritatea studenților înmatriculați în instituțiile de instruire de scurtă durată au cel puțin studii de bază sau cu un nivel mai mare. Mai multe de o treime dintre stu-

denți dețin studii superioare (32 de procente cu studii de licență și 3 procente cu studii de

masterat) (figura 14). Aproape o cincime dintre studenți a absolvit liceul și o altă cincime

a absolvit învățământul profesional-tehnic. Zece procente dintre studenții înmatriculați nu

dispun de vreun certificat sau de studii de bază. Instituțiile non-profit au un procent mai

mare de studenți cu studii mai inferioare, comparativ cu alte tipuri de instituții. Aproape 50

de procente dintre studenții înmatriculați în entitățile non-profit nu au studii sau nu au ab-

solvit învățământul general. În mod contrar, entitățile private au studenți care deja dețin un

nivel mai înalt de studii, aproape 40 de procente având diplomă de licență sau masterat.

FIGURA 14. STUDIILE MEDII ALE STUDENȚILOR ÎN MOMENTUL ÎNMATRICULĂRII (2017), N = 50

17

11

27

30

19

19

26

14

19

23

9

13

32

35

24

27

3

4

1

0

10

8

13

16

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Total

Privată

Publică

Non-profit

Primare/gimnaziale Liceu

ÎPT LicențăMasterat Fără diplomă, cunoștințe de bază

În 2017 instituțiile de instruire au raportat că cursurile de instruire au fost în medie

abandonate de 10 studenți. Fiind întrebați despre motivul abandonului, 25 de procente

din totalul celor care au abandonat au declarat că nu și-au putut permite să continue, iar

o altă pătrime a raportat că au avut responsabilități familiale (în afară de responsabilități

financiare) (figura 15). În cazul instituțiilor de instruire care au identificat dificultatea finan-

ciară drept motiv de abandon al studenților, mai mult de jumătate de instituții au raportat

că acesta este un motiv invocat mai frecvent de către femei.

FIGURA 15. MOTIVE DE ABANDON ÎN 2017, PROCENT RAPORTAT LA RATA TOTALĂ DE ABANDON, N = 22

25%

24%19%

10%

8%

7%7% Aveau responsabilități familiale (altele decât cele financiare)

Nu își permiteau să continue

Și-au găsit o oportunitate de carieră care nu aștepta

Motive de sănătate

Programul a fost prea dificil

Nu au considerat programul relevant

Alta (plecat peste hotare)


Profesori/ instructorii

Aproape toate instituțiile dispun de autonomia de a recruta instructorii/ profe-sori. Aproximativ 60 de procente dintre instituții au raportat că dispun de o astfel de

autonomie, iar 32 de procente dintre furnizori au declarat că ei dispun de autonomie,

însă doar dacă respectă criteriile guvernamentale. Din cele 50 de instituții, doar 3 sunt

limitate în autonomie și au dreptul de a recruta doar instructorii cu normă parțială sau în

bază de contract, iar alte 2 instituții sunt lipsite complet de această autonomie. Din aces-

te 5 instituții de instruire, 3 au raportat că recrutarea instructorilor a fost determinată de

către autoritatea națională în educație. o instituție a declarat că aceasta a fost determinat

de o autoritate subnațională în educație, iar cealaltă – de o autoritate locală în educație.

În cadrul celor 50 instituții de instruire participante la studiu, activează aproxi-mativ 1.000 instructori/ învățători. În medie, furnizorii de instruiri au circa 20 de in-

structori, 6 dintre care predau în programe de scurtă durată. 48 de procente dintre învă-

țătorii care predau programe de instruire de scurtă durată, lucrează cu normă întreagă și

52 procente – cu program redus. Distribuția în funcție de gen este aproape egală pentru

instructorii cu normă întreagă (52 de procente bărbați și 48 de procente femei) și ceva

mai neuniformă în cazul învățătorilor cu program redus (58 de procente bărbați și 42 de

procente femei).

Majoritatea instructorilor/ învățătorilor programele de instruire de scurtă durată au peste 10 ani de experiență în industrie și predare. 61 de procente dintre învățători

au peste 10 ani de experiență în industrie (figura 16), iar 58 de procente se încadrează

în aceeași categorie cu experiența de predare (figura 17). Circa 24 de procente dintre

învățători au 5–19 ani de experiență în industrie sau predare, și mai puțin de 20 de pro-

cente de instructori au mai puțin de 5 ani de experiență în domeniile date. În comparație

FIGURA 17. EXPERIENȚĂ MEDIE DE PREDARE A INSTRUCTORILOR/ PROFESORILOR, N = 50

FIGURA 16. EXPERIENȚĂ MEDIE A INSTRUCTORILOR/ PROFESORILOR ÎN INDUSTRIE, N = 50

15%

15%

14%

15%

25%

18%

29%

24%

60%

67%

57%

61%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Privată

Publică

Non-profit

Total

Mai puțin de 5 ani 5-10 ani

Mai mult de 10 ani

17%

13%

29%

18%

27%

20%

14%

24%

57%

67%

57%

58%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Privată

Publică

Non-profit

Total

Mai puțin de 5 ani 5-10 ani

Mai mult de 10 ani


cu instituțiile private și non-profit, care au mai puțin de 60 de procente de instructori cu

experiența de peste 10 ani în industrie sau predare, în instituțiile publice cota acestor

profesori este ceva mai mare, constituind 67 de procente.

Instructorii/ profesorii au certificări în educație, majoritatea absolvind cel puțin liceul. 31 de procente dintre învățători dețin diplomă de studii medii sau liceale, fiind

urmați de 36 de procente cu studii universitare (licență) și 28 de procente cu studii de

masterat (sau de un nivel mai superior) (figura 18). Doar 6 procente dintre învățători dețin

numai certificat de studii. Mai mult de jumătate dintre profesorii din instituțiile non-profit

dețin o diplomă de masterat sau de un nivel mai superior (56 de procente), în timp ce

ponderea acestora în instituțiile publice este de 25 de procente, iar cele private – 23 de

procente. Atât în instituțiile de instruire publice, cât și în cele private, aproape 40 de pro-

cente dintre învățători au studii de licență sau postuniversitare.

Salariul profesorilor variază semnificativ în instituțiile de instruire de scurtă du-rată, salariul mediu lunar variind de la 209 MDL (12,3 USD)9 până la 12.000 MDL (705,96 USD).10

În medie, cel mai bine plătit profesor primește 4.486 MDL (264,32 USD), iar cel mai

puțin plătit, primește 2.697 MDL (158,91 USD). Este interesant de remarcat că în rândul

profesorilor, cel mai bine plătiți în cele 50 de instituții de instruire, sunt în pondere de

54 de procente cu normă întreagă, iar 46 procente – cu program redus, în timp ce în

cazul profesorilor cel mai puțin plătiți, 82 de procente erau cu program redus și doar 18

9 Este important de remarcat că furnizorul de instruiri care a prezentat aceste date a indicat că valoarea salariului se referă la instructorii cu program redus din instituție.

10 1 leu moldovenesc (MDL) = 0,059 USD (22 iunie 2018).

9%

6%

30%

38%

22%

31%

38%

38%

22%

36%

23%

25%

56%

28%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Privată

Publică

Non-profit

Total

Certificat Diplomă Licență Masterat sau mai mare

FIGURA 18. NIVELUL MEDIU DE EDUCAȚIE AL INSTRUCTORILOR/PROFESORILOR, N = 50 (PONDERATĂ)


procente – cu normă întreagă. În medie, în 2017, instructorii din instruirea de scurtă dura-

tă erau remunerați cu 3.612 MDL (212,82 USD). Între media de remunerare a profesorilor

bărbați (3.833 MDL sau 225,84 USD) și a profesorilor femei (3.523 MDL sau 207,58 USD),

a fost constatată o diferență mică, femeile câștigând cu aproximativ 310 MDL (sau 18

USD) mai puțin decât bărbații.

Infrastructura și echipamentul

În general, instituțiile de instruire dispun de instrumente și echipament funcțional și suficient pentru lecții și atelierele de lucru. În medie, furnizorii de instruiri au aproxima-

tiv 7 săli de clasă. Pentru programele de instruire de scurtă durată sunt utilizate aproxima-

tiv două ateliere. Cât privește cel mai mare atelier de lucru al prestatorilor, utilizat pentru

instruirile de scurtă durată, 94 de procente de instituții au raportat că instrumentele și

echipamentul utilizat în acestea sunt perfect sau suficient de funcționale (46 și 48 procen-

te, respectiv). Mai mult de trei pătrimi dintre instituții au afirmat că dispun de instrumente

și echipament suficient pentru a asigura toți studenții înmatriculați. În cazul a 14 procente

dintre instituții, aceasta a depins de se-

mestrul și numărul de studenți înmatri-

culați, în timp ce 10 procente nu au avut

suficiente instrumente și echipament

pentru toți studenții lor. Furnizorii de in-

struiri dețin în medie circa 14 calculatoa-

re, dintre care 10 sunt pentru studenți, iar

4 – pentru profesori. Cel mai mare număr

de calculatoare pentru studenți a fost în-

registrat în instituțiile publice (figura 19).

În aproape jumătate dintre instituțiile din

Moldova, viteza internetului este funcțio-

nală, de peste 20 MB pe secundă.

Majoritatea instituțiilor de instruire nu au cămine pentru a caza studenții încadrați în programe de scurtă durată. Din cele șase instituții care au cămine, în patru –

serviciile de cazare sunt accesibile conform regulii „primul venit, primul servit”. Celelalte

două instituții oferă servicii de cazare în cămin în funcție de reședința studenților. În me-

die, căminele pot caza 62 bărbați – studenți ai programelor de scurtă durată și 101 fe-

mei – studente la aceste programe, însă în realitate, anual în medie sunt cazați, doar nouă

bărbați și patru femei. În patru din cele șase instituții cu cămine, serviciile de cazare sunt

achitate de studenți, în timp ce în cazul celorlalți doi furnizori de instruiri, aceste servicii

sunt subvenționate de guvern.

4 2

12

1

10

2

46

105

101520253035404550

Total Privată Publică Non-profit

Utilizate de profesori Utilizate de studenți

FIGURA 19. NUMĂRUL MEDIU DE CALCULATOARE, N = 47


Finanțare

O pondere semnificativă a cifrei de afaceri a instituțiilor de instruire derivă din pro-gramele de instruire de scurtă durată, spre deosebire de alte tipuri de programe și activități oferite de aceste instituții. În medie, 68 de procente din venituri sunt obținute

doar din instruirile de scurtă durată. Mai multe de trei pătrimi dintre instituțiile de instruire

au raportat că venitul lor a fost mai mic de 500.000 MDL (29.485 USD) în 2017 (figura 20),

fiind urmate de 12 procente cu venituri între 500.000 și 1 milion MDL (58.970 USD) și 12

procente cu peste 1 milion MDL. Cifra totală de afaceri a instituțiilor de instruire a fost

constituită în proporție de 64 de procente din taxe de școlarizare, 15 procente – vânzări

de servicii companiilor private, 12 – procente sponsorizări sau donații, 10 procente – fi-

nanțare din partea guvernului și 1 procent – taxe de membru.

În 2017, majoritatea cheltuielilor anuale ale instituțiilor de instruire au inclus salarii, infrastructură și echipamente. Salariile profesorilor/ instructorilor și persona-

lului, au reprezentat 46 de procente din cheltuielile totale (34 și 12 procente, respectiv)

(figura 21). Peste o pătrime din cheltuieli au fost făcute pentru infrastructura tehnică, in-

clusiv chiria și întreținerea clădirilor. Întreținerea echipamentului și consumabilele au con-

stituit 14 procente din cheltuielile anuale totale. Entitățile publice au cheltuit mai puțin

pe infrastructura fizică și întreținerea clădirilor (17 procente), decât entitățile private sau

non-profit (29 de procente și 24 procente, respectiv). Însă proporția cheltuielilor pentru

salariile profesorilor/ instructorilor a fost cea mai mare în rândul instituțiilor publice (42

procente), urmate de instituțiile private (34 procente) și cele non-profit (21 procente).

FIGURA 21. STRUCTURA CHELTUIELILOR INSTITUȚIILOR DE INSTRUIRE, N = 47

34%

42%

21%

34%

29%

17%

24%

26%

14%

15%

10%

14%

2%

3%

16%

4%

4%

2%

3%

3%

4%

1%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Privată

Publică

Non-profit

Total

Salariul profesorilor/instructorilor

Infrastructura fizică (inclusiv chiria) / întreținerea clădirilor

Întreținerea echipamentelor și consumabile

Salariul angajaților (excluzând profesorii/instructorii)

Materiale pentru clasă

Activități extra-curriculare

Dezvoltarea personală și profesională a profesorilor/instructorilor

Rambursarea datoriei

9%

18%

17%

12%

7%

3%

6%

6%

37CAPIToLUL 3: ACțIUNILE INSTITUțIILoR DE INSTRUIRE DE SCURTă DURATă DIN MoLDovA

Capitolul 3: Acțiunile instituțiilor de instruire de scurtă durată din Moldova

Recunoscând că practicile de gestiune ale instituțiilor de instruire au un impact direct

asupra învățării studenților, PAI identifică următoarele nouă acțiuni pe care instituțiile de

instruire ar putea să le urmeze pentru a crea o forță de muncă cu competențe relevante

pentru economiile în creștere și schimbare.

Acțiuni strategice ale instituțiilor de instruire de scurtă durată






Acțiunea 6: Capacitarea studenților de a profita de oportunitățile educaționale și de

instruire

Acțiunea 7: Crearea unui mediu potrivit de predare/învățare




o componentă principală a unei gestiuni eficace o reprezintă disponibilitatea unor sco-

puri definite și a unor strategii pentru realizarea lor. În cazul instituțiilor de instruire, astfel

de scopuri sunt exprimate în viziunea lor pe termen lung și obiectivele corespunzătoare.

Instituțiile care incorporează opiniile companiilor și studenților în planificarea strategică,

vor fi capabile într-o măsură mai mare să răspundă necesităților pieței muncii. Pentru a

transpune intențiile în acțiuni, stabilirea obiectivelor trebuie să fie acompaniată de meca-

nisme de monitorizare a progresului și de asigurare a responsabilizării. În cadrul acestui

prim obiectiv instituțional, PAI colectează informații privind stabilirea și monitorizarea de

CAPIToLUL 3: ACțIUNILE INSTITUțIILoR DE INSTRUIRE DE SCURTă DURATă DIN MoLDovA38

către instituții a obiectivelor pe termen scurt și lung, și existența în rândul personalul a

responsabilității de realizare a acestora.

Mulți furnizori de instruiri de scurtă durată au elaborat oficial declarații de mi-siune, însă puțini iau în considerare opiniile asociațiilor profesionale, angajatorilor și comunității. optzeci de procente dintre furnizorii de instruiri au o declarație oficială

scrisă privind viziunea. Din aceste instituții, 40 de procente implică studenții și doar o pă-

trime implică membrii comunității în elaborarea unei declarații de misiune. Tot patruzeci

de procente dintre instituțiile care au declarații de misiune, au raportat că declarațiile lor

fac referință la relația cu asociațiile profesionale și/sau angajatorii.

Deși majoritatea furnizorilor de instruiri colectează date despre actualii studenții și instructorii, puțini sunt cei care colectează informații despre absolvenții progra-melor. optzeci și șase de procente dintre instituții colectează date administrative și 78

de procente colectează date despre performanța studenților. Aproape 70 de procente

dintre furnizorii de instruiri evaluează performanța profesorilor/instructorilor. Aceste date

sunt utilizate cu scopul de a evalua programul de instruire și de a monitoriza atingerea

obiectivelor. Deși aproximativ trei pătrimi dintre furnizorii de instruiri colectează informa-

ții privind finalizarea programului și satisfacția celor instruiți, mai puțin de o treime dețin

date privind ratele de angajare și satisfacția angajaților. Doar 3 din cele 50 de instituții de

instruire participante la cercetare colectează informații despre veniturile absolvenților.

O pondere mare a instituțiilor nu dispune de mecanisme interne de responsa-bilizare. Aproape 40 de procente dintre furnizori au raportat că nu au un consiliu de

conducere sau guvernare. În timp instituțiile publice într-o pondere mai mare tind să

dispună de astfel de mecanisme de responsabilizare (89 de procente), aproape 50 de

procente dintre entitățile private sau non-profit nu le au (figura 22). Din rândul instituțiilor

cu mecanisme interne de responsabilizare, mai puțin de jumătate au raportat că membrii

consiliului lor de administrare sau guvernare sunt și membri ai industriei sau ai asociații-

lor industriale. Trei pătrimi dintre furnizorii cu un consiliu de administrare sau guvernare

au afirmat că managerii lor sunt responsabili față de consiliu.

62%

56%

89%

57%

38%

44%

11%

43%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Total

Privată

Publică

Non-profit

Da Nu

FIGURA 22. INSTITUȚIA ARE UN CONSILIU DE CONDUCERE SAU GUVERNARE? (N = 50)



Într-o lume în schimbare rapidă, instituțiile de instruire trebuie să evalueze frecvent rele-

vanța programelor lor de instruire și să le adapteze corespunzător. Deși sunt disponibile

mai multe mecanisme, inclusiv analize periodice oficiale și neoficiale ale necesităților de

competențe, comunicarea cu angajatorii locali pare a fi abordarea cea mai eficientă din

punct de vedere al costurilor. PAI acordă întrebări instituțiilor de instruire despre modul

în care identifică din punct de vedere strategic competențele pe care programele lor ar

trebui să le promoveze și modul de colaborare cu companiile de afaceri.

Doar jumătate dintre instituțiile de instruire de scurtă durată acordă suficientă atenție cerințelor din partea industriei sau evaluărilor necesităților de competențe la determinarea competențelor dezvoltate prin intermediul programelor pe care le oferă. Discuțiile realizate în cadrul focus grupurilor din acest proiect relevă că majori-

tatea studenților și absolvenților consideră că instituțiile de instruire ar trebui să fie res-

ponsabile de prezentarea unor informații corecte despre piața muncii și competențele

necesare. PAI sugerează ca toți furnizorii de instruiri să utilizeze cel puțin un mecanism de

identificare a competențelor solicitate de piață. Cu toate acestea, doar jumătate dintre

instituții utilizează studii și evaluări ale necesităților de competențe (figura 23). Ponderi

similare a furnizorilor de instruiri au raportat că iau în considerare cerințele angajatorilor

și ale industriei (46 de procente) și discuțiile/analizele interne (42 de procente) pentru a

identifica necesitățile de competențe. În cazul entităților private, studiile și evaluările sunt

FIGURA 23. MECANISME DE DETERMINARE A COMPETENȚELOR CARE URMEAZĂ A FI PREDATE ÎN PROGRAMELE DE INSTRUIRE, N = 50 (RĂSPUNS MULTIPLU)

Total Private Public Not-for-profit

Studii și evaluări ale nevoilor de competențe 50% 85% 33% 57%

Prin discuții / analize interne %34%42%24

Pe baza finanțării primite pentru programul de instruire 18% 50% 89% 14%

Cereri din parta angajatorilor și industrie

46% 21% 22% 14%

Politicile guvernului %41%22%41

Altele 2% 85% 33% 57%

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%


printre cele mai importante modalități de determinare a competențelor ce urmează a fi

predate în cadrul programelor de instruire (85 de procente). Prin comparație, instituții pu-

blice identifică necesarul de competențe într-o pondere semnificativă (89 de procente)

în funcție de finanțarea primită.

Studenții furnizorilor de instruiri din Moldova par să aleagă sectorul de speciali-zare mai degrabă în baza intereselor lor personale, decât în baza informației despre cererea pe piața forței de muncă. Nouăzeci de procente dintre studenții actuali și peste

trei pătrimi dintre absolvenți au raportat în cadrul discuțiilor în grup că aleg programul de

instruire din interes personal. Însă jumătate dintre studenți și mai puțin de 40 de procente

dintre absolvenți au raportat că au luat deciziile în baza informațiilor privind cerere mare

pe piața muncii.

Doar 30 de procente dintre furnizorii de instruiri au raportat că dispun de o stra-tegie de implicare a angajatorilor sau grupurilor industriale în procesul decizional instituțional. În cazul acestor 15 instituții de instruire care dispun de o strategie, cele

mai populare metode sunt de apelare la angajatori pentru discuții ocazionale (60 de

procente), găzduirea evenimentelor pentru angajatori cu scopul de a le afla opiniile (60

de procente) și invitarea angajatorilor să participe în sarcini specifice, cum ar fi consilierea

privind programul de studiu, instruire sau evaluări (53 de procente). În majoritatea cazu-

rilor, directorul instituției sau o altă persoană desemnată supraveghează implementarea

acestor strategii. Focus grupurile cu angajatorii au sugerat că majoritatea companiilor

au observat schimbări în programele de instruire din domeniul lor pe parcursul anilor și

aproape 80 de procente dintre companii au fost de părerea că au beneficiat de pe urma

comunicării necesităților lor instituțiilor de instruire. Aceste opinii pozitive ale angajatori-

lor ar putea indica asupra necesității colaborării mai intense dintre furnizorii de instruiri,

cu angajatorii sau grupurile industriale și de elaborare a unei abordări bazate într-o mă-

sură mai mare pe cererea de instruiri.


Autoritățile au roluri multiple în misiunea lor de a îmbunătăți calitatea și relevanța pro-

gramelor de educație și instruire. În calitate de reglementatori, ele elaborează politici și

programe pentru o performanță bună a instituțiilor de instruire. În calitate de executanți,

ele monitorizează instituțiile de instruire și asigură ca serviciile acestora sa îndeplinească

cel puțin un set minim de standarde de calitate. În rol de coordonatori naționali, ele de-

finesc viziunea pentru întregul sistem IPT și asigură ca fiecare instituție de instruire să-și

înțeleagă rolul în această viziune. Din păcate, instituțiile de instruire țin să vadă autorită-

țile guvernamentale doar în rolul lor de executanți. PAI examinează existența, natura și

calitatea relației dintre instituțiile de instruire și autorități, adică dacă ele participă activ în

dialogul de politici sau își limitează interacțiunea la respectarea reglementărilor.


Instituțiile private de instruire de scurtă durată tind să manifeste un nivel limitat de angajament în dialogurile despre politici și de interacțiune cu autoritățile gu-vernamentale. Astfel, peste 50 de procente dintre furnizorii de instruiri colaborează cu

autoritățile, dintre care mai mult de o treime raportează că participă mai des decât odată

pe an la diverse evenimente pentru a discuta politicile privind la instruirile și dezvoltarea

competențelor (figura 24). În timp ce aproape 90 de procente dintre instituțiile publice

s-au angajat în dialogul cu instituțiile guvernamentale, mai puțin de jumătate dintre en-

titățile private au participat la astfel de evenimente. Dintre instituțiile de instruire care

participă la dialogul privind politicile în domeniu, 63 de procente au afirmat că scopul

principal al evenimentelor este de a informa instituțiile de instruire despre o reglementa-

re nouă sau de a colecta informații de la instituțiile de instruire. În ultimii trei ani, mai puțin

de o pătrime dintre instituțiile de instruire au participat la vreo consultație publică online

privind politicile elaborate de către autoritățile centrale.

FIGURA 24. FRECVENȚA PARTICIPĂRII INSTITUȚIILOR DE INSTRUIRE LA EVENIMENTE GUVERNAMENTALE, N = 50

Deși multe instituții de instruire folosesc diferite căi de comunicare cu funcționa-rii publici, angajamentul lor real este foarte limitat, în special în rândul instituțiilor private. În mai mult de jumătate dintre instituții, directorul este responsabil de comuni-

carea cu autoritățile sau să răspundă la solicitări. Aproximativ două treimi dintre instituții

au raportat că există personal desemnat pentru această sarcină. Printre principalele căi

de comunicare se numără: răspunderea la solicitările din partea funcționarilor publici (30

de procente), găzduirea vizitelor funcționarilor publici (20 de procente) și participarea la

întruniri cu funcționarii administrației publice locale (18 procente) (figura 25). Cu toate

acestea, în ultimii trei ani, 46 de procente dintre instituțiile de instruire nu au comunicat

cu funcționari publici. Reprezentanții instituțiilor publice au comunicat cu funcționari pu-

blici cel puțin odată în ultimii trei ani, utilizând diferite căi de comunicare. Spre deosebire

21%

67%

57%

34%

12%

11%

10%

12%

11%

10%

56%

11%

43%

46%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Privată

Publică

Non-profit

Total

Da, mai mult de o dată pe an Da, o dată pe an Da, o dată la câțiva ani Nu


de acestea, aproape 60 de procente dintre instituțiile private și non-profit nu au comuni-

cat niciodată cu autoritățile publice în ultimii trei ani.

În timp ce o treime dintre instituțiile de instruire nu sunt supuse inspecțiilor obli-gatorii sau auditului financiar, restul urmează de regulă mecanisme de conformare la reglementări și de perfecționare a serviciilor. Șaptezeci de procente dintre furnizorii

de instruiri (35 din 50) sunt supuși în mod obligatoriu inspecției. Din aceste 35 de insti-

tuții, 34 de procente au avut inspecții odată pe an, 26 de procente – la fiecare doi sau

trei ani, alte 34 de procente – la fiecare cinci ani, iar 2 procente au avut inspecții trimes-

triale. În medie, aceste inspecții obligatorii durează circa 15 ore. Majoritatea rapoartelor

de inspecție recomandă stabilirea unor priorități pentru îmbunătățirea instituțiilor (86 de

procente dintre furnizorii de instruiri care sunt supuși inspecțiilor obligatorii) și acestora li

se cere să prezinte în acest scop un plan acțiuni realizat în baza recomandărilor inspecției

(71 de procente). Pentru a asigura conformarea la reglementări, instituțiile de instruire

analizează ocazional noutățile despre reglementările pentru furnizorii de instruiri (94 de

procente) și fac o analiză oficială anuală a reglementărilor și conformării (86 de procente).

Doar puțin mai mult de jumătate dintre instituții au raportat că efectuează o analiză rapidă

a conformării atunci când se pregătesc de vizite oficiale. În total, 60 de procente dintre

instituțiile de instruire sunt supuse auditului financiar (29 de furnizori prin intermediul

controalelor interne și 12 furnizori prin intermediul controalelor externe). În 80 de pro-

cente dintre instituții, ultimul audit a avut loc în ultimii trei ani (2016–2018).

FIGURA 25. PRINCIPALELE CANALE DE COMUNICARE ÎNTRE FURNIZORII DE INSTRUIRE ȘI OFICIALII GUVERNAMENTALI, N = 50 (RĂSPUNS MULTIPLU)

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

Privată Publică Non-profit Total

Instituția nu a comunicat cu oficialii guvernamentali în ultimii trei ani

Instituția a găzduit vizite ale oficialilor guvernamentali cel puțin o dată

Instituția a adresat cereri oficialilor guvernamentali cel puțin o dată

Instituția a primit notificări de la oficialii guvernamentali de cel puțin două ori

Instituția a participat la întâlniri cu oficialii administrației publice locale de cel puțin două ori

Instituția a participat la consultări publice online



În privința resurselor financiare, PAI examinează autonomia instituțiilor de instruire de

a colecta fonduri și eforturile lor de a-și diversifica sursele de venit. De asemenea, PAI

studiază practicile de gestiune financiară, cum ar fi: utilizarea planificării financiare și bu-

getului operațional.

Majoritatea instituțiilor dispun de autoritatea de a colecta resurse financiare, precum și de a le utiliza și gestiona. Atât instituțiile publice, cât și cele private rapor-

tează că dispun de autoritatea de a colecta, utiliza și gestiona resurse financiare. Deși

entitățile non-profit de instruire dispun de asemenea de autoritatea de a colecta resurse

financiare, ele au posibilități limitate în privința utilizării și gestiunii resurselor. Cele mai

obișnuite abordări aplicate de furnizorii de instruiri pentru a asigura o stabilitate finan-

ciară sunt: monitorizarea atentă a plății taxelor de școlarizare de către studenți (66 de

procente) și respectarea reglementărilor și cerințelor guvernamentale (54 de procente).

Puține instituții de instruire beneficiază de contribuții din partea autorităților, a donatorilor privați sau a angajatorilor, deși unii studenți beneficiază de burse din partea guvernului sau angajatorilor. În ultimii trei ani, doar o cincime dintre instituții au

beneficiat de donații în natură din partea autorităților guvernamentale sau a donatorilor

privați. În rândul celor opt instituții care au indicat o valoare estimată a acestor donații,

media era de 247.932 MDL (14.620 USD). valoarea estimată a donațiilor variază de la

1.000 MDL (58,97 USD) până la peste 1 milion MDL. Nicio instituție de instruire nu a pri-

mit contribuții de la potențialii angajatori, însă trei instituții de instruire au menționat că

studenții au beneficiat de burse de la aceștia, numărul mediu fiind de 149 de studenți

beneficiari. Aproape jumătate dintre studenți și o pătrime dintre absolvenții intervievați în

cadrul focus grupurilor de asemenea au raportat că costul instruirii le-a fost acoperit de

un program guvernamental. Trei instituții publice de instruire au declarat că în 2017 stu-

denții lor au beneficiat de o bursă – în medie 598 de studenți beneficiari, dintre care 431

bărbați și 168 femei. Doar o singură instituție privată de instruire a raportat că studenții

lor au primit în 2017 un voucher;11 astfel, 1.000 de studenți din această instituție au primit

un voucher în sumă de 1.500 MDL.

Aproape toate instituțiile de instruire dispun de un buget operațional, în majoritatea

cazurilor elaborat de instituțiile propriu-zise. Doar 3 furnizori de instruiri din 50 nu au un

buget operațional. Dintre cei 47 de furnizori care au un buget operațional, 62 de procen-

te au declarat că bugetul a fost pregătit de către directorul instituției, fiind urmați de 36

de procente dintre instituții în care acesta a fost pregătit de către un angajat responsabil

de finanțe (figura 26). o instituție de instruire a raportat că bugetul operațional a fost pre-

gătit de către autoritățile guvernamentale de la nivel central. Autoritățile guvernamentale

11 o sumă de bani (care nu este debursată în numerar beneficiarilor) pe care un viitor student o primește pentru a achita pentru instruire unei instituții conform alegerii sale.


pregătesc bugetul doar pentru instituțiile publice, iar în entitățile private și non-profit,

directorii instituțiilor par să aibă un rol mai mare în elaborarea bugetului operațional.

Multe instituții de instruire de scurtă durată își pot gestiona finanțele și utilizea-ză solicitările cu privire la program din partea studenților și a actorilor interesați, pentru a lua decizii privind gestiunea bugetului. Aproape 70 de procente dintre in-

stituții beneficiază de flexibilitate de a efectua transferuri între liniile de buget și opera

modificări, fără aprobare din exterior (figura 27). Instituțiile sunt mai puțin flexibile în re-

ducerea cheltuielilor, doar 58 de procente dintre furnizori raportând că ei nu au constrân-

geri în acest sens. La luarea deciziilor privind gestiunea finanțelor, mai mult de jumătate

dintre instituții iau în considerare drept cel mai important factor, solicitările cu privire la

program din partea studenților sau a actorilor interesați. Mai mult de o treime dintre insti-

tuțiile de instruire iau în considerare necesitățile urgente ale instituției, drept al doilea cel

mai important factor. Criteriile de profitabilitate sau evaluările studenților sunt mai puțin

aplicate de instituții pentru ghidarea deciziilor privind gestiunea finanțelor.

FIGURA 26. PERSONALUL CARE ELABOREAZĂ BUGETUL OPERAȚIONAL, N = 50

2%

0

11%

0

62%

70%

33%

60%

36%

30%

56%

40%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Total

Privată

Publică

Non-profit

Autoritățile publice la nivel central Directorul instituției Personalul responsabil de finanțe

FIGURA 27. FLEXIBILITATEA DE GESTIUNE A RESURSELOR FINANCIARE, N = 50

68%

58%

64%

64%

14%

18%

16%

14%

10%

18%

20%

16%

8%

6%

6%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Schimbe bugetele

Reducă cheltuielile

Să facă investiții pentru viitor

Găsească/ sporească veniturile

Fără constrângeri Unele constrângeri Constrângeri majore Nu este deloc posibil



Autoritățile stabilesc standardele de calitate pentru instituțiile de instruire cu scopul de a

se asigura că cei care urmează IPT sunt bine pregătiți pentru a-și găsi loc de muncă și a

prospera. Aceste standarde, care constituie un cadru pentru ghidarea prestării serviciilor,

cuprind o gamă largă de aspecte, cum ar fi: cunoștințele, atitudinile și competențele pe

care studenții se așteaptă să le dezvolte. PAI adresează întrebări directorilor sau factori-

lor de decizie din instituțiile de instruire despre mecanismele utilizate pentru a asigura

conformarea la standardele naționale de calitate, măsura în care ei utilizează standardele

de competență pentru a livra programele de studii și dacă aceștia dețin dovezi privind

respectării standardelor naționale de calitate, sub forma unei acreditări.

Deși toate instituțiile publice de instruire de scurtă durată efectuează analize pentru a asigura conformarea la standardele naționale de calitate, multe instituții private sau nonprofit nu urmează acest proces. Aproape trei pătrimi dintre institu-

ții utilizează revizuirile interne anuale pentru a asigura corespunderea calității educației

la standardele naționale de calitate. o pătrime a raportat că utilizează revizuiri externe

anuale, în timp ce o cincime dintre instituții a raportat că nu dispun de astfel de mecanis-

me sistemice. Această cincime a instituțiilor este reprezentată de organizații private sau

non-profit (șase private și patru non-profit). Toate instituțiile publice efectuează revizuiri

anuale interne sau externe în vederea respectării standardelor naționale de calitate, în

timp ce majoritatea entităților private și non-profit se bazează pe revizuiri interne.

Programele de instruire de scurtă durată aplică standarde educaționale și ocu-paționale bazate pe competențe determinate în mare parte nemijlocit de instituții sau un cadru național. În programele cu cea mai înaltă înmatriculare în 2017, 80 de pro-

cente dintre instituții au raportat că programele de studiu aplică standarde ocupaționale

bazate pe competențe. Peste 40 de procente dintre furnizorii de instruiri au afirmat că

standardele ocupaționale sunt determinate parțial nemijlocit de instituții sau de un cadru

național al calificărilor. Însă, doar 20 de procente dintre furnizori determină aceste stan-

darde împreună cu o asociație profesională pentru ocupația corespunzătoare (figura 28).

Toate instituțiile publice aplică standarde de competențe la livrarea programelor de stu-

diu, o pondere înaltă raportând că acestea au fost determinate de un cadru național

al calificărilor. Mai mult de jumătate dintre instituțiile non-profit nu utilizează standarde

ocupaționale pentru programul de studiu. În instituțiile private, peste 40 de procente au

raportat că standardele lor de competență sunt determinate de instituție.

Doar jumătate dintre instituțiile de instruire concep, elaborează sau adaptează programul lor de studiu în vederea potrivirii acestora cu standardele asociațiilor industriale și ale angajatorilor. Circa jumătate dintre instituții nu raportează respectarea

standardelor naționale drept abordare față de racordarea programelor de studiu cu stan-

dardele asociațiilor industriale și ale angajatorilor. Doar 30 de procente dintre instituții

utilizează astfel de metode precum: considerarea cererii unice sau emergente pe piața


muncii, sprijinită de cercetări de piață; tendințele înmatriculării în instituții; și cerințele

potențialilor angajatori. Discuțiile din cadrul focus grupurilor au arătat că doar jumătate

dintre angajatori consideră o prioritate participarea lor activă în conceperea programelor

de studiu la instituțiile de instruire.

Doar o cincime dintre instituțiile de instruire de scurtă durată au fost acreditate și o pătrime sunt în prezent în proces de acreditare. Dintre cei 10 furnizori de instruiri

care au obținut acreditarea, 6 instituții au fost acreditate în perioada 2015 – 2017. Trei

dintre aceste instituții sunt entități publice, șase – entități private și una – non-profit. Toate

instituțiile de instruire acreditate, cu excepția uneia, sunt obligate să-și reînnoiască acre-

ditarea cel puțin o dată la cinci ani.

Acțiunea 6: Capacitarea studenților de a profita de oportunitățile de educație și instruire

Într-un mediul de muncă care trece printr-o schimbare rapidă, dezvoltarea competențe-

lor trebuie să se extindă dincolo de învățământul obligatoriu prin intermediul învățării pe

tot parcursul vieții. Autoritățile au un rol în pregătirea politicilor și instituțiilor, care oferă

diferite posibilități pentru obținerea unor competențe noi la orice vârstă. În schimb, in-

stituțiile de instruire trebuie să recunoască competențele individuale obținute înainte de

înmatriculare (fie formal sau neformal), să ofere aranjamente flexibile în vederea facilitării

învățării în rândul celor cu angajamente curente și să se asigure că absolvenții pot utiliza

instruirea oferită, drept treaptă în continuarea educației sau învățării dacă își doresc acest

lucru.

FIGURA 28. APLICAREA STANDARDELOR DE COMPETENȚĂ LA LIVRAREA PROGRAMELOR DE STUDII, N = 50 (RĂSPUNS MULTIPLU)

47%

33%

43% 44%

21% 22%

14%20%

41%

67%

14%

42%

18%

57%

20%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

Privată Publică Non-profit Total

Da, determinat de instituție pentru acest programDa, determinat de o asociație profesională pentru aceste ocupațiiDa, determinat de un cadru național de calificareNu


Mai puțin de jumătate dintre instituțiile de instruire evaluează cunoștințele stu-denților înainte de admiterea la program. Dintre cei 50 de furnizori de instruire parti-

cipanți la studiu, 23 de instituții au evaluat cunoștințele studenților prin examinarea stan-

dardelor de competență ocupațională. Peste 60 de procente dintre aceste standarde de

competență sunt determinate de instituție, fiind urmate de 26 de procente determinate

de un cadru național al calificărilor și 13 procente – de o asociație profesională. Peste

85 de procente dintre instituțiile non-profit evaluează cunoștințele studenților înainte de

admitere, în baza standardelor de competență ocupațională, în timp ce doar 44 de pro-

cente dintre entitățile publice și 50 de procente dintre entitățile private fac același lucru.

Instituțiile de instruire de scurtă durată oferă flexibilitate studenților în finaliza-rea instruirii, în principal prin intermediul unui orar flexibil. Șaptezeci de procente

dintre furnizorii de instruiri oferă lecții dimineața, seara sau la sfârșit de săptămână (figu-

ra 29). Jumătate dintre instituții oferă programe intensive (care permit studenților să fi-

nalizeze cursul mai curând decât planificat). Instruirea la distanță, opțiunile de acumulare

a creditelor (ceea ce permite studenților să obțină o diplomă prin acumularea treptată

a creditelor în cursul unei perioade nedeterminate de timp), sau platformele online de

învățare, nu sunt oferite la fel de frecvent. În general, instituțiile private sau non-profit

dispun de o flexibilitate mai mare în oferirea diferitor aranjamente pentru programele de

instruire, comparativ cu instituțiile publice.

La finalizarea programului, majoritatea instituțiilor de instruire oferă studenți-lor certificate și examene standardizate, însă acestea nu neapărat sunt recunoscu-te la nivel național. În trei pătrimi dintre instituții, la finalizarea programului se acordă

un certificat recunoscut la nivel național. Toate instituțiile publice oferă certificate, însă

o pătrime dintre instituțiile private și peste 40 procente dintre instituții non-profit nu le

oferă. Majoritatea certificatelor de instruire (79 de procente) sunt recunoscute de către

FIGURA 29. ARANJAMENTE FLEXIBILE OFERITE DE INSTITUȚIILE DE FORMARE, N = 50 (RĂSPUNS MULTIPLU)

50%

59%

22%

43%

70%74%

56%

71%

16% 15%11%

29%

10% 12%

0

14%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%


Program intensiv Cursuri de dimineață/ seară/ weekend Formare la distanță Opțiuni de acumulare a creditelor


Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. optzeci de procente dintre instituțiile de in-

struire au raportat că organizează examene standardizate înainte de a oferi studenților

certificate. Aproape jumătate dintre instituții dispun de autonomie în elaborarea și imple-

mentarea acestor examene. o treime a raportat că dispun de autonomie, însă trebuie să

respecte îndrumările făcute de autorități, iar 15 procente dintre instituții au afirmat că au

autonomia de a implementa, însă examenele sunt elaborate la nivel central. În mai mult

de jumătate dintre instituții, aceste examene sunt revizuite doar ocazional. În 90 de pro-

cente dintre cazuri, examenele standardizate evaluează cunoștințele studenților în baza

standardelor de competență ocupațională.

Răspunsurile oferite în cadrul focus grupurilor sugerează că majoritatea studen-ților din Moldova planifică să studieze în continuare sau să caute un loc de muncă după finalizarea instruirii. Actualii studenți, în cea mai mare pondere (46 de procente)

au indicat că planifică să studieze în continuare, fiind urmați de 40 de procente a celor

care planifică să caute un loc de muncă. o pondere mai mică, de 18 procente, a răspuns

că v-a continua să activeze la actualul loc de muncă și doar patru studenți au menționat că

planifică să creeze o afacere. După finalizarea instruirii, 40 de procente dintre absolvenții

intervievați în cadrul focus grupurilor au indicat că au urmat alte studii, în timp ce 38 de

procente au continuat să activeze la locurile de muncă curente. o cincime dintre absol-

venți și-au înființat o afacere după absolvirea programului.

Acțiunea 7: Crearea unui mediu potrivit de predare/ învățare

Cel mai important aspect al calității instruirii se referă probabil la măsura în care studenții

și instructorii au la instituțiile de instruire un mediu potrivit pentru învățare. Din perspec-

tiva instituțiilor de instruire, un rol direct în realizarea acestui obiectiv îl au (a) curriculum,

(b) managementul studenților și opiniile lor și (c) managementul instructorilor. În privința

curriculum, PAI întreabă instituțiile de instruire despre modul în care acestea decid să

introducă, să adapteze și să închidă programele. Referitor la managementul studenților,

PAI analizează mărimea claselor și durata orelor în atelierul de lucru, cum studenții își

petrec timpul și dacă există vreo modalitate prin care ei pot oferi opinii conducerii. În pri-

vința managementului instructorilor, PAI colectează informații despre evaluările instruc-

torilor și oportunitățile de dezvoltare profesională a acestora.

Majoritatea instituțiilor dispun de autonomia de a introduce și închide progra-me de instruire. optzeci și șase de procente dintre furnizorii de instruiri pot introduce

și închide programe de studii la propria discreție, jumătate dintre ei urmând criteriile

stabilite de autoritatea guvernamentală (figura 30). Toate instituțiile publice cu autono-

mia de a deschide sau închide programe aplică în acest scop, criteriile stabilite de au-

toritatea guvernamentală, în timp ce doar o treime dintre instituțiile private și non-profit

fac același lucru. Instituțiile private de instruire dispun de o autonomie mai mare în intro-

ducerea și excluderea programelor (91 de procente) comparativ cu instituțiile publice


(78 de procente) sau non-profit (72 de

procente).

În decursul ultimilor trei ani, mai mult de jumătate dintre instituții au introdus programe noi de instruire de scurtă durată. Un procent mai mare de

furnizori publici au introdus programe

în perioada recentă, comparativ cu insti-

tuțiile private și non-profit (figura 31). În

cazul furnizorilor care au introdus progra-

me noi, majoritatea surselor de finanțare

pentru acestea sunt din interior și în mai

puțin de 15 procente – din surse publi-

ce sau donații private. Pentru a introduce

programe de instruire au fost utilizate di-

ferite principii, printre cele mai populare

fiind: cererea din partea angajatorilor (63

de procente), constatări analitice (56 de

procente) și capacitatea de organizare a

instruirilor (41 de procente).

În ultimii trei ani, doar un număr mic de instituții au închis programe de instruire de scurtă durată. Din cele 50

de instituții de instruire, doar 11 au închis

unele programe. Dintre acestea, instituțiile

non-profit într-o pondere mai mare com-

parativ cu alte tipuri de instituții au închis

programe în ultimii trei ani. Dintre cele 11

instituții care au închis programe, 8 furni-

zori de instruiri au utilizat constatările revi-

zuirii programelor (cum ar fi tendințele de

înmatriculare) pentru a determina necesi-

tatea închiderii. Patru furnizori au utilizat

analizele pieței muncii și doi au organizat

consultări cu actorii interesați și relevanți pentru a determina necesitatea închiderii pro-

gramelor de instruire de scurtă durată. Doar o singură instituție și-a fundamentat decizia

în baza evaluării utilizării resurselor în cadrul sistemului și asigurării cu personal.

În ultimii trei ani, trei pătrimi dintre instituțiile de instruire au elaborat progra-me de studii noi sau au adaptat programele existente, în baza diferitor principii. Cea mai mare pondere a instituțiilor de instruire ia în considerare disponibilitatea învă-

țătorilor/ instructorilor (43 de procente) drept unul dintre cele mai importante principii

44%56%

0

43%

42%35%

78%

29%

14% 9%22% 29%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Nu

Total

Privată

Publică

Non-pro

fit

Da, după criteriile stabilite de autoritatea guvernamentală

Da

FIGURA 30. AUTONOMIA DE A INTRODUCE / ÎNCHIDE PROGRAME, N = 50

FIGURA 31. PROCENTUL INSTITUȚIILOR CARE AU INTRODUS / ÎNCHIS PROGRAME, N = 50

54% 53%

67%

43%

22% 21% 22%

29%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

Introdus

Total

Privată

Publică

Non-pro

fit

Închis


în procesul de elaborare sau adaptare a

programului de studiu. Reglementările

guvernamentale (41 de procente), pro-

gramele de studiu existente la instituție

(35 de procente) și necesitățile angajato-

rilor (32 de procente) sunt și ele motive

pentru adaptarea sau elaborarea progra-

mului de studiu.

Programele de instruire de scurtă durată în domeniile transportului și depozitării sau programele de șoferie au fost cele mai populare în 2017, atât în rândul bărbaților, cât și în rândul fe-meilor. Din cele 50 de instituții de instru-

ire participante la studiu, mai mult de o

pătrime au menționat că programele lor

în domeniul transportului și depozitării

au fost cele mai populare la înmatricu-

lări în rândul studenților bărbați. În cazul

femeilor, transportul și depozitarea, pre-

cum și educația, au fost populare în mă-

sură egală. Rugați să numească cel mai

popular program de scurtă durată în rân-

dul bărbaților și femeilor din anul 2017,

mai mult de 10 procente dintre furnizorii

de instruiri au răspuns „conducător auto,

categoria B”.

Deși toate instituțiile au indicat că toți

studenții bărbați din promoția respectivă

au absolvit, câteva instituții au raportat

un anumit număr de abandonuri în rân-

dul femeilor. Aproape trei pătrimi dintre

studenți nu aveau experiență de muncă

la momentul înmatriculării. Durata medie

a celor mai populare programe a fost pu-

țin mai mică de trei luni. Studenții petrec

circa 17 ore de studiu pe săptămână, din-

tre care: nouă sunt pentru instruirea teoretică, iar opt sunt dedicate practicii. Instituțiile

de instruire au raportat că în medie, trei pătrimi dintre programele de instruire de scurtă

durată includ în mod egal, atât componente practice, cât și teoretice. Peste 80 de pro-

cente dintre studenții și absolvenții participanți la discuțiile în grup au fost de părerea că

46% 47% 44% 43%

44% 44% 44% 43%

10% 9% 11% 14%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Da, informal

Total

Privată

Publică

Non-pro

fit

Da, formal Nu

70% 71%78%

57%

20% 18%11%

43%

10% 12% 11%0%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Da, informal

Total

Privată

Publică

Non-pro

fit

Da, formal Nu

FIGURA 32. INSTITUȚII CARE SOLICITĂ OPINII DE LA STUDENȚI, N = 50

FIGURA 33. INSTITUȚII CARE SOLICITĂ OPINII DE LA ABSOLVENȚI, N = 50


raportul instruirii teoretice (în clasă) și practice (atelier de lucru) a fost bine echilibrat și a

maximalizat procesul de învățare. Mai mult decât atât, toți studenții și absolvenții percep

instruirea teoretică la fel de utilă ca și instruirea practică, atunci când caută un loc de

muncă.

Majoritatea instituțiilor de instruire solicită din partea studenților sau absolven-ților opinii privind calitatea serviciilor de instruire pe care le prestează. Aproape 50

de procente dintre instituții solicită neoficial reacții din partea studenților (cum ar fi întâl-

nirile sporadice), iar 44 de procente le solicită în mod oficial (de exemplu, prin formulare

sau sondaje de evaluare) (figura 32). Nu există o diferență majoră în ceea ce privește pro-

filul instituțiilor și modul în care acestea solicitată reacții din partea studenților. Șaptezeci

de procente dintre furnizorii de instruiri au menționat că solicită reacții neoficiale de la

absolvenți, în timp ce doar 20 de procente solicită reacții oficiale (figura 33). Toate en-

titățile non-profit colectează reacții de la absolvenți, având comparativ cu alte tipuri de

instituții, o pondere mai înaltă a reacțiilor oficiale. Mai mult de jumătate dintre instituțiile

de instruire nu au o persoană desemnată pentru sarcina de primire și soluționare a plân-

gerilor studenților, în special pentru că studenții depun plângeri rar.

Aproape trei pătrimi dintre instituțiile de instruire au raportat că evaluează per-formanța instructorilor, însă aproape jumătate nu oferă recompensă pentru perfor-manță sau nu soluționează problemele legate de aceasta. Aproape 40 de procente

dintre furnizori evaluează instructorii trimestrial, iar o cincime dintre ei cu o frecvență anu-

ală. Dintre instituțiile care evaluează performanța instructorilor, 76 de procente au afirmat

că în cea mai recentă evaluare, procesul oficial a fost deosebit de important. Formularul

de evaluare completat de către studenți la sfârșitul cursului, a fost considerat important

pentru aproape 60 de procente dintre instituții. Patruzeci și trei de procente au consi-

derat de asemenea, evaluarea între colegi, drept un criteriu important pentru evaluarea

instructorilor. Cutiile de sugestii virtuale și/sau fizice au fost considerate neimportante

de către jumătate dintre furnizorii de instruiri. Aproape 50 de procente dintre instituții

au menționat că nu recompensează performanța înaltă a instructorilor, și aproape 40 de

procente nu soluționează performanțele reduse.

În 2017, instituțiile de instruire de scurtă durată au oferit instructorilor astfel de oportunități de dezvoltare profesională precum: conferințe sau cursuri. Aproape

toate aceste oportunități au făcut parte din instruirea în cadrul instituției. Printre cele mai

populare oportunități de dezvoltare profesională oferite de către instituții se numără:

participarea la cursuri de 1–2 săptămâni (64 de procente) și conferințe sau forumuri de

1–2 zile (48 de procente) (figura 34). Furnizorii de instruiri de scurtă durată rareori oferă

activități de instruire și cercetare practice sau ghidate de industrie. Instituțiile non-profit

într-o pondere mai mare au oferit instructorilor oportunități de participare la conferințe

sau forumuri (83 de procente).



obiectivul principal al instituțiilor de instruire este de a pregăti studenții pentru o viață in-

dependentă și prosperă. Echiparea lor cu o gamă largă de competențe cognitive, tehni-

ce și socio-emoționale este crucială, însă insuficientă. Întrucât studenții din instituțiile de

instruire sunt mai degrabă tineri și nu au experiență de muncă sau au puțină experiență,

aceștia se confruntă cu anumite provocări. Pentru a-i ajuta să realizeze aceste obiective,

instituțiile de instruire trebuie să ofere suport studenților în privința modalităților de ex-

plorare a opțiunilor de carieră. PAI examinează dacă instituțiile de instruire au stabilite

parteneriate cu potențiali angajatori, drept prim pas în apropierea studenților de oportu-

nitățile de muncă. Studiul analizează de asemenea, existența oportunităților de stagiu și

ucenicie și varietatea serviciilor de suport pentru dezvoltarea carierei oferite studenților

de către instituțiile de instruire.

Furnizorii de instruiri primesc contribuții limitate din partea potențialilor anga-jatori în materie de investiții directe în echipament, precum și oportunități de in-struire la locul de muncă. Prin intermediul acestor relații, peste o treime dintre instituții

sunt în căutare de donații în formă de echipamente și materiale, sau potențială plasare

în câmpul muncii a studenților. Totuși, aproape jumătate dintre furnizorii de instruiri nu

considerată crearea proiectelor de cercetare și dezvoltare (CD), atât de importantă în

dezvoltarea interacțiunii cu angajatorii. Chiar și în rândul celor care au indicat că proiecte-

le CD sunt importante, mai puțin de 20 de procente dintre instituții au în prezent disponi-

bilitatea acordurilor de CD cu companiile. În medie, instituțiile de instruire au un angajat

FIGURA 34. TIPURI DE OPORTUNITĂȚI DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ PENTRU INSTRUCTORI, N = 31 (RĂSPUNS MULTIPLU)

48%

35%

50%

83%

64%59%

75%

67%

19%

30%

12%

03%

0

12%

00%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%


Conferințe / forum (1-2 zile) Cursuri (1-2 săptămâni)

Formare la locul de muncă în industrie (1-2 săptămâni) Activitate de cercetare


care dedică 50 de procente sau mai mult din timpul său pentru stabilirea și menținerea

parteneriatelor cu angajatorii. Focus grupurile cu studenți și absolvenți au sugerat că mai

mult de jumătate dintre ei nu au beneficiat de nicio sesiune de instruire în incinta vreunei

companii și majoritatea nu au vizitat niciun angajator în decursul programului de instru-

ire. Aceste rezultate indică asupra faptului că interacțiunile dintre studenți și potențialii

angajatori ar putea fi insuficiente.

Majoritatea studenților din instituțiile de instruire de scurtă durată incluse în cer-cetare nu au participat la stagii și ucenicii, iar instituțiile de instruire nu oferă sufici-ent suport în identificarea acestor oportunități. În 60 de procente dintre furnizori de

instruiri, nu se preconizează ca studenții să participe la stagii sau ucenicii. Doar o cincime

dintre instituții au cerințe obligatorii pentru toate programele de instruire realizarea unui

stagiu sau unei ucenicii. De fapt, în aproape 80 de procente dintre instituțiile de instruire,

studenții nu au fost obligați să facă vreun stagiu sau ucenicie. Furnizorii au raportat de

asemenea, că în medie, în 2017, doar 18 procente dintre studenți au făcut un stagiu sau

o ucenicie. Discuțiile din cadrul focus grupurilor au sugerat că studenții și absolvenții per-

cep drept important în dezvoltarea competențelor efectuarea unui stagiu sau ucenicii la

locul de muncă. De cealaltă parte, mai mult de jumătate dintre instituții au afirmat că nu

ajută studenții să găsească oportunități de stagiu sau angajare.

În mod similar, nu există resurse suficiente dedicate serviciilor de consiliere pro-fesională pentru studenți. Doar 44 de procente dintre instituțiile de instruire au oferit

în 2017, servicii de consiliere profesională studenților, iar 63 de procente dintre aceste

instituții au raportat că nu au angajat un consultant profesional. În rândul instituțiilor care

oferă consiliere profesională, un serviciu popular oferit îl constituie ședințele de îndruma-

re privind dezvoltarea profesională, conduse de instructori/ profesori (68 de procente).

Ședințele de mentorat cu absolvenții (45 de procente) și ședințele de ghidare în carieră

(41 de procente) sunt de asemenea, modalități prin care instituțiile oferă suport de con-

siliere profesională. Studenții și absolvenții intervievați în cadrul discuțiilor în grup au

afirmat că îndrumarea de către profesori și contactele directe cu agențiile locale, publice

sau private, de ocupare a forței de muncă, sunt de asemenea, modalități prin care fur-

nizorii de instruiri i-au ajutat să găsească un loc de muncă. Totuși, mai mult de jumătate

dintre absolvenții participanți la focus grupuri au raportat că nu au primit nici un ajutor.

Mai mult decât atât, în rândul a circa jumătate dintre furnizorii de instruiri, mai puțin de

25 de procente dintre studenți au utilizat serviciile de consiliere profesională. Aceasta

indică o utilizarea insuficientă de către instituțiile de instruire a suportului și serviciilor de

consiliere profesională.



Îmbunătățirea calității și relevanței instruirilor rareori este realizată în lipsa unor informații

și date. Practica de colectare a datelor administrative de bază este un lucru obișnuit, însă

acest tip de date nu oferă o imagine completă privind performanța instituției. Pentru a

realiza un diagnostic suficient de robust ca să informeze schimbările, instituțiile trebuie să

colecteze de asemenea, date despre performanța studenților, profesorilor și absolvenți-

lor, precum și reacții din partea clienților. Totodată, deși colectarea datelor este un prim

pas necesar, ea nu este suficientă. Instituțiile trebuie să analizeze și să administreze datele

în așa fel încât, acestea să poată oferi informații exacte și utile tuturor părților interesate.

Într-adevăr, instituțiile de instruire trebuie să depună eforturi și pentru a disemina infor-

mațiile și analizele la nivel intern, pentru a discuta căi de îmbunătățire, dar și la nivel ex-

tern, pentru a informa procesul decizional în rândul viitorilor studenți, familii și angajatori.

Majoritatea furnizorilor de instruiri colectează cu diferită frecvență o gamă lar-gă de date privind performanța instituției și a programelor, însă relativ mai puține informații privind ocuparea forței de muncă. Ponderea cea mai înalt de date colec-

tate de către instituțiile de instruire revine datelor administrative (86 de procente), fiind

urmate de performanța studenților (78 de procente), statistici cu privire la absolvire (74

de procente), nivelul de satisfacție al studenților (72 de procente) și performanța profe-

sorilor/ instructorilor (68 de procente) (figura 35). Frecvență de colectare a datelor este

diferită, însă datele administrative și performanța studenților tind să fie monitorizate des-

tul de regulat în rândul furnizorilor de instruiri. Dimpotrivă, datele privind ocuparea forței

de muncă, cum ar fi ratele de plasare a forței de muncă (28 de procente), câștigurile

absolvenților (6 procente) și satisfacția angajatorilor (30 de procente) nu sunt colectate

de multe instituții. În general, mai mult de jumătate dintre instituțiile de instruire încă mai

gestionează datele colectate manual, în timp ce circa 40 de procente le gestionează în

mod electronic.

Aproape toate instituțiile de instruire utilizează datele colectate pentru discu-ții interne privind performanța instituției sau programelor. Circa 80–90 de procente

dintre furnizori, utilizează datele colectate pentru a stabili obiective oficiale. Majoritatea

instituțiilor utilizează aceste informații și pentru a evalua programele și monitoriza atin-

gerea obiectivelor. Ceva mai puține instituții utilizează datele privind ratele de plasare a

forței de muncă sau veniturile absolvenților, pentru că în aceste domenii nu sunt colecta-

te date, deși majoritatea au raportat că utilizează activ datele pentru a procesa și a analiza

performanța programelor. Dintre instituțiile care utilizează informațiile pentru a evalua

programele sau a monitoriza obiectivele, aproape toți furnizorii au diseminat rezultatele

acestor evaluări. Totuși, doar trei instituții au raportat că aceste date sunt disponibile pu-

blic și ușor de accesat, iar 41 de instituții diseminează datele doar intern. 87 de procente

dintre furnizorii de instruiri organizează întruniri interne pentru a discuta performanța


angajaților în baza datelor colectate. Aproape 80 de procente dintre instituții au afirmat

în anul precedent principalele rezultatele ale acestor întruniri au constat în diseminarea

informației despre performanța instituțiilor și exprimarea preocupărilor și constrângeri-

lor de către angajații/instructorii. Jumătate dintre instituțiile de instruire au raportat că

s-au familiarizat cu politicile sau procedurile noi sau au convenit asupra unor ajustări ale

acestora.

Percepțiile performanței instituțiilor de instruire de scurtă duratăPAI în Moldova a colectat date despre experiența studenților și absolvenților în cadrul

programului lor de instruire de scurtă durată și asistența acordată de furnizorii de instruiri

în găsirea unui loc de muncă. Modul în care instituțiile de instruire au răspuns necesități-

lor studenților și absolvenților demonstrează parțial calitatea instruirii și serviciilor oferite

de către acestea. Statutul profesional al absolvenților și percepția lor privind relevanța

instruirii primite pentru actualul locul de muncă sunt de asemenea, informații colectate

în Moldova. În cele din urmă, pentru a înțelege ce competențe au obținut studenți pe

parcursul instruirii, angajatorii au fost rugați să ofere comentarii privind competențele

absolvenților. Discuțiile în grup realizate cu studenții, absolvenții și angajatorii au oferit

constatările prezentate în paragrafele următoare.

FIGURA 35. FRECVENȚA COLECTĂRII DATELOR, N = 50

14%22%

32% 26%

72%

94%

70%

28%14%

10%

20%

12%

10%

4%

8%

12%12% 10%

8%

10%

4%4%

6%20% 18%

14%26%

14%

2%

8%

22%

40% 40%26% 26%

10%

32%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Niciodată O dată pe an De două ori pe an Fiecare trimestru Lunar

Date

administ

rativ

e

Perform

anța elevil

or

Perform

anța p

rofe

soru

lui /

instructo

rului

Statis

tici p

rivind

absolvi

rea

Rata p

lasării

în

câm

pul muncii

Venituril

e absolve

nților

Satisfacți

a angajatoru

lui

Satisfacți

a stagiaru

lui


Majoritatea studenților și absolvenților au fost satisfăcuți de profesori și conți-nutul bine echilibrat al programului de instruire. Rata medie de absolvire a celui mai

popular program din instituțiile de instruire a fost de 97 de procente. În ambele focus

grupuri, peste 40 de studenți și absolvenți au răspuns că cel mai mult au apreciat profe-

sorii și conținutul programului de instruire. De asemenea, studenții și absolvenții au fost

în general satisfăcuți de expunerea la învățarea practică și relațiile stabilite în cadrul in-

struirii, însă un număr mai mic de studenți și absolvenți au menționat infrastructura drept

cea mai apreciată parte a experienței de instruire. Peste 80 de procente dintre studenți

și absolvenți au comentat că în programul de instruire raportul mediu dintre învățarea

teoriei și practică a fost bine echilibrat și a maximalizat procesul de învățare.

Majoritatea studenților și absolvenților nu au așteptat ca instituțiile de instruire să-i

ajute să găsească un loc de muncă, iar în multe instituții astfel de servicii nici nu au fost

oferite. Trei pătrimi dintre studenți și toți absolvenții care au participat la discuțiile în fo-

cus grupuri nu au fost de acord cu afirmația „nu este responsabilitatea mea să găsesc un

loc de muncă, este responsabilitatea instituției mele de instruire”. Prin urmare, majorita-

tea studenților și toți absolvenții au perceput căutarea unui loc de muncă drept propria

responsabilitate. Fiind întrebați despre modalitățile în care instituțiile de instruire le-au

oferit ajutor în găsirea unui loc de muncă, printre cele mai populare mecanisme au fost

menționate: identificarea unor oportunități de stagiu/ucenicii ceea ce a permis ulterior

angajarea, îndrumări din partea profesorilor/ instructorilor și legături strânse cu agențiile

publice sau private, locale, de ocupare a forței de muncă. Cu toate acestea, chiar și aces-

te răspunsuri „populare” au fost puține la număr, mai puțin de 10 instituții de instruire ofe-

rind astfel de servicii, iar mai mult de jumătate dintre absolvenți au raportat că instituțiile

lor nu i-au ajutat sub nici o formă.

Șaptezeci de procente dintre absolvenții instituțiilor de instruire de scurtă du-rată, participanți la focus grupuri, sunt în prezent angajați. După finalizarea instru-

irii, 41 de procente dintre absolvenți au ales să-și continue studiile, fiind urmați de 39

de procente care au continuat să activeze la locul de muncă actual, iar 20 de procente

au înființat o afacere. Rezultatele PAI au indicat de asemenea, că 53 de procente dintre

absolvenți își continuă studiile sau instruirea.12 Dintre cei care au continuat să lucreze la

același angajator, aproape 40 de procente dintre absolvenți au raportat că programul de

instruire le-a schimbat perspectivele profesionale, ajutându-i să devină mai buni la locul

de muncă. Din 41 de respondenți, 37 de procente și-au găsit primul loc de muncă înainte

de absolvire, 24 procente – timp de șase luni după absolvire, iar 39 procente au raportat

că încă nu și-au găsit un loc de muncă în domeniul lor. Absolvenții și-au găsit locurile de

muncă prin astfel de metode precum: aplicarea pentru un post vacant, apelarea la rela-

țiile de familie și relații făcute prin intermediul instituțiilor de instruire. Conform rezulta-

telor studiului PAI, instituțiile de instruire au raportat că în medie, 91 de procente dintre

12 Doar 15 furnizori de instruire au prezentat date.


absolvenți și-au găsit un loc de muncă timp de șase luni după finalizarea studiilor, sau au

înființat o companie/continuat să lucreze în compania lor.13

Șaptezeci de procente dintre absolvenți au considerat că instruirea primită a sa-tisfăcut necesitățile din domeniul lor de expertiză, iar majoritatea angajatorilor par-ticipanți la focus grupuri au fost de acord cu această opinie. Absolvenții au răspuns

că instruirea i-a ajutat să învețe tehnici noi și să-și sporească productivitatea. Mai mult

de 90 de procente dintre angajatori au considerat de asemenea, că angajații lor care au

absolvit recent cursuri de instruire de scurtă durată, contribuie la ameliorarea producti-

vității în organizație. Totodată, aproape trei pătrimi dintre angajatorii participanți la focus

grupuri au considerat că instruirea de scurtă durată ajută angajații să dezvolte competen-

țele lipsă. Jumătate dintre acești respondenți au afirmat că probabil vor încuraja pe viitor

angajații lor să se înmatriculeze într-un program de instruire, în timp ce cealaltă jumătate,

a indicat că vor oferi ei înșiși instruiri.

13 Doar 12 furnizori de instruire au prezentat date.

REZUMATUL PRINCIPALELoR CoNSTATăRI ȘI RECoMANDăRI PENTRU PoLITICI58

Rezumatul principalelor constatări și recomandări pentru politici

PAI în Moldova prezintă o cartografiere și descriere a furnizorilor de instruiri de scurtă

durată, precum și măsura în care practicile de prestare a serviciilor acestora sunt ajustate

celor mai bune practici internaționale. Ultimul aspect a fost evaluat în baza a nouă trăsă-

turi distincte ale celor mai bune practici instituționale în furnizarea instruirilor. Secțiunea

dată face o sinteză a principalelor constatări din acest raport, evidențiind punctele forte

și slabe ale instituțiilor de instruire de scurtă durată, precum și implicațiile de politici cu

scopul de a contribui la îmbunătățirea dezvoltării forței de muncă pe viitor.

Punctele forte ale instituțiilor de instruire de scurtă durată din MoldovaMajoritatea instituțiilor de instruire de scurtă durată din Moldova stabilesc direcții strategice prin colectarea datelor despre performanța studenților și instructorilor, și le utilizează pentru a monitoriza calitatea programelor pe care le oferă. Majoritatea

furnizorilor de instruiri de scurtă durată colectează în mod regulat informații despre per-

formanța studenților și instructorilor și le utilizează în discuții interne privind performan-

ța instituției sau a programelor. În continuare, furnizorii de instruiri de scurtă durată pot

utiliza aceste date pentru a monitoriza progresul realizat în direcția atingerii obiectivelor

de performanță; și a efectua ajustările necesare, în scopul îmbunătățirii calității instruirii.

Instituțiile publice de instruire de scurtă durată colaborează în mod regulat cu autoritățile, prin menținerea canalelor de comunicare cu aceștia și aplicarea meca-nismelor de conformare la standardele naționale de calitate. Toate instituțiile publice

au raportat că au comunicat cu funcționari din guvern cel puțin odată în ultimii trei ani,

utilizând diferite mijloace. Acești furnizori efectuează de asemenea, revizuiri interne sau

externe pentru a se conforma într-o măsură mai mare la standardele naționale de cali-

tate și utilizează standarde de competență pentru a implementa programele de studiu.

Instituțiile publice într-o pondere mai mare au raportat că aceste standarde de compe-

tență au fost determinate de un cadru național al calificărilor. Moldova poate intensifica

acest efort prin sporirea numărului de calificări incluse în cadrul național și actualizarea

lor în mod sistematic, drept răspuns la modificarea necesităților de competențe.

Mulți dintre furnizorii de instruiri de scurtă durată încurajează studenții să își continue studiile, oferindu-le orare flexibile și conținut bine echilibrat pentru a le

59REZUMATUL PRINCIPALELoR CoNSTATăRI ȘI RECoMANDăRI PENTRU PoLITICI

satisface necesitățile de învățare. Șaptezeci de procente dintre instituțiile de instruire

de scurtă durată din Moldova oferă lecții dimineața, seara sau la sfârșit de săptămână.

Un astfel de aranjament flexibil ia în considerare necesitățile studenților în frecventarea

și finalizarea programului. o proporție similară de furnizori de instruiri de scurtă durată

a raportat de asemenea, că oferă în programele lor, elemente teoretice și practice bine

echilibrate. Majoritatea studenților și absolvenților participanți la discuțiile în grup au fost

de acord cu faptul că experiența lor de învățare a fost sporită la maxim de conținutul bine

echilibrat. Aceste practici ale instituțiilor de instruire de scurtă durată din Moldova pot

contribui la crearea unei experiențe potrivite de predare și învățare.

Domenii de îmbunătățire pentru instituțiile de instruire de scurtă durată din MoldovaFurnizorii de instruiri de scurtă durată ar beneficia de pe urma consolidării capa-cității de luare a deciziilor informate prin intermediul colectării regulate a datelor despre rezultatele instruirii absolvenților, cu scopul îmbunătățirii programelor de instruire. Majoritatea furnizorilor de instruiri din Moldova colectează o gamă largă de

informații, cum ar fi datele: administrative, privind performanța studenților, performan-

ța profesorilor/instructorilor, statistici despre absolvire și satisfacția studenților. Cu toate

acestea, multe instituții nu colectează date despre rezultatele instruirii, inclusiv angajarea,

ratele de plasare a forței de muncă, veniturile absolvenților și nivelul de satisfacție al

angajatorilor. Colectarea acestor date ar permite instituțiilor de instruire să evalueze re-

levanța programelor de instruire în dezvoltarea competențelor necesare pe piața muncii.

Finanțarea bazată pe rezultate, concepută să ofere stimulente financiare (de exemplu,

granturi și scutiri fiscale) furnizorilor de instruiri în baza respectării unor indicatori ori-

entați spre rezultate clar definite, prezintă o cale de a-i încuraja să ia decizii informa-

te, prin colectarea datelor. Mai mult decât atât, dezvoltarea Sistemului Informațional de

Management în Educație (SIME) care ar permite urmărirea traseului studenților după ab-

solvire, ar contribui la asigurarea unor informații valoroase pentru furnizorii de instruiri,

dar și pentru factorii de decizie privind politicile în domeniu. Estonia are un SIME conec-

tat la datele din registrul populației, serviciului fiscal, șomerilor și asigurărilor în dome-

niul sănătății. Moldova ar putea beneficia de pe urma extinderii SIME prin intermediul

stabilirii legăturilor cu alte registre de stat și utilizării datelor longitudinale, pentru a oferi

consultanță furnizorilor de instruiri și a perfecționa politicile.

Furnizorii privați și non-profit de instruiri de scurtă durată ar putea beneficia de pe urma colaborării constante cu autoritățile, prin menținerea căilor de comunicare cu acestea și aplicarea mecanismelor de conformare la standardele naționale de calitate. De asemenea, în scopul racordării la standardele naționale de calitatea, acești furnizori și-ar putea îmbunătăți standardele de calitate prin intermediul efec-tuării unor revizuiri externe ale calității. În comparație cu entitățile publice, instituțiile

REZUMATUL PRINCIPALELoR CoNSTATăRI ȘI RECoMANDăRI PENTRU PoLITICI60

private și non-profit interacționează într-o măsură limitată cu autoritățile guvernamentale.

Aproape 50 de procente dintre instituțiile private și non-profit nu participă la evenimen-

tele autorităților publice și mai mult de jumătate dintre acestea nu au comunicat cu au-

toritățile publice în ultimii trei ani. Majoritatea entităților private și non-profit se bazează

de asemenea, pe revizuirea internă pentru a asigura respectarea standardelor naționale

de calitate și mai mult de jumătate dintre furnizorii privați aplică standarde de compe-

tență determinate de către ei înșiși. Comitetele sectoriale create recent ar putea fi un

mecanism util de asigurare a colaborării cu părțile interesate din guvern. În sectoarele în

care astfel de structuri au fost deja create, părțile implicate ar putea lucra la consolidarea

legăturilor dintre furnizorii de instruiri și guvern. În sectoarele în care astfel de structuri nu

există, guvernul ar putea prelua rolul de coordonator în crearea comitetelor.

Elaborarea pentru toate profesiile a unor standarde naționale de calitate clare și efec-

tuarea evaluărilor externe în toate tipurile de instituții, ar putea fi utile pentru responsa-

bilizarea entităților private și non-profit în asigurarea calității instruirii. Marea majoritate a

celor 28 de state membre ale UE dispun la nivel național de standarde de calitate pentru

IPT. Dintre aceste țări, mai mult de 85 de procente aplică standardele naționale de ca-

litate drept condiție pentru acreditarea și aprobarea furnizorilor de educație și instrui-

re vocațională, iar peste 70 de procente aplică standardele naționale de calitate drept

condiție pentru acordarea finanțării (Fundația Europeană pentru Instruire 2014). Într-un

sistem de instruire în care furnizorii de servicii sunt guvernați de mai multe ministere, iar

autorizarea, evaluarea externă și acreditarea sunt realizate de ANACEC, rolul reglementă-

rilor și al mecanismului de asigurare a calității în îmbunătățirea performanței furnizorilor

de instruiri publici și privați, devine crucial. Autoritățile publice ar putea acorda mai multă

atenție provocărilor cu care se confruntă furnizorii de instruiri în respectarea standardelor

de calitate și ar putea acorda suport celor din sectoarele: prioritare, fără finanțare sau fără

mecanism de realizare a evaluărilor externe.

Furnizorii de instruiri de scurtă durată ar fi capabili să pregătească studenții mai bine pentru piața muncii dacă ar avea (a) relații mai strânse cu angajatorii și/sau asociațiile profesionale; și (b) mai multe informații și suport pentru identificarea oportunităților de stagiu/ucenicie, precum și servicii de consiliere profesională. Implicarea directă a angajatorilor locali este o modalitate eficace de a îmbunătăți rele-

vanța programelor de instruire. În prezent, instituțiile de instruire din Moldova nu se bu-

cură de o participare activă din partea angajatorilor și asociațiilor industriale în stabilirea

obiectivelor de performanță sau luarea deciziilor instituționale. Aceasta este cauzată par-

țial de absența sau rolului relativ redus al asociațiilor profesionale și comitetelor sectoria-

le în țară. Guvernul ar putea facilita mai întâi crearea asociațiilor și comitetelor sectoriale,

în vederea consolidării activităților lor. Totodată, ar putea fi explorate și alte mecanisme,

precum facilitățile fiscale, pentru a încuraja în continuare parteneriatele dintre angaja-

torii locali și instituțiile de instruire. Stabilirea unor relații formale, sau chiar informale cu

instituțiile de instruire poate fi utilă și pentru angajatori, care ar putea să-și expună furni-

zorilor de instruiri necesitățile privind competențele. În schimb, instituțiile de instruire ar

61REZUMATUL PRINCIPALELoR CoNSTATăRI ȘI RECoMANDăRI PENTRU PoLITICI

beneficia de pe urma acestor parteneriate înțelegând mai bine cererea de competențe,

concentrându-se ulterior pe predarea celor mai relevante.

Toți studenții și absolvenții participanți la discuțiile în grup au menționat importanța

efectuării unui stagiu sau ucenicii pentru dezvoltarea competențelor relevante locurilor

de muncă. În pofida acestui fapt, mai mult de jumătate dintre instituții au indicat că nu

preconizează să ofere studenților stagii și ucenicii, și să îi ajute să găsească astfel de opor-

tunități. Totodată, mai puțin de jumătate dintre instituțiile de instruire au oferit consiliere

profesională studenților, iar din rândul a circa jumătate dintre furnizorii de instruiri care

au oferit consiliere profesională, mai puțin de 25 de procente dintre studenți au utilizat

aceste servicii. Aceasta arată că serviciile de consiliere sunt acordate și utilizate într-un

mod insuficient de către instituțiile de instruire. Instituțiile de instruire de scurtă durată

ar putea pregăti mai bine studenții pentru piața muncii prin căutarea activă a oportuni-

tăților de stagiu și ucenicie, și oferirea unei varietăți de servicii de suport pentru dezvol-

tarea profesională. Prin stabilirea parteneriatelor cu angajatorii și/ sau asociațiile indus-

triale, furnizorii de instruiri pot ajuta studenți să-și găsească: un loc de muncă, proiecte

de colaborare, ședințe de mentorat și alte experiențe de învățare profesională. Unele țări

europene au elaborat cu succes un sistem care conectează furnizorii de instruiri cu an-

gajatorii și oportunitățile de ucenicie. Un exemplu este inițiativa „Educație cooperativă”

din Serbia, în care 15 școli profesionale au fost conectate oficial cu peste 25 companii

(Comisia Europeană 2017). Acest aranjament cooperativ nu doar a permis furnizorilor de

instruiri să racordeze dezvoltarea competențelor la cerere, dar și a extins oportunitățile

studenților de a se implica în învățarea bazată pe muncă supravegheată de către mentori.

REFERINțE62

Referințe

• ANACEC (Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare). 2018.

„Comunicat de presă cu privire la organizarea și funcționarea Agenției Naționale de

Asigurare a Calității în Educație și Cercetare (ANACEC)”. http://anacip.md/index.

php/ro/comunicare/comunicate-de-presa/306-comunicat-de-presa-cu-privire-la-or-

ganizarea-si-functionarea-agentiei-nationale-de-asigurare-a-calitatii-in-educatie-si-c-

ercetare-anacec

• CASEL (Colaborare pentru învățarea academică, socială și emoțională). 2018. “What

is Sel?” („Ce este învățarea socială și emoțională?”) https://casel.org/what-is-sel/.

• Comisia Europeană. 2017. “Business Cooperating with vocational Education

and Training Providers for Quality Skills and Attractive Features.” („Cooperarea

mediului de afaceri cu furnizorii de educație și instruire educațională pen-

tru abilități calitative și trăsături atractive”). http://ec.europa.eu/social/

BlobServlet?docId=18591&langId=en.

• Fundația Europeană pentru Instruire. 2014. Quality Assurance in vocational Education

and Training: A Collection of Articles. (Asigurarea calității în educația și instruirea

vocațională – o colecție de articole). https://www.etf.europa.eu/sites/default/fi-

les/m/270970490A6E9327C1257CA800407038_Quality%20assurance%20in%20

vET.pdf.

• ———. 2016. Republic of Moldova: Education, Training and Employment

Developments. (Republica Moldova – evoluții în educație, instruire și ocuparea

forței de muncă). https://www.etf.europa.eu/webatt.nsf/0/158E8181CC7FB-

661C12580E60051544E/$file/Moldova%202016.pdf.

• Guerra, N., K. Modecki și W. Cunningham. 2014. “Developing Social-Emotional Skills

for the Labor Market: The PRACTICE Model.” („Dezvoltarea abilităților social-emo-

ționale pentru piața muncii: modelul PRACTICE”). articol în cercetarea de politici

7123, Banca Mondială, Washington, DC. http://documents.worldbank.org/curated/

en/970131468326213915/pdf/WPS7123.pdf.

• Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. http://www.statistica.md/pagevi-

ew.php?l=en&idc=350

• Republica Moldova. 2014. „Aprobarea Strategiei de dezvoltare a educa-

ției pentru anii 2014-2020: Educaţia-2020.” http://lex.justice.md/index.

php?action=view&view=doc&lang=1&id=355494

• Rutkowski, J., v. Levin și A. Bargu. 2017. “Missing Skills: Results of the Skills Module

of the Moldovan Labor Market Forecast Survey.” („Competențele lipsă – rezultate-

le modulului de abilități al cercetării „Prognoza pieței muncii în Moldova””). Banca

http://anacip.md/index.php/ro/comunicare/comunicate-de-presa/306-comunicat-de-presa-cu-privire-la-organizarea-si-functionarea-agentiei-nationale-de-asigurare-a-calitatii-in-educatie-si-cercetare-anacec




https://casel.org/what-is-sel/

http://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=18591&langId=en

http://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=18591&langId=en

https://www.etf.europa.eu/sites/default/files/m/270970490A6E9327C1257CA800407038_Quality%20assurance%20in%20VET.pdf



https://www.etf.europa.eu/webatt.nsf/0/158E8181CC7FB661C12580E60051544E/$file/Moldova%202016.pdf

https://www.etf.europa.eu/webatt.nsf/0/158E8181CC7FB661C12580E60051544E/$file/Moldova%202016.pdf

http://documents.worldbank.org/curated/en/970131468326213915/pdf/WPS7123.pdf

http://documents.worldbank.org/curated/en/970131468326213915/pdf/WPS7123.pdf

http://www.statistica.md/pageview.php?l=en&idc=350

http://www.statistica.md/pageview.php?l=en&idc=350

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=355494

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=355494

63REFERINțE

Mondială, Washington, DC. De la Institutul UNESCo pentru Statistică (baza de date).

UNESCo, Montreal. http://uis.unesco.org/.

• Banca Mondială. 2013. SABER Country Report 2013: Moldova - Workforce

Development. (Raportul de țară SABER 2013: Moldova – dezvoltarea forței de mun-

că). Washington, DC: Banca Mondială. http://wbgfiles.worldbank.org/documents/

hdn/ed/saber/supporting_doc/CountryReports/WFD/SABER_WfD_Moldova_CR_

Final_2013.pdf.

• ———. 2016. SABER Workforce Development. (Dezvoltarea forței de muncă SABER).

Washington, DC: Banca Mondială. http://wbgfiles.worldbank.org/documents/hdn/

ed/saber/supporting_doc/brief/SABER_WFD_Brief.pdf.

• ———. 2017a. Assessment of Firm-Level Skills Demand and Engagement in Skills

Development: Creating a Demand-led Skills Ecosystem in Moldova. (Evaluarea

cererii de competențe la nivel de companie și implicarea în dezvoltarea com-

petențelor – crearea unui ecosistem de abilități dirijat de cerere în Moldova).

Washington, DC: Banca Mondială. http://documents.worldbank.org/curated/

en/600671512368522632/pdf/121811-WP-Moldova-private-sector-skills-Nov-2017-

final-PUBLIC.pdf.

• ———. 2017b. Country Partnership Framework for the Republic of Moldova for the

Period FY18–21. (Cadrul de parteneriat cu țara pentru Republica Moldova pentru

perioada anilor fiscali 2018-2021). Washington, DC: Banca Mondială. http://docu-

ments.worldbank.org/curated/en/604221499282920085/pdf/MoLDovA-CPF-

FY18-21-20170629-final-07052017.pdf.

• ———. 2018a. Country Snapshot. (Scurt profil de țară). Washington, DC: Banca

Mondială. http://pubdocs.worldbank.org/en/195121524127055800/Moldova-

Snapshop-Spring2018.pdf.

• ———. 2018b. Moldova Preschool and General Education: Transitioning to a

Decentralized Service Delivery Model Selected Issues. (Educația preșcolară și ge-

nerală în Moldova – tranziția către un model descentralizat de prestare a servici-

ilor – probleme selectate). Washington, DC: Banca Mondială. http://documents.

worldbank.org/curated/en/106571523893165988/pdf/123660-REvISED-PU-

BLIC-P161676-MD-Decentralization-Analysis-final-for-imagebank-4-2018.pdf.

• ———. 2018c. Moldova: Education Sector Public Expenditure Review Selected Issues.

(Moldova – Analiza cheltuielilor publice în sectorul educației – probleme selecta-

te). Washington, DC: Banca Mondială. http://documents.worldbank.org/curated/

en/897081523894080457/pdf/125331-WP-P161676-MD-Mini-PER-final-for-image-

bank4-2018.pdf

• ———. 2018d. Special Topic: Higher Education and the Need to Improve its Relevance

and Efficiency. (Temă specială – învățământul superior și necesitatea de a ameliora

relevanța și eficiența sa). Washington, DC: Banca Mondială. http://pubdocs.world-

bank.org/en/793121526539367081/MD-HE-Special-Topic-FinalENG.pdf

• Indicatorii dezvoltării globale (bază de date). 2016. Washington, DC: Banca Mondială.

http://uis.unesco.org/




http://wbgfiles.worldbank.org/documents/hdn/ed/saber/supporting_doc/brief/SABER_WFD_Brief.pdf

http://wbgfiles.worldbank.org/documents/hdn/ed/saber/supporting_doc/brief/SABER_WFD_Brief.pdf

http://documents.worldbank.org/curated/en/600671512368522632/pdf/121811-WP-Moldova-private-sector-skills-Nov-2017-final-PUBLIC.pdf



http://documents.worldbank.org/curated/en/604221499282920085/pdf/MOLDOVA-CPF-FY18-21-20170629-final-07052017.pdf



http://pubdocs.worldbank.org/en/195121524127055800/Moldova-Snapshop-Spring2018.pdf

http://pubdocs.worldbank.org/en/195121524127055800/Moldova-Snapshop-Spring2018.pdf

http://documents.worldbank.org/curated/en/106571523893165988/pdf/123660-REVISED-PUBLIC-P161676-MD-Decentralization-Analysis-final-for-imagebank-4-2018.pdf



http://documents.worldbank.org/curated/en/897081523894080457/pdf/125331-WP-P161676-MD-Mini-PER-final-for-imagebank4-2018.pdf



http://pubdocs.worldbank.org/en/793121526539367081/MD-HE-Special-Topic-FinalENG.pdf

http://pubdocs.worldbank.org/en/793121526539367081/MD-HE-Special-Topic-FinalENG.pdf

ANExE64

Anexe

Anexa 1: Metodologia sondajului și instrumentele de sondajProiectul de analiză a instruirii în Moldova (PAIM) constă din cartografierea instituțiilor de

instruire de scurtă durată și aplicarea instrumentelor cantitative și calitative de colectare

a datelor, pe un eșantion selectat, în scopul efectuării unei analize mai aprofundate a

acestora. În cadrul cercetării a fost realizat un sondaj al furnizorilor de instruiri, urmat de

o analiză calitativă în rândul studenților,14 proaspeților absolvenți15 și angajatorilor care

colaborează (sau ar dori să colaboreze) cu furnizorii de instruiri. Secțiunea 1 descrie pre-

gătirea și implementarea sondajului, iar secțiunea 2 – pregătirea și implementarea discu-

țiilor din cadrul focus grupurilor.

Metodologia sondajului

1. Sondajul furnizorilor de instruiri

Metodă Sondaj cantitativ

Tehnică de intervievare

CAPI la locul de muncă al respondentului

Grupul țintă Furnizori de instruiri de scurtă durată selectați la etapa de cartografiere

Instrumentul de sondaj

Chestionar structurat aprofundat, furnizat de către Banca Mondială și pilotat de CIvIS; limba de lucru a fost româna (26 respondenți) și rusa (24 respondenți)


50 furnizori de instruiri

14 Studenții care sunt la ultima etapă de instruire și aproape au absolvit, indiferent de durata programului în care sunt înmatriculați.

15 Foștii studenți ai instituțiilor de instruire care au completat sondajul și au absolvit pe parcursul unei perioade de trei ani precedente aplicării PAIM.

65ANExE

Metodă Sondaj cantitativ

Elaborarea eșantionului

Eșantionare aleatorie stratificatăCriterii de stratificare utilizate: (a) activitate principală (doar instruiri de scurtă durată, învățământ general și instruiri, activități aferente care nu sunt instruiri); (b) mărime, în funcție de numărul studenților (mic, mediu, mare și necunoscut)

Durata interviului 90 întrebări; durata medie a interviurilor a fost de 136 minute

Perioada lucrului pe teren

17 mai-9 iunie 2018

Rata de răspunsRată brută de răspuns de 67 de procente (au fost contactați 75 de furnizori de instruiri, dintre care 7 s-au dovedit a fi inactivi la momentul sondajului, ceea ce rezultă într-o rată netă de răspuns de 74 de procente)

1.1. Baza de eșantionare a furnizorilor de instruiri

Una dintre cele mai importante componente ale acestui studiu a fost elaborarea unui

eșantion reprezentativ pentru instituțiile de instruire din țară. Primul pas constă în crearea

unei baze de eșantionare a furnizorilor de instruiri, constituit în baza cartografierii acesto-

ra. Pentru a identifica toți furnizorii de instruiri și profilul acestora, a fost realizată o analiză

preliminară a furnizorilor formali de instruiri16 care operează în țară. PAIM se concentrea-

ză pe instituțiile care oferă educație și instruiri profesionale și tehnice de scurtă durată.

Baza de eșantionare în Moldova a fost elaborată cu ajutorul unui „instrument de car-

tografiere” furnizat de către Banca Mondială, care a fost adaptată la contextul Moldovei.

Instrumentul de cartografiere colectează informații nu doar privind denumirea instituții-

lor, datele de contact (adresa/numerele de telefon) și forma de proprietate (de exemplu,

public, privat, non-profit), dar și unele variabile distincte.

În scopul consolidării primei baze de eșantionare au fost consultate instituțiile statis-

tice și ministerele de resort care coordonează cu furnizorii de instruiri de scurtă durată.

Lista de furnizori de instruiri generată, a fost verificată prin intermediul unor surse adițio-

nale de informații. Pregătirea bazei de eșantionare pentru instrumentul de cartografiere

a durat circa 2,5 luni.

1.2. Proceduri de asigurare a calității pentru baza de eșantionare

În scopul asigurării calității, baza de eșantionare de furnizori de instruiri a fost elaborată

cu ajutorul informațiilor publice disponibile din surse sigure și de la entități considera-

te parte a sectorului educațional. CIvIS a contactat prin telefon toți furnizorii potențiali

de instruiri de scurtă durată, pentru a confirma dacă activează în prezent și concretiza

datele de contact, dar și pentru a colecta informații suplimentare necesare completării

instrumentului de cartografiere. Doar instituțiile de instruire care au răspuns că au fost de

16 PAIM nu cuprinde furnizarea neformală a instruirilor. El se limitează la evaluarea furnizorilor formali de instruire care sunt înregistrați în diferite registre ale entităților recunoscute din țară.

ANExE66

acord să participe la exercițiul de cartografiere și au oferit informații fiabile au fost incluse

în baza finală de eșantionare.

1.3. Strategia de eșantionare

După etapa de identificare a furnizorilor de instruiri, a fost selectat un eșantion pentru

realizarea interviurilor aprofundate și colectarea informațiilor despre participanți pentru

focus grupuri. Pentru Moldova, mărimea planificată a eșantionului a fost de 50 de institu-

ții de instruire. Această bază de eșantionare a furnizorilor de instruiri de scurtă durată se

bazează pe informațiile identificate la etapa de cartografiere. Cartografierea a oferit mai

întâi informații de bază despre 272 furnizori de instruiri de scurtă durată, care ulterior au

fost utilizate pentru elaborarea eșantionului.

Pe lângă aceste entități, au fost identificați (a) 111 potențiali furnizori de instruiri care

nu au dorit să participe la sondajul telefonic de la etapa de cartografiere, dar au rugat să

li se ofere un link online cu chestionarul, însă în final nu au răspuns și (b) 29 entități care

au refuzat chiar de la început să participe în cercetarea de cartografiere. În total, aceste

două grupuri au constituit 140 de respondenți potențiali. Cu toate acestea, un număr

necunoscut dintre ei ar putea nici să nu ofere de fapt instruiri de scurtă durată.

Sondajul a utilizat eșantionarea aleatorie stratificată cu etape multiple de eșantionare.

Criteriile de stratificare au inclus în primul rând domeniul principal de activitate (doar in-

struiri de scurtă durată, educație generală și instruiri, activități aferente care nu reprezintă

instruiri) și mărimea instituțiilor în funcție de numărul de studenți (mic, mediu, mare și

necunoscut). Principiul utilizat pentru grupare este următorul: utilizarea numărului mediu

de studenți determinat în procesul de cartografiere (468 studenți), instituțiile de mărime

mică au până la 235 studenți (jumătate a mediei), instituțiile de mărime medie au între

235 și 700 studenți (jumătatea inferioară și jumătatea superioară a mediei) și instituțiile

de mărime mare au peste 700 studenți.

2. Focus grupurile cu studenți, absolvenți și angajatori

Metodă Studiu calitativ, bazat pe discuții în focus grupuri

Tehnică de intervievare

Focus grupuri

Grupul țintăStudenți (în curând absolvenți), absolvenți, angajatoriParticipanții reflectă diferite profiluri social-demografice, geografice și de instruire

Instrumentul de cercetare

Chestionar de examinare, precum și ghiduri de moderare furnizate de Banca Mondială

67ANExE

Metodă Studiu calitativ, bazat pe discuții în focus grupuri


17 grupuri în total cu 127 participanți:• 6 grupuri de studenți, 50 participanți (din 81 invitați); media de 8,3 parti-

cipanți per grup• 7 grupuri de absolvenți, 50 participanți (din 81 invitați); media de 7,1

participanți per grup• 4 grupuri de angajatori, 27 participanți (din 56 invitați); media de 6,8

participanți per grup

Profilul de eșantionare

Participanții au fost selectați din informațiile de contact furnizate de către cei 50 de furnizori de instruiri care au participat la sondajul aprofundat

Durata discuțiilor Circa 2 ore

Perioada lucrului pe teren

2–19 iunie 2018

2.1. Selectarea studenților, absolvenților și angajatorilor

Instituțiile de instruire au fost rugate să ofere două liste: una cu studenții care vor absolvi

curând și alta cu absolvenți care și-au finalizat studiile în ultimii trei ani precedenți partici-

pării în PAI (fie angajați, fie neangajați). CIvIS a comasat listele furnizate de către aproxi-

mativ 10 instituții și din lista compilată a selectat circa 10 studenți și 10 absolvenți pentru

participare în primele două focus grupuri. Procesul a fost repetat cu celelalte 40 instituții

pentru a identifica restul participanți pentru discuțiile în grup. Selectarea a fost efectuată

aleatoriu și lista de absolvenți a inclus atât persoane angajate, cât și neangajate.

Grupul de angajatori corespunde instituțiilor care au parteneriate cu furnizorii de in-

struiri participanți la studiu sau cu care acești furnizori ar dori să stabilească parteneriate.

Prin urmare, lista angajatorilor include instituții care: fie au angajat absolvenți ai institu-

țiilor de instruire cercetate, fie le-au oferit stagii (sau colaborează cu ele în alt mod); și

instituții care nu fac acest lucru. Echipa de cercetare a rugat fiecare furnizor de instruiri

să ofere numele și informațiile de contact a 10 angajatori (conform criteriilor menționate

anterior). Cu toate acestea, au fost identificați între 3 și 4 angajatori per instituție, întrucât

unii furnizori de instruiri nu au putut identifica 10 angajatori, iar unii angajatori au fost

enumerați de către mai mulți furnizor. CIvIS a comasat listele furnizate de aproximativ 10

instituții și a efectuat o selectare aleatorie a angajatorilor pentru participarea la primul

focus grup. Procesul a fost repetat pentru celelalte 40 instituții cu scopul de a identifica

participanții la celelalte patru focus grupuri.

Instrumentele de sondaj și focus grupuri

1. Chestionarul pentru furnizorii de instruiri (CAPI)

Chestionarul pentru furnizorii de instruiri este o parte fundamentală a PAI întrucât este

elaborat pentru a colecta informații despre contribuții/intrări, practici, consecințele și

ANExE68

rezultatele instituțiilor după cum sunt exprimate de ele înseși. Literatura17 indică faptul că,

deși evaluările tradiționale ale calității se bazează pe contribuțiile și rezultatele instituțiilor

educaționale și de instruire, acest tip de date nu este suficient pentru oferirea unei ima-

gini complete asupra calității serviciilor prestate de aceste instituții. Recunoscând acest

neajuns, o secțiune importantă a chestionarului pentru furnizorii de instruiri este dedicat

explorării unor caracteristici suplimentare, acțiuni și valori instituționale care de aseme-

nea, pot afecta calitatea serviciilor educaționale și de instruire.

Chestionarul pentru furnizorii de instruiri este structurat în cinci secțiuni: (i) Informații

de context, care includ identificatori de bază ca: numele, adresa, tipul instituției; (ii)

Contribuții/intrări, care cuprinde caracteristicile de bază ale studenților, instructorilor,

infrastructurii și finanțării; (iii) Acțiuni instituționale, care examinează practicile institu-

țiilor de instruire cu ajutorul cadrului conceptual SABER-WFD (Intenția de politici); (iv)

valori instituționale, care explorează măsura în care respondenții sunt de acord sau nu

cu afirmațiile privind rolul sau mandatul instituțiilor de a întreprinde anumite acțiuni; (v)

Rezultate, care urmărește să colecteze date privind statutul profesional, venitul și statutul

educațional al absolvenților.

Chestionarul standard pentru furnizorii de instruiri, elaborat pentru diferite țări, a fost

ușor ajustat la contextul Moldovei. La începutul exercițiului, a fost realizată o analiză mi-

nuțioasă a chestionarului pentru a asigura că toate întrebările sunt relevante și potrivi-

te caracteristicilor generale ale sistemului de instruire din Moldova. După revizuirea și

adaptarea versiunii engleze a chestionarului, un Interviu personal pe hârtie (PAPI) a fost

elaborat în engleză și tradus de traducători calificați în limbile română și rusă. După fina-

lizarea PAPI, a fost elaborat un instrument CAPI pentru a corespunde versiunii engleză a

chestionarului PAPI. versiunea CAPI utilizată în cadrul studiului conține repere pentru a

atenționa intervievatorii despre incompatibilitățile aparente în răspunsuri și pentru a per-

mite efectuarea corectărilor corespunzătoare, ceea ce ar îmbunătăți într-un mod sistema-

tic calitatea generală a setului de date. versiunea CAPI de asemenea, conține cu scopul

de a verifica consecvența: toate tiparele de omitere, verificarea valorii legale și verificarea

logică de bază.

2. Chestionarul de instruire și ghidul intervievatorului

Pe lângă chestionar, un ghid de instruire (furnizat de către Banca Mondială) este produs

pentru a pregăti intervievatorii și moderatorii focus grupurilor. Ghidul de instruire urmea-

ză să includă următoarele:

• o explicație a structurii generale a chestionarului

• Principiile generale și conduita corectă preconizată

17 A se vedea Renaud, Robert, „Measuring Educational Quality in TvET” („Măsurarea calității educaționale în EIv”) În: Maclean și Wilson (Eds.) (2009), „International Handbook of Education for the Changing World of Work, Bridging Academic and vocational Learning.” („Manual internațional de educație pentru piața muncii în schimbare, corelarea învățării academice și vocaționale”). Springer, olanda.

69ANExE

• o expunere a factorilor psihologici care influențează respondentul și intervievatorul

în cadrul interviurilor față în față

• Un chestionar de instruire adnotat în care vor fi identificate și soluționate cele mai

obișnuite dificultăți, inclusiv oferirea exemplelor ipotetice

• Un glosar de termeni generali utilizați în chestionar

Materialul de instruire conține instrucțiuni/proceduri de bază de control al calității

(CC) datelor exportate din CAPI, care urmează a fi realizate conform posibilităților la sfâr-

șitul fiecărei zile. Atât materialele de instruire cu privire la chestionar, cât și ghidul intervi-

evatorului ar putea fi adaptate la modificările operate în chestionarul pentru furnizorii de

instruiri. Toate instrumentele au fost traduse în română și intervievatorii au avut opțiunea

de a utiliza instrumentele atât în engleză, cât și în limba locală.

3. Proceduri de control al calității

Procedurile CC corespund unui număr de activități anticipative destinate controlului pro-

cesul de colectare a datelor și asigurării celei mai înalte calități posibile a setului de date,

semnificând cea mai înaltă exactitate a răspunsurilor. CC a fost elaborat imediat după

finalizarea chestionarului pentru furnizorii de instruiri. Aceste proceduri de CC pot fi pre-

zentate prin următoarele niveluri:

• Nivelul 1: Lista tuturor valorilor legale pentru toate variabilele din chestionar, lista

tuturor omiterilor legale și omiterilor inverse (care urmează a fi respinse), nivelele de

completare a variabilelor individuale (care trebuie completate în timpul interviurilor

și pentru care lipsa de răspuns poate fi tolerată), lista tuturor variabilelor care sunt

interconectate în dependență strictă (de exemplu, totaluri care trebuie să rezulte

în 100 procente, „părți” care trebuie să fie mai mici decât „întregul” (cum ar fi „câți

studenți sunt înmatriculați, din ei câte femei”” și așa mai departe). Aceste teste au

fost introduse direct în CAPI, însă intervievatorii au fost informați despre existența lor

pentru a putea utiliza CAPI fără probleme în timpul interviurilor și pentru a putea a

informa respondenții despre orice contradicții.

• Nivelul 2: Lista tuturor testelor semi-stricte care necesită alerte – aceste alerte au fost

introduse în CAPI.

• Nivelul 3: Controale după introducerea datelor cu ajutorul meta-datelor, dacă și

atunci când ele sunt aplicabile (controlarea erorilor sistematice care provin de la

aceeași intervievatori, diferențele în durata interviurilor și așa mai departe)

4. Ghiduri, chestionar și agenda discuției pentru focus grupuri

Pentru a evalua performanța furnizorilor de instruiri din perspectiva studenților, absol-

venților și angajatorilor, echipa Grupului Băncii Mondiale a pregătit ghiduri cu privire la

focus grupuri. Aceste ghiduri au cuprins următoarele subiecte:

ANExE70

• Prezentarea examinatorului: Rezumatul proiectului, prezentarea companiei, obiecti-

velor și importanța participării în sondaj cu scopul de a motiva cooperarea respon-

denților selectați

• Invitații pentru participare și validare: verificarea faptului că participanții îndepli-

nesc criteriile pentru participarea în focus grupuri, descrierea procedurilor sesiunii,

mod detaliat de participare, reguli și condiții pentru primirea stimulentelor pentru

participare și cerințe

• Întrebări care determină noțiunile concepute despre calitatea serviciilor oferite de

instituțiile de instruire din perspectiva participanților țintă

• Agenda discuției: ordinea și rolurile în sesiuni, scheme detaliate ale discuțiilor,

tehnici sau proceduri speciale, metodă și materiale de stimulare care urmează a fi

prezentate în cadrul sesiunilor, preocupări posibile și soluții propuse pentru petrece-

rea sesiunilor

Echipa de proiect pentru sondaj

Din componența echipei pentru sondaj au făcut parte următoarele persoane:

• Managerul proiectului

• Coordonatorul proiectului

• Coordonatorul sondajului cantitativ

• Managerul aplicațiilor software și procesării datelor

• Intervievatori de nivel superior (5)

71ANExE

Anexa 2: Rezumatul rezultatelor obținute în discuțiile în focus grupuri cu studenți, absolvenți și angajatori

Informații de bază despre participanții la FG Studenți Absolvenți Angajatori

Eșantion 50 50 27

Gen Masculin 28 11 12

Feminin 22 39 15

Grup de vârstă

15–25 ani 26 20 3

26–40 ani 16 13 10

41 ani și mai mult 8 17 14

Statut profesional

Angajat 16 39

Neangajat 23 7

Student 11 4

Tipul localitățiiUrban 46 46 27

Rural 4 4 0

Domeniul de studiu

Conducător auto 6 5

Cursuri de limbi 17 9

Machiaj și cosmetologie 5 1

Hotele, restaurante, alimentație publică 3 2

Specialiști în electricitate, gaz, mașinărie

10 6

Contabilitate și audit 7

Predare 5

Confecționarea hainelor 1 7

Siguranță și securitate 1

Masaj 3 3

Tehnologia informației, programare și design

3 4

Altele 1 1

Funcția

Director 9

Manager 4

Șef de departament 4

Specialist principal 6

Altele 4

ANExE72

1. Studenți

1.1. Selectarea furnizorului de instruiri

De ce ați decis să vă înscrieți la un program de instruire? (N = 60)18

Pentru a găsi un loc de muncă 22 37%

Pentru a îmbunătăți condițiile de muncă la locul de muncă actual (promova-re, salariu mai bun)

10 17%

Pentru a schimba domeniul de activitate 6 10%

Pentru a schimba locul de muncă în cadrul aceluiași domeniu de activitate 1 2%

Altele 21 35%

Total 60 100%

Cum ați decis ce tip de instituție de instruire să frecventați? (N = 136)

Programele oferite 26 19%

Prieteni/membri de familie care au frecventat instituții de instruire 23 17%

Amplasarea 23 17%

Aspecte financiare 21 15%

Reputație 19 14%

Admisibilitate 11 8%

Altele 13 10%

Total 136 100%

Până la momentul de față, așteptările corespund considerațiunilor dumneavoastră (în alegerea instituției pe care o frecventați)? (N = 47)

Da 26 55%

Nu 3 6%

Nu știu 18 38%

Total 47 100%

Cum ați ales sectorul de specializare? (N = 85)

Interes personal în domeniu 45 53%

Informații că în această industrie există o cerere mare de locuri de muncă 25 29%

Presiunea familiei 8 9%

Altele 7 8%

Total 85 100%

Cine a acoperit costul instruirii dumneavoastră? (N = 49)

Un program guvernamental 22 45%

Eu 17 35%

Angajatorul meu 7 14%

18 N mai mare decât mărimea eșantionului (50 în cazul studenților) indică răspunsuri multiple din partea participanților la focus grupuri.

73ANExE

Un membru de familie 3 6%

Total 49 100%

Vi s-a acordat o bursă/un voucher? (N = 50)

Bursă 18 36%

voucher 2 4%

Nu 30 60%

Total 50 100%

1.2. Planuri după absolvire

Care sunt planurile dumneavoastră după finalizarea acestui program? (N = 61)

Să continuu studiile 23 38%

Să găsesc un loc de muncă 20 33%

Să continuu să activez în locul de muncă actual 9 15%

Să înființez o afacere 4 7%

Altele 4 7%

Total 61 100%

Vă rugăm să explicați cum credeți că veți obține un loc de muncă (N = 27)

Aplicare pentru un post vacant 10 37%

Relațiile stabilite prin intermediul instituției dumneavoastră de instruire 7 26%

Agențiile publice de ocupare a forței de muncă 7 26%

Prin relații de familie 3 11%

Total 27 100%

Ce tip de loc de muncă veți căuta? (N = 50)

Cu normă întreagă 18 36%

Permanent 15 30%

Liber profesionist 8 16%

Cu normă parțială 6 12%

ocazional sau sezonier 3 6%

Total 50 100%

1.3. Asistență din partea furnizorilor de instruiri în găsirea unui loc de muncă

În cazul în care planificați să găsiți/schimbați locul de muncă, instituția de instruire vă acorda asistență în atingerea acestui obiectiv? În ce mod face acest lucru? (N = 35)

A stabilit o legătură cu un stagiu/o ucenicie, care mi-a permis să găsesc un loc de muncă

10 29%

Îndrumare de către învățători/instructori 7 20%

Relații strânse cu agențiile publice sau private locale de ocupare a forței de muncă 7 20%

ANExE74

orientare în privința opțiunilor la etapa de înmatriculare 4 11%

Centru de consiliere profesională disponibil pe teritoriul instituției care dirijează cererile de angajare de la angajatori

2 6%

Consilier dedicat disponibil pe teritoriul instituției 1 3%

Găzduirea recepțiilor la prânz (sau mic dejun) cu recrutori potențiali 1 3%

Altele 3 9%

Total 35 100%

În timpul instruirii, ați lucrat într-un laborator de cercetare și dezvoltare în incinta instituți-ei dumneavoastră? (N = 49)

Da 41 84%

Nu 8 16%

Total 49 100%

Ați beneficiat de vreo sesiune de instruire în incinta unei companii/întreprinderi? (N = 50)

Deseori, cel puțin 50% de sesiuni 11 22%

Uneori, circa odată la patru sesiuni 11 22%

Nu 28 56%

Total 50 100%

Dacă nu, ați efectuat vizite la careva angajatori în cadrul programului dumneavoastră de instruire? (N = 18)

Da 2 11%

Nu 16 89%

Total 18 100%

1.4. Experiență în timpul instruirii

Dacă vă gândiți la raportul mediu dintre învățarea teoriei (în clasă) și practică (în ateli-erul de lucru) în cadrul programului dumneavoastră, cum ați caracteriza acest raport în materie de asigurare cu setul de competențe de care aveți nevoie pentru a găsi un loc de muncă în domeniul dumneavoastră? (N = 50)

Raportul a fost bine echilibrat și a maximalizat procesul de învățare 42 84%

S-a pus prea mare accent pe teorie 6 12%

Programul a fost prea practic, nu am învățat suficientă teorie care stă la baza practicii

1 2%

Raportul a fost bine echilibrat, însă ceea ce am învățat în practică nu reflectă competențele necesare pentru a găsi un loc de muncă în domeniul meu

1 2%

Total 50 100%

Sunteți satisfăcut de experiența generală din timpul instruirii? Dacă da, ce apreciați cel mai mult? (N = 164)

Învățătorii 45 27%

Conținutul programului de instruire 40 24%

75ANExE

Relațiile stabilite 31 19%

Expunerea la învățarea practică 29 18%

Infrastructura 19 12%

Total 164 100%

1.5. Percepția studenților

Sunteți de acord cu următoarele afirmații? (N = 50) Sunt de acord

Nu sunt de acord

Instituțiile de instruire ar trebui să ofere studenților acces la infor-mații exacte despre piața muncii (adică să cunoască care programe sunt cele mai solicitate de angajatori și/sau rezultă într-un salariu mai competitiv)

47 94% 3 6%

Este la latitudinea angajatorilor să abordeze studenții și absolvenții cu oferte de muncă

25 50% 25 50%

Capacitatea mea de a găsi un loc de muncă este limitată în mare parte la serviciile care mi-au fost acordate de către instituția mea de instruire

2 4% 28 96%

Realizarea unui stagiu sau ucenicii este importantă pentru dezvolta-rea competențelor într-un mediu de muncă

45 90% 5 10%

Participarea mea activă în discuțiile despre programul de studiu și dezvoltarea programului la instituția mea de instruire este foarte importantă

36 72% 14 28%

Nu este responsabilitatea mea să găsesc un loc de muncă, ci este responsabilitatea instituției mele de instruire

15 30% 35 70%

Este o responsabilitate comună a instituției de instruire și a angaja-torilor să ofere locuri de muncă studenților și absolvenților

38 76% 12 24%

Instruirea teoretică nu este esențială la căutarea unui loc de muncă 0 0% 50 100%

Cu cât mai bună este reputația instituției de instruire, cu atât mai ușor este de găsit un loc de lucru

31 62% 19 38%

Furnizorii de instruiri ar trebui să utilizeze tehnologii similare celor utilizate în întreprinderi

50 100% 0 0%

2. Absolvenți

2.1. Selectarea furnizorului de instruiri

De ce ați decis să vă înscrieți la un program de instruire? (N = 64)

Pentru a găsi un loc de lucru 16 25%

Pentru a schimba domeniul de activitate 12 19%

Pentru a îmbunătăți condițiile de muncă la locul de muncă actual (promova-re, salariu mai bun)

10 16%

ANExE76

Pentru a schimba locul de muncă în același domeniu de activitate 3 5%

Pentru a beneficia de oportunitatea oferită de angajatorul actual 1 2%

Altele 22 34%

Total 64 100%

Ce factori ați luat în considerare la alegerea instituției de instruire frecventate? (N = 112)

Amplasarea 22 20%

Aspectele financiare 19 17%

Reputația 17 15%

Programele oferite 16 14%

Prieteni/membri de familie care au frecventat instituții de instruire 14 13%

Admisibilitate 10 9%

Altele 14 13%

Total 112 100%

Vă rugăm să specificați dacă au fost satisfăcute considerațiunile dumneavoastră. (N = 50)

Da 48 96%

Nu 2 4%

Total 50 100%

Ce v-a făcut să decideți sectorul de specializare pe care l-ați ales? (N = 90)

Interesul personal în domeniu 38 42%

Experiența profesională 20 22%

Informația că în această industrie există o cerere înaltă de locuri de muncă (-vă rugăm să specificați cine v-a oferit informația)

19 21%

Presiunea familiei 7 8%

Altele 6 7%

Total 90 100%

Cine a acoperit costul instruirii? (N = 51)

Eu 25 49%

Un program guvernamental 12 24%

Un membru de familie 9 18%

Angajatorul meu 5 10%

Total 51 100%

Vi s-a acordat o bursă/un voucher? (N = 50)

Bursă 12 24%

voucher 7 14%

Nu 31 62%

Total 50 100%

77ANExE

2.2. Statutul și procesul profesional

După finalizarea instruirii, ați _____? (N = 49)

Continuat studiile 20 41%

Continuat să activați la locul de lucru curent 19 39%

Înființat o afacere 10 20%

Total 49 100%

În cazul în care ați continuat să lucrați la același angajator, cum credeți că participarea la această instruire v-a schimbat perspectivele profesionale? (N = 28)

Îmi îndeplinesc lucrul mai bine 11 39%

Am putut sa-mi schimb domeniul de activitate 5 18%

Mi-a fost majorat salariul 4 14%

Am fost promovat 3 11%

Am putut să-mi schimb locul de muncă 2 7%

Altele 3 11%

Total 28 100%

În prezent sunteți angajat? (N = 50)

Da 35 70%

Nu 15 30%

Total 50 100%

Dacă nu, care sunt provocările principale care vă împiedică să obțineți un loc de muncă? (N = 12)

Lipsa locurilor de muncă în domeniul ales 0 0%

Locurile de muncă în domeniu sunt în mare parte de natură temporară 0 0%

Nu știu cum să contactez angajații 0 0%

Există prea multe persoane cu studii/competențe similare (adică concurența e prea mare)

1 8%

Nu am reușit să trec de interviu 0 0%

Altele 11 92%

Total 12 100%

După absolvire, cât timp v-a luat să găsiți primul loc de muncă în domeniul pe care l-ați studiat? (N = 41)

Înainte de absolvire 15 37%

Timp de 6 luni de la absolvire 10 24%

Încă nu am găsit un loc de muncă în domeniul meu 16 39%

Total 41 100%

V-ați păstrat locul de muncă pentru o perioadă de cel puțin 1 an? (N = 16)

Da 9 56%

Nu 7 44%

Total 16 100%

ANExE78

Ați obținut tipul de loc de muncă dorit după absolvire? (N = 35)

Da 23 66%

Nu 12 34%

Total 35 100%

Dacă da, ce fel de loc de muncă ați obținut? (N = 23)

Cu normă întreagă 14 61%

Cu normă parțială 4 17%

Liber profesionist 5 22%

Total 35 100%

Cum ați găsit locul de muncă după absolvire? (N = 27)

Aplicare pentru un post vacant 7 26%

Prin relații de familie 5 19%

Relații stabilite prin intermediul instituției de instruire 5 19%

Am continuat să lucrez la aceeași companie 5 19%

Altele 5 19%

Total 27 100%

2.3. Asistență din partea furnizorilor de instruiri în găsirea unui loc de muncă

Vă amintiți dacă instituția v-a ajutat să găsiți un loc de muncă? Dacă da, în ce mod? (N = 56)

Nu m-a ajutat deloc 29 52%

Îndrumare de către învățători/instructori 13 23%

Relații strânse cu agențiile publice sau private locale de ocupare a forței de muncă 7 13%

Mi-a făcut legătură cu un stagiu/o ucenicie care mi-a permis să-mi găsesc un loc de muncă 4 7%

orientare cu privire la opțiuni la etapa înmatriculării 1 2%

Mentorat de foști studenți; absolvenți 1 2%

Centru de consiliere profesională disponibil pe teritoriul instituției care dirijează cererile de angajare ale angajatorilor

1 2%

Total 56 100%

În timpul instruirii ați lucrat într-un laborator de cercetare și dezvoltare în incinta instituți-ei dumneavoastră? (N = 50)

Da 49 98%

Nu 1 2%

Total 50 100%

În timpul cursurilor, ați beneficiat de sesiuni de instruire în incinta unei companii/între-prinderi? (N = 50)

Deseori, cel puțin 50% din sesiuni 14 28%

Uneori, circa odată la patru sesiuni 4 8%

Nu 32 64%

Total 50 100%

79ANExE

Dacă nu, ați efectuat vizite la angajatori drept parte a programului dumneavoastră de instruire? (N = 31)

Da 4 13%

Nu 27 87%

Total 31 100%

2.4. Experiență în timpul instruirii

Dacă vă gândiți la raportul mediu dintre învățarea teoriei (în clasă) și practică (în atelie-rul de lucru) în programul dumneavoastră, cum ați caracteriza acest raport în materie de asigurare cu setul de competențe de care aveți nevoie pentru a găsi un loc de muncă în domeniul dumneavoastră? (N = 51)

Raportul a fost bine echilibrat și a maximalizat procesul de învățare 42 82%

S-a pus prea mult accent pe teorie 7 14%

Programul a fost prea practic, nu am învățat suficientă teorie care stă la baza practicii

2 4%

Raportul a fost bine echilibrat însă ceea ce am învățat în practică nu reflectă competențele necesare pentru a găsi un loc de muncă în domeniul meu

0 0%

Total 51 100%

Sunteți satisfăcut de experiența generală din timpul instruirii? Dacă da, ce apreciați cel mai mult? (N = 195)

Conținutul programului de instruire 45 23%

Învățătorii 45 23%

Expunerea la învățarea practică 38 19%

Relațiile stabilite 36 18%

Infrastructura 31 16%

Total 195 100%

2.5 Relevanța instruirii pentru locul de muncă actual

Salariul oferit după absolvire a fost mai mare decât remunerarea dumneavoastră înainte de studiile la instituția de instruire? (N = 18)

Da 9 50%

Nu 9 50%

Total 18 100%

Dacă nu, din ce cauză? (N =12)

Remunerarea în acest domeniu este joasă 3 25%

Angajatorul meu nu este de părerea că instruirea conduce la o majorare a salariului

5 42%

Altele 4 33%

Total 12 100%

ANExE80

Instruirea primită v-a permis să satisfaceți necesitățile sectorului în domeniul dumnea-voastră de expertiză? (N = 50)

Da 35 70%

Nu 15 30%

Total 18 100%

Dacă da, vă rugăm să explicați în ce mod. (N = 59)

Produc mai mult și mai repede 13 22%

Am învățat tehnici noi 33 56%

Am învățat colegii ce am învățat eu în scopul de a le spori productivitatea 9 15%

Am prins din urmă tehnologiile achiziționate recent de companie 3 5%

Altele 1 2%

Total 59 100%

Dacă nu, explicați de ce nu. (N = 9)

Nu am utilizat abilitățile învățate la locul de muncă actual 1 11%

Nu am găsit un loc de muncă 2 22%

Altele 6 67%

Total 9 100%

2.6. Percepția absolvenților


Nu sunt de acord

Instituțiile de instruire ar trebui să ofere studenților acces la infor-mații exacte despre piața muncii (adică să cunoască care programe sunt cele mai solicitate de angajatori și/sau rezultă într-un salariu mai competitiv)

49 98% 1 2%

Este la latitudinea angajatorilor să abordeze studenții și absolvenții cu oferte de muncă

22 44% 28 56%

Capacitatea mea de a găsi un loc de muncă este limitată în mare parte la serviciile care mi-au fost acordate de către instituția mea de instruire

8 16% 42 84%

Realizarea unui stagiu sau ucenicii este importantă pentru dezvol-tarea abilităților într-un mediu de muncă

50 100% 0 0%

Notele mele nu sunt un factor important pentru sporirea șanselor de a găsi un loc de muncă bun

2 4% 48 96%

Participarea mea activă în discuțiile despre programul de studiu și dezvoltarea programului la instituția mea de instruire este foarte importantă

45 90% 5 10%

Nu este responsabilitatea mea să găsesc un loc de muncă, ci este responsabilitatea instituției mele de instruire

0 0% 50 100%

Este o responsabilitate comună a instituției de instruire și a angaja-torilor să ofere studenților și absolvenților locuri de muncă

46 92% 4 8%

81ANExE


Nu sunt de acord

Instruirea teoretică nu este esențială la căutarea unui loc de muncă 0 0% 50 100%

Cu cât mai bună este reputația instituției de instruire, cu atât mai ușor este de găsit un loc de lucru

35 70% 15 30%


50 100% 0 0%

3. Angajatorii

3.1. Procesul de recrutare

Compania dumneavoastră oferă suport financiar lucrătorilor care se înscriu la instruiri relevante pentru funcțiile lor? (N = 27)

Da 25 93%

Nu 2 7%

Total 27 100%

Compania dumneavoastră oferă flexibilitate lucrătorilor care se înscriu la instruiri relevan-te pentru pozițiile lor? (N = 27)

Da 25 93%

Nu 2 7%

Total 27 100%

Compania dumneavoastră stimulează angajații să se înscrie la programe de instruire? (N = 27)

Da 20 74%

Nu 7 26%

Total 27 100%

În procesul de recrutare, acordați preferință candidaților care au finisat recent o instruire de scurtă durată? (N = 27)

Nu 14 52%

Da, pentru unele funcții 10 37%

Da, pentru majoritatea funcțiilor 3 11%

Total 27 100%

În procesul de recrutare, acordați preferință candidaților care au finisat o instruire de scur-tă durată la o anumită instituție? (N = 27)

Da 4 15%

Nu 23 85%

Total 27 100%

ANExE82

3.2. Percepția abilităților absolvenților

Considerați că angajații care au finisat recent cursuri de instruire de scurtă durată contri-buie la îmbunătățirea productivității în entitatea dumneavoastră? (N = 27)

Da 25 93%

Nu 2 7%

Total 27 100%

Dacă nu, din ce cauză? (N = 3)

Ei nu dispun de competențele potrivite 1 33%

În general ei nu-și păstrează locul de muncă suficient de mult 1 33%

Nu știu – este dificil de estimat 1 33%

Total 3 100%

Considerați că instruirea de scurtă durată ajută angajații să dezvolte abilitățile care le lipsesc? (N = 27)

Da 20 74%

Nu 7 26%

Total 27 100%

Dacă nu, din ce cauză? (N = 7)

Instituțiile de instruire oferă instruiri de calitate proastă 2 29%

E mai probabil ca angajații să învețe aceste abilități în timpul lucrului decât în clasă

2 29%

Altele 3 43%

Total 7 100%

Dacă da, compania dumneavoastră ar încuraja înscrierea angajaților într-un program de instruire? (N = 20)

Nu, noi le oferim instruiri 9 45%

Da, însă în timpul lor liber și să achite costul 1 5%

Da 10 50%

Total 20 100%

3.3. Parteneriate cu instituțiile de instruire

Adoptați un anumit proces formal de cooperare cu instituțiile de instruire pentru a asigu-ra că angajații actuali și potențiali au setul de abilități necesare pentru a satisface necesi-tățile companiei dumneavoastră? (N = 27)

Da 19 70%

Nu 8 30%

Total 27 100%

83ANExE

Dacă da, cum ați descrie procesul? (N = 24)

Este simplu și direct 18 75%

Este puțin complicat 0 0%

Altele 6 25%

Total 24 100%

Dacă nu, din ce motiv? (N = 8)

Nu am încredere că instituțiile de instruire produc persoane cu calificare înaltă

1 13%

Nu ne-am gândit niciodată să facem acest lucru 1 13%

Este prea complicat 0 0%

Altele 6 75%

Total 8 100%

Alegeți din următoarele opțiuni tipul de relație între companii și instituțiile de instruire pe care entitatea dumneavoastră le consideră cel mai bun. (N = 79)

oferirea stagiilor/uceniciilor studenților din instituțiile de instruire 18 23%

Mentoratul absolvenților sau studenților 14 18%

Dispunerea de o planificare formală de contact cu instituția de instruire 11 14%

Crearea programelor speciale la instituția de instruire 9 11%

Participare în colocvii și forumuri 6 8%

Participare în elaborarea cursurilor/programelor 6 8%

Publicarea articolelor sau cărților tehnice de către învățători/instructori 4 5%

Dezvoltarea rețelelor colegiale între instituțiile de instruire 4 5%

Sponsorizarea burselor 3 4%

Participarea în analize inter pares 2 3%

Crearea unor proiecte comune de CD cu instituțiile de instruire 1 1%

Susținerea alocării timpului pentru cercetare 1 1%

oferirea premiilor pentru a recompensa excelența/succesul 0 0%

Total 79 100%

Găzduiți sau participați la activități ale camerei de comerț/asociațiilor sectoriale pentru a stabili relații care v-ar ajuta compania să-și mențină necesitățile referitoare la dezvoltarea capitalului uman? (N = 27)

Da 10 37%

Nu 17 63%

Total 27 100%

ANExE84

3.4. Percepția angajatorilor


Nu sunt de acord

Compania nu a observat careva schimbări de-a lungul anilor în programele de instruire oferite direcționate spre sectorul de activi-tate al companiei

3 11% 24 89%

Compania nu beneficiază de pe urma expunerii necesităților sale în adresa instituțiilor de instruire

5 19% 22 81%

Participarea activă în elaborarea programului de studiu la instituțiile de instruire nu este o prioritate

14 52% 13 48%

Participarea activă în elaborarea programelor la instituțiile de in-struire este o prioritate

17 63% 10 37%

Este important pentru companie să ofere stagii sau ucenicii pentru a asigura o potrivire mai bună între necesitățile companiei și instru-irea oferită

17 63% 10 37%

Este în primul rând responsabilitatea absolvenților instituțiilor de instruire să aplice pentru un loc de muncă la această entitate

20 74% 7 26%

Compania angajează absolvenți ai liceelor și le oferă instruire la locul de muncă

7 26% 20 74%

Compania consideră că este benefic de participat la târgurile locu-rilor de muncă găzduite de instituția de instruire

14 52% 13 48%

Compania crede în procesul de a fi implicat în programe de instrui-re a instructorilor la instituțiile de instruire

11 41% 16 59%

Compania nu consideră să participe în programe de instruire de mentorat la instituțiile de instruire

10 37% 17 63%

Absolvenții recenți ai instituțiilor de instruire nu sunt angajați buni 17 63% 10 37%

Absolvenții recenți din instituțiile de instruire nu știu cum să lucre-ze, companiile trebuie să cheltuie o mulțime de resurse pentru a-I face productivi

18 67% 9 33%


26 96% 1 4%

© 2019 Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare/ Banca Mondială

1818 H Street NW

Washington, DC 20433

Telefon 202-473-1000

Internet: www.worldbank.org

Această publicație este elaborată de către angajații Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și

Dezvoltare/ Banca Mondială cu contribuții din exterior. Constatările, interpretările și concluziile

expuse în această lucrare nu reflectă în mod necesar opinia Grupului Băncii Mondiale, a Consiliului

său de Directori sau a guvernelor pe care le reprezintă. Banca Mondială nu garantează exactitatea

datelor incluse în această lucrare. Limitele, culorile, denumirile și alte informații arătate pe vreuna

din hărțile din această lucrare nu presupun vreo opinie a Băncii Mondiale privind statutul juridic al

vreunui teritoriu sau aprobarea sau acceptarea acestor frontiere.

Declarație cu privire la dreptul de autor:

Materialul din această publicație este protejat de drepturile de autor. Copierea și/sau transmiterea

acestei lucrări parțial sau în întregime fără permisiune ar putea fi o încălcare a dreptului aplicabil.

Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare/ Banca Mondială încurajează diseminarea

activităților sale și în mod normal acordă permisiuni pentru reproducerea părților din lucrare în mod

prompt.

Pentru a obține o permisiune de a face fotocopii sau de a republica vreo parte din această lucrare,

vă rugăm să trimiteți o solicitare cu informații complete la Copyright Clearance Center, Inc., 222

Rosewood Drive, Danvers, MA 01923, USA, telefon 978-750-8400, fax 978-750-4470, http://www.

copyright.com/.

orice alte întrebări cu privire la drepturi și licențe, inclusiv drepturi subsidiare, urmează a fi adresate

Biroului editurii, office of the Publisher, The World Bank, 1818 H Street NW, Washington, DC 20433,

USA, fax 202522–2422, email [email protected].

http://www.worldbank.org

http://www.copyright.com/

http://www.copyright.com/

mailto:[email protected]

Proiectul de analiză a instruirilor (PAI) Moldova

Documents

Transcript of Proiectul de analiză a instruirilor (PAI) Moldova