PRINCIPALELE ATRIBUTII ALE POLITIEI IE§ENE IN PERIOADA RECULAMENTARA „A§EZAMANTUL" DIN 31 MAI 1832

D A N D U M I T R U J A C O B

The police of la^i has its origins in a medieval military institution: the Agia. Between 1741 and 1832, the Agia got more and more police functions in la$i. the capital of the Moldavian Principality, and in this way it lost its military es.sential features; therefore the Agia turned from a central institution into a local institution. After the setting up of the Rigleinent Organique regime in the principality, in 1832, a process of modernisation of this institution began, which was symbolically reflected through the gradual changing of the name from Agia into police. The first general rules of organisation and functioning of the police were fixed in the Reglemenl Organique, the basic law of organisation of the principality. In accordance with these rules, detailed police regulations ("A§ezaniant"') were established the same year. 1832. publi.shed in the annex of this article. Both the Reglement Organique and the "A^ezamant"' dated 31 May 1832 established the main functions of the police in la?!, regarding the watch over public spaces, traffic regulations, the maintenance of public order, the prevention and extinction of fire, the reglementation of trade, populafion registration, social assistance, etc. In order to fulfill all these obligations, the police had to cooperate with the Town Hall {Eforia) and with the Police Ministry, the higher hierarchical institution. Through all the functions, the police hold the general supervising role upon different aspects of the urban life. After the Town Hall, the police was the most important institution in la§i. having a major role in the modernization of the town.

Politia ora§ului Ta§i descinde dintr-o institutie militara medievala: agia.

Importanta acestei institutii a crescut dupa ce ora§ul Ia§i a devenit capitala

Moldovei . C u acest prilej agiei i-au fost incredintate §i responsabilitati politiene§ti,

proces explicabil prin tendinta puterii centrale de a-§i extinde controlul total

asupra administratiei urbane. Acesta este §i motivul pentru care institutia a fost

subordonata direct domniei.

in prima jumatate a secolului a! X V l l I - l e a , mai ales dupa reformele lui

Constantin Mavrocordat, dintre anii 1741-1743, atributiile agiei au devenit

prepondei-ent politiene^ti, in detrimentui celor militare. Spatiul Tn care va actiona

cu prioritate agia a fost capitala, politia provinciala fiind exercitata de catre

hatmanie §i ispravnicii.

Historia Urbana. torn. VIII, 2000, nr. 1-2, p. 55-69

56 Dan Dumitru lacob

Tot in aceasta perioada, pentru rezolvarea operativa a problemeior municipale, are ioc o delimitare a autoritatii politiene§ti in Ia§i: agia T§i exercita atributiile in centrul ora§ului, iar hatmania in cartierele periferice'. Masura era justificata de extinderea ora§ului §i de caracterul semiurban al periferiilor.

Treptat, din a doua jumatate a secolului al X V I l l - l e a §i pana la inceputui secolului al X l X - l e a , la traditionalele functii juridico-polit iene§ti ale agiei, au fost asociate multiple obligatii municipale, privitoare la: controlul schimburilor economice, aprovizionarea ora§ului cu produse de stricta necesitate, controlul breslelor, fiscalitate §i edilitate^.

Transformarea politiei intr-o institutie moderna, comparabila cu alte institutii similare din Europa, a debutat in deceniul al patrulea al secolului al X l X - l e a , o data cu instaurarea regimului regulamentar Tn Principatele Romane.

Un capitol special din Regulamentul Organic, consacrat organizarii politiei urbane , evidentiaza importanta pe care aceasta institutie o avea Tn controlarea diferitelor aspecte ale vie^ii citadine. Spre deosebire de poruncile periodice, date de domnie pana atunci, privind reglementarea activitatii politiene§ti, agia dispunea la 1832 de primul regulanient general de functionare, care, cu unele adaugiri, a fost Tn vigoare pana Tn 1850, cand a fost apiicata Condica politieneasca, elaborata sub domnia lui Grigore Alexandra Ghica"*. Prin stabilirea unor reguli precise, menite sa reduca arbitrariul Tn luarea deciziilor §i sa §tearga reminiscentele de organizare medievala, s-a facut primul pas Tn procesul de modernizare a politiei. De asemenea, capitolul regulamentar, dedicat organizarii §i functionarii politiei in ora§ul Ia§i, a fost determinant pentru transformarea agiei dintr-o institutie centrala intr-o institutie locala. Aceasta translatie in sistemul institutional al Principatului. secundata §i de redefinirea atributiilor, este reflectata simbolic §i in titulatura institutiei; vechiul termen - „agie" - este inlocuit treptat de un cuvanl modern, occidental - „po l i t i e " \

Procesul de modernizare a politiei ie§ene s-a desfa§urat pe fondul modemizarii generale a Principatului. In cadrul acestui proces a fost infiintat SfatuI Municipal din la«;i, ulterior Eforia, fapt care a determinat o suprapunere de atributii intre politic $i noua institutie municipala. Pentru a limpezi ambiguitatea lelatiei de colaborare dintre aceste doua institutii, DepartamentuI Treburilor din Launtru (Ministerul de Interne) a elaborat, in anul 1832, un document prin care preciza

' Insntutii feuciale in Jarile Romcine. Dictionar. Coord. Ovid Sachelarie ^ i Nicoiae Stoicescu. Bucure?ti. 1988. p. 9.

" Dan Dumitru lacob. Din istoria strajilor itrljane iesene: culucciii (secolnl al Xl'III-iea-mijlocul secolului al XlX-lea). m „«Ioan Neculce». Buletinul Muzeului de Istorie a Moldovei'', (.sene noua). 11-111, 1996-1997, p. 127.

Reglemenlul Organic a Prinlipatului Moldovei. la§ii, 1846. ane.xa K (Despre nrdfc'ineasca Polilie). an, ! - X V , p. 122-125 (fn contiiiuare Regulamentul Organic).

^ Manualul administrativ al Printipalului Moldovei. tomul 1. la§i. 1855. p. 304-325: v. 51 Va.sile Bobocescu, Istoria politiei romane. Bucure^ti, 2000, cap. IV, p. 73-85.

Sjel'ul politiei va continua totu^i sa fie numit aga pana la mijlocul secolului al XlX- lca .

3 Piincipalele atributii ale politiei ie§ene in perioada regulamentara 57

atributiile care reveneau agiei §i eforiei*. Acest document detaliaza atributiile politiei fixate prin Regulamentul Organic, fiind structurat Tn patru parti: atributiile agiei, atributiile eforiei, colaborarea dintre agie §i eforie §i subordonarea agiei fata de Departament. Pe baza acestui „A§azamant Tmbunatatit" a functional politia ie^eana pana Tn anul 1850. De§i documentul a fost utilizat Tntr-un studiu dedicat administratiei ora§ului Ia§i - Tn care sarcinile politiei sunt enumerate sintetic - , acesta nu a fost Tnca publicat^. Consideram totu§i ca valoarea documentului impune introducerea sa Tn circuitul §tiintific (v. Anexa), pentru a contribui la conturarea mai exacta a unor aspecte mai putin cunoscute din istoria agiei^ §i a politiei romane Tn general"*.

Continutul „A§ezamantului" reproduce, Tn mare parte, articolele din Regulamentul Organic, referitoare la functionarea eforiei §i a agiei, §i din Pravilo pentru inchegarea sfaturilor munitipale, care de acuin se vor niimi Eforii Ora^ene^ti^, referitoare la atributiile eforiei. Pe langa unele nuantari ^ i detalieri asupra articolelor preluate din aceste surse, elementele de noutate constau in precizarea relatiei de colaborare a agiei cu eforia, respectiv de subordonare a agiei fata de DepartamentuI Treburilor din Launtru. Din analiza regulamentul ui reiese ca eforia §i agia erau subordonate Departamentului Treburilor din Launtru $i, evident, prin intermediul acestui minister, principelui. Intre agie §i eforie nu exista o situatie de subordonare ierarliica, ci una de colaborare". C a un argument suplimentar pentru colaborarea dintre agie §i eforie stau marturie nu doai' regulamentele de functionare ale fiecarei institutii Tn parte §i corespondenta derulata Tntre ele, ci chiar faptui ca acestea §i-au desfa§urat activitatea, la Tnceput, in acela§i local'", situatie explicabila dealtfel §i prin numeroasele atributii comune sau complementare pe care le aveau' \i mult decat atat, chiar o serie de acte

" Arhivele Nationalc ale Romaniei. Directia .ludeieana la§i (in continuare A. N . R. D. J. 1.). lond Eforie. dos. 47/1834. f. 1 r. -5 r.

Dumitru D. Ru.su, Administratia ora^uhn Jafi la incepuliil epocii moderne, m A l i A l . XIV , 1977. p. 316.

Pana in prezent. din cate cunoajtem. nu exista nici un studiu consacrat integral istoriei agiei in Moldova medievala. Cu unele exccpfii, semnalate in notcle acestui articol. situatia este idcntica pentru perioada moderna. Pentru Tara Romaneasca, semnalam studiul lolandei Micu. Insiinitia agiei in 'fara Romaneasca Isecohil al .X\'l-lea-prima jumatate a secoluhd al XlX-leal Tn RDI, torn. 38, nr. 2, 1985, p. 160-178.

F.ste regretabil ca Intr-o recenta sinteza despre istoria politiei romane (Vasilc Bobocescu. op. cit.. p. 58-61. 66, 73-85). bogatui material aflat la Directia .ludcteana la§i a Arhivelor Nationale. referitor la organizarea ?i activitatea politiei moldovene in perioada reguiamentarii. nu a fost utilizat. cu exceptia Reguiamentului Organic ^i a Condicii politiene^ti de la 1850.

" N . A. Bogdan, Cea dintdi legiuire conninald din oraful la^i fi in principalele tdrgiiri din Moldova, in ,.«loan Neculce». Buletinul Muzeului Municipal laji". anul I. fasc. II. 1922. p. 242-248.

I. C, Filitti. Principatele Romane de la 1828 la 1834. Ocupatia riiseascd fi Regulamentul Organic, Bucure^ti. f a., p. 253.

A. N. R. D. J. I., fond Eforie, dos. 15/1833, f. 2 r. " Vezi in acest sens ji Gh. Ungureanu. Sigiliul ora.fului lafi in secolul al XfX-lea, in R A , anul

IX, 1966, nr. 2, nota 8, p. 85.

58 Dan Dumitru lacob 4

municipale erau semnate atat de ^eful politiei, aga, cat §i de pre§edintele eforiei, iar Tntre anii 1832 §i 1834 SfatuI Municipal - din 1833 Eforia Ora§eneasca - a utilizat sigiliul agiei pentru autentificarea propriilor documente'"*.

Conform reguiamentului, „toate pricinile de bunele oranduieli publici sunt drituiti politiei §i toati aceli cari privesc la iconomia ora§ului sunt drituiti eforii" (v. Anexa), iar politia §i eforia trebuiau sa-§i acorde ajutor reciproc Tn mentinerea ordinii publice. Astfel, agia era obligata sa puna in aplicare hotararile eforiei, avand prin excelenta un rol executiv, pe cand eforia avea mai mult un rol administrativ §i fmanciar. Prin urmare, de§i agia depindea financiar de eforie, aceasta „nicidecuni nu da eforiei putere In numiri §i lucrari politiene§ti, decat a fi sprijinita de adgie ca de o dregatorie Tmplinitoare"'"\

Important de mentionat este §i modul Tn care s-a aplicat principiul separarii puterilor Tn stat la nivelul acestor institutii. Cu exceptia atributiilor executive, evidente, agia avea dreptui de a Tnainta spre aprobare, pe filiera ierarliica, proiecte legislative sau regulamente cu caracter legislativ care tineau de buna administrare a orajului §i de siguranta publica. Vechile atributii juridice ale agiei'* au fo.st preluate de „tribunalul de politic Tndreptatoare" (corectionala)'^.

Eforia avea dreptui de a controla anumite acte ale politiei, pentru a preTntampina abuzurile acesteia; de exemplu, controlul calitatii alimentelor se facea de catre reprezentantii politiei §i eforiei Tmpreuna cu doctorul ora§ului (v. Anexa).

Regulamentul Organic §i „A§ezamantul" politienesc din anul 1832 contin principalele atributii executive pe care le-a detinut politia din la§i pana la 1850. Pentru a reliefa importanta institutiei Tn cadrul ora§ului, trebuie sa precizam care erau aceste atributii.

Din punct de vedere teritoriai, politia §i-a extins controlul ?i asupra periferiei ora§ului. Pentru a actiona mai eficient pe un teritoriu care s-a extins considerabil, ora§ul a fost delimitat printr-un §ant §1 Tmpartit Tn patru - ulterior Tn §ase - cartiere mari (cvartale), Tn care au fost Tnfiintate, pentru prima data, sectii de politic'**.

Ibidem, p. 8 5 - 8 6 . A . N . R. D, J . I., fond Eforie, dos. 5 9 / 1 8 3 4 , f. 5 r.

" • M . C . Filitti, op. C / ; . , p. 129. " Competenta ,,tribunalului de politic indreptatoare" consta Tn judecarea difcrendelor marunte

dintre locuitorii orajului: batai, certuri §1 alte cazuri care tulburau lini?tea publica (Mihail Galan. Organizarea justitii moldovene in timpul ocupatiei rusefti din anii 1828-1834. Tn Intregiri. la§i. 1938. p. 1 2 1 - 1 2 2 . 125; v. j i Radu Dimiu, Contributiuni la istoria dreptului penal. Dispozitiitnile penale in legiiiirile lui Mihail Grig. Sturza, In ,,Revista de drept penal $1 ftiinta penitenciara". Bucurejti, anul V I ! (Xl l ) . 1928. nr. 7 §i 8, p. 54) .

Suprafata celor patru cvartale, Tnfiintate in 1832, era prea mare pentru o supraveghere eficienta din partea politiei, fapt pentru care, Tn 1844, teritoriul ora^ului a fost Tmpartit In $ase cvartale sau ciastii (Gh. Platon, Populalia orafiilui lafi de la jumatatea secolului al XVIII-lea pana la 1859. in Populatie fi societate. Studii de demografie istoricd, vol. I, red, §tefan Pascu. CluJ, 1972, anexa 1. p. 3 0 7 - 3 0 8 ) . in 1852 cele sjase „despartituri". In care era divizat ora?ul, au fost redimensionate pentru a se echilibra numarul de case cuprins Tn fiecare dintre ele (Manualul administrativ, I, p. 3 2 5 - 3 2 6 ) .

5 Principalele atributii ale politiei ie§ene in perioada regulamentara 59

Inovatia institutionala demonstreaza intentia autoritatii de a se ancora mai puternic Tn realitatea urbana, introducand, totodata, §i un control mai sever asupra periferiilor. Noi le sectii de politie erau conduse de comisarii de cvartal, una dintre sarcinile importante incredintate acestora fiind raportarea zi lnica, in scris, catre ^eful politiei a evenimentelor petrecute in sectoral lor de activitate- Potentialul uman era asigurat de 136 de slujitori in uniforma, inarmati, repartizati pe strazi, la bariere j i la cancelariile agiei §i ale sectiilor din cartiere''^.

Dispozitiile generale pentru selectarea personalului politiei §i a functionarilor principal! reflects, eel putin in intentie, daca nu intotdeauna §i in tealitate, atentia acordata de autoritati problemeior comunitatii. Daca inainte slujitorii agiei erau recrutati din diverse sate ale Principatului, in cadral sistemului medieval de obligatii, dupa 1832, ei erau retribuiti §i erau ale^i dintre ora§eni, in mare parte. §i dintre locuitorii din hinterlandul orajului"**. Comisari i de cvartal §i ^efii depaitamentelor erau ale§i dintre locuitorii respectivelor cvartale §i erau primiti in politie numai daca detineau un statut moral recunoscut in societate"'. Astfel, se poate observa geneza firava a unor noi criterii de selectie profesionala. constand in cunoa§terea de catre politist a realitatilor sociale §i economice din zona in care i§i desfa§ura activitatea. In acest context, semnalam §i primele preocupari din partea unei institutii pentru crearea §i asumarea unci imagini publice bazata pe profesionalism, incredere §i autoritate.

Extinderea ariei de supraveghere §i inmultirea atributiilor institutionale au determinat politia sa-§i mute sediul, succesiv, spre centrul ora§ului~. Pentru a ilustra aceasta translatie locativa, semnalam doar doua dintre multiplele sedii pe care le-a ocupat politia ie§eana in aceasta perioada. Astfel , la 26 octombrie 1832, vel aga Todera$cu Ghica a inchiriat, pe o perioada de trei ani, casele lui Zisu Caufman, cu scopui de a servi ca sediu al agiei. Conform contractului de inchiriere, acestea erau localizate pe Uli ta Sfanta Viner i , in apropierea bisericii Sfanta Viner i " ' (fig. 1 §i 3). Pe un plan din 1843, sediul politiei capitalei se afla amplasat pe Uli ta Razoaiei, in apropierea Teatrului'"* (fig. 2 §1 3).

Regulamentul Organic, anexa K, art. IV, p. 123. Ecaterina Negruti-Munteanu, Prestatiile breslelor de slujitori din Moldova in primele

decenii ale secolidid al XlX-lea, in SRI, tom. 22, 1969, nr. 2, p. 119-230; Eadem, Xiwiarul slujitorilor din Moldova in informatiile statistice de la sfdrfitul secohdui al XI'Ill-lea fi primele decenii ale secolidid cd XlX-lea. in R A , anul XI , 1968, nr. I, p. 89-105,

J' Regulamentul Organic, anexa K, art. II, p. 122. " Agia a rezidat o perioada in Targul de Jos. unul dintre sediile temporare ale acestei institutii

fiind, probabil, „Casa cu absida" (Dan Badarau. loan Caproju. lafii vechilor zidiri. laji. 1974. nota 9. p. 332; V. j i Florin Buimeslruc, Un valoros ansamblu de arliitecturd din lafi: ,. Poarta cu zid fi Casa cu absida", in CI, X I V - X V , 1983-1984, p. 33-39).

A. N . R. D. J . I., fond Eforie, dos. 15/1833, f 2r.-2v.; v. j i N . A. Bogdan. Cu prilejul pavarei cdlorva uliti din lafi, in 1833, in ..«Ioan Neculccw. Buletinul muzeului municipal din la:?!", anul 1, 1921. fasc. 1. la§i. p. 55.

Mihalik de Hodoczin, Planul drumuliii apelor capitalei redicat in anul 1843 fi pus in aplicatie de domnitorul PrintuI Mihail Sturdza, la^i, 1847 (rcproduccri ale acestui plan se alia la Centrul de Proiectari laji; v. j i N . A . Bogdan. Orciful lafi. Monografie istoricd fi sociald, ilustratd, cditiaadoua. la^ii. 1913, retiparita anastatic in 1997, p. 389).

60 Dan Dumitru lacob 6

intre atributiile politiei, o pondere mai mare era acordata supravegherii spatiilor publice, concomitent cu sporirea sarcinilor administrative. Aceste masuri suplimentare erau motivate atat de cre§terea demografica §i teritoriala a ora§ului, cat §i de o mai buna intelegere din partea autoritatilor a importante! spatiului public, perceput ca loc prioritar al manifestarilor comunitare"^. Astfel se explica, Tntr-o anumita masura, de ce noile dispozitii politiene§ti au fost aplicate - pe fundalul modernizarii generale impuse prin Regulamentul Organic - simultan cu proiectele de modernizare urbanistica §i edilitara, politia sincronizandu-§i treptat serviciile cu noile realitatii urbane.

Ilustrativa in acest sens este situatia politiei stradale. Vechi le straj! fixe ale ora§ului au fost reorganizate intr-un deta§ament de culuccii , un fel de gardieni publici, care vor activa in perioada 1837-1850, fiind predecesori! sergentiior de strada din a doua jumatate a secolului al X l X - l e a . Atributiile agentilor de ordine cuprindeau; dirijarea §i supravegherea circulatiei trasurilor, aplanarea conflictelor de pe ulita. supravegherea curateniei §i a starii tehnice a pavajului, asigurarea iluminatului nocturn, paza contra hotilor, precum §i atributii extraordinare motivate de activitatea politie! sau de mentinerea lini§tii publice^*.

Distributia posturiior ocupate de agentii politiei stradale avea ca obiective: supravegherea principalelor cai de circulatie din ora§; supravegherea locurilor publice (intersect!!, piete); supravegherea cartierelor rezidentiale, dar §i a zonelor de compactare etnica, religioasa §i sociala (cartiere locuite de evrei, armeni. lipoveni, luterani, scapeti, tigani, calici); supravegherea surselor publice de apa potabila, ci^mele, fantan! §i aductiuni, locuri care, prin functionalitatea lor - mai ales ca majoritatea erau dispuse in piatete sau in intersectii - , atrageau un numar insemnat de oameni"'.

infiintarea §i functionarea politiei stradale a coincis cu numeroasele eforturi ale autoritatilor de a intretine §! utila spatiul public, prin lucrari de pavare, iluminare, salubrizare §i sistematizare a strazilor §i pietelor din centrul ora^ului'**, in primul rand, dar §i a gradinii publice, mai tarziu^'. Numeroase documeme dovedesc ca majoritatea dispozitiilor privitoare la organizarea politiei stradale au fost precedate, insotite sau urmate de masuri de ordin edilitar-urbanistic'".

"'̂ Pentru un teritoriu care a crescut dc la 798 ha, in 1819, la 968 ha. Tn 1857, avand o populatie careacrescut de la 20830 de locuitori, in 1820, la 37047 de locuitori, Tn 1830, $i la 65 745 de locuitori, Tn 1859 (Gh. Platon, op. cit., nota 12, p. 262; anexa IX, p. 322; anexa XII; p. 301).

Dan Dumitru lacob, op. cit., p. 131, 136-137. Ibidem, p. 132-133. Bazate pe dispozitiile Reguiamentului Organic, masurile administrativ-edilitare referitoare la

intrctinerea strazilor sunt multiple (v. Constantin Cihodaru, Gheorghe Platon (red. resp.). Istona oixifidid lafi. vol, I, laji, 1980, p. 485-494; Manwo/w/ administrativ, I, p. 339-441).

Analele Parlainentare ale Romaniei. XII, p. 258. De pilda. logofatul Alexandru Ghica. ministrul Departamentului Treburilor din Launtru. a

redactat in acela^i an In care a intrat in vigoare ..Ajezamantul politienesc", 1832. un Proiect pentru pavelele fi foselele din orafiil lafi (Analele Parlainentare ale Romaniei, l l l i , p. 292-297). Acelaji ministru a redactat. un an mai tarziu, regulamentul de infiinfare j i functionare a eforiilor ora^ene^ti (v. supra, nota 10),

7 Principalele atributii ale politiei ie?ene in perioada regulamentara 61

Modernizarea spatiilor publice a iiiclus, in acest sens, §i cre§terea coeficientului de siguranta a acestor zone.

fn scopui fluidizarii §i cre§terii sigurantei traficului, a fost acordata o atentie deosebita circulatiei trasurilor, atat a celor personale, cat §i a veliiculelor cu rol public: dro?te, birje §i trasuri de piata. Pentru a preveni aglonierarea strazilor §1 accidentele s-a incercat, de§i nu pentru prima data, impunerea unor reguli de circulatie. A u fost stabilite locurile de stationare a trasurilor (statiile de birja) in diverse zone ale ora^ului §i au fost impuse cateva reguli de circulatie referitoare la: stabilirea sensurilor de circulatie, reducerea vitezei §i modul de stationare"".

Tot pentru siguranfa clientilor §i a pietonilor, politia controla calitatea ecliipajului (trasura, caii, liarna^amentul) §i comportamentui vizi t iului '

Grija pentru asigurarea unui climat de securitate sociala este reflectata prin incercarile de stopare a migratiei interne, care afecta Tn primul rand mediu! urban. Inspirate §1 de modelul extern, autoritatile civile, Tn colaborare cu politia, au modernizat sistemul de evidenta a populatiei, au generalizat utilizarea actelor de identitate, au sporit atributiile institutiilor de control §i au creat un instrument special pentru combaterea vagabondajului - comisiile de cercetare a vagabonzilor \e introducea astfel o stricta supraveghere a strainilor §i a provincialilor Tn ora?. In acest context, populatia era obligata sa colaboreze cu politia; de piida, hangii trebuiau sa furnizeze politiei informatii despre identitatea clientilor ior''^. De asemenea, s-a Tncercat reducerea marginalizarii profesionale prin Tncadrarea fortei de iiiunca disponibile Tn asociatiile mejtejugarejti (bresie).

Politia colabora §i la aplicarea masurilor de asisteiita sociala, interzicand cer§etoria Tn spatiile publice, supraveghea respectarea normelor sanitare §i aproba, Tmpreuna cu medicul ora§ului, Tnhumarile''^

O deosebita atentie au acordat autoritatile municipale regimului armelor §i munitiilor Tn ora§. Printr-o legislatie severa era interzisa purtarea §i folosirea armelor Tn ora?, cu exceptia militarilor. Stricta supraveghere a folosirii armelor §i munitiilor avea scopuri precise: eliminarea sau reducerea majora a delictelor cu mana armata, Tncetarea Tnipu§caturilor pe strada, inclusiv a celor prilejuite de diferite festivitati, reducerea riscurilor de iiicendiu prin fixarea cantitatilor de materiale inflamabile $i explozibile pe care le puteau define Tn ora§ negustorii §i, lui Tn ultiniul rand, descurajarea conspiratiilor annate §i a atentatelor politice'*.

" Regulamentul Organic, anexa K. art. V I l , p. 12.3-124; v. Dan Dumitru lacob. op. cit.. anexa 1, punctul b, p. 136; Manualul admini.stratiw I, p. 305, 340-342, 359-360.

" Regulameinul Organic, anexa K, art. VII. p. 123-124. '"' Manualul administrativ. I, p. 51 1-524. " Regulamentul Organic, anexa K, art. X , p. 124; A . N . R. D. J. I., Secretariatid de Stat.

1293/1844-1851, f. 10 r.-1 1 r.; Manualul administrativ, I, p. 353-354. '•'^ Manualul adminislraUv, I, p. 345-351,

Dan Dtnnilru lacob, Reginiul armelor .)•/ munitiilor in Moldova perioadei regidamentare, in „Europa XXF" . vol. V I l - V l l I , 1998-1999, p. 1 15. '

62 Dan Dumitru lacob 8

Politia avea impoitante atributii executive in domeniul edilitar-urbanistic: verifica starea tehnica a cailor de rulare §i controla Tntretinerea generala a strazilor", aproba amplasamentele noilor cladiri, impunea, cand era cazul. respectarea normelor arhitectonice §i urbanistice stabilite de edi l i i capitalei'' ', strangea sumele necesare reparatiilor in folosul comunitatii, contribuia la repararea strazilor folosind indivizi din arestui politiei ' ' ' .

Politia avea un rol important in organizarea vietii economice a ora§ului: supraveghea activitatea asociatiilor me§te§ugare§ti §i respectarea obligatiilor financiare in munca ce le reveneau acestora. De asemenea, supraveghea aprovizionarea ora§ului cu produsele alimentare de baza'"', controla sLstemul de masuri §i greutati**' §i avea un rol insemnat in organizarea §1 supravegherea comertului din pietele ora§ului'*~.

Politia actiona in vederea prevenirii §i stingerii incendiilor. Pe langa serviciul de pompieri (tulumbagii), aflat in subordinea sa, toate departamentele institutiei participau la stingerea incendiilor. Data fiind gravitatea unor asemenea evenimente, politia, in colaborare cu alte institutii locale, a elaborat §i aplicat mai multe regulamente referitoare la prevenirea §i stingerea incendiilor'*''.

Prin multiplele atributii care-i reveneau, politia a fost in perioada regulamentara, exceptie facand eforia, principala institutie municipala, detinand ,.rolul de supraveghere aproape generala asupra diferitelor aspecte ale vietii ora?ene§ti'"*'*. Modernizarea politiei in prima jumatate a secolului al X l X - l e a s-a inscris in efortul general de innoire a societatii romane§ti. Institutia insa§i a participat prin propria activitate iegislativa §i executiva la acest curent reformator. Evident, au existat §i probleme pe care politia nu a reu§it sa le evite: abuzurile §i coruptia generala din administratie - care domnea §i in cadrul politiei - , incendii §i epidemii, revoltele locuitorilor. Totu§i, cu toate deficientele inregistrate in evolutia sa, institutia a exercitat un rol important in viata orajului, participand, intr-un mod specific, la instaurarea §i pastrarea unor norme de civilizatie urbana.

" Manualul administrativ, I. p. 339-343. Ibidem, p. 201, 205, 210; A. N, R. D. J . I., fond Eforie, dos. 14/1832, f 19 r. Dumitru D. Rusu, op. cit., p. 319. Mcmnahil administrativ, I, p. 178-187. Ibidem, p. 361-366.

^" Documente privitoare la istoria economicd a Romaniei. Orafe fi tdrguri (1776-1861). Moldova. Seria A, vol. II. Bucurejti, 1960 p. 151-152, doc. 95; p. 153, doc. 97; p. 158, doc. 102: Maniudnl admini.strativ, 1, p. 222, 225-226, 224-225, 526.

Dumitru D. Rusu, op. cit., p. 317; Manualul administrativ, 1. p. 269-297. Dumitru D. Rusu. op. cit., p. 316.

9 Principalele atributii ale politiei iejene in perioada regulamentara 6 ?

Fig. 1. Sediul Politiei la 18.12. marcat pe Planul lufilnr..., autor Frederic Peytavin (1857).

I'ig. 2. Sediul Politiei la 1843, marcal pe Planul diumului apclor..., autor Mihalik de Hodoczin (1843-1847).

Fig. 3. Ampiasarea sccliilor politiei din Iasi in anii 1832 iji 1834.

Principalele atributii ale politiei ie?ene in perioada regulamentara 65

A N E X A

</. 1 v.> Cel l ce Dipartamentul socote§ti ca ar pute faci cunoscut agiei <rn> Tnclinarea ei cu eforie pe dispozitaile Organicescului Reglement §i pe temeiurile politaenescului ob§tescului Ajazamant, Tmbunatatit de SfatuI Ocarmuitor la (1) 832, maiu 31*.

I n d a t o r i r i l e $i dreptata le O r S ; i e n e $ t i i A g i i

Spre a sa pute urma o lucratoari privighieri, A g i i a sa va a§aza Tn mijlocul ora§ului. Pentru fii§ticari cvartal sa va numi un comisar §i pentru fii§ticari dipartament un epistat atarnator de la comisariul sau.

Comisarii numai sa vor numi di catra agii dintre ora§anii lacuitori Tn a lor cvartaluri §1 cunoscuti prin a lor bune purtari. Epistatii a§ijdere se vor numi di catra agii dintre lacuitorii c i i mai vrednici, din aceia cu slujba §i cari vor fi dat dovezi de bune urmari. E i vor Tmplini aceia§{i) datorii catra comisariu cu carii va fi Tndatorit acesta di catre aga, ?i ni§ti a§a slujba§i sa vor pridstavlisi Dipaitamentului spre intarire.

Prin mijiocirea comisarilor adgia va aduci Tntru Tmpliniri toate masurile de politi(e) §i va privighia cu dinadinsul Tn toate partile ora§ului. Comisarii vor ave Tn cvartalul lor o cantalerie pentru expeditia trebilor. Ei vor privigliie pentru paza ce cu di amaruntul a oranduielilor cuprinsa Tn acestu reglement a munitipalitalii. Ei vor adresui Tn toate diminetili un raport la agii, aratand ori §1 ce s-ar fi Tntamplat Tn cvartalul sau.

Aga , comisarii §i epistatii au afara de Tndatoririle sus numite: a) V o r privighie asupra tanerii curatanii pe ulita §i piata, cari

munitipalitaoa este Tnsarcinata a o faci cu mijioacili ci are ie; b) Vor privighie la pazire tuturor masurilor ci sa vor socoti de cuviinta de

catra SfatuI doftoresc §i de munitipalita pentru Tndestulare <cu> cele de hrana §i pentru bunatate celor spre trebuinta lacuitorilor;

c) </. 2 v.> E i vor cauta pentru ca precupetii sa nu poata cumpara nici arvoni la piata §1 afara din ora§ cell di vietuiri, decat numai de la amiazazi §i Tnainti;

d) V o r privighie asupra dreptii cantariri $i altor masuri. Agie sa va Tngriji pentru ca la Tntamplari di focu a da agiutor Tndata, Tn acel

menut cand sa va iv i , ^ i ca slujba sa faca dupa celi oranduite Tn sectiia al 6-lea a acestui reglement.

Agia va privighie prin mijlocire comisarilor §i epistatilor urmarile tuturor celor sositi Tn ora§, §i pentru cei fara trebuinti, ce nu cauta nici un me§te§ug folositor §1 care n-au nici o sigurantie pentru a lor buna purtari, va raportui ministrului din launtru spre cuviincioasa puniri la cale.

D.J.I .A.N.R., fond Eforie, dos. 47/1834, 1. 1 v.-5r.

66 Dan Dumitru lacob 12

TrasLiiile de birja vor ceri numai pretul ci sa va statornici di catra SfatuI Municipal prin imbunatatire ministrului din launtru.

Pentru ingropare mortilor vor fi in ora§ul E§ai patruzaci §i opt c iocl i cu starostili lor. E i vor priimi piata de la Casa munitipala, afara de aceasta nu vor priimi alta nimica; nici o ingropare fara inscris - bilet iscalit de doftorul §i de comisariu] ciastii tn cari mortul ar fi - nu esti iertata a sa faci, §i apoi comisariul ciastii va raportui la agii spre §tiinta ei.

Munitipalitaoa, incat sa atinge de interesurile ora§ului, avand drit legiuitor intru implinire atingatoare di aceli enteresuri, va fi sprijinita de adgii ca de o dregatorii implinitoare Tntru urmarea tuturor masurilor randuite prin acest reglement.

Politie esti datoari a privighie: a) Pentru buna oranduiala §i lini§te ce din launtru ora^ului sau a targului; b) Pentru dizradacinare railor, pentru talhari ^ i altii asamine; c) Pentru buna stare a sanatatii lacuitorilor; d) Pentru bunatate lucrurilor de mancare ce sa vand; e) Pentru zidire casalor de a sa faci cu sigurantie, fara stramtorire ulitelor

?i dupa un plan ce-§(i) va Tmplini orajul sau targui. In pricini de acturi negutatore§ti politie nu sa poati amesteca, fiindca aceste

sunt de competentea giudecatoriilor. Lucrurile de hrana norodului precum paine ra, carne stracata, poamele sau

fiiicturile crude politie opre§te vanzare lor §i, cercetandu-le Tmpreuna cu Eforiia Ora§eneasca §i doftorul ora§ului, daca va gasT nepriincioasi sanatatii le leapada.

Asamine, sfarama cumpenile §i masurile ci sa vor gasi nedrepti, dupa ce odata s-au Tndreptat de Dipartamentul din Launtru §i s-au progetuit paza lor fara jignire.

Asamine, politie opreste Tndata orice zadiri din nou <care> va ie^i Tn ulita cu facere binalei afara din randul casalor sau a dughenilor.

Politie nu va suferi necuratanie §i sile§ti pe ora^ani de a-$i tane curat pe dinainte casilor lor §i Tnlauntru ograzilor lor, iar pentru locurile ob§te | t i sa adrisarisa§ti catra Eforie Ora§eneasca.

Politie sa Tngrija§ti cu osabire pentru enstrumenturile de focu, precum tulumbi, sacali, cazi zacatoari cu apa, cangi, topoara §i aIti asamine, ca sa fie aceste in toata vreme de agiutor §i Tn buna stare; §i cand din Tntamplari ar fi trebuinti di a sa dregi ceva^i sa va adresarisi catra Eforie Ora§ieneasca §i Tntru negrabnica punire la cale va Tnjtiinta pe Dipartamentu din Launtru.

Aga ora§ului cu prezidentui Divanului Inalt §i deputatul tinutului sa vor aduna ca pan(a) la 20 a lunii noiemb(rie) sa reveduiasca samile veniturilor §i a cheltuielilor facute Tn curgire anului di catra fo§tii madulari a eforii, lucrarile savar§ite sau Tncepute §i aceli proiectaluite pentru anul viitor §i cheltuielile ce ar pute ceri ni§te a§a din nou lucrari; ^ i dar ei vor alcatui budget [socotiala cu tahmin] pentru anul viitor Tntru cari sa vor Tnchiia toate veniturile §i cheltuielile dupa rostui articulu(lu)i.

13 Principalele atributii ale politiei iesene in perioada regulamentara 67

Budgiaoa, a^a alcatuita in luna lui noiemb(rie) a fie^ticaruia an, sa va infato§a prin mijlocire ispravnicului la ministru din launtru pentru ca sa sa intareasca §i sa sa intoarca inapoi catra aceia spre a sa pazi Tntru puniri iei Tn lucrari.

E i vor Tncepe a sa Tndeletnici la socotelili anului trecut ?i vor faci, daca trebuinta va ceri, un jurnal pentru toati cheltuielile cari n-ar fi cu deplina cuviinti facuti. §i apoi n i | t i asamine socoteli prin d(umn)ealui log(o)f(at) din launtru sa sa supuie la luare aminti a Obicinuitei Ob§te§tii Adunarii .

</. 3 v.> D a t o r i i l e $i dreptat i le eforiei

Datoriile Tnsarcinati asupra eforiei vor ave di obiect acesti urmatoari: a) VenituI ora§ului; b) Cheltuielile ora$ului; c) Pastrare somilor Tntrate Tn lazile eforiei §i dare de socoteala; d) Jartvirile aceli de bunavoi spre Tnfrumusatare §i imbunatatire ora§ului

cari sa sa §i Tncredintazi eforiei; e) Ingrijire Tmplinirei masurilor luati di catra ocarmuire spre sigurantie

celor pentru Tndestulare de hrana a ora§ului; f) Protectiia Tn ora§ Tmpotriva Tmpedecarilor la ale comertului; g) Privighiere ce trebuie sa aiba asupra a tot feliul de Tngrijari, cele spre

Tndestulare de hrana, care sa arata Tn acesta prin urmatoarele articule. Dupa ce sa vor alcatui corporatiile de pitari §i de casapi §i dupa ce li s-or

hotari Tn vremi pretul anume a painei §i a carnei - prin cercari savar§ite Tn cuget curat §1 Tmbunatatite di catra SfatuI Administrativ - , apoi eforie va faci cunoscut nartui la politie §i va privighie ca cu scumpatati sa sa urmezi; sa va cunoa^ti Tnsa de legiuire statornica ca cercarile savar§ati pentru preturi sa nu poata nicicum a sa supuni Tn lucrare pana a nu sa Tmbunatati de SfatuI Administrativ, §i aceasta pentru fie^tecare targ Tn osabire, precum sa va Tnlesni mai spre folos, masura ce sa legiuie§ti a fi ob§teasca §i pentru targurile acele undi nu sunt eforii.

Dupa predlojania d(omnului) vit i prezident, contracturile carnii, lumanarilor §i a painei sa dau la eforii, cari ramani Tndatorita a ave Tngrijire privighieri! conditiilor cuprins! prin pravila Obicinuitei Ob§te§ti Adunari, a pazarei imbiel§ugari! §i a bunatatii deosabitilor obiecturi; §i Tnflierarea vitiior de casapi! sa sa urmezi de doftorul viterinal <§i> sa fie supt privighierea eforiei, undi sa sa pastrezi §i flierali, iar a sa taia sa ia aceli vite iasti Tngrijirea agii.

Eforiia va da Tn cumparatoare agii tot ceia ci sa atingi di hrana cailor la TnceputuI fii§t!carie luni sau Tn cuviincioasa vreme <cand> au iei pregatire pentru asamine trebuinta, dupa care ramane raspunzator aga pentru tanere Tn buna stari a cailor precum §! a materialului ce i sa va Tncredinta de eforie spre ob^teasca slujba.

</. 4 r.> Pentru ca sa sa Tndemni faranii a aduci de vanzari provizi i , Eforia Ora§ieneasca va ave drit de a privighie foarti ca tot feliul de Tmpiedecari ce ar pute

68 Dan Dumitru lacob 14

sa saintampii a sa faci din parte oamenilor politaei, din parte vame$ilor §i din parte preciipetilor sa sa dipartezi, §1, ca sa sa Tntampini catahrisis ce ar pute mijloci, eforie sa vor intalegi cu politia sau cu isprav(ni)cia dupa trebuinti.

Pentru ca sa sa Tntampini tot feliul di abuz [catahrisis], daca Polit ia va gasi stracati [rali] celi de mancari, ea le va faci zapis dupa articulu(l) din reglement, Tn purure dupa ci sa va faci cercetari Tmpreuna cu un madular a eforii, cari acest d i pi urma, la Tntamplari de nedreptati din parte politai, va faci al sau raport catra eforii, pentru ca §i ea sa faca cunoscut guvernului.

In sfarjit, indatoririle de a privighie cele di nevoi a ora^ului, atingator de uneltile pentru pojar / focuri, pentru zidirea unei sholi, pentru gros, pentru curatire, pentru Tmpodobirea ora§ului, pentru ci^meli, pentru poduri, pentru luminare, tanere pardosalii ulitalor Tn buna stari, §i ob^te^ti pentru tot ceea ce priive§ti spre odihna lacuitorilor, §i cari ar trebui sa sa faca sau sa sa tie cu fondul [banii] eforiei, cari aceste toati vor fi obiecturi atributurilor §i a privigherii cei mai neadormite a eforii.

Eforiia va ave ce mai stransa privighere ca cai(ii) pojarnicejti sa nu sa Tntrebuintazi de comisari Tn particular! trebuinti, ce numai Tn sfar^iturile pentru cari ie! sunt alcatuiti, §i pentru cutezare, ori a comisarilor sau a oricui, sa raportuiasca ia Dipartament.

Impartire cvartalurilor sa va urma di catra eforii numai cu bileturile iei. Eforiia esti datoari a ocroti negotul eel din launtru a orajulu! dinspri toati

Tmp!edecar!(le) sau catahrisur! din parte ori a cui, urmand a sa faci o asamine ocrotiri prin propunire domnului.

Cand tanguire s-ar Tnfato§a la eforii ori din parte totimi! lacuitorilor sau din parte numai a unuia pentru Tmpedecare sau pentru cerire di drumuri, </. 4 v.> asamine nelegiuite, sau pentru oricari alta insarcinari, eforiia va ceri legiuita indreptari cu adresarisire catra ministru din launtru.

L a nici o Tntamplari ni | t i a§a ceriri ob^tejti din parte ora§aniIor nu vor pute f! priimite di catra nici un postu daca ele nu vor fi Tnfato§ati chiar pentru eforii, numai atunce regula aciasta va priimi osabiri ca(n)d tanguire va fi pornita asupra eforii.

Dupa legiuirile acestui reglement toate pricinile de bunele oranduieli publici sunt drituiti politiei §i toati aceli cari privesc la iconomia ora§ului sunt drituiti eforii. A§adar, politie ?! eforiia sunt datoari a sa Tmpreuna agiuta Tntru tot ceea ce priive§ti la tinere bunii oranduieli ?! la publiceasca linijtire.

Punirile la call a eforiilor de oriunde trebui a fi Tncuviintat! §i Tmbunatatite di catra ministrul din launtru pentru ca sa poata a sa aduci Tntru Tmplinire, iar aducire Tntru Tmplinire sa va urma prin aga,

P e n t r u adresar is ire i n t r e P o l i t a i j i Tntre E f o r i i

Dupa lamuririle de mai sus esti de preTntales Tnclinare politaei cu eforiia §! cari sunt pricinile politaienejti ce priivescu la politai j i care sunt atingatoari de ocarmuire materialniculu! Tnteres a ora§ului ce privesc §i sunt de datoria Eforii Ora^ene^ti fara stramutare.

15 Principalele atribu(ii ale poli{ici iejene in perioada regulamentara 69

Dupa o a§a dispartire a Tndatoririlor politaei §i a celora a eforiilor ora§iene§ti. nu <se> iai1a a sa amesteca una catra alta, insa, tot ele sunt datoari Tmpreuna a sa intalegi Tntru tot ceea ci sa atinge di ob§tiasca bunii oranduieli §i lini§tita ei pitrecire; la Tntamplarile de conipetentiia munitipalitalului, eforiia, Tntampinand vreo neindemanare, sa va adresarisi catra agii §i aceasta va fi datoari di a da agiutorire trebuincioasi.

</. 5 r.> L a Tntamplari cand politiia ar trandavi cu Tmplinire cererilor Eforiei Orajiene^ti sau eforiia ar trandavi legiuitili cereri a polit i i . sa va faci aratari prin raport din parte Efori i Ora§iene§ti catra Ministeri ia din Launtru §i din parte politaei iara§i un a§a raport catra aceia§ ministerstva.

Daca politie s-ar ainesteca Tn pricinile eforiilor ora§iene§ti sau aceasta Tn pricinile Politaei, apoi Tmprotiva urmari sa va margini prin Tnvinovatiri §i supunire raspunderii acelor Tnsu5itori a unor drepturi ce nu le au.

Fiindca contracturile de celi spre Tndestuiari de hrana §i de lumanari a ora?anilor esti insarcinari a eforiei, iar urmare contractierilor Tn trudire acestora la ora^ani Tntocma(i) dupa contract §i Tn bunatate §i Tndestulare trebuincioasi esti insarcinare a agii, apoi aceasta de pe urma ramani §i rasponsabil pentru oricari Tmprotiva urmare a contractierilor §i pentru oricari lipsa sau rautati ce s-ar Tntampla despre aceste; §i dar comisarii pentru aceste vor Tndatori pururea a privighie j i a raportui la agii spre a sa Tndrepta dupa articol [...] a pravilii Ob^tejtii Adunari.

Eforiia Tnsa Ti ramani drit a ave §i ea privighieri ca nu cumva sa sa urmezi vreo abateri spre necajire §i nemultamirea despre aceste a ora§anilor §i, adresarisindu-sa catra agii, daca va vide necurmare acei nacajiri a orasanilor, apoi sa va adresarisi la o a§a Tntamplari catra Dipartament(ul) din Launtru, ca ei sa indreptateasca abuzurile despre aceste.

Datoriile adgii catra Dipartament §i catra slujba

Masurile politaienejti cati privesc la lini§ti §i buna pitreciri a orasanilor fara osabire, precum §i la paza despre toati improtivnicile intamplari a ora§ului, nu mai putan §1 a orice pricina vatamatoare lacuitorilor fiind singure indatoririle politaei -$i dupa Organicescul Reglement administratie gineralnicii politai prive$ti pe Dipartament apoi politae ora§ului sa marturisa§ti ca atarna de Dipartament, de aceea va ave cuno§tinta unei a§a atarnari in lucrarile ei, va respectui poroncile Dipartamentului, va rapoitui pe toata zioa la Dipartament §i pentru nepriincioasali Tntamplari §i pentru lini§ti ^ i va fi purure grabnica savar§itoari pricinilor ce i sa vor adresarisi ^ i i sa vor Tnfatosa Tntre datoriile ei dupa priinciosul chip.

Intocmai cu oreginalu imbunatatit de naciastfa.

<Semnatura indescifrabila> §eful secsiei