ÎNTRE BOLŞEVISM ŞI ROMÂNIA MARE. BOLŞEVICII ORĂDENI ÎN PERIOADA OCTOMBRIE 19 18 - FEBRUARIE 1 91 9

Gabriel Moisa

Abia scăpată din euforia generată de terminarea războiului şi realizarea unirii Transilvaniei cu România, populaţia Bihorului, mai ales cea română, a cunoscut din plin ceea ce s-a numit "teroarea bolşevică".

În contextul situaţiei extrem de instabile şi neclare din Europa anilor 1 9 1 8- 1 9 1 9 marcată de crearea primului stat bolşevic din lume şi tentative succesive de creare de noi nuclee comuniste în Europa, Oradea şi Bihorul au cunoscut la rândul lor experienţa bolşevică. Acest lucru s-a datorat mai ales faptului că această partt; de ţară nu a trecut sub administraţia românească decât în apri lie 1 9 1 9, până atunci administraţia maghiară, mai întâi cea republicană în frunte cu guvernul Karolyi urmată de cea bolşevică coordonată de Bela Kun, a controlat Bihorul în întregime. Oradea a fost eliberată abia la 20 apri lie 1 9 1 9, în duminica Paştelor 1 , când armata română condusă de generalul Traian Moşoiu a intrat în oraş.

În intervalul decembrie 1 9 1 8-aprilie 1 9 1 9 în Bihor şi-au făcut simţite prezenţa extrem de activ trupele armatei maghiare, atât cele roşii cât şi cele aşa zis contrarevoluţionare. Consecinţele au fost dintre cele mai nefaste pentru populaţia românească şi au condus la numeroase victime făcute în rândurile fruntaşilor politici români, militanţi pentru unirea Bihorului cu România, cele mai cunoscute fiind cele ale beiuşenilor Ioan Ciordaş şi Nicolae Bolca{ Episcopul Roman Ciorogariu, direct implicat în derularea evenimentelor ne-a lăsat dealtfel o cutremurătoare mărturie scrisă despre evenimentele petrecute în Bihor şi Oradea în această perioadă3 .

Evoluţia evenimentelor în perioada noiembrie 1 9 1 8 - apri lie 1 9 1 9 ne oferă cât se poate de clar derapajul făcut de Oradea şi Bihor, sub influenţa directă a Budapestei, în direcţia societăţii comuniste.

La Moscova se constituia la 4 noiembrie 1 9 1 8 Partidul Comuniştilor din Ungaria. În conducerea partidului erau 3 maghiari, 2 români, 2 slovaci şi 2 sud slavi . Cei doi români erau Ariton Pescariu şi Emil Bozdogh4 . L a 3 decembrie 1 9 1 8 aceştia au sosit în Oradea, alături de Van tus Karoly, constituind un Grup comunist român, iniţial în cadrul Partidului Social

1 R. Ciorogariu, Zile trăite, Oradea, 1 994, voi. II, p . 1 59- 1 60. 2 /bidem, p. 1 46- 1 53 . 3 Ibidem, 4 * * * Istoria oraşului Oradea, Oradea, 1 995, p. 340.

409

www.cimec.ro

GABRIEL MOISA

Democrat, îndreptat încă de la început împotriva Consiliului Naţional Român local de la care au dorit să ia în permanenţă prerogativele. Scopul bine definit al acestora era ridicarea la revoluţie a populaţiei româneşti din zonă. Ei se manifestau împotriva hotărârilor de la Alba Iulia iar în ceea ce priveşte măsurile care trebuiau luate pentru revoluţionarea oraşului şi Bihorului se urmărea agitaţia în rândul ţăranilor cu pământ puţin sau deloc, care lucrau cu ziua pe moşii, şi reluarea contactului stabilit în Rusia cu miile de soldaţi care se întorceau din această ţară căutând să le reînvie elanul revoluţionar.

La sfârşitul anului 1 9 1 8 comuniştii orădeni acţionau încă în cadrul Partidului Social Democrat. Făcând mare agitaţie aceştia au organizat pe 7 decembrie 1 9 1 8 , în sala mare a primăriei şi la teatru, un miting la care au participat un mare număr de soldaţi demobilizaţi, ţinuţi în oraş pe cheltuiala Primăriei5. Alături de aceştia au participat şi mulţi locuitori ai oraşului, dintre cei ce făceau parte din pătura săracă. Întreaga manifestaţie s-a pronunţat împotriva hotărârilor de la Alba Iulia6 . Liderul manifestaţiei de la teatru a fost ales V egh Desză. Cel mai vehement în discursul său a fost Katz Bela. El a atacat într-un limbaj extrem de violent hotărârile de la Alba Iulia, arătându-se într-un total dezacord cu unirea cu o Românie burgheză. Acesta s-a exprimat cât se poate de clar pentru o republică socială, de esenţă marxistă7 . Alături de acesta au mai luat cuvântul Katz Lip6t şi Vantus Karoly. Ca reprezentant al socialiştilor orădeni acesta a citit un manifest al acestora îndreptat împotriva oricărei asupriri a clasei muncitoare cerând dreptul la autodeterminare al proletariatului . La Primărie, şedinţa a fost deschisă de Ioan Pelle, secretarul Partidului Social Democrat. Acesta 1-a propus ca preşedinte de şedinţă pe Kappner Armin, iar ca notar pe Grlinwald Sandor8.

Pe la mij locul lunii februarie 1 9 1 9, comuniştii orădeni s-au constituit într-o organizaţie distinctă. Cu această ocazie aceştia au scos şi un ziar propriu: Nagyvâradi Voros Ujsâg9. Programul lor politic era unul maxima! revoluţionar inspirat din realităţile ruseşti şi în ton cu evoluţiile de la Budapesta. Acesta cuprindea, apl icat la realităţile din Oradea, cererea conform căreia fiecare militar revenit în Oradea să primească despăgubire de la guvern suma de 5400 de coroane iar ajutorul de şomaj să crească de la

· 1 0 1 5 la 3 1 coroane pe Z I .

5 A. Tripon, Monografia almanah a Crişanei, Oradea, 1 936, p. 1 3 . 6 R . Ciorogariu, Zile trăite, Revoluţia, Oradea, 1 994, p . 92. 7 Ibidem. 8 * * * Istoria oraşului Oradea, * * * p. 340. 9 Nagyvarad, 1 6 februarie 19 19 . 1 0 * * * Istoria oraşului Oradea, * * * , p. 343.

4 1 0 www.cimec.ro

Între bolşevism şi România Mare

Grupul comunist orădean a dat naştere mai multor organizaţii alcătuite din elemente ce activau sub directa lor conducere. Cel mai important era Partidul Ţărănesc Revoluţionar Român care a tipărit şi un ziar propriu Foaia Ţăranului. Ambele denumiri indicau faptul că această organizaţie era orientată către cucerirea lumii satelor. Membrii partidului s-au ales cu predi lecţie dintre repatriaţii din Rusia. Altă organizaţie care îşi îndrepta atenţia către ţărănimea săracă era Comitetul Plugarilor şi Lucrătorilor1 1 . În scopul atragerii a cât mai mulţi locuitori ai satelor în sfera ideilor bolşevice cele două organizaţii au editat şi difuzat la sate mai multe manifeste. Tonul acestora era unul clar bolşevizant. Cel mai important manifest de acest tip, intitulat Potrocarii, a fost tipărit în ianuarie 1 9 1 9 de către Partidul Revoluţionar Ţărănesc Român. În acesta se explicau pe înţelesul ţăranilor etapele care trebuiau parcurse în direcţia preluării puteri i . În acesta se sublinia că prima sarcină a tuturor revoluţionarilor era făurirea unei puternice alianţe între proletariat şi ţărănimea săracă. După realizarea acestor deziderate, sovietele de deputaţi ale muncitori lor şi ţăranilor urmau a supraveghea socializarea pământului şi a mij loacelor de producţie.

La rândul său, oficiosul partidului, Foaia Ţăranului, se ocupa pe larg de decadenţa şi corupţia societăţii româneşti ca şi de consecinţa acestei situaţii care nu putea fi alta decât mişcarea revoluţionară urmând exemplul

. ' 1 · 1 2 comumştl or ruşi . Grupul comunist orădean şi organizaţiile afiliate nu au primit decât

un ajutor redus de la tovarăşi i lor maghiari. Deşi Bela Kun a adus cu ocazia vizitei de la Oradea din februarie 1 9 1 9 doi tovarăşi în sprij inul viitoarei revoluţii care urma a avea loc în Oradea şi apoi în Transilvania, Gustav Auerbach şi Nicolae Kornstein, colaborarea a fost destul de firavă şi sporadică. Acelaşi lucru se poate spune şi despre colaborarea cu Grupul comunist român de la Budapesta. Este adevărat că Iacob Creţulescu a reprezentat comitatul Bihor în Consiliul Muncitorilor creat la Budapesta în apri lie 1 9 1 9 1 3 , dar acesta a reprezentat Bihorul numai nominal nefiind bihorean prin naştere 1 4 • Cu toate că au încercat să câştige cât mai mult teren comuniştii orădeni şi organizaţiile aferente lor nu au câştigat prea mulţi aderenţi nici la oraşe şi nici la sate. Mai mult, în lumea satelor ei şi-au îndepărtat eventuali i susţinători prin propaganda făcută, mai ales prin insistenţele cu care propovăduiau socializarea pământurilor şi atacarea

1 1 K. Hitchins, Socialiştii români şi Republica Sovietică Ungară, în Mit şi realitate in istoriografia românească, Bucureşti, 1 997, p. 202 . 1 2 Foaia Ţăranului, 22 martie 1 9 1 9. 1 3 Dezs6 Farkas, A ket forradalom Bihar megyei tor!(!m!tehez. 1 9 1 7- 1 9 1 9, Budapest, 1 965, p. 83. 14 V. Cheresteşiu, Pătrunderea ideilor Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie în masele din Transilvania, în Anuarul Institutului de Istorie Cluj, I-II, 1 958-1 959, p. 273.

4 1 1 www.cimec.ro

GABRIEL MOISA

bisericii, o instituţie de care ţăranii erau ataşaţi profund. Acest lucru a fost extrem de vizibil în timpul derulării evenimentelor revoluţionare de la Oradea din martie-aprilie 1 9 1 9.

Turbulenţele revoluţionare s-au declanşat la Oradea la sfârşitul lunii octombrie 1 9 1 8 . La 3 1 octombrie 1 9 1 8 soldaţii maghiari ai gamizoanei Oradea au depus jurământul de credinţă faţă de noul guvern republican maghiar de la Budapesta, condus de Karoly Mihalyi, care a preluat puterea pe 30 octombrie 1 9 1 8 , renunţând la însemnele militare ale fostului Imperiu Austro-Ungar. În seara aceleiaşi zile Consiliul Orăşenesc, condus de primarul Rimler Karoly, a decis că Oradea acceptă forma de guvemământ

bl . - 1 5 repu 1cana . În aceeaşi zi prefectul Bihorului, Malatinsky Lajos, a fost înlocuit cu

Ag6ston Peter, profesor de sociologie la Academia de drept din Oradea şi cunoscut pentru convingerile sale politice de stânga1 6• Pătruns în tinereţe de idei antisemite, a scris chiar o lucrare cu puternic caracter antisemit intitulată ,,Drumul evreilor" ceea ce a generat în oraş un oarecare curent antisemit 1 7, acesta şi-a reconsiderat atitudinea faţă de evrei devenind un apropiat al lui Bela Bun. Bunele relaţii dintre cei doi datau încă din perioada în care acesta din urmă îşi făcuse ucenicia ca ziarist la Oradea, Ag6ston Peter fiindu-i un fel de mentor. După plecarea liderului bolşevic la Budapesta cei doi au perpetuat relaţiile foarte strânse 1 8 . În perioada premergătoare instaurării Republicii Sfaturi lor la Budapesta, Ag6ston Peter s-a raliat lui Bela Kun jucând un rol important în pregătirea preluării puterii de către bolşevici în Oradea. După înfrângerea republicii kuniene maghiare acesta s-a refugiat la Viena unde fusese o foarte scurtă perioadă chiar ambasador al lui B ela Kun1 9 iar de acolo, împreună cu mai mulţi fruntaşi maghiari comunişti, în Rusia, unde a primit rosturi în conducerea Comintemului20. După înăbuşirea revoluţiei, până la plecarea în Rusia, Agoston Peter a avut parte de două arestări. Prima dată a fost închis imediat după înăbuşirea revoluţiei dar a fost eliberat la intervenţia misiunii din Budapesta a Antantei şi ţinut la arest la domiciliu iar a doua oară în octombrie-noiembrie 1 9 1 9 datorită faptului că participase şi el la infracţiuni de drept comun de care erau acuzaţi toţi comisarii poporului, iar ca ambasador la Viena a risipit o mare sumă de bani pe propagandă cu scopul de a se proclama şi în Austria o republică a sfaturilor2 1 .

15 *** A tegnap vârosa. A nagyvarâdi zsid6sag emltikkonyve, Tel-Aviv, 1 98 1 , p. 103 . 1 6 Ibidem. 17 Ibidem. 18 R. Ciorogariu, Zile trăite. Revoluţia, *** p. 73. 1 9 Szalontai Lapok, 22 noiembrie 1 9 1 9, p. 2. 20 R. Ciorogariu, Zile trăite, voi. Il, *** p. 65. 2 1 Szalontai Lapok, 22 noiembrie 1 9 1 9, p. 2.

4 1 2 www.cimec.ro

Între bolşevism şi România Mare

Se afişa încă o dată dorinţa autorităţilor maghiare de a păstra Oradea în interiorul graniţei unei Ungarii mari. Imediat după aceste evenimente, în faţa teatrului a avut loc un miting la care au participat, alături de soldaţi, şi numeroşi locuitori ai oraşului. La tribuna oficială a manifestaţiei au luat loc mai mulţi reprezentanţi ai partidelor maghiare orădene, toţi vorbind despre importanţa evenimentului şi despre noile vremuri ce vor să vină pentru Ungaria22 . Din partea social democraţilor bihoreni a vorbit dr. Katz Lip6t. Acesta a accentuat pe necesitatea preluării puterii de către proletariat şi armată urmându-se modelul rusesc. Într-un entuziasm general, în cursul seri i , la restaurantul Riman6czi s-a recurs chiar la alegerea organelor revoluţionare iar soldaţii şi -au constituit un Sfat al Soldaţi lor. În fruntea acestuia a fost ales locotenentul Cserey Vilm6s care a şi preluat conducerea garnizoane i. Soldaţii ascultau numai de acesta, promisiunile sale fiind într-adevăr ademenitoare. În piaţa teatrului, pentru prima dată a fost arborat steagul roşu. Atmosfera revoluţionară era întreţinută de fruntaşii social democraţi şi civic radical orădeni: Katz Lip6t, Katz Bela, Gr6sz Menyhert. În seara zilei de 3 1 octombrie un grup de turbulenţi revoluţionari, aflaţi probabil sub influenţa alcoolului consumat la restaurantele din zona centrală a oraşului, au descins la Şirul Canonicilor, în preajma Episcopiei romana-catolice de Oradea, unde au spart toate geamurile. De clădirea episcopiei romana catolice nu s-au atins deloc23 .

Consiliul Naţional Maghiar din Oradea, constituit la 3 1 octombrie 1 9 1 8, care preluase de fapt în acel moment puterea în oraş a fost secondat, sub presiunea străzii, de o comisie formată din şase persoane, care să supravegheze activitatea acestuia. Primarul Rimler Kăroly avea în zilele respective o funcţie pur decorativă. Cum între membrii Comitetului Executiv ai Consiliului Naţional Maghiar erau şi membrii echil ibraţi şi ca urmare a presiunilor bolşevizante tot mai evidente venite dinspre cei şase membrii ai comisiei numite de stradă pentru a controla activitatea Consi l iului Naţional Maghiar, acesta din urmă a hotărât la numai o săptămână de la preluarea puterii , pe 6 noiembrie 1 9 1 8, să predea administraţia oraşului primarului Rimler Kar6ly şi consiliului municipal24 .

În paralel, românii din oraş îşi constituiau la 3 noiembrie 1 9 1 8, în casa avocatului Aurel Lazăr, propriul Consiliul Naţional Român. Din Comitetul Executiv al C.N.R făceau parte Aurel Lazăr, Roman Ciorogariu, Iacob Radu, Corio1an Pop, Nicolae Zigre, Sever Erdeli . Acest organism era creat pentru real izarea dezideratului naţional român, în paralel luptînd şi împotriva mişcărilor revoluţionare care răscoleau Bihorul. În acelaşi timp a

22 Nagyvarad. 3 1 octombrie 1 9 1 8. 23 *** Istoria oraşului Oradea, *** p. 335 . 24 Ibidem, p. 336.

4 1 3 www.cimec.ro

GABRIEL MOISA

luat fi inţă şi Consiliul Militar Român avându-1 în frunte pe căpitanul Emil Herba/5 .

Noul guvern de la Budapesta a numit la 13 noiembrie 1 9 1 8 noua administraţie a oraşului şi comitatului Bihor. Comite suprem al comitatului Bihor a fost confirmat Ăgoston Peter, profesor de sociologie la Academia de drept din Oradea, un apropiat al liderului bolşevic maghiar Bela Kun26. Acesta a rămas în această funcţie până pe 22 ianuarie 1 9 1 9 când a fost promovat ministru secretar de stat la interne în guvernul de la Budapesta. Locul său a fost luat atunci de Katz Bela, "un tânăr advocat jidan marxist convins"27 după cum îl cataloghează episcopul Roman Ciorogariu, reprezentant al Partidului Social Democrat, aripa bolşevică28 . Era un derapaj clar către extrema stângă.

La 1 3 noiembrie 1 9 1 8 , în piaţa teatrului, o mare mulţime de oameni a depus jurământul faţă de republica maghiară. Românii din oraş s-au arătat rezervaţi faţă de acest gest. Ostentativ s-au manifestat translatorii români din cadrul tribunalului B ihor. La chemarea preşedintelui tribunalului, Balas Elemer, ca translatorii români să depună jurământul de fidelitate faţă de statul maghiar, au răspuns favorabil numai unul din cei trei translatori, Ioan Papp. Ceilalţi doi Ioan Buna şi Ioan Cerbu, au refuzae9. Cea mai mare parte a românilor angajaţi în slujba statului maghiar au refuzat să facă acest gest.

O dovadă cât se poate de clară în ceea ce priveşte deplasarea spre extrema stângă a vieţii politice orădene a fost crearea Sfatului popular al oraşului . Din noul organ administrativ făceau parte următori i : Berkovits Rene, Bir6 Mark, Csordas Janos, Gazdag Ferenc, Gr6sz Menyhert, Katz Lip6t, fratele lui Katz Bela, Meghiery Ferenc, Melkuhn Istvan, Nyul J6szef, Olah Bela şi Rito6k Istvăn30.

Cum la Budapesta lucrurile evoluau tot mai clar înspre o dictatură proletară, Oradea, aflată şi după l decembrie 1 9 1 8 sub autoritatea Budapestei, lua şi ea cunoştinţă de aceste evoluţii. Presa românească locală, era vorba despre Tribuna Bihorului, semnala această stare de lucruri cât se poate de explicit trăgând în acelaşi timp un semnal de alarmă. În numărul său din 30 decembrie 1 9 1 8 acesta scria: "Guvernul contelui Karolyi din Budapesta trece prin criză gravă. Miniştrii social-democraţi se pregătesc să-! părăsească, neputând lua lupta contra bolşevismului, care se lăţeşte şi

25 *** 1918 /a 1·omâni, voi. VII, 1989, p. 1 29- 1 30. 26 Nagywirad, 1 3 noiembrie 1 9 1 8 . 27 R. Ciorogariu, Zile trăite, voi. II , *** p. 1 02. 28 L. Borcea, Agonia. Oradea 1919, Oradea, 1 992, p. 44. 29 V. Faur, I. Fleisz, Periodicele maghiare din Oradea despre momentele luptei românilor bihoreni pentru unire (oct. -dec. 1918), în Crisia, XVIII, 1 988, p. 258. 3 0 *** Istoria oraşului Oradea, *** p. 343 .

4 1 4 www.cimec.ro

Între bolşevism şi România Mare

ia proporţii tot mai îngrijorătoare"3 1 • Starea de lucruri din Oradea era, începând cu luna decembrie a anului 1 9 1 8 , din ce în ce mai gravă. Bolşevicii locali se apropiau tot mai mult de putere . Manifestările lor erau tot mai evidente în acest sens. Şansele lor erau mult sporite de condiţi ile sociale foarte g rele existente în oraş, aprovizionarea cu alimente şi lemne pentru iarnă se făcea foarte anevoios. Lipsurile de lot felul erau deja o prezenţă cotidiană. La aceasta se adăuga epidemia de gripă spaniolă care bântuia prin oraş începând din preajma Crăciunului . În urma acestei epidemii sute de orădeni şi-au găsit sfârşitul .

Asupra acestor stări de lucruri s-au exprimat, cu puncte de vedere diferite, şi principalele periodice maghiare din . Oradea. Astfel , dacă ziarul Nagywirad avea în general o atitudine critică la adresa ascensiunii bolşevismului, considerându-1 principalul vinovat pentru situaţia dezastruoasă a Ungariei şi de extinderea controlului armatelor Antantei asupra Ungariei în favoarea României şi a celorlalte state vecine32, celălalt organ de presă, Nagywirady Nap/6, susţinea că frontierele Ungariei mari nu puteau fi salvate decât prin lupta proletariatului internaţional şi a ajutorului primit din Rusia33 .

Dacă până în decembrie lucrurile au putut fi ţinute sub control de către autorităţile oraşului, deşi manifestări bolşevice cât se poate de clare au mai avut loc, vezi spre exemplu numai manifestaţia din 3 1 octombrie 1 9 1 8 terminată cu atacarea Ş irului Canonicilor sau mitingul de la primărie din 7 decembrie 1 9 1 8 , începând din ianuarie 1 9 1 9 acest lucru a fost din ce în ce mai puţin posibil ca urmare a informaţi i lor venite dinspre Budapesta.

La începutul lui ianuarie 1 9 1 9 un număr foarte mare de soldaţi şi ofiţeri sosiţi de pe front îşi făceau veacul prin Oradea, dedându-se la tot felul de abuzuri34 . În rândurile acestor unităţi exista o indisciplină evidentă, anarhia fiind la ea acasă. Soldaţii nu mai ascultau de ofiţeri, aceştia din urmă erau adeseori molestaţi de proprii subordonaţi . Conflictul dintre soldaţi şi ofiteri era tot mai accentuat mai ales în cadrul Sovietelor militare constituite şi la Oradea după modelul rus35 . Situaţia trebuia rezolvată grabnic de către autorităţile locale şi cele de la Budapesta cu atât mai mult cu cât mulţi dintre aceştia sosiseră de pe frontul de răsărit impregnaţi cu ideologia bolşevică. La 5 ianuarie 1 9 1 9, dorind să rezolve această situaţie tulbure, un delegat al ministerului de război al guvernului de la Budapesta, Albin, a sosit la Oradea unde în sala mare a Primăriei a avut o întâlnire cu reprezentanţii celor două părţi . Reprezentantul Budapestei a adus la cunoştinţa celor

31 Tribuna Bihorului, 30 decembrie 1 9 1 8. 32 Nagywirad, 1 6 ianuarie 1 9 1 9. 33 Nagyvarady Nap/6, 8 ianuarie 1 9 1 9. 34 Tribuna Bihorului, 31 1 6 februarie 1 9 19 . 3 5 Ibidem.

4 1 5 www.cimec.ro

GABRIEL MOISA

prezenţi faptul că autorităţile de la Budapesta doresc să pună capăt tulburărilor din garnizoana Oradea. Albin a propus ca în Sovietele militare să intre 2 ofiţeri şi 7 militari . Ofiţerii nu au fost de acord întrucât nu concepeau ca militarii să fie pe picior de egalitate cu aceştia mai mult fiind în inferioritate evidentă. Demersuri le delegatului militar de la Budapesta au fost sortite eşecului iar tulburările au continuae6.

Evenimentele se precipitau tot mai mult în direcţia bolşevizării oraşului . Diverşi reprezentanţi ai comuniştilor din Budapesta soseau în Oradea pentru a instrui la locul faptei pe tovarăşii lor. Pe 1 8 ianuarie 1 9 1 9 a sosit în Oradea Karoly Jancs6. Acesta s-a declarat mulţumit de activitatea desfăşurată de comuniştii orădeni . În seara aceleiaşi zile acesta a convocat mai mulţi l ideri locali la o şedinţă de lucru. Aceasta s-a desfăşurat la Cafeneaua Salon şi au participat în jur de 30 de persoane. Karoly Jancs6 a chemat pe comuniştii orădeni la organizare şi vigilenţă întrucât a sosit vremea revoluţiei proletare. Acesta a adăugat că trebuiesc pregătite formaţiuni militare care să preia puterea în oraş în momentul în care la Budapesta va fi dat semnalul revoltei. Reprezentantul militar al Sfatului muncitoresc din Oradea, Gabor Dezso, a susţinut însă faptul că în Oradea nu este neapărată nevoie a se recurge la forţă întrucât în acest oraş clasa muncitoare a obţinut deja rezultate favorabile fără a fi folosită forţa37 .

La 22 ianuarie 1 9 1 9 comitete-comisar g uvernamental al B ihorului, Ag6ston Peter a fost numit în guvernul Karolyi ministru secretar de stat la ministerul de interne, locul său fiind luat de Katz Bela. La numai două zile de la numire acesta a propus ca în locul unui singur comite comisar să fie aleşi doi : unul pentru Oradea, iar cel de-al doilea pentru comitatul Bihor. Pentru funcţia de comite comisar al Bihorului a fost desemnat, la propunerea lui Ag6ston Peter, Kătz Bela iar pentru cea de comite al Oradiei a fost numit de către Consiliul municipal Berkovits Rene, membru marcant la acea oră al Partidului Civic Radical, formaţiune politică apropiată de comunişti38 . Kătz Bela s-a născut la Oradea în 1 888 şi a terminat facultatea de drept a Universităţii din Budapesta. Acolo a intrat în contact cu ideologia şi literatura marxistă. Întors la Oradea s-a apropiat de l iderii din acea vreme ai Partidului Social Democrat, Ehrenfeld Adolf şi Vantus Karoly, devenind un l ider marcant al acestei formaţiuni politice alunecând tot mai mult spre aripa bolşevică a acestuia. La sfârşitul anului 1 9 1 8 îl găsim ca lider al aripii bolşevice a Partidului Social Democrat iar din 1 5 februarie, data constituirii grupului comunist orădean lider al organizaţiei. Berkovits Rene era medic şi

36 L. Borcea, op. cit. , p. 1 5- 1 6. 37 Nagyvarad, 1 9 ianuarie 1 9 1 9. 38 ldem, 25 ianuarie 1 9 1 9.

4 1 6 www.cimec.ro

Între bolşevism şi România Mare

membru Amarcant al unei părţi a stângii orădene grupate în partidul Civic Radical. In momentul numirii sale în această funcţie avea 38 de ani .

La două zile de la numirea sa în funcţia de comite comisar guvernamental al Bihorului, Kătz Bela se declara un adept convins al păstrării Ungariei mari. În cadrul unei declaraţii de presă acesta susţinea că cel mai important obiectiv al său va fi acela de a împiedica prin toate mij loacele intrarea armatei române în Bihor şi Oradea, armată care în acea vreme se afla la Ciucea. În acest sens, acesta a organizat numeroase adunări de protest faţă de eventuala sosire a armatelor române în Oradea la care au participat numeroşi reprezentanţi ai maghiarilor din oraş. Primele manifestări de acest gen au avut loc la 30 ianuarie 1 9 1 9, una la primăria oraşului fi ind prezidată de' însăşi Kătz Bela iar cea de-a doua la Căminul muncitoresc sub directa conducere a fratelui acestui Kătz Lip6t39 . Cel de-al doilea obiectiv major era cel legat de lămurirea românilor din Bihor şi Oradea că viitorul lor era legat de cel al maghiarilor în cadrele unei republici comuniste. În fine, acesta se angaja ca să apere cu orice risc cuceriri le revoluţionare de până atunci din Oradea şi Bihor şi de a face în aşa fel încât să se creeze cadrul propice de dezvoltare a societăţii socialiste40.

În entuziasmul generat de iminenta declanşare a revoluţiei proletare, în Oradea au fost organizate mai multe acţiuni culturale menite pe de o parte a ridica nivelul de cultură al muncitorilor iar pe de alta, de a pregăti ideologic muncitorimea pentru ceea ce avea să vină. Astfel pe 1 8 ianuarie 1 9 1 9 la varieteu! Redoute a avut loc un spectacol pentru clasa muncitoare. A fost prezentată piesa Molima de Brieux. Cei mai mulţi din asistenţă au fost aduşi cu forţa din întreprinderi le oraşului fiind obl igaţi să stea până la capăt. Înainte de începerea spectacolului s-a cântat Marseillaise după care ziaristul Szekely Jănos de la ziarul Munkas Ujsag a ţinut o cuvântare despre importanţa actelor de cultură pentru formarea conştiinţei revoluţionare a oameni lor. La rândul lor trei artişti plastici orădeni cuprinşi de morbul comunist au anunţat că începând cu data de 1 februarie 1 9 1 9 vor înfiinţa o şcoală de pictură gratuită pentru tinerii bolşevici . Cei trei artişti erau Barăt Mor, Mottl Roman şi Varadi Jen64 1 .

Luna februarie 1 9 1 9 a însemnat intrarea în l inie dreaptă şi la Oradea a pregătirilor pentru revoluţia bolşevică. Tot mai mulţi lideri comunişti de la Budapesta se perindau prin Oradea făcând ultimele pregătiri în acest sens în paralel cu organizarea de mitinguri şi manifestaţii procomuniste în care li se spunea celor prezenţi despre binefacerile societăţii comuniste. La numai 1 O zile de la precedenta sa vizită la Oradea, pe 28 ianuarie 1 9 1 9 sosea în oraş

39 ldem, 3 1 ianuarie 1 9 1 9. 40 L. Borcea, op. cit. , p. 58 . 4 1 Ibidem, p . 57 .

www.cimec.ro

GABRIEL MOISA

din nou Jancs6 Kăroly în fruntea unui grup de comunişti din Budapesta. Rolul lor era acela de a pregăti pentru 2 februarie un mare miting comunist la care trebuiau să participe liderii bolşevicilor unguri, Bela Kun şi Vaga Bela iar din partea orădenilor V egh Deszo. Comitete comisar guvernamental al Oradiei şi cel al B ihorului a declarat că ei nu se vor opune acestei manifestaţii, deşi erau reprezentanţii unui guvern maghiar în care fricţiunile dintre social-democraţi şi comunişti erau tot mai evidente, aceştia din urmă fi ind tot mai puţin agreaţi de şeful guvernului Kărolyi Mihăli pentru discursul şi manifestările lor tot mai violente42.

Mitingul s -a desfăşurat în piaţa Sfântului Ladislau în după amiaza zilei de duminică 2 februarie 1 9 1 9 . Încă din dimineaţa zilei, persoane necunoscute distribuiau trecătorilor foi volante prin centrul oraşului în care se ofereau detalii despre mitingul de după amiază. La miting a fost prezent din partea comuniştilor din Budapesta numai V ag6 Bela, Kun Bela lipsind din motive medicale. Au participat aproape 1 00 de persoane. Acestora li s-a vorbit din nou despre îndestulătoarea şi echitabila societate socialistă şi a cerut înarmarea muncitorilor pentru realizarea sociatăţii mult visate43 .

Evenimentele se precipitau. La mij locul lunii februarie, comuniştii orădeni s-au constituit într-un grup separat de social democraţi în frunte cu comitele comisar guvernamental al Bihorului, Kâtz Bela. Din acel moment au avut şi un ziar propriu intitulat Nagyvaradi V oras Ujsag. Primul număr a apărut pe 1 5 februarie 1 9 1 944 . În primul număr era anunţată din nou sosirea lui Kun Bela la Oradea pe 1 6 februarie 1 9 1 945• De această dată se dădeau asigurări ferme că l iderul bolşevic budapestan va veni chiar dacă precedenta intenţie de a sosi la Oradea a fost sortită eşecului46 . Acesta trebuia să susţină o conferinţă la Căminul muncitoresc cu tema "Democraţie sau dictalură"47 . De data aceasta, Kun Bela s-a ţinut de cuvânt şi a venit la Oradea unde a vorbit în faţa mai multor muncitori şi intelectuali îmbrăcat într-o haină foarte scumpă, fapt remarcat de cei prezenţi48. Kun Bela a susţinut cu această ocazie şi în faţa publicului orădean faptul că dictatura proletariatului nu poate fi real izată decât cu răsturnarea societăţii în care trăiau. Liderul politic bolşevic s-a referit apoi la realităţile concrete orădene. El a criticat faptul că muncitorii din Oradea nu dau dovadă de şi mai multă combativitate pe frontul luptei antiburgheze. De asemenea, a mai criticat faptul că în oraş apărea numai o singură publicaţie comunistă, şi aceea de câteva zile, faţă de

42 Ibidem, p. 62. 43 Ibidem, p. 76. 44 Tribuna Bihorului, 1 0/23 februarie 1 9 1 9. 45 /bidem, 1 7 februarie-2 martie 1 9 1 9. 46 Nagyvarady V6r6s Ujsag, 1 5 februarie 1 9 1 9. 47 Ibidem. 48 Nagywirad, 1 8 februarie 1 9 1 9.

4 1 8 www.cimec.ro

Între bolşevism şi România Mare

6 periodice burgheze. În final, Kun Bela a cerut proletariatului orădean să fie necruţător cu intelectuali i şi burghezii urmând modelul rusesc49.

La 1 6 februarie, cu ocazia prezenţei lui Kun Bela la Oradea, s-a constituit şi Sfatul popular al Oradiei, aşa cum am văzut mai sus, format din I l persoane propuse de Katz Bela şi supervizate de Kun Bela. Încet, încet se construia toată infrastructura viitorului regim. Însuşindu-şi critica adusă de liderul bolşevic de la Budapesta legată de lipsa periodicelor bolşevice începând cu 1 martie 1 9 1 9 apărea ziarul Foaia ţăranilor, destinată îndeosebi propagandei în lumea satelor50. Pe frontispiciul ziarului stătea tipărită clasica lozincă bolşevică: Pace colibelor. războiu curţilor domneşti.

Oradea resimţea tot mai mult apropierea dezastrului comunist. Evoluţia evenimentelor de la Budapesta a influenţat decisiv viaţa politică locală. Tensiunile sociale, întreţinute de grupurile bolşevice făceau tot mai nesigură viaţa în oraş. Mitingurile şi manifestaţiile de factură bolşevică se ţineau lanţ. Într-unul dintre acestea, desfăşurat în sala festivă a Primăriei la 22 februarie 1 9 1 9 după constituirea la mij locul lunii a Grupului comunist orădean, Katz Lip6t îndemna pe cei prezenţi la declanşarea luptei pentru construirea societăţii comuniste5 1 . Cu o zi mai devreme, într-un alt miting, Katz Bela a ţinut în sala mare a Primăriei Oradea o conferinţă despre ce înseamnă a fi bolşevic . Sfârşitul lunii februarie şi începutul lunii martie a însemnat intensificarea deosebită a activităţii grupului comunist orădean în vederea realizării dezideratelor sale. S-a reuşit chiar ca în primele zile ale lunii martie să fie interzisă predarea rel igiei în şcoli . La propunerea lui Berkovits Rene, Sfatul popular al municipiului Oradea a votat în unanimitate interzicerea predării acestei discipl ine şcolare în sălile de clasă, indiferent de rit.

Comunitatea românească din Oradea era în toată această perioadă, în majoritatea ei, pe de o parte trup şi suflet dedicată realizării dezideratelor naţionale hotărâte la 1 Decembrie 1 9 1 8 la Alba Iulia, iar pe de altă parte, profund antibolşevică şi decisă a refuza orice directivă politică în acest sens52 .

Unul dintre puţinele moduri de a protesta în faţa evoluţiei evenimentelor şi de a face propagandă românească în Oradea şi Bihor era singurul ziar românesc scos în această perioadă în Oradea intitulat Tribuna Bihorului. În pagini le sale cele mai aspre critici la adresa bolşevismului erau aduse de Unchiaşul, un pseudonim sub care semna Episcopul ortodox al Oradiei , Roman Ciorogariu. Dar ziarul nu a avut o viaţă prea lungă întrucât

49 Ibidem. 50 Tribuna Bihorului, 3- 16 martie 1 9 1 9. 5 1 ***, Istoria oraşului Oradea, Oradea, 1995, 343-344. 52 Tribuna Bihorului, 27 ianuarie 1 9 1 9.

4 1 9 www.cimec.ro

GABRIEL MOISA

a fost interzis după numai 1 1 numere. În editorialul ultimului număr se explica şi de ce nu mai apărea. Principalul vinovat de acest lucru era considerat Kâtz Bela, cel care era deranjat că propovăduia unirea părţilor bihorene cu România şi avea un ton vădit antibolşevic. Kătz Bela a dat ordin ca muncitorii tipografi să nu mai tipărească ziarul53 . Adresându-se în acest ultim număr ţăranilor se spunea "voi dragi ţărani români, la cari acum pe horn vă intră Steagul Roşu şi Foaia şăranului, scrise cu limbă de foc. ca să arză din voi tol simţul naţional"54 şi îi îndemna pe aceştia să nu plece urechea la promisiunile bolşevice . Începând cu 3/1 6 martie 1 9 1 9 acesta şi-a încetat activitatea în urma unor puternice presiuni.

Aceste evenimente nu au fost însă decât preludiul unei perioade negre din istoria Bihorului de o lună de zile, 2 1 martie 1 9 1 9-20 apri lie 1 9 1 9, în care bolşevismul a pus stăpânire pe un spaţiu istoric care hotărâse prin vocea majorităţii unirea cu România.

53 Gh. Tulbure, Zile trăite la Tribuna Bihorului, în Familia, nr. 1, 1 939, p. 20. 54 Tribuna Bihorului, 31 1 6 martie 1 9 1 9.

420 www.cimec.ro