RRepertorierea şi analizarea descoperirilormonetare din interiorul complexelorecleziastice medievale şi a cimitirelor

aferente considerăm că sunt importante pentruînţelegerea fenomenelor istorice, culturale şi economicece s-au manifestat în spaţiul transilvănean, fapt ce ne-adeterminat să includem un astfel de demers în proiectulde cercetare South Transylvanian Medieval Monuments: Past,Present, Future. Between Archaeology, Historyand 3DModelling. O primă analiză a fost axată pe un grup mairestrâns de descoperiri, şi anume pe monedeleprovenite, în urma cercetărilor arheologice întreprinse,din cimitirele situate în jurul bisericilor din: Drăuşeni,Feldioara, Orăştie, Sibiu, Viscri. Ţinem să precizăm căîn această etapă a cercetării nu am introdus în analiza

noastră decât monedele cunoscute prin prisma literaturiide specialitate, urmând ca pe viitor, în măsura în carevom putea avea acces la un volum mai mare de piese, săne extindem cercetarea. Una dintre problemelefundamentale de care se loveşte o astfel de analiză esteslaba publicare a materialului numismatic descoperit,acesta fiind prezentat, în cele mai multe dintre cazuri,doar ca rezultat al activităţii monetare al unor emitenţi,fără a se preciza detaliile tipologice şi metrologice1.

Repertoriul şi analiza adiacentă pornesc de la o bazăde date pe care am construit-o în vederea cuprinderiimonedelor arpadiene descoperite în cadrul cimitirelordin jurul bisericilor din Bazinul Transilvaniei. Baza dedate va sta la dispoziţia publicului larg şi a cercetătorilorinteresaţi din ţară şi străinătate, prin intermediul unui

Monede aparţinând secolelor XII-XIIIdescoperite în cimitirele din jurul

bisericilor situate în aria de colonizaresăsească din sudul Transilvaniei

M a r i a C R Î N G A C I Ţ I P L I C ,S i l v i u I s t r a t e P U R E C E

Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu Institute for Research in Social Sciences and Humanities from Sibiu

Bd. Victoriei nr. 40, Sibiu, 550024 Româniawww.arhin.ro, www.icsusib.ro

Personal e-mail: mariacringaci@gmail.com

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane “Lucian Blaga University” of Sibiu, Faculty of Social and Human Sciences

Bd. Victoriei nr. 5-7, Sibiu, 550024 Româniawww.arhin.ro, http://socio-umane.ulbsibiu.ro,

Personal e-mail: silviu.purece@ulbsibiu.ro,

Coins of the 12th and 13th Centuries Discovered in Churchyard Cemeteries from Southern Transylvania

The goal of the paper is to provide an inventory and an analysis of the coins discovered in archaeological excavationof churchyard cemeteries from southern Transylvania. The paper revealed the presence or absence of the deposit customof the coins as obolus in some cemeteries. At this stage of research, in the churchyard cemeteries attributed to theTransylvanian Saxons were discovered 23 arpadian coins and 1 byzantine coin. What stands out is that on the one hand thecoins from Geza II and Stephen III prevail in the graves of the 12th century and on the other hand the absence of thecoins in the graves of the 13th century. The paper reviews the coins, which were discovered in the cemeteries from Drăuşeni,Feldioara and Sibiu, and offers a new interpretation.

Keywords: Coins, Graveyard, Transylvanian Saxon, the 12th and 13th Centuries

<<< 64

portal web: archin.ro. Pe viitor ne dorim ca baza de datesă poată fi extinsă şi interconectată cu alte baze de dateinternaţionale.

DrăuşeniBiserica evanghelică din Drăuşeni este una dintre

puţinele biserici care a beneficiat de cercetări arheologiceample. Ele s-au desfăşurat pe parcursul a două campaniidistincte, una între anii 1973-1977, întreprinsă deMariana Beldie-Dumitrache, iar cealaltă între anii1993-1996 condusă de către Dana Marcu Istrate. Înurma cercetărilor s-au identificat o biserică sală şicimitirul ce a gravitat în jurul acesteia, ambele datate îna doua jumătate a secolului al XII-lea; biserica sală a fostsuprapusă cândva în prima jumătate a secolului alXIII-lea de o bazilică care taie o parte din morminteleaparţinătoare bisericii de secol XII; de asemenea a fostidentificat şi cimitirul care a apărut în jurul bazilicii, cesuprapune parţial cimitirul anterior. Concluziile celordouă autoare referitoare la complexele funerare situateîn jurul bisericii sală, cronologia lor şi atribuirile etnicesunt diferite.2 Totuşi ceea ce se evidenţiază este faptulcă ambele autoare au identificat morminte ce pot fiatribuite secuilor, pe bază de inventar, şi morminte cepot fi atribuite oaspeţilor germani, pe baza formeigropilor de morminte. În rândurile de mai jos ne vomreferi doar la piesele descoperite şi publicate de M.Dumitrache, deoarece mormintele şi inventarul aferentcercetate de D. Marcu Istrate încă nu au fost publicate3.

Din cimitirul de la Drăuşeni cunoaştem 10 monedearpadiene, dintre care au fost recuperaţi doar şase denarianonimi emişi, probabil, de către Geza II 2 şi Ştefan III4. Cei aparţinând lui Geza II au fost găsiţi astfel: unulîn mormântul 8, situată pe partea dreaptă a maxilaruluiinferior şi asociat cu un inel de tâmplă şi un inel cumontură (de tip H 158/U 75 după Velter4), iar cel de-aldoilea în mormântul 95, situat în zona toracelui, poziţiaacestuia este posibil să fi fost modificată în urmaderanjării mormântului de cel cu numărul 985. Unuldintre cei patru denari emişi de Ştefan III provine dinmormântul 4b, un mormânt de copil, găsit pe parteastângă a maxilarului inferior6 (H 140/U 81 după Velter7),în timp ce cel de-al doilea a fost amplasat în mormântulunui tânăr, numărul 23, în zona craniului8 (H 113/U 83după Velter9). Al treilea denar este asociat cu un inel detâmplă şi provine din mormântul 11 fără a i se cunoaştepoziţia iniţială datorită deranjării, deşi este probabil săfi fost tot în zona maxilarului inferior10 (H 127/U 84?după Velter11). Cel de-al patrulea denar a aparţinutprobabil mormântului 5 fiind găsit în umplutura celuicu numărul 2612 (H 161/U 80 după Velter13).

Numărul redus de monede descoperite, în ciudafaptului că au fost cercetate 98 de morminte în perioada1973-1977, se datorează, cel mai probabil, unui sol maiacid şi a infiltrării apei care au dus la pierderea unuinumăr semnificativ de piese. Prezenţa acestora estecertificată doar de cele patru monede arpadiene

nerecuperate şi de urmele „de înverzire” în trei cazuriobservate în general în zona craniului14. Astfel de urmesau monede nerecuperate au fost identificate înurmătoarele regiuni ale scheletelor: partea stângă amaxilarului inferior în mormântul 2, pe partea dreaptăa maxilarului inferior în mormântul 6 (monedănerecuperată), în zona maxilarului inferior în mormântul38, sub craniu în mormântul 41, deşi iniţial monedanerecuperată a avut o altă poziţie (trebuie să ţinem contde faptul că acest craniu s-a deplasat din motivenecunoscute15), pe maxilarul inferior în mormântul 48(monedă nerecuperată), în zona craniului în mormântul49 (monedă nerecuperată), maxilarul superior înmormântul 54, urme de înverzire. Putem număra 4cazuri în care a fost confirmată prezenţa monedeiarpadiene, dar nerecuperată, şi trei cazuri în care estefoarte posibil să fi existat o monedă în inventarul unormorminte din cimitirului din jurul bisericii-sală16. Ceeace se evidenţiază este că toate monedele arpadienedescoperite aparţin mormintelor din jurul bisericii-sală,deci celei de-a doua jumătăţi a secolului al XII-lea.Având în vedere că au fost cercetate 58 de complexefunerare în acest cimitir al bisericii-sală, 29,31% dintremorminte au avut inventar (monede, inele şi inele detâmplă), iar în privinţa monedelor putem aprecia că elesunt prezente într-un procent de 22,41%.

Dorim să mai subliniem, că în privinţa necropoleidin jurul bazilicii de secol XIII, mormintele identificatenu au avut monede. Cazul nu este singular, aceeaşisituaţie fiind întâlnită şi în cazul bazilicii dispărute de laCaşolţ, Mediaş, Cricău, unde mormintele nu au avut niciun fel de inventar.

Din păcate cercetările desfăşurate aici în perioadaanilor ‘90 nu au văzut încă lumina tiparului, fapt ce faceca informaţiile ajunse în mediul ştiinţific, desprecomplexele arheologice cercetate, să fie lapidare.Singurele monede cunoscute şi descoperite cu acestprilej sunt: un denar arpadian anonim atribuit lui ŞtefanIII de tip H 164/U 86 şi un denar Bela III pentru carenu avem informaţii suplimentare17.

1. Morminte cu monedă recuperată, 2. Morminte cu monedă nedeterminată,

3. Morminte cu monedă posibilă,4. Morminte fără monedă

65 >>>

FeldioaraLa Feldioara, în anii 1990-1995, 1998-199, 2006 s-au

desfăşurat cercetări arheologice sistematice în piaţetadintre casa parohială şi biserica evanghelică în urmacărora s-a dezvelit un cimitir atribuit, pe baza ritualuluifunerar, oaspeţilor germani. A fost datat în a douajumătate a secolului al XII-lea şi primul deceniu alsecolului al XIII-lea, perioadă în care se presupune că afuncţionat în jurul unui lăcaş de cult ce nu a fost încăidentificat18. În timpul campaniilor amintite au fostidentificate 122 morminte, cuprinzând 132 indivizi.19

Din cei 132 de indivizi, 16 au avut inventar monede, iar2 morminte inele de tâmplă, astfel 13,63% dinmorminte au avut inventar, iar 12,12% dintre morminteau avut doar monede ca inventar.

Un fenomen aparte poate fi constatat în cadrulcimitirului de la Feldioara unde în ritualul funerar au fostutilizate, într-un număr apreciabil, monede antice.Astfel, din cele 18 monede descoperite în contextefunerare 12 sunt antice20. Monedele maghiare arpadienevin să completeze registrul descoperirilor monetare alcimitirului de la Feldioara. Putem observa următoareasituaţie în ceea ce priveşte distribuirea monedelor peemitenţi: Republica Romană 2, dintre care S. Afranius 1şi Q. Pomponius Musa 1, Imperiul Roman 10, dintrecare Septimius Severus 4 (pentru: Septimius Severus 1,Iulia Domna 1, Caracalla 1, Geta 1), Caracalla 1,Elagabalus 2, Severus Alexander 3 (pentru: SeverusAlexander 2, Iulia Mamaea 1), Ungaria 6 denari anonimiemişi în secolul al XII-lea21.

Dintre cei 6 denari maghiari anonimi emişi în secolulal XII-lea, 3 se aflau în acelaşi mormânt, înregistrat cunumărul 98, poziţionaţi unul la mâna dreaptă, altul lamâna stângă şi altul la gură22. Un al patrulea denar a fostdescoperit în mormântul dublu 93 a-b, în apropiereagurii copilului înhumat, 93b. În acelaşi mormânt dublu,dar în legătură cu adultul 93a, se afla şi un denar emisde Caracalla23. În mormântul numărul 58 denarulmaghiar descoperit aici era poziţionat la mâna dreaptă24,în timp ce în mormântul 26 un alt denar maghiar a fostgăsit în gura scheletului25. Pe lângă acestea a mai fostdescoperit încă un denar maghiar în secţiunea I/1990,caroul 12, la -1,60m, care deşi nu a fost în mod clarasociat cu un complex funerar nu este exclus să fi făcutparte din inventarul unui mormânt deranjat având învedere densitatea înmormântărilor din zonă26.

De remarcat este prezenţa a trei denari anonimi înmormântul 98. Deşi nu pot fi făcute decât presupunericu privire la atribuirea lor anumitor regi arpadieni Ungerpropune încadrarea tipului H 152/U 7227 lui Geza II,iar tipurile H 127/U 8428 şi H 140/U 8129 lui Ştefan III,fapt ce indică o perioadă mai scurtă de utilizare acimitirului datorită faptului că moneda de la Geza II esteasociată cu două monede de la Ştefan III.

În ceea ce priveşte încadrarea tipologică a pieseinumărul 26 din lista monedelor provenite din cimitirul

Republica Romană, 2. Imperiul Roman, 3. Ungaria

medieval de la Feldioara, asociată cu mormântul 58 aufost emise păreri diferite: Ioniţă indică tipul H 15630, întimp ce Velter indică tipul H 159/U 6031. Tipul corecteste cel indicat de Ioniţă, adică H 156, ce corespundelui U 7932. Deşi avem de-a face cu un denar anonimcredem că este importantă precizarea şi din punctul devedere al datării piesei, aceasta fiind încadrată la U 60între emisiunile lui Geza II, în timp ce la U 79 apare înşirul emisiunilor lui Ştefan III. Dacă este să repartizămcei 6 denari anonimi pe emitenţi în conformitate cuatribuirile lui Unger constatăm următoarea situaţie: 1Geza II şi 5 Ştefan III33.

Deşi nu vom insista aici, problema fiind analizată cualt prilej34, trebuie remarcată prezenţa la Feldioara a unuinumăr mare de monede antice, fapt ce face din acestcimitir un caz unic în peisajul cimitirelor contemporanedin Transilvania. Această unicitate poate fi explicatădoar prin descoperirea şi reutilizarea de cătrecomunitatea medievală de la Feldioara a unor depozitemonetare antice35.

OrăştieÎn anii ’90 ai secolului trecut au fost realizate

cercetări arheologice în interiorul cetăţii în urma căroraa fost descoperit morminte ce aparţineau unui cimitirdatat în general în secolul al XII-lea şi situat în jurul unuilăcaş de cult. Mormintele au fost atribuite pe bazaritualului funerar (morminte cu nişă cefalică) oaspeţilorgermani.

Din cimitirul amintit provin două monede arpadienegăsite în mormântul 24. Este vorba de doi denarianonimi şi atribuiţi lui Geza II36. În lista monedelordescoperite în Cetatea Orăştiei, cei doi denari suntprezentaţi astfel: 1 denar Geza II de tip CNH I 133, U7137 şi 1 denar fragmentat Geza II ? fără a fi indicat loculexact al descoperirii acestora. În raportul de săpăturăaferent campaniei arheologice din anul 1994 semenţionează descoperirea a 8 morminte din secolul alXII-lea şi sunt invocate monede aparţinând lui Geza IIprovenind din acestea, fără a se indica numărul exact alpieselor38. Monedele se aflau în mâna decedaţilor39.

Doi denari anonimi, aparţinând după unii lui Geza

<<< 66

II, apar asociaţi, într-o altă sursă bibliografică, cumormântul 44 descoperit în 1994. Ambii sunt prezentaţica fiind de tipul CNH I 118, U 65, H 13940.

În ciuda datelor tipologice diferite oferite de cătrecele două surse este foarte posibil să avem de-a face cuaceleaşi două monede probabil provenite dinmormântul 44/1994. De remarcat este că acesta estesingurul mormânt cu monedă depusă, cele două aflateaici fiind aşezate în palmele decedatului.

Sibiu-PiaţaHuetÎn jurul bisericii ev. Sf. Maria din Sibiu, cea mai

amplă cercetare arheologică a avut loc în anul 2005, cânda fost dezvelită o mare parte din cimitirul care afuncţionat în jurul bisericii din a doua jumătate asecolului al XII-lea şi până la cumpăna secolelorXVI-XVII41. În urma acestor intervenţii au fostinventariate un număr de 1833 de morminte, din careautoarea consideră că cel puţin o treime se datează întrea doua jumătate a secolului al XII-lea şi prima jumătatea secolului al XIV-lea42. În perimetrul cimitirului a fostdescoperit un număr de 163 monede dintre care doar 5provin din secolele XII-XIII şi 21 din prima jumătate asecolului al XIV-lea (1 Manuel I, 1 Bela III, 2 Denaranonim sec. XII, 1 Ladislau IV, 21 Carol Robert)43.

Dintre cele 26 de monede, doar una pare a fi fostdescoperită într-un context funerar cert, o piesă de laLadislau IV (în mormântul 1264)44. Subliniem din noucă nici una dintre monedele de la Carol Robert nu a fost

descoperită într-un context funerar clar, depusă ca obol.Ne exprimăm rezervele şi în ceea ce priveşte monedabizantină – billon aspron trachy (stamenon), o emisiuneprobabilă din timpul domniei lui Manuel I Comnenul(1143-1180) –, care a fost şi ea aşezată într-un contextfunerar cert, fiind „depusă ca obol în inventarulmormântului M 408”45. Însă la o analiză mai detaliată acontextului de descoperire prezentat, se poate observacă moneda s-a aflat în groapa lui M 408, însă nu a fostdepusă ca obol, ci este o monedă care a ajuns în poziţiesecundară în complexul funerar amintit datorităînmormântărilor succesive, fapt confirmat de situaţiastratigrafică a lui M 408, care nu face parte din primulorizont de înmormântări, acesta aflându-se la cca 0,5 mdeasupra orizontului de morminte cu nişă pentru cap,respectiv a celor care se datează în secolele XII-XIII.Aşadar cea mai veche monedă asociată cu un mormântrămâne denarul emis de Ladislau IV din mormântul126446. Din păcate nu s-au putut oferi informaţii foarteclare cu privire la locul în care a fost poziţionată iniţialmoneda în cadrul mormântului. Ceilalţi trei denarianonimi din secolul al XII-lea au fost descoperiţi în afaraunor contexte funerare clare47. Unul dintre denari esteatribuit de unii lui Bela III48, în timp ce ceilalţi 2 denarianonimi nu pot fi asociaţi nici măcar ipotetic unui regearpadian datorită stării în care s-au păstrat. Deşi nu avemo raportare certă a monedelor la un context funerar,credem că este foarte posibil ca două dintre acestea săfi fost folosite ca obol, ajungând în poziţie secundarădatorită înmormântărilor succesive ce s-au făcut în

Repartizarea pe emitenţi a monedelor emise de Ungaria descoperite la Sibiu-Piaţa Huet

67 >>>

decursul mai multor sute de ani în aceeaşi zonă. Amţinut cont în momentul elaborării acestei presupuneriatât de locul descoperirii pieselor, cât şi de condiţia încare s-au aflat acestea în momentul găsirii lor. Astfel,monedele numărul 2 şi 3 din catalogul celor descoperitela Sibiu-Piaţa Huet provin din zone cu intensitate ridicatăa înmormântărilor (C 29 şi C 60)49, fiind descoperite înstare fragmentară. Moneda numărul 4 a fost descoperităîn afara ariei de înmormântări, mai exact în zona fosteicapele a „Sf. Ladislau” care a fost construită la începutulsecolului al XV-lea50, astfel ea nu a fost inclusă încalculele noastre. În urma examinării catalogului celor1833 de morminte, am identificat un număr de cca 430morminte care aparţin primului orizont, din care cca 130sunt reprezentate de mormintele cu nişă pentru cap51.Dacă considerăm că toate cele 4 monede amintite aufost depuse iniţial ca obol, putem afirma cu certitudinecă sub 1% dintre mormintele din a doua jumătate asecolului al XII-lea şi din secolul XIII au avut cainventar o monedă. Iar dacă statistica se restrânge doarla mormintele datate până la invazia mongolă, pe bazacelor analizate se poate afirma că procentulmormintelor cu posibile monede depuse ca obol să fieîntre 0%-0,70%.

Numărul mic de monede arpadiene descoperite înzona cimitirului nu se datorează adâncimii reduse pânăla care a înaintat cercetarea arheologică în cele mai multedintre sectoare, ci, considerăm noi, a unei practicifunerare. Se pare că această comunitate de „oaspeţigermani” din Sibiu, în foarte mică măsură practicaudepunerea de monede ca obol. Pe de altă parte, în Sibiumonedele aparţinând acestei dinastii maghiare devin oprezenţă frecventă odată secolul al XIII-lea52, nefiindcunoscute până acum monede databile în secolul alXII-lea care să provină din afara zonei cimitiruluimedieval53.

Este interesant de observat că toate cele patrumonedele în discuţie s-au aflat în stare fragmentară54.Credem, în consecinţă, că este foarte posibil ca stareafragmentară să se constituie într-un posibil indicatorpentru folosirea în ritualul funerar a pieselor găsite înregiuni cu număr mare de înmormântări dar fără a fi, înmomentul descoperirii, asociate cu un complex de acestgen. Cazul nu este singular, situaţii asemănătoareînregistrându-se la Orăştie, unde o monedă fragmentarăde la Geza II a fost depusă ca obol într-un mormânt, laFeldioara, unde două dintre monedele arpadienedescoperite în morminte erau fragmentare sau la Viscri,unde a fost descoperită o monedă fragmentară de laGeza II depusă ca obol în mormânt. Dorim săsubliniem că prezenţa unor monede în stare fragmentarăîn morminte, poate sugera posibila practicare a ruperiimonedelor înainte de depunerea lor în morminte sauselectarea pieselor deteriorate şi folosirea lor în ritualulfunerar. În cazul Sibiului, o altă concluzie care sedetaşează evident este aceea că prezenţa monedelor caobol în mormintele de secol XII-XIII este foarte slabă,

ca atare acest obicei funerar era foarte rar practicat încadrul comunităţii din Sibiu în comparaţie cu cea de laFeldioara sau Drăuşeni.

ViscriÎn urma cercetărilor arheologice efectuate în anii

1970-1971 s-a constatat că biserica fortificată actuală afost precedată de o biserică-sală cu absidă semicircularădecroşată; ea a fost datată în a doua jumătate a secoluluial XII-lea, iar în jurul ei a funcţionat un cimitir ce a fostîncadrată cronologic în aceeaşi perioadă. Din cimitiruldin a doua jumătate a secolului al XII-lea cunoaştemdoar două morminte, acestea fiind determinate pe bazainventarului (inele de tâmplă şi monede), restulmormintelor fiind puternic deranjate de înmormântărileulterioare care s-au desfăşurat până în secolul alXVIII-lea. Trebuie menţionat totuşi că investigaţiilearheologice s-au desfăşurat pe o suprafaţă mult mai micăcomparativ cu cele de la Drăuşeni, Feldioara sau Sibiu55.

Cele două morminte au avut ca inventar câte omonedă, în primul a fost găsită pe mandibulă lângăaflându-se şi un inel de tâmplă, iar în al doilea înapropierea maxilarului inferior; monedele au fostidentificate iniţial ca fiind: denar emis de regeleColoman şi obol aparţinând secolelor XI-XII56 şiulterior cu doi denari arpadieni anonimi, dintre care unulfragmentar, de tip H 154/U 72 şi H 149/U 6457 emişiprobabil în timpul domniei lui Geza II58.

În loc de concluziiÎn stadiul actual al cercetărilor, în cimitirele din jurul

bisericilor atribuite comunităţilor de oaspeţi germani,pentru secolul al XII avem 23 monede arpadiene, dintrecare 17 determinate şi 6 nedeterminate, alte trei fiindposibil să fi fost prezente, datorită urmelor identificate,în morminte de la Drăuşeni, la care trebuie să adăugămmoneda bizantină descoperită în Sibiu. O singurămonedă, cea emisă de Ladislau IV, aparţine secolului alXIII-lea şi a fost descoperită în cimitirul de la Sibiu.

Toate cele 24 de monede arpadiene sunt denarianonimi emişi, cu rezervele necesare, astfel: 7 Geza II,9 Ştefan III, 1 Bela III, 1 Ladislau IV şi 6 neprecizate.Ceea ce iese în evidenţă, este faptul că monedele emiseîn timpul lui Geza II şi Ştefan III predomină îninventarul mormintelor, iar pentru secolul al XIII-lea,obiceiul depunerii monedei pare a dispărea, întrucât nua fost descoperită nici o monedă de secol XIII înnecropolele luate în discuţie, excepţie fiind cea emisă deLadislau IV descoperită la Sibiu.

Frecvenţa depunerii monedelor ca obol înmormintele din secolul XII este scăzută în anumitecimitire, de exemplu în cazul celui de la Sibiu ea este sub0,70%, iar în cazul celor de la Caşolţ59, Cricău60 şi Sebeş61

lipsesc monedele din inventarul mormintelor. În schimbla Feldioara s-a înregistrat un procent de 12,12%morminte cu monede ca inventar, iar la Drăuşeni22,41%.

<<< 68

Comparativ cu restul cimitirelor din jurul bisericilordin Transilvania situaţia este similară, aproape în toatecimitirelor cercetate arheologic sunt înregistrate monedearpadiene din secolele XI-XII (v. cazul necropolelorde la Chidea, Cluj-Mănăştur, Geoagiu-Băi, Moreşti-

Citfalău, Streisângeorgiu etc.), în schimb cele din secolulal XIII-lea lipsesc din inventarul mormintelor, excepţieAlba-Iulia şi Sibiu. Însă despre o analiza detaliată amonedelor de secol XI-XIII descoperite în necropoleledin Transilvania vom reveni într-un alt studiu.

Repartizarea pe emitenţi şi localităţi a monedelor maghiare emise în secolul al XII-lea

Repartizarea pe emitenţi a monedelor emise în secolul al XII-lea

69 >>>

Note:

1. Un repertoriu al monedelor de secol XII-XIIIdescoperite în Transilvania a fost realizat în urmă cu maibine de zece ani de Ana Maria Velter (v. Velter 2002).Însă descoperirile arheologice din ultimul deceniu oferăo nouă paletă de interpretări foarte diferite faţă de celepropuse de Ana Maria Velter.2. Dumitrache 1979, p. 189-190; Marcu 1994, p. 19-24;Marcu 2002, p. 41-78.3. Excepţie fac două monede publicate de Velter (veziinfranota 17).4. Velter 2002, p. 344.5. Dumitrache 1979, p. 184. Moneda nu este inclusă înVelter 2002. 6. Dumitrache 1979, p. 124.7. Velter 2002, p. 344.8. Dumitrache 1979,p. 178.9. Velter 2002, p. 344.10. Dumitrache 1979, p. 176.11. Velter 2002, p. 344.12. Dumitrache 1979, p. 178.13. Velter 2002, p. 344.14. Dumitrache 1979, p. 185.15. Dumitrache 1979, p. 180.16. Dumitrache 1979, p. 173-184.17. Velter 2002, p. 345.18. Ioniţă et al. 2004, p. 14, 29-59; Ioniţă 2005, p.217-228; Ioniţă 2007, p. 151-152.19. Ioniţă et al. 2004, p. 29-59; Ioniţă 2005, p. 217-228;Ioniţă 2007, p. 151-152.20. Vom reveni într-un viitor studiu asupra acestuiaspect particular.21. Ioniţă et al. 2004, p. 64-66.22. Ioniţă et al. 2004, p. 40.23. Ioniţă et al. 2004, p. 39.24. Ioniţă et al. 2004, p. 35.25. Ioniţă et al. 2004, p. 32.26. Ioniţă et al. 2004, p. 65.27. Huszár 1979, nr. 152; Unger 1997, nr. 72.28. Huszár 1979, nr. 127; Unger 1997, nr. 84.29. Huszár 1979, nr. 140; Unger 1997, nr. 81.30. Ioniţă et al. 2004, p. 65; Huszár 1979, nr. 156.31. Velter 2002, p. 345; Huszár 1979, nr. 159; Unger1997, nr. 60.32. Vezi fotografiile monedei: Ioniţă et al. 2004, p. 250,fig. 84, nr. 26; Huszár 1979, nr. 156; Unger 1997, nr. 79.33. Ioniţă et al. 2004, p. 67.34. Purece 2013.35. Purece 2013.36. Pap, Petrov, Pinter 1997-1998, p. 467.37. Réthy 1958, nr. 133; Unger 1997, nr. 71.

38. Pinter, Petrov 1995.39. Pinter, Petrov 1995.40. Velter 2002, p. 348; Réthy 1958, nr. 118; Unger 1997,nr. 65; Huszár 1979, nr. 139.41. Marcu Istrate 2007, volumul I, p. 14-17, 90-91 şivolumul II, passim .42. Marcu Istrate 2007, p. 90-91.43. Marcu Istrate 2007, p. 113-115, 153-154, 162.44. Marcu Istrate 2007, p. 115, 153.45. Marcu Istrate 2007, p. 90, 113-114.46. Marcu Istrate 2007, p. 153.47. Marcu Istrate 2007, p. 153.48. Unger 1997, p. 77, tipul U 113.49. Marcu Istrate 2007, planşa 124.50. Coordonatoarea cercetărilor, din păcate nu realizeazăo conexiune între relaţia stratigrafică şi monedadescoperită.51. Cifrele oferite de noi sunt desigur ipotetice, darfoarte relevante, ele fiind realizate pe baza a ceea ce s-apublicat, neavând la îndemână toate informaţiile pentruun rezultat ferm. Însă, ceea ce se poate remarca fără niciun fel de analiză suplimentară este că o treime din cele1833 de morminte au fost datate între a doua jumătatea secolului al XII-lea şi prima jumătate a secolului alXIV-lea, iar din cele 26 de monede descoperite şiatribuite acestui interval, doar una a fost dezvelităîntr-un context funerar, relativ, clar.52. Dudău 2007, p. 220; Dudău et al. 2007, p. 208.53. Dudău 2007, p. 216.54. Marcu Istrate 2007, p. 153-162.55. Dumitrache 1981, p. 264.56. Dumitrache 1981, p. 264.57. Velter 2002, p. 352 şi p. 186 nota 597.58. Unger 1997, p. 71, 72.59. Cercetări arheologice realizate de Maria ŢiplicCrîngaci şi Ioan Marian Ţiplic. Rezultatele se află în cursde prelucrare. 60. Heitel, Bogdan 1968, p. 483-496.61. Heitel 1969, p. 6-7.

Bibliography:

Dudău, Oltea, Descoperiri monetare pe teritoriul oraşului Sibiu/ Monetary discoveries on the territory of Sibiu’s city, inMonedă şi comerţ în sud-estul Europei / Coin and trade insouth-eastern Europe, I, Sibiu, 2007, p. 220;

<<< 70

71 >>>

Dudău, Oltea et al., Monedele descoperite în urma cercetărilorarheologice efectuate în Piaţa Mică din Sibiu în anul 2006 /Coins discovered during the archaeological research in Sibiu’sSmall Square in 2006, in Monedă şi comerţ în sud-estulEuropei / Coin and trade in south-eastern Europe, I, Sibiu,2007, p. 208.

Dumitrache, Mariana, Cetatea sătească din Drăuşeni, jud.Braşov, ansamblu de arhitectură medievală. Cercetăriarheologice 1973-1977 / The rural fortress in Drăuşeni,Braşov county, an ensemble of medieval architecture.Archaeological research 1973-1977, in Cercetări arheologice/ Archaeological research, III, 1979, p. 155-195.

Dumitrache, Mariana, Evoluţia cetăţii ţărăneşti de la Viscri,jud. Braşov, în lumina cercetărilor arheologice şi de arhitectură/ The evolution of the peasant fortress at Viscri, Braşovcounty, in the perspective of archaeological and architecturalresearch, in Cercetări arheologice / Archaeological research,IV, 1981, p. 253-284.

Heitel, Radu, Monumente medievale din Sebeş-Alba /Medieval monuments in Sebeş-Alba, Bucureşti, 1969.

Heitel, Radu, BOGDAN, Alexandru, Contribuţii laarheologia monumentelor transilvane. I. Principalele rezultateale cercetărilor arheologice efectuate în complexul medieval dinCricău (jud. Alba) / Contributions at the archeaology ofTransylvanian monuments. I. The main results of thearchaeological results performed at the medieval complex ofCricău (Alba county), in Apulum, VII, 1, 1968, p.483-496.

Huszár, Lajos, Münzkatalog Ungarn von 1000 bis heute,München, 1979.

Ioniţă, Adrian, Mormintele cu gropi antropomorfe dinTransilvania şi relaţia lor cu primul val de colonizare germană/ The tombs with anthropomorphical cavities in Transylvaniaand their relation with the first wave of German colonization,in Relaţii interetnice în Transilvania (secolele VI-XIII) /Interethnical relations in Transylvania (6th-13th centuries),coord. Z. K. Pinter, I. M. Ţiplic, M. E. Ţiplic,Bucureşti, 2005, p. 217-228.

Ioniţă, Adrian, Feldioara, com. Feldioara, jud. Braşov. Punct:Biserica evanghelică (sector B) / Feldioara, comm. Feldioara,Braşov county. Point: Evangelic church (sector B), in CronicaCercetărilor arheologice din România. Campania 2006 / Thechronicle of archaeological research in Romania. Campaign2006, Bucureşti, 2007, p. 151-152.

Ioniţă, Adrian et al. Feldioara – Marienburg. Contribuţiiarheologice la istoria Ţării Bârsei. Archäologische Beiträge zurGeschichte des Burzenlandes / Feldioara – Marienburg.Archaeological contributions at the history of Bârsa County.Archäologische Beiträge zur Geschichte des Burzenlandes,Bucureşti, 2004.

Marcu, Daniela, Şantierul arheologic de la Drăuşeni / Thearchaeological site at Drăuşeni, in Buletinul Comisiei

Naţionale a Monumentelor, Ansamblurilor şi SiturilorIstorice / The Bulletin of the National Committee ofHistorical Monuments, Ensembles, and Sites, no. 1-4, 1994,p. 19-24.

Marcu, Daniela, Biserica fortificată de la Drăuşeni, jud. Braşov/ The fortified church in Drăuşeni, Braşov county, inArhitectura religioasă / Religious architecture, II, 2002, p.41-78.

Marcu Istrate, Daniela, Sibiu. Piaţa Huet. Monografiearheologică / Sibiu. Huet Square. Archaeological monograph,I-II, Alba Iulia 2007.

Pap, Francisc, Petrov, Gheorghe, Pinter, Zeno K.,Descoperiri monetare în cetatea Orăştiei / Monetarydiscoveries in the city of Orăştie, in Sargetia, XXVII, 1,1997-1998, p. 467-471.

Pinter, Zeno K., Petrov, Gheorghe, Cercetări arheologice laOrăştie (campania 1994) / Archaeological researches atOrăştie (campaign 1994), in Cronica cercetărilor arheologice/ Chronicle of archaeological researches, Cluj Napoca, 1995(http://www.cimec.ro/scripts/arh/cronica/detaliu.asp?k=155).

Purece, Silviu Istrate, Tezaure antice refolosite în cimitirulmedieval de la Feldioara (jud. Braşov) / Ancient treasuriesreused in the medieval cemetery at Feldioara (Braşov county),in Terra Sebus, 5, 2013, in printing

Réthy, Ladislaus, Corpus Nummorum Ungariae, Graz,1958.

Unger Emil, Magyar Éremhatározó I (1000-1540),Budapesta, 1997.

Velter, Ana-Maria, Transilvania în secolele V-XII.Interpretări istorico-politice şi economice pe baza descoperirilormonetare din bazinul Carpatic, secolele V-XII /Transilvania in 5th-12th centuries. Political-historical andeconomical intepretations on the grounds of the monetarydiscoveries in the Carpathian basin, 5th-12th centuries,Bucureşti, 2002.

Cercetare finanţată prin proiectul CNCS PN-II-ID-PCE-2011-3-0744: South Transylvanian MedievalMonuments: Past, Present, Future. BetweenArchaeology, History and 3D Modelling,” finanţat prinPlanul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare2007-2013, Programul Idei, Subprogramul CercetareExploratorie înregistrat la UEFISCDI cu numărul193/5.10.2011.