Două locuinţe din sec. VI-VII descoperite în situl Bucureşti Dămăroaia

MUZEUL JUDEŢEAN TELEORMAN

BULETINUL MUZEULUI JUDEŢEAN TELEORMAN SERIA ARHEOLOGIE

6 - 2014

MUZEUL JUDEŢEAN TELEORMAN

BULETINUL MUZEULUI JUDEŢEAN TELEORMAN. SERIA ARHEOLOGIE 6 COLEGIUL DE REDACŢIE

Dr. Pavel Mirea, Muzeul Judeţean Teleorman - Redactor şef Dr. Ecaterina Ţânţăreanu, Muzeul Judeţean Teleorman - Secretar de redacţie

Dr. Radian R. Andreescu, Muzeul Naţional de Istorie a României Dr. Douglass W. Bailey, San Francisco State University Dr. Amy Bogaard, Oxford University Dr. Adina Boroneanţ, Institutul de Arheologie ‘Vasile Pârvan’ Bucureşti Dr. Sabin Adrian Luca, Universitatea ‘Lucian Blaga’ din Sibiu, Muzeul Naţional Brukenthal Dr. Steve Mills, Cardiff University Dr. Cristian Schuster, Institutul de Arheologie ‘Vasile Pârvan’ Bucureşti Dr. Laurens Thissen, Thissen Archaeological Ceramics Bureau, Amsterdam Tehnoredactare: Pavel Mirea, Pompilia Zaharia Corectura: Mădălina Dumitru Consultanţi: Steve Mills (limba engleză), Cristi Marin (limba franceză) Coperta: vas ceramic pictat cu grafit, descoperit la Vităneşti ‘Măgurice’, eneolitic (Gumelniţa), colecţia Muzeului Judeţean Teleorman, desen Cătălina Dănilă, machetare Pompilia Zaharia Colegiul de redacţie nu răspunde de opiniile exprimate de către autori. Corespondenţa, manuscrisele, cărţile şi revistele pentru schimb se vor trimite Colegiului de redacţie, pe următoarea adresă: MUZEUL JUDEŢEAN TELEORMAN, str. 1848, nr. 1, cod poştal 140033, ALEXANDRIA, jud. Teleorman, ROMANIA sau prin email: [email protected]; [email protected]. Revistă editată cu sprijinul Consiliului Judeţean Teleorman Toate drepturile asupra acestui număr sunt rezervate Muzeului Judeţean Teleorman

ISSN 2065 – 5290

IN MEMORIAM

Dr. VASILE BORONEANŢ (1930 - 2014)

Preot IOAN SPIRU (1914 - 1995)

Pentru contribuţiile aduse la cercetarea arheologică în judeţul Teleorman

SUMAR

CONTENTS

Monica MĂRGĂRIT, Adrian BĂLĂŞESCU, Pavel MIREA Prelucrarea oaselor de ovi-caprine în nivelul Starčevo-Criş I din aşezarea de la Măgura ‘Buduiasca’ (‘Boldul lui Moş Ivănuş’)

Processing of Ovis Aries/ Capra Hircus bones from the Starčevo-Criş I level at Măgura ‘Buduiasca’ (‘Boldul lui Moş Ivănuş’) settlement ..............................................................................................

7

Adrian BĂLĂŞESCU Fauna de la Măgura ‘Buduiasca’ (cultura Vădastra)

Neolithic fauna from Măgura ‘Buduiasca’ (Vădastra culture) ..........................................................

19 Ana ILIE, Florin DUMITRU Reprezentări zoomorfe eneolitice din colecţiile Complexului Naţional Muzeal ‘Curtea Domnească’ Târgovişte

Chalcolithic zoomorphic representations from the National Museum Complex ‘Royal Court’ Târgovişte .....

31 Camelia - Mirela VINTILĂ Tipuri de locuinţe, materiale şi tehnici de construcţie neo-eneolitice în câmpia Bucureştiului

Neolithic dwelling types, building materials and dwelling techniques in the Bucharest Plain ..............

51 Cristian SCHUSTER, Cristian Eduard ŞTEFAN, Pavel MIREA Zur Endbrozezeit im Vedea - Tal

Asupra bronzului final din valea Vedei ...........................................................................................

71 Pavel MIREA Cetatea de la Cervenia. O fortificaţie la confluenţa râurilor Vedea şi Teleorman

The fortress of Cervenia. A fortified settlement at the confluence of the Vedea and Teleorman Rivers ........................................................................................................................................

95

Camelia-Mirela VINTILĂ, Elena-Florentina GAVRILĂ, Theodor-Aurelian IGNAT Două locuinţe din sec. VI-VII descoperite în situl Bucureşti ‘Dămăroaia‛

Two dwellings from the VI-VII centuries at Bucureşti ‘Dămăroaia‛ ...................................................

105 Alin FRÎNCULEASA, Valentin DUMITRAȘCU Studiu arheozoologic al faunei din aşezarea din mileniul I p.Chr. de la Belciug (jud. Prahova)

Archaeozoological study of fauna from the first millennium AD settlement at Belciug (Prahova county) ....

127

Bogdan CIUPERCĂ Observaţii asupra unor topoare de luptă din colecţiile Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova

Notes on two battle axes from the Prahova County Museum of History and Archaeology collections .........

143 Cătălina DĂNILĂ Pictura cu grafit - o abordare experimentală

Graphite paint - an experimental approach ...................................................................................

151

_____________ * Muzeul Municipiului Bucureşti, B-dul I. C. Brătianu nr. 2, sector 3, 030171, Bucureşti, România; [email protected]; [email protected]; [email protected] Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman. Seria Arheologie 6, 2014: 105-125

DOUĂ LOCUINŢE DIN SEC. VI - VII

DESCOPERITE ÎN SITUL BUCUREŞTI ‘DĂMĂROAIA‛

Camelia-Mirela VINTILĂ * Elena-Florentina GAVRILĂ * Theodor-Aurelian IGNAT *

Abstract: Archaeological research at Dămăroaia in 2013 revealed two rectangular shaped

dwellings from the VI-VIIth centuries A.D. The location of ovens in the northeast corner of the houses is typical for this period. The filling in ovens consists of potsherds and a large amount of clay-baked rolls. The context of these finds indicates a continuous use of clay-baked rolls for long-term storage of heat. It is suggested that clay-baked rolls were stored temporarily in the ovens to prevent their collapse when they are not used.

Rezumat: Cercetările arheologice de la Dămăroaia efectuate în 2013 au scos la iveală, printre altele, şi două locuinţe de sec. VI-VII, ambele de formă rectangulară. Acestea au avut câte un cuptor în colţul de nord-est, o caracteristică tipică pentru locuinţele din această perioadă. În umplutura lor au fost descoperite fragmente ceramice şi o cantitate mare de vălătuci. Analizând contextul descoperirilor, cantitatea de vălătuci şi dimensiunile cuptoarelor este de presupus o utilizare permanentă a acestora, cu scopul de a stoca căldura pe termen îndelungat, contrar ideilor avansate până în prezent conform cărora vălătucii aveau o utilizare temporară, pentru a preveni prăbuşirea cuptorului în momentul de neutilizare al acestuia.

Keywords: settlement; dwellings; pits; ovens; clay-baked rolls. Cuvinte cheie: aşezare; locuinţe; gropi; cuptoare; vălătuci. Introducere Acest articol îşi propune să prezinte două complexe arheologice descoperite în timpul

cercetării preventive din punctul str. Neajlovului, nr. 87-93, sector 1, Bucureşti. Terenul, cu o suprafaţă de 5000 m2, face parte din situl arheologic Bucureşti ‘Dămăroaia‛

situat la nr. 25 în Lista Monumentelor Istorice 2010, cod B-I-s-B-17866. Responsabilul ştiinţific al şantierului a fost Gheorghe Mănucu Adameşteanu, iar din colectiv

au mai făcut parte: Cristina Mitroi, Alexandru Ciornei şi Cristian Nestorescu. Restaurarea pieselor a fost realizată în laboratoarele Muzeului Municipiului Bucureşti de către Mihaela Ciobanu, Petronela Fotea şi Gheorghe Ionescu.

Pe şantierul de la ‘Dămăroaia‛, pe lângă cele două locuinţe care fac subiectul prezentului articol, au mai fost cercetate o serie de complexe din perioada de tranziţie de la eneolitic la epoca bronzului, cultura Cernavoda II şi epoca geto-dacică (sec. II-I a.Chr.). Aceste descoperiri vor face subiectul unor publicaţii ulterioare.

Istoricul cercetărilor În anii 1930-1931, D.V. Rosetti a efectuat primele cercetări în zona sitului ‘Dămăroaia‛,

descoperind materiale specifice epocii bronzului şi două morminte de incineraţie getice (Rosetti 1935: 61-6). Cu această ocazie, au mai fost identificate complexe din sec. VI-VII p.Chr. şi din sec. X-XI p.Chr.

În anii ’70 au mai fost analizate două locuinţe de suprafaţă din sec. II-I a.Chr. (Mandache 1981: 291) sau din sec. I a.Chr.-I p.Chr. (Stoia 1977: 359, punct 20/b).

Săpături arheologice cu caracter preventiv au fost efectuate începând cu anul 2005 (Mănucu-Adameşteanu, Alexandrescu şi Panait-Bârzescu 2006: 100-2; Mănucu-Adameşteanu, Bojică şi Măgureanu 2007: 127-79; Mănucu-Adameşteanu et al. 2008: 76-80).

În campania din 2006 din punctul Aleea Scroviştea, nr. 56-60 a fost identificată o locuinţă rectangulară, cu un cuptor amenajat într-un calup de lut cruţat, amplasat în colţul de nord-est. Umplutura sa conţinea, pe lângă fragmente ceramice, vălătuci din lut ars (Mănucu-Adameşteanu, Bojică şi Măgureanu 2007: 88-9).

Camelia-Mirela VINTILĂ, Elena-Florentina GAVRILĂ, Theodor-Aurelian IGNAT

106

Cercetările arheologice din anul 2007 de la ‘Dămăroaia‛ au fost efectuate în mai multe puncte, iar materiale din sec. VI-VII p.Chr. au fost identificate pe Aleea Scroviştea, la nr. 60, 83 şi 90, precum şi pe un teren din Strada Neajlovului, nr. 59-63. Au fost analizate, în cazurile mai sus menţionate, locuinţe uşor adâncite, fiecare cu câte un cuptor amplasat în colţul de nord-vest (Mănucu-Adameşteanu et al. 2007: 77), de nord-est (Mănucu-Adameşteanu et al. 2008: 76-80) sau în cel sudic (Mănucu-Adameşteanu et al. 2008: 78). Din umplutura cuptoarelor au fost recuperate fragmente ceramice, predominând vasele lucrate la mână. Doar într-un singur caz (Aleea Scroviştea, nr. 83), cuptorul conţinea în umplutură, pe lângă chirpici, ceramică şi vălătuci din lut ars, de formă rectangulară (Mănucu-Adameşteanu et al. 2008: 78).

Principalul element de datare al descoperirilor a fost ceramica, cu analogii la ‘Străuleşti-Luncă‛ (Constantiniu 1963: 77-104), ‘Ciurel‛ (Dolinescu-Ferche 1979: 179-230), ‘Căţelu-Nou‛ (Leahu 1965: 11-74), ‘Militari-Câmpul Boja‛ etc. (Negru et al. 2009: 80-1), toate din săpături mai vechi, din Bucureşti şi jud. Ilfov.

Metodologie de cercetare Strategia de cercetare a complexelor identificate a presupus surprinderea acestora în plan,

secţionarea şi colectarea materialului. De asemenea, groapa de provizii (Cpl. 29) a fost, la rândul ei, surprinsă în plan şi ulterior secţionată.

Descrierea complexelor Au fost descoperite două locuinţe amplasate paralel cu malul nord-estic al lacului Griviţa,

având o distanţă de 14 m între ele, datate în sec. VI-VII p.Chr. Locuinţa 5 (Cpl. 28 şi Cpl. 30-cuptor), S. IV, c 48-49, Cas. 6 (Planşele III, IV, VII) Cercetată între -0,58/0,60-0,98 m adâncime faţă de nivelul actual de călcare, a fost săpată în

pământul galben, steril şi avea dimensiunile de 3,00 m (pe axa nord-sud) şi 3,20 m (pe axa vest-est). Suprafaţa utilă a acestui complex era de aproximativ 9,6 m2. Locuinţa, pentru cercetarea căreia a fost deschisă pe latura de vest a secţiunii caseta. 6, de 4,60 m (pe axa nord-sud) şi 1,90 m (pe axa vest-est), avea o formă dreptunghiulară. Între Cas. 6 şi S. IV a fost lăsat un martor stratigrafic de 0,50 m, ulterior demontat. Umplutura locuinţei era formată dintr-un sediment de culoare neagră, lutos, cu pigmenţi de chirpici, cărbune şi puţine fragmente ceramice. Tasarea accentuată a masei de chirpici pe latura vestică pe o lungime de 0,90 m şi o lăţime de 0,15 cm ar putea marca intrarea (Planşa III.1). Un aspect interesant îl reprezintă faptul că doar în jumătatea sud-estică a locuinţei, în preajma cuptorului, au apărut, în umplutură, puţine fragmente ceramice, câteva oase de animale foarte friabile şi bucăţi de vălătuci.

Pe podeaua locuinţei, în partea nord-vestică, s-a găsit o monedă getică, din argint, de tip ‘Vârteju-Bucureşti‛ şi foarte puţine fragmente ceramice (Mănucu-Adameşteanu et al. 2014: 169)1. Cazul nu este unic. Alte materiale arheologice mai vechi, descoperite în contexte aparţinând sec. VI-VII p.Chr., au fost identificate la ‘Târgşoru Vechi‛, jud. Prahova, unde pe fundul unui bordei a fost găsit un denar de la Traian2 şi la ‘Dulceanca I‛, unde a fost descoperită o fibulă (Dolinescu-Ferche 1974: 40; Fig. 32.1).

Instalaţia de foc a locuinţei, identificată la adâncimea de -0,40 m, a fost amenajată în colţul nord-estic într-un calup de lut cruţat, cu dimensiunile de 1,25 x 0,90 m (pe axele vest-est - nord-sud). Cuptorul (denumit Cpl. 30), orientat nord-sud, de formă ovală, cu lungimea de 0,70 m (pe axa nord-sud) şi lăţimea de 0,40 m (pe axa vest-est). Pereţii erau foarte fragili, cu o grosime de 4 cm la cupolă. Gura, cu o lungime maximă de 0,40 m, se afla în partea sudică. În faţa vetrei exista o zonă de arsură (cenuşarul), cu dimensiunile de 0,80 x 0,70 m. Atât pe vatra cuptorului, în interiorul acestuia, cât şi în faţa lui, au fost găsite mai multe fragmente ceramice, mulţi vălătuci din lut şi trei fragmente de gardină. Gardina, cu o înălţime maximă de 7 cm, prezintă, din punct de vedere al compoziţiei, asemănări cu vălătucii.

Cuptorul a fost cercetat prin secţionare pe un ax orientat nord-sud. S-a constatat că vatra era puternic vitrificată, avea o lungime de 0,60 m (pe direcţia nord-sud), o lăţime de 0,36 m (pe direcţia vest-est) şi o grosime de 2,5 cm, sub ea urmând difuziunea de arsură (pământ ars la roşu). Grosimea acestui strat, de doar 4 cm, nu indică o utilizare de lungă durată a cuptorului, însă faptul că vatra este puternic vitrifiată pare să contrazică acest lucru. Distanţa dintre vatră şi partea superioară a cupolei cuptorului este de 0,40 m. Din punct de vedere constructiv, considerăm că a fost realizat prin scobirea lui într-un calup de pământ. Metoda de construcţie este una utilizată exclusiv în perioada migraţiilor.

Elementele de construcţie ale acestei locuinţe nu au putut fi determinate arheologic, întrucât, în teren, nu s-au surprins urme de bârne, stâlpi, ţăruşi, nuiele etc.

Mai precizăm faptul că pe latura sudică era vizibilă o groapă de formă aproximativ circulară (Cpl. 29), surprinsă la -0,68 m faţă de nivelul actual de călcare. Se afla între cele două colţuri, la 0,80 m de colţul estic al Locuinţei 5, pe care a suprapus-o. Nu cunoaştem rolul gropii a cărei umplutură era

Două locuinţe din sec. VI-VII descoperite în situl Bucureşti ‘Dămăroaia‛

107

formată din sol negru lutos, fără materiale arheologice. Dimensiunile sale erau de 0,68 m (pe axul vest-est) şi 0,72 m (pe axul nord-sud) şi -0,75 m adâncime.

Asemenea gropi, probabil de provizii, fără materiale arheologice, care aparţin unor locuinţe, au fost găsite la ‘Dulceanca IV‛ şi ‘Belciug‛. În primul caz, o groapă cu diametru de 0,90 m, aparţinea unei locuinţe (L17) şi era amplasată tot pe latura de sud (Dolinescu-Ferche 1992: 125-77). La ‘Belciug‛ din cele 21 de gropi menajere şi de provizii, de mici dimensiuni, cu diametre ce rar depăşesc un metru, cu umplutura asemănătoare cu cea a stratului arheologic în care apar complexele din sec. VI-VII p.Chr., doar şapte prezentau inventar (Frînculeasa et al. 2011: 197).

Locuinţa 6 (Cpl. 33 şi Cpl. 34-cuptor), S. VI, c 37-39, Cas. 7 (Planşele V, VI, VIII, IX) Complexul se prezenta sub forma unei zone bine definite, de pământ negru, compact,

amestecat cu pigmenţi de chirpici, cărbune, oase de animale foarte friabile şi puţine fragmente ceramice. În grund, la -0,70-0,75 m, această zonă avea o formă dreptunghiulară. Pentru cercetarea ei s-a deschis o casetă (Cas. 7, 1,70 x 4,60 m, pe axele est-vest - nord-sud), amplasată pe latura de vest a secţiunii, fără a mai lăsa martor stratigrafic.

Locuinţa astfel descoperită avea colţurile puţin rotunjite şi prezenta dimensiunile de 2,72 m (pe direcţia nord-sud) şi 2,94 m (pe direcţia vest-est), cu o suprafaţă utilă de aproximativ 8 m2. Podeaua locuinţei a fost surprinsă la -1,05 m şi nu prezenta urme de refaceri. Datorită imposibilităţii de extindere a casetei spre vest nu s-a putut observa dacă şi aici exista acea tasare accentuată (identificată la complexul precedent), care ar fi putut indica intrarea. În colţul nord-estic, la -0,45 m a fost surprins un calup de lut cruţat, de formă rectangulară, cu dimensiunile de 1,10 m (pe direcţia vest-est) şi 0,76 m (pe direcţia nord-sud), fiind parte integrantă a locuinţei. Aici, a fost amenajat un cuptor (Cpl. 34), orientat nord-sud, de formă ovală cu lungimea de 0,64 m (pe direcţia nord-sud) şi lăţimea de 0,42 m (pe direcţia vest-est).

După secţionarea lui pe un ax orientat nord-sud, au fost obţinute unele informaţii relevante pentru tehnica constructivă. Astfel, gura, amplasată în partea sudică, prezenta o lungime maximă de 0,38 m. Pereţii cuptorului erau foarte fragili având o grosime a cupolei de 4 cm şi o înălţime păstrată de 0,43 m. Vatra, cu o lungime de 0,60 m, o lăţime de 0,34 m şi o grosime de 2 cm, nu prezenta urme de făţuială, era vitrifiată, sub ea, urmând pe 3 cm, difuziunea de căldură. Ca şi în cazul cuptorului prezentat anterior este o contradicţie între faptul că vatra este vitrifiată dar urmele de difuziune a căldurii de sub aceasta sunt foarte slabe. În interior, pe zona de arsură-cenuşar (care prezenta o lungime de 0,80 m) şi pe vatra cuptorului, au fost surprinse in situ foarte multe fragmente ceramice şi vălătuci. Vasele sunt fragmentare, majoritatea fiind găsite cu gura în jos. Colţul sud-estic al acestei locuinţe a tăiat o groapă de cult (Cpl. 36), cu diametrul de 1,84 m din perioada geto-dacică (Planşa VI.3). Aceasta avea o umplutură formată din pământ negru cenuşiu amestecat cu foarte mult cărbune şi chirpici şi multe fragmente ceramice cu pereţii groşi, de culoare cărămizie, lucrate în special cu mâna, dar şi la roată, precum şi oase de animale în conexiune anatomică.

Prezentarea materialelor arheologice Abrevieri folosite: L = lungime; l = lăţime; h = înălţime; gr. = grosime; diam. = diametru;

dim. = dimensiuni; MMB - nr. col. = număr de colecţie. Catalogul materialului ceramic descoperit în Locuinţa 5 Inventarul Locuinţei 5 (Cpl. 28 şi Cpl. 30)3 este compus din următoarele materiale: 68

fragmente ceramice de la vase lucrate cu mâna (fiind identificate maxim patru borcane) şi şase fragmente de la vase de culoare cenuşie, lucrate la roată (un vas) găsite în Cpl. 28, iar din Cpl. 30 au fost recoltate 93 fragmente ceramice de la vase lucrate cu mâna (fiind identificate maxim nouă borcane).

În privinţa numărului minim de vase, în urma numărării fragmentelor de baze au fost identificate trei recipiente. Numărul maxim a fost calculat prin adunarea numărului minim plus un anumit număr de buze şi panse considerate relevante pentru acest demers (Popovici et al. 2003; Ignat et al. 2012). În acest sens au fost identificate 14 vase.

Cpl. 28 - Locuinţa 5, -0,60-0,79 m Tipologic se întâlnesc următoarele forme: 1. Borcane de dimensiuni mici, lucrate cu mâna. - 4 fragmente de fund, din acelaşi vas, care se întregesc. Din pastă cărămizie, cu foarte

multe pietricele. Ardere oxidantă. Dimensiuni: gr. bază = 1,23 cm; gr. perete = 0,70 cm; h. păstrată = 6,31 cm; diam. reconstituit buză = 9 cm. MMB - nr. col. 307.


108

- 3 fragmente de bază şi perete de la vase borcan diferite, din pastă nisipoasă, de culoare cărămizie, cu multe pietricele în compoziţie. Dimensiuni: gr. bază = 1,62 cm; diam. bază = 8,64 cm.

2. Vase lucrate la roată - fragment din partea superioară a unui vas lucrat la roată, de culoare cenuşie. Din păcate

lipseşte buza şi toarta, elemente ce puteau ajuta în atribuirea acestuia la categoria vaselor cu toartă sau a cănilor. Degresanţi: nisip, cioburi pisate, puţine pietricele. În zona diametrului maxim se află o bandă lată, de cca. 1,5-2 cm, încadrată de incizii. Dimensiuni: gr. perete = 0,63 cm; h. păstrată = 6,40 cm.

3. Fragmente atipice - 61 fragmente de pereţi din pastă nisipoasă, lucrate cu mâna. Degresanţi: nisip, cioburi

pisate, calcar pisat, pietricele. Dimensiuni: gr. perete = 0,35-0,92 cm; h = cuprinsă între 2 şi 7 cm. - 5 fragmente de pereţi, din pastă de culoare cenuşie, suprafaţa netedă, lucrate la roată.

Degresanţi: nisip, calcar pisat. Dimensiuni: gr. perete = 0,3-0,5 cm. Cpl. 30 - Cuptor, -0,35-0,70 m, din interior 1. Borcane de dimensiuni mici, lucrate cu mâna. - 3 fragmente (1 buză răsfrântă, 1 perete, 1 bază) din acelaşi vas, dar care nu se întregeşte.

Pasta este de culoare cărămizie, cu foarte multe pietricele. Ardere oxidantă. Dimensiuni: gr. buză = 0,57 cm; gr. bază = 0,60 cm; gr. perete = 0,73 cm.

- 5 fragmente de buze de la 3 vase borcan diferite. Acestea sunt din pastă nisipoasă, de culoare cărămizie, cu multe pietricele şi calcar pisat în compoziţie. Dimensiuni: gr. buză = 0,57 cm; 0,66 cm; 0,91 cm.

- 5 fragmente pereţi de la un singur vas, din pastă nisipoasă, de culoare cărămizie, cu multe pietricele şi calcar pisat în compoziţie. Deasupra diametrului maxim prezintă incizii orizontale realizate cu o unealtă dedicată. Dimensiuni: gr. perete = 0,43 cm.

2. Fragmente atipice - 43 fragmente de pereţi, din pastă nisipoasă, de culoare cărămizie, lucrate cu mâna.

Degresanţi: nisip, cioburi pisate, calcar pisat, pietricele. Cpl. 30 - Cuptor, -0,70-0,80 m, din zona de arsură-cenuşar 1. Borcane de dimensiuni mici, lucrate cu mâna. - 4 fragmente de pereţi de la vase diferite, din pastă cărămizie, cu foarte multe pietricele.

Ardere secundară. Dimensiuni: gr. buză = 0,60 cm; 0,44 cm; 0,50 cm; 0,58 cm; gr. perete = 0,85 cm; 0,75 cm; 0,68 cm; 0,73 cm. h păstrată = 5,20 cm; 3,72 cm; 4,80 cm; 4,20 cm.

2. Fragmente atipice - 33 fragmente de pereţi, din pastă nisipoasă, de culoare cărămizie, lucrate cu mâna.

Degresanţi: nisip, cioburi pisate, calcar pisat, pietricele. Formele ceramice întâlnite în această locuinţă sunt vasul borcan, modelat cu mâna şi vasul

cu toartă sau cana, lucrată la roată. Din numărul total al fragmentelor ceramice descoperite în interiorul locuinţei 5 (167) se

constată faptul că acestea erau lucrate cu mâna aproape în totalitate (161 fragmente), reprezentând un procent de 96,40 %, la roată fiind lucrate doar 6 fragmente, ceea ce reprezintă un procent de 3,60 %.

Culoarea predominantă a ceramicii este cărămizie, arderea oxidantă, puţine fragmente prezentând urme de ardere secundară sau culoare cenuşie în spărtură.

Inventarul Locuinţei 6 (Cpl. 33 şi Cpl. 34-cuptor) (Planşa VIII) constă din: 32 de fragmente

ceramice de la vase lucrate cu mâna (fiind identificate 5 borcane) şi 8 fragmente de la vase lucrate la roată, de culoare cenuşie (3 vase) şi cărămizie (5 chiupuri) în Cpl. 33 şi 182 de fragmente ceramice de la vase lucrate cu mână (fiind identificate 35 borcane) şi două fragmente ceramice lucrate la roată (un castron) în Cpl. 34-cuptor.

În umplutura Cpl. 33 - Locuinţa 6, tipologic, se întâlnesc următoarele forme: 1. Borcane de dimensiuni mici, lucrate cu mâna. - fragment buză şi perete. Din pastă maroniu-cărămizie, cu urme de ardere secundară. Degresanţi:

nisip, cioburi pisate. Dimensiuni: gr. buză = 1,41 cm; gr. perete = 1,22 cm; h. păstrată = 3,73 cm. - 3 fragmente de baze de la vase diferite. Din pastă nisipoasă, de culoare cărămizie, cu urme de

ardere secundară. Degresanţi: nisip, cioburi pisate. Dimensiuni: gr. bază = 1,34 cm; 1,52 cm; 1,35 cm. - fragment de perete cu un buton rotund având incizată, în centru, o cruce. Pastă nisipoasă, cu

pietricele. Dimensiuni: gr. perete = 1,14 cm; h buton = 1,17 cm; diam. buton = 2,72 cm. MMB - nr. col. 317.


109

2. Vase de mari dimensiuni - chiupuri - 5 fragmente pereţi de la 5 vase de mari dimensiuni, din pastă cărămizie, lucrate la roată.

Degresanţi: nisip, pietricele mici. Ardere oxidantă. Dimensiuni: gr. perete = 1,32 cm; 1,25 cm; 0,92 cm; 0,98 cm; 0,97 cm; h păstrată = 6,86 cm; 4,80 cm; 7,80 cm; 3,78 cm; 4,50 cm.

3. Fragmente atipice - 27 fragmente de pereţi din pastă nisipoasă, de culoare cărămizie, lucrate cu mâna. - 3 fragmente de pereţi din pastă nisipoasă, de culoare cenuşie, lucrate la roată. Fragmente ceramice descoperite în Cpl. 34 - cuptor, -0,50-0,95 m 1. Borcane de dimensiuni mici, lucrate cu mâna. - 2 fragmente de buze şi pereţi din acelaşi vas, care se întregesc. Din pastă maroniu-

cărămizie, cu urme de ardere secundară, netezită neglijent. Buza este răsfrântă. Degresanţi: nisip, cioburi pisate şi pietricele. Dimensiuni: gr. buză = 0,79 cm; gr. perete = 1,10 cm; h. păstrată = 7,38 cm; diam. reconstituit buză = 12 cm. MMB - nr. col. 293.

- 2 fragmente de buză şi pereţi din acelaşi vas, care se întregesc. Din pastă cărămizie, cu urme de ardere secundară, netezită neglijent. Cu buza puţin răsfrântă. Degresanţi: nisip, cioburi pisate şi pietricele. Dimensiuni: gr. buză = 0,69 cm; gr. perete = 1,06 cm; h. păstrată = 9,14 cm; diam. reconstituit buză = 15 cm. MMB - nr. col. 292.

- fragment buză şi perete. Din pastă cărămizie, cu slabe urme de ardere secundară netezită neglijent. Cu buza răsfrântă. Degresanţi: nisip, cioburi pisate şi multe pietricele. Dimensiuni: gr. buză = 0,72 cm; gr. perete = 0,74 cm; h. păstrată = 5,76 cm; diam. reconstituit buză = 11 cm. MMB - nr. col. 295.

- fragment de buză şi perete. Din pastă cărămizie, cu slabe urme de ardere secundară netezită neglijent. Buza este răsfrântă. Degresanţi: nisip şi multe pietricele. Dimensiuni: gr. buză = 0,94 cm; gr. perete = 1,13 cm; h. păstrată = 8,36 cm; diam. reconstituit buză = 17 cm. MMB - nr. col. 296.

- 3 fragmente de buze şi pereţi din acelaşi vas, care se întregesc. Din pastă cărămizie, cu slabe urme de ardere secundară. Buza este răsfrântă spre exterior. Degresanţi: nisip, cioburi pisate şi multe pietricele. Dimensiuni: gr. buză = 0,60 cm; gr. perete = 0,55 cm; h. păstrată = 5,21 cm; diam. reconstituit buză = 13 cm. MMB - nr. col. 297.

- 6 fragmente de la un singur vas borcan (1 buză, o bază, 4 pereţi), din pastă nisipoasă cu foarte multe pietricele. Dimensiuni: gr. buză = 0,86 cm; gr. perete = 0,86 cm; gr. fund = 0,56 cm; diam. reconstituit bază = 14 cm.

- 30 fragmente de la 1-2 vase diferite, din pastă nisipoasă, de culoare cărămizie cu pietricele mici în compoziţie. Dimensiuni: gr. perete = 0,70-1,00 cm; gr. fund = 1,00 cm; diam. reconstituit bază = 9 cm.

- 3 fragmente pereţi din partea superioară a unui vas, care se întregesc. Din pastă cărămizie, arsă oxidant. Degresanţi: nisip, cioburi pisate şi multe pietricele. Dimensiuni: gr. perete = 0,95 cm; h. păstrată = 13,12 cm; diam. maxim = 11,46 cm. MMB - nr. col. 294.

- 3 fragmente de bază şi perete de la un singur vas borcan din pastă cărămizie, cu urme de ardere secundară. Degresanţi: nisip, cioburi pisate, multe pietricele. Gr. perete =0,80 cm; h păstrată = 9,85 cm; diam. bază = 8,85 cm. MMB - nr. col. 301.

- fragment de bază şi perete din pastă cărămizie, cu slabe urme de ardere secundară. Degresanţi: nisip, pietricele. Gr. perete = 0,88 cm; h păstrată = 7,02 cm; diam. bază = 7,12 cm. MMB - nr. col. 300.

- 2 fragmente de bază şi pereţi de la acelaşi vas din pastă cărămizie, cu slabe urme de ardere secundară. Degresanţi: nisip, multe pietricele. Gr. perete = 0,77 cm; h păstrată = 4,94 cm; diam. bază = 6,84 cm. MMB - nr. col. 302.

- 3 fragmente de bază şi pereţi de la acelaşi vas din pastă cărămizie, cu slabe urme de ardere secundară. Degresanţi: nisip, multe pietricele. Gr. perete = 1,09 cm; h păstrată = 5,56 cm; diam. bază = 8,32 cm. MMB - nr. col. 303.

- 35 fragmente de baze şi pereţi de la un număr minim de 21 vase. Pasta este cărămizie, cu urme de ardere secundară. Degresanţi: nisip, pietricele, calcar pisat. Dimensiuni: gr. perete = 0,80-1,20 cm; gr. bază = 0,9-1,85 cm; diam. baze = 6-11 cm.

2. Borcan decorat cu linii incizate. - 17 fragmente de buze şi pereţi din acelaşi vas, din pastă nisipoasă amestecată cu multe

pietricele şi calcar pisat. Culoarea este cenuşiu-maronie, cu urme de ardere secundară atât la interior cât şi la exteriorul vasului. Pe corpul vasului, sub gât, se observă o linie incizată, dispusă orizontal realizată cu o unealtă dedicată. Dimensiuni: gr. buză = 1,06 cm; gr. perete = 0,44 cm; h păstrată = 6,83 cm; diam. buză reconstituit = 20 cm; MMB - nr. col. 299.


110

3. Castron lucrat la roată. - 2 fragmente de buză şi pereţi de la acelaşi vas, cu pasta de culoare cenuşie, slip nisipos. Are

formă tronconică, cu buza lată, evazată spre exterior. Degresanţi: nisip, pietricele. Dimensiuni: gr. buză = 0,76 cm; gr. perete = 0,62 cm; h păstrată = 7,04 cm; diam. buzei reconstituit = 29 cm; MMB - nr. col. 298.

4. Fragmente atipice - 73 fragmente de pereţi din pastă nisipoasă de culoare cărămizie, lucrate cu mâna. Din numărul total al fragmentelor ceramice descoperite în această locuinţă (224) majoritatea

este reprezentată de ceramica lucrată cu mâna (214 fragmente), aceasta reprezentând un procent de 95,53%. Din categoria ceramicii lucrată la roată avem doar 10 fragmente ceramice, acestea reprezentând 4,67%. Formele întâlnite sunt vasul borcan, chiupul şi castronul.

Au fost identificate minim 43 de vase, din care 40 au fost găsite în preajma cuptorului. Numărul maxim estimat a fost de 46 de recipiente. Datorită numărului mare de vase descoperite aici, putem presupune că în spatele sau deasupra cuptorului se afla o poliţă pe care acestea erau depozitate şi ulterior au căzut pe vatră şi în zona din faţa acestuia.

Observaţii privind vălătucii descoperiţi în cuptoare (Planşele VII, IX-XII)

Nr. Formă Tipologie* Lungime (cm)

Lăţime (cm)

Masă (grame)

Pastă

V1 Cilindric I.1c 18,5 5 923 cu pietricele, nisip şi calcar V2 Cilindric I.4d 19,5 5 1130 cu pietricele şi nisip V3 Cilindric I.4d 18,8 6 743 cu nisip şi calcar V4 Cilindric I.1a 16 5,5 667 cu pietricele, nisip şi pleavă V5 Rectangular, cu capetele

în coadă de rândunică I.5a 22,5 4,5-5 702 cu pietricele

V6 Cilindric I.4a 15,5 4,7-5 627 cu pietricele V7 Conic (incomplet) I.3a 18,5 4,3-7,7 612 cu nisip V8 Rectangular 13 4-5 382 fără degresant V9 Cilindric I.4a 19 6-6,7 924 cu pietricele, nisip şi calcar V10 Cilindric I.4a 12,7 5 350 cu nisip V11 Rectangular 16,5 5 463 fără degresant V12 Cilindric 11,8 3,5-4,6 242 cu pietricele şi nisip V13 Rectangular 13,7 5 374 cu pietricele şi nisip V14 Cilindric I.1a 10,2 5,5 301 cu pietricele şi nisip V15 Cilindric (incomplet) 17,5 5 689 cu nisip şi calcar V16 Cilindric (incomplet) 16 6.5-7 675 cu pietricele şi nisip, prost

frământată V17 Rectangular 13,5 4,5 367 cu nisip

TOTAL GRAME 10171 Tabel 1. Vălătucii întregi din cuptorul Locuinţei 5 (Planşa VII) (* tipologie după Stanciu 2011).

Complete clay-baked rolls from inside the oven of dwelling no.5 (Plate VII) (* typology, after Stanciu 2011). Restul fragmentelor de vălătuci, totalizează o cantitate de 4758 grame, iar ceramica găsită în

cuptor cântăreşte 2177 grame.

Nr. Formă Tipologie* Lungime (cm)

Lăţime (cm)

Masă (grame)

Pastă

V19 Cilindric, cu capetele teşite (incomplet)

I.4d 11,5 4,2 193 cu nisip, calcar şi multă pleavă

V20 Dreptunghiular, cu capetele ţuguiate

I.1d 16 5,5-6 698 cu nisip şi pleavă

V21 Cilindric I.4a 13,5 7,5-9 985 cu pietricele, nisip şi pleavă, prost frământată

V23 Piramidal 23 5-7,5 1112 cu pietricele, nisip şi calcar V24 Neregulată 19 8 1002 cu nisip şi pleavă 304 Dreptunghiular, cu capete

in coadă de rândunică I.5b 13 9 592 cu pietricele şi nisip

305 Migdalată I.3 11 5,5 246 cu pietricele, nisip şi pleavă TOTAL GRAME 4828

Tabel 2. Vălătucii întregi din cuptorul Locuinţei 6 (Planşa IX) (* tipologie după Stanciu 2011).

Complete clay-baked rolls from inside the oven of dwelling no.6 (Plate IX) (* typology after Stanciu 2011).


111

Resturile de vălătuci din cuptor cântăresc 10833 grame iar ceramica, 6580 de grame. Volumul aproximativ ocupat de aceştia şi de fragmentele ceramice din cuptorul locuinţei 5

este de 23100 cm3, adică puţin peste 23 de litri, iar pentru cel al locuinţei 6 a fost calculat la aproximativ 26950 cm3, adică aproape 27 litri.

Dacă luăm în considerare cantitatea de vălătuci, diferenţele între cele două complexe sunt minime: 14929 g în cuptorul locuinţei 5 şi 15661 g în cel al locuinţei 6. Din punct de vedere al compoziţiei pastei, al tipologiei şi al numărului identificat, vălătucii sunt diferiţi.

În cuptorul Locuinţei 5 (Tabel 1) predomină cei realizaţi din pastă cu mult nisip şi pietricele, pe când în cel al locuinţei 6 (Tabel 2) se observă că o mare parte dintre vălătuci au fost făcuţi dintr-o pastă cu multă pleavă. Datorită calităţii pastei, în urma restaurării au fost identificaţi un număr mai mare în cuptorul Locuinţei 5 (17, bine grupaţi tipologic: 11 de formă cilindrică, 5 rectangulari şi unul conic). Pasta friabilă din care sunt realizaţi vălătucii din cuptorul Locuinţei 6 nu a permis restaurarea unui număr mai mare de astfel de piese (doar 7 întregite).

De asemenea, între cele două complexe diferă şi cantitatea de ceramică: 2177 grame în Cpl. 30, faţă de 6580 de grame în Cpl. 34, prin urmare şi volumul ocupat în fiecare structură de combustie este diferit. Dimensiunile celor două cuptoare sunt, de asemenea, aproximativ egale. Cpl. 30 are o lungime de 60 cm, o lăţime de 36 cm şi o înălţime de 40 cm iar Cpl. 34 o lungime de 60 cm, o lăţime de 34 cm şi o înălţime de 43 cm. Înălţimea cupolei nu a fost surprinsă integral şi estimăm că nu putea depăşi 50 cm. În acest sens, vom adăuga ipotetic 5 cm la înălţimea fiecărui cuptor, faţă de înălţimea reală identificată în teren. Am apelat la acest artificiu pentru a putea face o estimare a volumului intern al fiecăruia dintre cuptoare. Suntem conştienţi că datele oferite nu reflectă în mod precis realitatea istorică, însă prin comparaţia celor două complexe considerăm acest aspect ca fiind posibil relevant. Astfel, cuptorul Locuinţei 5 are o capacitate de aproximativ 97200 cm3, adică 97,2 litri, iar cel al Locuinţei 6 are o capacitate de aproximativ 97920 cm3, adică 97,9 de litri.

Datele din tabelul de mai jos arată că, deşi în teren impresia era că au fost descoperite două cuptoare ‘pline’ cu vălătuci şi ceramică, în ambele cazuri acestea ocupă aproximativ 25% din volumul întregului cuptor (vezi Tabel 3). Această impresie nu este singulară. Şi alţi autori au remarcat acelaşi lucru, sugerând că vălătucii au fost aşezaţi în cuptoare în momentul părăsirii locuinţei pentru a umple spaţiul gol. Numărul lor mare ar fi făcut imposibilă folosirea cuptorului (Stanciu 2011: 264).

Criteriu Cuptorul locuinţei 5 Cuptorul locuinţei 6

Vălătuci întregi 17 buc 7 buc Masă totală vălătuci 14929 g 15661 g

Masă Ceramică 2177 g 6580 g Masă Totală 17106 g 22241 g

Volum vălătuci + ceramică 23100 cm3 = 23,1 litri 26950 cm3 = 26,95 litri Volum estimat cuptor 97200 cm3 = 97,2 litri 97920 cm3 = 97,9 litri Procent ocupat estimat ~23,7% ~27,5%

Tabel 3. Estimarea volumului cuptoarelor.

Estimation of the volume of ovens. Considerăm că datele oferite, chiar dacă estimate, nu sunt departe de adevăr, în acest sens

putem susţine că rolul vălătucilor în aceste două cuptoare era unul funcţional, cu caracter permanent. Aceştia erau prezenţi în cuptor pe toată perioada lui de funcţionare, având rolul de a înmagazina căldura şi de a o reda treptat, pe de o parte pentru încălzirea locuinţei, iar pe de altă parte pentru gătit. În acest sens, vălătucii puteau să susţină oalele cu mâncare aşezate în cuptor sau bucăţile de carne puse la fript (Dolinescu-Ferche 1974: 94).

Concluzii Pe baza caracteristicilor inventarului, ambele locuinţe descoperite pe terasa de pe malul sud-

estic al Lacului Griviţa pot fi datate în sec. VI-VII p.Chr. Fragmentele ceramice din aceste complexe au analogii atât în locuinţele cercetate pe Aleea Scroviştea (Alexandrescu et al. 2007: 151-4; Mănucu-Adameşteanu, Bojică şi Măgureanu 2007: 88-9), Strada Neajlovului, nr. 59-63 (Mănucu-Adameşteanu et al. 2008: 79), cât şi în alte situri bucureştene cum ar fi: ‘Căţelul Nou‛ (Leahu 1963: 34-43), ‘Ciurel‛ (Dolinescu-Ferche 1979: 179-230), ‘Străuleşti-Luncă‛ (Constantiniu 1963: 90) sau Brăneşti ‘Vadu Anei‛ (Teodor 2000: 126-133), ‘Băneasa‛ (Damian et al. 2011: 167).


112

Inventarul sărac al locuinţelor era format din ceramică fragmentară, lucrată aproape exclusiv de mână, foarte rar întregibilă, ce nu permite decât o aproximare a numărului de vase şi vălătuci.

Conform mai multor cercetători, inventarul locuinţelor de sec. VI-VII cunoscute în Muntenia se găseşte aproape exclusiv în interiorul, pe vatra şi în zona de arsură din faţa cuptorului (Leahu 1963: 35; Constantiniu 1966: 668; Dolinescu-Ferche 1974: 63 şi urm.), acest lucru fiind remarcat şi la ‘Dămăroaia‛ în anul 2013.

Locuinţele descoperite sunt de suprafaţă, fără amenajări speciale ale podelelor şi pereţilor şi fără gropi de par observabile.

Cuptoarele sunt realizate şi amplasate în interiorul spaţiului de locuit, în colţul nord-estic al locuinţelor şi prezintă un număr mare de vălătuci. Prezenţa acestora în coltul nord-estic este preponderentă în epocă, fiind întâlnite şi în aşezările de la ‘Căţelul Nou‛ (Leahu 1963: 37) ‘Dulceanca‛ (Dolinescu-Ferche 1974: 63-4; 73-4), ‘Gropşani‛ (Popilian şi Nica 1998), ‘Şirna‛ (Olteanu, Gricore şi Nicolae 2007), ‘Târgşoru Vechi‛ sau ‘Budureasca‛ (Teodorescu 2009), ‘Belciug‛ (Frînculeasa et al. 2011: 196) etc.

Aşezările din sec. VI-VII p.Chr. descoperite în Câmpia Bucureştiului ocupă, în general, terasele înalte ale cursurilor de apă, precum ‘Străuleşti-Măicăneşti‛, ‘Fundenii Doamnei‛, ‘Ciurel‛, ‘Militari‛, ‘Căţelul Nou‛ (Leahu 1963: 15), ‘Băneasa‛ (Damian et al. 2011: 165) ‘Dămăroaia‛ (Alexandrescu et al. 2007: 127, dar apar şi în lunca inundabilă la ‘Străuleşti-Lunca‛ (Constantiniu 1963: 79-104).

Sperăm că modelul de analiză al inventarului cuptoarelor, cu precădere cel al vălătucilor, să fi oferit informaţii preţioase. Ne asumăm această abordare, cu speranţa ca alte cercetări să vină să confirme sau să infirme ipotezele noastre.

Note

1. Responsabilul ştiinţific al şantierului, Gheorghe Mănucu-Adameşteanu, şi-a rezervat dreptul de a publica separat moneda la care facem referire. 2. Informaţie Andrei Măgureanu de la Institutul de Arheologie ‘Vasile Pârvan‛ Bucureşti, căruia îi mulţumim pe această cale. 3. Mulţumim colegului Andrei Măgureanu pentru ajutorul acordat la datarea materialului ceramic din sec. VI-VII p.Chr.

Bibliografie

Alexandrescu, C., Măgureanu, D., Palincaş, N., Măgureanu, A., Bojică C., (2007) ‘Cercetările arheologice preventive de la Dămăroaia. Note privind săpăturile din 2005 şi 2006 din Aleea Scroviştea‛, Cercetări Arheologice în Bucureşti. Muzeul Municipiului Bucureşti VII: 127-79.

Constantiniu, M. (1963) ‘Săpăturile de la Bucureştii Noi 1960. Sectorul Străuleşti-Luncă‛, Cercetări Arheologice în Bucureşti. Muzeul Municipiului Bucureşti 1: 79-104.

––– (1966) ‘Elemente romano - bizantine în cultura materială a populaţiei autohtone din partea centrală a Munteniei, în sec. VI - VII e.n‛, Studii şi Cercetări de Istorie Veche 17: 665-78.

Damian, P., Bocan, I., Cleşiu, S., Ene, S., Florea, M., Haită, C., Lazăr, C., Neagu, C., Oanţă-Marghitu, S., Oţa, S., Simion, M., Vleja, D., Beldiman, M., Bottez, V., Cosma, C., Drăghici, C., Raţiu, A.M. (2011). ‘Bucureşti. Punct: Băneasa, str. Gârlei nr. 1C şi 1E‛, în M.V. Angelescu, C. Bem, I. Oberländer-Târnoveanu şi F. Vasilescu (ed.) Cronica cercetărilor arheologice din România: campania 2010. A XLV-a ediţie a Sesiunii Anuale de Rapoarte Arheologice, Sibiu, 26-29 mai 2011, pp. 165-7, Bucureşti: CIMEC şi Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu.

Dolinescu-Ferche, S. (1974) Aşezări din secolele III şi VI e.n. în sud-vestul Munteniei. Cercetările de la Dulceanca, Bucureşti: Ed. Academiei R.S.R.

––– (1979) ‘Ciurel, habitats des VI-VII-e siècle de n.e.’, Dacia. Revue d'archéologie et d'histoire ancienne. Nouvelle Série XXIII: 179-230.

––– (1986) ‘Contributions archéologique sur la continuité daco-romanie. Dulceanca, deuxième habitat du VI e siècle de n.e.’, Dacia. Revue d'archéologie et d'histoire ancienne. Nouvelle Série XXX, 1-2: 121-54.

––– (1992) ‘Habitats des Vie et VIIe siècles de notre ère a Dulceanca IV’, Dacia. Revue d'archéologie et d'histoire ancienne. Nouvelle Série XXXVI: 125-77.


113

––– (1995) ‘Cuptoare din interiorul locuinţelor din secolul al VI-lea de la Dulceanca’, Studii şi Cercetări de Istorie Veche şi Arheologie 46(2): 161-91.

Dolinescu-Ferche, S. şi Constantinescu, M. (1981) ‘Un établissement du VI e siécle à Bucarest’, Dacia. Revue d'archéologie et d'histoire ancienne. Nouvelle Série XXV: 289-329, fig. 18.13.

Frînculeasa, A., Şerban, N., Negrea, O. şi Dumitraşcu, V. (2011) ‘Date preliminare privind aşezarea medievală timpurie de la Belciug - jud. Prahova‛, Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman. Seria Arheologie 3: 193-222.

Ignat, T., Opriş, V., Voicu, M., Andreescu, R.R. şi Lazăr, C. (2012) ‘Ceramica din locuinţa nr. 5 de la Sultana-Malu Roşu. Analiză primară (I)’, Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman, Seria Arheologie 4: 101-32.

Leahu, V., (1963) ‘Raport asupra săpăturilor arheologice efectuate în 1960 la Căţelul Nou‛, Cercetări Arheologice în Bucureşti. Muzeul Municipiului Bucureşti 1: 15-48.

––– (1965) ‘Săpăturile arheologice de la Căţelu Nou‛ Cercetări Arheologice în Bucureşti. Muzeul Municipiului Bucureşti 2: 11-75.

Mandache, C. (1981) ‘Cronica săpăturilor arheologice 1975-1985‛, Cercetări Arheologice în Bucureşti. Muzeul Municipiului Bucureşti 3: 290-1.

Mănucu-Adameşteanu, Gh., Alexandrescu, C.G. şi Panait - Bârzescu, F., (2006) ‘Bucureşti, Punct: Aleea Scroviştea, nr. 50-54, sector 1‛, în M.V. Angelescu şi F. Vasilescu (ed.) Cronica Cercetărilor Arheologice din România, campania anului 2005. A XL-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Constanţa, 31 mai-3 iunie 2006, pp.100-2, Bucureşti: CIMEC.

Mănucu-Adameşteanu, Gh., Bojică, C. şi Măgureanu, A. (2007) ‘Bucureşti, Punct: Aleea Scroviştea, nr. 56-60 sector 1‛, în M.V. Angelescu şi F. Vasilescu (ed.) Cronica Cercetărilor Arheologice din România, campania anului 2006. A XLI-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Tulcea, 29 mai-1 iunie 2007, pp.88-9, Bucureşti: CIMEC.

Mănucu-Adameşteanu, Gh., Bojică, C., Ciocănel, C.-M., Pîrvulescu, C.-D., Măgureanu, D., Măgureanu, A., Damian, P., Cleşiu, S. şi Lazăr, C. (2008) ‘Bucureşti, Punct: Dămăroaia‛, în M.V. Angelescu şi F. Vasilescu (ed.) Cronica Cercetărilor Arheologice din România, campania anului 2007. A XLII-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Iaşi, 14-17 mai 2008, pp.76-80, Bucureşti: CIMEC.

Mănucu-Adameşteanu, Gh, Vintilă, C.-M., Gavrilă, E. –F. şi Ignat, T.-A. (2014) ‘Bucureşti, Punct: Dămăroaia‛, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, campania anului 2013, pp. 169, Bucureşti: Institutul Naţional al Patrimoniului.

Olteanu, Şt., Grigore, N. şi Nicolae, V. (2007) Comunitatea sătească de la Şirna, judeţul Prahova (secolele II-X d.Hr.), în lumina izvoarelor arheologice, Ploieşti: Ed. Maşina de Scris.

Negru, M., Schuster, C., Morintz, A. şi Bădescu, A. (2009) ‘Bucureşti, Punct: Militari - Câmpul Boja‛, în M.V. Angelescu şi F. Vasilescu (ed.) Cronica Cercetărilor Arheologice din România, campania anului 2008. A XLIII-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Târgovişte, 27-30 mai 2009, pp.80-81, Bucureşti: CIMEC.

Popilian, Gh. şi Nica, M. (1998) Gropşani. Monografie arheologică, Bibliotheca Thracologica XXIV, Bucureşti: Ed. Vavila Edinf SRL.

Popovici, D., Haită, C., Bălăşescu, A., Radu, V., Vlad, F. şi Tomescu, I (2003) Archaeological pluridisciplinary researches at Borduşani-Popină, Târgovişte: Ed. Cetatea de Scaun.

Rosetti, D.V. (1935) ‘La station Dămăroaia‛, Publicaţiile Muzeului Municipiului Bucureşti 2: 61-7. Stanciu, I. (2011) Locuirea teritoriului nord-vestic al României între antichitatea târzie şi perioada de

început a epocii medievale timpurii (mijlocul sec. V - sec. VII timpuriu), Cluj-Napoca: Ed. Mega. Stoia, A. (1977) ‘Les fouilles archéologiques en Roumanie (1976), Dacia Revue d'archéologie et

d'histoire ancienne. Nouvelle Série XXXIII: 357-74. Teodor, E.S. (2000) ‘Aşezări din evul mediu timpuriu de la Vadu Anei’, Cercetări arheologice. Muzeul

Naţional de Istorie XI(1): 125-70. ––– (2002) ‘Copăceanca, com. Călineşti, jud. Teleorman. Punct: Cotu lui Pantilie‛, în M.V. Angelescu,

C. Borş, I. Oberländer-Târnoveanu şi F. Vasilescu (ed.), Cronica Cercetărilor Arheologice din România, campania 2001. A XXXVI-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Buziaş, 28 mai-1 iunie 2002, p.75, Bucureşti: CIMEC.

Teodorescu, V. (2009) Studii şi cercetări arheologice în Muntenia, Bucureşti: Ed. Oscar Print.


114

Planşa I. Vedere din satelit a sitului Bucureşti ‘Dămăroaia‛ (sursa: Google Earth).

Satellite view of the site Bucharest ‘Dămăroaia‛ (source: Google Earth).


115

Planşa II. Locuinţa 5 şi Locuinţa 6 încadrate în planul general al săpăturilor.

General plan of the excavations showing dwellings no. 5 and 6.


116

1

2

3 Planşa III. Cpl. 28 (Locuinţa 5) şi Cpl. 30 (cuptor) - vedere generală (1); Cpl. 28 (Locuința 5) - profil est (2); Cpl. 28 (Locuinţa 5) - profil nord (3).

General view of Cpl. 28 (dwelling 5) and Cpl. 30 (oven) (1); east profile of Cpl. 28 (dwelling 5) (2); north profile of Cpl. 28 (dwelling 5) (3).


117

1 2

3 4

5 Planşa IV. Cpl. 30 (Cuptor) în diverse stadii de cercetare (1-4); Cpl. 28 (Locuinţa 5) şi Cpl. 30 (Cuptor) - grund (5).

Different stages of Cpl. 30 (oven) research (1-4); Cpl. 28 (dwelling 6) and Cpl. 30 (oven) - ground plan (5).


118

1

2 Planşa V. Cpl. 33 (Locuinţa 6) şi Cpl. 34 (cuptor) - vedere de ansamblu (1); Cpl 33 - profil nord (2).

General view (1) of Cpl. 33 (dwelling 6) and Cpl. 34 (oven); north profile of Cpl 33 (2).


119

1 2

3 Planşa VI. Cpl. 34 (cuptor), diverse stadii de cercetare (1-3); Cpl. 33 (Locuinţa 6) şi Cpl. 34 (cuptor), Cpl. 36 - grund (4).

Different stages of Cpl. 34 (oven) research (1-3); Cpl. 33 (dwelling 6) and Cpl. 34 (oven), Cpl. 36 - ground plan (4).


120

Planşa VII. Vălătuci din cuptorul Locuinţei 5.

Clay-baked rolls from the oven of dwelling 5.


121

Planşa VIII. Ceramică secolul VI-VII p.Chr.: Cpl. 33 - Locuinţa 6. Borcan lucrat cu mâna (317); Cpl. 34-cuptor: Borcane lucrate cu mâna (293, 292, 295, 296, 297, 294, 301, 300, 302, 303); Borcan decorat cu linii incizate (299); Castron lucrat la roată (298).

VI-VII AD pottery: Cpl. 33 - dwelling 6. Hand made jar (317); Cpl. 34 - oven. Hand made jars (293, 292, 295, 296, 297, 294, 301, 300, 302, 303); incision decorated jar (299); wheel made bowl (298).


122

Planşa IX. Vălătuci din cuptorul Locuinţei 6.

Clay-baked rolls from the oven of dwelling 6.


123

1

2 3 4 Planşa X. Împărţirea tipologică a vălătucilor din complexele 30 (Locuinţa 5) şi 34 (Locuinţa 6). 1. Schemă tipologică a vălătucilor (după Stanciu 2011); 2. Vălătuci descoperiţi la Dămăroaia de tipul I.1a; 3. Tipul I.1c; 4. Tipul I.1d (nou).

Typology of clay-baked rolls from complex 30 (dwelling no. 5) and complex 34 (dwelling no. 6). 1. Typology of clay-baked rolls (after Stanciu 2011); 2. clay-baked rolls type I.1a from Dămăroaia; 3. Type I.1c; 4. type I.1d (new type).


124

1 2

3 Planşa XI. Împărţirea tipologică a vălătucilor din complexele 30 (Locuinţa 5) şi 34 (Locuinţa 6). 1. Vălătuci descoperiţi la Dămăroaia de tipul I.3; 2. Tipul I.3a (nou); 3. Tipul I.4a.

Typology of clay-baked rolls from complex 30 (dwelling no. 5) and complex 34 (dwelling no. 6). 1. Clay-baked rolls type I.3 from Dămăroaia; 2. type I.3a (new type); 3. type I.4a.


125

1

2 3 Planşa XII. Împărţirea tipologică a vălătucilor din complexele 30 (Locuinţa 5) şi 34 (Locuinţa 6). 1. Vălătuci descoperiţi la Dămăroaia de tipul I.4d (nou); 2. Tipul I.5a; 3. Tipul I.5b.

Typology of clay-baked rolls from complex 30 (dwelling no. 5) and complex 34 (dwelling no. 6). 1. Clay-baked rolls type I.4d (new type) from Dămăroaia; 2. type I.5a; 3. type I.5b.


126

Două locuinţe din sec. VI-VII descoperite în situl Bucureşti Dămăroaia

Documents

Transcript of Două locuinţe din sec. VI-VII descoperite în situl Bucureşti Dămăroaia