Migrafia §i dinamica structurii sociale

Dumitru Sandu

1. M igrafie §i mobilitate sociala

M obilitatea sociala, fertilita tea si m ortalitatea diferen- tiala sin t m ecanismele care due nem ijlocit la modificarea structurii sociale sub aspectul ei de compozitie sau distri- butie a populatiei pe grupuri sociale. Interesul, predom i­nan t in acest m aterial, pen tru rela tia d in tre schim barea structurii sociale si mecanismele sociodemografice m en- tionate nu trebuie in te rp re ta t in sensul unei subestim ari a im portantei cauzale a unor procese precum industriali- zarea, urbanizarea, dezvoltarea serviciilor, m odernizarea activitatilor economice, dem ocratizarea vietii social-poli- tice etc. La nivelul acestor procese se situeaza-principa- lele variabile „ultim e“ in lan tu l cauzal care duce la schim barea structurii sociale. R elevarea influentei lor spe- cifice este dificiM, in principal datorita caracterului m ul­tidimensional, modului concret-istoric in care ele contri- buie la m odificarea structurii sociale, precum si existen- tei unor efecte de interactiune in tre cei doi term eni ai relatiei m entionate. Ilustrativa pen tru com plexitatea a- j cestei relatii este in teractiunea din tre urbanizare si schim barea structurii sociale. In sens restrins, urbaniza­rea este inteleasa ca restructurare a raporturilor d intre ru ra l si u rban sub influenta orasului. In tr-o acceptiune mai larga, urbanizarea poate fi definita ca proces de di- fuzare si accentuare a caracteristicilor urbane in tr-u n teri- toriu dat, indiferent de sursa care genereaza respectivul proces (oras, organism statal etc.). Componenta social- culturala a urbanizarii — difuzarea valorilor culturale ale

orasului la sate — este m iul dintre factorii care contri- buie la schim barea structurii sociale din ru ral' prin sti- m ularea proceselor de m obilitate profesionala din agri­cultural in industrie, insotita, cel rnai adesea, de m igratie rural-urban . Aceasta din urm a poate fi privita ca o com- ponenta demografica a urbanizarii, in sensul ca duce la redistribuirea volumelor de populatie in tre oras §i sat. Sensul invers al relatiei — de la schimbari in structure sociala la urbanizare — poate fi evidentiat in legatura cu unele modificari produse in cadrul construit din rural. Astfel, cresterea ponderii categoriilor socioocupationale neagrioole in populatia rurala, in asociere cu urbaniza­rea culturala a acestei populatii, se reflecta si in stilul arhitectural-constructiv al locuintelor rurale.

P riv ita com parativ cu industrializarea, urbanizarea ac- tioneaza asupra schim barii structurii sociale mai m ult prin componentele ei culturale si prin m obilitatea sociala a populatiei decit p rin generarea unei mobilitati a pozi- tiilor sociale. D iferenta d intre cele doua tipuri de mobili­tate este esentiala pen tru intelegerea actiunii cauzale a diferitelor procese macrosociale, in raport cu dinamica structurii sociale. In schimb, procesele cu continut eco­nomic dom inant (industrializare, tertiaxizare etc.) se re- percuteaza asupra structurii sociale in prim ul rind prin interm ediul mobilitatii pozitiilor sociale i al mobilitatii populatiei in tre aceste pozitii.

M igratia contribuie la redistribuirea sociala a popu­latiei prin interm ediul m obilitati sociale, al fertilitatii si al m ortalitatii. In legatura cu aceasta relatie complexa, aspectul de m axim a vizibilitate in redistribuirea popu­latiei din tara noastra, in anii socialismului, este cel al m igratiei definitive de la sat la oras si al navetism ului sat—oras, realizate dom inant ca m obilitate sociala struc- turala de la categoria de taran spre cele de m uncitor, functional' si intelectual. Analizind comparativ contributia celor doua forme m entionate ale m igratiei la schim barea structurii sociale la nivel national poate fi avansata ipo- teza ca m igratia definitiva, fata de navetism, a contri- buit mai m ult la cresterea ponderii intelectualilor §i func- tionarilor in pbpulatia activa decit la sporul de pondere al categoriei sociale de muncitori. A ltfel spus, raportu l „m igranti definitiviw/„navetisti rural-urban", care in tra in categoriile „intelectuali-functionari“, este de asteptat sa fi fost mai mare decit acelasi raport pentru cazul ca-

190

tegoriei muftcitor, in anii ’60—*70. Tem eiul unei astfel de ipoteze il constituie evaluarile care au pu tu t fi facute pe baza datelor statistice de la ultim ele tre i recensam inte (1956, 1966, 1977)1. In perioada 1966— 1977, spre exem - plu, ponderea m uncitorilor in populatia activa a crescut de la 32,6% la 50,5%. A proxim ativ un sfert din aceasta crestere s-a realizat prin m igratie definitiva sat—oras (23,7%). M obilitatea sociala in trau rbana a contribuit la acelasi proces cu o in tensitate re la tiv scazuta (14,7%), iar m obilitatea sociala produsa in spa^iul ru ral explica mai m ult de jum atate (61,7%) din cresterea respectiva. Nu §tim exact cit din „in trarile netew in categoria muncitori, realizate de populatia rezidenta in ru ral, se datoreaza mo- bilitatii sociale taran-m uncitor insotita de navetism sat.— oras. Data fiind insa localizarea dom inanta a locurilor de munca din industrie in oras, se poate presupune ca na­ve tism ul sat—oras a fost forma principals de m obilitate sociala2 in traru rala cu influenza asupra cresterii ponderii categoriei de muncitori. P en tru aceeasi perioada, folosind aceeasi metodologie de estim are, a rezultat ca din totalul cresterii ponderii categoriilor sociale „intelectuali-func- tionari“ (cu 2,1%) numai 29% este explicate prin mobi­litate sociala produsa in spatiul rural, iar restul de 71% prin m igratie definitiva sat—oras. A stfel de regularitati s-au m anifestat ca tendinte, la nivel national. De- la o zona la alta s-au p u tu t inregistra o serie de ’ diferentieri in m anifestarea ei3.

Influenza m igratiei asupra structurii sociale prin in- term ediul fertilitatii diferentiale a fost mai putin anali- zata in lite ra tu ra noastra de specialitate. In acest spa^iu problem atic s-a rem arcat ca fertilita tea popula^iei rurale continua sa fie mai m are decit a celei urbane (desi va- lorile pe cele doua medii tind sa se apropie), dar ca nata- litatea urbana inregistreaza valori superioare fa ta de cea ru rala4. datorita in tineririi demografice produse in ora$e prin migra^ia tinerilor de la sat la oras. De asemenea, a

1 D . Sandu, Migralia si scliimbarea structurii sociale in mediul rural, In I. Matci, I. Mihailescu (coord.), Sa lu l romAnesc. Studii , Editura Academies, Bucurejti, 1985, p . 110.

2 Tineretul rural ’68, Editura Academ iei, Bucure^ti, 1970, p . 74.3 A. Fioares, Mobilitatea populajiei, Editura Junimea, Iasi, 1977,

p. 1 2 4 -1 3 0 .4 VI. Trebici, I. Hristache, Demografia ieritorala a Romdniei, Editura

Academiei, Bucureijti, 1986, p . 149.

191

fost re levat fap tu l ca transferu l de cum portam ente demo- grafice din ru ra l in u rban , prin in term ediul m igratiei, nu a fost a tit de putern ic pina in anii ’70 inc it sa duca la o crestere a fertilita tii in special In m arile centre u rbane de atractie a m igrantilor (Bucuresti, Timisoara, Brasov, Constanta, H unedoara etc.). Compozitia sociala a m igran­tilor (pondere m are de persoane cu niveluri mai rid i- cate de instructie si calificare) si costurile sociale ale in - tegrarii in noile localitati de rezidenta p ar sa fi fost p rin - cipalii factori care au dus la inregistrarea unei re la tii ne­gative, de inversa proportionalitate, in tre m igratia ru ra l- urbana si fertilita te u rbana5. T e n d in g de apropiere a nivelurilor de fe rtilita te in tre ru ra l $i urban are condi- tionari m ultiple. F ara a putea spune exact in ce m asura, se poate aprecia totu$i ca m igratia ru ra l-u rb an a fost una din aceste conditionari p rin com unicarea pe care a asigu- ra t-o in tre culturile u rbana si rurala.

Aceasta succinta prezentare a prineipalelor inform a- tii din lite ra tu ra noastra de specialitate in legatura cu re- la tia d in tre m igratie si s truc tu ra sociala face pregnanta necesitatea de a dezvolta o schem a analitica mai com- plexa, apta sa orienteze cunoasterea in acest dom eniu spre a r tic u la tii. mai fine ale schim barilor de s truc tu ra sociala, spre fatetele la ten te ale re la tiilo r respective. Nici m igratia nu este un fenom en a tit de u n ita r pe cit pare la prim a vedere, nici schim barile generate de catre aceasta in struc tu ra sociala nu sint realizate a tit de sim- plu pe cit lasa sa se inteleaga schema analitica ai carei term eni esenfiali s in t m igratia—m obilitatea sociala— struc­tu ra sociala.

Principiile care credem ca trebuie sa ghideze cerce- ta rea relatiei d in tre m igratie $i s truc tu ra sociala ar p u ­tea fi form ulate astfel:

a) considerarea in mod sistem atic a fertilita tii si m or- ta lita tii d iferentiale, a la tu ri, de m obilitatea sociala, ca variabile p rin care se exercita efectul m igratiei asupra struc tu rii sociale;

b) specificarea variabilelor in term ediary p rin care di- fe rite com ponente ale dezvoltarii social-economice si cu lturale influenteaza asupra mobilita^ii sociale si asu­pra fertilita tii (o specificare sim ilara se im pune si pen-

6 D. Sandu, FUixurile de migratie In Rom&nia, Editura A cadem iei, B ucuw sti, 1984, p . 149,

1 no

tr'u rnortalitate, d a r cu u n grad, m ai redus de necesitate, dato rita fap tu lu i ca, in dinam ica volum elor de p o p u la te pe categorii sociale sau pe un ita ti teritoriale , fertilita tea are in prezenb pen tru ta ra noastra, un rol m ult mai im ­p o rtan t decit m ortalitatea , in sensul ca prim ul fenom en pare sa aiba un caracter d iferentia l mai accentual decit cel de al doilea);

c) identificarea caraqteristicilor m igratiei re levan te pen tru dinam ica struc tu rii sociale;

d) identificarea principalelor cadre de referin ta sem - nificative p en tru efectele m igratiei asupra proceselor, fe- nom enelor si s truc tu rilo r de dezvoltare, astfel incit efec- tu l acesteia asupra structu rii sociale sa poata fi analizat in corelatie cu alte tipuri de efecte sociale ale m igratiei;

e) analiza m igratiei a tit in calitate de cauza a schim ­barii s truc turii sociale cit si ca efect al dinam ism ului spe­cific pen tru o s truc tu ra sociala data.

In continuare, vom incerca sa precizam citiva din te r- menii schemei analitice a rela tie i d in tre m igratie $i di­nam ica structurii sociale la nivel national, in conform itate cu aceste principii.

Ideea ca m igratia influenteaza asupra s tructu rii so­ciale p rin m ultip le variabile este foarte usor de acceptat si functioneaza ca prem isa sau „lucru de la sine in te les“ in d iferite contexte de cercetare a m igratiei. Pe cit de di- ficil, pe a tit de necesar este insa fap tu l de a identifica aceste variabile si de a le folosi efectiv in intelegereal di- nam icii structu rii sociale. P en tru realizarea unui astfel de obiectiv este u til sa incercam definirea setu rilo r de variabile in term ediare adecvate pen tru explicarea .mobi­lita tii sociale si a fertilijtatii in calitate de fenorhfene :ap*f ciale cu caracter d iferential (in funcde de categorii so­ciale si un ita ti teritoriale).

Principalele variabile in term ediare cu influenta asu­pra fenom enului de m obilitate sociala in tre g rupurile unei s truc tu ri sociale date sin t: a) n ivelu l $i- ean tita tea re la tiva a recom penselor si sanctiunilor sau jprivatiunildr asociate cu apartenen ta la un anum it grup; b) perrnea- b ilita tea sociala inteleasa ca sistem de norm e care faeili- teaza sau frineaza accesul la pozitiile grupulu i de re fe ­rin ta; c) in tensitatea com unicarii in tre perSoane din g ru ­purile com ponente ale struc tu rii sociale.

Un grup exercita o atracfie sociala cu a tit m ai m are cu cit. recom pensele asociate cu apartenen ta la acel g rup

193

sin t m ai m arl com parativ cu recom pensele pe care le poate asigura apartenen ta la alte grupuri ale aceleiasi structu ri sociale, cu cit s truc tu rile norm ative ale g rupu- rilor de origine si de destinatie sin t mai perm isive in ra - port cu persoanele care doresc sa treaca d in tr-un grup in altul, si cu cit tran sfe ru l de valori in tre g rupurile res­pective a fost m ai intens an terio r perioadei de referin ta p en tru care se inregistreaza m obilitatea.

Recompensele sociale vizate p rin actul de m obilitate pot fi a tit cele asociate stric t unei anum ite pozitii so­ciale (venituri, prestigiu ocupational, pu tere sociala, lo~ cuinta, acces la servicii sociale de calitate superioara, in- clusiv cele destinate ingrijirii §i instru irii copiilor etc.), cit §i cele legate de caracteristici ale grupulu i in ansam - blu (cultura specified de tip profesional, religios, etnic etc.). Este probabil ca m otivarea m obilitatii sociale prin recom pensele de u ltim ul tip se m anifesto m ai pu tern ic in cazul m obilitatii sociale insotita de m igratie defini­tiva decit in cazul m obilitatii sociale in cadrul aceleiasi com unitati locale.

O analiza com parative in tre m igratia dispersata si cea concentrata sau „in f lu x “6 perm ite avansarea unei ipo­teze „ in rud ite“ cu cea an terioara: este probabil ca in m igratia concentrata m otivatiile de m obilitate sociala aso­ciate cu caracteristici ale grupurilor de origine §i de des­tina tie in tervin in mai m are m asura decit in cazul m igra- tiei dispersate, realizata preponderen t in baza unor m oti­v a te al cdror obiect este in special dobindirea unor ca­racteristici de status (de tipu l „casatorit“ etc.).

Ambele ipoteze pornesc de la prem isa considerarii co- m unitatilor locale ca g rupuri sociale de m axim a re levanta pen tru deciziile de m obilitate sociala si de m igratie. Or, in cazul m obilitatii sociale neinsoUta de m igratie defi­nitiva, persoanele mobile pot fi m otivate de recom pense asociate statusului sau altor grupuri de referin ta , dar nu de cele legate de com unitatea de rezidenta. La rindu l ei, m igratia dispersata, care nu antreneaza un num ar m are de persoane si nu implica efecte de „contagiune sociala“, este mai probabil sa fie m otivata de factori individuali, nerelevanti pen tru g rupuri m ari de oameni, decit de fac­tori asociaU cu caracteristici de grup (cultura, servicii, in frastruc tu re etc.). P rin tr-u n ra tionam ent sim ilar se poate

6 D . Sandu, op, c i t , , 1984, p . 46— 49.

adm ite ca este de astep tat ca navetism ul sa aibS. in m ai m are m asura decit m igratia definitiva o m o tiv a te „de s ta tu s44 decit una „de g ru p “ (in sensul de „asociata cu caracteristicile colective ale unor anum ite g ru p u ri44). A la- tu ri de recom pensele asociate d iferitelor pozitii, perm ea- b ilita tea si com unicarea sociala au fost m entionate ca va- riabile im portan te pen tru m obilitatea sociala. Perm eabili- ta tea sociala este redusa in societatile pu tern ic segregate prin conflicte de clasa, cu sistem e in s ti tu tio n a l (de tipu l castelor) specializate in consfin tirea statusu lu i de p riv i- legiat sau de m arginal in s tru c tu ra sociala. D ar perm ea- b ilitatea poate fi scazuta nu num ai in tre g ru p u ri d iferen- tia te vertical, ierarhic. C irculatia poate fi redusa si in tre g rupuri etnice, religioase, de rudenie etc. aflate in con­flict pe tem eiuri exclusiv culturale. A ctivism ul social, mo- dernizarea sociala §i cu lturala , cre^terea productiv itatii m uncii sociale sin t exem ple de procese care due la cre$- te rea perm eabilitafii s truc tu rii sociale.

In baza experientei de com unicare d in tre g rupurile de origine si de destinatie sin t stim ulate fenom ene de omo- genizare cu ltu rala a acestora si de contagiune sociala in luarea deciziei de m obilitate. Prim ele evenim ente de m o- b ilita te in tre doua grupuri care an terio r nu au avut le- gaturi in tre ele au caracter de inovatii. Calea urm ata de fenom enele de m obilitate in tre aceste grupuri, in tim p, este sim ilara cu cea a oricarui proces de difuziune a ino- vafiei; are in tensitate m inim a la inceputul com unicarii in tre g rupuri, devine m axim a pe m asura accentuarii fe- nom enelor de contagiune sociala si se reduce iarasi in faza de sa tu rare a schim bului in tre grupuri.

In legatura cu fe rtilita tea diferenfiala ca variab ila in - term ediara pen trii schim barea s truc tu rii sociale, vom m entiona num ai fap tu l ca ea are, la rindu l ei, un set de variabile in term ediare specifice prin care se itransmjjte in fluen ta d iferitilor factori social-economici si cu ltu ra li asupra fenom enului in discutie. V ersiunea cea m ai cu- noscuta in legatura cu aceste variabile in term ediare este cea propusa de B lake si Davis si dezvoltata de F reed ­m an7. Principalele g rupuri de variab ile cu aceasta func- tie in m odelul respectiv sin t posibilitatea contactelor se-

7 Pentru o prezentare In lim ba romSna a m odelului B lake-D avis §i a dezvoltSrjlor sale vezi VI. Trebici, Demografia, Editura S tim tifica si Encidopedica, Bucuresti, 1079, p . 271—273.

xuale (form area si dezvoltarea cuplurilor si ruperea re- latiilor in in terior a acestora), expunerea la conceptie si m ortalita tea foetala. Fara a in tra in detalii in legatura cu acest model, vom avansa num ai ipoteza metodologica prin care sustinem ca modelul Blake-Davis pare sa fie mai adecvat pen tru nivelul individual decit pen tru abordarea com parative a fertilita tii cu date agregate pe g rupuri so­ciale si com unitati locale. In tr-o reform ulare a m odelului Blake-Davis, adecvate pen tru cercetarea com parative a fertilita tii in prdfil teritorial, variabilele in term ediare fe- nom enului respectiv ar putea fi: a) frecventa relatiilo r sexuale, b) eficien^a m ijloacelor contraceptive (difuzare, adoptare, mod de utilizare etc.) si c) num erul de copii doriti (in m edie pe o familie). M igratia influenteaze asu­pra acestor variabile §i, im plicit, asupra fertilita tii dife- ren tia le §i struc tu rii sociale, p rin consecintele pe care le are asupra s tructu rii pe virste, nuptia lite tii (intensitate, v irsta m edie la cesatorie etc.), d ivortialitetii, m odelelor cu lturale care reglem enteazd relatiile sexuale §i num arul de copii doriti, nivelul de instructie al popu la te!, pro- blem elor de locuire pe care le creeaza, precum si p rin costurile de in tegrare sociale pe care le implied.

C hiar si aceastd schite sum ard a m ecanism elor princare m igratia poate in fluen ta asupra s tructu rii sociale este suficientd pen tru a argum enta cd cercetarea rela tie i din- tre m igratie, pe de o parte , si m obilitate §i struc tu ra so-ciald, pe de altd parte, nu se poate face (eficient dinpunct de vedere metodologic) fara a lua in considerare fe rtilita tea diferentiala si variabilele in term ediare asociate m obilitatii sociale si fertilita tii in cadrul unor modele adecvate pen tru analiza com parative in profil teritorial.

O nuan tare a unui astfel de model de analizd se poate obtine coborind de la analiza m obilitatii ca fenom en social la considerarea ei ca evenim ent, ca schim bare de status identificabild la nivelul unei persoane date. La acest ul- tim nivel, m odelul de cercetare trebuie im bogdtit p rin includerea unor noi variabile in term ediare, adecvate nive- lului de analizd corespunzator. Astfel, la recom pense, per- m eabiiitate si com unicare sociald trebuie adaugate varia­bilele referitoane la resursele de m obilitate, tensiunile psihologice (nevoi-obligatii sau nevoi-aspiratii) si orien- tarile valorice. P en tru o persoana data, tend in ta de m o­bilita te sociala este cu a tit m ai m are cu cit s itua tia in

care se afla este caracterizata in m ai m are m asura p rin - tr-u n nivel rid icat al tensiunilor psihice pe care le su - porta §1 al resurselor de m obilitate, precum si p rih oriek-i ta rile valorice adoptate de respectiva persoana (inclusiv ca „definiri de situatie sociala11) favorabile actului de m obilitate. Recompensele, perm eabilitatea §i com unica- rea sociala constituie, in p lanul analizgi la nivel de indi- vid, variabilele de context care influenfeaza actul de mo­bilita te p rin interm ediul variab ilelor im ediate referitoare la resurse, tensiuni psihice si orien tari valorice,

Pornind de la m odelul teoretic m entionat, poate fi dez- voltata urm atoarea tipologie a m obilitatii sociale in func- tie de s tructu rile ei cauzale dom inante: 1) fam iliala (aso- ciata cu casatoria, divortul, coabitarea-decoabitarea, m i­gratia g rupulu i fam ilial, a dependentilor etc.); 2) ocupa- tionala sau pen tru m unca; 3) com unitara-locativa (aso- ciata cu locuinta, relatiile de vecinatate, serviciile sociale, in fras tru c tu ra com unitara etc.); 4) orien ta ta prin resurse de m obilitate (instructia scolara. calificarea profesionala, acum ularea de venituri); 5) conditionata cultural; 6) con- ditionata adm inistrativ-politic; 7) p rin constringere, fata de cea voluntara (in functie de n a tu ra tensiunilor psihice care influenteaza decizia de m obilitate); 8) p rin im itatie sau contagiune sociala.

In term enii acestei tipologii pot fi caracterizate difp-l rite le tipuri de m igratie, relev ind in acela§i tim p semrii- ficatia lor sociologica nem ijlocita. A stfel, cu titlu de exem - plu, m entionam ca navetism ul ?i m igratia ru ra l-u rb an pe distan(e m ari sin t asociate in principal cu m obilitatea pen tru m unca; m igratia ru ra l-ru ra l pe distante reduse se incadreaza m ai m ult in tipu l fam ilial de m obilitate so­ciala; m igrafia ru ra l-u rb an pe distan te reduse este aso- ciata cu m obilitatea com unitar-locativa in mai m are m a­sura decit m igratia pe d istan te m ari; m igratia d ispersata este asociata, mai m ult decit cea „in flu x 44, cu m obilita­tea fam iliala.

P en tru scopurile analizei de fafa m ai im portanta este insa specificarea unor tipu ri de m igratie tra ta te cu to- tu l sporadic in lite ra tu ra de specialitate datorita accesu- lui mai dificil la datele necesare p en tru estim area lor. Aceste tipu ri pot fi precizate prin particu larizarea unor categorii ale tipologiei cauzale a m obilitatii. In sfera de- plasarilor pen tru m unca se incadreaza si m igratiile sezo-

niere. M igratia sezoniera pentru munca, ind iferen t de categoria de populatie an trenata in acest tip de mobili­tate, are im portante consecinte economice la locul de so- sire, in prim ul rind, influentind perform antele de pro- ductie ale unitatilor economice de prim ire, dar si la ni- velul unitatilor economice de la locul de plecare (intre- prinderi neagricole, gospodarii fam iliale etc.), in al doi- lea rind. Atunci cind in acest fenomen sin t im plicati ele- vii de la scolile-rurale (mai ales), consecintele pot fi si de n a tu ra instructiv-educativa.

In sfera m obilitatii fam iliale si a celei com unitar-lo- cative ar putea fi incadrate si deplasarile de la parin ti la bunici (sau la alte rude) ale elevilor pe dura ta vacan- telor, sau ale copiilor de virsta prescolara. Acelorasi ti- puri li se subsum eaza si m igratiile „ascunse“ (neinregi- strare adm inistrativ) ale virstnicilor care vin sa locuiasca tem porar cu fiul sau cu fiica fie pen tru ingriiirea copii­lor mici, fie din motive de confort locativ, in anum ite perioade ale anului. In astfel de cazuri, efectele pot fi din cele mai diferite: usurarea sarcinilor gospodaresti ale cuplurilor tinere care prim esc aju torul virstnicilor (parinti sau bunici), accentuarea tensiunilor in cadrul fa- miliei de sosire ca urm are a cresterii densitatii de locuire si conlocuirii mai m ultor generatii, im bogatirea experien- tei de viata a copiilor care merg de la oras la sat sau de la sat la oras cu elem ente de cultura specifice altui m e- diu rezidential decit cel in care traiesc de obicei.

Turism ul poate fi localizat, din perspectiva structu ri- lor sale cauzale, in categoriile de m obilitate com unitar- locativa ?i m obilitate conditionata cultural. Efectele aces- tui tip de m obilitate teritoriala se inregistreaza, in p ri­m ul rind, la nivelul com unitatilor de sosire (ocupare a fortei de munca in servicii, cu caracter mai m ult sau mai putin sezonier, cresterea nivelului m ediu al veniturilor gospodaresti prin cazarea turistilor, modificari in cultura populatiei locale in sensul trecerii de la valori traditio- nale la valori moderne, schim barea peisajului etc.) si, in al doilea rind, la nivelul com unitatilor de plecare (difu- zarea inform atiei referitoare la diferite obiective tu ris- tice, a unor noi structu ri com portam entale asim ilate prin turism etc.).

2. Tipurile de migratie $i consecintele lor sociale

In cele ce urm eaza ne propunem sa extindem cadrul analitic sem nificativ pen tru re la tia m igratie-dinam ica structurii sociale in conform itate cu unul din priricipiil^ deja m entionate: in tegrarea acestei re la tii in seria efec1 telor sociale ale m igratiei.

Ca orice alt fenom en social bazat pe com portam ente individual-fam iliale, m igratia isi desfasoara influenta asu­pra diferitelor sfere ale vietii sociale prin interm ediul caracteristicilor ei de volum, in tensitate, ritm , selectivi- ta te !?i „tip“ (intelegind prin acestea modul caiitativ de realizare a fenom enului respectiv). Fiecare d in tre aceste fatete ale m igratiei pot avea efecte specifice, corelate. sau necorelate cu cele asociate celorlalte fatete. Principalele cadre de referin ta sem nificative p en tru analiza consecin- telor m igratiei, organizate in grupuri tem atice, sin t spa­tial si tim pul de produeere a fenom enului respectiv, do- m eniul de activitate sau de reproductie sociala, struc- turile ?i fenom enele definitorii pen tru aceste activitati si m igrantii in raport cu nonm igrantii. Efectele m igratiei pot fi analizate, deci, in principal in functie de urm a- toarele categorii s truc tu ra te in ju ru l cadrelor de refe­rin ta m entionate:

— spatiu: la locul de plecare (origine) — la locul de sosire (destinatie); i

— tim p: efecte sincronice sau in tirz ia te ale migratiei!, j efecte m anifeste fie in faza de inceput a difuzarii comP- portam entelor de m igratie fie cind procesul ajunge sa se desfSsoare cu in tensitate foarte m are, pe baza de ;conta- giune sociala, im itatie etc., sau in faza sa .,tirzie“, cind are deja o vechim e m are in spatiul de referintS ?i un volum redus (cele tre i etape nu sin t obligatorii in toate situatiile; atunci cind apar insa, pot avea caracteristici sim ilare cu cele inregistrate in procesele de difuzare a inovabei in care se distinge in tre adoptare tim purie, in­term ediary si tirzie a inovatiei);

— dom eniul reproducbei sociale: efecte la nivelul re- producerii volum elor si s truc tu rilo r demografice, activi- tab lo r economice, de refacere >a capacitabi de munca si de organizare social-culturala. In cadrul acestor domenii pot fi distinse efecte la nivelul structurilor, fenom enelor sau proceselor de reproductie (nobunea de fenom en social

1 oo

este u tilizata in sensul ei restrins de „clasa de eveni- m ente de acelasi tip, produse la nivelul unei m ultim i de indivizi sau de grupuri, in decursul unei perioade de referin ta date“ ; sensul ei larg se confunda cu cel al „socialului“).

— efecte la nivelul m igrantilor sau nonm igrantilor.D eterm inarea m axim a a unui anum e tip de efect de

m igratie in planul cunoasterii stiintifice se realizeaza atunci cind sin t luate in considerare toate cele pa tru tipuri de cadre "de referin ta m entionate. Fara a fi com­plete, aceste cadre He referin ta ne par a fi esentialul mijloc de realizare a unei „dezagregari“ a efectelor m i­gratiei, sim ilara cu cea praeticata in cunoasterea cauze- lor $i m odurilor de desfasurare a fenom enului respectiv.

Tipul de activ itate sau dom eniul reproductiei sociale ne pare a fi principalul cadru de referin ta in raport cu care pot fi analizate efectele m igratiei. In interiorul a- cestor tipuri pot fi realizate specificari in term eni de spatiu si tim p de producere a m igratiei si de populatie afectata de actul de m ig ra te (m igranti sau nonmigranti).

Cercetarea a relevat fap tu l ca m igratia ru ral-u rban a dus la cresterea demografica urbana si la m entinerea vrolum ului total al populatiei ru rale la un nivel relativ constant (datorita „jocului“ d intre sporul niatural si sol- dul m igratoriu), im batrin irea populatiei ru rale (a celei agricole, in special) si in tinerirea celei urbane, la cresterea natalita tii urbane si scaderea celei din rural, la fem ini- zarea forfei de munca ru rale si agricole, la cresterea nuptialitatii, d ivortialitatii si indicilor de activitate din urban in raport cu valorile comparabile din rural, la reducerea num arului si ponderii taranim ii §i a dim en- siunii medii a gospodariilor din rural. In legatura cu acest u ltim aspect s-a realizat o nuantare a imaginii glo- bale, pornind de la datele asupra coabitarii furnizate de ultim ele doua recensaminte®.

Inform atii mai detaliate in legatura cu consecintele specifice ale diferitelor tipuri de m igratie rezulta din analizele pe care am p u tu t sa le in treprindem asupra flo- tantilor, navetistilor, m igratiei anuale si m igratiei pe du- ra ta vietii9. Astfel, restringind abordarea num ai la sfera

8 D . Sandu, op. cit., 1985.9 D . Sandu, Dezvoltarea socioteritoriala in Rom&nia, Editui'a Aca-

dem iei, Bucuresli, 1987.

200

fenom enelor sociale bazate pe com portam ente individual- fam iliale (categorie pe care o distingem de cea a feno­m enelor sociale m anifeste la nivelul altor grupuri decit faniilia) au p u tu t fi form ulate urm atoarele regularitati em pirice (valide ca descrieri ale situatiei din t ara noas- tra la mijlocul deceniului al optulea si ca ipoteze pen tru o perioada m ai larga care include cel putin etapele 1962/ 1963 — 1970 si 1971 — 1978/1982 ale evolutiei m igratiei):

— fenom enul de nup tia lita te in u rban sporeste ca in- tensitate re la tiv sincronic, sau cu o in tirziere foarte mica, in raport cu cresterea in in tensitate a ratelor ultim ei mi­gratii (estim ata p rin num arul flo tantilor desem nati in statistica noastra si ca „m igranti cu schim barea resedin- te i“). M igratia pe durata vietii, in care sint cum ulate e'venimente legate de schim barea domiciliului produse in perioade diferite, coreleaza la un nivel mai redus (decit indicii ultim ei m igratii) cu ra ta nup(ialitatii;

— divor(ialitatea in urban este asociata acelorasi fe- nomene de m igratie ca si nuptialita tea, desi la un nivel mai redus;

— o valoare ridicata a navetism ului ru ral-u rban con- tribuie la reducerea em igrarii definitive din ru ral in urban si, p rin aceasta, la reducerea nup tia lita tii in urban;

— nu exista diferente sem nificative in tre intensitatea cu care m igratia pe mica distanta influenteaza asupra nuptialitatii fata de influenta sim ilara a m igratiei la m are d istanta (interjudeteana). Constatarea (form ulata in func- tie de valori ale m igratiei pe du ra ta vietii) contravine oarecum astep tarii teoretice de a in reg istra o influenta sporita a m igratiei pe d istante reduse, considerata de obicei ca fiind asociata in m ai m are m asura cu nup tia li­tatea decit m igratia la m are distanta. Date dezagregate asupra ultim ei m igratii in functie de criteriile u rban -ru ra l si in tra judetean-in terjudetean vor putea perm ite eluci- darea acestei probleme.

Desfasurind analiza a tit in term eni de fenom ene cit si de struc turi ale dezvoltarii in profil teritorial, a rezul- ta t o serie com plem entara de regu larita ti referitoare la consecintele m igratiei sau la relatiile ei functionale (cele in care aceasta este a tit cauza cit si efect): j

— navetism ul sat—oras este unul d intre cei mai pm- ternici determ inanti directi ai fem inizarii fortei de munca din agricultura. Ambele fenomene, navetism ul si fem ini- zarea, se aflS, la rindul lor, in principal sub influenta

201

niveiului de venituri din C.A.P. Cu cit acest nivel este mai rid icat in tr-u n judet, cu a tit navetism ul ru ra l-u rban este mai redus ca in tensitate in acel judet, iar ponderea fem eilor in to talu l fortei de m unca din agricultura coo­peratista este m ai mica. Desigur, asupra respectivelor fenomene actioneaza si alti factori cu in tensitate mai redusa sau neinclusi in cercetarea ale carei rezultate le raportam . Oricum, datele respective indica o influenta superioara a navetism ului asupra fem inizarii fortei de m unca din agricultura in rapo rt cu cea exercitata de alte fenomene ale m igratiei.

In cadrul aceleiasi cercetari la care ne-am referit an­terior, a fost posibila obtinerea unui plus de inform atii in legatura cu influenta specif ica a diferitelor tipuri de m igratie — considerate ca si cum ar fi independente in ­tre ele pen tru a m axim iza efectul lor specific asupra d iferitelor componente ale structurii sociale. Aceasta din urm a a fost considerate sub aspectul d istribuirii popula- tiei in functie de categoria sociala (muneitor, taran, in- Itelectual'/functionar), nivelul de instructie (absolventi Scoala prim ara, absolventi ai unor §coli de invatam int superior), nivelul m ediu al veniturilor (din agricultura cooperatista si pen tru personalul m uneitor din judet) calitatea fortei de munca din agricultura cooperatista (grad de feminizare). Fara a m ai in tra in detaliile teh- nice ale analizei, precizam num ai inferenfele care pot fi derivate pe baza ei si in legatura cu relatia d in tre m i- grafie si struc tu ra social^;

— m igratia ru ra l-u rban pe distanfe m ari (interjude- tene) este principalul flux care a contribuit in anii ’70 la redistribuirea populatiei active in tre categoriile sociale de taran si de m uneitor: judefele cu im igrare puternica in urban din comunele din alte judefe erau caracterizate prin pondere m are a m uncitorilor si respectiv pondere redusa a taranilor in to talu l populatiei active;

— distributia populatiei in functie de nivelul de in- structie si apartenenta la categoriile intelectuali si functio- nari este in fluentata in m ai m are m asura prin m igratia ru ral-u rban pe distante reduse (in cadrul aceluiasi judet) si prin m igratia „de data recenta“ (a flotantilor) decit prin alte tipuri de m igratie (cele pe distante m ari, reali- zate in form a definitiva, nu ca flotant, sau m igratia de tip naveta);

202

— ocuparea populatiei in sectorui ae siax este m - fluentata in principal p rin m igratia pe distante m ari de tip ru ra l-u rban sau ru ra l-ru ra l;

— distribu^ia personalului m uncitor pe ram uri de ac­tiv itate este determ inate cu in te n s i ty apropiate a tit de m igratia interjudeteana, cit si de cea in trajudeteana de tip ru ra l-u rban sau ru ra l-ru ra l;

— navetism ul ru ra l-u rb an influenteaza in principal fe- m inizarea fortei de m unca din agricu ltura §i d^zvoltia relatii de in teractiune mai m ult cu distribu^ia populatifi in functie de nivelul veniturilor din agricultura decit cu celelalte componente ale s truc tu rii sociale.

T ipurile de consecin^e ale m igratiei evocate in ana- lizele anterioare sin t serios lim itate de tipurile de m igra­tie care au fost avute in vedere, delim itate la rindul lor, in buna m asura, in functie de tipurile de date em pirice disponibile.

3. S tructuri socia le $i fen o m en e d em o g raficein perspective! eco lo g ica

Foarte m ulte din analizele in treprinse asupra cauzelor sau consecintelor migratiei* prom oveaza un gen de s t r u c ­turalism abstract". Relatiile de tip cauzal in care pste im plicata m igratia sin t in tegrate in tre ele in structuri mai m ult sau m ai putin complexe. In acest fel se poate determ ina in ce domenii sin t situate d iferitele cauze sau consecinte ale m igratiei precum si cit de consistente sau puternice sin t relatiile care implica m igratia. G dntexm l in care functioneaza structu rile care rezulta din eonec- tarea re latiilo r respective este insa foarte putin specificat.

P en tru analiza efectelor m igratiei am considerat cam fiind relevante cel putin p a tru tipuri de cadre de re ferin ­ta: spatiul, tim pul, dom eniul reproductiei sociale si sta- tu tu l rezidential al populatiei (m igranti/nonm igranti). D iferitele cercetari pe care le-am sin tetizat in subcapi- tolul anterior au accentuat asupra dom eniului de repro- ductie ca principal cadru de referin ta in acest sens. Tim ­pul este evocat tangential num ai, p rin precizarea ca m a-

* Inclusiv cele la nivel national din iucrarile noastre anterioare, Fluxurile de migratie in Rom&nia si Dezvollarea sociotcritoriala in Romania.

203

jo ritatea datelor folosite se refera la mijlocul deceniului al optulea. Spa^iul este luat in considerare p rin referire la diferen(ele specifice ale em igrarii (efecte la locul de plecare) fata de cele ale im igrarii (efecte la locul de sosire). Efecte d iferentiate pentru m igranti si nonm igranti sin t num ai presupuse, fara a fi argum entate si detaliate in baza unor date empirice. Nu este vorba de o simpla neglijare a contextelor respective, ci pu r si simplu de un efect pe care fondul de date disponibile 1-a avut asu­pra orientarii cercetarilor in acest domeniu. Din cauza gradului foarte m are de agregare a datelor de baza, s-a ajuns frecvent la prom ovarea acestui gen de s truc tu ra­lism abstract care prezinta o serie de relatii semnificative, dar fara a specifica in suficienta m asura particularitatile contextului lor spatio-tem poral. Acela§i mod de lucru a fost adoptat, din m otive similare, si in analiza consecin- telor structu rii sociale.

In incercarea de a contribui la depasirea unor lim i- tari de acest gen, prezentam un mod de specificare spa- tiala a unor indicatori ai structurii sociale §i fenom ene- lor de migratie.

Regiunile istorice, judetele si mediile rezidentiale sint principalele categorii de unitati folosite in lite ra tu ra noas- tra de specialitate pentru analizele demografice si ale structurii sociale in profil teritorial. D atorita bazei de date folosite si a m etodelor utilizate, inform atiile rezul- tate din astfel de analize sint extrem de semnificative, in special pentru a indica existenta unor diferentieri te rito ­riale ale structurii sociale si ale fenom enelor demografice. Necesitatile resim (ite in acest domeniu de cercetare vi- zeaza a tit m ultiplicarea tipurilor de categorii teritoriale de analiza (tip de oras, tip de subregiune istorico-geogra- fica, localizare geografica, zona social-economica etc.), cit

^si m asurarea in tensitatii legaturii in tre un anume tip de unitate teritoriala i anum ite caracteristici sociodemo- grafice.

Pe linia acestor necesitati, in concordanta cu obiecti- vele specifice ale acestui m aterial, vom urm ari in conti- nuare variatia structurii sociale si a fenom enelor demo­grafice in functie de m arim ea orasului, regiunea istorica si localizarea geografica a asezarii. Toate aceste trei cate­gorii ale analizei teritoriale vor constitui, p rin conjugarea lor in diferite moduri, contextul socio-spatial al fenom e­nelor si structurilo r alese ca obiect de analiza.

204

Ipoteza de la care- plecanv este ca ro iu i iunaam em ai. in d iferentierea sociala si demografica u rbana revine cate­gories de m arim e a orasului. Localizarea geografica a ora- sului este probabil ca diferentiaza (prin interm ediul ca- racteristicilor de m ediu social-cultural care ii sint asociate) foarte pu^in fenom enele si structurile demografice si so­ciale. In legatura cu regiunea istorica este de astep ta t10 o contributie foarte inegala a acesteia la diferentierea so- ciodemografica, in functie de tipul de fenomen sau de structure cu care este pusa in re la te .

M arim ea orasului o consideram in trei ipostaze:— categoria de m arim e: orase m ari (cu peste 100 000

iocuitori, exceptind Bucurestiul); orase mijlocii (50 000—| 99 999 Iocuitori); orase mici (20 000—49 999 Iocuitori). De! obicei, in com parafiile interna^ionale se considera ca orase mijlocii cele cu populatie in tre 20— 100 de mii. Am con- siderat ca pentru analiza vietii sociale in in terioru l tarii noastre aceasta grupare este m ult prea larga si ascunde diferen(;ieri foarte im portante. De aceea am adoptat cla- sificarea m entionata;

— m arim ea actuala a orasului sub aspectul num a- rului de Iocuitori (la nivelul anului 1985, pentru care sint inregistrate si valorile indicatorilor demografiei la care ne voan referi);

— m arim ea anterioara a orasului (la nivelul anului 1966) considerata tot sub aspectul num arului de Iocuitori. Cu cit un oras a fost mai m are in trecu t (1966) fata de momentul prezent (1985) cu atit este mai probabil ca acesta sa fie m ai urbanizat, sa aiba Un grad mai m are de

" cristalizare a s truc tu rilo r socioculturale specific urbane.In term enii acestei distinctii poate fi form ulate ipo­

teza ca pen tru aceeasi categorie de m arim e a oraselor fe­nomenele demografice sin t asociate m ai m ult cu m arim ea anterioara a localita(;ii (cu experienta ei de urbanizare decit cu cea actuala.

In tabelul 1 este prezentata o prim a im agine a dife ren tierii sociodemografice pe categorii de orase. .

Inainte de a trece la problem ele de in terpre tare , pen tru fam iliarizarea cititorului cu datele, sa men(:ionam un exem plu de citire a lor. In orasele mijlocii personalul m uneitor la 1 000 Iocuitori a fost cu 3,5% mai m are decit in orasele mari. In schimb, in rapo rt cu aceeasi categorie

30 Vezi VI. Trebici, I. llristache, op. cil., 1S86,

205

mmm » l M i ~ -? yt <t t > * y M » 1 m n M *V f n i "-«* H ^ i .< - | W « * » « * * « M -* * - - . , -* m * *4*+A 49 • * I M M r. . )n » ! 1 ^

fmm * fi rnmm m nm+mm mm **M +mmpn_ , _

A M M A i * « MVWUil 0 M |« * M M n ***• M ^ l M » «* W M M M I i m 09 m M ** P*T ifri * t p a n # h *m **n» t I n ip

-«■ m »p i * ••■ * •» **** -n n n .-pi» ■— ■» r - i *• * k§ tm *s+m *> * m

-? r - T T T T T gT i n n i t p^1 "*** * * *f l v T p X n

W M W • A P M n tu * M M «n mm mm am

I P P

s r r :m u m 11 » m n

P

p

•I M -I 5 - - 5 S

5 T V S -

'J U S

♦ « « • ! ■ » • « m m ** x z jr u ijr v r

eta

ita

tt

t

i-u ctu.eiasi um p, cu categona de m arim e a p ra§u lu i- (pre­cum regiunea istorica si vechim ea urbanizarii), sint res- ponsabili pentru aceasta diferentiere.dem ografica mai ac­centuate decit cea sociala. ;

Im igrarea cea mai puternica se inregistreaza in ora­sele mijlocii. De§i valorile dm tabel sint pen tru un sin- gur an, este foarte probabil ca pa ttern -u i de m igratie pe tipuri de localitati nu se schimba de la an la an. Cores- punzator, este de asteptat ca sosirile definitive (deci nu cele de flotanti)- sa fi fost inregistrate in orasele mijlocii pe to t parcursul anilor ’80. D atorita faptului ca tinerii sint dom inanti in fluxul de m igratie ru ral-urban , aceste orase au ajuns sa aiba o structura de v irsta mai in tine- rita decit celelalte. Pe seama acestei in tineriri trebuie pusa„ §i valoarea m axim a a natalitatii din orasele respec­tive. (Valoarea medie a indicelui respectiv era pentru orasele m ari de 15,36%o, iar pen tru cele mijlocii de 19,65%0.) In afara de s tructu ra de v irsta asociata cu migratia, di~ ferentierea in terurbana a natalitatii este influentata, de- sigur, si de strueturile sociale specifice (ponderi sporite de intelectuali si functionari in orasele m ari, de m unci- tori in orasele mijlocii si de agricultori in cele mici). Aceeasi structura de virsta in tinerita din orasele mijlocii explica nivelul redus al m ortalitatii generale (cu 14°/o mai mica decit in orasele mari).

Dat fiind faptul ca in m ajoritatea lor sint „inchise“, orasele m ari au si cel mai m are num ar de flotan(i.

Spre deosebire de fenornenele vitale (natalitate $i m or- talitate), nuptialita tea §i divortialitatea par sa fie mai putin asociate cu m igratia si structu ra de virsta, Desi ora­sele m ari nu sint cele mai tinere sub aspectul d istributiei pe v irste a populatiei, ele au totusi cea mai ridicata ra ta de nup tialita te si de divortialitate. Intensitatea miscarii m atrim oniale se pare ca difera in tre orase mai m ult in asociere cu factorii culturali, decit cu cei biologici (struc­tura pe virste). Cel putin in cazul d ivortialitatii acest fapt este evident: orasele mici, in care traditia este inca pu­ternica, au o ra ta foarte redusa de d ivortialitate (l,60%o fata de 2,59%0 in orasele mari). P en tru miscarea m atri- m oniala un rol sem nificativ ar putea sa aiba si structura fondului locativ, in sensul ca o densitate de locuire spo- ritS poate favoriza valori reduse de nuptia lita te si de in- dici ridicati de divortialitate. (Ipoteza v a trebu i sa fie exam inata in tr-un alt cadru, cu toate datele necesare,

208;

pentru a. eontroia mriueitva -tu-iut :dul locativ, asupra m iscarii m atrim oniale.) i !|. .

V ariabila m ortalitate, infantlla, ex trem .de sem nifica- 1 tiva pen tru calitatea .victii, ahdiea o ierarhie :in .care: si-r tu a p a cea m ai buna o au orasele m ari. . •

Din toata prezentarea an terioara rezulta cu claritate specificitatea sociala si demografica a celor trei categorii de ora§e: nici unul din tre indicatorii din tabelul 1 nu are acelea^i valori pen tru respectivele categorii.

Pe de alta parte, coeficientul de variatie indica dife- rentieri, considerable uneori, si in cadrul aceluiasi tip de orase. Vom incerca sa lam urim in continuare dacS aces­te varia^ii s in t asociate sem nificativ cu celelalte cate­gorii ale analizei te rito riale (ecologice) pe care le-am m en- tionat: m arim ea actuala a orasului, m arim ea sa ante­rioara, regiunea istorica si localizarea geografica (conform metodologiei utilizate de D.C.S., aceasta a fost clasificata in cinci categorii: cimpie, cimpie-deal, deal, deal-m iuite, m unte).

. In ansam blul lor, d iferentierile de strUctura sqciala in cadrul aceleiasi categorii de orase sin t asociate slab cu criteriile ecologice m entionate. Corelatiile sem nificative din punct de vedere statistic, s in t prezentate in tabelul 2,

Tii be I 2 Corelnfll sem nificative Intre variabile ecologice fi variabile. ale structurii sociale . ..

Categoria de orafe Re la p i sem nificative. Coeficient de coreiafie

Orape mari mfirirriea aGtual& a orafnlui:(21 orafe, exc lu - (1985)

siv Bueurefti) — cu personal In Industrie —0,19

O rafemijlocii— cu personal in serv ic ii

'* m&rimea anterioarfi a orafului0,49

(24 orafe) • (■1-966):— cu to ta l personal m uneitor , - 0 ,4 1

* marimea actuala a orafului:— cu p o p u la te In agricultura —0,42

* localizarea orafului in Moldova;- _ cu personal in Industrie

— cu personal in serv ic ii * localizarea orafului in zona

intracarpatica:

0,41-- 0 ,4 0

— cu personal muneitor - 0 ,6 0— pondere m uncitori iO .6 2

Orase miei (esarrtion. de30 orafe)

hi au.enisi lim p, cu categoria de m arim e a ora§ului , (pre~ cum regiunea istorica si vechim ea urbanizarii), sint res- ponsabili pentru aceasta diferentiere demografica mai ac­centuate decit cea sociala. :

Im igrarea cea mai puternica se inregistreaza in ora­sele mijlocii. Desi valorile din tabel sin t pen tru un sin- gur an, este foarte probabil ca pattern -ul de m igratie pe tipuri de localitafi nu se schimbS de la an la an. Cores- punzator, este de astep tat ca sosirile definitive (deci nu cele de flotanti)r sa fi fost inregistrate in orasele mijlocii pe to t parcursul anilor *80. D atorita faptului ca tinerii sint dom inanti in fluxul de migrafie ru ral-u rban , aceste ora$e au ajuns sa aiba o structura de v irsta mai in tine- rita decit celelalte. Pe seama acestei in tineriri trebuie pusa, si valoarea m axim a a natalitatii din orasele respec­tive. (Valoarea medie a indicelui respectiv era pentru orasele m ari de 15,36%o. iar pentru cele mijlocii de 19,65o/fl0.) In afara de structu ra de v irsta asociata cu m igratia, di- ferentierea in terurbana a natalitatii este influenfata, de- sigur, si de structuriie sociale specifice (ponderi sporite de in telectuali si fu n c tio n a l in orasele m ari, de m unci- tori in orasele mijlocii si de agricultori in cele mici). Aceeasi structura de virsta in tinerita din orasele mijlocii explica nivelul redus al m ortalitatii generale (cu 14% mai mica decit in orasele mari).

Dat fiind faptul ca in m ajoritatea lor sint „inchiseu, orasele m ari au si cel mai m are num ar de flotanti.

Spre deosebire de fenornenele vitale (natalitate si m or- talitate), nuptia lita tea si divortialitatea par sa fie mai putin asociate cu m igratia si structura de virsta. Desi ora­sele m ari nu sin t cele mai tinere sub aspectul d is trib u te ! pe virste a populatiei, ele au totusi cea mai ridicata ra ta de nuptialita te §i de divortialitate. Intensitatea m iscarii miatrimoniale se pare ca difera in tre orase m ai m ult in asociere cu factorii cultural!, decit cu cei biologici (struc­tu ra pe virste). Cel pufin in cazul divortialitStii acest fapt este evident: orasele mici, in care tradifia este inca pu ­ternica, au o ra ta foarte redusa de divortialitate (1,60°/UD fata de 2,59%o in orasele mari), P en tru m iscarea m atri- m oniala un rol sem nificativ ar putea sa aiba si s tructu ra fondului locativ, in sensul ca o densitate de locuire spo- ritS poate favoriza valori reduse de nup tia lita te si de in- dici ridicati de divortialitate. (Ipoteza va trebu i sa fie examm atS in tr-u n alt cadru, cu toate datele necesare,

208;

pen tru a :eon tro ia lnriuereia axtuidul locativ ,.asupra m iscarii m atrim oniale.) i ...

. V ariabila m ortalitate infantila, ex trem .de sem nifica- tiva -.pentru calitatea vjefti, indica o ierarh ie m .care .s ir tu a tia cea m ai buna o au orasele m ari.. ■

Din toata prezentarea an terioara rezulta cu claritate specificitatea sociala §i demografica a celor trei categorii de ora§e: nici unu l d intre indicatorii din tabelul 1 nu are acelea§i valori pen tru respectivele categorii,

Pe de alta parte, coeficientul de variatie indica dife- rentieri, considerab le urjeori, si in cadrul aceluiasi tip de orase. Vom incerca sS lam urim in continuare daca aces­te variatii s in t asociate sem nificativ cu celelalte cate­gorii ale analizei teritoriale (ecologice) pe care le-am m en- tionat: m arim ea actuala a ora§ului, m arim ea sa , ante­rioara, regiunea istorica si localizarea geografica (conform metodologiei u tilizate de. D.C.S., aceasta a fost clasificata in cinci categorii: elm pie, cimpie-deal, deal, deal-m unte, m unte).

. Ill ansam blul lor, difereritierile de structu ra spciala in cadrul aceleiasi categorii de orase sin t asociate slab cu criteriile ecologice men^ionate. Corela^iile sem nificative din punct de vedere statistic, s in t p rezentate in tabelul ,2.

- , . 1 T-abet 2 Corelafii somninesitive iulre vnrinbile eeoloylce }

§1 variabile. ale .structurii sociale 1

Categoria de ora?e R eIap i sem nificative C oeliclent de corelafie

Ordje mari .marimea actuals a ora?ului;(21 ora?e, exc lu - (1985)

siv Bncurejti) — cu personal In Industrie - 0 ,4 9— cn personal In se r v ic il • 0 ,49

Orafe mijiocii * m3 rime a anterioar;! a ora?ului(24 orase) : (1966); :

— cu tota l personal muncit&r . - 0 ,4 1 ,* m irim ea actu als a ora?ului;

— cu p o p u la te in agricultura - 0 ,4 2* localizarea ora$Ului In Moldova;

— cu personal in Industrie 0,41— cu personal in serv ic ii '. : - 0 ,4 0

* localizarea ora^ului In zonaintracarpatic5:— cu personal m unci tor - 0 ,6 0— pondere muncitnri —0,62

Or«je m i d •(esa ntion. de30 ora.^e) '

n e iap n e a n ten o a rt au fost selectate in functie de in* tensitatea lor m axim a d in tr-un to tal de 75 de coeficien+i de corelatie (5 variabile ale structurii sociale X 5 varia­bile ecologice X 3 tipuri de orase). Cu aju torul lor in- cercam generarea unor ipoteze, „citind“ realitatea numai pe liniile ei esentiale.

Orasele cu m axim a specificitate regional^ sub aspec­tu l structurii sociale s in t cele mijlocii. P en tru acestea, se inregistreaza in Moldova, in special, o pondere sporita de personal muncitTor in industrie §i un nivel redus al ocu- parii populatiei in sectorul serviciilor. Tipice in acest sens sin t orasele Vaslui, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Roman, B ir- lad, Suceava si Focsani, care au o s i tu a te foarte apro- piata de m edia pe (ar5:

D intre orasele mijlocii intracarpatice, tipice sub as­pectul structurii sociale (num ar redus de personal m un- citor si de m uncitori in raport cu populatfa totals) sint Alba Iulia, Turda, Deva, Lugoj §i Sf. Gheorghe.

D iferitele regularitati inregistrate in acest domeniu se subsumeaza, in bunS m asura, tendintei mai generate de m anifestare a unei omogenitafi a compozitiei sociale, do­m inate de tertiarizare in stadiile avansate de urbanizare, de ocupare industria ls in cele de tranzitie §i de ocupare agricola in cele de urbanizare incipient^. Orasele mijlocii sint, in m ajoritatea lor, m ai apropiate de cel de-al doilea tip menfionat, ia r cele mici de cel de-al treilea. Eteroge- nitatea m axim s in functie de sectorul de activitate (pri- mar, secundar, terfial) este atinsa in orasele mijlocii aflate, predom inant, in tr-o faza interm ediary sau de tran - zi^ie a urbanizarii.

P en tru varia tia fenom enelor demografice in cazul ace- leia§i categorii de orase este sem nificativ cazul natalitS- tii. Din acest ultim punct de vedere, orasele m ari sin t foarte diferite in tre ele (tabel 1, col. 3). Valori m axim e ale natalitatii se in reg istrau (in 1985) la Botosani (24,3%o) si Bacau (19,2%c), iar cele minime la A rad (11,6%0) §i Timi­soara (12,7%o). (Valorile aceluiasi indice pe total orase in judetele respective sin t foarte apropiate de cele men^io- nate, conform datelor publicate in Anuarul statistic.) Exemplele m enfionate sin t relevante nu num ai pentru am plitudinea natalitatii in tre orasele m ari, ci si pentru regularity file care guverneaza respectiva variafie in ca­drul acestei categorii de orase: natalitatea tinde sy fie mai ridicaty la cele din Moldova (r = 0,55) §i la cele situate

210

la o a ltitud ine inai m are (r = 0,51); valonle aceiuia§i m - dice tind sa fie m ai coborite pen tru orasele cu p o p u la te m are in 1985 (r = —0,50), p en tru cele cu grad de u rban i- zare ridicat estim at prin m arim ea populatiei in 1966 (r = — 0,62) si p en tru cele localizate in arcul subcarpatic (r = —0,32). Desigur, toate variabilele ecologice men^ionate nu sin t cauze ale natalitatii, ci indicatori pen tru diferite com- plexe cauzale. Regiunea istorica, m arim ea anterioara a localitatii si am plasarea ei geografica sin t in mod special relevante pen tru dim ensiuni culturale ale vietii, pen tru rnoduri de v iata specifice. Din aceasta perspective, nata- litatea apare ca un fenom en demografic puternic in tegrat in specificitatea ecologica a m odurilor de viata.

A soderea natalita tii cu indicii ecologici m entionat 1 este mai redusa in cazul oraselor mici si mijlocii. In con- secinta, poate fi form ulate ipoteza ca determ inarea cultu- rala a natalitatii este mai puternica in orasele m ari decit in cele mici §i mijlocii.

P en tru toate cele trei categorii de ora$e natalitatea este corelata negativ cu m ortalitatea (in 1985 pen tru ora­sele m ari r = —0,56, pen tru cele mici r = —0,47). Din analize an terioare12 stim cS o astfel de re la te este sem- nificativa pen tru fap tu l ca structu rile pe virste influen- teaza! cele doua fenom ene vitale m ai m ult decit ra te le specifice de nata lita te si m ortalitate pe v irste (asociate, la rindul lor, cu modele cu lturale specifice). Deci $i pen­tru orasele m ari na talita tea este determ inata ho tarito r de structura pe virste a populatiei, desi exista suficiente semne si pen tru o in terventie sem nificativa a factorilor culturali in aceasta struc tu ra actuala.

P en tru o im agine de ansam blu a condition&rii ecologice a fenom enelor demografice (valori p en tru 1985) pe tipuri de ora§e, datele din tabelul 3 sin t elocvente p rin ele insele:

Tabel 3 Coreln|il sem nificative intre variabile ecologice 'si variabile demografice

Categoria de ora$e

R ela tii sem nificative Coeficient de corela(ie

1 2 3

Orase mari * mfirimea actuals a ora^ului(1985):— cu natalitatea - 0 ,5 0— cu im igrarea - 0 ,6 3

12 D . Sandu., op. cit., 1987, p . 1 1 3 -1 1 4 .

211

Tabelul 3 (con tinuare)

1 2 3■

— cu emigrarea —0,43— cu migratia net3 - 0 ,5 1— cu flotanti 0,75— cu nuptialitatea 0,50

* marimea anterioara a orafului(1966V.

— cu natalitalea - 0 ,6 2— cu m ortalitatea 0,50— cu imigrai'ea - 0 ,7 0— cu emigrarea - 0 ,6 2— cu flotanti 0,75— cu nuptialitatea 0,59

* ora? in Moldova:— cu natalitatea 0,55— cu m ortalitatea —0,49— cu migratia neta 0,44

* ora? intercarpatic:— cu m ortalitatea 0,52— cu emigrarea 0,50— cu nuptialitatea 0,55

* localizare geografica:— cu natalitatea 0,51— cu m ortalitatea - 0 ,4 7— cu imigrarea 0,51

Ornje mijlocii * marimea anterioara a ora?ului— cu natalitatea - 0 ,5 8— cu imigrarea - 0 ,6 2— cu migratia netfl - 0 ,6 2— cu flotanti - 0 ,5 0

* oras intracarpatic:— cu emigrarea 0,46

* localizare geograficS:— cu nuptialitatea 0,44— cu divortialitatea 0,42

Orase mici * marimea anterioara a orasului:— cu m ortalitatea 0,44

* oras din Moldova:— cu flotanti - 0 ,3 9

* ora? intracarpatic:— cu migratie net& - 0 ,4 1

* localizare geografici;— cu emigrarea 0,47— cu migratia netS - 0 ,4 8— cu. nuptialitatea 0,39— cu m ortalitatea infantila 0,56

212

Datele anterioare releva din plin fap tu l ca dem ogra- fia ora§elor m ari este c o n d itio n a l ecologic pe m ai m ulte „fireM decit cea a ora$elor mici §i mijlocii (cOmparS nu- m arul de coeficienti de corelatie re tinu ti ca sem nificativi pentru fiecare tip de oras).

Ipoteza pe care o form ulam la inceputul acestui sub- capitol in legatura cu rolul hotSritor al mSrimii ora^elor in diferen^ierea fenom enelor demografice este elocvent ilustrata in cazul natalitStii. V ariatia na talita tii in tre cele trei tipuri de ora$e (mari, mijlocii §i mici) este m ult m ai m are decit in cadrul respectivelor categorii. Rezultatele analizei de varian ts sin t edificatoare in acest sens: dis- persia estimatS a natalita tii in tre tipurile de ora$e era pen tru anul 1985 de 106,47, ia r in cadrul categpriilor res-j pective de 9,84. FScind raportu l d in tre prim a $i ultimaj cifra rezulta valoarea 10,83, sem nificativa statistic. N u- m arul total al orasjelor analizate fiind 75, ia r num arul de grupari 3, rezulta o valoare teoreticS a testu lu i F2,72 = 3,14 pen tru nivelul de sem nificatie de 5%. Valoarea observatS a lui F = 10,82 este deci mai m are decit cea teoretica §i, p rin aceasta, sem nificativa sub aspect sta­tistic. U rm ind aceeasi procedurS a analizei de varian ts, se constata o variatie sem nificativa a na talita tii pe ora§e in functie de regiunea istorica (F = 2,33, fa ta de valoarea teoretica F 6j69 — 2,24) si nesem nificativS in rapo rt cu localizarea geografica a orasului (F = 0,93). Com pararea

_ valorilor observate ale testu lu i F sustine ipoteza ca na ta ­litatea variazS mai m u lt in rapo rt cu categoria de mSrime a orasului decit cu regiunea istorica.

Regiunea istorica §i categoria de marime- a orasului conditioneaza in interactiune variatia teritorialS a nata­litatii. P en tru a izola efectul specific al regiunii istorice vom controla p rin tr-u n experim ent statistic influenta m a­rim ii orasului: in cadrul fiecSrei categorii de ora§e urmS-j rim variatia na talita tii pe regiuni istorice. j

Rezultatele analizei de v arian ts prezentate in tabelul 4 sustin deci ideea cS regiunea istoricS are un efect redus asupra natalitStii urbane, nesem nificativ sub aspect statistic atunci cind se inlSturS in fluen ta categoriei de marim e a orasului.

Tabe

l i

Var

iafla

na

tallt

fifjl

pe re

glun

i is

torl

cc

In ca

drul

or

a^el

or

mar

i, m

ijloc

ii $i

mlc

lV I—I^ 3 2 eft*r»®% cs « o

a k_ <H O

”3 '5' ®1 -S s

4) m

a -

£>H-»5

a) ca

.234>s

31 1ca4) cvs* ca cata© c

11

11 0 5

11

* 20

*

*#CMCO-

0 5 CO I > 00 •itrH 1 1 *

■fc ?t f i o 4) wH->

a rH©

16 rH

rH ■Jf #

o CM rH l > CO . CO0 5 0 5 i>- o . * CO » COrH rH ' rH . <M rH rH

rH CO rH CM 05rH o 05 ! * 0 5 * 0 5CM -CS rH rH r *

© rH lO 05 t o

CO t o CO I > cm ■it t orH rH rH rH rH rH

t o t o CM CO rH CO rH OrH CO

i>- CO 00 rH rHI cm

bO CO CO rH rH rHCM

c3*5>4>cc

3acaucas

ca>o2o2

3ca>.2 3 <u h-»32 t.ca

H

ca3ca«

.23

>S0opeQoQ

oH

4)O,

4)33

cag

Xt>92

214

* R

egiu

ne

care

nu

a in

trat

in

anal

iza,

av

ind

mai

pi

Rin

de 3

ora$

e de

tipul

re

spec

tiv.

** Y

alor

i ne

sem

nifi

cati

ve.

***

Ora

$ele

mic

i sin

t un

e$an

tion

din

tota

lul

de 58

de lo

calit

a[;i

de,

aces

t ti

p.

Ora

$ele

mijl

ocii

sint

incl

use

toat

e in

anal

izS.

D

intr

e or

ajel

e m

ari

am om

is B

ucur

e$tiu

l, da

tori

ta

situ

atie

i sa

le sp

ecia

le

de or

as-c

apit

ala.

In co n co rd an t cu concluziile desprinse din analizele de corela^ie an terior prezentate, se constatS. totu^i o si­tu a te speciala in cazul ora^elor m ari. Acestea au un com- portam ent de reproducere considerabil d iferenjia t in functie de regiunea istorica. D iferenta d in tre Moldova §i Banat, spre exem plu, este elocventa. P en tru orasele m ij­iocii $i mici, diferen^ierile interregionale sin t insa m ai reduse §i, oricum, de sens d iferit in rapo rt cu cele inre- g istrate la orasele m ari. In cazul ora^elor mici, zona cu nivel de m axim a na talitate nu mai este Moldova, ci Cri§a- na-M aram ures.