Migrafia §i dinamica structurii sociale
Dumitru Sandu
1. M igrafie §i mobilitate sociala
M obilitatea sociala, fertilita tea si m ortalitatea diferen- tiala sin t m ecanismele care due nem ijlocit la modificarea structurii sociale sub aspectul ei de compozitie sau distri- butie a populatiei pe grupuri sociale. Interesul, predom inan t in acest m aterial, pen tru rela tia d in tre schim barea structurii sociale si mecanismele sociodemografice m en- tionate nu trebuie in te rp re ta t in sensul unei subestim ari a im portantei cauzale a unor procese precum industriali- zarea, urbanizarea, dezvoltarea serviciilor, m odernizarea activitatilor economice, dem ocratizarea vietii social-poli- tice etc. La nivelul acestor procese se situeaza-principa- lele variabile „ultim e“ in lan tu l cauzal care duce la schim barea structurii sociale. R elevarea influentei lor spe- cifice este dificiM, in principal datorita caracterului m ultidimensional, modului concret-istoric in care ele contri- buie la m odificarea structurii sociale, precum si existen- tei unor efecte de interactiune in tre cei doi term eni ai relatiei m entionate. Ilustrativa pen tru com plexitatea a- j cestei relatii este in teractiunea din tre urbanizare si schim barea structurii sociale. In sens restrins, urbanizarea este inteleasa ca restructurare a raporturilor d intre ru ra l si u rban sub influenta orasului. In tr-o acceptiune mai larga, urbanizarea poate fi definita ca proces de di- fuzare si accentuare a caracteristicilor urbane in tr-u n teri- toriu dat, indiferent de sursa care genereaza respectivul proces (oras, organism statal etc.). Componenta social- culturala a urbanizarii — difuzarea valorilor culturale ale
orasului la sate — este m iul dintre factorii care contri- buie la schim barea structurii sociale din ru ral' prin sti- m ularea proceselor de m obilitate profesionala din agricultural in industrie, insotita, cel rnai adesea, de m igratie rural-urban . Aceasta din urm a poate fi privita ca o com- ponenta demografica a urbanizarii, in sensul ca duce la redistribuirea volumelor de populatie in tre oras §i sat. Sensul invers al relatiei — de la schimbari in structure sociala la urbanizare — poate fi evidentiat in legatura cu unele modificari produse in cadrul construit din rural. Astfel, cresterea ponderii categoriilor socioocupationale neagrioole in populatia rurala, in asociere cu urbanizarea culturala a acestei populatii, se reflecta si in stilul arhitectural-constructiv al locuintelor rurale.
P riv ita com parativ cu industrializarea, urbanizarea ac- tioneaza asupra schim barii structurii sociale mai m ult prin componentele ei culturale si prin m obilitatea sociala a populatiei decit p rin generarea unei mobilitati a pozi- tiilor sociale. D iferenta d intre cele doua tipuri de mobilitate este esentiala pen tru intelegerea actiunii cauzale a diferitelor procese macrosociale, in raport cu dinamica structurii sociale. In schimb, procesele cu continut economic dom inant (industrializare, tertiaxizare etc.) se re- percuteaza asupra structurii sociale in prim ul rind prin interm ediul mobilitatii pozitiilor sociale i al mobilitatii populatiei in tre aceste pozitii.
M igratia contribuie la redistribuirea sociala a populatiei prin interm ediul m obilitati sociale, al fertilitatii si al m ortalitatii. In legatura cu aceasta relatie complexa, aspectul de m axim a vizibilitate in redistribuirea populatiei din tara noastra, in anii socialismului, este cel al m igratiei definitive de la sat la oras si al navetism ului sat—oras, realizate dom inant ca m obilitate sociala struc- turala de la categoria de taran spre cele de m uncitor, functional' si intelectual. Analizind comparativ contributia celor doua forme m entionate ale m igratiei la schim barea structurii sociale la nivel national poate fi avansata ipo- teza ca m igratia definitiva, fata de navetism, a contri- buit mai m ult la cresterea ponderii intelectualilor §i func- tionarilor in pbpulatia activa decit la sporul de pondere al categoriei sociale de muncitori. A ltfel spus, raportu l „m igranti definitiviw/„navetisti rural-urban", care in tra in categoriile „intelectuali-functionari“, este de asteptat sa fi fost mai mare decit acelasi raport pentru cazul ca-
190
tegoriei muftcitor, in anii ’60—*70. Tem eiul unei astfel de ipoteze il constituie evaluarile care au pu tu t fi facute pe baza datelor statistice de la ultim ele tre i recensam inte (1956, 1966, 1977)1. In perioada 1966— 1977, spre exem - plu, ponderea m uncitorilor in populatia activa a crescut de la 32,6% la 50,5%. A proxim ativ un sfert din aceasta crestere s-a realizat prin m igratie definitiva sat—oras (23,7%). M obilitatea sociala in trau rbana a contribuit la acelasi proces cu o in tensitate re la tiv scazuta (14,7%), iar m obilitatea sociala produsa in spa^iul ru ral explica mai m ult de jum atate (61,7%) din cresterea respectiva. Nu §tim exact cit din „in trarile netew in categoria muncitori, realizate de populatia rezidenta in ru ral, se datoreaza mo- bilitatii sociale taran-m uncitor insotita de navetism sat.— oras. Data fiind insa localizarea dom inanta a locurilor de munca din industrie in oras, se poate presupune ca nave tism ul sat—oras a fost forma principals de m obilitate sociala2 in traru rala cu influenza asupra cresterii ponderii categoriei de muncitori. P en tru aceeasi perioada, folosind aceeasi metodologie de estim are, a rezultat ca din totalul cresterii ponderii categoriilor sociale „intelectuali-func- tionari“ (cu 2,1%) numai 29% este explicate prin mobilitate sociala produsa in spatiul rural, iar restul de 71% prin m igratie definitiva sat—oras. A stfel de regularitati s-au m anifestat ca tendinte, la nivel national. De- la o zona la alta s-au p u tu t inregistra o serie de ’ diferentieri in m anifestarea ei3.
Influenza m igratiei asupra structurii sociale prin in- term ediul fertilitatii diferentiale a fost mai putin anali- zata in lite ra tu ra noastra de specialitate. In acest spa^iu problem atic s-a rem arcat ca fertilita tea popula^iei rurale continua sa fie mai m are decit a celei urbane (desi va- lorile pe cele doua medii tind sa se apropie), dar ca nata- litatea urbana inregistreaza valori superioare fa ta de cea ru rala4. datorita in tineririi demografice produse in ora$e prin migra^ia tinerilor de la sat la oras. De asemenea, a
1 D . Sandu, Migralia si scliimbarea structurii sociale in mediul rural, In I. Matci, I. Mihailescu (coord.), Sa lu l romAnesc. Studii , Editura Academies, Bucurejti, 1985, p . 110.
2 Tineretul rural ’68, Editura Academ iei, Bucure^ti, 1970, p . 74.3 A. Fioares, Mobilitatea populajiei, Editura Junimea, Iasi, 1977,
p. 1 2 4 -1 3 0 .4 VI. Trebici, I. Hristache, Demografia ieritorala a Romdniei, Editura
Academiei, Bucureijti, 1986, p . 149.
191
fost re levat fap tu l ca transferu l de cum portam ente demo- grafice din ru ra l in u rban , prin in term ediul m igratiei, nu a fost a tit de putern ic pina in anii ’70 inc it sa duca la o crestere a fertilita tii in special In m arile centre u rbane de atractie a m igrantilor (Bucuresti, Timisoara, Brasov, Constanta, H unedoara etc.). Compozitia sociala a m igrantilor (pondere m are de persoane cu niveluri mai rid i- cate de instructie si calificare) si costurile sociale ale in - tegrarii in noile localitati de rezidenta p ar sa fi fost p rin - cipalii factori care au dus la inregistrarea unei re la tii negative, de inversa proportionalitate, in tre m igratia ru ra l- urbana si fertilita te u rbana5. T e n d in g de apropiere a nivelurilor de fe rtilita te in tre ru ra l $i urban are condi- tionari m ultiple. F ara a putea spune exact in ce m asura, se poate aprecia totu$i ca m igratia ru ra l-u rb an a fost una din aceste conditionari p rin com unicarea pe care a asigu- ra t-o in tre culturile u rbana si rurala.
Aceasta succinta prezentare a prineipalelor inform a- tii din lite ra tu ra noastra de specialitate in legatura cu re- la tia d in tre m igratie si s truc tu ra sociala face pregnanta necesitatea de a dezvolta o schem a analitica mai com- plexa, apta sa orienteze cunoasterea in acest dom eniu spre a r tic u la tii. mai fine ale schim barilor de s truc tu ra sociala, spre fatetele la ten te ale re la tiilo r respective. Nici m igratia nu este un fenom en a tit de u n ita r pe cit pare la prim a vedere, nici schim barile generate de catre aceasta in struc tu ra sociala nu sint realizate a tit de sim- plu pe cit lasa sa se inteleaga schema analitica ai carei term eni esenfiali s in t m igratia—m obilitatea sociala— structu ra sociala.
Principiile care credem ca trebuie sa ghideze cerce- ta rea relatiei d in tre m igratie $i s truc tu ra sociala ar p u tea fi form ulate astfel:
a) considerarea in mod sistem atic a fertilita tii si m or- ta lita tii d iferentiale, a la tu ri, de m obilitatea sociala, ca variabile p rin care se exercita efectul m igratiei asupra struc tu rii sociale;
b) specificarea variabilelor in term ediary p rin care di- fe rite com ponente ale dezvoltarii social-economice si cu lturale influenteaza asupra mobilita^ii sociale si asupra fertilita tii (o specificare sim ilara se im pune si pen-
6 D. Sandu, FUixurile de migratie In Rom&nia, Editura A cadem iei, B ucuw sti, 1984, p . 149,
1 no
tr'u rnortalitate, d a r cu u n grad, m ai redus de necesitate, dato rita fap tu lu i ca, in dinam ica volum elor de p o p u la te pe categorii sociale sau pe un ita ti teritoriale , fertilita tea are in prezenb pen tru ta ra noastra, un rol m ult mai im p o rtan t decit m ortalitatea , in sensul ca prim ul fenom en pare sa aiba un caracter d iferentia l mai accentual decit cel de al doilea);
c) identificarea caraqteristicilor m igratiei re levan te pen tru dinam ica struc tu rii sociale;
d) identificarea principalelor cadre de referin ta sem - nificative p en tru efectele m igratiei asupra proceselor, fe- nom enelor si s truc tu rilo r de dezvoltare, astfel incit efec- tu l acesteia asupra structu rii sociale sa poata fi analizat in corelatie cu alte tipuri de efecte sociale ale m igratiei;
e) analiza m igratiei a tit in calitate de cauza a schim barii s truc turii sociale cit si ca efect al dinam ism ului specific pen tru o s truc tu ra sociala data.
In continuare, vom incerca sa precizam citiva din te r- menii schemei analitice a rela tie i d in tre m igratie $i dinam ica structurii sociale la nivel national, in conform itate cu aceste principii.
Ideea ca m igratia influenteaza asupra s tructu rii sociale p rin m ultip le variabile este foarte usor de acceptat si functioneaza ca prem isa sau „lucru de la sine in te les“ in d iferite contexte de cercetare a m igratiei. Pe cit de di- ficil, pe a tit de necesar este insa fap tu l de a identifica aceste variabile si de a le folosi efectiv in intelegereal di- nam icii structu rii sociale. P en tru realizarea unui astfel de obiectiv este u til sa incercam definirea setu rilo r de variabile in term ediare adecvate pen tru explicarea .mobilita tii sociale si a fertilijtatii in calitate de fenorhfene :ap*f ciale cu caracter d iferential (in funcde de categorii sociale si un ita ti teritoriale).
Principalele variabile in term ediare cu influenta asupra fenom enului de m obilitate sociala in tre g rupurile unei s truc tu ri sociale date sin t: a) n ivelu l $i- ean tita tea re la tiva a recom penselor si sanctiunilor sau jprivatiunildr asociate cu apartenen ta la un anum it grup; b) perrnea- b ilita tea sociala inteleasa ca sistem de norm e care faeili- teaza sau frineaza accesul la pozitiile grupulu i de re fe rin ta; c) in tensitatea com unicarii in tre perSoane din g ru purile com ponente ale struc tu rii sociale.
Un grup exercita o atracfie sociala cu a tit m ai m are cu cit. recom pensele asociate cu apartenen ta la acel g rup
193
sin t m ai m arl com parativ cu recom pensele pe care le poate asigura apartenen ta la alte grupuri ale aceleiasi structu ri sociale, cu cit s truc tu rile norm ative ale g rupu- rilor de origine si de destinatie sin t mai perm isive in ra - port cu persoanele care doresc sa treaca d in tr-un grup in altul, si cu cit tran sfe ru l de valori in tre g rupurile respective a fost m ai intens an terio r perioadei de referin ta p en tru care se inregistreaza m obilitatea.
Recompensele sociale vizate p rin actul de m obilitate pot fi a tit cele asociate stric t unei anum ite pozitii sociale (venituri, prestigiu ocupational, pu tere sociala, lo~ cuinta, acces la servicii sociale de calitate superioara, in- clusiv cele destinate ingrijirii §i instru irii copiilor etc.), cit §i cele legate de caracteristici ale grupulu i in ansam - blu (cultura specified de tip profesional, religios, etnic etc.). Este probabil ca m otivarea m obilitatii sociale prin recom pensele de u ltim ul tip se m anifesto m ai pu tern ic in cazul m obilitatii sociale insotita de m igratie definitiva decit in cazul m obilitatii sociale in cadrul aceleiasi com unitati locale.
O analiza com parative in tre m igratia dispersata si cea concentrata sau „in f lu x “6 perm ite avansarea unei ipoteze „ in rud ite“ cu cea an terioara: este probabil ca in m igratia concentrata m otivatiile de m obilitate sociala asociate cu caracteristici ale grupurilor de origine §i de destina tie in tervin in mai m are m asura decit in cazul m igra- tiei dispersate, realizata preponderen t in baza unor m otiv a te al cdror obiect este in special dobindirea unor caracteristici de status (de tipu l „casatorit“ etc.).
Ambele ipoteze pornesc de la prem isa considerarii co- m unitatilor locale ca g rupuri sociale de m axim a re levanta pen tru deciziile de m obilitate sociala si de m igratie. Or, in cazul m obilitatii sociale neinsoUta de m igratie definitiva, persoanele mobile pot fi m otivate de recom pense asociate statusului sau altor grupuri de referin ta , dar nu de cele legate de com unitatea de rezidenta. La rindu l ei, m igratia dispersata, care nu antreneaza un num ar m are de persoane si nu implica efecte de „contagiune sociala“, este mai probabil sa fie m otivata de factori individuali, nerelevanti pen tru g rupuri m ari de oameni, decit de factori asociaU cu caracteristici de grup (cultura, servicii, in frastruc tu re etc.). P rin tr-u n ra tionam ent sim ilar se poate
6 D . Sandu, op, c i t , , 1984, p . 46— 49.
adm ite ca este de astep tat ca navetism ul sa aibS. in m ai m are m asura decit m igratia definitiva o m o tiv a te „de s ta tu s44 decit una „de g ru p “ (in sensul de „asociata cu caracteristicile colective ale unor anum ite g ru p u ri44). A la- tu ri de recom pensele asociate d iferitelor pozitii, perm ea- b ilita tea si com unicarea sociala au fost m entionate ca va- riabile im portan te pen tru m obilitatea sociala. Perm eabili- ta tea sociala este redusa in societatile pu tern ic segregate prin conflicte de clasa, cu sistem e in s ti tu tio n a l (de tipu l castelor) specializate in consfin tirea statusu lu i de p riv i- legiat sau de m arginal in s tru c tu ra sociala. D ar perm ea- b ilitatea poate fi scazuta nu num ai in tre g ru p u ri d iferen- tia te vertical, ierarhic. C irculatia poate fi redusa si in tre g rupuri etnice, religioase, de rudenie etc. aflate in conflict pe tem eiuri exclusiv culturale. A ctivism ul social, mo- dernizarea sociala §i cu lturala , cre^terea productiv itatii m uncii sociale sin t exem ple de procese care due la cre$- te rea perm eabilitafii s truc tu rii sociale.
In baza experientei de com unicare d in tre g rupurile de origine si de destinatie sin t stim ulate fenom ene de omo- genizare cu ltu rala a acestora si de contagiune sociala in luarea deciziei de m obilitate. Prim ele evenim ente de m o- b ilita te in tre doua grupuri care an terio r nu au avut le- gaturi in tre ele au caracter de inovatii. Calea urm ata de fenom enele de m obilitate in tre aceste grupuri, in tim p, este sim ilara cu cea a oricarui proces de difuziune a ino- vafiei; are in tensitate m inim a la inceputul com unicarii in tre g rupuri, devine m axim a pe m asura accentuarii fe- nom enelor de contagiune sociala si se reduce iarasi in faza de sa tu rare a schim bului in tre grupuri.
In legatura cu fe rtilita tea diferenfiala ca variab ila in - term ediara pen trii schim barea s truc tu rii sociale, vom m entiona num ai fap tu l ca ea are, la rindu l ei, un set de variabile in term ediare specifice prin care se itransmjjte in fluen ta d iferitilor factori social-economici si cu ltu ra li asupra fenom enului in discutie. V ersiunea cea m ai cu- noscuta in legatura cu aceste variabile in term ediare este cea propusa de B lake si Davis si dezvoltata de F reed m an7. Principalele g rupuri de variab ile cu aceasta func- tie in m odelul respectiv sin t posibilitatea contactelor se-
7 Pentru o prezentare In lim ba romSna a m odelului B lake-D avis §i a dezvoltSrjlor sale vezi VI. Trebici, Demografia, Editura S tim tifica si Encidopedica, Bucuresti, 1079, p . 271—273.
xuale (form area si dezvoltarea cuplurilor si ruperea re- latiilor in in terior a acestora), expunerea la conceptie si m ortalita tea foetala. Fara a in tra in detalii in legatura cu acest model, vom avansa num ai ipoteza metodologica prin care sustinem ca modelul Blake-Davis pare sa fie mai adecvat pen tru nivelul individual decit pen tru abordarea com parative a fertilita tii cu date agregate pe g rupuri sociale si com unitati locale. In tr-o reform ulare a m odelului Blake-Davis, adecvate pen tru cercetarea com parative a fertilita tii in prdfil teritorial, variabilele in term ediare fe- nom enului respectiv ar putea fi: a) frecventa relatiilo r sexuale, b) eficien^a m ijloacelor contraceptive (difuzare, adoptare, mod de utilizare etc.) si c) num erul de copii doriti (in m edie pe o familie). M igratia influenteaze asupra acestor variabile §i, im plicit, asupra fertilita tii dife- ren tia le §i struc tu rii sociale, p rin consecintele pe care le are asupra s tructu rii pe virste, nuptia lite tii (intensitate, v irsta m edie la cesatorie etc.), d ivortialitetii, m odelelor cu lturale care reglem enteazd relatiile sexuale §i num arul de copii doriti, nivelul de instructie al popu la te!, pro- blem elor de locuire pe care le creeaza, precum si p rin costurile de in tegrare sociale pe care le implied.
C hiar si aceastd schite sum ard a m ecanism elor princare m igratia poate in fluen ta asupra s tructu rii sociale este suficientd pen tru a argum enta cd cercetarea rela tie i din- tre m igratie, pe de o parte , si m obilitate §i struc tu ra so-ciald, pe de altd parte, nu se poate face (eficient dinpunct de vedere metodologic) fara a lua in considerare fe rtilita tea diferentiala si variabilele in term ediare asociate m obilitatii sociale si fertilita tii in cadrul unor modele adecvate pen tru analiza com parative in profil teritorial.
O nuan tare a unui astfel de model de analizd se poate obtine coborind de la analiza m obilitatii ca fenom en social la considerarea ei ca evenim ent, ca schim bare de status identificabild la nivelul unei persoane date. La acest ul- tim nivel, m odelul de cercetare trebuie im bogdtit p rin includerea unor noi variabile in term ediare, adecvate nive- lului de analizd corespunzator. Astfel, la recom pense, per- m eabiiitate si com unicare sociald trebuie adaugate variabilele referitoane la resursele de m obilitate, tensiunile psihologice (nevoi-obligatii sau nevoi-aspiratii) si orien- tarile valorice. P en tru o persoana data, tend in ta de m obilita te sociala este cu a tit m ai m are cu cit s itua tia in
care se afla este caracterizata in m ai m are m asura p rin - tr-u n nivel rid icat al tensiunilor psihice pe care le su - porta §1 al resurselor de m obilitate, precum si p rih oriek-i ta rile valorice adoptate de respectiva persoana (inclusiv ca „definiri de situatie sociala11) favorabile actului de m obilitate. Recompensele, perm eabilitatea §i com unica- rea sociala constituie, in p lanul analizgi la nivel de indi- vid, variabilele de context care influenfeaza actul de mobilita te p rin interm ediul variab ilelor im ediate referitoare la resurse, tensiuni psihice si orien tari valorice,
Pornind de la m odelul teoretic m entionat, poate fi dez- voltata urm atoarea tipologie a m obilitatii sociale in func- tie de s tructu rile ei cauzale dom inante: 1) fam iliala (aso- ciata cu casatoria, divortul, coabitarea-decoabitarea, m igratia g rupulu i fam ilial, a dependentilor etc.); 2) ocupa- tionala sau pen tru m unca; 3) com unitara-locativa (aso- ciata cu locuinta, relatiile de vecinatate, serviciile sociale, in fras tru c tu ra com unitara etc.); 4) orien ta ta prin resurse de m obilitate (instructia scolara. calificarea profesionala, acum ularea de venituri); 5) conditionata cultural; 6) con- ditionata adm inistrativ-politic; 7) p rin constringere, fata de cea voluntara (in functie de n a tu ra tensiunilor psihice care influenteaza decizia de m obilitate); 8) p rin im itatie sau contagiune sociala.
In term enii acestei tipologii pot fi caracterizate difp-l rite le tipuri de m igratie, relev ind in acela§i tim p semrii- ficatia lor sociologica nem ijlocita. A stfel, cu titlu de exem - plu, m entionam ca navetism ul ?i m igratia ru ra l-u rb an pe distan(e m ari sin t asociate in principal cu m obilitatea pen tru m unca; m igratia ru ra l-ru ra l pe distante reduse se incadreaza m ai m ult in tipu l fam ilial de m obilitate sociala; m igrafia ru ra l-u rb an pe distan te reduse este aso- ciata cu m obilitatea com unitar-locativa in mai m are m asura decit m igratia pe d istan te m ari; m igratia d ispersata este asociata, mai m ult decit cea „in flu x 44, cu m obilitatea fam iliala.
P en tru scopurile analizei de fafa m ai im portanta este insa specificarea unor tipu ri de m igratie tra ta te cu to- tu l sporadic in lite ra tu ra de specialitate datorita accesu- lui mai dificil la datele necesare p en tru estim area lor. Aceste tipu ri pot fi precizate prin particu larizarea unor categorii ale tipologiei cauzale a m obilitatii. In sfera de- plasarilor pen tru m unca se incadreaza si m igratiile sezo-
niere. M igratia sezoniera pentru munca, ind iferen t de categoria de populatie an trenata in acest tip de mobilitate, are im portante consecinte economice la locul de so- sire, in prim ul rind, influentind perform antele de pro- ductie ale unitatilor economice de prim ire, dar si la ni- velul unitatilor economice de la locul de plecare (intre- prinderi neagricole, gospodarii fam iliale etc.), in al doi- lea rind. Atunci cind in acest fenomen sin t im plicati ele- vii de la scolile-rurale (mai ales), consecintele pot fi si de n a tu ra instructiv-educativa.
In sfera m obilitatii fam iliale si a celei com unitar-lo- cative ar putea fi incadrate si deplasarile de la parin ti la bunici (sau la alte rude) ale elevilor pe dura ta vacan- telor, sau ale copiilor de virsta prescolara. Acelorasi ti- puri li se subsum eaza si m igratiile „ascunse“ (neinregi- strare adm inistrativ) ale virstnicilor care vin sa locuiasca tem porar cu fiul sau cu fiica fie pen tru ingriiirea copiilor mici, fie din motive de confort locativ, in anum ite perioade ale anului. In astfel de cazuri, efectele pot fi din cele mai diferite: usurarea sarcinilor gospodaresti ale cuplurilor tinere care prim esc aju torul virstnicilor (parinti sau bunici), accentuarea tensiunilor in cadrul fa- miliei de sosire ca urm are a cresterii densitatii de locuire si conlocuirii mai m ultor generatii, im bogatirea experien- tei de viata a copiilor care merg de la oras la sat sau de la sat la oras cu elem ente de cultura specifice altui m e- diu rezidential decit cel in care traiesc de obicei.
Turism ul poate fi localizat, din perspectiva structu ri- lor sale cauzale, in categoriile de m obilitate com unitar- locativa ?i m obilitate conditionata cultural. Efectele aces- tui tip de m obilitate teritoriala se inregistreaza, in p rim ul rind, la nivelul com unitatilor de sosire (ocupare a fortei de munca in servicii, cu caracter mai m ult sau mai putin sezonier, cresterea nivelului m ediu al veniturilor gospodaresti prin cazarea turistilor, modificari in cultura populatiei locale in sensul trecerii de la valori traditio- nale la valori moderne, schim barea peisajului etc.) si, in al doilea rind, la nivelul com unitatilor de plecare (difu- zarea inform atiei referitoare la diferite obiective tu ris- tice, a unor noi structu ri com portam entale asim ilate prin turism etc.).
2. Tipurile de migratie $i consecintele lor sociale
In cele ce urm eaza ne propunem sa extindem cadrul analitic sem nificativ pen tru re la tia m igratie-dinam ica structurii sociale in conform itate cu unul din priricipiil^ deja m entionate: in tegrarea acestei re la tii in seria efec1 telor sociale ale m igratiei.
Ca orice alt fenom en social bazat pe com portam ente individual-fam iliale, m igratia isi desfasoara influenta asupra diferitelor sfere ale vietii sociale prin interm ediul caracteristicilor ei de volum, in tensitate, ritm , selectivi- ta te !?i „tip“ (intelegind prin acestea modul caiitativ de realizare a fenom enului respectiv). Fiecare d in tre aceste fatete ale m igratiei pot avea efecte specifice, corelate. sau necorelate cu cele asociate celorlalte fatete. Principalele cadre de referin ta sem nificative p en tru analiza consecin- telor m igratiei, organizate in grupuri tem atice, sin t spatial si tim pul de produeere a fenom enului respectiv, do- m eniul de activitate sau de reproductie sociala, struc- turile ?i fenom enele definitorii pen tru aceste activitati si m igrantii in raport cu nonm igrantii. Efectele m igratiei pot fi analizate, deci, in principal in functie de urm a- toarele categorii s truc tu ra te in ju ru l cadrelor de referin ta m entionate:
— spatiu: la locul de plecare (origine) — la locul de sosire (destinatie); i
— tim p: efecte sincronice sau in tirz ia te ale migratiei!, j efecte m anifeste fie in faza de inceput a difuzarii comP- portam entelor de m igratie fie cind procesul ajunge sa se desfSsoare cu in tensitate foarte m are, pe baza de ;conta- giune sociala, im itatie etc., sau in faza sa .,tirzie“, cind are deja o vechim e m are in spatiul de referintS ?i un volum redus (cele tre i etape nu sin t obligatorii in toate situatiile; atunci cind apar insa, pot avea caracteristici sim ilare cu cele inregistrate in procesele de difuzare a inovabei in care se distinge in tre adoptare tim purie, interm ediary si tirzie a inovatiei);
— dom eniul reproducbei sociale: efecte la nivelul re- producerii volum elor si s truc tu rilo r demografice, activi- tab lo r economice, de refacere >a capacitabi de munca si de organizare social-culturala. In cadrul acestor domenii pot fi distinse efecte la nivelul structurilor, fenom enelor sau proceselor de reproductie (nobunea de fenom en social
1 oo
este u tilizata in sensul ei restrins de „clasa de eveni- m ente de acelasi tip, produse la nivelul unei m ultim i de indivizi sau de grupuri, in decursul unei perioade de referin ta date“ ; sensul ei larg se confunda cu cel al „socialului“).
— efecte la nivelul m igrantilor sau nonm igrantilor.D eterm inarea m axim a a unui anum e tip de efect de
m igratie in planul cunoasterii stiintifice se realizeaza atunci cind sin t luate in considerare toate cele pa tru tipuri de cadre "de referin ta m entionate. Fara a fi complete, aceste cadre He referin ta ne par a fi esentialul mijloc de realizare a unei „dezagregari“ a efectelor m igratiei, sim ilara cu cea praeticata in cunoasterea cauze- lor $i m odurilor de desfasurare a fenom enului respectiv.
Tipul de activ itate sau dom eniul reproductiei sociale ne pare a fi principalul cadru de referin ta in raport cu care pot fi analizate efectele m igratiei. In interiorul a- cestor tipuri pot fi realizate specificari in term eni de spatiu si tim p de producere a m igratiei si de populatie afectata de actul de m ig ra te (m igranti sau nonmigranti).
Cercetarea a relevat fap tu l ca m igratia ru ral-u rban a dus la cresterea demografica urbana si la m entinerea vrolum ului total al populatiei ru rale la un nivel relativ constant (datorita „jocului“ d intre sporul niatural si sol- dul m igratoriu), im batrin irea populatiei ru rale (a celei agricole, in special) si in tinerirea celei urbane, la cresterea natalita tii urbane si scaderea celei din rural, la fem ini- zarea forfei de munca ru rale si agricole, la cresterea nuptialitatii, d ivortialitatii si indicilor de activitate din urban in raport cu valorile comparabile din rural, la reducerea num arului si ponderii taranim ii §i a dim en- siunii medii a gospodariilor din rural. In legatura cu acest u ltim aspect s-a realizat o nuantare a imaginii glo- bale, pornind de la datele asupra coabitarii furnizate de ultim ele doua recensaminte®.
Inform atii mai detaliate in legatura cu consecintele specifice ale diferitelor tipuri de m igratie rezulta din analizele pe care am p u tu t sa le in treprindem asupra flo- tantilor, navetistilor, m igratiei anuale si m igratiei pe du- ra ta vietii9. Astfel, restringind abordarea num ai la sfera
8 D . Sandu, op. cit., 1985.9 D . Sandu, Dezvoltarea socioteritoriala in Rom&nia, Editui'a Aca-
dem iei, Bucuresli, 1987.
200
fenom enelor sociale bazate pe com portam ente individual- fam iliale (categorie pe care o distingem de cea a fenom enelor sociale m anifeste la nivelul altor grupuri decit faniilia) au p u tu t fi form ulate urm atoarele regularitati em pirice (valide ca descrieri ale situatiei din t ara noas- tra la mijlocul deceniului al optulea si ca ipoteze pen tru o perioada m ai larga care include cel putin etapele 1962/ 1963 — 1970 si 1971 — 1978/1982 ale evolutiei m igratiei):
— fenom enul de nup tia lita te in u rban sporeste ca in- tensitate re la tiv sincronic, sau cu o in tirziere foarte mica, in raport cu cresterea in in tensitate a ratelor ultim ei migratii (estim ata p rin num arul flo tantilor desem nati in statistica noastra si ca „m igranti cu schim barea resedin- te i“). M igratia pe durata vietii, in care sint cum ulate e'venimente legate de schim barea domiciliului produse in perioade diferite, coreleaza la un nivel mai redus (decit indicii ultim ei m igratii) cu ra ta nup(ialitatii;
— divor(ialitatea in urban este asociata acelorasi fe- nomene de m igratie ca si nuptialita tea, desi la un nivel mai redus;
— o valoare ridicata a navetism ului ru ral-u rban con- tribuie la reducerea em igrarii definitive din ru ral in urban si, p rin aceasta, la reducerea nup tia lita tii in urban;
— nu exista diferente sem nificative in tre intensitatea cu care m igratia pe mica distanta influenteaza asupra nuptialitatii fata de influenta sim ilara a m igratiei la m are d istanta (interjudeteana). Constatarea (form ulata in func- tie de valori ale m igratiei pe du ra ta vietii) contravine oarecum astep tarii teoretice de a in reg istra o influenta sporita a m igratiei pe d istante reduse, considerata de obicei ca fiind asociata in m ai m are m asura cu nup tia litatea decit m igratia la m are distanta. Date dezagregate asupra ultim ei m igratii in functie de criteriile u rban -ru ra l si in tra judetean-in terjudetean vor putea perm ite eluci- darea acestei probleme.
Desfasurind analiza a tit in term eni de fenom ene cit si de struc turi ale dezvoltarii in profil teritorial, a rezul- ta t o serie com plem entara de regu larita ti referitoare la consecintele m igratiei sau la relatiile ei functionale (cele in care aceasta este a tit cauza cit si efect): j
— navetism ul sat—oras este unul d intre cei mai pm- ternici determ inanti directi ai fem inizarii fortei de munca din agricultura. Ambele fenomene, navetism ul si fem ini- zarea, se aflS, la rindul lor, in principal sub influenta
201
niveiului de venituri din C.A.P. Cu cit acest nivel este mai rid icat in tr-u n judet, cu a tit navetism ul ru ra l-u rban este mai redus ca in tensitate in acel judet, iar ponderea fem eilor in to talu l fortei de m unca din agricultura cooperatista este m ai mica. Desigur, asupra respectivelor fenomene actioneaza si alti factori cu in tensitate mai redusa sau neinclusi in cercetarea ale carei rezultate le raportam . Oricum, datele respective indica o influenta superioara a navetism ului asupra fem inizarii fortei de m unca din agricultura in rapo rt cu cea exercitata de alte fenomene ale m igratiei.
In cadrul aceleiasi cercetari la care ne-am referit anterior, a fost posibila obtinerea unui plus de inform atii in legatura cu influenta specif ica a diferitelor tipuri de m igratie — considerate ca si cum ar fi independente in tre ele pen tru a m axim iza efectul lor specific asupra d iferitelor componente ale structurii sociale. Aceasta din urm a a fost considerate sub aspectul d istribuirii popula- tiei in functie de categoria sociala (muneitor, taran, in- Itelectual'/functionar), nivelul de instructie (absolventi Scoala prim ara, absolventi ai unor §coli de invatam int superior), nivelul m ediu al veniturilor (din agricultura cooperatista si pen tru personalul m uneitor din judet) calitatea fortei de munca din agricultura cooperatista (grad de feminizare). Fara a m ai in tra in detaliile teh- nice ale analizei, precizam num ai inferenfele care pot fi derivate pe baza ei si in legatura cu relatia d in tre m i- grafie si struc tu ra social^;
— m igratia ru ra l-u rban pe distanfe m ari (interjude- tene) este principalul flux care a contribuit in anii ’70 la redistribuirea populatiei active in tre categoriile sociale de taran si de m uneitor: judefele cu im igrare puternica in urban din comunele din alte judefe erau caracterizate prin pondere m are a m uncitorilor si respectiv pondere redusa a taranilor in to talu l populatiei active;
— distributia populatiei in functie de nivelul de in- structie si apartenenta la categoriile intelectuali si functio- nari este in fluentata in m ai m are m asura prin m igratia ru ral-u rban pe distante reduse (in cadrul aceluiasi judet) si prin m igratia „de data recenta“ (a flotantilor) decit prin alte tipuri de m igratie (cele pe distante m ari, reali- zate in form a definitiva, nu ca flotant, sau m igratia de tip naveta);
202
— ocuparea populatiei in sectorui ae siax este m - fluentata in principal p rin m igratia pe distante m ari de tip ru ra l-u rban sau ru ra l-ru ra l;
— distribu^ia personalului m uncitor pe ram uri de activ itate este determ inate cu in te n s i ty apropiate a tit de m igratia interjudeteana, cit si de cea in trajudeteana de tip ru ra l-u rban sau ru ra l-ru ra l;
— navetism ul ru ra l-u rb an influenteaza in principal fe- m inizarea fortei de m unca din agricu ltura §i d^zvoltia relatii de in teractiune mai m ult cu distribu^ia populatifi in functie de nivelul veniturilor din agricultura decit cu celelalte componente ale s truc tu rii sociale.
T ipurile de consecin^e ale m igratiei evocate in ana- lizele anterioare sin t serios lim itate de tipurile de m igratie care au fost avute in vedere, delim itate la rindul lor, in buna m asura, in functie de tipurile de date em pirice disponibile.
3. S tructuri socia le $i fen o m en e d em o g raficein perspective! eco lo g ica
Foarte m ulte din analizele in treprinse asupra cauzelor sau consecintelor migratiei* prom oveaza un gen de s t r u c turalism abstract". Relatiile de tip cauzal in care pste im plicata m igratia sin t in tegrate in tre ele in structuri mai m ult sau m ai putin complexe. In acest fel se poate determ ina in ce domenii sin t situate d iferitele cauze sau consecinte ale m igratiei precum si cit de consistente sau puternice sin t relatiile care implica m igratia. G dntexm l in care functioneaza structu rile care rezulta din eonec- tarea re latiilo r respective este insa foarte putin specificat.
P en tru analiza efectelor m igratiei am considerat cam fiind relevante cel putin p a tru tipuri de cadre de re ferin ta: spatiul, tim pul, dom eniul reproductiei sociale si sta- tu tu l rezidential al populatiei (m igranti/nonm igranti). D iferitele cercetari pe care le-am sin tetizat in subcapi- tolul anterior au accentuat asupra dom eniului de repro- ductie ca principal cadru de referin ta in acest sens. Tim pul este evocat tangential num ai, p rin precizarea ca m a-
* Inclusiv cele la nivel national din iucrarile noastre anterioare, Fluxurile de migratie in Rom&nia si Dezvollarea sociotcritoriala in Romania.
203
jo ritatea datelor folosite se refera la mijlocul deceniului al optulea. Spa^iul este luat in considerare p rin referire la diferen(ele specifice ale em igrarii (efecte la locul de plecare) fata de cele ale im igrarii (efecte la locul de sosire). Efecte d iferentiate pentru m igranti si nonm igranti sin t num ai presupuse, fara a fi argum entate si detaliate in baza unor date empirice. Nu este vorba de o simpla neglijare a contextelor respective, ci pu r si simplu de un efect pe care fondul de date disponibile 1-a avut asupra orientarii cercetarilor in acest domeniu. Din cauza gradului foarte m are de agregare a datelor de baza, s-a ajuns frecvent la prom ovarea acestui gen de s truc tu ralism abstract care prezinta o serie de relatii semnificative, dar fara a specifica in suficienta m asura particularitatile contextului lor spatio-tem poral. Acela§i mod de lucru a fost adoptat, din m otive similare, si in analiza consecin- telor structu rii sociale.
In incercarea de a contribui la depasirea unor lim i- tari de acest gen, prezentam un mod de specificare spa- tiala a unor indicatori ai structurii sociale §i fenom ene- lor de migratie.
Regiunile istorice, judetele si mediile rezidentiale sint principalele categorii de unitati folosite in lite ra tu ra noas- tra de specialitate pentru analizele demografice si ale structurii sociale in profil teritorial. D atorita bazei de date folosite si a m etodelor utilizate, inform atiile rezul- tate din astfel de analize sint extrem de semnificative, in special pentru a indica existenta unor diferentieri te rito riale ale structurii sociale si ale fenom enelor demografice. Necesitatile resim (ite in acest domeniu de cercetare vi- zeaza a tit m ultiplicarea tipurilor de categorii teritoriale de analiza (tip de oras, tip de subregiune istorico-geogra- fica, localizare geografica, zona social-economica etc.), cit
^si m asurarea in tensitatii legaturii in tre un anume tip de unitate teritoriala i anum ite caracteristici sociodemo- grafice.
Pe linia acestor necesitati, in concordanta cu obiecti- vele specifice ale acestui m aterial, vom urm ari in conti- nuare variatia structurii sociale si a fenom enelor demografice in functie de m arim ea orasului, regiunea istorica si localizarea geografica a asezarii. Toate aceste trei categorii ale analizei teritoriale vor constitui, p rin conjugarea lor in diferite moduri, contextul socio-spatial al fenom enelor si structurilo r alese ca obiect de analiza.
204
Ipoteza de la care- plecanv este ca ro iu i iunaam em ai. in d iferentierea sociala si demografica u rbana revine categories de m arim e a orasului. Localizarea geografica a ora- sului este probabil ca diferentiaza (prin interm ediul ca- racteristicilor de m ediu social-cultural care ii sint asociate) foarte pu^in fenom enele si structurile demografice si sociale. In legatura cu regiunea istorica este de astep ta t10 o contributie foarte inegala a acesteia la diferentierea so- ciodemografica, in functie de tipul de fenomen sau de structure cu care este pusa in re la te .
M arim ea orasului o consideram in trei ipostaze:— categoria de m arim e: orase m ari (cu peste 100 000
iocuitori, exceptind Bucurestiul); orase mijlocii (50 000—| 99 999 Iocuitori); orase mici (20 000—49 999 Iocuitori). De! obicei, in com parafiile interna^ionale se considera ca orase mijlocii cele cu populatie in tre 20— 100 de mii. Am con- siderat ca pentru analiza vietii sociale in in terioru l tarii noastre aceasta grupare este m ult prea larga si ascunde diferen(;ieri foarte im portante. De aceea am adoptat cla- sificarea m entionata;
— m arim ea actuala a orasului sub aspectul num a- rului de Iocuitori (la nivelul anului 1985, pentru care sint inregistrate si valorile indicatorilor demografiei la care ne voan referi);
— m arim ea anterioara a orasului (la nivelul anului 1966) considerata tot sub aspectul num arului de Iocuitori. Cu cit un oras a fost mai m are in trecu t (1966) fata de momentul prezent (1985) cu atit este mai probabil ca acesta sa fie m ai urbanizat, sa aiba Un grad mai m are de
" cristalizare a s truc tu rilo r socioculturale specific urbane.In term enii acestei distinctii poate fi form ulate ipo
teza ca pen tru aceeasi categorie de m arim e a oraselor fenomenele demografice sin t asociate m ai m ult cu m arim ea anterioara a localita(;ii (cu experienta ei de urbanizare decit cu cea actuala.
In tabelul 1 este prezentata o prim a im agine a dife ren tierii sociodemografice pe categorii de orase. .
Inainte de a trece la problem ele de in terpre tare , pen tru fam iliarizarea cititorului cu datele, sa men(:ionam un exem plu de citire a lor. In orasele mijlocii personalul m uneitor la 1 000 Iocuitori a fost cu 3,5% mai m are decit in orasele mari. In schimb, in rapo rt cu aceeasi categorie
30 Vezi VI. Trebici, I. llristache, op. cil., 1S86,
205
mmm » l M i ~ -? yt <t t > * y M » 1 m n M *V f n i "-«* H ^ i .< - | W « * » « * * « M -* * - - . , -* m * *4*+A 49 • * I M M r. . )n » ! 1 ^
fmm * fi rnmm m nm+mm mm **M +mmpn_ , _
A M M A i * « MVWUil 0 M |« * M M n ***• M ^ l M » «* W M M M I i m 09 m M ** P*T ifri * t p a n # h *m **n» t I n ip
-«■ m »p i * ••■ * •» **** -n n n .-pi» ■— ■» r - i *• * k§ tm *s+m *> * m
-? r - T T T T T gT i n n i t p^1 "*** * * *f l v T p X n
W M W • A P M n tu * M M «n mm mm am
I P P
s r r :m u m 11 » m n
P
p
•I M -I 5 - - 5 S
5 T V S -
'J U S
♦ « « • ! ■ » • « m m ** x z jr u ijr v r
eta
ita
tt
t
i-u ctu.eiasi um p, cu categona de m arim e a p ra§u lu i- (precum regiunea istorica si vechim ea urbanizarii), sint res- ponsabili pentru aceasta diferentiere.dem ografica mai accentuate decit cea sociala. ;
Im igrarea cea mai puternica se inregistreaza in orasele mijlocii. De§i valorile dm tabel sint pen tru un sin- gur an, este foarte probabil ca pa ttern -u i de m igratie pe tipuri de localitati nu se schimba de la an la an. Cores- punzator, este de asteptat ca sosirile definitive (deci nu cele de flotanti)- sa fi fost inregistrate in orasele mijlocii pe to t parcursul anilor ’80. D atorita faptului ca tinerii sint dom inanti in fluxul de m igratie ru ral-urban , aceste orase au ajuns sa aiba o structura de v irsta mai in tine- rita decit celelalte. Pe seama acestei in tineriri trebuie pusa„ §i valoarea m axim a a natalitatii din orasele respective. (Valoarea medie a indicelui respectiv era pentru orasele m ari de 15,36%o, iar pen tru cele mijlocii de 19,65%0.) In afara de s tructu ra de v irsta asociata cu migratia, di~ ferentierea in terurbana a natalitatii este influentata, de- sigur, si de strueturile sociale specifice (ponderi sporite de intelectuali si functionari in orasele m ari, de m unci- tori in orasele mijlocii si de agricultori in cele mici). Aceeasi structura de virsta in tinerita din orasele mijlocii explica nivelul redus al m ortalitatii generale (cu 14°/o mai mica decit in orasele mari).
Dat fiind faptul ca in m ajoritatea lor sint „inchise“, orasele m ari au si cel mai m are num ar de flotan(i.
Spre deosebire de fenornenele vitale (natalitate $i m or- talitate), nuptialita tea §i divortialitatea par sa fie mai putin asociate cu m igratia si structu ra de virsta, Desi orasele m ari nu sint cele mai tinere sub aspectul d istributiei pe v irste a populatiei, ele au totusi cea mai ridicata ra ta de nup tialita te si de divortialitate. Intensitatea miscarii m atrim oniale se pare ca difera in tre orase mai m ult in asociere cu factorii culturali, decit cu cei biologici (structura pe virste). Cel putin in cazul d ivortialitatii acest fapt este evident: orasele mici, in care traditia este inca puternica, au o ra ta foarte redusa de d ivortialitate (l,60%o fata de 2,59%0 in orasele mari). P en tru miscarea m atri- m oniala un rol sem nificativ ar putea sa aiba si structura fondului locativ, in sensul ca o densitate de locuire spo- ritS poate favoriza valori reduse de nuptia lita te si de in- dici ridicati de divortialitate. (Ipoteza v a trebu i sa fie exam inata in tr-un alt cadru, cu toate datele necesare,
208;
pentru a. eontroia mriueitva -tu-iut :dul locativ, asupra m iscarii m atrim oniale.) i !|. .
V ariabila m ortalitate, infantlla, ex trem .de sem nifica- 1 tiva pen tru calitatea .victii, ahdiea o ierarhie :in .care: si-r tu a p a cea m ai buna o au orasele m ari. . •
Din toata prezentarea an terioara rezulta cu claritate specificitatea sociala si demografica a celor trei categorii de ora§e: nici unul din tre indicatorii din tabelul 1 nu are acelea^i valori pen tru respectivele categorii.
Pe de alta parte, coeficientul de variatie indica dife- rentieri, considerable uneori, si in cadrul aceluiasi tip de orase. Vom incerca sa lam urim in continuare dacS aceste varia^ii s in t asociate sem nificativ cu celelalte categorii ale analizei te rito riale (ecologice) pe care le-am m en- tionat: m arim ea actuala a orasului, m arim ea sa anterioara, regiunea istorica si localizarea geografica (conform metodologiei utilizate de D.C.S., aceasta a fost clasificata in cinci categorii: cimpie, cimpie-deal, deal, deal-m iuite, m unte).
. In ansam blul lor, d iferentierile de strUctura sqciala in cadrul aceleiasi categorii de orase sin t asociate slab cu criteriile ecologice m entionate. Corelatiile sem nificative din punct de vedere statistic, s in t prezentate in tabelul 2,
Tii be I 2 Corelnfll sem nificative Intre variabile ecologice fi variabile. ale structurii sociale . ..
Categoria de orafe Re la p i sem nificative. Coeficient de coreiafie
Orape mari mfirirriea aGtual& a orafnlui:(21 orafe, exc lu - (1985)
siv Bueurefti) — cu personal In Industrie —0,19
O rafemijlocii— cu personal in serv ic ii
'* m&rimea anterioarfi a orafului0,49
(24 orafe) • (■1-966):— cu to ta l personal m uneitor , - 0 ,4 1
* marimea actuala a orafului:— cu p o p u la te In agricultura —0,42
* localizarea orafului in Moldova;- _ cu personal in Industrie
— cu personal in serv ic ii * localizarea orafului in zona
intracarpatica:
0,41-- 0 ,4 0
— cu personal muneitor - 0 ,6 0— pondere m uncitori iO .6 2
Orase miei (esarrtion. de30 orafe)
hi au.enisi lim p, cu categoria de m arim e a ora§ului , (pre~ cum regiunea istorica si vechim ea urbanizarii), sint res- ponsabili pentru aceasta diferentiere demografica mai accentuate decit cea sociala. :
Im igrarea cea mai puternica se inregistreaza in orasele mijlocii. Desi valorile din tabel sin t pen tru un sin- gur an, este foarte probabil ca pattern -ul de m igratie pe tipuri de localitafi nu se schimbS de la an la an. Cores- punzator, este de astep tat ca sosirile definitive (deci nu cele de flotanti)r sa fi fost inregistrate in orasele mijlocii pe to t parcursul anilor *80. D atorita faptului ca tinerii sint dom inanti in fluxul de migrafie ru ral-u rban , aceste ora$e au ajuns sa aiba o structura de v irsta mai in tine- rita decit celelalte. Pe seama acestei in tineriri trebuie pusa, si valoarea m axim a a natalitatii din orasele respective. (Valoarea medie a indicelui respectiv era pentru orasele m ari de 15,36%o. iar pentru cele mijlocii de 19,65o/fl0.) In afara de structu ra de v irsta asociata cu m igratia, di- ferentierea in terurbana a natalitatii este influenfata, de- sigur, si de structuriie sociale specifice (ponderi sporite de in telectuali si fu n c tio n a l in orasele m ari, de m unci- tori in orasele mijlocii si de agricultori in cele mici). Aceeasi structura de virsta in tinerita din orasele mijlocii explica nivelul redus al m ortalitatii generale (cu 14% mai mica decit in orasele mari).
Dat fiind faptul ca in m ajoritatea lor sint „inchiseu, orasele m ari au si cel mai m are num ar de flotanti.
Spre deosebire de fenornenele vitale (natalitate si m or- talitate), nuptia lita tea si divortialitatea par sa fie mai putin asociate cu m igratia si structura de virsta. Desi orasele m ari nu sin t cele mai tinere sub aspectul d is trib u te ! pe virste a populatiei, ele au totusi cea mai ridicata ra ta de nuptialita te §i de divortialitate. Intensitatea m iscarii miatrimoniale se pare ca difera in tre orase m ai m ult in asociere cu factorii cultural!, decit cu cei biologici (structu ra pe virste). Cel pufin in cazul divortialitStii acest fapt este evident: orasele mici, in care tradifia este inca pu ternica, au o ra ta foarte redusa de divortialitate (1,60°/UD fata de 2,59%o in orasele mari), P en tru m iscarea m atri- m oniala un rol sem nificativ ar putea sa aiba si s tructu ra fondului locativ, in sensul ca o densitate de locuire spo- ritS poate favoriza valori reduse de nup tia lita te si de in- dici ridicati de divortialitate. (Ipoteza va trebu i sa fie examm atS in tr-u n alt cadru, cu toate datele necesare,
208;
pen tru a :eon tro ia lnriuereia axtuidul locativ ,.asupra m iscarii m atrim oniale.) i ...
. V ariabila m ortalitate infantila, ex trem .de sem nifica- tiva -.pentru calitatea vjefti, indica o ierarh ie m .care .s ir tu a tia cea m ai buna o au orasele m ari.. ■
Din toata prezentarea an terioara rezulta cu claritate specificitatea sociala §i demografica a celor trei categorii de ora§e: nici unu l d intre indicatorii din tabelul 1 nu are acelea§i valori pen tru respectivele categorii,
Pe de alta parte, coeficientul de variatie indica dife- rentieri, considerab le urjeori, si in cadrul aceluiasi tip de orase. Vom incerca sS lam urim in continuare daca aceste variatii s in t asociate sem nificativ cu celelalte categorii ale analizei teritoriale (ecologice) pe care le-am m en- tionat: m arim ea actuala a ora§ului, m arim ea sa , anterioara, regiunea istorica si localizarea geografica (conform metodologiei u tilizate de. D.C.S., aceasta a fost clasificata in cinci categorii: elm pie, cimpie-deal, deal, deal-m unte, m unte).
. Ill ansam blul lor, difereritierile de structu ra spciala in cadrul aceleiasi categorii de orase sin t asociate slab cu criteriile ecologice men^ionate. Corela^iile sem nificative din punct de vedere statistic, s in t p rezentate in tabelul ,2.
- , . 1 T-abet 2 Corelafii somninesitive iulre vnrinbile eeoloylce }
§1 variabile. ale .structurii sociale 1
Categoria de ora?e R eIap i sem nificative C oeliclent de corelafie
Ordje mari .marimea actuals a ora?ului;(21 ora?e, exc lu - (1985)
siv Bncurejti) — cu personal In Industrie - 0 ,4 9— cn personal In se r v ic il • 0 ,49
Orafe mijiocii * m3 rime a anterioar;! a ora?ului(24 orase) : (1966); :
— cu tota l personal muncit&r . - 0 ,4 1 ,* m irim ea actu als a ora?ului;
— cu p o p u la te in agricultura - 0 ,4 2* localizarea ora$Ului In Moldova;
— cu personal in Industrie 0,41— cu personal in serv ic ii '. : - 0 ,4 0
* localizarea ora^ului In zonaintracarpatic5:— cu personal m unci tor - 0 ,6 0— pondere muncitnri —0,62
Or«je m i d •(esa ntion. de30 ora.^e) '
n e iap n e a n ten o a rt au fost selectate in functie de in* tensitatea lor m axim a d in tr-un to tal de 75 de coeficien+i de corelatie (5 variabile ale structurii sociale X 5 variabile ecologice X 3 tipuri de orase). Cu aju torul lor in- cercam generarea unor ipoteze, „citind“ realitatea numai pe liniile ei esentiale.
Orasele cu m axim a specificitate regional^ sub aspectu l structurii sociale s in t cele mijlocii. P en tru acestea, se inregistreaza in Moldova, in special, o pondere sporita de personal muncitTor in industrie §i un nivel redus al ocu- parii populatiei in sectorul serviciilor. Tipice in acest sens sin t orasele Vaslui, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Roman, B ir- lad, Suceava si Focsani, care au o s i tu a te foarte apro- piata de m edia pe (ar5:
D intre orasele mijlocii intracarpatice, tipice sub aspectul structurii sociale (num ar redus de personal m un- citor si de m uncitori in raport cu populatfa totals) sint Alba Iulia, Turda, Deva, Lugoj §i Sf. Gheorghe.
D iferitele regularitati inregistrate in acest domeniu se subsumeaza, in bunS m asura, tendintei mai generate de m anifestare a unei omogenitafi a compozitiei sociale, dom inate de tertiarizare in stadiile avansate de urbanizare, de ocupare industria ls in cele de tranzitie §i de ocupare agricola in cele de urbanizare incipient^. Orasele mijlocii sint, in m ajoritatea lor, m ai apropiate de cel de-al doilea tip menfionat, ia r cele mici de cel de-al treilea. Eteroge- nitatea m axim s in functie de sectorul de activitate (pri- mar, secundar, terfial) este atinsa in orasele mijlocii aflate, predom inant, in tr-o faza interm ediary sau de tran - zi^ie a urbanizarii.
P en tru varia tia fenom enelor demografice in cazul ace- leia§i categorii de orase este sem nificativ cazul natalitS- tii. Din acest ultim punct de vedere, orasele m ari sin t foarte diferite in tre ele (tabel 1, col. 3). Valori m axim e ale natalitatii se in reg istrau (in 1985) la Botosani (24,3%o) si Bacau (19,2%c), iar cele minime la A rad (11,6%0) §i Timisoara (12,7%o). (Valorile aceluiasi indice pe total orase in judetele respective sin t foarte apropiate de cele men^io- nate, conform datelor publicate in Anuarul statistic.) Exemplele m enfionate sin t relevante nu num ai pentru am plitudinea natalitatii in tre orasele m ari, ci si pentru regularity file care guverneaza respectiva variafie in cadrul acestei categorii de orase: natalitatea tinde sy fie mai ridicaty la cele din Moldova (r = 0,55) §i la cele situate
210
la o a ltitud ine inai m are (r = 0,51); valonle aceiuia§i m - dice tind sa fie m ai coborite pen tru orasele cu p o p u la te m are in 1985 (r = —0,50), p en tru cele cu grad de u rban i- zare ridicat estim at prin m arim ea populatiei in 1966 (r = — 0,62) si p en tru cele localizate in arcul subcarpatic (r = —0,32). Desigur, toate variabilele ecologice men^ionate nu sin t cauze ale natalitatii, ci indicatori pen tru diferite com- plexe cauzale. Regiunea istorica, m arim ea anterioara a localitatii si am plasarea ei geografica sin t in mod special relevante pen tru dim ensiuni culturale ale vietii, pen tru rnoduri de v iata specifice. Din aceasta perspective, nata- litatea apare ca un fenom en demografic puternic in tegrat in specificitatea ecologica a m odurilor de viata.
A soderea natalita tii cu indicii ecologici m entionat 1 este mai redusa in cazul oraselor mici si mijlocii. In con- secinta, poate fi form ulate ipoteza ca determ inarea cultu- rala a natalitatii este mai puternica in orasele m ari decit in cele mici §i mijlocii.
P en tru toate cele trei categorii de ora$e natalitatea este corelata negativ cu m ortalitatea (in 1985 pen tru orasele m ari r = —0,56, pen tru cele mici r = —0,47). Din analize an terioare12 stim cS o astfel de re la te este sem- nificativa pen tru fap tu l ca structu rile pe virste influen- teaza! cele doua fenom ene vitale m ai m ult decit ra te le specifice de nata lita te si m ortalitate pe v irste (asociate, la rindul lor, cu modele cu lturale specifice). Deci $i pentru orasele m ari na talita tea este determ inata ho tarito r de structura pe virste a populatiei, desi exista suficiente semne si pen tru o in terventie sem nificativa a factorilor culturali in aceasta struc tu ra actuala.
P en tru o im agine de ansam blu a condition&rii ecologice a fenom enelor demografice (valori p en tru 1985) pe tipuri de ora§e, datele din tabelul 3 sin t elocvente p rin ele insele:
Tabel 3 Coreln|il sem nificative intre variabile ecologice 'si variabile demografice
Categoria de ora$e
R ela tii sem nificative Coeficient de corela(ie
1 2 3
Orase mari * mfirimea actuals a ora^ului(1985):— cu natalitatea - 0 ,5 0— cu im igrarea - 0 ,6 3
12 D . Sandu., op. cit., 1987, p . 1 1 3 -1 1 4 .
211
Tabelul 3 (con tinuare)
1 2 3■
— cu emigrarea —0,43— cu migratia net3 - 0 ,5 1— cu flotanti 0,75— cu nuptialitatea 0,50
* marimea anterioara a orafului(1966V.
— cu natalitalea - 0 ,6 2— cu m ortalitatea 0,50— cu imigrai'ea - 0 ,7 0— cu emigrarea - 0 ,6 2— cu flotanti 0,75— cu nuptialitatea 0,59
* ora? in Moldova:— cu natalitatea 0,55— cu m ortalitatea —0,49— cu migratia neta 0,44
* ora? intercarpatic:— cu m ortalitatea 0,52— cu emigrarea 0,50— cu nuptialitatea 0,55
* localizare geografica:— cu natalitatea 0,51— cu m ortalitatea - 0 ,4 7— cu imigrarea 0,51
Ornje mijlocii * marimea anterioara a ora?ului— cu natalitatea - 0 ,5 8— cu imigrarea - 0 ,6 2— cu migratia netfl - 0 ,6 2— cu flotanti - 0 ,5 0
* oras intracarpatic:— cu emigrarea 0,46
* localizare geograficS:— cu nuptialitatea 0,44— cu divortialitatea 0,42
Orase mici * marimea anterioara a orasului:— cu m ortalitatea 0,44
* oras din Moldova:— cu flotanti - 0 ,3 9
* ora? intracarpatic:— cu migratie net& - 0 ,4 1
* localizare geografici;— cu emigrarea 0,47— cu migratia netS - 0 ,4 8— cu. nuptialitatea 0,39— cu m ortalitatea infantila 0,56
212
Datele anterioare releva din plin fap tu l ca dem ogra- fia ora§elor m ari este c o n d itio n a l ecologic pe m ai m ulte „fireM decit cea a ora$elor mici §i mijlocii (cOmparS nu- m arul de coeficienti de corelatie re tinu ti ca sem nificativi pentru fiecare tip de oras).
Ipoteza pe care o form ulam la inceputul acestui sub- capitol in legatura cu rolul hotSritor al mSrimii ora^elor in diferen^ierea fenom enelor demografice este elocvent ilustrata in cazul natalitStii. V ariatia na talita tii in tre cele trei tipuri de ora$e (mari, mijlocii §i mici) este m ult m ai m are decit in cadrul respectivelor categorii. Rezultatele analizei de varian ts sin t edificatoare in acest sens: dis- persia estimatS a natalita tii in tre tipurile de ora$e era pen tru anul 1985 de 106,47, ia r in cadrul categpriilor res-j pective de 9,84. FScind raportu l d in tre prim a $i ultimaj cifra rezulta valoarea 10,83, sem nificativa statistic. N u- m arul total al orasjelor analizate fiind 75, ia r num arul de grupari 3, rezulta o valoare teoreticS a testu lu i F2,72 = 3,14 pen tru nivelul de sem nificatie de 5%. Valoarea observatS a lui F = 10,82 este deci mai m are decit cea teoretica §i, p rin aceasta, sem nificativa sub aspect statistic. U rm ind aceeasi procedurS a analizei de varian ts, se constata o variatie sem nificativa a na talita tii pe ora§e in functie de regiunea istorica (F = 2,33, fa ta de valoarea teoretica F 6j69 — 2,24) si nesem nificativS in rapo rt cu localizarea geografica a orasului (F = 0,93). Com pararea
_ valorilor observate ale testu lu i F sustine ipoteza ca na ta litatea variazS mai m u lt in rapo rt cu categoria de mSrime a orasului decit cu regiunea istorica.
Regiunea istorica §i categoria de marime- a orasului conditioneaza in interactiune variatia teritorialS a natalitatii. P en tru a izola efectul specific al regiunii istorice vom controla p rin tr-u n experim ent statistic influenta m arim ii orasului: in cadrul fiecSrei categorii de ora§e urmS-j rim variatia na talita tii pe regiuni istorice. j
Rezultatele analizei de v arian ts prezentate in tabelul 4 sustin deci ideea cS regiunea istoricS are un efect redus asupra natalitStii urbane, nesem nificativ sub aspect statistic atunci cind se inlSturS in fluen ta categoriei de marim e a orasului.
Tabe
l i
Var
iafla
na
tallt
fifjl
pe re
glun
i is
torl
cc
In ca
drul
or
a^el
or
mar
i, m
ijloc
ii $i
mlc
lV I—I^ 3 2 eft*r»®% cs « o
a k_ <H O
”3 '5' ®1 -S s
4) m
a -
£>H-»5
a) ca
.234>s
31 1ca4) cvs* ca cata© c
11
11 0 5
11
* 20
*
*#CMCO-
0 5 CO I > 00 •itrH 1 1 *
■fc ?t f i o 4) wH->
a rH©
16 rH
rH ■Jf #
o CM rH l > CO . CO0 5 0 5 i>- o . * CO » COrH rH ' rH . <M rH rH
rH CO rH CM 05rH o 05 ! * 0 5 * 0 5CM -CS rH rH r *
© rH lO 05 t o
CO t o CO I > cm ■it t orH rH rH rH rH rH
t o t o CM CO rH CO rH OrH CO
i>- CO 00 rH rHI cm
bO CO CO rH rH rHCM
c3*5>4>cc
3acaucas
ca>o2o2
3ca>.2 3 <u h-»32 t.ca
H
ca3ca«
.23
>S0opeQoQ
oH
4)O,
4)33
cag
Xt>92
214
* R
egiu
ne
care
nu
a in
trat
in
anal
iza,
av
ind
mai
pi
Rin
de 3
ora$
e de
tipul
re
spec
tiv.
** Y
alor
i ne
sem
nifi
cati
ve.
***
Ora
$ele
mic
i sin
t un
e$an
tion
din
tota
lul
de 58
de lo
calit
a[;i
de,
aces
t ti
p.
Ora
$ele
mijl
ocii
sint
incl
use
toat
e in
anal
izS.
D
intr
e or
ajel
e m
ari
am om
is B
ucur
e$tiu
l, da
tori
ta
situ
atie
i sa
le sp
ecia
le
de or
as-c
apit
ala.
In co n co rd an t cu concluziile desprinse din analizele de corela^ie an terior prezentate, se constatS. totu^i o situ a te speciala in cazul ora^elor m ari. Acestea au un com- portam ent de reproducere considerabil d iferenjia t in functie de regiunea istorica. D iferenta d in tre Moldova §i Banat, spre exem plu, este elocventa. P en tru orasele m ijiocii $i mici, diferen^ierile interregionale sin t insa m ai reduse §i, oricum, de sens d iferit in rapo rt cu cele inre- g istrate la orasele m ari. In cazul ora^elor mici, zona cu nivel de m axim a na talitate nu mai este Moldova, ci Cri§a- na-M aram ures.
Top Related