AE Dualitatea mediei sociale în turism

Amfiteatru Economic 1064

DUALITATEA MEDIEI SOCIALE ÎN TURISM

Irina Maiorescu1*, Răzvan Dina2, Rodica Pamfilie3 şi Daniel Zgură4 1) 2) 3 ) 4) Bucharest Academy of Economic Studies, Romania

Rezumat

Tehnologia actuală oferă numeroase oportunităţi pentru comunicare şi pentru

dezvoltare în mediul economic, politic şi social. Astăzi, în această societate informaţională, media socială este unul dintre canalele de comunicare intens folosite atât în interes de afaceri cât şi în interes personal. Totuşi, diversele platforme ale mediei sociale nu pot fi utilizate în acelaşi fel şi pentru comunicarea în scop personal şi pentru comunicarea profesională ce vizează dezvoltarea afacerilor în turism.

Această lucrare urmăreşte să identifice care dintre platformele mediei sociale sunt potrivite pentru a fi folosite în scopuri personale şi care sunt mai adecvate dezvoltării afacerilor în turism, conform utilizatorilor de media socială. Lucrarea se bazează pe analiza rezultatelor unui chestionar aplicat pe un eşantion reprezentativ de tineri români cu vârste cuprinse între 18-35 ani implicaţi în mediul de afaceri al sectorului turistic, deoarece cercetările în domeniu precum Lenhart, Purcell, Smith şi Zichur ( 2010) şi Cabral (2011) indică faptul că acest segment este cel mai activ în zona mediei sociale.

Rezultatele cercetării indică faptul că toate cele patru tipuri de platforme ale mediei sociale luate în considerare – reţelele sociale, blog-urile, micro blog-urile şi platformele de partajare a fişierelor video pot fi utilizate atât în scop personal, cât şi în scop business. Totuşi, în cadrul fiecărui tip de platformă se remarcă anumite preferinţe clare pentru utilizarea lor în unul sau altul din scopuri. Cuvinte cheie: media socială, afaceri în turism, comunicare, reţele sociale, partajarea fişierelor video, blogging, micro-blogging. JEL Classification: L14, L17, L22, L83, L86. Introducere

Tehnologiile actuale oferă o diversitate în permanentă schimbare pentru susţinerea

şi dezvoltarea mediului socio-economic. Sectorul turismului nu face nici el excepţie, în ultimii ani înregistrându-se schimbări în comportamentul şi atitudinea utilizatorilor de servicii turistice. Aceste modificări sunt datorate faptului că Internetul şi aplicaţiile acestuia le asigură utilizatorilor de servicii turistice conectarea rapidă la sursele de informaţii dorite şi comunicarea online.

* Autor de contact, Irina Maiorescu – irina.maiorescu@com.ase.ro

Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE

Vol. XVI • Nr. Special 8 • Noiembrie 2014 1065

Media socială, bazată pe Internet, a făcut posibil ca utilizatorii acesteia să comunice cu sute, chiar mii de alte persoane despre diferite evenimente, oameni, produse şi companii. Media socială îmbină modul tradiţional de comunicare a companiilor cu clienţii lor, cu cel non-tradiţional în care li se permite clienţilor să interacţioneze direct unul cu celălalt (Mangold şi Faulds, 2009).

Cantitatea uriaşă de informaţii care se răspândeşte între comunităţile de utilizatori reprezintă o oportunitate pentru companii, care se pot folosi de acestea pentru a conecta anumite date de profilele utilizatorilor, permiţându-le să facă previziuni referitoare la comportamentul acestora (Onete et.al, 2013; Negrea, 2007). Astfel, se pot construi modele în scopul predicţiei comportamentului consumatorilor în piaţa reală şi dezvoltării campaniilor de marketing şi promovare adecvate (Asur şi Huberman, 2010).

Totuşi, numeroasele aplicaţii ale mediei sociale nu pot fi utilizate în acelaşi mod şi pentru nevoile individului şi pentru cele ale organizaţiei (Isacsson şi Gretzel, 2011).

În această lucrare, plecând de la o analiză a literaturii de specialitate ce urmăreşte implicaţiile mediei sociale asupra mediului de afaceri în sectorul turismului, se prezintă rezultatele unei cercetări ce are ca scop identificarea acelor platforme ale mediei sociale care sunt mai potrivite pentru comunicare. Astfel, reţelele sociale, blog-urile, micro blog-urile şi platformele de partajare a fişierelor video sunt analizate din punct de vedere al utilităţii acestora pentru comunicarea în scop personal şi pentru comunicarea ce urmăreşte dezvoltarea unei afaceri în sectorul turismului.

Recenzia literaturii de specialitate Media socială poate fi utilizată de către companii în multiple moduri, contribuind

la promovarea şi dezvoltarea activităţii acestora, dar şi la analiza imaginii pe care actualii şi potenţialii clienţi o au asupra produselor şi serviciilor oferite. În acelaşi timp prin intermediul platformelor de media socială, informaţii despre companii şi pieţe care până nu de mult erau puţin difuzate sau erau deţinute de un grup restrâns de oameni, sunt accesibile tuturor. Astfel organizaţiile au posibilitatea de a beneficia de noi idei şi cunoştinţe, iar clienţii se pot informa şi îşi pot expune părerile asupra ofertelor şi companiilor (Melian-Gonzalez, Bulchand-Gidumal şi Lopez-Valcarcel, 2013).

Sunt multe aplicaţii ale mediei sociale care sunt dezvoltate într-un ritm foarte rapid. Acestea, prin facilităţile de comunicare şi partajare a informaţiilor şi ideilor, dau tot mai multă putere vocii consumatorilor (Munar şi Jacobsen, 2014), permiţând grupurilor foarte mari de utilizatori care au interese şi opinii comune să influenţeze pieţele globale. Astfel, demersurile din media socială pot schimba echilibrul de forţe între companii, asociaţii ale cosumatorilor, diferite organizaţii non-guvernamentale şi guvernamentale (Kane et al., 2012).

Dacă până de curând comunicarea şi informarea în vederea alegerii unei excursii se realiza în mare parte prin intermediul agenţiilor de turism, astăzi un număr foarte mare de utilizatori aleg alternativele online de informare şi planificare a destinaţiilor turistice, influenţaţi fiind de media socială (Dina şi Sabou, 2012). În consecinţă, numeroase companii din sectorul turismului se adaptează acestor modificări ale comportamentului utilizatorilor de servicii turistice, devenind tot mai active în media socială. Aplicaţiile mediei sociale au revoluţionat comunicarea şi politicile de marketing legate de promovarea şi dezvoltarea afacerilor din domeniul turistic (Sotiriadis şi Van Zyl, 2013). S-a constat astfel că la un număr mare de postări despre un anumit obiectiv turistic numărul impresiilor pozitive îl

AE Dualitatea mediei sociale în turism

Amfiteatru Economic 1066

depăşeşte pe cel al celor negative, ceea ce demonstrează utilitatea implicării cât mai active în procesul de promovare prin utilizarea mediei sociale (Melian-Gonzalez et al., 2013).

Alegerea platformei potrivite pentru comunicare şi informare în scop personal sau pentru comunicare în scop business trebuie să aibă în vedere în primul rând motivul pentru care se doreşte utilizarea platformei, precum şi grupul ţintă al comunicării şi natura mesajului comunicat. Fiecare aplicaţie a mediei sociale atrage în general un anumit grup de persoane, cu trăsături comportamentale comune. Companiile ar trebui să fie conştiente de stakeholderii lor şi să se implice în mod activ în media socială, oriunde clienţii lor sunt prezenţi (Kaplan şi Haenlein, 2010).

O previziune a Forrester Research despre cum va evolua în perioada 2012-2017 marketingul prin media socială în ţările vest europene indică faptul că, în acest sector cheltuielile vor creşte, datorită marii diversităţi a dispozitivelor high-tech ce permit accesarea mediei sociale, dar şi a numărului tot mai mare de persoane vest europene ce vor utiliza reţelele sociale. Există şi anumiţi factori care ar putea limita această dezvoltare a cheltuielilor de marketing prin media socială, aceştia fiind legaţi de legislaţia ce reglementează dreptul la intimitate în mediul online, conştientizarea drepturilor pe care consumatorii le au în mediul online de către un număr din ce în ce mai mare de utilizatori, precum şi dificultatea cuantificării efective a beneficiilor aduse de prezenţa şi campaniile în media socială (Western European Social Media Marketing Forecast – 2012 to 2017, 2013).

Utilitatea mediei sociale în dezvoltarea unui business în turism variază de la publicitate, la vânzări şi PR, deoarece comunicarea cu stakeholderii în mediul online se bazează pe aceleaşi principii ca cea din celelalte medii tradiţionale de comunicare. Prin media socială organizaţiile îşi pot construi foarte uşor imaginea dorită în spaţiul online (Lee, Tyrrell şi Erdem, 2013).

Cercetările indică faptul că media socială se dovedeşte un canal de comunicare benefic în situaţii de criză organizaţională. Chiar şi aşa, este important ca organizaţia să recunoască şi să răspundă nevoile stakeholderilor in timpul situaţiilor dificile, întrucât simpla prezenţă în media socială nu asigură şi rezolvarea problemelor (Hvass, 2013).

Metodologia cercetării

Cercetarea, desfăşurată cu ajutorului unui chestionar online, s-a desfăşurat asupra a 254 subiecţi de ambele sexe, cu vârste cuprinse între 18-35 ani, implicaţi în domeniul turismului (au o afacere sau sunt angajaţi în sectorul turistic).

Cercetarea a avut ca scop determinarea modului în care sunt utilizate diferitele platforme de media socială de către utilizatori români: în scopuri business, legate de dezvoltarea afacerii în turism în care sunt implicaţi sau pentru interes personal. În acest sens, s-au distribuit chestionare online – deoarece populaţia studiată trebuie să utilizeze Internetul şi diferitele sale aplicaţii. Eşantionarea a fost non-probabilistică, raţională, ghidată de scopurile cercetării, întrucât s-au distribuit chestionare online acelor persoane care lucrează în sectorul turismului, cu vârste cuprinse între 18-35 ani, selecţionate de autorii acestei cercetări. Datorită acestui mod de selecţie a respondenţilor, nu se poate calcula eroarea de eşantionare, iar rezultatele prezentate nu pot fi asociate unei probabilităţi de garantare a reprezentativităţii eşantionului la nivelul întregii populaţii de utilizatori tineri români de Internet. Rezultatele cercetării nu pot garanta faptul că acestea reprezintă opiniile întregii populaţii de utilizatori tineri români de Internet.

Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE

Vol. XVI • Nr. Special 8 • Noiembrie 2014 1067

În cadrul cercetării s-a făcut o distincţie clară între utilizarea blogurilor şi utilizarea platformelor de micro-blogging. De asemenea, datorită faptului că un număr mic de companii au platforme proprii de găzduire a forumurilor, majoritatea discuţiilor în forum fiind deschise şi gestionate de comunităţile de clienţi pe diferite site-uri, cercetarea nu a luat în considerare numărul foarte mare de forumuri. Luând în considerare aceste aspecte, participanţii au fost rugaţi să selecteze, în cadrul fiecărei categorii de platforme de media socială, pe cea pe care o folosesc, precum şi scopul pentru care o accesează: personal sau pentru afaceri (indiferent de zona în care sunt angrenaţi: front office, marketing, vânzări, PR, comunicare cu clienţii, dezvoltare afacere etc). Rezultate şi discuţii

• Analiza reţelelor de socializare Respondenţii au putut selecta una sau mai multe reţelele de socializare pe care le

folosesc în scop personal şi/sau pentru afacere. Includerea acestor reţele de socializare în chestionar s-a bazat pe popularitatea acestora exprimată ca număr de utilizatori înregistraţi (MySpace, 2014; Hi5,2014; Orkut,2014; Friendstar, 2014; Plaxo, 2014; Ning, 2014; Bebo, 2014; Facebook, 2014; Google+, 2014, LinkedIn, 2014). Rezultatele referitoare la utilizarea diferitelor reţele de socializare pentru scopurile mai sus menţionate sunt prezentate în Figura nr. 1.

După cum se observă în Figura nr. 1, Facebook este una dintre cele mai populare reţele de socializare, atunci când se urmăreşte utilizarea în scop personal, 69.29% dintre respondenţi confirmând acest lucru. HI5 – folosit de 38.58% respondenţi, Google+ -utilizat de 35.43% respondenţi şi MySpace - de 29.92% respondenţi, sunt următoarele ca popularitate în utilizare atunci când se urmăreşte comunicarea şi informarea în scopuri personale, la o distanţă considerabilă ca număr de utilizatori faţă de Facebook.

LinkedIn, o reţea de socializare dedicată cercurilor de cunoştinţe din mediul de business, este indicată ca fiind reţeaua de socializare preferată a românilor atunci când aceştia urmăresc dezvoltarea afacerii în sectorul turismului (27.56%). O altă reţea de socializare care este mai mult folosită în scopuri profesionale decât în scopuri personale este Ning. Aceasta este o reţea orientată către comunităţi ce îşi împărtăşesc aceleaşi interese şi hobby-uri, explicându-se astfel orientarea companiilor către o reţea de socializare unde potenţialii clienţi ţintă sunt deja grupaţi în comunităţi evidente (Markova şi Petkovska-Mirčevska, 2013).

Aproape o cincime din persoanele chestionate - 18,11%, folosesc în activitatea lor profesională alte reţele sociale decât cele din grafic (Figura nr 1), indicând faptul că în Romania există şi alte reţele de socializare locale, cum ar fi Puzzled.by sau Mamaloo.ro, dedicate utilizatorilor români.

Un aspect interesant se remarcă la reţeaua de socializare Google+, care apare ca fiind a treia cea mai accesată reţea în scop personal şi a doua în scop business. În această reţea nu există diferenţe foarte mari între ponderea celor ce urmăresc socializarea în scop personal şi a utilizatorilor business (35,43% vs. 26,77%), aşa cum se remarcă în cazul Faceebook (69,49% vs. 20,47%).

AE Dualitatea mediei sociale în turism

Amfiteatru Economic 1068

Figura nr. 1: Platforme ale reţelelor de socializare:

utilizare în scop personal versus utilizare în scop business Sursa: autorii, conform rezultatelor cercetării

În general, se poate remarca faptul că reţelele de socializare sunt mai degrabă

folosite pentru scop personal, decât pentru comunicare şi informare legată de aspecte business. Totuşi, nu se poate spune că numărul utilizatorilor români de reţele de socializare în scop business este redus, deoarece, per total, doar 19.69% din respondenţi afirmă că nu folosesc nicio reţea de socializare în acest scop. Distribuţia răspunsurilor cu privire la reţeaua de socializare preferată pentru comunicare şi informare business este mult mai echilibrată, aceasta însemnând că respondenţii nu au o reţea de socializare pentru business care se detaşează în mod clar de celelalte, cum este cazul Facebook – preferată între reţelele de socializare în scop personal.

• Analiza blog-urilor Respondenţilor le-au fost prezentate cele mai accesate şi cunoscute platforme de

blogging la nivel mondial, aceştia fiind rugaţi să le selecteze pe acelea pe care le folosesc – dacă le folosesc, precum şi scopul pentru care le accesează: personal sau legat de afaceri.

Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE

Vol. XVI • Nr. Special 8 • Noiembrie 2014 1069

Includerea acestor platformelor de blogging în chestionar s-a bazat pe popularitatea acestora exprimată ca număr de utilizatori înregistraţi (Blogger, 2014; TypePad, 2014; WordPress, 2014). Unii dintre respondenţi au afirmat că deţin mai multe blog-uri pe mai multe platforme şi le utilizează în diferite scopuri. Aproximativ un sfert dintre persoanele chestionate au răspuns că nu utilizează blogurile, nici în interes personal, nici legat de muncă. Distribuţia generală a răspunsurilor este prezentată în Figura nr. 2.

Blogger este cea mai utilizată platformă de blogging pentru interes personal, 36,22% dintre respondenţi afirmând că au un blog aici, urmată de platforma WordPress – utilizată de 27,56% respondenţi. Cu excepţia Blogger, care indică o utilizare preponderentă pentru scopuri personale, celelalte platforme analizate arată faptul că sunt folosite relativ în aceeaşi măsură atât pentru promovarea sau dezvoltarea afacerii în turism, cât şi pentru interes personal. Aproximativ 15% dintre respondenţi au afirmat că utilizează alte platforme, unele dintre acestea fiind private.

Figura nr. 2: Principalele platforme blogging: utilizare în scop personal versus utilizare în scop business

Sursa: autorii, conform rezultatelor cercetării

TypePad este o platformă ce presupune costuri de înregistrare, acesta fiind un posibil motiv pentru care înregistrează un număr mai mare de utilizatori business, decât utilizatori în scop personal. De asemenea, se remarcă faptul că aici numărul general de utilizatori este mai redus decât cel al celorlalte platforme ce oferă gratuit serviciul de găzduire a blog-urilor.

• Analiza micro blog-urilor

O primă constatare este aceea că, spre deosebire de reţelele de socializare, de blog-

uri şi de platformele de partajare a fişierelor video, acest tip de platforme ale mediei sociale înregistrează mai puţini utilizatori. Includerea acestor platformelor de micro - blogging în chestionar s-a bazat pe popularitatea acestora exprimată ca număr de utilizatori înregistraţi sau număr accesări (Plurk, 2014; Twitter, 2014; Twitxr, 2014).Rezultatele chestionarului cu privire la folosirea platformelor de micro blogging sunt prezentate în Figura nr. 3.

AE Dualitatea mediei sociale în turism

Amfiteatru Economic 1070

Figura nr. 3: Principalele platforme de micro-blogging: utilizare în scop personal versus utilizare în scop business

Sursa: autorii, conform rezultatelor cercetării Din totalul celor care utilizează platformele mediei sociale, 30,71% declară că nu

folosesc micro blog-urile în interes personal, iar 24,41% că nu le folosesc pentru afaceri. Twitter este cea mai utilizată platformă de micro-blogging, atât pentru scopuri personale, cât şi pentru business. Mai puţin utilizate, sunt Twitxr şi Plurk, fiecare având mai puţin de 15% utilizatori în ambele segmente: business şi personal.

• Analiza platformelor de partajare a fişierelor video

Una dintre cele mai utilizate platforme ale mediei sociale este cea de partajare a

fişierelor video, la nivel global existând un număr foarte mare. Includerea acestor platformelor de partajare a fişierelor video în chestionar s-a bazat pe popularitatea lor exprimată ca număr de utilizatori înregistraţi (Metacafe, 2014; Dailymotion, 2014; Brightcove,2014; YouTube, 2014). Datorită faptului că şi în România există câteva platforme de partajare a fişierelor video, două dintre cele mai accesate, conform raportărilor acestora(Vplay, 2014; Trilulilu, 2014), au fost incluse în studiu: Vplay şi Trilulilu.

Distribuţia răspunsurilor persoanelor chestionate cu privire la utilizarea acestor platforme pentru afaceri sau în interes personal este indicată în Figura nr. 4.

Cercetarea indică faptul că YouTube este cel mai accesat portal pentru partajarea şi distribuirea fişierelor ce au conţinut video, atât în scopuri business, cât şi în scop personal. Următoarele ca număr de utilizatori sunt platformele româneşti Vplay şi Trilulilu, răspunsurile persoanelor chestionate indicând că acestea sunt populare pentru căutarea sau partajarea fişierelor de interes personal. Unul dintre posibilele motive ar putea fi acela că aceste platforme nu au politici de copyright foarte bine puse la punct.

Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE

Vol. XVI • Nr. Special 8 • Noiembrie 2014 1071

Figura nr. 4: Principalele platforme de partajare a fişierelor video: utilizare în scop personal versus utilizare în scop business

Sursa: autorii, conform rezultatelor cercetării Partajarea video este utilizată în scopuri business de 89,76% dintre respondenţi,

cele mai accesate fiind YouTube (18,90%) şi BrightCove (16,54%). Vplay (7,09%) şi Trilulilu (9,45%) sunt puţin utilizate de respondenţii care urmăresc dezvoltarea afacerii. Datorită numărului mare de platforme care permit partajarea fişierelor video, aproximativ 15% dintre respondenţi au afirmat că folosesc altele decât cele indicate în chestionar. Concluzii

Internetul şi aplicaţiile sale, în mod special media socială, sunt tot mai mult

folosite de companii şi indivizi pentru comunicare. Există mai multe tipuri de platforme ale mediei sociale: blog-uri, micro blog-uri, reţele de socializare, platforme de partajare a fişierelor video. Nu orice platformă este adecvată pentru utilizare, atunci când se urmăresc anumite obiective în comunicarea online. Din analiza efectuată a rezultat faptul ca toate formele mediei sociale sunt utilizate atât pentru dezvoltarea şi promovarea afacerilor în

AE Dualitatea mediei sociale în turism

Amfiteatru Economic 1072

sectorul turismului, cât şi pentru scopuri personale. Totuşi, respondenţii preferă să utilizeze în mod diferit aplicaţiile mediei sociale, în funcţie de scopul comunicaţional propus: pentru afacere sau pentru interes privat. De asemenea, a rezultat faptul că, în interiorul aceluiaşi tip de platformă există diferenţe ale percepţiei în sensul că, în vreme ce de exemplu MySpace sau Hi5 sunt considerate ca potrivite pentru comunicarea în scop personal, ele sunt privite ca nepotrivite pentru comunicarea de afaceri. Cele mai utilizate platforme ale mediei sociale pentru comunicarea în interes privat, dar si pentru comunicarea în afaceri sunt cele de partajare a fişierelor video şi reţelele de socializare. Blog-urile şi micro blog-urile – ca forme de manifestare ale mediei sociale sunt utilizate mai puţin, indiferent de scopul urmărit în comunicare.

Datorită metodei de eşantionare, există anumite limite cercetarii. Astfel, deşi rezultatele obţinute sunt reprezentative pentru comunitatea studiată, extrapolarea acestora la nivelul întregii populaţii de utilizatori români tineri de Internet trebuie privită cu atenţie.

Totuşi, rezultatele obţinute sunt utile unei imagini de ansamblu a particularităţilor comunicării prin media socială în sectorul turismului. Acestea pot fi dezvoltate prin cercetări ulterioare care să analizeze posibilităţile promovării în media socială a potenţialului cultural oferit de către România şi a ofertelor turistice româneşti.

În ansamblu, media socială este o formă extrem de populară de comunicare, indiferent de scopul urmărit prin aceasta. Odată cu creşterea influenţei acesteia ca mediu de comunicare, companiile din sectorul turismului trebuie să aibă în vedere transmiterea mesajelor prin intermediul celor mai adecvate platforme, în funcţie de scopul urmărit. Mulţumiri Această lucrare a fost cofinantată din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, proiect numărul POSDRU/159/1.5/S/138907 " Excelenta in cercetarea stiintifica, interdisciplinara, doctorala si postdoctorala, in domeniile economic, social si medical – EXCELIS”, coordonator Academia de Studii Economice din Bucureşti

Bibliografie

Asur, S. and Huberman, B., 2010. Predicting the Future with Social Media. In: WI-IAT 2010, IEEE/WIC/ACM International Conference on Web Intelligence and Intelligent Agent Technology - Volume 01, pp.492-499, IEEE Computer Society Washington, DC, USA, [pdf] Disponibil la: <http://arxiv.org/pdf/1003.5699v1.pdf> [Accesat 11 iunie 2014].

Blogger, 2014. [online] Disponibil la: <http://www.blogger.com> [Accesat 6 iulie 2014]. Brightcove, 2014. [online] Disponibil la: <http://www.brightcove.com> [Accesat 7 iulie

2014]. Cabral, J., 2011. Is Generation Y Addicted to Social Media?. The Elon Journal of

Undergraduate Research in Communications, 2(1), pp. 5-14. Dailymotion, 2014. [online] Disponibil la: <http://www.dailymotion.com> [Accesat 8 iulie

2014].

Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE

Vol. XVI • Nr. Special 8 • Noiembrie 2014 1073

Dina, R. and Sabou, G., 2012. Influence of social media in choice of touristic destination. Cactus Tourism Journal, 3(2), pp. 24-30.

Facebook, 2014. [online] Disponibil la: <http://facebook.com> [Accesat 8 iulie 2014]. Forrester, 2013. Western European Social Media Marketing Forecast-2012 to 2017.

[online] Disponibil la: <https://www.forrester.com/Western+European+Social+Media+ Marketing+Forecast+2012+To+2017/fulltext/-/E-RES95282> [Accesat 10 iunie 2013].

Friendstar, 2014. [online] Disponibil la: <http://www.friendstar.com> [Accesat 7 iulie 2014].

Google, 2014. Google+ [online] Disponibil la: <http://plus.google.com> [Accesat 7 iulie 2014].

Hi5, 2014. [online] Disponibil la: <http://www.hi5.com> [Accesat 9 iulie 2014]. Hvass, K.A., 2013. Tourism Social Media and Crisis Communication: An Erupting Trend.

In: A.M. Munar, S. Gyimóthy and L. Cai eds., Tourism Social Media: Transformations in Identity, Community and Culture. Emerald Group Publishing Limited, Bingley, Tourism Social Science Series, 18, pp. 177-191.

Isacsson, A. and Gretzel, U., 2011. Facebook as an edutainment medium to engage students in sustainability and tourism. Journal of Hospitality and Tourism Technology, 2(1), pp. 81-90.

Kane, K., Chiru, C. and Ciuchete, S.G., 2012. Exploring the Eco-attitudes and Buying Behaviour of Facebook Users. Amfiteatru Economic, XIV(31), pp. 157-171.

Kaplan, A. and Haenlein, M., 2010. Users of the world, unite! The challenges and opportunities of Social Media. Business Horizons, 53(1), pp. 59-68.

Lee, W., Tyrrell, T. and Erdem, M., 2013. Exploring the behavioral aspects of adopting technology: Meeting planners' use of social network media and the impact of perceived critical mass. Journal of Hospitality and Tourism Technology, 4(1), pp. 6-22.

LinkedIn, 2014. [online] Disponibil la: <http://linkedin.com> [Accesat 9 iulie 2014]. Lenhart, A., Purcell, K. Smith, A. and Zichur, K., 2010. Social Media & Mobile Internet

Use Among Teens & Young Adults. [pdf] Disponibil la: <http://www.pewinternet.org/ files/old-media/Files/Reports/2010/PIP_Social_Media_ and_Young_Adults_Report _Final_with_toplines.pdf> [Accesat 9 iulie 2014].

LinkedIn, 2014. [online] Disponibil la: <http://linkedin.com> [Accesat 9 iulie 2014]. Mamaloo, 2014. [online] Disponibil la: <http://mamaloo.totuldespremame.ro> [Accesat

9 iulie 2014]. Mangold, W.G. and Faulds, D.J., 2009. Social media: The new hybrid element of the

promotion mix. Business Horizons, 52(4), pp. 357-365. Markova, S. and Petkovska-Mirčevska, T., 2013. Social media and supply chain.

Amfiteatru Economic, XV(33), pp. 89-102. Melian-Gonzalez, S., Bulchand-Gidumal, J. and Lopez-Valcarcel, B.G., 2013. Online

Customer Reviews of Hotels: As Participation Increases, Better Evaluation Is Obtained. Cornell Hospitality Quarterly, 54(3), pp. 274-283.

Metacafe, 2014. [online] Disponibil la:<http://www.metacafe.com> [Accesat 8 iulie 2014]. Munar, A.M. and Jacobsen, J.K.S., 2014. Motivations for sharing tourism experiences

through social media. Tourism Management, 43, pp. 46-54.

AE Dualitatea mediei sociale în turism

Amfiteatru Economic 1074

MySpace, 2014. [online] Disponibil la: <https://myspace.com> [Accesat 7 iulie 2014]. Negrea, M.T., 2007. New style in communication: consumer-generated media. Amfiteatru

Economic, IX(21), pp. 121-127. Ning, 2014. [online] Disponibil la: <http://www.ning.com> [Accesat 9 iulie 2014]. Onete, B., Dina, R. and Vlad, D., 2013. Social media in the development of sustainable

business. Amfiteatru Economic, XV(Special No. 7), pp. 659-670. Orkut, 2014. [online] Disponibil la: <http://www.orkut.com> [Accesat 8 iulie 2014]. Plaxo, 2014. [online] Disponibil la: <www.plaxo.com> [Accesat 6 iulie 2014]. Plurk, 2014. [online] Disponibil la: <www.plurk.com> [Accesat 9 iulie 2014]. Puzzled, 2014. [online] Disponibil la: <http://puzzled.by> [Accesat 8 iulie 2014]. Sotiriadis, M.D. and van Zyl, C., 2013. Electronic word-of-mouth and online reviews in

tourism services: the use of twitter by tourists. Electronic Commerce Research, 13(1), pp. 103-124.

Trilulilu, 2014. [online] Disponibil la: <http://www.trilulilu.ro> [Accesat 8 iulie 2014]. Twitter, 2014. [online] Disponibil la: <https://twitter.com> [Accesat 8 iulie 2014]. Twitxr, 2014. [online] Disponibil la: <http://www.twitxr.com> [Accesat 6 iulie 2014]. Typepad, 2014. [online] Disponibil la: <http://www.typepad.com> [Accesat 7 iulie 2014]. Vplay, 2014. [online] Disponibil la: <http://vplay.ro> [Accesat 8 iulie 2014]. Wordpress, 2014. [online] Disponibil la: <http://wordpress.com> [Accesat 7 iulie 2014]. YouTube, 2014. [online] Disponibil la: <https://www.youtube.com> [Accesat 6 iulie 2014].