L ]Firmele de \ j

. televiziune prin ,■ j cablu încearcă j |

(şi cu greu ‘ J reuşesc) să-şi I *

'ţ înveţe abonaţii ţ cu uzanţele i ; economiei de *

piaţă:

! IE UIŢI,! DAR „

ÎNTÎI I

iîăi,ă&îistii clu jeni n u se urăhesjc s â 'sem nezea L 0 S 2 S a a | a a O s s i h e s - B i s s l a

Gheorghe Tinca admite comiterea unor nereguli izolate în afacerea embargoului impus Irakului, dar respinge

implicarea statului„I

Contrar p rev iz iun ilo r, s tu d en ţii d e l a !

; . P o litehn ică p o t s ta j lin iştiţi: în căm in e v a fi |

că ldu ră to a tă i a r n a ! !g m ggS^g

f7T \w ,

y . m - F " - ' ' i L — ' l ' f

î H Z 3 . \ \ /* / t i—

L J

i i iz i a r i n d e p e n d e n t

i'%c 3 ( http://www.dntcj.ro/adevarul]ANUL IX NR. 2 4 5 0 ISSN 1 2 20 -3 2 03

VINERI,4 DECEMBRIE1998

1 6 PAGINI 1 .0 0 0 LEI

întpaginatfi! |g j

J l

• Burse fi• Piaţa mobiliară j

* ^• Cursuri ne piaţa j

valutară I• Rate anuale ale |

dobînzilor |

! T \După părerea lui Emil Constantinescu, Radu

Vasile ar putea să mai taie frunze la ciini pînă

2 0 0 0ILIE C A LIA N inecent, un important personaj al României compara, cu tristă ironie, situapa ţării cu aceea a unei familii tot mai sărace: in 1990 am “topit" toţi dolarii, rublele

şi leii pe care-i aveam de pe vremea împuşcatului. Apoi am început să împrumutăm pentm a avea de mîncare. Acum sîntem în situaţia de a ne vinde lucmrile din casă - adică din ţară - pentm a supravieţui. Şi trebuie să luăm în serios această comparaţie pentm că acela care a făcut-o nu este altul decît guvernatoml Băncii Naţionale. Situaţia este, intr-adevăr, cum nu se poate mai grea: Ba se poate! va spune un optimist. De ce şă nu se poată?! Nu declara şi preşedintele Constantinescu că el nu are nici o vină că noi am crezut că el va face ceea ce promisese, dar, de fapt nu putea face?

Ce-i drept,- declinul nostm îşi are originile în deciziile primului guvem post-decembrist. Atunci ne anunţa cu mîndrie Petre Roman că statul işi ia mîna de pe economie. Vă amintiţi cît de zîmbitor era făcînd această afirmaţie aiurită? El nu se întreba cit de cit ce rost are statul dacă nu se îngrijeşte de economia unei ţări. Au urmat guvernele Stolojan şi Văcăroiu. De acesta majoritatea populaţiei se săturase şi a votat schimbarea. Iar de doi ani această schimbare a condus la scăderea tot mai drastică a producţiei industriale, agricole şi din constmcţii, importurile au crescut mult mai mult decît exporturile, iar rezerva valutară este tot mai mică.

Dacă aşa stau lucmrile - şi chiar aşa stau - ne putem întreba ce a făcut actuala coaliţie în bine. Evident, preşedintele se laudă pe sine, liderii de partid se laudă pe ei Jnşişi pentm ceea ce au făcut şi au dres. Dar, pe de altă parte, cu toţii constată că sîntem pe marginea prăpastiei. Dar cine-o fi de vină? Evident, ceilalţi! Fiecare partid din coaliţie dă vina pe parteneri şi toţi împreună pe actuala opoziţie, în speţă pe PDSR. Dar trebuie să avem răbdare, ni se spune, totul va merge bine. Premieml Radu Vasile susţinea că îi trebuie şase luni de concordie socială pentm a-şi încheia programul de restmcturare. Preşedintele Constantinescu îl gratula pe premier, afirmînd că această cerere este un gest de nobleţe, deoarece Radu Vasile are de partea sa încrederea popomlui român pe patm ani de zile, nu doar pe şase luni. Altfel spus, Radu Vasile poate să taie liniştit frunze la ciini pînă în decembrie 2000 - preşedintele ţării ii va susţine... Deci, pînă atunci să mai vindem ceva lucmri din casă. Bine, le vindem - dar uite că nu vine nimeni să le cumpere, chiar dacă cerem numai un dolar pe o fabrică...

infimii

Interimarul Dejeu contează pe sprijinul Celui de SusT im p d e 10 z ile , v ic e p r im a ru l

2 .1 .(num ărul de cod d in organigram ă)- G rigore Dejeu va deţine p rim a fUncţie a P rim ărie i C lu j-N apoca: P u ţin stingher, - verdele viceprim ar i-a luat locul lui Funar la m asa ovală a Consiliului local, în şedinţa de ieri. Dl Dejeu ne-a declarat că este pentru a patra oară cînd deţine controlul deplin a su p ra Prim ăriei. P u ţine , d a r de efect, scurtele sale descinderi la putere nu au trecut neobservate. Spre ghinionul său, vicele a căzut la mijloc astă-varâ în disputa Primărie- A lim entara, cînd a sem nat o autorizaţie pen tru societatea respectivă , suspendată ulterior de prim ar. D e data aceasta, dl Dejeu speră să aibă m ai m ult noroc şi sâ n u se mai întîm ple nimic râu. „D um nezeu este cu noi ş i e l m ă va a p ă ra ” , a a d ă u g a t, p io s înlocuitorul de primar.

în acest răstimp, primarul Gheorghe Funar şi-a luat zilele care i-au m ai răm as din concediul anual şi a plecat în alte ţări de

soare pune. Surse de încredere d in cabinetul său ne-au destăinuit câ acesta este în A rabia Saudită, la invitaţia proaspeţilor parteneri de la C asa-R ora. A ltele afirmă câ prim arul s-a dus să se recreeze num ai pînă în Thailanda.

D upă cum 11 cunoaştem , p rim aru l nu va scăpa prilejul şi ne va îm părtăşi la întoarcere im presiile din călătorie, m ai a les dacă a mai g âsit o afacere p ro fitab ilă în num ele urbei.

L u m in iţa P U R D E A

Funcţiile dezbină conducerea PSM ClujConflictele interne nu ocolesc

p a rtid e le ex tra p arla m e n ta re . Demisia lui Adrian Pâunescu din funcţia de prim-vicepreşedinte al PSM a indicat că partidul lui V e rd e ţ - p r im -m in is tru p e vrem ea lui N icolae Ceauşescu - nu- "este fe r i t de- c o n v u ls ii in te rio are . P rob lem ele de la centru se iăsfrîng, to t mai des în u l t im a p e r io a d ă , la n iv e lu l organizaţiei clujene, unde “omul liderului” Ilie V erdeţ pare căzut în dizgraţie.

< Z ile le trecute, p reşed in te le PSM Cluj, G rigore V erebei, a p recizat pentru ziarul nostru că fu n c ţia d e c o n s i l ie r p e T ra n s ilv a n ia a l p a r t id u lu i ,

“ o c u p a tă ” d e C o n s ta n tin Marinciu, nu mai există. Verebei spune că M arinciu nu reprezintă PSM în T ransilvania, c i doar funcţia de v ice p re şed in te al organizaţiei clujene, de la nivelul căreia este ab ilita t să facă un num ăr de declaraţii restrîns de g irul conducerii ju d e ţen e , fii afirmă că, deşi M arinciu este un om util pentru activ itatea PSM Cluj, vicepreşedintele însărcinat cu problem ele m ass-m edia ar tre b u i s ă - ş i r e c o n s id e r e atitudinea.

în replică, M arinciu declară că V e re b e i, d e ş i l id e r d e o rg a n iz a ţ ie , n u e s te b in e informat. “Funcţia d e consilier

PSM p e T r a n s i lv a n ia e s te in s t i tu i tă d e p r e ş e d in te le partidu lu i. Eu d isc u t cu Ilie V e rd e ţ şi m a i p u ţ in cu d -l Verebei. Preşedintele partidului are nevoie dc in fo rm aţiile pc care le p r im e ş te d in T ransilvania. N u este adevărat câ funcţia |ţe carc o deţin a fost desfiinţată - a firm ă C onstantin Marinciu.

U ltim ele even im en te între care şi con ferin ţe le d c presă - au indicat o răcire aprec iab ilă a r e la ţ i i lo r d in tr e V e re b e i şi M arinciu. A cesta d in u rm ă nici nu a m ai p a rtic ipa t la acţiunile PS M C lu j , l im i t în d u - s e la activitatea în U F P . (D .B .)

Z i l e l e U n i v e r s i t ă ţ i i d e M e d i c i n ă

ş i F a r m a c i e “I u l i u H a ţ i e g a n u ”Ieri, în Sala mare a Casei Universitarilor din Cluj-Napoca s-au deschis manifestările

din cadml Zilelor U.M.F. (3-4 decembrie a.c.), ce intregesc performanţele didactice şi ştiinţifice ale instituţiei în cel de al 79-lea an al existenţei sale. tn cadml ceremoniei inaugurale âu fost acordate medalia jubiliară şi diploma de onoare Facultăţii, de Stomatologie, respectiv Facultăţii de Farmacie, dat fiind faptul că ambele aniversează, cu aceeaşi ocazie, o jumătate de veac de existenţă.

Program ul deschiderii M edicină), care, din m otive personaje, nu fe s t iv e a c u p r in s : evocarea figurii prim ului profesor de ftiziologie la C lu j şi c rea to ru lu i d e şcoală - Leon D aniello; a c o rd a re a t i t lu lu i d e D o c to r H onoris C ausa u n o r c o la b o ra to r i si

sprijinitori d e înaltă prob ita te ştiinţifică ai U .M .F., d is tin se 'p e rso n a lită ţi a le lum ii m edicale internaţionale: p ro f. K azim ierz Im ie l in s k i (A c a d e m ia P o lo n e z ă

a p u tu t fi de fa ţă ; p r o f . A r ie C, N ie u w e n h u i jz e n K r u s e m a n(Universitatea Maastricht, Olanda); prof. T h o m a s M a c le n n a n M a c D o n a ld (U niversitatea Dundee, M area B ritanie); p ro f. W e rn e r Sch im dt (U niversitatea H om burg, Germania); titlu l de V isiting P ro f e s s o r a fo s t a c o r d a t p r o f .

M ic h a e la B O C U , F o to : Z . R E I N H A R D T

} în pagina a 6-a

s a s ,

PD se opune dublării

accizelor la benzină

Consiliul Politic al PD a decis ca miniştrii democraţi din Cabinetul Radu Vasile să nu sprijine iniţiativa ministrului de Finanţe, Traian Remeş, de dublare a accizelor la benzină. PD nu este de acord cu o măsură care să aibă efecte negative asupra puterii de

: cumpărare a populaţiei. In urmă cu o zi ministrul Transporturilor, Traian Băsescu, se declarase de acord cu _ dublarea accizelor, dar in urma consultărilor din cadrul Consiliului Politic, ministrul a cedat în faţa argumentelor care i-au fost aduse.

Cluj-Napoca, str. Cernavodă nr. 5-9 (colţ cu B-dul Bucureşti)

Tel: 094-602295 V i n d e e n g r o s s l a e e l e m a i m i e i p r e ţ u r i :

- j u c ă r i i ; )

- p a p e tă r ie ; £• - m e n a j;- j§

- c a d o u r i d e s ă r b ă t o r i .

V i z i t a ţ i - n e ş i v ă v e ţ i c o n v i n g e e ă

p r e ţ u r i l e n o a s t r e s î n t f ă r ă c o n c u r e n ţ ă !

2 ) vineri, 4 decembrie 1998 AGENDA A D O f A R U Ld e O l u j

• Azi: C a l e n d a r u l o r t o d o x : +Sf. Mare Mc.Varvara; Cuv.Ioan Damaschio; C a l e n d a r u l g r e c o -

c a t o l i c : Sf.M.Varvara (sec. III); Sf.Ioan Damaschinul (+749); C a l e n d a r u l r o m a n o - c a t o l i c Ss.

Ioan Damaschin, pr.înv; Varvara, fc.m . '• M îine: C a l e n d a r u l o r t o d o x :

+Cuv. Sava cel Sfinţit; Sf.Mc. Anastasie; C a l e n d a r u l g r e c o -

c a t o l i c : Cuv. Sava cel Sfinţit (+532); C a l e n d a r u l r o m a n o -

c a t o l i c : Sf. Sava, abate. .

l i f e l i c i t ă m p e t o ţ i c e i c a r e , î m p ă r ­

t ă ş i n d t a i n a B o t e z u l u i , p o a r t ă u n u l

d i n n u m e l e s a c r e , p o m e n i t e m a i s u s .

• ra irau tA cobSL iA• JUDEŢEAN: 19-64-16

•PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMĂRIA DEJ; 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZIL36-80-01 •PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 ' •PRIMĂRIA GHERLA 24-19-26 •POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:

955 si 43-27-27•POLITIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 1349-76 •POLIŢIA DEJ: 21-21-21 •POLIŢIA TURDA: 31-21-21 •POLIŢIA CÎMPIA TURZH 36-82-22 •POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38• POLIŢIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981• PROTECŢIA CIVILĂ: 982 •GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70, int 158 DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII SI PROTECŢIEI SOCIALE 979

•SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERNAŢIONAL: 971• INTERURBAN: 991 ' -• INFORMAŢII 931• DERANJAMENTE: 921• ORA EXACTĂ: 958• R3\. TERMOFICARE: 19-8748• SC MONTENAY SA: 41-51-71• R.A. APĂ CANAL: 19-63-02• S.C. "SALPREST" S.A.: 19-55-22 SC PRIVAL: 1743-86

• DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE: - INTERVENŢII GAZE

928;433424• AEROPORT: 956

GARA Cluj-Napoca: 952• AGENŢIA CFR:

- inicmaţional 1340-09;- inicm - 43-20-01;

Turda- 31-17-62: Dej-21-20-22

u . iw : L \ n K \ v | K K \ i i ;din Autogara II:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca in zile le dc luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta in zilele dc marţi, miercuri, vineri şi sîmbătă la ora 11,00,• C lu j - N a p o c a - B 'r c m c n

(Germania), cu plecări miercuri ora 16,30 şi duminica, ora 6,30 şi înapoiere marţi ora 5 şi vineri ora 10.

INFORMAŢII Autogara 1:14-24-26 Autogara II: 43-52-78

IIAHO.M: 25.10.1 W8-27.03.1m luni

C luj-» B ut Buc. •» Cluj~5Ţ0 8,40 10,40 11,,4012,00 14,10 1830 193020,00 21,00 - _ ■

m arţi10,00 11,00 830 9301835 1935 17,05 18,05

miercuri, ini10,00 11,00 830 93020,00 21,00 1830 1930

vineri8Ţ0 1030 7,00 8,0015,00 16,00 1220 14,40

- 19.40 215)sîmbătă

630 8,40 15,00 KţOO1630 1730. - .

duminică19,40 21,50

P re ţ bilet: 392.000 le imarţi: CIni -> Budapesta 12,10-12,20 jo i i Budapesta-» Cluj 11,10-13,25 P re ţ bilet: - 119$ dus-întors

TELEFON: 13-01-16.

POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFÎNTÂ"

1-4 decembrie Medicină generală. Dr. M. Suciu -

3 (12-14); dr. S. Loga - 4 (14-16); dr. I. Boilă - 3. 4 (10-12); dr. R. Cotârlâ- 2 (10-12); dr. V. Tâtaru- 4 (12-14); dr. M.Man- 2 (12-14); Homeopatle. Dr. L. Barbăalbi - 2, 4 (10-12); Interne. Dr. F. Gherman - 2 (10-12); dr. Cs. Szakacs -2(13-15); dr.N. Pop - 3 (14- 16), Reumatologie. Dr.C.Zotta - 4 (14- 16); Ginecologic. Dr.C.Fodor- 3 (10- 12); dr.L. Galatianu - 4 (13-15); Chirurgie. Dr.C.Cosma - 3 (10-12); dr.P.Pitca - 3 (10-12); Pediatric. Dr.L.Toma- 3 (10-12); Dermatologic. Dr. II. Radu - 3 (12-14); dr.S.Bîrlca - 2(15-17); Psihiatric. Dr.C.Ştefan- 3 (14-16); Ecografie: Dr.L.Negru -. 3 (15-17); dr.O.Anton - 5 (15-17); dr.S.Natour - 2(12-14); Neurologic. Dr. M. Bîrlea- 2(15-17); dr.C.Botez - 3 (14-16); Urologic. Dr.R.Vidican, programare pe baza dc bilet dc trimitere.

P r o g r a m a r e a b o l n a v i l o r - d e l u n i

p i n i v i n e r i , I n t r e o r e l e 1 2 - 1 4 , l a

t e l e f o n 1 6 - 7 8 - 2 2 ş l l a s e d i u , A l e e a

M i c u ş n r . 3 , a p . 1 2 .

«FARMACII

Teatrul Naţionalprezintă duminică, 6 decem­brie, ora 14,30; Avanpre­mieră - Zbor deasupra unui cuib de cuci, de Dale Wasserman. ....

F a r m a c i i c u s e r v i c i u p e r m a n e n t :

Farmacia "CORAFARM”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65-40.

F a r m a c i i c u s e r v i c i u p r e l u n g i t :

Farmacia "INTERPIIARM”, str. Primăverii nr.5, telefon 42-71-96 orar 8-22, Farmacia ’ CLEMATISFARM”, P-ţa Unirii nr.10, telefon 19-13-63, orar 8-22.

G a r d a d e n o a p t e : Farmacia nr.3, "HYGEIA AESCULAP”, P-ţa M.Vietazul nr. 36, telefon 13-03-64, orar 20-8.

TvlîiŢ!»*ESi

* * D ' o V in e r i, 4 decembrieŞ t i r i 9 : 0 6 . 1 0 : 0 0 . 1 2 : 0 0 . 1 5 : 0 0 . 1 6 : 0 0 . 1 9 : 0 0 .

Ş t i i M C : 6 M - 6 . - 3 0 , 1 1 : 0 0 - 1 1 : 3 0 , 1 4 M - 1 4 3 0 , 1 8 3 ) 0 - 1 8 : 3 0 , 2 1 : 0 0 - 2 1 : 3 0 .

6:30 Transilvania Matinal. 9:00 -13:00 Patrula de serviciu. 13:00 România Actualităţi. 13:20-14:00 Cafe Concert. 14:30-18:00 Prob Noblem. 18:30-20:00 Faptul

scrii. 20:00-21:00 Fonoteca de-suflet - M ihai Boandâ. 21:30 Taxi Music - dedicaţii muzicale. 23:00-24:00 Boys & Girls - Selma Dragoş şi Tavi Topan. 1:00-6:00 Music Non-Stop.

Vineri, 4 decembrie Programul 1: România: ora 6 fix

vă oferă „Cafeaua de dimineaţă"; 9,00 TVR Cluj-Napoca; 10,00 TVR Info;10.05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 t Vr Info; 12,05 De la lume adunate...; 12,30 Convieţuiri (magazin); 13,00 Natacha (r); 13,50 Teleshopping;' 14,00 TVR Info; 14,10 Santa Barbară (serial, r); 13,50 Teleshopping; 15,00 Ecoturism (magazin); 15,30 Emisiune în limba germană; 17,00 Repere vitale; 17,30. Mapamond; 18,00 Animaniacs (desene animate); 19,00 Sunset Beach; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, sport, ediţie Specială;21.00 Film: Frica de întuneric (Franţa/ Anglia 1992); 22,30 'Jurnalul de noapte; 22,45 Ochi de copil - spectacol muzical distractiv; 23,45 Film: Păcate uitate (SUA 1995).•v Programul 2: 6,00 România: ora

6 fix vă oferă „Cafeaua de dimineaţă”;8.00 Delfy şi prietenii săi; Micuţa Memol (r); 8,50 Ştiri bancare şi bursiere; 9,10 A i grijă de Jo Jo (r);10.05 Tezaur folcloric (r); 11,00 Pelerinaje (r); 11,30 Timpul Europei (r); 12,00 Sunset Beach (r); 12,45 Doar o vorbă săţ-i mai spun! (r); 12,50 Un cîntec pentru fiecare; 13,00 TVR Info; 13,05 Cu ochii’ n 4 (r); 13,45 ; TVR Craiova; 14,30 TVR Cluj; 15,00 TVR Info; 15,10 Limbi străine pentru copii: Italiană. Engleză; 15,35 Delfy şi prietenii săi (desene animate); 16,00 Ţiganca; 16,45 Santa Barbară; 17,30 Moment folcloric maramureşan; 17,40 Tribuna partidelor parlamentare; 17,50 TVR Info; 18,00 Universul cunoaşterii; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Arhive, româneşti; 19,40 Dreptul la adevăr; 20,10 Natacha;21.00 Vînare de vînt; 22,00 Time out (emisiune sportivă); 22,35 Căderea vulturilor; 23,30 Convieţuiri (magazin); 0,00 Ghici cine vine la mine?; 0,30 TVM Mesager. .

PRO TV: 7,00 Bună dimineaţa, Pro Tv e al tău!; 9,00 Profit; 9,10 Rişti şi cîştigi (r); 9,40 Roata norocului (r); 10,10 Tînăr şi neliniştit (r); 11,00 Beverly Hills (r); 11,45 Melrose Place (r); 12,30 Pauly' (serial); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Lista neagră ( SUA 1991); 14,30 Suflet de femeie; 15,15 Tînăr şi neliniştit; 16,00 Nano; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,30 Urmărire generală; 17,50 Reforma la români; 18,15 Ştirile Pro TVŢ 18,20 Rişti şi cîştigi; 18,50 Roata norocului; 19,20 Chestiunea zilei; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,30 Efecte speciale; 21,30 Thinner (SUA '96); 23,15 Ştirile Pro TV - Un altfel de jurnal; 23,35 Chestiunea zilei; 23,45 Profit; 23,50 Poltcrgeist - Moştenirea; 0,35 American Gothic; 1,20 Nemuritorul; '2,05 Detectivi de elită; 2,50 Profit; 3,00 itrmărire generală (r); 3,30 Reforma la români (r); 4,00 Thinner (r).

Sîmbătă, 5 decembrieProgramul 1: 7,00 Bună dimineaţa

de la ... Timişoara şi Bucureşti; 8,25 Teleshopping; 8,30 Alfa şi Omega;

9.00 TVR Info; 9,30 Ba da! Ba nu!;11.00 Muzica e viaţa mea (documentar); 12,30 Ordinea publică; 13,00'A doua alfabetizare; 13,30 Ecranul (magazin);14.00 Info Magazin; 14,30 Turnul Babei; 16,50 30 de ani de dictatură stalinistâ (documentar); 17,45 Baywatch; 18,30 Sabrina, vrăjitoare la 16 ani; 18,55 Teleenciclopedia; 19,45 Săptâmîna sportivă; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo; 20,30 D-nul şi d-na Smith (serial); 21,25 Concursul naţional al cîntecului de dragoste - Gala laureaţilor,

i j T e c î W r ,

22,25 TVR Info; 22,30 Coma (SUA 1988); 0,25 Arena As (magazin).

Programul 2: 7,00 Cădereavulturilor (r); 7,55 Tineri interpreţi ai cîntecului popular; 8,05 Delfi şi prietenii săi (r); 8,30 Sporturi extreme (documentar); 9,00 Cronica Africană (documentat);- 9,30 Pas cu pas (magazin); 10,30 Documente culturale;• 11,25 TVR Timişoara; 12,00 Volei feminin; 13,30 Actualitatea culturală;14.00 Gabriela, managerul echipei de fotbal; 14,50 Bijuterii muzicale; 15,00 Thailanda şi criza' economică (documentar); 15,10 Bank-Note (r); 15,35 Delfi şi prietenii săi (desene animate); 16,00 Ţiganca (serial); 16,45 Santa Barbara (serial); 17,30 Tradiţii (magazin); 18,00 Serata muzicală TV (r); 19,00 Istorie, memorie, recuperare';19.30 Retro TV; 20,30 Teatru TV: "Lewis şi Alice"; 22,10 Ateneu; 23,10 Panoramic Jazz; 23,50 Pagini muzicale celebre; 0,30 TVM Mesager.

PRO TV: 7,00 Prichindeii (desene animate); 7,40 . Criticul (desene animate); 8,20 Superman (desene animate); 9,00 Incredibila aventură a Robinsonilor (SUA '98, p.III); 10,10 Inelul cu cap de dragon (Italia 1944, p.I); 11,00 -ProMotor; 11,30 Am întîtait şi români fericiţi; 12,00 Acapulco Heat (serial); 12;55 Ştirile Pro TV; 13,00 Sbţul şi soţia; 13,30 Harriet(serial); 14,00 Alo, Generaţia Pro; 15,45 Şut şji cîştigi; 16,20 Lumea filmului (magazin); 17,30 Conan (serial); 18,30 Te uiţi şi cîştigi!; 19,30. Ştirile Pro TV; 20,00 Specialiştii (serial);21,00 Academia de poliţie (serial); 21,55 Ştirile Pro TV; 22,00 I3cethoven (SUA 1992); 23,45 Cultura Vura; 0,00 Amor cu bucluc (serial);1.00 Nemuritorul (serial); 1,45 Efecte speciale (serial); 2,30 Crimă cu premeditare; 3,15 Suspect de crimă;4.00 Soţul şi soţia (r).

Duminică, 6 decembrie •Programul 1: 7,00 Bună dimineaţa

... de la Bucureşti; 8,25 Teleshopping;8.30 TVR Info;’ 8,35 Kiki Hiki Miki

(magazin pentru copii); 10,45 Lumină din lumină: ediţie specială; 12,00 Viaţa satului (magazin); .12,55 Fotbal Divizia A; 14,55 Super Gol Show; I5;45 Moş Niculae la... Video-Magazin; 18,25 Atlas (magazin); 18,45 Serial de călătorii; 19,35 Duminica sportivă; 19,45 Rezultatele tragerilor Loto; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo; 20,30 7 zile în România; 21,00, Bărbatul casei (SUA ’95); 22,40 TVR* Info; 22,45 Telesport; 22,50 Pariul trio - cursă hipică internaţională, transmisă de la Paris; 22,55 D-na King, agent secret; 23,45 Pop Show nocturn; 0,35 Fotbal Mondial ’98. -

Programul 2: 7,00 D-l şi d-na Smith (r); 7,50 Microrecital Ioan Bocşa; 8,00 Delfi şi prietenii săi (r);8.30 Sporturi extreme (documentar);9.00 Cronica africană (documentar);9.30 A doua alfabetizare (r); 10,0,0 Repere vitale (r); 10,30 Cinematograful vremii noastre (documentar); 11,30 TVR Iaşi; 13,35 Creanga de. aur (documentar); 14,00 Gabriela, managerul echipei de fotbal; 14,50 Vitrina personajelor de operă; 15,00 TVR Info; 15,10 Din albumul telor mai frumoase melodii populare; 15,35: Delfi şi prietenii săi (desene animate);16.00 Ţiganca (serial); 16,45 Santa Barbara (serial); 17,30 Miniaturi pentru pian de--Debussy; 17,45 Uri secol de cinema: Audrey Hepbum; 18,30 Alo, tu alegi! (ediţie specială cu Moş Niculae); 19,30 Cîntec pentru Moş Niculae; .19,45 Clepsidra cu imagini: Peregrin în. căutarea frumosului; 20,00 Cu cărţile pe faţă; 21,00 Sportmania; 0,00 Reîntîlniri muzicale; 0,30 TVM Mesager. . '

PRO TV: 7,00 Cartea virtuţilor (desene animate); 7,20 Cîinele familiei (desene animate); 7,40 Criticul (desene animate); 8,20 Superman (desene animate); 8,40 Mica sirenă; 9,00 Super Abracadabra/ Mowgli; 11,00 Doctor în Alaska; 12,00 Profeţii despre trecut; 12,55 Ştirile Pro TV; - 13,00 O propoziţie pe zi; 13,05 Soţul şi soţia; 13,35 Kelţy, Kelly (serial);’ 14,00 Chestiunea zilei; 15,00 Benny HilI;15.30 Echipa mobilă; 16,00 A l şaptelea cer; 17,00 Buffy, spaima vampirilor; 18,00 Beverly Hills (serial);19.00 Preţul corect; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,00 Ally McBeal; 21,00 Concurs muzică pop; 22,55 Şlirile Pro TV; 23,00 Procesul etapei; 1,00 •Amor cu bucluc; 1,30 Nemuritorul; .2,15 Legea lui Shannon; 3,00'Se întîmplâ în Waikiki; 4,30 Ally McBeal (rj; 5,15 Buffy, spaima vampirilor (rj; 6,15 Preţul corect (rj; 6,45 Profit.

Redacţia nu Işi asumă responsabili­tatea pentru schimbările intervenite In programele posturilor de televiziune.

Teatrul de păpuşi Puckprezintă duminică, ora 10:

Turnuleţul (secţia maghiară); ora 12: Trei prieteni de zăpadă (secţia română). Spectacolele au loc la Casa Municipală de Cultură, Piaţa Unirii nr: 24. ■ ’

Vineri 4 decembrie3 V c f r u '- M L lJ 6'00 Video-

Ţ l r îW U text; 21,000 fereastră dwchâi spre lumeţ D e d i c a ţ i imuzicale; 21,30 Videotext; 3,00 închiderea programului.

_ Vineri, 4 decembrie

m PORTALHh 0I EXPORT-IMPORT S.R.L.8,00 Videotext; 17,00 Rock Out The

Earth - emisiune muzicală; 17,30 Castelul minunat - serial; 18,00 Târîmul Raiului - film; 19,30 Benjamin Ben - serial;

REPUBLICA - Nume dc cod: Mcrcury, SUA - premieră (10; 12,30; 15; 17,30; 20) * VICTORIA - Terminus Paradis, România (11); Con A ir - Avionul condamnaţilor, SUA (13; 15,30; 18) *

ARTA - îngerul păzitor, SUA - premieră (12; 14,30; 17; 19,30) * FAVORIT - Un băiat dc treabă, SU A - premieră (11; 13; 15; 17; 19) * MÂRÂŞTI - Impact nimicitor, SUA (13; 15; 17; 19)

TURDA: FOX - Salvaţi soldatul Ryan, SUA. ' ,DEJ: Salvaţi soldatul Ryan, SUA.GHERLA: 4-6 dec.: PACEA - 007 şi Imperiul zilei dc mîine, SUA; 7-10 dec.:

Haiducii lui Şapte cai, România; M inţi periculoase, SUA. .

20.00 Legiunea de fier - film; 21,35 La limita imposibilului - documentar, p. I;22.00 Rock Out The Earth - emisiune muzicală; 22,30 Ploaia de vară - film; 0,00 Electric Blue - program erotic.

TELEEUROPA NOVA Cluj

Vineri, 4 decembrie15,00 Preludiu muzical; 15,15 Ieşire

din labirint (reluare); 16,15 Videoclipuri; 17,00 Documentar; 17,30 Videoclipuri; 18,00 Muzică populară; 18,30 Bună seara C luj; 19,30 Videoclipuri; 19,35 Film: Jucătorul; 21,20 Videoclipuri; 21,30 Info Nova;22.00 V.J.Spirit; 23,00 închiderea programului.

Opera românăprezintă azi, 4 decembrie, ora -16,30: .AIDA de Gitiseppe Verdi şi duminică. 6 decembrie,! ora 18,30: TOSCA deGiacomo Fuccim.

vV irt f* ’

1Z3?fi\

Vineri, 4 decembrie Ş t i r i : 6 , 4 0 , 7 , T , 4 0 , 8 ,

8 , 4 0 , 9 , 1 0 , 1 3 , 1 4 ,

1 5 , 1 6 , 1 7 , 1 8 . 6 , 0 0 -

10,00 “Primul salut” .6,20 Agenda zilei.6,50, 7,50 Horoscop.

7.20 -Revista presei locale. 7,27 "Plus” , pamflet (Adrian Suciu). 8,20 "CD Sport” (Cătălin Berindean). 9,20 “Ce mai crede lumea”, sondaj pe teme de actualitate. 9,40 Programul cinematografelor. 10,00-14,00 "CD Player”. 10,20 Revista preseicentrale. 10,40 "Divertis RadioBlitz”. 10,50 “Plus”, pamflet, Adrian Suciu, r. 11,20, 13,20 Buletin financiar (Mircea Bucin). 12,20 "Piaţa de week-end” 12,40 "Interviul zilei". 14,00-18,00 Caleidoscop CD. 14,30 “Ziua în cîteva vorbe”, declaraţia zilei. 15,20 “Ce mai crede lumea",'r.16.20 "Gurmandia”, rubrică culinară (Cristian Grindean şi Emil Crişan). 17,40 "Divertis Radio B litz”, r. 18,10 ”CD Sport" (Cătălin Berindean), "Sinteze financiare" (Mircea ..Bucin).- 19,00 “Top

- remember”. Dan Creţa. 21 Retrospectiva ştirilor zilei. 23,00 "Rendez-vous nocturn” , emisiune interactivă.

U N I P I U S R a d io

Vineri, 4 decembrie5 :00 -8 :00

• u f A f t f Bună dimineaţa! W fW fcf s • 0 0 -1 1 : 0 0

Vineri, 4 decembrie Ş t i r i : 7 , 9 , 1 2 , 1 5 , 1 6 , 1 7 , 2 0 .

P r o g r a m i n f o r m a t i v B B C : 6 , 0 0 - 6 , 3 0 ;

1 4 . 0 0 - 1 4 , 3 0 ; 1 8 , 0 0 - 1 8 , 4 5 ; 2 1 , 0 0 -

2 1 , 3 0 . 6,00-10,00 “Răsărit pe FM”. 6,45; 9,45 Horoscop Uniplus; 7,20, 8,20 Sport; 7,45 Vox Populi; 8,35 Revista presei; 8,45 Punct ochit; 9,20 Programul cinematografelor. 10,00-11.00 “Anti-Stress", program Uniplus Bucureşti. 14,30-18,00 "Ordinea de z i” . Relatări în direct despre principalele evenimente locale. 16,05-17.00 "Colţul Evei” - Rona. 17,30-17.45 Flash economic - Ciprian PaloL19.00-21,00 "Uniplus- la raport". Interviuri, Informaţii utile, Sport,20.45 "Punct ochit”. '21,30-23,00 "Top 13 Noroc” - Tania. 23,00-2,00 Party On The Radio. 2,00-6,00 "Non-Stop Music”.

Pauzele de dimineaţă (meteo, 8:08 revista presei locale; 8:20 actualitatea locală, recomandări TV; 8:37 Trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală; . 8:50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră; 9:20 recomandări TV; 9:40 sport).11:00-19:00 Contact FM ; 19:00-22:00 Seara la Cluj-Napoca. 23:00-5:00 Vineri nu mi-e somn - realizator Manuel Armând. Un alt fel de party:- dedicaţii, concursuri şi muzică de dans.

mare”: Urechile. ciulite (comentariul zilei), basca cu bretele, Mondosport, Gura lumii, Surplus, Ştiri externe, comentarii. . 14,15-15 Premiere cinematografice (Paula Măhălean). 15-

. 17 "McSonic” (dedicaţii muzicale cu premii- McDonald’ s). . 17-19Universitaria (emisiune studenţească). 19-21 "Greatest Hits” (muzică oldies). 21-23 "Sonic in the mix” (mix-uri,

■ Underground, realizator D.J. Sebastian 1394). 22-2 "Partv la Radio Sonic”.

transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,00 Paralele muzicale. La microfon Marius Merca. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. 60 de minute de actualităţi şi muzică, prezintă Dan Horea. Reportaje, corespondenţe din judeţele transilvane. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-20,00 Anotimpul ideilor.'Redactor.Dan Banciu. 20,00 Ştiri.' 20,05 Top 20+1.. Prezintă Marius. Merca. 21,00 Ştiri. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

R a d i o S o n i cF M s 8 , 9 M H *

V ineri, 4 decembrie Ş t i r i ; 8 , 1 0 , 1 2 , 1 4 , 1 7 , 1 9 , 2 0 . 6-

10 "Gafeaua de serviciu” (maxima zilei, programul zilei la Radio Sonic, meteo, informaţii utile, programe TV agenda culturală, revista presei, o reţetă pe zi, concursuri). 10-14 "Ziua în amiaza

Vineri, 4 decembrie6,00 Bună dimineaţa. O emisiune

cu informaţii, actualităţi şi muzică, realizată de Anca Băltan. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit prin ţară. De la Cluj prezintă Florin Pruteanu. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05-13,00 Tranzit. Agenda culturală, concurs cu premii, microfonul ascultătorului. Redactor Cristian Zoicaş. 12,00 Radiojurnal

Sîmbătă, 5 decembrie l a R a d i o C l u j

6,00 Bună dimineaţa vă spune Dan Horea. 8,00 Emisiunea în limba maghiară.

Opera maghiarăprezint,) dumtnicA, 6

decembrie, ora 16,00 Văduva veselă

CABINET MEDICAL ONCOLOGIC CLUJ-NAPOCA,

str.PROF CIORTEA nr.9 (cartier Grigorescu)

CONSULTAŢII:

Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(Ginecologie, Chirurgie, O ncolog ie)

L, Mi: 15-18; M a J M ^ - I S 30

Dr. VALENTIN POPESCU(Chirurgie, Oncologie),

M a, J : 14 ” -16; V: 1 5 - 1 7 S : 9 -1 1

Dr.DAN-SORIN POPESCU(Urologie)

L U I: 18-20; U a , J : A 8 s o - 2 0

V: 16-20

PR O G R A M A R E: te l/fax (064) 1 8 .7 6 .0 4

în timpul orelor de funcţionare a cabinetului

C H IR U R G IE E S T E T I C A D r . T O M A T . M U G E A

♦ chirurgie p la s t i c ă♦ chirurgia s în u lu i♦ abdom inoplastie♦ lipoaspiraţie♦ transplant d e păr ♦ ' lifting facial ş♦ r i n o p l a s t i e §CLINICA♦ vancc

♦ tratament chimic al a c n e e i

STR.PASCALY MU 814-14-90

r POLICLINICA INTERSERVISAN

str. I’ascaly nr.5, cart Gheorgheni STOMATOLOGIE

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA­FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLO­GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • ECOGRAFIE

Examinări Doppler - Histerosalpingo grafii p e n tr u

sterilitate feminină LABORATOR

(Biochimie - Bacteriologic Imunologie - Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Anligcn HBS - Elisa Test - Examinări filologice pentrn depistarea cancerului de col nterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină şi masculină)ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7 - 21 Medic de gardă: orele 21-7 'Rezervare, consultaţii

. la tel. 41.41.63. >

s.c. D e n t a i R O V A -

S O C O L O V| Calea Moţilor 106, ap.S ] ” '

Tratam ente s to m a to lo g ic a complexe:

O t e r a p i e, O p r o t e t i c ă ( c e r a m i c ă )

O c h i r u r g i e ( r e z e c ţ i î . t m p l a D t e )

P ro g ra m ări la tel.: 4 3 0 0 2 .8 Z ilnic orar: 9-19

sîmbata 1 0 -1 3itjrus tudenţi, pensi ndn, reducere20%

o n a r i .

PROF. ONIV. Dr. M M CAL0GĂRD . Dr. ANGELA CĂLDGĂRDS tr. Prahoyei nr. 11.

(lîngă biserica Bob)PROGRAMOFTALMOLOGIF

L , M I, V -1 7 -2 0 S - 8 -1 2 .

Tel.:42.56.18;tel/fax:19.14.68

ALIANŢA ANTISUICIDLI F E L I N E

Sufletulnostniladispoziţia «şdumneavoastră. Telefonul de noapte, telefonul vieţii.

1 9 1 6 4 T aG a r d ă d e n o a p t e , o r e l e 2 0 - 0 8 ^

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

LABORATORUL DE S M T A T EMIATAli CLUJ stă la dispoziţia dvs.de luni pută vineri, între orele 8 - 22.

Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.

V î r i â t o r i i d e v i r u ş i a u

i n t r a t î n e r a s p a ţ i a l ă

(AFP)

După ce- au revoluţionat meteorologia, telecomunicaţiile şi spionajul, sateliţii au început să-şţ facă apariţia în panoplia anumitor medici, care utilizează imaginile lor luate din spaţiul cosmic pentm combaterea celor mai redutabile epidemii. Doctorul Gregory Gurri- Glass de la Universitatea Johns Hopkins din Baitimore ţtăaryland), specialist in boli infecpoase, este unul dintre primii specialişti care a extins la dimensiune spaţială lupta împotriva viruşilor, bacteriilor şi altor paraziţi. „Ceea ce incercăm noi să facem este să detectăm pe imagini luate din satelit caracteristici ale mediului care favorizează declanşarea anumitor maladii. Şi să o facem in timp util, pentru ca autorităţile sanitare să poată interveni şi împiedica răspîndirea lor", a explicat el.

Ideea 'respectivă s-a născut odată cu apariţia, în 1993, in sud-vestul Statelor Unite, a hantavirusului, un vims patogen pînă atunci necunoscut, vehiculat de rozătoare 'şi care se manifestă prin dificultăţi respiratorii, fatale in peste jumătate din cazuri. J)m descoperit că este posibilă - cu un an înaintea izbucnirii bolii - identificarea locurilor unde există riscul ca maladia sâ se declanşeze", a afirmat specialistul. Studiind fotografiile regiunii făcute de sateliţii releţei LandSat, doctorul Gurri -Glass şi echipa sa au putut repera locurile unde vegetaţia creştea chiar în absenţa ploii. Considerate drept singurele ascunzători posibile ale purtătorilor de hamtavims în perioadă de secetă, aceste sanctuare aii fost rapid etichetate ca presupuse puncte de plecare ale viitoarelor - epidemii. „Am putut, astfel, anticipa locul unde au izbucnit primele cazuri, Vara trecută, şi nu ne-am înşelat, in prezent, încercăm să stabilim dacă ne putem aştepta la o nouă epidemie, in cursul verii viitoare”, a afirmat, plin de satisfacţie, doctorul Gurri-Glass.

Aceste rezultate nu au intîrziat să facă înconjuml micii comunităţi de vinători de viruşi. începînd din vara .aceasta, Centrele pentru controlul şi prevenirea maladiilor (CDC) din Atlanta (Georgia) au trimis în Kenya . o echipă însărcinată cu utilizarea acestei tehnici pentru' combaterea febrei de pe valea Rift-ului, unul din aceşti viruşi patogeni exotici care lovesc cu regularitate populaţiile africane. „Această febră este una din numeroasele maladii transmise de ţinţari, muşte sau căpuşe, care, toate, au nevoie de o anumită umiditate pentru a se reproduce", a afirmat doctorul Thomas Ksiazek, de la CDC. „Dacă se poate evalua nivelul de precipitaţii sau umiditatea dintr-o anumită regiune, atunci se poate deduce importanţa populaţiei de vectori potenţiali ai maladiei, ceea ce va oferi o idee în legătură cu amploarea transmiterii virusului. Satelitul este indispensabil pentru această muncă”, a continuat el.

In funcţie de aceste criterii, o serie de maladii tropicale atit de răspîndite, precum febra galbenă sau encefalitele, ar putea fi combătute cu uşurinţă din spaţiul cosmic. Satelitul s-ar putea, de asemenea, dovedi util în ţările cu climă temperată.; „Există o legătură indiscutabilă între fenomenele climatice excepţionale şi maladiile vehiculate de apă. Noi am descoperit că, in ultimii 30 de ani, în Statele Unite, 60 la sută din acest gen de epidemii, s-au declanşat în cursul anilor în care ploile au fost cele mai puternice", a conchis Joan Rose de la Universitatea din Florida de Sud.

ARGENTINA:

" Ţ a p i s p ă ş i t o r " p e n t r u t r a f i c u l d e

a r m a m e n t d e s t i n a t C r o a ţ i e i

I. (EFE)

în tr-u n in te rv iu acordat în A frica de Sud C analului 13 al televiziunii din B uenos Aires, traficantul d e arm e argentinian D iego Palleros insistă în continuare asupra faptului că guvernul ţării sale era la curent cu contrabanda dc arme pentru C roaţia, în perioada cînd această ţară se afla în război. A rm ele de fabricaţie argentiniana trim ise Ecuadorulu i, în 1995, şi C roaţiei, în perioada 1991 - 1995, cu aju torul ofiţerului argen tin ian în rezervă Palle ros, aveau drept destinaţie oficială Venezuela şi, respectiv, Panama. „Cred că to ţi cei care au luat parte la aceste operaţiuni - şi care au fost num eroşi, şi nu numai de la Fabrica d e Armament M ilitar (FM ), ci şi din partea A rm atei, a M inisterului A părării, şase secretariate şi subsecretariate de stat - ştiau perfect de bine c ă , vînzînd cu ajutorul intermediarilor, se crea pericolul formării unor triunghiuri”, a declarat Palleros. Traficantul de arme a adăugat câ, în 1994, l-a însoţit personal pe generalul croat V lado Zagores, de la întreprinderea RH Alan, în vizitele făcute la fabricile de arm am ent din C ordoba şi Rosario, pentru a vedea tancuri de război, p e care Croaţia v ro ia să le cumpere.

~ în prezent, ofiţerul în rezervă Palleros trăieşte i n A frica de Sud, ţară în care a intrat c u paşaport panam ez. Justiţia argentinianâ a cerut extrădarea acestuia în legătură cu procesele aflate p e ro l referitoare la vînzarea ilegală de arme în străinătate.

. în discuţie se află decretele secrete sem nate de guvern în tre an ii 1991 - '1 9 9 5 re fe rito a re la furnizarea a 6.500 de tone de armament şi muniţie Croaţiei, Bosniei şi Ecuadorului, în c iuda faptului că în acest sens exista un embargou internaţional. Palleros afirm ă că G uvernul argentinian doreşte ca e l să d e v in ă u n „ ţap isp ă ş i to r” p e n tru operaţiunea respectivă şi că, existînd un ord in de extrădare, n u v rea să fie dus la B uenos A ires, deoarece se tem e pentru viaţa lui.

. V înzarea de arm e Croaţiei fusese in terzisă de ONU, in terdicţie care se referea la toate ţările im plicate în conflictul din fosta Iugoslavie. în 1995, în m om entu l începerii c o n flic tu lu i de frontieră între E cuador şi Peru, ţările garante a le acestuia - A rgentina, Brazilia, C hile şi SU A -

' interziseseră vînzările de arme către cele două ţări din A nzi. C azurile de trafic cu arm am ent au provocat un m are scandal, cu atît m ai m ult cu cît A rgentina participa cu trupe la acţiunile „C ăştilor albastre” trimise de ONU în fosta Iugoslavie pentm a a ju ta la procesul de restabilire a păcii.

Disertaţie pe tema justiţiei planetareîntîlniri im probabile, sâ se transform e pentru a lc face explicite. înfiinţarea cu dificultate la R om a a C urţii C rim inale Internaţionale (CCI) şi punerea în a p lic a re a p ro ced u rii dc re g le m e n ta re a conflictelor în cadrul O rganizaţiei M ondiale a C om erţului (O M C ) răspund acestei necesităţi.

Pentm a m erge mai departe şi pentm ca “întreaga com unitate internaţională” sâ înţeleagă adevăratul sens, este necesar să sc*crccze un cadm ju rid ic com plet şi să se elaboreze o cartă m ondială a justiţiei internaţionale, în baza căreia orice decizie de ju stiţie de însem nătate politică in ternaţională să se supună u rm ătoarelo r trei principii: • sâ fie aplicată pc în treaga planetă oricărei persoane cc încalcă Declaraţia universală a drepturilor om ului; • să fie luată de C onsiliul de Securitate al O N U sau de un organ ju d ic ia r special; • să fie ap licată şi sancţionată de o forţă internaţională, ea însăşi dependentă de ONU.

Dacă aceste principii ar putea fi puse în aplicare, p ia ţa , în p re z e n t a to tp u te rn ic ă , ş i-a r g ă s i contraponderea necesară şi mondializarca ar fi m ai bine acceptată.

(“L ’Express”) .

M ondializarea capătă pe zi ce trece o turnură neaşteptată. E a şi-ş dem onstrat forţa p rin viteza cu care s-a propagat criza asiatică şi este pe punctul de â o demonstra din nou, într-un domeniu complet diferit: apariţia unui gen de autoritate judiciară mondială, punînd în aplicare dreptul internaţional, o noţiune auzită pînâ acum doar în am fiteatrele facultăţilor.

C hiar dacă asasinii politici răm în nepedepsiţi, chiar dacă în două cazuri din trei, în spatele acestei noţiuni vagi de “comunitate internaţională” se află Statele U nite, ea începe să se reunească, ca urmare a presiunilor exercitate de opinia publică, pentm a apăra cu o m ai mare eficienţă cauzele m orale

. universal recunoscute. Or, dacă există un domeniu care, mai m ult decît altele, nu admite neclaritatea, acesta este justiţia. Neoficialul degenerează rapid în arbitrar, iar pragmatismul este înlocuit dc legea celui m ai tare. D e aceea este necesar ca aceste m ecanism e ale hazardului, apâm te în urm a unor

M O N D I A L I Z A R E A : c i n e s î n t s i c e v o r c r i t i c i i s ă i

(Săptămânalul italian "Liberal")

Pe lingă entuziaştii săi, globalizarea îşi are duşm anii săi, duşmani care nu văd în „N ew Global Age” un destin luminos, n ici prom isiunea une i noi

'„dem ocraţii teh n o tro n ice” , a u n e i ' satisfaceri mai ample a nevoilor omului,

ci instaurarea de no i ned rep tă ţi şi contradicţii. N u este numai o,, d ispută academ ică. M iz a o c o n s t itu ie interpretarea transformărilor economice, politice şi so c ia le care m archează sfirşitul m ileniului. Este vorba de noile relaţii s tr în se d in tre c ap ita lism u l fmanciar şi industrial; despre procesele inovatoare p ro v o c a te d e n o ile tehnologii; despre naşterei întreprinderii transnaţionale, care păstrează în patria mamă n u a tît in im a, ad ică g ro su l producţiei şi al cercetării, cît creierul

. financiar care dictează strategiile de dezvoltare a reţelei sale productive mondiale. ,

i Şi este vorba despre consecinţele I politice ale acestei revoluţii economice:

sfirşitul caracterului central al fabricii, criza compromisului social-democrat şi al statului social, alinierea la stat, pe scena mondială, a noi factori politico- economici. în tim p ce fluxurile de capitaluri şi noile migrări de popoare erodează de sus suveranitatea statului, această suveranitate este ameninţată de J°s dc „ o ra şe le g lo b a le ” ş i de „economiile regionale”: locuri în Care

se concentrează iscusinţa şi puterea m anageriale care eludează m edierea statală.

„ G lo b a l iz a re a ” în s e a m n ă a p o i eficacitatea im ediată, în tim p real, a acestor transformări în ce priveşte stilul şi calitatea vieţii tuturor, în toată lumea, în bine şi în rău. D in cauza globalizării, subiecţii politici, form ele econom iei, id e n t i ta te a c u ltu r i lo r , p e rc e p ţi i le spaţiului şi ale tim pului - într-un cuvînt toată civilizaţia m odernă - este obligată să se transform e.

în faţa uniform ităţii econom ice a lu m ii re d u se la o u n ic ă p ia ţă , a uniformităţii tehnologice a electronicii, în fa ţa u n ifo rm ită ţii id e o lo g ic e a n e o lib e ra lism u lu i, a u n ifo rm ită ţ i i culturale a „lum ii în stil M cD onald ’s” (R itzer), care vede în treaga p lanetă acoperindu-se de sim ulacrele ‘p o p ’ ale civ ilizaţiei americane, şi, în sfîrşit, în faţa uniform ităţii politice determ inate de sfirşitul comunism ului istoric, există unii cuprinşi de un sentim ent m ixt de agora-fobic şi de claustrofobie. Unui om de stînga cum este Latouche şi unuia de dreapta ca De Benoist, sau unui grup variat precum intelectualii francezi din M A U SS (m işcarea antiu tilitaristă în ştiinţele sociale), lum ea globalizării li se pare prea vastă - lipsită de graniţele pe care m odernitatea Ic r id ic ă ‘între culturi şi forme de v iaţă d iferite - şi, to to d a tă , p rea în g u s tă , „ u n ic ă ” şi în g r i jo r ă to r d e „ c u o s in g u ră d im e n s iu n e ” : c ea a m e r ic a n ă .

tFenom enu lu i de „occiden talizare a lumii” şi „m ega-m aşinii m ondiale” li se o p u n , d e s ig u r , şi a lte o p ţiu n i: repropunerea com unitarism ului şi al mitului imperial european (De Benoist), care nu este, fireşte, îm părtăşită de stînga, dar care seam ănă foarte m ult cu protestul, apocaliptic sau nostalgic, al a cesto r in te lec tua li (nu în tîm plă to r aproape toţi francezi) împotriva tehnicii şi al trium fului ei mondial.

în tr-o optică de clasă, neo-m arxistă, alţi duşmani ai globalizării interpretează în schim b uniform itatea sa nu atît ca u n p e r ic o l, c ît m a i c u r în d ca o m is tifica re ; îi n e ag ă fa ta lita tea şi im p e r s o n a l ita te a ; e i a f irm ă c ă globalizarea, oricît de om nipotentă-şi' om niprezentă, este parţială, şi are un s u b ie c t d e te rm in a t: şi a n u m e „mondializarea capitalului” (Chesnais), strategia noilor „patroni ai lumii” care îşi extind la nesfîrşit dominaţia. Spaţiul globalizării nu este deci uniform, ci este • îm părţit în cîteva zone puternice şi în m u lte p e r if e r i i d e s c u ra ja to r d e subalterne (Spybey). Dar, m ai ales, g lo b a l iz a re a n u e s te d e f in i t iv victorioasă, n ici om nipotentă, c i este, d im potrivă, contradictorie. Scăderea m ondială a salariului real, accentuarea inegalităţilor sociale, nesiguranţa păturii m ijlocii şi criza clasei m uncitoare, dificultăţile ciclice m ondiâle pe p lan f in an c ia r , c o n f lic tu l d in tre v ite z a c o m u n ic a ţ i i lo r şi r ig id i ta te a in f r a s t r u c tu r i lo r , d in tre p ro g re s

tehnologic şi nivelul ocupării forţei d e m uncă, între sfirşitul statului şi cereri d c in te rven ţii anticiclice d in p a rtea statului, dem onstrează că p iaţa nu este a u to reg lem cn ta tă , că ra ţio n a lita te a capitalistă este intrinsec iraţională şi câ sistem ul capitalist m ondial pur a fla t la n ivelu l m axim al puterii sale se a flă într-o criză gravă (Arrighi). O criză care prezintă, în forme schim bate, istoricele îim itări şi contradicţii sistcm ice a le capitalism ului (Meszaros).

C h ia r şi cei c a re c o n ju g ă n e o - m arxism ul cu o sensibilitate cato lico- socială -Ram onet şi redactorii de la "Le M o n d e d ip lo m a tiq u e " , c r i t i c i a i „concepţiei unice”, ad ică a ideo log iei n e o -lib e ra lism u lu i - su b lin ia z ă c â m egam aşina m ondială este asim etrică s ic ă globalizarea este în realitate o nouă d iv iz iune internaţională a m uncii, o „fractură socială” pc scară m ondială. în , fine, aceşti urmaşi ai lui M arx - care în. „M anifestul” prefigura"destinul g lobal al capitalismului - mai au încă încredere în d ia le c t ic ă , a d ic ă în f a p tu l c â contradicţiile prezentului - dacă teoretic sînt corect interpretate - po t fi depăşite pe. p lan practic. D e aceea, duşm an ii globalizării nu contestă faptul că ea este o realita te (o spune şi F idel C astro : g lo b a liza rea ex istă , c a şi fo r ţa d e gravitaţie) dar, pornind de la deosebirile şi contradic ţiile sale in te rn e, ei v o r

. s â - i s c h im b e d i r e c ţ i a d e m e rs . G lo b a liz a re a este o- t r a n z iţ ie în c ă deschisă, nu este punctul fmal al istoriei.

TURCIA - partener

al uzinelor de

armamentbulgare

(Cotidianul bulgar "Monitor") - - - —

• C om plexu l in d u str ia l m ilita r b u lg a r v a lu c ra în s t r în s ă colaborare cu firm e ale industriei de apărare d in Turcia, a inform at V ladim ir K iosov, m inistrul adjunct al In d ustrie i.,A rsen a l” şi U zinele de arm am ent d in Sopot realizează d e ja u n e le c o m e n z i sp o ra d ice pentru turci, a m ai spus K iosov în c ad ru l u n u i s e m in a r p e te m a restructurării com plexu lu i m ilitar naţional, o rganizat de Com itetul pe problem e econom ice a l N A T O şi d e M in is te r u l I n d u s t r i e i d in Bulgaria. P rin in term ed iu l Turciei, B ulgaria v a p ă trunde p e „pieţe bune de a rm am en t” . C u an i în urm ă, B ulgaria a fost unu l d in tre c e i m ai m a r i e x p o r ta to r i d e arm am ent d in lum e, iar în prezent acest dom en iu se află în criză, îm preună cu T urcia vom produce g loanţe, a rm e au to m ate uşoare, pro iectile şi sistem e d c detectare p e tim p de n o a p te , a p re c iza t K io so v . D u p ă p ă r e r e a sa , sp ec ia liş tii b u lg a ri au o înaltă c a l i f ic a re , d a r în cc p r iv e ş te producţia ex istă o m arc criză dc know-how şi dc tehnologii dc vîrf. D in a c e s t m o tiv , c e le d o u ă m in is te re â lc A p ă ră r ii m en ţin contacte perm anente.

„R es tru c tu ra rea in d u strie i d c apărare v a fi un p ro ces dificil, dureros şi îndelungat. N u există state, cu excep ţia SU A , carc să-şi poa tă p e rm ite m en ţin e re a unei industrii dc apărare jndcpcndcntc”, avertizează D aniel George, director p e p ro b le m e e c o n o m ic e în C artierul general al N A T O .

La rîndu l său , v iccp rcm icru l b u lg a r, A lc k sa n d â r B o jk o v , a ream intit că industria dc arm am ent b u lg a ră sc a f lă în p re a jm a p r iv a t i z ă r i i . în 1 9 9 7 a fo s t înlăturată „baza norm ativă arhaică” carc interzicea accesul străinilor la uzinele m ilita re bu lgare , a spus Bojkov.

L a s e m in a r u l m e n ţ io n a t a participat concernu l A SEL SA N , f u rn iz o ru l d e s i s t e m e d c com unicaţii p en tru a rm ata turcă. P roprietarul acestu ia este fundaţia forţelor armato din Turcia. în 1997, A S E L S A N a o b ţ in u t 173 de m ilioane de dolari, iar în luna m ai a acestui an a încheiat un contract v iz în d r e a l iz a re a u n u i s is te m naţional d e o b servaţie a T urciei. C o n c e rn u l e x p o r tă în S U A , O landa, G erm an ia şi a lte ţări din N A TO . în B a lcan i, p a rten er al c o n c e r n u lu i A S E L S A N e s te A lbania. C el m ai cunoscu t produs a l firm ei tu rceşti este sistem ul de co m u n ica ţie ta c tic ă T A C O M S . Acesta poate transm ite în tim p util com andanţilo r la toate n ivelurile tab loul g en era l de p e c îm pu l de luptă. P rim a e tapă a co laborării operative cu N A T O este orientată în p rin c ip a l sp re ac tiv ita tea de tra n sm is iu n i şi c o m u n ic a ţii , a inform at V lad im ir K iosov .

Licenţele de arm am ent rusesc nu sînt în con trad ic ţie cu cerin ţe le P a c t u l u i . N o r d - A t la n t i c şi P a r te n e r ia tu lu i p e n t r u P a c e . T eh n o lo g iile dc p ro d u c ţie sîn t aceleaşi. A rm ele uşo are se a flă la n iv e lu l s ta n d a rd e lo r N A T O , a p re c iz a t m in is tru l A p ă ră r i i al B ulgariei, G h eorgh i A naniev .

vineri, 4 decembrie 1998

Dezbaterile la Legea învăţămîntului provoacă noi disensiuni

PDSR refuză să-şi desemneze reprezentanţi în Comisia de mediere la ordonanţa de modificare a Legii învăţămînlului

G ru p u l p a rlam en tar a l P D S R d in C am era Deputaţilor n u va participa la constituirea Comisiei de m ediere privind O rd o n an ţa d e m od ificare a Legii învâţămîntului, pe m otiv că O p oziţia nu este

' reprezen tată corect în aceas tă C o m isie , puterea defin ind c inc i locuri, ia r o p o z iţia d o a r două, a declarat, ieri, în tr-a conferin ţă d e p resă, Ecaterina A ndronescu, deputat PD SR .

B irou l Perm anent al C am erei D ep u ta ţilo r â stabilit, m iercuri, câ d in C o m isia de m ediere la O rdonanţa d e m odificare a L eg ii învăţăm în tu lu i v o r face parte doi deputaţi P N Ţ C D , d o i deputaţi PD SR şi cîte un deputat d in PD , P N L şi UD M R. Com ponenţa acestei com isii de m ediere este foarte im portantă deoarece d e ea d ep inde in troducerea textului favorabil m inorităţilor p ropus d e coaliţia m ajoritară Ia articolul re fe rito r la învăţăm în tu l superior de stat pentru m inorită ţile naţionale .

Grupurile_parlam entare a le PR M şi P U N R au ' înain ta t d e ja conducerii C am ere i D ep u ta ţilo r protestele lo r faţă de fap tu l câ n u li s-a acordat- nici un loc în Com isia d e m ediere .

Reprezentanţii opoziţiei, A nghel Stanciu (PRM), Gheorghe Secară (PUNR) şi Ecaterina Andronescu (PD SR ) au arătat, ieri, în tr-o co n ferin ţă de presă câ ho tărîrea B iroului P e rm an e n t a l C am erei. D e p u ta ţi lo r “ înca lcă r e g u li le d e m o c ra ţ ie i” ,

deoarece L egea învăţăm întului trebuie să fie “ o lege consensuală”, realizată cu acordu l tuturor grupurile parlamentare. Stanciu şi Secară au arătat că, dacă B irou l perm anent nu-şi reanalizează decizia, ia r 'rap o rtu l dintre putere şi opoziţie în această com isie de mediere nu v a fi de patru Ia trei, cum a fost şi la celelalte Com isii de m ediere, atunci “O poziţia va schimba această lege c înd va ajunge la putere” . D acă Biroul Perm anent nu-şi schim bă decizia, ia r grupul parlam entar a l ŢDSR refuză să-şi desem neze reprezentanţii în C om isia d e m ed ie re , a tu n c i, po triv it R e g u lam en tu lu i Cam erei, această com isie nu se poate constitui, a d e c la ra t A n g h e l S tanciu . lo a n V id a S im iti (PN ŢC D ), ch esto r al Cam erei D ep u ta ţilo r, a declarat, însă, agenţiei M EDIA FAX , câ această com isie de m ediere se poate constitu i ch ia r dacă PD SR refuză să participe la formarea sa. M ai m ult, deputatul PN ŢCD consideră câ, dacă “prin absurd” com isia n u se v a pu tea constitui în cazul în care PD SR nu va participa şi va boicota lucrările acestei C om isii, a tunci a r .fi o situaţie “ defavorab ilă”

•pentru to a tă lum ea, deoarece s-a r te rg iv e rsa încheierea procesu lu i privind m odificarea L egii învăţăm întulu i şi “a r intra în scadenţă term enele H oţărîrii de G uvern privind U niversitatea Petofi- Schiller” .

Opoziţia ws pulsa reveni săptămâna

viitoare la lucrările Parlamentului

Opoziţia ar putea reveni, săptămîna viitoare, la lucrările Parlam entului, au anunţat, ieri, preşedintele Senatului, Petre Roman şi senatorul P D SR D om loan Tărăcilă, după întîlnirea liderilor grupurilor parlamentare.

La încheierea întrevederii s-a stabilit ca o în tîln ire similară să aibă loc luni, cînd, odată cu încetarea grevei parlam entare s-ar putea decide şi constituirea unor comisii care să stabilească, printre altele , priorităţile legislative şi să elaboreze un cod deontologic al relaţiilor interparlamentare. ■ ~ '

In cadrul d iscuţiilor d intre liderii grupurilor parlam entare, Petre R om an a apreciat câ, pentm Senat, priorităţile legislative a r fi proiectul legii adm inistraţiei publice locale şi proiectul legii zonelor defavorizate. Ambele proiecte au prim it raport favorabil d in partea Com isiei pentm adm inistraţie publică, urm înd a fi înaintate p lenului Senatului. D e asem enea, D om loan T ărăcilă a apreciat, în cadm l d iscuţiilor d in tre liderii grupurilor, că s-ar putea organiza o sesiune extraordinară care să dezbată o altă serie de proiecte de lege.

Tărăcilă i-a cerut lui Petre Roman să solicite serviciului de contabilitate a Senatului ca salariul senatorilor d in opoziţie să fie oprit, u rm înd să fie donat unor case de copii. Senatorul PDSR s-a plîns că afirmaţiile din presă privind intenţia opoziţiei de a-şi încasa salariul, în perioada în care se afla în grevă, au avut drept scop “torpilarea” întîlnirii liderilor tuturor grupurilor parlam entare, întrucît PD SR şi-a anunţat deja intenţia de a nu primi aceşti bani.

Verestoy flltila îi cere lui Vădim să dovedească acuzaţiile privind colaborarea senatorului UDMR cu Securitatea

Senatorul UDM R A ttila V erestoy a declara t, ieri, A genţie i M ed iafax , câ îi va cerc liderului PRM, C orneliu V ădim T u dor, să prezinte fie Serviciului R om ân de Inform aţii, fie Com isiei p a rlam en tare d c contro l a SRI docum ente p rin care să dovedească afirm aţiile p o triv it căro ra V erestoy a colaborat cu Securitatea.

V ădim T udor a afirm at, săp tăm îna trecu tă , câ V erestoy a fost coordonat, în cadm l colaborării sale cu Securitatea, dc către ofiţerul O vid iu Soare, c are este în prezent şeful Diviziunii A Inform aţii In tcm e în cadrul SRI.

Senatorul UD M R a am in tit câ, o d a tă cu num irea sa în cad ru l com isiei parlam entare dc control a SR I, a dep u s şi un ju răm în t p rin care a firm ă câ nu a colaborat cu Securitatea şi a ap rec ia t că, dacă Vădim T u d o r nu p rezin tă probe în sprijinul propriilor a firm aţii, v a co n sid era câ aceasta este o “ nouă d iversiune” a liderului PRM şi ar putea depune p lîn g cre penală îm potriva acestu ia.

Ion Iliescu îi invită pe liderii partidelor parlamentare la o intrunire urgentă

pentru rezolvarea crizei parlamentarePreşed in te le PD SR Ion Iliescu a trim is, ieri, o scrisoare liderilor partidelor

parlam entare , solicitîndu-le o întrunire u rgentă în care să fie stabilite condiţiile esenţiale pen tm rezolvarea crizei politice. Obiectivele acestei reuniuni a r trebui să fie, în op in ia lui Iliescu, adoptarea unor m ăsuri pentm respectarea strictă a C onstituţiei, a leg ilor ţării şi a principiului separaţiei puterilor în stat, stabilirea unor acţiuni pentm stoparea gravei crize econom ice prin care trece ţara,-precizarea p rio rită ţilo r legislative în vederea accelerării reformei şi încetarea em iterii de ordonanţe de urgenţă precum şi adoptarea unui Cod de conduită parlam entară care să cuprindă principiile relaţiilor dintre putere şi opoziţie. L iderii grupurilor parlam entare d in Senat, s-au întîlnit, ieri, şi au decis ca o întîlnire sim ilară să aibă loc la începutul săptămînii viitoare, cînd, potrivit afirm aţiilor lui Petre R om an şi D oru loan T ărăcilă (PDSR) opoziţia ar pu tea reveni la lucrările. Parlam entului.

P e 16 decembrie.

PAUR ar putea deveni partid

politic j

Pînă la sfîrşitul anului, P A U R ai putea deveni partid politic. C urtea de A pel B ucureşti va reanaliza, pe 16 decem brie, cererea de înregistrarea documentaţia aferentă - actualizată b cererea instanţei - depuse de fruntaşi grupării. U n răspuns favorabil ai conduce la apariţia unui nou partid n a ţ io n a l i s ţ p e scena politică, concurent în Ardeal pentm PU N Rş P R M . T o c m a i a ce s t m o tiv , al concurenţei, este invocat d e una] dintre liderii PAUR, deputatul Vaak M a te i, c are aprec iază c ă p e 16 decem brie factori străini justiţiei voi in f lu e n ţa o d e c iz ie îm potriv i în re g is tră r i i PA U R . M a te i fact re ferire , deocam dată, la PU N R . partid care a depus mai m ulte cere de intervenţie în instanţe, solicitîi: şi obţinînd neînregistrarea grupări conduse pînă nu demult de Gheorgh: Funar.

Liderii PA U R nu se referă doare “ingerinţa politicului” cînd vorbea despre acei ‘ factori exteriori justiţia “ C h ia r d -1 'm in is tru al Justiţie i V a le riu S to ica , a re cu n o sc u t c; fenom enul corupţiei a luat am ploa; în dom eniul justiţiei. Astfel în e ît 1 judecarea dosarului de înregistrare i PA U R ca partid politic este p osib j orice” - declară Vasile M atei. j

G heorghe Funar, căruia membri PA U R din m ai multe ju d e ţe k prom is loialitate, nu va fi prezenţi C urtea de Apel Bucureşti în ze judecării dosarului. De altfel, PAU nu va fi reprezentat în instanţă de e lider, ci de trei - membri în co m ite d e in iţ ia t iv ă p e n tru în fiin ţam partidului.

înscris în PR M , unde a ş i prim funcţia de secretar general, G heorp Funar nu m ai are nici un intere politic să sprijine înregistrarea PAU».' (D.E

Fără politică, fară d iscursuri s fo ră i to a re , fă ră p ro m is iu n i măreţe, un alt fel dc 1 Decem brie a m işcat inim ile rom ânilor din Harghita-Covasna. Ajci, unde pc lingă genericele problem e ale acestei perioade sc mai adaugă una specială, resimţită dureros dc

, rom âni, d iversele p ro m is iu n i politicianiste nu au efect.

Etnicii m aghiari sînt period ic vizitaţi şi sprijiniţi concre t a tît dc către liderii U D M R -ului, c ît şi dc oam eni politici de scam ă din U ngaria, în timp ce rom ânii lo c a ln ic i s în t în t r - u n fe l a b a n d o n a ţi . T o a te a c e s te a , co m binate cu am in tirea u n u i recent trecut istoric, au daru l de a - lă sa im presia unei U n g a rii

„ m ici, rom ân ii sim ţindu-se nu num ai minoritari în propria ţară, d a r c h ia r lo c u ito r i în t r - o duşm ănoasă diasporă.

în tim p ce Ia B ucureşti sau A lba-Iu lia se clam a, c u m ari dislocări de forţe, m ăreaţa U nire şi aniversarea a 80 de an i d e lâ înfăptuirea acesteia, în H arghita- C ovasna rom ânii de p rea m ultă vrem e nu s-au mai b u cu ra t de ziua lo r naţională. A nul acesta în s ă le -a fo s t p r e g ă t i t ă o frum oasă surpriză: un a lt fel de 1 D e c e m b r ie , în s p i r i tu l ro m â n e sc a l ~ t r a d i ţ ie i colindătorilor.

A sociaţia Studenţilor C reştin .Ortodocşi Rom âni (A SC O R ), îm preună cu Liga T ineretu lu i O rtodox Rom ân (LTO R) şi-au dus la îm plinire cu succes unu l dintre program ele dedicate cu spirit de m isionarism aceste i zone: sărbătorirea Zilei Naţionale a României. în urma organizării

în u ltim ii ani a taberelor de vară dc la m ănăstirea R ecea, Fâgeţel, Jacu l R om ân, şi a a lto r acţiuni ded icate revelării specificului şi p rob lem elo r acestor com unităţi ro m ân eşti, studenţii au d us la frum oasă împlinire transm iterea m esa ju lu i lor de su fle t. Sub oblăduirea spirituală a Episcopiei O rtodoxe de Covasna şi Harghita şi a P S lo a n , c u s p r i j in u l p refec tu rilo r celor două judeţe , a L ig ii cultural-creştine “A ndrei Şaguna”, Centrului ecleziastic de

Purtătorul de cuvînt şi totodată m en to ru l a c e s to r tin e ri este p reo tu l prof. Ilie M oldovan de la Sibiu, spirit tînăr şi neobosit apărător al valorilor naţionale.

D e fap t, p r in tr -o f e r ic ită în g e m ă n a re , a c u m Z iu a Naţională a României a însemnat în v iz iu n e a c re ş t in is m u lu i rom ânesc trei zile de sărbătoare (dum inică,, luni şi m arţi), cu îm p re u n a re a a d o u ă m a ri m omente: naşterea spirituală a neam ului rom ânesc - hram ul Sf.

documentare “Mitropolit Nicolae C o la n ” ş i n e o b o s itu lu i său d i r e c to r , lo a n L ă c â tu ş u , a D e s p â r ţă m în tu lu i A S T R A C o v a s n a -H a rg h i ta , aJandarm erie i conduse de col. R o m a n , a. a lto r in s t i tu ţ i i rom âneşti şi nu în u ltim ul rînd cu participarea directă â acad. A lexandru Porţeanu - , - L TO R S fîn tu G heorghe şi A S C O R Sibiu au reuşit capacitarea a mai b ine d e 80 de colegi de-ai lor d in toate colţurile păm întulu i rom ânesc, inclusiv B asarab ia şi B u co v in a , aceşti stu d en ţi de p e s te v re m e ln ic e le g ra n iţe ven ind în mod special să aducă fraţilo r covâsneni şi harghiteni m esajul unirii spirituale.

A postol Andrei (30 noiem brie) şi naşterea politică a R om âniei, care a culm inat cu U nirea de la 1 Decembrie 1918. Pe aici, unde s-au dat luptele decisive pen tru un ire în primul război m ondial, au ţinu t studenţii să aniverseze M area Unire, locurile străbătute fiind prin excelenţă u n păm în t a l martirilor.

Program ul acestor tre i zile a constat propriu-zis d in co lind prin sate şi pe Ia parohii ortodoxe ro m ân eşti d in T g. S ecu iesc , Breţcu, Poiana Sărată (de veghe la Pasul Oituz), Zagon, Popâuţi, Covasna, Zăbala, Sf. Gheorghe, Miercurea Ciuc. în sens mai larg, program ul a cuprins participarea la m o m en te" l i tu r g ic e , s e r i

rom âneşti, co lind , cuv in te de su f le t, e v o c ă r i , a n im a re a sărbătorii de 1 D ecem brie de la Sf. Gheorghe şi M iercurea Ciuc. Colindătorii au avut parte de primiri îm părăteşti, în trucît în is to r ia a c e s to r c o m u n ită ţ i , m omentele trăite au fost unice prin am ploare şi p rin m esaj. “Mesajuî nostru este acela că D um nezeu,nu ne-a părăsit, iar n o i, s tu d e n ţi i c r e ş t in i , cu m odestele noastre fo rţe vom lupta pentru românism. A m venit aici cu vechi cîntece rom âneşti,

- portul naţional autentic din toate provinciile noastre şi m ai ales binecuvîntarc” .

Pentru gazde aceste zile au însemnat m ai m ult decît poate exprim a co n deiu l acum . Cel pu ţin Ia M iercu rea C iuc s-a s im ţit c u a d e v ă ra t c ă ’ este să rb ă to a re a n a ţ io n a lă a R o m ân ie i. D in c o lo de frumoasele m om ente organizate d e o f ic ia li tă ţi, s ă .a n tre n e z i aproape in s tan tan eu su te de oameni într-o H oră a U nirii pe care nu au m ai ju ca t-o de cine ştie c în d ; este sem n ifica tiv . Lucrurile luau am ploare firesc, pentru că porneau d in inim ă, ho rele se în c in g e au ad -hoc, cîntecele se îm pleteau natural dintr-o sim ţire adîncă. Şi cum să nu v ibreze ceva ta in ic în fiecare, c înd vreo 80. de tineri, mare parte în porturi naţionale, au străbătut sate şi oraşe cîntînd p e s tra d ă , la b is e r ic ă , în com unităţile rom âneşti, vestind bucu ria m arilo r să rb ă to ri şi mesajul solidarităţii d e neam!

T e o d o ra R O S C A

1 DECEMBRIE LA DEIManifestările organizate în Piaţa Unirii din Dej cu ocazia ZILE

NAŢIONALE A ROMÂNIEI au debutat cu ceremonialul depune» Jurămîntului Militar şi “Cuvîntul militarilor din ciclul I şi II, al veterani: de război şi ofiţerilor în rezervă”. -

Ceremonia ,a fost urmată de alocuţiunea rostită de prima: municipiului, ec. Alexandru Man, cu prilejul zilei de 1 Decembrie Ziua Naţională a României şi împlinirii a 80 de ani de la înfăptuire Marii Uniri, urmată de cuvîntul comandantului Corpului 7 Armat’ “General Nicolae Sova", generai de brigadă Plorian Caba.

Slujba religioasă/depunerile de coroane la Monumentul Ma» Uniri şi defilarea Gărzii Militare au întregit programul omagial, ca» s-a încheiat cu spectacolul festiv “Noi vrem să ne unim cu ţara', t realizarea căruia şi-au dat concursul Muzica Militară a Garnizoare j Dej, Corul Ostaşilor, Ansamblul “CununcTSomeşeană" a Cercul Militar, solişti de muzică populară şi recitatorii Casei Municipale! Cultură şi Cercul Militar. - -

M. VAIDI

s

Sărbătorirea Marii Uniri la TurdaDupă 80 de ani de la Marea Unire, în municipiul Turda, solenr-

moment istoric a fost rememorat de discursurile rostite de prima». Virgil Blasiu şi şeful Statului Major al garnizoanei Turda, Vier; Filip. A urmat o slujbă religioasă susţinută de un sobor de prec: în frunte cu protopopul Gheorghe Boţea, şi format din prec' Octavian Băieşu, Călin Bungărdean, Aurel Rău şi loan Rusu.

Prima parte a acestei manifestări s-a încheiat cu depuneri 6 coroane din partea partidelor politice şi a unor instituţii, după ca» a urmat o defilare a militarilor din garnizoana Turda şi un spectac cultural-artistic, oferit de Asociaţia Veteranilor X : Război, care a intonat o versiune a cîntecului “Trei culori” şi de alte formaţii f grupuri de muzică populară.

Alin BOŢItt

La Gherla. Aniversare în jurul crucii

51

(

f

(

Edilii oraşului Gherla nu au “găsit” nici pînă astăzi un loc adeevrit desfăşurării ceremonialelor prilejuite de evenimentele festive. & manifestările organizate în cinstea zilei de 1 Decembrie s-ap desfăşurat la crucea instalată în mijlocul zonei verzi din centri', oraşului. Marţi dimineaţa aici s-au strîns gherle, li - au fost cîtevfO sute şi tot aicî au depus coroanele de flori. Gherla încă nu areuŢ; monument al eroilor, macheta proiectată aflîndu-se de patru ani r masa biroului viceprimarului (?!) Pe 1 .; î id muzical spec- ceremoniilor militare, s-au depus coroane de flori din paris instituţiilor, a societăţilor comerciale cu -âp:După o scurtă alocuţiune rostită de primari ' or Pop, cele mai bune formaţii artistice ale Oa şcolilor din localitate au prezentat un spectacc omagial pe scev amenajată în aer liber în centrul oraşului.

de stat şi priva' jiui Gherla, Nicoh'

de cultură şi £

C B u j A R T Ă -C U L T U R Ă vineri, 4 decembrie 19 9 8

f a M O Z A R T - F e s t - u l c l u j e a n )

i

4-11 decembrie 1998

Parcă niciodată hu e prea m ult să vorbim despre M ozart, despre sensibilitatea, muzicalitatea, măiestria şi ştiinţa muzicii sale, care înmănunchează: m ta icA d e cameră (lieduri, preoţia pentru pian, cea pentru p ian ş i vioară, pentru tfiu o f ri $i trio-uri instrum enţale, c rea ţia de cva r te te in strum en ta le , ide C vintete instrumentale), respectiv creaţia sim fonică ş i concertant&fietp' aceea în stil “divertimento ”, simfoniile, concertele instrumentale, creaţia 'ddoperă, de muzică religioasă e tc). Zilele M O ZA R T-F est-u lu i clujean vor f i , u itpadevâr, ceea ce salzburghezii numesc “M o za r t to u jo u r s” (a m num it g e p e ficp l fes tiva lu lu i omonim', organizat în oraşul căruia copilul de geniu născut a ic i Ca dat strălucire eternă). . 1 . / , ■ ""

“ După cum s-a putut observa, în rîndul co-organizatorilor ediţiei din acest an a Festivalului a apărut un num e nou: In te rn a tio n a le S t i f tu n g z u rF o rd e ru n g v o n K u l tu r u n dZivilisation, din Munchen (Fundaţia In te rn a ţio n a lă p e n tru C u l tu ră şi Civilizaţie), ale cărei baze au fost puse în 1995 de către un important om de afaceri german," E rich F ischer. între scopurile ce le m ai im p o rtan te a le fundaţiei: prom ovarea cu ltu rii p rin sponsorizarea spectacolelor în care se in terpretează com poziţii m ai p u ţin cunoscute, din toate timpurile; punerea în s c e n ă a p ie se lo r u n o r a u to r i controversaţi, ca R olf H ochhuth, de exemplu; fondarea şi sprijinirea unor aşezăm inte m em oriale d ed ica te lui Richard Wagner, Thomas Mann, Chopin ctc.; s tim u larea unei m ai p ro fu n d e în ţe legeri a operelo r de a r tă şi a artiştilor, m ai ales pe târîm m uzical; d e zv o lta re a şi pe m ai d e p a r te a civilizaţiei, în special p rin tr-o m ai cuprinzătoare umanizare a d repturilor cetăţeanului etc,

“F ieca re sponsorizare e o epopee, dacă n u un rom an”, sublinia, cu ocazia conferinţei d e presă ce a p reced a t festivalul, d l prof. univ. d r . F ran c isc L âsz lo , p re ş e d in te le S o c ie tă ţ i i Române M o zart. Am aflat cu acea ocazie câ demersurilor începute acum un an le -a u răsp u n s: F u n d a ţ ia In te rn a ţio n a lă p en tru C u l tu ră şi

Civilizaţi^, din M unchen (cu cea mai consistentă sponsorizare, confidenţială, fireşte), în p rem ieră firm ele suedeze A G A şi Oriflam e (avînd ca intermediar extrem de recep tiv A m basada Suediei la Bucureşti), p recum şi: Bărenreiter Verlag, Kassel; British Airways; British Council; dr. Jam es Busuttil, Haga; Paula şi Joseph B usuttil, N ew York; Consus T ra v e l; I n te r N a t io n e s B o n n ; K u l tu rk o n ta k t A u s tr ia , V ie n a ; 'M inisterul C ulturii B ucureşti; oraşul Salzburg; firm ele R oll-G um , Group, Transilvae, T ransilvania W eb Factory, Zcn-O n M usic, Tokyo.

A fost constituit corpul de p resă al festivalului - prezidat de p rof. univ. dr. F ra n c is c L âsz lo - c a re v a u rm ări ecourile de presă ale m anifestării, în vederea acordării unui “Prem iu pro Am adeus”, în valoare de 1.000.000 lei, pentru reflectarea cea mai, reuşită a evenim entelor care au loc sub cupola festivalului. S-a mai propus - propunerea fiind acceptată pe loc de către preşedinte - să fie prem iată şi cea m ai reuşită imagine fotografică realizată în festival, cu un premiu în valoare de 500.000 lei. Prem iile Vor fi înm înâte eîştigătorilor înaintea datei de 1 m artie 1999.

Vă dăm întîlnire pentru deseară, la o r a 19, în S a la m a re a C ase i Universitarilor, la concertul inaugural: Bună seara, dom nule M ozart!

• Michaela BOCU

P r e m i e r e

c i n e m a t o g r a f i c e

P r e m i e r e - W Z '.

c i n e m a t o g r a f i c e

OACÎIUNE'rOP-SSCREÎM iezul trep id an te i ac ţiu n i d in

M ercury R ising îj constituie o dramă captivantă despre sensibila relaţie dintre un agen t FB I, A rt Jeffries (B ruce W illis) şi copilul afecta t de autism , în vîrstă de nouă ani, Sim on (M iko H u g h es). Cu toate că în aparenţă este puţin probabil ca e i să; fie aliaţi, cei doi au totuşi un lucru în com un, în singurarea . Fiind un copil; afectat de autism , Simon îşi d u ce ' existenţa în propria-i lume, o lum e d e nepătruns, d e hărţi şi jo cu ri de puzrîe . Izolarea lui Jeffries este una im p u s ă , , e s te izo la re a u n u i om deziluzionat, a unui om răpus, care a stăruit prea m ult asupra problemelor, îndepărtîndu-se de colegi. Jeffries şi S im on treb u ie să înveţe să a ib ă încredere unul în celălalt din tr-un

"s in g u r m o tiv , ‘ p e n tru a p u te a supravieţui.

N u este d e n eg lija t d e c la ra ţia r e g iz o ru lu i H a r o ld B e c k e r : “ In te re su l m eu p en tru M e rc u ry R ising a fost stîm it de faptul câ în centrul acţiunii se află un personaj u n ic în fe lu l său , băia tu l au tist. M -am gîndit câ dacă aş pu tea sâ transpun pe ecran personajul acestui băiat; izplat ş i înstrăinat de lum e din c a u z a a f e c ţ iu n i i sa le , în tr -o reprezentare autentică, s-ar crea un film grandios din punctul de vedere

■ e u mal t ră ir i lo r a fec tiv e ” . L a fe l dc in te re s a n tă e s te şi d e c la r a ţ ia s c e n a r is tu lu i M a r k R o s e n th a l : “M iezul acţiunii filmului îl. constituie im probabila relaţie dintre eroul de acţiune şi băiatul inocent. A gentul FBI se află într-o situaţie delicată în care atît pregătirea, cît şi forţa nu sînt deajuns. Pentru a stabili o linie de comunicare cu acest băiat neobişnuit, agentul FB I trebuie să găsească o

atitudine duioasă şi sâ folosească u n nou limbaj”. Şi Bruce W illis (Şacalul, A l cincilea elem ent, P u lp F ic tio n , D ie Hard,.-..) a dovedit o incred ib ilă flexibilitate artistică în rolul agentului

. A r t Je ffr ie s . D ra m a u m a n ă , c e constituie esenţa filmului, este pe larg com entată de B ruce W illis: “ P e p a rc u r s u l în f i r ip ă r i i r e la ţ i e i personajului meu cu Sim on, cei do i se apropie din ce în ce m ai m ult unu l de celălalt şi vieţile lor se schim bă. F ilm ul este in tr-ad ev ăr o c iu d a tă

: poveste de dragoste despre fe lu l în care doi oameni a jung sâ com unice unu l cu celălalt” .

Filmul beneficiază de o d istribuţie re m a rc a b i lă , f i in d s u f ic ie n t să am intesc cîteva num e, B ruce W illis, M iko Hughes, Alee B aldw in (lt. col. N ich o las K udrow ), C h i M c B rid e (Jo rd an ), K im D ic k en s (S ta ce y ), R obert Stanton (C randell),

D e re ţin u t s în t ş i c e l e l a l t e participări. I-am num it pe B r ia n G a z e r (producător, nom inalizat de două ori ia Oscar), M ich ae l S e resin ( im a g in e a , a re la a c t iv o s e r ie im presionantă de prem ii aco rd a te de

. te le v iz iu n e a b rita n ică , p re m ii la C annes, Palme d ’O r), P a tr iz ia von B ran d en s te in (scenografia, P rem iu l A c a d e m ie i p e n tru A m a d e u s , nom inalizări Oscar pen tru R a g tim e şi T h e U ntouchables), J o h n B a r ry (m uzica, premii O scar p en tru T h e - L ion in W in ter, O u t o f A frica şi D ances w ith W olves, nom inalizări O scar pentru M arry , Q ueen o f Scots şi C haplin ).

M e rcu ry R ising /N um e de cod : M e rcu ry , U niversal P ic tu res 1998, r e g ia H a ro id B e c k e r , s c e n a r iu l Law rence Konncr, M ark R osen thal, im aginea M ichael Seresin, m onta ju l P e ter Honess, m uzica Jo h n B arry (C in em a to g ra f R E P U B L IC A ).

S E N Z A Ţ I I Ş l E M O Ţ I I

D I N V I A Ţ A O A M E N I L O i tC um îşi petrec îngerii v ia ţa lor

veşnică? Treaba lo r csţe să străbată păm întul în lung şi în lat, să ascu lte gîndurile oamenilor, vcghindu-le viaţa şi m oartea. îngerii n u sîn t şi n ic i nu au fost fiinţe om eneşti. D eşi sîn t

profund ataşaţi de om enire, ei percep evenim entele, senzaţiile ş i em oţiile d in v iaţa o am en ilo r c u o anum ită înţelegere.

D ar ce se în tîm p lă d acă-un înger

tînjeşte după cele m ai ban ale trăiri a le unui m urito r d e rînd? Şi ce ar fi dispus să sacrifice u n în g er pen tru aceste trăiri? Şi invers, c e anu m e ar face ca o fem eie ra ţională , chirurg respectabil, să se sim tă a trasă de un bărbat supranatural, căru ia îi p une la îndoială însăşi existenţa?

în g e ru l p ă z ito r este o poveste de d ragoste a i, căre i p ro tag o n işti sînt N icolas C age (un O scar da r şi Globul d e Aur) şi M eg R y a n (d e do u ă ori nom inalizată la G lobul de A ur), două suflete, unu l m u rito r şi a ltu l celest. A m bele trebu ie şă lup te cu dorin ţa lor şi nevoia d e a sacrifica to t ceea ce le este ap rop ia t pen tru dragoste.

C ity o f A ngels/ în g e ru l p ă z ito r, W a rn e r B ro s 1 9 9 8 , r e g ia B rad Silberling, scenariu l D an a Stevens, im aginea Jo h n S ca le , scenografia Lilly K ilvert, m uzica G abrie l Yarcd, m o n ta ju l L y n z e e K lin g m a n (C in e m a to g ra f A R T A ).

UM 3ĂIAT DE TREAB ÂN e rc în tîln im cu Jack ic C han , dc

data aceasta în ro lu l unu i prezentator de televiziune. Întîm plâtor, cl intră în posesia unei casete v ideo care a r putea arunca în în ch iso a re o b a n d ă dc traficanţi d c droguri.

în orice- caz , fan ii lu i C han au ocazia sâ sc de lecteze cu no i scene d c luptă, în carc v o r v ed ea cum nevinovatele u sten sile casn ice pot deveni şi dev in arm e m orta le.

M r. N ic e y G a y /U n b ă i a t d e tre a b ă , G o ld cn H arvest 1997, regia Samo H ung, cu Jackic C han, Richard N orton (C in e m a to g ra f FA V O R IT ).

Demostene SOFRON

A C I V A L l V A ) I E A C U L I U l L A , C T U A L 1 1 A T U A C U L I V l i A L f i- p j y A s

, AIdţlcAAlRealizări şi perspective în zootehnie şi biotehnologii agricole

După cum am mai anunţat, a s tăz i şi m îin e (4- 5 decembrie a.c.) se desfăşoară, la Facultatea de Zootehnic şi Biotehnologii agricole a Universităţii de Ştiinţe A gricole şi M edicină V eterinară din Cluj-Napoca, lucrările celui d e al X X IV -lea Simpozion N a ţio n a l cu tem a: R e a l iz ă r i şi perspective î n zo o teh n ie ş i b io te h n o lo g ii agricole, d ed ica t îm plinirii a 30 d e a n i d e învăţămînt su p e rio r zootehnic la C lu j-N apoca. Despre m anifestare şi sem nificaţia ce lo r trei decenii - în z ia ru l nostru de m îine.

SxfiejZţce de conteDeschisă ieri, Ia Hotel Continental, m ai'poate

fi vizitată şi astăzi, între o re le 9,30 - 15,30, expoziţia de carte medicală, la care participă edituri de prestigiu din domeniul m edical, d in C luj- Napoca şi Bucureşti. Manifestarea are loc în cadml Zilelor Universităţii de M edicină şi Farm acie "Iuliu H aţieganu” şi se desfăşoară sub egida Organizaţiei Studenţilor M edicinişti.

CONCERT CAMERALCasa Radio invită publicul luni, 7 decem brie

a.c., la Sala Studioului de Radio Cluj, str. Donath nr. 160, la un concert cameral susţinu t de C lasic Duo. îşi vor da concursul F lo rin T îr le a - flaut şi Antonella F o d o r - marimba. In trarea la concert este liberă; ••

La mulţi ani! .

NICOLAE TRIfOIU LA/7 DE ANICenaclul literar-itinerant “M ihai E m inescu”,

Cenaclul litcrar-ştiintific “P laiuri năsâudenc si

bistritcne” si Cercul rebrişorenilor din Cluj-Napoca anunţa o şedinţă aniversară comună ocazionată de sărbătorirea naşterii şi a‘ zilei onom astice a in iţ ia to ru lu i şi c o n d u c ă to ru lu i c e rc u lu i şi cenaclurilor, d rd . N ico lae T rifo iu . M anifestarea va avea loc d u m in ică , 6 decem brie a.c., o ra 16, Ia locuinţa sărbătoritului din Cluj-N apoca, A leea Băiţa nr. 2; ap. 61. S în t invitaţi m em brii fondatori şi cei apropiaţi. C u această ocazie va fi lansat num âruî unic al revistei-alm anah “Prim eniri” , An I, N r. 1 ,1998 . D upă ce, cu ani înainte, i s-au publicat doar ţnateriale restrînse la articole şi studii în ziare şi reviste, mai ales în domeniul profesional (unele substanţiale, precum: Rolul in stitu tu lu i de c red it “ E conom ul” d in Cluj în v ia ţa ro m ân ilo r din T ran s ilv an ia p în ă la 1918, în “R evista de istorie”, T om 31, N r. 9, septembrie 1978; O m agiu Ia $ 0 d e an i p ro feso ru lu i em erit d r . D u m itru B ra h a ru , în colaborare cu V .M ..U ngureanu ; coautor ia Is to rie fin an c ia r-b a n ca ră : S tud ii a su p ra b ă n c ilo r ro m ân eşti d in T ran s ilv an ia (1867 -1 9 1 8 ), voi I , Editura Dacia, 1996, în anul î 998 i-a u a p ă ru t v o lu m e le : D r u m u r i le şi p o p asu rile t în ă ru lu i E m inescu în T ran s ilv an ia (Editura “D ragoş V odă”) şi S tu d en tu l V aleriu G afencu “ S lîn tu l în ch iso rilo r d in R om ân ia” (coordonator, E ditura N apoca Star). A utorul are în pregătire şi alte num eroase lucrări, atît de istorie, cît ş i literare.

Sărbătorile şcolii L a Ş c o a La

Săptăm înă trecută , elevi de la Şcoala “ Sim ion B ă rn u ţiu ” din C luj-N apoca au susţinut un foarte re u ş it p ro g ram c u ltu ra l-a r tis tic o m ag ia l, la

m arcat z iu a n a ţio n a lă în tr-u n m od cu to tu l excepţional, spre bucuria asistenţei, alcătuite d in cadre didactice şi părinţi.

Aniversarea Şcolii “Hieolae îorga” ' J

M îine, 5 decem brie a .c ., cu începere de la o ra 10, la Şcoala “ N ic o la e I o rg a ” d in C lu j- N a p o c a v o r a v e a lo c m a n ife s tă r i cu o c a z ia

aniversării a 70 de ani, de Ia în fiin ţa rea acestei institu ţii de

învăţămînt preuniversitar. Aşadar, la o ra 10, este programată o slujbă religioasă pentm sfinţirea apei; un Te Deum pen tru a tribuirea H ram ului “ S f in tu l . N icolae”, dezvelirea plăcii şi sfinţirea şcolii; la o ra 10,45 va fi făcut un scurt istoric al şcolii, urm at de in tervenţii d in partea invitaţilor; d e la o ra 11,30 v a avea loc un program artistic. D acă această şc o a lă , c a re ş i-a desch is p o rţile la ' 1 septem brie' 1928, pare a avea o istorie şi o dezvoltare ca oricare alta , adică destinul specific şcolilor de cartier, faptul că pe aici. au trecu t concitadini care se cheamă Silvia Ghelan sau Vaier Vasilescu o im pun im ediat a ten ţie i. Cei de ieri şi de azi, trecători precum vîrstele, se vor reîntîlni la această sărbătoare.

Reducerea tarifelor la toate categoriile de cinematografe

Regia A utonom ă de D istribuţie şi E xploatare a Filmelor, filiala interjudeţeană Cluj, anunţă cea m ai spectaculoasă reducere de tarife a anu lu i,

îm plinirea a 80 de ani de la înfăptuirea M arii numai în perioada 4 decem b rie a. c. - 7 ia n u a r ieUniri dc la 1 D ecem brie 1918. Program ul şi 1999, la toa te ca teg o riile de c in em ato g rafe ,costum ele elevilor, specifice evenim entului, au Reducerea de 40 % se ap lică tuturor categoriilo r

d c c inem atografe în u rm ătoare le zile; R ep ub lica (lun i), V ic to ria (m arţi), A r ta (m iercu ri), F av o rit (jo i), M ă ră ş ti (luni închis), Fox T urda, A r ta Dej, P acea Gherla. Reducerea se aplică tuturor filmelor,

' c u excep ţia celor cu d o u ă scrii. R eperto riu l lunii d ecem b rie cuprinde c e le m ai b u n e film e ale sezonului.

INVITAŢIE LA OPERAîn a c e a s tă sea ră , O pera R o m ân ă prezin tă , cu

în ce p e re de la o ra 18,30, sp ec taco lu l cu opera A ID A de G. Verdi. în rolul “Ram fis, M arele Poet”- b a s u l M irc e a R a d u S â m p e t r e a n , d e Ia A c ad e m ia de M u z ică “ G h . D im a ” ; în ro lu l “ A m o n a s ro , R e g e le -E tio p ie i ’’ - b a r i to n u l G h e o rg h e M ogoşan , de la A cad em ia d e M uzică “G h. D im a” . în celelalte roluri v o r evolua: M arius C h io re a n u - R egele E g ip tu lu i; A n a O ro s - A m neris , fiica lui; E le n a A n d rie ş-M o ld o v an - A ida, sclavă etiopiana; V a leriu T u rc u - Radames; D a n D u m itra n a - U n m esager; M ih a e la M axim- M area Preoteasă; so lişti balerin i: A n ca O p riş , D a n O ră d a n , L iv ia T u lb u re G u n ă , C a rm e n S ta n , lo a n D orin C o şeriu . Spectacolu l fi v a avea la p u p itru p e G h e o rg h e V ic to r D u m ăn escu ; reg ia : A nghel I. A rb o re ; asisten t reg ia artistică: R o d ic a P o p escu M o isa ; sc e n o g ra f ia : S ilv iu B o g d a n ; m a e s tru d e c o r : T i b e r i u P o p a ; co reg ra fia : G a b rie la T a u b ; a s is ten t coregraf. I le a n a T o d ea . Spectaco lu l v a fi in te rp reta t în lim b a italiană.

A s tăz i, 4 d ecem b rie , la o ra 17,30 v a avea lo c la B a n ca B u c u re ş ti (C lu j-N a p o c a , str . M em orandum ulu i nr. 1), v ern isaju l expoziţiei de p ic tu ră a tinerilo r a r tiş ti R a d u C o m şa , lo a n P o p d a n si A u re lian P iro şc ă .

Rubrică realizată de M. BOCU

vmerl, 4 decembrie 1998 O M U L S I S O C IE T A T E A g D E V A R U 1.

C ontrar previziunilor,

s tuden ţii de la P o litehn ică po t s ta lin iştiţi: în

căm ine v a fi că ldu ră to a tă

ia rn a !• în Observator, o nouă instalaţie de încălzire va funcţiona peste cîteva zile •

în această iarnă, studenţii de la Universitatea Tehnică care locuiesc în cămine nu vor răbda frig. La începutul anului universitar, conducerea UT preconiza o iarnă în care, din lipsa fondurilor disponibile, căminele studenţeşti aparţinînd acestei Universităţi nu vor putea fi alimentate cu apă caldă şi încălzire.

Cu toate acestea, lucrurile s-au rezolvat. în ultima şedinţă a Senatului Universităţii Tehnice s-a luat hotărirea ca studenţii din căminele Politehnicii să beneficieze de încălzire în camere tot timpul; iar programul de apă caldă să acopere toate nevoile studenţilor.

Căminele Politehnicii din complexul Observator au ridicat, în acest sens, o problemă. Este vorba despre faptul că exista o singură centrală, care încălzea mai multe clădiri. De aceea, cantitatea de energie termică distribuită în aceste cămine era destul de scăzută. Începînd cu 1 noiembrie a.c. s-a demarat construcţia unei instalaţii care foloseşte pentru”” încălzire butan-gazul şi care cuprinde douâ rezervoare de 5.000 de litri fiecare. Ea a fost terminată, supusă verificărilor tehnice, iar peste cîteva zile (după încheierea unor formalităţi) va fi dată in folosinţă. Noua instalaţie va fi utilizată în paralel cu cea veche. Construirea acestei instalaţii a costat, după cele spuse de către directorul general de la UTCN, aproximativ 150 milioane de lei. Banii provin din veniturile proprii ale UTCN.

Căminele din Mărăşti nu prezintă probleme prea mari în privinţa căldurii. Doar la căminul 1F există cîteva camere, cu doi pereţi exteriori care sînt mai răcoroase şi ridică probleme legate de hidroizolaţie. Directorul general de la UT a declarat că Rectoratul a emis un ordin prin care, atunci cînd un student se retrage din cămin, în locul său sâ nu fie cazat un altul, ci să fie mutaţi studenţii care stau în aceste camere răcoroase.

D a n a T IU C A

Lq CJBB şi UT, sindicaliştii sln t încrezăto ri In re sp e c ta re a p ro toco lu lu i în ch e ia t în to a m n a• pentru angajaţii Universităţii „Babeş-Bolyai”,

Sindicaliştii clujeni din învăţămîntul preuniversitar au dat, în ultima vreme, semne de' nemulţumire. Acestea au fost generate de faptul că prevederile protocolului încheiat în urma grevei din toamnă nu au dat încă roade.

La nivel Universitar, situaţia nu e similară. Teodor Toadere, liderul sindical de la Universitatea „Babeş-Bolyai”, a declarat că la UBB au existat economii, provenind din resurse extrabugetare, care au permis o creştere a salariilor angajaţilor cu o sumă cuprinsă între 25

' şi 35 la sută din salariu. Această creştere a avut loc începînd cu lupa octombrie. Dl Teodor Toadere a menţionat că în învăţămîntul românesc există o stare generală de nemulţumire, care se datorează acumulării în timp a lipsurilor, dar şi apropierii sărbătorilor de iarnă. Pentru angajaţii UBB, această stare nu e caracteristică, datorită

salariile au crescut din resurse extrabugetare •creşterii salariale. în plus, fondurile salariale

' pentru luna decembrie nu au sosit încâ de la MEN, iar informaţiile pe care sindicatul le-a primit sus{in faptul că salariile din această lună vor fi calculate conform prevederilor protocolului. De. asemenea, Teodor Toadere a spus că există informaţii care îl fac să creadă că salariile pe "decembrie vor fi acordate înainte de sărbătorile de iarnă. '

Nici 1a Universitatea Tehnică (cealaltă universitate clujeană care a participat la greva personalului din învăţămînt din această toamnă) atmosfera nu pare încordată. Liderul sindical de aici, prof. univ. Barbu Bălan a declarat că salariile pe luna decembrie vor fi calculate conform Legii 154, adică exact aşa cum cereau greviştii.

D a n a T IU C A

Uă CJujiNapo.ca ş-aiînfiinţaţ;

C O M U N I T A T E A E U E N ĂTn Cluj-Napoca a luat fiinţă Comunitatea Elenă parte

integrantă a Uniunii Elene din România. Invităm pe toti membrii Comunităţii să participe la întîlnirea care va avea loc la data de 12.kll.1998, la ora 15, la Liceul “Nicolae Bălcescu”. Invităm, de asemenea, toate persoanele de origine greacă şi care doresc să devină membri ai Comunităţii Elene, să ni.se alăture la această întrunire Comunitatea Elenă propune următoarele: să contribuie la cunoaşterea şi păstrarea limbii şi culturii elene de către membrii şi simpatizanţii ei; să devină o punte de legătură între structurile democratice ale judeţului şi municipiului nostru şi Uniunea Elenă din România, Ambasada Eladei şi Republica Elenă, în toate domeniile de interes reciproc- să contribuie la întărirea relaţiilor tradiţionale, de prietenie între poporul român şi poporul elen, la sporirea relaţiilor economice şi culturale între oraşul nostru şi diferite instituţii, societăţi şi asociaţii elene; să sprijine demersurile municipalităţii din oraşul nostru în stabilirea şi dezvoltarea de relaţii cu municipalităţi din Elada; să ocrotească pe cei nevoiaşi, prin mijloace specifice.'

Preşedintele Comunităţii Elene,1 ' . - Elenizoi IDU

î

S tu d e n ţii c a r e p le o c â în s t r â in â to te c a b u rse d e s tu d ia v o r s e m n a a n a n g a j a m e n t d e în to a r c e r e în ţa r a

S tu d e n ţii ro m â n i c a re p lea că în ..în tr -u n rap o rt p e care studentul îl va strâinâtate;cu burse de studiu, în baza p rezen ta u lte rio r ONBSS, în so ţit deacordurilor b ilaterale încheiate în acest docum ente em ise de instituţia în caresens de Rom ânia, vor sem na un Contract s-a efectuat stagiul,prin care se ob ligă să rev ină în ţară lâ , în cazul în care bursierul nu respectă sfîrşitul studiilor, potrivit unui regulament ' contractul sem nat cu Ministerul Educaţiei elaborat recen t de O fic iu l Naţional al şi legalizat la notariat, statul poate imputaB u rs e lo r d e S tu d i i în S tră in ă ta te s tu d en tu lu i to a te fondurile cheltu ite(O N B S S ), d in c a d ru l M in is te ru lu i Educaţiei N aţionale.

B u rs ie r ii v o r f i n e v o i ţ i ca, la întoarcerea d e ' lâ stud iile realizate în s tră in ă ta te , să p re s te z e o activ ita te potrivită pregătirii lo r profesionale, pe o durată determ inată de tim p. Rezultatele pregătirii în stră inătate v o r fi cuprinse

p e n tr u p e r fe c ţ io n a r e a a c e s tu ia în străinătate. ' . '

B ursele de studiu vor fi atribuite de O N BSS pe dom enii, în baza unui punctaj ob ţinu t de candidaţii care prezintă un d o sa r a l a c tiv ită ţi i şi p re g ă tir ii lor profesionale. D osarul trebuie să conţină a tît copii a le diplom elor universitare şi

ale lucrărilor reprezentative publicate, cît şi scrisori de recomandare din partea unor

personalităţi recunoscute în dom eniu şi acordul U niversităţii prim itoare (acolo unde este cerut de ţara care finanţează bursa).

Rom ânia a sem nat acorduri bilaterale, privind bursele de studiu pentru anul universitar 1999-2000 c u 41 de state ale lu m ii. P r in tre a c e s te a se n u m ără Argentina, A ustria , B elg ia , Bulgaria, C hina, D anem arca , E g ip t, Finlanda, G e rm an ia , G re c ia , Ita lia» . In d ia , Macedonia, M oldova, M aroc, Uruguay, Ungaria, V ietnam şi altele.

urmare din pagina 1

Ponnusw am y Sw am idoss (Universitatea Howant W ashington D C , SUA). Premiile ştiinţifice ale U niversită ţii d e M edicină şi F arm acie , p e a n u l 1998 , au fost acordate după cum urm ează: Facultatea d e M edicină: Prem iul “ lu liu M oldovan” - p ro f. d r . L u m in iţa P leşca-M an ea; Prem iul “ lu liu H aţieganu” - p ro f. d r. N o u r O l in ic ; p r o f . d r . D u m itr u Z d r e n g h e a ; F a c u l t a t e a d e S to m a to lo g ie : P re m iu l “ G h eo rg h e B ilaşcu ” - C a te d r a d e O rto d o n ţie - Pedodonţie condusă de p ro f. d r . E lvira C o c â r lă ; F a c u l t a te a d e F a rm a c ie : Prem iul “T eodor G oina” - conf. d r. Ana

M u re şa n . A u fost acordate şi prem iile anuale pentru studenţi. ■ •. R aportul anual, susţinut de dl rector, p ro f. u n iv . d r . O liviu Pascu, a abordat, în c u p rin su l u n e i ex p u n eri r ig u ro s argum entate, rapoartele ştiinţifice ale fa c u ltă ţilo r , d o c to ra te le , g ran tu rile , raportu l d idactic şi activităţile relevante p e n tru a n u l 1998, în v ă ţă m în tu l p o stu n iv ers ita r de form are m edicală c o n tin u ă , m o d a li tă ţ i le c a re v o r reglem enta, în anul viitor, prom ovările şi salarizarea diferenţiată, activităţile de cooperare internaţională. R aportul s-a referit la înfiinţarea celor trei noi colegii, a secţiei în limba engleză, la modificările auriculare , la numărul mare al granturilor

“ luliu Haţieganu”cîştigate în com petiţia naţională, toate p re z e n ta te în d a te c o m p a ra tiv e şi raportate la P lanul Strategic.

Program ul ştiinţific a început ieri cu workshop-ul in titulat “ P ro b lem based lea rn in g ”, m oderat de prof. A rie C._ N ieuwenhuijzen K rusem an, a continuat în cursul după-am iezii c u m ese rotunde şi sesiune poster. Pentru astăzi, între orele 8,30-13, continuă program ul ştiinţific; tot astăzi, între ore le 9-11, w orkshop-ul cu tem a : M a n a g e m e n tu l s c h im b ă r i i . Festivitatea de închidere şi prem ierea lucrărilor ştiirîţifice ale cadrelor didactice şi studenţilor vor avea loc astăzi, cu, începere de la ora 14, în Am fiteatrul “I. Goia” al C linicii M edicale II.

Federaţia municipiilor din România trebuie să devină un partenercompetent al Legislativului şi Executivului

- D -le p r im a r , recen t a ţi în tre p r in s un s tu d y -to u r în O lan d a . C u ce scop?*

- A cest study-tour a a v u t c a scop finalizarea unui întreg c ic lu de p regătiri în dom eniul administraţiei publice locale, pregătiri începute prin cursu rile de la Ş co a la S u p e rio a ră de A d m in is tra ţie Publică d in R om a şi con tinuate cu cele d in SU A . C ele trei stag ii au p e rm is compararea unor modele de adm inistraţie publică, fiecare cu particularităţile sale specifice: m odelul italian, a fla t în p lină tr a n s fo rm a re d u p ă o p e r io a d ă d e a cu m u la re , m o d elu l a m e r ic a n , c a re reprezintă un adevărat “m ozaic” datorită legislaţiei statelor ce com pun SU A şi, în fine, cel olandez, într-un sta t c u m onarhie constituţională.

- Ce şi cum se po t ap lica în R o m ân ia anum ite aspecte din m odelele s tu d ia te?

- T oate aceste stagii n e -a u p e rm is acum ularea de cunoştinţe în dom eniu, în vederea aplicării lor în cadru l Federaţie i M u n ic ip i i lo r d in R o m â n ia , c ă r e ia încercăm sâ-i dăm m ăsura va lo rii ei, pentm a deveni un partener com petent al Legislativului şi Executivului. In acelaşi tim p, F ed e ra ţia va tre b u i sâ c ree ze

. legătura, care în m om entul d e fa ţă este destu l d e s lab ă, în tre a d m in is tra ţia centrală şi cea publică locală. Pen tru

■ ex em plificare , m -aş re fe r i , în cîteva cuvinte, strict la ceea ce am realizat în s tu d y - to u r -u l d in O la n d a . S ig iîr, organizarea adm inistraţiei publice locale d in a ceas tă ţa ră d ife ră d e cea d in Rom ânia. T oate unită ţile teritoriale sînt m unicipalităţi (584) o rgan izate în 12 provincii, şi toate fac parte d in VMG, care este om ologul F M R -u lu i nostru.

• Plecînd de la ideea că suprafaţa Olandei este mai. m ică decît â R om âniei, ne-am gîndit ca pe v iito r să includem în FMR. şi oraşele* deoarece a tît m unicip iile, cît şi * oraşele beneficiază de com partim ente cuprinzînd specialişti din toate domeniile,

: capabili să rezo lve prob lem ele puse în fa ţa a d m in is tra ţi ilo r Io ch le . A stfe l, existentele consilii judeţene, vo r putea să se ocupe m ai m ult de p roblem ele de strategic zonală (judeţeană, interjudeţeană, euro reg iun i e tc .) şi să m o n ito rizeze u n i tă ţ i le a d m in is t r a t iv - te r i to r ia le (comunele) care a u specific rom ânesc şi c a re nu au (sau n u -ş i p o t perm ite) specialiştii necesari p en tru rezolvarea problem elor cu care se confruntă.

- C e a lte p r o p u n e r i m a i p o t fi a d o p ta te d e F M R ?

- In aceste zile (3-4 decem brie), la T im işo a ra se d e s fă ş o a ră A d u n a rea Generală pentru a legeri în cadrul FMR. Gîndirea noastră, a Com itetului Director, a Com isiei de C enzori şi a celorlalţi factori de decizie d in cadrul Federaţiei este adoptarea unui p rogram p e baza

căru ia să ne desfăşurăm în continuare activitatea. U n asemenea program am încercat sâ fundam entăm cu partenerii o landezi, du p ă m odelul lor d e lucru. A stfel, la unu l din sediile V M G , am procedat - fiind 14 primari - după m etoda b ra in -s to rm in g -u lu i c la s ic , în tr -u n labora to r cu o re ţea de calculatoare* fiecare din no i avînd la dispoziţie un m o n ito r , a m în c e rc a t sâ s ta b il im p rin c ip a le le fu n c ţii pe ca re treb u ie să Ie în d ep lin ească FM R . Prim ele trei, în o rdinea im portanţei lor, au fost: oferirea de servicii m em brilor FMR; funcţia de

p realab ilă a p rim ăriilo r; co n su lta rea primarilor la proiectele de legi; modalităţi d e aplicare a legilor.

A m constataţ cu plăcere că principalele p ro b lem e c a re n e p re o c u p a u s-au co n cre tiza t ex ac t d u p ă cu m g îndea m ajoritatea dintre noi. A ceastă m etodă se poate aplica şi la FM R , m ai ales că am acumulat suficiente fonduri şi destulă experienţă. Sîntem în m ăsură să ne creăm acele compartimente de care avem nevoie utilizînd specia liştii n o ştri la nivelul p rim ăriilo r, m ai a les c ă d e ja există asociaţii profesionale, (ale secretarilor din

lobby, respectiv reprezentarea intereselor primării, directorilor tehnici, directorilor m em brilor (m unicipalităţi şi m ai tîrziu şi economici, arhitecţilor etc.) care pot face o ra şe ) ; s c h im b u r i de in fo rm a ţii şi faţă cu competenţă problem elor,consultanţă. Fiecare dintre aceste funcţii - C e altceva î i p reo cu p ă p e p rim ari?a fo s t p u să în d isc u ţie - fă c în d u -se - O problem ă care a p reocupat şipropuneri care au fost notate, evaluate, preocupă majoritatea primarilor, şi care acentralizate şi ierarhizate. La servicii a r e ie ş i t p r in b r a in - s to r m in g , e ster e z u l ta t : c o n s u l t a n ţ i în p ro b le m e necesitatea creditelor cu dobîndă micălegislative; p rogram de training pentru pen tru adm inistraţia publică locală. înaleşii locali şi funcţionari; servicii de achiziţii (în general s-au luat prim ele trei d in ce le 25 de propuneri, în ordine ie ra rh ică ). L a punctu l doi a re ieşit: întărirea autonom iei locale; lobby la nivel parlamentar, deci legătura cu Legislativul; consultanţă permanentă cu reprezentanţii G uvernului adică, legătura cu Executivul. C ea de a treia funcţie ar fi: în luarea de d e c iz i i la n iv e l p a r la m e n ta r sa u guvernam ental, propunerile d in partea F M R să se fa c ă după c o n su lta re a

întîm pinarea acestei problem e a venit M LPA T prin înfiinţarea B ăncii Române pentru Credit Local, dar n u e nevoie să n e oprim la m odelu l p ro p u s. Putem înfiinţa o bancă a m unicipalităţilor, pe baza legislaţiei bancare şi sub patronajul BNR. Sigur, o bancă nu este un CAR, ea trebu ie sâ presteze serv icii, să ofere credite, să atragă investitori. Im portant este însă ca deciziile m ajore să şe ia în interesul adm inistraţiei publice locale.

M a g d a le n a V A ID A

Căldură mai puţină din

lipsă de baniîn cadrul şedinţei de

consiliu Dej, din data de 26.X1.1998, a fost prezentat raportul cu privire la activitatea desfăşurată de R.A.L. Dej, pentru asigurarea condiţiilor optime de încălzire a locuinţelor în perioada rece 1998-1999, de către d-l director tehnic Petru Urian. Din cadrul R.A.L. Dej au mai luat parte la şedinţa de consiliu d-l director general loan Timar, d-na director economic Elisabeta Mureşan şi domnii Gavril Butuza şi Vasile Petruţ, ca reprezentanţi ai sindicatului. După cum a subliniat d-l director tehnic, lucrările de reparaţii la centralele termice şi reţelele termice s-au derulat pe baza unui program stabilit la începutul anului şi care a fost aprobat de conducerea unităţii.

în principal programul a avut în vedere:

• înlocuiri, reparaţii, modernizări ale echipamentelor din centralele termice;

• înlocuiri parţiale sau totale ale unor reţele de transport, agent termic şi a apei calde menajere;

• continuarea lucrărilor de investiţii privind optimizarea producerii energiei termice şi a apei calde menajere:

• continuarea acţiunii de punere în funcţiune a unor microcentrale termice de scară. .

în derularea acestui program s-au întîmpinat o serie- de dificultăţi, cum ar fi: • insuficienţa fondurilor de la bugetul de .stat pentru începerea modernizării centralelor scadente; debitele foarte mari înregistrate la populaţie (cca 2 miliarde de lei), care nu au permis aprovizionarea tehnico- materială la timp şi în cantităţile necesare; productivitatea scăzută la o serie de lucrări de înlocuire a reţelelor termice, datorită amplasării necorespunză­toare a unor construcţii (garaje, chioşcuri etc.) pe amplasamentul acestora sau în vecinătatea imediată, ceea ce nu a permis utilizarea mecanizării.

în urma prezentării acestui raport, s-a apreciat activitatea R.A.L. Dej, chiar de către d-l primar Alexandru Man, ca fiind bună. D-l primar a participat la şedinţele cu asociaţiile de locatari, şedinţe care au scos în evidenţă cerinţele populaţiei în a reduce cantitatea de energie şi apă livrată. Dacă pînă nu demult, problemele ridicate de asociaţiile de locatari erau legate de insuficienţa acestor servicii, la ora actuală se solicită un program mai restrîns • în deservirea populaţiei. Cu alte cuvinte, datorită austerităţii, locatara îşi schimbă cerinţele.

C a rm e n MUREŞANj

agEcuTi P U B L I C I T A T ECLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACŢIATliRDA:

luni-vineri8-16;tcI/ra\31-43-23;SUBREDACŢIADEJ:runi-vincri8-16;teI/fax21-60-75.vineri, 4 decembrie 1 9 9 8 f 7

A G E N Ţ IA D E P U B L IC IT A T EC E

o f e r ă t u t u r o r p e r s o a n e l o r j u r i d i c e

s e r v i c i i d e p u b l i c i t a t e ş i c a m p a n i i p r o m o ţ i o n a l e

. î n p r e s a l o c a l ă ş i c e n t r a l ă m a isimplunu se poate

instanţa

ÂDEVARUL de Cluj,s tr .N a p o c a n r .1 6 , te l/fa x : 0 6 4 /1 9 -7 3 -0 4

~~~ Cel m ai bun p re ţ + cel m ai bun cadouLeganza sau Nubira + CAR- KIT, Cielo, Tico sau Damas + mini CAR - KIT

C o m p a n i e d e d i s t r i b u ţ i e l a n i v e l

n a ţ i o n a l , a n g a j e a z ă

A r e a S a l e s M a n a g e rSe oferă:- salarizare atractivă; . j?- autoturism de serviciu; s- posibilitatea de afirmare într-o companie tînăra

în plină dezvoltare;Se solicită:- studii superioare; \- aptitudini de bun organizator şi coordonator;- spirit de echipă şi competitiv;- dinamism şi entuziasm;- domiciliu în municipiul Cluj-Napoca;- disponibilitate pentru un program flexibil;- carnet de conducere categoria B.Cei interesaţi .şi dornici să se alăture unei

echipe dinamice, pot trimite CV precum şi scrisoare de motivaţie pe adresa:O . P . n r . 6 , C . P . 2 3 0 , G A L A Ţ I - 6 2 0 0 .

S.C.ATLASSIB S.R.L. AGENŢIA CLUJf

angajează:- AGENT TURISM:

studii - minim liceu; obligatoriu posesor de permis de conducere, vechime minim 3 ani în activitate de birou, domiciliul în CLUJ. s-

CLUJ: 064/43.34.32 sau SIBIU:069/23.10.12irit.146.

s.c.MflGICONs.R.Langajează |

urgent doi specialişti în argăsirea şi tăbăcirea pieilor.

Relaţii: Tel: 14.54.23; 094-62.33.35.

. taţiri a tdoizor SAMSUNG fa lui deenrima, - ' fi ni paria capotCompWwii-Ipo toc fini

M a r e a T o m b o l ă a fu n ii D e c e m b r ie .Vd awa awa f«rf si cCftifl imI dintre ceto

100, •imta video Samsung eExtnosm nmiloctolncepridliiii

Ianuarie 1999.OataEta m«5HÎnele AnsEertroitic 9 de difinbutortat autonaţ din Bucuraţi p tn&Mja ţ»ri.v. .

În Cluj-Napoca şi judeţul ClujB A N C A R O M Â N E A S C Ă

• _ B A N C A B O N l A N l i A S C ÂSI

F O N D U L R O M A N O - A M E R I C A N P E N T R U I N V E S T I Ţ I I

acordă C R E D I T E î n v a l u t ă

f între 20.000 şi 150.000 dolari S.U.A. ' P E N T R U F I R M E P R I V A T E M I C I Ş I M I J L O C I I

CONDIŢII AVANTAJOASE: .» ■ Termen până la trei ani

■ Flexibilitate la acceptarea garanţiilor■ Dobândă anuală fixă■ Finanţare pentru.importuri şi achiziţii interne

Amănunte suplimentare la telefonul 431 721.BANCA ROMÂNEASCĂ str. E. Zola nr. 2.

M in is te ru l F in a n ţe lo r D .G .F .P .C .F .S . C lu j C irc u m s c rip ţia F in a n c ia ră G h e r la

, anunţăorganizarea pe data de 15.12.1998 orele 10,00 în Gherla str. Bobîlna nr. 2.

- L I C I T A Ţ I E P U B L I C Ă

privind vînzarea următoarelor imobile aparţinînd S.C. Agricola S.A. Gherla, cu sediul în Gherla str. 1 Decembrie 1918 nr. 4:Nr. Denumirea Adresacrt. , - activului1. Depozit chimizare+teren Gherla str. Hăşdăţii f.n.2. Ferma hameicolă+teren Gherla, str. Clujului f.n3. Bloc locuinte+teren

P reţ de pornire fă r ă TVA (lei)

928.520.000 2.079.000.000 131.922.Q00Gherla, str. Lunii nr.10

Ofertele de cumpărare se vor depune în scris la C.F.O. Gherla str. Bobîlna nr. 2 pînă la data licitaţiei inclusiv, împreună cu dovada plăţii sumei de 10% din valoarea imobilului, care se va achita la Trezoreria Gherla, str. Bobîlna nr. 2

I n f o r m a ţ i i l a t e l . / f a x . 2 4 . 3 0 . 3 7 s a u 2 4 . 3 9 . 4 4 .

( 8 j v i n e r i , 4 d e c e m b r i e 1 9 9 8 P U B L I C I T A T E CI l J-IS \POCA:luni-vineri 8-16; sîmbiti9-14; tcLfa\19-73-04; SUBREDACŢ1 \ U Rl> \ luni-vineri8-16;td/rax31-43-23.SLHRI'DACII\I)FJ luni-vineri8-16:tcLTax21-00-75.

A D E V A R U L c d e C B u i

■

ANUNŢ DE LICITAŢIE FĂRĂ PRESELECTIE

J .

1. PER SO A N A JU R ID IC Ă ACHIZITO AR E: ANDBucureşti - Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj, str. Decebal nr. 128, Cluj-Napoca, Tel. 064/ 43.25.52; 43.26.55; fax: 064/43.26.55.

2. OBIECTIVUL LICITAŢIEI: "Pasaj denivelat DN 17 km 58+975 la Bistriţa”.

3. NATURĂ LUCRĂRI S IM ILA R E : Grupa 6.2, Anexa 6 din Ordinul 784/34/N/1998.

4. SU R SA D E F IN A N ŢA R E : Fondul special al drumurilor publice - Anexa la Legea Bugetul de Stat.

5. T E R M E N U L L IM IT Ă D E D E P U N E R E A D O C U M E N T E L O R D E P A R T IC IP A R E LA LICITAŢIE: 21.12.1998, ora 15,00, sediu DRDP Cluj, Biroul Investiţii.

6. DOCUMENTELE LICITAŢIEI: se pot procura de la sediul DRDP Cluj, Birou Investiţii, începînd cu data de 04.12.1998, preţul de procurare: 550.000 lei.

7. DESCHIDEREALICITAŢIEt. 22.12.1998,ora 10,00, la sediul organizatorului.

8. CONDIŢII D E PARTICIPARE:a) Cifra medie anuală de afaceri pe ultimii 3 ani

(actualizată) - minim 20.000 milioane lei;b) Valoarea pentru lucrări similare terminate -minim

7.000 milioane lei;c) Capacitatea financiară pe ultimul semestru încheiat

- minim 3.750 milioane lei;d) Garanţie de participare la licitaţie: 50 milioane

lei, valabilă 60 de zile. '( 1 3 5 8 2 8 9 )

Societatea comercială

Cluj-Napoca str. H. Barbusse nr. 16,organizează concurs pentru ocuparea a două posturi de:

CONTABIL ŞEFpentru subunităţile: SC Farmec - Mase Plastice şi SC Farmec - MEA.Condiţii de participare:

- absolvent studii superioare economice dc specialitate;

- minim 5 ani vechime în domeniul financiar- contabil. !

Cererile însoţite de curriculum vitae se vor depune la sediul societăţii, biroul Personal, pînă la data de 11.12.1998. Informaţii suplimentare se pot obţine de la biroul Personal - telefon: 43.28.84 int. 180.

Societatea comercială

angajează contabil cu experienţă. Condiţii: - studii superioare.

Informaţii Ia telefon: 415.659.

S . C . SAIVBU S S . A . CONSTRUCŢII DEJ

str. Văii nr. 2 jud. CLuj tel/fax- 064/21.30.92 c o d fisca l-20.21.07

Ofertă pentru licitaţia publică organizată la sediu în ziua de 16.12.1998.

1. Mijloace fixe amortizate şi neamortizate;2. Materiale şi piese de schimb;3. Deşeuri feroase şi neferoase.

Listele complete şi preţurile de începere a licitaţiei pot fi consultate la sediul societăţii.

Taxa de participare la licitaţie este de 1 % , iar taxa de garanţie de 5% din valoarea reperelor pentru care se fac opţiuni, sume ce se vor achita la caseria societăţii. Licitaţia se repetă săptămînal pînă la epuizarea listei. (2T74591)

A v e ţ i p r o b l e m e

f i n a n c i a r e ?

Doriţi o soluţie¥ $

r a p i d ă ?

APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE AL ZIARULUI NOSTRU!

r l N a p o c a p n r i l 6 f § f tT e l e f o n / F a x f l 9 7 3 0 4

Depoul de locomotive Cluj-Napocaanunţă scoaterea la concurs în data de 16 Decembrie

1998 a 21 posturi vacante în funcţia de electromecanic locomotive.

CONDIŢII DE PARTICIPARE: I- numai bărbaţi; —- absolvent al liceului de transporturi cu certificat de

calificare în meseria de electromecanic locomotive;- stagiul militar satislâcut; ; t- domiciliul stabil în municipiul Cluj-Napoca;- vîrsta maximă 27 ani.Cererile se primesc pînă la data de 11 decembrie 1998

la Biroul personal din cadrul Depoului CFR Cluj-N. Cererile vor fi însoţite de o copie xerox după: diploma de bacalaureat şi certificatul de calificare.

Informaţii la telefon: 19.23.21; 19.23.23 int. 3273.

D a t a h m i t i

d e e x p e d i e r e

a p l i c u r i l o r p e n t r u

" U N S A L A R I U P E

V I A Ţ Ă " ( d a t a p o ş t e i ) :

21 Decembrie 1998.T o a t e p l i c u r i l e p r i m i t e d u p ă d a t a

t r a g e r i l o r l a s o r p i n t e r m e d i a r e v o r

p a r t i c i p a l a t a m ă t o a r e a t r a g e r e l a s o r p .

T o P p a r t i c i p a n ţ i ! l a t r a g e n l e I n t e r m e d i a r e

i n t r ă a u t o m a t ş i l a t r a g e r e a f i n a l ă p e n t r u

" U N S A L A R I U P E V I A Ţ Ă ’ . -

L a c o n c u r s p a r t i c i p ă o t i c e t i p d e c a f e a E U T E -

b o a b e , r ă ş n i t ă s a u i n s t a n t - d e t O O g , 2 O 0 g s a u 2 5 0 g .

I n căzu/ c a f e l e i i n s t a n t s e v a t r i m i t e e t i c h e t a .

m " U N S A L A R I U P E V I A Ţ Ă ’ e s t e t n v a l o a r e d e

2 5 0 $ t u n a r p e o d u r a t ă d e 2 5 d e a n i , p l ă t i b i l l a r a t a

d e s c h i m b B N R a z i l e i d e p l a t ă ,

m î n c a z u l " U N U I S A L A R I U P E V I A Ţ Ă ’ se a c c e p t ă

p l a t a p e l o c a î n t r e g i i s u m e d i n c a r e se s c a d e

d o b â n d a a f e r e n t ă p e r i o a d e i d e 2 5 a n i .

e “ U N S A L A R I U P E V I A Ţ Ă " e s t e g a r a n t a t

d e B i t e I n t e r n a t i o n a l B V H o l l a n d . C o n c u r s u l ş i

t r a g e r i l e l a s o r p s e d e s f ă ş o a r ă s u b s u p r a v e g h e r e

n o t a r i a l ă a u t o r i z a t ă .

* N u e s t e v a l i d ă p a r t i c i p a r e â a n g a j a ţ i l o r E L I T E

R O M A N I A S R L , a o r g a n i z a t o r i l o r , a a g e n p i l o r d e

p u b l i c i t a t e ş i n i c i a m e m b r i l o r f a m i l i i l o r a c e s t o r a .

9 C o p i l a l e r e g u l a m e n t u l u i d e p a r t i c i p a r e s u n t p u s e

d i s p o n p e î n m a g a z i n e , c o t i d i e n e n a ţ i o n a l e s a u î n

u r m a u n e i c e r e r i s c r i s e a d r e s a t e E L I T E R O M A N I A S R L ,

S t r . T h e o d o r P a l l a d y 5 4 - 5 6 , S e c t o r 3 , B u c u r e ş t i .

ff iB r P U B L I C I T A T E «CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; td/fai 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA: ; luni-vineri 8-16; tel/fax31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; ţel/fax21-60-75. ! vineri, 4 decembrie 1 9 9 8

EtimpulD O S A R E

în perioadaJ k - 5 dec

* ^ j l a in tră r i

n-oiJOSM UNI

System

, X*

( d ^ v\ ' M

§ ® @RAL

\ a p f e z i n t a

O F E R T A S P E C IA L Ă

E S Ă R I T O R I

e x is tă !

\ in*- tiu u n i Iu in l r u r e u în rn u u / . i n u l G I Î N T l A I, ştu i cIlOSjL - fpfc.

• i .■ 11 i-i u n p u ţi d e \ u n i p u s e ’r t i i u n u i c - JJ[

ACLVÂRUXi E I A

s c NAPOGĂ P R E S S s aangajează urgent

O VÎNZĂTORI şi VÎNZĂTOARE ziare, reviste şi cărţi

O PERSOANE pentru încasarea şi difuzarea de abonamente presă

O CONTABIL în domeniul difuzare presă* cu exerienţă

de minim doi aniCererile se vor depune la sediul firmei din

P-ţa.Unirii nr.21.

Telefon: 19-68-58, orele 8-16. .

COMPANIE INTERNAŢIONALĂ

ANGAJEAZĂ REPREZENTANŢI MEDICALI.. CERINŢE: ;.//MEDICI SAU FARMACIŞTI,

ENGLEZĂ, ; PERMIS CONDUCERE. TRIMITEŢI C.V. LA:

OP 4 - CP 188 BUCUREŞTI SAU FAX: 01 / 337.29.51. 1

.- IO<*î

PÂNĂ LA DATA DE 30.12.1998.

- IOS0L8RIU 1000 lei/minut |Zilnic 10-20 ; .

Sîmbătă 10-14 " ■

M f i s n iZilnic 16-20

- : Vineri - 1Sîmbătă 10-14.

Oferă specială pentru mămici.cameră de joacă pentru copii în aşteptarea dvs.

Observatorului 117, ap. 15, telefon: 12.45.09,

BANCA AGRICOLA S.A.- SUCURSALA CLUJ

a n u n ţăV Î N Z A R E A L A L I C I T A Ţ I E P U B L I C Ă , P R I N

E X E C U T O R U L J U D E C Ă T O R E S C , a u r m ă t o a r e l o r b u n u r i m o b ile :

- g a rn itu ră d e m o b ilă p e n tru su fra g erie c o m p u s ă d in 2 d u lap u ri ş i b a r , 1 v i tr in ă ş i m a să cu 6 sc a u n e tap iţa te ;

- b ib lio te c ă c o m p u s ă d in 3 co rp u ri, s e rv a n tă c u 3 u ş i , 1 c an ap ea , 2 fo to lii; \

- te le v iz o r c o lo r m a rc a JA Z Z Y , în s ta re d e fu n c ţio n a re ;- fr ig id e r m a r c a '” A rc tic ” , în s ta re de fu n c ţio n a re . B u n u rile s în t în s ta re b u n ă d e c o n se rv a re ş i fu n c ţio n a re . L ic i ta ţ ia a r e lo c la d o m ic i l iu l d e b i to a r e i A d a l in e a n

D o r in a d in C lu j- N a p o c a , s t r . B ra te ş n r . 1 4 , sc . 5 , a p . 53 , î n d a t a d e 1 7 d e c e m b r i e 1 9 9 8 , o r a 9 ,0 0 p e n t r u r e c u p e r a r e a u n e i d a to r i i în s u m ă d c 10 m il io a n e p lu s c h e l tu ie li le d e e x e c u ta r e s i l ită .

I n f o r m a ţ i i s u p l im e n ta r e la sed iu l c re d ito ru lu i d in C lu j - N a p o c a , s t r . H o r e a n r . 5 , te le fo n 4 3 .2 3 .5 5 . (283478;

SER V IC ECluj-Napoca, str. Pefrila nr. 4 , tel. 43 75 41Dacă iama v-a luat pe nepregătite,nu-i totul pierdut. Noul service DAEWOO vă pune maşina la punct.

- testare şi diagnosticare,

- întreţinere şi revizii auto, ’

- intervenţii prompte şi garantate,

- montări accesorii auto: instalaţii

| audio,-alarme, car-kit GSM.jMWHţMKŞ

- verificări: baterie, ulei, p n eu ri, antigel

- reglaj faruri . analiza gazelor

• C o lec tiv u l S ec ţie i de R e c u p e r a r e P e d ia t r i c ă m u lţu m e ş te fa m il ie iG u n th e r T w a r d e l la d in W u p e r th a l G e r m a n ia ,p e n tru a ju t o r u l m a te r ia l d eo seb it, a c o r d a t c o p iilo r îng rijiţi aici. (345716)

VINZARICUMPĂRĂRI

• V înd sp a ţiu com ercial. In fo rm aţii ia tel. 13-64-65 după o ra 17. (345716)

Primăria municipiului Dejorganizează selecţie prin licitaţie pentru servicii

de dirigenţie de şantier, în conformitate cu Legea nr. 10/1995, pentru următoarele lucrări:

1. Lărgire la 4 benzi de circulaţie pe DNlc;2. Reconstrucţie pod peste Valea Tărpiului;3. Modernizare str. Crîngului.'Documentaţia de licitaţie se poate cumpăra de

laServiciultehnicdincadrulPrimărieimunicipiuluiDej, camera 37, cu suma de 25.000 lei.

Termenul limită de depunere a ofertelor este de 21.12.1998, ora 10,00. M

ERATĂ: în CONVOCATORUL Băncii Dacia Felix S.A. Cluj-Napoca, publicat în ziarul ”Adevârul de Cluj” nr. 2449 din data de 3 decembrie 1998,- la art. 4, în propunerea de redactare pentru viitor a art. 7 alin. 15 ăl Statutului B.D.F., cuvîntul "libertate’’ se înlocuieşte cu expresia "liberalitate”.

• Societate com ercială v inde u rg en t u l t r a c e n t r a l s p a ţ iu comercial şi producţie(brutărie) în suprafaţa de 250 m p şi teren aferent 300 m p. T el. 060-66-16-80 şi 060-63-06-30., (340078)

• Vînd apartam ent 2 cam ere confort 2 în G heorgheni, zona Alvema. Inform aţii la tel. 15-19-81 sau str. A lvem a n r. 67 ap. 2 1 .(3 4 3 2 1 7 ) :

• C um păr apartam ent două cam ere d e c o m a n d a te e x c lu s parter şi ultim ul e taj, în cartieru l Grigorescu. Tel. 18-26-73 după ora 13. (343275) •

• V înd apartam ent 4 cam ere, zonă liniştită-M ănăştur. T elefon 094-57-50-52. (345670)

• V înd apartam ent 2 cam ere în Z orilo r, cu te le fo n , p e str. Lunii. Tel. 40-42-67. (345706)

• V în d b a te r ie 12V , 72 a m p eri, n o u . T e l 13-93-55 în tre o re le 6 -8 d im in e a ţa . (340079)

• V înd W V G o lf I I I , 1993, 67.900 km , 12.800 D M . Tel. 094-50-12-98. (343213)

V înd două sobe teraco tă pe 8 rînduri cu to t cu uşi. Preţ 1,5 m ilioane lei/bucată, negociabil. Tel, 24-30-73. (345679)

v V în d g a ra j m e ta lic d e m o n ta b il . T e l . 1 9 -9 6 -8 5 . (345699) -

• V în d ţu ic ă d e p ru n e . P re ţ a v a n ta jo s . T e . 41-55- 22. (343272)

ANIVERSĂRI,M U LŢU M IR I

Vînd apartam ent 2 cam ere confort 2 în G heorgheni, zona Alvema. Inform aţii la tel. 15-19- 81 sau str. A lvem a nr. 67 ap. 21. (343217)

• Vînd dulap, pat dub lu , cazan de baie. T el 42-00-89. (340054)

• V în d su fra g e r ie u n ica t; m agnetofon ; m aşin ă de scris. T el. 15 -5 9 -1 0 sa u 1 4 -2 4 -0 8 , orele 18-21. (345690)_________

ÎN C H IR IE R I• Iau în gazdă o studentă. Tel.

13-26-41, orele 8-9 şi după 19.' (345700) ‘

• C aut u rgen t d e în ch iria t apartam en t 2-3 c am ere . O fe r m axim 150$ . T e l 1 9 -1 4 -2 9 . (340097)

DIVERSE

• E f e c tu ă m t r a n s p o r t in te rn a ţio n a l p e r u ta C lu j- G e rm a n ia - O la n d a - E lv e ţ ia cu au tovehico l de 2,5-3 tone, Ia p re ţu l d e 800-1000 D M . In fo rm a ţii la te l. 43-80-20 . (345708)

• în c o n fo rm ita te cu Legea 1 3 7 /1 9 9 5 P r im ă r ia com unei P o ien i a n u n ţă d e m e rsu rile p e n t r u o b ţ in e r e aa u to riza ţie i d e m ed iu p en tru o b ie c t iv u l P la n u lU r b a n i s t ic e G e n e r a le , PoienL E v en tu a le le sesizări şi sugestii d e m ed iu se v o r d e p u n e la sed iu l A P M , C lu j, C a lea D o ro b a n ţilo r n r . 99. (340076)

• A n g a je z p e r s o a n ă s e r io a s ă c u m a ş in ă şi te le fo n . T e l 13-93-55 în tre o r e le 6 -8 d im in e a ţa . (340080)

• F id ă s SA a n g a je a z ă v o p s i to r i a p a r a teelectrocasn ice , sa la r iza re în a c o r d , m in im g a r a n t a t 2 m ilio an e Ici, n e t. T ei 43-51- 71; 43-51-95. (340070)

* A n g a jăm u rg e n t agen t v în z ă r i cu e x p e r ie n ţă , p e n tru C lu j. T e l. 12-45-25 o re le 8-15. (343259)

S C D a l ia S R L a n g a je a z ă o p e r a to r c a lc u la to r p e n t r u d e p o z it en -g ro s . In fo rm a ţii tel. 42- 55-97. (345707)

• G r u p u l Ş c o la r E n erg e tic , s tr . Pasca ly n r . 2- 4, C lu j-N ap o ca , organ izează c o n c u r s , în d a t a d e 17 d e c e m b rie 1998 , o re le 13, p e n tru o c u p a re a postu lu i de f o c h is t . C o n d i ţ i i d e p a r t i c i p a r e : m u n c i to rc a l i f ic a t şi a u to r iz a ţ ie de foch is t. In fo rm a ţii , tel. 14- 11-26. (345723)

P e n t r u a v ă asigura i n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u l

vă puteţi adresa direcţia redacţia ziarului, str.Napoca nr.16. «84

• S o c ie ta tea d e A sigurare R e a s ig u r a r e A S T R A SA Sucursala Cluj cu sediul pe str. H o re a n r . 17 , a n g a je a z ă co laborato ri asigurări. Se oferă salar+com ision. R elaţii la tel. 43- 24-92 ; 43-24-63 în tre ore le 8- 16. (343247)

• E x e c u tă m tra n s p o r t cu a u to b a s c u la n te d e 16 T în f o r m a ţ i i d e 2 ,3 ,4 a u to cu d islocare în to t ju d eţu l. Relaţii la te l. 06246-43-08 . (343262)

• N um itu l Z o ltan A lexandru cu dom iciliu l în T urda str. Budai D eleanu nr. 12 este chem at la Judecătoria T urda pentru data de 17 decem brie 1998 în dosarul civil n r. 5862/1998 pentm divorţ. (4670276)

A n i n

vineri, 4 decembrie 1998 P U B L I C J T A T E CLUJ-NAPOCA: luni-vineri8-l6;sîmbâtâ9-14;îcl/fax]9-73-04;SUBREDAC| IA TURDA: Iuni-vineri8-16;teI/fax3M3-23;SUBRKI)ACTIAI)EJ:luni-vineri8-16itcI/fax 21-60-75.

A D E V A R U Lc O e C l u j

Sim ţiţi că nu m ai pu teţi trăi

în această lume în continuă mişcare?

Informaţiile pe care le găsiţi în paginile ziarului nostru vă pot salva!

• D irecţia Generală a V ăm ilor, str. M atei M illo , nr: 13, sec to r 1, an g ajează p r in co n cu rs la Direcţia Regională Vamală C luj- Biroul V am al CIuj-Napoca, un inspector pentru datoria vam ală (studii superioare econom ice). T e m a tic a şi c o n d iţ i i le d e în s c r ie re Ia c o n c u rs p o t fi co n su lta te Ia sed iu l D irec ţie i R egionale V am ale Cluj, B -dui M uncii nr. 18 din CIuj-Napoca. TeL 41-52-17. (345698)

• în conform itate cu Legea nr. 137/ 1995, SC G organa S R L anunţă începerea dem ersurilor pentru ob ţinerea acordului de m ed iu p e n tru o b ie c t iv u l “ M agazin alim entar” situat pe str. Pasteur nr. 81 CIuj-Napoca. Eventualele sesizări şi sugestii numai petru factorii de m ediu se vor depune la sediul APM C luj, C a lea D o ro b a n ţilo r n r . 9 9 .(345701)

• în conform itate cu Legea nr. 137/ 1995, SC Anglian Im pex SR L , a n u n ţă în c e p e re ad em ersu rilo r pentru ob ţin e rea a u to riza ţie i d e m ediu p e n tru o b ie c t iv u l “ C o n fe c ţ i iîncălţăm in te” , situat pe B -du l M uncii n r. 12 C Iu j-N ap o ca . Eventualele sesizări şi sugestii num ai pentru factorii de m ediu se vor depune la sediul  PM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (345715)

• Liceul T eoretic nr. 5 , str. Horea nr. 52 organizează licitaţie în v e d e re a în c h ir ie r i i u n e i suprafeţe d e 6 mp din cu rtea interioară a liceului, în vederea amplasării unui chioşc alim entar. L icitaţia va avea loc în data de.14.12.1998, o ra 11 pe str. H orea nr. 52. (340101) .

• Se v inde la licitaţie publică, în data d e 21 decem brie 1998, cam era 10, o ra 10, apartam entul situat în CIuj-Napoca, str. C alea Floreşti nr. 60, ap. 14. (345705)

• O fer îm prum ut în valută. TeL 092-36-47-80, 092-30-07- 42. (345686)

• în conform itate cu Legea nr. 137/ 1995 Pop M aria a n u n ţă începerea dem ersu rilo r p en tru o b ţinerea aco rdu lu i d e m ed iu p e n tru o b ie c t iv u l a m e n a ja re p a rca re a u to situ a tă în C Iu j- N apoca str. H ercu lane n r . 7 . Eventualele sesizări şi sugestii num ai pen tru factorii de m ediu se vor depune la sediul A P M Cluj Calea D orobanţilor nr. 99. (343268)

• în conform itate cu Legea nr. 137/ 1995 Dărăban A lexandru anunţă începerea dem ersurilo r pentru ob ţinerea acordu lu i de m ediu p en tru executarea unei c ase de v a ca n ţă în M u n te le Băişorii. Eventualele sesizări şi sugestii num ai pentru factorii de m ediu se v o r depune la sediul APM Cluj Calea D orobanţilor nr. 99. (343277)

• C e tă ţen ii Pădurean lo an , P ădurean D om nica şi Pădurean V a s ile - s în t c ita ţi în fa ţa J u d e c ă to r ie i T u rd a d e c ă tre reclam anţii C hiorean V iorel şi soţia E ugenia în dosarul civil nr. 4 3 7 2 /1 9 9 8 p e d a ta d e 7 d ecem brie 1998 ce are ca obiect rad ie rea d rep tu lu i d e uzufruct v iager, rectificare suprafaţă de teren , defalcare intabulare, drept de proprietate şi validare contract d e în tre ţinere. (4670277)

• C etă ţeanca C opandean A na e s te c i t a tă p e d a ta d e 7 d ecem brie 1998 Ia Judecătoria T urda în dosarul civil nr. 48 7 8 / 1998 av în d ca obiect intabularea d rep tu lu i d e proprietate în baza L e g ii n r . 18/1991 a c ţ iu n e a p ro m o v a tă de Făgăraş S tana. (4670280)

• G rup Ş colar Agricol T urda o r g a n iz e a z ă în d a ta d e1 7 .1 2 .1 9 9 8 , o ra 10 l ic i ta ţ ie p e n tru în c h ir ie re a d e s p a ţ i i d i s p o n ib i l e pe a n u l 1 9 9 9 .(4670278)

• A te n ţie ! C ă u tă m a g e n t com ercial cu experienţă. Se cere: să posede un spaţiu de depozitare (6 m p), garan ţie im obiliară, plus o g a ra n ţie d e 3 .0 0 0 .0 0 0 lei. G a ran tăm un venit m in im de 2 .0 0 0 .0 0 0 le i. O fe rim a u to y angajare cu contract de m uncă. Selecţia pe bază de C V trim ise la fax 034/18.11.35. (2093274)

PIE R D E R I

• P ie rd u t chei, în d a ta de 2 d e c e m b r ie 1 9 9 8 , în c a r t i e r u l S o m eşen i, l în g ă C o m p le x u l D o ra . O f e r re co m p en să . Tel. 14-05-09'.(345713)

• P ierdu t carnet d e sănătate e num ele Gereb Kata R ebeka. I declar nu l. (340099)

• P ierdu t carte de identitate auto M ercedes 190E cu seria C*0 4 8 3 1 0 .0 declar nulă. (340092)

• P ierdu t legitim aţie nevăzător p e num ele Com ea Dan. O declar nulă. (340088)

• P ierdu t două ştam pile ca re aparţin firm ei SC Brutăria Pîinea p e V atră SRL. Le declar nule. (340091)

• P ierdu t carnet de student pe num ele Iuşan Sergiu. î l declar nul. (345709)

• P ierdu t carte de identitate a a u to tu r is m u lu i D a c ia B re a k 1 3 1 0 , 7 C J-7 6 8 7 , p r o p r ie ta r G iu ra r S im i. O d e c la r n u lă . (345710)

DECESE COMEMORĂRI

• L a 9 an i d u re ro ş i de c în d a m u r i t P A U N C O D R E S C U , pios om ag iu . F am ilia . (340067)

• C u inimile zd ro b ite de d u r e re a n u n ţăm stin g erea d in a c e a s tă v ia ţă a s c u m p u lu i şi iu b i tu lu i n o s t r u so ţ şi t a t ă ec. D U M ITR ESC U N IC U LA E, la n u m a i 57 d e a n i. D um nezeu să te ie rte şi să te odihnească în pace, suflet b u n şi d ra g . V ei r ă m în e v e şn ic în in im ile n o a s tre . În m o rm în tarea va avea Ioc s îm b ă tă , 5.12.1998, o ra 13 la C im itiru l C en tra l. Soţia A u re lia şi copiii N icoieta şi T u d o r . (340089)

• C u in im ile p l in e de d u re re ne despărţim de cea c a re a fost m am ă, so ac ră , b u n ic ă şi s t r ă b u n ic ă B O D E A ANA în v îrs tă de 8 7 a n i , c a re v a r ă m în e m e re u în in im ile n o a s tre . C o p i i i G a v r i l , M a r ia , A u g u s tin , E ugen , Io n a ş şi G h e o r g h i ţă cu fa m il ii le . În m o rm în ta rea va avea loc în s a tu l T eo cu d e S u s , s îm b ă tă , 5.12.1998, o re le 11. D um nezen să te od ihnească în pace. (340103)

• C u ad încă d u r e re în su f le t a n u n ţ în ce ta re a d in v ia ţă d u p ă o lungă şi fo a rte g re a suferin ţă a celui c a re a fo st cel m ai iub it so ţ G E L U FR A N D E Ş în v îrs tă d e 31 an i. A m intirea lu i v a ră m în e v e ş n ic în in im a m e a . În m o rm în ta re a va avea loc s im b ă tă 5.12. 1998, o ra 11 în C im itiru l C e n tra l. Soţia C am e lia . (340082)

• C u a d în c ă d u r e r e a n u n ţă m încetarea din v ia ţă a iu b itu lu i nostru soţ, ta tă , f iu , f ra te şi cu m n at în v îrstă d e 4 5 a n i B O L B O A C Ă T R A IA N . ÎI v o m p ă s t r a v e şn ic în sufletele n o a stre . În m o rm în ta re a va avea loc s îm b ă tă 5 decem brie, o ra 13 în sa tu l Sărăd iş. D um nezeu s ă - l o d ih n e a s c ă . F a m il ia în d u re ra tă . (343269)

• C u d u re re în su f le t a n u n ţă m că scum pul n ostru s o ţ , t a t ă , b u n ic , s o c ru , cu n o ştin ţă , O SZ R U D O L F, a d eced a t la v îrstă d e 66 ani. în h u m a re a va av ea loc în d a ta de 5 decem brie 1998, o ra 13, de la C apela N ouă M ă n ă ş tu r . F a m il ia . (345689)

• C u ad in că d u re re în su fle t an u n ţăm trec e re a în n e f iin ţă a iu b itu lu i n o stru s o ţ , t a t ă , so c ru , b u n ic şi s t r ă b u n ic T U Ş AA U G U S T IN . F ie - i ţ ă r î n a u ş o a ră . F am ilia în d o lia tă .(345702) ţ

• C u inimile zd ro b ite de d u re re anunţăm că scum pul n o s tru soţ şi ta tă , D E M L E A U R E L , în y îrstă d e 44 an i s -a s tin s d in v ia ţă . În m o rm în tarea va avea Ioc d u m in ic ă , 6 d e c e m b r ie 1 9 9 8 , o ra 12 în c o m u n a B ucium , ju d . Sălaj. C hipu l lu i d ra g şi d ragostea ce ne- a p u r ta t-o nu Ie "Vom u ita n ic io d a tă . D u m n ezeu să-I o d ih n ească . Soţia E len a şi fiica Delia. (345717)

• C u d u r e re în su f le t a n u n ţ încetarea d in v ia ţă a scum pulu i meu fiu , D E M L E A U R E L . D u m n e z e u s ă - l o d ih n e a s c ă . , M a m a L ud o v ica. (345718)

• C u a d în c ă d u r e r e anunţăm încetarea din v iaţă a c u m n a tu lu i n o s t r u , DEM LE A U R EL. C u m n ata O fe lia şi F la v iu , n e p o tu l A n d re i şi so a c ra M io a ra . (345719) c

• Cu m are reg re t ne luăm r ă m a s b u n d e la G E L U FRA NDEŞ. S în tem a lă tu r i de fam ilia sa a tî t de g reu încercată. Fam ilia R ogozan.(340095)

.• Suferinţa p ricinu ită de t r e c e re a f u lg e r ă to a r e în n e f iin ţă a c u m n a tu lu i şi u n c h iu lu i n o s t r u ,D U M I T R E S C U N E C U L A E , n u p o a te f i e x p r im a tă în c u v in te . S în tem a lă tu r i de fa m ilia îndo lia tă şi g reu încerca tă . Fam ilia A lex an d ru T u d o r . (340100)

1 Sîntem a lă tu ri d e R ad u F randeş şi fam ilia sa acum c înd se d e sp a rte d e fra te le s ă u G E L U . S in c e re c o n d o le a n ţe . F a m il ia Ş a n d o r d in A g îr b ic iu .(340096)

• Nu e s te d u r e re m a i m a r e d e c î t a tu n c i c în d m a m a îşi co n d u ce f iu l pe u l t im u l d r u m , f r a te le îşi p ie rd e s in g u ru l f r a te , i a r soţia răm îne fă ră soţul iubit. S în te m cu to t s u f le tu l a lă tu r i de vo i în g r e a u a d esp ărţire de G E L U . M irela şi M ircea Ş andor. (340094)

• ..Cu n em ărg in ită d u re re în suflet m ă d esp a rt de fiul m eu G E L U FR A N D E Ş în v îrstă de 31 ani. D um nezeu s ă - l o d ih n e a s c ă în p a c e su f le tu l lu i b u n . M a m a Z orina . (340084)

• Cu inim ile zd ro b ite de d u r e r e n e d e s p ă r ţ im d e b u n u l n o s tru f r a t e şi cum nat G E L U FR A N D EŞ. Dum nezeu să-l odihnească. R a d u şi s o ţ ia A lin a . (340083)

• Sîntem a lă tu ri de T u d o r D um itrescu în aceste clipe grele. S incere co n d o lean ţe fa m ilie i î n d u r e r a te . A so c ia ţia S p o rtiv ă . D ac ia C arbochim . (340081)

• îm p ă r tă ş im d u re re a b u n ilo r n o ştr i naşi Z ica şi S a n d u T u r c la d e c e su l t a t ă lu i şi s o c ru lu i d r a g . S in c e re c o n d o le a n ţe fa m ilie i. F in i i A ro n , M in e rv a , A d i, M irc e a şi M ihaela F luerâş. (340075)

• D rag ă A u ric a sîn tem a lă tu ri de voi în aceste clipe g rele p ricinu ite de p ierderea s o ţu lu i , d r a g . C o le c t iv u l B iro u lu i A n a liză E fic ien ţă E c o n o m ic ă I r i s SA .(343265)

• S în te m a l ă t u r i d e dom nul d irec to r Ilie Pop în m area d u re re p ric inu ită de t r e c e r e a în n e f i in ţă a m am ei. Sincere condoleanţe. Colectivul S C A R D A F SA.(343266)

• P ro fund în d u re ra ţi ne despărţim de colegul n ostru ec. D U M IT R E S C UN IC O L A E , c a re â p le c a t p e n tru îm p l in ir e ine te r n i ta te . C o n d o le a n ţe familiei îndoliate . Colectivul D epartam entu lu i D ezvoltare Investiţii m ecan o -en erg e tic din “Iris” SA. (343267)

• S t im a tă d o a m n ă p ro f e s o a r ă M e lin t iaM ăcelaru , sîntem a lă tu ri de d u m n e a v o a s tr ă în ace ste clipe d u re ro a se , p ric in u ite de m o a r te a t a t ă lu i dvs. D um nezeu să-i od ih n ească su f le tu l! S in c e recondoleanţe! C o lec tivu l de p r o fe s o r i d e Ia G r u p u l Şcolar In d u s tr ia l d e Poştă şi Telecom unicaţii. (343276)

• S în te m a l ă t u r i de fam ilia B ar, în aceste clipe de d u r e r e p r o v o c a te de p ie rd e re a so ţie i şi m am ei drag i. S incere condoleanţe. C onducerea S C U n irea SA C Iuj-N apoca. (345703)

• Sîn tem a lă tu ri de colega n o a s t r ă D e lia D e m le , în a c e s te m o m e n te g re le p r i c in u i te d e m o a r te a ta tă lu i său d rag . Colegii din c la sa a V i l - a B şi d -n a d irig in te, L iceul teo re tic N. Bălcescu. (345712)

• S în te m a l ă t u r i d e fa m il ia lo a n M ir c e a , în a c e s te m o m e n te g re le . Sincere condolean ţe . D iana şi L o ren a . (345721)

• S în te m a l ă t u r i d e fa m ilia F o n tu l în m a re a d u r e r e p r o v o c a tă de m o a r te a m a m e i d ra g i. Fam ilia B olojan. (345726)

• A stăzi se îm plinesc şase lu n i de la p le c a re a d in tre noi a celei care a fost avocat V A L E N T IN A P E R JU - T E R T E A , so ră , cu m n ată şi m ătuşa n o astră . R ugăm pe cei c a re au c u n o sc u t-o şi în d răg it-o să-şi am in tească de ea cu p io a s e r e g re te . Fam ilia C od rean u . (340073)

• S în t şase săp tăm în i de c în d n e -a m d e s p ă r ţ i t de scu m p a n o a s t r ă m am ă şi b u n ic ă M A R IA N AIO N E S C U . T r is tac o m e m o ra re v a a v e a Ioc s îm b ătă , 5 .12.1998, o ra 12 la B iserica S fîn tu l Nicolae, str. H orea. F ie ca Dum nezeu să-i d ea o d ih n ă cu v en ită . F iica D a r ia şi n e p o ţii P atric ia şi D arius. (340074)

• P ioasă ad u ce re am inte şi p r in o s u l r e c u n o ş tin ţe i , m am ei m ele , Â D O R JA N I S U SA N A , d e Ia a c ă re i t r e c e r e în n e f i in ţă se îm p lin e s c 6 s ă p tă m în i . O dihneşte-te în pace, suflet bun. (340102)

• A trec u t u n an de la m oartea d rag u lu i m eu frate E M IL B O JA N . A m in tirea lu i v a r ă m în e v e şn ic în inim ile n o astre . Dum nezeu să -l o d ih n e a s c ă în p ace . Sora M a r io a ra cu fam ilia . (340077)

• P io s o m a g iu Ia îm plin irea a 56 şi 15 an i de la trecerea in nefiin ţă a celor care au fost scum pii noştri p ă rin ţi H A JA T E O D O R şi NASTASIA din M ociu. Vor r ă m în e v e şn ic în in im ile noastre. Fam ilia . (340090)

• S -a u s c u r s şase săp tăm în i de d o r şi lacrim i de cînd in im a celei m ai bune sore, c u m n a te şi m ă tu ş i a încetat să m ai b a tă , profesor E L ISA B E T A M A R TO M A , n ă s c u tă M o c a n u . V E T A d rag ă cît vom t r ă i te. vom p lîn g e . S o ra C la u d ia cu fam ilia. (343261)

• • C u ace leaşi inimi p r o f u n d îndurerate an u n ţăm rudeniile, prietenii şi cunoscuţii că s-au împlinit 5 an i de la trecerea la cele v e şn ice a d ra g ilo r noştri p ro to p o p o n o rif ic greco c a to l ic E U G E N WALER IG N A T şi fiica OLIMPIA F A B IO L A . Comemorarea dum in ică 6 decembrie, ora 10 , la B ise ric a “ Sf. G heorghe” din aleea Slănic. F a m il ia în d u rera tă . (343270)

* Se îm p lin esc şase s ă p tă m în i d e c înd ne-a p ă ră s i t d ra g u l nostru soţ, t a t ă şi b u n ic p rof. dr. IL IA N I . VIRGIL.P a ra s ta s u l vă avea loc la B ise r ic a B o b , sîm bătă 5. X I I . 1 9 9 8 , o re le 12. în d u re ra ta familie. (343273)

* Se îm plinesc 2 ani de la tr is ta d e sp ă rţire de scumpii n o s tru so ţ, ta tă şi bunic, p r o to p o p \ PETRU N IC O L A E / P a ra s tasu l de p o m e n ire v a avea loc d u m in ic ă , 6 decembrie 1998, la B iserica din Valea D r ă g a n u lu i . Familia.(345714)

• Se îm plineşte un an de lacrim i şi d u re re de cînd ne- a p ă ră s it d rag u l nostru fiu şi fra te N E C H IT A VICTOR d in C lu j. D um nezeu să-l od ihnească în pace. Familia.(4670279)

• C u v in te le sîn t prea s ă ra c e p e n tru a exprima d u re re a , tris te ţea , lacrimile din sufletele noastre, acum cînd ăi p lecat fă ră să ne spui n ic i u n c u v în t . Ne luăm r ă m a s b u n d e la dragul n o s tru ta tă , socru , bunic, C O M A N IO A N , din Flopeşti, în v îrs tă de 86 ani În m o rm în tarea va avea loc sîm bătă 5 decem brie 1998, o ra 13, în com una Floreşti D um nezeu să-l odihnească în p a c e . F iic a M arioara, V a s i le , C o sm in , Alin şi C laud ia . (A)

• Sîn tem a lă tu ri de colega n o astră Cercetător farmacist R u su A n a în momentele grele ale despărţirii de tatăl ei d r a g . Sincere c o n d o Ie a n ţe . C en tru l de c e r c e tă r i pentrum edicam ente de sinteză. (A)

• C u a d în c ă durere a n u n ţă m că iubitul nostru t a t ă şi b u n ic CIUPEI G H E O R G H E a decedat la v î r s t ă d e -7 2 . ani. În m o rm în ta rea va avea loc în d a ta de 5.12.1998, în satul F o d o ra . Fam ilia îndurerară.(A)

C i t i t i z i l n i c

ADEVARULde Cluj

' " '' S P O R T vineri, 4 decembrie 1 9 9 8 ( l f ) '

A V A N C R O N IC A ... S U B IE C T IV Alată-ne in faţa ultimei etape a turului, într-o toamnă intrată bine

de tot în anotimpul alb. Ce ne oferă programul ultimei etape:• F.C. ONEŞTI - F.C. ARGEŞ. Mare minune dacă punctele luate

de oneştcni fraierilor şi neputincioşilor de la “U” nu le vor da, pe toate trei, piteştenilor. Să zică bogdaproste că vor scăpa cu o “remiză”. Iar de nu se va întîmplă aşa, piteştenii vor fi taxaţi ca fraieri. . ': ; '• C.S.M. REŞIŢA - UNIV. CRAIOVA. Un meci al disperării în

! Valea Domanului, un dificil examen de-a adăuga la avansul faţă de“troica retrogradării” încă o “lungime”. Rămîne să subscrie la nevoia de puncte a reşiţenilor şi craiovenilor intraţi în ... grevă. Iar de nu

• vor fi de acord înseamnă un meci de 1, X sau 2.• RAPID - “U”. Singura problemă ce se pune este cea ă scorului,

chiar dacă în Giuleşti încă mai stăruie tristeţea provocată de plecarea lui Mircea Lucescu la Inter Milano.• FARUL - GLORIA. Şi pe malul mării o ultimă'Şansă a

< “marinarilor” de-a intra în iarnă cu un avans de 10 puncte faţă de ' “atelajele” primelor două din “troica retrogradării”. în plus, bistriţenii acuză efortul depus miercuri în “sferturile” Cupei şi deplasarea lungă de pe Bîrgaie pînă la Constanţa. v.. _ .

• CEAHLĂUL -FORESTA. Nemţenii ţin cu orice preţ să “dreagă busuiocul” după jumătatea de duzină de goluri încasate de la Dinamo şi “pădurarii” n-au cum să le facă faţă. .. .

• OŢELUL - DINAMO. Derby-ul etapei: “cîinilor roşii” nu le prieşte decît victoria pentru â ierna pe prima treaptă a clasamentului.

: Vor reuşi gălăţenii să-i stopeze? - aceasta e întrebarea. Foarte greu 1 de spus da sau nu. • . ■ ^

• PETROLUL - F.C. NAŢIONAL.' După cele cinci scatoalce primite miercuri în Ghencea, “găzarii” lui Ion Marin vor încerca sâ se răzbune pe “bancari”. Numai să-i ţină “puterinţa” că “bancarii” n-au avut de tras miercuri în arena “sferturilor” de finală ale Cupei şi ca atare s-au antrenat pentru deplasarea la Ploieşti. Un meci valabil pentru tripla variantă pronosportistă. ' ;

• F.C.M. BACĂU - OLIMPIA. Prilej pentru băcăuani de-a urca două trepte în contextul că “bancarii”-se vor “împiedica” la Ploieşti, iar piteştenii lâ Oneşti. în altă ordine de idei, prilej pentru băcăuani de-a şterge neplăcuta amintire a severului scor cu care băcăuanii au părăsit în penultima etapă "Parcul cu platani". Sătmărenii n-au cum sâ le pună “beţe-n roate”. -'

• STEAUA - ASTRA. Prima şansă este a campionilor. Dar nu prea cred că “viteziştii” vor reuşi să facă din nou scor precum miercuri în “sferturile” Cupei în fata Petrolului.

Romeo V. CÎRTAN

ADNOTĂRI LA “SFERTURILE” CUPEI CU PORŢILE ÎNCHISE

Partida din Ghencea s-a jucat cu... porţile închise. Steaua fusese sancţionată pentru cele întîmplate în partida cu F.C. Naţional cu disputarea ultimului joc de campionat - pe lingă amenda de zece milioane - cu porţile închise. Numai că a intervenit etapa “sferturilor” de Cupă şi sancţiunea a fost “deturnată”, fiind adusă mai “ în faţă”: Corect ar fi fost ca sancţiunea sâ rămînă valabilă pentru partida de campionat. Nu este pentru prima dată cînd Steaua este beneficiara unor astfel de “ interpretări” ale sancţiunilor.

STOP GREUPe Bcga, marea revelaţie a Cupei, U.M. Timişoara, a fost stopată

cu greu în ascensiunea spre semifinale. “Haiticul” lui Com ei Dinu a luptat din greu ca să-şi adjudece victoria reuşită graţie lui Marius Nicolae. Trupa lui Costică Rădulescu s-a bătut frumos, dar fără efect pe tabela dc marcaj. Tare sînt curios cum se va încheia, ca scor, partida retur, pe stadionul dinamoviştilor.

LOGOREE OPRITĂDe la Bacău, partida de Cupă a fost transmisă la Radio (“Fotbal,

minut cu m inut”) de doi crainici sportivi: Vasile Arhire (Iaşi) şi “vitezistul” llie Dobre. Am trăit s-o aud şi pe asta, adică logoreea debordantă a lui llie Dobre, supraîncărcată cu detalii inutile, să fie oprită de moderatorul din studioul central. Că lui llie Dobre nu prea i-a picat bine oprirea - asta-1 priveşte personal. Poate că se va lecui de stilul său neradiofonic de transmisie, cu acea logoree fară cap ş i coadă, enervantă si obositoarei

V ic to r R O M A NDIVIZIA B DE FOTBAL

Miercuri s-âu disputat două partide restante contînd pentru etapa a 17-a a Diviziei B, seria I: R ocar B ucureşti - Dacia U nirea B ră ila 8-0 şi D u n ărea Galaţi - M etrom B raşov 1-0. în urm a acestor rezultate, Rocar Bucureşti term ină turul pe locul 3 cu 31 de puncte, Metrom Braşov pe 14 cu 20 de puncte, Dunărea Galaţi pe 16 cu 16 puncte, în timp ce “lanterna roşie” a seriei rămîne în posesia Daciei Unirea Brăila cu doar 7 puncte.

, ' (c.f.)

FOTBAL INTERNAŢIONAL• în cursul acestei săptămîni s-au desfăşurat în Germania sferturile

de finală ale Cupei. Dintre cele opt echipe rămase în cursa pentru cucerirea trofeului, cea mai îndreptăţită în acest sens pare a fi deţinătoarea, Bayem Miinchen. Dar iată rezultatele complete ale acestei faze: . • ■

• Baycrn Munchen - FVB Stuttgart 3-0 ' * .• FC Sicgcri (amatori) - VFL Wolfsburg 1-3• Obcrhausciî (D2) - Borussia Monchengladbach 2-0• \V crdcr Bremcn - T.B. Berlin (D2) 2-1 după prelungiri.• în aceeaşi competiţie, dar în Italia, la Bergamo, Atalanta a dispus

la limită, 3-2, dc actuala lideră în Seria A, Fiorentina. Pentru gazde au punctat Torricelli (autogol), Rossini şi Cârrera, respectiv Rustico (autogol) şi Edmundo pentru “viola”. (c.f.)

LIGACAIVIPI0NIL0REUR0PENI.LAF0TBALVerdictul calificării a fost amînat pentru ultima etapă

GALATASARAY - JUVENTUS

1 - 1 ( 0 - 0 )Atmosferă incendiară miercuri seara la Istanbul,

la partida dintre Galatasaray şi Juventus Torino; în cadrul grupei B a Champions League, partidă amînată săptămînă trecută din cauza cunoscutelor evenimente cu caracter politic. Pentru asigurarea deplinei securităţi a fotbaliştilor italieni şi a bunei desfăşurări a întîlnirii au fost mobilizaţi 23.031 de

i i

' iT ff i<»

G. HAGI ' /

poliţişti.Partida prezenta o importanţă deosebită pentru

am bele p ro tag o n iste , v ic to r ia fiind sin g u ra alternativă pentru Galatasaray - echipa celor trei ro m ân i, G ică H ag i, G ică Popescu şi Iu lian Filipescu, toţi trei prezenţi din primul minut şi pînă la fluierul final în arena disputei - să se califice în a in tea u ltim e i e tap e p en tru p rim ă v ara campionilor. V ictoria a fost rîvnitâ şi de “ La vecchia donna” ca o calificare sigură pentru disputele din primăvară. Pînă la urmă întîlnirea s- a încheiat “remiză”, drept pentru care verdictul calificării a .fost amînat pentru ultima etapă, de miercuri, 9 decembrie, săptămînă viitoare.

Un meci pe contre. Galatasaray-a avut cu ceva în plus mai mult iniţiativa (cam 51 la sută balonul

a fost în posesia Galatei), dar fazele lor de poartă au p u rta t am pren ta lip s e i de lu c id ita te , urmărindu-se forţarea obţinerii unei lovituri de pedeapsă în careul italian. Trupa lui M arcello Lippi a aplicat, din primul minut, un pressing sîcîitor,

- enervant, soldat cu dese întreruperi ale cursivităţii jocu lu i, prin faulturi, cu nenum ărate baloane expediate în tuşe. Meci de mare luptă, cu puţine faze de spectacol fotbalistic. Se părea că disputa se îndreaptă spre un 0-0 cînd pe contraatac, desfăşurat pe stingă şi cu Zidane la origine, balonul este centrat la Amoruso (76), al cărui şut sec, puternic şi precis l-a obligat pe Taffarel să scoată mingea din plasă: 0 -1 ' şi Juventus are calificarea ca şi asigurată. Pentru conservarea rezultatului,^Lippi (80) 51 scoate din teren pe Fiîippo Inzaghi şi-l introduce în defensivă pe fundaşul croat Igor Tudor. S-au încheiat cele 90 m inute regulamentare şi în minutul 92 (au fost dictate 5 minute de prelungire), Galatasaray obţine-o lovitură de pedeapsă de la 20

. metri, uşor lateral, execută maestrul internaţional G ică H agi care “aruncă” .balonul p este zidul defensivei iui Juve, Tudor îl “serveşte” la un jum ătate de metru cu un balon “Ia întîlnire” şi Suat, cu o lovitură de cap, î l trim ite în plasă: 1-1, scor ce n-a mai putut fi schimbat în restul de trei m inute de prelungire, Galatasaray m erita egalul.

Victor ROMAN***

C lasam entul grupei B1. Galatasaray 5 2 - 2 I 8-7 82. Rosenborg 5 2 2 1 7-6 83. Juventus' 5 0 5 0 5-5 54. Athletic 5 0 3 2 4-6 .3

U ltim a e tap ă ( m ie rc u r i , 9 d e c e m b r ie )p ro g ra m e a z ă p a r tid e le : A th le t ic B ilb a o - G alatasaray şi Juventus - R osenborg.

I p M ir i . * "

i »m mn iM asiam m s ş m m mRi i i

G. POPESCU

“U” Hidro - D a c ia P ite ş ti

sa u v ic to r ia cu o r ic e p re ţ!Sîmbătă, 5 decem brie, “U ” H idro are o m isiune grea, aceea de

a învinge una din cele m ai constante divizionare “A ”, D acia Piteşti. Echipa din T rivale, în u ltim ii ani cel puţin, a fost o abonată a locurilor 3/5, cu reuşite neaşteptate.

Locul 3 ocupat în ediţia 1997/1998 i-a adus echipei oaspete prezenţa în cupele europene intercluburi, acolo unde D acia a acces în turneul sem ifinal, T uzla fiind o haltă binefăcătoare, de două ori 3-0, cu Studenţi T irana, respectiv Zmaj od B osna T uzla, în C.E.V.

“U” H idro abordează întîlnirea de sîm bătă după c inci înfrîngeri consecutive care au dus echipa clujeană p e u ltim a poziţie în clasam entul D iviziei “A ”. N u cred că acest loc reflectă realitatea, posibilităţile reale ale echipei conduse de cuplul Io n iţă - Crişan. A ceasta este însă situaţia şi “U ” H idro, M ilitant, Popescu, M anca, H oţoi, M u reşan ,... trebuie să se m obilizeze serios pen tru a depăşi seria.de insuccese.

A u început să apară voci care cer dem iterea an trenoru lu i Ioniţă. N u cred că este rezolvarea imediată. Echipa a re nevoie d e linişte şi m ai puţin de ape tulburi. Sâ aşteptăm sîm bătă de 5 decem brie. Poate va apărea şi pentru “U ” Hidro un ... M oş N icolae!

Demostene ŞOFRONM aterial realizat cu sprijinu l firm e i A didas& Salam on.

“ C U P A U N I R I I ” L A G H E R L A

în sala de sport a Liceului Teoretic “Petru M aior” d in G herla au avu t Ioc.întrecerile tradiţionalului turneu de volei m asculin dotat cu “C upa Unirii”. A fla tă la cea de a lX -â ediţie, com petiţia s-a bucurat de participarea a şase echipe: Penitenciarul, Sănătatea şi D idactica (toate din Gherla), Agronomia CIuj-Napoca, Cibinul Sibiu şi Lăpuşul Tg. Lâpuş. S-a ju ca t sistem “ fiecare cu fiecare”.

Ediţia din acest an a “C upei Unirii” la vo lei a fost c îştigată de echipa “D idactica” G herla, form ată din profesorii celo r două licee din localitate. Form aţia este antrenată de prof. O vidiu T odea, unul din tre anim atorii vo leiu lu i în m ica urbe. Locul do i a revenit cîştigâtoarei de anul trecut, “Penitenciarul”, iar pe locu l tre i s-a c lasat o echipă oaspete , “C ibinul” Sibiu. C îştigâtorilor le-au fost o fe rite p re m ii c o n s tîn d în b an i şi o b iec te , p a r tic ip a n ţi lo r d îndu-li-se întîlnire, d in nou , anul viitor.

SZ. Cs.

4 decembrie• C u şase decen ii în urm ă, în

1938, se lec ţiona ta de fotbal a R om âniei a înch e ia t în această zi cu o înfrîngere severă bilanţul şi aşa foarte slab al sezonului. A fost un an în tr-ad ev ăr nefericit pentru “trico lori” . D upă ce la C .M . d in F ra n ţa a fu rn iz a t a p ro a p e c c a m a i n e g a tiv ă surpriză p rin rezu lta te le de 3-3 şi respec tiv 1-2 în fa ţa absolut necu n o scu te i C u b a . Pe lingă d o u ă în f r în g e r i : 0 -1 cu Iugoslavia şi 1-4 cu G erm ania, - s e le c ţio n a ta R o m â n ie i n-a obţinut decît o singură “rem iză” (1-1 în faţa Iugoslav iei). După asem enea an teceden te , ultim ul m eci a l anului, cel d e la Praga, a debutat prom iţător. în m in. 25 B a ră tk y a desch is scorul, iar num ai peste u n m inu t B odola a m ărit a v a n ta ju l la 2 -0 ! D ar cehoslovacii s-au reg ăsit destul de iu te şi pînă la sfîrşitu l primei reprize au reu şit sâ egaleze, iar în partea a doua a jocu lu i au mai m arcat d e p a tru o ri, cîştigînd partida cu 6-2. Ia tă form aţiile: C E H O S L O V A C IA : B u rk e r t - K a lto sek , D a u c ik - P ro u c h a , B oucek , L u d l - S eneck i, R yha, B ic a n j K o p e c k i , N e je d ly ; R O M A N IA : M irc e a D av id - B i i r g e r , A lb u - V in t i l ă , E is e n b e is se r , S z a n isz lo I I - B indea , P lo e ş tea n u , B a ră tk y , B odo la , O rz a . G o lu rile cehilor au fost m arcate d e B ican (4) L udl si K opeck i.

L Â S Z L â F r .

PROGRAMCQMPETIŢIQNAL

• V O L E I . ' S îm b ă tă , 5 decem b rie , o re le 11, în Sala sportu rilo r “H o ria D em ian”, în cadrul etapei a 9 -a fem inine, se va d isputa în tîln irea d in tre “ U” H ID R O - D A C IA P IT E Ş T I.

• H a n d b a l. L ig a m asculină p ro g ra m e a z ă d u m in ic ă , 6 decem brie, o re le 11, to t în Sala. sporturilor, u n m eci de 24 de carate, “ U” C U G - M IN A U R B A IA M A R E . (dem . şofron)

C O N CR ETU L UNUI DIALOG DE SEZONC u in g . O c ta v ia n M o ra r,

d irec to r al A .J .P .S . C lu j, am purtat recent, un d ialog d e sezon lega t de o p reo cupare m ajoră: repopularea c u peşte, în toamnă, a la c u r i lo r a d m in is t r a te de a s o c ia ţ ie . I a tă c o n c re tu l s e m n if ic a t iv d e s p r in s d in d ialogu l purtat.

• D c la fe rm a p is c ic o lă B udurlcni (B istriţa-N ăsăud), în u rm a a c inc i dep lasări a fost adusă can tita tea d c 5.242 kg p e ş te , d e v e rs a tă în lac u rile B ran işte şi T u ren i (dc cîte două o ri), respectiv C om cşti (cariere A ghireş) o dată.

• D e s u b l in ia t c a l i ta te a deoseb ită a p ţş te lu i furnizat de fe rm a am in tită (d irec to r ing. C iogolca), cu care s-a stabilit o p re ţio asă re la ţie p riv itoare la fu rn izarea p en tru repopulările din prim ăvară a încă 5 tone crap şi 6 tone caras.

• S-a d eru la t aproape integral co n tractu l cu fe rm a piscicolă Sucutard, carc a furnizat, “Ia zi”, 4 .344 kg p eşte d in totalul dc 5 .000 kg.

• O m arc can tita te d in peştele a d u s d c la S u c u ta rd a fost deversată în lacurile din cartierul clu jean G heorgheni: crap, caras, p lâtică . O altă can tita te a fost d e v e r s a tă la B ra n iş te şi la Com cşti.

• C u p r i le ju l f ie c ă re i repopulări Ia lacurile amintite, o ' im portan tă con tribu ţie la buna re u ş i tă a a c ţ iu n ilo r a u adus p a z n ic i i a s o c ia ţie i , m em brii b iro u lu i.ş i ai consiliu lu i, şi în m od deosebit pescarii sportivi fie prezenţi la m odul întîm plâtor la faţa locului, fie m obilizaţi de către grupele dc pescari sportivi d in C Iu j-N a p o c a , T u rd a şi A g h ireş. T u tu ro r a soc ia ţia Ic m u lţum eşte . P u n în d punct se p o a te spune c u u n ferm DA câ “A re balta peşte” , valabilă pentru toate lacurile repopulate. Reuşita acţiu n ilo r a sp u lb e rat răutăţile d eb ita te de ce i ce “ latră” din um b ră m inciuni (se ştiu ei şi nu m erită a fi nom inalizaţi).

SOLUNARELEF o a r te p e s c u r t p ro g n o za

p e n tr u s ă p tă m în ă 5-11 d e c e m b r ie : s îm b ă tă 5 - z i ' “neagră” (de stat acasă, cu şanse s c h im b ă to a r e , d a r c u m lu i M arius î i p riesc astfe l de zile, m are m inune d e nu v a ieşi la apă); dum inică 6 decem brie - de S fîn tu l N ico lae - z i “ albastră", d e c i şanse b u n e ; lu n i 7 - zi “roşie”, şanse foarte bune; marţi 8 - ia r o z i “n eag ră” , urm ată de două “roşii” m iercuri 9 şi jo i 10, re sp ec tiv u n a “ albastră” vineri, 11 d ecem brie . T u tu ro r care pe v rem e de ia rn ă v o r poposi pe m al de ap ă , u ra rea “F ir întins” !

V i c t o r PESCARU

12) vineri, 4 decembrie 1998 ■ B E ^ M O E

Firmele de televiziune prin cablu încearcă (şi cu greu reuşesc) să-şi înveţe abonaţii cu uzanţele economiei de piaţă:

TE UIŢI, DAR ÎNTÎI PUTESTI!5 I

"Virusul" televiziunii princablu

In m om entul de faţă, piaţa televiziunii p rin cablu d in m unicipiul Cluj este îm părţită “ frăţeşte” întretrpi cnripfâtl Hp n rn fîl “ TT7 /"''«■«Lli»** «îtrei societăţi de profil (“ S eltron”, “T V C ab lu” şi “Portal” ), fiecare avînd o rază de acţiune b ine determ inată, ex istînd şi zone în care se suprapun reţelele a do u ă firme. R aţiunea acestei îm părţiri este una strict econom ică, ţin în d d e specificu l activităţii cu reţele: costurile foarte m ari pe care abonaţii ar fi trebuit să le suporte (p rin p lata abonam entelor) în cazul în c are în aceeaşi parte a oraşului ar fi existat trei reţele (de la fiecare firm ă în parte) şi n u una singură. P rin u rm are , cei care doresc să se “cableze” nu au posib ilita tea de a opta pentru o firm ă sau alta, fiind nevoiţi să devină clienţii celei care operează în zona unde doresc să se cupleze la reţea. Astfel, c h ia r dacâf consideră m ai atractivă o ferta altor societăţi (a tît ca g rilă de p ro g ra m e , c î t ş i ca ta r i f e ) , t r e b u ie s â se m ulţum ească cu ce prim esc d e la operato ru l din zona respectivă, asta în cazul în care nu sînt dispuşi să plătească sum e astronomice pentru a se racorda la reţeaua altei firme, cu acţiune la cîţiva kilom etri buni de locul cu pricina. în concluzie, fiecare firmă deţine m onopolul în sectorul propriu , neexistînd, practic, o concurenţă reală în tre ele.

fîbonaţii sînt nemulţumiţiîncă de Ia începuturile activităţii lor, firm ele de

televiziune prin cablu au încercat (unele m ai m ult, altele mai puţin) să-şi satisfacă abonaţii. Au existat, în să , şi e x is tă , în c o n tin u a re , n u m e ro ş i nemulţumiţi, cauzele fiind cît sc poate d e variate: fie recepţia unor programe nu c suficient de bună, fie grila dc program e e prea săracă, fie nu c destul dc diversificată, fie valoarea abonam entelor încarcă p rea m ult ru b rica dc ch e ltu ie li a b u g e te lo r fam iliilor m ai nevoiaşe. De cîteva luni încoace a apărut un nou m otiv dc nem ulţum ire în rîndul abonaţilor: firm a “ TV C ablu” p retinde c lien ţilo r săi plata în avans a contravalorii se rv ic iilo r pe care le prestează celor cuplaţi la reţeaua sa. Astfel, abonamentul pentru luna în curs trebuie p lătit pînă ccl tîrziu în ultim a zi a lunii precedente, depăşirea acestui term en fiind sancţionată cu p lata u n o r

penalizări, direct proporţionale cii durata întîrzicrii. Celelalte două firm e de televiziune p rin cablu nu au adoptat încă noua m odalitate de percepere a abonam entelor, p referind să meargă, cel puţin deocamdată, după vechile reguli: la “Seltron” plata abonam entului pentru luna în curs s e face pînă în data de 25 a lunii cu pricina, iar în cazul firm ei “Portal” scadenţa e stabilită pentru data de 10 a fiecărei luni.

De ce casa?. Principalul m otiv care a determinat conducerea “TV C ablu” să opteze pentru perceperea în avans a abonam entelor este u n ordin a l M inisterului Finanţelor prin care şi firm ele de televiziune prin cablu sîn t obligate, încep înd c u .l august a.c., să emită facturi pen tru a putea încasa, obligaţiile băneşti a le c lien ţilo r săi. D l D an C iubotaru , directorul general a l societăţii “TV C ablu”, ne-a declarat câ, deoarece există riscul ca num ărul celor care îşi plătesc abonam entele să nu coincidă cu cel al facturilor em ise (pe baza cărora se stabilesc

•obligaţiile firm ei - taxe, im pozite - faţă de stat şi alte organism e - C N A , DG C), a fost necesară introducerea acestei m ăsuri “de protecţie” . De exem plu, la începutu l lunii octom brie, se em it facturile aferen te lu i noiem brie şi se expediază abonaţilor; astfel, aceştia pot, în cursul lunii octom brie, să-şi p lă tească abonam entele pentru luna urm ătoare. D in constatările făcute de către firm a m ai su s - m e n ţio n a tă , re ie se că d o a r a p ro x im a tiv 6 0 % d in tre abonaţi îş i a c h ită obligaţiile la tim p, şi în că 20% cu o întârziere d e ' două săptăm îni. C ontractele încheiate la început (după 1992) prevăd ca plata abonamentului pentru luna în cu rs să se facă pînâ la sfirşitu l lunii respective. Încep înd cu 1996, pentru o scurtă perioadă, s-au em is a lte contracte, în baza cărora clienţii sc ob ligă să-şi achite obligaţiile faţă de “TV C ablu” în avans, du p ă care-s-a reven it lă form ula in iţială . D eoarece nu există o evidenţă foarte precisă a c e lo r ca re au sem nat unu l sau altul d in tre con tracte , conducerea firm ei a optat pentru înch'eiarca unui act adiţional cu toţi abonaţii, act carc p revede expres noua m odalitate de p lată a abonam entelor.

, M âi trebuie m enţionat şi faptul câ obligaţiile firm elor de TV prin cablu faţă de furnizorii de programe se achită în avans în funcţie de num ărul

• d e abonaţi înregistraţi în luna precedentă.

OPC-ul nu poate face nimicDeşi la Oficiul pentru Protecţia Consumatorilor

C lu j s-au p rim it, în că d in v a ra acestu i an, num eroase reclamaţii pe această temă, inspectorii O PC nu pot veni cu absolu t nim ic în sprijinul nem ulţum iţilo r p en tru s im p lu l m otiv că, în legislaţia românească, nu există nici o reglementare care să interzică această practică. Ba m ai m ult, acesta nu e un caz singular, deoarece şi la alte servicii se pretinde plata în avans a abonamentelor (telefon, energie electrică etc.). Iar, dacă se ţine cont şi de faptul că la sfirşitul lunii, după cc firma a prestat abonaţilor săi serviciile specifice, există r iscu l, ca ace ş tia sâ n u -ş i a ch ite^o b lig a ţiile contractuale, se poate afirma că aceasta riu ar trebui să fie măsura ■cea m ai condam nabilă de către abonaţi.

Şi altora la surîda ideea' . . D l M ircea Ilea, directorul general al firmei “Seltron”, e de părere că schim barea m odalităţii de achitare a abonam entelor se poate face num ai p rin încheierea unui alt con tract cu abonaţii, deoarece în cel în vigoare în momentul de faţă nu există nici o clauză referitoare la această problemă. Totodată, deoarece acest lucru presupune, printre a l te le , o c h e l tu ia lă d e U im p şi b ă n e a sc ă considerabilă, o schim bare m ajoră în acest sens nu se preconizează să se facă în viitorul apropiat, cu menţiunea că intentii în acest sens există.

A lin T U D O R

Semn bun: se înmulţesc brutăriile

Românul este mare consum ator de pîine, iar cu cit sărăceşte m ai m ult trebuie să~ cum pere m ai m u ltă p î in e pen tru a - ş i ,p o to l i fo a m e a . P ro b a b il că u n ii în trep r in ză to r i a u s e s iza t această tendinţă care se m anifestă cu pregnanţă în ultim ii ani asa că au im pînzit sa tele ş i m ai ales oraşele cu brutării şi m agazine de vînzare a piin ii şi a unor produse de panificaţie.

Preţul scăzu t Ia care se vinde griu l la noi, p re ţu rile m ari practicate de f ir m e cu tradiţie desprinse din firm e le de sta t dau cîştig de cauză m icilor întreprinzători în dom eniul panificaţiei. Am cumpărat, de la o brutărie recent înfiinţată, franze lă de un kilogram cu 3 ,500 lei, iar ceva m ai înainte, d e la o prăvă lie din vecinătatea gării (staţiei CFR) cu 4.500 lei. D e unde provine această diferenţă? Din adaosul com ercial diferii la v în za rea cu a m ănun tu l şi, even tu a l, d in cheltuielile de producţie diferite.

Este un fa p t pozitiv că se înm ulţesc m icile b ru tării de un d e putem cum păra p î in e fă r ă interm ediari. E bine eă p e ' lîngă m e le m ori patronii au construit şi brutării, că au m agazine unde vînd pîine, făină , tărîţe la p re ţu ri .m ici, ceva com parabil cu exemplul m enţionat m a i sus.

Econom ia de p ia ţă se poa te instala ş i dezvolta num ai cu astfe l de întreprinzători. E i trebuie stimulaţi p rin pîrghii economice arhicunoscute, dar, în prim u l rînd, cum spunea un patron, să f i e lăsaţi în pace, să-si vadă cinstit de afaceri.

, , I.G .

Eratăîn articolul „Mucartul se dovedeşte greu de

vîndut" apărut în numărul de-ieri ăl ziarului s-a strecurat o informaţie greşită conform căreia în data de 4 decembrie FPS-ul reia negocierea pentru privatizarea societăţii amintite. Precizăm că negocierea nu va avea loc la data anunţată în articolul de ieri.

P r e ş e d in te le FPS a p re c ia z â câ O rd o n a n ţa p r iv in d p r iv a t iz a r e a în ţa r ism t r e b u ie re sp in sa

Preşedintele FPS, Radu Sârbu, a declarat, la Comisia de politică economică din Camera Deputaţilor, că Ordonanţa privind privatizarea societăţilor din turism trebuie respinsă deoarece încalcă Legea 31 referitoare la societăţile comerciale şi prevede ca privatizarea în acest domeniu să fie făcută de două ministere care vor dispărea - Ministerul Turismului şi cel al Privatizării. Sârbu a arătat deputaţilor din Comisie că această Ordonanţă, aprobată de Guvern şi iniţiată de ministrul Turismului. Sorin Fruhzăverde, “asigură facilităţi importante exact pentru cei care au jefuit turismul”. El a explicat că prin această Ordonanţă transformarea contractelor de locaţie de gestiune în contracte de leasing se face la valoarea ; contabilă rămasă, ceea ce duce la practicarea unor preţuri mici pentru activele din turism. Şeful FPS s-a referit la cazul privatizării societăţii - Neptun-Olimp, arătînd că “ceea ce s-a întîmplat acolo a fost o malversaţiune.a privatizării cu complicitate pe toată filiera FPS”. Ei a amintit că directorului FPS Constanţa îi va fi desfăcut contractul de muncă; acesta fiind deja retrogradat.O altă neregulă semnalată în cazul Neptun-Olimp este prezenţa primarului oraşului Mangalia în consiliul de administraţie al societăţii. Radu Sârbu

a arătat că şi la privatizarea unităţilor din Poiana Braşov s-au înregistrat nereguli, “o influenţă catastrofală asupra proiectului de privatizare exercitînd-o forjele politice înainte de 1996, dar şi după 1996": “In Poiana Braşov au fost cîteva privatizări prin asociere, dar în general nu s-a făcut nimic", a mai spus Radu Sârbu. Preşedintele FPS a precizat că privatizarea societăţilor de pe litoral şi a celor din Poiana Braşov va fi deblocată printr-o divizare a capitalului. Preşedintele Comisiei, luiiu Vida (UDMR) şi mai mulţi deputaţi au criticat Ordonanţa privind privatizarea societăţilor din turism. El a declarat, după şedinţă, că Ordonanţa “reflectă interese de grup şi nu interese generale naţionale". El a spus că s-au constatat o serie de neajunsuri în legătură cu această Ordonanţă. Ordonanţa privind privatizarea în turism, adoptată la 29 octombrie, are în vedere accelerarea acestui proces prin divizarea societăţilor din domeniu, transformarea contractelor de locaţie a gestiunii în contracte de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vînzare, precum şi prin vînzarea acţiunilor şi a activelor la preţul de piaţă. Normele metodologice de aplicare a ordonanţei au fost adoptate de Guvern în şedinţa de săptămîna trecută.

După o perioadă d e relaş. FPS Cluj revine cu un s u c c e sCartimpex a fost cumpărată de PAS la un preţ destul de piperat

Ziua de ieri a însemnat pentru directorul FPS Cluj, Sorin Naş, o nouă premieră: prima negociere directă pentru vînzarea pachetului de acţiuni de 42,5 ia sută deţinut de FPS la SC Cartimpex SA. Capitalul social al acesteia este, de 994,5 milioane lei. Societatea are ca obiect principal de activitate comerţul cu amănuntul de carte şi produse de papetărie. Anul trecut Cartimpex a avut o cifră de afaceri de 9,5 miliarde lei şi un profit de 103 milioane lei. Lâ negociere au participat doi ofertanţi: PAS-ul societăţii şi firma Agressione Grup Roumariian SRL. Se pare că lupta a fost destul de strînsă, pachetul FPS-ului fiind adjudecat de Către asociaţia salariaţior de la Cartimpex cu preţul de 7.000 Iei/acţiune. Preţul de ofertă de vînzare fixat de FPS a fost 2.500 lei/acţiune. PAS-ul a solicitat acordarea de facilităţi, urmînd ca această problemă să se discute săptămîna viitoare. T O.C.B.

Inflaţia va fi în scădereiGuvernatorul BNR, Mugur IsărescU, se

aşteaptă ca în luna noiembrie inflaţia să scadă faţă de luna anterioară şi ca pînă la sfîrşitul anului să atingă nivelul de 45%, obiectivul propus pentru acest an. “Datele preliminare arată că în noiembrie inflaţia nu va fi mai: mare de 2-2,5%", a declarat, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, la Forumul Financiar- Bancar organizat de revista Piaţa Financiară. In luna octombrie, inflaţia a crescut la 3,9% de* la 2,7% în luna septembrie şi de la 0,6% în august. Faţă de decembrie 1997, creşterea preţurilor de consum a fost de 35%. Pentru 1999, prognoza privind rata inflaţiei este de 25%. Isărescu apreciază că acest obiectiv este fezabil, dar numai în condiţiile în care se vor promova măsurile de reformă, începînd cu închiderea întreprinderilor care produc pierderi, cu un deficit bugetar ţinut sub control şi cu o politică salarială care sâ ţină cont de productivitatea muncii.

Clujenii ar putea avea în cîţiva ani

0 staţiune montană la

cele mai înalte standarde

Cin proiect dc milioana da franci aivaţiani

O echipă rom âno-elveţiană a realizat de curînd un proiect deosebit de am biţios care prevede construirea unui centru naţional de turism la cele m ai înalte standarde în zona A rieşen i. P înă în m om entul de faţă s-a întocm it un studiu de fezabilitate şi s-au o b ţin u t a p ro b ă rile n e ce sa re d em arării proiectului. Timpul minim de construcţie luat în calcul este de patru ani, dar depinde în m o d esenţial de g ăsirea u n o r surse de finanţare; .

Costurile totale ale tuturor construcţiilor a u fost ap recia te la 46 m ilioane franci elveţieni. Partea elveţiană, care are deja la dispoziţie fondurile necesare, asigură 85 la sută din finanţare. Pentru obţinerea fondurilor corespunzătoare celor 15 procente care revin părţii române, săptămîna trecută a avut loc la C am era de Com erţ, Industrie şi Agricultură C luj 0 întîlnire cu echipa rom âno-elveţiană care a încercat să atragă agenţi economici d in Cluj în realizarea proiectului. Acesta urm ează a fi dem arat im ediat ce partea rom ână va avea banji necesari. Prim ul pas îl va constitui transform area organizaţiei non- profit existente în prezent într-o societate pe acţiuni, cci care au finanţat proiectul urmînd să primească un număr de acţiuni proporţional cu contribuţia proprie. ,

Staţiunea va putaa găzdui pasta 3 .0 00 de turişti

Comuna Arieşeni se află în Alba la graniţa cu judeţele Cluj, B ihor şi Arad, la o altitudine cuprinsă între 800-1.848 metri. Localiatatea este aşezată pe valea rîului Arieşul M are şi la eâ se poate ajunge din Cluj pe şoseaua naţională numărul 75. Zona vizată de proiect se află puţin m ai la vest de A rieşeni şi cuprinde pasul V ârtop şi cătunele Bubeşti şi Galbena. — .

La Vârtop este plănuit un sat de sine stătător cu o cabană m arcantă, cu hoteluri mici, pensiuni, restaurante, magazine, locuinţe şi case de vacanţă . A cestea vor avea o capacitate totală de 750 de locuri, Deoarece terenul din B ubeşti se foloseşte de către populaţia locală pentru agricultură, urmează ca aici sâ se ia în considerare în principal turism ul de o zi. Pe panta existentă se vor construi unul sau două hoteluri mici şi cîteva case de vacanţă. G albena va deveni centrul sportiv al zonei. A ici se v o r crea posibilităţi de cazare pentru 2.000 de turişti, cuprinzînd: hoteluri, pensiuni, agroturism , locuinţe de vacanţă şi cam ping. Zona plană din centrul lo c a l ită ţ i i u rm e a z ă a fi a m e n a ja tă în exclusivitate pentru activităţi sportive ca: ten is, hipism, m inigolf, baschet, înot etc. La strada de acces către staţiune va fi construit un m are hotel care va putea găzdui congrese cu pînă la 300 de participanţi. în fiecare din aceste localităţi se vor am enaja locuri de parcare. Pe lingă aceste construcţii se vor realiza două linii de teleferic şi m ai m ulte de telescaun, urmînd ca zona de schi să fie mărită an de an. Pentru asigurarea de tarife unitare toate instalaţiile d e transport urm ează a fi exploatate de o singură societate.

Unul din m otivele pentru care a fost aleasă zona Arieşeni este şi microclimatul său unic, care, în ciuda altitudinii destul de reduse, permite menţinerea zăpezii o perioadă de timp destu l de lungă. Staţiunea nu poate să se oprească la funcţionarea în perioada de iamă. N um ai o funcţionare pe to t parcursul anului g a ran tea z ă c en tru l de tu rism eficienţa econom ică necesară. D in acest m otiv s-ar putea amenaja o serie de utilităţi pentru ca în zonă, cei interesaţi sâ poată beneficia de servicii de cură balneară.

Realizarea acestui centru de turism ar putea constitui pentru clujeni o alternativă mai ap rop ia tă la staţiunile m ari din Carpaţii O rientali si M eridionali.

O.C.B.

cB e O Eaaj0bursa de valori bucureşti

3 d e c e m b r i e t 9 9 8

BURSE-FINANTB-BANCI vineri, 4 decembrie f 998 (13)

V N V a r C w n p . V in z . N r . a c t . N r . t r z

U C a t e g o r ia 1 ( 2 0 a o c i e t a t i l

[a l r b e t # A L R O S L A T IN A 2 9 0 0 0 7 5 3 0 0 0 5 3 5 0 0 1 1 8 5 9 1 4 0

 T B B E T #

 R C B E T #

A N T IB IO T IC E IAŞI 1 0 0 0 . 0 - 1 1 3 0 1 1 6 0 2 2 5 9 9 2 6

A R C T IC G Ă IE Ş T I 1 0 0 0 - 1 1 5 9 0 1 6 0 0 3 2 8 8 7 2 8

d a c b e t # A U T O M O B IL E D A C IA P IT E Ş T I 1 0 0 0 5 - 6 8 0 6 9 0 9 5 3 8 9 6 3 5 2

a z o b e t # A Z O M U R E Ş T G .M U R E Ş 1 0 0 0 - 1 3 7 5 3 7 9 4 0 3 7 - 8

T LV # B A N C A T R A N S IL V A N IA C L U J 1 0 0 0 1 4 2 4 0 0 2 4 5 0 4 4 1 9 7 8 2 8 2

NVR# n a v r o m g a l a t i 2 5 0 0 0 - 2 4 0 0 0 4 1 5 0 1 8 0 2 4 1

C H P B E T # C O M P A S IB IU 1 0 0 0 0 8 2 0 8 3 0 5 8 0 0 5

ELN # E L C O N D Z A L A U 1 0 0 0 - 3 8 4 0 8 5 0 2 9 5 6 „-• 5

E U # E L E C T R O A P A R A T A J B U C U R I 1 0 0 0 . - 1 1 1 1 0 1 1 3 0 2 8 3 2 4

EX C# E X C E L E N T B U C U R E Ş T I 1 0 0 0 2 1 0 0 0 1 0 2 0 1 5 7 0 1 3 5

O IL O IL T E R W N A L C O N S T A N T Ă 1 0 0 0 1 . 5 8 0 5 9 0 . 1 2 6 0 2 2 3 3

0 L T B E T # O L T C H tM R M .V A L C E A 1 0 O O 1 5 4 0 9 5 0 - 2 9 6 1 9 1 4

INX# O T E U N O X T A R G O V 1 S T E 2 5 0 0 0 0 4 7 0 0 5 0 0 0 0 0

P C L B E T # P O L IC O L O R B U C U R E Ş T I 1 0 0 0 - e 4 3 5 0 4 4 5 0 2 1 1 1 1 0

Ă S P # ftAFMAMA ASTA* ftOHAHA PiOCSTI 1 0 0 0 -2 6 9 0 7 1 0 1 3 5 7 0 2 7

R BR# R U L M E N T U L B R A Ş O V 1 0 0 0 2 2 8 7 3 0 0 2 7 9 9 4 1 8

S N C B E T Ş A N T IE R U L N A V A L C O N S T A A 2 5 0 0 0 - 2 3 2 0 0 3 2 5 0 - 5 7 8 7

t e r b e t # T E R A P 1 A C L U J -N A P O C A 1 0 0 0 1 5 2 5 0 5 3 5 0 1 3 3 2 - 1 2

TB M # T U R B O M E C A N IC A B U C U R E S ' 2 5 0 0 0 0 2 6 4 0 0 2 8 0 0 0 0 0

T o t a l c a t e g o r ia 1 1 . 6 9 7 . 5 6 9 1 ,0 4 7

A E M # A E M T IM IŞ O A R A 2 9 0 0 0 - 1 1 9 7 0 0 2 0 5 0 0 2 4 1 6

AR S A E R O S T A R B A C A U 2 5 0 0 0 - 1 0 4 0 5 0 4 4 5 0 6 2 0 6

A E R A E R O T E H B U C U R E Ş T I 2 5 0 0 0 - 4 - 7 3 0 0 9 9 0 0 ‘ 4 0 > 1

A L B # A L B A P A M A L B A jU L IA 1 0 0 0 -1 7 7 0 8 2 0 6 3 0 - 3

A L M # A L IM E N T A R A C L U J -N A P O C A 1 0 0 0 1 1 3 0 0 1 3 5 0 5 3 7 6 1 0

A M C # A M C O O T O P E N I 2 5 0 0 0 0 1 0 0 0 0 1 2 0 0 0 1 6 1 . 5

A M P # AIVEP AMERICAN PACKAGtNG TECUCI 1 0 0 0 0 2 7 8 3 0 0 0 0

A M O # A M O N IU S L O B O Z IA 1 0 0 0 3 1 4 3 1 5 0 4 3 1 8 1 6

A M Y A M Y L O N S IB IU 1 0 0 0 6 5 1 0 5 8 0 . 5 0 1 0 • 5

A P C # V A E - A P C A R O M B U Z Ă U 1 0 0 0 1 4 1 9 4 3 0 2 1 3 9 9 1 2

A P S # A P S A B A IA M A R E * 1 0 0 0 0 3 1 9 - 3 2 0 0 0

A R M # A R M A T U R A C L U J -N A P O C A 1 0 0 0 - 1 6 7 0 • 7 0 0 4 9 2 8 5 2 1 0 0

A R T # A R T R O M S L A T IN A 2 5 0 0 0 0 2 0 5 0 2 2 5 0 9 8 5 2

A S V “ ‘ “ # A S T R A V A G O A N E A R A D 2 9 0 0 0 0 0 0

A U R A U R O R A T G F R U M O S IA Ş I 2 5 0 0 0 - 0 1 9 2 0 0 2 3 0 0 0 0 0

A L A # B A N C A A L B IN A B U C U R E Ş T I 1 0 0 0 0 - 1 1 3 0 0 0 1 4 0 0 0 3 5 0 0 - 11

B R C # - BE F5C EN I B U C U R E Ş T I * 1 0 0 0 7 8 1 0 8 9 0 3 0 4 1 2 3 1

B R M # B E R M A S S U C E A V A - 1 0 0 0 - 5 6 5 0 8 9 0 4 5 0 0 6

C H I# COMP HOTELIERA INTERCONTINENTAL 1 0 0 0 0 7 5 0 7 7 0 7 2 2 0 7 5 9

C R B # C A R B ID -F O X T A R N A V E N I 1 0 0 0 • - 8 4 1 0 4 4 3 5 8 9 7 5

C B C # C A R B O C H IM C LU J - N A P O C A 2 5 0 0 0 6 v 9 2 0 0 9 5 0 0 8 9 2

C P L C A R M E T A P L A S T D E V A 2 5 0 0 0 0 1 3 3 0 0 1 6 0 0 0 0 0

C R N # C A R N E A R A D 2 9 0 0 0 1 1 1 6 0 1 3 2 0 5 2 7 6

C A S C A S IR O M T U R D A 1 0 0 0 - 7 1 2 5 1 3 5 7 9 0 8 4

C E R # C E R C O N A R IE Ş U L C A M P 1 A -T 1 0 0 0 - 3 2 8 5 3 0 0 9 7 5 1

C P R # C H IM O P A R B U C U R E Ş T I 2 5 0 0 0 0 1 2 6 0 0 1 3 0 0 0 0 0

C R T C IO R A P I T IM IŞ O A R A 1 0 0 0 - 1 3 9 6 4 1 8 3 4 6 3 • 5

C IP # C IP R O M P L O IE Ş T I 1 0 0 0 - 1 3 6 1 3 8 0 1 6 5 4 . 2

C M B # C M 8 B O C Ş A 2 5 0 0 0 0 0 1 8 8 0 0 0 0

C M F C O M E L F B IS T R IT A 2 5 0 0 0 8 3 0 5 0 3 6 0 0 8 6 3 9

C O N C O N D O R D E V A 2 5 0 0 0 0 2 5 5 0 3 0 5 0 0 0

C O S # C O M B . DE OTELURI SPEC. T AR G O 2 5 0 0 0 0 1 5 0 0 1 6 0 0 0 0

D O R " * # . C O R O B A N T U l* P L O IE Ş T I 3 0 0 0 0 • 1 3 3 0 1 4 0 0E L C # E L E C T R O C E R A M IC A T U R D A 2 5 0 0 0 6 6 6 0 0 7 5 0 0 2 9 5 7

E P N # E M A P IA T R A N E A M Ţ 1 0 0 0 3 7 2 0 7 7 0 _ . 3 3 8 4 5

E N P # C O M P . E N E R G O P E T R O L C A k 2 5 0 0 0 - 4 1 4 2 0 0 1 4 6 0 0 1 1 8 3E R M # E R M A T P L O IE Ş T I 2 5 0 0 0 0 2 2 5 0 2 9 0 0 0 0

E F N # E U R O F IN A N C ES T A R G O V IS T 1 0 0 0 0 8 2 0 9 6 0 2 0 1F A U # F A U R B U C U R E Ş T I 2 5 0 0 0 7 5 0 0 0 0 5 0 8 4F E L # F E L E A C U L C L U J -N A P O C A 1 0 0 0 - 8 4 5 2 4 9 0 1 8 3 8 2F S P # F O R A J S O N D E P L O IE Ş T I 2 5 0 0 0 - 2 2 9 0 0 3 2 0 0 3 9 1F O R # F O R A J S O N D E C R A IO V A 1 0 0 0 1 7 9 0 8 2 0 1 1 2 0 7 5 4 7

F T N # F O R T U N A B U C U R E Ş T I 2 5 0 0 0 1 2 2 1 7 0 0 2 3 0 0 0 3 7 5 5 2 9F R L # F R IA L C O N S T A N T A 2 5 0 0 0 - 1 2 3 4 0 0 0 3 6 9 0 0 2 4 9 > • 1 0G R X # G R IM E X T G .J IU 2 5 0 0 0 - 7 2 1 0 0 2 6 0 0 2 1 1

H D J # H ID R O J E T B R E A Z A 2 5 0 0 0 - 3 2 6 5 0 4 1 0 0 1 5 7 5

H T R H IT R O M V A S L U I 2 5 0 0 0 - 3 6 8 5 0 7 2 0 0 3 2 2 6IA I I.A .I .F .O . Z A L A U 2 5 0 0 0 0 2 5 5 0 2 7 0 0 0 0IM P # IM P A C T B U C U R E Ş T I 1 0 0 0 0 4 3 5 0 4 6 5 0 0 0IM S # J M S A T B U C U R E S T I 1 0 0 0 - 1 5 1 5 0 5 4 0 0 2 1 4 5 9ID A # IN D A G R A R A A R A D 1 0 0 0 0 1 2 2 1 4 0 .0 0S R M IN D U S T R IA S Â R M E I C A M P IA -J 2 5 0 0 0 - 1 1 9 0 0 2 0 0 0 3 9 8 3IN T # IN T E R N A T IO N A L S IN A IA 1 0 0 0 1 - 1 5 8 0 1 7 0 0 3 1 0 3 7 2 5IR S M . P . IR tS B A R L A D 1 0 0 0 0 8 5 0 9 1 0 1 8 3 3 * „ 4M R L # M A R A L A C T B A IA M A R E 1 0 0 0 - 1 4 4 9 0 5 7 0 8 0 1 3M E F # M E F IN S IN A IA 2 5 0 0 0 0 3 5 0 0 4 0 5 0 0 0A L P # M O B IL A A L F A O R A D E A . 1 0 0 0 - 4 • 3 1 0 3 5 0 8 6 8 SM O B # M O B IS S E B E S 2 5 0 0 0 0 3 1 5 0 3 9 5 0 0 0M O L # M O L D O M O B IL A IA Ş I 1 0 0 0 0 1 8 5 1 9 0 3 9 7 9 8M P N # M O P A N T G . M U R E Ş 1 0 0 0 2 1 5 0 0 1 6 0 0 3 9 6 3 1 0M P R M Q P A R IV R Â M N IC U V A L C E A 1 0 0 0 8 6 2 0 6 8 0 8 6 3 4 1 3M P C # M O R Ă R IT P A N IF IC A Ţ IE G A L A 1 0 0 0 -2 1 1 1 0 1 1 8 0 1 6 0 4 1 2 5N V M N A V L O M A R B U C U R E Ş T I 2 5 0 0 0 0 4 5 5 0 0 0 0N V L # N A V O L O L T E N IŢ A 1 0 0 0 - 5 1 9 6 2 1 5 8 0 2 1N E P # N E P T U N C A M P IN A 2 5 0 0 0 0 1 7 6 0 1 9 5 0 0 0N T X N E T E X B IS T R IT A 1 0 0 0 0 6 0 0 6 3 0 4 4 8 7 7N C L # N IC O U N A IA Ş I • 2 5 0 0 0 0 1 8 0 0 2 2 5 0 0 0P A N P A N E G R A N O C LU J - N A P O C A 2 5 0 0 0 -A - 1 8 8 0 0 1 9 7 0 0 3 5 4 1 0P C A ‘ “ P E C O A R A D 1 0 0 0 0 0 0P T o P E T R O L S U B S U P L A C U D E BA 1 0 0 0 4 9 7 0 1 0 2 0 4 6 7 7 0 1 5P T R • P E T R O S P L O IE Ş T I 2 5 0 0 0 0 7 2 5 0 7 3 5 0 7 9 2P P L # P R O D P L A S T B U C U R E S T I 2 5 0 0 0 - 3 .1 5 6 0 0 1 6 9 0 0 2 7 9 6V A C P R O D V IN A L C O C L U J -N A P O C 1 0 0 0 5 1 5 7 0 1 6 3 0 2 2 8 8 1 * 4 5P M B # P R O M E T B E C L E A N 2 5 0 0 0 -1 1 6 5 0 1 7 0 0 8 0 1R A F # R A F O O N E Ş T I 2 5 0 0 0 - 4 5 9 0 0 6 5 0 0 1 9 5 6R O B # R O B IN E T E IN D U S T R IA L E BAC 2 5 0 0 0 - 2 4 0 0 0 4 1 5 0 4 2 9 6S A N S A N E V IT A R A D 1 0 0 0 0 0 1 6 5 0 1 8 0 0 0 - 0S N O Ş A N T IE R U L N A V A L O R Ş O V A 2 5 0 0 0 0 1 2 0 0 0 0 8 1 2S N T # Ş A N T IE R U L N A V A L T U L C E A 2 9 0 0 0 0 2 0 5 0 2 8 0 0 0 0S E M S E M A N A T O A R E A B U C U R E S T 2 5 0 0 0 0 2 0 5 0 2 2 5 0 4 0 1 ,S C D S IC O M E D B U C U R E Ş T I. 1 0 0 0 1 . 1 3 3 0 1 3 5 0 1 1 2 7 3 3 . 1 2 4S D T # S 1D E R T R A N S C A L A R A S 1 1 0 0 0 - 1 3 1 4 3 2 0 1 9 1 0 4S L C * * # S IL C O T U B Z A L A U 2 5 0 0 0 - 3 7 7 5 0 7 9 5 0 5 5 0 1 4S I N # S IN T E R O M C LU J - N A P O C A 2 5 0 0 0 0 4 7 0 0 6 0 0 0 0 0S T Z # S IN T E 2 A O R A D E A 1 0 0 0 -1 • 3 3 0 3 4 0 5 6 6 1 „ 3S R T # Ş IR E T U L P A Ş C A N I 1 0 0 0 - 1 ' 1 1 4 0 1 1 9 0 5 6 0 3S O F # S O F E R T B A C A U 1 0 0 0 0 1 3 0 1 3 7 3 5 1S M S " S O M E S D E J 2 5 0 0 0 0 1 5 5 0 1 6 5 0S T R # S T R A T U S M O B B LAJ 1 0 0 0 - 1 1 7 0 1 7 8 8 3 2 2 4T M R # • T O M IR IS IA Ş I 2 5 0 0 0 0 1 3 0 0 1 5 0 0 0 0T R M # T R E M A G .T U L C E A 2 5 0 0 0 1 6 9 0 0 7 3 0 0 8 0 3 6T R S # T U R IS M T R A N S IL V A N I A C LU J 2 5 0 0 0 -1 2 0 3 0 0 2 1 8 0 0 9 0 0 1 8U C M # U .C .M . R E S IT A 2 9 0 0 0 - 7 2 7 0 0 3 2 0 0 1 1 8 0 8U A M # U A M T O R A D E A 1 0 0 0 9 9 0 0 5 8 0 4 7 0 8 8U P S U P S O M O C N A M U R E Ş 2 5 0 0 0 a 1 9 5 0 2 3 0 0 0 0U T N U T O N O N E Ş T I 2 5 0 0 0 - 5 7 8 0 0 8 1 0 0 • 1 7 1 ' 4U Z T # U Z T E L P L O IE Ş T I 2 5 0 0 0 0 5 2 5 0 6 0 0 0 0 0U Z C U 2 U C P L O IE Ş T I 2 5 0 0 0 0 0 8 0 5 0 0 0V E S V E S S îG H fS O A R A 2 5 0 0 0 2 9 4 0 0 1 0 5 0 0 2 8 1 7V A P V IN A L C O O L P R A H O V A . 1 0 0 0 - 1 0 1 3 9 0 1 4 9 0 2 7 7 8 4 3 5Z H B Z A H A R U L B U Z Ă U 1 0 0 0 3 2 8 5 2 9 9 1 2 0 6 0 1 4Z IM Z IM T U B Z tM N IC E A ‘ 2 5 0 0 0 0 5 3 0 0 0 4 0 1

îo t s le a t e a o n a a l l-a 1 . 1 4 9 .1 4 5 4 7 $T o t a l c a t e g o r ia 1 + II 2 . & 4 6 . 7 1 4 1 .9 2 6

' O t e r ţ a p u b l ic a c te v a n r a r * S C . N a v r o m G a la ţ i S - A . 2 .7 B 2 .G & & 5

O t e r ţ a p u b l ic a d e v a n u r e S . C . R o b i n e t e I n d u s t r ia le B a c a u 4 3 9 . 9 1 7 1T O T A U G E N E R A L 6 . 0 4 9 . 3 3 9

j Informaţiile referitoare Ia Bursa de Valori Bucureşti s i la P ia ţa de valori ! mobiliare RASDAQ provin de la S.C. INTERDEALER CAPITAL INVEST SJt! TeL 433212.

Piaţa mobiliară RASDAQ - 3.12.1998

Soclatăţi din judeţul ClujSIMBOL SOCIETATE COMERCIALA VARIAŢIE NR.

TRANZACŢIVOLUMTOTAL

VALOARETOTALĂ

PREŢ MEDIUINCHDERE

PRECEDENTĂPREŢ MAXM PREŢ MINM

PREŢ'NCHDERE

SANE SANEX-CJ 3.45 27 786290 707537360 900 870 900 860 900 *

TEHP TEHNOFRIG-CJ . -2.17 6 19488 87693000 4500 ; 4600 4900 4000 ' 4900

CART CAKÎIMP£X*CJ 78.58 5 24660 83662500 3393 ■ 1900 3500 1900 3500

NAFA NAPOFARM FARMACEUTICA- CJ

. 0.00 5 11154 26769,600 < 2400 2400 2400 2400 2400

"ETA TEXTILE li\”ALTM<hTfc ■ CLUJ-

-189 4 318. 12480000 39245 40000 40000 35000 l i i l l f

COPC OMNICONSTRUCT - CJ 5.00 5 8219 10356660 1260 1200 1340 ' 1100 «00

hA°P NAPOLACT - CJ 0.40' 10 5619 7049160 1255 1250 ' 1290 12C0 1200

METX ' METEX-CLUJ - CJ 4.01 3 514 5772500 11231 - 11700 11500 11000 11000

GRA” GRUP 4 NSTALATI-CJ -8.09 2 11003 5501500 500 550 ECO 500 500

STLU STICLA LUCSIL-CJ 9.09 1- 1040 4992000 4800 4400 4800 4800 4800

MEOM ' METEXCOM-CJ 3118 3 474 4613500 9733 7200 11000 8200 8200 .

MUCJ MUCART CLUJ-NAPOCA - CJ 20.00 1 -756 3628800 4800 4000 ■ 4800 4800 4800

<CONSTRUCŢII FEROVIARE*.

CJ -9 78 2 395 2851300 7218 8000 7400 7100 m m

INPR INSTITUT PROIECT-CJ 6.52 ’ ■ 3 2033 1992600 980 920 1000 920 ■ 1000

I U I NAPOCA*CJ . 238 3 ' 2488 1604760, 645 630 650 630 630

SAMU SAMUSMEX DEJ-CJ 15.40 4 2741 1582050 577 500 600 5 0 0 6 0 0

VtADEASA- CJ -18.18 1 1478 1330200 900 l l i l i ! l l i c o f i v .ll|9bp@ vi; 900

NACH NAPOCHM - CJ 0.00 3 4044 1294080 320 • 320 320 320 320

RONC ROMCONS-CJ 3 27 5 ■ 414 1111400 2685 2600 3600 2600 2700

SOBA SOMES BALASTERE-CJ 9.09 2 1518 910800 600 550 600 600 600

ECOF ECOSOFT-CJ 0.00 1 206 798000 l | | 3 l^ l | | 3000 ;' ^ :$006j^:' 3000

- TCIG TCI CONTRACTOR GENERAL CJ

0.00 3 276 . 745200 2700 2700 2700 2700 2700

ROUC 0.00 1 3836 | | 288|[jl :l ! ! l ţ 9 o W | 190 190

IRNA IRIS CLUJ NAPOCA-CJ 8.82 3 1120 621160 555 ' 510 600 500 520

CERC CEROC-CJ- H ® : 1 39 IsoTbOol 13000. l l ' jM O p K 1x13000’::; 7: 13000’

ABRZ - ABRAZIVUL-CJ- 0.00 1 792 475200 600 600 ' 600 ■600 600

ARZ : AGROSERVICE MIHAIll^ tV im -A z O L tc ;B P

i p t 1 1706 170600 .100 0 100 ■ 100 100

SERJ SERVAGROMEC CLUJ-CJ 0.00 ’ 1 39 120900 3100 3100 3100 3100 3100

STRD STICLATURDA-CJ -7.41 1 39 97500 2500 2700 2500 2500 2500

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci

cu activitate în judeţul Cluj, la depozitele în'lei

— p e r s o a n e f i z i c e - %

Banca la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

BCR 10 45 46 47 48 49BANCOREX 10 ■ ' 50 46 47 46 42

BRD* 10 50 52 53 54 55

CO > 10 50 .52 53 53 54Banc Post* 10 36 37 38 - • 40Ion Ţiriac* 10 50 51 54 57 58

BANKCOOP* 10 47 . 48 .4 8 49 39Bucureşti 8 42 • - -

Transilvania 10 46 47 45 40 38Românească 10 47 46 46 46 46

CEC 12 • • - - 35Albina 12 60 60 40 35 30B.I.R. 10 . 43 47 49 50 51

Napoca 14 55 57 51 - 50

p e r s o a n e j u r i d i c e - %

Banca la vedere 1 tună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

BCR 10 45 46 47 48 49BANCOREX 10 50 46 47 46 42

BRD* 10 50 52 53 54 ; 55BA* 10 44 45 46 47 48

Banc Post* 10 34 35 36 - 38Ion Ţlriac* 10 47 51 52 53 54

BANKCOOP* 10 50 51 54 57 58Bucureşti 8 42 - - - -

Transilvania 10 39 41 39 37 34Românească 10 49 50 51 51. 51

CEC 12 - - - - .35Albina 12 60 60 40 35 30B.I.R. 10 43 47 49 50 51

Napoca • 14 55 57 51 - 50

* dobînda se capitalizează ** cu plata dobînzii la expirare Notă: Modificarea dobînzilor se comunică prin fax redacţiei pînă la ora 12.

Cursuri pe piaţa valutară anunţate de BNR în dala de 3.12.1998DENUMIREA VALUTEI CURSUL IN LEI

SIIILING AUSTRIA 867,00DOLAR AUSTRALIA 6365,00FRANC BELGIA 196,00DOLAR CAţVADA 66.14,00ERANC ELVEŢIA 7476,00MARCA GEftMANA . - 6102,00COROANA DANEMARCA 1609,00ff.Setas SPANIA 71,68MARCA FINLANDEZA 2007,00FRANC FRANŢA 1820,00LIRA STERLINA 17004,00LIRA ITALIA 6,16YEN JAPONIA 86,12GULDEN OLANDA 5515,00COROANE NORVEGIA' 137 5,00ESCUDOS PORTUGHEZ 59,49COROANE SUEDIA 1265,00DOLAR SUA 10197,00ECU 11971,00DST ' 14190,001 fi AUR (preţ tn Iei) 96041,00

Cursuri la casele de schimb valutar din Cluj-Napoca în data de 3.12.1998

V A L U T A C U M P Ă R A R E V ÎN Z A R E

$ S U A 1 0 .2 5 0 1 0 .5 0 0

D M 6 .0 8 0 6 .1 8 0

14) vineri, 4 decembrie 1998 PAGINA CU TINERI adevărulde Cfluj

' 1 i S j r d e s p r e

De regulă părinţii sînt aceia care îşi spun “păsurile” despre copii şi tot ei sînt cei care îşi “declară” aşteptările de la aceştia. La Şcoala nr. 7 din cartierul Dîmbul Rotund lucrurile s-au petrecut însă un pic altfel.. Avîndu-i ca- invitaţi pe colegii lor de la Şcoala nr. 28, membrii ai Cercului “Salvaor” şi pe cei de la Liceul “Terapia”

care frecventează Şcoala adolescenţilor, în prezenţa părinţilor, profesorilor şi a unor lectori ai Şcolii familiei, elevii au dezbătut o temă pe cît de serioasă, pe atît de actuală: “Ce aşteptăm noi, copiii, de la părinţi” .

O lecţie pentru părinţi şi pentru profesori? Poate, prin modestia şi simplitatea

M M N N M i

%

! ! ! t ®»i

j j j j

» +

^ • ţ.

. — ..... .

pretenţiilor "copiilor. Iată doar cîteva exemple::

“Sâ ne iubiţi. Dragostea voastră părintească este cea care dă sens existenţei noastre, ne înseninează viaţa, ne încurajează, ne face fericiţi şi profund ataşaţi de voi. De asemenea, să aveţi mai multă încredere în noi” . (Anca B., Şcoala 28)

“ Sâ fiţi deschişi faţă de noi. Sâ ne spuneţi cu promptitudine cînd greşim, dacă facem ceva ce nu este bine sau dacă mergem prea departe în anumite privinţe. Să nu vă despărţiţi, să nu ne lăsaţi pe seama unui singur părinte pentru câ am suferi tare mult” . (Gina R., Şcoala 28),

“Am dori sâ vă faceţi mai

mult timp pentru noi. Să fiţi mai mult timp în prezenţa noastră, lîngă noi, pentru noi. Să fiţi mai apropiaţi de noi. (Daniela C., Şcoala 28)

“Să aveţi mai mulţă răbdare cu noi, să ne ascultaţi gîndurile, păsurile, să ne luaţi în seamă preocupările; dorinţele.” (Cristina P., Şcoala 28). “Am dori ca voi, dragi părinţi,

sâ vă iubiţi cu adevărat. Sîntem fericiţi cînd vedem câ nu vă înstrăinaţi unul.de altul, câ vă apreciaţi şi vă respectaţi” . (Magdalena T., Liceul ‘Terapia”)

Gmduri.în prag de iarnă...

(M.T.)

1 T i n e r i s i M s f i l« 9 9 |

|şj Perioada prin carc trecem toţi, fie tineri, adulţi sau bâtrîni, | t nu este una dintre cele mai fericite. Pentru cci mai mulţi dintre | i noi, am putea spune câ c chiar “albastră” . Cci mai fără speranţă 1 î; sînt însă tinerii, unii într-atît dc lucizi îneît să-şi dea scama câ |

viitorul lor este incert. Am stat dc vorbă cu cîţiva tineri clujeni | € despre viaţă, dragoste, distracţii. Credeam că am sâ mă j | contaminez cu optimism, speranţă, veselie... Concluziile însă | | mi-aii dovedit câ nu c deloc aşa. Pc lîngă neajunsurile şi \ p necazurile vîrstci (problematice) pc carc o au, tinerii trebuie să | ji facă faţă dc pc acum unei jungle cu adevărat sălbatice. j Iţ Sara V. îmi povesteşte că c foarte singură, câ la cci 17 ani I I? ai săi sc simte ca o bâtrînâ. “Ncavînd bani, nu-mi rămîne mare 1 1 lucru dc făcut. Stau acasă şi mă uit la televizor, mai citesc, ş

ascult muzică. Cel mai rău c câ mă simt complexată dc acnee, j ;i am încercat tot felul dc reţete naturiste, dar degeaba. Ştiu câ \ p există un medicament eficace, dar costă mult Odată am cîştigat j $ un concurs la radio. Am răspuns corect la o întrebare legată dc ] | istoric. Premiul era o invitaţie la o discotecă, pentru două j p persoane. în loc să mă bucur, mi-a venit să plîng. Efectiv nu i | aveam cu cine sâ merg... “ . j| Alina B., 16 ani, c o fată foarte drăguţă. Arc corp de manechin j i şi o faţă lbartc frumoasă. Şi ca c tristă. îşi dă seama că arată j | bine şi ar vrea să aibă o hăinuţă mai deosebită, să fie la modă. j p Din păcate, mama ei c şomeră şi abia au dc mîncare în fiecare 1 | zi. Totuşi, c îmbrăcată decent, curat, cu gust. La mintea ei de | acum sc gîndeşte câ poate o să întî In casca un bărbat matur, cu | bani, carc să o ajute să se simtă şi ca “onj” . E singura posibilitate I carc o vede. Deja i s-a propus să meargă în vacanţă în Ungaria, | să lucreze într-un bar dc noapte. Spune câ e greu să rezişti | tentaţiilor cînd ştii câ tu, printr-o conjunctură nefericită a p destinului, nu ai nici o şansă dc una singură. O observ curii | soarbe din suc, gînditoare. îi doresc să aibă mult noroc.I Silviu F. e în ultimul an de liceu. îi place să meargă la |1 chefuri, să şc distreze, să se plimbe cu maşina. Situaţia lui 1 financiară este bună, spre deosebire de alţi colegi de-ai lu i.: | Problema c că oamenii de lîngă el îl dezamăgesc. îşi caută j | prieteni printre cunoscuţi, dar de fiecare dată iluziile îi sînt < | spulberate. E nefericit câ n-are cu cine discuta despre viaţă, că | | pînâ la urmă toţi vorbesc de bani, de afaceri, despre cum să j | reuşească, trccînd peste orice. Fetele cu care discută nu âu j | aceleaşi preocupări ca şi el, nu le place natura. Silviu crede că 1 I lumea s-a stricat şi are gînduri sumbre despre viitor. Ar vrea j | sâ emigreze în Canada sau în State. lf Adela T., 23 de ani, trăieşte cea mai neagră perioadă din I viaţa ei, care niciodată n-a fost uşoară. Acum patru ani i-a , | murit tatăl, carc era alcoolic. A terminat liceul. N-a reuşit la j | facultate şi a dat, pînâ acum, de mai multe ori. S-a angajat anul j | trecut la o firmă italiană, ca secretară. Cîştigul nu era mare, dar j | măcar nu stătea acasă... Tot anul trecut, mama ei j | s-a îmbolnăvit de leucemie. Mama era singurul său sprijin, tot j | ce i-a mai rămas. S-a dus şi aceasta, cînd avea mai multă j | nevoie de ca. în perioada aceea, la firma unde lucra, a ieşit un j | minus marc în gestiune. Fără sâ fie vinovată, Adela a trebuit j | să plătească un procent din pagubă. Ca şi cînd n-ar f i fost j | de-ajuns, a fost dată afară. Acum se află într-o criză depresivă j | cumplită. Cine să o ajute, în lumea asta rea şi crudă? Cel mai \ f trist e câ sc apropie sărbătorile, iar Adela c singură...

T ineri şi trişti poate părea un paradox. C ă nu e aşa, se poate j I convinge oricine stă de vorbă cu ei, o ric ine vrea şi are resurse j 1 sâ-i înţeleagă... - • jS Corina GĂMAN i

AMERICANII SE INTERESEAZĂ DE FOLCLORUL SOMESEAN

în u ltim ii ani, tot m ai m ulţi sp e c ia liş t i de peste Ocean se interesează- de fo lc lo ru l de pe valea Someşului M ic . M a i ales. ob ice iurile , datinile şi tradiţiile artei populare se află în atenţia ce rce tă to r ilo r de fo lc lo r d in Statele Unite ale Am eric ii. Chiar şi oraşul Gherla se bucură de “ a ten ţ ia ” unor ce rce tă to r i americani.

L a recentul Festival-concurs interjudeţean “T rio transilvan, trio instrumental” s-a aflat în urbea de pe Someş dr. C o lin Q u ig le y , cercetător d in Lo s Angcles, un- mare admirator al m uzicii populare româneşti. E l se află a doua oară la acest festival tradiţional, pe carc l-a îndrăgit

foarte mult, şi de unde nu s-a în to rs acasă cu m îna g o a lă . ’ S p e c ia lis tu l am erican a în reg istra t e v o lu ţ iile tuturor formaţiunilor participante. în sală a cîntat împreună cu publicul sau cu interpretul de pe scenă. A f ilm a t frum useţea p o rtu lu i popular şi a apreciat în mod deosebit originalitatea p iese lor interpretate de instrum entiştii participanţi la festivalul gherlean.

în acest an, tot la Los Angeles a fost lansată şi caseta cunoscutei interprete de muzică populară, originară de pe plaiurile gherlene, M arine la Zegreanu-Istici, o nouă dovadă a aprecierilor de care se bucură fo lc lo ru l transilvan în SU A . SZ. Cs.

SPECTACOLUL SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ, ÎN FAZA DE PROIECT

Elevii şi profesorii de la Palatul Copiilor Cluj-Napoca sînt deja în .febra pregătirilor pentru Spectacolul sărbătorilor de iamâ ce va avea loc în 19 decembrie, ora 11, la Casa de Cultură a Studenţilor. Spectacolul va cuprinde momente de muzică uşoară, dans modem, dans de societate, gimnastică ritmică, jazz, colinzi şi obiceiuri de iamă, protagonişti fiind, se înţelege, membrii cercurilor acestei instituţii. în paralel va fi organizată şi o expoziţie de artă plastică şi fotografică. De asemenea, va fi şi o tombolă cu multe, multe premii, iar Moş Crăciun va veni special pentru a-i premia şi el pe elevii care s-au clasat, în acest an, pe primele trei locuri la concursurile naţionale şi internaţionale. Spectacolul va fi organizat, în colaborare cu organizaţia World Vision. - , -

M.TRIPON

«el

Vă anunţam săptămînâ trecută că, pentm perioada 4-13 decembrie, Vitrina Felix Media, Radio, Cluj şi Expo Transilvania vă pregătesc o serie de evenimente forte’ înscrise -într-o “Lume a lui Piticot”, la Expo Transilvania, în paralel cu Tîrgul cadourilor de iamâ. Concerte susţinute de grupuri de amatori şi concerte ale unor cîntăreţi consacraţi şi grupuri consacrate din România, teatru de păpuşi, jocuri şi concursuri, seri de discotecă, toate acestea pe parcursul a 10 zile care se anunţă de pe acum a fi de neuitat!

Ca sâ fiţi pregătiţi pentm ce vă aşteaptă, iată cam care ar fi elementele unei zile de distracţie în “Lumea lui Piticot”: ora 12 - deschiderea parcului de distracţii (asigurat de Circul Helios din Bucureşti); orele 12-17 - diverse jocuri şi concursuri; orele 17-18 - manifestări ale unor trupe de amatori; orele 18-20 - concerte ale unor tmpe Sau cîntăreţi consacraţi; orele 20-22 - discotecă în aer liber (lâ carc, spun organizatorii, sînt invitaţi toţi participanţii, de la copii pînă la bunici!) ...

Concret, pe zile, programul manifestărilor în aer liber arată astfel: .. . . . .

• v ineri,'4 decembrie: ora 17 - dans modern, contemporan, de societate, gimnastică ritmică (Palatul Copiilor Cluj-Napoca); ora 18 - spectacolul RO-MANIA;-

• sîmbătă, 5 decembrie: ora 17 - Ansamblul “Doina” al Palatului Copiilor; ora 18 - spectacol Silvia Dumitrescu;

• duminică, 6 decembrie: ora 17 - Junior VIP (colinzi); ora 18 - spectacol Ducu Bertzi şi Florin Săsărman, lansare CD Maria Gheorghiu;-

• luni, 7 decembrie: ora 17 - Teatrul de păpuşi PUCK; ora 18 - spectacol Gmpul studenţesc HOP ŞI NOI;

• marţi, 8 decembrie: ora 17 - Şcoala Waldorf; ora 18- spectacol “Mărţişorul”; '

• miercuri, 9 decembrie: ora 17 - Teatral de păpuşi ŢUP; ora 18 - spectacol Grupul studenţesc HOP ŞI NOI;. • joi, 10 decembrie: ora 17 - Şcoala Waldorf; ora 18 -

carnaval;• vineri, 11 decembrie: ora 17 - muzică uşoară şi jazz cu

fonnaţii ale Palatului Copiilor; ora 18 - spectacol Adrian Enache; , ■ - _ .

• sîmbătă, 12 decembrie: ora 17 - Grupul de copii “Oi oi Poc”; ora 18 - spectacol TALISMAN;

• duminică, 13 decembrie: ora 18 - Formaţia CYBERNETICA. ■ - ’

La toate acestea se adaugă şi manifestările care vor avea loc în interiorul pavilionului, astfel: vineri, 4 decembrie: ora 17,30 - program artistic; sîmbătă, 5 decembrie: între orele 12-20 - concurs de desene “Ce aştepţi de la Moş Nicolae?”, pentm copii dc 4-7 ani (premierea - duminică, 6 decembrie, orele 13); orele 16-17 - Ansamblul de majorete al Palatului Copiilor; duminică, 6 decembrie: orele 12-14- Minitop Piticot (participanţi - copii dc 3-7 ani); orele 14-15 - parada de modă “EOS” ; orele 16-17,30 - carnaval (participanţi - copii de 4-10 ani); luni, 7 decembrie: ora 12- program artistic susţinut de elevii Şcolii de Muzică (corul Junior VIP); ora 14 - Cvintet alamă (Şcoala de Muzică); ora 15 - paradă de modă (Agenţia de manechine Ana Models); marţi, 8 decembrie - ora 13 - Cvartet coarde (Şcoala de Muzică); ora 13,20 - solist instrumentist (Şcoala dc Muzică); ora 15 - dans modem (Palatul Copiilor); miercuri, 9 decembrie: - ora 14 - paradă de modă “RODNA”; ora 16 - Orchestra DIXIE a Casei Armatei; joi,10 decembrie:, ora 13 - program susţinut de elevii Şcolii “Horea”; ora 16 - concert de colinzi (Palatul Copiilor); vineri,11 decembrie: orele 12-15 - colectarea desenelor “Vine vacanţa” (participanţi - copii de 5-10 ani); ora 16 - concert de colinzi (Palatul Copiilor); sîmbătă, 12 decembrie: ura 13 - premierea desenelor “Vine vacanţa”; ora 14 - program susţinut de elevii de la Şcoala “Horea”; duminică, 13 decembrie: ora 16 - serbări ale grădiniţelor.

în rest, tombole în fiecare scară, surprize, cadouri... Da’, mai bine mergeţi acolo şi vedeţi! ; (M.T.)

“ZILELEMUNTELUI”

Casa de Cultură a Studenţilor, Clubul Geografic “ George Vâlsan” şi Clubul de Turism Montan “Ochiul Muntelui” organizează, în perioada 4-5 decembrie, concursul fotografic “Zilele muntelui”. Manifestarea va avea loc la Casa de Cultură a Studenţilor, după următorul program: vineri, 4 decembrie: ora 12 - deschiderea festivă a" manifestărilor; deschiderea expoziţiei-concurs de fotografii; ora 15 - proiecţii-concurs de diapozitive (diason); ora 20 - spectacol de muzică folk; sîmbătă, 5 decembrie: orele 9-14 - expoziţie de fotografii; ora 11 - festivitatea de premiere; ora 12 - conferinţă de presă.

\ (M.T.)

/Reviste şcolare)-

o q t m i m m s

Dc fiecare dată, apariţia revistei Liceului Teoretic “Petru Maior” Gherla, “OGLINZI PARALELE”, constituie un eveniment în viaţa cotidiană a acestei şcoli cu vechi tradiţii în învăţămîntul clujean. Nu s-a întîmplat altfel nici în cazul celui de al doilea număr apărat în acest an, ieşit de sub tipar la începutul lunii decembrie. Cadrele didactice, elevii, ceilalţi cititori au ocazia de a lectura o revistă de.bună calitate, redactată de buni profesionişti şi apărată într-o prezentare grafică de înaltă ţinută. Şi, ce este mai important, micii jurnalişti gherleni au lucrat singuri, fără sfaturi şi îndrumări ale profesorilor, lucru ce se şi vede în paginile revistei, autorii materialelor avînd... mînâ liberă.

Cuprinsul revistei este bogat şi variat. Adică, pe gustul cititorilor 13(1), articole pline de fantezie, originalitate şi...- realitate juvenilă

V _ __________________ !____________ :----------- — -

contribuie Ia reuşita numărului 2 al “Oglinzilor paralele”, o adevărată oglindă a preocupărilor jurnalistice ale elevilor de la “Petra Maior”, o şcoală, unde proza, poezia, muzica modernă, umoral şi rebusul se află la ele acasă. Şi cu asta am şi înşirat tematica revistei apărută zilele trecute. Nu lipseşte nici critica literară (In memoriam George Bacovia), după cum se acordă atenţia cuvenită şi sfaturilor practice (Cum să învingi timiditatea). , : -

La reuşita acestui număr au contribuit elevii Zoica Ghiţan (cls. a Xll-a C), Stăncuţa Todea (XII C), Ramona Moldpvan (XII C), Râul Mâluţan (XII A), Timea Lenard (XIE), Izabclla Senaşi (XIE), ca să amintim doar numele celor mai activi redactori ai revistei, a cărei apariţie o salutăm cu multă plăcere.

SZEKELY Csaba

Ad ev ă r u ld e C l u i — _ E V E N I M E N T vineri, 4 decembrie 1998 (15)

"Cultivatorul" de canabisIeri a avut loc prima înfăţişare în procesul cetăţeanului olandez Dc Bruj

Arie Jacob, acuzat de trafic dc stupefiante. La începutul acestei toamne, o echipă specială a Poliţiei Cluj l-a prins şi arestat pe De Bruj, la domiciliul său ( dintr-un sat din Harghita. Aici, olandezul cultiva canabis, cu intenţia de a-1 comercializa în România. Olandezul a fost trimis în Penitenciarul Gherla. Ieri instanţa a amînat procesul, din cauza lipsei interpretului dc limba olandeză. Dc Bruj nu ştie vreo limbă dc circulaţie internaţională, motiv pentru care este necesară prezenţa în instanţă a unui traducător autorizat. Următoarea înfăţişare va fi în 7 ianuarie 1999. . : . .

10 ani şi opt luni închisoare pentru incest

Ieri, la Curtea de Apel, s-a judecat recursul unui bărbat din Baia-Mare, autor al infracţiunii de incest. M.G. a cerut Curţii reducerea pedepsei pentru incest, de 10 ani şi opt luni, pedeapsă dată de Tribunalul din Baia-Mare. Instanţa a respins cererea. M.G. şi-a violat în mod repetat fiicele (în vîrstă de 13 şi 11 ani), la începutul acestui an. Incestul s-a întîmplat pe fondul consumului de alcool şi al neînţelegerilor din familie, după cum a încercat să-si motiveze M.G. reprobabilele fapte.'

Corina GAMAN

P e c n u t i e o n o a r e• Ieri, la Curtea de Apel Cluj, un condamnat la 14 am închisoare

cerca instanţei întreruperea executării pedepsei pe motiv câ mama lui este grav bolnavă şi arc nevoie de sprijin. Condamnatul, însă, a introdus cererea la instanţă cu o întîrziere de aproape o lună. Întîrzicrea era motivată de împrejurarea cel puţin bizară că omul nu ştia în ce lună se află...* Doi tineri în zeghe, erau nemulţumiţi de pedeapsa aplicată, şi anume de 3 ani şi 5 luni, pentru că au făcut şmecherii cu ceva bănet ("punerea în circulaţie de valori falsificate - c.pen.) şi pe deasupra au mai şi prostit un bâtrîn agricultor din Zalău. Ei au cumpărat marfă de la un bâtrînel şi acesta a fost plătit cu nişte hîrtiuţe ce imitau bancnotele de lo.ooo. Unul dintre tineri a declarat în instanţă: „regret fapta săvîrşită!” (ce uşor e de spus!) • Un judecător de Ia Tribunalul Cluj, şi-a cam pierdut cumpătul, ieri, în timp ce audia un martor. El a ridicat glasul la bietul om care abia răspundea la întrebările puse. Adevărul este că mărturia mincinoasă nu presupune exclusiv minciună, ci şi ascunderea adevărului prin tăcere, de exemplu.

Sara DOROMNEA

■ ■■Dispariţii misterioase• Părăsirea comunităţii de către unele persoane a devenit un

fenomen care ne îngrijorează. în România peste 10.000 de persoane s-au volatilizat pur şi simplu de la domiciliu numai in acest an, fiind căutaţi de Poliţie sau rude apropiate. Copii, femei, bătrîni şi... bolnavi psihici dispar în mod misterios • Unii sînt găsip, departe de casă, sau chiar în... străinătate • Alpi sînt găsiţi morţi, în împrejurări de multe ori neelucidate. • Pe această temă, “dispariţii misterioase”, am realizat acest sondaj de opinii • Şi iată ce a ieşit:

• Gabor K., 45 ani, patron:ţ “Din nefericire, am trecut şi eu

printr-o situaţie de acest gen, cînd mi-a dispărut băiatul. Am fost la Poliţie, l-am căutat prin tot oraşul, am inspectat toate colţurile umtese ascund copiii străzi. Nimic! în două sâptâmîni

. am ajuns în pragul nebuniei. Am mers pe-la tot felul de ghicitori şi vraci. N-o să mă credeţi! Dar tocmai o pirandă care’mi-a dat în cărţi, m-a îndemnat sâ-l caut taman la Baia Mare. L-am găsit într-un centru de reeducare de-acolo. Slab şi nenorocit, parcă nici nu era el!

• An ton G., 33 ani, inginer: “interesant ce-mi spuneţi, despre dispariţia unor persoane fără urmă. Urmăresc atent acest fenomen, carc a luat amploare. Unii oameni se fac nevăzuţi cînd au sâvîrşit infracţiuni. Atunci dispar..., fiind daţi în urmărire generală, pe ţară sau prin Interpol. Unii sînt identificaţi după ani de zile şi răspund penal pentm faptele lor. Multe femei sau' fete tinere cutreieră Occidentul, devenind prostituate, cu voia lor sau silite de “peşti” sâ se vîndă pentru un pumn de dolari. Apoi apar “pocăite”, la familiile lor...”.

• Ovidiu F.j 23 ani, student: “E drept câ parcă dispar mai mulţi în ultima vreme! Poate câ sînt “stimulaţi” de Dosarele X, ştiţi dv., cu Scully şi Mulder. Vecinul meu, nenea Ticu, şi-a găsit nepoţii pe la miezul nopţii în beci, căutînd extraterestrii...”

• Zenovia H., asistentă socială: “Bolnavii psihici- şi bătrînii senili dispar din spitale şi hoinăresc prin diferite locuri. De obicei sînt găsiţi în cîteva zile şi sînt aduşi din nou la spital. în. acest an, doi bolnavi au dispărut fară urmă. Unul a fost găsit spînzurat şi unul înecat în apele Someşului.”

Mihai D., 26 ani, muncitor: “Citesc ziarele şi constat câ o mulţime de jrersoane sînt date dispărute. Iri urmă cu ceva vreme, asemenea evenimente erau mult mai rare. Oamenii sînt tot mai debusolaţi. Viaţa e din ce în cc mai grea şi unii ajung la gesturi extremei Acum patru ani, o vecină în vîrstă a dispărut de acasă şi nu a mai văzut-o nimeni de atunci. Tin minte câ rudele ei

nici nu s-au obosit prea mult să o caute... Copiii păreau chiar fericiţi câ au scăpat de ea. Nu pot» să-mi imaginez ce s-a întîmplat cu biata femeie.”

Veronica R., 62 ani, pensionară: “Poate măîămureşti dumneata de ce dispar aşa uşor copiii şi bătrînii. Citesc zilnic despre tot mai multe cazuri de violuri şi pedofilie, urmate de crime bestiale. Oare pe noi oamenii în vîrstă cine ne mai apără?”

Zsigmond L., 35 ani, om de afaceri: “ Să vă spun drept, nevastă-mea a dispărut de acasă în mai multe rînduri. îi vine ei, aşa, cîte un dor de ducă... Ce-i drept, e cam influenţahilâ. Cînd vede un Banderas ori De Niro, nu poate să reziste. în ultima vreme a cam luat-o pe ulei, că ultimul cu care â fugiţ avea o figură dubioasă... Ce pot sâ-i fac? O iau la “scărmănat” şi-atît. Nu pot să-i trag un picior în c... copiii ţin la ea prea mult.”

• Vlad N., 45 ani, şofer: “Dispariţiile celor dragi sînt dureroase. Am trăit şi eu o asemenea dramă. Băiatul meu, Viorel, la 21 de ani, a plecat ilegal la'muncă în Italia, nu ne-a dar nici o veste decît după aproape un an. A fost dat în urmărire .generală. Dar,., degeaba!”

Luiza V., 25 ani, casieră: “Nu sînt singura la câre îi dispare bărbatul de-acasă în zi de salariu. Nici nu mă îngrijorez mai nou. Ştiu că- tot fară bani vine şi, cîteodată, chiar bătut. Vine şi se plînge că l-a bătut în pasajul din Piaţa Gării. Parcă pe mine mă interesează că a fost bătut sau şi-a băut bani!

Alexandru M., 70 ani, pensionar: “Pe mine, personal, nu niâ interesează poveştile astea cu dispăruţi! Sînt tot felul de indivizi fără căpâtîi, mulţi borfaşi, vîntură-lume şi chiar criminali. Un vagabond din ăsta a încercat să-mi fure banii ziua în amiaza mare, cînd stăteam la rînd sâ cumpăr pîine.

Cred câ era beat sau, mai ştii, poate chiar drogat!? Că avea o figură... Şi ce bine-i semăna mutra cu acelora pe care-i dau ăştia la rubrica lor cu dispăruţi!”

R. BINDEA B. ZAGORE

Prison Fellowship RomaniaMISIUNE CREŞTINĂ PENTRU ÎNCHISORI

Centru ereştin pentru eopiiUnul dintre cele mai îndrăzneţe proiecte ale Prison Fellowship

Romania este înfiinţarea Ia Nădâşel a unui Centru Creştin pentru copiii expuşi infracţionalitâţii (copii cu unul dintre părinţi aflaţi în detenţie şi cei care provin dintr-un mediu familial conflictual). Acest centru se doreşte a fi o alternativă viabilă la măsura instituţionalizârii, fiind conceput sub formă unui centru rezidenţial) cu trei funcţii principale: prevenţie, dezvoltare şi suport. Accentul va fi pus pe or asistenţă individualizată, în acord cu nevoile fiecărui copil, ţinînd cont de carenţele mediului familial din carc provine.

Prin înfiinţarea acestui centru dc ocrotire socială se doreşte prevenirea şi reducerea infracţionalitâţii în rîndul-acestor copii,

, ofcrindu-lc totodată un mediu adecvat formării lor armonioase. Dc asemenea, va fi urmărită reconcilierea relaţiei lor du părinţii şi pregătirea pentru o reintegrare sănătoasă în familie şi societate.

în prima fază, la Centrul Creştin pentru copiii expuşi infracţionalitâţii dc la Nâdăşcl vor fi cazaţi 20 dc minori între 7-14 ani din zona Clujului cu unul dintre părinţi aflaţi în detenţie si care' sînt lipsiţi de orice formă dc ocrotire. Selecţia acestor copii sc face cu ajutorul studenţilor practicanţi ai Facultăţii dc Asistenţă Socială din cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai".

SZ. Cs.

HONG KONG: E L IT E LE ANGAJEAZA S O LD A ŢIGUDKHA PE POST DE GĂRZI DE CORP

International Herald Tribune

Cînd magnaţii din Hong Kong coboară din Rolls Royce-urile lor, ei sînt imediat înconjuraţi de gărzi de coip, puţine la număr, , dar cu ; o _ înfăţişare înspâimîntătoare. Aceştia sînt soldaţii Gurkha şi, deşi provin din regiunile muntoase ale Nepalului, ei sînt adînc înrădăcinaţi în istoria Hong Kong-ului. Timp de o jumătate de secol, soldaţii Gurkha au servit în armata britanică din Hong Kong, cîştigîndu-şi renumele de luptători pricepuţi. Dar cînd, anul trecut; Marea Britanie a retrocedat Chinei provincia Hong Kong, soldaţii Gurkha s-au văzut în situaţia de a nu mai avea de lucru, devenind relicve coloniale la fel de pasibile de “pensionare”, ca şi pălăriile cu pene de struţ pe care îe purtau vechii guvernatori ai Hong Kong-ului. -

Acum, după două răpiri spectaculoase în rîndul magnaţilor locali, soldaţii Gurkha au apărut ca protectori ai bogătaşilor înspâimîntaţi ai Hong Kong-ului. Temîndu-se de un nou val de răpiri după modelul celor două care au avut; loc, oamenii de afaceri angajează cu zecile soldaţi Gurkha pentru a-i proteja, pe ei şi familiile lor. Stephen Vickers, fost comandant al Biroului de Informaţii Penale al Poliţiei din Hong Kong,. afirmă că s-a ocupat de 28 de cazuri de răpire în aproape 20 de ani de activitate.

Ca mai toate lucrurile în Hong Kong, securitatea personală a căpătat dimensiunile unei adevărate afaceri, Cu o ierarhie bine conturată de produse şi servicii. într-o lume a camerelor video de supraveghere, a limuzinelor blindate şU a “gorilelor” îmbrâcare cu veste antiglonţ, a avea propriul soldat

„ Gurkha reprezintă simbolul suprem al statutului social. Soldaţii Gurkha nu pot fi

. angajaţi în schimbul unor sume modice. Un bodyguard cu pregătire militară cîştigâ aproape 40.000 de dolari pe an. Poate că această sumă nu pare prea mare, însă magnaţii terorizaţi angajează în mod curent cîte trei gărzi de corp pentru fiecare membru al familiei, ceea ce înseamnă că pentru o familie formată din patru persoane, cifra se, ridică la

- 480.000 de dolari, şi asta fară a mai lua în calcul maşina bilndată marca BMW. Cererea pentru soldaţii Gurkha a crescut în ultimii doi ani din motive-cît se poate de serioase: dat fiind faptul că frontiera dintre Hong Kong şi restul Chinei a devenit mai “ flexibilă” , gangsterii care operează de ambele părţi ale graniţei au devenit din ce în ce mai îndrăzneţi în acţiunile lor, care vizează oamenii bogaţi din Hong Kong. Vulnerabilitatea magnaţilor a căpătat o notă dramatică în cazul lui Cheung Tze-keung, de 44 de ani, un bărbat din Hong Kong care este judecat în oraşul chinez Guangzhou pentru că ar fi răpit

membri aparţinînd a două familii influente din Hong Kong, extoreînd peste 200 dc milioane de. dolari ca răscumpărare.

După răpirea lui Victor Li, băiatul cel mai marc al magnatului Li Ka-shing, Cheung a declarat că a negociat valoarea răscumpărării la 133 dc milioane de dolari cu tatăl victimei. în cazul celeilalte răpiri, a miliardarului Walter Kwok, negocierile au durat mai mult deoarece fraţii Iui Kwok s-au tocmit cu privire Ia condiţiile răscumpărării, nefiind dispuşi sâ ofere decît 77‘ de milioane de dolari din suma cerută de infractor. Cheug, împreună cu cei 35 de membri ai grupului său, au fost arestaţi în cele din urmă în provincia Guangdong, şi ar putea primi pedeapsa capitală. Deşi Li şi Kwok au fost eliberaţi nevătămaţi, răpirile au înspâimîntat oamenii de afaceri bogaţi din Hong Kong. Nici unul dintre cei doi bărbaţi nu era însoţit de un bodyguard în momentul răpirii, iar Cheung s-a lăudat că a putut să le urmărească fiecare mişcare cu o precizie extraordinară. “Aceasta ar putea sâ dea idei infractorilor”, a declarat Paul Yung, fost bodyguard al lui Christopher Patten, ultimul guvernator britanic al Hong Kong-ului. Experţii în domeniul securităţii au apreciat câ bogaţii locuitori ai Hong Kong-ului au obiceiuri proaste care îi

transformă în pradă uşoară - frecventează acelaşi restaurante, cluburi şi curse de maşini. Acesta este momentul în care intră în acţiune soldaţii Gurkha. Recunoscuţi pentru loialitatea şi discreţia lor, este puţin probabil ca ei sâ vorbească despre obiceiurile celor care i-au angajat. Deşi mulţi soldaţi Gurkha vorbesc limba engleză, aproape nici unul nu cunoaşte dialectul cantonez şi sînt mai puţin dispuşi să primească mită decît gărzile de corp chineze.

într-adevăr, gărzile nepaleze care asigură protecţia unui magnat din Hong Kong au refuzat să-şi povestească vieţile sau felul în care îşi desfăşoară activitatea, chiar şi în termeni foarte generali. Soldaţii Gurkha nu reprezintă totuşi un obstacol perfect în calea ameninţărilor la adresa siguranţei personale, pregătirea lor militarâ fiind mai potrivită pentru un război în junglă decît pentru lupta împotriva terorismului urban.

Traducere şi adaptare Gabriela ION1TĂ

Clientela lui Moş Crăciun este una selectată

Salariaţii din Primărie şi odraslele lor, cadorisiţi din

banul publicFuncţionarii Primăriei CIuj-Napoca şi-au văzut visul

împlinit în şedinţa de ieri a CL. După cîteva încercări soldate cu eşec, hotărîrea care prevedea acordarea indemnizaţiei pentru sărbătorile de iarnă a trecut. Darnicii consilieri, cuprinşi de aerul de sărbătoare, au decis că nu numai copiii salariaţilor (carc au primit acum două şedinţe 30 milioane dc lei) să se bucure de Crăciun, ci şi părinţii lor. Ca urmare, Moş Niculaş le va aduce celor 400 de salariaţi din Primărie cîtc o jumătate dc salariu.

Curios este faptul câ legislativul local nu a luat în considerare controlul Camerei dc Conturi în urma căruia s-a dispus recuperarea celor 286,511 milioane de lei, premii acordate la Crăciunul trecut şi Sărbătorile de Paşte. Spre deosebire dc celelalte categorii dc bugetari, cărora legea nu Ic dă dreptul să primească al treisprezecelea salariu, funcţionarii publici din Primărie au şansa să beneficieze şi dc o lege proprie. Fără să fi făcut grevă ca şi dascălii, prin această hotărîre, funcţionarii Primăriei au primit banii mult rîvniţi.

L.P.

Ţărăniştii clujeni nu se grăbesc să semneze Declaraţia Ciorbea-Boiiă

Circa 40 de membri ţărănişti s-au strîns ieri seară la sediul partidului din Cluj pentru a se informa în legătură cu intenţiile grupului contestatar condus de fostul premier Victor Ciorbea şi de senatorul Matei Boilă. Nici unul dintre ţărăniştii cu funcţii în administraţia locală nu a răspuns convocării. Reuniunea a fost condusă de loan Boilă, fratele senatorului. Matei Boilă a lipsit, participînd la Bucureşti la şedinţa Biroului de coordonare şi control. Scopul declarat al celor care au convocat întrunirea de la Cluj a fost de a-i convinge pe cît mai mulţi membri să semneze Declaraţia-apel de la Satu- Mare, documentul programatic al grupului de ţărănişti care se pronunţă pentru abandonarea guvernării alături de PD şi revenirea partidului la principiile sale de bază. Numărul celor care au semnat Declaraţia este ţinut secret, singura informaţie fiind că “au semnat mulţi”. PNŢCD are în CIuj-Napoca aproximativ 3.000 de membri.

' . - (C.C.)

Tn urm a reducerii buge tu lu i a co rd a t S ănătăţii

F e d e r a ţ i a S A N I T A S a m e n i n ţ ă c u g r e v a

Federaţia SANITAS din 'România, luînd act de decizia Guvernului României referitoare la diminuarea bugetului alocat Sănătăţii, protestează faţă de această măsură total neadecvată şi în- evidentă contradicţie cu declaraţiile făcute privind acordarea statutului de segment prioritar pentm acest domeniu de activitate. Guvernul României, prin această măsură

promovată' de Ministerul Finanţelor, demonstrează încă o dată că nu este cu adevărat interesat de funcţionarea normală a sistemului de asigurări de sănătate şi de susţinerea - programelor naţionale de prevenire a îmbolnăvirilor populaţiei.

Consiliul Naţional al Federaţiei SANITAS, în sesiunea din 17-18 decembrie 1998, va hotărî asupra

mijloacelor de acţiune sindicală (inclusiv greva) ce vor fi susţinute în perioada imediat următoare, responsabilitatea consecinţelor redeschiderii conflictelor colective de muncă revenind în exclusivitate Guvernului României.

Protestului Federaţiei i se alătură Sindicatul judeţean “ Sanitas” Cluj, care va participa la toate acţiunile hotărîte la nivel central.

Preţul pîinii s-ar putea majoraPreţul plinii ar putea să

crească, pînă la sfîrşitul anului, cu maximum 1 0 %, ca urmare a creşterii preţurilor la materii prime, ' a devalorizării . monedei naţionale şi a expirării perioadei de acordare a primei de 2 0 0 de lei pentru achiziţionarea de grîu, a declarat Aurel Popescu, ' preşedintele asociaţiei patronale din morărit şi panificafie Rompan.

"Majorările preţurilor la pîine nu vor fi deosebit de

mari, urmînd să reprezinte 7,8, maximum 10 procente”, a precizat Popescu. El a afirmat că aceste majorări vor apărea local şi diferit de la o zonă la alta, în funcţie de costurile practicate de fiecare agent comercial în, parte. Agenţii economici au cumpărat . grîul, după 1 noiembrie 1998, la preţuri mult mai mari, ca urmare a încetării valabilităţii, la 31 octombrie, a Ordonanţei 50/1998 privind acordarea primei de 2 0 0 de lei pentru

achiziţionarea de grîu, a spus Popescu. El a adăugat că alt motiv de majorare a preţului la pîine este devalorizarea monedei naţionale. "Peste jumătate dintre agenţii economici folosesc materii prime din import; astfel, preţul drojdiei din import s-a majorat cu 30%”, a adăugat Popescu.

Ultima majorare a preţului pîinii (ţ avut loc în luna februarie, în urma introducerii taxei pe valoare adăugată de 1 1%.

Studenţii c lu jen i rromi s e vor o rgan iza în „Rom ano S u n o ”• principalele obiective ale organizaţiei sînt informarea com unităţilor, de rromi

în legătură cu facultăţile, dar şi reprezentarea lor în Senatul UBB •

Studenţii rromi din Cluj vor avea, în curînd, propria lor organizaţie, care se va numi .Romano Suno", în traducere aceasta însemnînd .Ideal romani". Demersurile pentru obţinerea personalităţii juridice, precum şi pentru alcătuirea patrimoniului organizaţiei .Romano Suno" au fost sprijinite prin sponsorizare de către Fundaţia pentru o Societate Deschisă. Obiectivele principale ale acestei organizaţii urmăresc promovarea unor materiale informative în comunităţile de rromi, astfel îneît tinerii interesaţi să afle că dispun de locuri speciale la diferite facultăţi şi secţii din cadrul UBB (Drept, Psihologie, Asistenţă Socială, Educaţie Fizică, Chimie- Geologie şi Filologie). Un alt obiectiv al tinerilor rromi se referă la promovarea socio-culturală a rromilor, precum şi la reprezentativitatea lor în cadrul Senatului Universităţii.

Unul din motivele principale care au dus la apariţia acestei organizaţii este următorul: la admiterile din anii trecuţi au existat candidaţi care s-au înscris pe locurile rromilor pentru că era o concurenţă mai mică. Acest lu,cru a fost posibil pentru că nu s-a cerut prezentarea unei adeverinţe care să le ateste naţionalitatea.

Membrii fondatori ai Organizaţiei „Romano Suno” sînt în număr de 21. In Cluj există aproximativ 50 de studenţi care învaţă pe locurile speciale pentru rromi. Dan Doghi, unul din membrii fondatori, a declarat că se speră

'integrarea în organizaţie a majorităţii studenţilor rromi din Cluj. . Dana TIUCA

Gheorghe Tinca admite comiterea unor nereguliizolate în afacerea embargouluiimpus Irakului, dar respinge implicarea statului

care România a aderat la 3 aprilie agenţiei MEDIAFAX, GheorgheTinca afirmase că respinge orice acuzaţii privind presupuse tranzacţii cu tehnologie militară de vîrf între unităţile de profil aflate sub tutela MApN şi Irak în perioada mandatului său.

Potrivit unor informaţii difuzate de CNN, în martie 1995 Irakul a comandat societăţii Aerofina sisteme avansate de ghidare a rachetelor balistice, Aerofina acceptînd ulterior să vîndă Bagdadului chiar echipamentul de precizie necesar producerii propriilor sisteme de ghidare. CNN afirmă câ Irakul a primit sistemele de ghidare comandate în 1995.

Fostul ministru al Apărării, Gheorghe Tinca, a declarat, ieri, că autorităţile de la Bucureşti nu au încălcat cu bună-ştiinţă embargoul impus Irakului, în perioada mandatului său, şi că măsurile luate de Guvernul român împotriva unor acte izolate au corespuns exigenţelor comunităţii internaţionale.

Tinca a afirmat că însăşi admiterea României în Aranjamentul de la Wassenaar este o probă a bunei-credinţe cu care au acţionat autorităţile române din acea perioadă. Aranjamentul de la Wassenaar privind controlul exporturilor de arme convenţionale şi articole şi tehnologii cu dublă utilizare, la

1996, a fost creat pentru asigurarea controlului exporturilor de produse sensibile care, prin schimbarea destinaţiei sau scopului de utilizare finală, ar putea contribui substanţial la creşterea potenţialului militar şi la proliferarea armamentelor în plan regional şi internaţional.

Tinca a adăugat că, în perioada respectivă, unul dintre directorii Aerofina s-a deplasat la Bagdad, unde a încheiat cu irakienii un contract prin care şi-a depăşit mandatul. Fostul ministru al Apărării afirmă că respectivul director al Aerofina a fost destituit în acea perioadă. Intr-o declaraţie acordată, marţi,

T e rm e n u l lim ită p e n tru m a jo ra re a cap ita lu lu i b ă n c ilo r d e s t a t a fo s t p re lu n g it p în ă Ia 31 d ecem b rie

Băncile la care statul este acţionar majoritar îşi pot majora capitalul social pînă ia 31 decembrie, în Ioc de 30 noiembrie, termenul stabilit anterior, a decis, ieri, Guvernul.* Ordonanţa de Urgenţă adoptată de Guvern modifică OG 48/98 privind majorarea capitalului social al societăţilor bancare ia care statul este acţionar majoritar.

Ordonanţa prevede majorarea capitalului social al societăţilor comerciale bancare la care statul este acţionar majoritar, cu dividendele aferente anului 1997 şi rezervele existente în sold, constituite din influenţele de curs valutar, a precizat Răsvan Popescu, purtătorul de cuvînt al Guvernului.

Câiln Postai «sie neoi redactor sef ia

NCNIeri după-amiază, o ştire ne-a

tulburat profund: fostul reporter 1 Antena 1, fost reporter ProTV Cluj, Călin Puştai, a devenit actualul redactor şefia televiziunea locală NCN şi s-a instalat, cu onor, pe scaunul proaspăt părăsit de Adrian Suciu, fost redactor şef Ia "Monitorul", fost redactor şef la CD Radio, etc. în concluzie, unul vine, altul pleacă, NCN rămîne. Schimbarea, făcută cu viteza sunetului, a. lăsat Incognito cu o dilemă: schimbarea este o avansare sau o retrogradare? Răspunsul ar putea fi dat de alt zvon, care zice câ Antena 1 va prelua NCN.

D oar patru vor salariu m ărit dQ

opt oriAngajaţii cotidianului vecin şi

prieten, cu care împărţim aceeaşi curte, au fost convocaţi la o şedinţă extraordinară pentru n-l cunoaşte pe noul director economic, adică pe Stoica-Caritas. Din motive necunoscute, la şedinţă au participat doar patru dintre colegii noştri lucrători cu condeiul. Marea întîlnire a fost amînată pentm azi. Pe Incognito l-a lovit o bănuială: se pare că angajaţii de la „Ştirea" nu au încredere că fostul patron al Caritas le va mări, în trei luni, salariul de opt ori. y

Şapte negri mititei în Tribaml

Şapte presari, printre care şi Incognito, au avut parte de o zi măreaţă pe coridoarele Tribunalului clujean. Cei şapte (un număr predestinat aventurilor de natură fantastică), aşteptînd după un verdict întîrziat, au; decis, cu tupeul specific meseriei, să încerce să afle cînd va avea loc pronunţarea. Dar nu le-a fost deloc simplu. Să-i urmărim pe traseu: de la Camera 33 au fost trimişi la 29, de lâ 29 la 30, de la 30 la aripa nouă, de la aripa nouă înapoi la sala de judecată (trecem peste faptul câ cei 7 au căutat, uri timp, aripa nouă şi au găsit-o, după instrucţiunile următoare:,Acolo unde începe să fie gresie frumoasă dejos“).

Placheta , banca şi ziariştii

în lăudabila încercare de autodepâşire a limitelor proprii, conducerea uneia dintre băncile autohtone a decis ca, trimestrial, pe baza unor criterii bine stabilite, să acorde distincţia „Cea mai bună sucursală", sub formă de plachetă, în comunicatul remis redacţiei noastre nu. este specificată sucursala în carc sc află această distincţie în momentul de faţă, însă, cei mai curioşi dintre jurnalişti sînt invitaţi să dezlege singuri misterul prin vizitarea sediului băncii respective din municipiul nostm. De ce oare? Probabil câ banca respectivă doreşte să-i seducă pe jurnalişti şi sâ-i facă sâ-şi depună micile economii acolo.

f j CASA DE EDITURĂ |

S R L. Iiiitririzafă nnn C p nr 12R/1QQ1 ii irlprăbirta mi fi—

ILIE CĂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); MARIA SÂNGEORZAN (redactor şef adj unct). Tel.19.16.81; fax:19-28.28; E-mail:adevcj@mail.dntcj.ro

REDACŢIA; CIuj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73.04; C ontabilitate: 19.73.0 7; C ultură, Eveniment, Politic 19.74.90, Social, Economic 19.75.07; Sport: 19.21.27; Difuzare, Mica publicitate: 19.49.81

•: 1.''-" t-isv'-rvî ...-■*>«:•.■Li _ - X — r :

.._______ .i ....... —

MU LUI IZdLcd UI ll t O.U. iii. ICO/ ISO I, lUUCLaliUI IO LHUŢNapoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J/f2/308 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469

Secretar de redacţie: Tel/fax: 19.74.18 Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dejr7el/fax: 21.60.75 tTpÂRLIL KMIJTAT IA Ş£J Garamood

Horea PETRUŞ