INSTITUTUL DE CERCETĂRI ANTRO PO LO G ICE ,,FRANCISC I. RAINER”– ACADEM IA RO M ÂNĂ

UNIVERSITATEA DE M EDICINA ŞI FARM ACIE CRAIO VA

CORNELIA RADA

PREJBEANU ILEANA

IDENTIFICAREA SOCIOSEMNELOR EROTICE ÎN FORMAREA CUPLULUI

Colocviul internaţional ,,Acum 2007”, Catedra de Sociologie, Facultatea de Drept şi Sociologie, Universitatea „Transilvania” din Braşov,

29 noiembrie -1 decembrie 2007Copyright 2007, Cornelia Rada, corneliarada@yahoo.com

ANTROPOLOGIE CULTURALĂ, CULTURĂ

Vom trata din larga arie de m anifestare a com portam entuluium an pe cel sexual, şi vom încerca să-l analizăm în context spaţio-tem poral concret, pornind de la norm e (cultură) aşa cum studiazăantropologia culturală, om ul în anum ite ipostaze fundam entale(Geană Gh., 1993, p. 41).

Tainele socialului şi um anului pot fi pătrunse num ai m ultidisciplinar prin colaborarea antropologiei, lingvisticii, m atem aticii, teoriei com unicării şi inform aţiei ş.a.

Psihologie

Lingvistică

G eografie ANTROPOLOGIE

Arheologie

Sociologie

,,Cultura sau civilizaţia este acel tot com plex ce include cunoştinţele, credinţele, arta, dreptul, m oravurile, datinile şi oricare alte iscusinţe şi deprinderi dobândite de om ca m em bru al societăţii” (Geană Gh., 2005, p. 130).

Sir Edward Burnett Tylor(1832-1917)

Definiţia antropologului Edward Burnett Tylor (1832-1917), deşi formulată în 1871, rămâne şi astăzi de actualitate, multe din definiţiile ulterioare pornind de la aceasta.

Printr-un ansam blu com plex de reguli cum ar fi interdicţiaincestului, endogam ia, exogam ia, căsătoria preferenţială întreanum ite tipuri de rude, poligam ia, m onogam ia, prin aplicarea m aim ult sau m ai puţin sistem atică a unor norm e m orale, sociale,econom ice sau estetice, societatea um ană păstrează sau m odificăcondiţiile ei de perpetuare.

Aspectele culturii um ane, uneltele, îm brăcăm intea, instituţiile,credinţele sunt relevante pentru întregul com portam ent.

Sănătatea sexuală a fost aproape totdeauna legată cu sănătateareproducerii, m ai precis, începând cu Conferinţa Internaţională peProblem e de Populaţie şi Dezvoltare (ICPD) din 1994 care a definitsănătatea sexuală încorporată în sănătatea reproducerii.

Cairo

Totuşi, de curând conceptualizarea a fost schim bată, cu recunoaştereacă sănătatea sexuală este m ai largă şi m ai cuprinzătoare decâtsănătatea reproducerii. M ai degrabă decât a fi o com ponentă,sănătatea sexuală poate fi în fapt văzută ca o necesitate fundam entală,ca o condiţie pentru sănătatea reproducerii. (W orld Health O rganization, 2005, in press).

În câm pul sănătăţii sexuale se înscriu o serie de preocupăriincluzând: BTS, inclusiv HIV şi infecţiile tractului reproductiv; sarcina nedorită şi avortul nesigur; infertilitatea; bunăstarea sexuală, incluzând satisfacţia sexuală, plăcerea şidisfuncţiile;

violenţa în relaţie cu genul şi sexualitatea; aspecte ale sănătăţii m entale; im pactul unor dizabilităţi psihice şi boli cronice asupra sănătăţiisexuale;

m utilările genitate ale fem eilor.De asem enea, din aria de peocupări a sănătăţii sexuale fac parte: planificarea fam ilială; prevenţia cancerului genito-m am ar; îngrijirile prenatale şi postnatale.

NORM ALITATE, DEVIANŢĂ Avantajul generat de regulile sociale în conform itate cu valorilesociale econom ice, politice, religioase, etice, culturale de la un m om entdat, prin recom pensarea conduitelor dezirabile şi reprim area celorindezirabile, este ordinea şi coeziunea socială. Astfel, norm a socială(ca şi cea juridică) devine un punct de referinţă.

În orice societate pot apărea conduite atipice, inovatoare, nonconform iste, deviante social, im portant este ca ele să nu fie periculoase. M ai m ult, ceea ce este deviant într-o societate în tim p şi spaţiu, poate fi norm al într-o alta. În aceste condiţii se vorbeşte de o ,,devianţă pozitivă” cu rol inovator, de schim bare. Definirea devianţei (ca şi a delictelor) poartă am prenta culturii, m oravurilor, obiceiurilor şi cutum elor.

Adulterul este în unele ţări delict penal, în altele doar probă pentrudivorţ.

De exem plu prostituţia, prom iscuitatea sexuală şi hom osexualitatea nu au fost/nu sunt întotdeauna delicte de condiţie (de statut sau delicte fără victim e). În perioada actuală, în unele societăţi prostituţia este perceputăilegală, în altele este acceptată oficial sau sem i-oficial. Se adoptăm ăsuri de control m edical şi social.

H om osexualitatea m asculină poate fi sancţionată de codul penal sau condam nată m oral, sau legalizată. Este acceptată tacit în unele categorii profesionale (actor, pictor), sau este condam nată penal şi m oral cu interdicţia dreptului de a profesa, cum este cazul profesorilor. De cele m ai m ulte ori, hom osexualitatea fem inină este acceptată tacit (Banciu D., 1995).

M ircea Vulcănescu (1904-1952) precizeazăm ultitudinea de sensuri apropiate sau distincte, pecare o poate lua term enul de m orală. ,,Stricareabunelor obiceiuri”, la nivel individual sau socialeste o criză m orală.

O norm alitate socială şi culturală, contribuie şi determ ină norm alitateabiologică şi invers. Totodată o societate bolnavă determ ină o patologie biologică şi invers.În aceste circum stanţe,antropologia ca ştiinţă (disciplină) bio-culturală, preocupată de aspectebiologice şi socioculturale ale com portam entului um an, de m odul cuminteracţionează acestea influenţând bolile şi sănătatea, este datoare să-şiaducă contribuţia la educaţia sexuală care este nu num ai o problem ăindividuală ci şi una de sănătate publică.

COM PO RTAM ENTUL SEXUALNecesitatea sexuală la om şi la anim al este explicată în biologie prin utilizarea conceptului de instinct sexual. Se apreciază că la om este m ai potrivit cel de m otivaţie sexuală decât de im puls sexual sau instinct sexual, deoarece com portam etul sexual al adultului depinde - în secundar de factorii înăscuţi, horm onali ci - în principal de m ecanism ele form ate în cursul vieţii, de factorii sociali (Rebedea T., 1981).

,,Com portam entul sexual este un raport particular alcom portam entului global, m anifestat de organism în cursul vieţii şi sedefineşte ca o serie com plexă de răspunsuri asociate cu actul sexual, cucopulaţia” (Vârtej P., Vârtej I., 2003, p. 517).

Alegerea partenerului prin selecţia sexuală în lum ea anim ală a determ inat dezvoltarea unor calităţi fizice, psihice şi ornam entale. De exem plu putem aprecia că evoluţia spre m ai frum os a florilor este rezultatul m ecanism elor legate de sexualitate, insectele fiind astfel m ai m ult atrase pentru polenizare.

Fiziologia vieţii sexuale este variabilă de la o specie la alta. De cele m ai m ulte ori interesele individului sunt subordonate intereselor speciei. Dăm ca exem plu fem ela ,,devoratoare” la călugăriţă, scarabeu, ştiucă, care relevă la aceste specii im portanţa sexului fem inin în defavoarea celui m asculin.

Evoluţia filogenetică a dat noi sem nificaţii şi o relativă autonom iefuncţională vieţii sexuale, în raport cu m enirea ei biologică prim ară.

1. În etapa prem atură sexualitatea om ului prim itiv se m anifestă liber,biologic, la fel ca la alte specii din regnul anim al al m am iferelorvertebrate, fundam enetul fiind instinctul de reproducere al speciei.Totuşi şi în această etapă trebuie să se form eze un cuplu sexual chiardacă doar la nivel instinctual, ce presupune m anifestări preum anecum ar fi: alegerea şi cucerirea partenerului, curtarea în vedereacopulării, naşterea, creşterea şi păzirea puilor.

2. In etapa um anizării în hoarda prim itivă se conturează o ordine şi oierahie interioră a rolurilor în general, ca şi a celor sexuale înparticular. Conduitele sexuale devin cupluri sexuale. M ecanism eleprincipale care acţionează în um anizarea sexuală sunt m iturilesexuale, prin care se produc o serie de iniţieri şi interdicţia relaţiilorde natura endogam ică.

3. Etapa socializarii presupune diferenţierea dintre dorinţa erotico-afectivă şi instinctul sexual, atracţia erotică-sentim entală fiinddecisivă în alegerea preferenţială a partenerului şi în constituireacuplului.

M alinowski Bronislaw Kaspar (1884-1942), care astudiat într-o serie de m isiuni etnografice populaţiadin Noua Guinee şi le-a descris de pe poziţiifuncţionaliste, afirm a: ,,cultura începe cureprim area instinctelor” (Jeudy-Ballini M ., [1991], [1992], 1999,p. 398, 399).

După unealtă şi lim baj cea care a avut un rol m ajor în organizarea şi evoluţia societăţii, a fost viaţa sexuală. Societatea intervine şi norm ează viaţa sexuală conferind un caracter istoric instituţiilor legate de sexualitate, elem entul esenţial fiind lum ea valorilor, ierarhia valorilor. Partenerul este o valoare. Fam ilia, m aternitatea, paternitatea, dragostea, viaţa sexuală, sunt elem ente axiologice care au variat şi variază în tim p şi spaţiu fiind diferite de la un popor la altul, de la o cultură la alta. Atracţia sexuală se află în form e latente în fiecare individ,m anifestarea ei faţă de o anum e persoană ţine şi de gustul individual,aici intrând în ecuaţie elem ente erogene care conturează un idealerotic cum ar fi: tim brul vocii, m irosul, vestim entaţia, form e,dim ensiuni faciale şi som atice (cu precădere gura, nasul, sânii,m em brele inferioare, fesele). Acest m odel sexual, considerat dem ajoritatea autorilor un fel de fetiş, poartă în el spiritul epocii şicuprinde în el o adevărată recuzită a erotism ului reprezentată decosm etică, gesturi, obiecte auxiliare ş.a. (Stekel W , 1997, 1999).

M edicul şi întem eietorul psihologiei analitice CarlGustav Jung (1875-1961) afirm a că unitateapsihism ului şi tipul de m anifestare com portam entalăsunt generate de două surse care interacţioneză: caracteristicile unice condiţionate de fam ilia, rasa,naţiunea din care face parte individul

inconştientul personal şi inconştientul colectiv alepersoanei.

Cu alte cuvinte evenim ente m entale recurente trăite de individ, suntdeterm inte nu num ai de istoria personală dar şi de istoria colectivă aspeciei, arhetipul fiind astfel depozitul tuturor experienţelorancenstrale ale om ului (M inulescu M ., 2001, p. 26, 39).

Devenirea personală sau a cuplului are ca reper o im agine de sine.La baza im aginii tipologice stau m odelele prim ordiale Adam şi Eva,aflate în m itul creaţiei om ului, arhetip cu care se confruntă bărbatulşi fem eia.

Adam şi Eva,Peter Paul Rubens(1577-1640), Rubenshaus,Antwerpen, Belgia.

REPREZENTĂRI SEXUALE ALE PALEOLITICULUI,M EZOLITICULUI ŞI NEOLITICULUI

S-au găsit gravuri care reprezintă ritualuri de fecunditate privind sexualitatea şi gestaţia. A. Leroi-G ourhan num eşte reprezentările grafice m urale care ilustrau sem ne sexuale m asculine şi fem inine realizate m ai m ult sau m ai puţin abstractizat cum ar fi:

anim ale precum bizonii desenate în poziţie de acuplare;

grupuri de bărbaţi cu sim bolul falic;

statuete denum ite Venus reprezentând siluete fem inine care redau conform aţii obeze cu steatopigie ce prezentau sem ne de sarcină.

Venus din Savignano Inălţim e: 22 cm . Paleolitic Cultura M ousterian. M useum Preistorico Etnografico Luigi Pigorini, Rom e. Descoperită în Italia

Venere di LespugueDescoperită în Franţa

Venus din W illendorf Înălţim e: 13.5 cm , grosim e: 1 cm . Paleolitic, cultura M ousterian. Naturhistorisches M useum , W ien Descoperită în Austria

Prin analiza sim bolurilor utilizate în creaţiile artistice s-a evidenţiat căunele sunt sim boluri falice-m asculine, altele sunt vulvare-fem inine şiunele m ixte. Se constată astfel o prom ovare sacră a sexualităţii care sepoate explica prin adoptarea com portam entului sexual nu num aipentru procreare ci şi pentru plăcere (Bălăceanu-Stolnici C., Apăvăloae L., 2006, p. 87).Ulterior vom observa cum Creştinism ul va disciplina şi culpabilizacom portam entul sexual liber al om ului preistoric.

ORIENTUL ANTIC Pentru populaţiile din Orientul antic (Estul Mediteranei) experimentarea extazului actului sexual şi desăvârşirea religioasă sunt în legatură, şi în consecinţă, zeii la care se închinau aceste popoare reprezentau idealurile sexuale (Rădulescu M. S., 1996, p. 15). Într-un papirus egiptean se înfăţişa angajarea într-o relaţie sexuală a zeului pământului, Geb şi a zeiţei aerului, Nut, aceasta fiind harta religioasă a universului lor, nicidecum pornografie.

Zeul pământului Geb şi sora lui zeiţa cerului Nut într-un act sexual

Papirus egiptean, The British Museum

Egiptenii credeau în viaţa sexuală după moarte. Mumiile de bărbaţi egipteni aveau ataşate falusuri false, în timp ce mumiile de femei aveau ataşate mameloane. Ambele urmau să devină funcţionale după moarte, unde aceştia erau liberi să se angajeze în raporturi sexuale dacă şi-ar fi dorit.

Prostituţia nu era delict. Din scrierile lu Herodot reise că faraonul Cheops pentru a face faţă cheltuielilor de ridicare a piramidei cu acelaşi nume, şi-a încurajat fiica să se prostitueze. Prostituatele din vechiul Egipt erau recunoscute pentru abilităţile sexuale pe care le comercializau.

Piram ida lui Cheops (2551-2528 î.H) – Sphinx de la Giseh, Egipt.

Todeauna adulterul era pedepsit în diverse maniere, de cele mai multe ori femeia fiind sancţionată mai aspru. Astfel putea avea loc:

- execuţia sau repudierea vinovatei;

- arderea pe rug a femeii şi aruncarea la crocodili a amantului;

- acordarea de compensaţii materiale de către seducător.

Orientul antic

Tut-ankh-Am on (1341-1342 î.H.)

Expresia frumuseţii şi plăcerii fiind sexualitatea, aceasta beneficia de atenţie deosebită din partea cetăţenilor şi autorităţii în Grecia antică. Afrodita zeiţa iubirii, sexualităţii şi fecundităţii datorită, căreia viaţa în lumea animalelor şi plantelor nu se stinge, era adulată în temple. Începând din secolul al IV-lea î.H. Afrodita capătă două aspecte:

─ Urania, reprezentând dragostea şi afecţiunea;

─ Pandemos, protectoarea prostituatelor şi a plăcerilor neînfrănate.

GRECIA ANTICĂ

Apariţia creştinismului a avut un impact asupra sexualităţii şi a familiei. Biserica creştină era preocupată de instituirea unor reglementări în privinţa multor aspecte cum sunt: constituirea căsătoriei, înrudirea prin botez, statutul femeii, adopţia, concubinajul, divorţul, recăsătoria, viaţa de familie, moştenirea.

Un centru de interes pentru Biserica creştină l-a constituit sexualitatea şi legat de aceasta puritatea care a dezvoltat ascetismul şi atitudinea negativă faţă de plăcerea trupescă, schimbând astfel poziţia ocupată de sexualitate în viaţă din antichitatea târzie.

BISERICA

Din perspectiva antropologiei gnostice corpul şi generarea corpurilor sunt aspecte negative în care se implică un demiurg malefic. Poziţia severă a Bisericii împotriva a tot ceea ce poate sugera ceva în legatură cu sexul se regăseşte în producţiile artistice din acea vreme, prezentând nişte persoane acoperite de veşminte rigide, severe care nu descopereau nimic din morfologia corpului (Bălăceanu-Stolnici C., Apăvăloae L., 2006). Francesco Petrarca (1303-

1374), frescă de Andrea di Bartolo di Bargilla (1450); Galeria degli Ufizzi, Florenţa.

,,Carnea devine păcat”.

Inventivitatea în raport cu poziţiile sexuale era o lucrare a Satanei, fiind permisă doar poziţia bărbatului deasupra femei.

Se recomanda purtarea în timpul actului sexual a unor cămăşi prevăzute doar cu orificii necesare copulării şi pentru evitarea oricărei plăceri erotice.

Bărbaţii geloşi pentru a se asigura de fidelitatea partenerelor le aplicau centuri de castitate.

EVUL MEDIU

Centură de castitate dinperioada m edievalăCastelul Berg Eltz, Germ ania.

Centură de castitate dinsecolul al XII leaM uzeul Cluny, Paris.

Până în 1900 nuditatea com pletă între soţi răm âne rară pentru căaceasta ar fi evocat bordelurile. M edicii recom andau să nu fie lăsaţicopiii prea m ult în căldura şi confortul patului. De asem enea călăritulsau utilizarea m aşinii de cusut erau contraindicate fiind considerateexcitante. Bărbaţii trebuiau să poarte aparate care să îm piediceerecţiile m atinale (Sim onnet D., Courtin J., Veyne P., Le Goff J., 2004, p. 60-80).

Dispozitive din secolul al XIX-leacare se aplicau copiilor în tim pulnopţii pentru a preveni erecţia (LloydDem ause, 1982, p. 51-64).

Dispozitive antim asturbare din m etal (Franţa-1818, Germ ania-1831).

Părinţii pedepseau sever copiii pentru m asturbare şi doctorii auînceput să răspândească m itul că aceasta ar cauza boli cum ar fiepilepsia, orbirea şi chiar m oartea. În secolul al XIX-lea, aceştia uneori,apăreau în faţa copiilor înarm aţi cu cuţite şi foarfece am eninţând cătaie organele genitale ale copiilor. Circum cizia, clitoridectom ia şiinfibulaţia erau uneori folosite ca m etode de pedeapsă; erau prescrisetot felul de dispozitive de constrângere incluzând bandaj ghipsat şicuşti cu ţepi. Abia la începutul secolului XX au dispărut aceste m etode(Lloyd Dem ause, 1982, 51-64).

M utilarea fem inină genitală a fost raportată la începutul secoluluiXXI în Om an, Em iratele Unite Arabe, Yem en, Indonezia, M alaizia,India şi 29 de ţări africane. OM S defineşte prin term enul deM utilare a Organelor Genitale Fem inine (M OGF) toate procedurilecare im plică îndepărtarea parţială sau totală a organelor genitaleexterne ale fem eii, sau altă leziune a organelor genitale fem inine dinm otive culturale sau neterapeutice.

Practica este asociată cu tradiţia, religia, estetica şi/sau igiena.Com plicaţiile pot fi: fistule urinare şi fecale, incontinenţă, avortspontan şi chiar deces.

Om ul nu-şi afişează sexualitatea direct ca anim alele, ci într-un felcizelat de civilizaţie şi cultură. M ai m ult individul, în căutareapartenerului ia în calcul fără să-şi dea seam a detalii de cosm etică,stil de îm brăcăm inte, evaluează uneori în câteva secunde farm eculceluilalt.

Vom urm ări câteva sociosem ne erotice şi m utilări corporale, câtevaelem ente ale trupului, sim boluri ale sexualităţii care au fost m aim ult sau m ai puţin acoperite, care au fost supuse m odelării până lapatologic.

SOCIOSEM NE ERO TICE ŞI M UTILĂRI CO RPORALE

M ai lung şi m ai subţire decât al bărbatului, gâtul fem eii este puternicerotizat prin pieptănătură, podoabe sau prin exagerarea lungim ii lui. Latribul Burm a fetiţelor li se puneau din copilărie şi ulterior în perioadade creştere până la 32 de inele pentru alungirea gâtului

Dacă inelele erau îndepărtate şi nu era nim eni care să susţină gâtul fem eii, atunci aceasta se putea sufoca m ortal. Un gât lung era o cale de a atrage bărbaţi buni. Fam iliile au renunţat la tradiţie. Astăzi în Burm a m odernă, fem eile din când în când, poartă inele să atragă turiştii şi să câştige bani din fotografii.

ま Paşii m ici sunt consideraţi atribute ale fem inităţii. Fem eile au de lanatură piciorul m ai m ic decât al bărbatului. Cultura chineză a exagerat,m icşorând prin bandaje strânse aplicate labei picioarelor fetiţelor, m ai alescelor din înalta societate. M utilarea provoca dureri cum plite, se obţinea unpicior ca o copită num it ,,lotus galben”, organ deosebit de erotic pentrubărbaţii chinezi, fem eia devenind m ai fem inină.Era un sim bol al castităţii deoarece ea nu m ai putea să se deplasezesingură dacă nu era purtată în braţe, fiind nevoită să m ergă pe m âini şiîn genunchi. Obiceiul a fost interzis în 1912 şi a dispărut.

Picioarele lungi, cu glezne subţiri, înpantofi cu toc înalt sunt stim ulatoareşi atractive din punct de vederesexual.

Într-o astfel de încălţăm inte degetele pierd din rolul de contraforturiplasate înaintea m etatarsienelor, dim inuându-se suprafaţa de sprijin apiciorului (Papilian V., 1982, p. 276, 320).

Corsetele strânse pe talia fem eilor din înalta societate, aveau ca scop săcreeze o form ă puternic erotizată a corpului, talia în contrast cuşoldurile şi sânii. Fem eile din înalta societate le purtau şi pentru a sedeosebi de cele din popor, care în condiţiile m uncii pe care o prestau nuar fi rezistat într-o asem enea strânsoare. Acest sim bol al fertilităţii şifrum useţii fem inine prin şolduri largi, ajutate artificial prin diversem etode (căptuşeli, arcuri sau jupoane) se regăseşte chiar până laînceputul secolului XX.

Corset 1900.Brighton M useum .Acest corset din m ătase, cuîntărituri de m etal, realizalateral form a literei ,,S”, şiîm pingea bustul în suscreând o form ă erotizantăa trupului, prin contrastuldintre şolduri şi bust.

Sondajele au aratat că la figura unei fem ei, bărbaţii sunt atraşi deform a gurii.

Fem eile unor triburi din Africa sunt considerate m ai atrăgătoare dacă au buzele groase, de aceea fetiţele sunt m utilate în copilărie prin tăierea buzei inferioare (uneori şi superioare) şi introducerea în tăietură a unei plăcuţe care să le m ărească. Pe parcurs plăcuţele se înlocuiesc cu unele din ce în ce m ai m ari. În triburile Sum a şi M ursi din Etiopia, unde căsătoriile se încheie prin tranzacţii econom ice, preţul m iresei creşte odată cu dim ensiunea buzelor.

În cultura noastră contem porană, im plantul de silicon sau colagen înbuze, utilizarea rujului de buze cât m ai strălucitor şi roşu, pot avea şi cascop sem nalul şi stim ularea sexuală. Form ei cilindrice a rujului i se dăpe lângă interpretarea utilitaristă şi una sim bolică, falică (Knight D., 1999, p.34).

Colocviul internaţional ,,Acum 2007”, Catedra de Sociologie, Facultatea de Drept şi Sociologie, Universitatea „Transilvania” din Braşov,

29 noiembrie -1 decembrie 2007

Copyright 2007, Cornelia Rada, corneliarada@yahoo.com