Ion Marin Ţuţu PIŞLEAG

<titlu>GEOPOLITICA ŞI TERORISMUL

Dr. Ion MARIN Dr. Ţuţu PIŞLEAG

<titlu>GEOPOLITICA

ŞI TERORISMUL

Editura SITECH

Craiova, 2009

© 2009 Editura Sitech Craiova

Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii. Orice reproducere

integrală sau parţială, prin orice procedeu, a unor pagini din această lucrare,

efectuate fără autorizaţia editorului este ilicită şi constituie o contrafacere. Sunt acceptate reproduceri strict rezervate utilizării sau citării justificate de interes

ştiinţific, cu specificarea respectivei citări.

© 2009 Editura Sitech Craiova

All rights reserved. This book is protected by copyright. No part of this book

may be reproduced in any form or by any means, including photocopying or

utilised any information storage and retrieval systern without written permision

from the copyright owner.

Editura SITECH din Craiova este acreditată de C.N.C.S.I.S. din cadrul Mi- nisterului Educaţiei şi Cercetării pentru editare de carte ştiinţifică.

Editura SITECH Craiova, România

Str. Romul, Bloc T1, Parter

Tel/fax: 0251/414003

E-mail: sitech@rdslink.ro

ISBN 979-606-530-653-0

< t i t l u > C U P R I N S

Introducere

Geopolitica şi terorismul, în ecuaţia globalizării 9

Partea I

Geopolitica - repere fundamentale 17

1. Noţiuni preliminare 19

2. Concepte geopolitice fundamentale 26

3. Reprezentanţi şi curente în geopolitică 37

4. Istoria din perspectivă geopolitică, din antichitate până la

sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial 59

5. Războiul, continuarea relaţiilor politice cu alte mijloace.

Geopolitica conflictelor internaţionale 93

6. Mari mutaţii geopolitice în a doua jumătate

a secolului al XX-lea. Războiul Rece,

integrarea euro-atlantică şi globalizarea 113

Partea a Il-a

Terorismul - concepte definitorii 135

1. Noţiune şi tipologie 137

2. Repere tactice şi psihologice ale terorismului 149

3. Terorismul, o istorie neîntreruptă a violenţei politice 160

4. Caracteristicile terorismului modern.

Organizaţii şi structuri actuale. 168

5. Contraterorismul, o strategie geopolitică globalizantă 198

6. Terorismul şi mass-media 202

Partea a IlI-a

Geopolitica şi terorismul - marea interferenţă conflictuală

a secolului XXI 209

1. Geopolitica şi terorismul.

Al patrulea război mondial? 211

2. Geopolitica şi religia în secolul XXI 219

3. Islamism şi terorism în Europa 230

4. Conflictul israeliano-palestinian,

rădăcini geopolitice perene 234

5. Geopolitica petrolului şi terorismul,

un posibil răspuns final 238

Concluzii 247

Bibliografie 251

9

< t i t l u > Introducere

< t i t l u > Geopolitica şi terorismul,

în ecuaţia globalizării

Geopolitica şi terorismul. O abordare insolită, la o primă

evaluare, nu însă şi inedită. Deşi nu sunt prea numeroase analizele care

au ca obiect exclusiv „geopolitica terorismului" sau „terorismul şi

geopolitica", asocierile acestor termeni abundă în opera unor analişti ai

terorismului, geopoliticieni de prim rang, în acelaşi timp. Este adevărat

că încă lipsesc studii de amploare, volume consacrate în exclusivitate

acestei „intersectări a începutului de mileniu" dintre geopolitică şi

terorism, căreia îi dedicăm această lucrare. Nu înainte de a analiza

separat ambii termeni ai ecuaţiei, geopolitica şi apoi terorismul, din

punct de vedere istoric şi conceptual.

Fără îndoială, dincolo de legăturile evidente, ne-am pus de la

bun început problema diferenţei imanente dintre un concept, o teorie

sau o metodă, cum putem defini sau delimita conceptul de geopolitică

şi o formă a violenţei politice, cum poate fi, în ultimă analiză, calificat

terorismul. Credem că această carte ar putea constitui un răspuns în

acest sens, deşi nu ar fi puţin nici dacă ar echivala cu un set de

întrebări.

10

Geopolitica a evoluat mult ca sferă categorială, fiind, în

accepţiunile primordiale ale întemeietorilor, legată, mai ales, de spaţiu,

particula „geo" venind în mod explicit de la „geografie", respectiv de

la domeniul din care au migrat corifeii acestui domeniu de cunoaştere.

În prezent, interferenţele cu diverse paliere ale ştiinţelor socio-umane

şi politice, cu polemologia, cu teoria relaţiilor internaţionale, cu

diversele geostrategii (ale mediului, economiei, populaţiei etc) au

extins mult domeniul de referinţă al geopoliticii, iar prefixul "geo" este

echivalent direct al globalismului, privit dintr-o perspectivă

problematică, de amploare mondială. Pentru geopoliticianul român Ion

Conea, geopolitica era „jocul politic dintre state, ştiinţa mediului

politic planetar". 1

Starea conflictuală, arată cunoscutul geopolitician francez,

Aymeric Chauprade, este "esenţa geopoliticii şi orizontul său de

nedepăşit". 2 Este clar că Chauprade nu vizează aici doar ceea ce se

înţelege prin conflictul "simetric", respectiv războaiele clasice dintre

puteri, mai mult sau mai puţin echivalente, supuse unor prezumtive

norme, reglatorii, ale cutumelor sau dreptului şi organismelor

internaţionale.

Terorismul face parte din marea categorie a violenţei politice,

cu deosebirea că este vorba de un conflict asimetric între o formaţiune

statală (de regulă) şi alta, mult redusă cantitativ, dar care deţine atuul

dificultăţii de localizare şi al încălcării oricăror reguli de pace sau

război, mizând pe teroare şi pe şantaj.

Este adevărat că Chauprade, la origine tot geograf, insistă

asupra "continuităţii inerente a ştiinţei geopolitice care îşi are originea

în caracterul stabil al caracteristicilor geografice", delimitând-o astfel

de obiectul de studiu al relaţiilor internaţionale care se referă îndeosebi

la evenimente, crize, rupturi, dar, adăugăm noi, şi de analiza

<nota> 1 Oleg Serebrian, Dicţionar de geopolitică, Ed.Polirom, Bucureşti, 2006, pag.49 2 Aymeric Chauprade, Francois Thual, Dicţionar de geopolitică: state, concepte, autori, Ed.Corint, Bucureşti, 2004, pag.476</nota>