LUCRARE DE CERCETARE

BUIR - Influenta continutului de fibre

asupra proprietatiilor de lunga durata

ale betonului

- Master Constructii Durabile de Beton -

Indrumator stiintific

Pr.dr.ing. Cornelia Magureanu

Intocmit

Nan Petru

Neghina Sergiu Alexandru

1

1. Introducere

BUIR armat cu fibre se refera in general la imbunatatirea rezistentelor mecanice, a

rezistentei la intindere respectiv a durabilitatii. Comportarea BUIR armat cu fibre intr-

o stare uniaxiala de rezistenta, in comparatie cu alte betoane este prezenatata in figura

de mai jos.

Conform prescriptiilor de proiectare franceze, BUIR aramat cu fibre, este un beton cu

rezistente la compresiune caracteristice mai mari de 150 MPa, si cu un continut de

fibre suficient pentru o realiza un coportament ductil sub eforturi de intindere.

Aceste proprietati mecanice permit BUIR armat cu fibre sa se distinga in mod clar de

alte betoane.

Recomanadarile japoneze (JSCE 2006), impun aceleasi limite de rezistenta si

ductilitate, dar precizeaza si compozitia betonului prin limitarea dimensiunii maxime

de agregat, a raportului apa/ciment, si a cantitatii de fibre.

Figura 1[2]. Proprietatiile BUIR armat cu fibre , comparativ cu alte betoane

Pe o scara de dezvoltare a betoanelor,BUIR aramat cu fibre se poate considera cea mai

recenta inovatie , el fiind dezvoltat initial in Franta de Bouyages SA in 1995. Originile

betoanelor performante dateaza inca de prin anii 1960 , 1970, facandu-se numeroase

cercetari privind imbunatatirea rezistentei pastei de ciment prin reducerea raportului de

apa.

Performantele structurale ale BUIR armat cu fibre sunt date de principalii constituenti

ai acestuia – pasta de ciment si de continutul de fibre, respectiv interactiunea intre cele

doua.

2

2. Compozitia BUIR

Pe baza mai multor cercetari , principiile de alcatuire a compozitiei BUIR pot fi destul

de numeroase:

- Agregatele grosiere sunt eliminate – dimensiunea maxima de agregat fiind de

7mm ; conform recomandarilor din Japonia, dimensiuneamaxima de agreagat sa

fie mai mica de 2.5 mm)

- Amestecul granular este optimizat, in amestecul fin adaugandu-se praf de silice,

care imbunatateste proprietatiile BUIR, avand rol atat de agregat cat si de

material puzzolanic.

- Se aplica un raport redus de apa/ciment

- Sunt introdusi aditivi pentru a obtine o lucrabilitate suficienta, care scade odata

cu micsorarea raporului de apa/ciment

Amestecul obtinut este foarte dens, cu aproape 0 % pori, comparativ cu betonul

obisnuit (20-25%), sau cu BIR (12-20%).

Figura 2 [2].

3. Continutul de fibre in BUIR

Fibrele introduse in BUIR au scopul de a imbunatatii proprietatile la rupere a

materialului compozit.

Un alt rol pe care il au fibrele in BUIR armat cufibre, in comparatie cu rolul acestora

in betoanele de inalta rezistenta si betoanele obisnuite, este de a oferi o suficienta

3

ductilitate materialului fara o scadere a rezistentei acestuia. Acest lucru se realizeaza

prin alegerea corespunzatoare a tipului si cantitatii de fibre.

3.1Tipuri de fibre

Fibrele sunt caracterizate in functie de material, proprietati mecanice respectiv de

geometria acestora. In domeniul constructiilor, fibrele cele mai des folosite sunt fibrele

din otel si fibrele sintetice, desi exista si multe alte fibre din diferite materiale.

Alegerea acestor tipuri de fibre este legata de rezistenta si rigiditatea pe care o au .

Modulul de elasticitate a fibrelor din otel este de 200 GPa si rezistenta undeva in jur de

1000-3000 MPa. In recomandarile japoneze privind BUIR armat cu fibre, rezistenta

minima a acestor fibre este limitata la 2000 MPa

Fibrele utilizate in BUIR sunt de obicei scurte, netede si drepte in timp ce in betoanele

obisnuite si BIR sunt folosite fibre cu sectiune indoita la ambele capete.

Cantitatea de fibre este definita de obicei prin volumul fractionar de fibre [ Vf ], ce

reprezinta raportul intre volumul de fibre si volumul de material. Cantitatea variaza in

diferite tipuri de BUIR cu fibre, de obicei de la 2 – 6 % Vf , dar poate ajunge si la 10%

Vf.

Diferite tipuri de BUIR armate cu fibre

sunt disponibile in prezent pe piata.

Principalele diferente intre aceste betoane

consta in compozitia amestecului: raportul

apa/ciment, dimensiunea agregatului

maxim; respectiv si cantitatea de volum

fractionar de fibre.

Figura 3 [2].

4. Exemple ale utilizarii BUIR armat cu fibre

La ora actuala, multe structuri "prototip" din beton de ultra-inalta rezistenta au fost

realizate in diferite tari de pe mapamond, cum ar fi : Franta, SUA, Germania, Canada,

Japonia, Korea de Sud, Australia, Noua Zeelanda si Malaezia.

Prima aplicatie a betonului de ultra-inalta rezistenta a fost in anul 1997 la Sherbrooke,

Canada cand a fost folosit la umplerea profilelor circulare de otel ce urmau sa fie

folosite la un pod pietonal. De atunci, betonul de ultra-inalta rezistenta a captat atentia

4

academicienilor, inginerilor si a multor departamente guvernamentale din lumea

intreaga. Primul pod pietonal realizat in intregime din beton de ultra-inalta rezistenta

cu o deschidere de 120 de metri a fost construit in Seoul, Korea de Sud, in anul 2002.

Ulterior, un pod destinat traficului greu a fost proiectat si executat de VSL (Australia)

la Shepherds Gully Creek, Australia, si a fost deschis publicului in anul 2005. Betonul

de ultra-inalta rezistenta poate fi folosit intr-un spectru larg de aplicatii de

infrastructuri rutiere datorita rezistentei foarte mari la compresiune si intindere si

datorita proprietatilor imbunatatite de durabilitate; astfel permitand o perioada de

exploatare mai mare, acoperiri sau placari mai mici. Pe langa toate aceste intrebuintari,

betonul de ultr-inalta rezistenta este luat in considerare sa fie folosit la alte aplicatii

cum ar fi piloti de beton prefabricati, reabilitarea seismica a structurilor de poduri care

nu mai respecta standardele in vigoare, reabilitarea tablierului de pod si in aplicatii

legate de atenuarea efectelor cauzate de explozii.

Proiecte de poduri finalizate in care s-a folosit betonul de ultra-inalta rezistenta,

exemple fiind pasarela Sherbrooke din Canada, pasarela Seonyu din Korea de Sud,

podul Bourg-Les-Valence din Franta si podul Shepherds Gully Creek din Australia

pun in evidenta versatilitatea betonului in proiecte de infrastructura.

4.1. Hala din cadre de BUIR ( solutie adoptata pentru un spatiu de depozitare ).

Finalizata.

In anul 2008, Hala Wilson, o hala din cadre cu suprafata invelitorii de 2861 de m2 a

fost construita folosind tehnologia de elemente prefabricate din BUIR armat cu fibre.

Structura are o latime totala de 42.7 metri si o lungime totala de 67 de metri. Distanta

dintre cele 4 cadre este de 12.2 metri. La ora actuala, aceasta structura este prima

incercare de inlocuire completa a grinzilor si stalpilor conventionali din otel cu grinzi

si stalpi din BUIR. Mai jos este prezentat un calcul legat de impactul asupra mediului

comparand un sistem de cadre de BUIR si un sistem conventional din otel.

Figura 4 [1]

5

In termenii consumului de material, cadrul realizat din beton de ultra-inalta rezistenta

reuseste o economie de material de 13% fata de solutia conventionala din otel. Luand

in considerare si costurile de construire, sistemul bazat pe BUIR este cu 16% mai

economic decat cadrul de otel considerat. Si mai multe economii se pot realiza la

structurile pentru fabrici situate in medii corozive sau locuri supuse constant atacurilor

chimice cum ar fi uzinele chimice, fapt raportat de asemenea la structurile

conventionale de otel care ar avea nevoie de intretinere periodica. In termenii indicilor

de mediu, structura din BUIR are cu 24% mai putina energie inmagazinata si cu 19%

mai putine emisii de CO2. Legat de potentialul de incalzire globala calculat pe o

perioada de 100 de ani, solutia din BUIR confera o reducere de 16% fata de solutia

conventionala. Astfel se dovedeste ca sistemul din BUIR confera mai multa

sustenabilitate solutiei decat metoda conventionala.

Figura 5 [1]

4.2. Panouri de zid ultra-usoare din BUIR (solutie de siguranta). Finalizat.

Doua din proprietatile remarcabile ale BUIR sunt lucrabilitatea excelenta si abilitatea

acestuia de auto-compactare. Proprietatile mecanice superioare cum ar fi rezistenta la

intindere au facut din acest beton un material ideal pentru fabricarea unor panouri de

zid subtiri si foarte usoare fara a mai fi nevoie de armaturile de otel conventionale din

pereti. Spre deosebire de panourile conventionale de beton armat, panourile de beton

de ultra-inalta rezistenta armat cu fibre disperse prezinta mult mai putine ingrijorari

privind coroziunea, fapt datorat lipsei armaturilor conventionale mentionate mai

devreme.

In figura de mai jos este prezentat un exemplu de panouri de protectie, anti-catarare de

56 de metri lungime, din beton de ultra-inalta rezistenta, instalate la Wilson Hall. Zidul

a fost construit in anul 2008. Fiecare panou in parte are o inaltime totala de 7 metri si o

latime totala de 2 metri, avand o greutate totala de 2400 de kg. Zidul este format din

panouri de 30 de mm grosime, cu doua nervuri late de 75 de mm si o baza groasa de

100 de mm.

6

Figura 6 [1]

Zidul format din panouri poate avea o varietate de intrebuintari, cum ar fi panou

impotriva vantului/ploii/soarelui sau prafului. Pe langa toate aceste proprietati poate

servi si ca un izolator fonic, panou de siguranta anti-catarare impotriva hotiilor; panou

de protectie impotriva exploziilor minore sau incarcarilor din diverse impacte; o

membrana impermeabila impotriva agentilor corozivi sau impotriva focului. Daca

comparam in termenii beneficiilor, zidul din BUIR cu un zid de beton armat obisnuit,

se poate observa o durabilitate crescuta si impermeabilitate excelenta, astfel fiind

potrivit pentru folosirea in medii extrem de agresive cum ar fi mediul marin sau in

uzine chimice.

Zidul este foarte usor de instalat deoarece se folosesc conectori conventionali de tipul

ancore de otel sau suruburi ce permit fixarea usoara si rapida de suprafata pe care

reazema. Nu este nevoie de esafodaje, cofraje sau alte instalatii, astfel reducand

activitatile in sit, imbunatatind securitatea in executie si eliminand turnarile la fata

locului. In plus, foarte important este faptul ca panourile de BUIR sunt de cateva ori

mai usoare decat panourile conventionale de beton armat.

Alte avantaje pot fi enumerate: panourile au o stabilitate geometrica garantata

deoarece sunt tratate termic cu abur pentru a minimiza curgerea lenta a betonului si

contractiile de lunga durata. In termeni de aspect, panourile au o suprafata fina ,

incantatoare estetic.

4.3. Scurgere pentru apele provenite din muson (solutie hidrologica). Finalizata.

In figura de mai jos este prezentat un perete de retinere si scurgere a apelor rezultate in

urma musonului, lung de 90 de metri si inalt de 1.5 metri pentru o zona rezidentiala

din Ipoh, Perak. Zidul in forma de L este format din panouri subtiri cu grosimi intre

30-50 mm. Spre deosebire de panourile prefabricate conventionale de beton armat in

forma de L care sunt turnate cu lungimi standard de 1 metru lungime si cu o greutate

de 1200 kg/m de zid, zidul din BUIR este format din panouri de 3 metri lungime si are

7

o greutate proprie de 260 kg/m, ceea ce il face de 5 ori mai usor decat solutia

conventionala. Inaintea inceperii lucrarilor la zidul de protectie, consiliul local din

Ipoh a cerut efectuarea unor teste experimentale pe panourile de BUIR cu incarcari de

10 kPa in stare de serviciu si 15 kPa in starea limita ultima. Panourile au fost testate cu

umplutura de pamant pana la inaltimea maxima a panoului, adica 1.5 metri, si o supra-

sarcina de 25 de kPa, incarcare cu 66% mai mare decat cea ceruta, la care panourile au

rezistat cu brio. Astfel, performanta panourilor satisface cerintele de rezistenta si

proiectare.

Figura 7 [1]

Figura de mai jos ne prezinta o comparatie intre panourile de beton armat conventional

si cele de beton de ultra-inalta rezistenta armate cu fibre disperse. In termenii

consumului de material, panourile din BUIR fac o economie de 73% fata de panourile

conventionale. In termenii indicilor de mediu, panourile din BUIR au nevoie de mai

putina energie inmagazinata si produc cu 49% mai putin emisii de CO2. Potentialul de

incalzire globala este de asemenea mai mic, avand o reducere de 43% fata de rivalul

conventional. Acesta este din nou, un foarte bun exemplu de design inovativ si se

demonstreaza faptul ca tehnologia BUIR sustine ideea de solutii structurale

sustenabile.

Figura 8 [1]

8

4.4. Perete de sustinere cu consola (solutie geotehnica). Finalizat.

Betonul de ultra-inalta rezistenta armat cu fibre disperse este ideal pentru realizarea

peretilor de sustinere cu inaltimi mai mici de 3 metri datorita proprietatilor de ultra-

inalta rezistenta si greutate specifica redusa. In figura de mai jos este prezentat un

detaliu de perete din BUIR de 2.5 metri inaltime. Forma in "L" are o intaltime totala de

2.5 metri si o latime de 2 metri pe tronson. Fiecare perete cantareste 1200 kg, adica

600 kg/m de zid. Spre deosebire de panourile conventionale de beton armat, zidul de

BUIR nu are armatura transversala sau bare pentru controlul fisurilor in nici o parte a

sectiunii de beton. Singura armatura conventionala utitlizata este cea longitudinala

situata in nervuri, cu scopul de a rezista la momentul critic din proiectare rezultat din

incarcarile impuse.

Figura 9 [1]

Figura de mai jos prezinta un prototip al zidului de sprijin in forma de "L" din BUIR.

In decembrie 2010, JKR Perak a realizat un zid de sprijin de 76 metri lungime si 2.5

metri inaltime in localitatea Jalan Kota Bahru folosind solutia discutata mai sus. Ca si

durata de executie, a fost nevoie de 5 zile lucratoare pentru a finaliza intreaga

operatiune, timp in care s-au realizat si lucrari de defrisare si decopertare, prepararea

stratului granular pe care urmau sa fie pozitionate panourile, instalarea si asamblarea

panourilor si umplerea cu pamant. Acest exemplu ne demonstreaza inca o data ca

elementele realizate din BUIR confera rapiditate si usurinta in executie.

9

Figura 10 [1]

4.5. Podul Kampung Linsum - 50 m (pod pentru trafic mediu). Finalizat.

Firma JKR Negeri Sembilian a fost prima care a folosit BUIR in construirea unui pod

de trafic mediu in Kampung Linsum peste raul Sungai Linggi. Podul a fost finalizat in

ianuarie 2011. In anul 2011 , podul era primul din Malaezia si poate din lume ca

lungime, o structura compozita realizata cu BUIR. Podul a fost construit folosind o

singura grinda "U" de 1.75 metri inaltime, 2.5 metri latime la partea superioara, pe

care reazema un tablier de beton armat monolit de 4 metri latime si 200 de mm

grosime. Capetele grinzii de BUIR au fost incastrate in culei realizate din beton armat

conventional. Grinda a fost realizata fara armatura conventionala pentru forfecare

deoarece BUIR are o rezistenta considerabila la forta taietoare. BUIR-ul folosit a ajuns

la rezistente de compresiune de 180 de MPa si rezistente la intindere de 30 de MPa.

Podul a dobandit si un statut important in Cartea Recordurilor din Malaezia din anul

2011.

Figura 11 [1]

Grinda prefabricata este formata din sapte segmente, 5 interne, a cate 8 metri lungime

si cu o greutate de 18 tone, si doua segmente de capat de 5 metri lungime si cu o

greutate de 15 tone.

10

Spre deosebire de grinzile de beton prefabricate, aceasta grinda din BUIR nu are are

armatura transversala in inimile sale subtiri. Singura armatura conventionala folosita

este cea din zona de incastrare in culei, armatura de schimbare de unghi a canalului

pentru instalatiile electrice si armatura de forfecare din zona superioara a inimii unde

este nevoie si de conlucrare cu tablierul de beton armat.

Figura 12 [1]

Initial inginerii alesi sa proiecteze podul au propus o varianta clasica folosind doua

grinzi de otel sudate. Mai tarziu, consultantii au propus sa se foloseasca varianta cu

grinda de BUIR datorita argumentelor convingatoare si beneficiilor folosirii unei astfel

de solutii. Printre beneficii putem enumera : lipsa pilonilor de sustinere in albia raului,

intretinere mai putina, mult mai "eco-friendly", estetic mai placut si, mult mai

important, mai ieftin .

11

In figura de mai jos este prezentata din nou o comparatie intre solutia din otel si solutia

din BUIR. Spre deosebire de structurile prezentate mai sus, consumul de material, in

termenii greutatii podului, a fost mai mare cu 14% fata de solutia din otel. Daca

vorbim de impactul asupra mediului inconjurator, solutia din BUIR a avut cu 66% mai

putin energie inmagazinata si cu 57% mai putine emisii de CO2. De asemenea, si

potentialul de incalzire globala este mai mic cu aproximativ 52% fata de solutia din

otel. Pe langa beneficiile aduse mediului inconjurator, structura realizata din BUIR a

avut si economii de aproximativ 27% fata de solutia clasica. Astfel, betonul de ultra-

inalta rezistenta armat cu fibre disperse nu este doar o solutie buna in termenii

impactului asupra mediului inconjurator ci si o solutie bune din punct de vedere

economic. Daca se considerau si costurile de intretinere, diferenta dintre cele doua

solutii era uriasa.

Figura 13 [1]

4.6. Podul M Kampung Ulu Geroh (pod cu trafic mediu). Finalizat.

Firma JKR Perak a fost prima care a folosit BUIR armat cu fibre dispers in statul

Perak la realizarea unui pod cu deschidere mica pentru trafic mediu intr-un mic sat

numit Kampung Ulu Geroh, peste raul Sungai Itik.

Pana in ziua de astazi, este singurul pod din Malaezia cu o structura realizata in

totalitate din beton de ultra-inalta performanta armat cu fibre disperse. Podul a fost

dimensionat sa reziste la 30 de unitati de incarcare HB si HA+KEL conform BD37/01.

Constructia a inceput la jumatatea lunii noiembrie 2011 si a fost finalizat la jumatatea

lunii ianuarie 2012 (adica o perioada de 2 luni). Acest pod are o singura deschidere de

12

25 de metri si a fost realizat folosind 2 grinzi "T" prefabricate din BUIR de 1.375 metri

inaltime si 1.5 metri latime la talpa superioara.

Obstacolul major al acestui proiect a fost calitatea drumului de acces in zona de

executie. Cele mai mari vehicule care au reusit sa ajunga pe santier au fost macaraua

mobila cu o capacitate de 20 de tone si camioanele cu 10 roti cu o remorca care nu

depasea in lungime 8 metri. Avand aceste constrangeri in executie, solutia

conventionala de grinzi prefabricate din beton armat a fost imediat exclusa in faza de

design datorita greutatii proprii foarte mari care depasea capacitatea maxim admisa a

celor doua macarale mobile. Cealalta optiune posibila a fost folosirea unui pod din otel

unde greutatea proprie nu juca un rol important in executie. Totusi, autoritatile locale

au exclus si aceasta varianta deoarece nu se doreau costuri mari de intretinere pentru

acest pod. In plus, nu era permisa pozitionarea unui pilon intermediar in albia raului

care sa sustina un astfel de pod de otel. Cu aceste limitari, podul din BUIR s-a dovedit

a fi cea mai buna solutie fiindca o grinda "T" cantarea aproximativ 25 de tone si avea

proprietati de durabilitate remarcabile. Capetele de grinzi au fost incastrate in beton de

rezistenta normala in culei. Si in acest caz grinzile de BUIR au fost realizate fara

armatura conventionala la forfecare deoarecebetonul are o rezistenta considerabila in

acest sens.

Figura 14 [1]

13

In prima figura de mai jos se pot vedea cele 2 macarale cu capacitate de 20 de tone

care au fost fost folsite la ridicarea grinzii. Conform spuselor inginerilor, aceasta este

cea mai usoara grinda de beton ridicata, tinand cont de lungimea de 25 de metri, in

comparatie cu alte grinzi. In figura doi de mai jos se pot observa grinzile asezate

adiacent cu rostul de legatura asteptand sa fie turnat. Acest pod are un sistem unic

datorat in mare parte faptului ca tablierul a fost turnat impreuna cu grinzile in procesul

de executie. Astfel, doar o portiune mica din tablier necesita turnare la fata locului din

acelasi BUIR dupa ce grinzile au fost asezate si asigurate pe culei. Figura 3 ne arata

turnarea de beton de la fata locului in zona de jonctiune fara a fi nevoie de alte

intrumente de compactarea betonului. Dupa o zi, cofrajul a fost scos si betonul turnat

pe santier a ajuns la o rezistenta medie testata pe cuburi de 70 de MPa. Dupa 14 zile,

cuburile de beton turnate la fata locului aveau o rezistenta medie de 145 de MPa.

Figura 15 [1]

4.7. Podul M Kampung Ulu Kampar (pod cu trafic mediu). Finalizat.

In imaginile de mai jos avem inca un exemplu de pod cu deschidere medie de 18 metri

care traverseaza un rau in zona Perak. Similar cu podul prezentat mai sus, si acest pod

foloseste sistemul tablier si grinzi realizate in totalitate din BUIR. Podul a fost

proiectat sa reziste la 30 de unitati de incarcare HB si HA+KEL conform normelor

14

BD37/01. Constructia podului a inceput la jumatatea lunii ianuarie 2012 si a fost

finalizat la sfarsitul lunii februarie.

Similar, marea problema a acestui proiect a fost drumul de acces, fiind imposibila

deplasarea unor vehicule lungi la fata locului. Desi grinzile de BUIR au un avantaj

considerabil in termeni de greutate, problema prinzipala a proiectantilor si

executantilor a fost legata de lungimea lor. In cele din urma, proiectantii au avut ideea

de a imparti grinda de 18 metri lungime in trei segmente egale de 6 metri, fiecare

cantarind 6 tone. Astfel, un camion simplu cu 10 roti a putut fi folosit la transportul

segmentelor de pod, pe rand, mai tarziu fiind aliniate pe santier si post-tensionate ca sa

formeze o singura grinda.

Figura 16 [1]

4.8. Podul Titi , deschidere 50 m . Finalizat

In figura de mai jos sunt prezentate detalile generale a unui pod de autostrada din

BUIR armat cu fibre avand o deschidere libera de 50 m si un tablier de latime 11.9 m.

15

In figura mai este prezentat si o sectiune prin tablier unde se vad trei grinzi de BUIR

armat cu fibre avan d sectiune variabila, cu o inaltime de 1.75 m si o latime la partea

superioara de 2.5 m , la care s-a efactuat o suprabetonare de 20cm din beton armat. La

capete , grinzile s-au incastrat in culei ,folosindu-se beton armat. Aceste grinzi din

BUIR armat cu fibre s-au construit fara a mai fi necesara armatura la forfecare.

Structura a fost finalizata la inceputul anului 2013.

Figura 17 [1]

16

4.9 . Podul Sungai Nerok, deschidere 90 m . Finalizat

JKR Perak este probabil prima organizatie care foloseste BUIR armat cu fibre in grinzi

de pod, la constructia unui pod cu mai multe deschideri la o autostrada. In figura 1 sunt

prezentate schematic detaliile de executie ale podului, care este in curs de construire la

Jalan Lenggong, facand trecerea peste raul Sungai Nerok. Podul este format din trei

deschideri egale, fiecare deschidere avand o lungime de 30m.

Acest pod este din BUIR armat cu fibre unde suprastructura sa este construita fara

tablier. Toate grinzile de pod din BUIR armat cu fibre sunt incastrate ,cu beton normal

,in dreptul culeelor si in dreptul pilonilor intermediari facand intregul pod sa se

comporte ca un intreg.

Potrivit proiectantului acestui pod , suprastructura podului are o greutate de

aproximativ 50% mai mica decat suprastructura unui pod din beton obisnuit , rezultand

o economie semnificativa de beton la realizarea sistemului de fundare. Pe langa asta,

durabilitatea inalta a BUIR armat cu fibre promite sa ofere o durata de viata mult mai

lunga a poduluio, si o intretinere aproape neglijabila pe toata durata sa.

Figura 18 [1]

17

4.10. Podul Rantau-Silau , deschidere 51 m. In desfasurare

Dupa construirea Podului Kampung Linsum, JKR Negeri Sembelian s-au decis sa

inlocuiasca un pod vechi de aproximativ 50 m lungime, ce avea mai multe deschideri.

In figura de mai jos se poate vedea vechiul pod ce avea 4 randuri de piloni centrali

situati in albia raului. In figura de asemenea se poate vedea cum pe perioada

musonului,cantitai mari de reziduri respectiv lemne sunt aduse din amonte si se

ciocninesc cu piloni podului daune structurale destul de semnificative.

Figura 19 [1]

JKR Nageri Sembilan au vrut sa profite din plin de avantajele BUIR armat cu fibre si

au inlocuit vechiul pod cu un pod nou avand o singura deschidere de 51 m lungime cu

4 benzi de circulatie , utilizandu-se cinci grinzi de BUIR armat cu fibre. La randul lor ,

acestegrinzi au fost incastrate in culei folosindu-se beton armat cu rezistente obisnuite.

Podul s-a construit fara piloni centrali, lasandu-se libera albia raului.

Figura 20 [1]

18

5. Concluzii

Aceasta lucrare prezinta cateva din proiectele realizate cu succes unde betonul de

ultra-inalta rezistenta armat cu fibre disperse a jucat un rol important. In exemplele de

mai sus s-au regasit cadre de beton, ziduri de sprijin, panouri de siguranta si pasarele

pentru trafic redus si mediu. Din exemplele prezentate mai sus reiese faptul ca BUIR

este o alternativa sustenabila care depaseste de fiecare data calitatiile betonului cu

rezistente normale si de multe ori si cele ale otelului. In plus, evaluarile impactului

asupra mediului inconjurator ne arata ca structurile realizate cu BUIR sunt capabile sa

ofere economii la consumul de material, de energie inmagazinata, emisii reduse de

CO2 si un potential de incalzire globala mai scazut. BUIR s-a dovedit a fi un material

de constructie mult mai "verde", si sprijina viziunea unor noi tehnologii sustenabile

pentru viitor.

Beneficii :

reducerea imediata a consumului de materii prime neregenerabile

incurajeaza folosirea anumitor materiale reciclabile

calitate si estetica mai buna

durata de exploatare a structurilor este considerabil mai mare

durabilitatea superioara face ca lucrarile de intretinere sa fie aproape inexistente

sustine viziunea unei economii "verzi".

19

6. Bibliografie

[1] Yen Lei Voo , B. Nematollahit , A.B.B.Mohamed Said , B.A Gopal , Tet Shun Y.

– ’Aplication of Ultra High Performance Fiber Reinforced Concrete – The Malaysia

Perspective ( 2012 )’

[2] Ana Spasojevic – ’ Structu'ral implications of Ultra High Performance Fiber

Reinforced Concrete in Bridge design ( 2008 )’

[3] Y.L. Voo , W.K. Poon – ‚’ The woerld first portal frame building (Wilson Hall) ,

constructed using Ultra-High Performance Concrete – 33rd

Conference on our world in

concrete and structures 25-27 August 2008, Singapore ’