RADU SĂG E AT Ă

I NST I T UT UL DE G EO G RAF I E

AC ADEMI A RO MÂNĂ

EUROREGIUNILE DE COOPERARE TRANSFRONTALIERÃ DIN BAZINUL INFERIOR

AL DUNÃRII

Cuvinte cheie:

- Euroregiuni de cooperare transfrontalieră

- Bazinul inferior al Dunării

Studiul geografic al euroregiunilor şi al potenţialului

de cooperare transfrontalieră în condiţiile

integrării României în Uniunea Europeană

Program inclus în planul de cercetare al Institutului de

Geografie în perioada 2007-2013

EUROREGIUNILE DE COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ DIN

BAZINUL INFERIOR AL DUNĂRII. STUDIU GEOGRAFIC.

EUROREGIUNILE DE COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ DIN

BAZINUL INFERIOR AL DUNĂRII. STUDIU GEOGRAFIC.

Carpatică,

Prutul Superior,

Siret - Prut - Nistru,

Dunărea de Jos,

Dunăre-Dobrogea,

Giurgiu - Ruse,

Danubius,

Dunărea de Sud,

Dunărea 21,

Dunărea de Mijloc,

Dunăre - Criş - Mureş - Tisa

Bihor - Hajdu-Bihar,

Toate au participare

românească.

12 euroregiuni de

cooperare transfrontalieră

AXA NAVIGABILĂ TRANSEUROPEANĂ

DUNĂRE - MAIN - RHIN

Elemente de originalitate (I)

este una dintre primele lucrări de anvergură din literatura geografică românească consacrată studiului impactului deciziilor politice asupra mediului economico-social din spaţiiletransfrontaliere;

contribuie la îmbunătăţirea şi actualizarea cadrului teoretico-metodologic cu privire la euroregiunile de cooperare transfrontalieră, la rolul aşezărilor umane în structurarea direcţiei şi intensităţii vectorilor de cooperare transfrontalireră;

Elemente de originalitate (II)

defineşte bazinul inferior al Dunării ca unitate-cadru de implementare a Strategiei UE pentru Regiunea Dunării;

evidenţiază structura şi particularităţile sistemului de euroregiuni de cooperare transfrontalieră cu participare românească, suprapus bazinului inferior al Dunării;

oferă o bază coerentă de date din perspectivă istorică privind originea, particularităţile şi consecinţele disparităţilor economico-sociale din regiunile transfrontaliere şi frontaliere aferente României şi rolul factorilor exogeni şi endogeni în configurarea acestor disparităţi;

Elemente de originalitate (III)

inserează şi aplică concepte moderne cu privire la dezvoltarea regională şi locală în complexitatea relaţiilor funcţionale care se stabilesc între diferitele componente ale mediului;

analizează critic elementele de politică regională, făcând referire la inserţia acestora la nivel microteritorial;

evaluează temporal şi spaţial impactul socio-economic pe care schimbările politice le-au avut asupra evoluţiei comunităţilor locale transfrontaliere, luând ca studii de caz euroregiunile de cooperare transfrontalieră cu participare românească;

Elemente de originalitate (IV)

realizează cercetări complexe asupra impactului restructurării economice asupra componentelor dinamicii populaţiei din zonele periferice şi transfrontaliere cu participare românească;

realizează o cuantificare obiectivă şi documentată a efectelor sociale ale restructurării economice şi a intensităţii acesteia la nivelul comunităţilor locale din zonele frontaliere ale României;

susţine demersul ştiinţific printr-o prezentare grafică şi cartografică originală, modernă şi expresivă, realizată în întregime de către autori prin tehnici computerizate.

Rolul sistemelor de aşezări dublete

Rolul sistemelor de aşezări dublete

Rolul sistemelor de aşezări dublete

AXELE DE CONVERGENŢĂ TRANSFRONTALIERĂ ŞI SISTEMUL

DE EUROREGIUNI DE LA FRONTIERA DE EST A ROMÂNIEI

- omogenitatea elementului etnic românesc de pe ambele

maluri ale Prutului → creează premisele bunei

funcţionalităţi teritoriale

- statutul axei Prutului de frontieră externă a Uniunii

Europene şi, în perspectivă, a Spaţiului Schengen →

impune o mai bună filtrare a fluxurilor ce pătrund în

spaţiul UE, pe filiera estică

Euroregiunea

Dunarea de Jos

Regiunea Odessa (Ucraina) :

33 310 kmp, 2 687 500 loc

Judeţele Galaţi, Brăila şi

Tulcea (România) :

17 731 kmp, 1 070 400 loc.

Raioanele Cantemir şi Cahul

(Rep. Moldova) :

2 415 kmp, 187 200 loc.

53 496 kmp, 1997-1998.

Euroregiunea Siret -

Prut - Nistru

Raioanele Anenii Noi,

Basarabeasca, Călăraşi,

Cimişlia, Criuleni,

Dubăsari, Floreşti,

Hânceşti, Ialoveni, Leova,

Nisporeni, Orhei, Rezina,

Soroca, Străşeni,

Şoldăneşti, Teleneşti,

Ungheni şi Municipiul

Chişinău (Rep. Moldova)

Judeţele Iaşi, Vaslui şi

Neamţ (România)

31 434 kmp, 2002.

Euroregiunea

Prutul Superior

Judeţele Botoşani şi

Suceava (România)

Raioanele Briceni,

Edineţ, Făleşti, Glodeni,

Ocniţa şi Râşcani

(Rep. Moldova)

Regiunile Cernăuţi şi

Ivano-Frankivsk

(Ucraina)

31 434 kmp, 2000.

FRONTIERA ŞI ZONA TRANSFRONTALIERĂ DE NORD

A ROMÂNIEI

Frontieră exterioară a UE, sectorul nordic al frontierei româno-ucrainene se numără printre variabilele esenţiale în managementul axei europene de cooperare ponto-baltică.

Contradicţia dintre necesitatea unei cât mai bune securizări a acestei frontiere - condiţie esenţială pentru integrarea României în spaţiul Schengen (aceasta urmând să devinăfrontieră externă a spaţiului european de liberă circulaţie) -şi necesitatea unei cât mai bune cooperări transfrontaliere impusă de prezenţa unor importante comunităţi româneşti atât în Maramureşul transcarpatic, cât şi în Bucovina de Nord, urmare a circumstanţelor istorice ce au condus la trasarea frontierei de nord a României.

Omogenitatea elementului etnic românesc

Podurile peste Tisa de la Teceu Mic – Teacev (stânga sus) şi Sighetu Marmaţiei –

Solotvino (stânga jos), Elemente ale prezenţei româneşti la Biserica Albă

Euroregiunea

Carpatică (1993)

Polonia : Voievodatul

Subcarpatia (17 929 kmp,

211 200 loc.)

Ungaria : 5 comitate (28 639

kmp, 2 616 000 loc.)

România : 7 judeţe (42 308

kmp, 2 675 325 loc.)

Slovacia : 2 regiuni (kraj)

(15 746 kmp, 1 543 000 loc.)

Ucraina : 4 regiuni (56 600

kmp, 6 429 000 loc.)

161 222 kmp,

13 474 500 loc.

VECTORII ŞI

EUROREGIUNILE DE

COOPERARE

TRANSFRONTALIERĂ DE

LA FRONTIERA DE VEST A

ROMÂNIEI

A fost fixată convenţional de-a lungul frontierei etnice care separă

populaţia românescă din Transilvania de cea ungurescă din

Câmpia Tisei.

Frontiera româno-maghiară: 448 km, 14,0% din lungimea totală a graniţelor României.

Frontiera româno-sârbă: 546,4 km, 17,4% din lungimea totală a graniţelor României.

Euroregiunea

Bihor – Hajdú Bihar

(2002)

România : Judeţul Bihor

Ungaria : Comitatul Hajdú –

Bihar

Suprafaţa : 13 755 kmp.

Structurată pe nucleul de

cooperare Oradea - Debrecen

Euroregiuniea Dunăre

- Criş - Mureş - Tisa

(DKMT)

A fost înfiinţată în 1997 având în componenţă:

judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş din România (32 028 kmp, 1 828 313 loc);

comitatele ungureşti Bács-Kiskun, Békés, Csongrád şi Jász-Nagykun-Szolnok(23 922 kmp, 1 733 483 loc);

regiunea autonomă Voivodina din Serbia(21 506 kmp, 1 931 809 loc.)

Nuclee de polarizare: Timişoara, Novi Sad, Szeged

Euroregiunea

Dunărea de Mijloc –

Porţile de Fier

A fost creată în anul 2005 între judeţele româneşti Mehedinţi şi Caraş-Severin şi districtele sârbe Bor şi Branicevski.

Suprafaţă: 20 824 kmp (64,6% partea românească şi 35,4% partea sârbă) Populaţie: 953 000 loc. (66,3% români, 33,7% sârbi)

Nucleele de polarizare transfrontalieră Drobeta –Turnu Severin, Reşiţa şi Orşova în sectorul românesc; Požarevac şi Bor în sectorul sârb.

EUROREGIUNILE DE COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ

DE LA FRONTIERA SUDICĂ A ROMÂNIEI (RO-BG)

- Frontieră internă a UE din 2007.

- Cuprinde două sectoare: dunărean (470 km) şi terestru (139,1 km).

- Axă de separare : politică, etnică, culturală, naturală cu mare stabilitate în timp.

- Nucleele de cooperare transfrontalieră : sunt date de sistemele de aşezări dublete : Calafat – Vidin, Rast – Lom, Bechet – Oreahovo, Turnu Măgurele – Nikopol, Zimnicea – Sviştov, Giurgiu – Ruse, Olteniţa – Tutrakan, Călăraşi – Silistra.

- Poduri :

Giurgiu – Ruse (2 800 m, rutier şi feroviar, 1954)

Calafat – Vidin (1 971 m, rutier şi feroviar, 2013)

- Sectorul terestru : judeţele Durostor şi Caliacra trecute sub administraţia Bulgariei în 1940.

- Euroregiuni : suprapuse (Giurgiu-Ruse, Danubius),

discontinui (Dunărea de Sud)

DUNĂREA - AXĂ DE POLARIZARE INDUSTRIALĂ

Industria din zona transfrontalieră dunăreană.

Asociaţia de cooperare

transfrontalieră

“Dunărea 21”

Constituire : 18 ian. 2002

Structură :

- sectorul românesc: oraşul Calafat şi comunele Poiana Mare, Desa, Cetate şi Ciupercenii Noi;

- sectorul bulgăresc: municipalităţile Vidin, Lom, Belogradchik, Kula, Dimovo, Rujniti şi Mokres;

- sectorul sârb: municipalităţile Zaječar, Kladovo, Negotin, Sokobanja, Knjazevac, Bor şi Majdanpek.

Euroregiunea Dunărea de Sud

Este singura euroregiune discontinuă

teritorial de la frontierele României.

A fost creată în anul 2001.

Cuprinde:

- trei municipalităţi din Bulgaria:

Sviştov, Belene şi Nikopol

- patru oraşe din România: municipiile

Turnu Măgurele, Alexandria şi Roşiori

de Vede şi oraşul Zimnicea.

- Axată pe dubletele Turnu Măgurele –

Nikopol şi Zimnicea – Sviştov.

Euroregiunea

Giurgiu - Ruse

- Axată pe sistemul de aşezări dublete Giurgiu –Ruse (“Podul Prieteniei”)

- Inclusă în Euroregiunea Danubius.

- Potenţialul de poziţie este determinat de situarea celor două oraşe pe axa de legătură dintre Bucureşti şi Peninsula Balcanică, componentă a coridorului de trafic ce leagă ţările europene de Asia Mică şi Orientul Apropiat

Euroregiunea

Danubius

-A fost creată în anul 2002, la

iniţiaţiva Consiliului Judeţean

Giurgiu şi a Prefecturii Ruse.

-- Cuprinde provincia Ruse din

Bulgaria (2 803 kmp) şi judeţul

Giurgiu din România (3 526

kmp)

-- Axată pe sistemul de

cooperare Giurgiu – Ruse.

Euroregiunea

Dunăre -

Dobrogea

- Constituită în anul 2002;

- Structură: trei judeţe

româneşti (Ialomiţa,

Călăraşi şi Constanţa) şi

două provincii din

Bulgaria (Silistra şi

Dobrici);

-- Suprafaţă: 24 177 kmp

(RO: 16 612 kmp, BG:

7 565 kmp)

-- Populaţie: 1 622 111 loc.

(RO: 78%, BG: 22%)

-- Nuclee: Constanţa,

Călăraşi, Slobozia, Varna,

Silistra, Dobrich.

FRONTIERA ŞI ZONA FRONTALIERĂ MARITIMĂ A

ROMÂNIEI

- Lungime de 193,5 km

(între Golful Musura la nord şi

Vama Veche la sud)

- Reprezintă 7,9% din

lungimea totală a frontierelor

României.

Curtea Internaţională de Justiţie

de la Haga a decis, la 3 febr. 2009,

jurisdicţia suverană a României şi

drepturile acesteia de exploatare

pentru o suprafaţă de platou

continental şi o zonă economică

exclusivă de 9 700 kmp din Marea

Neagră, ceea ce reprezintă 79,34%

din suprafaţa de 12 000 kmp

disputaţi cu Ucraina.

SISTEMUL DE TRANSPORT AL HIDROCARBURILOR

CASPICE SPRE UNIUNEA EUROPEANĂ

SISTEMUL DE

CANALE

FLUVIALE DIN

DOBROGEA

PORTUL CONSTANŢA

- Capacitatea de trafic : 100 milioane

tone anual, cel mai mare port la Marea

Neagră şi al patrulea din Europa,

după Rotterdam, Anvers şi Marsilia.

- Suprafaţa totală a instalaţiilor şi

echipamentelor portuare este de 3

926 ha, dintre care 1 313 ha pe uscat

şi 2 613 ha pe apă.

- lungimea totală a digului de nord

este de 8 344 m, iar cea a digului de

sud, de 5 560 m.

- portul Constanţa este deservit de

156 dane, dintre care 140 sunt

operaţionale.

- lungimea totală a cheiurilor este de

29,83 km, iar adâncimile variază între

7 şi 19 m, fapt ce permite accesul

tancurilor petroliere de

165 000 tdw şi a navelor de marfă de

până la 220 000 tdw.

CONCLUZII

Spaţiile transfrontaliere şi în particular cele cu participare românească,

reprezintă domenii extrem de sensibile şi vulnerabile la schimbările

geografice şi geopolitice, identitatea lor fiind rezultatul asocierii unor factori

etnici, culturali, geografici, istorici, economici, demografici şi politici

specifici.

Intensificarea fluxurilor transfrontaliere ca urmare a urbanizării şi

industrializării unifică spaţii altădată divizate politic şi economic;

euroregiunile devin din ce în ce mai mult structuri teritoriale cu o

personalitate proprie, generate de fluxuri transfrontaliere şi promotoare, la

rândul lor, de fluxuri globalizante.