RADU SĂG E AT Ă
I NST I T UT UL DE G EO G RAF I E
AC ADEMI A RO MÂNĂ
EUROREGIUNILE DE COOPERARE TRANSFRONTALIERÃ DIN BAZINUL INFERIOR
AL DUNÃRII
Cuvinte cheie:
- Euroregiuni de cooperare transfrontalieră
- Bazinul inferior al Dunării
Studiul geografic al euroregiunilor şi al potenţialului
de cooperare transfrontalieră în condiţiile
integrării României în Uniunea Europeană
Program inclus în planul de cercetare al Institutului de
Geografie în perioada 2007-2013
EUROREGIUNILE DE COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ DIN
BAZINUL INFERIOR AL DUNĂRII. STUDIU GEOGRAFIC.
Carpatică,
Prutul Superior,
Siret - Prut - Nistru,
Dunărea de Jos,
Dunăre-Dobrogea,
Giurgiu - Ruse,
Danubius,
Dunărea de Sud,
Dunărea 21,
Dunărea de Mijloc,
Dunăre - Criş - Mureş - Tisa
Bihor - Hajdu-Bihar,
Toate au participare
românească.
12 euroregiuni de
cooperare transfrontalieră
Elemente de originalitate (I)
este una dintre primele lucrări de anvergură din literatura geografică românească consacrată studiului impactului deciziilor politice asupra mediului economico-social din spaţiiletransfrontaliere;
contribuie la îmbunătăţirea şi actualizarea cadrului teoretico-metodologic cu privire la euroregiunile de cooperare transfrontalieră, la rolul aşezărilor umane în structurarea direcţiei şi intensităţii vectorilor de cooperare transfrontalireră;
Elemente de originalitate (II)
defineşte bazinul inferior al Dunării ca unitate-cadru de implementare a Strategiei UE pentru Regiunea Dunării;
evidenţiază structura şi particularităţile sistemului de euroregiuni de cooperare transfrontalieră cu participare românească, suprapus bazinului inferior al Dunării;
oferă o bază coerentă de date din perspectivă istorică privind originea, particularităţile şi consecinţele disparităţilor economico-sociale din regiunile transfrontaliere şi frontaliere aferente României şi rolul factorilor exogeni şi endogeni în configurarea acestor disparităţi;
Elemente de originalitate (III)
inserează şi aplică concepte moderne cu privire la dezvoltarea regională şi locală în complexitatea relaţiilor funcţionale care se stabilesc între diferitele componente ale mediului;
analizează critic elementele de politică regională, făcând referire la inserţia acestora la nivel microteritorial;
evaluează temporal şi spaţial impactul socio-economic pe care schimbările politice le-au avut asupra evoluţiei comunităţilor locale transfrontaliere, luând ca studii de caz euroregiunile de cooperare transfrontalieră cu participare românească;
Elemente de originalitate (IV)
realizează cercetări complexe asupra impactului restructurării economice asupra componentelor dinamicii populaţiei din zonele periferice şi transfrontaliere cu participare românească;
realizează o cuantificare obiectivă şi documentată a efectelor sociale ale restructurării economice şi a intensităţii acesteia la nivelul comunităţilor locale din zonele frontaliere ale României;
susţine demersul ştiinţific printr-o prezentare grafică şi cartografică originală, modernă şi expresivă, realizată în întregime de către autori prin tehnici computerizate.
AXELE DE CONVERGENŢĂ TRANSFRONTALIERĂ ŞI SISTEMUL
DE EUROREGIUNI DE LA FRONTIERA DE EST A ROMÂNIEI
- omogenitatea elementului etnic românesc de pe ambele
maluri ale Prutului → creează premisele bunei
funcţionalităţi teritoriale
- statutul axei Prutului de frontieră externă a Uniunii
Europene şi, în perspectivă, a Spaţiului Schengen →
impune o mai bună filtrare a fluxurilor ce pătrund în
spaţiul UE, pe filiera estică
Euroregiunea
Dunarea de Jos
Regiunea Odessa (Ucraina) :
33 310 kmp, 2 687 500 loc
Judeţele Galaţi, Brăila şi
Tulcea (România) :
17 731 kmp, 1 070 400 loc.
Raioanele Cantemir şi Cahul
(Rep. Moldova) :
2 415 kmp, 187 200 loc.
53 496 kmp, 1997-1998.
Euroregiunea Siret -
Prut - Nistru
Raioanele Anenii Noi,
Basarabeasca, Călăraşi,
Cimişlia, Criuleni,
Dubăsari, Floreşti,
Hânceşti, Ialoveni, Leova,
Nisporeni, Orhei, Rezina,
Soroca, Străşeni,
Şoldăneşti, Teleneşti,
Ungheni şi Municipiul
Chişinău (Rep. Moldova)
Judeţele Iaşi, Vaslui şi
Neamţ (România)
31 434 kmp, 2002.
Euroregiunea
Prutul Superior
Judeţele Botoşani şi
Suceava (România)
Raioanele Briceni,
Edineţ, Făleşti, Glodeni,
Ocniţa şi Râşcani
(Rep. Moldova)
Regiunile Cernăuţi şi
Ivano-Frankivsk
(Ucraina)
31 434 kmp, 2000.
FRONTIERA ŞI ZONA TRANSFRONTALIERĂ DE NORD
A ROMÂNIEI
Frontieră exterioară a UE, sectorul nordic al frontierei româno-ucrainene se numără printre variabilele esenţiale în managementul axei europene de cooperare ponto-baltică.
Contradicţia dintre necesitatea unei cât mai bune securizări a acestei frontiere - condiţie esenţială pentru integrarea României în spaţiul Schengen (aceasta urmând să devinăfrontieră externă a spaţiului european de liberă circulaţie) -şi necesitatea unei cât mai bune cooperări transfrontaliere impusă de prezenţa unor importante comunităţi româneşti atât în Maramureşul transcarpatic, cât şi în Bucovina de Nord, urmare a circumstanţelor istorice ce au condus la trasarea frontierei de nord a României.
Podurile peste Tisa de la Teceu Mic – Teacev (stânga sus) şi Sighetu Marmaţiei –
Solotvino (stânga jos), Elemente ale prezenţei româneşti la Biserica Albă
Euroregiunea
Carpatică (1993)
Polonia : Voievodatul
Subcarpatia (17 929 kmp,
211 200 loc.)
Ungaria : 5 comitate (28 639
kmp, 2 616 000 loc.)
România : 7 judeţe (42 308
kmp, 2 675 325 loc.)
Slovacia : 2 regiuni (kraj)
(15 746 kmp, 1 543 000 loc.)
Ucraina : 4 regiuni (56 600
kmp, 6 429 000 loc.)
161 222 kmp,
13 474 500 loc.
VECTORII ŞI
EUROREGIUNILE DE
COOPERARE
TRANSFRONTALIERĂ DE
LA FRONTIERA DE VEST A
ROMÂNIEI
A fost fixată convenţional de-a lungul frontierei etnice care separă
populaţia românescă din Transilvania de cea ungurescă din
Câmpia Tisei.
Frontiera româno-maghiară: 448 km, 14,0% din lungimea totală a graniţelor României.
Frontiera româno-sârbă: 546,4 km, 17,4% din lungimea totală a graniţelor României.
Euroregiunea
Bihor – Hajdú Bihar
(2002)
România : Judeţul Bihor
Ungaria : Comitatul Hajdú –
Bihar
Suprafaţa : 13 755 kmp.
Structurată pe nucleul de
cooperare Oradea - Debrecen
Euroregiuniea Dunăre
- Criş - Mureş - Tisa
(DKMT)
A fost înfiinţată în 1997 având în componenţă:
judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş din România (32 028 kmp, 1 828 313 loc);
comitatele ungureşti Bács-Kiskun, Békés, Csongrád şi Jász-Nagykun-Szolnok(23 922 kmp, 1 733 483 loc);
regiunea autonomă Voivodina din Serbia(21 506 kmp, 1 931 809 loc.)
Nuclee de polarizare: Timişoara, Novi Sad, Szeged
Euroregiunea
Dunărea de Mijloc –
Porţile de Fier
A fost creată în anul 2005 între judeţele româneşti Mehedinţi şi Caraş-Severin şi districtele sârbe Bor şi Branicevski.
Suprafaţă: 20 824 kmp (64,6% partea românească şi 35,4% partea sârbă) Populaţie: 953 000 loc. (66,3% români, 33,7% sârbi)
Nucleele de polarizare transfrontalieră Drobeta –Turnu Severin, Reşiţa şi Orşova în sectorul românesc; Požarevac şi Bor în sectorul sârb.
EUROREGIUNILE DE COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ
DE LA FRONTIERA SUDICĂ A ROMÂNIEI (RO-BG)
- Frontieră internă a UE din 2007.
- Cuprinde două sectoare: dunărean (470 km) şi terestru (139,1 km).
- Axă de separare : politică, etnică, culturală, naturală cu mare stabilitate în timp.
- Nucleele de cooperare transfrontalieră : sunt date de sistemele de aşezări dublete : Calafat – Vidin, Rast – Lom, Bechet – Oreahovo, Turnu Măgurele – Nikopol, Zimnicea – Sviştov, Giurgiu – Ruse, Olteniţa – Tutrakan, Călăraşi – Silistra.
- Poduri :
Giurgiu – Ruse (2 800 m, rutier şi feroviar, 1954)
Calafat – Vidin (1 971 m, rutier şi feroviar, 2013)
- Sectorul terestru : judeţele Durostor şi Caliacra trecute sub administraţia Bulgariei în 1940.
- Euroregiuni : suprapuse (Giurgiu-Ruse, Danubius),
discontinui (Dunărea de Sud)
Asociaţia de cooperare
transfrontalieră
“Dunărea 21”
Constituire : 18 ian. 2002
Structură :
- sectorul românesc: oraşul Calafat şi comunele Poiana Mare, Desa, Cetate şi Ciupercenii Noi;
- sectorul bulgăresc: municipalităţile Vidin, Lom, Belogradchik, Kula, Dimovo, Rujniti şi Mokres;
- sectorul sârb: municipalităţile Zaječar, Kladovo, Negotin, Sokobanja, Knjazevac, Bor şi Majdanpek.
Euroregiunea Dunărea de Sud
Este singura euroregiune discontinuă
teritorial de la frontierele României.
A fost creată în anul 2001.
Cuprinde:
- trei municipalităţi din Bulgaria:
Sviştov, Belene şi Nikopol
- patru oraşe din România: municipiile
Turnu Măgurele, Alexandria şi Roşiori
de Vede şi oraşul Zimnicea.
- Axată pe dubletele Turnu Măgurele –
Nikopol şi Zimnicea – Sviştov.
Euroregiunea
Giurgiu - Ruse
- Axată pe sistemul de aşezări dublete Giurgiu –Ruse (“Podul Prieteniei”)
- Inclusă în Euroregiunea Danubius.
- Potenţialul de poziţie este determinat de situarea celor două oraşe pe axa de legătură dintre Bucureşti şi Peninsula Balcanică, componentă a coridorului de trafic ce leagă ţările europene de Asia Mică şi Orientul Apropiat
Euroregiunea
Danubius
-A fost creată în anul 2002, la
iniţiaţiva Consiliului Judeţean
Giurgiu şi a Prefecturii Ruse.
-- Cuprinde provincia Ruse din
Bulgaria (2 803 kmp) şi judeţul
Giurgiu din România (3 526
kmp)
-- Axată pe sistemul de
cooperare Giurgiu – Ruse.
Euroregiunea
Dunăre -
Dobrogea
- Constituită în anul 2002;
- Structură: trei judeţe
româneşti (Ialomiţa,
Călăraşi şi Constanţa) şi
două provincii din
Bulgaria (Silistra şi
Dobrici);
-- Suprafaţă: 24 177 kmp
(RO: 16 612 kmp, BG:
7 565 kmp)
-- Populaţie: 1 622 111 loc.
(RO: 78%, BG: 22%)
-- Nuclee: Constanţa,
Călăraşi, Slobozia, Varna,
Silistra, Dobrich.
FRONTIERA ŞI ZONA FRONTALIERĂ MARITIMĂ A
ROMÂNIEI
- Lungime de 193,5 km
(între Golful Musura la nord şi
Vama Veche la sud)
- Reprezintă 7,9% din
lungimea totală a frontierelor
României.
Curtea Internaţională de Justiţie
de la Haga a decis, la 3 febr. 2009,
jurisdicţia suverană a României şi
drepturile acesteia de exploatare
pentru o suprafaţă de platou
continental şi o zonă economică
exclusivă de 9 700 kmp din Marea
Neagră, ceea ce reprezintă 79,34%
din suprafaţa de 12 000 kmp
disputaţi cu Ucraina.
PORTUL CONSTANŢA
- Capacitatea de trafic : 100 milioane
tone anual, cel mai mare port la Marea
Neagră şi al patrulea din Europa,
după Rotterdam, Anvers şi Marsilia.
- Suprafaţa totală a instalaţiilor şi
echipamentelor portuare este de 3
926 ha, dintre care 1 313 ha pe uscat
şi 2 613 ha pe apă.
- lungimea totală a digului de nord
este de 8 344 m, iar cea a digului de
sud, de 5 560 m.
- portul Constanţa este deservit de
156 dane, dintre care 140 sunt
operaţionale.
- lungimea totală a cheiurilor este de
29,83 km, iar adâncimile variază între
7 şi 19 m, fapt ce permite accesul
tancurilor petroliere de
165 000 tdw şi a navelor de marfă de
până la 220 000 tdw.
CONCLUZII
Spaţiile transfrontaliere şi în particular cele cu participare românească,
reprezintă domenii extrem de sensibile şi vulnerabile la schimbările
geografice şi geopolitice, identitatea lor fiind rezultatul asocierii unor factori
etnici, culturali, geografici, istorici, economici, demografici şi politici
specifici.
Intensificarea fluxurilor transfrontaliere ca urmare a urbanizării şi
industrializării unifică spaţii altădată divizate politic şi economic;
euroregiunile devin din ce în ce mai mult structuri teritoriale cu o
personalitate proprie, generate de fluxuri transfrontaliere şi promotoare, la
rândul lor, de fluxuri globalizante.
Top Related