DIFUZAREA CREAŢIEI HERDERIENE ÎN TRANSILVANIA

ÎNTRE 1800-1848

Daniela DETEŞAN

Problematica difuzării creaţiei herderiene în Transilvania - pe cât de incitantă, pe atât de dificilă - a fost un subiect puţin abordat în istoriografia română. Principala dificultate a demersului se leagă de faptul că nu există încă o clasificare a scrierilor lui Johann Gottfried Herder din bibliotecile şcolare sau private ardelene şi nici o bibliografie cu toate personalităţile care au luat contact cu lucrările preromanticului german. Cu toate acestea au apărut câteva contri­buţii ştiinţifice care au stimulat interesul şi investigaţia noastrăl .

Opţiunea asupra subiectului a fost determinată de dorinţa de-a completa baza de date referitoare la fenomenul de răspândire a operei lui Herder la românii, maghiarii şi saşii din Transilvania în perioada prepaşoptistă. Cercetă­rile viitoare vor aduce, probabil, mărturii noi sau vor arăta în ce măsură a fost cunoscut Herder în societatea românească.

Consideraţiile care urmează vor fi dedicate identificării şi delimitării creaţiei herderiene în spaţiul Transilvaniei. Ne vom referi la căile prin care s-a difuzat opera lui Johann Gottfried Herder, precum şi la mediile în care s-a realizat aceasta.

Sursele istorice consultate sunt de mai multe categorii. Ne vom raporta în principal, la cărţile scrise de Johann Gottfried Herder, care se păstrează în principalele biblioteci româneşti, maghiare şi germane din Cluj, Aiud, Alba Iulia şi Sibiu. Apoi vom analiza publicaţiile periodice patronate de George Bariţ, Foaia literară, Gazeta de Transilvania şi Foaie pentru minte, inimă şi literatură,

1 Ne referim la Johann Gottfried Herder, Scrieri despre limbă şi poezie, filosofia istoriei, idca de umanitate, geniu şi educaţie, precedate de un jurnal, traducere şi prefaţă de Cristina Petrescu, Bucureşti, 1973; Johann Gottfried Herder, Scrisori, traducere şi note de Cristina Petrescu, Bucureşti, 1981; Iosif Wolf, "Herderianismul - componenti'i n ideologiei generaţiei române de la 1848 din Transilva­nia", în M:�risia, VIII, 1978, p. 147-157; Holm Sundhausen, Da Einfluss der Herderschen ldeen auf die Nations bildung bei den Habsburger Monarchie, Munchen, 1973; Josef Wolf, Die rumănische Herderrezeption in Vormiirz. Probleme und Perspcktiven, in Cahiers roumains d'etudes litteraires, nr. 2, 1979; Victor Neumann, Ideologie şi fantasmagorie. Pers17ective comparative asupra istoriei gândirii politice în Europa Est-Centrală, cap. Herderianismul: o prefigurare a tl!oril.'i etno-nnţionaliste?, Iaşi, 2001; Zoe Dumitrescu Buşulenga, Herdrr şi paşoptişfii romiini, în Rt•l•ista de istorie şi tt•orie literară, 1984, nr. 3,

p. 63-68.

13

www.cimec.ro

DANIELA DEfEŞAN

creaţiile literare culte ale scriitorilor români prepaşoptişti: Andrei Mureşanu (1816-1863), Ioan Rusu (1811-1843), Iosif Many (1816-1851), Alexandru Papiu Ilarian (1827-1877), Ioan Barac (1776-1848), Aron Pumnul (1818-1866), Ioan Antonelli (1827-1888) etc. sau cataloagele de cărţi transilvane din anii 1780 şi documentele inedite (cazul revistei manuscrise Zorile pentru minte şi inimă de la Cluj, înfiinţată de studenţii români de la Liceul Piarist din localitate).

Abordarea secvenţei temporale 1800-1848 se justifică prin trei date principale ale cercetării: a) schimbările importante survenite în plan cultural în prima jumătate a secolului al XIX-lea, datorită consecinţelor multiple ale mişcării Şcolii Ardelene; b) perioada corespunde cu naşterea literaturii moderne, formarea genurilor literare, fixarea limbii şi integrarea în sincronia curentelor artistice europene; c) Revoluţia de la 1848 reprezintă un punct de reper în planul relaţiilor culturale politice, sociale, economice, dar şi culturale. Prin urmare, perioada are trăsături specifice în ansamblul istoriei culturale a provinciei.

1) Herder la saşi şi maghiari

în Ardeal se poate vorbi de o receptare timpurie a lui Johann Gottfried Herder, doar în medi�l săsesc. Operele gânditorului epocii Sturm und Drang (Furtună şi avânt)2 se întâlnesc în Societăţile de Lectură sau în Fondul de Cărţi al Lojii Masonice din Sibiu3. O primă luare de poziţie săsească cu privire la ideile lui Herder, aparţine lui Michael Hissmann. Filosoful popular din Transilvania4 a reacţionat împotriva lui Herder în 1776, cu prilejul candidaturii acestuia (fără succes) pe un post de profesor la Universitatea din Gottinger. Nu era prima divergenţă dintre cei doi. În revista Hannoverischen Magazin Hissmann, critica ideile prezentate de Herder în Eseu asupra originii limbii, combătându-i învăţă­tura despre suflet.

Intr-un ziar local din Sibiu, Trimestrialul transilvănean apărea în 1798 o recenzie elogioasă a lucrării istoricului german August Ludwig Schlăzer, Colecţii critice despre istoria germanilor din Transilvania (vol. I-III, Găttigen, 1795-1797), făcută de Herder. Presa de limbă germană din Ardeal - Siebenbiirgen Bote (Vestitorul transilvan) - elogia în 1804 într-un necrolog extins, contribuţia lui Herder la dezvoltarea literaturii germane.

Intelectualii saşi au cunoscut opera herderiană deopotrivă prin presă şi cărţi. În rafturile bibliotecii muzeului Samuel Brukenthal din Sibiu se găsesc nu mai puţin de cincisprezece lucrări ale filosofului german, care au circulat în

2 Drama lui Fr. M. Klinger, Sturm und Drang (Furtună şi avânt, 1776) a dat numele ei întregii mişcări preromantice germane. J Josef Wolf, Die rumănische Herderrezeption . . . , p. 45. 4 Michael Hissmann a fost numit de principele de Hanovra în 1782 profesor la Universitatea "Georgea Augusta" din Gottinger; vezi Josef Wolf, Die rumănische Herderrezeption ... , p. 45.

14 www.cimec.ro

Difuzarea creaţiei herderiene în Transilvania între 1800-1848

mediul săsesc încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Tipărite postum, aceste cărţi apărute la Viena, Leipzig, Berlin sau Stuttgart au circulat în mediul săsesc încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea. O demonstrează cu prisosinţă ataşamentul pentru filosofia germană - prioritar la intelectualii saşi din Transilvania. Cunoaşterea limbii germane de către saşi (extinsă mai mult sau mai puţin la toate populaţiile principatului), a permis lecturarea volumelor în original, nefiind necesară traducerea.

Mai însemnată decât contributia săsească, mai plină de consecinte 1 �

pentru mediul românesc a fost cercetarea maghiară a receptării lui Herder. In cultura ungară preluarea ideilor herderiene s-a realizat la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea. Reformele iluministe ale lui Iosif al II-lea (mai ales cea privitoare la introducerea limbii germane pe întreg teritoriul monarhiei habsburgice) i-au determinat pe aristocraţii unguri să recunoască importanţa politică a limbii maghiare.

La trei reprezentanţi ai "intelighenţiei" ungare se regăsesc în mod cert ideile lui Johann Gottfried Herder. Este vorba despre Ferenc Verseghy (1757-1822), Janos Batsâny (1763-1845) şi Ferenc Kazinczy (1759-1831). Aceştia au cunoscut extrem de bine creaţia literară şi estetică herderiană, în condiţiile în care au făcut şi multe traduceri din opera celebrului filosof german.

Filiaţii sigure ale influenţelor herderiene la maghiarii din Transilvania se pot identifica şi din inventarierea cărţilor păstrate în bibliotecile ungureşti ale principatului. La Cluj, Aiud, Alba Iulia, Oradea sau Târgu Mureş au pătruns în bibliotecile iluministe, pe calea protestantă şi calvină bătătorită de aristocraţia ungară, numeroase manuscrise, tipărituri, cursuri profesorale, lucrări cu caracter teologic, filosofic, ştiinţific, literar etc.

Vom începe investigaţia noastră prin prezentarea fondurilor de carte herderiană din bibliotecile maghiare din Cluj . Trei foste licee confesionale: unitarian, romano-catolic şi reformat, vor avea rolul de institutii de învătământ

, ,

superior, de academii. Cea mai veche bibliotecă este a fostului Colegiu Unitarian din Cluj,

fondată în anul 1568, la iniţiativa primului episcop reformat al Transilvaniei, David Ferencz. Pentru prima jumătate a secolului al XIX-lea în cataloagele fostei biblioteci unitariene există şaisprezece lucrări ale lui Johann Gottfried Herder. Păstrate în condiţii grafice deosebite (existând multe ediţii princeps), cărţile aflate azi la Biblioteca Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, demonstrează cu prisosinţă faptul că lectura din Herder era o obişnuinţă a elevilor şi profesorilor Colegiului Unitarian din Cluj.

Numeroasele însemnări de pe cărţile consultate ne dau indicii destul de clare asupra posesorului sau asupra anului în care s-a achiziţionat/donat cartea respectivă. Se poate reconstitui astfel, în linii mari, când a început receptarea propriu-zisă a operei herderiene la nivelul principatului transilvănean. Iată câteva exemple: a) Voluminoasele Briefe zur Befdrderung der Humanităt (Scrisori pentru promovarea ideii de umanitate) popularizate de cel care a întreţinut cultul

15 www.cimec.ro

DANIELA DETEŞAN

lui Herder pentru mulţi ani - Johann Georg Mi.iller - apar în Biblioteca Unitariană la 1842, prin intermediul lui Marton J6zsef. Transilvănean de origine, născut în comitatul Alba în 1771, membru al Academiei Maghiare, Marton J6zsef publică numeroase lucrări cu caracter filologic (Gramatica germană în 1804, Lexicon german-maghiar maghiar-german în 1809 etc.); b) Un alt deţinător de carte herderiană păstrată de unitarienii clujeni, a fost Farkas Sandor Boloni . Născut la 14 decembrie 1795 în comitatul Trei Scaune, la Micloşoara (azi localitatea aparţine oraşului Baraolt, judeţul Covasna), Farkas Sandor Băloni donase Colegiului Unitarian două volume ale lui Herder apărute la Viena în 1813. Data morţii lui Farkas Sandor Bolăni, anul 1842, ne indică faptul că în deceniul trei al secolului al XIX-lea în Colegiul Unitarian din Cluj se citeau lucrările lui Herder.

Viaţa cărţii herderiene în Cluj poate fi studiată comparativ şi în lumina celei de-a doua biblioteci maghiare ca vechime, cea a fostului Colegiu Romana­Catolic din Cluj. Înfiinţată în 1579 sub auspiciile ordinului iezuit, biblioteca cunoaşte o înflorire excepţională sub influenţa marilor curente europene, a iluminismului, a primei epoci a reformismului terezian şi apoi a iozefinismului. În 1753 instituţia primeşte titlul de Colegiu Academic Universitar, iar din anul 1776, după desfiinţarea şi expulzarea ordinului iezuit, piariştii vor tutela institutul. Foarte important este faptul că la liceul clujean se întâlneau, de decenii, pe lângă elevii maghiari şi tineri din ambele rituri româneşti: greco­catolici şi neuniţi. Cercetările istoriografice5 avansează pentru anii 1845-1846 un procent de 80% de cursanţi români la Liceul Academic din Cluj. Ţinând cont de aceste consideraţii, putem conchide că scrierile lui Herder prezente în biblioteca piaristă au fost citite deopotrivă de elevi români şi maghiari. Din investigaţiile noastre, am constatat că biblioteca fostului Colegiu Romano-Catolic din Cluj păstrează un număr de şaptesprezece titluri herderiene. Enumerăm doar câteva dintre aceste lucrăriri: polemicile lui Herder cu Kant - cea din 1799, Intelect şi experienţă: metacritică la "Critica raţiunii pure" şi Kalligone (1800) - cea mai de seamă operă herderiană, Idei cu privire la filosofia istoriei omenirii, tipărită în 1790 sau varianta în limba maghiară a cântecului popular spaniol Der Cid.

Biblioteca fostului Colegiu Reformat încorporează cele mai multe texte herderiene de la instituţiile şcolare clujene analizate în intervalul 1800-1848. Un număr de treizeci şi unu de opere aparţinând scriitorului german Johann Gottfried Herder sunt cuprinse în cataloagele de cărţi ale instituţiei maghiare reformate. Aproape 35% dintre ele fac parte din colecţia personală a baroanei Ottilia Was având aplicate pe coperta interioară semnătura posesoarei şi Ex Libris-ul acesteia. Luând în considerare faptul că marea proprietară de pământ şi-a redactat opera între anii 1857-1866, putem aprecia că lucrările herderiene au

s Despre prezenţa românilor la Liceul Piarist din Cluj vezi: George Bariţ şi contemporafrii săi, voi. III, Bucureşti, 1976, p. 90-91; Ioan Chindriş, Ideologia revoluţionară a lui Alexandru Papiu Ilarian, Bucureşti, 1983, p. 11-26; Idem, Transilvanica . . . , p. 286-299.

16 www.cimec.ro

Difuzarea creaţiei herderiene în Transilvania între 1800-1848

circulat în mediul reformat din Ardeal la mijlocul veacului al XIX-lea. Un alt indiciu provenit din studierea bibliotecii reformate ne este dat de apariţia semnăturii lui Mehes Gyorgy pe două dintre cărţile lui Herder. Profesor la Colegiul Reformat din Cluj încă din 1776, Mehes Gyorgy, îşi făcuse studiile la Tubingen (în 1773) şi la Utrecht (în 1775). Se pare că transilvăneanul -contemporan cu Herder - a fost unul dintre primii profesori reformaţi din Ardeal care a luat contact cu ideile preromanticului german. Un membru al familiei Bimffy, Ladislai Banffy, semnase pe coperta interioară a lucrării lui Herder intitulată Adrastea. Probabil, cartea a ajuns în biblioteca reformată printr-o donaţie particulară realizată de cunoscuta familie de nobili maghiari ardeleni.

Putem vorbi despre o receptare a operei herderiene şi în mediul reformat din Orăştie (Saxopolis/Szaszvarosi) în deceniul patru al secolului al XIX-lea. Michaelis Beer, diacon evanghelic în Saxopolis, însemna la 1835 pe cartea lui Herder Zur rămischen Literatur o dedicatie în limba latină Hic liber est

1

monomentum amicitiae schi/ere Cibiniensis in memoriam . . . 6. În Biblioteca fostei mănăstiri franciscane din Cluj, înfiinţată în 1725 de

călugării franciscani, se găsesc doar două dintre scrierile lui Herder: traducerea în maghiară a romanţelor spaniole şi cele treisprezece volume din corpusul Sămmtlicke Werke zur schănen Literatur und Kunst, apărut la Stuttgard între 1861-1862. Numărul mic al scrierilor herderiene îl putem explica prin faptul că biblioteca era închisă, ea servind doar necesităţilor ordinului franciscan şi ale şcolii de teologie din mănăstire.

Investigaţia întreprinsă asupra bibliotecilor neromâneşti din Cluj dezvă­luie prezenţa operelor lui Herder în mediile intelectuale maghiare şi româneşti în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Din totalul cărţilor analizate, 46,9% se găsesc în anturajul reformat, 25,7% la romano-catolici, 24,2% la unitarieni şi 3% la franciscani (vezi Anexe, Tabelul şi Graficul nr. 1) .

în Biblioteca Colegiul Bethllen din Aiud s-au păstrat doar opt volume aparţinând scriitorului preromantic german Johann Gottfried Herder. Se prea poate ca numărul acestora să fi fost mai mare datorită faptului că o bună parte a cărţilor bibliotecii au ars în preajma Revoluţiei de la 1848. Operele complete ale lui Herder (în douăzeci şi opt de volume) din Biblioteca Documentară Bethllen sunt publicate între anii 1830-1890 la Viena, Stuttgart, Tubingen sau Leipzig.

Biblioteca maghiară din Alba Iulia, fondată în 1798 de episcopul Batthyany Ignac, păstrează numărul cel mai mare de lucrări herderiene, circa patruzeci. Interesant este faptul că 70% dintre acestea sunt traduceri în limba maghiară tipărite la Viena între 1813-1820. Dintre ele amintim doar câteva: Stimmen der VOlker in Liedern, celebra culegere de folclor în două volume a lui Herder, Fragmente zur deutschen Literatur, unul dintre studiile critice despre

6 Dedicaţie identificată pe foaia de titlu a lucrării herderiene Zur romischen Literatur, Herausgegeben durch Heyne, Wien, 1849, 228 p., cota B.A. Cluj, R 90873.

1 7 www.cimec.ro

DANIELA DEfEŞAN

literatura germană, Geist der hebrăischen Poesie, scrierea care a înduioşat-o pe doamna de Staei - "furtuna în jupon"7 - Ălteste Urkunde des Menschengeschlechtes, o explicaţie în stil poetic, religios, a primelor tmSprezece capitole din "Geneză", Kritische Wălder, lucrarea estetică publicată anonim la începutul carierei sale literare etc.

Compararea fondurilor de carte herderiană din cele cinci biblioteci ma­ghiare investigate (Cluj, Aiud şi Alba Iulia), dezvăluie o prezenţă aproximativ constantă a scrierilor filosofului german. Întocmirea listelor de cărţi ne permite să reconstituim (parţial, ce-i drept) o realitate culturală complexă, în cadrul căreia resimţim influenţele ideologiei herderiene.

2) Herder la români

Volumele care până la Revoluţia de la 1848 au intrat în bibliotecile neromâneşti din Transilvania (circa o sută douăzeci şi cinciB) au asigurat operei herderiene o cunoaştere liberă, mijlocind numeroşilor studioşi români de la instituţiile săseşti şi maghiare accesul la ele. Aceste surse istorice (şi nu numai!) ne indică mediile sociale în rândul cărora se disipează universul creaţiei lui Herder: intelectualitatea, categoriile cultivate, elitare, autodidacte ale societăţii româneşti ardelene. Termenul de "intelectual" îl folosim în sens larg, pentru a ne referi la cei care au dobândit un anumit nivel de educaţie superioară, care erau preocupaţi de formularea şi folosirea ideilor, nefăcând neapărat parte dintr-o stare socială şi politică dominantă în Transilvania (de exemplu: preoţi, negustori, învăţători, profesori, funcţionari civili etc.).

Ne propunem în continuare să urmărim căile prin care s-a difuzat în spaţiul românesc al Transilvaniei ideile, concepţiile şi opera lui Johann Gottfried Herder.

1. O primă modalitate este reprezentată de circulaţia cărţilor preromanticului german. Radiografierea înrâuririlor herderiene la romanu ardeleni din prima jumătate a secolului al XIX-lea, nu poate exclude din analiză Biblioteca Gimnazială de la Blaj - centrul cultural al politicii românilor. Trebuie să menţionăm faptul că ediţiile consultate în fondul blăjean indică o difuzare mai târzie decât în bibliotecile maghiare sau săseşti din Transilvania9• înainte de 1848 în Biblioteca Gimnaziului din Blaj se găseau nu mai puţin de cincisprezece10 exemplare ale reeditării de la Viena a lui Johann Georg Miiller. Dintre acestea, un număr de şapte sunt păstrate la Biblioteca Academiei Române Filiala Cluj-Napoca. Toate au aparţinut canonicul blăjean Ioan

7 Georg Brandes, Principalele curente litaare din secolul al XIX-lea, traducere de Yvette Davidescu, prefaţ.'!. de Romul Munteanu, Bucureşti, 1978, p. 88. s vezi Anexe, Tabelul ru. 1 . 9 Josif Wolf, Ht!rderianismul . . . , p. 148. 10 Idem, Die rumănische Herderrezeption . . . , p. 47.

18 www.cimec.ro

Difuzarea creaţiei herderiene în Transilvania între 1800-1848

Antonelli (1827-1888)11, care era familiar cu universul lui Johann Gottfried Herder.

Semnificative pentru reconstituirea circulaţiei scrierilor lui Herder în mediile româneşti sunt sublinierile şi însemnările făcute pe cărţi de Ioan Faur, viitor deputat în Parlamentul de la Pesta, Grigore Moldvai, profesor de limba şi literatura germană la Blaj, Iosif Pop, profesor de teologie în oraşul de pe Târnave. Multe dintre aceste opere poartă semnele unei circulaţii intense.

Prezenţa în Biblioteca Mitropolitană din Sibiu a şase creaţii herderiene, ne oferă o imagine a modului cum era recepţionat gânditorul german în mediul ortodox românesc. Interesantă apare semnătura lui George Bariţ (1812-1893) pe două dintre volumele filosofice şi istorice herderienet2, alături de ştampila Societăţii de Lectură "Andrei Şaguna". Probabil, cărţile au circulat pe la mai mulţi cititori, favorizând astfel medierea ideilor preromanticului german.

Una dintre cele mai mari biblioteci personale din Transilvania, cea a lui Timotei Cipariu (1805-1887), păstrează azi, după numeroase distrugeri, două lucrări herderiene: Blumenslese aus morgenlandischen Dichtem, (Pagini alese din poeţi orientali), apărută la Viena în 181613 precum şi Briefe das Studium der Theologie betreffend (Scrisori privitoare la studiul teologiei) tipărită prin grija lui Johann Georg Miiller la Viena şi Praga în 181914• Aceasta din urmă, a fost cumpărată de filologul şi lingvistul român de la librăria lui Rudolph Sammer din Viena.

2. A doua cale de răspândire a creaţiei lui Herder este ilustrată de presa epocii. Până în 1840 numele scriitorului preromantic german a fost amintit de trei ori în foile lui Bariţ de la Braşov. În primul număr al Foii literare (1838), Bariţ publică un articol intitulat Traducere în care laudă romanţele spaniole ale lui Herder, oferindu-le ca exemplu de traducere "Noi aice avem pilde foarte vrednice de a le ţinea de model din franţozeşte şi lătineşte la scriitorii cei nemţeşti [ ... ] romanţele spaniceşti de Herder, Vos, Schlegel şi Pries, tot atâtea pilde şi îndreptariuri scumpe pentru noi"15. Acelaşi George Bariţ, în articolul Scriitori clasici16, îl aminteşte pe Herder printre scriitorii clasici: Poeţi mai însemnati ai nemtilor sunt: Chr. M. Wieland gratiosul, F. G. Klopstock ziditorul , , ,

11 Despre el, vezi C. Diaconovich, Enciclopedill română, vol. 1, p. 196; Nicolae Comşa, Dascălii Blajului. Serill lor cronologică cu date bio-bibliografice, Blaj, 1940, p. 87; George Bariţ şi contemporanii săi, vol. III, Bucureşti, 1976, p. 212-288. 12 Este vorba despre Johann Gottfried Herder, Werke. Prăludien zur Geschichte der Menschheit, Zweiter Theil, Herausgegeben von Miiller, Wien, 1813, cota Bibliotecii Mitropolitane: 16956 şi Johann Gottfried Herder, Propylhiien der Geschichte der Menschheit, Herausgegeben von Miiller, Wien, 1813, cota Bibliotecii Mitropolitane: 16955. 13 Sidonia Puiu Fărcaş, Biblioteca lui Timotei Cipariu. Catalog analitic, manuscris, cota Bj, T. C. 30. 14 ldem, cota Bj, T. C. 204. 15 George Bari�, Traducere, în Foaie literară, an. 1, nr. 1, 1 ianuarie 1838, p. 5-6; vezi George Bariţ, Articole literare, Bucureşti, 1959, p. 23-29; George lvaşcu, Din istorill teoriei şi a criticii literare româneşti 1812-1866, Bucureşti, 1967, p. 259-262. 16 Foaie pentru minte . . . , 1 (1838), nr. 16, p. 123-128.

1 9 www.cimec.ro

DANIELA DETEŞAN

hexametrului şi a tuturor măsurilor de odă din vechime în limba sa, Lessing dramaticul; dar numele: Herder, Goethe, Schiller, eroii "aceştia ai poeziei nemţeşti, ne fac să cunoaştem cum că veacul lor este personificat în dânşii". Un articol privitor la problema ortografiei, din 184517, 1-a îndemnat pe Bariţ să-şi atenţioneze într-o notă cititorii asupra scrierii Prăludien zur Philosophie der Geschichte der Menschheit.

3. Traducerile din Herder denotă o oarecare continuitate în zona culturii transilvănene româneşti. Dacă ne referim la această modalitate de difuzare a operei sale, cu siguranţă, el nu se află pe o poziţie fruntaşă. Totuşi, scriitorul german reclamă un loc în singurul ziar românesc de literatură din Transilvania, numărându-se printre cei şapte prozatori germani (Herder, Klopstock, Wieland, Goethe, Schiller, Gessner şi Kotzebue) considerati a fi traduşi.

În 1839, Iosif Many, sub pseudonimul ' Aurelie Ardeleanu publica în suplimentul literar al Gazetei de Transilvania, o prelucrare în proză după alegoria lui Herder intitulată Die Băume des Paradieses - Pomii raiului (vezi Anexa nr. 1) . Subiectul are pretextul de inspiraţie biblică, dar nu are nimic în comun cu morala scripturii. Adam gustă din "pomul oprit al ştiinţei" şi este pedepsit de Dumnezeu ca "pe calea ştiinţei", umblând printre spini, să ajungă la pomul înalt al paradisului.

Cinci ani mai târziu, în 1844, revistă braşoveană Foaie pentru minte, inimă şi literatură, tipărea sub semnătura lui Alexandru Zane o altă povestire din Herder Cei trei prieteni (vezi Anexa nr. 2). Traducerea parabolei Orei Freunde din ciclul Blumenlese aus morgenlăndischen Dichtern (Sămtliche Werke, 1862) de către colaboratorul lui Bariţ din Ţara Românească, face elogiul faptelor bune şi-al vieţii omenoase. Povestirea "despre cei trei prieteni" se găseşte în literatura ebraică deja din secolele IV-V şi a intrat ca variantă în literatura mahomedană şi cea europeanălB. Traducătorul român A. Zane credea că autorul acestei parabole este Herder însuşi, neştiind că ea există deja, de câteva secole în literatura română (şi chiar în trei variante}19. Primul "prieten" din povestire era reprezentat de avuţie şi bogăţie, pentru care omul poartă multe greutăţi. La moarte, pământeanul nu ia nimic cu sine. Al doilea prieten este familia care-ţi stă alături, până la sfârşitul vieţii. Cel de-al treilea prieten - cel mai important ­este credinţa, dragostea, nădejdea, milostenia, dreptatea, iubirea de oameni, curăţenia, faptele bune.

Poetul Andrei Mureşanu (1816-1863) traducea în anul 1845, din limba germană, poezia lui Johann Gottfried Herder, Vieaţa la câmp şi la grădine2o. Titlul este sugestiv pentru mesajul pe care-I transmite: îndemnul de-a trăi aproape de

17 Ceva despre limba rumânească şi anume despre literatura noastriî şi cultura ei, în Foaie pentru minft' ... , VIII (1845), nr. 17, p. 137-140. 18 M. Gaster, Literatura papular.'i română, Bucureşti, 1883, p. 45. 1? Idem, p. 46. 2o Din poesielc lui Andrei Mureşanu, ediţiunea II, Sibiu, 1881, p. 173-175.

20 www.cimec.ro

Difuzarea creaţiei herderiene în Transilvania între 1800-1848

natură într-o lume arhaică, patriarhală, care este curată, pură şi liniştită: "Mult îmi place hotărârea amicului de la ţeară,/ Care-încungiurând sclăvia murului întunecat,/ Şi-a ales se locuească la câmpie în afară,/ Unde'i apa ca cristalul, aerul viu şi curat". Interesul pentru frumuseţea şi pitorescul naturii, pentru culoarea locală erau doar două dintre principiile estetice ale curentului romantic sugerate explicit de lirica lui Mureşanu prin traducerea din Herder.

Într-o culegere germană păstrată la Cluj din anii '40, provenită de la acelaşi Liceu Piarist, putem citi două poezii traduse din Herder nepublicate, Noroculu schimbătiosu şi Vieţia omeniloru21• Ca o ipoteză se poate spune că autorii sunt chiar elevii Liceului Academic Clujean.

Istorioarele şi poeziile traduse de intelectualii români după Johann Gottfried Herder au o misiune educativ-instructivă, moralizatoare. Prioritar este mesajul pe care-1 transmit, valoarea lor literară impunându-se în subsidiar. Educaţia morală era o sarcină imediată în mentalitatea timpului, care continua idealul de educatie al iluminismului.

1

4. Receptarea operei lui Herder s-a făcut mai ales prin circulaţia scrierilor sale, în original sau în traduceri - aşa cum am arătat deja - dar şi prin studiile la Viena ale tinerilor români ardeleni. Studiile de teologie la Viena ale alumnilor români, viitori învăţători şi profesori blăjeni, Teodor Pap de Ujfalău (1782-1835), Vasile Raţiu (1783-1870), Constantin Alutan (1796-1868), Vasile Filipan (1763-1841), Ioan Popoviciu (1804-1834), Gregoriu Mihali (1803-1872), Simion Bărnuţiu (1808-1864), Nicolae Man (1796-1865), Ioan Rusu (1811-1843), Toma Marcian (1807-1857), Gregoriu Moldvai (1806-?), Iosif Pop (1812-1845), Ladislau Basiliu Popp (1819-1875), Augustin Vasile Albini (1822-?), Aron Pumnul (1818-1866) sau Ioan Micu Moldovan (1833-1915) ş.a., au favorizat adâncirea cunoştinţelor deja existente despre Herder. Împreună cu aceştia îi surprindem în mediul vienez pe Demetriu Boer (1812-1871) studiind teologia şi filosofia, sau pe August Treboniu Laurian (1810-1881) urmând matematica şi fizica la Politehnică şi filosofia, istoria şi lingvistica la Universitate.

Instituţiile vieneze respiră atmosfera unui secol de reforme, a unui veac sensibil, fantezist, visător, care evadează în trecut, istorie şi tradiţie, manifestând interes pentru frumuseţea şi pitorescul naturii, pentru culoarea locală, pentru creaţiile populare şi tradiţiile naţionale, pentru lărgirea şi îmbogăţirea limbii literare. Aceste principii estetice generale vor fi filtrate prin gândirea junilor români, care odată întorşi acasă vor încerca să contribuie la organizarea şi instituţionalizarea culturii sub semnul ideilor politice reformatoare liberale şi a suflului romantic caracteristic veacului şi resimţit de ei înşişi în capitala Imperiului Habsburgic.

21 Culegere de poezii germane in traducere românească din secolul al XIX-lea, la Biblioteca Academiei Române, filiala Cluj-Napoca, ms. rom. 252.

21 www.cimec.ro

DANIELA DETEŞAN

5. Asocierea românilor ardeleni la curentul lansat de Herder s-a făcut şi prin intermediul cursurilor desfăşurate în instituţiile şcolare medii şi superioare din Blaj, Cluj, Sibiu etc. Grigore Moldvai, profesor de limba germană la Liceul din Blaj între 1834-1835, avea afinităţi certe cu cultura germană, putându-se erija într-un posibil propagator al ideilor herderiene. Manuscrisul său Istoria literaturii germane pentru elevi, care din păcate, s-a pierdut ne face să credem că la Blaj au existat cel puţin câteva prilejuri de a-1 preda pe Herder: cursul de limba şi literatura germană sau prelegerile de filosofie strălucit argumentate de dascăli ca Simion Bărnuţiu sau Timotei Cipariu. Nu cunoaştem însă cât de mult au contribuit aceste cursuri la difuzarea concepţiei filosofice a înţeleptului german. Gânditorii români se bazau pe manualele de filosofie ale kantianul Wilhelm Traugott Krug.

În traducerile româneşti ale lui August Treboniu Laurian22 (1847) şi mai târziu Timotei Cipariu23 (1861-1863) era desconsiderat înadins numele lui Herder, dată fiind polemica iscată în epocă între Herder şi Kant. Totuşi, în manualul de care s-a slujit August Treboniu Laurian pentru traducerea sa, Herder este menţionat de două ori la bibliografia capitolului de "Filosofie fundamentală" cu scrierile sale antikantiene, alături de replica kantiană semnată de Krug însuşi24. În Manualul de filosofie, tipărit cu litere latine, Laurian a preluat din bibliografia selectivă indicaţiile cuprinse în Handbuch şi implicit trirniterile la numele lui Herder. Cipariu nu a procedat la fel, în traducerea Elementelor de filosofie lipsind orice referire la Herder.

6. Manuscrisele şi documentele inedite corelează interesul pentru literatură şi poezie propriu tinerei generaţii preromantice, cu îndrumarea pe care Herder o dă pe plan european interesului faţă de cultivarea limbii naţionale şi-a ideii de naţiune, folclor, cultivarea tradiţiilor şi specificului national.

1

Animaţi de idealul răspândirii scrisului şi culturii în limba română, membrii societăţii de lectură Zorile din Cluj, susţinuţi de entuziasmul şi tenacitatea lui Alexandru Papiu llarian şi Nicolae Popea, au desfăşurat o activitate variată şi susţinută, impregnată poate şi de celebrele de-acum formulări herderiene. Enumerăm doar câteva argumente în sprijinul afirmaţiei de mai sus: a) societatea organiza "cercuri limbistice"25 (conferinţe, şezători literare) în care se dezbăteau probleme ale creaţiei literare în limba română, chestiuni de limbă şi ortografie, încercări literare ale membrilor ei; b) în

22 Wilhelm Traugott Krug, Manual de filosofie şi de literatură filosofică, tradus după a treia ediţiune de August Treboniu l.aurian,in trei tomuri, Bucureşti, 1847. 23 Idem, Elemente de filosofie, tradus de Timotei O pariu, voi. 1-11, Blaj, 1861-1863. 24 Apud Josif Wolf, Herderianismul . . . , p. 148. zs Apud Eugenia Glodariu, Prima societate românească de lectură din Cluj, în Apulum, VII 1 Il, 1969, p. 179.

22 www.cimec.ro

Difuzarea creaţiei herderiene în Transilvania între 1800-1848

biblioteca societăţii se găseau pe lângă numeroasele fonduri de carte (cele mai multe donaţii din partea unor negustori braşoveni) şi cele două publicaţii româneşti de la Braşov - trimise regulat şi gratuit prin grija lui George Bariţ ­care erau citite cu mare interes de membrii societăţii; c) printre încercările literare ale tinerilor studenţi români se numără: traduceri ale unor fragmente din opere beletristice şi istorice, mai ales din limbile germană şi italiană - "Kant, înţeleptul din Konigsberga", "Voltaire", "Hume" etc.26 - proverbe româneşti, anecdote, studii prin care se îndemna la cunoaşterea corectă şi cultivarea limbii (Să învăţăm româneşte domnilor)27, articole care subliniau ideea naţională (Iubitorului de naţie sau Naţionalistului)2B, d) interesul manifestat pentru strângerea folclorului românesc din Transilvania.

7. O cale distinctă de difuzare a creaţiei herderiene (mai ales în Ţara Românească şi Moldova) a fost reprezentată de traducerile herderiene din limba franceză. Semnificativ pentru medierea franceză a lui Herder a fost proiectul nefinalizat, al lui Ion Heliade Rădulescu din anul 1846, de a traduce în seria "Bibliotecii universale" două dintre cele mai importante scrieri herderiene: Idei asupra filosofiei istoriei umanităţii şi Scrisori cu privire la progresul umanităţii. Ion Heliade Rădulescu îl includea pe Herder în catalogul faimoasei sale biblioteci universale între Vico şi Guizot, la rubrica "Filosofia istoriei"29. El mai aminteşte la capitolul "Istorie universală" numele lui Johann Georg Mi.iller cu lucrarea Asupra istoriei genului uman. Privire generalăJO.

Pe lângă Ion Heliade Rădulescu, intelectualii munteni şi moldoveni ai generaţiei de la 1848 - C. A. Rosetti (1816-1885), Costache Negruzzi (1808-1868), Alecu Russo (1819-1859), Cezar Bolliac (1813-1881), Nicolae Bălcescu (1819-1852) sau Alexandru Odobescu (1834-1895) - au cunoscut textele lui Herder şi au înţeles valoarea ideologiei herderiene despre limbă şi folclor.

8. Climatul social, politic, ideologic comun Franţei şi Ţărilor Române: revoluţie în plan social, romantism în artă, era favorabil receptării de către români a preocupărilor şi ideilor herderiene venite prin intermediul francez. Românii paşoptişti aveau chiar legături personale cu discipolii francezi ai lui Herder. Ele erau susţinute prin legături de familie: Edga.r Quinet, traducătorul la 1834 al operei maturităţii herderiene, era căsătorit cu fiica lui Gheorghe Asachi, Hermiona, iar Jules Michelet cu o fostă guvernantă franceză care trăise mult în Ţara Românească, domnişoara Mialaret, prietenă cu Maria Grant, soţia

26 Biblioteca Academiei Române, ms. rom. 553. 27 Aurora sau zorile pentru minte şi inimă, nr. 13-14. 28 Idem, ru. 25, 1846. 29 D. Popovici, Studii literare, voi. III, Cluj-Napoca, 1977, p. 185. 30 Zoe Dwnitrescu Buşulenga, Herder şi paşoptiştii români, în Contemporanul, ru. 32, 9 august 1963, p. 3.

23 www.cimec.ro

DANIELA DETEŞAN

lui C. A. Rosetti31. Alexandru Odobescu a locuit pentru o vreme, în timpul stu­diilor pariziene, la Alfred Dumesnil, ginerele lui Jules Michelet şi suplinitorul lui Edgar Quinet la College de France, unul dintre discipolii lui Herder.

Programul revistei Dacia Literară (1840) pledând pentru cultura şi literatura naţională, pentru culegerea şi valorificarea folclorului, poate fi considerat un răsunet herderian. Printre colaboratorii revistei ieşene, George Bariţ trimitea spre publicare creaţii literare româneşti ardelene, răspunzând "dorinţii ca românii să aibă o limbă şi o literatură comună pentru toţi"32.

În concluzie, modalitatea principală de cunoaştere a creaţiei lui Herder e indirectă, prin intermediul cărţilor sale, păstrate în bibliotecile săseşti, maghi­are şi româneşti din Sibiu, Cluj, Alba Iulia, Aiud sau Blaj, prin presa periodică braşoveană care publică articole despre filosoful german, prin traduceri, prin manuscrise şi culegeri nepublicate care conţin lucrări herderiene, prin studiile studenţilor transilvăneni la Viena unde era întreţinut "cultul lui Herder", prin cursurile de filosofie sau limbă germană de la liceul din Blaj, pe filieră franceză, prin traducerile din limba franceză ale lucrărilor lui Herder.

Perioada prepaşoptistă reprezintă un răstimp de acumulări de natură politică, socială, dar mai ales culturale, organizate în jurul unor principii fundamentale, proprii mediului transilvănean. Au fost momente decisive în dezvoltarea culturii româneşti ardelene, clipe de căutare, dar şi de manifestare a unor strălucite latenţe. Revirimentul şcolar din 1830, editarea publicaţiilor braşovene Gazeta de Transilvania şi Foaie pentru minte, inimă şi literatură, începuturile etno-folcloristicii ardelene, constituie verigi hotărâtoare în procesul de "renaştere culturală" . Asupra scriitorilor din epocă se exercită influenţa lui Herder mai eficient în perioada 1820-1850, când realităţile politice, sociale şi culturale din Ardeal reclamau luări de poziţie în spirit herderian. Complexitatea problemei naţionale s-a accentuat odată cu declanşarea Războiului limbilor şi activizarea acţiunii blăjene din anii 1842-1846. Pe acest fundal este descoperită şi impusă moştenirea herderiană în conştiinţa generaţiei prepaşoptiste.

Jt Ibidem, p. 3. 32 Dicţionar de literatură română. Scriitori, reviste, curente, coord. Dim. Păcurariu, Bucureşti, 1979, p. 131.

24 www.cimec.ro

Difuzarea creaţiei herderiene în Transilvania între 1800-1848

ANEXE

Tabel nr. 1: Evoluţia numărului de cărţi scrise de Johann Gottfried Herder, păstrate la bibliotecile neromâneşti din Sibiu, Cluj, Aiud şi Alba Iulia

Biblioteca

Numărul cărţilor

Biblioteca Biblioteca

Biblioteca Biblioteca Biblioteca Biblioteca

Muzeului Colegiului

Colegiului Colegiului Documentară Batthyaneum

Samuel Roman o-Brukenthal

Unitarian Catolic

Reformat Bethlen din din Alba

din Sibiu din Cluj

din Cluj din Cluj Ai ud Iulia

15 16 16 30 8 40

Grafic nr. 1: Variatia numărului de cărti scrise de Herder 1 1

păstrate în bibliotecile maghiare din Cluj

nr carti

lranciscani

Anexa nr. 1

Pomii raiului (După Herder)

m uniterieni • rom cat o reformati o lranciscani

Total

125

Ducând Dumnezeu pe om în Paradis, toţi pomii Paradisului şi-au plecat vârfurile sale dinaintea lui şi clătinând cu frunzele, comanda fiecare frupturile sale celui de Dumnezeu plăcut şi pentru răcorire umbra crengilor sale.

"- O! De m-ar alege pe mine - grăi finicul - cu roadele sânului meu l-aş hrăni şi cu vinul meu l-aş adăpa, din crengi-mi colibă paşnică i-aş face, şi cu frunzele mele l-aş umbri! Eu cu flori te-aş presăra - grăi mărul - şi cu fripturile cele mai gustoase te-aş stâmpăra" - asemenea să îmbia şi alţi pomi ai Paradisului.

25 www.cimec.ro

DANIELA DETEŞAN

Iehova prieteneşte purtă pe Adam pe la dânşii, i-a spus numele fieştecăruia, şi i-a dat voinicie a mînca din fripturile fieşcăruia afară de a "pomului ştiinţei".

"Pomul ştiinţei!" cugetă omul în sine, - "ceilalţi numai pământeşte mă pasc, numai trupul îmi hrănesc, şi acesta (pomul ştiinţei), care singur mi-ar ridica sufletul, singur puterea vieţii mele mi-ar întări, să-mi fie oprit? Şi-a călcat puţin poftele cu adevărat, dar când cuvîntul poftelor grăi cătră dânsul, a gustat primejdioasa poamă, a cărui must şi până astăzi fierbe în inimile noastre.

De puţin preţ e înaintea noastră, tot ce ne este slobod, după cele oprite ne batem, nu vrem să fim fericiţi prin ceea ce suntem, de aceea însătăm fără stâmpăr, ce sunt de-asupra noastră şi afară din jurul nostru.

"Tu omului foarte grea opreală i-ai pus!" ziseră duhurile curate lui Dumnezeu, când s-au întors înapoi. "Căci ce poate fi mai greu celui dăruit cu minte decât a se trage de la ştiinţă? Şi pentru aceea călcînd el porunca ta cu moartea-! vei pedepsi?"

"Aşteptaţi numai, cum îl voi pedepsi !" - răspunse cel de bunătate plin, - "însuşi pe calea rătăcirii pe care el cu necăjitoare chinuiri printre spini împungoşi va umbla, la alt pom îl voi duce: la pomul unui mai înalt paradis".

Ardelean Aurel

Text publicat în Foaie pentru minte, inimă şi lztemtură, nr. 47 (Duminică, 19 Noiembrie 1839), p. 37.

Anexa nr. 2

Cei trei prieteni Apolog de Herder

Un om avea trei prieteni: doi dintr-aceştia îi erau prea scumpi, cel de-al treilea îi era neidiferent cu toate că acesta avea pentru dînsul o dragoste sinceră. Într-o zi omul fu chemat la judecată, unde fusese acuzat a fi săvârşit o mare crimă, deşi într-adevăr el era cu totul nevinovat.

- Cine dintre voi, zice el, cine voieşte să meargă cu mine şi să mărturi­sească în favorul meu? Căci o neagră pâră m-a izbit adânc şi regele este înfuriat asupră-mi.

Cel dintâi din prietenii săi se scuză îndată că nu poate să-1 însoţească, oprit fiind de oarecare trebuinţe. Cel de-al doilea îl urmă până la porţile palatului dreptăţii; acolo se opri şi se înturnă, temîndu-se de mânia judecătorului.

Cel de-al treilea, în care nădăjduise mai puţin, intră, vorbi în favorul lui şi mărturisi despre a lui nevinovăţie cu atâta convicţie, încât judecătorul îi dete slobozenia, iertându-1 şi răsplătindu-1.

26 www.cimec.ro

Difuzarea creaţiei herderiene în Transilvania între 1800-1848

Omul are trei prieteni într-astă lume: cum se poartă ei în ceasul morţii, când Dumnezeu îl chiamă înaintea tribunalului său? Averea, prietenul său cel mai scump, este cel dintâi ce-l părăseşte şi nu merge cu dânsul. Rudele şi prietenii săi îl urmează până la porţile mormântului şi se întorc în lăcaşurile lor. Al treilea, la care el a gîndit mai puţin în viaţă, sunt faptele sale cele bune: numai ele îl însoţesc până la tronul judecătorului; ele merg înaintea dînsului, vorbesc în favorul lui şi îi câştigă milă şi har.

Trad. de A. Zane

Text publicat în Foaie pentru minte, inimă şi literatură, nr. 26 (luni, 26 iunie 1844), p. 206-207.

La diffusion de la creation herder-ienne en Transylvanie pendant le 1800-1848

- Resume -

L'etude met en evidence l'evolution de la diffusion de l'oeuvre de Johann Gottfried Herder en Transylvanie pendant le 1800-1848. On peut identifier des filiations des influences herder-iennes dans l'inventaire des livres gardees dans les bibliotheques du principat. Notre analise fait reference seulement aux bibliotheques de Cluj, Aiud, Alba Iulia et Sibiu. Le moyen principale de faire connaître l'oeuvre de Johann Gottfried Herder aux roumains, aux hongrois et aux allemands de Transylvanie a ete indirecte, autrement dit par l'intermede de ses livres, des journaux parus en Braşov, des traductions, des manuscrites · qui contiennent des travaux herder-iens restes sans etre publies, par les etudes des etudiants de Transylvanie a Vierme ou etait un vrai "culte d'Herder", par les cours de philosophie ou de l'allemand de Lycee de Blaj ou par la filiere fran<;aise.

27 www.cimec.ro

www.cimec.ro