PAG. 3-9 VOCILE BUSINESS-ULUI DIN BANAT ȘI TRANSILVANIA PAG. 39-41 UMFST TÂRGU MUREȘ, PILON IMPORTANT AL CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

PAG. 46-60 MAREA DIGITALIZARE PAG. 84-95 AGRO TB

AN XII • NR 108 • 28 MARTIE - 27 APRILIE • PREŢ 30 LEI

VENIM ȘI SCRIEM ÎMPREUNĂ DESPRE AFACEREA TA

TransilvaniaBusinessTB www.transilvaniabusiness.ro

Trofeul “The Voices of Business”

1WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO INDUSTRIA AUTO

Conducerea companiei a arătat că obiectivul investiţiei în valoare totală de 28 milioane euro, din care 12 milioane euro contribuţia guvernamentală şi 16 milioane euro con-tribuţia proprie, este extinderea capacităţii de producţie de cablaje auto şi crearea a 300 de noi locuri de muncă.”Această investiţie aduce un pas imens în dezvoltarea do-meniului automotive. Hirschmann este un jucător impor-tant pe piaţa de automotive cu nouă fabrici în șapte locaţii la nivel mondial. Aceste produse sunt concepute, fabricate şi livrate din județul Mureş. Aceasta este cea mai mare fa-brică a noastră din lume. Acum 15 ani am început afacerile în România, iar de atunci am crescut de cinci ori. În acest moment, 25% din afacerile noastre globale şi 30% din pro-ducţie vin de aici, din județul Mureş. Aici am găsit oameni de calitate, ne bucurăm şi de sprijinul autorităţilor şi sunt convins că vom face lucruri minunate”, a declarat coordo-natorul operaţiunilor din cadrul Hirschmann Automotive GMBH, Markus Ganahl.

Detalii despre investițieProiectul de la Sânpaul este realizat în proporţie de peste 50%, urmând ca până la �nalul anului să �e implementat în totalitate.

”E cea mai mare platformă de producţie pe care am deschis-o în ultimii ani, am investit atât în clădire, cât şi în echipa-mente ce vizează dezvoltarea mai multor produse pentru viitor. Această investiţie aduce noi locuri de muncă şi o creş-tere la nivel global. O mare parte a investiţiei vine sub for-ma unui ajutor de stat furnizat de autorităţile din România. Prin participarea la aceste fonduri am reuşit să facem faţă unei investiţii mari. Am venit în urmă cu 15 ani ca să dez-voltăm o afacere de succes aici, în România. Operaţiunile noastre au crescut enorm în ultimii ani şi această nouă in-vestiţie este o dovadă clară că am venit aici ca să rămânem. Vom discuta ulterior detaliile acestui proiect, dar pot să vă precizez că încă nu am terminat. Avem deja planuri pentru viitor să extindem această clădire, vorbim despre mai multe milioane de euro sub formă de investiţii şi, de asemenea, vom crea noi locuri de muncă”, a a�rmat Stefan Tschol, di-rectorul �nanciar al Hirschmann Automotive GMBH.Povestea pe scurt a noii investiții ne-a fost prezentată de Paul Ilea, director general administrativ al compani-ei Hirschmann Automotive TM: ”Demersurile pentru această investiție au fost demarate în anul 2018, când am început și pregătirea proiectului de co�nanțare. În decur-sul anului 2019 s-a aplicat pentru acest proiect conform HG 207/2014, urmând a � implementat în perioada 2019-2022. Valoarea totală a investiției este de 28 milioane euro,

Florin Marcel SANDOR

HIRSCHMANN AUTOMOTIVE TM A INAUGURAT O INVESTIȚIE DE 28 DE MILIOANE DE EURO, LA FABRICA DIN JUDEȚUL MUREȘ

Unul dintre cei mai importanţi jucători pe piaţa mondială de automotive, Hirschmann Automotive GMBH, a inaugurat în 16 martie, la Sânpaul, în apropiere de Târgu Mureş, la una dintre fabricile Hirschmann Automotive TM, o nouă hală de producţie în valoare totală de 28 milioane euro, o parte din această �nanţare constând într-un ajutor de stat obţinut de la Guvernul României.

2 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROINDUSTRIA AUTO

iar aportul ajutorului de stat este de 12 milioane de euro. Aceasta vizează extinderea capacităţii de producţie cabluri utilizate în industria auto – pentru zona saşiu, respectiv pentru sistemul de frânare, suspensie, ABS şi direcţie. Referitor la utilizarea noilor spații de producție, directorul general operațional al companiei Hirschmann Automotive TM, Sebastian Cândea, ne-a oferit următoarele detalii: ”Noua hală de producție din cadrul companiei noastre aduce cu ea modi�cări importante în cadrul �uxului de producție. Ca și spatiu, din cei 9.100 m², 60% va � zonă de magazie și 40% zonă de producție.

Noua magazie va � împărțită în două zone, magazia ma-nuală, unde vor putea � stocați 8.100 de paleți, și magazie automată, care va înmagazina între 34.000 și 45.000 cutii. Împreună cu această implementare, compania va genera 300 noi locuri de muncă. Aș mai adăuga faptul că investiția aceasta vine în urma unor proiecte noi câștigate în perioa-da anterioară, fapt care ne oferă o mai bună poziționare atât la nivel local cât și la nivel de grup. Acest proiect ne aduce o creștere de peste 35% a ponderii companiei locale la nivel de grup”.Managerii companiei Hirschmann Automotive TM susțin că în momentul de față, nivelul comenzilor este unul stabil din punct de vedere al materiilor prime și �nite. Referitor la forța de muncă, ei susțin că �rma mureșeană se a�ă într-o dezvoltare continuă, cu poziții deschise în aproape toate departamentele.Conducerea Hirschmann Automotive TM a�rmă că nu se va opri aici cu extinderea, umând să demareze în curând un nou proiect care vizează dezvoltări și în zona adminis-trativă. Hirschmann Automotive TM are în aceste moment peste 1.700 de angajaţi şi două locaţii, una în Parcul Industrial Mureş şi una în comuna Sânpaul.

3WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO COVER STORY

Vocile business-ului din Banat și Transilvania

Performanța și capacitatea de a rezista șocurilor din piață, datorită stabilității �nanciare dată de valoarea capitalurilor proprii și a activelor imobilizate deținute, este recunoscută de către echipa revistei Transilvania Business printr-o serie de evenimente reunite sub brandul �e Voices of Busines Awards. După o ediție specială dedicată performerilor din Banat și Transilvania – Elite în Business (www.transilvaniabusiness.ro/citesteonline, TB 107), care a evidențiat cele mai bogate companii, cu o mare capacitate de a rezista și în perioade nefaste cum au fost ultimii doi ani de exemplu, în cadrul galelor �e Voices of Business Awards �rmele sunt distinse cu trofeul Companie de elită în business. Parteneri ai celor patru evenimente organizate până acum ne-au fost Welthee, ATP Group, Romprest Servicii Integrate, DAW Bența, Alfa Software, Cramele Bekesi, Crama Teodor, Crama Aramic, Decorex Prod, Art Bending, Florăriile Magnolia, Luminița Balazs Fashion și Atelier Rebeca Cotrău -Oradea.

Ligia VORO &Ion SURDU

4 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROCOVER STORYPremiem performerii, primele 50 de � rme din județ: 20 cu capital românesc, 20 cu capital străin și 10 cu capital mixt. Premiem, de asemenea, 5 antreprenori care au dezvoltat afaceri noi, de perspectivă sau s-au remarcat în domeniul lor de activitate, precum și partenerii strategici ai revistei Transilvania Business, care ne-au însoțit pe drumul nostru de peste 10 ani în piața media de națională. Astfel, 220 de companii și peste 10 parteneri strategici ai re-vistei Transilvania Business au fost distinși în luna martie la cele patru gale � e Voices of Business Awards pe care le-am organizat în Oradea (3 martie), Satu Mare (10 martie), Sibiu (17 martie) și Timișoara (25 martie). Trofeele sunt create dintr-o bază de lemn de paltin, oferită de Decorex Prod, sârmă galvanizată și vopsea acrilică și au o înălțime de 27 de cm, creație a partenerelui nostru Art Bending. Companiile clasate pe primele trei locuri au mai primit din partea noastră o integramă realizată de către Alex Toth, redactorul șef al cotidianului mureșean Zi de Zi, parte a aceluiași grup de presă. Gala � e Voices of Business Awards va � organizată în perioada următoare în județele: Brașov, Bistrița-Năsăud și Harghita (aprilie); Covasna, Alba, Maramureș și Hunedoara (mai); Cluj, Sălaj, Caraș-Severin și Arad (iunie).

Primul “desant”. La OradeaGala � e Voices of Business Awards din Oradea, organizată la Hotelul Ramada by Wyndham, a fost deschisă cu mesajul adresat performerilor și celorlalți invitați de către Aurelian Grama, fondatorul revistei Transilvania Business. „Vrem să ducem mesajul dumneavoastră, și unitar, dar și dis-tinct pe industrii - agricultură - servicii! spre Bucuresti și spre Bruxelles, către echipa din eșaloanele 2-3 care au deja 10-15 ani în structurile de conducere ale noii capitale economico - � nanciare a Europei! Premiile în sine, un simbol artistic al TB - � orile - integramele oferite elitelor din business-ul orădean și bihorean sunt o formă de apreciere la alt nivel a percepției revistei noastre despre viitorul economiei românești!”, a de-clarat Aurelian Grama, fondatorul Transilvania Business.Primarul Municipiului Oradea, Florin Birta, prezent la gală, a apreciat inițiativa, precum și companiile premiate. “Vreau să vă mulțumesc și să vă felicit pentru că ați început seria acestor evenimente în Oradea. Transilvania Business este o revistă de care avem nevoie atât noi, administrațiile pu-blice locale, cât și investitorii privați care, practic, sunt moto-rul economiei, cel puțin al comunității noastre locale. Vreau să vă felicit, meritați din plin aceste premii”, a spus acesta. Vicepreședintele Consiliului Județean Bihor, Călin Gal a adresat, de asemenea, felicitări companiilor și organizatorilor și a continuat: “În anii următori vom dezvolta proiecte im-portante, infrastructura este pe primul loc, este clar că me-

diul de business se va dezvolta în același ritm cu dezvoltarea infrastructurii. Oradea are câțiva pași făcuți înainte, noi, ca județ, încercăm să ne aliniem și să ducem dezvoltarea acolo unde îi este locul”. Iulian Chiriac, director general Romprest Servicii Integrate, a fost unul dintre partenerii noștri care s-au adresat performe-rilor bihoreni, prezentând un proiect de facility management pentru Regiunea Nord-Vest. “Oferim servicii de facility management însemnând cleaning, mentenanță interioare, deratizări, degrivări ș.a.m.d., dar cel mai important lucru venim cu inovație și, când spun inovație, mă refer la tehnologie de ultimă oră și cu proiecte informati-ce care să asiste business-ul dvs. Când spun asistăm, mă refer foarte mult la ceea ce înseamnă un management integrat al resurselor pe care le aveți și al serviciilor pe care mai târziu le puteți promova mai departe”, a subliniat acesta. Lucian Varga, director general ATP Motors și membru în Consiliul Director al ATP Group, a prezentat grupul care � ințează din 1995, specializat, la începuturi, în comerțul cu piese de autoturisme, iar apoi pentru camioane. În ultimii ani, grupul s-a repoziționat. “Ne-am schimbat focusul din zona de comerț cu anumite repere și ne-am în-dreptat spre a activa anumite industrii care la un moment dat în România au fost la nivel înalt. În momentul de față, ca linii de business principale putem denumi zona de producție de camioane dedicate construcțiilor, utilajele de construcții pe care le comercializăm și pe viitor ne dorim să participăm la producția lor efectivă, zona de producție autobuze elec-trice. Ne dorim ca pe viitor să sprijinim cât mai bine clienții, partenerii noștri, să ne creăm cât mai bine lanțurile de fur-nizare, astfel încât vremurile acestea delicate să treacă mai ușor și mai pro� tabil”, a punctat speakerul.

Călin Gal, vicepreședinte CJ Bihor

Florin Birta, primarul Municipiului Oradea

Aurelian Grama, fondatorul revistei Transilvania Business, și Ionuț Oprea, Brand Manager revista Transilvania Business

Lucian Varga, director general ATP Motors și membru în Consiliul Director al ATP Group

5WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO COVER STORY

Într-o lume în care tehnologia face parte din viața noastră cotidiană, Cristian Voaideș, fondator și CEO Welthee, a ară-tat cum își pot recompensa angajatorii angajații performanți. “Welthee este un fond de investiții descentralizat, bazat pe tehnologia blockchain, avem o � rmă în Elveția și două � r-me aici, în România. Avem programe atât business to con-sumer (b2c), cât și business to business (b2b). Un program care se adresează în mod special afacerilor, avem posibilita-tea să oferim companiilor din România ca să își bonuseze angajații lor cu o sumă în token WELTH între 50 și 1.000 de dolari, iar noi oferim dublu și � rmei. Acești tokeni pe care i-am creat vor � listați în anul acesta pe mai multe exchan-ge-uri la nivel internațional”, a prezentat acesta.

Au fost premiate următoarele: Firme cu capital românesc – top 20: 1. Madrugada Com; 2. Optimedia; 3. Patrol Service; 4. Techtex; 5. Ravitex; 6. Readymix Romania; 7. Lancetti Transport; 8. Deme Macarale; 9. Compania Construcții Rezidențiale AG; 10.

Votrom; 11. Vandana Com; 12. Drum Asfalt; 13. Doru și Florin; 14. Olimp Impex; 15. Technova Invest; 16. Dumexim; 17. Emsil Techtrans; 18. Rozoti Prodcom; 19. Prima Kapital Project; 20. Unioil.

Firme cu capital străin – top 20: 1. Eberspächer Exhaust Technology – Purem; 2. Plexus Services RO; 3. PGS Sofa &Co; 4. Faist Mekatronic; 5. Ada Fabrica de Mobilă; 6. Vernicolor SA; 7. VPK Packaging Salonta; 8. Golde Oradea; 9. EBM PAPST Automotive & Drives Romania; 10. Comau Romania; 11. Transmec RO; 12. Inteva Closures; 13. Faist Metalworking; 14. H. ESSERS; 15. Bihore SRL; 16. Connectronics Romania; 18. Ara Shoes Romania; 19. Class Furn Romania; 20. Reinert Kunststo� techink.

Firme cu capital mixt – top 10: 1. European Drinks Group SA; 2. Rieni Drinks SA; 3. Lotus Center SA; 4. Agroind Cauaceu; 5. Pelican Impex; 6. European Food SA; 7. Scandic Distilleries SA; 8. Defend Agroservice; 9. Noul Woodest; 10. Vis Avis SA.

Bart Dobbelaere, Managing Director, VPK Packaging Salonta Vasile Trip, director general Valtryp

Remus Cotuț, Managing Director Europe, Faist Mekatronic

Andrei Pupu, Plant Quality Manager, Eberspächer Exhaust Technology – Purem

Cristian Flora, Deputy Executive Manager, European Drinks

Vera Vanderheyden, director general H.Essers

Cristian Voaideș, fondator și CEO Welthee

Iulian Chiriac, director general Romprest Servicii Integrate

Alina Bot, director general adjunct, PGS Sofa&Co

6 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROCOVER STORY

Premii speciale - „Companie de elită în business: Make IT în Oradea, Allengra Oradea, Valtryp Oradea, Decitex RO și Ayano.

Premii speciale - „Partener strategic pentru promo-varea businessului in Transilvania”: Alina Silaghi, di-rector general - ADLO, Ana Dumitrache, Country Head, România, CTP, și Bart Dobbelaere, Managing Director, VPK Packaging Salonta.

Am continuat la Satu Mare La Hotelul Aurora le-am dat întâlnire oamenilor de afaceri, reprezentanților administrației publice locale și partenerilor noștri pentru cea de-a doua gala � e Voices of Business Awards. „Seria aceasta de evenimente reprezintă o invitație concretă în spiritul devizei noastre - Venim și scriem împreună des-pre compania Dvs. - prin care vă oferim oportunitatea de a �

vocea puternică a economiei reale din Transilvania și Banat transmisă la nivel național și la instituțiile europene”, le-a transmis Aurelian Grama, fondator Transilvania Business, oaspeților. Din partea administrației publice locale ne-a fost alături viceprimarul Primăriei Municipiului Satu Mare, Adelin Ghiarfaș, care ne-a felicitat pentru organizarea galei, adăugând: “Satu Mare se dezvoltă și pot să con� rm că în municipiul Satu Mare multe companii și-au majorat capacitățile de producție, și-au extins activitatea, cu toate că în ultimii doi ani au avut parte de provocări multiple, dar aceste � rme au reușit să facă față acestor evenimente, cu atât mai mult să mențină locurile de muncă, dezvoltând astfel comunitatea locală”. Alexandru Bolog, Business Partner Welthee, a dus mai de-parte povestea fondului de investiții descentralizat la Satu Mare. “Ne-am propus să donăm 50% din toate încasările din luna aceasta (n.red. martie) refugiaților din Ucraina”, a anunțat acesta.

Gelu Dorin Pop, Operations Manager, Optimedia , și Nicolae Pop, director revista Transilvania Business Adrian Lățea, director Agrotex

Vasile Lucuț, fondator și acționar Unicarm SA

Delia Ungur, Director General EBM PAPST Automotive & Drives Romania

Adelin Cristian Ghiarfaș, viceprimar Municipiul Satu Mare

Răzvan Holdiș, Commercial Director Plastica

Alexandru Bolog, Business Partner Welthee

Alconor Company, locul III companii cu capital românesc

Electrolux România, locul III companii cu capital străin

7WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO COVER STORY

Au fost distinse următoarele: Firme cu capital românesc – top 20: 1. Unicarm; 2. Agrotex; 3. Alconor Company; 4. CBA Nord-Vest; 5. Polipol Mobila; 6. Barta Ati; 7. Vereș Agro Prod; 8. Florisal; 9. Schwab Agro Prod; 10. Avril; 11. Sat An; 12. Casco Group; 13. Abo Mix SA; 14. Prodeximp; 15. Fluid Group Hagen; 16. Lescaci Com; 17. Lubexpert Romania; 18. MW Trade; 19. FAD 22; 20. Ardealul Trading.

Firme cu capital străin – top 20: Zes Zollner Electronic; 2. Autonet Import; 3. Electrolux Romania; 4. Contitech Fluid Automotive; 5. Drm Draxlmaier Romanie Sisteme Electrice; 6. Del� ngen Ro; 7. SumiRiko AVS Romania; 8. Sondex Production; 9. Somipress Romania; 10. Top Design Furniture; 11. Iron Company; 12. Alu Menziken; 13. Woco Pipe System Components; 14. S� Technologies; 15. G.M. Developement; 16. BH Chemical Impex; 17. Zauner Romania; 18. Sam Mills Distribution; 19. Agromexim; 20. Henrik Hansen.

Firme cu capital mixt – top 10: 1. Promat Comimpex; 2. Tarr Const; 3. Gama & Gama; 4. Topagrar; 5. Europrima; 6. Geiger Company; 7. Electric & Gas Power Trade; 8. Carel Woodworks; 9. Stahlbau Hermann; 10. Secondtexiliasam 2010.

Premii speciale - „Companie de elită în business: Structure Gogan; Lebăda; Plastica; Nord Vest TV Advertising; Fashion Grup.

Seară de gala la SibiuÎn debutul evenimentului de la Hilton Sibiu, directorul și fondatorul revistei, Aurelian Grama, a precizat că seria de evenimente organizată de Transilvania Business sunt par-te a unei etape integratoare a proiectului special Elite în Business. Banat și Transilvania, realizat de echipa revistei Transilvania Business. Vicepreședintele Consiliului Județean Sibiu, Vlad Vasiu, a transmis un mesaj de felicitare reprezentanților companiilor prezente la gală pentru modul în care „au făcut față provocă-rilor din ultimii 2 ani”. Acesta a dat asigurări că o� cialitățile locale încearcă să se adapteze la noile provocări care apar după crizele economice, sanitare și de securitate. „Pe partea de afa-ceri, la CJ Sibiu ne străduim să identi� căm cât mai multe rute noi la Aeroportul Internațional Sibiu, care să vină și în sprijinul Dvs. Se lucrează la un terminal cargo, pe care sperăm să-l avem anul viitor - un terminal cargo care și-ar avea un sens în special în activitățile pe care le desfășurați Dvs.”, a spus Vlad Vasiu.La rândul său, viceprimarul Municipiului Sibiu, Corina Bokor, a salutat organizarea evenimentului în format � zic, după 2 ani în care întâlnirile s-au desfășurat aproape exclu-siv în mod virtual. „Felicitări � rmelor care au fost incluse în

top. Mă bucur că sunt atât de multe � rme în Sibiu și în îm-prejurime performante, puternice și stabile. Bunăstarea unei � rme se transpune în bunăstarea angajaților, dar și printr-un venit important la bugetul local, buget pe care orașul nostru se bazează pentru o dezvoltare viitoare. Astfel că mediul de afaceri rămâne o verigă foarte importantă pentru dezvoltarea Sibiului”, a menționat viceprimarul Sibiului.Reprezentanții partenerilor noștri – Claudiu Rău, ATP Group, Alexandru Bolog, Welthee, Mihai Duță, Sales Director Romprest Servicii Integrate, le-au prezentat premianților serviciile și produ-sele pe care companiile pe care le reprezintă le oferă. După decernarea premiilor, Octavian Isailă, președintele C.C.I.A. Sibiu, a făcut publice mai multe cifre referitoa-re la mediul de afaceri din județul Sibiu, iar Wolfgang Alexander Guib, președintele Clubului Economic German Transilvania (DWS), a subliniat că organizația pe care o conduce este cel mai mare club german de afaceri din România, având în jur de 150 de companii, și a lansat o ofer-tă de parteneriat.

Claudiu Rău - ATP Group

Wolfgang Alexander Guib, președintele Clubului Economic German Transilvania (DWS)

Marius Moga, Sales & Marketing Manager, Zacaria

Octavian Isăilă, președinte CCIA Sibiu

Corina Bokor, viceprimar al Municipiului Sibiu

Vlad Vlasiu, vicepreședinte CJ Sibiu

Gruiță Ienășoiu, responsabil Nord-Vest al Transilvania Business, alături de reprezentanta uneia dintre companiile distinse

8 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROCOVER STORY

Premiile au fost acordate următorilor: Firme cu capital românesc, top 20: 1. Total NSA; 2. Scandia Food; 3. Sobis Solutions; 4. Expertarom Food Ingredients; 5. Sutech; 6. Con-A Operations; 7. Valencia Trading; 8. SIFEE Action; 9. Transagape; 10. Unimat; 11. Aral M.T.B.; 12. Sigemo Impex; 13. Sorcani; 14. Gama Construct; 15. Konsta Splendid; 16. Siebenburgisches Nugat; 17. Flaro Prod SA; 18. Rhenania Immo; 19. Floradi Prod Com; 20. Premium.

Firme cu capital străin, top 20: 1. Continental Automotive Systems; 2. Marquardt Schaltsysteme SCS; 3. � yssenkrupp Bilstein SA; 4. General Logistics Systems Romania; 5. Jaeggi Industries; 6. Swoboda Sibiu; 7. Neveon Romania; 8. Grupo Antolin Sibiu; 9. Faurecia Romania; 10. � imm Packaging; 11. Kromberg & Schubert România ME; 12. ifm efector; 13. ODU România Manufacturing; 14. Harting Ro Automotive; 15. Kendrion Automotive (Sibiu); 16. Somarest; 17. Albis Plastic; 18. Retrasib SA; 19. DesleeClama Eastern Europe; 20. CMP Automotive Antivibration Romania.

Firme cu capital mixt, top 10: 1. Visma Software; 2. Ostenweg Sysplan; 3. Palplast SA; 4. New-Metric; 5. Galex; 6. SIFEE Action; 7. Biotechnik; 8. Sonnek Engineering; 9. Agrobahnea; 10. Agroferm.

Premii speciale „Companie de elită în business”: Intelligent IT; Elrond Network; Zacaria Developments; Ropardo; Ignite Logistic.

Premii speciale - „Partener strategic pentru promovarea businessului in Transilvania”: Octavian Isailă - C.C.I.A. Sibiu; Nicolae Minea - Owner Hilton Sibiu; Nicolae Aron - General Manager Hilton Sibiu.

Prima lună încheiată la TimișoaraAm călătorit la � nalul primei luni din seria de evenimente � e Voices of Business Awards la Timișoara, gazdă � indu-ne Hotelul Continental. Alin-Adrian Nica, președintele Consiliului Județean Timiș, a fost primul oaspete care și-a transmis mesajul mediului de afaceri. “Acești ultimi doi ani v-au pus la grea încercare atât în ceea ce privește forța de muncă, cu care lucrați și vreți să produceți, cât și partea de aprovizionare, lanțurile de aprovizionare sau chiar clienții � nali. Chiar și așa ați reușit să vă adaptați și, ca în orice criză, cei mai buni găsesc și oportunități. Din nefericire, tocmai am zis că am trecut de criza pandemică și am dat de această criză de securitate. Dar așa cum am spus că cei inteligenți gă-sesc soluții în orice criză, și aici avem câteva oportunități, fără a � cinici, zona noastră de aici, din Timiș, duce lipsă de forță de muncă, iar acest a� ux de refugiați chiar poate să � e în bene� ciul mediului de afaceri și al economiei locale”, a spus acesta. Cosmin Gabriel Tabără Amânar, viceprimar Municipiului Timișoara, a empatizat cu reprezentanții companiilor în pri-ma parte a mesajului său, ca apoi să continue astfel: “Noi ca administrație trebuie să administrăm și trebuie să dăm po-sibilitatea omului de afaceri să investească, să se desfășoare, pentru că până la urma urmei mediul de afaceri dictează viața într-o comunitate și cu cât mediul de afaceri este mai liber, cu cât mediul de afaceri se poate dezvolta mai bine, cu atât și administrația este mai funcțională. Noi, ca administrație, trebuie să facem infrastructură, trebuie să facem sănătate, învățământ, cercetare, iar de restul să vă ocupați dvs.”. Compania DAW Bența România, important jucător pe piața materialelor de � nisaj, a fost prezentă atât printr-un mesaj video care a surprins dezvoltarea � rmei timp de peste 18 ani, cât și � zic prin Răsvan Pîrvescu, noul director zonal al

Mihai Duță, Sales Director, Romprest Servicii Integrate

Total NSA, locul I companii cu capital românesc

Continental Automotive Systems, locul I companii cu capital străin

Flaro Prod SA, locul 17, companii cu capital românesc

Sobis Solutions, locul III, companii cu capital românesc

Kromberg & Schubert România ME, locul 9, companii cu capital străin

Visma Software, locul I companii cu capital mixt

9WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO COVER STORY

DAW Bența. “Ne puteți găsi produsele în showroom-ul din Centrul Comercial Kappa, ne adresăm atât bene� ciarilor � -nali, companiilor de construcții, dezvoltatorilor imobiliari, cât și micilor meseriași. Sper să trecem cu toții de această perioadă și să avem un an bun”, a transmis acesta. Alfa Software, companie în� ințată în Zalău în 1996, relocată la Cluj, e� cientizează alte companii prin digitalizare. “Avem un produs, un sistem informatic de tip Enterprise Resource Planning (ERP), folosit și testat de peste 600 de companii, aproape un sfert dintre ele sunt localizate în zona de vest, Timișoara – Arad. Personalizăm această soluție conform cerințelor clienților și o dezvoltăm de peste 15 ani. Suntem specializați pe câteva domenii de activitate, producție, construcții, servicii, transporturi, unde avem module spe-cializate pentru � ecare dintre ele”, le-a explicat Cristian Gabriel Pavel, director general al companiei, oaspeților de la Timișoara. Crinela Pam� lie, Project Manager, Welthee, a adăugat noi informații despre fondul de investiții descentralizat. “Noi lucrăm de aproximativ un an la o formulă inovativă care își propune să ofere investitorilor posibilitatea să aleagă riscul cu care sunt confortabili la momentul la care fac o investiție în portofoliile noastre. În acest moment avem un model unic de creștere a prețului pentru moneda noastră și întrucât creștem în funcție de numărul de investitori pe care îi avem în cadrul proiectului, aceasta oferă numeroase oportunități de câștig atât pentru investitorii individuali, cât și pentru angajatorii care doresc să ofere o modalitate de bonusare a angajaților mai inedită”, a subliniat aceasta. Nu a lipsit din cadrul galei mesajul video inspirațional gân-dit de ATP Group pentru camionul Truston, centrat în ju-rul cuvântului Curaj.

Trofeele au fost înmânate următoarelor: Firme cu capital românesc, top 20: 1. Simultan; 2. Campo D’Oro; 3. Fartud; 4. Avitum; 5. Side Trading; 6. Cerealcom Timiș SA; 7. Egeria TM; 8. Maxagro Farm; 9. Tamo Ko Development; 10. Glissando; 11. Agil; 12. Merpano; 13. Agro Nevada; 14. Super Ball; 15. Almira Trade; 16. Maxagro Center; 17. Poltergeist; 18. Agasi; 19. Sedako Group; 20. Maracana.

Firme cu capital străin, top 20: 1. Continental Automotive Products; 2. Hella România; 3. Pro� Rom Food; 4. Linde Gaz România; 5. Smith� eld România; 6. Flextronics România; 7. Contitech România; 8. Aptiv Technology Services & Solutions; 9. TRW Automotive Safety Systems; 10. Zoppas Industries România; 11. Mahle Componente de Motor; 12. Akwel Timișoara Romania; 13. Dalli Production Romania; 14. Mewi Import Export Agrar Industrietechnik; 15. Frigoglass Romania; 16. Honeywell Life Safety Romania; 17. Madirom Prod; 18. DM Drogerie Markt; 19. Adient; 20. Elster Rometrics.

Firme cu capital mixt, top 10: 1. Cramele Recaș SA; 2. Rus Savitar SA; 3. Agrii Romania; 4. Ericsson Antenna Technology Romania; 5. Bioclinica; 6. Berg Banat; 7. Dunca Expediții; 8. RMB Casa Auto Timișoara; 9. Carbon Logistic SA; 10. Ovoest.

Premii speciale „Companie de elită în business”: Avaelgo, Obrist Eastern Europe, Syonic, Victory Square Partners și VISTULA International.

Gala � e Voices of Business Awards va � organizată în perioada următoare în județele: Brașov, Bistrița-Năsăud și Harghita (aprilie); Covasna, Alba, Maramureș și Hunedoara (mai); Cluj, Sălaj, Caraș-Severin și Arad (iunie).

Fiecare eveniment a fost, totodată, o ocazie mult așteptată de networking, la un pahar de vin și un business brunch. Mulțumiri în � nal echipei noastre care a asigurat bună desfășurare a evenimentelor. Îi veți cunoaște la � nalul acestui maraton.

Alin-Adrian Nica, președintele CJ TimișCosmin Gabriel Tabără Amânar, viceprimar Municipiul Timișoara

Crinela Pam� lie, Project Manager, Welthee

Simultan, locul I companii cu capital românesc

Continental Automotive Products, locul I companii cu capital străin

Cristian Gabriel Pavel, director general Alfa Software

Răsvan Pîrvescu, director zonal, DAW Bența România

10 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROREAL ESTATE

11WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO AFACERE

Compania austriacă are în spate o experienţă de peste 500 de ani în transportul rutier, maritim și aerian pentru toate tipu-rile de marfă, precum şi în elaborarea de soluţii logistice per-sonalizate pentru diverse industrii. Cu peste 7.000 de angajați și 150 de puncte de lucru proprii în 30 de ţări, Gebrüder Weiss s-a impus, la nivel global, ca furnizor de servicii logistice com-plete, implementând know-how-ul speci�c şi pe piaţa locală, prin Gebrüder Weiss România.

Aleasă ca punct strategic pentru pătrunderea şi dezvoltarea în zona central-estică a Europei, Gebrüder Weiss România a bene�ciat, de la început, de investiţii importante în sedii, depozite, echipamente şi personal cali�cat.

Iniţial, compania a oferit servicii de transport internaţional în regim de grupaj pentru clienţi din cadrul grupului, dar, în timp, s-a impus ca partener local de încredere, investind con-stant în soluţii logistice şi de transport de top şi formându-şi un portofoliu propriu.

În 2005, a fost deschis terminalul din Arad, în 2008, cel din Bacău. În 2011, au fost inaugurate terminalele de cross-docking din Sibiu şi Cluj-Napoca, iar, în prezent, s-a ajuns la 9 terminale logistice și de cross-docking situate în București, Arad, Sibiu, Cluj-Napoca, Bacău, Brașov, Constanța, Oradea și Craiova.

1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Euro-peană, a adus, pe de o parte, simpli�carea formalităţilor pri-vind expediţiile internaţionale. Pe de altă parte, Gebrüder Weiss a plasat resurse importante în readaptarea persona-lului la noile condiţii de piaţă. Reorganizarea departamen-tală şi procedurală a fost susţinută de traininguri şi work-shop-uri de specialitate. În mod �resc, a urmat extinderea portofoliului de servicii: în prezent, include transport rutier, feroviar, aerian şi maritim, soluţii logistice şi de depozitare.

Primăvara anului 2009 a marcat relocarea diviziilor din Bucureşti, exceptând divizia Air&Sea, pe autostrada A1, lân-gă Bolintin Deal, obţinând avantajul unei zone logistice mai extinse şi a unor tehnologii superioare.

În 2018, s-au investit 3,5 milioane de euro în extinderea �-lialei din Sibiu, ajunsă la o suprafaţă de depozitare de 2.500

mp şi 2.000 mp pentru operaţiuni de cross-docking, și s-a lansat serviciul Home Delivery, prin care compania livrează bunuri de tip cargo la domiciliu. În 2019 s-a deschis un hub logistic de 3.000 mp dedicat operațiunilor Home Delivery, ce deservește întreaga țară.

Strategia de digitalizare s-a materializat în 2020, iar compania pune la dispoziția clienților săi platforma ETA (en. Estimated Time of Arrival), prin care aceștia pot vedea estimarea de li-vrare cu o fereastră de până la 2 ore, platformă disponibilă și în România, integrată în website-ul companiei. O dată cu lansarea myGW în România, în 2021, și integrarea ETA (en. Estimated Time of Arrival) în portal, clienții companiei au ac-ces la toate informațiile relevante dintr-un singur cont, oricând și de oriunde (status, documente relevante, stocuri, comenzi).

2022 găseşte Gebrüder Weiss România într-o poziţie solidă pe piaţa locală a transporturilor şi logisticii, pregătită să facă faţă provocărilor prin capacitatea sa de a deservi prompt ne-voile partenerilor săi, prin infrastructură optimizată, soluţii �exibile, timpi de tranzit competitivi şi personal bine instruit.

GEBRÜDER WEISS ROMÂNIA, UN MIX ÎNTRE KNOW-HOW-UL AUSTRIAC ȘI EXPERTIZA LOCALĂ

1994 este anul în care cea mai veche companie de transport și logistică din lume, Gebrüder Weiss, a decis să se extindă și în România, prin �liala locală Gebrüder Weiss România. Încă de la început, compania a mizat pe investiţii importante în sedii, depozite, echipamente şi personal cali�cat.

Cu aproximativ 700 angajați, 70.000 m² capacitate de depozitare și un portofoliu impresionant de referințe primite în urma implementării e�ciente a unor soluții logistice inteligente pentru clienții săi, Gebruder Weiss S.R.L. reprezintă cu succes în România compania sa mamă, Gebrüder Weiss GmbH, cel mai mare furnizor privat de servicii logistice și de transport din Austria.

T: +40.372.678.500o�ce.ro@gw-world.comwww.gw-world.com

12 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROSINTEZĂ

Modul de dezvoltare a parcurilor industriale din Bihor a reprezentat, de-a lungul anilor, un exemplu de bune prac-tici pentru alte administrații publice locale din România, care a fost prezentat la numeroase conferințe de pro�l. Dacă ar � să amintim doar unul, este de menționat cel desfășurat între 10 - 11 decembrie 2021, când Oradea a fost gazda unui eveniment organizat de Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest pentru reprezentanții primăriilor care și-au manifestat intenția de a sprijini dezvoltarea de parcuri industriale în regiunea de Nord-Vest. Pe parcursul celor două zile ale evenimentului, reprezentanții Agenției de Dezvoltare Locală Oradea SA (ADLO), entitatea care administrează astăzi parcurile bihorene, au prezentat, printre altele, conceptul de parc industrial și mecanismul de creare/extindere a acestuia, urmată de o vizită de lucru la două dintre Parcurile Industriale din oraș, pentru a în-telege modelul de bune practici care poate � valori�cat și replicat în regiune.De la în�ințarea în 2008 a ADLO până în prezent, Oradea are patru parcuri industriale funcționale, cu peste 100 de companii, cu investiții de peste 410 milioane de lei și cu aproape 9.000 de locuri de muncă nou create.La �nele anului 2021, ADLO SA deținea șase titluri de parc industrial, patru amplasamente �ind situate în Oradea pe Calea Borșului (136,32 ha) – Eurobusiness Oradea II, strada Uzinelor - Parcul Industrial Eurobusiness Oradea III (17,8 ha), și strada Corneliu Baba – Parcul Industrial Eurobusiness Oradea IV (6,5 ha), respectiv două amplasa-mente situate în județul Bihor: Parcul Industrial Săcueni (5,03 ha) și Parcul Industrial Tileagd (9,22 ha). De aseme-nea, se urmărește în�ințarea unor noi parcuri industriale în Tămășeu, Ștei, Beius, Aleșd și zona Marghita.„Pentru toate amplasamentele au fost �nalizate și aprobate Planurile Urbanistice Zonale. Pentru Parcurile Industriale Eurobusiness Oradea I, II și III sunt �nalizate dotările cu utilități publice și căile de acces. Pentru Parcul Industrial Eurobusiness IV a fost �nalizat Studiul de Fezabilitate

pentru dotarea cu utilități publice în vederea implementă-rii. Caietul de Sarcini privind licitarea lucrărilor de proiec-tare și execuție s-a predat către Direcția de Management pentru Proiecte cu Finanțare Internațională spre licitație”, precizează Alina Silaghi.Aceasta a adăugat că valoarea totală a investițiilor atrase în parcurile industriale doar în anul 2021 este de aproape 30 milioane de euro, urmând a se ajunge la un număr total de 9.400 de locuri de muncă până în anul 2024.Alina Silaghi, directorul general al ADLO, spune că prin-cipala facilitate pe care o au antreprenorii din parcurile in-dustriale sunt Planurile Urbanistice Zonale aprobate, care le permite să construiască și să se miște rapid când vor să dezvolte o nouă investiție. Alte facilități sunt cele �scale în ceea ce privește impozitarea locală, plus distribuția de ener-gie electrică de către ADLO în toate parcurile industriale. „Am venit cu niște servicii suport pentru susținerea aces-tor investitori care au decis să investească în Oradea. Ne-am implicat în promovarea învățământului profesional în sistem dual. Avem foarte multe parteneriate împreună cu companiile locale prin care facem proiecte de învățământ integrat. Am dezvoltat o școală internațională la Oradea și muncim în �ecare zi să vedem care sunt necesitățile com-paniilor locale și cum putem veni cu răspunsuri”, a subli-niat directorul general al ADLO.

Exemple de bune practiciÎn ceea ce privește exemplele de bune practici dezvoltate de ADLO SA, unul dintre ele este în�ințarea unei creșe și a

de Ligia VORO, Dan BIRTA & Călin POENARU

Strategia pentru noile parcuri industriale: banii europeni sau privați?

În condițiile în care fondurile europene, colacul universal de salvare pentru primăriile din Ardeal, se lasă încă așteptate, iar bugetele locale sunt secătuite în așteptarea “marii relaxări”, câștig de cauză au strategiile agresive de atragere a investitorilor privați. Chiar din partea instituțiilor publice.

13WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO SINTEZĂunei grădinițe în cel mai mare parc industrial, ca urmare a cerințelor companiilor de a avea un astfel de serviciu pen-tru angajați. Mai există și un proiect privat care va dezvol-ta un business hotel în cadrul parcului industrial pentru a servi scopurilor mediului privat. O altă componentă pe care se concentrează ADLO SA este retenția și atragerea forței de muncă în municipiu și județ. Un mijloc prin care se urmărește acest țel este construirea blocurilor de locuințe care vor putea � închiriate compa-niilor și, mai departe, oferite angajaților care vor să vină să muncească în Bihor. De asemenea, Universitatea din Oradea a fost implicată în trei proiecte de interes pentru municipiu, primul proiect, care este în curs de implementare, se referă la crearea unui incubator de afaceri pe idei creative, al doilea proiect este parcul științi�c și tehnologic și al treilea este centrul de transfer tehnologic. „Credem că parteneriatele public-private și în care avem implicată o instituție de învățământ ca al treilea partener corespund nevoilor societății în care trăim, pot veni cu soluții concrete astfel încât companiile să crească, nivelul de trai al locuitorilor să crească și, împreună, să creăm o comunitate puternică. Despre asta este vorba și pe asta ne concentrăm în �ecare zi la Oradea: să creăm o comunitate puternică. Un alt program, care deja a fost prezentat, este Make IT in Oradea. Este un parteneriat public-privat care vine cu trei axe principale. Componenta de bursă pentru elevi și studenți, componenta de sprijinire și promovare a start-upurilor în IT și componenta de facilități �scale pen-tru cei care construiesc birouri de clasa A și care se con-centrează pe investiții aici”, conchide Alina Silaghi.

Ofertă de relocare în Parcul Industrial ArieșTurda s-a săturat să stea cuminte deoparte și a adoptat o strategie de atragere “agresivă” a investitorilor privați la înce-put de an, strategie care dă roade. I-a dus pe germanii de la Stada, grup ce va ridica de la zero o fabrică de medicamen-te de 48 de milioane de euro, cu 400 de angajați, în Parcul Industrial Arieș (PIA). “Avem în total 54 ha, Stada a luat doar 10 ha, are loc de ex-tindere, însă mai dispunem de su�cient teren și pentru alte investiții”, ne-a explicat directorul general al PIA, Stefano Albarosa. Fabrica va � funcțională din 2024 și va include până la 12 linii de producție de medicamente pentru piața europeană. PIA este funcțional de patru ani, mai grupează companiile ACS Investment – producător de cabluri electri-ce și Hettich care are ca pro�l de activitate fabricarea mobilei și va construi un depozit logistic clasa A de 20.000 mp, dis-ponibil spre �nalul verii. “Multe companii europene își regândesc relocarea producției din țările terțe și Turda ar putea � un loc perfect pentru a găz-dui astfel de unități industriale”, consideră primarul Cristian Matei. Principalii ași din mâneca orașului clujean sunt amplasarea la întretăierea Autostrăzilor 3 și 10, dar și forța de muncă dis-ponibilă după falimentul în serie al combinatelor din zonă.

Tetarom 5, în așteptarea “marelui investitor”Primul dezvoltator de parcuri industriale publice din Cluj a marcat, în ultimii ani, o încetinire a prezenței noilor in-

vestitori, după succesele înregistrate cu Tetarom 1-3, ocu-pate de coloșii industriali Emerson, Bosch sau De’Longhi. Apariția pandemiei, cu restrângerea bugetului județean, a determinat amânarea lucrărilor la Tetarom 4 (Feleacu) și Tetarom 5 (Luna). “Tetarom 4 va trebui regândit ca urmare a lucrărilor la cen-tură. Există un risc major ca dealul să se miște; vom vedea în ce măsură putem continua dezvoltarea lui sau rămânem la o hală. Deocamdată nu vom mai efectua investiții publice în zonă pentru că riscăm să aruncăm banii publici pe fe-reastră. La Tetarom 5 vom putea face lucrările doar în mă-sura resurselor pe care le vom avea”, declara președintele Consiliului Județean (CJ) Cluj, Alin Tișe. Tetarom 4 este situat în apropierea centurii Vâlcele – Apahida, suprafața vizată �ind de 85 ha. Valoarea pro-iectului era estimată la 54 de milioane de lei, două treimi din bani UE. Câștigătoare a licitației pentru amenajare a fost asocierea ACI, Electromontaj, Nord Conforest, Erbi Procom, cu o ofertă de 36 de milioane de lei, fără TVA. O rază de speranță se arată pentru Tetarom 5, pe 150 ha, unde un mare producător de mașini ar vrea să îl pre-ia în starea în care se a�ă acum, conform administrației județene.“Am discutat cu proprietarul terenului, Primăria Luna, sunt șanse să �e ocupat integral mai repede decât ne așteptam. Parcul este la 50 km de Aeroportul Cluj, la 48 km de Aeroportul Târgu Mureș, are acces la drumul eu-ropean și e foarte aproape de autostradă. Pentru Tetarom 5 abia din 2021 am făcut demersurile de parc industrial. Dacă primăria este de acord, în virtutea protocolului, vom accepta această propunere”, spune Tișe. Până atunci, CJ are de realizat pasajul rutier de la Tetarom 3, cerut insistent încă de pe vremea “răposatei” Nokia, iar acum de marile companii ocupante, care să �e �nanțat de Ministerul Transporturilor, dar care în 2022 nu va ajunge la faza de execuție.

Tetapolis așteaptă banii din PNRRPrimul parc științi�c și tehnologic din Transilvania, Tetapolis, din perimetrul Tetarom I, se a�ă la faza de stu-diu de fezabilitate. Acesta se va întinde pe 8,6 ha și va avea spaţii pentru incubatoare de afaceri, startup-uri, centru de conferinţe. Este conceput printr-o asociere cu Consiliul Local Cluj-Napoca, Universitățile de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV), Tehnică (UTCN), Babeș-Bolyai și Bogdan Vodă. În incubatorul digital funcționează laboratorul de fabricare (Fab Lab) care ajută companiile să dezvolte prototipurile produselor pe care vor să le lan-seze pe piață. Printre cei care au făcut teste se numără

14 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROSINTEZĂ

Braintronix, Telios, Pony Car. Complexul va grupa șase clădiri și are ca scop mărirea competitivității regionale prin cercetare, inovare, transfer tehnologic, training de specialitate. În Tetapolis se estimează 3.000 locuri de mun-că, iar � nanțarea de 57 de milioane de euro să � e asigura-tă prin Programul Național de Redresare și Reziliență. În zonă vor apărea pasajul rutier Tăietura Turcului, o parcare de mare capacitate, un sat de vacanță, bike park și trasee pentru biciclişti, promenade pe aleea Muzeului Etnogra� c și Dealul Hoia, parc canin, circuite de gimnastică în aer liber, amenajări de picnic.

Zalăul mizează pe viitoarea centură Municipalitatea din “capitala” Sălajului a raportat � na-lizarea planului urbanistic zonal pentru al doilea parc industrial din județ, realizat de biroul de arhitectură Proiect M Evoconstruct, după un studiu geotehnic întoc-mit de Proiect Construct Regiunea Transilvania. Parcul Industrial Zalău Vest se va întinde pe 157 ha, � ind ampla-sat între viitoarea centură și Bd. M. Viteazul, lângă uzi-na Michelin. Instalarea de noi mari investitori (Tenaris și Michelin au preluat fabrici existente) a suferit un eșec la Zalău, în ultima perioadă: germanii de la Polymer Holding nu au găsit un teren convenabil pentru o fabrică de 50 de milioane de euro, cu 100 de joburi. Cinci parteneriate, din-tre care două cu entități bisericești, se vor încheia pentru amplasarea de viitoare zone industriale în județ.

Consiliul Județean (CJ) Sălaj va parafa acorduri cu administrațiile locale din Hereclean, Șimleu Silvaniei, Cehu Silvaniei, cu Parohiile Reformată Guruslău și Greco-Catolică Hereclean. La Șimleu și Cehu vor � doar platforme industriale. „Ne dorim realizarea unui parc in-dustrial și a unor platforme industriale pentru că în zona orașului Jibou există un astfel de parc și vedem că este un succes pentru economia orașului, pentru dezvoltarea zonei limitrofe”, consideră președintele CJ Sălaj, Dinu Iancu-Sălăjanu. Primul asemenea parc din județ, cel din Jibou, pe 22 ha, a cunoscut o ascensiune după declararea zonei ca defavorizată, deși la început părea o investiție eșuată. Printre ocupanți se numără Grovinvest, Arc Grup, Halvoet, Sessio.eu. În acest parc lucrau la un moment dat 1.000 de oameni, adică 70% din populația activă a Jiboului.

Maramureșul, de la 0 la 7 parcuri industrialeJudețul din nordul țării nu are încă niciun parc industri-al, dar vrea să își facă șapte deodată. Municipalitatea băi-măreană propune două proiecte de parcuri industriale: Baia Mare Vest - perimetrul str. Gării – Bd. Unirii – Bd. Independenței – limitele cu Tăuții Măgherăuș și Recea, respectiv Phoenix - înspre Aeroportul Internațional Maramureș. În noua zonă industrială se a� ă deja Aramis și Italsofa, societăți cu 5.700 de salariați, însă și pentru vechii investitori ar urma să se aplice facilitățile de parc industrial-logistic. Al doilea e proiectat în zona fostelor combinate metalurgice Phoenix, Cuprom, Argecom, � ind încadrat de străzile M. Eminescu. Oborului, Electrolizei, V. Lucaciu, Forestierilor. Administrația județeană a pus ochii pe cinci localități pentru asemenea parcuri: Baia Sprie, Fărcașa (unde i s-au transferat terenurile de la primării), Groși, Șomcuta Mare, Tăuții-Măgherăuș. Administrator este societatea Parcuri Industriale Maramureș (PIM). PIM a creat o strategie de identi� care a terenurilor și de populare a parcurilor cu in-vestitori. Următorii pași sunt studiile de fezabilitate pen-tru utilități, drumuri de acces. Cererea de � nanțare pentru acestea va � depusă pe Programul Operațional Regional. “Fărcașa a fost prima comunitate care a răspuns favorabil cererii noastre privind un teren pe care să putem dezvolta un parc industrial. Avem la dispoziție o suprafață de 20 ha, cu posibilitate de suplimentare cu până la 40 ha”, a spus președintele Consiliului Județean Maramureș, Ionel Bogdan. PIM a realizat un protocol cu Camera de Comerț și Industrie Maramureș (CCIM).

15WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

”Putem să ne aducem aportul alături de noul nostru par-tener la stimularea, susținerea economiei locale și la op-timizarea activităților care pot contribui la dezvoltarea economică a județului”, consideră președintele CCIM, Florentin Tuș.

UTCN, aliat pentru parcul de la CupromUn obiectiv ambițios este vizat de administrația din Baia Mare în zona fostului combinat metalurgic Cuprom. “Pe 5 ha vom avea un parc tehnologic, pe care îl vom re-aliza cu fonduri europene, în perioada de �nanțare 2021-2027, împreună cu UTCN și cu operatori economici relevanți. Este o investiție de 50 milioane de euro, unde aportul nostru este unul substanțial, de 20 de milioane. Trebuie să găsim modalitatea - atât pe fonduri europene,

cât și în parteneriat cu investitori care își doresc să active-ze în acest parc industrial - pentru decontaminarea zonei Cuprom”, a anunțat primarul Cătălin Cherecheș.

CTP în Parcul Industrial Mureș Acum aproape 16 ani încheia prima companie un con-tract de concesiune pentru o parcelă în Parcul Industrial Mureș, de la Vidrasău-Ungheni. Parcul Industrial Mureş, operat de Parc Industrial Mureș SA, dispune astăzi de 45 ha, din care 7,5 ha sunt disponibile concesiunii, iar nu-mărul actual al contractanților se menține constant și se apropie de 15. Companiile prezente în Parcul Industrial Mureș operează în domenii diverse, de la prelucrarea lem-nului până la industria auto, vopsitorii, imprimare pe ma-teriale textile și companii prestatoare de servicii pentru industrii variate. Cele mai recente noutăți legate de Parcul Industrial Mureș SA sunt demararea investiției realizată de SC Sogepa SRL Târgu Mureș și expansiunea CTP în parc. SC Sogepa SRL Târgu Mureș, investitor cu capital mixt ro-mâno-italian, a anunțat la jumătatea anului trecut dezvol-

tarea proiectului ”Hală depozit industrial confecție meta-lică”. Investiția este realizată de pe un teren cu o suprafață totală de 19.343 de metri pătrați și va presupune, printre altele, construirea a două hale industriale, una de 1.992 de metri pătrați, cealaltă de 2.017 de metri pătrați, disponibi-le pentru închiriere. CTP, cel mai mare dezvoltator și administrator de parcuri industriale și logistice Europa Continentală, a achiziționat un nou proiect de la grupul Mobexpert, cel mai mare pro-ducator și retailer de mobilă și decorațiuni din România. Prin această nouă achiziție, CTP intră pe piața din Târgu Mureș și extinde parteneriatul cu Mobexpert la aproxima-tiv 100.000 mp de spații industriale și logistice.“Deschidem o nouă piață pentru CTP în orașul Târgu Mureș, un centru regional cu impact în mediile economic și cultural din România. La rândul nostru, ne propunem să avem un impact în comunitatea din zonă și să devenim un partener de încredere pentru companiile de aici, așa cum suntem și pentru grupul Mobexpert. Este impresionantă dezvoltarea Mobexpert și ne bucurăm să extindem parte-neriatul nostru în Târgu Mureș și în București”, a declarat Ana Dumitrache, country head, CTP România.Proiectul achiziționat recent de CTP include trei clădiri cu o suprafață totală de aproximativ 25.000 mp de spații de producție și depozitare construite de Mobexpert în cadrul Parcului Industrial Mureș, din apropierea Aeroportului Internațional Transilvania Târgu Mureș.

SINTEZĂ

Parcuri industriale în Transilvania și BanatAlba: Cugir, Ocna MureșArad: UTA 1-2Bihor: Eurobusiness 1-4, Tileagd, Borghesi, SăcueniBistrița-Năsăud: Bistrița Sud Brașov: Prejmer, Făgăraș, Zărnești, Metrom, Ghimbav, Car�l, Victoria, Săcele, CodleaCluj: Tetarom 1-4, Nervia 1-2, Turda 1-2, C. Turzii, Dej, MG Tec, CIP Covasna: Târgu Secuiesc I-II, Sfântu GheorgheHunedoara: Călan, HunedoaraMureș: Vidrasău-UngheniSatu Mare: Carei Nord, Petrești, AgrișSălaj: JibouSibiu: Șura Mică, Sibiu, Mediaș Timiș: Sânandrei 1-2, Ghiroda, Giarmata

Sursa: MLDPA

16 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROREAL ESTATE

17WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO REAL ESTATE

18 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROANALIZĂ

Toți experții sunt de acord că mobilitatea în 2030 nu mai poate � cea prezentă. Orașele trebuie să �e regândite din nou pentru oameni și nu pentru mașini. Faptul că secto-rul transporturilor este responsabil pentru cea mai mare proporție de emisii de CO2 la nivel mondial, cu 24 la sută, arată că lucrurile nu pot continua așa. Soluțiile la proble-mele de mobilitate există deja și e doar o chestiune de timp până ce ele vor � implementate și în România.Mobilitatea viitorului va � mai diversă, mai inteligentă și mai curată. Există la nivel global cinci tendințe majore de mobilitate urbană ale viitorului. Ele arată cum ne vom mișca în orașele noastre în doar câțiva ani.

1. Mai puțin timp pentru condus„Viitorul durabilității începe cu mobilitatea”, spune Forumul Economic Mondial al ONU. În acest viitor, mașina va juca în continuare un rol important - dar nu va mai � la fel de importantă ca astăzi. Potrivit studiului „Mobility Futures” al companiei britanice de cercetare de piață Kantar, 51% din mobilitatea în orașele mari din în-treaga lume se face încă cu mașina. În 2030, această cifră este de așteptat să �e de 46%, dar apoi din ce în ce mai mult cu mașini care sunt partajate, electrice și autonome. Mașinile nu se mai potrivesc nici măcar vremurilor ac-

tuale, deoarece tind să �e imobile, așa cum sunt astăzi. Conform statisticilor mașinile petrec 23 de ore pe zi par-cate pe marginea drumului sau în garaj.Exemple precum orașul belgian Gent arată că cetățenii sunt gata să accepte soluții noi, inteligente. Se utilizează deja gestionarea deplasărilor bazată pe datele live ale tra-�cului, pistelor de biciclete și zonelor pietonale. În Gent, 30 la sută din tra�c se desfășoară acum pe jos, iar �ecare familie deține în medie 2,8 biciclete.

2. Viitorul este pe două roțiExperții se așteaptă la un salt enorm în utilizarea bicicle-telor urbane în următorii câțiva ani - datorită bicicletelor electrice din ce în ce mai puternice și mai convenabile, da-torită sistemelor de Bike Sharing și datorită infrastructurii îmbunătățite cu piste de biciclete sigure și parcări pentru biciclete. Studiul Kantar prezice că tra�cul de biciclete în marile orașe din întreaga lume va crește cu 18% până în 2030. Niciun alt sector nu crește mai rapid decât acesta.Potrivit studiului, mersul pe jos va crește cu 15%, iar trans-portul public cu 6%. Ciclismul, o activitate practică și să-nătoasă se potrivește cu viziunea viitorului. Guvernele danez și olandez au calculat că �ecare kilome-tru parcurs cu o mașină costă astăzi un oraș și cetățenii săi între 30 și 40 de cenți - pentru drumuri, infrastructură și poluarea mediului. În schimb, �ecare kilometru pe bi-

Conf. univ. dr. Ioan GÂF-DEAC, Expert SmartCityHub

Cinci tendințe pentru viitorul mobilității urbane. România, încotro?

19WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO ANALIZĂ

cicletă generează un bene�ciu general pentru societate de cel puțin un euro.

3. Soluții de mobilitate partajatăNu pare extrem de inteligent pentru cineva să dețină o mașină, pentru care să plătească 20.000 de euro, 30.000 de euro sau mai mult și apoi să o folosească timp de o oră pe zi (sau aproximativ patru la sută din durata de viață). Și în România, într-un �nal, lumea va înțelege această nouă paradigmă. Cu siguranță vor exista alternative mult mai practice, mai ieftine și ecologice pentru a ajunge din punc-tul A în punctul B. Expresia la modă astăzi este „Mobility as a Service (MaaS)”.În acest model, mijlocul de transport ales, �e că este o mașină închiriată, o bicicletă, transportul public în co-mun, sau un e-scuter, nu mai joacă un rol de�nitoriu. Mobilitatea devine un serviciu care se închiriază și se plătește, dacă se dorește, sub formă unui tarif �x (abo-nament) sau variabil. Deoarece întreținerea costisitoa-re a propriei mașini nu mai este necesară și pentru că mașinile partajate își pot recupera costurile 24 de ore pe zi, costurile globale de mobilitate pot � reduse de la o medie de un dolar pe milă (1,6 kilometri) parcurși la 30 de cenți/milă.

4. Conducere autonomă - electrică, desigurÎn ultimii ani, guvernele europene și-au propus să pună pe drumuri zece milioane de mașini electrice până în 2030. Între timp, chiar și acest obiectiv s-ar putea să nu mai �e su�cient. Ministrul transporturilor din Germania, Andreas Scheuer (CSU) nota în 2021 că: „Pentru a atinge obiectivele climatice, trebuie să devenim și mai ambițioși: 14 milioane de vehicule electrice până în 2030 trebuie să �e noua țintă, potrivit experților”. Cât de ambițios este acest obiectiv este demonstrat de faptul că doar aproxima-tiv zece milioane de mașini electrice au circulat în întreaga lume în 2020.Cel mai mare obstacol pe această cale este infrastructu-ra de încărcare. Cu toate acestea, Anand Ayyadurai, CEO al furnizorului indian de mobilitate partajată Vogo, vede motive de speranță: „Dacă costul energiei regenerabile continuă să scadă, tot mai mulți utilizatori sau proprietari de mașini electrice vor putea încărca vehiculele la energie verde locală sau stații solare.” Mașinile autonome vor permite, de asemenea, seniorilor

să rămână independenți și mobili pentru mai mult timp. După ce vor � reglementate și depășite obstacolele legis-lative, autovehiculele autonome vor deveni extrem de po-pulare, mai ales pentru categoria de oameni care vor ex-perimenta conducerea ca o parte relaxantă a timpului lor liber. Și pentru că mașinile autonome - cel puțin în teorie - nu mai provoacă accidente, cheltuielile orașelor pentru infrastructura de tra�c se vor reduce.

5. IoT - Dispozitivele care salvează timp și baniInternetul lucrurilor (IoT), care va conecta în viitor miliarde de dispozitive de la smartphone-uri la sisteme de încălzire la mașini, va juca, de asemenea, un rol central în mobilitatea de mâine. În viitor, oricine dorește să ajungă din punctul A în B va accesa o aplicație de mobilitate, va alege ce destinație dorește și când ar vrea să ajungă acolo. Software-ul, care este conectat în rețea cu toate sistemele de transport și fur-nizorii existenți, va sugera apoi combinația ideală de mij-loace de transport - care poate arăta întotdeauna diferit în funcție de zi, oră și încărcătură.Inteligența arti�cială și „Big Data” învață despre nevoile cetățenilor și ajustează în mod �exibil, de exemplu, aloca-rea dintre drumuri și piste pentru biciclete în funcție de momentul zilei. Deoarece cantități uriașe de date vor că-lători între șoferi, vehicule, producători, centre de service și infrastructura municipală în viitor, protecția datelor și conexiunile securizate vor juca un rol decisiv. Trebuie să �e complet imposibil ca hackerii să manipuleze motorul, frânele sau comenzile vehiculelor conectate în rețea.Cât de pregătită este România pentru aceste tendințe? O întrebare bună, în condițiile în care țara noastră stă cel mai prost din perspectiva mobilității urbane la nivelul orașelor din Uniunea Europeană. TomTom realizează studii continue privind aglomerațiile urbane și, din nefericire, Bucureștiul era pe locul 8 în lume în 2021 la capitolul aglomerație în tra�c. Totuși din ce în ce mai multe municipalități cum ar � cele din Cluj-Napoca, Oradea, Brașov, Timișoara dar și Iași, București pun accentul pe construcția infrastructurii des-tinate bicicletelor și a infrastructurii pentru încărcarea mașinilor electrice. Programele naționale �nanțate prin Administrația Fondului pentru Mediu sau prin Planul Național de Reziliență și Redresare aduc un su�u important proiectelor de infra-structură verde, existând o reală șansă de creștere a calității mobilității urbane din orașele importante ale României.

Sursa foto deschidere: depositphotos.com

20 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROSINTEZĂ

Fabrica de proiecte de la BrașovBugetul pentru anul 2022 aduce Brașovului, la capitolul mo-bilitate, completarea plăților proiectelor deja implementate de achiziție a autobuzelor electrice SOR și a troleibuzelor Solaris Trollino 18, dar și proiecte noi, cum este achiziția de noi autobuze electrice și hibride articulate și simple. Mai mult, se investesc 76 de milioane de lei în modernizarea unui depou și continuarea implementării stațiilor de încărcare pentru autobuzele electrice.„Brașovul pietonilor, bicicliștilor și al tra�cului relaxat” este denumită zona de mobilitate în bugetul pentru acest an. Secțiunea include proiecte ce vizează mobilitatea, dar abor-darea este una sustenabilă. Astfel, 94,76 de milioane de lei sunt alocate e�cientizării transportului public, prin achiziția de mijloace de transport prietenoase cu mediul, dar și prin asigurarea infrastructurii necesare dezvoltării acestui tip de transport. Alte 12,83 de milioane sunt alocate amenajării de parcări, de la park&ride-uri la principalele porți de intrare în oraș (Bartolomeu, Noua-Dârste, Triaj și DN 13) la parcări rezidențiale multietajate.Pentru dezvoltarea pistelor pentru biciclete sunt alocate 4,86 de milioane de lei, iar pentru dezvoltarea sistemului de stații de încărcare dedicate autoturismelor electrice sunt aloca-te alte 4,86 milioane de lei. Aproape 20 de milioane lei sunt alocate pentru modernizarea străzilor, în special în zonele rezidențiale noi.Benzile dedicate transportului public, zona stațiilor și a trotuarelor se bucură de o �nanțare de 16,6 milioane lei, iar proiectul terminalului nou de transport din zona gării bene�ciază de 14,3 milioane lei. De asemenea, va continua

implementarea sistemului de management informatizat al sistemului de transport, cu fonduri de 16 milioane lei.

Stații de încărcare pentru mașini electriceÎn luna februarie a fost publicat anunțul privind achiziția și amplasarea a 15 stații de încărcare pentru mașini elec-trice, �ecare stație având câte două puncte de încărcare. Municipalitatea Brașovului promite că acestea vor � insta-late până la sfârșitul acestui an. Valoarea estimată a acestui proiect, �nanțat de Administrația Fondului pentru Mediu în cadrul „Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi prin promovarea infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct de vedere energetic - stații de reîncărcare pentru vehicule elec-trice în municipiile reședințe de judeţ“, este de 2,56 milioane de lei, la care se adaugă TVA.

Ligia VORO, Dan BIRTA, Călin POENARU & Ion SURDU

În municipiile din Transilvania sunt dezvoltate proiecte de

Miliarde de euro pentru transport ecologic și mobilitate alternativă

Administrațiile publice locale din Transilvania continuă să dezvolte proiecte de mobilitate în localitățile pe care le administrează, cu perspective și pentru zonele metropolitane. Proiectele de miliarde de euro vizează modernizarea și înverzirea transportului public local și o mai bună conectivitate în interiorul municipiilor, respectiv cu zonele periurbane.

21WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO SINTEZĂ

„Continuăm programul nostru de trecere la un transport prietenos cu mediul, prin promovarea soluțiilor de transport ecologic. Ne preocupă nu numai înlocuirea parcului auto al operatorului de transport cu autobuze electrice și troleibuze, ci și asigurarea infrastructurii necesare pentru proprietarii de mașini electrice. Cele 15 stații de încărcare a autoturisme-lor electrice le vom amplasa la intrările în oraș și în parcările publice administrate de municipalitate. În acest fel reușim să le asigurăm braşovenilor şi turiştilor posesori de astfel de maşini un acces facil la sistemul de încărcare”, a transmis pri-marul Brașovului, Allen Coliban.

Birocrația pune bețe în roate megaproiectelor “verzi” ale ClujuluiProiecte fundamentale pentru Cluj-Napoca, metrou – tren metropolitan, “TGV” - pasajul Tăietura Turcului, autobuze autonome se împiedică, încă din start, la nivelul procedurilor sau contestațiilor. Edilul Emil Boc atenționează că, dacă proiectul nu se realizea-ză prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), va � extrem de greu de transpus pe alte tipuri de fonduri europene. Vicepremierul Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor și Infrastructurii, a semnat protocolul de colaborare pentru construirea metroului. “Traseul va avea 21 km, cu 19 stații. Din estimările preliminare, va transporta până la 164.000 de călători pe zi în 2030. Ministerul Transporturilor va �nanța prin PNRR acest proiect. Primăriile Cluj-Napoca și Florești se vor ocupa de licitația pentru proiectarea și execuția proiec-tului, dar și de implementarea contractului. Lucrările de bază pentru primele nouă stații trebuie încheiate până în 2026”, a precizat Grindeanu.Indicatorii tehnico-economici aprobați de Guvern sunt aferenți obiectivului de investiții tren metropolitan Gilău – Florești – Cluj-Napoca – Baciu – Apahida – Jucu – Bonțida – etapa I a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj – magistrala I de metrou și tren metropolitan, componenta 1 – magistrala I de metrou Cluj. Comisia de urbanism a CJ Cluj a avizat favo-rabil planul urbanistic zonal al viitorului metrou, însă avizul �nal urmează a � redactat numai după adoptarea hotărârii de guvern referitoare la exproprieri și includerea în documentație a recomandărilor formulate de specialiștii comisiei. Oricum șantierul va bloca principala axă rutieră a orașului, Est-Vest, în jur de un an, au replicat reprezentanții Grupului Clujul Civic (GCC). Primăria a prevăzut achiziționarea, în leasing, a zeci de autobuze care să înlocuiască troleibuzele în zonele unde ultimele nu vor putea circula. Un alt opozant este organizația Consiliul Civic Local (CCL), care argumentează

că principalul blocaj în tra�c, de la ieșirea spre vestul orașului, nu va � eliminat, deoarece prima fază a proiectului nu in-clude și comuna învecinată, traseul Florești – Cluj-Napoca înregistrând zilnic o medie de 64.000 de mașini. Deoarece metroul este pe hârtie, primarul Floreștiului, Bogdan Pivariu, mizează pe proiectul de lărgire a DN1 la câte trei benzi pe sens (una pentru autobuze), luat în calcul de CNAIR.“Indicatorii incompleți și forțați nu sunt în stare să susțină un proiect nerentabil, nefezabil, ne�nanțabil cu peste 2 mili-arde de euro, nefolositor pentru 70% dintre clujenii care stau departe de linia �xă, neeligibil pe PNRR și ne�nalizabil până în 2026. Nu va soluționa tra�cul infernal și poluant nici pen-tru clujeni, mai ales nici pentru �oreșteni în următorii 10 ani de haos și de calvar poluant creat de lucrările subterane și la suprafață. Soluția alternativă pentru �nanțare pe PNRR (300 de milioane de euro) este prelungirea liniilor de tramvai la ambele capete (Gilău și Aeroport - Apahida), linii de troleibu-ze dublu articulate cu baterii, multicartiere, pe benzi dedicate cu sens unic și “undă verde”. Trebuie respins orice credit care să amaneteze Clujul și să îndatoreze copiii noștri și clujenii pentru următorii 50 de ani”, consideră conducerea CCL. Componenta a doua a proiectului, cea de tren metropo-litan (40 km), s-a scumpit de la 75 la 200 milioane euro, în condițiile în care nu avea �nanțare din PNRR, conform Metrans. Proiectanții au motivat majorarea costurilor prin necesarul sporit de lucrări: în afară de pasajul Tăietura Turcului (mutat ulterior în proiectul CFR SA), cale ferată și stații, mai era nevoie de două pasaje la str. Fabricii de Zahăr și Jucu, treceri pietonale multiple. Trenul metropolitan a de-venit neviabil �nanciar, �ind nevoie de cinci ori mai mulți călători pentru a se justi�ca. Proiectul este realizat de asocierea SWS Engineering (Italia), Systra (Franța), Metrans (România), care a decis realizarea unui metrou ușor, pe șine, cu 19 stații subterane, în prima fază pe relația Câmpului – Sopor, cu 9 stații, ulterior cu prelungiri spre Florești și Bd. Muncii. Costul magistralei e estimat la 82 milioane euro/km, față de 100 milioane euro/km la București. “Metroul va scădea numărul mașinilor din oraș cu 29.000 pe zi până în 2030. Prima fază poate � funcțională în decem-brie 2026, cu condiția existenței unui cash �ow permanent, altfel se ajunge la depășirea gra�cului, blocarea lucrărilor sau returnarea banilor”, avertizează coordonatorul proiectului, Ionel Oprea, de la Metrans. Prima fază va implica 800 de mi-lioane de euro, principalele surse indicate �ind PNRR – 300 de milioane, Programul Operațional Transporturi – 260 de milioane, credite �nanțate de Ministerul Transporturilor.

Autobuzul autonom, blocat pe traseul licitațieiClujul este primul oraș din România care se înscrie la cum-părarea de autobuze autonome, alocând pentru primele ve-

22 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROSINTEZĂ

hicule 6,7 milioane de euro. Demersul nu e ușor: la licitația inițiată în 2021 primăria s-a trezit cu două oferte neconfor-me, deci acum atribuirea se va face prin procedura “dialogu-lui concurențial”.Acordul-cadru al licitației, care avea ca termen de depune-re 24 mai 2021, prevedea achiziția a cel mult 10 astfel de ve-hicule, cu o capacitate redusă. Pe piață existau atunci doar “autonome” de nivel 3, cu o viteză maximă de 25 km/h, în condițiile în care municipalitatea speci� ca, în caietul de sar-cini, ca producătorul să poată să ajungă cel puțin la nivelul 4, cu o viteză de minimum 40 km/h. În același caiet de sarcini se menționa ca producătorul să obțină omologare de teste pentru vehiculele sale în România. “Nivelul 4 înseamnă ca operatorul să � e pregătit să preia controlul numai în condiții complexe sau atunci când situațiile meteorologice o impun. Autonomia de funcționare va � de 9-12 ore, cu 12 pasageri la bord”, explica viceprimarul Dan Tarcea.Este vorba, de fapt, despre un proiect pilot, cu un an de tes-tare a acestor microbuze în zona centrală, după care primă-ria să îl extindă pe fonduri UE. Rutele propuse erau centrale pentru a justi� ca reducerea emisiilor de carbon. Edilul Emil Boc propune o “linie verde”, cu bandă dedicată spre centru, Sala Polivalentă – Palatul de Justiție, pentru ca șoferii să își poată lăsa mașinile în parkingurile de la Sala Polivalentă și Cluj Arena. La “prima strigare”, municipalitatea era dispusă să aloce până la 0,5 milioane de euro pentru un asemenea vehicul. Proiectul se a� ă încă în faza de licitație, ne-a mărtu-risit primarul. Consiliul Județean și-a propus să în� ințeze, pe fonduri ale UE, Centrul de Inovare, Testare și Promovare (CITP) Cluj, proiect trecut de faza de preselecție. Investiția de 53 milioa-ne euro era prevăzută în Parcul Industrial Tetarom III Jucu, în parteneriat cu concernul german Bosch, având ca direcții inovarea și testarea tehnologiilor avansate pentru “autono-me”, 5G, Smart City. Proiectul prevedea inclusiv o mini-pistă pentru testarea acestor vehicule.“CITP reprezintă o premieră absolută pentru România, dar marele său merit este legat de faptul că va conso-lida pro� lul Clujului de pol de creștere și dezvoltare în domeniul înaltelor tehnologii, asigurând și compo-nenta de testare a rezultatelor cercetării. El va aduce bene� cii semni� cative în domeniul cercetării, inovării, atragerii de noi investiții genera-toare de locuri de muncă înalt cali� cate și bine plătite. Întreaga economie a Clujului va avea enorm de câștigat”, a declarat președintele CJ Cluj, Alin Tișe.

Proiecte de mobili-tate la OradeaOradea este singurul oraș din România care a construit de la zero o linie de tram-

vai după 1990, iar în strategia Primăriei Municipiului Oradea există intenții de a dezvolta și alte astfel de căi de rulare. “Am construit o nouă linie de tramvai care leagă niște zone importante din Oradea: noua Sală Polivalentă, Universitatea Oradea, zona comercială dinspre Aeroport, zona Ceyrat – o nouă zonă rezidențială din Oradea. Sunt zone care au nevo-ie de transport în comun, altfel le vom inunda cu mașini. Cu siguranță, vom mai dezvolta noi linii de tramvai. Este mijlo-cul de transport pe care și UE îl susține, ca � ind sustenabil, nepoluant, e� cient. Vor � � nanțări disponibile în acest sens și noi vom merge pe extinderea liniilor de tramvai spre Episcopia Bihor, Dragoș Vodă, noile parcuri industriale”, a subliniat Mihai Jurca, City Managerul Primăriei Municipiului Oradea.În ceea ce privește mobilitatea urbană, administrația publică locală este concentrată pe înnoirea parcului auto și extinde-rea transportului public de persoane și spre localitățile care alcătuiesc Zona Metropolitană. “În următorii ani vrem să înnoim parcul de autobuze și tram-vaie. Mergem spre autobuze electrice, pentru că astea se vor � nanța prin PNRR și dorim să extindem transportul în co-mun la nivelul Zonei Metropolitane. Vom prioritiza trans-portul în comun în raport cu tra� cul. Cel mai bun exemplu este B-dul Nufărul Cantemir, unde am eliminat aproape toa-te con� ictele de tra� c. Pasajele din zona Centrului Civic, de la Piața Cetate, pe lângă faptul că vor � uidiza tra� cul, scopul lor principal este de a asigura prioritate pentru transportul în comun”, a adăugat Mihai Jurca.

Autobuze hibrid și noi tramvaiePe străzile din Oradea circulă deja autobuze hibrid, 15 � ind

introduse în circulație până la � nalul anului trecut. Furnizorul este Mercedes-Benz Trucks & Buses România SRL, care a încasat pentru livrarea autobuzelor 22,56 milioane lei, 98% din sumă reprezentând � nanțare nerambursabilă. Lungi de 12 metri, noile vehicule dispun de sisteme de informare, sunt prevăzute cu camere de su-

praveghere pentru siguranța călătorilor și includ un sistem de monitorizare a numărului de pa-

sageri. Autobuzele se remarcă prin costul scăzut de operare, e� ciență ridicată și con-sumul redus de combustibil. Alte caracte-ristici includ podeaua complet coborâtă, instalație de pornire pentru temperaturi scăzute și frână de serviciu pneumatică cu două circuite independente, cu sistem EBS/ABS – ASR, precum și sistem de frânare recuperativ. Capacitatea de transport este de 108 locuri (27 scaune pasageri, un scaun șofer și 80 pasageri în picioare). Perioada de garanție a autobuzelor este de patru ani sau 280.000 km parcurși/autobuz.Aceste 15 autobuze Mercedes-Benz se

în parteneriat cu concernul german Bosch, având ca direcții inovarea și testarea tehnologiilor avansate pentru “autono-me”, 5G, Smart City. Proiectul prevedea inclusiv o mini-

“CITP reprezintă o premieră absolută pentru România, dar marele său merit este legat de faptul că va conso-lida pro� lul Clujului de pol de creștere și dezvoltare în domeniul înaltelor tehnologii, asigurând și compo-nenta de testare a rezultatelor cercetării. El va aduce bene� cii semni� cative în domeniul cercetării, inovării, atragerii de noi investiții genera-toare de locuri de muncă înalt cali� cate și bine plătite. Întreaga economie a Clujului va avea enorm de câștigat”, a declarat

Oradea este singurul oraș din România care a construit de la zero o linie de tram-

introduse în circulație până la � nalul anului trecut. Furnizorul este Mercedes-Benz Trucks & Buses România SRL, care a încasat pentru livrarea autobuzelor 22,56 milioane lei, 98% din sumă reprezentând � nanțare nerambursabilă. Lungi de 12 metri, noile vehicule dispun de sisteme de informare, sunt prevăzute cu camere de su-

praveghere pentru siguranța călătorilor și includ un sistem de monitorizare a numărului de pa-

sageri. Autobuzele se remarcă prin costul scăzut de operare, e� ciență ridicată și con-sumul redus de combustibil. Alte caracte-ristici includ podeaua complet coborâtă, instalație de pornire pentru temperaturi scăzute și frână de serviciu pneumatică cu două circuite independente, cu sistem EBS/ABS – ASR, precum și sistem de frânare recuperativ. Capacitatea de transport este de 108 locuri (27 scaune pasageri, un scaun șofer și 80 pasageri în picioare). Perioada de garanție a autobuzelor este de patru ani sau 280.000 km parcurși/autobuz.Aceste 15 autobuze Mercedes-Benz se

23WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO SINTEZĂadăuga celor șapte existente (șase Euro-6 și unul hibrid) care au fost achiziționate în 2020 în cadrul unui program trans-frontalier. Până la sfârșitul acestui an, parcul auto al Oradea Transport Local (OTL) va mai cuprinde 15 vehicule hibride, achiziționate printr-un alt proiect european.Totodată, în urmă cu un an, în luna martie, au ajuns la Oradea primele două tramvaie Imperio, contractate la Societatea Astra Vagoane Călători SA, din lotul II. În 2018, Primăria Oradea a semnat cu furnizorul arădean un contract de achiziție a 20 de tramvaie în valoare de aproa-pe 149 milioane lei, proiectul �ind �nanțat prin Programul Operațional Regional, fondurile nerambursabile reprezen-tând 98%. Zece tramvaie din primul lot au fost livrate în 2020, iar diferența anul trecut.Noile tramvaie au 210 locuri, din care 45 pe scaune. Ele sunt dotate cu aer condiționat, instalație de încălzire și ventilație/climatizare, rampă și un spațiu destinat persoanelor cu dizabilități. Tramvaiele sunt prevăzute cu podea coborâtă 100% și cu instalații de validare/taxare compatibile cu siste-mul de e-ticketing.Tramvaiele Imperio sunt e�ciente din punct de vedere ener-getic și recuperează energia datorită sistemului de frânare cu recuperare de energie.

Un nou capitol în mobilitatea alternativă la Sibiu În această primăvară Sibiul intră într-o nouă etapă de imple-mentare de proiecte ce facilitează mobilitatea urbană, dar care și promovează transportul ecologic. În primăvară, la Sibiu începe amenajarea malurilor Cibinului. Proiectul a fost popularizat în luna ianuarie, când primarul Astrid Fodor a semnat cu Sorin Cristea, director general al �rmei CON-A, contractul pentru execuția lucrărilor în va-loare de 34,73 de milioane lei. Este vorba, de fapt, despre o asociere de �rme, alcătuită din S.C. CON-A Operations S.R.L (Sibiu), S.C. CON-A S.R.L. (Sibiu) și S.C. DIMEX 2000 Company S.R.L (Bistrița-Năsăud), iar termenul de �nalizare a lucrărilor este de 11 luni de la emiterea ordinului de înce-pere a lucrărilor. „Începem amenajarea a încă 3,6 km de piste pentru biciclete, în dublu sens. Culoarul este important prin legăturile pe care le creează: va traversa orașul din cartierul Ștrand până în Gușterița și se va lega de pistele deja amenajate între cartierul Ștrand și parcul Sub Arini, precum și de cele care vor � create în zona podului peste Cibin de pe șoseaua Alba Iulia. În egală măsură, culoarul este deosebit prin cadrul în care va � cre-at. Proiectul este conceput să �e minim invaziv pentru zona verde de pe maluri pe care o vom și îmbunătăți. Aceasta este doar prima etapă de punere în valoare a malurilor Cibinului. Anul acesta vom demara proiectarea pentru tronsonul din amonte și cel din aval, asigurând astfel amenajarea malurilor întregului curs de apă de pe teritoriul municipiului”, a expli-cat Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiu.Potrivit planurilor autorităților, pe lângă amenajările pentru bicicliști, proiectul include și o serie de amenajări pentru pie-toni, precum și elemente smart. Astfel, este vorba despre opt puncte de belvedere și zone de relaxare; rampe autorulante pentru urcarea/coborârea bicicletelor în zona piațetei care se va amenaja lângă podul peste Cibin de pe șoseaua Alba Iulia; 65 de bănci, câteva urmând să �e dotate cu elemente smart (alimentare cu panouri solare pentru încărcarea dispoziti-velor mobile prin USB sau wireless). De asemenea, aproape 170 de stâlpi de iluminat vor asigura iluminarea ecoe�cientă a acestui traseu verde. Corpurile de iluminat vor � adminis-trate prin telegestiune, vor � dotate cu senzor de prezență, iar

o parte din aceștia vor avea echipamente WiFi pentru acces gratuit la internet, promit autoritățile.Este important de amintit că anul trecut au fost dați în folosință 5,6 km de pistă pentru biciclete pe strada Podului și respectiv pe culoarul dintre cartierul Ștrand și parcul Sub Arini. De asemenea, în lucru în acest moment sunt alți 3,4 km pe Calea Dumbrăvii și pe drumul peste zona Câmpșor. Toate aceste piste sunt separate de tra�cul auto și cel pieto-nal, �ind astfel mai sigure în utilizare.

Sibiu BikeCityTot în primăvară, la Sibiu va � funcțional un sistem de mobi-litate velo care va purta numele Sibiu BikeCity și care va pune la dispoziția comunității 540 de biciclete și 12 triciclete inteli-gente. Patru dintre triciclete sunt acționate manual și au fost con�gurate astfel pentru deplasarea persoanelor cu dizabilități motorii. Celelalte opt vor � destinate seniorilor, asigurând acestora o poziție confortabilă, atunci când pedalează.Bicicletele vor putea � închiriate din 44 de locații, care aco-peră tot orașul, furnizarea, montarea și instalarea acesto-ra �ind asigurată de Sustainable Urban Mobility Solutions S.R.L. Autoritățile locale se laudă că Sibiul este primul oraș din România care implementează sistemul PBSC Urban Solutions, unul dintre liderii globali în soluții de bike sharing și micromobilitate urbană. În prezent, stațiile automate de închiriere se asamblează în depozit, pentru a putea � ampla-sate în oraș odată cu încălzirea vremii. Până atunci, în oraș au fost deja instalate zece stații de service pentru biciclete, dotate cu pompe de aer și ustensile pentru reparații. Toate aceste stații de service provin de la un producător dintr-o țară cu mai multe biciclete decât numărul de locuitori: Olanda. Este vorba despre compania Lo Minck.Procedura de achiziție a fost lansată în noiembrie 2019, �ind prelungită din cauza contestațiilor, iar în luna februarie a acestui an Primăria Sibiu a semnat contractul de amenajare a sistemului de bike-sharing. Sistemul Sibiu BikeCity ar urma să devină operațional în primăvara anului 2022.Valoarea totală a proiectului este de 13,42 milioane lei, din care 12,49 milioane lei fonduri europene nerambursabile.PBSC Urban Solutions este o companie din Quebec, Canada, activă din 2008 pe piața de bike sharing. Sistemele lor asigură mobilitatea velo în orașe precum Barcelona, Monaco, New York, Rio de Janerio sau Abu Dhabi. După Sibiu, următorul oraș din România unde este plani�cată lansarea proiectului este Dej, județul Cluj.

Linia Verde din Centrul IstoricTransportul public ecologic pe care l-a pomenit primarul Sibiului se referă la linia de transport verde, operațională din

24 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROSINTEZĂ16 august 2021, alcătuită din minibuze echipate cu motoa-re electrice produse de BMW care circulă în zona istorică a orașului. Din decembrie 2021 traseul a fost extins în afara zonei centrale.Tot la sfârșitul anului trecut la Sibiu au ajuns și ultimele din cele 40 de autobuze alimentate cu gaz natural comprimat, achiziționate de Primăria Sibiu pentru a continua înnoirea parcului auto al societății de transport public. Acestea au in-trat pe traseu în martie 2022.

Pași pentru Transportul Metropolitan SibiuPână când în jurul Sibiului va � formată o Zonă Metropolitană, despre care autoritățile locale discută de mai mulți ani, în zonă prinde contur tot mai mult ideea dezvoltă-rii transportului metropolitan. Astfel, după ce în una din ul-timele ședințe ale Consiliului local Sibiu de anul trecut, a fost adoptată hotărârea pentru asocierea municipiului în cadrul Asociației de dezvoltare Intercomunitară de transport public local „Transport Metropolitan Sibiu”, recent la Primăria Sibiu a avut loc o ședință de lucru în care a fost semnat Statutul și Actul Constitutiv al Asociației și au ales președintele Adunării Generale, în persoana primarului Astrid Fodor, precum și membrii Consiliului Director.Din cadrul asociației mai fac parte primarii localităților Șelimbăr (Marius Grecu), Poplaca (Vasile Budin), Sadu (Valentin Dumitru Ioan Ivan), Cristian (Ioan Seuchea), Șura Mică (Valentin Ristea), Ocna Sibiului (George Claudiu Predescu), Șura Mare (Ionuț Maier), Roșia (Ioan David) și Cisnădie (Gheorghe Huja).Un punct important în cadrul ultimei discuții a fost și acce-sarea de fonduri din PNRR – componenta 10 – Fondul Local, pentru achiziția de autobuze electrice sau alimentate cu hi-drogen, atât pentru municipiul Sibiu, cât și pentru extinderea transportului de călători pe anumite rute în afara Sibiului. Ca prim pas, Primăria Municipiului Sibiu a transmis Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, entitate prin care se va desfășura �nanțarea pe această componentă, intenția de a depune un astfel de proiect.

Un transport public modernizat la Târgu Mureș Transportul public târgumureșean va � modernizat până la �nalul lunii decembrie 2023, potrivit informațiilor furnizate de administrația locală. Primul pas a fost făcut în februarie 2022, când pe străzile din Târgu Mureș au început să circule 20 dintre cele 41 de au-tobuze diesel licitate în 2019 și care au fost contractate anul trecut. Furnizorul – compania de origine turcă BMC Truck & Bus – s-a angajat ca până la �nalul acestei veri să livreze și diferența de 21 de autobuze. Vehiculele au 12 m lungime, dispun de rampă pentru persoane cu dizabilități locomotorii și de aer condiționat, printre facilități. Totodată, până la �nalul acestui an vor � furnizate de că-tre aceeași companie turcă și primele autobuze electrice, contractate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, astfel înscriindu-se în intențiile administrației locale de oferire a unui transport public ecologic. Contractul prevede achiziționarea a 15 autobuze de tip ZTE Smart auto, cu o lungime de 10,8 metri, cu podea joasă, capabile să trans-porte cel puțin 50 de persoane, iar printre dotări se numără panourile de a�șaj digitale, aer condiționat și rampă pentru

accesul persoanelor cu dizabilități. Autobuzele au o autono-mie de 130 km chiar și în condiții de deal. Contractul mai prevede și amplasarea a 5 stații de încărcare rapidă și 15 stații de încărcare lentă. Pentru îndeplinirea programului de modernizare a parcului auto pentru transportul public târgumureșean a mai fost încheiat un contract de furnizare a 32 de autobuze electrice de 12 metri lungime cu �rma poloneză Solaris cu termen de �nalizare sfârșitul acestui an. De asemenea, proiectul presupune amplasarea a 32 de stații pentru încărcarea peste noapte a autobuzelor și 10 pentru încărcarea rapidă. Potrivit informațiilor oferite de către vi-ceprimarul Portik Vilmos, responsabil de transportul public din municipiu, primele stații de încărcare vor sosi în luna mai, respectiv primele autobuze în luna august. De altfel, în cursul lunii martie au început lucrările pe platforma auto-gării de pe strada Bega a SC Transport Local SA, compania deținută de Consiliul Local Târgu Mureș, pentru amplasarea stațiilor de încărcare. Cu aceste investiții, reprezentanții primăriei estimează o creștere de cel puțin 30% a numărului de călători care utili-zează mijloacele de transport în comun. De asemenea, conducerea municipalității ia în calcul dezvol-tarea transportului interurban în comunele limitrofe Târgu Mureșului, astfel că o parte din autobuzele din parcul vechi și chiar dintre cele noi să circule pe aceste rute. „Ar trebui să facem o asociație de dezvoltare intercomunita-ră cu comunele limitrofe Târgu Mureșului. Toate Consiliile Locale trebuie să aprobe și în acest caz, dacă avem acest ADI, atunci putem să pornim o procedură de achiziție a serviciu-lui pentru transport public pentru această zonă. Deci dacă putem eventual până, de exemplu în aprilie să votăm toa-te astea, atunci s-ar putea să avem toată birocrația până la sfârșitul anului acesta și atunci în 2023 am putea eventual să pornim primele curse interurbane din Târgu Mureș până în Corunca, de exemplu, sau Sângeorgiu de Mureș”, a a�rmat Portik Vilmos. Pe parte de mobilitate, totodată, este lansată spre consultare Analiza SWOT, de�nirea viziunii de dezvoltare și portofoliul de proiecte privind Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană actualizată în contextul Zonei Metropolitane. Analiza a sem-nalat ca neajunsuri următoarele: slaba accesibilitate prin mij-loace de transport alternative (transport în comun, piste de biciclete), respectiv că Programul Operațional de Transport nu are elemente pentru transport privind zona metropolitană. Printre proiectele propuse care au și componentă de mo-bilitate se numără: dezvoltarea de parteneriate cu actori locali pentru dezvoltarea de proiecte în domeniul turismu-lui, mobilității, culturii și a serviciilor publice de sănătate, amenajarea de piste de biciclete și proiecte de conectivitate (dezvoltare căi alternative de mobilitate și transport – cale ferată, acces rutier, drum legătură aeroport – Târgu Mureș), dezvoltare linie de cale ferată Cluj-Napoca – Târgu Mureș – Sighișoara, electri�carea căii ferate, respectiv realizarea dru-mului expres Târgu Mureș – Reghin.

25WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO AFACERE

ATP Group, integrator de produse și sisteme pentru mo-bilitatea persoanelor și produselor, și-a dezvoltat începând cu 2019 segmentul producție auto. Astfel a luat naștere o nouă marcă auto: ATP Trucks. ATP Trucks Automobile, compania românească produ-cătoare de autovehicule de transport rutier și persoane, anunța în luna mai 2021 lansarea pe piață a autobuzului electric ATP Bus.ATP Trucks are, așadar, omologate până în prezent: bas-culanta și betoniera Truston 8x4 430 CP, cap tractorul Truston 4x2 480 CP și autobuzul electric ATP Bus.“De peste 25 de ani ATP Group scrie istorie. Parcursul i-a fost de�nit mereu de pași energici, fermi și hotărăți. Afacerea a crescut an de an. Echipa s-a consolidat. Am devenit un punct de referință pentru piața de pro-�l: regională, națională și chiar europeană. Azi, afa-cerea a evoluat și s-a rede�nit. Noi linii de business devin reprezentative în portofoliul Grupului nostru. Aprofundăm, consolidăm, continuăm să creștem. Cu mult curaj, am abordat globalizarea nu ca pe un fe-nomen ci ca pe o strategie, așadar în prezent trebuie să răspundem provocărilor generate de procese com-plexe și dinamici variabile”, a menționat Mircea Cirț, Fondatorul ATP Group. Pe tot parcursul anului 2021, ATP Bus a susținut sesiuni de testare �ind prezentat pe rutele clasice în mai multe orașe din România: ORADEA, BRAILA, FAGĂRAȘ, TÎRGU MUREȘ, TURDA, CLUJ-NAPOCA, SIBIU, SIGHIȘOARA, BUCUREȘTI și BACĂU. Evaluările obținute au fost foarte bune, multe aprecieri din punct de vedere tehnic au fost peste așteptări. Dorind să devină parte din procesul de modernizare a transportului public urban în România, ATP Bus este disponibil pentru teste și în 2022 astfel încât cei interesați, companii publice sau private, pot solicita înscrierea în gra�cul de prezentare pentru anul în curs. Pe scurt, reamintim câteva caracte-ristici ale prototipului ATP Bus: are în total 83 de locuri, o lungime de 12,18 m; în varianta de con�gurație specia-lă, omologarea îi permite 95 de locuri. Are o autonomie de minim 200 km în oraș, ce poate � extinsă până la 360 de kilometri. Componentele sunt achiziționate de la fur-nizori consacrați: cele 8 pachete de baterii sunt produse CATL - gigantul bateriilor EV și furnizor pentru cele mai prestigioase branduri auto. Cu referire la axe menționăm producătorul german ZF AG consacrat pe piața de pro�l, respectiv pe cei de la DANA GK. Motorul electric al au-tobuzului este un motor sincron cu magnet permanent dezvoltat prin parteneriatul dintre DANA și Prestolite. Sistemul de frânare este de�nit de experții de la WABCO, sistemul de climatizare încorporează tehnologia VALEO, iar sistemul de direcție este marca BOSCH/ZF.Confortul pus la dispoziția călătorilor este remarcat încă de la primul pas în ATP Bus: podeaua joasă ce facilitează urcarea. Apoi identi�căm trapa de acces pentru persoa-nele cu mobilitate redusă și spațiul interior care răspunde nevoilor acestora. ATP Bus are o înălțime confortabilă, o rețea de bări de susținere din inox prevăzute cu protecții antialunecare și pentru confort termic, scaune foarte co-mode cu tapiserie ergonomică, instalație de climatizare suplimentară pentru sezonul rece.La nivel de conectivitate, ATP Bus vine cu WI-FI gratuit și cu prize USB cu 2 porturi încorporate, în dreptul �ecărui

set de scaune. Dispune de un monitor, cu memorie externă portabilă pentru diferite proiecții multimedia. Cu referire la siguranța oferită de ATP Bus menționăm: sistemul anti-blocare ABS care, în caz de frânare tota-lă, asigură faptul că roțile nu se blochează permanent. Distanța de oprire poate � redusă semni�cativ prin siste-mul de frânare electro-pneumatic (EBS), iar sistemul de control electronic al stabilității (ESC) este, de asemenea, în dotarea standard a autobuzului. Sistemul de monitori-zare pentru spațiul interior al autobuzului sporește nive-lul de siguranță, la nivel subiectiv, atât pentru șofer cât și pentru călători. Întreaga arhitectură a proiectului ATP Bus a furnizat un autobuz electric modern, adaptat cerințelor locale, cu pro�l ECO (ECOlogic & ECOnomic), cu omologare euro-peană. Este un produs competitiv ce oferă reale soluții în procesul de modernizare a transportului public urban și răspunde nevoii de optimizare a costurilor.Informații detaliate despre caracteristicile tehnice ale au-tobuzului electric ATP Bus se pot obține accesând site: http://www.atp-bus.com/.

autobuzul electric ATP Bus a extins portofoliul produselor ATP Group

26 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROSINTEZĂ

Centura Aleșdului, reaprobatăGuvernul a reaprobat indicatorii tehnico – economici aferenți obiectivului de investiții „Varianta ocolitoare a orașului Aleșd“, în lungime de 5,852 kilometri, alocând suma de 121,13 milioane lei cu TVA pentru realizarea acestui obiectiv. Asta înseamnă circa 24 milioane euro alocate pentru construcția celor 6 km, rezultând astfel un cost de 4 milioane de euro pentru 1 km de centură. Suma va � asigurată din fonduri externe nerambursa-bile și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, precum și din alte surse legal constituite. Durata de execuție a centurii este de un an.Șoseaua de centură va � formată din două tronsoane, re-spectiv o variantă de traseu în partea de sud ca alternativă la DN 1 și o variantă în partea de nord a orașului ca alter-nativă la DN 1H. Drumul va avea o bandă pe sens și vor � construite 3 poduri, 18 podețe și o parcare.„Va asigura o nouă rută rapidă de transport, scurtân-du-se semn� cativ timpul de parcurs pe DN1, în dreptul localității Aleșd. Vor � , totodată, îmbunătățite condițiile de confort și siguranță, iar poluarea generată de tra� cul intens de pe DN1 (E60) și DN1H va scădea semni� cativ. Va � diminuat și disconfortul locuitorilor de pe traseu”, a transmis Consiliul Județean (CJ) Bihor.Potrivit CJ Bihor, centura intersectează și drumul județean DJ 764 Beiuș – Aleșd și îl descarcă de tra� cul greu cu măr-furi provenind de la două fabrici din zonă.

Cinci pentru Centura BeiușuluiCentura Beiușului se a� ă în stadiul de evaluare a ofer-telor. Cinci companii de construcții au depus oferte pentru execuția lucrărilor la varianta ocolitoare a mu-nicipiului Beiuș. Acestea sunt: PORR Construct; Todini Construzioni Generali SPA; Asocierea Drum Asfalt, Ilgaz Insaat Ticaret Anonim Sirketi, Obras Publicas y Regadios, OPR Astfalt; Asocierea Construcții Erbașu, Váhostav – sk, Procons Group, Drumuri Orășenești; Asocierea Dimex-2000 Company, Industrial Construct Ardeal, T Dancor Romconstruct, Dacia Faber.Consiliul Județean Bihor a transmis că urmează eva-luarea tehnică și financiară a acestora, pentru ca mai apoi să fie desemnat un constructor. Valoarea estimată a proiectului este cuprinsă între 316 milioane și 329 milioane de lei, iar durata de execuție a lucrărilor va fi de 18 luni de la emiterea ordinului de începere a lu-crărilor.Lungimea traseului va fi de 7,33 kilometri. Șoseaua va avea două benzi de circulație, câte una pe sens, iar profilul transversal cuprinde următoarele caracte-risitici: lățimea părții carosabile – 7 metri + supra-lărgiri, lățimea benzii de încadrare – 2 x 0,75 metri, lățimea acostamentului – 2 x1,70 metri. Finanțarea va fi asigurată din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Operațional de Infrastructură Mare 2014-2020.

Ligia VORO & Dan BIRTA

Soluție pentru mobilitate prin care

Salvezi timp, reduci poluarea. Proiectele de centuri

O soluție pentru o mai bună mobilitate la nivelul orașelor și între orașe rămân centurile de ocolire care contribuie la reducerea timpului de călătorie, creșterea confortului și siguranța tra� cului, scăderea poluării în oraș. Totodată, realizarea centurilor contribuie și la dezvoltarea zonelor pe care varianta de ocolire le va deservi și economie de combustibil. Redacția Transilvania Business a adunat într-o sinteză o parte dintre aceste proiecte.

27WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO SINTEZĂ

Centura Sânmartin - Băile Felix, în licitație publicăCentura de ocolire a localității Sânmartin va avea 5,7 ki-lometri și va costa circa 44 de milioane de euro, urmând să �e �nanțată din fonduri europene. Aceasta va ocoli și stațiunea Băile Felix. Șoseaua de centură va avea două benzi, cu o lățime de 3,5 metri pe bandă, și o lungime de 5,7 kilometri. Drumul va porni de la girația de pe strada Iancu de Hunedoara din Oradea, unde e propus un pasaj suprateran care se termi-nă în două girații, astfel că cei care vin dinspre Cluj să poa-tă ieși direct spre Felix sau să vină spre Oradea. „Șoseaua pleacă paralel cu calea ferată care leagă Oradea de Băile Felix, la o distanță de 100 metri față de calea fera-tă. Pe urmă se ajunge la drumul de acces comunal înspre Băile 1 Mai. Aici soluția este un pasaj suprateran, atât pes-te drumul comunal cât și peste calea ferată. Acest pasaj se continuă între localitatea Haieu și un pâlc de pădure din dreptul localității Băile Felix”, a anunțat Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor.Procedura de licitație pentru proiectarea și execuția dru-mului de legătură Oradea - Sânmartin a fost publicată la mijlocul lunii decembrie 2021 în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Termenul de depunere a ofertelor a fost 17 februarie 2022, �ind depuse patru oferte. Potrivit CJ Bihor, construcția șoselei ar costa între 154 și 169 de milioane de lei, iar �nanțarea va � asigurată din fonduri europene, prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 – 2020.

Drumul de legătură între Oradea și A3 în blocstartÎn această primăvară vor demara lucrările la drumul de legătură între Centura Oradiei (girație Calea Sântandrei) cu Autostrada A3 Transilvania (Biharia).În prezent, Compania Strabag desfășoară activități pre-

liminare care constau în efectuarea studiilor/sondajelor geotehnice, realizarea investigațiilor arheologice (dia-gnostic/cercetare) și a deminării (descărcării de muniții), precum și efectuarea măsurătorilor batimetrice în zonele acoperite de apă. De asemenea, se au în vedere măsurători topogra�ce (identi�care sistem de borne de referință, rea-lizare sistem topogra�c) și realizarea proiectului tehnic și a detaliilor de execuție, toate �ind în curs de desfășurare.„Este un proiect important de infrastructură care va adu-ce plusvaloare atât orașului, cât și județului Bihor. Odată realizat acest drum de legătură vom avea asigurată cone-xiunea cu exteriorul și ne putem gândi la dezvoltarea zo-nei noastre atât economic, cât și turistic. De regulă, prin consolidarea acestor căi de legătură se contribuie masiv la creșterea mobilității și a siguranței rutiere și se scurtează timpii de călătorie, un aspect pe care ni-l dorim cu toții”, a precizat primarul Florin Birta.Odată �nalizate activitățile menționate mai sus, se va or-ganiza șantierul propriu-zis urmând să înceapă lucrările.Contractul de proiectare și execuție „Legătura Centura Oradea (Girație Calea Sîntandrei) - Autostrada A3 (Biharia)” a fost semnat între CNAIR și Strabag SRL în 21 iulie 2021.Durata acestuia este de 30 luni, din care 6 luni perioada de proiectare și 24 luni perioada de execuție a lucrărilor. Proiectul prevede un drum de legătură cu o lungime de 18,96 km, 12 poduri noi și pasaje (inclusiv peste Crișul Repede și peste șoseaua Borșului), dar și 3 noduri rutiere. Acesta urmează să facă legătura dintre Centură și auto-stradă, din zona sensului giratoriu cu Calea Sântandrei spre Sântandrei - Borș - Biharia. Valoarea contractului este de 545,91 milioane lei, exclusiv TVA.

Centura Satu Mare ar putea fi gata până în iunieÎncepută în fază de proiect în 2017 și în fază de execuție în luna iunie 2018 cu asocierea italiană Itinera – Collini Lavori, varianta ocolitoare a Municipiului Satu Mare ar putea � �nalizată până la data de 31 mai 2022. Cel puțin aceasta este promisiunea făcută de către reprezentanții antreprenorului constructor, Paolo Mattia, project mana-ger, și Giorgio Gasparetto, production manager la Itinera, subprefectului de Satu Mare, Radu Bud, la începutul lunii februarie 2022.Mobilizarea antreprenorului este vizibilă, pe șantier în

28 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROSINTEZĂ

acest moment lucrându-se la montare parapeți metalici, panouri fonoabsorbante și separatoare de sens, lucrări a căror executare nu depinde de condițiile meteorologice. În același timp, antreprenorul lucrează la actualizarea contractelor subantrepriză, organizarea șantierelor, asigu-rareea furnizorilor, astfel încât în maxim două luni de la demararea activităților oprite acum din cauza condițiilor meteorologice, acestea să se �nalizeze. În luna octombrie 2021 a fost deschis circulației cel mai im-portant tronson al centurii municipiului Satu Mare care con-ţine şi un pod nou peste Someş. Segmentul de centură dat în folosință are are o lungime de 4 kilometri, face legătura între DN 19 Satu Mare – Oradea și DN 19A Satu Mare – Petea.Rezultatele așteptate ale proiectului sunt: 19,54 km de drum național (5,60 km drum cu două benzi de circulatie și plat-formă de 10 m și 13,94 km drum cu 4 benzi de circulație și platforma de 18,50 m), 3 intersecții la nivel, 4 noduri rutiere, 10 poduri/pasaje și 2 parcări de scurtă durată.Valoarea totală a proiectului este de 403,11 milioane lei (inclusiv TVA) și este �nanțat prin Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020 astfel: 75% contribuția Uniunii Europene din Fondul European de Dezvoltare Regional, 25% contribuția proprie.

Centura Târgu Mureș, în așteptareVarianta de Ocolire Târgu Mureș, gândită să preia tra�cul de tranzit de pe E60 pe relația Sighișoara – Reghin, este în proiect la Compania Națională de Administrare a infras-tructurii Rutiere (CNAIR) SA încă din 2011, însă cel mai re-cent contract privind execuția lucrării a fost reziliat în 2017. În prezent, în octombrie anul trecut, asocierea Royal CDV G2 (Suceava) și Specialist Consulting (București) a sem-nat contractul pentru actualizarea documentației tehnice Proiect Tehnic + Detalii de Execuție, un contract în valoare de 2,2 milioane lei, inclusiv TVA, cu Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov. Până în prima săptămână a lunii iulie a.c., asocierea este obligată, potrivit contractului, să ela-boreze proiectul tehnic de execuție și proiectul pentru auto-rizarea executării lucrărilor. Durata contractului este de 38 de luni, acesta presupunând și următoarele etape: asistență acordată bene�ciarului pentru avizare CTE DRDP, CNAIR. MTIC, etc. – 4 luni de la predarea documentației tehnice, obținere Autorizație de Construire – 2 luni de la ordinul de

începere transmis pentru această etapă, respectiv asistență tehnică pe durata de execuție a obiectivului – 24 luni de la ordinul de începere transmis de către bene�ciar pentru această etapă. Cel mai devreme, dacă toate etapele sunt res-pectate, lucrările ar � �nalizate în ianuarie 2025. Centura Târgu Mureș care unește localitățile Corunca și Ernei va avea 11,63 km lungime, iar lucrările de artă pre-văzute pe traseu cuprind 5 poduri, 2 pasaje și 1 viaduct. Ultima estimare din 2021 a valorii lucrărilor rămase de executat, diferența de la 35% la 100%, se cifrează la aproa-pe 395 milioane de lei, din care �nanțarea nerambursabilă care poate � atrasă se cifrează la 266 milioane lei, repre-zentând 75% din cheltuielile eligibile. Totodată, un alt proiect promovat de unitățile adminis-trativ-teritoriale din Zona Metropolitană a Municipiului Târgu Mureș urmărește construcția unei variante ocoli-toare pe direcția nord-vest a orașului. ”Am depus un proiect pentru realizarea Centurii Ocolitoare a Târgu Mureșului din nord-vest, către Ministerul Transporturilor și CNAIR. Proiectul dorim să îl realizăm împreună cu localitățile din Zona Metropolitană, deci ar trebui să �e administrat de Zona Metropolitană. Așteptăm ca cei de la Ministerul Transporturilor să cuprindă în buget �nanțarea studiilor de fezabilitate al acestui proiect, asta însemnând ca de la sensul giratoriu, de la coborârea de pe autostrada de lângă aeroport, la Ungheni, să treacă drumul de patru benzi peste Mureș în zona Sâncraiu de Mureș, să

29WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cuprindă toată câmpia, Pănet, Sântana de Mureș, și să in-tre la Ernei, la ieșirea de la Centura care este pe jumătate realizată”, a a�rmat Péter Ferenc, președintele Consiliului Județean Mureș.

În proiect centura Sighișoarei Străbătut de E60, municipiul mureșean Sighișoara este sufocat de tra�cul greu, astfel că o variantă de ocolire a orașului este mai mult decât necesară. După 10 ani de ta-tonări, anul trecut, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA România, prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov a demarat licitația publi-că pentru proiectarea și execuția obiectivului de investiții ”Varianta de Ocolire Sighișoara”. Rezultatul nu a fost co-municat încă, �ind depuse șapte oferte: Porr Construct, Strabag, Asocierea Clean Pres Activ SRL (Leader) – SC Proiect Construct Regiunea Transilvani – ILCI (Turcia) – T Dancor Romconstruct, Asocierea Dimex 2000 Company (Leader),Con-A Operations – Todini Construzioni Generali Spa – Cadsil SRL, Asocierea ING Service SRL (Leader) – Viadcut – Construction company Beton Skopje – SC Seda Design Services SRL, Asocierea Drum Asfalt (Leader) – OPR Asfalt – Obras Publica y Regadios – Citadina 98 și Asocierea Retter Projectmanagement (Leader) – PAB Romania. Valoarea lucrărilor este estimată la 320,53 milioane lei, fără TVA. Lungimea viitoarei șosele este de 12,96 km.

Protocol de colaborare pentru VO Miercurea CiucÎn ianuarie, CNAIR a anunțat că a semnat cu Primăria Miercurea Ciuc protocolul de colaborare pentru relansa-rea proiectului Variantei de Ocolire Miercurea Ciuc de către autoritățile publice locale. Unitățile administrativ te-ritoriale ce urmează a � traversate de Varianta de ocolire Miercurea Ciuc sunt comunele Siculeni, Sâncrăieni și Racu.Potrivit protocolului, Primăria Miercurea Ciuc urmează să deruleze procedurile de atribuire a unui contract pen-tru reactualizarea Studiului de Fezabilitate, precum și pentru elaborarea Proiectului Tehnic și a Documentației pentru obținerea autorizației de construire. Scopul pro-

tocolului încheiat vizează și elaborarea documentației de natură tehnico – economică.Sursa de �nanțare pentru etapa de proiectare provine din fondurile europene alocate în cadrul POIM 2014-2020, iar execuția lucrărilor va � �nanțată prin Programul Operațional de Transport 2021-2027.

VO Sfântu Gheorghe, în proiectare și execuțieÎn august 2021, CNAIR a desemnat câștigătorul pentru proiectarea și execuția Variantei de Ocolire a municipiului Sfântu Gheorghe dintre cele 10 oferte depuse. Cel mai bun punctaj a fost obținut de asocierea formată din Gott Strasse – Eurostrada – Perfect Consult Europe – Hydrostoy AD. Varianta de Ocolire a municipiului Sfântu Gheorghe are o lungime de 11,56 km.Prin studiul de fezabilitate, proiectul a fost estimat la 292,3 milioane de lei fără TVA. Proiectul presupune realizarea a 3 pasaje, după cum urmează: pasajul peste calea ferată 316 (Brașov - Ciceu - Deda – Războieni) va avea lungimea totală de 355 m, pasajul peste calea ferată 318 (Sfântu Gheorghe - Brețcu) va avea lungimea totală de 355 m, pasajul peste calea ferată 316 (Brașov - Ciceu - Deda – Războieni) și peste Râul Olt va avea lungimea totală de 526 m.

Prima centură din județul Bistrița-NăsăudCML.RO a câștigat în octombrie anul trecut contrac-tul privind servicii de proiectare faza PT+DE, DAAA, asistență tehnică din partea proiectantului și execuție de lucrări la obiectivul: “Varianta de ocolire Beclean, județul Bistrița-Năsăud”. Lungimea variantei de ocolire este de 1,195 km. Traseul este în totalitate nou, se desprinde din drumul național DN 17D la km 4+677 spre dreapta, traversează râul Someșul Mare și se reacordează la drumul național DN17/E58 la km 27+505 spre stânga. Varianta are două benzi de circulație, corespunzător caracteristicilor pentru drumuri naționale europene de clasa tehnică III și o viteză de 60-80 km/h. Pentru traversarea râului Someșul Mare se va realiza un pod pe grinzi cu 14 deschideri cu lungimea de 583,6 m.

SINTEZĂ

30 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROAFACERE

GOTO Parking este denumită „cea mai modernă parca-re de aeroport din România”. Care au fost principalelele investiții necesare pentru a aduce parcarea la acest nivel?GOTO Parking a preluat în administrare parcarea Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj în 2019, moment în care a început implementarea unei strategii de modernizare bine puse la punct. Am investit peste 500.000 de euro pentru a transforma fosta parcare în ceea ce vedem astăzi. În acest moment, parcarea dispune de un mod de operare modern, adaptat nevoilor utilizatorilor ei. Datorită acestor investiții, GOTO Parking a ajuns la acest stadiu în care poate � numită cea mai modernă parcare din întreaga țară. Astfel, este singura parcare de aeroport din România care dispune de un sistem integrat de management. Decizia schimbării sistemului folosit anterior a fost luată în 2020, iar implementarea a fost posibilă în urma unei investiții de 1,1 milioane de lei. Tot în 2020, am investit 580.000 de lei în construcția unui sistem de iluminat și a unuia de supraveghere video, pen-tru a oferi toate condițiile de siguranță șoferilor care își parchează mașina în incinta parcării administrate de noi. La toate aceste investiții în infrastructură s-au adăugat cele

pentru digitalizare. Acestea au fost necesare pentru a putea oferi o experiență modernă utilizatorilor GOTO Parking, al căror număr a fost în continuă creștere în ultimii ani.

Anul 2020 a fost unul di�cil pentru toate afacerile, iar 2021 a stat sub semnul unei revitalizări economice pen-tru majoritatea domeniilor. Care a fost situația în ceea ce privește volumul de mașini parcate în ultimii doi ani?Anul 2020 a fost unul puternic marcat de contextul pan-demic în care, din cauza restricțiilor impuse de către autorități, dar și din cauza schimbării de comportament al românilor, caracterizat printr-o reținere înspre a face de-plasări internaționale neesențiale, a scăzut și numărul de pasageri de pe aeroporturi. Cu toate acestea, rezultatele în-registrate în ultimii doi ani de către GOTO Parking sunt încurajatoare. Astfel, dacă în 2020, GOTO Parking a înregistrat un număr de 333.104 de tichete, în 2021, a fost vorba de peste 390.000, ceea ce înseamnă o creștere de peste 18 procente față de anul anterior. Nu doar numărul de utilizatori ai parcării a crescut, ci și timpul mediu de staționare, de la 50 de minute în 2020, la 79 de minute în 2021.

Dan Danciu, director general GOTO Parking:

„Avem cea mai modernă parcare de aeroport din întreaga țară. Digitalizarea este o prioritate”

Dan Danciu, directorul general al GOTO Parking, parcarea Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca, și-a propus să accelereze dezvoltarea și modernizarea GOTO Parking, încă din momentul în care a venit la conducerea acestei companii, în luna noiembrie a anului 2021. Economist la bază, cu experiență de peste 16 ani în management, gestionarea IMM-urilor și 5 ani în domeniul militar, Dan Danciu colaborează cu grupul Impetum și CITR de peste 10 ani. Obiectivele sale pentru GOTO Parking în perioada următoare se concentrează pe dezvoltarea și modernizarea parcării.

31WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO AFACEREȚinând cont că municipiul Cluj-Napoca este un pol im-portant în ceea ce privește digitalizarea, ce demersuri ați realizat pentru ca GOTO Parking să țină pasul cu acest trend?Într-adevăr, întreg ecosistemul din zona Clujului este con-centrat spre evoluție în zona digitală, spre a oferi consuma-torilor o experiență modernă, indiferent de tipul de servi-ciu pe care îl accesează. În acest context, GOTO Parking ține pasul cu digitalizarea accelerată, acest lucru putând � simțit de către utilizatorii parcării în mai multe etape ale interacțiunii cu noi. Astfel, chiar din momentul în care știu că vor avea nevoie să vină la aeroport, clienții pot să își rezerve în avans un loc de parcare prin intermediul aplicației ZEN PARKING. Instalarea acestei aplicații este gratuită și oferă acces la o largă rețea de parcări atât din Cluj-Napoca, cât și din alte orașe ale țării. Serviciul este posibil datorită unei investiții pe care am realizat-o în cursul anului 2021. GOTO Parking este pionier în România și în ceea ce privește modalitățile de plată moderne. Achitarea contrava-lorii timpului de staționare se poate realiza rapid, extrem de ușor și în siguranță, prin intermediul aplicației yeParking. De asemenea, și această aplicație poate � descărcată gratuit, pe sistemele de operare iOS și Android, iar plata se poate realiza printr-o simplă scanare a cardului eliberat la intra-rea în parcare. În plus, datorită numărului mare de clienți, am decis să implementăm și sistemul de recunoaștere a numerelor de înmatriculare, GOTO Parking �ind prima parcare de ae-roport din țară care oferă acest serviciu. Recunoașterea plăcuțelor de înmatriculare oferă un plus de siguranță, dar în același timp ajută la crearea unui sistem de tra�c bine dezvoltat, care este necesar în contextul în care numărul pasagerilor de pe Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca continuă să crească.

În anul 2021 ați început o serie de proiecte prin care arătați că doriți să vă apropiați de clienți. Ne puteți ofe-ri mai multe informații în legătură cu aceste proiecte?În această perioadă di�cilă am realizat cât de important este să �m cât mai aproape unii de alții. De aceea am decis să le arătăm clienților noștri, cu ajutorul unor mici atenții, că suntem conștienți cât de importanți sunt pentru noi. Desigur, toate investițiile pe care le-am făcut până în acest moment, dar și cele pe care urmează să le facem au fost rea-lizate în interesul clienților. Însă am simțit nevoia să oferim puțin mai mult. Am început cu proiectul „O carte pe �ecare mașină” ca o campanie de Crăciun, apoi le-am oferit în ia-nuarie câte o racletă, iar în februarie, pentru a sărbători luna dragostei, i-am îndemnat pe clienții noștri să se iubească pe ei înșiși pentru a le putea oferi afecțiune celor dragi. În luna martie, desigur, am oferit mărțișoare și �ori. Cred că este important ca orice companie să își vadă clienții ca mai mult decât o sursă de venit. Să îi vadă ca oameni care de-a lungul vieții au parte de bucurii, dar și de tristeți și pe asta să își construiască relația cu ei.

Ați realizat o colaborare inedită cu Festivalul Internațional de Carte Transilvania. Cum vedeți pe termen lung această colaborare?Această colaborare a apărut din două motive. Primul, pen-tru că dorim să ne implicăm activ în comunitatea clujeană, iar al doilea deoarece dorim să susținem cultura. Festivalul Internațional de Carte Transilvania este unul cu vechime, cu rezonanță la nivel mondial, realizat chiar în inima mu-nicipiului Cluj-Napoca și, astfel, cu ajutorul acestei cola-borări, am reușit să atingem ambele puncte de la care am pornit. De asemenea, în cadrul primei noastre acțiuni co-mune, „O carte pe �ecare mașină”, am susținut și afaceri-

le locale, cărțile �ind achiziționate de la două edituri din Cluj. Cultura scrisă are nevoie de orice susținere în această perioadă, deoarece a avut mult de suferit de la declanșarea pandemiei. Ne dorim ca parteneriatul nostru cu FICT să �e unul pe termen lung și să realizăm activități inedite, prin care să atragem lumea spre carte.

Care sunt planurile pentru anul 2022 în ceea ce privește investițiile? Pe ce doriți să vă concentrați?Ne dorim să continuăm demersurile noastre de a face ca GOTO Parking să �e cât mai practică și cât mai accesibilă pentru clienții noștri. Astfel, anul acesta ne-am propus să asfaltăm zona din fața terminalului vechi și să recon�gu-răm zona din fața accesului secundar. De asemenea, ca să le �e cât mai ușor clienților noștri să circule în incinta GOTO Parking, ne-am propus să refacem marcajele rutiere. Ne așteptăm ca până la �nalul acestui an să ajungem la 500.000 de mașini parcate.

Care sunt planurile pe termen mediu și lung? Ținând cont de faptul că cererea pentru locuri de parca-re este în creștere datorită trendului ascendent al tra�cu-lui de pe Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj-Napoca, în viitorul apropiat dorim să demarăm construcția unei parcări supraterane, pentru a face față cererii. Vrem să ținem în continuare pasul cu parcările de aeroport din Europa Occidentală, iar atenția noastră se va concentra în mare parte pe dotarea parcării cu stații pentru încărcarea mașinilor electrice. Vom face în continuare investiții și în ceea ce privește digitalizarea, cu scopul de a implementa soluții cât mai clare și simple pentru a îmbunătăți relația dintre noi și clienții noștri.

32 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROSINTEZĂ

Pandemia și Rusia influențează investițiile în aeroporturile Transilvaniei

Dacă dezvoltarea aeroporturilor civile din Ardeal era încetinită, la debutul noului an, de restricțiile de pandemie, cea a bazelor aeriene militare pare să prindă viteză după alertele de securitate din această zonă a Europei.Cea mai importantă aerogară civilă a Transilvaniei rămâne Aeroportul Internațional “Avram Iancu” Cluj, care a trecut anul trecut de 1,4 milioane pasageri.

“Prelungirea pistei noi am termina-o într-un an, însă pen-tru aceasta Administrația Bazinală a Apelor Someș-Tisa (ABAST) trebuie să �nalizeze lucrările de deviere a râu-lui Someșul Mic, mai precis porțiunea din mijloc, restul a fost făcut. Din păcate, ABAST este dependentă de alo-cările �nanciare anuale de la Apele Române, care nu sunt pe măsura așteptărilor noastre”, ne spun reprezentanții Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj (AIAIC).

Proiectul de reabilitare a cursului de apă împotri-va inundațiilor, de 26 de milioane de euro, care implică și devierea, trenează de 10 ani: banii vin cu țârâita de la București. Pentru 2021, ABAST a primit in�rma sumă de 0,7 milioane de euro. „Primele lucrări au început în 2012, acum se execută terasamente care presupun săpături în noua albie a Someșului. Ulterior, se vor executa diguri de apărare împotriva inundațiilor pe ambele maluri”, con-form conducerii ABAST.

Lucrările de reabilitare pe Someș au fost începute de com-pania Socot Târgu Mureș, iar prelungirea pistei AIAIC la 2,1 km a fost executată de Construcții Napoca. Inițial, pentru reabilitare s-a mizat pe fonduri europene neram-bursabile, apoi au apărut variantele împrumut de la Banca Europeană pentru Investiții sau parteneriat cu un privat, neconcretizate. Totuși, ca să susții dezvoltarea aeropor-tului ai nevoie de o pistă mult mai performantă. “Pentru a ajunge la ținta de 7 milioane de pasageri până în 2035 trebuie să ridicăm noul terminal de călători care să găz-duiască 3,5 milioane de persoane, iar pentru primul zbor transatlantic, într-un interval de 8-10 ani, să se �nalizeze devierea Someșului, care să permită prelungirea pistei la 3,4 km, cu preluarea avioanelor mari. Avem în derulare proiecte pentru un parking de patru avioane, un sistem inteligent de acces în incinta aeroportului, un gard inte-

33WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO SINTEZĂ

ligent, extinderea zonei de siguranță, toate cu co�nanțare europeană, dar și un studiu pentru extinderea termina-lului de plecări”, a declarat directorul general al AIAIC, David Ciceo.

Un proiect deocamdată fără �nanțare este Park & Ride de lângă AIAIC, estimat la 11 milioane de euro. Planurile prevedeau parcare cu 863 de locuri, autogară, stație de în-chiriere de biciclete. Consiliul Județean Cluj a organizat o licitație pentru execuție la care s-au înscris Diferit, TCI, Electrogrup, Concelex, MIS Grup, Nord Conforest, dar apoi a suspendat proiectul din cauza scăderii bugetului județean. Apariția pandemiei a lovit puternic în tra�cul pe aerogara din Someșeni, care a scăzut de la 2,9 milioane de pasageri în 2019 la numai 0,9 milioane în 2020. Totuși, “recuperarea” în 2021 a 50% din tra�cul pierdut la apariția pandemiei, cu 1,4 milioane de pasageri, făcea conducerea aeroportului să estimeze, pentru acest an, o circulație de 2 milioane de persoane. Cum în 2022 regia va obține pro�t, nu a mai apelat la ajutorul de stat pe care îl voia inițial.

AIAIC a intrat în proiectul european de depoluare Holistic Green Airport (OLGA), de 34 de milioane de euro, alături Universitatea Tehnică și Primăria Cluj-Napoca. În proiect sunt implicate aeroporturile Paris – Charles de Gaulle, Milano Malpensa, Cluj și Zagreb. Ultimele trei vor � locații cheie în replicarea soluțiilor de decarbonizare im-plementate la Paris și demonstrații complementare pentru a spori performanța de mediu. Printre inițiative se numără operațiuni de reîncărcare electrică, producerea de energie “verde” (biocombustibili avansați, kerosen sintetic, hidro-gen verde), e�cientizarea energetică a clădirilor. AIAIC a semnat Declarația de la Toulouse prin care se alătură ae-roporturilor din Europa pentru un viitor în care emisiile de carbon să �e reduse la zero până în 2050.

În tentativa sa de revenire la tra�cul antepandemie, în pri-ma fază, apoi de înscriere în țintele de dezvoltare inițiale, AIAIC mizează, în acest an, pe 40 de destinații noi sau revenite, curse de linie și charter, inițiativele cele mai evi-dente venind din partea companiilor Wizz Air, HiSky, am-bele cu campanii de recrutări de stewarzi și piloți la Cluj. Wizz introduce 26 de destinații, cele mai multe de linie, spre Germania, Italia, Spania, Marea Britanie și Franța, alături de curse turistice spre țări cu stațiuni estivale. Blue Air a tăiat sau a reprogramat din destinațiile și zborurile de linie în sezonul rece, însă la terminarea acestuia va in-troduce mai ales chartere spre Grecia, dar și aeronave spre Spania sau Germania. Animawings va opera chartere spre Grecia și Spania, iar LOT, o cursă spre Polonia. Mai puțin

evidente, la început de an, erau intențiile pentru la Cluj ale Lufthansa, Turkish Airlines și Ryanair, în așteptarea unor clari�cări de reducere a restricțiilor, pe măsura restrânge-rii pandemiei.

Pandemia a tăiat aripile MaramureșuluiAeroportul Internațional Maramureș (AIM), situat de fapt în orașul Tăuții-Măgherăuș, la 9 km de Baia Mare, are un proiect de 25 de milioane de euro pentru un terminal ridicat de la zero, care trebuia concretizat până la �nele lui 2023, în paralel cu deschiderea de curse către alte țări, însă planurile contrastau cu tra�cul înregistrat aici la în-ceput de an. Extinderea și modernizarea noului terminal, pe 11.000 mp, prevăzut în partea de est al celui vechi, cu lucrări pe doi ani, erau propuse spre �nanțare din fonduri europene. Consiliul Județean (CJ) Maramureș a apelat la o subvenție de 1,2 milioane de euro, două treimi din fonduri

34 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROSINTEZĂUE, pentru a atrage aici operatori aerieni cu cel puțin două noi zboruri internaționale. Ajutorul se alocă pe baza evaluării numărului de destinații, frecvenței zborurilor și numărului estimat de pasageri atrași în primul an de operare. ”Ne dorim să avem cel puțin trei zboruri externe, de linie, cu 1-2 frecvențe pe săp-tămână. Este motivul pentru care am cuprins în bugetul pentru 2021 acești bani pentru aeroport. Avem experiența celor de la Oradea, Sibiu, care printr-o astfel de schemă, au reușit să aibă curse internaționale. Am făcut procedurile către Consiliul Concurenței și către Comisia Europeană pentru schema de ajutor de stat”, susținea președintele CJ, Ionel Bogdan.

Totuși, în ianuarie, unicul operator de linie privat de pe AIM, nou-sositul HiSky (Republica Moldova) și-a oprit zborurile de aici, din cauza noilor restricții de călătorie și a numărului mic de pasageri. Acestea erau programate spre Italia, Anglia, Franța. HiSky mai operează de pe aerogările din Chișinău, Iași, Cluj, Satu Mare, Târgu Mureș. Pe AIM mai activa TAROM, cu zboruri spre București. “În aceas-tă perioadă a anului, toate companiile aeriene suspendă sau anulează zeci de rute, situație care afectează toate ae-roporturile din țară. AIM este în contact permanent cu reprezentanții HiSky, pentru a lua cele mai bune decizii privind respectarea contractului de �nanțare și accesul pasagerilor la servicii aeriene”, a precizat Ionuț Carabă, director de marketing al AIM.

72 milioane lei pentru Aeroportul OradeaUn proiect de peste 72 de milioane de lei, din care va-loarea co�nanțării Uniunii Europene reprezintă aproape 50 de milioane, este implementat la Aeroportul Oradea, pentru îmbunătăţirea gradului de siguranţă şi securitate. Ministerul Transporturilor a semnat contractul de �nan-ţare pentru proiectul „Creşterea gradului de siguranţă şi securitate la Aeroportul Oradea”. Perioada de implemen-tare a proiectului este de 46 de luni, până la �nele lui 2023. Printre obiectivele proiectului se numără: construirea unui gard perimetral și implementarea sistemelor de su-praveghere tip gard inteligent; construirea unui Post de control acces pentru controlul persoanelor, vehiculelor și mijloacelor aeroportuare care acced în ZSAR și ZOA; amenajarea unui drum perimetral în incinta aeroportului care să asigure siguranța și securitatea tra�cului aerian; construirea remizei PSI și a dispeceratului pază pentru gararea și întreținerea a două autospeciale de intervenție în caz de incendiu și a unei autosanitare necesare pentru

creșterea siguranței și securității operațiunilor aeriene și deservire la sol a aeronavelor și pasagerilor, precum și asigurarea spațiului necesar operării pentru dispeceratul de pază și control a zonei de securitate; construirea unui garaj pentru gararea și întreținerea mijloacelor aeropor-tuare necesare pentru creșterea siguranței și securității operațiunilor aeriene și deservire la sol a aeronavelor și pasagerilor; achiziția de echipamente, autovehicule și uti-laje de aviație pentru controlul de securitate și întreținere aeroportuară.

Sălajul va avea al doilea heliportConducerea județului are alte planuri față de cele inițiale ale Departamentului pentru Situații de Urgență. Strategia lui Raed Arafat pentru cel dintâi heliport cu hangar din județ, inaugurat în 2019, la Jibou, era să deservească toată Regiunea Nord-Vest (Sălaj, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Bihor, Bistrița-Năsăud). Proiectul era deja gata în 2016, dar �indcă nu a fost prevăzut cu pistă de aterizare, nu a putut � dat în folosinţă atunci. Consiliul Județean (CJ) Sălaj vrea acum heliport pe Spitalul Județean Zalău (SJZ), printr-o investiție proprie de 9 milioane de lei. În prezent, pacienții în stare gravă aduși cu elicopterul SMURD sunt preluați de o ambulanță de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Sălaj și transferați la SJZ. “Timpii de reacție vor � reduși și vom asigura un răspuns prompt în situații de urgențe me-dicale”, crede Dinu Iancu-Sălăjanu, șeful CJ Sălaj.

Miracolul transatlantic de la Satu MareClujul “amenință” de multă vreme cu primul avion din SUA, însă micul aeroport cu tra�c anual de 47.000 de pasageri a reușit foarte repede acest lucru. În toamnă, o aeronavă Boeing Dreamliner 787-9 a companiei LOT, cu 200 de pasageri veniți la inaugurarea unui lăcaș de cult, a aterizat pe Aeroportul Satu Mare (ASM). Un Dreamliner are nevoie de o pistă de 2,8 km doar dacă masa sa totală este aproape de greutatea maximă admisă pentru deco-lare, conform Boarding Pass. “Avionul a venit de la New York, fără escală. Am fost foarte stresați atunci, aeroportul trebuia închis pentru alte curse, iar un zbor de dinainte a întârziat, însă totul s-a încheiat cu bine. Pista noastră are 2,5 km lungime și 45 m lățime, mai lungă decât la Cluj. A trebuit să aducem o scară mobilă pentru debarcarea pasa-gerilor de acolo”, ne dezvăluie un angajat ASM.

Terminal modernizat la Târgu MureșAeroportul Internațional Transilvania (AIT) Târgu Mureș va bene�cia în următorii doi ani de sume consistente pen-tru modernizare, singurul proiect care nu a atras încă �nanțare este extinderea pistei de aterizare – decolare. Astfel, în 18 ianuarie 2022, Guvernul României și Consiliul Județean Mureș au semnat două contracte de �nanțare cu nr. 133, respectiv 134 pentru modernizarea Aeroportului Internațional „Transilvania” Târgu Mureș. Finanțarea totală este în sumă de 149 milioane lei și este destinată

35WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO SINTEZĂurmătoarelor obiective de investiții: extinderea platfor-mei de parcare aeronave până la suprafața de 8.000 de metri pătrați, extinderea terminalului de pasageri până la suprafața de 9.397 de metri pătrați, majorarea capacității de procesare unui număr mare de pasageri pe �uxurile de plecări/ sosiri interne și internaționale, achiziționarea unui echipament de securitate aeroportuară modern și performant, construirea unei remize PSI și dotarea cores-punzătoare a acesteia, maximizarea gradului de confort al pasagerilor în contextul siguranței și securității aeropor-tuare. Sunt proiecte mai vechi ale conducerii aeroportului târgumureșean care vor � susținute acum din Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020, cu termen de �nalizare 31 decembrie 2023. ”Prin �nanțarea asigurată de Ministerul Transporturilor, Aeroportul din Târgu Mureș își va putea crește capacita-tea și va îmbunătăți condițiile oferite pasagerilor”, a decla-rat Péter Ferenc, președintele Consiliului Județean Mureș, sub autoritatea căruia se a�ă aeroportul de la Vidrasău. Via Guvernul României, Aeroportul va bene�cia de un ajutor de stat de aproape 6 milioane de lei. Totodată, au-toritatea județeană susține aeroportul și prin acordarea unui ajutor de stat în cuantum de 5.585.000 de lei, din care 3.600.000 de lei în vederea acoperirii de�citului de �-nanţare înregistrat la activitatea de exploatare și 1.985.000 de lei în vederea acoperirii de�citului de capital pentru �nanţarea investiţiilor aferente activităţii aeroportuare. Totodată, consilierii județeni au aprobat sumele pentru �nanţarea activităţilor neeconomice aeronautice pe anul 2022, în cuantum de 4.005.000 de lei, din care 3.400.000 de lei în vederea acoperirii de�citului de �nanţare pentru activitatea de funcţionare și 605.000 de lei în vederea aco-peririi de�citului de capital pentru �nanţarea investiţiilor aferente activităţilor neeconomice.În 2021, Aeroportul Transilvania a rulat un număr de 90.000 de pasageri, cifră in�uențată puternic de criza sanitară. Pentru anul în curs, prognoza este de aproape 177.000 de pasageri transportați, ceea ce va atrage și o creștere cu circa 24% a veniturilor totale față de anul pre-cedent, până la 14,3 milioane de lei. Estimarea numărului de călători are ca fundament re-luarea unor curse de pe AIT, operate de compania ae-

riană low-cost WizzAir. De la �nal de februarie, au fost reluate cursele către Münich – Memmingen – FMM, cu o frecvență de două ori pe săptămână, din prima decadă a lunii martie au fost reintroduse cursele către Londra – Luton – LTN, cu aceeași frecvență – două zboruri pe săp-tămână, iar din 2 aprilie 2022, frecvenţa zborurilor către Budapesta – BUD creşte la 5 curse pe săptămână. “În continuare vă aşteptăm să zburaţi către frumosul oraş traversat de râul Ruhr – Dortmund – DTM. Vă aş-teptăm de asemenea să ne călcaţi pragul în drumul către una din destinaţiile de vacanţă preferate de dumneavoas-tră. În acest an, pe lângă ‘Perla egipteană de pe ţărmul Mării Roşii’ – Hurghada şi capitala ‘Rivierei turceşti’ – Antalya aveţi posibilitatea de a zbura spre capitala insulei Creta din Grecia – Heraklion”, a mai anunţat Aeroportul Internaţional „Transilvania” Târgu Mureş.

200 milioane euro pentru aeroportul din Câmpia TurziiAeroportul militar concurează la investiții cu cele ci-vile: un proiect cu �nalizare în 2024 urmărește mo-dernizarea Bazei 71 Aeriene. Wapo Services, Raed Focus Security Systems, Pyralis Services sunt com-paniile subcontractate de consorţiul care a câştigat contractul, format din Leviatan Design, Telekom, Ubitech Construcţii și Petrodesign. Investiţia presu-pune infrastructură şi construcţii noi (hangare, ate-liere, clădiri administrative și cu funcţiuni comple-mentare). “Noile tipuri de avioane intrate în dotarea armatei noastre, F-16, pot să realizeze misiuni speci-�ce la mare distanță, însă vom achiziționa și aerona-ve de ultimă generație F-35”, a dezvăluit președintele României, Klaus Iohannis. Avioanele invizibile F-35 Lightning II sunt produse de Lockheed Martin și cos-tă până la 90 de milioane de euro. După modernizare, noua pistă va permite aterizarea și decolarea avioane-lor cargo de mare tonaj C-5 Galaxy sau C-17, operate de aviația militară americană.

36 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROPROIECT

Ce este INNO?INNO își asumă rolul de punct principal de contact în relația cu investitorii din afara regiunii Nord-Vest. Activitatea echipei se extinde și în mediul online prin intermediul platformei INNO.ro, unde mapăm ecosiste-mul de afaceri și inovare, și punem la dispoziție un spațiu de interacțiune pentru soluționarea nevoilor investitori-lor și inovatorilor din regiune.

Care sunt problemele pe care departamentul INNO le rezolvă?Cele două probleme majore pe care ne concentrăm efor-turile sunt atragerea investitorilor în regiune și dezvolta-

rea ecosistemului regional de inovare. Cele două direcții merg mână în mână, încurajarea și promovarea inovării și a transferului tehnologic având potențialul de a atrage tot mai mulți investitori. Dar acești potențiali investitori au nevoie de un punct de contact în regiune, de cineva care să îi ghideze, să le furnizeze informații și să îi intro-ducă în rețelele de networking indispensabile succesului afacerii lor. Serviciile suport furnizate de INNO atât pe partea de inovare, cât și pe cea de investiții adresează di-rect aceste nevoi identi� cate în regiune.

Ce poate face echipa INNO pentru investitori?În calitate de punct principal de contact la nivel regional, sprijinim investitorii cu informații despre proprietățile imobiliare disponibile, granturile și ajutoarele de stat pe care le pot accesa, realizăm rapoarte și analize despre in-frastructura din vecinătatea proprietăților, despre regimul juridic și � scal din România, organizăm întâlniri private cu autoritățile locale, businessuri care au ales deja Nord-Vestul, � rme de resurse umane, cabinete de avocatură sau alte entități relevante. Pe scurt, INNO oferă servicii suport pe toată durata procesului, de la primele întrebări, până la producție și furnizează orice informație de care ar putea să aibă nevoie pentru a lua o decizie calculată.

INNO deschide ușa investitorilor străini în Nord-Vest

INNO este un departament în cadrul ADR Nord-Vest în� ințat în 2019 cu misiunea de a contribui la dezvoltarea regională prin atragerea investițiilor străine și dezvoltarea ecosistemului de inovare. Laviniu Chiș, șeful departamentului, ne explică cum poate această inițiativă să atragă în mod activ investitorii străini și care sunt cele mai importante aspecte la care aceștia se uită când iau decizia să investească.

37WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO PROIECT

Cum a afectat pandemia relațiile cu investitorii în 2021?Efectele pandemiei și ale restricțiilor au fost resimțite și de noi, în special în organizarea vizitelor pentru inspectarea locațiilor. Multe dintre acestea au fost amânate, dar, încă de la începutul noului an am observat că revenim pe drumul cel bun, cu tot mai mulți investitori programându-și vizita în România.

De unde vin cele mai multe cereri?Majoritatea cererilor pentru investiții în 2021 au venit din Germania, Polonia, Croația și Cehia. Unele din ele ajung la noi prin canale directe, iar altele vin prin canale secundare precum camerele de comerț străine, � rme de consultanță sau alți investitori străini deja stabiliți în țară.

La ce se uită investitorii când iau decizia de a investi?Investitorii de obicei se uită la o multitudine de factori, iar ponderea acestora în decizia � nală este in� uențată de scopul, tipul, valoarea și domeniul investiției. Dacă ar � să fac un top cu cele mai importante informații de care au nevoie, pe primul loc ar � poziționarea proprietății în raport cu infrastructura. Aici mă refer atât la infrastruc-tura rutieră, cât și la utilități și telecomunicații. Pe locul al doilea ar � disponibilitatea și nivelul de cali� care al forței de muncă. Valoarea de achiziție a proprietății se a� ă pe locul trei, iar pe patru este pachetul de facilități oferite de autoritățile locale și ajutoarele de stat dispo-nibile. La � nal, pe locul cinci, investitorii se uită și la ce companii străine își desfășoară activitatea în acea locație și cum performează.

Cum s-a încheiat 2021 din acest punct de vedere?În 2021 am intermediat 8 solicitări din partea investitori-lor externi, ceea ce înseamnă o valoare totală a investițiilor de peste 300 milioane de euro și peste 1.000 de locuri de muncă nou create. De asemenea, am identi� cat mai bine de 30 de proprietăți imobiliare cu potențial în atragerea investitorilor și am dezvoltat un instrument digital, o har-tă interactivă, care să ajute investitorii în faza inițială de prospectare a locațiilor ideale pentru afacerile lor.

Ce face acest instrument?Practic este o hartă intuitivă inspirată de Google Maps pe care a� șăm exclusiv detaliile terenurilor: dimensiune, for-mă, poziționarea acestora față de infrastructură, utilități, telecomunicații ș.a.m.d. Utilizatorii pot să vadă inclusiv in-frastructura în curs de construcție sau dezvoltare, ceea ce le permite să ia decizii și din perspectiva condițiilor viitoare.

Care sunt cele mai mari provocări în atragerea inves-titorilor?Prima și cea mai importantă este concurența statelor ve-cine. Ungaria este foarte proactivă și e� cientă din acest punct de vedere, ceea ce o face să � e principalul nostru competitor. O altă provocare este lipsa datelor despre in-frastructură. Sunt încă multe zone la nivelul regiunii care nu au informații clare despre infrastructura electrică, de gaz, apă sau canalizare, date tehnice legate de capacități, putere ș.a.m.d., informații extrem de importante pentru in-vestitori. Ultima provocare o reprezintă modul mai degrabă pasiv în care sunt atrase investițiile la noi în țară, acestea ne� ind puse pe lista priorităților. Dar tocmai acest aspect încearcă INNO să îl schimbe!

38 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROLA MULȚI ANI, AUSTRIA!

39WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO EDUCAȚIE

Cercetarea științi�că este un important promotor al progresului, �ind unul dintre elementele conside-rate importante la UMFST Târgu Mureș. Vă rog să faceți o scurtă prezentare a infrastructurii de cerceta-re, importanța ei și în ce măsură este ea accesată de studenți, doctoranzi, cadre didactice în procesul de cercetare, atât în domeniul medico-farmaceutic, cât și în domeniul științelor și cel al tehnologiei.Prof. Dr. Leonard Azam�rei: Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș dispune de o infrastructură modernă de cercetare, formată din centre de cercetare, laboratoare și compartimente în cadrul cărora se derulează proiec-te de cercetare, se monitorizează realizarea programe-lor de cercetare și inovare, se valori�că rezultatele cer-cetării, se furnizează date și informații pentru cursuri, publicațiile științi�ce și pentru manifestările științi�ce ale Universității. Unitatea de Cercetare Științi�că și Dezvoltare Tehnologică este structura care integrează 9 centre de cercetare, 10 laboratoare, Stația experimenta-lă, Biobaza și structura de suport a cercetării științi�ce Junior Researcher Academy, astfel: Centrul de Cercetări Doctorale, Centrul Avansat de Cercetări Medicale și Farmaceutice, Centrul de Cercetări Farmaceutice, Laboratorul de Medicină Regenerativă, Laboratorul de Studii Preclinice, Laboratorul de Diagnostic și Cercetări Translaționale în Infecții, Centrul de Studii Experimentale, Centrul de Studii în Drept, Economie și Afaceri, Centrul de Cercetări Filologice, Istorice și Culturale, Centrul de Cercetări Avansate în Tehnologia Informației, Centrul de Cercetări Interdisciplinare Biomedicale, Centrul de Cercetări în Ingineria Calității și Fabricație Digitală. Totodată, la nivelul Universității există un prorectorat de cercetare științi�că și inovare menit să promoveze și să susțină activitățile de cercetare. Universitatea încurajează comunitatea academică să utilizeze infrastructura de cer-cetare atât în proiectele de cercetare științi�că naționale și internaționale, cât și în realizarea tezelor de doctorat sau a altor activități care să contribuie la dezvoltarea compo-nentei de cercetare.

Dezvoltarea cercetării de excelență a constituit unul dintre motivele uni�cării celor două universități, cu pro�le diferite medico-farmaceutic și domeniul științelor și al tehnologiei, UMF și Universitatea Petru Maior, sub umbrela UMFST Târgu Mureș. Care sunt

perspectivele și oportunitățile de dezvoltare în dome-niul cercetării și inovării la UMFST Târgu Mureș? Ce direcții de cercetare prioritare v-ați propus, dumne-voastră și echipa managerială, pentru perioada urmă-toare, pe termen scurt, mediu, dar și lung?L.A.: În Planul managerial asumat pentru perioada 2020-2024, ne-am propus crearea unei universități orientate spre inovare prin programele de studii susținute și prin meca-nismele sale de funcționare, utilizând tehnologiile inova-tive pentru servicii educaționale inteligente și adaptative. Societatea actuală, profund tehnologizată și în curs de digi-talizare, are nevoie de specialiști formați într-o universitate care și-a adaptat programele de studii la aceste cerințe. Cercetarea se va realiza în două mari direcții, respectiv domeniul Sănătate și domeniul Științe și Tehnologie.

Arina TOTH

UMFST Târgu Mureș, pilon important al cercetării științifice din România

Important promotor al progresului tehnologic și inovării, cercetarea științi�că reprezintă o componentă de bază în dezvoltarea continuă și creșterea vizibilității la nivel internațional a Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) ”George Emil Palade” Târgu Mureș. Despre infrastructura modernă de cercetare, implicarea cadrelor didactice și a studenților, dar și direcțiile de dezvoltare în domeniul cercetării științi�ce din cadrul Universității a oferit mai multe detalii Prof. Dr. Leonard Azam�eri, rectorul UMFST Târgu Mureș.

40 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROEDUCAȚIE

În ce măsură este vizată internaționalizarea în pro-gresul înregistrat în cercetare? Știm că UMFST Târgu Mureș găzduiește de anul trecut Centrul Cochrane România, ce deschide o poartă cercetătorilor și medi-cilor către dovezi medicale de cea mai bună calitate. L.A.: Ne preocupă permanent internaționalizarea cer-cetării științi�ce și ne propunem creșterea vizibilității Universității prin promovarea cercetării și inovării la nivel internațional, aderarea la rețele academice internaționale, dar și atragerea de cercetători internaționali. Anul 2021 a însemnat lansarea Centrului Cochrane România, în�ințat grație unui consorțiu universitar între Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” Târgu Mureș, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași. Cele trei universități partenere au depus eforturi academice consi-

derabile, astfel încât cercetarea medicală din țara noastră a reușit să se conecteze la una dintre cele mai respectate rețele de producere a dovezilor medicale de cea mai bună calitate reprezentată de Cochrane România.

La UMFST Târgu Mureș se dorește ca progresul în cer-cetare să presupună utilizarea tehnologiei în oferirea de soluții inovatoare în domeniul sănătății, mai ales că trăim într-o lume a inovației. Ce pași au fost făcuți înspre acest obiectiv, mai ales că s-au format programe de inginerie medicală, inginerie chimică etc.?L.A.: Universitatea noastră are în oferta educațională progra-me de studii complementare și mizează foarte mult pe inter-disciplinaritate în cercetare și inovare. Medicina este pilonul de bază al Universității, însă abordăm o instruie integrativă �indcă trăim într-o lume în care cercetarea în domeniul me-dical ne oferă zilnic noi descoperiri. Programele de studii pe care le-am în�ințat recent sunt componente importante ale instruirii integrative din medicină și parte a unui proiect de modernizare a învățământului și de adaptare a acestuia la piața muncii.

Care este rolul UMFST Târgu Mureș în evoluția pro-cesului de cercetare la nivel național? Există resurse su�ciente alocate, la nivel național, pentru cercetare?L.A.: Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș este o instituție de prestigiu în peisajul învățământului superi-or din România, care se bucură de o infastructură moder-nă de cercetare, resurse �nanciare, echipe performante de cercetare, precum și proiecte și programe care au condus la rezolvarea unor probleme de sănătate publică din România. Referitor la resurse, consider că trebuie realizată o evaluare și o prioritizare a resurselor existente. Pe de altă parte, există oportunități de �nanțare europeană pentru proiecte de cer-cetare și inovare.

Un proiect de puțin timp implementat la UMFST Târgu Mureș, Junior Researcher Academy, oferă studenților

41WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO EDUCAȚIE

posibilitatea de a începe cercetarea încă de pe bănci-le facultății. Ce feedback există din partea acestora de când a început derularea proiectului? S-a atins o parte dintre obiectivele ce au stat la baza demarării acestui proiect? Poate � el un model de bună practică și pentru alte universități?L.A.: Proiectul Junior Researcher Academy s-a născut în anul 2020 din dorința de a oferi suport studenților pasionați de cercetare științi�că. Susținerea a constat în acces la mediul și infrastructura de cercetare prin includerea studenților în colective și proiecte de cercetare. Studenții bene�ciază de instruire avansată în metodologia cercetării științi�ce, de granturi interne de cercetare, de susținere �nanciară a mobilităților și de diseminare a rezultatelor activității de cer-cetare științi�că. Am demarat această inițiativă pentru a-i fa-miliariza pe studenți cu procesul de cercetare științi�că și am rămas plăcut surprinși să vedem din partea acestora un inte-res crescut de implicare. Proiectul s-a extins și la campusul din Hamburg, unde a fost primit cu entuziasm și curiozitate de către studenți. Cu siguranță, Junior Researcher Academy poate � un model de bună practică pentru alte universități!

Marile universități dezvoltă forme de colaborare pen-tru cercetare cu companii de pro�l din domeniu. Ce colaborări importante în acest sens are UMFST Târgu Mureș, cu ce companii?L.A.: Datorită unei relații excelente cu mediul economic, Universitatea noastră a dezvoltat conceptul „University to Business – U2B UMFST” sub umbrela căruia s-au stabilit parteneriate durabile și proiecte de cercetare cu compa-nii din domeniile în care Universitatea derulează progra-me de studii. Universitatea a inițiat programul Company Hour, în care studenții și cadrele didactice se întâlnesc cu reprezentanți ai companiilor, în dubla lor calitate, re-spectiv angajatori și furnizori de know-how. În același timp, UMFST are și un portal prin intermediul căruia interacționează cu companiile, atât în ceea ce privește practica și cariera studenților, proiectele educaționale și de cercetare, cât și evenimentele comune.

42 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Veți mări numărul de absolvenți în informatică?La o șarjă de 200 de studenți sunt 50 de ore pe care trebuie ci-neva să le țină. Dacă dublăm numărul de studenți, ajungem la 100 de ore pentru care resursa umană nu există, în UBB, la IT, avem 60 de cadre didactice, iar infrastructura nu permite, că nu ai atâtea laboratoare. Ar trebui să se construiască o clădire cât Facultatea de Științe Economice (FSEGA) ca să livrăm cât se cere pentru Informatică.

Cum ați gândit strategia UBB pentru mediul de afaceri?Ne-am asumat rolul pe care universitatea îl are într-o socie-tate, mai ales într-un centru academic precum Clujul. UBB Tech Transfer, denumirea după rebranding, este platforma de interacțiune cu companiile. Am început să cartăm toate competențele pe care le avem ca universitate pe departamente, institute de cercetare, să vedem ce putem să oferim. Avem pro-iectul InfoBioNano4Health, un joint research center care va concentra toate competențele de top ale UBB pe IT, biotehno-logii, nanotehnologii, mediu și sănătate, decarbonizare. Vrem să îl facem pe Dealul Lomb, cu Primăria, printr-un concurs internațional de soluții. Sper să iasă ceva foarte frumos; înce-pem să strângem bani (râde), e un proiect de 50 de milioane de euro. Acolo vom facem noi cercetarea; va � un fel de placă turnantă în care vine compania cu problema, iar prin granturi de cercetare noi lucrăm pe proiect, găsim soluția, iar �rma își aduce tehnologia la nivelul pe care îl consideră necesar, fără a investi zeci de milioane de euro în cercetare.

Un proiect major este și BrainQ-Inspire, de la Facultatea de Chimie.Acesta va însemna un mare centru de neuroștiințe cognitive, unic în această parte a Europei, un RMN de mare putere care va putea � folosit inclusiv în scopuri medicale. Dacă ai nevoie să îți faci niște investigații, vei putea apela la institut și să ai ac-ces la tehnologie de ultimă oră pe care nicio clinică nu o deține: un RMN care poate să investigheze cu o foarte mare precizie.

Apropo de “creiere”, cum poate � stăpânit exodul din țară?În prima fază vom face un incubator de afaceri pentru studenți, îl pornim până în vară. După selecție îi îndrumăm pentru a construi în orașul ăsta un ecosistem prietenos cu startup-urile. Toate competențele pe care le avem la FSEGA, la Facultatea de

Business, în IT să meargă acolo. În alt proiect, în implemen-tare, UBB va oferi studenților foarte buni oportunitatea de a lucra pe proiecte care vin din industrie: împreună cu o com-panie din oraș și cu primăria facem un sistem de inteligență arti�cială (AI) pentru Spitalul Municipal Clujana. Am făcut pentru Porsche proiecte de RPA, de analiză a sentimentelor.

În ce constă acest proiect?Suntem în discuție să avem un “acasă” pentru centrul de inova-re, sub brandul Science Cafe. Închiriem un spațiu de 200 mp pe care îl amenajăm superinovativ, îi aducem aici, le dăm noi pro-iecte, îi selectăm. Va � nucleul unui vortex de energii creatoare în care pot să vină �rmele. Și companiile au o problemă în a reține oamenii foarte buni care se plictisesc de proiectele corporatiste și care vor să �e creativi, dar nu au cum. În acest Science Hub ei pot să se întâlnească și cu alți “brainiaci”, să stea acolo cu pizza, cafea, gratuit - ca în �lmele alea americane, plin de table și de ecrane – ca să gândească proiecte. Compania vine cu proiecte pentru acești copii, își trimite angajații să lucreze într-un mediu supercreativ, iar astfel împingem la maximum această parte de brainstorming, de inovare, ca de acolo să explodeze alte idei. Testăm soluții, încercăm prototipuri, fără investiții foarte mari. Ne putem gândi la roboți, drone, dar și acestea pot � gândite prin stimulare software, prin realitate virtuală, realitate augmentată.

La ce proiecte mai lucrați?Mergem pe turismul digital: studenți de la Informatică și Istorie lucrează împreună ca să construiască aplicații mobile pe trasee virtuale din Cluj. Cu colegii de la Geogra�e pritocim un alt proiect, de agroclimatologie, în care fermierul stă pe lap-top, își vede parcela, vede care sunt datele de climă din ultimii ani și își dă seama ce cultură poate să pună, în ce să investească.

Vedeți UBB ca investitor în startup-urile studențești? Ținta noastră este ca, prin UBB Tech Transfer, să creăm o struc-tură prin care să intrăm ca business angel. Ne-ar interesa mai mult să aducem investitori care intră automat în acționariat și care stau toată ziua cu startup-urile, le împing înainte. La nivel european se ajunge până la acceleratoare de business; noi vrem să atingem acel nivel în care startup-urile studenților sau spin-o�-urile angajaților să �e preluate de acceleratoarele mari.

EDUCAȚIE

UBB Tech Transfer, platformă de interacțiune cu companiile

Cererea uriașă de digitalizare din partea companiilor impulsionează marile proiecte ale Universității Babeș-Bolyai (UBB). Detalii ne-a oferit prorectorul UBB Christian Săcărea.

Călin POENARU

43WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Mediul universitar este un motor al dezvoltării unei țări, a unei regiuni. Cât de mult in�uențează UVT dezvolta-rea Timișoarei, a Banatului și, în �nal, a României?Ca în multe regiuni și orașe cu creștere accelerată din Europa, Timișoara are în centrul dezvoltării sale, ca oraș magnet, exact universitățile. Universitatea de Vest din Timișoara face parte din Alianţa Europeană UNITA împreună cu: Università degli stu-di di Torino (Italia), Université de Pau et des Pays de l’Adour (Franţa), Université Savoie Mont Blanc (Franţa), Universidad de Zaragoza (Spania) şi Universidade Beira Interior (Portugalia). Consorţiul reuneşte universităţi ale căror comunităţi însumează peste 160.000 de studenţi, din cinci state europene vorbitoare de limbi romanice, şi care funcţionează în ecosisteme geogra�ce, culturale şi socio-economice de graniţă.Am format în 2020, împreună cu celelalte universități timișorene, prima alianță universitară metropolitană din România, ATU (Alianța Timișoara Universitară). ATU participă deja în mai multe grupuri de gândire strategi-că, alături de Primăria Timișoara și Consiliul Județean Timiș. Este important să ne cunoaștem adevărata valoare, ca centru universitar. Spre exemplu, universitarii clujeni au bene�ciar de-a lungul timpului de bugete consolidate din partea Ministerului Educației mult mai mari decât buge-tele alocate centrelor universitare din Iași sau Timișoara. O echipă de la UVT a calculat care este diferența totală dintre bugetul public care a venit spre centrul universitar timișorean, în ultimii zece ani, și bugetul acordat de ME centrului universitar clujean. A rezultat un avantaj pentru Cluj de 200 milioane de euro, diferență de bugetare pentru toate universitățile clujene față de cele din Timișoara, în ultimii 10 ani. Această discrepanță enormă se re�ectă în ritmul de dezvoltare speci�c comunității Clujului, care în ultimii ani a depășit economic Timișoara. Astfel, UVT și-a propus ca în următorii ani să contribuie la realizarea unui salt semni�cativ în calitatea vieții din Timișoara, ca și din regiunea de vest, într-o strategie core-lată cu a celorlalte universități timișorene.

Cât de mult este implicată UVT în domeniul cercetă-rii? Care sunt principalele direcții în care s-a dezvoltat procesul de cercetare în cadrul universității?UVT a înțeles că într-o competiție globalizată, cercetarea reprezintă o componentă esențială pentru orice universi-tate care dorește să �e vizibilă în topul internațional aca-demic. Cercetarea, înseamnă accesul la resursa umană cu cel mai înalt nivel de cali�care. De aceea, în UVT cerce-tarea este cel puțin la fel de importantă precum dimen-siunea de predare-învățare-evaluare. UVT-ul excelează în domeniile fundamentale de știință precum �zica, mate-matica, chimia, știința mediului.

Este implicată UVT în transferul tehnologic? Ce parte-neriate există în acest domeniu?UVT a creat instrumentele necesare pentru Transfer teh-nologic și Inovare prin acreditarea UVT Living Lab și de-mararea demersurilor de acreditare ca Centru de Transfer Tehnologic de către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Există o serie de parteneriate cu stakeholderi reprezen-tativi în domeniul transferului tehnologic, cel mai re-cent parteneriat �ind pentru implementarea proiectului „Statistici computaționale avansate pentru plani�carea și urmărirea mediilor de producție – SCAMP-ML” cu un bu-get total de 10.320.070 lei.

Cât investește universitatea în cercetare?Bugetul anual alocat activităților de cercetare este peste 20 milioane lei. Aproximativ 75% din acest buget înseamnă granturi de cercetare câștigate prin competiții naționale sau internaționale de către colegi din UVT. Diferența pro-vine dintr-un fond național de cercetare și din veniturile proprii ale UVT.

Care sunt noile provocări care afectează mediul uni-versitar actual? În întreaga lume occidentală funcționează la un nivel avansat modelul universității antreprenoriale, care produ-ce cunoaștere și plus-valoare și se dezvoltă prin cercetare și proiecte de cooperare cu parteneri din economia reală și din comunitate. Aceasta este marea transformare pen-tru care și UVT se pregătește și se adaptează. În strategia de cercetare a UVT au fost de�nite trei direcții aplicati-ve strategice cu impact în zona transferului tehnologic: soluții IT / digitale; mediu și tranziție către energie verde; sănătate și calitatea vieții. Deși suntem la început de drum cu componenta de trans-fer tehnologic, vom valori�ca parteneriatele noastre stra-tegice cu mediul de afaceri și vom căuta să răspundem nevoilor pieței pe zona de inovare-dezvoltare. Momentan atragem venituri din contracte de cercetare și prestări ser-vicii către terți de aproape 2 milioane de lei, dar avem pla-nuri antreprenoriale ambițioase, pe termen mediu și lung.

EDUCAȚIE

Anual, UVT alocă 20 milioane lei cercetării“În întreaga lume occidentală funcționează la un nivel avansat modelul universității antreprenoriale, care produce cunoaștere și plus-valoare și se dezvoltă prin cercetare și proiecte de cooperare cu parteneri din economia reală și din comunitate. Aceasta este marea transformare pentru care și UVT se pregătește și se adaptează”, susține Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest Timișoara, în interviul acordat.

Robert BLOANCĂ

44 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROEDUCAȚIE

Anul trecut ați anunțat semnarea de parteneriate stra-tegice cu Primăria Sibiu și cu Consiliul Județean (CJ) Sibiu. De ce erau necesare aceste documente?Parteneriatele strategice încheiate cu Primăria și Consiliul Județean Sibiu au menirea, pe de o parte de a consoli-da realitatea că ULBS reprezintă un pilon important al comunității, iar pe de altă parte de a facilita implemen-tarea unor proiecte comune cu impact în comunitate. Fac referire la câteva exemple concrete în care cele trei instituții au colaborat: Leveraging Administration and Business for a Smart Community (LAB4COM), centrul de inovare digitală inițiat de ULBS, a fost selectat de că-tre Autoritatea pentru Digitalizarea României ca Centru European de Inovare Digitală ce va reprezenta țara noas-tră alături de alte 11 inițiative regionale în competiția la nivel european; cu Primăria Sibiu avem în desfășurare un proiect privind Elaborarea unui plan de management al arborilor pentru Municipiul Sibiu, iar cu CJ au fost fost depuse două aplicații de �nanțare în domeniul protecției mediului și al antreprenoriatului.

Ce noutăți mai aveți în domeniul parteneriatelor cu mediul privat? Vă întreb în contextul pandemiei din ultimii 2 ani: a schimbat cumva aceasta atitudinea și cerințele mediului economic?În ciuda perioadei di�cile traversate în acești ultimi 2 ani, ULBS a rămas mereu conectată la mediul privat, derulând o serie de acțiuni și evenimente împreună cu partenerii din mediul economic. De exemplu, chiar și în perioada de pandemie, programul Student Summer Internship, pe care facultățile de Inginerie și Științe l-au inițiat cu parte-nerul nostru strategic Continental Automotive Sibiu, s-a desfășurat fără probleme, studenții de la cele două facultăți efectuând stagii de internship în această companie.Pe lângă parteneriatele deja existente, ULBS a continuat și în această perioadă să încheie noi parteneriate, amintin-du-le pe acelea cu Elrond, MerchantPro, Decathlon Sibiu, Primăria Municipiului Sibiu și Consiliul Județean Sibiu, Ministerul de Finanțe ș.a.

ULBS a anunțat recent că a investit, în anul 2021, în infrastructura centrelor de cercetare 600.000 de euro. Care au fost principalele achiziții sau proiecte care au bene�ciat de acești bani și rezultatele înregistrate sau așteptate?Scopul și obiectivele �nanțării centrelor de cercetare au vi-zat: a�rmarea prestigiului cercetării științi�ce din ULBS, cuanti�cat prin rezultate științi�ce de nivel internațional (articole, brevete, produse inovatoare, cărți etc.); creșterea numărului de granturi de cercetare atrase de centrele de cercetare recunoscute în ULBS; sprijinirea accesului la baze de date cu instrumente specializate pe domenii; dez-voltarea resursei umane din ULBS și creșterea vizibilității activității științi�ce a acesteia. De cei 600.000 euro bene�ciază toate centrele de cerceta-re recunoscute din ULBS. Principalele achiziții efectuate până acum includ echipamente, materii și servicii, pre-cum: Microscop trinocular pentru �uorescență cu surse LED; Vascozimetru; Echipamente necesare pentru dezvol-tarea de linii de cercetare PCR în domeniul biologiei mole-culare; Aparat măsurare curenți transmembranari; Sistem

de tip Core de calcul colaborativ, stocare și control mobil; Echipamente IT (PC-uri, laptopuri etc.); Abonament plat-forma �omson Eikon; Proiecte editoriale etc.Având în vedere scopul �nanțării centrelor de cercetare, rezultatele înregistrate s-au materializat în primul rând sub forma publicării de articole științi�ce în reviste inde-xate Web of Science („ISI”). Astfel, în anul 2021 s-au pu-blicat 363 de articole, care au fost deja citate de 909 ori în aceeași bază de date, ceea ce atestă o vizibilitate destul de ridicată a activității de cercetare științi�că a membrilor centrelor de cercetare din ULBS.

Care sunt planurile de investiții ale universității pen-tru acest an?În anul 2022, investițiile în spațiile de cazare și de învățământ se vor ridica la aproximativ 10.000.000 de lei. Pentru anul curent am prevăzut și suma de 3.500.000 lei pentru dotări independente, cum ar � echipamente de la-borator, echipamente IT, softuri și licențe.

Cât de interesați sunt tinerii în prezent de domeniul cercetării?Cercetarea nu poate � niciodată un simplu „job”, pentru că ea presupune inevitabil și o anumită „chemare”. Dacă nu ești pasionat de cercetare, dacă nu te implici cu adevă-rat în această muncă, atunci nu poți să faci performanță. Din acest motiv, numărul tinerilor atrași de o asemenea activitate va � mereu unul limitat. Totuși, în ultimii ani se constată o creștere a interesului față de cercetare în comparație cu alte posibilități de angajare (predarea, mun-ca în companii etc.). Cercetarea a devenit mai atractivă nu neapărat pentru că salariile ar � aici mai mari (dimpotri-vă!), ci pentru că, dacă ești cu adevărat bun, ai mereu în față o serie de oportunități: poți să-ți câștigi propriile pro-iecte, prin urmare poți să dispui de propriul buget, să ai �exibilitate în organizarea programului de lucru ș.a.m.d. Deci, trăgând linie, nu este un moment rău pentru a face cercetare în România, deși ar mai � încă multe lucruri de îmbunătățit în acest sector.

Rectorul Universității Lucian Blaga Sibiu (ULBS), Sorin Radu:

Cercetarea nu poate fi niciodată un simplu „job”Ion SURDU

45WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO ENERGIE

46 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROIT&C

Andras Farkas, artizan al desemnării Clujului drept Capitală Europeană a Tineretului (CCET), coordonează acum primul fond de investiții la care participă o muni-cipalitate din România. Fondul de Inovare și Experiment (FIX) a fost lansat de Primăria Cluj-Napoca (PCN), Clusterul de Educație C-EDU și Fondation Botnar pen-tru inițiative de antreprenoriat inovator din partea tine-rilor din oraș (16-26 de ani). “CCET s-a concretizat prin programe și proiecte inovatoare; de atunci ecosistemul de startup-uri este într-o continuă dezvoltare. Am selectat 40 din cele 155 de idei înscrise, �nanțate cu câte 3.000 de euro, acum în faza de incubare. E nevoie să �e alcătuite echipe de minimum trei oameni, un lider și doi membri. Principala noastră preocupare este ca inovarea să aibă im-pact social, nu neapărat să �e pro�tabile din prima. Scopul FIX este ca aceste inițiative să de�nească orașul viitoru-lui”, ne-a explicat Farkas.

“Apoi vor � selectate 10 echipe, �nanțate cu câte 12.000 de euro, iar în faza �nală vor rămâne patru, care vor primi câte 35.000 de euro. În ultima etapă trebuie în�ințate societăți comerciale sau persoane �zice autorizate, în ideea de a pu-tea acționa ca o corporație. Finalistele vor � direcționate spre programe de accelerare, fonduri de investiții și alte surse de �nanțare, precum Startup Tech Nation sau fon-duri europene. O altă componentă a programului va � in-tegrarea echipelor într-o rețea care să conecteze resursele și să le mărească șansele de a intra pe piață cu produsele sau cu serviciile lor”, relatează managerul FIX. Cea mai mare parte din �nanțare, 350.000 de euro, vine acum din partea Botnar, una dintre cele mai mari fundații din Elveția, care deține active de 3,8 miliarde euro. Managementul tehnic e asigurat de Grupul Pont, iar susținători ai proiectului sunt companiile NTT DATA, AROBS, Bosch, Salt & Pepper, BCR.

Inițiative antreprenoriale, și în orașele mici Nu numai Cluj-Napoca angrenează inițiative destinate întreprinzătorilor din județ. Fundația Civitas a dema-rat proiectul „Antreprenoriat în Gherla”, care urmărește creșterea economică a acestei comunității. Organizația își propune să construiască aici un cadru dinamic și sustena-bil, în care să creeze abilități antreprenoriale și să stimule-ze dezvoltarea de întreprinderi. Cursul de competență an-treprenorială a fost coordonat de Simona Bartis și Monica Robotin, trainer �ind Florin Ghinda. “A fost o primă sesiune intensă, în care am vorbit despre cum ne de�nim ca antreprenori, cum ne depășim fricile și cum schițăm un plan de afacere. Am căutat răspun-

suri și am identi�cat oportunități acolo unde înainte erau neclarități”, relatează inițiatorii proiectului.

Furnizorii de digitalizare se aliazăKFactory, startup membru al Transilvania IT Cluster (TITC) Cluj, a primit o �nanțare de 600.000 de euro pentru a-și accelera prezența pe piața DACH (Germania, Austria, Elveția). Îi va investi în integrări și în rețeaua de parteneri. “Este primul startup Industry 4.0 din România, care oferă soluții pentru creșterea performanței operaționale a companiilor de producție. KFactory va ex-tinde capacitățile platformei sale, cu scopul de a crește performanța operațională, sustenabilitatea și cunoștințele digitale la nivelul fabricilor”, explică reprezentanții TITC. Ca �nanțator al KFactory, alături de Sparking Capital și SIF Transilvania, �gurează Fortech Investments, divizie a grupului clujean cu acest nume, implicat în dezvoltarea de software pentru automotive. De altfel, Fortech a acționat ca lead investitor și pentru runda de �nanțare cu 700.000 de euro a Telios Care, furnizor clujean de servicii de te-lemedicină din parcul industrial Tetarom I, controlat de compania americană Telemed Europa (66%).

“În 2021, am crescut baza de clienți cu 500% și peste 300 de echipamente industriale sunt conectate în platforma noastră. Ne continuăm creșterea în România și ne con-solidăm prezența pe piața DACH, pentru a avea expunere globală în câțiva ani”, a declarat Vlad Cazan, cofondator al KFactory, alături de Adrian Dima. Prin noua rundă, �nanțarea KFactory atinge 817.500 de euro, ca validare a inovației și recunoaștere a oportunității produsului pe piața globală. KFactory este o platformă de automatizare a proceselor de

Tehnologia ca motor financiar în ClujSătui să mai aștepte reluarea Startup Nation, program întrerupt din 2018, antreprenorii clujeni – oricum fruntași, pe vremuri, și la înscrierile în inițiativa guvernamentală – mizează acum pe banii privați, ba chiar în combinație cu autoritățile locale. Tehnologia este locomotiva pe care se bazează majoritatea celor implicați: întreprinzători, clustere, universități și administrație.

Călin POENARU

47WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO IT&Cbusiness pentru industria producătoare. Platforma include și o echipă de ingineri virtuali, produs care schimbă mo-dul în care echipele operaționale interacționează cu pro-cesele de producție, întreținere, logistică și calitate, �ind capabilă să monitorizeze inclusiv amprenta de carbon și e�ciența energetică. La rândul său, KFactory a intrat, alături de alte startu-puri de pro�l, în programul de accelerare Vreau Online, inițiativă de coagulare a companiilor specializate în di-gitalizarea producătorilor locali pornită de frații Sandu și Sergiu Băbășan, fondatori ai Blugento, �rmă din Cluj spe-cializată în furnizarea de soluții de comerț electronic. „Ne propunem să digitalizăm cel puțin 50 de producători, să îi sprijinim în procesul de transformare a companiilor lor și să le facilităm accesul la noi piețe și la surse de �nanțare ca fonduri europene sau naționale, prin parteneriate stra-tegice”, a explicat Sandu Băbășan. Programul e susținut de importanți furnizori de tehnologie și se adresează producă-torilor din România cu peste un an vechime, afaceri de cel puțin 2 milioane de lei, minimum 10 angajați și o persoană dedicată pentru administrarea procesului de digitalizare.

1,3 milioane de euro pentru “proiectele inteligente”În�ințarea de întreprinderi din domenii de dezvolta-re inteligentă este un proiect european demarat de către Universitatea de Științe Agricole din Cluj prin care vor � oferiți gratis între 40.000 și 100.000 de euro tinerilor care vor în�ința, până în decembrie 2023, 21 de întreprinderi, care să grupeze minimum 67 de locuri de muncă în dome-niile de dezvoltare inteligentă identi�cate prin Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare. Acestea sunt bioeconomie; tehnologia informațiilor și a comunicațiilor, spațiu și securitate; energie, mediu și schimbări climatice; econanotehnologii și materiale avansate; sănătate.

Din Cluj, în SUA și EmirateMihai Filip a creat la Cluj startup-ul Oves Enterprise, spe-cializat pe proiecte complexe tehnologic de dezvoltare de software pentru automotive, eCommerce, �ntech, telecom și a deschis birou la Munchen, cu ajutorul organizației AHK România. „Am văzut o oportunitate în colaborarea cu companiile mici care nu au acces la personal cali�cat și su�cientă putere pentru a contracta companiile mari din industrie din Germania. Timpul de la identi�carea nevoii până la contract s-a scurtat de la 3-6 luni la 1 lună, datorită urgenței de livrare a proiectelor. Ne ducem acolo unde este cerere, iar următorul pas este Berlinul, capitala europeană a startup-urilor”. 80% din afacerile Oves sunt generate de proiecte din afara României, ce integrează tehnologii noi din sfera inteligenței arti�ciale şi big data. Planurile au vizat intra-rea în parteneriat cu Out�ink (Anglia), dezvoltatorul pri-mei platforme din lume de management al riscului uman în securitarea cibernetică, achiziționarea a 4-5 �rme mici cu competențe în securitate cibernetică, AI, învățarea automată. Strategia urmărește dublarea cifrei de afaceri în acest an, la 30 de milioane de lei. În 2022 Oves se va extinde cu birouri în SUA, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie și Spania.DotLumen, startup local ajuns deja celebru, este contro-lat de tânărul inginer Cornel Amariei (48% din capitalul

social), creatorul ochelarilor inteligenți pentru nevăzători. Nu s-a limitat doar la proiectul inițial și, la început de an, a devenit “business angel”. “România are un potențial enorm de a deveni o țară în care se inovează. Dacă mai mulți avem același crez, vom putea schimba paradigma de “moderate innovator” în care ne a�ăm. Alături de Ascendis și de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare am creat IncubatorX SME, menit să ajute IMM-urile din regiune să creeze produse și servicii inovatoare”. Inițial, a lucrat ca manager de cerceta-re la Continental Automotive, renunțând pentru proiectul său de su�et. Anul trecut, DotLumen a obținut “Nobelul” în design industrial, Red Dot Luminary Award, câștigat în premieră de România. Startup-ul clujean construiește pri-ma soluție ce reproduce principalele capabilități ale unui câine ghid. DotLumen colaborează la proiect cu Desiro Vision, studio specializat în cercetare, proiectare și dez-voltare de produse.

Finanțare de la GooglePlatforma �e Recursive a monitorizat 100 de startup-uri de tehnologie cuprinse în Techcelerator (cu sedii în București și Cluj), unul dintre cele mai active acceleratoare de startup-uri de tehnologie din țară, sprijinit de Google for Startups. Majoritatea startup-urilor din program se axează pe soluții de tehnologie pentru întreprinderi, �nanțe și asigurări, sănătate, comerț, securitate ciberne-tică, mobilitate și logistică, marketing și publicitate, resur-se umane, agricultură și industrie alimentară, educație. divertisment, ecologie. Acceleratorul a demarat, în 2022, programul Next Fintech2, alături de GapMinder VC, Stripe, Seedblink, TechAngels, RoFintech, Romania Tech Startups Association. Vor � selectate până la 10 startup-uri a�ate în creștere, gata de lansare sau în faza de testare. Ele trebuie să prezinte produse digitale fezabile, cu o ne-voie validată pe piață și potențial de extindere rapidă pe piețele internaționale.

Programul include module de mentorat intensiv, susținute de mentori regionali și globali, inclusiv reprezentanți ai “unicornilor” FinTech din Europa (companii de teh-nologie evaluate la peste 1 miliard de dolari). Startup-urile cu tracțiune comercială vor � expuse partenerilor investiționali ai programului pentru atragerea rundelor de investiții. Un studiu realizat de Google arăta că IMM-urile care adoptă AI ar putea adăuga 40 de miliarde de euro pe an la produsul intern brut al României, a precizat Cristian Dascălu, cofondator al Techcelerator. Acesta atrage coin-vestitori pentru dezvoltarea companiilor high-tech în faza de accelerare și postaccelerare. Sunt vizate și companii tinere inovatoare, cu potențial de dezvoltare și extindere internațională, din industrii în creștere.

48 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROIT&C

Membrii fondatori ai Oradea Tech Hub sunt: Mobiversal, prin Alin Mercheș, Neobyte Solutions, prin Adrian Gheară, Romcom, prin Vlad Mihuț, Qubiz, prin Marcel Anghel, și profesor dr. Sebastian Văduva.Oradea Tech Hub a început să desfășoare diverse initiațive cu scopul de a dezvolta și închega ecosistemul IT din Oradea, precum: organizarea de evenimente pe diverse te-matici tehnice de interes, găzduirea de meet-up-uri cu spe-ci�c IT, găzduirea de cursuri de recali�care în IT. Primăria Oradea, prin Muzeul Cetății Oradea, a oferit asociației un spațiu în care să își defășoare aceste activități.În luna iulie 2020, Oradea Tech Hub a lansat primul raport despre startup-urile de tehnologie din oraș, 22 la număr, Oradea Startups Report 2020.

„Make IT in Oradea”Implicarea autorităților locale în dezvoltarea ecosistemu-lui IT din Oradea a dus la apariția „Make IT in Oradea”, la sfârșitul anului 2020, o inițiativă public-privată care își pro-punea să le ofere burse liceenilor și studenților care rămân în Oradea pentru studii în domeniul tech, reduceri de impozite companiilor care construiesc spații de birouri în Oradea și, nu în ultimul rând, un buget de 300.000 euro anual pentru un program de incubare de noi startup-uri de tehnologie. A fost o inițiativă propusă de către membri ai Oradea Tech Hub și alți fondatori de startup-uri de tehnologie din Oradea. La un an de activitate a „Make IT in Oradea”, se văd deja primele roade. De la în�ințarea „Make IT in Oradea”, 35 de echipe și-au înscris ideea de startup, 22 au fost selectate în faza de preincubare, opt au fost acceptate în incubatorul „Bright Labs Incubator”, iar două au primit �nanțare. „Unul din obiectivele principale ale programului Bright Labs Incubator a fost să ofere echipelor know-how-ul ne-cesar pentru a-și valida produsele create, îmbunătățirea Minimum Viable Product, testarea și validarea acestuia cu

utilizatori reali, regândirea produsului existent sau adăuga-rea de noi caracteristici, respectiv setarea de Indicatori de Performanță (KPIs) relevanți”, spune David Achim, direc-torul „Make IT in Oradea”. La �nalul acestei prime serii din programul „Bright Labs Incubator”, două startup-uri au primit sprijin în valoare to-tală de peste 65.000 de euro. Alte câteva startup-uri se a�ă în discuții avansate cu echipa „Make IT in Oradea”. Unul dintre startup-urile care a primit �nanțare este Optio�er – care dezvoltă o platformă software pentru opti-mizarea relației dintre furnizorii și revânzătorii de produse din sectorul B2B – categorie cunoscută ca SRP – Supplier – Reseller Platform. Celălalt startup este GoPack – care dez-voltă o platformă de tip marketplace online și de digitaliza-re pentru piața de curierat internațional, adresată micilor transportatori.

Gala „Bright Labs Incubator”Despre programul de incubare pentru startup-uri „Bright Labs Incubator”, una din componentele programului „Make IT in Oradea”, David Achim spune că „a fost gândit ca un program hibrid, care preia viteza unui pre-accelera-tor, folosește metodologii ale unui incubator și se adresea-ză unor idei în stadiu incipient, sau early stage. Cel puțin pentru moment, aceste idei pot veni din mai multe ramuri industriale, atâta vreme cât au o componentă de IT”.„Nu ne-am așteptat la un răspuns atât de bun din partea viitorilor fondatori de startup-uri. Cunoscând ecosistemul local de startup-uri și companii de tehnologie, așteptările noastre realiste erau sub obiectivele pe care ni le-am propus pentru primul an: 10-15 echipe care să-și prezinte ideile, din care trei-patru să ajungă la stadiul de incubare, și poate un startup pe care să ajungem să îl �nanțăm. Cifrele au fost peste așteptări, după cum se poate vedea în raportul nostru, iar acest lucru ne-a încurajat ca pentru următoarea ediție să

Ecosistemul de tech, valoarea adăugată de care Oradea are nevoie

În 2015 lua �ință Oradea Tech Hub, o asociație care-și propunea să-i reunească pe pasionații de IT din Oradea și care dorea să dezvolte și să închege comunitatea pasionaților de tehnologie din oraș. Cum a evoluat această inițiativă, vă invităm să a�ați în rândurile următoare.

Dan BIRTA

49WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO IT&C

sperăm la un număr de participanți cu 20-25% mai mare în primele etape ale programului. Pe termen lung, obiectivul nostru este să depășim 100 de startup-uri lansate și dezvol-tate în Oradea”, a declarat Alin Meches, CEO Mobiversal și membru al board-ului „Make IT in Oradea”.

„Make IT in Oradea”, valoarea adăugată Ecosistemul de tehnologie va aduce plus valoare orașului Oradea. Aceasta este părerea unanimă a specialiștilor din domeniul IT, ai reprezentanților Primăriei Oradea și ai Universității Oradea, în urma Galei „Make IT in Oradea” care s-a desfășurat în 20 ianuarie 2022, în Cetatea Oradea. În cadrul galei a fost marcată încheierea primei ediții a pro-gramului de incubare pentru startup-uri tehnologice „Bright Labs Incubator”. În cadrul evenimentului, echipele participante și-au pre-zentat startup-urile și realizările din perioada programului. Au fost prezenți invitați speciali care au susținut și cola-borat cu „Make IT in Oradea” de-a lungul primului an de activitate: personalități din domeniul public, parteneri, in-vestitori și mentori. Mihai Jurca, city managerul municipiului Oradea, a sublini-at faptul că „Make IT in Oradea” este valoarea adăugată de care Oradea avea nevoie. Rectorul Universității Oradea, Constantin Bungău, i-a asigu-rat pe cei prezenți de sprijinul necondiționat al universității orădene.

„Mă bucur că am reușit să facem un parteneriat public-privat, care este unic în România. Mă bucur că Agenția de Dezvoltare Locală Oradea (ADLO), așa cum îi spune și nu-mele, s-a implicat în încă un proiect de dezvoltare care spri-jină dezvoltarea unui sector foarte important pentru noi, sectorul IT. Și sper că am început să facem pași în sensul acesta și că împreună vom reuși să facem și mai multe”, a de-clarat Alina Silaghi, directorul ADLO, unul dintre membrii fondatori ai „Make IT in Oradea”.„Ce ne dă avânt în inițiativa aceasta este că deja avem câ-teva branduri și povești de succes la Oradea. Ne dorim să creștem și să avem cât mai multe”, a speci�cat David Achim. „Un ingredient de care este nevoie ca să dezvolți un ecosis-tem este acela de încredere. De fapt, din punctul meu de ve-dere, ar � trei ingrediente: încredere, colaborare și răbdare. Cei care sunteți orădeni, în special, aveți încredere în orașul acesta! Aveți încredere în acest ecosistem! Noi suntem exemplul că se poate în Oradea. Sunt mulți care au realizat lucruri în Oradea. Trebuie să învățăm să ne lăudăm un pic mai mult”, le-a transmis Alin Mercheș, unul dintre membrii fondatori „Make IT in Oradea”, tinerilor participanți.Echipele înscrise în „Bright Labs Incubator” și-au prezentat startup-urile. Acestea au fost: OptiO�er, GoPack, Expert24, Foni, Feat, Bang, Bluuk.io, Cautcurier.ro, RenTime și MyJourney. „Credem ca Oradea poate deveni un hub important de dezvoltare pentru startup-urile de tehnologie. Avem deja o pepinieră de startup-uri și fondatori care s-au dovedit de succes la nivel global. Am reușit să îi aducem pe majoritatea alături de noi în inițiativa „Make IT in Oradea”, și credem că alături de ei, în următorii 10 ani Oradea va accelera puternic dezvoltarea ecosistemului atât prin antreprenori locali cât și prin atragerea de antreprenori din extern”, este de părere David Achim.

50 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROIT&C

Ce este Flipsnack?Flipsnack este o aplicație, dezvoltată 100% in-house în Oradea, iar principiul după care funcționează constă în transformarea �șierelor de tip PDF în publicații digitale cu efect de răsfoire 3D și interactivitate. Cei care nu au �șiere de tip PDF pe care să le încarce în aplicație pot să își creeze, de la zero, orice tip de broșură, catalog, prezentare sau ghid în format digital. La bază stă ideea de a transforma orice fel de document într-o publicație digitală cu efect de răsfoire.Odată cu accelerarea modalităților de transmitere a informației, provocarea este de a găsi cel mai bun tool pentru a transmite conținut digital, într-o formă interactivă și atrac-tivă. Iar când vine vorba despre asta, nu mă refer strict la a da mai departe niște cifre sau cuvinte, ci la a-ți atrage un public, la a vinde unul sau mai multe produse. Mai nou, un simplu catalog de haine poate conține o mulțime de informații, ca prețuri, videoclipuri sau link-uri spre site-ul propriu.

Cărei nișă de clienți se adresează?Ne adresăm tuturor celor care vor să treacă în era digitală și vor să renunțe la tipărirea de publicații. Unul dintre avantaje-le de a lucra în Flipsnack este de a trimite și distribui orice fel de „�ipbook”, cum îi spunem noi, cu oricine, de oriunde, doar cu ajutorul internetului. Utilizatorii noștri vin din toate do-meniile de business, astfel că de la designeri gra�ci, companii de imobiliare, agenții de marketing, specialiști în comunicare internă sau externă folosesc platforma noastră pentru o pale-tă întreagă de servicii. Avantajul nostru este că le dăm ocazia clienților și utilizatorilor să folosească orice fel de fotogra�i, videoclipuri, GIF-uri, link-uri sau alte elemente interactive pentru a-și face publicațiile mai interesante.

Ce îmbunătățiri aduce pe piața de pro�l?Una dintre valorile Flipsnack este inovația și asta ne ajută să ne dezvoltăm ca afacere, dar și să contribuim la dezvoltarea pieței de creare de publicații online. Una din îmbunătățirile semni-�cative aduse de noi a fost dezvoltarea unei aplicații de design integrate în Flipsnack, pe când toți competitorii noștri ofereau doar servicii de conversie de PDF în publicație interactivă.

Ce diferențiază produsul vostru de alte produse similare?Ne place să credem că de la debut și până în prezent ne-am distanțat de ceilalți din domeniu prin simplitate, utilizare intuitivă și, mai important, prin gama largă de interactivita-te pe care o punem la dispoziția utilizatorilor. Suntem per-manent alături de clienții noștri, oricând este nevoie, prin servicii de asistență clienți de înaltă calitate. Felul în care colegii noștri interacționează cu utilizatorii și clienții noștri este esențial în a dezvolta un produs premium. Legătura care s-a creat între membrii echipei de Customer Support

și cei care apelează la ei a dus și la o serie de îmbunătățiri ale aplicației, bazate pe nevoiele clienților.

Care sunt cele mai mari provocări cu care v-ați confrun-tat în implementarea proiectului?Una dintre cele mai mari provocări din ultimii ani a fost alinierea departamentelor. Echipa s-a dezvoltat datorită rit-mului rapid de creștere a aplicației. Astfel că, în 2022, am ajuns la 82 de oameni care lucrează pe proiect. E o creștere semni�cativă, de la 17 colegi - câți eram prin anul 2015. Odată cu creșterea echipei a trebuit să facem eforturi de co-municare mai consistente și să ne asigurăm că toți colegii din toate departamentele sunt „pe aceeași pagină”.

Ce progrese și ce realizări aveți până în prezent? Se pot cuanti�ca acestea?Dacă e să vorbim strict cantitativ: avem peste 8,5 milioane de oameni care utilizează Flipsnack, dintre care o bună parte și clienți ai aplicației. Am reușit să ne creștem veniturile cu 50% în �ecare an, astfel că am ajuns la aproape 10 milioane de do-lari în 2021. Calitativ, felul în care suntem acum organizați și acționăm, nu se poate compara cu anii de început.

Unde vă vedeți peste cinci ani?Unul dintre obiectivele companiei noastre este de a face Flipsnack „futureproof”, adică să inițiem noi schimbările necesare în aplicație, pentru a nu � luați prin surprindere peste un număr de ani. Astfel că noi deja lucrăm la ceea ce va însemna Flipsnack și echipa noastră în cinci ani. Avem colegi care studiază trendurile, regândesc interfața, alții care lucrează la partea de securitate. Lucrăm cu cele mai noi teh-nologii și suntem în punctul de a implementa „machine lear-ning” pentru a preveni atacurile de spam și phishing.

Flipsnack transformă PDF-urile în publicații digitale interactive

Una dintre aplicațiile create la Oradea, cu peste 8,5 milioane de utilizatori din întreaga lume, stă la baza transformării oricărui document PDF într-o publicație digitală cu efect de răsfoire. Despre ceea ce face Flipsnack și despre viitorul acestei aplicații a vorbit, pentru Transilvania Business, Laura Dărăban-Breb, Internal Communication Specialist Flipsnack.

Dan BIRTA

51WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO IT&C

OptiO�er este un SRP (Supplier – Reseller Platform) care fa-cilitează comunicarea, crearea de noi parteneriate și conexi-unea celor două părți dintr-o tranzacție B2B: cererea (clienții �nali) și oferta (producători, furnizori sau revânzători). Pe platforma OptiO�er clienții �nali au un loc sigur cu date unde găsesc: echipamente și utilaje cu toate detaliile (poze, descrieri, prețuri recomandate) transparent a�șate, certi�cate de producători; furnizori locali de echipamente (veri�cați cu recenzii de la alți clienți și parteneri); un loc comun unde să își gestioneze ofertele și achizițiile de la mai mulți furnizori.„Ambele părți pot acum funcționa fără sute de mailuri sau mesaje pe WhatsApp pline de cataloage PDF, statusuri de comenzi sau liste de prețuri în Excel. Un telefon este tot ce ai nevoie, pentru a cumpăra și vinde echipamente și utilaje”, spune Nichita Herpuț.Potrivit acestuia, aplicația se adresează antreprenorilor din zona food care doresc să găsească și să lucreze cu fur-nizori de produse care prețuiesc calitatea serviciilor și care își a�șează prețurile cu transparență și se țin de pro-misiuniile făcute.

Îmbunătățiri pe piața de profilFolosind OptiO�er, furnizorii și revânzătorii de produse nu mai trebuie să schimbe zeci de �șiere excel și PDF între ei. Tranzacțiile se pot realiza într-un singur loc comun și pri-vat între partenerii de business. Clienții �nali, companiile din zona ospitalității, vor avea un loc sigur unde să găseas-că furnizori de încredere. Furnizorii, care au pro�le publi-ce, trebuie să respecte o listă de reguli pentru a garanta o experiență plăcută cliențiilor �nali. Mai mult, și restauran-tele se pot conecta cu furnizorii preferați ca să își gestioneze achizițiile de echipamente și provizii într-un singur loc de pe telefon.

„OptiO�er se diferențiază de alte produse similare prin rețeaua de care dispune, interconectivitate și sincronizare. Alte produse sunt închise și se pot folosi doar individual. OptiO�er înseamnă comunitate, sincronizare și rapiditate. De ce să trimiți liste de preț în Excel, când poți face business într-un loc cu toți partenerii tăi care întotdeauna vor avea ultimele date despre catalogul tău de produse”, este de pă-rere Nichita Herpuț.CEO-ul OptiO�er a comparat experiența trăită în ca-drul Make IT in Oradea, implicit în cadrul „Bright Labs Incubator”, ca pe o vizită la oftalmolog și apoi o pereche nouă de ochelari. „Acum putem vedea lumea cu o claritate și obiectivitate mai mare. Mai mult, viteza de mișcare între diferitele iterații ale platformei este considerabil mai mare. Pentru noi ecosistemul de tech din Oradea este precum sângele. Fără el nu cred că reușeam să rămânem sau chiar să supraviețuim până acum”, explică tânărul.

Rezultate și planuri de viitorOptiO�er are în prezent o bază de peste 150 de companii din toată lumea înscrise în platformă, majoritatea �ind revânză-tori de echipamente. Aplicația a reușit să ajute utilizatorii să creeze peste 12.000 de oferte comerciale în valoare de peste 10 milioane de euro către clienții lor. „În 5 ani, majoritatea vânzărilor și achizițiilor de echipa-mente și utilaje din zona HoReCa se vor întâmpla la noi în platformă. Furnizorii și revânzătorii de echipamente și uti-laje vor � conectati între ei și vor mișca echipamentele și utilajele de pe linia de producție la clientul �nal din câteva click-uri. Pe cealaltă parte, patronii din zona food vor ști că OptiO�er este o platformă de încredere, transparentă și centralizată cu furnizori �ltrați și de încredere, unde își pot gestiona toate achizițiile necesare, �e cele zilnice sau perio-dice”, declară optimist Nichita Herpuț.

OptiOffer, platformă pentru zona HoReCa

OptiO�er este unul dintre startup-urile evidențiate la Gala „Bright Labs Incubator”. Acesta a fost fondat de trei tineri: Nichita Herpuț - CEO (4 ani experiență de vânzări și business development echipamente și utilaje HoReCa), Bogdan Bota – CTO (11 ani experiență în software development și team management) și Nikita Rus – CXO (5 ani experiență în identitate vizuală și UI/UX).

Dan BIRTA

52 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROIT&C

Pandemia a accelerat ceea ce nu au reușit generații de primari, consilii locale, președinți de consilii județene, consilii județene, funcționari și personal contractual, pe de o parte, și cetățenii, ca parte a societății civile, pe de altă parte în 32 de ani de democrație: digitalizarea serviciilor publice oferite cetățenilor în vederea debirocratizării administrației și o comunicare mai transparentă, mai e� cientă și mai rapidă între cetățeni și administrație cu toate bene� ciile aferente – de la timpul câștigat până la resursele materiale, � nanciare economisite. Așa cum veți descoperi mai jos, unele administrații sunt la în-ceput de drum, altele sunt mai avansate, dar cert este că ne în-dreptăm spre o altfel de administrare a localităților și județelor, mai suplă și mai transparentă, care va � vizibilă mai ales spre sfârșitul următorului ciclu bugetar european 2021-2027. Cu certitudine este loc de multe îmbunătățiri și suntem în continuare corigenți la interoperabilitatea bazelor de date la nivel național, așa cum remarca președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, invitat la prima ediție a Galei Regista, gală desfășurată în ianuarie 2022. „Digitalizarea în administrația publică din România poate � făcută în momentul de față în principal pentru servicii care sunt asigurate 100 la sută de administrația locală și care nu folosesc baze de date ale statului român, din cauza faptului că, neexistând până acum o gândire la nivel central, nu s-a dat un acces la aceste baze de date”, a spus acesta. Însă… primii pași au fost făcuți și vă invităm să vedeți ce servicii publice digitale oferă principalele administrații din Banat și Transilvania, cele care ne-au răspuns solicitărilor.

ALBA

E-Administrația Alba Iuliei în prezentÎn ultimii ani administrația din Alba Iulia a înțeles importanța informatizării proceselor care stau la baza activității instituției și a implementat mai multe siste-me informatice care acoperă în prezent o serie de funcții operaționale de bază. Există însă activități importante unde informatizarea este foarte slabă sau inexistentă, cum ar � gestiunea proiectelor, achizițiile publice, așa cum au observat autorii strategiei de Smart City a municipiului. De asemenea, în cadrul a 49 compartimente mai bine informatizate (veni-turi, resurse umane, registrul agricol etc.), există în continua-re activități care nu au suport digital și sistemele existente ne-cesită îmbunătățiri. „În ceea ce privește nivelul de integrare a

sistemelor informatice, acesta este scăzut, astfel încât există multe cazuri în care informațiile nu pot � preluate dintr-un sistem în altul, în anumite cazuri chiar impunând cetățenilor obligația transferului � zic al unor documente”, atenționează Asociația Cluj IT, care a elaborat strategia.Astfel, există departamente în care mai multe procese au fost digitalizate în ultimii 2 ani, în contextul pandemiei de Covid-19; în altele au fost identi� cate încă o serie de lu-cruri necesare a � realizate în continuare, dacă strategia de transformare a orașului în unul „smart” va � adoptată și implementată. Spre exemplu, activitățile Direcției Taxe și Impozite au fost informatizate parțial, prin implementarea unei aplicații dedicate. În cursul analizei inițiale s-a identi-� cat necesitatea interfațării sistemului informatic existent cu sistemul național ghișeul.ro pentru a permite persoanelor juridice să realizeze plăți în mod direct. Acest aspect a fost tratat cu prioritate, astfel încât cele două sisteme au fost co-nectate în cursul lunii octombrie 2021, oferind posibilitatea persoanelor juridice de a plăti taxele direct prin ghiseul.ro. S-a evidențiat de asemenea necesitatea interconectării cu sis-temul de cadastru/GIS al instituției.Dispeceratul municipal de Relații cu Cetățenii dispune de o aplicație informatică existentă, un sistem de gestiune a relațiilor cu cetățenii de tip CRM (Customer Relationship Management), care funcționează din 2013. Prin intermediul acesteia se gestionează unitar cererile care sunt preluate de la cetățeni pe diverse canale, inclusiv prin aplicația SmartAlert accesibilă cetățenilor. Activitatea compartimentului Registrul Agricol este sprijini-tă de un sistem informatic dedicat începând din 2017. Există și o serie de departamente în care nu funcționează

de Ligia VORO, Dan BIRTA, Robert BLOANCĂ, Călin POENARU & Ion SURDU

Pandemia, catalizator pentru proiectele de modernizare administrativă

Marea digitalizare în administrație Zeci de milioane de lei au fost accesate de către administrațiile publice locale din Banat și Transilvania pentru digitalizarea serviciilor publice pe care le oferă cetățenilor. De la plata impozitelor și taxelor locale până la soluționarea unor plângeri ale cetățenilor, de la plata parcărilor publice electronic până la digitalizarea munților de documente din arhivele primăriilor și consiliilor județene, locuitorii din arealul nostru s-ar putea să interacționeze tot mai puțin cu angajații de la ghișee.

53WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO IT&Csisteme informatice sau nivelul informatizării este foarte slab: Direcția juridică, administrație publică locală, Serviciul resurse umane, Direcția urbanism, amenajarea teritoriului, Serviciul achiziții publice.

ARAD

Reducerea birocrației prin digitalizare la AradCei care au intrat pe adresa de web a Primăriei Arad după data de 1 februarie 2022, la adresa: www.primariaarad.ro, au descoperit o interfață modernă, ușor accesibilă. Aici se găsesc toate datele și serviciile online existente pe vechiul portal. Noul site al instituţiei s-a realizat prin proiectul cu �nanțare europeană „Plani�care strategică e�cientă și implementare de soluţii electronice pentru reducerea birocraţiei”, în valoare de aproape 3,6 milioane de lei.

Proiectul Primăriei Municipiului Arad a avut două compo-nente: digitalizarea instituţiei și, implicit, a serviciilor pen-tru cetăţeni și plani�carea strategică, respectiv actualizarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană și a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Municipiul Arad – docu-mente necesare pentru accesarea viitorului buget al Uniunii Europene. „În relația cu cetățeanul, ne dorim ca marea majoritate a do-cumentelor să �e eliberate fără să mai �e necesară deplasarea la ghișeele instituției. Cu unele excepții, unde legislația chiar nu ne permite, celelalte servicii vor � disponibile, de acum înainte, în baza unei parole și a unei semnături electronice pe care cetățeanul o obține accesând noul portal www.primari-aarad.ro. În ceea ce privește digitalizarea în interiorul primă-riei, etapizat trecem la semnătura electronică și la comuni-carea tuturor documentelor între compartimentele noastre, doar în format electronic”, a explicat primarul Aradului, Călin Bibarț. Zona de portal servicii electronice este zona în care cetățenii odată înregistrați în sistem pot să-și completeze o serie de so-licitări, iar Primăria va elibera documentele cerute în format digital, semnate electronic, pe canele de comunicare diverse.Pentru început au fost digitalizate un număr de 7 servicii: Autorizaţii de acces tra�c greu; Autorizaţii de funcţionare; Avize pentru orarul de funcţionare; Noti�carea vânzărilor de lichidare; Petiţii - transmitere şi primire răspuns; Alte comu-nicări, avize, autorizaţii, certi�cate, adeverinţe; Plata electro-nică a contravalorii serviciilor solicitate (Asociat INDECO).

Până la �nalul acestui an, alte circa 40 de servicii electro-nice vor � puse la dispoziția cetățenilor de către Primăria Municipiului Arad prin intermediul noului portal.„Platforma implementată de noi este un suport pentru aproape toate serviciile electronice care pot � digitaliza-te de Primărie. În primă instanță, am vizat câteva servicii care au avut ca scop demonstrarea potențialului digitaliză-rii prin platforma de servicii electronice. Eu sunt convins că un ast�el de instrument utilizat bine și corect de către funcționarii Primăriei Arad, va face ca numărul acestor ser-vicii electronice să crească repede”, a declarat Eugen Crețu, director software la SOBIS Solutions.

BIHOR

Digitalizarea în Oradea La nivelul Primăriei Oradea au fost create platforme proprii pentru plata taxelor și impozitelor online, care au permis și prin accesarea sistemului Ghișeul.ro, în așa fel încât astăzi, prin măsuri combinate, unul din doi orădeni își plăteşte contribuțiile online. Atragerea orădenilor spre plata online a fost accelerată prin discounturi de 8% pentru plata anticipată a impozitelor on-line față de 4% la ghișeu în primele trei luni ale anului. De asemenea, cei care își achită taxele și impozitele online pot câștiga prin trageri săptămânale la sorți bilete la Aquaparkul Nymphaea Oradea. Mai mult, cetățenii au la dispoziție o aplicație „Oradea City Report” prin care pot sesiza ceea ce nu funcționează în oraș, ceea ce a permis primăriei să intervină mai repede să rezolve aceste probleme. “Noi avem soluții digitale, care pot � îmbunătățite exponențial, din 2006. În 2008 deja se puteau plăti taxele online la Primăria Oradea, dar într-o formă raportată la ce era atunci. Raportat la nevoile unui utilizator de azi, noi suntem în spate cu teh-nologia. Și atunci, având deja niște principii bine stabilite: modul în care încasăm impozitele, modul în care se plătesc, eliberăm deja, de trei ani, certi�cate de urbanism, eliberăm documente în format electronic, într-o formă mai puțin pri-etenoasă pentru cetățean, știm care sunt primele lucruri pe care le putem îmbunătăți, pentru ca modul de lucru să de-vină mult mai simplu. Noi deja lucrăm la un portal prin care serviciile pe care le avem online le vom face cât mai user fri-endly, cât mai prietenoase cu utilizatorul. Adică, nu va mai trebui completat numele, prenumele, CNP-ul, acestea le vom lua din baza de date. Fiecare cetățean va avea un cont. Este o versiune a serviciilor digitale 3.0. Acest portal va prelua toate serviciile pe care le avem azi online și le va optimiza. De ase-menea, vom mai face încă 40 de servicii pe care astăzi nu le avem online. Un al doilea pas este să avem o platformă GIS comună: Primăria, Compania de Apă, transportul în comun, Distrigaz, Termo�care, etc. Proiectul este deja câștigat”, a ex-plicat Mihai Jurca, City Manager al Primăriei Municipiului Oradea. Un pas viitor în digitalizarea primăriei este implementarea unui ERP, care va permite plani�carea resurselor. “E cert că Primăria Oradea și companiile subordonate vor trebui să lucreze într-un singur modul. Avantajul pentru ma-nagement este că vede în �ecare moment ce se întâmplă, ce investiții sunt, ce contracte s-au semnat, unde sunt șantierele, câte petiții sunt. Pentru cetățean, asta înseamnă că primește o trasabilitate foarte clară a documentelor depuse online la primărie. Vede în timp real stadiul în care se a�ă solicitarea sa. De asemenea, această aplicație dispune și de un gra�c de tip grilă în care se poate vizualiza stadiul investițiilor și lucră-rilor în timp real. Va � mai ușor de înțeles pe ce se cheltuie banul public”, a adăugat Mihai Jurca.

54 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROIT&C

Cea mai digitalizată comună din RomâniaComuna bihoreană Sânmartin a obținut, în cadrul Galei Regista, organizată la �nal de ianuarie 2022, trofeul Cea mai digitalizată comună din România. Locuitorii comunei Sânmartin au la dispoziție, prin inter-mediul paginii web www.sanmartin.ro, atât sisteme care permit plata online a taxelor și impozitelor locale, cât și por-talul Regista, care conține un modul e-guvernare. Prin acest modul cetățenii pot să transmită cereri și sesizări către com-partimentele Primăriei, urmând să �e noti�cați prin email cu privire la stadiul acestora. În vederea accesării funcțiilor portalului, cetățenii creează un cont care le facilitează completarea cererilor și contactarea în cazul transmiterii de documentații incomplete. Registratura electronică este înglobată în același portal, ceea ce face ca înregistrarea ce-rerilor primite online și noti�carea solicitanților să poată � realizate și gestionate cu ușurință.„În relația cu cetățenii, Primăria Sânmartin și-a dorit ca, prin oferirea de servicii de calitate, de boni�cații în cazul plăților online și de suport în transmiterea cererilor, să promoveze utilizarea mediului online în furnizarea serviciilor publice. Procesul de digitalizare a fost implementat la nivelul tuturor compartimentelor Primăriei, ceea ce a facilitat colaborarea între compartimente și reducerea timpului de răspuns în relația cu cetățenii”, a speci�cat primarul Sânmartinului, Cristian Laza.Procesul de digitalizare a Primăriei Sânmartin s-a realizat treptat, prin folosirea registraturii electronice, înrolarea Primăriei în sistemele de plată online, iar ulterior activarea modulului e-Guvernare a portalului Regista. Sânmartinul a bene�ciat și de alte forme de sprijin guvernamental, însă implementarea proiectului de digitalizare a fost realizat din resurse proprii.Compartimentele în care digitalizarea s-a realizat cel mai ra-pid au fost cele care înregistrează cele mai multe cereri din partea cetățenilor: Compartimentul Impozite și Taxe, re-spectiv Compartimentul Urbanism.În ceea ce privește receptivitatea locuitorilor comunei Sânmartin la digitalizarea serviciilor publice, edilul este de pă-rere că răspunsul a fost unul pozitiv. Faptul că majoritatea per-soanelor care au utilizat mediul online în relația cu Primăria a decis să continue să transmită cereri online în detrimentul de-plasării la sediul Primăriei, demonstrează necesitatea acceleră-rii procesului de digitalizare în România, mai spune primarul.

CLUJ

Clujul, campionul digitalizării statuluiMunicipiul Cluj-Napoca este cel mai avansat din România în introducerea tehnologiei în administrație.“Principalele noastre proiecte de digitalizare sunt funcționarul virtual Antonia, E-cont, MyCluj, Tichetul Albastru, Sistemul Geogra�c Integrat (GIS). Majoritatea impozitelor și amenzile pot � plătite online. Anul acesta și scrisoarea primarului este prezentă, în format PDF, pentru cei și-au făcut cont pe site-ul primăriei, iar contribuțiile pot � achitate pe baza codului QR. (…) Cifrele sunt bune pe partea de plăți online, în 2021 am în-registrat o creștere de 54% față de anul precedent, iar plățile cu ajutorul QR Code s-au dublat. Pe MyCluj se pot depune sesi-zări și reclamații, iar cu Tichetul Albastru poți să vorbești cu funcționarii din primărie, inclusiv să adresezi cereri pe Legea 544, fără să apelezi la registratură”, rezumă Iulia Perșa, șeful biroului de comunicare al Primăriei Cluj-Napoca (PCN).De altfel, municipalitatea clujeană a câștigat anul acesta pre-miul I, pentru digitalizarea acestor servicii, la competiţia celor mai bune practici în domeniu din România, inițiată de Agenția Națională a Funcționarilor Publici.Ultima inovație pusă în practică aici este obținerea rapidă a cer-ti�catului de urbanism de informare (CUI) prin platforma GIS. Acesta vine în format electronic şi poate � folosit doar pentru obţinerea de informații privind reglementările de urbanism ac-tuale. Alături de CUI, softul GIS generează și un plan de înca-drare în Planul Urbanistic General (PUG) și conține date despre planurile urbanistice zonale acolo unde ele sunt aprobate. “Am făcut testări în ianuarie în așa fel încât sistemul să �e funcțional. Generat instant, CUI îți arată un plan de înca-drare în PUG, cu toate funcționalitățile: ce se poate construi, ce suprafață, ce probleme apar, astfel încât după aceea poți să soliciți un certi�cat de construcție care poate � emis de primărie pe hârtie sau în format digital. Este un pas mic, dar important pentru serviciile oferite cetățenilor Clujului care dețin imobile în proprietate, terenuri sau clădiri, vor să con-struiască, să se extindă sau să se dezvolte și care până acum trebuiau să aștepte până la o lună până să primească acest CUI. Ai câștigat timp, bani, poți să îți faci mai repede planuri de viitor. Decongestionăm un pic și serviciul de urbanism din primărie, având timp mai mult pentru eliberarea celorlalte documente. Nu vom sista emiterea în format scris”, rezumă primarul Emil Boc.

Linie între cetățean și inspectorE-cont este un dosar digital al clujeanului ce permite vi-zualizarea în format digital pentru scrisoarea primarului; înștiințarea de plată; decizia de impunere;atestatul �scal; amenzi; taxe și impozite; alte 30 de documen-te �scale. Prin Simtax se plătesc impozite, taxe, rate, chirii, amenzi, taxe de urbanism, de liberă trecere, taxe de taxime-trie, piețe agroalimentare, cimitire, ocuparea domeniului pu-blic, alte obligații la bugetul local.Antonia, primul funcționar public virtual din România, oferă posibilitatea înregistrării de la distanță a 300 de tipuri de cereri și proceduri, fără deplasare �zică la registratura instituției sau la primăriile de cartier. În premieră pe țară sunt eliberate în format electronic certi�catul urban, extin-derea autorizațiilor de construire și se pot face înscrieri în

55WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO IT&C

procesul de bugetare participativă online (proiecte propuse și votate de cetățeni �nanțate din bugetul local). Prin Tichetul Albastru se poate face programare online în-tre cetățenii cu cereri înregistrate la PCN și personalul de execuție care le au în operare, în vederea furnizării unui răs-puns și clari�cării unor aspecte. Este valabil pentru cererile în operare și pentru cele la care s-a primit răspuns, dar se do-resc clari�cări, în maximum 30 de zile de la comunicare. 524 funcționari publici și personalul de conducere pot comunica direct cu cetățenii. Audiențe pot � acordate online și de către primar, viceprimari, administrator public, secretar general și directori. My Cluj este serviciul mobil de raportare a sesizărilor pentru probleme semnalate pe domeniul public, Tranzy – include informarea călătorilor despre transportul în comun (harta actualizată a staţiilor, detalii despre linii, minutele de sosire, rute optime în funcție de punctul de plecare ales), Wheeley Go - trasee indicate pentru biciclete, scutere; 24pay – cum-părare online a biletelor de autobuz, Cluj Bike – închiriere de biciclete. Step-Hear, aplicație-pilot, asigură orientarea în spațiu a persoanele cu de�ciențe de vedere, �ind bazată pe senzori de proximitate și pe tehnologia Bluetooth.Pentru șoferi s-au introdus aplicațiile Cluj Parking – vizua-lizarea locurilor de parcare din parcările cu barieră, Parking Pay - achitarea parcărilor cu card bancar prin telefon, City Parking Cluj - ghid pentru cel mai apropiat loc de parcare din zona I, cu un sistem de 1.200 de senzori, EVCharge Cluj - locația și starea încărcătoarelor publice pentru mașinile hibride și electrice. Cluj Now indică evenimentele și lucră-rile din oraș, cetățenii și turiștii �ind noti�cați și despre informații importante de interes public.

Cartea electronică, eliberată în premierăLa Cluj-Napoca se derulează un proiect pilot în România: eliberarea cărții electronice de identitate (CEI), în par-teneriat cu Ministerul Afacerilor Interne. Programările pot � făcute online, iar persoanele care o solicită trebuie să prezinte doar documentele în original, nu și copiile lor. Cererea nu trebuie completată de solicitant înaintea pre-zentării la ghișeu. Datele necesare se autocompletează di-rect în aplicație la Serviciul de evidență a persoanelor, iar solicitantul va semna în fața funcționarului cererea listată. Actele prezentate de solicitant sunt scanate și introduse în mod electronic în sistem. Ulterior integrării bazelor de date, la prezentarea pentru modi�carea sau eliberarea unei noi CEI, solicitantul nu va trebui să prezinte decât acele documente care dovedesc schimbarea stării civile, domiciliului sau numelui.

COVASNA

La CJ, surse proprii și europene pentru digitalizareLocuitorii din județul Covasna pot depune actele necesa-re obținerii autorizațiilor/certi�catelor de urbanism elec-tronic, prin portalul Consiliului Județean (CJ) Covasna, serviciu dezvoltat la nivelul autorității județene, cu toate că cetățenii preferă încă metoda clasică de predare a docu-mentelor, pe hârtie. În viitor, la nivelul CJ Covasna vor � digitalizate o serie de alte servicii prin implementarea proiectului eCovasna. “Consiliul Județean Covasna, prin Hotărârea nr. 15/2022, a aprobat participarea Județului Covasna la Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, Axa Prioritară 2 Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente, Obiectivul Speci�c 2.1 Introducerea de siste-me și standarde comune în administrația publică locală ce op-timizează procesele orientate către bene�ciari în concordanță cu Strategia de Consolidare a Administrației Publice cu pro-iectul eCovasna, prin care se vor simpli�ca procedurile ad-ministrative și se va reduce birocrația pentru cetățeni, prin:

accesul online la serviciile gestionate partajat sau exclusiv de autoritățile și instituțiile publice locale; Digitalizarea procese-lor de administrare a documentelor; Retro-digitalizarea docu-mentelor din arhivă”, se arată într-un răspuns semnat de către Tamás Sándor, președintele CJ Covasna.

HARGHITA

Debirocratizare prin digitalizare la CJConsiliul Județean (CJ) Harghita este un exemplu de administrație publică care dorește să debirocratizeze și să digitalizeze procesul administrativ astfel încât atât serviciile oferite cetățenilor, cât și activitatea instituției să �e �uidizate și accelerate.“Perioada pandemică ne-a provocat și mai mult în a găsi soluții care să faciliteze accesul la informații din orice colț al lumii și astfel am creat, cu resurse interne, pagina web https://korona.hargitamegye.ro/ro/informare-coronavirus/, am achiziționat dezvoltarea portalului de investiții http://in-vestitii.hargitamegye.ro și cel de achiziții publice http://achi-zitiipublice.judetulharghita.ro.Prin cele două pagini web, de investiții și achiziții, venim atât în sprijinul cetățenilor care sunt la curent cu investițiile re-alizate și cu progresul acestora, cu privire la necesitățile de achiziții ale instituției și ale instituțiilor subordonate, dar și al mediului de afaceri care astfel își poate creiona bugetul prin identi�carea facilă a cererii, având posibilitatea de a participa

56 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROIT&C

la licitațiile noastre”, subliniază Borboly Csaba, președintele Consiliului Județean Harghita. Pentru organizațiile neguvernamentale a fost dezvoltată o aplicație prietenoasă https://programeproiecte.judetulhar-ghita.ro/ro/register prin care cei care vor să depună proiecte în cadrul programelor CJ cu �nanțare nerambursabilă vor avea posibilitatea de a încărca toate documentele necesare depunerii proiectului. “Această platformă a fost astfel con-cepută ca ulterior încărcării documentelor, aplicantul să primească numărul de înregistrare și responsabilul de pro-gram să �e înștiințat de aplicație, existând posibilitatea ca în cazul unor erori sau lipsuri, acestea să �e corectate înainte de expirarea termenului limită. Portofoliul de programe pus la dispoziție de Consiliul Județean Harghita acoperă o gamă largă de domenii și aplicanții pot găsi informațiile necesare accesând link-ul https://judetulharghita.ro/proiecte/”, com-pletează președintele CJ Harghita. De asemenea, prin accesarea paginii web https://judetulhar-ghita.ro/informatii-de-interes-public/ cetățenii pot accesa formularele necesare eliberării de autorizații și avize, iar taxe-le pentru autorizațiile de construire și pentru certi�catele de urbanism pot � achitate online datorită colaborării consiliului județean cu platforma https://www.ghiseul.ro/ghiseul/public/.“O altă realizare în privința digitalizării este programul http://regisdra-live, dedicat registraturii consiliului județean, prin care toate documentele rezultate din activitatea internă dar și cele care sunt primite sau expediate sunt înregistrate online și transmise automat destinatarului cu număr de înre-gistrare aferent. Acest mod de lucru ne permite să găsim ori-când informațiile de care avem nevoie”, arată Borboly Csaba. Valoarea investiției este de aproape 140.000 lei, cu TVA. În acest moment, toți angajații instituției dețin semnătură electronică și astfel activitatea a fost �uidizată. Valoarea con-tractului este de circa 17 mii lei, cu TVA.“În privința planurilor de viitor, sunt în curs de dezvoltare un nou sistem de intrare și pontaj electronic, sistem de vot al ședințelor de consiliu, o arhivă electronică și un sistem complex de mana-gement al documentelor care va include și portalul cetățeanului prin care vor � disponibile majoritatea serviciilor prestate către cetățeni adică certi�cate de urbanism, autorizații de construire, autorizații speciale de transport (AST), petiții, sesizări, mersul autobuzelor etc.”, a conchis Borboly Csaba.

Proiecte digitale la Primăria Miercurea Ciuc Pandemia a accelerat digitalizarea și la nivelul Primăriei Municipiului Miercurea Ciuc. “Primele măsuri au fost legate de asigurarea deservirii cetățenilor prin intermediul email și prin portalul www.ghi-

seul.ro (...) Pagina web a primăriei conține toate datele obli-gatorii, iar pe lângă conectarea la serviciul ghiseul.ro există 2 servicii online dezvoltate separat: programare online pe dife-rite servicii ale Serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor, respectiv site-ul care permite votul cetățenilor pentru proiectele depuse în cadrul bugetului participativ”, ne-a răspuns primarul Korodi Attila. Potrivit informațiilor municipalității ciucane, la acest moment există trei aplicații majore care acoperă activitățile aferente ser-viciilor oferite, și anume: aplicația de taxe și impozite, respectiv gestionare patrimoniu – conectată și cu sistemul național de plăți online ghiseul.ro, aplicația de contabilitate a veniturilor și resurse umane, respectiv aplicația generală prin care sunt de-servite serviciile: registrul agricol, autorizațiile de construcții și certi�cate de urbanism, autorizațiile comerciale, de taxime-trie, de închirieri auto, evidența stării civile, evidența și calculul ajutoarelor sociale și ajutoarelor de încălzire. Aceste aplicații sunt acoperite de un sistem de management al documentelor. În perioada următoare va � demarat la nivelul instituției publice un proces complex de digitalizare, printr-un pro-iect �nanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă cu aproape 3 milioane de lei, cheltuieli eligi-bile, respectiv va � �nalizată noua pagină web a primăriei. Proiectul POCA, așa cum ne-a răspuns reprezentantul administrației publice locale, “are în componență o serie de activități care vizează pe componenta de digitalizare urmă-toarele: un audit complex al sistemului informatic existent, în vederea realizării unui Sistem Integrat la nivelul primă-riei; completarea sistemului de back-o�ce al primăriei cu modulele pentru gestionarea contractelor ANL, asociații de locatari, registrul agricol, protecție socială, integrat cu un sistem front-o�ce; implementarea unui sistem front-o�ce cu scopul de a îmbunătăți interacțiunea cu cetățenii, care va oferi acces la serviciile online, după înrolare, și care va per-mite accesarea funcționalităților oferite în mod normal de o activitate de ghișeu – acesta va permite, printre altele, vizu-alizarea stadiului de procesare a documentelor, programări, dar activitatea cuprinde și dezvoltarea unei aplicații pentru dispozitive mobile; digitalizarea proceselor de administrare a documentelor, prin implementarea unei soluții informati-ce care să asigure administrarea electronică a documentelor create, primite sau întocmite pentru uz intern în cadrul pri-măriei (...); retro-digitalizarea documentelor din arhivă”. De asemenea, din bugetul local, va � �nanțată și implemen-tată o soluție integrată GIS care să permită emiterea certi�-catelor de urbanism și a autorizațiilor de construire pe baza PUG-ului și a PUZ-urilor actualizate și gestionate centralizat în noua platformă, dar și cele necesare pentru implementarea unui sistem de parcări inteligente. Pentru acest an, suma pre-văzută se cifrează la peste 1,3 milioane lei.

57WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO IT&C

Alfred, colegul virtual din Primăria Odorheiu SecuiescÎn decembrie 2018, Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc a �nalizat noul site al instituției, care a costat 8.000 de euro, site care funcționează mai degrabă ca un portal. “Am creat un coleg virtual, pe nume Alfred. El poate � acce-sat pe Facebook și poate să răspundă la mai multe întrebări ale locuitorilor orașului, iar colegul virtual îl folosim și pen-tru a informa orașul sau locuitorii dintr-un anumit cartier referitor la diferite deranjamente. Colegul virtual are și un canal propriu pe YouTube, unde postăm mai multe videouri cu caracter educative”, explică Zörgő Noémi, purtătorul de cuvânt al Primăriei Municipiului Odorheiu Secuiesc, într-un răspuns pe care l-a remis redacției Transilvania Business. Locuitorii din Odorhei pot plăti pe site-ul ghiseul.ro orice taxă și impozit. În plus, așa cum completează purtătorul de cuvânt, “Avem un sistem de rezervare online a bonurilor, site-ul funcționând în trei limbi (http://46.214.21.72:10040/users.php?lang=ro). Momentan pot � accesate 15 tipuri de formulare care pot � completate on-line. Acest serviciu este într-un proces de dezvoltare continuu. Anul acesta am lansat noul site pentru proiectele proprii, astfel toate documentele pot � încărcate pe această platformă, iar solici-tantul poate rezolva tot procesul de acasă (https://onlinepalyazat.udvarhely.ro/ro/register). Site-ul este integrat cu sistemul intern al primăriei. Am investit și în sistemul T-Park, sistem care permite plata taxei de parcare direct de pe telefonul mobil. Avem și o plat-formă de taxe locale, însemnând ca �ecare cetățean după o scurtă înregistrare poate accesa sistemul nostru de taxe locale (e. udvar-hely.ro). De multe ori folosim programul PowerBI de la Microsoft pentru diferite analize, rezumate etc. Avem și un site tematic aproape de a � lansat, care are ca scop prezentarea posibilităților economice, imobiliare din acest domeniu”. Municipiul Odorheiu Secuiesc implementează, de asemenea, proiectul „Proceduri simpli�cate de reducere a birocrației pentru cetățeni”, co-�nanțat de Uniunea Europeană prin Fondul Social European în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă 2014 – 2020. Implementarea proiectului care printre altele va presupune gestionarea electronică a registrului agricol, managementul de documente, managementul de proiect sau acces la harta electronică, va permite generarea unui proces documentat de analiză și sinteză util deciziei manageriale. Concret, cetățenii din Odorheiu Secuiesc vor putea depune onli-ne solicitări adresate administraţiei publice, vor � informați pri-vind creanţele la bugetul local, vor � noti�cați prin mijloace elec-tronice privind starea de rezolvare a solicitărilor înregistrate, vor avea acces la serviciile de plată electronică a taxelor şi impozitelor locale, vor � informați privind bunurile declarate în registrul agri-col, vor putea declara modi�cările privind bunurile aparţinând gospodăriei sau exploataţiei agricole, vor putea declara periodic producţia agricolă, tranzacţiile cu bunuri declarate în registrul agricol, evoluţia efectivelor de animale ș.a. Totodată, locuitorilor li se va facilita accesul la informare şi documentare pentru asigu-rarea transparenţei privind activitatea autorităţii publice locale.

MARAMUREȘ

Un orășel dă clasă “capitalei de județ” Prima instituție din Maramureș care calculează automat taxe-le locale și le încasează online prin portalul e-Guvernare este

Primăria Tăuții-Măgherăuș, oraș cu numai 7.000 de locuitori. Este o continuare a procesului de digitalizare din administrația de aici care oferă posibilitatea achitării online a impozitelor, dar și un nou modul care permite plata amenzilor și a taxe-lor datorate bugetului local. Platforma Regista a premiat, anul acesta, instituția din orașul maramureșean cu distincția Best Customer pentru serviciile digitale pe care le prestează. “Dorința administrației publice este de a veni mereu în spri-jinul cetățenilor prin a le facilita serviciile oferite, iar digi-talizarea este un aspect foarte important. Am implementat acest sistem și vom continua pe acest drum al digitalizării, care devine din ce în ce mai importantă. Ne mândrim cu faptul de a � prima instituție din Maramureș care oferă po-sibilitatea plății online a taxelor datorate bugetului local și ne dorim să �m un exemplu de urmat și pentru altele. Cetățenii privesc cu ochi buni această transformare, această digitali-zare, pentru că evită timpii necesari deplasării și așteptării la ghișeu”, a declarat Elena-Ioana Motica, șef serviciu �nanciar la Primăria Tăuții-Măgherăuș.

MUREȘ

Proces de digitalizare demarat în 2018 la CJ Mureș Procesul de digitalizare în cadrul Consiliului Județean Mureș a demarat încă din anul 2018. “Încă de la început s-a avut în vedere faptul că pentru a pu-tea oferi cetățenilor servicii publice digitale este necesar ca, în primul rând, activitatea internă să poată � realizată elec-tronic. Primul pas a fost achiziționarea unui soft de gestio-nare electronică a documentelor în valoare de aproximativ 130.000 lei, investiție realizată din fonduri proprii. Tot în anul 2018 Consiliul Județean Mureș a implementat un proiect cu �nanțare europeană în valoare de aproximativ 618.000 lei pentru introducerea ISO 9001:2015 - Dovada calității în acti-vitatea Consiliului Județean Mureș. Prin intermediul acestu-ia s-a urmărit și s-a realizat o îmbunătățire și e�cientizare a proceselor interne prin crearea cadrului general de proceduri de lucru în vederea asigurării de servicii publice de calitate pentru cetățeni.Odată realizați acești pași deosebit de importanți, în anul 2019 Consiliul Județean Mureș a început implementarea unui nou proiect cu �nanțare europeană prin Programul Operațional Capacitate Administrativă cu denumirea „Implementarea unor măsuri de simpli�care a serviciilor pentru cetățeni la nivelul Consiliului Județean Mureș”, în va-loare de aproximativ 3 milioane de lei. În cadrul acestuia s-a realizat o dotare din punct de vedere al elementelor de infra-structură IT necesare pentru ca soluțiile informatice dezvol-tate/create prin proiect sa funcționeze în condiții optime și a fost dezvoltat un portal de servicii online”, a precizat Péter Ferenc, președintele Consiliului Județean Mureș. Prin implementarea acestui portal se dorește simpli�ca-rea procesului de solicitare/emitere pentru 10 tipuri de do-cumente emise de Consiliul Județean Mureș în exercitarea competențelor ce îi revin: Certi�cate de urbanism; Avize pentru Certi�cate de urbanism; Autorizații de construire; Autorizații de des�ințare; Prelungire Autorizații de constru-ire; Prelungire Certi�cate de urbanism; Avize de oportuni-tate; Avize pe documentații de urbanism; Acorduri preala-bile pentru execuția de lucrări în zona drumurilor județene; și Autorizații de amplasare și execuție in zona drumurilor județene. În acest moment, este în curs de derulare implementarea modului de plată electronică, o dată aceasta �ind realizată portalul va putea � utilizat de către cetățeni.

58 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROIT&C De asemenea, în cadrul acestui proiect s-a realizat scanarea unui număr de 3.500.000 �le din arhiva instituției conform unor criterii stabilite de proiect, în scopul facilitării accesului la documentele din arhivă cu efect inclusiv asupra reducerii timpului de răspuns la solicitări.În paralel cu aceste măsuri realizate din fonduri europene, Consiliul Județean Mureș a dezvoltat, din fonduri proprii, o nouă pagină de internet a instituției. “Aceasta va � prezentată cetățenilor în cursul lunii martie și va permite organizațiilor non-guvernamentale depunerea în format electronic a cere-rilor pentru concursul de proiecte cu �nanțare nerambursa-bilă organizat anual de instituție”, a adăugat acesta. De asemenea, tot din fonduri proprii, este în curs de derulare procedura de achiziție a semnăturilor electronice cali�cate pentru funcționarii din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Județean Mureș. “Avem încredere că procesul de digitalizare a activității instituției demarat în anul 2018 se va �naliza până la mijlocul acestui an. Odată �nalizat vom putea realiza o analiză a im-pactului asupra modului de derulare a activităților speci�ce instituției”, a subliniat Péter Ferenc, președintele Consiliului Județean Mureș.

Primăria Sighișoara, mai multe platformeLa nivelul Primăriei Municipiului Sighișoara a fost imple-mentat proiectul „eCetatean@Sighisoara2021”, care cuprin-de platformele ePrim, ePortal, eCetatean. Este un proiect �nanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 – 2020, Axa prioritară 2, cu aproape 2,8 milioane lei. “Concret, pe site-ul instituției www.primariasighisoara.ro pot � accesate: ePrim – platformă care oferă posibilitate de căutare și veri�care a documentelor depuse; ePortal – ghișeu online, pentru depunerea documentelor; eCetatean – platforma cu ajutorul căreia se pot depune declarații onli-ne (declarații de impunere pentru clădiri, terenuri, mijloace de transport și panouri publicitare. Pot � eliberate online certi�cate de atestare �scală, autorizații comerciale. Se poa-te depune online cererea de scutire a impozitului. Desigur, pot � achitate online taxele, impozitele și amenzile. Nu în ultimul rând, se poate achita online pentru obținerea autorizației de acces în oraș a mijloacelor de transport de tonaj greu.Pentru plata taxelor și impozitelor locale poate � folosită și aplicația mobilă MobilePay Sighisoara. Pentru transmiterea petițiilor și a sesizărilor, cetățenii au la dispoziție tot o aplicație mobilă. Este vorba de iReport Sighișoara, prin intermediul căreia probleme punctuale din diferite zone ale orașului, cum ar � gropi în asfalt, resturi menajere sau moloz aruncate la întâmplare, pot � transmise direct de pe dispozitivul mobil către Primăria Municipiului Sighișoara pentru a acționa cu promptitudine.Avem Sighișoara City App, o aplicație dedicată deopo-trivă turiștilor și localnicilor. Aplicația promovează zona

Sighișoarei, ea încorporează informații referitoare la cele mai atractive puncte de interes și evenimente din zonă, la servicii (hoteluri, pensiuni, restaurante, baruri, magazine) sau știri locale”, a enumerat edilul șef sighișorean, Iulian Sîrbu. Pentru prima dată, în anul 2020, la nivelul administrației publice locale din Sighișoara a fost implementat conceptul de Bugetare Participativă. Cetăţenii sunt astfel încurajaţi să se implice în procesul de luare a deciziilor privind priorităţile de investiţii de interes local. Pe https://implicat.sighisoara.org.ro/, locuitorii Municipiului Sighișoara pot propune și ulterior pot vota un pro-iect care va � implementat cu �nanţare de la bugetul local. Ca rezultate, spre exemplu, în anul 2021, au fost înregistrate și soluționate un număr de 124 de petiții, dintre care 90 de petiții prin aplicația iReport.Totodată, până acum, aplicația eCetatean are peste 4.000 de utilizatori. În anul 2021, peste 1.500 de persoane au achitat ta-xele și impozitele online, folosind aplicațiile puse la dispoziție.De asemenea, în prezent se derulează un proiect privind simpli-�carea administrativă în ceea ce privește activitatea Direcției de Asistență Socială din Sighișoara. Este vorba de 11 formulare de asistență socială la care cetățenii vor avea acces online.

Online la Primăria Sâncraiu de Mureș Primăria Sâncraiu de Mureș se numără printre comunele nominalizate ca una dintre cele mai digitalizate primării din România la Gala Regista, ceea ce reprezintă o recunoaștere a eforturilor depuse de noua administrație pentru debirocrati-zarea activității instituției publice.“Prin strategia noastră de digitalizare și transparentizare a activității primăriei ne-am propus să facem un pas important prin care să ușurăm interacțiunea dintre primărie și cetățeni. O prioritate în acest sens a reprezentat o deschidere mai bună a noastră în mediul online, materializată prin modernizarea paginii de internet a primăriei, www.sancraiums.ro, astfel încât informațiile să �e constant actualizate, mai bine structurate și mai ușor de găsit, precum și integrarea pe aceasta a următoa-relor servicii publice online: Veri�care stare solicitări: cetățenii pot veri�ca online starea documentelor trimise instituției. Astfel, s-au eliminat cozile la ghișeu și s-a e�cientizat activita-tea din cadrul instituției; Formulare online: cetățenii pot com-pleta și trimite online către primărie cererile necesare pentru eliberarea de certi�cate �scale, adeverințe, autorizații și alte documente; Sesizări online: cetățenii pot raporta online diferite aspecte identi�cate pe raza localității, precum și urmări gesti-onarea acestora de către personalul din primărie. Trimiterea online a sesizărilor permite indicarea sesizării pe hartă, adău-garea de poze, precum și primirea de noti�cări pe e-mail prin care cetățenii sunt informați cu privire la modul în care a fost soluționată sesizarea depusă; Programări online: utilizatorii se pot programa online, pentru audiențe sau eliberarea diferitelor documente. Programările online au ajutat la o mai bună organi-zare, precum și la creșterea calității serviciilor oferite cetățenilor; Plăți online: cetățenii pot plăti online direct către primărie toate taxele și amenzile, economisind astfel timpul de așteptare și pe cel aferent deplasărilor. Implementarea acestei soluții a determi-nat totodată și o creștere a gradului de colectare a veniturilor la bugetul local; Registratura electronică: registrul electronic re-prezintă alternativa digitală adusă procesului de înregistrare și gestionare a documentelor în mod tradițional, pe tipizat, soluție care odată implementată a crescut e�ciența procesului de înre-gistrare și evidență a documentelor de intrare și ieșire din pri-mărie”, a explicat primarul Petru Ionuț Budian. Primele rezultate se observă deja. Pe parcursul anului 2021, au fost efectuate de către cetățeni un număr de 265 Sezizări online, 335 Programări online și 810 Plăți online. În primele

59WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO IT&C 2 luni ale anului 2022, numărul plăților online efectuate se ridică la 364, o creștere semni�cativă raportat la aceeași pe-rioadă a anului 2021. Pentru viitor, unul dintre proiecte se referă la arhivarea digi-tală a documentelor. “În acest sens, ne propunem implemen-tarea unei soluții informatice care să asigure administrarea electronică a documentelor, prin crearea unei arhive digita-le a documentelor, soluție care implementată va conduce la reducerea birocrației și creșterea calității serviciilor oferite pentru cetățeni. De asemenea ne propunem implementarea unui proiect de bugetare participativă în comuna Sâncraiu de Mureș, destinat locuitorilor din comuna noastră. Acesta se va materializa prin realizarea unei platforme on-line desti-nată bugetării participative, prin intermediul căreia locuitorii comunei pot depune on-line propuneri de proiecte de interes public local, o parte dintre acestea, în baza unei metodologii, urmând a � implementate prin �nanțarea lor din bugetul lo-cal”, a conchis edilul comunei Sâncraiu de Mureș.

SATU MARE

Digitalizare avansată în PrimărieStadiul digitalizării la nivelul Primăriei Satu Mare este destul de avansat. În 2020 au fost accesate fonduri europene printr-un proiect POCA, în valoare totală de 2,63 milioane lei, prin care s-au dezvoltat și extins sistemele existente, s-au interco-nectat toate serviciile într-o singură platformă de „self-care”.„Am considerat că implementarea acestui proiect trebuie să se bazeze pe trei componente majore: sistemul intern de ma-nagement al documentelor, pagina web, toate �nd compati-bile și interconectate. Următoarea componentă importantă de management digital pe care o vom dezvolta se va referi la implementarea unei rețele a senzorilor prin care vom e�cien-tiza serviciile publice: transportul în comun, siguranța publi-că, precum și alte provocări în domeniul digitalizării, facili-tarea accesului cetățenilor la serviciile publice prin mijoace online. Digitalizarea presupune implementarea unor soluţii soft în vederea simpli�cării procedurilor către cetăţeni prin migrarea serviciilor de tip analog pe platforme digitale. De asemenea, am recon�gurat sistemul de comunicare inter-nă a Primăriei, am optat pentru sistemul GSuite, sistem de comunicare bazat pe cloud, incluzând Gmail, Docs, Sheets. Folosim calendare comune, hărți interactive și toate serviciile oferite de platfoma Google”, ne-a declarat Kereskényi Gábor. La Satu Mare, s-a realizat un nou site o�cial al instituției, prin care s-au adus îmbunătățiri în comunicarea cu cetățenii, pre-cum și la nivelul altor servicii publice.Digitalizarea s-a implementat cel mai rapid în cadrul Direcției de Impozite și Taxe Locale, Direcției de Evidență a Persoanelor și GIS.Primarul de Satu Mare este de părere că promovarea investițiilor în echipamente IT și a utilizării acestora de că-tre cetățeni contribuie la trecerea spre o economie bazată pe cunoaștere și la crearea unei societăți informaționale. „În această direcție ar trebui efectuate investiții, astfel că într-un orizont de timp mai mare, administrațiile locale ar trebui să ofere cetățenilor aplicații de tipul e-guvernare pentru a fa-cilita accesul rapid la informațiile de interes public și a crește gradul de implicare activă a cetățenilor în procesul de luare a deciziilor, de dezvoltare a serviciilor publice urbane și de exploatare a potențialului tehnologiilor informatice pentru optimizarea serviciilor pentru cetățeni și IMM-uri. Ca să exempli�c, peste 10 ani, faptul că telefonul sau ceasul smart te va noti�ca despre faptul că autobuzul pe care îl aștepți are 23 de locuri libere și că în 5 minute va ajunge în stație, va re-

prezenta o normalitate. Cetățenii municipiului sunt destul de receptivi. Se înregistrează creșteri pentru plata impozitelor și taxelor online, precum și în transmitarea de acte, �ind în-registrată o creștere de 30% a documentelor depuse online”, precizează Kereskényi Gábor.În această notă, Direcția de Impozite și Taxe Locale din Primăria Satu Mare vine în sprijnul sătmărenilor prin imple-mentarea unui sistem de plată modern a impozitelor, taxe-lor locale și a facturilor către furnizorii de servicii publice. Sistemul SelfPay este ușor de utilizat, în municipiu �ind ame-najate 21 de stații de plată.

SĂLAJ

Sălajul, cu toate PUG-urile la vedereÎn Sălaj, Planurile Urbanistice Generale (PUG) ale tuturor unităților administrativ teritoriale (UAT) au fost inserate pe website-ul forului județean. “Toate cele 61 de PUG-uri în-tocmite la nivelul comunelor, orașelor și municipiului Zalău sunt acum la un clic distanță. Venim, astfel, în sprijinul tutu-ror celor interesați să consulte reglementările privind amena-jarea teritoriului dintr-o localitate sau alta, oferindu-le un ac-ces facil și rapid la toate informațiile de care au nevoie”, spune Dinu Iancu-Sălăjanu, președintele Consiliului Județean Sălaj.

TIMIȘ

Cu toate procesele digitalizatePrimăria Timișoara trece în această perioadă printr-o primă etapă efectivă de digitalizare a activității. Primarul Dominic Fritz este consiliat pe partea de digitaliza-re de Val Mureșan, absolvent de Politehnică timișoreană, cu experiență în Irlanda în domeniul inovării. ”Am început cu ce avem în jurul primăriei, interfața cu cetățeanul. Am făcut un audit pe digitalizare, interfețe, software. Am făcut o imagine despre punctele care sunt ok și cele care nu. Asta a fost anul trecut. Acum avem un pro-gram care stabilește strategia de Smart City, a durat șase luni, acum se încheie. Vom face o dezbatere publică, se va realiza un proiect de hotărâre de consiliu local. E o strategie foarte importantă pentru oraș. Pe baza a ceea ce am descoperit, am învățat și acum venim cu soluții”, ne spune Mureșan.Programul de digitalizare a administrației e în plină desfășurare.”Avem câteva licitații: am mutat serverele de la noi din casă

60 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROIT&Cla un datacenter, pentru că e mai sigur. Am schimbat centra-la telefonică, am schimbat una semianalogică, veche de zece ani, cu una complet digitală. E în teste în primărie. Serviciile pe voce erau foarte slabe, la 30% din numerele de telefon de pe site nu mai răspundea nimeni. S-a format un fel de cul-tură, ca un zid, între funcționar și cetățean, o modalitate să te ascunzi. Cu o asemenea centrală avem toate locurile din primărie acoperite, acum facem o pagină unde să îl raportezi pe funcționarul care nu își face treaba. Va � un serviciu de tip robot, cei vizați primesc un email că trebuie să servească ape-lantul. E o chestie de bun simț, e repetabilă și pe segmentul de cereri depuse de cetățeni, elementul care urmează acum e la nivel de demo. De asemenea, acum se a�ă în implementare un �ux de lucru digital, vom schimba serverele de tip Lotus, erau total depășite. Iar acum e în lucru o soluție nouă, un alt tip de server, se schimbă modul în care oamenii din primărie trebuie să dea un acord la o cerere. Se poate transplanta acest mod nou de lucru și spre cetățean, astfel el poate să știe că se lucrează la cererea sa. Trebuie să se vadă că sunt 500 de oa-meni în primărie și nu fac față, durează mai mult de 30 de zile să se rezolve o cerere, astfel, cu noul sistem avem predictibili-tate. Centrala aceea nouă telefonică poate suna chiar și pe te-ren angajatul. La fel și cu procesele interne, nu vom mai plim-ba mapa cu documente prin instituție. Oameni din primărie vor trebui să își dea seama că au responsabilitățile în mână, e momentul adevărului, dar vor înțelege că le face și treaba lor mai ușoară. S-a creat o cultură că e mai comod să nu faci nimic. Vom vedea peste șase luni ce am schimbat”, ne mai spune consilierul pe digitalizare al Primarului Timișoarei.De lucrat nu se lucrează doar pe partea de funcționare ”inte-rioară”. Și în lucrul cu cetățeanul se va vedea această modi�-care, trecere spre digital.”Pe partea de exterior avem două lucruri, unul e ghișeul virtu-al. Aici, toate formularele posibile urmează să �e disponibile online. Astfel, să nu mai vină lumea la Camera 12 (n.r. locul unde are loc la Primăria Timișoara interfața dintre cetățean și instituție), ei doar să veri�ce dosarul care e online. Cea de a doua e implementarea portalului decidem.primariatm.ro. Aici e ceea ce va � consultarea comunității, au fost deja câte-va asemenea consultări, care au avut deja succes. Dovedește că dacă lucrăm transparent, să arătăm ce facem, ca lumea să vadă. Ce am mai făcut, am aplicat pentru o �nanțare pe POCA – Programul Operațional Capacitate Administrativă, în va-loare de 4 milioane de euro, vrem să facem un portal unic de interfață cu persoanele, iar �ecare om să găsească acolo tot is-toricul relației sale cu municipalitatea. Acolo vei putea seta să � informat ce subiecte te-ar interesa în relația cu administrația și să primești alertă pe temele pe care le setezi. În septembrie pu-tem da drumul la licitație, avem termen de livrare decembrie 2023. Iar aceasta închide legătura cu factorii externi din partea primăriei”, am mai a�at de la Val Mureșan. Una dintre cele mai de succes inițiative digitale deja realizate de Primăria Timișoara este portalul de date deschise realizat. Aici oricine are acces la o serie de informații legate de oraș, de comunitate, stare economică. Urmează și popularea cu un sistem GIS cu toate utilitățile existente, ca să nu mai �e pro-bleme la proiectarea unor noi investiții, de exemplu.”Am făcut un sistem, pe cod open source, și am pus toate da-tele pe care le avem acolo, e important ca acel portal să �e po-pulat cu date. Cel mai bun exemplu, portalul nostru, cel creat de noi, cu date despre pandemie, este în top 20 de specialitate, cele mai vizitate. A fost copiat de 20 de unități administrative teritoriale și consilii județene”, spune Mureșan. Unul dintre cele mai inovative proiecte se referă la integrarea în sistemul de parcări de pe străzile orașului a unei rețele de senzori care îți va spune unde există un loc de parcare liber.”Gândim instalarea unei rețele de senzori, o infrastructură care trebuie să o punem la punct în oraș. Peste 2-3 ani, poate � mai devreme, dar la nivel prototip, vor număra elemente de

parcare, resurse să îți dea starea orașului în timp real”, mai spune Mureșan. În acest moment, la Timișoara funcționează deja o rețea de senzori de poluare, care oferă municipalității o situație destul de clară referitoare la calitatea mediului din oraș.

CJ Timiș elimină hârtia din procedura de lucru Consiliul Județean Timiș a �nalizat licitația publică prin care și-a propus să găsească o �rmă specializată în tehnologia informației care să creeze și să implementeze o platformă digitală la nivelul instituției. Au fost depuse trei oferte, cea a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București �ind declarată câștigătoare.Platforma va avea ca scop optimizarea procedurilor admi-nistrative din cadrul Consiliului, prin transpunerea în mediu digital a informațiilor, �uxurilor și documentelor utilizate în activitatea curentă. Astfel, se va introduce un mod de lucru „paperless”, permițând inițierea și circulația documente-lor semnate digital, cât și arhivarea lor în centrul de date al instituției.Contractul fost semnat în 4 februarie și se ridică la puțin pes-te 1 milion de lei, cu TVA inclus. Institutul se va ocupa de întregul proces, de la analiza cerințelor, proiectare, codare, integrare, testare, instalare, con�gurare, până la punerea în funcțiune și instruirea personalului, precum și furnizarea serviciilor de mentenanță în perioada de garanție. De ase-menea, platforma va constitui o parte din componenta back o�ce pentru portalul instituției, permițând interacțiunea cu cetățenii, mediul de afaceri, organizații non-guvernamentale, precum și alte instituții publice.„Câștigătorul, ICI – București, este cel care a implementat plat-forma de înregistrare a domeniilor web, rotld.ro. S-au prezen-tat foarte profesionist în cadrul procedurii de evaluare, care a presupus și o probă eliminatorie, de expunere a unui prototip funcțional în baza unui �ux pe care l-am dat noi. Sunt sigur că produsul �nal, complet, va � pe măsura așteptărilor”, a subliniat administratorul public al județului, Marian Constantin Vasile.Principalele module ale platformei sunt cele de management al documentelor și registratură digitală, management al �uxuri-lor, arhivă digitală, administrare, business intelligence – care va oferi indicatori de performanță și de rezultat, astfel încât, la nivel managerial, să �e luate cele mai bune decizii, cât și mo-dulul de interfațare funcțională prin intermediul căruia se va pune la dispoziția �rmelor, organizațiilor, anumite date publi-ce, astfel încât să-și poată implementa propriile aplicații.Conform contractului, platforma trebuie implementată în cel mult 338 de zile calendaristice de la ordinul de începe-re. Trebuie adăugat că, în paralel, se lucrează și la o cerere de �nanțare pentru a obține fonduri europene nerambursabile axate pe relaționarea cu cetățeanul și cu celelalte instituții din județul Timiș.

61WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO IT&C

62 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROENERGIE

Lemnul, șansa României de a depăși haosul energetic

Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi, unul dintre cele mai importante evenimente ale sectorului, a analizat potențialul enorm pe care îl deține lemnul din păduri gestionate durabil pentru acțiune climatică, progres economic și dezvoltarea comunităților ce depind de această resursă. Evenimentul organizat de Comunitatea Forestierilor din România (Fordaq) a fost susținut de organizații academice și profesionale din domeniu.

Mihai Hapa, reprezentant al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură (INCDS), militează pentru o exploatare mult mai intensă a pădurilor din țară. “Trebuie să ne manifestăm responsabilitate în legătură cu această resursă regenerabilă, atât ca silvicultori, cât și ca populație. Aveam 7 milioane ha de pădure în 2018, con-form Eurostat. România exploatează doar 30% dintr-o creștere curentă de 60 milioane mc. În 2015 exploata 18 milioane mc dintr-o creștere de 40 milioane mc, sub me-dia Europei, de 75%. Avem printre cele mai mari suprafețe de păduri virgine și cvasivirgine din Europa. Lemnul de foc oferit pentru locuințele din România era de 6 milioa-ne mc față de un necesar de 20 milioane mc. Utilizarea cazanelor pe biomasă va reprezenta o oportunitate foarte mare pentru viitoarele construcții de locuit colective cu consum redus de energie, o soluție viabilă pentru casele pasive. Este o oportunitate și pentru industrii, cu politici publice adecvate”, a�rmă o�cialul INCDS.

Biomasa, mai tare ca energia nucleară“Biomasa are potențial pentru reducerea costurilor cu energia și decarbonizarea acestui sector. (...) Biomasa este resursa cea mai mare disponibilă în România, dar și cea mai neglijată, printr-o politică greșită, PNRR �ind un eșec în domeniu. Biomasa deține doar 3% din sectorul energe-tic din țară, unul dominat de hidrocentrale. Există resurse

imense de crengi și coceni neutilizate. Lemnele și deșeurile reprezintă 39% din energia consumată de populație, 40% �ind combustibilii fosili. Ponderea consumului casnic din consumul energetic național (34%) nu se găsește în PNRR, deși e�ciența energetică trebuie să se re�ecte nu doar în industrie, ci la cel mai mare consumator, cel casnic, �-indcă 40% dintre români se încălzesc cu lemne”, atrage atenția Cătălin Dragostin, director executiv al companiei Energy Serv.

“Un sfert din populație se a�ă în sărăcie energetică din ca-uza sistemelor de încălzire folosite, dar nu ne propunem nimic în rezolvarea acestei probleme. 33 milioane MWh de biomasă ar produce anual, în cogenerare, 6,8 milioane MW pe energie electrică și 27 milioane MW pe termică, peste capacitatea a trei grupuri nucleare. Investițiile esti-mate ar � de 4 miliarde de euro pentru această cantitate din biomasă, față de 8 miliarde pentru două unități nucle-are de la Cernavodă, care ar � active doar din 2031.

Biomasa este combustibil local, are preț �x și nu există riscuri. Se reduc emisiile de carbon cu 1 miliard de euro pe an, față de unitățile nucleare care nu reduc nimic și nu au o energie curată. Prețul de piață la energia din biomasă (tocătură și bricheți) era de 20-23 euro/MWh, față de 81-128 euro la gazul natural. Înlocuirea lemnelor cu gazul este un nonsens economic: cresc emisiile cu 6-7 milioane tone CO2 pe an, ne costă peste 1 miliard de euro. Biomasa este un combustibil foarte valoros care trebuie utilizat numai în cogenerare, dacă se poate, numai pentru încălzire. România are o resursă de biomasă peste media UE și nu poate să o neglijeze, ci să o folosească la maximum”, spune Dragostin.

Călin POENARU

63WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO ENERGIE

Dispar combustibilii fosiliRaul Radu, de la Institutul Marin Drăcea, a prezentat efecte-le asupra mediului. “La nivel european se va dubla folosirea biomasei ca sursă alternativă pentru produse și producerea de energie, cu reducerea folosirii gazelor naturale. Stocarea carbonului se face în biomasă pe picior, lemn mort, litieră, în sol, produse din lemn. Se va utiliza lemnul ca substituent al materialelor ce generează emisii ridicate de gaze (ciment, oțel) și al combustibililor fosili pentru producerea de ener-gie. Consumul de lemn pentru încălzire însumează jumăta-te din recolta anuală, majoritatea gospodăriilor din mediul rural (85%) folosesc această sursă, incluzând resturile de exploatare și pierderile din prelucrare.

Cea mai mare sursă de emisii de gaze cu efect de seră se da-torează conversiilor terenurilor: 1 ha de pădure defrișat care își schimbă destinația anulează stocul de carbon al altor 100 ha de pădure. Am asistat la conversii ale suprafețelor de pă-dure în perioada 1980-2020: împăduriri 400 ha, defrișări 80 ha. Suprafețele despădurite provin din fenomenele climatice extreme, dar și lipsa investițiilor unde pădurea nu reușește să se regenereze su�cient de repede. Pe termen scurt putem să reducem recolta de lemn, dar nu e sustenabil, iar pe ter-men mediu se prevede înlocuirea combustibililor fosili în producerea de energie și a materialelor cu emisii ridicate de CO2, cu stocarea acestuia în produse forestiere din lemn cu durată lungă de viață”, spune Radu.

Lemn în loc de beton și oțelCercetătorul Șerban Chivulescu militează pentru folo-sirea materialelor nontoxice, produse aproape de locul construcției. “Reziduurile lemnoase pot � folosite în locul energiei fosile; clădirile din lemn cu mai multe etaje au stabilitate structurală, rezistență la foc și umezeală, prin noile tehnologii. Un apartament de 88 mp stochează 3,5 tone de CO2. Lemnul are un efect de substituție ridicat, se pot reduce efectele schimbărilor climatice. Greutatea casei din lemn este mai redusă decât a celei din cărămi-dă - consumă un sfert din energie și absoarbe CO2, nu îl generează. Lemnul trebuie să �e prelucrat mai e�cient pentru produse ce stochează carbonul pe o perioadă mai lungă de timp.

România fabrica 4,8 milioane mc de produse din lemn în 1960, dar a ajuns la 12 milioane mc în 2020, conform FAOSTAT. Cheresteaua are o durată de viață de 35 de ani, panourile din lemn, de 25 de ani, cartonul, hârtia, de numai doi ani. Sectorul pădure-lemn deține o capacitate mare de a ne alinia la Pactul Verde European. Lemnul și

produsele de lemn au emisii mai scăzute de gaz decât re-sursele fosile”, spune Chivulescu. “Lemnul poate înlocui betonul în construcții, ambala-jele din plastic, vâscoza înlocuiește combustibilii fosili. Avem 12 milioane tone de produse din lemn cu efect de substituție de 14 milioane CO2, deci �ecare tonă de che-restea reduce o tonă de carbon. Lemnul �xează carbonul, dar și substituie cimentul, ceea ce e excepțional pentru o economie care să se bazeze pe resurse bio”, spun experții din domeniu.

Lemnul de foc: cerere mare, ofertă micăCătălin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului (Prolemn), observă că prețurile de pornire la licitații la lemnul de foc au explodat, la �nele anului tre-cut, deoarece volumul pus la bătaie de Regia Națională a Pădurilor (RNP) a fost la jumătate. “În consecință, creșterile de preț în țară au fost de 2,5 ori, la 120-140 euro/mc la rășinoase, față de 110 euro în Europa. De la 180 lei/mc, lemnul pe picior a ajuns să �e în România mai scump decât bușteanul pentru gatere din Europa. Volumul ex-ploatat de Romsilva era de 2,2 milioane mc în 2021, majo-ritatea livrat populației. Romsilva avea multe ocoale silvice în reamenajare ca să corespundă standardelor de mediu. Pentru că RNP nu a putut să livreze la nivelul cererii, în urma blocării ocoalelor, prețurile au explodat atât pentru lemnul de foc, cât și pentru industrie - un impact economic devastator, cu implicații sociale foarte mari. Consumul de lemn nu poate să scadă pentru că este o resursă vitală, iar Ministerul Mediului nu a făcut o evaluare de impact când a dat ordinele de evaluare a amenajamentelor silvice”, a adăugat Tobescu.

64 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROENERGIE

Centrul pentru Studiul Democrației a înființat Observatorul Român al Sărăciei Energetice

Centrul pentru Studiul Democrației, una dintre cele mai importante organizații care contribuie la studiul sărăciei energetice în România, a în�ințat Observatorul Român al Sărăciei Energetice, un proiect în premieră la nivel național. Scopul acestei inițiative este de a oferi o perspectivă de 360 de grade asupra sărăciei energetice la nivel național. Totodată, a fost creat un grup de lucru multidisciplinar format din experți, cu scopul de a identi�ca cele mai bune soluții pentru combaterea acestui fenomen complex, ce afectează o mare parte a populației, mai ales în contextul pandemiei și al crizei prețurilor ridicate la energie.

Sărăcia energetică este o provocare importantă la nivel național, ce necesită resurse substanțiale pentru combaterea e�cientă a acesteia. Sistemul actual de ajutorare a celor a�ați în situație de sărăcie energetică, structurat în special prin inter-mediul legii consumatorului vulnerabil, exclude în continuare multe gospodării în nevoie. De fapt, direcționarea greșită a aju-toarelor este una dintre principalele probleme ale sistemului existent.„Prin Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE), aducem la aceeași masă experți de vârf din diverse domenii relevante pentru peisajul sărăciei energetice din România. Împreună, ne propunem să deblocăm resursele necesare pentru a înțelege mai bine cauzele fundamentale ale sărăciei energetice pe plan local, impactul acestui fenomen și măsura în care politicile existente pot � îmbunătățite pentru a comba-te fenomenul în manieră e�cientă. ORSE promovează soluții bazate pe analize aprofundate, date și un schimb european de idei”, declară Anca Sinea, vicepreședinte al Asociației Centrul pentru Studiul Democrației și coordonatorul acestui proiect.Observatorul Român al Sărăciei Energetice are ca misiune:• Să contribuie la creșterea capacității instituțiilor-cheie de lu-are a deciziilor, prin contribuții și acces la analize și date rele-vante și de actualitate privind sărăcia energetică în Romania.• Să faciliteze un dialog public informat cu privire la probleme-le legate de sărăcia energetică la nivel național.• Să sprijine procesul legislativ complet și elaborarea normelor de aplicare, respectând în același timp angajamentele europe-ne privind tranziția durabilă și justă.• Să asigure o comunicare strategică directă cu actorii relevanți, printr-o voce uni�cată a experților recunoscuți în domeniu.

Aproape unul din doi români este expus la riscul sărăciei energeticeSărăcia energetică este un fenomen larg răspândit în toate țările europene, însă statele foste comuniste sunt mai afectate de manifestările sale. De altfel, în perioada 21 – 25 februarie 2022, are loc Săptămâna internațională de acțiune împotriva sărăciei energetice, în care experți, factori de decizie politică și practicieni în domeniu se reunesc pentru a identi�ca soluții practice pentru atenuarea acestei probleme cu efecte ample asupra condiției economico-sociale a celor afectați,

În România, veniturile mici, traiul în locuințe ine�ciente și, implicit, consumul ridicat de energie sunt factori ce creează un risc mare ca multe familii să se confrunte cu sărăcia energeti-că. De asemenea, gospodăriile rurale sunt mai vulnerabile în fața sărăciei energetice față de cele din mediul urban, din cau-za veniturilor scăzute, a condițiilor de viață necorespunzătoare și a accesului redus la infrastructură, care creează contextul dependenței de lemne pentru asigurarea nevoilor energetice în gospodării.La nivel național, pentru 45,3% din populație facturile la ener-gie reprezintă o povară prea grea în bugetul gospodăriei proprii, plătind peste 10% din bugetul de familie pentru acestea, con-form studiului „Sărăcia energetică în clădirile din România”, realizat de către Centrul pentru Studiul Democrației (2021), ce a avut la bază date din Ancheta Bugetelor de Familie 2018.Acest lucru creează o stare de vulnerabilitate energetică pen-tru 1 din 2 români, care, pentru a-și acoperi toate nevoile energetice, ar putea � nevoiți să reducă din cheltuieli de la alte capitole esențiale pentru un trai decent (medicamente, rechi-zite, haine, alte dotări în locuință, alimente sau capacitatea de economisire).Este o certitudine faptul că, în contextul actual al crizei pro-vocate de pandemia Covid-19 și de prețurile record la energie, acest fenomen se accentuează, actualizarea calculelor pe baza unor date mai recente urmând să facă parte din activitățile pe termen scurt ale ORSE.Mai multe informații despre acest proiect, dar și despre feno-menul sărăciei energetice la nivel național puteți a�a pe websi-te-ul ORSE: www.saracie-energetica.ro.

Sursa foto: www.facebook.com/ObservatorulRomanalSaracieiEnergetice

65WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO ENERGIE

Pompele de căldură - soluția pentru decarbonizarea sectorului încălzirii în România și UEDecarbonizarea sectorului încălzirii este esențială pen-tru ca Europa să devină o economie neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Daikin adoptă acest pact și consideră că pompele de căldură vor juca un rol esențial în a face Europa neutră din punct de vedere climatic alături de creșterea economică durabilă.

Ce este Pactul European?Europa își dorește să devină primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon din lume până în 2050, iar Comisia Europeană își propune să reducă emisiile cu cel puțin 55 % până în 2030. ”Alături de Daikin, susținem această direcție, străduindu-ne să devenim o companie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2050”, a declarat Constantin Ungureanu, General Manager Seiv Instal, partener Daikin în Târgu Mureș și Cluj-Napoca.În punerea în aplicare a Pactului verde, se dorește trecerea la tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cum ar � pompele de căldură, prin asigurarea prețurilor corecte ale energiei și prin descurajarea stimulentelor pentru în-călzirea combustibililor fosili.

De ce pompe de căldură?În prezent, sectorul imobiliar european este responsabil pentru aproximativ 36% din totalul emisiilor de CO2 din UE. Ținând seama de faptul că aproape 50% din consumul �nal de energie este utilizat pentru încălzire și răcire, din care 80% este utilizat în clădiri, potențialul de decarboni-zare a acestui sector este masiv.

”Pompele de căldură sunt o soluție dovedită. De la locuințe unifamiliale la cartiere rezidențiale, de la renovare la locuințe noi, de la clădiri comerciale mici la clădiri comer-ciale mari și instalații industriale, pompele de căldură sunt astăzi pregătite să acopere aceste nevoi. Pompele de căldu-ră sunt o tehnologie de încălzire cu emisii reduse de car-bon. Pentru �ecare kWh de căldură necesară, impactul cu carbon al unei pompe de căldură în prezent este de aproxi-mativ jumătate față de un cazan pe gaz de înaltă e�ciență, cu un potențial și mai mic de amprentă de carbon datorită decarbonizării producției de energie electrică”, a explicat General Manager-ul Seiv Instal.

Pompele de căldură utilizează energii regenerabile, cum ar � energia termică din aer, apă sau sol. Aceste surse regene-rabile de energie sunt disponibile din abundență oriunde; deci nu trebuie să �e importate.Investițiile în pompe de căldură stimulează, de asemenea, creșterea economică a UE, deoarece aceste produse sunt dezvoltate și fabricate pe scară largă în Europa. Daikin, de exemplu, are un centru european de cercetare și dezvolta-re și 5 fabrici de producție în Europa.

Subvențiile de la statPe termen scurt, stimulentele guvernamentale pot con-tribui la accelerarea tranziției către încălzirea neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon și pot face pompele de căldură accesibile tuturor europenilor. Pe termen lung, prețurile exacte ale energiei și o indicație co-rectă a performanței energetice și a emisiilor de carbon ale unei clădiri trebuie să �e motivațiile utilizatorului �nal de a investi în tehnologia pompelor de căldură.”Alături de Daikin, lider în industria pompelor de căldură, ne asumăm provocarea de a ne asigura că utilizatorii �-nali sunt conștienți de pompele de căldură și de avantajele acestora. De asemenea, lucrăm zilnic pentru instruirea in-ginerilor Seiv Instal, pentru a asigura o instalare adecvată și o monitorizare fără griji pentru consumator prin pro-gramele dedicate consumatorilor Daikin stand by me, prin care oferim clienților o garanție extinsă de 5 ani pentru piesele de schimb ale pompelor de căldură Daikin. Putem decarboniza sectorul încălzirii din România și putem atinge obiectivul îndrăzneț al Pactului verde. Trebuie doar să acționăm acum”, a mai adăugat Constantin Ungureanu.

66 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROENERGIE

De la hârtie igienică, la hidrogen “verde”. Transformarea fabricilor Pehart

Prețurile produselor igienico-sanitare au fost afectate mai mult de scumpirea energiei și a materiei prime decât de pandemie, acestea �ind printre cele mai cumpărate din România, constată managerul grupului Pehart, Gabriel Stanciu, pentru Transilvania Business. În consecință, compania vrea să își producă singură energia “verde” necesară, preferabil pe fonduri nerambursabile.

Fabricantul de produse de hârtie realizează un studiu de prefezabilitate pentru instalarea unui parc fotovol-taic și producția de hidrogen “verde” prin electroliză. Pehart își propune să creeze facilități pentru stocarea hidrogenului verde produs și utilizarea sa pe post de combustibil într-o centrală de cogenerare în amestec cu gazul natural. Compania derulează un studiu de prefe-zabilitate pentru implementarea tehnologiilor energeti-ce bazate pe hidrogen.

Producătorul a semnat un contract ICSI Energy Vâlcea, institut specializat în dezvoltarea tehnologiilor bazate pe hidrogen. Pehart își propune un parc fotovoltatic pentru producția de energie verde; un electrolizor care să utili-zeze energia produsă de acest parc pentru producția de hidrogen verde; stocarea hidrogenului fabricat; ameste-carea hidrogenului cu gazul natural și utilizarea sa într-o centrală în cogenerare, ce va include și soluții de captare a emisiilor de carbon. Compania controlată de fondul Abris Capital deține brandurile Pu�na, Alint, Altessa, dar produce și role de hârtie mari, pentru clienții indus-triali.

Cum aveți împărțită producția între județele Cluj și Alba?Producția este cam jumătate în Dej, restul în Petrești; avem patru mașini, producem anual 100.000 tone de hârtie tissue, 52.000 în Cluj, 48.000 în Alba. Pe partea

de procesare avem trei linii în Dej, de 40.000 tone/an, iar la Petrești, două linii, de 35.000 tone. Trimitem și hâr-tie tissue către procesatori independenți din România, Europa Centrală și de Est. Ca hârtie igienică și prosoa-pe de bucătărie, producem atât mărcile noastre, cât și mărcile proprii ale rețelelor de retail Lidl, Auchan, Metro, Selgros, Mega Image, Carrefour, Profi. Cea mai mare proporție sunt private label (70%), iar 30%, măr-cile noastre.

V-a afectat pandemia în 2020-2021?În 2020 am fost în linie cu bugetul stabilit, cu provocă-rile legate de pandemie ce ne-au făcut să ne schimbăm modul de lucru; unii colegi au lucrat de acasă, ne-am luat toate măsurile de protecție. Nu am avut decese din cauza pandemiei, dar am avut colegi care au făcut boa-la. Am lucrat normal, activitatea nu ne-a fost afectată. 2021 a fost mai anormal, dacă în primul semestru eram în linie cu bugetul, în partea a doua a anului s-a inten-sificat criza energetică, logistică, ducând la creșterea în cascadă a prețurilor la materie primă, semifabricatele pe care le folosim. Noi, ca producători și procesatori, suntem mari consumatori de curent și de gaz, iar faptul că prețurile au crescut de cinci ori de la începutul anului

Călin POENARU

67WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO ENERGIEne-a provocat un impact major în costuri. O parte din-tre aceste creșteri le-am transferat către clienți; până la urmă totul se va reflecta în prețul de la raft pentru că altfel nu avem cum să supraviețuim, să ne continuăm activitatea.Celuloza nu se mai produce în România, o aducem din țările nordice, Spania, Bulgaria, Slovacia, America de Sud, a avut o creștere foarte mare, de 40%, ca urmare a creșterii prețului granulelor. Ca de altfel și cartonul, ambalajele sau produsele prefabricate pe care le folosim.

În concluzie, vreți să �ți și producători de energie.Noi folosim gazele naturale ca energie, dar în condițiile crizei energetice căutăm alternative de producție cu energie verde, în concordanță cu tendința din Uniunea Europeană de reducere a amprentei de carbon. Vrem să producem singuri o parte din energia pe care o folosim, avem o colaborare cu ICSI Vâlcea pentru a dezvolta un proiect frumos. Îl aveam înainte de pandemie, era mai la mijloc pe lista de priorități, însă toată conjunctura l-a dus pe primele locuri. Vrem să îl concretizăm în am-bele noastre locații, să ne asigurăm producție proprie. Acum facem studiul de prefezabilitate pentru a vedea ce se poate concretiza pe partea de cogenerare / trige-nerare, producția de hidrogen. Ideea este să accesăm un grant din fonduri europene, ajutor guvernamental, alte fonduri nerambursabile existente.

Aveți deja experiență, ați mai accesat astfel de fon-duri. Situl din Dej a bene�ciat de două granturi europene, de 8 milioane euro, dar și de un ajutor de stat de 10 milioane. Am terminat la Petrești o nouă clădire de producție și am dat în funcțiune o linie de procesare de 25.000 tone pe an, pentru hârtie igienică și prosoape de bucătărie, �nali-zate în noiembrie. Avem o clădire nouă în Dej, instalăm o linie de procesare pentru șervețele faciale cu o capacitate de 5.000 tone / an, cu �nalizare în acest început de an. Următorul pas este modernizarea depozitului de produ-se �nite de la Petrești, pe 14.000 mp. În 2023 vom instala acolo și o nouă linie de procesare, pentru partea de role industriale.

Mergeți mai mult pe automatizare, pe roboți?Automatizarea, digitalizarea sunt noile direcții date de UE, există multe granturi pe această parte, dar și înain-te liniile noaste de producție pentru hârtia tissue și cele de procesare erau în majoritate controlate de computere, oamenii interveneau foarte puțin. Stăteam mai prost la partea de depozitare, manipulare, aici încercăm să in-vestim și să modernizăm operațiunile. Vrem să �m în tendințe cu noile apariții pe partea de automatizare, să reducem consumul de energie electrică și gaz.

Găsiți și angajați competenți pentru aceste echipa-mente, mașini?În România, în Europa, există o criză a forței de muncă. Tot timpul avem colegi care găsesc oportunități, unii în țară, majoritatea în străinătate, pentru că e o economie globală, iar pozițiile respective le avem tot timpul deschi-se, deci preferăm să avem întotdeauna o rezervă. E greu să specializezi un operator la o asemenea mașină, ia des-tul de mult timp. Avem o parte din colegi, “nucleul dur”, care ne sunt alături de când s-au dat în funcțiune prime-le linii, am pus la punct procese prin care să transferăm cunoștințele cât mai rapid către noii veniți.

Paradoxul e că un colos al celulozei a�at “în vecini’ s-a des�ințat.

Din păcate, combinatul Someș Dej și-a oprit producția de hârtie în 2004, acum era foarte bun pentru noi. România producea, înainte de 1989, 1,5 milioane de tone de ce-luloză pe an, combinatul din Dej �ind ultimul care s-a închis. În țară nu mai este niciun producător care să mai pună celuloză pe piață, deci suntem nevoiți să luăm de afară. Principala barieră e investiția într-o fabrică de ce-luloză, una foarte mare, dar și materia primă trebuie să �e accesibilă.

Cum se pre�gurează acest an în piața hârtiei?Piața noastră de hârtie igienico-sanitară, cantitativ, are o creștere medie de 5% pe an. Valoric, va crește cu 25-30% ca urmare a majorării prețurilor care va apărea în indus-trie după creșterile la gaz, energie electrică, celuloză, ma-terii prime. Toată lumea vrea să �e o hârtie cât mai ecolo-gică, dar aceasta vine și cu costuri suplimentare. Noi am avut o tendință de a modi�ca ambalajul �exibil, din folie de polietilenă în hârtie, dar a generat un cost în plus, iar acest lucru s-a văzut în vânzări, cei mai mulți consuma-torii ne�ind dispuși să plătească diferența. Totuși, aceste lucruri se vor schimba în timp, iar tendința va � ca nu nu-mai hârtia, ci și toate produsele să �e cât mai sustenabile. Cât de lungă va � această călătorie nu aș putea să spun, dar aici se va ajunge.

68 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROENERGIE

Soluții de eficiență energetică pentru o afacere sustenabilă

Lumea energiei s-a schimbat. Previziunile s-au transformat în fapte. Obiectivele climatice au devenit mai provocatoare decât oricând, iar societăţile, companiile şi noi ca indivizi am devenit tot mai conştienţi de importanța protejării me-diului înconjurător.

În noua lume a energiei, E.ON participă activ la tranziția către o economie mai verde. E responsabilitatea noastră să protejăm mediul și să îi sprijinim pe partenerii noştri în a avea o afacere sustenabilă. Acesta este motivul pentru care dezvoltăm soluții de e� ciență energetică și lucrăm împreu-nă cu partenerii noștri pentru un viitor verde.

Într-o piaţă în care prețul energiei este în creştere, parte-nerii noștri caută să îşi reducă costurile cu energia, să � e independenţi energetic şi să aibă o afacere sustenabilă. Ca răspuns la aceste nevoi, E.ON a dezvoltat un portofoliu de soluţii care să susţină afacerile partenerilor săi pe termen lung. Prin soluţiile implementate, E.ON a redus emisiile de CO2 cu 10.000 de tone şi a generat peste 32.000 de MWh de energie verde anual.

Decarbonizarea, descentralizarea şi digitalizarea sunt ac-ţiuni în focusul nostru care vor contribui la o economie mai verde şi vor îmbunătăţi atât afacerile partenerilor noş-tri, cât şi viața comunităţilor din care fac parte.

Soluții sustenabile pentru afacerea taCreștem sustenabilitatea afacerii tale cu soluțiile noastre de e� ciență energetică, personalizate pe pro� lul industrial și de consum al afacerii tale. Gama noastră de soluții, de la consultanță și management energetic la mentenanță și op-

timizare, te ajută să îți crești productivitatea și să îți reduci costurile cu energia.

E.ON Photovoltaic Solution Explorează alternativa solară şi asigură într-un mod suste-nabil energia electrică necesară afacerii tale. Ce înseamnă asta? Îţi produci singur electricitatea, chiar şi când este în-norat, reducând astfel costurile cu energia pe termen lung.

E.ON Photovoltaic Prosumer De-acum poți deveni prosumator de energie electrică ale-gând una din centralele E.ON, cu putere instalată de 60 sau 400 de kW. Astfel, vei putea livra în rețea energia pro-dusă și neconsumată, bene� ciind de compensare directă sau tarif reglementat.

E.ON Lighting Solution O soluţie e� cientă de iluminat, bazată pe corpuri cu teh-nologie LED şi sisteme de control inteligent, optimizează costurile cu energia electrică şi cu mentenanţa sistemului de iluminat, crescând în acelaşi timp calitatea luminii şi confortul în mediul de lucru.

E.ON Street Lighting SolutionExpertiza E.ON în soluții de iluminat e� cient nu se limitea-ză la cele destinate companiilor, soluțiile pentru iluminatul stradal pe tehnologie LED � ind în portofoliul companiei din anul 2017.

E.ON ORC Solution Cu sistemele ORC (Organic Rankine Cycle) de la E.ON, îți vei crește pro� tabilitatea deoarece vei putea utiliza surplusul de căldură reziduală pentru a produce electricitate. Aceasta îți va reduce nu numai costurile, ci și amprenta de carbon. Împreună cu tine, vom dezvolta un concept de ultimă generație, care te va ajuta să îți utilizezi în mod optim căldura reziduală.

69WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO SĂNĂTATE

70 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROENERGIE

Măsurile de eficiență energetică, un răspuns solid la criza energetică

În actuala criză a energiei considerăm că este un moment oportun de a discuta mult mai serios despre e�ciența energetică, o problemă de multe ori mimată atât de guvernanți, cât și de bene�ciari. Unul dintre o�cialii români care a readus în discuție nevoia de investiții în proiecte de e�ciență energetică este Nagy-Bege Zoltán, vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE). La �nal de martie, reprezentanții companiei E.ON România au ieșit public susținând că: “e�ciența energetică este soluția imediată pentru a atenua impactul creșterii prețurilor”.

La nivel european se consideră că: “Măsurile de e�ciență energetică sunt recunoscute tot mai mult nu doar ca un mijloc de a ajunge la aprovizionarea sustenabilă cu energie, de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, de a îmbunătăți securitatea aprovizionării și de a reduce costurile la import, ci și ca mijloc de promovare a competitivității UE. E�ciența energetică este, prin urmare, o prioritate strategică pentru uniunea energetică, iar UE promovează principiul „e�ciența energetică pe primul loc”. Cadrul de politici viitor pentru perioada de după 2030 este în curs de dezbatere”.Mai exact, în iulie anul trecut, Comisia a propus o revizu-ire a Directivei privind e�ciența energetică, în contextul aplicării Pactului Verde European și a obiectivului Fit for 55 de a reduce cu cel puțin 55% până în 2030 emisiile de gaze cu efect de seră. Concret, propunerile sunt: reducerea consumului de energie primară și �nală la 39% și, respectiv, 36% până în 2030, cerințe exemplare pentru clădirile pu-blice, cum ar � un obiectiv anual de reducere a consumului de energie cu 1,7% pentru sectorul public și un obiectiv de renovare de cel puțin 3% din suprafața totală a clădirilor administrației publice, propune atenuarea sărăciei energe-tice prin acordarea de prioritate clienților vulnerabili și in-troduce obligații de audit și cerințe de competență tehnică, în special pentru marii consumatori de energie.

Ce face România? Potrivit Strategiei Energetice a României, în perioada 2012-2016, consumul �nal energetic în România a scăzut cu 449 ktep, de la 22,766 Mtep, la 22,317 Mtep, însemnând 1,97%. În aceeași perioadă, PIB-ul a crescut cu 25,8%. Totuși, din 2014, trendul consumului �nal energetic este ascendent, în-registrând o viteză medie de creștere de 1,34%/an. (ANRE - Raport naţional - Tendințele e�cienței energetice și politici în ROMÂNIA), implicit și emisiile de gaz cu efect de seră, ceea ce arată că e nevoie de măsuri de e�ciență energetică, pe de o parte, și de noi capacități de producție de energie verde pe de altă parte. La nivel de normare, țara noastră s-a adaptat parțial tren-dului european, �ind adoptate o serie de strategii și acte normative care să reprezinte baza pentru investițiile vii-toare. Avem, spre exemplu, din decembrie 2020 o Strategie națională de renovare pe termen lung pentru sprijini-rea renovării parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private, și transformarea

sa treptată într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de e�ciență energetică și decarbonat până în 2050, știut �ind faptul că în România consumul de energie din sectorul clădirilor/cap de locuitori este ridicat față de nivelul din Uniunea Europeană, iar sectorul de clădiri produce o mare parte din emisiile de gaze cu efect de seră. Însă transpunerea în practică dintr-o dimensiune teoretică se traduce în bugetele care sunt alocate proiectelor care ur-măresc implementarea unor măsuri de e�ciență energetică. Iar aici suntem încă de�citari. Un punct de vedere pertinent a fost formulat în aceas-tă direcție de către Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), într-o conferinţă de pro�l, citat de agenția de presă Agerpres. „Sunt convins că această criză energetică va accentua preo-cuparea şi investiţiile în e�cienţă energetică. Preţul mare va determina consumatorii să se gândească la măsuri de e�ci-enţă energetică, dar trebuie să vină şi din partea instituţiilor statului o preocupare şi un efort pentru informare şi creşte-rea gradului de conştientizare a importanţei acestei măsuri, la nivelul tuturor consumatorilor, de la cel casnic la cel mai mare consumator non-casnic. Nici nu ne putem imagina ce multă risipă există în acest moment. Am mai fost criticat pentru a�rmaţia mea că energia a fost mult prea ieftină ca să existe preocupare în cadrul unor categorii de consumatori pentru măsuri de e�cienţă. Iată că am ajuns în momentul în care preţul creşte de 2-3 ori în mai puţin de un an şi este posi-bil ca e�cienţa energetică să capete cu totul altă dimensiune”, a spus Bege, la conferinţa „Energia, prezent şi viitor”, organi-zată de Asociaţia Furnizorilor de Energie din România.Doar prin schimbarea anumitor comportamente, prin eli-minarea acestor risipe, deja putem să obţinem nişte eco-nomii de consum la facturi, pentru că orice reducere de consum se va re�ecta în factură, în emisiile de CO2, în re-ducerea dependenţei de importuri şi în preţuri, dacă cererea scade, a arătat el.România şi-a propus să construiască cel puţin 6,9 GW de energie regenerabilă până în 2030, dar, în opinia acestuia, cu un cadru legislativ bine gândit, putem ajunge la 10-12 GW capacităţi noi de regenerabile până în 2030.„Cred că este cazul ca şi investiţiile în e�cienţă energetică să �e stimulate. Piaţa, consumatorii casnici, non-casnici, sti-mulaţi de creşterea preţurilor, vor merge în această direcţie, cred că e cazul ca şi din surse bugetare să se stimuleze aces-te investiţii. Este aceeaşi poveste cu ‘dăm peşte maselor sau îi învăţăm să pescuiască’. Pe termen scurt trebuie să le dăm

Ligia VORO | Sursa foto: depositphotos.com

71WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO ENERGIE

peşte, de la 1 aprilie, ca să aibă ce să mănânce, dar poate deja pentru 2023 ar � cazul să înveţe să pescuiască”, a conchis reprezentantul ANRE.Sintetizat, o�cialul autorității de reglementare a spus foarte clar câteva lucruri care sunt ocolite de mai toți cei angajați în acest sector, și anume că bene�ciarii �nali ai pieței de energie trebuie să învețe să economisească energia prin e�cientizarea consumului, că statul, prin diversele sale mi-nistere, instituții publice ș.a., trebuie să se implice atât în partea de informare-conștientizare a consumatorilor – cas-nici și industriali - asupra modalităților de economisire a energiei, cât și în cea de stimulare a investițiilor în proiecte de e�ciență energetică și în unele de producție de energie regenerabilă.

E.ON România vine și oferă concretețe Ca important jucător în piața de energie electrică și de gaze naturale, E.ON România a promovat în mod constant și perseverent soluțiile și produsele de e�ciență energetică. Recent însă, dincolo de campaniile proprii, reprezentanții companiei au considerat că este un moment oportun să aducă în discuție tematica spinoasă a măsurilor de e�ciență energetică și să puncteze acolo unde există de�ciențe, așa cum le veți descoperi în cele ce urmează și care indică o sla-bă promovare a măsurilor de e�ciență energetică și bugete insu�ciente pentru implementarea proiectelor de e�ciență energetică. Într-un comunicat remis de companie, se arată următoare-le: “E.ON România consideră că printre măsurile care vor trebui luate de autorități în perioada următoare este abso-lut necesar să se regăsească un pachet solid de măsuri de e�ciență energetică care să țintească atenuarea impactului creșterii prețurilor la energie.

Plafonarea prețurilor pentru o perioadă de un an este o mă-sură temporară de protejare a consumatorilor, însă trebuie să pro�tăm de această perioadă pentru a ne pregăti pentru anii viitori.Pe lângă noi capacități de producție, a căror realizare du-rează însă câțiva ani, este necesară diminuarea consumului de energie, fără însă a reduce confortul, prin aplicarea unor programe de e�ciență energetică. Aceasta implică adopta-rea unor măsuri de reglementare sau �nanciare care pot să impulsioneze preocuparea pentru un consum energetic redus și asigurarea e�cienței energetice. Efectul se va pu-tea vedea în reducerea facturilor individuale la utilități, în crearea de locuri de muncă, în stabilizarea prețurilor și în reducerea poluării”. În concret, reprezentanții companiei susțin că în acest context, “statul trebuie să ofere consumatorilor stimulente și facilități �scale pentru achiziția de echipamente e�cien-te energetic (de exemplu, centrale termice care asigură o reducere a consumului de până la 30%), precum și sche-me suport pentru diverse investiții în e�ciența energetică a locuinței (cum ar �, instalarea de panouri fotovoltaice, iluminat cu sisteme LED, renovarea clădirilor etc). (...) De asemenea, trebuie stimulate proiectele guvernamenta-le de e�ciență energetică, precum Casa E�cientă Energetic, Casa Verde Fotovoltaice și Programul Rabla pentru Electrocasnice. Pompele de căldură sunt o altă modalitate sustenabilă și e�cientă de încălzire a casei și de a produce apă caldă menajeră, reducând costurile și amprenta de dio-xid de carbon, iar această soluție ar trebui la rândul ei inclu-să în programele de �nanțare.De scheme de suport, precum credite avantajoase și absorbție de fonduri europene, ar trebui să bene�cieze, de asemenea, municipalitățile și consumatorii non-casnici care implementează măsuri de e�ciență energetică sau vor să producă energie verde”.E un început de discuție, problematica e�cienței energeti-ce �ind mult mai complexă, însă așa cum scriam la început necesară.

72 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROSĂNĂTATE

73WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO SĂNĂTATE

74 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROFASHION

Luminița Balazs, despre femeie și frumos

Creatoarea de modă târgumureșeancă Luminița Balazs a început în urmă cu șapte ani o călătorie în domeniul modei, cu bune și cu rele dar încrezătoare în forțele proprii și ale echipei. Rezultatele s-au materializat atât în țară, cât și în străinătate astfel încât piesele create de Luminița Balazs sunt purtate de femei frumoase din diferite colțuri ale lumii. Luminița a plecat din domeniul bugetar pentru a-și urma instinctul ce i-a dictat drumul către podiumurile lumii.

„Afacerea a început în 2015 când m-am hotărât clar și ca-tegoric că vreau să lucrez pentru mine, că vreau să fac ceva frumos atât pentru oraș, cât și pentru restul țării și am în-ceput această călătorie foarte frumoasă. A însemnat liniște, foarte multă liniște în momentul în care am reușit să plec de la vechiul loc de muncă și să încep acest domeniu. Eu nu am simțit nicio secundă că lucrez, pentru mine a fost pur și simplu o plăcere și pot să spun că azi eu nu lucrez, fac ceea ce îmi place”, își amintește creatoarea de modă.Luminița Balazs se ghidează după instinct. Frumosul este în �ecare dintre noi, atât că la unele persoane se materiali-zează și în calitatea de a construi ceva material, de a crea un brand în cazul Luminiței. Printre multele provocări de-a lungul anilor s-a numărat lipsa personalului, dar așa cum ne-a povestit, a reușit de-a lungul timpului să își alcătuiască o echipă minunată cu care lucrează astăzi. „Suntem o echipă tânără, haioasă, dornică de muncă care depunem mult efort pentru ceea ce facem. Aș vrea să știe lumea că nu obții nimic gratuit în viață și că pen-tru orice lucru ar � bine să muncești pentru că satisfacțiile sunt cu totul altele. Muncim la aceste modele foarte mult, se muncește pentru colecții, pentru ședințele foto, pentru pre-zentările de modă. Aș vrea să știe lumea că nu ai nevoie de o sumă foarte mare de bani, te ajută dacă deții această sumă de bani, cât ai nevoie de dorința de a munci și de curajul de a face lucruri, de curaj pentru a merge înainte oricât ar � de greu, de curajul de a te ridica ori de câte ori este nevoie”, crede aceasta.

„Pandemia a fost despre a te ridica”Pandemia nu a iertat pe nimeni, însă Luminița, împreună cu echipa, a realizat măști în această perioadă. „La fel și în perioada pandemiei a fost despre a te ridica, de a lua decizii rapide, de a schimba anumite lucruri, de a te re-organiza și reinventa în această perioadă. A fost foarte greu, dar am reușit împreună cu toată echipa să luăm deciziile bune și să reușim să depășim acești doi ani. Nu s-au văzut pe fața mea, nu s-au văzut în online, dar s-au văzut în nopțile nedormite și în toată oboseala psihică pentru că �zic nu eram eu obosită dar psihic a fost foarte greu”, povestește Luminița.

„Colaborările au venit spre mine”Perseverentă și muncitoare din cale-afară, pentru Luminița Balazs, colaborările au venit în cascadă, �ind căutată de dife-rite personalități ale universului fashion pentru participări la evenimente de modă, pentru a crea obiecte vestimentare pen-tru diferite vedete sau chiar pentru festivaluri internaționale de cultură importante.„Știam că trebuie să fac treabă și lucrurile vor veni spre mine la momentul potrivit. Așa a și fost…într-o zi eram la birou și a su-nat telefonul. În ziua aceea a sunat de două ori telefonul pentru același lucru: o prezentare în Dubai, �ind prima mea prezentare de modă în afară, și pentru proiectul Atipic Beauty. Au trecut șase ani de când sunt în proiectul Atipic Beauty și sunt foarte fericită pentru acest lucru. De la prezentarea de modă din Dubai am mai primit multe alte oferte de a mă prezenta, multe au fost în pandemie, dar le-am refuzat pentru că nu a fost momentul,

Mălina MORARU

75WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO FASHION nu am simțit că sunt ok pentru a merge acolo. Sunt genul de per-soană care dacă primesc o invitație, trebuie să mă prezint exem-plar. Dacă nu pot să fac acest lucru, refuz elegant acea invitație, cu speranța că vor veni și alte invitații unde voi putea să �u la înălțime”, subliniază creatoarea de modă.

Colaborare cu postul de televiziune PRO TVUltima colaborare care se desfășoară și în prezent este cu Adela Popescu, actriță și persoană publică, moderatoarea emi-siunii „Vorbește lumea”, difuzată pe postul de televiziune PRO TV. „Am fost contactată de către Nicoleta Iovan, stilista emi-siunii „Vorbește Lumea” și nu numai. Mi-am dorit foarte mult să îmbrac pe cineva de la „Neața cu Răzvan și Dani”, dar uite că s-a ivit să o îmbrac pe Adela Popescu, pe care noi o admirăm foarte mult. Nu visam atât de mult să ajung la PRO TV, dar uite că nu se știe niciodată ce se poate întâmpla”, spune aceasta. Am întrebat-o pe Luminița ce crede că o face specială față de alți designeri, iar ea și-a ales cu grijă cuvintele pentru a nu pă-rea că spunea prea multe despre ea. Modestia o caracterizează, de asemenea, însă încrederea de sine este o armă foarte impor-tantă pe care o stăpânește la perfecție până în vârful panto�lor.„Cred că încrederea în mine. Am o încredere extraordinară pe care am moștenit-o de la tatăl meu. Eu moștenesc multe lucruri de la tatăl meu, inclusiv faptul că vând foarte bine. Fiecare ne naștem cu un talent, eu m-am născut cu talentul acesta. Nu cred că sunt mai specială, cred viziunea �ecăruia dintre noi este diferită, și mo-dul în care reușim să atingem inimile oamenilor face diferența. Oamenii vin întâi spre tine pentru ceea ce ești tu ca om și abia apoi pentru ceea ce lucrezi tu. Dacă se regăsesc în tine ca om, apelează și la tine. După aceea urmează rochiile, ținutele pe care urmează să le creez pentru acei oameni”, consideră creatoarea de modă.

Participare la Cannes 2017În anul 2017, creatoarea de modă a realizat o rochie specială care a fost purtată de Luciana Indre, prezentatoarea postului de televiziune Look TV în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Cannes.„A fost o apariție senzațională. Rochia a apărut pe covorul roșu și apoi la petrecerea de după eveniment. A fost foarte apreciată și acum mă uit cu drag la acele poze. De multe ori nu realizez fap-tul că am participat cu o rochie la Cannes, în străinătate, pentru că noi suntem focusate pe muncă și prea puțin stăm să anali-zăm lucrurile astea care se întâmplă prin ceea ce facem. Sunt rare momentele în care reușesc să mă opresc din ceea ce fac și când se întâmplă este datorită oamenilor care vin spre mine și mă felicită și atunci mă opresc și spun: da, uite ce am realizat”, recunoaște Luminița Balazs.

Colecția nouă de primăvară-vară 2022La începutul lunii aprilie, Luminița împreună cu echipa vor lansa noua colecție de primăvară-vară, care debordează de cu-loare și feminitate.„Colecția nouă va � lansată la începutul lunii viitoare. De obicei, colecțiile conțin între 22 și 26 de piese, �e rochii, �e costume. Noi nu urmăm neapărat stilul anului respectiv sau culorile des-pre care vorbește toată lumea cât ne dorim foarte mult să ne pu-nem amprenta pe colecția respectivă. Deja apar pe online poze din colecția nouă pentru că nu pot să mă abțin și să nu postez

fragmente din colecție. Este o colecție superbă, viu colorată, cu rochii elegante așa cum suntem noi obișnuite. Este o colecție despre femeie, despre �ecare femeie…despre mine, despre tine, despre �ecare femeie din jurul nostru, este plină de feminitate, eleganță. Eu sunt fascinată de femeile elegante care sunt îngriji-te, care se îmbracă frumos, care pot îmbrăca o rochie elegantă chiar și în mijlocul zilei. Chiar discutam cu fetele în atelier că eu nu cred în rochiile acestea de duminică, cred că femeia este frumoasă în rochie la orice oră a zilei și în orice zi a săptămânii. Femeia mă inspiră”, subliniază creatoarea de modă.

Prin muncă se ating obiectivelePentru Luminița Balazs este important ca oamenii să cunoască toată munca din spatele fotogra�ilor cu rochii superbe. Ea în-curajează tinerii să muncească și să învețe, pentru a duce la bun sfârșit obiectivele la care tind. Frivolitatea nu este un aspect care se regăsește în caracterul femeii puternice care calcă cu prețiozitate pe vârful degetelor parcă plutind printre metri de mătase și voal.„Ar trebui să știe lumea că pe online se prezintă doar partea fru-moasă a lucrurilor și aș vrea ca asta să ajungă la tinerii din ziua de astăzi pentru că este o nebunie cu online-ul. Am și eu un băiat de aproape 15 ani, deci știu despre ce vorbesc. Tinerii privesc lucrurile foarte ușor și se raportează doar la ceea ce este online și de multe ori uită că în spatele la tot ceea ce se vede există o muncă, niște pie-dici, situații pe care le întâmpinăm și peste care trebuie să trecem. Important este să nu ne dăm bătuți ușor, dacă am căzut de șapte ori, să ne ridicăm încă o dată, dacă suntem obosiți, să ne odihnim, dar să nu ne dăm bătuți niciodată și să fim conștienți că prin școală și prin muncă realizezi toate lucrurile în viață”, conchide aceasta.

76 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROSĂNĂTATE

Medic primar Raluca Bodea, un chip luminos în chirurgia oncologică digestivă

În curtea Institutului Regional de Gastroenterologie şi Hepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor“ din Cluj-Napoca poţi vedea, în �ecare dimineaţă, chipurile obosite de suferinţele bolii ale celor care aşteaptă să intre pentru un consult, pentru internare ori pentru tratament. Îşi bănuiesc diagnosticul, cei mai mulţi dintre ei. Câţiva au parte de o surpriză în cabinet, când sunt impresionaţi de statura înaltă, de �gura blândă, luminoasă, de apariţia doctorului Raluca Bodea, pe care ai putea-o vedea la fel de bine pe cat-walk-ul unei prezentări de modă. Şi totuşi, e un chirurg reputat, căreia i s-a dus vestea pentru victoriile chirurgicale împotriva cancerului de pancreas.

Ce operaţi recurent aici?Dr. Raluca Bodea: În clinica noastră se operează adesea cancerul digestiv, noi suntem un un centru terţiar de pato-logie digestivă cu secţie de Medicală şi Chirurgie, un centru recunoscut de performanţă în chirurgia cancerelor digesti-ve. Eu operez în mod special cancerul de pancreas. M-am pregătit încă din Rezidenţiat, au fost doi chirurgi cu foarte mare experienţă în această patologie, Prof. Cornel Iancu şi Prof. Al Hajjar Nadim, alături de care am participat atunci la multe astfel de operaţii. Experienţa acumulată cu ei mă face să am azi rezultate bune, atât imediat, cât şi la distanţă, în timp. Dar nu mă limitez doar la cancerul de pancreas, ci operez şi cancer de colon, cancer de rect, de stomac.

Aveţi şi un alt mentor, alături de cei doi menţionaţi?R.B.: Ştiţi, după susţinerea doctoratului se obişnuieşte să mulţumeşti cuiva şi e greu să îi menţionezi pe toţi, dar pot mulţumi şi acum unei calităţi comune tuturor – severitatea. La momentul întâlnirii, mă speriau, dar s-au dovedit oame-nii potriviţi, care şi-au pus amprenta asupra formării mele ca om şi profesionist. Prima a fost învăţătoarea, doamna Horvath de la Liceul de Ştiinţele Naturii, apoi profesoara de limba română din gimnaziu, doamna Doina Vesa, iar la li-ceu, profesorul de �zică, domnul Nicula. În facultate au fost trei. De la Profesorul Boloşiu am învăţat în anul III să con-sultăm un bolnav. Făceam cu domnia sa Semiologie, o ma-terie care îţi pune bazele consultului pacientului şi ale dia-gnosticului bolii, iar examenul de �nal era extrem de di�cil. A fost, apoi, Profesorul Florescu de la Anatomie Patologică, de la care am învăţat foarte bine să structurez informaţiile. Iar doamna Conferențiar Lavinia Comes a fost, categoric, dascălul care m-a impresionat prin capacitatea extraor-dinară de a extrage esența din multitudinea de informații oferite de bolnav și de a organiza pe același șablon, mereu, aceste date, astfel încât să devină logic, ușor de urmărit și prezentat orice caz. Stilul dânsei m-a ajutat enorm mai târ-ziu, când am ajuns eu să fac prezentări de cazuri sau de pa-tologii la diverse manifestări științi�ce. Iar ultimii, dar ca-tegoric nu cei din urmă, au fost Profesorul Cornel Iancu şi Profesorul Nadim Al Hajjar, de la care am învățat chirurgie. Dânșii mi-au insu�at dragostea pentru această specialitate și, având încredere în mine, mi-am câștigat-o și eu.

Mai apucați să vorbiți cu pacienții înainte de intervenție?R.B.: E foarte important să vorbim cu ei, să înțeleagă im-pactul bolii de care suferă. Eu evit cuvântul cancer înain-

te de intervenția chirurgicală, folosesc cuvântul tumoră, e un termen mai general. Așadar, vorbim de o tumoră ce a produs niște manifestări care l-au adus pe pacient spre noi. Drumul e simplu: am stabilit un diagnostic, pregătim o intervenție și acum ne a�ăm în fața unei încercări mari pentru bolnav. El trebuie să treacă prin operație, în speranţa de a se vindeca de această tumoră. Felul în care îi vorbim, speranța pe care o oferim, contează mult în procesul său de recuperare, îi dăm astfel niște motive de optimism de care el să se lege după intervenție. Eu îi stimulez să se ridice, să bea lichide, chiar să înceapă să mănânce foarte repede după operație. Acest lucru le transmite mesajul că nu e chiar aşa de rău, ceea ce e un nou motiv de optimism. În realitate, aşa şi este, faptul că se mobilizează mai repede îi ajută să-şi

Alice Valeria MICU

77WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO SĂNĂTATE reia tranzitul mai repede. Faptul că încep să se alimente-ze mai repede le pune tot tubul digestiv în funcţiune, astfel încât recuperarea e mai de scurtă durată şi rezultatele mai bune. Acest concept este recunoscut ca atare în chirurgie, se numeşte Fast-track surgery, o abordare modernă a peri-oadei post-operatorii. Eu pun problema aşa: operaţia este o traumă pentru organism, iar noi nu-i putem cere să treacă peste ea fără niciun ajutor, fără suport, adică să nu-l hrănim corespunzător, să nu-i permitem să se mişte. Practic i-am cere foarte mult fără să-i dăm aproape nimic, atâta timp cât îi refuzăm bolnavului alimentaţia și mobilitatea, pentru că de acolo îşi ia resurse, inclusiv psihologice, să meargă mai departe, să se vindece. Astfel, pacientul ajunge să creadă că intervenţia nu a fost atât de gravă, şi bine face, căci nu l-ar ajuta cu nimic pentru vindecare să realizeze cât de amplu a fost procesul operator. Aceasta nu e problema lui, aspectele tehnice ale operaţiei privindu-l într-o măsură mai mică.

Aşadar, confort food nu e doar un concept din gastronomie?R.B.: Nu, este foarte actual în medicină şi în special în chi-rurgie. Recuperarea bolnavului depinde mult de psihicul lui. Deşi au aceeași boală, stadiu şi operație, bolnavul optimist se vindecă mai repede decât cel prăpăstios. Aici, și noi putem interveni, ajungem să îi citim şi înțelegem destul de repede ce i-ar putea motiva, în perioada preoperatorie, să lupte, să treacă mai ușor peste trauma unui diagnostic oncologic.

Aţi făcut caligra�e în clasele primare? Cum staţi cu ca-ligra�a, aveaţi de atunci scris de doctor?R.B.: Da, am făcut caligra�e, iar scrisul meu este lizibil.

Când a ajuns medicina în obiectivele de viaţă? La între-barea legată de profesie, ce răspundeaţi în copilărie?R.B.: Atunci spuneam că vreau să �u doctor, până prin clasa a VIII-a, când m-am decis să fac Informatică şi Matematică, să �u profesor, aşa că am mers la Liceul de informatică din Cluj. Absolut dintr-o întâmplare, în clasa a XI-a, am făcut o pneumonie, astfel că m-am gândit să fac Medicină, să mă tratez singură. Pneumonia mi-a schimbat din nou traiec-toria vieţii. Am urmat facultatea, nu m-am gândit la vreo specialitate chirurgicală, dar din anul al III-lea am trecut prin clinici şi a început să-mi placă tot mai mult ce făceam. Din anul IV am făcut �ecare specialitate sub formă de mo-dule şi îmi plăceau toate, nu mă puteam hotărî, dar nu mi-a plăcut în mod special chirurgia. În anul VI am ajuns să fac Ginecologie şi acolo ne-au lăsat să facem practic câte ceva, am asistat la naşteri, am cusut epiziotomii şi munca direc-tă, practică m-a fermecat pur şi simplu. După facultate am făcut un an de stagiu, am ajuns aici, la Chirurgie III, unde nu cunoşteam nici clinica, nici colectivul. Aici mi-a plăcut foarte mult, am intrat în sala de operaţii şi am participat la intervenții ca mâna a III-a. După şase luni de chirur-gie, pregătindu-mă pentru rezidenţiat, am ales specialităţi chirurgicale, cum era atunci, fără să mă pot hotărî între Ginecologie şi Chirurgie. Ginecologia s-a ocupat cu câteva locuri înaintea mea, am luat Chirurgia şi nu regret. Cred că undeva, acolo sus, cineva mi-a aranjat lucrurile în viaţă, în-cât să ajung să fac un lucru care-mi place foarte mult. Nu mă văd acum făcând altceva. Îmi dă satisfacţii, dar şi stres pe măsură, atunci când am bolnavi care nu merg cum aş vrea eu. Îi duc cu mine acasă, în gând, dar nu cred că se poate altfel. Face parte din meserie. Dar şi satisfacţiile vin repede, sunt mari şi compensează.

Sunteţi medic primar, aveţi un doctorat. Nu vă tentează cariera universitară?R.B.: Nu, cel puţin deocamdată. Suntem foarte puţini me-dici pe reţea în clinicile universitare din Cluj, adică să nu activăm şi în cadrul UMF. Prefer să rămân astfel, pentru că,

pentru mine, bolnavul e prioritar. Eu asta am vrut să fac şi acum nimic nu mă poate împiedica să am grijă de bolnavii mei, neavând alte atribuţii în afara legăturii directe cu ei. Latura didactică mi-o manifest faţă de rezidenţii pe care-i pregătesc, ca îndrumător de rezidenţiat în specialitatea Chirurgie Generală. În plus, particip ca lector la cursuri post-universitare, scriu articole, scriu capitole de carte, aşadar există o validare și a acestor capacităţi ale mele, fără aspectele birocratice, extrem de cronofage, ce ţin de munca universitară.

Date biografice - Dr. Raluca Bodea4 Medic primar în specialitatea Chirurgie Generală din anul 2014, Doctor în Medicină din 2018Competenţe: Chirurgia hepato-bilio-pancreaticăExperiența profesională: 4 medic chirurg (rezident, specialist, primar) la IRGH Cluj, Clinica Chirurgie III Cluj-Napoca (din 2003-pre-zent)4 medic chirurg la Q Clinic Cluj-Napoca (din 2014-pre-zent)4 medic chirurg la Clinica Gynia Cluj-Napoca (din 2020-prezent)4 Peste 10 ani de experienţă ca operator principal în chirurgia cancerelor digestive: pancreas, căi biliare, stomac, intestin subțire, colon, rect, colecist;4 Peste 2000 intervenţii chirurgicale laparoscopice;4 Chairman şi speaker la numeroase congrese naţio-nale şi internaţionale, în special la cele de chirurgie a cancerului pancreatic;4 Autor a numeroase articole de specialitate în reviste din ţară şi străinătate, capitole de cărţi, capitole de tra-tate naţionale, cu tema cancerului pancreatic, canceru-lui gastric, cancerului de colon şi a cancerului de rect;4 Membru în colective de cercetare multicentrice in-ternaţionale cu tema cancerului pancreatic, a canceru-lui de căi biliare, a cancerului gastric şi a cancerului de colon;4 Îndrumător de rezidenţiat în specialitatea Chirurgie Generală la Clinica Chirurgie III Cluj-Napoca4 Diplomă de Excelenţă acordată de UMF „Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca și UMF „Carol Davila” Bucureşti (2010).

78 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROSĂNĂTATE

Centrul medical Andrea K. Gherla, efort personal și pasiune 100%

„Medicina este ştiinţa şi conştiinţa încălzite de iubirea faţă de oameni”. Cuvintele Profesorului Iuliu Haţieganu îi întâmpină pe cei ce deschid site-ul şi pagina de socializare a unei instituţii medicale foarte tinere, abia deschise la Gherla. Iniţiatorii şi artizanii ei sunt doi medici inimoşi din Cluj Napoca, Dr. Raluca Bodea şi Dr. Constantin Iordache.

O clinică privată e necesară, mai ales în oraşele mici. Cum de aţi deschis la Gherla acest centru medical?Dr. Raluca Bodea: Nu m-am gândit niciodată să des-chid un centru medical, nici măcar un cabinet, pentru că profesional, la Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie „Octavian Fodor”, am foarte mult din ceea ce îmi doresc. În plus, lucrez şi în privat, la două clinici care m-au solicitat pentru cazurile de chirurgie. Dar „jumătatea mea” a ajuns chirurg la Gherla şi am con-statat că există o serie de specialităţi mari şi foarte mari care lipsesc complet din oraş. Oamenii de acolo erau nevoiţi să facă drumul până la Cluj chiar şi pentru un simplu consult. Când am înţeles că spitalul municipal nu are posibilitatea ca în următoarea perioadă să des-chidă un cabinet cu specialitate Gastroenterologie, ne-am gândit să aducem un gastroenterolog pentru consul-taţii şi endoscopii. Apoi am observat că lipsesc Urologia şi Ortopedia, primul ajutor fiind acordat în ambulatorul de chirurgie al spitalului, după care pacienţii erau tri-mişi la Cluj. În acelaşi timp, am găsit un spaţiu frumos, ce se pretează unei clinici cu cabinete, şi am decis să nu-l pierdem. Am luat legătura cu medicii de familie din zonă, pentru a vedea ce alte specialități ar fi necesare şi am acoperit cu medicii potriviţi. Pentru un spital de mici dimensiuni, cum e cel de la Gherla, este dificil să deschizi un cabinet, chiar pen-tru o specialitate mare, cum e Gastroenterologia. Spun mare, pentru că de-a lungul anului, cel puţin unul din doi oameni are o durere abdominală, greţuri, vărsături, tulburări de tranzit intestinal. Ori, localnicii şi cei din satele din jur erau nevoiţi să se deplaseze la Cluj sau la Dej pentru astfel de probleme, chiar pentru simple con-sultaţii pentru o gastrită, o litiază veziculară, boli ce ar trebui să poată fi corect și complet diagnosticate în ori-ce oraş din România. De asemenea, patologia benignă urinară ar trebui să poată fi rezolvată local, fără supra-solicitarea clinicilor şi a medicilor din Cluj.

Câte specialităţi are acum Centrul Medical Andrea K., deschis la Gherla?R.B.: În momentul de faţă, clinica noastră oferă, după trei luni de funcționare, zece specialităţi. Adresabilitate foarte mare o are Gastroenterologia, aşa că avem trei gastroenterologi, a căror agendă este plină în fiecare zi. La fel se întâmplă şi cu Cardiologia, medicul fiind foarte bun, are, în cele două zile de consultaţie săptă-mânală, programul plin. Nu diferă ca cerere Urologia şi nici Endocrinologia şi Dermatologia, deschise în urma numeroaselor solicitări din partea pacienţilor.

Programările la consultaţie se fac, deja, pe o perioadă destul de mare, iar noi nu vrem să se întâmple asta, ci dorim să venim în întâmpinarea pacienţilor. Astfel că, începând din februarie, avem doi colegi noi, doi medici tineri, un gastroenterolog si un psihiatru. Pregătim o colaborare cu un psiholog foarte bun, tot din Cluj, și am inițiat discuții de principiu cu doi rezidenți aflați în an terminal, un psihiatru cu competențe în psihoterapie și un medic imagist, care să ni se alăture începând de anul viitor. Mai oferim servicii de Ginecologie, Chirurgie plastică, Medicină Internă, precum şi o paletă largă de investigaţii paraclinice–analize de laborator, endo-scopie digestivă, atât gastroscopie, cât şi colonoscopie, ecografie abdominală, cardiacă, tiroidiană, mamară şi uro-genitală.

Vă rog să faceţi câteva precizări legate de specialita-tea Ginecologie. Se poate naşte la Gherla?R.B.: În centrul nostru nu avem o sală de naşteri, dar în cabinetul de Ginecologie, gravidele pot fi monitori-zate pe parcursul întregii perioade a sarcinii, urmând ca naşterea să aibă loc, în principiu, la Cluj. Mai exis-tă ginecologi la Gherla, dar noi am venit cu un ecograf 4D performant, special conceput pentru monitorizarea

Alice Valeria MICU

79WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO SĂNĂTATE sarcinii, dar şi cu calitatea actului medical, aici medicul făcând diferenţa. Este, de fapt, printre ultimele specia-lităţi alese, cu care cred că încheiem partea de cabinete. Deocamdată.

Urmează o perioadă de consolidare sau aveţi şi alte planuri?R.B.: Deja am făcut un plan, pentru o perioadă mai lun-gă, ca peste un an, un an şi jumătate, la parterul cen-trului, un open space al clădirii cu două niveluri, să amenajăm o zonă dedicată spitalizării de zi destinate pacienţilor ocologici. Proiectul este mult mai ambiţios şi mai dificil, însă la fel de util, pentru că bolnavii din Gherla nu au nici această facilitate. Tratamentul onco-logic este unul mai greu de suportat, iar pacienţii sunt nevoiţi să vină la Cluj, să urmeze procedurile şi să se întoarcă în aceeaşi zi, cu toată dificultatea fizică ineren-tă acestor tratamente. Tot din partea bolnavilor a venit solicitarea şi pentru acest serviciu, dar încă nu am decis dacă vom face singuri sau prin colaborare acest lucru.

Aveţi cumva în vedere şi un centru de dializă?R.B.: Da, ne-am gândit şi la asta, mai ales că implică aceleaşi probleme cu necesarul de intervenţii repetate, cu deplasarea, cu gravitatea afecţiunilor, cu stresul te-rapiei. De fapt, am gândit de la început spaţiul de jos pentru ambele specialităţi. Noi am trecut printr-o astfel de situaţie în familie, ştim ce înseamnă aceste dificul-tăţi, aşa că motivarea noastră are şi o componentă su-biectivă în aceeaşi măsură cu cea profesională, obiectivă şi practică.

Aţi putea estima volumul investiţiilor de până acum?R.B.: Noi am pornit cu un plan mult mai mic faţă de ce avem în momentul actual şi ne-am mişcat destul de repede, practic în şase luni am ajuns la 10 specialităţi şi 16 medici, 3 asistente, două infirmiere şi două persoane la recepţie. Am început cu resursele proprii, la care s-a adăugat o sponsorizare din partea unei familii care a arătat o foarte mare deschidere pentru proiectul nostru, dorind să ajute în mod special comunitatea din Gherla. Acestea au fost cele două surse de finanţare, practic este un obiectiv cu adevărat privat şi, aş putea spune, per-sonal. Desigur, avem în plan accesarea unor finanţări europene pentru dezvoltare. Faptul că am putut acoperi treptat cheltuielile, fără stresul unor rate şi dobânzi la credite ne-a dat liniştea de care aveam nevoie, pentru un început.

Care a fost atitudinea administraţiei locale?R.B.: Administraţia locală a manifestat deschidere faţă de iniţiativa noastră şi, nedispunând de un spaţiu adec-vat cerinţelor noastre, ne-au îndru-mat spre clădirea în care funcţio-năm acum, un spaţiu privat, un fost sediu de bancă, foarte bine ampla-sat, şi apoi ne-au ajutat în demersul birocratic al aprobărilor şi avizelor. Practic, utilitatea mare pentru co-munitate ne-a facilitat colaborarea cu autorităţile locale.

Aveţi ambiţii mari pentru comu-nitate.R.B.: Desigur, nu ne oprim aici, căci am elaborat şi aplicăm deja un plan de prevenţie pentru mai multe boli grave, dedicând fiecare lună din an unei specialităţi acoperite în centrul

nostru. Proiectul presupune oferirea unor pachete pro-moţionale de diagnostic precoce, în special pentru can-cere, asfel încât, costul final să fie mai mic decât dacă ar fi împărţit pe consult şi proceduri. Încercăm astfel să deschidem pacienţilor posibilitatea de a depista precoce unele boli. Ianuarie a fost dedicată prevenţiei canceru-lui de col uterin, iar pachetul a constat într-un consult, o ecografie şi un test Babeş-Papanicolau, la care s-au adăugat informaţiile oferite de medicul ginecolog pe blogul nostru. Februarie a fost dedicat artrozelor, în luna martie ne preocupăm de prevenţia cancerului mamar şi aşa mai departe. Finalizăm calendarul pre-

venţiei în noiembrie cu cancerul tiroidian, pentru ca în decembrie să ne dedicăm eforturile unor ac-ţiuni de caritate. Întregul demers e popularizat prin intermediul me-dicilor de familie, a unor emisiuni radio, a rețelelor sociale, dar şi al unor f lyere ce ajung direct la po-pulaţie. Informaţiile se regăsesc pe site-ul nostru, în secţiunea de blog, precum şi pe pagina de socializare. Încercăm să fim aproape de oameni şi de necesităţile lor din domeniul sănătăţii, atât prin servicii medica-le, cât și printr-o formă simplă, dar eficientă credem noi, de educație medicală.

80 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROPROFESII LIBERALE

Notarul public, confidentul nostru la bucurie și tristețe

Marinela Baba, fost președinte, timp de trei mandate, a Camerei Notarilor Publici Oradea (cea mai veche din România), în prezent membru în Consiliul Director al Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, ne-a acordat un interviu despre profesie și despre proiectele umanitare în care notarii sunt implicați.

Notarul public este un �n cunoscător al realităților economice și sociale din comunitatea în care își desfășoară activitatea. Zilnic, în biroul său, intră oa-meni cu probleme de viață, probleme pe care notarul îi ajută să le rezolve. Cum reușiți să vă detașați de aceste probleme? Cum reușiți să le faceți față?Marinela Baba: Notarul public este prezent în viața �e-cărui om, de la prima copie legalizată a certi�catului de naștere până la dezbaterea succesiunii. Ne bucurăm ală-turi de clienții noștri pentru venirea pe lume a copiiilor lor, le împărtășim preocupările legate de cumpărarea unei locuințe și le consemnăm ultima voință cu privire la trans-miterea bunurilor către moștenitori.Acestea nu trebuie privite ca probleme. Sunt aspecte �rești ale vieții. Există însă momente care ne marchează. Suntem și noi întristați de moartea prematură a unora dintre cei care, de nenumărate ori, ne-au trecut pragul. Trăim vremuri cărora trebuie să le facem față cu înțelepciune și, mai ales, cu empatie față de cei afectați în mod sfâșietor de pandemia prezentă.

Dată �ind această situație, notarul nu poate sta de-oparte atunci când știe că poate participa la binele comunității și altfel decât prin serviciile prestate prin natura profesiei sale. Din câte știu, aveți și o fundație proprie, Fundația Varadinum. Ce va determinat să în�ințați această fundație?

M.B.: Și noi, notarii, suntem făcuți din aceeași plămadă ca toți oamenii. Ne confruntăm de-a lungul vieții cu aceleași probleme: boală, crizele economice…Într-o perioadă în care câțiva colegi luptau pentru viața lor sau a copiilor lor minori, copleșiți de boli cumplite, bolnavi și fără altă sursă de venit decât profesia, pe care erau în imposibilitatea de a o practica, dar cu cheltuielile aferente existenței biroului notarial rămase în grija lor (de exemplu, salariile angajaților și cheltuielile aferente, sala-rii ce asigurau veniturile familiilor acestora), am conside-rat potrivit să în�ințăm această fundație prin intermediul căreia să-i putem sprijini material, cu demnitate.Odată în�ințată, Fundația și-a dovedit utilitatea și în alte împrejurări, depășind limitele stricte ale profesiei.Prin Fundația Varadinum am participat la �nanțarea unor activități culturale (de exemplu, evenimente organizate de Liceul de Artă din Oradea) și sportive (Clubul de șah din Satu-Mare).

Dumneavoastră și Camera Notarilor Publici Oradea, v-ați implicat de-a lungul anilor în mai multe acte de caritate. Vă rog să-mi dați câteva exemple de cazuri care au bene�ciat de atenție din partea dumneavoastră.M.B.: Camera Notarilor Publici Oradea s-a implicat și se implică în acte de caritate. Un astfel de eveniment, care ne-a rămas în minte și în su�ete, a fost Balul caritabil orga-

Dan BIRTA

81WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO PROFESII LIBERALEnizat pentru sprijinirea activității Fundatiei „Mihai Neșu”. Regretăm faptul că în ultimii doi ani nu am putut să re-petam acest tip de �nanțare, extrem de plăcută de altfel.Sunt convinsă că, de îndată ce pandemia va lua sfârșit, vom organiza un bal caritabil prin care să ne implicăm în re-alizarea proiectului privind noul centru de tratament al Fundației „Mihai Neșu”.

Camera Notarilor Publici din Oradea și-a inaugurat nou sediu în 24 ianuarie 2022. Dumneavoastră v-ați adus o contribuție deosebită la construcția noului se-diu. Ce puteți să-mi spuneți despre aceasta?M.B.: Aveam nevoie de un nou sediu, pentru că suntem tot mai mulți notari, cu o activitate tot mai diversi�cată. Noul sediu găzduiește notari din Bihor și Satu Mare. În această clădire se țin adunările generale. Tot aici avem toată arhiva notariatului de stat și a notariatelor din regi-une începând cu 1952. Totul a fost creat de-a lungul mai multor ani cu investiție proprie, din cotizațiile notarilor. Sperăm să �e o construcție emblematică pentru Oradea și să dea un imbold și altor profesii să clădească frumos orașul nostru.

Se spune despre „casta notarilor” că este una închisă și că se intră foarte greu în ea. Cât este adevăr și cât este fals în această a�rmație?M.B.: „Casta notarilor?!?”. Notarii nu sunt un grup soci-al închis! Reglementările legale ale profesiei noastre sunt la fel cu ale celorlalte profesii juridice. Anual, sunt scoase la concurs posturi pentru notari stagiari. Concursul este unul riguros, la fel ca profesia. Nu poți � notar dacă nu știi carte!

Vă rog să-mi spuneți câteva cuvinte despre dumneavoas-tră. Ce v-a determinat să vă alegeți această profesie?M.B.: Fiecare dintre noi și-a ales drumul profesional mâ-nat de idealuri. Dreptate, adevăr, binele social și cel per-sonal, implicit. Când am absolvit facultatea, notariatul public era abia creat. Provocarea practicării unei profesii juridice moderne pentru o societate modernă m-a atras.Profesia noastră a evoluat deodată cu societatea, �ind și în prezent la fel de interesantă și de indispensabilă între-

gii societăți. Sper ca notarul să rămână un om de bază în comunitate, iar exemplul lui să �e urmat de tot mai mulți.

Pandemia a afectat unele profesii. Altele au reuși să se adapteze cu brio. Notarii de care parte a baricadei se situează?M.B.: Pandemia a afectat întreaga societate. Notarii pu-blici au fost nevoiți să se adapteze „în regim de urgență” la toate regulile impuse de autorități în scopul prevenirii contaminării cu SARS-COV 2 a angajaților birourilor no-tariale și a clienților acestora. Nu am încetat să ne prac-ticăm profesia nici măcar în perioada stării de urgență, când instanțele judecătorești și-au suspendat activitatea. Am fost nevoiți să ne regândim organizarea activității, de la programarea clienților până la relaționarea de la distanță cu instituțiile cu care activitatea notarială se in-tersectează, astfel încât să nu creăm sincope în mecanis-mele economice, notarii �ind o verigă importantă în co-lectarea de venituri pentru bugetul local și cel național. Efectele negative ale pandemiei asupra activității eco-nomice a �rmelor care apelează, de regulă, la serviciile noastre au dus la scăderea cererilor lor pentru acte no-tariale. Au fost și perioade în care volumul de muncă s- a redus drastic. Din nefericire, drama multor familii în care Covid-ul a adus moartea a avut in�uențe și asupra activității noastre. Nu e ușor să te confrunți săptămânal, sau chiar mai des, cu decesul neașteptat al unor persoane pe care le știai de mulți ani și cu întrebările fără răspuns ale familiilor copleșite de durere și, uneori, de „vina” de a aduce boala acasă. Sperăm ca întreaga noastră lume să-și regăsească echilibrul și predictibilitatea.

Ce recomandări ați face unui tânăr care ar vrea să ur-meze această profesie? Ce calități sunt necesare pentru profesia de notar? M.B: Tinerii care ar vrea să devină notari trebuie, din-colo de competențele juridice dobândite în facultate, să dea dovadă de logică, bun-simț, empatie și de dorința de implicare în prezentul și viitorul comunității din care fac parte.

82 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROTRAVEL

83WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO TRAVEL

84 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROAGRO TB

Plan strategic pentru valorificarea energetică a biomasei

Clusterul Green Energy, în calitate de partener al proiectului internațional AgroBioHeat a demarat elaborarea unui Plan strategic de valori�care energetică a agrobiomasei. În acest context, membrii clusterului au organizat în a doua jumătate a lunii februarie workshop-ul Planul strategic în domeniul biomasei agricole pentru a discuta principalele recomandări de politici ce urmează a � cuprinse în Planul strategic AgroBioHeat.

de Ligia VORO | Sursă foto: depositphotos.com

Recomandările de politici care se vor regăsi în Planul stra-tegic AgroBioHeat vizează mai multe direcții. Prima recomandare a reprezentanților Clusterului Green Energy se referă la sprijinirea dezvoltării strategiilor lo-cale de management al deșeurilor verzi, iar în acest sens trebuie avute în vedere aspecte de mediu care presupun: o gestionare e�cientă a volumului mare de deșeuri verzi rezultate din întreținerea peisajului; curățarea parcuri-lor, a spațiilor publice verzi; curățarea albiilor râurilor; curățarea pășunilor; tăierea livezii; tăierea podgoriei, re-spectiv aspecte sociale: multe dintre activitățile principale care pot duce către o dezvoltare a gestionării deșeurilor verzi presupune crearea de locuri de muncă pentru forța de muncă locală, necali�cată: colectarea sezonieră a deșeurilor lemnoase și agricole, manipularea lor la locul de depozitare, încărcarea materialului în centralele pe bi-omasă etc. și aspecte energetice: energie din surse disponi-bile local, stabilitate economică, energie ieftină. A doua recomandare de politică este sprijinirea în�ințării de centre de stocare a biomasei, centre logistice de bio-masă la nivel local/microregional. În acest context ar � necesară în�ințarea unui centru unde reziduurile verzi re-coltate/colectate pot � transportate și biomasa ar putea � depozitată și uscată, astfel încât fermierii, autoritățile pu-blice să aibă posibilitatea de a depozita reziduurile rezulta-te din tăieri, membrii gospodăriilor să-și poată transporta deșeurile de grădină, tăieturile (lignocelulozice, biomasă solidă) la centrul logistic. De asemenea, aceste centre ar permite depozitarea separată pentru alt tip de agrobioma-să (dacă este cazul): coji de nuci, coji de �oarea-soarelui, paie, țăruși de porumb etc.

Autorii recomandărilor susțin că aceste spații ar putea � în�ințate la extremitatea/hotarul localității și într-o hală din proximitatea primăriei care să dispună de o curte spațioasă unde pot � depozitate crengile și utilajele sau în vechi complexe CAP sau IAS părăsite/nefuncționale și care dispun de cele mai multe ori de plăci betonate/acoperișuri ce pot facilita depunerea biomasei lemnoase și agricole, cât și manipularea acestora. A treia recomandare este de subvenționare a cultivării sal-ciei energetice. “Pe lângă faptul că reprezintă o sursă importantă pentru producerea de energie electrică şi termică, salcia, datori-tă caracteristicilor sale, are posibilitatea de a epura apele de la staţiile de epurare limitând astfel riscul de poluare a apelor freatice. De asemenea, poate soluţiona problema nămolurilor de la staţiile de epurare. Acestea sunt utili-zate cu succes în fertilizarea acestor plantaţii, rezolvând problema depozitării nămolurilor. Poate � cultivată pe terenuri poluate cu metale grele sau cu conţinut ridicat

85WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO AGRO TBde nitriţi sau nitraţi”, se arată în documentul pregătit de Clusterul Green Energy. A patra recomandare vizează acordarea de sprijin pentru producerea și valori�carea biomasei agricole (reziduuri agricole: paie de grâu si alte culturi cum ar � porumbul, rapița și �oarea soarelui, soia, coceni de porumb, coji de nuci, coji de semințe de �oarea soarelui). În această idee, reprezentanții clusterului consideră ca ar trebui susținute companiile agricole și fermierii pentru dezvol-tarea capacităților tehnice de recoltare, depozitare și va-lori�care logistică a agrobiomasei în scopuri energetice.

1 sat 1 MWUrmătoarea recomandare, cu numărul cinci, se referă la acordarea de sprijin pentru dezvoltarea și implementarea conceptului de „1 sat 1 MW”. “Conceptul 1 sat 1 MW prevede următoarele: identi�-carea surselor de deșeuri lemnoase la nivel de localitate (deșeuri rezultate în urma tăierilor de copaci din păduri, deșeuri lemnoase din pășuni, zone verzi, livezi, grădini, parcuri, gospodării etc.), colectarea biomasei lemnoase cu ajutorul persoanelor din grupurile vulnerabile (aspect social), cultivarea de salcie energetică cu scopul obținerii de biomasă lemnoasă, segmentul logisticii (măcinare, depozitare, transport), fabricarea de cazane, instalarea și punerea în funcțiune a unei centrale termice cu cazan pe biomasă și racordarea utilizatorilor la acest sistem (în special clădiri publice)”, sună recomandarea. Autorii consideră că localitățile au potențialul de a-și pro-duce materia primă pentru încălzire și să devină autosus-tenabile din punct de vedere energetic, datorită cantității considerabile de deșeuri verzi de care dispun. Odată cu producerea biomasei la nivel local, pot � dezvoltate investiții în sisteme de încălzire de capacități mici, până la 1 MW, �e în sisteme individuale de încălzire, �e în sisteme de termo�care la nivel micro (care conectează mai multe clădiri situate în proximitate). Această recomandare ar putea � pusă în practică prin promovarea unui program de subvenții pentru susținerea achiziției de cazane de biomasă cu e�ciență energetică ridicată pentru gospodării și clădiri publice - extinderea programului de subvenții „Casa Verde” – „Casa Verde” pentru gospodăriile private.Ar mai � de menționat aici că sunt cel puțin 15 companii în România care produc astfel de cazane cu e�ciență ener-getică ridicată, de circa 90%. Un exemplu prezentat în tim-pul workshop-ului sunt Serele Dalia din Valea Crișului, jud. Covasna, care sunt încălzite cu șase cazane BioSistem, cu o capacitate de 4MW și o e�ciență de peste 85%, caza-ne produse de compania ERPÉK IND srl din Bodoc, jud. Covasna.

Platformă digitală, soluții, produse și serviciiCea de-a șasea recomandare propune crearea unei platfor-me digitale pentru dezvoltarea pieței biocombustibililor și a soluțiilor de încălzire pe biomasă. Aceasta ar putea aduna în același loc producătorii de sisteme de încălzire cu agrobiomasă, furnizorii de combustibili pentru agro-biomasă, ESCO și instalatorii, precum și utilizatorii, dar ar putea oferi și o bază de date cu proiecte și sisteme de încălzire cu agrobiomasă. Prin recomandarea de politică cu numărul 7 se solicită in-

cluderea soluțiilor de tip energie din biomasă agricolă și produse/servicii bazate pe biomasă agricolă în strategiile locale, regionale și naționale. În concret, aceste soluții ar trebui să se regăsească în Strategiile Grupurilor de Acțiune Locală, Strategiile Agențiilor de Dezvoltare Regională, Planul Național Strategic și/sau strategii de dezvoltare a sectorului agricol în responsabilitatea MADR, respec-tiv în Strategiile Agenției Naționale a Zonelor Montane. Includerea acestor soluții ar permite mai multă �exibili-tate pentru pentru a se adapta la speci�citățile locale și pentru a avea un răspuns orientat, consideră autorii reco-mandărilor. Ultimele două recomandări se circumscriu nevoilor de in-formare, respectiv cooperare. Prin penultima recomanda-re de politică publică, reprezentanții clusterului amintesc de importanța acțiunilor de diseminare și de informare, transfer de cunoștințe, dezvoltarea capacităților, creșterea acceptanței sociale a energiei din biomasă agricolă. În acest sens, aceștia consideră că este nevoie de a organiza sistematic campanii de informare și conștientizare cu pri-vire la oportunitățile și bene�ciile producerii energiei din biomasă de origine agricolă. De asemenea, în același context, trebuie sprijinite inițiativele, proiectele de conștientizare, educare – pro-grame de tip ”soft” de educare, demonstrative, adresate factorilor interesați, în special în mediul rural, precum și derularea unor campanii de promovare, acțiuni comuni-tare de colectare-depozitare-tocare-utilizare biomasă în sisteme de încălzire e�ciente. Recomandarea cu numărul 9 se referă la susținerea co-operării la nivel internațional în vederea schimbului de experiențe, preluarea și adaptarea modelelor, a bunelor practici și a transferului de cunoștințe. La workshop au participat reprezentanți din ministe-re, reprezentanți ai Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, agenții (APM, ANZM), Agenții de dezvoltare regională, Grupuri de Acțiune Locală, autorități locale, universități și instituții de cercetare, asociații profesiona-le, organizații sectoriale.

Date despre proiectAcțiunile în cadrul proiectului AgroBioHeat se desfășoară în 6 țări din Europa (Grecia, Spania, Franța, România, Croația și Ucraina; 5 țări din UE + Ucraina) unde sunt prevăzute promovări extinse la nivel național, prin impli-carea, alinierea intereselor și crearea de politici si condiții �nanciare și sociale care favorizează extinderea încăl-zirii bazate pe biomasa agricolă. În calitate de partener, Clusterul Green Energy, prezidat de Vajda Lajos, promo-vează și sensibilizează comunitățile locale pentru a adopta soluții și practici durabile în ceea ce privește problemele ecologice, gestionarea deșeurilor, și aspecte legate de pro-ducerea de energie din biomasă.

86 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROAFACERE

87WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO AFACERE

88 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROAGRO TBÎn beneficiul Asociației Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă

USAMVBT și ASE, parteneri de studiu al biomasei

Studiul „Rolul biomasei în conservarea mediului, dezvoltarea rurală și reziliența fermelor agricole” a fost prezentat, în cadrul workshopului Planul strategic în domeniul biomasei agricole, organizat de Clusterul Green Energy, în calitate de partener al proiectului internațional AgroBioHeat.

de Ligia VORO | Sursă foto: depositphotos.com

Bogdan Chiripuci, Manager proiecte și programe pentru agricultură în cadrul Asociației Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, a vorbit, în cadrul work-shop-ului, de acest studiu realizat de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului și Academia de Studii Economice din București, în bene�ciul clubului. Studiul încheiat în 2021 aprofundează în cele 227 de pagini teme precum: Biomasa, prezent și perspective; Biomasa - Economie circulară, creștere a rezilienței fermei; România - Potențialul de producere și utilizare a biomasei; și Analiza cost – bene�ciu pri-vind cultivarea materiei vegetale speci�ce biomasei. În Concluziile studiului, se menționează că: “România con-form tendințelor la nivel european este obligată să dezvolte sectorul de energie regenerabilă până în anul 2030. În acest context, fermierii trebuie sprijiniți prin instrumente �nan-ciare prevăzute în PAC, drept pentru care în zonele impro-prii culturilor agricole de bază, cu soluri cu un grad ridicat de umiditate, se recomandă cultivarea speciilor lemnoase pentru obținerea de combustibil alternativ cum sunt plo-pul și salcia care promit un venit bun pentru fermieri. De asemenea, păstrarea biodiversității se poate realiza cu aju-torul plantațiilor energetice ligno-celulozice, datorită unei diversități mai ridicate decât cea prezentă în culturile arabile, dar inferioară celei forestiere. Astfel, plantațiile de plopi și sălcii energetice pot constitui refugiu pentru specii de păsări și mamifere sălbatice, pot îndeplini funcție de coridoare eco-logice și contribuie la creșterea diversității peisajelor din zone cu dominantă agricolă”.

Inadvertențe legislative Autorii coordonatori ai studiului, Gheorghe David (USAMVB “Regele Mihai I al României” din Timișoara) și Simona Roxana Pătărlăgeanu (Academia de Studii Economice din București), mai semnalează, în cadrul concluziilor, că au identi�cat inadvertențe între legislația națională și noile di-rective impuse de Comisia Europeană, “ce pot duce la cazuri în care anumite categorii de terenuri agricole să �e inutiliza-bile, atât pentru producția de alimente cât și de materii prime pentru energie/biora�nărie. Cadrul legislativ neactualizat poate constitui un obstacol în calea dezvoltării economice a zonelor poluate, a bioremedierii solurilor sau a �toextracției poluanților, motiv pentru care se impune corelarea legislației naționale cu cea europeană”.

Culturi energetice, costuri și rezultateAutorii studiului au mai punctat existența unor scheme de sprijin și programe de �nanțare pentru investiții în obținerea de biomasă din culturi energetice care pot � implementate de

fermieri în special pe terenurile improprii cultivării plantelor de câmp. În acest context, aceștia au oferit și calcule econo-mice privind în�inţarea de culturi energetice. Spre exemplu, în�ințarea unei plantaţii de salcâm energetic (Robinia pse-udoacacia) poate aduce venituri considerabile, arată aceștia. “La un hectar de salcâm se obţin 350-400 de tone de biomasă în 20 de ani. În prezent, preţul de referinţă pentru biomasă este cel al Regiei Naţionale a Pădurilor, de 40 de euro/tonă, iar costul de producţie este undeva la maximum 14/euro pe tonă”, mai punctează aceștia. Realizatorii studiului au mai identi�cat și potențialul de re-surse forestiere pentru a produce biomasă în România, cele mai bogate județe ca potențial �ind identi�cate Suceava, Harghita, Neamţ și Bacău, respectiv potențialul de biomasă de proveniență agricolă, cel mai ridicat înregistrându-se în Timiş, Călăraşi și Brăila. “În prezent, România are ca suprafață de pajiști permanente cca 4,81 milioane de hectare, reprezentând 20% din suprafața terestră a țării și 34% din suprafața agricolă, producția esti-mată totală de masă verde se ridică la circa 21.700.000 tone anual. Se apreciază că, la nivelul întregii țări biomasa de pajiște se poate produce doar pe suprafața de 3,9 milioane hectare, cu producții medii de substanță uscată între 1,2-5,5 tone/ha, astfel că la nivel național estimăm o producție de bi-omasă de aproximativ 13.440.000 tone substanță uscată. Prin conversia energetică a acestei cantități potențialul energetic natural al pajiștilor permanente românești poate să �e cuan-ti�cat după cum urmează: -2.360.000.000 m3 / an biogaz; -2 006 000 000 m3/an gaz metan; -1298 103 MWh energie elec-trică”, mai adaugă autorii în studiu. Sunt doar câteva date extrase din document, însă cei interesați de întreg studiul se pot adresa Asociației Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă.

89WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO AGRO TB

Ce fonduri sunt disponibile pentru energie din biomasă?de Ligia VORO | Sursă foto: depositphotos.com

La nivel european au fost promovate mai multe directive și regulamente care susțin dezvoltarea energiei din surse regenerabile. Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile stabilește că energie din surse regenerabile înseamnă energia din surse regenerabile nefosile, printre acestea regăsindu-se și biomasa, gaz de depozit, gaz provenit din instalațiile de epurare a apelor uzate și biogaz. Însă, așa cum au menționat autorii Studiului “Rolul biomasei în conservarea mediului, dezvoltarea rurală și reziliența fermelor agricole”, coordonat de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului și Academia de Studii Economice din București, “s-a constatat că dimensiunea legată de dezvoltarea rurală nu a fost lua-tă în considerare în mod corespunzător în actualul ca-dru de politici al Comisiei și al statelor membre în ma-terie de energie din surse regenerabile. Prin urmare, oportunitățile de implementare a energiei din surse rege-nerabile în zonele rurale nu au fost valori�cate su�cient. Comisia a propus recent unele modi�cări ale cadrului de politică privind energia din surse regenerabile care ar pu-tea îmbunătăți această situație (punctele 24-31). Comisia a propus modi�cări ale cadrului actual de durabilitate pentru bioenergie.” (Raportul Special nr. 5/2018 al Curții de Conturi Europene). Situația nu este diferită în România. În ultimii ani au fost promovate mai multe acte normative care încercau să creeze cadrul pentru atragerea proiectelor cu �nanțare europeană pentru producția de energie din resurse rege-nerabile, în special a celor mai puțin exploatate (biomasă, biogaz, geotermal). Astfel, în decembrie 2020 a fost publicată Hotărârea nr. 1037/2020 pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat privind sprijinirea investiţiilor destinate promovării producţiei şi distribuţiei de energie termică în sistem centralizat, din surse regenerabile mai puţin exploatate, respectiv biomasă, biogaz, energie geotermală, cu o apli-cabilitate până la 31 decembrie 2023. Bugetul total estimat alocat al schemei de ajutor de stat este echivalentul în lei al sumei de 150 milioane de euro, din care 85% reprezintă fonduri europene nerambursabile asigurate prin Fondul European de Dezvoltare Regională și 15% fonduri de co�nanțare publică (asigurate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Fondurilor Europene și de la bugetul local), conform Planului �nan-ciar al Programului Operațional Infrastructura Mare (POIM). Un bene�ciar nu poate accesa o �nanțare mai mare de 15 milioane de euro. Ca bene�ciari, hotărârea stabilea unitățile administrativ-teritoriale și asociațiile de dezvoltare intercomunitară care asigură furnizarea energiei termice în sistem centralizat către populație. Până acum am identi�cat astfel de proiecte în județul Bistrița-Năsăud, primăriile comunelor Maieru, Telciu, Rodna dezvoltând astfel de proiecte, pentru a indica doar câteva. În luna februarie, a fost adoptată Hotărârea nr. 195/2022 pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat privind spri-

jinirea investiţiilor destinate promovării producţiei de energie din surse regenerabile mai puţin exploatate, re-spectiv biomasă, biogaz, energie geotermală, şi a Schemei de ajutor de stat privind sprijinirea investiţiilor în coge-nerare de înaltă e�cienţă. Schema de ajutor de stat se adresează întreprinderilor mari, mijlocii sau mici, microîntreprinderilor, inclusiv întreprinderilor nou-în�inţate, ale căror conturi nu au fost aprobate, care au înscrisă în statutul societăţii acti-vitatea privind producerea de energie electrică/termică, corespunzătoare diviziunii 35: „Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer con-diţionat” din codurile CAEN, şi unităţilor administra-tiv-teritoriale/subdiviziunilor administrativ-teritoriale/asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, care au depus la autoritatea responsabilă cereri de �nanţare scrise de acordare a ajutorului de stat înaintea demarării lucrări-lor, conform cerinţelor din Ghidul solicitantului pentru sprijinirea investiţiilor în capacităţi de producere ener-gie electrică şi/sau termică din biomasă/biogaz şi energie geotermală pentru POIM, aplicabil obiectivului speci�c 6.1, respectiv obiectivul speci�c 10.2, după caz.” Bugetul este în valoare 21 milioane de euro și este desti-nat investițiilor dezvoltate în 2022-2023 în următoarele direcții: realizarea şi/sau modernizarea capacităţilor de producţie a energiei electrice şi/sau termice din bioma-să şi biogaz; realizarea şi/sau modernizarea capacităţilor de producţie a energiei termice din apă geotermală. Mai este de menționat că schema de ajutor de stat se aplică numai instalaţiilor noi de producere sau de modernizare a celor existente.

90 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dan BIRTA

AGRO TB

Produse ca pe vrema bunicilor de la „Ghiță Măcelarul” din Pecica

Renumele mezelurilor produse de el au trecut demult granițele județului Arad. La târgurile și evenimentele la care participă, precum și în magazinele în care le co-mercializează, produsele lui sunt foarte căutate. Secretul? Gustul și ingredientele sănătoase folosite, precum și rețetele tradiționale de pe vremea bunicilor. Este vorba de Ghiță Cionca din Pecica Arad, care-și co-mercializează mezelurile sub brandul „Ghiță Măcelarul”.Totul a început în urmă cu câțiva ani. „Eram un grup de prieteni din Pecica, care ne străduiam să mâncăm cât mai sănătos. Eu aveam o mică fermă unde țineam porci viet-namezi, Mangalița, Marele Alb, viței, capre alpine, găini, curcani, etc. Le tăiam și făceam mezeluri, salamuri, carne pentru gătit, carne pentru grătar și le împărțeam între noi, �ecare plătind pentru ceea ce lua. Cu alte cuvinte, așa s-a născut carmangeria pentru oameni interesați de mânca-re sănătoasă, preparată manual, tradițional, ca pe vremea bunicilor”, povestește Ghiță Cionca. Afacerea a început-o cu Claudiu Juncan, un măcelar, care era chemat să taie porcii din sat, mai ales în perioada Crăciunului. Numele brandului „Ghiță Măcelarul” vine de la numele său, Ghiță. Claudiu nu suna atât de tradițional, de vechi.

Produse și ingredienteGhiță produce în mica sa măcelărie toate produsele tradiționale de pe vremea bunicilor și ceva în plus. Cei interesați vor găsi la „Ghiță Măcelarul”: maioș, caltaboș, cârnat proaspăt și afumat, cârnat țărănesc copt, tobă, gușă �artă condimentată, parizer și crenvurști de porc, crenvurști de vânat, salam de șuncă, salam oriental, sa-lam de vânat, salam de Mangaliță, cârnat de vânat, salam Pecican, salam Ardealul, pastramă, slănină afumată, rasol afumat, șuncă de casă, jumări, untură, cap, piept afumat, bacon, mușchi țigănesc, cârnăciori pentru grătar. Toate produsele sunt condimentate cu condimente tradiționale pe bază de sare, piper, boia dulce și iute, usturoi, chimen, enibahar, măgheran, foi de da�n etc.„La afumarea produselor folosim rumeguș de fag, ca pe vremuri”, explică Ghiță Măcelarul.

Un produs aparte, care iese în evidență atât prin denumi-rea sa, cât și prin etichetă este Salamul Steagu Roșu, care are pe etichetă stema României de dinainte de Revoluție. „«Steagu Roșu» este un salam copt (hițuit) câteva ore la lemn de fag. Denumirea vine de la numele CAP-ului de la care am cumpărat hala în care am în�ințat măcelăria. Salamul este în două variante: picant și nepicant”, spune Ghiță Cionca. Își vinde produsele prin magazinul propriu din complexul comercial Jackson din Arad, dar și prin intermediul unor magazine colaboratoare din Pecica, Timișoara, Buziaș și Felnac. De asemenea, participă la târgurile agroalimen-tare și evenimentele de pro�l din zona de vest a țării. Ultimul târg la care a fost prezent cu produsele sale a fost Agromalim, din Arad, dar din cauza pandemiei, târgurile la care urma să mai participe au fost suspendate. „Consumatorii �deli apreciază în primul rând gustul și as-pectul tradițional al produselor. Cei care ne cunosc deja, au încredere în calitatea cărnii pe care o folosim, proaspă-tă și ea. Porcii îi luăm de la Comtim sau de la abatoarele care sacri�că porci de casă. Oricum, noi îi pârjolim încă odată cu �acără, ca pe vremuri, ceea ce le dă un gust aparte de șorici”, conchide măcelarul.

91WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO AGRO TB

92 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROAGRO TB

93WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO AGRO TB

Plusvaloare cu asigurări “chibzuite” de la Summit Agro RomâniaÎn activitatea lor zilnică, fermierii români se confruntă cu o varietate de riscuri ce impun asigurări agricole bine plani� cate, “chibzuite”. În această categorie se includ atât riscurile provocate de natură, cât și cele provocate de om. Apariția sau producerea unor astfel de evenimente nu este mereu predictibilă, producătorii agricoli ne� ind întotdeau-na pregătiți să managerieze riscurile. De aceea bene� ciile asigurării agricole sunt indiscutabile, iar Summit Agro România, cu o prezență de 25 de ani pe piața românească, ce oferă soluții și tehnologie japoneză în folosul fermierilor, face încă un pas în adaptarea la nevoile pieței oferind și acest tip de servicii.

O asigurare agricolă complexă are rolul de a proteja investiția în diferitele situații greu de prevăzut, devenind unul dintre pilonii managementului modern în agricultură, în lipsa aces-teia practicarea unei agriculturi performante, cu recolte bo-gate și sănătoase, � ind foarte greu de realizat.

De la începutul anului 2021, Summit Agro România este mai aproape de partenerii de afaceri din România, de fermierii români, angajații acestora, familiile și bene� ciarii culturilor acestora prin dezvoltarea de noi servicii de consultanță în asi-gurarea culturilor și nu numai, accentuând importanța ges-tionării riscurilor din agricultură: Plusvaloare cu asigurări “chibzuite” de la Summit Agro.

Summit Agro România, în parteneriat cu unul dintre cei mai longevivi intermediari de pe piața locală de asigurări, acce-sează și oferă consultanță specializată pentru o gamă largă de servicii și pachete de asigurare, ale mai multor companii de asigurări de mari dimensiuni, prezente în România.

Pe lângă consultanță de risc, Summit Agro România poate negocia în vederea obținerii soluțiilor adecvate de asigurare, acordă asistență clienților săi în cazul deschiderii dosarelor de daună sau pentru întocmirea și depunerea dosarului și în vederea încasării subvenției din partea AFIR.

Trecem în revistă câteva tipuri de produse de asigurare, in-termediate de către Summit Agro România, ale căror detalii se regăsec pe site-ul companiei (www.sumi-agro.ro), în pagi-na dedicată asigurărilor “chibzuite”:

Asigurări agricole:• Culturi de câmp;• Asigurări pentru pomi / viță de vie;• Sere și solarii.

Asigurări generale• Utilaje agricole;• Utilaje construcții;• Clădiri și bunuri;• RCA și CASCO;• Asigurări transport;• Răspundere civilă generală, răspundere profesională, răs-punderea prestatorului de servicii / a producătorului;• Asigurări accidente persoane/grup/individuale;• Asigurări private de sănătate;• Asigurări de călătorie.

Summit Agro România este prezentă pe piața din România încă din 1997 și aparține grupului de companii cu capi-tal japonez Sumi Agro Europe, care la rândul său aparține Sumitomo Corporation din Japonia, ce desfășoară activități în diferite domenii, precum servicii � nanciare și asigurări, bunuri și servicii pentru îmbunătățirea stilului de viață, me-dia, transporturi și sisteme de construcții, mediu și infra-structură, extracția și prelucrarea metalelor, resurse minera-le, energie, produse chimice și electronice.

Summit Agro România are ca principal obiect de activitate comerțul cu produse pentru protecția plantelor, atât produse pentru combatere chimică, precum și combatere biologică, biostimulatori și fertilizanti.Prin numărul și diversitatea produselor și serviciilor din portofoliu, Summit Agro contribuie la prosperitatea agri-cultorilor români, oferindu-le produse și tehonologii japo-neze, care integrate în programe complete de protecție și nutriție a plantelor, de la semănat până la recoltat, asigură recolte bogate.

Printre mărcile cele mai cunoscute comercializate în România de compania Summit Agro, se remarcă: insectici-dele Mospilan 20 SG/Krima 20 SG, Inazuma, Trika Expert, fungicidele Cy� amid 5 EW, Zetanil/Lieto, erbicidele Click Pro, Pledge 50 WP, fertilizanții Fertigofol Ultra, Sulfomax Fluid și produsele din gama de produse BIO Seipro: insec-ticidul NoFly, precum și biostimulantii și fertilizanții foliari Kaishi, Shigeki etc.

Pentru mai multe detalii cu privire la produsele și serviciile oferite, contactați cu încredere reprezentanții Summit Agro România sau scrieți-ne pe adresa de e-mail asigurari@sumi-agro.ro.

Echipa Summit Agro România

94 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.ROAGRO TB

95WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO AGRO TB

SARACEN MAX - Fatal pentru dicotile

Este foarte bine cunoscut faptul că buruienile pot afecta considerabil dezvoltarea plantelor de cultură. Apariția acestora limitează treptat accesul plantelor la apă, ele-mente nutritive și lumină, repere vitale în dezvoltarea unei plante. Având în vedere condițiile di�cile cu care ne confruntăm în acest an agricol, lipsa de precipitații și oferta limitată la fertilizanti, importanța erbicidării crește exponențial. Prioritate au erbicidele cu spectru larg de combatere și �exibilitate în aplicare atât în ceea ce privește fenofaza plantelor de cultură, cât și e�caci-tatea constantă, indiferent de oscilațiile de temperatură zi-noapte.Pentru a putea controla aproape orice specie de buruiană dicotiledonată din culturile de cereale păioase, inclusiv cele mai problematice cum ar � turița, Nufarm vine cu soluția – SARACEN MAX.

SARACEN MAX este un erbicid complex, selectiv, cu aplicare în postemergență, foarte �exibil, având o pe-rioadă largă de aplicare. Acest erbicid sulfonilureic, cu absorbție atât foliară cât și prin rădăcină cu translocare ulterioară spre vârful plantei, acționează prin inhibarea enzimei acetolactat sintaza (ALS), astfel că în câteva zile de la aplicare, buruienile încetează să mai concureze plantele de cultură pentru hrană și apă. Moartea buru-ienilor survine în cel mult 3-4 săptămâni, în funcție de stadiul de dezvoltare al acestora și de condițiile de mediu, �ind rezolvate și problemele cu buruieni precum Galium aparine (turița) și Convolvulus arvensis (volbura).

Stadiul optim de aplicare al tratamentului cu SARACEN MAX este cuprins între înfrățire și până la apariția frun-zei stindard iar buruienile să �e în creștere activă, în sta-diul de 2-4 frunze. Produsul este omologat pentru com-baterea buruienilor anuale cu frunza lată din culturile de grâu, orz, secară, triticale și ovăz în�ințate toamna și pen-tru grâu, secară, triticale, orz și ovăz în�ințate primăvara. Pentru o mai bună e�cacitate a tratamentului aplicarea

trebuie să �e făcută la temperaturi mai mari de 5-6 grade Celsius, însă produsul este activ și de la 2-3 grade Celsius. În ceea ce privește tipul de sol, acesta nu in�uențează în niciun fel activitatea și ulterior e�cacitatea produsului. Ca și în cazul oricărui alt erbicid, se va evita efectuarea tratamentului în momentele în care culturile sunt stresate din cauza secetei, dăunătorilor, înghețului, de�citului de nutrienți etc.

Principalele buruieni combătute cu succes de către SARACEN MAX sunt: Amaranthus retro�exus (stir), Cantaurea cyannus (albăstrița), Gallium aparine (turița), Lamium purpureum (sugel puturos), Chenopodium album (loboda porcească), samulastra de rapiță convențională, samulastra de �oarea soarelui CL, Papaver rhoeas (mac sălbatic), Sinapis arvensis (muștar sălbatic), Matricaria spp. (mușețel sălbatic), Veronica hederifolia (doritoarea) în stadii mici de dezvoltare, Capsella bursa pastoris (traista ciobanului), Polygonum aviculare (troscot), Convolvulus (volbura), Ambrosia elator (ambrosia) etc.

Avantaje• Erbicid complex ce conține tribenuron metil și �orasu-lam, ambele �ind substanțe active cu acțiune sistemică• Saracen Max este foarte �exibil și cu fereastră largă de aplicare (BBCH12-39)• Controlează un spectru foarte mare de buruieni cu frun-za lată• Activitatea erbicidului nu este in�uențată de tipul de sol

După recoltarea culturii tratate cu Saracen Max, în același an calendaristic, pot � însămânțate următoarele culturi: cereale, rapiță, fasole de câmp și gazon. În anul calendaris-tic următor celui în care s-a aplicat tratament cu Saracen Max pot � însămânțate următoarele culturi: cereale, rapiță, fasole de câmp, �oarea soarelui, gazon, in, mazare, sfeclă de zahăr, carto�, porumb, trifoi, morcovi și legume tuberculifere.

96 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Venim și scriem împreună despre afacerea ta!

Fondator Aurelian Grama

Redactor ŞefLigia Voro (0740-686.015)ligia.voro@transilvaniabusiness.ro

Brand ManagerIonuţ Oprea (0721-197.559)ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

Senior Editor Alex Toth (0757-036.968)alex.toth@transilvaniabusiness.ro

Secretar de redacție Ion Surduion.surdu@transilvaniabusiness.ro

RedacțiaRedactori:Irina Papuc, Arina Toth, Dan Birta, Călin Poenaru, Alice Valeria Micu, Alin Zaharie, Robert Bloancă,redactia@transilvaniabusiness.roDTP:Răzvan Matei - IQ-Designoffice@iq-design.ro

Manageri publicitateNicolae Pop (0740-115.167)nicu.pop@transilvaniabusiness.ro

Ionel Albu (0756-641.581)ionel.albu@transilvaniabusiness.ro

Gabriela Belean (0756-265.547)gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro

Florin Marcel (0740-075.219)florin.marcel@transilvaniabusiness.roAlba, Harghita

Marius Morar (0755-044.849)marius.morar@transilvaniabusiness.roAlba, Harghita, Mureș

Miruna Vitcu (0756-034.333)office@huntersolutions.roTimiș

Ioan Sandor (0745-252.788)ioan.sandor@transilvaniabusiness.roMureș, Arad, Hunedoara, Covasna

Gruiță Ienășoiu (0744-552.345)ienasoiu@yahoo.comSatu Mare

Ștefan Brumar (0745-868.558)Harghita, Mureş

AdministrațiaResponsabili abonamente:Violeta Sandor (0740-894.806),violeta.sandor@transilvaniabusiness.roGabriela Belean (0759.022.324)abonamente@transilvaniabusiness.roTra�c manager:Emo VeresContabilitate:SC Contfin SRLDesign: Claudiu Popa (0723-511.013)Tipărit la InfoPress Odorheiu Secuiesc

Revistă editată deSC Grama Proiect SRL și SC Zi de Zi Events SRLISSN 2068-5424Adresă redacție și administrație:Tîrgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Cluj-Napoca: str, Eftimie Murgu nr. 18/6Tel/Fax: 0265-215.613

Abonamente: Vă puteţi abona la orice oficiul poștal din ţară. Codul publicaţiei în catalogul Poștei Române - 19.085Distribuție națională: în benzinăriile MOL, OMV, PETROM, ART - PETROL, ETU, în magazinele OCTAGON – METRO, XPRESS și Hipermarketurile REAL și în reţeaua Poșta Română. Rețele distribuție controlată: TAROM, CNAB – saloane VIP, evenimente internaţionale, naţionale și regionale de topAgenții partenereHunter Solutions Timișoarawww.huntersolutions.ro

TB este membru al Biroului Român de Audit Transmedia

www.transilvaniabusiness.rowww.tb.com.rowww.facebook.com/transilvaniabusinesswww.facebook.com/agrotb

Revistă economică distribuită naţional

edito

rial

Dacă ați avut răbdare să urmăriți ceea ce se întâmplă la Romgaz, principalul pro-ducător autohton de gaze naturale, în ultimii doi ani, aveți senzația că deciziile sunt luate fără cap, fără prea multă analiză economică, doar după cheful Consiliului de Administrație al companiei și al con-ducerii Ministerului Energiei, care este acționarul majoritar. Ceea ce pe termen lung ar putea însemna chiar falimentul producătorului de gaze naturale, dacă este continuată politica aceasta de decizii in-corente. Pentru a înțelege mai bine de ce am ajuns la concluzia aceasta, care în orice text s-ar regăsi la �nal și nu la început, să ne uităm împreună la câteva momente din evoluția companiei. Și încep cu cel mai recent anunț. Potrivit acestuia, “Romgaz își propune să achiziționeze gaze naturale din surse diversi�cate, inclusiv din surse de GNL – acronim pentru gaz natural liche�at (cu puncte de livrare în România sau în afara României)”. Ceea ce era străveziu că se va întâmpla la un moment dat, chiar și în situația în care nu aveam un război la granița noastră, pentru că Europa într-o geostrategie mai apropiată de vest, nu pu-tea să depindă la nesfârșit de bunul plac al estului în problema energiei. Să revin însă. Sec, în 2022, Romgaz, deținut majoritar de statul român, via Ministerul Energiei, se gândește că una dintre soluțiile pentru a suplini necesarul de gaze naturale pentru consumul casnic și industrial românesc este importul de GNL. Decizia nu este neașteptată, după cum spuneam, însă e o altă secvență ha-otică din �lmul administrării compani-ei medieșene. De ce susțin asta? Pentru că, dacă punem decizia într-un context mai larg, istoric, observ că Romgaz e azi într-o poziție de cumpărător, când putea să �e un jucător. Decizional, faptele ara-tă așa: în septembrie 2019, AGA Romgaz aproba de principiu participarea Romgaz în realizarea terminalului GNL de lân-gă Alexandroupolis, prin achiziționarea a 20% din compania Gastrade SA. Și-ar � asigurat astfel un culoar de transport GNL către România și ar � avut și un avantaj competitiv în această perioa-dă tensionată. Însă, după ce în ianuarie 2020, fostul director general spunea că

Romgaz va participa “cu siguranță” în acest proiect, Consiliul de Administrație și-a încordat mușchii și a decis în martie același an să renunțe la investiție pentru că nu ar � oportună sau de actualitate, în altă variantă. Fără alte explicații, deși țin să vă reamintesc că Romgaz este o com-panie listată pe două burse și orice decizie investițională ar trebui însoțită de o ana-liză SWOT spre exemplu, și mai puțin de cuvinte. Costul proiectului ar � fost in�m pentru Romgaz, 12,5 milioane euro achiziția pa-chetului și câteva zeci de milioane de euro �nalizarea proiectului terminalului. Suntem în 2022, iar deciziile haotice atâr-nă greu și suntem astăzi la mâna grecilor și a bulgarilor care sunt parteneri în pro-iect, când puteam să dictăm ritmul. La fel de haotică este și decizia de investiție în Neptun Deep. Romgaz se pregătește să obțină în 28 aprilie o hotă-râre AGA care să parafeze achiziția cu 1 miliard de euro a participației de 50% a Exxon Mobil pentru perimetrul o�sho-re din Marea Neagră, chiar a semnat cu Rai�eisen Bank un acord de �nanțare pentru �nanțarea parțială a achiziției, în condițiile în care există cel puțin patru mari probleme legat de această investiție. Mai precis, Romgaz nu are ni-cio experiență în exploatarea gazelor na-turale din o�shore, investiția în exploa-tare este considerată riscantă chiar din interiorul companiei, în lipsa modi�cării legii o�shore, modi�care pe care actua-lul ministru al Energiei și-a asumat-o ca �nalizată în 2021, ceea ce nu s-a întâm-plat, presupune resurse care pot însemna de câteva ori cifra de afaceri a Romgaz și e într-o zonă nesigură, cum Rusia ne stă în coastă. În cazul în care exploatarea se va dovedi nepro�tabilă sau nu se va putea realiza, Romgaz poate pune cruce unei istorii de peste 100 de ani în explorare și extracție gaze naturale. Iar, în context, OMV Petrom, compania care deține cea-laltă jumătate din participația Neptun Deep, nu are aceeași expunere, pentru că întâmplător are un portofoliu diversi�-cat, ceea ce la Romgaz nu e cazul, cum și investiția de la Iernut, într-o nouă centra-lă electrică, e în adormire.

Ligia VORO

CINE E CAPUL LIMPEDE LA ROMGAZ?