Declaraţii care au făcut valuri Declaraţii care au făcut valuri - Fonduri ...

1 Cyan Magenta Yellow Black Cyan Magenta Yellow Black 1


euROpeanulAnul 3 � Nr. 2

12 pagini

27 august -

9 septembrie 2008

Tiraj:

50.000

de exemplare

Fondurile europene pe înþelesul tãu

Alo, Europa! Dicþionar de „bruxellezã“Dacã ai întrebãri legate de accesarea fondurilor structurale, sunã-ne la telefon 021-410.21.10 sau trimite-ne un e-mail la [email protected] ºi vei primi rãspuns în paginile ziarului.

În cazul în care nu eºti lãmurit în privinþa tuturor termenilor birocraþieieuropene, euROpeanulte ajutã sã-i desluºeºti în pagina 10.

� CCoommiissiiaa EEuurrooppeeaannãã ffiinnaannþþeeaazzããcceennttrreellee ddee iinnffoorrmmaarree ppeennttrruu ppuu--bblliiccuull llaarrgg.. Organizaþiile care suntinteresate sã gazduiascã centrelede informare EUROPE DIRECT înperioada 2009-2012 pot depuneproiectele pânã la data de 29 sep-tembrie 2008.Subvenþia anualã pusã la dispo-ziþie de Comisia Europeanã estecuprinsã între 12.000 ºi 25.000Euro ºi reprezintã 50% din cos-turile de funcþionare eligibile pen-tru fiecare centru. Restul de 50%din costuri va fi asigurat de struc-turile-gazdã. Apelul are ca scop orepartizare echitabilã a centrelor înîntreaga þarã. Astfel, cetãþenii voravea acces la informaþiile UniuniiEuropene ºi, mai ales, vorconºtientiza cã deciziile luate lanivel comunitar le influenþeazãviaþa de zi cu zi. Misiunea centrelorEUROPE DIRECT este aceea de apromova cetãþenia europeanãinformatã ºi activã. Documentaþianecesarã pentru depunerea aces-tor proiecte poate fi gãsitã la:http://ec.europa.eu/romania/focus/europedirect_ro.htm

� ÎÎnnssccrriieerrii llaa OOPPEENN DDAAYYSS -- SSããppttãã--mmâânnaa eeuurrooppeeaannãã aa rreeggiiuunniilloorr ººiioorraaººeelloorr.. Pânã acum, un numãr de216 regiuni ºi oraºe din 32 de þãriau aderat la aceastã a ºasea ediþiea iniþiativei OPEN DAYS.Evenimentul este organizat deComitetul Regiunilor (COR) ºi deDirecþia Generalã de PoliticãRegionalã a Comisiei Europene, cusprijinul Preºedinþiei franceze a UEºi al Parlamentului European.Înscrierea în acest program estefoarte simplã: site-ul web oficial,www.opendays.europa.eu,include informaþii cu privire latoate seminariile, lectorii, datele ºilocurile de desfãºurare, precum ºiun ghid care explicã procedura deînscriere, pas cu pas. Participareaeste gratuitã. Sunt puse la dispozi-þie 15 000 de locuri la cele 143 deseminarii care se vor desfãºura înperioada 6-9 octombrie. Prim-mi-nistrul Franþei, François Fillon, alã-turi de preºedintele COR, Luc Vanden Brande, ºi comisarul însãrcinatcu politica regionalã, DanutaHubner, vor da startul acestuieveniment. Este prevãzutã, deasemenea, prezenþa preºedinteluiComisiei Europene, José ManuelBarroso.

� GGuuvveerrnnuull RRoommâânniieeii aa aapprroobbaatt înºedinþa din 13 august 2008 varianta finalã revizuitã aProgramului de CooperareTransfrontalierã Ungaria – Slovacia-România - Ucraina 2007 - 2013,care conþine comentariile primitede la Comisia Europeanã.Programul de CooperareTransfrontalierã Ungaria – Slovacia– România - Ucraina 2007-2013este finanþat de cãtre UniuneaEuropeana, prin InstrumentulEuropean de Vecinãtate ºiParteneriat ºi co-finanþat de statelepartenere în program, dispunândde un buget total de74.815.728,48 euro.

Politica de dezvoltareregionalã

Politica de dezvoltare regionalã este una dintrestrategiile cele mai importante ºi mai complexe alecomunitãþii europene. Aceasta deoarece politica dedezvoltare regionalã acþioneazã asupra unor domeniisemnificative pentru viitor.

pagina 2

În Harghita, drumurile devineuropeneHarghita este un judeþ renumit pentru potenþialul sãuturistic. Un potenþial care meritã a fi exploatat maimult decât pânã acum. Aºa s-au gândit ºi autoritãþiledin Regiunea Centru atunci când au decis cã, fãrã oinfrastructurã bunã, nu se prea poate vorbi despredezvoltare regionalã.

pagina 5

Fonduri pre-aderare pentrupost-escaladare

În România, una din ºasepersoane impli-cate într-un acci-dent montanmoare în urmaleziunilorsuferite. Distanþade la locul recu-perãrii victimei ºipânã la spitalulcel mai apropiateste „fatal“ demare.

pagina 7

„În 2007, am dat circa 1,2 miliar-de de euro ºi am luat 1,8 miliardede euro pentru cã s-au derulat ºicontinuã programele de preade-rare. Anul acesta trebuie sã înce-pem absorbþia fondurilor, dar nuva fi un an spectaculos întrucât sesemneazã contracte, urmeazã lici-taþii. Însã din 2009 va începeabsorbþia fondurilor cu adevãrat.“

Angela Avram

euROpeanul: Domnule LászlóBorbély, de ce avem nevoie de opoliticã regionalã ºi de planuride coeziune socialã în Europa?

László Borbély: Sunt douã lu-cruri diferite. Vorbim de coeziuneaeconomicã ºi socialã în ultima pe-rioadã. Cred cã e bine cã, mai nou,este adusã în discuþie problemacoeziunii teritoriale. Iar dacã vorbimde dezvoltare regionalã, trebuie sãvorbim de dezvoltare teritorialã ºicoeziune teritorialã, una dintre celemai dificile provocãri pentru perioa-da urmãtoare. Cred cã noi suntemactivi în acest domeniu din 2005,de când am început conturareaunei strategii de dezvoltare spaþialãa României, în care spunem cã,dacã nu existã o corelare între stra-tegii instituþionale pe orizontalã cu

dimensiunea teritorialã, atunci nupoþi avea o concepþie despre dez-voltare durabilã, dezvoltare terito-rialã pe termen mediu ºi lung. Uniispun chiar, la nivelul UE, cã uniicercetãtori pun teoria în faþã însãaceasta nu se valorificã în practicã.Eu nu cred cã este aºa. De aceea,sunt multe iniþiative, mai ales la ni-velul DG REGIO, iniþiative care þinde lansarea programelor de coo-perare teritorialã, programe cu nu-me foarte interesante, dar desprecare foarte puþinã lume ºtie, deºisunt foarte importante pentru dez-voltarea teritorialã.

(continuare în pagina 6)

Azi, Danuta Hübner, comisarpentru Politici Regionale, îndialog cu presa europeanã

Angela Avram

� „Ce fel de Europã ne dorim –pentru noi ºi pentru generaþiile vi-itoare? Ne dorim o Europã dina-micã, lider în domeniul ºtiinþelor ºitehnologiilor. Ne dorim o Europã

productivã, în care fiecare sã aibãun loc de muncã, o Europã soli-darã, în care persoanele bolnave,persoanele în vârstã ºi persoa-nele cu handicap sã beneficiezede îngrijiri, o Europã în care sãdomine justiþia, fãrã discriminãri,în care fiecare sã se bucure dedrepturi egale în materie de mun-cã ºi de educaþie, o Europã fãrãpoluare, care acordã atenþie me-

diului ºi care participã în mod ac-tiv la soluþionarea marilor proble-me mondiale, o Europã care sus-þine valori împãrtãºite ºi apãratede toþi. Iatã Europa pe care o nu-mesc Europa dorinþelor mele ºiºtiu cã stã în puterile noastre sã ocreãm astfel“.

(Varºovia, 17 octombrie 2006)

(continuare în pagina 3)

AGENDÃ

Pe unele axe, fondurile pot fi insuficiente

Declaraþii careau fãcut valuriDeclaraþii careau fãcut valuri

Publicaþie bilunarã

editatã de

Se distribuie gratuit

2 Black Black 2

2 Black Black 2

2

euROpeanul ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

pagina de fond(uri)

DIN BRUXELLES ªI BUCUREªTI

� „PHARE – well“; experþii de tranziþie PHAREpãrãsesc România

Delegaþia Comisiei Europene ºi-a început acti-vitatea în România în 1993.

În 2007, ea a fost înlocuitã de ReprezentanþaComisiei Europene în România ºi Echipa de Tran-ziþie PHARE.

La sfârºitul lunii iulie, echipa de tranziþie PHARE ºi-a încetat misiunea în þara noastrã.Restul activitãþii urmeazã sã fie monitorizatã deDirecþia Generalã Extindere din Comisia Euro-peanã.

Pentru un bilanþ al realizãrilor programuluiPHARE, Reprezentanþa Comisiei Europene a or-ganizat o recepþie „PHARE-well“, la care au par-ticipat oficiali români ºi strãini, ambasadori, experþiºi reprezentanþi ai presei.

Niculae Idu, ªeful Reprezentanþei ComisieiEuropene în România considerã cã programulPHARE „a produs ºi un fel de revoluþie culturalã lanivelul administraþiei ºi al societãþii civile, deter-minând mai multã rigoare, disciplinã ºi viziune încheltuirea banului public“.

Fostul ªef al Delegaþiei Comisiei Europene înRomânia, domnul Jonathan Scheele, a transmisun mesaj de la Bruxelles: „Nu cred cã Uniunea

Europeanã va avea vreodatã o reputaþie maibunã în oricare altã þarã a lumii decât a avut-o înRomânia în primii ani ai acestei decade. Mareanoastrã realizare a constat în utilizarea acesteireputaþii pentru a ajuta România sã se schimbe.

Cred cã putem spune cu inima deschisã cã laBucureºti am avut cea mai bunã echipã a Co-misiei Europene. ªi asta s-a datorat fiecãruimembru al echipei, fãrã excepþie. Niciodatã,înainte sau de atunci încolo, nu am simþit unasemenea entuziasm în urmãrirea unui þelcomun“, a încheiat Scheele.

� Energy Globe Awards 2008Ceremonia Energy Globe Awards a fost gãz-

duitã de Parlamentul European ºi a premiat celemai bune proiecte care promoveazã folosireaenergiei curate ºi regenerabile.

Au existat patru secþiuni. La categoria „Apã“ afost desemnat câºtigãtor un proiect din Mozambicîn domeniul apei potabile. Premiul „Aer“ a fostacordat companiei austriece „Fronius“, care pro-moveazã transportul fãrã emisii de CO2. Centralaelectricã solarã Andasol, din Spania ºi un proiectdin Peru de sortare a gunoiului au luat premiul dincategoria „Foc“, respectiv „Pãmânt“.

Printre participanþii la galã s-au numãrat fostulsecretar general al ONU, Kofi Annan, fostulpreºedinte sovietic Mihail Gorbaciov, câºtigã-toarea premiului Grammy, Dionne Warwick, cân-tãreþul italian Zucchero, actorul ºi producãtorulindian Aamir Khan ºi Alanis Morissette.

Administraþieºi politicã

Într-un interviu acordat ziarului Corriere della Sera lapuþin timp dupã ce a apãrut „problema infractorilor ro-mâni“ în Italia, preºedintele Comisiei Europene, JoseManuel Durao Barroso, a spus lucrurilor pe nume (aºacum, cel mai adesea, nu face): Italia nu a solicitat niciuneuro din fondurile europene pentru integrarea imigran-þilor. Spania a cerut (ºi a primit) 52 de milioane. Diferenþase vede: guvernul italian a scos armata pe strãzi (astfelîncât turiºtii vor avea ceva în plus de fotografiat: fru-moasele uniforme ale soldaþilor italieni, pe lângã sãbiilecarabinierilor ºi perechile de poliþiºti cãlare care între-gesc cadrul arhitectonic al marilor pieþe din oraºe). Gu-vernul spaniol ºi-a putut permite sã protesteze atuncicând, în Italia, s-a decis amprentarea romilor. Autoritãþilelocale din Spania au pus în practicã diverse programede asistenþã socialã, prevenire a abandonului ºcolar, in-tegrare comunitarã etc. Autoritãþile locale din Italiaaºteaptã în continuare bani ºi indicaþii de la centru. ÎnItalia, tema infracþionalitãþii imigranþilor (în special a romi-lor din România) a avut un rol în campania electoralã ºiîncã mai „face ºtiri“. În Spania, cazurile de infracþiuni sã-vârºite de cetãþenii români nu au creat o „isterie colec-tivã“, ci au fost rezolvate prin aplicarea seacã a legii.

„Ce învãþãminte tragem noi, dragi copii, din aceastãîntâmplare?“... În primul rând, cã nu existã o „problemãgeneralã“ a românilor care au invadat Europa dupã2007. E adevãrat, concetãþenii noºtri au pornit sã-ºi cau-te o viaþã mai bunã cãtre cele patru zãri ºi s-au stabilit înþãrile mai permisive sau în care asemãnãrile de limbã ºiculturã le permiteau o adaptare mai uºoarã. Au plecatdin România nu doar oameni cinstiþi, dar ºi hoþi de buzu-nare ori de maºini ºi tot felul de terchea-berchea. (Dreptpentru care, statisticile aratã o scãdere a infracþiunilor lanoi în þarã). Dar rezolvarea problemelor lor de acolo esteo chestiune care þine în primul rând de administraþie, nude politicã. În Italia, unde administraþia este, în general,mai slabã ºi mai ineficientã, chestiunea a ajuns pe mânapoliticienilor. Walter Veltroni, cel care a „pus pe piaþã“ te-ma „infractorilor români“, era, în acel moment, primar alRomei. Un foarte ineficient primar al Romei: oraºul e maimurdar ºi mai urât decît acum câþiva ani, cu problemesociale mai serioase, cu un transport public prost etc.Astfel, o incapacitate administrativã a fost transformatãîn problemã politicã. Guvernul Berlusconi, care a decisimplicarea armatei în chestiunea imigranþilor, nu facedecât sã recunoascã, implicit (ba chiar sã sublinieze)aceastã incapacitate administrativã. Ceea ce scoate înevidenþã învãþãmintele pe care le putem trage în aldoilea rând: raportul dintre administraþie ºi politicã. Uniu-nea Europeanã rezistã (ºi are un viitor) în mãsura încare stimuleazã (prin reglementãri, fonduri etc.) adminis-trarea mai bunã a vieþii cetãþenilor. În ciuda mecanisme-lor birocratice greoaie (cu proceduri complicate de acce-sare a fondurilor, depuneri de proiecte, metri pãtraþi deformulare care trebuie completate etc.), s-a creat un sis-tem care – totuºi – funcþioneazã. Mai ales în þãrile careau o administraþie localã eficientã, cu o „culturã a admi-nistrãrii“ bine dezvoltatã. În schimb, politicienii din diver-se þãri europene cad, adesea, pradã tentaþiei de a politi-za, din motive electorale, chestiuni care ar trebui sã rã-mânã la nivelul administrativ ºi sã-ºi gãseascã soluþiileacolo. Pe alt plan (dar nu cu alte semnificaþii), socialiºtiiirlandezi au procedat la fel atunci când i-au îndemnat pecetãþeni sã voteze „NU“ la referendumul privind Tratatulde la Lisabona: le-au spus cã, dacã va fi aprobat trata-tul, se vor privatiza sistemele de educaþie ºi sãnãtate. Auintrodus un element de ideologie politicã într-o chestiune(administrarea educaþiei ºi sãnãtãþii) în care conteazã,de fapt, doar eficienþa ºi rezultatele. ªi au manipulat unpic, de dragul politicii ºi al voturilor, sensul tratatului...

Aºa încât „invadarea“ Europei de cãtre români ºi felulîn care Italia a ajuns sã trateze chestiunea imigranþilorar putea fi începutul unui „studiu de caz“ privind rapor-tul dintre administraþie ºi politicã în UE. Mai ales cãproblema integrãrii imigranþilor ºi problema romilorsolicitã, pe termen lung, soluþii comune la nivel euro-pean.

Mircea Vasilescu este redactorul-ºef al sãptãmânalului Dilema Veche ºi semneazã rubrica

„Europa dumitale“ a acestei publicaþii.

Mircea Vasilescu

Politica de dezvoltare regionalã – un proiect de solidaritate europeanãPolitica de dezvoltare regionalãeste una dintre strategiile celemai importante ºi mai complexeale comunitãþii europene.Aceasta deoarece, prin însuºiunul dintre obiectivele saleesenþiale – reducerea disparitãþilor economice ºisociale existente între diverseleregiuni ale Europei – politica dedezvoltare regionalã acþioneazãasupra unor domenii semnificative pentru viitor, precum dezvoltarea întreprinderilor, piaþa forþei demuncã, atragerea investiþiilor,transferul de tehnologie, dezvoltarea sectorului IMM-urilor, îmbunãtãþirea infrastructurii, calitatea mediului, dezvoltarea ruralã,sãnãtatea, educaþia, învãþãmântul. În fapt, se poateaprecia cã, prin politica regionalã, se acþioneazã asupraacelor domenii interconectatecare influenþeazã în mod semnificativ dezvoltarea uneiregiuni

Principiile acestei politici urmã-resc promovarea progresului eco-nomic ºi social ºi eliminarea dife-renþelor care existã între standar-dele de viaþã la nivelul diferitelorregiuni ºi state membre. Politicileadoptate au urmãrit, în principal,adoptarea unor mãsuri în favoarearegiunilor aflate în dificultate – do-meniul cheltuielilor publice, infra-structurii, al valorificãrii terenurilor,urbanizãrii ºi al dezvoltãrii econo-mice în general.

Conceputã ca o politicã a solidari-tãþii la nivel european, politica regio-nalã se bazeazã, în principal, pe so-lidaritate financiarã, adicã pe redis-tribuirea unei pãrþi din bugetul comu-nitar realizat prin contribuþia statelormembre cãtre regiunile ºi grupurilesociale mai puþin prospere. În fapt,se poate spune cã politica de dez-voltare regionalã are un pronunþatcaracter instrumental, iar prin fondu-rile sale de solidaritate (fondul decoeziune, fondurile structurale, fon-dul de solidaritate) contribuie la fi-nanþarea altor politici sectoriale –cum ar fi bunãoarã, politica agrico-

lã, politica socialã, politica de pro-tecþie a mediului.

Descentralizarea, planificarea ºiparteneriatul – principii de bazã

Aplicarea politicilor de dezvoltareregionalã se face în strânsã legãturãcu o serie de principii care condiþio-neazã eficacitatea rezultatelor. Estevorba, în primul rând, despre prin-cipiul descentralizãrii în procesul deluare a deciziilor, de la nivel centralla cel al comunitãþilor regionale.Atragerea autoritãþilor locale – de-spre care se considerã cã sunt celemai îndreptãþite sã cunoascã rea-litãþile ºi nevoile locale – în derulareaefectivã a proiectelor de dezvoltareregionalã este o condiþie esenþialã areuºitei proiectelor.

Un alt principiu este cel care sereferã la planificare, ca proces deutilizare a resurselor (prin programeºi proiecte) în vederea atingerii unorobiective stabilite. Obþinerea unorsurse de finanþare pentru îndeplini-rea unor obiective care sã contribuie

la procesul de dezvoltare regionalãdepinde, în mare mãsurã, de reali-zarea unor proiecte ºi programe co-rect planificate care sã justifice ne-voia finanþãrii ºi sã poatã fi ulteriorevaluate. Corelarea acestor principiicare stau la baza politicii de dez-voltare regionalã – descentralizareadecizionalã, realizarea unor proiectebine planificate cu obiective clare,precum ºi derularea unui parteneriatlocal-regional – reprezintã premisede bazã ale procesului de dezvol-tare regionalã.

Pentru autoritãþile române, maiales în anii de dupã intrarea Româ-niei în Uniunea Europeanã, pregãti-rea ºi, ulterior, aplicarea politicii dedezvoltare regionalã au presupusun proces sinuos ºi dificil. A începutcu pregãtirea cadrului normativ - in-stituþional (Planurile Naþionale ºiRegionale de Dezvoltare, creareaAgenþiilor pentru Dezvoltare Regio-nalã etc.) ºi a ajuns pânã la mãsuriºi politici care vizeazã reforma admi-nistrativã, descentralizarea aplicãriipoliticilor ºi alocãrii resurselor. Deasemenea, s-au luat o serie demãsuri care au ca finalitate creºte-rea competitivitãþii regionale ºi dez-voltarea de politici care sã încura-jeze parteneriatul public privat, cam-paniile de informare pentru accesa-rea de fonduri structurale – toateacestea au urmãrit crearea de con-diþii în vederea unei politici eficientede dezvoltare regionalã. Ca ºi în ca-zul celorlalte state nou-admise înUE, au existat probleme în demara-rea politicii de dezvoltare regionalã.În mare parte, este vorba desprecele legate de introducerea cadruluinormativ-instituþional (întârzieri saublocaje în funcþionarea unor instituþiicare gestioneazã aceastã politicã)dar ºi dificultatea înþelegerii concep-tului în sine – implicarea mai slabã aactorilor din zona societãþii civile, apartenerilor privaþi, lipsa de expe-rienþã în redactarea proiectelor.

În plus, perioada de maturizare,evidentã în evoluþia tuturor statelormembre, trebuie corelatã în perma-nenþã cu ansamblul schimbãrilor depoliticã la nivel comunitar. Aceastareprezintã o dificultate suplimenta-rã, o provocare continuã pentruautoritãþi, pentru aplicanþi, pentrufirmele de consultanþã. Cu atât maimult este necesarã accentuareaeforturilor de comunicare continuãºi construcþie instituþionalã coeren-tã. Pe scurt, un efort de învãþarecontinuã.Barajul Pliego, Spania, un proiect de dezvoltare regionalã

Jonathan Scheele

Foto: europa.eu



F o n d u r i l e e u r o p e n e p e î n þ e l e s u l t ã u ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

3comisar de ediþie

Politica europeanã în domeniu

Politica regionalã europeanã îºi propune sã concretizeze soli-daritatea uniunii prin coeziunea economicã ºi socialã ºi sã reducãdezvoltarea inegalã între diversele regiuni ale acesteia.

Printr-o abordare specificã, Politica Regionalã Europeanã adu-ce o valoare adãugatã acþiunilor întreprinse pe teren ºi contribuiela finanþarea unor proiecte concrete în favoarea regiunilor, oraºe-lor ºi locuitorilor acestora. Ideea este ca regiunile sã devinã capa-bile sã-ºi joace din plin rolul în favoarea creºterii economice ºicompetitivitãþii ºi sã-ºi împãrtãºeascã ideile ºi bunele practici.Întreaga politicã regionalã respectã prioritãþile Uniunii Europene înmaterie de ocupare a forþei de muncã ºi creºtere economicã,potrivit strategiei Lisabona.

O prima hotãrâre referitoare la Politica Europeanã Regionalã afost adoptatã în 1965 de Comisia Europeanã. Ea a fost urmatã deînfiinþarea Directoratului General pentru Politici Regionale, în1968. În 1972, ºefii de state ºi de guverne au hotãrât cã politicaregionalã este un factor esenþial în susþinerea Uniunii.

„Raportul Thompson“, publicat de Comisia Europeanã în 1973preciza cã „deºi obiectivele de extindere menþionate în tratat aufost îndeplinite, echilibrul ºi armonia în Cadrul Uniunii nu au fostatinse“.

Prin urmare, în 1975 a fost gândit Fondul European de Dezvol-tare Regionalã (FEDR), pentru o perioada de 3 ani ºi cu un bugetde 1.300 de milioane de euro. Obiectivele sale au fost corectareadiferenþelor dintre regiuni, cauzate de ponderea agriculturii îneconomia regiunilor, de dezvoltarea industrialã ºi de ºomaj.

În februarie 1988, Consiliul European de la Bruxelles, refor-meazã modul de funcþionare a Fondurilor de Solidaritate, numite„Fonduri Structurale“.

Tratatul Uniunii Europene, intrat în vigoare în 1993, considerãcoeziunea ca fiind unul dintre obiectivele esenþiale ale Uniunii, înparalel cu Uniunea Economicã ºi Monetarã ºi cu Piaþa Unicã.Tratatul prevede ºi crearea unui Fond de Coeziune menit sã spri-jine proiecte favorabile mediului înconjurãtor, precum ºi transpor-turile în statele membre mai puþin prospere.

Consiliul European de la Berlin, din martie 1999, reformeazã dinnou fondurile structurale care vor beneficia de un buget de 213miliarde de euro pentru o perioadã de ºapte ani. Instrumentul pen-tru politici structurale de preaderare (ISPA) ºi programul special deaderare pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã (SAPARD), care audrept obiectiv favorizarea dezvoltãrii þãrilor candidate din EuropaCentralã ºi de Est, vin în completarea programului PHARE careexistã din anul 1989.

În martie 2000, Consiliul European de la Lisabona adoptã ostrategie axatã pe ocuparea forþei de muncã ºi menitã sã facã dinUniune, pânã în anul 2010 „economia cea mai competitivã ºi ceamai dinamicã a lumii, bazatã pe cunoaºtere“. Consiliul Europeande la Göteborg din iunie 2001, completeazã aceastã strategie prinlegarea ei de dezvoltarea durabilã.

În 2005, Consiliul European ajunge la un compromis cu privirela bugetul pentru perioada 2007-2013. Politica de coeziune dis-pune de un buget de 347,410 miliarde de euro (preþuri curente).

La 17 mai 2006 Consiliul, Parlamentul ºi Comisia semneazãacordul privind bugetul pentru perioada 2007-2013. La data de 1august 2006 intrã în vigoare regulamentele privind fondurile struc-turale pentru perioada 2007-2013.

Pe 6 octombrie 2006, Consiliul adoptã „orientãrile strategicecomunitare în materie de coeziune“, veritabil soclu pentru nouapoliticã, orientãri care definesc principiile ºi prioritãþile pentruperioada 2007-2013.

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regionalã (FEDR)este de a consolida coeziunea economicã ºi socialã în UniuneaEuropeanã prin diminuarea dezechilibrelor regionale.

Fondul European de Dezvoltare Regionalã (FEDR) poate inter-veni în sprijinul a trei noi obiective de politicã regionalã:

� convergenþã � competitivitate regionalã ºi ocuparea forþei de muncã � cooperare teritorialã europeanã Fondul Social European (FSE) este destinat îmbunãtãþirii cali-

tãþii locurilor de muncã ºi posibilitãþilor de ocupare a acestora înUniunea Europeanã. FSE intervine în cadrul obiectivelor „Conver-genþã“ ºi „Competitivitate regionalã ºi ocuparea forþei de muncã“.

Fondul de Coeziune ajutã unele state membre {pe cele care auun produs naþional brut (PNB) pe cap de locuitor mai mic de 90%din media comunitarã} sã-ºi reducã diferenþele dintre nivelurile dedezvoltare economicã ºi socialã ºi sã-ºi stabilizeze economiile.Acesta susþine acþiuni în cadrul obiectivului „Convergenþã“ ºi seaflã sub incidenþa aceloraºi reguli de programare, de gestionare ºide control ca în cazul FSE ºi FEDR.

Pentru perioada 2007-2013, Fondul de Coeziune se adreseazãurmãtoarelor þãri: Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Letonia, Li-tuania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehã, România, Slo-vacia, Slovenia ºi Ungaria. Spania este eligibilã, pe bazã tranzito-rie (excepþia statisticã), deoarece PNB-ul sãu pe cap de locuitoreste inferior mediei înregistrate pentru Uniunea Europeanã cu 15state membre.

Cu toate cã fondurile structurale þin de bugetul UniuniiEuropene, modul în care acestea sunt cheltuite se bazeazã pe oîmpãrþire a responsabilitãþilor între Comisie ºi guvernele statelormembre.

� Comisia negociazã ºi aprobã programele de dezvoltare pro-puse de cãtre statele membre ºi alocã creditele;

� statele ºi regiunile lor gestioneazã programele, asigurã apli-carea acestora ºi selecteazã proiectele pe care le controleazã ºievalueazã;

� Comisia participã la monitorizarea programelor, angajeazã ºiramburseazã cheltuielile certificate ºi verificã sistemele de controlinstituite.

Selecþie de Angela Avram

� „Anul trecut, am stabilit un record din punctde vedere al execuþiei bugetului alocat politi-cilor de coeziune. De asemenea, am adoptatpeste 400 de programe operaþionale pentruciclul 2007-2013, datoritã parteneriatului nos-tru de succes cu statele membre. În prezent,provocarea constã în susþinerea acestui ritm,astfel încât modernizarea ºi creºterea eco-nomicã, precum ºi crearea de locuri de muncãsã fie realizate pe aceastã bazã“. (Bruxelles,12 februarie 2008)

� „În cazul României, ca ºi în cazul altor statemembre, existã necesitatea unei bune admi-nistrãri. Politica de coeziune europeanã nu poatefi complet ºi eficient implementatã decât printr-unnivel calitativ ridicat al administrãrii naþionale,

regionale ºi locale, existând destui oameni caresunt foarte bine plãtiþi pentru a rãmâne în sec-torul public. Alcãtuirea unei asemenea echipeadministrative puternice va rãmâne pentruRomânia o provocare a urmãtorilor ani.

Al doilea element pe care doresc sã-l subli-niez se referã la calitatea proiectelor, care nureprezintã o simplã listã de cumpãrãturi, ci ostrategie de dezvoltare la nivel naþional,regional sau pentru fiecare cetãþean. Acesteproiecte dau deseori rezultate bune ºi con-tribuie mai mult la creºtere. Am discutat dintot-deauna, inclusiv cu guvernul României, de-spre proiecte calitative, care fac parte dintr-ostrategie de dezvoltare mai cuprinzãtoare, iarfaptul cã acestea au fost adoptate nu este osimplã întâmplare.

Al treilea element important îl constituie fap-tul cã aceastã politicã are un cadru legal, care

este inclus în sistemele legale naþionale ºi, înacelaºi timp, vine direct de la nivel european.Respectarea legilor, mai ales a celor cu privirela achiziþiile publice, controlul financiar ºimediu, reprezintã o condiþie obligatorie. Marileproiecte au nevoie de o simplã evaluare deimpact asupra mediului. Mai ales în România,acest fapt este important, întrucât bogãþiileacestei þãri se datoreazã mediului sãu. În con-cluzie, dacã doriþi sã beneficiaþi de dezvoltareturisticã va trebui sã vã îngrijiþi ºi de mediu. Iarapoi va mai trebui sã construiþi drumuri.România are nevoie de drumuri noi ºi, înaintede asta, este necesarã întotdeauna o evaluarea impactului asupra mediului. Aceasta va fi oprovocare, întrucât procesul poate fi încetinitdin cauza faptului cã nu putem adopta proiectefãrã evaluarea impactului asupra mediului, deexemplu, în sectorul transportului.

Trebuie sã fim conºtienþi cã aceste proiectenecesitã o pregãtire temeinicã înainte de a fiadoptate. Apoi este necesar timp pentruinvestiþii, întrucât licitaþiile de achiziþii publicepot fi contestate de alte companii. Existã mulþifactori de care se þine seama la marileproiecte.

În al patrulea rând, cred cã marilor proiectetrebuie sã li se acorde o atenþie specialã,întrucât acestea sunt plãtite ºi de guvern.“

(euractiv.com, 6 martie 2008)

� „Cred cã, în general, Spania ºi Irlanda suntþãrile care au folosit cel mai bine sumele venitede la Uniunea Europeanã. În cazul Spaniei,administraþia bunã a fost de mare ajutor. Auavut prioritãþi diferite. Spania a investit maimult în infrastructurã, Irlanda în educaþie, încercetare ºi tehnologie. Sunt modele foartediferite, dar ambele de succes. Cred cã auînþeles cã administraþia bunã este esenþialãpentru succes, dar ºi proiectele de calitate,înþelegerea nevoii de a avea o strategie dedezvoltare.

Cred cã regiunile sãrace, în special cele dinRomânia, trebuie sã investeascã în inovaþie, încercetare, în dezvoltare. Cred cã avem nevoiede o politicã europeanã care sã permitã regiu-nilor sã îºi mobilizeze potenþialul de creºtere.

Este foarte important sã aveþi un sistemfuncþional de monitorizare a proiectelor cufinanþare europeanã. Fãrã acesta nu veþi ºti înce stadiu se aflã proiectele ºi unde existãîntârzieri. Nu este doar un instrument birocra-tic cerut de comisie, ci unul de managementcare vã va ajuta sã duceþi la bun sfârºitproiectele“.

(TMCTV, Standard, 11 iunie 2008)

Profil de comisar � S-a nãscut în 1948, în oraºul Nisko, înPolonia. La vremea celui de-al doilea rãzboimondial, Nisko a câºtigat o tristã celebritate,fiind prima destinaþie a deportãrii evreilor decãtre hitleriºti. Dupã rãzboi, guvernul comu-nist a început un masiv program de in-dustrializare ºi, cu ajutorul forþei de muncãaduse din Silezia, a început construcþia cele-brului Stalowa Wola, un uriaº combinatsiderurgic. Niska a fost cumva înghiþit denoul oraº industrial, dar a pãstrat ceva dinfarmecul patriarhal de altãdatã. În ataricondiþii, nu sunt foarte greu de imaginatcopilãria ºi adolescenþa Danutei Hübnerîntr-un oraº mic, la umbra unei uriaºe ctitoriia industrializãrii forþate.� Pleacã de tânãrã la ºcoalã, la Varºovia.Devine economist ºi începe o frumoasãcarierã universitarã. Din C.V.-ul sãu nu lipsescnume de universitãþi mari, cum ar fi Madrid,Sussex si Berkeley. A cochetat ºi cu jurnalismul, cel economic, evident. Are grade univer-sitare ºi o licenþã în Drept. În 1987 ºi-a dat demisia din Partidul Comunist. Situaþia nu eraextrem de roz în Polonia acelor vremi ºi un asemenea gest putea sã îi întrerupã întreagacarierã academicã. A avut curajul necesar ºi acum nu regretã. Cu toate acestea, acum, laaproape 30 de ani distanþã, nu vorbeºte despre acest episod. Nu îl considerã drept cevadeosebit sau nu doreºte sã îºi aminteascã aceºti ani ai trecutului sãu.� Are o carierã politicã impresionantã. A fost ministru de Externe al Poloniei, a rãspuns denegocierile de aderare, a lucrat la Organizaþia Naþiunilor Unite pe o poziþie extrem deinteresantã, ca director general adjunct a Comisiei Economice pentru Europa a NaþiunilorUnite. Acum este comisar european pentru Politici Regionale. Nu este un comisar afundatîn „bruxelleza“ standard. Reprezintã una dintre noile þãri membre, aºa cã nu a avut timp de„diplomaþie instituþionalã“.� Pe scurt, Danuta Hübner este o reprezentantã tipicã a „noii Europe“ ºi are suficient umorpentru un comisar european.

Declaraþii care au fãcut valuriAzi, Danuta Hübner, comisar pentru PoliticiRegionale, în dialog cu presa europeanã

Foto: europa.eu

4 Black Black 4

4 Black Black 4

4


ADR-ologia

Alba, Braºov, Covasna, Harghita,Mureº ºi Sibiu nu sunt doar niºtejudeþe recunoscute pentru valoarea lor turisticã. Interesulinvestiþional pentru RegiuneaCentru se îndreaptã tot mai multºi cãtre alte domenii. Un lucruconfirmat ºi de faptul cã, la capi-tolul proiecte depuse ºi aprobate,Agenþia pentru DezvoltareRegionalã Centru se descurcãfoarte bine. Este agenþia cu celemai multe proiecte depuse pentruIMM-uri. Mai mult, aceastã agenþiese poate mândri cã este prima dinRomânia cu birou propriu dereprezentare la Bruxelles

euROpeanul: Unde se aflã înprezent Regiunea Centru dinpunct de vedere economic comparativ cu celelalte regiuni dedezvoltare din România?Simion Creþu: Pe o poziþie foarte

onorantã. Din punct de vedere al forþeieconomice, Regiunea Centru este atreia din þarã, dupã Bucureºti ºi Regiu-nea Vest. Acest lucru se ºtie ºi este de-monstrat statistic. Principalele ramurieconomice care atrag investiþii sunt in-dustria lemnului ºi a produselor dinlemn, industria alimentarã, industriachimicã ºi cea farmaceuticã. De ase-menea, ºi ramurile de industrie uºoarãsunt foarte bine reprezentate în centrulþãrii. În plus, trebuie sã subliniez intere-sul tot mai mare acordat dezvoltãrii tu-rismului, deoarece în toate cele ºasejudeþe – Alba, Braºov, Covasna, Har-ghita, Mureº ºi Sibiu – acest sectortrece vizibil de la o dezvoltare cantita-tivã spre una calitativã.

euROpeanul: Care sunt poliimajori de creºtere economicã aiRegiunii Centru?Simion Creþu: Evident, în aceastã

zonã din centrul României trebuie sãvorbim despre oraºe de mare interesinvestiþional, cum sunt Braºov, Sibiu ºiTârgu Mureº. Pe lângã aceste centreurbane puternic industrializate, se dez-voltã municipii ca Alba Iulia, Mediaº,Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc, Re-ghin, Odorheiu Secuiesc ºi Sighiºoara,iar lista poate continua. Practic, în fie-care judeþ, cel puþin douã sau trei mu-nicipii devin poli ai dezvoltãrii economi-ce, apoi „reþeta succesului“ este prelu-atã de alte localitãþi.

euROpeanul: Regiunea Centrueste situatã, geografic, în inimaRomâniei. În aceste condiþii, artrebui sã devinã, prin investiþiile îninfrastructurã, o zonã cheie pentruconectarea regiunilor estice cuvestul Europei. Ce beneficii voraduce noile investiþii în acestdomeniu?Simion Creþu: Aici este punctul

forte al Regiunii Centru. Aceastã regiu-ne are multe resurse naturale, dar ºi unbun amplasament geografic. Pe terito-riul Regiunii Centru vor trece ambeleartere importante care vor lega Româ-nia ºi sud-estul european de Occident.Coridorul IV European de transport valega Capitala ºi estul României de þã-rile din vestul continentului, tranzitândjudeþele Alba ºi Sibiu. În plus, prin jude-þele Braºov ºi Mureº va trece Auto-strada Transilvania, care va lega Bu-cureºtiul de Budapesta. Pe lângãaceste artere se vor realiza ºi ºoseleexpres, cum este cea care va legaautostrada Timiºoara – Arad – Sibiu –Vâlcea de autostrada Borº – Braºov,prin Alba Iulia. Astfel de drumuri expresvor fi realizate ºi pentru a facilita cone-xiunea rapidã a judeþelor Harghita ºiCovasna la autostrãzile care asigurãlegãtura cu vestul Europei.

euROpeanul: Ce proiecte prioritare are regiunea în perioadaurmãtoare?Simion Creþu: Deoarece Regiunea

Centru are un oarecare deficit în privinþainfrastructurii, un mare accent se va pu-ne pe corectarea acestei stãri de fapt. Înunele judeþe, drumurile de interes localsunt modernizate într-un procent sub10%. În plus, densitatea medie a drumu-rilor publice modernizate este sub mediape þarã – 29,9%, faþã de 33,5%. Dinpunct de vedere ale infrastructurii detransport pe calea feratã, patru din celeºase judeþe ale regiunii reduc pondereaacestor linii sub media naþionalã de 45,9km la mia de kilometri pãtraþi. În centrulþãrii nu existã decât 41,6 km de cãi fera-te, la 1000 de kilometri pãtraþi. În plus,transporturile aeriene sunt încã în fazãincipientã în Regiunea Centru. Existãaeroporturi de capacitate medie în Sibiuºi Târgu Mureº, de aceea se aºteaptãcu interes crearea unui important aero-port internaþional la Braºov, dar ºi a unoraerodromuri mai mici, cum se preconi-zeazã a fi cel de lângã Alba Iulia ºi alte-le. Practic, pe lângã infrastructurã, princi-palele direcþii de dezvoltare vor fi dezvol-tarea centrelor urbane, creºterea com-petitivitãþii economice, dezvoltarea tu-

rismului ºi a agriculturii intensive, în spe-cial a sectoarelor zootehnic ºi piscicol.

euROpeanul: Credeþi cã interesulpentru fondurile europene a scãzutdupã aderare?Simion Creþu: Nu. Dimpotrivã, es-

te mult mai mare. Vã spuneam cã,pentru Programul Operaþional Regio-nal 2007-2013 „Regio“, interesul pen-tru infrastructurã ºi turism este pestepotenþialul financiar alocat de uniune.În plus, în Regiunea Centru s-a depusprimul proiect din þarã, destinat a fi fi-nanþat prin acest program, pe Axa 2,destinatã modernizãrii drumurilor jude-þene. Este vorba despre un proiect alConsiliului Judeþean Harghita, dar carenu a rãmas singular, el fiind acum se-

condat de mai multe cereri de finanþarenumai pentru aceastã axã. Pe mãsurãce axele Programului „Regio“ au fostlansate la nivel naþional ºi regional, iarpotenþialii beneficiari s-au documentatcu privire la condiþiile stabilite de ghidu-rile solicitanþilor, numãrul de proiectedepuse a crescut constant. De exem-plu, deºi alocarea financiarã pentru do-meniul major de intervenþie 4.3 „Spri-jinirea dezvoltãrii microîntreprinderilor“a fost destul de scãzutã pentru regiu-nea noastrã, am constatat interesulfoarte mare al solicitanþilor pentru acestgen de finanþãri nerambursabile. La ni-velul Regiunii Centru s-au depus celemai multe cereri de finanþare a unorproiecte de acest gen, comparativ cualte regiuni din þarã. Adicã, din totalulde 777 proiecte depuse pe aceastãcomponentã a Axei 4 – „Sprijinireadezvoltãrii mediului de afaceri regionalºi local“, 169 de proiecte (21,75%) aufost depuse la sediul ADR Centru.

euROpeanul: Credeþi cã existã oidentitate regionalã, dincolo deputernicele particularitãþi locale?Simion Creþu: Da. Cu siguranþã cã

existã o astfel de identitate. Aceastatrebuie numai valorificatã, chiar por-

nind de la particularitãþile locale. Defapt, însãºi ideea europenismului por-neºte de la sintagma „unitate prin di-versitate“. Dacã se poate la nivel conti-nental, cu inerente fricþiuni ºi orgolii,este evident cã se poate ºi la nivel re-gional, în fiecare þarã. În RegiuneaCentru, am cãutat permanent sã gãsimacel factor de coeziune care sã aratecetãþenilor cã interesul nostru nu esteca o anumitã zonã sã se dezvolte indi-vidual, ci fiecare sã-ºi gãseascã aceaparticularitate care lipseºte altora ºicare poate fi valorificatã spre bunãsta-rea comunã.

euROpeanul: ªtim cã în aprilie, laBruxelles, a avut loc un evenimentcu totul special pentru regiunile din

România. Este vorba despre faptulcã ADR Centru a finalizat demer-surile de a deschide primul Biroude Reprezentare al unei regiuniromâneºti în capitala unde se iaucele mai importante decizii pentruEuropa. Vã rugãm sã ne spuneþicum a fost posibil acest lucru?Simion Creþu: Promovarea Regiu-

nii de Dezvoltare Centru ºi a autoritã-þilor locale ale Regiunii pe lângã institu-þiile europene, precum ºi încheierea departeneriate durabile pentru dezvolta-rea turismului, atragerea de investitoristrãini ºi afirmarea Regiunii Centru re-prezintã principalele obiective ale acti-vitãþii acestui birou. Deschiderea Bi-roului de Reprezentare al RegiuniiCentru la Bruxelles a fost posibilã dato-ritã bunei colaborãri dintre RegiuneaCentru ºi Landul Brandenburg din Ger-mania. Astfel, prin acceptul pãrþii ger-mane de a sprijini activitatea unui re-prezentant al regiunii noastre în sediulReprezentanþei Landului Brandenburgpe lângã UE, începând din 1 ianuarie2008, Regiunea Centru are ca repre-zentant pe lângã instituþiile europeneun angajat al ADR Centru, al cãrui sta-tut este acum oficializat la Bruxelles.

euROpeanul: Care este misiuneaacestui birou de reprezentare ºicum credeþi cã va acþiona aceastãstructurã, având în vedere cã laBruxelles sunt deschise peste 300de reprezentanþe regionale dintoate colþurile Europei?Simion Creþu: De fapt, noi chiar ne

bazãm pe vasta reþea de reprezentare

regionalã, care existã în aceastã vir-tualã capitalã a Europei. Chiar la eveni-mentul de inaugurare au fost prezenþireprezentanþi ai unor regiuni din Ger-mania, Italia, Croaþia, Polonia ºi mulþiangajaþi ai Comisiei Europene, lucrucare ne demonstreazã cã am reuºit sãstârnim interesul tuturor pentru Regiu-nea Centru. Prin activitatea noastrã laBruxelles dorim sã promovãm în modactiv cele ºase judeþe – Alba, Braºov,Covasna, Harghita, Mureº ºi Sibiu –care compun Regiunea Centru, uti-lizând o strategie de dezvoltare uni-tarã, orientatã spre construirea de par-teneriate, valorificând vasta experienþãa Europei Regiunilor ºi atingând obiec-tivele de dezvoltare durabilã ºi compe-titivitate economicã.

Oportunitãþileregiunii� Regiunea de Dezvoltare Centru cuprin-de judeþele Alba, Braºov, Covasna,Harghita, Mureº ºi Sibiu. Suprafaþa regiuniieste de 34.100 km2, reprezentând 14,30%din suprafaþa României. Potenþialul dedezvoltare al regiunii se axeazã pe tu-rism, pe infrastructurã, pe industria lem-nului ºi cea uºoarã ºi mai puþin pe agricul-turã.� Pe cuprinsul Regiunii Centru se gãsescimportante resurse de subsol (minereuri fe-roase, neferoase ºi complexe, roci de con-strucþii), dar ºi resurse aflate la suprafaþaterestrã (soluri de tip cernoziom bogate înhumus, resurse forestiere, terenuri arabile,râuri cu potenþial hidroenergetic ridicat). � Profilul industrial al regiunii este dat deindustriile constructoare de maºini, de pre-lucrarea metalelor, chimicã, farmaceuticã,a materialelor de construcþii, a lemnului,extractivã, textilã ºi alimentarã. Specificulindustrial este mai pronunþat în judeþeleBraºov ºi Sibiu, judeþe cu importante tra-diþii industriale. Bogatele resurse naturaleexistente în regiune, în special cele de ga-ze naturale ºi sare, au stat la baza dez-voltãrii industriei chimice.� Turismul este unul din cele mai dinamicesectoare economice, însã dezvoltareaacestuia nu a atins încã întreg potenþialulturistic oferit de regiune. Regiunea Centrudeþine 60% din pensiunile rurale ale Ro-mâniei ºi este a doua pe þarã în privinþastructurilor de primire turisticã ºi a numãru-lui de turiºti cazaþi. � Particularitatea regiunii este datã de mul-ticulturalism. Diversitatea etnicã ºi cultura-lã favorizeazã schimburile cu alte regiunieuropene, iar tradiþiile locale sunt bine con-servate ºi puse în valoare în toate judeþeledin Regiunea Centru. De altfel, un munici-piu reprezentativ din aceastã regiune areuºit sã elaboreze ºi sã gestioneze, cumult succes, programul „Sibiu – Capitalãculturalã europeanã“. Acest proiect a fostuna dintre cele mai mari realizãri ale Ro-mâniei în anul integrãrii europene ºi a venitexact din regiunea cea mai diversificatãetnic din þarã.

Pãrerea mea…Borboly Csaba, preºedintele ConsiliuluiJudeþean HarghitaAgenþia de Dezvoltare Regionalã Centru esteun organism important, care poate contribuiîn mod semnificativ la modernizarea ºi dez-voltarea Regiunii Centru, deci ºi a judeþuluiHarghita. Importanþa acestui organism regio-nal a crescut ºi mai mult dupã aderarea noas-trã la Uniunea Europeanã, prin faptul cã ADRCentru, în calitatea sa de Organism Interme-diar al Programului Operational Regional,gestioneazã sume importante, care au scopulde a ajuta populaþia din regiune în creareaunor condiþii de viaþã mai bune. Suntemprimul judeþ din regiune, dar ºi din þarã, care

a depus un proiect în cadrul Fondurilor Struc-turale ºi avem, în prezent, încheiat Contractulde finanþare. Dupã cum se cunoaºte, estevorba despre proiectul „Reabilitarea drumuluijudeþean 132“. Pe parcursul evaluãrii proiec-tului, am avut o colaborare foarte bunã ºi efi-cientã cu echipa din cadrul ADR Centru.Acest lucru este demonstrat ºi de faptul cã,împreunã cu colegii din cadrul ConsiliuluiJudeþean, am parcurs cu succes etapele pro-cedurii de evaluare ºi a fost încheiat contrac-tul de finanþare.

Reþeta succesului înRegiunea Centru„

“La noi, în fiecare judeþ, cel puþindouã sau trei municipii sunt poli aidezvoltãrii economice, putereaexemplului fiind foarte mare

Simion Creþu, directorul general al Agenþiei pentru Dezvoltare Regionalã Centru

Pãrereamea…

Numele meu este Rigó Mihályºi sunt primarul comunei Mereºti,judeþul Harghita.

Proiectul „Reabilitarea drumuluijudeþean 132“ reprezintã inves-tiþia de cea mai mare valoare decare comuna noastrã, respectivaceastã zonã, beneficiazã. Prinîmbunãtãþirea infrastructurii detransport se va ajunge la creº-terea nivelului de trai al populaþieidin zonã, va fi creat un cadru fa-vorabil pentru investitori, în spe-cial domeniul agroturismului va fiinfluenþat în bine.

Principalii beneficiari vor fi atâtpersoanele din comunã, cât ºituriºtii care viziteazã aceastã zo-nã deosebit de frumoasã. Amin-tesc aici, ca obiective turistice,doar Cheile Vârghiºului ºi Peºte-ra Mereºti.

Cât despre locuitorii comunei,aceºtia au acum o mare proble-mã: stau cu chirie în oraºele ju-deþului din cauza imposibilitãþii dea face naveta la locul de muncã.Sper cã, dupã reabilitarea drumu-lui judeþean DJ 132, aceste per-soane se vor muta înapoi la case-le lor. În acest fel nu va mai existaproblema dispariþiei acestei loca-litãþi, ci, dimpotrivã, sper sã se re-lanseze economic.

5 Black Black 5

5 Black Black 5


5ADR-ologia

Oamenii din Regiunea Centru nu au pierdut vremea cu discuþiidespre fondurile structurale. Încã din luna septembrie a anuluitrecut se depunea primul proiect la nivel naþional în cadrulProgramului Operaþional Regional2007 - 2013. Astãzi, el este aprobat ºi se aflã în curs de derulare

Ana Maria Sandu

Harghita este un judeþ renumit pentrupotenþialul sãu turistic. Un potenþial caremeritã a fi exploatat mai mult decât pânãacum. Aºa s-au gândit ºi autoritãþile dinRegiunea Centru atunci când au deciscã, fãrã o infrastructurã bunã, nu se preapoate vorbi despre dezvoltare regionalã.

Astfel, a apãrut un proiect contractatdeja pentru finanþare în cadrul domeniu-lui 2.1 al Programului Operaþional Re-gional 2007 - 2013 – „Reabilitarea ºi mo-dernizarea reþelei de drumuri judeþene,strãzi urbane – inclusiv construcþia/reabi-litarea ºoselelor de centurã“. Este vorbade proiectul Consiliului Judeþean Har-ghita – „Reabilitare DJ 132“ – cu o va-loare totalã de 66.898.214 RON(18.355.937,44 euro), din care suma so-licitatã de la program este de 54.260.870

RON (14.888.426,4 euro). Nu doar turis-mul ºi continua dezvoltare a acestuia aufãcut ca proiectul cu pricina sã fie o prio-ritate. Deficienþa infrastructurii de trans-port din regiune a dus, de-a lungul timpu-lui, la pierderea eficienþei economice.Întreaga zonã intrase într-un con deumbrã, investiþiile stagnau. Se pare cãreabilitarea drumului judeþean 132, prinlocalitãþile Vlãhiþa ºi Ocland, era soluþiacea mai bunã. În fond, fãrã drumuri binepuse la punct, nu se putea vorbi de tu-rism, creºtere economicã sau noi locuride muncã.

Istoria reabilitãrii drumului judeþean 132nu începe însã cu fondurile structurale.Consiliul Judeþean Harghita a elaboratstudiul de fezabilitate pentru acest proiectîncã din anul 2004. Atunci, datoritã lipseide fonduri, proiectul nu a fost finanþat, dara fost înscris pe lista celor care pot fi fi-nanþate din Programul Operaþional Re-gional. Un program cu „noroc“ pentruoamenii din Harghita, care nu s-au lãsat,conºtienþi de capacitatea de dezvoltare aregiunii lor. Astfel, pânã în luna septem-brie a acestui an, se estimeazã cã vor fiîncheiate procedurile de achiziþie publicãºi va începe munca pe teren.

Reabilitarea drumului judeþean 123este primul proiect al Regiunii Centruaprobat ºi aflat în curs de derulare. Ur-

meazã ºi altele, acum fiind în diversestadii ale etapelor de evaluare ºi selecþie.

Regiunea Centru a avut ºi are o cam-panie puternicã de informare, adresatã înspecial potenþialilor beneficiari din dome-niul privat. Rezultatul este acela cã, lasediul Organismului Intermediar pentruProgramul Operaþional Regional – Agen-þia pentru Dezvoltare Regionalã Centru –

au fost depuse cele mai multe solicitãride finanþare pentru sprijinirea dezvoltãriimicroîntreprinderilor. Se cuvine o pre-cizare: sunt cele mai multe proiecte deacest gen din þarã. Se pare cã strategiaspecialiºtilor din Regiunea Centru, dedezvoltare a infrastructurii combinatã cudezvoltarea microîntreprinderilor, dã re-zultate.

În Harghita, drumurile devin europene

ADR CENTRUPiaþa Consiliul Europei 32D, 510096 Alba Iulia Tel.: (+ 40) 258 - 818616 , (+ 40) 258 - 815622Fax: (+ 40) 258 - 818613 Internet: www.adrcentru.roe-mail:[email protected]

SIMION CREÞU - DIRECTOR GENERAL

MARIA IVAN - DIRECTOR ORGANISM INTERMEDIAR

Departamentul Planificare, Programare ºi Monitorizare

(INTERIOR TEL. 281)

AADDRRIIAANNAA MMUURREEªªAANN - DIRECTOR ADJUNCT

� Serviciul Programare ºi MonitorizarePrograme (INTERIOR TEL. 282,284)

TTUUDDOORR UUDDRREEAA – Expert ProgrameAADDRRIIAANN IISSBBÃÃSSEESSCCUU - Expert Programe

� Serviciul Secretariat ComiteteRegionale

(INTERIOR TEL. 252,253)

GGAABBRRIIEELL MMAARRIINN – Expert EconomicMMOONNIICCAA JJOORRJJ – Expert ProgrameEEMMIILLIIAA VVIINNTTUU – Referent

Departamentul GestionarePrograme

� Serviciul Evaluare ºi Selecþie proiecte(INTERIOR TEL. 282,284)

DDOORRUU BBAADDIILLAA – Expert EconomicMMEEDDAANNAA MMAANN – Expert Economic

� Serviciul Contractare ºiMonitorizare/SMIS

(INTERIOR TEL. 212,213)DDAANN PPOOPPAA - ªef ServiciuMMIIHHAAEELLAA TTUUDDOOSSEE – Expert JuridicVVIIRRGGIINNIIAA DDRRIIMMBBAARREEAANN - Expert Tehnic

� Serviciul Verificare Cereri Platã(INTERIOR TEL. 214)

AADDRRIIAANN MMUURREEªªAANN – Expert EconomicªªTTEEFFAANN KKAARRAACCSSOONNII - Expert Economic

� Serviciul Asistenþã Tehnicã(INTERIOR TEL. 201)

MMIIHHAAEELLAA OORROOIIAANN – ªef ServiciuIIOOAANNAA GGOOCCEEAA – Expert Economic

� Serviciul Audit Intern(INTERIOR TEL. 261,262)

AADDRRIIAANNAA SSCCHHEEAAUU – ªef ServiciuAANNDDAA HHUULLEEAA – Auditor InternRROOXXEELLAANNAA BBOOTTAARR - Auditor Intern

� Serviciul Relaþii Publice – Marketing(INTERIOR TEL. 283,284)

NNIICCOOLLAAEE MMAARRGGIINNEEAANN – ªef ServiciuMMIIRREELLAA GGRROOZZAA – Expert Relaþii PubliceNNIICCOOLLEETTAA RRUUSS – Referent Relaþii Publice

� Serviciul Juridic (INTERIOR TEL. 263)AALLIINNAA MMUURREESSAANN – ªef Serviciu

Birou Extern BraºovStr. Vlad Þepeº, nr. 13, Braºovtelefon 0268 408 643

VVIIRRGGIILL BBAALLAABBAANN – ªef BirouLLIIVVIIUU BBUUDDUUSSAANN – Expert Tehnic

Birou Extern CovasnaStr. Libertãþii, nr. 4, Sfântu Gheorghetelefon 0267 318 910

CCSSAABBAA HHOOFFFFMMAANNNN – ªef BirouAAGGNNEESS BBUUJJDDOOSSOO– Expert JuridicLLOORRAANNTT FFAAZZAAKKAASS - Expert Teritorial

Birou Extern Harghitatelefon 0266 207 741

ªªTTEEFFAANN CCSSUUTTAAKK

Birou Extern MureºStr. Primãverii, nr. 2, Târgu Mureºtelefon 0365 802 600

RRAAMMOONNAA MMIILLIITTAARRUU – ªef BirouCCOORRIINNAA CCAAMMPPEEAANN – Expert Tehnic

Birou Extern SibiuBv. General Magheru, nr. 14, Sibiu telefon 0269 210 056

VVIIOORREELL CCRRIIJJMMAARR – ªef BirouCCAARRMMEENN PPOOPPEESSCCUU – Expert Economic

Foto: europa.eu



6


misterele ministerelor

Angela Avram

(urmare din pagina 1)

Poate nu întâmplãtor se va lansa înoctombrie Carta Verde a Coeziunii Te-ritoriale, dupã care va urma o dezbaterepe baza acestui document cu scopul de apregãti ce va fi în 2013. În 2013, sper cabugetul UE sã þinã mai mult cont de aces-te concepte ºi, totodatã, de disparitãþileîntre diferite þãri din UE, dintre diferiteleregiuni. Vor fi multe discuþii pentru cã, evi-dent, þãrile care sunt mai dezvoltate nu ardori ca foarte mulþi bani sã meargã cãtreteritoriile care sunt mai puþin dezvoltate.Unora nu le place foarte mult ideea decoeziune teritorialã pentru cã de acoloreies acele disparitãþi. Însã, dacã ne gân-dim la UE, nu trebuie sã ne gândim numaila acest concept foarte frumos, ci ºi dacãvrem o Europã unitã cât de cât, cu þãri câtmai apropiate unele de altele. Iar dacãvrem acest lucru, trebuie sã punem faþãîn faþã realitatea din diferite þãri: sunt þãrimai dezvoltate ºi þãri mai noi care au ade-rat la UE ºi nu pot în 20 de ani sã recupe-reze ce-au pierdut în 50 de ani de comu-nism. România ºi Bulgaria, chiar ºi alteþãri, au de recuperat foarte mult. Pentru adeveni o piaþã competitivã, este nevoiede mãsuri care þin de mai mulþi bani ºi nunumai. Asta este, în esenþã, mareaprovocare ºi vom vedea ce va fi când seva discuta bugetul în 2013.

euROpeanul: Poate nu întâmplãtorcomisarul Danuta Hübner vine dinþãrile nou aderate.László Borbély: Este normal pentru

statutul sãu sã fie un comisar globe-trot-ter care umblã în toate þãrile UE. E binecã vine din nou în România, a fost ºi înluna iulie a anului trecut, când am lansatProiectul Operaþional Regional. Este opersoanã care susþine coeziunea teritori-alã, dezbate aceastã problemã ºi estefoarte activã în UE pe temele acestea.Evident, anul 2009 este foarte importantpentru cã vor fi alegeri pentru Parlamen-

tul European ºi, în funcþie de rezultatelealegerilor, se va forma noua comisie.Vom vedea ºi dupã 2009 cã UE va intraîntr-un nou stadiu, în funcþie de rezul-tatele alegerilor politice.

euROpeanul: Câþi bani va primiRomânia în cadrul ProiectuluiOperaþional Regional?László Borbély: Pentru 7 ani, finanþa-

rea prevãzutã pentru Proiectul Operaþio-nal Regional este de 4,4 miliarde de eurodin care 3,72 de miliarde de euro repre-zintã fondurile nerambursabile din FondulEuropean pentru Dezvoltare Regionalã.Eu cred cã vor fi puþini bani, mai alesdacã luãm în calcul proiectele depusedeja pe unele axe. Sper sã cheltuimaceºti bani cât mai repede.

euROpeanul: Cum vor fi repartizaþi?László Borbély: Fondurile sunt re-

partizate pe cele ºase axe care sunt cu-noscute. În primul rând, sunt repartizateechilibrat între cele 6 axe. Cea mai maresumã este alocatã Axei 1 pentru spri-jinirea dezvoltãrii urbane. România „se vaînchide“ în câþiva ani dacã nu facemlucrãri de infrastructurã. O parte din pro-blemele care þin de circulaþia în oraºe leputem rezolva ºi cu aceºti bani. Însãproblema este infrastructura de transportmare. Trebuie sã recunoaºtem, timp de18 ani, toate guvernele care au fost audat bani, dar nu pe baza unei strategiiînchegate. În 2005, am avut la MinisterulTransporturilor o dezbatere destul deaprinsã, deºi nu era neapãrat domeniulmeu. Era vorba despre strategia minis-terului în ceea ce priveºte infrastructura ºiatunci am spus cã, dacã nu pornim cucenturile ocolitoare, dacã tot stãm ºi necertãm cu diferiþi contractori sau cu BEI,atunci n-o sã putem construi aceste cen-turi, autostrãzi, care ar fi trebuit construiteacum 5-10 ani. Când am fost cu DanutaHübner anul trecut la Sibiu, am oprit laintrare crezând cã este un accident, darmi s-a spus cã este „normal“, în fiecare zidupã-amiaza, nu poþi sã intri în Sibiu pen-

tru cã se formeazã o coadã de 4-5 km.Revenind la aceºti bani, trebuie sã nemiºcãm foarte repede în ceea ce priveºteinfrastructura, dezvoltarea urbanã, atât laproiectele care þin de Proiectul Operaþio-nal Regional, cât ºi la proiectele care þinde alte programe operaþionale.

euROpeanul: Câþi bani a luatRomânia în 2007 prin ProiectulOperaþional Regional?László Borbély: În 2007, nu aveam

cum sã absorbim bani, pentru cã a fost unan de pregãtire pentru toate þãrile. Româ-nia a fost a ºaptea þarã din 27 care a în-cheiat ºi lansat programele operaþionale.Proiectul Operaþional Regional este deo-camdatã în grafic. Anul acesta am înce-put sã încheiem contracte ºi urmeazã sãfie cheltuiþi ºi bani.

Aº vrea sã clarific o supoziþie conformcãreia noi dãm mai mulþi bani la UE decâtluãm. Nu este aºa. În 2007, am dat circa1,2 miliarde de euro ºi am luat 1,8 miliar-de de euro, s-au derulat ºi continuã pro-gramele de preaderare. Anul acesta tre-buie sã începem absorbþia fondurilor, darnu va fi un an spectaculos întrucât se

semneazã contracte, urmeazã licitaþii.Însã din 2009 va începe absorbþia fondu-rilor cu adevãrat.

euROpeanul: Pe ce axã au fostdepuse cele mai multe proiecte?László Borbély: Evident, pe Axa 2,

care se referã la infrastructurã. Uneleregiuni au depus de douã ori mai multeproiecte decât suma alocatã regiuniirespective pe 7 ani. Probabil aici trebuiesã facem o analizã, sã facem o redis-tribuire a fondurilor între axe. În al doilearând, Guvernul va trebui sã aibã un pro-gram pentru a finanþa acele proiecte carenu vor primi fonduri prin POR . ªi vor fimulte proiecte importante în aceastã situ-aþie. Gândiþi-vã cã pe Axa 2, pentru 7 ani,avem 876 milioane euro, iar în acest mo-ment sunt depuse proiecte în valoare de1,4 miliarde de euro. De aceea, Guvernulva trebui sã aibã programe de finanþaredin bugetul propriu care sã ajute acesteproiecte, pentru cã sunt foarte bune ºi tre-buie valorificate.

euROpeanul: Pe ce axe s-au depuscele mai puþine?

László Borbély: Pe Axa 3, prin care sefinanþeazã proiecte de infrastructurã socia-lã: servicii sociale, educaþie ºi sãnãtate. Nu-mãrul scãzut de proiecte poate fi explicat ºiprin faptul cã sunt proiecte mai mici, iarautoritãþile locale s-au concentrat mai multîn aceastã perioadã pe proiectele de in-frastructurã pentru Axa 2. Prin acesteproiecte poate fi reabilitatã ºi modernizatãinfrastructura ºcolarã, din sãnãtate sau ceaa serviciilor sociale. Un domeniu importantal acestei axe este cel prin care, în fiecareregiune, vor fi realizate centre SMURD.Este vorba de 100 de milioane de euro alo-cate pentru dotare în toatã þara a acestorservicii de urgenþã. Evident, nu trebuie sãuitãm cã a fost ºi an electoral. Începând dinmartie-aprilie, oamenii au fost ocupaþi cualegerile, dupã alegeri s-au convocat noilestructuri, iar acum au început sã fie convo-cate pentru a lua decizii CRESC-urile, dincare fac parte reprezentanþi ai autoritãþilorpublice locale. Acest program a fostdescentralizat 100%, deci noi nu luãm niciun fel de decizii la nivel de minister.Regiunile ºi autoritãþile iau aceste decizii.

euROpeanul: Credeþi cã etapa deaprobare a proiectelor este mai difi-cilã decât cea de implementare?László Borbély: Sunt complicate

toate etapele. Am spus de mai multe ori ºiam cerut autoritãþilor locale sã aloce fon-duri pentru dezvoltarea capacitãþii admi-nistrative pentru a derula proiectele. Suntproiecte dificile ºi dacã nu sunt oamenipregãtiþi, nu le vor putea gestiona.

euROpeanul: Cum aratã un proiectde success?László Borbély: Vã pot spune, pro-

babil, cam peste un an. Primele contractele-am semnat în aprilie, este vorba deproiecte pentru drumuri judeþene. Acumtrebuie sã fie lansatã licitaþia de execuþie.Peste un an de zile voi putea spune: „Daeste un proiect de succes!“. Pentru cã afost semnat în timp, au fost fãcute licitaþi-ile în termenul prevãzut ºi s-au fãcut dru-murile respective.

Pe unele axe, fondurile pot fiinsuficiente

Vasile Lascãr: „Voesc sã fac din administraþie o a doua magistraturã“

Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºiLocuinþelor (MDLPL) are ca principale domeniide activitate planificarea ºi dezvoltarea terito-rialã naþionalã ºi regionalã, cooperarea trans-frontalierã, transnaþionalã ºi interregionalã,urbanismul ºi amenajarea teritoriului, constru-irea de locuinþe, domenii în care gestioneazã48 de programe finanþate din fondurieuropene ºi naþionale.

Programele finanþate din fonduri europene ges-tionate de MDLPL sunt:

I. Programul OperaþionalRegional

Contact: MDLPL, Autoritatea de ManagementPOR (AM POR)

Str. Apolodor nr. 17, Bucureºti, Sector 5Telefon: [email protected], www.mdlpl.ro

II. Programe de cooperare teritorialã europeanã, finanþatedin Fondul european de dezvoltare regionalã (FEDR)

II.1. Programul operaþional de cooperare trans-frontalierã România - Bulgaria 2007 - 2013

Contact: Cãtãlin GlãvanII.2. Programul operaþional de cooperare trans-

frontalierã Ungaria - România 2007 - 2013Contact: Anamaria MarinescuII.3. Programul operaþional de cooperare

transnaþionalã în sud-estul Europei 2007 - 2013

Contact: Simona EneII.4. Programul operaþional de cooperare interre-

gionalã URBACT II Contact: Roxana Racoviþã JalovaII.5. Programul operaþional de cooperare interre-

gionalã INTERREG IV CContact: Andreea ÞuþuianuII.6. Programul operaþional de cooperare interre-

gionalã INTERACT IIContact: Roxana OsiacMDLPL, Direcþia de Cooperare Teritorialã

Internaþionalã Str. Apolodor nr. 17, sector 5Bucureºti, ROMÂNIATel. 021 0372-111.312Fax: 021 0372-111.456www.mdlpl.ro , www.infocooperare.roII.7. Programul operaþional de Cooperare

Interregionalã ESPON 2013 MDLPL. Direcþia Generalã Strategii ºi Politici pen-

tru Coeziune TeritorialãContact: Narciza [email protected]/Fax: 0372-114.520

III. Programe de cooperare teritorialã europeanã, finanþatedin Instrumentul european devecinãtate ºi parteneriat (IEVP)

III.1. Programul operaþional comun ENPI CBCUngaria – Slovacia – România - Ucraina 2007-2013

Contact: MDLPL, Direcþia de Cooperare Teritoria-lã Internaþionalã

Luminiþa LãdescuStr. Apolodor nr. 17, sector 5, BucureºtiTel. 021 0372-111.312Fax: 021 0372-111.456E-mail: [email protected] , www.mdlpl.ro III.2 Programul operaþional comun de cooperare

în bazinul Mãrii Negre 2007 - 2013Contact: MDLPL, Direcþia de Cooperare

Teritorialã InternaþionalãSorina CãneaTelefon: 0372.111.309 – ext.1921Fax: [email protected] , www.blackseacbc.net -

în construcþieIII.3 Programul operaþional comun România –

Ucraina - MoldovaContact: MDLPL, Direcþia Cooperare Teritorialã

InternaþionalãDaniela PopescuTelefon: 0372.111.313; Fax: 0372.111.456Email: [email protected]

IV. Programe de cooperare teritorialã europeanã, finanþatedin Instrumentul de asistenþãpentru pre-aderare (IPA)

IV.1. Programul de cooperare transfrontalierãRomânia – Serbia

Contact: MDLPL, Direcþia de Cooperare Teritoria-lã Internaþionalã

Oana AndronescuTelefon: 0372.111.309

Fax: 0372.111.456E-mail: [email protected]

V. PROGRAME PHAREV.1. Programul multianual PHARE Coeziune eco-

nomicã ºi socialã (CES) 2004 - 2006 V.1.a. Componenta „Îmbunãtãþirea accesului la

finanþare pentru întreprinderi nou înfiinþate ºi micro-întreprinderi”

Contact: MDLPL, Direcþia ContractareGeorgiana Pascu Telefon: 0372.111.405 E-mail: [email protected]. Componenta „Schema de investiþii pentru

sprijinirea iniþiativelor sectorului public în sectoareleprioritare de mediu”

Contact: MDLPL, Direcþia ContractareGloria BotezTelefon: 0372.111.405 E-mail: [email protected]. PHARE CBCV.2.a Programele de cooperare transfronta-

lierã PHARE (CBC) 2001 - 2003 (România - Bul-garia, România - Ungaria, Iniþiativa graniþe externe2003)

V.2.b Programe de cooperare transfrontalierãPHARE (CBC) 2004 - 2006 (România - Bulgaria,România - Ungaria ºi Programele de vecinãtate cuSerbia, Ucraina ºi Moldova)

Contact: MDLPL, Direcþia Cooperare Transfron-talierã Phare

Telefon: 0372.111.303Fax: 0372.111.808

Programe finanþate din fonduri europene, gestionate de Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor

În România, una din ºase persoane implicate într-unaccident montan moare înurma leziunilor suferite.Distanþa de la locul recuperãrii victimei ºi pânã laspitalul cel mai apropiat este„fatal“ de mare

Rãzvan Petriºor

Aproape 50 de turiºti ºi alpiniºtiamatori au cãzut de pe munte, s-au prãvãlit în râpe, luaþi de ava-lanºe sau pãcãliþi de povârniº, înMasivele Fãgãraº ºi Cindrel. Pen-tru opt dintre ei, a fost ultimul suiº,dar, mai ales, cel de pe urmã co-borâº din viaþã. Cifrele sunt vala-bile pentru ultimele 12 luni. Sta-tistica aparþine salvamontiºtilorsibieni. Tot ei, între douã ope-raþiuni, s-au descãlþat de bocanciºi, la o canã cu ceai, au pus pehârtie o idee care în câteva luni a

devenit proiect finanþat prin fonduriPhare: „Punct medical Salvamontîn staþiunea Pãltiniº“. „Nici grea,nici uºoarã, dar sigur o altfel de…escaladare“, mãrturiseºte AdrianDavid, ºef peste Salvamont Sibiu.

Prima finanþare pentru prim-ajutor

Grea „escaladarea“ pânã la obþi-nerea finanþãrii Phare! Salvamon-

tiºtii sibieni nu au timp liber, cândsunt în serviciu, decât cam douãore pe zi. Însã timp de o lunã, astãprimãvarã, jumãtate din porþia zil-nicã de recuperare fizicã si psiho-logicã au consumat-o gândindu-seºi sfãtuindu-se cum sã punã pepicioare un centru medical în ceamai „înaltã“ (adicã aflatã la cea maimare altitudine) staþiune montanãdin þarã. La Pãltiniº. Unde zãpada,

în strat viguros, zãboveºte pânã la6 luni pe an. Salvamontiºtii s-augândit cã baza medicalã, undepacienþilor recuperaþi din munte sãli se acorde un prim-ajutor precumîn camera de gardã a unui spitalde urgenþã, trebuie sã aibã cali-tãþile constructive ale unui centrusimilar aflat în zonele arctice. Auintrat pe internet, s-au sfãtuit cucâþiva ingineri, au studiat docu-mentaþia de prezentare de la firmespecializate în astfel de contrucþii,apoi au adunat – cât sã umple unrucsac – broºuri, prospecte cuechipament medical specific uneicamere de gardã. „Ne-am dorit uncentru medical tip container, caresã asigure servicii medicale ºi con-fort pacienþilor pânã când ei suntpreluaþi de ambulanþe ºi duºi laspitalele din Sibiu. Am fãcut docu-mentaþia, într-o lunã de zile, amdepus cererea pentru finanþare eu-ropeanã, iar pe 28 februarie anulacesta am primit aprobarea. Finan-þarea prin Phare este de 35.226 deeuro din totalul de 45.265 de euro.Restul îi primim de la Consiliul Ju-deþean Sibiu“, spune, cu mândrie-n glas, salvamontistul-ºef AdrianDavid. ªi pãstreaza la sfârºit urmã-toarea poveste de succes cu...motorizare 4x4.

A doua finanþare:pentru eficienþadublã

Ai victime. Din nefericire! Ai un-de sã le duci pentru a le þine înviaþã, pânã le preiau medicii. Dinfericire! Drumul de la nefericirespre fericire trebuie sã fie parcursîn timp util. Altfel, ºansele dehappy end se micºoreazã. Aºacã, salvamontiºtii sibieni au maidepus un proiect apt de finanþare

Phare: „Siguranþã în munþi“. „Con-cret, avem nevoie de o maºinã deteren ºi un ATV care sã formeze ounitate mobilã de intervenþie, ast-fel încât sã micºorãm cu 50%durata parcurgerii drumului de lalocul unde primim S.O.S.-ul ºipânã la accidentat. Am constatatcã parametrul timp este decisivpentru supravieþuirea ºi stabiliza-

rea victimelor“, spune – mai binezis, decreteazã – Adrian David.

Eficienþa þine ºi de echipa-mentele de intervenþie, dupã cumaratã lista cu articole care facobiectul celei de-a doua finanþãriPhare obþinute de SalvamontSibiu în acest an: ATV – QUAD(vehicul teren) – 1 buc., Autove-hicul de teren 4x4 – 1 buc., targãtip Mariner – 1 buc., targã spe-cialã – 1 buc., dispozitive de

transport în abrupt – 1 buc., troliu– 2 buc., corzi alpine diferite – 4 x50 m, corturi – 3 buc., surse deîncãlzire (primusuri) – 3 buc., cio-cane alpinism - 2 buc., saltele izo-pren – 6 buc., sac izoterm pentrutransport accidentat – 1 buc.,hamuri de siguranþã – 6 buc.,defibrilator – 3 buc., aspirator desecreþii – 3 buc., puls oximetru – 3buc., butelie de oxigen cu reduc-tor de presiune – 3 buc., balonRuben cu mascã de ventilaþie – 3buc., mascã de oxigen – 3 buc.,pãturã termoizolantã – 3 buc.,trusã medicalã de intervenþie – 3buc., staþie radio emisie-recepþiemobilã – 1 buc., staþii radio emi-sie-recepþie portabile - 6 buc., sis-tem GPS propriu – 1 buc., GPSde orientare – 2 buc. etc. La capã-tul listei, totalul asigurat din finan-þare Phare: 98.625 de euro, lacare s-au mai adãugat salariilesalvamontiºtilor cu un cuantum deaproximativ 13.000 de euro. Astaca sã vã convingeþi cã, atuncicând solicitaþi o finanþare Phare,trebuie sã fiþi foarte atenþi laprezentarea detaliilor. Listate unuldupã altul, fãrã zgârcenie...

Acum, cã am coborât cu bine labaza reportajului (în vârf, ne-amînfipt titlul!), sã citãm din Rhein-hold Messner, un fost mare alpi-nist: „Cei mai mari alpiniºti suntcei în viaþã“. Parafrazãm: „Celemai bune proiecte Phare suntcele aprobate“.




7proiecte de povestit

Potenþialul fotovoltaic (PV) anual alRomâniei a fost estimat la 1.200GWh, adicã la o cincime dinpotenþialul hidrologic ce s-ar puteaobþine în microhidrocentrale cu oputere mai micã de 10 MW. Prin utilizarea acestuia ar fi eliminat con-sumul a 103,2 mii de tone echiva-lent petrol (TEP)

Rãzvan Petriºor

În 2010, australienii vor avea primuloraº care va funcþiona doar pe bazã deenergie solarã. Pânã în 2010, centralafotovoltaicã a Universitãþii Politehnice Bu-cureºti va produce 60 MWh, adicã nece-sarul instituþiei de învãþãmânt pe 3 luni!Dar nu producþia i-a interesat pe politeh-niºti, ci latura educativã. Panourile solarede la UPB îi învaþã pe români cã pot pro-duce energie curatã fãrã sã contaminezemediul, natura, planeta. Cu bani euro-peni. Centrala fotovoltaicã de la UPB, unadintre cele mai mari din estul Europei, aprimit o finanþare Phare de 180 000 deeuro.

Plasament cu vad mare Uniunea Europenã va aloca, în perioa-

da 2007 - 2013, circa 600 de milioane deeuro, bani pentru proiectele energetice.Energia solarã ar putea constitui, la finele

acestui secol, principala sursã de electri-citate globalã, în prezent rolul acestei re-surse fiind neglijat, întrucât producãtoriise aºteaptã la o reducere a costurilor deproducþie pânã la nivelul celor ale com-bustibililor fosili (cãrbune, gaz natural, pã-curã). Dacã noi, cetãþenii simpli care nuvom mai apuca sfârºitul de veac, am maiputea ignora beneficiile energiei solare,oamenii de ºtiinþã, ºi ei contemporani cuvremelnicia noastrã, nu au voie sã steadeoparte. Trebuie sã inoveze, sã experi-menteze. Un experiment se doreºte ºicentrala fotovoltaicã, cu cele 216 panourisolare, construitã în curtea UniversitãþiiPolitehnice Bucureºti. Centrala are o pu-tere de 40 KWh ºi face parte din proiectuleuropean „PVEnlargment 30“, care astrâns laolaltã 28 de parteneri din Europa– în special instituþii de învãþãmânt univer-sitar. Unitatea a fost proiectatã ºi instalatãde Institutul de Cercetãri Electrotehnice(ICPE) împreunã cu studenþii din ultimulan ai universitãþii. Puterea totalã a insta-laþiilor asociate proiectului european este

de 1,2 MW. Costul unui sistem solar se ri-dicã la 6,7 Euro pentru fiecare Watt. La oproducþie medie anualã de 40 MW ºi unpreþ de 80 de euro pentru fiecare MWhgenerat (preþ ce include ºi certificatul ver-de), investiþia din curtea Politehnicii s-arputea amortiza în „doar“ 81 de ani. Dar nuasta urmãresc profesorii ºi studenþii UPB.Ei au fixat centrala ºi panourile în locurilecu vad mare, pentru ca trecãtorii sã vadãºi sã… socializeze cu energia solarã.

Viitor însorit În România, preþul unui megawatt pro-

dus cu cãldurã de la soare este în jur de80 EUR (inclusiv preþul unui certificat ver-de), ceea ce înseamnã cã politehniºtii potprimi 3200 EUR pe an pentru energiaelectricã produsã de centrala solarã. Însãdacã nu ar fi avut banii europeni, cei

182.000 de euro, ºi ar fi tratat centrala cape o afacere ecologicã, nu am fi avut de-spre ce sã scriem astãzi. ªtim însã cãeducaþia e nepreþuitã, iar ideea fotovol-taicã a politehniºtilor dã roade.

Reportajul se încheie optimist-vizionar:România are un potenþial anual de uti-lizare a energiei solare în sisteme fotovol-taice de 1200 GWh. Prin utilizarea aces-tuia ar putea fi eliminat consumul a 103,2mii de tone echivalent petrol. Un alt avan-taj major al panourilor solare este faptulcã au, teoretic, o duratã nelimitatã. Cumechipamentele solare au costuri destul depiperate, devine tot mai atractivã finanþa-rea din fonduri europene pentru achiziþio-narea instalaþiilor. Banii sunt nerambursa-bili, mai mult de jumãtate din valoareaproiectului putând fi finanþatã. Sistemelede panouri solare cu ajutorul cãrora s-ar

putea genera energie electricã sunt foartepuþine. Cele mai mari instalaþii de pânãacum au fost realizate cu fonduri europe-ne ºi se aflã în curþile Universitãþii Politeh-nice din Bucureºti (UPB), respectiv Vala-hia din Târgoviºte.

Dintre toate sursele de energie careintrã in categoria surselor ecologice ºi re-generabile, energia solarã se remarcãprin instalaþiile simple la nivelul unor tem-peraturi în jur de 100°C, temperatura folo-sitã pentru încãlzirea apei cu peste 40 degrade peste temperatura mediului am-biant, instalaþii folosite la încãlzirea apeimenajere sau a clãdirilor. De aceea, estedeosebit de atractivã ideea utilizãrii ener-giei solare în scopul încãlzirii locuinþelor.Se pare cã acesta va fi unul dintre celemai largi domenii de aplicaþie a energieisolare în urmãtorul secol.

Þara noastrã este o zona propice utili-zãrii panourilor solare ºi, de aceea, in-vestiþia în energia solarã va avea profitgarantat. Aflându-ne în sudul Europei,zona B, gradul de insolaþie este mai ma-re, ceea ce înseamnã cã panourile sola-re, ca soluþie de încãlzire, ar trebui sã fierãspândite. Susþinerea acestor proiectedin partea Uniunii Europene este foartesolidã, întrucât, în urmãtorii ani, la niveleuropean se vor aplica decizii care vorcontribui la creºterea cererii pentru insta-laþii solare.

La soare nu te poþi uita. La finanþare europeanã, DA!

Proiect pentru socializarea cu energia solarã

Tip finanþare: PHAREProiect: „Centralã fotovoltaicã“Valoarea finanþãrii: 182.000 de euroSolicitant: Universitatea Politehnicã Bucureºti

Fonduri pre-aderarepentru post-escaladareSalvamontiºtii din Sibiu sã acceseze Phare ºtiu!

Tipul finanþãrii: PhareSolicitant: Salvamont SibiuProiect 1: „Siguranþã în munþi“Valoarea finanþãrii: 98.625 de euroProiect 2: „Punct medical Salvamont la Pãltiniº“Valoarea finanþãrii: 35.226 de euro

Încã de la începutul acestui an, preºe-dintele Nikolas Sarkozy îºi stabilise prio-ritãþile pe care le va avea în vedere de-alungul celor ºase luni de preºedinþie (ºi) aUniunii Europene. Þintele propuse a fiatinse la 31 decembrie 2008 sunt pe mã-sura ambiþiei ocupantului Palatului Ely-see: o Europã mult mai aproape de cetã-þenii sãi, ratificarea Tratatului de la Lisa-bona de cãtre toate statele care aveau înprogram acest lucru pânã la sfârºitulacestui an, o nouã politicã europeanã îndomeniul imigraþiei, a apãrãrii, preluareaconducerii mãsurilor de contracarare aschimbãrilor climatice ºi o agriculturãeuropeanã în pas cu provocãrile secoluluial XXI-lea.

La începutul lunii iunie, comunitatea in-ternaþionalã trãgea, dacã mai era nevoie,încã un semnal de alarmã în ce priveºteresursele de hranã ale planetei. Secetaprelungitã a anului trecut ºi creºterea fãrãprecedent a preþului carburanþilor au fãcutca, anul acesta, preþul alimentelor sãcreascã spectaculos. În aceste condiþii,agricultura mondialã a devenit, brusc, su-biect de discuþie la toate nivelurile politice.În ceea ce priveºte Uniunea Europeanã,aceasta are în funcþiune o politicã agri-colã comunã, care asigurã o cantitate re-zonabilã de hranã pentru cetãþenii bãtrâ-nului continent ºi prosperitate pentru fer-mieri. Politica agricolã europeanã preve-de, deocamdatã, menþinerea cotelor deproducþie ºi odihnã terenurilor, mãsurisusþinute de subvenþii masive pentru fer-mieri. Piaþa mondialã are nevoie însã demai multã hranã. Pentru a þine preþurile laun nivel acceptabil, cererea trebuie satis-fãcutã. Ca atare, Europa ar trebui sã seconformeze. Preºedinþia francezã a Uniu-

nii Europene susþine reforma politicii agri-cole, prin eliminarea cotelor de producþieºi utilizarea întregii suprafeþe agricole.Pânã aici, totul este în regulã. Organizaþia

Naþiunilor Unite pentru agriculturã ºi ali-mentaþie (FAO) declara, la Roma, cã,pânã în 2050, producþia de alimente tre-buie sã se dubleze, în perspectivacreºterii populaþiei pânã spre 9 miliardede locuitori. Dacã soiurile de cereale exis-tente în culturã astãzi sunt deja lapotenþial maxim, înseamnã cã aceacreºtere de producþie trebuie cãutatã înaltã parte. Poate în aportul de proteinãdin algele marine sau în alocarea uneisuprafeþe mai mari culturilor existente.Aici se întrepãtrund agricultura ºi mediulînconjurãtor. Ideea este urmãtoarea:dacã ne trebuie o suprafaþã mai mare, fiedespãdurim ce a mai rãmas cu conse-cinþele de rigoare (vezi efectele inundaþi-ilor recente de la noi sau încãlzirea glo-balã în ansamblul ei), fie bãgãm în seamãpotenþialul plantelor modificate genetic,rezistente la dãunãtori ºi secetã.

Aici apare o problemã: cum Franþa ainterzis de la începutul acestui an culturilemodificate genetic pe teritoriul sãu, estedificil de crezut cã OMG-urile vor juca unrol important în cele ºase luni de preºe-dinþie francezã. Vânãtoarea de biocom-bustibili nu ar fi nici ea o soluþie practicãde creºtere a producþiei de alimente, pen-tru cã aceºtia sunt, alãturi de economisi-rea energiei, cea mai concretã formã dereducere a emisiilor cu efect de serã.Odatã cu apariþia celei de-a doua gene-raþii de biocarburanþi, acuzarea acestorade creºtere a preþului la alimente ºi apenuriei ar deveni de-a dreptul stupidã.Iatã o provocare serioasã pentru pre-ºedintele Uniunii Europene, NikolasSarkozy.

Combaterea schimbãrilor climatice esteºi ea trecutã pe agenda preºedinþiei

franceze. Franþa vine cu ideea principalãa promovãrii energiei nucleare în detri-mentul celei produse din combustibilii fo-sili, cea din urmã fiind una dintre sursele

principale de gaze cu efect de serã. Moti-vul este simplu: francezii consumã curentelectric produs, în proporþie de 75%, în

propriile centrale nucleare. Acesta estepromovat, tot de cãtre francezi, ca fiindregenerabil ºi mai ales ecologic. Dincolode avantajele recunoscute, accidentele lacentrale nucleare, atât din vest cât ºi dinest, unele chiar recente, îi fac pe ceilalþieuropeni sã fie sceptici la propunereafrancezilor. De exemplu, nemþii mai de-grabã ar prefera energia eolianã, solarã,sau conectarea la gazoductul NorthStream decât construcþia unor noi cen-trale nucleare.

Pacea ºi prosperitatea au fost þelurileproiectului european construit de JeanMonnet ºi Robert Schuman. Dupã 1945,

þãrile Comunitãþii Europene nu au maiavut de suferit conflicte pe teritoriul lor, iarbunãstarea europenilor este superioarãaltor regiuni de pe glob. Toate stateleeuropene, mai ales dupã dispariþia Pac-tului de la Varºovia ºi a Uniunii Sovietice,ºi-au micºorat cheltuielile militare în avan-tajul societãþii civile. Europenii sunt încre-zãtori în pacea continentului care pareastãzi de la sine înþeleasã (y comprise) ºi,de aceea, o politicã comunã de apãrare,trecutã ºi ea pe agenda preºedinþiei fran-ceze a Uniunii Europene, ar putea aveapuþini susþinãtori. În ziua de astãzi,provocãrile de tip militar sunt fie pe altecontinente, fie de naturã teroristã. Um-brela NATO, constituitã în proporþie depeste 90% din contribuþia americanã,este consideratã a fi de ajuns pentru ma-joritatea cetãþenilor comunitari. Þarã fon-datoare, în 1995, a grupului EUROFOR,Franþa doreºte o implicare mai serioasã atrupelor sub comandã europeanã în asi-gurarea pãcii pe continent. Deocamdatã,aceste trupe au fost ºi sunt folosite doarpentru misiuni de menþinere a pãcii ºireconstrucþie în regiunea fostei Iugoslavii.

Imigraþia este o problemã consideratãserioasã de cãtre preºedinþia francezã aUE. Valul de imigranþi din ultimii ani, maiales din þãrile maghrebiene, a constituitun subiect important pentru fostul ministrude interne francez, actualmente preºedin-te, Nikolas Sarkozy. Acesta îºi doreºte oarmonizare a politicilor de imigraþie aþãrilor din prima linie, respectiv Spania,Franþa ºi Italia. Armonizarea ar aduce, înviziunea preºedinþiei franceze, un controlmai bun al numãrului de imigranþi avândca þintã Uniunea Europeanã. De aseme-nea, înfiinþarea EUROMED, asociaþia þã-rilor riverane Mãrii Mediterane, nu a fostchiar pe placul celorlaþi membri ai UE, înspecial al Germaniei ºi Poloniei. Celedouã considerã cã mutarea polului deatenþie europeanã cãtre sud ar aduceprejudicii stabilirii unei politici comune cuRusia, principalul furnizor de energie alEuropei.

Cea mai mare provocare pentru preºe-dintele Sarkozy este însã rezolvarea ne-ratificãrii Tratatului de la Lisabona de

cãtre irlandezi. Aceºtia au dreptul consti-tuþional de a aproba sau respinge prin re-ferendum tratatele europene. Franþa esteun stat puternic, iar preºedintele ei areputere pe mãsurã. Cel din urmã îºidoreºte ca semestrul de prezidenþiat eu-ropean sã se termine cu rezultate strãlu-citoare. Unul dintre acestea este ratifi-carea tratatului de la Lisabona de cãtrecelelalte 26 de state membre. Rãmânede vãzut cum va influenþa NU-ul irlandezdesfãºurarea evenimentelor.

� Consiliul European a fost înfiinþat în urma hotãrârii Conferinþei la nivel înalt de laParis din 10 decembrie 1974.� Consiliul European este format din ºefii de stat ºi de guvern ai þãrilor membre.� Consiliul European s-a întâlnit pentru prima oarã la Dublin în 1975.� Franþa a prezidat Consiliul European de 5 ori, începând cu 1979.� Conform Tratatului de la Lisabona, începând cu 2009, preºedinþia UniuniiEuropene va fi asiguratã, timp de doi ani ºi jumãtate, de câte un preºedinte ales demembrii consiliului. Acesta va avea posibilitatea de a fi reales doar o singurã datã.

8 Black Black 8

8 Black Black 8

8


lumea, uniunea ºi noi

EUROSTAT SPUNE

Ne intereseazãpentru cã...� Parlamentul European ar avea puterisporite în domeniul adoptãrii legislaþiei,al bugetului ºi al aprobãrii acordurilorinternaþionale.� parlamentul ar avea aceleaºi puterica ºi Consiliul European.� ºi parlamentele naþionale ar aveaputeri sporite, mai ales în ceea cepriveºte orice altã reformã a tratatuluiasupra Uniunii Europene, precum ºi arãspunsului la orice nouã cerere pen-tru statutul de membru al UE.� parlamentul ar avea 751 de parla-mentari (750 plus preºedintele), oricestat membru ar avea cel puþin ºase ºicel mult 96 de membri. Locurile vor fiîmpãrþite între þãri conform „proporþion-alitãþii regresive“, adicã un parlamentardintr-o þarã cu o populaþie mai mare vareprezenta mai mulþi oameni decât unparlamentar dintr-un stat cu o popu-laþie mai micã.� Consiliul European ar deveni oficialinstituþie a Uniunii Europene ºi ar ficondus de un preºedinte ales pentruun mandat de doi ani ºi jumãtate. DacãTratatul de la Lisabona va fi ratificat decãtre toþi membrii Uniunii Europene,primul preºedinte al Consiliului Euro-pean va fi ales în 2009. Aceastã func-þie nou înfiinþatã ºi-a atras deja denu-mirea (neoficialã) de „preºedinte alUniunii Europene“.

DE CE NE-AR INTERESA TRATATUL DE LA LISABONA?

Prioritãþile preºedinþieifranceze




9consultant de afaceri

Treaba stã aºa: de mic am fost unecologist convins ºi chiar am încer-cat sã mã afirm în acest domeniu.Am susþinut campanii de presã pen-tru protejarea mediului ºi chiar amplantat un copac într-un parc dinoraºul meu natal, Braºov, în care mi-am pus toate speranþele legatede viitorul ecologic al României. Înrest, lucruri simple ºi care mã deter-minã sã spun cã fac totuºi preapuþin pentru generaþiile care vin:sunt atent câtã apã consum, folosescbecuri ecologice ºi mã revolt cândvãd cum, la semafor, bãieþii cumaºini „pont“ aruncã pe caldarâmcu nonºalanþã scrumiera plinã dechiºtoace

Dragoº Jaliu

Suntem „ceea ce facem“ ºi, mai multdecât atât, „ceea ce lãsãm“ în urma noas-trã. ªi dacã lãsãm oraºe în care speranþade viaþã descreºte odatã cu trecerea ani-lor, iar pãdurile sunt rase de pe faþa pã-mântului, înseamnã cã nu ne preocupãdeloc viitorul copiilor noºtri.

Avem alternative ºi ar trebui sã negândim la ele. O casã complet ecologicãar fi un pas. Toatã energia folositã sã fieeolianã ºi solarã. Ce-ar presupune asta?O casã farã facturi. Hmmm. Sunã promi-þãtor. Sã ne uitãm prin vecini la cât depreocupate sunt statele UE de conser-varea mediului. În Suedia, un studiu aratãcã stocurile de produse bio sunt mereupe zero, iar cine a fost prin Austria aobservat mulþimea de parcuri eoliene.

Parc eolian. Incitantã ideea. Dar ce pre-supune construcþia unui parc eolian?

Poate fi el finanþat din fonduri europene?Gãsim imediat informaþii suplimentare.

Construcþia unui parc eolian se finan-þeazã din Fondul European de DezvoltareRegionalã (FEDR) prin POSCCE, axaprioritarã 4, domeniul major de intervenþie„Valorificarea resurselor regenerabile deenergie pentru producerea energiei verzi“– Sprijinirea investiþiilor în modernizareaºi realizarea de noi capacitãþi de produce-re a energiei electrice prin valorificarearesurselor regenerabile de energie eolia-nã. Pânã aici e bine. Bani sunt, alocareafinanciarã se ridicã la 275 milioane deRON, iar valoarea totalã a proiectului nutrebuie sã depãºeascã 50 de milioane deeuro, inclusiv TVA.

Mã gândesc cã firmele ar trebui sã de-monstreze o responsabilitate socialã maimare scriind (finanþând, chiar) astfel deproiecte ecologice. Conform Ghidului So-licitantului, dacã eºti întreprindere micã,

mijlocie sau mare, atunci poþi solicitafinanþare europeanã pentru un parceolian. Nu chiar toþi reprezentanþii sec-torului privat pot cere bani pentru centraleeoliene, microîntreprinderile nu sunt eligi-bile. Nu-i nimic, tot au rãmas destule.Totuºi, firmele interesate trebuie sã obþi-nã Autorizaþia de înfiinþare (conform Re-gulamentului pentru acordarea licenþelorºi autorizaþiilor în sectorul energiei elec-trice aprobat prin HG 540/2004 cu modi-ficãrile ºi completãrile ulterioare) de laAutoritatea Naþionalã de Reglementare înDomeniul Energiei.

Una dintre regulile fondurilor structuraleeste rambursarea cheltuielilor. Dai banidin buzunar ºi soliciþi instituþiilor respon-sabile rambursarea cheltuielilor. Pentruconstrucþia unui parc eolian se primescbanii înapoi pentru: achiziþia de teren,amenajarea acestuia în vederea pregãtiriiamplasamentului, construcþii ºi instalaþiilegate de construcþii (sanitare, electrice,încãlzire, ventilare, climatizare), utilaje ºiinstalarea acestora, know-how ºi licenþe.Lista cheltuielior eligibile e aprobatã prinOMEF nr. 2228/22.07.2008.

Perioada de depunere a cererilor de fi-nanþare a început pe 11 august 2008, ora10.00 ºi se încheie la 30 septembrie2008, ora 14.00. Documentaþia se depu-ne la sediul Ministerului Economiei ºiFinanþelor, Organismul Intermediar „Di-recþia Politicã Energeticã“. Clar pânã aici.Sã vedem mai departe. Oare specialiºtiiîn energie eolianã ce spun?

Studiul eolian este foarteimportant

Specialiºtii sunt categorici: „Este impor-tant sã se efectueze un studiu preliminar

al potenþialului eolian pentru a putea sta-bili o anumita zonã pentru realizarea pro-iectului.“

Întrucât realizarea unui astfel de proiectpresupune activitãþi complexe, iar inves-tiþia este considerabilã, e necesarã efec-tuarea unui studiu prin instalarea unuiturn profesional de mãsurã a potenþialuluieolian cu o înãlþime aproximativ egalã cucea a utilajelor care vor fi instalate (insta-larea turnului presupune obþinerea uneiautorizaþii de construcþie). Uzual se folo-sesc turnuri cu înãlþimi de 60m, 70m ºi80m. Pentru a obþine date meteo rele-vante, e necesar ca mãsurãtorile sã seefectueze pe o perioadã minimã de 1 an.Ulterior, aceste date vor fi corelate cu alteinformaþii meteo provenind de la surse deîncredere situate în zona respectivã. Seva solicita unui consultant cu reputaþie in-ternaþionalã sã întocmeascã ºi sã execu-te un studiu asupra datelor mai sus men-

þionate, rezultate din mãsurãtori, studiucare va include, printre altele, identifica-rea utilajului optim pentru locul respectiv,calculul producþiei anuale estimate, anali-za factorilor de nesiguranþã.

Dupã finalizarea studiului eolian ºi ale-gerea utilajelor, se demareazã procedu-ra de obþinere a autorizaþiei de con-strucþie.

Autorizaþiile ºi avizele necesare suntprevãzute de legislaþia în vigoare, însãeste necesarã efectuarea unui studiu deimpact asupra mediului care va analizaefectele pe care un parc eolian le are asu-pra biosferei ºi asupra populaþiei, prin efec-tul de umbrire ºi zgomotul emis. Importan-tã este ºi efectuarea unui studiu asuprareþelelor electrice, pentru obþinerea Avizu-lui tehnic de Racordare – acest studiu vapreciza soluþia finalã de racordare.

Atenþie la procedura de achiziþie a utilajelor

Concomitent cu obþinerea autorizaþiilornecesare, se vor începe discuþiile cu pro-ducãtorii de utilaje. În ghidul solicitantuluisunt trecute procedurile care trebuierespectate în cazul achiziþiilor de lucrãri,echipamente ºi servicii.

În discuþiile cu producãtorii sunt nece-sare:

– studiul eolian– acte care sã garanteze finanþarea– acte care sã demonstreze cã proce-

durile de autorizare sunt în desfãºurare.De îndatã ce producãtorul a acceptat

colaborarea, de obicei se achitã un avansde 20-40% din valoarea utilajului ºi amontajului, iar pe diferenþã se va emite oscrisoare de garanþie în favoarea produ-cãtorului. Din pãcate, unii dintre cei mai

importanþi producãtori europeni în mo-mentul de faþã nu au nici un interes pen-tru piaþa româneascã.

Paºii urmãtori Mergem mai departe pentru:– obþinerea Autorizaþiei de înfiinþare de

la Autoritatea Naþionalã de Reglementareîn Domeniul Energiei

– Întocmirea Procesului verbal depunere în funcþiune ºi efectuarea probelortehnologice

– Intabularea parcului, precum ºi înre-gistrarea la AFP

– Obþinerea Licenþei de producere deenergie

– Exploatarea comercialã a capacitãþiide producþie

Perioada de amortizare a unui parceolian este cuprinsã între 10 ºi 15 ani, înfuncþie de potenþialul eolian al zonei undeeste realizat.

Am o idee de afaceri,cui mã adresezPentru a putea solicita finanþare din fonduri europene, trebuie sã ºtiicui ºi unde sã te adresezi. Instituþiile responsabile cu gestionarea fon-durilor europene te ajutã sã obþii toate informaþiile de care ai nevoie(cine poate primi finanþare, ce documente sunt necesare, când trebuiedepus proiectul etc.).

Astãzi, domeniul Educaþie finanþat prin ProgramulOperaþional Sectorial Dezvoltarea ResurselorUmane (POSDRU).

Domeniulde

finanþare

Instituþii responsabile Date de contact

AXÃPRIORITARÃ 1

Educaþia ºi for-marea profesionalã însprijinul creºterii economice ºidezvoltãrii soci-etãþii bazate pecunoaºtere

DMI 1 Acces la educaþie ºi for-mare profesionalãiniþialã de calitate Organism

IntermediarMinisterulEducaþiei,

Cercetãrii ºiTineretului

Adresã: Str. Spiru Haret nr. 12,camera 15, Sector 1, BucureºtiTel: (+40 21) 311 75 25Fax: (+40 021) 311 75 26E-mail: [email protected]: www.posdru.edu.ro

DMI 2 Învãþãmânt superior de calitate

DMI 3 Dezvoltarearesurselorumane din educaþie ºi formare profesionalã

DMI 4 Calitate în formare profesionalã continuã

UnitateaRegionalãPOS DRUNord Est

Adresã: Piatra Neamþ, Str. Lt.Drãghiescu, nr. 4A (sediul ISJNeamþ)Tel: +40 233 236299; +40 233214860Fax: 0233/236299E-mail: [email protected]@oiposdru.edu.ro

UnitateaRegionalãPOS DRUSud Est

Adresã: Brãila, B-dul Al I Cuza, 172(sediul ISJ Brãila)Telefon: +40 239 619 133Fax: +40 239 619 133E-mail: [email protected]@oiposdru.edu.ro

UnitateaRegionalãPOS DRUSud

Adresã: Cãlãraºi, B-dul Republicii,nr. 38 (sediul Clubului SportivMunicipal)Telefon: +40 242 311 866Fax: +40 242 311 866E-mail: [email protected],[email protected]

DMI 5 Programe doctorale ºipost-doctoraleîn sprijinulcercetãrii

UnitateaRegionalãPOS DRUSud-Vest

Adresã: Craiova, str. IonMaiorescu, nr. 6 (sediul ISJ Dolj)Telefon: +40 351 441 899Fax: +40 351 441 899E-mail: [email protected]@oiposdru.edu.ro

UnitateaRegionalãPOS DRUVest

Adresã: Timiºoara, str. Piaþa IancuHuniade nr.3, birourile 7 ºi 8Telefon: +40 256/499209Fax: +40 256/499201E-mail: [email protected],[email protected]

UnitateaRegionalãPOS DRUNord-Vest

Adresã: Cluj Napoca, Piaþa ªtefancel Mare, nr. 4 (sediul ISJ Cluj)Telefon: +40 264 590 778, +40 752 440 717Fax: +40 264 592832E-mail:[email protected] [email protected]

UnitateaRegionalãPOS DRUCentru

Adresã: Alba Iulia, Str. GabrielBethlen, nr. 7 (sediul ISJ Alba)Telefon: +40 258 811 004Fax: +40 258 811 004E-mail: [email protected] [email protected]

UnitateaRegionalãPOS DRUBucureºti-Ilfov

Adresã: Bucureºti, sector 2, str.Icoanei, nr. 19 (sediul ISMB)Telefon: +40 21 212 37 82Fax: +40 21 212 37 82E-mail:[email protected],[email protected]

AXÃPRIORITARÃ 2

Corelareaînvãþãrii pe tot parcursul vieþii cu piaþa muncii

DMI 1 Tranziþiade la ºcoalã lao viaþã activã

CentrulNaþional pen-truDezvoltareaÎnvãþãmântuluiProfesional ºiTehnic

Adresã: Str. Caransebeº, nr. 1, etaj7, cam. 703,704,705, Sector 1,Bucureºti, Cod poºtal 012271(Institutul Geologic al României)Tel: (+40 21) 312 11 61; (+40 21)311 11 62; (+4) 0755030362Fax: (+40 021) 312 54 98E-mail: [email protected] Website: www.tvet.ro

DMI 2Prevenirea ºicorectareapãrãsirii timpurii a ºcolii

OrganismIntermediarMinisterulEducaþiei,Cercetãrii ºiTineretuluiºicele 8 UnitãþiRegionalePOSDRU(vezi axa 1)

Adresã: Str. Spiru Haret nr. 12,camera 15, Sector 1, BucureºtiTel: (+40 21) 311 75 25Fax: (+40 021) 311 75 26E-mail: [email protected]: www.posdru.edu.ro

DMI 3 Acces ºiparticipare laFPC

CentrulNaþional pen-truDezvoltareaÎnvãþãmântuluiProfesional ºiTehnic

Adresã: Str. Caransebeº, nr. 1, etaj7, cam. 703,704,705, Sector 1,Bucureºti, Cod poºtal 012271(Institutul Geologic al României)Tel: (+40 21) 312 11 61; (+40 21)311 11 62; (+4) 0755030362Fax: (+40 021) 312 54 98E-mail: [email protected] Website: www.tvet.ro

Suntem ceea ce lãsãm înurma noastrã

Foto: europa.eu

Foto: europa.eu

10 Black Black 10

10 Black Black 10

ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

consultant de proiect local10

Dicþionar de „bruxellezã“Gabriela Baciu

Autoritate de management (AM) – departament încadrul unui minister responsabil cu elaborarea ºi imple-mentarea unui Program Operaþional Sectorial. România adesemnat AM-uri la nivelul ministerelor: Ministerul Economiei ºiFinanþelor, Ministerul Muncii, Familiei ºi Egalitãþii de ªanse,Ministerul Internelor ºi Reformei Administrative, MinisterulDezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor, MinisterulTransporturilor, Ministerul Mediului ºi Dezvoltãrii Durabile.

Comitet de monitorizare (CM) – structurã naþionalã de tippartenerial, fãrã personalitate juridicã, cu rol decizional ºi strate-gic în procesul de implementare a programelor operaþionale.

Axa prioritarã – una dintre prioritãþile strategiei dintr-un pro-gram operaþional, constând într-un grup de operaþiuni corelateºi care au obiective specifice mãsurabile.

Solicitant – organizaþie legal constituitã în România, respec-tiv persoanã juridicã de drept public sau privat, cu sau fãrã scoppatrimonial, cu sediul social în România, constituitã conformlegislaþiei naþionale, care solicitã finanþare din fonduri europene,depunând în acest sens un proiect, în cadrul unui programoperaþional.

Beneficiar – organizaþie legal constituitã în România,respectiv persoanã juridicã de drept public sau privat, cu saufãrã scop patrimonial, cu sediul social în România, constituitãconform legislaþiei naþionale, care iniþiazã sau iniþiazã ºi imple-menteazã un proiect aprobat spre finanþare în cadrul unui pro-gram operaþional.

Dragoº Jaliu

Proiectele de investiþii suntesenþiale pentru comunitate. La felde importante sunt cele care iden-tificã ce este prioritar pentru comu-nitate ºi creeazã o administraþiepublicã mai eficientã în beneficiulsocio-economic general. Acest tipde proiecte este finanþat din Fon-dul Social European, instrumentcare promoveazã dezvoltarea re-surselor umane ºi conduce la în-tãrirea capacitãþii instituþionale ºi aeficienþei administraþiilor publice ºiserviciilor publice la nivel naþional,regional ºi local, pentru a puteaimplementa reforme.

Irlanda reprezintã un exemplude succes. Mare parte a finanþãriieuropene a fost direcþionatã cãtredezvoltarea resurselor umane. Cuoameni pregãtiþi a fost declanºatãschimbarea, iar aceasta a fost atâtde vizibilã, încât imigranþii irlandezidin SUA au început sã se întoarcãacasã.

„Ne-am sãturat de strategii!“, arspune unii. Totuºi, strategiile suntcheia dezvoltãrii locale ºi prezintãurmãtoarele avantaje:

� promoveazã proiectele-cheiepentru comunitatea localã;

� asigurã cadrul pentru finanþa-rea proiectelor locale de infrastruc-turã;

� implicã toþi actorii locali.Pe 25 iulie 2008, Autoritatea de

Management pentru PODCA alansat cererea de proiecte pentruDMI 1.1 „Strategii de dezvoltare lo-calã“. Suma alocatã acestei cereride proiecte cu depunere continuã(fãrã termen-limitã de depunere)este de 21.900.000 lei.

Sintetizând, informaþiile disponi-bile în Ghidul Solicitantului indicã:

� Pot depune proiecte autoritãþiale administraþiei publice locale,structurile lor asociative ºi asociaþiide dezvoltare intercomunitarã.Cererea de proiecte este fãrã ter-men limitã de depunere.

� Proiectele depuse în cadrulacestei cereri de proiecte trebuie

sã fie de minimum 220.000 lei (va-loarea totalã a proiectului fãrãTVA).

� Valoarea finanþãrii acordateeste de maximum 98% din totalulcheltuielilor eligibile, în timp cesolicitantul trebuie sã contribuie cuun procent de minimum 2%.

� Printre activitãþile eligibileamintim: cercetare documentarã-bazã de date, consultãri, evalu-ãri, grupuri de lucru, anchete, ac-þiuni participative, dezvoltareaunei strategii pe obiectivele stra-tegice de dezvoltare ºi opera-þionale, elaborarea de noi strate-gii de dezvoltare localã, revizui-rea/ actualizarea de strategii dedezvoltare localã, dezvoltarea ºi

furnizarea programelor de instru-ire (inclusiv realizarea de curricu-la ºi materiale didactice) pentruspecialiºtii implicaþi în procesulde formulare a strategiilor dedezvoltare localã ºi pentru perso-nalul de conducere din adminis-

traþia publicã ºi localã, schimbulde bune practici, vizite de studiu,organizarea de seminarii, confe-rinþe, acordarea de premii în do-meniul planificãrii strategice, poli-ticilor publice ºi implementãriiparteneriatelor.

PNDR (ProgramulNaþional pentruDezvoltare Ruralã)

Fondurile europene pentru agriculturã vor putea fi acce-sate în baza documentului-cheie Programul Naþional pentruDezvoltare Ruralã (PNDR), elaborat de MinisterulAgriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale. Prioritãþile PNDR sunt con-cretizate în patru domenii (axe) ce însumeazã o finanþare de7,5 miliarde euro între 2007 ºi 2013:

Axa I „Creºterea competitivitãþii sectorului agricol ºi silvic“– 45% din totalul fondurilor UE, reprezentând suma de3.246.064.583 euro;

Axa II „Îmbunãtãþirea mediului ºi a zonelor rurale“ – 25%din fondurile UE, în sumã de 1.805.375.185 euro;

Axa III „Calitatea vieþii în zonele rurale ºi diversificareaeconomiei rurale“ – 30% din fondurile europene, totalizândsuma de 2.046.598.320 euro;

Axa IV „LEADER“ va primi 2,5% din sumele alocatecelorlalte domenii, adicã 123.462.653 euro.

În baza acestor patru axe, potenþialii beneficiari potelabora proiecte legate de:

– modernizarea exploataþiilor agricole (Axa I); – creºterea valorii economice a pãdurilor (Axa I); – creºterea valorii adãugate a produselor agri-

cole ºi silvice (Axa I); – îmbunãtãþirea ºi dezvoltarea infrastructurii

legate de dezvoltarea ºi adaptarea agriculturii ºisilviculturii (Axa I);

– diversificarea activitãþilor neagricole (Axa III); – sprijin pentru crearea ºi dezvoltarea microîn-

treprinderilor cu scopul de a promova spiritulîntreprinzãtor (Axa III);

– încurajarea activitãþilor turistice (Axa III); – servicii de bazã pentru economia ºi populaþia

ruralã (Axa III); – îmbunãtãþirea procesãrii agroindustriale, sprijinirea

dezvoltãrii fermelor de semi-subzistenþã, managementulpãdurilor ºi al produselor forestiere (Axa I);

– activitãþile de diversificare economicã, turism, con-servarea ºi îmbunãtãþirea patrimoniului natural, cultural,arhitectural ºi al moºtenirii rurale, cât ºi renovarea ºi dez-voltarea satelor.

O prioritate de finanþare este ºi implementarea programu-lui LEADER (Axa IV) prin încurajarea inovaþiei în sectorulagricol ºi forestier, folosirea resurselor naturale ºi culturaleîntr-un mod raþional ºi îmbunãtãþirea calitãþii vieþii în zonelerurale.

Beneficiarii acestor finanþãri pot fi:– Consiliile locale ºi asociaþiile consiliilor locale pentru

toate cele patru axe;– ONG-uri pentru studii ºi investiþii pentru protejarea pa-

trimoniului cultural de interes local ºi pentru serviciile debazã;

– Persoane fizice ºi juridice, instituþii culturale ºi de cultpentru studii ºi investiþii în protejarea patrimoniului cultural deinteres local.

DanBarna

Dinco lode situaþiile –

fericite, darrare deo-camdatã – încare potenþialul

beneficiar deþine„în propria curte“

expertiza necesarãrealizãrii complete aunei cereri de finan-þare, necesitatea utili-zãrii unui serviciu deconsultanþã pentru obucatã mai micã sau

mai mare dintr-un pro-iect este aproape o re-

gulã. Chiar dacã se face

abstracþie de calitatea foarte variatã a acestorservicii de consultanþã existente în piaþã, ce-rerea este în prezent mult mai mare decît ofer-ta efectivã disponibilã. Din aceastã cauzã,demararea unei colaborãri funcþionale depindefoarte mult de „prima întâlnire“, de modul în carecele douã pãrþi sunt pregãtite sã rãspundã ce-rinþelor ºi aºteptãrilor celuilalt.

Pentru un beneficiar existã, desigur, profilulideal al consultantului: nu are nevoie de preamulte informaþii, cunoaºte perfect piaþa ºi dome-niul de activitate al clientului, îi ghiceºte/cre-eazã/genereazã nevoia ºi soluþiile, obþine toateaprobãrile, oferã proiectul la cheie, îl imple-menteazã ºi lucreazã exclusiv pe comision desucces.

În oglindã pentru consultant, clientul ideal: îºicunoaºte perfect domeniul de activitate,cunoaºte toate detaliile afacerii sale, ºtie precisîn ce va consta proiectul sãu, are deja planuriletehnice, deþine intern persoane-resursã care sãcolaborez la realizarea proiectului cu datetehnice specifice, înþelege cã fondurile structu-rale sunt un instrument de sprijin pentru o iniþia-tivã ºi nu o raþiune a ei ºi, în general, nu are ati-tudinea „am auzit cã sunt niºte bani, am venitsã-mi spuneþi cum îi iau“.

Ieºind din sfera idealului, ne aflãm în situaþiaprezentã în care clienþi ºi consultanþi aunenumãrate întâlniri care ramân, din pãcate, lanivelul schimbului de idei sau care iau foartemult timp pânã la definirea unei potenþiale

colaborãri. Sunt câteva elemente care, avute învedere, pot reduce semnificativ timpul de start.

Un agent economic care doreºte sã dema-reze un proiect trebuie sã pregãteascã un setde informaþii minime pe care sã le cunoscã lamomentul primei întâlnirii cu un consultant. Prin-tre acestea ar fi: în ce anume constã proiectul,bugetul total estimat al investiþiei, situaþia clarã aterenului sau clãdirii unde se realizeazã inves-tiþia, resursele de care dispune pentru cofinan-þare ºi eventuala relaþie cu banca, termenul pecare îl are în vedere pentru finalizarea proiectu-lui, obiectul de activitate (CAEN) ºi tipul compa-niei sale (micro, întreprindere micã, mijlocie saumare). Acestea sunt datele minime de la careun consultant va porni în determinarea uneicolaborãri.

În egalã mãsurã, sunt ºi câteva întrebãri caretrebuie adresate clar unui consultant la primeleîntrevederi pentru a reduce riscul unor neîn-þelegeri ulterioare: experienþa anterioarã peproiecte similare, gradul de disponibilitate, sis-temul de preþ practicat, întinderea asistenþeitehnice disponibile (proiect, studiu de fezabili-tate, proiect tehnic, avize etc.), metodele decomunicare folosite.

Existenþa ºi schimbul acestor informaþii mi-nime sunt primul pas în credibilizarea uneicolaborãri cu potenþial de a genera un proiectde succes. Altfel, fie consultantul, fie clientul potrãmâne cu sentimentul unei alte întâlniri încare... s-a pierdut timpul, pur ºi simplu.

Avem nevoie de strategii

Beneficiar => Consultant sauConsultant =>Beneficiar

Cine pe cine alege?

Foto: europa.eu

euROpeanul

„14 % din capitalul uman românesc, aproximativ 1.300.000 de per-soane, lucreazã în sectorul public – în învãþãmânt, sãnãtate, asistenþãsocialã, administraþie publicã ºi apãrare. O administrare eficientã a aces-tui capital uman necesitã 520 de specialiºti în resurse umane, dar situ-aþia realã aratã o prezenþã sporadicã a departamentelor de HR, ºi aºasubnumerice, o atenþie insuficientã arãtatã atragerii de talente ºi a dez-voltãrii lor. Aceasta presupune planuri de carierã ºi de dezvoltare indivi-dualã, coerenþã în formarea profesionalã continuã, un sistem de recom-pensã stimulativ ºi competitiv în raport cu sectorul de business“, adeclarat, în exclusivitate pentru euROpeanul, Roxana Mocanu, specia-list în resurse umane.

Foto: europa.eu

11 Black Black 11

11 Black Black 11


11consultant nedumeritINTEGRAME DESPRE INTEGRARE

Cezarina Falan, Aida Catanã

Întrebare: Care sunt punctele ne-vralgice observate de Comisia Euro-peanã în domeniul achiziþiilor pu-blice? (Alexandra Leone)

Rãspuns: Existã mai multe punc-te nevralgice. Sã le luãm pe rând:

1. Utilizarea excesivã a proce-durilor ce implicã negocierea, înspecial negocierea fãrã publicareaprealabilã a unui anunþ de partici-pare. În opinia comisiei, aceastaeste o procedurã care ar trebui utili-zatã cu caracter excepþional ºi acãrei utilizare este posibilã în ca-zurile enumerate în mod exhaustiv.Pentru a-ºi susþine argumentarea,comisia invocã o decizie a Curþii deJustiþie care a apreciat cã dispoziþiilecare reglementeazã acest tip deprocedurã trebuie sã facã obiectulunei interpretãri stricte, iar cel careintenþioneazã sã o utilizeze trebuiesã dovedeascã circumstanþele ex-cepþionale care justificã derogareaexistã.

2. O altã problemã identificatã deComunicarea Comisiei Europeneprivind acest domeniu este conþinu-tul insuficient al anunþurilor de parti-cipare publicate. Lipsa publicitãþiiîmpiedicã concurenþa efectivã ºi be-neficiile acesteia. În opinia comisiei,anunþurile de intenþie, de exemplu,au rolul de a permite întreprinderilorºi, în special celor mici ºi mijlocii, sãcunoascã din timp necesitãþile auto-ritãþilor contractante ºi sã pregã-teascã cele mai bune oferte dinpunct de vedere economic. Comisiaapreciazã cã anunþurile de partici-pare propriu-zise permit cunoaºte-rea tuturor informaþiilor necesareoperatorilor economici pentru a de-cide dacã participã sau nu la o lici-taþie, în timp ce anunþurile de atribui-re a unui contract de achiziþie publi-cã permit, pe de o parte, întreprinde-rilor care au participat la o anumitãprocedurã sã verifice dacã le-au fostrespectate drepturile ºi furnizeazã,pe de altã parte, informaþii utile pen-tru a putea analiza tendinþele ce semanifestã în anumite sectoare alepieþei.

3. Utilizarea excesivã a proceduriiaccelerate ºi a unor termene de par-ticipare prea scurte reprezintã o altãproblemã sugeratã de ComunicareaComisiei Europene. Termenele in-vocate de comisie erau la acea datãde 15 zile ºi, respectiv, de minimum10 zile, ceea ce fãcea aproape im-posibilã participarea la procedurilede atribuire a contractelor de achi-ziþie a întreprinderilor din alte statemembre.

4. Criteriile de selecþie ºi cele deatribuire a contractelor de achiziþiepublicã reprezintã o altã problemãidentificatã de Comunicarea Comi-siei, încã din 1996. Astfel, Comisia ºiCurtea de Justiþie a ComunitãþilorEuropene au condamnat atitudineaautoritãþilor contractante din statelemembre care stabilesc criterii pri-vind capacitatea tehnicã a candi-daþilor ºi care nu sunt exhaustiv enu-merate de directive.

De altfel, Curtea s-a pronunþat dejaasupra diferenþei clare care existãîntre etapa de selecþie ºi cea deatribuire a unui contract ºi, pe cale deconsecinþã, regulile ºi criteriile utili-zate în aceste douã faze nu trebuiesã fie confundate. Comisia afirmãînsã cã, în practicã, la acel moment,numeroase autoritãþi contractanteþineau seama de elemente careaveau legãturã cu criteriile de selecþieîn etapa de atribuire, ceea ce con-duce în anumite situaþii la atribuireaunui contract nu în baza ofertei celeimai bune în raport cu respectivulcontract, ci pe baza ofertei candida-tului care are mai multã experienþãsau putere financiarã decât alþii.

5. O altã problemã identificatã înComunicarea Comisiei vizeazãachiziþiile publice a cãror valoareeste inferioarã pragurilor prevãzutede directive. Procedurile prevãzutede directivele comunitare sunt ex-clusiv aplicabile contractelor deachiziþie publicã a cãror valoare esti-matã este mai mare decât pragurilestabilite. Anumite autoritãþi contrac-

tante considerã cã acele contractede achiziþie publicã ce nu atingaceste praguri nu intrã sub incidenþaniciunei dispoziþii comunitare, astfelîncât asemenea contracte suntatribuite fãrã a se respecta regulileconcurenþei. Însã uneori, acestecontracte au o importanþã deose-bitã, în special pentru întreprinderilemici ºi mijlocii. Spre deosebire de

acordarea concesiunilor, atribuireaacestor contracte trebuie sã se facãcu respectarea dispoziþiilor Tratatu-lui Comunitãþii Europene privind li-bera circulaþie a mãrfurilor ºi servici-ilor, precum ºi a principiilor funda-mentale ale nediscriminãrii, egalitãþiide tratament ºi transparenþei.

6. Modificarea regulilor pe par-cursul derulãrii procedurii este con-sideratã de Comunicarea Comisiei oproblemã în legãturã cu care aceas-ta a consultat operatorii economici.Este vorba, de exemplu, de modifi-cãrile substanþiale ale caietului desarcini pe parcursul derulãrii proce-durii. Alte situaþii identificate de cãtrecomisie au evidenþiat o altã proble-mã, ºi anume, utilizarea negocieriicu unul sau mai mulþi candidaþi încadrul procedurilor deschise saurestrânse care, în opinia sa, eraucontrare principiului egalitãþii detratament.

7. Lipsa sancþiunilor adecvate înmateria achiziþiilor publice a fostconsideratã încã o problemã de cã-tre Comisia Europeanã. În cadrulcomunicãrii sale, comisia ºi-a mani-festat îngrijorarea faþã de practicastatelor membre în ceea ce priveºteaplicarea directivelor „recurs“ carepoate varia semnificativ de la o þarãla alta. De asemenea, comisia s-aarãtat preocupatã ºi de diferenþelecare existã între statele membre înceea ce priveºte obligaþia reclaman-tului de a face dovada încãlcãrii nor-melor comunitare în materia achiziþi-ilor publice, în vederea obþinerii re-parãrii prejudiciului produs, precumºi în ceea ce priveºte valoarea dau-nelor-interese acordate. În anumitecazuri, tribunalele nu au atribuit pãr-þii care a câºtigat decât o sumã pursimbolicã. În alte cazuri, recla-manþilor li s-a acordat o despãgubirecorespunzãtoare costurilor determi-nate de formularea ofertei (acestecosturi pot fi substanþiale, dar ram-bursarea acestora nu reprezintã oreparare integralã a prejudiciului pecare îl reprezintã pierderea unuicontract).

Standard european:Lucrul la biroucu computerulRãzvan Petriºor

Ce ziceþi de acest ansamblu birou-calculator? Nu etrendy? Nu se asorteazã calculatorul cu mobilierul, iarmobilierul de birou cu canapeaua ºi parchetul? Nu-i aºacã e trendy, stylish… adicã, pe româneºte, la modã!?Sunt la mine acasã. De-asta îmi permit sã folosesc ast-fel de criterii pentru alegerea computerului cu tot cuaccesorii, inclusiv masa ºi scaunul de lucru. Dar dacã aºfi angajator ºi aº avea angajaþi care-ºi câºtigã pâinea,opt ore pe zi, în faþa calculatorului… Atunci musai ar tre-bui sã respect „Standardul EN 2113 pentru lucru la biroucu computerul“. Altfel, sã te þii, vor curge amenzi de laInspectoratul teritorial de protecþia muncii…

5 roþi ºi tãlpicã la scaun. Neapãrat!Potrivit Asociaþiei de Standardizare din România refe-

ritor la lucrul prelungit la calculator, sunt standardizatedouã aspecte: mobilierul pe care se aºeazã computerul,scaunul pe care stã utilizatorul ºi tastatura.

Carevasãzicã, un angajator trebuie sã aleagã spaþiulde lucru la calculator gândindu-se la sãnãtatea ºi randa-mentul subordonaþilor.

„Scaunul trebuie sã aibã la baza piciorului 5 role. Par-tea de ºezut trebuie sã fie înclinatã la 5 grade. Picioareletrebuie sã stea pe o tãlpicã, astfel încât sã nu atârne ºisã solicite articulaþia genunchiului, esenþialã în buna cir-culaþie sangvinã. E adevãrat, birouri cu tãlpicã nu gã-seºti în comerþ ºi trebuie sã þi-o confecþionezi ºi sã oataºezi singur. Lucru pe care noi, cei de la institut, încãnu l-am fãcut. Ruºine nouã!“. A vorbit, iar noi am tran-scris pentru dumneavoastrã, dr. Elena Herlea, specialistîn Medicina muncii de la Institutul de Sãnãtate PublicãBucureºti.

Standardul european impune ºi o distanþã întreclapele tastaturii: 2-4 mm. Nu sunt recomandate tasta-turile cu design futurist, inspirate parcã din filmele ºtiinþi-fico-fantastice. De ce e importantã forma tastaturii, ospun cei care cunosc pe dinafarã standardul europeanpentru amenajarea locului unde se munceºte la compu-ter: „Dacã tastele nu sunt distanþate aºa cum impunestandardul, atunci deplasarea falangelor duce, în timp,la dureri ale articulaþiilor. Apar astfel amorþeli. Pe termen

scurt, tu, angajat, nu mai dai randament, iar pe termenlung, apar boli profesionale cronice, care pot duce ºi laparalizia degetelor în cauzã“. Luaþi în serios ce afirmã dr.Elena Herlea!

Pauze mici ºi deseStandardizatã este ºi culoarea tastaturii. Pentru a nu fi

amendaþi de specialiºtii în medicina muncii, angajatoriiar face bine sã înmagazineze urmãtorul avertisment,transmis tot de dr. Elena Herlea, specialist in Medicinamuncii la ISPB: „Negrul face rãu vederii. Deci nu folosiþitastaturi de culoare neagrã dacã lucraþi ore întregi, zilnic,la computer. Angajatorii trebuie sã ºtie ºi sã respecteacest lucru. De asemenea, biroul pe care este amplasa-tã tastatura nu trebuie sã permitã reflexia luminii. Afec-teazã retina utilizatorului, care este foarte concentrat lanivelul globului ocular“.

Sã mai listãm o prevedere din standardul europeanpentru lucrul la birou cu computerul: activitatea trebuieîntreruptã la fiecare 50 de minute, cel puþin 5 minute,pauzã indispensabilã pentru a nu afecta acuitatea vi-zualã a utilizatorului.

Apoi, dacã folosesc un document cu informaþii ce tre-buie introduse în computer, foaia va fi fixatã pe un suportsituat în acelaºi plan cu monitorul, astfel încât unghiulmeu vizual de cuprindere, limitat de document ºi video-terminal, sã se înscrie într-o sferã cu raza de cel mult 60de centimetri.

Gata, nu mai pot sã scriu! Ori am ameþit, ori m-au zã-pãcit cifrele, ori n-am luat pauzã la fiecare 50 de minutepetrecute în faþa monitorului… Mã doare capul, am scrisprea mult. Plec sã iau aer. Pe numãrul viitor!

Informaþii oferite de Asociaþia de Standardizare din România (ASRO)

Puncte slabe în achiziþiile publice

Clãdirea OLAF din Bruxelles, unde lucreazã 350 de functionari

Foto: europa.eu

Foto: europa.eu

Foto: europa.eu

Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor mulþumeºte pentru sprijinul acordat în distribuirea ziarului euROpeanul urmãtorilor parteneri: CFR Cãlãtori, METROREX, Aeroportul Internaþional „Henri Coandã“, TAROM, camerele judeþene de comerþ, consiliile judeþene, prefecturile, ADR-uri, centrele „EUROPA“



12


agenda navetistului de bruxelles

� clãdirea poartã numele lui Justus Lipsius (1547-1606), renumit savant, istoric ºi umanist originardin Overijse, Belgia

� toate vizitele turistice la consiliu trebuie progra-mate cu cel puþin douã luni înainte

� construcþia este idealã din punctul de vedere al tra-ficului pentru automobilele oficiale datoritã unui

tunel cu ieºire la autostrada care duce la aero-port

� în 2005, arhitecta Marie-Laure Rogemans a fostdesemnatã sã „reîmprospãteze“ faþadele clãdirii

� de la începutul anului, în bufetele consiliului, me-niul abundã în „rigatoni“, garnisite cu „pesto“, gãtitemai mult „al dente“

� acest lucru se întâmplã deoarece o companie italianã a câºtigat licitaþia pentru bucãtãriile insti-tuþiei ºi a scos din joc o multinaþionalã pari-zianã care parcã deþinea monopolul în acestdomeniu

� francezii sunt încã furioºi, iar belgienii s-au plânsde dispariþia cartofilor prãjiþi...

Publicaþie bilunarã editatã de Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor ISSN: 1842-6093

Adresa: euROpeanul

str. Dr. Romniceanu nr. 7, sector 5, Bucureºti

[email protected]

www.europeanul.ro

Un proiect:

Redactor-ºef: Gabriel GiurgiuSecretar general de redacþie:

Elena PopaEditorialiºti:

Alexandru Lãzescu, Mircea Vasilescu, Luca NiculescuRedactori: Mihaela Enache, Angela Avram, Veronica Cormoº,

Ana Maria Sandu, Rãzvan Petriºor, Grigore VîrstaEditori-colaboratori:

Aida Catanã, Dragoº Jaliu, Gabriela Banciu, Dan Barna, George Ionescu

Corespondenþi locali: Mircea Mitruþiu (Timiºoara), Diana Mihalcea (Iaºi), Dan Toneanu (Cãlãraºi), Oliver Kiss (Cluj-Napoca),Sorin ªchiopu (Târgu Mureº)

Editor foto: Florin Popa

Fotoreporter: Florin Popa, Ion Radu

Coordonator proiect MDLPL: Iulia Munteanu

Colaboratori din partea MDLPL:Gabriela Cepariu, Roxana Savin, Raluca Stroie, Ionuþ Sandu

Coordonator proiect: Mirela Meiþã

Coordonator adjunct proiect: Dragoº Pãtlãgeanu

Graficã: Marius Curelaru

DTP: Dan-Petru Petrici

Tipar ºi distribuþie: FrigoMediaNotã: opiniile publicate în „euROpeanul” aparþin echipei redacþionale ºi nu exprimã, în mod necesar, poziþia oficialã a Ministerului Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor.

În general, nu stau. Dar, ca o excepþiecare confirmã regula, vine ºi luna august,când deputaþii europeni pãrãsesc sediile,activitatea nu mai este la fel de intensã ºipânã ºi site-ul oficial al ParlamentuluiEuropean ne ureazã „Vacanþã plãcutã!“.Nu e mare supãrare; avem timp ºi spaþiusã abordãm latura „soft“ a politiciloreuropene.

� Marele Muftiu al Siriei în vizitã laPE: „Degetul unui copil este mai sa-cru decât întreg pãmântul“. AhmadBadr Al-Din Hassoun a fost prima perso-nalitate invitatã de Parlamentul Europeanîn cadrul Anului European al DialoguluiIntercultural.

Marele Muftiu al Siriei a fãcut un apelpentru pace ºi toleranþã, referindu-se lafragmente din Biblie, Coran ºi Tora. „Civi-lizaþia ar trebui sã fie fondatã pe conside-rente umanitare, nu religioase“, a spus el,considerând cã „miracolul secolului XX îlconstituie însãºi Europa, care a trecutprin douã rãzboaie mondiale ºi a reuºit sãdistrugã Zidul Berlinului pentru a sereunifica“.

Marelui Muftiu al Siriei a cerut Parla-mentului European sã ajute cât mai multeregiuni ale lumii în contextul activitãþilorlegate de Anul European pentru DialogulIntercultural.

Pe lista personalitãþilor care au acceptatinvitaþia de a veni la Parlamentul Euro-pean în 2008 se aflã ºi preºedintele Auto-ritãþii Palestiniene, Mahmoud Abbas, pre-ºedintele Israelului, Shimon Perez, ºiPapa Benedict al XVI-lea. Conferinþa Pre-ºedinþilor a decis sã-i invite, în contextulaceloraºi evenimente, ºi pe preºedinteleUniunii Africane, John Kufuor, pe secre-tarul seneral al ONU, Ban Ki-Moon, peDalai Lama ºi pe rabinul ºef al MariiBritanii, Jonathan Sachs.

� Liverpool ºi Stavanger sunt capi-talele europene ale culturii în 2008.Deºi se aflã la 800 de kilometri distanþãunul de celãlalt, oraºele Liverpool ºi Sta-vanger au în comun anul acesta titlul decapitalã europeana a culturii.

Dupã declinul industriilor tradiþionale, Li-verpool a renãscut economic ºi cultural.De-a lungul secolelor, numeroºii imigranþi,în special irlandezi, precum ºi marinarii întrecere, au fãcut ca portul Liverpool sãdevinã un centru religios extrem de divers.Capitala culturii a fost lansatã pe 11 ia-nuarie cu un concert la care au participatRingo Starr (ex-Beatles) ºi FilarmonicaRegalã din Liverpool.

Oraºul norvegian Stavanger este cu-noscut pentru orchestra sa simfonicã,pentru casele de lemn, fiordurile ºi mu-zeele sale ciudate (muzeul þiþeiului ºi cel alconservelor de sardine). În 2008 vor avealoc aici manifestãri accesibile tuturor cate-goriilor de public. Festivalurile care sedesfãºoarã pe tot parcursul anului încura-jeazã localnicii sã creeze propria lor artã,susþinând ideea deschiderii ºi libertãþii deexpresie.

� Raportorul special ONU pentrulibertate religioasã sau credinþã avizitat Parlamentul European. AsmaJahangir a susþinut în luna iunie un discursîn faþa Parlamentului European. Domniasa crede cã dialogul intercultural trebuieînþeles într-un sens larg, care include atâtperspective religioase, cât ºi nereligioase.Totodatã, raportorul special ONU a pledatpentru stabilirea de contacte între oamenide rând, deoarece discuþiile nu trebuiepurtate doar între personalitãþi.

Doamna Jahangir a subliniat importanþadezbaterilor care includ credincioºi ce dis-pun de mai puþinã pasiune a credinþei lor,atei ºi membri ai minoritãþilor religioase.

INSTITUÞIILE NU STAU

CE SE MAI ÎNTÂMPLÃ?

CEEA CE (PROBABIL) NU ªTIAÞI DESPRE... JUSTUS LIPSIUS

Clãdirea Justus Lipsius, sediul Consiliului Uniunii EuropeneClãdirea Justus Lipsius, sediul Consiliului Uniunii EuropeneClãdirea Justus Lipsius, sediul Consiliului Uniunii EuropeneClãdirea Justus Lipsius, sediul Consiliului Uniunii EuropeneClãdirea Justus Lipsius, sediul Consiliului Uniunii Europene

www.mdlpl . ro

� Hans-Gert Pöttering salutã eliberarea luiIngrid Betancourt. În deschiderea sesiunii plenarede la Strasbourg din iulie, preºedintele ParlamentuluiEuropean ºi-a exprimat bucuria în ceea ce priveºteeliberarea lui Ingrid Betancourt ºi a altor ostatici, înColumbia. Hans-Gert Pöttering a afirmat cã salvareajurnalistei înseamnã „sfârºitul unei perioade pline desuferinþã ºi o dovadã cã speranþa nu trebuie pierdutãniciodatã“.

Ziarista cu dublã cetãþenie, francezã ºi columbianã,candidatã la preºedinþia þãrii sud-americane, a fostrãpitã în februarie 2002 de Forþele Armate Revoluþio-nare din Columbia (gherilele marxiste FARC).

În anul 2006, Ingrid Betancourt, împreunã cu funda-þia „Pais Libre“ a fost unul dintre cei trei candidaþi lapremiul Saharov pentru libertatea de expresie.

Preºedintele Parlamentului a invitat-o pe Ingrid Be-tancourt sã viziteze instituþiile europene ºi a fãcut unapel pentru renunþarea la violenþa iraþionalã ºi fãrãsens.

� Politica de coeziune a împlinit 20 de ani. Laevenimentul organizat cu aceastã ocazie au participatpreºedintele Comisiei Europene ºi comisarul pentruPoliticã Regionalã, Danuta Hübner.

Jose Manuel Durao Barosso a afirmat cã cele douãobiective principale ale politicii de coeziune, echitateaºi creºterea economicã, au fost atinse. Dovadã stãcreºterea PIB-ului în mai multe þãri europene, de la in-trarea în vigoare a primului regulament din 1988.

Preºedintele comisiei a accentuat rolul politicii decoeziune ca fiind exemplul cel mai vizibil ºi cel maiconcret al acþiunii UE pentru cetãþenii europeni.

El a subliniat, printre altele, evoluþia actualã a politiciide coeziune spre inovaþie, precizând cã 25% din fon-durile de coeziune sunt alocate în aceastã direcþie.

� „Respectând diversitatea“ – o campanieeuropeanã care va traversa 10 þãri. În fiecarevarã din ultimii cinci ani, Uniunea Europeanã organi-

zeazã o campanie de combatere a stereotipurilor ºipromovare a egalitãþii în drepturi. Aceasta se desfã-ºoarã sub forma unui turneu european cu un camion.Maºina este imensã, coloratã în galben ºi poartãinscripþia „RESPECT“.

Turneul a început anul acesta în Cehia, urmând sã tra-verseze alte nouã þãri: Bulgaria, Estonia, Letonia, Litu-ania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia ºi Ungaria.

Vladimir Spidla (foto), comisarul pentru afaceri so-ciale a declarat cã aceastã campanie „se alãturã efor-turilor destinate sã facã din dreptul la egalitate de trata-ment o realitate a vieþii de zi cu zi“.

În fiecare þarã, camionul se va opri în câte douãoraºe ºi va fi prezent la festivaluri de muzicã, tineretsau film, evenimente sportive, universitãþi ºi târguri delocuri de muncã.

Mesajul campaniei va fi transmis prin manifestãriinteractive: un concurs de cântece, un spectacol-con-curs pe tema diversitãþii ºi o cursã cu obstacole înscaune cu rotile.

� Comisia Europeanã a adoptat un nou ra-port referitor la regimul de vize în relaþia cuterþe state. Principalele concluzii ale documentuluiindicã faptul cã s-a obþinut reciprocitatea deplinã înmaterie de vize cu Israelul, Malaezia ºi Paraguayul.

Comisia a realizat progrese semnificative în dialogulcu Canada, care, în ultimele zece luni, a eliminat obli-gaþia de a deþine vizã pentru ºase state membre.

Au început, de asemenea, negocierile pentru acor-dul de eliminare a vizelor de scurtã ºedere între Comu-nitatea Europeanã ºi Brazilia.

Nu s-au înregistrat evoluþii pozitive în ceea ce pri-veºte Japonia, Panama, Singapore ºi Statele Unite aleAmericii.

Cetãþenii a douãsprezece state membre ale UE au,în continuare, obligaþia de a deþine vizã pentru cãlãto-ria în SUA. La summit-ul UE-SUA din iunie 2008, SUAs-a angajat sã includã, în acest an, noi state membreale UE în Programul de scutire de vize. Dacã nu se vaîntâmpla acest lucru, comisia va propune luarea unormãsuri de retorsiune. Acestea ar putea fi instituireaprovizorie a obligaþiei de a deþine vizã pentru cetãþeniiSUA titulari de paºapoarte diplomatice ºi de serviciu.

Jacques Barrot, comisar responsabil pentru justiþie,libertate ºi securitate, a subliniat cã „este inacceptabilca cetãþenii unor þãri terþe sã poatã beneficia de cãlã-torii în regim de scutire de vizã cãtre UE, în timp ce uniidintre cetãþenii UE nu pot cãlãtori fãrã vizã cãtre þãrilerespective“.

Comisia va prezenta urmãtorul raport înainte de 30iunie 2009.

Foto: europa.eu

Foto: europa.eu

Declaraţii care au făcut valuri Declaraţii care au făcut valuri - Fonduri ...

Documents

Transcript of Declaraţii care au făcut valuri Declaraţii care au făcut valuri - Fonduri ...