Log In

 

Sign Up

71955433-Psihologia-Clinica-Suportul-de-Curs

Uploaded byVeronika Virtosu

228     Info

Download       DOC

 Psihastenia se desfasoara pe un fond afectiv an ios,bolnavul fiind framantat de teama,nesiguranta,dubii. Simptomele obsesive sunt de mai multefeluri& amintiri obsesive, fobii,ritualuri, ideiobsedante etc. Aunctiile psihice intelectuale, caatentia, memoria,rationamentul,sunt pastrate.  ointa,  randamentul in munca, fondul afectiv sufera cel mai mul

t insa in psihastenie, prin faptul ca bolnavul este constient si lupta din rasputeri contra bolii. 'e aceea, psihastenia mai poarta si denumirea de nebunielucidaM.Tratamentul psihasteniei, se aplica astazi in mod diferentiat dela caz la caz>pe primul plan sunt& terapia psihotropaan iolitica,  antidepresiva,sedativa, tonica, cu tranchilizante de tiptioridazin,diazepam> neuroleptice de tip Iozinan, Clordela(zin>an iolitice& Tran ene, Bibrium,hidro izin.Psihoterapia trebuie condusa cumulta rabdare si perseverenta.?e$ro7a isterică #isteria% @ a fost descrisa la inceputul acestui secolde Charcot si$abins"i, fiind insa cunoscuta dinantichitate. echii greci puneau in legaturamecanismul de producere al isteriei cu suferintauterului *hEstera [ uter+. Simptomele isteriei suntpolimorfe, elemanifestandu(se prin crize isterice,tulburari de constienta de tip isteric, tulburariasemanatoarecelor din unele boli neurologice situlburari somatice.Crizele isterice se dezlantuie indiferite conditii stresante. 'esi se manifestaasemanator crizelor epileptice, ele nu prezintasemnele obiective care e ista cu regularitate inepilepsie.$olnavul, in urma unui conflict, a uneicontrarieri, a unor certuri sau din dorinta de aatrageatentia celor din %ur asupra sa, intra inasa(numita criza de isterie> la inceput scoate untipatcaracteristic, cade, alegandu(si locul sicautand sa nu(si provoace leziuni prin cadere,intra incontractura tonica cu capul spri%init, cutrunchiul incordat in pozitie de opistotonus ca unarc, cucalcaiele la celalalt capat al arcului>

alteori, pe de o parte, in pozitie deemprostotonus.Criza poate dura de la cateva minute pana la cateva ore. Constienta nu se tulbura ca inepilepsie, ci se ingusteaza numai campul acesteia. Contractura tonica nu este urmata decontractura clonica *cain epilepsie+, bolnavul nu(si pierde urina, nu(simusca limba> la e citantidurerosi bolnavul raspunde,aparandu(se, scurtand criza prin noua dominanta ce ise creeazaprindurere, sustragandu(0 de la preocuparea sa asupra crizei. Pupilele reactioneaza la stitnuliiluminosi. 'upa risipirea crizei, bolnavul pastreaza partial memoria celor petrecute.Tulburarile de constienta de tip isteric suntasemanatoare crizelor crepusculare. -stfelbolnavul percepe tot ce se petrece in %urul sau numaipartial.9 ista,  in isterie, tulburari care simuleaza afectiuni neurologice ca& paraplegia,hemiplegia isterica, coreea isterica,tulburari de sensibilitate. /utismul isteric estemutismuldemonstrat de bolnav prin inlocuireavorbirii printr(un limba% gesticulat. Tulburariorganice& bolnavul acuza ca nu vede *cecitate isterica+, ca nu aude *surditate isterica+ *fenomene ce potdisparea usor, punandu(0 in situatii care impunfolosirea acestor analizori, si astfel setradeaza.Toate aceste manifestari isterice apar deobicei pe un fond de insuficienta dezvoltare mintala,insituatia in care bolnavul cere compasiune sifoloase de pe urma acestei boli.Tratamentulconsta intr(o psihoterapie individuala, sustinuta prin hipnoza, sugestiesimpla sau a%utata de torpia%M electric sau folosirea unei noi dominantedureroase ( de e empluin%ectarea de apa distilata

intradermic. Iu trebuie sa i se dea prea multaatentie in timpul crizei, pentru a nu o e ageraspre a(si prelungi suferinta, insa toata aceastaatitudine trebui insotita decalm, blandete siintelegere pentru boala psihica.?e$ro7ele mi;te ( acestea sunt forme clinice de nevroze,caracterizate prin tulburarimotorii ca si maladiaticurilor, crampa profesionala, logonevroza*balbismul sau balbaiala+.Psiho7ele reacti$e.Psihozele reactive fac parte din grupa bolilorpsihogene. Sunt condiţionate de traume psihice. Sedeosebesc de nevroze prin modalitatea de manifestare*mai grave+ şi simptoame.Se deosebesc următoareleforme de psihoze reactive&1.Psiho7ele reacti$e acute #şoc% @ aceste psihoze sunt declansate de evenimentestresante*cutremure, incendii, inundatii,bombardamente+. Pot dura de la cateva ore, la < ( 5saptamanisi se caracterizeaza prin stari de agitatiepsiho(motorie sau stare de stupoare, cu imobilitate motorie, cu indiferenta afectiva. Ba iesirea dinstarea afectiva de soc, pacientul areamnezielacunara. ? alta varianta a reactiilorpsihogene este fuga patologica. 'eclansata tot destarie ceptionale psihogene ( panica, foc,decesul unei persoane iubite etc. ( se manifestaprintulburari de constienta de tip crepuscular, cufuga fara tinta. Ba risipirea fenomeneloracute psihotice, bolnavul prezinta amnezie.2.Psiho7ele reacti$e prelungite

 @ durează de la cateva saptamani, la cateva luni dezile si apar la cei care au suferit un traumatismpsihic de intensitate mai mica decat in cazurileamintitemai sus, dar care a actionat un timp maiindelungat *situatia indivizilor e patriati, ceiretinutiin prizonierat sau detentie etc+. Pe planclinic aceste reactii psihogene implica maimultemanifestari&depresiunea reacti$a se insoteste de tulburari de perceptie detip halucinator, carereprezinta, de obicei, cauzadeclansatoare, realizand un fel de ecoual psihotraumei>paranoidul reacti$ prezinta idei delirante, strans legate de cauzelecare au produs stareareactiva. Sunt cunoscutedelirurile de persecutie si urmarire ale indivizilorcu defecte fizice( delirul de persecutie si urmarireal surzilor, orbilor sau al celor cu alte malformatiifizice.? forma aparte de reactie paranoida poateaparea la indivizii sanatosi, care traiescinimediata apropiere si cu puternice legaturiafective cu bolnavii psihici deliranti. -stfel,secunosc cazuri de adevarata contagiune psihica intresoti, frati, surori, mama ( fiica, fiu sau profesor (discipol, ambii avand o personalitate defectuala, cazin care delirul celui bolnaveste indus individuluisanatos, care ia intreaga atitudine a inductorului.4atrogeniile sunt unele stari psihice, deosebite prinmodul lor de aparitie, si anume cauzatede atitudineagresita a personalului medico(sanitar fata deindividul bolnav, diagnosticatsau incanediagnosticat. in general, se recomanda o atitudine

blanda, calma, incura%atoare.?ricat ar fidiagnosticul de grav, bolnavul nu trebuie mintit,dar nici nu trebuie sa i sezugraveasca boala siprognosticul ei in culori cenusii. Trebuie sa setina seama side personalitatea bolnavilor ( celor an iosi  sau depresivi trebuie sa li se vorbeasca calm,insuflandu(lemult cura%, dovedindu(le, prin e emple, cazuri devindecare, aratandu(li(se posibilitatile deTratament. izita la patul bolnavului trebuie sase realizeze sub forma uneiconvorbiri cu acesta,evitandu(se discutiile soptite sau in termeni savantiintre medicisau personalul au iliar.  Iu trebuie discutate cazurile grave, arborand o mimica ingri%orata,transmitandu(i(se bolnavului o stare depanica, de nesiguranta. 9 plicand bolnavuluicetrebuie sa faca in scopul vindecarii sale,de la un stadiu la altul,administrandu(i(semedicamentele cele mai indicate, in timp suficient si in dozele prescrise, se face psihoterapie si nu se dezlantuieiatrogenii.Tratamentul.Tratamentul psihozelor reactive consta in inlaturarea elementelor sau situatiilor traumatizante ( deziderat de multe ori realizabil, dar nusuficient. Sedarea acestor bolnavi seface prin ansamblul chimioterapie, cu sedative, hipnotice, neurotonice, euforizante, dezinhibante,an iolitice, psihotone. Concomitent chimioterapiei, se impunepsihoterapia rationala, individualasau de grup, carese aplica si in convalescentaTema1': Oligo6reniaOligo6reniile

*oligos ( putin> fren [ inteligenta+ cuprind aceleboli psihice caracterizate prin dezvoltari incompletedin punct de vedere psihic, stagnari saudezvoltari lente ale functiilor superioare alecreierului. -ceste opriri in dezvoltare sunt datorateunor cauze care au influentat negativ, prin lezare sau tulburare de metabolism,creierul embrionului uman in primele etapededezvoltare intrauterina sau au actionat perinatalsau postnatal. ?ligofreniile trebuie diferentiatededemente, care sunt rezultatul unor regresiuniglobale psihice, dupa ce psihicul a a%unsladezvoltare normala.9tatistici.Se apreciaza ca oligofreniile afecteaza pe planmondial H(7L din totalulpopulatiei.'iverse& Arecventa crescuta a oligofreniilor a determinat un larg fond de lupta a acestor deficiente psihice la care participaatit medicii, cit si psihologii, asistentiisociali,profesorii, parintii. /edicul intervine numai ca sfatuitor.9l are datoria de a furniza informatiile stiintificeintr(o modalitate de a fi intelese corect de catrepersoanele care solicita consultul. /edicul nuaredreptul de a decide ca un %udecator. -cceptareasau neacceptarea riscurilor vor fi hotarite numaidecatre parinti, in functie de situatia concreta si deinteresele familiei.tiologia.

$oala apare in special in familii cu risc genetic,factorul ereditar fiind cel care determinaaparitiabolii.?ligofreniile pot fi conditionate&♦

de o anomalie cromozomiala *numerica sau structurala+♦de o mutatie a unei gene ( tulburari alemai multor gene care apar ca rezultatalinteractiunii dintre mai multe gene cu mediul incon%urator.>actori de risc.Aactorii care conditioneaza aparitia bolilor psihicepot fi clasificate in&•>actori interni&factorii genetici *ereditari+ care au roldeterminantfactorii constitutionali innascuti saucistigatifactorii endocrinifactorii metabolici•>actorii e;ternisau6actorii de mediu:.factorii de dinainte de nastere*prenatali+&(infectiosi *rubeola, sifilis, to oplasmoza+(to ici  *alcool, o id de carbon,alte to ice+ ( f i z i c i   * r a d i a t i ii o n i z a n t e + factori din timpul nasterii*perinatali+& traumatisme obstetricale, infectiiintimpul nasteriifactori de dupa nastere *postnatali+si care actioneaza in primul an de viata&infectii,into icatii, traumatisme cranio(cerebrale•-lti factori care sint implicati in producereabolilor psihicesint&factori ecologici *influente negative ale unor fenomene ale societatiimoderne+&artificializarea mediuluifactori psihologici *carentaafectiva in copilarie, traumatisme psihice de(alungule istentei+factori  socio(economiciTipuri.

'in punct de vedere clinic, oligofreniile sintclasificate in trei grupe&Idiotia , #coe6icientul intelectual de la ( la 1 %, poate sa se prezinte sub doua aspecte& profunda,completa sau de gradul 4 si incompleta, de gradul 44.1.4diotii de gradul 4, practic irecuperabili,needucabili, se caracterizeaza prin lipsaaproapetotala a vietii psihice. Bimba%ul, nedezvoltat, sereduce la sunete nearticulate,tipete.2.4diotia de gradul 44, incompleta. Bimba%ul verbalse poate dezvolta cel mult la nivelulcelui al unuicopil normal de 0 ( 0 0Y< ani. $olnavii recunosc pecei care ii ingri%escsi pot sa(si insuseasca uneledeprinderi elementare. Imbecilitatea , #coe6icientul intelectual de la 2( la! % cuprinde forme deoligofrenie partial recuperabile. -cesti bolnavi au de%a format un limba% verbal, insa cuvintele sunt greoi pronuntate> limba%ul scris este imposibil. Suntcapabili de calcule simple. /emoria este deobicei bine dezvoltata. Iu pot face insa deductii, nu poseda capacitatea de sinteza si abstractizare agandirii, nu au discernamant. 'iversele situatii,care(i scot din stereotipia lor zilnica, ii puninmare dificultate, capacitatea lor de adaptare fiindprecara& se alarmeaza, devin an iosi, tipa,facchiar reactii psihice depresive. Sunt constiinciosi in munca necalificata sau de calificareinferioara. 4mbecilii pot fi educati in scolispeciale.8ebilii mintali , #coe6icientul intelectual de la +( la ' %

 reprezinta un coeficient de 5YGdin totaluloligofrenilor, caracterizati fiind printr(o gama deniveluri de dezvoltare intelectuala.'in punctul devedere al comportamentului, acestia se potprezenta fie inhibati ( cu lentoareideativa,timizi, apatici, ( fie e citati, galagiosi, agresivi,instabili. Sunt educabili, pot fi instruitiin scoli a%utatoare sau la curs normal, insa aici imediat dausemne de oboseala, ramanand in urmacopiilor normali./emoria apare, uneori, surprinzator de dezvoltata( ei retin poezii, te tede proza pe dinafara, insa in mod mecanic, fara a le aprofunda sau intelege sensul e presiilor,alcontinutului. Aunctiile superioare deintegrare, analiza, sinteza, abstractie suntlente,uneoriimposibile. 'ebilii mintali pot invata meserii care necesita mai ales de teritate,  in scoli profesionale. 'in cauzasugestibilitatii crescute, debilii mintali neputandcantari valoarea reala afaptelor, pot fi antrenatiusor in actiuni cu caracter antisocial.Tratament.n folosirea medicamentelor trebuie sa se evitedoua atitudini gresite si daunatoare, sianume&automedicatia si negli%area indicatiilor medicului. -utomedicatia inseamna recurgerea lasomnifere*hipnotice+, tranchilizante, antidepresive sau altemedicamnete stimulante psihice, fara prescriptia sicontrolul medicului, avind efecte foarte grave.Aolosirea in e ces a medicamentelor  nepotrivite areurmari deosebit de grave cu o serie de efectenedorite *secundare, nefavorabile,colaterale,adverse+. Ba fel de grava este si negli%areaindicatiilor terapeutice medicale, refuzulsaurespingerea acestora, care poate agrava situatia

bolnavului. Bupta impotriva asa(numiteiMpoluarimedicamentoaseM nu inseamna renuntarea lamedicamentele absolut necesare, prescrisede medic, cila inlaturarea abuzului prin automedicatie.4nmultirea arsenalului de medicamente aavut efectepozitive, deoarece a permis un tratament maiindividualizat, dar si efecte negative prinposibilitatea unui consum inutil de catre unelecategorii de bolnavi.Pre$enţie. Prevenirea aparitiei oligofreniilorse realizeaza prin& ( educatia sanitara a tinerilor casatoriti si a femeilor gravide. 9ste absolut necesara cunoasterea masurilor de intarire asanatatii, evitarea bolilor contagioase,evitarea folosirii medicamentelor care au actiuneto icaasupra fatului, cunoasterea unor date despreevolutia normala si patologica a sarcinii, precumsisupravegherea medicala a sarcinii si a nasterii.( asigurarea unei alimentatii corespunzatoare siaunor conditii fizice sau psihice adecvate. Trebuieevitat atit e cesul, cit  si deficienta,insuficientaalimentatiei. Trebuie evitate mediileto ice *gravida trebuie scoasa din mediulto ic+. Sintinterzise bauturile alcoolice. 'easemenea, trebuie evitate conflictele, stress(ul,traumatizarea psihicului. ( evitarea factorilor care produc malformatii *factorilor cu potential teratogen+. Sintinterzise iradierile in primele trei lunide sarcina, precum si medicamentele to ice intimpulsarcinii *aceste medicamente vor fiutilizate numai daca este in pericol viatagravidei si, inaceasta situatie, se recomandaintreruperea terapeutica a sarciniii+. Serecomandaschimbarealocului de munca a gravidelor car

e lucreaza in mediul to ic.  ( consultatia prenuptiala*premaritala+ este obligatorie la toti tinerii inaintea casatoriei *pentru depistarea riscurilor genetice+ ( sfatul genetic seacorda numai in centre specializate *pentru a evitaunele greseli+ (depistarea unor boli ereditareinca din primele luni ale sarcinii. Se practicapunctiaamniotica*amniocenteza+, ultrasonografia, e amenul radiologic, fetoscopia, amniografia. ( gravideletrebuie supravegheate permanent. Se urmareste prevenirea imbolnavirii prin rubeola *prinvaccinare, evitarea contactului cu bolnavii derubeola+, to oplasmoza *prin evitarea contactului cuanimale domestice, evitarea consumului de carnecruda, oua crude si lapte nefiert+, boli 

infectioase si parazitare, bolii hemolitice anou(nascutului *prin supraveghereagravidelor )hnegative si administrareaimunoglobulinei 3 anti ' la gravide )h negative careau avut avorturisau un copil )h pozitiv+. Seurmareste evitarea denutritiei si abolilor debilitante. ( supraveghereanasterii pentrua preveni suferintele fetale si traumatismelorobstetricale ( trebuie depistate precoce, lanastere ( prin e amene in masa, screening( diferitele tulburari metabolice vindecabilesi carenu necesita cheltuieli deosebite *cretinismul, gusa,fenilcetonuria+.Tema 1*: ?arcomania şi to;icomania?arcomania luptă permanentă între $iaţăşi moarte. 

 Iarcomania este in acelaşi timp o calamitate naturală, o epidemie, o permanenta luptaîntre viaţa şimoarte. -buzul de drag cunoscut lumii dinantichitate in prezent a luat proporţiialarmantepentru întreaga comunitate internaţională. Conformdatelor ?I= la sfarsitul anilor18 pe globul păm#ntescerau oficial înregistraţi apro imativ<88 milioane de persoane dependentede drog, ceea ceconstituie G.<L persoane cu v#rsta de 0H anii mai sus, dintre care 0GG milioane de persoane

( dependente de canabis <1 milioane ( de amfetaminesi psihostimulente0Gmilioane ( de cocainomanie si 05,H milioane de opiomanie, dintre care 1 milioane ( deheroinomanie.Conform estimărilor recente aCentrului 4nternaţional -ntidrog cu sediul la Ie6or"  e ista un document conform căruia numărul

narcomanilor pe glob la începutul anilor <88< era de0888.888888 persoane.Consecinţele narcomaniei suntşi mai grave& la nivel global ( răsp#ndireamaladiilor infecţioase, spălarea banilor, corupţia si finanţarea grupărilor teroriste sau etremiste.  Iarcomaniile guvernează state întregi *-

merica Batina+ si au armatele proprii *-sia de Sud ( est+.   eniturile  corporaţiilor ilegale rezultate in urma traficării  si  v#nzării clandestine adrogurilor sunt mai mari dec#t cele de pe piaţapetroliera si concurează cu comerţul mondialdearmament. -stfel este organizata o solida reţea acrimei & transnaţional organizate.Ba nivel naţional,statisticele mondiale de ultima oraplasează )epublica /oldova in telmai nefast cadrusocio(economic si cultural, in special celinformaţional. /oldova e clasata pe primele locuri lacapitolele& violarea drepturilor si liberta%ilor

individuale, a sărăciei si mizeriei, acrimeiorganizate şi a corupţiei a răsp#ndirii maladiilorse ual(transmisibile, a traficului ilicit defiinţeumane, a traficului, uzului şi abuzului de substanţenarcoticeTerminologia utili7ată.n  le icul  obişnuit, precum şi în mass(med

ia, mai des se utilizează noţiunea deMnarcomanieM. 'eci, este foarte important să se concretizeze cu claritate termenii carecaracterizează obiectul supus cercetării.-naliz#ndliteratura de specialitate contemporană, amconsiderat necesară elucidareatermenilor largutilizaţi în acest domeniu at#t de profesioniştii din)epublica /oldova, c#t şi dinstrăinătate.M?arcomania @ numită în literatura occidentală şi To icomania( constă într(o tendinţăanormală *manie+ şiîndelungată de a consuma substanţe to ice şimedicamentoase pe caredigestivă *orală+, prinmucoasa nazală *prize+, pe cale respiratorie*inhalaţie+ sau in%ectabilă*intravenos sau intramuscular+, urmărind obţinerea unor efecte de biatitudine, sedative saudinamizate, devenind o obişnuinţă de care nu semai poate debarasa şi care necesităsporirea progresivă a cantităţii *dozei+M?arcomania @ este o patologie care apare după întrebuinţareasistematică a substanţelor narcotice şi se manifestăprintr(o dependenţă psihică şi fizică faţă de eleM.M?arcoman @ în literatura occidentală to icoman este opersoană care nu se poate lipsi desubstanţă, care ecapabil de orice pentru a şi(o procura, şi care

trăieşte un disconfort penibilatunci c#nd se aflăîn serva%M.M?arcoticele  @ s a u9ubstanţele narcotice @ sunt preparate ce acţionează asupra psihicului şi comportamentului persoanei,care în urma uzului de substanţe narcotice a%ungelaformarea dependenţei psihice şi fiziceM.M?arcotismul @ este un fenomen statistic manifestat prin abuzulunei părţi a populaţiei, înspecial a tinerilor,a preparatelor narcotice şi consecinţele acestuiaM.M=bu7ulsau>olosirea dăunătoare @ reprezintă administrarea permanentă şi repetatăaunei substanţe psihoactive care duce la manifestăriclinice semnificative şiYsau la perturbăriînîndeplinirea obligaţiilor sociale, familialeşi profesionaleM.MInto;icaţia  @   e s t e   r e p r e z e n t a t ă   d e   t u l b u r ă r i l e   f i zi c e   ş i   p s i h i c e   c a r e   a p a r   d u p ă administrareaacută a unei substanţe *medicamente, droguri+ şi carese resimt după metabolizareaşi eliminarea acesteiaM.

Log In

 

Sign Up

71955433-Psihologia-Clinica-Suportul-de-Curs

Uploaded byVeronika Virtosu

228     Info

Download       DOC

 Tema 1 : Introducere în psihologia clinică1. Obiectulpsihologiei clinice.Psihologia clinică este situată la confluenţapsihologiei cu medicina şi este oramurăteoretică şi aplicativă a sistemului ştiinţelor psihologice. Se considera una din cele maidezvoltate şi vaste ramuriale psihologiei. Cutoate acestea psihologia clinică nu este doaroştiinţă fundamentală dar şi un domeniu de activitate profesională, care este orientată la optimizarea, ridicarea resurselor psihice a omului şi a posibilităţilor sale de adaptare, la 

armonizarea dezvoltării psihice, ocrotirea sănătăţii, înfruntarea suferinţelor şi reabilitarea psihică.Termenul de psihologie clinică! provinede la grecescul "line! ce in traducere dinlimbagreacă înseamnă pat, la început era folosit cusensul de bolnav la pat, înt#lnit iniţiallaPlinius cel $ătr#n, care îl utiliza spre a desemnaîngri%irile acordate bolnavului imobilizat.Termeniapropiaţi de psihologia clinică! sunt&P s i h o l o g i am e d i c a l ă ' o m e n i u c a r e s ( a d e z v o l t a t p r i np r a c t i c a m e d i c a l ă ş i c a r e este destinatunor sarcini practice aleprofesiunii medicale.P s i h o p a t o l o g i a ) a m u r ă  a p s i h o l o g i e i c a r e s t u d i a z ăa s p e c t e l e   p a t o l o g i c e a l ea c t i v i t ă ţ i i  psihice, patologia psihicului..Psihopatologia studiază aspecte generaleşiparticulare ale reflectării subiective a bolnavilorcu afecţiuni at#tsomatice c#t şipsihice!.P s i h i a t r i a ' i s c i p l i n ă   m e d ic a l ă   c a r e   s e   o c u p ă   c u   s t u d i u l  b o l i l o r   p s i h i c e   * p s i h o z e , demenţe,psihopatii, nevroze+, al tulburărilor mintale,al etiologiei şi patogenezei lor. Psihiatria areîn atenţie şi organizarea asistenţei şistabilireamăsurilor profilactice, terapeutice şi de recuperarea bolnavului cu afecţiuni psihice.'eşi au unelepreocupări comune, prin sfera şi conţinutul său&psihologiamedicală, psihopatologia, psihiatria nu se identifică cu psihologia clinică. * n  ţările vorbitoare de limbaengleză psihologia clinică este sinonim cupsihologia patologică sau psihologia anormală+. nliteratura de specialitate putem găsi mai multedefiniţii pentru psihologia clinică& n dicţionarul

enciclopedic de psihologie, psihologia clinicăeste definită ca ştiinţă aconduitei umane, bazatăîn principal pe observaţia şi analiza aprofundată acazurilor individualeşi de grup, at#t normale c#t şipatologice, studiate psihologic într(omanieră individuală. -reun caracter concret şi utilizează metode de investigare e perimentală  pe baza cărora îşifundamentează generalizările. ntr(o concepţie maidiferenţiată este un domeniu al psihologieide originemedicală ce se e tinde asupra studiuluipersonalităţii umane *Pavel /ureşan,0112+.Psihologia clinică cuprinde studiul modificărilor psihice in situaţii concrete şi în perspectivă longitudinală ale bolnavilorinternaţi indiferent de aspectul sau naturaafecţiunii lor *3h. 4onescu, 0125+.Psihologia clinicăreprezintă un c#mp de cunoştinţe şi abilităţi,orientat spre a%utorarea persoanelor cu probleme medicale si comportamentale în scopul realizării unei adaptării personale mai satisfăcătoare, cu bune posibilităţi deautoe primare. *'avid Sha"o6,  0178+Psihologiaclinică este o ramură a psihologiei care aredrept obiect problemeleşitulburările psihice ca şi componenta psihică a tulburărilor somatice. 9ste deci studiul problemelor psihice care se manifestă în conduitelenormale şi patologice şi ale intervenţiei înacesteconduite *:. ;uber, 011<+.Psihologia clinică este odisciplină psihologică aparte *particulară+, obiectulcăreia sunttulburările psihice şi aspectele psihice abolilor somatice *=rs $aumann, /einrad Perrez, <885+-şadar, în sens larg psihologia clinică se referă la investigarea mecanismelor  psihologice implicate în sănătate şi boală, iar în sens rest

r#ns, la mecanismele psihologiceimplicate însănătatea şi patologia mentală *4ndiferent de sens,se observă că termenul clinic!nu se referă laclinică, spital, medical etc., ci la o abordareindividualizată a subiectului uman cureferire lastarea lui de sănătate şi boală. Prin urmare,psihologia clinică nu este clinică pentru

 că se practică în clinică> ea poate fi practicată oriunde subiectul uman este abordatindividualizat cu referire la starea lui de sănătateşi boală.?biectul psihologiei clinice îl constituieomul cu dificultăţi în adaptare şiautorealizare,legate de starea sa fizică, socială sauspirituală.?biectul activităţii profesionale apsihologului clinician îl constituie procesele şistările psihice particularităţile individuale şi interpersonale, fenomenele social(psihologice, care semanifestă în diverse domenii ale activităţii umane.2. Legătura psihologiei clinice cu alte ştiinţePsihologia clinică are legături cu următoarelediscipline *ştiinţe+& psihologiamedicală, psihiatria, psihologia socială, educaţieetică.1.Psihologia clinică şi medicală

Psihologia medicală este în esenţă o psihologieclinică, a ată asupra relaţieimedic@  bolnav. Aără a ceda sensului etimologic a psihologiei clinice, care(i restr#nge sfera, seconsiderăcă psihologia medicală& prezintă un domeniu mai vast dec#t psihologia clinică, prin cuprinderea problematicii psihologice adiacente bolnavului, psihologia mediuluiterapeutic,psihologia medicului, a personalului sanitar,psihologiarelaţiilor  profesionale din instituţiile medicale, formarea terapeutică, formarea psihologică şi etică apersonalului medical> prezintă mari posibilităţi de esenţializareşi teoretizare a datelor, faptelor şiobservaţiilor>depăşeşte aria observaţiilor imediate, directe şiindividuale, recurg#ndlaobservaţii mediate, indirecte obţinute prin tehnici, teste şi metode delaborator> păstrează ample relaţii cu alte ramuri ale psihologiei> psihologiae perimentală,  psihofiziologia, psihodiagnostic, afirm#ndu(se ca undomeniuaplicativ al psihologiei, spre deosebire depsihologia clinică carefiind mai ferm plasatăasupra pacientului, păstrează relaţii mai str#nsecu psihosomatica, psihoterapia şi cu orice domeniu clinci medical a cărui problematică psihologică oabordează.2.Psihologia clinică şi psihiatria4gnorarea legăturii dintre psihologiaşi psihiatrie a fost greşită.Aundamentarea lor cuprinde trei aspecte&

implicarea teoriei psihologice în studiul generaldespre bolile psihice>dezvoltarea şi valorificarea studiilore perimentale în cunoaşterea bolilor   psihiceconcrete> participarea psihologilor la îndeplinirea sarcinilor practice şi a deciziilor din cadrul cliniciipsihiatrice.'in psihiatrie au venit ma%oritateainformaţiilor psihologiei clinice, psihiatrii fiindaceicare au realizat apropierea dintre medicinasomatică şi medicina faptelor clinice. -naliza principalelor orientări ş curente dinpsihologia clinică actuală constată că acestea auelementecomune în raporturile lor cu psihiatria!.Seconstată că obiectul de studiu al psihiatriei caşi al psihologiei clinice îlconstituie persoana care prezintă manifestarea psihopatologică, cu an ietăţile,  ambiguităţile şicontradicţiile sale. -stfel are loc deschiderea psihiatrieicătre personologie, care îi permite săabordeze omulbolnav în universul său structural, înrelaţiile sale cu istoria şimotivaţiile personale. Studiile de psihologieclinică au orientat observaţia psihiatrică asuprasemnificaţiilor  personale, ale unor aspecte ale mediului psiho(social, a factorilor psihostresanţi şi psihotraumatizanţi.Studiul ştiinţific al psihiatrieicontemporane se apropie de acela al psihologiei,ambeleimplic#nd în demersul lor epistemologicparticularităţile psiho(umane..Psihologia clinică şi psihologia socială 

Prin simplul fapt că anga%ează cel puţin douăpersoane, medicul şi pacientul, actulmedical, estetotodată un act social. -naliza istoriei bolii şi avieţii insului, specifică psihologieiclinice, esteîn acelaşi timp analiza relaţiilor sale cu alţii,cu persoane semnificative sau cugrupuriambientale, familiale şi profesionale.)elaţiilesunt evidente şi sub aspect practic, unde seconstată că investigaţiile de psihologie clinicăse folosesc at#t mi%loacele de e aminare individualăc#t şi chestionare, scalespecifice psihologieisociale. n plus, e amenul psihologic individual, implică o dimensiunesocială, întruc#t pacientulinvestigat aparţine unui grup caracterizat prinstandarde, norme,model. nsuşi e aminatul aparţine unui grup social şi profesional ale cărui reguli şistandarde lerespectă.-naliza raporturilor aduce înmod inerent în discuţie problematica socială abolii, asensurilor acesteia şi a dimensiunilorpropriu(zis patologice care(i sunt implicate. Aărăîndoialăcă ma%oritatea bolilor psihice şi somatice seînt#lnesc cu o incidenţă variabilă în toateculturile,dar ce anume se înţelege prin boalarespectivă, gradul la care o anumită simptomatologieesteapreciată şi considerată ca boală care trebuietratată, diferă de la un meridian la altul, şidepindeîn egală măsură de procesul morbid, c#t şi decultura dată.'iagnosticul de boală este situat înfuncţie de mediul socio(cultural, în mod directpescala de semnificaţie şi severitate.!.Psihologia clinică şi educaţia etică'emersul practici clinice, de la observaţie,investigaţie şi p#nă la conduita terapeuticăestemarcat de o componentă etică a cărei dimensiunise înscrie pe un amplu evantai întreatitudineanaturală e emplară şi reglementarea %uridică.

Begătura dintre etic şi psihologic, pot fianalizatenu doar din punctul de vedere al normelor şivalorilor morale ce trebuie implementateîn actele şiconduitele medicale, ci şi sub unghi opus,pornindu(se de la activitatea clinicămedicală laconştiinţa morală, cu at#t mai mult cu c#t sistemulregulilor de comportament alemedicului, înscrisîn deontologie este determinat de psihologie!*/. Bebedins"i, ./iasiscev,01DD+.Sub aspectul normelor morale medicale este analizată în primul r#nd relaţiainterpersonală dintre medic şi bolnav, careînsoţeşte pe cei doi protagonişti ai actului medicaldela iniţierea relaţiei anamnezice p#năla încheierea acţiunii terapeutice.  n  cadrul acestora,e pectaţiile pacientului sunt în str#nsădependenţă nu numai de valoarea profesională, ci şideţinuta morală a terapeutului, încredereabolnavului fiind inseparabilă de cunoştinţa moralăamedicului! *3. ;euEer, 01DD+. n afara aspecteloretice ale relaţiilor terapeutice în cadrul normelormorale se înscriu şirelaţiile e traprofesionale*denumite, sub acest unghi, colegiale+, carepreconizează abţinereaclinicianului de a minimalizasau denigra pregătirea profesională sau orientareaterapeutică aaltuia sau de a dezvălui în faţapacientului, o eventuală eroare a colegului, ştiutfiind căacesteaspecte, referitoare la etică, ameninţă în ultimă instanţă evoluţia stării bolnavului! * . $ansci"ov, .  3usi"ov, 4. /iag"ov, 01D2+. "amurile psihologiei clinice #indi$idual%