1

Activitatea Adunării Interparlamentare a CSI din Moldova în contexul promovării

proceselor democratice

Vladislav ŞARAN,

magistru în ştiinţe politice,

Institutul de Cercetări Juridice şi Politice,

Academia de Științe a Moldovei

Cooperarea interparlamentară reprezintă o modalitate mai puțin cunoscută de publicul

larg prin care politicul reușește prin diferite modalități să aducă beneficii societății în ansamblu.

Parlamentele naționale în principal au rolul de a îndeplini prevederi constituționale ca expresie a

suveranității nationale.Totuși Parlamentul nu se obligă doar la o politică internă ci și la o

activitate de relații internaționale cu alte instituții omoloage din țările din regiune cît și pe plan

internațional. În acestă ordine de idei Republica Moldova, în parcursul său european, face parte

din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europe (APCE) dar și din Adunarea Parlamentară a

Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP). În total Moldova participă în 13

delegaţii parlamentare permanente la organizaţii internaţionale.

Printe acestea RM este membru al Comunității Statelor Independente în cadul căreia este

parte a Adunării Interparlamentare (AIP CSI). Organizația sus-numită este o platformă prin care

Moldova își menține relațiile cu partenerii tradiționali estici și dezvoltă o importantă activitate

economică și comercială. Publicul larg din RM percepe participarea țării noastre în CSI ca

relația diplomatică cu Federația Rusă fapt care este adevărat însă toată activitatea organizației

înseamnă mai mult decît atît.

Pentru a înțelege mai bine activitatea AIP CSI și participarea Republicii Moldova

considerăm că este necesar mai întîi de analizat pe scurt care este istoricul și scopurile CSI.

Comunitatea Statelor Independente a fost înființată la 8 decembrie 1991 la Minsk, de către

liderii Republicii Belarus, Federației Ruse și Ucrainei, care au semnat Acordul privind

înființarea acesteia. Inițial s-a constituit o alianță formată din 9 din cele 15 foste republici ale

Uniunii Sovietice, excepțiile fiind cele trei țări baltice: Estonia, Letonia și Lituania, precum și

Georgia (din 2008) și Ucraina (din 2014). CSI este constituită pe baza mai multor principii ca:

recunoașterea reciprocă și respectarea suveranității statelor-membre, egalitatea în drepturi,

renunțarea la aplicarea forței. Cei 11 membri fondatori ai CSI sunt: Armenia, Azerbaidjan,

Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Republica Moldova, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina

și Uzbekistan [1]. În decembrie 1993 s-a alăturat și Georgia însă în urma divergențelor politice

cu Federația Rusă din august 2008, parlamentul georgian a votat în unanimitate retragerea

Georgiei din CSI, pe data de 14 august 2008. Ca urmare a alipirii Crimeei la Federația Rusă,

2

Ucraina s-a retras și ea din CSI în 2014. Partea ucraineană încă nu a luat o decizie finală în acest

sens.

Republica Moldova, de facto, este membră în structurile CSI din 21 decembrie 1991, cînd au

fost semnate Acordul cu privire la crearea Comunităţii Statelor Independente şi Declaraţia de la

Alma-Ata. În 1994 Parlamentul ratifică o hotărîre (Hotărîrea nr. 40 - XIII) [2] prin care

menționează că țara noastră „exclude pentru sine cooperarea în domeniul politico-militar în

cadrul Comunităţii, ca necorespunzînd principiilor suveranităţii şi independenţei Republicii

Moldova şi participă, în special, la cooperarea economică“ [3].

În conformitate cu Statutul CSI obiectivele Comunității sunt următoarele:

- cooperarea în domeniile politic, economic, ecologic, umanitar, cultural și de altă natură;

- dezvoltarea globală și echilibrată în domeniul economic și social a statelor membre în cadrul

unui spațiu economic comun, cooperarea între state și integrare;

- asigurarea drepturilor și a libertăților fundamentale, în conformitate cu principiile general

recunoscute și normele dreptului internațional și a documentelor OSCE;

- cooperarea între statele membre pentru menținerea păcii și securității internaționale,

punerea în aplicare a unor măsuri eficiente de reducere a înnarmărilor și a cheltuielilor în

domeniul militar, de eliminare a armelor nucleare și a altor arme de distrugere în masă,

realizarea dezarmării generale și complete;

- asistența pentru cetățenii statelor membre în comunicarea liberă, stabilirea contactelor și

circulația în cadrul Comunității;

- asistența juridică reciprocă și cooperarea în alte domenii ale relațiilor juridice;

- soluționarea pașnică a diferendelor și conflictelor între națiunile Comunității.

Astăzi CSI - este o formă de cooperare între statele independente egale în drepturi,

considerată de către comunitatea internațională ca o organizație regională interstatală.

Caracteristicile sale distinctive sunt organizarea de interacțiune în aproape toate sferele de

comunicare interstatală și asigurarea flexibilității mecanismelor și formatelor de cooperare

colectivă. Flexibilitatea mecanismului organizației interstatale și interguvernamentale permite să

se ia în considerare diferite grade de pregătire a țărilor pentru integrare și permite fiecăruia să

participe la procesele de integrare în măsura și în direcțiile care corespund intereselor lor

naționale [4]. Prin urmare parcursul european al RM este perfect racordat cu principiile și

valorile CSI și nu constituie un obstacol de cooperare bilaterală și multilaterală pentru țara

noastră cu țările din regiune.

AIP CSI reprezintă un organism consultativ pentru pregătirea proiectelor de acte

legislative de interes reciproc. Adunarea Interparlamentară a CSI a fost fondată şi funcţionează

3

pe baza Acordului privind AIP CSI din 27.03.1992 şi pe baza Convenţiei privind AIP CSI din

26.05.1995. În activitatea AIP CSI participă parlamentele din Armenia, Azerbaidjan, Belarus,

Kazahstan, Kârghâstan, Republica Moldova, Federaţia Rusă, Tadjikistan şi Ucraina. Adunarea

Interparlamentară desfăşoară consultări interparlamentare, discută problemele de cooperare în

cadrul CSI, dezvoltă propuneri comune în sfera activităţii parlamentelor naţionale [5].

Actualmente șeful delegaţiei Parlamentului Republicii Moldova la AIP CSI este deputatul Chiril

Lucinschi.

Pornind de la angajamentul Republicii Moldova de a nu se implica militar ci doar

economic, pe parcursul anilor a devenit tot mai frecventă practicarea semnării unui mare număr

de documente deja cu caracter social şi de altă natură. Astfel au fost semnate acorduri în mai

multe domenii în principal în sectoare importante precum migraţia de muncă, educația, protecția

mediului ambiant, al comunicaţiilor poştale şi electrice, în domeniul informaţiei etc. Desigur

toate aceste acorduri sunt rezultatul activității Parlamentului RM și cooperării cu statele-

membre.

În continuarea voi analiza mai multe actualități aferente activității AIP CSI în Moldova

prin care voi încerca să sesizez modalitățile prin care Parlamentul RM promovează procesele

democratice inclusiv și drepturile electorale în beneficiul cetățenilor noștri. La fel voi selecta

cîteva aspecte din discursul politic prin care se punctează rolul integrării europene pentru RM la

întrunirile AIP CSI care poartă în sine de fapt promovarea proceselor democratice și

compatibilitatea cooperării atît cu Occidentul cît și cu spațiul estic.

În primul rînd, este de remarcat participarea Președintelui Parlamentului Republicii

Moldova Igor Corman în cadrul celei de-a 39-a ședințe a Adunării Interparlamentare a CSI, care

s-a desfășurat pe 29 noiembrie 2013 la Sankt-Petersburg, Federația Rusă [6]. În discursul său,

Speakerul s-a referit la procesul de integrare europeană a Republicii Moldova dar și la

importanța relațiilor de cooperare cu partenerii tradiționali din Est. Avînd în vedere parcursul

european al Republicii Moldova s-a remarcat că participarea în cadrul CSI rămîne importantă

fapt care a fost subliniat şi de domnul Corman. În context, Șeful Legislativului a reiterat interesul

țării noastre pentru menținerea unei dinamici pozitive a relațiilor bilaterale cu țările CSI,

inclusiv la nivel interparlamentar. Speakerul a punctat în mod clar că integrarea europeană şi

cooperarea fructuoasă cu CSI nu trebuie să creeze diferenţe şi bariere pentru Moldova şi toate

celelalte state. O Moldovă stabilă și puternică din punct de vedere economic va putea răspunde

mai bine la interesele partenerilor săi. „Integrarea europeană nu este atât o alegere geopolitică,

cât un model de dezvoltare și modernizare a țării. Apropierea Republicii Moldova de Uniunea

Europeană, respectiv semnarea Acordului de Asociere cu UE, nu trebuie să împiedice cooperarea

4

cu partenerii tradiționali din Est. Confruntarea trebuie evitată”, a relevat Președintele

Parlamentului.

În cadrul discuţiilor s-a discutat segmentul economic şi al liberei circulaţii în care

speakerul Corman a reiterat că cetăţenii moldoveni trebuie să beneficieze în continuare de

comerţul liber în cadrul CSI. „Acum cetățenii Republicii Moldova călătoresc fără vize în țările

CSI, iar comerțul liber cu aceste state ne oferă condiții de creștere economică.”, a specificat

Președintele Parlamentului. Este important să menţionăm că în cadrul acestei întrevederi

speakerul Corman a remarcat continuitatea dialogului între statele membre CSI în dorinţa ca

toate divergenţele să fie să nu fie neglijate ci discutate la nivel înalt. Prin urmare, cea de-a 39-a

ședințe a Adunării Interparlamentare a CSI a fost una lucrativă inclusiv deoarece s-a folosit

oportunitatea întrunirii în scopul impulsionarea dialogului și schimbului de opinii dintre părţi.

Sunt lăudabile manifestările culturale cu participarea AIP CSI cum ar fi cea de-a 15-a a

Festivalului internaţional al teatrelor ruse din CSI şi ţările Baltice: „Spaţiu fără frontiere: dialogul

multicultural, dezvoltarea continuă a societăţii” la care a participat și Chiril Lucinschi. Șeful

delegației parlamentare CSI a menţionat la acest eveniment că ,,doar prin cooperarea

interculturală pot fi extinse frontierele’’[7]. Întradevăr, anume manifestările culturale pot uni

oamenii prin promovarea dragostei pentru artă și frumos fapt care extinde orizonturile

cunoașterii în general. Dacă ne referim la eveniment, teatrul rus probabil poartă cea mai bună

imagine a Rusiei din punct de vedere cultural și consider că fiecare țară ar trebuie să promoveze

mai intens un segment din cultura națională chiar și la nivel diplomatic. În opinia mea, tradițiile

culinare, obiectele de artizanat și turismul rural moldovenesc ar putea echivala cu prestația

festivalului de teatru rus în contextul promovării unei imanginii pozitive a RM.

Un eveniment important care susţine procesele democratice și care s-a realizat cu

suportul AIP CSI a avut loc pe 4 octombrie 2013, cu participarea Comisiei Electorale Centrale a

RM (CEC). A fost semnat acordul de colaborare a CEC cu Filiala din Chişinău a Institutului

internaţional pentru monitorizarea dezvoltării democraţiei, parlamentarismului şi respectării

drepturilor electorale ale cetăţenilor statelor-membre AIP CSI[8]. În continuare se va folosi

abrevierea IIMDD AIP CSI. Domeniile prioritare de colaborare între instituţii se bazează pe

schimbul de experienţă privind organizarea pregătirii şi desfăşurării alegerilor, asigurarea

drepturilor celor implicaţi în procesul electoral, utilizarea tehnologiilor informaţionale şi

sistemelor moderne de evidenţă a alegătorilor în cadrul desfăşurării alegerilor, dar şi educaţia

civică şi informarea alegătorilor. Semnare acestui document este desigur un segment îngust

susţinut de AIP CSI însă foarte concret astfel încît calitatea desfăşurării alegerilor se va

îmbunătăţi. Chiar mai mult, Dr. Iurie Ciocan, preşedintele CEC, a remarcat importanţa semnării

5

acordului de cooperare, menţionînd că parteneriatul dintre aceste două instituţii va oferi un cadru

durabil pentru dezvoltarea relaţiilor în domeniul electoral. Prin urmare este un exemplu bun de

acţiune prin care beneficiarii în final vor fi cetăţenii RM.

IIMDD AIP CSI s-a remarcat în colaborarea cu mediul academic prin organizarea

conferinței cu genericul „Procese de democratizare în Republica Moldova: realităţi, tendinţe,

perspective”. În cadrul conferinței, care a avut loc cu participarea cercetătorilor științifici de la

Institutul de Cercetări Juridice și Politice al Academiei de Științe a Moldovei (ICJP al AȘM), s-a

discutat în speță despre ocrotirea juridico-penale a procesului electoral în țara noastră. La

manifestarea au participat Chiril Lucinschi, preşedintele Comisiei Parlamentare cultură, educaţie,

cercetare, tineret, sport şi mass-media, dr.hab., Victor Juc, vicedirector al (ICJP al AȘM), experţi

şi directori ai filialelor din Baku, Erevan, Kiev, Chişinău [9]. Domnul Lucinschi a menționat că

procesul de democratizare este un proces continuu şi provocările sunt prezente pe parcursul

întregii vieţi, atât timp cât societatea face tentative de democratizare. De aceea, considerăm

foarte importantă această conferinţă care poate servi nu doar ca platformă de dialog pentru un

schimb de opinii dar poate oferi și unele recomandări pentru AIP CSI.

Prin urmare conchidem prin a propune unele recomandări prin care se poate stimula

procesele democratice în cadrul activității Adunării Interparlamentare a CSI:

- demontarea mitului că CSI este o organizație incompatibilă cu parcursul european al

Republicii Moldova prin organizarea și popularizarea mai multor evenimete publice la care

AIP CSI poate fi partener sau organizator.

- creearea altor structuri după tipul IIMDD AIP CSI(care promovează drepturile electorale)

structurile ulterior create ar putea ocroti drepturile migranților moldoveni, promovarea

sportului și modului sănătos de viață sau oricare alte dimensiuni sociale care pot fi ușor

înțelese de cetățeni;

- implicarea mai activă a studenților, tinerilor jurnaliști, specialiști în drepturile omului,

cercetători științifici etc, în activitățile AIP CSI;

- o mediatizare a mai mare din partea mass-media care ar putea fi atrasă prin organziarea de

evenimente concrete cum ar fi diferite competiții, lansări de carte, invitația personalităților

notorii din spațiu CSI, altele;

- folosirea rețelelor de socializare, în principal Facebook, și în general a spațiului virtual

pentru a populariza toate activitățile AIP CSI cu traducere în cît mai multe limbi străine.

Adițional pentru RM este necesar generarea unui conținut mai amplu de informații cu

privire la activitățile AIP CSI în limba română care poate fi regăsit pe mai multe site-uri de

știri rusești.

6

REFERINŢE:

1.http://ro.wikipedia.org/wiki/Comunitatea_Statelor_Independente.

2. Hotărîre a Parlamentului Republivii Moldova Nr. 40 din 08.04.1994 privind ratificarea

Acordului de constituire a Comunităţii Statelor Independente.

3. Nu toţi preşedinţii din cadrul CSI participă la summit-ul din Chişinău;.

http://www.flux.md/editii/200988/articole/7881/.

4. http://www.moldova.ms/?l=ro&a=65.

5. Sergentu O. Tentaţii integraţioniste în spaţiul post-sovietic;

http://www.aesgs.ro/page.php?id=13&s1=46&s2=3.9

6. Mesajul Președintelui Parlamentului la Adunarea Interparlamentară a CSI: Aprofundarea

relațiilor de colaborare a Republicii Moldova cu UE și cooperarea cu statele din CSI trebuie să

se

completeze.http://www.parlament.md/Actualitate/Comunicatedepresa/tabid/90/ContentId/1347/l

anguage/ro-RO/Default.aspx.

7. Chiril Lucinschi și Petru Vlah au participat la Adunarea Interparlamentară a CSI;

http://www.infoprut.ro/2013/chiril-lucinschi-%C8%99i-petru-vlah-au-participat-la-adunarea-

interparlamentara-a-csi.html.

8. CEC a semnat un Acord de cooperare cu Filiala din Chişinău a Institutului internaţional pentru

monitorizarea dezvoltării democraţiei, parlamentarismului şi respectării drepturilor electorale ale

cetăţenilor statelor-membre AIP CSI ; http://iimdd.md/cec-a-semnat-un-acord-de-cooperare-cu-

filiala-din-chisinau-a-institutului-international-pentru-monitorizarea-dezvoltarii-democratiei-

parlamentarismului-si-respectarii-drepturilor-electorale-ale-cetat/.

9. Procesele de democratizare în Republica Moldova, discutate în cadrul unei Conferinţe

international; http://iiesp.asm.md/?p=3180.