Nicolaie MIHAI 3Faptele trec întotdeauna înaintea vorbelor

Gruia NOVAC 4Ziua Culturii Naţionale - emblemă a spiritului românesc

Gruia NOVAC 6Nicolae Labiş ar fi împlinit, în 2016, 81 de ani

Petruş ANDREI 8Pictorul Ion Daghi – „Eminesciana plastică”

Gruia NOVAC 11M. Eminescu în ziua Culturii Naționale

Zîna TĂMĂŞANU 12Femeia - marele mister al omenirii

Gheorghe VLAD 13Exilul voluntar al Elenei Cuza (5.1)

Marcel PROCA 15Alexandru Ioan Cuza şi Bârladul

Teodora COsTEA CAZACU 17Petruleana (V)

Nicolaie MIHAI 19Sentiment de sinceră admiraţie

Gruia NOVAC 20Corul „Crizantema” are 5 ani !

Ecaterina TELETIN 22Primăvara, natura se trezeşte la viață

Gruia NOVAC 24Portret laconic de animator

Virgil VEsEL 25Un punct de vedere

Florentina Loredana DALIAN 27Oameni în iarnă

Lucia MUNTEANU 28„Peste amurg a nins cu fulgi roşii”

Gruia NOVAC 30Rezonanţa cântecului pădurii în codrul fost frate cu românul

Livia ANDREI 32Actualitatea poetului Ion Luca Caragiale

Gruia NOVAC 34Opt vorbe simple despre opt doamne vestitedin istoria românilor

szenti Gheorghe Csaba 35Final

Florian PRICOP 36O stea din firmamentul gimnasticii româneşti

Ghiţă CRIsTIAN 37Profesorul Gheorghe Alupoaie - un truditor pe tărâmul artelor plastice

Vasile FILIP 39Rondeluri divine

Alexandru ZUB 40Secvenţe din „cartea de vitejie” a neamului

Carmen FRĂŢIMAN 41Raiul din care bătaia poate fi ruptă

Nicolaie MIHAI 42Gânduri şi impresii de... centru

Teodora Elena ZALDEA 43De-a lungul unui an ...

Teodora Elena ZALDEA 45Aflăm de la Federaţia Naţională a Pensionarilor din România

Gruia NOVAC 46Miopia ca paravan

Gruia NOVAC 47Un cuvânt vechi: neabeţedat (!)

Daniela TEODORU 48Sistemul nervos vegetativ

Jorj DULGHERU 49Formația vocal-instrumentală „Doina Similei”

Nelu Vasile - NEVA 51Selecţie epigrame

Florian PRICOP 5260 de ani de rugby la Bârlad (6)

REBUs 54Nelu Vasile, Serghei Coloşenco, Costel Filiuţă,Dumitru David

EVENIMENT EDITORIAL 58

EPIsTOLĂ îNCHINĂTOARE 59

Din cuprins

Revista „Viaţa noastră”Revistă de cultură şi viaţă aparţinând Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor „Elena Cuza” Bârlad

Adresa redacției:CASA DE AJUTOR RECIPROC A PENSIONARILOR „Elena Cuza” Str. Nicolae Iorga nr. 7A, cod 731182, Bârlad, jud. Vaslui, et. 2,

cam. 13Tel.: 0235 421 340, Fax: 0235-421.341, 0235-425.933

E-mail: revista@carpbarlad.roWeb: www.carpbarlad.ro

Tipărit la S.C. IRIMPEX S.R.L. Bârlad ISSN 2247 – 3580 ; ISSN-L = 2247 – 3580

Colectivul de redacţie• GruiaNOVAC• SergheiCOLOŞENCO• NicolaieMIHAI• TeodoraZALDEA-asistent

relaţiipubliceşicomunicare• PetruşANDREI• GheorgheGHERGHE• SorinBOCAN-operatorI.T.

Tehnoredactare:• BogdanARTENE

Responsabilitatea pentru conţinutul textelor aparţine autorilor.

3Viaţa noastră

EDITORIAL

Suntemlaînceputdeanşiobişnuințateobligăsănupierzidinvedererezultatele realealeceluicarea trecut,darsătegândeşti,curăspunderecivicăşimorală,lapaşiipecaretrebuiesă-i faci,obligatoriuşi firesc, înanulcaredejacurge.

Îmi amintesc, în sprijinul afirmațiilor demai sus, deun moment din junețea mea studențească. Disciplinadreptuluiarerădăcinicareatingfundamenteleantichitățiilatine, fărădecare,probabil,principiilecareguverneazăjurisprudențan-araveaverticalitateaşirigoareaacademi-căcunoscute.Acestafiindadevărul,undistinsprofesoralnostru,de laFacultateadeŞtiințeJuridiceaUniversitățiiieşene, înaintea unui curs de bază ne-a amintit un versdin celebraFastele, a poetului PubliusOvidiu Naso (43î.e.n.–17e.n.),caresunaaşa:„Nonopusestverbis,credi-terebus!“, întraducereromânească:„Nu-inevoiedevor-be,credețifaptele!“Amairepetatversul,capeomaximăsentențioasă,noi,învățăceii,înțelegândcăseinsistăasu-praunuiprincipiucălăuzitor,căruia,îndrept,isemaispu-neşiconvicțiune.

Dece,stimațiprieteni,v-ampovestitepisodul?Pentrucăamlucratîntr-oprofesiunedemarerăspundere,încarevorbeleîşiaurostullor,darfaptele,pebazacărorahotărăştisoarta unor oameni, au prevalență şi precumpănesc.Este unul din marile câştiguri ale experienței meledin magistratură. Învățătura din facultate şi practicaprofesională mi-au oferit deprinderi imperturbabile, pecare, în funcție de variatele situații ale relațiilor socio-profesionale, le aplic cu moderație sau cu stăruință înexercitarea funcției de acum, aceea de preşedinte aldumneavoastră.

Rezultatelenoastre, andean, suntmaibune şimaivariate. Revista „Viața noastră“, de-a lungul întregului

an2016, le-aarătat înamănunt,evidențiindatâtmuncaspecificădesatisfacereanevoilormaterialealemembrilorCasei,câtşimenținereastăriidebineprinacțiunicultural-artistice care să întrețină dorința de viață activă. Amprocedataşa,pentrucăm-acălăuzitîntotdeaunacredințacă, dacă eşti cinstit cu cei care ți-au acordat încrederealor, faptele vor fi acelea care te vormenține vertical, nuvorbele. Sau, mai bine zis, vorbele trebuie alăturatefaptelor,fărădecaren-arexistatemeiulrostiriilor.

Ce ne propunem noi pentru anul 2017? Înainte detoate,puteredemuncă şi sănătate, ca săputem împlinitoatedorințelenoastre.Speranțepentrucaacestansăfierodnic sunt,para se întrevedea.Poate sevaameliora şidezbinareaprezentă însocietatea românească;poatevafiredescoperitcultulpentrumuncă,iubireaaproapeluişirespectulpentruȚarăşiînsemneleei;poatesevadiminualăcomiadeavereşivaapăreasimțuldeajutorareacelorcuadevăratnevoiaşi;poatesevalărgicărareaspreBiserică,apropiindu-neastfelmaimultdeDumnezeu;poatesevarăspândi pacea şi liniştea sufletească între hotarele încăneîmplinitealeacestuineam!

Dacătoateacesteavordeveni,măcarparțial,realitate,CasadeAjutorReciproc„ElenaCuza“dinBârladvaprosperamaimult,sprebeneficiulmembrilorşisimpatizanțilorei.

Comitetul Director şi Preşedintele acestui C.A.R.P.se vor strădui să facă din 2017 un an al unor şi maimulțumitoarerealizări.Esteangajamentulnostru,pecarenuavemdreptulsă-lignorăm.Succestuturor!

Nicolaie MIHAI

PreşedinteleC.A.R.P.„ElenaCuza“Bârlad

FAPTELE TREC ÎNTOTDEAUNA ÎNAINTEA VORBELOR

4 Viaţa noastră

Conferințameadeazinueoodă,cifotografiauneistăricreateînjurulideiideZI A CULTURII NAȚIONALE.

Conferințameanueexpresiabucurieicăpotspuneceeacecred,cimărturisireamâhniriicăceeaceafirmeimagineauneirealitățipecaren-amdorit-oşidesprecaren-amcrezutcăvaprinderădăciniînRomânia.

xxx

Dacă n-am fi constatat că stabilirea sărbătorii nu ştiucărei îndeletniciria însemnatşidecretareauneianumezilepentrucelebrare, acestea înmulțindu-secaciuperciledupăploaie,amputeazice,fărăteamadeagreşi,căacestobiceiadevenitomodă.Aşasefacecă–şinulanivelnațional,ciinternaționalchiar–auapăruttotfeluldeZILE,unelehilare,cadeexempluZIUA MONDIALĂ A RÂSULUI,hotărâtăafi,anual,pe4 MAI.

Societățile, mai cu seamă cele moderne, pe măsuracreşterii gradului de civilizație, simt nevoia sărbătorilorfastuoase, sărbători carenu solicităpreamult intelectul, cistărileinstinctuale,visceralesauemoționale,finalitateafiindexcentrismulşi senzualitatea, lacareparticipămase întregialevulguluineculturalizat.

Deaceea,în2010,apututapăreacabizarăpropunereadea se institui, înRomânia,oZI A CULTURII NAȚIONALE.Pentru ca această zi specială să aibă un impact cât de câtintelectual, s-a apelat la un truc demagogic, care ținemaimult de informarea superficială, gen publicitate TV, decâtde cultura generalizată: s-a stabilit ca această zi să fie 15IANUARIE,pentrucăs-anăscut,în1850,Eminescu.

De atunci, din 2010, România are o ZI A CULTURII NAȚIONALE.Măcarlanivelteoretics-arezolvatonecesitatede spirit, în felul acesta fiind canalizată atenția şi spre ozonăperenăapoporuluiromân,poporcare–celpuținprin

tradițiile folclorului manifestate la evenimente religioaseori laice–şi-aarătat întotdeaunaaplecareaspreprofundşimoralitate.

O asemenea zi, nominalizată cu predilecție a fi aCULTURII,aremenirearealădeasocializacreațiatradiționalăşimodernă,darşideaaîndepărtapericoluldepierderesaudeminimalizareaspirituluiromânesc,celcarene-amenținut,prinsecole,unițiîncugetşi-nsimțiri.

OasemeneaZi–A CULTURII–aresauartrebuisăaibăo menire specială, în sensul de a academiza necesitatearidicării standarduluiculturalalnațiuniiprin fiecare individînparte,indiferentdeetniaaparținătoaresaudeorientărilereligioase ori politice. Plecându-se de la raționamentul căstarea culturală individuală devine realitate numai dacă seîmplineşte,înproporțiecovârşitoare,educațiaintelectualăşicomportamentală,rostuluneiasemeneazileemblemăvaficoncretizat.SoluțiacaacestdezideratsăseîmplineascăesteȘCOALA.Vigoareaşistaturauneiplanteseasigurăîncădinfazade răsad.Acceptândcomparația, trebuie săcădemdeacord că, în acestmoment, rezultatele şcolii româneşti nusunt optimiste. Printr-o democratizare excesivă a relațiilorcadru didactic – elev a fost şubrezit însuşi sistemul careasiguranunumaicantitateadecunoştințecerutedeevoluțieşi perfecționare, cimai ales aplicarea acestora în exercițiulcotidian.Altfel spus, formal s-apusaccentpe informație şis-arenunțat,tacitsauconjunctural,laeducație.Înacestfel,a fostminatăşibazacarearerostuldeastimulacivilizația.Civilizația nu înseamnă doar perfecționare tehnologică,începândcuaparaturacasnicăfoartediversificată,cimaicuseamăcomportamentnederanjantînrelațiiledintreindivizişiîntreaceştiaşisocietate.

O asemenea menire trebuie să aibă ZIUA CULTURII NAȚIONALE, zi stabilită la o dată anume, dar dacă neamintimdeeadoarla15Ianuarie,n-amfăcutmarescofală.Maialescă,atunci,rostimsentențioscuvântulCULTURĂ,darvorbimnumaidespreEminescu,repetândaceleaşişiaceleaşiformuleencomiastice,meritatedealtfel, laadresaPoetuluiNațional,fărăsămaiinteresezeecourilepoezieiluiînaceastăcontemporaneitate mai puțin națională şi mai cu osebireeuropeană.

O sărbătoare perfectă a CULTURII NAȚIONALE rămâneunvisfrumos.Perioadadin1944pânăazine-aînvățatdouălecții cu efecte dezastruoase pe termen lung: 1. lenea, îndisprețul ei pentru cultulmuncii; 2. desconsiderarea, dacănu cumva defăimarea istoriei românilor. Or, o menire cuadevărat rodnică a ZILEI CULTURII NAȚIONALE ar fi tocmairedescoperirea şi revitalizarea virtuților uitate ale acestuipopor,virtuțicare,dinfericire,n-aumurit,cistauîngropateundevaînconştiințelatente.

Ziua Culturii Naţionaleemblemă a spiritului românesc

Gruia NOVAC

Membri C.A.R.P. „Elena Cuza” Bârlad audiind simpozionul dedicat lor

5Viaţa noastră

Ce ar fi necesar să se mai întâmple dacă chiar am lua în seriosconceptuldecultură,fiecăneamintimdeelodatăpean?!Spuneammaisuscădacăvremcultură,enevoiesăsefacăeducație,cuabsoluttoate semnificațiile pe care le trage după el acest cuvânt. Va durademersul poate şi o generație (adicăminimum30-40de ani!), dar armeritapentruviitorime.CeartrebuisăseîntâmpledeZIUACULTURIINAȚIONALE?Săseinițiezeuncurspermanentdeşcolireaclaseipolitice,fiindcăpoliticaesteoprofesiuneînțărilecivilizate.Lanoi,încăemijlocdea-ți satisface interesele.Aparent, eugeneralizez,dar ceimaimulțipoliticienisuntneşcolițipoliticşiatuncicântădupăureche,calăutariinativi,daranalfabeți.CuasemeneapoliticieninuneputemaşteptalalegicaresăstabileascărolulprimordialalȘCOLII, adicăîmbinareamăcaregalăa instrucțieicueducația.Privițiazi strada.Eanimată,epestriță,e zgomotoasă, e inestetică. Cine-smajoritarii care populează strada?Tineriipânăîn25-30deani,provenițidinpărințineşcolițisuficientşieidupăevenimenteledin1989.Sunteivinovați?Nuîntotalitate.Şcoala,dorindşieademocratizare,s-aliberalizat,darpreferândlibertinajul,nulibertatea.

Seştiedeundeartrebuisăînceapăprocesuldereanimaresocialălanoi.Darenevoiedevoințăpoliticăşideredescoperitspiritulnaționalşilimbaromână.Dintretoatelimbileînvățateînşcoală,celmaiprostseînsuşeşteşi sevorbeşte limba română.Dece?Un răspuns realne-armâhni peste măsură. Priviți, vă rog, firmele diferitelor magazine dinoraş.Peste80%suntcunumeşigrafiestrăine,deregulăînengleză.Erău?Ebine?Hotărâțidumneavoastră.

Asta aştept eu de la celebrarea ZILEI CULTURII NAȚIONALE:întoarcerea conştientă la națiune şi redescoperirea cimitirelorstrămoşeşti. Nu vrem să învățămnimic de lamaghiarii din România,carenedaumereulecțiidepatriotism, iarnoinefacemcăştimtotul.Starea noastră de suficiență va deveni încet-încet, stare de laşitate,carevaîntreținerezistențanoastrălaculturanațională.Astavaficlipaîn care ne vom topi la flăcările spectaculoase ale unei europenizăriactiveşiviclene,pierzându-neidentitateaproprie,dinpricinăcăne-amscandalizatmereucuveciniidinmahala,dândprioritateamicițieicuIlieCuțuidinmargineaailaltăasatului…

Dar,sănudisperăm.Sănebucurăm,deocamdată,căZIUACULTURIINAȚIONALEcoincidecuziuanaşteriiCeluicarenevareprezentaînfațaluiDumnezeuşicândnoinuvommaifi.Vi-lreamintescpeM.Eminescucare,exactacum136deani,scriaversuriabsolutactuale,precum:

„Prea v-ați arătat arama, sfâșiind această țară, Prea făcurăți neamul nostru de rușine și ocară…“

13-15ianuarie2017Bârlad

Prof. Mihaela Oprea

Nicolaie Mihai

Nuria Sânziana Darie

Surorile Denisa şi Raluca Toma

Prof. Petruş AndreiPublic spectator

6 Viaţa noastră

Iaşi, 1952, toamna. Sediul organizației orăşeneşti aUniuniiTineretuluiMuncitorseaflaîntr-oclădireveche,darcochetă,cufațadalatrotuarulapropiatşicuintrarealaterală-sudpeniştescăriîngrijitedebeton,clădireaflatăpestradaCuzaVodă,aproapedeşipeaceeaşipartecuTurnulGoliei.Aici,într-oduminicădimineața,cuîncădoi-treicolegidelaŞcoalaPedagogică„VasileLupu“,amfostconvocați(sic!)laoşedințăacenacluluiliteraraltineretuluimuncitor.Printreparticipanți,şielevulNicolaeLabiş.Nui-aşfireținutnumele,dacă nu s-ar fi răspândit, rapid şi fărăefort,zvonulstârnit,nuştiudecine,căacest elev de la Şcoala Medie„MihailSadoveanu“ (azi Colegiul Național) afostmutatdisciplinardelaLiceul„NicuGane“dinFălticeni.

Ce-a citit atunci – dacă va ficitit ceva – nu-mi amintesc, însăfizionomia adolescentului mi-a rămasîntipărită în memorie. Ochii erauteribil de pătrunzători, sprâncenelebogate aproape că se uneau, douăcute deasupra nasului evidențiau unnas puternic şi hotărât (ca să nu zicobraznic!),omustațămijităbine,cuunconturstufosdarneglijent,toatearătauofigurădecopil,încruntată(saupoateconcentrată!), care scotea la vedere obărbie,frumosconturată,deommatur.Păreasăseexprimegreoi,înmomentulacela,cuonaivitatepecaremi-oexplicazi, motivând observația prin existența unor buze groasecare-idădeauoalurădebărbatbosumflat.Dealtfel,şiacummăanimăîncredințareacătânărul–oricum,maialtfeldecâtnoi, ceilalți–nunumaicăpărea,darchiarpurtacusineonemulțumiretacită.

Când am terminat eu şcoala (în 1953), am aflat căplecaselaBucureşti,chematorirecrutat,undeurmacursurile„fabriciidepoeți“,adicăŞcoaladeLiteraturăşiCriticăLiterară„M.Eminescu“.

Târziu,destuldetârziuamfăcutcunoştință,îndirect,cuîntreagaluioperă,fascinantăprinunicitateadatădeungendevaloarepecaren-ogăsimlaniciunuldingenerațiasa.

Moartea prematură i-a fost, paradoxal, benefică.Aplecarea serioasă asuprapoeziei sale, de către condeielenefabricatealetimpuluideatuncişidemaitârziu,auarătat,înamănunt,toate,chiartoatefațeteleOmuluişiPoetului.Edelasineînțelescăspeculațiileauprevalatadesea,daraces-tean-auîntinattotuşiaurapecareNicolaeLabişopoartă.Şinu-iamînvederedoarpeobsedațiicarebataceeaşimone-dă: complotul.N-au scăpatde„aceştia“nici Eminescu,niciMarinPreda,nicichiarCezarIvănescu…

Căaavutoviață,haisă-iziceminteresantă,eadevărat!Eticheta hilară de „poet comunist“, pusă de cei care nu

sunt în stare să îngaimecâtevapropoziții raționaledespreideologiacomunistă,nuvareuşinicicândsă-l înțeleagăpePoetulcarepricepeacelmaibine,darînfelulSău,conceptuldelibertate.DeceafostexclusLabişdinU.T.M.?!Dece?Căerapoetcomunist!?LaCongresulScriitorilordinRepublicaPopularăRomână,cu lucrăridesfăşuratepezilemulte (18-23iunie,1956),RaportulGeneralalU.S.dinR.P.R.afostcitit

de secretarul general (al scriitorimii),Mihai Beniuc (scriitor, de altfel, cuantecedentepoeticedeluatînseamăprin volumul, Cântece de pierzanie,din 1938, plină perioadă interbelică!)făceareferirişila…„indisciplinați“.Iatăun fragment:„Se găsesc și din aceia care preferă libertatea de a nu vorbi despre marile adevăruri ale vieții, ale omului, și de a purta pe cititor de nas. Snobism, evazionism, influențe ale ideologiei burgheze, infiltrații liberaliste în capul artistului, slaba pregătire ideologică, lipsă de contact multilateral cu realitatea precum și confuzii cu privire la raportul dintre libertate și îndrumare, pot face câteodată și pe la noi pe unii să alunece în gropile de lângă drum și să pornească după focuri mincinoase pe cărări inexistente. Adesea este

cazul la tinerii care vor să «măsoare veacul cu pasul lor și singur».Întocmai cum spune un copil pe care vrei să-l ajuți să treacă peste prag și el răspunde încăpățânat «Eu trec» și cade. Așa tânărul poet Labiș, de exemplu.“Argumentelecritice ale lui Mihai Beniuc, de la „snobism“ şi până la„jocurile mincinoase“, au în vedere mai multe persoane,numeleluiLabişfiindrostitinextremis.Poatecăîntregulluicomportamentdegândireşistaturaeticăîldeosebeaudintretoțiaigenerațieilui,conferindu-iunstatutdepersonalitateunică. Acest „amănunt“ l-o fi sesizat şi raportorul, aşa căalegerea numelui vine ca o confirmare a individualitățiisale. Eu nu cred că regimul era deranjat de talentul săuindiscutabil, ci mai cu seamă de curajul cu care puneanişteadevăruri incomode în formeartisticecaredepăşeauposibilitățilescriitorilor(sic!)vremii.Crezurilesale,inoculateodatăcueducațiatacităprimitădelapărințiişibuniciidinPoiana-Mărului şi Mălini, erau exprimate cu sinceritateamărturisirilor, nu prea pe placul politicienilor aleşi, atâtdintrepământeni, cât şidintrealogeni, înproporțieegală.Dar Labiş avea„boala privighetorii“: nu putea învăța altămelodieşi,fiindcăiubealibertatea,refuzamereuşimereu…eliberarea.(Cinecunoaştepovesteas-orememoreze!)

Prieteni,NicolaeLabiştrebuiecititşirecitit;deexplicat,doarlacerere.Naturalețeaversuluiluipoatefiprilejdeironiepentru superficiali sau oportunişti, dar asta nu înseamnă

Gruia NOVAC

Nicolae LABIȘAR FI ÎMPLINIT, ÎN 2016, 81 DE ANI

7Viaţa noastră

diminuareavalorii lui caredoar cua lui Eminescupoate fiasemuită.„Este grozav de vesel în oraș -/ Tramvaiele cu muzica lor dură,/ Copilul cu nas cârn lipit de geam/ Și, într-o curte, tufa de răsună…/ În fiecare dimineață cred,/ Când șuierând pășesc cu vântu-n față,/ Că niciodată încă n-am trăit/ O mai fermecătoare dimineață.“(Cuvântul eroului,vol.„Primeleiubiri“,E.P.L.,Bucureşti,pag.380,dincarevommaidaexemple).Cândl-amvăzut, în1952,nuştiamcineeste.Acuma–astaînsemnândtoțianiimeiulteriori–cineva-mispune că POETUL Labiş e chiar cel de-atunci. Frânturi dinscurtaluiperioadăieşeanăamaflatdelaprietenulşicolegulmeudefacultate,poetulVasileFilip,care-a-nvățatînaceeaşiclasă cu Labiş la„Național“, fiindu-i tovarăş şi-ntr-o tabărămontană.Cică îi intimida şipeprofesori cu inteligența lui,însă mai ales cu spontaneitatea care nu ierta. Îmi relata,VasileFilip,căLabişpăreaunomgrăbit,deaceeaprobabilciteaenormşimereu,puneaîntrebăriîndrăznețe,imposibilepentruvârstacelorlalțicolegi,darşiîncercasă(-şi)răspundărapid,parcăpentrua severifica şi fără să-ipese că ceilalțirămâneauuluiți.Segrăbea…

…Revista „Viața Românească“ din ianuarie, 1957,publica,postum,opoeziepecareN.Labişoscriseseînziuade 3 decembrie, 1956. Exact cu o săptămână înainte denefericitulaccidentdetramvai (10decembrie,1956!).Pe2 decembrie, 1956 împlinise 21 de ani. Era născut în 1935.Strofaîntâitrebuiesăv-oreamintesc:„Sunt douăzeci de ani și încă unul…/ N-aș vrea nici unul să i-l dau minciunii/ Să zboare toți spre zare cum colunul/ Care apoi se-ntoarce în pântecul genunii.“(Sunt douăzeci de ani…,pg.323).

Mulți cititori, şi cândspunmulți îmi rezervdreptuldeapăstra,pentrumine,odozăseverăderelativitate,mulți–ziceam–reducpoezia luiLabiş lapatetismuldin„Moarteacăprioarei“.Eriscullor,aceştianu-lvorînțelegeniciodatăpeLabiş,acceptându-ipemoraliştii,pepuriştiicare,dinmotive(interese?)ferme,obscureînsă,îlvortârîînzonaspeculațiilorideologice, care prind teribil la oportunişti. Nicolae Labiş,însă este creatorul unei poezii insurecționale, mascată deinteligența artistică a poetului şi de veşmântul stilistic acăruiunicitatestăînchiareufemismelemaidificildesesizatde către profani.Mă ascultați?Mă urmăriți?„Trec văile cu cântec, și-n cântec urc pe coaste/ Ca să cobor spre alte văi largi, cu nou cuvânt…/ La cumpăna de munte, sub cerurile vaste,/ Mă las tăcut cu ceafa la pământ.// Scântei și muchii lucii în zări, pe stânci, vibrează/ Când sufletu-n tăcere cu lună mi-l încarc/ Și-mi răspândesc făptura pe-ntregul pisc de rază,/ Descătușând prelungul minții arc.// Reiau apoi colanul de zile dăruite,/ Le-nșir pios pe cale și sufletu-mi încord,/Astfel, pân-oi ajunge la mările-nverzite,/ La mările uitării, cu sloiuri, de la nord.“ (Odihna lăutarului, pg. 210,datată:iulie,1956,Mălini)

E-adevărat, unele poezii, la o analiză cu celeritateîntocmită,potconducelaopiniicaresănască,veziDoamne,certitudini.Da, titluriprecumPartidului (pg. 283),Manifest(285),Comunistului (71),dar, ca-nBilanț (288)deexemplu,elesuntdestinatecelorcuştiințădecarte,nuactiviştilor(deorice fel), nu fărăfrecvențiştilor, nu rebelilor fără rebeliuni.Ce-arînțelegeaceștiaoaredinfragmentulfinaldinBilanț?„Se măcinau vechi legi și se surpau,/ Și izvorau elanuri uriașe,/ Prin noapte pâlpâia cu licăriri/ Fluorescența noilor orașe./ Iar oamenii simțeau cum cu putere/ Un sânge nou

le arde în artere,/ Cel care a decis și a schimbat,/ Și viselor le-a dat puteri și viață,/ Tot eu eram, de mine oglindit,/ Tot eu – mulțimea adunată-n piață.“(!)

Curios, n-a scris despre Lenin, nici despre Stalin, dari-a făcut o statuă lui Marx, care„de-un veac încheiat s-a săpat nepătat/ Chipul lui viu în mentalul memoriei mele.“N-ați citit versurile de la pag. 281! Lui Marx. Lăsându-văvie curiozitatea, vă ademenesc doar cu câteva, numai şinumai pentru a vă convinge că el n-a scris doar„Moarteacăprioarei“!...„Marx, mi-amintesc și-acum de tine./ Zburdai cu puștanul în cârcă, și-n creierul tău/ Gânduri în timpul acesta treceau în dulbine*),/ Să limpezească pe veacuri lumina de hău.// Să doară-acest timp consemnându-l, să doară, să cheme/ Lumea la clopote și la blesteme,/ Să cheme, să doară, să cheme-n vibrări repetate/ Lumea la fapte și luciditate.“

Nu ştiu câți cititori serioşi mai are Nicolaie Labiş înceasul de față; dar simțul meu nativ îmi spune că foartemulți dintre aceştia sunt defetişti, explicația putând figăsită în absența lecturilor, concomitente cu judecataanaliticălogică.Singurul luivolum,Primele iubiri,din1956,urmatdepostumulLupta cu inerția (1958), sunt înmăsurăsă-i convingă de bună credința Poetului care a căutatpermanent„curatulsunetalperfecțiunii“,dintr-unnoiandetemevariate,selectatefărăprecipitareşicustăpânire,puseîntr-oeuritmiedoarlaEminescusimțită.Ebanalsăafirmcăforma şi fondul constituieun tot consolidatperfect,darospunmai ales pentru aceia neobişnuiți cu travaliul serios.În cazul lui Labiş exemplificările aproape că-s inutile, dardacă o fac, e pentru cămai bine să prisosească, decât sărămână„omul“nedumerit…„Cineva-mi spunea: «În lume/ Echilibru-i neclintit –/ Fericite-aceste spume/ împăcate-n infinit,/ Fericiți și noi, în timp/ Înecați și-n Olimp –/ Sufletul limpede, cugetul clar…/ Marea respiră precum ar dormi/ Calmă, puternică-n zorii de zi…/ Et quelle paix semble se concevoir!»// Și ce pace pare a se zămisli!“ (Marină, pag.261).

PoatecăcelcareaînțelescelmaibineoperaluiNicolaeLabişesteNicolaieCârlan,biografullui,trăitorînSuceava,unexcepționalistoriografşiunîmpătimitalpoezieibune.

Eu? Eumămângâi la gândul că, alături de alți stâlpi,aproapebiblici,aiLiteraturiiRomâne,îlamşipe„prietenul“meu în spirit şi gând, Nicolae Labiș. Mi-o spune însuşiPoetul, şi le spune la fel tuturor acelora carepricep„omulrecent“–purşi…perfect–,îndorințaintenționalădegăsire(sic!)apanaceuluiuniversalpentru întronareadreptățiipePlanetaAlbastră.„Atunci, puri și mândri, când vom apuca/ Frânele vremii în palme ca-n clește,/ Nu-i vom ierta pe cei răi și cei lași,/ Vom răsădi tot ce încă lipsește./ Astăzi, în creșterea noastră de mai,/ Sporiți-vă forța simțirii și-a minții,/ Sorbiți însetați și cu cugetul treaz/ Cele ce pot să ne-nvețe părinții.“(În mai,pag.436).

NicolaeLabiş?ArfiîmplinitînDecembrie2016–ninsorinenins–81deani.

10noiembrie2016Bârlad

________________*dulbină,-ini (s.f.),bulboană; locadâncşiprimejdios într-un lac,

într-unrâu(dinbg.„dălbina”)

8 Viaţa noastră

Uncolectivdeoameniminunați:(IonDaghi–pictordinRepublicaMoldova,DumitruGabura–coordonator,MarianaGabura – redactor, Larisa Tanasieva – traducătoare, acad.MihaiCimpoi–consultant,ElenaMadan,MaximCovalenco–procesarecomputerizată,MihaiBacniski–copertă,IurieFoca–foto)ascoslaChişinăuexcepționalulalbumEminesciana plastică (Ciclul filosofic), album ce conține39 de opere de mari dimensiuni dedica-te „vizionarismului cosmic şi antropologiceminescian, câte o lucrare pentru fiecarean pământesc al lui Eminescu” (TheodorCodreanu).Receptoruldefrumosartistic,pelângăplăcereaesteticăpecareodobândeştecitindoperapoeticăeminesciană,maiobțineşi o satisfacție triplă (rațională, senzorială şispirituală),dupăcumprecizeazăacad.MihaiCimpoiînprefațaacestuialbumdeexcepție.Desprecele39detablouriinspiratedinliricafilosofică eminesciană au vorbit ,,cu exalta-re,încântareşiadmirație”numeroşicriticideartăşioamenidecultură.

Academicianul - scriitor şi om politicNicolae Dabija afirmă cu sensibilitate şipersuasiune:„Dacăar fiposibil caEminescusăvadăaceastăoperăplastică,cusiguranțăs-arrecunoaşteîncomentariilepicturalealeoperelorsalefăcutedemaestrulIonDaghi.”

,,În Eminesciana plastică, susține cu autoritate acad.MihaiCimpoi,autorulestepreocupatmaimultdeexprimareaideilorfilosoficecarepătrundaproapetoatăcreațiaPoetului.Astfel, tablourile animă emoțional privitorul nu numai prinfarmecul combinațiilorplastice alenuanțelorde clarobscurcromatic, dar şi prin tendința lor de a provoca anumitemeditații asupra vieții umane şi sensului existenței omuluipe pământ. Acest fenomen, spune în continuare acad.Mihai Cimpoi, funcționează ca o trăsătură inerentă culturiinaționale extrasă din folclorul românesc şi ajunsă până înprezent din adâncul antichității neamului care a populatmiideanipământurilebalcaniceşilitoraluldenordalMăriiNegre(conformluiHerodot)”.

„IonDaghi,dupăcumnedezvăluieGrigoreElisei,eunpictor basarabean robit poeziei eminesciene, preocupatsă-i releve sentimentele de profunzime prin găsirea unorechivalențeplasticeoriginale.”

Pictorul IonDaghi,dupăcumapreciazăeminescologulTheodor Codreanu, „excelează în pictura de şevalet şicea monumentală. În pictura de şevalet se realizeazăexcepționalulciclude39deoperedemaridimensiunidedicatvizionarismuluicosmicşiantropologiceminescian(...).

Acest ciclu, unic în artaplastică românească, armeritael însuşi un studiu aparte, impresionând prin măiestriacoloristică,ştiințacompozițională,ocapacitateexcepționalăde a surprinde marile geneze şi frământări cosmice şimetafiziceînspiritulantologicarheitățiieminesciene,aşacumse conturează în poeme precum„Scrisoarea I”,„Luceafărul”,

„Povestea magului călător în stele”, „Lacul”etc.

Se prea poate ca acest ciclu de 39 detablourisăconstituiecapodoperacreațieiluiIonDaghi.”(TheodorCodreanu)

Pictorul român Ion Daghi este o per-sonalitate de primămărime a artei plasticeromâneşti de talie europeană, nu numai caplastician, ci şi ca teoretician. Lucrările sale,după cumne informează exegetulTheodorCodreanu se află în colecții din Moldova,România, Germania, Franța, Italia, Belgia,Ucraina,Rusia,Israel,ArabiaSaudită...

Apărut în condiții grafice de excepțiealbumul prezintă fiecare lucrare în parte,pictorulIonDaghiexemplificândcuversurilecareaustatlabazainspirațieisale.Dinrațiunididacticeşiținândseamadespațiuleditorial

vomcitadupăfiecaretabloudoartitlulcreațieieminesciene.În„Apeiron”(după „Strigoii”) primalucrare,dupăAnaxi-

mandru, principiul, elementul primar şi cauza materială alucrurilor,este folosităunitateacontrariilor:albulcunegrul,negativulşipozitivul,viațaşimoartea,materiaşiantimateria,elşiea,yingşiyang.

„Nebuloasa EMINESCU”(după „Povestea magului călător în stele”) are în centru chipulPoetului aflat„deasupravămiilumii”decareîncănus-adesprinsşipecareodomină.Tabloulexcelează „prin nuanțe contrastante şi tente cromatice cutonurideluminozitate”.(IonDaghi)

„Dor de viață” (după „Scrisoarea I”)Tabloul,lacarepictorulalucratpeste25deaniprezintă

„evoluțiamateriei fizice” de la pacea începutului la creareaființelorvii.Esteceamaireuşitătranspunereînartăaideiloreminesciene.

„Întretăieri de idei” („De-a născoci noi ipoteze”) Ion Daghi pictează idei. Geniala minte a Poetului l-a

duscumiideveacuriînapoi,darşicumiideveacuriînainte.Claritatea este aceea a începuturilor, extrem de bogată înculori calde şi reci,galbenul fiindceamai caldă şi albastrulceamairece.

„Întrepătrunderea lumilor” („Scrisoarea I”)IonDaghiapictat„ieşireaomuluiîncosmos”şicucerirea

universului care, fiind operă dumnezeiască, nu poate fi

Pictorul Ion Daghi – „Eminesciana plastică”(Ciclul filosofic, tipograf: Ed. Universul, Chișinău, 2015, limbile română și franceză)

Prof. Petruş ANDREI

Ion Daghi

9Viaţa noastră

condamnată la pieire. Chiar dacă viața, amenințată înpermanență de om, se va stinge pe pământ„Poate că dinplăsmuireasmârculuicuceața/Sevaivi,pesemne,/Fierbinteiarăşiviața.”(TudorArghezi)

„Ontogeneza lirică” („Cântecul lăutarului”) Cele patru versuri care l-au inspirat pe pictor vorbesc

despre destinul artistului (muzician, pictor, poet etc.) încontemporaneitate şi în posterioritate. În această operăplastică, pictorul Ion Daghi transpune pe pânză ideeaontogenezei, „metamorfoza materiei” „de la formele eiabstracte şi brutale în partea de jos a tabloului, trecutenedeterminat prin întunericul mediului acvatic (sugeratde culoarea verde închis n.n.). Culorile deschise din parteasuperioarăa tabloului sugerează transformarea lor înaltelecareconținenergialuminii.”(IonDaghi)

„Dincolo de voi” („De-oi adormi”)ExplicațiilepictoruluiIonDaghisuntbinevenite.Tabloul

esteconstruitpedouăasimetrii:peverticalăşipeorizontală.Linia neagră simbolizeazămormântul sau trecerea de la zilanoapte,de laviață lamoarte.LunaşiLuceafărul însoțescveşnicPoetul.Coloritultabloului,princulorideschise,plăcuteochiului,induceostaredeliniştesufletească,deîmpăcareaPoetuluicusineşiculumea,deseninătateînfațamorții...

„Umbre cosmice” („Confesiune”)„Umbra, des întâlnită în creația eminesciană, conform

Dicționarului de simboluri”(EdituraArtemis,Bucureşti,1994),este,pedeoparte,ceeaceseopuneluminii, iarpedealta,însăşi originea lucrurilor trecătoare, ireale, schimbătoare.”Umbra este aspectul yin opus aspectului yang, socotită„adouanaturăaființelorşialucrurilorşieste,deobicei,legatădemoarte,deîmpărățiaumbrelor.Trupulcuumbraluiatestăexistența contrariilor. Tabloul reprezintă o imagine„a unuicorpcerescaflatîntreumbre.Unadensă,înculoricalde,dinîntunericulcăreiaporneştecorpul,altaalbastrăşiprofundă,cuunpunctluminosîncentru,încareintrămasacorpuluicerescamintit.”Impresiadeplutireestedatădeliniilelongitudinale.

„Cărări eminesciene” („Făt - Frumos din tei”)PentruMihaiEminescu,naturaestecadrul idealpentru

povesteadeiubiredinmultecreațiialesale.„Întablou,cărărilePoetuluisuntvăzuteşiredate,trecătoarepesteapeşimunți,codri şi depărtări albastre, începându-se şi terminându-seîn infinit. Structura compozițională a lucrării precum şicromaticaeiculuminişiumbreîncântăochiulprivitoruluişi-lpredispunelameditație.”

„Din neant în veșnicie” („Ca o făclie”)PoetulMihaiEminescuesteconştientdegenialitateasa

(„Fost-amînlumepoateunic”)şiseadreseazăgeniilorlumiipunându-leînantitezăcuceimulțicare-şiduc„sărmanelelorvieți”,fericindu-itotodată.Un„laudatio”pentruceicareşi-audedicatîntreagaviațăpentruslujireaadevărului.Întablouseghicesc ființeumane,masa celormulți, peste carepluteşteluminageniului.Cromaticaestebogatăşidiversă.

„Cumpăna vieții” („Gemenii”)Mihai Eminescu a încercat să ne creeze o mitologie

asemănătoare celei greco-romane cu care ne înrudim.GemeniiSarmis şiBrigbelu,personaje shakespeariene, suntacei„regi dacici” cu sângele otrăvit de dorința demărire şiputere. Impresionante sunt versurile prin care societatearomânească este radiografiată. Tabloul „Cumpăna vieții”este construit pe asimetrie, cele două părți fiind divizatede clepsidra timpului.Viața şimoartea sunt îngemănate şisugerate.

„Regenerări destructive” („Demonism”)MihaiEminescuvisaosocietateumanămaicuratăşimai

dreaptă,peruineleceleivechi.Întablouseobservăcraterulunuivulcanşiseintuieşteuncutremurînadânc.

„Al codrului vis feeric” („Diana”)Poezia „Diana” este întruchiparea unui vis de iubire.

PictorulIonDaghicreeazăuncadrufeericpentruunastfeldevis.Remarcabilesunt:„coloritulbogatşimisterios,modelareaînclarobscuraformelor,configurarealiricăaîntreguluiîncaresimțipoeziacare induce în sufletulprivitorului sentimentulnobilalfrumosului.”

„Racordare” („Ca o făclie”)Menirea Poetului este să se creadă„Ca o făclie”. Spre

deosebire de „un creier bolnav şi o inimă de rând” el„racordează” trecutul la viitor, viața la moarte, minciunala adevăr, fiindcă adevărul „ca şi păcatul mumii Eve,/ Defață-i pretutindeni şi pururea aieve”. „În tabloul de față labaza racordării stă armonizarea între două imagini plasticecontrapusedupăculoare,tonşisaturațiecromatică.”

„Trecere în eternitate” („Apari să dai lumină”)FiințaadoratădePoetesteo„donnaangelicata”,Mihai

Eminescuacoperind-ocuoploaiedemetaforeînversurideo frumusețe cumnumaiDante sauPetrarca auputut scrie:„marmură albă”,„ramură-nflorită”,„zâmbet în visul meu celtrist”,„Tunumai eşti în visu-mi luceafărul pemări”.Trecereaîn neființă a fost o preocupare, dacă nu dominantă,măcarconstantăaPoetului:„Maiamunsingurdor”,„Odă(înmetruantic)”,„Melancolie”,„O,mamă”etc.

„Autorul tabloului înfățişează duhul Poetului printr-osiluetă alcătuită din nişte elemente plastice de culoarealbăstrie, trecând pe lângă umbra unei găuri negre,ridicându-semaidepartespresteleleveşnicieicosmice”.

„În iureșul aspirațiilor” („Scrisoarea III”)Celedouăversuri suntdesprinsedinvisuldemărireal

sultanului.Lunasepreschimbăînfecioarăşiapoi,redevenindsemilună, ajunge pe steagul turcilor. „Poezia de dragostea lui Mihai Eminescu depăşeşte limita orbitei pământeştiînaintândîncugetuladâncalUniversului.”(IonDaghi)

În sufletul îndrăgostiților se produc atracții magneticeasemănătoarevârtejurilorşitulburărilornaturale.Cromaticatabloului,prinnuanțeşitonurijuxtapuse,uimeşteşiseduceprivitorul.

„Abandon” („Andrei Mureşanu”)Poemul, vizionar şi sceptic, este ca multe alte creații

eminesciene,destrictăactualitate.Omulînsuşipregăteşte„allumilorsicriu”şi„pelumilemurinde”seîntindelințoliul.

Tabloul înfățişează„zeci de figuri umane care abando-nează, vrând sau nevrând,modul lor de viață”,„căutând înmodrebelînspaț”,situațiimaiprielnicedeviață.

„Cules de stele” („Un luceafăr”)Opera plastică prezintă pământul, jos, partea mai

întunecată,şicerulcustele,iarprintreelePoetul,unvisător,încercândsăleculeagă.

„Ascensiune” („Și dacă...”)Opera plastică adaugă noi sensuri poeziei care, în

concepția sa, este mai mult decât o poezie de dragoste.Chipul poetului apare multiplicat, iar lacul este un ,,vârtejde galaxie agitată” în care se oglindesc stelele de pe cerulliteraturiiromâne.

„Coordonate eminesciene” („Memento mori”)Pictorul IonDaghi şi-a imaginat opera eminesciană ca

„axismundi”careiradiazăîntoatecelepatrupunctecardinale.

10 Viaţa noastră

„Intercalarea dimensiunilor”(„Memento mori”)Amplul poem eminescian, comparat cu „legenda

secolelor”deVictorHugo,sedeschidecupodoabestilisticegreudeegalatînpoezialumii:„Turmavisurilormeleeulepasccaoideaur/Cândalnopțiiîntuneric–înstelatulregemaur-/Lasănoriiluimolaticiînfoiațiînpatceresc/Iarălunaargintie,ca un palid dulce soare,/ Vrăji aduce peste lume printr-astelelorninsoare,/Cândînstraturiluminoasebasmelecopilecresc.”

Tabloul ilustrează „cele două dimensiuni cosmice şiterestre”şilegăturadintreteluricşitranscendent.

„Comoara sufletului neprihănit” („Pe aceeaşi ulicioară”)MihaiEminescua înfățişat femeia în toate ipostazeleşi

ideea de iubire. Satisfacția estetică este dată de nudul dintablou,caremaimultseghiceşte,luminatderazeledelună.Luceafăruldedeasupraeiaparțineuneialtelumi,cucareeanuestecompatibilă.

„Două lumi” („Luceafărul”)Tabloulzugrăveşte„Douălumi”, lumeareală,efemerăşi

lumeaideiloraflatăîntranscendent,acolounde-iestesortitLuceafărului să veşnicească; de aici şi răceala întrebării dinfinalulcapodopereieminesciene.

„În abis” („Memento mori”)Tabloulestecreatpeideeade„turbion”careînghiteorice

formăamaterieifizice,printr-unvârtejceabsoarbe.Dominăculorilealbastru,ceamairecedintreculori,şinegru,culoareaincreatului.

„Interferența suferințelor” („Confesiuni”)OperaplasticădezvăluiechipulPoetuluiastralluminând

prin idei, prin sentimente şi prin frumusețea creațiilor saleîntreagaomenire.

„Oază cosmică” („Andrei Mureşanu”)Opera plastică revelează elemente din cosmogonia şi

ontologia eminesciană:„un glob al unei planete în spațiulcosmicîntorsîninteriorulsuprafețeisaletratatîntr-omanierăpolivalentădeconținut,formă,tonşiculoare”(IonDaghi).

„Regretul amintirilor” (,,O, mamă...”)Mihai Eminescu este arheul spiritualității româneşti.

Tot ceea ce ține de arheitate: patria, mama, dorul, natura,dragostea,trecutul,viitorul,adevărul,bineleşifrumosulesteeminescian.Deaceeageniul săuaavut,areşivaaveaşi însecoleleurmătoareputeredeiradiere.

„Răsai asupra mea” (Poezia cu acelaşi titlu)SonetulcuacesttitlunearatăunPoetprofundreligios:

Maicatânguirii,subformădestea,Poetul,încănedesprinsdelumeareală,şiocatedralăabiavizibilă.CulorilealbşialbastrusuntculorileFecioareiMaria, iarnuanțadeverdereprezintănemurireadobândităprinputereaartei.

„Cădere în stele” („Povestea magului călător în stele”)Tabloulrelevătemamorții,caaspirațieşipresentiment.

Cândmoare un omobişnuit,moare o stea.Dacă se stingeun geniu, pe cer se aprinde o stea. Descoperim aici„douălegități de structurare compozițională”: cea de sus aflată„într-o dinamică aspirativă” şi cea de jos într-o „cineticăpredominantă.”Dominantăesteculoareaalbastră:„Albastruleste un drum al infinitului în care realul se transformă înimaginar”(op.cit.).

„Copilărie” („Din străinătate”)Operaplasticănu redăocopilărieobişnuităcidorințe,

senzații, plăceri care țin de un ideal. Predomină verdelesimbolizândsperanța, trezirea laviață, longevitatea:„natalameavâlceoară”,„pârâuldeargint”,„acodruluitenebră”sepot

vedea.„Vis al neființei” („Luceafărul”)Tabloulpareoilustrareaincreatului:seghiceşteofigură

umanăacărei„umbrăseproiecteazăcaunvisabiadesluşitpe fundalul materiei fizice formată din colb şi gaze alecosmosului”.

Prin elementele compoziționale şi prin colorit, tabloulsugereazătainalumii,misteruldivin.

„Picături nostalgice” („De ce nu-mi vii?”)Tablouldetoamnă,frunze-mprăştiate,chipuldesemizeu

alpoetului,„bătutdegânduri”.„Printre lumini” („Într-o lume de neguri”)Tabloul,„obețiedeculori”,ilustrează„undeletimpului”şi

„trecereaomului”înaltădimensiune.„Enigma existenței noastre” („Memento mori”)Tabloul pareo exemplificare a ideilor despreuniversul

uman,artisticşicosmic,aparținândcelordoititaniaiomenirii:AlbertEinsteinşiMihaiEminescu.Lucrareaestecompusădinalegoriişisimboluriînlegăturăcuspațiul,timpul,cosmosul...

„Lupta contrariilor” („Scrisoarea I”)Pictorul Ion Daghi s-a străduit să exprime „diferența

dintre puterile distrugătoare şi cele ce preferă făurireaadecvată naturii divine”, dintre denigratorii şi admiratoriiopereieminesciene.

„Alternare torsionică” („O, stingă-se a vieții fumegătoare faclă”)

În tablou, după cum explică autorul, sunt juxtapusevalențele:tinerişibătrâni,viațaşimoartea,trecutulşiviitorul,ziua (soarele) şi noaptea (luna).Culorile alternează cuniştemuguri,însusşiînjos,deoparteşidealtaauneibaresubformădelăstarsauvrej.

„Valul vieții” („Glossă”)Valulvieții,valulmării,valurileveşniciei.Soareledeasupra

tuturorşitoateceleşaseculoricorespunzândtuturorstărilorsufleteşti.

„Meditația ...” („La steaua”)Tabloul prezintă Poetul meditând asupra destinului

uman şi universal. Multitudinea culorilor „rozii şi verzui,ocru şi violet, albastru, cafeniu, oranj şi altele simbolizeazămultitudineastărilorsufleteştidarşiaideilorcareîitrecprinminte.”

„Forța motrice a vieții” („Femeia? Măr de ceartă”)Creația eminesciană pare o continuare a scrisorilor,

a satirelor, pe tema iubirii şi a frivolității femeii. Tablouldezvăluieaspirații spre lumină, fiecă-iplantă, fiecă-i sufletdeom.

PictorulIonDaghiafirmacă„pentruapromovaodevelo-pareadecvatăconținutuluiuneiopereplasticeeminescieneestenevoieaserespectatreicondiții:

• deaînțelegebinepoemeleluiEminescu;• de a cunoaşte„meandrele” artistice ale limbajului

plastic;• de a dispune de un grad înalt de inteligență

cultural-estetică.” Strălucitului pictor şi OM între oameni Ion Daghi şi

minunatului colectiv redacțional le transmitem, în aceastăiarnăgrea a țării, celemai caldeurări şi felicitări, admirațiaşifrățeascanoastrădragostepentrumonumentulplasticpecarel-auînălțatluiMihaiEminescu,celmaimarepoetromândintoatetimpurileşiunuldintreceimaimaripoețiailumii.

11Viaţa noastră

LaMuzeulȚăranuluiRomânseaflăoinscripție,laintrare:„DESCHITEȚIUŞA!DUPĂUŞĂÎNCEPETIMPUL!“

Adevărulgreudeascunsmăîndeamnă,solemnşiaproa-pe imperativ, să apelez repede la o parafrază: DESCHIDEȚICARTEA MIHAI EMINESCU! DUPĂ ACESTĂ CARTE ÎNCEPETIMPULPOPORULUIROMÂN!

Orice am spunedespre Eminescu nu este exagerat, nue prea mult şi niciodată nu va fi destul. Într-o împrejurarefastă, ca toate cele pe care de altfel le-a trăit, Dan Hăulică(1932-2014),intelectualdemarcăalunuisegmentdinculturaromână,rosteasentențios:„Eminescu este o șansă posibilă la intervale foarte mari. De aceea nesăbuințele spuse despre el nici nu vor fi receptate de urechile formate.“

Problema căreia-i dăm adesea prea multă atenție esteceaadenigratorilor lui Eminescu.Tratamentulmajoritățiiestecamotova.TotcesespunedespreEminescu,înafarapărerilornoastre proprii, estedenigrare. Şi să adăugăm aici că, prinmajoritate,înțelegpetoțiaceicareauauzitdeEminescudinsursediverse,şil-auînsuşitcape-oicoană,dardesprechipulpictatnu-sînstaresăspunăniciovorbă.

Problemacudenigratoriiestevecheşidelicată.Aicisecercunoştințe temeinice, mai întâi asupra operei eminesciene,apoi să posezi o judecată al cărei discernământ să nu fieîmprumutat.

Mai toți„indignații“ îl aumai întâi în vederepeabateleGrama(Alex.Grama)delaBlaj,careîn1891ascrisunstudiuîn care-şi exprima propriile păreri despre Eminescu – omulşi poetul – care nu a influențat cu nimicmentalul colectiv.El e amintit, adesea, cu zâmbet ironic. E drept, el a afirmat:„Eminescu n-a fost nici geniu, nici cuprins de lumea ideală, ci un biet versificator.“(…)TrecuserădoianidelamoarteaPoetului.

„Denigratorii“(obligatoriucughilimele)nuaufostnişteanalfabeți,erau fețedistincte învremea lor.Selecțianoastrăeste atât de subiectivă, încât nu acceptăm că noi înşinesuntem, cât în glumă, cât în serios, dar sigur superficiali,nişte denigratori surâzători. Pastişăm adesea versuri dinEminescu, din simplu amuzament, şi ni se pare că suntemspirituali. Nemiră cât de naiv (vai!) a fost Eminescu, atuncicândascrisstrofa:„Să-mifiesomnul lin/Şicodrulaproape…“,neobservând,chipurile,căsomnuloriepeşte,orinu,iarlinulla fel. Amuzamente de prost gust! Sau bancul execrabil cusergentuldestradăetc.etc.etc.

Darnuştimcăcelmaiaprigcritical luiEminescuafostTitu Maiorescu!! Având în vedere mai multe creații, darmai cu seamă „Epigonii“, Maiorescu sesizează „comparațiicam exagerate“, observații prietenoase, conştient că poetuleste receptiv, şi a fost receptiv, făcute cu scopul de a forțaperfecțiunea.Numaiaşaseexplicăvaloareacelebruluistudiudin1889,Poezia lui Eminescu, dincareaflămjudecățidevaloareimposibil de contestat, dacă analiza e făcută cu bun simț.Aşa aflăm că Eminescu eradeo„covârșitoare inteligență“,cămanifestao„simplicitate încântătoare“, căera„semeția unei inteligențe excepționale“, că poseda un„simțământ

natural“şicăeraîntr-o„deplină stăpânire a formelor clare“.Trebuie s-o spunem apăsat, în final, că TituMaiorescu,

avândelînsuşiorevelațiecândl-anumitpeEminescu,în1872,„poet în toată puterea cuvântului“,adoritsă-lpregăteascăpe cititor pentru a descoperi el însuşi revelația. Dar pentruastaarenevoiedeodetaşaredepoezialuiEminescu,tocmaipentrua-lanaliza„rece și scurt“–cumsesizeazăcriticulEugenSimion–,aceastădistanțareînsemnânddefaptefortuldoritde a-l înălța aproape impersonal, fiindcă Poetul devenise,chiarimediatdupăîmbolnăvireasatristă,unsimbol.

Să încheiem, spunând rapid, că Eminescu este atât desubtil,încâtcine-lciteştedoarpesăriteşirar,nu-lvaînțelegedecât epidermic. Un singur exemplu, legat deeternitate şicurgere. Cine-şi mai aminteşte, fie şi vag, cuvântul mereusimbolizează eternitatea. „Dar tot mereu gândeam cum ne iubirăm“, rosteşteel lucid într-unvers. Şi în alt loc,pe care-lvețirecunoaşte,secutremuraînfațaadevăruluietern:„Mereu se vor tot bate, tu vei dormi mereu“. El gândeşte permanentla frământarea universală, fiindcă eternitatea însăşi curge.Şi-atuncivinefirescconcluziadespreexistențanoastrăfinităşi paradoxală: „cântul cel etern neisprăvit“. Dar perspectivaoriginală, care face din Eminescu cel mai mare gânditor alromânilor,şicare-lalăturăcugetătorilordelaceianticişipânăazi,eexprimată înversulurmător,copleşitor,din„ScrisoareaIV“,undeprin râu înțelegemcurgerea care întrețineeterni-tatea:„Vecinic este numai râul: râul este Demiurg…“

Poate,pornindşide laacestuluitorvers,G.Călinescuazidit, pentru noi şi viitorime, ceamai românească apoteozăPoetuluiNaționalMihai Eminescu, pe care, cuumilințădarşicudragostemărturisităfațădeCelpecare-levocămastăzi,v-ocitesc:

„Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, şi câte o stea va veşteji în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale.“

Eminescun-amurit!Neveghează.

13ianuarie2017

Mihai Eminescuîn ziua Culturii Naționale

Gruia NOVAC

12 Viaţa noastră

DinAntichitateşipânăînprezentfemeiaaîntruchipatfrumusețea,a fostadmirată,dorită,cântată,pictată,sculptată,a fostmuză,darafostşiumilită,îngenuncheatăsauchiararsăperug(veziIoanad’Arc).

Înciudatuturorgreutățilorîntâmpinate,asensibilitățiiEa, femeias-adoveditputernică.Nudegeabaestecomparatăcuotrestieceînvremuri de furtună se clatină, se îndoaie, se pleacă, dar încet-încetseridică, întimpcefalniculstejarcaderăpuslapământ.Ocugetareanonimă spune: „E curios cum umerii unei femei pot părea de stâncă pentru un bărbat.”

Femeia este acea jumătate a unui întreg fără de care niciunbărbatnusesimteîmplinit.

Femeiaafostdintotdeaunaunsubiectdeabordareînliteraturăşiartă,adevăratecapodopereaufostcreatedespre şi pentru ea.Totuşimisterul femeilor încă nu a fost descoperit,„poate,că într-adevărochiifemeiiiubitesuntmarginealumii”(GrigoreVieru), reuşindsărămânămereu pe poziții superioare, iar toată creația despre ea nu a făcutdecât să-i sporească şimaimult taina. Societatea, la origine, a avutoformădeadministrarematriarhală(săamintimamazoanele).Delamatriarhat lapatriarhat,puterea femeilor a fost redusă îndomeniulpolitic, totuşi au existat femei care au continuat să domine lumea,inclusivceaabărbaților:zeițele, greceştişiromane,muzele, femei care au schimbat destinul lumii cumarfiElena din Troia, Penelopa, Pandora, Electra, Euridice, Medeea, ceeacel-afăcutpeDemocrit săspunăcă:„uniibărbațistăpânesccetăți,darsuntrobițidefemei.”TrebuiesăamintimşipecelelaltefemeidinmiturilealtorculturiSemiramida (dinculturababiloniană),Cleopatra (culturaegipteană),Dalila, dar şi femeiledinBiblieEva, Sarra, Fecioara Maria, femeile mironosițe, Dochia(dinculturadacică).Femeiledescrisedescriitoriiromâniînopereleloraucaracterevariatede lacelemaiputernice–Victoria Lipan, Vidra, Marapână lacelemaimisterioaseOtilia, Doamna T etc.

Şi literatura universală oferă personaje feminine care dove-desc aceste caractere variate Jane Eyre, madame Bovary, doamnaChatterley,AnaKareninacaresurprindprinsenzualitateşifeminitatedeosebită,printr-ofrumusețeaproapecandidă.MigueldeCervantesafirmăcă„femeiaestesufletulbărbatului,luminacareîlcălăuzeşte,fe-meiaestegloria”.Dealtfelşiversurileunuivestitcântectango–spunacelaşilucru„Femeiateridică,femeiatecoboară”.Oaltă calitate afe-meiirecunoscutădeîntreagasocietate,deoameniideliteraturăşiartăesteceademamă.Rolul ancestral, primordial al femeiiesteaceladea fi mamă.GrigoreVieru,careacântat-oînmultedinpoeziilesaleoplasează într-unspațiusacru, între„cerurişipământ”.„Uşoarămaică,uşoară,/C-aiputeasămergicălcând/Pesemințelecezboară/Întrece-rurişipământ!”

Eminescu a cântat mama cu un dor nestins „O mamă, dulcemamă, din negura de vremi/Pe freamătul de frunze la tine tu măchemi...” Pictorii au reuşit prin culoare şi splendoare să reprezintefemeia senzuală–CeciliadeGallerani, femeia puternică–GinevradeBenci, femeia misterioasă – Gioconda, femeia angelică – MadonnaSixtină.DacăinițialEvaafostcreatădincoastaluiAdampentrua-ifisoră,partenerădeviațăfărăalte implicații,ulterior,dupăpăcatuldeagustadinPomulCunoaşterii, rolul femeii s-a schimbat radical. S-acreatprimapovestededragoste,cetranscedetimpulşispațiul,s-adat

unnousensviețiipepământ, iarfemeiaaprimitrolul de a duce mai departe neprețuitul dar al vieții, devenind pentru prima dată mamă.

CelmaifrumosexempludemamăîlavemînMaica Domnului – icoana femeiimamăcareprinsacrificiuşidăruirea ridicatomenireadin păcat dăruindu-l pe Mântuitor. De-a lungul timpului femeias-a transformat şi a luat chip sfințit – avemexempleSf.Mucenițe şiCuvioase,afostcântatădemaricompozitoriBizet în„Carmen”,Verdiîn„Traviata” etc. a fost sursă de inspirație pentru Alexandru Dumasîn „Dama cu camelii”, Honore de Balzac în „Femeie la 30 de ani”,Eminescu,Blaga,...MirceaCărtărescu(„Deceiubimfemeile”),afostaşacumaminteammaisuspictatăşisculptată.MaestrulsculptorMarcelGuguianu a fost fascinat de corpul feminin dedicându-i „multiple”torsuri.Întâlnimînistoriefemeia Regină careaschimbatistoriaFranței– Maria Antoaneta sau peMaria Tereza a Habsburgilor, o avem peRegina Maria a României care pe drept cuvânt era numită „Mamarăniților”, avem femeia erou – Ioana d’Arc, dar şi a noastră EcaterinaTeodoroiu,pefemeia politician –IndiraGandhiareformatsocietateaindianăşiaschimbatmentalități,peMargaretThatcher(DoamnadeFier),darşiactualaAngelaMerkelcareauschimbatistoriaEuropei.

Să nu uităm femeia savant – Marie Curie singurul laureat alPremiului Nobel din 2 domenii diferite, pe românca Ana Aslan,inventatoareaGerovitalului–medicamentulminune,elixirultinereții,femeia scriitor–VirginaWoolfcarespunea„Putețisăîncuiațibiblioteciledacăvreți,darnuputețioprinicidecumlibertateadegândire.”Pentrupoporul român reprezentativă este femeia de la sat, țăranca atât defrumosilustratăînpicturileluiGrigorescu,păstrătoaredetradițiişideviață trăită în credință şi dragoste fațădenatură.

Rolul şi responsabilitatea mamei suntimense aşacumprecizeazăurmătoareleversuricesecântăcapriceasnălaBiserică„Mamă,nuuitacăfiulcare-lții lapiept/Poțisă-lcreştinetrebnic,oriunsufletdrept/Poțisăcreştiunînger,oriunticălos/Pentruastaveirăspunde-nfațaluiHristos.”(TraianDorz)

Femeia s-a luptat mereu pentru emancipare, pentru drepturiegale cu bărbații reuşind în cele din urmă să învingămisoginismulbărbaților.Păcat,cămaisuntîncăînlume,însocietate,persoanecaremaiconsiderăfemeiaoroabă,căuneoriestesupusăviolențelorchiardeceicărorale-adatviațăsaudelacei,caretrebuiasălefiesprijin.Sespunecăînspatelefiecăruibărbatputernicseaflăofemeieputernicăşi a fost dovedit acest lucru în istorie. Femeia se simte împlinită cuadevăratcândare lângăeaunbărbatcucare împărtăşeşteaceleaşiidealuri în viață, care a devenitmamă şi ştie să dăruiască dragostecelordin jur,darmaialescopiiloreicăroratrebuiesă le fiesprijinşimodel,să-ieduce.BrighamYoungcugetacă„Educiunbărbat,educidoar unbărbat,educiofemeie,educioîntreagăgenerație.”

Iată,deci,femeiasurprinsăîndiferiteipostaze:femeiapăcătoasă,femeia sfântă, femeia războinică, femeia sensibilă, femeia tenace,dornică de autodepăşire, femeia mamă, femeia lider. Toate acesteportretealcătuiescun tablou în careneputem regăsi fiecaredintrenoi,căciunadintreacestemamene-adatviațăşiafăcutcasocietateasămeargăînainte.IluministulfrancezJeanJacquesRousseauconstatacă„Toate popoarele civilizate au respectat femeia.”

Femeia - marele mister al omenirii

Prof. Zîna TĂMĂŞANU Motto: „Frumoaso,/ ți-s ochii-aşa de negri încât seara/ când stau culcat cu capu-n poala ta/ îmi pare că ochii tăi, adâncii, sunt izvorul/ din care tainic curge noaptea peste văi/şi peste munți şi peste şesuri/ acoperind pământul/c-o mare de-ntuneric./ Aşa-s de negri ochii tăi,/lumina mea.”

(Lucian Blaga, „Izvorul nopții”)

13Viaţa noastră

Grea soartă a avut de dus această bună ființă, careînviațaeidesoție iubitoareaavutpartedoar la începutulcăsniciei sale de puține zile de fericire alături de cel pecare l-a considerat sufletul său pereche, pe care l-a iubitcu o dragoste statornică, duioasă, aşa cum o mamă îşiiubeşte copilul. Din păcate pentru ea, Alexandru Cuza, pelângămarile sale calități, care au făcut să fie unul din ceimai importanți românidin istorianoastră,aavutşidestuledefecte,careaufăcutcaființacareafostceamaiapropiatădeel,ceamaisincerăşidevotatăcolaboratoare,săaibămultde suferit. Apariția în viața sa a acestei femei fatale care afostMariaObrenovici, l-a îndepărtatcutotuldesoțiasa,elfiindsubjugattotaldeea,caretrebuiesărecunoaştem,eraoființădeofrumusețerăpitoare,deointeligențăsclipitoare,dareracutotullipsitădescrupuleşifoloseacelemaiabjectemijloacepentrua-şiatingescopurile. În fațaacestui inamicperfid, care nu juca deloc corect, Elena Cuza, sătulă demizeriile pe care le îndurase, a hotărât, fără ştirea mameisale săpărăsească țara şi săcaute linişteapentrunervii săisuprasolicitați, întinşi la maxim. Elena a mers la Paris, însperanțacăvagăsiaici liniştea fizică şi sufleteascădecareavea atâta nevoie. La aflarea veştii plecării principesei înstrăinătate,MariaObrenovicia răsuflatuşurată, sperândcătotulesteînfavoareaeişicăvaputea,însfârşit,să-lfacăpeAlexandruCuzasărenunțe lasoțiasaşisă-şiatingăscopuldeadeveni, însfârşit,principesaRomâniei.Casăfiesigurădeizbândă,aînconjurat-oşilaParispeElenaCuzacuorețeadeinformatoribineremunerați,caresăoținătottimpulsubobservație,caresă-iamărascăzileleaducându-ilacunoştințătotfeluldeştiriadevăratesauinventatedesprecomportareasoțului ei în țară, care îşi petreceamajoritatea timpului încompaniaprieteneiluişiînfinal,săofacăsărenunțelasoțulei.Altruistă,ElenaCuzanuauitatcă făgăduisesuroreisaleZoe săaibăgrijădecopiiei, a luat cuea laParis copiimaimari, lăsându-ipeceimici în îngrijirea tatălui său IordacheLambrino.Prezențacelordoinepoțiîncasaeiîifăceabineşiei,oscoteadinstareadesupraexcitarenervoasăprinjocurilelor nevinovate, prin zburdălniciile şi prin iubirea pe care oarătau.

Elena primea de la soțul ei o sumă de bani care să-ipermităsăducăoviațănormală,darnueraosumăpreamare,căcieadoreacanepoțilorsăisănulelipseascănimic,făceaeconomii şidinpuținulei căuta să-iajutepecei lanevoie.

LaînceputulşederiisalelaParis,eal-aavutcaoaspeteşipefratelemaimicTheodor, carehotărâse săcontinue studiilededreptîncapitalaFranței.Elena,careîliubeacelmaimultdintrefrați,erabucuroasădecompanialui,îlajutafinanciar,căcisumapecareTheodoroprimeadelamamasa,CatincaRosetti, era modestă. Theodor, ca orice tânăr, a căutat săprofitedeplăcerilecareleofereaParisul,afăcutcheltuielimaimaridecâtîşiputeapermite,iarsoraluiatrebuitsăplăteascăşidupăîntoarcereaeiînțară.CatincaRosetti,alcăruiscoperasăofacăpeElenasăseîntoarcămairepedeînțară,l-achematpeTheodor,iarElenaarămasşimaisingură.Înțară,purtareaneruşinatăaMarieiObrenovici i-a îndepărtatdeAlexandruCuzachiarşipeceimaibuniprieteniaiacestuia.Purtarealuiinacceptabilăcusoțiasa,cares-avăzutnevoităsăplecedințară,erasocotitădenumeroaseleşiinfluenteleeirude,caojignire,nunumaipentruprincipesă,cişipentrueipersonalşipentrufamiliilelor.Catincafăceaeforturideosebitepentruaodeterminapefiicaeisăseîntoarcăînțarăşinuînțelegeaîncăpățânareaacesteiadearămânedepartedeea,defrațiisăişiderude.Larândulei,Elena,ofiremândră,hotărâsecăsevaîntoarceînțarănumaiatuncicândsoțuleii-ovacere.Însă,acestaîiscriadestulderar,şidinscrisorilesalenureieşeaînniciunfelcăințasaupărereaderăupentrupurtareasacareofăcusesăsufereatâtdemult,şinui-acerutniciodatăsăsereîntoarcăînțară,bamaimultchiarlăsasăseînțeleagăcăoeventuală revenirearputea stârni tulburărinedorite.ElenaCuzaurmăreadelaParistotceseîntâmplaînțarasa,toateacțiunileguvernului şi înmodspecial, întreagaactivitateaprincipeluiCuza.Eaurmăreaacțiunilepecaredomnitorullefăceapentruaținefăgăduielilefăcutecuocaziaalegerilorşieralacurentcutotceseîmpliniseşicufaptulcăsoțuleisedovediseunomdecuvântcarefăcusereformeimportantecumau fostdesființareapedepseicubătaia la sate, fixareacapitalei la Bucureşti, înființarea comisiilor depace la sate,unificarea monetară, unificarea administrativă, unificareacursuluivalutar,unificareavamală,înființareaUniversitățiidelaIaşidin1860,stabilireazileide24ianuariecaZiNaționalăaRomâniei.Peplandiplomatic,domnitorulşiminiştriisăiaucăutatsăschimbenaturalegilorromâno-otomane.Tendințade autonomie fațăde Poartă s-amanifestat şi atunci cândCostacheNegriîicerealuiCuza:„SănuspunăPorțiiceeaceeste

Întâlnire cu o carteExilul voluntar al Elenei Cuza (5.1)*

14 Viaţa noastră

înpropriilesaleatribuții!”1Întoamnaanului1860AlexandruIoanCuzatrebuiasă întreprindăovizită laConstantinopol,spreaseînfățişapersonalsultanului,căciPrincipateleUniteerau, conform Convenției de la Paris, supuse ImperiuluiOtoman.Dar,deşiAlexandruCuzaseduceacavasalsăfacăunactdecurteniesultanuluisău,deastădatărelațiiledintredomnşisultanaveauonuanțădiferită.Oriceurmădeînjosire,care să aminteascăpozițiaprecumpănitoare a sultanului şiceadesupusadomnului romândispăruse;ba,dimpotrivă,sultanul,prinmăsurilepecareleordonase,acăutatsăînalțepedomnulromânşisănu-ltratezecapesupus.Sultanulaordonat cadomnul român când va sosi la palatul imperialsă intre pe poarta principală rezervată numai sultanului şinupepoartamică,săfiegăzduit lapalatulEmirgian,acoloundelocuiserăşiîmpăratulNapoleonalIII-leaşimareleduceConstantin,fratelețaruluiRusiei.

La 22 decembrie 1860 Alexandru Ioan Cuza a plecatspreConstantinopolde laGalați, unde s-aodihnit trei zile,însoțitdedoicoloneiturcitrimişidesultan.Nusetrimiseserăgrademaiînalte,pentrucăşiCuzaaveagraduldecolonelînarmataromână.Ladispoziția luiCuzapentrucălătoriaspreConstantinopol, sultanul a trimis corvetade război„Beirut”cucaredomnula călătoritpână laConstantinopol,undeaavut parte de o primire deosebită din partea oficialitățilorturce,carenusedeosebeacunimicdeceaaunuisuveranindependent. La intrarea în Constantinopol, nava cu careacălătoritafost luminatăcuunfocspectaculos, iarcândacoborâtîntr-uncaiac,Cuzaafostsalutatprinlovituridetun.Ladebarcareapepământturcescafostsalutatdeogardăde

1A.D.Xenopol,Domnia lui Cuza Vodă,Iaşi,1903,p.187

onoare,apoiconduslapalatuldelaEmirgian,ceerarezervatînaltelor oficialități străine, ce erau oaspeții sultanului. Lapalat ladispozițiadomnului şi a suitei sale, tot ce țineadeprotocolerasuportatdepartea turcă. Imediat,dupăsosireşi instalare,domnitorulromânafostvizitatdeambasadoriițărilor europene ataşați aici şi de ministerul de externeal Porții. A urmat vizita oficială la sultan, care la intrareaîn salonul de primire, a făcut câțiva paşi în întâmpinareadomnului,careeraîmbrăcatînuniformadecolonelaarmateiromânecutoatedecorațiilepepiept.Cuza,careeraunpicrăcit, a tuşitdecâtevaori, iar imediat sultanul s-a informatde starea sănătății sale şi i-a urat însănătoşire rapidă, apoişi-a exprimat dorința să-l vadă demaimulte ori, cât timpvafioaspetelesău.Aurmatoconvorbire,încaresultanulafostcuceritdefelulîncareavorbitşis-acomportatdomnulromânşiînsemndeaprecierei-adăruitunpumnaldepreț.Domnul a prezentat sultanului membrii delegației care îlînsoțea,iarsultanuli-aprezentatînalțiioficialiturciprezenți.La terminarea audienței, marele vizir l-a condus pe CuzapânălaintrareaînpalatulEmirgian.Aurmatvizitaderăspunsla ministerul de externe al Porții unde delegației românei-a fost rezervată o plăcută surpriză, orchestra turcească aexecutatexcelentcâtevamelodiipopulareromâneşti.

- Va urma -

_________________* Fragmentul face parte din volumul semnat Gheorghe Vlad,

Sfânta. Viața Doamnei Elena Cuza,Alexandria,EdituraCarteaOrtodoxă,2015,p.60-63

CASA DE AJUTOR RECIPROC A PENSIONARILOR “ELENA CUZA” BÂRLADÎmpreună suntem mai puternici !

2%

2%2%

2% 2%

2%

pentru casa ta!

Directioneazã,

15Viaţa noastră

Încălcând hotărârile Convenţiei de la Paris (19 august1858),AdunareaElectivăaŢăriiRomâneşti,avotatla24ianu-arie1859alegereacadomntotaluiAl.I.Cuza.Prindublaale-gereadomnitoruluiAl.I.CuzaUnireaPrincipatelordeveniseorealitate.Entuziasmulpopulareraevident,cumnerelatea-zămărturiilevremii.ŞilaBârladatmosferaeraaceeaşicaîntoatăţara,dupăcumaflămdinmemoriileluiLupuCostache,fiulunionistuluibârlădeanConstantinCostache:„Bucuriaeraaşademarecămarişimici,bătrânişiti-neri,boieri,negustori,ţăraniseîmbrăţi-şauşisefelicitau;oamenicertaţideanideziles-auîmpăcat…Afostentuziasmadevăratsimţitnuprefăcut”.

Unmomentsemnificativalacesteiatmosfere, din primele săptămânidupă actul de la 24 ianuarie 1859,a fost vizita domnitorului în satulBanca, proprietatea cumnatului său,Iordache Lambrino. Tradiţia istoricălocală a consemnat evenimentul: “Casă sărbătorească pe domnitor, boierulIorguLambrinopofteştesumedeniedeboieri laelpemoşie.Câtţineadrumuldelahotarulmoşieipânălacurtes-auînşirat putinile, oale şi şumuioagemuiateînpăcurăaprinsădesefăcuseoluminăcaziua.Ţăranii,înşiraţideoparteşidealtaadrumuluiaşteptauînhainede sărbătoare sosirea domnitorului.Când au văzut caleşca domnească auizbucnit cu toţii într-un glas: Ura! Declocotea văzduhul. Şi dreptu-i că dinadâncul sufletului lor orbit de sărăcie şi trudă amară ieşeaurareadeviaţălungăceluicumilădecelsărman”1.

Al. I. Cuza, de altfel originar din Bârlad2, s-a interesatîndeaproapedeoraşulnatal;voiasă fiebine informat,prinrapoarte trimise direct de şefii instituţiilor; uneori cercetapersonal şipeneaşteptateaceste instituţii.Desigur,nuerauncazsingular,daraveaunstatutspecialpentrudomnitor.Numaiîn1860avemdouăatestărialeperiplurilorbârlădene(la21iulieşiînaugust)3.Anterior,pe18iulieaavutlocovizitădelucruaministruluideinterneMihailKogălniceanu,undetreceînrevistăautorităţilepolitice,principaleleinstituţiialeurbei,cuexcepţiaprotoieriei.Tradiţiapopularăaconsemnatînmemoriaorală,cum,îmbrăcatînhaineobişnuite,cutreieraoraşele,sprea-şidaseama,lafaţalocului,destareaadevăratăalucrurilor,defelulcumvindeaunegustoriimarfa,înspecialalimenteledeprimănecesitate,dacămăsurausaucântăreaudrept, dacă agenţii administraţiei îşi făceau datoria. Când

trece,înaugust1860,prinBârlad,Cuzaeinformatînscrisdepreşedintelemunicipalităţiicare-iprezintăbugetuloraşuluişi-iaratăpreţurilemediialearticolelordeprimănecesitate:făina,pâinea, carneadevacă, lumânările.Un raport scris îiprezintă şi unul dintre magistraţii locali, indicând stadiullucrărilor tribunalului, precum şi suma de bani aflată înpăstrareaacesteiinstituţii.AsemenearapoartescriseprivindBârladulmaiprimeşteCuzaşila15ianuarie1863.

LaBârlad,domnitorulseopreamaialesînperioada1859-1862,pentrua-şivedeaprieteniişiloculnatal.Totdeauna,domnitorul, care şi-apăstrat firea sim-plă şi deschisă, refuza să i se acordeonorurideosebite.Cândaflacă,totuşi,sepregăteşteceva,îşischimbarutapă-trunzândînoraşpeoaltăcale:,,PânălaunireadefinitivăaPrincipatelor, trece-readomnitoruluiCuzadelaocapitalăla alta, se făcea prin acest oraş. Acestdomnitor avea un dispreţ pentru ala-iuri, le refuza şi nici nu semai încercasăilefacă.Îmiamintescdeoîmpreju-rare.Seanunţasesosireadomnitoruluiînoraşşiisepreparaseunarcdetriumflabariera Iaşi, undeeraomulţimedelume:oficialişinotabilităţialeoraşului.Cupeul domnitorului se opreşte cevamaisusdeGrădinaPublică,camlacan-tonulcudouărânduriajudeţului,undeîlaşteptaunescadrondejandarmică-lări.Noi,careeramlângăarculdetriumfşipriveamînsus,vedeamcumcălăraşii

sereîntorcînapoişicupeuldomnitoruluiînlocsăvinăsprenoi,apucăspredrumulcetrecepelângăclădirileluiNasteaşi,călăraşii,caresosiseră,nespunecăaşaaporuncitdomni-torul.Ne-amîntorstoţicuimpresia,căamcăscatgura.

Locul, unde se găzduia domnitorul Cuza, erau caseleCostăchescu,cevinmaisusdepiaţaocoluluidevite.Acestpersonajeraaghiotantaldomnitoruluişiprefectaljudeţului.După ce Costache Costăchescu a demisionat din acestedemnităţişiprefectaljudeţuluiaurmatIordacheLambrino,ceeracumnatcudomnitorul,căciţineauîncăsătoriedouăsurori,găzduireadomnitoruluisefăcealacasaluiLambrino,ce vinepe Strada Speranţa, la omicădepărtarede Podul-Roş.Demulteoridomnitorul, laducerespreBucureştişi lareîntoarcerespreIaşi,seoprealamoşiaBanca,proprietateacumnatuluisău,maialescânderasăsteaonoapte,casăserepauzeze;trecereaprinoraşeraabsolutnecunoscută”4.

Despre ataşamentul particular al domnitorului faţă de

ALEXANDRU IOAN CUZA ŞI BÂRLADUL

Prof. Marcel PROCA

„Nu este în lumea aceasta totul deşertă-ciune, rămâne ceva statornic: rămân faptele mari care sunt nepieritoare.”

(Mihail Kogălniceanu)

Alexandru Ioan Cuza

16 Viaţa noastră

urbeanatalăşibârlădenivinsăpledezenumeroasemărturii.Printr-otelegramă,DoamnaElenaCuza,răspundeamesajuluide condoleanţe transmis de o delegaţie bârlădeană, lafuneraliile domnitorului Unirii, exprimându-şi gratitudinea“pentru suvenirile oraşului Bârlad, patria neuitată a multiubituluimeusoţ”(“Semănătorul”,nr.24diniunie1873).

Interesantăşi,puţincunoscută,estemărturianegusto-ruluiAndreiV.Ionescu,cunoştinţăapropiatăadomnitoruluidinperioadalupteipentruUnire,careafăcutpartedindele-gaţiaoraşuluiBârladlafestivităţiledesfăşuratelaBucureştiînzilelede22-24 ianuarie1862,cuocazia recunoaşteriiUniriidepline.Domnitorull-arecunoscutşii-aoferitacestuia,îm-preunăcuGheorgheLambrino,prefectulTutovei,găzduireînpalataldomnescdepecaleaMogoşoaiei.

Oameniipoliticibârlădeniaufostsfetnicişicolaboratoriapropiaţi ai domnitorului. Dintre ei se remarcăManolacheCostache-Epureanu,prietendin tinereţea luiAl. I. Cuza. Elaconduscelmailungguvernînperioada13iulie1860–17aprilie 1861 al Ţării Româneşti. Numirea unui moldoveancaprim-ministrualunuiguvernmunteana făcutpartedinpoliticadomnitoruluiCuzadeaconsolidaproaspătulactalUniriişidearealizaoapropiereîntreoameniipoliticidinceledouăPrincipate,apropierecare,nuodatăs-adoveditafi,dinmotiveobiective,darmaialessubiective,destuldedificilă.

Dintrebârlădeniicareauavutfuncţiideminiştriîntimpuldomnitorului Cuza a fost medicul Alexandru Romalo, vărprimarcudoamnaElenaCuza.Totdintre rudelebârlădenealedomitoruluicareauocupatfuncţii înaparatuldestatalvremiiafostNicolaeDocanşiveriiprimariaidomnitorului,ConstantinşiIoanCuza.

UnaltprietenşicolaboratorbârlădeanaldomnitoruluiUniriiafostIorguRadu,boieruldelaDealulMare.L-asusţinutpedomnitorşii-arămascredinciospânălasfârşitulvieţii.

Rămâne în istorie profeticul discurs rostit de MihailKogălniceanu, după depunerea Jurământului de noul

domnitor,Al.I.Cuza,la5/17ianuarie1859:„PrinînălţareatapetronulluiŞtefancelMare,s-aînălţatînsăşinaţionalitatearomână…Alegându-tepetinecadomnamvoitsăarătămlumiiceeacetoatăţaradoreşte:laleginoiunomnou…”

Note:1.ElenaMonu,Alexandru Ioan Cuza şi Bârladul,înPosteritatea lui

Alexandru Ioan Cuza,EdituraSfera,Bârlad,2008,pg.134-135;2. Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; născut la 20

martie1820,Bârlad,Moldovaşiadecedatla15mai1873,Heidelberg,Germania) a fostprimuldomnitor alPrincipatelorUnite şi al statuluinațional România. A participat activ lamişcarea revoluționară de la1848dinMoldovaşilaluptapentruunireaPrincipatelor.

Cuza a participat la evenimentele revoluţionare din 27 martie1848delaIaşi:esteprezentlaadunareadinfaţahoteluluiPetersburgunde a luat cuvântul protestând împotriva guvernării domnitoruluiMihail Sturdza;unuldin semnatarii Petiţiei Proclamaţiuneaboierilormoldoveni în 35 de articole; este în fruntea rezistenţei opuse derevolutionariistrânşiînCasaMavrocordat,armateitrimisededomnitor.Cuacestprileja rostitmemorabilelecuvinte:„Dar, fraţilor!Sămurim!Dar,sănepregătimsămurim.Cumoarteanoastrătrebuiesădeschidemunviitornaţieinoastrevrednicdemărireatrecutuluistrămoşilornoştri.Români!Astăzitoatenaţiileînvie,trebuiesăînvieşianoastră”.

În anii luptei pentru Unire, apropiat de noul domnitor alMoldoveiGrigoreGhica,Cuzaaocupatdinnouslujbeînmagistraturăşi administraţie. În timpul căimăcămiei lui Nicolaie Vogoride a fostreconfirmatînfuncţiadepârcălabdeCovurluişiînaintatrapidîngrademilitare.CutoateacesteaAl. I.Cuza, în faţauneltirilorseparatistealecaimacanului,cusprjinulTurcieişiAustriei,nuaezitatsă-şideademisiadin funcţia de pârcălab, demisie ce a avut unmare răsunet în ţară.Alesmembru al Adunării ad-hoc dinMoldova, Al. I. Cuza a susţinutconstantcauzanaţionalăşiprogramulînnoitoralmişcăriiunioniste.Lasfârşitul anului 1858deţineagradulde colonel şi funcţiadehatman(conducător)alîntregiiarmatedinMoldova.

3.CostinClit,Mihail Kogălniceanu în vizită de lucru la Bârlad (1860) – Document inedit,în,,AcademiaBârlădeană”,Nr.14,trim.I,2004,p.15;

4. I. Antonovici, Documente bârlădene, vol. V, Atelierele ZanetCorlăteanu,Huşi,1926,p.241.

Din cuvântarea lui Mihail Kogălniceanu la înmormântarea domnitorului:

„Nu greşelile lui l-au răsturnat, ci faptele lui cele mari. Ele sunt nepieritoare … Veşnica lui amintire nu se va stinge din inimile noastre şi ale fiilor noştri; şi cât va avea țara aceasta o istorie … cea mai frumoasă pagină va fi aceea a lui Alexandru Ioan Cuza”.

ŞTIAŢI CĂ…

…printre proiectele pe care Al. I. Cuza nu le-a putut înfăptui au fost:

…instituirea monedei naţionale ↔ romanatul ?

…dreptul statului de a conferi decoraţii (atribut al unui stat independent) ?

…Alexandru Ioan Cuza a avut doi fii nelegitimi, Dimitrie şi Alexandru? Aceştia au fost adoptaţi, în anul 1865, cu acordul soţiei sale, Doamna Elena care, neputând avea copii, i-a crescut şi i-a iubit ca şi cum ar fi fost ai săi. Din păcate, ambii s-au stins din viaţă foarte tineri.

17Viaţa noastră

PrimavacanțămaredinviațaPetruleneisescursegreu,cutoateevenimenteletriste,grave,dure.Noaptedenoapte,fetițaudaculacrimiînăbuşitepernastrăină,dedorulsatuluinatal,afamilieirămaseacolo,afrățioruluirătăcit,darcelmaitare îi sângera inimadupămamapierdutăpeveci.Nimenidinfamilienuovizitaseînaceavară,pentrucafetițasănufietulburată,sănucadădinnouîndepresiadelaînceputulinternării.Personalulsepurtafrumoscuea,încurajând-oîntotcefăcea,înmicileeisarcini,deafaceordineîndormitor,deaajutalaaşezareaveseleipemasă,lastrângereamesei...

Întâmplarea făcuse ca Petruleana să aibă ca şi colegădepatpeMaricicaBungeanu,o fetițădeasemenea foarteîndrăgită de directorul Roşioru. Cica, aşa cum era aceastadezmierdată, se trăgea din localitatea Pungeşti din zonaoraşului Vaslui şi pentru că directorul îl întâlnise pe tatălacesteiaîntr-unsanatordebolipulmonare,îlsfătuisă-şideafatalaorfelinat,dupăceaflăcăomulmaiaveaacasăîncă5copii.Omareprietenieselegaseîntrecele2fetițe.Şedeauînaceeaşibancă,sețineaudemânăcândmergeaulateatru,înparcsaulacinema.Eraupestetotîmpreună,iarcândserilezbirul îşi făcea rondul printre paturi, lovind cu nuieluşa înstângaşiîndreaptapestefetițeleacoperitecupăturapestecap,elecurespirațiaaproapeoprită, îşistrângeauputernicmânuțele,dându-şiunaalteiasemnalulcândsuntînpericol.Începutul şcolii îi dădu Petrulenei noi fiori de gheață prinsuflet.Fiind„fatănouă”sepomenicaobiectdedisputăîntredouăînvățătoarecareseciorovăiaupeholulşcolii.

-Cumtecheamă?-PetreaPetruleana.-Laceclasăeşti?La„A”saula„B”?Fetița nu ştia să răspundă, căci numai auzise până

atuncide„A”sau„B”.Priveamutăşiruşinatăspreceledouăînvățătoareşiochiiîijucauînlacrimi.

-Spune, fetiță, eşti la„A” sau la„B”? strigă învățătoareaceaurâtă,înfingându-şiunghiileascuțiteînbărbiafetiței.

Scoasădinsăriteînvățătoareaurlădemențial:-Proştidelaorfelinat!...Petruleana simți ocara ca pe o înțepătură în inimă.

Învățătoareacealaltăoîntreabăcublândețe:-Lacinevreisăfiiînclasă,latov.Popescusaulamine?Fetița o alese pe învățătoarea care îi vorbise frumos,

simțindouşurareşiobucuriecăputese„pedepsi”peomulrău cu suflet urât. Clasa a II-a a fost o clasă de tranziție.Petruleanatrecuseînanulprecedentprintr-otraumăimensăodatăcupierdereamamei,cuschimbarearadicalăacursuluiviețiişicureaşezareadestinuluieipeunnoufăgaş,plindetotfeluldedecepții,spaime,dureri,toateacesteamodificându-itotal intereselepentru învățătură. Învățătoareaaavutmultdefurcăpânăcefetițaşi-arevenitdintoateşocuriledepână

atunci.Cutactulpedagogicpotrivit,cuaplicareaprofesionalădin dragostea pentru elevi, lucrând cu răbdare, şlefuindcu tenacitate, cu speranța cămunca ei nu va fi zadarnică,tânăraînvățătoareaajunslaunrezultatoptimcătresfârşitulanului şcolar, redându-i copilei interesul şi dorința pentruînvățătură, străduința de autodepăşire. Dacă la începutulanului Petruleana nu mai cunoştea o parte din literelealfabetului la finalul anului şcolar ajunse să depăşească laînvățăturăobunăpartedintrecolegi.Ştiabinecănutrebuiesă-ldezamăgeascăpe tovarăşuldirector,pecare îl iubeaşinicis-osuperepebunaeiînvățătoare...

Învățândbine,ajunsesăcalcemai lejerpeste lucrurileurâtedinviațaeidecopilorfan. Începusesămănâncemaibine în special lamicul dejun, având convingerea că dacăse hrăneşte bine dimineața, va avea şi rezultate bune laşcoală, dar cumasa de prânz nu se prea împăca nicicum.O întâmplare absurdă îi zdruncinase tot elanul, oderutasecomplet. Se dăduse lucrarea de control la matematică şitoată clasa primise note de 4 şi 5, doar ea şi colega ei debancă,Cica,luaserănota10.Zbirulacăreiinvidienudormeaniciodată se mânie peste măsură, răzbunându-se urât pefetițele lăudate şi felicitate de tot internatul, le pregăti osurprizăcare le tăiară respirația!Seara,dupăceplecasetotpersonaluldincămin,leordonăcelordouăcopilesăseaşezecufațalapereteşisănuîndrăzneascăsăîntoarcăfațaoricearfi,dupăcareporuncicelor25deelevesăseîncolonezeîn2şiruri,sătreacăfiecareperândpelângăceledouăpedepsiteşisăleloveascăcupumniişipicioarele,sălesmulgăpărul.

-Carenuvalovicumtrebuie,vaprimi5vergipespinare!urla zbirul la ele. Veți trece de 10 ori şi veți lovi tare! Nuloviturileprimitedureaucelmairău,ciumilința,nedreptateaşi faptulcănuexistanicioputințădea fi salvate,a segăsicinevacaresăopreascăsupliciul.Pecolege,nicimăcărnuleputeacondamna,badincontră,simțeaubinecăloviturilenueraupreaputernice, aşa căpedepsitele suportau în tăceretoată batjocora, doar icnind şi gemând slab. De la aceaîntâmplare, Petruleana începuse să numai ridice mâna laore,sănusemairemarce,sprenedumerireaînvățătoarei.Deasemenea,dinacelmomentnuamaiînvățatlamatematică,pierzândpentrutotdeaunainteresulpentruacestobiect.

Metodele de pedepsire ale zbirului, deveneau totmai variate. Bătaia cu pătura în cap era una din cele maiînfricoşătoare metode. Dacă zbirul vroia să se răzbunepe cineva, o trimetea la spălător să-i aducă ceva, iar cândfetița revenea îndormitor, găsea lumina stinsă şi se trezeaacoperităcupăturaîncapşilovităpestetotdefetițelepusesăloveascăcupumniişipicioarele.

Trecuseunandestatînorfelinat,timpîncarenuprimiseniciovestedeacasă,n-ovizitasenimeni.Bătăilecontinuară

Petruleana (V)

Educatoare Teodora COSTEA CAzACUSucursala Șuletea

18 Viaţa noastră

şi în clasa a III-a şi într-a IV-a. În timpul acesta în orfelinatîncepusesăfugăfetele,lucruneînțelesdepersonalulunității.Într-o zi, dispăruse din internat Cica, prietena Petrulenei.Timpde2săptămânifetițafusesecăutatădemilițieşitoatălumea era în alertă. Într-un sfârşit fusese găsită în satulVinderei, la un schit de maici. Fiind interogată de miliție,fetițanu spuseadevărul, cidoar,„nu-miplacemâncarea lacămin”. După revenirea fetei la internat, zbirul îi organizăobătaie„cupătura încap”, iardupăalte2săptămâni fetițafugidinnou.SeascunsetotlaVindereilamaici,iardedataaceastamaicileoținurăascunsătimpde3săptămâni.Cândoduserălamiliție,mințirăcăfetițaabiaatunciajunseselaele.Începurăanchetepesteanchete,directorulRoşioruocercetăcumaimultăatențiepeeducatoareaAlexa,darnicidedataaceastaCicanupomenisenimicdesprezbir.Pânălasfârşitulclasei a IV-a,Cicamai fugisede trei oridinorfelinat.Dupăultima fugă fetița îimărturisisemamei totuldesprebătăileşiurgiile„zbirului”.Acelaa fostmomentul încare„s-aspartbuboiul”.ÎnclasaPetruleneis-ainstituitliniştea,libertateaşimaialeslipsaoricăruifeldeconstrângeri.Dinaceavacanță,fetița învăță să călătorească cu trenul,mergând învizită însatul natal, bucurându-se din plin de revederea bunicii, aprietenilor din copilărie Lana, Cezar, Vasile şi Doina Popa,ostoindu-şidoruldesat.

Simțea libertatea umblându-i prin vene şi fericirea dea fi independentă, de a-şi organiza timpul după propria-ivoință,căpătândtotodatămareîncredereînforțeleproprii.Însă,oridecâteoriveneavremeasăseîntoarcădinvacanțePetruleana vărsa lacrimi amare pe tot timpul întoarcerii.Se izola la fereastra de pe culoarul vagonului, cu nasullipit de geamul rece, lăsându-şi lacrimile să curgă în voie,neobservată de nimeni, rugându-se continuu să se facă ominune şi trenul să facă cale întoarsă şi în loc să o ia spreBârladsărevinăspresat.Cândfata,nuseaflaînvacanțălabunica, o vedeai răsfoindmanuale şi caiete de-ale elevilormaimari,manualece seaflauaruncatede-avalma într-uncapătdehol.Acolo îşialegeacărțipentruanulurmătordestudii,găsindlucruricare-itrezeauinteresul.Ajutatădeeleviimaimari,îşiînsuşisetablaînmulțiriiînaintedea-ifipredatălaclasă,aşa învățasesăcitească în limbarusăşi să traducăînaintedeclasaaV-acutoatecănurusafuseselimbapecareurma să o studieze în şcoală, ci franceza. În clasa a III-a seschimbaseînvățătoareaspreregretulcopilei.Înpreajmazileide1martieînvățătoareafăcuseschimbăriînclasă,aşezândînbăncicâteofatăşiunbăiat.Petruleanadevenisecolegădebancăaunuibăiat înstărit, fiudedoctor, evreu.Părințiicopiilorîncepuserăsăvociferezecăaceştiaşedeauînbăncicufetițedelaorfelinatdeoareceacesteazilniceraudatepepărcuosoluțiecumirosspecific,pentruprevenireaaparițieiparaziților.CatoțipărințiiselamentaseşimamaBloomfield,carevenisepersonallaclasăpentruaocunoaştepecolegafiuluiei,pePetruleana.

-Esteoelevăsilitoare,învațăbine,esteordonată,curată,îngrijită,auzisefetițaspuseleînvățătoarei.

Cei doi colegi rămaseră în aceeaşi bancă până laterminareacicluluiprimar.De1martiefiecarebăiețeloferisecolegei de bancă un mărțişor după sugestia învățătoarei.BucuriaPetrulenei fusesenemărginită, căcipânăatuncinumai primise niciodată ceva atât de frumos. După orele decurs, ajunsă la cămin, se gândi să ofere acelmărțişor uneieleve dintr-a VII-a care o îndrăgise pe fetiță şi de la care

Sunt indignat Sandu CĂTINEAN

(Bonțida)

Acuma,căne-ațidespuiatşine-ațivândutcătrestreiniiarȚaranoastră-ațiconfiscat-oşinetratațicaşipecâini,acumavreausăspuncesimtcândvădcănuvăsăturațişidinstăpâniaiȚării-acestealaOccidentsuntemargați!

Fecioarelene-aufosticoanecele-nrămamdesărbătoriiarvoinile-ațifăcutcadâneprincaseplinedeorori;fecioriidragişinalțicabraziiacumsuntvitedepovarăşirobotescprinlumealargădeparcănuaulocînȚară;

Femeilenestaucioporşi-sduseînApusdreptsclaveiarpestecâmpscaiețiihoihrănescdoarvitelebolnave;iarnoi,țăranidintată-nfiu,carehrăneamcândvapopoareprivimlalunăuneori,neputincioşi,cumȚaramoare...

Iarvoi?...totvoivenițilasate,dinpatru-npatruanismerițişineprivițicumilămare,darpentruvoturinemințițişinepromitețimângâiereşiviațăplinădehuzurdardupăceluațiputerea,de-ainoştrițăranivădoare-ncur...

DecâtalȚăriigrâucuratsă-lplămădimînpâinecaldămaibineadunațiarginți,iarȚarapoatesăşiardă...iarhranane-oaducstreiniiînvasebineambalateşidinavutulnostrudacic,aceştiaşi-aufăcutpalate...

Iarnoirăbdămşinehrănim,cugumalordemestecatcăsetopeaudeciudătoți,cândnoimâncamdoargrâucurat...şine-nțolesccuhainescumpecestaupenoicapestrigoimaibineammuri-nțărână,cumamvenitpelume...goi!...

CăumilițisuntemacumadeparcănoisuntemstreiniiarȚaraasta-Iraiulvostru,aleşinemernicişihaini...Iarvoicopiidinmamerecişitațicenuv-aualintatvoinuvedețicumardeȚara,cănumaienicidefurat?...

Căne-ațifurattotce-amavutşice-ammuncitdegenerațiişidințăranişioamenidemni,suntemmairăudecâtargații...Acumcăne-aajunscuțitul,dinrărunchişipânlagâtEu,țăranşifiudințarini,văvoispunedoaratât:

Dați-neînapoiargintul,aurulşice-ațifuratşine-omfacenoi„palatul”peunvârfdedealcuratdați-neînapoitrecutulşițăraniice-ațiîngropatşine-omfaceiarăşiviața,chiarden-omavea„palat”dați-neiardemnitateade-aficeice-amfostcândvaşiplecațiînlumealargă...nuvăvomcăuta...

învățasemultelucrurişicăreiafetițadorisă-ifacăofrumoasăsurpriză.Înziuaurmătoare,coleguldebancăoreclamasepefetițăcănupoartămărțişorullui.

-Decenuporțimărțişorul?întrebăseverînvățătoarea.-L-amuitatlacămin,mintefetița.-Teduciacumlacăminşiviicumărțişorulînpiept,strigă

învățătoarea, în timpce fetițapăli. Petruleanao luase sprecămintristăşiînlăcrimată.

19Viaţa noastră

SENTIMENT DE SINCERĂ ADMIRAȚIE

Este lăudabilsă fiialăturidesemenul tău înmomentelesplendidealeexistențeilui.Măbucur,deci,dintoatăinimapentrudoamnaAnetaMATEI,careastăziseridicăpeceadea65-apetalăabuchetuluianilorDomniei-Sale.

Vârstadumneavoastră,Doamnă,îmidăprilejulsărostescunadevărcuratdespretenacitateacucareațiparcursdrumulacestorani.Femeiaseremarcăînsocietateprinfapteleeisimple,darbeneficepentruoameni,împlinitecuseriozitateacerutădeproiecteleîncare,debunăvoie,seimplică.Socializândcuoamenii, înnumeledisciplineimuncii şi al respectuluipentrueforturilefăcute de fiecare, încadrându-se conştientă în cerințe a căror realizare nupoate fidecât în folosul comunității, femeia îşi aratăcapacitateacreatoareşi rezistența laosteneală.Deaceea, toatepopoarelecivilizateau respectatfemeia:mamă,colegă,truditoareînsutedeprofesiuni,ompolitic,savantă,actrițăetc.etc.,înacestmoddezvoltându-şidistincțiasocială.

StimatăDoamnă,dumneavoastrăcorespundețiacestorcalități-cerințe.În viața activă ați ieşit în evidență.Acum,pensionară„profesionistă“, dupăolungăperioadădedăruireprofesională,suntețiunexempluînactivitateaC.A.R.P.„ElenaCuza“dinBârlad.Nuînşirtoate„implicațiile“în„viațanoastră“,dar, vorba proverbului, calul bun se vinde din grajd. N-aveți nevoie derecomandareacuiva,fiindcăpeDoamnaAneta Mateioprezintăacțiunile.

Iatădece,StimatăDoamnă,încalitateameadeconducătoraltreburiloracestei Case, de numele căreia este legat şi al Dumneavoastră, mă facemisarulgândurilorşisentimentelortuturoraceloracarevăcunoscşi,sigur,văapreciază, transmițându-vă şipeaceastă caleurările celemai sincere şimai frumoase la acest ceas aniversar: sănătate, noroc, să vă călăuzeascăsperanța,sănudisperaținicicând,săaveți încredere înnoişi-noameni, săiubițiviața, săvă respectați şi săvăadorațiȚara,oricâtar fiea încolțitădeinamiciştiuțişineştiuți.

LaMulțiAni,DoamnăAneta Matei! Cucentenarulpersonal,înainte!

Magistr. (pens.) Nicolaie MIHAI

Aneta Matei

De la stânga la dreapta: Constantin Matei, Nicolaie Mihai, Aneta Matei, Gruia Novac, Constanţa Ocraim şi

Nuria Sânziana Darie

20 Viaţa noastră

Ceeacepoatefialtfelspus,secântă!EunfeldeparafrazăaunuiînceputdeariealuiFigaro,din„Bărbierul din Sevilla“deBeaumarchais,elsunândcă„ceeacenumerităsăfiespus,secântă“.Ou le chante!

Interpretărilesuntvariate,unelechiaradânci,faptecăsuntideimaidificilşimairiscantderostit;şiatunci,elemaiuşorserăspândescprinmelodie,basuntmaipenetranteşimaiarmonioase.

Nu toţioamenii auvocepentrucântat,unii sunt chiarcomplet afoni. Dar ascultă muzică, fiindcă sufletul lor erezonantiarinimaintuieştefrumosul.

Poatecăacestaa fost temeiulpentrucare s-a înfiinţatCorul „Crizantema“ al C.A.R.P. „Elena Cuza“ din Bârlad,la iniţiativa – printre primele dintr-un şir onorant – alpreşedintelui Casei, de notorietate pentru toată urbea, adomnuluimagistrat(pens.)Nicolaie Mihai.

Vârsta corului „Crizantema“ e optimistă. Are 5 ani. Ovârstămarenuprinnumăr,ciprinprezenţaînaceastă(doar)jumătatededeceniu.

„Naşterea“trebuiaoficializată.Şi într-ozidevineri, 27

ianuarie, 2012, Consiliul Director al C.A.R.P. „Elena Cuza“Bârlads-aîntrunitînşedinţăcordialăşi,laprounereaafectivăa preşedintelui, au redactat Hotărârea nr. 16/CD/, plecândde la prevederile art. 13, al. 1 şi 3 şi art. 24, al. 2 din O.G.26/2000,privindAsociaţiişiFundaţii.Constatândcăseaflăînconformitatecuart.13,al.4,lit.aşiodinStatut,cuentuziasmaşteptat şi acceptat, HOTĂRĂŞTE: Art. unic. Înfiinţarea Grupului coral feminin al C.A.R.P. „Elena Cuza“ Bârlad, începând cu data de 1 februarie 2012, sub numele „Crizantema“.Ausemnat,fărăreţineri,preşedinteleNicolaie MIHAI şi membrii Consiliului Director: Stelian FILIP, Mircea FITCAL, Liviu Adrian RÂNCU şi Veruţa TĂNASE.

Data„naşterii“Corului„Crizantema“:1 februarie, 2012.ConducătoareaGrupuluicoralafostdesemnatădoam-

na învăţătoare Maria MIHĂILĂ. Domnia-Sa a condus, cupricepere, corul până în octombrie, 2014. Din această pe-rioadă, amintesc o serie de melodii, care au constituit unrepertoriu variat şimult apreciat de spectatorii prezenţi laspectacoleleprezentatepesceneledelaTeatrul„V. I.Popa“,CasadeCultură„G.Tutoveanu“ sau cudiferite evenimente

Corul „Crizantema” are 5 ani !

Gruia NOVAC

Nicolaie Mihai şi „Crizantemele”

21Viaţa noastră

cultural-aniversaredelasediu.Suntdemenţionatlucrărica:Mama,deI.D.Chirescu,Brâul amestecat,prelucrarefolclori-că,Fantezie,deLudwigvonBeethoven,Pentru tine,Doamne,cântec religios,Noapte de vis, de FranzGruber,Crăciunul a sosit,deM.Bădulescu,Zăpada,deV.Veselovschi,Primăvara românească, de IonCristinoiu,La noi, deAurelManolache,Copilărie, de Giorgios Monzakis, Supărat badea-i de acasă,melodiepopulară,Are mama fată mare,deNicolaeOancea,Dragu mi-i, mândro, de tine,deTiberiuBrediceanu,Dor, doru-leţule,deIonChirescu,Iac-aşa,prelucrarepopulară.

Din primăvara anului 2015, la conducerea corului„Crizantema“a fostnumitădoamnaprof.Mihaela OPREA.Păstrândtradiţiarepertorială,darinsistândpecreştereava-loricăagrupului,d-naprofesoarăacompletatzestreamelo-diilorcupiesenoi,primitelafeldebinedepubliculspecta-tordinBârlad.Aşadar:Surâs de aur,deIonNicorescu,Azi cu toţi să prăznuimşiDoamne, Isuse Hristoase!,deGh.Cucu,Și-n chioşc fanfara cânta, de Aurel Giroveanu, Pescarii, melodiepoulară,Inimă de român,deCiprianPorumbescu,Unire sfân-tă,deGh.Dumitrescu-Bistriţa,Pe-al nostru steag,deCiprianPorumbescu, Ce bine e când fraţii, de Nicolae Lungu, Lino, LeanoşiDe dai,deNicolaieUrsu,Ana Lugojana,deIonVidu,Frunză verde de sulfină,deIoanCristuDanielescu.

Eadevăratcăgrupulcoral„Crizantema“,dinanul2012pânăastăzi,şi-aîmprospătatmereucomponenţa,dinmotiveobiective-omeneşti.Niciodatănuvomfiînstaresămulţumimacelor  doamne  care au cântat pentru C.A.R.P.„Elena Cuza“Bârlad,dardocumentele lepăstreazănumelepentruviitor.Transcriem,cuemoţie,numele„veteranelor“: Maria MIHĂILĂ, Georgeta Albu, Gica Antonică, Săndica Artene, Leonora Buhuş, Maria Bulc, Aurelia Caraman, Victoria Caraman, Dorina

Cazau, Elena Cărare, Eugenia Corbeanu, Veronica Creţu, Maria Curelaru, Maria Epure, Maria Galan, Aurica Huzună, Jenica Mucenica, Cornelia Neagu, Safta Pitorac, Valerica Pruteanu, Victoria Rudi, Valerica Solomon, Maria Stafie, Ecaterina Stoica, Maria Stupurac, Cornelia Timofte, Ilinca Tiron, Lugea Tudorescu, Elena Varlam.

Astăzi, la ANIVERSAREA SEMIDECENALĂ, se cuvinesă scriem numele celor douăzeci de artiste, chiar dacăamatoare,darcare,cupasiuneşitalent,îşidăruiescopartedin disponibilităţile lor sufleteşti spectatorilor de vârstefelurite,însăcuinimaplinădeadmiraţieşirespect.Rostiţi-leşidumneavostrănumele:Mihaela OPREA, prietena şi dirijoarea coristelor, Emilia Paula Angelescu, Elena Anghel, Viorica Artene, Mitriţa Brehoiu, Rada Bulgaru, Ana Butucan, Anica Dumbravă, Maria Filip, Catinca Focşa, Ana Grădinaru, Elena Iordache, Geta Lăcătuş, Aneta Matei, Paula Miroşanu, Constanţa Ocraim, Elvira Perju, Lucica Popa, Maria Toma, Lenuţa Tomşa, Lenuţa Văraru.Ledorimsănătateşisucces!

Când le ascultăm interpretând Imnul Naţional –Deşteaptă-te, române! – sau Imnul eroilor, sentimentelenoastrededragostefaţădesacrificiulsupremalînaintaşilorcresc, împreună cu încrederea în viitorul acestui Popor şiacestuiNeam.

MenireaCorului feminin„Crizantema“se împlineştecufiecareapariţieînfaţaoamenilor,satisfacţiilefiindreciproce.Iată de ce, cu prilejul celor 5 ANI care au trecut de laînfiinţare, toţimembrii şi simpatizanţiiC.A.R.P.„ElenaCuza“Bârladdoresccaaceastăformaţieartisticăsăseîntăreascăşisăseperfecţioneze,sprebinelesufletescalatâtoriubitoridefrumosşidetrăiriînălţătoare.

La Mulţi Ani, „CRIZANTEMA“!

Corul „Crizantema” al C.A.R.P. „Elena Cuza” Bârlad

22 Viaţa noastră

Primăvaraesteprinexcelențăanotimpulcareneînvațăsă-lîngrijimdecutoamnă,bogățiiletoamneisuntdeterminatedemodulcumpregătimgrădinile,livezileşiviileşiîngeneralsolulchiardinprimelezilealeluniimartie.Naturaarenevoiedepurificarepentruarenaşteîntoatăsplendoareaeipentrulegarea sau reformarea lanțurilor trofice dintre diferitelespeciideplanteşianimale–asigurându-seperpetuareaviețiiîntr-unmediu dat. Ne aflăm la jumătatea lunii februarie –cunoscutăşisubnumeledefăurarşiebinecăamsimțitcăeiarnăcuadevărat–maimultăzăpadă,maimultezilegeroase–cutoatecănuarepetatsituațiaiernilordealtădată–careîncepeau pe la sfârşitul lunii noiembrie şi țineau cu multpeste1martie.Seviscoleau„babele”pânădupă15martiecutroienedezăpadă,cuvânturicevamaicaldecareovânturaşi după ce se încheia februarie pe vechi puteam vorbi deprimăvaraadevărată.

Înaceastăiarnăamvăzutcopiilasăniuş,patinaj,bachiarmuncind la construireaunuiomde zăpadă cape vremuri.Copii îmbujorați, bucurându-se, făcând zarvă – exact caîn poezia„Iarna pe uliță” a lui George Coşbuc. Omul faceparte din natură, implicit este o verigă dintr-un lanț trofic– stabilind relații de natură minerală şi naturală (animaleşi plante) viața noastră fiind legată de condițiile climatice,adaptarea făcându-se treptat într-o perioadă îndelungatăa evoluției omului, fiecare dintre noi încorporând o istoriea neamului nostru. Ieşind din iarnă sub asediul căreiaam fost, simțim şi noi nevoia unei curățiri, a unei înnoiripe care ne-o transmite ca mesaj tainic sub forma uneistări de oboseală – aşa numita ASTENIE DE PRIMĂVARĂ.Cea mai frumoasă modalitate de purificare şi a renaşteriieste hrana aleasă înțelept, iar primăvara ne oferă ceamaipurificatoarehranădin an. Primăvaraesteperioadadin ancândsubstanțeleorganiceacumulatesuntdebunăcalitate,nepoluate, creşterea făcându-se în pământ sau în serefără a folosi biostimulativi sau în exces substanțe chimicepentru îngrăşământ. Pe drept cuvânt „mirajul primăverii,estesimboluleternaltriumfuluivieții”,aşacumcercetătorulŞtefan Manea defineşte primăvara. Intrăm în primăvarăcu speranța în suflet, cu credință în forța binelui, ocrotindşi respectândnatura.Nebucurămdevenireaprimăverii înfiecarean,cuprimiighiocei,şiviorele,cumărțişorulîntâiuluide martie, înțelegând că această frumoasă repetiție sausuccesiune a timpului e logică şi începem a număra anii,amintirile,evenimenteledinfiecareanotimp,constatândcăbătrânețea s-a instalat fără a ne întreba. În cemăpriveştebucuriileşinecazurilele-amtrăitînlunamartie–şinaştereafiului şimoartea soțului – ar trebui să urăsc sau să iubescaceastălună–cumrăzbesctoateviețuitoarele–plantesauanimale dându-ne exemple de comportament în celemai

dificilesituațiiprincaretrec,poatecăşieuamînvățatcevadelaele-calmul,răbdarea,aşteptareaşimaialestoleranța-amînvățatmultedelaoameniicucareammuncitlacatedră.Amînțelescăviațaefrumoasădacăştiis-ofacifrumoasă.Săvezibinele,frumosulşimaialesînțelegereaacoloundenuteaştepți.Înfiruldeiarbăcălcatdemaimulteoriveziforțadeaseridica,cuopicăturăderouăcăzutălacrăpatulzorilorîşirefaceforțadeasintetizahranaşiaotrimiteîntregiiplăntuțe–cumsănuînvețisătrăieştiuitându-telael!

Amînvățatdelaghiocelsăînfruntgreutățile–plăpândcumeste,areputereadeaînlăturapământulcarel-aprotejatdeger,străbatezăpada,seluptăcucapriciilevremii încelecâtevazilecâtesteînfloritşicâteorazădesoareîlîncurajeazăparcăsăreziste.Reuşeştesă-şiasigurehrana încelecâtevazile cât rezistă, bulbul păstrează rezerva pentru viitoareaplantăcevaînfloriînanulurmător–repetândistoriaînfiecareprimăvară spre încântarea noastră. Echilibrul dintre om şinaturăesteundeziderat.MihaiEminescuastatînnatură,aocrotit-o,ascrisdespreeaşiaconcluzionat„Naturanuminteniciodată.” Primăverile sunt naşteri repetate – aleplanteloranualesauperene–spontanesaucultivate–înlegăturăcureprezentanțiiregnuluianimal–relațialorindispensabilăleasigură dezvoltarea. Copacii se leapădă de podoabă şi deapadeploaie,aşteaptăsă-şidesfacămuguriifoliolarişi/sauflorali – înfruntă căldurile, grindina, uneori unele fulguieli,căcibabelenurenunțăaşauşorşi îşimaiscutură fusteleşicojoacele cam până pe la 10-15 martie respectând parcăcalendarulpevechi.Dargâzele,păsările,animalelepădurii,păsărilecălătoareaucalendarul lorşinugreşescniciodată.Într-un entuziasm am spus„Primăvară, primăvară! Numeletăucheamăcocorii/Sestrângşiseaprindlicuricipepământ!/Înamurgprimăvara îşiaşeazăsfeşnice înoalede lut!/Abur,rouăşifum.../Semnecăprimăvaraestepedrum!/Eavinecusperanțăîngând./Şi linişteînzori,aşteptândauzimşi iarbacrescând.”(AntoanetaLucusciuc–E zvon de primăvară)

Primăvaravinecuveselie,cuîmprospătareanaturii–cu1şi8martie–Femeiaeternapoveste.

În mitologia indiană ni se spune cum la începuturi creatorul a zămislit toate ființele, a observat că rămăsese puțin lut pentru ultima ființă – şi a adunat tot ce-i rămăsese de la celelalte şi a început să lucreze, luă rotunjimea lunii, apoi tremurul firelor de iarbă, în bătaia vântului de primăvară, întortocherea lianelor şi mlădierea trestiei, farmecul florii de lotus şi încâlcitura cârceilor de volbură, unduirea şerpilor şi privirea blândă a căprioarei, încâlcirea mărăcinişului, vrednicia, dar şi înverşunarea albinei, lucirea razelor de soare, furia norilor, nestatornicia vântului, sfiiciunea iepurelui, înfumurarea pământului, moliciunea şi puritatea pufului de lebădă, duritatea diamantului, dulceața mierii, dar şi cruzimea tigrului, căldura focului şi răceala zăpezii,

Primăvara, natura se trezește la viațăMurmurul primăverii, simbolul etern al triumfului vieții

Prof. Ecaterina TELETIN

23Viaţa noastră

gânguritul dulce al turturelei, țipătul gaiței, perfidia cocorului, fidelitatea raței sălbatice... le-a amestecat bine şi a făcut o ființă pe care i-a dat-o bărbatului.

Peeaosărbătorimde8martie,darfirescarfisăfiesărbătorităînfiecarezi–pentrutoatevirtuţilesaleşipentrucăemamă–fiecăruiadinnoine-apurtatînpântece,ne-anăscutînchinuri,ne-aocrotit,ne-ahrănitdinhranaei,ne-aînvățatsăpăşimînlumeşilacareapelămoridecâteorineesterău.Despre1martie,istoriaspunecăeraînceputulanuluilageto-daci–esteoziplinădesimbolistică–bătrâniispuncăaşacumesteziuade1martieaşavafiprimăvaraşivara–ziuaîncareseleagămărțişorul.Cinepoartămărțişor,vafisănătosşivaaveanoroc.Sepoartăpânălaînflorireacireşului,agățându-seîntr-oramurăaunuipom.Purtarealuidiferădelaozonălaaltaațării.

Aşteptămprimăvaracutotalaiulei,câmpulbateînverdepedealuriledepecarezăpadafiindînstratsubțires-atopit,pomiigata,gatasăînflorească,râurile cu apă dulce se învolburează lovindu-se de maluri către vărsare,pietreleînvelitedemuşchiiverzi–gălbui,licheniverzi-albăstrui,adăpostescinsectele ieşite de sub scoarța copacilor, amețite după iarna care se lasăgreuplecată,toateîmprumutăstrălucireaprimăverii.Laromâniverdelefacepartedinriturileşiceremoniilenoastredenuntăşiînmormântări–dincarenulipsescniciodatăplanteleverzi.

Nu pot încheia fără a aminti că 21 martie - ziua echinocțiului deprimăvară – ziua este egală cu noaptea. Întunericul şi lumina se află înechilibrudeşiforțaaparțineluminiiînmartie.Luptadintrecele2forțesereiaşiîntrecele2entitățialeenergiilorumane:yinşiyang.Săavemgrijăa-lțineînechilibru.Spercăprimăvaraaceastasăaducăpaceîntreoameni,înțelegereşi toleranță.Să fimmaiunițişiconcordiasădominespațiul românesc.Numaiaşaneputembucuradefrumusețilețăriinoastre,întoateanotimpurileşisănetrezimlaviațăodatăcunaturaînpragulacesteiprimăveri.

Unghiocelpentrudoamneşidomnişoareşicâteuntrifoipentrudomni!

Să ne jucăm, iubito

George IRAVA

Sănejucăm,iubito, De-aiarbaşide-aroua,Îndimineaţaplânsă AMariiSărbători,Cândvompleca,uimiţi Şitrişti,înparteaadoua,Unde-amiroaseaţărnă, Afrigşianinsori.

Sănejucăm,iubito, Dansândprintrecuvinte,Versificândcenuşa Ce-amairămasdinnoi.Săneamintimcălumea Chiarnevaţineminte,Şicăvomfiiertaţi Şiocrotiţideploi.

Sănejucămiubito, De-aspaţiulşide-atimpul,Înabatoarele Tăierilordemiei,Undedoarinocenţa MaitulburăOlimpulUmbrelorninse Defloriledetei.

Sănejucăm,iubito, De-aviaţaşide-amoartea,Caactoriiînsinguraţi Aiuneicomedii.Săne-nveselimcudorul, Cuziuaşicunoaptea,Săcreadălumea Căsuntem,încă,vii.

(Dinvol.Iarba şi roua,încursdeapariţie)

24 Viaţa noastră

Portret laconic de animatorDl.Vasile Pop-Mădărășeniesteuncolaboratorcare

vinedinspreasociațiaC.A.R.P.Luduş, jud.Mureş.Versurilesale surprind realități actuale ale societății româneşti,aşezate în versuri satirice, indignarea autorului luând-oadesea înaintea realizării artistice, ca în această strofădintr-unmai lung„Protest“:„Nu ați învățat nimic de la pașoptiști încoace./ Cine credeți că mai rabdă? Roata Domnul o întoarce./ Și să vezi atunci flămândul cum vine cu tăvălugul,/ De v-adună pe netrebnici și dă foc să ardă rugul.“

Poezia„Doina“,pecare-opublicămacum,evidențiazăsentimentul,patrioticşicivicalversificatorului,aducândînatențiacelorprezențispeciaautohtonăadoinei,careparesă fi ieşit din preocupările literare ale contemporanilor.Dl. Vasile Pop-Mădărăşeni o redă sufletelor noastre prinversurifolosindimaginileglorioasealeistorieitrecute,darşiactualitateacare-şinutreştetăriadinfapteledemnealestrămoşilornoştrieterni.

Succesîndiversificareapreocupărilorliterareşiînmaiaccentuatacultivarealimbiiromâneliterare.

Redacția „Viața Noastră“(p. conf. Gruia Novac)

DOINA Vasile Pop-Mădărășeni

Doinaecântecdedorşinumedefată,Doinaecântecdejale,înlacrimiscăldată,Doinaecântecceplângepestrunaviorii,Doinaecântecce-lcertruditorii.

Doinaecântec,efagurdemiere,Doinaecântecceinima-lcere,Doinaecânteccuversbătrânesc,Doinaecântec,dinveac,românesc.

Doinaseştiee-nfibrăşios,Doinaosimtecelbunşifrumos,Doina-isperanțăşivispentrunoi,Doina-icurajullaceiînnevoi.

Doinaecântec,doinaerugă,Doina-ibalsamulperanălaslugă,Doina-iiubitacelordesculți,Doina-icomoaradesuflet,lamulți.

DoinaocântăşiMoțiilaȚebea,Doinaocântădemulttoatăplebea,Doinaocântămoşneagşifecior,Doinaocântăşiapa-nizvor.

Doinaecântec,ce-lduceşivântul,Doinaecântec,ce-adoarmeşipruncul,Doinaecântec,cudragîlprimim,Doinaecântecdesufletsublim.

Doinaecântecce-lcântățăranii,Doinaecântecce-lştiuşiplăvanii,Doinaecântecce-lştiepământul,Doinaecântecce-lvreaşimormântul.

CASA DE AJUTOR RECIPROC A PENSIONARILOR “ELENA CUZA” BÂRLADÎmpreună suntem mai puternici !

MAGAZINUL DE

PRODUSE NATURISTE

PREȚ DE PRODUCĂTOR

vine în sprijinul dumneavoastră cu o gamă diversă de produse, de la ceaiuri, tincturi până la semințe și legume deshidratate oferite de producători autohtoni.

25Viaţa noastră

Câini maidanezi, comunitari,fără stăpâni sunt termeni princare definim o realitate apărutăîn ultimele decenii ale evoluțieiaşezărilor urbane din România.Fenomenul are la bază trecerealocuitorilor oraşelor de la tipul decase individuale, împrejmuite, laapartamenteînblocurimultietajate.Câinii, cei careapăraugospodăriileindividuale, au rămas fără obiectulmuncii,fiindabandonațiînstradă.

Pe vremuri, legislația obligadeținătorii de câini să-i țină încurți.Comunitateadispuneadeunserviciu de ecarisaj ce-i captura şisacrificapeceigăsițiliberi,pestrăzi.Pieile obținute erau valorificate înindustriamarochinăriei.Fiecaregospodarțineasubcontrolefectivulpropriilorcâini,aruncândpuiiînplusimediatdupănaştere.

Câinii fără stăpân, aflați astăzi pe domeniul public aloraşului,provindinpuiiaduşipelumedefemelelemaidaneze,adăpostite şi hrănite prin bunăvoința locuitorilor.Unmarenumăr dintremaidanezii actuali provin şi din surplusul decăței apăruți în gospodăriile sătenilor din jurul Bârladului,care nu semai îndură să-i arunce, ci îi aduc, după câtevasăptămânideviață,şi-iabandoneazăpeteritoriuloraşului.

Prolificitatea speciei este foarte ridicată. Femeleledevinmature sexual la 6-7 luni.Gestațiadurează58-68dezile. Fiecare femelănaştededouăori pe an câte 4-10pui.Statisticienii au arătat că, pornind de la o singură femelă,după numai 6 ani se obține o descendență de 60 000de exemplare. Rămaşi fără stăpân câinii comunitari şi-aurealizat integral potențialul reproductiv al speciei. Aşa seexplică faptul că, deşi serviciul comunitar, care se ocupăde gestionarea câinilormaidanezi, colectează şi închide înpadocuriunnumărmaredecâini,oraşulesteîncontinuaresufocatdehaite.Îiîntâlnimpretutindeni:înGrădinaPublică,încimitire,încurteaspitalelor,pestrăzi,înpreajmablocurilorşiacontainerelordegunoi,înpreajmamăcelăriilor,încurțileîntreprinderilor etc. Ajunşi ai nimănui, câinii comunitari audevenitniştecerşetoricareîşisolicitănunumaihranazilnicăcişiprieteniacuomul.

Reacțiile neaşteptate ale acestora față de om suntrezultatuluneiconduitediferite,contradictoriialecetățenilor.Dacă unii dintre semenii noştri îi mângâie, îi hrănesc şi-i

adăpostesc,alțiiîialungă,îilovesc. Lanivelulmunicipiului se consumă resursefinanciare

importantepentruhrănirea,adăpostirea,castrareaşitratareaacestorființenevinovate.

Parlamentul a decis în favoarea eutanasierii câinilormaidanezi. O serie de organizații non-guvernamentale seopuncuînverşunareaplicăriiacesteimăsuriradicale.

Un lucru este sigur! A conviețui la nivelul oraşului cuhaitele de câini înseamnă a ne asuma numeroase riscuri.Amintimcâteva:

♦ suntfrecventecazuriledeagresiunigravealecâinilorasupra oamenilor, mergând până la uciderea persoanelorlipsitedeapărare,precumcopiiişioameniiînvârstă,incidentedecareîngrozițiluămcunoştințădinpresă.Agresivitateaseaccentuează încazulmasculilor înperioada împerecherilorşiafemelelorcupuimici.Caurmareasolicităriiuneivictimea agresiunii câinilor fără stăpân din sectorul 6 al capitalei,CEDOaamendatstatulromân;

♦ coabitândde-a lungulmileniilor, omul şi prietenulsăucredincioscâinele,auajuns săaibă încomun în jurde300 de boli şi specii de paraziți. Astfel riscul contaminăriireciproce este foarte mare. Menționăm câteva dintre celemairăspânditebolicomune:

-dermatomicozelebolidepieleprodusedeciuperciparazite;

- giardioza, produsă de protozoarul flagelat Giardia intestinaliscareparaziteazăintestinulsubțireatât laomcâtşilacâine;

-ascaridiozaprovocatădelimbriculAscaris lumbricoidesdin grupul viermilor cilindrici Nemathelminthes, paraziți în

Un punct de vedere

Prof. Virgil VESEL

26 Viaţa noastră

intestinulsubțirealcelordouăspecii;- echinococcoza,provocatădeospeciede tenieEchi-

nococcus granulosusdingrupulviermilorlațiPlathelmin thesacăroradulțiparazitează intestinulcâinelui.Larveleprove-nitedinouăleacesteia,ajunseînintestinulomului,formea-ză chistul hidatic, formațiunededimensiuni apreciabile cese dezvoltă pe organele abdomenului omului, necesitândintervențiechirurgicală;

- rabia,numităşi turbare,esteoboală infectocontagi-oasă,provocatădeunviruscareafecteazăcelulelesistemuluinervos,ducândlaparaliziişiînfinalladeces.Setransmitedelacâinelaomprinmuşcături;

-râia,boalădepieleesteprovocatădeocăpuşăparazităînpiele,Sarcoptes scabiaeşiseîntâlneşteatâtlaomcâtşilacâine.

♦ prezențacâinilorcomunitaripestrăzileoricăruioraş,ridicămarisemnedeîntrebarecuprivirelaniveluldecivilizațieal aşezării respective, afectând grav siguranța cetățenilor,liniştea şi curățenia domeniului public. Gestionând corectproblema câinilor fără stăpân, multe oraşe din țară aurezolvat definitiv acest aspect alviețiiurbane.Considerămcăprimulpas în soluționarea problemeiconstăînstopareaînmulțiriicâinilorfărăstăpân.

Fiziologia reproducerii acesteispecii arată că actul împereche-rii este inițiatdecătre femelecare,atunci când au în ovare ovulema-ture, emit la nivelul căilor genitaleexterne,osecrețievolatilădingru-pul feromonilor percepută olfactivde cătremasculii comunității de lamaredistanțăcao invitație lanun-tă.Simțulmirosului laaceastăspe-cie este foarte dezvoltat fiind de100000deorimaiputernicdecâtalomului. Ajunşi la fața locului,mas-culiinuparticipălaîmperechereimediat,ciorganizeazăunadevărat turnir luptându-sepentruocupareaprimeipozițiiînurmafemelei, încadrulalaiuluiaflatîncontinuămişcare.Acestcomportamentasigurăperpetuareaspecieiprinexem-plarelecelemaiputernicecuungenotipvaloros.Dereținutfaptulcămasculii specieinusuntviolatori,nu forțează îm-perechereacieirăspunddoarlainvitațiadinparteafemelei,aflateîncălduri.

În aceste condiții, orice demers în direcția stăviliriiînmulțirii,artrebuisăînceapăcumonitorizarea,inventariereaşicapturareatuturorfemelelordeperazaoraşului,învedereacastrării acestora.Atâta timpcâtpe razaoraşului seaflă înlibertate exemplare femele, apariția unor noi generații demaidaneziesteiminentă.

Rămaşi fărăstăpânulcare leasigurahrana înschimbulapărării proprietății acestuia, câinii maidanezi de pe razaoraşuluinostruseataşeazăinstinctivdelocurileundelisedădemâncare, iau înprimireteritoriul respectiv, îlmarcheazăcu propriul lor factor urinar şi îl apără lătrând împotrivaoricărorintruşi.

Dacănepasăîntr-adevărdesoartacâinilorcomunitari,artrebuisă-iadoptămlegal,asumându-netoateobligațiilecedecurgdinacesteraporturi:adăpostirea,hrănirea,vacci-narea,menținerea stăriide sănătate, igienacorporală,ges-tionarea reproducerii,plimbarea,colectareaexcrementelor,prevenireaagresăriicelorlaltepersoaneetc.Eutanasiereanutrebuieexclusădintremodalitățiledediminuareanumăruluicâinilorcomunitari,încazulexemplarelortaratesauajunselalimitasuperioarăavârstei.

Considerăm că din mulțimea câinilor colectați înpadocurile oraşului s-ar putea selecta exemplarele tinere,sănătoase, care să fie pregătite pentru a fi exportate învederea adopției în țările Uniunii Europene. Cățeii noştri,fiind produsul unei selecții sexuale riguroase, păstreazăîntr-omaimaremăsurătrăsăturiletipuluiancestralalspeciei,caracterizatprinvigoarefizică,acuitatedeosebităatuturorsimțurilor, inteligență şi o mare plasticitate ce uşureazădresajul.Acestecaracteristicisuntneîntâlnitelaexemplareleobținuteprinîmperecherisupravegheatedeom.

O.N.G.-urile, preocupate de problema câinilor maida-nezi, ar trebui să se implice înmarketingul acestei acțiuni,contribuindastfel la rezolvareaproblemei câinilor fără stă-pân.

În concluzie, problema câinilor fără stăpân din oraşulnostru trebuie să ne preocupe pe toți cei care ținem laprestigiulcomunității.Statutuldeoraşcultural,dobânditdeBârlad,riscăsăfieputerniccompromisdeaceastăadevăratăplagă. Trebuie să conştientizăm, că orice intervenție îndirecția încurajării proliferării în spațiul public al oraşuluia acestor ființe nevinovate este în defavoarea specieirespective,condamnându-ilaînfometare,lipsădeadăpostşiocrotiredinparteaomului.

Să colaborăm cu organele municipalității în acțiuneadecolectareşiincludereaacestoraînpadocurileamenajate,unde pot beneficia de toate condițiile necesare existenței.Problematrebuietratatărațional.

Nu este bine venită atitudinea puternic emoțională amembrilorcomunității,dacăvremcuadevăratsă intrămînrânduloraşelorcivilizate!

27Viaţa noastră

Bărbatulpriveadesus,prinfereastralargă, parcădedeasupra lumii, şi-nochiilui de culoarea cerului senin se citearegretul.

-Astăzieultimulmeuproces.-Deceultimul?Îşiîntoarceprivireaşiparcămăvedea

primadată.- Aşa... m-am săturat, ajunge! Am

obosit.Cuvintele nu mă conving, deşi în-

cărcătura lorvorbeştede tristețe.Despreoaltfeldetristețe.Auzisemceva,cumcăi s-a impus să plece. Am crezut că suntnumai zvonuri. Cine-i atât de tâmpit sărenunțelaosomitateînmaterie,cândunprofesionistcaacestaartrebuitclonat,îm-păiat...Separecă,totuşi,n-aufostnumaibârfe.N-a vrut să-şi păteze conştiințapefinaldecarieră,dacăn-ofăcuseoviață. Is-aimpusoanumitărezoluțieşi-arefuzatvehement. Atunci„şefuța”, cum i se spu-nea în Judecătorie tinereicarieristeajun-săpestenoapte în fruntea tuturor, i-ar fipropus fărăocol săplece.Darnimeninucredeacă-iposibilaşaceva.Maestruleraacolocaonecesitateabsolută,caundatfără de care nimic nu funcționa. Oricaredintrenoiaveaoproblemă,o îndoială,oîntrebareasupravreuneispețe,seadresalui şi întotdeaunapleca lămurit. Îiplăceasă împărtăşească din propria experiență,răspundea cu calm şi celor mai tâmpiteîntrebări, îşi lăsa baltă lucrul său pentrua sări în ajutorul celormai tineri şi lipsițideexperiență.Celorcâțivaprietenicare-ireproşaucăpreaseiroseşte,lerăspundeacu zâmbetul blajin care-l însoțeamereu:„Cumsăfacemlumeaastamaibună,dacănupunemşinoiocărămidălatemeliaei?”

Tot timpul şedințeimi-au răsunat înurechi vorbele lui:„Astăzi e ultimulmeuproces”.Şiîntrebareamea:„Deceultimul?”Mă obişnuisem să-l ştiu mereu acolo, îndreaptamea,dându-miexplicații,punândîntrebări pentru a mă verifica, uneorifăcând glume.Tot ce ştiu, am învățat dela el. Şi-acum?Tristețeamea era egoistă,sufeream mai mult pentru mine, decâtpentruel.Cumsăpleceşisămălasebaltă?Cemaestru îşi lasă ucenicul în vâltoareaatâtorproblemece-şiaşteaptărezolvarea?

Dupăprogram,şi-aaruncatpaltonulpeumerişimi-aadresatoinvitație:

-Mara,haisăfacemcâțivapaşi!Evident că atât am aşteptat! Ceva

strigaînmineşisecereascosafară.Era prima ninsoare în an. Ne-am

pierdutînparculcualeiimense.Aşezareacalmă a zăpezii invita la o aşezare agândurilor.Darmietoatemisezbuciumau,de parcă tocmai fusesem prevenită decine ştie ce cataclism. Totodată erammândrăşideosebitdeonoratăcă,dintretoți ucenicii lui,mă alesese pemine să-ifiumartor propriului său zbucium. Ieşisedin birou firesc, de parcă a doua zi ar fiintratdinnou, fărăcamăcarsăarunceoultimăprivire,aşacumfacichiarşi într-ocamerădehotelîncareaistatdouănopțişi nu ştii dacă ai s-o mai vezi vreodată,darmite într-un loc în care ți-ai petrecutjumătate de secol. Această ieşire delocmelodramatică îmi alimenta speranța căpoate n-o fi o hotărâre definitivă. Doarelmă învățasecăhotărâriledefinitivenusedauatâtdeuşor, cidupăo îndelungăchibzuință, precedată de o analiză rigu-roasăaproblemei sub toateaspecteleeijuridice.Daracumnueravorbadelege,cideviață.„Amobosit.”Ştiamcănueravorbadeobosealaaceeanormală,nicifizică,niciintelectuală.Aveaenergiecâtpentruzececândveneavorbadeprofesie.Eraobositsufleteşte. Îl auzisem nu doar o datăzicând: „Prea multă mizerie! Nu suntemdecât nişte gunoieri cu ştaif. Dar măcardenuni s-arcere săbăgămgunoiul subpreş!Uneorileinvidiezpeflorărese.”Acumtăcereadintrenoimăapăsa.Nuseauzeadecât ritmul paşilor şi scârțâitul zăpezii.Era ger şi aerul din preajma noastră seumpleadeaburulexpirat.Nusemaipoateastfel,ruptăcerea!

-Domnuleprofesor,...- Taci, Mara! Te rog să taci! Tagore

spunea că adevărul mărunt se exprimăprinvorbe,iaradevărulmare,printăcere.

-Dareun-amadevărurimari!-Aşacrezitu?Ştiucevreisă-mispui;

vorbelesuntdeprisos.-Banuştițitotul.Domnuleprofesor,

euvăiubesc!-Şiastaştiu.-Amvrutsăzic...suntîndrăgostităde

dumneavoastră.-Mara,nu-stâmpit!Ups!Cumampututcredecăunom

atâtdeinteligentnus-arfiprins,maialescă nici n-am făcut cine ştie ce eforturis-ascund?

-Eşiacestaunuldintremotivelecare

susținplecareamea.-Darcelegăturăare?- Are! Trăieşte-ți viața, eşti tânără,

fă ochii roată, cât încă mai e vreme. Nuvezicănuseapropieniciunuldetine,deteamă să nu-l supere pe maestru? Te-oifi ajutat în profesie, da-n rest ți-am fostpiatrădemoară.Hai,curaj!Eumi-amtrăitanotimpurile.

-Darmăcardincândîncândvămaipotvizita?Aşa,întreprieteni.

-Nu!Câtăvremeaisămăvezi,n-aisătedezlegidemine.Vatrebuisămăuiți.

-Darnu...- Ba da! Cât eşti tânăr, ai impresia

că orice om care-ți pleacă din viață lasăo prăpastie de neumplut. Dar, de fapt,trei zile,atâtdureazăagonia.Apoi, încet,încet, golul se umple. Ştiu ce spun, amtrecutşieuprinasta.Acum,labătrânețe,e-atât de uşor! Nu-ți mai pare rău dupănimeni,numairegreținimic... înafarădefaptul că timpul se scurtează.Ai grijă detine! Profesional, nu-mi fac griji. Te-amînvățattotceaveainevoie.Aifostceamaibună elevă a mea. Cât priveşte viața, lamilaDomnului!Hai,Mara, ia-țiadiodelabătrânultăuprofesor!

-Unde...plecați?-La țară.Acoloundespercănumă

vamaiajungemizerianiciunuiprocesdinsutelepecarele-amjudecat.Acoloundevezi cerul şi stelele şi iarba îți mângâietălpile, unde tot dorul se ostoieşte înamurguri,undetebucuridecânteculuneipăsări.

- Domnule profesor, în meserie ațigreşitvreodată?

- În fața conşțiinței mele, nu.Niciodată! Da-n realitate, cine ştie câtegreşelijudiciarenuvoififăcut?Ți-amspuscă noi umblăm pe nisipuri mişcătoare.Niciodată nu poți fi sigur. Niciodată nupoțidormi liniştit.Vorbescdeceicareauconştiință.Dareştidatorsăîncercisăfaciastfel încâtniciacasă, înfațaoglinzii,niciîn lume, în fața oamenilor, să nu-ți pleciprivirea.Adio,Mara!

A rupt-o la fugă şi eu după el,alergândcadupăultimultren.Simțindcănu-lvoiprinde,i-amstrigat:

- Domnule profesor, sentința! M-ațilăsatfărăfinal.

-Acumcitezdintr-un film:„Timpuleun mare autor; întotdeauna scrie finalulperfect.”

Oameni în iarnă

Florentina Loredana DALIANSlobozia

28 Viaţa noastră

Seîmplinesc110anidelaizbucnireaRăscoaleițărăneştidin1907,răscoalăces-apornitînjudețulBotoşani, însatulFlămânzi şi a cuprins toată țara. Principala cauză a acestuitragiceveniment,soldatcumoarteaapeste11.000dețărani,afostsărăciacumplităîncaretrăiautruditoriipământului,ceicaresfințeau„curouasuferinței/Țărânaplaiurilornoastre”.

Vorbind despre acest eveniment înscris cu sângeîn cartea de istorie a românilor, trebuie să pornim de laarticolul lui Ion Luca Caragiale, „1907din primăvară până-n toamnă”, articolîncareautorulprezintăacesterăscoalenucaunliterat,cicaunanalistpoliticdeprimămână. Scriitoruldă la iveală,în idei precise şi absolut obiective,putreziciunea clasei conducătoare,nimicnicia unui grupdeoligarhi, preasătuisă-iînțeleagăpeceiflămânzi,preaorgolioşi să-i înțeleagă pe ceimulți şiumili, prea nesătui de lux şi desfrâu,încât să vadă că „țăranul munceştedin primăvară până-n toamnă, dinrevărsatul zorilor şi până la răsăritulstelelor”, fiind după cum spunea maitârziu,marelepoet,TudorArghezi,„depâinegonitşicerşetor”.

Veşnic datori, vânduți pentru untrai umil, mizer, în timp ce potentațiivremii, divizați în două facțiuni „aşazisepartideistorice,avândnupartizanici clientelă îşi pasează puterea de launmandat la altul şi petrec în frăție, într-un lux deşănțat,departedeochiiînlăcrimațiai„prostituluipopor”.

Regele,însă,areputereadearostiunadevărceparecăneurmăreşteşiastăzi:„Cauzadezastruluiîncareacăzutțaraestenumai–da,numainenorocitapolitică,ceofacpartideleşibărbațiinoştridestatdepatruzecideaniîncoace!”Răscoalas-aterminat,afostînăbuşită,dar,aşacumrosteacudreptateArghezi, „Izbânda-i totuşi tristă, deşi e câştigată.” Țăranii,umiliți şiobidițide soartă, au început săgândească lamaimult,vorpământ,darvorşidemnitate:„Noivremacum,nudoarpământ.../Vremşipământşiomenie”.Biruitorii,oligarhii,segândesccumsă-şimenținăputereaşiprivilegiile,învinşiițintescmaisus,vormaimultdecâtpământ.

Sângerosulevenimentnu seputea sănuaibă răsunetîn sufletele şi în operele scriitorilor vremii. Au deplânssoarta țăranilor Octavian Goga, George Coşbuc, NicolaeIorga,CezarPetrescu,TudorArghezi,LiviuRebreanuşimulțialții. În toiul răscoalelor țărăneşti, Coşbuc publică poeziile„Pământul uitării” şi „Parabola sămănătorului.” Poezia „Noi

vrem pământ”, răspândită la început prin foi volante, caun adevărat manifest, printre țăranii răsculați, este foartecunoscută, autorul ei fiinddeclarat drept instigator. ŞtefanOctavian Iosif şi Dimitrie Anghel vor aduce lămuriri, în stilpoetic, asupra cauzei răscoalelor în„Scrisoarea deschisă aunuimelc”dinCaleidoscopulluiA.Mirea:„Nucăutațiaiureaşi altorapricină!/Cănuenici Iorga,niciCoşbucdevină,/Cisărăciacruntă,eternasărăcie!....”

Tudor Arghezi consemna şi el în„Telegrama cifrată” reacția pe care aprodus-o poemul „Noi vrem pământ”,aluiGeorgeCoşbuc:„Suntinformatcăindivizi suspecți/Colindă țara-n lungşi-n lat./Dați ordin, Domnilor Prefecți/Săfiefiecareprinsşiarestat./Lebagă-ncap țăranilor că sunt/Independențisă ceară drepturi noi,/Şi pe deasupraşi pământ,/Şi păşunat la vite şi la oi./Unul, Coşbuc, a scris şi-o poezie,/Împrăştiată-n țară pe ascuns./Luațipeticeleacesteadehârtie/Şiconstatațiprincineaupătruns.”

Coşbuc, cel căruia pe dreptcuvânt i s-a spus„Poetul țărănimii”, afostcu toată ființasaalăturide țăraniirăsculați,elînsuşidefinindu-se„sufletînsufletulneamuluimeu/Şi-icântbucuriaşi-amarul.” În mai puțin cunoscuta„Parabola sămănătorului”, apărutăîn 1907, îi plânge pe plugarii veşnic

truditori ce nu se pot bucura de rodulmuncit de ei atâtavreme,deoarecealțiivin„să-ipradegrâul.”

„Şidacă-ilaşi,tu,Doamne,-aşamereuDinmânacuisăsimt-aceştiafrâul?Decen-aispusşi-aceasta,Doamne-almeu?Tăcut,tupoate-ngrămădeştimânia?Oripoate,vai,deşieştiDumnezeuNuştiinimicce-amare-nRomânia?”Aceeaşi amărăciune răzbate şi din celebra poezie

a lui Alexandru Vlahuță, „1907”, din care câteva versuriredau imaginea zguduitoarea țării, înmomentul izbucniriiRăscoalei:„Darcee,Doamne,vuietulacesta?/Ce-ihreamătulacesta care creşte? Se zguduie pământul şi mugeşte,/Ca marea, când o biciuie tempesta./Se-nalță flăcări, brațedisperate,/Spreceru-ntunecat,pustiuşirece...”

Ecourileevenimentuluide la1907au înfruntat timpul,căpătând noi dimensiuni în operele unor mari artişti aicondeiului.LiviuRebreanuaveasădea la lumină,dupăanide trudă,monumentala operă apărută în 1932,„Răscoala”.

„Peste amurg a nins cu fulgi roșii”(Nichita Stănescu)

Prof. Lucia MUNTEANU

29Viaţa noastră

Deosebitdeinteresantmiseparedebutulacestuiroman,încare țăranul român, înopiniaarendaşului IlieRogojianu,„enumairău,prostşileneş”,învremeceSimionModreanuîidăoreplicăpemăsură:„Un lucrueste indiscutabil,cănoi toți,darabsolut toți, trăimdepeurmatrudeiacestui țăran,aşaprostşileneşşirăucumîlcategoriseştidumneata!”

LiviuRebreanuesteprimulromancierobiectivatrasdemarilemişcărialeviețiimulțimiloranonime.„Răscoala”estetabloulmulțimiirevoltatecarenumaipoateacceptasărăcia,umilințele ce le suportau de preamultă vreme din parteamoşierilor şi a slujitorilor acestora. Exigent cu sine însuşi,romancierul a lucrat ani buni la elaborarea acestui roman,activitateadedocumentarefiindesențială:acutreieratțaraînlungşi-nlatpentruaculegeinformații,astatdevorbăcuțăranii,delacareaaflatcums-audesfăşuratevenimentele.Cartea cunoaşte o gradare epică, începând cu pregătirilerăscoalei, continuând cu izbucnirea flăcărilor din 1907 şiîncheind cu înăbuşirea în sânge a tragicului evenimentistoric.

Întoatesateleromânedomneşteoîncordaredureroasă.Vorbelețăranilorsunăamenințător:

„-Bațicoasa,Trifoane,ori...?-Obatsăfiebătută...-Miseparecăvreisăcoseştiînaintedeasemăna?-Apoidacătrebuie!De!”Suferințele individuale se împletesc, se leagă, se

contopesc,izbucnind„caolavăfierbintelasuprafață,într-oadevăratăexplozienaturală”.(OvidiuS.Crohmălniceanu)

Represiuneaestepemăsură.Oasteachematăsăreprimerăscoalaînaintaîntăcere,învremecevocilețăranilorrăsunaucauncorsălbatic,amețitor:„-Nunetrebuieboieri!...Ațivenitsăneomorâți?...Noinunesperiemdesoldați!Destulne-aubatjocoritciocoii!...Sănutrageți,fraților!”

Dar soldații au tras. Primiseră ordin straşnic. Maitârziu, un alt scriitor remarcabil, Zaharia Stancu, avea săconstruiască romanul „Desculț” apărut în 1948, în careRăscoalaesteprezentatăprinochiiluiDarie,băiatulluiTudordin satulOmida, cemai avea încă nouă copii. Romanul sedezvoltădintr-unnucleuesențial,„Cântecpentruviațafiuluimeu”:„Sănuuiținicioclipă:străbuniiaufostşerbi/Primiră-nveacuriaspresudălmi şibice-nspate/Sănuuiținicioclipă:se odihnesc în ierbi/Da țărna lor mai strigă şi-acum dupădreptate”.

Acest imperativ categoric, ce se va relua în romanul„Desculț”„Sănuuiți,Darie,nimicsănuuiți...”arescopuldearefaceechilibruleticallumii.ŞicumarputeaDariesăuite?!...DupăceultimulfocalRăscoaleiafoststins„s-auadunatnorii.Şi norii au adus ploaie... Ploaia bună a înviorat pământul.Pretutindeni miroase a iarbă proaspătă, a iarbă nouă, afrunzenoişiagrâucareacrescutmaimultdedouăpalmedeasupra pământului. Peste oameni împuşcați şi îngropațiadâncarăsăritiarbă,iarbănouă,iarbăproaspătă.”

În ciclul de poezii „1907”, autorul „Cuvintelorpotrivite” realizează într-ungrupajde37depoezii, tabloulsângeroaselor răscoale care a izbucnit „În anii nouă suteşapte/Cadinsenin, înmartie, într-onoapte/S-aridicatsprecer, din Hodivoaia,/Şi din Flămânzi, şi Stănileşti, văpaia.” Înuneledinpoeziile cuprinse înacest ciclu,poetul creeazăogaleriedeportretealejecmănitorilorțărănimii:„ConuAlecu”,„Duduia”,„CucoanaMare”,darşiuntabloual flămânzilor, înpoezia„Flămânzenii”:„Ezarvă,zbucium,grijă înguvern,/Că

zilele răscoalei nu s-aştern/Ca foile-ntocmite pe muchi decălindar,/La fel deopotrivă, pe colțuri şi-n chenar,.../Una-icurată,albă, lină,goală,/Parcăn-arfiarmatăşirăscoală.../Arvrea când le-mpreună, guvernul, şi le strânge,/Să fie zilnicroşii,cusărbătoridesânge.”

Remarca autorului asupra solidarității muncitorilordingaraPaşcanicurăsculațiiestefăcutăcusatisfacțieşicuironie fină:„Frânarii şi hamalii şi muncitorii-n gară,/Trufaşisă-nfățişeze şi ei, ceva înȚară,/Cude la sine voie, aiurea şiobraznici,/Auslobozitțăraniişi-audezarmantpepaznici.”

Sentințaîmpotrivamişeiloresterostităcufermitate:„Nucăutadreptateadomnească,frățioare/Iapeciocoicahreanulşidă-lperăzătoare.”(„Perăzătoare”)

Suntîncămulțipoețişiscriitoricareauînălțatdinoperelelor un monument spre aducere aminte a jertfei țăranilorpentrudreptateşidemnitate.NuputemsăîncheiemacesterândurifărăapomenipeNichitaStănescu, inconfundabilulautoral„Necuvintelor”.Înmartie1957,cândsecomemorau50deanidelaRăscoaladin1907,NichitaStănescudebuteazăînrevistaclujeană„Tribuna”cuuntripticînchinatcelorcăzuțiînaceastărăscoală.Poeziile„Aufostoamenimulți”,„Lalemne”şi„Pământ”,avândcamodelliricpeTudorArghezi,fuseserăpropuse spre publicare de către poetul clujean IoanichieOlteanu,larecomandareaistoriculuiliterarDumitruMicu.

„Pământ” este poezia care încheie acest tablouînsângerat al Răscoalei din 1907, din care vom cita unfragmentsemnificativ:„Care, cum a rostit cuvântul,/a dispărut cu noaptea şi vântul/iar ochilor le-a mai rămas să vadă/doar urmele lor umede în zăpadă./Unde s-au dus?/De ce s-or fi dus?/De ce au rostit cuvântul nespus?/Departe de noi,/între huile şi antracite,/gem stelele carului mare stâlcite./O, nu rostiți cuvântul acela ştiut!.../E iarnă în patima lutului mut/şi peste amurg a nins cu fulgi roşii,/groaznici fulgi roşii!”

Bibliografie selectivăLiviuRebreanu,Răscoala,Editurapentruliteratură,1966;Ovidiu S. Crohmălniceanu, Literatura română între cele

două războaie mondiale,EdituraMinerva,1972;GeorgeCoşbuc,Versuri şi proză,EdituraDacia,1991;TudorArghezi,Versuri,EdituradeStatpentruLiteratură

şiArtă,1959;Album memorial Nichita Stănescu, EdituraViața Româ-

nească,1984.

Profesorii Lucia Munteanu şi Gruia Novac

30 Viaţa noastră

Plăcereaîntâlniriicudumneavoastră,doritoriideaauzişiaflanoutăţivechi,măîndeamnăsă-midivulgnostalgiafaţădeiarnacarestăsăplece, lunaluiFĂURAR fiindultimadinşirulhibernalatâtdedragmie.Iubesciarna,cuaeruleitare,chiardacăpleacă,fiindăînacestanotimpsespunpoveşti,lagurasobeisauleşoptesccelordispuşisăleasculte...

Pentru mine poveştile sunt ade-văruri, mărturisindu-vă că nu ştiusă inventez nimic. Iar luna asta, a luiFĂURAR, îmi aminteşte demulţiprie-tenispeciali,toţieroideosebiţiaiunorpoveşti cu care au prefigurat viaţa defiecarezi...

...DinsuitedeprietenialegchipulUNUIAnăscutlaIpoteşti.Într-olunăcaaceasta, dar în 1877, Mihai Eminescuîmi recită versuri care-i aminteau decopilulcare-a fost:„Colo în depărtare e valea lui natală,/ Cu codri plini de umbră, cu râpe fără fund,/ Unde isvoară albe murmură cu sfială/ Și scapăr-argintie lovindu-se de prund./ (...)/ Apoi în codru trece şi cântă doina dragă./ Sălbatec este glasu-i, vioi, copilăros,/ El sună-n codru verde. Trezeşte lume-ntreagă,/ Picioarele desculţe îndoaie flori pe jos...“(Codru şi salon, I). Poetul meu a iubitsingurătatea;însăeraşimaifericitcânderausinguri: „Ea-şi urma cărarea-n codru./ Eu mă iau pe a ei urmă,/ Când ajung cu ea alături/ Răsuflarea-mi mi se curmă“(Ea-şi urma cărarea-n codru).

Sentimentele şi dorul de pădure şi codru le ammoştenirede labuniciimei,de lacareamşiaflatpovesteavorbei „codru-i frate cu românul!“. Casă, adăpost, cămară,refugiu, leagăn,alinare, inspiraţie,mormânt,toatelaunlocl-au apropiat pe român de pădure. Casa lui era din bârne,bisericaeradinlemn,uneoridintr-unsingurlemn,masacutreipicioare–pecareserăsturnamămăligaaburindă–eradinlemn,laiţaetotdinlemn,jugulboilorlafel,sicriul–dinpatruscânduri;pădureaile-adăruit.Deaceeaaşiîndrăgit-o.Şiaocrotit-o,folosinddoarcăzăturileşisădindpuieţitineriînloculacestora.

Astăzi, nu preamai ştiu de soarta codrului, pentru căromânuluinuisemaipreapermitesăintreînpădure,întimpce străinului (austriac sau de altă seminţie) i se face asfaltspre...defrişări.CestrăinparcăîmisunăversurilepreietenuluimeuEminescu!„De treci codri de aramă, de departe vezi albind/ Ș-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint“(Călin, p. VIII).Darîncepsăînţelegpovesteacu„istoriaserepetă“,atuncicândcitesc înfiorat cinci stihuri din „Doina“ lui Eminescu : „Îşi dezbracă ţara sânul,/ Codrul – frate cu românul -/ De săcure se tot pleacă/ Și izvoarele îi seacă -/ Sărac în ţară săracă!“Şi-atunci

poate că Dumneavoastră n-o să mă atenţionaţi prea tarepentru expresia„codrul fost frate cu românul“. Aştept şi eu,asemeneamultorromâni,vremurimaibune!

Dar,haimaibinesăneîntoarcemşilaaltepoveştidinlunaluiFĂURAR.PrietenulmeuAlecu Russo,darceziceuprieten,consăteanulmeu,pentrucăs-anăscut,foartededemult,în

satulbasarabeanîncareşieuamvenitpelume,cevamaitârziu.„Pe culmea cea mai înaltă a munţilor Carpaţi, se întinde o ţară mândră şi binecuvântată între toate ţările semănate de Domnul pre pământ“–scrieElîn„CântareaRomâniei“.Şimaiapoi: „Păduri stufoase, în care ursul se plimbă în voie ca un domn stăpânitor, umbresc culmea acelor munţi“.

Şi nu întâmplător, probabil, luniifebruarie i se ziceFĂURAR; fiindcă i-aadunat,încuprinsulei,pealţi„făurari“de cultură şi de literatură, pe unTitu Maiorescu, care a „cioplit“ o bunăparte din statuia lui Eminescu; peMarin Sorescu, care l-a nemurit peţăranul-erou,nemuritorpecâmpuldeluptă încheindu-şi, acasă, socotelilecu viaţa, dintr-o simplă... „răceală“;pe romancierul adolescenţei mele,MihailDrumeş,carene-atrimistuturor,într-ozidefebruarie,„Invitaţielavals“;

pe profesorulmeu din primul an de studenţie, N.I. Popa, fratelenumaipuţincelebruluiscriitorV.I. Popa, profesoruluirămânându-i eu dator pentru toate informaţiile pe caremi le-a dat despreV. Alecsandri; pe frateleGrigore Vieru,„condamnat“sărămânăromân-basarabean,care,întrebatceorigineare,azis:„Ar fi seamăn/ Dealul acel/ din preajma codrilor./ Știu toate doinele“(Formular);mi-lmaiaduceînmemorielunaluiFĂURARpeSergheiColoşenco,darnuvreausă-l vorbesc în lipsă;mi-i amintesc şi pemucenicii Iordanşi Gavril, prăznuiţi chiar azi la sărbătoarea „ÎntâmpinareaDomnului“.

Şicumultimiiveniţivorfiprimiţicaşiceidintâi,ultimapovestepecarevreausăv-ospunesteauneiregine,ReginaElisabeta a României, cunoscută, chiar dacă nu tuturorlocuitorilor pe care i-a păstorit, şi sub numele de Carmen Sylva,poetăşiiubitoaredemuzicăşipictură.

Cine este Carmen Sylva? Principesă de Wied, tânăraElisabeta-Paulina-Otilia-Luiza a devenit soţia domnitoruluiRomâniei,Carol I, înnoiembrie1869.Aveadoar26deani.Timp de 45 de ani a fost Regină a României şi, deşi spiţăstrăină,iubindşirespectândpoporulpestecareadomnit,i-aînvăţat limbaşi i-a îmbrăţişat religia, i-acercetat istoriaşiafostimpresionatădefolclorulromânesc.Amuritcaromâncă,înziuade1februarie1916,dormindu-şisomnulcelveşnicla

REZONANŢA CÂNTECULUI PĂDURII ÎN CODRUL FOST FRATE CU ROMÂNUL

Gruia NOVAC

31Viaţa noastră

MănăstireaCurteadeArgeş.Capoetăşi-apreferatcognomnulCarmen Sylva.Oare

de ce? În limba latină, sintagma se traduce prin„Cânteculpdurii“.Motivaţiaceamaiconvingătoareesteînsăşimărturi-sirea ilustrei regine: „Gura poporului e cântecul răpitor al privighetorarei, care aduce la auzul nostru sunetele limpezi ale naturii ce ies din freamătul vorbitor al codrilor României şi plutesc peste poieni strălucitoare şi printre valurile aurite ale câmpurilor şi lacurilor noastre. (...) Cântecul poporului e cea mai înaltă poezie, căci el dă viaţă şi viaţa-i suferinţă. (...) El curge din veselia şi din strigătul de durere, din nădejde şi din suferinţă şi numai acela se poate numi poet care a dat aceste simţiri. (...) Am avut în partea mea arar fericirea de a auzi cântecul României, când era încă ascuns în necunoscut. El m-a făcut de am pătruns în inima poporului meu, parc-aş fi din el născută. Da. Dintr-însa din nou m-am născut, căci ceea ce simt, la ce şcoală am învăţat? Lumea basmelor româneşti m-au înconjurat cu tot farmecul şi versul românesc a cântat în inima mea“.

Semaimiră cineva că la curtea regală era obligatoriucostumul naţional românesc pentru toate doamnele deonoare?Singuraeifiică,Maria,plecatădintrenoilanicipatruani,erafotografiatănumaiîncostumnaţional.Reginaînsăşi,latoaterecepţiileoficiale,seînfăţişaîncostumromânesc,dar

şipentruastimuladeprindereacasnicăaţărancelorromâncedeaţeseunicatedevestimentaţiepopular-folclorică.

DinanturajuldeprieteniaiRegineipoeteaufăcutparte,înmomentediferiteşiînîmprejurăridiverse,TituMaiorescu,MiteKremnitz,VasileAlecsandri,Eminescu,marelemuzicianGeorgeEnescu,pianista ElenaBibescu (fiica luiManolacheCostache Epureanu, originar din Bârlad), francezul EmileGallé (1846-1904), artist şi animator al unui curent artistic„Artnouveau“.

Regina Elisabeta, adică poeta Carmen Sylva, de lamoartea căreia s-au împlinit 101 ani, este autoarea unuinumăr suficient de volume, în limba română, franceză,germană,conţinândpoezie,proză, teatru, libretedeoperă,dintrecareamintescdoar:Poezii româneşti (1881),Cugetările unei regine (1882), Poveştile Peleşului (1883), Mister Manole (1892), În luncă (1905) – o idilă dedicată „copilului meusufletesc,GeorgeEnescu“.

Relaţiilepoetei-regineCarmenSylvacuscriitorieuropenieraudenotorietate,uniidedicându-icreaţii întregi. Iatăunexemplu,poatemaipuţincunoscut.Înanul1881,prozatorulfrancez Pierre Loti (1850-1923) publică romanul Le roman d’un enfant, adicăRomanul unui spahiu. Ca-ntr-oparanteză

informativă, spahiul este un soldat în cavaleria otomană,darrecrutatdinrândurilearistocraţiei(înlimbaturcă:sipahi).Cuvântull-afolositşiEminescuînScrisoarea III.Văamintiţi?„Launsemnunţărmdealtul,legândvasdevas,seleagă/Şiînsunetdefanfaretreceoastea lui întreagă./ Ieniceri,copiide sufletai luiAllahşispahii/Vinde-ntunecăpământul laRovine în câmpii; Răspândindu-se în roiuri întind corturile

mari.../Numa-nzareadepărtatăsunăcodruldestejari.“(Suntversurile62-67dinamintitacreaţie.)

Revenind, romanul lui Pierre Loti are o dedicaţie, înlimbafranceză,A Sa Majesté la Reine Élisabeth de Roumanie,datată „Décembre 1888...“, din care vă traduc doar finalul:„suveranei, care toată viaţa a avut în gând dorinţa de a scrie, îi prezint umilul meu omagiu, de mon respect charmé, Pierre Loti“.

Lacei101anidelatrecereaSuveraneiprinaceastălume,sănetrimitem,pentruoclipămăcar,gândul lamormântulîncareEadoarmeînpământromânesc,pământpecarel-aiubitşiapăratcudemnitateaEidefemeieromâncă,luândcunoiversurile luiB.P.Hasdeudintr-opoeziecare-imurmurănumele:CarmenSylva.„De-i Regină, de departe/ Licărind ca o scânteie/ Ea dispare fără veste/ Și-o admiri abia în zbor:/ Dar priveşte-o-n astă carte/ Și mereu o vezi femeie,/ O femeie, care este/ Înger scump pentru popor.“

Şicaultimcuvânt,eutotmaicredcuputerecă,înoricevremeşiindiferentdeconjuncturi,„codru-ifratecuromânul!“

1-2februarie2017Bârlad

Gruia Novac şi Nicolaie Mihai

Gruia Novac şi Nuria Sânziana Darie

Prof. Petruş Andrei

32 Viaţa noastră

Se spune că, însoţindu-şi fiul,pe Mateiu, la redacţia revistei ,,Viaţaromânească”, I. L. Caragiale venindspecialde laBerlinpentrua-l ajuta săintre în tagma poeţilor, atunci cândGeorge Topîrceanu a îndrăznit să-ipropunăoaltărimă,mareledramaturgar fi ripostat spunându-i: ,,- Cine eştitu, mă, să mă înveţi pe mine să facversuri?” Că scriitorul I. L. Caragialeştia să facă versuri ne-o dovedesczecile de poezii pe care le-a risipit înpaginile publicaţiilor vremii: ,,MoftulRomân”, ,,CalendarulMoftului Român”,,,Convorbiricritice”şialtele.Şinuchiarorice fel depoezii, ci din cele cumaripretenţii,cumsuntsonetele.

Cel care simţea enorm şi vedeamonstruosnusedezminteniciînpoeziişi cu toate că ,,sonetul îşi menţinedemnstatutul”(ConstantinCiopraga)avândtitludenobleţe,umblând îmbrăcat elegant, comportându-se manierat şivorbind civilizat, Caragiale introduce şi aici spiritul său defrondă,notasatirică,sarcastică,umoristicăsaucaustică.

Atuncicândcineval-anumitumorist,autorulcelebrelorcomedii s-a revoltat, replicându-i că el este scriitor tragic.Dealtfel,după reuşitacomplotului împotriva luiEminescu,internareaîmpotrivavoinţeisaleîntr-unspitaldebolimintaleşiaplicareaunuitratamentcompletgreşit,Caragialenicinuşi-amaidus labunsfârşitcomediaplănuită,pentrucănu-imaiardeaderâs.

CaragialepoetulesterefractarlasimbolismulimportatdeMacedonskidelaParis,acolounde,,Ainoştritineri”învaţă,,Lagâtcravateicumse leagănodul”.Receptivn-a fostniciEminesculaaceastămodă,el fiind,caBaudelaire,simbolist,,avant la lettre”.Caragiale,mereu frondeur,unrăzvrătit,unPrometeucareşi-a ruptsingur lanţurile,agâtuitvulturulşiapărăsitstâncaexilându-se,înultimaparteavieţii,laBerlin,amenţinutaceastăatitudine şi în sonete. ,,Larma” criticilornu-lafecteazăci îlamuză iarcritica îl scârbeşte.Poetul I. L.Caragialeseretrageînsingurătate,lacarerenunţănumaiîncompaniacelornouămuzeşidesigur,aluiApollo,pecareîlnumeşte ,,maestrulmeudivin.”Sonetul ,,Criticilormei”carepareunfelde ,,Satirăduhuluimeu”estedefapto ironie la

Actualitatea poetului Ion Luca Caragiale

Prof. Livia ANDREI ,,Nu-mi măsur bine versul? Ce? Cum? Auzi colo! Dar ritmu-mi curge-n vine! Și rima? Je m’en moque Nici pot gândi altminteri! Mi-e tată bun Apolo, Vrei strălucită probă? Iat-un sonet ad-hoc.”

(Ab irato)

adresa celor care îmbrăţişează fărădiscernământ ultima modă: ,,Eu cânt!Ce-mi pasă mie! Nu ştiu de undevin,/ Nici unde merg: traduc doar uncântec din senin/ În rime simbolisteşi abracadabrante.” (,,Sonet olimpiansimbolist.”)

Trecemcuvedereafaptulcăsone-tele sale nu sunt scrise în endecasi-labi şinu respectă şialte reguli.DararespectatI.L.Caragialevreodatăceva?Sistemul şi instituţiile sale au fost, înpermanenţă, calul de bătaie (de joc).Într-un ,,Sonet decadent, simbolist –vizual - colorist” intitulat ,,Cameleon–femeie”, poetul I. L. Caragiale prezintăantiteza eminesciană (din ,,Venere şiMadonă” şi ,,Înger şi demon”) dintrechipulangelicalmuzeiEratoşifireaeicapricioasă:,,Icoanăstrăvezie,încadrul

sumbru-alvieţii,/Cupăruleisur -galben,/cuochi închis–albaştri,/ Sclipi deodată clară, vis roz al tinereţii,/ Cum înobscure-azururiaparpribegiblonziaştri.”Poetulîirespingemuzeinurii:,,Spectru!Cameleon-femeie!/Fugi!Sufletulţi-enegruşimaţelepestriţe.”

Un,,Sonetbrutal”vineşielsăînlocuiascăentuziasmulcu sarcasmul: Apocalipsa ,,În loc de Tot, Nimic!” estedovada că ,,Iehova a-nnebunit!” şi de aceea poetul estemizantrop, abulic şi sceptic: ,,Balanţa-i strâmbă şi judecatanulă!/ Nici psalm, nici Laudamus, dar nici accent de hulă,/Din coardele-mimăiestre de-acu n-armai ieşi!” (,,Finis”) Şisonetuldedicat,,Contemporanilormei”pareaaveainfluenţeeminesciene (din ,,Epigonii” sau din ,,Scrisoarea I”). Iatăportretul contemporanilor săi, dar, din păcate, şi ai noştri:,,Fără de graiuri gure şi ochi făr’de priviri,/ Făr’de mişcareforme, şi încă, vai! Ce este/ Mai sec în astă lume şi mainemernic,ţeste/Făr’degândirişiinimilipsitedesimţiri.”

Din caracterele lui Teofrast sau ale lui La Bruyere oridin fiziologiile patruzecioptiste şi din tablourile lui Goya,se desprinde portretul ,,Unui cavaler de industrie”. Poetullustruieşte de această dată armele pamfletului. Cavalerul,pe nume Coţcar Coţcarovici, este bucăţică ruptă dinpoliticieniinoştri,miliardariidedupă’90.Figuraaceluia,caşiacontemporanilornoştri,nupoateinspiradecât,,dezgustşi

Ion Luca Caragiale

33Viaţa noastră

Mai actual ca niciodată

Lui nenea Iancu

NeneIancu,geniudinPloieşti,Preapuținiauochicumaimatale,Câte,,caractere”întâlneşti,Toate-stotatâtea,,Haimanale”.

Polițai,prefecțişiavocațiSuntouriaşălipitoare,PrinhoțiiaudevenitbogațiŞidefoame-nțarăazisemoare.

Plină-ilumeadeBrânzoveneştiŞideasupralorunTrahanche,Laalegerin-aicesă-țidoreşti,Căînvinge...totunDandanache.

ÎnpartidulcelmaidemocratMânăforteestetotoZoeŞiunTipătescutehnocratFacetotulcasă-iintre-nvoie.

Demagogiiaivituperat,Vorbeleîțisuntprecumolamă,PeinculțişiproştiaiînfieratŞiolume-ntreagăteaclamă.

Bine-arfisăfacemnoicuratÎnsănucupraştia,cutancu’,Ăsta-iadevăru-adevărat,Vaidețaraasta,neneIancu!

Ca-ntr-unfilmdegroazăşioror,Țara-i,prinimplozii,demolată,Cândegroaznictraiultuturor,Eştimaiactualcaniciodată.

Petruș Andrei

displăcere”şitoateacestefiguridefiguranţi,,parcătotpalme”cer.S-avorbitmultdespreactualitateadramaturgieiluiI.L.Caragialedarşipoezia

saestelafeldeactuală,dupăcâteputemconstata.ÎnsonetuldedicatbaritonuluiAgostinoMazzoli,poetulCaragialepunefaţă-nfaţăpeceicareatingceamaiînaltătreaptă amăririi:monarhul ereditar şi regele artist: ,,Urăşte lumea sceptrul.A fisupusetrist!”,,Darlumeasesupune,c-onobilă-avântare,/Cândsceptrulesteartaşiregeleartist.”

Poezia ,,Steaua”este,atât înconţinutcâtşi în formă,de la începutpână lasfârşit,eminesciană.,,Poatedemults-astinsîndrum/Îndepărtărialbastre/Iarrazaeiabiaacum/Lucivederiinoastre.”(MihaiEminescu) ,,Oriunde-acumsclipeşti/ Îndepărtărialbastre/Tunueştiundeeşti,/Pierdutăprintreastre.”(I.L.Caragiale)Însă,,Îngondolă”nici chiar I. L.Caragialenupoate rezista ispiteidea fi liric. Iatăunfragmentdindialoguldintreceidoiîndrăgostiţi:,,-Pentr-unzâmbet,oprivire/Delatine,scumpodor,/Partea-midaudenemurire,/Dauchiarpatrie,onor.”,,Îmbătatădeamor”,fiinţadragăîirăspunde:,,-Teiubesccaonebună;/Făcumineoricevrei;/Dacă-spentrutinelună,/Tueştisoare-nochiimei!”Poezia,,Dece?”,subintitulată,,Scherzo”numisepareafidelocoglumă.Eadefineşteesenţapoezieişiinefabilulpoetic: ,,Plăcere plâng…durere cânt.” ,,Vistavoiul” sau ,,Ion Prostul” are uncaracteranecdotic,iar,,Excelsior”,prinparafraza:,,NihilsineHasdeo!”dărăspunsînţepăturilorcelebruluifilolog,poet,dramaturgşisavant.Fabulaintitulată,,Duel”întreunplugşiuntunare,bineînţeles,şiomorală:,,Doamnefereşte/Pemojiculprostdeboiernebun.”

Printre multele farse pe care Hasdeu le-a făcut junimiştilor se numără şisuperbatelegramădefelicitareadresatăluiTituMaiorescuatuncicândOlimpianuladevenitministrualinstrucţiuniipubliceşicultelor:E.S.MIN.TITMaiorescu,adicăExcelenţeiSaleMinistruTituMaiorescu,prescurtat.Caragialenuiartănicielpecei,,Doiacademicieni”UrecheşiHasdeu:,,Istoricăpereche-/Aşaprietenizicşieu!/Celegăturăveche!/Urechejură-ntr-unHaşdeu/Haşdeuîntr-oureche.”

Că poetul I. L. Caragiale avea ce avea cu simbolismul ne-o dovedeşte şipoezia,,Discreţie”publicatăiniţialsubtitlul:,,Tăcere–discreţiesimbolistă”.Poezia,caşi ,,Elegie”,nedescoperăunCaragialesentimental, romanticşideodiscreţie,(cum altfel?) simbolistă, desigur. Orice poet este un nebun, spune o maximăenglezească,darnuoricenebunesteşipoet.I.L.Caragialeacceptăcuseninătateaceastăinsultă:,,Da,nebun”,recunoaşteel,pentrucă: ,,Dispreţuiesconori,avere/De slavăm-amhrănitdestul.”Poporul carenu l-a luat în seamă în timpul vieţii,cândvaosă-iridicestatuipentrucănus-aumilitşiatrăitcudemnitate.Frumoscrez poetic şi etic: ,,Tenebre fără fundmă-nghită,/ De-oi face din divina harfă/Opalidăprostituată/Şidincântareameaomarfă./Pecoardeleacestei lire,/Voiintonauncântsublim:/Poetsunt!nuvoiumilire…/Poeţii…nuneumilim.”

Chiarcândesteprinsînmrejeleiubirii,poetulI.L.Caragialefaceîntr-adevăro,,Declaraţiesimbolistă”,darrefuzăolegăturămatrimonială.Unuijunenu-istăbinedeloc,,Cochetăria”decâtdacă-ifluture.O,,Baladă”arelaitmotivulmacedonskian,,Leg an d-an, leg an van d-an” şi-l vizează direct pe poetul care ,,importase”simbolismul: ,,Am ajuns acum eu bardul/ Simbolist al omenirii,/ Să mă uitebulevardul/Încavernapărăsirii.”

I. L. Caragialemai comite încă ,,Strofe simbolist –profetiste” (,,În curând”),elogiind Tramontana, vântul rece care bate dinspre Alpi spre Mediterana. Pe,,Oceanulvremii”, într-odupă ,,Amiazămaură”,Caragialepoetulcompune ,,Rimedelux”,alăturând,,ocean”cu,,o,cean!”,,,vis”cu,,vi-s”şipeMesalinacu,,messaLina”.

NuştiucâtcostagigacaloriapevremealuiCaragialedarcăceisărmanifăceauşipeatuncifoameacasăplăteascăfrigulesteocertitudine:,,Negreşit!Foculdinsoare/ Nu-l plăteşte Dumnezeu,/ Însă noi plătim, sărmanii,/ Lemne şi cărbunimereu”.(,,Iarna”),,Primăvara–Pasteloptimist”şi,,Primăvara–Pastelpesimist”suntscrisedeunmaestruîntr-aleversificaţiei.Într-o,,Odă.CopiluluiluiAmorsauEros”,Caragialeesteşăgalnic,copilărindu-selarândul luişirugândpecopilul ,,frumosşi prost” să-lmai săgeteze încă o dată făcându-i o solemnă promisiune: ,,Şi pemaică-tazeiţă,/jurcăn-amsătehulesc:/Maiomoară-măodată,/Sămaisimtcăiartrăiesc.”,,Graţiadomniţei”parescrisăînmanieraluiBolintineanu,iarfabula,,Boulşiviţelul”înstilulluiAlexandrescu.

,,Sepoateglumi?”întreabăCaragialeiarpoetulîirăspunde:,,Daşinu./Sepoate-cândaide-afacecuoamenisănătoşi./Nusepoate-cuoamenibolnavi./Sepoate

-cuoameniveseli şibinedispuşi./Nusepoate-cuoameniposacişimâhniţi./Sepoate -cuoamenidespirit./Nusepoate - cu oameni proşti./ Se poate-cu literaţi şiartişti./Nusepoate -cugloabeliterareşiartistice.”

Am încercat,dupăanii studenţiei,săredescopărpepoetulI.L.Caragiale,pentrucăînpoeziilesaleelîncăspuneceva,spredeosebiredemultesutedepoeţideastăzicare,înzeciledevolume,nuspunnimic.

34 Viaţa noastră

Amcitit cu atenţie şi, uneori, cu interes cele 250depagini ale unei cărţi stratificate în VIII capitole, toate cuvaloare documentară şi informativă, fără niciun fel decalităţi beletristice. Cartea lui Gheorghe Vlad, Doamne vestite din istoria românilor (Editura Tipoalex, Alexandria,2016),s-anăscutdintr-oadmiraţietransmisăşipecăioraledespre câteva celebrităţi feminine, al căror destin a fostdeterminat de personalitatea zdrobitoare a bărbaţilor, înumbracăroraautrăitşidatorităcăroras-aupututafirma,legendelepusepeseamalordoarconturândauracarele-aînvăluitchipul.

Autorul însuşi, pentru a fi credibil şi a-şi justificaencomioanele–maiîntotdeaunainutile,elefiindizvordeexagerări–arecurslaepiteteaproapeortodoxe,fărăareuşiînsăsăsedebarasezedetendinţademistificareafaptelor,altfelfoarteomeneşti.

Păstrând pomelnicul respectuos al autorului, le voiconsemna şi eu... strălucirea. Doamna Chiajna, fiică adomnitorului PetruRareş alMoldoveidedouăori (1527-1538, 1541-1546) şi soţia lui Mircea Ciobanul, domnulMunteniei,e„ambiţioasă, energică, aprigă luptătoare pentru binele şi fericirea copiilor ei”. Diminuându-i defectele decaracter şi mijloacele de împlinire a poftelor, GheorgheVladi-aînălţatfoartesussoclul,casănu-ivedem„ridurile”...Elisabeta Movilă,soţiadomnitoruluiIeremiaVodă,numelegat şi de Mihai Viteazul, primul întregitor, e femeiatenace care „luptă prin toate mijloacele pentru a asigura domnia fiilor ei”, asemenea doamnei Chiajna. Domniţa Ruxandra,fiica luiVasileLupu,areun„tragic destin”,prinnefericitele întâmplări legate de viaţa ei matrimonială.Maria Brâncoveanua fostsoţiadomnitoruluiConstantinBrâncoveanu, „o soţie şi gospodină exemplară şi o mamă iubitoare”,martorăamartiriuluisoţuluişifiilordin15august1714.Doamna Elena Cuza,preacunoscutasoţieaprimuluiDomnalPrincipatelorUnite,AlexandruIoanCuza,enumitădeautor „Doamna pe care oamenii simpli, umili o numeau cu respect «Sfânta»”. IarRegina Elisabeta – Carmen Sylvae numită simplu, fără emfază, „regina poetă a României”.Cufiorpatrioticadevărat,autorulonumeştepeEcaterina Teodoroiu, prin cea mai cucernică sintagmă, „eroina de la Jiu”.Şi,însfârşit,Mariaeste„Regina Marii Uniri”,alături,firesc,deFerdinand.

Opt personalităţi feminine au întreţinut patosul decercetător de documente al lui Gheorghe Vlad, mai cuseamă că numărul paginilor care constituie bibliografiaacestei cărţi depăşeşte neverosimil de mult numărulpaginilorvolumuluiprezentat.Bibliografianotatădeautor

la finelefiecărui capitol sau în subsolul acestuia se ridicăla cifra de 396 articole documentare; bănuim că fiecaresursăbibliograficăaveamaimultdeopaginămăcar,ceeaceînseamnăcămuncadefişareşiredactareafostimensă,fără să luăm în calcul selectarea şi reformularea faptelorcercetate.

Carteameritătoatăapreciereanoastră.Stiluleiefrust,dar corespunzător caracterului unei asemenea tratări.Subiectivitatea luiGheorgheVladeste,de fapt,aplecareasinceră pe nişte documente care ilustrează viaţa unorfemeicelebre,viaţăcareîncâtevaprivinţeseamănăcuunmartiriu.

Cartea Doamne vestite din istoria românilor este şiîndemnulluiGheorghe Vladdeanereîntoarcelamodelelemorale ale neamului românesc, ştiindu-se că „istoria este cea mai frumoasă poveste”.Uitând-o,nesituămalăturideaceiacarene-ardoriplecaţidinarculcarpaticşidinspaţiuldanubianşipontic.

Opt vorbe simple despre opt doamne vestite din istoria românilor

Gruia NOVAC

35Viaţa noastră

Uşa stă mai mult închisă. Puțini sunt cei care vin sămăvadă.MadamFister, înhainecernite, intrăsmiorcăind,varsăcâtevalacrimişipleacăaşacumavenit.NeaIliedelapartervineşielcadeobicei,adicăbăut.Vinesămaiiaunpaharsaudouă.Desus,delângăbeculprăfuit,vădunsicriuîncarezacecineva,nemişcat.Sunteu.Lângăsicriu,peunscaun,stăBeni, fratelemeu,uniculmeufrate.Lăcrimează.Orică-iparerăucăammuritdestuldedevreme,oricăi-aintratînochiceva,probabilfumuldelațigară.MadamFisteraplecat,neaIlieaplecat,Beniaşters-oşiel,căstălahotel.Nusuportămorțiişiînmormântările,îiprovoacăostarederăuinsuportabil,lafelseîntâmplăşicumine,daracumnuamceface,suntobligatsărămân,pentrucămortulsunteu.Mădesprindfărăsăvreau,parcăsunteuşi înacelaşitimpaltcineva.Înfațameastăuncorpcareafostcândvaviu,cuambiții,bucurii,nevoi.Văddesus linişteadincameră.Da,ovăd.N-oaud.Rămânpierdutovreme.Încamerănumaiintrănimeni...

...Unnesfârşit de ape luceşte într-un soarede augustdogoritor. E Dunărea la Crişan, o localitate din mijloculDeltei, nici frumoasă,niciurâtă,doar înmijloculDeltei.Oplătică mare stă îndoită într-o găleată cu apă, o păstrezviecapeuntrofeu.Esteseară,de-abiaamajunsşirepedeamgăsitgazdă.Costicăaruncădupăşalăi.Culingurița.Cepăcatcăvenimatâtderaraici.Dacăexistăparadis,credcăaicieste,ziceu(Alex).Măuit laCostică.Acesta îşiopreşteşalăul,nicipreamare,nicipreamic,maiaruncădecâtevaorilingurițapânăcândaceastaseagațăundevaînpietrişuldepefundulapei,tragetare,pânălaurmăcedează...firul,iarlingurițarămânepierdutăprintrepietre.

Cândm-amtrezit,soareleintrasedemultpefereastrascăldând într-o lumină mirifică „odaia”. Se anunță o zifrumoasă,poate şi cunoroc.Costică, îmbrăcat şi cudouălansete înmână,bombănecăeu încănum-amtrezit,darnuaredreptate,sunttreazşiechipatmaicevacalaarmată.Costică, aş vrea să te rog ceva, la capătul digului doresceu săpescuiesc, chiardacă tumergimai repedecamine.Suntem prieteni de mulți ani, poate din cauză că avemaceeaşi pasiune sau poate„nebunie”. Costică dă din cap,fiifărăgrijă.Bineînțeles,ajungeînainteamea,searanjeazătacticos, îşi aşază lanseteledrept în locul jinduitdemine.Îşi aprinde o țigară şi mă priveşte din colțul ochilor. Eu,gâfâind,îlînjurvârtos,darcuvolumuldatlamic.Măopresccâtevaminuteşimăgândesccesăfac.Sămăcertcuel,sămă întorc însat.Bineînțeles,nu facniciunanicialta, scotsculeledinhusă,learanjez,puncârligele,punşimomeala,

măaşezundevapedigpeniştepietrecaredejaauînceputsăseîncălzească.Vreodouăorenimic,cucâtseîncălzeştemaitare,cuatâtemaimarelinişteapeapă.Firulestemoale,semncămomealanuesteînprimejdie.Costicăstăşiel înaşteptare, n-a prins nimic, începe să-şi piardă răbdarea.Se pare că lamine aşteptarea s-a sfârşit. Firul se zguduieputernicşiporneşteînsusulapei.Cubucurieînsufletridicundița,momentîncarepleacăşialdoileafir.Suzyajutăşieacâtsepricepe,țineînmânăoundiță,întimpceeuscotpeştelepemal.Eunşalăuminunat,deunkilogramşiceva,mă uit la peşte cumultă plăcere şi cu un calm deosebit,fărăgrijacă-lpotpierdepealdoilea.Săteajut,bunulmeuprieten, mă întreabă Costică. Între timp îşi abandonasesculeleşis-aapropiatdemine.Nu,mulțumesc, îi răspunddestuldeaccentuat, să înțeleagă„bunulmeuprieten”. IauundițadelaSuzyşifărăemoțiiaducpeştelelamal.Nuzicnimic, iar Costică se apropie tot mai mult. Până la urmămătrezesccuel lângămine,neaprindemcâteo țigarăşirâdem. Costică este un pescar subtil, unul adevărat, cugutacafiruldepăr,darestedeapedemunte.LaDunăreainevoiedeunfirmaigros,peştiisuntmaimari.PlutaluiCosticăsescufundăbrusc,lafelcaoloviturădeciocan,darfirulsubțirenurezistă,serupeîntr-oclipită.Râd.Costicăstauntimpîmbufnat,apoiizbucneşteînrâs...

...Deodată apele se îndepărtează, chipul lui Costicăsevede totmaineclar,pânăcedisparecu totul, iaracumvăd sicriul în fața blocului în care stau sau mai bine zisam stat. Doar câțiva oameni sunt în jur. Suzy scapă niştelacrimipecareleîntindepefațăcuobatistămototolită,dinmătase.Înultimelezilearămasînpreajmamea.Săplecşisă vină cine vrea? Săne fure?Nuaplecat, aprins finalul.Nua rămasoavere, câteva lucruri care segăsesc înoricecasă,unapartamentmodest, totuşi ceva în care sepoatelocui. Preotul se opreşte din slujbă, fanfara intonează cujaleultimulmarş,iarsicriulestepurtatpealeecătregroapaproaspătsăpată.Pământulereavăn,iarînunelelocuri,maisus,pecoastamuntelui,persistăozăpadăcareacăzutacumdouă zile. Este o după amiază de toamnă târzie, soareleîncearcă să fie convingător, dar cei câțiva participanți laceremonie îşi strâng hainele pe ei, gândindu-se la iarnacareesteundevafoarteaproape...Măuitdesuslaalaiulmaimultsaumaipuțin îndurerat,pământul începesăcadă îngroapă,imagineaseîndepărtează,măînalțsus,totmaisus.Valearămâneînurmă,copaciidevintotmaimici,turnurileaproapecănusemaivăd.Urc,urc,şinumămaiîntorc.

Final

Szenti Gheorghe Csaba

36 Viaţa noastră

O stea din firmamentul gimnasticii românești

Florian PRICOP

Una dintre legendele Olimpiadei de la Sydney 2000s-a țesut în jurul gimnastei bârlădence Andreea Răducan.SportivadescalificatăpentruvinadeaisefitratatorăcealăcudouăpastiledeNurofen,adeschisporțile inimiloramilioanedeoamenidepeîntreagaplanetă.

Atunci, ca şi acum consideram că Andreea a fostnedreptățitădedeciziaCIO,pentrucănupoțipedepsiuncopilcarea furatobomboanăcapeuncriminal înrăit.Dovadastăfaptulcădupăpatruanidelaacelmoment,AgențiaMondialăAntidoping a scos pseudoefedrina care se regăsea în pastilade Nurofen de pe lista celor interzise, precizând de aceastădatăcărespectivasubstanțănuîmbunătățeşteperformanțelesportive, dar fără ca Andreea să-şi recapetemedalia de carefusese deposedată atât de brutal. Dar să ne amintim despreacelemomente.Lanumai48deoredupăsuccesulAndreei,CIOadecissă-iretragămedaliadeaurşititlulolimpiclaindividualcompus. Fusese depistată pozitiv la un test doping. Vina ei?LuasedouăpastiledeNurofenprescrisedemediculechipei.AfostunuldintrescandalurileOlimpiadei,iardeciziaCIOaparelafeldeabsurdăşiastăzicaşiatunci.Următoareaclasată,SimonaAmânar,aprimitmedaliacare-i fuseseatribuităAndreei,deşişi ea luase aceleaşi pastile. În schimb, ea nu a fost depistatăpozitivdeoarece cântărea cu10 kgmaimultdecâtAndreea.Aşadar, înurmadecizieiComitetuluiExecutiv, laverdictuldatde Comisia deMedicină a CIO, de a o deposeda pe AndreeaRăducande titlul olimpic, CORa solicitat judecarea cazului laTribunalul Sportiv, depunând în acest sens un dosar cu maimulteinadvertențeşiviciideprocedurăaleComisieiMedicale.Darfărăniciunrezultat,fărănicioşansăpentruAndreea.Toatăaceastă tevatură a avut probabil un singur scop: scoatereadinritmasportivilornoştricare ladimensiuneaşisărăciațăriinoastreadunaserăpreamultemedalii,lăsândînurmănațiimultmaimarişimaibogate.Australieniiîşifăcuserăuncalcul:dacăgimnastelenoastreaflate în finalapeaparatear ficuceritaltemedaliideaur, ar fi întrecut în clasament tocmai sportiviidințaracangurilor.Nuafostîntâmplătorcădelegațieinoastreis-aadusoficiallacunoştințăcazulAndreeitocmaicândaceastasepregăteasăajungălaSuperdomepentruaparticipalaconcurs.Vă imaginați cu ce stare sufletească au evoluat gimnastelenoastre. Andreea a greşit solul primind nemeritata notă de9,275, iarMariaOlaruşiClaudiaPresăcanau fostpunctatenutocmaicorect.

Tribunalul Sportiv deArbitraj, compus din reprezentanțiiAustraliei,ElvețieişiStatelorUnitealeAmericiiaujudecatacestruşinoscazcuuşileînchise.Auurmatmanifestăridesimpatieşisusținereînîntreagalume.Totulînzadar.Cumeraşifiresc,nicioraşul în care s-anăscut steauagimnasticii noastre, nuputearămânemaiprejos.Un impresionantnumărdebârlădenis-auadunatlasfârşitulluiseptembrie2000înfațaPrimărieipentrua-şi manifesta dezaprobarea faţă de hotărârea ComitetuluiExecutivalCIO.

Născutăla30septembrie1983,Andreeaapăşitîntr-osalădesportlavârstacândaltefetițedevârstaeisejucaucupăpuşile.La4aniînsoțitădetatăleiîşiîndreaptăpaşiicătreClubulSportivŞcolar Bârlad, acolo unde se făceau selecții pentru categoria

„mica gimnastă”. După câteva şedințe, antrenoarea VeronicaIonaşcu şi-adat seama că fragila fetițădenumai 4 anidădeadovadăderealtalent,darmaialesdeovoințăieşitădincomun.După 2 ani de muncă asiduuă, Andreea participă la Deva laprimul ei concurs de rang național obținând aur la sărituri.Dupăceva timpdevinecampioanănațională, categoriaa III-adevârstă,obținândaurlabârnăşiindividualcompus,argintlasolşibronzlasărituri.Următoriiani,cuomicăescalăde9lunilaOneşti,îipetrecelaDevaalăturideMarianaBitangşiOctavianBelu,acoloundeseşlefuiaudiamantelegimnasticiiromâneşti.

Prima confruntare oficială dincolo de granițele țării aavutlocîn1998,laSanktPetersburg,cuocaziaCampionatelorEuropenepentrujuniori,atuncicândAndreeaobțineargint labârnă, bronz la sol, locul IV la individual compus şi argint cuechipa. Rezultatele obținute în Rusia îl fac pe Octavian BelusăacordeoatențieşimaimareAndreei,întrevăzândosteademarevaloare, reuşinddinacel an cooptarea în reprezentativaRomâniei. Consacrarea în lumeabună a gimnasticiimondialeavea să se producă un an mai târziu, în 1999 cu ocaziaCampionatelorMondialedinChina.Salbademedaliiafostpemăsură:aurlasol,argintlabârnăşiloculIVlaindividualcompus.

La Campionatele Europene, de la Paris, din anul 2000, acâştigatargintlasolşibronzcuechipa.DelaJocurileOlimpiceSydney2000,Andreeii-aurămasaurcuechipaşiargintlasărituri,fiindpenedreptdescalificatălaindividualcompus,acoloundeîntr-otripletăromâneascăpepodium,ocupatreaptaîntâi.

Înanul2001,înBelgia,auavutlocCampionateleMondiale.AndreeaRăducanaadunat3medaliideaur:cuechipa,labârnăşilasol,precumşibronzlasăriturişiindividualcompus.AcestaestepalmaresulAndreeiRăducan,ogimnastăcarelanici20deanis-aretrasdinactivitateacompetițională.

Andreea Răducan

37Viaţa noastră

Figurăreprezentativăadăscălimii,darşiaartelorplasticedin arealul Țării de Jos a Moldovei, profesorul şi artistulGheorghe Alupoaies-avăzutomagiat,lavârstaîmplinirilordepline, printr-o amplă expoziție cuprinzând 99 de lucrărifotografii ale sculpturilor realizate de-a lungul timpului şiportretegraficealeoamenilordeculturădin județulVasluicucareainteracționat.

Vernisajul – 16 ianuarie 2017 la sala„Arta” aMuzeuluijudețean„Ştefan cel Mare” Vaslui, în prezența autorităților

locale, a prietenilor şi admiratorilor, între care mulțiadolescențidelaşcolileşiliceelevasluiene.AavutlocşiunmicrorecitaldepiansusținutdeeleviiclaseiprofesorGalinaParfene.GheorgheAlupoaieavăzut luminazilei, împreunăcu fratele său geamăn, Vasile, la 18 martie 1944, în satulZamostea,județulSuceava,fiindceimaimari,dincei5copiiai luiVasile şiAspaziaAlupoaie.După cummărturiseşte elînsuşi, a avut de mic înclinații artistice;„memoria a stocat imaginea când mama a fost uimită la vederea unui desen cu mulți enoriaşi, îndreptându-se spre biserică într-o zi de sărbătoare, iarna..” şi despre tată „...pe lângă cele 5 simțuri, cu care ne-a înzestrat natura, tata m-a învățat fără ostentație, ci prin exemplul personal – ce înseamnă să fii „dotat” cu simțul măsurii şi cu bunul simț”(apudAlbertOleic,Apa trece, pietrele

rămân,edituraProema,BaiaMare,2000).Copilăria, clasele primare şi gimnaziale, în satul natal,

după care, în 1958, este admis la ŞcoalaMedie deMuzicăşi Arte plastice din Iaşi (actualul Liceu de Artă „OctavBăncilă”). În liceu,profesoriidesculpturădeo rarăvaloare,IftimieBârleanuşi IonBuzdugan, s-auocupatde instruireaelevului care era preocupat de studiul volumului. În 1961i-a fost selectată o lucrare pentru Festivalul internaționalal tineretului de la Helsinki. În perioada 1963-1966, este

studentlaFacultateadeArteplasticedincadrulInstitutuluiPedagogic Iaşi, beneficiind de îndrumarea profesorilor despecialitate Dumitru Căileanu şi Vasile Condurache. Dupăabsolvirea facultății, este repartizat ca profesor de desenla Complexul Şcolar din Bârlad unde va funcționa până în1976 – director fiindConstantin Parfene, care într-un eseuintitulat „Profesorul şi plasticianul Gheorghe Alupoaie” îldescrieastfel:„...l-am cunoscut, în acea perioadă, ca un tânăr de statură mijlocie, cam firav şi subțirel şi sfios nevoie mare. Era excesiv de politicos cu colegii şi de o rară modestie. Aproape că nu îndrăznea să ți se uite în ochi, atunci când vorbeai cu el. Stăpânea foarte bine arta desenului, ceea ce aveam să constat repede, când m-am apucat împreună cu dânsul şi profesorul Constantin Boicu, de pregătirea apariției revistei

Profesorul Gheorghe Alupoaie - un truditor pe tărâmul artelor plastice

Prof. Ghiță CRISTIAN

Gheorghe Alupoaie

38 Viaţa noastră

şcolare „Aripi tinere”, din al cărei colectiv făcea şi el parte. S-a angajat în această activitate, fără rezerve, chiar cu entuziasm. Lui îi revenea sarcina de a ilustra textele beletristice şi în general tehnoredactarea, atribuțiune de care se achita cu talent. Gheorghe Alupoaie făcea dovada unei imaginații înaripate, sugerând, prin expresivitatea liniilor desenelor, substanța lirică a poeziilor, încât text şi imagine grafică se completau, în mod fericit, prin potențialitățile lor sugestiv-simbolice. M-am convins, încă de atunci, că este un plastician realmente talentat. Aveam să constat, nu peste mult timp că Gheorghe Alupoaie nu este numai un desenator inventiv, stăpân pe tehnica academică a desenului, ci şi un sculptor pasionat. Nu avea însă, condiții favorabile pentru exersarea talentului de sculptor în sensul că nu dispunea de un atelier funcțional în acest sens. Încet, încet el şi-a încropit un modest spațiu de lucru, în care a putut să realizeze, încă în acei ani, câteva lucrări de plastică, demne de toată atenția, cum ar fi: „Victor Ion Popa” (ghips); „Emil Gârleanu” (bust în ciment); „Alegorie” (argilă patinată), interesantă ca viziune expresionistă; „Portret” (ghips); „Pictorul” (ghips) o reuşită transfigurare plastică – sculpturală a figurii pictorului Aurel Istrate, „Gheorghe Roşca Codreanu” (bust ciment) toate reproduse fotografic, în revista „Școala bârlădeană”, 1972”.(apud Constantin Parfene, Caleidoscop. Memorialistic, epistolar,volumulI,ed.Sfera,Bârlad,2004)

Concomitentcuactivitatealacatedră,decareseachităînmodconştiincios, fiindapreciatdeconducereaşcolii,decolegişielevi,esteactivîndomeniulplasticiiîncarecreeazăşiexpuneoseriedelucrări–busturialeunorpersonalități.

1971–bustul luiGheorgheRoşcaCodreanuînprafdepiatră dezvelit la aniversarea a 125de ani de la înființarealiceului;

1971–bustul luiEmilGârleanu, încimentalbsituat înfațaşcolii„IorguRadu”Bârlad–realizatlaaniversareaa50deanidelaînființare;

În1976–iseoferăunpostdeinspectorlaInspectoratulŞcolar JudețeanVaslui pe care îl acceptă şi se va stabili înoraşul reşedință de județ, având catedră la Grupul Şcolar„ŞtefanProcopiu”.În1994–concepeşirealizează–Complexulsculptural în fontă „Pro Patria” – amplasat, în prezent pemovila lui Burcel de la Micleşti, lângă Mănăstirea „SfințiiÎmpărațiConstantinşiElena”.În1995–statuialuiŞtefancelMare, înbronz, ridicată în curteaCatedralei EpiscopaledinHuşi,încinsteactitoruluibisericiiepiscopale.Între1996-2007– lucrează ca profesor la Gimnaziul„Elena Cuza” Vaslui. Înaceastăperioadă,continuăsălucrezecaartist„sezonier”cumseautodefineşte,deoareceareatelierulînafaraoraşului,fărăsursădecăldurăiarna.

1996 – bustul în bronz al lui Vasile Alecsandri pentruşcoaladinVasluicarepoartănumelebarduluidelaMirceşti.

1996–medalionulînbronzalacademicianuluiAnghelRugină,pentruColegiulEconomiccuacelaşinume.

1997 - bustul în bronz al lui Mihail Kogălniceanu,amplasatînfațaColegiuluiNațional.

2000 – bustul lui Nicolae Milescu Spătarul pentruBibliotecaJudețeanăVaslui.

2001–bustul luiAlexandru IoanCuza încimentalb–situatîncurteaGrupuluiŞcolarIndustrialdinBârlad.

2001–bustulînbronzalluiŞtefanProcopiudelaGrupulŞcolarcuacelaşinumedinVaslui.

2001–bustul înghipsal luiSpiruHaretpentruŞcoala„ElenaCuza”.

2001 – bustul în ghips al poetului Ion Iancu Lefter dela salade lectură aBibliotecii CaseideCultură„ConstantinTănase”dinVaslui.

2001–bustul luiTudorPamfile, în cimentalbdin fațaŞcoliinr.4Bârlad.

2002–bustulînbronzalactoruluiŞtefanCiubotăraşu–amplasatîncentrulcivicalcomuneiLipovăț.

2006–bustulîncimentalEleneiCuza,pentruşcoalacuacelaşinume.

2009 - bustul în bronz al fostului profesor şi directorVasileDumitrachesituatîncurteaLiceului„MihaiEminescu”dinBârlad.

BustulluiMihaiEminescudezvelitpe15ianuarie2011laEdmontonînCanada.

Bustul generalului Gheorghe Negrescu din fața Şcoliicu clasele I-VIII din comuna Fruntişeni, bustul din ghipsal profesorului Constantin Parfene donat „AcademieiBârlădene”,bustulînghipsalprofesoruluiTraianNicola.

Opera sa cuprinde 24 de busturi ronde-bosse de forpublic; 6 torsuri feminine, care sunt reproduse în douăalbumedeartă,unulîn2013,intitulat„GheorgheAlupoaie”şialdoileaîn2015avândtitlul„Memoriatimpului”.

În 2014, editează un prim volum de Semne grafice de recunoştință, cuprinzând 100 de portrete şi datebiobibliografice ale persoanelor portretizate, personalitățivasluiene, colaboratori,membri ai familiei, cu care autorula interacționat de a lungul timpului. A urmat un al doilea

volum şi are în pregătire volumul III. A instruit şi educatnumeroasegenerațiideeleviîntrecareşiactualulprofesorşisculptorDorinelFiliche,undemnurmaşînartamodelajuluişi sculpturii. Profesorul – artist Gheorghe Alupoaie şi-aîndeplinit nobilamisiunededascăl, dar şi ceade sculptor,îmbogățindpanteonulpersonalitățilorvasluienecuoperelesale şinemărturiseşte: „...Am fost şi rămân un navetist între agonie şi extaz.. admiratorul marilor creatori precum Fidias, Rodine, Mestrovic, Paciurea şi mulți alții... admir opera precum „Eminescu” de la Ateneul Român, aparținând lui Gheorghe Anghel, „George Bacovia” din Bacău a sculptorului Constantin Popovici, stilul lui Paul Vasilescu, iar în arealul nostru moldovenesc, stilul lui Iftimie Bârleanu şi Vasile Condurachi – ambii foşti profesori ai mei.” (fragment dintr-o scrisoareadresatăprof.ConstantinParfenela21mai1998)

Dorim, colegului şi prietenului nostru, viață lungă,puteredemuncăşinoirealizăripetărâmulartelor!

39Viaţa noastră

Eu încă mai caut pierdutul făgaș,Pe urmele vechi mai arunc cloroform

EramamintireceumblaprinoraşLacumpănanopţiicândoameniidorm.DeasuprameacerulpăreaunfăraşPlincucărbuni,îndepărtatşienorm.

Însămisepăreacăsuntunslujbaş,Străjerpezidulprăbuşitşidiform;EramamintireceumblaprinoraşLacumpănanopţiicândoameniidorm.

L-amîntâlnitşipebătrânulostaşPecaretotvreauînerousă-ltransform,Unglasdestafie,stridentşitrufaş,Numălăsasăveghez,nicis-adorm.

Eramamintireceumblaprinoraş.

Poate de sus va veni să-ţi alineTristeţile și dorul Craiul cel Nou

Dacăcumvaîţimaiedordemine,Maidu-tesearaînGrădinaCopou,LabăncuţaceabiasemaiţineŞi-ncearcătrecutulsă-ldepenidinnou.

Simţi-veiumbratimidăcumvineCuchipuldeaburşiglasdeecou;Dacăcumvaîţimaiedordemine,Maidu-tesearaînGrădinaCopou.

Castanulştiutvastalângătine,Eutevoipriviprintr-untainichublou.Amintirile–unroidealbine–Reîncarnate,vorvorbiînargou.

Dacăcumvaîţimaiedordemine...

Voi asculta de dincolo de visCum cântă a pustie cucuveaua

Sămăculcaţiîntr-unsicriudeschis,SădaţiînlăturidepeelperdeauaSăpotvedeaprinfloareadecaisCummăvegheazădinînalturisteaua.

PentruaceastaamprimitpermisŞi-lfolosescpânănucadeneaua;Sămăculcaţiîntr-unsicriudeschis,Sădaţiînlăturidepeelperdeaua.

ÎmivoiluacâtecevadescrisŞiceaşcaveche,să-mipotbeacafeaua,VoiscrieversuridespreParadisŞi-mivoifumacudiavolulluleaua.

Sămăculcaţiîntr-unsicriudeschis.

Ei nu cunosc că sunt cioplit în rocă,Necum în carnea noilor relaxe

AceastălibertatemăsufocăCubirurişiimpoziteşitaxe,Mi-ssimţurileveştedeşilaxe,Caprintreurşimăsimtunpuidefocă.

Ammaitrecutasemeneaepocă,Darmăaflamînalteparalaxe;AceastălibertatemăsufocăCubirurişiimpoziteşitaxe.

S-auinventatdraconicesintaxe,Mămodeleazăcumaşfiococă,Bolnavmintalceşi-aieşitdinaxeŞisingurlibertateaşi-orevocă.

Aceastălibertatemăsufocă.

Înclin să cred: idilica-mi visareSe va-mplini, măcar și-ntâmplător

Eudoarvisezlanopţilepolare,Deşinumăconsidervisător.EnumaionaivăîncercareDe-aînşelacenu-iînşelător.

Acestevisesuntfermecătoare,Îndeosebipentruaceicemor;Eudoarvisezlanopţilepolare,Deşinumăconsidervisător.

ÎnlungulşirdepăsăricălătoareSaumarinarpe-unneştiutvapor,M-aşavântaşi-nclipaurmătoareAşînţelegecă-nnaivuldor

Eudoarvisezlanopţilepolare...

Până și falnicii stejariCad sub topoare nemiloase

Desuntemregisaupăcurari,Neplacfemeilefrumoase.Ne-ndrăgostimdefetemari,Darşidebabemaiochioase.

ChiarşibătrânioctogenariMaiscapătăpriviriduioase;Desuntemregisaupăcurari,Neplacfemeilefrumoase.

Şicelorslabişicelortari,Iubirilelezacînoase.Deşinecredemtemerari,Suntemşiprăzivictorioase,

Desuntemregisaupăcurari.

Ne ducem, iată, vieţile boemeSpre nu se știe care viitor

Princrâşmen-ammaifostdemultăvreme,Deşicâteodată-miestedor.Doarsuntşieude-ainoştri,dinpopor,Nuammotivepentruamăteme.

Amscriscândvaşipatru-cincipoeme,Însăpetoatele-amuitatuşor;Princrâşmen-ammaifostdemultăvreme,Deşicâteodată-miestedor.

VechiamintiriîncearcăsămăchemeCaprimăvarazboruldecocor,DaramderezolvatalteproblemeŞicătreelevasămăscobor.

Princrâşmen-ammaifostdemultăvreme.

E un demers desuet,Ca o cădere de brumă

Cineaziscă-spoetCredcăaspus-oînglumă.BaloanefragiledespumăTopindu-sesigurşi-ncet.

Eunuamfostunascet,DoarBunuldeSusmăîndrumă;Cineaziscă-spoetCredcăaspus-oînglumă.

Aşvreasămaitrecprinfăget,Tuia-mădemânăşidu-mă.Acoloscăpa-voiînhumăCuvântulnescrisîncaiet.

Cineaziscă-spoet...

RONDELURI DIVINE

Vasile FILIPIaşi

40 Viaţa noastră

Titlulacestornoteevocă,fireşte,cunoscutasintagmăaromanticilordinsecolulXIX,lesneidentificabilălaG.Asachi,V. Alecsandri,M. Kogălniceanu, N. Bălcescu, Aaron Florian,G. Bariţiu,Al.Papiu-Ilarian,seriecesepoatesporicualtenumedeautorisensibililavaloriletrecutuluinaţional.Arfiabuzivsă apelăm la citate ilustrative, datăfiindintensacirculaţieasintagmei înliteraturadeevocare istorică,atâtdebogatăînperioadarespectivă.

La capătul de acum al seriei arputea fi plasată profesoara Oltea Rășcanu-Gramaticu, binecunoscutaautoare de cărţi istoriografice şide evocare a trecutului nostru. Eadispunedejadeunpalmaresştiinţificdestul de amplu, Bârladul şi gloria militară(Iaşi,2012),fiindunexemplutematic la îndemână. De uneleaspecte ale operei istoriografice şisocio-culturale ale autoarei am avutdeja ocazia să ne ocupăm în ultimiiani1. Am făcut, la timpul său, uneleaprecierimenite a semnala interesulistoriografic al activităţii respective.Noul studiu monografic, publicatde aceeaşi autoare, Războiul şi jertfa datoriei. Bătălia pentru Basarabia şi Nordul Bucovinei2, continuă cu folosun proiect restitutiv de anvergură,unul care a prins contur în spirituluneiechipede istoricipreocupaţideocâtmaiveridicărestituţie3.

Noulvolum,bogatînnoutăţidocumentareşiînanalizeimpusedeotemăcaaceasta,arputeafiparcurs în luminauneireflecţiialuiN.Iorga,asumatăcamotto:„Româniis-auaflatpreaaproapedeRusiaşipreadepartedeDumnezeu”.Este, cumva, o sentinţă prea categorică, însă ea ar puteafi pusă în discuţie cu alt prilej, căci e vorba de factoriinsondabili.Aldoileaelement,totdinafaratextului,arputeafiprefaţaentuziastăaunuialtistoric,LaurenţiuChiriac,fostelev şidevotal autoarei. Prefaţatorul considerănouacarteaprofesoarei caomotivată„ofrandă”adusă românilorcares-aujertfit,înultimaconflagraţiemondială,pentruaeliberaBasarabia şi Nordul Bucovinei, zone rămase până azi subdominaţiestrăină.

Războiul şi jertfa datoriei, volum întocmit cu multăstrădanie ştiinţifică, se prezintă de pe acum ca orealizare deosebită, în care spiritul sistematic al autoareişi propensiunea ei pedagogică se recunosc peste tot,profesoara bârlădeană fiind preocupată să ofere date noidespreaceaperioadă,însăşisăstimulezeatitudiniconforme

cuidealurilelumiinoastredinepocarespectivă.Profesoara Oltea Răşcanu-Gramaticu, eminentă

cercetătoare în domeniul istoriografiei, ne-a deprins decâteva decenii cu apariţii editoriale de real folos în sferadidacticăşiîncercetareaştiinţifică.Listadelucrăriaccesibilă

impresionează şi pe cei mai severianalişti ai domeniului. Am avutocazia, în ultimii ani, să mă refer,în presa culturală, la unele scrieriale profesoarei, subliniind mereucalităţile deduse din bibliografie,ca şi din numeroasele iniţiativecărturăreşti asumate ca preşedintealSocietăţiideŞtiinţeIstorice,filialabârlădeană.

Deprinsăcuexigenţelecatedrei,însăşicuceleimpusedemetodolo-gia investigaţiei istorice, autoareanoului studiu a procedatmonogra-fic, dând evenimenţialului ce i secuvine şi în egală măsură exegezeirespective. A rezultat, acum, o pre-zentare sistematică a elementelordefundalşiacelormaiconcrete,deistorielocalăsaudeistorieatagmeinoastre militare. Titlul însuşi se vă-deşte edificator, ca şi subtitlul nou-luivolum.Laceleşaptecapitolealemateriei,cusistematizărijudicioase,încheiate cu o sinteză despre Ma-reşalul (Ion Antonescu) la Tribunalul istoriei, autoarea a socotit necesar

încăunul,maitehnic,curostdewho’s who,laîndemânacelorinteresaţidebiografiilepersonajelorimplicate.Uncapitoldecomentarii,cuanalizesemnatedeSimionBogdănescu,IoanAgrigoroaiei,LaurenţiuChiriac,ElenaPopoiu,şiobibliografieselectivă,însădestuldeamplă,încheienouacartescoasădeprofesoarabârlădeană.Lafeldeutilăelistade„lucrărisem-nate de autor”, listă susceptibilă a defini un amplu orizonttematic. Doamna Oltea Răşcanu-Gramaticu şi-a adjudecatastfelîncăundreptlarecunoştinţabreslei.

Note:1. Alexandru Zub, Istorie şi discurs civic la Bârlad, în Convorbiri

literare, 145, nr. 9 (sept. 2011), p. 29-30; Bârladul – eroism şi virtute militară, în Dacia literară, 7-8, iul.-aug. 2014, p. 123-124; Un edificiu somptuos, „istoria Bârladului”, în Cronica veche, V, 2(49), feb. 2015,p. 4; Prefaţă la Personalităţi bârlădene. Dicţionar, de Oltea Răşcanu-Gramaticu,Bârlad,2014.

2. Oltea Răşcanu-Gramaticu, Războiul şi jertfa datoriei. Bătălia pentru Basarabia şi Nordul Bucovinei,Iaşi,EdituraPIM,2016,454p.

3.Asevedeaamplabibliografiedinvolum,p.337-407.

Secvenţe din „cartea de vitejie” a neamului

Acad. Alexandru zUB

41Viaţa noastră

Oare careo fi, înmintea românului, legăturadintre rai şibătaie?Cums-aajuns launproverbce leagă raiuldebătaie?Potfiînraicorecțiifizice?Bătaia,indiferentcumamprivi-o,nuedecâtunactdegradant,prin careunomproducedeliberatdureri fizice unui alt semen de-al său, fie el copil sau adult,umilindu-lşiatât.Amauzitcăarexistaşibătaia„ceabună”,ceaizvorâtă din dragoste, la vreme şi cu multă înțelepciune, ceaparecaîndemn,atâtînVechiulTestament,câtşiîncelNou,darSlavăDomnului că legiuitorul nostru nu crede asta. În acestecondițiiaapărut legeacarereglementeazăemitereaordinuluideprotecție,Legeanr.217/2003

Potrivit Legiinr.217/2003 pentruprevenireaşicombatereaviolenţeiînfamilie,persoanaacăreiviaţă,integritatefizicăsaupsihicăorilibertateestepusăînpericolprintr-unactdeviolenţădinparteaunuimembrualfamilieipoatesolicitainstanţeica,înscopulînlăturăriistăriidepericol,săemităunordindeprotecţie,princaresăsedispună,cucaracterprovizoriu,unaorimaimultedintreurmătoarele măsuri–obligaţiisauinterdicţii:

-evacuareatemporarăaagresoruluidin locuinţa familiei,indiferentdacăacestaestetitularuldreptuluideproprietate;

- reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţafamiliei;

- limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numaiasuprauneipărţialocuinţeicomuneatuncicândaceastapoatefiastfelpartajatăîncâtagresorulsănuvinăîncontactcuvictima;

-obligareaagresorului lapăstrareauneidistanţeminimedeterminatefaţădevictimă,faţădecopiiiacesteiasaufaţădealterudealeacesteiaorifaţădereşedinţa,loculdemuncăsauunitateadeînvăţământapersoaneiprotejate;

- interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumitelocalităţi sau zone determinate pe care persoana protejată lefrecventeazăorileviziteazăperiodic;

- interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, princorespondenţăsauînoricealtmod,cuvictima;

-obligareaagresoruluideapredapoliţieiarmeledeţinute;- încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei

acestora;- suportareadecătreagresorachiriei şi/saua întreţinerii

pentru locuinţatemporară undevictima,copiiiminorisaualţimembridefamilielocuiescoriurmeazăsălocuiascădincauzaimposibilităţiidearămâneînlocuinţafamilială;

- obligarea agresorului de a urma consiliere psihologică,psihoterapie sau poate recomanda luarea unor măsuri decontrol,efectuareaunuitratamentoriaunorformedeîngrijire,înspecialînscopuldezintoxicării.

Durata măsurilor  dispuse prin ordinul de protecţie sestabileşte de judecător, fără a putea depăși 6 luni de ladata emiterii ordinului. Cererea pentru emiterea ordinului deprotecţieestedecompetenţajudecătorieideperazateritorialăîncareîşiaredomiciliulsaureşedinţavictimaiaraceastapoatefi introdusă de victimă personal sau prin reprezentant legal.

Cerereaprivindemitereaordinuluideprotecţiese întocmeştepotrivitformularuluipecareinstanțaîlpuneladispozițieşiestescutită de taxa judiciară de timbru, se judecă de urgenţă, încameradeconsiliu,participareaprocurorului fiindobligatorie,şi, în orice situaţie,  soluţionarea acestora nu poate depăşi untermende72deore deladepunereacererii.

Potrivit reglementărilor legale, o copie după dispozitivulhotărârii prin care s-a dispus cererea de emitere a ordinuluideprotecţiesecomunică, în maximum5orede lamomentulpronunţăriihotărârii,structurilorPoliţieiRomâneînacărorrazăteritorială seaflă locuinţavictimei şi/sauaagresorului.Pentrupunerea înexecutareaordinuluideprotecţie, poliţistulpoateintra în locuinţa familiei  şi înorice anexă a acesteia, organeledepoliţieavândîndatorireasăsupraveghezemodulîncareserespectăhotărâreaşisăsesizezeorganuldeurmărirepenalăîncazdesustrageredelaexecutare.

Foarte important de ştiut faptul că încălcarea oricăreiadintre măsurile dispuse prin ordinul de protecţie constituieinfracţiunea de nerespectare a hotărârii judecătoreşti şi sepedepseştecu închisoare de la o lună la un an,darîmpăcareaînlăturărăspundereapenală.

Statistic vorbind, în prezent, numărul solicitărilor pentruemitereaordinuluideprotecțieacrescut.Cutoatădurerea,cutoată ruşinea, chiar şi părinții apelează la emiterea ordinuluipentruaseapăradecopiiilor,pentrucăraiuleunlocdincarebătaiapoatesăfieruptă.

Raiul din care bătaia poate fi ruptă

Avocat Carmen FRĂŢIMAN

42 Viaţa noastră

Proaspăt întors de la şedința Comitetului Director alFederațieiNaționaleaPensionarilordinRomânia,amsocotitnimerit să vă împărtăşesc – fără intenții prea protocolare –câteva, măcar, din impresiile şi gândurile mele sincere, euîmpărtăşind opinia că membrii Casei Noastre trebuie să fieinformațişidesprerelațiilepecareleavemcu…CENTRUL.

ŞedințaaavutloclaBucureşti,înziuadejoi,16februarie,2017.Oordinedezinufoartestufoasăafacilitatodesfăşurarerelativrelaxatăadezbaterilor.

Preşedintele F.N.P.R., domnul Preda Nedelcu, el însuşiîntr-o foarte bună dispoziție sufletească, a conferit greutatefiecăruiadin cele6punctealeOrdiniide zi, celdealVII-lea,Diverse, lăsându-l la latitudinea membrilor din teritoriu aiComitetului Director. S-au exprimat, în cel mai democraticmod,părerişi…păreri,înceledinurmă,rezultatul–indiferentdenaturalui–fiindohotărâreluatăprinconsens.Deşiunelepropuneri,cadepildăceareferitoarelacontribuțiabăneascăa filialelor din țară la fondul central al Federației, nu au fostfinalizate, recomandarea politicoasă a fost ca acestea săprimească şi acordul formal al membrilor pensionari dinteritoriu. Aşa s-au soluționat toate problemele actuale deinteresaleorganizațiilordepensionari,demonstrându-seîncăodatăcămişcareademocraticăaideilorînrândulsegmentuluidepensionaridinpopulațiațăriiesteînsuşităînmodconştient,ceeaceofaceviabilăşiorecomandăcamodeldeconviețuire.

AprobareaBugetuluideveniturişicheltuielipentruanul2017precumşiaexecuțieibugetarepe2016s-aufăcutdupăserioaseşielaborate luăridecuvânt.Tonulacestordezbateria fost dictat de responsabilitatea care apasă pe umeriiFederației, dar şi de asigurarea realizării încasărilor fireşti decătre asociațiile de pensionari din țară. Aşa stând situația,Raportul Comisiei de Cenzori a subliniat modul participatival Preşedintelui Federației şi al Comitetului Director, dar şiactivitateaconcretă,deinformareşideimplicareamembrilorConsiliuluiNațional.

Foarte animate au fost discuțiile despre Programulactivităților/acțiunilor Federației pentru trimestrul I, ianu-arie-februarie-martie 2017. De ce? Fiindcă, pe lângăchestiunile organizatorice curente (şedințe, întâlniri), s-aaprobat transmiterea către preşedinții celor două camereale Parlamentului României a propunerii de înființare afuncției de Consilier pentru problemele pensionarilor, dar şiacreditarealaSenatşiCameraDeputațiloradoireprezentanțiaipensionarilorcaresăparticipe,cudreptdevotdeliberativ,laluareahotărârilorParlamentului.

EdestuldebogatProgramulFederației.Înceletreilunivorfi sprijiniteorganizațiile teritoriale îndesfăşurareaadunărilordeDaredeseamăpe2016şiaaprobăriiBugetuluipe2017;înființarea, acolounde situațiileo cer, aunor căminepentru

asistareapensionarilor,reiterându-sepropunereaadresatădejaGuvernului,caşiacordareadeajutoarepensionarilorcupensiifoartemici;pregătireaşitipărireaziarului„TribunaSeniorilor”,organizareaZileide8Martie; susținereaadoptăriidemăsuripentrumărireavaloriipunctuluidepensie;propunereaprivindanularea legilorprin care seacordăpensii speciale şipentrurespectareaprincipiuluicontributivitățiilacalculareapensiei.

Sesizațişidumneavoastrăcăabsoluttoatăproblematicadiscutată are legătură cu viața noastră, a pensionarilor, cupracticanoastrăcotidiană,iareucunoscândbinechestiunea,mi-a fost uşor, dar gândindu-mă lamembrii Casei pe care oconduc,mi-afostuşorsăfiudeacordcuuneleşisăobiectez,motivat,laaltele.

MărturisesctuturorcăamfostfoarteatentladezbatereaproiectuluiComitetuluidefemei,privindProgramulactivitățilorpeanul2017.Programulprezentat înproiecteste interesantşi relativ complet, dar nu depăşeşte capacitatea intențiilornoastre,delaBârlad,CasaNoastrăstândfoartebinedinacestpunct de vedere.Organizareaunor schimburi de experiențăzonale şi aunordezbateri încadrulasociațiilor teritorialepetemeobişnuite –„Protecția drepturilor şi libertăților femeilorpensionare în România” sau „Abuzul şi violența asuprafemeilor”–,precumşicelelalteobiective,reprezintăuninteresdeosebit, meritul în stabilirea acestora avându-l doamnaLucianaCănilă,preşedinteleexecutivalFederaţieişipreşedintaComitetuluidefemei,cuoexperiențăvastă.

Am apreciat însă un Comunicat, redactat şi semnat dedomnulpreşedintePredaNedelcu,carefacepublicăapreciereamembrilor organizațiilor din structura Federației față decreştereavenituriloramilioanedepensionariromâni,măsuriintrateînvigoarelaînceputulanului,pringrijaGuvernului.

De remarcat poziția Federației, care cere Guvernuluilegitimat prin votul cetățenesc să continue activitatea deaplicare a măsurilor prevăzute în Programul de guvernare.De asemenea, cere demnitarilor şi politicienilor să renunțeladeclarații carearputeapropagaura între cetățeni,pentrua ieşi, câtmai curând, din„regretabila criză care a apărut recent în România”.

Ecourileacestuicomunicatne-audatmaimultăîncredereînceeacetrebuiesăîntreprindempentrumembriiasociațiilorpecareleconducem,înaşafelîncât,prinexperiențanoastrăde-o viață, să facem din România o țară a democrațieiadevărate,alibertățilorcetățeneşti,abunăstăriişiaîncrederiiînoameni.

Doar aşa vom fi cu adevărat, şi noi, demneexempledeurmatpentrunepoțiinoştri.

Gândurişiimpresiidela…CENTRU,pecareamdoritsăviletransmitşiDumneavoastră.

Gânduri şi impresii de... centru

Nicolaie MIHAIPreşedintele C.A.R.P. „Elena Cuza” Bârlad

43Viaţa noastră

An nou, luna lui făurar, dar afarădeja„miroase”aprimăvară,aghiocei.

An nou, vremuri nici prea bune,nici prea rele, aşa cât să nu uităm căpe-acest pământ nu-i totul numai peroze.

Annou,mi-aşdorişiv-aşdorisăfiepresăratnumaidebucurii,cusănătateşibelşug încase,cu linişteşiarmonie,cudorințeîmpliniteşiproiecterealiza-teînsperanțaunuiviitormaibun.

C.A.R.P.„ElenaCuza”Bârladvăvafimereu aproape, şi-n buna-i tradiție, apregătitşipentruanul2017numeroaseactivitățicultural-artistice.

Lunaianuarieadebutatcu: � 13 ianuarie a.c., Conferința

„Argint e pe ape şi aur în aer...”,omagiupiosadusmareluiPoetNaționalMihaiEminesculacomemorareaa167deanidelanaştereasa.PoetulPetruşAndrei,conferențiarul evenimentului a alessă aducă în fața membrilor prezențiîn sala„Alexandru IoanCuza” albumulsemnat pictor Ion Daghi – „Plasticaeminesciană” realizat la Chişinău înanul2015.Volumulîndiscuțieconțineun număr de 39 de picturi inspirate

din lirica filosofică eminesciană, „câteo lucrarepentrufiecareanpământescal lui Eminescu”, aşa cum remarcaeminescologulTheodorCodreanu;

� 13 ianuarie a.c., prof. GruiaNovac în cadrul Conferinței „Ziua Culturii Naționale, emblemă a spiritului

românesc”arealizatoscurtăpledoarieprivitoarelastadiulîncareseregăseşteculturaromână.ManifestareadedicatăZileiCulturiiNaționale(15ianuarie)s-asituat în categoria acelor evenimentemeniteareaminticoncitadinilornoştrişi nu numai, românilor, că nu trebuiesă lăsăm timpul să aştearnă uitarea şinepăsareapestevalorilefundamentaleşiperenealenaţiuniiromâne;

� 15 ianuarie a.c., asociațianoastră a fost prezentă la Centrul„Mihai Eminescu” Bârlad la vernisareaexpozițieigrafice„Eminescu nemuritor”, semnatăprof.DionisieGradu.Pemargi-neapersonalitățiişiopereiMareluiPoetau susținut alocuțiuni prof. TheodorCodreanu, prof. Petruş Andrei şipărinteleprotopopVasileLăiu;

� 23 ianuarie a.c., CasadeAjutorReciproc a Pensionarilor „Elena Cuza”

Bârlad înparteneriat cu SocietateadeŞtiințeIstorice,filialaBârladauorgani-zatSimpozionul „Unirea, Națiunea a fă-cut-o!”,manifestarededicatăaniversăriia158deanide launireaMoldoveicuȚara Românească (24 ianuarie 1859).Despre acest act istoric, etapă crucia-lă pentru evoluția României au vorbitprofesorii Oltea Răşcanu Gramaticu,preşedinteleSocietățiideŞtiințeIstori-ce,filialaBârlad,CostelPascaruşiMar-celProca;

Februarieavenitcu: ♦ 2 februarie a.c., primaconferință-

eseudinciclulevenimentelordedicate

femeii pe care asociația noastră le-arealizat pe parcursul lunilor februarie-martieConferința „Rezonanța cântecului pădurii în codrul fost frate cu românul”. Amfitrionul manifestării, Gruia Novac,a ales să evoce, pentru o primă astfelde conferință, personalitatea regineiElisabeta, trecută în neființă în ziuade 1 februarie 1916, cunoscută înmediulliterar-artisticsubpseudonimulCarmenSylva.Deasemenea,totacumaufostaniversateprof.LuciaMunteanuceaîmplinitfrumoasavârstăde72deani şi Aneta Matei, membra Corului

De-a lungul unui an ...

Teodora Elena zALDEA

44 Viaţa noastră

„Crizantema” al C.A.R.P. „Elena Cuza”Bârladceaaniversat65deani;

♦ 14 februarie a.c., Centrul„MihaiEminescu”Bârladapregătitmanifesta-rea culturală „Grigore Vieru, acum şi în veac”. Prof.GruiaNovacşicriticul/istori-cul literarMirceaColoşencoauevocatpersonalitatea poetului moldoveanGrigoreVieru,caredacăarfifostprintrenoiarfiîmplinitvârstade82deani;

♦ 16 februarie a.c., membriiasociației noastre au putut urmări înpremierănaționalăpiesadeteatru„Val-sul câinelui” aparținând dramaturgilorucrainieniA.MaradanşiA.TarasulpusăînscenădeactoriiTeatrului„Victor Ion

Popa”Bârlad; ♦ 22 februarie a.c.,iubitoriiThaliei

au putut viziona în interpretareaTeatrului„FaniTardini”dinGalațicelebracomedie a lui Ion LucaCaragiale – „O

scrisoare pierdută”; ♦ 24 februarie a.c., parteneriatul

dintreC.A.R.P.„ElenaCuza”BârladşiSo-cietateadeŞtiințeIstorice,filialaBârlads-a materializat încă o dată în cadrulSimpozionului„Răscoala care zdruncină România”, manifestare organizată cuprilejulîmpliniriia110anidelamarearăscoală din 1907. Informații de ordin

istoricau fostprezentatedeprofesoriiOlteaRăşcanuGramaticu,MarcelProcaşiAureliaJuverdeanu,învremeceprof.Lucia Munteanu a ales să vorbeascădespre modul în care scriitorii epociiau ales să înfățişeze evenimentul. Totacum,prof.GruiaNovac, înexpunerea„La români, Dragobetele-i în fiecare zi!”areadusînatențiamembrilorCaseivechitradiții şiobiceiurispecificezileide24februarie;

♦ 1 martie a.c., C.A.R.P. „Elena

Cuza”Bârlad,cuprilejulMărțişoruluişiZilei internaționaleaFemeii (8martie)apregătitpentrumembriisăiRecitalul „Femeia, izvor curat de muzică şi poezie”. Poeții Petruş Andrei, Iftene Cioriciu şiIonelDorinau închinatversuri închipdeomagiu femeii înmultiplele-i ipos-tazedemamăgrijulie,desoțiedevota-tă,deprofesionistădesăvârşităetc.De

asemenea,prof.PetruşAndreiadoritsăaducăunomagiuscriitoruluicopilărieiIonCreangă,născutla1martie1837încadrulconferinței„Dacă-i 1 martie e .... Ion Creangă”;

♦ 15 martie a.c., PaulSurugiualiasFuego vapoposi la Bârlad, în speță laasociația noastră cu ultimul său spec-tacol„Lăsați-mi muzica!”,spectacolani-versarprilejuitdeîmplinireaa10anideturneenaționale.

45Viaţa noastră

Îndatade9 februarie a.c., a avut locprima şedință aComitetului Director al Federației Naționale a PersoanelorVârstnicedinRomâniadinanul2017.

Pe ordinea de zi a acestei întâlniri s-au regăsiturmătoarelepunctedediscuție:♦ informare privind unele probleme actuale de interes

pentrufederațieşiorganizațiileteritoriale;♦ concluziile analizei bugetelor pentru 2017 ale organi-

zațiilormembreşiaexecuțiilorbugetarepentru2016;♦ prezentarea programului activităților pentru 2017 al

Comitetuluidefemei;♦ discutarea cererilor de afiliere la FederațiaNațională a

PersoanelorVârstnicedinRomâniaaleunororganizațiijudețenedepensionari;

♦ aprobareadateişedințeipentrusemestrulIaConsiliuluiNaționalşiaproiectuluiordiniidezi.Din partea Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor

„ElenaCuza”Bârladlaaceastăprimăîntrunireaanului2017a participat preşedintele asociației, magistrat pensionarNicolaieMihai.

De asemenea, pe 16 februarie a.c., la Vaslui a avutloc şedința ordinară a Comitetului Consultativ de DialogCivic pentru problemele Persoanelor Vârstnice. Discuțiiledin cadrul întâlnirii s-au centrat pe analiza activititățiiorganizațiilordepensionaridinjudețulVasluiînanul2016.

C.A.R.P. „Elena Cuza” Bârlad a fost reprezentată depreşedintele său, magistrat pensionar Nicolaie Mihai şi decontabilul şefDumitruDimaceaprezentatbilanțul anului2016(mişcăridemembri,numărdeîmprumuturicontractate,număruldeajutoarenerambursabileoferitemembriloretc.peparcursulanului2016).Totodată,preşedinteleConsiliuluiJudețean al PersoanelorVârstnice, Ioan Stamate a ținut sămenționezeprincipaleleactivitățiderulateînanulceatrecut.Leredămşinoimaijosînspreinformare:

� autoritățile publice locale şi județene s-au implicatdirect în buna organizare şi desfăşurare a activitățilordedicatesărbătoririiZileiInternaționaleaVârstnicilorşiasărbătoririia50deanidelacăsătorie;

� datorităsprijinuluidirectprimitdelaautoritățilelocales-au putut organiza şi desfăşura activități sociale,culturale,deagrement,desocializareetc.;

� s-arenunțatlafinanțareaprimitădelaConsiliulNaționalalPersoanelorVârstniceBucureşti;

� s-au publicat diferite materiale referitoare la situațiamaterială şi socio-medicală a persoanelor vârstnice, înpresalocală,susținereadeinterviurilaradioşidezbateri

lateleviziunilenaționaleşilocale; � s-au oferit servicii de reprezentare pensionarilor şi

persoanelor vârstnice în relațiile cu instituțiile statului,telefonic şi direct pe probleme de pensii, sociale,medicale,juridice.De asemenea, Ioan Stamate a ținut să menționeze

obiectivele pe care Consiliul Județean al PersoanelorVârstniceVasluişile-afixatpentruanul2017,respectiv:

� înființareadecluburialepensionarilorîntoatecomunelejudețului;

� subvenționareapentrupensionariatransportuluipubliclocalşiinterurban;

� realizarea de demersuri pentru dotarea centrelor depermanențădincomunelejudețenecuinstrumentarulmedical-sanitarnecesarîngrijiriipacienților.

Aflăm de la...Teodora Elena zALDEA

CASA DE AJUTOR RECIPROC A PENSIONARILOR “ELENA CUZA” BÂRLADÎmpreună suntem mai puternici !

dispune de cel mai performant

APARAT pentru AEROSOL

Nebulizatorul Suchatzkiprodus în Germania

Util în tratarea

Bronșitei;Astmului bronșic;Laringitei;Mucoviscidozei;Faringitei;Pneumoniei;Traheitei;Deshidratării;Pre/post operativ;Sinuzitei.

Luni - Joi 8.00 - 15.00Vineri 8.00 - 14.00

Program

PREȚ: 3 lei/ședința

Etaj 1, camera 19

EvelineEtaj 2, camera 24

* manichiurã* pedichiurã* cosmeticã

* mASAJ LIMFATIC* MASAJ RELAXANT* MASAJ CU ROCI VULCANICE* îMPACHETÃRI CU ALGE SI PARAFINÃ

46 Viaţa noastră

Când efectele răului, în toate tonurile lui, seoficializeazăprinintervenţia„legislativă“aputerii,poporulderând,adicămulţişi,adesea,ignoraţideceipecarechiarpoporuli-aales,seretragelatreburilesale(sic!),făcându-se(făcându-se?!) că nu... vede. Sau vede ca prin ceaţă. Sauca printr-o sitişcă. El – poporul – ştie că e „nepriceput“,„neinteresat“  (!),„neputincios“, fiindcănu foarte îndepărtatul trecut (200-300deani) l-a învăţatşiobişnuitcu...tăcereaşicuminţenia.

Mi se va spune că poporul(nostru)n-afostchiarîntotdeaunaaşa,el a mai ieşit uneori din matca celordouă însuşiri, iar eu nu voi protesta.Dar acestea au fost accidente, nupermanenţe. Revoluţiile, la noi, aufost întotdeauna bengale şi mereuimitaţii dintr-o aiureală continentală.Iar răscoalele, la nivelul lor iniţial, nula imaginile exagerate ale orânduiriiroşii, au avut caracter instinctual sauepidermic,cuaplecărispreprimitivismşihaos.

De dovezi nu e nevoie, că înRomâniaacesteanufuncţionează.Cineaducedovezidacăafostsaun-afostceeacesezicecăesteevenimentulfinalalanului1989?Cedovezioaretrebuiesămaiaducăcineva,bachiarsubsemnatul,realităţiicăviaţanostră,in integrum,deatuncişipânăînclipaîncarescriu,emaiproastă,multmai proastă decât în timpul susnumitului, cu o hilaritatenedeclarată,comunism?Societateatoată,desuspânăjos,einfectată;şinimeninugăseşteleacul.Nucănus-argăsi,darnu se vrea. Băsescu, ajunspreşedintedintr-ungolan, alesînsăînaceastăfuncţiedeunpopordeorbeţi,semianalfabeţişi aşteptând pomeni, indiferent din ce parte ar veni, aziîncearcănuştiuceregrete,nucă is-arfitrezitceeacenuare,conştiinţa,cidisperatcă isevacere–cumva,cândva– să pună umărul şi efortul la reclădirea ţării! Care ţară?Ţara căreia i-a uitat şi numele, fiindcă şcoala românească,înafaraunorexcepţiinesemnificative,dacăleraportămlaîntreg,scoatepebandărulantăanalfabeţicudiplomă.AşaseşiexplicădecehăhăituldeBăsescuapututdărâmaţara,instituind teroarea, ruinând industria şi flota, distrugândmijloaceledeasigurareasănătăţiioamenilorşi...şi...

Dar,maiaproapedenoi!Priviţi-lpeactualulpreşedinte,cetăţeanromânşi-atât,căpărinţiiau întorsspatele ţării şioamenilor care i-au făcut ceea ce sunt şi s-au pripăşit peundevaprintr-un landmerkelez...Uitaţi-văcezâmbetare!

Devulpoiinteresatdoardegăinilegrase,dupăcarealeargă,subpretextediferite,pemultemeridiane, că la turismdegăinar se pricepe. Urmăriţi-i privirea! Zâmbetul făţarnical gurii se prelungeşte în ridurile de la coada ochilor,lăsând impresia că rânjeşte viclean. Iar când nu vrea sărăspundăîntrebărilordificilepusedeziarişti,rosteştelung

şisomnoros,accentuândrostireateutonicăaconsoanelor,un„mull-tzu-mesc“crispat,dublatderictusulparşivalguriiforţatesăzâmbeascăscârbos.Ăştianesuntconducătorii!

Să fie clar: nu mai doreşte nimeni, dar nu excludexistenţa câtorva declasaţi, reîntorcerea la regimul impusdeMoscovaSovietică.Dartraiuldecent,revenirealalinişte,eradicarea fricii de ziuademâine, reorganizarea statală şilupta împotrivadezordinii,micşorareadistanţei dintre ceifoartebogaţi(niştelichele„înainte“!)şiceisărăciţideefectele„democraţiei“ actuale, toate acestea, şi altele 1001, avemdreptulsălesolicităm.Nuînnumeleunorprincipiifrumosredactate şi demagogic prezentate, ci în numele vieţii, alapropieriiîntreromâni,întreromânişivecini,întreromânişineamurilecelelalte,demaidepartechiar.Nuvremaur,vremuncăuşdemălaiauriu,nuvremospeţeboiereşti,vremunmăr,onucădinlivezilenoastreşi-uncolăcelstrămoşesc,casăştimşinoicăsuntemailuiDumnezeu,nuaiSatanei.

Şi vrem, vrem să nu nemai prefacem că nu vedem.Miopiaeofăcătură,ominciunăconjuncturală,unparavan.Vremzărideschiseşitransparenţă.

21ianuarie2017Bârlad

Miopia ca paravan

Gruia NOVAC

47Viaţa noastră

E multă vreme trecută de când nu se mai foloseşte,cuvântulneabeţedat.Eatâtatâtdevechi,încâtne-artrebuiîndelungă cercetare ca să-i stabilim vârsta. Rostindu-l, nucredcăvăceremareefortcasă-lasociaţicufoartecunoscutul„abecedar“, prima carte cu care face copilul cunoştinţă înprimară.V-aţi dumirit deci:neabeţedat este individul caren-aavutpartedeabecedar(sigur,dinvinalui!)şi-arămas...analfabet.

Cuvântuleinclusînfoartenumeroasafamilieanoţiuniiprost,aşacă„neabeţedatul“nuestrăindestareaasta.N-amde gând, fiindcă nu-mi îngăduie nici spaţiul, nici intenţia,să explic împrejurările (sociale, familiale, economice,psihologice, intelectuale etc.) de care depinde un individ,înşcolarizarealui.Uniinuvor,alţiinupot.Pentrusocietate,ambiivordevenioproblemă, iaretichetarea lorcuepitetevariate se explică, mai ales, prin comportamentul acestornevolniciintelectualşiatitudinal.Nuîntâmplător,înfuncţiedezone,de rânduielileobştiilor sauneputinţa„subiecţilor“dea seadaptacerinţelor,măcarminimale,alecomunităţii,li s-a spus (şi încerc o selecţie subiectivă din mult pestesuta de cognomene): bleg, nătăfleţ, nerod, prostănac, hăbăuc, metehău, tălălău, gogoman, prostănac, anapoda, balamut, ponc, tontovan, găgăuţă, nebleznic, tontolog, lud, zevzec şimulte, foartemultealtele,arătându-nenouăcâte posibilităţi expresive are limba română, dar şi cât decreativestevorbitoruldinveacallimbiiromâne.

Afiprostînseamnăanuşticarte,anuaveajudecată,a-ţilipsiinteligenţa,darşiatecomportacaunprimitiv,negândit,golăneşte, necivilizat, a deranja conştient pe cei din jur,fiindcănuaihabardeconsecinţelecomportamentuluitău.

Folclorul şi-a făcut din proşti eroi, vezi, de exemplu,TândalăsauBulă,oriIonicăProstu’sauBălălău.Într-oamplăşi nereeditată culegere intitulată Proverbele românilor(1900-1901), Iuliu A. Zanne, culegătorul neobosit amii deapoftegme (ziceri,proverbe),ne-a făcutcunoscute sutedeasemenea„judecăţi“ despreprostie şi proşti, împărţindu-lepesexeşiîndeletniciri.Unproverbcuvalabilitateuniversalăeste:„Mai bine la vreme o picătură de minte decât în urmă un sac de minte“,proverbpecareartrebuisă-laibăîncapceicăroraguralevorbeşteînaintedeagândi.

Literatura universală la îndemână nu-i iartă nici ea peproşti. În celebra comedie„Femeile savante“,Molièrepuneurmătoarea replică în rostirea unui personaj: „Un prost învăţat e mai prost decât un ignorant“. Poetul HeinrichHeine, ironizându-i pe cei fără judecată, ne aminteşte:„Proștii cred că pentru a cuceri Capitoliul trebuie să ataci mai întâi gâștele“. Pe când teoreticianul Boileau, în„Artapoetică“,neatragenouăatenţiacă„Un prost găsește totdeauna pe unul mai prost care să-l admire.“(Sic!)

Aţanutrebuieîntinsămaimult.Epăcatcăîntrenoi,dinmotivedenediscutataici,seaflădestuiproşti.Epăcat.Dar

atâtavremecâtîivomtolera,găsindu-lemerite,înseamnăcănemeritămsoarta.Chestiuneanu-inouă,eveche,separe,decândlumea.Importantesteca,atâtcâtsepoate,dartrebuiesăsepoată,săstopămascensiuneaproştilor,fiindcăeisunttupeişti;şinesimţiţi.Convingeţi-vă,citindcuatenţieaceastăpoeziescrisădeMihaiEminescuîn1877,adicăexactacum140deani.

Sună pietricicaSunăpietricica-nvale,Cine-apusţaralacaleŞiacumlabătrâneţeS-aîntinspecriticale?

Ţi-amcititcuindulgenţăŞicu-amoreucriticaua,Ohazlie–impertinenţă,Bat-opoarca,mânce-ocaua.

ZiceDarwin,dupătine,Cumcăomule-omaimuţă–SimthumoruldegorileCânddesmiard-opisicuţă.PisicuţăcriticoasăCeîţispelicuratalabăŞi-ţiîntorcidulcemustaţă,Fiidetreabă,fiidetreabă.

Nusescuipă-aşaînoameni,Nusemâncăastfellinte,Făpolitică,iubito,Fiicuminte,fiicuminte.

AcoloveiputèspuneTotcevrei–căciş-aşanimeNicite-aude,nicitecrede,O,sublime,osublime!

NusetreclanoipotcoaveDelaiepedemultmoarte–Pune-tede-nvaţă,dragă:Nuştiicarte,nuştiicarte.

(1877)

UN CUVÂNT VECHI: NEABEŢEDAT (!)Gruia NOVAC

48 Viaţa noastră

Aşacum înultimiiani sediscutăşi sepuneaccent totmaimultpedrenajullimfatic,mi-aşdoricaşisistemuluiner-vosvegetativsăisedeaomaimareimportanță,maialescădin ce în ce mai mulți paciențisunt diagnosticați cu acest dez-echilibru al sistemului nervosvegetativ.

După cum ştim, din punctde vedere funcțional sistemulnervospoateficlasificatînsistemnervos somatic şi sistemnervosvegetativ.

Dar ce rol are sistemul ner-vos vegetativ numit şi sistemnervos autonom?Reglează acti-vitatea organelor interne (visce-relor)lavertebre,şiîmpreunăcusistemul nervos somatic asigurăechilibrul organismului şimobi-litatea muşchilor. Acest sistemnervos vegetativ, funcționeazărelativ independent de sistemulnervos central, adică de creier.Controlează funcțiile importan-te vieți organismului cum ar fi:presiunea sanguină, activitateacardiacă, procesul de digestie,procesul de schimburi între or-ganism şimediu,mai poate co-ordona organele sexuale saumuşchiiglobuluiocular.Deasemenea,influențeazăsistemulnervoscentralşisistemulnervosperiferic.Acestsistemnupoateficontrolatînmodconştientdeunindivid.

Tulburărileacestuisistempotapă-rea izolat sau ca rezultat al unei alteafecțiunicumarfi:Parkinson,alcoolism,diabet.Acesteproblemepotafectafieoparteasistemului,fieîntregorganismul.

Foarte mulți pacienți în urma unor probleme cum arfi: supărare, stres, oboseală cronică ajung în prima fază lacabineteledecardiologiepentrucăstareapecareoauesteuna foarteciudată, iar în subconştientul loresteclar căauproblemecuinima.Mulțidintreeinureuşescsăexplice,sădescrie medicului ce simt: ba nu pot respira, ba transpirăfoartemult,uniisesimtfărăputeri,suntfoartemoleşiți,alțiisimtfurnicături,amorțelietc.Iartoateacesteconfuziinufacdecâtsăîngreunezemuncamedicului,pentrucădemulteori

dupăinvestigațiilefăcute,pacientuluiisetransmitecăinimaluiesteperfectsănătoasăşicăarfimaibinesăseîndreptecătreunneurolog.

Sindromul de durere re-gională se caracterizează prindurere intensă sau senzații dearsură.Cauzanuestecunoscută,darsespunecăun„scurtcircuit”în sistemul nervos este respon-sabil. Acest „scurtcircuit” afec-tează fluulde sânge şiglandelesudoriparedinzonaafectată.Nuexistăuntestdiagnosticspecific,luându-se în calcul numai sem-nele şi simptomelemanifestate.Acestsistemestealcătuitdince-luleceformeazăcentriireglatorisituați înmăduva spinării, trun-chiul cerebral şi creier, primindinformațiile pe căile senzoriale,proveninddelafiecareorgan.

Auzim de multe ori: „dom-nuleamfostladoctorşimi-auziscănuamnimic, că suntperfectsănătos, dar totuşi eu mă simtfoarterău.”Acestepersoanesuntconsideratecafiindnebune,nu-maiprinfaptulcănulisepoate

puneundiagnosticclar.Îngrijorătorestefaptulcăînultimul

timp acest fenomen s-a generalizat,cuprinzând toate vârstele şi toatepăturile sociale, dar în mod special laceicaresereîntorcacasădinstrăinătate,neputând face față stresului. Aceştioameni ajung să învețe că singura lor

suferințăesteceapecareşi-oproduc.Este foarteadevăratcă trăim într-o lume falsă,o lume

plinădemincinoşişivremnuvremstresulnedoboară.Nesimțimîncorsetațipentrucămulțidintrenoiobservămcumpieseledeteatrunusemaijoacăpescene,sejoacăînafaralor,cuactorifalşi,actorimincinoşi,cutotfeluldemarionete.Păcat...păcat,cănulăsămadevărațiiactorisă-şifacămeseriacum ştiu eimai bine, aşa cum se cuvine adică pe sceneleadevărate,iarnoidacănemainumimOAMENIsă-iaplaudăm.

Înfrazade încheierenu-mirămânedecâtsăvădorescpaceşiliniştesufletească.

Sistemul nervos vegetativ

Motto: „Atunci când lucrurile nu ies în modul în care voiam noi să iasă, cu siguranță suntem feriți sau protejați de ceva.”

(Maria Timuc)

Daniela TEODORUSpecialist în kinetoterapie şi motricitate specială

„Binele nostru depinde de

binele celorlați.”

(Maria Timuc)

49Viaţa noastră

Formațiademandoline„DoinaSimilei”însumeazăvalo-rileculturiipopularedincomunaAlexandruVlahuță,identifi-când,conservândşivalorificânddatelefolclorice,proiectân-du-leîncontextulsocio-politiccontemporan.

Ansamblul stimulează în mod susţinut procesul decreaţie populară la nivelul genurilor artistice, sub semnulconfigurăriivaloriceîncontextlocalşizonal.

Astfelprincipaleledirecţiideactivitatesunt: sprijinireaactivităţii extraşcolare, realizarea programelor de educaţiepermanentăînparteneriatcuinstituţiiledespecialitatedinjudețşidințară,iniţiereaşisprijinireaproiectelorşiprogra-melordepromovareaobiceiurilorşitradiţiilorpopulare.

Din punct de vedere etnofolcloric, regiunea„ColineleTutovei”conferăunvastspaţiudestudiuşicercetare.Nevoiadeexprimareartisticăaţăranului,într-unmodatâtdediversşistilizat,s-aconcretizatîncreaţiiartisticedemarevaloare.Noiampromovatpiesefolcloricecumarfi:„Suntțărancămititică”,„PeValea Bârladului”,„Sunt fată de la Bârlad”,„Sârba de laPogoneşti”,„Sârbaasfaltul”,„Horamaramei”,„Floricica”,  „PolcadinVaslui”şi  multealtepiese,multepreluatedinCulegereadefolclorvasluianaprofesoruluiNiolaeBalan,fostuldirijoralAnsambluluifolcloric„TrandafirdelaMoldova”dinBârlad.

Unicitateacreaţiilorartisticealeculturiiţărăneştirezidăînîmbinareavalorilortradiţionaleplinedevigoare,păstratecu grijă de-a lungul generaţiilor şi transmise cu consec-venţămaideparte.Numeroaseleaspectealevieţiispirituale(obiceiuri, moduri de viaţă etc.) împreună cu pitoresculetnografic al ţinutului constituie un complex de forme

mani-festateînarhitecturaţărănească,ţesături,meşteşuguri,obiceiuri,cânteceşijocuri.

Şansa noastră este dată de ceea ce aproape toatenaţiunile occidentale au pierdut: sacrul, viaţa rurală,existenţaunorformedeculturăpopularăşideviaţăarhaice,a patrimoniului imaterial, pe care nu lemai putem întâlnialtundeva.

Moldova este depozitarul unei culturi populare de ovaloare deosebită, pe care noi şi prin noi, poporul româns-astrăduitpermanentsăopunăînvaloareşi,maimultdeatât,săopunăîncirculaţie,înţarăşiînlume.Tocmaiaceastăbogăţieneobligăsănuuitămnimic,începânddelaoameniicare au muncit de-a lungul anilor până la cele mai miciobiceiuri şi detalii legatede tradiţiile comunei noastre, alejudeţuluinostru.

Înderulareaproiectelorşiprogramelorculturalepecareşi le propune, Formațiademandoline„Doina Similei” cola-boreazăcudiverseinstituţiişiorganizaţiiculturalejudeţene,cuinstituţiidespecialitate,organizaţiinonguvernamentale,persoanejuridicededreptpublicsauprivatşicupersoanefizice, fărăaexprimaniciunfelde interesedegrup(etnice,politice, religioase,etc.).Conjugareaeforturilor întrediverşipartenericulturaliîşidemonstreazăeficienţaprininiţiereaşiderularea unor proiecte culturale complexe, adresate unuinumărmaredebeneficiari, urmărindatingereaunor indicideperformanţăridicaţi.

În acest an am colaborat cu Casa de Ajutor Reciproca Pensionarilor „Elena Cuza” din Bârlad, Asociația

Formația vocal-instrumentală „Doina Similei”VIS ȘI REALITATE!

Motto:    „Când îți doreşti ceva cu adevărat, tot universul conspiră pentru îndeplinirea visului tău.”

(Paulo Coelho)

50 Viaţa noastră

nonguvernamentală „Neam unit”, Mănăstirea AlexandruVlahuță,  ŞcoalaGimnazială„Al.Vlahuță”(subalcăruipatronajfuncționăm) şi doamna senatorGabriela Crețu, care ne-a ajutatla deplasarea formației noastre lafestivaluldelaTecuci..

Prima realizare a formațieinoastredinacestanafostîn24ia-nuarie când, o nouă generație deinstrumentişti au început studiulinterpretăriilamandolină,mandolăşițimbal.   Estevorbadeunnumărde15 interprete lamandolină, treiinterprete la mandolă şi un inter-pretlațimbal.

Pentruanulurmătornepropu-neminițiereaunorelevi înarta in-terpretăriilaacordeonşicontrabas.

Anul 2016 a fost bogat înactivități pentru formația noastră,participând la două festivaluri defolclor (Cozmeşti-Galați, 9 mai2016, trei premii I, un premiul IIIşi o mențiune), (Tecuci-Galați, 28august2016, trofeul festivalului şidiplomădeexcelență)şiConcursul interjudețean al obiceiurilor de iarnă DATINA –Vaslui,17decembrie2016,premiulI.

Activitățile cultural-educative la care a participatformațianoastrăaufostmultmaimulte.

Amintim cu drag cele sponsorizate de CARP „ElenaCuza”din lunileaprilie(„DelaFlorii laPaşte”), iulie(„Icoana

ţării,noiopurtăm în suflet!”),octombrie(Înțelepciuneabătrânețiişielanultinerețiidauvigoarevieții”) şidecembrie („Ningeiarăşi în decembrie, cu credință-n visurimari!”).

Activitățilecultural-educativeinițiatedeŞcoalaGimnazială„AlexandruVlahuț㔺iMănăstireaAlexandruVlahuțăsuntmultmaimulte.

Spaţiuldelucruîncareîşidesfăşoarăactivitatea Formația    vocal-instrumenta-lă„DoinaSimilei”seaflă înclădireaŞcoliiGimnaziale „Alexandru Vlahuță”. Aceastacuprindeosalădeclasăşiomagaziedemateriale.

Mulțumim C.A.R.P. „Elena Cuza” dinBârlad pentru colaborarea în inițiereaşi realizarea unor frumoase activitățicultural-educative.

De asemenea, mulțumim ŞcoliiGimnaziale „Alexandru Vlahuță” şiAsociației „Neam unit” pentru sprijinul

acordat pentru achiziționarea unor materiale de practicăculturală.          

InstructorartisticProf. Jorj DULGHERU

Ecouri

Stimate domnule profesor Gruia Novac,

Prin bunăvoința maestrului Serghei Coloşenco, amintratînposesiapublicației„Viațanoastră”nr.33.Chiardelaprimacopertă,amfostprofundimpresionat.Fotografiaestemagistrală.Capensionar,deuncincinal,fotografiami-amerslainimă.

Revista este plină de materiale remarcabile! Poezii,proză,darşirebus.Vreausăvăfelicitdintoatăinima,pentruminunatarevistă!

Felicităriechipeiredacționale!Am citit revista, pagină cu pagină, m-am delectat cu

rebusuriledincuprinsulrevistei.DomnulVasileIlucăcuasarubrică„Prozăscurtăîngraimoldav”,mi-amerslainimă!

De departe cel mai mult m-a impresionat materialuldumneavoastră:„Viața ca dezlegare... de rebus!” RegretatulNicolaeViorelVîlceanu,arealizattimpdemulțiani,laRadioIaşi,rubricarebusistă„Enigmisticăsonoră”.Cumânapeinimăvăspuncăamascultattoateemisiunile.Amrezolvatcumareplăcereproblemelepropuse.Amavutunsingureşec!

Vă expediez şi câteva„Scurtissime”, dacă o să le găsițiinteresante,leputețipublica.

Kolea KureliukSat Mărițeia Mică, comuna Dărmăneşti, județul Suceava

10 scurtissime

1. Regiipottotul!Darceicaresuntlângăregi,potşimaimult.

2. Dacă ai un alt punct de vedere decât alşefului,trecipelaoculistpânănu-itârziu.

3. Uneorimâinile se strângpumn, ca sănumaitragipalme.

4. Dacăeştiocomoară,sădaistatuluiparteaei.

5. Îşiieşeadinfire,cadincabinetulşefului.

6. Memorii–poveştidespresine.

7. Cei mai mulți bărbați plâng numai dincauzacepelor.

8. Unde beau doi, al treilea nu trebuiechemat,vinesingur.

9. Nupunepunctlasfârşituluneilucrări,s-arputeasăfienevoiedesemnulîntrebării.

10. Uneoriceiorbivădcenoinuputempipăi.

51Viaţa noastră

VIZIUNEA EPIGRAMIŞTILOR ROMÂNIDESPRE „VIAŢA NOASTRĂ” ÎN FAMILIE

Selecție de Nelu Vasile - NEVA

FemeiaStrunităde-untalentcumsecuvine,Femeia-iovioarăceoştiuCapabilădesunetedivine,Darnuînoricemâinideageamiu.

Ilie CIOBESCU

Unei tinere fete’Naintede-atemărita,Deschideochii,dragamea!Dar,dupăceeştimăritată,Închideochiicâteodată!

Ion I. MIOC

FemeiaÎidisplacemultminciuna,Păcălităgreuselasă,DartecredetotdeaunaCândîispuicăefrumoasă!

Sorin BEIU

Unei doamnePrivind-olungîmispunmereu,Prinsde-osublimăîncântare:CesplendidarfiversulmeuSăaibă-asemeneapicioare!

George LESNEA

Unei amiceDepatruzecideaniînşir,Ofelicitdeziuaei.Depatruzeci–caunmartirŞieasusţinecăde…trei!

Ion PENA

Negarea negaţieiInsistsă-icerunrendez-vous,Darpoţighicicevreafemeia?Deşioţine„Nu!”şi„Nu!”,Discretăîmistrecoarăcheia!

Cornelius ENESCU

Unui dirijorCuplecăciuneviuşiteimplorSă-mifaciunmarebine,dacăvrei,Primeşte-openevastameaîncor,Săscapşieupuţindeguraei…

Ion BUTNARU

Vârsta femeilorŞilavârstă-naintatăNevademonstrafemeiaCumcăea,lavârsta-atreia,Nuajungeniciodată…

Teodor PORTĂRESCU

BărbatulÎntrecutspuneatotnatulCăstăpânulebărbatul;Astăzi,însă,cineoareS-arcomplaceîneroare?

Nicolae HALMAGHI-SCOREANU

Portret de bărbatZâmbetpefigură,Riduricâtevrei,Ţigaretîngură,Ochii…pefemei.

Nelu IONESCU-QUINTUS

soţul în suferinţăMi-adispărut,acumunan,Soţia-nblanăde-astrahan.Şi,cadinpieptsă-mivindecrana,Rog,pefăptaş,s-aducă…blana.

Gheorghe PĂUN-ULMU

ArgumentEunumăcertcusoaţaniciodată(Oricâtarfidemaresupărarea),Căcitotdeauna,caşiprimadată,Efoartescumpă…împăcarea!

Nicolae MOISIU

soţiei meleDe-mifacicapulcalendar,LaslavoiadumitaleSăreducidinelmăcarSărbătorilelegale.

D.F.IONESCU-GHINDENI

Femeile trăiesc mai mult decât bărbaţiiStatisticane-alămurit:SubboltazăriloralbastreMaimultezile-audetrăitCălemănâncăpe-alenoastre.

Constantin POPESCU-BERCA

Unui soţLagroapăstăîndurerata-isoaţăCuochiiplânşişisufletulcernitÎncât,chiarmortul,de-arfifostînviaţă,De-atâtachinşijale-arfimurit.

Traian MECOTĂ

Femeilor de ziua lorAndean,cumarefast,Ziuale-osărbătorim.Darmămir,că,princontrast,Numainoiîmbătrânim.

Mircea OANCEA

Armonie conjugalăÎntreburimicidecideea,De-smari,decizia-iamea;Doarcă-nmenajulmeumodelProblememarinusuntdefel.

Virgil ŞCHIOPESCU

Căsnicie „model”MenajulnostrumultsporitS-atransformat,penesimţite,Că„delalingură-ampornit”Şi-acumasuntemlacuţite.

Dimitrie JEGA

în noaptea nunţiiMireasaalbăcadeneaPăşeştefermşinatural,Cădrumu-acesta-lcunoşteaŞifărămarşulnupţial.

Pavel BUCŞA

Unei soţiiEraifrumoasăcaunvisCândsăteiaeladecis.DarbietulnuaveahabarDinvisc-osă-iajungi…coşmar.

Nicolae GĂRDESCU

Conjugală„Eaejumătateamea!”Spusedomnulplindesine;De!ProbabilcăştiaCeprocentîiaparţine.

Ion ZAHARIA

DomesticăCamarinardecursălungă,Decândlapensieîlscoase,Plictisulsoaţai-lalungă,Ţinându-ldoarîncartlavase!

Barbu MORCOVESCU-BARMO

Căsnicie modernăÎnviaţă,vrândomângâiere,Unlucrubunauînvăţat:Repetăluniledemiere,Făcândconcediulseparat.

Titu IONESCU-BOERU

ConvieţuireCamaşae-nviaţăCândnuetandreţe:Unulfacefaţă,Altul,feţe-feţe!

Nicolae LUPESCU

Catrina, de N. N. Tonitza

52 Viaţa noastră

Florian Pricop

60 de ani de rugby la Bârlad

(6)

Ediţia 1959

Înaceastăediţiedecampionat,constructoriievolueazăpeprimascenăvaloricăaţăriialăturideechipeconsacrate,fiindadouareprezentantăaMoldoveilaacestnivel.Lafineleturului,ConstructorulocupăpoziţiaaVI-aînclasament,dândsperanţe iubitorilor de rugbydin Bârladpentru un frumosfinaldecampionat.Nuafostsăfieaşapentrucăoseriedejucătoriauplecatodatăcumutareaşantieruluiînaltăzonăaţării,opartedintrejucătoriimilitaris-auliberat,iarfondurileîncepeausăfiedince încemaipuţine,deşiechipaaavuto evoluţie bună în prima parte a campionatului. Aşa căretrogradareaafostiminentă.

ComponentaDiviziei„A”:1. ProgresulBucureşti2. CFRGriviţaRoşie3. DinamoBucureşti4. ŞtiinţaBucureşti5. C.C.A.Bucureşti6. MetalulBucureşti7. ŞtiinţaCluj8. ŞtiinţaTimişoara9. ŞtiinţaPetroşani10.C.S.M.S.Iaşi11.PetrolulPloieşti12. Constructorul BârladLotul folosit: Gheorghe Dobrescu, Iulian Brăescu,

GheorgheVasiliu,NicolaeCheleş,MihaiPopa,VasileAelenei,Anton Grandore, Mihai Partene, Laurenţiu Cosma, AurelStanciu, IliePascal,NicolaeDuţă,GheorgheBănceanu, IoanAlexandru,DumitruNăstruţ,EmilGîdei,IoanPatrichi,EugenGîdei,CarolArdöi, IoanDănilă,GheorgheScobercea,ViorelCălin, Mircea Paiu, Cornel Văleanu, Nicolae Balcan, MirceaMănescu,GheorgheMelinte, IonZbîncu.Antrenori:DragoşŢenescuşiNicolaeBalcan.

Au mai făcut parte din lot: Zbîncu, Păun, Melinte(internaţional), Calalb, Giugiuc (internaţional la lotul de

tineret),Glavasky(internaţional),PitropşiNegrilă.Dinanul1959avemunprogramdemecicareanunţă

uncuplajrugby–fotbal,peStadionulTineretuluidinBârlad.Astfel, rugbyştii de la Constructorul întâlneau pe cei de laC.S.M.S. Iaşi, iar fotbaliştii de categoria„B” de la RulmentuljucauîncompaniacelordelaVictoriaBuzău.

Iată XV de start al constructorilor: Vasiliu, Zbîncu,Dobrescu, Grandore, Păun, Melinte, Pascal, Cosma, Calalb,Ardöi,Scobercea,Giugiuc,Paiu,Gîdei,V.Călin.

Pentru ieşeni au jucat: Mihailov, Herghelegiu, Caia,Borşaru, Rotaru, Arfire (viitorul profesor de geografie, maitârziucomponentşiallotuluibârlădean),Papanagă,Drobotă,Mazilu,Săndulescu,Mănescu(ex-bârlădean),Vizitiu,Huţanu,MaţievschişiRozemberg.

Autorul programului de meci atenţiona faptul căieşeniiaveauînlotcâţivajucătorideperspectivăînrugbyulromânesccaArfire,Mihailov,Mihalceaetc.,darşirezultatebune, practicând un joc modern. Meritele fiind şi aleantrenorului Jinga. În afara de lotul amintit, nimic desprebârlădeni.

53Viaţa noastră

Gazeta „Rulmentul” în care au apărut materiale sportive, legate de activitatea

rugbyştilor.

Ediţia 1960

EchipacelordelaConstructorulestepreluatădeFabricade Rulmenţi şi înscrisă în campionat cu denumirea deRulmentul,denumireceovapurta timpde47deani,adicăpânăînanul2007cândechipaestepreluatădeConsiliulLocalşiPrimăriaBârladşiînscrisăîncampionatcunumeledeRugby ClubBârlad.

OseriedejucătoripleacălaechipedinPloieştişiBraşov,precumMirea,Melinte,Turlacu,Zbîncu,Păun,Calalb,Brăescuetc.

EvoluândînDivizia„B”,bârlădeniicâştigăSeriaaIII-a,merglaBucureştipentruasusţinemeciuldebarajîncompaniacelordelaOlimpiaBraşov. Rulmentiştiirateazăşansadeareintraîn Divizia„A”, aşa că se mulţumesc să atace acest obiectivîn ediţiile următoare de campionat. Acest deziderat se vaînfăptuidoianimaitârziu,în1962,dupăcarevaurmaolungăperioadă de staţionare pe prima scenă valorică a rugbyuluiromânesc.

Pe Stadionul „Tineretului”, bârlădenii urmăresc primulmeciinternaţionalintercluburiRulmentul–Poznany(Polonia).Scorfinal:12-9.

Iatălotulfolositînacestan:AntonGrandore,MihaiPopa,Gheorghe Dobrescu, Gheorghe Vasiliu, Alexandru Stanciu,Laurenţiu Cosma, Gheorghe Bănceanu, Ilie Pascal, ŞtefanCristea,IonPatrichi,DumitruNăstruţ,ViorelCălin,IonicăFlorin,IoanDănilă,CarolArdöi,ConstantinCîrlan,ConstantinDatcu,MirceaPaiu, IoanAlexandru,GheorgheScobercea,OctavianŞtefaniu(delaZimbrulTecuci),EmilGîdei,EugenGîdei,SergiuArfire,MihaiPartene,SilviuCălin.Antrenorşijucător:NicolaeBalcan.

Dintr-unprogramdemecidin15mai1960,aflămcăînaceaduminicăavea locunaltcuplaj rugby– fotbal,cuplajecare făceau deliciulmiilor de spectatori. De la ora 15:15, încadrulCampionatuluide calificare, rulmentiştii întâlneaupeDinamoBacău, iarde laora17:00, fotbaliştii jucaucuceidelaDinamoGalaţi, în cadrul categoriei„B”. Pepaginaadouagăsimunapelcătretovarăşiişitovarăşeledinoraşulnostru:

„A.S.Rulmentulmergîndpedrumul trasat deHotarîreaC.C. al P.R.M. şi a Consiliului de Miniştri din 2 iulie 1957,dezvoltăzidezisportuldeperformanţăînoraşulBîrlad.

Pentrudezvoltareacusuccesasportuluideperformanţăestenecesarcaasociaţianoastrăsă-şicreezeoputernicăbazămaterială.

Aceastăbazămaterială nupoate fi creată fără sprijinuldumneavoastră,suporteri,susţinătoriactiviaiA.S.Rulmentul

Bîrlad.În acest sens, lansămun călduros apel şi vă invităm să

deveniţimembrisusţinătoriaiAsociaţiei.Membrisusţinătoripotdeveniacei ceplătescocotizaţie lunarăde10 lei şi vorprimipebazatichetuluidesusţinător,biletecupreţredus.”

Această pagină mai cuprindea şi echipa probabilă arulmentiştilor.

PaginaaIII-aesteocupatăculoturilecelordouăechipede fotbal, precum şi un îndemn de a juca la „Pronosport”şi „Pronoexpres”, pentru a contribui la dezvoltarea bazeimateriale,amişcăriideculturăfizicăşisport.

PaginaaIV-a,unaltapelşioaltărugăminte:„Înscrieţi-văînnumărcâtmaimarecamembrisusţinători

ai Asociaţiei Sportive Rulmentul. Înscrierile se fac zilnic lasediul F.R.B. din bulevardul Molotov, la tov. bibliotecarăîntreorele17-19, iar la întreprinderi latovarăşiipreşedinţiaiAsociaţiei sportive.RugămposesoriideLegitimaţiide liberăintrarelacompetiţiilesportiveeliberatedeU.C.F.S.şicelelaltepersoanecareposedăastfeldelegitimaţiipentruintrareliberălamanifestaţiilesportive,săseînscriecamembrisusţinătoriaiAsociaţieiSportiveRulmentul.”

Înaltăordinedeidei,duminică,17iulie1960,delaorele18:00,bârlădeniiauavutocaziasăurmărească,pentruprimadatăînBârlad,unmeciinternaţionalîntreRulmentulşiechipapolonezăPoznanya,mecipecarebârlădeniiaveausă-lcâştigecu12-9.

Iatăcâtevagânduridedinainteaacesteiîntâlniri:DumitruBerlea,preşedinteleSecţieiderugby:„Legătura

şi voinţa manifestate în ultimul timp de echipă mă fac săanticipezovictorieanoastră,cutoatecă,pentruprimadatăRulmentulîntîlneşteoechipăstrăinăşidecertăvaloare.Deşiechipa se află în pauză după prima parte a campionatului(acestasederulapeperioadaunuiancalendaristic,primăvara-toamna,caşiacumdealtfel),totuşiexigenţaantrenamentuluide pînă acum, cît şi voinţa manifestată de jucători pentrurealizareaunuimecidecalitate,întăreşteafirmaţiafăcutăşi,înmodsigur,vasatisfacespectatoriibîrlădeni”.

NiculaeBalcan,antrenorulechipei:„Nuanticipezrezulta-tulce-lvomobţine.Amîncredere înbăieţişi spercănuvorînşelaaşteptările.Dorescdelaechipapecareoconduc,ace-laşijoceficaceşispectaculos,indiferentcăînfaţăvaaveaunadversardevaloare,caechipaPoznanya”.

Mircea Paiu, căpitanul echipei: „Un rezultat favorabilîn primul nostru meci internaţional m-ar bucura mult. Noiînsă dorim şi ne vom strădui să facem un joc de calitate,spectaculos pentru a satisface, în primul rînd exigenţelepubliculuibîrlădean,cares-adoveditafi înultimul timpunbuncunoscătoraljoculuicubalonuloval”.

GheorgheBănceanu,jucătordeliniaaII-a:„Privescacestjoccuceamaimareseriozitateşidorescsăobţinemunrezultatbun.Dorinţamea,caşiatuturorcolegilordeechipă,estesăfacemunmecifrumos,indiferentdevaloareaadversarului”.

LaurenţiuCosma,jucătordeliniaaIII-a:„Jocpentruprimadată cu o echipă străină şi de aceea sunt foarte emoţionat.Cajucătordeînaintare,măvoistrăduidinrăsputeripentruaaducedinplincontribuţiamealajoculechipei,înfelulacestasăobţinemovictoriedeprestigiupentru rugbiulbîrlădean,dovedindpubliculuicămeritămatenţiacene-oacordă”.

Cuunlotnumerosşivaloros,rulmentiştii,careocupauînacelmoment locul întâi,s-au impuscu12-9, fărăsă forţezepreamult.EchipaPoznanyaactivaînprimaligăpoloneză.

Dinlotulaliniatdebârlădeniaufăcutparteşicâţivaieşeni,delaC.S.M.S.,IonBorşaru,GheorgheHerghelegiu,GheorgheDrobotă,EmilRădulescu,precumşiantrenorulGustav Fanella.

54 Viaţa noastră

ANIVERSARE(fantezie)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

ORIZONTAL: 1) … 2) Divertisment muzical lateatru.3)Prinse-nsnop!–Trecererapidăînzbor–Costmediu!4)Avantajuloricăruimatur!–Scăpatădeamar!–Ţinută la şcoală (pl.). 5) Incluse în urbe! – Gheb înspate!6)Leliţadelaţară–Sculăpentrubuşteni.7)Aretreabălaoraş–Stradăcentralăpietonală.8)Sepoatelăudacupodoabafacială–Coşgol!9)Laurmaurmei(var.).10) …

VERTICAL: 1) … 2) Animal ţinut în braţe –Adăpostite în radă!– Îndemn lasădire!3)Rămurat laexterior!–Ieşirepentruapidelelucrătoare.4)Spărgătordepiatră–Asezbengui lagârlă.5)Patronulbisericii– Cară grăunţe la moară. 6) Mai mare peste dune –Înălţimi. 7) Lied neatacat! – Haină cu carouri. 8) Cazmarginalizat!–Vechiulşefdesală(var.)–Ieşiredincale!9)Motivdecusătură–Duceoviaţăretrasă.10) …

Nelu VASILE

VIZIUNE PRIVIND VIAŢA NOASTRĂ (5)

(fantezie)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

ORIZONTAL:1) …2) …3)Rospemargini!-Absolviredeplată–Egălăgiospemargini!4)Ceadecolo–Spus înconsecinţă – Găunos fără miez! 5) Prinse la strâmtoare!–Avantajulmaturului! –De culoarea cuprului (pl.).6) CodaeroportRioCuarto(Argentina)–Aparcaîncentru!–Semnnemărginit! –Tratatbilateral!7) Sămergem (var.) –Numitînlipsă–Treceprinparc.8)Dânsas-afăcutderâs–Baiecuaburi.9)Stupgol!–Pulpapiciorului(pop.)–Edoaroporţie.10)Înmijloculunuitriedru!–Serupelaunandelanaştere–Un omoarecare.11) Scoşi din vid! – E întreg –Nică nusuportăcomparaţie!12) …13) …

VERTICAL: 1) …2) …3)Urcateînarcă!–Trecutăprinapă–Lăsat înurmă!4)LocalitateînFranţa–Mediumarin!–Spusdelaobraz.5)Plantăfărăsevă–Arerolulluiînviaţă(pl.).6)Bicirusesc(pl.)–Oxiddetitan.7)Apierdedinvedere–Înlocuitordepătul–Suitpejumătate!8)Afiînaşteptare–Secatăfărălimite!–Măsoarăpresiunea.9)Oopinie–Curatîn sine! –Puse înnaos!10)Grupuldoamnelor–A lăsapealtădată - Probe funcţionale ventilatorii (abr.med.). 11)JumătatealuiPele!–Băgateînsamă!–Plătitdelacentru!–Silozgol!12) …13) …

Dicţionar:RCU,AAS,PFV.P.S.:Porninddinstângasusşiurmândînspiralătraseul

rasterat, veţi descoperi viziunea lui Gheorghe Şchiop cuprivirelaviaţanoastră(epigramacutitlul“Cursul vieţii”).

Nelu VASILE –Turburea,Gorj

Stimate Domnule Serghei Coloşenco,Iubit prieten,

Asigurându-vă de respectul nemărginit şi aleasa preţuire ce vi le port, aniversarea zilei Dumneavoastră de naştere îmi oferă prilejul să vă adresez sincere urări de sănătate, bucurii nesfârşite, împliniri depline, inspiraţie perpetuă şi tradiţionalul...

La mulţi ani !

Adaug o felicitare specifică:

Dezlegări: Viziune...: UNRAUCUAPELIN –EACASNICALENI–RS–SCUTIRE–GS–AIA–ATARE–AHT–MT–ATU–ARAMII–RCU–ARC–EM–TT–AIDA–IOC–ALEE– ILARA–SAUNA–C–SP– ICRA–RATIE– IED–TURTA– INS–VD–TOT–O–P–NI –NIAERISRAFSEA -URTNILUROVZIU (Un râu cu ape liniştite/Ce-şi au izvorulîntr-un vis/ Iar marea casnică le-nghite/ În nesfârşirea-ideplictis”).Aniversare: SERGHEICOL – INTERMEZZO–NO–RAID–OS–ATU–MR–ORE–E–RB–EB–N–DADA–CEAC–EDIL–CORSO–S–NASOS–CS–ADICATELEA– SISICEZETP (SERGHEI COLOŞENCO, ŞAPTEZECI ŞI ŞASEDE ANI). De aniversare: LAMULŢI ANI (i-ulmai nalt)... CUBUCURIE!

URĂRILELUI

DUMITRUDAVID(Luică)

(Triverbanagramat:2,5,3...)

Domnului Serghei COLOȘENCO

DE ANIVERSARE(Biverb:...2,7!)

SERGHE i U3RI

55Viaţa noastră

PRIMĂVĂRATICĂ1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

12345678910

ORIZONTAL: 1) Lună de primăvară – Peşte de apădulce,cubotul lungşiascuţit.2)Cocă–InsdinAmericaLatină.3) Lună de primăvară –Unde!4) Cută la fustă! –Transmisprintr-ogenăaunuiurmaş.5)Curte!–Lună de primăvară–Acoperitcuzăpadă.6)AnimaldinTibet–Încompoziţiaunuibutoi.7)Lună de primăvară (pop.)–vasmaredemetal.8)Cupetedeculoridiferite(pl.;fem.)–ÎnTurda!9)Sloiuridegheaţă(pl.)–Lună de primăvară(pop.).10)Lunile martie, aprilie, mai(pl.).

VERTICAL: 1) 12martie! –Limbajgreuaccesibil.2)Vânt(reg.)–Omuldinsat.3)Fracturat–Cântecdepasăre.4)Meleag–Furtunădezăpadă,înFranţa.5)Aseivi–RâuînSpania.6)RâuînItalia–AeroportînPapua-NouaGuinee(cod.). 7) Ţesătură de bumbac înflorată (reg.) – Indicatcudegetul.8)Scriitorromâncareaspuscăs-anăscutla1martie1839 (Ion)–Aproapemov!9) Capătdealee! –Bursuc.10)Sobădefiercilindrică–Dincândîncând(var.).11) Poetul de la Mirceşti, autorul pastelurilor: Oaspeţii primăverii, Cucoarele, Floriile, Pașteleş.a.(Vasile).

Dicţionar:URD,INII,ALA,ECIR,ADRA,LAIO,TFM.

ZIUA FEMEII1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

12345678910

ORIZONTAL: 1) Nehotărât.2)Fleac(fam.)–Acele.3)Pătuţ–Hidromel.4)Părinte–Ţesătură.5)Ţinuturi.6)Ţară–Întorsură.7)Cămaşă–Către!–Bune!8)Serveşte!–Pilot.9)Etape–Răpitoare(pl.).10) Abandonată.

VERTICAL: 1)Servescmasa(pl.).2)Tumoareosoasă– Lichidul vieţii. 3) Pictor român (Henri) – Suprafaţăagricolă.4) Tainuri medii! – Persoană distinsă. 5) Foartenesăţioşi – Iluzie deşartă. 6) Unealtă casnică – Prinşimanuali. 7) Pom fructifer – Neascultător (diminutiv). 8)Ţinutsecret–Faraonuleminescian.9)Diodăluminiscentă–Instrumentmuzical.10)Meticulozitateexagerată.

Dicţionar:AVĂ,INU,TLA.

(Metagramăanagramată:XXXXXNXXX-XXXXXXTXX=3,6)

NUMEDEFAMILII

SIMBOLURI(Frazifonanagramat:4+6=10)

CAPITALAITALIEI+ORAŞÎNCARAŞ-SEVERIN=Miciobiectedepodobabăcareseoferăla1martie,

maialesfemeilorşifetelor.

TEST (Anagramă:6,3)

Încelunialeanuluis-aunăscutARETAşiMIMI?

ARITMOGRILĂ

1 2 3 4

1 16 15 1 2

2 13 8 12 11

3 3 7 14 6

4 10 9 5 4

ORIZONTAL: 1) A se năpusti spre a prăda (înv.). 2)„EncyclopediaofPublicInternationalLaw”(siglă).3)Cadreîncare sepun fotografii.4)Mineral, amestecde iridiu şiosmiu,cuoxizidefierşicrom,înmineralogie.

VERTICAL:1)Ziuacareatrecut.2)Sacagiuldealtădată.3)Actoridepantomimă.4)ŞoimdinAsiaCentrală.

*De la 1-16: cele trei luni ale primăverii.

Dezlegări:Primăvăratică: MARTIE–CEGA–ALUAT–CREOL–APRILIE–DE–C–TA–ATAVIC–RT–MAI–NINS–IAC–DOAGE–A–PRIER–CAZAN–TARCATE–URD–INII–FLORAR–C–PRIMAVERI.Ziua femeii: OSCILANT–P–SPANAC–ALE–PATUC–MIED–AVA–OLANDA–TARAMURI–N–ANGLIA–COT–R–IE–TR–BE–IA–AVIATOR–PASI–ULII–PARASITA–E.Aritmogrila: IAMA–EPIL–RAME– IRIT.Metagramă: OPTMARTIE (patronime).Simboluri: MĂRŢIŞOARE(Roma+Reşiţa).Test: MARTIE,MAI.Mama: COSBUC-OBST-URMAS-NASTE-FAMILII-RI-MARA-ELENA-ANA-EDA-IBN-NANASA-ATUE-D-DII-PRUNC-REA-NORA-AU-AM-DIDONA-L-ISANOS-MIC-CLAN-RANTIE.Fetele în careu: TAMARA-OLGA-IRENE-ALINA-NATALITA-O-BALASA-EMA-MILIŢA-ELIS-ELIZA-ADA-I-GICA-CRINA-ATENA-SIA-A-OTILIA-L-ANDRA-DARIA-DIDINA-ZIZI.Mama mamei: BUNICALARISA.Sadoveniană: CALOMFIRA-CANDACHIA-CONSTANŢA-ELENA-MARIA-DOMNICA-FLOAREA.

Fetiţa pădurarului, de N. N. Tonitza

56 Viaţa noastră

FETELE în CAREU1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1234567891011

ORIZONTAL: Numele a douăzeci de fete, una mai

frumoasăcaalta…VERTICAL: 1)Abrevieremedicalăpentrureţeta,,Ter

innocte” ( treipenoapte)–Prefixpentru foartemare–Încadă!2)Pământuriagricole(masc.)–Vârste.3)Făcutădinfier–Decade!4)Cercetători.5)Apovestiamănunţit–Gazincolorşifărămiros.6)FiordînIslanda–,,ColegiulNaţional de Informatică” (siglă). 7) Fir textil – Eroulpoemuluieminescian ,,Strigoii”.8) La solar! –Eduardcelalintat–Mic lacnatural, format înalbiaunuirâu.9)Capdelistă!–Năzuinţăspreceva(pl.).10)Spiriduşiicepăzescbogăţiile subpământene – Posezi – Miros specific. 11)Abis!–Birlici–Cortegiu.

Dicţionar:ISA,OLA.

SADOVENIANĂ▪ aritmogrif ▪

1 7 2 8 9 1 10 11 5 2

2 7 2 6 12 2 7 13 11 2

3 7 9 6 14 3 2 6 3 2

4 4 8 4 6 2

5 1 2 5 11 2

6 12 9 1 6 11 7 2

7 10 8 9 2 5 4 2

1) Mama lui Ion Vodă cel Cumplit, a lui NicoarăPotcoavăşia luiAlexandruPotcoavă (Nicoară Potcoavă).2)MamamicuţuluiManole,fiulluiCristeaJder(Fraţii Jderi).3) FiicabaroneseiEufrosinaCorban(Paştele blajinilor).4)MamacucoaneiLeona(Venea o moară pe Siret).5) MamapreoteseiAglaia,dinMăgura (Baltagul).6)Mama lui IonUrsu(Ion Ursu).7)MamaluiNiculaUrsake(Ochi de urs).

A – B: Caomamă.

MAMA1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1234567891011

ORIZONTAL: 1) Liricromân,autorulpoeziei,,Mama”(George)–Obstacol(abr.).2)Odraslamamei–Aaducepelumeuncopil.3)Mama,tataşicopiii(pl.)–RodicaIonescu.4)MamaluiTricăşiaPersideidinromanulomonimluiIoanSlavici–MamapoeteiCocaFarago.5)Mama luiRomandinpovestirea,,Pribegii”,deMihailSadoveanu–LocalitateînSuedia–Fiu,laarabi.6)Nuiauafolositădemamăcândcopiii erau neastâmpăraţi în ,,Amintiri din copilărie”, deIon Creangă – Provincie în Nigeria. 7) Îndemn cabalin–Copilul înprimele lunideviaţă.8)CaMumaPădurii–,,Fiica”mameisoacre–AnaUrsu.9)Inimamamei!–Numefeminin. 10) Poeta care în ,,Mama” a scris: ,,Ghemuită-n inima ei/mama gemea” (Magda)–Devârstă fragedă.11)Familie–Hainăneagrăpurtatădemăicuţe.

VERTICAL: 1) Împreună la măicuţe! – Cum e omamăîncântatădecopiiiei.2)Copilarămasăfărămamă–Fiul luiVasilePopazu,alungatdeacasă,dupămoarteamamei,în,,Loculundenus-aîntâmplatnimic”,deMihailSadoveanu. 3) Mama lui Nică, ,,plină de minunăţii”,descrisădeIonCreangă–Casă!4)Plantăleguminoasă–2,3măicuţe! – Fiul doamneiDeleanudin ,,LaMedeleni”,de Ionel Teodoreanu. 5) Deschideri în casă – Liric rus,autorul poeziilor ,,Scrisoare mamei” şi ,,Scrisoare de lamama” (Serghei). 6) Mama gemenilor Castor şi Pollux(mit.)–Comoaramamei.7)UnuldinfiiivitregiaiCatrineiMoromete (Marin Preda) – Divinitate romană. 8) Mamamieilor – Formă superioară de ozon. 9) Bianca Stoica –CopilulCatrineidindrama ,,Lipitorile satelor”a luiVasileAlecsandri–Diviziuneadministrativădaneză.10)Mamabuniciipentrustrănepoţi–IonIstrati.11)ArboreleamintitdeMihai Eminescu în poezia ,,O, mamă…” – CronicarulcareneevocămamaluiŞtefancelMare(Ion).

Dicţionar:EDA,IBN,ATUE,ARAN,AMT.

M

A

T

E

R

N

A

MAMA MAMEI(Biverbreflexiv:6,6)

ARAC B

Mama şi copilul, de N. N. Tonitza

Pagini realizate de Serghei COLOŞENCO

57Viaţa noastră

FLORI1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1234567891011

ORIZONTAL: 1) Floriroz,roşiisaualbe(sg.)–Jumătatedepetală!2)Cărăriprintreflori–Cadruldinpoezia,,Floarealbastră”,deMihaiEminescu.3)Floare roşiesaugalben-verzuie – Petale de lalea! 4) Îndemn bovin – Întins. 5)Esenţă de năut! – Florile lui Luchian. 6) Flori purpuriisau liliachii–Copildecasă (od.).7) Personaj legendar–Floricaalintată–Primelecamelii!8)Indicatordehotar.9)Instrumentoptic–PovesteadesprefloareadecolţscrisădeCarmen Sylva.10)Trandafir –Arbuşti cu flori albe şiparfumate.11)Dediţel–Petaledericin!

VERTICAL: 1) Floare roşie – Poezia lui Şt.O. Iosif încare micii negustori strigă: ,,- Hai la ghiocei frumoşi!” 2) Produsedinfloarea-soarelui–Floriroşii-purpuriidispuseîn spic.3) Casade iarnăa florilor –Voce lirică feminină,autoareapoeziilor,,Macii”,,,Toporaşi”,,,Flori”(Magda).4)Cufloarearoşiesaualbă–Petaledefrezie!5)Sufixtoponimicromânesc – Păţitul din poveste. 6) Pistil, jos! – Floareasocietăţii.7)Amirosi–Primelemicşunele!8)LocalitateînJaponia–Floriledecrin(masc.).9)Încale!–,,TratatuldeNeproliferareNucleară”(abr.)–Grădinacuflori.10)Arbustcu flori albe sau colorate, plăcut mirositoare (var.) – Acunoaşte.11)Salcâm(reg.)–Iasomie.

Dicţionar:IALA,RISA,EZI,TIL,ISAO,TNP.

ANAGRAME ÎNCRUCIŞATEORIZONTAL: 1) SĂLCIU - ATOM. 2) DONA- REVOCA.

3) CARIOS - SÂRB. 4) TĂI - REA - TĂU. 5) CROITA. 6)CIFRĂ - SOARE. 7) LATINĂ. 8) REO - GĂI - CIR. 9) GURĂ - OLTEAN. 10) CORALĂ - PASE. 11) LAŞE - MALACI.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 111234567891011

VERTICAL: 1) ACRI - FOIŞOR. 2)TAURIN - URLA.3) OLAC - GENIAL.4)DOI- OAC- CEA.5)ARESTA.6)AVIAR- AGREA.7) TOCILĂ.8) ROB- RĂI- ŞAI.9) TRAUMĂ- CALC.10) ATAC - PĂROŞI.11) SECETĂ - LIEN.

Costel FILIUŢĂ

Dezlegări: Flori: MUSCATA–ALA–ALEI–IDILIC–CERCELUS–LA–IALA–LATIT–AU–ANEMONE–PRIMULE–PAJ–RISA–ICA–CA–I–A–STALP–S–LUNETA–BASM–ROZA–MIRTI–SISINEI–CIN.Triverb: DALIIŞIPETUNII;MICŞUNELE. Anagrame încrucişate: CULISA–OMAT–ANOD–VORACE–RICOSA–BRAS–ITA–ERA–UTA–A–ORICAT–C–FRICA–ORASE–I–NATALI–I–ORE–AGI–CRI–RUGA–ETALON–OLACAR–SAPE–SALE–AMICAL.Vestitorii primăverii: PIETRAR–COCOŞAR–DREPNEA–PIŢIGOI–SCORŢAR–GOTCANI–CANEPAR–LOPATAR–BUFNITA–IERUNCA–TOPIRCEANU.

(Triverbreflexiv:5,2,7)

(πi)DT

(Monoverb:5-9)

ş L

VESTITORII PRIMĂVERIIAritmogrif

A3 4 7 1 5 8 5

6 2 6 2 12 8 5

14 5 7 3 9 7 8

3 4 1 4 13 2 4

12 6 2 5 1 8 5

13 2 1 6 8 9 4

6 8 9 7 3 8 5

11 2 3 8 1 8 5

15 10 16 9 4 1 8

4 7 5 10 9 6 8

B

Orizontal:Păsări;uneledintreelesuntvestitoriaiprimăverii.A-B:Poetulcareascris“Rapsodiideprimăvară”(1886-1937)

58 Viaţa noastră

EVENIMENT EDITORIALLa Bucureşti, în ziua de 10 martie 2016,

în incinta Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor Regina Maria” a decernat premiile „Comandor Virgil Alexandru Dragalina” pe anul 2016.

Între tipăriturile premiate, volumul Omagiu eroilor judeţului Vaslui, ai cărui autori sunt Col.(rtg.) Constantin CHIPER, Magistr.(pens.) Nicolaie MIHAI şi Maior (rtg.) Mircea FITCAL, a primit Premiul Special al Juriului.

Editat la Editura Sfera din Bârlad, în 2016, de către C.A.R.P. „Elena Cuza” Bârlad, volumul amintit se înscrie pe linia valorificării cultului pentru eroii neamului românesc.

Premierea s-a făcut în prezenţa autorilor.

C. Chiper N. Mihai M. Fitcal

59Viaţa noastră

Stimaţi prieteni,

Nu e prima oară când afirmăm că preşedintele C.A.R.P. „Elena Cuza” Bârlad, în numele Consiliului Director, pune, în mod special, accentul pe activitatea de protecţie socială. De altfel, acesta este şi scopul primordial al instituţiei noastre, chiar dacă li se acordă importanţă şi altor preocupări vizând cultura personalităţii individuale a fiecărui membru şi simpatizant.

Vrem, mai întâi, să vă reactivăm memoria. Cuvântul sponsor a intrat în limba curentă relativ recent, în perioada postdecembristă. El provine din limba latină (sponsor,-oris, însemnând „chezaş”, „garant” şi sponso „a promite”, „a angaja”), dar a fost împrumutat prin filiera engleză, unde sponsor înseamnă „garant”, „iniţiator”, „naş”, „naşă”.

V-am amintit originea cuvântului pentru a pricepe şi mai bine că sponsorul e persoana sau instituţia (îndrituită prin lege) care „garantează” printr-o contribuţie bănească sau printr-o altă modalitate materială realizarea unor proiecte din planul de activităţi al, de exemplu, C.A.R.P. „Elena Cuza” Bârlad. Fără aceşti sponsori – generoşi, angajanţi, chezaşi – multe din bunele intenţii ale instituţiei n-ar fi fost posibil de îndeplinit.

Aşa se face că, în anul 2016, către C.A.R.P. „Elena Cuza” Bârlad au fost făcute 9.916 (nouămiinouăsuteşaisprezece) donaţii, de către persoane fizice şi juridice, în valoare totală de 242.078,25 lei. Din această sumă, 26.469,96 lei provin de la 626 persoane care au „cedat” 2% din impozitul pe venit, totul conform legilor fiscale în vigoare.

Prin revista „Viaţa noastră”, Comitetul Director al C.A.R.P. „Elena Cuza” şi-a făcut un obicei civilizat şi onest în a mulţumi şi a admira generozitatea sponsorilor noştri, mulţi dintre aceştia adresându-ne rugămintea de a lăsa numele în anonimat, nedorind să facă din gestul lor nobil un motiv de glorie. Totuşi, din şirul lung al acestora, remarcăm câţiva, precum: S.C. Confecţii Bârlad S.A., S.C. Maroco Systems Iaşi, S.C. Andigeo Sport Bârlad, S.C. Geliman S.R.L. Piatra Neamţ sau persoane fizice ca: Viorica Popa (Bucureşti), Livia Ştefania Rădescu (Bârlad), Cristian Cozma (Bârlad).

Ne facem o plăcută datorie în a mulţumi cu gratitudine tuturor sponsorilor – persoane juridice ori fizice – care vin în întâmpinarea nevoilor stringente ale pensionarilor bârlădeni şi din zonele limitrofe, înţelegând astfel esenţa eforturilor noastre. Pentru întreg efortul lor, dorim să-şi îndeplinească toate proiectele economice planificate, spre binele întreprinderilor lor şi a firmelor pe care le conduc, rugându-ne Bunului Dumnezeu pentru prosperitatea lor.

Sănătate tuturor şi mult noroc!În numele Comitetului Director,Magistr. (pens.) Nicolaie MIHAI

Preşedintele C.A.R.P. „Elena Cuza” Bârlad

Epistolã închinãtoare