raport privind descrierea caracteristicilor amplasamentului si ...

RAPORT PRIVIND DESCRIEREA CARACTERISTICILOR

AMPLASAMENTULUI SI CONSIDERATII REFERITOARE LA

SITUATIA DE REFERINTA

SOFIDEL ROMANIA S.A. Sediul Social: Str. Bucuresti, Nr. 358

Municipiul Călăraşi, Judet Călăraşi

Aprilie 2020

i SOFIDEL ROMANIA S.A..

Raport privind Descrierea Caracteristicilor Amplasamentului si Consideratii referitoare la Situatia de Referinta

CUPRINS

1 INTRODUCERE ........................................................................................................................................ 1

1.1 CONTEXT .................................................................................................................................................. 1 1.1.1 Cadrul legal ................................................................................................................................... 1 1.1.2 Necesitatea obtinerii autorizatiei integrate de mediu .................................................................. 4 1.1.3 Informatii despre autorul raportului de amplasament privind situatia de referinta (RA) ............. 5

1.2 OBIECTIVE ................................................................................................................................................ 6 1.3 DOMENIU SI ABORDARE .............................................................................................................................. 7

2 DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI .......................................................................................................... 8

2.1 LOCALIZARE .............................................................................................................................................. 8 2.2 PROPRIETATEA ACTUALA SI INCADRAREA ACTIVITATILOR DE PE AMPLASAMENT ....................................................... 8

2.2.1 Categoria de folosinta a terenului ................................................................................................. 8 2.2.2 Activitati desfasurate pe amplasament ........................................................................................ 8

2.3 DESCRIEREA PROCESELOR SI ACTIVITATILOR DE PE AMPLASAMENT ...................................................................... 10 2.3.1 Descrierea fluxului de productie .................................................................................................. 10

2.4 DESCRIEREA PROCESELOR SI ACTIVITATILOR ................................................................................................... 13 2.4.1 Prezentare generala .................................................................................................................... 13 2.4.2 Principalele utilaje şi echipamente .............................................................................................. 16 2.4.3 Scheme de flux ale procesului de productie ................................................................................ 20 2.4.4 Descriere procese tehnologice .................................................................................................... 22

2.5 ASIGURAREA UTILTATILOR .......................................................................................................................... 25 2.5.1 Energia electrica .......................................................................................................................... 25 2.5.2 Gazul natural ............................................................................................................................... 26 2.5.3 Apa .............................................................................................................................................. 27 2.5.4 Alte utiltati .................................................................................................................................. 29

2.6 ALTE ACTIVITATI SUPUSE AUTORIZARII .......................................................................................................... 34 2.6.1 Sistemul de prevenire si aparare impotriva incendiilor ............................................................... 34 2.6.2 Activitati de laborator ................................................................................................................. 34 2.6.3 Activitati de intretine si reparatii curente ................................................................................... 35 2.6.4 Alte activitati ............................................................................................................................... 37

2.7 MODUL DE UTILIZARE AL TERENULUI ............................................................................................................ 37 2.7.1 Bilant teritorial ............................................................................................................................ 37 2.7.2 Identificarea constructiilor de pe amplasament ......................................................................... 39 2.7.3 Impact potential .......................................................................................................................... 40

2.8 FOLOSINTELE TERENURILOR DIN IMPREJURIMI ................................................................................................ 40 2.8.1 Folosintele actuale ale terenului din imprejurimi ........................................................................ 40 2.8.2 Amenajari viitoare in zona .......................................................................................................... 43

2.9 UTILIZAREA SUBSTANTELOR CHIMICE ............................................................................................................ 43 2.10 TOPOGRAFIE ........................................................................................................................................... 54 2.11 GEOLOGIE SI HIDROGEOLOGIE ..................................................................................................................... 56 2.12 HIDROLOGIE ........................................................................................................................................... 63 2.13 CARACTERISTICILE CLIMATICE ALE ZONEI ....................................................................................................... 63 2.14 AUTORIZATII/ ACTE DE REGLEMENTARE, CONTRACTE SI CERTIFICATE ................................................................... 64

2.14.1 Autorizatii/ acte de reglementare ............................................................................................... 64 2.14.2 Contracte ..................................................................................................................................... 64 2.14.3 Certificate .................................................................................................................................... 65

2.15 PLANIFICAREA MONITORIZARII .................................................................................................................... 66 2.15.1 Monitorizarea emisiilor in aer ..................................................................................................... 66

2.16 MONITORIZAREA EMISIILOR ÎN APĂ .............................................................................................................. 68 2.17 MONITORIZAREA IMPACTULUI .................................................................................................................... 69

ii SOFIDEL ROMANIA S.A..


2.17.1 10.3.1 Monitorizarea solului ....................................................................................................... 70 2.17.2 Monitorizarea şi raportarea privind apa subterană ................................................................... 72 2.17.3 Monitorizarea in perioadele de functionare anormala ............................................................... 72

2.18 INCIDENTE LEGATE DE POLUARE .................................................................................................................. 73 2.19 VECINATATEA CU SPECII SAU HABITATE PROTEJATE SAU ZONE SENSIBILE .............................................................. 73 2.20 CONDITIILE CLADIRILOR ............................................................................................................................. 73 2.21 RASPUNS IN SITUATII DE URGENTA ............................................................................................................... 74

3 ISTORICUL TERENULUI .......................................................................................................................... 75

4 RECUNOASTEREA TERENULUI ............................................................................................................... 76

4.1 PROBLEME IDENTIFICATE ........................................................................................................................... 76 4.2 DESEURI GENERARATE/ ZONE INTERNE DE DEPOZITARE DESEURI ........................................................................ 76 4.3 DEPOZITE DE MATERII PRIME SI PRODUSE ...................................................................................................... 82 4.4 ZONE INTERNE DE DEPOZITARE .................................................................................................................... 85

4.4.1 Stocarea altor materiale in depozite ........................................................................................... 85 4.4.2 Stocarea substantelor si preparatelor chimice periculoase ........................................................ 85 4.4.3 Stocarea combustibililor.............................................................................................................. 88 4.4.4 Stocarea reactivilor chimici laborator ........................................................................................ 90

4.5 DEPOZITE MATERII PRIME, AUXILIARE SI PRODUSE FINITE/ ALTE DEPOZITARI DE SUBSTANTE CHIMICE SI ZONE DE

FOLOSINTA.......................................................................................................................................................... 91 4.5.1 Alte substante chimice utilizate pe amplasament ...................................................................... 91

4.6 EVACUAREA APELOR UZATE/ SISTEMUL DE CANALIZARE ................................................................................... 91 4.6.1 Acte de reglementare .................................................................................................................. 91 4.6.2 Sistemul de colectare si evacuare a apelor uzate ....................................................................... 91 4.6.3 Statii de preepurare si epurare finala, dupa caz ......................................................................... 92 4.6.4 Gospodarirea namolului de la statia de epurare ........................................................................ 92 4.6.5 Indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate in Bratul Borcea ................................................ 93

4.7 TRASEE DE CANALIZARE PE AMPLASAMENT .................................................................................................... 93 4.8 INCHIDEREA AMPLASAMENTULUI/ POSIBILE POLUARI DIN FOLOSINTA ANTERIOARA ................................................ 95

4.8.1 Masuri de precautie adoptate in faza de proiectare ................................................................... 95 4.8.2 Planuri de inchidere a amplasamentului ..................................................................................... 95 4.8.3 Posibile poluari din folosinta anterioara ..................................................................................... 96

5. DEZVOLTAREA UNUI MODEL CONCEPTUAL .............................................................................................. 98

6. ANALIZE, MOD DE INTERPRETARE A REZULTATELOR, RECOMANDARI ..................................................... 99

6.1 INVESTIGATII PRIVIND CALITATEA SOLULUI SI A APELOR SUBTERANE .......................................................................... 99 6.2 CONCLUZII SI RECOMANDARI ............................................................................................................................ 99

7 CONSIDERATII GENERALE SI SPECIFICE REFERITOARE LA „RAPORTUL PRIVIND SITUATIA DE REFERINTA” 102

7.1 CONSIDERATII GENERALE ......................................................................................................................... 102 7.2 CONSIDERATII SPECIFICE .......................................................................................................................... 104 7.3 CONCLUZIE ........................................................................................................................................... 105

Referinta 1: Inventarul si descrierea succinta a tehnicilor de procesare ............................................. 10 Referinta 2: Amplasarea principalelor obiective .................................................................................. 15 Referinta 3: Masina continua Toscotec ............................................................................................... 16 Referinta 4: Linia Converting XXL ....................................................................................................... 16 Referinta 5: Linia Converting Terra ..................................................................................................... 17 Referinta 6: Grup imprimare in 4 culori ............................................................................................... 18 Referinta 7: Linie converting AFH ....................................................................................................... 19 Referinta 8: Schema generala de flux a procesului de productie ................................................ 21 Referinta 9: Schema de flux pentru masina “MJ-A” de faltuit servetele .............................................. 22 Referinta 10: Imagini din laboratorul de calitate .................................................................................. 35 Referinta 11: Cladire atelier mecanic central ...................................................................................... 36

iii SOFIDEL ROMANIA S.A..


Referinta 12: Utilizarea suprafetelor (conform Anexei la Certificatul de Atestare a Dreptului de Proprietate) ................................................................................................................................... 37

Referinta 13: Bilant teritorial actualizat pe tipuri de utilizari................................................................. 37 Referinta 14: Plan de situatie cu principalele cladiri ............................................................................ 37 Referinta 15: Constructii aflate pe amplasament ................................................................................ 39 Referinta 16: Halda exterioara incintei ................................................................................................ 40 Referinta 17: Plan de incadrare in zona .............................................................................................. 42 Referinta 18: Caracteristici rezervoare ................................................................................................ 43 Referinta 19: Substante si preparate chimice utilizate pe amplasament ............................................ 45 Referinta 20: Subdiviziunile Campiei Romane .................................................................................... 55 Referinta 21: Delimitarea corpurilor de apa subterana administrate de Directia Apelor Dobrogea-

Litoral ............................................................................................................................................ 57 Referinta 22: Delimitarea corpurilor de apa subterana administrate de ABA Buzau-Ialomita ............ 58 Referinta 23: Sectiunea geologica N-S prin Dobrogea de Sud – Corpul RODL06 ............................. 59 Referinta 24: Harta piezometrica a acviferului inferior – Corpul RODL06 .......................................... 61 Referinta 25: Sectiunea hidrogeologica intre Chirnogi si Modelu – Corpul RODL06 ......................... 62 Referinta 26: Corpurile de apa subterane delimitate in spatial hidrografic Ialomita-Buzau ................ 62 Referinta 27: Prestatori de servicii ...................................................................................................... 64 Referinta 28: Monitorizarea emisiilor in aer ......................................................................................... 66 Referinta 29: Rezultatele monitorizarii emisiilor în aer (2016-2019) ................................................... 67 Referinta 30: Valori limita admisibile pentru indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate în receptor

(Bratul Borcea) ............................................................................................................................. 68 Referinta 31: Rezultatele monitorizarii apelor evacuate (2016-2019) ................................................. 69 Referinta 32: Monitorizarea solului (VLA)............................................................................................ 70 Referinta 33: Rezultatele monitorizarii solului ..................................................................................... 71 Referinta 34: Caracteristicile cladirilor/ constructiilor .......................................................................... 73 Referinta 35: Deşeuri generate (la capacitatea maxima de productie) .............................................. 77 Referinta 36: Depozit deseuri periculoase .......................................................................................... 80 Referinta 37: Deseuri de laborator ...................................................................................................... 81 Referinta 38: Depozitul de uleiuri uzate .............................................................................................. 82 Referinta 39: Depozitul de materii prime si piese de schimb .............................................................. 83 Referinta 40: Imagini din nteriorul depozitului de materii prime si piese de schimb ........................... 83 Referinta 41: Imagini din interiorul depozitului – zona materialelor de ambalare ............................... 83 Referinta 42: Capacitati de stocare ..................................................................................................... 84 Referinta 43: Containere IBC cu substante chimice periculoase depozitate in depozitul de chimicale

...................................................................................................................................................... 85 Referinta 44: Stocare substante chimice periculoase in depozitul de chimicale................................. 86 Referinta 45: Stocare substante chimice periculoase in zona de productie............................... 86 Referinta 46: Stocarea substantelor chimice in containere IBC pe cuve de retentie in zona de

productie ....................................................................................................................................... 87 Referinta 47: Rezervoare stocare rasina Maresin ............................................................................... 88 Referinta 48: Sectiune rezervor – cisterna cu racord furtun descarcare ............................................. 89 Referinta 49: Rezervor motorina - sectiune longitudinala ................................................................... 90 Referinta 50: Volume de apa evacuate .............................................................................................. 91 Referinta 51: Valori limita admisibile pentru indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate în

receptor (Bratul Borcea) ............................................................................................................... 93 Referinta 52: Plan de situatie cu indicarea traseelor de canalizare .................................................... 93 Referinta 53: Structuri subterane ........................................................................................................ 96 Referinta 54: Structuri supraterane ..................................................................................................... 96 Referinta 55: Zone in care se recomanda prelevarea de probe ......................................................... 96 Referinta 56: Modelul conceptual ........................................................................................................ 98 Referinta 57: Valori normale, praguri de alerta si interventie pentru folosinte mai putin sensibile (cf.

Ordinului nr. 756/1997) .............................................................................................................. 100

iv SOFIDEL ROMANIA S.A..


Abrevieri

AGA Autorizatia de Gospodarire a Apelor

AIM Autorizatie Integrata de Mediu

APM Agentia pentru Protectia Mediului

BAT Cea mai Buna Tehnica Disponibila

CMA Concentratie maxima admisa

HGR Hotararea Guvernului Romaniei

OUG Ordonanta de Urgenta a Guvernului

RA Raport de Amplasament

VLE Valoare limita in emisie

1. INTRODUCERE

1 SOFIDEL ROMANIA S.A..


1 INTRODUCERE

1.1 Context

1.1.1 Cadrul legal

Prezentul raport a fost intocmit ca parte a documentelor care constituie

documentatia pentru revizuirea autorizatiei integrate de mediu, in

conformitate cu cerintele Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale

continute in art. 12 al. (1), lit. d) si e).

Conform art. 12. - (1) din Legea nr. 278/ 2013 privind emisiile industriale,

documentaţia pentru solicitarea revizuirii autorizaţiei integrate de mediu

conţine, printre altele:

- “descrierea caracteristicilor amplasamentului instalaţiei” – lit. d); si,

- “raportul privind situaţia de referinţă, potrivit prevederilor art. 22 alin.

(2), dacă este cazul” – lit. e).

Descrierea caracteristicilor amplasamentului instalatiei

Este continuta in raportul de amplasament (dar si in solicitarea pentru

revizuirea autorizatiei integrate de mediu). La intocmirea raportului privind

caracteristicile amplasamentului – raport de amplasament - sunt aplicate

prevederile Ordinelor Ministeriale 818/2003, 36/2004, 1158/2005 si 3970/

2012.

Conform prevederilor legale mentionate, raportul de amplasament

serveste, de asemenea, la evidentierea “situatiei de referinta” a

amplasamentelor folosite pentru instalatii in care se desfasoara activitati

listate in anexa 1 a Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale.

Activităţile desfasurate pe amplasamentul SOFIDEL ROMANIA S.A.

includ instalaţii/ capacitati aflate sub incidenţa Legii nr. 278/2013 privind

emisiile industriale, listate în Anexa 1, la pozitia:

“„6. Alte activitati

6.1 Producerea in instalatii industriale de:

b) hartie sau carton, cu o capacitate de productie de peste 20 de

tone pe zi”.

1. INTRODUCERE



.

Activitatea este sub incidenta prevederilor continute in:

1. Categoria de activitate analizata este sub incidenta prevederilor continute

in:

- Documentul de referinta privind Cele Mai Bune Tehnici Disponibile (BAT)

pentru producerea celulozei, hartiei si cartonului (PP – revised BREF - 2015).

- DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI (2014/687/UE) din 26

septembrie 2014 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici

disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului

European și a Consiliului, pentru producerea celulozei, hârtiei și cartonului.

2. Dintre documentele de referinta “orizontale” general aplicabile, pentru

activitatea analizata sunt relevante prevederile continute in:

- Documentul de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile pentru

Eficienta Energetica aprobat in februarie 2009 (BREF – ENE - 2009).

Conformarea cu prevederile BAT continute in cele doua documente de

referinta mentionate mai sus este prezentata anexat la formularul de

solicitare.

Raportul privind situaţia de referinţă

Este necesar “in situaţia în care, în desfăşurarea activităţii, se utilizează,

se produc sau se emit substanţe periculoase relevante şi luând în

considerare posibilitatea de contaminare a solului şi a apelor

subterane pe amplasamentul instalaţiei” [Legea nr. 278/ 2013, art. 22

(2)].

Conform prevederilor Legii nr. 278/ 2013, art. 22 (2), in situatia in care

sunt intrunite conditiile prezentate in alineatul precedent, “Raportul

privind situaţia de referinţă” se prezinta autoritatii responsabile cu

emiterea autorizatiei integrate de mediu “înainte de punerea în funcţiune a

instalaţiei sau înainte de prima actualizare a autorizaţiei realizate după

data intrării în vigoare a prezentei legi”.

De asemenea, se mentioneaza ca “Raportul privind situaţia de referinţă

conţine informaţiile necesare pentru stabilirea stării de contaminare a

solului şi a apelor subterane, astfel încât să se poată face o comparaţie

1. INTRODUCERE



cuantificată cu starea acestora, la data încetării definitive a activităţii”

[Legea nr. 278/ 2013 privind emisiile industriale, art. 22 al. (3)].

Comunicarea Comisiei nr. 2014/C 136/03 a stabilit “Ghidul Comisiei

Europene cu privire la rapoartele privind situatia de referinta prevazute

la articolul 22 alineatul (2) din Directiva 2010/75/UE privind emisiile

industriale”.

In ultimul capitol al prezentului raport sunt prezentate prevederi relevante

continute in ghidul mentionat.

Raport privind descrierea caracteristicilor amplasamentului versus raport privind situatia de referinta

- Ambele fac parte din documentaţia pentru solicitarea autorizaţiei

integrate de mediu, conform art. 12. - (1), literele d) si e) din Legea nr.

278/ 2013 privind emisiile industriale.

- Ambele conţin informaţiile necesare pentru stabilirea stării initiale de

poluare a solului şi a apelor subterane de pe amplasament, “astfel

încât să se poată face o comparaţie cuantificată cu starea acestora,

la data încetării definitive a activităţii”.

- Descrierea caracteristicilor amplasamentului instalaţiei (continuta in

Raportul de amplasament, conform cerintelor legale in vigoare) este

necesara in toate situatiile de solicitare/ actualizare a autorizatiei

integrate de mediu, in vreme ce

- intocmirea si prezentarea “Raportului privind situatia de referinta” este

necesara doar pentru situatiile de solicitare/ actualizare a autorizatiei

integrate de mediu (dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 278/2013) in

care se identifica ca:

“în desfăşurarea activităţii, se utilizează, se produc sau

se emit substanţe periculoase relevante” si

există “posibilitatea de contaminare a solului şi a

apelor subterane pe amplasamentul instalaţiei”.

Concluzii

Prezentul raport contine, evitand suprapunerile de informatii,

descrierea caracteristicilor amplasamentului instalatiei si

consideratii referitoare la situatia de referinta, tinand seama de cerintele de continut din Legea nr. 278/ 2013 - art. 22 al. (3)-(5)

1. INTRODUCERE



pentru Raportul privind situaţia de referinţă, care trebuie sa conţina: informaţiile necesare pentru stabilirea stării de contaminare a

solului şi a apelor subterane, reprezentand cel putin următoarele:

informaţii privind utilizarea actuală a amplasamentului şi

informaţii privind utilizările anterioare ale amplasamentului, acolo unde acestea sunt disponibile.

informaţiile existente privind rezultatele determinărilor

realizate în ceea ce priveşte solul şi apele subterane care reflectă starea acestora la data elaborării raportului privind situaţia de referinţă.

recomandari pentru determinări noi ale solului şi apelor

subterane, luând în considerare posibilitatea contaminării solului şi a apelor subterane cu acele substanţe periculoase care urmează să fie utilizate, produse ori emise de instalaţia în cauză.

“informaţiile rezultate în temeiul altor prevederi ale legislaţiei

naţionale sau a Uniunii Europene” care “îndeplinesc cerinţele prevăzute la alin. (2)-(4)”.

1.1.2 Necesitatea obtinerii autorizatiei integrate de mediu

Din punctul de vedere al protectiei mediului, activitatea desfasurata pe

amplasament este reglementata prin:

- Autorizatia integrata de mediu nr. 52 din 07.10.2010, revizuita in data de

28.08.2015 si valabila pana la data de 07.10.2020, emisa pentru S.C.

COMCEH S.A. Calarasi.

Dupa reorganizarea societatii sub denumirea de S.C. SOFIDEL ROMANIA

S.A., conform Certificatului de inregistrare Seria B nr. 3328093, emis de catre

Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Calarasi la data de

05.07.2016, la solicitarea operatorului, Agentia pentru Protectia Mediului

Calarasi a emis “Decizia de tranfer a autorizatiei integrate de mediu nr. 6880

din 02.08.2016”.

Avand in vedere ca:

a) in perioada de timp scursa de la emiterea de catre APM Calarasi a “Deciziei

etapei de incadrare nr. 9101 din 30.07.2019”1 si pana in prezent, operatorul a

1 Conform Deciziei de incadrare nr. 9101/ 2019, APM Calarasi a decis ca “nu se supune

evaluarii impactului asupra mediului, nu se supune evaluarii adecvate si nu se supune evaluarii impactului asupra corpurilor de apa”.

1. INTRODUCERE



realizat proiectul “Amplasare masina tip MJ-A de faltuit servetele de hartie tip

mini batista cu gofrare, in interiorul halei MONOBLOC”;

b) valabilitatea autorizatiei integrate de mediu nr. 52 din 07.10.2010, revizuita la

data de 28.08.2015, expira la data de 07.10.2020 si ca

c) in conformitate cu prevederile Art. II (3) al Legii 219/ 2019 pentru

modificarea și completarea art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.

195/2005 privind protecția mediului, “in cazul în care titularul nu solicită

modificarea valabilității [….] autorizației integrate de mediu, acesta este

obligat ca, înainte cu cel puțin 6 luni de la expirarea valabilității actului de

reglementare, să solicite emiterea unei noi autorizații”,

prezenta documentatie se inainteaza in scopul revizuirii autorizatiei

integrate de mediu pentru activitatile desfasurate ca si pana in prezent pe

amplasament si pentru intrarea in functiune a masinii de faltuit servetele.

1.1.3 Informatii despre autorul raportului de amplasament privind situatia de referinta (RA)

Manager Proiect: Viorica-Marilena Patrascu, expert evaluator principal,

inregistrat din anul 2010 la pozitia 201 din Registrul National al Elaboratorilor

de studii pentru protectia mediului (RM, RIM, BM, RA), cu certificat reinnoit la

data de 17.07.2015.

Extras din: REGISTRUL NATIONAL AL ELABORATORILOR DE STUDII PENTRU PROTECTIA MEDIULUI

......................................................................................................................................................

1. INTRODUCERE



...................................................................................................................................................

Contractul pentru intocmirea raportului de amplasament (RA) privind situatia

de referinta a fost incheiat cu:

S.C. VMP Integrated Environment S.R.L.,

CUI: RO17752407,

Nr. Inreg. la Reg. Com.: J23/2327/2014,

Adresa: 077025 Bragadiru, str. Toamnei, nr. 14A.

Administrator: Viorica-Marilena Patrascu

Tel.: +40 733 988 911; +40 748 111 226 E-mail: [email protected] Colaboratori

Prezentul raport a fost intocmit cu sprijinul si in baza informatiilor furnizate de

catre:

D-na Marilena Viorica Ghiauru

Health & Safety and Environment Manager

Tel.: +40 743 228 186 E-mail: [email protected]

1.2 Obiective

Principalul obiectiv al raportului privind situatia de referinta (raportul de

amplasament) este constituirea unui punct de plecare atat pentru stabilirea

conditiilor de conformare, cat si pentru evaluari ulterioare ale conformarii cu

prevederile legale privind emisiile industriale. Pentru realizarea acestui

obiectiv, raportul de amplasament trebuie:

sa formeze punctul de referinta pentru evaluarile ulterioare ale

amplasamentului;

sa furnizeze informatii asupra caracteristicilor fizice ale terenului si ale

vulnerabilitatii sale;

sa furnizeze dovezi ale investigatiilor si masurilor intreprinse anterior in

domeniul protectiei mediului.

Evaluarea amplasamentului are in vedere realizarea urmatoarelor obiective

specifice:

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]

1. INTRODUCERE



analiza utilizarilor anterioare si actuale ale terenului pentru identificarea

potentialilor poluanti;

elaborarea modelului conceptual pentru determinarea cailor de propagare

in mediu a potentialilor poluanti;

identificarea zonelor efectiv sau potential contaminate;

evaluarea starii de calitate a solului si a apelor subterane, in cazul

identificarii unor zone poluate sau potential poluante.

Zona analizata cuprinde amplasamentul instalatiei si vecinatatile acestuia

care pot fi afectate de activitatea desfasurata pe amplasament.

Raportul a fost intocmit pe baza datelor existente si a monitorizarii efectuate

privind calitatea solului si a apelor subterane freatice.

1.3 Domeniu si abordare

Raportul este impartit in urmatoarele capitole:

Capitolul 1 – Introducere

Capitolul 2 – Descrierea amplasamentului – localizare, proprietate,

descrierea utilizarilor actuale si aspectul terenului

Capitolul 3 – Istoricul terenului - descrierea trecutului terenului

Capitolul 4 – Recunoasterea terenului – descrierea unor aspecte de mediu

identificate ca facand parte din descrierea terenului

Capitolul 5 – Dezvoltarea unui “Model conceptual”

Capitolul 6 – Analize, mod de interpretare si recomandari

Capitolul 7 – Consideratii generale si specifice referitoare la “Raportul privind

situatia de referinta”

2. DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI



2 DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI

2.1 Localizare

Amplasamentul S.C. SOFIDEL ROMANIA S.A. este situat pe teritoriul

administrativ al municipiului Calarasi, in intravilanul municipiului, pe str.

Bucuresti nr. 358, judetul Calarasi.

2.2 Proprietatea actuala si incadrarea activitatilor de pe amplasament

Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M03 nr.

1263 din 09.08.1994, arata ca platforma industriala si sediul central al societatii

SOFIDEL ROMANIA S.A ocupa o suprafata totala de 516.430,94 mp de teren si

sunt amplasate in extremitatea de NE a municipiului Calarasi, la limita cu comuna

Modelu.

2.2.1 Categoria de folosinta a terenului

Amplasamentul S.C. SOFIDEL ROMANIA S.A. este situat pe teritoriul

administrativ al municipiului Calarasi, in intravilanul municipiului, conform

P.U.G. si R.L.U. aferent, aprobate prin Hotararea Consiliului Local nr. 75/

26.06.2009 si este proprietate privata avand categoria de folosinta teren

si/sau constructii.

Conform Planului Urbanistic General al municipiului Calarasi aprobat prin

H.C.L. nr. 75/ 2009, terenul este inclus în UTR 96, subzona de unitati

industriale si de depozitare - ID.

2.2.2 Activitati desfasurate pe amplasament

Profilul activitatii si capacitatea de productie a) Profilul de activitate: S.C. SOFIDEL ROMANIA S.A. este axata, conform

Clasificarii activitatilor din economia naţionala – CAEN, pe activitati din

categoria:

1722 - Fabricarea produselor de uz gospodaresc si sanitar, din

hartie si carton.

b) Capacitatea instalata de productie este de 37.200 t/an, din care:




- cca 73 % din celuloza si

- cca 27 % din maculatura.

Prin intrarea in functiune a masinii tip „MJ-A” de faltuit servetele de hartie tip mini-

batista cu gofrare, pe langa capacitatea de productie instalata, se obtine

suplimentar o productie de 2 tone/ zi, respectiv cca 700 tone/an servetele de tip

mini-batiste din hartie.

Conform « Furnizarii de informatii » transmise in raportul nr. 543353 din 24.03.2020 de catre Oficiul National al Registrului Comertului, activitatile desfasurate la sediul social din Municipiul Călăraşi, str. Bucuresti, nr. 358, judet Călăraşi, conform codificarii (Ordin 337/2007) Rev. CAEN (2), sunt: 1712 - Fabricarea hârtiei şi cartonului 1722 - Fabricarea produselor de uz gospodăresc şi sanitar, din hârtie sau carton 3832 - Recuperarea materialelor reciclabile sortate 4649 - Comerţ cu ridicata al altor bunuri de uz gospodăresc 4677 - Comerţ cu ridicata al deşeurilor şi resturilor 5210 - Depozitări 6820 - Închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate 7120 - Activităţi de testări şi analize tehnice 8292 - Activităţi de ambalare

Incadrarea activitatii principale in prevederile Legii nr. 278/ 2013

Activităţile desfasurate pe amplasament includ instalaţii/ capacitati sub

incidenţa Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale, listate în Anexa 1, la

pozitia:

„6. Alte activitati

6.1 Producerea in instalatii industriale de:

b) hartie sau carton, cu o capacitate de productie de peste 20 de tone pe

zi”. Operatorul activitatilor din instalatia integrata este SOFIDEL ROMANIA S.A. Documente de referinta (BREF) aplicabile

Activitatea este sub incidenta prevederilor continute in:

1. Categoria de activitate analizata este sub incidenta prevederilor continute

in:

- Documentul de referinta privind Cele Mai Bune Tehnici Disponibile (BAT)

pentru producerea celulozei, hartiei si cartonului (PP – revised BREF - 2015).

- DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI (2014/687/UE) din 26

septembrie 2014 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici




disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European

și a Consiliului, pentru producerea celulozei, hârtiei și cartonului.

2. Dintre documentele de referinta “orizontale” general aplicabile, pentru

activitatea analizata sunt relevante prevederile continute in:

- Documentul de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile pentru

Eficienta Energetica aprobat in februarie 2009 (BREF – ENE - 2009).

Conformarea cu prevederile BAT continute in cele doua documente de

referinta mentionate mai sus este prezentata anexat la formularul de

solicitare.

2.3 Descrierea proceselor si activitatilor de pe amplasament

2.3.1 Descrierea fluxului de productie

Fluxul tehnologic de fabricatie cuprinde toate operatiunile in ordinea lor logica,

la care sunt supuse materiile prime pentru obtinerea produsului finit.

Referinta 1: Inventarul si descrierea succinta a tehnicilor de procesare

Numele procesului

Instalatie/ amenajare

(dacă e cazul) Descriere

Capacitate maximă

Depozitare materiiprime

Magazii, platforme

Materiile prime si auxiliare se depoziteaza pe platforme betonate. Materialele se depoziteaza in magazii acoperite.

Acopera necesarul de materii prime corespunzatoare capacităţii masinii de hartie pentru un timp de stocare de cca 30 zile

Preparare pasta

Hala monobloc, hala banda hidrapulpere, hala PI Mega

Prepararea pastei include: - destramare celuloze si/sau

maculatura – fibre reciclate - macinare celuloze - curatare - sortare HD si LD - descenelizare - ingrosare si amestecare

destramare - stocare - flotare – tratament apa

proces

Acopera necesarul de pasta pentru capacitatea masinii de hartie

Masina de hartie

Hala monobloc

Masina de hartie este echipamentul complex pe care se formeaza hartia si se stabilesc majoritatea proprietatilor acesteia. Masina de hartie reprezinta

Masina E – hartie igienica – capacitate 37 000 t/an




Numele procesului



Capacitate maximă

un echipament de deshidratare de mare capacitate care consta din cutie de lansare, o sectiune a sitei, sectiunea preselor si sectiunea uscatoare. Dupa uscare hartia merge la infasurator, la taiere si finisare. Masina de hartie include si circuitele de apa si brac. La masina de hartie bracul este generat in diferite sectiuni in functie de de particularitatile sistemului si conditiile de functionare. Exista doua fluxuri de colectare, a bracului pentru reciclare, unul pentru bracul de la bobinator si respectiv captarea bracului de la masina. Bracul poate fi generat continuu (refilatura uscata) sau accidental, datorita ruperilor la masina. O cantitate mai mare sau mai mica de brac este generata in operatiile de finisare a hartiei. Acesta este balotat in prese si depozitat pe platforma. Pastele fibroase obtinute dupa prelucrarea bracului nu sunt identice calitativ cu pasta de hartie de la lansare, factor de care trebuie sa se tina seama cand aceste paste se dozeaza in rezervorul de amestec.

Finisare produse

Hala Converting

Produsul finit de hartie va fi livrat conform specificatiilor cumparatorului, in cazul rolelelor de hartie prelucrate la bobinator. Banda de hartie infasurata pe tamburul infasuratorului are latimea de lucru a masinii de fabricatie. Pentru a fi adusa la latimile de lucru uzuale cerute de consumatori banda de hartie se taie pe bobinator. Bobinele sau rolele rezultate sunt ambalate si livrate cumparatorului. Pentru prelucarea si transformarea hartiei




Numele procesului



Capacitate maximă

semifabricat in role de produs finit (hartie igienica si prosop) tamburii cu hartie (pentru linia XXL) sau bobinele de hartie (pentru liniile de converting de la hala Terra) trebuie prelucrate in instalatia de converting, unde se produc suluri de hartie gofrata si tiparita (linia Terra), iar acestea sunt debitate in role produs finit, ambalate in pachete si ulterior in baxuri din folie de plastic, iar la final asezate pe palet si infasurate cu folie extensibila.

Stocare produse finite

Hala stoc Depozitare produse finite 13000 paleti

Tratare ape uzate

Decantoare radiale Hala tratamente chimice Hala tratare namol

Apele tehnologice, menajere si pluviale sunt epurate fizico-chimic si biologic in doua decantoare radiale. O parte din apa epurata este recirculata pe instalatia de fabricatie, o parte este mentinuta ca rezerva de incendiu iar restul tratata suplimentar si evacuta in receptor. Namolul rezultat este tratat mecanic pe doua prese si evacuat prin firma autorizata.

4800 mc/zi

Centrala termica

Hala centrala termica

Tehnologia aplica arderea gazului metan drept combustibil pentru obtinerea aburului tehnologic necesar fabricatiei hartiei. Alimentarea cazanelor se face cu apa tratata obtinuta local intr-o instalatie de osmoza inversa cu filtru de cuart si module de mem brane osmotice de tip spiralat din poliamide. Corelate cu functionarea centralei termice sunt expandoarele pentru preluarea condensului tehnologic din fluxurile tehnologice.

20 t/h abur

Faltuit servetele de hartie tip mini-batista cu gofrare

Hala monobloc

Masina tip „MJ-A” are o forma compacta prin repartizarea standard a componentelor mecanice: cilindrii pneumatici, curele de

2 tone/ zi




Numele procesului



Capacitate maximă

temporizare etc. Controlul masinii se face printr-un sistem (PLC) de la Mitsubishi. Masina este alimentata cu hartie cu ajutorul derulorului. Inainte de a fi pliata, hartia este taiata pe directia longitudinala, apoi hartia se pliaza transversal sub actiunea placii profilate, apoi va fi pliata a doua oara cu ajutorul rolei aspiratoare pentru a forma batista. Batistele pliate vor fi preluate de o banda transportoare si impachetate manual.

2.4 Descrierea proceselor si activitatilor

2.4.1 Prezentare generala

Principala activitate a fabricii consta in producerea de hartie tissue (hartie

igienica, batistute si prosoape de hartie) si transformarea acesteia in produs finit.

O parte din hartia tissue produsa se vinde in bobine (jumbo roll), iar cea mai mare

parte este trimisa in sectia Converting unde se tranforma in prosoape, servetele

si role de hartie igienica. Fabrica este alcatuita dintr-o masina de hartie cu

latimea de 4,6 m, o centrala termica care asigura aburul necesar producerii

hartiei, 3 linii de converting, o linie de batistute, o statie de tratare a apei, o

platforma de sortare a maculaturii si diferite magazii.

Producerea de hârtie este realizată ca un sistem integrat care cuprinde:

Instalaţii de prelucrare primară – tratare materii prime în scopul

pregătirii pentru a fi introduse în procesul de fabricaţie;

Instalaţii de fabricare a produselor finite – maşina E pentru

producerea hartiei tissue;

Instalaţii conexe direct legate de producţia de bază: centrala

termică pentru producerea aburului saturat p=18 bar si statii de

compresoare pentru aer comprimat;

Instalaţia auxiliare, ca de ex. instalatia de epurare apa uzată si

altele.

In consecinta, pe amplasament se regasesc următoarele




hale de producţie:

- hală sortare sortare maculatură

- hală de fabricaţie propriu-zisă compusă din:

Hala monobloc

Hala banda hidrapulpere,

Hala preparare pasta – PI Mega,

- hală Converting TERRA şi AFH

- hală Stoc – de produse finite

facilităţi conexe/ auxiliare:

- centrala termică

- staţie de epurare apă uzată

- staţie electrică de 6 kV

- depozit materii prime şi materiale

- garaj pompieri

- staţie pompare anti-incendiu

- atelier mecanic şi electric.




Referinta 2: Amplasarea principalelor obiective




2.4.2 Principalele utilaje şi echipamente

Maşina continuă de hârtie tissue – Toscotec

Crescent Former, model Ahead 11.45, lățime 4600 mm; cilindru din

oțel Ø 3660 mm, pusă în funcțiune în 2003, având o capacitate de

producție de 37.000 tone/an și o viteză de 1400 m/min.

Referinta 3: Masina continua Toscotec

Linia de Converting XXL - Futura S-a pus în funcțiune tot în 2003, cu conceptul de racordare directă la

utilajul continuu de fabricat hartie.

Referinta 4: Linia Converting XXL

- Lățime 4660 mm




- Viteză 450 m/min,

- Log/min 40

- Embos mod. JOI model F88.J-N

- 2 log saw

- 3 utilaje de împachetare

- 2 utilaje de însăcuire

- 2 sisteme automate de paletizare

- 2 unități de transport automate LGV

- 1 utilaj automat de ambalare paleţi în folie stretch.

A doua linie de converting - Terra - Futura Instalată și pusă în funcțiune în 2008 – 2009, având următoarele

caracteristici:

- Lățime2800 mm (utilizată: 2300 mm)

- Viteză 650 m/min

- Log/min 60

Referinta 5: Linia Converting Terra




Grup de imprimare în 4 culori, model F80.A4

Unitate de embos JOI, model F88.C-N

- 2 log saw

- 3 utilaje de împachetare

- 2 utilaje de însăcuire

- 2 sisteme automate de paletizare

- 1 utilaj automat de ambalare paleţi în folie stretch

Referinta 6: Grup imprimare in 4 culori

A treia linie de converting-AFH Instalată și pusă în funcțiune în 2013




Referinta 7: Linie converting AFH

- Lățime 2800 mm (utilizată: 2300 mm)

- Viteză: până la 400 m/min

- 1 unitate de imprimare flexografică-1 culoare

- 2 log saw

- 2 utilaje de ambalat (1 în polietilena, 1 film termo-retractabil)

- 1 utilaj de aplicare maner

- 1 utilaj de însăcuire (film termo-retractabil)

- 1 sistem automat de paletizare.

Linia poate produce role HORECA (INDUSTRIALE)

Masina pentru batistute: Masina tip „MJ-A” de faltuit batistute de hartie tip mini-batista cu gofrare

Realizata prin proiectul derulat in anul 2019, unitatea este

independenta tehnologic de celelalte procese desfasurate pe

amplasament.

Amplasarea unitatii de faltuit servetele:

- in incinta halei de productie „MONOBLOC”, zona converting

XXL,




- la etajul 1, cota 6,5m,

- intre sirurile L-K, axele 44-46.

Caracteristici:

- Suprafata ocupata este de 62 mp.

- Capacitatea de productie este de 2 t/zi.

- Masina are o forma compacta prin repartizarea standard a

componentelor mecanice:

cilindrii pneumatici,

curele de temporizare etc.

Sistem (PLC) de la Mitsubishi pentru controlul masinii.

2.4.3 Scheme de flux ale procesului de productie




Referinta 8: Schema generala de flux a procesului de productie

MATERII PRIME

(Celuloză / Maculatur

ă)

PREPARARE PASTĂ

MAŞINA DE HÂRTIE

FINISARE PRODUSE

EMISII DIN SURSE FIXE

EMISII DIFUZE

PRODUSE FINITE

Apă uzată tehnologică

Ape: -menajere - meteorice

Deşeuri: - nămol; - deşeuri tehnologice; - deşeuri de ambalaje -alte deşeuri




Referinta 9: Schema de flux pentru masina “MJ-A” de faltuit servetele

2.4.4 Descriere procese tehnologice

Principalele faze de producţie (pentru producerea hârtiei tissue si a

prosoapelor de bucătarie) sunt:

- prepararea pastei de hârtie: destrămare, sortare, descernelizare, ingrosare;

- formare foaie: deshidratare, uscare;

- bobinare;




- rebobinare şi secţionare în role de diferite dimensiuni.

Instalaţiile tehnologice de preparare a hârtiei cuprind:

- Circuitul I - Prepararea pastei de hârtie;

- Circuitul II - albire - flotare - spălare;

- Circuitul III - epurarea şi sortarea pastei;

- Maşina de hârtie cu următoarele secţiuni:

sistemul de lansare,

sistemul de formare şi deshidratare a benzii de hârtie,

secţiunea presei de deshidratare avansată,

secţiunea uscatoare (cilindrul Yankee),

înfăşurătorul cu tambur.

- Sisteme de finisare a produselor reprezentate de bobinatoare, sisteme de tăiere şi de

ambalare.

2.4.4.1 Procesul de preparare pasta de materie fibroasa

Instalaţia de preparare pastă din cadrul SOFIDEL ROMANIA S.A. este

o instalaţie complexă ce corespunde cerinţelor tehnologice de utilizare

a celor două tipuri de materii prime (celuloza si maculatura).

In funcţie de modul de prelucrare, pasta de materie fibroasă este

distribuită către maşina de hârtie. În final, fiecare sortiment de hârtie

este supus sau nu unei finisări a produsului finit, în raport de destinaţia

de consum.

2.4.4.2 Procesul de fabricare de hârtie tissue - maşina E / TOSCOTEC

Tehnologia de fabricaţie hârtie igienica la Maşina E / Toscotec prin

prelucrare fibră virgină - celuloză şi reciclabilă - maculatură. Fabricarea

hârtiei igienice parcurge următoarele etape:

- preparare pastă:

destrămare celuloză fibră scurtă şi fibră lungă şi / sau

maculatură - fibre reciclate

măcinare celuloză

epurare - sortare HD si LD

descernelizare

spălare- ingrosare

flotare - tratare ape de proces




stocare

- prelucrare in maşina de hârtie

- tratare şi manipulare refuz solid (brac)

- preparare - stocare chimicale

- finisare produse.

Banda de hartie se formeaza pe masina de hartie prin lansarea

suspensiei de fibre in apa intre sita si flanela masinii si prin

deshidratarea ce are loc imediat dupa lansare, sub efectul fortei

centrifuge. Banda de hartie astfel formata se desprinde de sita si

ramane lipita pe flanela si este transportata pana la locul de contact

intre presa sugara si cilindrul Yankee. In partea de jos, sub cilindru

Yankee se afla situat spritul atomizor care depune pe suprafata

cilindrului Yankee agenti speciali care protejeaza suprafata si

impiedica lipirea foii de hartie la trecere peste acesta (coating).

Datorita contactului cu cilindrul uscator cat si actiunii simultane a

aerului cald si a ventilatiei asigurate de hote se elimina si restul de

apa din foaia de hartie.

2.4.4.3 Procesul de Converting

In sectia Converting are loc fabricarea produselor prin:

- rebobinare semifabricat,

- taiere bobine in role si

- ambalare.

Este alcatuita din 4 linii de transformare a bobinelor de hartie de la

masina de hartie in role da hartie igienica, prosoape de bucatarie si

servetele.

Prima linie de Converting XXL - Futura A doua linie de converting Terra - Futura A treia linie de converting AFH A patra linie de Converting: Masina tip „MJ-A” de faltuit servetele

de hartie tip mini-batista cu gofrare




2.4.4.4 Procesul de fabricare servetele de hartie de hârtie tip mini-batista (Linia a patra de Converting)

Masina tip „MJ-A” de faltuit servetele de hartie tip mini-batista cu

gofrare are o capacitate de 2 tone/ zi si ocupa 62 mp. Masina are o

forma compacta prin repartizarea standard a componentelor

mecanice:

cilindrii pneumatici,

curele de temporizare etc.

Controlul masinii se face printr-un sistem (PLC) de la Mitsubishi.

Banda de hartie este alimentata pe masina cu ajutorul derulorului,

iar tensiunea hartiei este reglata pneumatic, trece prin unitatea de

gofrare si va fi impaturita in unitatea de formare. Inainte de a fi

pliata, hartia este taiata pe directie longitudinala cu ajutorul unui

cutit cu disc, dupa care hartia se pliaza transversal sub actiunea

placii profilate. Banda de hartie pliata prima oara in unitatea de

pliere, va fi pliata a doua oara cu ajutorul rolei aspiratoare pentru a

forma batista. Fixarea batistei in dispozitiv se face cu ajutorul

vacuumului, generat de o pompa de vacuum. Batistele pliate vor fi

preluate de o banda transportoare si impachetate manual.

Se pot utiliza produse chimice aromatizante prin dozarea in

cantitati controlate direct pe banda de hartie. Dozarea se face cu

un dispozitiv pneumatic controlat electronic, care declanseaza

pulverizarea la un anumit numar de metri de hartie desfasurata.

Produsul folosit se dozeaza prin circuite etanse, dintr-un recipient

de inox.

2.5 Asigurarea utiltatilor

2.5.1 Energia electrica

Alimentarea cu energie electrica a fabricii se face de pe sectiile 1 si

2 de bare din statia electrica 110/6 kV, care apartine ENEL

Distributie Dobrogea SA, prin 2 transformatoare, Trafo 1 – 25 MVA

si Trafo 2 – 16 MVA. Statia electrica este situata pe proprietatea

Sofidel Romania SA, este dotata cu 2 contori fiscali care apartin




ENEL Distributie Dobrogea SA. Fabrica se alimenteaza pe medie

tensiune 110/6kV din Trafo 2 – 16 MVA. SOFIDEL ROMANIA SA

este consumator eligibil, iar furnizorul de energie electrica este

societatea E.ON ROMANIA SA, care are contract de distributie cu

ENEL Distributie Dobrogea.

Din barele 1 si 2 de 6 kv se alimenteaza 5 substatii care au in

componenta 8 transformatoare, astfel:

Auxiliare statia 6 kV: 1 transformator de 100 KVA

Prepararea pastei, PiMega: 1 transformator de 3150 KVA

Masina de hartie, ME: 2 transformatoare de 3150 KVA

Centrala termica: 1 transformator de 630 KVA

Centrala telefonica: 1 transformator de 630 KVA

Tratare apa: 2 transformatoare de 1600 KVA

Sectia Converting XXL se alimenteaza din Trafo 2 ME, 3150 kVA,

tensiunea 0,4 kV, iar sectia Converting Terra impreuna cu

compresoarele de la Terra si iluminatul, se alimenteaza din Trafo

Tratare, 1600 kVA, 0,4 kV. Linia de servetele se alimenteaza din

linia XXL.

2.5.2 Gazul natural

Alimentarea cu combustibil a fabricii, gaze naturale, se face din

noua retea de gaz metan de medie presiune si redusa aferenta

Sofidel Romania SA prin statia de reglare-masurare, SRM Sofidel

Calarasi.

Sofidel Romania SA este consumator eligibil de gaze naturale, de

tip B5, conectat la sistemul de distributie.

Debitul de gaz instalat este de 4365.97 mc/h conform avizului

tehnic al SC Distrigaz Sud SA Bucuresti, nr. 32209.2/04.07.2002.

Masurarea consumului total de gaz consumat de Sofidel Romania

SA se face cu un contor de gaz tip G400 Fluxi si un corector tip

Corus.

Furnizorul de gaz natural este Engie Romania SA. Gazul natural

este furnizat la presiunea de 3,512 bar in amonte de regulator,




care este redusa in SRM (statie de reducere si masura) situata pe

proprietatea Sofidel Romania SA, la intrarea conductei de gaz in

incinta societatii, aproape de centrala termica. Conducta principala

de gaz este racordata la statia de distributie, reducere si masura a

orasului Calarasi si este proprietate a Sofidel Romania SA, de la

cimitirul Sf. Lazar pana la intrarea in incinta societatii, din anul

2003 cand a fost construita si pusa in functiune. La iesirea din

regulatorul SRM, presiunea gazului este redusa la 0,5 bar si este

distribuit in 3 zone de utilizare: centrala termica, hota masinii de

hartie si centrala termica Pavilion administrativ.

Contorul fiscal este montat in SRM si apartine distribuitorului de

gaz, Distrigaz Sud Retele. Contorul este cu turbina, ELSTER

G400, Qmin = 32 Smc/h, Qmax=650 Smc/h, inregistrare automata

a datelor si se citeste online.

2.5.3 Apa

Apa utilizata in scop menajer (igienico-sanitar)

In scop potabil se utilizeaza apa imbuteliata (din comert), distribuita prin dozatoare.

Sursa: Subterana, reprezentata de forajul F6, cu H = 60 m.

Forajul este echipat cu o pompa submersibila de tip DAB model 56 F4, cu Q = 26 mc/h; n = 2990 rotatii/ min; H = 50 mCA.

Volume si debite autorizate: Zilnic maxim = 15,68 mc = 0,19 l/s; anual maxim = 5,72

mii mc. Zilnic mediu = 13,07 mc = 0,16 l/s; anual mediu = 4,78

mii mc. Zilnic minim = 13,07 mc = 0,16 l/s; anual minim = 4,78

mii mc. Functionarea este de 365 zile/ an, 24 h/ zi.

Aductiune si inmagazinare: Conducta de PHDE cu diametrul de 63 mm care face

legatura intre sursa (foraj) si rezervorul de inmagazinare din otel inox cu capacitate de 10 mc.

Distributie:




Reteua de distributie la utilizatori este de tip ramificat, alcatuita din conducte de PHDE cu diametrul Dn = 63 – 38 mm si L = 400 m.

Apă tehnologică (industriala)

Surse: Din subteran, reprezentate de 5 foraje fiecare cu H = 60

m. La data emiterii autorizatiei de gospodarire a apelor, forajul F3 nu era utilizat si necesarul de apa se asigura de cele 4 foraje ramase. Cele 5 foraje sunt echipate cu cate o pompa CAPRARI-MODENA-ITALY tip E6S55/6P, cu Q = 7 – 18 l/s, H = 80 – 30,5 mCA.

Volume si debite autorizate: Zilnic maxim = 3559,25 mc = 41,2 l/s; anual maxim =

1245,74 mii mc. Zilnic mediu = 2557,71 mc = 29,61 l/s; anual mediu =

895,2 mii mc. Zilnic minim = 889,2 mc = 10,29 l/s; anual minim =

311,22 mii mc. Functionarea este de 350 zile/ an, 24 h/ zi.

Tratarea apei tehnologice (industriale)

Apa industriala folosita in Centrala Termica este tratata intr-o instalatie de osmoza inversa care este alcatuita din:

filtru de cuart – 2 buc.; modul ROT 60 MAG – 2 buc.; rezervor acumulare apa tratata – 1 buc.; electropompe care trimit apa tratata la

degazori – 3 buc.

Inmagazinarea Înmagazinarea apei se face în:

3 bazine de inmagazinare a apei tehnologice, fiecare cu un volum V = 200 mc.

2 bazine de inmagazinare a apei epurate (care se recircula in fluxul tehnlogic de fabricatie), cu V = 1500 mc si 500 mc.

Reteaua de distributie Pentru distributia apei industriale se folosesc:

2 pompe (1 + 1) tip RCN 100-40/SB, cu Q = 150 mc, H = 62 mCA, si putere P = 40 Kw.

Conducta de otel inox, cu Ø = 130 mm, care alimenteaza masina Toscotec.




Apă pentru stingerea incendiilor

Volum intangibil: Se asigura in cele doua bazine ale statiei de epurare (decantorul primar si bazinul biologic) care inmagazineaza foecare 2000 mc. In cazul unor incendii, apa este pompata in reteua de incendiu prin intermediul unei statii de pompare. O rezerva suplimentara de apa este asigurata in cele 2 rezervoare de apa destinata recircularii, cu V = 1500 mc si V = 500 mc.

Prezentarea detaliata a gospodaririi apei pe amplasament a fost facuta

in sectiunea „3.6 Utilizarea apei”, din capitolul 3,

2.5.4 Alte utiltati

2.5.4.1 Asigurarea aburului tehnologic

Aburul necesar procesului de productie pentru uscarea hartiei este produs

integral in centrala termica, in 2 cazane de abur SG 2000/18/CH4, de tip

ignitubular, cu camera de intoarcere a flacarii de tip “umed”.

Debitul de gaz metan la sarcina nominala si putere calorifica 8200

kcal/Nm³: 1550 Nm³/h. Fiecare cazan este dotat cu cate un arzator de

combustibil gaz natural la presiune stabilizata 200-250 mbar.

Cazanele sunt dotate cu sisteme de reglare si control formate din bucla

modulanta, dispozitiv de reglare automata a nivelului de tip on/off si

dispozitiv independent auxiliar de oprire pentru nivel foarte scazut in

cazan, cu sonda inductiva. Alimentarea cu gaz metan a instalatiilor de

ardere ale celor 2 cazane se face independent, pentru fiecare cazan cate

un distribuitor principal. Pe fiecare distribuitor se afla un compensator

lenticular, un filtru fin si un regulator de presiune a gazului care reduce

presiunea din reteaua de distributie (1 – 0.8 bar) la presiunea ceruta de

functionare a arzatorului, 200 – 250 mbar.

Debitul nominal de abur este 19,8 t/h, debitul minim de abur 3,96 t/h,

presiunea nominala, 18 bar, abur saturat, 210°C. Temperatura apei de

alimentare este 95°C, temperatura gazelor de ardere la cos pentru gazul

metan este 218°C, capacitate totala apa 26 000l, puterea termica a

cazanului 12894 kw. Unul din cazane este in rezerva si unul functioneaza.

Centrala termica are ca scop asigurarea cu energie termica la parametrii

ceruti de consumatorii tehnologici. In unele situatii (in special in anotimpul

rece), aburul este utilizat si la destramarea maculaturii prin incalzirea apei




prin injectie directa de abur in boiler, la presiunea de 16 bar, 200°C.

Masina de hartie tissue, este un echipament complex care permite

transformarea unei suspensii de fibre in apa, intr-o banda de hartie care

se usuca cu ajutorul aburului din cilindrul Yankee si a aerului fierbinte de

la hote, a carui temperatura ajunge la max 450°C. Se foloseste abur

saturat de 16 bar, 202°C a carui presiune este redusa la maxim 9 bar cu

ajutorul ventilelor automate. Este utilizat un termocompresor pentru

insertia in circuit a aburului secundar de la separatorul de condens.

Circuitul de abur-condens al masinii de hartie, ME, este compus din

conducte de abur care alimenteza cilindrul Yankee cu abur viu generat in

cazanul de la CET si conducte de condens care fac posibila recuperarea

condensului format in proces si ulterior reintroducerea acestuia in cazan.

De asemenea sunt prezente echipamente de automatizare, ventile de

reglaj, separator de condens si termocompresor pentru aburul secundar.

Asigurarea cu apa a cazanelor se face din rezerva de apa calculata pentru

30 de minute, pentru fiecare cazan in parte, din rezervorul degazorului

aferent. Alimentarea cu apa a fiecarui cazan se face din condensatul

returnat, cca 60% si apa tratata de adaos. Instalatia de tratare a apei de

adaos are la baza procesul de osmoza inversa.

Apa tratata se stocheaza intr-un rezervor de acumulare de 10 mc.

Pomparea apei din acest rezervor in cele doua degazoare se face prin trei

electropompe de 10 m3/h, H=20mCA, 3 kW, n=3000 rpm (fiecare).

Alimentarea cu abur a consumatorilor tehnologici se face dintr-un

distribuitor de abur de 16 bar, iar pe fiecare conducta sunt montate

debitmetre de abur.

Alimentarea cu energie electrica a CT se face dintr-un post de

transformare de 100 kVA, 6/0,4 kV. Puterea instalata totala este de 298

kw, iar puterea maxima absorbita de 190 kw.

Condensul rezultat din procesul de productie este recuperat si folosit

impreuna cu apa proaspata pentru apa de alimentare a cazanului.

2.5.4.2 Asigurarea incalzirii la masina de hartie

Cele 2 hote de uscare ale masinii de hartie sunt furnizate de Fomat SpA

Italia. Capacitatea maxima a celor 2 arzatoare este de 2580 kw,

temperatura maxima admisa este 480°C. Rolul hotei este de a usca hartia

de pe masina de hartie, iar gazele evacuate, fierbinti sunt utilizate in




sistemul de recuperare a caldurii pentru preincalzirea aerului de ardere,

incalzirea apei de proces si incalzirea halei masinii. Presiunea gazului la

intrarea in arzatorul hotelor este 180 - 200 mbar. Cantitatea de gaz

consumat de hota masinii este masurata cu un contor tip Elster, model

EK220, Q = 20 ÷400 m3/h, pmax = 16 bar.

Proiectul si executia instalatiei de uscare a hartiei a fost asigurat de

Aerothermic Italia (actual Fomat SpA Italia), iar capacitatea maxima

proiectata de evaporare a apei este de 7188 kg/h.

Date tehnice cilindru Yankee:

- Diametru: 3660 mm

- Latime: 5000 mm

- Presiune max. a aburului in cilindru: 10 bar

- Coeficientul de transfer termic: 750 W/m2·°K

Date tehnice hote uscatoare:

- Unghi de acoperire (hota umeda): 130 grade

- Unghi de acoperire (hota uscata): 120 grade

- Temperatura maxima a aerului vehiculat: 460°C

- Combustibil arzatoare hote: gaze naturale (putere calorica cca. 8250

Kcal/Nm3)

Date tehnice ventilatoare alimentare hote (V1 – V2):

- Debit ventilatoare: 20 m3/s

- Turatie max. ventilatoare: 1500 rpm

- Putere maxima absorbita: 200kW

Date tehnice ventilatoare aer de combustie (V4, V5):

- Debit ventilatoare: 1,5 m3/s



Date tehnice ventilator exthaustare (V3):

- Debit ventilator: 12,9 m3/s



Banda de hartie se formeaza pe masina de hartie prin lansarea suspensiei

de fibre in apa intre sita si flanela masinii, si prin deshidratarea ce are loc

imediat dupa lansare, sub efectul fortei centrifuge. Banda de hartie astfel

formata se desprinde de sita si ramane lipita pe flanela si este transportata

pana la locul de contact intre presa sugara si cilindrul Yankee. In partea




de jos, sub cilindru Yankee se afla situat spritul atomizor care depune pe

suprafata cilindrului Yankee agenti speciali care protejeaza suprafata si

impiedica lipirea foii de hartie la trecere peste acesta (coating).

Datorita contactului cu cilindrul uscator cat si actiunii simultane a aerului

cald si a ventilatiei asigurate de hote se elimina si restul de apa din foaia

de hartie.

Banda de hartie adera la suprafata cilindrului avand o umiditate de cca 58-

60% si are loc uscarea rapida a acesteia are loc prin efectul dublu al

aerului fierbinte suflat in hote (max. 450°C) si sub efectul termic transmis

de suprafata cindrului Yankee care are in interior abur sub presiune

(utilizat la max. 9 bar). Umiditatea remanenta a hartiei dupa procesul de

uscare este de cca 5%.

Hotele contribuie la uscarea hartei ventiland cu aer cald suprafata

cilindrului Yankee si aspirand umiditatea care este generata. Hotele sunt

compuse din doua sectoare, asezate unul pe partea de intrare a hartiei si

celalalt pe partea de iesire. Fiecare dintre acestea este dotat cu o pereche

de tubulaturi, respectiv pentru introducerea aerului cald si pentru aspiratia

aerului umed.

Cele doua sectoare se sprijina pe constructia metalica a masinii cu

ajutorul unor roti actionate de pistoane hidraulice ce permit apropierea sau

indepartarea de cilindru Yankee.

Dupa uscare, hartia este desprinsa de cilindrul Yankee cu ajutorul

sabarului de creponare si infasurata pe tambur.

Sistemul de ventilatie este compus din 2 hote de uscare, fiecare prevazuta

cu un arzator de gaze naturale, care genereaza aerul fierbinte si il trimite

prin hota peste hartia aflata pe cilindrul uscator. De asemenea, hotele

preiau si aerul umed eliberat in zona de uscare si il dirijeaza catre

recirculare si evacuare. Fiecare hota este echipata cu ventile de reglaj

debit corespunzatoare celor 14 zone de uscare la hota umeda si pentru

cele 2 zone de margine la hota uscata. Sistemul de ventilatie este astfel

conceput incat evacuarea aerului umed se face din hota uscata, iar

reglarea diferentelor de presiune (echilibrarea hotelor) este posibila

datorita unei conexiuni intre cele 2 circuite. Fiecare hota este alimentata

cu aer cu un ventilator centrifugal (V1 si V2) iar arzatoarele de gaze

naturale (G1 si G2) sunt alimentate cu aer de combustie prin cate un

ventialtor centrifugal de turatie ridicata (V4 si V5). Debitul de aer de ardere




este reglat in bucla automata prin mentinerea diferentei de presiune, in

timp ce temperatura este reglata prin ventile automate de reglaj a debitului

de gaz.

2.5.4.3 Asigurarea incalzirii Pavilionului administrativ

Centrala termica aferenta Pavilionului administrativ furmizeaza agentul

termic pentru incalzirea acestuia. Este alcatuita dintr-un cazan de apa

calda VITOCROSSAL 300-Viessman, tip CT3U-400, Pmax (80/60 C)=370

kw, V=261 l, pn = 5,5 bar, Tn = 95°C. Cantitatea de gaz consumat pentru

incalzire este masurata cu un contor de gaz, marca Corus – Itron, model

DE-07-MI002-PTB016, Q = 0,65 ÷ 3.3 m3/h, pgaz = 0.9/10 bar.

2.5.4.4 Asigurarea aerului comprimat

Masina de hartie. In sala compresoarelor situata in sectia Hartie, sunt

instalate 3 compresoare Mattei, cu palete: doua Maxima 75 (16 m3/min) si

un compresor Maxima 110 (24 m3/min). Compresoarele sunt montate in

paralel, unul in stand-by si 2 in functiune. Aerul comprimat produs de cele

3 compresoare este refulat intr-un colector, trece prin doua uscatoare

Kaeser TG301 3.1 kW si TF173 3.9 kW, apoi este stocat in doi recipienti

tampon de 11000 l, de unde se alimenteaza masina de hartie PM1, sectia

de Preparare pasta PiMega si sectia Converting XXL. Presiunea de lucru

este 6,5 bar.

Linii Converting. In sala compresoarelor situata in hala Terra, sunt

montate 4 compresoare, din care unul este Atlas Copco GA75VSD 75 kW,

15 m3/min, cu turatie variabila, tip “cu surub”, injectie de ulei si racire cu

aer, doua AC22L, 22 kW, 3,75 m3/min si unul 1022 L, 22 kW, 3,65

m3/min. Sunt montate in paralel, presiunea de lucru 6,5 bar, rezervor

tampon de 11000 l de unde se alimenteaza instalatiile din Converting.

2.5.4.5 Asigurarea combustibilului pentru utilajele folosite pe amplasament

Motorina pentru autotractiune se foloseste in principal pentru alimentarea

urmatoarelor utilaje:

- 2 autocamioane IVECO;

- 1 stivuitor 12 tone, 1 stivuitor 6 tone, 2 stivuitoare 8 tone;

- 1 incarcator frontal CAT90H;




- 1 utilaj MERLO;

- 2 autospeciale pompieri

Combustibilul este adus in fabrica cu o autocisterna de aprox. 8000 l, de

un furnizor local Icom Oil si este stocat intr-un rezervor de 10000 l.

Rezervorul este metalic, cilindric, orizontal, cu manta dubla,

monocompartimentat, material OL37.2K. Din rezervorul de 10000 l, printr-

o pompa de distributie, calibrata, tip MPD, debit nominal Qn=40l/min se

alimenteaza utilajele de mai sus. Cantitatea de motorina consumata se

masoara cu un contor electronic si, lunar, se insereaza in EMS.

2.6 Alte activitati supuse autorizarii

2.6.1 Sistemul de prevenire si aparare impotriva incendiilor

Instalație complet reînnoită si dotata cu:

- traseede peste 2.000 m de țevi pentru apă

- 5 tunuri de apă

- 2 instalații de sprinklere

- 30 hidranți exteriori

- 40 hidranți interiori

- Senzori de alarmă

- 2 masini de interventie pentru stingerea incendiilor

2.6.2 Activitati de laborator

In incinta societatii exista doua laboratoare:

Laboratorul de calitate pentru efectuarea analizelor la materii

prime, produse semifabricate si finite si analiza apelor uzate

evacuate prin efluenti finali.

Laboratorul CET care efectueaza probe de apa de generator si

condensate.

In octombrie 2011, laboratorul de calitate a fost relocat într-o clădire

readaptată. Laboratorul de calitate susține producția monitorizând tot

fluxul, de la recepția materiilor prime până la livrarea produselor finite.




Referinta 10: Imagini din laboratorul de calitate

Laboratoarele sunt dotate cu apa menajera curenta si canalizare legata

la sistemul unitar de canalizare al incintei.

2.6.3 Activitati de intretine si reparatii curente




Referinta 11: Cladire atelier mecanic central

Cladirile atelierului mecanic central insumeaza o suprafata de 3784,85

mp. Ansamblul este format din doua constructii paralele tip hala parter cu

structura in solutie prefabricata, compuse din ferme si stalpi din beton

armat, respectiv pane si elemente de acoperis tip fasie din beton

precomprimat (avand functia de magazie piese de schimb, respectiv

atelier mecanic). Pe directia longitudinala a fiecarei hale mentionate,

adiacent unei fatade, este dezvoltat cate un corp de cladire (regim inaltime

parter) cu structura in cadre de beton armat (solutie prefabricata) avand o

inaltime de nivel mai redus.

La una dintre extremitati, cele doua hale sunt conectate printr-o alta

constructie (orientata perpendicular) cu structura in cadre de beton armat

(solutie partial prefabricata/ partial monolita) si regimul de inaltime (P+E),

avand functia de atelier electric si anexe pentru depozitare.

Acoperisul cladirilor din ansamblu este realizat din elemente prefabricate

tip fasie din beton precomprimat. Invelitoarea acoperisului este realizata

din membrane bituminoase, aplicata pe suprafata exterioara a

prefabricatelor. Inchiderile exterioare sunt realizate din panouri




prefabricate din beton armat cu granulit, fixate la nivelul stalpilor.

Compartimentarile interioare sunt realizate din zidarie de caramida.

Tamplaria este metalica, iar partial realizata pe sistemul termopan.

Atelierul mecanic este prevazut cu doua poduri rulante de 3 tf fiecare, care

se deplaseaza pe grinzi de rulare metalice (cu sectiune ajurata)

suspendate de talpa inferioara a fermelor din beton armat. Cladirile au

inaltimea de 9,0 m si au fost realizate in 1962.

2.6.4 Alte activitati

- activităţi legate de aprovizionare, desfacere, transport; - controlul de calitate a materiei prime, a semifabricatelor şi a

produselor finite, efectuarea de analize pentru fluxurile de fabricaţie, pentru centrala termică, pentru gospodărirea apelor, în laboratorul propriu;

- activităţi executate cu terţi: reparaţii şi service pentru linii tratare apă, verificarea instalaţiii utilizare gaz natural ş.a.

2.7 Modul de utilizare al terenului

2.7.1 Bilant teritorial

Conform Certificatului de Atestare a Dreptului de Proprietate asupra

Terenului seria M03 nr. 1263 din 09.08.1994, S.C. SOFIDEL

ROMANIA S.A. detine in proprietate un teren cu suprafata de

516.430,94 mp, utilizat conform bilantului teritorial prezentat in

continuare.

Referinta 12: Utilizarea suprafetelor (conform Anexei la Certificatul de Atestare a Dreptului de Proprietate)

Utilizare Suprafata [mp]

Suprafata construita (Sc) 324.509, 56

Suprafata aferenta retelelor (Sr) 5.896,55

Suprafata aferenta cai de transport (St) 130.185,84

Suprafata libera (Sl) 55.838,99

Suprafata totala incinta (Sc + Sr + St + Sl) 516.430,94

Referinta 13: Bilant teritorial actualizat pe tipuri de utilizari

Utilizare Suprafata [mp]

Suprafata construita (suprafata la sol) 60977,56

Constructii (suprafata desfasurata) 95266,82

Suprafata drumuri, platforme, alei 51313,30

Suprafata cale ferata 45057,71

Suprafata libera/ Spatiu verde 25695,47

Referinta 14: Plan de situatie cu principalele cladiri




2.7.2 Identificarea constructiilor de pe amplasament

2.7.2.1 Constructii aflate in incinta societatii

Referinta 15: Constructii aflate pe amplasament

Nr. crt

Denumire An constr. Suprafaţa construită [mp]

Destinatie

1. Pavilion administrativ 1964-1966 recompartimentat

720 Birouri, Sali de intâlnire, cabinet medical

2. Atelier mecanic 1964-1966 4180,44 reparatii

3. Anexa atelier mecanic 1964-1966 70,94 reparatii

4. Anexa atelier mecanic 1964-1966 141,88 reparatii

5. Arhivă 1964-1966 96,27 Arhivă contabilitate

6. Sectia igienica Fampa 1964-1966 765,14 Nefolosit-conservare

7. Monobloc 1964-1966 18960,11 productie

8. Hala stoc 2003 12369 depozitare

9. Converting Terra 2004 4884 transformare hartie

10. Centrala termica 2006 380 producere abur

11. PSI 1964-1966 273,62 PSI

12. Statie epurare apa 1964-1966 1038,77 trat. apa

13. Sortare maculatura 1966; 2008 4340 sortare mac.

14. PI-Mega 1964-1966 1720 preparare pasta

15. Decantoare 1, 2, 3 (3 nefuncţional)

1965 – reabilitat 2010

14040 tratare apa

16. Staţie electrică 6kV 2012 statie de transformare

Pe platforma exterioara sint prevazute locuri de parcare.

2.7.2.2 Constructii aflate in afara incintei societatii

In afara amplasamentului se afla o platforma betonata in suprafata de

74.383 mp, imprejmuita cu ziduri de beton de cca 2,2 m inaltime.

Destinatia constructiei este de „halda namol” si a fost realizata in anul

1966, dar nu a fost niciodata utilizata.




Referinta 16: Halda exterioara incintei

2.7.3 Impact potential

In general, activitatea in unitati moderne in care se respecta cerintele

de retinere a noxelor, de preepurare si epurare a apelor uzate si de

gestionare rationala a deseurilor, nu este de natura sa produca o

poluare semnificativa a amplasamentului si nici a terenurilor invecinate.

2.8 Folosintele terenurilor din imprejurimi

2.8.1 Folosintele actuale ale terenului din imprejurimi

Municipiul Calarasi se afla localizat in Lunca Dunarii, la mica distanta

de Campia Baraganului, la separarea fluviului Dunarea in bratele

Dunarea Veche si Borcea. El se afla la intersectia drumuriilor nationale:

DN3; DN 21 si DN 31.

Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor

seria M03 nr. 1263 din 09.08.1994, arata ca platforma industriala si

sediul central al societatii SOFIDEL ROMANIA S.A ocupa o suprafata

totala de 516.430,94 mp de teren si sunt amplasate in extremitatea de




NE a municipiului Calarasi, la limita cu comuna Modelu.

Societatea se invecineaza cu:

la nord – teren agricol ce apartine com. Modelu;

la vest – ILSA Calarasi;

la sud – comuna Magureni;

la est – plantatii de pomi fructiferi, proprietati particulare.

Societatea se afla la cca. 1,5 km de fluviul Dunarea, bratul Borcea.

Amplasarea si vecinatatile sunt prezentate in “Planul de incadrare in

zona” si in “Planul de situatie” din Anexa nr. 2 la Formularul de

Solicitare.

Nu s-au identificat receptori sensibili pe raza de impact a

amplasamentului.




Referinta 17: Plan de incadrare in zona




2.8.2 Amenajari viitoare in zona

Nu sunt prevazute amenajari viitoare in zona, mai cu seama pentru

folosinta rezidentiala, sau care ar putea avea de suferit avand in

vedere potentialul disconfort produs de activitatea de pe amplasament.

Avand in vedere prevederile privind “distanţele minime de protecţie

sanitară între teritoriile protejate şi o serie de unităţi care produc

disconfort şi riscuri asupra sănătăţii populaţiei distanta” din Ordinul nr.

119/2014 emis de Ministerul Sanatatii (MS), cu modificarile si

completarile din Ordinul MS nr. 994/2018, dezvoltarea zonei ca

folosinta rezidentiala nu este recomandabila in jurul amplasamentului.

2.9 Utilizarea substantelor chimice

Din punct de vedere cantitativ, principalele substante periculoase sunt

combustibilii si rasina Maresin, depozitate in conditii de siguranta, in

rezervoare speciale:

Referinta 18: Caracteristici rezervoare

Identificare si

Tip rezervor

(subteran/

suprateran)

Material

constructi

e

Protectie Material

stocat

Capacitate

utila de

stocare

H/ L

[m]

D

[m]

.

Rezervor

subteran RPD

Tabla

OL - 37,2 k

Pereti dubli si

sistem de

detectare*

Combustibil

Diesel

10 mc 3,6 1,9

Rezervor

suprateran

Fibra de

sticla

impregnata

cu rasina

Cuva de

retentie 13,44

mp

Rasina

Maresin

2 x 15 mc 3,98 2,5

*In vederea inlaturarii oricarei posibilitati de poluare a solului/

subsolului, pentru detectarea oricarei neetanseitati cat de mici in peretii

rezervorului de combustibil, s-a prevazut un dispozitiv de detectare a

spargerii rezervoarelor care functioneaza pe principiul semnalizarii apei

sau a produsului petrolier intre cele doua mantale ale rezervorului.




Alte substante si preparate chimice periculoase, in cantitati reduse,

sunt reprezentate de reactivii utilizati pentru tratarea apei si in

activitatile de laborator.

Preparatele care contin chimicale potential periculoase, in sensul

legislatiei privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si

preparatelor chimice periculoase, sunt prezentate in tabelul urmator.

Aceste substante se livreaza de diversi furnizori insotite de Fisele cu

date de securitate si se stocheaza si se manipuleaza in conformitate

cu instructiunile din acestea.




Referinta 19: Substante si preparate chimice utilizate pe amplasament

Principalele

materii prime/

utilizari

Natura chimica/

compozitie

(Fraze H)2

Inventarul

complet al

materialelor

(calitativ si

cantitativ)

Ponderea

% in produs

% in apa de

suprafata

% in canalizare

% in deseuri/pe sol

% in aer

Impactul asupra

mediului acolo unde este

cunoscut (de exemplu,

degradabilitate,

bioacumulare potentiala,

toxicitate pentru specii

relevante)

Exista o

alternativa

adecvata (pentru

cele cu impact

potential

semnificativ) si

va fi aceasta

utilizata (daca

nu, explicati de

ce)?

Cum sunt stocate? (A-D)3

Poate constitui materialul

un risc semnificativ de

accident prin natura sa sau

prin cantitatea stocata? A

se vedea Sectiunea 8

MARESIN WST

180

Poliamidpoliamin -

epiclorhidrină polimer,

soluție apoasă

Hexanedionic acid,

polymer with chloro-

methyloxirane and N-(2-

aminoethyl)-1,2-

ethanediamine (H412)

496000 kg

12,5 - 24,7 %

17-19%

Produsul contine conform

retetei halogen legat

organic. El poate sa ajunga

in evacuarea instalatiilor

de epurare sau in ape

contribuind la valoarea

AOX.

Produsul nu se

descompune usor biologic

Stocat in 2 rezervoare

V= 15000 litri

FENNOREZ 91E

Glyoxal, mixture of: 5-

chloro-2-methyl-4-

isothiazolin-3-one [EC no.

247-500-7] and 2-

methyl-4-isothiazolin-3-

one (H411)

13600 kg 20-21%

Produsul contine

acrilamida, polimer cu

diallildimethil clorura de

amoniu, 2-mercaptoetanol,

si glyoxal. Produsul este

toxic pentru speciile

acvatice

Stocat in IBC-uri de

polietilena (1000 litri)

ACID FOSFORIC Acid ortofosforic (H314,

H290 H302) 7100 kg 85%



2 Regulamentul (CE) nr. 1272/2008, cu modificarile introduse prin REGULAMENTUL (UE) 2017/776 privind clasificarea si etichetarea substantelor periculoase

3 A Exista o zona de depozitare acoperita (i) sau complet ingradita (ii). B Exista un sistem de evacuare a aerului. C Sunt incluse sisteme de drenare si tratare a lichidelor inainte de

evacuare. D Exista protectie impotriva inundatiilor sau de patrundere a apei de la stingerea incendiilor




Principalele

materii prime/

utilizari

Natura chimica/

compozitie

(Fraze H)2

Inventarul

complet al

materialelor

(calitativ si

cantitativ)

Ponderea

% in produs

% in apa de

suprafata

% in canalizare

% in deseuri/pe sol

% in aer

Impactul asupra



degradabilitate,



relevante)

Exista o

alternativa

adecvata (pentru

cele cu impact

potential

semnificativ) si

va fi aceasta

utilizata (daca

nu, explicati de

ce)?







POLICLORURA

DE ALUMINIU

Policlorura de aluminiu,

solutie (H290) 55500 kg

Solutie apoasa coroziva

pentru metale



HIPOCLORIT DE

SODIU

Hipoclorit de sodiu, solutie

(H290, H314, H318,

H335, H400, H411) 38500 kg 12,5%


pentru metale, provoaca

arsuri ale pielii si lezarea

ochilor, iritatii ale cailor

respiratorii si este toxic

pentru mediul acvatic



VERFLOC 420ZC

Copolimer de

epiclorhidrină şi

dimetilamină

Sulfat de aluminiu (H290,

H318, H412)

28100 kg

37-42%

4-5,5%



lezarea ochilor si este

nociv pentru mediul

acvatic



SODA

CAUSTICA

Hidroxid de sodiu

anhidruu (H290, H314) 27300 kg 100%

Pulbere coroziva pentru

metale, provoaca lezarea

ochilor si este nociv pentru

mediul acvatic

Stocat in saci din material

plastic (25 kg) pe paleti din

lemn

BIOFILM 423 Polimer aminic (H411,

H412) 23800 kg 10-15%

Solutie de componente

organice, polimer aminic

toxic pentru mediul acvatic



NALCO

71605.61R

Distilat usor hidrotratat,

Alcooli C12-15 etoxilați

(H302, H304, H315, H318 21900 kg

20-25%

1-2.5%

Solutie lichida provoaca

iritarea pielii, nociv in caz

de inghitire, provoaca

leziuni oculare grave



NALCO 74401B Solutie lichida 21800 kg 100% nu este cunoscut / Stocat in IBC-uri de




Principalele

materii prime/

utilizari

Natura chimica/

compozitie

(Fraze H)2

Inventarul

complet al

materialelor

(calitativ si

cantitativ)

Ponderea

% in produs

% in apa de

suprafata

% in canalizare

% in deseuri/pe sol

% in aer

Impactul asupra



degradabilitate,



relevante)

Exista o

alternativa

adecvata (pentru

cele cu impact

potential

semnificativ) si

va fi aceasta

utilizata (daca

nu, explicati de

ce)?







nepericulos polietilena (1000 litri)

CLEAN 1101 SC

Acid clorhidric

Polimer pebaza de alcool

cu lant lung C10 – etoxilati

Compusi de amoniu

cuaternari, benzil C8-18

alildimetil, cloruri

(H290, H302, H312,

H314, H318, H335, H400)

21500 kg

10-15%

3-5%

0,1-0,25%

Solutie lichida coroziv


arsuri ale pielii, nociv in

caz de inghitire, provoaca

leziuni oculare grave,

provoaca iritarea cailor

respiratorii, nociv pentru

mediul acvatic



DISPERSOL 8400

sarea de sodiu HEDP

Hidroxid de sodiu

5-clor-2-metil-4-

izotiazolin-3-ona (H290,

HH330, H301, H311,

H302, H314, H318, H317,

H400, H410)

21000 kg

15-20%

3-5%

0-0,0015%



arsuri ale pielii, mortal in

caz de inhalare, nociv in



nociv pentru mediul

acvatic



BIOCLEAN 330

Compusi de amoniu

cuaternari, benzil-C12,-16-

alildimetil, cloruri

Polimer pe baza de alcool

etoxilati C10

Etilen Glicol (H290, H302,

H373, H314, H318, H400,

H410)

11900 kg

25-50%

15-15,5%

5-10%



arsuri ale pielii, provoaca

leziuni ale organelor in caz

de expunere prelungita,

nociv in caz de inghitire,

provoaca leziuni oculare

grave, nociv pentru mediul






Principalele

materii prime/

utilizari

Natura chimica/

compozitie

(Fraze H)2

Inventarul

complet al

materialelor

(calitativ si

cantitativ)

Ponderea

% in produs

% in apa de

suprafata

% in canalizare

% in deseuri/pe sol

% in aer

Impactul asupra



degradabilitate,



relevante)

Exista o

alternativa

adecvata (pentru

cele cu impact

potential

semnificativ) si

va fi aceasta

utilizata (daca

nu, explicati de

ce)?







acvatic

BRENNTAFLOC

PACS-2316

Policlorura de aluminiu

(H318, H290) 11600 kg 30-40%

Solutie lichida care este

coroziva pentru metale si


grave



KYBREAK 500

Potasiu peroxi-monosulfat

Persulfat de postasiu

(H272, H302, H314,

H315, H317, H318, H319,

H334, H335, H412)

10300 kg 80-90%

3-5%

Pulbere ce provoaca

arsuri/iritatii ale pielii,



grave, provoaca iritatii

alesistemului respiorator,

nociv pentru mediul

acvatic

Stocat in saci din hartie (5

kg) pe paleti din lemn

NALCO CORE

SHELL 74553

Hydrotreated Light

Distillate

Alcohols, C12-15,

ethoxylated (H302, H304,

H315, H318)

10200 kg

25-30%

1-2,5%

Solutie lichida nociv/fatal

in caz de inghitire,

provoaca iritatii ale pielii

si leziuni oculare grave



NALCO 7607

PLUS

EPI - DMA - amoniac

terpolimer

Dimetilamină (H224,

H302, H314, H318, H332,

H335, H412)

7300 kg 50-100%

0,5-1%

Solutie lichida usor

inflamabila, provoaca

arsuri ale pielii, nociv in



nociv pentru mediul

acvatic






Principalele

materii prime/

utilizari

Natura chimica/

compozitie

(Fraze H)2

Inventarul

complet al

materialelor

(calitativ si

cantitativ)

Ponderea

% in produs

% in apa de

suprafata

% in canalizare

% in deseuri/pe sol

% in aer

Impactul asupra



degradabilitate,



relevante)

Exista o

alternativa

adecvata (pentru

cele cu impact

potential

semnificativ) si

va fi aceasta

utilizata (daca

nu, explicati de

ce)?







NALCOAT 2610

Alcool oxialchilat (C12-

C18) (H318, H411)

7100 kg 1-2,5%

Solutie lichida care



acvatic



NALCO 9907.05R

Acid sulfamic

Acid adipic (H315, H319,

H412) 4800 kg

2,5-3%

2,5-3%

Pulbere ce provoaca iritatii

ale pielii si leziuni oculare


acvatic

Stocat in saci de hartie si

material plastic (25kg) pe

paleti din lemn

NALKAT 61001

DMA - EPI –

Ethilenediamine-

Terpolimer

Dimethilamina (H224,

H302, H314, H318, H332,

H335, H412)

4600 kg

50-100%

0,25-0,5%

Solutie lichida usor

inflamabila, nociv in caz

de inghitire, provoaca

arsuri ale pielii, provoaca


poate cauza iritatii ale

cailor respiratorii, nociv

pentru mediul acvatic



PRAESTARET

OMC 857BS

Acid citric monohidrat

(H319) 3900 kg 2,5-5%

Pulbere ce poate provoica

iritatii grave a ochilor



paleti din lemn

ACID CITRIC

MONOIDRAT

Acid citric monohidrat

(H319) 3500 kg 100%

Pulbere care poate provoca

leziuni grave ale ochilor



paleti din lemn

CLEAN 1045

Solutie apoasa de hidroxid

de sodiu si

substante tensioactive 3300 kg

15-20%

0-5%

Solutie lichida care este

coroziva pentru metale si

provoaca arsuri ale pielii si






Principalele

materii prime/

utilizari

Natura chimica/

compozitie

(Fraze H)2

Inventarul

complet al

materialelor

(calitativ si

cantitativ)

Ponderea

% in produs

% in apa de

suprafata

% in canalizare

% in deseuri/pe sol

% in aer

Impactul asupra



degradabilitate,



relevante)

Exista o

alternativa

adecvata (pentru

cele cu impact

potential

semnificativ) si

va fi aceasta

utilizata (daca

nu, explicati de

ce)?







(H290, H314, H318) leziuni oculare grave

DEINK 1003 Acizi grasi alcoxilati

(H319, H315, H412) 2400 kg 50-70%

Solutie lichida, poate

cauza iritatii ale pielii si a

ochilor, nociv pentru

mediul acvatic



WAROCLEAN

525

Hidrocarburi, C10-C13, n-

alcani, izo-alcani (H304) 1400 kg 0-2%

Solutie organica, mortala

in caz de inghitire

Stocat in butoaie de tabla de

otel (240 litri)

KAPPAFLEX

GALBEN

21-0200

Propan-2-ol

1-metoxi-2-propanol

(H225, H226, H319,

H336)

2,5-10%

2,5-20%

Poate provoca o reactie

alergica

Stocat in butoaie din plastic

(200litri)

KAPPAFLEX

PORTOCALIU

27-0053

Propan-2-ol

(H225, H319, H336) 670kg 1%


alergica


(200litri)

KAPPAFLEX

NEGRU

25-9302

Propan-2-ol

1-metoxi-2-propanol

(H225, H226, H336)

1530kg 2,5%

1%


alergica


(200litri)

KAPPAFLEX

ROSU

64-0004

Polypropylene glycol

(H302) 1527kg 2,5% Poate provoca o reactie

alergica


(200litri)

KAPPAFLEX

VIOLET

Polyether


(H412, H302)

610kg 2,5%

2,5%


alergica


(200litri)




Principalele

materii prime/

utilizari

Natura chimica/

compozitie

(Fraze H)2

Inventarul

complet al

materialelor

(calitativ si

cantitativ)

Ponderea

% in produs

% in apa de

suprafata

% in canalizare

% in deseuri/pe sol

% in aer

Impactul asupra



degradabilitate,



relevante)

Exista o

alternativa

adecvata (pentru

cele cu impact

potential

semnificativ) si

va fi aceasta

utilizata (daca

nu, explicati de

ce)?







68-0034

KAPPAFLEX

VERDE

66-0013


(H302) 240kg 2,5%


alergica


(200litri)

KAPPAFLEX

ALBASTRU

22-9307

Propan-2-ol

(H336) 4,368kg 2,5%


alergica


(200litri)

KAPPAFLEX

ALBASTRU

21-9300

Propan-2-ol

(H225, H319, H336) 3,825kg 1%


alergica


(200litri)

KAPPAFLEX

ALBASTRU

22-9309

Propan-2-ol

(H225, H319, H336) 1,280kg 2,5%


alergica


(200litri)

KAPPAFLEX

ROSU

24-9402

Tristyrylphenolethoxylate

Propan-2-ol

(H225, H319, H336, 412)

2,743kg 2,5%

1%


alergica


(200litri)

KAPPAFLEX

VERDE

66-0021


(H302) 861kg 2,5%


alergica


(200litri)




Principalele

materii prime/

utilizari

Natura chimica/

compozitie

(Fraze H)2

Inventarul

complet al

materialelor

(calitativ si

cantitativ)

Ponderea

% in produs

% in apa de

suprafata

% in canalizare

% in deseuri/pe sol

% in aer

Impactul asupra



degradabilitate,



relevante)

Exista o

alternativa

adecvata (pentru

cele cu impact

potential

semnificativ) si

va fi aceasta

utilizata (daca

nu, explicati de

ce)?







KAPPAFLEX

PORTOCALIU

67-0037


(H302) 1,664kg 2,5%


alergica


(200litri)

PEACH

DLC 00080

3,7-DIMETHYL 1,6-

NONADIEN-3OL

(H412)

1,243kg 5-10%

Nociv pentru mediul

acvatic cu efecte pe termen

lung


(20litri)

PULP & GREEN

TEA

INU00003

ORTHOTERTBUTYL

CYCLOHEXYL

ACETATE

(H411)

165kg 20-30%

Nociv pentru mediul

acvatic cu efecte pe termen

lung


(20litri)

BSM 6080

CMH 00027

2-PHENYLETHANOL

ACETATO P-T-

BUTCICLOEXIL

(H315, H317, H319,H411)

88kg 5-10%

5-10%

Provoaca o iritare grava a

ochilor

Provoaca iritarea pielii


(20litri)

CAMOMILLA

32658

ORTHOTERTBUTYL

CYCLOHEXYL

168kg 10%

20%


ochilor



(20litri)




Principalele

materii prime/

utilizari

Natura chimica/

compozitie

(Fraze H)2

Inventarul

complet al

materialelor

(calitativ si

cantitativ)

Ponderea

% in produs

% in apa de

suprafata

% in canalizare

% in deseuri/pe sol

% in aer

Impactul asupra



degradabilitate,



relevante)

Exista o

alternativa

adecvata (pentru

cele cu impact

potential

semnificativ) si

va fi aceasta

utilizata (daca

nu, explicati de

ce)?







ACETATE

(H317, H319, H411)

alergica a pielii

LIMONE

S 6080

1,8 –P MENTHADIENE

3,7 DIMETHYL 2,6

OCTADIENAL

(H304, H315, H317,

H319,H400, H410)

51kg

30-40%

20-30%


ochilor


alergica a pielii


(20litri)

LAVENDER

DLC 00082

2,6 DIMETIL-7

OCTANOL-2

(H315, H317, H319,H411)

242kg 20-30%


ochilor

Provoaca iritarea pielii


(20litri)

ROSE

DLC 00076

2-PHENYLETHANOL

PHENOXANOL

(H302, H315, 319, H373,

412)

55kg 30-40%

20-30%

Poate provoca leziuni ale

organelor in caz de

expunere prelungita sau

repetata


(20litri)




Alte substante chimice existente pe amplasament in cantitati reduse, sunt

utilizate in activitatile de laborator, curatenie si DDD..

2.10 Topografie

Municipiul Calarasi se afla localizat in Lunca Dunarii, la mica distanta de

Campia Baraganului, la separarea fluviului Dunarea in bratele Dunarea

Veche si Borcea. El se afla la intersectia drumuriilor nationale: DN3; DN 21 si

DN 31.

Municipiul Călăraşi este resedinta judetului Calarasi, amplasat in sud-estul

regiunii Muntenia din România.

Judeţul Călăraşi dispune de un relief în care caracteristica predominantă o

reprezintă câmpia, luncile şi bălţile. Relieful este dominat de câmpie,

grupându-se în patru unităţi mari: Câmpia Bărăganului Mostiştei (Bărăganul

Sudic), Câmpia Vlăsiei, Câmpia Burnazului, Lunca Dunării.

Relieful local este specific de câmpie (câmpie aluviala de luncă, inundabilă –

de tip Balta Ialomiţei), cu uşoară înclinare generală de la nord vest către sud-

est, reprezentat de interfluvii netede (cămpuri), întrerupte de mici depresiuni

(crovuri) sau văi înguste (mostiste).

Judeţul Călăraşi este situat la o altitudine medie de 46 m, minima fiind de 8

m, iar maxima 83 m.




Referinta 20: Subdiviziunile Campiei Romane




2.11 Geologie si hidrogeologie

Geologie si litologie

Teritoriul judeţului Călăraşi face parte din unitatea structurală cunoscută sub

numele de platformă Moesică care cuprinde unităţi morfologice cunoscute

sub numele de Câmpia Română. Platformă Moesică se învecineaza la N cu

falia Pericarpatică, la N-E cu Promotoriul Nord Dobrogean, iar la Est cu falia

Dunării care urmăreşte în general cursul acestuia.

În alcătuirea platformei Moesice distingem doua etaje structurale : soclul şi

cuvertura sedimentară, analizate prin foraje pe întreaga lor grosime. Soclul

analizat prin foraje, metode geofizice sau prin cale deductivă este eterogen,

atât în ceea ce priveşte litologia cât şi vârsta consolidării. În alcătuirea lui

intră şisturi cristaline, străbătute de masive granitice, şi “şisturi verzi“ care

apar la zi în masivul Central Dobrogean, iar în jumătatea sudică soclul este

format din şisturi cristaline de tip palazu. Depozitele calcaroase Barreniene

din zona Călăraşi situate la adâncimi de 180 – 5530 m litologic sunt

reprezentate prin calcare fisurate, calcare dolomitice.

Stratele de Frăteşti interceptate în toate forajele din judeţ constituie principala

rocă acvifera magazin. Stratele de Frăteşti nu sunt exploatate în prezent

decât în mică măsură, existând disponibilităţi serioase atât în Bazinul Dunării

cât şi în Bazinul Hidrografic Mostiştea.

Dunărea prezintă în județul Călărași 4 tipuri de terase :

- Terasa IV (Greaca) formată în Riss cu altitudinea absolută de 70 – 75 m

care se racordează cu Câmpia Bărăganului .

- Terasa III formată în Wurm I cu altitudinea medie de 15 – 20 m, care

avansează până la Valea Mostiștei .

- Terasa II formtă în Wurm II cu altitudinea medie de 8 – 12 m și care se

dezvoltă la Est de lacul Gălățui .

- Terasa I (Călărași) formată în Halocenul inferior cu altitudini de 3 - 7 m este

acoperită cu un strat gros de pietriș, fiind foarte extinsă și depășind limitele

județului Călărași.

Solurile judeţului Călăraşi sunt caracteristice zonelor de stepă şi silvostepă;

astfel predomină solurile cernoziomice de diferite categorii, unde întâlnim

culturile agricole cu rezultate foarte bune în obţinerea producţiilor.




Hidrogeologie

Din punct de vedere al conditiilor hidrogeologice, zona amplasamentului

analizat se încadrează în aria corpului de apa subterana de adancime (layer

4) RODL06 Platforma Valaha.

Referinta 21: Delimitarea corpurilor de apa subterana administrate de Directia Apelor Dobrogea-Litoral

Municipiul Calarasi se afla, de asemenea, in zona corpului de apa subterane

freatica ROIL11 - Lunca Dunării (Oltenița-Hârșova), la limita acestuia cu

corpul de apa subterana freatica ROIL17 - Fetesti, conform figurii de mai jos

reprezentand “Harta cu delimitarea corpurilor de apa subterana administrate

de ABA – Buzau-Ialomita”.




Referinta 22: Delimitarea corpurilor de apa subterana administrate de ABA Buzau-Ialomita

Corpul de apa subterana RODL06 Platforma Valaha este un corp de

extindere, care acopera partial Platforma Valaha si are doua zone cu grade

diferite de cunoastere si exploatare: a) Zona cu dezvoltare in Dobroea de Sud si

b) Zona Giurgiu – Calarasi.

Zona Dobrogea de Sud este caracterizata de ape de adancime, dar partial si

cu nivel liber (sectorul adiacent Dunarii) – cantonate in formatiuni calcaroase

si dolomitice jurasice si barremiene, uneori fracturate si carstificate, cu

extindere regionala (aprox. 4500 kmp) in intreaga Dobroge de Sud.

Acviferul Barremian – Jurasic, denumit si acviferul inferior, este cantonat in

formatiunile carbonatice fisurate si carstificate de varsta Barremian si Jurasic

superior (Tithonian, Kimmeridgian, Oxfordian). Formatiunile de varsta Jurasic

si Barremian se caracterizeaza printr-o comunicare hidraulica prin intermediul

unui acvitard.

Din punct de vedere geologic, acest complex acvifer prezinta o structura




complexa, fiind compartimentat printr0un system de falii majore,

antesarmatiene, avand orientarile aproximatic NNE-SSV si VNV-ESE.

Asadar, depozitele carbonatice de varsta Jurasic superior – Cretacic inferior

sunt constituite in blocuri tectonice avand grosimi medii de aproximativ 200-

1200 m si pozitii mai ridicate sau mai coborate fata de nivelul marii.

Grosimea acestui complex descreste gradat de la sud-vest spre est si nord-

est, de la 1000 m la 400 m.

Dezvoltarea spatiala a acestor depozite s epoate urmari in sectiunea

geologica care evidentiaza raporturile dintre cele doua formatiuni ce pot fi de

continuitate sau avand interpose intre ele un pachet de argile multicolour cu

gipsuri si anhydrite, reprezentand faciesul lagunar purbekian – wealdian

echivalent al Tithonic-Berriasianului.

Un element important pentru complexul acvifer inferior il constituie absenta

formatiunilor carbonatice, de varsta Jurasic si Cretacic inferior, in doua

blocuri tectonice amplasate la vest de statiunile Eforie Nord si Eforie Sud

(horstul Tuzla-Topraisar).

Referinta 23: Sectiunea geologica N-S prin Dobrogea de Sud – Corpul RODL06

Falia Capidava – Ovidiu constituie un element structural important cu

implicatii hidrogeologice semnificative. Ea reprezinta o falie crustala de

importanta regional care produce ridicarea fundamentului cristalin cu 700 –

1000 m, astfel incat limita inferioara a complexului carbonatat Jurasic

superior – Valangian s eplaseaza la cote izobatice de -30-300 m in

compartimentul Nordic (Dobrogea Centrala) si cu variatii de la -500 la -1200

m in compartimentul sudic (Dobrogea de Sud). Aceasta situatie a condus la

constituirea faliei Capidava – Ovidiu ca falie etansa, devenind astfel limita




Nordica a complexului acvifer Jurasic superior – Cretacic inferior.

Circulatia apelor in complexul acvifer inferior se face atat prin fisurile si

golurile de carstifiere ale depozitelor carbonatice cat si pe planurile de falie.

Valorile reale ale transmisivitatilor acviferului Jurasic superior sau Cretacic

inferior sunt de la cateva sute de mp/zi si pana la mai mult de 100.000 mp/zi,

iar debitele variaza intre 5 si 150 l/s pentru denivelari de cativa metri. Avand

in vedere valorile coeficientului de inmagazinare (10-3 – 10-4) si ordinal de

marime al denivelarilor la care functioneaza puturile, rezulta ca participarea

resurselor elastice la compensarea debitelor exploatate este putin

semnificativa.

Gradientii hidraulici au valori mici, variind zonal dar si temporal intre 0,00004

si 0,0012.

Nivelul piezometric al apelor din acest acvifer este in general ascensional in

partea sud-vestica a regiunii nivelul poate fi considerat liber, iar in zona

Tatlageac-costinesti devine artezian.

Acviferul inferior este alimentat in cea mai mare parte dinspre sud, de pe

teritoriul Bulgfariei din Podisul Prebalcanic si, in mai mic amasura dinspre

vest, din Campia Romana. De asemenea, acviferul inferior este alimentat

partial prin drenanta descendenta si din acviferul sarmatian, direct sau prin

intermediul complexului acvitard.

Directia principala de curgere este sud-nord, iar in vecinatatea faliei etanse

Capidava - Ovidiu devine vest-est, zona de descarcare fiind constituita de

Marea Neara prin intermediul Lacului Siutghiol.




Referinta 24: Harta piezometrica a acviferului inferior – Corpul RODL06

La cca 30 km nord de Giurgiu, la Uzunu si Calugareni, forajele executate

pana la adancimi de 650 m au intalnit calcarele Cretacic-inferior si Jurasic

superior (Kimeridgian) la dancimea de 500 m, calcare de tip fisural si

cavernos, care au debitat cca 40 l/s pentru denivelari de 6-7 m. Nivelul

piezometric se afla situate insa la 75 m adancime. Apele au o temperature de

22 grade C si un continut relatic ridicat de hidrogen sulfurat (10-12 mg/l),

ceea ce ridica problem asupra asmiterii lor ca ape potabile.

La cca 30 km nord de Giurgiu, la Uzunu si Calugareni, forajele executate

pana la adancimi de 650 m au intalnit calcarele Cretacic-inferior si Jurasic

superior (Kimeridgian) la dancimea de 500 m, calcare de tip fisural si

cavernos, care au debitat cca 40 l/s pentru denivelari de 6-7 m. Nivelul

piezometric se afla situate insa la 75 m adancime. Apele au o temperature de

22 grade C si un continut relatic ridicat de hydrogen sulfurat (10-12 mg/l),

ceea ce ridica problem asupra asmiterii lor ca ape potabile.

Acest system acvifer (Cretacic inferior – Jurasic), care are o larga extensiune

in Depresiunea Valaha se adanceste de la sud la nord de la 150 m la peste

2800 m (la nord de Bucuresti avand o temperature de 90 grade C).




Referinta 25: Sectiunea hidrogeologica intre Chirnogi si Modelu – Corpul RODL06

Referinta 26: Corpurile de apa subterane delimitate in spatial hidrografic Ialomita-Buzau




2.12 Hidrologie

Reţeaua hidrografică a judetului Calarasi se compune din două bazine

hidrografice, al Dunării şi al Argeşului şi dinţr-un subbazin, cel al Mostiştei.

Fluviul Dunărea, care delimitează teritoriul judeţului în sud şi sud-esţ de la km

300 (Cernavodă) la km 450 (Gostinu), se desparte în două braţe - Borcea pe

stânga şi Dunărea Veche pe dreapta - care închid între ele Balta Ialomiţei.

Vatra municipiului Calarasi se afla pe malul stang al bratului Borcea al

fluviului Dunarea, dar teritoriul orasului se extinde pana la fluviul Dunarea, in

zona satului Chiciu (parte componenta a municipiului Calarasi), unde

Dunarea se desparte in bratele: Borcea si Dunarea Veche.

Amplasamentul SOFIDEL ROMANIA S.A. se afla la cca 1,5 km de BRATUL

BORCEA.

Râul Argeş traversează zona de sud-vest a judeţului, pe o lungime de 37 km,

vărsându-se în Dunăre la vest de municipiul Olţeniţa, după confluenţa cu

Dâmboviţa, în dreptul oraşului Budeşti.

Alte râuri, cu izvoare de câmpie, ce brăzdează teritoriul judeţului sunt: Valea

Berza, Furciturii, Cucuveanu, Vânăta, Argova, Câlnău, Colceag, Milotina,

Rasa, Jegălia, Belciugatele, râuri cu luciu de apă permanent, care au

amenajate pe ele mici acumulări piscicole.

În afara acestora, există şi câteva mari acumulări de apă, destinate atenuării

viiturilor, irigaţiilor şi pisciculturii, cu un volum permanent de apă de circa 580

milioane mc. Acestea sunt: Iezer-Mostiştea, Frăsinet, Gălăţui, Gurbăneşti,

Fundulea şi Măriuţa.

2.13 Caracteristicile climatice ale zonei

Clima este temperat continentală cu regim omogen, ca urmare a uniformităţii

reliefului de câmpie, caracterizat prin veri foarte calde şi ierni relativ reci. În

extremitatea sudică a judeţului se individualizează topoclimatul specific al

Luncii Dunării, cu veri mai calde şi ierni mai blânde decât în restul câmpiei.

Temperatura maximă absolută înregistrată până în prezent pe teritoriul

judeţului a fost de 44 grade C la Valea Argovei (10 august 1957), iar minima

absolută a fost înregistrată la Călăraşi, pe 9 ianuarie 1938 (-30 grade C).

Circulaţia generală a atmosferei este caracterizată prin frecvenţe mari ale

advecţiilor de aer temperat-oceanic, din V şi NV (mai ales în semestrul cald)

şi ale advecţiior de aer temperat-continental, din NE şi E (mai ales în

semestrul rece). Acestora li se adaugă pătrunderile mai rare de aer arctic din




N, de aer tropical-maritim din SV şi S şi de aer tropical-continental din SE şi

S. Temperatura aerului prezintă o scădere uşoară orientată de la SE către

NV, urmărind scăderea generală a sumelor medii ale radiatiei solare globale.

Zonare macroseismica

Din punct de vedere al zonării macroseismice a României, în conformitate cu

normativul P100-1/2006, zonarea valorii de vârf a acceleraţiei terenului

pentru proiectare, în zona studiată, pentru evenimente seismice având

intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 ani, are o valoare ag = 0,32 g.

2.14 Autorizatii/ acte de reglementare, contracte si certificate

2.14.1 Autorizatii/ acte de reglementare

Pentru activitatile desfasurare pe amplasament, operatorul instalatiei detine

urmatoarele acte de reglementare (anexate formularului de solicitare de

revizuire):

- AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU NR. 52 DIN 07.10.2010, REVIZUITA IN

DATA DE 28.08.2015 - DECIZIE DE TRANSFER A AUTORIZATIEI INTEGRATE DE MEDIU NR. 6880/ 02.08.2016 - DECIZIA ETAPEI DE INCADRARE PT PROIECTUL „AMPLASARE MASINA TIP MJ-A

DE FALTUIT SERVETELE” NR. 9101 DIN DATA DE 30.07.2019 - PROCES-VERBAL NR. 798 DIN 29.0.2020 DE CONSTATARE A RESPECTARII

CONDITIILOR IMPUSE PRIN ACORDUL DE MEDIU/ DECIZIA DE INCADRARE NR. 9101

DIN 30.07.2019 - AU TORIZATIE DE GOSPODARIRE A APELOR NR. 97 DIN 18.07.2019, VALABILA PANA LA 31.08.2022 - AUTORIZATIE GES NR. 129/ 05.03.2013 PRIVIND EMISIILE DE GAZE CU

EFECT DE SERA PENTRU PERIOADA 2013-2020 REVIZUITA IN DATA DE 18.01.2017 - AUTORIZATII PSI PE SECTOARE DE ACTIVITATE

2.14.2 Contracte

Operatorul detine, de asemenea contracte/ abonament pentru utilitati si

contracte de servicii de preluare deseuri, prezentate in tabelul urmator si

anexate in copie la documentatia de solicitare.

Referinta 27: Prestatori de servicii

Nr. crt.

Prestator Contract Servicii

1 E.ON ENERGIE AA nr. 6/20.12.2019 la Furnizare energie electrica




Nr. crt.

Prestator Contract Servicii

ROMANIA S.A. Contractul nr. 1003642218/ 03.2017/ 2701/ EE

2 ENGIE ROMANIA S.A.

AA nr. 3/ 04.02.2020 la Contractul nr. C-00050961/ 2018

Furnizare gaze naturale

3 A.N. „APELE ROMANE” – A.B.A. BUZAU - IALOMITA

AA nr. 5/ 2020 la Abonament de utilizare/ exploatare a resurselor de apa nr. CL530/ 2016

Exploatare sursa subterana de apa

4 POLITEH S.A.

AA nr. 8/ 2018 la Contractul de vanzare-cumparare nr. 119-23/ 2009

Vanzare-cumparare deseuri reciclabile tuburi de carton

5 PRESTO SERV GENERAL S.R.L.

AA nr. 4 din 11.11.2019 la Contractul nr. 14.570 din 12.05.2011/ 144 din 16.05.2011

Preluarea si transportul in vederea colectarii/ eliminarii/ tratarii deseurilor periculoase si/ sau nepericuloase

6 RECICLAD’OR S.A. AA nr. 2/ 16.01.2020 la Contractul nr. 202/ 31.01.2019

Pedarea-Preluarea responsabilitatii de realizare a obligatiilor privind raspunderea extinsa a producatorului, in vederea indeplinirii obiectivelor anuale de valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje si a obligatiilor legale de raportare aferente

7 RER ECOLOGIX SERVICE Bucuresti REBU S.A.

AA nr. 1 din 14.06.2019 la Contractul subsecvent Contractului nr. CLA001367 (6905)/ 21.06.2018

Prestare servicii de salubrizare

8 VIVANI SALUBRITATE S.A.

AA nr. 12 la Contractul nr. 91/ 28.12.2012

Preluare, transport si eliminare prin depozitare finala a deseurilor de la sortare hartie si carton si a namolurilor de la epurarea efluentilor proprii

2.14.3 Certificate

SOFIDEL ROMANIA S.A. detine: 1. Certificat FSC – Chain of Custody, nr. SGSCH-COC-001097/ SGSCH-

CW-001097 2. Certficat PEFC – Chain of Custody, nr. CH09/ 2232 3. Certificat ISO 14001/ UNI EN ISO 14001: 2015, N. IT17/ 1099 4. Certificat ISO 50001:2011, N. IT19/ 0856 5. Certificat pentru acordarea etichetei ecologice (Ecolabel) nr. RO/ 004/ 002 6. Certificat OHSAS 18001-2007 7. Certificat ISO 9001/ UNI EN ISO 9001: 2015, N. IT12/0629.14




2.15 Planificarea monitorizarii

Cerintele de monitorizare si raportare conform legislatiei in vigoare au fost

prezentate detaliat in sectiunea 10 din solicitarea pentru revizuirea

autorizatiei integrate de mediu. In cele ce urmeaza sunt succint trecute in

revista obligatiile de monitorizare legate de identificarea/ prevenirea poluarii

pe amplasament.

2.15.1 Monitorizarea emisiilor in aer

In prezent, monitorizarea emisiilor in aer generate pe amplasament se realizeaza conform

prevederilor stabilite prin autorizatia de mediu nr. 52/ 07.08.2010, revizuita in data de

28.08.2015.

Referinta 28: Monitorizarea emisiilor in aer

Faza de proces Punctul de

emisie Poluant

Echipament de depoluare identificat

Propus sau existent

Ventilatie/ Exhaustor Cos hota SOx, NOx, CO, CO2 NU Nu este cazul

Centrala termica 2 coşuri SOx, NOx, CO, CO2 NU Nu este cazul

Centrala termica cladire administrativa

Cos evacuare SOx, NOx, CO, CO2 NU Nu este cazul

Filtrare (instalaţie descămuire)

Aer viciat/ apa (perdea filtrare)

Aer filtrat Nu se monitorizeaza

Cos evacuare




Referinta 29: Rezultatele monitorizarii emisiilor în aer (2016-2019)

Nr. Crt.

Punct de prelevare

Poluant Valoare maxima admisa

UM Valoare

2016 2017 2018 2019

1. Centrală termică – Cazan 1

Pulberi 5 mg/Nmc 3%O2 0,78 0,92 0,72 2,81

CO 100 mg/Nmc 3%O2 18,38 13,04 21,4 26,61

NOx 350 mg/Nmc 3%O2 102,2 90.23 84,7 220,55

SO2 35 mg/Nmc 3%O2 3,23 3,31 3,64 2,86

2. Centrală termică – Cazan 2

Pulberi 5 mg/Nmc 3%O2 0.53 1,07 0,81 2,76

CO 100 mg/Nmc 3%O2 10,45 8,57 17,8 23,61

NOx 350 mg/Nmc 3%O2 91,48 77,32 65,1 210,32

SO2 35 mg/Nmc 3%O2 3,39 3,35 3,41 2,86

3. Secţia Hârtie – Hotă / Coş

Pulberi 5 mg/Nmc 1,68 4,39 1,93 22,2

CO 100 mg/Nmc 7,19 32,5 7,5 57,79

NOx 350 mg/Nmc 30,75 24,6 33,8 141

SO2 35 mg/Nmc 2,93 5,86 2,93 2,86




Rezultatele inregistrate au fost sub valorile limita in emisie, prevazute de

Autorizaţia de mediu.

Programe/măsuri pentru perioadele de pornire şi oprire

Se respecta procedurile si/sau instructiunile de lucru aferente procesului

tehnologic.

În situaţii deosebite, când este necesară oprirea instalaţiei se acţionează

conform instructiunilor de lucru existente si a planurilor de prevenire si de

intervenţie în caz de poluări accidentale.

2.16 Monitorizarea emisiilor în apă

De pe amplasament se evacueaza ape uzate menajere si tehnologice si ape

meteorice.

Apele meteorice sunt colectate in reteua de canalizare din incinta societatii si

sunt evacuate in amestec cu apele uzate menajere si tehnologice.

Reteaua de canalizare este alcatuita din canale si conducte din beton.

Evacuarea se face in fluviul Dunarea – bratul Borcea, km 90.

Referinta 30: Valori limita admisibile pentru indicatorii de calitate ai apelor uzate

evacuate în receptor (Bratul Borcea)

Nr. crt.

Indicatorul de calitate U.M. Valoril imita admisibile conform AGA nr.

97 din 18.07.2019

Frecxventa minima de autominitorizare

1. pH unit.pH 6,5 ÷ 8,5 6 ori/ an

2. Materii în suspensie mg/dm3 60 6 ori/ an

3. Reziduu filtrat la 105 grade C mg/dm3 2000 6 ori/ an

4. CBO5 mgO2/dm3 25 6 ori/ an

5. CCOcr mgO2/dm3 125 6 ori/ an

6. Substante extractibile cu solventi mg/dm3 20 6 ori/ an

7. Sulfuri si H2S mg/dm3 0,5 6 ori/ an

8. Sulfiti mg/dm3 1 6 ori/ an

9. Sulfati mg/dm3 600 6 ori/ an

10. Azot total mg/dm3 15 6 ori/ an

11. Fosfor total mg/dm3 2 6 ori/ an

Conform prevederilor AGA nr. 97 din 18.07.2019, înainte de evacuarea

apelor uzate, concentraţiile altor substanţe nenominalizate în AGA, dar

prezente în apele uzate se vor încadra in limitele limita admise conform

NTPA – 001 aprobat cu H.G. nr. 188/ 2002, modificata si completata cu




H.G. nr. 352/ 2005 si in prevederile H.G. 351/ 2005 modificata si

completata cu H.G. nr. 783/ 2006.

Pentru indicatorii de control, monitorizarea calităţii apelor uzate evacuate

dupa epurare se realizează prin intermediul unui laborator acreditat cu

frecventa de 6 ori/ an, conform prevederilor Autorizatiei de gospodarire a

apelor nr. 97/ 18.07.2019

Sinteza rezultatelor monitorizarii efectuate in ultimii 4 ani este prezentata în

tabelul urmator.

Referinta 31: Rezultatele monitorizarii apelor evacuate (2016-2019)

Rezultatele monitorizarii releva ca nu s-au inregistrat depasiri ale VLA

pentru poluantii monitorizati in apele uzate epurate evacuate in Bratul

Borcea – km 90.

2.17 Monitorizarea impactului

Monitorizarea impactului se realizeaza prin:

1. monitorizarea solului prin analiza probelor recoltate din 4 puncte de pe amplasament;

2. monitorizarea apelor subterane prin prelevarea de probe din forajul F4.

Nr. crt.

Punct de prelevare

Parametru monitorizat

Valoare maxima admisa UM

Valori moniorizate

2016 2017 2018 2019

1.

Bazin de dezinfectie

pH 6-9 Unit pH 7,8 8,0 8,0 8,0

2. Materii în suspensi

60 mg/l

10,0 12,8 12,1 13,3

3. Reziduu fix 2000 mg/l 1427,3 1573,4 1740 1757,6

4. CBO5 25 mgO2/l 10,3 11,8 10,8 10,7

5. CCOCr 125 mgO2/l 79,1 85,9 90,1 90,0

6. Subs, extractibile

>20 mg/l <20 <20 (6,15)

<20 <20

7. Azot total 15,0 mg/l 7,1 9,3 10,5 11,1

8. Fosfor total 2,0 mg/l 0,74 1,06 1,3 1,1

9. Detergenţi anionici

0,5 mg/l 0,38 0,39 0,37 0,37

10. Sulfaţi 500 mg/l 152.32 254,3 270,4 268,2




2.17.1 10.3.1 Monitorizarea solului

Localizarea punctelor de recoltare a probelor de sol

Monitorizarea solului se face prin analiza probelor prelevate din 3 puncte de

pe amplasament:

- P1 la limita de NV (poarta 1);

- P2 la limita de NE (zona centrala termica) si

- P3 la limita de SE (poarta 3).

Indicatori monitorizati

Indicatorii monitorizati, stabiliti prin autorizatia de mediu in vigoare sunt:

sulfati si total hidrocarburi din petrol (THP).

Frecventa monitorizarii

Conform autorizatiei de mediu in vigoare, frecventa de monitorizare este

anuala.

Rezultatele monitorizarii

Au fost prelevate probe de sol de la adâncimile prevazute de legislaţia în

vigoare, din cele 3 locatii stabilite prin autorizatia integrata de mediu in

vigoare.

Terenurile din incinta si vecinatate sunt incadrate in categoria folosintelor mai

putin sensibile cf. Ordinului MAPPM nr. 756/1997, care stabileste valorile

normale si pragurile de alerta si interventie.

Referinta 32: Monitorizarea solului (VLA)

Indicator UM Valori normale

Prag alerta Prag interventie

Sulfati mg/kg s.u. - 5000 50000

THP mg/kg s.u. <100 1000 2000




Referinta 33: Rezultatele monitorizarii solului

Nr. Crt

Punct de prelevare

Poluant Valoare maxima admisa

UM Valoare

2016 2017 2018 2019

1. P1 Limita de N-V (poarta 1) 0-10 cm/ 30-40 cm

Sulfaţi 5000 mg/kg su 156 284 514 97,7

THP 1000 mg/kg su 38,2 28,4 31,5 105,7

2. Sulfaţi 5000 mg/kg su 62 198 425 100,1

THP 1000 mg/kg su <25 <25 <25 101,8

3. P2 Limita de N-E (CTă) 0-10 cm/ 30-40 cm

Sulfaţi 5000 mg/kg su 148 215 257 99,9

THP 1000 mg/kg su 43,27 34,6 29,8 105,5

4. Sulfaţi 5000 mg/kg su 119 167 257 99,1

THP 1000 mg/kg su 40,55 29 29,8 100,8

5. P3 Limita de S (poarta 3) 0-10 cm/ 30-40 cm

Sulfaţi 5000 mg/kg su 156 533 321 98,5

THP 1000 mg/kg su 31,12 35,1 32,2 103,8

6. Sulfaţi 5000 mg/kg su 175 320 186 102,3

THP 1000 mg/kg su 58,65 22,69 <25 99,4

Toate rezultatele s-au situat sub valorile de alerta pentru soluri mai putin sensibile.




2.17.2 Monitorizarea şi raportarea privind apa subterană

Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 97/ 18.07.2019 nu stabileste monitorizarea apelor

freatice.

Autorizatia integrata de mediu nr. 52/ 07.10.2010, revizuita in data de

28.08.2015, stabileste monitorizarea anuala a apelor subterane prin probe

luate din forajul de apa tehnologica F4.

OBSERVATIE:

Rezultatele monitorizarii apelor subterane efectuate pana in prezent nu sunt

relevante pentru identificarea impactului activitatii asupra apelor subterane,

asa cum este argumentat mai jos.

1. Conform autorizatiei de gospodarire a apelor nr. 97/ 18.07.2019, corpul

de apa subterana pentru resursa de apa a amplasamentului exploatata

prin 5 foraje de 60,0 m adancime este RODL06 – Campia Valaha.

2. Dupa cum se poate observa in figura reprezentand « Harta cu delimitarea

corpurilor de apa subterana administrate de Directia Apelor Dobrogea –

Litoral », corpul de apa subterana RODL06 – Campia Valaha este un corp

de apa subterana de adancime (layer 4).

3. Impactul activitatii de pe amplasament se urmareste asupra solului si

asupra apelor subterane freatice, nu asupra celor de adancime,

izolate in general de suprafata prin mai multe strate impermeabile (de

argila).

2.17.3 Monitorizarea in perioadele de functionare anormala

Există proceduri speciale de intervenţie în caz de accident sau incident de

mediu în cadrul procedurilor interne de funcţionare.

Toate evenimentele de acest fel sunt raportate autorităţilor competente în cel

mai scurt timp posibil.

Obligatii privind functionarea anormala

- Asigurarea unei Proceduri de interventie rapida, care sa trateze orice situatie de urgenta, incluzand prevederi pentru minimizarea efectelor asupra mediului aparute in urma oricarei situatii de urgenta. Politica de prevenire si management a situatiilor de urgenta materializata in Planul operativ de prevenire si management al situatiilor de urgenta, revizuibil si actualizabil anual.




2.18 Incidente legate de poluare

In evidentele existente nu sunt mentonate incidente legate de poluare pe

amplasamentul SOFIDEL ROMANIA S.A.

In cazul aparitiei unor incidentele de poluare, acestea vor fi imediat raportate

autoritatilor competente pentru protectia mediului si gospodarirea apelor.

2.19 Vecinatatea cu specii sau habitate protejate sau zone sensibile

Deşi pe teritoriul judeţului Calarasi se găsesc numeroase zone ocrotite, cu

peisaje sau specii deosebite, în zona amplasamentului n-au fost identificate

specii vegetale sau animale incluse în reţeaua Natura 2000 sau alte tipuri de

arii naturale protejate.

Având în vedere acest fapt, se apreciaza ca nu exista pericol potential de

afectare a acestor obiective datorita activitatii de pe amplasament.

2.20 Conditiile cladirilor

Utilajele şi echipamentele din dotarea instalaţiei sunt intretinute

corespunzator, iar parametrii procesului sunt urmăriţi şi controlaţi prin

sisteme automate de reglare şi control.

Principalele cladiri si constructii de pe amplasament sunt descrise in

continuare, insotite de elemente constructive, de rezistenta si finisaje.

Caracteristicile constructive ale cladirilor sunt prezentate succint in tabelul de

mai jos.

Referinta 34: Caracteristicile cladirilor/ constructiilor

Nr. crt

Denumire An constr.

Suprafaţa construită [mp]

Destinatie Material Stare

1. Pavilion administrativ 1964-1966 recompartimentat

720 Birouri, Sali de intâlnire, cabinet medical

caramida+beton buna

2. Atelier mecanic 1964-1966 4180,44 reparatii caramida+beton buna

3. Anexa atelier mecanic

1964-1966 70,94 reparatii caramida+beton buna

4. Anexa atelier 1964-1966 141,88 reparatii caramida+beton buna




Nr. crt

Denumire An constr. Suprafaţa construită [mp]

Destinatie Material Stare

mecanic

5. Arhivă 1964-1966 96,27 Arhivă contabilitate

caramida+beton buna

6. Sectia igienica Fampa

1964-1966 765,14 Nefolosit-conservare

caramida+beton buna

7. Monobloc 1964-1966 18960,11 productie caramida+beton buna

8. Hala stoc 2003 12369 depozitare beton+metal+panou izopan

buna

9. Converting Terra 2004 4884 transformare hartie

beton+metal+panou izopan

buna

10. Centrala termica 2006 380 producere abur caramida+beton buna

11. PSI 1964-1966 273,62 PSI caramida+beton buna

12. Statie epurare apa 1964-1966 1038,77 trat. apa caramida+beton buna

13. Sortare maculatura 1966; 2008 4340 sortare mac. caramida+beton buna

14. PI-Mega 1964-1966 1720 preparare pasta beton+caramida buna

15. Decantoare 1, 2, 3 (3 nefuncţional)

1965 – reabilitat 2010

14040 tratare apa

beton buna

16. Staţie electrică 6kV 2012 statie de transformare

beton buna

2.21 Raspuns in situatii de urgenta

Posibilitatile de accident industrial se refera la incendii si la pierderile prin

deversare sau exfiltratii din bazinele statiei de epurare.

Conform procedurilor specifice, Instructiunile de prevenire si interventie” vor fi

afisate la loc vizibil in fiecare hala, impreuna cu instructiunile de utilizare in

siguranta a instalatiilor electrice.

Pentru evitarea deversarilor sau scurgerilor a fost intocmit Planul de

prevenire si combatere a poluarilor accidentale, anexat la solicitarea de

revizuire a autorizatiei integrate de mediu.

3. ISTORICUL TERENULUI



3 ISTORICUL TERENULUI

In momentul preluarii de catre Sofidel, Combinatul de Celuloza si Hartie (CCH)

de la Calasi avea un istoric de activitate de cca 46 ani, fiind marcat, inainte si

dupa preluare, de dezvoltarile enumerate cronologic mai jos.

1964 – Initial cu numele CCH Calarasi, societatea a luat fiinta ca unitate

integrată pentru producția celulozei, hârtiei și cartonului, pe o suprafață totalăde

51 hectare, dintre care 37 în interiorul incintei. În anii următori, Comceh devenea

lider in Romania în domeniul hârtiei de scris/tipar.

1997 – a fost inchisa producția de celuloză

2000 – a fost realizata privatizarea, prin preluarea de catre o societate cu capital

italian

2003 – a fost instalat un nou utilaj pentru producția de hârtie tissue, împreună cu

o noua linie de transformare (linia XXL);

2008-2009–a fost inchisa producția de hârtie scris/tipar; au fost montate și puse

în funcțiune instalația de sortare a maculaturii și a doua linie de transformare

(liniaTerra);

2009-2010 – a fost refacuta instalația PSI;

2010 – a fost montata si pusa in functiune instalația biologică pentru epurarea

apei de proces;

2010 – Societatea este preluata de Grupul Sofidel;

2011 – actualizarea tehnologică a liniilor de transformare; a început

reorganizarea locației prin interventii la nivelul cladirilor operationale și

demolarea clădirilor scoase din funcțiune;

2012-2013 – actualizări tehnologice ale liniilor de transformare și utilajului de

hârtie, o parte din acestea cu finaintare prin Programe Europene (ex:«Project

innovation»), îmbunătățiri logistice + îmbunătățirile stației de transformare și ale

rețelei electrice. Au fost renovate la interior si exterior o parte din clădiri.

2015 – au continuat interventiile la nivelul infrastructurii, demolarea cladirilor

scoase din uz si continuarea renovarii cladirilor operationale,

2016 – Societatea isi schimba numele in Sofidel Romania, intarindu-si astfel

pozitia si identitatea in cadrul Grupului Sofidel.

2019 – Instalare masina “MJ-A” de faltuit mini-batiste

4. RECUNOASTEREA TERENULUI



4 RECUNOASTEREA TERENULUI

4.1 Probleme identificate

Conform recomandarilor in vigoare continute in Ghidul Tehnic General (GTG)

aprobat prin Ordinul MAPPM nr. 36/2004, o atentie deosebita din punct de

vedere al riscurilor producerii unor poluarii accidentale trebuie acordata

urmatoarelor aspecte:

- Deseuri generarate/ Zone interne de depozitare deseuri.

- Depozite/ Alte depozitari de substante chimice si zone de folosinta.

- Evacuarea apelor uzate/ Sistemul de canalizare („scurgere”-GTG).

- Inchiderea amplasamentului („incinta de incheiere”-GTG)/ Posibile

poluari din folosinta anterioara.

4.2 Deseuri generarate/ Zone interne de depozitare deseuri

In tabelul de mai jos sunt estimate cantitatile de deseuri ce pot fi generate pe

amplasament la capacitatea maxima de productie.

In tabel sunt specificate, de asemenea:

- Modul de stocare temporara pe amplasament si

- Societatile contractate pentru colectare si transportul deseurilor pentru

valorificare sau eliminare, dupa caz.




Referinta 35: Deşeuri generate (la capacitatea maxima de productie)

Nr. Crt. Denumirea şi codul

deşeului

Cant.

[t/an]

Stare fizica

Destinatii Mod de stocare temporara

Contracte operatori autorizati

Valorificate Eliminata

Cantitate [t/an]

Cantitate [t/an]

1 deseuri de la sortarea hartiei cod 03 03 08

685 SOLID 685 CONTAINER VIVANI SALUBRITATE

2 deseu amestecat municipale cod 20 03 01

69 SOLID 69 CONTAINER REBU

3 deseuri hartie

cod 03 03 99

200 SOLID 2080 VRAC NEACOPERIT

SOFIDEL ROMANIA

4 deseuri ambalaje hartie

cod 15 01 01

150 SOLID 150 CONTAINER VIVANI +POLITECH

5 deseuri ambalaje de materiale plastice cod 15 01 02


Presto Serv General SRL

6 deseuri ambalaje de lemn

cod 15 01 03


VIVANI SALUBRITATE

7 deseuri ambalaje metalice

cod 15 01 04


8 deseuri absorbanti,imbracaminte si filtre ulei cod 15 02 02 *

2 SOLID 2 RECIPIENT PLASTIC






deşeului

Cant.

[t/an]

Stare fizica




Cantitate [t/an]

Cantitate [t/an]

9 deseu ambalaje cu continut de reziduuri cod 15 01 10*

23 SOLID 23 VRAC INCINTA ACOPERITA


10 deseu anvelope scoase din uz

cod 16 01 03

0,7 SOLID 0,7 VRAC NEACOPERIT


11 deseu materiale plastice

cod 16 01 19

0,8 SOLID 0,8 CONTAINER Presto Serv General SRL

12 deseuri de la echipamente electronice cod 16 02 16

1,4 SOLID 1,4 VRAC INCINTA ACOPERITA

ROMPROTERRA

13 deseu de namol de la epurarea efluientilor cod 03 03 11


14 deseu tuburi fluorescente

cod 20 01 21*

0,04 SOLID 0,04 VRAC INCINTA ACOPERITA

RECOLAMP

15 deseu uleiuri uzate

cod 13 02 05*

0,28 LICHID 0,28 RECIPIENT METALIC


16 deseu uleiuri uzate

cod 13 02 08*

1 LICHID 1 RECIPIENT METALIC






deşeului

Cant.

[t/an]

Stare fizica




Cantitate [t/an]

Cantitate [t/an]

17 deseu uleiuri de transmisie

cod 13 02 06*



18 deseuri de laborator

cod 16 05 06*


VIVANI SALUBRITATE

19 deseu sticla cod 20 01 02

20 SOLID 20 CONTAINER Presto Serv General SRL




Recipientele de stocare sunt:

- depozitate cu capac/ dop/ supapă, închise şi asigurate;

- inspectate periodic şi înlocuite sau reparate dacă se constată deteriorări;

Atunci cand sunt utilizate recipiente, acestea sunt clar etichetate

Amenajari pentru stocarea temporara a deseurilor

Deşeurile sunt stocate temporar în diferite puncte de pe amplasament.

Au fost implementate acţiuni în toate zonele în care sunt stocate deşeuri

pentru a asigura izolarea, platformele şi scurgerile pentru deşeurile

depozitate în aer liber şi pentru îmbunătăţirea managementului şi

etichetării deşeurilor.

Deşeurile sunt stocate temporar în diferite puncte de pe amplasament.

Au fost implementate acţiuni în toate zonele în care sunt stocate deşeuri

pentru a asigura izolarea, platformele şi scurgerile pentru deşeurile

depozitate în aer liber şi pentru îmbunătăţirea managementului şi

etichetării deşeurilor.

Depozite pentru stocarea deseurilor pe amplasament

Referinta 36: Depozit deseuri periculoase




Depozitul a fost construit adiacent magaziei centrale, in continuarea unui

spatiu de depozitare a materialelor de constructii (ce apartine atelierului

mecanic).

Este o constructie de tip copertina metalica (regim de inaltime parter), cu

suprafata de 75 mp. Infrastructura este realizata din fundatii directe

isolate din beton armat. Prinderea stalpilor in fundatie s-a facut prin

ancoraj inglobat in fundatie. Sarpanta metalica a copertinei se reazama

pe 3 stalpi metalici si pe 3 vute exterioare de la stalpii de sutinere ai

acoperisului magaziei centrale.

Referinta 37: Deseuri de laborator

In acest spatiu se depoziteaza deseurile periculoase fiind prevazut cu

gard din plasa sudata.

Platforma betonata este comuna cu platforma pentru depozitarea

deseurilor nepericuloase si este prevazuta cu rigola de preluare a

scurgerilor /levigatului, fiind colectate in statia de epurare a Sofidel.

Depozit uleiuri uzate 2




Referinta 38: Depozitul de uleiuri uzate

Suprafata totala a incaperii este de 68 mp, face parte din cladirea

atelierului mecanic.

4.3 Depozite de materii prime si produse

Principalele amenajari pentru depozitari pe amplasament sunt reprezentate de:

- Platforma de celuloza si maculatura - Depozitul de bobine - Depozitul de piese de schimb - Depozitul de materie prima auxiliara - Depozitul de produse finite

Depozitele de materii prime auxiliare si piese de schimb se afla in aceeasi cladire care a fost renovata in perioada 2011-2012,




Referinta 39: Depozitul de materii prime si piese de schimb

Activitatea de renovare a început în septembrie 2011 și s-a finalizat în mai 2012.

O data cu lucrarile de renovare s-a realizat delimitarea unei zone pentru piesele

de schimb reprezentand depozitul de piese de schimb, iar restul spațiului a fost

alocat produselor chimice și materialelor de ambalare reprezentand depozitul de

materii prime auxiliare.

Referinta 40: Imagini din nteriorul depozitului de materii prime si piese de schimb

Referinta 41: Imagini din interiorul depozitului – zona materialelor de ambalare




Depozitul de celuloza si maculatura

Balotii de material fibros (celuloza si maculatura) se stocheaza in stive pe o

platforma betonata de cca 10.000 mp special destinata depozitarii acestor

materiale.

Capacitati de depozitare

Referinta 42: Capacitati de stocare

Nr. cad.

Denumirea Destinatia constructiei/

activitati

Caracteristici

1. Rezervor subteran pentru depozitare combustibil diesel

RPD -10 06

Depozitare combustibil diesel

- perete dublu NFM 88513

- material: tabla OL-37,2 K

- capacitate 10 m.c.

- nr compartimente: 1

2. Rezervor POLSTIF suprateran vertical, cu fund plan seria 225 VP (2 buc.)

Depozitare rasina Maresin

- capacitate: 15000 litri

- inaltime: 3980 mm

- diametru: 2500 mm

- material: fibra de sticla

impregnata cu rasina

- cuva de retentie: 13,44 m2

3. Platforma betonata pentru depozitare materii prime fibroase

Depozitare baloti de material fibros

(celuloza si maculatura) dispusi

in stive

- suprafata: cca 10000 m2




4.4 Zone interne de depozitare

Principalele depozite de pe amplasament au fost descrise in sectiunea

precedenta.

Alte zone interne de depozitare sunt in cadrul laboratorului (pentru reactivii

de laborator), amenajrile speciale pentru depozitarea de substante si

preparate chimice periculoase.si cele pentru depozitarea combustibilor.

4.4.1 Stocarea altor materiale in depozite

4.4.2 Stocarea substantelor si preparatelor chimice periculoase

Substantele chimice sunt depozitate in containere IBC pe cuve de retentie din

metal sau material plastic si sunt dispuse atat in depozitul de chimicale din

magazia de materiale (A) cat si in zona de productie, langa instalatiile de

dozare (B).

A. Containere IBC depozitate in depozitul de chimicale din magazia de materiale

In cazul magaziei pentru depozitarea substantelor chimice, pardoseala este

tratata cu rasina impermeabila.

Referinta 43: Containere IBC cu substante chimice periculoase depozitate in depozitul de chimicale




Referinta 44: Stocare substante chimice periculoase in depozitul de chimicale

B. Containere IBC depozitate in zona de productie, langa instalatiile de dozare

Containerele IBC sunt pozate pe cuve de retentie, iar pardoselile unde sunt

amplasate containerele IBC sunt realizate din beton. Referinta 45: Stocare substante chimice periculoase in zona de productie




Referinta 46: Stocarea substantelor chimice in containere IBC pe cuve de retentie in zona de productie

C. Stocarea rasinii Maresin

In sectie, la cota zero, sunt amplasate 2 rezervoare din fibra de sticla (2x15 mc)

pentru depozitarea rasinii destinate fabricatiei hartie rezistente in stare umeda.

Aceste 2 rezervoare se afla intr-o incinta betonata ce are rol de cuva de retentie

avand un volum de preluare de cca 35 mc.




Referinta 47: Rezervoare stocare rasina Maresin

4.4.3 Stocarea combustibililor

Alimentarea cu motorina EURO 4 a utilajelor proprii pe amplasament se face

dintr-o statie de incinta realizata in conformitate cu “Normativul de proiectare,

executie, exploatare si postutilizare a statiilor de distributie a carburantilor la

autorvehicule pentru asigurarea sigurantei la foc” – indicativ NP 004 – 2003,

care este dotata cu:

- o singura capacitate de stocare (rezervor subteran orizontal) de 10 mc si - o pompa multiprodus tip MPD (Dresser Waine 1/2) cu debit de 40 l/ min.

Pompa are doua furtunuri, cate unul pe fiecare fata pentru distribuirea motorinei.

In vederea inlaturarii oricarei posibilitati de poluare a solului/ subsolului, pentru

detectarea oricarei neetanseitati cat de mici in peretii rezervorului, s-a prevazut




un dispozitiv de detectare a spargerii rezervoarelor care functioneaza pe

principiul semnalizarii apei sau a produsului petrolier intre cele doua mantale ale

rezervorului.

Produsele petroliere circula prin conducte tehnologice in sistem inchis si perfect

etans, fara pericol de pierderi prin scurgeri. Apele colectate de pe platforma

statiei, in conditii normale de exploatare, sunt curate. Eventualele scurgeri de

produse petroliere vor fi imediat spalate cu apa care va fi apoi colectata si

indepartata printr-un separator de hidrocarburi HAURATON tip AQUAFIX SPP

avand un debit maxim de 4 l/ s si o capacitate a decantorului de 400 litri.

Aprovizionarea cu motorina se face cu autocisterna. Produsele petroliere aprovizionate

pe baza de comanda de la rafinarii sunt descarcate in rezervor prin cadere libera. Gura

de descarcare Dn 100 este amplasata in caminul gurii de vizitare a rezervorului si este

prevazuta la partea superioara cu o cupla rapida tip Camlock cu capac etans.

Referinta 48: Sectiune rezervor – cisterna cu racord furtun descarcare

Motorina se stocheaza in rezervorul subteran orizontal, cu pereti dubli destinat depozitarii produselor petroliere in statiile de distributie carburanti, avand urmatoarele carateristici tehnice:

- capacitate: 10 mc; - diametru: 1900 mm; - lungime: 3600 mm; - grosime manta interioara: 6 mm; - grosime manta exterioara: 4 mm; - produs depozitat: motorine; - material: OL 37-2K; - numar compartimente: 1; - numar guri vizitare: 1; - diametrul nominal al gurii de vizitare: Dn 600 mm; - forma funduri: drepte; - numar racorduri la gura de vizitare: 6 buc.




Rezerorul este dotat cu:

Valva limitator de umplere care se monteaza pe conductele de incarcare ale rezervoarelor din statiile de distributie carburanti pentru a opri umplerea la atingerea nivelului maxim prestabilit.

Opritor de flacari motorine care se monteaza pe conductele de aerisire din statiile de incinta in vederea functionarii instalatiilor de aerisire.

Valva dezamorsaj rezervor care se monteaza pe conductele de aspiratie ale pompelor, pe capacul gurii de vizitare a rezervoarelor, in vederea impiedicarii dezamorsarii pompelor.

Referinta 49: Rezervor motorina - sectiune longitudinala

4.4.4 Stocarea reactivilor chimici laborator

Pastrarea si depozitarea reactivilor de laborator se realizeaza in incaperi

special amenajate in zona laboratorului, in recipienti sigilati, stocati in

dulapuri blindate incuiate.




4.5 Depozite materii prime, auxiliare si produse finite/ Alte depozitari de substante chimice si zone de folosinta

Pe amplasament sunt amenajate spatii de depozitare pentru materii prime, produse si deseuri.

4.5.1 Alte substante chimice utilizate pe amplasament

Detergentii si substantele pentru curatenie folosite pe amplasament se

utilizeaza conform instructiunile inscrise in Fisele cu date de securitate

corespunzatoare. Se achizitioneaza doar cantitatile necesare lunar si se

stocheaza in magazine inchisa, in spatiu special amenajat.

4.6 Evacuarea apelor uzate/ Sistemul de canalizare

Pe amplasament sunt prevazute retele de canalizare/ colectare pentru: - Ape uzate tehnologice (industriale); - Ape uzate menajere; - Ape pluviale.

4.6.1 Acte de reglementare

Alimentarea cu apa si evacuarea apelor uzate la SOFIDEL ROMANIA S.A.

sunt reglementate prin autorizatia de gospodarire a apelor nr. 97 din

18.07.2019, valabila pana la data de 31.08.2022.

Informatiile prezentate in continuare sunt preluate din autorizatia de

gospodarire a apelor mentionata.

4.6.2 Sistemul de colectare si evacuare a apelor uzate

Referinta 50: Volume de apa evacuate

Categoria apei Receptori autorizati

Volum evacuat zilnic [mc/zi] Anual (mediu) [mii mc]

Debit orar

maxim [mc/s]

max. med. min.

Menajere, tehnologice si partial meteorice

Brat BORCEA km 90

3466,61 2460,54 819 1018,03 0,04




Lungimea totala a retelei de canalaizare este de 4,8 km. Apele meteorice cazute pe suprafetele neamenajate sunt evacuate spre spatiile verzi. Apele meteorice sunt colectate in reteua de canalizare din incinta societatii si sunt evacuate in amestec cu apele uzate menajere si tehnologice. Reteaua de canalizare este alcatuita din canale si conducte din beton. Evacuarea se face in fluviul Dunarea – bratul Borcea, km 90.

4.6.3 Statii de preepurare si epurare finala, dupa caz

Instalatii de preepurare: - Instalatia POSEIDON. Preepurarea are loc dupa faza de ingrosare a pastei

de maculatura. - Instalatia de separare fibra prin flotatie tip KROFTA. Fibra retinuta este

reutilizata in fluxul tehnologic sau evacuate la bazinul de namol. - Instalatia de preepurare – presa FANGHI si presa KUFFERATH; are loc un

process de separare a apelor uzate de namol si o deshidratare a refuzului; apa rezultata este dirijata la statia de tratare.

Statia de epurare fizico-chimica si biologica Statia de epurare este dimensionata pentru Qmax ape uzate = 4800 mc/ zi si are urmatoarele trepte de tratare:

- Treapta fizica: gratar autocuratator, statie de pompare ape uzate. - Treapta fizico-chimica: instalatie de preparare si dozare coagulanti si

floculanti, bazine de reactive, decantor primar, statie de pompare apa decantata.

- Treapta biologica: bazin de aerare cu functionare secventiala, instralatie de aerare pneumatic cu bule fine, instalatie de dozare nutrient, pompe de evacuare namol active in exces in decantorul primar, statie de pompare apa epurata.

- Treapta dezinfectie apa epurata: instalatie de preparare si dispersie ozon, bazin dezinfectie.

- Treapta namolului: instalatia de pompare namol din decantorul primar la turnul de namol cu volum de 125 mc existent pe fluxul de preepurare, urmata de instalatie de deshidratare namol in doua trepte (presa FANGHI si presa KUFFERATH).

- Treapta recirculare apa.

Statia de epurare este prevazuta cu instalatii de automatizare.

4.6.4 Gospodarirea namolului de la statia de epurare

Namolul rezultat – 48 mc/zi, 17.500 t/an - este preluat conform Contractului nr.

91/ 28.12.2012 si actului aditional nr. 10 incheiate cu S.C. VIVANI

SALUBRITATE S.A.

Apele uzate se evacueaza in reteaua de canalizare a societatii.




4.6.5 Indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate in Bratul Borcea

Referinta 51: Valori limita admisibile pentru indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate în receptor (Bratul Borcea)

Indicatorul de calitate U.M. Valoril imita admisibile conform AGA nr.

97 din 18.07.2019

Frecxventa minima de autominitorizare

pH unit.pH 6,5 ÷ 8,5 6 ori/ an

Materii în suspensie mg/dm3 60 6 ori/ an

Reziduu filtrat la 105 grade C

mg/dm3 2000 6 ori/ an

CBO5 mgO2/dm3 25 6 ori/ an

CCOcr mgO2/dm3 125 6 ori/ an

Substante extractibile cu solventi

mg/dm3 20 6 ori/ an

Sulfuri si H2S mg/dm3 0,5 6 ori/ an

Sulfiti mg/dm3 1 6 ori/ an

Sulfati mg/dm3 600 6 ori/ an

Azot total mg/dm3 15 6 ori/ an

Fosfor total mg/dm3 2 6 ori/ an

Conform prevederilor AGA nr. 97 din 18.07.2019, înainte de evacuarea

apelor uzate, concentraţiile altor substanţe nenominalizate în AGA, dar

prezente în apele uzate se vor încadra în VLA conform HG 352/2005 –

respectiv NTPA 001/2005.

Monitorizarea calităţii apelor uzate tehnologice şi pluviale se realizează prin

intermediul unui laborator acreditat.

4.7 Trasee de canalizare pe amplasament

Sunt prezentate in planul de situatie de mai jos si anexat la documentatia

de solicitare a autorizatiei integrate de mediu (Anexa 2).

Referinta 52: Plan de situatie cu indicarea traseelor de canalizare




4.8 Inchiderea amplasamentului/ Posibile poluari din folosinta anterioara

4.8.1 Masuri de precautie adoptate in faza de proiectare

Conform informatiilor prezentate si in formularul de solicitare, de la initierea activitatilor de pe amplasament au fost luate în considerare următoarele:

evitarea pe cât posibil a rezervoarelor şi conductelor subterane;

rezervoarele, bazinele şi instalaţiile de stocare sunt alese ţinând seama de golirea şi închiderea ulterioară;

izolaţia este concepută astfel încât să fie impermeabilă şi uşor de demontat fără a crea pericole;

materialele sunt reciclabile (ţinând cont de obiectivele operaţionale sau de alte obiective de mediu).

4.8.2 Planuri de inchidere a amplasamentului

A fost elaborat un plan de închidere a acestui amplasament, cu următoarele

obiective:

îndepărtarea de pe amplasament a tuturor materialelor potenţial

poluante rezultate din activităţile autorizate;

remedierea poluarilor accidentale ale solului şi/sau apei subterane,

dupa caz, cauzate de activităţile aferente instalaţiei;

teste de validare a calităţii solului şi apei subterane;

îndepărtarea tuturor deşeurilor, resturilor de instalaţie şi

echipamentelor prezente ca urmare a închiderii activităţilor autorizate;

predarea clădirilor şi/sau a terenului depoluat proprietarului/ noului

ocupant al amplasamentului, dacă este cazul;

orice modificări semnificative operaţionale sau de infrastructură, ale

instalaţiei care ar putea avea impact asupra stării terenului şi a apei

subterane vor fi comunicate APM şi se vor menţine înregistrările

aferente. Dacă va fi necesar, operatorul va solicita oficial modificarea

autorizaţiei IPPC.

Planul de închidere a amplasamentului va fi dezvoltat în continuare functie de

orice modificari/ evolutii ale amplasamentului.

Pentru incetarea activitatii se are in vedere redarea amplasamentului intr-o

stare care sa permita utilizarea sa in viitor. Planul de inchidere a instalatiei

care se bazeaza pe urmatoarele elemente identificate:




Referinta 53: Structuri subterane

Structuri subterane/ partial subterane

Continut Masuri pentru scoaterea din

functiune in conditii de siguranta

Retea de canalizare interioara si exterioara. Decantoare

Ape uzate

Golirea preliminara, spalarea si igienizarea retelei de canalizare

Rezervor motorina Motorina Golire preliminara, curatare

Referinta 54: Structuri supraterane

Cladire sau alta structura Materiale

periculoase Alte pericole potentiale

Hale de productie, alte cladiri.

Nu Nu exista alte pericole potentiale pentru mediu

Rezervoare Da Deversari accidentale

Referinta 55: Zone in care se recomanda prelevarea de probe

Zone/ localizari in care se preleveaza probe

Motivatie

In jurul structurilor subterane si a rezervoarelor

Prelevarea de probe de sol din jurul structurilor subterane actuale va avea ca obiect stabilirea gradului de incarcare a solului cu urme de poluanti asociate substantelor utilizate/ stocate.

Nu este necesara realizarea de studii pe termen lung pentru a stabili cum se

poate realiza incetarea activitatii cu minimum de risc pentru mediu.

Inainte de data prevazuta pentru scoaterea din functiune, se va inainta la

APM notificarea privind încetarea activităţii. Planul de inchidere cuprinde urmatoarele prevederi

- spălarea şi dezinfectarea halelor de productie; - golirea continutului din toate structurile subterane si supraterane; - spălarea şi igienizarea structurilor subterane si supraterane; - evacuarea prin vidanjare a apelor uzate rezultate din spălarea

structurilor subterane si supraterane; - demolarea cladirilor in conformitate cu normele de securitate specifice; - ambalarea deseurilor si eliminarea/ valorificarea acestora; - colectarea şi evacuarea din incintă a tuturor deşeurilor menajere şi

industriale; - testarea solului şi a apei subterane pentru a constata gradul de

poluare cauzat de activitate şi necesitatea oricărei remedieri în vederea redării zonei aşa cum este definită în Raportul de amplasament initial.

4.8.3 Posibile poluari din folosinta anterioara

Utilizarea anterioara a terenului, inainte de preluarea de catre operatorul

actual., a fost industriala, situata pe platforma industriala. N-a fost evidentiata

o poluare semnificativa rezultata din activitatile desfasurate anterior pe




amplasament.

Folosinta anterioara a terenului n-a fost diferita de folosinta prezenta.

Destinatia terenului (din ultimii peste 50 de ani) a fost de fabrica de celuloza

si hartie.

6. ANALIZE, MOD DE INTERPRETARE A REZULTATELOR, RECOMANDARI



5. DEZVOLTAREA UNUI MODEL CONCEPTUAL

Scopul raportului de amplasament este acela de a stabili calitatea mediului

de pe amplasament si imprejurimi la momentul inceperii activitatii precum si

a modului in care ar putea evolua aceasta pe perioada functionarii

obiectivului, pentru a se actiona in sensul prevenirii poluarii terenului; starea

de calitate a mediului la momentul initial se ia in considerare ca punct “initial”

de referinta.

In acest scop se realizeaza un model conceptual tip sursa – cale –.receptor

bazat atat pe consideratii generale privind tipul de activitate desfasurata in

instalatia in cauza cat si pe consideratii specifice amplasamentului analizat.

Prezentul raport analizeaza evolutia amplasamentului de la inceperea

activitatii.

Consideratii generale:

activitatea desfasurata presupune folosirea de substante chimice

periculoase (prin natura chimica), dar care, prin modul de depozitare

nu pot sa conduca, in conditii normale de functionare, la contaminarea

terenurilor aferente amplasamentului;

structurile subterane obligatorii sunt canalele de transport a apelor

uzate din cladiri si din exteriorul acestora;

folosirea materialelor plastice de inalta densitate ca materiale

impermeabile pentru realizarea acestor structuri este o solutie

recomandata ca BAT.

Consideratii specifice amplasamentului:

reteaua de canalizare se inspecteaza periodic;

rezervoarele de stocare combustibili si/sau substante periculoase si

bazinele de ape uzate sunt impermeabilizate si protejate impotriva

coroziunii; Referinta 56: Modelul conceptual

Sursa Cale Receptor

Stocare combustibili Stocare/ tratare ape uzate

prin sol, datorita infiltrarii Sol Panza freatica





Avand in vedere modelul conceptual stabilit, pentru a stabili impactul

activitatii asupra mediului, in mod uzual se au in vedere rezultatele

investigatiilor privind calitatea solului si a apelor subterane de pe

amplasament.

6.1 Investigatii privind calitatea solului si a apelor subterane

Autorizatia integrata de mediu nr. 52/ 07.08.2010, revizuita in data de

28.08.2015 a stabilit monitorizarea solului si apelor subterane (prin prelevare

probe de apa din forajul F4), iar autorizatia de gospodarire a apelor nr. 97/

2019 nu a stabilit monitorizarea apelor subterane.

Nu s-au inregistrat depasiri ale pragurilor de alerta pentru soluri mai putin

sensibile in rezultatele monitorizarii solului.

In privinta monitorizarii apelor subterane, avand in vedere ca forajul F4 are o

adancime de 60,0 m, monitorizarea nu vizeaza apele subterane freatice, ci

un corp de apa subterana de adancime (layer 4), respectiv RODL06 –

Campia Valaha.

6.2 Concluzii si recomandari

Luand in considerare aspectele mentionate si prevederile art. 16 (3) din

Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, se reproduc recomandarile

prezentate anterior in sectiunea dedicata „Monitorizarii” din prezentul raport. Recomandari de monitorizare pentru sol

Inainte de emiterea autorizatiei integrate de mediu, se recomanda

monitorizarea solului in puncte localizate prin coordonate Stereo ’70, care vor

fi stabilite de comun acord cu autoritatea competenta pentru protectia

mediului. Rezultatele acestei monitorizari vor reprezenta valorile de referinta

pentru amplasament.

Valorile concentratiilor agentilor poluanti specifici activitatii prezenti in solul de

pe amplasament nu vor depasi pragurile de alerta pentru terenuri cu

folosinta mai putin sensibila, prevazute in Ordinul nr. 756/1997.

In tabelul de mai jos sunt exemplificate valorile pragului de alerta, impreuna

cu cele normale si ale pragului de interventie, (pentru indicatorii propusi




pentru caracterizarea situatiei de referinta, urmand a fi monitorizati inainte de

emiterea autorizatiei integrate de mediu.

Referinta 57: Valori normale, praguri de alerta si interventie pentru folosinte mai putin sensibile (cf. Ordinului nr. 756/1997)

Indicator UM Valori normale

Prag alerta Prag interventie

Crom total mg/kg s.u. 30 300 600

Cupru mg/kg s.u. 20 250 500

Sulfati mg/kg s.u. - 5000 50000

Cadmiu mg/kg s.u. 1 5 10

Plumb mg/kg s.u. 20 250 1000

Zinc mg/kg s.u. 100 700 1500

Fenol mg/kg s.u. <0,02 10 40

THP mg/kg s.u. <100 1000 2000

Recomandari de monitorizare pentru apa subterana freatica

Avand in vedere ca :

- Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 97/ 18.07.2019 nu stabileste monitorizarea apelor freatice.

- Autorizatia integrata de mediu nr. 52/ 07.10.2010, revizuita in data de 28.08.2015, stabileste monitorizarea anuala a apelor subterane prin probe luate din forajul de apa tehnologica F4.

Se face observatia ca rezultatele monitorizarii apelor subterane efectuate

pana in prezent nu sunt relevante pentru identificarea impactului activitatii

asupra apelor subterane, asa cum este argumentat mai jos:

1 Conform autorizatiei de gospodarire a apelor nr. 97/ 18.07.2019, corpul de

apa subterana pentru resursa de apa a amplasamentului exploatata prin 5

foraje de 60,0 m adancime este RODL06 – Campia Valaha.

2 Dupa cum se poate observa in figura reprezentand « Harta cu delimitarea

corpurilor de apa subterana administrate de Directia Apelor Dobrogea –

Litoral », corpul de apa subterana RODL06 – Campia Valaha este un corp de

apa subterana de adancime (layer 4).

3 Impactul activitatii de pe amplasament se urmareste asupra solului si

asupra apelor subterane freatice, nu asupra celor de adancime, izolate in

general de suprafata prin mai multe strate impermeabile (de argila).

RECOMANDARI

1 Se recomanda consultarea autoritatilor competente pentru gospodarirea




apelor pentru a stabili daca este necesara monitorizarea apei subterane

freatice si, in situatia deciderii acestei necesitati, se vor stabili:

- Amplasarea forajului/ forajelor de monitorizare a apei subterane freatice; - Indicatorii ce urmeaza sa fie monitorizati; - Frecventa de monitorizare.

2 Se recomanda monitorizarea unor indicatori de calitate specifici activitatii,

alesi dintre cei pentru care sunt stabilite valori de prag prin Ordinul nr. 621/

2014 si standard de calitate (pentru azotati) prin HG nr. 53/2009, cu

modificarile si completarile ulterioare. Indicatorii ce urmeaza a fi monitorizati

vor fi stabiliti de catre A.B.A. Buzau – Ialomita si/ sau de catre Agentia pentru

Protectia Mediului Calarasi prin noua autorizatie integrata de mediu.

3 In privinta frecventei de monitorizare, in functie de rezultatele primei

monitorizari, se pot aplica prevederile Art. 16 din Legea nr. 278/ 20134.

4 Art. 16. - (1) Cerinţele de monitorizare din autorizaţia integrată de mediu, prevăzute la art.

14 alin. (1) lit. c), se bazează, după caz, pe concluziile privind monitorizarea descrise în concluziile BAT. (2) Frecvenţa monitorizării periodice prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. e) se stabileşte de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului responsabilă cu emiterea autorizaţiei integrate de mediu, în autorizaţia integrată de mediu, pentru fiecare instalaţie sau prin reguli general obligatorii. (3) Autorizaţia integrată de mediu prevede ca, cel puţin o dată la 5 ani, să se realizeze o monitorizare pentru apele subterane şi, cel puţin o dată la 10 ani, pentru sol, cu excepţia cazului în care această monitorizare se bazează pe o evaluare sistematică a riscului de contaminare.

7. CONSIDERATII RFERITOARE LA “RAPOERUL PRIVIND SITUATIS DE

REFERINTA”



7 Consideratii generale si specifice referitoare la „Raportul privind situatia de referinta”

7.1 Consideratii generale

Articolul 22, alineatele (2)-(4) din Legea nr. 278/2013 cuprinde dispozitii

referitoare la incetarea definitiva a activitatilor care implica utilizarea,

producerea sau emisia de substante periculoase relevante pentru a preveni

si a combate contaminarea potentiala a solului si a apelor subterane cu astfel

de substante.

Un instrument-cheie in acest sens este intocmirea unui „raport privind

situatia de referinta”.

In cazul in care activitatea implica utilizarea, producerea sau emisia de

substante periculoase relevante si tinand seama de posibilitatea de

contaminare a solului si a apelor subterane, titularul activitatii intocmeste si

prezinta autoritaiii competente un raport privind situatia de referinta inainte de

punerea in functiune a instalatiei. Raportul constituie baza pentru o

comparatie cu starea de contaminare in momentul incetarii definitive a

activitatii.

Conform definitiei date de Legea nr. 278/2013, art. 3 s), raportul privind

situatia de referinta reprezinta informatiile privind starea de poluare a solului

si a apelor subterane cu substante periculoase relevante.

In conformitate cu articolul 22 alineatul (2), ultimul paragraf din Directiva

privind emisiile industriale, „Comisia stabileste ghiduri referitoare la continutul

raportului privind situatia de referinta”.

Ca atare, Comunicarea Comisiei nr. 2014/C 136/03 a stabilit “Ghidul

Comisiei Europene cu privire la rapoartele privind situatia de referinta

prevazute la articolul 22 alineatul (2) din Directiva 2010/75/UE privind emisiile

industriale”.

In sensul acestui ghid, sunt furnizate clarificari pentru intelegerea urmatorilor

termeni utilizati in contextul Directivei privind emisiile industriale:


REFERINTA”



- „Substante periculoase relevante” se refera la substantele sau

amestecurile, astfel cum sunt definite in articolul 3 din Regulamentul (CE) nr.

1272/2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si

amestecurilor (Regulamentul CEA), care, ca rezultat al periculozitatii,

mobilitatii, persistentei si biodegradabilitatii acestora (precum si a altor

caracteristici), au capacitatea de a contamina solul sau apele subterane si

sunt utilizate, produse si/sau emise de instalatie.

- „Posibilitatea de poluare/ contaminare a solului si a apelor subterane

pe amplasamentul instalatiei” se refera la o serie de elemente importante.

In primul rand, intr-un raport privind situatia de referinta ar trebui sa se tina

seama de cantitatile de substante periculoase in cauza – in cazul in care pe

amplasamentul instalatiei sunt utilizate, produse sau emise cantitati foarte

mici, atunci este probabil ca posibilitatea de contaminare sa fie

nesemnificativa in scopul elaborarii unui raport privind situatia de referinta. In

al doilea rand, rapoartele privind situatia de referinta trebuie sa evalueze

caracteristicile amplasamentului in ceea ce priveste solul si apele subterane,

precum si impactul caracteristicilor respective asupra posibilitatii de

producere a contaminarii solului si a apelor subterane. In al treilea rand,

pentru instalatiile existente, caracteristicile acestora pot fi luate in considerare

in cazul in care acestea sunt de o asemenea natura incat, in practica, este

imposibila producerea unei contaminari.

- Termenul „contaminare” este inteles ca fiind interschimbabil cu termenul

„poluare”, astfel cum este definit in Directiva privind emisiile industriale:

“poluare - introducerea directa sau indirecta, ca rezultat al activitatii umane,

de substante, vibratii, caldura sau zgomot in aer, apa ori sol, susceptibile sa

aduca prejudicii sanatatii umane sau calitatii mediului, sa determine

deteriorarea bunurilor materiale sau sa afecteze ori sa impiedice utilizarea in

scop recreativ a mediului si/sau alte utilizari legitime ale acestuia”;

- „Comparatie cuantificata” implica posibilitatea de a compara atat

amploarea, cat si gradul de poluare/contaminare intre nivelul dintr-un raport

privind situatia de referinta si valorile la momentul incetarii definitive a

activitatii. Prin urmare, comparatiile pur calitative sunt excluse prin utilizarea

acestui termen la articolul 22 alineatul (2). Este in interesul operatorului sa se


REFERINTA”



asigure ca o astfel de cuantificare este suficient de exacta si precisa pentru a

permite o comparatie semnificativa in momentul incetarii definitive a

activitatilor.

Se apreciaza ca „Informatiile necesare pentru stabilirea starii de

contaminare a solului si a apelor subterane” includ cel putin urmatoarele

doua elemente:

informatii privind utilizarea actuala si, daca sunt disponibile, privind

utilizarile din trecut ale amplasamentului. In contextul acestei cerinte,

termenul „daca sunt disponibile” ar trebui inteles ca implicand

posibilitatea accesului operatorului instalatiei la aceste informatii,

tinandu-se cont in acelasi timp de fiabilitatea unor astfel de informatii

privind utilizarile din trecut.

informatii privind concentratiile in sol si in apele subterane ale

substantelor periculoase care urmeaza sa fie utilizate, produse sau

emise de instalatie. In cazul in care evolutiile viitoare ale

amplasamentului cunoscute la momentul intocmirii raportului pot avea

drept rezultat utilizarea, producerea sau emisia unor substante

periculoase suplimentare, este recomandabil sa se includa, de

asemenea, informatii privind concentratiile in sol si apele subterane

ale substantelor periculoase relevante respective. Daca astfel de

informatii nu exista inca, ar trebui efectuate noi masuratori in cazul in

care exista posibilitatea contaminarii solului si a apelor subterane cu

substantele periculoase respective care urmeaza sa fie utilizate,

produse sau emise de instalatie.

7.2 Consideratii specifice

Asa cum s-a mentionat in capitolul introductiv, in conformitate cu

prevederile Legii nr. 278/2013, art. 22 (2), raportul privind situatia de

referinta se intocmeste si se prezinta autoritatilor “in situaţia în care, în

desfăşurarea activităţii, se utilizează, se produc sau se emit substanţe

periculoase relevante şi luând în considerare posibilitatea de

contaminare a solului şi a apelor subterane pe amplasamentul

instalaţiei”.


REFERINTA”



In subsectiunea precedenta s-au prezentat clarificarile pentru intelegerea

corecta a termenilor, asa cum sunt mentionate in Comunicarea Comisiei

nr. 2014/C 136/03 privind stabilirea “Ghidul Comisiei Europene cu privire

la rapoartele privind situatia de referinta prevazute la articolul 22 alineatul

(2) din Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale”.

Au fost exemplificate clarificarile pentru “substante periculoase

relevante”(1) si “posibilitate de poluare/ contaminare a solului si a

apelor subterane pe amplasamentul instalatiei”(2), apreciate ca

relevante pentru a identifica daca pentru amplasamentul analizat este

necesara intocmirea raportului privind situatia de referinta.

(1) In primul rand, in activitatile desfasurate pe amplasamentul analizat se

utilizeaza produse care reprezinta sau contin preparate chimice

periculoase. Cantitatile utilizate anual din aceste produse au fost

prezentate in acest raport si permit o prima constatare legata de

potentialul de poluare asociat cantitatilor utilizate.

Fisele cu date de securitate pentru aceste produse (prezentate atasat

la formularul de solicitare) indica, dupa caz, componentii chimici

periculosi si instructiunile de manipulare si utilizare.

Trebuie mentionat ca toate produsele periculoase sunt stocate si

manipulate in mod corespunzator, facand practic imposibila scurgerea

accidentala a acestora pe sol si/sau patrunderea in apele subterane.

(2) Avand in vedere cele de mai sus, precum si faptul ca amplasamentul

utilizat pentru activitatile in care se utilizeaza produsele periculoase

mentionate este protejat impotriva deversarilor accidentale si ca

instalatiile sunt corect impermeabilizate, se apreciaza ca putin posibila

poluarea semnificativa a solului si a apelor subterane cu substantele

continute in produsele folosite.

7.3 Concluzie

In concluzie, se apreciaza ca pentru amplasamentul analizat nu este

necesara intocmirea si prezentarea raportului privind situatia de referinta.

Datorita acestei concluzii, raportul de fata trateaza descrierea caracteristicilor

amplasamentului, la care vor fi adaugate, dupa caz, rezultatele monitorizarii

solului si apelor subterane freatice, ce urmeaza sa fie efectuate pentru


REFERINTA”



determinarea valorilor de referinta. Aceste rezultate vor determina deciziile

privind evaluarea si/sau monitorizarea ulterioara. Intocmit: Viorica Marilena Patrascu/ Expert Auditor Principal

raport privind descrierea caracteristicilor amplasamentului si ...

Documents

Transcript of raport privind descrierea caracteristicilor amplasamentului si ...