1

ROMANIA Acord de servicii de asistență tehnică rambursabile privind Evaluarea Impactului Reglementărilor (EIR) III: Consolidarea capacității administrației publice de a derula analize de impact pentru o mai bună reglementare - P167906

Raport privind Evaluarea Impactului Reglementărilor

2019

2

Cuprins

Cuvânt înainte ............................................................................................ Error! Bookmark not defined.

Rezumat .................................................................................................................................................. 4

1. Introducere ..................................................................................................................................... 5

2. Instrumentele legislative, procesul și orientarea strategică ............................................................ 7

2.1. Instrumentele, producția și modificările legislative ......................................................................... 7

2.2. Procesul de adoptare a actelor normative ..................................................................................... 10

2.3. Integrarea adoptării actelor normative în procesul de planificare a politicilor guvernamentale .... 12

3. Cadrul și capacitățile de elaborare a actelor normative bazate pe dovezi în România .................. 13

3.1. Cadrul juridic ................................................................................................................................ 13

3.2. Consolidarea capacităților și a unei comunități aexperților în evaluarea impactului reglementărilor

............................................................................................................................................................ 16

4. Calitatea și conformitatea generală a Notelor de Fundamentare ................................................. 19

4.1. Instrumentele de prezentare și motivare sunt, în general, redactate, dar sunt în mare parte

incomplete .......................................................................................................................................... 19

4.2. Două grile de evaluare a calității EIR au fost elaborate în 2019 și 2020 .......................................... 20

4.3. Ușoară îmbunătățire comparativ în 2019 față de 2018, cu apariția unor bune practici .................. 21

4.4. Calitatea mai multor componente ale analizelor impactului variază considerabil .......................... 25

5. O analiză detaliată privind componentele principale ale instrumentelor de prezentare și motivare

din 2019 ................................................................................................................................................ 26

5.1. Definire clară a problemei ............................................................................................................. 26

5.2. Motiv clar pentru emiterea actului normativ ................................................................................ 28

5.3. Obiectiv(e) clar(e) pentru intervenția de politică propusă ............................................................. 29

5.4. Identificarea și cuantificarea impacturilor ..................................................................................... 30

5.5. Armonizarea cu legislația națională și europeană .......................................................................... 33

5.6. Calitatea consultării publice .......................................................................................................... 34

5.7. Măsuri post-adaptare: implementare, executare, evaluare .......................................................... 35

5.8. Concordanța instrumentului de prezentare și motivare cu actul legislativ .................................... 37

6. Elaborarea politicilor bazate pe dovezi și reformele mediului de afaceri din România ................. 37

6.1. Reforme recente vizând mediul de afaceri din România ............................................................... 37

6.2. Sunt reformele mediului de afaceri susținute de dovezi și analize adecvate?................................. 39

3

7. Evaluarea ex-post: o prezentare generală a inițiativelor și abordărilor actuale ............................ 42

8. Concluzii ........................................................................................................................................ 47

Anexa 1: Procesul de elaborare a normelor în detaliu .......................................................................... 50

Anexa 2: Lista actelor normative al căror instrument de motivare a fost evaluat .................................. 52

Glosar

CG: Centrul Guvernului

DCPP: Direcția Coordonare Politici și Priorități

DRP: Departamentul pentru Relații cu Parlamentul

IPM: Instrument de Prezentare și Motivare

OUG: Ordonanța de Urgență

HG: Hotărârea Guvernului

GEIEAN: Grupul pentru Evaluarea Impactului Economic al Actelor Normative asupra ÎntreprinderilorMici și

Mijlocii

SGG: Secretariatul General al Guvernului

PALG: Planul Anual de Lucru al Guvernului

UPP: Unități de Politici Publice

DPP: Document de Politici Publice

EIR: Evaluarea Impactului Reglementărilor

4

Rezumat Acest raport este primul bilanț anual al progreselor României în domeniul unei mai bune reglementări.

Raportul din acest an se concentrează în special pe rezultatele și eforturile legate de Evaluarea Impactului

Reglementărilor (EIR) din 2019. În România, EIR este parte integrantă a instrumentelor de prezentare și

motivare, care trebuie să însoțească toate propunerile de acte normative prezentate pentru luarea

deciziilor de către guvern. Principalele constatări ale raportului sunt prezentate pe scurt mai jos.

Caseta 1: Rezumatul principalelor constatări

În 2019 Guvernul României a emis un total de 1154 de legi și acte normative, reflectând tendința ușor descendentă din ultimii 15 ani. Utilizarea ordonanțelor de urgență a scăzut, de asemenea, de la 209 în 2005 la mai puțin de 100 în 2019. Deși aceasta este o tendință pozitivă, continuarea reducerii numărului ordonanțelor de urgență ar permite derularea unui proces adecvat de consultare și evaluare a impactului.

Frecvența modificărilor și abrogărilor legislației existente este ridicată. Acest lucru adaugă sarcini inutile, incertitudine și imprevizibilitate procesului de elaborare a actelor normative. Până în mai 2020, 909 dintre actele normative adoptate între 2015 și 2019 au fost deja modificate, iar 236 dintre actele normative adoptate în aceeași perioadă de timp au fost abrogate.

România dispune de un cadru juridic solid care impune autorităților de reglementare să evalueze sistematic impactul unei propuneri legislative majore și să prezinte constatările drept contribuții la procesul decizional.

Cu toate acestea, conformitatea cu standardele de evaluare a impactului este neuniformă și,

în general, nesatisfăcătoare. Un bilanț detaliat al fundamentărilor incluse în instrumentele de

prezentare și motivare care însoțesc 152 de reglementări cu impact „ridicat” sau „mediu” a

indicat variații considerabile ale calității. Lipsesc sau sunt inadecvat completate secțiuni

precum informațiile privind impactul asupra mediului de afaceri, rezultatele consultărilor

publice și măsurile de implementare.

Analiza a evidențiat că între ministere și agenții există „zone de excelență” care pot oferi exemple despre cum pot fi îmbunătățite în viitor fiecare dintre principalele secțiuni ale instrumentelor de prezentare și motivare.

Raportul a analizat, de asemenea, instrumentele și abordările utilizate pentru evaluarea ex-post a actelor normative și reglementărilor existente. Deși există inițiative individuale bune pentru revizuirea și simplificarea reglementărilor în anumite domenii, un cadru cuprinzător și sistematic, pus în aplicare în mod consecvent în cadrul ministerelor, ar permite o mai bună direcționare și coerență a acestor eforturi de revizuire.

Pentru ca aceste îmbunătățiri să aibă loc, sunt necesare mai multe schimbări sistemice. Sistemul EIR global poate fi consolidat în continuare prin instituirea unui mecanism de control al calității EIR, prin introducerea unui sistem de triaj pentru a asigura proporționalitatea analizei impactului, prin consolidarea capacității instituțiilor de a realiza fundamentări adecvate și prin îmbunătățirea procesului de consultare publică.

5

1. Introducere

Prezentul raport este primul bilanț anual al progreselor României în domeniul unei mai bune reglementări. La fel ca în cazul rapoartelor anuale similare elaborate în multe alte țări, scopul este de a oferi o imagine de ansamblu atât asupra stadiului și rezultatelor implementării practicilor privind o mai bună reglementare în România în ultimul an, cât și asupra provocărilor și decalajelor ce nu au fost abordate. Scopul raportului este acela de a informa publicul și decidenții politici cu privire la progresele în domeniul evaluării impactului reglementărilor și de a pune bazele unei cereri crescute de instrumente de prezentare și motivare adecvat elaborate.

Raportul se concentrează în special asupra rezultatelor și eforturilor legate de Evaluarea Impactului Reglementărilor (EIR) din 2019. În acest scop, raportul prezintă un cadru simplu pentru analiza calității EIR, care este ancorat în bune practici internaționale, adaptate contextului specific din România. SGG a încercat să dezvolte un cadru de evaluare la începutul anului 2019, care a fost utilizat pentru analiza instrumentelor de prezentare și motivare ce însoțeau legislația adoptată în 2018. Evaluarea a fost un simplu document intern al SGG, ce nu a fost publicat sau partajat cu alte direcții sau instituții ale Guvernului. Cadrul de evaluare și punerea în aplicare a acestuia au fost revizuite de Banca Mondială ca parte a Serviciilor de asistență tehnică, iar sugestiile de îmbunătățire au fost discutate și agreate cu SGG. De asemenea, raportul analizează pe scurt practicile în domeniul evaluărilor ex-post reglementărilorale, și indică o parte din constrângerile structurale ce împiedică îmbunătățirea procesului decizional.

Cadrul de evaluare propus este structurat în jurul celor șapte criterii prezentate în tabelul de mai jos. În concordanță cu bunele practici internaționale1, cadrul cuprinde criteriile de evaluare cheie, prezentate mai jos și operaționalizate printr-un set specific și concret de întrebări de verificare pentru fiecare criteriu, pentru a permite un scor pe o scală de la 1 (nesatisfăcător) la 4 (excelent). Un punctaj global pe aceeași scală este acordat pe baza unei evaluări generale a Notei de fundamentare. Mai multe detalii privind metodologia, inclusiv întrebările din lista de verificare grupate pe baza criteriilor corespunzătoare, sunt prezentate în capitolul 4 din prezentul raport.

Tabelul 1: Principalele criterii de evaluare a calității EIR

Definirea clară a problemei

Justificarea clară a intervenției de politică publică

Obiectiv(e) clar(e) pentru intervenția de politică propusă

Identificarea și, acolo unde este posibil, cuantificarea și monetizarea impactului relevant (beneficii și costuri) asupra domeniilor prioritare cheie, cum ar fi finanțele publice, competitivitatea, companiile, costurile de conformare administrativă etc.

Eventualele conflicte și coerența cu obligațiile internaționale (cum ar fi legislația UE)

Rezumat și răspunsuri referitoare la procesul de consultare publică

Măsuri post-adoptare: implementare, executare, evaluare.

Prezentul raport oferă o prezentare generală factorilor de decizie implicați în procesul de legiferare și poate fi utilizat ca un ghid practic de către inițiatorii de propuneri legislative. Raportul le poate fi de folos acestora

1 A se vedea, de exemplu, OCDE, 2020: Principiile celor mai bune practici pentru politica de reglementare: Analiza Impactului Reglementărilor

6

din urmă pentru a evita cele mai frecvente lacune și capcane și prezintă exemple concrete de instrumente de motivar bine documentate.

Raportul este organizat în cinci capitole principale, după cum urmează.

Capitolul 2 prezintă procesul legislativ, instrumentele și procesul de reglementare ce constituie cadrul planificării politicilor de reglementare ale Guvernului.

Capitolul 3 este o prezentare generală a progreselor și a inițiativelor recente ale sistemului EIR din România. Acest capitol evidențiază standardele prevăzute în cadrul legislativ ce reglementează EIR, procesul și procedurile aferente EIR. Acestea sunt urmate de o prezentare generală a principalelor activități ale Direcției Coordonare Politici și Priorități și de o prezentare sumară a Comunității Experților în Evaluarea Impactului Reglementărilor (CEEIR).

Capitolul 4 prezintă metodologia elaborată pentru evaluarea calității instrumentelor deprezentare și motivare în România, precum și rezultatele acesteia. De asemenea, prezintă exemple de bune practici ale procesului de elaborare a instrumentelor de prezentare și motivare.

Capitolul 5 reprezintă o trecere în revistă a inițiativelor și abordărilor actuale în ceea ce privește evaluările ex-post.

Capitolul 6 prezintă concluziile și rezumă principalele recomandări.

7

2. Instrumentele legislative, procesul și orientarea strategică

2.1. Instrumentele, inițierea și modificările proiectelor de acte normative

Principalele instrumente juridice din România sunt Legile, Ordonanțele Guvernului și Hotărârile de

Guvern. Actele normative din România sunt emise în principal de către Parlament și Guvern. Parlamentul

emite legi, care reprezintă cel mai înalt nivel de acte normative, plasate sub nivelul Constituției; la rândul

lor, acestea pot fi organice (nivel superior) și legi ordinare. Guvernul emite ordonanțe (simple sau de

urgență) și hotărâri ale Guvernului, care sunt acte normative menite să organizeze executarea legilor.

La inițiativa Guvernului, propunerile sunt elaborate și prezentate de către ministerele sau agențiile sale

subordonate. Departamentul pentru Relații cu Parlamentul (DRP) (sau Ministerul pentru Relația cu

Parlamentul în alte configurații guvernamentale) este structura din cadrul Secretariatului General al

Guvernului (SGG) însărcinată să coordoneze și să monitorizeze colaborarea cu Parlamentul pe parcursul

procesului de adoptare a propunerilor legislative inițiate de Guvern.

Hotărârile de Guvern (HG) sunt instrumentul normativ principalal Guvernului. HG-urile stabilesc

modalitățile concrete de aplicare a legilor. Acestea sunt inițiate și emise de Guvern. De asemenea, din punct

de vedere cantitativ, Hotărârile Guvernului reprezintă majoritatea actelor normative inițiate și emise de

guvern.

De asemenea, Guvernul emite ordonanțe simple sau de urgență. Ordonanțele simple sunt emise de

Guvern pe baza unui mandat explicit dat de Parlament printr-o lege de abilitare de fiecare dată când intră

în vacanță parlamentară. Ordonanțele simple pot fi adoptate numai pentru domeniile care fac obiectul

legilor ordinare, numai în timpul vacanțelor parlamentare și ar putea fi necesar să fie aprobate individual

printr-o lege ulterioară emisă de Parlament.2 Ordonanțele de urgență sunt fundamentate în art. 115 din

Constituție și teoretic pot fi folosite doar în „situații extraordinare”, atunci când este necesară o adoptare

imediată a unei legislații; urgența trebuie justificată. În plus, acestea nu pot fi emise în domenii care fac

obiectul legilor constituționale. Ordonanța de urgență trebuie să fie prezentată imediat Parlamentului spre

aprobare și publicată în Monitorul Oficial care urmează să intre în vigoare. Camerele Parlamentului o vor

analiza și vota ca lege sau o vor respinge. Dacă Parlamentul o votează ca lege, aceasta va rămâne în vigoare,

în caz contrar, nu va mai fi valabilă. DRP este responsabil pentru coordonarea și monitorizarea proceselor

legate de inițierea și adoptarea ordonanțelor.

Numărul actelor normative aprobate a scăzut în ultimii 15 ani. Mai exact, numărul hotărârilor de guvern

a scăzut de la 1844 în 2005 la 996 în 2019. În mod similar, numărul ordonanțelor simple a scăzut de la 55

în 2005 la aproximativ 27 în 2019.

2 https://www.constitutiaromaniei.ro/art-115-delegarea-legislativa/

8

Figura 1: Cronologia numărului de hotărâri ale Guvernului Figura 2: Nr. de ordonanțe simple

Deși utilizarea ordonanțelor de urgență s-a redus, în 2019 au fost emise 89 de ordonanțe de urgență.

După cum sugerează și numele, ordonanțele de urgență ar trebui utilizate numai în situații de urgență în

care ar putea exista amenințare la adresa sănătății, a mijloacelor de trai sau a securității. Uneori însă, aceste

ordonanțe sunt folosite pentru a adopta acte normative cu o consultare publică și interguvernamentală

limitată care diminuează gradul de participare și transparență, cum ar fi, de exemplu, adoptarea

Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 114 (OUG 114) care pune în aplicare măsuri în domeniul

investițiilor publice și al măsurilor bugetare fiscale, din 27 decembrie 2018. OUG 114 nu numai că a avut

impact asupra impozitării activelor financiare, ci și asupra i) impozitelor pe venit ii) accizelor iii) sistemelor

sociale publice, cum ar fi pensiile iv) electricității și gazelor naturale. În ciuda acestui fapt, fundamentarea

însoțitoare a sugerat că ordonanța nu avea niciun impact asupra mediului concurențial și a ajutorului de

stat. Utilizarea ordonanțelor de urgență trebuie limitată la situații de urgență. Ordonanțele de urgență sunt

folosite în cea mai mare parte de Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Muncii și Justiției Sociale și

Ministerul Sănătății.

800

1000

1200

1400

1600

1800

2000

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

11

20

12

20

13

20

14

20

15

20

16

20

17

20

18

20

19

0

10

20

30

40

50

60

70

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

11

20

12

20

13

20

14

20

15

20

16

20

17

20

18

20

19

Figura 3: Cronologia ordonanțelor de urgență

209

136157

228

111131 125

95115

9466

100117 114

89

0

50

100

150

200

250

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

9

Mai important decât numărul de acte normative, totuși, este numărul mare de modificări aduse legilor

existente, și abrogarea timpurie a legilor care par ineficiente. Dintre actele normative adoptate între 2015

și 2019, 909 fuseseră deja modificate până în mai 2020. Dintre actele normative adoptate în aceeași

perioadă de timp, 236 au fost deja abrogate până în mai 2020. În ceea ce privește actele normative

adoptate în 2019, 54 dintre acestea au fost modificate și nouă au fost abrogate până în mai 2020.

Figura 4: Ordonanțe de urgență în funcție de minister

0

5

10

15

20

25

30

35

Min

istr

y o

f R

egio

nal

Dev

elo

pm

ent,

Pu

blic

Ad

min

istr

atio

n

Min

istr

y o

f th

e En

viro

nm

en

t

Min

istr

y o

f In

teri

or

Min

istr

y o

f Fo

reig

n A

ffai

rs

Min

istr

y o

f N

atio

nal

Def

ense

Min

istr

y o

f P

ub

lic F

inan

ce

Min

istr

y o

f A

gric

ult

ure

an

d R

ura

l Dev

elo

pm

ent

Min

istr

y o

f Ju

stic

e

Min

istr

y o

f Ed

uca

tio

n

Min

istr

y o

f La

bo

r an

d S

oci

al J

ust

ice

The

Min

istr

y o

f Ec

on

om

y

Min

istr

y o

f En

ergy

the

Min

istr

y o

f Tr

ansp

ort

Min

istr

y o

f Eu

rop

ean

Fu

nd

s

Min

istr

y o

f B

usi

nes

s En

viro

nm

ent,

Tra

de

an

dEn

tre

pre

ne

urs

hip

Min

istr

y o

f H

ealt

h

Min

istr

y o

f C

ult

ure

an

d N

atio

nal

Iden

tity

Min

istr

y o

f W

ater

s an

d F

ore

sts

Min

istr

y o

f R

esea

rch

an

d In

no

vati

on

Min

istr

y o

f C

om

mu

nic

atio

ns

and

Info

rmat

ion

So

ciet

y

You

th a

nd

Sp

ort

s M

inis

try

Min

istr

y o

f To

uri

sm

Min

istr

y fo

r R

om

ania

ns

Ever

ywh

ere

Min

istr

y fo

r R

elat

ion

s w

ith

Par

liam

en

t

Min

iste

r D

ele

gate

fo

r Eu

rop

ean

Aff

airs

Gen

era

l Se

cret

aria

t o

f th

e G

ove

rnm

ent

Min

istr

y o

f P

ub

lic C

on

sult

atio

n a

nd

So

cial

Dia

logu

e

2018 2017

10

Modificările frecvente impun o povară asupra celor afectați de lege, iar abrogările frecvente ale legilor

emise fără implicarea corespunzătoare a părților interesate afectate generează o inutilă incertitudine și

lipsă de predictibilitate. Îmbunătățirea procesului de elaborare a politicilor publice și a actelor normative

prin intermediul unor măsuri de transparentizare și îmbunătățire a proceselor de consultare publică ar

putea contribui la reducerea incertitudinii în materie de reglementare.

2.2. Procesul de adoptare a actelor normative

Procesul de inițiere, consultare, aprobare și publicare a instrumentelor juridice este complex. În cadrul

ministerelor, elaborarea este de obicei realizată de către departamentele de specialitate și departamentele

juridice, uneori cu sprijinul Unităților de Politici Publice din cadrul fiecărui minister. Pe parcursul procesului

de elaborare a normelor, textul juridic în sine trebuie să fie însoțit de un instrument de prezentare și

motivare care să stabilească scopul, raționamentul, impactul și modalitățile de implementare a legii sau a

reglementării propuse. Procesul de aprobare legislativă este ilustrat în diagrama de mai jos și explicat mai

detaliat ulterior.

Figura 5: Numărul de legi modificate în funcție de tip și an Figura 6: Numărul de legi abrogate în funcție de tip și an

0

50

100

150

200

250

300

350

400

2015 2016 2017 2018 2019

Law GD EO GO

0

20

40

60

80

100

2015 2016 2017 2018 2019

Law GD EO GO

11

Figura 7: Fluxul de aprobare legislativă a actelor normative ale Guvernului

Legendă:

GSG SGG/Secretariatul General al Guvernului CL – Consiliul Legislativ 1 – Revine inițiatorului din cauza lipsei documentației GEIEAN – Grupul pentru Evaluarea Impactului Economic al Actelor Normative asupra IMM-urilor

GO - OG – Ordonanța Guvernului 2 – Retragere

DRP – Departamentul pentru Relații cu Parlamentul SN - NF – Notă de Fundamentare. 3 – Amânare SCSD - CSAT – Consiliul Suprem de Apărare a Țării 4 – Retragere/Respingere SEC - CES – Consiliul Economic și Social 5 – Aprobare cu comentarii SCM - CSM – Consiliul Superior al Magistraturii EO - OUG – Ordonanță de Urgență PL – Propunere Legislativă

12

Procesul de elaborare a normelor începe în mod oficial cu etapa publicării în vederea derulării

procesului de consultare publică și se încheie cu publicarea în Monitorul Oficial. Ca prim pas oficial în

procesul de elaborare a actelor normative, ministerul inițiator publică pe site-ul său proiectul de act

normativ și instrumentul de prezentare și motivare a acestuia și, în paralel, desfășoară un proces de

consultare interministerială. În urma acesteia, proiectele de acte normative împreună cu instrumentele

de prezentare și motivare ale acestora, sunt trimise spre aprobare către mai multe organisme statutare,

inclusiv Consiliul Concurenței și Consiliul Economic și Social. După primirea avizului/observațiilor,

inițiatorul va reanaliza și, dacă este cazul, va reformula proiectul de act normativ și instrumentul de

prezentare și motivare a acestuia. În cazul în care inițiatorul nu acceptă observațiile și propunerile, acesta

va pregăti o notă explicativă cu argumentele pentru neasimilarea lor. În pregătirea tuturor ședințelor

Guvernului, SGG convoacă reprezentanții ministerelor ale căror propuneri sunt programate spre adoptare

pe agenda următoarei reuniuni a Guvernului. Acesta poate trimite înapoi propunerile care nu îndeplinesc

cerințele procedurale sau poate sfătui inițiatorul să le retragă. Dacă instrumentul propus este o lege, SGG

transmite proiectul de lege Parlamentului și spre publicare în Monitorul Oficial. (Detalii suplimentare

privind acest proces sunt prezentate în Anexa 1.)

2.3. Integrarea adoptării actelor normative în procesul de planificare a politicilor

guvernamentale

Procesul de elaborare a Planului Anual de Lucru al Guvernului (PALG) are potențialul de a îmbunătăți

predictibilitatea legiferării. La fel cum se întâmplă în alte țări care au adoptat inițiative similare ,,un

obiectiv cheie al PALG este de a asigura o legătură strânsă între prioritățile politice ale Guvernului (după

cum sunt prevăzute în PALG) și inițiativele de politici publice și legislative concrete întreprinse. Procesul

PALG a fost inițiat în anul 2014 prin Decizia Prim-Ministrului nr. 414/01.10.2013 privind crearea

Comitetului interministerial pentru coordonarea elaborării și implementării PALG. Prin acest proces,

ministerele sunt însărcinate cu identificarea și enumerarea inițiativelor planificate pentru anul

calendaristic următor. De asemenea, ministerelor li se cere să prezinte detalii cu privire la motivarea

intervenției, instrumentele care urmează să fie utilizate și lista proiectelor de documente de politică

publică și acte normative necesare pentru aprobarea de către guvern în anul următor. Conformarea la

acest proces ar trebui să îmbunătățească planificarea, să coreleze procesul de planificare cu procesul de

alocare bugetară, să conducă la prioritizarea strategiilor, precum și să promoveze o mai mare

predictibilitate a procesului legislativ.

În practică, aceste intenții nu au fost urmate. Deși sunt obligate în mod oficial în baza instrucțiunilor

PALG, de la care acestea ar trebui să se abată numai în circumstanțe excepționale, de fapt ministerele îl

eludează. Agenda planificată nu este suficient aplicată și nu s-au instituit măsuri pentru a asigura

respectarea acesteia nici de la nivel politic, nici de la nivel administrativ. În 2019, doar aproximativ 10%

din actele normative adoptate au fost din cadrul PALG. Aceasta a fost o îmbunătățire față de 2018, când

5% din actele adoptate au fost din cadrul PALG, și față de 2017, când ponderea a fost de aproximativ 8%.

În plus, doar 33% din propunerile planificate au fost adoptate (a se vedea figura 8 și figura 9 de mai jos).

13

Figura 8: Adoptarea propunerilor PALG Figura 9: Acte normative adoptate în cadrul PALG

O mai mare respectare a obiectivului de a utiliza PALG ca instrument de planificare pentru planificarea și

prioritizarea activităților de elaborare a actelor normative este de natură să contribuie la predictibilitatea

și coordonarea procesului de elaborare a acestora.

3. Cadrul și capacitățile de elaborare a actelor normative bazate pe

dovezi în România

3.1. Cadrul juridic

România dispune de o serie de criterii prevăzute în legislația aferentă pentru a sprijini elaborarea

actelor normative pe bază pe dovezi și în mod transparent. Legea 24/2000 prevede că proiectele de acte

normative trebuie să aibă la bază instrumente de motivare. Aceasta precizează că expunerea de motive

trebuie să însoțească proiectele de legislație și propunerile legislative, notele de fundamentare trebuie să

însoțească hotărârile și ordonanțele guvernamentale, referatele de aprobare trebuie să însoțească alte

acte normative, iar studiile de impact trebuie utilizate în situațiile în care proiectele de lege sunt de o

93 60 123

240 165 249

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

2017 2018 2019

Number of PALG proposals not adopted

Number of PALG proposals adopted

1118 1216 1152

93 60 123

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

2017 2018 2019

Number of adopted regulations in the PALG

Adopted legislation not in the PALG

14

deosebită importanță și complexitate. Această lege subliniază, de asemenea, componentele cheie care

trebuie incluse în aceste note de fundamentare. Aceasta include:

Argumentul actului normativ

Impactul – în special impactul socio-economic, impactul financiar și impactul asupra sistemului

juridic

Detalii privind consultările publice desfășurate în vederea elaborării proiectului de act normativ,

organizațiile și specialiștii consultați, esența recomandărilor primite;

Activități de informare publică privind elaborarea și implementarea proiectului de act normativ;

Măsuri de implementare – schimbări instituționale și funcționale la nivelul administrației publice

centrale și locale.

Aceste prevederi au fost ulterior detaliate în Hotărârea Guvernului nr. 1361/2006. Prezenta decizie

stabilește în mod explicit structura pentru elaborarea instrumentelor de prezentare și motivare

aprobate de guvern..

Pe lângă aceasta, Hotărârea Guvernului nr. 775/2005 mandatează înființarea unităților de politici

publice însărcinate cu elaborarea politicilor publice prin intermediul documentelor de politici publice.

Structura Propunerii de Politică Publică este similară cu cea a unei Note de Fundamentare, dar include și

o cerință de a identifica și de a lua în considerare soluții alternative (adică nu doar o singură soluție

„juridică”), precum și selectarea soluției optime.

Aceste două documente, și anume Notele de Fundamentare și Propunerile de Politică Publică, sunt

instrumentele de evaluare a impactului reglementărilor utilizate în prezent pentru a ghida toate

propunerile legislative, ordonanțele și hotărârile Guvernului, precum și alte acte normative. Excepțiile

includ i) proiecte de hotărâri ale Guvernului fără impact asupra zonelor sociale, economice și de mediu,

asupra bugetului general consolidat sau asupra legislației în vigoare, ii) legi speciale care conferă

Guvernului dreptul de a emite ordonanțe în domenii care nu intră sub incidența legilor organice, iii) acte

legislative de transpunere a legislației UE sau de creare a cadrului juridic necesar pentru aplicarea acesteia,

iv) acte legislative inițiate ca urmare a aprobării de către Guvern a tezelor timpurii elaborate în temeiul

art. 26 din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările ulterioare, v) actele legislative care ratifică,

aprobă, aderă la sau acceptă un tratat internațional, în conformitate cu Legea nr. 590/2003 privind

tratatele, vi) acte legislative de aprobare a normelor metodologice prevăzute de lege și vii) acte de tip

individual care vizează exclusiv numirile etc., după cum se menționează în HG 561/2009.

Sistemul EIR a fost consolidat în ultimii ani, cu modificările introduse în perioada cuprinsă între 2015 și

2017. Printre acestea se numără:

Un nou model de Propunere de Politică Publică, care a fost introdus cu scopul ca ministerele

să îl utilizeze atunci când lansează inițiative cu impact ridicat (PPP). În consecință, HG

775/2005 a fost revizuită prin HG 523/2016.

Aceeași Hotărâre a Guvernului 523/2016 indică faptul că Unitățile de Politici Publice (UPP)

trebuie să raporteze Secretariatului General al Guvernului (SGG) cu privire la activitățile lor.

În plus, UPP sunt însărcinate cu emiterea de avize privind proiectele de instrumente de

fundamentare a politicilor publice elaborate de departamentele tehnice din același minister.

Doar câteva ministere aplică în prezent această dispoziție.

15

O nouă Metodologie conexă pentru completarea modelului PPP cu impact ridicat a fost

introdusă de Decizia Prim-Ministrului nr. 297/2016.

Cerința de a efectua teste pentru IMM-uri a fost introdusă. Conformitatea acestui Test IMM

cu noul proces NF a fost realizată printr-o revizuire a HG 1361/2006. În prezent, ministerele

inițiatoare sunt invitate să atașeze Testul IMM la NF, împreună cu avizul Grupului pentru

Evaluarea Impactului Economic al Actelor Normative asupra Întreprinderilor Mici și Mijlocii

(GEIEAN).3

Cerința de evaluare a costurilor administrative impuse de regulament a fost introdusă și prin

modificarea HG 1361/2006. Această evoluție a reflectat angajamentul la nivelul UE de a

reduce birocrația. În acest sens, Strategia privind mai buna reglementare 2008-2013 a

Guvernului României a stabilit un obiectiv de reducere de -25% în următorii cinci ani.

Notele de Fundamentare au fost supuse consultării publice odată cu publicarea primului

proiect al actului normativ aferent, potrivit Legii 52/2003, republicat în 2013. Consultarea

oficială durează cel puțin 30 de zile.

Începând cu anul 2007 (cu HG 405/2007), Secretariatului General al Guvernului i s-a

încredințat o serie de funcții de control și alte funcții de supraveghere, care au fost reiterate

și extinse progresiv în 2017 (HG 21/2017) și, cel mai important, prin recenta HG 137/2020 din

februarie 2020 (care a înlocuit și a abrogat hotărârea din 2017).

Alte acte legislative relevante sunt cele detaliate în caseta de mai jos.

Caseta 2 Temeiurile juridice care reglementează EIR și supervizarea reglementării în România

Printre temeiurile juridice relevante se numără următoarele acte (enumerate în ordine cronologică):

• Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative;

• Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică;

• Legea nr. 3 46/2004 pentru stimularea înființării și dezvoltării IMM-urilor;

• Hotărârea Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităților

administrației publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative;

• Hotărârea Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente;

• Hotărârea Guvernului nr. 775/2005 (revizuită în 2016) pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile

de elaborare, monitorizare și evaluare a politicilor publice la nivel central;

• Hotărârea Guvernului nr. 1361/2006 (revizuită în 2015) privind conținutul instrumentului de prezentare și

motivare a proiectelor de acte normative supuse aprobării Guvernului;

• Hotărârea Guvernului nr. 561/2009, pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul

Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a

proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării;

• Legea 62/2011 privind dialogul cu partenerii sociali;

3 GEIEAN (acronimul românesc) reprezintă Grupul pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra IMM-urilor

16

• Decizia prim-ministrului nr. 414/2013, privind constituirea Comitetului interministerial pentru coordonarea

elaborării și implementării Planului anual de lucru al Guvernului;

• Ordinul Ministerului Economiei nr.698/4.06.2014 pentru aprobarea metodologiei de elaborare și aplicare a

Testului IMM;

• Decizia prim-ministrului nr. 297/2016 privind aprobarea Instrucțiunilor de completare a formularului

propunerii de politică publică;

• Hotărârea Guvernului nr. 523/2016 pentru modificarea HG nr. 775/2005;

• Hotărârea Guvernului nr. 137/2020, privind organizarea, funcționarea și atribuțiile unor structuri din cadrul

aparatului de lucru al Guvernului.

Sursa: DCPP

3.2. Consolidarea capacității instituțiilor administrației publice centrale și a unei

comunități a experților în evaluarea impactului reglementărilor

Ca parte a îmbunătățirilor cadrului legal pentru EIR, România a consolidat și a înființat mai multe

instituții care au în responsabilitate îmbunătățirea capacității de elaborare a actelor normative bazate

pe dovezi, cea mai importantă fiind Direcția Coordonare Politici și Priorități (DCPP) din cadrul SGG și

Unitățile de Politici Publice constituite la nivelul fiecărui minister. Înființată prin Decizia prim-ministrului

nr. 258/2003, Direcția Coordonare Politici și Priorități (DCPP) din cadrul SGG joacă un rol esențial în

procesul EIR. Această direcție este însărcinată cu îmbunătățirea sistemului de elaborare, coordonare și

planificare a politicilor. O componentă esențială a acestei sarcini este asigurarea respectării procedurilor

prevăzute pentru depunerea actelor normative. Având în vedere acest lucru, echipa îndeplinește mai

multe funcții în sprijinul procesului EIR.

În cadrul procesului EIR, DCPP verifică dacă cerințele obligatorii pentru redactarea instrumentelor de

prezentare și motivare au fost respectate de autoritățile de reglementare. În caz de neconformitate,

SGG își prezintă opinia inițiatorilor în cursul reuniunii pregătitoare, astfel cum s-a subliniat mai sus. Cu

toate acestea, este important de remarcat faptul că aceasta este doar o funcție formală de conformitate,

nu o verificare a calității. SGG nu evaluează în prezent calitatea instrumentelor deprezentare și motivare.

Având în vedere acest lucru, există diferențe semnificative în ceea ce privește calitatea notelor de

fundamentare prezentate, ceea ce reflectă necesitatea unui mecanism eficient de control al calității

reglementărilor.

DCPP elaborează, de asemenea, documente orientative pentru a sprijini elaborarea instrumentelor

deprezentare și motivare și a PPP-urilor. Mai precis, DCPP a elaborat un Manual de metode utilizate în

planificarea politicilor publice și evaluarea impactului, un Manual și o metodologie pentru studiile de

impact asupra sănătății și un Manual pentru măsurarea costurilor administrative în România. În plus, o

serie de sesiuni de instruire și schimburi de experiență au fost organizate de DCPP în colaborare cu Banca

Mondială în perioada 2014–2018.

DCPP a sprijinit, de asemenea, Cabinetul Prim-ministrului și alți inițiatori în realizarea unor studii de

impact aprofundate. De exemplu, numai în 2019, la cererea miniștrilor de rang înalt și bazându-se pe

resursele interne, SGG a efectuat, cu sprijinul DCPP, nouă analize ale impactului pe teme precum

programul școala-după-școală pentru elevi aflați în situații de vulnerabilitate, politica forestieră,

17

infrastructura educațională și stabilirea salariului minim. Scopul acestor contribuții a fost ca aceste analize

să fie utilizate ca fundamentare pe care ministerele inițiatoare ar putea să o utilizeze la elaborarea

instrumentelor deprezentare și motivare aferente în cursul anului 2020.

Pentru a consolida coordonarea procesului de evaluare a impactului și schimbul de experiențe, DCPP a

facilitat înființarea unei Comunități a Experților în Evaluarea Impactului Reglementărilor (CEEIR). CEEIR

este compusă în principal din membrii Unităților de Politici Publice (UPP) ale ministerelor inițiatoare.

Unitățile de Politici Publice au fost înființate prin HG 775/2005 în cadrul unui efort mai amplu de

îmbunătățire a procesului de elaborare a politicilor publice și a unei mai bune reglementări. După cum

se menționează în Nota de Fundamentare a HG 775/2005, fluxul de aprobare a actelor normative a fost

lipsit de disciplină, iar acestea nu au avut o justificare adecvată bazată pe dovezi, fiind necesare modificări

repetate[1] (NF a HG 775/2005). Unitățile de Politici Publice urmau să „coordoneze activitățile ce duc la

elaborarea actelor normative și să colaboreze cu departamentele de specialitate ale Aparatului de lucru

al Guvernului” (NF a HG 775/2005). Acestea erau menite să devină o rețea interguvernamentală care să

colaboreze îndeaproape cu Centrul Guvernului (CG) pentru a asigura o evaluare adecvată a impactului și

o acțiune guvernamentală mai sistematică și mai coerentă. În mod surprinzător, acest obiectiv, deși

explicit menționat în Nota de Fundamentare, nu a fost menționat în actul normativ propriu-zis (HG

775/2005). În timp ce Nota de Fundamentare menționează că viitoarele UPP vor fi mandatate să aibă o

poziție puternică în cadrul fiecărui minister și vor fi implicate în pregătirea/aprobarea tuturor actelor

normative propuse, Hotărârea Guvernului descrie rolul UPP-urilor într-un mod mai modest și mai restrâns

(aplicabil doar Propunerilor de Politici Publice): de a oferi consultanță departamentelor specializate din

cadrul ministerelor, de a monitoriza respectarea procedurilor legate de politicile publice, de a trimite

politicile publice către SGG și de a raporta cu privire la implementarea politicilor publice.

Implementarea HG 775/2005 nu a corespuns intențiilor și prevederilor Hotărârii Guvernului. Practicile

UPP au variat între ministere și au fost diferite în ceea ce privește resursele, situarea instituțională, rolurile

și atribuțiile. Adoptarea și utilizarea Propunerilor de Politici Publice ca instrumente de elaborare a

politicilor au fost mai reduse decât se preconizase și majoritatea inițiatorilor încă preferă să utilizeze acte

normative, care necesită mai puțină fundamentare și în care UPP-urile sunt implicate doar la cererea altor

unități din cadrul ministerelor. Acest lucru a fost recunoscut de Guvernul României, care a modificat HG

775/2005 prin HG 523/2016 extinzând semnificativ rolurile UPP-urilor. Nota de Fundamentare a HG

523/2016 constată că „HG 775 nu este implementată în toate ministerele” și continuă specificând că

șapte ministere nu au constituit UPP-uri, multe dintre cele existente nu au suficient personal și că

atribuțiile lor au deviat atât de la prevederile HG 775/2005, cât și una de la alta[2].

HG 523/2016 a avut drept scop corectarea practicilor deficitare și neuniforme din unitățile de politici

publice prin consolidarea și extinderea atribuțiilor acestora, dar practicile par să difere în continuare de

intențiile exprimate în actul normativ. Pe baza documentelor de raportare UPP pentru 2019, se poate

observa că practicile sunt încă diverse în ceea ce privește resursele, atribuțiile, structura organizatorică,

activitățile și practicile și formatele de raportare. Interacțiunea UPP cu alte unități din ministere, cum ar

fi departamentele specializate sau departamentele juridice necesită îmbunătățiri semnificative.

[1] Nota de fundamentare a HG 775/2005 http://arhiva.gov.ro/nota-de-fundamentare-h-g-nr-775-14-07-2005__l1a83749.html [2] Nota de fundamentare din 523/2016 https://gov.ro/fisiere/subpagini_fisiere/NF_HG_523-2016.doc

18

Practicile de raportare ale UPP-urilor ar putea fi îmbunătățite, simplificate și standardizate. Din cauza

diversității lor relative și a resurselor limitate, rapoartele de activitate ale UPP-urilor variază, de asemenea,

în formă și structură. În unele cazuri, ele sunt foarte procedurale. În alte cazuri, datele nu sunt disponibile

sau nu se fac distincții între atribuții și activități. Unele rezultate sunt slab clasificate, de exemplu,

rapoartele de activitate sunt enumerate în categoriile de studii de impact ex-post. Rapoartele nu prezintă

activități interministeriale ale UPP-urilor. Nu este clar dacă acestea nu au loc, sau au loc dar nu sunt

raportate. Pentru a consolida capacitățile UPP-urilor, ar trebui create, încurajate și promovate resursele

comune, schimbul de cunoștințe, instruirile comune, baze de date partajate, platformele și alte contexte

favorabile relaționării.

Multe alte structuri sunt implicate în activitatea de îmbunătățire a descrierii impactului proiectelor de

acte normative. Aceste agenții includ Consiliul Economic și Social, Grupul pentru Evaluarea Impactului

Economic al Actelor Normative asupra Întreprinderilor Mici și Mijlocii (GEIEAN) și Consiliul Concurenței.

Implicarea acestora în procesul de reglementare este evidențiată pe scurt în figura 7 de mai sus.

Activitățile specifice din 2019 ale acestor organisme sunt rezumate în caseta 3 de mai jos.

Caseta 3: Principalele organisme statutare implicate în evaluarea impactului proiectelor legislative

Consiliul Economic și Social este responsabil de avizarea proiectelor de acte normative cu impact social și economic. În 2019, Consiliul a organizat 56 sesiuni plenare în cadrul cărora au fost dezbătute 565 proiecte de acte normative, 418 dintre acestea fiind inițiate de Parlament, iar 147 provenind de la guvern (19 legi, 39 ordonanțe de urgență, 23 ordonanțe simple și 66 hotărâri de guvern). Din cele 565 proiecte de acte normative: 196 au primit avize pozitive, 117 – avize favorabile cu observații, 27 – avize favorabile cu propuneri de modificare, 26 – avize favorabile cu observații și propuneri de modificare, 142 – avize nefavorabile, 15 – puncte de vedere emise, 4 – puncte de vedere emise fără îndeplinirea cvorumului, unul a fost neavizat și 37 proiecte de acte normative au fost returnate inițiatorilor pentru a fi actualizate în vederea finalizării procesului de aprobare. Este important de menționat că 33% din propunerile înaintate de Parlament au primit un aviz negativ, în timp ce doar 3,4% din cele prezentate de Guvern au primit un aviz negativ.

Grupul pentru Evaluarea Impactului Economic al Actelor Normative asupra Întreprinderilor Mici și Mijlocii (GEIEAN) este un organism format din 60 reprezentanți ai sindicatelor și patronatelor responsabili cu avizarea testelor IMM. În 2019, GEIEAN a elaborat un total de 14 rezultate ale Testelor IMM privind proiectele de acte normative, toate cele 14 primind evaluări favorabile, dintre care unele au inclus:

o Ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal un inițiator al Ministerului Finanțelor Publice

o Hotărârea Guvernului de a stabili salariul minim brut de bază inițiat de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale

o Hotărârea Guvernului pentru modificarea și completarea HG nr. 34/18.01.2012 privind aprobarea tarifelor pentru activitățile cu caracter specific prestate de Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune S.A. inițiată de Ministerul Economiei.

Consiliul Concurenței aprobă acte normative cu impact asupra concurenței. Consiliul Concurenței a emis 148 de avize cu caracter obligatoriu, avize sau puncte de vedere ca răspuns la inițiativele Guvernului.

19

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Re

aso

n

Exp

ecte

dch

ange

s

Mac

roec

on

om

icim

pac

t

Imp

act

on

th

eco

mp

etit

ive

en

viro

nm

en

t…

Imp

act

on

th

eb

usi

ne

sse

nvi

ron

me

nt

Soci

al im

pac

t

En

viro

nm

en

tal

imp

act

Fin

anci

alim

pac

t

Leg

al im

pac

t

Pu

blic

info

rmat

ion

Pu

blic

con

sult

atio

n

Imp

lem

en

tati

on

mea

sure

s

Yes No NA

4. Calitatea și conformitatea generală a instrumentelor

deprezentare și motivare

Acest capitol se bazează pe o analiză a 152 de instrumente de prezentare și motivare (IPM) elaborate

în 2019 pentru actele normative prezumate a avea un impact „ridicat” sau „mediu”. Prima secțiune

analizează conformitatea formală cu standardele legale pe care trebuie să le respecte instrumentele de

prezentare și motivare , adică sunt finalizate diferitele secțiuni ale instrumentului de motivare (fără a ține

seama de calitatea analizei). A doua secțiune prezintă un cadru elaborat pentru evaluarea calității notelor

de fundamentare din România. Cea de-a treia secțiune a raportului are în vedere îmbunătățirea calității

în perioada 2018-2019 și câteva observații generale privind calitatea IPM-urilor. A patra și ultima secțiune

analizează performanța fiecărui criteriu al IPM și prezintă provocări, precum și bune practici ale unor

agenții de reglementare din România.

4.1. Instrumentele de prezentare și motivare sunt, în general, redactate, dar sunt în

mare parte incomplete

Există un anumit grad de conformare a inițiatorilor cu standardele privind elaborara instrumentelor de

motivare și prezenare, însă acestea pot fi substanțial îmbunătățite, având un caracter incomplet. Din

perspectiva noastră, caracterul incomplet presupune prezența conținutului în secțiunile instrumentelor

deprezentare și motivare. Această definiție nu ia în considerare calitatea conținutului din fiecare dintre

aceste secțiuni. O analiză a instrumentelor deprezentare și motivare care însoțesc actele normative cu

impact ridicat introduse în perioada iulie – decembrie 2018 arată că lipsesc secțiuni principale din acestea.

Mai exact, 90% din IPM-urile analizate nu au inclus detalii privind măsurile de implementare, 60% nu au

inclus detalii privind impactul financiar, iar 57% nu au inclus detalii privind impactul social, după cum se

arată în figura de mai jos. Inițiatorii completează adesea aceste secțiuni cu mențiunea „Nu este cazul”.

Acest lucru este relevant în special pentru impactul asupra mediului concurențial, care, dacă este

identificat, ar necesita o examinare și o aprobare mai aprofundată din partea Consiliului Concurenței.

Figura 10: Ponderea instrumentelor de prezentare și motivare care respectă în mod oficial cerințele de

informare (iul – sept 2018)4

4 În total, au fost revizuite 42 de NF, care acoperă perioada iulie 2018 – decembrie 2018. Da = text furnizat; nu = niciun text furnizat;

N/A=inițiatorul a considerat în mod explicit că informațiile/evaluarea nu sunt necesare

20

4.2. Două grile de evaluare a calității IPM-urilor au fost elaborate în 2019 și 2020

Începând cu anul 2019, Direcția Coordonare Politici și Priorități (DCPP) a evaluat calitatea

fundamentărilor incluse în IPM-uri. Evaluarea a răspuns la întrebări pe baza criteriilor de elaborare a

notelor de fundamentare prezentate în HG 1361/2006. Mai exact, întrebările au inclus următoarele

puncte: i) este problema clar definită? ii) este raționamentul intervenției clar și justificat? iii) este scopul

modificării propuse clar? iv) există un rezumat al consultărilor interministeriale și externe și a modului în

care propunerea a fost modificată drept răspuns? v) sunt luate în considerare alternative? vi) a fost

impactul identificat corect și au fost impacturile estimate corect? vii) au fost identificate și abordate

implicațiile asupra altor legi și reglementări? și viii) există o descriere a măsurilor de implementare. Pe

baza răspunsurilor la aceste întrebări, notele de fundamentare au primit un grad de clasificare de:

1. Nivel ridicat de fundamentare - în cazul în care există o descriere logică a problemei care va fi

abordată prin implementarea actului normativ propus și a obiectivelor acestuia, există suficiente

date, informații pentru a justifica emiterea proiectului de act normativ, precum și o descriere

adecvată a tipurilor de impact. De asemenea, sunt prezentate informații care indică desfășurarea

unui proces adecvat de consultare publică.

2. Nivel mediu - în cazul în care există o descriere logică a problemei care va fi abordată prin

implementarea actului normativ propus și a obiectivelor acestuia, iar informațiile indică

desfășurarea unui proces adecvat de consultare publică. Există o descriere a tipurilor de impact,

însă aceasta este incompletă. Există, de asemenea, o lipsă de informații statistice și de date sau

elemente privind cuantificarea impactului, în cazurile în care acest lucru este necesar.

3. Nivel scăzut - în cazul în care problema care trebuie rezolvată prin proiectul de act normativ nu

reiese clar din instrumentul de prezentare și motivare. IPM nu include o evaluare/descriere a

tipurilor de impact relevante și informații privind procesul de consultare.

Cu toate acestea, s-a considerat că această metodă este limitată, având în vedere că punctajul nu a

permis distincția între diferitele secțiuni ale IPM-urilor. Acest lucru a mascat unele dintre defectele care

ar putea exista în anumite secțiuni ale notelor de fundamentare. O EIR/NF poate fi fundamental eronată

(„nesatisfăcătoare”), chiar dacă mai multe subcomponente sunt considerate „bune practici” și, de

asemenea, o EIR/NF poate fi satisfăcătoare datorită unor eforturi deosebit de bune pe o singură

dimensiune (de exemplu, cuantificarea și definirea problemei), chiar dacă mai multe subcomponente nu

sunt pe deplin satisfăcătoare.

Având în vedere aceste provocări, în februarie 2020 a fost elaborată o nouă metodologie. Această

metodologie se bazează pe metodologia anterioară, cu întrebări specifice atașate la fiecare dintre

întrebările prezentate anterior. În plus, fiecare dintre secțiunile notelor de fundamentare au fost punctate

individual. Întrebările din lista de verificare pentru acest punctaj sunt cele prezentate în caseta 4 de mai

jos. Este important de menționat că nu toate instrumentele de prezentare și motivare (IPM) sunt

analizate; evaluarea calității se aplică doar IPM-urilor care fundamentează acte normative identificate ca

având impact mediu sau ridicat. Pentru anul 2019, acest lucru a însemnat că 152 IPM au fost analizate.

Similar metodologiei de punctare prezentată, clasificarea a fost limitată la patru opțiuni pentru fiecare

componentă și anume:

21

Evaluare Scor Excelent 4 Satisfăcător 3 Parțial satisfăcător 2 Nesatisfăcător 1

Caseta 4 Lista de verificare a evaluării calității Componentă NF/AIR de bază Întrebările listei de verificare

Definirea clară a problemei Este problema definită?

Sunt cauzele și problemele clar definite?

Este definit grupul afectat și prezentată amploarea efectului?

Justificarea clară a intervenției politice Sunt clar definite consecințele lipsei de acțiune?

Este justificată intervenția ca parte a strategiei sau planului general al guvernului?

Sunt enumerate una sau mai multe alternative, inclusiv scenariul de bază?

Se ia în considerare o opțiune nelegislativă?

Obiectiv(e) clar(e) pentru intervenția politică propusă

Se precizează în mod clar scopul documentului de politică publică/NF?

Sunt prezentate obiectivele generale și specifice?

În cazurile în care este posibil, sunt stabilite obiective relevante?

Identificarea și, acolo unde este posibil, cuantificarea și monetizarea impacturilor relevante (beneficii și costuri) asupra domeniilor prioritare cheie, cum ar fi finanțele publice, competitivitatea, întreprinderile, costurile de conformare administrativă etc

Sunt impactul economic și impactul asupra mediului de afaceri calculate și declarate în mod adecvat?

Este impactul financiar calculat și indicat în mod adecvat?

Este impactul social calculat și indicat în mod adecvat?

Este impactul asupra mediului calculat și indicat în mod adecvat?

Eventualele conflicte și coerența cu obligațiile internaționale (cum ar fi legislația UE)

Dacă este cazul, sunt obligațiile internaționale/UE corect identificate și abordate?

Sunt indicate strategii de atenuare sau de conformitate?

Rezumat și răspunsuri la consultări

Există detalii cu privire la asociațiile constituite în mod corespunzător

consultate și la motivele pentru care au fost selectate?

Sunt menționate recomandările formulate de părțile interesate consultate?

Sunt enumerate recomandările recunoscute sau acceptate de inițiator?

Sunt enumerate comentariile neacceptate și sunt însoțite de o justificare succintă?

Măsuri post-adaptare: implementare, executare, evaluare.

Sunt incluse detalii privind:

Legislația care urmează să fie elaborată după adoptarea propunerii de politică

publică și termenele estimate pentru aprobarea acestora de către Guvern sau Parlament?

Alte măsuri necesare pentru implementarea propunerii de politică publică și condițiile stabilite pentru implementarea acestora?

O descriere a mijloacelor prin care se monitorizează și se evaluează

implementarea propunerii de politică publică. Descrierea indicatorilor utilizați în acest sens

4.3. Ușoară îmbunătățire în 2019 față de 2018, cu apariția unor bune practici

Mai mult de 60% din instrumentele de prezentare și motivare din 2019 au fost parțial satisfăcătoare.

Pe baza metodologiei de punctare descrise mai sus, s-a efectuat o analiză a 152 de instrumente de

prezentare și motivare prezentate în 2019 și care au fost considerate ca având un impact ridicat și mediu.

Din instrumentele de prezentare și motivare analizate, 9,2% au fost evaluate ca fiind „satisfăcătoare”,

61% ca „parțial satisfăcătoare” și 29,6% ca „nesatisfăcătoare”. Niciun instrument de prezentare și

22

motivare nu a fost considerat ca fiind excelent la evaluarea generală. Rezultatele acestor evaluări sunt

detaliate în graficul de mai jos5 și vor fi descrise în acest capitol.

Comparând scorurile generale între 2018 și 2019, observăm o ușoară reducere a ponderii instrumentelor

de prezentare și motivare nesatisfăcătoare. Mai exact, observăm că procentul de celor nesatisfăcătoare

se reduce cu mai mult de șase puncte procentuale de la 36% în 2018 la ceva mai puțin de 30% în 2019. Cu

toate acestea, acest lucru se explică în mare parte printr-o creștere a IPM parțial satisfăcătoare (care au

crescut de la 48% la 61,1%ă), în timp ce procentajul IPM-urilor satisfăcătoare a scăzut în 2019 la 9,2% de

la 17% în anul precedent. Merită subliniate limitele comparabilității datelor, deoarece scorurile rezultă

din metodologii ușor diferite.

Figura 11: 2019 Acte normative calificativ mediu după secțiune Figura 12: NF-uri după categoria de calitate

Nouă inițiatori (autorități de reglementare) din 24 au generat cel puțin un instrument de prezentare și

motivare de calitate „satisfăcătoare”, după cum urmează: Ministerul Turismului, Ministerul Dezvoltării

Regionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, Ministerul

Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Ministerul Economiei, Comisia Națională de Strategie și

Prognoză, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Muncii și Justiției Sociale.

Opt inițiatori din 24 nu au produs niciun instrument de prezentare și motivare de calitate

„nesatisfăcătoare”, după cum urmează: Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, Ministerul

Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Mediului, Ministerul

Tineretului și Sportului, Ministerul Fondurilor UE, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și

Comunicațiilor, Autoritatea Electorală Permanentă.

5 Deși nu putem avea o comparație perfectă între 2018 și 2019, din cauza diferenței dintre metodele de punctare. Vom folosi graficul și calificativele medii pentru a le compara în anii ulteriori.

0

1

2

3

4

Clarity of problemdefinition

Clarity of thestated objectives

Identification and,where possible,quantification of

benefits and costs

Harmonizationwith national and

Europeanlegislation

Details of thepublic consultation

process

Post-implementation

and M&E

Total score

0%

20%

40%

60%

80%

100%

2018 2019

Not Satisfactory Partially Satisfactory

Satisfactory Excellent

23

0

5

10

15

20

25M

inis

try

of P

ub

lic F

inan

ce

Min

istr

y o

f Agr

icu

ltu

re a

nd

Ru

ral…

Min

istr

y o

f Hea

lth

Min

istr

y o

f In

teri

or

Min

istr

y o

f Edu

cati

on

an

d R

esea

rch

Min

istr

y o

f Lab

or

and

So

cial

Jus

tice

Min

istr

y o

f Eco

no

my

Min

istr

y o

f Reg

ion

al D

evel

op

men

t an

d…

Min

istr

y o

f Ene

rgy

Nat

ion

al C

om

mis

sio

n fo

r Fo

reca

stin

g…

Min

istr

y o

f Env

iro

nm

ent

Min

istr

y o

f Tra

nsp

ort

Min

istr

y o

f Co

mm

un

icat

ion

s an

d…

Min

istr

y o

f Eco

no

my,

En

ergy

an

d…

Min

istr

y o

f Tou

rism

Min

istr

y o

f Ju

stic

e

Min

istr

y o

f Wat

ers

and

Fo

rest

s

Min

istr

y o

f EU

Fun

ds

Nat

ion

al A

gen

cy f

or

Min

eral

Res

ourc

es

Min

istr

y o

f Bu

sin

ess

Envi

ron

men

t

Min

istr

y o

f You

th a

nd

Sp

ort

s

Min

istr

y o

f Tra

nsp

ort

, Inf

rast

ruct

ure

…

Perm

anen

t El

ecto

ral A

uth

ori

ty

Min

istr

y o

f Cu

ltu

re a

nd

Nat

ion

al Id

enti

ty

Nu

măr

ul a

ctel

or

no

rmat

ive

cu im

pac

t se

mn

ific

ativ

Fig. 13. Instrumentele de prezentare și motivare ale actelor normative în anul 2019

în funcție de calitate și de inițiator

Not Satisfactory Partially Satisfactory Satisfactory Excellent

24

În ceea ce privește distribuția calității conform tipului de instrument juridic, din 18 legi inițiate de

Guvern, două fundamentări au fost „satisfăcătoare”; 11 au fost „parțial satisfăcătoare” și 5 au fost

„nesatisfăcătoare”. Din cele 7 ordonanțe, o fundamentare a fost „satisfăcătoare”, trei au fost „parțial

satisfăcătoare”, iar alte trei au fost „nesatisfăcătoare”. Din cele 47 de ordonanțe de urgență, șapte

fundamentări au fost „satisfăcătoare”, 30 au fost „parțial satisfăcătoare” și 10 au fost „nesatisfăcătoare”.

Din totalul de 80 de hotărâri ale Guvernului, doar patru fundamentări au fost de calitate „satisfăcătoare”,

49 au fost „parțial satisfăcătoare”, iar 27 au fost „nesatisfăcătoare”.

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Min

istr

y o

f Tou

rism

Min

istr

y o

f Reg

ion

al D

evel

op

men

t…

Min

istr

y o

f In

teri

or

Min

istr

y o

f Co

mm

un

icat

ion

s an

d…

Min

istr

y o

f Eco

no

my,

En

ergy

an

d…

Min

istr

y o

f Eco

no

my

Nat

ion

al C

om

mis

sio

n fo

r Fo

reca

stin

g…

Min

istr

y o

f Agr

icu

ltu

re a

nd

Ru

ral…

Min

istr

y o

f Lab

or

and

So

cial

Jus

tice

Min

istr

y o

f Wat

ers

and

Fo

rest

s

Min

istr

y o

f Env

iro

nm

ent

Min

istr

y o

f You

th a

nd

Sp

ort

s

Min

istr

y o

f EU

Fun

ds

Min

istr

y o

f Tra

nsp

ort

, Inf

rast

ruct

ure

…

Perm

anen

t El

ecto

ral A

uth

ori

ty

Min

istr

y o

f Ene

rgy

Min

istr

y o

f Edu

cati

on

an

d R

esea

rch

Min

istr

y o

f Tra

nsp

ort

Min

istr

y o

f Pu

blic

Fin

ance

Min

istr

y o

f Hea

lth

Nat

ion

al A

gen

cy f

or

Min

eral

Res

ourc

es

Min

istr

y o

f Bu

sin

ess

Envi

ron

men

t

Min

istr

y o

f Ju

stic

e

Min

istr

y o

f Cu

ltu

re a

nd

Nat

ion

al…

Fig. 14 Instrumentele de prezentare și motivare ale actelor normative din

2019 în funcție de calitate și de inițiator, sub formă de procent din producția inițiatorului

Not Satisfactory Partially Satisfactory Satisfactory Excellent

25

Nicio Propunere de Politică Publică nu a fost adoptată în 2019. După cum s-a menționat anterior,

Propunerile de Politici Publice trebuie să respecte standarde mai riguroase pentru evaluarea impactului

reglementărilor propuse (conform HG 775/2005 și modificată prin HG 523/2016). Inițiatorii dispun de o

anumită marjă de apreciere pentru a decide dacă să se respecte cerințele analitice asociate cu

Instrumentele de Prezentare și Motivare și Propunerile de Politici Publice. Pornind de la faptul că în 2019

nu a fost adoptată nicio PPP, inițiatorii par să evite acest instrument, cel puțin parțial, deoarece implică o

analiză mai aprofundată și care ar necesita mai mult timp.

4.4. Calitatea secțiunilor instrumentelor de prezentare și motivare variază considerabil

Evaluarea celor 152 de instrumente de prezentare și motivare a evidențiat apariția bunelor practici în

multe ministere. Cu toate acestea, ar putea fi identificate și o serie de provocări intersectoriale.

Principalele probleme de calitate observate la IPM-urile analizate sunt rezumate mai jos. Fiecare dintre

aceste provocări va fi detaliată în continuare, la fel ca și exemplele de bune practici identificate în

România.

11% 14% 15%5%

61%43%

64%

61%

28%

43%

21%

34%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Laws Ordinances Emergency Ordinances Government Decisions

Fig. 15. Distribuția calității conform tipului de instrument

Excellent Satisfactory Partially Satisfactory Not Satisfactory

26

5. O analiză detaliată privind componentele principale ale

instrumentelor de prezentare și motivare din 2019

Această secțiune prezintă rezultatele și evaluarea celor 152 de instrumente de prezentare și motivare

(IPM) analizate în funcție de fiecare dintre cele șapte criterii stabilite anterior. Scopul acesteia este de a

oferi o imagine de ansamblu a celor mai frecvente lacune, precum și exemple de bune practici identificate

în IPM-urile analizate. Are, de asemenea, scopul de a oferi un instrument util inițiatorilor, indicând

capcanele de evitat, exemplele de urmat și direcțiile pentru îmbunătățiri suplimentare.

5.1. Definirea problemei Secțiunea trebuie să prezinte clar o problemă identificată în mod corespunzător, cauzele și efectele acesteia sunt clar conturate, grupurile afectate sunt identificate și amploarea este evidențiată prin date statistice. După cum se arată în graficul de mai jos, din totalul de 152 IPM, 89 au fost evaluate ca fiind „parțial satisfăcătoare”, 51 – „satisfăcătoare”, și 12 – „nesatisfăcătoare”; niciuna nu a fost evaluată ca „excelentă”.

Caseta 14: Aspecte de îmbunătățit în ceea ce privește calitatea evaluării impactului reglementărilor

identificate

Nu s-a elaborat nicio Propunere de Politică Publică în 2019. Acest lucru evidențiază tendința inițiatorilor de a selecta pe cont propriu standardele mai ușor de îndeplinit de evaluare a impactului în cadrul „Notelor de Fundamentare”, spre deosebire de cerințele mai exigente din cadrul PPP

Definițiile problemelor nu descriu întotdeauna în mod clar grupul afectat și amploarea impactului

Nu există posibilitatea de a explora opțiunile nelegislative (de exemplu, autoreglementare sau fără reglementare)

Cuantificarea impactului este adesea absentă, limitată sau slabă

Există puține eforturi pentru identificarea și documentarea consecințelor sociale și de mediu

Rezultatele proceselor de consultare publică sunt insuficient documentate și nu este clar modul în care propunerile formulate au fost incluse în variantele noi ale actelor normative

Se elaborează puține măsuri de implementare, inclusiv indicatori în funcție de care poate fi măsurat succesul sau eșecul implementării proiectului de act normativ

27

Figura 16 Distribuția calității conform criteriului de claritate a definirii problemei

Inițiatorii par să aloce majoritatea eforturilor analitice în aceste secțiuni. Cu toate acestea, în multe cazuri, aceștia nu reușesc să identifice în mod clar problema, să explice cauzele acesteia și să indice actorii care sunt afectați de această problemă, precm și modurile în care sunt afectați. Uneori, problematizarea devine o discuție insuficient focalizată și delimitată încărcată cu detalii tehnice juridice și procedurale, în loc să prezinte o problemă concretă care afectează grupurile țintă interesate. Instrucțiunile incluse în HG 1361/2006 sunt considerate adecvate în ceea ce privește definirea poblemei. O mai bună performanță ar putea fi asigurată printr-o mai bună respectare a acestor prevederi.

Caseta 5: Exemplu de problemă bine definită Ordonanța de urgență 81/20196pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului institutional si autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finantelor Publice, de a scoate la licitatie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, precum si pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor din sectoarele si subsectoarele expuse unui rise important de relocare ca urmare a transferului costului emisiilor de gaze cu efect de seră în pretul energiei electrice este un exemplu de problemă bine definită deoarece:

identifică în mod clar o problemă

precizează cauza problemei

arată în mod clar cine este afectat și în ce măsură. Nota de Fundamentare prezintă modul în care, în urma implementării sistemului de comercializare a cotelor de emisii de gaze cu efect de seră (cauza), prețul energiei electrice pentru consumatori a crescut (problema), afectând toți consumatorii, dar mai mult consumatorii industriali intensivi de energie electrică (părțile interesate afectate în principal).

6 https://gov.ro/fisiere/subpagini_fisiere/NF_OUG_81-2019.doc

0%

33%

59%

8%

Claritatea definirii problemei

Excellent Satisfactory Partially Satisfactory Not Satisfactory

28

În plus, în timp ce se face referire la întreaga legislație relevantă, documentul este ușor de înțeles de un cititor extern, deoarece textul este scris într-un limbaj simplu, fără utilizarea excesivă a jargonului specialiștilor. Ce ar putea fi îmbunătățit? Amploarea și gradul de detaliere a textului, deși oferă informații utile, ar putea distrage atenția cititorului. Un rezumat clar și evidențiat al problemei, cauzelor și efectelor acesteia ar spori și mai mult înțelegerea de către cititor a mesajului-cheie.

5.2. Motivul emiterii actului normativ Pentru ca această secțiune să fie ade3cvat completată, consecințele lipsei de acțiune trebuie să fie clar

definite și intervenția justificată. Și în temeiul acestui criteriu, instrumentele de prezentare și motivare

sunt completate relativ bine. Din cele 152 de note de nundamentare și expuneri de motive, 66 au fost

considerate „satisfăcătoare”, 84 „parțial satisfăcătoare” și 2 „nesatisfăcătoare”.

Figura 17: Distribuția calității conform criteriului clarității motivului emiterii

Majoritatea observațiilor referitoare la definirea problemei sunt aplicabile și în cazul acestui criteriu,

deoarece acestea sunt cauzate de modul în care este definită problema. Motivul emiterii actului rezultă

din două condiții prealabile: existența unei probleme reale și concrete, și concluzia bazată pe dovezi că

intervenția în vederea soluționării problemei identificate reprezintă o opțiune mai bună decât lipsa

intervenției. Dacă problema nu a fost definită în mod corespunzător, motivul este mai dificil de justificat.

Scenariile de neintervenție sunt rareori explorate, deoarece IPM-urile sunt elaborate în cea mai mare

parte într-un moment în care decizia de legiferare a fost deja luată de facto. Drept urmare, motivele

pentru emiterea actelor normative sunt adesea exprimate în termeni juridici, iar cititorii au dificultăți în a

urma o linie clară de argumentare care să justifică intervenția guvernului. Indicarea consecințelor lipsei

de acțiune nu este obligatorie din punct de vedere juridic pentru IPM-urile care însoțesc actele normative,

ci doar pentru Propunerile de Politici Publice. Cu toate acestea, prezentarea consecințelor lipsei de acțiune

0%

44%

55%

1%

Claritatea motivului emiterii

Excellent Satisfactory Partially Satisfactory Not Satisfactory

29

îmbunătățește justificarea măsurilor de reglementare și există inițiatori care fac acest lucru, ca în exemplul

de mai jos.

Caseta 6: Exemplu de motiv de acțiune bine definit Nota de Fundamentare a Ordonanței de urgență 25/20197 pentru protecția know-how-ului și a secretelor comerciale menționează problema, cauzele și impactul său potențial, dar, în același timp, explorează efectele pe care lipsa de acțiune le-ar avea asupra întreprinderilor. Astfel, dezvoltă această problemă și avansează cu un pas mai departe, răspunzând la întrebarea: care sunt consecințele lipsei de acțiune? Concret, pe baza unei analize la nivelul UE, aceasta arată modul în care cadrul juridic actual nu oferă întreprinderilor o securitate juridică adecvată pentru a-și proteja secretele comerciale, ceea ce, la rândul său, afectează competitivitatea. Nota descrie în continuare modul în care alte state membre ale UE și-au actualizat și armonizat cadrele juridice în această privință, context în care nearmonizarea cadrului juridic ar conduce la incertitudine juridică și la un climat de investiții riscant pentru întreprinderi, afectând capacitatea acestora de a-și proteja proprietatea intelectuală - ceea ce ar descuraja, la rândul său, inovarea. Ce ar putea fi îmbunătățit? Această Notă de Fundamentare este una dintre puținele care discută consecințele lipsei de acțiune, însă scenariul ar putea fi descris mai detaliat, mai multe date ar consolida justificarea.

5.3. Obiectiv(e) clar(e) pentru intervenția de politică propusă Pentru a fi adecvat formulate, scopul și obiectivele IPM-urilor ar trebui să fie precizate în mod clar. Pe

această componentă, 46 de instrumente de motivare au fost evaluate ca fiind „satisfăcătoare”, 87 ca fiind

„parțial satisfăcătoare” și 19 ca fiind „nesatisfăcătoare”.

7 https://gov.ro/fisiere/subpagini_fisiere/NF_OUG_25-2019.doc

30

Figura 18: Distribuția calității conform criteriului clarității obiectivului identificat

Caseta 7: Exemplu de obiectiv bine definit Ordonanța de urgență 24/20198 pentru asigurarea protecției victimelor acțiunilor penale. Pornind de la o problemă bine definită – lipsa unui set cuprinzător de servicii destinate în mod specific victimelor infracțiunilor, conform definirii acestora la nivelul UE – inițiatorii au stabilit ca obiectiv conceperea și înființarea unei rețele de structuri de tip ghișeu unic la nivelul autorităților locale pentru a furniza o gamă largă, completă de servicii concepute special pentru victime. Crearea unei liste complete a serviciilor personalizate pentru victime și stabilirea unor structuri locale capabile să asigure îndeplinirea fiecăruia dintre aceste servicii reprezintă obiective specifice; în timp ce înființarea întregului sistem în întreaga țară poate fi evaluată ca un obiectiv general adecvat, care va contribui la scopul de a oferi asistență adecvată victimelor criminalității. Ce ar putea fi îmbunătățit? Formularea problemei este oarecum prea legalistă și se referă în mod excesiv la obligația Statelor Membre de a respecta standardele UE în această privință. Vulnerabilitatea victimelor criminalității este, în primul rând, o problemă socială și ar trebui declarată ca atare - și doar în subsidiar o chestiune de conformitate cu legislația UE.

5.4. Identificarea și cuantificarea diferitelor tipuri de impact IPM-urile care lansează analize numerice/cantitative, acolo unde este posibil, sunt evaluate la un nivel mai înalt, deoarece cuantificarea poate facilita înțelegerea și comparabilitatea tipurilor de impact și poate permite o mai bună evaluare ex-post a succesului implementării. Calitatea generală a instrumentelor de prezentare și motivare din perspectiva acestui criteriu este mai scăzută în comparație cu criteriile

8 https://gov.ro/fisiere/subpagini_fisiere/NF_OUG_24-2019.docx

0%

30%

57%

13%

Claritatea obiectivului(lor) indentificat(e)

Excellent Satisfactory Partially Satisfactory Not Satisfactory

31

discutate anterior: doar 18 dintre acestea au fost considerate „satisfăcătoare”, 68 „parțial satisfăcătoare” și 66

„nesatisfăcătoare”.

Atunci când propun un act normativ, inițiatorii trebuie să identifice toate impacturile economice, sociale,

de mediu și bugetare semnificative, pe bază de date, și să le exprime cantitativ, în măsura în care acest

lucru este posibil. În majoritatea cazurilor, această cerință este:

Omisă – rata ridicată de răspunsuri de tipul „nu este cazul” la întrebări despre impact ridică

îndoieli cu privire la plauzibilitatea acestora, ceea ce indică o lipsă de amploare a analizei;

Luată în considerare într-un domeniu restrâns, fără o înțelegere mai largă a lanțului de consecințe

pe care le-ar putea genera – sunt prezentate numai consecințe directe și imediate, ceea ce indică

o lipsă de profunzime a analizei;

Discutate în termeni calitativi, adesea în mod superficial, ceea ce nu permite o estimare reală a

magnitudinii impactului lor.

Utilizarea metodelor de cuantificare, cum ar fi analiza cost-beneficiu sau analiza cost-eficacitate, ar trebui

să preceadă și să sprijine descrierea inclusă în IPM-uri, iar rezultatele sale numerice ar trebui să fie clar

precizate.

Caseta 8: Exemplu de identificare și cuantificare adecvată a impactului

Hotărârea Guvernului 935/20191 se referă la creșterea pragului minimal al salariului minim Nota de Fundamentare a explorat toate impacturile economice, sociale și bugetare și oferă rezultate

numerice clare, precum și sursele de date utilizate și etapele de calcul. Acest lucru permite cititorului

să urmeze linia de argumentare. Sunt identificate variațiile impactului economic între sectoare. În

combinație, aceste caracteristici permit o estimare adecvată a impactului și indică un exercițiu analitic

amplu și profund care stă la baza NF, conferind credibilitate justificării actului normativ.

Având în vedere caracterul exemplar al acestei NF, aceasta este rezumată mai jos.

0% 12%

45%

43%

Identificarea și, dacă este posibil,cuantificarea impacturilor

Excellent Satisfactory Partially Satisfactory Not Satisfactory

Figura 19: Distribuția calității conform criteriului de identificare și cuantificare a impacturilor

32

Obiectiv: Scopul analizei a fost de a fundamenta hotărârea Guvernului României de a majora valoarea salariului minim garantat pentru anul 2020. În același timp, analiza a avut ca scop punerea bazelor aplicării unui mecanism obiectiv și previzibil de calculare a salariului minim brut pentru a îmbunătăți nivelul de trai al angajaților cu venituri mici, fiind totodată durabilă din punct de vedere economic și bugetar. Context: Salariul minim ar trebui să mențină puterea de cumpărare a angajaților cu venituri mici, să îmbunătățească veniturile gospodăriilor sărace, să crească motivația de a participa la piața muncii și să sprijine angajații întreprinderilor mici care nu sunt beneficiari ai unui contract de negociere colectivă. Cu toate acestea, este important ca schimbarea salariului minim să ia în considerare contextul economiei reale, astfel încât aceasta să fie stabilită la un nivel optim dincolo de care impactul începe să fie negativ. În prezent, 22 din cele 28 de State Membre ale Uniunii Europene aplică o politică salarială minimă. Salariul minim al României este sub media UE, cu niveluri mai scăzute fiind doar Letonia și Bulgaria. Cu toate acestea, România are unul dintre salariile minime cu cea mai rapidă creștere. Concret, salariul minim a crescut mai mult decât dublu în ultimii cinci ani, de la 975 lei în 2015 la 2080 lei în 2019. Scenarii: Raportul analizează trei scenarii

1. Scenariul 1: Creșterea salariului minim brut cu rata anuală a inflației în luna octombrie 2019 (3,4%) și cu creșterea reală a productivității muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%). Aceasta înseamnă o creștere de 7,2%, echivalentă cu o creștere de la 2080 lei la 2230 lei.

2. Scenariul 2: Pe lângă scenariul 1, un mecanism de corecție în funcție de dinamica creșterii economice. Mai precis, cor * (% PIBT-% PIBT-1) = coeficientul de corecție va fi un procent (cor) al diferenței dintre creșterea economică a anului pentru care crește salariul minim (% PIBT) și cel estimat pentru anul precedent (% PIBT-1 ).

3. Scenariul 3: Pe lângă scenariul 1, se stabilește un mecanism de corecție bazat pe rata șomajului. Mai precis, cor * (S-NAWRU) = coeficientul de corecție care reprezintă un procent (cor) din diferența dintre rata șomajului (S) și rata naturală a șomajului (NAWRU). Avantajul acestuia este că ia în considerare poziția ciclică a economiei și a pieței forței de muncă, reducând astfel cererea excesivă.

Implicații economice: În ultimii 3 ani, creșterea salariului minim brut la nivel național a dus la o creștere a costului unitar al forței de muncă și la scăderea rentabilității companiilor din industria bunurilor de consum. Acest lucru arată că stabilirea salariului minim brut la nivel național, fără a lua în considerare indicatorii economici relevanți, poate crea un dezechilibru între muncă și capital. Mai precis, se estimează că scenariul 1 ar trebui să conducă la o creștere a consumului final al populației de 0,3%. În același timp, se preconizează o creștere a importurilor de bunuri de consum, cu un impact asupra importurilor totale de 0,1%. Ca urmare, o creștere de 0,2% este estimată la nivelul creșterii economice. Cu toate acestea, în sectoarele în care productivitatea reală este mai mică decât costul real al forței de muncă, creșterea salariilor va fi transmisă consumatorilor pentru a evita o scădere a profitului sau ar putea duce la o reducere a costurilor, dar acest lucru este mai puțin probabil pe termen scurt Implicații sociale: Potrivit estimării Ministerului Muncii și Protecției Sociale, majorarea salariului minim poate avea efecte pozitive asupra ocupării forței de muncă în acele sectoare în care există cerere de forță de muncă datorită faptului că munca devine mai atractivă pentru anumite categorii de persoane (femei, tineri etc.). Efectele negative pot apărea numai atunci când pragul optim de creștere depășește creșterea economiei reale, deoarece angajatorii nu vor putea suporta costurile creșterii salariului minim. Buget: Conform scenariului 1, care este cel mai relevant pentru 2020. Implicațiile asupra veniturilor și cheltuielilor bugetare sunt detaliate mai jos Impactul asupra veniturilor bugetare pentru 2020 (milioane RON)

Impact total, din care: 3.048,51

Contribuții sociale 2.610,14

Impozitul pe venit 438,36

Tabelul nr. 7 - Impactul asupra veniturilor bugetare pentru anul 2020 (milioane RON)

Impact total, din care: 1.827,2

Bugetele locale 1.046,6

Administrația centrală 90,4

Indemnizații pentru masă 308,3

Alocații de merit 7,8

Personal neangajat în activități de birou 80,6

Indemnizații pentru persoanele cu handicap 293,5

33

5.5. Armonizarea cu legislația națională și europeană Atunci când este cazul, obligațiile internaționale și ale UE ar trebui identificate și abordate cu strategii de

atenuare și de conformitate clar declarate pentru ca această secțiune să fie satisfăcătoare. Acesta este un

criteriu în plus pentru care instrumentele de prezentare și motivare analizate au obținut rezultate mai

bune în comparație cu alte criterii. Din cele 152 de documente analizate, 46 au fost „satisfăcătoare”, 54

– „moderat satisfăcătoare” și 52 au fost considerate „nesatisfăcătoare”.

Figura 20: Distribuția calității conform criteriului armonizării cu legislația națională și europeană

Un act normativ reprezintă un nod într-o rețea complexă multi-stratificată și multidimensională, ce implică

legislația locală, națională, UE și internațională, precum și diverse tipuri de acte normative, cum ar fi legile,

hotărârile de guvern, ordonanțele etc. Acest lucru face ca evaluarea impactului asupra legislației în vigoare

să fie un pas important pentru a evita inconsecvențele la nivelul cadrului juridic. În timp ce discuțiile

privind aspectele legislative sunt extinse în instrumentele de prezentare și motivare, în multe cazuri,

examinarea legislației potențial afectate nu pare a fi exhaustivă. Prin urmare, pot apărea consecințe

neintenționate asupra altor acte normative ulterior, care necesită modificări suplimentare. De exemplu,

Legea 84/2019 de modificare a Legii 108/2014 privind transportul produselor vegetale pe drumurile

publice a fost necesară pentru a corecta o inconsecvență pe care Legea 108/2014 a avut-o cu un act

normativ anterior din 2011 (HG 27/2011). Consultările interinstituționale corespunzătoare efectuate în

termen rezonabil ar putea spori calitatea instrumentelor de prezentare și motivare în temeiul acestui

criteriu.

0%

30%

36%

34%

Armonizarea cu legislația națională și europeană

Excellent Satisfactory Partially Satisfactory Not Satisfactory

34

Caseta 9: Exemplu de armonizare cu legislația națională și europeană bine elaborată Ordonanța de urgență 57/20199 care promovează Codul Administrativ Nota de Fundamentare arată că a fost realizat un efort sistematic de evaluare a interdependențelor dintre actele normative atât la nivelul UE, cât și la nivel național. Acest lucru a permis o imagine cuprinzătoare a implicațiilor și identificarea cauzelor și efectelor. Deși acest lucru a fost oarecum firesc, deoarece obiectivul acestui act normativ constă în unificarea și sistematizarea legislației, instrumentul de motivare oferă un model de urmat inițiatorilor la evaluarea impactului legislativ.

5.6. Calitatea procesului de consultare publică Pentru a fi adecvat completată, această secțiune ar trebui să includă detalii privind procesul de consultare,

recomandările formulate de cei consultați și răspunsurile la recomandări. Doar șapte instrumente de

motivare au fost de calitate „satisfăcătoare”, 55 au fost considerate „parțial satisfăcătoare”, iar

majoritatea – 90 – „nesatisfăcătoare”.

Figura 21: Distribuirea calității conform criteriului detaliilor privind consultarea publică

Scopul elaborării reglementărilor este de a răspunde problemelor societății și legitimitatea procesului

legislativ rezultă din îndeplinirea acestui obiectiv. În acest scop, decidenții trebuie să rămână conectați la

problemele din societate prin colectarea continuă a datelor despre acestea. Pentru a prevedea tendințe,

trebuie să analizeze aceste date și să utilizeze analizele pentru a propune soluții la aceste probleme și să

obțină în continuare feedback-ul societății cu privire la acestea. Un flux constant și iterativ de informații

între societate și factorii de decizie politică reprezintă unul dintre elementele cheie ale unui proces de

reglementare robust și legitim, iar acest lucru ar trebui menținut deschis pe tot parcursul procesului de

9 https://gov.ro/fisiere/subpagini_fisiere/NF_OUG_57-2019.docx

0% 5%

36%

59%

Detalii privind procesul de consultare publică

Excellent SatisfactoryPartially Satisfactory Not Satisfactory

35

politică, atât în etapele inițiale ale elaborării politicilor, cât și în etapa de adoptare sau pe parcursul

implementării.

O documentație de bună practică a procesului de consultare precedent ar trebui să cuprindă informații

despre:

Când a fost consultat publicul larg și pentru cât timp

Justificarea părților interesate care au fost invitate și vizate în mod specific în contextul procesului

de consultare

Rezumatul opiniilor exprimate de părțile interesate consultate și

Justificări pentru modul în care au fost sau nu au fost abordate observațiile prin revizuirea

proiectelor de acte normative inițiale.

Instrumentele de prezentare și motivare analizate nu au un punctaj bun în ceea ce privește criteriul consultării publice. Secțiunea este tratată pe scurt, ca o obligație formală. În cele mai multe cazuri, se referă exclusiv la proces (și anume, consultările au fost efectuate cu asociațiile relevante), în multe cazuri până și raportarea cu privire la acest proces nu este specifică (nu furnizează informații cu privire la organizația care a fost consultată). Aproape niciodată instrumentul de motivare nu oferă informații cu privire la conținutul consultărilor, cum ar fi opinia primită cu privire la chestiunea respectivă, ce opinii au fost acceptate și de ce și care au fost ignorate și de ce. Amploarea acestei practici o face îngrijorătoare, deoarece contribuie la o discrepanță tot mai mare între stat și societate, care ar putea duce la o delegitimare a statului.

Caseta 10: Exemplu de consultare publică bine prezentată Hotărârea Guvernului nr. 913/201910 pentru modificarea și completarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă Autorii NF au inclus nu numai numele asociațiilor relevante care au fost consultate (proces), dar au prezentat, de asemenea, răspunsul asociațiilor și contribuțiile la consultări (conținut). Concret, a fost consultată Uniunea Națională a Notarilor Publici din România (UNNPR), iar opinia acesteia despre introducerea unor cerințe mai specifice pentru cetățenii străini atunci când se căsătoresc în România a fost inclusă în actul normativ. Ce ar putea fi îmbunătățit în? Deși selectarea asociațiilor a fost justificată, o justificare a motivului pentru care alte asociații nu au fost invitate la consultări ar îmbunătăți practica. Mai multe detalii despre fundamentarea poziției UNNPR ar fi oferit o mai bună înțelegere a problemelor în cauză.

5.7. Măsuri post-adaptare, implementare și evaluare Instrumentele de prezentare și motivare satisfăcătoare ar trebui să precizeze în mod clar măsurile post-

implementare, condițiile de implementare și modul în care acestea vor fi monitorizate. Rezultatele

evaluării efectuate arată că acesta este criteriul pentru care IPM-urilor analizate înregistrează cea mai

11 https://www.ancom.ro/uploads/articles/NF_HG_429-2019.pdf

36

scăzută performanță: doar trei din 152 au fost de calitate „satisfăcătoare”, 19 au fost „parțial

satisfăcătoare” și 130 au fost „nesatisfăcătoare”.

Figura 22: Distribuția calității conform criteriului măsurilor de implementare și post-adaptare

Elaborarea politicilor este doar o etapă a unui ciclu. Pentru ca o evaluare să fie completă, trebuie să se prezinte o cale clară de urmat. Trebuie să fie incluse detalii despre:

elementele legislative care urmează să fie elaborate după adoptarea propunerii de politică publică, precum și termenele estimate pentru aprobarea acestora de către Guvern sau Parlament; alte măsuri care sunt necesare în urma adoptării propunerii de politică publică și condițiile stabilite pentru implementarea acestora; descrierea mijloacelor prin care se monitorizează și se evaluează implementarea propunerii de politică publică, care cuprinde o descriere a indicatorilor utilizați în acest sens.

Acest criteriu reprezintă cea mai slabă verigă a calității instrumentelor de motivare. În timp ce unele instrumente de motivare oferă o listă a actelor normative care urmează să fie actualizate în urma adoptării actului normativ, foarte puține prevăd termene, acțiuni concrete și o listă a indicatorilor de monitorizare.

Caseta 11: Exemplu de plan de implementare bine pregătit Hotărârea Guvernului 429/201911 pentru aprobarea Strategiei Naționale 5G pentru România Aceasta este una dintre puținele Note de Fundamentare care demonstrează conștientizarea importanței discutării etapelor de implementare pentru o nouă propunere de reglementare, exprimată ca listă de acțiuni, cu instituțiile responsabile asociate, calendarul și indicatorii de monitorizare. Ce ar putea fi îmbunătățit în continuare: Deși prezentarea este relativ cuprinzătoare, aceasta rămâne vagă. Deși menționarea problemelor de implementare plasează această NF deasupra celorlalte în ceea ce privește acest criteriu, lipsa de specificitate diminuează considerabil nivelul documentului.

11 https://www.ancom.ro/uploads/articles/NF_HG_429-2019.pdf

0%2%

12%

86%

Măsuri post-adaptare: implementare, executare, evaluare

Excellent Satisfactory Partially Satisfactory Not Satisfactory

37

5.8. Concordanța instrumentului de prezentare și motivare cu actul legislativ Pe lângă cele șapte criterii prezentate în cadrul stabilit la începutul acestui exercițiu și discutate mai sus, un alt aspect a apărut pe parcursul analizării instrumentelor de prezentare și motivare: conformitatea dintre instrumentul de motivare și actul normativ în sine. Două din cele 152 de instrumente de prezentare și motivare au fost pe deplin aliniate cu actul normativ pe care îl susțineau și 68 au fost aliniate în mod satisfăcător; spre a doua jumătate a scalei, 34 dintre acestea au fost parțial aliniate, iar alinierea a 47 de IPM a fost considerată nesatisfăcătoare. Echipa are în vedere includerea formală a acestui criteriu în următorul raport.

6. Elaborarea politicilor bazate pe dovezi și impactul asupra

mediului de afaceri din România

6.1. Reforme recente vizând mediul de afaceri din România În literatură există un consens larg cu privire la importanța mediului de afaceri în îmbunătățirea

performanței întreprinderilor și, în cele din urmă, pentru creșterea economică. O mai bună reglementare

în domeniul mediului de afaceri poate duce la creșterea productivității și poate oferi angajaților și

investitorilor oportunități de creștere și de a obține randamente mai mari. În mod similar, companiile

situate în zone cu un mediu de afaceri mai bun au rate mai mari ale vânzărilor, ocupării forței de muncă,

investițiilor și creșterii productivității. Acest lucru este valabil și pentru România, unde calitatea

reglementărilor și mediul reglementare a întreprinderilor sunt recunoscute ca factori cheie ai creșterii și

competitivității sectorului privat.

România se situează pe locul 55 în clasamentul Doing Business 2020 cu un scor de 73,3, în scădere față de

locul 36 ocupat în anul 2016. Țara are rezultate bune în parametri-cheie, cum ar fi comerțul transfrontalier

(100 puncte, locul 1), soluționarea litigiilor comerciale (72,2 puncte, locul 19), plata impozitelor (85,2

puncte, locul 32) și obținerea unei credit (80 puncte, locul 25), dar mai puțin bine la parametri precum

obținerea autorizațiilor de construire (58,4 puncte, locul 147) și racordarea la rețeaua de electricitate

(53,7 puncte, locul 157). În mod similar, România se situează pe locul 51 din cele 141 de țări evaluate în

Raportul Forumului Economic Mondial privind competitivitatea globală. În ceea ce privește acest indice,

România ocupă cel mai bun loc în adoptarea TIC (32) și dimensiunea pieței (41). Totuși, România este în

urma țărilor similare din regiune, cum ar fi Polonia și Ungaria. România întâmpină probleme în ceea ce

privește parametrii-cheie precum povara reglementării guvernamentale (102/141), asigurarea stabilității

politicilor guvernamentale (126/141) capacitatea de reacție la schimbare a guvernului (108/141). (Acești

trei parametri sunt toți «subseturi» ale indicatorului «instituții» de mai jos.)

38

Figura 23: Scorul și clasamentul competitivității globale 2019

Ca răspuns la aceste provocări, Guvernul României a adoptat în ultimii ani mai multe politici menite să

îmbunătățească mediul de afaceri. Printre altele, guvernul a adoptat în 2014 o Strategie privind mai buna

reglementare (pentru perioada 2014-2020). Scopul acesteia este de a reduce sarcina de reglementare

pentru sectorul privat. Strategia a condus la formalizarea unei abordări bazate pe date concrete a

procesului de elaborare a politicilor prin cerința legală de a produce evaluări ale impactului. Strategia a

condus, de asemenea, la introducerea Planului Anual de Lucru al Guvernului (PALG), care vizează stabilirea

unei predictibilități mai mari a reglementării prin identificarea inițiativelor de legiferare preconizate cu

mult timp înainte.

Ancorate în obiectivele Strategiei privind mai buna reglementare, în 2019 au fost adoptate mai multe

reforme importante în domeniul mediului de afaceri; a se vedea caseta 12 de mai jos.

Caseta 12: Reforme importante ale mediului de afaceri în 2019

Constituirea unei societăți comerciale: Ordinul 167/2019 permite înregistrarea voluntară a taxei pe

valoarea adăugată în comparație cu înregistrarea TVA obligatorie anterioară, reducând timpul necesar

pentru constituirea unei societăți comerciale. Timpul necesar pentru a începe o afacere în România a scăzut

de la 35 zile în 2018 la 20 zile în 2019.

Plata impozitelor: Guvernul român a făcut plata impozitelor mai ieftină și mai ușoară, în special valoarea

totală a impozitului și a contribuției ca procent din profituri a scăzut de la 40% în 2018 la 20% în 2019. De

asemenea, România a redus impozitele prin eliminarea a cinci impozite și contribuții plătite de angajator.

România a introdus o nouă contribuție asiguratorie pentru muncă plătită de angajator.

TVA: Legea nr. 13/2019 modifică domeniul de aplicare al cotei reduse de TVA de 5% pentru a include

furnizarea mai multor servicii de transport în scopuri turistice și de agrement, Hotărârea Guvernului nr.

213/2019 oferă clarificări cu privire la tratamentul tranzacțiilor complexe care permit aplicarea unei cote

de TVA unice atunci când se poate stabili o operațiune principală. Comerțul transfrontalier: Hotărârea Guvernului nr. 646/2019 îmbunătățește în continuare comerțul

transfrontalier prin deschiderea punctului de trecere internațional al frontierei de stat româno-sârbe

39

pentru pasageri și transportul de mărfuri cu vehicule, cu feribotul și pe jos, între Moldova Nouă (România)

și Golubac (Republica Serbia), promovând turismul și facilitând mobilitatea persoanelor și a mărfurilor.

Accesul la credit: Legea nr. 243/2019 în ceea ce privește Fondurile de Investiții Alternative (FIA), se

stabilește un cadru juridic mai detaliat pentru FIA cu noi cerințe în ceea ce privește autorizarea și

funcționarea acestora. După intrarea în vigoare, această lege a creat o sursă suplimentară de venituri care

vizează în mod specific antreprenorii și întreprinderile nou-înființate.

Protejarea proprietății intelectuale: Ordonanța de urgență a Guvernului 25/2019 protejează cunoștințele

de specialitate nedivulgate ale întreprinderii și informațiile întreprinderii, care sunt secrete comerciale,

împotriva achiziției, utilizării și divulgării ilegale. Aceasta transpune Directiva UE 2016/943/UE privind

protecția cunoștințelor de specialitate nedivulgate ale întreprinderii și informațiilor întreprinderii (secrete

comerciale) împotriva achiziției, utilizării și divulgării ilegale. Legea pentru modificarea și completarea Legii

nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, introduce o serie de modificări, care vor consolida

protecția drepturilor de proprietate industrială dobândite sau care urmează să fie dobândite.

Oferta de forță de muncă: Hotărârea Guvernului nr. 968/2019 privind stabilirea contingentului de lucrători

străini nou admiși pe piața forței de muncă în anul 2020 a crescut contingentul de lucrători străini la 30.000.

Acest contingent ia în considerare nevoile de ocupare a forței de muncă din țară, în special cele care nu pot

fi acoperite de lucrătorii români sau de cetățenii Statelor Membre ale Uniunii Europene sau de Statele

Membre ale Spațiului Economic European sau de Elveția.

Sprijinul pentru antreprenoriat: Legea privind incubatoarele de afaceri și acceleratoarele de afaceri,

aprobată în septembrie 2019, simplifică mecanismul de acordare a titlurilor de incubator, încurajând astfel

înființarea de incubatoare care, în cele din urmă, îmbunătățesc mediul de afaceri pentru înființarea de IMM-

uri.

Turism: Legea turismului, care a fost aprobată în aprilie, descentralizează puterea de guvernare în industria

turismului, dat fiind că administrațiile locale au puterea de a clasifica unitățile de cazare, de a determina

rutele turistice etc. Această lege permite, de asemenea, înființarea Organizațiilor de Gestionare a

Destinațiilor, Sistemul Informatic de Înregistrare a Activității Turistice din România (SIIATR), precum și

redeschiderea birourilor externe de promovare turistică. (Andreea Gutu, 2019) Descentralizarea și

înființarea diverselor agenții de promovare a turismului ar trebui să servească promovării turismului

românesc.

6.2. Sunt reformele mediului de afaceri susținute de dovezi și analize adecvate? Lista inițiativelor de mai sus reflectă angajamentul ferm al guvernului de a îmbunătăți mediul de afaceri.

Cu toate acestea, succesul și impactul acestor inițiative vor depinde probabil cel puțin parțial de dovezile

și analiza pe care s-au bazat propunerile. Cu alte cuvinte, o bună analiză și o evaluare prealabilă a

impactului vor sprijini factorii de decizie în luarea unei decizii în cunoștință de cauză. Pe de altă parte,

evaluările de impact deficitare sau incomplete (ex-ante) pot crea o bază insuficientă și înșelătoare pentru

deciziile politice, ceea ce poate duce la o legislație care nu va fi la fel de eficace ca cea preconizată și care

ar putea fi modificată sau supusă unor contestații ulterioare.

În cadrul acestui raport, s-a efectuat o evaluare a unei serii de instrumente de prezentare și motivare,

inclusiv a inițiativelor de reformă a mediului de afaceri din 2019 enumerate în caseta de mai sus. Evaluarea

sugerează că, în timp ce analiza bazată pe dovezi în conformitate cu standardele existente privind Notele

de Fundamentare este efectuată pentru majoritatea intervențiilor relevante, calitatea analizei de la baza

acestora lasă loc de îmbunătățire. La fel ca în eșantionului general al notelor de fundamentare,

majoritatea NF-urilor care sprijină reforma mediului de afaceri sunt incomplete în mai multe dimensiuni

cheie ale Evaluării Impactului, inclusiv definirea, consultarea și cuantificarea problemelor. Trebuie

40

remarcat faptul că multe instrumentele de prezentare și motivare susțin că intervenția propusă nu are

niciun impact asupra mediului de afaceri, deși acest lucru este în mod clar implicat de cerințele specifice

ale legislației propuse.

Tabelul 3: Calitatea Notelor de Fundamentare din 2019 care sprijină legislația mediului de afaceri

Legislație Susținută de o Notă de

Fundamentare? (da/nu)

Calitatea Notei de

Fundamentare (1-4)

Comentariu

Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală 167/2019

Nu Nu este cazul Legislația exceptată de la NF conform prevederilor Legii 24/2000 care scutește acest tip de reglementare de la cerințele de evaluare a impactului.

Legea pentru aprobarea OUG 89/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative

Da 2 NF este punctată slab la criteriile-cheie ale AIR legate de definirea problemei, motivul acțiunii și obiectivul și armonizarea cu legislația, cuantificarea impactului, consultările publice și planurile de implementare

HG 213/2019 pentru modificarea titlului privind TVA din Normele Metodologice sau punerea în aplicare a Codului Fiscal

Da 1 NF este punctată cu calificativul nesatisfăcător la șase din șapte criterii, inclusiv definirea problemei, justificarea acțiunii, obiectivul, cuantificarea și consultarea.

HG 646/2019 privind deschiderea unui nou punct de tranzit internațional între România și Serbia

Da 2 NF a obținut rezultate bune în ceea ce privește definirea problemei și armonizarea cu criteriile legislației, dar numai parțial satisfăcătoare în ceea ce privește celelalte cinci criterii.

Legea 243/2019 privind reglementarea fondurilor de investiții alternative și pentru modificarea și completarea unor acte normative

Da 2 Inventarul detaliat și cuprinzător al legislației afectate reprezintă un punct forte al acestui instrument de motivare, la fel ca și considerațiile referitoare la scenariul lipsei de acțiune. Cu toate acestea, nu a existat nicio cuantificare, deși domeniul de aplicare și obiectivul legii sugerează că aceasta ar fi fost importantă. Mai mult, oarecum contraintuitiv, NF afirmă că legea nu va avea impact asupra mediului de afaceri.

Legea pentru modificarea Legii 84/1998 privind mărcile comerciale și indicațiile geografice

Da 3 Instrumentul de motivare a fost satisfăcător, cu punctaj mare la definirea problemei, motivul de acțiune, armonizare cu legislația și loc de îmbunătățire pentru toate celelalte criterii.

HG 968/2019 privind stabilirea contingentului de lucrători străini pentru 2020

Da 2 NF a fost considerată parțial satisfăcătoare. Dimensiuni importante, cum ar fi definirea problemei, motivul acțiunii, obiectivul și armonizarea cu legislația au fost satisfăcătoare. Cu toate acestea, NF precizează că „nu a fost cazul” pentru

41

consultări publice, în ciuda faptului că asociațiile patronale și sindicatele sunt probabil principalele părți interesate care trebuie consultate.

Legea privind incubatoarele și acceleratoarele de afaceri

Da 2 Instrumentul de motivare a avut rezultate bune în ceea ce privește criteriile legate de problemă, motiv și obiectiv, în timp ce criteriul cu cea mai mare marjă de îmbunătățire a fost cel legat de măsurile de implementare.

Legea turismului Da 3 Un instrument de motivare pe deplin satisfăcător, cu definirea problemei, motiv de acțiune, obiectiv și armonizare relativ bine abordate. Descrierea eforturilor de consultare publică oferă detalii utile și specifice cu privire la proces, deși nu și cu privire la conținut.

Notă: 1=nesatisfăcător; 2=parțial satisfăcător; 3=satisfăcător; 4=excelent.

În timp ce calitatea generală a instrumentelor de prezentare și motivare ale inițiativelor legislative care

sprijină mediul de afaceri a fost inadecvată, analiza a identificat mai multe IPM de înaltă calitate care

sprijină reformele mediului de afaceri. În caseta de mai jos este prezentat un rezumat al analizei a trei

instrumente de motivare de bună calitate. Punctele tari si slabe ale celor trei cazuri sunt reprezentative

pentru eșantionul mai larg. IPM-urile au punctajul cel mai mare, în general, la aspecte precum definirea

problemei, motivul acțiunii și obiectivul (obiectivele) propunerii și mai mic la aspecte precum cuantificarea

impactului, rezumatul eforturilor de consultare publică și prevederea planurilor de implementare.

Caseta 13: Învățând din bunele practici: informații din trei instrumente de prezentare și motivare

recente care sprijină legislația privind mediul de afaceri

Îmbunătățirea condițiilor pentru antreprenori În septembrie 2019, Guvernul a decis să îmbunătățească condițiile antreprenoriale ca răspuns la preocupările de lungă durată cu privire la stimulentele limitate pentru crearea de întreprinderi și accesul la capital. Discuția s-a bazat pe instrumentul său de motivare (Nota de Fundamentare) E133/201912. Expunerea de motive (EM) este de o calitate relativ ridicată. Aceasta definește în mod clar problema (constrângerile de acreditare a incubatoarelor de afaceri, care împiedică întreprinderile nou-înființate să profite de sprijinul financiar din cauza incapacității de a obține spații adecvate și servicii de afaceri conexe, cum ar fi cele juridice sau contabile) și grupurile afectate. În acest sens, EM a fost pe deplin în conformitate cu recomandările guvernamentale și a articulat o viziune complexă care leagă politicile guvernamentale de nivel superior, o definiție clară a obiectivului general și defalcarea acționabilă în obiective specifice, care este destul de rară în rândul instrumentelor de motivare evaluate. În același timp, EM a avut mai multe oportunități de îmbunătățire ulterioară. De exemplu, o explorare mai detaliată a diferitelor tipuri de impact (de exemplu, costuri/beneficii, directe/indirecte, economice/sociale/bugetare/de mediu) și cuantificarea acestora; în timp ce EM menționează că s-a efectuat un Test IMM, nu sunt prezentate informații privind metodologia și rezultatele. Alte elemente care ar fi îmbunătățit în continuare EM ar fi fost un rezumat al conținutului consultărilor, inclusiv al justificărilor pentru avizele care nu au fost integrate în propunerea finală, precum și un plan de implementare mai bine definit, cu acțiuni specifice, termene și instituții responsabile.

12 http://www.cdep.ro/proiecte/2019/600/20/8/em835.pdf

42

Consolidarea legislației privind turismul Concluzii similare se pot trage în urma revizuirii Legii Turismului, inițiată de Guvern prin intermediul E47/201913, care are ca scop unificarea și sistematizarea legislației privind turismul și asigurarea unui cadru juridic simplu și coerent pentru operatorii din turism. Și în acest caz, problema, raționamentul care justifică intervenția și obiectivele sunt discutate și formulate în mod corespunzător în jurul unui arbore problematic care explorează diverse cauze și efecte. În acest caz, se prezintă o listă cuprinzătoare și specifică a etapelor următoare, ceea ce reprezintă o bună practică în cadrul eșantionului, deși fără termene de angajament. La fel ca în cazul Notei de Fundamentare anterioare, instrumentul de motivare ar putea fi consolidat, prin îmbunătățirea cuantificării și articulării impacturilor, a opiniilor primite pe parcursul consultărilor publice.

Alinierea reglementărilor privind mărcile comerciale la UE Un alt exemplu bun este modificarea Legii privind mărcile comerciale și indicațiile geografice. Aceasta a avut drept scop alinierea cadrului juridic românesc la actualizările recente ale Directivei UE relevante, pentru a asigura simplificarea și transparența în gestionarea mărcilor comerciale. Aceasta a fost inițiată în aprilie 201914 și adoptată în iulie 2020. Spre deosebire de multe cazuri de acte legislative românești care efectuează exercitarea obligatorie a transpunerii legislației UE, acest instrument de motivare nu discută și justifică intervenția în termeni pur legaliști de obligație a respectării responsabilităților Statelor Membre, ci prezintă și problema reală și efectele acesteia. Aceasta este o bună practică care ar trebui respectată de alte ministere care transpun legislația UE. Domeniile subdezvoltate ale documentului sunt aceleași ca și în majoritatea altor instrumente de motivare: identificarea, explorarea și cuantificarea impacturilor, concentrarea asupra procesului de consultare publică în locul conținutului și analizei vagi (deși mai mare decât al majorității celorlalte Note de Fundamentare) pentru măsurile de implementare.

În concluzie, după cum se reflectă în numeroasele inițiative lansate în 2019, este evident că îmbunătățirea

continuă a condițiilor în sprijinul mediului de afaceri rămâne o prioritate majoră a Guvernului. De

asemenea, este clar că mai multe ministere au capacitatea de a pregăti documente și analize adecvate

care să justifice intervenția propusă, să rezume rezultatele proceselor de consultare și să stipuleze modul

în care inițiativa va fi implementată și monitorizată. Cu toate acestea, analiza arată, de asemenea, că

majoritatea propunerilor de reformă a mediului de afaceri nu sunt susținute de o analiză bazată pe dovezi

care să fundamenteze, justifice și (dacă este posibil) să cuantifice impacturile preconizate. Fără o analiză

ex-ante adecvată a politicilor propuse, există riscul inerent ca legislația care sprijină reformele mediului

de afaceri să aibă impacturi nedorite și insuficiente. Bunele practici ale anumitor ministere pot servi drept

sursă de inspirație pentru altele și pot demonstra că o analiză de impact solidă este într-adevăr fezabilă și

sprijină elaborarea de politici bazate pe date concrete.

7. Evaluarea ex-post: o prezentare generală a inițiativelor și

abordărilor actuale

Simplificarea reglementărilor și evaluarea ex-post completează ciclul legiferării. Evaluările

reglementărilor existente pot produce lecții importante despre modalitățile de îmbunătățire a activității

de concepere și administrare a noilor reglementări. În acest fel, evaluările ex-post completează ciclul

guvernanței în materie de reglementare. OCDE recomandă guvernelor „să efectueze analize sistematice

13 http://www.cdep.ro/proiecte/2019/400/10/1/em575.pdf 14 http://www.cdep.ro/proiecte/2019/300/00/6/em438.pdf

43

ale programului privind stocul de reglementări semnificative în raport cu obiectivele de politică clar

definite, inclusiv luarea în considerare a costurilor și beneficiilor, pentru a se asigura că reglementările

rămân actualizate, justificate din punct de vedere al costurilor, eficiente și coerente din punctul de vedere

al costurilor și îndeplinesc obiectivele de politică vizate.”15 Abordările sistematice ale evaluărilor ex-post

ale reglementărilor variază considerabil de la o țară la alta, dar se încadrează, de obicei, în următoarele

trei categorii generale: analize programate, analize ad-hoc și „gestionarea” în curs a stocului de

reglementare:

Tabelul 4: Abordări ale evaluării ex-post16

Analize programate Analize ad-hoc „Gestionare” în curs

Retragere treptată

Încorporate în statut

Analize periodice

obligatorii

Analize pe baza

pragurilor definite

Inventarieri publice

„Bazate pe principii”

Analize comparative

Analize aprofundate

Regulile de legătură

stoc-flux

o Bugete

o Compensări

„intrări/ieșiri"

Obiective de reducere a

birocrației

Strategia României privind mai buna reglementare 2014-2020 stabilește o serie de activități ambițioase

de îmbunătățire a stocului de legi și reglementări existente. Strategia privind mai buna reglementare17

acoperă o gamă largă de inițiative de îmbunătățire a calității reglementărilor, inclusiv în ceea ce privește

evaluarea ex-post. Strategia adoptă o abordare bazată pe două aspecte în vederea îmbunătățirii cadrului

de reglementare: i) sistematizarea și unificarea legislației și ii) reducerea sarcinilor de reglementare pentru

întreprinderi. Soluțiile bazate pe Tehnologia Informației sunt identificate ca fiind o caracteristică

transversală care vizează îmbunătățirea diagnosticării, a consolidării, a accesului și, în cele din urmă, a

conformității cu reglementările.

În conformitate cu strategia, în ultimii ani au fost realizate mai multe inițiative de simplificare a

reglementării și evaluări ex-post. Inițiativele variază de la un cadru unificat pentru procedurile

administrative la un ghișeu electronic extins pentru tranzacțiile cu sectorul public. Printre acestea se

numără:

- Îmbunătățirea punctajului României în Raportul Doing Business reprezintă una dintre inițiativele

cu obiective clar definite. Instituțiile responsabile cu furnizarea serviciilor publice legate de

constituirea unei societăți comerciale, obținerea autorizațiilor de construire, înregistrarea

15 OCDE (2012): Recomandarea Consiliului privind politica de reglementare și guvernanța. OCDE Paris 16 Adaptat de la Gary Banks (2017), Prezentare privind „Evaluarea ex post efectivă: scop și provocări”, după cum se

menționează în OCDE (2017): Principalele concluzii și proceduri ale conferinței, a 9-a Conferință a OCDE privind

măsurarea performanței în materie de reglementare, Lisabona 20-21 iunie.

17 Strategii pentru mai buna Reglementare 2014 – 2020 http://sgg.gov.ro/docs/File/UPP/doc/proiecte_finale/Strategia%20privind%20mai%20buna%20reglementare%202014%20-%202020_3%20decembrie_varianta%20finala.pdf

44

transferului dreptului de proprietate, plata impozitelor și protejarea investitorilor minoritari,

tranzacționarea transfrontalieră au fost însărcinate cu reducerea numărului de proceduri și

scurtarea duratei proceselor analizate în rapoartele Ease of Doing Business.

- Un nou cod administrativ18 a fost adoptat în 2019 și oferă un cadru unificat și clarifică domeniile

de responsabilitate ale diferitelor autorități. Ca principiu, acesta prevede furnizarea serviciilor

publice ca responsabilitate implicită a autorităților locale, în timp ce rolul instituțiilor centrale este

de a asigura planificarea strategică, reglementarea și controlul.

- În 2016 a fost creată o nouă oportunitate de a permite feedback-ul întreprinderilor și al cetățenilor

pentru a identifica și furniza observații cu privire la procedurile greoaie.

- Cu intenția de a reduce procedurile administrative și cerințele de raportare pentru cetățeni, a fost

introdusă obligația instituțiilor publice de a accepta documente semnate electronic și copii ale

documentelor în format electronic. Au fost eliminate obligațiile legate de copiile legalizate ale

documentelor, fiind introdusă reutilizarea datelor cetățenilor stocate de alte autorități publice

(necesitând consimțământul beneficiarului).19

- În mod similar, a fost introdusă o obligație pentru instituțiile publice de a comunica online cu

beneficiarii și de a oferi mijloace de plată electronică a taxelor, de a fuziona diverse taxe și de a

elimina altele.

- Ghișeul electronic de pe site-ul www.edirect.e-guvernare.ro, unde toate formele de interacțiune

cu administrația publică sunt disponibile, a fost consolidat și extins.

- Un Memorandum privind măsurile de simplificare și de coordonare a procedurilor administrative

din administrația centrală20 a stabilit opt principii care trebuie urmate de furnizorii de servicii

publice pentru a evita impunerea de poveri administrative exclusiv beneficiarilor.

Memorandumul a stabilit, de asemenea, șapte măsuri concrete pentru simplificarea interacțiunii

dintre administrație și cetățeni.

- În 2016/2017 a fost adoptat un Plan integrat care stabilește 50 de acțiuni și 12 principii de

simplificare a interacțiunii cetățenilor cu administrația publică, iar mecanismul de punere în

aplicare aferent acestuia este în prezent instituit.

- Obligația inițiatorilor actelor normative de a include în Notele de Fundamentare calculele

costurilor administrative și rezultatele Testelor IMM a fost introdusă în anul 2016.

În afara domeniul Strategiei privind mai buna reglementare (SBR), au avut loc alte câteva activități

notabile care au sprijinit evaluările ex-post și simplificarea reglementării în domeniul afacerilor. Printre

18 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925 19 Ordonanța de urgență (OUG) 41/2016 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/179586 20 http://www.sgg.ro/legislativ/docs/2016/06/pkt7r4wgz83f0q5d2vyc.pdf

45

cele mai semnificative se numără i) un Studiu al impactului reglementărilor în vigoare asupra mediului

concurențial în trei sectoare ale economiei românești21; ii) Evaluarea impactului implementării Strategiei

naționale de cercetare, dezvoltare și inovare – pilonul energie, mediu și schimbări climatice în primii doi

ani22; iii) diverse proiecte (12) care vizează simplificarea procedurilor sunt implementate la nivelul

autorităților locale, astfel cum se indică în Raportul de implementare SCAP; iv) un studiu privind percepția

asupra implementării Legii privind stimularea investitorilor individuali “business angels”; v) un proiect de

elaborare a unui ghid și a unui manual atât pentru evaluarea ex-ante, cât și ex-post a ajutoarelor de stat

este în prezent în curs de implementare de către Consiliul Concurenței, împreună cu Banca Mondială. Se

preconizează finalizarea Ghidului și a Manualului în 2020.

România nu a elaborat un cadru cuprinzător pentru evaluările ex-post ale reglementărilor. Prin urmare,

este dificil să se urmărească progresul general în ceea ce privește simplificarea Strategiei privind mai

buna reglementare și angajamentele de evaluare ex-post. Raportarea cu privire la punerea în aplicare a

SBR nu a fost realizată „în mod autonom”; mai degrabă, a fost inclusă în rapoarte mai ample privind

progresele înregistrate în ceea ce privește reformele din sectorul public. Verificarea implementării este

posibilă numai (și parțial) prin revizuirea secțiunilor relevante din Strategia pentru consolidarea

administrației publice a României (SCAP) și a Programelor naționale de reformă (PNR), împreună cu

diverse rapoarte ad-hoc ale UPP cu privire la activitățile acestora în cursul anului 2019. Deși a fost elaborat

un model de raportare cu privire la SCAP (deși tardiv, în timp ce strategia era în curs de implementare),

nu a fost dezvoltat niciun instrument similar pentru SBR. Mai mult, prin raportarea SBR subsumată în

cadrul raportării SCAP, terminologia utilizată pentru obiective, acțiuni, rezultate și ținte în cadrul SBR a

fost ușor modificată pentru a corespunde terminologiei utilizate în cadrul SCAP. În mod similar, un accent

puternic pe referirea excesivă la nume, numere, acronime și coduri normative, acte, proiecte și comitete

face ca fluxul raportului să fie dificil de înțeles. Rapoartele de implementare includ o interpretare redusă

și discuții critice cu privire la impactul preconizat sau susținut.

Dovezile disponibile sugerează că eforturile de simplificare a reglementării și de evaluare ex-post au

avut rezultate limitate. Documentația de raportare și monitorizare s-a concentrat în principal pe activități

și livrabile, mai degrabă decât pe rezultate și impacturi. Există dovezi limitate că măsurile care au fost

întreprinse au facilitat interacțiunea cetățenilor și a întreprinderilor cu statul. Raportul de implementare

SCAP recunoaște că progrese măsurabile în raport cu obiectivele stabilite ale indicatorilor Doing Business

s-au realizat numai pentru indicatorul privind plata impozitelor (în timp ce clasamentul general al

României a scăzut de la 37 în 2014 la 55 în 2020).

Un nou cadru strategic ar putea să ofere posibilitatea unei „resetări” și să specifice câteva (mai puține)

obiective realiste. Având în vedere că actuala Strategie privind mai buna reglementare pentru 2014-2020

se încheie, ar fi important să se analizeze cu atenție realizările obținute până ă în prezent, să se identifice

priorități (noi) și să se stabilească obiective SMART23 pentru aceste priorități. Noile obiective și

mecanismele de raportare asociate ar trebui să se bazeze pe lecțiile desprinse din implementarea

strategiei actuale. Acest lucru ar include o atenție deosebită acordată coordonării și competențelor

21 http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/bucket11/id11194/final_final_ro.pdf 22 http://sipoca27.ro/wp-content/uploads/2019/09/R1.1.4_STUDIU%20EVALUARE%20IMPACT%20AGREGAT%20NATIONAL.pdf 23 Specifice, Măsurabile, Accesibile, Relevante şi Delimitate în Timp.

46

instituționale, precum și un mecanism de raportare orientat pe impact, specific, cuprinzător și

standardizat.

Un cadru standardizat sau cel puțin consolidat suplimentar pentru efectuarea de analize ex-post în

materie de reglementare ar permite un control mai bun al calității și ar spori responsabilizarea.

Activitățile din cadrul SBR actuale nu au implementat un set coerent de metodologii comparabile și axate

pe rezultate. O realizare critică (și realistă) în cadrul unei noi strategii ar fi finalizarea măsurătorilor de

bază continue ale sarcinilor administrative (utilizând Modelul costului standard). O astfel de prezentare

generală ar fi – așa cum s-a prevăzut deja în strategia actuală – un punct de plecare esențial pentru

prioritizarea eforturilor și metodelor.

În viitor, evaluările ex-post ar putea să se concentreze mai mult pe atingerea obiectivelor și pe beneficii.

Ca multe alte țări, eforturile României de evaluare ex-post și de simplificare a reglementării s-au bazat în

primul rând pe principii sau s-au concentrat asupra unor criterii internaționale de referință, cu un accent

principal pe reducerea sarcinilor administrative și a costurilor de conformare în sens mai larg. Puține

evaluări ex-post (dacă există) au fost „programate” și se concentrează pe evaluarea îndeplinirii

obiectivelor politice fundamentale ale reglementării. În completarea accentului pus pe reducerea poverii

administrative, s-ar putea obține o abordare previzibilă și sistemică a evaluărilor ex-post, utilizând în mai

mare măsură analizele „programate”, și anume evaluările și criteriile de evaluare prevăzute în statut sau

în alte angajamente obligatorii.

Consolidarea recentă a mandatului SGG pentru o Reglementare mai bună este promițătoare, dar ar

trebui avută în continuare în vedere instituționalizarea angajamentelor și responsabilizării politice.

Secretariatul General al Guvernului (SGG) este însărcinat cu coordonarea Strategiei Guvernului privind

mai buna reglementare.24 Acest mandat a fost consolidat în februarie 2020.25 În plus, în cadrul noului

Guvern al României, Departamentul Coordonare Politici și Programe (DCPP) al SGG a primit

responsabilități suplimentare în ceea ce privește o mai bună reglementare, inclusiv prin efectuarea a opt

evaluări detaliate ale impactului propunerilor de politică selectate. Ca parte a pregătirii unei noi Strategii

privind mai buna reglementare, precum și a considerațiilor referitoare la actualizările mandatului

SGG/DCPP26 și a cerințelor actuale privind informațiile cuprinse în evaluările de impact27, ar trebui, prin

urmare, să fie luate în considerare

i) Finalizarea rapidă a studiilor de referință privind costurile de conformare deja inițiate;

ii) Pentru noi inițiative de simplificare și evaluare ex-post, stabilirea obiectivelor cantitative

și verificabile în materie de rezultate, cu o responsabilizare clară;

iii) Elaborarea unui format de raportare standardizat și adaptat pentru inițiativele de

reglementare mai bună și furnizarea de rapoarte periodice privind progresele înregistrate

către Cabinet (sau comitetul cu rol de cabinet);

iv) Introducerea unor cerințe obligatorii pentru autoritățile de reglementare în vederea

definirii măsurilor de evaluare ex-post ca parte a elaborării unor noi propuneri de politică,

spre a fi validate de SGG/DCPP.

24 Hotărârea Guvernului 21/2017. 25 Hotărârea Guvernului 137/2020. 26 După cum se stipulează în primul rând în HG 561/2009 și HG 137/2020 27 Hotărârile Guvernului 523/2016 și 1361/2006

47

8. Concluzii

Acest raport este primul bilanț anual al progreselor României în domeniul unei mai bune reglementări.

Acest prim raport s-a concentrat în special asupra rezultatelor și eforturilor legate de Evaluarea Impactului

Reglementărilor (EIR) în 2019.

Standarde pentru prezentarea sistematică a dovezilor care susțin propunerile de noi legi și reglementări

au fost introduse în România în 2000, cu revizuiri majore implementate în 2006, 2015 și 2017. În

conformitate cu cerințele EIR în majoritatea celorlalte țări dezvoltate, autoritățile de reglementare au

obligația – sub forma unui instrument de prezentare și motivare – să prezinte într-un document separat

(expunere de motive, notă de fundamentare, referat de aprobare) raționamentul, obiectivul, impactul,

consultările și modalitățile de implementare a reglementării propuse.

În 2019, au fost emise 1154 de hotărâri de guvern, ordonanțe de urgență, ordonanțe simple și proiecte

de lege, din care 996 au fost hotărâri de guvern, 89 ordonanțe de urgență, 42 proiecte de lege emise de

guvern și 27 au fost ordonanțe simple. Numărul acestora a scăzut ușor în ultimii 15 ani.

Dintre cele 1154 de reglementări emise în 2019, 152 au fost considerate de către autoritatea de

reglementare ca având „un impact semnificativ”, necesitând astfel o analiză mai aprofundată a costurilor

și beneficiilor. Raportul a examinat aceste 152 de instrumente de prezentare și motivare. Analiza a arătat

o ușoară îmbunătățire a calității IPM în 2019 comparativ cu 2018. Analiza a arătat, de asemenea, că mai

multe ministere demonstrează în mod adecvat capacitatea de a identifica și de a cuantifica impactul.

Cu toate acestea, analiza a arătat, de asemenea, variații considerabile în ceea ce privește calitatea și gradul

de completare a instrumentelor de prezentare și motivare. Pentru majoritatea IPM-urilor, cerințele

esențiale ale analizei datelor nu sunt respectate în mod satisfăcător. S-au observat lacune majore în

eforturile autorităților de reglementare de a cuantifica impacturile, de a furniza informații suficiente cu

privire la consultarea publică și de a descrie în mod adecvat măsurile de implementare.

Îmbunătățirile propuse pentru fiecare dintre părțile constitutive ale NF sunt rezumate mai jos. Trebuie

pus accentul pe secțiunile cele mai puțin performante ale notelor de fundamentare care includ măsurile

post-adaptare, consultările publice și cuantificarea.

Tabelul 5: Îmbunătățiri sugerate

Secțiunea 1. Îmbunătățiri sugerate

Definirea problemei Secțiunea ar trebui să fie clară și concisă și ar trebui să evidențieze atât rezumatul problemei, cât și cauzele și efectele acesteia, permițând cititorului să înțeleagă cu ușurință informațiile.

Justificarea clară a intervenției politice

Inițiatorii ar trebui să se asigure că NF-urile evidențiază consecințele lipsei de acțiune, pentru a justifica necesitatea intervenției politice.

Obiectiv(e) clar(e) pentru intervenția politică propusă

Obiectivele ar trebui să fie în mod clar legate de definirea problemei.

48

Identificarea și, acolo unde este posibil, cuantificarea și monetizarea impacturilor relevante (beneficii și costuri) asupra domeniilor prioritare cheie

Inițiatorii ar trebui să utilizeze, ori de câte ori este posibil, metodologii de cuantificare, cum ar fi analiza cost-beneficiu sau analiza cost-eficacitate, iar rezultatele numerice ale acestora ar trebui să fie clar precizate. De asemenea, ar trebui utilizate metode de evaluare calitativă cuprinzătoare

Rezumat și răspunsuri la consultări

Inițiatorii ar trebui să se asigure că cei consultați sunt identificați în mod clar și să că feedback-ul din cadrul consultărilor este documentat în NF

Măsuri post-adaptare: implementare, executare, evaluare.

Inițiatorii ar trebui să precizeze specific modul în care reglementarea urmează să fie implementată, executată și monitorizată.

Pentru ca aceste îmbunătățiri să aibă loc, vor fi necesare mai multe modificări. În primul rând,

dezvoltarea capacității inițiatorilor este esențială. Instruirea în domenii cum ar fi cuantificarea și măsurile

de post-adaptare ar contribui la îmbunătățirea calității acestor porțiuni ale notelor de fundamentare. Ar

trebui avută în vedere revitalizarea Comunității Experților în Evaluarea Impactului Reglementărilor

(CEEIR) pentru experții în domeniul reglementării din Unitățile de Politici Publice (UPP), pe lângă alte

măsuri menite să îmbunătățească capacitățile de elaborare a actelor normative bazate pe dovezi.

În al doilea rând, pentru a îmbunătăți calitatea și predictibilitatea actelor normative este, de asemenea,

necesar, să se coreleze din ce în ce mai mult procesele de reglementare cu sistemul Planului Anual de

Lucru al Guvernului (PALG). O corelare mai puternică cu PALG va asigura că inițiativele privind politicile

de reglementare sunt mai previzibile și aliniate strategic la prioritățile Guvernului. Crearea unui sistem de

interacțiune sporită și elaborarea în comun a ambelor documente ar contribui la integrarea în continuare

a ambelor procese. Această legătură ar trebui să fie monitorizată și promovată de organismele de avizare

relevante.

În al treilea rând, trebuie consolidată supervizarea respectării de către autoritățile de reglementare a

standardelor legale cu privire la elaborarea instrumentele de prezentare și motivare. Acest lucru ar

trebui realizat prin instituirea sau împuternicirea unei unități de la centrul Guvernului cu scopul de a

evalua și de a emite în mod sistematic un aviz cu privire la nivelul de adecvare al NF-urilor înainte ca

acestea să fie prezentate pentru luarea deciziilor la nivel politic. De asemenea, ar trebui aduse clarificări

suplimentare cu privire la modul în care autoritățile de reglementare acordă prioritate eforturilor de

evaluare a impactului numai celor mai importante reglementări. (Se ia în considerare îmbunătățirea

procesului de asigurare a calității EIR în detaliu într-un raport paralel, dezvoltat de asemenea ca parte a

colaborării României cu Banca Mondială în materie de EIR)

În cele din urmă, raportul a analizat, de asemenea, eforturile Guvernului de a evalua și eficientiza

reglementările existente. Raportul a luat notă de o serie de inițiative importante pentru simplificarea și

reducerea sarcinilor administrative impuse de reglementările existente. Cu toate acestea, raportul a

menționat, de asemenea, absența unui cadru sistematic sau cuprinzător pentru evaluarea ex-post,

implementat în mod unitar și consecvent în cadrul ministerelor. Acest cadru, constând în metodologii,

modele și proceduri comune pentru efectuarea evaluărilor ex-post și raportarea acestora, ar trebui să

ghideze toate ministerele și agențiile. Cadrul ar trebui conceput și implementat ca o componentă a unui

ciclu de politici integrate pentru a evalua dacă obiectivele politice subiacente ale reglementării au fost

atinse și pentru a informa viitoarele reglementări pe baza lecțiilor învățate. Calitatea slabă a secțiunilor

49

dedicate implementării ale IPM-urilor evaluate pentru acest raport a indicat că există o înțelegere redusă

a corelării necesare între procesele de evaluare ex-ante și ex-post. Această corelare ar trebui continuată

în contextul politicilor de imbunătățire a cadrului pentru o mai bună relgementare de la nivelul Guvernului

României.

50

Anexa 1: Procesul de elaborare a normelor în detaliu

Etapă Detalii privind etapa Actori cheie Cronologie Elaborare Elaborarea actelor normative și a documentelor însoțitoare

poate fi realizată de către ministere și organisme specializate, după cum s-a arătat mai sus. În cadrul acestor ministere, elaborarea este de obicei realizată de către departamentele de specialitate și departamentele juridice cu sprijinul Unităților de Politici Publice.

UPP, departamente specializate, departamente juridice din cadrul ministerelor

Nespecificat

Înainte de consultarea preliminară interinstituțională

Înainte de consultarea preliminară interinstituțională, proiectul de act legislativ sau proiectul de document de politică publică ar trebui să fie afișat pe pagina de internet a inițiatorului. În plus, ar trebui să fie trimise Secretariatului General al Guvernului (SGG) pentru a fi de-asemenea afișate pe site-ul propriu.

SGG Secretariatul General al Guvernului

Imediat

Consultări preliminare

Proiectele de document de politici publice, proiectele de act normativ cu note de fundamentare, precum și prezentările relevante și instrumentele de motivare ar trebui să fie transmise autorităților publice relevante spre avizare. Opiniile scrise ar trebui să fie împărtășite inițiatorului. Avizul ar trebui să includă observații și propuneri privind aspectele de fond ale documentelor.

Autorități publice relevante, inițiator

Nespecificat

Înaintarea către SGG pentru înregistrare și control procedural

La finalizarea procedurii de elaborare și consultare, autoritatea publică inițiatoare trimite documentele către SGG. SGG ar trebui să înregistreze și să publice imediat documentele. În cazul în care documentele nu îndeplinesc cerințele oficiale, SGG ar trebui să comunice acest lucru inițiatorului în timpul reuniunii de lucru care pregătește reuniunea guvernamentală. Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice ar trebui să primească, de asemenea, o copie a proiectului de act normativ și a notelor de fundamentare.

Inițiator, SGG 3 zile lucrătoare

Avizare În aceeași zi în care documentele sunt partajate SGG pentru înregistrare, acestea ar trebui să fie partajate instituțiilor responsabile cu avizarea/aprobarea. În acest stadiu, proiectele de documente de politici publice și proiectele de acte normative ar trebui trimise spre avizare de către Ministerul Finanțelor Publice, Departamentul Afaceri Europene sau, după caz, Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Aceste ministere ar trebui să răspundă cu un punct de vedere conform domeniului de expertiză al fiecăruia. După revizuirea proiectelor, în cadrul avizării, autoritățile publice a căror avizare a fost solicitată pot trimite inițiatorului proiectul: a) avizul favorabil, fără observații; b) avizul favorabil, cu observații și propuneri; c) avizul nefavorabil, caz în care instrumentul de prezentare și motivare va preciza „Aviz negativ”, precum și motivul acestuia.

Inițiator, Ministerul Finanțelor Publice, Departamentul Afaceri Europene, Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești

4 zile lucrătoare de la înregistrare

Avizare suplimentară

După finalizarea procesului de avizare inter-ministerial a proiectului de document de politică publică sau, după caz, a proiectului de act normativ, documentele sunt trimise Curții de Conturi, Consiliului Concurenței, Consiliului Suprem de Apărare a Țării, Consiliului Economic și Social și/sau Consiliului Superior al Magistraturii, după caz, pentru a obține avizele, dacă este obligatoriu, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.

Curtea de Conturi a României, Consiliul Concurenței, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Consiliul Economic și Social și/sau Consiliul Superior al Magistraturii, GEIEAN

Primirea de către SGG

După obținerea avizelor, inițiatorul transmite Secretariatului General al Guvernului forma finală a proiectului de document de politică publică sau, după caz, a proiectului de act normativ, însoțită de eventuale observații și propuneri ale

.

51

tuturor instituțiilor care avizează, precum și nota explicativă privind asimilarea sau neasimilarea

Avizarea de către Consiliul Juridic

Proiectele de acte normative sunt trimise imediat de către SGG pentru avizare Consiliului Legislativ. Secretariatul General al Guvernului transmite inițiatorului avizul Consiliului Legislativ si nota prevăzută. La primire, inițiatorul reanalizează și, dacă este cazul, revizuiește proiectul de document de politică publică sau proiectul de act normativ. În cazul în care inițiatorul nu acceptă observațiile și propunerile, acesta întocmește o notă explicativă cu argumentele care duc la neasimilarea unei astfel de observații și propuneri.

Consiliul Legislativ a) 24 de ore pentru elaborarea ordonanțelor de urgență; B) 48 de ore pentru ca proiectele de legi să fie transmise Parlamentului cu solicitarea dezbaterii procedurii de urgență; c) 20 de zile pentru alte proiecte de acte legislative

Ședință pregătitoare

Secretariatul General al Guvernului va organiza o reuniune pregătitoare, prezidată de Secretarul General al Guvernului sau, după caz, de Secretarul General Adjunct și, în absența acestora, de un reprezentant desemnat în acest scop.

SGG

Reuniunea Guvernului

În cadrul ședinței de guvern se va lua o decizie pentru adoptarea/aprobarea, amânarea, respingerea sau retragerea DPP sau a actului normativ propus.

Finalizare și publicare

După ședința de Guvern, Secretariatul General al Guvernului continuă cu: a) finalizarea actului normativ adoptat, b) prezentarea actului normativ adoptat prim-ministrului, în scopul semnării acestuia, și miniștrilor responsabili cu implementarea acestuia, în scopul contrasemnării c) numerotarea actelor normative în anul calendaristic d) trimiterea proiectelor de lege către Parlament sau, după caz, Administrației Prezidențiale, e) trimiterea cererii de publicare în Monitorul Oficial al României, partea I, către Secretarului General al Camerei Deputaților.

SGG, Senat, Camera Deputaților, Prim-Ministru

Contrasemnarea unui act normativ adoptat de Guvern este obligatorie în termen de 24 de ore de la data semnării acestuia de către Prim-Ministru;

52

Anexa 2: Lista actelor normative al căror instrument de motivare a fost evaluat

Nr. Denumire act normativ (RO) Title of the normative act (EN)

1 Lege privind activitatea de emitere de monedă electronică Law on the activity of issuing electronic money

2 Lege pentru modificarea și completarea Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010

Law for amending and supplementing the Law on fiscal-budgetary responsibility no. 69/2010

3 Lege privind pensiile ocupaţionale Law on occupational pensions

4

Lege privind reglementarea fondurilor de investiţii alternative și pentru modificarea și completarea unor acte normative

Law on the regulation of alternative investment funds and for the amendment and completion of some normative acts

5 Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.84/1998 privind mărcile și indicaţiile geografice, republicată

Law amending and supplementing Law no. 84/1998 on trademarks and geographical indications, republished

6 Legea turismului Tourism law

7 Lege privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice Law on electronic invoicing in the field of public procurement

8 Legea resurselor hidrominerale Law of hydromineral resources

9 Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia și promovarea drepturilor copilului

Law for amending and supplementing Law no. 272/2004 on the protection and promotion of the rights of the child

10 Lege privind incubatoarele și acceleratoarele de afaceri Law on business incubators and accelerators

11

Lege privind modificarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție și pentru dispunerea altor măsuri de transpunere a Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal

Law on amending Law no. 78/2000 for the prevention, detection and sanctioning of corruption and for the imposition of other measures transposing Directive (EU) 2017/1371 of the European Parliament and of the Council of 5 July 2017 on combating fraud against the financial interests of the Union by criminal law means

12

Lege pentru modificarea și completarea Ordonanţei Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea și funcţionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local

Law amending and supplementing the Government Ordinance no. 71/2002 on the organization and functioning of public services for the administration of the public and private domain of local interest

13

Lege pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri

Law for completing Law no. 143/2000 on preventing and combating illicit drug trafficking and consumption

14

Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române

Law amending the Government Emergency Ordinance No. 104/2001 on the organization and functioning of the Romanian Border Police

15

Lege privind unele măsuri referitoare la inspectorii antifraudă din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală - Direcția de Combatere a Fraudelor

Law on some measures related to anti-fraud inspectors within the National Agency for Fiscal Administration - Anti-Fraud Directorate

53

16

Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri financiare în domeniul unor programe gestionate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice

Law for the modification and completion of some normative acts and for the establishment of some financial measures in the field of some programs managed by the Ministry of Regional Development and Public Administration

17 Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul transportului de persoane

Law for the modification and completion of some normative acts in the field of passenger transport

18 Lege privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative

Law on some fiscal-budgetary measures and for the modification and completion of some normative acts

19

Ordonanță privind reorganizarea sistemului naţional de clasificare a carcaselor de bovine, porcine și ovine, precum și monitorizarea, controlul și raportarea preţurilor de piaţă ale carcaselor și ale animalelor vii

Ordinance on the reorganization of the national system for the classification of carcases of cattle, swine and sheep, as well as the monitoring, control and reporting of market prices of carcases and live animals

20 Ordonanță pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia

Ordinance for the modification of the Government Ordinance no. 39/2005 on cinematography

21 Ordonanță pentru reglementarea unor măsuri fiscal bugetare Ordinance for the regulation of some fiscal measures

22

Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 185/2017 privind asigurarea calităţii în sistemul de sănătate

Ordinance for amending and supplementing Law no. 185/2017 on quality assurance in health system

23

Ordonanță pentru modificarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe și pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală

Ordinance for the amendment of Law no. 152/1998 on the establishment of the National Agency for Housing and on the amendment of the Emergency Ordinance no. 28/2013 for the approval of the National Local Development Program

24

Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul sănătăţii, a unor reglementări cu privire la programe guvernamentale naţionale și cu privire la măsuri fiscal-bugetare

Ordinance for amending and supplementing Law no. 95/2006 on the reform in health, as well as for the modification and completion of some normative acts in health, of some regulations regarding the national governmental programs and regarding the fiscal-budgetary measures

25

Ordonanță pentru modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

Ordinance for amending and supplementing the Government Emergency Ordinance no. 195/2002 regarding the traffic on public roads

26

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție

Emergency Ordinance no. 1/2019 for the amendment and completion of Law no. 195/2018 on the approval of the Pig Breeders Support Program for breeding activity

27

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2018 privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol

Emergency Ordinance no. 2/2019 for the amendment and completion of Law no. 227/2018 on the approval of the Support Program for the activity of reproduction, incubation and breeding in the poultry sector

28

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2019 privind transmiterea obiectivului de investiții “Canal magistral Siret-Bărăgan” din administrarea Ministerului Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională “Apele Române”, în administrarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare

Emergency Ordinance no. 4/2019 on the transfer of the investment objective “Siret-Bărăgan main canal” from the administration of the Ministry of Waters and Forests, through the National Administration “Romanian Waters”, to the administration of the Ministry of Agriculture and Rural Development, through the National Agency for Land Improvements

29

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, precum și pentru modificarea art. 58 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

Emergency Ordinance no. 9/2019 for the amendment and completion of Law no. 61/1993 on the state allowance for children, as well as for the amendment of art. 58 para. (1) of Law no. 448/2006 on the protection and promotion of the rights of persons with disabilities

30

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 10/2019 privind stabilirea unor măsuri privind finanțarea investițiilor în turism și modificarea unor acte normative

Emergency Ordinance no. 10/2019 on the establishment of measures to finance investments in tourism and the amendment of some normative acts

54

31

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției

Emergency Ordinance no. 12/2019 for amending and supplementing normative acts in the field of justice

32 Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2019 pentru completarea Legii nr. 176/2018 privind internshipul

Emergency Ordinance no. 13/2019 for completing Law no. 176/2018 regarding the internship

33

Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 14/2019 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019

Emergency Ordinance no. 14/2019 for the approval of the ceilings of some indicators specified in the fiscal-budgetary framework for 2019

34

Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 16/2019 pentru modificarea art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2017 privind funcția de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziție publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii

Emergency Ordinance no. 16/2019 for the modification of art. 5 para. (2) of the Government Emergency Ordinance no. 98/2017 on the preliminary control function of the process of awarding public procurement contracts / framework agreements, sectoral contracts / framework agreements and works concession and service concession contracts

35

Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 17/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2014 privind aprobarea Programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi

Emergency Ordinance no. 17/2019 for the modification and completion of the Government Emergency Ordinance no. 66/2014 on the approval of the Program for stimulating the purchase of new cars

36

Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 18/2019 privind modificarea și completarea art. II din Legea nr. 145/2018 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative

Emergency Ordinance no. 18/2019 regarding the modification and completion of art. II of Law no. 145/2018 for the approval of the Government Emergency Ordinance no. 18/2018 regarding the adoption of fiscal-budgetary measures and for the modification and completion of some normative acts

37 Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 19/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative

Emergency Ordinance no. 19/2019 for the modification and completion of some normative acts

38

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere

Emergency Ordinance no. 21/2019 for the amendment and completion of Law no. 38/2003 on taxi and rental passenger transport

39

Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 22/2019 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 159/1999 privind înfiinţarea Companiei Naţionale „Loteria Română” – S.A., precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2018 pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil fondurilor suverane de dezvoltare și investiţii

Emergency Ordinance no. 22/2019 for the amendment of the Government Emergency Ordinance no. 159/1999 regarding the establishment of the National Company “Romanian Lottery” - S.A., as well as for the modification and completion of the Government Emergency Ordinance no. 100/2018 for the regulation of some measures regarding the general framework applicable to the sovereign development and investment funds

40

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor, precum și a altor acte normative

Emergency Ordinance no. 25/2019 on the protection of know-how and undisclosed business information which constitute trade secrets against the unlawful acquisition, use and disclosure, as well as for amending and supplementing regulations

41

Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 25/2019 privind protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate care constituie secrete comerciale împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative

Emergency Ordinance no. 25/2019 on the protection of know-how and undisclosed business information which constitute trade secrets against the unlawful acquisition, use and disclosure, as well as for amending and supplementing regulations

42 Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative

Emergency Ordinance no. 26/2019 for the modification and completion of some normative acts

43

Ordonanţă de urgenţă 28/2019-05-08 Guvernul României pentru modificarea art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii

Emergency Ordinance no. 28/2019 for the amendment of art. 34 of the Government Emergency Ordinance no. 77/2011 regarding the establishment of some contributions for the financing of some expenses in health

44

Ordonanţă de urgenţă 35/2019-05-23 Guvernul României pentru adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare privind acordarea unor împrumuturi din Trezoreria Statului și pentru modificarea și completarea unor acte normative

Emergency Ordinance no. 35/2019 for the adoption of fiscal-budgetary measures regarding the granting of some loans from the State Treasury and for the modification and completion of some normative acts

55

45 Ordonanţă de urgenţă 34/2019-05-23 Guvernul României privind unele măsuri cu caracter fiscal-bugetar

Emergency Ordinance no. 34/2019 regarding some fiscal-budgetary measures

46

Ordonanţă de urgenţă 42/ 2019-06-12 Guvernul României privind stabilirea unor măsuri financiare pentru susţinerea desfăşurării Programului cultural naţional „Timişoara - Capitală Europeană a Culturii în anul 2021“

Emergency Ordinance no. 42/2019 Government of Romania on establishing financial measures to support the development of the National Cultural Program "Timisoara - European Capital of Culture in 2021"

47

Ordonanţă de urgenţă 43/ 2019-06-12 Guvernul României pentru modificarea și completarea unor acte normative care privesc stabilirea unor măsuri în domeniul investiţiilor

Emergency Ordinance no. 43/2019 for the amendment and completion of some normative acts regarding the establishment of some measures in the field of investments

48

Ordonanţă de urgenţă 49/2019-06-25 Guvernul României privind activităţile de transport alternativ cu autoturism și conducător auto

Emergency Ordinance no. 49/2019 on alternative transport activities by car and driver

49

Ordonanţă de urgenţă 56/ 2019-07-03 Guvernul României pentru completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri

Emergency Ordinance no. 56/2019 for completing Law no. 52/2011 regarding the exercise of occasional activities carried out by day laborers

50

Ordonanţă de urgenţă 31/ 2019-05-14 Guvernul României privind acordarea unor facilităţi fiscale și pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2018 pentru adoptarea unor măsuri bugetare și pentru modificarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

Emergency Ordinance no. 31/2019regarding the granting of fiscal facilities and for the amendment and completion of Law no. 227/2015 on the Fiscal Code, for completing the Government Emergency Ordinance no. 11/2018 for the adoption of budgetary measures and for the amendment of the Framework Law no. 153/2017 on the remuneration of staff paid from public funds

51

Ordonanţă de urgenţă 38/ 2019-05-30 Guvernul României privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală și pentru modificarea și completarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat

Emergency Ordinance no. 38/2019 regarding the amendment of the Government Emergency Ordinance no. 28/2013 for the approval of the National Local Development Program and for the amendment and completion of Law no. 411/2004 regarding the privately administered pension funds

52

Ordonanţă de urgenţă 41/2019-06-12 Guvernul României privind stabilirea unor măsuri în vederea implementării activităţilor de evaluare necesare pentru aprobarea substanţelor active ale produselor biocide și pentru autorizarea produselor biocide

Emergency Ordinance no. 41/2019 on establishing measures for the implementation of evaluation activities necessary for the approval of active substances of biocidal products and for the authorization of biocidal products

53

Ordonanţă de urgenţă 44/ 2019-06-20 Guvernul României pentru modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice și electronice

Emergency Ordinance no. 44 /2019 for amending and supplementing the Government Emergency Ordinance no. 5/2015 on waste electrical and electronic equipment

54

Ordonanţă de urgenţă 53/2019-06-25 Guvernul României privind aprobarea Programului multianual de finanţare a investiţiilor pentru modernizarea, reabilitarea, retehnologizarea și extinderea sau înfiinţarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică a localităţilor și pentru modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006

Emergency Ordinance no. 53/2019 on the approval of the Multiannual Program for financing investments for modernization, rehabilitation, refurbishment and extension or establishment of centralized heating systems of localities and for amending and supplementing the Law on community services of public utilities no. 51/2006

55

Ordonanţă de urgenţă 52/2019-06-25 Guvernul României pentru modificarea și completarea Legii nr. 202/2016 privind integrarea sistemului feroviar din România în spaţiul feroviar unic european

Emergency Ordinance no. 52/2019 for amending and supplementing Law no. 202/2016 on the integration of the Romanian railway system in the single European railway space

56

Ordonanţă de urgenţă 50/2019-06-25 Guvernul României pentru modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu și pentru modificarea și completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deşeurilor de ambalaje

Emergency Ordinance no. 50/2019 for amending and supplementing the Government Emergency Ordinance no. 196/2005 regarding the Fund for the environment and for the amendment and completion of Law no. 249/2015 on the management of packaging and packaging waste

57

Ordonanţă de urgenţă 47/2019-06-25 Guvernul României pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii

Emergency Ordinance no. 47/2019 for amending and supplementing Law no. 346/2004 on stimulating the establishment and development of small and medium enterprises

58

Ordonanţă de urgenţă 46/2019-06-25 Guvernul României privind operarea Sistemului de avertizare a populaţiei în situaţii de urgenţă „RO-ALERT“

Emergency Ordinance no. 46/2019 on the operation of the Emergency Warning System "RO-ALERT"

56

59 Ordonanţă de urgenţă 57/ 2019-07-03 Guvernul României privind Codul administrativ

Emergency Ordinance no. 57/2019 on the Administrative Code

60

Ordonanţă de urgenţă 54/ 2019-07-03 Guvernul României privind instituirea unor măsuri în domeniul comunicaţiilor electronice și al infrastructurii fizice a reţelelor de comunicaţii electronice

Emergency Ordinance no. 54/2019 on the establishment of measures in the field of electronic communications and physical infrastructure of electronic communications networks

61

Ordonanţă de urgenţă 55/ 2019-07-03 Guvernul României pentru modificarea și completarea art. 29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române

Emergency Ordinance no. 55/2019 for the amendment and completion of art. 29 of the Government Emergency Ordinance no. 12/1998 regarding the transport on Romanian railways and the reorganization of the National Society of Romanian Railways

62

Ordonanţă de urgenţă 60/ 2019-07-04 Guvernul României privind reglementarea unor măsuri pentru stingerea unor obligaţii fiscale și bugetare, precum și unele măsuri referitoare la obligaţiile de plată aferente împrumuturilor din venituri din privatizare și împrumuturilor contractate de statul român de la instituţii de credit și subîmprumutate operatorilor economici

Emergency Ordinance no. 60/2019 on the regulation of measures for the settlement of fiscal and budgetary obligations, as well as some measures related to payment obligations related to loans from privatization revenues and loans contracted by the Romanian state from credit institutions and sub-borrowed from economic operators

63

Ordonanţă de urgenţă 61/2019-08-27 Guvernul României pentru modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea și protecţia infrastructurilor critice

Emergency Ordinance no. 61/2019 for amending and supplementing the Government Emergency Ordinance no. 98/2010 on the identification, designation and protection of critical infrastructures

64

Ordonanţă de urgenţă 62/2019-08-27 Guvernul României pentru modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea și funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă și pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice

Emergency Ordinance no. 62/2019 for amending and supplementing the Government Emergency Ordinance no. 34/2008 regarding the organization and functioning of the unique National System for emergency calls and for completing the Government Emergency Ordinance no. 111/2011 on electronic communications

65

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2019 privind unele măsuri aplicabile în cazul retragerii Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană fără un acord

Emergency Ordinance no. 70/2019 on certain measures applicable in the event of the withdrawal of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland from the European Union without an agreement

66

Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 69/2019 pentru aplicarea unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare din cadrul operatorilor economici pentru care s-a aprobat acordarea ajutoarelor de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive în perioada 2019-2024

Emergency Ordinance no. 69/2019 for the application of social protection measures granted to persons made redundant through collective redundancies made on the basis of redundancy plans within economic operators for which it was approved to grant state aid to facilitate the closure of uncompetitive coal mines in 2019-2024

67

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2019 privind modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri în domeniul agriculturii, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal - bugetare

Emergency Ordinance no. 78/2019 on the amendment of some normative acts and the establishment of some measures in the field of agriculture, as well as for the approval of some fiscal - budgetary measures

68

Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 81/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, precum și pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor din sectoarele și subsectoarele expuse unui risc important de relocare ca urmare a transferului costului emisiilor de gaze cu efect de seră în prețul energiei electrice

Emergency Ordinance no. 81/2019 for the amendment and completion of the Government Emergency Ordinance no. 115/2011 on establishing the institutional framework and authorizing the Government, through the Ministry of Public Finance, to launch tenders for the greenhouse gas emission certificates assigned to Romania at the level of the European Union, as well as to establish a state aid scheme to support enterprises from sectors and subsectors exposed to a significant risk of relocation due to the transfer of the cost of greenhouse gas emissions to the price of electricity

69

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fondurilor europene

Emergency Ordinance no. 80/2019 for the amendment and completion of some normative acts in the field of European funds

70

Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 79/2019 privind unele măsuri în domeniul educației și pentru prorogarea unor termene

Emergency Ordinance no. 79/2019 on some measures in the field of education and for the extension of certain deadlines

57

71

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2019 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii

Emergency Ordinance no. 85/2019 for completing the Government Emergency Ordinance no. 77/2011 regarding the establishment of some contributions for the financing of some expenses in health

72

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2019 privind completarea art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2003 pentru înfiinţarea Companiei Naţionale de Autostrăzi și Drumuri Naţionale din România - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome "Administraţia Naţională a Drumurilor din România"

Emergency Ordinance no. 83/2019 regarding the completion of art. 6 of the Government Emergency Ordinance no. 84/2003 for the establishment of the National Company of National Highways and National Roads in Romania - S.A. by reorganizing the Autonomous Administration "National Administration of Roads in Romania"

73

Hotărârea Guvernului nr. 4/2019 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulaţie paşapoartele electronice, precum și a formei și conţinutului acestora

Government Decision no. 4/2019 for the modification of the Government Decision no. 557/2006 on establishing the starting date for circulation of electronic passports, as well as their form and content

74

Hotărârea Guvernului nr. 5/2019 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 556/2006 privind stabilirea datei de la care se eliberează paşapoarte simple temporare, precum și a formei și conţinutului acestora

Government Decision no. 5/2019 for the modification of the Government Decision no. 556/2006 on establishing the starting date for issuing temporary simple passports, as well as their form and content

75

Hotărârea Guvernului nr. 21/2019 privind stabilirea plafonului maxim pentru cheltuielile de cazare aferente imobilelor cu destinația de locuință de serviciu și imobilelor cu destinația de locuință, propuse în vederea vânzării, din fondul locativ administrat de Regia Autonomă "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat", pentru anul 2019, precum și pentru stabilirea plafonului maxim al cheltuielilor de cazare pentru închirierea locuințelor în condițiile pieței imobiliare

Government Decision no. 21/2019 on establishing the maximum ceiling of expenses for employees' accommodation and residential buildings proposed for sale, from the housing stock administered by the Autonomous Administration "State Protocol Heritage Administration" "for 2019, as well as and for setting the maximum ceiling on accommodation expenses for rental housing under the conditions of the real estate market

76

Hotărârea Guvernului nr. 22/2019 pentru modificarea și completarea art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 347/2016 privind stabilirea cadrului general de implementare a operațiunilor cofinanțate din Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime prin Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime 2014-2020

Government Decision no. 22/2019 for the modification and completion of art. 5 of the Government Decision no. 347/2016 on establishing the general framework for the implementation of operations co-financed by the European Fisheries and Maritime Fund through the Operational Program for Fisheries and Maritime Affairs 2014-2020

77

Hotărârea Guvernului nr. 23/2019 pentru aprobarea tarifului și a normelor metodologice privind calcularea, colectarea și stabilirea termenelor de plată aferente tarifului asociat eliberării și reînnoirii certificatului de formare profesională și inspecției echipamentelor de aplicare a produselor de protecție a plantelor

Government Decision no. 23/2019 for the approval of the tariff and of the methodological rules on the calculation, collection and establishment of payment terms for the tariff associated with the issue and renewal of the training certificate and the inspection of equipment for the application of plant protection products

78

Hotărârea Guvernului nr. 24/2019 privind emiterea autorizaţiei de mediu pentru Societatea Națională „Nuclearelectrica” - S.A. - Sucursala "Fabrica de Combustibil Nuclear" Piteşti

Government Decision no. 24/2019 on the issuance of the environmental permit for the National Company "Nuclearelectrica"'s Branch " Nuclear Fuel Factory " Pitesti

79

Hotărârea Guvernului nr. 32 pentru aprobarea Planului de acţiuni preventive privind măsurile de garantare a securităţii aprovizionării cu gaze naturale și a Planului de urgenţă

Government Decision no. 32/2019 for the approval of the Preventive Action Plan on measures to guarantee security of gas supply and the Emergency Plan

80

Hotărârea Guvernului nr. 34/2019 privind stabilirea contingentului de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2019

Government Decision no. 34/2019 on setting the quota for workers newly admitted to the labor market in 2019

81

Hotărârea Guvernului nr. 35/2019 pentru desemnarea autorităților publice responsabile în domeniul protecției infrastructurilor critice naţionale și europene

Government Decision no. 35/2019 for the designation of the public authorities responsible in the field protection of national and European critical infrastructures

82

Hotărârea Guvernului nr. 37/2019 privind aprobarea actului adiţional nr. 5 la Acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.233/2000

Government Decision no. 37/2019 regarding the approval of the additional act no. 5 to the Concession Agreement for oil exploration, development and exploitation in the 19th Neptune perimeter, approved by Government Decision no. 1233/2000

58

83

Hotărârea Guvernului nr. 52/2019 privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 640/2017 pentru aprobarea Programului pentru școli al României în perioada 2017-2023 și pentru stabilirea bugetului pentru implementarea acestuia în anul școlar 2017-2018

Government Decision no. 52/2019 for amending and supplementing Government Decision no. 640/2017 for the approval of the Program for schools of Romania in the period 2017-2023 and for establishing the budget for its implementation in the school year 2017-2018

84

Hotărârea Guvernului nr. 53/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2018 privind aprobarea Programului - pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 50 de unități de învățământ preuniversitar de stat

Government Decision no. 53/2019 for the approval of the Methodological Norms for the application of the provisions of the Government Emergency Ordinance no. 97/2018 on the approval of the Program - pilot for providing food support for preschoolers and students in 50 state pre-university education units

85

Hotărârea Guvernului nr. 55/2019 pentru modificarea și completarea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 715/2017

Government Decision no. 55/2019 for the modification and completion of the Regulation for the exploitation of the wood mass from the public property forest fund, approved by the Government Decision no. 715/2017

86

Hotărârea Guvernului nr. 57/2019 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 500/2017 privind aprobarea schemei ,,Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii”

Government Decision no. 57/2019 for the amendment and completion of the Government Decision no. 500/2017 on the approval of the scheme "De minimis aid for the implementation of the support program for sheep farmers for wool trading"

87

Hotărârea Guvernului nr. 83/2019 privind înfiinţarea și funcţionarea Registrului naţional al riscurilor pentru sănătate în relaţie cu factorii de mediu

Government Decision no. 83/2019 on the establishment and operation of the National Register of health risks in relation to environmental factors

88

Hotărârea Guvernului nr. 84/2019 privind emiterea autorizaţiei de mediu pentru Societatea Națională „NUCLEARELECTRICA” - S.A. - Sucursala "CNE Cernavodă - Unitatea nr. 1 şi Unitatea nr. 2 ale Centralei Nuclearelectrice Cernavodă"

Government Decision no. 84/2019 regarding the issuance of the environmental permit for the National Company „NUCLEARELECTRICA” - S.A. - "" Cernavoda NPP Branch - Unit no. 1 and Unit no. 2 of the Cernavoda Nuclear Power Plant "

89

Hotărârea Guvernului nr. 86/2019 pentru aprobarea scoaterii definitive din fondul forestier naţional, fără compensare, de către Societatea Complexul Energetic Oltenia - S.A. a terenului în suprafaţă de 9,9991 ha, în vederea realizării obiectivului „Continuarea lucrărilor miniere în perimetrul de licență al UMC Tismana – Tismana I”

Government Decision no. 86/2019 for the approval of the definitive withdrawal from the national forest fund, without compensation, by the Company Complexul Energetic Oltenia - S.A. of the land with an area of 9.9991 ha, in order to achieve the objective "Continuation of mining works in the license perimeter of UMC Tismana - Tismana I"

90

Hotărârea Guvernului nr. 90/2019 privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 421/2018 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice

Government Decision no. 90/2019 on amending and supplementing Government Decision no. 421/2018 for the establishment of a state aid scheme to support the film industry

91

Hotărârea Guvernului nr. 92/2019 pentru aprobarea Criteriilor și a procedurii de acreditare a agenţiilor de intermediere între cererea și oferta de muncă zilieră

Government Decision no. 92/2019 for the approval of the Criteria and the accreditation procedure of intermediation agencies between the demand and supply of day laborers

92

Hotărârea Guvernului nr. 93/2018 pentru completarea art. 3 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului „Prima casă”

Government Decision no. 93/2018 for completing art. 3 of the annex no. 1 to the Government Decision no. 717/2009 on the approval of the implementing rules of the "First House" program

93

Hotărârea Guvernului nr. 104/2019 pentru modificarea art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 186/2009 privind aprobarea Programului pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor

Government Decision no. 104/2019 for the modification of art. 2 of the Government Decision no. 186/2009 on the approval of the Program for refunding with 90% the reference price of medicines

94

Hotărârea Guvernului nr. 107/2019 pentru aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate", pentru anul 2019

Government Decision no. 107/2019 for the approval of the scheme " De minimis aid for the implementation of the program to support the tomato product in protected areas ", for 2019

95

Hotărârea Guvernului nr. 117/2019 pentru completarea Listei proiectelor strategice de investiții care urmează a fi pregătite și atribuite în parteneriat public-privat de către Comisia Națională de

Government Decision no. 117/2019 for completing the List of strategic investment projects to be prepared and assigned in public-private partnership by the National Commission for Strategy and Forecast, approved by Government Decision 357/2018

59

Strategie și Prognoză, aprobată prin Hotărârea Guvernului 357/2018

96

Hotărârea Guvernului nr. 126/2019 pentru aprobarea criteriilor și modalităţilor de stabilire și ajustare a preţurilor reglementate aferente serviciilor de calificare, depozitare şi procesare a octoxidului de uraniu, precum şi a preţului dioxidului de uraniu furnizate de către Compania Naţională a Uraniului - S.A. pe teritoriul României

Government Decision no. 126/2019 for the approval of the criteria and modalities for establishing and adjusting the regulated prices related to the qualification, storage and processing services of uranium oxide, as well as the price of uranium dioxide provided by the National Uranium Company - S.A. on Romania's territory

97

Hotărârea Guvernului nr. 129/2019 privind reactualizarea valorii taxelor pentru activităţile miniere, prevăzute de Legea minelor nr. 85/2003

Government Decision no. 129/2019 on updating the value of taxes for mining activities, provided by the Mining Law no. 85/2003

98

Hotărârea Guvernului nr. 139/2019 privind acordarea prestațiilor sub forma biletelor de tratament balnear, pentru anul 2019, prin sistemul organizat şi administrat de Casa Națională de Pensii Publice

Government Decision no. 139/2019 on the provision of benefits in the form of spa treatment tickets, for 2019, through the system organized and administered by National House of Public Pensions

99

Hotărârea Guvernului nr. 142/2019 privind modificarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018 – 2019 şi pentru prorogarea unor termene

Government Decision no. 142/2019 regarding the amendment of annex no. 2 to the Government Decision no. 140/2018 for the approval of the service packages and of the Framework Contract that regulates the conditions for granting medical assistance, medicines and medical devices within the social health insurance system for the years 2018 - 2019 and for the extension of certain terms

100

Hotărârea Guvernului nr. 143/2019 pentru prelungirea termenului de aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 155/2017 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2017 și 2018

Government Decision no. 143/2019 for extending the application period of the provisions of Government Decision no. 155/2017 regarding the approval of the programs national health programs for the years 2017 and 2018

101

Hotărârea Guvernului nr. 145/2019 pentru aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „Dotarea blocului operator central din cadrul Spitalului Universitar de Urgență București”

Government Decision no. 145/2019 for the approval of the Note on the need and the opportunity to make expenditures related to the investment project „The endowment of the central operating block within Bucharest University Emergency Hospital ”

102

Hotărârea Guvernului nr. 146/2019 pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 282/2016 privind aprobarea Planului de acțiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020

Government Decision no. 146/2019 for the modification of the annex to the Government Decision no. 282/2016 on the approval of the Action Plan for the implementation of the Judicial System Development Strategy 2015-2020

103

Hotărârea Guvernului nr. 147/2019 pentru aprobarea amendamentului convenit între Guvernul României şi Banca Europeană de Investiţii prin scrisoarea semnată la Luxemburg la 6 decembrie 2018 şi la Bucureşti la 13 decembrie 2018 la Contractul de credit în cadrul Facilităţii de cofinanţare CSNR dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 24 noiembrie 2008

Government Decision no. 147/2019 for the approval of the amendment agreed between the Government of Romania and the European Investment Bank by letter signed in Luxembourg on December 6, 2018 and in Bucharest on December 13, 2018 to the Credit Agreement within the CSNR Co-financing Facility between Romania and the European Investment Bank, signed in Bucharest on November 24, 2008

104

Hotărârea Guvernului nr. 148/2019 pentru aprobarea amendamentului convenit între Guvernul României și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei prin schimbul de scrisori semnate la Bucureşti la 15 noiembrie 2018 și la Paris la 3 decembrie 2018 la Acordul-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finanţarea Proiectului privind reabilitarea infrastructurii şcolare din România, semnat la Bucureşti la 11 iulie 2003

Government Decision no. 148/2019 for the approval of the amendment agreed between the Government of Romania and the Development Bank of the Council of Europe through the exchange of letters signed in Bucharest on 15 November 2018 and in Paris on 3 December 2018 on the Loan Framework Agreement between Romania and the Council of Europe Development Bank for financing the Project on the rehabilitation of school infrastructure in Romania, signed in Bucharest on July 11, 2003

105

Hotărârea Guvernului nr. 158/2019 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor

Government Decision no. 158/2019 for the amendment and completion of the Government Decision no. 1,179 / 2014 on the establishment of a state aid scheme in the livestock sector

60

106

Hotărârea Guvernului nr. 159/2019 pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naționale tranzitorii în sectoarele vegetal și zootehnic pentru anul de cerere 2018

Government Decision no. 159/2019 for the approval of the ceilings allocated to the transitional national aids in the vegetable and animal breeding sectors for the application year 2018

107

Hotărârea Guvernului nr. 167/2019 pentru modificarea art. 7 alin. (1) și (2) din Regulamentul – cadru prevăzut la art. 23 din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, pentru personalul din familia ocupațională de funcții bugetare „Învățământ”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 34/2018

Government Decision no. 167/2019 for the modification of art. 7 para. (1) and (2) of the Framework Regulation provided in art. 23 of Law no. 153/2017 on the remuneration of staff paid from public funds, for staff in the occupational family of budgetary positions "Education", approved by Government Decision no. 34/2018

108

Hotărârea Guvernului nr. 168/2019 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 136/2016 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev/preșcolar și stabilirea finanțării de bază de la bugetul de stat, din sume defalcate din T.V.A. prin bugetele locale, pe baza costului standard per elev/preșcolar, pentru toți preșcolarii și elevii din învățământul general obligatoriu particular și confesional acreditat, precum și pentru cei din învățământul profesional și liceal acreditat, particular și confesional

Government Decision no. 168/2019 for the modification and completion of the Government Decision no. 136/2016 on the approval of the methodological norms for determining the standard cost per student / preschool and establishing the basic financing from the state budget, from amounts deducted from the T.V.A. through local budgets, based on the standard cost per pupil / preschooler, for all accredited private and denominational compulsory general and pre-school education, as well as for those in accredited, private and denominational vocational and high school education

109

Hotărârea Guvernului nr. 169/2019 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 72/2013 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev/preșcolar și stabilirea finanțării de bază a unităților de învățământ preuniversitar de stat, care se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din T.V.A. prin bugetele locale, pe baza costului standard per elev/preșcolar

Government Decision no. 169/2019 for the amendment and completion of the Government Decision no. 72/2013 on the approval of methodological norms for determining the standard cost per student / preschool and establishing the basic funding of state pre-university education units, which is provided from the state budget, from amounts deducted from the VAT through local budgets, based on the standard cost per student / preschool

110

Hotărârea Guvernului nr. 172/2019 pentru completarea art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 1.174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură

Government Decision no. 172/2019 for completing art. 10 of the Government Decision no. 1,174 / 2014 on the establishment of a state aid scheme for the reduction of excise duty on diesel used in agriculture

111

Hotărârea Guvernului nr. 173/2019 pentru completarea art. 14 din Hotărârea Guvernului nr. 748/2018 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în acvacultură

Government Decision no. 173/2019 for completing art. 14 of the Government Decision no. 748/2018 on the establishment of a state aid scheme for the reduction of excise duty on diesel used in aquaculture

112

Hotărârea Guvernului nr. 176/2019 pentru aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Achiziţia echipamentelor pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţie, reabilitare și modernizare a infrastructurii rutiere în vederea asigurării viabilităţii și siguranţei traficului”

Government Decision no. 176/2019 for the approval of the Substantiation Note on the necessity and opportunity to make the expenses related to the investment project "Acquisition of equipment for checking the quality of construction, rehabilitation and modernization of road infrastructure in order to ensure the viability and safety of traffic"

113

Hotărârea Guvernului nr. 177/2019 privind aprobarea Studiului de fundamentare pentru autostrada Târgu Neamț-Iași Government Decision no. 177/2019 regarding the approval of

the Substantiation Study for the Târgu Neamț-Iași highway

114

Hotărârea Guvernului nr. 186/2019 privind aprobarea Notei de fundamentare referitoare la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului „Extinderea implementării soluției tehnice de recuperare în caz de dezastru a N.SIS II”

Government Decision no. 186/2019 approving the Memorandum of Understanding on the necessity and appropriateness of the expenditure related to the project "Extending the implementation of the technical solution N.SIS II for disaster recovery "

115

Hotărârea Guvernului nr. 201/2019 pentru completarea art. 11 din Hotărârea Guvernului nr. 9/2018 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de porci din rasele Bazna și/sau Mangalița în vederea producerii cărnii de porc”

Government Decision no. 201/2019 for completing art. 11 of the Government Decision no. 9/2018 on the approval of the scheme "De minimis aid for the application of the support program for pig breeders of Bazna and / or Mangalita breeds in order to produce pork products"

61

116

Hotărârea Guvernului nr. 203/2019 privind aprobarea Planului naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice IV

Government Decision no. 203/2019 on the approval of the National Action Plan in the field energy efficiency IV

117

Hotărârea Guvernului nr. 207/2019 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 443/2017 privind aprobarea Programului național apicol pentru perioada 2017-2019, a normelor de aplicare, precum și a valorii sprijinului financiar

Government Decision no. 207/2019 for the amendment and completion of the Government Decision no. 443/2017 on the approval of the National Beekeeping Program for the period 2017-2019, the implementing rules, as well as the amount of financial support

118

Hotărârea Guvernului nr. 208/2019 pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 244/2007 privind autorităţile competente responsabile cu aplicarea legislaţiei din domeniul protecţiei consumatorilor şi cooperarea dintre autorităţile naţionale în acest domeniu

Government Decision no. 208/2019 for the modification of the annex to the Government Decision no. 244/2007 on the competent authorities responsible for the application of consumer protection legislation and cooperation between national authorities in this field

119

Hotărârea Guvernului nr. 209/2019 pentru aprobarea Cadrului general privind regimul juridic al contractelor de concesiune a serviciului de utilitate publică de distribuție a gazelor naturale, procedurile pentru acordarea concesiunilor, conținutul - cadru al caietului de sarcini

Government Decision no. 209/2019 for the approval of the General Framework on the legal regime of concession contracts for the public utility gas distribution service, procedures for granting concessions, content - framework of the specifications

120

Hotărârea Guvernului nr. 213/2019 pentru modificarea și completarea titlului VII „Taxa pe valoarea adăugată” din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016

Government Decision no. 213/2019 for the modification and completion of title VII “Value added tax” from the Methodological Norms for the application of Law no. 227/2015 on the Fiscal Code, approved by Government Decision no. 1/2016

121

Hotărârea Guvernului nr. 219/2019 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 296/2016 privind aprobarea sumei necesare Ministerului Sănătăţii pentru contractarea şi implementarea componentelor rămase necontractate din Proiectul PHARE 2006/018-147.03.11 - Sprijin pentru autorităţile de sănătate din România pentru implementarea directivelor Uniunii Europene privind băncile de sânge - unităţile de transfuzie - din spitale şi utilizarea terapeutică a ţesuturilor şi celulelor umane

Government Decision no. 219/2019 for the modification of the Government Decision no. 296/2016 regarding approval of the amount needed by the Ministry of Health for contracting and implementing the remaining uncontracted components of the PHARE Project 2006 / 018-147.03.11 - Support for Romanian health authorities for the implementation of European Union directives on blood banks - transfusion units - in hospitals and therapeutic use of human tissues and cells

122

Hotărârea Guvernului nr. 239/2019 pentru instituirea unei scheme de ajutor de minimis privind programul guvernamental „gROwth - Investim în copii, investim în viitor”

Government Decision no. 239/2019 for the establishment of a de minimis aid scheme for the government program "gROwth - Investing in children, investing in the future"

123

Hotărârea Guvernului nr. 260/2019 privind aprobarea cifrelor de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat și pentru învățământul superior de stat în anul școlar/universitar 2019 – 2020

Government Decision no. 260/2019 on the approval of schooling numbers for state pre-university education and for state higher education in the school year / university 2019 - 2020

124

Hotărârea Guvernului nr. 267/2019 privind înfiinţarea Sistemului naţional pentru raportarea politicilor și măsurilor şi pentru raportarea prognozelor emisiilor și reținerilor de gaze cu efect de seră

Government Decision no. 267/2019 on the establishment of the National System for Reporting Policies and Measures and for Reporting Greenhouse Gas Emission and Retention Forecasts

125

Hotărârea Guvernului nr. 268/2019 pentru acordarea de catre Ministerul Finantelor Publice a unui împrumut din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului, pentru Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, în scopul constituirii sumelor necesare alimentării Fondului de Dezvoltare și Investiții

Government Decision no. 268/2019 for granting by the Ministry of Public Finance a loan from the disposable of the general current account of the State Treasury, for the National Commission for Strategy and Forecast, in order to establish the amounts necessary to fund the Development and Investment Fund

126

Hotărâre 318/2019-05-23 Guvernul României privind domeniile şi programele de studii universitare de master acreditate şi numărul maxim de studenţi ce pot fi şcolarizaţi în anul universitar 2019-2020

Government Decision no. 318/2019 regarding the fields and programs of accredited master's university studies and the maximum number of students that can be enrolled in the academic year 2019-2020

127

Hotărâre 326/ 2019-05-23 Guvernul României privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare şi a structurii instituţiilor de învăţământ superior pentru anul universitar 2019-2020

Government Decision no. 326/2019 regarding the approval of the Register of fields and specializations / university study programs and of the structure of higher education institutions for the academic year 2019-2020

62

128

Hotărâre 316/2019-05-23 Guvernul României pentru aprobarea listei terenurilor agricole situate în extravilan pentru proiectul de importanţă naţională în domeniul gazelor naturale „Dezvoltarea capacităţii Sistemului Naţional de Transport în vederea asigurării fluxului de gaze naturale pe direcţia România-Republica Moldova“

Government Decision 316/2019 for approving the list of agricultural lands located outside the city limits the project of national importance in the field of natural gas "Development of the capacity of the National Transport System to ensure the flow of natural gas in the direction of Romania-Republic of Moldova"

129

Hotărâre 343/ 2019-05-30 Guvernul României pentru modificarea unor acte normative în domeniul programelor guvernamentale de garantare în numele şi în contul statului

Government Decision no. 343/2019 for the modification of some normative acts in the field of governmental guarantee programs in the name and on behalf of the state

130

Hotărâre 405/ 2019-06-12 Guvernul României pentru modificarea art. 4 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 564/2017 privind modalitatea de acordare a drepturilor copiilor cu cerinţe educaţionale speciale şcolarizaţi în sistemul de învăţământ preuniversitar

Government Decision no. 405/2019 for the amendment of art. 4 para. (2) of the Government Decision no. 564/2017 on the process of granting the rights of children with special educational requirements enrolled in the pre-university education system

131

Hotărâre 396/2019-06-12 Guvernul României pentru aprobarea deciziei de închidere a Minei Petrila din cadrul Societăţii Naţionale de Închideri Mine Valea Jiului - S.A.

Government Decision no. 396/2019 for approving the decision to close the Petrila Mine within the National Mine Closure Company Valea Jiului - S.A

132 Hotărâre 571/ 2019-08-08 Guvernul României privind aprobarea Strategiei pentru dezvoltarea turismului balnear

Government Decision no. 571/2019 for approving the Strategy for the development of spa tourism

133

Hotărâre 646/2019-08-27 Guvernul României privind deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei de stat româno-sârbe pentru pasageri şi transportul de mărfuri cu vehicule, în regim de bac şi pietonal, între localităţile Moldova Nouă (România) şi Golubac (Republica Serbia) şi a punctului vamal

Government Decision no. 646/2019 on the opening of the international crossing point of the Romanian-Serbian state border for passengers and transport of goods by vehicle, by ferry and pedestrian, between Moldova Nouă (Romania) and Golubac (Republic of Moldova) Serbia) and the customs point

134

Hotărâre 634/2019-08-27 Guvernul României pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 34/2019 privind stabilirea contingentului de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2019

Government Decision no. 634/2019 for the modification of the Government Decision no. 34/2019 on establishing the quota of newly admitted workers on the labor market in 2019

135 Hotărâre 429/2019-06-20 Guvernul României pentru aprobarea Strategiei 5G pentru România

Government Decision no. 429/2019 Government of Romania for the approval of the 5G Strategy for Romania

136

Hotărâre 465/ 2019-07-03 Guvernul României privind declararea proiectului de investiţii „Conducta de transport gaze naturale DN 250 Pojorâta-Vatra Dornei“ ca proiect de importanţă naţională în domeniul gazelor naturale

Government Decision no. 465/2019 regarding the declaration of the investment project "Natural gas transmission pipeline DN 250 Pojorâta-Vatra Dornei" as a project of national importance in the field of natural gas

137

Hotărâre 593/ 2019-08-12 Guvernul României pentru aprobarea măsurilor privind nivelul de siguranţă şi securitate în funcţionare a Sistemului electroenergetic naţional, precum şi măsurile în legătură cu realizarea stocurilor de siguranţă ale Sistemului electroenergetic naţional în ceea ce priveşte combustibilii şi volumul de apă din lacurile de acumulare pentru perioada 1 noiembrie 2019-31 martie 2020

Government Decision no. 593/2019 for the approval of the measures regarding the level of safety and security in operation of the National Electricity System, as well as the measures related to the realization of the safety stocks of the National Electricity System regarding fuels and water volume accumulation lakes for the period November 1, 2019-31 March 2020

138

Hotărâre 643/2019-08-27 Guvernul României privind modificarea unor acte normative referitoare la Programul pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor pentru pensionari

Government Decision no. 643/2019 for amending of some normative acts regarding the Program for reimbursing with 90% the reference price of medicines for retired persons

139 Hotărârea Guvernului nr. 673/2019 privind votul prin corespondență Government Decision no. 673/2019 on voting by mail

140

Hotărârea Guvernului nr. 668/2019 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, precum şi pentru modificarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 27/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei

Government Decision no. 668/2019 for the amendment and completion of the Government Decision no. 1340/2001 regarding the organization and functioning of the State Inspection for the Control of Boilers, Pressure Vessels and Lifting Installations, as well as for the modification of annex no. 3 to the Government Decision no. 27/2017 on the organization and functioning of the Ministry of Economy

63

141

Hotărârea Guvernului nr. 666/2019 pentru aprobarea cuantumului minim al burselor de performanță, de merit, de studiu și de ajutor social pentru elevii din învățământul preuniversitar de stat, cu frecvență, care se acordă elevilor în anul școlar 2019-2020

Government Decision no. 666/2019 for the approval of the minimum amount of performance, merit, study and social aid scholarships for students in state pre-university education, with frequency, which are granted to students in the school year 2019-2020

142

Hotărârea Guvernului nr. 705/2019 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2019 asupra sectorului apicol”

Government Decision no. 705/2019 on the approval of the scheme "De minimis aid for compensating the effects of unfavorable hydrometeorological phenomena ocurred in March - May 2019 on the beekeeping sector

143

Hotărârea Guvernului nr. 724/2019 privind stabilirea pentru anul 2019 a cuantumului per hectar al plății unice pe suprafață, al plății redistributive și a intervalelor de suprafață pentru care se acordă aceasta, al plății pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, al plății pentru tinerii fermieri și a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru măsura din sectorul zootehnic, speciile ovine și caprine

Government Decision no. 724/2019 setting the year's 2019 amount per hectare of the single area payment, the redistributive payment and the area intervals for which it is granted, the payment for agricultural practices beneficial for the climate and the environment, the payment for young farmers and the ceiling for the scheme coupled support measure for livestock, sheep and goat species

144

Hotărârea Guvernului nr. 773/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind monitorizarea datoriilor nerambursate la scadență ale contribuabililor, persoane juridice, în vederea diminuării blocajului financiar și a pierderilor din economie

Government Decision no. 773/2019 for the approval of the Methodological Norms on the monitoring of unpaid debts of taxpayers, legal entities, in order to reduce the financial blockage and losses in the economy

145

Hotărârea Guvernului nr. 785/2019pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 362/2019 privind instituirea schemei de ajutor de minimis aferente programului de finanţare a investiţiilor pentru modernizarea şi dezvoltarea staţiunilor balneare

Government Decision no. 785/2019 for the amendment and completion of the Government Decision no. 362/2019 on the establishment of the de minimis aid scheme related to the investment financing program for the modernization and development of spas

146

Hotărârea Guvernului nr. 824/2019 pentru modificarea art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 223/2019 privind aprobarea acordării ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive din cadrul Societăţii Complexul Energetic Hunedoara – S.A. pentru anul 2019

Government Decision no. 824/2019 for the amendment of art. 2 para. (1) of the Government Decision no. 223/2019 on the approval of the granting of state aid to facilitate the closure of non-competitive coal mines within the Complexul Energetic Hunedoara - S.A. for the year 2019

147

Hotărârea Guvernului nr. 823/2019 pentru modificarea art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 224/2019 privind aprobarea acordării ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive din cadrul Societăţii Naţionale de Închideri Mine Valea Jiului - S.A. pentru anul 2019

Government Decision no. 823/2019 for the amendment of art. 2 para. (1) of the Government Decision no. 224/2019 on the approval of the granting of state aid to facilitate the closure of non-competitive coal mines within the National Mine Closure Company Valea Jiului - S.A. for the year 2019

148

Hotărârea Guvernului nr. 842/2019 pentru aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum și pentru stabilirea cuantumului acestora pentru anul de cerere 2019

Government Decision no. 842/2019 for the approval of the ceilings allocated to the coupled support schemes in the livestock sector, as well as for establishing their amount for the application year 2019

149

Hotărârea Guvernului nr. 913/2019 pentru modificarea şi completarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2011

Government Decision no. 913/2019 for the amendment and completion of the Methodology regarding the unitary application of the provisions on civil status, approved by Government Decision no. 64/2011

150

Hotărârea Guvernului nr. 934/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 229/2016 privind organizarea şi exercitarea profesiei de fizioterapeut, precum şi pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Fizioterapeuţilor din România

Government Decision no. 934/2019 for the approval of the Methodological Norms for the application of the provisions of Law no. 229/2016 on the organization and exercise of the profession of physiotherapist, as well as for the establishment, organization and functioning of the Romanian College of Physiotherapists

151 Hotărârea Guvernului nr. 935/2019 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată

Government Decision no. 935/2019 for establishing the minimum gross basic salary per country guaranteed in payment

64

152

Hotărârea Guvernului nr. 968/2019 privind stabilirea contingentului de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2020

Government Decision no. 968/2019 on establishing the quota of newly admitted foreign workers on the labor market in 2020