Memorandum - Article 19

��

��

��

��

�� !"��# ��$�� % & % ��'��(��)**��+�+"�� ,�-)**��+�+"+�� .�/ �� 0��( 1��233# # # 0�� 0��(

ARTICOLUL 19 CAMPANIA GLOBAL� PENTRU LIBERA EXPRIMARE

Analiza proiectului de codului audiovizualului din Moldova – ARTICOLUL 19, Londra, 2006 – Index Number: LAW/2006/0412

1

��

Cu privire la proiectul de Cod:

• Referin�a la Internet ar trebui înl�turat� din Articolul 2(h), asigurând în felul acesta sensul c� Codul nu se aplic� la con�inutul de pe Internet.

Cu privire la structura ‘Consiliului de Coordonare al Audiovizualului’:

• Nominalizarea pentru alegerea în rândul membrilor Consiliului de Coordonare al Audiovizualului nu ar trebui s� fie realizat� de o comisie parlamentar�, în schimb aceast� comisie ar trebui s� solicite nominaliz�ri de la publicul larg prin intermediul anun�urilor în principalele mijloacele mass media.

• Codul ar trebui s� prevad� ca audierile pentru selec�ie organizate de comisie vor fi publice �i vor permite participarea �i comentariile tuturor p�r�ilor interesate.

• Codul ar trebui s� stipuleze c� comisia se va str�dui s� selecteze un consiliu echilibrat din punct de vedere al sexelor ai c�ror membri reflect� structura variat� a societ��ii moldovene�ti.

• Termenele mandatelor Membrilor Consiliului ar trebui revizuite. Din grupul ini�ial de Membri ai Consiliului unii ar trebui s� aib� un termen de desemnare mai scurt.

• Deciziile despre excluderea for�at� membrilor Consiliului ar trebui s� fie luate de Parlament cu aceea�i majoritate de voturi necesar� pentru desemnare �i ar trebui supus� controlului judiciar.

• “Pierderea cet��eniei” �i „motivele de s�n�tate” ca motive de excludere a unui membru al Consiliului potrivit Articolului 43(3) ar trebui definit în sens mai restrâns, pentru a reduce poten�ialul pentru abuz.

• Codul ar trebui s� stipuleze posibilitatea Consiliului de a ob�ine venit dintr-un �ir de surse, inclusiv venituri din taxele pentru licen�e, penaliz�ri �i granturi �i c� nivelul subven�iilor oferite de stat ar trebui stabilit în a�a un mod încât s� garanteze capacitatea de a-�i realiza obliga�iile cu eficien��. Ideal ar fi dac� subven�iile de la stat ar fi determinate pentru un ciclu bugetar de teri ani sau mai mult �i ar fi indexate contra infla�iei.

• Codul ar trebui s� stabileasc� mai detaliat ce informa�ie ar trebui inclus� în raportul anual al Consiliului adresat Parlamentului.

Cu privire la competen�ele Consiliului:

‘Strategia de Acoperire Teritoriala a Serviciilor de Programe’: • Diviziunea muncii între Consiliu �i Agen�ia Na�ional� pentru Reglementare în

Telecomunica�ii �i Informatic� în ceea ce prive�te planificarea frecven�ei ar trebui definit� mai clar.

• Planificarea frecven�ei ar trebui s� fie echitabil� �i s� se bazeze pe trei clasific�ri:



2

1) cele trei nivele de difuzare (public, comercial �i local); 2) cele dou� tipuri de difuzori (radio �i de televiziune); �i 3) difuzori de diferite acoperii geografice (na�ionali, regionali �i locali).

• Procesul de planificare a frecven�ei ar trebui s� fie deschis �i consultativ �i s� permit� participarea publicului.

Administrarea licen�elor: • Codul ar trebui s� permit� ca cererea de acordare a licen�ei s� poat� fi înaintat�

chiar �i în absen�a unei invita�ii oficiale la concurs. • Lista criteriilor aplicate de Consiliu în procesul de luare a deciziilor privind

solicit�rile de licen�e trebuie s� fie clarificat� �i extins�. • Codul ar trebui s� stabileasc� un termen al licen�ei de trei ani pentru radiodifuzorii

din comunitate. • Toate deciziile de licen�iere ale Consiliului ar trebui s� fie deschise pentru

contestare p�r�ilor afectate direct. • Codul ar trebui s� specifice o procedur� de stabilire a taxelor de licen�iere într-un

tabel disponibil pentru public. • Prevederea din Articolul 31 privind necesitatea de a ob�ine o licen�� tehnic� aparte

ar trebui exclus�. • Agen�ia de Telecomunica�ii nu ar trebui s� aib� dreptul de a schimba frecven�a

alocat� unui radiodifuzor licen�iat, cu excep�ia cazurilor de necesitate demonstrat�. Codul ar trebui s� specifice m�suri de protec�ie ulterioar� în aceast� privin��.

Controlul asupra radiodifuzorilor �i sanc�iunile: • Suspendarea temporar� ar trebui introdus� ca o treapt� intermediar� între

impunerea unei amenzi �i retragerea definitiv� a licen�ei. • Codul ar trebui s� prevad� c� sanc�iunile vor fi impuse în ordine progresiv�, iar o

amend� va fi impus� numai dup� ce avertiz�rile nu au reu�it s� solu�ioneze problema.

• Suspendarea �i retragerea licen�ei ar trebui definite ca remedii de ultim� instan��. • Radiodifuzorii trebuie s� fie anun�a�i despre orice investiga�ie deschis� împotriva

lor cu oferirea unei posibilit��i adecvate de a se prezenta în fa�a Consiliului. • Decizia Consiliului trebuie s� fie emis� în scris, cu indicarea motivelor �i trebuie

s� fie accesibil� publicului. • Deciziile cu privire la impunerea oric�rei penaliz�ri ar trebui supus� controlului

judiciar. • Articolul 27 ar trebui s� fie revizuit în întregime, în baza ideii c� retragerea

licen�ei este sanc�iunea aplicat� în ultim� instan��.

Competen�ele Consiliului asupra Teleradio Moldova: • Codul nu ar trebui s� ofere Consiliului competen�e speciale de supraveghere �i

desemnare în leg�tur� cu Teleradio Moldova. În schimb, compania public� de teleradiodifuziune ar trebui supravegheat de propriul Consiliu de Supraveghere.



3

Cu privire la Compania Public� de Teleradiodifuziune (Teleradio Moldova):

Atribu�iile �i principiile de coordonare ale companie publice de teleradiodifuziune

• Articolele 51, 52 �i 56, care reglementeaz� atribu�iile �i principiile de coordonare ale radiodifuzorului public, ar trebui comasate într-o singur� prevedere scurt� �i clar definit�.

• Atribu�iile radiodifuzorului public ar trebui s� includ� promovarea egalit��ii de ras�, etnie �i gen, atât prin programele sale cât �i pin politicile sale interne.

• Radiodifuzorului public ar trebui s� i se solicite de a difuza programe pentru copii.

Structura de guvernare a radiodifuzorului public: • Consiliul nu ar trebui s� fie organul de Supraveghere al Teleradio Moldova. În

schimb, ar trebui creat un organ de supraveghere aparte ale c�rui sarcini s� fie integrate cu cele ale Consiliului executiv propus. Membrii noului organ de supraveghere ar trebui s� fie desemna�i într-o manier� analog� cu desemnarea membrilor consiliului. Organul de supraveghere ar trebui s� fie responsabil pentru asigurarea c� Teleradio Moldova î�i îndepline�te atribu�iile, dar f�r� a fi implicat în conducerea de fiecare zi a companiei sau în luarea deciziilor cu privire la programele de zi cu zi. Responsabilit��ile organului de supraveghere ar trebui s� includ� protejarea independen�ei radiodifuzorului �i asigurarea responsabilit��ii fa�� de public.

• Pre�edintele �i personalul superior beneficiaz� de independen�� editorial�. Pre�edintele ar trebui s� fie responsabil de administrarea de zi cu zi a radiodifuzorului public fiind investit în acest scop cu atribu�iile necesare, inclusiv de angajare �i concediere a personalului .

• Pre�edintele �i personalul superior ar trebui s� fie desemna�i de organul de supraveghere.

• Ar trebui luate m�suri pentru cre�terea responsabilit��ii Teleradio Moldova, inclusiv impunerea cerin�ei de a întocmi un raport anual, stabilirea unei proceduri de înaintare a reclama�iilor �i realizarea studiilor de audien��.

Independen�a institu�ional� a radiodifuzorului public: • Codul ar trebui s� garanteze o finan�are pe termen lung în baz� de cicluri

multianuale. • Pe lâng� subven�iile statului ar trebui explorate alte metode de finan�are, cum ar fi

cele stabilirea taxelor pentru telespectatori �i radioascult�tori sau încasarea taxelor de la radiodifuzorii comerciali.

Cu privire la Difuzarea Local�:

• Codul Audiovizualului ar trebui s� fie constituit în baza unui sistem de difuzare pe



4

trei categorii, recunoscând difuzarea comunitar� suplimentar la difuzarea public� �i privat�.

• “Radiodifuzorii locali” trebuie s� fie defini�i ca posturi conduse de organiza�ii non-profit în beneficiul comunit��ii lor, independente de interferen�� politic� sau comercial�.

• “Comunitatea” trebuie s� fie definit� atât în sens regional cât �i în sens de grupuri cu interese comune.

• Frecven�ele trebuie s� fie rezervate pentru radiodifuzorii locali. • Procedura de licen�iere pentru radiodifuzorii locali trebuie s� fie simplificat� �i

trebuie s� fie oferite scutiri de tax� de licen�iere sau taxe reduse. Codul Audiovizualului trebuie s� prevad� o perioad� de tranzi�ie în care orice posturi locale existente �i neautorizate vor avea posibilitatea s� fie licen�iate. Cu privire la regulile aplicabile la to�i radiodifuzorii:

• Articolul 4(6) ar trebui modificat pentru a proteja cu eficien�� atât împotriva concentr�rii propriet��ii în cadrul sectorului radiodifuziunii cât �i contra propriet��ii comune în diferite tipuri de mass media.

• Codul trebuie s� prevad� elaborarea unui cod de conduit� pentru sectorul audiovizualului, pe calea unui proces consultativ cu participarea radiodifuzorilor �i ale oric�ror altor p�r�i interesate.

• Codul de conduit� trebuie cel pu�in s� lucreze asupra no�iunilor de restric�iilor de con�inut aplicabile radiodifuzorilor în baza Codului Audiovizualului, cum ar fi cele incluse în Articolele 6, 7 �i 0.

• Articolul 7(2) ar trebui modificat în a�a fel încât s� interzic� radiodifuzorilor priva�i de a oferi acces direct la spa�iul de emisie partidelor politice sau s� le ofere spa�iu de emisie pe baz� nu atât egal� cât echitabil�.

• Articolul 11(2) ar trebui exclus. • Procentul din Articolul11(7) ar trebui redus la mai pu�in de 50%. • Reportajele de �tiri nu ar trebui limitate la 90 secunde. • Articolele 14-17 ar trebui transpuse în legile adecvate de aplicare general�, cum

sunt Codul Penal �i Codul Civil. • Protec�ia împotriva perchezi�iei �i confisc�rii la sediul radiodifuzorului conform

articolului 15(3) ar trebui extins� pentru a include toate tipurile de cl�diri unde sunt depozitate produsele activit��ii jurnalistice �i ar trebui consolidat� potrivit deciziei Cur�ii Europene pentru Drepturile Omului pe cazul Roemens �i Schmit versus Luxembourg.



5

��

Acest Memorandum ofer� o analiza proiectului Codului Audiovizualului din Republica Moldova (proiectul de Cod) în raport cu standardele interna�ionale cu privire la libertatea de exprimare1 realizat� de ARTICOLUL 19. ARTICOLUL 19 este o organiza�ie neguvernamental� interna�ional� pentru drepturile omului, care împreun� cu alte organiza�ii-partenere activeaz� în toat� lumea pentru a proteja �i promova dreptul la libertatea de exprimare. Am oferit recomand�ri �i critic� constructiv� pentru multe propuneri legislative anteriore în domeniul libert��ii de exprimare în Moldova, inclusiv privind Legea cu privire la libertatea de informare, Legea cu privire la libertatea presei, Legea cu privire la combaterea activit��ilor extremiste, prevederile de def�imare din diferite legi �i prevederile ce �in de reflectarea alegerilor parlamentare din martie 2005 în mass-media.2 Întâi de toate, am vrea s� ne exprim�m profunda îngrijorare în leg�tura cu graba aparent� cu care aceast� lege a trecut prin parlament. În în�elegerea noastr� textul proiectului de Cod a fost f�cut public abia la 28 martie 2006 �i a fost aprobat în prima lectur� la 6 aprilie. Aceast� procedur� gr�bit� e�ueaz� s� furnizeze o oportunitate eficient� pentru o adev�rat� consultare a societ��ii civile �i mass-media. Recunoa�tem c� ar fi o ironie penibil� dac� o lege care, conform primului s�u Articol, tinde s� instituie “principii democratice de lucru ale audiovizualului din Republica Moldova” ar fi fost adoptat� într-o manier� contrar� principiilor democratice, de aceea îndemn�m cu fermitate autorit��ile s� extind� termenul-limit� pentru comentarii �i s� s�-�i ia timpul necesar pentru a lua în considera�ie mul�imea de comentarii ce vor fi prezentate. Aceast� lege este una important� în cadrul sistemului de legi; ea va servi drept baz� pentru reglementarea radiodifuziunii în Moldova în viitorul apropiat. Practicile reu�ite din alte ��ri presupun acordarea unei perioade minime de �ase s�pt�mâni pentru consulta�ii pe marginea proiectului de lege sau a unei politici, �i a unei alte perioade minime de dou� s�pt�mâni între fiecare etap� în parlament. Acest lucru permite realizarea unei analize corespunz�toare a legii în parlament, precum �i implicarea tuturor persoanelor interesate, îmbun�t��ind, în final, calitatea general� a legisla�iei. L�sând la o parte aspectele de procedur�, ARTICOLUL 19 salut� efortul autorit��ilor din Moldova de a reforma legisla�ia din sectorul audiovizualului. Proiectul de cod este unul ambi�ios �i caut� s� reglementeze întregul sector al audiovizualului, atât acordarea de licen�e canalelor private, cât �i în administrarea serviciului de radiodifuziune public� a ��rii. În mare parte, este evident c� propunerea a fost f�cut� cu inten�ia de a ajusta legea din Moldova la standardele interna�ionale relevante. Cu toate acestea, suntem îngrijora�i cu privire la o serie de modific�ri propuse. În primul rând, nu credem c� va fi posibil ca noul organ de reglementare s� func�ioneze �i în calitate de organ de monitorizare a serviciului public de radiodifuziune. Nu credem c� acest lucru va func�iona din simplele motive c� sarcina de reglementare a frecven�elor este de natur� diferit� în compara�ie cu monitorizarea serviciului de radiodifuziune public�, �i c�, prin combinarea celor dou� sarcini în cadrul unui singur organ, poate rezulta într-o cantitate de munc� irealizabil� precum �i în reducerea eficien�ei monitoriz�rii. În al doilea rând, suntem îngrijora�i c� propunerea pare a nu l�sa loc pentru 1 Analiza noastr� se bazeaz� pe o traducere neoficial� a proiectului de Cod furnizat� de Centrul Independent de Jurnalism. 2 Majoritatea acestor rapoarte pot fi accesate pe pagina web a organiza�iei ARTICOLUL 19, Publica�ii, Legea �i Europa, la http://www.article19.org/publications/index.html.



6

„radiodifuziunea comunitar�” – transmisiunea de c�tre companii mici, non-profit, care servesc o comunitate distinct� (de exemplu, o minoritate etnic� sau lingvistic�). În al treilea rând, exist� câteva aspecte mici, dar importante care trebuie s� fie abordate, pornind de la stabilirea unor �inte mai realiste pentru produc�ia din Moldova pân� la clarificarea procedurii de licen�iere. Ne oprim mai detaliat asupra acestor probleme în Sec�iunea 3 a acestui Memorandum. Dac� acestea sunt abordate în mod satisf�c�tor – �i accentu�m din nou c� este necesar s� se acorde timp pentru acest lucru – suntem optimi�ti �i credem c� acest Cod poate aduce o contribu�ie important� la realizarea dreptului la libertatea de exprimare în Moldova. Comentariile noastre au la baz� standardele interna�ionale cu privire la libertatea de exprimare, elaborate de Curtea European� pentru Drepturile Omului, alte cur�i pentru drepturile omului �i tribunalele constitu�ionale din lume, �i stabilite în recomand�ri de c�tre Comitetul de Mini�tri al Consiliului Europei. Standardele relevante sunt rezumate în Accesul la frecven�e: principiile libert��ii de exprimare �i reglementarea radiodifuziunii (Principiile organiza�iei ARTICOLUL 19)3 al ARTICOLULUI 19, care reprezint� un set de directive bazate pe practica interna�ional�, dreptul constitu�ional comparativ �i cele mai bune practici din lume.

��

Aceast� sec�iune stabile�te pe scurt standardele interna�ionale de baz� cu privire la reglementarea audiovizualului �i a libert��ii de exprimare. Analiza proiectului de Cod în Sec�iunea 3 în continuare se bazeaz� �i face referire la aceste standarde.

�0�0 4 ��56��-��

Articolul 19 al Declara�iei Universale cu privire la Drepturile Omului (DUDO)4 constituie enun�ul de c�p�tâi al dreptului la libertatea de exprimare conform legii interna�ionale:

Fiecare om are dreptul la libertatea opiniei �i expresiei; acest drept include în sine dreptul de a sus�ine opinii f�r� interven�ii �i de a c�uta, primi �i împ�rt��i informa�ii �i idei prin intermediul oric�rui tip de mass-media indiferent de frontiere.

În calitate de rezolu�ie a Adun�rii Generale a ONU, DUDO nu impune direct obliga�ii Statelor membre, dar anumite p�r�i din aceasta, inclusiv Articolul 19, sunt tratate în mare parte ca având for�� juridic� de drept comun interna�ional.5 În afar� de aceasta, Moldova este parte la un o serie de tratate obligatorii care sunt bazate pe DUDO �i con�in garan�ii ale dreptului la libertatea de exprimare definite în termeni similari celor din Articolul 19. Acestea includ Articolul 19 al Acordului Interna�ional cu privire la Drepturile Civile �i Politice (AIDCP),6 la

3 Londra, aprilie 2002. 4 Rezolu�ia Adun�rii Generale ONU nr. 217A (III), adoptat� la 10 decembrie 1948. 5 Vezi, de exemplu, Barcelona Traction, Light and Power Company Limited Case (Belgium v. Spain) (Second Phase), ICJ Rep. 1970 3 (Curtea Interna�ional� de Justi�ie); Namibia Opinion, ICJ Rep. 1971 16, Separate Opinion, Judge Ammoun (Curtea Interna�ional� de Justi�ie); Filartiga v. Pena-Irala, 630 F. 2d 876 (1980) (Circuit SUA Curtea de Apel, al 2-lea Circuit). În general, vezi M.S.McDougal, H.D.Lasswell, L.C.Chen, Human Rights and World Public Order, Yale University Press (1980), pp. 273-74, 325-27. 6 Rezolu�ia Adun�rii Generale ONU nr. 2200A(XXI) din 16 decembrie 1966, în vigoare din 23 martie 1976.



7

care Moldova a consim�it la 26 ianuarie 1993, �i Articolul 10 al Conven�iei Europene cu privire la Drepturile Omului (CEDO),7 ratificat� de Moldova la 12 septembrie 1997. În�elesul prevederilor cu privire la libertatea de exprimare din AIDCP �i CEDO a fost analizat pe larg de c�tre Comitetul ONU pentru Drepturile Omului �i Curtea European pentru Drepturile Omului, ambele organisme având responsabilitatea de a supraveghea concordan�a cu tratatele respective. Analiza care urmeaz� va face paralele cu jurispruden�a celor dou� organisme. De asemenea se va face referire la standardele �i deciziile relevante adoptate în alte sisteme regionale pentru drepturile omului, cum ar fi deciziile Cur�ii Inter-Americane pentru Drepturile Omului �i ale Comisiei Africane pentru Drepturile Omului �i ale Na�iunilor. În timp ce aceste standarde nu oblig� direct Moldova, acestea arunc� lumin� asupra interpret�rii corespunz�toare a DUDO, AIDCP �i CEDO �i sunt indicii de practici reu�ite.

�0�0 ��7�� 6�� -��

Dreptul la libertatea de exprimare nu reprezint� un drept absolut; acesta poate fi limitat în anumite circumstan�e. Articolul 10(2) al CEDO stabile�te formula general� de evaluare a legitimit��ii unor asemenea restric�ii. Aceasta stabile�te:

Exercitarea [libert��ii de exprimare], ce comport� îndatoriri �i responsabilit��i, poate fi supus� unor formalit��i, condi�ii, restrângeri sau sanc�iuni dup� cum este prev�zut de lege, care constituie m�suri necesare, într-o societate democratic�, pentru securitatea na�ional�, integritatea teritorial� �i securitatea public�, ap�rarea ordinii �i prevenirea infrac�iunilor, protec�ia s�n�t��ii sau moralei, pentru protec�ia reputa�iei sau drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea informa�iei confiden�iale, sau pentru a garanta autoritatea �i impar�ialitatea puterii.

Aceasta a fost interpretat ca stabilirea unui test format din trei p�r�i, necesitând ca orice restric�ie (1) s� fie prev�zut� în lege, (2) s� urm�reasc� un scop legitim �i (3) sa fie necesar� într-o societate democratic�.8 Curtea European� pentru Drepturile Omului a declarat c� prima cerin�� va fi îndeplinit� doar acolo unde legea este accesibil� �i „formulat� cu suficient� precizie ca s� permit� cet��eanului s�-�i ajusteze conduita.”9 În al doilea rând, interven�ia trebuie s� urm�reasc� unul dintre scopurile enumerate în Articolul 10(2); lista cu scopuri este una exhaustiv�, astfel o interven�ie care nu urm�re�te unul dintre aceste scopuri, încalc� Articolul 10. În al treilea rând, interven�ia trebuie s� fie necesar� pentru a garanta unul dintre acele scopuri. Cuvântul „necesar” înseamn� c� pentru o astfel de interven�ie trebuie s� existe o „necesitate social� urgent�”.10 Motivele expuse de Stat pentru a justifica interven�ia trebuie s� fie „relevante �i suficiente”, iar Statul trebuie s� demonstreze în continuare c� interven�ia este propor�ional� scopului urm�rit.11

7 Adoptat la 4 noiembrie 1950, în vigoare din 3 septembrie 1953.

8 Vezi, de exemplu, Sunday Times v. the United Kingdom, 26 aprilie 1979, Peti�ia Nr. 6538/74 (Curtea European� pentru Drepturile omului). 9 Ibid., paragraful 49. 10 Vezi, de exemplu, Hrico v. Slovakia, 27 iulie 2004, Peti�ia Nr. 41498/99, paragraful 40. 11 Lingens v. Austria, 8 iulie 1986, 8 EHRR 407, paragrafele 39-40.



8

�080 ��77!��

Garantarea libert��ii de exprimare se aplic� cu o deosebit� for�� în raport cu mass-media, inclusiv radiodifuzorii priva�i �i publici. Din cauza rolului fundamental pe care îl joac� în informarea publicului, mass-media ca tot întreg acord� o garan�ie deosebit�. Dup� cum a declarat Curtea European�:

[Presa] este datoare s� împ�rt��easc� informa�ii �i idei cu privire la subiecte de interes public. Aceasta nu numai c� are sarcina de a împ�rt��i asemenea informa�ii �i idei: publicul de asemenea are dreptul s� le primeasc� pe acestea. Dac� ar fi fost altfel, presa ar fi fost inapt� de a-�i juca rolul vital de „supraveghetor public”.12

Aceast� nu înseamn� c� media de radiodifuzare trebuie s� fie întru totul liber� �i nereglementat�; Articolul 10 al CEDO spune c� dreptul la libertatea de exprimare „nu va re�ine Statele membre de la cererea de licen�iere a companiilor de radiodifuzare”. Totu�i exist� un num�r de constrângeri pentru o asemenea regul�. În primul rând, în general, orice sistem de acordare a licen�elor stabilit de statele membre trebuie s� treac� peste p�r�ile „prescris de lege” �i „necesar într-o societate democratic�” din testul din trei p�r�i al restric�iilor discutate în sec�iune precedent�.13 În al doilea rând, un obiectiv important al reglement�rii trebuie s� fie cel de promovare a pluralismului �i diversit��ii frecven�elor.14 Frecven�ele reprezint� o surs� public� �i trebuie utilizate în interesul public, o parte important� fiind dreptul publicului de a primi informa�ii �i idei din diferite surse. În al treilea rând, orice organisme cu autoritate de reglementare în acest domeniu trebuie s� fie independent de guvernare.15

�0*0 ��7��

Necesitatea pluralismului în mass-media �inte�te direct în dreptul publicului de a primi informa�ii. Dup� cum a constatat Curtea European� pentru Drepturile Omului: “[Împ�rt��irea] informa�iilor �i ideilor de interes general […] nu poate fi realizat� cu succes decât dac� se bazeaz� pe principiul pluralismului.”16 Obliga�ia de a promova pluralismul în mass-media include atât libertatea de interven�ii inutile din partea Statului, cât �i necesitatea ca Statul s� întreprind� ac�iuni pozitive de promovare a pluralismului.17 Statele membre pot s� nu impun� restric�ii care au efectul de limitare �i constrângere nejustificat� a dezvolt�rii sectorului audiovizualului �i, în acela�i timp, Statele ar trebuie s� creeze sisteme de asigurare a unei dezvolt�ri s�n�toase a sectorului audiovizualului, �i pentru ca aceast� dezvoltare s� progreseze într-un mod care promoveaz� diversitatea �i pluralismul. Acest lucru a fost afirmat la nivel constitu�ional într-o serie de ��ri. Atât Curtea Constitu�ional� german� cât �i cea francez�, de exemplu, au sus�inut c� Statul este obligat, atunci când elaboreaz� cadrul de reglementare a audiovizualului, s� promoveze pluralismul. Atunci când a evaluat legitimitatea unei Legi cu privire la Comunica�ii din 1986, Consiliul Constitu�ional francez a descoperit c� principiul pluralismului informa�iei avea o importan��

12 Thorgeirson v. Iceland, 25 iunie 1992, Peti�ia Nr. 13778/88, paragraful 63. 13 Vezi, de exemplu, Informationsverein Lentia and Others v. Austria, 28 octombrie 1993, Peti�ia Nr. 13914/88, 15041/89, 15717/89, 15779/89 �i 17207/90, paragraful 32. 14 Ibid., paragraful 38. 15 Recomandarea Conciliului Europei nr. (2000)23, adoptat� de Comitetul de Mini�tri la 20 decembrie 2000. 16 Informationsverein Lentia and Others v. Austria, punctul 13, paragraful 38. 17 Vezi Principiul 3 din Access to the Airwaves.



9

constitu�ional�.18 În mod similar, Curtea Constitu�ional� german� sus�inea c� radiodifuziunea trebuie s� fie structurat� în a�a fel încât s� asigure transmiterea unei game largi de p�reri �i opinii.19

�090 ��.�� 5

O contribu�ie important� în pluralismul mediilor de radiodifuziune poate fi adus� de c�tre radiodifuzorii publici, ai c�ror statut �i acte de constituire îi oblig� s� ofere programe care se ocup� de necesit��ile diferitor grupuri ale societ��ii. De aceea, o serie de instrumente interna�ionale accentueaz� importan�a radiodifuzorilor publici �i a contribu�iei acestora în promovarea diversit��ii �i pluralismului. De exemplu, una dintre Rezolu�iile UE adoptat� în 1999 recunoa�te importan�a rolului jucat de radiodifuzorii publici în asigurarea unui flux de informa�ii din diferite surse c�tre public �i men�ioneaz� c� acestea au o relevan�� direct� pentru democra�ie, necesit��ile sociale �i culturale, �i pluralismul în mass-media. Drept urmare, finan�area acordat� de statele membre unor asemenea radiodifuzori este scutit� de interdic�ia general� din legea UE cu privire la finan�area radiodifuzorilor de c�tre stat.20 Din acelea�i motive, Declara�ia din Alma Ata din 1992, adoptat� sub auspiciile UNESCO, cheam� statele membre s� încurajeze dezvoltarea radiodifuzorilor publici.21 Rezolu�ia Nr. 1: Viitorul Radiodifuziunii Publice a celei de-a 4-a Conferin�e Ministeriale a Consiliului Europei cu privire la Politici mass-media, Praga, 1994, promoveaz� principii similare. Aceast� rezolu�ie semnaleaz� importan�a radiodifuziunii publice pentru drepturile omului �i democra�ie în general, �i rolul acesteia în oferirea unui forum pentru o gam� larg� de dezbateri publice, programe inovatoare care nu sunt dirijate de for�e de pia�� i promovarea produc�iei locale. Ca rezultat al acestor roluri vitale, rezolu�ia recomand� statelor membre s� garanteze cel pu�in un radiodifuzor public cuprinz�tor care s� fie accesibil tuturor.

��

80�0 ��(��5

Proiectul de cod este format din dou� p�r�i; prima parte �ine de aspectele generale aplicabile tuturor radiodifuzorilor, cum ar fi regulile legate de con�inutul emisiei �i procedurile de acordare a licen�elor, în timp ce partea a doua se refer� la „Consiliul Coordonator al Audiovizualului” (organ de reglementare a emisiei, în continuare „Consiliu”) �i la „Radiodifuzorul Public” (serviciul public de radiodifuziune, care include compania na�ional� de televiziune; în continuare „serviciu public de radiodifuziune”). Acest Memorandum porne�te de la organizarea proiectului de cod �i va aborda consecutiv urm�toarele �ase aspecte: 1) scopul proiectului de cod; 2) structura Consiliului; 3) autoritatea Consiliului; 4) radiodifuziunea public�; 5) radiodifuziunea comunitar�; �i 6) reguli generale aplicabile tuturor radiodifuzorilor. 18 Decizia 86-217 din 18 septembrie 1986, Debbasch, 245. 19 Vezi Primul caz al televiziunii, 12 BverfGE 205 (1961). 20 Official Journal C 030, 5 februarie 1999, clauza 1. 21 9 octombrie 1992, aprobat� de Conferin�a general� la cea de-a 28-a �edin�� din 1995, clauza 5.



10

80�0 $ ��

Sfera de aplicare a proiectului de cod este definit� în Capitolul 1. Articolul 1 stabile�te c� prezentul cod se aplic� la „difuzarea �i /sau retransmisia prin intermediul mijloacelor de televiziune �i radiodifuziune”, cu excep�ia „sistemelor de televiziune �i radiodifuziune de tip închis ce nu sunt destinate recep�ion�rii în mas�, precum �i activitatea radioamatorilor.” Articolul 4 �ine de jurisdic�ia teritorial� a codului, care se extinde considerabil asupra oric�rui radiodifuzor c�ruia i-a fost acordat� licen�a de emisie în Moldova, opereaz� în special pe teritoriul Moldovei ori utilizeaz� o capacitate de satelit ce apar�ine Moldovei. ��5Consider�m c� jurisdic�ia teritorial� a proiectului de cod este bine definit�. Cu toate acestea, suntem foarte îngrijora�i în ceea ce prive�te diapazonul tematic al proiectului, care porne�te de la defini�ia „comunic�rii audiovizuale” din Articolul 2(h). În proiectul curent, aceasta include urm�toarea formulare: “punerea la dispozi�ie publicului, prin utilizarea frecven�elor terestre �i a diferitor mijloace tehnice (emi��toare, sateli�i, cablu, Internet, etc.), a diverselor servicii de programe.” Nu suntem siguri care este semnifica�ia includerii internetului în aceast� defini�ie; cu toate acestea, accentu�m c� internetul este un mijloc totalmente diferit care necesit� o alt� tratare regulatorie decât difuzarea. Sistemul de licen�iere prev�zut de proiectul codului pentru radiodifuzorii tere�tri nu este potrivit pentru difuz�rile pe internet sau oricare alt con�inut online. Delega�ii speciali cu privire la libertatea de exprimare ai Na�iunilor Unite, Organiza�iei Statelor Americane �i Organiza�iei pentru Securitate �i Cooperare în Europa au declarat într-o Declara�ie comun�:

Nimeni nu trebuie s� fie impus s� se înregistreze sau s� cear� permisiunea de la vreun organ public pentru a opera un furnizor de servicii Internet, un website, blog sau un sistem online de diseminare a informa�iei, inclusiv difuzarea prin intermediul internetului.22

Prin urmare, recomand�m ca men�ionarea internetului în Articolul 2(h) s� fie omis�.

Recomand�ri: • Referin�a la Internet ar trebui omis� din Articolul 2(h).

8080 $�� 7��

Capitolul VII al proiectului de cod stabile�te prevederile ce �in de crearea „Consiliului Coordonator al Audiovizualului”. Vom discuta despre autoritatea Consiliului în sec�iunea 3.4 care urmeaz�; aceast� sec�iune se refer� doar la structura Consiliului �i la problema cât de reprezentativ �i independent este acesta fa�� de interesele politice, comerciale �i altele. Articolul 39 al proiectului de cod define�te Consiliul drept autoritate public� autonom� sub control parlamentar, cu toate atributele de persoan� juridic� de drept public. Consiliul este compus din 9 membri desemna�i de o comisie parlamentar� a c�rei componen�� reflect� num�rul de mandate de�inute în parlament de diferite partide politice (Art. 42(1) �i (2)). Candida�ii la func�iile de membru al Consiliului sunt confirma�i de c�tre Parlament cu votul a

22 Declara�ia comun� din 21 decembrie 2005, disponibil� la http://www.article19.org/pdfs/standards/three-mandates-dec-2005.pdf. De asemenea, vezi Declara�ia cu privire la libertatea comunic�rii pe Internet emis� de Comitetul de Mini�tri al Consiliului Europei, 28 mai 2003.



11

cel pu�in dou� treimi din num�rul total de deputa�i (Art. 42(3)). Candida�ii trebuie s� dispun� de o diplom� de studii superioare, s� aib� vârsta între 25 ani �i vârsta legal� de pensionare, �i trebuie s� vorbeasc� limba de stat a Moldovei (Art. 42(4)). Membrii Consiliului sunt ale�i pentru o perioad� de 5 ani, �i nu pot fi ale�i pentru mai mult de dou� mandate consecutive (Art. 43). Pre�edintele �i Vicepre�edintele Consiliului este ales din rândul membrilor Consiliului prin vot deschis cu majoritatea simpl� din num�rul total de voturi ale membrilor Consiliului (Art. 45). Articolul 44 stipuleaz� un num�r de reguli de incompatibilitate. Pe durata func�iei, membrii Consiliului nu pot s� de�in� nici o alt� pozi�ie public� sau privat�, „cu excep�ia celor �tiin�ifice sau didactice”; nu pot s� adere la nici un partid sau structur� politic� �i nici membrii, nici rudele lor de sânge sau prin alian�� nu pot s� de�in�, direct sau indirect cote de participare în întreprinderi, care ar putea provoca conflicte de interese. Membrilor noi li se acord� un termen de 30 de zile pentru a solu�iona incompatibilit��ile existente, timp în care nu pot s� participe la votare (art. 44(4). În toate celelalte cazuri, incompatibilitatea va duce la demitere (art. 44(5)). Articolul 43(3) stipuleaz� o serie de alte situa�ii în care pot ap�rea locuri vacante: 1) demisia; 2) expirarea mandatului; 3) condamnarea în baza unei sentin�e definitive a instan�ei de judecat�; 4) pierderea cet��eniei Republicii Moldova; 5) din motive de s�n�tate; 6) la atingerea vârstei de 65 de ani.

Consiliul este finan�at din bugetul de Stat al Republicii. Consiliul prezint� anual Parlamentului un buget, care este discutat �i aprobat în �edin�� plenar�. (art. 47) Membrii Consiliului sunt remunera�i “în conformitate cu legisla�ia în vigoare” (art. 46). Supravegherea financiar� a Consilului este exercitat� de Parlament, c�ruia Consiliul urmeaz� s�-i prezinte un raport anual al activit��ilor sale. (Art. 47(4), Art. 49). ��5În general, consider�m c� structura Consiliului este bine conceput� �i ofer� garan�ii privind independen�a acestuia fa�� de influen�a politic�, comercial� sau fa�� de alt� influen�� nelefitim�. Câteva îmbun�t��iri nesemnificative ar putea consolida autonomia organului �i, în special, reprezentativitatea societ��ii ca un tot întreg. În leg�tur� cu procedura de desemnare, ne preocup� faptul c� încredin�înd comisiei parlamentare responsabilitatea de a nominaliza candida�i în calitate de membri ai Consiliului ar putea duce la o list� politizat� de candida�i, selecta�i în baza simpatiei lor fa�� de partidul care înainteaz� candidatura mai degrab� decât în baza experien�a pe care au dovedit-o în materie de difuzare. Mai degrab�, am recomanda s� fie adoptat un sistem care este urmat într-un �ir de alte ��ri, în cadrul c�ruia locurile vacante care apar în Consiliu sunt publicate în ziarele na�ionale, fiind invitat� s� participe la concurs orice organiza�ie interesat� a societ��ii civile precum �i orice individ. Selectarea propriu-zis� a membrilor Consiliului poate fi efectuat�, f�r� îndoial�, de c�tre comisia parlamentar�. Acest proces de selectare, ar trebui s� fie transparent, �i noi, recomand�m stipularea în mod explicit în Cod ca �edin�ele �i audierile comisiei s� fie desf��urate public, ceea ce va permite interven�ii �i comentarii din partea oric�rei p�r�i interesate. O alt� preocupare const� în absen�a oric�rei garan�ii c� structura Consiliului va reflecta pe larg diversitatea societ��ii moldovene�ti. Scopul este numirea reprezentan�ilor fiec�rui grup de interese separat �i/sau a minorit��ilor în Consiliu; aceasta ar servi la politizarea Consiliului (dup� cum este stipulat în art. 43 (1) al prezentului proiect). Îns�, Consiliul trebuie s� reflecte



12

pe larg compozi�ia societ��ii moldovene�ti, nu trebuie s� con�in� doar persoane apartenente la un anumit grup sau la o clas�. Pentru a promova egalitatea de sexe, se recomand� de a stipula un num�r minim de membri de sex feminin. În ceea ce prive�te termenii pentru membrii Consiliului, memoria institu�ional� a Consiliului �i consisten�a politicilor sale ar fi util� dac� termenele de membrilor acestuia ar fi bine-determina�i, adic�, termenele de desemnare a membrilor nu trebuie s� înceap� �i s� se finiseze la aceea�i dat�, dar ar trebui s� fie distribuite egal, astfel încât, spre exemplu, trei membri s� fie înlocui�i la fiecare 20 de luni. Pentru a ob�ine un astfel de sistem, în Cod ar trebui s� fie specificat� o prevedere tranzitorie, conform c�reia anumi�i membri sunt desemna�i ini�ial pe o durat� mai scurt� decât de obicei. Temeiurile pentru excluderea unui membru al Consiliului necesit� de asemenea o aten�ie ulterioar�. Nu este clar, în primul rând, ce înseamn� exact “condamnarea în baza unei sentin�e definitive a instan�ei de judecat�”. Aceasta ar putea fi o problem� de traducere, �i credem c� s-ar referi la condamnare pentru infrac�iune penal�. Dac� într-adev�r este a�a, în Cod ar trebuie s� fie stipulat c� un membru poate fi exclus numai prin condamnarea pentru o crim� violent� �i/sau o crim� de tic�lo�ie sau furt – �i nu pentru o delincven��. În general, am recomanda ca decizia de excludere a unui membru (în alte cazuri decît cele de demisionare din propria dorin�� sau deces) s� fie luat� de aceea�i majoritate de voturi în Parlament de care e nevoie �i pentru desemnarea lui. Membrului în cauz� trebuie s� i se garanteze oportunitatea de a ataca decizia în instan�� în conformitate cu procedurile obi�nuite. În al doilea rând, ne îngrijoreaz� faptul, c� “pierderea cet��eniei” ca motiv de excludere, în cazuri extreme poate servi drept baz� pentru abuz. Pentru evitarea oric�rui dubiu, recomand�m schimbarea formul�rii în “renun�are de bun� voie la cet��enia Republicii Moldova” . În al treilea rând, ne preocup� �i “motivele de s�n�tate” ca baz� pentru demisionare. Aceast� problem� poate fi solu�ionat� prin schimbarea frazei în “incapacitatea v�dit� de continuare a exercit�rii eficiente a obliga�iunilor membrului din cauza st�rii de s�n�tate”. Independen�a financiar� a Consiliului �i a membrilor s�i este un aspect important al independen�ei sale politice. În loc s� fie total dependent� de aloca�iile din bugetul de stat, în Cod ar trebui s� se stipuleze c� Consiliul poate ob�ine venit din diferite surse, inclusiv taxele de licen�� i penalit��ile aplicate radiodifuzorilor. În Cod urmeaz� de asemenea s� se garanteze c� în m�sura necesar�, acest venit va fi suplimentat regulat �i anticipat, de o aloca�ie din bugetul de stat. Recomand�m, de asemenea, ca bugetul consiliului s� fie stabilit odat� la 3 sau la 4 ani �i nu anual, atât pentru perfec�ionarea gradului de predictibilitate, precum �i pentru a reduce problemele administrative. Grantul trebuie în fiecare an la rata infla�iei. În cele din urm�, proiectul Codului trebuie s� stipuleze mai detaliat ce trebuie inclus în raportul anual prezentat Parlamentului. O list� posibil� a titlurilor care urmeaz� a fi incluse poate con�ine:

• Copia raportului de audit; • Descrierea activit��ilor financiare �i a fluxului de bani; • Descrierea activit��ilor Consiliului pe durata anului precedent; • Informa�ia referitor la licen�iere, reclama�ii �i cercetare;



13

• Descrierea oric�rei sanc�iuni aplicate de Consiliu �i deciziile respective; • Informa�ia referitor la Planul cu privire la distribuirea frecven�ei radio-

electronice terestre; • Analiza m�surii în care a atins obiectivele în anul precedent; • Scopurile sale pentru anul viitor; �i • Recomand�ri ale Consiliului în domeniul radiodifuz�rii,

Trebuie solicitat� publicarea raportului anual �i r�spândirea în rândul persoanelor interesate.

Recomand�ri:

• Desemn�rile pentru calitatea de membru în Consiliul de Supraveghere a Audiovizualului nu trebuie efectuate de c�tre o comisie parlamentar�; dar aceast� comisie trebuie s� solicite participarea publicului larg la nominaliz�ri prin publicarea în cele mai importante mijloace de pres�.

• În Cod trebuie s� fie prev�zut ca audien�ele de selectare ale comisiei s� fie desf��urate public �i s� permit� implicare �i comentarii din partea oric�rei persoanei interesate.

• În Cod trebuie stipulat c� comisia va depune eforturi pentru selectarea unui Consiliu cu balan�� de sex al c�ror membri reflecteaz� structura divers� a societ��ii moldovene�ti.

• Termenele pentru care sunt numi�i membrii Consiliului trebuie planificate pe etape. Din grupul ini�ial al Membrilor Consiliului, unii trebuie s� activeze pentru termene mai scurte.

• Deciziile de excludere for�at� a membrilor Consiliului trebuie adoptate de Parlament cu aceea�i majoritate de voturi necesar� �i pentru desemnarea lor, �i trebuie s� fie pasibil� unei revizuiri judiciare.

• “Pierderea cet��eniei” �i “motivele de s�n�tate” ca baze pentru excluderea membrului Consiliului conform art.43(3) trebuie s� fie definite mai exact, pentru a reduce posibilitatea abuzului.

• Codul trebuie s� prevad� c� Consiliul poate ob�ine venit din mai multe surse, inclusiv venitul din taxele de licen��, penalit��i �i dona�ii, �i c� m�rimea dona�iei de stat trebuie s� fie stabilit la un a�a nivel, încât s� poat� garanta faptul ca acesta s�-�i exercite eficient obliga�iile. În mod ideal, contribu�ia din partea statului trebuie s� fie determinat� pentru un ciclu bugetar de 3 sau mai mul�i ani �i s� fie indexat pentru infla�ie.

• Codul trebuie s� stipuleze mai detaliat ce informa�ie urmeaz� a fi inclus� în raportul anual al Consiliului prezentat Parlamentului.

80*0 ��6��7��

Proiectul Codului investe�te Consiliul de Supraveghere a Audiovizualului cu patru atribu�ii de baz�: prima, dezvoltarea “Programul Serviciului Teritorial al Strategiei de Acoperire”



14

“art.35); a doua, administrarea licen�elor de transmisiune �i retransmisiune (art.23-34); a treia, exercitarea controlului �i aplicarea sanc�iunilor transmi��torilor (art.37-38), �i a patra, desemnarea administra�iei serviciul public de radiodifuziune (Teleradio-Moldova) �i supravegherea activit��ilor sale (art.art.50-66). Aceste activit��i sunt sumarizate în art.40 (Atribu�iile Consiliului) �i vor fi discutate câte una în subcapitolele ulterioare.

�� Art.35 al proiectului de Cod pune în sarcina Consiliului dezvoltarea “Strategiei de acoperire teritorial� cu servicii de programe” (Strategie). Din art. 35 reiese, c� Strategia e un document ce stipuleaz� o diviziune a teritoriului Moldovei în regiuni �i localit��i în scopul de radiodifuziune prin explicarea cum vor fi acoperite acestea de serviciile de difuzare. Strategia e ajustat� anual �i înaintat� Agen�iei Na�ionale Regulatorie de Telecomunica�ii �i Informatic�, (Agen�ia de Telecomunica�ii) responsabil� pentru administrarea spectrului electromagnetic. Potrivit art. 36, Agen�ia de Telecomunica�ii, dezvolt� un plan de nivel înalt, numit “planul Na�ional pentru Distribuirea frecven�ei radio-electrice terestre” ce distribuie o parte a spectrului pentru uz de difuzare. Acest plan de asemenea, “include toate frecven�ele, precum �i datele tehnice relevante pentru transmisiunea serviciilor de programe pentru public, specificînd caracterul lor local, regional sau na�ional” �i “con�ine cel pu�in 6 frecven�e na�ionale de transmisiune prin radio �i 5 frecven�e na�ionale de transmitere TV”. ��Salut�m inten�ia autorit��ilor, dovedit� de proiectul Codului de a distribui frecven�ele conform unui proces planificat. Totu�i, ne preocup� faptul, c� divizarea muncii între Consiliu �i Agen�ia de Telecomunica�ii nu e clar� – ambele par s� fie responsabile pentru crearea unui plan de difuzare. Mai mult, credem c� art. 35 �i 36 trebuie clar s� stipuleze c� Planul �i Strategia vor împ�r�i frecven�ele existente în mod echitabil, bazat pe 3 categorii: ) cele trei tipuri de emisie (public�, comercial� �i comunitar�); 2) cele dou� tipuri de emi��tori (prin radio �i TV); �i 3) posturi de emisie de diferit nivel geografic (na�ional, regional �i local). De asemenea, recomand�m s� fie incluse în Cod garan�ii puternice c� procesul ce conduce la adoptarea Strategiei �i a Planului va fi deschis �i consultativ, pentru a asigura ca publicul s� poate exprima opinia cu privire la modul de utilizare a acestui spectru.

Recomand�ri: • Divizarea muncii între Consiliu �i Agen�ia Na�ional� Regulatorie de

Telecomunica�ii �i Informatic� în ceea ce prive�te pl�nuirea frecven�ei trebuie s� fie mai bine definit�.

• Pl�nuirea frecven�ei trebuie s� fie echitabil� �i bazat� pe 3 categorii: 1) cele trei tipuri de emisie (public�, comercial� �i comunitar�); 2) cele dou� tipuri de emi��tori (prin radio �i TV); �i 3) posturi de emisie de diferit nivel geografic (na�ional, regional �i local).

• Procesul de pl�nuire a frecven�ei trebuie s� fie deschis �i consultativ �i s� permit� interven�ia publicului.



15

�� Licen�ele pentru difuzare pentru emisiune terestr� în Moldova trebuie s� fie distribuite de Consiliu “în baz� de concurs”, pe când licen�ele pentru alte tipuri de difuzare vor fi eliberate f�r� concurs (Art. 23(1) �i (2)). Concursurile sunt f�cute publice prin intermediul Monitorului Oficial �i a mijloacelor mass media; pot participa doar persoane juridice �i persoane fizice care au na�ionalitatea Moldovei (Art. 23(6) �i (4)). Consiliul adopt� decizia nu mai târziu de 20 de zile de la data limit� de aplicare, „în urma unei examin�ri obiective �i impar�iale, din toate punctele de vedere, a programelor prezentate de c�tre aplican�i,” în care ia în considerare dac� „programul aplicantului �i poten�ialul tehnic posibil corespunde în o m�sur� cât mai mare necesit��ilor societ��ii”. De asemenea va fi acordat� preferin�� aplican�ilor care au propus s� difuzeze „servicii proprii �i locale” (Art. 23(8) �i (9)). Licen�ele sunt acordate pentru o perioad� între 5 �i 7 ani, în func�ie de tipul de difuzor. (Art. 23(5)). Deciziile Consiliului nu pot fi atacate în instan�a de judecat�. (Art. 23(10)). La expirarea termenului, licen�ele sunt reînoite pentru o perioad� similar� la solicitarea de�in�torului licen�ei, cu excep�ia cazurilor în care posesorul licen�ei a înc�lcat prevederile licen�ei. (Art. 24). Licen�ele pot fi transferate doar cu acordul Consiliului (Art. 26). În termen de trei luni de la ob�inerea licen�ei Consiliului, viitorii radiodifuzori urmeaz� s� solicite licen�� tehnic� de la Agen�ia pentru Telecomunica�ii, care este emis� timp de cinci zile �i este valabil� pe durata licen�ei de difuzare. Agen�ia pentru telecomunica�ii elaboreaz� procedura de acordare a licen�ei tehnice �i determin� taxa pentru licen�� i tarifele pentru utilizarea frecven�ei (Art. 31). Agen�ia poate s� modifice unilateral frecven�a unui de�in�tor al licen�ei „din motive tehnice sau în urma modific�rii Planului Na�ional pentru Acordarea Frecven�elor” (Art. 33). ��5Consider�m c� prevederile cu privire la licen�iere reprezint� una dintre p�r�ile cele mai slabe ale proiectului Codului �i este crucial ca autorit��ile s� acorde aten�ie adecvat� solu�ion�rii lacunelor, în conformitate cu cele expuse mai jos. În primul rând, cu toate c� acordarea licen�elor pentru difuzare terestr�, pe baz� de concurs este o idee bun�, ne preocup� absen�a garan�iilor c� aceste concursuri vor fi desf��urate normal. Pentru a asigura faptul ca radiodifuzorilor s� le li se ofere posibilitate egal� de a aplica pentru licen��, Codul adi�ional trebuie s� permit� ca solicit�rile de licen�e s� fie înaintate la ini�iativa unui radiodifuzor interesat în afara oric�rei proceduri de tender. În al doilea rând, criteriile în baza c�rora vor fi evaluate aplic�rile pentru licen�iere îi las� Consiliului o doz� considerabil� de discre�ie. Comitetul Na�iunilor Unite pentru Drepturile Omului, organul de exper�i independen�i numit în conformitate cu Pactul interna�ional cu privire la drepturile civile �i politice pentru a monitoriza respectarea tratatului respectiv, �i-a exprimat în mod repetat îngrijorarea referitor la limitele vaste ale organelor care administreaz� presa.23 Curtea European� pentru Drepturile Omului a stipulat c� atunci când unui organ de administrare a mass media i se confer� un anumit grad de discre�ie, „scopul discre�iei �i modul în care este exercitat� aceasta trebuie s� fie indicate cu suficient� claritate, fiind luat în considerare scopul legitim respectiv, pentru a oferi protec�ie individual� adecvat�

23 A se vedea Concluziile sale cu privire la Kîrgîztan, 24 iuloe 2000, UN Doc. CCPR/CO/69/KGZ, art. 21 �i Concluziile cu privire la Lesotho, 8 aprilie 1999, UN Doc. CCPR/C/79/Add.106, art. 23.



16

împotriva interven�iilor arbitrare.”24 Recomand�m clasificarea substan�ial� a factorilor pe care urmeaz� s� ia în considerare Consiliul. Trebuie studiat� posibiltatea includerii urm�toarelor prevederi suplimentare:

• Dac� acordarea licen�ei solicitantului va conduce la respectarea ulterioar� a obiectivelor stabilite în „Strategia de Acoperire a Serviciilor de Programe Teritoriale” �i ale celor prev�zute în „Planul Na�ional de Distribu�ie Terestr�;

• Care este caracterul �i limita resurselor financiare ale aplicantului �i cât de viabil� din punct de vedere financiar este propunerea acestuia;

• Efectul licen�ierii serviciului propus ceea ce prive�te proprietate, proprietatea comun� �i concuren�� loial�;

• Dac� acordarea licen�ei va promova sau nu o diversitate cât mai mare de programe, fiind luat� în considerare cererea existent� �i m�sura în care serviciile licen�iate de difuzare r�spund deja cererii existente;

• Dac� aplicantul va realiza programe locale sau nu; • Dac� aplicantul este dispus �i capabil de a asigura faptul c� angaja�ii

postului �i con�inutul programelor reflecteaz� corect diferitele curente ale societ��ii moldovene�ti, �i este egalitate de gender.

În ceea ce prive�te durata licen�elor de difuzare, consider�m c� limita între 5 �i 7 ani este destul de realistic�. Oricum, ne preocup� distinc�ia între „difuzarea serviciilor de programe”, pentru care se acord� licen�� pe o durat� de 7 ani �i „difuzarea serviciilor de programe TV”, pentru care licen�a este de doar 5 ani. Nu ne este clar� diferen�a între aceste dou� tipuri de servicii. Mai mult ca atât, consider�m c� trebuie definit un termen separat pentru radiodifuzorii comunitari (vezi �i sec�iune 3.6, mai jos); pentru ei termenul poate fi mai scurt de 5 ani, având în vedere nivelul de investi�ii mai jos necesar pentru un post de radio mic, precum �i capacit��ile tehnice �i financiare incerte a multor posturi comunitare. În acela�i timp, termenul pentru o asemenea licen�� nu trebuie s� fie prea scurt, astfel încât s� discurajeze investi�ia în postul respectiv, recomand�m ca durata acesteia s� fie de minim 3 ani. În sfâr�it, este important ca p�r�ile afectate în mod direct s� aib� posibilitatea de a ataca o decizie de licen�iere eliberat� de Consiliu. Aceasta este practica obi�nuit� în statele democrate din întreaga lume; posibilitatea unei verific�ri judiciare ofer� o garan�ie important� a respect�rii mandatului de c�tre difuzor precum �i a respect�rii drepturilor de�in�torilor de licen�� în domeniul audio-vizualului �i drepturilor publicului în general. Men�ion�m c� art. 23 (6) stipuleaz� c� anun�urile cu privire la concursurile de acordare a licen�ei trebuie s� „men�ioneze taxa pentru licen�a de difuzare”, dar proiectul Codului nu prevede nici o stipulare cu referire la taxa pentru licen��. Recomand�m ca o schem� a taxelor s� fie stabilit� de c�tre Consiliu, fiind consultat� cu to�i de�in�torii de licen��. Poate fi studiat� posibilitatea solicit�rii aprob�rii de c�tre parlament a listei de pre�uri. Radiodifuzorii comunitari nu trebuie s� achite taxa sau, cel pu�in acestora urmeaz� s� li se acorde o reducere substan�ial�, având în vedere caracterul lor non-profit �i posibilitatea limitat� de a ob�ine venituri.

24 Wingrove versus United Kingdom, 25 noiembrie 1996, Cererea nr. 17419/90 (Curtea European� a Drepturilor Omului), art. 40.



17

Cerin�a ca solicitan�ii care au ob�inut deja o licen�� de emisie s� ob�in� o alt� licen�� tehnic� pare a fi o m�sur� birocratic� care nu este necesar� �i poate duce la noi obstacole în calea radiodifuzorilor �i la noi taxe de pl�tit. Când de fapt procedura de licen�iere trebuie s� fie una unic� �i Consiliul trebuie s� aib� grij� s� fie distribuit� o frecven�� cu fiecare licen�� acordat�. Dac� va fi necesar, Consiliul trebuie s� coordoneze aceste aspecte cu Agen�ia pentru Reglementare în Telecomunica�ii. Recomand�m, de asemenea, ca Agen�ia pentru Reglementare în Telecomunica�ii s� nu poat� avea puterea de a transfera o sta�ie la o alt� frecven�� la propria discre�ie, acest lucru ar trebuie s� fie posibil doar dac� a fost demonstrat� necesitatea urgent�. Acest gen de decizie ar trebuie s� fie justificat� în scris �i ar trebui s� poat� fi supus� unei analize judiciare.

Recomand�ri: • Codul ar trebui s� permit� depunerea cererilor pentru licen�� chiar �i în lipsa unei

invita�ii oficiale de participare la tender. • Lista de criterii aplicate de c�tre Consiliu atunci când este luat� decizia în leg�tur�

cu cererile depuse trebuie s� fie clarificat� �i extins�. • Codul trebuie s� ofere o licen�� pentru un termen de trei ani pentru radiodifuzorii

comunitari. • Toate deciziile de licen�iere luate de c�tre Consiliu ar trebui s� poat� fi supuse

apelului de c�tre orice parte implicat� în mod direct. • Codul trebuie s� specifice o procedur� prin care taxele pentru licen�� sunt stabilite

printr-un grafic care este f�cut public • Cerin�a prev�zut� în Art. 31 ca radiodifuzorii s� ob�in� o licen�� tehnic� separat�

trebuie s� fie anulat�. • Agen�ia pentru Reglementare în Telecomunica�ii nu ar trebui s� aib� puterea de a

schimba o frecven�� alocat� unui radiodifuzor licen�iat, decât în cazul în care exist� o necesitate demonstrat�. Codul trebuie s� prevad� �i alte garan�ii în aceast� privin��.

�� Articolul 37 al proiectului Codului atribuie Consiliului responsabilitatea de a aplica prevederile Codului în leg�tur� cu radiodifuzorii. Pentru a îndeplini aceast� obliga�ie Consiliului i s-au acordat anumite împuterniciri, cum este dreptul de a solicita informa�ie de la institu�iile audiovizualului care trebuie s� fie oferite într-un anumit termen (Art. 37(2)), de a elibera o soma�ie de intrare în legalitate (acest termen nu ne este clar dar presupunem c� este vorba despre un fel de avertisment de a întrerupe o activitate nepermis�) �i de a stabili o amend� sau de a retrage licen�a de emisie (Art. 38(1)). Consiliul poate ini�ia o investiga�ie al unui radiodifuzor ex officio, la cererea unei autorit��i publice sau dup� ce a primit o reclama�ie de la o persoan� fizic� sau juridic� afectat� în mod direct. (Art. 37(3)). Ca rezultat al unei astfel de investiga�ii, Consiliul poate întocmi un raport, lua o decizie cu privire la contraven�ia administrativ� , poate aplica o sanc�iune sau trimite cazul la organele de drept pentru a ini�ia o anchet� penal�. Articolul 38(3) spune c� sanc�iunile “nu se aplic� succesiv, dar în dependen�� de gravitate contraven�iei”. Condi�iile în care pot fi retrase licen�ele de emisie sunt stabilite în Articolul 27, dup� cum urmeaz�:



18

(1) Consiliul Coordonator al Audiovizualului retrage licen�a în cazul când de�in�torul: Nu îndepline�te sistematic condi�iile stabilite în licen��; Încalc� prevederile acestui Cod în cadrul activit��ii lui/ei; Prezint� informa�ii fals� în scopul de a ob�ine licen�a; Nu începe s� ofere servicii de programe timp de �ase luni dup� ce a fost acordat� licen�a; Înceteaz� s� ofere serviciile de programe pentru care i-a fost oferit� licen�a pentru o perioad� mai lung� decât 45 de zile din motive tehnice �i pentru mai mult decât 72 de ore din alte motive; Ca rezultat al înc�lc�rii standardelor regimului de proprietate audiovizual�; Ca rezultat al retragerii licen�ei tehnice; la cererea de�in�torului. (2) Judecata poate anula licen�a de emisie dac� la organizarea concursului de acordare a licen�ei s-au înc�lcat prevederile acestui Cod. ��5 Prevederile cu privire la sanc�iuni con�in un �ir de elemente pozitive, dar vor necesita modific�ri semnificative pentru a fi în concordan�� cu standardele interna�ionale. Noi suntem preocupa�i în mod special de u�urin�a cu care poate fi retras� o licen�� în baza Codului. Articolul 27 stabile�te un prag foarte jos de aplicare a penalit��ii maxime de retragere a licen�ei de emisie. În traducerea pe care am primit-o, Articolul 21 (1)(a) spune c� o licen�� poate fi anulat� dac� de�in�torul acesteia „nu îndepline�te sistematic condi�iile prev�zute în licen��”. Poate c� este o gre�eal� de traducere, în orice caz noi recomand�m ca anularea s� fie posibil� doar în cazul în care este înc�lcat� sistematic legea �i nu doar în cazul unor înc�lc�ri minore. Mai mult decât atât, literele (b) �i (f) par s� permit� suspendarea licen�ei pentru o singur� înc�lcare �i eventual pentru o înc�lcare minor�, noi recomand�m anularea acestora. Litera (g) se refer� la licen�a tehnic�, dup� cum am men�ionat mai sus, noi nu credem c� o asemenea licen�� trebuie s� fie solicitat� �i respectiv consider�m c� litera (g) nu este necesar�. Mai mult decât atât, litera (g) este deosebit de susceptibil la abuzuri, de vreme ce acesta transform� orice motiv de retragere a licen�ei tehnice în motiv de retragere a licen�ei de emisie. Dat fiind modul vag în care sunt definite aceste motive (în Articolul 34) aceast� situa�ie este inacceptabil�. Dimpotriv�, literele (d), (e) �i (h), care prev�d c� licen�ele pot fi retrase dac� nu sunt folosite pentru perioade lungi sau la cererea de�in�torului, sunt acceptabile. Prezentarea informa�iei false la solicitarea licen�ei poate fi de asemenea un motiv justificat de retragere, a�a cum este prev�zut la litera (c). Acest punct ar trebui totu�i reformulat pentru a sublinia c� doar denaturarea inten�ionat� �i grav� a unor fapte importante poate justifica anularea licen�ei, dup� cum este formulat� aceast� liter� acum, orice gre�eal� minor� sau întâmpl�toare în cerere poate fi folosit� ca justificare a retragerii unei licen�e în conformitate cu litera (c). În ceea ce prive�te �irul de sanc�iuni, din Articolul 38, noi recomand�m introducerea suspend�rii temporare ca o m�sur� intermediar� între stabilirea unei amenzi �i retragerea licen�ei. Noi salut�m c�lduros Articolul 38 (3), care cere ca sanc�iunile s� fie întotdeauna propor�ionale cu gravitatea contraven�iei. Acest principiu ar trebui s� fie subliniat �i mai mult spunând c� sanc�iunea de suspendare a licen�ei sau de retragere va fi aplicat� doar pentru înc�lc�ri grave �i repetate, cum ar fi incitarea la ur� rasial� �i doar în cazul în care au fost încercate toate celelalte sanc�iuni �i înc�lcarea nu a putut fi remediat�.



19

Trebuie s� fie introduse în Cod un �ir de garan�ii pentru a asigura c� procedura care duce la impunerea sanc�iunilor este just� �i transparent�. În primul rând, radiodifuzorii trebuie s� fie informa�i despre orice investiga�ie ini�iat� în privin�a lor �i trebuie s� li se ofere oportunit��i egale de a fi reprezenta�i în fa�a Consiliului. Decizia Consiliului trebuie s� fie formulat� în scris, trebuie s� fie precizate motivele �i s� fie f�cut� public�. Decizia de a aplica o penalitate alta decât o amend� trebuie s� poat� fi supus� analizei juridice. Împuternicirea Consiliului de a trimite un dosar la poli�ie pentru ini�ierea anchetei penale poate fi justificat� în anumite situa�ii extreme, totu�i, credem c� acest Cod trebuie s� precizeze c� astfel de trimiteri se vor face în situa�ii excep�ionale, cum ar fi incitarea direct� la crim� formulat� sau sus�inut� de c�tre radiodifuzor. Consiliul trebuie s� fie în primul rând structura care aplic� acest Cod.

Recomand�ri: • Trebuie s� fie introdus� suspendarea temporar� ca o m�sur� intermediar� între

aplicarea unei amenzi �i retragerea complet� a licen�ei. • Codul trebuie s� prevad� aplicarea treptat� a sanc�iunilor, cu stabilirea unei amenzi

doar dup� ce au fost formulate avertiz�ri, dar care nu au putut solu�iona problema. • Suspendarea sau retragerea licen�ei trebuie s� fie folosite doar ca m�sur� de ultim�

instan��. • Radiodifuzorii trebuie s� fie anun�a�i despre orice investiga�ie care a fost ini�iat� în

privin�a lor �i s� li se ofere oportunitatea de a fi reprezenta�i în fa�a Consiliului. • Decizia Consiliului trebuie s� fie formulat� în scris, fiind enumerate motivele �i

trebuie s� fie f�cut� public�. • Deciziile de a aplica o penalitate trebuie s� poat� fi supuse analizei judiciare. • Articolul 27 trebuie s� fie revizuit minu�ios, �inând cont de ideea c� retragerea

licen�ei este o m�sur� de ultim� instan��.

�� ! �� În conformitate cu articolul 6(2), activitatea Institu�iei Publice a Audiovizualului din Moldova este subordonat� publicului prin intermediul Consiliului. Într-adev�r proiectul Codului atribuie Consiliului împuterniciri extinse de supraveghere a serviciului public de radiodifuziune, începând cu desemnarea �i demiterea Pre�edintelui �i Directorilor (Articolele 57 �i 60) pân� la aprobarea statutului acesteia, structurii organiza�ionale, serviciului de programe �i a bugetului (Art. 63). ��5 Noi consider�m c� responsabilit��ile Consiliului în leg�tur� cu sectorul audiovizualului în întregime este incompatibil cu orice atribu�ii de supraveghere a institu�iei publice a audiovizualului �i îndemn�m autorit��ile s� separe managementul serviciul public audiovizual de alte func�ii ale Consiliului din mai multe motive. În primul rând, abilit��ile necesare pentru a fi un bun administrator al sistemului audiovizual sunt considerabil diferite de cele necesare pentru supravegherea unei institu�ii publice a audiovizualului, va fi dificil, dac� nu imposibil de a g�si candida�i care s� aib� calit��ile �i experien�a necesare pentru ambele roluri. În al doilea rând, combinând cele dou� responsabilit��i într-o singur� structur� cu un volum de munc� excesiv, vom avea drept rezultat o performan�� proast� în ambele func�ii. În al treilea rând, responsabilitatea



20

Consiliului fa�� de Institu�ia Public� a Audiovizualului este probabil s� submineze încrederea radiodifuzorilor în impar�ialitatea Consiliului. Serviciul audiovizual public va fi perceput în mod inevitabil ca �i “proiectul favorit” al Consiliului �i deciziile care par s� favorizeze interesele serviciului audiovizual public în defavoarea celor ale sectorului privat vor fi explicate în baza acestei situa�ii. Ceea ce conteaz� nu este numai independen�a de facto a Consiliului, dar �i încrederea public� în el �i trebuie s� se fac� toate eforturile necesare pentru a p�stra aceast� încredere. În concluzie, suntem ferm de p�rerea c� serviciul audiovizual public trebuie s� aib� o structur� separat� care s�-l supravegheze, pe lâng� Consiliul propus, a�a cum sugereaz� Recomandarea Consiliului Europei (1996) 10 cu privire la garantarea independen�ei audiovizualului public. 25

Recomand�ri: • Codul nu trebuie s� atribuie Consiliului împuterniciri de supraveghere �i de

desemnare în leg�tur� cu Teleradio Moldova. În loc, serviciul audiovizual public trebuie s� fie supravegheat de c�tre propriul consiliu de supraveghere.

8090 ��.��

Capitolul VII al proiectului Codului se refer� la Teleradio Moldova, radiodifuzorul public al Moldovei. Prevederile din aceast� sec�iune pot fi divizate în trei grupuri:

• Atribu�iile �i principiile c�l�uzitoare ale radiodifuzorului public (Articolele 51, 52 �i 56);

• Structura de conducere a Teleradio Moldova (Articolele 57-64); �i • Un set de prevederi ce �in de independen�a institu�ional� a companiei (Articolele 50,

53, 65, 66). Aceste trei grupuri de prevederi vor fi discutate în ordine.

��"�� #�� #��Mandatul �i principiile c�l�uzitoare ale radiodifuzorului public, care sunt stipulate în Articolele 51, 52 �i 56 acoper� o gam� larg� de articole cum sunt oferirea informa�iei corecte, impar�iale �i echilibrate, cultivarea toleran�ei, moravurilor publice �i a valorilor democratice, consemnarea evenimentelor de importan�� istoric�, încurajarea dezvolt�rii na�iunii �i producerea emisiunilor în limba oficial� �i în limbile minorit��ilor. ��5Cu unele omisiuni importante, principiile c�l�uzitoare �i obiectivele stabilite pentru radiodifuzorul public corespund în linii mari celor mai bune practici interna�ionale. Noi avem urm�toarele recomand�ri de ameliorare. Cel mai important, noi observ�m c� în timp ce Codul stabile�te atribu�ii cuprinz�toare pentru difuzarea programelor „educa�ionale” �i de a servi „toate categoriile de cet��eni ai republicii Moldova, inclusiv minorit��ile”, acesta nu cere de la Teleradio Moldova de a promova

25 Adoptat� de c�tre Comitetul de Mini�tri la 11 septembrie, 1996.



21

egalitatea de ras�, etnie �i sexe, atât prin programele sale cât �i prin politicile sale interne, sau de a oferi programe pentru copii. Acestea sunt aspecte care ar trebui cerute de la un radiodifuzor public.26 De asemenea credem c� ar fi ridicat nivelul de accesibilitate �i consecven�a Codului dac� cele trei prevederi care se refer� la atribu�iile radiodifuzorului public ar fi comasate. Nu pare a exista o logic� în felul în care este organizat actualul proiect de Cod, �i existen�a a trei prevederi separate poate crea probleme de interpretare. De exemplu, nu este specificat� rela�ia dintre Articolul 52, conform c�ruia radiodifuzorul public ar trebui s� p�streze �i s� dezvolte limba oficial� �i s� consolideze Moldova ca stat, �i Articolul 56(1), care cere radiodifuzorului public s� produc� programe în limbile minorit��ilor na�ionale. În cele din urm� diverse p�r�i ale atribu�iilor sunt într-un fel repetitive. De exemplu în Articolul 51 (b) se vorbe�te despre promovarea „valorilor patrimoniului na�ional”, paragraful (d) al aceluia�i Articol men�ioneaz� cultivarea „spiritului civic” �i a „identit��ii na�ionale”, în timp ce – dup� cum am afirmat mai sus – Articolul 52 stipuleaz� „consolidarea Republicii Moldova ca Stat” �i „p�strarea �i dezvoltarea na�iunii.” Ar fi mai bine dac� aceste dou� paragrafe ar fi unite �i transformate într-un singur enun� scurt �i clar. Este de subliniat de asemenea c� aceste idei de construire a na�iunii nu trebuie s� aib� menirea de a oferi programe pentru minorit��i �i a promova Moldova ca stat în care oameni de diferite etnii �i care vorbesc limbi diferite tr�iesc împreun� în în�elegere. De exemplu, ARTICOLUL 19 Legea Model cu Privire la Radiodifuzorii de Servicii de Programe include urm�toarele prevederi care definesc principiile de ghidare ale unui difuzor de publici �i prevede:

(1) Serviciul public de radiodifuziune are împuternicirea principal� de a oferi un spectru larg de programe pentru întregul teritoriu a [scrie�i denumirea Statului] care s� informeze, explice �i distreze �i care s� fie utile tuturor oamenilor [scrie�i denumirea Statului], �inând cont de diversitatea etnic�, cultural� �i religioas�.

(2) Serviciul public de radiodifuziune va oferi radiodifuziune inovatoare �i de o înalt� calitate care va reflecta varietatea de concep�ii �i perspective din societate, va satisface necesit��ile �i interesele publicului general în ceea ce prive�te radiodifuziunea informativ� �i va completa programele difuzate de c�tre radiodifuzorii priva�i. (3) În scopul de a-�i îndeplini rolul de radiodifuzor public, Serviciul public de radiodifuziune va tinde s� ofere servicii de radiodifuzare care: -

(a) nu vor fi supuse controlului guvernamental, politic sau economic, vor reflecta integritatea editorial� �i nu vor prezenta punctele de vedere sau opiniile Serviciului public de radiodifuziune;

(b) vor include �tiri complete, impar�iale �i echilibrate �i programe despre afacerile actuale, inclusiv în orele de maxim� audien��, despre evenimente na�ionale �i interna�ionale de interes public general;

(c) reflectând �i recunoscând diversitatea cultural� a [scrie�i denumirea Statului] va contribui la în�elegerea identit��ii na�ionale;

(d) va oferi posibilitatea de exprimare tuturor grupurilor etnice �i minorit��ilor, inclusiv prin crearea Serviciilor de Programe Etnice/Minoritare �i difuzarea programelor în limbile etniilor/minorit��ilor;

(e) va stabili un echilibru între programele de interes larg �i programele specializate care vor servi intereselor �i necesit��ilor diferitor categorii de audien��;

26 A se vedea, de exemplu, Declara�ia comun� cu privire la rasism �i mass media, al Raportorului Special al ONU pentru Libertatea Opiniei �i Expresiei, Reprezentantul OSCE pentru Libertatea Mass Media �i Raportorul Special al OAS pentru Libertatea de Exprimare, 27 februarie 2001. A se vedea de asemenea, de exemplu, par. 3.2 al Acordului BBC, care cere oferirea programelor pentru copii �i tineri.



22

(f) va oferi o acoperire corespunz�toare a procedurilor organelor principale de decizie, inclusiv [scrie�i denumirea (denumirile) camerei (camerelor) Parlamentului];

(g) vor include programe de interes pentru diferite regiuni; (h) vor asigura difuzarea anun�urilor publice importante; (i) vor oferi un num�r rezonabil de programe educative �i programe destinate copiilor; (j) va promova realizarea emisiunilor în [scrie�i denumirea Statului] �i (k) va contribui la dezbateri informate �i gândire critic�.

(4) Pentru a încuraja �i promova realizarea programelor în [scrie�i denumirea Statului], �i a asigura ca programele sale s� reflecte o varietate larg� de opinii �i perspective SBC va tinde s� ob�in� 20% din radiodifuziunea sa de la produc�torii independen�i din [scrie�i denumirea Statului].27

Recomand�ri: • Articolele 51, 52 �i 56, cu privire la atribu�iile �i principiile c�l�uzitoare ale

radiodifuzorilor publici trebuie unite într-o singur� prevedere scurt� �i clar definit�. • Difuzorii publici trebuie s� promoveze egalitatea rasial�, etnic� �i de gen, atât prin

intermediul programelor sale cât �i prin politica sa intern�. • Radiodifuzorul public trebuie s� difuzeze programe pentru copii.

�

��"�� #��Proiectul Codului stabile�te un Consiliu Executiv care administreaz� difuzorul public. Acest consiliu include Pre�edintele, doi Vicepre�edin�i care sunt �i directorii radioului �i a televiziunii, un num�r nespecificat de produc�tori executivi �i doi speciali�ti în finan�e (Art. 57(1)). Pre�edintele �i cei doi Vicepre�edin�i sunt selecta�i în baza unui concurs prin votul a 2/3 din Consiliu, dup� care ace�tia propun Consiliului „al�i patru membri ai Consiliului Executiv” pentru confirmare (Art. 57(2)-(5)). Candida�ii la postul în Consiliu trebuie s� fie profesioni�ti în domeniul radiodifuziunii audiovizualului public, s� aib� calit��i manageriale, diplom� de studii superioare �i s� fie cet��eni ai Moldovei cu capacitate juridic� activ� �i cunoa�terea limbii (Art. 58). Membrii Consiliului trebuie s� respecte un anumit num�r de reguli de incompatibilitate, cum ar fi interdic�ia de a adera la orice partid sau organiza�ie politic�, de a de�ine un post sau a de�ine o parte de proprietate în cadrul unui radiodifuzor privat, un post în guvern sau parlament sau în cadrul consiliului (Art. 59). Pre�edintele �i Vicepre�edin�ii î�i îndeplinesc func�ia timp de cinci ani �i pot fi demi�i dintr-o serie de motive, inclusiv o decizie a unei instan�e juridice sau votul a 2/3 din Consiliu pentru neîncrederea în capacitatea acestora (Art. 60). Responsabilit��ile principale ale Pre�edintelui sunt supravegherea general� a radiodifuzorului public, implementarea serviciilor sale de programe, administrarea bugetului �i prezentarea în afar� (Art. 62). La fiecare �ase luni dup� ob�inerea consim��mântului celor doi �efi adjunc�i el prezint� un „studiu general privind activit��ile economice ale Companiei”. Consiliul executiv administreaz� re�eaua tehnic� a radiodifuzorului public, stabile�te reguli interne �i conduce personalul (Art. 63(1)). Consiliul este de asemenea responsabil pentru

27 Cifra de 20 este pur �i simplu indicativ� �i nu este prezentat� drept cea mei bun� cifr� din practic�. Cifra adecvat� va depinde de num�rul de factori, inclusiv dezvoltarea sectorului de producere privat �i num�rul altor posturi existente.



23

elaborarea diferitor acte juridice, cum ar fi Statutul radiodifuzorului public, structura organiza�ional� a posturilor sale de radio �i televiziune, politicile sale de dezvoltare, „serviciile sale de programe”, propunerile de buget �i „agenda de obliga�ii”, toate acestea trebuie înaintate Consiliului pentru adoptare (Art. 63(2)). Consiliul executiv poate lua ulterior decizii privind orice situa�ii de natur� administrativ� solu�ionarea c�rora nu este încredin�at� Consiliului (Art. 63(3)). „Agenda obliga�iilor” este un document elaborat anual, care serve�te drept baz� pentru bugetul radiodifuzorului public �i enum�r� toate posturile diferite conduse de c�tre acesta �i activit��ile acestor posturi �i ofer� o analiz� a inventarului tehnic al companiei, activitatea de investi�ii �i cheltuieli legate de personal (Art. 64). ��5Ne preocup� trei lucruri în leg�tur� cu structura administrativ� a radiodifuzorului public: primul - rolul Consiliului; al doilea – distribuirea responsabilit��ilor de administrare a PSB; �i al treilea - absen�a unui mecanism clar de responsabilitate a radiodifuzorului public fa�� de public. Prima preocupare a fost deja discutat�, în Sec�iunea 0. Dup� cum am men�ionat mai sus, ARTICOLUL 19 consider� c� consiliul nu trebuie s� aib� nici un rol în administrarea radiodifuzorului public, decât dac� acesta face parte din rolul s�u general de supraveghere a sectorului de radiodifuziune în întregime. În schimb consider�m c� Teleradio Moldova are nevoie de propriul s�u Consiliu de supraveghere, care ar putea exercita �i unele atribu�ii ale Consiliului Executiv propuse în Cod. Acest organ trebuie ales în modul sugerat actualmente în raport cu Consiliul – conform recomand�rilor noastre din sec�iunea 3.3. Termenii, cerin�ele minime de calificare �i regulile de incompatibilitate aplicabile membrilor organului de supraveghere trebuie de asemenea s� fie identice cu cele pentru Consiliu, mutatis mutandis (conform proiectului Codului, candida�ii la postul în cadrul Consiliului PSB trebui desigur s� fie versa�i anume în ceea ce prive�te radiodifuzorul public �i nu trebuie s� activeze în Consiliu în regim de concuren��). Organul coordonator trebuie s� conduc� independent radiodifuzorul public, f�r� necesitatea de a fi autorizat în deciziile sale de c�tre orice organ public, de�i acesta trebuie s�-�i dea darea de seam� fa�� de public (vezi mai jos). Cea de-a doua preocupare a noastr� este c� responsabilit��ile respective ale organului coordonator, Pre�edintele �i personalul superior trebuie clar stabilite. Trebuie men�ionat c�, conform proiectului actual, în baza Codului, Consiliul executiv �i Pre�edintele au dou� responsabilit��i de baz�: pe de o parte s� asigure corespunderea radiodifuzorului public cu atribu�iile sale, pe de alt� parte s� coordoneze elaborarea propriu zis� �i difuzarea programelor. Pre�edintele este responsabil de conducerea zilnic�, pe când Consiliul Executiv este responsabil de coordonarea problemelor cum ar fi angajarea �i concedierea personalului. Consider�m c� codul ar trebui s� contribuie la crearea a dou� organe net diferite, unul responsabil de coordonarea activit��ilor PSB la nivel general �i cel�lalt responsabil de conducerea zilnic�. Noul organ de supraveghere care recomand�m s� fie creat va îndeplini sarcina sus men�ionat�; Consiliul executiv ar putea fi desfiin�at iar responsabilit��ile sale de supraveghere transferate organului coordonator. Acest organ trebuie s� fie principalul responsabil de radiodifuzorul public �i s� fie responsabil în fa�a publicului pentru a asigura c� Teleradio Moldova î�i îndepline�te obliga�iile. Totu�i, de�i va fi responsabil de con�inutul general al programelor, organul coordonator nu va avea dreptul s� se implice direct în programe: aceasta va fi responsabilitatea managementului zilnic al pre�edintelui �i/sau personalului editorial personalului superior . Organul coordonator trebuie s� aib� o abordare



24

de ne-implicare a rolului s�u de administrare �i s� respecte independen�a personalului editorial. Pre�edintele trebuie s� aib� o putere mai mare asupra conducerii Teleradio Moldova, inclusiv angajarea �i concedierea personalului. Acest fapt va asigura o eficien�� mai mare �i va evita implicarea unui grup mai mare de oameni în problemele principale de fiecare zi. Totu�i, pentru a evita orice gen de nepotism, Pre�edintele �i personalul superior– care sunt toate persoanele care raporteaz� direct Pre�edintelui – trebuie numi�i de c�tre organul coordonator în mod deschis �i transparent. Nici o persoan� care sluje�te Pre�edintelui sau este membru al personalului nu are dreptul s� de�in� în acela�i timp vreo func�ie în organul coordonator. În al treilea rând recomand�m ameliorarea mecanismului de responsabilitate fa�� de public. Este important ca radiodifuzorii publici s� aib� leg�turi strânse cu publicul lor – or, ei exist� pentru a satisface dreptul publicului la informare. Actualmente responsabilitatea este prezentat� la dou� nivele: prin intermediul structurii de supraveghere �i prin publicarea Raportului anual al Consiliului �i raporturile anuale ale Consiliului Executiv la Parlament. Credem c� aceasta nu este suficient. Pot fi implementate o serie de m�suri pentru a asigura c� radiodifuzorii publici r�spund dorin�elor �i preocup�rilor telespectatorilor. Cel mai important lucru: Teleradio Moldova trebuie s� fie obligat� s� publice rapoartele sale personale anuale, raportând despre toate activit��ile întreprinse �i, pe larg, cum �i-a îndeplinit compania datoria public�. Sugestii privind punctele care ar trebui incluse în raport pot fi g�site la Articolul 23 al Legii model de radiodifuzare public� a ARTICOLULUI 19:

(1) Consiliul va publica �i distribui pe larg un Raport anual �i bilan�uri auditate în afar� pentru serviciul public de radiodifuziune. Fiecare raport anual va include urm�toarele informa�ii: -

(a) un rezumat al bilan�urilor auditate în afar� �i o analiz� a veniturilor �i cheltuielilor pentru anul precedent;

(b) informa�ii despre orice companie sau întreprindere care este total sau par�ial în proprietatea direct� sau indirect� a serviciului public de radiodifuziune;

(c) bugetul pentru anul viitor; (d) informa�ii referitoare la finan�e �i administra�ie; (e) obiectivele serviciului public de radiodifuziune pentru anul precedent, m�sura în care

acestea au fost realizate �i obiectivele pentru anul viitor; (f) politica editorial� a serviciului public de radiodifuziune; (g) o descriere a activit��ilor întreprinse de c�tre serviciul public de radiodifuziune pe

parcursul anului precedent; (h) Planul Programului �i orice modific�ri planificate la acesta; (i) o list� a programelor difuzate de serviciul public de radiodifuziune care au fost

realizate de c�tre produc�tori independen�i, indicând numele acestora sau ale companiilor produc�toare responsabile de fiecare produc�ie aparte;

(j) recomand�ri privind radiodifuziunea public�; �i (k) informa�ii privind reclama�iile telespectatorilor.

(2) Consiliul va depune oficial Raportul anual �i bilan�urile auditate la [scrie�i denumirea (unei camere mai inferioare a) parlamentului] pentru a fi examinate.

În plus, Teleradio Moldova trebuie s� organizeze adun�ri periodice cu membrii publicului din toate regiunile ��rii. Trebuie efectueze studii în rândul audien�ei �i în general s� fie r�spund� necesit��ilor oamenilor din Moldova. Mai mult decât atât, Teleradio Moldova trebuie s� fie obligat� s� stabileasc� o procedur� intern� de reclama�ii, în baza unui cod de conduit� care ar include puncte cum ar fi exactitatea, echilibrul �i sinceritatea. Ar putea fi planificate �i programe de radio �i televiziune lunare dedicate discut�rii feedback-ului auduen�ei – atât a celui pozitiv cât �i a celui negativ. Toate aceste m�suri împreun� ar consolida leg�tura dintre



25

Teleradio Moldova �i public, �i, un lucru foarte important, ar oferi publicului siguran�a c� Teleradio Moldova este radiodifuzorul „s�u” public.

Recomand�ri: • Consiliul nu trebuie s� fie organul de supraveghere al Teleradio Moldova. Mai

degrab� este necesar s� fie creat un organ de supraveghere ale c�rui sarcini s� fie integrate cu cele ale Consiliului Executiv propus. Membrii noului organ de supraveghere trebuie numi�i în acela�i mod ca �i membrilor Consiliului. Organul de supraveghere trebuie s� fie responsabil s� asigure respectarea obliga�iilor Teleradio Moldova dar s� nu se implice în conducerea zilnic� a companiei sau în deciziile zilnice privind programele. Responsabilit��ile organului de supraveghere trebuie s� includ� protejarea independen�ei radiodifuzorilor �i asigurarea responsabilit��ii fa�� de public.

• Pre�edintele �i personalul superior trebuie s� aib� dreptul la independen�� editorial�. Pre�edintele trebuie s� fie responsabil de managementul zilnic al radiodifuzorilor publici �i s� aib� autoritatea necesar� în acest sens, inclusiv angajarea �i concedierea personalului.

• Pre�edintele �i personalul superior trebuie numi�i de c�tre organul de supraveghere. • Trebuie luate m�suri în vederea sporirii responsabilit��ii Teleradio Moldova,

inclusiv solicitarea ca aceasta s� prezinte un raport anual, s� stabileasc� o procedur� de reclama�ii �i s� întreprind� studii în rândul audien�ei.

��"�� $��Articolul 66 stabile�te un set întreg de reguli cu privire la bugetul Teleradio Moldova. Acesta specific� c� radiodifuzorul public va avea propriul s�u buget �i trei surse principale de venit: aloca�iile de la bugetul de stat f�cute de c�tre parlament; dona�iile �i sponsoriz�rile; veniturile din vânz�rile dreptului de utilizare �i transmitere a propriet��ii radiodifuzorului; venituri din evenimente publice; �i orice alte surse de venit care nu sunt specificate în Cod sau în orice alt� lege. Bugetul radiodifuzorului public este elaborat de c�tre Consiliul Executiv �i prezentat parlamentului. Radiodifuzorul public trebuie s� preg�teasc� un raport anual pentru parlament �i o „declara�ie de executare a bugetului”; raportul trebuie de asemenea publicat. ��5Finan�area adecvat� a radiodifuzorilor publici este foarte important� pentru func�ionarea acestora precum �i pentru independen�a lor. Finan�area regulat� a radiodifuzorilor, f�r� implica�ii politice, contribuie enorm la garantarea independen�ei acestora.28 Articolele 17-19 ale Recomand�rii (1996) 10 Consiliului Europei stipuleaz� c� finan�area radiodifuzorilor publici trebuie s� fie în conformitate cu sarcina acestora �i s� fie sigur� �i transparent�. Acordurile de finan�are nu trebuie s� fac� radiodifuzorii publici susceptibili de interferen��, de exemplu independen�a lor editorial� sau autonomia institu�ional�. În unele ��ri europene aceast� condi�ie a fost respectat� strict ca un principiu constitu�ional.29

28 Vezi Directiva V a Recomand�rii Consiliului Europei Nr. R (96), nota 25 de mai sus. 29 Curtea Constitu�ional� a Italiei, de exemplu a afirmat c� garantarea constitu�ional� a libert��ii expresiei oblig� guvernul s� ofere resurse suficiente radiodifuzorilor publici pentru a le permite acestora s�-�i îndeplineasc� func�iile: Decizia 826/1998 [1998] Guir. cost. 3893.



26

Proiectul de cod prevede acordarea unei subven�ii directe din partea statului ca principala surs� de venit a Teleradio Moldova. De�i finan�area direct� de stat a radiodifuzorilor publici are unele avantaje – este flexibil�, relativ simpl� pentru radiodifuzorul public în ceea ce prive�te administrarea, protejând în acela�i timp de la presiune comercial� – aceasta presupune �i anumite riscuri importante. Cel mai important este c� finan�area direct� de stat l�rge�te gama imixtiunii politice. Finan�area poate fi utilizat� simplu ca o pârghie de a influen�a con�inutul sau direc�ia editorial� – în special, în cazurile în care finan�area trebuie s� fie renegociat� periodic. Aceste deficien�e sunt resim�ite pân� �i de radiodifuzorii publici din democra�iile consacrate cum ar fi Olanda, �i nu am recomanda aplicarea acestei practici în alte p�r�i. Consiliul de Mini�tri al Consiliului Europei a recunoscut acest pericolul �i a recomandat urm�toarele în calitate de principii c�l�uzitoare pentru radiodifuzorii publici care sunt totalmente sau par�ial finan�ai de stat:

− Contribu�ia trebuie s� fie pl�tit� … într-un mod care s� garanteze continuitatea activit��ilor radiodifuzorului public �i care s�-i permit� o planificare pe termen lung;

− Direc�iile de utilizare a contribu�iei … de c�tre radiodifuzorul public trebuie s� respecte principiul independen�ei �i autonomiei men�ionat în Directiva Nr.1;

− În cazul în care contribu�ia … va fi divizat� între mai mul�i radiodifuzori publici, aceasta trebuie s� se realizeze într-un mod care s� satisfac� într-o m�sur� echitabil� necesit��ile fiec�rei organiza�ii.

Conform acestor principii, Proiectul de cod trebuie s� fie modificat pentru a garanta finan�area stabil� �i pentru a permite planificarea pe termen lung de c�tre Teleradio Moldova. Finan�area nu trebuie s� oscileze de la an la an; trebuie s� existe o anumit� continuitate. Metodele de realizare a acestui fapt includ definirea gradului de subven�ionare ca procent din bugetul general de stat sau alte forme de indexare, �i prevederea unor cicluri de finan�are nu mai mari de un an. Men�ion�m c�, în prezent Codul nu prevede vreo durat� pentru fiecare perioad� de buget, prin urmare recomand�m ca aceasta s� fie între 3 �i 5 ani, cu o cre�tere anual� inclus� pentru a corecta infla�ia. Pentru a acorda un anumit grad de flexibilitate, trebuie s� se includ� prevederi referitor la cererile de finan�are suplimentar� din partea radiodifuzorilor publici pentru a completa contribu�iile sistematice dac� va fi necesar. Având în vedere importan�a asigur�rii unei finan��ri suficiente, recomand�m, de asemenea s� se ia în considera�ie mecanismele suplimentare de finan�are, care s� fie combinate cu finan�area de stat. În special, aceste mecanisme pot s� fie luate în considera�ie în cazul în care radiodifuziunea public� este pl�tit� par�ial prin contribu�ia perceput� de la radiodifuzori, sau printr-o tax� fixat� pl�tit� de c�tre public. În multe ��ri, radiodifuzorii publici sunt finan�ai prin taxele colectate de la cei care au televizoare. Acest aranjament are anumite avantaje în compara�ie cu alte metode de finan�are: este stabil �i sigur; reduce dependen�a de alte surse de venit; �i creeaz� o leg�tur� între radiodifuzorul public �i spectatorii �i ascult�torii acestuia. În multe ��ri, acceptarea taxei în rândurile publicului este surprinz�tor de mare. Cu toate acestea, nu putem afirma c� taxa pentru transmisie este o surs� ideal� de finan�are în orice circumstan�ele – în special, în democra�iile în tranzi�ie, sau în ��rile cu o economie slab�, publicul nu este prea disponibil s� pl�teasc� direct pentru un serviciu pe care tind s�-l asocieze cu radiodifuzorul de stat care a existat în timpul regimurilor anterioare nedemocratice. O alternativ� poate fi perceperea unei taxe de la radiodifuzorii comerciali – practic� aplicat� în ��ri cum ar fi Finlanda. Avantajul acestei metode const� în existen�a unei surse stabile de venit



27

care poate s� creasc� o dat� cu venitul radiodifuzorilor comerciali. În m�sura în care aceast� metod� este combinat� cu interdic�ia de difuzare a publicit��ii de c�tre radiodifuzorii comerciali, aceasta înl�tur� de asemenea concuren�a pentru veniturile din publicitate care este deseori învinov��it� pentru faptul c� afecteaz� negativ radiodifuzarea public�.

Recomand�ri: • Codul trebuie s� garanteze finan�area stabil� �i pe termen lung pentru cicluri de mai

mul�i ani. • În afar� de subven�iile din parte statului, trebuie explorate �i alte metode de

finan�are, cum ar fi taxa perceput� de la spectatori �i ascult�tori sau o tax� perceput� de la radiodifuzorii comerciali.

80�0 ��.�� 5

Dreptul interna�ional recunoa�te c� sarcina de a promova pluralismul media (vezi sec�iunea 2.4 de mai sus) include �i sarcina de a promova un sistem din trei componente, format nu numai din radiodifuzori publici �i priva�i, ci �i din radiodifuzori locali.30 Prin radiodifuzare local� în�elegem ini�iativele grupurilor mici de persoane de a crea radiodifuzori, în general, posturi radio necomerciale în particular pentru a servi interesele comunit��ii lor. Acest fel de radiodifuzare constituie o contribu�ie important� la pluralismul frecven�elor; astfel, se ofer� acces persoanelor care, în alte circumstan�e, nu ar fi reprezenta�i de c�tre al�i radiodifuzori �i pot fi cu adev�rat independen�i în ceea ce �ine de interesele politice �i comerciale. Radiodifuzorii locali beneficiaz� deseori de taxe mai mici de radiodifuzare; iar spa�iul pentru ace�tia este rezervat în planurile na�ionale �i regionale de acordare a frecven�elor. Credem c� radiodifuzarea local� poate realiza o func�ie util� în Moldova, �inând cont de num�rul mare de comunit��i etnice �i lingvistice mici pentru care �ara a devenit natal� �i care pun la îndoial� de adev�rata independen�� a radiodifuzorului public existent. Radiodifuzorul public va diviza timpul s�u între aceste grupuri, în timp ce radiodifuzorii priva�i nu vor fi stimula�i prea mult comercial pentru a face programe de interes pentru comunit��ile mici. Radiodifuzarea local� poate asigura accesul acestor comunit��i mici la o pres� care s� fie într-adev�r a lor. Men�ion�m c�, prin e�ecul de introduce prevederi referitor la radiodifuzarea local�, Codul efectiv impune radiodifuzorilor locali s� se înregistreze ca radiodifuzori comerciali. Ace�tia nu vor beneficia de taxe de licen�� reduse, iar în ceea ce prive�te cererile de acordare a licen�elor, ace�tia vor fi evalua�i aplicând acelea�i condi�ii ca �i pentru radiodifuzorii locali. Acest fapt poate pune în pericol dezvoltarea lor �i împiedic� accesul multor comunit��i mici la mijloacele de informare. Prin urmare recomand�m ca Codul s� urmeze exemplul multor altor democra�ii (Serbia �i Muntenegru,31 Georgia,32 Marea Britanie33 �i Irlanda,34 �i astea sunt doar 30 Pentru o în�elege explicit� a acestui principiu, vezi recent adoptata Declara�ie cu privire la Principiile Libert��ii de Exprimare în Africa, Principiul V, Comisia African� pentru Drepturile Omului �i ale Na�iunii, �edin�a 32, 17 - 23 octombrie, 2002: Banjul, Gambia. Vezi de asemenea decizia recent� a Cur�ii Supreme din Argentina în Asociación Mutual Carlos Mujica v. the State, 1 septembrie 2003. 31 Vezi http://www.coe.int/T/E/Human_Rights/media/3_Assistance_Programmes/3_Legislative_expertises/Serbia_and_Montenegro/ATCM(2004)019%20E%20Montenegro%20Braod%20Dev%20Strategy.asp. 32 Vezi



28

câteva) �i s� recunoasc� explicit radiodifuzarea local� împreun� cu radiodifuzarea public� �i privat�. Pentru introducerea radiodifuz�rii locale în Codul Audiovizualului, poate fi nevoie de urm�toarele:

1) O defini�ie a radiodifuz�rii locale; 2) O prevedere care s� stipuleze c� frecven�ele de emisie vor fi rezervate pentru

radiodifuzarea local�; 3) O procedur� diferit� de acordare a licen�elor; �i 4) M�suri nediscriminatorii de sus�inere financiar� care s� nu prejudicieze independen�a

radiodifuzorilor locali, cum ar fi scutirea de sau reducerea taxei de licen�� i scutirea de impozite.

Defini�ia radiodifuz�rii locale trebuie s� includ� cel pu�i urm�toarele 1) radiodifuzorii locali sunt gestiona�i de organiza�ii neguvernamentale sau persoane fizice �i nu urm�resc interese politice sau comerciale; 2) radiodifuzorii locali func�ioneaz� pe baz� non-profit; �i 3) radiodifuzorii locali servesc intereselor comunit��ii lor. Pentru a defini ceea ce constituie o ‘comunitate, cea mai bun� practic� este s� utiliz�m atât defini�ia teritorial� (în baza c�reia, de exemplu o frecven�� trebuie s� fie acordat� unui radiodifuzor local din fiecare provincie sau municipiu), cât �i cea a „grupului de interes” (în baza c�rei licen�ele vor fi acordate radiodifuzorilor care servesc unei anumite comunit��i de interes, cum ar fi o comunitate etnic�, lingvistic� sau comunitate religioas�, sau comunitatea femeilor �i copiilor). Unele exemple legislative recente sunt Ordinul cu privire la Radioul Local al Regatului Unit din 2004;35 sau mai pu�in legat de subiect, dar relevant, Articolul 2 al Legii cu privire la Institu�iile Audiovizualului din Botswana, 1998.36 Un alt subiect care trebuie s� fie abordat în Proiectul de cod este statutul oric�rui post de radiodifuzare local� care opereaz� f�r� licen��. Din moment ce aceste posturi au deja o contribu�ie important� într-un sistem pluralist de radiodifuzare, este important ca acestea s� nu fie închise ca urmare a intr�rii în vigoare a Codului, ci s� se apeleze la un proces atent de revizuire pentru a decide dac� acestea sunt eligibile pentru a li se acorda licen��. Un proiect de lege a audiovizualului care este în curs de elaborare în Sudan, �i care tinde s� corespund� totalmente dreptului interna�ional �i celor mai bune practici interna�ionale, ofer� urm�toare procedur� de tranzi�ie:

Serviciile de teleradiodifuziune existente

47. (1) În timpul celor dou� luni de fondare, Autoritatea va ini�ia un control al serviciilor de teleradiodifuziune existente, luând decizii cu privire la eliberarea sau refuzul de a

http://www.coe.int/T/E/Human_Rights/media/3_Assistance_Programmes/3_Legislative_expertises/Georgia/ATCM(2003)004rev%20E%20Comments%20Georgian%20Law%20Communications%20&%20Broadcasting.asp. 33 vezi sec�iunea 262 a Legii cu privire la Comunicare 2003, �i a Ordinului cu privire la Radioul Local 2004. 34 Vezi http://www.dcmnr.gov.ie/files/BroadcastingFinal.doc. 35 Poate fi accesat la http://www.opsi.gov.uk/si/si2004/20041944.htm. 36 Poate fi accesat la http://www.bta.org.bw/pubs/Broadcasting%20act%20of%201998.pdf.



29

elibera serviciilor licen�e valabile în baza art. 23 al acestui Act. Acest control trebuie s� fie finalizat în termen de 12 luni de la constituirea Autorit��ii.

(2) În pofida prevederilor acestui Act, orice autoriza�ii sau licen�e de oferire a serviciilor de transmisiune care au intrat în vigoare imediat înainte de data începerii acestui Act vor fi considerate licen�e de transmisiune valide pentru scopurile acestui Act, cu excep�ia cazurilor când o Autoritate, ac�ionând în virtutea competen�elor stipulate în subsec�iunea (1), decide altfel.

(3) Atunci când o autoriza�ie sau o licen�� men�ionat� în subsec�iunea (2) în baza c�reia activeaz� un radiodifuzor existent nu indic� num�rul de servicii de radiodifuziune care pot fi oferite, num�rul de servicii care pot fi oferite va fi acela oferit în momentul intr�rii în vigoare a acestui Act.

Recomand�ri: • Codul Audiovizualului va fi constituit în baza unui sistem de difuzare pe trei

categorii, recunoscând difuzarea comunitar� suplimentar la difuzarea public� �i privat�.

• “Radiodifuzorii locali” trebuie s� fie defini�i ca posturi conduse de organiza�ii non-profit în beneficiul comunit��ii lor, independente de interferen�� politic� sau comercial�.

• “Comunitatea” trebuie s� fie definit� atât în sens regional cât �i în sens de grupuri cu interese comune.

• Frecven�ele trebuie s� fie rezervate pentru radiodizuzorii locali. • Procedura de licen�iere pentru radiodifuzorii locali trebuie s� fie simplificat� �i

trebuie s� fie oferite scutiri de tax� de licen�iere sau taxe reduse. • Codul Audiovizualului trebuie s� prevad� o perioad� de tranzi�ie în care orice

posturi locale existente �i neautorizate vor avea posibilitatea s� fie licen�iate.

80+0 ��(�� 6��.��

Aceast� sec�iune final� analizeaz� Capitolele I-III ale proiectului Codului (cu excep�ia acelor p�r�i care au fost deja discutate în sec�iune 2.4.), care stabilesc reguli generale aplicabile pentru to�i radiodifuzorii, atât priva�i cât �i publici.

��%�� &�� Proiectul Codului prevede un �ir de restric�ii de con�inut �i eventuale reguli despre cum trebuie s� fie difuzate subiectele legate de probleme sensibile importante sau politice. De exemplu, Articolul 6 interzice difuzarea programelor care instig� la “ur� pe criterii de ras�, religie, na�ionalitate, �i sexe.” Acesta cere s� fie afi�at� o preîntâmpinare la începutul �i în timpul programelor care pot d�una dezvolt�rii minorilor, cum ar fi cele ce con�in pornografie, violen�� gratuit� sau limbaj obscen, �i interzice difuzarea a astfel de programe în orele de maxim� audien��. Articolul 7 le cere tuturor radiodifuzorilor s� tind� la pluralism în serviciile lor de programe �i s� asigure o reflectare “echitabil�, echilibrat� �i impar�ial�”. Aceast� prevedere cere de



30

asemenea ca reportajele de �tiri s� fie exacte, s� nu denatureze realitatea, s� fie bazate pe câteva surse �i s� se limiteze la un minut �i treizeci de secunde. Articolul 10 elucideaz� faptul c� telespectatorii �i radioascult�torii au anumite drepturi în rela�ia lor cu radiodifuzorii, cum ar fi dreptul la “informa�ie comprehensiv�, obiectiv� �i exact�”. Paragraful 3 stipuleaz� c� “instan�a de judecat� trebuie s� ac�ioneze astfel încât s� protejeze drepturile consumatorilor de programe dac� titularul acestui drept sesizeaz� instan�a cu privire la orice înc�lc�ri.” ��5În principiu, multe dintre restric�iile stipulate în Capitolele I-III par s� urm�reasc� scopuri legitime. Stârne�te îngrijorare, totu�i, limbajul general �i vag utilizat în leg�tur� cu unele dintre acestea, �i faptul c� aparent nu exist� coduri de conduit� implementate. De exemplu, Articolul 6 utilizeaz� termeni vagi cum ar fi “violen�a gratuit�”. Ne îngrijoreaz� �i faptul c� un �ir de termeni utiliza�i în act, cum ar fi no�iunile de echitate, echilibru �i chiar �i de exactitate, sun neclari �i necesit� elucidare. Cele mai bune practici ale altor ��ri ne sugereaz� c� într-un cod cu caracter obliga�ional trebuie s� fie clarificate aceste aspecte, concepute �i convenite de c�tre legislatori, fiind ulterior aplicate fie de c�tre difuzori, fie de c�tre organul reglementator. Un astfel asigur� atât respectarea de c�tre radiodifuzori a valorilor comunit��ii cât �i capacitatea radiodifuzorilor de a evita sanc�iunile. Aplicarea de c�tre un reglementator sau de c�tre în�i�i radiodifuzorii, mai curând decât de o instan�� de judecat�, asigur� un mecanism prin intermediul c�ruia membrii audien�ei pot depune reclama�ii. Recomand�m s� fie prev�zut în Cod un proces ce duce la adoptarea unui cod al audiovizualului, �i garanteaz� faptul c� acest cod va fi atunci aplicat prin proceduri de executare în fa�a Consiliului. În cele din urm�, condi�ia din Articolul 7(4)(a) care limiteaz� reportajele de �tiri la 1.5 minute nu poate fi justificat� �i trebuie s� fie exclus� din cod.

Recomand�ri: • Codul trebuie s� prevad� elaborarea unui cod de conduit� pentru sectorul

audiovizualului, pe calea unui proces consultativ cu participarea radiodifuzorilor �i ale oric�ror altor p�r�i interesate.

• Codul de conduit� trebuie cel pu�in s� lucreze asupra no�iunilor de restric�iilor de con�inut aplicabile radiodifuzorilor în baza Codului Audiovizualului, cum ar fi cele incluse în Articolele 6, 7 �i 0.

• Reportajele de �tiri nu trebuie s� fie limitate la 90 secunde.

��%�� &��Articolul 4(6) interzice oric�rei persoane fizice sau juridice s� de�in� o cot�-parte mai mare de 20% într-o institu�ie a audiovizualului, cu excep�ia cazului în care persoana este fondatorul institu�iei. Articolul 4(7) prevede c� cet��enii str�ini nu pot de�ine o cot�-parte într-un radiodifuzor suficient� pentru a bloca o decizie. ��5



31

Principiul restric�iei propriet��ii de�inute de c�tre str�ini este binevenit, de�i implementarea trebuie s� vizeze echilibrul necesar între necesitatea de investi�i str�ine �i necesitatea de a asigura controlul Moldovei asupra radiodifuzorilor din �ar�. Salut�m de asemenea ideea elabor�rii regulilor de prevenire a concentr�rii excesive a propriet��ii radiodifuzorilor. Totu�i suntem preocupa�i de eficacitatea formul�rii actuale: ar putea p�rea u�or de în�elat, de exemplu prin crearea corpora�iilor multiple, fiecare din acestea având dreptul s� de�in� 20% cot�-parte a unui radiodifuzor. Mai mult decât atât, aceast� prevedere nu va împiedica persoana de la crearea mai multor debu�euri �i ob�inerea licen�ei pentru fiecare din acestea câ�tigând astfel controlul asupra unei cote mari de radiodifuziune în Moldova. Recomand�m adoptarea unei prevederi aparte cu privire la proprietate care, luând în considera�ie scena mass media �i necesitatea de investi�ii suficiente în acest sector, interzice concentrarea excesiv� a propriet��ii �i proprietatea dubl� (prin care subîn�elegem proprietatea atât asupra presei scrise cât �i a celei de radiodifuziune). O astfel de prevedere ar putea stabili limite stricte – de exemplu, stipulând c� nici o persoan� nu are dreptul s� controleze mai mult de un debu�eu de radiodifuzare �i c� nici o persoan� care de�ine deja controlul asupra unui ziar nu poate ob�ine controlul asupra unui post TV sau radio; sau ar putea formula o interdic�ie prin stabilirea propor�ia maxim� a pe�ii mass media pe care ar putea s� o controleze o persoan�. Consider�m de asemenea plasarea acestor dou� prevederi în Articolul 4 oarecum încurcat�; recomand�m plasarea acestora într-un articol separat.

Recomand�ri: • Articolul 4(6) ar trebui modificat în a�a fel încât s� asigure atât ne-concentrarea

propriet��ii în cadrul sectorului de radiodifuziune cât �i imposibilitatea unei propriet��i duble în diferite tipuri de media.

��%�� '��Articolul 3 - Difuzarea operelor audiovizuale europene Conform acestei prevederi to�i radiodifuzorii din Moldova trebuie s� rezerve 10% din timpul lor de emisie pentru „Operele audiovizuale europene” , termen care este definit în Articolul 2(w) ca opere cuprinz�toare create în Moldova, UE sau un stat membru al Conven�iei Europene a Televiziunii Transfrontaliere.37 ��5Aceast� prevedere poate avea drept baz� Articolul 5 al Directivei televiziunii f�r� frontiere a Uniunii Europene,38 de�i nesiguran�a este cauzat� de diferite concepte a „radiodifuzorilor” �i a „serviciilor de programe audiovizuale locale”. Subliniem c� minimum 10% din aceast� prevedere se refer� la produc�iile particulare – adic� produc�iile realizate de c�tre companii altele decât cele de radiodifuziune. O propor�ie mult mai mare este stabilit� de obicei pentru operele audiovizuale Europene în general: atât Directiva,39 care nu se refer� la Moldova, cât �i

37 Strasbourg, 5 mai 1989, în baza prevederilor Protocolului (ETS No. 171) care a intrat în vigoare la 1 martie 2002. 38 Jurnalul Oficial L 552, versiunea consolidat�, 30 iulie 1997. 39 Vezi articolul 4 (1).



32

Consiliul Conven�iei Europene a Televiziunii Transfrontaliere40 solicit� ca majoritatea timpului de emisie s� fie rezervat operelor audiovizuale europene (care vor include �i opere din Moldova). Articolul 11 – Protejarea patrimoniului lingvistic, cultural �i na�ional Articolul 11 stabile�te anumite reguli legate de limba de radiodifuzare �i impune cerin�e la nivel de produc�ie personal� �i local� realizat� de c�tre radiodifuzori. Conform paragrafului 1, c�tre 1 ianuarie 2010 cel pu�in 70% din toate frecven�ele trebuie s� apar�in� posturilor care transmit în limba oficial�. Paragraful 2 adaug� c� posturile difuzate în regiunile minorit��ilor lingvistice trebuie s� transmit� cel pu�in 20% din con�inut în limba Moldoveneasc�. Conform paragrafului 7, c�tre 1 ianuarie 2010 cel pu�in 80% din totalitatea programelor radiodifuzate de c�tre un post na�ional trebuie s� fie produc�ii locale , în timp ce paragraful 8 solicit� tuturor radiodifuzorilor s�-�i m�reasc� treptat realizarea programelor în limba moldoveneasc�, care la aceia�i dat� trebuie s� ating� propor�ia de 80%. . ��5În general apreciem impunerea con�inutului local �i cerin�ele de limb� care trebuie s� stimuleze industria audiovizual� din Moldova. În acela�i timp consider�m c� condi�iile articolului 5 ar putea avea consecin�e nedorite sau de facto nu pot fi realizate. În primul rând cerin�a din paragraful 2 privind radiodifuzorii care deservesc vorbitorii de limbi minoritare s� difuzeze 20% din con�inut în limba Moldoveneasc� exclude posibilitatea existen�ei adev�ratelor posturi de radiodifuziune minoritare pentru aceste grupuri. Consider�m c� aceasta nu este o m�sur� foarte necesar�, dat fiind faptul c� to�i cet��enii Moldovei vor fi avea acces larg la alte radiodifuziuni în limba oficial�. În al doilea rând, cerin�a de a difuza c�tre 2010 80% de con�inut local pare ireal. Realizarea unui asemenea volum de produc�ie local� va fi foarte costisitoare �i ne îndoim c� pia�a mic� a Moldovei este capabil� s� sus�in� un asemenea debu�eu la o calitate acceptabil�. În al treilea rând exist� o inconsecven�� v�dit� între paragrafele 8 �i 2 în sensul c� primul stipuleaz� c� produc�ia personal� sau local� din Moldova trebuie s� constituie, c�tre 2010 cel pu�in 80% din toate radiodifuziunile, în timp ce al doilea impune o limit� de „nu mai pu�in de 20%” pentru radiodifuzorii din regiunile cu limbi minoritare. Articolele 14-17 – Protec�ia Surselor, Protec�ia Jurnali�tilor, Dreptul la Replic� Articolul 14 garanteaz� dreptul important al jurnali�tilor de a proteja confiden�ialitatea surselor lor, în baza anumitor restric�ii limitate. Articolul 15 solicit� ca autorit��ile s� protejeze jurnali�tii particulari �i sediile �i cl�dirile radiodifuzorilor în caz c� exist� vreo amenin�are care pune în pericol activitatea acestora. Acesta mai stipuleaz� c� toate perchezi�iile �i sechestr�rile la sediul radiodifuzorilor trebuie s� aib� o baz� legal�. Articolul 17 se refer� la dreptul de corectare �i replic�, garantând c� oricine consider� c� i-au fost lezate drepturile sau reputa�ia prin radiodifuziune are dreptul s� pretind� la rectificare sau replic�. ��5Aceste trei prevederi sunt în concordan�� perfect� cu standarde interna�ionale. Preocuparea noastr� principal� în ceea ce prive�te con�inutul acestora este c� Articolul 15(3) nu merge foarte departe în oferirea protec�iei contra perchezi�iilor la sediile jurnalistice. În cazul Roemens �i Schmit v. Luxembourg, Curtea European� a Drepturilor Omului a subliniat c�:

40 Vezi articolul 10(1).



33

Chiar dac� este neproductiv�, o perchezi�ie realizat� cu scopul de a descoperi o surs� a unui jurnalist este o m�sur� mai drastic� decât un ordin de divulgare a identit��ii sursei. Acesta se datoreaz� faptului c� anchetatorii care fac raiduri la locul de munc� al unui jurnalist f�r� a prevenire �i având mandate de perchezi�ie au dreptul deplin de perchezi�ie, deoarece prin defini�ie ei au acces la toate documentele de�inute de c�tre.41

Articolul 15(3) trebuie desf��urat astfel încât s� se refere la toate tipurile de cl�diri în care se p�streaz� produsele muncii jurnalistice, �i nu doar birourile de radiodifuzare. Lucru �i mai important, prevederile trebuie s� ofere protec�ie explicit� în scopul protec�iei surselor de prevenire a utiliz�rii mandatelor de perchezi�ie poli�iene�ti, în conformitate cu decizia CEDO pe cauza Roemens. Motivul pentru care discut�m Articolele 14-17 împreun� este c� aceste prevederi ne preocup� mai mult. De�i sunt foarte salutabile acestea stabilesc principii care ar trebui s� fie aplicabile tuturor jurnali�tilor �i tuturor mijloacelor mass media, nu doar a celor din domeniul radiodifuziunii, �i trebuie deci s� fie abordate în baza legilor aplicate în mod general, cum ar fi codul de procedur� penal� �i codul civil. Duplicarea acestor prevederi în Codul Audiovizualului poate duce la contradic�ia cu standardele acestor legi sau ale altora �i nu reprezint� cea mai logic� organizare a diferitor p�r�i de legisla�ie.

Recomand�ri: • Radiodifuzorilor trebuie s� li se solicite s�-�i dedice majoritatea timpului lor de

emisie operelor audiovizuale europene. • Articolul 11(2) trebuie eliminat. • Propor�ia din Articolul 11(7) trebuie redus� sub 50%. • Articolele 14-17 trebuie transferate la legile specifice de aplicare general�, cum ar fi

codul de procedur� penal� �i codul civil. • Protec�ia împotriva perchezi�iilor �i sechestr�rilor la re�edin�a radiodifuzorilor, în

baza Articolului 15(3) trebuie extins� ca s� includ� toate tipurile de cl�diri în care se p�streaz� produsele muncii jurnalistice �i trebuie s� fie racordat� la decizia Cur�ii Europene a Drepturilor Omului pe cauza Roemens �i Schmit v. Luxembourg.

41 Roemens Schmit v. Luxembourg, 25 februarie 2003, Cererea Nr. 51772/99 (CEDO), para. 57; Goodwin v. Marea Britanie, 27 martie 1996, Cererea Nr. 17488/90.

Memorandum - Article 19

Documents

Transcript of Memorandum - Article 19