UNIVERSITATEA “BABES-BALYAI”

Facultatea de GeografieSpecializare Geografia turismului

Jazz in the park vs GărânaJazz Festival

Profesor Student

Conferenţiar univ dr.Dezsi Ştefan Marchiş Dora

Cluj Napoca2014

Cuprins

Introducere..................................................3Turismul cultural...........................................3Turismul de evenimente......................................4Alegerea temei..............................................4

Apariţia jazz’ului...........................................5Scurt istoric al festivalului Jazz in the park...............6Scurt istoric al festivalului Gărâna Jazz Festival...........8Impactul asupra venitului local.............................10Resursele atractive (Jazz in the park vs Gărâna Jazz Festival)11Activităţi complementare în cadrul festivalurilor...........13CONCLUZII...................................................14Bibliografie................................................15

Jazz in the park vs Gărâna Jazz Festival

(Organizarea si valorificarea turistică pentruactivităţi culturale, de recreere şi agrement. Studiu

comparativ între doua evenimente distincte)

Introducere

„Izvorât din nevoia de etalare a „bunelor maniere” a claselor sociale elevate, turismul – ca mijloc de utilizare în mod plăcut şi în condiţii de confort a timpului liber - a

cunoscut o dezvoltare explozivă şi cu o continuitate remarcabilă

mai ales în a doua jumătate a secolului XX(...). Datorită

expansiunii sale accelerate(...), şi, implicit, a creării

premiselor favorabile afirmării şi a exploatării “virtuţilor”

comerciale, recreative, curative şi culturalizante, turismului i

se acordă un interes aparte în cadrul politicii de dezvoltare

social-economice a tot mai multor ţări.” 1

Turismul cultural

Turismul cultural abordează cultura unei regiuni, în special

valorile ei artistice. Turismul cultural include turismul în

regiunile urbane, în oraşe mari, istorice cu obiective culturale.

Poate uneori include turismul în zonele rurale: este cazul

festivalelor în aer liber.

Turismul cultural mai poate fi definit pe de o parte de

motivaţia accesului la obiectivele culturale precum călătorii

pentru festivaluri de artă,muzică sau evenimente diverse. Într-un

sens mai larg orice formă de turism poate fi definită

drept turism cultural daca reuşeşte să satisfacă nevoia umană de

bază pentru diversitate, având tendinţa să crească

conştientizarea culturală a individului. Turismul cultural oferă

oportunitatea dialogului intercultural.

1 Geografia turismului , P.Cocean , Ştefan Deszi ,Presa UniversitarăClujeană , 2009

Turismul turismul de evenimente (muzical)

Termen nou apărut, datorită contribuţiei însemnate în

economia ţărilor. De-a lungul anilor, trupe ca The Beatles,

Rolling Stones, Ledd Zeppelin au adăugat bani în economia

britanică, prin organizarea de evenimente precum festivaluri,

vânzarea de CD uri atingând valori uriaşe, depăşind uneori

vânzările din comerţul altor ramuri industriale.

În Marea Britanie un raport publicat în 2012 de instituţiile

Visit Britain, Oxford Economics si UK Music denotă că 2.2

miliarde de lire sterline au fost adăugate la economia britanică

în urma festivalelor organizate pe parcursul anului.

"Romania nu este, încă, percepută ca o destinaţie pentru turismul de

evenimente. Este o oportunitate căreia ar trebui să-i alocam mai multe resurse. În 2012,

la nivel european, un participant a cheltuit, in medie, 1.620 de euro pentru un

eveniment, ceea ce înseamna circa 437 euro/zi/delegat. Asta în timp ce turistul care vine

într-o simplă excursie cheltuie, în medie, 150 euro/zi. Desigur, în România, conform

datelor pe care le avem, un participant la un eveniment cheltuie mai puţin, circa 250

euro/zi. Cel mai bun exemplu pentru a întelege importanţa industriei de evenimente

este Marea Britanie, care a reuşit sa adune la buget, in 2011, 40 de miliarde de lire

sterline. În Germania, tot in 2011, această industrie a generat venituri de circa 65

miliarde euro. Există comunităţi locale care trăiesc aproape exclusiv din beneficiile

industriei MICE.” (Radu Cimponeriu)

Alegerea temei

Consider că arta(muzica, pictura, sculptura),natura şi

cultura românească ar trebui sa fie privite cu mai mult interes

din partea antreprenorilor.Festivalele sunt doar o formă de a le

manifesta şi de a le pune în valoare, de a creşte traficul

internaţional(intrările) şi nu în ultimul rănd de a creşte

economia ţării, luând un exemplu de la britanici.

Apariţia jazz’ului

Jazzul este un stil de muzică care îşi are originile la

începuturile secolului XX, deşi unii îl plasează înainte de

această data, fiind întâlnit în comunităţile populatiei de

culoare din sudul Statelor Unite ale Americii. În muzica de

jazz se recunosc în special influenţe şi tonalităţi de blues şi

ragtime, la care se adaugă şi elemente ale muzicii europene. Mai

târziu au fost preluate în jazz şi ritmuri ale muzicii latino-

americane.

Semnificaţia termenului este şi ea controversată, astfel

existând ipoteze cum că ar proveni din înrudirea fonetică cu

expresia "chasse-beau", o figură de dans tipic locuitorilor din

Louisiana, stat având puternice influenţe franceze de pe vremea

când era o colonie a Franţei. O altă ipoteză ar fi asemănarea cu

numele unei prostituate din New Orleans pe nume Jezabel.

Este unul dintre stilurile muzicale care a suferit cele mai

mari schimbări pe parcursul istoriei sale, astfel încât o

definiţie concretă ne-ar fi imposibil de formulat. În acelaşi

timp, poate fi comparat cu un lanţ, ale cărui verigi reprezintă

fiecare un stil aparte, care nu pot fi înlăturate fără a

compromite înţelegerea fenomenului pe întregul său.

Jazzul a cunoscut o majoră creştere în popularitate în anii

1920-1930, când a fost introdusă prohibiţia în Statele Unite ale

Americii. În urma acestui decret, apar acele baruri şi localuri

ilicite unde se consumă alcool în continuare, şi unde se ascultă

muzică lentă, dar şi noi trenduri, printre ele aflându-se şi

acest tip de jazz. Perioada s-a numit aThe Jazz Age”, dar în ��

acelaşi timp a început să displacă multora care considerau acest

tip de muzică unul murdar, fiind privit ca şi imoral. Acest fapt

se datorează în principal generaţiei mai în vârstă care îl

consideră o ameninţare la valorile morale. Un profesor de la

universitatea Princeton îl caracteriza că şi o ofensă adusă

urechilor. Chiar şi presa a încercat să denigreze jazzul, adesea

criticându-l în public şi făcând analogii care acum ni se par

ilare, cum ar fi o întâmplare din Siberia când localnicii

încercau să sperie ursii folosind cratiţe, iar presa susţinea că

aceştia erau alungaţi cu muzică Jazz.

În zilele noastre, mai precis începând cu anii 1990, jazzul

a fost caracterizat ca şi un amestec de stiluri, fără ca unul

dintre acestea să iasă în evidenţă. Diferiţi artişti deseori

cântă în diferite stiluri, deseori chiar pe parcursul aceleaşi

prestaţii.

Scurt istoric al festivalului Jazz in the park

“Născut în America anilor ‘70, Jazz in the Park este un

festival verde al muzicii bune. Un week-end de muzică în Parcul

Central, deschis publicului larg.

Pe scene se cântă jazz, blues, folk şi muzică clasică, toate

live, pentru cei aflaţi la plimbare în parc sau veniţi special

pentru eveniment. Seri de concert pe scena centrală, cu artişti

de prim rang ai aceloraşi genuri, români şi internaţionali.

Pături, sandwich-uri, biciclete, ringuri de dans, târguri

vintage, de carte şi artizanat, cluj şi cafenea în aer liber.

Aducem clujenilor nu doar muzică jazz, ci ideea de jazz în

sine: liniștea, bucuria, joaca, improvizația, libertatea. În

muzică festivalului i s-ar spune de jazz, de swing, de blues,

acustic, de clasică, de improvizație.

De dimineaţa până seara, în week-end-ul Rusaliilor, poţi

veni în Parcul Central din Cluj să asculţi muzică, să bei un vin

bun, să citeşti o carte într-un colţ tihnit, să-ţi cumperi una de

la târgul de carte din parc, să-ţi cumperi vreo găselniţă

artizanală de prins la pălărie sau de pus pe noptieră, tot de la

târg, sau vreo antichitate sau vreo vechitură – avem târg şi

pentru aşa ceva, să te întâlneşti cu artiştii la o cafea în aer

liber sau la vreo sesiune de improvizaţie, să participi la

ateliere de dans sau de percuţie, la recitaluri de muzică

clasică. Îţi poţi întinde pătura pe iarbă sau hamacul între

copaci, te poţi plimba cu bicicleta de acasă sau cu una luată de

la noi cu împrumut şi poţi asculta muzică, multă muzică, muzică

bună, în verdele din centrul Clujului.” 2

2 http://www.jazzinthepark.ro/concept/

Festivalul Jazz in the Park este organizat de asociaţia clujeană

Fapte (www.fapte.org), producătoare de evenimente culturale şi

educaţionale. Între evenimentele organizate de Fapte se numără şi

Târgul de Cariere (cea mai mare reţea de evenimente de carieră

din România), Photo Romania (cel mai important festival de

fotografie din Europa de Est) şi festivalul cultural Miraje (cu

şi pentru tinerii cu dizabilităţi). 3

3 http://cluj.com/articole/deschiderea-jazz-in-the-park/

Scurt istoric al festivalului Gărâna Jazz Festival

Gărâna Jazz Festival este un festival musical care are loc

în fiecare an în satul Gărâna, România. Este unul din cele mai

importante evenimente dintre festivalurile de jazz organizate în

sud estul Europei. În fiecare an interpreţi de jazz din toată

lumea vin să cânte la acest festival. 1997 a fost anul în care a

avut loc prima ediţie a festivalului. La inceput ,ideea părea să

fie un hobby local pentru fondatori. 2001 a fost un punct de

cotitură pentru festival, când noul manager al festivalului,

Marius Giura, a vrut să includă Gărâna pe lista festivalelor

international de jazz. Atunci Eberhard Weber, Johnny Răducanu şi

Teodora Enache au cântat pentru prima oara.

Atmosfera minunata la acest festival este creată de numele

artiştilor care au urcat pe scenă: Wooten Bros, Jean Luc Ponty,

Jan Garbarek Group, Dixi Krauser, Johnny Răducanu, Nils Petter

Molvaer, Eivind Aarset, Jon Hassell, Jan Bang, Tord Gustavsen,

Hiromi Uehara, Arild Andersen, Miroslav Vitous, Charles Llozd,

John Surman, Mike Stern, Bugge Wesseltoft.

Este unul din cele mai mari festivale de jazz în aer liber

ce are loc în România, audienţa fiind compusă din aproximativ

5000 de oameni în fiecare an.

Bill Frissell

Jan Garbarek

Wolf’s Meadow

Impactul asupra venitului local

Denumireafestivalului

Jazz in the park Gărâna Jazz Festival

Apariţie 1997 2013 (în Cluj,România)

Locaţie Municipiul Cluj Napoca,Parcul Central

Gărâna , jud. Caraş-Severin, Poiana

Lupului

Nr. zile 3 4

Preţ Intrarea liberă 250 lei

Nr. spectatori(aproximativ)

20000 5000

Mediu Urban Rural

Venit dinintrarea la

0 1250000

festival

/*Se poate observa că impactul vizibil este doar la Gărâna Jazz Festival, însa, din vânzările complementare a făcut venit local şi Jazz in the park

Resursele atractive (Jazz in the park vs Gărâna Jazz

Festival)

Jazz in the park se desfăşoară în parcul central al oraşului

Cluj Napoca. Parcul central deţine în aria sa obiective atractive

precum Casinoul, lacul Chios (hidrobiciclete, raţe, peşti),

specii de arbuşti, amenajat de curănd cu lampioane stradale.

Bineînţeles, fiind în centrul oraşului, ca turist există un număr

mare de posibilităţi de vizitare a mai multor obiective

turistice.Precum:Casa Matei Corvin, Biserica Sf.Mihail, Grădina

Botanică, Cetăţuia ,etc.

Gărâna Jazz Festival are loc în Poiana Lupului din satul Gărâna, judeţul Caraş Severin.Natura, lacul ,liniştea corturile şi jazzul pe fundal fac din această poiană un loc minunat în careturiştii se pot relaxa.

“ Satul merita vazut oricand, nu numai in timpul festivalului de jazz. Aerul curat, muntele care inconjoara totul, simplitatea arhitecturala combinata cu strictetea germana te transpun, chiar fara voia ta, in alt secol – unul nu neaparat mai bun, insa in mod sigur mai curat.” 4

4 http://timisoara.24fun.ro/locatii/garana_poiana_lupului-5982.html

Activităţi complementare în cadrul festivalurilor

Ambele festivaluri contribuie la culturalizarea oamenilor prin faptul că se desfăşoară târguri de carte, expoziţii, tarabe cu lucruri facute manual, antichităţi,ateliere cu ceramică etc.

În acelaşi timp contribuie la economia ţării prin faptul că se folosesc firme de catering pentru vânzări de mancare şi de bauturi.

La Jazz in the park s-a făcut reclamă la mersul pe bicicletă, la cât de importantă este sănătatea şi mijloacele de transport nepoluante.

La Gărâna Jazz Festival au avut loc expediţii în apropierea poianei, evenimentul desfăşurându-se în natură.

Concluzii

Organizarea şi valorificarea turistică pentru activităţi

culturale, de recreere şi de agreement cresc economia locală şi a

ţării, satisfac nevoia turiştilor de cultură.

Şi nu în ultimul rând festivalurile: Jazz in the park şi

Gărâna Jazz Festival satură setea de jazz a turiştilor din toate

categoriile de vârstă, aduc în ţară artişti cunoscuţi din toate

colţurile lumii (USA, Germania ,UK,etc.)şi ajută la vânzarea

mâncărurilor tradiţionale pentru turiştii străini curioşi.Gărâna

Jazz Festival este un festival mult mai mare cu artişti cunoscuţi

şi mult mai vechi, în timp ce Jazz in the park tocmai a apărut

(2013) în România,artiştii fiind în general din ţară.Însă, ambele

festivaluri promovează cultura şi jazz-ul, atat românesc, cât şi

internaţional

Festivalurile de acest tip nu produc pagube deoarece grupul

ţintă cărora se adresează sunt oameni în căutare de cultură, de

linişte, de relaxare, de meditaţie, oameni care ştiu că mediul

înconjurător este casa lor şi trebuie îngrijită.

Impactul este unul pozitiv din orice punct de vedere este

privit.

BIBLIOGRAFIE

Cărţi :

Geografia turismului , P.Cocean , Ştefan Deszi ,Presa

Universitară Clujeană , 2009

Internet :

http://www.jazzinthepark.ro/

http://www.garana-jazz.ro/

http://cluj.com/articole/deschiderea-jazz-in-the-park/

http://timisoara.24fun.ro/locatii/garana_poiana_lupului-

5982.html

Pozele sunt luate de pe google image