firdliii - Institutul de Istorie Nicolae Iorga

ACADEMIA ROMANAINSTITUTUL DE ISTORIE ,,N. IORGA"

REVISTAISTOR

fondator N. lor a

Serie nouil, ornu15,199.4

9 10

Septembrie Octombrie

EDITURA ACADEMIEI ROMANE

.0-

.10 !ft' 97.IN 1,101

*1'. -a -

,P11 IC PI KZ--I.-.

ANN

W4

1101101.0611P11111

:AB

-'" =- ,

- .,

'..\ 11- i r_3_1:341

'' firdliii''

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA ROMANA

INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

COLEGIUL DE REDACTIE

$FRBAN PAPACOSTEA (ir/Mc/or yf), VENERA ACHIM,PAUL CERNOVODEANU, VIRGIL CIOCILTAN, FLORINCONSTANTINIU, EUGEN DENIZE, GEORGETA PENELEA-FILITTI NAG1 PIENARU APOSTOL STAN, ION STANCIU

REVISTA ISTORICA ' apare de 6 ori pe an in numere duble.Yri taxä abonamentele se primesc la oficiile postale. Abonamenteledin strainatate se primesc la RODIPET S.A., Piata Presei Liberenr. 1, P. 0. Box 33-57, Bucuresti, Romania si la ORION SRL,Splaiul Independentei nr. 202 A, Bucuresti, Romania, P. 0. Box74-19, Bucuresti, Tx 11939, CBTxR. Fax (40) 13122425. Va pu-teti adresa si firmei AMCO PRESS SRL, Bd. Nicolae Grigorescunr. 29 a, ap. 66, sector 3, Bucuresti C. P. 57-88, Fax 3124569.

REDACTIA

ION STANCIU (redactor yf adpolct)NAGY PIENARI.

VENERA ACHIM

Manuscrisele, cartile i revistele pentru%chimb precum si orke corespondentase /or trimite pe adresa redactiei re-

vistei REVISTA ISTORICA"

Adresa RedactieiB-dul Aviatorilor nr. 1

7 1247 Bucuresti, tel. 650.72 4 1

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

SERIE NOVA

TOM V, NR. 9 10

SeptembrieOetombrie 1994

SUMAR

ANUL 1944 IN ISTORIA ROMANILOR

CON STANTIN HLIHOR, Ocuparea Romkniei de cAtrc Armata Rosie. Premize, etape,consecinte 855

FT ORIN CONSTANTINIU, lia ajunul caderii: diplornatia regimului Antonescu inaugust 1944 877

AI ESANDRU DUTU, Conceptia mi1itar5. romkneascl privind apArarea %Ara in fataofensivei sovietice (rnartie-august. 1944) , 883

IONN CHIPER, Conjuncture semrarii arrnistitiului de la Moscova 891

MARIA DUTU, Aspecte- ale obligatiilor financiarc impuse RornIniei prin Conventiade armistitiu din 12 septembrie 1944 899

POLITICA SI PROPAGANDA SUB REGIMUL COMUNIST

DENNIS DELETANT (Londra), Consideratii privind lupta dusk de Gheorghiu-Dejpentru obtinerea suprematiei in cadrul partidului (194.` 1948)

CORNEL CRACIUN, Arta plasticA rornIneasc5. In anul 1944FLORIN ANGHEL, 0 evolutie a mistificArii evenirnentelor de la 23 august 1944 in

discursul of icial

IZVOARE

997927

951

ION STANCIU, 0 viziune necomunistA asupra evenimentelor de la 23 august 1944,dup& o surs5, ineditl 965

GEORGETA PENELEA-FILITTI, Documente privind cel de-al doilea rázboi mon-dial. Rapoartele lui Radu Anion, insArcinatul cu afaceri al Rominiei la Atena 971

TATIANA DUTU, August 1944 la Bucuresti si Paris 9811ALEXANDRU IORGU GIURANI , VALERIU A. GIURAN, Documente privind

participarea regirnentului 5 VAnAtori Instructio la luptele din zona T,misoarasi Crisana (septembrie octombrie 1944) 989

istoric5.", torn V, nr. 9-10, p. 849-1094, 1994,Revista

www.dacoromanica.ro

850

SECURITATE $1 TERITORIU NATIONAL

ELIZA CAMPUS, Elemente fundamentale ale securiatii Roma.niei in perioada inter-bclicá

EUGFNE B. BOIA (SPA), Rom5nia i problema Banatului iugoslav in primavaraanului 194 1

ISTORIA REGIMULUI TOTALITAR ESEURI SI SINTEZE

1005

APOSTOL STAN, Romania sub regimul comunist (1944 1989) 1029

OPINII

MARIN C. STANESCU, Opinii privind actul de la 23 august 1944 si U.R S S 1055

VIATA STIINTIFICA

Scsiune de comunichri la Universitatea din Bucuresti: Igiturile comunismului roma.-nese", 1-2 aprilie 1994 (Mádàlina Vdriejanu); Reuniunea Comislei mixte ro-máno-ucrainiene de istorie, arheologie, etnografie si. folclor, Iasi, 18 19 mai1994 (Constantin Rezachtvici); Institutul italian de studii filosofice, Napoli;Initiative si programe 1993 1994 ( Stefan Delureanu); Errare Humanum"!Totusi, sà nu existe limite? (Constantin Btilan); intâiniri cu istorici de pest&liotare ( Eugtn Denize) 1059

NOTE

RAOUL BOSSY, Amintiri din viala diplomatica, 1918-1940 , Edit. Humanitas,Bucuresti, 1993, vol. I, 1918-1937, 337 p.; vol. II, 1938-194 0, 325 p. (FlorinAnghel); MIHAI BOTEZ, Romdnii despre ei in§ip:. 0 ceicetare de comunis-no-logie prospectivd, Edit. Litera, Bncuresti, 1992, 106 p. (Armand Go§u); AR- .

MAND M. CALINESCU, Discursuri parlamentare, cu o postfat5. de CristianPopisteanu, Bucuresti, 1993, 2 vol., 8 11 p. (Tatiana Dittu); ROBERT A.DAHL, After the Revolution ? Authority in a Good Society, Yale University Press,New Haven & London, 1990, 146 p. (Tatiana Dulu); MIHAIL MANOILESCU,Mentorii, Edit. Encielopedic5 Bucuresti, 1993, 2 vol., 424 p. (Florin Anghel);ALEJANDRO PIZARROSO QUINTERO, Historia de la propaganda. Notaspara un estudio de la propaganda politica y de guerra, Madrid, 1993, 536 p.(Eugen Denize) ; LEON POLIAKOV, JEAN-PIERRE CABESTAN, Les to-talitarismes du XXe Fayard, Paris, 1987, 684 p. (Adrian Grecu); AI-SIN-GIORO PU I, Ultimul impdrat, trad. de Eufrosina si Ion Dorobantu, Edit.Recif, Bucuresti, 1993, 5 11 p. (Iolanda Tighiliu); ANDREJ SWIDLICKI,Political Trials in Poland 1981-1986, Croom Helm, London, 1988, 426 p. (FlorinMiller); FRANCISCO VEIGA, Istoria Glirzii de Fier, 1919-1941. Misticaultranalionalismului, traducere din limba spaniola. de Marian Stehinescu, Edit.Humanitas, Bucuresti, 1993, 383 p.. (Alina Tudor); NELLY, WEISS, Die

1013.

thAt,

www.dacoromanica.ro

Herkunft fiidischer Familiennamcn. Herkunft, Typen, Geschiehte, Peter Lang

851

A. G., Europdischer Verlag der Wissenschaften, Beru, 1992, 241 p. (Bain.°Diamant) . . . . . . Is* . 4 4. . . . 4 4 1067

REVISTA REVISTELOR DE ISTORIE

Revista de istorie a Moldovei" (Moklavskii istoriceskii jurnal"), 1990, nr. 1, 2,1991, nr. 1, 2, 3, 4; 1992, nr. 1, 2, 3, 4 (Armand Gom.)

3,4;1089

No raja i noveisaja istorija", 1993, nr. 1-6 (Florin Constanimin) 1092

& s .. . oi Ili ., 40 4

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

NEW SERIES

TOME V, Nos. 9 10September Oetomber 1991

CONTENTS

THE YEAR 1944 IN THE HISTORY OF THE RUMANIANS

CONSTANTIN HLIHOR, The Occupation of Rumania by the Red Army. Pre-inises, stages, consequences 855

FLORIN CONSTANTINIU, Before the Fall ; Diplomacy of Antonescu's Regime 877

ALESANDRU DUTU, The Rumanian Approach to the Defense of the CountryAgainst the Soviet Occupation 883

IOAN CHIPER, Background for the Signing of the Armistice in Moscow 891

MARIA. DUTU, Aspects Concerning Financial Obligations the Armistice Conventionof 12 September 1944 Forced on Rumania 899

POLICY AND PROPAGANDA UNDER THE COMMUNIST REGIME

DENNIS DELETANT (London), Some Considerations on Gheorghiu Defs Strugglefor Party Dominance, 1945 1948

CORNEL CRACIUN, Rumanian Plastic Arts in 1944FLORIN ANGHEL, An Evolution of the Mystification of the Events of 23 August

1944 in the Official Communist Discourse, 1945 1989

SOURCES

907

927

951

ON STANCIU A Neocommunist Approach to the Events of 23 August 1944, Aftera Previously Unpublished Source 965

GEORGETA PENELEA-FILITTI, Documents Concerning World War II. Reportsby Radu Arlon, the chargé d'affaires of Rumania to Athens 971

TATIANA DUTU, August 1944 in Bucharest and Paris 983

Revista istoric5.", tom V, nr. 9-10, p. 849-1094, 1994

www.dacoromanica.ro

85 3

f ALEXANDRU IORGU GIURAN, VALERIU A. GIURAN, Documents Concern-ing the Participation of the 5th Drilling Regiment of Mountain Corps tothe Struggles in the Area of Tirnisoara and Crisana (September-October 1944) 989

SECURITY AND NATIONAL TERRITORY

ELIZA CAMPUS, The Basic Elements of Rumania's Security in the Interwar Pe-riod

EUGENE B. BOIA (USA), Rumania and. the Issue of the Yugoslav Banat in theSpring of 194 1

HISTORY OF THE TOTALITARIAN REGIME ESSAYS ANDSYNTHESIS

1005

1013

APOSTOL STAN, Rumania Under the Communist Regime (1944 1989) 1029

OPINIONS

MARIN C. STANESCU, Opinions on the Act of 2 3 August 1944 and the U.S.S.R. 105 5

SCIEN TIFIC LIFE

Communication Session at the Unisersity of Bucharest: Miturile comunismuluiromanesc" (Myths of Rumanian Communism), 1-2 April 1994 (leiddlinaViirtejanu); The meeting of the joined Rumano-Ukrainian commission of

history, archaeology, ethnography and folklore, Jassy, 18 19 May 1994 (Con-stantin Rezachevici); The Italian Institute for Philosophical Studies, Naples;Initiatives and programmes 1993 1994 (Stefan Delureanu); Errare Humanum' !Are There no Limits to it? Konstantin Balan); Meeting Foreign Historians

Eugen Denize) 1059

NOTES

RAOUL BOSSY4minti) i din viola diplornaticd, 1918-194 0 (Recollection of Di-plomatic Life, 1918 1940), Edit. Humanitas, Bucharest, 1993, Vol. I, 1918193 7, 337 pp.; Vol. 11, 1938 1940 , 325 pp. (Florin Anghel ) ; MIHAI BOTEZ,Romdnii despre ci ln.cici. 0 cercetare de comunismologie prospectivd, (The Ruma-nians About Themselves. Prospective Communismological Research), Edit. Li-tera, Bucharest, 1992, 106 pp. (Armand Gosu ); ARMAND M. CALINESCU,Discursuri parlamentare (Spur ches in Parliament), with a postface by CristranPopisteanu, Bucharest, 1993, 2 vols., 8 11 pp. (Tatiana Dufu ); ROBERT A.DAHL, After the Revolution ? Authority in a Good Society, Yale UniversityPress, New Haren & London, 1990, 146 pp. ( Tatiana Dufu ); MIHAIL MANO-ILE SCU, Memorii (Memoirs), Edit. Encic1opedic5, Bucharest, 1993, 2 vols., 424 pp.(Florin 4 ngkel); ALEJANDRO PIZ kRROSO QUINTERO,Histor ia de la propa-ganda. Notas pare un estudio de la propaganda politica y de gum a , 1,Marin

www.dacoromanica.ro

854

1993, 536 pp. ( Eugen Denize); LEON POLIAKOV, JEAN-PIERRE CABES-TAN, Les totalitarismes du XXe sic1e, Fayard, Paris, 1987, 684 pi). (AdrianGrecu ); AISIN-GIORO PU I, Ultimul impdrat (The Last Emperor): transl.by Eufrosina and Ion Dorobantu, Edit. Recif, Bucharest, 1993, 5 11 pp. (to-landa Tighiliu); ANDREJ SWIDLICKI, Political Trials in Poland 198 11986, Croom Helm, Loadon, 1988, 426 pp. (Florin Muller); FRANCISCO VEI-GA, Istoria Gdrzii de Fier, 1919-1941. Mistica ultranationalismului (The His-tory of the Iron Guard, 1919 1941. The Mystical Character of Ultranationalism),trareA. from Spanish by Mariail $feftnêsdu, Edit. Pfunianitas, Bucharest,1993, 383 pp. (AlMa Tudor); NELLY WEISS, Die Herkunft Judischer Faini-

liennamen. Herkunft, Typen, GeScifichte: Pete? Lang A. G., Eutopaischer Ver-lag der Wissenschaften, Beru, 1992, 241 pp. (Betinio Diamant)

REVIEW OF HISTORICAL REVIEWS

1067

.,Revista de istorie a Moldovei" (Moldavskii istoriceskii jurnal", "1990, N" 1, 2, 3, 4;1991, N°8 1, 2, 3, 4; 1992, N°8 1, 2, 3, 4 (Armand Gosu ) 1089

,,No raja i no/cisaja istorija", 1993, N°8 1-6 (Florin Constantiniu ) 1092

www.dacoromanica.ro

ANUL 1944 IN ISTORIA ROMANILOR

OCUPAREA ROMANIEI DE CATRE ARMATA ROSIE.

PREMIZE, ETAPE, CONSECINTE

CONSTANTIN HLIHOR

I. Participarea Romaniei la cel de al doilea razboi mondial si impactulschimbarii de front, de la 23 august 1944, in desfasurarea ulterioarä aevenimentelor in aceasta conflagratie au constituit obiectul unor amplecercetari i studii in istoriografia romanä si de peste hotare 1. Prin urmarea aparut, in mod firesc, o extrem de bogat5. Si contradictorie totodata, lite-ratura istorica si memorialistica in care consecintele evenimentelor derulatein spatiul românesc incepand cu 23 august 1944 si pa.nä la Conferinta dePace de la Paris din 1946, au fost valorizate i apreciate in raport cu pozi-tia Marilor Puteri invingatoare la sfarsitul razboiului fata de Romania 2,si mai ales cu interesul politic intern si extern al regimului de la Bucuresti,in diferite etape ale evolutiei societatii românesti postbelice. In acest fels-a supralicitat, in interes propagandistic si ideologic evident, importantaschimbarii de regim 3 pentru a se eluda consecinta cea mai gravä a .actuluide la 23 august 1944 crearea conditiilor propice ocuparii militare a. Roma-niei de catre Armata Rosie Si comunizarea ei fortata.

Fara a deturna rolul i importanta intelegerilor la care au ajuns MarnePuteri Aliate la Teheran, Moscova, Ialta i Postdam pentru fixarea arhi--tecturii politice a lumii postbelice opinam cä pentru spatiul central si sud-est

Vezi pe larg, Gh. Buzatu si colab., Al doilea ralzboi mondial ci Romania. 0 bibliografie,Edit. Academiei Iasi, 1981; Henri Michel et J.-M. d'Hoop, Histoire de lc; Deuxieme Guerre mon-dial", 1939-1945. Bibliographic selective, in Les deux guerres mondiales (The Two World Wars),Bruxelles Paris, Editions Brepols, 1964, p. 161-243; Dr. Florin Constantiniu, Istoriografia-strdinci despre contriburia Romaniei la obfinerea victoriei din mai 1945, in File din istoria militarda poporului roman, vol. 16, Edit. Militarl, Bucuresti, 1985, P. 371-384; Constantin Hlihor,A precieri ale istoriografiei de peste hotare cu privire la eroismul ostasilor romani in timpul revoly-fiei dm august 1914 si al rdzboinlui antihitlerist, in Anale de istorie", anul XXXV, 1989, nr. 4,p. 140-157.

Veri pe larg, St. Lache, Gh. Tutui, Romania si Conferinfa de Pace de la Paris din 1946,Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1978; p. 254 si.urm.; Valeriu Florin Dobrincescb, Romanic; i organi-zarea twstbelicei a laimii, 1945-1947, Edit. Academiei, Bucuresti, 1988, p. 102 si urm.; FrancoisFejtd, Histoire des democraties populaires, Editions du Seuil, Paris, 1952, p. 115 si urm.

3 Vezi pe larg, Arnica Simion, Preliminarii politico-diPlomatice ale insurecfiei romeinedin august 1944, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1979, p. 421-493; Insurecfia din august 1944 si-senznificafia ei istoricd, Bucuresti, .1974; Florin Constantiniu, Mihail E. Ionescu, August 1944.Repere istorice, Bucuresti, 1984; Franz Herberth, News um Rurnaniens Frontwechsel am 23August 1944, Starnberg, 1970; N. I. Lehedev, Padenie diktaturi Antonescu, Izdatelstvo Mejdre-navdnie Otnoseniia, Moskva, 1966; H. Kissel, Die katastrophe in Riirnanien, Wehr und Wissen,Darmstadt, 1964, p. 9 si urm. etc.

,,Revista istoriCa", torn V, nr. 9-10, p. 855 875, 1994

1

--

www.dacoromanica.ro

856 Constantin Hlihor 2

european, inclusiv Romania, hotarltoare a fost ocupatia militará sovie-tica. Conceptia dictatorului sovietic, Stalin, potrivit careia Orice statisi impune sistemul sau social pand acolo unde poate ajunge armata sa" 4a fost aplicatà in aceasta regiune 011à la ultimele sale consecinte. In momen-tul in care Marea Britanie i S.U.A. percep adevaratele intentii ale luiStalin de altfel, el va face publica aceasta conceptie in aprilie 1945incep s5. fie foarte preocupate de linia pe care se va face jonctiunea trupe-lor coalitiei Natiunilor Unite si mai putin de zonele traditionale" de interespentru Uniunea Sovietica. Edificator in acest sens este evolutia de atitu-dine si pozitie a acestora in ceea ce priveste teritoriile anexate de U.R.S.S.in vara anului 1940. Competitia intre aliati pentru Berlin se declansase..

La inceputul campaniei duse de Romania pentru dezrobirea parnantu-rilor cotropite in vara anului 1940 5, atat S.U.A. cat si Anglia considerauca depashea frontierei Nistrului de catre arrnatele române o va pune instare de razboi cu acestea. Rana la Nistru declara ministrul american laBucuresti, Franklin Mott Gunther, la 18 iulie 1941, lui Mihai Antonescueste teritoriu românesc i rdzboiul ar fi legitim, dincolo ar fi o actiune impo-triva Angliei" 6. In august 1942 analistii americani ajung la concluzia catrebuie sa se accepte cererea rusa pentru Basarabia, dar Para' Bucovina 7.In toamna lui 1944 Churchill si Roosevelt intelegeau foarte bine ideea luiStalin de a avea un cordon sanitar drept garantie fata de orice agresiunedinspre vest 8. Dura Stalingrad, Roosevelt era convins ca daca nu i se recu-noaste acest drept, U.R.S.S. ar fi capabila sa satisfaca singura. Tatace afirma, dupa Stalingrad, la 20 februarie 1943, acesta: Statele Unite

Marea Britanie sunt dispuse, fara nici o rezerva morala, sa dea egalitatede vot absoluta U.R.S.S.-ului, in viitoarea organizare a lumii dup5. razboi.La aceasta o indreptateste nu numai intinderea U.R.S.S., dar i mareatalupta contra fascismului, care va merita elogiile istoricilor" 9.

Atitudinea Marilor Puteri Occidentale a fost dictata de impunereaca factor important in schimbarea raportului de forte in razboiul mondialal Armatei Rosii si nu de considerente politice sau propagandistice. Tocmaiacest element n-a fost luat in calcul de opozitia regimului Antonescu si acazut in capcana increderii in promisiunile Marilor Aliati Occidentali carenu aveau acoperire, in primul rand datorita spatiului geografic pe care-1controlau din punct de vedere militar.

Dupà gravele infrangeri suferite de statele Axei pe frontul de est,maresalul Ion Antonescu a inteles sfarsitul tragic al razboiului, pentru Europade Est, in general, si pentru Romania in special. Germania pierduse razbo-

Jacques de Launay, Mari decizii ale celui de-al doilca rdzboi mondial, vol. II, Edit.Stiintifica i Enciclopedica, Bucuresti, 1988, p. 298.

5 \Teel, pe larg, loan Scurtu, Constantin Hlihor, Anal 1940. Drama romdnilor dintrePrut si Nistru, Edit. Academiei de Inalte Studii Militare, 1992, p. 15-43; Mircea Musat, 1940_Drama Romdniej Mari, Edit. Funclatiei Rominia Mare ', 1992, p. 61-87.

6 Constantin Hlihor, 22 innie 1941 san 23 iunie 1940?, in Revista IstoricS", genienouS, tomul 3, 1992, nr. 9-10, p. 1021 1026.

7 Nicolae Dascalu, Patricia Eggleston, Evaludri S.U.A., din anii celui de-al doilea iciboimondial, priuind statutul postbelic al Basarabici, in Revista Roinalia de Studii Internationale",anul XXVI, 1992, nr. 2 (118), p. 99.

6 Al. Cretzeanu, La politique de pais de la Raumanie a regard de L'Union Sam tiquc.Paris, 1934, p. 1.

9 Ibtdcm, p. 299

4

9i-1

si

www.dacoromanica.ro

3 Ocuparea Rornamei de Armata Rosie 857

iul. Acum trebuie sä ne concentram eforturile marturisea Ion Antonescutlui Gheorghe Barbul 1° ca sä nu-1 pierdem pe al nostru" si a intrevazutsolutia nepierderii razboiului nostru" prin actiuni politico-diplomatice 11Prudenta si incetineala" cu care autoritatile romane prin reprezentantiiei au desfasurat negocierile cu aliatii Coalitiei Natiunilor Unite a fost justi-ficata. La Washington si Londra nu s-a inteles ca Romania lupta alaturide Germania impotriva Uniunii Sovietice dar scopurile i interesele nu coinci-deau. Le-a fost dat romanilor ca in anul 1944 sa reträiasca tragedia primeiparti din razboiul mondial precedent, cand au intrat in conflictul generalpentru a se desavarsi unitatea de neam, iar pe parcurs a trebuit sa luptedin greu pentru a se salva ca stat! Pentru maresalul Ion Antoncscu, actorde prim rang pe scena dramei rorrthnesti din anii 1917-1918, aceasta nuputea sa aibä valoarea unei simple rememorari.

S-a acreditat ideea ca Ion Antonescu a fost in primul rand militar- in consecintä, lipsit de intuitie politicä, supralicitandu-se greseala" de a nufi iesit din rdzboiul contra Uniunii Sovietice la momentul oportun. Dar carea fost acest moment oportun pana la 23 august 1944? La sugestia sefilorprincipalelor partide politice, Maniu si Bratianu, de a scoate tara dinrazboi printr-o actiune unilaterala si a retrage trupele romane de pe front,Ion Antonescu raspundea la 12 august 1943. Ati uitat poate ce s-a intarn-plat in 1917 in Moldova, cand rusii au aruncat armele si au inceputseasca frontul? Va reamintesc eu. Am tras in ei, i-am dezonorat si i-amaruncat cu dispret peste granita. Stiti cä italienii care sunt o mare putere"sunt tinuti in propria lor tara pe front intre baionete germane, si ca Ger-mania..., pentru a salva cauza lor nu ezita sa treaca prin foc i sabie subochii armatei i ai populatici civile, pe oricine, de la general 'Ana la soldat,care incearca cea mai mica defectiune. Noi suntem un popor mic. Trupelenoastre se gasesc inclestate cu inamicul la 1 000 km de granita. Liniile decomunicatie sunt in mainile germanilor i pazite de ei. Soldatii nostri pri-mese hrana i munitiile numai din depozitele lor, neavand nici unul inlungul liniei de comunicatie care leaga tara cu ei. lath situatia. Puteti consti-tui in mintea dumneavoastra si a Domnului Maniu, ce s-ar intarnpla instan-taneu cu bravii nostri soldati si ofiteri daca conducerea statului le-ar daordin sa paraseasca frontul i sä vita in tara? isi poate lua, un om normalsi cu buna judecata, raspunderea incerchrii unei astfel de actiuni i rnaiales a consecintelor ei?' 12. Este una din ratiunile pentru care Ion Antonescunu a rdspuns prompt propunerilor sovietice facute României prin AlexandraKallontay ambasadoarea U.R.S.S. la Stockholm 13

Ion Antonescu ar fi acceptat iesirea Roma.niei din Axa, in conditiilein care trupele anglo-arnericane ar fi ajuns pe teritoriul României inaintea

Gheorghe Barbul, Al trcilta an al Axei. Mtmorial Antanescu, Institutul European,Iasi, 1992, p. 85.

Vezi pe larg, Gh. Buzatu, Din istmia secretd a celui dt-al doilea mondial Edit.Stiintific i Enciclopedicii, Bucuresti, 1988, p. 229-305; Aurica Sirnion, Preliminarli politico-diploma/ice alt insurccliei romdne din august 1944, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1979, p. 320-414;Gheorghe Barbul, op. cit., p. 154 si urm.

Biblioteca Acadernici Rorrane, Arhiva Istorick fond N1I, dosar 1 18, f. 38. bn o iti-nuare se va cita: B.A.R., Arh. Inst., fond, dosar, f.

13 F. Nanu, The First Soviet double Cross, in: " journal of central European Affairs",1952, m. 12; V. L. Israelian, L. N. Kmako Diplomatiia agresorov. Ghei mano-italo-wp nski

fasciskii Mak. Istoria ege vosnikoveniia i kraha, Nauka", Moskva, 1967, p. 329 330, 333.

sa para.-

"11

12

si,

rdoboi

www.dacoromanica.ro


Armatei Rosii pentru a nu fi la discretia acesteia. Atasatul militar romanla Ankara, colonelul T. Teodorescu comunica, la 30 septembrie 1943, innumele maresalului Antonescu, generalului Arnold, ca, in cazul intraxiitrupelor anglo americane in Romania, inaintea celor sovietice, statul romanva pune la dispozitia lor: 42 vagoane de aur, 2 de valuta in hartie, 400 degrail, 300 de porumb si 22 de divizii complet echipate, cu exceptia tunurilorgrele A.T. (antitanc n.n.) si a vehiculelor de lupta i blindate" 14 Modulcum s-au comportat trupele sovietice pe teritoriul romanesc arata clarcà cererea lui Ion Antonescu era perfect indreptatita, insa el nu avea deunde sa cunoasca exact faptul ca la Conferinta de la Quebec (septembrie1943) se hotarasera deja viitoarele zone de ocupatie militara anglo-americane

sovieticilor le revenea spatiul european liana la Elba 15, ca britanicii eau-tau sa insele i sa induca in eroare pe români privind adevaratele lor inten-tii in sud-estul Europei ", cä un element dc baza al politicii militare ame-ricane dupa Conferinta interaliata de la Teheran era acela de a nu folosi .forte americane in operatiunile din Balcani" 17. Guvernul roman, din aceastaperspectiva, s a aratat mult mai realist in actiunile politico-militare i diplo-matice deck opozitia, credula in promisiunile", farà acoperire, ale MarilorAliati 18. Maresalul Ion Antonescu a cunoscut foarte bine pozitia Angliei

S.U.A. la Conferinta de pace de la Paris (1918-1920) ce-a urmat primeiconflagratii mondiale, modul cum a fost tratat seful guvernului roman inpersoana distinsului om politic Ioncl I. C. Bratianu 19 si mai ales cum aufunctionat garantiile franco-britanice in vara anului 1940. Din aceste consi-derente cerea acum englezilor fapte concrete in sprijinul actiunilor Roma-niei de a iesi din Axa si nu doar promisiuni. Concludent pentru pozitia saeste in acest sens raspunsul la una din scrisorile adresate de C. I. C. Bra-tianu (Dinu), in septembrie 1942: Voiti astazi sä ne sprijinim i pe englezi?Ce v-au promis ei? Ce noi asigurari v-au dat ei in scris sau macar verbal?Nici una, nici dumneavoasträ, nici domnului Maniu si totusi ma trimitetisa ma inteleg cu ei i sä realizez astfel la maximum, conditiile care ne vorface sa pierdem sigur pe amandoua tablourile ". Ati aranjat cu englezii multe.Ce s-a ales din toate aceste aranjamente? V-au dat garantii pentru granite;au asigurat i pe ale altora, pe ale tuturor in Europa. Ce s-a ales de ele? "2°,Neperceperea corecta a evolutiei situatiei internationale, dar mai ales aintelegerilor dintre Marii Aliati, ambitiile personale ale unor oameni poli-tici, frictiunile artificial create dintre Casa Regala si Conducatorul Statului,temperamentul i caracterul maresalului Antonescu, sentimentele de simpa-tie sau antipatie ce au impartit clasa politica româneasca in germanofili,

14 L. Watts, Antonescu and the German Alliance, in Romanian Civilisation", anul I,nr. 1, 1992, P. 72.

la Mihail Sturd7a, Roindnia ,si sfirFitul Europei. Amintiri din lava pierdutd, Edit. Dacia,Rio de Janeiro Madrid, 1966, p. 284.

Arh. Inst. Centr., fond Microfilme Anglia, r. 40:3, c. 368.17 Foreign Relation of the United States. Diplomatic Papers 1944, vol. I, General Depart-

ment of State, U.S. Gouvernment Printing Office, Washington, 1966, p. 610-611; EugenPreda, Sdritura de pisicd, Edit. Militara, Bucuresti, 1976, P. 217.

Valeriu Florin Dobrinescu, Studin introductiv in Gheorghe Barbul, op. cit., p. XVII.19 Vezi pe larg, Gli. I. Bratianu, Actinnea politica §i milliard a Roondniei in 1919, Cartea

Romaneasca, Bucuresti, 1939, p. 97 si urm.* Se referea la alternativele ce le avea Romania in acel timp: sa meargii pand la capat

cu Axa sau sa se alature Coalitici Natiunilor Unite.10 Biblioteca Academiei Romane, Arhiva Istorica, fond XIII, dosar nr. 230, f. 127.

18

si

9

www.dacoromanica.ro

5 Ocuparea României de Armata Rosie 659

anglo-americanofili i sovietofili au impiedicat crearea in vara anului 1944unei adevarate unitati de vointa pentru salvarea intereselor nationale

evenirnentele s-au desfasurat cu totul altfel deck au sperat i s au asteptatprincipalii protagonisti ai vietii politice românesti.

Negocierile opozitiei pe mai multe canale diplomatice, in paralel cueforturile guvernelor de la Bucuresti, dar fara o minima coordonare ce seimpunea, deoarece in joc erau interese vitale au creat retineri din partea

si a Marii Britanii i un cadru propice pentru Uniunea Sovietic5. dea dicta conditiile. Aceste eforturi paralele romanesti de a se scoate taradintr-un razboi pierdut au avut i efecte pozitive dar i un mare neajuns:s-a creat un fel de competitie intre protagonisti, au intrat in scena ambitiipersonale .sau de grup, interese de conjunctura si de partid, care au dusla precipitare, lipsa de prevedere si de garantii. foate acestea s au mani-festat dureros de evident incepand cu dup5.-amiaza zilei de 23 august 1944pentru armata i poporul roman.

Ion Antonescu a intuit exact consecintele tragice ale actului de la23 august 1944 si 1-a calificat chiar in dupa-amiaza acelei zile ca necu-getat" 21

Märturiile i memoriile principalilor autori ai actului de la 23 august1944, aproape in totalitate, indica tendentios faptul ca maresalul n-a intelessituatia tragica a tarii si nu a vrut sä incheie armistitiul imediat 22. Acesteainsa trebuiesc privite cu prudenta necesara atat timp cat nu suntem in pose-sia arhivei Cabinctului militar al conducatorului statului ridicata de sovie-tici in mod abuziv in mai 1945 23, pentru a le putea opune adevarateleintentii ale maresalului Ion Antonescu.

Analizata din acest punct de vedere, solutia oferita regelui Mihai indupa-amiaza zilei de 23 august 1944 de catre Mihai Antonescu si Ion Anto-nescu nu mai poate fi considerata astazi drept un retuz al maresalului dea incheia armistitiul cu Natiunile Unite. Intentia lui era cunoscuta nu numaide oamenii politici romani 24, dar si de serviciile secrete germane 26. Potrivitmarturiilor celor care au participat la lovitura de stat, Ion AntonescuMihai Antonescu au cerut un ragaz de douraeci i patru ore pcntru a secunoaste rezultatul negocierilor din capitalele Turciei i Suediei, concomi-tent cu organizarea unei noi rezistente pe aliniarnentul fortificat FocsaniBrailaGalati si Carpati 26.

Gheorghe Barbul, op. cit., p. XVII.22 Vezi pe larg, Arthur Gould Lee, Groan against the sickle, Hutchinson Co., Ltd., Lon-

don, 1949, General-colonel (rez) Emilian Ionescu, Contemporan cm veacul doudzeci, Edit. Mili-tarA Bucuresti, 1983, p. 107 165; G. I. Duca, Cronica unuj roman in veacul XX, vol. III, Edit.Ion Dumitru, Munchen, 1985; Constantin S'anatescu, Jurnal, Edit. Humanitas, Bucuresti,1993, p. 126-178; Mdrturisiri ale generalului Aurel Aldea in Timpul" anul VIII, nr. 2665,din 14 octombrie 1944; Memoriul generalului de Corp de Armatd in retragere Ilie .5'teflea, in Arh.M. Ap. N. fond 948, dosar 81 1, f. 216-246; Stenograma sedintelor din 18 §i 22 ianuarie 19 59la cage au participat Emil Bodneira,s, Leonte Rdutu, Vatter Roman , Gheorghe Zaharia ci Ada Gre-gorian, in Biblioteca Academiei Rornane, Arhiva IstoricA, fond XIII, dosar 118, f. 386-440.

23 Arh. M. Ap. N., fond Cabinetul ministrului, dosar 297, f. 355-38 1.21 B.A.R., Arh. Ist., fond intern nr. 189, vol. 1, f. 769.23 Documente S.S., Gestapo, A. A. 0.K.W., N.S.D.A.P., pri ritoare la Romania, Culegere

de documente provenite din fondurile Arhivei Republicii Federale Germania, Biblioteca Minis-terulni Aphrarii Nationale, f. a., niss. p. 42-60; B.A.R., Arh. Inst., fond XIII, dosar 1333,vol. 8, f. 11; 28,-29; 36-4 1; Arh. Inst. Centr., fond Microfilme R.F. Germania, r. 94, c. 393.

26 Constantin Sánatescu, op. cit., p. 162.

a

si

"

si

www.dacoromanica.ro


Cererea ragazului amintit ne apare astazi ca indreptatita. deoareceregele i opozitia nu erau in posesia vreunui accept sau conditii concretedin partea aliatilor, or stint este faptul ca nici un adversar nu-ti ofera condi-tii bune prin armistitiu decat daca este convins ca poti sa i le impui. IonAntonescu, ca militar, cunostea foarte bine ca o noua rezistenta roma-neasea nu putea modifica soarta razboiului, dupa cum nici bataliile purtatede armata romana in vara anului 1917 n-au influentat decisiv deznodaman-tul primului razboi mondial, insä castigul pentru romani s-a prezentat caimens. A fost salvat statul roman. In competitie cu aliatii sal pentru Berlin,Uniunea Sovietica n-avea interes sa fie oprita pe Carpati. Arestarea maresalu-lui si a primului sãu colaborator a anulat posibilitatea de a negocia in momen-tul oportun, pe care noi ii considerani a fi fost tocmai oprirea ofensiveisovietice declansate la 20 august 1944.

Ca ziva de 23 august 1944 n-a fost momentul oportun din punct devedcre politico-diplomatic, dar mai ales militar, a demonstrat-o evolutiaevenimentelor ulterioare si a recunoscut-o cateva zile mai tarziu chiar unuIdin autorii loviturii de stat. In sedinta Consiliului de Ministri din 14 septem-brie 1944, Lucretiu Patrascanu reprosa liderului P.N.T.: Exista un vino-vat, si eu vorbesc foarte deschis, exista un vinovat pentru ca. Romania nua incheiat armistitiul pe baza propunerilor (sovietice n.n.) din aprilieacest vinovat sunteti dumneavoastra domnule Maniu (...). Daca atifi lost de acord, cu noi eu am fost in martie sa activam pentru salva-rea, pentru scoaterea României din razboi in cel mai bun moment istoric,trupele rusesti facusera spartura de la Uman, dar nu trecusera BugulRomania ar fi putut atunci discuta conditiile armistitiului 27 (subl. n.).

Proclamatia regelui Mihai I catre Tara difuzata la orele 22.00 in zivade 23 august 1944, prin care se anunta iesirea Romaniei din alianta cuputerile Axei, si imediata incetare a razboiului cu Natiunile Unite" 28 si secerea sa se puna capat ostilitatilor ca urmare a acceptarii armistitiuluioferit de Uniunea Sovietica, Marea Britanie i Statele Unite ale Americiia creat o confuzie generala 29 si,p drama care se va consuma in zilele urma-toare cu intensitate crescanda. In realitate nu se obtinuse nici un armistitiusi Armata Rosie ii continua ofensiva 38 impotriva unor trupe obligate prinproclamatia regala sa nu raspunda la atacul armat. Buletinul de informatiinr. 552.679 din 23 august 1944 al Marelui Stat Major roman prezenta astfeIsituatia pe frontul de est: ..ofensiva rusã pe frontul roman se desfasoaracu intensitate marita (...). In urma unor lupte grele, cu un inamic superiorca nurnar de mari unitati i blindate, unitatile noastre au fost obligate amai ccda teren in zona sud-vest Iasi si Dealul Mare, precum si la sud-vestTighina (...). Pe intreg frontul roman au loc lupte foarte grele" 31 Acestaera cadrul in care ofiterii romftni reprezentanti ai trupelor de la contact(Armatele 4 si 3 romana) aveau dezlegarea sa treaca linia frontului pentrua purta negocieri cu delegatii comandamentelor sovietice, care nu aveauordine in acest sens 32. Majoritatea ofiterilor superiori i generalilor romani

22 B.A.R., Arh. 1st., fond 103, dosar nr. 8944, f. 136.28 Monitorul Oficial", partea 1, nr. 197 his din 24 aug. 1944, P. 6199.22 Mihail Sturdza, op. cit., p. 290.3° Osvobodet lnnaia nzissiia sooetskih vow ujennih sil o Europevo votorot nzirovoi voine

Moskva, 1985, p. 55.31 Arh. M. Ap. N., fond 948/P, dosar 1314 1944, f. 347.32 lbidem, fond 3, dosar nr. 10311944, f. 52-53.

"

si

www.dacoromanica.ro

7 Ocuparea Rominiei de Armata Rosie E61

sositi in dispozitivul sovietic au fost arestati st considerati prizonieri derazboi 33.

Aceeasi confuzie generala si stare de panica se instalase dupa 23 august1944 si in randul administratiei i populatiei civile din zona apropiata fron-tului, care era indemnatä de Armata Rosie sa se predea daca tine la viatilLa 27 august 1944, ora 9.35 Chestura Politiei Braila, de exemplu, cereaprintr-o nota telcfonica dispozitiuni deoarece la sediul politici Tulcea s-aprezentat un ofiter sovietic care a afirmat cä armata sovietica nu stie nimicInca de armistitiul declarat intro armata romana si cea ruseasca" 35.

Mare le Stat Major roman a fost pus in imposibilitate de a gasi solutiioptime la aceste situatii limita. La cererea Comandamentului Marinei Mili-tare romane spre exemplu de a i se preciza atitudinea fata de sovie-tici, care distrugeau sau capturau navele noastre de pe Dun Are acesta ras-pundea: domnul general Mihail (seful Marelui Stat Major numit prin ltDecret Regal in dupa-amiaza zilei de 23 august 1944 n.n.) a spus ca nupoate da nici o dispozitiune, fiind chestiune de guvern" 36. Ca urmare, s-adat ordin statului major al Marinei sa aduc5. aceasta la cunostinta Ministe-rului de Externe si a pr;mului ministru. In aceasta situatie generalul Mihailisi prezinta la 5 septembrie 1944 demisia primului ministru care nu-i esteaccen tata 37.

Neav5nd nici un angajament i nici o obligatie fata de noile autoritatide la Bucuresti, Uniunea Sovietica pana la jumatatea lunii septembrie 1944a ocupat cea mai mare parte a teritoriului national, inclusiv Capitala i prin-cipalele puncte strategice, curatate de trupele germane de catre armataromAna 38. Trupele Frontului 2 Ucrainean s-au comportat ca intr-un teri-toriu inamic cucerit si au instalat comandanti militari in principalele orasedin Moldova, Muntenia si Dobrogea. Comandantul militar al Capitalei afost numit generalul Burenin 39. Au fost dezarmati i capturati peste 6 000,ofiteri, 6 000 subofiteri si mai mult de 150.000 trup5. 46. La interventia sefu-lui Marelui Stat Major roman, generalul (.711. Mihail, pe langa comandantulFrontului 2 Ucrainean maresalul Rodion Malinovski ca trupele romanecapturate pe frontul din Moldova si retinute Inca la jumatatea lunii sep-tembrie 1944 in lagarele din Bacau si Roman sä fie eliberate, acesta anegat existenta unor asemenea prizonieri 41 Ulterior, interventiile oficialcpentru eliberarea acestor militari deportati in interiorul U.R.S.S., acutein repetate randuri de catre Comisia Romana pentru aplicarea ConventieiAle Armistitiu, au ramas fara raspuns 42.

Ibidem, fond 4, dosar nr. 221/1944, f. 271 i urm.84 Ibidem, fond 948, dosar nr. 1.181/1944, f. 401.38 Ibidem, fond 948, dosar nr. 1.181/1944, f. 382.Se Ibidem, fond 338, dosar nr. 123, f. 23.37 fond intern 189, vol. 1, f. 921-922.38 Vezi pe larg, Andreas Hildgruber, op. cit., p. 219-226; Hans Kissel, Die Kalaslrophe

in Rumanien 1941, Darmstadt, 1964, p. 112 si urm.; Florin Constantiniu, Mihail E. Ionescu,op. cit., p. 70 *i urm.; Romdnia in anii celui de-al doilea rdsboi mondial, vol. II, Edit. Militara,Bueuresti, 1989, p. 131-253.

" B.A.R., Arh. Ist., fond intern 189, vol. 1, 7906.40 Arh. Ist. Centr., fond Conventia de Armistitiu, dosar 2756, f. 9.

B.A.R., Arh. Ist., fond intern 189, vol. 1, f. 925, cf. unor afirmatii Mute de fostul.sef al M. St. M. roman general de armatá in retragere Gheorghe Mihail.

46 Arh. Ist. Contr., fond Conventia de Armistitiu, dosar 2756, f. 9.

"

B.A.R.,

41

".

www.dacoromanica.ro

862 Constantin Hlihor

Consecintele insuficientei pregatiri politico-diplomatice a actului de la23 august 1944 incepeau sa se infatiseze autorilor lui in lumina cruda arealitatii. La 31 august 1944 Grigore Niculescu-Buzesti cerea trimisuluiroman la Ankara, Al. Cretzeanu, sa intervina pe langa diplomatii S.U.A.Si Angliei ca acestia sa obtina de la U.R.S.S. respectarea promisiunii datein cursul negocierilor anterioare lui 23 august 1944 deoarece ,,...incepesa se räspandeasca (in Romania n.n.) impresia ca amanarea semnarii armis-titiului a fost determinata de dorinta de a ocupa integral teritoriul romd-nese de cdtre trupele sovietice" 43 (subl. n.).

Nerecunoscute in fapt de catre nici un guvern, ci doar de mijloacelede informare in masa, cu tara ocupata i cu armata de operatii capturataaproape in intregime, noile autoritati de la Bucuresti sperau, in august-septembrie 1944, sa depaseasca starea de haos i confuzia generata de ince-tarea unilaterala a ostilitatilor contra Uniunii Sovietice prin semnarea armis-titiului care le era in continuare refuzat sub diferite pret( xte ". Fostulprim-ministru in guvernul instalat dupa 23 august 1944, generalul ConstantinSanatescu nota la 1 septembrie 1944. Nu am nici o veste de la Moscova ;semnarea armistitiului ar pune capat, in parte, dezordinii de acum. Pe moti-vul ca suntem inca in razboi, rusii prada peste tot. Cea mai rea purtareo dovedesc rusii marinari, care au debarcat la Constanta. Au bagat groazain oras; lumea fuge in toate partile. Sosesc la Presedintie reclamatii dintoate locurile pe uncle ajung trunele ruse" 45. Reclamatii similare soseau cuzecile de mu i la Marele Stat Major roman din toate regiunile ocupate deArmata Rosie ".

Semnarea armistithilui, in noaptea de 12/13 septembrie 1944 la Moscovade catre delegatia guvernului roman condusä de Lucretiu Patrascanu 47, n-ainlaturat i nici n-a pus capat ocupatiei militare a statului roman, ocupatieabil mascata de Moscova prin duplicitate i dezinformare, cu ajutorul mij-loacelor de informare in masa. S-a creat o discordantä uriasa intre statutulpolitico-juridic international de jure si de facto, al României in sensul capotrivit Conventiei de armistitiu aceasta continua sa fie un stat independent

suveran cu anumite limite i restrictii acceptate prin art. 3, 14, 16, 17si 18 ale amintitei Conventii, dar in mod real Romania.avea statutul de taraocupata cu principalele atribute de suveranitate i independenta uzurpatede catre autoritatile de ocupatie sovietica.

2. Desi ocunatia militara sovietica in Romania a durat pana in 1958,prin trasaturile distincte Si obiectivele urmarite in timp aceasta poate fiimpartita in trei perioade distincte. Prima perioada incepe in aprilie-mai1944 odata cu pierderea de catre trupele romano-germane a apararii pe Nistrusi se incheie cu semnarea Conventiei de armistitiu intre Romania si CoalitiaNatiunilor Unite la 12/13 septembrie 1944. Aproape intreg teritoriul natio-

43 Arh. Ist. Centr., fond Microfilme S.U.A., r. 662, c. 1027 si urzn.Arh. M.A.E., fond 71/Romania, dosar 1/1945-1948, nepaginat.

46 Constantin Sanatescu, op. cit., p. 169.46 Arh. M.Ap.N., fond Microfilme, r. P. II 2.238: 2.239 p 2.240.47 Vezi Pe larg, Gheorghe Buzatu, Din istoria .secretd a celui de-al doilea rdzbai mondial,

vol. I, Edit. Stiintifica P Enciclopedica, Bucuresti, 1988, p. 316-345; Valeriu Florin Dobri-nescu, op. cit., p. 33-58; Aspects des relations sovieto-raumaines, torn. L Paris, 1967, p. 180

urm.; M. Mourin, Le dram des Etats satellites de l'Axe de 1939 it 1945. Reddiction sans con-ditions, Ed. Berger-Levrault, Paris, 1957, p. 168 si urm.

8

44

.

si

www.dacoromanica.ro


nal, inclusiv Capita la, erau efectiv sub controlul trupelor sovietice. A fostinstaurata in nordul Moldovei si sudul Bucovinei administratia militarasovietica, in conformitate cu legile internationale ale razboiului, iar in restultarii organele administratiei romfinesti militare i civile, luate de sovieticisub control 48. Invazia militara sovietica in aceste teritorii s-a caracterizatprin teroare, violenta i jaf, efectuat haotic la inceput apoi in mod sistematic.

Depozitele de subzistente, vitele, uneltele si alte bunuri materiale aufost considerate captura de razboi i puse la dispozitia trupelor de ocupatiesau trecute peste Prut 4°. Sudul Bucovinei i nordul Moldovei 'Ana la ali-niamentul liniei fortificate FocsaniNamoloasa---Braila a fost practic izolatde ,restul. tärii. Sovieticii au blocat legaturile telefonice, telegrafice si auconfiscat toate aparatele de radio 5°. Ei au executat largirea ecartamentu-lui liniei de cale ferata de la lingheni PascaniPloiesti si de la Cerna-uti la Focsani, astfel incat s-a paralizat complet orice posibilitate de traficromânesc in jumatatea de vest a Moldovei 51.

A doua perioada incepe dui:A Conventia de armistitiu si se incheie odatacu semnarea de catre Romania a Tratatului de Pace de la Paris (10 februa-rie 1947). Ocupatia militara a tarii s-a facut in aceasta perioada in bazaart. 3 si 18 din Conventia de armistitiu i poarta amprenta ilegalitàii. Acestaspect comporta si urmatoarea nuantare. Pana la eliberarea teritoriului natio-nal (25 octombrie 1944) sovieticii au motivat prezenta trupelor in Romaniadin ratiuni pur rnilitare 52. In realitate aceste trupe erau cantonate in regiuni

localitati strategice pentru controlul statului roman si nu in folosul frontu-lui. Acest fapt a fost semnalat de catre Marele Stat Major roman ComisieiRomane pentru Aplicarea Armistitiului printr-o nota .din 5 decembrie 1949,in care se arata: Marele Stat Major informeaza ca in unele sate din Munte-nia se gasesc tancuri sovietice cu servantii respectivi care motiveaza cä ramA.-nerea lor in localitate se datoreaza defectarii materialului. In realitate tancu-rile Sunt sau au fost reparate iar rilmanerea lor in localitati de pildacomuna Belciugatele (Ilfov), lirziceni (Ialomita) pare sa aiba alt scop deoareces-a observat O. se tine legatura permanent cu comandamentele din regiune" 53.

Dupa data de 25 octombrie 1944, cand trupele sovictice i romane audepasit teritoriul national, nu mai putea fi invocat acest motiv. Prin urmare,autoritatile romane au cerut lamuriri suplimentare Comisiei Aliate de Control.Aceasta. Comisie, instituita in baza art. 18 din Conventia de armistitiufunctiona in Bucuresti pe str. Gogu Cantacuzino nr. 13 sub presedintiamaresalului R. Malinovski, insä era condusa in fapt de dare vicepresedin-

ej, generalul Vinogradov 54. Oficial aceasta Comisie trebuia sä veghezela aplicarea conditiilor stipulate in Conventia de armistitiu 55. In mod realea e.r.a instrmnentul de control militar al ocupatiei sovietice in Romania.In baza Anexei F la art. 18 din Conventia de armistitiu, Comisia Aliat a de

45 Arh. Ist. Centr., fond I.G.J. Central, dosar 4 1/1944, f. 169-170.45.Ibidem, fond M.I, dosar 707 1-7076; fond I.G.J. dosar 17; 41/1944; 46/1944, vol. I

vol. 11; Arh. M. Ap. N., fond Microfilme r. P. II 2.238-2.240.55 Arh. 1st. Centr., fond M. I., dosar 7076/1944, f. 126 si urm." Arh. M. A. E., fond 7 1/Romänia, dosar 162/1944-1946, f. 18; 20-2 1.

Arh. M. Ap. N., fond Microfilme, r. P. II 2.240, c. 622 si urm.Ibidem, c. 624.

54 Arh. Ist. Centr., fond I.G. J.-Central, dosar 54/1944, f. 6.

5° Arh. 14t. Centr., fond Conventia de Armistitiu, dosar 2779, f. 346.

.tele.

si

/

ai

www.dacoromanica.ro


Control (in continuare se va prescurta: C.Al.C.) si-a trimis in orasele " (ordi-nea prioritiltii a fost stabilitä, potrivit unei note confidentiala din 12 octom-brie 1944 de C.Al.C.): 1. Brasov, 2. Iasi, 3. Ploiesti, 4. Botosani, 5. Buzau,6. Pitesti, 7. Tecuci, 8. Roman, 9. Sibiu, 10. Focsani, 11. Arad, 12. Caracal,13. Craiova, 14. Constanta, 15. Sulina, 16. Tulcea, 17. Galati, 18. Braila,19. Cernavoda, 20. Oltenita, 21. Giurgiu, 22. Zimnicea, 23. Turnu Magu-rele, 24. Corabia, 25. Calafat, 26. Turnu Severin, cite o subcomisie formatadintr-un ofiter ajutat de 5-7 persoane. Aceste subcomisii erau elementele4:le control pentru ocupatia sovietica in teritoriu.

In contradictie cu prevederile Conventiei de armistitiu dar cu decla-ratiile oficiale ale guvernului de la Moscova prin care s-a precizat in. douaranduri (3 aprilie si 27 august 1944) Ca Uniunea Sovietica nu urmarestea dobandi vreo parte din teritoriul României sau de a schimba ordineasociala existenta in Romania si ca prezenta trupelor sovietice in Romaniaeste consecinta necesitatilor militare si a continuarii razboiului 57, la 15 noiem-brie 1944 C.Al.C. face cunoscut Marelui Stat Major roman cä din ordinulmaresalului Malinovski urmeaza sá se pregateasca incartiruirea a 3 Diviziisovietice, distribuite astfel: o divizie in zona Ploiesti, alta la 20 km vestBucuresti iar o divizie ocupa cu eke un regiment in orasele Arad, DevaPetrosani 58. Faptul ca in nota nu se preciza scopul unei asemenea dislocari

timpul de stationare, iar aceasta cerere a fost urmata de o somatie catreStatul Major roman al Aerului ca unitatile de aparare antiaeriatii i aviatiece erau dislocate pe Valea Prahovei sa evacueze regiunea de urgent5.58, aalarmat autoritatile militare i politice române.

Situatia devenea ingrijoratoare deoarece instalarea unor divizii sovie-tice cu efective de razboi complete in zonele strategice ale tarii, era facutasi in urma somarii guvernului roman de a desfiinta, pana la efective sim-bolice, armata din interior 85. Prin urmare, la 30 noiembrie 1944 primulministru, generalul Sanatescu cerea explicatii prin generalul Vinogra-dov, pentru incalcarea intelegerilor prevazute in Conventia de armistitiu.Neprimind raspuns acceptabil, noul prim-ministru generalul N. Radescus-a adresat din nou C.Al.C., cerandprin nota nr. 120 din 9 decembrie 1944 scoa-terea trupelor sovietice de pe teritoriul romanesc, socotind stationarea lorilegala si in dezacord cu prevederile Conventiei de armistitiu. GeneralulVinogradov a raspuns guvernului roman, la 12 decembrie 1944, pe un ton-ultimativ i amenintator ca stationarea trupelor se face in baza articolului 3al Conventiei si al anexei aferente. Pentru a sublinia arbitrariul i .ilegali-tatea acestui ultimatum, precizam ca la punctul invocat de sovietici se arataGuvernul si Inaltul Comandament al Romaniei vor asigura fortelor sovieticesi ale celorlalti Aliati inlesniri pentru libera lor miscare pe teritoriul Roma-niei, in orice directie, daca este cerut de catre situatia militarä, Guvernul

Inaltul Comandament al României asigura orice concurs posibil pentruo astfel de miscare prin mijloacele lor de comunicatie si pe cheltuiala lor,pe pamant, pe apa, si in aer (vezi anexa la art. 3)" (subl. n.) 51. Or, dupa

" Ibidem, fond I. G. J. Central, dosar 54/1944, f. 4.67 B. A. R., Arh. Ist., fond XIII, dosar 1119, vol. III, f. 7.68 Arh. M. Ap. N., fond Microfilme, r. P. II 2.240, c. 618.15.6 Ibidem, c. 620.4° Ibidem, c. 621.

Ibidem, c. 807.

C.Al.C.

61

si

si

i

www.dacoromanica.ro

11 Ocuparea României de Armata Roie 865

cum s-a vazut, C.Al.C. impunea Marelui Stat Major roman conditii pentrustationarea trupelor sovietice pe teritoriul Romaniei.

Guvernul roman prins intre doua imposibilitati de a se opune inprimul rand pin desfiintarea armatci de interior si reducerea acesteia lacifre simbolice, nu mai avea suportul de forta militara necesaril, iar in aldoilea rand, ca urrnare a unei propagande abil dirijatil de catre Moscovas-a creat in opinia publica occidentala o imagine foarte favorabila tniuniiSovietice a cedat presiunilor, urmate i de alte asemenea solicitari alesovieticilor pe care a fost silit sa le accepte.

Sfarsitul razboiului al doilea mondial si incetarea ostilitatilor puneacapat definitiv, de jure, posibilitatii ca trupele sovietice sa se miste liberpe teritoriul României. Prin urmare Comisia Romana pentru AplicareaArmistitiului vedea indreptatita incetarea situatiei de ocupatie militara atarii i asezarea pe baze legale a cooperarii dintre cele cloud armate i tari.In acest sens, ea s-a adresat C.A1.C., la 2 iunie 1945, cu nota nr. 18498 62.Insä respectarea propriilor angajamente asumate prin acte internationalenu preocupa la acea data guvernul de la Moscova. C.Al.C. (sovietica) in Roma-nia era deasupra legilor romanesti i internationale (sic!) si dispunea fararestrictii pe teritoriul Romaniei, desi ea avea sarcini de supraveghere a apli-carii Conventiei de armistitiu. Maresa1u1 Malinovski, la 17 iunie 1945, C.Al.C..(sovietica), ordona pur i simplu Marelui Stat Major roman sä ia masurilenecesare pentru stationarea de noi trupe sovietice in urmatoarele zone de pecuprinsul tarii: a) o zona ce includea orase1e: OradeaAradAlba IuliaDej ; b) a doua zona TimisoaraSeverin SlatinaCaracalDeva ; c) ceade-a treia zona viza orasele : Giurgiu, Targoviste i Pitesti si d) a patra zona:BrasovPloiestiBarladFocsani 63. Ca si in situatiile anterioare nu sepreciza scopul i durata stationarii, ci doar faptul ca. garnizoanele românetrebuie sa paraseasca zona pana la 30 iunie". Ramâneau pe loc structurilede logistica necesare aprovizionärii cu alimente, echipament i alte nevoiale trupelor. Majoritatea trupelor apartineau Frontului 2 Ucrainean, dar siunitatilor din subordinea maresa1u1ui Tolbuhin ce operase la sud de Dunare.Asupra numarului de militari stationati dupa terminarea razboiului estefoarte greu sa ne pronuntam deoarece niciodata organele militare sovie licen-au precizat autoritätilor române date in acest sens. 0 estimare, duparatiile medii cerute de Cornandamentele sovietice pentru aprovizionarea cualimente, indica o cifra in jurul a 500.000 de persoane 64, Cifra nu poate fiexactä deoarece aceste cereri intotdeauna erau mult marite Si includeau

militarii aflati in tranzit pe teritoriul Romanici. Grosul acestor trupe eraconcentrat in regiunca vestica a tarii i Valea Prahovei. Ministerul de Razboiroman cerea Comandamentelor Teritoriale din aceste zone sa verifice dacilau posibilitatea sã satisfaca nevoile de hranire ale trupelor sovietice pentruc. vom fi pusi in situatia de a infometa regiunile in care sunt dislocateaceste trupe" 65.

Sfarsitu1 etapei a doua de ocupatie militara a Romaniei de catre trupelesoviatice i inceputul celei de a treia care va dura pana in vara anului 1958 66,

62 Ibidem, c. 755.Ibidem, c. 759.

" Ibidem, c. 434.Ibidem, c. 850.Valeriu Florin Dobrinescu, cp cit., p. 141.

2 c. 1208

41

0i

www.dacoromanica.ro


sunt marcate de eforturile tarii noastre de a pregati participarea la Confe-rinta Path 67, in speranta obtinerii din partea Marilor Puteri invingatoarea unui tratament corect si a asigurarii unui cadru juridic adecvat pentrua se putea manifesta ca un stat suveran si independent pe scena vietii inter-nati onale. Dar nici o tara nu poate fi considerata independenta atat timpcat teritoriul ei este ocupat de trupele unei puteri straine. Avand in vederefaptul cä trupele sovietice, dupa aproape doi ani de la terminarea razboiuluimai stationau in Romania fara nici o baza legala, situatie ce ii anula condi-tia de stat independent si suveran, ca intretinerea trupelor de ocupatiecosta statul roman circa 40°0 din totalul cheltuielilor ocazionate de execu-tarea Conventiei de armistitiu 68 51 Ca prin efortul i sacrificiile facute incampania din vest era indreptatita la un tratament corect ca subject si nuobiect al relatiilor internationale, guvernul roman a acordat o atentie sporitacliscutarii art. 21 din Proiectul de Tratat de Pace cu Romania care se refereala retragerea fortelor aliate de pe teritoriul sau in termen de 90 de zilede la intrarea in vigoare a Tratatului. Insa Ialta a functionat ireprosabil 69."Uniunea Sovietica isi rezerva dreptul de a p5.stra pe teritoriul roman fortearmate pentru asigurarea cailor de comunicatie sure centrul Europei 70.Faptul facea ca efectul clauzelor precizate in preambulul art. 21 sa se extindadoar asupra trupelor anglo-americane prezente in Romania i sa se anulezeacest efect asupra trupelor sovietice. Ca urmare se legaliza prezenta trupe-lor sovietice pe teritoriul romanesc! Este un aspect al participarii Romanieila Conferinta de Pace de la Paris insuficient studiat i analizat in istoriogra-fia romana a celui de-al doilea razboi mondial. Statutul de tara ocupatapentru Romania devenea odata cu iscalirea Tratatului de Pace nu nurnaide facto ci i de jure 71.

Cererea sovietica de a pastra trupe pe teritoriul romanesc nu aveatemei real, deoarece din cele 3 crti de comunicatie ce fiiceau legatura dintreU.R.S.S. i bazele sale din centrul Europei, doua ce nu treceau pe teritoriulromânesc aveau lungimea cea mai scurta i capacitatea cea mai mare. RutaLvovCracoviaViena avea o lungime de 630 km i o capacitate de 60-trenuri pe zi, ruta StryjMuncacevoBudapestaViena masura 680 kin

cu 14 trenuri zilnic in timp ce rina UngheniPascani AdjudOradeaBudapestaViena masura 1 350 km si cu o capacitate de 7 trenuri pe zi 72.Apare astazi de neinteles motivul care a determinat delegatia Romaniei laConferinta Pacii (1946-1947) sa nu treaca chestiunea prezentei trup-lorsovietice pe lista clauzelor care confereau Romaniei o situatie nedreapta 73-Aceasta lipsa de prevedere si de incredere nejustificata in atitudinea UniuniiSovietice fata de Romania a condus la prelungirea ocupatiei militare a statuluiroman 'Jana in anul 1958.

97 Veil pe larg, Titu Georgescu, op. cit., p. 44-54; Valeriu Florin Dobrinescu, op. cit.,p 102 196; Romdnia la Conferinta de Pace. Edit. B. P. D., 1946; St. Lache, Gh. Tutui, Roma-nia si Conferinta de Pace de la Paris din 1946, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1978, p. 206-311.

" Arh. M. A. E., fond Conf. Pacii, vol. 78, f. 88.Titu Georgescu, op. cit., p. 53.

7° Arh. M. A.E., fond Conf. Pacii, vol. 78, f. 392.Ibidem, f. 484.Ibidem, f. 392.Ibidem, vol. 74, f. 136.

"

""

si

"

www.dacoromanica.ro

13 Ocuparea Romaniei de Armata Rosie 867

3. Consecintele prezentei Armatei Rosii pe teritoriul românesc s aumanifestat cu intensitate diferita de la o etapa la alta si au fost prezente,practic, in toate domeniile societatii rdrnânesti social, politic, economicsi spiritual.

Pdtrunderea Armatei Rosii pe teritoriul national a condus la instala-rea unui climat de nesiguranta generala, teroare i jaf in dauna avutuluipublic si particular 74. Atitudinea ostila a militarilor sovietici simpli ostasisau ofiteri de toate gradele a imbracat intreaga gama de delicte de laomor premeditat in scop de jaf, siluiri i maltratari de persoane la ridicaride bunuri materiale, in special alimente i imbracaminte. Cea mai expusaacestor agresiuni a fost populatia satelor i oraselor de pe langa nodurile decale ferata si de-a lungul principalelor cai de comunicatie 75. In unele judetedin nordul Moldovei si sudul Bucovinei nesiguranta era atat de mare incattaranii nu mai indrazneau sä paraseasca locuintele pentru aduna recoltade pe camp. Interventia presedintelui Comisiei Române pentru AplicareaArmistitiului, Ion Christu, pe langa C.Al.C. de a se pune capat atitudiniiostile a Armatei Rosii fata de populatia civila romaneasca nu a avut efectuldorit 76.

Organele de politie i jandarmerie chemate sa apere viata i avutulcetatenilor romani nu numai Ca erau intimidate si impiedicate sa-si exercitefunctiunile dar au fost ele insele obiect al violentei din partea trupelor sovie-tice 77. Legiunca de jandarmi Bràila, intr-un raport catre Inspectoratul Generalde Jandarmi adresat la 10 octombrie 1944 arata: Am intrebuintat toatemijloacele posibile pcntru a remedia aceste stari de lucruri si nu ne-a reusitincat astazi nu ne-a ramas cleat opunerea cu arma. Pentru aceasta insarugam a ne da ordin de urmare" 78. Autoritatile române nu puteau sa actio-neze potrivit legilor interne i internationale cu privire la infractiunile comisede cetatenii straini pe teritoriul tarii deoarece acestia apartineau unor uni-tati aflate in misiune in Romania si trebuiau sa fie judecati deorganele militare sovietice 79.

Prin urmare, miile de reclamatii sosite din teritoriu pe adresa guvernu-lui 89, Ministerului de Razboi 81 Si a Ministerului de Interne 82 erau invariabiladresate C.Al.C. din Rcmania. Aceasta, cu rare exceptii, raspundea autorita-tilor romane cu intarzieri ce variau intre 1-3 luni i aproape intotdeaunaerau negate san neconfirmate faptele reclamate.

Avalansa de plangeri la adresa atitudinii i comportarii nlilitarilor Arma-tei Rosii a detcrminat pe de o parte C.Al.C. in Romania sa adreseze la24 noiembrie 1944 un ordin Tuturor delegatiilor C.Al.C. din provinciilejudetele Romaniei, tuturor Comandamentelor militare din judetele Roma-

74 Arh. Ist. Centr., fond M. I., dosar 7 129, f. 191 si urm.Ibidem, fond I. G. J.-Central, dosar 41/1944, vol. II, f. 32; fond M. I., dosar 707 1/

1944, f. 299 si urm.78 Arh. Ist. Centr., fond I., dosar 7 1.29/1944, f. 191.

" Ibidern, fond I. G. J.-Central, dosar 17/1944, f. 110; dosar 25/1944, f. 135.

78 Ibidern, fond I. G. J.-Central, dosar 4 1/1944, vol. II, f. 21.7° Ibidem, fond Conventia de Armistitiu, dosar 2779, f. 233-234.8° Constantin Sanatescu, op. cit., p. 169-190.81 Arh. lvi, Ap. N., fond Microfilme, r. P. I. 1.1444, c. 613 si urm.82 Arh. Ist. Centr., fond M.I., dosar 707 1, f. 250 si urm.

militare

78

11.

a-si

ti

www.dacoromanica.ro


niei 83 prin care cerea sa se inceteze abuzurile si, purtarea lipsita de tact ",iar pe de alta parte sä intimideze i sã descurajeze autoritatile romane ina mai trimite reclamatii. La 14 martie 1945 Comisia Romani) pentru Aplica-rea Armistitiului informa pe seful Marelui Stat Major roman, generalulC. Sanatescu despre nota C.Al.C. in Romania din 3 martie 1945 in carese preciza printre altelc: Sri. se inceteze aceasta avalansa de adrese carepentru motivele aratate mai sus (reclamatii neclare Si facute cu intarziere,in opinia Comisiei Aliate n.n.) sustrag Comisia Aliata de la activitateaei fireasca si cere sä se traga la raspundere persoanele Ninovate de a nu daatentie cercetrtrii Si clarifichrii" 85. Ministerul de Razboi si Ministerul Afa-cerilor Interne obliga la randul lor prin ordine cireulare organele din teri-toriu in subordine sa nu mai trimita reclamatii care n-au autori identificati,sa se prezinte dosare de cercetarc efectuate pentru fiecare delict sau infrac-tiune comisa de trupele sovietice.

Aceste masuri n-au dus la stoparea abwurilor i violentelor i nicila protejarea cetatenilor români. Singurul efect, dorit de autoritatile de ocu-patie sovietice, dar care nu reflecta deloc o realitate, a fost scaderea verti-ginoasa a nurnarului de plângeri si reclamatli Legiunea de jandarmiRoman, de exemplu, arata la sfarsitul lunii martie 1945 Inspectoratului deJandarmi Iasi motivele pentru care majoritatea cererilor i reclamatrilorlocuitorilor la adresa Armatei Rosii sunt lipsite de date precise: Violentasi repeziciunea cu care sunt facute jafurile au infricosat populatia. Se multu-mesc pentru moment ea nu li s-a intamplat ceva mai rau i numai pe urmafac reclamatii" 86.

Inspectoratele de jandarmi din Galati si Constanta raportau la 28martie 1945, esalonului superior ca au mai fost cazuri in care ostasii sovie-tici au agresat si ridicat bunuri de la populatia civila, au dezarmat organelede paza insa n-avem date concrete" 87. De remareat faptul cii. atitudineaostili i descalificantà a Armatei Rosii fata de populatia Iomâneascã, tratatain evident ). discriminare in raport cu minoritarii evrei, unguri si altii 88,a fost justificati de elementele comuniste sau simpatizante ale regimuluisovietic, oportuniste i imorale care prin forta imprejurarilor au ajuns infunctii de raspundere in aparatul de stat. Lucretiu Prttrascanu, membrumarcant al guvernului instalat dupa 23 august 1944, in sedinta Consiliuluide Ministri din 16 septembrie 1944 pe motiv cá trebuie facut totul pentrua capata increderea politica a liniunii Sovietice" 89, scuza atitudinea trupe-lor sovietice fata de români i cerea prcsedintilor P.N.L., IuliuManiu si C. I. C. Bratianu o linistire" a opiniei publice romanesti IuliuManiu raspundca lui Lucretiu Patrascanu: ...daca ar fi fost asa curnspunea domnul Patrascanu ca au fost excese din partea anumitor soldatirusi, fiindc5. in orice armata din lurne se gasesc i elemente fara constiinta,n as fi spus nimic. Dar cand insasi conducerea suprema si Cornandamentul

83 Ibidem, fond I. G. J.-Central, dosar 69 1945, f. 2 1-22.Ibidem.Ibidem, f. 174-175.

* Problerna face obiectul unei cercetdri separate.88 Arh. Ist. Centr., fond I. G. J.-Central, dosar 69 1945, f. 52.

Ibidem, f. 138-140.88 Ibidem, fond M. I., dosar 7 129/1944, f. 340 si urm.

B.A.R., Arh. Ist., fond XIII, dosar 8468, f. 28.

P.N.T. si

"

81

ss

si

www.dacoromanica.ro


Suprem Militar i cand unitatile organizate rusesti fac acte inadmisibile,atunci ce putem noi face? Las cà la toate protestele, pe care le puteamprezenta pana in. ultimul moment, raspunsul era Ca sunt in tara ocupata,suntem tara fàT armistitiu i Ca, pun urmare, ei, punct cu punct, respectälegile militare. (;....) Cand sate de ale noastre sunt aprinse, cand se prapadescaveri de miliarcle, cand Comandamentul Militar Rus nu primeste pe membriiguvernului i evacuiaza. sate intregi ce vrei d-ta sà facem noi? Manifestaride amor, dragoste i iubire. (...) Apoi bine, domnule Patrascanu, d-ta tre-buie sa-ti dai seama de sentimentul de raspundere, pe care trebuie sa-1 avemfata de opinia publica româneasca i fata de poporul roman. Oricat ar firatiunea politica de clara si de calma, sunt anumite sentimente care nu potfi predominate fara ca sa nu ne supunem atunci la acte de umilirela o rupere totala de publicul romanesc" 99 Din nefericire aceasta situatieavea sa se intample nu peste mult timp. Dupa instalarea guvernului dr. PetruGroza, ofiterii de politie, jandarmerie si din cadrul Ministerului de Razboierau obligati prin ordine circulare emise de autoritatile militate i civile cen-trale sa organizeze mese tovarasesti" pentru a castiga increderea sovieticilor,cu toate ca aceStia nu-si modificasera cu nimic atitudinea cu care au intratpe pamauful romanesc 91 Cei care reclamau acte intolerabile savarsite demilitarii sovietici au inceput sa fie calificati colportori de zvonuri tenden-tioase" in scopul destramarii prieteniei dintre armata sovietica si romana,elemente fasciste" etc. Asadar victimile agresiunii trupelor sovietice devin,in opinia autoritatilor aservite armatei de ocupatie, agresori" 92 In acestsens prin Ordinul Circular nr. 42514 din 30 octombrie 1945 InspectoratulGeneral al Jandarmeriei atragea atentia organelor din subordine, pana laposturile de jandarmi inclusiv, cà s-a constatat de catre C.Al.C., MinisterulAfacerilor Interne si Inspectoratul General de Jandarmi, usurinta cu carese acuza armata sovietica atunci cand se savarsesc jafuri i abuzuri, in sensulca majoritatea acestora sunt puse in sarcina ostasilor sovietici" 93. Doua lunimai tarziu acelasi organ, printr-un nou ordin circular, constata cazuri deagresiune impotriva ostasilor sovietici". Se ordona incetarea cu desavarsirea oricarui act de agresiune impotriva ostasilor sovietici. Prin acest ordinse anula orice posibilitate ca organele de politie i jandarmerie sd mai poataapara viata, demnitatea i avutul cetateanului roman, deoarece se preciza:atunci cand sunt in serviciu i intervin (organele de ordine n.n.) pentruaplanarea ,diferitelor incidente ivite, sa se procedeze cu tact si intelegerea.cuvenita situatiei.. Cei care nu respecta. aceste instructiuni vom dispune ares-tarea lot, trimiterea in judecata Curtii .Martiale pentru sanctionare, potrivitdispozitiilor date de guvern, mergand: pana la aplicarea de pedepse capi,tale ' ".

Evolutia vietii politice romanesti dupa 23 august 1944 a fost profundmarcata .de prezenta Armatei Rosh. In virtutea suveranitatii i indepen-dentei lbr,: statele au dreptul de a-si alege i dezvolta in mod liber sistemullor politic, economic, social si cultural, jurisdictia asupra teritoriului, asupra

. .

" Ibidem, f. 31.Arh. 1st. Centr., lond dósai 46/1944, vol. 11, f. 131.

" Ibidem, dosar 69/1945, f. 196.

" Ibidem, f. 220." ibidem:f. 228.

. .

. ,

t

f3 LiC,1,-Centtal,

www.dacoromanica.ro


bunurilor i persoanelor aflate pe acest teritoriu 95. Prin Conventia de Armis-titiu se recunostea dreptul la independentà i suveranitate (art. 1) in limitelefrontierelor din anul 1940 (art. 4 si 19) si se restabilea administratiarornâneasca pe intreg teritoriu, afara de un sector de 50-100 km de liniafrontului (art. 17). Comandamentul Frontului 2 Ucrainean, la care ulteriors-au adaugat reprezentantii guvernului sovietic in C.Al.C. in Romania cuacordul tacit al reprezentantilor britanici i arnericani in acest organism 96,au limitat i chiar uneori uzurpat principalele atribute ale independenteisi suveranitatii statului nostru.

Pe perioade mai lungi sau mai scurte de timp, guvernul, prin abuzforta, a fost impiedicat sa-si exercite administratia pe intreg teritoriul

Romaniei. La doua luni dupa semnarea armistitiului, si in conditille in careoperatiile de razboi nu se mai desfasurau pe teritoriui romanesc guvernuluinu i era permisä administrarea sudului Bucovinei, riordului Moldovei. Coman-damentele sovietice conduceau viata administrativa in aceste teritorii inmod direct sau prin functionari numiti ad-hoc, neconfirmati de autoritatilecentrale de la Bucuresti. In zilele de 24-25 octombrie 1944 guvernul romana trimis cu o garnitura specialä de tren autoritatile militate i civile pentrua si relua atributiile in jumatatea de nord a Moldovei i sudul Bucovinei,insa in gara Adjud garnitura a fost tinuta cateva saptarnani sub sechestru 67.In unele judete, dupa mari eforturi, parte din autoritatile trimise de guvernau reusit sa ajung5., dar au fost impiedicate sa se reinstaleze. Politia orasuluiDorohoi raporta, la 6 noiembrie 1944, Directiei Generale a Politiei ca inoras autoritatile trimise au fost triate in ziva de 4 noiembrie 1944 de catreo comisie prezidata de avocatul evreu Livensohn Jak. a Desi s-a procedatla aceasta triere se mentiona in raport politia nu s-a putut instalanefiind admisa de catre seful ad-hoc" al politiei locale, evreul L. Rorlichcare a improvizat o politie din circa 120 persoane, toti inarmati cu revolveresi pistoale automate * 98. In orasul Husi administratia, la sfarsitul lunii noiem-brie 1944, era Inca condusa direct de Comandamentul Sovietic local 99. Inacelasi timp prefectul de la Radauti, numit de sovietici, refuza s5. trimitäo situatie statistica Comisiei Romane pentru aplicarea Conventiei de Armis-titiu pe motiv ca nu are avizul Comandamentului sovietic local I-99. Exemplelear putea continua.

Analizand situatia grava si confuza din aceste teritorii guvernul roman,prin Comisia Româna pentru Aplicarea Armistitiului cerea printr-un memoriuremis C.Al.C. in Romania la data de 11 noiembrie 1944, restabilirea situatieide drept in nordul Moldovei si sudul Bucovinei, in conformitate cu art. 1, 4si 17 din Conventia de Armistitiu. Rrtspunsul a fost instituirea ocupatieimilitate directe i asupra Transilvaniei de nord-vest, spulberand astfel ilu-ziile pe care si le faceau autoritatile politice si militate romane de la Bucu-resti. Comandamentele Militate locale sovietice din Sfântu Gheorghe, MiercureaCiuc, Targu Mures, Cluj si alte localitati din teritoriul rapit prin Dictatul

" Vezi pe larg, Grigore Geamlnu, Drept international public, vol. I, Tratat, Edit. Didac-tic& *i Pedagogick Bucure§ti, 1981, f. 137 i urm.

" Arh. Ist. Centr., fond Microfilme, Anglia, r. 409, c. 360-363." Arh. M. Ap. N., fond Microfilme, r. P. II 2.240, c. 629." Arh. Inst. Centr., fond M.I., dosar 7129, p. 339." Arh. M. Ap. N., fond Microfilme, r. P. II. 2.240, c. 630.

zee Ibidem, c. 629.

civila.

si

www.dacoromanica.ro

17 Ocuparea Rom&niei de Armata Rosie 871

de la Viena i eliberat de sub ocupatia horthysta au somat autoritatile roma-nesti sa paraseasca localitatile respective. Re dam, pentru a exemplificabrutalitatea cu care au fost izgonite autoritatile românesti, raportul telefo-nic al Inspectoratului de Politie Targu Mures, din 11 noiembrie 1944: Laora 13.00 in ziva de 11 njiembrie 1944 au fost convoc ati la Comandamen-tul sovietic din oras prefectul judetului, comandantul Le giunii de jandarmi,inspectorul de politie, seful nolitiei locale punandu-le in vedere ca toti func-tionarii care au venit din Vechiul Regat sa paraseasca imediat acea parte

Ardealului, urmand ca, Comandamentul sovietic sä incadreze autoritatilecu pers.oane din localitate (de origine maghiara n.n.). Conferinta s-a incheiatla ora 13.15 si s-a fixat ca termen 30 minute ca functionarii sa par aseascaserviciile" 101 La 14 noiembrie 1944 C.Al.C. dii. girul acestor masuri. M emo-riul adresat vicepresedintelui C.Al.C., generalul Vinogradov, la 19 noiembrie1944, prin care se solicita restabilirea administratiei civile romanesti in nordul

Transilvaniei 102 nu aducea solutionarea indreptatita i legala.In majoritatea localitatilor din tara reprezentantii subcomisiilor aliate

-de control din teritoriu si ai comandamentelor sovietice s-au amestecat brutalin administratie. Inspectoratul General al jandarmeriei ruga printr-o notaadresata Ministerului Afacerilor Interne, la 11 octombrie 1944, sa intervinape langa C.Al.C. in Romania pentru a se pune capat imixtiunii Comanda-mentului sovietic local din Focsani in administfatie 103. In coinuna PoenariiBurchi (jud. Prahova) Comandamentul sovietic local a dispus impartireala sateni a mosiei D. Matoc din localitate 104 . In Turnu Magurele seful coman-damentului sovietic local, cpt. Petanin a amendat cu diferite sume 12 corner-cianti din localitate 105, si lista acestor imixtiuni ar putea continua, ceea cedemonstreaza ca faptele nu erau intamplatoare i ca erau tolerate de respon-sabilii superiori ai Armatei Rosii in Romania.

Fara temei real si legal in aceeasi masura comandanful Frontului 2TJcrainean, maresalul Rodion Malinovski, a interzis guvernului roman sainstaleze timp de mai bine de un an de zile 108 trupele de graniceri pe fron-tiera de est a statului roman, impusa prin art. 4 al Conventiei. Oficial acestabuz a fost motivat de nevoia de a nu se stanjeni libera circulatie a trupe-lor sovietice pe teritoriul romanesc. La Galati comandamentul sovietic somape data de 14 octombrie 1944 organele de graniceri romane sa se retragade pe portiunea unde se instalasera (Chilia Vcche, Tulcea, Isaccea, Galati),deoarece Inca nu s-a stabilit frontiera dintre U.R.S.S. si Romania" 1o7.Aceeasi situatie era si pe frontiera de vest a tarii, unde, regulat, elementeinarmate din arrnata lui Tito treceau frontiera sub protectia unitatilor sovie-tice, faceau rechizitii si agitatii antiromanesti "8. Singura frontiera pe carese executa paza in toamna i primavara anului 1944 era cea sudica, insafara prea mare eficient5., datorita faptului cä pichetele graniceresti romane.erau permanent atacate. De Ia 23 august 1944 si pana la sfarsitul lunii

Arh. Ist. Centr., fond M. I., dosar 7129, f. 463; Constantin SInatescu, op. cit., 180.102 Arh. M.A.E., fond 70/71/U.R.S.S., dosar 11, 1945-1948, nepaginat.102 Arh. Ist. Centr., fond I.G.J.-Central, dosar 41/1944, f. 168.104 Ibidem, f. 173.1°5 Ibidem, fond M.I., dosar 7129, f. 325.1" Ibidem, fond Conventia de Armistitiu, dosar 2761/1946, f. 29.107 Arh. M.Ap.N., fond Microfilme, r.P. II 2.240, c. 681.108 Ibidem, c. 660.

www.dacoromanica.ro


septembrie 1944, se savaisisera asupra pichetelor de graniceri 12 atacuriarmate iar in octombrie inca 17 actiuni incheiate cu morti i raniti 109.

La interventia repetata a autoritatilor române de a se Dune capatunei asemenea situatii deosebit de periculoase pentru Romania, sovieticiirdspundeau Ca problema urmeaza a fi reglementata printr-o Conventie.Ca masura concreta, C.Al.C. in Romania comunica primului ministru, genera-lul C. Sandtescu cu nota nr. V.-242 hotararea maresalului Malinovski caguvernul roman sa i reorganizeze" trupele de graniceri, reducandu-i-sesubstantial numarul de ofiteri, subofiteri i trupa In afara de termenulfixat ultimativ 30 noiembrie 1944 nota nu preciza nici un motiv.Guvernul roman angajat in cursa castigarii bunavointei sovieticilor Va cedasi de data aceasta cum a cedat si la ultimatumul dat de Malindvski de areduce efectivele armatei romane din interior, ale politiei si jandarmerieiSingurul care s-a opus in mod real acestei grave imixtiuni in treburile interneale statului roman a fost generalul Gheorghe Mihail. El a refuZat sä semnezeProtocolul militar impus de Malinovski la 25 septembrie 1944 preferandsa-si dea dcmisia *. In memoriile sale, generalul Mihail, referitor la episoduldemobilizarii i reducerii fortate a efectivelor militare nota: Motivul pc carebanuiesc eh ii avea Malinovski, era, si cu drept cuvant, ca in spatele fron-tului sa nu existe nici o divizie romaneasca, de teama ca nu cumva la unmoment dat cand nu le-ar fi convenit romanilor ceva, sä reactioneze cu acestedivizii pc care le aveau in interior, in rezerva" 112

Prezenta Armatei Rosii in Romania a influentat decisiv si in mod arti-ficial ruperea echilibrului traditional in viata politica interna româneascacu un singur scop: aducerea in fruntea tarii a acelor forte politice i oarnenicare sa fie sau sa devina instrumente docile in mana guvernului de la Mosco-va, pentru a impune la Bucuresti un regim comunist prosovietic. Cenzuraextrem de dura aplicata presei de partid in afara *celei comuniste, situatiadeosebit de grea a majoritatii populatiei dupa incetarea ostilitatilor in Europaca i o propaganda abil manevrata de forte oculte in scopul denigrariiculpabilizärii partidelor de centru dreapta au avut ca rezultat o ascensiunerapida a P.C. din Romania si a fortelor pPlitice aservite Moscovei, insa laputere acestea au fost aduse de catre U.R.S.S. cu sprijinul trupelor sovietice.Relevante in acest sens sunt masurile luate de C.Al.C. si Inaltul Comanda-ment Sovietic in Romania in preajma instalarii guvernului democrat-popu-lar" al dr. Petru Groza. La 28 februarie 1945 Comandamentul sovietic adat ordin ca in toate aeroporturile din Romania incepand cu ora 18.00 sa seinterzica decolarea oricarui avion românesc. Posturile românesti de apatareantiaeriana de pe aeroporturi sä fie inlocuite cu militari sovietici 113. Totin aceasta zi soseste in Bucuresti ca din intamplare" maresalul RodionMalinovski. Acesta, a doua zi, potrivit unei note a Serviciutui Secret deinformatii, s-a intalnit cu comandantul roman al Capitalei generalul Iosif

1" ibidem, c. 756-758.110 Arb. Ist. Centr., fond Conventia de Armistitiu, dosar 2799/1944 f. 40.111 Ibidem, f. 1-40.* Protocolul prin care Romfiniei i s-a impus reducerea trupelor a fost semnat de gene-

ralul N. Radescu succesorul lui Mihail la sefia M. St. M. roman, la 26 oct. 1944 si are o notaaditionala prin care Radescu rnentiona ca el semneaza sub presiunea C. Al. C., Cf. Arh. M.Ap.N.,fond Microfilme, r. P. II 2.240, c. 600.

312 B. A. R., Arh. Ist., fond intern 189, vol. 1, f. 909.113 Arh. 1st. Centr., fond M. I., dosar 7071, f. 7.

ff0.

f11.

www.dacoromanica.ro


Teodorescu 114 De retinut faptul cà au fost aduse in Bucuresti noi unintiN.K.V.D., numarul total ridicandu-se in zilele premergatoare instalarii guver-nului Groza la 6 batalioane cazate in cazarmile Regimentului 2 si 6 vana-tori si in diferite cladiri din oras 115. Incepand cu ziva de 4 martie 1945 s-auinstalat posturi de control pe soseaua PloiestiBucuresti pentru a interziceaccesul militarilor romani in Capita 15. 116. Unitatile române care asiguraupaza principalelor institutii de stat si guvernamentale au fost introduse inpost fara armament si munitie incepand cu noaptea de 5/6 martie 1945 117.

In timp ce fortele paramilitare controlate de comunisti numarau la inceputullunii martie aproximativ 70.000 de membri. Opinia publica potrivit unuiraport al S.S.I. din 5 martie 1945 era extrem de ingrijorata si vedea in aceastaactiune o demonstratie de fortä si o aprobare a F.N.D. din partea trupelorsovietice de ocupatie 119. Generalul Constantin Sanatescu, participant directla evenimente , era sef al M. St. Major roman , afirma ca si el 1 a sfa-tuit pe rege sä cedeze in fata cererilor imperative ale lui Vasinski pentrua avea liniste in tara", fara insa sa ne ofere alte amanunte 119: Acesta estecontextul in care demisioneaza guvernul Radescu (28 februarie 1945) sieste instalat guvernul Dr. Petru Groza. Radio Paris sintetiza in comenta-riul sail. din 19 martie 1944 rolul Uniunii Sovietice si a trupelor de ocupatiein Romania, afirmand: La Cluj *, domnul Vasinski a trasat foarte binepolitica viitoare a Romaniei" 120.

Prezenta trupelor sovietice in Romania a dus, prin jafuri, ridicari debunuri fara docurnente, dezorganizarea agriculturii si transporturilor, eco-nomia tarii pe marginea prapastiei. Nu ne vom referi la cheltuielile suportatede statul roman pentru a-si onora obligatii1e asumate prin Conventia deArmistitiu 121, ci doar la efortul facut pentru intretinerea armatei sovieticecare a operat sau a stationat pe teritoriul României.

Para la semnarea Conventiei de Armistitiu, dar si dupa aceasta data,au fost scoase din Romania cantitati uriase de bunuri materiale, industriale,agricole, materii prime si animale a caror valoare cu greu se va putea eva-lua vreodata. Potrivit unui memoriu al Comisiei Romane pentru AplicareaArmistitiului din 11 noiembrie 1944 in partea de nord a Moldovei pluteaspectrul foametei din cauza capturarii tuturor depozitelor cu cereale 122 Dinjudetele Radauti si Suceava se ridicasera toti caii si vitele, si, in proportiede 80%, din Dorohoi si Botosani. Lipsa animalelor de munch' si a uneltelora afectat ingrijorator efectuarea lucrarilor agricole. Pana in februarie 1945Comandamentele sovietice capturasera" din Romania 15.000 vagoane diversesi 115 locomotive 123, intreaga flotä comerciala maritima si de Dunare.

m Ibidem, dosar 7070, f. 513."6 Ibidem, dosar 7071, f. 7."6 Ibidem.I" I3.A.R., Arh. Ist., fond intern 189, vol. 1, f. 909.116 Arh. Ist. Centr., fond M. I., dosar 7432, 1. 149.116 Constantin Sänitescu, op. cit., p. 195.

* Ministrul sovietic s-a aflat la Cluj cu prilejul ceremoniei de reinstalare a administratieirominesti in nord-vestul Transilvaniei.

120 Arh. Ist. Centr., fond M. I., dosar 7070, f. 513.1" Vezi pe larg, Valeriu Florin Dobrinescu, op. cit., P. 89 si urm.122 Arh. M. Ap. N., fond Microfiline, r. P. II 2.240, c. 681.In Arh. 1st. Centr, fond Conventia de Armistitiu, dosar 2779, f. 35.

www.dacoromanica.ro


/n orasul Harsova au fost capturate" 30 de vagoane de Una 124. Dupa osituatie centralizata, pana la 10 octombrie 1944 valoarea bunurilor rechi-zitionate de trupele sovietice fará nici o forma se estima la aproximativ7.818.042.615 lei 125, crescand 011a la peste 114.000.000 dolari U.S. 126 lasfarsitul razboiului.

La acestea se adauga valoarea bunurilor cumparate cu moned5. emisä-de Comandamentul Armatei Rosii si cu ruble. Schimbarea leului cu rublala o paritate 100/1 a creat serioase dificultati economiei romanesti si a permisscoaterea din tail a unor cantitati mari de márfuri diferite, farà ca statul.roman sa poata avea vreun control. Situatia devethse foarte critica, potrivitunui raport confidential al Ministerului de Finante catre Ministerul de Räzboiin care se cerea interventia grabnica pe langa C.ALC, pentru a se asigurapaza pe frontiera de est a României. Daca din tara se mentionain raport pe cai ilegale vor mai continua sa iasa cantitati de lemn, cheres-tea, alimente, soda caustica, noi vom fi pusi in imposibilitatea absolutä dea mai gasi in tara si expedia in U.R.S.S., cantitatile contractuale ale acestorproduse pe care cu drag pana la limita extrema le-am ofetit Uniunii Sovieticein contrapartida" 127

Cererile de intretinere ale armatei sovietice erau o povara foarte greapentru economia romaneasca din mai multe motive. In primul rand se cereaualimente pentru o armata de milioane de oameni. In septembrie 1944 s-alivrat Armatei Rosii 3.142.857 ratii de alimente zilnic. Cifrele au scazutTana la 603.344 ratii/zi in perioada iulie-septernbrie 1945 128, Dupa aceastädata trupele sovietice au fost aprovizionate cu alimente i echipament dela depozitele armatei romane si nu s-au mai tinut evidente separate, astfelca este foarte greu sa fie reconstituite sumele i cantitatile de subzistentepuse la dispozitia armatei sovietice de ocupatie.

In al doilea rand a fost afectat septelul prin prelu5.ri, confiscari si hra-nirea trupelor sovietice i n-a mai putut fi refacut decat dupa multi ani .

In al treilea rand a urmat o seceta puternica in vara anului 1945. Recoltaa fost pe jumatate fata de anii normali agricoli si nu acoperea necesarul con-sumului rationalizat la minimum decat in proportie de 85%. In acesteconditii statul roman a fost obligat sä predea trupelor sovietice in trimestrulpatru al anului 1945 3.000 tone came si produse din came, 90 tone de unt,400 tone de zahar, 180 tone de tutun, 260 tone sapun 129 etc.

Problema neabordata Inca in istoriografia romana, ocupatia militarasovietica din perioada aprilie 1944 vara 1958, ramane deschisa cercetariiistorice, analizei consecintelor ei grave, care au marcat evolutia societatiiTomanesti postbelice.

"4 Ibidem, fond L G. J.-Central, dosar 46/1944, vol. II, f. 206.

125 Arh. M. Ap. N., fond 3831, dosar 4397/1944 1945, f. 239.

126 Arh. Ist. Centr., fond Converrtia de Armistitiu, dosar 2779, f. 237.

1" Ibidem, dosar 2761, f. 29.

Arh. M. Ap. N., fond Microfilme, r. P. II 2.239, c. 434.

129 Arh. Ist. Centr., fond Conventia de Armistitiu, dosar 2761, f. 277-278.

19.8

www.dacoromanica.ro

21 Ocuparca României de Armata RO§ie 875

OCCUPATION OF RUMANIA BY THE SOVIET ARMY.

PREMISES, STAGES, CONSEOUENCES

Abstract

The presence of the Soviet Army and the consequences triggered bythe military occupation of Rumania by the Soviet Union (1944) countamong the key-issues in the studying of postwar Rumanian society. Ruma-nia's falling under the influence of the Kremlin and the establishing hereof the Communist regime sprang directly and readily from the understandingclosed by the Main Allies concerning the areas of influence in Europe, aswell as from the presence of the Soviet Army in Rumanian territory.

The stationing of Soviet troops in Rumania, excepting the period ofmilitary actions against the German army, was accomplished through abu-sive interpretation by the (Soviet) Allied Commission for Control of theArmistice Convention signed in Moscow on 10/13 September 1944, as well-as through clauses forced on the Rumanian state by the Peace Treaty ofParis (1947).

The Armistice Convention stipulated the right to independence andsovereignty (Art. 1) within the 1940 frontiers (Arts 4 and 19) and restoredcivil Rumanian administration over the whole national territory, exceptinga sector of 50-100 km off the front line (Art. 17). The Command of theUkrainian 2nd Front and the representatives of the Soviet governmenton the Allied Commission for Control to Rumania in mute agreement withBritish and American representatives on this body limited, going at timesas far as to usurp the main attributes of the independence and sovereigntyof the Rumanian state. Two months after the closing of the armistice,under circumstances in which the military operations weren't concerningthe Rumanian territory anymore, the government was denied the admi-Mstration of northern Moldavia and of the territory Rumania had beenstripped off by the Diktat of Vienna, although the latter had been freedconcomittantly by the Rumanian Army. Through looting, abusive command-eering of goods, disorganising the agriculture, the industry and transport,the presence of the Soviet troops in Rumania brought the country on theverge of economic collapse. The behaviour and attitude the Soviet militarymen adopted toward the administration and the civilians (molestation, ill-treatment, assassination, illegal arrest, rape a.s.o.) wreaked the Rumaniansociety.

Undealt with by Rumanian historiography so far, the Soviet militaryoccupation between April 1944 and the summer of 1958 is still open tohistorical research and analysis.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

IN A JUNUL CADERII : DIPLOMATIA REGIMULUIANTONESCU IN AUGUST 1944*

FLORIN CONSTANTINIU

In cursul ultimci intrevederi Hitler Antonescu (5-6 august 1944,Rastenburg) la intrebarea Fiihrerului daca Romania si marcsalul Antonescuaveau sä.,mearga !Ann la capat alaturi de Germania, interlocutorul romana cerut, inainte de a raspunde, sä stie ce garantii putea oferi Germania inprivinta stabilizärii frontului in Romania (cel putin pe linia din acel moment),protectiel impotriva bombardamentelor anglo americane, masurilor de ap5.-rare a României, in cazul intrarii Turciei in rázboi (ceea ce implica folosireade catre aviatie aliata a unor baze situate in imediata apropiere a terito-nului românesc) si a evolutiilor din Ungaria si Bulgaria.

Cu exceptia intrebarii privind Ungaria, aflata atunci sub ocupatiegermana, Hitler nu a raspuns decat vag i incert.

Intalnirea a fost neconcludenta: maresalul a retinut faptul de a nufi raspuns nici pozitiv, nici negativ" la intrebarea lui Hitler privind con-tmuarea Iuptei alaturi de Germania, in timp ce nota de conversatie ger-rnana a retinut formula finala a maresalului, potrivit careia Romania vafi ultuna tara care sa paraseasca Germania, pentru ca el (Antonescu n.n.)tie c5. sfarsitul Germaniei inseamnä sfarsitul României"1.

Concluzia, desprinsa & maresal din intalnirea sa cu Hitler, a fost lirn-pede exprimatä in declaratia facuta reprezentantului diplomatic al Turcieila Bucuresti: daca englezii vin in Romania el va ramâne fidel hotarânisale de a-i primi ca prieteni, dar ant timp cat Hitler era in actuala starede furie i atät timp cat in tara erau 800.000 de soldati germani, nu era mciposibil, nici in interesul României sa se intreprinda operatii militare (aleRom5.niei n.n.) impotriva Germaniei"2.

Pe masura ce s-au inmultit insa informatiile care anuntau iminentaunei ofensive sovietice in nordul Moldovei, marcsalul a actionat atat in di-rectia anglo-americanilor, cat si a germanilor.

Atasatul militar la Ankara, colonelul Traian Teodorescu, s-a intalnitcu comandorul Wolfson si It. col. Harris Burland, carora le-a comumcatca maresalul nu va intoarce in nici un caz armelc impotriva aliatilor sal

* Comunicare prezentatil la sesiunea stiintifia. a Institutului de Istorie N. lorga".1 Vezi notele de conversatie in Andreas Hillgouber, Staatsmamier und Diplamaten bei

Hitler, vol. II. Frankfurt am Main, 1970, p. 4S1 i urm., Magazin istoric", 196S, nr. 78, p.39 43.

2 Artt. St. Hue., Microfilrne Anglia, rola 406, cadrul 899. Maresalul fusese impresionatde violenta reprimarit insurectiei izbucnite in \ arsovia, la 1 august 1944. (Hitler ii pre/entasefotografii ale actiunii trupelor germane in fosta capitall polonl, care, märturisea Antonescu,i-au facut pielea ca de gilind"!)

,,Revista istoric6", torn V, nr. 9-10, p. 877-881, 1994

www.dacoromanica.ro

878 Florin Constantiniu 2

germani, n beneficiul Rusiei singure (s.n.)". El dorea sä discute cu toatecele trei mari puteri conditiile de armistitiu si, chiar dacä raportul de forteintre germani i romani nu permitea celor din urma sa joace un rol activ,Antonescu era dispus sa discute masurile practice de neutralizare a f or-telor germane". Sugerand ca, poate, Aliatii, ar fi considerat mai potrivit pen-tru ei ca trupele germane sa ramanã pe frontul din Romania decat sa fiealungate sau sa devina disponibile pentru a merge in alta parte", maresalulreafirma hotararea sa de a coopera cu Aliatii; daca trupe anglo-americanesau turcesti ar aparea la Dunare, atunci armata romana va actiona imediatimpotriva germanilor. Un efectiv de trei divizii anglo-americane in contm-gentul mentionat mai sus, ar fi suficient, dupa parerea sa, pentru a determinao astfel de actiune". Maresalul reamintea ca atat surplusul de cereale dinanul trecut cat si recolta din 1944, evaluata la 2 milioane de tone, erau ladispozitia Aliatilor. Conducatorul roman se insela insa profund in ceea cepriveste pozitia Marii Britanii; el credea cä declaratiile lui Churchill din Ca-mera Comunelor, dure la adresa Romaniei, lasata practic in seama U.R.S.S.,erau pentru consumui public"; in realitate credea maresalul premierulbritanic ar fi dorit ca Romania sa continue rezistenta pentru a nu permiteUniunii Sovietice sa patrunda in Europa de sud-est. In concluzie, Antonescudorea ca, la Conferinta de pace, clauzele tratatului sa fie stabilite nu numaide U.R.S.S., ci i de puterile occidentale, astfel ca pacea sa fie o tranzactieonesta, potrivit normelor lor (ale puterilor apusene n.n.) (a fair deal acor-ding to their standards)3.

Calauzit permanent de spiritul onoarei militate, care nu-i ingaduia s.atace prin surprindere pe camarazii de arme", germanii, maresalul a abor-dat pentru prima data, la 19 august, problema libertatii de actiune" a Ro-maniei in raport cu Germania, intr-o discutie cu reprezentantul Reichului,Carl Clodius4. Potrivit relatarii facute de acesta generalului E. Hansen adoua zi, la 20 august, maresalul ii declarase, fara ocolisuri, intr-o stare deextrema agitatie ca, daca cel putin o divizie germana, pe cat posibil o di-vizie blindata, nu era readusa neintarziat, el (Antonescu n.n.) va trebui,avand in vedere marea ofensiva sovietica, iminenta dupa parerea lui,rezerve libertatect de acliune" (subl. lui Hansen)5

Declansarea ofensivei sovietice i ruperea dispozitivului romana-german1 au determinat pe maresal, reintors de pe front, sa evoce din nou la 21august in fata aceluiasi Clodius recapatarea libertatii politice de actiune"6.

Cum ar fi folosit Antonescu libertatea politica de actiune"? Explica-tia oferita aici are un caracter ipotetic, dar ea se sprijina pe informatiilede care dispunem in stadiul actual al documentarii.

3 Ibidem, cadrul 891. Colonelul Teodorescu a aclaugat cá, dupa opinia lui, ,,idealul Româ-niei era sa se aläture Comrnonwealthului britanic" (Comunitatea britanica de natiuni)!

4 Ofioal, ministrul Reichului la Bucuresti era Manfred von Killinger. El nu se mai bi curainsa de increderea lui Hitler, care nu-I inlocuia pentru a nu da impresia ca intre cele doua taxiar exista divergente. Carl Clodius, director in Ministerul de Externe al Reichului si expert inproblerne economice, actiona la Bucuresti ca un super-mihictru", contrasemnand, de re-gula, rapoartele lui Killinger.

5 Fl. Constantiniu, 23 august 1944 in memoriile mini general german, p. 1141.6 Documente privind istona rniliteui a poporului ronuln, 23-31 august 1944, v 1. 1,

Bucuresti, 1977, P. 117 118. Clodius informa at' , maresalul doreste sii aiba. mina liberi sprea face o incercare disperata de deqprindere din raiboi numai in cazul ca se va produce o gra-busire a irontului".

sd-si

www.dacoromanica.ro

3 In ajunul aderii 879

Se stie ca in negocierile Nanu Kollontai de la Stockholm, partearomana ceruse si cea sovietica fusese de acord ca guvernul roman sa dispunade 15 zile pentru a reglementa raporturile cu Germania. Maresalul nu voiasa intoarca armele impotriva Wehrmachtului, inainte de a fi incercat sa 1convinga pe Hitler ca Romania nu mai putea continua lupta i cli trebuiesa incheie armistitiu. In insemnarile facute in timpul detentiei sale in safe-uldin Casa Nona, maresalul arata ca in ultima sa discutie cu Clodius i amaratat (...) cä nici o tara Si nici chiar Germania, nu ar putea continua raz-boiul in caz cand jumatate din teritoriul ei ar fi ocupat i tam total la dis-cretia rusilor. I-am cerut, ca si dl. M(ihai) Ant(onescu), sa arate acest lucrula Berlin, sa roage sa inteleaga pozitia tarii noastre in fata cataclismuluice o ameninta si a mea in fata istoriei dea dezlegarea (s.n.) a trata unarmistitiu dorind sä iesim din aceasta situatie, ca oameni de onoare si nuprin acte care ar dezonora pentru vecie tara i conducatorii ei"7.

Greseala maresalului era de a crede ca pentru incheierea armistitiuluiera necesara o dezlegare" de la Berlin. In realitate, asa cum sublinia elinsusi, in repetate randuri, Romania nu avea nici un tratat bilateral cu Ger-mania care sa-i creeze obligatii contractuale: o spusese el insusi, raspicat,in scrisoarea din 9 decembrie 1942 catre feldmaresalul von Manstein: Ni-meni nu ne poate cere altceva decat ceea ce noi consimtim a da, intre Ger-mania si Romania neexistând pana la aceasta data nici o conventie, nici

nici rnilitara"8; intrucat o a,stfel de conventie nu a fost niciodatasemnata, maresalul a subliniat din nou, in conversatia din 21 august 1944 de la

cu generalul Hans Friessner, comandantul Grupului german de ar-mate Ucraina de sud" ca Este singurul caz in istorie ca un popor intra caaliat intr-un razbni, fara sä aiba un tratat de alianta militar i politic"9.Adeziunea Romaniei la Pactul Tripartit i Pactul Anticomintern nu creauobligatii care sa implice solicitarea unei dezlegari" de la Berlin pentru in-cheierea armistitiului.

Ceea ce ii impiedica pe maresal sa se angajeze in aceasta directie era:1. teama de a da Romania pe maim Rusiei, atat timp cat nu exista nici ogarantie Ca va exista o prezenta militara anglo-americana, cat de rf dusa,in momentul patrunderii armatei sovietice in adancimea teritoriului roma-nese (Vecinatatea cu Rusia, reaua ei credinta fata de Finlanda, tarile bal-tice Si Polonia, experienta tragica facuta de altii, care au cazut sub jugulRusiei, crezandu-i (sic!) pe cuvant, m dispenseaza sä mai insist" scria ma-resalul in notatiile facute in safeul in care era inchis)10. 2. sentimentul onoa-rei militare, care situata insä in alt plan decat cel politic ii faceadiscute, in prealabil cu Hitler, incheierea armistitiului.

Dorinta de a discuta termenii armistitiului este pusa in lumina de unsir de actiuni din zilele de 22-23 august.

In seara zilei de 22 august, generalul Constantin (Piky) Vasiliu a dis-cutat cu agentul britanic G. de Chastelain, intentia lui Mihai Antonescu.

7 Caietele Magazin istoric", nr. 1, p. 3.8 Ion Pavelescu,. Andrei Pandra, Eftimie Ardeleanu, Románii ia Stalingrad, Bucuresti,

1992, p. 385.9 Hans Friessner, Veraitenc Schlachten, Hamburg, 1956, apud General Platon Chir-

noaga, Istoria politica* si milliard a telzboitilui Romanici contra Uniunii Sauielice, 22 ionic1941-23 august 1944, Madrid, 1965, p. 298.

Caietele , Magazin istoric", nr. 1, P. 9.

sä

"

r ad mi,

www.dacoromanica.ro

880 Florin Constantiniu

de a pleca, impreuna cu el, pe calea aerului, la Cairo pentru a incheia armis-titiul

In dimineata aceleiasi zile, Mihai Antonescu 11 invitase pc insarcinatulcu afaceri ad interim al Turciei la Bucuresti, S. Istinyeli i ii intrebase dacatam sa era dispusa sa medieLe intre Romania i anglo-americani. Declarandca. are consimtamântul maresalului, al regelui si al partidelor de opozitie

ceea ce era inexact, intrucat nici suveranul, nici opozitia nu-i daduserävreo imputernicire el a cerut sa i se dea un raspuns, in urmatoarele 24de ore, de dare guvernele britanic i american la urmatoarele intrebari:I) sa trimita un delegat roman la Moscova pentru incheierea unui armis-titiu; 2) sa intram concomitent in contact cu rusii si cu anglo-americanii pen-tru a fixa conditiile de armistitiu; 3) sá se discute conditiile de armistitiula Cairo cu Aliatii; 4) Presedintele de Consiliu (termen pentru Mihai Anto-nescu care a indeplinit de mai multe ori functia ca interimar al maresalului

n. n.) doreste sii. tie care din aceste trei alternative (sic!) este prefera-bila pentru americani"12.

In dimineata zilei de 23 august, diplomatul Neagu Djuvara a ple-cat la Stockholm pentru a cere ministrului Frederic Nanu accelerarea nego-cierilor de armistitiu cu sovieticii. Maresalul i-a spus Mihai Antonescului Neagu Djuvara este gata sa se dea la o parte de indatä ce va fi nevoie

i-a dat mana libera pentru semnareaIn noaptea de 22-23 august, Mihai Antonescu, neobisnuit de palid

descompus la fata." a convocat pe liderul sionist A. L. Zissu la Preseden-tia Consiliului; din insarcinarea guvernului, Ovidiu Vladescu, secretarulgeneral al guvernului i-a spus: situatia e disperata, nu mai putem tinefrontul, trebuie sa cerem armistitiu. Guvernul apeleaza la patriotismul du-mitale, cerandu-si ca intr-un mesagiu adresat marilor organizaPi evreiesti(sà le determine) sa staruie si sa uzeze de influenta lor asupra Aliatilor pen-tru a obtine de la Inaltul Comandament al U.R.S.S. conditii de armistitiucat mai blande cu putintä. Un avion gata sa decoleze asteaptá s5. dncä chiaracum, noaptea, mesagiul dumitale"14. A. L. Zissu a replicat ca nu avea nicio calitate pentru un astfel de demers.

Tot la solicitarea lui Mihai Antonescu, prin acelasi Vladescu, dr. W.Filderman, Presedintele Federatiei uniunilor de comunitati evreesti din Ro-mania, chemat in seara zilei de 22 august, a dat unui curier al Presedentiei,la 23 august la ora 5 dimineata un mesaj c5.tre un fruntas al Joint-ului (aflatla Istanbul) prin care solicita ca anglo-americanii sa participe, alaturi desoN,ietici, la ocuparea

In lumina faptelor de mai sus, se poate conchide ca, in ajunul rastur-Mini sale, regimul Antonescu urmarea incheierea unui armistitiu, demersurilesale in aceasta directie fiind calauzite de urmatoarele principii: a) intelegereprealabila cu Reichul; b) asigurari ca Romania nu se va afla singura in fataUniunii Sovietice prin prezenta unei forte militare anglo-americane in tara;

n 23 august 1949. Documente ed. cit., vol. II, p. 801, 815.11 Arh. St. Buc., Miceofilme 4nglia, rola 406, cadrul 904; 23 August 1944. Documente,

ed. cit., vol. II, p. 4 13 4 14.13 Hoover Institution on War. hvvolution and Peace, (Palo Alto) Dimitrie G. Popescu,

Box no. 1.Sionistii sub anchetd, A. L. Zissu, ed. Mihai Pelin, Bucuresti, 1993, p. 240.

1.5 Ibidem, p. 241, 252.

armistitiului"la.si

www.dacoromanica.ro

5 In ajunul caderii 881

c) numai daca Germania ar fi refuzat, la capatul perioadei de 15 zile, sa-sidea acordul pentru iesirea Romaniei din razboi, i, in conditiile prezenteimilitare anglo-americane in tara, armata româna ar fi intors armele impo-triva Wehrmachtului.

ANEXA

Scrisoare trimisa de Miliai Antonescu, dupa arestarea sa, generaluluiConstantin Sanatescu

Domnule General,

Pentru ceiace a facut Regele meu cu mine ar trebui sa am mandria sa tac. Dar e Tarain joc, Tara pe care am slujit-o ca un rob patru ani.

Am datoria sa vl atrag atentia c insarcinatul cu afaceri turc a telefonat ieri la Ankara,azi trebuie sa primeasca raspuns.

In interesul tarii, trebuie cineva sa-1 vada.Fiti atenti cu Transilvania, sa nu intre Ungurii. Spuneti, mai degrabá scrieti-mi, ati

luat masuri serioase? Faceti acte cumpanite, in ceasul acesta cand se poate prabusi Neamul.Pentru ospitalitatea M. S. Reginei, toata durerea unui roman*.

Antonescu"

BEFORE THE FALL: DIPLOMACY OF ANTONESCU'S REGIMEIN AUGUST 1944

Abstract

On the eve of its fall, Antonescu's regime was playing for armistice.Its approaches in this line targeted the following: a) a prelimi-nary understanding with the Reich; b) an insurance against Rumania'shaving to deal with the Soviet Union by herself that would have been givenby the presence of a military Anglo-American force within the country;c) the eventual fronting out of the Wermacht by the Rumanian army pro-vided within a 15-day period Germany didn't consent to Rumania's with-drawal from the war, the action being secured by the presence of Anglo-American troops in Rumania.

* Dupa. informatia data de George Duca, maresalul Si Mihai Antonescu ar fi fost mutatidin safe (unde lipsa de aer i caldura devenisera de nesuportat) intr-o camera-garderoba a reginei.Hoover Institution,on War. Revolution and Pedce. Fond Dumitru Popescu, Box no. 5.

S-a pastrat ortografia originalului

3c. 1208

ill.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

CONCEPTIA MILITARA ROMANEASCA PRIVINDAPARAREA TARII TN FATA OFENSIVEI SOVIETICE

(MARTIE AUGUST 1944)

ALESANDRU DUTU

In martie 1944, in urma operatiilor ofensive desfasmate de fronturileI, 2 si 3 uclainiene (Pioskurov-Cernauti", Uman-Botosani" si Odessa")partea de nord-est a Romaniei a devenit din nou teatru de actiuni militare,frontul germano-romano-sovietic stabilizandu-se pe aliniamentul: cursulinferior al Nistrului, Dubasari, sud Orhei, nord Iai, nord Targu Neamt,vest Falticeni, est Gura Humorului, vest Vicovul de Sus, 'Ana la fostagranita romano-cehoslovaca.

Patrunderea armatelor sovietice pe teritoriul românesc s-a produsinaintea adoptarii i punerii in aplicare a planului de masuri privind aparareatarii pe Nistru. Desi maresalul Ion Antonescu ceruse Inca de la 10 ianuarie1944, in sedinta Consiliulm de Colaborare, sci se actioneze intens pentru com-pletaea fortificagilor pe linia Focsani-Namoloasa-Braila"1, iar Mare le StatMajor concepuse un plan care prevedea trei variante de aparare (pe Nistru,pe Prut si fie pozitia fortificata Focsani-Ndmoloasa-Braila) subestimareaposibilitatilor de ofensiva ale fortelor sovietice, inclusiv de catre maresalsi de catre cei care trebuiau sa execute sau sà propuna cele mai adecvatemasuri de aparare, i alti factori de natura obiectiva i subiectivd, au facutca in momentul invaziei sovietice masurile si actiunile concrete in vedereaopririi la granita a fortelor inamice sa se afie in faza incipienta. Mai mult,Arrnata 4 romana a fost remobilizata abia la 15 martie 1944, la 10 zile dupadeclansarea ofensivei sovietive pe directia Proscurov-Cernauti si la o zidupa ce inamicul depasise Bugul in zona Ustie.

Regretand ca nu mobilizase armata mai devreme, Ion Antonescu pre-ciza urmatoarele, la 24 aprilie 1944, in sedinta Consiliului de Ministri: Dacd

fi facut asa, as fi fost acum pe Nistru sau Jijia, iar Botosanii si &mild re0-unea de nord ar fi rdmas la noi, n-ar fi cdzut in mana rusilor. Dacd a fimobilizat cu doud safitdmeini inainte as fi putut tine frontal acolo, asa cumil tin acum. Au venit insd presiuni asupra mea: sd capituldm pentru cd numai putem lupta. Am primit de la domnul Mania si de la domnul Brdtianuscrisori peste scrisori.. . Am fdcut o mare greseald cd n-am niobilizat atuncicdnd ma hotdrdsem s-o fac, fiindca dacd a fi fdcut-o, astdzi a fi fost fie alter'linie"2.

Mentionand faptul cä scrisoarea liderilor national-taranist si nationalliberal ii fusese adresata, intr-adevar, la 21 martie 1944, dar la patru zile

Arh. M. Ap. N., fond 948, dosar nr. 817, f. 100.a Arh. St. Buc., fond P. C. M., Cb. Mil., dosar nr. 220/1944, f. 995.

Revista istoria", torn V, nr. 9 10, p. 882-890, 1994

as

www.dacoromanica.ro

884 Alesandru Dutu 2

dupa ce trupele sovietice constituisera deja capete de pod pe malul drept alNistrului, deci pe teritoriul national, la sud de Moghilev, precizam c5. prin-cipalele cauze ale situatiei in care se afla Romania erau de ordin militar,ele constand in superioritatea de forte de care dispuneau deja sovieticii laflancul sudic al frontului si in hotararea Comandamentului german corectadin punct de vedere militar de a da prioritate apararii pe pozitii tali deteren (in masivul Cornesti si la nord de pozitia deluroasa dintre Iai i TarguNeamt), retragandu-si astfel fortele, in mod organizat, de pe cursul mijlociusi superior al Nistrului spre zona centralä a Moldovei, in imediata apropierea Chisinaului si Iasului.

Acestor factori ii s-au adaugat greselile comandamentelor i trupelorromane, condamnate cu durere i mahnire" de generalul Mihail Racovitala 27 martie 1944, care au dus la cedarea farri temei de teritorii din pamantulscump al tarii noastre", la parasirea fail nici o justificare" a armamen-tului ce nu mai poate fi inlocuit in aceste timpuri de grea cumpanl pentruneamul nostru". Extrem de gray era faptul ca la doua luni dupa aceste con:statari, acelasi general releva, la 31 mai 1944, o adevarata stare de apatie,care provoacri ingrijorari"3. . .

Aceastä situatie era deterrninata de evolutia starii generale de spirita poporului roman si nu in ultimul rand de informatiile tot mai frecventereferitoare la declansarea preliminariilor de armistitiu cu Natiunile Unite.Generalii si ofiterii din corpul de comanda al armatei romane doreau caschimbarea de front" sa se faca in conditii cat mai avantajoase pentru tarasi cat se putea mai loial fata de aliatnl german. Relevante in acest sens suntsi consemnarile i constatarile generalului Constantin Sanatescu, seful CaseiMilitare regale, care aprecia la 15 mai 1944, dupa intalnirile avute in zonade operatii cu o serie de comandanti militari: Toatti lumea este fientru ar-mistifiu, insd facia cu demnitate si cavalereste. Soi se profile de o situatiegrea si fie fatd sd le cerem germanilor autorizatia de a iesi din actiune"4.

Loiala, dar nerealista, aceasta optiune se apropia, atunci, in mai 1944,de viziunea maresalului Ion Antonescu in aceasta privinta, si se deosebeade cea a partidelor politice din opozitie". Va fi o mare consternareconcluziona generalul Constantin Sanatescu cand voi aduce aceasta lacunostinta grufidrilor fiolitice, care an ca devith «Scofinl scuzd mijloacele*dar en infeleg prea bine fie camarazii mei de pe front si regret cd nu suntmijlocul lor tot limpid". Peste cateva luni, insa, in contextul agravarii situa-tiei militare pe frontul din estul tarii, in urma declansarii ofensivei sovieticede la Iasi Chisinau", generalul Constantin Sanatescu avea sa-si schimbeparerea, ca de altfel si generalul Mihail Racovita, comandantul Armatei 4,plecat, la 5 august, in concediu, in plina perioada de pregatire a batäliei dinMoldova.

Una din cauzele principale ale schimbarii de atitudine a corpuhii decomanda al armatei române a constat in receptarea pericolului in care seafla armata romana: in fata cu circa 1.000.000 de militari sovietici, ,iar inspate cu aviatia anglo-americana care bombarda continuu teritoriul nationalsi arunca manifeste prin care indemna la capitulare neconditionata. La aceastas-a adaugat modul in care Inaltul comandament german a inteles sri asigure

3 Arh. M. Ap. N., fond 948, dosar nr. 815, f. 461.4 Constantin SAnatescu, Jurnal, Bucuresti, 1993, p. 145.

in

www.dacoromanica.ro

3 Romania si ofensiva sovietica 885

apararea granitei estice a Romaniei asa cum se promisese deseori lui IonAntOnescu dând prioritate propriilor interese, lirnitând la maximum posi-bilitatile de conceptie i actiune romaneasca inclusiv pe cele ale lui Ion An-tonescu. In acest context se poate pune chiar intrebarea daca era posibilao conceptie proprie, romaneasca, de aparare a tarii. Sugestiva, in acest sens,este 'aprecierea facuta de Ion Antonescu, intr-o scrisoare trimisa lui Hitler,la 19 inartie 1944, ca Simpla transmitere a informatiilor asupra operaliilorde pe front, fdrii o apreciere a evenimentelor ce ele pot produce i a intenfiilorde Viito?'" ii lipseau de orientarea necesard conducerii statului grelelor rds-punderi" pe care le avea. Fara nici o retinere, maresalul considera impe-rios neeesar" sa fie informat asupra desfdprdrii operatiunilor aconsecin-telor jor probabile sfire a putea lua din vreme mdsurile ce se impun"5. Pe ace-leasi cOordonate de apreciere, Ion Antonescu fcea cunoscut, in Nota tri-misa de generalul Ilie Steflea, seful Marelui Stat Major, generalului ErikHansen, setul Misiunii Militare Germane pentru Armata de Uscat, la 23martib; ca ofensiva sovietica interesa direct si indeaproape apdrarea terito-riului 'yorminesc" i preciza ca este absolut necesar sd se dea conducerii sta-tului'.roman posibilitatea de spune cumintul asupra scopului ci rezulta-telor *ce urindresc"6.

concomitent, dupa ce facea cunoscut c o rezolvare a problemelorArdealului in sensul cererilor romanesti" ar fi facut posibil ca armata ro-mana sä angajeze pe frontul din rashrit totalitatea fortelor" i constituireala flancul sudic al frontului a unui ,,grup compact sub comanda romaneasca"7,Ion Antonescu aprecia cä singura solutic pentru redresarea situatiei constain retragerea trupelor de la flancul sudic al frontului pe aliniarnentul Nis-trulni chiar daca aceasta aduce lupta pe teritoriul romanesc", concomitentcu eydcuarea fortelor din Crimeca, precum i retragerea Grupului de armateA", sau cel putin a unor unitati rapide anticar germane, pe Nistru si re-plierea Grupului de armata Sud" pe Prut. Argumenta aceasta prin faptulca fortele sovietice, aveau posibilitatea sä forteze Nistrul i sa execute olarga'manevra de intoarcere pentru a intercepta dinspre vest cailt de retra-ger& ale Grupului de Armate A", situatie in care marile unitati romane,lipsite de armament anticar greu nu erau capabile nici macar sa intarzie,deci 'Cu atat mai putin sä opreasca manevra inamicului"8, asa cum comuni-case generalul Ilie Steflea, la 19 martie, OKH generalului Zeittler.

,Hitler, nu numai ca nii s-a aratat dispus sa accepte propunerile luiIon An tonescu, dar a cerut, la randu-i, la 26 martie, ca maresalul roman sa

Grupului de Armate Sud" spatele zonei de operatii pe cursul supe-rior 1 Prutului, ceea ce insemna dislocarea fortelor române mult mai sprenord decat preconiza comandamentul roman.

Conceptia germana contravenea pozitiei pe care se situa atat Ion An-tonescla, cat i Marele Stat Major, care intentionau sa prcgateasca primireabataliei pe o pozitie foartc tare", de unde sa se poata face fata atacurilorexecutate de inarnic cu blindate si care sa permita dispuncrea de rezerve

5 Antonescu Hitler, Corespondent d si intâlniri inedite , 1940 1944, vol. 2, Bncuresti,1991, p. 139.

6- Arh. M. Ap. N., fond 948, dosar nr: 815, f. 369.7 Ibidem.6 Arh. St. Buc., fond P. C. M., Cb. Militar, dosar nr. 17 1/1941, f. 188.9 Arh. M. Ap. N., fond 948, dosar nr. 825, f. 364 .

i

a-si

asigUre

:

www.dacoromanica.ro

886 Alesandru Dutu

numeroase, csalonate in adancime, i st organizcze un al doilea cdmp debdtdlie defensivd", pc care sa-1 poata ocupa la nevoic cu o parte din acesterezerve.

In final, s a ajuns la angajarea majoritatii fortelor Armatci 4 românepe pozitia fortificata Traian dintre Iai si Targu Neamt, constituindu-se,insä, la insistentele germane, in a doua jumatate a lunii aprilie, Cu o partedin forte, un cap de pod la nord de Bahlui, desi generalul Hie Steflea inf or-mase la 8 aprilie, ca maresalul Ion Antonescu, ceruse ca Armata 4 sa nu fieimpinsa inaintea pozitiei Targu Neamt, Dealul Mare", paria la consolidanafrontului pe Nistru si in partea centrala a Basarabici. Precizand ca diviziileArmatei 4 reprezentau ultimele ale neamului românesc", ful MarcIuiStat Major arata ci Ion Antonescu nu poate risca sa le pierdem aruncan-du le in lupta Para armament ofensiv (care de lupta, tunuri de asalt), faraarmament anticar (tunuri grele anticar, transportoare etc.), fara mijloacede transrnisiuni, in special radio, fara servicii si dcci fail a se fi realizat in-chegarea marilor unitati ale Armatei 4 intr un sistem operativ ofeasiV"ll.

Analizand consecintele strapungerii apararii cclor 2-3 divizii germanede catre fortele sovietice, seful Marelui Stat Major roman aprecia ci marileunitati romane dislocate pe pozitia de la nord de Bahlui, vor fi expuse unorpierderi dezastruoasc, compromitandu-se i apararea pozitici Dealnl Mare".Concluzionand, el arata eh nu se pot satisface cererile germane de a angajaultimele rezerve pentru a mari consistenta cordonului frontal fara a riscast ajungem la o situatie care cel putin pentru Romania va fi dezastruaagi"12.

Problema aliniamentului frontului pe care urmau sa fie duse viitOa-rele operatii militare a preocupat i pe generalul Hans Friessner13, care a cerutin vara anului 1944, prin numeroase rapoarte retragerea frontului inapOiaraului Prut sau in Carpati", insa aprobarea nu a foSt data de Hitler &Catla 22 august 1944, dupa declansarea ofensivci sovietice, cand era de acumprea tarziu", dupä cum aprecia fostul comandant al Grupului de armateUcraina de Sud' . Pe aceleasi coordonate de apreciere, generalul Hans Gu-derian, seful Marelui Stat Major al OKH, considera ca decizia de rctragerepe aliniamentul fortificat Focsani-Mmoloasa-Braila trebuia luata Incainainte de ofensiva rusa", situatie in care frontul s-ar fi scurtat in asamasura incat am Ii putut sa-1 mentinern i fãrà romani"14.

Dacà din punct de vedere militar, aceasta solutie ar fi fost poate ceamai indicata, pentru Ion Antonescu, problema capata insä si un importantaspect politic: sd cedeze san nu fdrd luptd partea de est a fdrii pentru a pnteaorganiza din limp apárarea pe aliniamentul fortifical Foc,sani-Ndmoloasa-Brdila ?

Raspunsul la aceasta dilema 1-a dat generalul Hans Friessner, caruiai a declarat cii Interesul politic al Romaniei, cere ca Basarabia, inclusivorasul Iai, sa fie pastrate", tot el declarand, la 21 august 1944, ca -se simteraspunzator pentru fiecare petic de pamant care se pierde"15.

" Ibidem, f. 58.Ibidem,

12 Ibidem, f. 366.13 Hans Friessner, Verratene Schlachten. Die Tragentie der deutscher Wehrmacht in Ritinci-

nien und Ungava, Hamburg, 1956, p. 59." Ibidem, p. 71." Ibidem, p. 74.

II

4

www.dacoromanica.ro

5 România si ofensiva sovietica. 887

Din aceasta dilema au decurs si retinerile Si ezitarile maresalului IonAntonescu in a cere cu fermitate comandamentelor germane replierea tru-pelor pe aliniamentul fortificat Focsani-Namoloasa-Braila dupa strapun-gerea frontului, asa cum solicitau cu insistenta comandantul Armatei 4,generalul Gheorghe Avramescu, i seful sau de stat major, colonelul NicolaeDragomir.

Pentru Romania, situatia s-a agravat i datorita retragerii de pe frontintre 23 iunie si 18 august a 11 divizii germane, din care 7 blindate, precumsr a 2 brigazi de tunuri de asalt, care constituiau un mare sprijin in situatiade atunci a frontului", in special pentru diviziile dispuse in capul de podde la nord de Bahlui, care ii avea ratiunea de a fi i puterea de rezistentaSi reactie in mobilitatea si forta de soc a diviziilor blindate germane.

Receptând pericolul, comandantul Armatei 4 romane, generalul MihailRacovita a cerut, la 22 iulie 1944 reexaminarea situatiei militare"16, apre-ciind ca altfel se poate intampla sä ne vedem in fata unei avalanse si atunciva fi prea tarziu"17. La randul sau, colonelul Nicolae Dragomir, seful de statmajor, considera, la 17 august, frontul din Moldova dinainte condamnat"

propunea organizarea unor pozitii de lupta pe Prut pentru a putea primitrupele respinse sau retrase din timp (ceea ce ar fi si mai bine), din Basara-bia"18. In felul acesta, aprecia colonelul Nicolae Dragomir, comandarnenteleromâne ar avea la indemana fortele necesare pentru a executa o eventualamanevra in adancime sau pentru a face fata altor probleme pe care politicale poate pune dintr-un moment in altur'12. Cu opt zile inaintea intoarceriide arme", seful de stat major al Armatei 4 se pronunta direct pentru adop-tarea unor masuri politice i militare radicale, care sa evite dezastrul previ-zibil. momentele decisive care vor urma continua el este indispen-sabil sa luam in maini românesti fraiele conducerii trupelor de pe frontulroman. Aceasta ne va da putinta de a realiza deplin manevra militara si poli-tica si pe care o impune situatia internationala in curs de rästurnare. Altfelpoate lucra politicul acum i altfel atunci cand vom fi dati peste cap, asacum vom fi, mai curand sau mai tarziu, atunci cand rusii vor fi opriti dininaintarea spre vest, pentru care fac acum efortul i vor putea indrepta forteimportante spre noi. Trecatoarea noastra tarie actuala poate fi valorificatapoliticeste atat in ochii aliatului, cat i ai adversarilor nostri. In acest sens,conducerea militara trebuie sa persuadeze neintarziat conducerea politicaa tarii"20.

0 pozitie asemanatoare a avut i generalul Gheorghe Avramescu,inlocuitorul la comanda al generalului Mihail Racovita, care considera cädac . trupele romane si germane aflate in capul de pod de la nord de Bahluinu erau retrase pe pozitia Traian", care perrnitea scurtarea frontuluiconstituirea de rezerve vom avea un dezastru fata de metodele si forta deatac a rusi1or"21. Dezarnagit de nereceptarea pericolului de catre comanda-

Arh. M. Ap. N., fond 4, dosar nr. 220, f. 132.17 Ibidem.212 Ibidem, dosar nr. 221, f. 93." Ibidem.2° Ibidem, f. 94.67 Ibidem, f. 95.

In

u

si

,

www.dacoromanica.ro

888 Alcsandru Dutu 6

mentele superioare romane si germane, generalul Avramescu conchidea:In zadar se spune adevarul: n-are cine inteleaga" 22.

Decizia nu putea fi luata insa deck de generalul Hans Friessner, siaceasta cu aprobarea lui Hitler, dar acesta cerea de regula, si a cerut i aici,mentinerea terenului cu ofice pret".

Intre timp, armatele fronturilor 2 si 3 ucrainiene declansasera, la 20august .1944, ofensiva pe frontul Iasi-Chisinau", sparsesera frontul i patrun-sesera adânc in dispozitivul trupelor române si germane, desi maresalul IonAntonescu ordonase la 22 august, sä se aplice cu strictete legea, executan-du se toti acei care fug din fata inamicului"23. Aprobarea data de Hitler,la 22 august 1944, pentru retragerea frontului era tardiva, ea fiind intarziatain continuare de generalul Otto Wöhler, spre disperarea generalului GheorgheAvramescu, care a cerut in seara zilei de 22 august sä fie destituit de la co-manda Armatei 4.

In acest context, colonelul Nicolae Dragomir dupa ce a incercat, indimineata zilei de 23 august, sa ia legatura cu maresalul Ion Antonescu,reintors in Capita la de pe front, pentru a-i explica Inca odata, necesitatea

urgenta replierii Armatei 4, s-a adresat generalului Constantin Sanatescu.caruia dupa ce i-a raportat ca fortelor sovietice nu li se mai poate opunevreo rezistenta serioasa"24 i-a declarat: Totul este pregatit. Puteticonta in momentul militar si politic, care se apropie, pe absoluta noastra.credinta romaneasca. Astept de la dvs. un räspuns"28.

In memoriile sale, generalul Sanatescu mentioneaza convorbirea cucolonelul Dragomir si afirma cä i-a ordonat sa ia legatura irnediata cu generalul Steflea, care trebuie sä aiba instructiuni de la Maresal"26, insa colonelulDragomir consemna, la sfarsitul convorbirii, cä generalul Sanatescu i a decla-rat ca daca situatia este asa de grava va determina pe rege ca pana intr-oora sa fie chemat domnul maresal Antonescu i sa i se impuna a alege intredemisie sau semnarea armistitiului"27. Extrem de interesante, desi contra-dictorii, aceste replici urmeaza a fi corelate cu alte docurnente I mattiniipentru a se stabili daca intre generalul C. Sanatescu i colonelul N. Dragomira existat sau nu vreo intelegere anterioara, daca Dragomir a intuit doar .ceva urma sau daca Sanatescu a profitat de continutul raportului Dragomir,care corespundea situatiei de pe front, si i-a atras atentia lui Dragomir asu-pra evolutiei evenimentelor ulterioare. Interesant este faptul ca acelasi colo-nel Dragomir, in fata deteriorarii situatiei militare, nu a mai asteptat demisiasau demiterea maresalului Ion Antonescu i semnarea armistitiului, ci atrimis, la orele 12, un raport scris lui Ion Antonescu, in care, fail sa raportezece-i spuscse Sanatescu, arata situatia grea de pe front, total rupt, Si deschisintre Barlad si Siret", i isi exprima convingerea ca singurul scop al opera-tiilor noastre nu mai poate fi deck salvarea acestei armate, intr-un mod caresa fie de ajutor pentru tara"28. Considerand ca era de datoria sa sà se adresezecu mice rise" direct maresalului, Dragomir 11 ruga sa-1 ajute sa indreptam

22 I bidern.23 Ibidern, f. 160.24 lbidcm, f. 178.25 Ibidem.26 C. Sandtescu, Jurnal, p. 161.27 Arh. M. Ap. N., fond 4, dosar nr. 221, f. 178.28 bidern, f. 182.

sa-I

1

www.dacoromanica.ro

7 Rornânia si ofensiva sovieticit 889

cat de putin situatia tragica din care armata trebuie inca sä mai ajute tarain momentul decisiv cand puterea militara trebuie s5. treaca in mana puteriipolitice"29. In finalul raportului el concluziona: Este indispensabil ca faraa intarzia o clipa sà ne dati ordinul sau cel putin dezlegarea de a ordona retra-gerea generala a Armatei spre tara noastra de care noi nu ne putem desparti . . .

Inainte de a ne lua raspunderi proprii asteptam raspunsul dvs. care nu tre-buie sA intarzie nici un moment pentru salvarea armatei i ajutorarea tarii"30.Inainte de a pleca la Palatul Regal, unde a fost arestat, Ion Antonescu amai avut timp sä raspunda colonelului Dragomir aratand cä s a lasatArmatei 4 latitudinea pentru executarea miscarii i suveranitatea absolutade a declansa executia dupa cum va crede de cuvant"31, fapt contestat dinnou de. generalul Gheorghe Avramescu in raportul trimis, la orele 19, carenu a mai ajuns la maresal.

In pofida aprecierilor diferite cuprinse in documentele mentionate,atat Ion Antonescu cat si comandamentul Armatei 4 urmareau practic,acelasi scop: retragerea pe alianiamentul fortificat Focsani-Namoloasa-Braila.Diferenta constä in faptul cä maresalul s-a pronuntat pentru o repliere inccata,pe aliniamente succesive in ritmul impus dc germani, pentru a opri ofensivasovietica si a putea trita apoi asupra conditiilor de armistitiu, in timp cegeneralul Gheorghe Avramescu i colonelul Nicolae Dragomir urmareau osustragere rapida a Armatei 4 de sub loviturile fortelor sovietice i preluareadecizici ,in actul de comanda de catre comandamentele române, in vedereaefectuarii viitoarei manevre" militare i politice pe care o considerau nc.ce-sara chiar inaintea declansärii ofensivei sovietice si inevitabilä dupa aceea.In fond telul era acelasi: salvarea armatei i oprirea invaziei sovietice, dife-rite fiind doar modalitatile de realizare, Ioialitatea fata de aliatul german sifaptul ca Ion Antonescu dorca inaintca intoarcerii de arme sä obtina garantiisigure, conscmnate in documente, privind obligatiile i comportarea sovie-ticilor.

Extrem de important este si faptul ca in acelasi scop al evitarii patrun-derii fortelor sovietice in Campia Romana, dupa 23 august 1944, MareleStat Major roman a urmarit realizarea unui aliniament de armistitiu" inzona fortificath Focsani-Namoloasa-Braila, Dunarea Maritima, dincolo decare nu trebuiau sa patrunda nici trupe sovietice, nidi trupe germane_ Laadapostul acestuia, Inaltul comandament roman a preconizat infrângereaprin forte proprii a trupelor germane din zona de interior a tarii i pastrareaunui spatiu liber de prezenta militara straina. Fortele sovietice urmau safie dirijate in aceasta conceptie spre frontul din Transilvania prin trecato-rile Carpatilor Orientali. In pofida neluarii in calcul de catre comandamentelesovietice a intoarcerii de arme" de catre armata romana, a abuzurilor siactiunilor agresive ale acestora, generalul Gheorghe Mihail a insistat in aceastaidee pana la sfarsitul lunii august 1944, cand a cerut colonelului DumitruDamaceanu, inaintea plecarii acestuia la Moscova pentru semnarea armisti-

§a propunä acceptarea a 5 aliniamente demarcationale: cele din ziklede 23, 24 si 25 august, Siretul inferior Dunare sau Predeal, P1oieti, Bucu-resti, Giurgiu, in accst din urrna caz fortele sovietice avand posibilitatea de ase deplasa spre sud, spre Peninsula Balcanica.

29 f, 186."

Ibidern.

tiului;

Ibidem,Ibideru.

"

www.dacoromanica.ro

800 Alesandru Dutu 8

Chiar daca aceste prevederi i dorinte nu au putut fi transpuse in prac-tick interesele i comportarea fortelor sovietice facandu-le practic nerea-liste, ele releva adevarul cà atat inainte cat i dupa 23 august 1944, inaltulcomandament roman a urma.rit cu insistenta, in pofida situatiei dificile incare a fost pus, atat de vechipl cat si de noul aliat, sa impiedice patrundereatrupelor sovietice la sud de aliniamentul fortificat Focsani-Namoloasa-Braila.Desi nu a putut fi aplicata, aceasta conceptie romaneasca a fost indrazneatrt,si concordanta cu interesele nationale.

THE ROMANIAN MILITARY APPROACH TO THE DEFENSE OPTHE COUNTRY AGAINST THE SOVIET OCCUPATION

(MARCHAUGUST 1944)

Abstract

The German-Romanian-Soviet front having reached the north-easternparts of Romania by March 1944, the Romanian High Command becameconcerned with reinforcing defense positions and pouring in fresh units andlarge units liable to oppose stiff and efficient resistance to the oncomingSoviet offensive. Marshal Ion Antonescu was especially confronted with thenecessity to operate a distinction between priorities and requirements ofpolitical and military nature. The question was either to resist on the advan-ced position Targu Neamt Strunga Jassy, or to shorten the front andbuild a defense on the fortified alignment Focsani, Namoloasa, Braila. Hewould eventually settle this question by informing General Hans Friessnerthat, "It is in the political interest of Romania that she should preserveBessarabia, the town of Jassy included," while declaring on 21 August 1944that, "he feels responsible for every inch of land that is being lost."

As a result, both Ion Antonescu and the Romanian High GeneralStaff as well as the German High Command took action so as to consolidatethe battle-front in order to oppose the oncoming Soviet offensive. After thelaunching of the Jassy Chisinau operation, the Commander of the Roma-nian 4th Army demanded the withdrawal in the shortest delay of the largeRomanian units from the fortified position Focsani, Namoloasa, Braila so asto protect the Romanian troops against the lethal blows of the Soviet forces.

The plans of the Romanian High General Staff in the first days whichfollowed the adherence of Romania to the United Nations served the samepurpose, namely the building up of an "armistice alignment" in the forti-fied area Focsani Namoloasa Braila the Maritime Danube, whichneither the Soviet troops nor the German ones would have been allowed tobreak through.

Failing though as it actually did, this Romanian approach was bold andhighly consistent with Romania's national interests.

www.dacoromanica.ro

CON JUNCTURA SEMNARII ARMISTITIULUIDE LA MOSCOVA

IOAN CHIPER

In urma cu cinci decenii, in noaptea de 12 spre 13 septembrie 1944,la Moscova semnata conventia de armistitiu dintre Romania si NatiunileUgite. Prevederile conventiei considerabil mai detavorabile Romanieifata de conditiile propuse de Uniunea Sovietica la 12 aprilie 1944, avandacordul britanic i american i acceptate de opozitia romana la 11 iunie 1944devenite cunoscute dupa iluziile create, de unele declaratii i asigurarisovietice, in primele zile de dupa 23 august 1944, au socat i ingrijorat opiniapublica romaneasca si, desigur, pe autorii actului iesirii Romaniei din Axa.Recenta republicare, intr-un cotidian, a unor largi fragmente din stenogramasedintei Consiliului de Ministri al României din 15-16 septembrie 1944demonstreaza din plin aceasta situatie, ca si dorinta accentuata a lui IuliuManiu de disociere intre ceea ce se intamplase in Bucuresti, la 23 august 1944,si ceea ce se semnase la Moscova, dupa trei saptamani'.

Mai tarziu, la 7 iunie 1945, cand nemultumirile provocate de aplicareatextului conventiei de armistitiu erau considerabil sporite, Iuliu Maniu declarareprezentantilor americani, generalul Schuyler si Berry: Ceea ce s-a petre-cut intre 26 august si negocierile de la Moscova, ca de altfel i cauza pentrucar., planul roman a ramas timp de doua luni fara raspuns (referire lpphaul de actiune transrnis aliatilor de Blocul National Democrat la 22iunie 1944 n.n.. I. C.) este un mister pe care autorii loviturii de stat românenu au ajuns de fel sa-1 patrunda complet"2. Omul politic roman preciza Cao singura explicatie era posibila: Romania a fost determinata sa declansezeactiunea sa inainte ca armistitiul sa fie semnat. Odata ce Romania incetaosrilitatile Si intorcea armele contra Germaniei, ea nu mai putea da inapoi,creandu-se astfel un fapt implinit din care cealalt5. parte, obtinand deja unavantaj, putea sa nu mai tina seama de angajamentele anterior asumate.

Explicatia data de I. Maniu este in cea mai mare parte reala si ea reflectao la tura nereusita i cu importante consecinte ale actului de la 23 august 1944.Misterul" modificarii conditiilor de armistitiu este insä mai complex si vomincerca, bizuindu-ne pe datele pe care le cunoastem in prezent, sa 1 desciframin continuare.

Conditiile de armistitiu din 12 aprilie 1944 au fost prezentate in con-textul tentativei marilor puteri aliate occidentale de a determina iesirea

1 Vezi Rorniinia liberä" nr. 1339 din 22 august 1944, p. 2 si nr. 1340 din 24 august 1994,p. 2 (documentar intocmit de Livia Dandara). Textele au fost anterior publicate in 23 august1941: Documents, vol. HI, Edit. Stiintifica si Enciclopedick Bucuresti, 1985, doc. 918, p. 30 91.

2 Hoover Institution Archives (Archives of the Hoover Institution ou War, Revolutionand Peace, Stanford University, Stanford, California, in continuare HIA), Coll. Dirnitrie Popescu,Box 1.

,,Rerista istoria.", torn V, nr. 9 10, p. 891-898, 1994

en

www.dacoromanica.ro

892 loan Chiper 2

României ca si a Ungariei i Bulgariei din Axa, pentru a crea conditiifavorabile operaiiei Overlord" (debarcarea in Normandia), in timp ce tru-pole sovietice patrunscsera pe teritoriul rornânesc inainte de a se ajunge laun acord formal interaliat pentru departajarea zoneIor de influenta in sud-estul Europei. Acceptarea acestor conditii de catre opozitia din Romaniala 11 iunie si, apoi, planul de actiune propus de aceeasi opozitic, la 22,iunie, au survenit dupa debarcare si nu au mai prezentat acelasi interes pentmaliatii occidentali ca in primavara anului 1944. Aceasta cu atat mai multcu cat, intre timp, fusese stabilit un acord anglo-sovietic temporar, de treiluni, privind zonele de influenta3. Din punctul de vedere al intercselor MariiBritanii in sud estul Europei au aparut chiar indoieli Ca icsirea Romalnieidin razboi era convenabila in acel moment4. Totodata, in cadrul imor atitfi-dini diferentiate ale celor trei mari aliati fata de mornentul, modalititea

implicatiile iesirii României din Axa, maresalul Antonescu a aparuf iniunie-august 1944, ca un partener de dialog mai potrivit. In acest conteXt,in tinip ce opozitia romana nu a primit absolut nici un raspuns al aliatilorla planul de actiune propus la 22 iunie, Uniunea Sovietica consimteaacorde guvernului roman, in cadrul contactelor secrete de la Stockholm,trei clauze suplimentare, favorabile Romaniei, pe Panga conditiile de arniis-titiu propuse la 12 aprilie 1944 si anume: un termen de 15 zile pentru ca tru-pele germane sa paraseasca Romania, iar, in caz de refuz german, armataromânil sà intre in hipta impreuna cu trupele sovietice si ale .altor aliati ;la fixarea reparatiilor sa se tina cont de situatia economich a Romaniei;rezervarea pentru guvernul roman a unei zone libere in care nici o Unitatesovietica nu va fi autorizata sä patrunda5.

La Londra se decisese in chip definitiv" ca ncgocierile de armistitiucu Romania sa fie lasate in mainile rusilor", iar Statele Unite, care secon-dau, in general, politica britanica in Mediterana Orientala si EuroPa dc sud-est, luau totusi in considerare, in luna august in fata lipsei de raspuns.guvernului roman si a ceea ce parea a fi incapacitatea opozitiei române clepune in aplicare planul de actiuni o modificare defavorabila Românici aconditiilor de armistitiu (ultimul proiect american privind armistitiul cuRomania, WS-242 b6, era elaborat chiar la 23 august 1944)7.

Astfel, in imprejurarile cunoscute, in dupa-amiaza zilei de 23 august,prin ciccizia regelui Mihai I si a unui grup de colaboratori apropiati, militarisi civili, a fost inlaturat guvernul Antonescu si Romania a icsit .dinProclamatia regala preciza, intre altele, cri Romania a accefitat armistitiuloferit de Uniunea Sovietica, Marea Britanie si Statele Unite ale Arnericii"8,iar in declaratia guvernului se sublinia ca In domcniul politicii externeprima masura luata dc guvern a fost acceptarea annistiliului cu Natiunile

Vezi mai hug, Ioan Chiper, Actul istoric de la 23 august 1944 in conteAtul politicii marilorpukri fatd de Romtinia III, in Revista de istorie", torn 42 (1989), nr. 9, p. 934-939 si10, p. 1019-1022.

4 Vezi Florin Constantiniu, Mihail E. Ionescu, August 1944. Repere istorice, Edit. tiinfific i Enciclopedia, Bucuresti, 1984, p. 90; Elisabeth Barker, British Policy in South-EastEurope in the Second World War, The Mac Milian Press, London, 1976, p. 211.

5 23 August 1944. Documentc, vol. II, doc. 752, p. 546-547.6 Vezi indicatiilc bibliografice de la nota 3.7 National Archives, Washington (in continuare NA), RG-59, Notter's File, Box.15.0,

doc. VS-292 b.6 23 a? gust 1944. Documenk, vol. H, doc. 668, p. 415.

aa

. . .

Axa.

.3

si

nil

or.

www.dacoromanica.ro

a Armistitiul de la Mo,,cova 893

Unite"9 subl. ns. I.C.). Cu alte cuvinte s-a plecat de la premisa cä termeniiarmistitiului existau, ramanand doar formalitatea semnarii.

Or, nu acesta a fost cazul.Imediat dupa 23 august, la Bucuresti nu s-a realizat i nici nu se putea

realiza cursul real al evenimentelor. Noul guvern roman, prin telegrama nr. 2din 23 august 1944, semnata de G. Niculescu-Buzesti, a solicitat ca la condi-tiile de armistitiu prezentate de Uniunea Sovietica, la 12 aprilie, sa fie adau-gate si cele trei conditii acordate guvernului Antonescu la Stockholm".

Dupa ce in noaptea de 24 spre 25 august a reconfirmat declaratia sadin.2 aprilie 1944, Para a face nici o aluzie la termenii armistitiului", guvernulsovietic a acceptat solicitarea transmisa prin telegrama semnata de Nicu-lescu-Buzesti. In declaratia pe care Molotov o facea, la ora 1,30, la 26 august1944 ambasadorilor american si britanic la Moscova, acesta preciza: Pen-tru a sustine prestigiul noului guvern roman si având in vedere actualeleevenimente, guvernul sovietic nu considera oportun sa introduca noi con-ditii de armistitiu. Trebuie sa se ajungä la un acord cu guvernul roman asu-pra semnarii unui armistitiu bazat pe conditiile propuse in aprilie, cu treiadaugiri cerute de reprezentantii romani la Cairo"". In raspunsul transmisgtivernului roman se preciza cii decizia sovietica nu trebuie considerata defi-T.iitiva &cat dupi ce guvernele britanic i american isi vor exprima acordulu.

De fapt, nu era doar o rezerva formala. Marea Britanie a facut un calculpolitic gresit, iar Kremlinul a urmarit printr-o politica complexa, maleabila

duplicitara sa fructifice cat mai rapid si convenabil situatia creata pentrua-si promova interesele sale in zona balcanica".

Prima care a cerut, chiar la 24 august 1944, modificarea conditiilor dearmistitiu pentru Romania prin completari i precizari la cele propuse la12 aprilie i adaugarea unor prevederi noi a fost Marea Britanie. Ea propuneaurmatoarele clauze noi: a) dreptul aliatilor de a stationa trupe i agenti peteritoriul roman, pe cheltuiala României i obligatia acesteia de a furnizasume in lei pc care aliatii le-ar fi putut solicita din cand in cand ; b) acordul-coman pentru respectarea instructiunilor aliate privind controlul Dunariisi al sistemului de transport; c) numirea unei Comisii Aliate de Control;d) guvernul roman sa fie de acord i sa indeplineasca neconditionat acelecereri ulterioare pe care aliatii le vor formula15.

Propunerile britanice de amendamente i completari care modificauconsiderabil conditiile de armistitiu din 12 aprilie, in defavoarea României,au fost transmise la Moscova atat de precipitat, incat nu au mai fost consul-tate S.U.A. De altfel, Washington-ul nu cunostea inca aceste propuneri nicila 26 august".

Idem, doc. 669, p. 417.1° HIA, Coll. Dimitrie Popescu, Box 5 (telegrama nr. 2, semnatil de Gr. Nicdescu-Buze*ti).11 Ve-zi mai larg 1. Chiper, op. cit., loc. cit., p. 930 931.12 Ibidem, p. 931-932.

Ibidem.' Ihidem, p. 927 930.15 Public Record Office, (PRO) Londra, fond PREM. 3 374 8.

Secretarul de Stat, Cordell Hull, preciza la 26 august 1944, orele 18 (ora localä) caguzernul american nu avea cunostintA incd de noi conditii de armistitiu propuse de britanici(Foreign Relation of United States, Diplomatic Papers in continuare FRU S 1944, vol. IN ,Europe, United States Government Printing Office, Washington, 1966, p. 197). in legrttura cupozitia SUA vezi mai larg I. Chiper, op. cit., loc. cit., p. 932 933.

.

14

ei

0

www.dacoromanica.ro

894 loan Chiper 4

In mod firesc se nasc ckeva semne de intrebare si constatari. Le ceguvernul britanic, ca prima reactie si la mai putin de 24 ore fata de inlatu-rarea guvernului Antonescu a solicitat aceste modificari, defavdrabile Roma-niei i inca atat de rapid? De ce Kremlinul, care era in posesia acestor pro-puneri britanice, afirma totusi, la 25/26 august, ca mentine propunerile sale-din aprilie i chiar, mai mult, accepta conditille suplimentare, favorabile,Romaniei, pe care le acordase guvernului Antonescu? In sfarsit, de ce Krem-linul, in timp ce parea a face aceste concesii in plan politic Romaniei, nu arespectat nimic din aceste promisiuni, trupele sovietice continuand sa inain-teze in teritoriul roman luand prizonieri militari români care aveau, de la23 august, ordinul sä inceteze lupta contra Natiunilor Unite, iar de la 24august luptau contra trupelor germane si comportandu-se ca intr-unteritoriu ocupat?

Raspunsurile la aceste intrebari pot fi gasite in impactul deosebit deputernic provocat de evenimentele de la Bucurqti din dupd amiaza zilei dc 23august 1944 asupra relafiilor dintre marile puteri aliate in istoricgrafiaromana, dar si in cea straina, aceste evenimente au fost considerate cu pre-cadere, daca nu exclusiv, prin prizma impactului asupra prabusirii dispozi:tivului militar german in sud-est mai exact asupra posibilitatilor Mari!Britanii i Uniunii Sovietice de a-si promova interesele in Balcani si ele,raspunsurile, nu pot fi formulate deck in legciturd cu ceea ce s-a intdrnplatin Bulgaria sau in lcgdturd cu Bulgaria, inainte ca i dupa 23 august 1944.

Spre sfarsitul lunii iulie si in primele saptamani ale lunii august 1924nu Romania era tata din Eutopa de est si de sud est care retinea cel mai multatentia marilor puteri aliate. In timp ce in Europa central-orientala, Poloria-devenea una dintre problemele cheie ale raporturilor interaliate, fiind, rtperioada la care ne referirn, obiectul marii majoritki a mesajelor schimbateintre liderii celor trei mari puteri17, in Europa de sud-est, mai ales dupa ceTurcia a rupt, la 2 august, relatiile cu Germania, centrul de greutate al atcp-tiei aliatilor, cu precadere al puterilor occidentale, se transfera asupra Bulga-riei. Reamintim ca Bulgaria se afla in razboi, intre altii, cu Marea Britanie

S.U.A., dar nu si cu Uniunea Sovietica. In acelasi timp, Bulgaria, careflanca Grecia centru al intereselor britanice in zonal preocupa sub,aspect strategic mai mult Londra i chiar Washington-ul.

Este concludenta, in acest sens, evolutia proiectelor americane de-armistitiu cu Romania si Bulgaria. In preambulul documentului americanWS 242 din 12 august 1944, referitor la Conditiile promise pentru Unarmistitiu cu Romania", se aprecia ca razboiul continuand, valoarea militaria iesirii Romaniei din Axa tindea sa descreasca si consideratiile militare careau determinat Departamentul [de Stat n.n.] sä accepte conditiile [arm's-titiului] sovietic fara discutie tind sa-si piarda din urgenta lor". Prin urmare,se considera nosibil ca, mai ales daca s-ar fi ajuns la rediscutarca conditiilorde armistitiu in Comisia Europeana Consultativa European AdviseryCommission, E. A. C., S.U.A. sa-si revada pozitia fata de armistitiul cuRomania si sä actioneze pentru ca clauzele militare sa fie mai corespunza-toare cu situatia militara schimbata i pentru a elimina sau generaliza clau-

" Vezi Corespondenta prefedintelui Consiliului de Ministri al URSS cu presedinlii SUA§i cu prints:: insn4tri as Marii Britanii din tirnpul Marelui Rözboi pentru Apararea Patriei,1941-1945, Bucuresti, 1958, 'vol. 1 si 11, passim.

si

www.dacoromanica.ro

5 Armistitiul de la Moscova 895

zele teritoriale"12. Astfel i S.U.A. erau pregatite Inca inainte de 23 augustnu doar s5. accepte, ci chiar sk modifice clauzele armistitiului cu Romania.In acelasi timp, in contextul interesului special si sporit pentru Bulgaria,S.U.A. i Marea Britanie si-au concentrat atentia asupra conditiilor de armis-titiu cu aceasta tara. Comitetul Mixt al Sefilor de Stat Major al S.U.A., as-punzand Departamentului de Stat, la 2 august 1944, care-i solicitase avizul,preciza ca in pofida evolutiei favorabile a rkzboiului in Europa, detasareaBulgariei din Axã este de considerabilk importanta militara" si era de celmai mare folos" sa se urmäreascä energic realizarea unui armistitiu cu Bul-garia, clack aceasta era decisä sk iask din rdzboi19. mat la Washington, catsi la Londra au fost refAcute, in paralel, proiectele de armistitiu cu Bulgaria,care ar fi urmat sk fie discutat in E.A.C.2°.

In aceste imprejuari, reluarea contactelor dintre aliati si Bulgaria,la 14 august 1944, a precipitat consularile dintre Londra, Washington siMoscova in legatura cu iesirea Bulgariei din razboi. La 23 august 1944, Uniu-nea Sovietick dat acordul, solicitat cu c5.teva zile mai inainte, pentru canegocierile cu emisarii bulgari imputerniciti de guvernul bulgar sk inceapaimediat negocieri pentru semnarea unui armistitiu cu reprezentantii S.U.A.

Marii Britanii i participarea unor observatori sovietici, emisari sositi laIstanbul sä fie duse conform procedurii discutate, inck in februarie 1944,la Cairo 21.

In aceeasi zi, la 23 august 1944, dup5. orele 18, fark legatura cu eveni-mentele care se desfasurau la Bucuresti i dupä atata amanare, ambasadoa-rea sovietick la Stockholm, Kollontay, transmitea lui George Duca acor-dul guvernului sovietic pentru ca generalul Aldea si treack linia frontului invederea stabilirii conditiilor tehnice pentru armistitiu., Diplomatul romanconsemna in jurnalul sku: Profund dezgustat de cum s-au purtat rusii.Consimtamantul [dat] cleat dupä inceperea ofensivei, spre a initia negocierilesub presiunea situatiei militare"22. George Duca avea doar partial dreptate.In f apt, declansarea ofensivei Iasi-Chisinku nu explick ins5. suficient de ceKremlinul si-a dat acest acord la 23 august si nici atitudinea aparent bine-voitoare in privinta clauzelor arrnistitiului cu Romania arisaa in zilele de24-26 august 1944.

Directiva Comandamentului Sovietic din 2 august 1944 privind ope-ratia Iasi-Chisinku nu-si propunea, de fapt, depasirea liniei Focsani-Namo-loasa, iar succesele operatiei, din 20-22 august, chiar clack importante, nuprefigurau catusi de putin o scoatere imediatk, pe cale militara, a Romanierdin razboi23. Actiunea politick era necesark si acceptarea misiunii Aldea afost formulath in acest context. Determinanta pentru aceasta acceptare a fostinsa, dupa narerea noasta, posibila iesire a Bulgariei din razboi.

28 NA, R 9-59, Notter's File, Box 150, doc. NS 242." Cf. FRUS, III, 1944, p. 354, nota 98. In legStm-1. cu pozitia SUA fats de Bulgaria

in 1913-1944, vezi mai larg Michael M. Boll, Cold War in the Balkans. American Foreign Policyand the Emergence of Communist Bulgaria, 1943-1947, The University Press of Kentucky, 1981,cap. III, p. 7-51.

" Vezi I. Chiper, op. cit., loc. cit., p. 1025.FRUS, 1944, III, p. 361-363.

22 George I. Duca, Cronica unui roman in veacul XX, vol. III, Edit. Ion Dumitru, Mun-chen, 1985, p. 98.

Osvoboditelnaia niissiia Sovetskih Vorujennih Sil v Evrope vo vtoroi mirovoi voine. Doku-menti i materiali, Voenoe izdatelstvo, Moskva, 1985, doc. 17, p. 39.

si-a

si

www.dacoromanica.ro

896 Ioan Chiper

Incheierea. unui armistitiu anglo-american cu Bulgaria, in timp cetrupele sovietice mai luptau in Moldova si Basarabia sau undeva in Roma-nia ar fi creat o situatie complexa pentru interesele sovietice in Bulgariasi in Balcani.

Kremlinul si a dat deci nu intamplator acordul la 23 august, atat inprivinta Rominiei, cat si a Bulgariei.

Evenimentele de la 23 august 1944 au favorizat, in acest contexi,.inte-resele sovietice nu doar in Romania, ci si in Bulgaria si le-au blocat pe celebritanice in aceasta din mina tara tocmai intr-un moment care pareaprefigureze o situatie mai convenabila pentru Marea Britanie.

Reactia guvernului din Londra a constat in cererea de modificare aconditiilor de armistitiu pentru Romania. Mai mult decat atat, in sedinteledin 24 si 25 august ale Comisiei Consultative Europene (care isi avea.la Londra), convocate exceptional si urgent la cererea diplomatiei britanicepentru discutarea conditiilor de armistitiu cu Bulgaria, reprezentantul bri-tanic, Sir William Strang, a solicitat ca aliatii s ocupe sau sa aiba dreptulde ocupare in Bulgaria, invitand indirect, astfel, Uniunea Sovietica sa aibarevendicari similare in Romania". De fapt, guvernul britanic a urrnaritprin propunerile din 24 august de modificare a conditiilor de armistitiu cuRomania ca si prin propunerile din sedintele E.A.C. crearea unor pre-cedente de care sa beneficieze in cazul Bulgariei. Ambasadorul sovietic laLondra, sesizand intentiile diplomatiei britanice, a respins propunerile bri-tanice din E.A.C. subliniind ca Moscova nu solicitase in conditiile de armis-titiu privind Romania si Finlanda25, drcpt de ocupatie militara". Eata deopozitia sovietica, ministrul de externe britanic, A. Eden, a tran-Imis Mos-covei cà guvernul britanic nu insista daca Uniunea Sovietica ni.i doreste,in cazul României, mai mult decat dreptul de libera miscare in functie desituatia militara de pe teritoriul rom1n27.

liniunca Sovietica a profitat din plin pe plan politic si militar de con-ditiile care i s-au deschis in sud-est atat ca urmare a iesirii României dinrazboipl alaturi de Germania, fara ca Romania sa alba o linie clara dedelimitare a frontului, cu armata luptând contra unui inamic, dar luandu-i-seprizonieri de catre cei care, devenisera aliati", fara a avea un armistitiuclar negociat i cu atat mai putin semnat cat i ca urmare a initiativelorbritanice.

In primele zile dupa 23 august 1944, Uniunea Sovietica pare surprinsade evenimentele din Romania si de propunerile britanice i fara a avea Incasuficienta certitudine cu privire la atitudinea Romanici, la capacitatea dereactie a Germaniei, la sanselc de a promova rapid si pe deplin intereselesale in Bulgaria, a actionat duplicitar pe plan politic si militar in Romania.Fata de guvernul roman a fost invocata necesitatea punerii de acord cu..aliatiioccidentali in privinta armistitiului, dar au fost acute declaratii asigura-toare cu privirc la intentiile guvernului sovietic fata de Romania si se accep-

21 NA, RG-43, EAC Mosley Box 16. Stenogramele sedintelor EAC din 24 si 25 august1944; PRUS, 1944, XI, p. 612-613; III, p. 368 369. \ ezi mat larg I. Chiper, op. cit., loc. cit.p. 1027-1028.

26 Idem.27 PRO, Pretn 3 374 8, f. 117.

sä. .

sediul

www.dacoromanica.ro

7 Armistitiul de la Moscova 897

tau, de forina, chiar si cele trei conditii acordate guvernului Antonescu. Inacelasi timp Fronturile 2 si 3 Ucrainene primeau directive semnate de Stalin,la 24 august si la 29 august, care vizau in mod evident ocuparea intreguIuiteritoriu roman i ajungerea cat mai rapida la frontierele cu Bulgaria si cuIugoslavia28.

Pentru a pune capat acestei situatii guvernul roman a facut numeroasedemersuri diplomatice pe langa reprezentantii marilor puteri anglo-saxone29,a cautat sa realizeze contacte directe cu comandamentele sovietice intrecare cel mai important a fost intalnirea dintre generalul Constantin Eftimiu

generalul Tolbuhin la Sturzeni, la 29 august 1944 insa fara rezultatepalpabile30. Invariabil se invoca absenta unor ordine de la Moscova sau nece-sitatea ca problemele cum era problema inaintarii i ocuparii de fapt

Românici sä fie rezolvate la Moscova. In timp ce delegatia romana pen-tru semnarea armistitiului, plecata la 29 august spre Moscova, a fost tinutaacolo fara un raspuns oficial 'Ana la 10 septembrie, trupele sovieticeau ocupat intreaga Românie. Kremlinul a declarat razboi Bulgariei, paralelcu pregatirea loviturii care avea sa aduca la Sofia, la 9 septembrie 1944, unregim favorabil Moscovei31.

Evenimentele de la 23 august 1944 au avut o influenta considerabilaasupra raporturilor Mteraliate in sud-estul Europei ca i asupra Bulgarieisi a celorlalte state din zona.

Semnarea armistitiului cu Romania a fost intarziata nu din cauza cal-culelor politice britanice esuate care au vizat, de fapt, limitarea coridi-tiilor aparute pentru penetrarea sovietica in Balcani ci ca urmarea intereselor sovietice de a pune sub control militar complet Romania si dindorinta Moscovei de a deveni parte beligeranta in Bulgaria si de a impuneacolo un regim convenabil.

Noua situatie creata a determinat, de altfel, dupa parerea noastra,pe W. Churchill la gestul cinic i disperat singurul care-i mai ramasese dinarsenalul politico-diplomatic pentru salvarea intereselor britanice, atat deimportante, in Grecia, de stabilire cu Stalin a acordului de procentaj din9 octombrie 194432.

Romania cazuse insa deja, chiar inainte de aceasta, in zona de influentasovietica, dupa cum a demonstrat impunerea de noi conditii de armistitiude catre liderii de la Kremlin, la 11-12 septembrie 1944, in prezenta repre-

28 Osvoboditelnaia missiia..., doc. 30 si 31, p. 55-56." Vezi, de exemplu, telegramele nr. 8 si 9, 12 din 26 august 13 din 28 august, 44 din 31

august, 45, 50, 54, 35 din 1 septembrie1944, semnate de Gr. Niculescu Buzesti (HIA, Coll.Dimi-trie Popescu, Box 5).

" HIA, Coll. Dimitrie Popescu, Box 5.31 in legatura cu politica sovietica in Bulgaria, Yelena Valeva a prezentat la sesiunea

The Establishment of Communist Regimes in Eastern Europe, 1945-1950. A Reassessement(Moscova, 29-31 martie 1994) comunicarea "The CPSU (b) The Comintern The BCP:Strategy and Tactic in the Years of World War II" care introduce in circuitul stiintific nume-roase i importante informatii de arhivd.

33 Vezi loan Chiper, Florin Constantiniu, Adrian Pop, Sovietizarea Romtiniei. Perceptiiangl -americane (1944-1947 ), Edit. Iconica, Bucuresti, 1993, p. 7-20. Mentionám cd. Vladi-mir Volkov in comunicarea "The Soviet Leadership and Certains Problems of South-Eastern Europein the Closing Year Qf War" (la sesiunea de la Moscova, mentionata in nota precedenta) a pre-zentat, pentru prima data dupa stiinta noastra, fragmente din stenograma convorbirilor dintreChurchill si Stalin, din octombrie 1944 soldate cu celebrul acord de prccentaj.

4c. 1208

favorabile

si

a

9

www.dacoromanica.ro

898 loan Chirer -8

zentantilor Marii Britanii si S.U.A., aflati in rol de figuranti tacutifall de conditiire la care se asteptasera, mai mult sau mai putin justificat,organizatorii actului de la 23 august 1944.

BACKGROUND FOR THE SIGNING OF THE ARMISTICEIN MOSCOW

Abstract

Based on Rumanian, British, American and Soviet historical sourcesan analysis is provided of the interests the great powers displayed in Romaniaand, generally speaking, in south-eastern Europe, as well as of the interna-tional backdrop of August the beginning of September 1944 which deter-mined and rendered possible the delaying of the armistice to be signed bet-ween Rumania and the United Nations on 12/13 September 1944, a delaywhich tilted the scales in the detriment of the former. Rumania's coming outfrom the war had a strong impact on the attitude of the Great Britain and theSoviet Union adopted toward Bulgaria. The former rated this country anoutpost of Greece in the Balkans with respect to the Soviet Union, whilethe latter which hadn't been at war with Bulgaria pictured it as arapid pathway to the Danube and a gateway to the Balkans for the advan-cing Red Army. The study reviews changes in attitude on the part of theallied powers concerning the conditions for the armistice with Rumania,changes which followed one another in good agreement with their interestsin Bulgaria. Strategical and political mutations in south eastern Europe inAugust September 1944 were at the origin of the. percentage agreementChurchill proposed Stalin on 9 October 1944.

www.dacoromanica.ro

ASPECTE ALE OBLIGATIILOR FINANCIARE IMPUSEROMANIEI PRIN CONVENTIA DE ARMISTITIU DIN

12 SEPTEMBRIE 1944

MARIA DUTII

inceperea ofensivei fronturilor 2 si 3 ucrainean pe linia Iasi-Chisinaua constituit prilejul" declansarii loviturii de stat de la 23 august 1944,care a dus la arestarea maresalului Ion Antonescu i alcatuirea unui nouguVern, sub presedintia generalului C. Sanatescu.

Noul guvern avea misiunea de a organiza si conduce lupta pentru alun-garea germanilor, revenirea la regimul democratic, incheierea armistitiului cuNatiunile Aliate, reintegrarea Transilvaniei de Nord.

In noile conditii create prin lovitura de stat, fronturile 2 si 31 ucrai-nean si-au continuat actiunea depasind din mers" si in viteza linia Focsani-Namoloasa-Bräila i duort ce au atins Ramnicul-Sarat, Galati si Sulina in 27august, Buzau si Braila in 26 august, Constanta in 29 august (eliberath dearmata romana)2, in seara zilei de 29 august au intrat in capitala României,eliberata si ea de armata rornana Inca din 26 august 19443

In noaptea de 26-27 august 1944, in timpul prirnei sedinte a guvernu-lui generalului Constantin Sanatescu, s-a primit comunicarea din parteareprezentantilor sovietici de la Cairo4 privind modalitatea incheierii

in dimineata zilei de 29 august, delegatia romana a plecat la Moscovapentru semnarea Conventiei de armistitiu; negocierile incep abia in 10 sep-tembrie 1944, cu toate ca proiectul de armistitiu a fost gata din 31 august5.

De subliniat ca guvernul generalului C. Sanatescu a actionat in zadar,pe toate planurile, pentru recunoasterea Romaniei ca tara cobeligeranta.Incii din mai 1944, guvernul sovietic declarase ca nu avea intentia sii ocupevreo portiune a teritoriului romanesc i nici sa schimbe ordinea sociala exis-tenta, ori sa incalce independenta Romaniei"; mai mult, guvernul sovieticse angaja ca impreuna cu poporul roman sit contribuie la eliberarea tariide sub fascism°.

Gh. Buzatu, Din istoria secretd a celni de-al doilea tylzboi mondial, Bucuresti, 1980,p. 157; Cele doul fronturi cuprindeau 90 divizii (din care 3 divizii de cavalerie), 6 corpuri detancuri sau moto, 2 brigazi de infanterie marina etc., insunland 929.000 oameni. Acestea erancoma»date de generalii R.S. Malinovski si F. I. Tolbuhin. ApArarea germano-romana (grupulde armate Ucraina de Sud) cuprindea, la 20 august 1944, 47 divizii (21 divizii romãnesti si 26divizii germane), din care 3 divizii de tancuri si o divizie motorizata, plus cinci brigazi roma.-nesti, cuprinzand in total 643.000 oameni, fund comandate de generalul H. Friessner.

2 Gh. Buzatu, op. cit., p. 183.Scurtu, Din viala politicd a Romeiniei 1926-1947, Bucuresti, 1983, p. 499.

4 Ibidem.6 Gh. Buzatu, op. cit., p. 189.

Ibidcm, p. 183.

Revista istoric", torn V, nr. 9-10, p. 899-905, 1994

armisti-tiulni.

.8 Ierw

°

www.dacoromanica.ro

900 Maria Dutu

Desfasurarea evenimentelor, incepand cu semnarea Conventiei de armis-titiu in 12 septembrie 1944 si anii ce au urmat, au demonstrat cà guvernulsovietic nu si a respectat declaratiile.

De asemenea, in toate capitalele lumii, posturile de radio, preSa. *etc.,recunosteau importanta contributie a Romaniei prin lovitura de stat de la23 august, la cdderea frontului german din Balcani i grabirea capitulariiGermanici. Postul de radio Londra, in seara zilei de 24 august spunea: Roma-nia nu a capitulat, ci luptà acum mai departe alaturi de Aliati. Noul guvernroman a hotarat mobilizarea tuturor fortelor nationale pentru marea luptaimpotriva germanilor i alaturi de Aliati"7.

Cu toate acestea, Romaniei i s-au impus conditii deosebite de greleprin Conventia de armistitiu din 12 septembric 1944.

Delegatia roman5. invitatà sä semneze Conventia a fost alcatuita din:ministrul de Stat si ministrul Justitiei Lucretiu Patrascanu, ministrul sub-secretar de Stat al Afacerilor Interne adjutant al M.'S.R. Românici, gen.Dumitru Damaceanu, principele B. *tirbey si G. Popp8. ReprezentantulInaltului Comandament Aliat, maresalul U.R.S.S. R.I. Malinovschi a fostautorizat de dare guvernele Regatului Unit, S.U.A. i Uniunea Sovicticasa actioneze in interesul tuturor natiunilor" semnand Conventia de Armis-titiu8.

Conventia de armistitiu incepe prin a sublinia ca din 24 august 1944,orele 4 dimineata, Romania a incetat operatiunile militare impotriva U.R.S.S.,a intrat si duce r5.zboi impotriva Germaniei si Ungariei cu scopul de a restauraindependenta si suveranitatea României" punand la dispozitia InaltuluiComandament Aliat 12 divizii de infanterie 10.

Articolul 11 din Conventia de armistitiu prevedca obligatia ca Womaniasa. plateasca 300.000.000 dolari U.R.S.S. pc timp de.6 ani in marfuri (pro-duse petrolifere, cereale, materiale lemnoase, vase maritime si fluviale,*diversemasini etc)11. La acestea s-au adaugat i alte sume de bani sau bunuri supor-tate de Romania i platite intr-un termen foarte scurt, asa cum voM vedeain cele ce urmeaza.

In arhiva Bancii Nationale a Romaniei se afla un dosar datat noiembrie194412 ce cuprinde acte, corespondenta i procese-verbale, referithare lapredarea de cdtre guvernul roman a tuturor bunurilor I valorilor sovieticen,precum si a tuturor rublelor i leilor Comandamentului Armatei Rosii"aflate la Banca Nationala a Romaniei14, in conformitate cu anexa c" laarticolul 10 din Conventia de armistitiun.

7 Ibjdenz, p. 180.6 Monitorul Oficial", partea I, nr. 219, din 22 septembrie 1944 si partea I, nr. 247, din

25 octombrie 1944 (public& conventia de armistitiu cu inlAturarea erorilor tehnice).9 Ibidem.10 Ibidem, Romania a participat cu peste un milion de oameni; v. Romania in dni celui

de al II-lea rdzboi, Editura Militara., Bucuresti, 1989, vol. III, p. 382." V. nota 8." 13.N.R., Serviciul Secretariat, dos. 12/115, 1944.13 V. nota 8; articolul 12.14 Din rezumatul aflat pe prima filà a dosarului mentionat in nota 12., reiese cA Roma-

niei 1 se retrocedeazá in schimbul rublelor Si leilor Comandamentului Armatei SoVietice cele18 vase maritime de rãzboi plus 23 vase din flota tehnic& i cornerciala capturate de sovietici.

15 Anexa c" la articolul 10 din Conventia de armistitiu prevedea cl guvernul romanva retrage si rAscumpara in limitele de timp i potrivit conditiilor pe care i naltul ComandamentAliat (sovinticj le va specifica, toate monedele detinnte in teritoriul românesc i emise de dnaltul

2

.

www.dacoromanica.ro

3 Obligatii financiare 901

'Semnele banesti leii Comandamentului Armatei Rosii" au intrat peteritoriul tarii noastre odata cu ofensiva celor doua fronturi 2 si 3 ucrainean,ineeputa la 20 august 1944, in zona Iasi-Chisinau si au fost folositi in scopulprocurarii de bunuri materiale si de subzistenta de catre soldati i ofiteri aiArmatei Sovietice.

Locul emiterii acestor semne banesti nu este cunoscut (pana in prezent),stim insa ca au circulat nominale de 5, 10, 20 100, 500, 1000 si 5000 lein 011äla data' de 1 octombrie 194417, fiind acceptate pe tot teritoriul Romaniei,in toate institutiile publice i particularen.

in dosarul sus mentionat, aflat in Arhiva Bancii Nationale a Romaniei,la fila 244 existd copia unui act", de fapt un proces verbal, prin care: Casi-erul Central Romulus Roman si Mircea Simian, ca reprezentanti ai BanciiNationale a Romaniei, care lucreaza in calitate de mandatara a StatuluiRoman in cadrul legii din 3 noiembrie 1944 si pentru predarea obligatorie decatre Banca Nationala a tuturor rublelor Si leilor Comandamentului ArmateiRosii i seful sectiei de Campanie a Bancii de Stat U.R.S.S., capitan de gardaGoviadinov N. D., lucrând in baza imputernicirii nr. E-842, data de Comi-siunea Aliata de Control in Romania, am incheiat prezentul act, pentru astabili ca in perioada 6-19 decembrie 1944, potrivit cu prevederile art. 10din Conventia de Armistitiu de la 12 septembrie 1944 si in baza dispozitiuniiComisiunii Aliate de Control in Romania de la 29 noiembrie 1944, nr. E-842,reprezentantii Bancii Nationale a Romaniei, casierul central Romulus Romansi casierul Mircea Simian, au predat, iar seful sectiei de campanie a Banciide Stat U.R.S.S. din Bucuresti, capitan de garda Goviadinov N. D., a primitpentru transmiterea Comandamentului Superior Aliat (sovietic) 1059 (una-mie cinci zeci Si noua) làzi cu nr. 1-805 si 1001-1254, continand potrivitlistelor alaturate 488.194.091 ruble si 1.156.112.870 lei ComandamentuluiArmatei Rosii (v. anexa)".

Din acest act" reiese ca rublele i leii Comandarnentului ArmateiRosii au fost predate in perioada 6-19 decembrie 1944, data incetarii circu-latiei lor a fost 1 octombrie 194418 Perioada de la 1 octombrie 'Ana la datapredarii, (6-19 decembrie 1944), a fost folosit5. pentru strangerea lor si inspecial pentru infiintarea i organizarea Comisiei pentru aplicarea armisti-tiului. Aceasta Comisie inceput activitatea la 31 octombrie 1944, fiindalcatnita .partea romana: Ion Christu, ministru plenipotentiar presedinte,Savel Radulescu, Constantin Visoianu, Radu Crutescu, Septimiu Pretorian

Cezar Popescun; partea natiunilor aliate era reprezentata de: generalVinogradov, contraamiral Bogdanenko, general Vasiliev, colonel Konstanti-nov21.

Cornandament Aliat (sovietic) i va inmana moneda astfel retras6 f6r5. pIatà, cAtre InaltulComandament Aliat (sovietic)", cf. Monitorul Oficial", partea I, nr. 219 din 22 septembrie1994.

" V. nota 12, P. 136-199 cu anexa II a lucrlrii de mai sus, Auricl, Smaranda, Biletulde 5000 lei emis de Comandamentul Artnatei Rosii (1944), B.S.N.R., LXXVILXXVI, 19811982; P.387-389 i Radu Negrea,'Spotiatorii, cap. Banii Armatei Rosii Rom6nia, Bucure*ti,1991, p. 362.

" L'Independence Rournaine", din 29 septembrie 1944 p. 4.3 8 Ibidem, din 14 septembrie 1949, p. 3.'19 Ibidern.

Monitorul partea I, nr. 255, din 30 octombrie 1994.21 Ibidem, partea I nr. 258, din 5 noiembrie 1944.

in

'

si-a

si

www.dacoromanica.ro

902 Maria Dutu

Pentru a estima pagubele produse economiei Romaniei de conditiileimpuse de aliati", numai din predarea rublelor sovietice i leilor Comauda-mentului Armatci Roii, aflate la Banca Nationala a României, dam cursulacestor cmisiuni monetare publicat de ziarul L'Independance Roumaine"din 14 septembrie 1944; sub titlul: Dispozitia Comandamentalui ArmateiSovietice la Bucumti" , ziarul scrie: Monedele in circulatie pe teritoriulRomaniei sunt: rubla sovieticd, leii Comandamentului Armatei Rosa, leulromânesc. Cursul acestora era: 1 rubla = 100 lei, 1 leu ComandamentulArmatei Sovietice = 5 lei".

Un simplu calcul ne arata:

488.194.091 ruble x 100 lei = 48.819.409.100 lei1.156.112.870 lei CAR x 5 lei = 5.780.564.350 lei

In total: 54.599.973.450 lei,

reprezentand valoarea bunurilor luate de Armata Sovietica de pe teritoriulRomaniei in perioada 20 august 10 octombrie 194422. Constatam cä sumade 54.599.975.450 lei depasea 1/5 din bugetul pe 1944/1945 care era de 252,2miliarde si mai mult de jumatate din cheltuielile curente ale Statului, careerau de 98,1 miliarde lei pe 1944/194523.

Aceasta suma, alaturi de obligatiile impuse prin conventia de arinisti-tiu, au constituit cauza principala a inflatiei si a deprecierii monedei nationale,ce a urmat in anii 1945-1947.

Banca Nationala a României a fost nevoita sä puna in circulatie sumade 68 miliarde lei, pentru inlocuirca rublelor i leilor Comandamentului Arma-tei Sovietice scoase din circulatie pana la 1 decembrie 1944. La aceastä sumas-au adaugat 39 miliarde lei necesari acoperirii circulatiei banesti din terito-riul Transilvaniei de Nord, urmare a retragerii i preschimbarii banilor ungu-resti, 'Ana la data de 14 mai 194524.

Sarcina totala de finantare, asumata de Romania, in arrul 1944-1945(includea Si cheltuielile prevazute in buget) se ridica la 674 miliarde lei,cu o crestere de 95,2% fata de 1943.. Cheltuielile in contul armistitiului se

23 Pentru o evaluare sumarl a bunurilor cc puteau fi cumpItrate, dam preturile eltorvaproduse, din Monitorul Oficial", partea I, numerele : 2 11, 227, 235, 238, din perioada august-octombrie 1944:

Nine neagrá 700 g 34 lei;paine alb& 500 g 65 lei;Min& alba 1 kg 141-168 lei;unt 1 kg 800-1000 lei;suncä far& os 1 kg 7 14-856 lei;benzin& automobil 1 litru 75,50 lei.

32 Costin C. Kiritescu, Sistenzul &Mac al leului yi precursarii lui, Bucuresti, 1971, vol. HI,p. 20.

24 Dam, p. 22; potrivit legii din 30 aprilie 1945 retragerea i preschimbarea monedelorstrame de pe teritoriul Transilvaniei de Nord: peng6 si led Comandamentului Armatei Sovieticeavca ca data 14 mai 1945. Banca Nationala a platit in lei, conform cursului fixat de MinisterulFinantelor:

peng6 emis de Daiwa National& a Ungariei 27 lei;pengö emis de inaltul Comandament al Armatei Sovietice-27 lei;leii emisi de inaltul Comandament al Armatei Sovietice 5 lei; din Monitoru1

Oficial", partea I, numerele 99 si 105 din 30 aprilie si 12 mai 1945.32 Costin C. Kirifescu, op. cit., p. 21.

4

www.dacoromanica.ro

5 Obligatii financiare 903

ridicau la 207 miliarde lei. Din totalul cheltuielilor statului, numai 34,6%erau prevazute sa fie acoperite din venituri ordinare, iar restul de 65,4%trebuiau acoperite din resurse provizorii" 26, in primul rand prin emisiuneainflationista de bancnote.

Un alt mijloc folosit au fost imprumuturile interne. In decembrie 1944,ministrul de finante M. Romniceanu propune un imprumut public intern cucaracter absolut benevol" si emiterea unei medalir comemorative de aur27.

Decretul-lege nr. 655 pentru Imprumutul Refacerii Nationale" de 5%,a fost dat in 22 decembrie 1944 si aplicat din ianuarie 1945. In art. II al aces-tui decret se specifica ca: Produsul acestui imprumut va fi varsat Tezau-rului Public folosit cu precadere pentru acoperirea despagubirilor materialesi pentru indeplinirea conditiilor prevazute in Conventia de armistitiu, din12 septembrie 1944 "39.

Medalia comemorativa de aur, asa cum reiese din raportul ministruluiFinantelor adresat regelui, urmarea a incrusta in aur evocator ziva dezro-birii Ardealului de Nord si pentru a transmite si a se mosteni din generatiein generatie amintirea concreta a acelei imagini"29.

Prin legea nr. 656 din decembrie 1944, Monetaria Statului era autori-zata si batä aceste medalii pana la maximum un milion de bucati"30. Indispozitiunile acestei legi, date in 5 ianuarie 1945, in articolul 3 se arata:Pentru a putea beneficia de posibilitatea achizitionarii de medalii, cumpara-torul va trebui sa subscrie titluri ale Imprumutului Refacerii Nationale 5%emise in conditiile legii nr. 655 din decembrie 1944, pentru suma de 50.000lei & fiecare medalie31. In aceleasi dispozitii se fixeaza pretul medaliei laii 000 lei", pretul total fiind de 65.000 lei.

La inceput, medalia a fost batuta de Monetaria Statului, in numar de600.000 bucati; avand succes la public aceastä cantitate s-a epuizat 'Janala 1 martie 1945.33

Pana la sfarsitul lunii martie 1945 s-au mai emis inca 3 loturi a cate100.000 bucati me;ialii, care au fost distribuite prin sediile Bauch Nationalea Rornaniei din judete, celor care au subscris la Imprumutul Refacerii Natio-nale 5%34.

ha raportul ministrului secretar de stat la Departamentul Finantelordin 31 marie 1945, se arata c5. din cantitatea de 900.000 medalii comernora-tive" repartizate pe judete, au mai ramas 21.700 bucati, urmand a se da celor

30 Ibidern.27 Monitorul Oficial", partea I, nr. 298, din 23 decembrie 1944.

Ibidem.Ibidem.Medaliile erau fabricate din aliaj aur si cupru cu titlul 900 °/00, diametrul 2 I mm,

6,55 g. Av.: ARDEALUL NOSTRU 1601 1918 1944, 1egenc15. circularl. In centru, efigiilesuprapuse ale: regelui Mihal I, regelui Ferdinand, cu cascä de räzboi i Mihai Viteazul cu cäciulavoievodalA. Rv.: in centru, capul acvilei heraldice din stema tarii avand In partea de jos scris:ROMANIA. De jur imprejur stemele celor 11 judete din Transilvania de Nord, cf. ManeddriaMationalel 10 ani de activitate 1935-1945, Bucuresti, 1945, p. 8 1; Costin C. Kiritescu, op. oit..p, 65.

" V. note 27.Monitorul Oficial", partea I nr. 9, din 12 ianuarie 1945

31 Ibidem.Monitorul Oficial", partea I, nr. 67 din 22 mai-tie 1945.

" V. nota 3 1.RS

.o

11

www.dacoromanica.ro

904 Maria Dutu 6

ce subscriau la Imprumutul Refaccrii Nationale 5% din capitala i jndetuiIlf ov35.

Dupa 1 aprilie 1945 nu mai gasim date publicate referitoare la baterea_sau distribuirea acestei medalii si a Imorumutului Refacerii Nationale de 5%-

Cursul de piata al medaliei de aur a urmat linia inflationista si a &pre-cierii leului, ajungand la sfarsitul anului 1945 la circa 35.000 lei, iar in preajmareformei monetare din august 1947, la mai mult de 35.000.000 1ei36 pentruo medalie.

Acestea sunt cateva aspecte financiare care demonstreaza eforturilegreutatile suportate de Romania, ca urmare a razboiului, a despagubirilor

materiale i indeplinirea conditiilor nrevazute de Conventia de armistitiu_semnata de Romania cu Natiunile Aliate in 12 septembrie 1944.

ANENA

A C T

Noi mai jos semnatii i anume: Cassierul Central Romulus Roman si Mircea $imian,ca reprezentanti ai Bäncii Nationale a Romaniei care lucreazd in calitate de mandatard a Statului Roman in cadrul legii din 3 Noemvrie 1944 si pentru predarea obligatorie de cdtre BancaNationald a tuturor Rublelor si Leilor Comandamentului Armatei Rosh si

$eful Sectiei de Campanie a Bdncii de Stat U.R.S.S., Cdpitan de Garda GoviadinovN.D., lucrand in baza imputernicirii Nr. E 842, date de Comisiunea Aliatd de Control in Romania,

am incheiat prezentul act, pentru a stabili cd in perioada dela 6 19 Decernvrie 1944, potrivitcu prevederile Art. 10 din Conyentia de Armistitiu dela 12 Septembrie 1944 si in baza.dispozi-tiunii Comisiunii Aliate de Control in Romania dela 29 Noemvrie 1944, Nr. E-842, reprezentantii BAncii Nationale a Rornaniei, Cassierul Central Romulus Roman si Cassierul MirceaSimian, au predat, iar $eful Sectiei de Campanie a Bancii de Stat U.R.S.S. din Bucuresti,Capitan de Garclã Goviadinov N. D., a primit pentru transmiterea Comandamentului Super3orAliat (Sovietic) 1059 (Unamiecincizecinoul) lazi cu Nr 1-805 si 1001 1254, continand potri-vit listelor aldturate 488.194.091. (Patrusuteoptzecioptimilioaneunasutanoudzecipatrumii-noudzeciuna: ) Ruble si 1.156.112.870. (Unmiliardunasutdcincizecisasemilioaneunasutddoudsprezecemiioptsutesaptezeci. ) Lei ai Comandamentului Arniatei

Predarea i primirea s'au efectuat pe calea verificárii exterioare a ambalajului, a con-fruntaxii requizitelor aplicate pe läzi, cu datele listelor insotitoare i pe calea numArdrii cantitatiilazilor. Deschiderea lzilor i verificarea continutului lor nu s'au fAcut.

Fiecare ladd este legatd cu o bancld de otel in lung si una in crucis, iar fiecare 1Dandleste fixatd, cu o agrafá purtand pe ea initialele BNR". Afard de aceasta, fiecare ladd areopt (8) agrafe prevAzute cu initialele BNR".

.

Din momentul intaririi cu semnaturi a prezentului act si pan& la receptionarea definitivla valorilor, Banca Nationall a Romaniei, in calitate de mandatara a Statului Roman, nu rds-pun& de niciun fel de lipsuri, pierderi sau degraddri, ce ar putea avea loc in.legatura cu operatiile de rdzboi, transportul sau orice alte cazuri de forta majora ca: bombardamente,furturi, accidente de tren, etc.

83 Monitorul Oficial", partea I, nr. 75 din 31 martie 1945.36 Costin C. Kiritescu, op. cit., p. 66.

Rosh.

.

si

incenda

www.dacoromanica.ro

7 Obbgatii financiare 905

Deasemenea Banca National& a Romaniei, in calitate de rnandatara a Statului Roman,nu raspuncle de lipsurile cari ar putea fi constatate in continutul laeilor, cari in momentulpreivarii definitive a valorilor ar prezenta semne de violare a lazilor.

Prezentul act a fost dresat in limba rusä in trei exemple.

REPREZENTANTII BANCII NATIONALE A ROMANIEI,

$EFUL SECTIEI DE CAMPANIE A BANCII DE STATU.R.S.S. in Bucuresti,

CAPITAN DE GARDA

ASPECTS CONCERNING FINANCIAL OBLIGATIONS THEARMISTICE CONVENTION OF 12 SEPTEMBER 1944 FORCED ON

RUMANIA

Abstract

Through the Armistice Convention of 12 September 1944, overwhelm-ing financial conditions weie forced on Rumania. Art. 11 stipulated that$ 300,000,000 in goods weie to be payed by Rumania to the Soviet Unionwithin 6 yews. Additional financial tasks would be actually added to thissum. The value alone of goods commandeered by the Soviet Army between20 August 1944 10 October 1944 exceeded the sum of 55 billion lei whichrepresented more than half the expenses of the Rumanian State. These sumswould be the main source for inflation and devaluation in 1945-1947.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

POLITICA SI PROPAGANDA SUB REGIMULCOMUNIST

CONSIDERATII PRIVIND LUPTA DUSA DEGHEORGHIU-DE J PENTRU OBTINEREA SUPREMATIEI

IN CADRUL PARTIDULUI (1945-1948)

DENNIS DELETANT

(Londra)

Cunoasterea relatiilor dintre PCR Si liniunca Sovietica este esentialäpentru a intelege lupta dusa de Gheorghiu-Dej pentru obtinerea suprema-per in cadrul Partidului Comunist Roman si pentru a aprecia la justa valoarecapacitatea sa de a se mentine la conducerea partidului pAna la moarte.In ultimii ani ai deceniului patru i la inceputul deceniului cinci aceste rela--tu au fost dictate de o totala dependenta (subordonare). 0 neabatuta obe-dienta fata de Stalin a caracterizat si declaratiile si actiunile tuturor figuri-lox centrale din cadrul PCR care, in perioada 1944 si pana in 1952, au trans-pus in practica scenariile puse la dispozitie de dictatorul sovietic. In 1952,cand s-a emis ordinul de epurare a partidului de asa-zisele elemente sioniste,Dej a fost cel caruia Stalin i-a oferit ocazia de a-si asuma rolurile care deri-vau din aceasta actiune.

Faptul cà Dej se gasea intr-o asemenea pozitie constituie, in parte,o dovada a capacitatilor sale, in special a calitatilor sale de tactician si demanipulator versat. Dar pentru a-si consolida puterea el trebuia sa nu-idea stapanului sau sovietic nici un motiv pentru ca acesta sa-i puna la indo-iala loialitatea. Tot astfel, exploatând eventualele crori ale rivalilor sal, Dej

reusit sa-1 faca pe Stalin sa se indoiasca de fidelitatea acestora. Conflic-tul dintre Dej si, pe de alta parte, Pauker si Luca a fost unul de natura per-sonala mai curând decat ideologica si a-I reduce la o rivalitate intre comu-nistii locali" grupati in jurul lui Dej i moscovitii" condusi de Paukersi Luca inseamna a simplifica problema. Nici unul dintre aceste doua gru-puri nu se poate defini in parametri atat de rigizi, caci in multe cazuri ere-zurile personale fac imposibila o departajare artificialä. Astfel, Leonte Rautu,care isi petrecuse anii de razboi la Moscova, in cercul lui Pauker, s-a situatpe aceeasi pozitie cu Dej, in timp ce Miron Constantinescu, tovaras de de-tentie cu Dej, la Targu Jiu, s-a plasat initial de partea lui Pauker 1

1 B. Vago, Romania, in Communist Power in Europe, 1941-1949, Londra, Macmillan,1977, p. 113; vezi si M. Shafir, Romania, Politics, Economies and Society, Londra, FrancesPinter, 1985, p. 35. si M. E. Fischer, Nicolae Ceausescu. A Study in Political Leadership,Boulder, Lynne Rienner Publishers, 1989, p. 42.

,,Revista istoria", torn V, nr. 9-10, p. 907-926, 1994

a

www.dacoromanica.ro

908 Dennis Deletant 2'

Desi Dcj nu a fost implicat in mod direct in planuirea loviturii de la23 august, victoria sa in lupta pentru obtinerea conducerii Partiduluiconsfintit in istoriografia comunistà un rol de frunte nu numai in pregati-rea actului, dar si in desfasurarea evenimentelor. Dupa arestarea lui Patras-canu in 1948 si 'Ana in 1961, asa cum era de asteptat, acesta nu a mai fostmentionat ca reprezentant al 'Partidului Comunist la dezbaterile BloculuiNational Democrat care au premers lovitura i, in buna concordanta..cuversiunea =adoptata de regim cu privire la evenimente, se vehicula punctulde vedere enuntat de Dej intr-un discurs din luna mai a acelui. an conformcaruia Regele Mihai a fost silit sa accepte planul de actiune stabilit de Par-tidul Comunist, singura fortà cu adevarat activa in rasturnarea guvernului_lui Antonescu" 2. Accentuarea rolului jucat de Dej era usor de realizat, datfiind faptul cà rivalii sai care-i puneau sub semnul intrebarii rolul de condu-cator, respectiv Ana Pauker si Vasile Luca, se gaseau inca in Uniunea So-vietica la data de 23 august si deci nu puteau pretinde sa fi avut vreo contri-butie.

Lovitura de stat i sensul pe care Dej i l-a conferit constituie unul din-tre cele doua evenimente care au stat la baza luptei pentru suprematie dincadrul Partidului. Cel de al doilea eveniment, care si el a avut loc in varalui 1944, inainte de intrarea trupelor sovietice in Bucuresti, a fost deci-.zia de inlocuire a lui Stefan Foris din functia de secretar general al Partidu-lui in luna aprilie 1944. Circumslantele in care a fost luatà aceasta decizienu sunt foarte dare, ele ramânând Inca ascunse sub valul de distorsiuni po-litice. In conformitate cu versiunea vehiculata in perioada de suprernatiea lui Dej, ar fi avut loc o consfatuire pe data de 4 aprilie la spitalul lagaru-lui de internare de la "Ilrgu Jiu cu participarea lui Dej, Bodnaras, Pirvu-lescu, Ranghet si Stoica, ocazie cu care Dej a cerut inlocuirea lui Foris pemotivul Ca acesta ar fi informator al politiei. In locul sau a fost numit unsecretariat provizoriu alcatuit din Bodnaras, Pirvulescu i Ranghet, par-ticipantii la intAlnire insarcinandu-i pe Bodnaras, Paträscanu si Ion GheorgheMaurer sa se alature celorlalte partide politice pentru a scoate Romania dinrazboiul impotriva Uniunii Sovietice. Ambele decizii pot fi considerate .a stala baza instaurarii autoritatii lui Dej si a sustinatorilor lui in cadrul Parti-dului. De asemenea, ele ii ofereau lui Stalin varianta unei conduceri de par-,tid reale, care sa joace un rol important in rasturnarea lui Antonescu si innoul guvern, si care sa poata intr-adevar pretinde ca se bucura de un largsuport in Ora. Aceasta este realmente sensul care li s-a dat in perioada su-prematiei lui Dej.

Este important totusi, in lumina ascensiunii ulterioare a lui Dej, siise retina faptul ca in cadrul acestei Intâlniri Dej nu a fost numit conduca2'tor al Partidului. Si totusi, in timp, mass-media comunista a inceput sa-Inumeasca pe Dej initiatorul actiunii de excludere a lui Foris, facând dinaceasta o arma impotriva unor rivali cum ar fi Pauker care, la venirea intara., se pare ea s-ar fi indoit de justetea acestei decizii, dar i un simbol alapararii intereselor românilor de catre Dej la momentul desprinderii de Mos-cova, respectiv la inceputul anilor 1960 3. Dar pentru ca din indepartarealui Foris sa se poata asuma vreun merit, acesta din urrna trebuia mai infai

2 M. Shafir, op. cit., p. 32.3 M. E. Fischer, op. cit., p. 38 0 276, nota 10.

i-a.

www.dacoromanica.ro

Gheorghiu-Dej (1945-1948) 909

infierat ca tradator". In lipsa unei asemenea justificari, eliberarea sa dinfunctie si, mai ales, lichidarea sa apareau ca lipsite de sens. La numai treiani de la moartea lui Dej s-a revenit asupra acuzatiei de tradator" facutäla aelresa lui Foris: in aprilie 1968 Nicolae Ceausescu 1-a condamnat pe Dejpentru asasinarea" lui Foris, considerat a fi nevinovat" din punct de ye-dere al etichetarii ca agent strain. Si totusi, Foris era vinovat de grave lip-suri" in munca ce facuserä necesara indepartarea sa 4.

Intrunirea din 4 aprilie 1944 ridica o serie de probleme, dintre careirna privitoare la asa-zisa suprematie a lui Dej in cadrul partidului la mo-mentul respectiv. El insa nu a fost numit conducator al partidului, in locullui Foris, si in conditii de internare in lagar nu putea pune in practica deci-2iile luate cu prilejul intrunirii respective. 0 alta problema este daca Dejsi sustinatorii sai actionau din proprie initiativa sau pe baza unor instruc-tuni de la Moscova, poate prin intermediul lui Bodnaras, deoarcce

NKVD-ul avea motive solide sa-1 considere pe Foris tradator. Foris fuseseonfirmat in functia sa de secretar general al partidului de catre Comintern,in 1940, contactul fiind asigurat prin intermediul agentilor sovietici din So-fia. Filiera a devenit insa inoperanta dupa intrarea României in rilzboiulimpotriva Uniunii Sovietice in iulie 1941, mesajele de la Moscova parvenin-elu-i in continuare lui Foris prin intermediul lui Petre Gheorghe, secretarulorganizatiei de paitid din Bucuresti. Gheorghe era de origine bulgaraactivase in cadrul partidului comunist in sudul Dobrogei. Fusese trimis laMoscova pe la mijlocul anilor '30 pentru a fi pregatit ca agent al NKVD-uluisi trimis apoi la Bucuresti, cu putin timp inainte de inceperea razboiului.Relatiile dintre Foris si Gheorghe au devenit tensionate in momentul in carecei de al doilea, actionând se pare pe baza unor ordine primite din parteaCominternului, ii insarcinase pe Foris sa organizeze actiuni de sabotaj inspatele liniilor românesti. Foris a refuzat pe motiv ca acest lucru nu se pu-tea face, dat fiind faptul ca majoritatea membrilor de partid erau sau inter-nati, sau arestati la domiciliu 5.

Divergenta de opinii 1-a determinat pe Foris sa-1 indeparteze pe Gheorghede la conducerea organizatiei din Bucuresti. Gheorghe insa a refuzatsa predea listele cu nume conspirative (partidul era scos in afara legii, decioHigat sä actioneze prin retele conspirative). In 1942 Gheorghe a fost ares-tat de agentii romani de contraspionaj i acuzat de spionaj in favoarea Uni-imii Foris a refuzat sa-1 ajute pe Gheorghe pe cai legale, actiuncprin care s-ar fi deconspirat pe sine ca fiind membru de partid si, in absentaprobelor, Gheorghe a fost judecat ca spion si nu ca membru al PartiduluiComunist. Dupa Stalingrad, Maresalul Antonescu a comutat sentintele decondamnare la moarte ale comunistilor (ultimul comunist a fost executat inoctombrie 1942), dar nu si pe cele ale spionilor si in toamna anului 1943 Ghe-orghe a fost executat 6. Daca e sà credem aceastà versiune, atunci e de lasine inteles ea prin atitudinea adoptata Foris devenise nu numai dusmanulpartidului dar si al NKVD/NKGB-ului. Dupa arestarea lui Gheorghe, Forisera pasibil sä fie acuzat de tradare, cu atat mai mult cu cat Foris, ca de alt-el 'top membrii din conducerea superioara a Partidului care nu fusesera in-

' Ibidem, p. <132.4 E. Mezincescu, Polemici, Rorninia 1iterarV, nr. 27 (9-15 septembrie 1992),.p. 2.4 Ibidem.

primite

Sovietice.

4

si

www.dacoromanica.ro

910 Dennis Deletant 4

ternati, era deseori convocat de Siguranta pentru interogatorii si, foarteposibil, consultat de Mihai Antonescu cu privire la atitudinea Partiduluifatt de mersul razboiului, asa cum in orice caz trebuie sa se fi intamplat cuLucretiu Patrascanu. Aceasta este intr-adevar acuzatia care i-a fost adusapostum lui Eons de catre Dej, in 1951, si anume de a fi colaborat cu Sign-ranta 7.

Desi decizia de indepartare a lui Foris i-a fost atribuita in mod con-secvent fin Dej in toata perioada comunista, credem cà ar fi bine sa privirnacest lucru cu circumsrctie. Asa cum am aratat, Dej avea tot interesul satsiasume un rol cheie in luarea acestei decizii si totusi nu trebuic sà excludPmposibilitatea ca aceasta manevra sã ascunda in fapt o implicare a sovi -ti-cilor. Mai mult, o recunoastere deschisa a amestecului sovieticilor ar fi afPc-tat nu numai credibilitatea lui Dej, dar si a intregului Partid Comunist Ro-man, din punct de vedere al legitimitatii autoritatii sale. Interescle lui Dejsi ale Moscovei erau convergente in ceea ce privea inhiturarea lui Foris (Dcj,de altfel, a exploatat o situatie similara la momentul arestarii lui Patrascanu),

totusi interese de natura personala cereau ca nici Dej, nici succesorul saltsa nu dezvaluie adevárata amploare a amestecului sovieticilor. Este greude crezut c decizia de indepartare a unui secretar general numit de Comin-tern sä fi putut fi luata de vreun partid fara acordul Moscovei. Implicareaagentului NKVD Bodnaras in arestarea lui Foris este relevanta in acestsens. In conformitate cu declaratiile unor membri de partid, in acecasi ziin care la Tisgu Jiu s-a tinut intrunirea in cadrul careia s a luat decizia caForis sa fie arestat, Bodnaras si Ranghet au reusit sà parcurga. distanta325 'km care ii despartea de Iliucuresti, oras care pe 4 aprilie suferise celmai cumplit bombardament aerian lansat impotriva sa pe toata durata

cerusera lui Foris si le indice un loc sigur", care sil nu -ibeeventual de suferit de pe urma raidurilor aericne. Dupà ce Foris i-a condusla o adresa din cartierul Vatra Luminoasa, se spurn ca Bodnàra i Ranglictar fi scos pistoalele si, sub amenintarea lor, 1-1r fi predat unui grup de fi-deli ai lui Bodnaras care 1-au tinut in custodie timp de doi ani inaint0 caordinul de lichidare sa parvina 8.

Ordinul in chestiune, ca de altfel si decizia initiala de indepartare alui Foris au fost exploatate politic mai intai de Dej, apoi de Ceausescu, arnbiiatribuind responsabilitatile in functie de interesele de moment. Nu trebuietrecuta cu vederca posibilitatea ca ordinul de lichidare sa fi venit de laMoscova, avantajandu-1 pe Dej care vedea astfel exclusa eventualitatea re-venirii lui Foris la conducerea Partidului. Unii au atribuit accasta decizie

7 G. Ionescu, Communism in Rumania, 1999-1962, Londra, Oxford University Press,1964, p. 80. Tot in acelasi fel, la procesul sax din aprilie 1954 Patrascanu a lost acuzat de afi tolaborat cu Siguranta, acuzatia preluata i repetata papagaliceste de Dej i colepi sai.De exemplu, la Plenara C.C. din noiernbrie 1961, Maurer a pretins ca fusese internat in laga-rul de la Tg. Jiu ca urmare a actiunilor de trädare ale lui Patrai;cariu" ).

Vezi, de exemplu, Pavel Campeanu, Note asupra PCR in anii 90-50, Sfera Poli-ticii", nr. 2 (ianuarie 1993), P. 19. Dupa spusele lui ilie Zaharia, un veteran coniunist intervie-vat de Robert Levy, Foris nu ar fi ramas in detentie decat timp de doua sau trei him, dupa.care, in august 1944, ar fi lost vazut la sediul Partidului, in cautare de lucru. Ar Ii lostrearestat in 1945, cand Dej i Bodnaras au furnizat dovezi referitoare la colaborarea acestniacu Siguranta (R. Levy, The "Right Deviation" of Ana Panker, p. 6.Multumiri autorului rentrucä ne-a pus la dispozitie studiul sau inca nerul heat).

de

raz-boiului, i ii

-

www.dacoromanica.ro

5 Gheorghiu-Dej (1945 1948)

in eulusivitate lui Dej 9 iar altii, bazandu-se pe varianta prezentata de Ceau-sescu cu ocazia plenarei Comitetului Central din aprilie 1968, cu ocazia careiaForis a fost reabilitat, au atribuit-o unui grup alcatuit din Dej, Pauker, Geor-gescu si Luca 10, desi este greu de crezut cä un asemenea pas sa fi fost fdcutfara acordul lui Stalin, indeosebi datorita faptului ca era vorba de lichida-rea fara judecata a unui fost conducator al Partidului. In plus, faptul caasasinul, Pintilie Bodnarenko (Gheorghe Pintilie), era agent al NKVD-uluinu este lipsit de semnificatie. Acesta din urma, in calitatea sa de sef alSectiei politico-administrative a Comitetului Central printre ale carui atri-butii se numara Si aceea de a veghea asupra securitatii Partidului, a exe-cutat sentinta de condamnare la moarte pronuntata impotriva lui Foris in1946.. Pintilie 1-a ridicat pe Foris cu masina de la casa conspirativa undeera detinut din momentul arestarii sale in aprilie 1944 i, pe una din stra-zile laturalnice ale Bucurestiului, i-a sfaramat creierii cu un drug de fier 11A ordonat apoi ca si mama lui Foris sa fie ucisa. I s-au legat doua pietre demoara in jurul gatului si a fost aruncata. in Cris 12

Detentia lui Dej a luat sfarsit in 12 august 1944, cand acesta a reu-sit sa evadeze din lagarul de la Targu Jiu pe baza unui plan intocmit de Mau-rer. fost adapostit cateva zile de un preot ortodox, Ioan Iustinian (maitarziu. calugarul Iustinian Marina), intr-un sat din apropierea RamniculuiValcea i dupa lovitura de stat de la 23 august a venit la Bucuresti Aiciavcm din nou de a face cu valul de mistificari sub care propaganda comu-nista a ascuns adevarul privind detinerea conducerii partidului. Desi peintreaga sa paioada de dominatie, cat si in anii lui Ceausescu, Dej a fostconsiderat ca fiind detinatorul functiei de secretar general al Partidului dupaindepartarea lui Foris, din lectura numarului din 22 septembrie 1944 al zia-rului Scanteia" afldm cu totul altceva. Ca figura centrala, pe prima pagina,apare Constantin Pirvulescu, caruia i se atribuie functia de secretar generalal Partidului. In saptamânile urmatoare el este privit ca titular, in cazulreproducerii unor documente de partid, dar alti doi etnici romani sunt ci-tati cu prcponderenta in coloanele ziarului: Dej i Patrascanu 14

9 Vezi articolele lui E. Mezincescu si V. TismAneanu din Romania literarl", numerele2 I, 27 0 4 1, 1992.

19 M. Shafir, op. cit., p. 34. Daca. Pauker a avut vreo contributie in erniterea acestiiiordin constituie un subiect discutabil. Dupá spusele unor membri ai farniliei sale, ea ar fiprotestat in fata lui Dej i BodnAras impotriva lichidArii, ceea ce, in cazul in care este ade-vArat, ar constitui o dovadA in favoarea argumentului c5. Dej, la instigatiile lui BodnAras,punea in practicA scenariile Moscovei, mai precis ale NKGB-ului (R. Levy, The "Right Devi-ation" of Ana Pauker, p. 6).

11 E. Mezincescu, Poleinici, RomAnia literar5.", nr. 27 (9-15 septembrie 1992), p. 2.Totodata, s-a avansat ideea cl asasinul ar fi fost soferul lui Pintilie, care se numea Mitea.

la V. Tismäneanu, The Tragicomedy of Romanian Communism, in East EuropeanPolitics and Societies, vol. 3, nr. 2 (PrimAvar5. 1989), p. 350, nota 47. George Fotino, secre-tarul personal al Mini.sterului Afacerilor Interne, Teohari Georgescu, ii reamiuteste de o incer-care a mamei lui Foris de a obtine o audientä fArA programare la Georgescu, prin anul 1945.Child Fotino, care nu auzise niciodatA de Foris, a intrat in biroul ministrului pentru a-ispune cá o anurnitA Doamna Forir era in anticamerA i dorea sA intre la el, Georgescus-a inrosit la fata i i-a spus comunice c5, fusese chemat la o intrunire, ad5,ugänd totodatAc5. femeia nu mai trebuie lAsatä niciodatA sá pAtrunda in Minister" (interviu cu G. Fotino,9 aprilie 1994).

13 Ca rezultat,a1 atitudinii sale si la recomandarea lui Dej, Marina a fost ridicat larangul de Patriarh in mai 1998.

" M. E. Fischer, op. cit., p. 39.

911

A

13.

sari

www.dacoromanica.ro


In primele saptamani dupa lovitura de la 23 august Patrascanu iipune in umbra pe Dej, fiind considerat comunistul cel mai de frunte, si de-clinul sau care se va produce treptat pune in lumina felul in care Dej astiut sa exploateze in avantajul srm suspiciunile sovieticilor cu privire laun posibil rival. In cazul lui Patrascanu, la motivatia lui Dej se adaugaurescntimentele si invidia fata de colegul sau de partid. Nascut in orasulmoldovenesc Bac5m, in 1900, Patrascanu provenea din clasa de mijloc, spredeosebire de Dej a carui origine era muncitoreasca. Tatal lui Pdtrascanuera scriitor i profesor i Patrascanu insusi se facuse. remarcat pe peri-oada studiilor sale universitare, absolvind in 1922 Facultatea de Drept

obtinand apoi doctoratul la Leipzig pe problema reformei agrare din 19181921 din Romania. si-a continuat studiile in Franta si a fost unul din ceicinci comunisti alesi in parlamentul roman in 1931, desi nu a functionatniciodata ca a tare, alegerile fiind invalidate. A reprezentat de aserneneaPartidul Comunist Roman la cea de a treisprezecea sedinta a Cominter-nului in 1933. Pe tot parcursul acestei perioade el a functionat i ca apa-rator intr un numar de procese ale comunistilor, fiind el insusi arestat desa.e ori in anii dintre cele dou5. razboaie 15.

Diferenta dintre Dej i Patrascanu este evidenta si din punctul de ye-thr al detentiei. In timp ce Dej i acoliti ai sai cum ar fi Apostol, Moghio-r s i St ica au prirnit condamnari pe termen lung, Patrascanu era in mod

anabil eliberat dupa o scurta perioada petrecuta in inchisoare. Aceastad m nti dat rata. prestigiului de care se bucura tatal sau ca scriitorsatiric cat si prezentei unui var de-al sau in administratia casei regale, a tre-zit resentimentele unor membri de partid mai putin norocosi, Inchii pentruc nvmg rile 1 r. Ln exemplu privind tratamentul privilegiat de care s-abu urat Pitrascanu pe timpul regimului lui Antonescu Ii constituie elibe-rat a sa in 1943 din lagarul de la Targu Jiu, dupa o scurta perioada de de-t nt e si trecerea sa in regim de arest la domiciliu la vila familiei din sta-punea n ontan5. Poiana Tapului, de unde i se permitea din când in cand sainã la Bucuresti pentru a se intalni cu alti lideri ai opozitiei. Aceasta liber-t te relativa d a n gocia din partea Partidului Comunist cu alte partidedin cadrul Blocului National Democratic, incepand cu aprilie i 'Ana inaugust 1944 cat si numirea ulterioar5. a lui Patrascanu ca unic ministru co-munist in guvernul lui Sanatescu i apoi ca Ministru al Justitiei, din noiem-bn 1944 pana in februarie 1948, i-au intarit acestuia pozitia atat in interio-rul partiduhu cat si in intreaga tara.

Resentimentele lui Dej Ma de Patrascanu se datorau nu numai pres-tigiulin in crestere al acestuia din urma, ci i capacitatilor intelectuale alenvalului sau. in privinta sa, Dej nu avea studii si nu publicase nimic. IarPatrascanu publicase in 1944 si 1945 doua studii politice de inalta valoare-si era autorul unei seni de articole privind industrializarea in Romania, apa-rute in Scanteia" 16 Scrierile analitice ale lui Patrascanu referitoare la pe-rioada dintre cele doua razboaie mondiale trezisera admiratia intelectuali-lor din cadrul Partidului Comunist Roman i Dej se temea ca Patrascanuva incerca sä exploateze aceasta stare de lucruri situandu-se in centrul unei

p. 40.16 Sub trei dictaturi, 1944 si Un veac de frelmimtdri sociale, 1945.

Ibident,

si

16

www.dacoromanica.ro

7 Gheorghiu-Dej (1945 1948) 913

miscari populare care sa puna in umbra gruparea Dej-Bodnaras 17. AceastIteritativa devenise evidenta prin lansarea lozincii Patrascanu la putere"strigata la mai multe mitinguri organizate de comunisti in septembrie i oc-tombric 1944. S-a avansat ipoteza ca atitudinea lui Patrascanu Ii fusese suge-rata acestuia de un mic grup de intelectuali care se consiiierau a fi revolutio-nari autentici. In mare majoritate tineri si de origine evreiasca, acestia, laf el ca si Patrascanu, erau revoltati de usurinta cu care oportunistii, oamenipolitici cat i intelectuali, primeau puteri depline sub noua conducere dincadrul Partidului Comunist 18 Ca un exemplu de manifestare a nemul-umirii Dej fata de popularitatea lui Patrascanu, Gheorghe Pintilie

relata ca in momentul in care o coloana de suporteli ai lui Patiascanu auinceput sa strige numele acestuia la o demonstratie de la inceputul anului1945, Dej 1-ar fi prins de brat i i-ar fi soptit: Porcul asta de Patrascanu" 18,

Dar in timp ce PatiAscanu oferea populatiei o imagine favorabila aPartidului, cu fclul sau ingrijit de a aparea in public in costum i cravata,el incepea si sä trezeasca neincrederea rusilor. Primele suspiciuni ale aces-tora cu privire la Patrascanu aparusera in perioada negocieiii armistitiuluiin septembrie 1944, cand Patrascanu ii supusesc pe Molotov unui adevaratinterogatoriu in legatura cu anumite conditii cuprinse in document. In toam-na acelui an cat si in iarna care a urmat, el se aratase adeptul colaborarii cuPartidul National Taranesc, ceea ce ii facuse pe rusi sa-1 considere ca fiindun element nesigur, care isi plasa interesele sale personale de posibil lidernational mai prcsus decat interesele politice ale sovieticilor. Aflarea faptuluiea Patrascanu avusese intalniri secrete cu unii dintre colaboratorii sai lo-vitura de la 23 august in scopul de a gasi o iesire din ,,impasul" creat decererea din 20 august 1945 a Regelui Mihai privind demisia guvernuluiGroza nu putea cleat sä inVareasca aceste suspiciuni. Fara a informa Par-tidul Patrascanu se consultase cu Grigore Niculescu-Buzesti, Victor Ra-dulescu-Pogoneanu, Constantin Visoianu si Ion Mocsony-Starcea, carefaceau toti parte din cercul restrans al Regelui, dar aceste deliberati isipierdusera orice sens in fata respingerii ferme a cererii lui Mihai de catrerusi si a capitularii ulterioare a regelui 28.

Dej va exploata neincrederea rusilor blocând alegerea lui Patrascanuin Biroul Politic la prima conferinta nationala a Partidului din 16 octombrie1945 21, in ciuda sprijinului pe care Ministrul Justitiei 11 va primi din parteacelui de al doilea rival al lui Dej, Ana Pauker. Desi ales in Comitetul Central,Patrascanu nu patrunde si in Biroul Politic cu sapte membri, dintre carepatru Dej, Pauker, Luca si Georgescu sunt numiti secretaii. Conformdeclaratiilor lui Dumitru Petrescu, seful politic al aimatei i membru in Co-mitetul Central (functie care nu a fost facuta publica data fiind calitateasa de militar), Pauker a sustinut intrarea lui 135;trascanu in Biroul Politicin ciuda obiectiilor lui Dej, i se pare ca problema a fost ridicata si in fatalui Stalin de dare toti cei patru secretari, cu prilejul unei vizite la Mos-

Declaratie filcutl personal de E. Mezincescu autorului, 30 decembrie 1992.18 G. Ionescu, op. cit., p. 95." Cristian Popisteanu, Cazal Grupului Pdtrd,scanu (V ) , Magazin Istoric", nr. 11 (noiem-

brie) 1991, p. 44.28 A. Serbulescu [Belu Zilber], Monarkia de Drept Dialectic, BucureSi, Humanitas,

1991, p. 68.in G. lonescu, op. cit., p. 118.

5 c. 1208

,

lui

ia

0

www.dacoromanica.ro


cova 22. Petrescu pretinde ca Stalin ar fi adoptat punctul de vedere al luiPauker, ceea ce ar explica de ce, in conforrnitate cu un raport din 1968.al Comisici de Partid insarcinate cu studierea cazului lui Patrascanu, Patras.canu a fost primit in Biroul Politic in 1946 23

Para la revenirea lui Pauker si Luca din Uniunea Sovietica la mijlocullunii septembrie 1944, conducerea Partidului Comunist Roman a fost alca-tuita in principal din etnici români, care îi petrecusera anii de razboi inRomania: Dej, Patrascanu, Pirvulescu, Georgescu, i Apostol. Din acestgrup mai fäcea parte si Bodnaras, un roman ai carui parinti erau de origineucraineana i respectiv, germana. Dar structura acestui grup s-a modificatodata cu sosirea Anei Pauker. Ea a fost adusa la Bucuresti cu un avionmilitar sovietic, impreuna cu fiica ei Tatiana, si de la aeroportul Popesti-Leordeni a fost dusa la o resedinta secreta care apartinea PCR-ului. La catevazile a fost vizitata de Dej. Ea primise, ca acoporire, un ordin din partea Di-rectici Politice a Armatei Rosii de a se alatura Directoratului Politic alcelui de al doilea Front Ucrainean" din Bucuresti spre a superviza publica-rea ziarului Armatei Rosii Graiul Nou" 24, cu aparitii in limba romana./n realitate, se pare ca. a fost trimisa de Gheorghi Dimitrov, secretarul Co-minternului, pentru a asigura obedienta Partidului fata de Moscova.

Adjunctul sau era Vasile Luca. Data exacta. a revcnirii sale in Roma-gna inca nu se cunoaste. 0 serie de marturii publicate recent il plaseaza laBotosani in iunie 1944, unde se pare ca a fost vazut purtand uniforma deofiter sovietic, la momentul intrdrii Armatei Rosii 25. In noicmbrie 1945 Lucase aliturase lui Pauker i Dej spre a forma triumviratul din conducerea Par-tidului, cei doi din urm5. parand s5. detina pozitii la fel de importante. Pau-ker i Dej s-au dus la Moscova spre sfarsitul lui ianuarie 1945 i s-au intorscu promisiuni de asistenta economica din partea ovieticilor.

Dar desi pentru opinia publica Pauker si Dej reprezentau liderii defrunte ai Par tidului Comunist, fiecare in egala masuri, este neindoios faptulca Emil Bodnaras, in culise, se bucura de o autoritate considerabila, fiindcel mai de incredere agent al Moscovei. Credibilitatea de necontestat pe carei-o conferea calitatea de ofiter NKVD/NKGB faceau din el unicul candidatla postul de secretar general al primului ministru. Petre Groza de altfel ii

numeste pe 17 martie 1945, pe 27 aprilie semnand un ordin prin care Bod-naras devenea i eful Serviciului special de informatii. Bodnaras deveniseprieten apropiat cu Dej, prietcnie care incepuse din anii de detentie in inchi-sorile de la Doftana i Caransebes, i aceast5. relatie era in avantajul lui Dejcare, prin intermediul lui Bodnaras, le oferea sovieticilor dovada credinteisale, contrabalansand totodata pretentiile pe care Pauker k-ar fi ridicat cuprivire la relatiile ei personale cu Kremlinul.

22 Declaratia liii Dumitru Petrescu facuta Comisiei de Partid pentru anchetarea cazu-lui lui Patra*anu, datata 2 noiembrie 1967" citata de C. Popisteanu in Un epilog neastep-tat : Malenkov aproba: lichidarea lui Lucrefiu Pdtr4;scanu, Magazin Istoric", nr. 3 (martie) 1992,p. 38.

Rapartul Comisiei de Atichetii a Partidului, Cuvintul", nr. 35 (1-7 septembrie),1992, p. 8. In ciuda dezväluirilor din acest raport, materialele din Scanteia" nu confirm&prin nirnic faptul cä Patrascanu ar fi fost membru in Biroul Politic.

24 E. Mezincescu, Puna, Romania nr. 9 (9 15 martie), 1994, p. 14. Mezincescu,practic spulbera veridicitatea afirmatiilor conform carora Pauker ar fi fost intampinata laaeroport de Dej pe care ea il critica in mod deschis pentru a-I fi indepartat de Pori*.

25 M. Stoian, Punctul pe i, Romania literara", nr. 9, (9 15 martie), 1994, p. 15.

si

literara.",

2'.

www.dacoromanica.ro

9. Gheorghiu-Dej (1945-1998) 915

Conducerea colectiva a Partidului a continuat pe perioada anilor 19451948. Ziarul Scanteia" nu a indicat numirea vreunui nou secretar gene-ral la Conferinta Partidului din octombrie 1945, insa a mentionat cà patrudin cei sapte membri ai Biroului Politic fusesera numiti secretari, respectivDej, Pauker, Luca si Teohari Georgescu. Dej a prezentat raportul politicla Conferinta, in timp ce Pauker a prezentat raportul cu privire la statutelePartidului, si in urmatorii trei ani a continuat s. li se acorde importantadeosebita acestor doi lideri in organul de presa al Partidului, numele luiDej fiind citat primul, in ordine alfabetica 26 Prestigiul lui Dej crescuse prinincluderea sa in noiembrie 1944 in cel de al doilea guvern Sanatescu, in ca-li tate de Ministru al Transportului i Comunicatiilor, i s-a consolidat odatacu intrarea in scend a guvernului Groza din luna martie 1945, cand porto-foliul sau s-a extins, cuprinzand i Lucrarile Pub lice. Georgescu s-a alaturattovarasilor sai comunisti din guvern, respectiv Dej i Pdtrascanu, in urmanumirii sale in functia cheie de Ministru al Afacerilor Interne (in guvernulRadescu el fusese subsecretar de stat la acelasi minister). In noiembrie 1946Dej a preluat conducerea Ministerului Economiei Nationale, minister carein anul urmator a primit numele de Ministerul Industriei i Comertului, siin noua sa calitate a vegheat ca Romania sa-si indeplineasca obligatiile ce-ireveneau in urma incheierii armistitiului, in acelasi timp preluand controlulasupra bunurilor i resurselor nationale in asteptarea nationalizäiii. Aceastaresponsabilitate ministeriala cu totul speciala a necesitat cateva vizite laMoscova, in decursul carora trebuie sa fi depus eforturi pentru a impresionaconducerea sovietica prin obedienta sa.

Ascensiunea spectaculoasa a lui Pauker a avut loc pe 7 noiembrie1947, cand a fost numita in functia de Ministru al Afacerilor Externe. I s-aalaturat Vasile Luca, numit si el Ministru al Finantelor in cursul aceleiasizile. Pozitia de frunte a Anei Pauker in cadrul Partidului s-a tradus pri'nocuparea unei pozitii inalte si in stat, prin intermediul careia urma sa intrein atentia opiniei publice internationale, fie si din motive notorii 27. Odatacu instaurarea Republicii Populare la data de 30 decembrie se puteau minebazele statului totalitar. Primul pas era intrarea României in blocul militarsovietic si, in acest scop, o delegatie la nivel inalt condusa de primul mi-nistru Groza, Dej i Pauker a plecat la Moscova la 4 februarie 1948. Acolo,au semnat Tratatul de Prietenie, Cooperare i Asistenta Reciproca. Dar foto-grafia facuta la 11 februarie in momentul plecarii delegatiei din Moscova,f otografie publicata in Scanteia", nu lasa loc de indoiala privind icrarhiadin cadrul PCR din perspectiva sovieticilor, chiar daca lucrul acesta nu sereflectil si in explicatia de la Bucuresti, care insoteste imaginea. Aliniereadictata de autoritatile sovietice ni-i arata pe Groza, Molotov, Dej i Visinski

26 M. E. Fischev, op. cit., p. 94.27 Pentru a ilustra modul in care mass media occidentald o infatisa pe Pauker, cu ac-

cente pe senzational i grotesc, mentiondm un lung articol din Time" (20 septembrie 1948)in care se spune: Este gras i urdtd; pe vremuri ins& era subtire i (dup5, cum isi amintescpritenii ei) frumoasä. Pe vremuri era blânda la suflet, timid& i plind de compasiune pen-tru cei oprimati, printre care insà ea nu se numdra. Acum este rece precum Dundrea inghe-tata, autoritard ca un boier pe mosia lui si neindurdtoare precum secera printre grdnelemoldovenesti". In iunie 1952, cu ocazia epurdrii lui Pauker, Time" ii reia intepdturile *Sezice ca la. Bucuresti, intr-o dimineat5, insoritä, un prieten a oprit-o pe Ana Pauker ye stradasi a intrebat-o: Ana,' ce faci cu umbrela asta deschisd? Doar vezi cd nu I-loud!" Comunistanr. '1 a Foindniei a rdspuns: Ploud la Moscova. Am auzit la radio." u

www.dacoromanica.ro


in randul din fata, cu Pauker si Luca in randul doi. Dej, care in cadrul dele-gatiei române apare imediat dupa primul ministru Groza, se identificai cuconducatorul PCR. Datorita pozitiei sale in punctul cel mai indepartat dinpartea stanga a fotografiei, explicatia foto o citeaza totusi pe Pauker prima,urmat5 de Groza, Luca, Molotov, Dej i ceilalti 28

Preferinta manifestata de Stalin fata de Dej Inca din ianuarie '1945a fost confirmatil la primul Congres al Partidului Muncitoresc Roman, apa-rut prin unirea Partidului Comunist Roman cu Partidul Social Democrat,congres care a avut loc la 21-23 februarie. Dej a fost ales secretar general,in timp ce Pauker si Luca au fost numiti in Secretariatul Partidului si inBiroul Politic. Obtinerea de catre Dej a statutului de primus inter paresin cadrul Partidului a fost completata de eclipsarea definitiva a rivaluluisail de mai inainte, Patrascanu. Desi cu numai zece zile in urma Patrascanufusese prezentat in Scanteia" ca intampinand delegatia romana la intoar-cerea sa de la Moscova, el a fost pe neasteptate acuzat la 22 februarie deTeohari Gcorgescu, Ministrul Afacerilor Interne, in discursul acestuia laCongres ea a devenit un exponent al ideologiei burgheze" i cii supraes-timeaza fortele dusmanului de clasa, i aceasta probabil cu sprijinul forte-lor occidentale imperialiste" Patrascanu nu a fost ales in nici unul dinorganele Partidului Muncitoresc Roman si, la scurta vreme, a fost demis dinfunctia de Ministru al Justitiei. Sanctiunea ultima a venit cateva saptamanimai tarziu, cand i s-a interzis sa-si mai tina cursurile la Facultatea de Dreptdin Bucuresti ".

Declinul lui Patriscanu nu-i poate fi atribuit in primul rand lui Dej.Desi este clar faptul ca Dej era departe de a-1 simpatiza pe Patrascanu, iarcomportamentul acestuia din urma iritase i alti membri de seama din Ca-drul Partidului, datele de care dispuncm indica totusi faptul cii Moscova afost cea care a emis ordinul privind inlaturarea lui. fn ochii sovieticilor, dela momentul 23 august, Patrascanu comisese un intreg sir de erori": Ne-increderea sovieticilor fuscse alirnentata in special de necugetatele accentede patriotism dintr-o cuvantare a sa rostita la Cluj, in 13 iunie 1945, si incare facea cunoscuta infiintarea in orasul respectiv a unui Tribunal al Popo-rului care sa judece criminalii de razboi. Adoptand un punct de vedere *corn-plet diferit de linia concilianta dupa care se ghida Groza, Patrascanu de-nunta elementele sovine" care, dupa cum spunea el, lansaser5. o campaniede zvonuri menita cii convinga populatia de origine maghiara din nordul Tran-silvaniei ca reintoarcerea acestei provincii la patria mama nu era detinitiva.Dupa ce a reliefat rolul determinant jucat de Armata Rosie in eliberareaacestei regiuni, Patriscanu a facut apel la populatia maghiara sii accepteideca unui stat românesc unitar si a simbolurilor sale nationale. Aparitiasteagului sovietic alituri de cel romanesc fusese salutata cu entuziasm, darjuxtapunerca uneori a stcagurilor sovietic i unguresc nu fusese facuta fara

28 M. E. Fischer, op. cit., p. 46. Pentru alegerea fácuta, de Stalin intro Dej i Paukervezi S. Brucan, Generafia irositá, Bucuresti, 1992, p. 58-59.

" G. Ionescu, op. cit., p. 152.

3° S-au fAcut presiuni asupra lui George Fotino, care era secretarul personal al lui Geor-gescu, pentru ca cel dint.i sa,-1 demaste" pe P6.,trAscanu in fata studentilor. Fotino, insa, 1-aaverizat pe Pátilscanu i acesta a intrat in sa15, avänd deja pe buze primele cuvinte ale cursu-lui, astfel incät Fotino nu a mai avut posibilitatea de a-1 denunta (interviu cu Fotino, 9 aprilie

1994).

2..

www.dacoromanica.ro

11 Gheorghiu-Dej (1945 1918) 917

intentic, ci ca o incitare la sovinism si fascism. Limba oficiala a intregii tariera limbo, romana si in toate ramurile de activitate, inclusiv in domeniuljustitiei, numai romana putea fi folosita. In concluzie, Patrilscanu declaraca este dispus sä nu considere ca reactionara opozitia unei mici Orli" apopulatiei din Romania fata de guvernul lui Groza, atitudine care, in mareparte, se datora ignorantei 31. Comentariile lui Patrascanu au provocat dez-bateri inflacarate in conducerea Partidului Comunist si discursul a fost datspre-publicare in ciuda opozitiei manifestate de Luca si Moghioros, amandoimaghiari, cat si de Chisinevski. Aproape exact un an mai tarziu, Patrascanus-a xeintors la Cluj ca urmare a confruntarilor dintre studentii românimaghiari privind propunerile din cadrul Tratatului de Pace de la Paris deratificare a revenirii nordului Transilvaniei la Romania. Vorbind in numeleguvernului si al Comitetului Central al PCR, Patrascanu a sustinut ca ten-siunile din nordul Transilvaniei fusesera alimentate de maghiarii din regiunecare. parasiserä Romania inainte de august 1940, moment in care regiuneaIi Tevenise Ungariei, si care se reintorsesera in timpul ocupatiei unguresti.Se vor lua masuri, a spus cl, impotriva maghiarilor i romanilor care intre-tin .ura si care incearca sä tulbure pacea din Transilvania 32

Desi ziarele proguvernamentale si ale opozitiei i-au facut o primirebuna, discursul a starnit mania lui Dej care, intr-o adresa catre ComitetulCentral privind pozitia PCR in legatura cu sovinismul i revizionismul"din data de 7 iulie, 11 critica pe Patrascanu pentru faptul ca nu mentionaserolul .partidelor National Taranist si National Liberal in intretinerea unuiclimat de ura intre români i minoritatca rnaghiara 33. Dej insa avea inminte apropiata Conferinta de Pace de la Paris, unde acuzatia de intreti-nere a tensiunilor interetnice ar fi produs o impresie dezastruoasa in con-textul in care Romania ccrea confirmarea drEptului sau asupra nordului Tran-silvaniei. Intr-adevar, prezenta lui Patrascanu la Conferinta de la Paris afost mai tarziu exploatata de anchetatorii sai in scopul formularii acuzatiilorde incercare de dezbinare a PCR si de asistcnta acordata Ministrului de Ex-terne, Constantin Visoianu, la momentul fugii sale in Statele Unite 34.

Comunicare din partea lui I. Le Rougetel, reprezentant politic britanic la Bucuresti,adresata Foreign Oflice-ului re 2 2 iunie 1915, Public Recoid Office, FO 37 1 48645/XC 5998.

32 Roumania: Annual Review for 1996, Mr A. Holman catre Primul Ministru Attlee,12 rnartie 1947, PRO, FO 371/67233 114052. Un text al discursului lui Patrascanu a lost pu-blkat in Scanteia" din 14 iunie 1916. Printre declaratiile Mcute de Patrascanu in timpulanchetarii sale de catre Securitate care au fost consemnate de locotenentul major Simion Sieg-ler in 7 ianuarie 1952 se numara i admiterea" faptului a nu informase Cornitetul Centralcu privire la o anumita parte din discursul sau de la Cluj temandu-se cä nu va primi aproba-rea Partidului, dat iiind ca fragmentul respectiv se referea la problema nordului Trancilva-niei": Nu este clar claca. Siegler se refera la discursul de la Cluj din iunie 1945 sau la celdin iunie 1946. Se pretinde de asemenea cii. Patrascanu ar fi recunoscut ca deviatiile salenationaliste i actiunile 1-au pus in postura de tradator, care a exacerbat conflictul dintreunguri i români prin discursurile sale din iunie 1945 si iulie (sic!) 1946" (C. Popisteanu, Ca-sul Grupului Pdircl;scanu (V ), Magazin Istoric", nr. 11 (noiembrie) 1991, P. 4 1.

3 G. Ionescu, op. cit., p. 154 si Scanteia" din 8 iulie 1916.34 intr-o declaratie semnata in corditii de ancheta pe 11 iuliie 1951, Patrascanu a

afirrnat ca, inainte de plecarea sa la Paris, spre finele lui iulie 1946, Visoianu i-a sohcitato audierrta la Ministerul Justitiei si i-a inmánat din partea generalului de brigada Cortland NanRosselaer Sehuyler, reprczentantul militar american in cadrul Ccmisiei Aliate de Control invi-tatia- de a merge in Statele Unite in orice conditii doreste el". Se pare ca Patr4canu a refu-za t invitatia. Pentru cã nu a informat Partidul cu privire la aceasta, invitatie, PatraKanua recu.noscut" comilicitatea sa in legatura cu fug°. lui Vioianu (I iciariu a parasit Rcniania

si

www.dacoromanica.ro


Sovinismul, un pacat capital in catehismul stalinist de la sfirsitulaniior '40, a fost utilizat pentru descrierea eufemistica a asa-numitelor ati-tudini antirusesti ale lui Tito in Iugoslavia, Kostov in Bulgaria, Gomulkain Po Ionia i Rajk in Ungaria. In cazul lui Pätrascanu, termenul a fost fo-losit de Dej in 1946, cu referire la pozitia antiungureasca a celui dintai. Dejnu era singurul din Partid pe care declaratiile intempestive ale lui Patrasxanu

maniasera: Paukcr, Luca, Chisinevski, Constantinescu i Ranghet ex-primasera si ei, cu ocazia intrunirilor de Partid din vara i toamna anului1946, nemultumirea cu privire la individualismul" lui Patrascanu i nepu-tinta sa de a se conforma liniei stabilite de Partid, fãrä insa a sc ajungc lavreo sanctiune impotriva acestuia 35.

Vulnerabilitatea Jui Patrascanu s a accentuat odata cu arestarda luiManiu in iulie 1947. Campania de eliminare a partidelor de opozitic, apro-batrt de Stalin si condusa de Visinski, adjunctul Ministrului sovietic al Afa-cerilor Externc, si de Dmitri Georgievici Fedischin, princinalul reprezentantla Bucuresti din 1944 si pana in 1947 al Diviziei Secrete de Informatii (IN U)a NKGB 36 a atins punctul culminant cand acesta din urma 1-a insärcinatp- Emil Bodnaras, seful Scrviciului Special de Informatii, sà rccruteze unagent provocator care sa-1 convinga pc adjunctul lui Maniu: Ion Mihalache,sa incerce sà fuga din tara cu avionul. Planul a rcusit si la 14 iulie 1947,Mihalachc impreunä cu alti membri marcanti ai Partidului National Tara-nesc au fost arestati cand tocmai erau p punctul de a se imbarca spre Tur-cia de pe aeroportul Tarnaclau (situat la 46 km dc Bucuresti). Cateva zilemai tArziu Maniu era arestat i intreaga conduccre a partidului era trimisain judecata la 30 octombrie sub acuzatia de complot impotriva securitatiistatului. Maniu Si Mihalachc au fost amandoicondamnati la munca silnicape viata, sentinta comutându-li-se in inchisoare pe Viata 37.

Arestarea lui Maniu si a colaboratorilor sai din cadrul PartiduluiNatio-nal Taranesc printre care si Victor Radulescu-Pogoncanu, 1-a facut pe Patras-canu sa-si piarda cumpatul. Temandu-se cá Radulescu-Pogoneanu ar puteadezvalui intAlnirile secrete avute cu el in lunile august si septembrie 1945cu privire la cererea Regelui de demitere a guvernului Groza i ca sovieticiiar putea ordona Si arestarea sa, Patrascanu s-a hotarat sà fuga din tara.El 1-a insarcinat pe un colaborator de incredcre al sau, Nicolae Betea,, s5. ga-seasca un pilot care sa-i duca la Istanbul, iar Betea a fost pus in lcgaturacu un capitan pe nume Zaharia. Din nefericire, acest Zaharia era si el infor-

in secret, cu un avion arnerican, in octombrie 1946 si fixat domiciliul in Statele Unite).135.träscanu a mai admis c5. a purtat o convorbire cu Richard Franasovici, unul din mentbriidelegatiei române la Paris care i-a propus sä infiinteze un Partid Comunist dizident, aspectasupra aruia 131.trlscanu din nou nu a informat Partidul (C. Popisteanu, op. cit., p. 40-41).

Interviul autorului cu E. Mezincescu, 30 decembrie 1992.38 Christopher Andrew, Oleg Gordievsky, KGB. The Inside Story of its Foreign Opera-

tions fiont Lenin to Gorbachev, Londra, Sceptre Books, 1991, p. 362." Dupa afirmatille lui Pacepa, in iarna anului 1947 Pintilie 1-a informat pe Piotr Vasi-Fedotov, noul sef al serviciului secret stain al KI, Comitetul de Informatri (format prin

fuziunea dintre INU i GRU (Serviciul Secret Sovietic al Armatei) in toamna acelui an) a.Pátrriscanu sabota mersul României ca,tre comunism" si a pus la dispozitie dovezi din careretesea cä Ministrul Justitiei se folosea de pozitia sa pentru a proteja liderii partidelor deopozitie (Vlostenirea Krernlinulni, Bucuresti, Editura Venus, p. 108). Ar fi fost contrar rela-tiilor impamântenite intre sefii locah ai Securitatii i consilierii lor sovietici ca primul s. fidispus de un canal direct de comunicatie cu vreun sef al serviciului secret sovietic diu Mos-cova.

ii i.0

site.

lievici

'

9.

www.dacoromanica.ro

13 Gheorghiu-Dej (1945-1948) 919

mator al SSI. Când Betea i-a comunicat lui Patrascanu numele pilotului,el 1-a-recunoscut si a inteles ca planurife sale erau compromise 38. Bodnaras,seful SSI, i-a informat in legatura cu acestea atat pe Dej cat i pe Paukersi se pare ca aceasta din urma i-a cerut lui Bodnaras probe concrete.

Excluderca din Partid a lui Herbert (Belu) Zilber in martie 1947 pemotivul de a nu urrna linia Partidului" si sub banuiala de a fi spion anglo-american" a constituit un avertisment clar la adresa lui Patrascanu. Zilberera unul dintre prietenii sai apropiati i participase la convorbirile pecarePatrascanu le avusese cu partidele de opozitie in planuirea loviturii de la23 august. Parasit acum de prieteni si de colegi, Zilber a sfarsit prin a selasa convins sa-i adreseze o scrisoare Anei Pauker, in luna noiembrie a anu-lui 1947, prin care isi cerea propria arestare i interogare pentru a-si resta-bili nevinoyatia. Cererea i-a fost acceptata, fiind arestat la 6 februarie dinordinul Comitetului Centra139.

Se prea poate ca declinul lui Patrascanu sa fi fost pecetluit de planu-rile privind infiintarea unei federatii balcanice care ar fi cuprins Iugoslavia,Bulgaria si Romania si de reactia lui Stalin la o asemenea stare de lucruri.La 17 ianuarie 1948, Gheorghi Dimitrov, liderul comunistilor bulgari, anun-lase crcarea unei federatii balcanice in Cadrul unei declaratii acute la Bucu-resti. Atat Dej cat i Pauker s-au abtinut sa-1 sustina. Cu o luna in urmaTito vizitase capitala Romaniei pentru semnarea unui Tratat romano-iugos-lay. Dimitrov a fost nevoit sä revina asupra afirmatiei facute in urma unuiatac violent in Pravda" din 28 ianuarie si 10 februarie, fiind apoi chematla Moscova de Stalin, care i-a interzis sa mai pomeneasca despre federatiaiii chestiune; intr-adevar, nu a mai facut-o, dat fiind ca a murit la scurtavreme dupa aceea. Dupa cum se pare, ,Stalin i-a spus Anei Pauker in tinipulvizitei la nivel inalt efectuata de delegatia romana ca Romania trebuie sase distanteze de Tito si astf el la 12 februarie, guvernul roman a ordonatca toate portretele Maresalului Tito s5. fie scoase din vitrinele magazinelor.A urmat o novä instructiune din partea Moscovei: toate elementele sovine"din Partid trebuiau epurate 40.

Patrascanu era o tinta-sigura. Se numarase de altfel printre cei careii primisera pe Tito in decembrie trecut i putea fi usor implicat in acuzatiide conspiratie pro-Tito. Daca nu se actiona rapid ar fi putut fi lansate alteacuzatii de sovinism", de data aceasta cu implicatii antirusesti i impo-triva altor lideri ai Partidului. Teohari Georgescu, in calitatea sa de Minis-tru al Afacerilor Interne a fost insarcinat de Dej sa faca un denunt publicimpotriva lui Patrascanu, la 22 februarie. Au trebuit sa treaca patru lunipana cand acuzatiile sä devina mai explicite. Intr o rezolutie a PlenareiComi-tetului Central din 10-11 iunie s-a avansat ideea ca, la cateva saptamaniinainte de luna martie a anului 1945 Patrascanu, in totala contradictie culinia partidului, a reactualizat lozinca privind colaborarea cu intreaga bur-ghezie sau cu o mare parte a ei. In 1946 a sustinut teza privind alianta cuintreaga taranime, inclusiv cu elementele exploatatoare ostile taranimii mun-

38 A. Serbulescu, op. tit., p. 69. Areste detalii au fost confirmate de N. Fotino intr-uninterviu pe care autorul i 1-a luat pe 9 aprilie 1994.

39 A. Serbulespi, op. cit., p. 46.40 G. Hodo*, Show Trials. Stalinist Purges in Eastern Europe, 1918-1954, New York,

Praeger, 1987, p. 96.

www.dacoromanica.ro


citoare ... In transpuncrea in practica, el a urmat o politica impaciuitoarefata de exponentii reactiunii burghezo-mosieresti, in timp ce Partidul erape deplin angajat in lupta impotiva reactiunii. El a urmat linia politicii na-tional-soviniste" 41.

0 dovada faptului ca sub aceste acuzatii se ascundea vointa sovi ti-cilor o constituie afirmatia conform careia Patrascanu dorise sa colaborezecu intreaga taranime", inclusiv cu elementele exploatatoare ostile taranimiimuncitoare". Acuzatia era similara cu cea lansata in aceeasi perioada. dePartidul Comunist Sovietic la adresa Partidului Comunist Iugoslav, conformcareia acesta din urma nu facuse diferenta intre chiaburi Si ceilalti tarani siIi cedase rolul conducatot in afacerile tarii Frontului Popular Iugoslav alca-tuit din chiaburi, negustori, mici meseriasi, intelectuali burghezi, grupuripolitice diverse, printre care si anumite partide burgheze" 42 Relatia stransadintre acuzatiile lansate la adresa lui Patrascanu si criza dintre UniunLa.So-vietica i Iugoslavia a devenit evidenta douà saptamani mai tarziu, candPartidul Comunist Iugoslav a trimis o scrisoare cu data de 20 iunie prin carefdcea cunoscut ci hotarase sa nu participe la Conferinta Cominformului ur-mând sa se tina la Bucuresti, spre sfarsitul lunii. Ca raspuns,Cominforrnula exclus Partidul Comunist Iugoslav, decizie care a fost facuta publici in28 iunie, i i-a mutat sediul de la Belgrad la Bucuresti.

In perspectiva cronologica, masurile luate impotriva lui Patr4canuindica faptul cä Dej se 8traduia sä respecte un scenariu pus la punct de Sta-lin, sau de Beria, sau poate de amandoi. Timpul scurs intre atacul lui G or-gescu pe 22 februarie, arestul la domiciliu al lui Patrascanu incepand cu datade 28 aprilie, formularca explicita a acuzatiilor la 10 iunie i arestarca sa f c-tiva abia cu doua luni mai tarziu, anume pe 24 august, indica o ezitaiecu pri-vire la modul in care trebuia sa se procedeze cu el. Intarzierile pot fi pasepe seama a doua lucruri: incapatânarea cu care Pdtrascanu nega acuzatiilece i se aduceau i faptul ca Dej era nevoit sä astepte instructiuni din pa-teaMoscovei care se cam faceau asteptate.

Intervalul de cinci luni de la arestarea lui Paträscanu in august 1948anchetarea sa pe linie de politie, in urma anchetei pe linie de partid, in ianu-

arie 1948, indica dorinta Moscovei de a coordona epurarea lui cucpur-rilede erctici titoisti in alte state-satelit, care au culminat cu procescle si

lui Lászl6 Rajk in Ungaria i Traiko Kostov in Bulgaria, in septem-brie si respectiv decembrie 1949. In declaratia sa facuta la 11 mai 1967in fata Cornitetului de Ancheta infiintat de Comitetul Central al Partiduluiin vederea prcgatirii reabilitarii lui Patrascanu, Fori i altii, Gheorghe Pin-tilie prctinde ca in 1949 i se ordonase (dar nu mentioneaza si de catre eine)sa intre in legatura cu trci consilieri sovietici de la Bucuresti cu privir, lacazul lui Patrascanu. Pintilic nu si-a mai amintit cleat numele a doi dintreei, respectiv Aleksandr Mihailovici Saharovski i Patriki. De la cel din urma.Pintilie a aflat cä toti trei contribuisera la pregatirea procesului lui Rajk.Pe intregul parcurs al anului 1949 atat Patrascanu cat i sotia sa au fost an-chetati riguros la sediul DGSP (Securitatca) de pe Calea Plevnei si in cursulacestei perioade ancheta a fost condusa de consilierii sovietici, care insa

41 Aceste acuzatii sunt analizate de Ghird Ionescu, op. cit., p. 152-154.Scrisoarea Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sentience cdtre Comi-

tetul Central al Partidului Comunist din lugoslavia, 4 mai 1948, in The Soviet-Yugoslav Dt pute,Londra, Royal Institute of International Affairs, 1948, p. 45.

a

si

xe-cutillc

www.dacoromanica.ro

15 Gheorghiu-Dej (1945-1948) 921

nu primisera o insärcinare oficiala. Erau secondati de un secretar doi dela Ambasada sovietica, care transmitea la Moscova informatii cu privire lamersul anchetei. Spre sfarsitul anului respectiv, Saharovski a fost numit con-silier M.GB sef la Ministerul Afacerilor Interne, in timp ce ceilalti doi consi-lien reintors la Moscova 43. Dej, Pauker i Chisinevski erau informati cuprivirc la cazul lui Patrascanu de Saharovski si, din cand in cand, Pintilieera invitat la tesedinta lui Dej pentru discutii pc acest subiect in prezentalui Cbisinevski ".

Se pot stabili mai multe faze in anchetarea lui Patrascanu si a priete-nilor sai. In martie 1948 SSI-ul i-a arestat pe Nicolae Betea, Anton Ratiu,Constantin Pavel si Remus Mesa, toti fiind prieteni de-ai lui Patrascanucu functii in schemele institutiilor publice. In cursul lunii urmatoare Patras-canu si sotia sa au fost detinuti in stare de arest de membri ai ComitetuluiCentral al Partidului. In iunie Betea, Ratiu si Pavel au fost dati pe manasccuritatii. Intre ianuarie i octombrie 1949 Patrascanu si sotia sa au fostanchetati de catre securitate. In octombrie 1949 SSI-ul a preluat conduce-rea anchetei referitoare la Pritrascanu si la alte dourizeci i cinci de persoane,care a durat pana in mai 1950. La 24 ianuarie 1950 alte treizeci si sase depersoane in frunte cu Alexandru Stefrinescu au fost anchetate de securitate.Apoi, in februarie 1951, s-a intrat intr-o noua etapa, fiind anchctate de secu-ritate grupurile aflate in legatura cu Patrascanu, Stefanescu si Remus Koff-ler, un membru de partid veteran, coleg cu Foris, incercandu-se implicareatuturor acestora intr-un unic complot impotriva regimului ".

..Din amanuntele date de Alexandru Draghici prietenului i coleguluisau Eduard Mczincescu, transpare cä abia la 28 aprilie 1948 Patrascanu a fostconvocat de catre Dej la sediul Partidului, respectiv la doua luni de la demas-carea sa la Congresul Partidului 46 Acest interval de timp s-ar putea datorafaptului ca instructiunilc din partea lui Stalin privitoare la modul in caretrebuie 5 se procedeze cu sovinii nationalisti" se lasasera asteptate. Patras-canu a fost instiintat de catre Dej, in prezenta lui Dra'ghici, ca va trebui sacompara in fata cornisiei de Partid insarcinata cu anchetarea activitatii saledin perioada in care Partidul fusese in ilegalitate (respectiv din 1924 pana in1944). A fost insotit de Dej de la sediul Partidului la o casa conspirativapcntru anchetäri de la Baneasa, care apartinea sectiei politice si adminis-trative a Comitetului Central, si unde ii astepta o comisie compusa din Teo-hari Georgescu, Ministrul Afacerilor Interne, Iosif Ranghet, membru su-pleant al Biroului Politic si secretar de cadre, si Alexandru Draghici, sefulsectici politice si administrative,

Comisia inceput ancheta intrebandu-1 pe Patrascanu despre pre-supua sa intentie de a fugi din Ora, pe care fostul Ministru al Justitiei a

45 MGB-ul (Ministerul Sovietic al Securitiltii Statului), 1946-1954, a fost succesorulNKGB-ului (Comisariatul Poporului pentru Securitatea Statului), 1941 si 1943-1946. NK \ D-ul (Comisariatul Poporului pentru Afacerile Interne), 1922-1946, a inclus GGPU-ul (Servi-ciul Sovietic al Securitatii) intre 1922 1923 si 1934-1943. In 1946 NKVD-ul a devenitMVD (Ministerul Sovietic al Afacerilor Interne).

" C. Popisteanu, Cazul Grupului Peitrafcanu (V ), Magazin Istoric", nr. 11 (noiernbrie)1991, p. 43.

45 Ibidern, p. 48.46 Raportul Cornisiei de Partid privind cazul lui PatraKanu a afirmat ca acesta a fast

eretinut pe baza unei dispozitii date de Dej, Raportut Comisiei de Ancheld a Parlidului, Cu-vantul", nr. 35 (1-7 septembrie), 1992, P. 8.

sau

si-a

www.dacoromanica.ro


negat-o. Timp de cateva saptamani, membrii comisiei au incercat'sa-1 deter-mine pe Patrascanu sa recunoasca faptul cä a complotat impotriva condu-cerii de partid, eforturile lor fiind insa' inutile, deoarece Georgescucel putin aceasta este parerea lui Draghici, 1-ar fi sfatuit pe Patrascanu sänu sufle un cuvant v. Este important de remarcat faptul ca Patrascanu, inacel moment, nu era practic in stare de arest, o alta dovada in favoarea fap-tului cä Inca nu se primise imputernicirea din partea Moscovei pentru a setrece intr-o asemenea etapà, care implica luarea de masuri grave impotrivaunui inalt membru al Partidului.

Esecul anchetei pe linie de partid", asa cum era numita in jargonulde Partid, care nu reusise s'5.-1 determine pe fostul Ministru al Justitiei sarecunoasca nici o eroare", a facut necesara adoptarea de masuri ma1 coer-citive. S-a eliberat un mandat de arestare a lui Patrascanu pe data de 24-august, la numai noua zile de la numirea lui Gheorghe Pintilie in functia deDirector al nou intemeiatei Directii Generale a Securitatii Poporului. Patras-canu a fost acuzat de a fi agent al politiei si agent al spionajului britanic,care a desfasurat o activitate criminala menità sa paralizeze actiunite Par-tidului Comunist Roman si s5. distruga Partidul din interior, contribuindastfel la mentinPrea si continuarea razboiului impotriva Uniunii SOvie-tice" 48 A fost trimis la inchisoarea de la Jilava. Eduard Mezincescu sus-tine totusi ca dupä emiterea mandatului Patrascanu a fost condus de laresedinta secreta din Baneasa la vila sa de pe malul lacului Snagov, distantadintre ele fiind de vreo 35 kilometri, unde s-a reintalnit cu sotia lui.Arnandoi au fost tinuti aici in arest la domiciliu sub paza armata pe par-cursul celor cinci luni care au urmat 49

In data de 19 ianuarie a inceput o noua etapa a calvarului. In zivaaceea au primit vizita lui Gheorghe Pintilie, a colonelului Valerian Bucikov,consilier MGB pe langa cea de a sasea Directie a securitatii care raspundeade paza personala a lui Dej, cat si a lui Iosif Ranghet, membru supleant alBiroului Politic, care i-au insotit la sediul DGSP-ului din Bucuresti, CaleaRahovei, unde au fost inchisi in celule separate, la subsol ". Nu aveau sä semai revada niciodata. Anchetarea lor s-a facut dupa modelul lui Beria aplicatin epurarile ereticilor titoisti" care erau in curs de pregatire in Ungaria,Bulgaria si Cehoslovacia. Pentru ca aceste procese sä fie sincronizate tre-buiau dovedite acuzatiile conform carora Patrascanu era un tradator Si uninformator al politiei Si ca nu actionase singur, ci ca sef al unui grup de cons-piratori aflati in leg-a-tura cu Tito si cu imperialistii occidentali". Pentru ada credibilitate ideii de complot, cateva luni mai thrziu, pe 13 decembrie1949, a fost arestat Remus Koffler, vechi prieten al secretarului general Ste-fan Foris care fusese asasinat. Prin tortura, lui Koffler i s-a smuls o decla-ratie conform cáreia el si Foris fusesera agenti ai politiei fasciste burghezo-mosieresti" i cli. ii recrutasera in 1941 i pe Patrascanu. Se avansa ideea Ca

47 E. Mezincescu, Detenlie Ord mandat de arestare, Magazin Istoric", nr. 6 (iunie 1992),p. 58.

44 C. Popi§teanu, Cazul Grupului Pdtrdscanu, in Magazin Istoric", nr. 7, (iulie 1991),p. 62.

44 E. Mezincescu, op. cit., p. 58." E. Mezincescu, Ecouri la Cazul" Pdtreiscanu, in Magazin Istoric", nr. 7, (iulie 1992),

p. 33.

insusi,

www.dacoromanica.ro

17 Gheorghin-Dej (1943-1948) 92 3

ccl din urmä ar fi oferit politici informatii care dusesera la arestarea unuiaaurnit numar decomunisti, printre care si Teohari Georgescu 51

,Icgaturile cu Tito si cu imperialistii s au realizat prin includerea incomplot" si a catorva reprezentanti ai organizatiilor minoritatii iugoslave(fin Romania si a unui numar de prieteni ai lui Patrascanu, printre care Her-bert (Belu). Zilber, un vechi comunist exclus din Partid in martic 1947 pen-tru'asa-zisc devieri" in perioada dintre cele doua razboaie i arestat la data<la 6 februarie 1948, Ion Mocsonyi-Starcea, fost Maresal al Curtii Regale,Alexandru tefanescu, industrias, Jac Berman si Emii Calmanovici, ambiiingineri constructori, Victoria Sarbu, Harry Branner, muzician si fost direc-tor al Institutului de Folclor, Herant Torossian, om de afaceri de originearmeana nascut in Romania care fusese consul la Paris si Lena Constante,Dictorita de icoanc 52. Iugoslavii erau prezentati ca agenti ai lui Tito, in timpce Patrascanu i piietenii sai se sustinea ca ar fi organizat o retea de spionajla "comanda serviciilor secrete britanic si american.

Aceste acuzatii la adresa lui Patrascanu se asemanau perfect cu celepronuntate impotriva lul Laszló Rajk. Rajk participase in Razboiul Civildin Spania ca voluntar" comunist, la sfarsitul acestuia fiind internat intr-unlagar din sudul Frantei. A fost eliberat in 1941 cu ajutorul lui Noel HavilandField, un agent american al NKVD-ului lucrand ca asistent social, si se rein-torsese in Ungaria, dar excentricitatile ulterioare ale lui Field, printre care-si contactarea lui Allen Dulles, seful OSS-ului din Elvetia, au starnit suspi-ciunile sovieticilor cu privire la motivele care il determinasera sä faca psi-Lil lui Rajk. In vara lui 1948 Matyas Rakosi, primul secretar alPartidului Comunist Ungar, a fost chemat la Moscova pentru a fi informatci Rajk, ministrul sail al Afaccrilor Interne, era un agent american infiltratin conduccrea partidului ungar. Generalul Fyodor Belkin, -consilier sovieticsef al MGB-ului pentru Europa de sud-vest, a trirnis la Budapesta doi gene-rah, p- Lihakov si pe Makarov, pentru ca acestia sii. supervizeze pregatirilein vcdcrea arestarii lui Rajk i inscenarii procesului sãu. Rajk a fost arestatla 30 mai 1949 si anchetarea sa a fost supravegheata de Belkin 53. Procesul,care s-a dcschis la 16 septembrie, prezenta implicatii la adresa lui Patras-canu. Lazar Brankov, unul dintre acuzatii care compareau alaturi de Rajfc,a afirmat ca Patrascanu ar fi aderat la planurile lui Tito de a crea o fede-ratie balcanica de state burghez-democratc" printre care sa se numere siRumania 54.

La scurt timp dupa aceasta, in luna octombrie, Patrascanu si sotia saau fost predati SSI,-ului pentru anchetare, la ordinul personal al lui Dej,cara actiona pe baza instructiunilor primite de la Saharovski. Generalul lo-cotenent Serghei Nikonov (Sergiu Nicolau), seful SSI-ului, a explicat cä mo-tivnl acestei actiuni era clarificarea legaturilor sale cu agentiile straine despionaj prin intermediul Lenei Constante 55. Cel insarcinat cu anchetarealui Patrascanu a fost Petre (Piotr) Gonceariuc, seful Directiei de Contraspio-

51 G. Hodos, op. cit., p. 99.Constante a facut o descriere a cosmarului trait in cartea sa L'évasion silencieuse,

Paris, La Découverte, 1990.53 C. Andrew si 0. Gordievskv, op. cit., p. 4 13-4 15.54 G. Hodos,or. cit., p. 63.55 C. Popisteanu, Cazul Grupului Pdtrdscanu (VI ), in Magazin Istoric" nr. 12 (de-

cernbrie) 1991, p. 72.

cliberarea

www.dacoromanica.ro

924 Dennis Deletant '18

naj a SSI. Intr-o declaratie facuta in 3 iulie 1967 Comitetului de Ancheta 'in-fiintat de Comitetul Central al Partidului in vederea pregatirii reabilithriilui Patrascanu, a lui Foris si a altora, Gonceariuc a declarat ca in 1950 pri-mise ordine verbale din partea lui Nikonov, seful SSI-ului, pentru anchcta-rea sotilor Patrascanu, si ca acestia au fost adusi in fata lui la sediul Direc-tiei a doua a SSI de pc strada Maxim Gorki de la o vila din apropierea aero-portului &masa, de catre colonelul Valerian Bucikov. Nicolau i-a prezen-tat lui Gonceariuc o lista cu problemele ce trebuiau clarificate in cursul an-chetei, printre ele numarandu se urmatoarele: ce agentie straina de spionaiII recrutase pe Patrascanu ca agent? ce angajamente isi luase Patrascanufata de un sef al Sigurantei la momentul eliberarii din inchisoare? cumpregatise fuga, impreuna cu Anton si Betty Ratiu? ce legaturi aveau el.sotia lui, Eva, cu strainii? La momentul transferarii lui Gonceariuc la DGSP,in contextul inglobarii SSI-ului de catre accasta spre sfarsitul anului 4950,Gonceariuc a predat dosarul lui Patrascanu, la ordinul lui Pintilie, locote-nent colonelului Than Soltutiu 56

Agentia de spionaj pentru care Patrascanu era acuzat ca lucra era, defapt, Serviciul Secret britanic, legaturile fiind asigurate, dupa cum se pre-tindea, de Harry Brauner, Lena Constante, Koffler si Stefilnescu. Contactelepe care ei le avusesera cu persoane of iciale din cadrul Comisiei Aliate de Con-trol erau acum aduse ca dovada a complicitatii lui Patrascanu in actiuneade spionaj, chiar daca la acea vreme britanicii erau de fapt aliatii sovieticilor.

In timp ce acuzatului i se smulgea prin bataie recunoasterea acestorvini, nu se pierdeau din vedere nici acuzatiile cu privire la crezia titoista".Un articol din cotidianul iugoslav oficial Borba", cu data de 4 martie 1950,anunta ca. Patrascanu avea sa fie judecat in curand, impreuna cu un numarde cetateni iugoslavi, sub acuzatie de complot pro-titbist57, dar din rapunicare nu sunt dare se pare ca Beria a ordonat o amanare. Una din posibileleexplicatii ar fi faptul ca, in comparatie cu procesele lui Rajk i Kostov careduscsera la epurari guvernamentale extensive in Ungaria, varianta Patras-canu parea subtire", astfel incat Beria a cerut o epurare mai profunda58_Inconsistenta decurgea din imposibilitatea de a obtine de la Patrascanumarturisire a crimelor" sale si absenta oricarei coroborari din partea prie-tenilor sai59.

Gonceariuc a adaugat cá in perioada in care 1-a anchetat pe Patrascanu SSI-ul a fostinglobat de DGSP iar el a fost numit seful Directiei pentru Contraspionaj cu rangul de co-lonel (C. Popisteanu, CazulGrupulni Pdtrdscanu (VII ), Magazin lstoric" nr. 1 (ianuarie) 1992,p. 86). Conform dosarelor de la Ministerul Afacerilor Interne, SSI-ul a fost inglobat in Direc-tia Generalil a Securithtii Statului (asa cum fusese rebotezata Directia Generalil a SecuritapiPoporului in 1949) pe 2 aprilie 1951. Fuziunea fusese in curs de pregatire sub supravegherealui Saharovski, in lunile premergatoare. Actiunea implica transferul personalului din cadrulSSI la, directoratele DGSS-ului i, in anumite cazuri, repartizarea lor in alte functii. In conse-cinit seful SSI-ului, Serghei Nikonov, a lost numit sef al Directiei A, sectia informatii externea DGSS-ului, care a fost reorganizatri la indicapile lui Saharovski.

57 G. lonescu, op. cit., p. 155.58 G. Hodos, op. cit., p. 99." In ciuda faptului cä Gonceariuc a depus mari eforturi. In declaratia sa din 3 irlie

1967, el a pretins el nici Patrascanu i nici sotia sa nu fuseserd torturati. El a adrnis totusidupa incheierea unei sedinte dc ancheth, Pätrascanu incercase sä se sinucida thindu-si ve-

nele cu o lama de ras. Pentru ca sä nu se afle provenienta lamei, Ratrascanu a rupt-o inbucatele mici i a inghitit-o. Ceea ce Gonceariuc nu a mentionat este faptul ca ofiteri SSIau prirnit ordinul administreze laxative lui Pritrascanu pentru a recupera fragmentele

o

"

c5

isi

sad

www.dacoromanica.ro

19 Gheorghiu-Dej (1945 1948) 925

Aceste dificultati au fost reliefate de Pintilie in declaratia data la 11mai 1967 Comitetului de Ancheta a cazurilor Paträscanu si Foris. El a re-cunoscut ca numai in urma aplicarii sistematice a unui tratament dur reu-sisera anchetatorii pentru prima oara sa-i stranga pe toti membrii asa-zi-sului grup Patrascanu sub aceleasi acuzatii. Timp de doua sau trei luni,incepand cu momentul in care sotii Patrascanu fusesera predati DGSP--ului (in ianuarie 1949), cei trei consilieri sovietici, sub conducerea lui Saha-rovski, au dirijat ancheta fail a avea vreun statut oficial. Abia mai tarziuSaharovski a fost numit consilier principal al lui Teohari Georgescu. Maiexista un secretar doi de la Ambasada sovietica al carui rol era de a informaMoscova cu privire la mersul anchetei. Aceste persoane oficiale sovietice Iiinformau pe Dej, Pauker i Chisinevski despre cazul Patrascanu, dar Pin-tilie nu a furnizat nici un indiciu privind o eventuala obiectie a lor fata delelul in care era condusa ancheta60.

A atribui lui Dej61 sau oricarei alte persoane din conducerea PCR in-tarzierea in aducerea in judecata a lui Patrascanu este pura speculatie deoa-rece nu sunt dovezi sigure. in atmosfera de teroare care domnea in tat-Hesatelit in timpul proceselor inscenate din 1949 si imediat dupa incheiereaacestora, instinctul de conservare nu putea dealt sa dicteze o atitudine deprudenta si respect fata de dictatele soviectice. Dej punea acum in practicainstructiunile lui Beiia, transrnise prin sicofantul sau Visinski, care in 1949ii inlocuise pe Molotov in functia de Ministru al Afacerilor Externe, si sce-nariul lui Beria privind epurarile se modifica in functie de capriciile poli-tice de ultima ora ale lui Stalin. Rolul conducator jucat de consilierii sovie-tici in mersul anchetei privind grupul lui Patrascanu intre octombrie 1949si 1952 constituie o dovada in sensul acesta.

Ca Dej era dornic sä spulbere orice indoiala cu privire la loialitatea safata de Stalin transpare si din discursul prezentat la cea de a treia Conte-rinta a Cominformului din noiembrie 1949, in care ataca ereziile lui Tito

numeste pe Rajk, Kostov i Patrascanu, cat i pe liderul iugoslav, agentiai imperialismului anglo-american62. Discursul lui Dej constituia de aseme-nea i confirmarea pozitiei sale de sef al PCR. Si totusi aceasta acuzatie laadresa lui Patrascanu nu era inca fundamentata de nici o marturisire dinpartea celui din urma. Eforturile anchetatorilor s-au intensificat in aceastadirectie, urmarindu-se totodata i dovedirea existentei unui complot de mareamploare in care ar fi fost amestecati Patrascanu, Koffler si Stefanescu.Aceste eforturi marcheaza intrarea in ceea ce securitatea a numit ultimafaza a anchetei", care a inceput in februarie 195163. Yana in noiembrie 1952ancheta s-a dcsfasurat sub conducerea colonelului Misa Dulgheru, seful Di-

i-au examinat atent scaunele. Desi au rcusit sI. reconstituic obiectul in cauz5 sucurile gastricereusisera sI. tearg5 orice urma do amprente. 1)up5. ce si-a revenit, Pritrascanu a lost mutatintr-o alt5 cladire a SSI-ului unde a luat o supradoza de somnifere, intr-o noul incercare nereu-.sita de a-si lua viata (E. Mezincescu, Ecouri (a cazul" Pdtrdscanu , in Magazin Istoric", or.7 (iulic) 1992, p. 35).

" C. Popisteanu, Cazul Grupuliti Pdtrdscanu (V ), Magazin Istoric", nr. 11, (noiembrie)1991, p. 43.

61 Cum sustine George Hodos, op. cit., p. 100.63 Scânteia", 6 decembrie 1949.63 C. Popisteanu, Cazul Grupului Pdtrdscanu (///), Magazin Istoric", nr. 9 (:.eptembrie)

1991, p. 48.

c.

ii

www.dacoromanica.ro

926 Dennis Deletant 20-

rectiei G pentru Anchete Pena le a securititii, care a primit instructiuni dinpartea lui Saharovski i Tiganov, consilierul sovietic de pe langa aceasta.directie. Insusi Dulgheru a chzut victima imposibilitatii de a se stabili vino-vatia lui Patrascanu ca spion, fiind arestat, dupd propriile sale declaratiiulterioare, din ordinul lui Saharovski".

Modul de conducere al anchetei impotriva lui Patrascanu intre anii1948 si 1952 confirma rolul cu totul secundar jucat de Dej i de alti membridin conducerca PCR, dat fiind amestecul sovieticilor in treburile interneale Romaniei. Anchetarea lui Paträscanu si a celorlalte persoane implicatea fost dirijata cu fermitate de Aleksandr Mihailovici Saharovski, consilierulMGB al lui Georgescu, Ministrul Afacerilor Interne si intreaga serie de acu-zatii lansate rand pe rand la adresa lui Patrascanu au respectat un scenariupus la punct la Moscova, foarte probabil de catre insusi Beria. Comporta-mentul lui Dej si al tovarasilor sai din conducerea de partid pe parcursulanchetei a tradat dorinta, oarecum justificata, a unor barbati i femei carese straduiau sa se punä la adapost de fanteziile lui Stalin si sa-si dovedeascafidelitatea fata de Moscova65. Pentru a putea pastra puterea ei trebuiauanticipeze urmdtoarele miscari ale lui Stalin si sa le devanseze actionfind_pe baza propriilor lor instincte. Ceea ce i explica prudenta cu care Dejabordat cazul lui Patrascanu si de ce atat el cat Si Pauker tineau atat demult sa fie informati cu privire la fiecare etapa in desfasurarea anchetei,.pentru a sti daca lucrurile mergeau inainte sau stateau pe loc. Oricare din-tre ei ar fi putut fi implicat in absurdul joc de ruleta care avea loc in mintealui Stalin. Dej a fost cel care, in final, a avut mana norocoasa.

SOME CONSIDERATIONS ON GHEORGHIU-DEJ'S STRUGGLEFOR PARTY DOMINANCE, 1945-1948

Abstract

The nature of the relationship of the RCP to the Soviet Union is cru-cial to an understanding of Dej's struggle for dominance within the Roma-ian Communist Party, and to an appreciation of his success in maintain-ing himself at the helm of the Party until his death. This relationship was,throughout the late forties and early fifties, one of total dependency. Un-flinching subservience to Stalin characterized the words and deeds of allthe leading figures in the RCP and throughout the years 1944 to 1952 theyacted out scenarios provided by the Soviet dictator. In 1952 it was Dej alonewho, when the order to purge alleged Zionists came, found himself in theposition of being offered by Stalin the opportunity to assign the roles.

" C. Popisteanu, Cazul Grupului Pdtrd§canu (VI ), Magazin Istoric", nr. 12 (decembrie),1991, p. 74.

65 In acest scop, Dej i Pauker au alaituit chestionare pe baza cdrora a lost interogatBelu Zilber de catre anchetatorul sau din partea SSI, George Firescu (pe numele adeváratFilipescu) in iarna anului 1949, desi Dej nu si-a putut ascunde un oarecare sentiment de inferioritate care se remarcg in intrebärile puse de el, tinând astfel in mod deosebit s6.afle de ceZilber ar fi declarat despre el ca.' este o marionetà" i un analfabet. In privinta lui Pauker,aceasta s-a dovedit a fi mai interesatà de literatura capitalista." pe care Zilber o parcursese-(Al. Serbulescu, op. cit., J. 75).

sa

www.dacoromanica.ro

ARTA PLASTICA ROMANEASCA IN ANUL 1944

CORNEL CRACIUN

Anul 1944 a fost esential in economia derularii celui de-al doilea raz-boi mondial si a marcat, definitiv, evolutia ulterioara a societatii romanestila toate palierele si in toate sectoarele de activitate. In conditiile unui raz-boi de durata i fara precedent din punctul de vedere al desfasurarilor deforte si al jocului de interese era absolut inevitabil ca arta sa nu inregistreze

in inodul ei specific acest evenirnent epocal. Interesul pentru desci-frarea resorturilor intime ale actului creator aflat sub incidenta terorizantaa mortii, dublat de nevoia de surprindere a mutatiilor operate de actul dela 23 August 1944 in constiinta i creatia artistilor plastici autohtoni, nis-au p'..irut motive suficient de intemeiate pentru angajarea prezentei cer-cetari.

0 prima impresie pe care nu ti-o poti retine atunci cand parcurgi, panala cap5t, periodicele principale ale anului 1944, este aceea ca asisti la sfar-situl-'unel lumi si la nasterea uneia noi. A doua impresie pe care o incerci,foarte acut, este accea ca te gasesti in prezenta unei ample miscari simfonicein trei timpi dintre care primul este normal ca desfasurare, al doilea lent

plin de incertitudini, iar ultimul evident accelerat i demonstrand aparitiaunei teme concurente ce se intrepatrunde in aparatul orchestral pentru apregati noua partitura obligatorie. In cele ce urmeaza ne luam permisiuneasä desctiptam sensurile timpilor enuntati.

I. ANDANTE

Anul plastic expozitional debuteaza sub bune auspicii. Mai multi ar-tisti ce fac parte din tanara generatie nascuta dup5. 1900 se reunesc pesimezele din Capitald spre incantarea publicului spectator. Cronicarii de spe-cialitate se grabesc sä imortalizeze evenimentele ce fac deliciul nrotipen-dadei Capitalei, expunandu-si in acelasi timp propriile reflectii uneoridestul de caustice asupra artistilor in cauza. Printre rasfatatii lunii ia-nuarie 1944 se numara nume de referinta pentru istoria picturii romanesti,precum Ion Tuculescu, Magdalena Radulescu si Ion Vlasiu. Alaturi de eise cuvine mentionat Iosif R., precum i o interesantä expozitie de grup.

Expozitia deschisa la Ateneu de acest anormal teribil" 1 cum 1-acaracterizat succint un cronicar al timpului care este Ion Tuculescu, aavut darul sä socheze opinia publica si sa trezeasca ecouri vehemente in presa

Cf. Revista Frardatiilor Regale", XI, nr. 3/rnartie 1944, p. 713.

,,Revista istoricri", torn V, nr. 9-10, p. 927-949, 1994

si

www.dacoromanica.ro

928 Cornel Cráciun 2

Capita lei. M. Paciurea cronicarul plastic al cotidianului Curentul" Iiacorda un saptiu extrem de important din continutul turului de orizont pecare 1 intreprinde cu adresare la domeniul de referinta. Judecata la care-Isupine este de o asprime relevanta: Tuculescu a tinut cu orice pretsä ne prezinte lucrari voit violente in colorit. Artistul nu e lipsit de sensi-bilitate si nici de sinceritate, cum vrea sä ne Lea s credem. E destul detalentat, are destul temperament, stie sa-si imbine destul de savant culorilepentru ca sa mai fie nevoie sa ne biciuiasca aprig cu stridente rosii, verzi Sigalbene. Am ierta acest bluff unui pictor fara talent care ar voi sä se re-marce prin ceva" 2 Tonul este la fel de vehement in luarea de pozitieunei colege de meserie este vorba despre Lucia Dem. Balacescu darse axeaza, cum e oarecum firesc din partea unui practician, pe latura teh-hied: ... Pe terenul tehnicei numai pe acela 11 putem combate; de-monstrandu-i calea gresita pe care s-a aventurat si care comme a plaisir"omoara propriile sale daruri, de care cu prisosinfd ne-a dat dovada pa.naacurn*3. Ceea ce surprinde, trebuie s-o recunoastem ca in mod neplacut,in luarea de pozitie a plasticienei este nota accentuata de pedagogism a de-monstratiei, tonul doctoral cu care-i inventariaza lipsurile: t ...Pacateleexpozitiei Ion Tuculescu sunt urmatoarele: intai i cel mai gray este pica-tut de firezentare". Al doilea pacat este o ciudata lipsa de simt critic ... *4

domeniu in care, ne permitem sa coment5m la rândul nostru, semnataracronicii se simte in largul ei.

La galeria Cdminul Artei expune in paralel cu Dem. Berea Mag-dalena Radulescu, o artista care va marca intr-un anumit fel anul plastic1944. Prima ei prezenta pe simeze in anul mentionat dä nastere la interpre-

contradictorii. Daca, spre exemplu, profesorul Oprescu insistà asupramanierismului suparator la care se preta artista 5, loan I. Mirea remarcaspiritul concesiv in care-si realizeaza portretele mondene, zaharcase i usorcochete" 6, iar M. Paciurea se arata de2iluzionat de maniera de interpretarea artistei in care se poate decela un fel de materializare a fanteziei, dincolosi in afara de suflet si de sentiment" 7. Dupa cum vom putea constata cevamai incolo, nota comuna a interpretarilor la care este supusa creatia Magda-lenei Radulescu prevesteste duritatea limbajului socializant uzitat de cro-nicara improvizatä a ziarului Scanteia" cu referire la cea de-a doua expo-zitie deschisa de artista in acelasi an 1944. 0 atitudine perfect neutra dove-deste numai semnatarul cronich din Universul Literar" ce remarca doarfaptul ca Magdalena Radulescu este una din cele mai fecunde artiste alenoastre" 8.

Exponentul cel mai de seama al Ardealului 9 CUM il caracteriza unuldintre cronicarii anonimi ce semnau in periodicele timpului adica Ion Vla-siu, deschide o ampla expozitie retrospectiva in sala fundatiei Dalles. Ecou-rile nu sunt, din pacate, pe masura investitiei de talent a plasticianului o

Cucentul", XVI, nr. 5707/7 ianuarie 1944, P. 2.3 Universul Literar", LIII, nr. 1 10 ianuarie 1944, p. 3.4 Ibidem.5 Expozifiile de la Cdminul Artei si din Sala Propagandei, in Universul", 6 1, nr. 18/19

ianuarie 1944, p. 3.6 Revista Fundatiilor Regale", XI, nr. 3/martie 1944, p. 7 14.

Curentul", XVI, nr. 57 13 13 ianuarie 1944, P. 2.8 Univer ul Literar", LUl, nr. 2 20 ianuarie 1944, p. 3.

Ibidem.

a

-

2

7

...

tari

www.dacoromanica.ro

Arta plastica. in 1944 929

parte din raspuns gasindu-se incorporat in cronica Salonului Oficial de pic-tura si sculntura pe care o face prof esorul Oprescu 10. Revenind la momentulexpozitional din ianuarie 1944, nu putem semnala deck discursul destul devag al cronicarului Revistei Fundatiilor Regale" 11

La finele lunii ianuarie se. prezinta publicului ce frecventa galeria Cd-Artei de pe Calea Victoriei, un remarcabil peisagist al perioadei, este

vorba despre Iosif R. Comentariile iscate de lucrarile sale sunt destul deslabe 12 si aceasta in ciuda notei optimiste pe care incearca s-o impuna M.Paciurea, care socoteste expozitia drept una dintre cele mai reusite dinstagiunca aceasta" ".

Ceea ce surprinde cel mai mult pe cititorul neavizat este insistenta cucare se realizeaza promovarea a doi artisti suficient de obscuri. Ion Mandrusi Clara Cantemir caci despre ei este vorba fac obiectul unei intensecampanii purtate in paginile cotidienelor Universul" Si Curentul" 14. Re-clama este sustinuta prin cele mai diverse metode de persuasiune, rezultatulpar a fi lipsit de consistenta. Publicul nu se lasa amagit ,

in localul facultatii de arhitectura se desfasoara pc durata luniiianuarie 1944 o importanta manifestare a plasticii tinere ce grupeaza unlot semnificativ de artisti mobilizati si aflati in directa subordine a MareluiStat Major al armatei romane. Intitulata Pictura de rdzboi, expozitia se bu-cur- de interesul egal al oficialitatii 15 si al oamenilor de specialitate 16. Faptuleste pe deplin explicabil daca luam in considerare numele subofiterilor T.R.ce se reunesc sub acest generic de actualitate: L. Grigorescu, Al. Ciucurencu,Al. Tipoia, Petre Suteanu, Dumitru Berea, Eugen Dragutescu, Sorin Ionescu,Paul Miracovici, Traian Sfintescu, George Vanatoru si George Zlotescu. Ima-ginile pe care le-au surprins artistii romani sunt insa departe de preten-tiile modelului sovietic, cu care ne vom intalni din toamna aceluiasi an 17.

10 » Vlasiu, cele trei capete de martiH romani, pe care le-am vazut in cel putin vreocinci expozitii anterioare. Stiam cä e o regula ca la Salon sa, nu se admit& cleat lucrari pecare nu le cunoaste publicul. li1c1 ca s-a renuntat la aceasta norma i astfel, odata mai mult,tele trei tipuri irnaginate de Vlasiu, i, necorespunzand cleat pe departe cu realitatea, se vorfixa in mintea noastra ca portretele veridice ale celor trei vajnici ardeleni, ceea ce cu ade-vArat ele nu sunt. AlAturi de un tip" Eminescu, asa cum inchipuiesc domnisoarele demagazin, si care nu raspunde intr-un nimic cu cel real, pe care ni 1-a lasat Georgescu intr-unex elent medalion, vom avea de aici inainte, spre a produce confuzie in spirite un tip Horia,Clo5ca, Crisan tot alit de ipotetic ». cf. Salonul Oficial: Sculpture (V), in Universul", 6 1, nr.152 4 iunie 1944, P. 3.

11 E un destin transilvan rasfeant in destinul oamenilor, al fetelor aspre si al transfi-guririi istorice. In tot ceea ce frAmanta Vlasiu e un ritm interior, de sbucnet de remines-centl eroica si de legenda", cf. Revista Fundatiilor Regale", XI, nr. 3/martie 1944, p. 714.

Tratare generala i superficiall atat in cazul Luciei Demetriade-Balacescu, yen Uni-versul Literar", LIII, nr. 3/30 ianuarie 1944, p. 3, cat si la profesorul Oprescu in Universul",6 1, nr. 36/6 februarie 1944, p. 3.

23 Curentul", XVI, nr. 5730/30 ianuarie 1944, p. 2.14 In Universul" sunt citati cu ocazia diferitelor faze ale evolutiei expozitiei lor in

-mr. 5/6 ianuarie 1944, p 2, nr. 16/17 ianuarie 1944, p. 4; ._nr. 26/27 ianuarie 1944, p. 6; nr.28 29 ianuarie 1944, p. 8 si nr. 39/3 1 ianuarie 1944, p. 5. In mod similar se produc lucrurile§i in cazul cotidianului Curentul", nr. 57 15/15 ianuarie 1944, p. 2.

Vizitata de Maresalul Antonescu, cf. Universul", 6 1, nr. 18/19 ianuarie 1944, p. 3si Curentul", XVI, nr. 7 19/19 ianuarie 1944, P. 1 si de Mihai Antonescu, cf. Universul",6 1, nr. 30/3 1 ianuarie 1944, p. 3.

" Vezi recenzia Luciei Demetriade-BAlacescu in Universul Literar", LIII, nr. 1/10ianuarie 1944, p. 3.

11 Vezi Pictorii sovietici si rdzboiul de M. B. in Romania Libera" II, nr. 34/1$ septem-brie 1944, p. 4 si Picture in Arinata Rosie de H. B., ibidem, nr. 65/19 octombrie 1944, p. 4.

c. 1208

a

15

6

mina!

si-1

s

www.dacoromanica.ro

930 Cornel Craciun 4

Categoric luna februarie se desfasoara sub semnul suprematiei sexuluifrumos, dintre expozante detasandu-se personalitatea Olgai Greceanu. Ver-nisajul din -5 februarie 1944 a atras atentia intregii protipendade a Capita-lei 19 care a tinut sa particip3 la acest evenirnent gazduit de sOile galerieiDa lles. Cele peste 100 de lucrari inspirate dupi operele scriitorilor româniau fost executate in diferite tehnici si cu foarte mare disponibilitate interore-tativii. Aprecierile laudative se concentreaza in jurul pasiunii de care steanimata si a puterii de iluzionare scenografica pe care o dezvolta creatiasa 19 In paralel cu ea, expune la Crninul Artei graficianul Eugen Stec. Co-mentatorii operei sale sunt unanimi in a-i aprecia forta de conceptie si grijade mestesugar pe care o probeaza cu fiecare noua realizare a sa. ProiesorulOprescu, care este in general greu de multumit, se arata entuziasmat de pro-ductiile amintitului grafician lansandu se intr-o analiza extrem de pozi-tivä: Stec poseda cele trei calitati ce se cer indeosebi unui gravor in lemn:imaginatie, sensibilitate pentru o compozitie armonioasd, in care petelenegre sa se echilibreze in chip nirnerit cu cele albe, ale hartiei, un desen con-cis si viguros" si mai departe devenind foarte implicat afectiv noteaza:Am impresia c5. niciodata la noi nu s-au expus gravuri in lemn mai complete,mai demne de a figura in colectiile celor mai dificili amatori " 20.

La finele lunii februarie 1944 are loc premierea artistilor inspirati dinimaginea vechiului Bucuresti. in cadrul manifestarii gazduite de PalatulPrimariei Capitalei sunt premiati de catre generalul de corp de armatA- IonRdscanu primarul general al orasului artistii.Al. Phoebus, GheorgheTudor si Maria Cristea-Chelsoi 21. Initiativa lui floria Oprescu, seful serviciu-lui cultural al primariei, este onorata de nume de prima marime ale vktiiintelectuale a Bucurestiului.

Pe durata aceleiasi luni, pictura romaneasca sufera prima mare p:er-dere a anului prin decesul lui Vasile Popescu 22. Necroloagele apirute in p:esatimpului subliniaza, la unison, marile calitati de colorist ale acestui artistdeosebit de sensibil.

Evenimentele plastice se deruleaza la fel de -normal si pc durata luniice urmeaza. Capul de afis este detinut de manifestarea gruparii ARTA, dinrandurile careia se detaseaza travaliul depus de Lucian Grigorescu 23. Inte-resante sunt consideratiile pe care le face profesorul Oprescu vis-a-vis d-ahordarea portretisticii de catre membrii expozanti ai gruparii 24. Sentimen-

18 . Deschiderea a atras corpul diplomatic, elita intelectuala a Capitaléi, ohciali-tate, oameni de litere si de arta, intrucat cele 100 de panze traduc in linii, culori si sensibilitate,motive domMante din opera fiecaruil dintre scriitorii nostri clasici i moderni. Este o expozrtieunica, o prezentare pe planuri mad in care predomina. cultul trecutului pios si al sufletului mistical neamului, caracterizat prin ciobanul cu miorita pe umeri intr-o unitate impresionanta", cf.Universul", 6 1, nr. 37 7 februarie 1944, P. 6.

Revista Fundatiilor Regale", XI, nr. 4/aprilie 1944, P. 233.20 Universul", 6 1, nr. 45 15 februarie 1944, p. 3.21 Cf. Rampa", IV, nr. 117 5 martie 1944, p. 4.

Decedat la 6 februarie 1944, cf. Universul", 6 1, nr. 4 1/11 februarie 1944, P. 9.23 Vezi articolul Pictorul Lucian Grigorescu de D. Ciurezu, in Rampa", IV, nr. 119/

19 martie ,194.4, p. 1.

24 Cf. Portretul la Asociatia Arta de profesorul Oprescu, in Universul", 61, nr. 70/11 nuirtie 1944, p. 3. Pentru acelasi subiect vezi i contributiile aceluiasi autor, ibidem, nr. 66/7martie 1944, p. 3; nr. 67/8 martie 1944, p. 3; nr. 68/9 martie 1944, p. 3 si nr. 69/10 martie

1914, p. 7.

22

www.dacoromanica.ro

5 Arta plasticA in 1944 911

tal si :temperamental, cunoscutul exeget se simte legat de generatia varst-nica cu unii dintre reprezentantii acesteia fiind contemporan ca aspiratiisi durata de vietuire si indeosebi de Eustatiu Stoenescu, portretistul detemperament". Intre 28 martie si 19 aprilie 1944 are loc in localul de laDulles cea de-a 44 expozitie a gruparii Tinerimea Artisticd 25 Minunatexemplu de continuitate si consecventa creatoare a veteranului grup artis-tic, mesajul receptionat in anul de gratie 1944 nu este de natura satis-faca nici pe cei mai infocati suporteri ai acestuia. Rutina, desele completaride personal si presiunea psihologica a razboiului ce se ducea in apropiereagranitelor Romaniei si-au pus amprenta asupra exercitiului de admiratie pecare ni-1 propuneau anual societarii sus-amintitei grupari.

Campul manifestarilor individuale este dominat de trei artisti. LuciaDemetriade-Balacescu este axata pe peisaj in ceea ce prezinta publiculuispectator din 12 martie 1944 la sala Ministerului Propagandei din stradaVienei nr. 8. Cele aproximativ 50 de lucrari, inspirate de periplurile argesenesi din orasul Mangalia, isi gasesc un competent cronicar in persoana profeso-rului Oprescu 26 In aceeasi sa1 i axat pe o ternatica similara se producePaul Miracovici. Chiar daca comentatorul Revistei Fundatiilor Rcgale"se arata neasteptat de dur cu el 27, considerarn c. guasele artistului meritatoata consideratia noastra. Acelasi omniprezent Oprescu care-si serba cuacel prilej 12 ani de colaborare neintrerupta la Lniversul" se aratil maiconeiliant i dornic sa patrunda in intimitatea actului creator al unui pictorla carete surprinde acea inclinare spre ginga i tandru, care deopotrivaapare, atat in alegerea subiectelor, cat si in cea a tonurilor." 26 Ultimulreprezentant al triadei creatorilor de varf ai lunii martie este B'Arg (Ion Bar-bulescu). Cele aproape 100 de lucrari expuse in galeria ziarului Universul"sunt executate in tehnici diferite si dezvaluie un suflet sensibil, atasat uneilumi umile pe care ne-o dezvaluie cu sinceritate, fara ostentatie sau apel inu-til la vulgarizare 29

Lumea pare a fi extrem de eficace protejata impotriva unui razboi cese dertila cu toata inversunarea la mai putin de 1 000 de km distanta. Bucu-restiul continua sa-si desfdsoare activitatea dupa un orar precis si uniform.Institutiile de cultura, ministercle, intreaga societate, functionau in conditiide relativa siguranta. Criza alirnentara, cea ideologica i cea moralä eraUinca departe de a se declansa. Chiar daca viata isi urma cursul ei firesc, urmeleindoielii incep sa-si faca aparitia. Pentru cei ce obisnuiau sIt citcasch cu aten-tie intreg continutul presei ele apar* punctate sub forma unor mici anunturi.In ciuda atmosferei de calm aparent si a comunicatelor de front linistitoare

ce preamareau vitejia strabuna a romanilor i victoriile defensive ale ger-rnanilor cci prevazatori erau intariti in credinta lor de un mic anunt inse-rat in paginile cotidianului Curentul" la 1 martie 1944: Nu Lisa pe maine

25 Curentul", XVI, nr. 5786/26 martie 1944, p. 2.26 Universul", 61, nr. 76/17 martie 1944, P. 3.

27 Revista Fundatiilor Regale", XI, nr. 4/aprilie 1944, p. 233." liniversul", 61, nr. 62/3 martie 1944, p. 3.29 ...calitateamare a artistului este de a evita intotdeauna banalitatea sau vulgari-

tatea. tie s pAstreze masura si sa ne infatiseze sufletul acelei lumi umile, cu sentiment", cf.Curentul", XVI, nr. 5780/20 martie 1944, p. 2.

s2 i

www.dacoromanica.ro

932 Cornel Cráciun 6

c -ea cc poti face azi; evacucaza-te din vreme, sa nu regreti mai tArziu"Gospodarul este pus serios pe ganduri de un alt enunt gazduit in paginileUniversului" si anume: Pe tot timpul starii de razboi sá avem pregatitin casa rezcrve dc apa i hrana. rece pentru 2-3 zile" 31 In 23 martie inre-gistram o situatie paradoxa15. pe prima pagina a ziarului Curentul" esteit serata o fotografie de front care expliciteaza ca: Incercrtrile de atac bol-sevice se prrtbusesc in fata focului armelor automate române" 32, pentru cain interiorul cuprinsului paginii 3 sa gasim un desen explicativ cu ceca cetrebuic srt faci in cazul unui atac acrian! 33 Inceu lipsurile inthi zaMrul,apoi alimentcle Se inmultesc explicatiile privitoare la atacurile aerienesi la utilizarea stingdtorului Fenomen" pentru apararea pasiva 34. La ince-putul lunii aprilie inregistrarn primele indicatii privitoare la camuflaj 36la putin timp dupa accca, primul raid asupra Ploietiului 36 Cu moartea natu-rala a pictorului Octav Bancila ia sfarsit prima faza plastica a anului 1944 37.

II. LARGO

Aceasta a doua diviziunc a anului plastic 1944 acopera un spatiu tem-poral ce se intinde din prima jumatate a lunii aprilie i 'Ana la debutul luniioctombrie. Ceea cc caracterizeaza amintita perioadd este limitarea extremde drastica a peisajului expozitional, in paralel cu agravarea eforturilor. derazboi, ce culmineaza cu actul de la 23 August si schimbarea" partene-rului militar. Pe fundalul canonadci inregistrate pe frontul moldovean si aatacurilor aeriene din Valca Prahovei se insereazd, timid la inceput apoidin ce in ce mai puternic pâra devine tema predominanta, modelul alia-tului" sovietic ce va deborda in spatiul cultural românesc din sfiirsitul luiseptembrie 1944. Glorioasa semnare a armistitiului de pace cu NatiunileLnite va da, intr-un fel, semnalul inceperii unci intense campanii de presapro sovietice care nu avea cum sä ocoleasca sectorul artistic al fostului dus-man ce trebuia reeducat dupa alte canoane decAt cele al fostei democratiiburgheze.

De mai mult de 40 de zile manifestarile artistice ne lipsesc" :con-stata cu dreptate cronicarul plastic al cotidianului Curentul" in mo-mentul vernisarii Salonului Oficial dc pictura i sculptura. Situatia militaräa Orli se agravase extrem de mult pana la debutul celei de a treia decadea lunii mai, se inmultisera raidurile aericne ale aliatilor, precum i apelurilela pastrarea calmului si la folosirca adaposturilor. Problemele abmentareincep sa se rcsimta si in ciuda aparentei de stabilitate a vietii cotidienedescifrabila in derularea serbarilor, a spectacolelor de teatru, muzica si ci-nema paginile cotidienelor acorda tot mai mult spatiu comunicatelor mi-litare, politicii externe i necroloagelor de la mica publicitate. Intr-o atare

30 Curentul", XVI, nr. 5761/1 martie 1944, p. 2.31 Universul", 6 1, nr. 67/8 martie 1944, p. 3.32 Curentul", XVI, nr. 5783/23 martie 1944, p. 1.

Ibidem, p. 3.34 Ibidem, nr. 5787/27 martie 1944, p. 5.33 Ibidem, nr. 5793/2 aprilie 1944, p. 1.36 Universul", 6 1, nr. 100/10 aprilie 1944, p. 3.37 Ibidem, -nr. 96/6 aprilie 1944, P. 3."36 ,-,Crentul", XVI, -nr. 5839/20 mai 1944, p. 2.

Si,

33

30.

.

--

www.dacoromanica.ro

7 Arta plasticA in 1944 933

stare speciala, când spiritele erau suficient de bulversate pentru a mai puteagusta placerile continute de mesajul unei opere plastice, organizarea si des-fasurarea celei mai mari manifestari anuale a artei românesti era o mareaventura. Vernisajul Salonului Oficial a avut loc la 20 mai, in prezentaviceprimarului Mihai Antonescu, a Ministrului Culturii Nationale si a Cul-telor Ion Petrovici si a altor personalitati ale vietii noastre artistice 34. Lu Andcuvântul cu acest prilej, ministrul de resort care indeplinea Si atributiade presedinte al juriului Salonului Oficial spunea printre altele: t Inmomentul de fata suntem bombardati de sus in numele unei civilizatii inal-te" si am crezut c5. e bine sa raspundem, intre altele, cu marturiile unei cul-turi mai modeste, dar de veche moda româneasca. In afara de aceasta,cred ca cel mai bun mijloc de a invinge grijile este de a nu te gAndi inmod constant la ele » 4°. Intr-un mod similar se pronunta sculptorulIon Jalea, directorul compartimentului Arte din amintitul minister si mem-bru.marcant al juriului, al carui discurs remarca prestatia grupului de refu-giati moldoveni 41 Trecând acum la analiza propriu-zisa a prestatiei plasti-cienilor la acest moment de v5.rf al anului artistic, vom face eateva consi-deratii interesante bazAndu-ne cum e si firesc pe ecourile destul deputine si de contradictorii continute in presa vremii. Din capul locului, secuvine sà remarcam precum a facut-o i Petru Comarnescu 42 cvasiabsenta marilor nume ale domeniului de referinta. Exceptie facand de prezentapictorilor Rodica Maniu 43, Dimitrie Ghiata 44 si a veteranului Artur Verona,respectiv a sculptorilor Ion Jalea i Corneliu Medrea, Salonul Oficial estedominat de tineret. Parerile privind prestatia acestora sunt impartite. Ast-fel, Petre Comarnescu considera ca aveam de-a face cu un salon viu, plinde elan si cautdri, chiar daca adesea incepatorii imita prea vadit p- maestriicontemporani, mai ales pe Petrascu, Tonitza si Lucian Grigorescu" 45 Re-flectiile profesorului Oprescu adevaratä eminenta cenusie a domeniuluiexegetic sunt mult mai retinute si evident mai critice la adresa expozan-tilor. Constatând « Am trecut de la o perioada in care pictura se vindeaca pAinea calda", poate nu atat de dragul artei cat de nevoia de a faceun plasament convenabil, la una in care mai nimeni nu se mai gAndeste la ea »,deci pe acest fond de criza a societatii ca mai intotdeauna la noi, comisia s aar5.tat prea indulgenta". Rândurile ce urmeaza din cadrul cronicii au avutdarul sa nemultumeasca asteptarile multora dintre creatorii prezenti pe sime-zele sàlii Dalles, deoarece criticul constata ca se expune Arta de razboiu,evident, adica lipSita de calitati elementare, la unii dintre expozanti" si eter-nele glastre cu flori, ori cele trei mere pe farfurie, cari pot fi interesantecAnd sunt pictate de Cezanne" dar care devin de o banalitate adormitoare,atubci când nu sunt cleat de forta unei domnisoare de pension" 44 Mesajul

.33 Ibidem, nr. 5841/22 mai 1944, p. 2.

40 Thidem.Ibidem.

2 42 Revista Fundatiilor Regale", XI, nr. 6/iunie 1944, p. 711.43' Care expune doul Flori (nr. 153 in catalogul expozitiei) i Peisagiu (154),

cf. inforinatiilor de la p. 21.44 Care a fa'cut parte din juriul Salonului Oficial si a expus un Port; et cu nr. 111 in ca-

talog, cf. P. 18.

43 Revista Fundatiilor Regale", XI, nr. 6/iunie 1944, p. 712.44 Universul", 61, nr. 139/22 mai 1944, p. 3.

...

caz

ft

lucrfiri,

www.dacoromanica.ro

93 4 Cornel Cráciun 8

critic al cronicilor ulterioare este conceput dihotomic pe de o parte evi-dentiatii, din randul carora retinem numele lui Al. Ciucurencu, Eugen Dra-gutescu, Gheorghe Vanatoru, Ion Jalea i Corneliu Theme li, pe de alta deza-magirile produse de op-Tele lui Aurel Ciupe 47, Horia Damian, Al. Istrati,Ion Musceleanu si Ion Vlasiu 48. Misogin, marele comentator al fenornenuluiplastic remarca, nu fara o usoara ironic mare afluenta a artistelor laaceasta competitie nationala, desi pentru a proba o anume diplomatie scrieelogios despre piesele expuse de Nora Steriadi, Merica Rainniceanu i Adina-Paula Moscu-Melinte 45. M. Paciurea, comentatorul cotidianului Curen-tul", are opinii convergente pana la un punct cu acelea enu,ntate deOprcscu. Comparand manifestarea prezenta cu cea de anul anterior, soco-tita evident mult inferioara, cronicarul precizeaza: marturisim Ca .s-a ob-servat acum o alegere a lucrarilor dupa criterii mai serioase". In ciuda aces-tui plus calitativ, M. Paciurea nu-si poate retine mirarea pc care i-o impar-tasim intrutotul atunci cand incearca sä patrunda in intimitatea mentalaa juriului: Nu putem totusi sa intelegem care au fost criteriile dupa cares au decernat premiile. Dar, in imprejurarile actuale, impartirea premiilornu prezinta un prea mare interes" 50 Avem impresia ca si-a oferit singur unraspuns plauzibil, care din pacate a functionat si in alte conditii decat celede razboi Multumirea ca nu s-a renuntat la Salonul Oficial care repre-zinta un efort in plus pentru a impiedica somajul vietii noastre spirituale" 81,Ii obliga pe exeget sa opereze si el delimitäri stricte intre artistii agre-ati, din randul carora se pot cita numele Rodicai Maniu, al lui Ciucurencu,Dragutcscu, Mariana Petrascu-Riegler, Baba si Sirarpy Torosian 52. Crite-riile de evaluare sunt subjective, dar macar M. Paciurea pare a nu aveadeziluzii rcferitoare la artistii expozanti ... Din discursul pe care ni-I pro-pane retinem un alt element important, si anume pe acela legat de impac-tul direct al Salonului Oficial asupra publicului bucurestean: Constatamcu bucurie cä salonul este frecventat ca in zilele bune. Nu din lipsa de dis-tractii, ci din nevoia resimtita sincer de un public al carui interes pentruarta se accentuase in anii de razboi in cari teatrele i expozitiile de picturas-au oferit cu darnicie tuturor curiozitatilor. Am avut poate prea multeteatre Si prea multe expozitii pentru toate gusturile ca un fei de con-solare pentru asprele vremi carora <le> suntem supusi" 53.

47. . . Ciupe, in ambele lucrari da impresia c6. s-a oprit la drumul jumatate

nici una n-ar fi terminatk mai ales portretul"; in Universul", 61, nr. 141/24 mai 1944, p. 3.48 Ibidem, nr. 152/4 iunie 1944, p. 3." Ibidem, nr. 149/1 innie 1944, p. 3.

" Curentul", XVI, nr. 5850/31 mai 1944, p. 2. Privitor la recompensele oferite laeditia din 1944 a Salonului Oficial vezi informatii utile in aceeasi sursk nr. 5848/29 mai 1944,p. 2. Au fost achizitionate lucräri ale pictorilor : Octav Anghelutk Dan BAjenaru, Mihai Ca-rnfirut, Jean Cheller, Miron Constantinescu, I. Dan, Aurel Diaconescu, Petru Hfirtopeanu,Eugenia Mode, Ionescu-Sin, Al. Istrati, Ion Musceleanu, Traian Tanasescu, Aura Tatomirescu,Gheorghe Vanatoru, Maria Vicol, Anatol Vulpe, Stefan Zainea, Frumuzache Hama, si alesculptorilor G. D. Anghel, Gheorghe Dimitriu-Rirlad i Cristea Grosu. Premiile Fundatiei SIMUau fost atribuite pictorilor Petre Sutianu, Nicoale Furduescu 5i Virginia Raduslävescu, respec-tiv sculptorilor Ion Jiga, Ion Dohatcu i Ruta Pascali. Premiile Municipiului Bucuresti aurevenit pictorilor Vladimir Frimu, Vasile Dobrian, Ilie Marinescu, Magda Nistor i Luciei Nar-cess, respectiv sculptorului Stefan Baesan.

Si Ibidem, nr. 5850/31 mai 1944, p. 2." Ibidem, nr. 3852/2 iunie 1944, p. 2.

Ibidem, nr. 5850/31 mai 1944, p. 2.

si el

"

www.dacoromanica.ro

9 Arta plasticá in 1944 935

In cele 359 de lucrari expuse se vadeste o clara continuitate tematicädin cadrul careia rapelul la militantismul ideologic este aproape exclus. Existainsa i unele exceptii, care se refera explicit la sustinerea efortului de razboipe frontul sovietic. Semnificative din aceasta perspectiva ni se parpictura lui Traian Biltiu-Dancus intitulatä Chemare fieste veacuri 54 si sculp-tura lui Constantin Baraschi cu titlul metaforic Omul cu spada 55. Ambelecontin indemnul la rezistenta in fata inaintarii implacabile a dusmanuluiprima prin apelul la exemplul inaintasilor, cea de a doua prin referirea labenevolenta divinitatii intrupate intr-un arhanghel victorios. Cu atat maimult putem gasi interesanta evolutia ultefoara a sculptorului care s-a raliatrealismului socialist ... Pe o linie de respect fata de inaltele autoritatiale momentului situatie care nu este singulara i va fi exploatata i deviitoarea democratie" socialista se plaseaza productia sculptorului Mi-hail Onofrei dedicata Maresalului Antonescu 56 1 rebuie sä fim de acord cucele afirmate de M. Paciurea atunci cand se refera la suprematia portretis-ticii 57 in cadrul Salonului Oficial al anului 1944 cu completarea ca acestlucru este evident si poseda calitati deosebite in cazul sculpturii. Oamenide cultura ai vremii, precum pictorii Stefan Popescu, Artur Verona si Al.Tipoia, scriitorii Victor Ion Popa si George Mihail Zamfirescu 58, sunt imor-talizati cu rezultate edificatoare de catre :culptorii prezenti in cadrulmanifestarii. In ciuda opiniei evazive, referitor la prestatia globala' a sculp-torilor, pe care si-o exprima profesorul Oprescu intr-o cronica a SalonuluiOficial, si a veritabilelor acuzatii pe care i le aduce lui Ion Vlasiu 59, consi-deram cä cele mai bune exponate apartin tocmai domeniului sculptural. Inprimul rand este vorba despre exceptionalul bust al lui Michelangelo daltuitde Corneliu Medrea 65, respectiv tocmai de cele trei capete ale conducato-rilor rascoalei din 1784 61 plasate actualmente in fata intrarii Muzeului Civi-lizatiei Daeice i Romane din Deva. Parerea personala este aceea ca maestrulMedrea ar fi meritat cu prisosinta daca s-ar fi decernat in anul 1944Marele Premiu al Salonului Oficial pentru studiu.l sau de o deosebita patrun-dere psihologica a personajului portretizat. Oricum, artistului i se va facedaptate un an mai tarziu ... iravaliul interpretativ depus de Ion Vlasiu

care avea sa se concretizeze peste ani in monumentul dedicat celor treieroi ai natiunii amplasat in Cluj ne convinge, odata in plus, asupra cali-tatilor sale de plastician. Distingem, pe de alta parte, deosebita sensibili-tate a artistului la permanentele vietii rurale invaluita intr-o aura legendarasi la oferta generoasa a istoriei nationale.

In prelungirea derularii Salonului Oficial, asistam la decernarea pre-miilor nationale pentru arhitectura i proza ale anului 1944. Juriul intrunitla inceputul lunii iunie din a carui componenta faceau parte distinse per-

64 Nr. 37 in catalogul expozitiei, p. 13." Nr. 298 in catalogul expozitiei, p. 33." Nr. 337 in catalogul expozitiei, p. 36.67 Curontul", XVI, nr 5856/6 iunie 1944, P. 2.58 Ion Jalea, pozitia nr. 326 Bustul d-lui St. P. (p. 35); Corneliu Themeli, pozitia

nr. 352. Portretul Pictorului Verona (p. 38); Ion Jiga, pozitia nr. 329 Portretul pictorudusTtpoia (p, 36); Felicia-Florica Hociung, pozitia nr. 319 Bust, Victor Ion Popa, i nr. 320

cap. George Mihail Zamfirescu (p. 33).68 Universul", 151, nr. 132/4 iunie 1944, p. 3.

Pozitia nr. 331, p. 36.nr. 357-359, p. 38.Pozitii1e

"11

www.dacoromanica.ro

936 Corn el Crdciun 1 Ce

sonalitati ale vietii noastre artistice 62 socoteste cã cel mai indreptAtitslujitor al domeniului pentru dobandirea respectivei distinctii este arhitectulPetre P. Antonescu. Adevarat act de reparatie morala, premiul obtinut deprestigiosul reprezentant al scolii nationale de profil vine sä incununeze o.cariera. exemplar5..

Am insistat atat de mult asupra Salonului Oficial de pictura i seulp-tura nu numai din pricina importantei sale deosebite in p2isajul artistic roma--nese, cat mai ales si pentru ca miscarea expozitionala individualä a lunilorde vara este cvasiinexistenta. In conditiile declansarii crizei definitive a coa-litiei aliatilor Germaniei dup5. debarcarea din Normandia, interesul popu-latiei s-a concentrat exclusiv asupra rAzboiului travaliul plasticienilor fiindpractic nulificat. Singurele informatii ce contin germenele unui minim trava-liu artistic sunt cele referitoare la mediul moldovean. In 16 iunie se orga-nizeazA examenele de admitere la Academia de Arte Frumoase iesene aflatAin retragere, cu sediul la Faget, jud. Severin! 63 Avem, in acest fel, o confir-mare a exodului plasticienilor moldoveni inceput deja in preajma Salo-nului Oficial. Tot cu referire la initiativele acelorasi artisti, putem semnalaun anunt privind Salonul Oficial al Moldovei la debutul lunii august 1944 64

fara nici un comentariu sau revenire ulterioara la acest subiect ... Varaacestui an este neprielnica plasticienilor i dintr-un alt punct de vedere, fiindcadoi dintre ei Pavel Hoisescu '35 o tanara speranta a genului i Geta Hol-ban-Peters 66 vor trece in nefiinta.

Pe parcursul lunii august se inmultesc apelurile la dotarea armateiromane 67 si indicatiile pentru apararea pasiva a oraselor. Daca bombarda-mentele aliate asupra Ploiestiului din 19 august prevestesc schimbarea cese va efectua in destinul razboiului si a vietii de zi cu zi a românilor cutoata rezistenta eroica a trupelor noastre din regiunea Tiraspol, TighinaIasi.68 informatiile cu oarecare continut de specialitate ce apar in juruldatei fatidice nu lasa se se intrevada nimic din ceea ce avea sa vina. Renavterea artei noastre religioase ii preocupa pe G. Lungulescu in 20 august 1944 69,in timp ce protipendada i refugiatii ardeleni se reculeg in fata monumentu-lui funerar al poetului George Cosbuc, vernisat, la cimitirul Bellu 70 SA fieacesta praznicul vechiului mod de a concepe i aprecia arta plastica? Aniice vor urma par a ne da dreptate in ceea ce priveste valabilitatea predictio-nala a respectivei afirmatii.

La pragul dintre vechea i noua Romanie, dintre vechiul dusmannoul aliat, se produce un foarte interesant fenomen de reconversie mentalA..Cotidianul Curentul" care va sucomba imediat dupa importantele schim-bAri de optica inregistreaza cu minutie glisarea planurilor. In nurnarul

Comisia pentru arhitectura era formata din: arh. Enescu, arh. Iotzu, arh. Nenciulescu, arh. Ursescu-Galati, pictorii Jean Al. Steriadi, Camil Ressu si Marius Bunescu, sculptorii Ion Jalea si Mihail Onofrei, cf. Curentul", XVI, nr. 5856/6 iunie 1944, p 2.

" Ibidem, nr. 5867/17 iunie 1944, P. 5.64 Ibidem, nr. 5917/6 august 1944, p. 2." Universul", 61, nr. 100/12 iunie 1944, p. 3." Ibidem, nr. 234/25 august 1944, p. 2.67 Vezi afisele cu titlul Dati rufdrie pentru osta§i din Universul", 61, nr. 223/14 august

1944, p. 1 si 231/22 august 1944, p. 1." Cf. Curentul", XVI, nr. 5934/23 august 1944, p. 1." Universul", 61, nr. 229/20 august 1944, p. 2. -

" Ibidem, nr. 231/22 august 1944, p. 3 si 232/23 august 1944, p. 3.

si

www.dacoromanica.ro

11 Arta plasticd in 1944 937

pe 23 august este admirata rezistenta inversunata din Moldova si Basarabia,pentru ca peste doua zile sa se titreze pe prima pagina cu tot fastul cuve-nit Ronuinia a incetat idzboiul cu Natiunile Unite si a iesit din aliantacu Puterile A xei" 71. Firesc, pentru un stat democrat, apar fotograliile sefuluipolitic al acestuia in cazul de fata regele Mihai si ale principalilor oa-meni politici ai momentului, conducatori ai partidelor importante din Roma-nia: luliu Maniu, Dinu Bratianu si C. Titel-Petrescu. In putinele numereaparute 'Ana la desfiintarea definitiva, Ion Vinea se dovedeste extrem deactiv cu referire la elaborarea editorialelor. Consacrand agresiunea Germa-niei 72 care ne-a Carat in aventura de pe frontul de Rasarit, el ne vorbeste cumulta bunavointa despre dusmanii deveniti aliati i ne indeamna sa privimcu optimism spre viitoarea biruinta 73. Oportunism politic sau convingerecà astfel se salveaza aparentele si se va putea indulci modul de tratatie innoua etapa a razboiului in care intram? Este de datoria analistilor domeniu-lui sä ne clarifice, noi ne limitam s5. semnalam existenta cazului care nune indoim nu va fi singular in epoca... Pentru linistea cetatenilor adânc mar-cati de precipitarea evenimentelor, noua echipa redactionala se grabestesä faca pe placul noului aliat" ce ocupase deja jumdtate din teritoriul chin-tit al României de atunci i titreaza pe pagina Ostasii sovietici yin intara ca prieteni 74. Grea misiune dupa trci ani de rilzboi impotriva marii ve-cine rasaritene

Trebuie sa admitem ca in aceste conditii complexe nimeni nu mai pu-tea sa se gandeasca la destinul artei plastice nationale. Era nevoie de untimp de acomodare cu noua situatie politico-militara a tarii, se cerea verifi-cata bunavointa sovieticilor. Bubuitul tunurilor marcheaza finalul acesteisecvente a interogatiei faptului plastic din anul 1944.

III. ALLEGRO

Bombardamentul de pedepsire la care au supus Capitala fostii aliati,imediat dupa. 23 August, a indoliat profund i plastica romaneascd. Distru-gerea Muzeului Kalinderu, a locuintelor marilor colectionari care au fostavocatul Lazar Munteanu i scriitorul Victor Eftimiu, a colectiei Braun, aufacut sä dispara opere de o valoare inestimabila semnate de artistii demarca precum Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, *tefan Luchian, TheodorPallady, Gheorghe Petrascu, Iosif Iser, Camil Ressu, Jean Al. SteriadiNicolae Darascu 76.

Li calitatea sa oficiala de director al Muzcului Toma Stelian, profe-sorul Oprescu se arata preocupat de soarta muzeelor si colectiilor care suntmarturia nu numai a unei forme a gustului celor ce au constituit colectia,intr-un anumit timp, dar pot sugera i atmosfera in care i-a placut sa tra-iasca unei parti din aristocratia noastra" 76. Vorbind despre donatia dr. C.

Curentul", XVI, nr. 5936/25 august 1944, p. I.; Ibidem, nr. 5937/27 august 1944, p. 1.

" Ibidern, nr. 5938/28 august 1944, p. 1." Ibidem, nr. 5939/29 august 1944, p. 1.

Germanii de la noi si Cultura" de G. Oprescu, in Universul", 61, nr. 252/13 sep-tembrie 1944, p. 3.'

" Contribulia amatorilor la averea rnuzeelor noagre, in ibidem, nr. 273/4 octombrie 1944,P. 3.

intai:

71

72

si

.

www.dacoromanica.ro


Vasilescu-Popescu si legatele N. Petrascu si Sabina Cantacuzino, odata cuanuntul redeschiderii Muzeului Toma Stelian la debutul lunii octombrie,el ofera i un veritabil model ce va fi fructificat pe durata lunii decembriede echipa redactionala a ziarului Scanteia" 77. Patrunderea modelului so-vietic in cultura noastra pe durata toamnci anului 1944 se sprijina inprincipal pe efortul depus de trupele muzicale din ansamblurile ArmateiRosii i pe mesajul cinematografic. Fenomenul de insertie plastica a fostceva mai lent, dar asta nu a insemnat ca nu s-a realizat la fel de temeinic...

tin spirit nou 78 se intituleaza semnificativ articolul lui SterePopescu din nou infiintata gazeta saptamanala Democratia". Tonul aces-tei publicatii independente, puse sub conducerea lui Anton Dumitriu, vafi echilibrat in conditiile in care productiile propagandistice ale Partidu.lui Comunist vor degencra intr-o veritabila vanatoare de vrajitoare" cola-borationiste si legionare. Idealul social-democrat este atent formulat pentrusectorul plastic: ... Arta ar trebui acum sä-si aroge rolul suprem de diri-guitoare, de scoala care sa conduca primii pasi ai poporului inspre frumosulplastic". Alta idee generoasà, ce se poate desprinde din lectura articolului,este aceea a egalitatii de sanse in privinta expunerii plasticienii evrei fiindreadusi pe simezele tarii dupt abrogarea legii rasiale de catre ministeriatullui Lucretiu Patrascanu.

Luna septembrie devine prin forta imprejurarilor o perioadapropice reorganizarilor in domeniul plasticii. In 9 septembrie 1944 are locreorganizarea Colegiului Arhitectilor presedintele grupului de initiativafiind prof. arh. Nenciulescu, iar secretari arhitectii P. Macovei i GheorghePetrascu, respectiv fiul pictorului 79. La sediul Uniunii Patriotilor din stradaBibescu Voda nr. 10 se constituie un grup de initiativa care-si doreste sri asa-neze campul plasticii autohtone de toate ramasitele vechiului regim. Din-tre semnatarii manifestului claborat cu acest prilej retinem numele lui Ma-rius Bunescu un social-democrat convins Zoe Baicoianu, Boris Cara-gea si M. H. Maxy ce vor ocupa pozitii de conducere in viitoarea Asada-tie comunista a plasticienilor Ligia Macovei i Alexandru Ciucurencu.Manifestul, citit de Maxy, protesteaza impotriva impartirii miscarii artisticein trei categorii: Corpul artistilor plastici", Sindicatul Artelor Frumoase"

evreii ca si categorie marginala, fara drept de a-si exercita profesiapropunand constituirea tuturor artistilor pictori, sculptori, gravori i dese-natori, intr-o singura asociatie pe baze democratice si sub conducerea uneicomisii interimare, propusa de insasi <sic !> artistii plastici" ao. Modelul unicde organizare sindicala se va impune la cativa ani distanta i va marca, intr-un mod ce ofera suficiente similitudini cu dictatura politica a clasei munci-toare, existenta unor generatii intregi de creatori. Limbajul uzitat este deo duritate ce prevesteste viitoarele lupte i victorii ideologice ale dernocra-tiei populare. Nu insistam in analiza noastra asupra lui pentru dl, ii oferimintegral intr-o anexrt a studiului de fata.

" Articolele publicate In Scanteia" stint: Situatia muzeelor din Capitald, I, nr. 74/4decembrie 1944, p. 2; Muzeul National de Antichitdti are nevaie de un local spatios, or. 79/9decetnbrie 1944, I). 2; Muzeele pentru niuncitori stint inchise, nr. 80/10 decembrie 1944, p. 2;Cancluzii hz anchela noaskrd despre innzee, nr. 89/19 decembrie 1944, p. 2.

" Democratia", I, nr. 118 octombrie 1944, p. 6." Romania Libera", II, nr. 34/18 septembrie 1944, p. 7.81) Ibidem, nr. 47/1 octombrie 1944, p. 6.

si

www.dacoromanica.ro

13 Arta plastic& in 1944 939

Violenta campanie de presa dusa de pn-iodicele dirijate de PartidulComunist impotriva elementelor considerate colaborationiste deci inde-zirabile se declanseaza la debutul lunii octombrie si va cunoaste o inten-sificare prmanentil spre finele anului. In paralel cu ind:elung ceruta epuratie 81se desfasoara penetratia ideologicä sovietica ce cuprinde articole preluatedupi autori proveniti din marea tara vecina sau care se refera la maretelerealizari ale artistilor de aici. Debutul este facut de acelasi Stere Popescucare ataca subiectul prin invaluire, discutand intr-un articol aparent nevi-novat publicat in Democratia" despre Pictura rusa n secolul al XI X-lea 82.Stafeta este preluata de cotidianul Romania Liberd" care insereaza, in nu-marul din 19 octombrie, un articol despre studioul pictorilor militari Grecoval Armatei Rosii intreaga actiune fiind ocazionata de vizita a patru mem-bri ai amintutului colectiv in Bucuresti 83. 0 faza superioara o reprezintareproducerea, in presa autohtona din toamna anului 1944, a unor articolescrist de autori sovictici despre artistii lor. Astfel, prcstigioasa Revista aFundatiilor Regale" insereaza, in numarul pe luna noiembrie, un articol allui A. Arseniev despre pictorul V. Iakovlev ". La rândul ei Scanteia"

bucuriaofi-

ciosul Partidului Comunist le prilejuieste cititorilor ei intalniriicu un mare pictor rus, este vorba despre Ilia Efimovici Repin, prin inter-mediul articolului comcmorativ scris de S. Gherasimov 85.

Marile linii dc evolutie ce se intrevad din discursul exegetic la fincleanului 1944 par a fi aceea a picturii murale dupa cum reiese dintr-o cro-nica a arhitectului G. M. Cantacuzino 86 si a artei cu mesaj, de inspiratiesovictica. In aceasta atmosfera destul de contradictorie, de inceput a uneireale lupte pentru impunerea proprici pozitiiprogramatice, se inscriu expozi-

Magdalenei Radulescu, a lui V. Siegfried si George Voinescu. Ceea cemarcheaza evolutia demersului artistic dupa 23 august sunt, in primulrand, difercntele esentiale in privinta modului de interpretare a mesajuluiplastic intre critica traditionala atasata unor constante metodologice inter-belice si cca angajata, proletarizanta ce va conduce la aberatiile dog-matice din deceniul urmator.

Vernisata in data de 22 octombrie 1944 la galeriile Ceiminul And, ccade-a doua expozitie din acest an a Magdalcnei Radulescu suscitil luari depozitie contradictorii. Pe de o parte i se recunosc calitatile de subtila colo-rista, siguranta desenului i debordanta imaginativa, pe de alta i se repro-Seaza direct si violent lipsa de implicare sociala, neutralitatea demersuluiintr-o lume bulversata de tragedia razboiului. G. M. Cantacuzino87 si N. Argin-tescu-Amza88 se concentreaza asupra unei analize sistcmatice a travaliuluiartistic, facand dese trimiteri la evolutia in timp a actului creator al autoareiOcpozitiei, la vaditele influente pe care le-a receptat i transgresat, fara sä

. Vezi spre comparatie articolul Epurafia .seriitorilor din Scanteia", I, nr. 39/30 oc-tombrie 1944, p. 2.

Dernocratia", I, nr. 2/13 octombrie 1944, p. 6.Romania Liberil", II, nr. 65/19 octombrie 1944, p. 4.

" Revista Fundatiilor XI, nr. 11/noiembrie 1944, p. 448-450." Un mare pietor rus: Ilia Efimovici ROM, in Scanteia", I, nr. 69/29 noiembrie 1944,

II.. 2." Viata Romaneasca", XXXVI, serie noua, nr. l/noiembrie 1944, p. 89 90.

Ibidem, nr. 2/decembrie 1944,. p. 106.8° Democratia", I, nr. 4/29 octombrie 1944, p. 6.

iiJc

82

Regale",

,

v

v

www.dacoromanica.ro


ocoleasca in cronicile lor i capitolul scaderilor inerente unui gest subiectivprin esenta lui. Obisnuiti cu aceasta metoda de lucru si cu limbajul adecvat,.urban, al demersului exegetic, am fost extrem de surprinsi de violenta croni-carei improvizate a ziarului Scânteia". Asa zisa analiza pe care incearc&s o faca expozitiei se transforma, in fapt, intr-un rechizitoriu la adresa non-combatului practicat de artistii burghezi. In conditiile conflagratiei mondiale-- si am adauga noi ale exemplului atat de incitat al plasticienilor sovieticieste inadmisibil sa ne limitam la aceleasi teme rezolute, la aceeasi manierIcaduca de interpretare a realitatii intr-un dezmat de linii i culori incoerente.Tonul justitiar al interventiei se acutizeaza in finalul pretinsei cronici plas-lice, ajungAndl a paroxism atunci când face elogiul fortei creatoare a poporuluicare va matura din cale putreziciunea coruptei lumi burgheze: E o fortädestructiva a tot ce e putred, ostil lumii noi, demne Si fericite, ce o cladestecu atAtea jertfe lumea celor truditi! Nu! Latratul hienelor, nici agitatiilesterpe ale acestor pigmei, nu vor opri mersul lumii..."89 In conditii normale

deci intr-o lume normala aceste rânduri n-ar fi aparut sau ar fi repre-zentat un motiv suficient pentru o actiune judiciara. Dar nimic din toateastea...

Un alt exemplu relevant este cel al expozitiei pictorului scenografW. Siegfried. Pictor de atmosfera poetizata i decorativa99 cum il deli-neste scurta cronica din Revista Fundatiilor Regale" isi concentreaza.atentia asupra interioarelor vietii umane. Cronica lui Argintescu-Amza estedestul de alambicata, terminologic i ca elemente de comparatie, atunci cândstabileste cu fermitate elementul predominant este un amestec de-virtuozitate tehnicd, reverie senzuala meridionala cu obsesii sudice, stran'i

gen El Greco , cu o indrazneala controlata, retinuta, spontaneitate sireflectie laolalta, elan felin si cerebralitate"91. 0 analiZa echilibrata ii face-G. M. Cantacuzino, care se intereseaza strictamente de posibilitatile sale-creatoare. Stabilindu-i ca nota dominanta, sub care evolueaza intreaga -expo-zitie, nostalgia si apreciind cu deosebire peisajele evocatoare, cronicaruIgloseaza dupa cum urmeaza: ... este un pictor cultivat, sensibil i senti-

69 Stau uluit in fata tablourilor insirate. Unde ma aflu? Na gasesc care in Roman'a, .tara noastra atat de chinuita, ce abia a iesit din macelul rusinos i groaznic, in care a fast-tarat50 ca sa i se distruga o mare parte din populatie, ca sä ramana atatea femei indurerate,ce se zbat in mizcria cea mai neagra, ce sunt nevoite sa-si vada copiii murind de foame side boli? ... in sfarsit dau de un aspect social. Manifestatia cu steaguri ro,sii. Prima impresle:un haos de linii i culori ce dau panzei un aspect paradoxal, in fata caruia chiar criticii cei niindulgenti se opresc cu nedumerire,. dar privind cu multa atentie, deslusesti: pe primul planun muncitor ce duce cu sill o figura de paiata imbracata in rosu, cateva chipuri fat-a ex:-presie in fund, sub steag un chip fanatic. 0 femeie goala cu mers desmatat Impret-iagenerala cc emard din acest tablou: desmcif i decadenfci. in randurile manifestantilor eraumei, nu goale i desmatate in sensul pitoresc, ci goale i desculte, tremurand in ploaie i mb5.taia vantului, femei necajite, chinuite toata viata lor, femei ce si-au ldsat copii flamanziprin case, femei ce nu odata in disperare astupasera cu mainile gura copiilor ce le cer.eau paibe.Erau femei si barbati ce s-au revarsat ca un torent urias ce arde, cheama la acte de vitejie in lupta pentru o lume non& i dreapta, ca o forta puternica, un moral inalt ce caracterizeaza poporul o forfci creatoare ! Cei ce n-au constiinta curata in fata acestui torent puterrnc,se zburlesc in pielea lor de lupi, nu- vad in masa cleat o fortä destructiva si an dreptate infelul _kir! E forta destructiva a tot ce e putred si ostil lumii noi, demne si fericite, ce o cladeste cu atatea jertfe lumea celor truditi! Nu! Latratul hienelor, nici agitatiile sterpe ale aces--tor pigmei, nu vor opri mersul Iumii ..." in Scanteia", I, nr. 61/20 .noiembrie 1944, p. 2_

Revista Fundatiilor Regale", XI, nr. 12/decembrie 1944; p. 720.Democratia", I, nr. 7/19 noiembrie 1944, p. 6. - .

cä:

k-

91

f

CC.

www.dacoromanica.ro

15 Arta plasticä in 1944 941

mental, un ilustrator al romanului sat' interior. Arta lui e complexa si sub-tiLL .E o pictura intelectuala, trecuta prin laboratorul artificiilor memoriei"92.Tache Soroceanu, confrate intr-ale meseriei, se arata impresionat de darurileintelectuale i plastice ale lui \V. Siegfried93. Dar se pare ca nici creatia in sine,nici cronicile favorabile, nu-i sunt pe plac comentatorului anonim al ziaruluiScanteia". Pentru ca mesajul lipsit de angajare politica al expozantuluisa fie corect decriptat poporului muncitor, el pedaleaza asupra mediuluicorupt, burghez, pe care-I fixeazil cu obstinenta Siegfried. Din nou intere-seaza mai mult folosirea spatiului tipografic pentru prezentarea coordonate-lor artei noi, angajate, i nu pentru analiza competenta a celui recenzat.Dupa cc trece in revista indatoririle artistului ce-si pune mesajul in slujbapoporului si este foarte clar ca. Siegfried nu face parte din aceasta nobilacat gorie cronicarul revine la opera expozantului afirmand ca: Deseneled-lui Siegfried intitulate Adcipost sunt usurcle, superficiale"".

Tratamentul la care este supus caricaturistul George Voinescu difera,radical, de cel al predecesorilor säi. In primul rand pentru cã expozitia sa dela Cdminul Artei pare a nu avea nimic decadent de exprimat, chiar din con-tra, iar in al doilea rand faptul cii este atat de coroziv impune respectulinclusiv publicatiilor de stânga, care vor dovedi cii sunt extrem de sensibilela valentele partinice ale mesajului grafic. Autor al unui ciclu de imaginiconvertite intr-un volum de succes, ce-I are ca erou pc un personaj savuros

intitulat Poetul 111 azeire95 George Voinescu este un caricaturist desa-varsit", original si inventiv, beneficiar al unei inspiratii i fantezii creatoarecare-i ingaduie orice indrazneala97.

Procesul de actiune combativa impotriva misticismului care a grcvatasupta ultimilor 15 ani in cultura nationala" se accentueaza pe durata lunilorfir ale ale anului 1944. Acest proces este insotit de o recuperare a plasticienilorevrei, impiedicati de regimul antonescian sa expuna pe durata aliantei cuGermania nazista, care Ievin in paginile periodicelor in calitate de graficicnisau .pe simezele salilor de expozitie. Figurileprincipale sunt cele ale lui Iosif

92 Viata Romaneasca", XXXVI, nr. 2/decembrie 1914, p. 106.'' ... E elegant, senin i spontan. Nu descrie, ci evoca Desen foarte potrivit pen-

tru ilustratii Rar am mai intalnit o mai sincera exprirnare ca aceea din arta d-lui Sieg-fried. Ea oglindeste firea sa, Mandl, potolita, indragitoare de farmec discret, de poezie.a lu-crurilor, de urme ale unei vieti apuse", in Jurnalul de Dimineata", VI, nr. 17/1 decembrie1944, p. 2.

91 Cele 30 de tablouri tradeaza gust pentru culoarea pretioasa, gust pentru forma ga-lanta si mai ales gust si dor pentru o viata confortabila, pentru o atmosfera viciata de parfu-mutt, de valuri, de semitonuri, de umbre, dupa, care sa nu se vada realitatea, de care d. Sieg-fried pare ca fuge ... 0 lume corupta, dornica de uitare, de amagire, de vis, dornica sit seregaseascli pe sine poetizata, pentru ca eventuala-i constiinta sa-i fie adormita i sa-i fie evitatpeisagiul neplacut al muncitorului zdrentaros, al copilului cu mama inghetata, intinsa la coltde strada. ... Arta noua, de care omenirea are nevoie i pe care artistul e dator sa i-o dea,trebtne sa fie o arta directa, realista, care sit se adreseze tuturora. Artistul in slujba poporuluitrebuie sa-si aleaga con.ntent subiectul din viata maselor cu care el sa se poata confundacu problemele ei, cu framantarile ei, cu bucuriile ei. Tehnica artistului din timpurile noastretrebuie sa fie simpla, realista cu minimum de mijloace, sa exprime tot cc are de spus. Sensi-Inlitatea lui, unitit cu tehnica i cu subiectul, sa se inchege intr-un singur tot", in Scanteia",I, ii. 58 din 17 noiembrie 1944, p. 2.

95 Cf. Universul", 61, nr. 35/5 februarie 1944, p. 7.96 Viata Romaneasca", XXXVI, nr. 2/decembrie 1944, P. 10797 Jurnalul de Dimineatli", VI, nr. 3/15 noiembrie 1944, P. 2.98 Vezi articolul Dezintoxicare culturald de Petre P. Suciu, in Jurnalul de Dimi-

neap", VI, nr. 10 23 noiembrie 1944, p. 1.

.... ...

www.dacoromanica.ro

1)42 Cornel Caciun 16

Iser si Ross. Jurnalul de Dimineata" este publicatia care conduce ostili-tatile, pentru finele anului in discutie, in ceea ce priveste reintegrarea plasti-cienilor evrei, dintre care foarte multi vor patrunde in randurile PartiduluiComunist i vor ajunge sa dirijeze dcstinele noii culturi socializante. Innumarul din 1 decembrie 1944, Tache Soroceanu saluta revenirea plat,tici-anului Ross in calitate de grafician al amintitei publicatii". Ziaristul Brunea-Fox, unul dintre corifeii interbelici ai avangardei literare autohtone, arenumai cuvinte de lauda despre cei doi plasticicni pe care-i prezinta in douänumere succesive ale publicatiei social-democrate100.

Indiscutabil ct cea mai importanta manifestare colectiva de la finPleanului 1944 este Salonul Oficial de Toamna pentru desen, gravura si afis.Pus sub presedintia noului ministru al Cultelor i Artelor respectiv 1-peor-ghe Popp salonul se remarca prin numarul mare de lucrari 482 de pieseexpusc i prin prezenta, onoritica, a unor mafi artisti ajunsi la varstascnectutii: Gheorghe Petrascu, Constantin Artachino si Artur Verona 101.Categoric ca, fiind expresia unei diversitati atat de mari de temperamPntecrcatoare, salonul va comporta i analize mult diferentiate chiar contra-dictorii asupra prestatiilor individuale i asupra realizarii de ansamblu.Cronicarii sunt solidari atunci cand socotesc manifestarea suficient de plata,de lipsita de noutate si de mari valori. Acest lucru este pus in pagina de manierediferite. Astfcl, Tache Soroceanu devine retoric atunci cand gloseaza Demarginea expozitiei: De ce oare trebuie sa se apuce toti de desen daca n-aunici un indcmn launtric? De ce oare Juriul gaseste necesar sa primcascaatatea lucrari? Pentru ca are spatiu de umplut pe pereti? Nici un nume nounu se iveste, cu toate incurajarilc i cu toate ingaduintele. Intalnim aceiasiartisti de mult formati, care sunt, fireste, o justificare a ostenelilor oficiale.De ce nu s-ar face odata un salon de desen numai cu ei?"10'2. Prezentatia luiG. M. Cantacuzino din Viata Rornancasca" nu difera prea mult: Piimaimpresie e de plictiseala i dc neglijenta, a doua de neseriozitate, lipsa detehnica, i ccea ce este mai gray, dispretul de tehnica chiar elcmentara. Acestsalon, ca de altfel multe altele, e o manifestatie de incultura"103. Aceeasiatmosfera este retinuta si de Titina Calugaru cronicarul plastic al Scan-teii" care impinge, cum era si firesc, directia discursului spre probkmalipsei de contact cu viata autentica ce greveaza asupra majoritatii creatiilorexpuse104. Ca intotdeauna, Petru Comarnescu se arata mult mai conc. siv

" Ibidem, nr. 17/1 decemhrie 1944, p. 2.100 Ibidein, nr. 4 16 noiembrie 1944, p. 2 când este prezentat Iosif Iser i nr. 9/22 noiem-

brie 1944, p. 2 cand este prezentat Ross.101 Constantin Artachino prezina lucearile nr. 13 Cap de expresie, nr. 14, Geamte- din

Silistra, nr. 15, Peisagiu i nr. 16 Lola din Isaccea toate la p. 9; Gheorghe Petrascu. nr.318 Vedere din Turtucaia; 319 Vedele din portul Marsilia; 320 Lcingd apii; 321 Pcara, studin:322 Portret de artist; 323 Autoporlret; 324 Case in Franla; 325 Privind gravuri; 326 Alw/1 latoaletri; 327 in fella nuirei toate la p. 26; Artur Verona nr. 464 Mama cu copilul; 465 Studzicde niciini; 466 Ardturci la p. 34 si 467 Gdscri leseascci; 468 Purcelul la p. 35.

102 Jurnalul de Dimineat6", VI, nr. 38/25 decembrie 1944, p. 2.101 Viata Rorianeascii", XXXVII, nr. 1-2/ianuarie-februarie 1945, p. 141.104 Expozitia anului acesta aduce o atmosfera, de indiferenta, de altfel ca

alti ani. Lumea vine, arunc4 o privire rece, distrath. i pleac6. De unde provine sentiment iide indiferentA? De acolo ctt. in aceastä manifestare nu se vede contactul cu viata Guyer-nele noastre au stint incuraja elernentele cari prin arta lor le-au servit pe ele i propag.ndafascistä Aceastrt bandrt de legionari prin opera lor au instigat la jaf, la crirnri, la pogrom,

ci 'n

......

I

www.dacoromanica.ro

17 Arta plasticl in 1944 943

fata de evolutia salonului deschis in localul expozitional Da lies care denotaun nivel artistic destul de onorabil". Cronicarul se lanseaza intr-o adevarataaventUra intelectuala legata de necunoasterea tehnicii desenului de catremajoritatea plasticienilor nostri, incheind intr-o nota pesimista, cu evidentetrimiteri la mesajul socializant pe care si-1 va insusi atat de bine nu pesternult timp: In Salonul actual nu avem nici o compozitie de mare suflu,nici un portrct uluitor, nici un grup de oameni in actiune""5.

In ciuda acestei stari de lucruri generale negative, exista si artisti carese prezinta peste medie si al caror travaliu nu scapa ochiului vigilent al criti-cilor de.specialitate. Argintescu-Amza este entuziasmat de prezenta i superioritatea calitativa globala a participarii feminine106. Din randul creatoarelorde frumos se desfasoara prestatiile Ligiei Macoveilo, ale Marianei Petrascu-Riegler si Lucia Demetriade-Balacescu. La capitolul masculin sunt de retinutprezentele, constant ridicate valoric, ale lui Henri Daniell°, R. Iosif, Alexan-dru Phoebus, Fred Micos si Eugen Stec. Tematic, salonul se concentreazaasupra peisajului i portretisticii evoluand intre extremele ideologice alereligiosului prezent in piesa Inviere de Fred Micoslo i imaginea noului tovarasde arthe vezi lucrarea Cazac a lui Gheorghe Ceglakoff"° insotita de toateconotatiile subsidiare subiectului ca atere.

Din punct de vedere strict expozitional, anul 1944 si dcbutul celuiu-mator este marcat de retrospectiva Corneliu Medream adevarata tre-cerc in revista a unei creatii care a rezistat erodarii timpului. Optimismulcontinua sa reprezinte nota principala sub care se desfilsoara munca de crea-tie a artistilor plastici, liberi Inca la acea data sa se exprime pe ei insisi. Vaurrna insa faza clarificdrilor ideologice i deceniul

Singura revista propriu-zisa de arta ce a aparut in anul 1944 a fostAnalecta" publica tie a seminarului de istoria artei de pe langa Faculta-tea de istorie din Bucuresti. Condusa de profesorul Oprescu revista con-ccntra cforturilc exegetice ale unui grup restrans de cercetatori, toti studentiai n3acstrului, care intelcgeau sa-si continue cercetarile asupra fenomenuluiartistic contcmporan, chiar i iii conditiile grele ale razboiului. Din parcurge-rca surnandui numarului 2/1944112 se poate constata coerenta directiilor de

ca legionarii Brana, Lucia Dein. Billäceanu (c5.reia mijloacele de desenatoare nu i-au foq sufi-ciente rientru vArsa veninul si a instigat i prin seris), Stoica, Frimu, Nic. Stefanescu, Man-

Hoeflich, H1n, etc." in Scânteia", I, nr. 80/10 decembrie 1944, p. 2."5 Revista Fundatiilor Regale", XII, nr. l/ianuarie 1945, p. 201.1" Dernocratia", I, nr. 10/10 decembrie 1944, p. 7.1" Remarcatil de Oprescu in cronica din Universul", 61, nr. 344/24 decembrie 1944,

p. 3; de Petru Comarnescu in Revista Fundatiilor Regale" XII, nr. 1/ianuarie 1945, p. 202si de Titina Calugaru, in Scânteia", I, nr. 80/10 decembrie 1944, p. 2.

Remarcat de Tache Soroceanu in cronica sa din Jurnalul de Dimineata", VI, nr.38/25 decembrie 1944, p. 2; de Petru Comarnescu in Revista Fundatiilor Regale", XII, nr.I ianuarie 1945, p. 201 si de Oprescu in Universul", 61, nr. 34/25 decembrie 1944, p. 9.

Pozitia nr. 259 in catalogul expozitiei, p. 23.Pozitia 65 la p. 12.Vezi Scânteia", II, nr. 101/6 ianuarie 1945.

112 G. Oprescu, Corespondenfa lui N. Grigorescu, p. 11-105; Mircea Nadejde, Inccputu-rile scnlpturii romani6e ;si Spania, p. 157-182; Eleonora Costescu, Pozilia lui Josef Str-ygowskica istoric de arta, p. 201-224; Maria Ana Muzicescu, Henri Focillon, istoric al artei tnedievale,p. 227-254; Mircea Popescu, Goticul lui IVorringer, p. 257-272.

Online*

I°III°III

sase...

www.dacoromanica.ro

944 Cornel Caciun 18

cercetare pe care le-a impus profesorul Ovrescu emulilor sài, precum i nou-tatea unor demersuri pe care, din pacate, cei ce le-au inceput atunci nu le vormai continua pe durata carierei ulterioare. Revista Fundatiilor Regale"rAmâne aceeasi publicatie serioasa, care-si pune spatiul tipografic la dispozi-tia celor mai avansati cercetatori ai domeniului plastic. Pctru Comarnescueste figura principala ce defileaza pe frontispiciul rubricii artistice, atat incalitate de cronicar plastic, cat mai ales prin contributiile aduse cu referirela popularizarea creatiei brancusiene113. Doi vechi combatanti in frontulistoriogratic ne referim la Coriolan Petranu i Al. Tzigara-Samurcasisi continua investigatiile legate de domeniile interpretative in care s-auremarcat, respectiv arta maghiarani i continuitatea efortului artistic autoh-ton peste veacuri115. Ovidiu Dramba se afirma acum, la inceputurile cariereisale, ca un excelent cunoscator al mediului artistic spanio1118. Olga G-receanu,cunoscuta pictorita, se exprima coerent si elegant in paginile cotidianuluiUniversul" si ale suplimentului sau cultural intitulat ijniversul Literar"117.Interventiile domniei sale se fac in perfecta cunostinta de cauza i sunt legatede teme care au pasionat-o si a caror actualitate este mai mult decal evidenta.Lucia Demetriade-Bálacescu cocheteaza si ea cu rubrica de cronica plasticaa liniversului Literar", fdra ca sä depaseasca un anumit nivel interpretativin judecatile de valoare pe care le exprima. Referitor la destinul ei, artistaface parte dintr-un grup mai mare de plasticieni exclus de Ministerul Educa-tiei Nationale de pe simezele Salonului de Toamna sub acuzatia de legiona-rism ! Jurnalul de Dimineata" demonstrat pozitia echidistanta fatade spectrul politic romanesc ce s-a profilat dupa 23 august 1944 publicandscrisoarea artistei ce lua pozitie in acest caz118. Ca urmare a interventiei opi-niei publice favorabile din sanul miscarii noastre plastice, ministerul a renun-tat la punerea in aplicare a respectivei masuri discriminatorii. Pentru a nuepuiza posibilitatea ce ni se ofera si a nu trece sub tacere acest episod, tre-buie si amintim si de cazul arhitectului Enescu care face obiectul scrialului"de denunturi initiat de Romania Libera", in octombrie 1944, sub tituláturaFiguri de tradritori119.

Profesorul Oprescu si mai putin remarcatul Leontin Iliescu Ii impartrubrica cronicii plastice din cotidianul Universul". Daca maestrul ii per-mite sä priveasca cu o detasare senioriala domeniul pe care 1 controleaziiatitudine din care nu iese decat cu ocazia bombardamentelor de pedepsire

113 Petru Comarnescu, Valoarea romaneascd pi universald a sculpturii lui C. Bnincusi,in Rcvista Fundatiilor Regale", XI, nr. 6/iunie 1944, p. 624-656 si Ilustrafii din ope;a luiC. Brcincusi, ibidem, nr. 12/decembrie 1944 p. 695-696.

114 Coriolan Petranu, Arta din Ungaria in lumina conceptului de arid nafionald, in Re-vista Fundatiilor Regale", XI, nr. 5/mai 1944, p. 418-432.

115 Al. Tzigara-Samurcas. Supraviefuiri artistice din vremea dacilor, in Revista Funda-tiilor Regale", XI, nr. 11/noiembrie 1944, P. 394-405.

116 Ovidiu Drâmba, Un articol spaniol despre pictura romoneascd, in Revist Funda-tiilor Regale", XI, nr. 7/iulie 1944, p. 223-224; Eugenio D'0rs despre religie si arid, ibidem,nr. 9 septembrie 1944, p. 719-720 si Doud eseuri spaniole despre picturd, nr. 11/noiembrie1944, p. 443-440.

I" Olga Greceanu, Ce trebuie sd fie un critic de artd, in Univesrul", 61, nr. 60/1 mar--tie 1944, p. 2; Explicd-mi pi mie, nr. 164/16 iunie 1944, p. 2; Nature nwartd, nr. 193/15 iulie1944, p. 2; De la perfectiune la Picasso, in Universul Literar", LIII, nr. 8/20 martie 1944, p.5 si Puvis de Chavannes, nr. 20/20 iulie 1944, p. 3, respectiv 21/30 iulie 1944, p. 3.

118 Jurnalul de DimineatA", I, nr. 24/9 decembrie 1944, p. 2.119 România LiberA", II, nr. 51/5 octombrie 1944, p. 3.

si-a

www.dacoromanica.ro

19 Artarlastic41 in 19-14 1.1-15

la caro este supus Bucurestiul dupa 23 august de Care germani Malancri-ic sc dorestc a fi mult mai implicat in viata reala. a plasticii autobtone.N. Argintescu-Amza este cronicarul de sp2cialitate al saptamanalului Demo-

si, chiar daca nu face o figura dcosebita, se anunta ca un inteleclualdivas sa colaboreze cat mai intens la periodicele de orientare socializanta.El ii secondcaza in aceasta directie pe un alt corifeu al domeniului exegeticne gandim cand spunem aceasta la Pctru Comarnescu. Ezitarile sale inter--pr-tative si tonul irnpaciuitor ii prcdestinau parca unci colaborari apropiatecu noua linie democratica. Avfind in vedere prestigiul de care se bucura side care facea parada ori de cate ori i se ivea prilejul, profesorul Oprescu vafi mai grcu de convins sa intre in frontul noii istoriografii postbelice, dar cando va face se va plasa in prim-plan, acolo undc i-a placut mereu sa defileze.In paginile liniversului Literar" isi publica si Ion Frunzcti, until dintre-cronicarii noului ce va sa vie, primele analize de sinteza privind stricta actua-litate a dorneniului plastic120. Doi artisti arhitectul G. M. CantacuzinoSi pictorul Tache Soroceanu vor completa lista cronicarilor plastici aidomeniului de referin 0.121, stabilind Un fel de raport de forte intre contribu--tia artistilor-comentatori i cea a specialistilor recrutati din alte scctoare deformatie culturala, dar dotati cu suficienta sensibilitate pentru a realiza unproces-verbal autentic al activitatii recenzate.

Volumele de stricta specialitate care au zparut si pot fi citate pentrueconomia anului 1944 sunt dcstul de putine ca numar. Debutul anului estemarcat de intensa reclama care i se face Manualului de Istoria Artei,"2 alprofesorului Oprescu, aflat deja la editia a doua! Nu facem comentarii123,ci ne marginim sa subliniem faptul ca respectivul manual a ramas singularpentru spatiul autohton la nivelul celor carora li se adreseaz5. dupacinci decenii de la prima aparitie, desi intre timp s-au mai facut cateva efor-turi timide in aceasta directie. In aceeasi perioada apare i eseul Olgai Gre-ceanu intitulat Femmes peintres d'autrefois124, o alta premiera a domcniului

referinta care nu a avut continuatori in anii ce s-au scurs de atunci. Infine, sectorul monografic propriu-zis este excelent servit de bond Jianu carepuolica, sub auspiciile nou infiintatei edituri Carninul Artei", volumul dedi-cat pictorului Theodor Pallady125. Primit cu destula circumspectie de G. M.Cantacuzino120, volumul se constituie intr-o certa reusita a domeniului mono-grafic, exemplul sau ajungand sä faca scoala.

Anul 1944 este marcat si de aparitia unor valoroase culegeri grafice,Setnnate de nume ilustre ale domeniului. In primul rand ne retine atentiavolumul de gravuri intitulat Ciclul Morfii- i semnat de Vasile Dobrian127.-Caricaturistii sunt extrem de activi si in special Neagu Radulescu pe

120 Ion Frunzetti, Rostul si putinfele artelor plastice, in Universul Literar", LIII, nr.27r0 septembrie 1944, p. 1 si 3, respectiv nr. 29/20 octombrie 1944, p. 1 si 3.

121 Prinml la revista N. iata Româneasa.", cel de-al doilea la Jurnalul de Dimineata".122 Universul", 61, nr. 8/9 ianuarie 1944, p. 5 §i. Viata Româneasca.", XXXVI, nr.

2/decembrie 1944, p. 107-108.123 Ve7.1 prefata semnatl de Dan Grigorescu la lucrarea reeditaa de editura Mcridiane,

Thicuresti, 1985, p. 5-30.124 Universul", 61, nr. 24/25 iannarie 1944, p. 6.

Ionel Jianu, Theodor Pallady, atminul Artei, Bncureqti, 1944.126 Recenzat do G. M. Cantacuzino In Viata Romineasca", XXXVII, nr. 1-2/ianua-

.r4e-februarie 1944, p. 177-178.1=.7 Rampa", IV, nr. 119/19 martie 1944, p. 6.

7 c. 1208

cro.tia"

de

124

www.dacoromanica.ro

946 Cornel CrAciun .20

durata anului enuntat. Fie eà este vorba de volume de Autor precuMTeatru in 'Bele i Turnul Babel, ambele de Neagu Radulescu, sau Aventitrilepoetului Mathre de George Voinescu fie de contributii individuale inse-rate in paginile cotidienelor aici supremapa absolutd o detine presa destânga dupa 23 august 1944 imaginea vie, directa, usor de decriptat, aremare priza la public. Nu ne propunem sä investiglm acum acest intitantdomeniu de manifestare artistic5. cel al caricaturilor cu mesaj politic dinpresa ulterioara momentului 23 august 1944 dar mu putem incheia stu-diul nostru farà a face cuvenitele referiri la acest subiect. Fiecare publicapeii asigura serviciile unui singur artist respectiv la Romania Libera"lucreaza Nell Cobar, la Jurnalul de Dimineata" Ross iar la Schnteia".IonCova 45.ra ca acest lucru sa insemne ca nu sunt admise si colaborari.sezo-niere. Tematica de baza evidenta pe durata lunilor ulterioare zilei de 23august si 'Ana la sfarsitul razboiului este aceea a ridiculizarii lui Hitlersi a acolitilor sai128. Peste acest motiv generos se suprapun referirile expuse-la situatia politica si sociala interna: epurapa legionarilor, atacul la adresapattidelor istorice cu deosebire este vizat Iuliu Maniu la debutul luniidecembrie 1944, vestejirea speculantilor si a celor ce se impotrivesc mer-sului firesc spre democratie. Linia este taioasa, textele ce insotesc imagineadeosebit de explicite, efectul integral de tinuta. Graficienii nostri dovedescca stiu sa-si faca meseria cu succes... in contrast cu maniera expresionistade lucru utilizata pentru caricatura propriu-zisä, Ross se arata foarte gentilcu reprezentantii misiunilor militare aliate acreditate la Bucuresti por-tretele acestora fiind de un induiosator realism128. Pentru a spori efectul princontrast, ziarul Scanteia" inaugureaza o rubrica speciala pentru artistiidin miscarea de rezistenta franceza130. Cei rai sunt criticati prin cuvantimagine, cei buni sunt recompensap prin cuvant si imagine. Lucrurile suntsimple, dare si definitive. Nimeni nu trebuie sa se indoiasca de adevärurilenon ideologii...

ANEXA

MANIFESTUL

grupului de actiune al artistilor pictori, sculptori i gravori dat publicitAtii de pictorul M.H.Maxy.

busit.

Colegi i Colege

La 23 August, regimul cel mai odios care a existat cAndva in tara româneascd s-a prg-

328 Lucrgrile pe aceastg temg ale lui Nell Cobar au fost reunite intr-un volum intitulatHumor antifascist 23 August 1944 23 August 1945, apgrut sub auspiciile editurii ziaruhiiRomania Libera" in 1945.

12° Spre edificare vezi lucrgrile apgrute in Jurnalul de Dimineatg" VI, nr. 1/14 noiem-brie 1944, p. 1; nr. 3/15 noiembrie 1944, P. 1; nr. 4/16 noiembrie 1944, P. 1; nr. 7/19 noiem-brie 1944, p. 1 s.a.m.d.

"° Printre protagonisti 8-at aflat Pierre Bonnard, cf. ScAnteia", I, nr. 85/1 decem-brie 1944, p. 2; Pablo Picasso, nr. 95/25 decembrie 1944, p. 2; Marquet, nr. 97/30 decembrie1949, p. 2; André Lhote, II, nr. 105/11 ianuarie 1945, p. 2.

..

si

www.dacoromanica.ro


La 23 August, constiinta national& rdstoarna regimul trAdarii, care a inipins poporulroman intr-un rAzboi de crime si cotropiri.

La 23 August, cu ajutorul armatei rosii eliberatoare, poporul roman ii regaseste fogacare netezeste i prepara, drumul spre o nou& er& de libertate i onienie.

Prin patriotismul Blocului national democratic, prin eroismul. armatei romanesti siarmatelor rpii, tar& rornaneascA a reusit sa-si stabileasca o adevarata expresie de guvernarecare sa, ne garanteze 1iber-6.40e cet&tenesti pentru o viata liberA i demnA.

Este de datoria noastra ca in aceste clipe, cand armatele noastre chic lupta alaturi devictorioasele artnate rusesti pentru recastigarea Ardealuhii de Nord si pentru dobordrea arma-telor hitleriste, sa mobilizAm toate fortele noastre pan& la nimicirea complect& a dusmanuluinostru de moarte.

Hitlerismul i legionarismul sunt dusmanii nostri, sunt dusmanii artei, cultureitei.

Numai.prin infrangerea completà a Germaniei hitleriste si a satelitilor ei, vom ajungesä ne salvarn dreptul la creatie si la o viata demna.

Numai printr-o epurare ccinplectà si sincerd a intreg organisinului de Stat si <a> vietei noastre de elenientele naziEte si leLionare, vcin ajtnge la o adevarala i larga democratic

Colegi ,si colege,

Suntem la o rascruce, Suntem in momentul istoric cel mai prielnic pentru a ne des-lui pentru o noul orientare, pentru o nona actiune.

Acum candtoAte fortele natiunii, and toti muncitorii, salariatii i liberprofesionistiiincep munca de organizare pentru a maxi puterea lor in lupta ce trebuieste prestatA pentrurevendicdrile profesionale, este de datoria noastr& sá iesim din pasivitate. Lupta pentru reven-dicarile noastre profesionale i patriotice trebuieste sa porneasc a. din rnijlocul nostru, prin oa-meni cinstiti, de buna credinta.

Numai prin organizarea noastra profesionalA vom reusi s& ne ridicam panA la con-stiinta intregului popor de luptAtori pentru cauza democratiei largi s progresiste, alaturi delupta muncitorului. i Oranului roman.

Colegi ,si colege,

Cei care au Inteles sä lie purtátonii nostri de cuvant, pentru a ne slàlñ, ne-au impartitin 3 categorii: alesii in Corpul artistilor plastici", cei multi intr-un Sindicat al Artelor fru-n'oase" s Evreii care au fost exclusi de ambele panli, prin politica lor nazista-antonesciana.

Cu ce trebuia sa se ocupe comitetele acestor organizatiuni i cu ce s-au ocupat?

1) Au cautat sã ridice, pentru membrii asociatiilor, posibilitatea unei vieti mai bune,printr-o mai build raspandire a artei lor, creand sAli de expozitie in tot cuprinsul tarii, sau audat comenzi cu nemiluita celor ce au stint sa industrializeze capatana trAdAtorului Antonescusi a acolitilor lui?

2) Au clAdit ateliere i locinnte ieftine in orase si la tara pentru colegii lor, sau au pa-tit din fondurile de propaganda ale hitlerismului cfitiva sateliti inconstienti ce sa le ornamen-teze palatele i magazinele de desfacere a mArfurilor furate:din Transnistria, cu mutrele sisimbolurile cotropitorilor nazisti?

3) Au asigurat dreptul la o viata demna pentru artistul cieator, sau 1-au impins sä ser-veascd, pentru argintii tradAtori, zugravind intunecata lor ura in contra prietenilor nostri dela Rasarit?

4) Au incurajat tineretul nostru artistic, ei care reprezinta viitorul nostru in arta,creandu-le largi pentrir manifestärile lor, sau i-au transformat in came de tun,pentru interesele razboitilui nazist si a slugilor antonesciene; sd'ratind forta noastra national&si artistica?

ranted.,

i

-

.

ti stun-.

posibilitnp

www.dacoromanica.ro

948 Cornel Craciun

Colegi, colege,

Un grup de initiativti este hotlrit sâ. duct lupta pint va reusi s realizeze printr-o1) actiune de stringere a tuturor artistilor pictori, sculptori, gravori i desenatori,

1ntr-o singurt asociatie pe baze democratice si sub conducerea unei comisii interimare, propustde instsi artistii plastici;

2) actiune pentru organizarea acestei asociatiuni intr-o forint sindicall, pentru o maibuns. apligare pe baze profesionale a tuturor revendictrilor de profesie s viatt a intregei colec-tivitati artistice;

3) actiune pentru abrogarea decretului-lege al lui Antonescu, care a creat corpul artis-tilor plastici;

4) actiune pentru inliturarea legionarisinului si hitlerismului din cele dont asociatiisi derniterea actualei co uluceri, precum i Comitetul Casei de peasii a artistilor plastici.

Colegi, colege,

Sunlein inct in asboiu, a avea o atitudine de indiferentl inseanua a permite obscuran-tismului st mineze toate posturile de cornanda a expune tara unui pericol continuu.

A ne organiza, a scoate din andurile noastre tot putregaitil hitlerist, a libera drumulca adevtratele forte deinocratice s ne reprezinte, inseamat cl in adevIr suntem pltrunsi decredinta cri numai prin inlitturarea <sic> in lupta en poporul noastru muncitor, vom puteacreea pentru noi artistii conditiile unei vieti mai bune si mai deinne de trait, iar pentru artanoastrá conditiile adeväsate pentru o mai bunä rtspindire a ei in paturile cele mai adanci,conditiile obiective pentru Renasterea artei românesti.

GRUPUL DE ACTIUNE:

Marius Buriescu, Spiridoa Georgescu, Zoe Blicoianu; Al. Ciucurenco; M. H. Maxv;Constantin Niculescu; Rh Cancicov; Nicolae Doner; Vasile Dobrean; Boris Caragel; LigiaMacovei; Al. Tipoia, Hrandt Avachian; N. Cararnanitu; Henry Daniel.

(in Rointnia Libert' , II, nr. 4711 octornbrie 1944, p. 6).

RUMANIAN PLASTIC ARTS IN 1944

Abstract

The plastic year 1944 begins under the sign of Ion Tuculescu's unbrid-led exuberance and ends up with a necessary return to the sobriety of sculp-tor Corneliu Medrea's means of expression, the one so cruelly wronged bythe Official Salon. The main individual appearances in exhibitions wouldbe those of artists Magdalena Riidulescu, Olga Greceanu and Lucia Deme-triade-Wilacescu, while group production would reach a climax with the twoOfficial Salons, respectively of painting and sculpture, and graphical arts.One may detect a profound mental mutation after 23 August, attributableto the direct infiltration of the Soviet ideological pattern. The trend becomesevident when having in view the attempts at reorganizing the fine arts through-out the months of September and October, namely the delivery of a dis-course of exegesis by left-wing publications in parallel with that of older

www.dacoromanica.ro


periodical journals. Suffused with the socializing ideas promoted by Sovietideology, the former would readily present the readers with the alternativeof the dynamic realism of the masses. The exegesis in the field of plastic artswould be performed especially by Professor Oprescu in the daily newspaperUniversul, by Petre Comarnescu in Revista Fundatiilor Regale, by M. Paciu-rea in Curentul, by Architect G. M. Cantacuzino in Viata Ronalneascii and byN. Argintescu-Amza in Democratia. The only strictly specialized periodicalwould be Analecta, and the artistic monograph would be represented by IonelJianu's study on painter Pal lady. Sketchers would have their position re-inforced owing not only to published volumes but mainly to their contribu-tions to the left-wing press. The whole atmosphere deriving from the actof 23 August 1944 would bear as an imprint the awareness concerning thetransition from the "old" world to the "new" one.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

0 EVOLUTIE A MI STIFICARII EVENIMENTELOR DE LA23 AUGUST 1944 IN DI SCURSUL OFICIAL COMUNIST,

1945- 1989

FLORIN ANGHEL

La fel ca si in cazul altor evenimente din istoria Romaniei (de exempludomnia lui Mihai Viteazul, miscarile sociale si nationale de la 1821 si 1848),imaginarul comunist a construit in peste patru decenii de propaganda omitologie aparte referitoare la momentul 23 August 1944 strans legata dealte mituri ce isi pot dovedi, din punct de vedere stiintific, inconsistenta:superioritatea agriculturii colectivizate, promovarea valorilor morale in socie--tate, bunastarea materiala asigurata de socialismul multilateral dezvoltat.Fiind vorba, in fapt, de o schimbare fundamentala in raportul fortelor poli-tice interne, discursul oficial comunist a decretat cä acest eveniment ar repre-zenta debutul unei noi faze istorice, inceputul fenomenului instaurarii comu-nismului.

0 analiza a denumirilor i tipologiilor imprimate evenimentului istoricde catre aparatul ideologic al partidului permite ipoteza cä ele au fost strictdependente atat de evolutiile interne, de schimbarile petrecute in cadrulpartidului cat si, la fel de important, de factori externi (precumpanitoarefiind relatia de partid si de stat Bucuresti Moscova). Totusi, nu intotdeaunaa existat un echilibru, o corelatie intre limbajul oficial i actiunea politica:dac:1 in plan politic o timida indepartare de influenta Kremlinului ar puteafi socotita a avea inceputurile dupa 1952-1953, in discursul ideologic semnaleapar cativa ani mai tarziu, perioada de tranzitie fiind indelungata. La fel,momentul de culme al nationalismului comunist romanesc 1968 este oacumulare inceputa la o distanta de aproape zece ani in urrna.

. S-ar clesprinde si am putea avansa, cu titlu de ipoteza, cinci faze prin-cipale in evolutia mitului 23 August 1944. 0 prima faza ar fi aceea a inceputu-rilor, a dczordinilor in spirite Si incertitudinii in rationamente din parteaoficialilor comunisti, perioada plasata intre anii 1945 si cel mai thrziu 1948,and discursul ideologic a propus teoria loviturii de stat, termen agregat detoate orientarile din partid, de la Lucretiu Patrascanu la Gheorghe Gheor-ghiu-Dej, Mihail Roller si Sorin Toma. Dupa caderea monarhiei, instaurareaputerii comuniste absolute si a influentei totale a Moscovei in probletneleromanesti, ideea loviturii de stat" a fost abandonata, elementul intern,national fiind in genere minimalizat, singura formula lingvistica utilizatäin aceasta a doua perioada (1948/49-1956) fiind aceea a eliberdrii tdrii decdtre glorioasa Arniatd Sovieticd, sub conducerea genialului Stalin. Epurariledin 1952 nu au directionat constructia mitului spre o linie nationala; s-arputca vorbi chidr de o incetineall insuportabila avand in vedere evolutiile

,,Revista istoria", tom V, nr. 9 10, p. 951-963, 199'1

www.dacoromanica.ro

052 Florin Anghel 2

post-staliniste din uncle state ale Europei comuniste (in special Po Ionia silingaria). A treia faza si-ar putca plasa originea la momentul 1956 faza.insurectiei armate cu precizarca absolut necesara ca, cel putin din analizacronologica a materialului documentar/ schimbarea nu a fost influentatade evenimentele din Ungaria atata vreme cat formula ideologica a aparutin prima parte d anului, idr miscarile contestatare din statul vecin an lostsemnalate cateva luni mai tarziu. In aceasta perioada ar putea fi vorba, maidegraba, de debutul unei noi politici externe romanesti i anume aceea care-viza in special 0 apropiere de China si de statele occidentale, de promovarea noului tip" de diplomatic, dominata de conceptul neinterferentei in afa-cerile interne ale altor state. Interesant de semnalat este ca ideea insr_r2c-tiei armate" a fost avansata inca din 1948 de catre unul din lideriifideli liniei moscovite (Vasile Luca); la momentul acela s-a socotit cii ea nutinea seama de primordialitatea factorului sovietic in desfasurarea fapHof.Aceasta este etapa i cea mai lunga i cea mai bogata: au avut loc importantemodificari in interpretarea istorica, in constructia discursului ideologic, inanalize i prezentari. Tranzitia nu a fost imediata: o delimitare clara si faraechivoc s-a facia abia in 1964, la cateva saptamani distanta de Deciaratiadin aprilic a P.M.R. (la 23 august nu a fost lovitura de stat, nici eliberare cio insurectie armata nationala).

0 a patra etapa poate fi plasata pe parcursul a numai cativa ani, ina doua parte a anilor '70 child, rezultat al evolutiei hationaliste a regimului.formulei insurectiei armatei s-au adaugat termenii antifascist i antiimperialist,denotand inceputul unor importante cautari ideologice, a unor schimbari deviziune si de pregatire a unei etape fundamentale in mitologia ntului de la23 August: cea a revolutiei de elibergre sociala i nagortalci, antifascistliantiimperialista. Faza ultimului deceniu comunist este si cea mai deosebitain c,eea, ce priveste megalomania si standardizarei discursului oficial; esteadevarat ca realizarile istoriografice sunt numeroase si valoroase, dar eleau fostumbrite de insistentele propagandei de a subordona tottil unor ideidemagogice i ineonsistente din punct de vedere stiintifio (spte exemplu,aspectul social al momentului 23 August).;

Mitizarea actului istoric analizat aici, nu a putut avea decht scopuripolitice i, prin exagerari si falsuri, a incercat sa influenteze importantecategorii sociale sa actioneze conform instructiunilor partidului unic. MituIa incercat sa argumenteze radacinile istorice de care comunistii ar fi beneficiatin eoptinuarea unei istorii bogate in lupta de eliberare sociali si natiomna,incepute chiar de la Dromichete i airebista. Evident ca participarca cornu-nistilor nu poate fi eludata, cum de altfel nu. pot fi trecute cu vederea nicicontributiile celorlalte tabere aflate in scena (partidele istorice, armata,institutiamonarhica); numai ca, in cazul uneidiscutii care implica sobrietate

aceasta coalizare de forte trebuie defalcata de accentele ideologice,partinice,

r in prima faza a schemei alcatuite, pennarginea careia discutam, ima-ginea, lui 23 August 1944 este o arrna politica; Partidul Comunist (dar sipartidele istorice) au emis ideea loviturii de stat (sau, dupa expresia lui Luge-thiTafrascanu, rasturnarca de la 23 August"1) pentru a se cauta o disociere

;

Tiicreiu Patr4canu, Scrieri, articole, cuMintdri, 1944 19-17, Editura Po1itic, Bu,,u-rest:, 1983, p. 108 (articolul Cum s-a pregdtit actul de la 23 August, apgrut in R manialiber5.", an III, nr. 323, 23 august 1915), ..

comunisti

.

:'

sO

0tiintffica,

,

www.dacoromanica.ro

3 Mistilicarea evenimentelor de la 23 august 1994 953

clara- de toate guvernarile anterioare i pentru a argumenta schimbarilerapideradicale care se derulau sau care erau asteptate, atat pe plan politiccat si in domeniile vietii sociale, economice sau culturale. Existenta maimultor grupuri de influenta, slabiciunea partidului i chiar lipsa unor ideiteoreticc dare au dus la formule incerte i deseori lipsite de consens. In acelasian, 1945, doi lideri de necontestat, opusi din punct de vedere al optiunii evo-lutiilor ulterioare Gheorghe Gheorghiu-Dej i Lucretiu Patrascanuincercau sa gaseasca ...olutii viabile din punct de vedere politic, dar contra-dictorii .ideologic. Secretarul general al partidului considera, in octombrie1945, la, Conferinta Nationala a P.C.R., ca partidul nostru a fost singurulpartid care a participat prin delegatii sai." la actiunea militara in vederea

stat", crau recunoscute doar meritele unui grup de ofiteri gene-rali i superiori" in timp ce Regele nu era deloc amintit, jar liderii partideloristorice apareau sub formulari de tipul frontul de sabotori" sau reactiunenevoiti Mud de cursul evenimentelor sa accepte caderea regimului Antonescu(au fost siliti de loviturile tot mai viguroase ale Armatei Rosii si de furiapopulara crescanda impotriva cotropitorilor nemti si slugilor anionesciene"2).Nici L. Patrascanu nu agrea contributiile partideior istorice (atat P.N.T.cat i P..N.L. sunt azi ramdsitele unui trecut pe veci inmormantat"3), daraceastacar putea fi vazuta in contextul asprei lupte politice pe care comunistii,lipsiti de consistentul sprijin popular al lui Iuliu Maniu i Dinu Bratianu,iucercau, si o castige creditand ideea unor schimbari fundamentale in binein RoznAnia post-august 1944, schimbari care sa faca sa dispara imagineaRomanici de ieri, o Românie tiranica, o Romanic dictatoriala, o Romaineimpilatoare" cu promisiunea clädirii unei tan noi, democratice, libereprospere"4 (cu evidenta aluzie ca nici unul din guvernele anterioare nu auincercat au nu au reusit si faca acest lucru). In noianul acesta de transformarisau de. proiecte, cel putin in aceasta faza, persista un element de stabilitatepe .carq .Gheorghiu Dej inca nu-1 ataca dar 11 evita: Regele. Patrascanu vizao unitate intre popor, arrnat5. i Rege", in lupta pentru apararea libertatilordobanaite in urma loviturii de stat. In ceea ce priveste contributia Monarhiei,liderul.comunist era foarte categoric atunci cand amintea cä pregatirea actu-lui s-a,,facut, sub presedintia regelui" iar sedintele aveau loc in aparta-mentul personal al regelui"b.

C4tigarea fara greutate a unei apreciabile influente in mase, intr-unrasti4fscurt, a determinat partidul comunist sä persiste in exagerarea roluluisau iii 4tesfasurarea evenimentelor: lovitura de stat a dobandit noi valenteiar autoliul planului de rasturnare a guvernului Maresalului Antonescu numai ova desemnat pur i simplu poporul un termen putin definit ci

partidului; dupa ce Antonescu i liderii partidelor istorice eraucatalcgati ca facand parte din aceeasi tab`ara politica, Silviu Brucan avansa

Gheorghe Gheorghiu-Dej, Raportul politic al Comitetulni Central la Conferinla Natio-nalii octombrie 1945, in volunrul Articole ci cavanteiri, editia III, Editura pentruLitera-tur4 1oljtici, 7Yucure§ti, 1952, .p. 26-27.

'3 tuCretiu Prarilscanu, op. cit., p. 168 (discurs din 24 iulie 1946).p. 22 (discurs la A.1T.E.F., 8 octombrie 1944).

Ibidcm," p. 110 articolul. din 23 august 1945).

loviturii de

,

si

insusiaiderul

Pink",

9

5

www.dacoromanica.ro

954 Florin Anghel 4

ideea ca numai dupa evadarea lui Gheorghiu-Dej din lagarul de la Tg. Jiunumai sub directa lui indrumare a fost posibila infaptuirea loviturii°.

Cum o ierarhie precisa a cadrelor de partid, cu responsabilitati instruc-tiuni bine determinate probabil Ca Inca nu fusese stabilita, fie i. datoritaputernicelor interferente ale consilierilor sovietici, diversi lideri comunistiau folosit incertitudinea pentru a da amploare mitologiei actului istoric:au aparut, in felul acesta, inca din primii ani si au ramas in discursuri oficiale'Ana in ultimele etape, formatiunile de lupta patriotice de sub conducerealui Emil Bodnaras. Acestea au devenit, spre sfarsitul primei faze, singurulelement intern care mai era amintit, obedienta crescanda fata de Moscovaavand repercusiuni si in imaginea primordialitatii activitatii eliberatoare"a Armatei Roii. Chiar in aceasta perioada tendintele liderilor romani desubordonare totala au devenit atit de evidente incat s-a ajuns la sustincreaunor nonsensuri: trupele sovietice eliberatoare ar fi ferit poponil romande influente venite din partea vreunei puteri strain& fara a se tine , seama cãsovieticii reprezentau un factor de amestec grosolan in problemele interne.Sigur, in acest context ar trebui amintita i importanta pe care cercul etiche-tat de regula drept promoscovit din partid (grupul in emigratie" cum a fostdenumit ulterior) a dobandit-o dupà 1946/1947 ceea ce a impus i dcpasireaformulei loviturii de stat care implica de la sine o actiune a fortelor din inte-riorul tarii. ,

limbajul folosit de discursul oficial in abordarea actului istoric si aimplicatiilor lui a suferit o schimbare: claca in 1944/1945 mai apareau con-cepte precum libertatea Si democratia, dupa aceea pamfletul indoctrinatsi intolerant a devenit numitorul comun in presa comunistä. Forrnulari detipul clica", tradatori", calai", lepre profasciste", strigoi ai trecutului"apareau frecvent i ele reflectau atat lipsa de scrupulé cat i primitivismulluptei comunistilor pentru dobandirea puterii totale, aniversarile ocazionatede ziva nationala din luna august devenind prilejuri de acuzatii i amenin-tari la adresa dusmanilor precum si de insusire nemeritata a tuturor reusitelor,

Trecerea spre faza a doua a evolutiei a urmat indcaproape schirnbarilepolitice i deci nu s-a facut brusc: chiar din 1946/47 in textele de propagandaponderea frazelor referitoare la contributiile sovictice era in continua crcs-tere; dupa 1948 s-a ajuns la o maximalizare a factorului extern. EtiberareaRomdniei retlecta un proces evident, atat politic cat si ideologic, de sateli-zare pe orbita influentei Kremlinului pana la o pierdere a independenteisuveranitatii i deci i o crestere a influentei grupului prosovietic din inte-riorul partidului. Chiar daca primul secretar al partidului mai sugera caP.C.R. a fost organizatorul i infaptuitorul actului de la 23 August" ideiledominante erau acelea ale victoriei trupelor Armatei Rosii, conduse degeniul lui Stalin, si influentei decisive exercitate de factorul sovietic, militarsi politic, asupra situatiei din Romania. De altfel, schimbarea sisternuluipolitic a influentat structura ideologicä a discursului in sensul ca se acccn-

Silviu Brucan, De ce 23 August si nu altcl zi?, in Scinteia", an XVI, or. 905, 24august 1947, p. 3.

7 Ideea apare incit din 1947-1948 la Vasile Luca, 23 August 1917,. in .ScAnteia",an XVI, nr. 905, 24 august 1947, p. 1 si la Sorin Toma, Marea Revolutie Socialistd din Octom-brie si insemndlatea ei pentru fara noastrd, in Lupta de c1as5", nr. 2, octombrie-decembric1948, p. 33.

3 Gheorghe Gheorghiu-Dej, Cinci ani de la eliberarea României, in of,. cit, . 337.

6

ni

si

www.dacoromanica.ro

5. Mistificarea evenimentelor de la 23 august 1944 955

tua crezul demagogic ca eliberarea tarii a declansat lupta de clasa revolu-tionara impotriva capitalismului"9 sau, si mai mult, ca a dus la desavarsirearevolutiei burghezo-democratice"". Ideea nu era noua, ea fusese emisade Lenin si analizata atent de unul din cei mai mari sociologi romanin; con-form ei, revolutia politica aduce dupa sine pe cea socialà creand pe cate dedecrete toate conditiile necesare unei astfel de revolutii. Revolutia socialànu va izbucni in mod necesar acolo unde capitalismul este mai dezvoltat, ciacolo unde proletariatul va dofi, aceasta era esenta teoriei.

Procesul de sovietizare completa a structurilor interne a influentatideologia partidului, mitul lui 23 August avea in vedere doar o paha acti-

une a coalitiei de forte interne. Liderii partidelor istorice, printre care sivechiul lacheu social democrat Titel Petrescu" erau alaturati Regelui, totilaolalta constituind Si contribuind la sangeroasa dictatura a lui Antonescu"12.Armata romana nu mai era amintit5. nicaieri pentru ca, in conformitate cunoul curs, totul se hotarase pe frontul Iasi-Chisinau, in fata glorioasei ofen-sive victorioase a armatelor sovietice. Deoarece fostul lor comandant detineapuncte cheie in aparatul de partid si de stat i pentru ca el avea importantelegaturi la Moscova, unde petrecuse o perioada importanta de timp in cursulcelui de-al doilea razboi mondial, singurele forte interne tolerate erau garzilepatriotice ale lui Emil Bodnaras carora li se atribuia actiunea de capturare".

imobilizare" a capeteniilor antonesciene"13; totusi, nici acestea nu naaiaveau pretuirea anterioara pentru ca, se sublinia constant, la 23 August .doarArmata Sovietica ne-a adus libertatea"14. Nu putine sunt textele in carenici contributiile primului secretar al partidului nu mai erau accentuateceea ce poate ti explicat, pana. in 1952-1953, prin acerba lupta pentru intaie-tate dintre cercurile de putere din partid.

Calomnia a fost deseori insotita de o interpretare volt torsionata pentruca, de exemplu, de eke ori se amintea despre primul guvern al generaluluiSanatescu nu era ocolita nici o eticheta de tipul reactionar" sau chiar fas-cist"; in schimb, atunci and ideea era ca la 23 August comunistii au avutrolul preponderent i ca participarea lor si a sovieticilor a schimbat o rea-litate, discursul propagandistic avansa ideea cä dupa rasturnarea dictaturiifasciste" s-a instaurat un regim democratic"19 care avea in vedere reformepolitice, sociale si economice.

Obedienta fata de institutiile sovietice era atat de evidenta incR,dupa sublinierile tipice gen calea luminoasa pe care Uniunea Sovietica

9 Idern, Republica Popidard Romand in plin avant, in op. cit., p. 368 (extras dinrevista Bolsevik", nr. 15, septembrie 1949).

10 Vasile Luca, Strategia si tactica leninist-stalinistd, in Lupta de clasA", nr. 2, octom-brie-decembrie 1948, P. 58.

11 Dimitrie Gusti, Comunism, socialism, anarhism, sindicalism ci bolsevism. Clasificareasistemelor privitoare la societatea viitoare, Editura $tiintifica, Bucuresti, 1993, p 94, extrasdin Arhiva pentru stiinta si reform& sociall", an 11, nr. 1-3, Tipografia Gutenberg, Bucu-resti, 1920.

111 Istoria R.P.R., manual pentru invItImantul mediu, sub redactia acad. Mihail Roller,Editura de Stat Didactica. i Pedagogicl, Bucuresti, 1952, p. 641.

111 Gheorghe Gheorghiu-Dej, Cinci ani de la eliberarea Ronuiniei, p. 338.Idem, Glorioasa aniversare a eliberarii Romaniei, in op. cit., p. 468, extras din

Pravda", nr. 235/11.707 din 23 august 1950.Gh. I. Georgescu, Dumitru Tudor, Vasile Maciu, Mihail Roller, Istoria Romania%

manual unic pentru clasa a XI-a medie, Editura de Stat, Bucuresti., 1998, p. 14.

si

si

"l9

www.dacoromanica.ro

956 Florin Anghel

ne-a deschis-o in neuitata zi din August 1944" 16 (de altfel, fierbintearecunostinta" poate fi intalnita chiar si in Constitutiile R.P.R.) nu mai estede mirare ca in prefata unui manual de istorie, aparut sub redactia lui MihailRoller, se arata ca la revizuirea unei editii românesti s-a tinut seama decriticile aduse manualului in prefata editiei ruse tiparite la Moscova"17.Ca o dovada clara a vasalitatii, incercand sä justifice rolul major al trupelorsovietice in august 1944, dupa ce demonstra ca unirea de la 1859, indepen-denta nationala i culmea civilizatiei socialiste atinsä de poporul roman sedatoran vecinului de la Rasarit, Leontin Saldjan invoca, nici mai mult nicimai putin, pe toti domnitorii Moldovei (Stefan cel Mare, Ioan Voda celCumplit, Petru Rares, Dimitrie Cantemir) care se aliasera cu ruii, sta-bilind in mod dogmatic ca cu sute de ani in urma, intre stramosii nostri

popoarele care au locuit pe teritoriul Rusiei, s-au stabilit legaturi multi-laterale economice, politice i militare" 19

Formula insuregie armatr a aparut pentru prima data in 1948 19fiind utilizata in paralel cu lovitura de stat" si cu eliberarea"; era faraindoiala semnalul clar al unor cautari febrile care sà marcheze noua etapain care intrase Romania. Cum probabil fie termenul ca atare nu fusese incabine definit din punct de vedere teoretic si politic, fie di ar fi stirbit dinimportanta factorului extern, el a fost imediat abandonat si nu a mai aparut'Anil la jumatatca anilor '50. In evaluarca acestei schimbari, se poate discutade evolutiile din interiorul partidului dupa epurarile din 1952, de procesulmai general al destalinizarii Europei comuniste dupa moartea lui Stalin,si, in acelasi context, de un timid semnal al unei oarecari distantari de Mosco-va. Din partea a doua a anilor '50 se poate vorbi despre un partid roma.-nese unit, ferm condus de liderul siiu (Gheorghiu-Dcj) i, foarte important,purificat din punct de vedere etnic. Totodata, pentru a evita evenimenteprecum. cele din Ungaria i Polonia, dar i datorita cresterii ponderii rela-tiilor româno-chineze dupa 1958, noua conducere de la Kremlin a fostsilit sa accepte excesele nationaliste românesti: eliminarea ultimilor rivaliai lui.Gheorghiu-Dej (Miron Constantinescu i Iosif Chisinevschi) in cadrulsedintei Biroului Politic din luna iulie 1957 si retragerea trupelor sovieticedin Romania in mai 1958 20 .

In planul discursului oficial se revenea, cu incetineala, la un echilibrude forte intre factorii interni Si externi: chiar daca Armata Rosie nu si-apierdut din .rolul dominant, fortele din interior comunistii i garzile patri-otice au inceput sa fie tot mai des amintite in a doua parte a anilor '50,ele.fiind integrate unui proces politic mai. amply, acela al revolutiei popu-lare" care prezenta un caracter antifascist, antiirnperialist i 'antifeudal 21-

1° ,Scânteia", an XXI, nr. 2433, 22 august 1952, p. 1.Istoria P.P.R., sub redactia acad. Mihail Roller, manual pentru inv4arnantul

Editu1a de Stat Didactic i Pedagogic5 Bucuresti, 1956, p. 3.18 Leontin Sälajan, Strdvechea frdfie de arme romeino-rusd, in Scanteia", an XXIII,

nr. 3054, 18 august 1954, p. 2." Vasile Luca, Strategia ;si tactica. ., p. 63.2° Interesante puncte de vedere suet emiSe de Donald R. Falls, Soviet Decision-nlahing

And he Withdrawal Of %Soviet Troops Flom Romania, in East European Quarterly", anXXVII, nr. 4, Winter 1993, p. 493.

21 N. Cretu, Partidul Comunist Roman organizatorul ;si canducatona insurectici' armatedin august 1944; in Lupta de clas6.", an XXXIX, nr. 8, august 1959, p. 15,, si p.. 24.

17 media,

-

a

6

si

www.dacoromanica.ro

-r Vistificarea evenimen t elor de la 23 august 1944 957

Treptat, i paralel cu evolutiile politice interne si internationale, indeo-sebi declansarea,campaniei de industrializare i departarea relativa de Mos-cova, in contextul apropierii de linia chinezi, la sfarsitul anilor '50 incepu-tul anilor '60 in-discursurile oficiale se constata o continual scadere a roluluiarmatelor sovietice si o sporire a gradului de implicare a cadrelor de partidsi in special a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Unele materiale avansau ipotezacä liderul comunistilor romani ar fi pregatit in captivitate planurile insu-rectiei Inca din luna august 1943 22 Si cä partidul a fost legatura dintregruparile i personalitatile politice, cadrele militare i Palat" 23. Pentruprima data intr-un text oficial, in contextul descrierii partinice a eveni-mentelor care au marcat inceputul revolutiei populare ce a dus la instau-rarea regimului- democrat-popular si la construirea socialismului", liderulroman de partid si de stat considera drept necesara" constituirea BloculuiNational Democrat in vederea coalizärii tuturor fortelor antihitleriste" 24J(aprecierile erau acute intr-o vreme cand, dupa 1958, se declansase o nonalprigoanä impotriva indezirabililor).

Un alt fenomen ce merital senmalat este acela al idealizarii leninismu-lui si condamnarii perioadei staliniste, la cumpana anilor '50'60; la scararedus5. se desfasura un proces care va fi caracteristic pentru era gorbaciovistalin U.R.S.S. i anume restaurarea prestigiului global al comunismului prinrepudierea unei mari parti din trecutul lui. Dealtfel, daca acceptam tezapotrivit careia bolsevismul (comunismul) reprezintal cel mai stralucit tipde oportunisrn politic" 25, aceasta renegare pare fireasca, avand in vedere

pentru a se mentine la putere, liderii comunisti au sacrificat nu de putineori principiile lor initiale, grija principalä fiind de a pastra acestei doctrinecel putin o fatada external pentru a impune.

Momentul 1964 este acela care a implicat imediat i o transformarea materialului de propaganda reprezentand in fapt o adevarata frontiera.Nationalismul afisat in plan ideologic era o reflectare directa a evolu-tillor politicii externe si anume distantarea accentuata de Moscova, atatpolitic cat si economic prin refuzul integrarii preconizate in cadrul C.A.E.R.,a dorintei cercurilor conducatoare de la Bucuresti de a reprezenta a treiaforta" in miscarea comunista internationala precum si a sprijinului constantacordat de China in directia dorita de romani, ajungandu-se pana acolo incatin iulie 1964, ca si in 1957, Mao Zedong si Zhou Enlai sa faca prcsiuni laMoscova in problema retrocedarii de caltre U.R.S.S. a Basarabiei i NorduluiBucovinei catre Romania 26.

Putem discuta, in cazul provinciilor ocupate in iunie 1940, de un santajal autoritaltilor comuniste romane fap. de sovietici si chiar de un barometrual relatiilor bilaterale in sensul ca, la fel ca in toamna anului 1989 (deci

22 Dumitru Almas, G. Georgescu-Buthu, Aron Petric, Istoria Romaniei, Editura Didactick si Pedagogick, Bucuresti, 1962, p. 354 si editia din anul 1967, p. 220.

23 Sub semnul victoriei definitive a socialismului, in Lupta de clask", an XLII, nr. 8,august 1962, p. 3.

24 Dcclaratiile lui Gheorghe Gheorghiu-Dcj au fost folosite in studiul lui Petro Con--stantinescu-Iasi, Eliberarca Romdniei de sub jugul fascist si tnsenmdtatea ei istoricd, In Studii.Revisth de istorie", an XIT, nr. 4, 1959, p. 24-32.

" D. Gusti, op. cit., p. 112." Informatiile fac parte dintr-o teorie conform cdreia distantarea Rominiei do U.R.S.S.

independenta politiok a Bucurestiului pu ar fi fost posibilo frä o constantä apropiere deChina; Mark Hunter Madsen, The Uses of Beijingpolitik. China in Romanian Foreign PolicySence 1953, in East European Quarterly", vol. XVI, nr. 3, September 1982, p. 283-285.

ca,

oi

www.dacoromanica.ro

958 Florin Anghel 8

in ultimele luni ale regimului) in anii 1962-1964, concomitent cu elabo-rarea unui discurs nationalist si cu evitarea ref eririlor dare la rolul ArmateiRosii.:.in august 1944, ideea unei Românii Mari -(probabil comuniste, daro himera in fapt la acel moment) a fost ingenios utilizata in ofensiva propa-gandistica a Bucurestiului; sä exemplificam doar cu interesantele harp geo-grafic pu.blicate in acei ani, harp care prezentau, pe langa teritoriul R. P. Ro-mane, si regiunile de la Est de Prut si din Nordul Bucovinei, .evidentca .nu intamplator (vezi Atlas geografic, Directia Topografica. Militara; Edi-tura, .$tiintifica, Bucuresti, 1962, f. 7).

Mu lte din excesele, greselile i falsurile anterioare au fost imputateasa-zisului grup fractionist, antipartinic" Ana Pauker Vasile LucaTeobari Georgescu, grup care aflat tot timpul in emigratie (mai putin T. Geor-gescu).si necunoscand starile de lucruri din tara a luat, la revenirea in patrie,,,o atitudine de denigrare a actului istoric de la 23 August" pentru ca, susti-neau ei, coalizarea fortelor interne a fost o mare greseala", actiune nefolosi-toare i fara de care, cu sprijin sovietic, ar fi devenit. posibila luarea ime-diatà a puterii de catre clasa muncitoare" 22. Evident, critica viza nu unproces desfasurat cu mai bine de 12 ani in urma, ci ceea ce grupul respec-tiv reprezenta: interesele Moscovei. Acelasi lucru 11 facea i Nicolae Ceau-sescu, in primul sau an de conducere: o vehementa acuza adusa Cominternu-iui pentru ca nu a apreciat justetea politicii comunistilor români de apararea granitelor" i pentru ca a condanmat pe militantii de la Bucuresti pentrupozitia lor antihitlerista 29 (la momentul emiterii Directivei in cauza, in anul1940, Germania si U.R.S.S. erau aliate).

Pentru prima data se formula aprecierea ca nu numai trupele sovie-tice si-au adus contributia la razboiul antigerman, ci intreaga coalitie anti-hitlerista" ; capata importanta in evaluarea actului istoric chiar i rolul Rege-lui pentru ca, in unele texte, contactul cu Palatul era considerat de catrePartidul Comunist drept util si necesar" i, mai malt, formula politicarezultata dupa arest.area Maresalului Antonescu guvernul de coalitieal generalului Sanatescu nu mai era etichetata drept o clica reactionara",ci era vazuta ca rezultat al insurectiei armate si rasturnarii dictaturii mili-t aro-f asciste" 29.

Lasand trecutului violenta i primitivismul limbajului folosit anterior,s-a lansat ideea ca nu Armata Rosie a decis rezultatul victoriei, ci luptapoporului roman, a formatiunilor de lupta patriotice si a gruparilor de parti-zani din anumite zone ale tarii; totodata, in 1964, pentru prima data, unparticipant direct la evenimente, generalul Damaceanu, a facut explicitdiferentierea intre lovitord de stat (ca o simplä rasturnare politica) i insurec-ha armatd3° (proces mai amplu, care a solicitat participarea unor consistentecategorii interne si ffind probabil un concept de esenid leninistd, conformtendintelor anterior amintite).

27 Insurecfia armatd din august 1944, in Lupta de clasa.", an LXIV, nr. 8, august1964, p. 28.

28 Nicolae Ceauescu, Partidul Comunist Roman .continuator al luptei revolufiona.e,si democratice a poporului rnman, al tradifiilor miscdrii muncitoresti 3ci socialiste din Romania,discurs din 7 mai 1966, Editura Po1itic5., Bucurgti, 1966, p. 46.

29 nsuredia armatd din august 1944, p. 19-25.6° Gen. Col. Dumitru D5m5.ceanu, Pregdtirea militard a insurecliei armate sub condu-

cerea"Panidului Comunist din Romania, in Scinteia", an XXXIII, nr.. 6343, 9 august 1964,p. 2-3,''

.

www.dacoromanica.ro

Oi Mistificarea evenimenteIor de la -23 august 1944 95.9

Momentul 1964 a modificat intr-atat termenii discursului oficial ref e-ritor la actul de la 23 August 1944 incat .ei vor ramble aplicabili pana la..sfarsitul regimului comunist. Dând o explicatie noului curs politic si ideolo-gic, conducerea partidului a accentuat permanent . caracterul national alevenimenelor din august; au aparut i atacuri la adresa fostei conducericomuniste, cu putini români in frunte, fiMd acuzat i fostul lider al parti-dului (.,.,suntem in drept obligati sa criticam i sä blamam aspectele negativeale activitatii lui Gheorghiu-Dej" 31) pentru lipsurile i greselile in evalua-rea corectA a fenomenului istoric si, indeosebi,pentru minimalizarea si margi-nalizarea. factornlui intern intr-o prima perioada. Acestea aveau loc dupaplenaia C.C. al P.C.R. din luna aprilie. 1.968, intr-o etapa deosebit de dinamica,cand Lucretiu Patrascanu, adeptul .unei linii mai moderate in partid, a fostreabilitat oficial, iar vechea conducere de partid si de stat era stigmatizatapentru greseli i abuzuri numeroase.

Linia nationalista in dezvoltarea teoretica, ideologica a partidului Iigasea expresia in plan politic in momentul august 1968 pimct culminantal acestei evolutii cand Romania a refuzat sa participe la actiunea deocupare rnilitara a Cehoslovaciei. Discursul oficial al perioadei respectiveaducea reevaluari surprinzatoare; actul de la 23 August aparea drept rezul-tatul coalizarii celor mai largi forte sociale, politice i militare" 32 si, pentru

i se da amploarea cuvenita, era amintit alaturi de revolutiile de la 1821si 1848, unirile de la 1859 si 1918, razboiul de independenta in incercareaae a argumenta caracterul national al luptelor pentru eliberare i dreptatesociala i pentru a le considera, pe acestea din urma, drept prernisele epocalecotituri din august, victoria celei mai complete si radicale innoiri a socie-tatii .romanesti societatea socialista" 33.

Trecerea spre o alta faza in evolutia mistificarii actului de la 23 August,aceea a insurectiei nationale armate, antifasciste i antiimperialiste, nu a fost,numai etapa de continuare a acumularilor precedente, ci si de innoire. For-mula, antiimperialist" a vizat, fara indoiala, i pe sovietici si nu a pusin discutie numai influentele puterilor occidentale. In toate materialele depropaganda din a doua parte a anilor '70 factorul extern, sovietic, era margi-nalizat; rolul Armatei Rosii nu a fost doar diminuat, dar un istoric oficialal regimului isi permitea chiar sa-1 conteste, sustinand ca in vara anului1944, comanaamentul sovietic nu a cunoscut pregatirile ce se faceau inRomania pentru insurectie si nu a existat o coordonare a actiunilor militaredesfasurate", singurul merit in obtinerea succesului revenind fortelor poli-tice interne coalizate" 34.

Ideea insurectiei nationale armate, antifasciste i antiimperialiste sedesfasura intr-o etapa deosebit de dinamica in politica externa româneasca,de coiaborare i apropiere de unele puteri occidentale (S.U.A., Franta, R. F.Germania) si de continuare a aliantei cu statele comuniste nesubordonate

31 Nicolae Ceau§escu, Romania pe drumul construirii societafii socialiste multilateraldezvoltate, vol. 4 (aprilie 1969 iunie 1970), Editura Politicä, Bucure§ti, 1970, p. 317; rapor-tul C.C. al P.C.R. la Congresul al X-lea al P.C.R., 6 august 1969.

32 Ibidem, p. 372, discurs din 22 august 1969.sa 23 August 1944 inceput de ev al istoriei romanesti, in Magazin istoric", an VIII,

nr. 8 (89), august 1974, p. 2-4.Insurecfia34 Glieorghe I. Ionit..1, din august 1944 stralucita confirmare a justefei stra-

tegiei promov'ate de Partidul Comunist Roman, in Era socialistV, an LIV, nr. 15,august 1974, p. 12.

a

i tacticii

www.dacoromanica.ro

980 Florin Arghe1 IO

Kremlinului (China si Iugoslavia). Totodatl, ultima parte a anilor '70 erao prelungire, in plan intern, a relativei liberalizäri in limitele stricte ale regi-mului. Accentuarea nationalismului se prezenta ca o strategic de atenuarea efcctelor rigiditatii structurilor interne, a lipsci totalc de vointa in refor-marea sistemului (paralel cu imaginea externa a unei tari conduse de un liderperceput drept liberal) si, mai ales, era un inceput in construirca mcgalo-manicei imagini a presedintelui Ceausescu, poate cea mai imprcsionantaopera de propaganda a regimului comunist.

Ultima etapa a mitului comunist referitor la 23 August este accea arevolutiei de eliberare sociald si nationald, antifascistd i antiimperiatisgi, carecoincide in plan politic cu ultimul deceniu al regimului, perioada de impor-tante transformari economice, politice si sociale. In primul rand, megalomania

cultul personalitatii si-au pus decisiv amprenta nu numai asupra actiu-nilor de propaganda (perioada de care discutam fiind denumita epoca deaur" sau epoca Nicolae Ceausescu"), ci in toate sectoarele vietii publice,de la tendintele de omogenizare sociala la problernele de sistematizare urbanasi rurala si productii fara precedent in industrie si agricultura. Orice aniversareistorica avea legatura cu traditiile indelungate de lupta ale partidului: pentrua justifica revolutia sociala" afiata in curs de desf5.surare se facea apel lamiscarile revolutionare ale lui Horea, Tudor Vladimirescu sau chiar maiinainte, spre Bobalna i Gheorghe Doja. Fenomenul de autarhic generalaa corespuns cu o etapä definita drept profund revolutionara" deoarece tarase afla in plina revolutie agrara", revolutie tehnico-stiintifica", revolu-tie socialistä", toate acestea fiind consecinte sau componente ale rcvolutieide eliberare sociala i nationalá, antifascistä i antiimperialista declansatala 23 August 1944. Liderii Romaniei, revolutionari" si ci, crau sarbatoritinu pentru realizäri politice sau stiintifice, ci si pentru activi tate revolutionaraneintrerupta, inceputa de obicei de pe bancilc scolilor elementare.

Lipsa aproape totala a legaturilor cu exteriorul i controlul strict alactivitatilor socialc au determinat evolutia unci campanii ideologice faräprecedent chiar in existenta societatii comuniste; o sumara analiza seman-tica releva ca limbajul discursului politic s-a modificat, reflectand la randulsau situatia generala. Lungimea textelor si a frazelor formule demagogice,de cele mai multe ori compuse din zeci de cuvinte avand un singur predicat,faceau greoaie fie lectura, fie simpla ascultare i dadeau o viziunc apoteo-tica mitului 23 August. Astfel, presedintele tarii preciza ci revolutia de eliTberare sociala i nationala, antifascista i antiimperialista a deschis caleamarilor transformari revolutionare din patria noastra, a trecerii puterii poli-tice in mainile clasei muncitoare in alianta cu taranimea, intelectualitateasi celelalte forte progresiste, a transformarii poporului nostru intr-un poporstapan pe destinele sale, constructor constient al socialismului, fauritor alpropriului sau viitor comunist"3.' (oboseala discursului era echivalentul obo-sclii regimului).

Mitul lui 23 August a fost inglobat intr-un adevArat sistem, construitde propaganda si avand rareori tangente cu stiinta, scopul esential consti-tuindu-1 reanalizarea faptului istoric din perspectiva unui moment d2 rfis-

" Nicolae Ceausescu, in Magazin istoric". an XVIII, nr. 8 (209), august 1984, p.3-4; texte de acest gen abundA in toatA presa rornineascA din anii '80, orice articol di; fon Isau referitor la situatia politicA fiind, la randul lor, exern[ I edifkatoose.

si

www.dacoromanica.ro

11 Mistificarea evenimentelor de la 23 august 1944 961

cruce" menit a uni un trecut bogat in lupte pentru libertate nationaladreptate sociald cu un viitor descris ca o epoca de dezvoltare maxiinade bundstare neintalnita, pe fundalul invocatiilor necontenite a indepen-dentei i suveranitatii; pentru a justifica efortul comunistilor la 23 Augustsi a argumenta calea de dezvoltare a tarii sunt chemati in ajutor de la Dro-michete, Burebista, Decebal, Gelu, Glad si Menumorut toti aceia care avu-sesera un cuvant in istorie, pana. la cele doua razboaie nationale ale rOina-nilor (1877-1878 si 1916 1918)"36. Este si aceasta o manifestare a megalo-nlaniei atotcuprinzatoare, reflectare a unor actiuni precum Canalul DunareMarea Neagra (inaugurat in 1984), planurile de sistematizare a localita-tilor urbane si rurale, dorinta de a fi purtatorul de cuvant al statelor in cursde dezvoltare in politica mondiala. In aceasta faza, orke referire la factorulextern in desfasurarea actului de la 23 August era aproapc exclusa.; accentulse deplasa spre rolul fortelor romane in desfasurarea rdzboiului mondial sia implicatiilor internationale (teze sustinute din punct de vedere stiintitic).Nationalismul a devenit tot mai preponderent, deseori folosit ca o arrnit inpolitica externa: pentru a se opune Uniunii Sovietice gorbacioviste, lideriide la Bucuresti nu numai cá au eludat toate contributiile sovietice la actuldin august, dar au facut apel la un subject tabu Pactul Ribbentrop-Mo-lotov criticandu-1 vehement, si au pus in mod clar problema Basarabieisi Nordului Bucovinei (in ultimele luni de existenta a regimului). -

De ce a fost ales tocmai actul de la 23 August in ridicarea unci con-structii propagandistice de o asemenea amploare? In ce directii au doritcomunistii sa canalizeze efectele mitizarii unui eveniment atat de mult dis-cutat?

In primul rand, la 23 August 1944, a avut loc o rasturnare de forte;vechilc structuri, cele de inspiratie interbeliO, s-au dovedit neputincioasesau chiar depasite in a oferi o solutie asteptata, viabila din punctul de vedere*al maselor. Dup5. mai bine de sase ani de regimuri autoritare, in care expri-marea nestingheritä a optiunilor a avut de suferit, dupa ani de razboi, dccrize interne, de importante pierderi teritoriale, societatea româneasca as-tepta o schimbare realà, o rasturnare radicala fara limitele autoimpuse: deregulile scrisc sau ncscrise ale perioadei interbelice. 23 August a fost piIvitatunci, si nu de putini oameni, drept o sansa adevarata de a se intra intr-oetapa a democratiei, egalitttii, justitici, prosperitatii. Acest capital de in-credere a fost intens exploatat de liderii comunisti.

Evident, nu trebuie nicidecum negat rolul nefast si decisiv exercitatde autoritatile sovierice de ocupatic, dar schimbarile radicale erau: real-mcnte dorite asteptate. Etapa post-august 1944 trebuia sa fic o epUca aunor mari transformári economice, sociale, politice. Minusculul Partid Co-munist a profitat nu numai de ajutorul considerabil of erit dc sovietici, cisi de starea. dc spirit generala a populatiei; este greu dc crerut ca doar ocu-paia straina ar fi putut aduce peste 800.000 de persoane in randurile par-tidului in numai trei ani i jumatate.

Acesta a parut a fi, si a fost intr-adevar, mornentul de cotitura:.: 23August 1944 le-a adus comunistilor nu numai participarea la guvernare,

36 Dionisie Csil'i, .Sirdlucite succcse pe calea dezuoltari si inJlcririi multilatcrale a patvieisocialiste, in Era sccia1n46", an LXIN, nr. 15, 10. august 1984, p. 21; Ion PopescuChint scnfa ca-peri,uf i ncastre isiorice, in Magazin istoric", nr. 8 (209), .august 1984, p. 4.

8 c. 1208

si

.

5i

Ptrtnri,

.si

www.dacoromanica.ro

962 Florin Anghel 12

ci a marcat si debutul unei evolutii fulminante soldate cu obtinerea puteriiabsolute intr-un rastimp de numai cativa ani.

1Iulte din principiile de inceput cu care a fost cladit mitul au fost a ban-donate pe parcurs, pragmatismul dovedindu-se triumfator intr-o lupta ine-gala cu ideaticul. Astfel, de la un internationalism militant, sustinut cu tariepe toate planurile, regimul comunist din Romania, la f el ca multe state din.Europa rasariteana, comunista, a sfarsit intr-un nationalism, vehement, decele mai multe ori avand prelungiri intr-o autarhie aproape de neintelesintr-o lume a comunicatiilor.

Primordialitatea rolului in desfasurarea evenimentului a fost clispu-tatli si de alte forte, in special P.N.T. si Monarhia, fiecare dintre ele apelandde-a lungul timpului la o serie de argumente de natura propriu-zis isto-rica, dar deseori i propugandistice care sa le certifice actiunea. Co-mu-nistii au atacat permanent variantele oferite de partidele istorice,

propriul lor mit. $i de o parte si de cealalta nu au lipsit denigrarileacuzele; deseori, din pacate si in zilele noastre, evenimentele de la 23 Augustau ;stall-lit pasiuni i patimi politice vechi, dar nebanuit de puternice.

.."De aceea 6.r ti momentul, credem, ca o discutie stiintifica asupia ac-tuhii istoric sä elimine pe cat posibil prejudecatile i toate elementele mituluiconstruit cu atata tenacitate, eludandu-se, in acest fel, in primul rand.inte-resele politice de actualitate.

AN EVOLUTION OF THE MYSTIFICATION OF THE EVENTSOF 23 AUGUST 1944 IN THE OFFICIAL COMMUNIST DISCOURSE,

1945 1989

Abstrract

The building up and reinforcement of the Communist myth concer-ning the events of 23 August are being examined; in this respect, the ana-lysis .of the linguistic formulae in constant adjustment to both politicaland ideological purposes seemed quite appropriate. Transformations oc-curing throughout four decades and more of propaganda mirrored the evo-lutions within the Party and in its foreign policy. As for the latter, theymainly included the Soviet-Romanian relations and a shifting by Bucharestin the direction ot the Chinese ideological line by the end of the 1950s andthe beginning of the 1960s with its long trail of consequences (the tearingaway from Moscow and the Chinese blackmai ling of Moscow which the Ro-manian leaders put at use in order to prevent political and economic inte-gration within the Soviet space).

Both from the point of view on internal aspects (the evolution of theRomanian society from the autumn of 1944 and up to the fall of the Com-munist regime, with distinct periods in its historical development) and ofexternal ones (Romania's relations with the Soviet Union and the West)it is being suggested that the evolution of the Communist myth of "23 Au-gust" included five main stages: the coup d'etat (1945-1947/48), a formulathe Communist movement and the historical parties concurred with; theeliberation of Romania by the glorious Soviet Army (1948-1955/56), with its

ridican-du-si si

www.dacoromanica.ro

13 Mistificarea evenimeutelor de la 23 august 1944 963

internal aftermath, namely a thorough sovietization of the country; thearmed insurrection (1956-1974), that is the onset of clear developmentswithin the regime epithomized by nationalism and the tearing away fromMoscow's policy; the armed antifascist and anti-imperialist insurrection (inthe second half of the 1970s), a transition stage toward the most remarkablework of propaganda of the regime, namely the antifascist and anti-imperialistrevolution of social and national eliberation.

Not only must a linguistic analysis of the building up of the mythhave in view the political developments (and here we should insist on ourstrong disagreement with the view according to which the act of 23 August1944 sanctioned the coming into being of democratic Romania; as stronga desideratum as this had undoubtedly been), but also the propagandisticobjectives of the authorities, and their interest in grossly modifying a his-torical fact and turning it into a propagandistic event, namely the so-calledcorner stone of the establishment of the Romanian Communist society.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

I Z.V.O.A R E

0 ,VIZIUNE NECOMUNISTA A SUPRA, EVENIMENTULUIDE LA 23 AUGUST -1944, DUPA 0 SURSA INEDITA

ION STANCIU

In replica la aparitia i progresele mitologiei comuniste cu privire la evenimentele'de la 23 august 1944, istoria a inregistrat, in paralel, incepand inca din anii '50, si o stradaniede informare-si evaluare sobra, asupra adevarului celor petrecute in Romania in 1944. Martu-riile acestui efort, mai. putin detectabile in tara, provenind mai ales din exilul romanesc alultimei jumatati de secol, au cautat sa acrediteze explicatii cu un respect evident mai marefata de trecut, de faptele i personajele implicate, fata de intrebarile pe care evenimentelein discutie nu au incetat niciodata sa le genereze, din perspectiva destinului romanesc.

asemenea marturie, intitulata Aspecte ale prepardrii loviturii de stat de la 23 august1944 o constituie i acest text, de amploarea a 11 pagini dactilografiate, scrise in limba fran-ceza. El este revelator pentru modul.in care problematizeaza evenimentele din august 1944,pentru raspunsurile pe care le da. Textul este nesemnat, nepublicat, dar dupa, toate indiciile,pfina, la deseoperirea altor precizari, dateaza dintr-o prima faza, a anilor '50, in care actulde la 23 august 1944 a inceput a fi revendicat in exclusivitate de istoriografia i propagandanoului regim de la Bucuresti, instalat temeinic dupa, 1947.

De asemenea, documentul pare sa apartina, in absenta altor indicii, lui Dimitrie G.Popescu, in a carui arhiva se afla, arhiva depozitata intre colectiile de documente ale arbivelorInstitutului Hoover asupra razboiului, revolutrei i pacii (box 1, folder 1).

Autorrul documentului pune de la inceput, in-chip interesant evenimentele din august1944 intr-o perspectiva istorica mult mai ampM, cleat se face de obicei, perspectiva de naturasa faca, din el mai mult cleat o improvizata urzeall politica. Asistam aici la o incercare de agasi veritabile origini istorice pentru lovitura, de stat din 23 august.1944. origini plasate inschimbarea din 1936 intervenita in politica externa a Roma-Mei prin inlaturarea liii N. Titu-lescu de la Ministerul de externe. Aceasta, viziune incearca evident sa introduca actul de la23 august 1944 in randul necesitatilor istorice, sa-1 califice de inevitabil, calitte careteoretic poate seduce, daca nu ar transpare din argumentele utilizate i dorinta autorului dea vedea. in inlaturarea lui Titulescu, in mod automat, 0 intrarea Romaniei pe o traiectorieinevitabil fatala a politicii sale exterue. Dacllevenimentele de.p. 23 august 1944 sunt, in logicamornentului istoric din 1944, o necesitate, in viziunea autorilor lor 0 a unora dintre cci careastazi staruie sa.le dea o apreciere mai legata de context decat o alta parte a comentatorilorcare le judeca mai legate de meandrele.ulterioare.ale istoriei, autornlui documentului in.discu-tie ne apare totusi a nu-i fi straina intentia de a pune intr-o lupiin5. fayorabilaInca din 1936.

0 asemenea intentie da documentului o tenta de subiectivitate, pe care desfasurareaulterioara a argumentelor o pastreaza cu toate cit meritele conducerii acestui partid au fostdestul de irnportante pentru a nu mai face necesara aceasta tenta.

Documentul ramane or:cum interesant, mei-ita, a fi cunoscut in toata cuprinderea luicredem cli poate contribti prin toate informatiile i opiniile lui, la completirea cnno0inte-

lor i dialogului istoric in legatura cu evenimentele de la 23 august 1944, a caror semnificatiesuscita Inca. In Romania preocupari i antreneaza chiar dispute.

Revista isiorich", torn V, nr, 97 10, p. 965 970,. 1994

politica.P.N.T.

www.dacoromanica.ro

996 Ion Stanciu 2

ASPECTS DE LA PREPARATION DU COUP

D'ETAT DU 23 AOCT 1944

LUTTE DU PARTI NATIONAL-PAYSAN CONTRE LA POLITIQUE ETRANGEREDES DICTATURES

Si l'on voulait remonter jusqu'aux origines premieres de l'acte du 23 aofit 1944, ilfaudrait faire une assez longue excursion historique. Ii faudrait commencer en effet avecle renvoi en 1936 par M. Tataresco, qui etait alors Président du Conseil, du Ministre desAffaires Etrangeres M. Titulesco. Ce renvoi fut determine par le fait que ce dernier a etesur le point de signer avec l'Union Sovietique un pacte d'assistance mutuelle, pacte destine

renforcer le systerne de securite europeen contre le peril. montant de l'agression allemande.Ce fut le point de depart du changement de la politique etrangere de la Roumanie

qui se détachait ainsi de ses amities traditionnelles pour se rapprocher ensuite des puissancesde l'Axe.

Le parti national-paysan ne tarda pas a prendre l'attitude la plus energique contrece changement de politique. Apres le renvoi de Titulesco, le parti national-paysan continuedonc a soutenir hes energiquement la politique de ce dernier qui preconisait une union etroiteentre les puissances occidentales et l'Union Sovietique en vue du maintien de la paix et uneadhesion ferme de la Roumanie a ce systeme. L'opposition du parti national-paysan a cechangement de politique fut si forte que le Roi Carol avec l'appui de M. Tataresco fut obliged'etablir la dictature afin de pouvoir poursuivre cette nouvelle politique etrangere.

Depuis ce moment-la le peuple routnain perdit ses institutions democratiques. II ne lespas encore retrouvees a l'heur qu'il est. Cette opposition du parti national-paysan se prolongeajusqu'a, la fin du regime du Roi Carol. Elle continua avec la méme vigueur sous la dictaturede Antonesco. Entretemps, la nouvelle politique conunencée par M. Tataresco n'avait pasmanqué de produire ses resultats inevitables: A la swite de l'interruption des négociationsen vue de la conclusion d'un pacte d'assistance mutuelle, les relations entre la Roumanie etl'URSS se deteriorerent progressivement. La crise de 1940 survint. La Bessarabie et la Buco-vine du Nord furent incorporees a la Russie Sovietique. M. Tatareseo etait a nouveau Presi-dent du Conseil. Il s'engageait alors a. fond dans la politique aux côtés de l'Allemagne. Iidenonca les garanties anglo-francaises en brisant ainsi les derniers liens qui unissaientencore la Roumanie aux puissances occidentales. Lorsque, aprés l'arbitrage de Vienne, ladictature d'Antonesco se substitua k cello du Roi Carol, la Roumania etait deja un payssatellite de l'Allemagne. Antonesco avait trouvé la vole tracee. Il la suivit jusqu'au bout enadherant au pacte tripartite et en s'associant la guerre contre l'URSS.

DE CONCERT AVEC LE ROI MICHEL, MONSIEUR MANIU FORME LE PROJETD'UN COUP D'ETAT AFIN DE RAMENER LA ROUMANIE AUX COTES DES ALLIES

Avec le Roi Carol il n'y avait rien a faire. II avait ete lui-metne un des facteurs deter-minants du changement de a politique et-m.110re roumaine et de l'instauration de la dictature.Mais le nouveau Souverain a manifeste des tendances differentes. Ii nourrissait des convictionssincerement democratiques, et il ne considérait l'alliance avec l'Allemagne que comme unecontrainte imposee au peuple roumain par le regime de dictature. Toutefois au debut durégne, la situation du Roi etait extremement difficile. Tres jeune, depourvu d'experience poli-tique son pere l'ayant tenu a dessein a l'ecart des affaires , entoure de partout d'espionsa la solde du Gouvernement, le Roi etait un prisonnier. Ii lui fallait un certain temps et beau-coup de perseverance pour briser l'isolement dont le Gouvernement l'aurait entoure et secomposer un entourage de collaborateurs par lesquels ii pfit se tenir au courant des affaires.

Quelque temps apres l'entree de la Roumania en guerre le Roi, par l'entremise de sescollaborateurs, etablit un contact secret avec M. Maniu. L'accord se fit immediatement. entrele Souverain et le chef politique. La Roumanie devait rompre l'alliance avec l'Allemagne etse ranger aux ceotes des Nations Unies. Le moment de ce coup d'Etat devait etre choisi avecle plus grand soin. La Roumanie ne pouvait pas faire un simple geste symbolique. Elle enten-dait apporter une contribution effective b. la cause des Allies. Une initiative prematuree etnon concertee avec les Allies aurait fait plus de mal que de bien a leur cause. Elle artrait

a

www.dacoromanica.ro

3 23 august 1944 o sursa inedit5. 967

en effect été immediatement étouffee par les Allemands dont le contrôle sur le pays n'enserait devenu que plus rigoureux. Cela aurait absolument rendu impossible une action ulté-rieure qui, dans des circonstances plus propiees, aurait pu représenter une utilité relic pourles Allies. En resume, la Roumanie ne voulait pas se placer, par une initiative irréfléchie,dans la situation ou allait se trouver plus tard le Gouvernement fasciste du Nord de l'Italieou le Gouvernement hongrois hosthyste dont le seul choix fut de lutter jusqu'a la fin aux-côtés de l'armée allemande.

Est-il besoin d'ajouter que cette politique fut completement justifiée par les événements?Ce n'est certainement pas le lieu d'énumérer ici tous les avantages que l'acte du 23 aofit1944 a procures a la cause des Allies. In suffira de mentionner que le succes du coup d'Etatroumain a dépasse tous les espoirs des Allies et que ce coup d'Etat a été cartainetnent undes episodes les plus importants de la guerre en Europe.

II fut donc convenu entre le Souverain et M. Maniu que, des que les evenementslaisseront entrevoir une possibilité raisonnalble d'actioa, Yon se mettrait en contact avecles Allies afin de leur offrir la collaboration de la Roumanie et de se concerter avec eux surles modalités de l'action roumaine. En même temps, une equipe fut formée au Ministere desAffaires Etrangeres qui disposait de ramifications dans toutes les Legations roumaines dansles pays neutres ainsi que du service du chiffre et des courriers diplomatiques. Cette équipese mit sous les ordres du Souverain et of frait sa collaboration a M. Maniu afin de faciliterles contacts avec les Allies.

NEGOCIATIONS DE STOCKHOLM

Pour la premiere fois depuis le commencement de la guerre, le débarquement des Alliesen Italie laissait entrevoir quelque chance de succes a une action de la part de la Roumanie.Les perspectives des operations militaires dans les Balkans qui auraient rapproché le frontdes frontières roumaines, faisaient apparaitre comme possible une action militaire roumaineconcertée avec les Allies. Le Souverain et M. Maniu ne voulaient pas laisser échapper cetteoccasion. Aussi, apres la capitulation de l'Italie, et profitant des relations personnelles quis'étaient établies entre certains membres de la Legation de Roumanie et plusieurs diplomates.anglais et americains a Stockholm, le Roi, en plein accord avec M. Maniu offrit aux Alliesla collaboration de la Roumanie. Ces négociations commencerent au mois de septembre 1943.Le 10 novembre de la même année une offre ferme fut faite aux Allies. Du coke roumainon annonçait en effet l'intention d'envoyer deux émissaires l'un civil, l'autre militairereprésentant le point de vue du Roi, de M. Maniu et des chefs de l'Armée et qui devaientapporter des propositions concretes en vue de la collaboration militaire de la Roumanie avecles Allies. Quoique le front russe fut a ce moment-la encore ties éloigne du territoire roumain,on voulut du côté roumain discuter avec toutes les trois principales puissances alliees. C'estla raison pour laquelle on proposa que les érnissaires se rendirent a Londres on se trouvaitle siege du Comité des trois principales puissances alliées, Comite qui avait eté institue parla Conference Interalliée de 1943 de Moscou et dont le but etait de coordonner la politi-que des trois grandes puissances en Europe. Si cette négociation avait été entamée avec lesAnglais et les Américains, c'est que ces circonstances avaient voulu que les relations person-aches existassent entre le représentant a Stockholm du Roi et de l'opposition roumaine etoertains diplomates anglais et américains, sans que de pareilles relations eussent pu etre eta-bites jusqu'à cette date avec des représentants soviétiques en Suede ou ailleurs. Du dote roil-main on déplorait d'ailleurs de la maniere la plus sincere l'absence de pareilles relations. C'estpourquoi on accueillit avec une trés grande satisfaction la proposition de la Mission britan-nique en Suede de faciliter un contact entre le representant roumain et la Legation sovietique.

Malheureusement, ces offres si fermes de collaboration du Souverain et de M. Maniune furent pas considérées par les Allies avec tout l'intérêt qu'elles méritaient. Malgré les insis-tances roumaines, les Allies ne donnerent pas une reponse concernant leur agrément pour lesemissaires porteurs des propositions roumaines. Cependant, le représentant du Roi et de l'oppo-sition essayerent vainement d'entrer en contact avec Madame Kolontay, Ministre Soviétiquea Stockholm. Celle-ci, aprés avoir considéré avec intérét la proposition du Ministre britanniquequi lui avait suggéré de recevoir le représentant rournain, se montrait maintenant hesitante.Les offres et les insistances roumaines semblaient se heuter a tin mur. Pourquoi?

C'est que le Gouvernement roumain avait commence lui-méme des négociations avecles Allies. Or, ceux-ci semblaient considérer que les propositions du Gouvernement Antonescoetaient plus dignes d'être retenues que celles du Roi et de M. Maniu, se figurant sans douteque le Gouvernement possedait plus de possibilité d'action. On ne manque pas d'attirer l'atten-tion des Allies sur l'erreur qu'ils commettaient. On leur signala le caractere serieux des intentions

www.dacoromanica.ro

968 Ion Stanciu 4

.du Gouvernement Antonesco et les avertit qu'il n'y avait aucune chance que ses propositionsconduisissent a des resultats positifs alors que le Roi et M, Maniu etaient fermement decidesd agir. Ce fut en vain. Les negociations de Stockholm perdirent ainsi leur interest a la suitede la passivite des Allies. 11 en subsista un simple contact qui n'a pas ete d'ailleurs sans aucuneutilite.

Cependant, les Anglo-saxons commencerent par Madrid, par Berne et par plusieursautres endroits avec le regime Antonesco, des negociations qui ne devaient, comme on lesayait avertis, conduire a aucun resultat. a Legation sovietique a Stockholm cherchait éga-lement un contact non pas avec le representant du Ropi et de l'opposition, mais avec leMinistre de Roumanie en Suede, representant le Gouvernement. Le but de ce contact etaitd'entamer des negociations avec le Gouvernement roumain.

, Madame Kolontay,aroulut bien recevoir le representant du Roi et de M. Maniu, maisce fut seulement au mois de Mai 1945, done presque six mois a,pres que celui-ci avait cherchele contact. Entretemps, la scene s'etait deplacee. Les negociations du Caire avaient commenceet elles avaient atteint une phase assez avancee. Quelques autres discussions episodiques deva-ient toutefois avoir lieu plus tard entre l'opposition roumaine et les representants sovietiquesa Stockholm en relation avec les negociations du Caire, dans les conditions que l'on verra plushas.

Tel le est l'histoire des negociations de Stockholm. Une constatation s'en degage entreautres qui ne pent etre contestee: Le Roi et M. Maniu, chef du parti national-paysan, ont pro-pose en 1943 aux Allies la collaboration de la Roumanie. Aucun autre parti politique ne pentse prevaloir d'un pareil merite ou revendiquer une participation dans cette action.

NEGOCIATIONS DU CAIREPendant que les ncgociations de Stockholm trainaient dans les conditions que l'on

vues, des changements importants intervenaient dans la situation militaire generale: L Armeerouge obtenait des succés de plus en plus grands contre les Allies <sic I), le front russe s'ap-prochan:t du territoire roumain. Tine nouvelle perspective se presentait maintenant: une actionmilitaire ronmaine coordonnee avec les operations des armees sovietiques.

Soucieux de ne pas laisser echapper cette occasion, desireux au contraire de la saisir,M. Maniu decide d'envoyer un emissaire au Caire afin d'y n'egocier un armistice et d'yetablir les modalites d'une collaboration militaire de la Roumanie avec les trois principalespuissances alliees. L'agrement pour cette mission fut demandee par Ankara on de nouveauxcontacts avaient ete etablis en plein accord avec M. Bratiano, chef du parti liberal. La reponsefur fav6rable et ne se fit pas attendre. Cette promptitude, si di ferente de l'attitude desAllies a Stockholm, fut déterminee peut-Otre par le fait que les Allies avaient fini par eprou-ver un certain decouragement des negociations avec le Gouvernernent Antonesco, qui ne sem-blaient pas devoir aboutir.

C'est ainsi que commencizent les negociations du Caire, Files sont en gCneral assezconnues pour qu'il soit besoin d'en donner un compte-rendu dct Me. Mais, comme certainspartis politiques roumains ont cru devoir par la suite 'arroger des mérites speciaux, .nousnous .contenterons de quelques commentaires qui suffiront pour etablir les merites respectifsde chaque parti dans la participation du coup d'Etat du 25 acrirt 1944.

1) Les emissaires roumains, le Prince Stirbey d'abord, M. Visoianu ensuite, ont eteenvoyes au Caire par M. Maniu. Le merite de l'initiative de ces negociations rev;ent doncau chcf du parti national-pay an. Aucun des autres partis, qui s'attribuent maintenant desroles prep derent dan ln re-ticiration du coup d'Ftat du 23 aont, n'" cootritre de que q emanCte qu cc ort a cate p e de nt.g Cr, i ns .entre la Roum,i ie t les nrcipale rsuc u .

Dans les conditions inrti le. d'armi t e pre mite' a la Roumanie en a ril 1944 parSoviaique et endo oes rnA les Ltals-Li is, et la Grande Bretagne, il etait stm.t e

quo les tronpes roumarnes engagees dans des operations militaires centre l'armee rouge doiventou bran se livrer a l'armee roals ou attaquer les Allemands et commencer des oreratonscontre le, Allemands. Si cette derni.'.re condition est remphe, le Gouverneme^t sovietiqueweird l'e gagement de completer l'armement de ces divisions ct o les rnettre immed ate-men t 4 1 disposition du Marech,1 Antonesco et de l ar iu '.

11 resulte de cette disposition que les Russes se pronosalent de conclure un armisticesoit avec le Gouvernernent roumain, avec lequel ils continuaient d'ailleurs a poursuivre desnegocittions,. soit avec M. Man.u. Cela confirme d nc rine les negociations avaient ete corn-mencées avec M. Maniu et que cc dernier etait considere par les trois principales puissances

.11

-l'U iio

.. .

.

a

,

www.dacoromanica.ro

5 23 august .1944 o sursä inedith 969

cornme la personnalltéla plus representative de l'opposition en meme temps que lechef dli paiti politique le plus.populaire de Roumanie.

- 3) Le-31 mai 1944, les émissaires rournains au Caire envoyerent a. M. Maniu un messageémanant du représentant soviétique oh il était dit que les Gouvernement sovietique se refuseh entamef toutes discussions concernant les observations soulevée par M. Maniu tant que cedernier .n'aura pas precise s'il accepte ou non les conditions de l'armistice".

Cela ne pout évidemment que confirmer que M. Maniu et son parti étaient considéréscomme les facteurs politiques les plus représentatifs de l'opinion publique roumaine. Car cemessage permet de tirer la conclusion que les Russes refusaient de considerer la Roumanteengaged autrement que par l'assentiment de M. Maniu.

p.

4) Des discussions étaient en cours depuis quelque temps déja entre les partis national-.paysan, national-liberal social-démocrate et communiste afin d'arriver a la formation d'un

loc politique ayant comme but principal la rupture de l'alliance avec l'Allemagne et la colla-boration militaire de la Roumanie avec les Allies. Les partis communiste et social-démocratese montraient ties impatients d'arriver a la formation d'un bloc politique groupant tous lespartis principaux d'opposition. 11 convient de remarquer que M. Maniu et son parti, quiagissaient d'ailleurs depuis longtemps en plein accord avec le parti liberal, avaient parcourudeja, sans le secours des partis communiste et social-démocrate, la plus grande partie duchemin qui devait amener la Roumanie aux côtés des Allies. Ils avaient en effet le mérited'avoir poursuivi des riegociations avec les Allies et d'être déjà arrives a un accord sur lestermes de l'armistice. Les trois principales puissances alliées la Russie y comprise s'éta-ient parfaitement contentées de l'assentiment de M. Maniu comme d'un engagement parfaite-ment suffisant. El les n'avaient pas demande que cehii des communistes ou de n'importequel autre parti s'y ajoutat. M. Maniu aurait done pu repousser cette offre de collaborationpour se reserver seul le mérite du changement qui allait suivre. Pourtant ii ne l'a pas fait.L'accord concernant la creation du bloc national-democratique qui comprenait les quatre partissus-mentionnés fut done signé. M. Maniu avait considere qu'il était plus patriotique de pouvoirprouver que la pre que unanimite de l'opinion publique roumaine était favorable aux Allies.Ajou ons que 1 assentiment de tous les quatre partis participants, M. Tataresco qui faisaitdes tentatives di.sespérees pour refaire sa situation politique gravement compromise, futex-lu du bloc national-democratique comme principal responsable de l'introduction du regimede dictatt re et du changement d'orientation de la politique étrangere roumaine.

A la suite de cette collaboration qui s'était établie entre les quatre partis politiques,le plan du 22 juin 1944, concernant l'action militaire de la Roumanie et sa coordination avecles operations alliées, fut transmis au Caire au nom de Sa Majeste de Roi et du bloc natio-nn,l-deniocratique qui venait d'être forme. Ce plan était en effet le fruit d'une collabora-tion entre les Conseillers militaires du Roi et les representants des quatre partis politiques.Ce fut pour la premiere fois que le bloc national-democratique iatervenait dans les négocia-tions du Caire qui, jusqu'alors, avaient été conduites au nom de M. Maniu. II ne semblepas tine. le credit des négociateurs roumains aux yeux des principales puissances alliées eutété considerablement augment& par cette intervention des partis communiste et social-demo-crate. Car, ce plan demeura sans nucune reponse de la part des Allies et le coup d'Etatdirt 'ate effectue sans que l'action nkilitaire roumaine fut préalablement coordonée avec celledes Allies.

Le conclusion qui se détache de ce qui precede est assez claire: les negociations on tetc commencées par M. Maniu qui jouissait de l'apphi du parti liberal. Ces négociationsavaient atteint une phase assez avancée. Lorsque les partis communista et social-democratey ont adhere, l'essentiel avait déja eté convenu, particulièrement l'accord concernant les termesde l'arinisties. L'intervention des partis cornmuniste et socialiste ne semble pas avoir faitfaire des progres a cette négociation.

5) Il parait que le parti communiste pretend avoir dispose de moyens de contact suffi-sants avec les Russes par l'entremise de Madame Kolontay et qu'h l'aide de ce contact ilsauraient donne une impulsion nouvelle aux négociations du Caire qui n'auraient pas donnede résultats satisfaisants. Le parti communiste aurait ainsi contribué d'une maniere conside-rable a la preparation diplomatique de l'acte du 23 aoirt 1944.

Ces affirmations sont dénuées de tout fondement. Comme on l'a vu plus haut, le con-tact ave.& Stockholm n'avait jamais éte interrompu par M. Maniu depuis septembre 1943.Or, pendant que les, émissaires de l'opposition roumaine négociaient au Caire avec les troisprinciPales puissances alliées, les Russes avaient amorce a Stockholm une negociation paralleleavec le Gouvernement roumain. Ii arriva mettle que, au cours de cette negociation, its offri-

al1ie6

www.dacoromanica.ro

970 Ion Stanciu 6

rent au Gouvernement Antonesco des conditions plus favorables que celles offertes au Caireaux representants de l'opposition. Ii était tout naturel que l'opposition réclamat pour sonpropre compte ces conditions plus favorables offertes au regime Antonesco. C'est pourquoi,en mettant a profit le contact déjit existent, les quatre partis représentés dans le bloc national-democratique deciderent d'envoyer le plan du 22 juin concernant l'action militaire de laRoumanie non seulement au Caire mais aussi a Stockholm a Madame Kolontay. Une occasionétait ainsi créée qui permettait a l'opposition roumaine de demander le concours de MadameKolontay qui fut priee d'intervenir aupres du Gouvernement soviétique afin que les condi-tions plus favorables accordées au Gouvernement Antonesco fussent egalement consentiesl'opposition.

Les communistes ne disposaient d'absolument aucun moyen de contact avec Stockholmou une autre capitale quelconque. Les communications avec Stockholm étaient contral8espar l'organisation qui s'était formée au Ministère des Affaires Etrangeres, organisation quis'était placée sous les ordres du Roi et qui offrit sa collaboration a M. Maniu d'abord, au blocnational-démicratique ensuite apres la formation de ce dernier.

L'histoire du coup d'Etat du 23 aofit comprend un résumé des quatre étapes suivantesque nous mentionnerons dans l'ordre chronologique:

PREPARATION POLITI QUE INTERIEURELa lutte contre la politique étrangere des dictatures responsable du changement d'orien-

tation de la politique étrangere de la Roumanie, c'est-h-dire de l'eloignement des amities tradi-tionnelles du pays et du rapprochement progressif de l'Allemagne, rapprochement qui en finde compte aboutit a une alliance militaire, a été menée par le parti national-paysan. Cettepreparation fut l'oeuvre exclusive de ce parti qui entretient ainsi l'esprit de resistance a lapolitique aux côtés de l'axe. Cet esprit qui explique en grande partie l'enthousiasme par lequelle peuple roumain tout entier a répondu, le 23 aoilt 1944, a l'appel du Roi et l'absence detoute defection aussi bieu dans l'armée que dans la population civile.

Dans cette lutte contre les regimes dictatoriaux le parti communiste roumain s'estsignal8 surtout par son absence. Mais eut-il été present que sa contribution n'eut pu force-ment etre que des plus modestes. L'absence totale d'adhérence dans les masses, l'inexistencepresque du parti communiste en Roumanie eussent réduit a des proportions négligeables touteaction du parti communiste, action qui n'eut éveille aucun echo dans l'opinion publique.Avec sa grande popularité, le parti national-paysan constituait au contraire la principale forcepolitique du pays. Son action a ete en consequence d'une importance fondamentale pour laformation de l'atmosphére politique qui a preside a l'acte du 23 aoilt 1944.

PREPARATION DIPLOMATIQUEOn a vu que le principal mérite en ce qui concerne la preparation diplomatique revient

a M. Maniu. C'est lui qui a pris l'initiative des negociations avec les Allies en leur offrantla collaboration militaire de la Roumanie et c'est lui qui, sous sa responsabilité, a dirigeces negociations jusqu'à un point assez avancé. Dans cette action il a joui du concours duchef du parti liberal, Dinu Brätianu. Les autres partis politiques ne sont intervenus quebeaucoup plus tard dans ces negociations auxquels cette intervention ne semble d'ailleurs pasavoir fait des progrès. Lorsque les partis communiste et socialiste se joignirent a l'actionde M. Maniu l'essentiel avait déjà été fait.

LA DECISION DE DEMETTRE LE GOUVERNEMENT ANTONESCOLa decision de démettre le Gouvernement Antonesco fut prise par le Roi. Le coup

d'Etat du 23 at:At 1944 pourrait done etre comme tin acte royal appuyé sur une preparationpolitique et diplomatique due au partie national-paysan.

L'EXECUTION DU COUP D'ETATLe mérite de l'execution du coup d'Etat, des luttes couronnees de succes contre les

agressions des troupe allemandes et du maintien da l'ordre revient a l'armée rournaine, quia trouve d'ailleurs dans la population civile toute entière un concours utile et discipline. Aucunparti politique ne peut prétendre avoir fourni una contribution militaire quelconque dansla lutte contre les Allemands.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE PRIVIND CEL DE AL DOILEA RAZBOI MONDIAL

(Din rapoartele lui Radu Arlon, ins5xcinatul cu afaceri al Romaniei la Atena)

publicate de GEORGETA PENELEA FILITTI

in 1992 a fost wins& in tar& partea r&mas& nedistrusl din arhiva legatiei romane de laAtena. Cel care a ordonat-o i ad&postit-o a fost insärcinatul cu afaceri al Romaniei pe ling&guvernul elen, Radu Arion 0 copie a ei se pAstreaz& in Institutul de istorie Nicolae Iorga",incredintat& fiind de fiul diplomatului, inginerul Constantin Arion. Cele 15 piese alese denoi privesc subiecte care se reg&sesc mai frecvent in tematica rapoartelor diplomatice ale luiRadu Arion, cum ar fi: situatia economic& dramatic& din Grecia, tripla ocupatiegermano-italo-bulgarl, ascensiunea comunismului. Totdeodatl, in urma convorbirilor cuomologii sai din Atena, diplomatul roman a fost in mäsur& s furnizeze informatii cu privirela situatia politico-militar& din Tunisia, Siria ori Turcia. Ultimul raport retinut de noi caren-a mai fost expediat la Bucuresti infltiseaz& avatarurile personalului legatiei romane duplconsumarea actului de la 23 august 1944. Din cuprinsul lui se vede a, din motive de secu-ritate, Radu Arion a fost silit s ardl, in ziva de 24 august 1944, arhiva politic& a legatiei.Primele dou& rapoarte sunt adresate generalului Ion Antonescu, restul viceprim-ministruluisi ministru de externe prof. Mihai Antonescu. Toate piesele ne-au parvenit sub form& dacti-lografiata cu exceptia celei din urml, aflat a. in manuscris.

15 iunie 1941. Confidential

Despre opinia ofiterilor germani aflati in Grecia asupra lui Hitler. Aprecieri pe margineaintrevederii generalului Ion Antonescu cu Fahrer-ul.

Domnule ministru,

in ultimul timp, la un dineu dat de Maresalul von List, am avut prilejul s vorbesccu mai multi generali i colonei germani i cu ofiteri superiori italieni.

Din toate conversatiunile ce am avut desprind:

Admiratia fax& de limit& a tuturor ofiterilor germani pentru Fahrer, in care au o incre-clere oarba. Repet textual: Fahrer-ul nu e numai un iscusit diplomat, ci e i un mare gene-ral; numai Frederic cel Mare i se poate compara. Fahrer-ul e Dumnezeul nostru. Am inde-plinit lucruri pe care noi ca specialisti ai armatei nu credeam a le vom putea face. Armatanu e cleat un organ de executare al Fahrer-ului, ea nu se amestec& in politic&".

Creta a fost o prob& de posibilitatea ocuplrei unei insule aproape numai prin aviatiune.Dou& mii dintre thnitii din campania Greciei si din Creta au fost transportati imediat

in Gerrnania cu avioane.Suezul pare a fi tinta cea mai apropiatá.Mai toti ofiterii au fost in Romania, de unde au ramas cu o impresie de mare belsug

si fruinusete. Vorbind de tara noastrl, aghiotantul maresalului von List, cápitanul Kampe,mi-a spus textual : Romania e dernn& a avea un viitor mare, si-1 va avea".

Vezi despre el, Constantin Arion, Rada Scarlat Anion, diplomat fi dizident, in Revistaistoricl", III, 1992, ,nr. 7-8, p. 834 si urm .

Revista istoricl", torn V. nr. 9 10, p . 971 982, 1994

militarl

S

1

www.dacoromanica.ro

972 Georgeta Penelea-Filitti 2

In ce priveste administratiunea Greciei, pare a reiesi clar ca. Germania o va lasatreptat in mana italienilor. Parte din armata germana ramanand insä desigur in Crita sipastrand toate aeroporturile.

Atasatul militar gerrnan mi-a afirmat di are convingerea.cagermanii. se,yor amestecain luptele din Siria.

intrebandu-1 daca intr-adevar germanii au o suta de diviziuni pe frimtaria Rusiei,dupl cum s-a spus la radio-ul englezesc, am primit raspunsul ca nu poate sti -cifra exacta.,inst germanii sunt gata a face fata oricarei eventualitati rusesti. Si a adaugat imediat Exce-lenta sa generalul Antonescu a fost acum in Germania si a vorbit cu Fithrer-u1", avand aerula pune in corelatie vizita D-voastra cn situatiunea dintre Germania si Rusia i lasand sä seinteleaga ca acesta este scopul intrevederei D-voastra cu Ffihrer-ul. Aceastä interpretare datavizitei ll-voastre in cercurile germane de aici cred c v-ar putea interesa.

Primiti, va rog domnule ministru, incredintarea prea inaltei .mele consideratiuni.

II

17 zu.nie 1941. Confidential

Relateaza conversatia cu contele Gaetani, insarcinat cu afaceri a.i. despre bombar-darea i ocuparea Cretei de catre germani; ocupatia italiana in Gracia; probleme economicesi de comunicatil; instabilitatea politi a a Greciei; atithdinea proitaliand a aromanilor; desprepactul turco germa i; impresii d spre m legatiei Statelor Unite.

Domnule ministru,

In urrna unei conversatiuni ce am avut cu secretarul de legatiune italian, contele Gaetani,insarcinat cu aface i a.i., in bpsa ministrului Italiei, care e afla actuahnente la Roma, amonoarea a va aduce la cunostint- :

Domnia sa a insotit in ultimul timp pc ministrul Italiei, dl. Ghigi, intr-o calatorie cuavionul in Creta. ScOpul calatoriei ar fi fost: a lua contact cu consulii italieni din acea insula.A urmat drumul parcur de armata germana. Impre.iime grandioasa despre realizarea sävarsitade avi-gia germane. Orasul Canea aproape complet distrus. Cartiere intregi disparute. Bombar-dament ge, man ma iv al aerodromurilor engleze: pe sol cimitir de avioane rarnase de laenglezi. Germanii au transportat cu avioanele trupe i tunuri. Au azvarlit cu parasutele chiartunuri de 135 mm cu tractoarele lor motorizate. Englezii nu au depus o rezistenta efectivacleat in primele trei zile ale atacului german. Italienii au parvenit s debarce trupe in numarde 3-4000 soldati in partea de est a insulei, care va fi sub controlul militar italian, adicazona ce se intinde spre est de la orasul Iraklion, .acesta ramanand sub controlul german. Ftinddata importanta militara a insulei, pare certitudine cä germanii o vor fortifica i vor faceaerodroarne.

Administratiunea Greciei va trece treptat sub controlul italienilor, care se vor substituigermanilor. Italienii vor indeplini functiunile armatei de ocupatiune: control militar al Tioli-tiei si a administratiunei grecesti. Germanii vor pastra in Gre-ia numai o divizie. 0 7015.cuprinzand Salonicul va ramane in mana germanilor. Schimburile economice intre Italia siGrecia vor fi intensificate pe baza de clearing, de indata ce va putea produce industria grea-ca.Pentru moment insa, problema nu se pune Inca, industria de aici fiind lipsit5. cu desa zarsirede materii prime. Germania, care inainte de razboi lua aproximativ 600e din exportul Gre-cici, va pastra aceasta cota, lua.nd probabil i o buna parte din ce furniza Grecia Anglieisi Fr.i teL intre Italia si Grecia nu sunt Inca comunicatiuni cu totul regulate. \ apoare yinaduca d in special trupe. Avioane militarizate fac ruta RomaAtenaRodhos, de trei oripe sartamana. Pentru civili Ala Littoria" va pune in circulatiune avioane de trei alte oripe saptarrana pe ruta RomaAtena.

. In ce priveste zvonurile raspandite aci asupra unei eventuale schimbari de guvern grec:problema nu s-a discutat si nu crede cà se va pune pentru moment; nu vede de ce s-ar schimbaguvernul. Nu sunt decat zvonuri raspandite de oameni doritori de putere. Ministrul Italieis-a dus la Roma pentru a raporta dupa o lima de sedere aci asupra situatiunei admi-nistrative si posibilitatea de a realiza controlul italian.

al Italiei:

rbrea

.

0

www.dacoromanica.ro

3. Rapoartele lui Radu -Arion 97.3

Aromanii din Salonic s-au prezentat autoriatilor militare italiene pentru a-si aatasimpatia lor fata de Italia si a cere protectiunea ei de ordin politic. Memoriul inaintat deaeestia a lost transmis la Roma.

Vorbind de pactul turco-german, secretarul italian mi-a pus in relief importanta mareeconomica si politic& a acestui pact. Economia.: Turcia in vremea din urma, nu mai exportanimic in Germania. Acum va da intre altele crom, arama i fier, atat de utile ,Germa-niei. Politica: probabilitatea cli Turcia nu va putea refuza trecerea trupelor germane printeritoriul ei, claca va fi nevoie. Important& politica si impotriva Rusiei. Nu-si explica de ceintreaga misiune diplomatic& tura de la Atena a plecat in Turcia in ajunul semarii pactu-lui.

Legatiunea Statelor Unite de la Atena ii produce impresiunea mutarii. De altfel minis-trul Americei a plecat din Grecia pe motiv de a raporta guvernului au.

Adaog ca aci din zi in zi sunt mai multi soldati italieni. Carabinierii circula pe strazileAtenei. Promisiunea Ducelui de a trimite din Italia cutii de lapte condensat pentru toticopiii din Atena pentru o perioad& de sase luni a produs o impresiune favorabila. Din Corfuviu. -zvonuri de simpatii pro-italiene.

rog, domnule ministru, incredintarea prea inaltei mele consideratiuni.

HI

21 int ie 1942. Strict confidential

Ritae a vizitei inopinate, de caracter militar i informativ, a lui Benito Mussolini in'Grecia.

Dom nule ministru,

Venit ieri, luni 20 iulie, cu avionul la Atena, in treacat spre Roma, dintr-o cArlAtoriein Mediterana orientall, cu caracter militar, spre a vedea fortele militare italiene din aceastizon5., Ducele Mussolini, acompaniat de generalul Fugier, subsecretarul de stat aI Aerului *i de-generalul Viduitoni, .seful partidului fascist, a luat contact, in scurtul timp de cateva ore petre-cute aei, cu diferitele personalitati militare i civile italiene, germane si grecesti.

Domnia sa, imbacat in militar (pentru a marca, poate, si mai mult caracterul militaral cilatoriei si al vizitei), a aterizat pe aerodromul de la Tatoi, cu un avion pe care-I conduceapersonal..

La Atena a vizitat Acropola si cateva cazarmi. La regimentele italiene la care a fostpe nea5teptate s-a intretinut cu ofiterii si a gustat supa i mancarea soldatilor.

De altfel vizita aceasta a fost cu totul neasteptata. In ajun, duminia seara, nimenistia absolut uimic. Chiar la biroul plenipotentiarului Italiei, s-a anuntat numai la 8 dimi-

neata sosirea Ducelui pentru ora 9. La ora 3 dupa, arniazA, domnia sa a plecat tot cu avio-nul spre Roma, uncle a sosit la ora 6 seara, dupa. un scurt popas in sud estul Italiei.

Dna vizitarea orasului si a cazarmilor, ducele a a vut mai multe conversatiuni acicu ministrul Ghigi, plenipotentiarul Italiei, cu generalul Geloso, comandantul tuturor forte-lor armate italiene in Grecia, cm ministrul Altenburg, reprezentantul Germanici, cu generalul

solacoglu, primul ministru grec, en domnul Gotsanianis, ministrul celor cinci departamentecu caracter economic, financiar si alimentar, cu dl. Georgatos, primarul Atenei.

greci nu stiau absolut nimic and au fost convocati la biroul plenipotentiaruluiItaliei si numai (Oatli ajunsi Ii s-a spus cli vor avea intrevederi cu Ducele. .

Impresiunea general& printre colegii mei este a aceasa vizia, cu caracter in specialrnilitai si informativ, nu are o importanta mare directa, imediaa. :

Socotesc desigur Ca ea trebuie pusa in relatiune cu situatiunea grea financiara, monetara,ecni omica i alimen tar& a Greciei. Faptul ca Ducele a avut o conversatiune cu ministrulGotsimanis denota cli. domnia sa a vrut a fie complet informat asupra chestiunilor financiare

n onetare ale Greciei pentru a putea lua mai tarziu solutiunea cea mai favorabila cu putinta.Nu,a -venit sa .aduca, o solutiupe, caci aceasta s-ar fi anuntat i s-ar fi facut cu oarecari pre-gatiri; nu a venit pentru a discuta chestiunile financiare-economice, degarece nu era acompa-uiat de nici un specialist si a stat prea putin.

Socotec 'de asemeni cli. Ducele a profitat de aceasta calátorie, pe de o parte pentrua a lea o impr-esiune prea fugaa poate, dar totusi o impresiune personala -7 privitoace la-starea, la aspectul general al Atenei i aLimprejurimilor acestui oras, si.pe de alta parte peutru

avea un .contact-direct si de ansamblu.eu toate personalitatile italiene, germane, si grecesti

Prirniti,

flu

si

vil

;

'

C

.3./

www.dacoromanica.ro

974 Georgeta-Penelea-Filitti 4

in chestiunea financiarl, economica i alimentara. a Greciei, aceasta cu atat mai mult cucat dupl cum v-am comunicat prin raportul meu nr. 663 din 8 iulie curent guvernulgrec a cerut reprezentantilor Germaniei i Italiei sä ia o solutiune in aceastA chestiune, inacelaxi timp domnia sa cladea oamenilor de stat greci impresiunea cà situatiunea tragic& aGreciei 11 intereseazA direct si ca se va ocupa personal indeaproape de ea.

Relevez cä ziarele nici ieri, nici azi nu au vorbit de aceastA vizitA.

IV

8 iulie 1942. Confidential

Relatare a convorbirii avute cu generalul Geloso, comandantul trupelor italiene din Grecia.FelicitArl pentru faptele de arme ale romanilor pe frontul de RAshrit (Harcov, Sevastopol).Inaintarea trupelor Axei in Egipt.

Domnulet ministru,

Comandantul tuturor fortelor italiene pentru Grecia, generalul Geloso, a tinut sa,felicite personal pentru glorioasele fapte de arme ale armatelor noastre pe frontul de RAsAritsi in special la Harcov i SevastopoL

Domnia sa a adAugat cA este extrem de optimist in ceea ce Priveste situatiunea miii-tarn a Axei pe toate fronturile exprimat speranta CA rAzboiul va lua sfaxsit in Europala toam n A. . .

Generalul Geloso socoteste ca, in Egipt se va relua actiunea rapida de indatA ce apro-vizionarea completA a trupelor germano-italiene va fi realizata; sunt insA dificultati din cauzalipsei de apa si a numeroaSelor furtuni de nisip.

Mari convoaie pleaca de la Pireu direct la Tobruk, fara a mai fi aproape deloc stanje-Bite.

Nici o actiune a aviatiei britanice nu s-a mai semnalat pe teritoriur grecesc de maibine de o luna.

Rapida inaintare a fortelor Axei in Egipt a produs o impresiune penibilá printre greci,care incep sa vorbeasca cu indignare de usurinta i neseriozitatea aliatilor lor britanici.

De asemeni, atasatul militar german, colonelul Klemm von Hohenberg, intors recentde la Berlin, unde a avut dese intrevederi la Marele Stat Major german, mi-a vorbit de admi-ratia mereu crescandA cu care se vorbeste de brava noastrA armatA, considerandu-se in inal-tele cercuri militare germane participarea Romaniei la lupta impotriva bolsevicilor ca extremde importantA.

5 august 1942. Strict confidential

Despre legiunea tricolora" francezA pregatith pentru viitoarele actiuni din Siria, potrivitconversatiei avute cu colonelul Lelaquet, atasatul militar francez la Atena. Convingerea guver-nului de la Vichy el Turcia trebuie sà iasA din neutralitate.

Domnule ministry,

Dintr-o lunga conversaliune cu colonelul Lelaquet, atasatyl militar francez la Atenareintors de curand de la Vichy aci, desprind:

1. Franta va trebui spuie cuvantul cand problema Siriei si a Libanului se vapune. Interesele franceze din acele regiuni, care se aflA Inca in principin sub mandat francez,nu pot fi aba.ndonate. Cand armatele germane vor ajunge la Suez, Franta va trebui sà trimitätrupe in scop de a se afirma in lupta pentru reluarea Siriei. In vederea aceasta, legiunea

i si-a

mg

V

www.dacoromanica.ro

5 Rapoartele lui Radu Anon 975

franceza anti-bolsevica compusä din militari francezi voluntari care se luptau in Rusia s-atransf9rmat in ultimul timp, prin decret, dintr-un organ neoficial intr-unul oficial, organizatde statul francez sub numele de legiune tricolor& Pentru recnitarea acestui corp a fost ins&r-cinat un Miter superior care activase in ultimnl rand in Siria.

2: Impresiunea cã Turcia, prinsá ca intr-un cleste intre Caucaz si Suez, va trebui saiasa din 'neutralitatea pastrata pana acum. Interesul Turciei va fi desigur a se allture Axei,cu atat mai mult cu cat, odata Mediterana scoas& de sub influenta engleza, Turcia nu vaputea aivea posibilitatea de a primi ajutor anglo-american.

De altfel la aceast& opiniune se raliazA i ministrul Spaniei din Ankara, dl. Prat ySoutzo, Care a scris ministrului Spaniei din Atena cá acolo sunt man presiuni dintr-o parte

dintr-aIta i socoteste ca. Turcia nu va putea ramine neutrá pane. la sfarsit.Reprezentantul Turciei din Atena imi afirma ca. regiunea ramasa greceasba intre Turcia

regiunea greceasca ocupat& de bulgari (a se vedea reportul meu no. 227 din 23 martie1942, pag. 3), prezintà pentru tara domniei sale un interes strategic extrem de mare si cäTurcia im ar putea s permit& ca aceastä regiune sä fie luata de Bulgaria, cu atat mai multcu cat .11u i-a apartinut niciodat&

VI

14 decenthrie 1942. Strict confidential

Despre recomandarea facuta, de autoritatile germane ca civilii germani s& se intoarca in celmai scurt timp in patrie.

Domnule ministru,

Au top supusii germani din Atena au fost instiintati in mod confidential de autorita,-tile germane ca sunt sfatuiti sa-si trimit& nevestele i copiii in cel mai scurt timp posibil inG ermenia.

Consider aceast& informatiune interesanta. Ea poate intr-o oarecare masura fipusa in corelatie eu situatiunee general& ectualA in care, pentru ofice eventualitate, autorita-tile -militare germane prefer& sà nu aibe aci supusi care nu preanta vreo utilitate in opera-tiunile de razboi.

Mai mult decat atat: s-a invocat ajar motivul ca intr-o eventual& lansare aci, in impre-jurimile Atenei seu in Grecia, de parasutisti anglo-americani, ar putea avea loc revoltemiscaxi de strada temporare. In astfel de conditiuni se consider& viata femeilor i copiilor ger-mani mai sigura in Germania.

VII

12 febrnerie 1943. Strict confidential

Despre fortificatiile construite in imprejurimile Atenei i pe malul maxii pentru preintampi-narea imei invazii anglo-saxone. Punctul vulnerabil, dup& opinia atasatulni militar german,colonelnl Klemm von Hohenberg, este Volo. Opiniile acestuia despre greselile sAvarsite degermani la Stalingrad.

Domnule ministru,

Aci, pretutindeni, in imprejurimile Atenei i, in special, pe coasta mArii, se iau mAsuri,in vAinl tuturor, de fortificatim.i. Soldatii lucreaza toata ziva si duminicile. Se bareaza dru-murile en fir ghimpat, se sapa sub strAzi, se fac fortificatiuni pe crestele dealurilor, se puntunuri. Pe toatii coasta marii de la Faler pan& la Eleusis se evacueaz& in sate primele treiranduri de case de Ianga mal. In spre Corint fortificatiunile iau proportii cu mult mai man.

si

www.dacoromanica.ro


Atasatul militar german, colonelul Klemm von Hohenberg, considerA cl o eventualádebarcare de trupe anglo-saxone ar putea avea loc in Grecia, mai putin dificilA decAt.oriundein alta parte a coastei Europei si mult mai eficace, din cauza spiritului grec care ia foc atiltde iute si de usor. Din Grecia, efect asupra Bulgariei i asupra Jugoslaviei.

AnalizAnd Insa, impreuna cu dansul, posibilitAtile de debarcare in Grecia, domnia saa ajuns la concluziunea cl in Peloponez debarcarea nu ar putea avea bac fiind dat cli Pelopo-nezul e aproape o insull si deci debarcarea nu ar avea inraurirea necesara pentru englezi.La Atena j Salonic sunt prea multe trupe. Numai in regiunea Volo s-ar putea concepe_odebarcare. $i atunci ar fi necesar de minim opt divizii pentru a putea avea vreun efect. Inorice caz, considerl ca germanii au luat i iau mAsuri suficiente impotriva posibilitAtii vreuneidebarcari in Grecia. Pentru cei care debarcl sunt dificultAti imense insa, pentru cIt sunt foartegreu de adus ajutoare noui. De aci, dorinta englezilor de a face sit intre pe turci in rlizboi.de aci intrevederea de la Adana, care nu a fost posibild, dupa domnia sa, cleat in unna Stalin-gradului. Da", imi spune domnia sa, am fAcut greseli la Stalingrad, am vrut sA scaparnmaterialul i vrAnd aceasta am pierdut i armata i materialul". inaintarea rusilor o explicaprin faptul retragerii de pe front de catre germani a prea multe trupe pentru a le antrena

echipa din nou. Se vor aduce trupe noui, situatia se va stabiliza. h cornunicate se. eicage-reaa cu mult posibilitatile rusilor pentru a face propaganda cu scopul de a antrena toatanatiunea germanIt impotriva rusilor, pentru a ajunge la o mobilizare mai puternica incA atuturor fortelor germane. Impresiunea cl eforturile rusesti sunt totusi ultimele eforturi puter-nice.

in Tunisia domnia sa crede ca frontul va tine.

VIII

11 iunie 1943. Strict confidential

Transmite pItrerile generalului Speitel, comandantul fortelor germane din Grecia (afara deSalonic i insula Greta) despre eventualitatea unei debarcliri anglo-americane in Grecia.

Dornnule ministru,

Generalul Speitel, coinandantul tuturor fortelor armate germane din Grecia i dininsulele grecesti, afarl de regiunea Salonic si de insula Creta, imi afirmA cl arv 'c'redintac5, anglo-americanii nu vor debarca in Grecia. Desi in Grecia sunt regiuni in care debareareaar putea avea loc, precum la Volo, Nauplia, Patras, totusi domnia sa considerl c5, engleziinu sunt atAt de nebuni incAt sIt debarce WI a fi luat mai intai insulele grecesti, car suntextrem de fortificate. in Grecia sunt actualmente multe trupe germane si italiene; s-au filcutsi se fac fortificatii mari pe coaste.

Dupa domnia sa, o debarcare in Europa va trebui sIt aibl loc chiar anul acesta, premie-rul englez angajandu-se prea mult in fata opiniei publice iii acest sens.

I X

26 iulie 1943 Strict confidential

Deicriere a situatiei tensionate existente in Grecia.

Dommilie ministru,

Revenit la Atena, am gAsit aici situatiunea gencraRi mai incurcatl. si mai agitata caoricand.

Nemultuinirea e pretutindeni. Nemultumire impotriva fortelor de ceupathine. Nemultu-mire impotriva guvernului grec. Diri cauza mizeriei, din cauza inflatiei din -c,e4iri-ce maimare. Venirea trupelor noui de bulgari in regiunea Salonicului a impins nenialtomirea laparoxism. Se vorbeste de bulgari, se agità chestiunea venirii lor, ruinoarea pul?liesqlretindP.

www.dacoromanica.ro

7 Rapoartele lui Radu Anion 977

exagerand, c sunt,mai multi decat o divizie, ca au intrat in Salonic, in Macedonia, in Verria,ba chiar in Lamia si Pirgos, langlAtena, unde ar avea un cartier,.general. Din cauza aceasta,din cauza 3,enirii bulgarilor, poporul a protestat si protesteath. In lipsa mea, au lost mani-festatiimi, greve. Italienii au unpins cu patul pustilor pe manifestanti. Germanii au tras inplin. In 22 iulie, din nou manifestatiuni cu amploare. Pe strada am vazut tunuri, tancuri,oldati. Se auzeau foouri de arma, explozii. Din nou germanii i politistii grecl au tras inplin. Au fost morti, raniti numerosi. Primul ministru greg ameninta Cu demisiunea. Fortelede ocupatiune nu o accepta. Grecii protesteaza impotriva omorurilor ce au avut We din noula ultima manifestatiune.

Si in aceasta nemultumire si agitatie continua pc fata oricarui grec a aparut un surasle satisfactiune, speranta s-a adancit in sufletele lot. Se spune a englezii vor debarca inGrecia, se vorbeste de aceasta, se spell in aceasta. Se afirma ca in insulele Leucas, Chefaloniast /ante, din vestul Greciei, multi ofiteri engl-zi s-au infiltrat. In Epir, la Agrinion, mai muttin a. la Metovon, la Avdela, pretutindeni uncle stint antarti, englezii au adus arme,a chiar se afla in acele regiuni cartiere generale intregi de ofiteri englezi. La Atena chiar

bunt organizatiuni ascunse, cinci posturi de radio-emisiune care nu se pot gasi. Satisfactiu-nea a ajuns la culme cu atacul Siciliei, cu caderea lui Mussolini. Ipotezele cele mai fantasticeircula din gura in gura. Se comenteath, se deformeaza )rice masura, mice miscare: tunuri

g -rmane au fost postate ia fata comando-pietei italiene; livrniIe pe care grecii trebuiesc sale faca italienilor au fost suspendate de germani si apoi reluate; sefi politici i militari greciau fost arestati de germani. Opinia public& greceasca pune ipoteza plecarii din Grecia a arma-telor italiene. 0 discuta: vor pleca ci . arme, fara. arme? Ce vor face nerntii? Cum le va per-mite? Si in aceasta atmosfera, chiar alarmele zilnice, bubuiturile care marcheaza bornbarda-mentele anglo-americane ale aerodroamelor din jurul Atenei, ii bucurtt pe greci. Comertulins& ii urineaza cursul sau. Bursa, Warte agitata, scade brusc pentru a-0 reyeni foarte greu

numai in parte. Preturile in schimb cresc constant si continuu. Cheltuielile imense de opera-tiuni militare si de ocupatiune stint platite de guvernul grec. Inflatia creste. Bilete noui de10 000 drahme. Nemultumire, anarhie, comunism. Situatiunea agtuala in ansamblul ei, inoniplexitatea ei, e tragica,.

8 iulie 1943. Strict con,fidential,

Relatare a conversatiei avute cu ministrul german Altenburg despre configuratia otupatieimilitare germano-italo-bulgare a Greciei.

Domnule

Intr-o lunga conversatiune, azi, ministrul Altenburg mi-a spus urmatoarele fraze pecare le citez textual, deoarece le consider interesante:

In Grecia avern acum destule diviziuni pentru a rezista, cu italienii sau fara ei.Ant adus in ulUmul timp multe diviziuni, Generalul Felmy se afla in Peloponez cu trupe nume-roase. Dânsul mi-a afirmat, la inceputul lunii, ca la 15 iulie vom fi gata impotriva oricareieventualitati. In regiunea Agrinion se vor face actiuni regulate contra rebelilor. In toata. Gre-cia, in prezent, trebuie sä fie numeric cam jurnatate din efectivul cu care a atacat si a dugtoatã campania in Balcani maresalul List, ceen ce este mult i absolut suficient pentru apt-rare". Reprezentantul Germaniei pentru Grecia mi-a vorbit apol de divizia de bulgari carea intrat pe un nou teritoriu grec, o divizie, 12 000 soldati, nu mai mult. Se afla in campiaSalonicului, la est de Vardar 0 in peninsula Calcidica afar& de cele trei brate, dintre careunul cuprinde Muntele Athos. Nu sunt in orasul Salonic, nici in Thesalia, astfel cum se pre-tinde la Atena. Domnia sa a facut o declaratie primului ministru grec prin care a afirmatca ocuparea de catre Bulgaria a acestui nou teritoriu grec nu va avea nici o inraurire asuprafruntariei viitoare. Ministrul Altenburg mi-a adaugat ca, domnia sa si generabi germani princi-pali din Grecia, dandu-si seama de efectul moral puternic pe care-1 va avea asupra grecilorvenirea bulgarilor in regiunea Salonic, au fost in contra acestei masuri. Din nefericire, ordinula fost de sus, de la Berlin. Nu s-a putut reveni. Niel bulgarii", mi-a afirmat domnia sa,nu au va.zut cu ochi buni accasta".

-9 c 12 08

munitii,

si

X

www.dacoromanica.ro

978 Georgeta Penelea-Filitti

Adang cä, dupã informatiunile pe care le am, teat& coasta Greciei este intr-adevarfoarte fortificatã. Din zi in zi mai mult. $i in Peloponez s-au adus trupe multe, tunuri, tancuri.Zilnic trupe noi germane yin in Grecia. Insusi maresalul Rommel a trecut prin Atena indrum spre Sa ionic, uncle a stat mai multe zile.

In privinta venirii bulgarilor in regiunea Salonic, ministrul Bulgariei, domnul Watchoff,mi-a facut aceleasi afirmatiuni ca ministrul Altenburg si a adAugat cä i in Serbia au fostnevoiti s& mai trimitä trupe bulgare, pan& aproape chiar de Belgrad.

XI1 0 septembrie 1943. Strict confidential

Despre impresia produsä In Grecia de capitularea Italiei.

Domnule ministru,

Capitularea Italiei a produs o impresiune puternic& in Atena. Stirea a izbucnit deodata.in toatit violenta ei. Grecii se bucura. Italienii i germanii aici, in Grecia, plutesc in haos. Situa-tiunea lor e in totul turbure. Ministrul Ghigi a plecat, cu cateva zile inainte, la Roma. Nuse va mai intoarce. Ministrul Altenburg, consilierul german, fostul ataat german, se afl&de zile intregi la Berlin. Cei doi insarcinati cu afaceri, italian i german, nu au nici un felde instructiuni pentru situatiunea creata. in urma capitularii Italiei. Probleme grave, de ordinmilitar in speeal, se pun aci. $efii militari germani si italieni discutà de doll& zile, semneaz&acorduri provizorii. Dorinta generaluloi suprem italian ar fi ca trupele italiene din Grecia,-färä a lua partea nimAnui, 0, se retraga. in Italia. In acordurile provizorii, continuu schimba.-toare, nu se spune ins& nici and, nici cum, nici in ce parte a ltaliei. Generalul sef al forte-lor armate germane din Grecia a dat o proclamatie azi in care afirmä ca. a luat directiuneamilitar& din Grecia intreag& i cä ordinele date pan& acum de italieni r&man in vigoare.In Grecia mai sunt actualmente mai bine de doll& sute de mii de soldati italieni, risipitiins& in multe centre. Germanii sunt mai numerosi si mult mai bine inarmati, concentratiin trupe mai mari si mai puternice. 0 parte mica din trupele italiene au predat germanilorarmele bor. In provincie, in uncle localitati, au avut loc inclier&ri intre armata german& sicea italianá. Fantezia domneste. Unii soldati italieni tree la antarti, altii isi vand tot ce au.In Atena, la inceput, linite. Italienii au ramas en armele bor. In unele servicii au fost inlo-cuiti. Pe strázi se aud pocnete razlete. Aspectul orasului azi e agitat, nervos. Nervozitatemai mult de nedecidere si de comert. Soldatii italieni valid tot ce pot: biciclete, faruri, masinide scris, haine, ofice au. Grecii se strang in jurul lor, se tocmesc, cumpärl. Automobile ita-liene in plin& vitez& alearga dintr-o parte intr-alta. Patrule inarmate germane err-cull, impras-tiind lumea. Personalul legatiunii Italiei nu stie ce soartil va avea. De trei zile incontintmarde toate hartiile confidentiale. In nedecidere si in simatiune turbure ofice poate avea loc.

Nimeni, aci, actualmente, nu mai crede in posibilitatea de victorie a Germaniei sande pace catusi de putin in favoarea ei. Nimeni nu-si explica ce poate spera Inca Germania.Chiar reprezentantul Turciei taxat de germanofil analizand situatiunea, imi afirma c&prin capitularea Italiei o fail noua a inceput. Echilibn.1 de forte s-a rupt. Ajutorul materialsi moral dat astfel Rusiei este puternic. Material, deoarece germanii vor trebui s. retragatrupe de pe frontul rus; moral, deoarece sperante noui se deschid rusilor. $i atnnci, deodatl,in expunerea reprezentantului Turciei de aci, apare clara, asurzitoare, temerea grozava a forteiruse, a panslavismului din ce in ce mai de temut de Europa intreaga. Nu pricepe interesulAngliei; ii e team& ca Aulia s& nu inteleaga i conchide spunand c drumul de pace deschisde Italia, de aliata principal& i cea mai mare a German.ei trebuie urmat cat mai iute pentrua se evita un dezastru.

XII

2 0.decembrie 1943. Strict confidential. Secret

Transmite mArturia unuia din sefii organizatiei de centru EDES cu privire la rnanevrele engle-zilor de infiltrare in Grecia. Despre efortul Marii Brita.nii de a-1 readuce pe regele Georgepe tron.

www.dacoromanica.ro

9 Rapoartele lui Radu Arion 979

Domnule ministru,

Unul din seiii politici ai organizatiei principale grecesti de centru EDES" imi faceurmatoarele destainuiri:

In ultimul timp a venit la Atena un colonel din Seri. iciul Secret cnglez, care ascultadirect de generalul Wilson si vorbeste in numele Comandamentului suprem englez din Egipt.Acest colonel a convocat pe toti sefii militari i pclitici ai organizatiilor grecesti de centrusi de dreapta i k-a cerut sa soamele o declaratiune prin care sa accepte ca regele Georgesa se reintoarca in Grecia in cazul in care ar fr nevoie de aceasta la liberarea Greciei pentrureorganizarea ei ezonomicl, sociall si politica. Dupa semnare, a cerut ca sefii militari i poli-tici sa-si indrepte toate eforturile irnpotriva comunismului din Grecia. La intrebarea acestorsefi daca lupta impotriva comunismului nu implica o oarecare colaborare din partea lor cufortele germane de ocupatiune, Colonelul a replicat ca trebuie sa se actioneze cum se lucreathin serviciul lor secret: sa se foIoseasca de orice mijloc pentru a se ajunge la scop, s meargadeci pana la colaborare cu fortele de ocupatiune germane pentru distrugerea comunismuluidin Grecia a adaugat cA gefmanii ii privesc numai pe ei, englezii.

Din aceasta informatiune, care imi prezinfa baze solide, extrag dorinta engleth actualaca regele George sa se reintcardi dupä razboi in Grecia si dorinta ca sa se puie stavilacomunismului din Grecia prin orice mijloace.

Adaug ca, in cartiere intregi ale Atenei, zilnic, sunt omoruri intre comunistii din orga-nizatia EAM i nationalistii ain organizatia principala EDES. Strazile, casele sunt nesigure.Greci imbracati in uniforme germane infra noaptea in case sub motiv de percheLitii. Lumeae alarmata.

XIII

23 smartie 1941. Strict confidential

Despre neutralitatea Turciei, potrivit relatarilor consulului general al acestei tari la Atena,lnayetullah Cemal Ozkaya.

Domnule ministru,

Cu toate presiunile anglo-americane repetate i continui, in trecut si in prezent, asupraTurcici, reprezentantul turc de aci, consulul general Inayetullah Cemal Ozlcaya, imi afirmadin nou, la 10 mantle, nestrAmutata d-sale convingere ca Turcia va face orice, eforturi supra-omenesti, pentru a cauta sa rarnaie totusi neutra. Domnia sa a fost coleg de facultate cu minis-trul actual al Afacerilor straine tune care, in noiernbrie trecut, i-a afirmat ca politica turcanu are alt tel deck mentinerea neutralitatii.

Anglo-americanii au cerut imperios si intram in rdzboi cand Bulgaria a ocupat oparte din Grecia. Am raspuns ea bulgarii au ocupat un teritoriu grec in numele Germaniei

ca nu avem nimic impotriva Germaniei. Presiunile continua. Vom cauta totusi s ne eschi-yam. Nu avem cc cauta in razboi. Nu vrem ca intr-o jurnatate de ora Istanbulul sa. nu maiexiste. Prin noi insine nu avem destule mnnitü, iar nici germanii, nici anglo-americanii nune-au dat destule. Germanii ne-au cerut si ne cer sit ramanem neutri. Aceasta cadreazá cupolitica noastra. Anglo-americanii vor sä ne azvarle in lupta. Ne-au dat aur, imprumut favo-rabil. Nu asa pot sa ne castige, ii tinem la dispozitia lor. Ne-au trimis munitii. ()hate. Nusunt suficiente. Vom spune ca mai ne trebuie. Nici in cinci ani nu ne vor da cele ce ne-aupromis. Iar apoi vom spune ca s-au demodat. Poporul[ui] turc, ca sit lupte, ii trebuie uncrez national, trebuie sit fie antrenat de o idee, de un ideal. Am avut doi mari inamici: peunul, pc care il credeam tare, Italia, destimil 1-a scos din lupta; celalt, rusul, inamicul nostrude totdeauna. In 1904 batranii turci au plans de bucurie arid a fost infrangerea navala ru-seasca la Tsoushima. Nu din simpatie desigur pentru japonezi, ci din uth impotriva rusului.Au fost copii carora Ii s-a dat numele de Togo, numele amiralului japonez invingator. Amba-sadorul rus a fost nevoit sa protesteze impotriva manifestatiunilor populare. Ca atare nupot concepe ca sit intram vreodata in lupta de partea rusilor".

Venit la mine ieri, reprezentantul Turciei necontenit isi exprima temerea grava de Rusia.

www.dacoromanica.ro


XIV

22 mai 1944. Strict confidential

Relatarea unei conversatii avute cu ministrul german Neubacher cu privire la deshisurarearazboiului in Balcani i o eventuala debarcare anglo-americanit pe continent.

Domnule ministru,

Dintr-o conversatiunc avutil azi cu domnul ministru Neubacher reproduc textual fra-zele principale pe care mi le-a spus domnia sa, deoarece le consider irnportante:

Dupi . noi, in Grecia, fi bolsevizarea t3talit. Actualmente exi3tg cilia de guvern:criza Rhallys, a primului ministru; crith Tavularis, a ministrului de Interne, criza mica, veche.Am declarat Pekponezul zona militara, numai dia cauza antartilor si a framantarilor interne.Nu plecam din Grecia. Nu vin bulgarii. Plecarea noastra ar insemna a pune intreaga pro-blemä a Balcanilor. Tito e foarte puternic. Sarbii se lupta bine impotriva comunismului.Belgradul a fost bombardat pentru ca englezii stiu bine ca acolo stint multi nationalisti sarbi.Englezii fac jocul lui Tito. Il ajuta. Bat in struna bolsevicilor. Am impresiunea cA toatapolitica englezg este extrem de slabg. Ca le-a scapat din mana puterea si controlul. Suntdominati de rusi si de americani. In Grecia taut e joc de bursa. Vand aur pentru a puteaincetini ritmul violent al inflatiunii. Problema grea din aceasta, Tara este productia si trans-portul. Frontul italian nu are decal o importanta minima. Frontul rusese e important. 0 ina,intare ar insemna nu numai pierderea petrolului, ci intrena problema a Balcanilor s-arpune. In plus, turcii, desi fac tot posibilul sik ramaie neutri, ar fi fortati sa intre in rtizboi.Frontul Atlanticului va fi important. Dorini invazia. Speram in ea. Socutesc ca debarcareava avea loc si, concomitent, atacuri puternice.rusesti".

xv18 noiembrie 1944. Strict confidential

Relatare cv privire la situatia legatiei Romaniei din capitala eleng dupa actul de la 23 august1944.

Domnule ntinistru,

In seara de 23 august aflu prin radio ca Romania face pace cu Rusia Sovietica. Imediatchem la mine pe curierul (... ? n.a.) Popescu car.: trebuia sit piece a doua zi dimineatacu avionul la Bucuresti, ii cer sg deschidg plicul oficial ce-i incredintasem pentru Ministersi distrug rapoartele mele politico de teamg sit nu cad& in mainile autoritatilor germane; iicer, de asemeni, sa expung verbal la Ministerul nostru situatiunea intregului personal al aces-tei misiuni diplomatice, pentru a o proteja conform dreptului international, cu atat mai multcu cat autoritatile germane de ocupatiune din Grecia livrasera in ultima vreme fascistilorde la Triest toatel misiunea diplomatica italiana cc se afla la Atena si care trecuse de partearnaresalului Badoglio.

A doua zi de diminea41 curiend a putut totusi sa, plece.In cursul aceleiasi dimineti am ars toate cifroarele si descifroarele, procuin i toata arhiva

politica a legatiunei. Am fost chemat de insarcinahil cu afaceri german, dl. von Graevenitz,care mi-a pus in vedere ca, daca situatiunea este conformit cu cele auzite la radio, are obli-grtiunea de a ma confina impreund cu tot personalul misiunei diplomatice romane la Atena.Domnia sa mi-a anuntat totdeodatg ca va astepta ordine precise de la ,Berlin si ca e pro-babil crs pang atunci voi fi urmarit de un politist de indata ce voi icsi de la legatiunea Germa-niei. Am fost apoi imediat la ministrul Spaniei, dl. de Romero, decanul Corpului diplomatic,la prescdintele Crucii rosii internationale, dl. de Glutz si la presedintele Comisiunei de gesti-une a Crucii rosii internationale. dl. Sandstrom, cerându-le ca, dacit se va ivi cazul, sa seimpotriveasca la mice masurit arbitrarg neconforma dreptului international ce ar putea filuatit de germani in contra misiunei noastre diplomatice i consulare si a coloniei romane.

rust

va

www.dacoromanica.ro

11 Rapoartele lui Radii Anion 981

Peste douazile;'afland prin radio ca Romania declarase razboi Germaniei, cd rninistrulgerman la Bucnresti, von Hi !linger, se sinucisese si cà un pseudo cornitet national romanse formase undeva in Germania, am convocat pe toti rnembrii legatiunei i consulatului de laPireu si, in unanimitate absoluta, am declarat cu totii, in frunte cu mine personal, ca. Omni-nem, cum firesc, in orice az, cu Majestatea Sa regele.

in acciasi zi, insdrcinatul cu afaceri german ma cheama din nou la domnia sa, irniaduce la cunostinta ca a primit ordine precise ca sa fim cu totii confinati si imi cere sa numai am relatii, mai cu seama cu membrii corpului diplomatic si en presedintele Crucii rosiiinternationale i sii prezint in trei zile un proiect de confinare a noastra. Obt;r1 ca toti ceice sunt cu familiile lor in Atena i domnisoarele dactilografe sii poata fi confinati la domiciliu,astfel dupa cum fusesera confinati i membrii misiunei diplomatice germane de catre grecila declararea de razboi a Germaniei impotriva C:recier.

Dupa trei zile, prezint proiectul cerut. insarcinabil Cu afaceri german imi spune ins&ca precipitarea evenirnentelor, oLligatiunea iminenta a germanilor de a se retrage din Greciacat mai rapid, lipsa de sentinele chiar pentru propria lor path ii impiedica sii ia masurileprevazute impotriva noastra. Acesta a fost ultimul contact ce am avut cu misiunea diplo-matica germana din Atena. Ca masuri insa impotriva noastra autoritatile germane ne-auintrerupt telefoa nele i curentul electric de care beneficiau celelalte

In tot acest timp luptele de strada se succed, in special intre diversele factiuni grecesti;nesiguranta totala; miLerie; lipsa de apa, de electricitate, de comunicatii. La 12 actombrieultiniii germani se retrag i impreuna cu ei singurul reprezentant diplomatic aliat care lerdmasese, consulul Ungariei; la 14, primii englezi ii fac aparitia; la 18, vine guvernul .grec.Primul act pe care-1 fac este arborarea drapelului si repunerea pc localul legatiunei a ecuso-nului legatiunei pe care germanii cerusera sa-1 scot, astfel dupa cum de altfel a facut si minis-trul Spaniei si celelalte legatruni care fusesera transformate in consulate in urma presiunilorgermane. Cer totodata audienta ministrului Afacerilor straine, d-lui Filip Dragumis, mare sibun prieten al men dinainie de razboiu. Donmia sa irni trirnite pe subdirectorul Protocoluluicare imi multumeste calduros pentru atitudinea mea pro-ekna cunoscutii la Cairo, ma anuntacii ministrul Dragumis ma asteapta oricand asi vrea la domnia sa acasa, dar ca guvernulgrec, pan& la reluarea relatiunilor dintre Romania si Grecia, prin trimiterea unui reprezentantgrec la Bucuresti, consider& activitatea legatiunei romane din Atena suspendata. Domnia saimi aminteste insa totodata ca are neplacuta insarcinare de a-mi aduce la cunostinta ca dorintaguvernului grec este ca domnul Cuza Hotta, consilierul cTe presa de pe Iingii legatiunea noas-tra, sa pardscasca teritoriul grecesc in cursul saptamanii i aceasta pentru a se evita imixti-mica politiei grecesti. Cerandu-i rnotivul acestei drastice deciziuni, domnia sa irni raspundeca nu e in masiiri de a mi-1 da. A doua zi, dl. Hotta ia contact ea subdirectorul Protocolului

apoi e chemat la politie, unde este informat cii data fiind imposibilitatea de a pleca inRomania din lipsa de comunicatii, va fi pentru moment confinat la domiciliu. Aceleasi masurisunt luate si impotri d-lui G. Ghica, consulul nostru general de la Piren. Iau contact ime-diat atat cu ministrul Dragumis cat i cu secretarul general al Ministerului Afacerilor straine,domnul Delmuzo. Ii vdd apoi la mine si la d-lor acasa in repetite randuri: la 3, 5, 10, 12,15 si 18 noiernbrie de patru ori pe ministrul Dragumis, de cinci ori pc secretarul general Del-muzo. Discut, dezbat in amanunte toata chestiunea masurilor impotriva firrtta i Ghica.Cer insistent si incontinuu comunicatie cu guvernul men; mi se raspunde regulat cd nu sepoate Inca comunica cu Bucuresti[i]. Ma pun pe tdram drept international, curtuazie, amicitiegreco-roinana. Atat ministrul Dragumis cat si secretarul general Delmuzo raman intransigenti.Imi afirma cd d-nii Hotta si Ghica nu sunt agreiati de guvernul grec, ca dacd ar fi fost

si comunicatii cu Romania ar fi cerut, ctm e normal, rechemarea lor imediata, darfiind data situatiunea au fost nevoiti sa insiste sa plece cat mai curand in Rominia, Mai aputea instiinta in prealabil guvernul roman si ca plecarea nefiind posibild pentru moment,au fost fortati de a-i confina pentru a evita ca viata br O. nu /sic!/ fie in primejdie. Obtins& aflu, prin amabilitate personald pentru mine, rnotivele invocate impotriva d-lui Hotta, cadomnia sa ar fi considerat de guvernul grec de a fi instigatorul agitatiunilor aromarilor dinMacedonia din timpul ocupatiunei germano-italiene, iar motivul nernaiagrearii d-lui Ghicaar fi ca d-sa si-ar fi aritat antipatii puternice impotriva mai multor greci, mergand pana larnaltratari. Explicatia ce mi se cla cu privire la confinarea d-lor este pusa regulat pe bazade siquranta politieneasca, fiind data situatiunea turbure interna si pentru a se evita oriceatentat Ia viata d-lor Hotta si Ghica, ceea ce creia o situatiune neplacuta guvernului grecfata de guvernul roman, dl. Ghica primind telefonic amenintari cu moartea. Ministrii Dragumissi Delmuzo irni afirmff, de asemeni, cii chiar ministrul grec Argyropulo, fost amiral cu maresuprafata, a fost fortat sa piece acurn doi ani de la Madrid, unde era in post, in urma cereriiformale a guvernului spaniol care a refuzat sd dea orice explicatiuni. D-lor motiveaza chema-

si

rela-Guilt

t

lagationi.

www.dacoromanica.ro


rea d-lor Hotta si Ghica la politie prin faptul ca nu mai sunt in functiune, activitatea legatiu-nei fiind considerat& suspendatA, neexistAnd incl relatiuni intre Grecia i Romania. Discutasupra confingrei, cer ca masurile s5, fie cat mai putin rigide. DI. Hotta a putut iesi in auto-mobilul d-sale, insotit de un agent in civil si veni la legatiune de mai multe ori pe saptA-mAnA, iar domnul Ghica mai rar, locuind afar& din Atena. De asemeni, dl. Hotta a pututprimi pe oricine a dorit sA-1 vadA fArA nici o restrictiune; dl. Ghica, locuind departe, a fostmai izolat. Telefonul nu a fost intretliat, sergenti nu au fost pusi la domiciliul d-lor. Obtinca d-nii Hotta si Ghica sa. poat& aranjeze toate treburile d-lor particulare inainte de apleca, plecare pe care guvernul grec o doreste cat mai iute.

At At ministrul Dragumis cat i secretarul general Delmuzo imi expriml ferma convingerecal guvernul romAn nu va vedea nici o atingere a dreptului international in aciste masuripe care au fost fortati sa. le ia din cauza situatiunei interne si a lipsei de comunicatiunirelatiuni cu Romania; c5, curtuacia nu poate fi atinsl deoarece masurile de confinare strictpersonale nu sunt luate decAt in interesul direct al d-lor Hotta si Ghica si ca mrisurA preven-tivA de siguranta politieneascA; ca au convingerea si siguranta absolutl c5. raporturile deprietenie greco-romfine, atAt de traditionale si de adAnci, nu vor putea fi desigur intru nimicstanjenite.

Acestea sunt in rezumat cele discutate in timp de ceasuri intregi. Am datoria sa afirmca am sustinut maximum cu putinta pe d-nii Hotta si Ghica, ca romAni si functionari aimisiunei noastre din Atena, si acea.sta cu atAt mai mutt cu cat d-lor mi-au afirmat cu insis-tenta ca acuzatiunile ce li se imputA sunt cu totul neintemeiate. M-am lovit insa de 3 intransi-genta absolutA si de faptul invocat incontinuu c5. Grecia nu are incil relatiuni cu Romaniasi c5, in astfel de cazuri de nemai agreare nu se da nici mAcar motivul.

Trebuie sa adaug ci. in tot cursul acestor numeroase conversatiuni atAt ministrul Afa-cerilor strAine cAt i secretarul general mi-au afirmat stAruitor ca au dorinta ca Grecia sa reiacat mai iute relatiuni de prietenie cu Romania, mai strAnse incA decAt cele dinainte de rAzboi;mi-au multumit cAlduros in repetate rAnduri pentru activitatea mea personal& depusa aiciIn Grecia in tot timpul rAzboiului, activitate bine cunoscutA de d-lor, pentru sentimentelepro-elene arAtate de mine in nenumArate cazuri in care am scapat de la executare pa multigreci condamnati la moarte de autoritatile de ocupatiune, pentru spiritul de arrnonie si deintelegere ce am clutat a mentine irtotdeauna intre greci i aromAni, pentru aducerea i distri-buirea cerealelor i alimentelor pe care Romania a binevoit a le trimite in Grecia i i-auexprimat dorinta de a mA vedea in ocurAnd din nou in functiune, aceasta cu atAt mai multcu cat toti ceilalti sefi de misiune rAmAn pe loc.

sa-si

pi

www.dacoromanica.ro

AUGUST 1944 LA BUCURESTI SI PARIS

TATIANA DUTU

Evenimentele din august 1944 din Romania au avut, indiferent de discutiile ce se poartaastazi, un impact deosebit nu numai asupra evolutiei operatiunilor militare de pe frontulde rgedrit, ci asupra intregului mers al razboiului. Lovitura data armatei germane si posibi-litatilor sale de aprovizionare este incontestabila. Este, de asemenea, mai mult decat evi-

usurarea inaintarii armatei sovietice, care, mai ales pe teritoriul romaneasc, a avansatpe tart traseu cur-a:tat de armata romana, In cor tinuarea operatiunilor millitare, paná la sal--situl razboiului, aliatul roman s-a aflat in punctele cele mai grele, deschizind drumul.glorioasei armate sovietice".

Este interesant faptul ca, in aceeasi perioada, in conditii similare (debarcarea in Nor-mandia i ofensiva aliatll. spre Berlin), in cealalta parte a continentului la Paris sedesfasurau actiuni similare celor de la Bucuresti. Condittile erau, insa, aparent asemána-toare, deoarece Romania se afla intr-o pozitie total diferita fata de noul sari aliat Uniu-nea Sovietica decat Franta si partenerii sat. militari. Presa franceza, a vremii a sesizataceste diferente si a consemnat actiunile romanesti din augt,st 1944. Important este ca, indi-ferent de orientarea politica a ziarelor, actiunile armatei romane au fost prezentate corect.Chiar i presa comunista, prosovietica, care proslavea binefacerile pe care le aducea comu-nismul sovietic in tarile prin care trecea, nu a putut O. nu reliefeze actiunile romanilor ininfrangerea germanilor si eliberarea propriului teritoriu, inainte de venirea Armatei

Inca din 14 iunie 1944, Le nouveau temps" atragea atentia asupra intentiilor UniuniiSovietice, prezentand planurile sale expansioniste asupra Orientului Mijlociu, Poloniei Rasa-ritene, Basarabiei si Moldovei. in articolul intitulat Invdtdmintele faptelor, se atentiona,Pnnerea a 22 milioane de europeni sub dominatia strain& nu ar reprezenta decat un minimal pretentiilor rusesti. Frontul de rasarit constituie singurul baraj pentru dorinta asiaticilorde a termina cucerirea Europer1.

in numarul sau din 13 14 iulie 1944 Le Petit Parisien" publica un interviu cuMihai Antonescu. Precizand ca pe frontul din Moldova s-a facut tot ceea ce era posibilpentru a opri invadatorul, ministrul roman ii intreba pe ziarist daca Franta intelege per--colul teribil pentru civilizatia noastra cresting., al slavizärii continentalui". Mihai Antonescu.aprecia ca nu era posibil un eompromis germano-sovietic. Iar un asemenea act ar constituipreludiul unei aserviri apropiate, deoarece URSS ar pune conditii inacceptabile2.

Presa franceza, consemneaza evenimentele din august 1944 din Romania, Wand adeseacomentarii cu privire la importanta lor pe plan european sau mondial. Prea putini autoriinsa Incearca o comparatie a evenimentelor desfásurate in acele zile la Paris si la Bucu-resti. Dar, intotdeauna, in mod direct sau indirect, se lasa sa se inteleagg cIt lupta romanilormu a facut decat sa usureze inaintarea sovieticg. $i claca pentru francezi insurectla din au-gust 1944 a insemnat o adevarata eliberare, pentru romani ea a constituit inceputul unelnoi dominatii. Caci articolele presei franceze nu au incetat nici o clipg sa analizeze telurilepoliticii Moscovei si sa le compare cu alte politici expansioniste. Aujourd'hui" preciza,incl din 24 iulie 1944, ca URSS cumuleaza regimul bolsevic cu imperialismul tarilor".Ajun.sa la poalele Carpatilor, in conditiile in care Germania este invinsa, URSS este tara carein-ringe pe toate fronturile. Si autorul avertiza ca, in curand, URSS ii va relua marsulcatre Occident caci ea nu mai este o tarIt ca celelalte, ea este o targ internationalista."1.

1 Lea Nouveaux Temps", 14 iunie 1944, pag. 1 (Invdfdmintele faptelor); Arhivaistori a a Academiei Romane, fond XIII, dosar 193, fila 3.

2 Le Petit Parisien", 13 14 iulie 1944, pag. 1 (Interviu cu M. Antonescu); ibidem,fila 2.

3 ,,Aujourd'hui", 24 iulie 1944, pag. 1 (Paul Gentizon, Erorile Occidentalui. Jocul-URSS). lbidem, fila I.

,Revista istoricg", tom V, ur. 9-10, p. 983-987, 1994

dent&

Rosa.

CA,

www.dacoromanica.ro

984 Tatiana Dutu 2

Pe 23 august 1944, Jules Peyrol avertiza cA ofensiva armatei sovietice, pregMitA inregiunea Iai, cu sigurantA nu /a intArzia sa transforme aspectul acestui front"4.

La randul sat], Libération" este primul ziar care publica stirea capitularii Romaniei,analizand impactul avut de acest eveniment asupra mersului razboinlui. Ziarul anreciazA.aceasta ca pc o stire senzationala, dar nu surprinatoare, capitularea Romaniei fiind consi-deratA inca. din aprilie 1944, o datA cu ruperea frontului din Ucraina de catrearmata sovieticA. Cauzi. pentru care Bucurestiul nu a cedat atunci era cA Germania dis-punea inca. pe frontul de est de rezerve suficiente pentru a opri inaintarea rusa si sA-1 pun&pe aliatul slab sA plateascl foarte scump refuzul de a continua lupta"s.

intr-un alt articol din acelasi ziar, autorul apreciaza gestul RomAniei. El afirniA.realismul romanilor, pe care ii apreciazA ca fiind mai destepti cleat finlandezii i considerAel mai au o sansA de a limita pagubele aduse de participarea la dezastru. Si se mai sun-niazA faptul cA, la fel ca in 1917, refuzul Romfiniei de a oontinua lupta pecetluieste in r odirevocabil soarta Germaniei.

Pe 24 august, zianil Front National" anunla o stire sositA In plinA insurectie aParisului". Articolul vorbeste despre lovitura teribilA primia de Reich-ul german. Acest ar-ticol, intitulat in limp ce Parismi huptà, Rcindnia capituleasd, este un elogiu adus arrnateisovietice de cAtre o presA francezA. prosovit.ticA. Dar si aici afirmatiile sunt interpretabile.Nu se precizeazA dacA armata sovieticA a eliberat wenn teritoriu romanesc. In schimb, seafirmA cl diviziile sovietice irnobilizate pe frontul roman vor fi disponibile pentru noileofensive care /or lovi dusmanul"6.

In aceeasi zi, un alt ziar, de aceeasi orientare, Franc-Tireur", face o analizA asupraconsechrtelor insurectiei romane din august 1944. Se precizeazA ca., din punct de vederemilitar, aceastA rupere va conduce la o alianta sovieto-iugoslavA si, in acelasi timp, la izo-larea Bulgariei Si inconjurarea Ungariei, Din punct tie vedere politic, refuzul RomAniei dea continua lupta bate ultimul ceas al Germaniei. Acum, unul dtipA altul i ceilalti satelitiai Reich-ului vor pArasi tabdra celui invins"7.

Tot atunci, L'homrne Libre" anunta, in pagina I, cl PrIbusirea Romaniei constituiepentru Reich o amenintare mortalA". Trupele rornfine ocupA Transilvania. far in Le 'Pan-sien Libéré" se anunta CA venimentele din Romania constituie sfarsitul doininatiei germanein Balcani. Se preciza, in acest articol ca. deschiderea acestei brese pe frontul de est deschideintregul sistern balcanic armatei ruse. Autorul sublinia, de asemenea, pierderea, de cAtreGermania, a unei importante surse de aprovizionare cu 1,etrol, prin pierderea puturilor dinRomanias.

Pe 25 august 1944, presa parizianA anunta faptul ca Romania a declarat rAzhoi Ger-maniei, iar ziarul Libératidn" aprecia reaCtia germanilor fata de actiunile romanilor ca.fiind slabl. Ziarul Le Populaire", asemuia 23 august romariesc cu capitularea Bulgariei din1918 si aprecia ca aceastA bresA ireparabilA in zidul de est va conduce la amenintarea Un-gariei, eliberarea Vienei i ingenuncherea lui Hitler".

Combat" anunta, in acceasi zi, CA infrAngerea romanA va conduce la reconsiderarettproblemelor dunArene. Aprecia cA, situatia critica. a Romaniei se datora atat bogAtiei* sale,Cat l faptului sAi se aflau intr-0 situatie dificilA: Asemenea schimbAri de si-tuatii pot utmi i surprinde. Pentru a le intelege trebuie sA fi suferit si mai ales nu trebuiepierdut din iedere ca o tarA micA, bogata si fend& ca Romania, cu graul sAu, cu petrolidsau, 'druninrile gale de trecere este o prada ispititoare si usoarl, cAnd cei mai buni susti-nAtori de-ai sai si prietenii sAi sunt i ei intr-un moment critic al istoriei lor, victime trelcAteare ale destinului"9.

La rfindul sat], Le Figaro" apreciaiii avantajele deschice in fata armatei rosii datAcu tapitularea RomAniei. Considérand ca insurectia romanA a condus la dezorganizareabastionului german din Balcani, ziarul afirma. cA aceasta conduce 11 deschiderea unei clilibere de acces a' armatei sovietice cAtre Iugoslavia si Grecia19.

4 L'Aube" 23 august 1933, p. 1 2. J Wes Peyrol, A inceput invadarea Germa-Mei ? "). lbidem, fila 4.

9 Liberation", 23 august 1944, pag. 1 (Capitularea Romjniet holeirdfle definitivsoajta urinate; germane' ). Ibidem, fila 37.

6 Front National", 24 august 1944, p. 1. Ibidim, fila 43-44.7 , Franc-Tireur", 24 august 1944, p. 2 (Romania capituleazei).s Le Parisien Libéré", 24 august 1944, .p. 1 ,(Capitularea roiniind sand clopotele do-

intnafiei germane in Balcani). Ibidem, fila 62.9 Combat", 25 august 1944, p. 1. (Noutilli din sud-est), ibidem, fila 68.19 ,Le Figaro", 25 august 1944, p. 1 (Armislituul r nidn deschide pentru armata so-

vielicd calca spre Iugostavia si Grecia), Ibidem, lila

inevitabila.

cä pri-tenii

-2.

or

www.dacoromanica.ro

3 August 1949 la Bucnresti i Paris 085

Stirile cu caratter mifitar sunt inchise si ele printre comentariile dedicate subiectuluiRomania in acele zile. Astfel, la 26 august, France Libre" anuntA ca la Bucuresti si Plo-ieti trupele romtne au incercuit armata german& si an inceput inaintarea in Transilvania.Aceasta 'in timp ce alte ziare cornuniste i prosovietice, anunt& intrarea triumfala a armateiruse in unelc orase romanesti.

L'Humanité" dedic& evenimentelor din Romania spatii largi. Astfel, pe 25 august,semnala ca. in Bucuresti, eliberat in intregime de armata romana, germanii sunt alungati,pas Cu pas, din punctele strategice pe care intentionau s& le acapareze. La 26 august, ace-Iasi ziar anm.ta ca, dupa capitularea Romaniei, Germania se apropie cu pasi repezi, de Ca-tastrofa finala.

Tot pe 26 august 1944, Le Figaro" publicit un articol semnat de Marius "'gagmen,in care autorul face o paralela intre eliberarea Parisnlui i evenimentele romanesti din august1944. Apreciind ca atitudinea Romaniei va avea o influent& direct& asupra Bulgariei, acestautor prosovietic apreciaza contributia "URSS la cucerirea indeperdentei popoareli,r balcanice.Laudele sale sunt contrazise de datele publicate de insusi ziarul care ii public& artic lul.Pentru ca faptele proprin-zise nu pot fi acoperite de propaganda politica.

Faptele nu an putut fi ocolite si presa parizianA consemnat ca atare. Astfel, la27 august, L'Aube" prezinta reactia Gtrmaniei la declaratiile Romaniei din 23 august,precizand ca Germania a fost cea care a deschis ostilitatile, neacceptand pozitia guverrmluiroman. De asemenea, prezintA luptele de la Bucuresti i pierderile cauzate de armata roman&trupelor germane.

La randul stu, France Libre" anuntii pierderile germane din Romania si faptul catrupele romane ameninta serios armata inamica, aflat& in retragere. Se mai preciieazt caelementele ramase pe teritoriul romanesc au fost deja dezarmate. In ciuda promisiurnlorsolemne, dar perfide ale sailor armatei germane, avand in vedere actele de provocare lacare s-au dedat acestia din urma (bombardarea Bucurestiului, mitralierea populatiei mile)guvernul considera ca Germania s-a pus in stare de razboi Cil Romania. Regimentul garziiregale a respins un atac german impotriva aeroportului Baneasa, Incetul cu incetul germanilse predau. Drumul Baneasa Bucuresti este acoperit cu iamasitele armatei germane"n.

Le Parisien Libene" anunta, tot la 27 august, ca refuzul Romaniei de a con iinualupta inseamna pentru Reich-ul nazist pierderea Balcanilor. Mai preciza, de asemenea, Lptulca trupele romane au respins cu slicces un atac german impotriva Bucurestiului.

Cnmentariul militar facut de Jacques Darcy in Le Figaro" din 27 august accen-tuea7a faptul cit armata germand s-a confruntat cu armata romana, fapt care a condus Ger-mania la o situatie catastrofala pe frontul de est. Armata germana este astfel pe cale dea suferi una din cele mai grele infrangeri"".

Situatia politica. din Romania este pre zentatt la 28 august de atm iiarul L'Atbe",la rnbrica Llama ord. Se vorbeste aici despre apelul" care natiune initiat de 4 particle r li-tice romanesti, subliriiindu-se ideea cit pacea sin trebuie sa ne gaseasca de partea celor c, reau vandut Aranitelt noastre. Trebuie sit stergem toate urniele de asociere cu hitlerismul, pen-tru a ne regasi adevaratul nostru destin"15.

France Libte" din'28 august 1944, prezinta, in pagina I, stiri militare rcferitoa-e laretragerea german& din Romania si ocuparea trecatozilor Carpatilor de catre trupele romane,precum si &iespre incercuirea de catre romani a garnizoanei germane din Bucuresti. In pa-gina a 2-a se face un comentariu foarte ilustrativ asupra consecintelor armistitiului romancsc:Este posibil ca abandonarea subita a razboiului de catre Romai.ia sit devin& unul din c-torii decisivi ai razbbiului. Acum rush vor putea inainta fara lupta si in mare viteza spi etrele petroliere, de asemenea, ei vor putea lua o buna parte a bogatelor recolte ale R mit-niei pe care Hitler putea conta"14.

Rolul' decisiv al armatei rOrnane in eliberarea teritoriului national nu poate fi c n-tectat nici de autorii prosovietici. Astfel, acelasi M. Magnien publica, in L'Humanite'articol in care, glorificand colaborarea militant romano-sovietica nu putea sa nu cesizezeschimbarea aspectului razboiului din Romania, uncle trupele romane ii gonisera pe german,din Bucuresti".

11 Franct Libre", 27 august 1944, p. 1. Ibidem, fila 12.12 Le Figaro", 27 august 1944, p. 1. (Jacques Darcy, In R mdma este in ems n nil-

circa a '12 divizii germane), Ibidem fila -1.,,L'Aube", 28 august 1944, pag. 2 (Ultima ord: Partidele ;mane lansrazd un apel

cdne naliune); Ibidem, 'lila 7.14 L'Humanité" , 28 august 1944, pag. 2.

Ibidem, fila 27.

".

con-

tin

15

°

1005

55

www.dacoromanica.ro

986 Tatiana Dutu 4

Evidentierea actiunilor armatei romane continua si in zilele urmatoare, cand, la 29august, France Libre" anunta, in prima pagina, ä rusii au trecut dincolo 1e Bucurestiuleliberat de catre romani. Articolul subliniaz . principalele actiuni din aceste zile: preluareade catre rusi a zonei petrolifere a Ploiestiului, preluarea de catre rusi a portului Constanta,precum si campania romaneasca din Transilvailia i atacurile flotei romane impotriva navelorgermane de pe Dunare.

Le Figaro" anunta, si el, pe 29 august, inaintarea trupelor sovietice pe teritoriulromanesc, precizand, in acelasi timp, ca trupele romane duceau, pe intreg teritoriullupte grele cu trupele germane, fax.and 12.000 prizonieri.

Succesele armatei romane sunt evidentiate si in ziva de 30 august, de catre Franc-Tireur" care vorbeste despre incercuirea unei puternice formatii germane de eltre trupeleromanegti. Si tot in acest ziar apare, In aceeasi zi, o stire despre romani participanti lacliberarea Parisului. Este vorba despre participarea unor luptatori romani la ocuparea pri-mariei arondismentului XIX, la luptele din Quartier Latin si ocuparea Ambasadei Romanieila Paris.

Un interesant articol publica, la 30 august, L'Homme Libre". in pagina a doua,autorul articolului Intrarea Romtiniei In rdzboi a fost provocata de politica de la Vichy ? au-torul ajunge la concluzia ca o atare parere ar.insemna o adevarata escrocherie cu senti-mentele filofranceze ale poporului roman". Unul dintre argumente 11 reprezinta declaratiaunui roman inrolat in FFI, pe care il citeaza: Multi francezi nu au inteles ca. in 1941 Ro-mania a declarat razboi Rusiei, la fel cum nu au inteles schimbarea subita a aliantelor dinaceste ultime zile"".

Le Figaro" apreciaza, in articolul intitulat Dislocarea balcanicd, faptul Ca intoar-cerea Romaniei ar constitui cea mai grea lovitura primita de Germania in aceasta partea Europei. intai pentru Ca o priveaza definitiv de ultimele rezerve de petrol pe care born-bardamentele neincetate le lasase intacte. Apoi, pentru ca cu concursul Romaniei accesulcatre campia ungara... se patrunde usor in Austria... adica, in Germania "".

Pe 31 august, ziarele pariziene continua sa anunte succesele armatei romane. FrontNational", ziar prosovietic, anunta, in pagina intaia, cit armata romana continua sa-i go-neasca. pe germani din tart. Le Figaro", anunta, in aceeasi zi, ca inaintarea sovietica estepe rant Ialornita, ultima linie de ap& inainte de capitala. Dar precizeaza ca Bucurestiuleste tinut ferm" de catre trupele romanesti.

Despre curatarea complet& a Bucurestiului si grelele pierderi suferite de armata ger-mant din Romania scrie si L'Aube" din 1 septembrie 1944. Liberation" preciza, in aceeasizi, ce a insemnat intrarea trupelor sovietice in Ploiesti pentru armata german& gi evolutiaoperatiunilor militare, in continuare. in primul rand, pentru Germania, pierderea Ploies-tiului a insemnat pierderea unei treimi din disponibilul de carburant, dezastru ce va influ-enta rapid toate fronturile. in al doilea rand, se precizeaza cit, inainte de sosirea trupelorsovietice, trupele romanesti au curatat capitala de ultimele ramasite ale trupelor german;fIcand multi prizonieri".

Ziarele aparute in zilele urmatoare precizeaza cit actiunile armatei romane au asi-gurat o inaintare rapid& si sigur& a arntatei sovietice. Este cazul lui Franc-Tireur" care,pe 2 septembrie, scria cit dup& luarca Ploiestiului, armata rosie a dobandit o libertate deactinne aproape completa in Romania". De asemenea, Front National" enumera realiza-rile armatei romane care permit trecerea armatei sovietice prin trecatorile Carpatilor, catreTransilvania.

Aceasta evidentiere a catorva aspecte din presa franceza aparuta in august-septem-brie 1944 a intentionat sa contureze un element de apreciere a rolului presei scrise ca docu-ment istoric. Evident, presa isi are valoarea ei, mai ales ca mod de prezentare a faptelorca atare. Presa, insa, se rernarcii prin comentarii, care, la randul lor, se bazeaza pe

dar pastreaz& amprenta capacitatii autorului si a orientarii sale politice. in evenimen-tele de mare importanta, cum au fost acelea din august 1944, aspectele subjective stint preg-nante, dar si elementele obiective pot face ca amprenta partizan& sa fie estompata. Acelasilucru se intampla si in cazul de fatl, presa franceza, indiferent de orientarea saneputand sa nege aspecte mai mult decat evidente. Astfel, ziarele comuniste si prosovieticenu pot trece peste actiunile armatei romane, care a eliberat teritoriul national, facilitand

18 L'Homme Libre", 30 august 1944, pag. 2 (Intrarea Romdniei in rdsboi a fostprovocatd de politica de la Vichy ? ) lbidem fila 56.

11 Le Figaro", 30 august 1944, pag. 1 (Dislocarea balcania ) Ibidem, fila 74.18 Liberation", 1 septembrie 1944, pag. 1 ITrupele sovietice au intrat In Buturegi).

Ibidem, fila 39-40.

Ord,

reali-tati,

politica,

www.dacoromanica.ro

5 August 1944 la Bucuresti si Paris 987

inaintarea armatei ruse. Alaturarea stirilor despre actiunile de curatire 1e armatei romaneintrarea triumfallt a sovieticilor in diverse orase românesti nu pot conduce decat la o

concluzie corectit.Un alt aspect, prezent mai ales in comentariile politice, ii reprezinta niandria natio-

na1 '. a francezilor, carora le-a placut s, asocieze insurectia pariziaul cu evenimentele din23 august 1944 din Romania. Ignorand faptul ca insusi cursul ritzboiului a determinat si-multaneitatea acestor evenimente, unor asemenea autori le-a placut sa crcad Ca evolutiapolitica romaneasca a fost determinata de sentimentele filofranceze ale romanilor. Astfel,pe 6 septembrie 1944, un articol din Liberation" vorbea despre ecoul considerabil al capi-tularii Frantei in Romania, afirmand ca cedarea franceza a descurajat spiritul de rezistenta.0 data cu iesirea din umbra a rezistentei franceze, in 1944, s-a reanimat si acest spirit.Eliberarea Parisului de catre FFI a galvanizat fortele de rezistenta din Romania si pro-babil nu este o simpla coincidenta cä lovitura de stat de la Bucuresti, a suvenit la 24 de orede la declansarea insurectiei de la Paris"".

Pe de altä parte, in Combat" se scria cu emotie 5,n mandrie: Azi, in Parisul eliberat,cand bucuria izbucneste si speranta renaste, gandurile noastre se indreapta catre prietenilnostri din Bucuresti, catre cei care au platit scump fidelitatea

Exista, insa, ii pozitii mai lucide, care prefigureaza si viitorul Romaniei. Defensede la France" (care va deveni France Soir") scria, in acele zile: Fara. indoiala, Bucu-restiul va trebui sä plateasca un tribut Moscovei si sa dea garantii in Basarabia si poatein Marea Neagra. insa, trecand la o redresare rapida, Romania este asigurati sä regaseasca

ora pacii, simpatia pe care si-a castigat-o luptand in 1914-1918 cot la cot cu aliatii"21.Perceptia evenirnentelor din august 1944 din Romania in viata politica franceza a

fost k.omplexa si presa a reflectat aceasta complexitate. in ansamblu, aceasta perceptie afost si corectä. Presa a reliefat exact aspectele cele mai dureroase pentru partea cel maigray afectata in urma. acestor evenimente: Germania. Un raport al lui Keitel catre Hitler(inmanat ulterior generalului Montgomery si remis apoi lui W. Churchill) preciza: Capitu-larea Romaniei, pe langa consecintele imediate, de ordin militar, a produs, in acelasi timp,

o rasturnare de fronturi extrem de periculoasa, ce va duce la pierderea teritoriului, nunumai al Romaniei, ci si al Bulgariei, Iugoslaviei si Greciei, punand in pericol toata ar-mata germana din Balcani.

Deosebit de pierderea pozitiilor din Carpati, pierderea graului si petrolului romanest,contituie o alta mare si grea pierdere, in urma careia armatele ruse vor putea. ajunge, invreo cateva saptamani, in fata Budapestei. Dat fiind Ca aceasta este, in decurs de 30 de ani,a doua oar& cand Romania tradeaza Germania, se impune a se lua toatc masurile caRomania s. dispara de pe harta Europei, iar poporul roman sa dispara ca natiune"22.

Planurile germane au fost zadarnicite, in ciuda eforturilor lor, de catre armata ro-mana, dar poporul roman a avut, In deceniile urmatoare, de plait ceea ce un ziarist franceznumea, in zilele fierbinti, tributul catre Moscova.

" Liberation", 6 sept. 1944, pag. 2 (Lov 'aura de slat). Thidem, fila 41.20 Combat", 25 august 1944, pag. 2 (Viitorul), Ibidem, fila 68.21 Defense de fa France" (France Soir"), 30 august 1944, pag. I, Ibidcm, fila 58.22 Raportul generalului Keitel catre Hitler. Arhivele Statului, Bucuresti, Fond Casa

Regala, dosar 12 bis (1945).

si

tit

si

lor..."14.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE PRIVIND PARTICIPAREA REGIMENTULUI5 VANATORI INSTRUCTIE LA LUPTELE DIN ZONA TIMISOARA

CRISANA (septembrie octombric 1944)

ALEXANDRi" IORGU GIURAN VALERIU. A. GIURAN

Cu toatä trecerea timpului, dupä o jumätate de secol, no indreptant gandul cu vieemotic, legitima consideratie qi aleasa recuno*tinta catre militarii Armatci Române, carecalluziti de un inalt spirit patriotic, de dragoste netIrmurita fata de glia strrtmoseasca, in-lrichrati de pildele de vitejie ale strabunilor, continuand traditiile *i virtutile ost5.*e*ti ale

unitatilor, au fost prezenti la datorie in razboiul antihitlerist, incepand de la 23 august1944 *i pana la terminarca in Europa a celui de al doilea rázboi mondial, sävar*ind cu grelesaurificii strälucite faptc de arme, care vor ramane iuscrise la loc de cinste ía paginile nc-pieritoare ale istoriei.

Spre a nu fi uitati eroii diferitelor rcgimente precum *i faptele de croism sar*itecle militarii din prima linie in confruntarile cu adversarul, se impune introducerca in cik-cuitul tiintific a unor documente inedite, care grupate pentru fiecare unitate in parte, O.aduca un aport informational suplimentar, continand in special nunzele bravilor ostasi care

zu dat viafa in drumul de luptd strdbdtut, cu detalierile necesare. Aceste date sunt, utilepontru a fi corelate cu misiunile indeplinite pe zile qi sectoare, in vedcrea recompuneriicat inai veridice a imaginii campului de lupta precurn *i a efectelor generate. ,

Prontolia de recruti ai Regirnentului 5 Vandtori (Partea Sedentara sau Instructie) dingarnizoana Timi*oara, care a fost instruitl de la finele lunii mai qi panrt in august; a fostangajatrt de la 23 august 1944, fara a avea pregatirea terminatd, in variate actiuni de luptiItin sectoare qi conditii diferite, incepand cu participarea in dispozitivul de apärare al ora*uluiTimiwara. ltinerariul eroic inceput la Timiwara a fost continuat prin Beliu, Talpo*, Sa-lonta, Ciumeghiu precurn *i pe teritoriul Ungariei panä la nord-vest de Dcbretin in apro-pier() de Tisa, pita in noiembrie 1944 cand Regitnentul 5 Vanatori a fost desfiintat.1.

intrucat in Jurnalul de operafii al Regimentului 5 Vanritori InstrUctie1, hi inentionareapierderilor pe zile orau .nominalizati numai ofiterii *i subofiterii (morti 'salt osta*ircazuti pa dimpul de onoare fiind r edati doar numeric, a aparlit necesarã cercetarea**iaunor alto catcgorii de documente militare ale vremii, investigate in mdsur 5. mai redusa, de*iutile prin informatii de detaliu continute (procese verbale de dcces ale osta*ilor, intocmite dediferitele subunitati, tabele centralizatoare de pierderi in oarneni materiale, precum *i situa-tia ntilitarilor dati disparuti i reveniti pc front la unitate).

Prin intermediul acestei modeste lucrari, sunt supuse atentiei 24 diferite documcntemilitare (extrase), cea mai mare parte reprezentand process verbale de deces ale unor mi-litari din Regirnentul 5 VanAtori Instructie. Sunt osta*i *i gradati care in iurequl luptelorele la Tim iwara *i din Cri*ana, in septembrie *i octombrie 1944 *i-au dat viata indeplinindinisiunile incredintate pro patria.

De m^ntionat ca la data de 16 septembrie 1944, in dispozitivul de apärare al oraquluiTimiwara, Batalionul I (comandant cpt. Petrescu I.) din Regimentul 3 Vanätori Instructie,in sectorul atribuit partea de sud a localitatii pe un aliniament de aparare inaintat siextins, localitatile $ag *i Parta respectiv malul de nord al raului Timia a luptat in re-pliere in conditii extrem de dificile contra unui inamic superior in ce prive*te dotarea. Con-comitent Batalionul II (comandant cpt. Stainatiu I.) din Regimentul 5 Vanátori Instructiea actionat in partea de nord-vest a ora*ului Timi*oara, hi marginea carticrului Mehalau.

1 Arhiva Ministerului Ap5r5xii Nationale, Marele Stat Major, fond 1119, dos. nr. 12.a Ibidem.8 Ibidcm.

,.Revista istorica", tom V. nr. 9-10, p. 989-1004, 1994

rfiniti),

ci

§I

) I

www.dacoromanica.ro

990 Alexandru lorgu Giuran, Valeriu A. Giuran 2

Ambele batalioane mult distantate in spatiu, in situatiile specifice din sectoarele respectiveprecum i conditii defavorabile pentru lupta de aparare s-au confruntat cu un inamic supe-rior ca dotare cu material de razboi, fapt care a impus un plus de vointA, ingeniozitateun inalt spirit de sacrificiu.

Numele bravilor militari din Regimentul 5 VAnAtori Instructie, care incepand din16 septembrie 1944 si-au dat viata pentru apararea Tirnisoarei, orasul de garnizoanA al uni-tatii, rAmase papa in prezent in anonimat, trebuie odata. sA fie inscrise cu litere de aur inpaginile istoriei militare romAnesti. Este un act de dreptate care nu mai trebuie a intarziechiar daca Regimentul 5 Varatori a lost desfiintat in noiembrie 1944 iar militarii varsatunor unit54i4 i eroii sai au lost trecuti in penumbra istorici din diverse interese strAineneamului nostril.

Sunt nume care nu trebuie niciodata neglijate sau uitate la Timisoara si care ar finecesar sä figureze si ele la loc de cinste pe o placa memorialA, spre vesnica aducere aminte:Soldat 1101NA M. NICOLAE, Soldat TULUC MILIVOI, Soldat NEGRU IOAN, SoldatJIANA CONSTANTIN, Sergent R0513 ILIE, Soldat MARIN IOAN, Soldat BRANCU IOAN,So Mat RUSU PETRU, Soldat BADOIU PETRU, Sergent SERBAN CONSTANTIN.

Continuand drumul de lima in CRISANA, Regimentul 5 VAnAtori Instructie a avutin a doua parte a lunii scptembrie i primele zile din octombrie 1944, confruntari cu ina-micul in localitatile Be liu, Talpos, Salonta si sectoarele din vecinatatea localitatii Ciumeghiu4.

Sunt prezintate procese verbale de deces ale unor eroi din unitate care 'si-au dat viatape meleagurile Crisanei indeplinind misiunile incredintate: Soldat SURDU JOAN, SoldatSILAG1U IOAN, Soldat RUSU VALERIU, Soldat PIRVU CONSTANTIN si Sergent DANNICOLAE.

Documentele redau identitatea militarilor cazut pe campul de onoare, iar uncle prindatele continute relevA nivelul de efort prin consumul de munitii al unor subunitati pentruarmamentul din dotare, respectiv pierderile materiale inregistrate.

Aceste informatii atasate la consemnArile din Jurnalele de operatii, aduc un aportsuplimentar de certa valoare i utilitate, evidentind oportunitatea continuarii cercetariloristoriografice si in aceastA directie.

1

Extras din procesul verbal de deces al soldatului Moina M. Nicolae din Regiment]] 5 VA-natori Instnictie din garnizoana Timisoara, cazut la datorie in luptele din ziva de 16 sep-tembrie 1944, in sectorul comunei Sag din judetul Timis

Proces-Verbal

Astazi, anul una mie nouA sute patruzeci si patru, luna septembrie 16, la Sag Timis,Noi, Locot. Kandler St., Comand. Companiei impreuna cu

subofiter cu administratia, constatarn prin prezentul proces verbal cele ce urmeazA:In Ana de 16 /sasesprezece/ ale lunii septembrie, anul 1944, la ceasurile

a incetat din viata Sold. MOINA M. NICOLAE ctg. 1945/516. In varsta, de 23 ani. De pro-fesie': agricultor. Nascut la data: 16 IX 923, comuna Tencanav, judetil Dolj. DomiciliatIn Tencanov, judetul Do 1j. Fiul lui Marin si al Floarea. Casatorit cunascuta: Copii: Moartea a avutloc in comuna Sag, Timis, cauza ranilor, fiind lovit de schije brandt. Moartea a fost vet-ficata de Medic Cap. T.R. Kiser Eugen. Drept pentru care am incheiat prezentul procesverbal spre cele legale.

Comand. Companiei Subofiter cu AdministratiaS. Handler Plot. Stirbu

Medic Dr. Lug. Chiser

4 Ibidem.5 Ibidem.

.......

www.dacoromanica.ro

3 Documente 991

Arhiva Ministerului Aparaxii Nationale, Mare le Stat Major, (in continuare: A.M.Ap.N.,),fond 4473, dos. nr. 5 194, f. 26.

2

Extras din procesul verbal de deces al soldatului Tuluc Milivoi, din Regimentul 5 VanatoriInstructie din garnizoana Timisoara, cazut la datorie in luptele din ziva de 16 septembrie1944, in sectorul localitAii Parta din judetul Timis

Proces-Verbal

Astazi, anul una rnie noul sute patruzeci si patru, luna septembrie, ziva 16, la Parta-Timi§,

Noi, Locot. I, Carpinisan, Comand. Companiei Comanda, impreunä cu Plot. Trasca,subofiter cu administratia, constatám prin prezentul proces verbal cele ce urmeath:

In rim de 16 /sasesprezece/ ale lunii septembrie 1944, la ceasurile 8 a.m., a incetatdin viata Soldatul TULUC MILIVOI, etg. 1936. In varsta de 30 ani. Profesiunea: agricultor.,Nascpt la data de: 16 VII 9 14, comuna Felnac, judetill Timis. Fiul lui: Petru i Perside.Casátorit cu: n Ascii ta. Copii:

Moartea a avut loc in comuna Pasta, jud. Timis, din cauza ranilor, hind lovit deglont de arma automata. Moartea a fost verificata de Cdt. Companie. Drept pentru care aincheiat prezental proces verbal spre. cele (legale).

Comand. Companie

Lt. T. Carpinisan

Subofiter cu administratia

Plut. Trasca

Medic:

A.M.Ap.N., fond 4473, dos. nr. 5 194, f. 45

3

Extras din procesul verbal de deceS al soldatillui Negru loan, din Regimentul 5 VánatoriInstructie din garnizoana Timisoara, aunt la datorie in luptele din ziva de 16 septembrie1944, in sectorul localitatii Parta din judetul Timis

.Proces-Verbal

Astazi, anul una mie noua sute patruzeci i patru, luna septembrie, ziva 16, la Parta-

Noi, locot. Carpinisan, Comand. Companiei Comanda impreuna cu Plot. Trusca, sub-ofiter cu administratia, constatam prin prezentul proces verbal, cele ce urmeaza:

In ziva de 16 /sasesprezece/ ale lunii septembrie, anul 1944, la ceasurilea incetat din viata soldatul NEGRU IOAN, ctg. 1945/236. In varsta de 2 1 ani. De prole-siune: agricultor. Nascut la data de 1 VIII 923, comuna Farling, judettil Severin. Domici-liat in comuna Farling, judettil Severin. Fiul lui lon si al Elena. Casatorit cu.nascut (A) Copii

Moartea a avut loc in comuna Parta, Timis, in urma ranilor fiind lovit de schija,proiectil tun a(nti) c(ar). Moartea a fost verificata de cdt. Companie. Drept pentru care amincheiat prezentul proces verbal spre cele legale.

Comand. CompanieLt. T. Carpinisan

Subofiter cu AdministratiaPlut. Trusca

Timis,

. . . . . ..... . .

......

www.dacoromanica.ro

992 Alexandru Iorgn Giuran, Valeriu A. Giuran 4


4

xtras din procesul verbal de deces al soldatului Jiana Constantin, din Regitnentul 3VinAtoti Instructic din garnizoana Timisoara, cAlut la datorie in luptele din zina de. 16 sep-tembrie 1944, in sectorul localitAtii Sag din judetul Timis

Proces-Verbal

AstA/i, anul una nue noul sute patrunci si patru, luna septembrie, 7iva 16, la Sag,Tin is.

hoi, Locot. arpinisan, Comand. Companiei comandA impreunl cu Plot. Trawl., sub-ofiter cu administratia, constatIm prin prezentul Proces-Verbal, cele ce urmeath:

in ziva de 16 ale lunii septembrie, anul 1944, la ceasurile . a incetatdin viath, Sold. JIANU CONSTANTIN, ctg. 1945 994. in vArstA de 21 ani. Profesiunea:agricultor. NAscut la data de: 20 VII 1923, comuna CurmAtura, judetul Dolj. Fiul luiNicobe si al Iovita. asAtorit cu. , n&scutA:cop".

Moartea a avut We in comuna Sag-1 imis, din cauza ránilor fiind lovit de schijA brandt.M artea a fost verificath de cdt. companiei.

Drept pentru care am Incheiat prezentul Proces-verbal spre celt legale.

Comand. Companiei

Lt. T. arpinisanSubofiter cu administratia

Plut. Trasth

A.M.Ap.N., fond. 4473, dos. nr. 5 194, f. 47

5

Extras din procesul verbal de deces al sergentului Rosu Ilie, din Regimentul 5 VAnfitoriI nstructie, din garnizoana Timisoara, thzut la datorie in luptele din ziva de 16 septembrie1944, in sectorul de apArare de la nord-vest de Timisoara

Pt oces-Verbal

AstAzi, anul una mie noul sute patruzeci si patru, luna septembrie, ziva 16, la n(ord)-v(est) Timisoara.

Noi, Locot. CArpinisan, Comand. Companici ComanclA impreunl cu Plot. TrascA,subofiter cu administratia, constathm prin prezentul Proces-Verbal, cele ce urmeath:

in ziva de 16 /sasesprezece ale lunii septembrie, anul 1944, ceasurile 10,30, a incetatdin viatl Serg. Rosu Ilic, ctg. 1944 847. in vArstA de 22 ani. Profcsiunea: agricultor. NIscutla data de: 2 1 I 922, comuna Plopi, judetul Mehedinti. Domiciliat in comuna Plopi, judetulMehedinti, Fiul lui Constantin si al Ioana. asatorit cu , nAscuthcop&

Moartea a avut loc in comuna: n(ord) est) Timisoara, judetul Timis, din cauza:fiind mort pe pozitic. Moartea a fost verificath de cdt. companici.

Drept pentru care am Ineheiat prezcntul proces verbal spre cele legale.

Contandantul Companiei Subofiter ctl AdministratiaLt. T. arpinisan Plut. Trascl


. . . . .

a

www.dacoromanica.ro

5 Documente 993

Extras din procesul verbal de deces al soldatului Marin loan, din Regimentul 5 Vann.-tori Instructie din garnizoana Timisoara, cazut la datorie in luptele din zina de 16 sep-tembrie 1944, in sectorul de aparare de la nord-vest de Timisoara.

Proces-Verbal

Astrizi, airni ima mie noun, sute patruzeci si patru, ziva septembrie,sasesprezece, Timisoara.

Noi, Locot. Popescu N-lae, comand. Comp. 6-sasea impreuna cu Plot. Maj. MaierTeodor, subofiter cu administratia, constatarn prin prezentul proces verbal, cele ce urmeaza:

in ziva de 16 /sasesprezece/ ale lunii septembric, anul 1944, la ceasurilea incetat din viata Sold. MARIN IOAN, ctg. 1945/359, in varstä: 2 1 ani. De profesie:agricultor. Ndscut la data de: 2 8 VII 923, comuna Bucavat, judetul Timi. Fiul luiGheorghe si al Radita. CasAtorit cu , nascutdcopii

Moartea a avut loc in comuna: n(ord)-v(est) Timisoara, canza: ranilor, fiind lovit deschije. Moartea a fost verificatA de Medic Cap. T.R. Kiser (Chiser) Eugen.

Drept pentru care am incheiat prezentul proces-verbal spre cele legate.

Comand. Companiei

Popescu Ctiu (Nicolae)Subofiter cu Administratia

Piot. Maier

Medic Dr. Eug. Chiser

A.M.Ap.N., fond 4473, dos. nr. 5194, f. 19

7

Extras din procesul verbal de deces al soldatului Brancu Ioan, din Regimentul 5 VanatoriInstructie din garnizoana Timisoara, cAzut la datorie in luptele din ziva de 16 septembric1944, in sectorul comunei Sag din judetul Timis

Proces-Verbal

Astazi, anul una mie noun. sute patruzeci si patru, luna septembrie, ziva 16, la Sag:Noi, Locot. Vermesan Nic., comand. Comp. 8-a, impreuna cu Plot. Major Gaju Gh.,

subofitey cu administratia comp., constatam prin prezentul proces verbal, cele ce urmeaza:In ziva de 16 sept., 1944, al lunii, 1944, la ceasurile a incetat din

viata Sold. BRANCU IOAN, ctg. 1945, Matr. contr. 499. Varsta: 2 1 (ani). Profesiunea: Plugar.Nascut in: Utvin, Timis, 11 VI 923, Com. Utiin, judetul Timis. Damicillat in: comuna Ut-yin, judetul Tirni. Fiul D-lui si al D-nei Ghizela (a se arata dacatraieste). casatorit (a se arAta dacn. traieste)-Copii are: .

Moartea a avut loc in comuna $ag, jud. Timis, din cauzl ca', in lupta ffind lovitde proiectil. Moartea a lost verificata de: (a se arata medicul)

Drept pentru care am incheiat prezentul proces verbal.

Comandantul CompanieiCapitan (Locotenent) Vemsesan.

Medic: (ss. indebcifrabil).

10c. 1208

Subofiter cu AdministratiaPlot. Maj. Gaju Gh.


6

it.

.....

www.dacoromanica.ro

994 Alexandru I orgu .Giuran, Valeriu A. Giuran 6

Extras din procesul verbal .de deces al soldatului Rusu Petru, din Regimentul 5 VAnatoriInstructie din garnizoana Tirnisoara, cazut Ia datorie in luptele din ziva de 16 septernIrie1941, in sectorul Cornunei Sag din judetul Tirnis

Proces-Verbal

Astazi, anul una mie noul sute patruzeci si patru; luna septembrie, ziva 16 la $ag-Tirn is.

Noi, Locot. T. Carpinisan, Cornand. Companiei Cornanda, impreuna cu Plot. TrascA,subofiter cu Administratia, constatam prin prczentul proces-verbal, cele ce urmeaza:

in ziva de 16 ale lunii septembrie, anul 1944, la ceasurile , a incetat dinviata Sold. RUSU PETRU, ctg. 1945. Varsta de 21 ani. Profesiunea: Agricultor. Nascut ladata: 5 IX 1923, comuna Paulesti, judetul Lapusna. Domiciliat in Paulesti. Fiul lui Vasilesi al Victoria. Casatorit cu , nascutaCopii

Moartea a avut loc in cornuna $ag-Timis din cauza ranilor, ffind decedat pe pozitiesi inmormantat in cirnitirul corn. $ag, Tirnis. Moartea a fost verificata de cdt. Cornpaniei.

Drept pentru care am incheiat prezentuT proces-verbal spre cele legale.

Comand. Cornpaniei

Lt. T. CarpinisanSubofiter cu Administratia

Plut. Trasca


9

Extras din situatia intocrnita de Compania 7-a a Batalionului II din Regimentul 5 ViinatoriInstructie din garnizoana Timisoara, privind pierderile in luptele din sectorul vest si nord-vest de cartierul Mehala din Timisoara, in ziva de 16 septembrie 1944

Ilegimentul 5 l'imfitori

Situatiade arrnarnentul acestei Cornpanii ce a suferit pierderi in. luptele de la vest, Mehala-Tirnisoara,

16 septembrie 1944.

Nr.crt.

Numele siPro<e>nurnele Gradul

!

conting: Detalii (. .)

1.2.

3.4.5.

Laes GheorgheBogdanDurnitru

Achim IosifRusu IoanBadoiu Petru

Sold.

P.1

1945 ranit

PI

PP

mort

16 lX

PP

PI

(. .)

.)( . .)

.)(. .)

Comand, Comp. 7-aLt. r. /ss. I C. Ungureanu Vazut

L.S. Cornand, Bat(alionului) II

Iss./ Cpt. I. Satrnatiu

Pt !I

....

www.dacoromanica.ro

7 Documente 995

A.M.Ap.N., fond 4473, dos. nr. 5 185, f. 6 1

10

Extras din declaratia Locotenent rez. Viorel loan, comandantul Companiei I-a a BatalionuluiI din Regimentul 5 Vanatori Instructie din garnizoana Timisoara, privind pierderile suferitein luptele din sectorul localitatii Parta, judetul Timis, in ziva de 16 septembrie 1944.

Declara:tie

Subsemnatul Locot. Viorel Joan, Cornandantul Comp. I-a prin prezenta declar c5.in luptele din coin. Parta din 16 sept., 1944, aceasta companie ffind atacata de inamic cutancuri, a fost fortata s5, se replieze lasand pe pozitie un numar de:

5.000 tuburi arse, amid Z.B.37.700 tuburi arse, Pusca Mitr<aliera> Z.B.3.200 tuburi arse, Pist<ol) Mitr<aliera> Orita

8 lazi ambalat cartuse Z.B.1 lada ambalat cartuse Pistol Mitr. Onto,.8 zincuri ambalat cartuse Z.B.128 cartoane

, 2.560 lame incarcatoare.

(.Aceste materiale nu au putut fi adunate de pe tcren din lipsa de timp.

. .) Declaratia Comand. de Plutoane nu se poate anexa ffind raniti i evacuati.

Comandi Corlip. 1-a

/ss./ Locot. Viorel


11

18 sept. 1944

Extrase din situatia centralizatoare intocmita de Compania 1-a a Batalionului I din Regi-mentul 5 Vanatori Instructie din garnizoana Timisoara, privind pierderile suferite in lupteledin sectorul localitfi4ii Parta, judetul Timis, in ziva de 16 septembrie 1944

flog. 5 Vtorl Comp. 1-a

Situalia centralizatoare

a armamentului prevazut in inventarele individuale ale oamenilor morti, raniti, evacuatidisparuti in luptele din corn. Parta, in ziva de 16 sept. 1994

Nr.crt.

Numele siPro<e>numele grad. conting. detalii

Armament

pusti baio-nent

Pist.P.M.

Mitr.incarc.

Inas-catPM

1. I Negoiu Florea,2. I Mocuta Nicolae3. Gostilä Petru

serg. 193819431943

dispArut 1

ranit 1

disparut 1

(pusti) (baionete)

1

1

1

a

www.dacoromanica.ro

996 Alexandru lorgu Giuran, Valeriu A. Giuran

4. Jeco.rita Irian cap. 1941 ranit5. Jaclaneantu D-tru 1943 disparut6. Buzatu loan sold. 1943 ranit 1

7. Rentea Gheorghe 1935 ránit 1

8. Tuluc Milivoi Sold. 1936 mort 1.

9. Dina Gheorghe 1945 disparut10. Lupu Stefan 194511. Marian Ioan 1945 1

12. Belgea Florea 194513. Cioar1 Dumitru 194514. Colompari Iosif 1945 ranit 1

15. Pescari Joan 1945 ranit I.

16. Salanta Vasile 1945 ranit

Pu§ti mitra.: 1

incarc. P. Mitra.: 10

(pu§ti (oaionete)

17. Baicu Gavril 1945 dispárut 1 1

18. Silagi Gh. 1945 disparut 1 1

19. Negru loan 1945 mort 1 1

20. Stanuca loan 1945 ranit 1 1

21. Parvu Marcu 1945 ranit 1 1

22. Dragomir C-tin 1945 ranit 1 1

23. Borta Teodor 1945 di_sparut 1 1

24. Coiman Ioan 1945 ranit 1 1

25. Buzatu $tefan 1945 ranit 1 1

26. Monea Valeriu 1945 dispárut 1 1

27. Bocea 1945 ranit 1 1

28. lian Teodor 1945 disparut 1 1

29. Cahn Nicolae 1945 disparut 1 1

30. Valceanu Irian 1945 disparut 1 1

31. Lacatus Bre 1945 'lila 1 1

Total= 30 30

(pu4ti) (baionete)

Pu§ti Mitr(ahera) =-. 1

inairc(atoare) P. Mitt. 10.

Se certifica de noi prezenta situatie, de exactitatea,

Comand. Comp. I-a Vazut

Lt. \ rorel

L.S.

Cornand. Bat(alionului) I

Capitan Petrescu


1

1

IP

31*431

www.dacoromanica.ro

9 Documente 99'7

12

Extras din procesul verbal din 16 septembrie 1944, incheiat de Compania 6-a din Bata-lionul II a Regimentului 5 Vaniitoti Instructie din garnizoana Timisoara, privind consumulde munitie in luptele din sectorul de apArare de la nord-vest de Timisoara, in ziva de 16septembrie 1944

Regimental 5 Vanfitorl Compania 6-a

Ploces-V erbal

Astazi, anul una nfie noua sute patruzeci si patru, luna septembrie, ziva 16,Noi, Locot. Popescu, Comand. Comp. 6-a si Plut. Major Maier Teodor, subotiter cu

administratia comp. 6-a, ambii din Regimentul 5 VAndtori, am constatat prin prezentulproces, verbal ca in luptele de la n(ord)-z<est) .Timisoara, in ziva de 16 septembrie 144,s-au consumat urmAtoarele cantititti de munitie notate mai jos:

6.400 cartuse puscA iii P<uscii> M<itralierii> Z.B.1.200 cartuse pistol mitr<alierA> Orita

40 proiectile Brand 60 mni40 focoase Brand 60 mm40 cartuse Brand 60 mm

-)-

A.M.Ap.N., fond 4473, dos. nr. 5185, f.

13

Extras din procesul verbal inchciat in ziva de 17 septembric 1944 de Compania a 3-a dinBatalionul I a Regimentillui 5 VaiiAtori Instructie din garnizoana Timisoara

Proces-Verbal

Astäzi, anul una mic noug sute patruzeci si.patru, luna septernbrie, ziva saptesprezece.Noi, Lt. SpAtaru Constantin, Comand. Companiei 3-a, asistat de Plot. major Dicu

Ion cu administratia companiei. constatAm prin prezentul proces verbal cA, in luptele dinziva de 16 IX 1944, la Sag, compania a avut urmAtoarele pierderi in munitiuni si materialedin iortii majora:

52.030 tuburi cartuse arse Z.B.7.728 lame incarciitoare

28 lAzi ambalat cartuse Z.B.145 cutii carton ambalat cartuse Z.B.

7.400 buburi Pist<ol) Mitr<alierA> Orita" (. . .)

Drept pentru care am incheoat prezentul proces verbal in triplu exemplar sprc celelegale.

Comand. Companiei 3-a

/ss../-11...-t. C. SpItaru

Subof. cu administr(atia)

Plot. Major /ss./ I. Dicu

A.M.Ap.N., fond 4473 dos. nr. 5183, f. 31

50

Z.B.

www.dacoromanica.ro

998 Alexandru Iorgu Giuran, Valeriu A. Giuran 1 0'

14

Extras din situatia centralizatoare intocmitli de Compania 4-a Mitraliere a Batalionului Idin ktegimentul 5 VAnAtori Instructie, privind pierderile in urma luptelor din zilele de 16si 17 septeinbrie 1 944 in sectorul Sag si aliniamentul de aplrare de la sud i sud-est de

Timisoara

Regimental 5 Vainfitort

Situalia centralizatoare

Campania 4-a

de armament pierdut in luptele de la Sag, judetul Timis, in ziva de 16 si 17 IX 1944

Nr.crt.

Numele si pronumele(prenumele) Grad ctg. detalii ( -)

1. Platanov Nicolae Sold. T.R. 1946 dispArut (. .)2. Bulzan Petru Sold. 1945 (. -)3. Scutesoiu Petru Sold. 1945 (. -14. Jebeleanu Teodor II " : : (. . .15. RudAreanu loan PO " II (. . .)6. Vasi Aurel ,I (. . .)7. Mit5 Constantin PO PO

1944p, ( ° ° .)

8. Danciu Nicolae PP l .19. Sorinean Isaia .. ( .)

10. Ilut G5.vri1l. PI 1942 l. . .)11. Boca Traian Cap. 194 1 .. l. .)12. Lipat Grigore Sold. 1935 II (. . .)13. Ciocov loan II 1933 , (. . .114. Adam loan 1945 PI (. . .)15. Nediu loan 1941 OP (. ° ./16. Nedelcu Iosif 1936 PP (. . .)17. Luminosu Aurel 1945 rA.nit ( .)18. SAvescu Cornel II

Sold.1945 l - -1

19. TrAicon loan 194 1 rAnit (. - -)20. PomanA Mihai 1945 11 (. . .)

Se certificA exactitatea (. . .).


15

Extras din procesul verbal de deces al soldatului 135.doi Petre din Compania 5-a a BatalionuluiII din Regimentul 5 VAnAtori Instructie din garnizoana Timisoara, clzut la datorie in lupteledin sectorul nord-vest Timisoara, in ziva de 18 septembrie 1944

Proces-Verbal

AstAzi, anul una mie nou5sute patruzeci si patru, luna septembrie, 18 la n(ord)-v(estde) Timisoara.

Noi, Lt. St. Kandler, comand. Compania 5-a impreung cu Plot. Gh. Stirbu, subofiteren administratia, constatAm prin prezentul ptoces verbal cele ce urmeazA:

"

.,

www.dacoromanica.ro

11 Documente 999

In ziva de 18 ale lunii septembrie anul 1944, la ceasurile 15,30, a incetat din viatdSold. Bdcloi Petre ctg. (1)945/1039.

In vdrstd de 21 ani. Profesiunea: agricultor. Ndscut la data de 8 VII 1923, comunaCrosna, judetul Gorj. Domiciliul -in comuna Rodos, judetul Gorj. Fiul lui Dumitru si alIoana. Cdsdtorit cu , Miscuta- , Co pii

Moartea a avut loc in comuna: n<ord>-v<vest> Timisoara, din cauza rdnilor, fiind lovitdc gloante de pistol mitralierd.

Moartea a fost verificatd de Medic Cap. T.R. Kiser (Chiser) Eugen.Drept pentru care am incheiat prezentul proces-verbal spre cele legale.

Comand. Companiei

Lt. S. Kandler

Subofiter cu adtninistratia

Plot. Gh. Stirbu

Medic: Dr. Eug. Chiser


16

Extras din procesul verbal de deces al sergentului Serban Constantin din Compania 2-a aBatalionului I din Regimentul 5 Vândtori Instructie, cdzut la datorie in luptele pentruapdrarea Timisoarei

Proces-Verbal

AstAzi, anul una mie noudsute patruzeci si patru, luna sept., ziva 19 la Timisoara.Noi, cdpitan Petri Pavel, Comand. Comp. 2-a impreund cu Pl. Maj. Ignea Ion, sub

ofiter cu administratia comp<aniei>, constaam prin prezentul proces verbal cele ce urmeazdin ziva de 18 septembrie ale lunii semtembrie 1944 , la ceasurile 13 a incetat

din viata Serg. SERBAN CONSTANTIN ctg. 1937. Matr<icol>-In vArsta. de Profesiunea: agricultor. Nascut: 20 IV 1916, comuna B51-

cita, judettil Mehedinti. Domiciliat in comuna Balcita, judetul Mehedinti. Fiul D-lui Iordachesi al D-nei Numira (?). Cdsätorit cu- , copii-

Moartea a avut loc in comuna Parta, jud. Timis din cauzd cd in lupta in retragere.Moartea a fost verificatd de Comand. Companiei /comp. fiind silitd O. se replieze/.Drept pentru care am incheiat prezentul proces-verbal.

Comandantul Companiei Subofiter cu Administratia

C6pitan Petri Plot. Maj. Ignea


17

-Extras din situatia oentralizatoare intocmitd de Compania 2-a din Batalionul I a Regi-mentului 5 VAngtori Instructie, privind pierderile suferite in luptele din sectorul ipcalitAtiiParta, jndetul Timis, in ziva de 16 septembrie 1944 si in continuare in dispozitivulde apärare adoptat pe directia de sud i sud-est Timisoara intre 17-19 septembrie 1944

www.dacoromanica.ro

100 0 Alexandru lorgu Giuran, Valeriu A. Giuran 12

R. 5 V. P(arlea) 0(peratli A) Companla 2-aSanalia cent, alizatoare

a armamentului i munitiei prev5zutä in inventarele individuale ale oarnenilor morti, raniti,evacuati i disparuti in uptele de la Parta-Timisoara, pe date de 17, 18, 19 sept. 1944

Nr.crt. Numele i prenumele grad contg. detalii .)

1. Criiciun Nicolae Serg. 1943 disp. (. -12. Oprescu Dumitru Serg. 1937 rAnit (. .)3. Tomi loan Serg. 1943 ränit4. Serban Constantin Serg. 1937 mort (.5. Ciolac Nicolae Cap. 1936 disp. (.6. Marinoiu

Alexandru sold. 1940 disp. (. .)7. Boat5 loan 1945 .)8. Baica C-tin 1945 (. .19. Corco teanu Gh. 1945 .)

10. Dobos Vasile IP 1945 (. .)11. Stoiadin Aurel 1945 (. )12. Hota Nicolae 194.5 11 (. .)13. Copos Florian 1945 (. .)14. Motdu losif 194 3 (. .)15. Craioveanu Petru 194 1 (. .)16.. 13ungdu asile 11 194 1 (. .):7, Dulcean Vasile Pt 1938 .)18. Bogosan Gh. 21

1945 ( .)19. Bollareanu Ioan 1945 (. -120. Balcu Nicolae Serg. 1943 (. .)21. Pop Artimon Serg. 1943 (. .)22. Jurca Achim 194 1 (. .)23. Buldur Nicolae 1945 (. .)24. Milu Vasile 1945 ( .)

Total: (. .)

Se certificá de noi exactitatea prezentei

Comand. Comp. 2Ps./ Locot. Const. D. Gomoiu

VazutL.S. Comand. Bat(alionului) I

/ss./ Cpt. Petrescu


18

Raportul Nr. 2 1 din 19 septembrie 1944, inaintat de Sublocotenent Florea Constantin, Coman-dant-al Plutonului 1 din Compania 2-a, Batalionul I al Regimentului 5 Vánãtori Instructie,privind pierderile in luptele din sectorul Cornunei Parta, judetul Timis, din 16 septembrie 1944

copie-19 IX 1944

La pierder iComand. Comp. 2-a

Cpt. P. Petri

Nr. 21/1944 sept. 19

Comand Plut(onului) 1

C 5.treCOMPANIA 2-a

.). .)

PP

JD

PP

situatii.

(

L

L

A

cbsp.

www.dacoromanica.ro

13; Documente 1001

Am onoare a raporta c grnpa de Brandnri de 60 mm afectata. acestui Pluton, inziva de 18 <corect 16) septembrie 1944, in comuna Parta, judetul Timis, hind incercuit(a)de inamic, cornandantul Grupei a fost ranit mortal, servantii principali parte din ei au fostraniti iar parte din ci au fost facusi prizonieri. 2 (dou5.) piese Brand 60 mm; 16 (saisprezece)cutii tabla port munitii; 2 (doua.) aparate de ochire; 2 (douri.) cadrane ajutor, 8 (opt) Re-gulam Brandt. 60 mm; 2 (cloud) genti piele; 2 (doua) capace gura tevii; 1 juna) invelitoarefurculitä; 2 (doul) oglinzi aparat ochire; 1 (tin) picior prelungitor i 8(opt) lazi ambalatmunitie au ramas la inamic.

Comandantul Plotonului I

Sublt. /ss./ Florea Constantin

Pentru conformitate

Comandantul Companici 2-a

ss. Locot. Const. D. Con ciii


19

Extras din procesul verbal de constatarea decesulni soldatului Surdu loan, din Regimentul5 Vanatori Instructie, cut la datorie in luptele din ziva de 25 septembrie 1944, pentrueliberarea localitatii Talpos din judetul Bihor

Proces-Verbal

Astazi, anul una mie s.i nouà sute patruzeci i patru, luna septembrie, ziva douazecicinci, la Talpos,

Noi, Popescu Constantin <corea icolae) comand<antul) companiei sase, impreund cuPlot. Mayer Teodor, ofiter cu administratia, constatam prin prezentul proces-verbal, celece urmeaza:

ziva de 25 ale lunii septembrie, anul 1944, la ceasurile a incetatdin viata, Sold. SURDU IOAN, ctg. 1945/1199.

in varsta de 21 ani. Profesiunea: agricultor. Nascut la data de 11 X 1923, comunaSidiciu, judetul Dolj. Fiul lui Ilie si al Veta. Casátorit cu , nascutá: . .

, copii-Moartea a avut loc fn comuna Talpos, cauza ranilor primite pc campul de luptä fiind

lovit de schije de proiectil artilerie.Moartea a fost verificata de Medic cap. T.R. Kiser (Chiser) Eugen.Drept pentru care am incheiat -prczentul proces verbal spre cele legale.

Comandantul Companie (6-a) Subofiter cu Administralia

Lt. Popescu C-tin (Nicolae) Plot. M. Maier

Medic: Dr. Eug. Chiser


si

In

www.dacoromanica.ro

1002 Alexandru Iorgu Giuran, Valeriu A. Giuran 1 4

20

Extras din procesul verbal de constatarea decesului soldatului Silagiu Joan din Regimentul5 VfinAtori Instructie, clzut la datorie in luptele din ziva de 2 5 septembrie 1944, pentrucliberarea localitAtii Talpos din judetul Bihor

Proces-Verbal

AstAzi, una mie nouAsute patruzeci si patru, luna septembrie, ziva douAreci si cinci,la Talpos (. . .).

In ziva de 25 ale lunii septembrie, anul 1944, la ceasurile a incetatdin viata Sold. H(S)ILAGIU IOAN ctg. 1945/36.

In vArstA de 2 1 ani. Profesiunea: Agricultor, NAscut la 15 II 1923, comuna BucovAt,judetul Timis. Domiciliat in cornuna 13ucovAt, judetul Timis. Fiul lui Ion si al Anica. CA-sAtorit cu , nAscutA , copii:Moartea a avut loc in comuna Talpos (. .


21

Extras din procesul verbal de constatarea decesului soldatului Rusu Valeriu, din Regimentul5 VAnAtori Instructie, cAzut la .datorie in luptele din ziva de 2 5 septembrie 1944, pentrueliberarca localitAtii Talpos din judetul Bihor

Proces-Verbal

Astazi, una mie nouAsute patruzeci si patru, Irma septembrie, ziva 25, la Talpos( )

In ziva de 25 /douazeci si cinci/ ale lunii septembrie 1944, la ceasurilea incetat din viata sold(atul) RUS(U) VALERIU, ctg. 1943, control 92 1.

in vArstA: 23 ani. Profesiunea: agricultor. NAscut la data de 8 V 1921, comunaBanloc, judetul Timi. Domiciliat in comuna Banloc, judetul Timis. Fiul lui Ion si alChecinu. Casätorit cu: , nascuta. , copii-

Moartea a avut loc in comuna Talpos (. . .).


22

Procesul verbal de constatarea decesului soldatului PArvu Constantin din Regimentul 5Vanatori Instructie, din ziva de 30 septembrie 1944, la Salonta, judetul Bihor

Proces-Verbal

AstAzi, anul una mie nouasute patruzeci i patru, luna septembrie, ziva 30, la Sa-lonta.

Noi, Locot. S. Candler, comand(antul) companiei 5, impreunA cu Plot. GheorgheStirbu, subofiter cu administratia, constatiim prin prezentul proces verbal, cele ce urmeazA:

www.dacoromanica.ro

15 Documente 1003

in ziva de 30 /treizeci/ ale lunii, 30 septembrie 1944, la ceasurilea incetat din viata sold(atul) PARVU CONST(ANTIN) ctg. 1945, control 254.

In vArsta: 21 ani. Profesiunea: Agricultor. N5scut la data de 14 XI 1923, comunaMotAtei, judetul Do lj. Fiul lui Petru si al Ana. Cdsátorit cu ; näscuta: . . .

; copiiMoartea a avut loc in conluna (orasul) Salonta (. . .) din cauza ranilor primite pe

ampul de luptA.Moartea a fost verificatã de Medicul caporal T.R. Kiser (Chiser) Eugen.Drept pentru care am incheiat prezentul proces verbal spre cele legale.

Comand(antul) Companiei (5-a) Subofiter cu Administratia

(Lt.) S. Kandler Plot. Gh. Stirbu

Medic: Dr. Eug(en Chiser)

A.M.Ap.N., fond 4473, dos. nr. 5194,

23

Extras din procesul verbal de5

deces al sergentuluiInstructie,

Dan Nicolae dingarnizoana

Compania 8-a a Bata-lionului II din Regimentul Vânátori din Timisoara, din data de5 octombrie 1944

Praces-Vcrbal

Astazi, anul una mie nouasute patruzeci si patru, luna octombrie, ziva cinci, laVannori.

Noi, Locot. Vermesan Nicolae, comand. cornpaniei opt-a impreunl cu Plot. Maj.Goga Gheorghe, subofiter cu administratia, constatran prin prezentul proces verbal cele ceurmeazd:

Iii ziva de cinci ale lunii octombrie, anul 1944, ceasurile a incetatdin viata Serg. DAN NICOLAE ctg. 1938/280. in va.rstä: 28 ani. Profesiunea': agricultor.N5scut la data de 6 aprilie 1916, comuna Cosovenii de Jos, judetul Do lj. Domiciliat incomuna Cosovenii de Jos, judetul Do lj. Fiul lui Ilie si al Floarei. Casätorit cu

, náscutl copii-Moartea a avut loc in comuna VAnAtori, judetul Arad (. . .)


24

Tabel nominal intocmit de Compania 1 a Batalionului I din Regimentul 5 Vatatori Instructie,continând militarii inapoiati pe front din disparitie

RepKimentul) 5 V-toryViinAtorl Instruct le>

(Batallonul 1)

Comp<anla) 1-a

www.dacoromanica.ro

1004 Alexandru Iorgu Giuran, Valeriu A. Giuran 16

Tabel nominal

de oamenii inapoiati din disparitie

Nr.crt.

Numele siprenumele gradul contin-

gentul

data canda lost datdisparut

locul undea fost datdisparut

data cands-a ina-poiat

Obs.

1.

2.

ButoancaGheorgheCioaraDumitru

Sold.

Sold.

1941

1945

2 oct.1944

19 sept.1944

SalontaMare

Parta

2 nov.1944

2 nov.1944

A.M.Ap.N., fond 4473, dos. nr.' 5151, f. 132.

www.dacoromanica.ro

SECURITATE SI TERITORIU NATIONAL

ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE SECURITATIIROMANIEI iN PERIOADA INTERBELICA

ELIZA CAMPUS

Securitatea a constituit, in mod incontestabil, problema vitala a politicii interne si extcrnea Romaniei interbelice. Ca si alte tari mici i mijlociil ce-si faurisera sau intregisera prin luptaintregii natiuni statul national suveran-unitar, in decursul anului 1918, Romania a depus marieforturi pentru mentine si apara securitatea sa teritoriala. in consecin-td, a pus in slujbaacestei securitati spirit novator, ascutita inteligenta, fermitate ca si flexibilitate, impunandu-sipe plan international o diplomatic pluridimensionala, dotata atat cu oameni politici experimen-tati, cat i cu valorosi specialisti. De asernenea, au fost experimentate atunci si diverse modelede strategii, in functie de cerintele politico ale unei etape istorice date; a fost necesara, de pilda,o strategie a concesiilor, dar aceasta a fost pusa in actiune numai in -scopul p&strarii valorilorfundamentale, legate ireversibil de apararea statului2; a fost necesara, cateodata, o strategiccare, a-rand drept obiectiv apararea acelorasi valori, a impus schimbarea3 anumitor teze inpolitica externa: ilustrativa a fost, in acest sens, Conventia de la Montreux din 1936, prin carea fost revizuit Tratatul de la Lausanne din 1923; a fost necesara, uneori, o strategic china, inflexi-bilk, dar bogata in idei novatoare si constructive, in scopul apararii Pactului Societatii Natiuni-/or, ca si a marilor principii ale dreptului international si ale civilizatiei europene; an fost nece-sare, de asemenea, in lumina acelorasi obiective, i o strategie a neutralitatii i o strategic pentrusalvgardarea pacii generale, strategii ce serveau insa, implicit, si la pastrarea integritatii sisuveranitatii tarii. Sub obedienta acestor inalte teluri, Romania, ca si alte state mici si mijlocii,s-a afirmat pe plan international avand, in mod neindoielnic, un rol insemnat in activitateadiplomatic& mondiala dedicata apararii pacii i securitatii5.

De aceea, in perioada interbelica apararea Societeitii Nafiunilor a constituit o permanentA,o majord preocupare a tuturor guvernelor Romaniei. De altfel, inca in timpul primului ra.zboimondial, si mai ales dupa incheierea lui, ideea organizarii unui for mondial dedicat aparariipicii universale i indivizibile si-a gasit inflacarati partizani in Romania6, ca si in multe altetaxi ale globului. Astfel, s-a creat Asociatia pentru Societatea Natiunilor din Romania, carea adus substantiale contributii la congresele Asociatillor pentru Societatea Natiunilor convocate,in anii 1919 1920, la Paris, Londra i Rome. De altfel, multe dintre propunerile romanestsan fost adoptate la Congresul de la Londra4 si sustinute la Conferinta Pacii de Leon Bourgeois*;

Small States in Europe and Dependence, Otmar Ho II (editor), Wilhelm Braumidler,Universitats-Verlagbuchhandlung, Wien 1983 (in continuare SSE).

2 Hans A. Mouritien, Defensive Acquiescence: making the best of dependence, in SSE.3 Ole Elgstrom, in SSE, p. 262-267, arata necesitatea unor schimbári, unor revizuiri

In politica externd activa, conceputa ca un mijloc preventiv impotriva dependentei.Bengt Sundelius, in SSE, p. 284.

6 Cristian Popisteanu, Initiatives roumaines clans la consolidation de la pail et de lasf uritt dans le Sud-Est de l'Europe, 1919-1929, in Mouvements et initiatives dela paix clans lapolitique internationale, &lite par Jacques Bariety et Antoine Fleury, Peter Lang, Borne, 1987,p. 281-295 (in continuare MIP); Vladislav Marianovie, lades et initiatives en faveur de lapaix internationale en rougoslavie, 1918-1929, in MIP, p. 259-279; Eliza Campus, Nicolas-Constantin Fotino, La Roumanie et le Pa te Briand-Kellogg, in NIP, p. 371 382.

6 E. Pangrati, Opinia politica mondiald si Societatea Nafiunilor, in Politica Externd aRomdniez, Cultura Romaneasca, 1925, p. 328 332.

7 Ibidem; C. Disescu, presedinte al Asociatiei pentru Societatea Natiunilor din Romania;E. Pangrati, presedintele Comitetului actii, Elena Vacarescu si D. Negulescu, secretari generals.

8 Ibidem, p. 333.4 Presedintele Asociatiei franceze pentru Societatea Natiunilor.

,,Revista istorica", torn V, nr. 9 10, p. 1005 1012, 1994

1

4

ahi gi

www.dacoromanica.ro

1006 Eli 7, a Campus 2

astfel, din cauza ideilor si a principiilor ce a elaborat si in ciuda opozitiei Consiliului celor Patrucare conducea Conferinta de Pace, s-a putut obtine ca Romania si alte state mici i mijlocii*a &vizit membre fondatoare ale Societatii Natiunilor9. Practic, s-a produs atunci o adanca.schimbare in structura vietii internationale: oficial, Concertul European, Balanta fortelor, altevechi instrumente politice de mare putere nu mai puteau opera in relatiile internationale. Dar,asa cum se stie, marile puteri au gasit noi mijloace pehtru a domina Societatea Natiunilor inpofida principiilor Pactului, care sanctionau deplina egalitate in drepturi intre statele marimici. Romania se situa h1s pe o pozitie similara cu cea a Elvetiei, care, prin Felix Calonder,seful Departamentului Politic, declartse, in iulie 1919: oare o Societate a Natiunilor defec-tuoasä, dar susceptibila de ameliorare, nu este preferabila neantului?"1°.

In acest sens, trebuie sa subliniem faptul ca in Romania, ca si in multe alte state micisi mijlocii, a existat mereu con ringerea ca, desi imperfect, Pactul putea fi imbunatatit prinactivitatea membrilor Societatii Natiunilor. Aceasta, cu atat mai mult cu cat erau apreciate,in mod deosebit ideile privind securitatea colectiva, incluse in articolele 10 si 11, paragraful 1,ale Pactului, conform carora orice rázboi sau amenintare cu razboi, fie ca atinge in mod directsau nu pe vreun membru al Societatii, intereseaza intreaga Societate si aceasta trebuie sä iamasuri proprii unei eficace salvgardari a pacii natiuni1or"11. De asemenea, se considera cä secu-ritatea colectiva era intarita prin articolul 16, care impunea sanctiuni colective agresorului,incepand cu cele economice pan& la cele militare12.

De aceea Romania a apdrat intotdeauna Pactul SDN, care a constituit, in ciuda carentelorsale, o garantie ma jord pentru suveranitatea ,si integritatea sa teritoriald. De aceea, impreuna cualto state mici i mijlocii, a adus in anii 1923 1924 o substantialä contributie12 la actiunea derespingere categoric& a Tratatului de asistenta mutuala, ce ar fi putut aduce grave prejudiciiPactului Societatii Natiunilor. De aceea, a aparat si a contribuit, prin Nicolae Titulescu, laelaborarea textulni Probcolului de la Geneva", instrument diplomatic dcstinat s& intareascaefectiv forul mondial, document adoptat, de altfel, in unanimitate, de catre Adunarea SDN la acincea sesiune din octombrie 1924. De aceea, cand, la 7 martie 1936, Germania nazista a ocupatzona demilitarizata a Rinului, Romania a considerat ca se daduse o lovitura mortala atat Socie-tatii Natiunilor i securitatii colective, cat i intregului sistem de aliante bazat pe garantiileoferite de Pactul forului mondial. Atunci, asa cum se stie, Romania, prin Nicolae Titulescu,a propus Frantei o colaborare in toate domeniile, inclusiv cel militar15, deoarece.situatia deve-

* Polonia, Regatul Sarbilor, Croatilor, si Slovenilor, Cehoslovacia, Belgia, Portu-galia, Grecia. v.a.

9 Gustav Pordea, Organisnie de securitate internalionald, Tipografia Cartea Româneasca,Cluj, 1046, p. 54. 55. In Comisia care a elaborat documentul fundamental al SDN, delegatulRomaniei a fost Constantin Diamandy. Comisia si-a incheiat lucrarile la 14 februarie 1919. La28 aprilie 1919, Conferinta Pacii a adoptat in unanimitate Pactul Societatii Naliunilor, care aintrat in vigoare la 10 ianuarie 1920.

19 Documents diplomatiqucs suisses, sous la direction de Jacques Freymond et OscarGauye, vol. VII, prepare par Antoine Fleury et Gabriel Imboden, avec la collaboration deDaniel Bourgeois, Benteli Verlag, Berne, 1984, documentele 6 si 11, p. 9 14; 20-25; G. Kreis,Entre deux elopes de la diplomatic internationale permanente: reflexions et jugements sur la Sociétédes Nations au moment de la fondation des Nations Unies in La diplomatic multilatérale Rela-tions Internationales", no 39/1984, p. 373-387.

11 Gustav Pordea, op. cit., p. 328.12 Ibidem. p. 333, 334." Journal Officiel de la Sociéti des Nations, 1924, p. 1169, Reponse du Gouvernement

roumain, signée I. G. Duca, le 24 Aoilt 1924.14 Gustav Pordea, op. cit., p. 60-72: Protocolul de la Geneva ; Arh. MAE, fond Societatea

Natiunilor, dosar 3, Projet. Protocole pour le èglement Pacifique des différends internationauxprbsentb a l'Assemblée le ler Octobre 1924 par la premiere et la trosiême Commissions; Gheor-ghe Matey, Dezarmarea in centrul problemelor internationale si atitudinea Romciniei, Edit. Aca-demiei, Bucuresti, 1971, p. 26; Dimitrie Gusti, Protocolul, in Politica Externd a Romdmei,Cultura Nationala, Bucuresti 1925, p. 369-375

19 Ishcolae Taulescu. Documente diplomatice, Edit. Politica, Bucuresti 1967, p. 722,726-728 s.a.; documentele 423, 426 s.a. Eliza Campus, La diplomatic roumaine et les relationsfranco-allemandes pendant les années 1933-1939. in RFA, p. 347-348.

to

www.dacoromanica.ro

.3 Securitatea Romaniei 1007

nise exceptional de grava". Se stie, de asemenea, c5. guvernul franccz a primit cu multe rezervepropunerile de colaborare militara atat ale României, cat si ale Cehoslovaciei, Iugoslaviei siPoloniei, deoarece pe de o parte politica conciliatorista a Parisului si Londrei era, atunci, inpan& ascensiune, iar pe dc alta parte unele partide politice pledau pentru pacifism, facand ointensd propaganda in acest sens". Intr-un asernenea climat, Societatea Natiunilor nu a reac-tionat: desi in martie 1936 ordinea politick juridic& si teritoriala a Europei fusese gray incalcata:astfel, Inca de atunci se deschisese larg drumul spre apogeul politica conciliatoriste, care aveasa s incheie cu faimosul Acord de la Munchen, din 29 septembrie 1938. Sacrificand Cehoslova-cia, in favoarea Germaniei naziste, Franta si Anglia au distrus nu numai ordinea juridica, poli-tica i teritoriala a Europei, ci au distrus pe plan mondial credibilitatea in Societatea Natiunilor.

in mice caz, sedinta secreta a Adunarii din 30 septembrie 1938" ofera un graitor exem-plu privind gradul de slabiciune i decddere in care ajunsese forul mondial. Presedintele DeValera a intrebat atunci Adunarea clang dupa Acordul de la Munchen mai considera necesarao prelungire a sedintelor. Delegatii statelor ce urmareau sa anexeze i ele parti din Cehoslovacia

maghiarul Nikl polonezul Komarnichi au aratat ca Societatea Natiunilor nu mai tre-buia sd functioneze nici macar formal. Delegatul Marii Britanii, Butler, invocand destindereace s-ar fi realizat prin Acordul de la Munchen, a propps ins& o formula aleatorie: amanareadeciziei. Franta i URSS au sprijinit propunerea britanicl i astfel forul de la Geneva a continuatsa vietuiasca, lipsit de mine fel de autoritate". Nu este lipsit de interes faptul Ca Romania siElvetia s-au abtinut de la vot, constiente de gravele mutatii ce aveau sa se produca in echilibruleuropean. In consecinta, ele nu puteau sa fie de acord cu ideea destinderii" pronlarnata deMarea Britanie20. De altfel, in primele zile ale lunii octombrie 1938, declaratiile guvernuluifrancez in Camera Deputatilor i, mai ales, afirmatia primului ministru Daladier potrivit careiatrebuie sa se puna bazele unei organizari pe principii noi a Europei i a lumii"21, vadeau pedeplin faptul cä dans& de jure Societatea lratiunilor mai exista, de facto ea fusese, in fond, a,nihi-Jata de insasi marile puteri fondatoare. In toamna anului 1938, Romania, ca Si alte state mici fimijlocii on interese sirnilare, se gdsea, asadar, in situatia de a nu se mai putea bizui pe SocietateaNatiunilor, elcmentul fundamental cheia de boltd a securiteitii sale.

In acelasi timp, se poate constata ca, in mod obiectiv, din eauza situatiei privind lipsade autoritate a SDN se produsesera i anumite diminuari ale celorlalte instrumente de securitatepe care se sprijinea Romania; aceasta deoarece tratatele ci pactele internationale, tratatele si pacttlebilaterale si multilaterale, ca si principiile drePtului international, elemente fundamentale pentruaparareo suveranitatii i integritatii teritoriale a tarii erau ireversibil legate de o real& functio-nare a Societatii Natiunilor.

fn acest spirit, vom examina in Mod succint felul in care s-a reflentat colapsul SocietatiiNatiunilor asupra celorlalte importante instrumente de securitate ale Romaniei.

Cel mai de seama dintre ele a fost, in mod indubitabil, Mica infelegere alianta regio-nal5, cu caracter federal creata in anii 1920 1921 de Romania, Ingoslavia si Cehoslovacia.Planul de a infaptui o atare organizatie fusese gandit i discutat,inca din 191822; desigur, cele

16 Colonel J. Defrasne, L'événement in 7 Mars 1936, in Les relations jranco-allemandes,1933-1939, Editions du CNRS, Paris 1976, p. 274-275 (in continuare RFA ) ; Georges Castellan,Le rearmement clandestin du Reich (193 0-193 5), vu par le 2° Bureau de l'Etat-Major, Plon, Paris1954 si Le rearmenient clandestin de l'Allemagne dans l'entre-deux guerres, in RFA, p. 277-296.

17 Raymond Aron, Republique impériale. Les Etats-linis dans le nionde. 1945-1972,Calman-Lévy, Paris, 1973, p. 34; Jacques Bariety, Lion Blum et l'Allemagne, in RFA, p. 33 55.

18 Arh. MAE, fond 71/Romania, dosar 304, tekgrama 658/30 septembrie 1938, sernnataV,V. Pella, reprezentantul Romaniei pe linga SPN.

19 Ibidem,29 Ibidem, fond special, dosar 304, telegrama 5304/30 sept. 1938 de la legatia din Paris,

semnata Cesianu; raport 1150/6 oct. 1938, de la legatia din Oslo, semnat Jurascu. Arata caHamlro, presedintele Stortingului i-a spus ca Cehoslovacia a fost matelarita de prietenii ei ceimai buni".

Ibidem, telegrama 5313 4 oct. 1938, de la legatia din Paris, semnata Cesianu; tele-grama 267/3 oct. 1938, de la legatia din Londra, semnata Grigorcea. Arata ca Neville Chamber-lain cedase Germaniei ca zonii de influent& intreg bazinul danubian".

22 Arhiva Bibliotecii Centrale de Stat (in continuare Arh. BCS), fond Saint-Georges,dosar 497, Memoriu, semnat Take lonescu, privind fundarea Micii intelegeri; T. G. Masaryk,La resurrection d'un Etat, Plon, Paris 1930, p. 374; Edouard Beneg. Souvenirs de guerre et derevolution, 1914 1918, Ernest Leroux, Paris 1929, p. 102 103, vol. II; Eliza Campus, MicaInfelegere, Edit. Stiintifick Bucuresti 1968.

a,

01

www.dacoromanica.ro

1008 Eliza Campus 4

tr tari care au realizat-o au avut drept obiectiv major apArarea statelor lor nationale, unitaresi suverane, create in decursul anului 1918, state recunoscute apoi prin tratatele de pace si deci

prin Tratatul de la Trianon din 1920; dar inert din 1918, ele ii propuseseri sä creeze, prinproprii mijloace i in proprii interese, un spatiu geografic central european unitar si sa rastoarneprin fapte concrete ideea asa-numihilui vacuum ce s-ar fi produs prin dezagregarea Imperiuluiaustro-ungar. In cei aproapc douazeci de ani, cat a clainuit, Mica Intelegere a dovedit pe deplinca a putut construi si a pus in practica pe plan regional un model de convietuire interstatalabazat pe principiul federal al egalitatii absolute in drepturi a statelor participante, aducandastfel implicit o contributie de prim rang la istoria gandirii politice a Europeia.

Acordul de la Munchen a oprit, prin forta sau mai bine zis prin amenintarea cu forta,fun tionarea intregului mecanism juridico-politic al Micii /ntelegeri, care putuse sA actioneze cusu ces doar in conditiile respectarii depline a principiilor de drept international, incluse indeo-sebi in..Pactul Societätii Natiunilor.

In ciuda gravei situatii ce se crease pc plan european prin incalcarea acestor principiivitale, trebuie sa relevain faptul ca Romania a purtat, in toamna anului 1938 si in decursulanului 1939, o meritoasá si laborioasd activitate diplomatica. destinata sä apere atat Cehoslo-vaLia mutilatam, cat si ceea ce se mai putea salva din Mica intelegere. In acest scop, au fostinitiate numeroase demersuri pentru a impune respectarea Tratatului Frontierelor55, sernnat laSevres, la 10 august 1920. Prin acest tratat, se stabileau frontierele dintre Romania si aliatelesale, recutioseandu-se, o data in plus, statutul teritorial al statelor nationale unitare, ce se crea-sera sau se intregisera in anul 1918. Mentinerea acestor frontiere constituia atunci nn faptde majora importanta regionala si europeana, avand o categorica semnificatie antirevizionista.26.Tn ciuda tuturor demersurilor facute la Paris, Londra, Berlin, Varsovia i in alte capitale, Ro-mania nu a izbutit sa convinga in acest sens nici marile puteri, nici macar pe aliata sa Polonia.Dupa publicarea la 2 noiembrie 1938 a Sentintei arbitrale de la Viena-17, cand Joachim vonRibbentrop si contele Galeazzo Ciano au mutilat din nou Cehoslovacia, oferind Ungariei teri-toriile ravnite de ea, eforturile Romaniei de a mentine frontiera sa comunä ea Cehoslovacia aucoutinuat totusi, desi aceasta frontier:1 fusese taiata in trei locuri. Atitudinea pasiva a marilorputeri Franta i Marea Britanie a inlesnit efectiv celui de-al III-lea Reich atat anexarea,la 15 martie 1939, a Boemiei si Moraviei, cat i acordarea protectiei" sale binevoitoare statuluimarioneta Slovacia. Statul national Cehoslovacia a fost atunci, temporar, distrus. Distrusaa lost tot atunci, de jure, prin forta Faustrecht-ului si organizatia Mica Intelegere, care constitu-ise aproape doulzeci de ani, cat a dainuit, un solid instrument de securitate si de echilibru nunumai pentru cele trei state participante, ci pentru intreaga Europa centrall ca atare.

fi mai ramaneau totusi Romanici ca instrumente valoroase destinate securitatii AniiTratatul de amicifie si alianfd cii Franfa, legturile prietenefli deosebit de solide cu Marea Britaniesi Pactul In felegerii Balcanice. Trebuie sä constatám el, in ciuda tensiunii crescande, specif(cecrizei antebelice, ca si la inceputul celui de al doilea razboi mondial, aceste instrurnente nu numaica an functionat in mod exemplar, dar s-au i dezvoltat, luand forme deosebit de favorabilepentru securitatea Romaniei.

Tratatul de alianfei si amicifie cu Fran (428, incheiat la 10 iunie 1926, a constituit, incontes-tabtl, un eveniment istoric deosebitsde important pentru apararea integritatii teritoriale a Roma-

211 Eliza Campus, State fi Relafii internationale, Edit. Politica, Bucuresti, 1988, p. 98 111,patagraful: Mira TnIelegere, creatoare a zonei cantinentale central-europene.

28 Vojtech Mastny, The Benel-Stalin-Molotov Conventions in December 1943, NewDo uments, Minuta 3, din 16 decembrie 1943, Jahrbucher far Geschichte Osteuropas Wien1972,p. 3)2, Beneg a declarat atunci crt romanii s-au purtat cu noi mai bine cleat altii".

25 Arh. MAE, fond Conventii, vol. 13, S. 2, Traiti entre les principales Puissances Allideset Assocties et La Roumanie, l'Etat Tcheco-Slovaque le Royaume des Serbes. Croates et Sloveneset la Pologne, relatif t certaines frontier:es de ces Etats, le 10 Aofit 1920, Sevres. Textul contine5.articole.

28 Elira Campus, Din politica entente"; a Romeinzei, 1913-1917, Edit. Politica, Bucuresti,1980 p. 385-393.

Arh. MAE fond 7 1/Romania, dosar 1937 1938, Sentinfa arbitralei de la Viena, sem-natl, von Ribbentrop, Galeazzo Ciano, 2 noiembrie 1933.

tH Arh. MAE, fond Conventii. Tratatul a fost semnat la Paris la 15 iunie 1926 de Con-stantin Diamandy, ministrul Romaniei la Paris si de Aristide Briand, ministrul de externeal Frantei. Briand i-a cerut lui Diamandv sa-1 antedateze din mum, crizei de guvern din Franta;N 7756/19 iunie 1926, de la legatia din Paris. Trimite textul original al Tratatului, carecupriude: 1 Tratatul de alianta; 2 Conventia militara; 3 Protocolul pactului de nea-gr -siune permanenta a Romaniei fata de URSS; 4 Conventia de arbitraj. Tratatul a fostpublicat in Monitorul Oficial din 20 ianuarie 1927.

0

www.dacoromanica.ro

5 Securitatea Romaniei 1069

niei. El oferea, in mod evident, un plus de garantie, un plus de securitate, mai ales cu caractermoral, deoarece Franta era si ea direct interesata in mentinerea statu quo-ului juridic, politic

teritorial al Europei postbelice.In toamna anului 1938, insa, opinia public a. romaneasca ii punea in mod firesc intreba-

rea daca Franta va mai respecta Tratatul de alianta, deoarece ea ii repudiase propria semnaturade pe tratatele ce o legau de Cehoslovacia. Ori, asa cum se stie, Romania ii punea totusi marisperante in marea sa aliata; aceasta cu atat mai mult cu cat o pozitie favorabill a Frantei adu-cea implicit si sprijinul Marii Britanii, semnataril a tuturor tratatelor de pace prin care Romaniafusese recunoscuta ca stat national unitar i suveran.

in toamna anului 1938 se putea constata ca negocierile pentru prelungirea Tratatuluidintre Romania si Franta, care expirase la 10 iunie 1936, continuau. In acest sens, deosebit desemnificativa a fost sosirea la Bucuresti a unei delegatii franceze, condusa de Alphand, directoral Acordurilor Comerciale, delegatie care avea indicatia sa contracareze ofensiva economica aGermaniei in sud-estul si orientul Europei29. De altfel, documentele atesta ca in noiembrie 1938,guvernul, ca si opinia public& franceza erau pe deplin constienti de imperioasa necesitate de asprijini Romania, convinsi fiind ca ea constituie singurul reazám pentru a reline descinderea_Germaniei spre Gurile Dunarii si Bosfor"39. Ca urmare a acestei stari de fapt, guvernul Franteia ridicat la rang de ambasada Misiunea de la Bucuresti"; fosta misiune militara franceza ademonstrat in noiembrie 1938 pentru prietenia cu Romania32, iar Asociatia La RenaissanceFrancaise" i-a inmanat ministrului Romaniei la Paris medalia de ouoare; apoi, in decembrie,a fost semnat Acordul cultural intre Romania si Franta33. Ca urmare a acestei situatii, GrigoreGafencu, ministrul de externe al Romaniei, declara, in decembrie, intr-un expozeu facut laradio Bucuresti, ca. Romania continua sh poarte politica sa traditionala de alianta cu Franta

de prietenie cu Marea Britanie34. Aceasta politica traditionala era cu atat mai necesara cucat, in ianuarie 1939, Parisul informa Bucure*tiul despre planurile naziste deosebit de primej-dioase, ce se initiau impotriva Romaniei33, iar de la Berlin veneau stiri precise potrivit caroraGerinania si Italia pornisera o actiune de largi proportii in vederea infeudarii Romaniei si aIugoslaviei la Axa Roma-Berlin". in martie 1939, child devenise evident faptul ca in fond.Acordul de la Munchen favorizase marsul rapid al Germaniei spre centrul si sud-estul Europei,al III-lea Reich incepuse sa-si exercite cunoscutele sale presiuni ultimative asupra Romaniei,pentru a obtine un inrobitor tratat economic". In aceasta atmosferd, Romania a hotarat sa.se lege si mai puternic de Xranta, in timp ce Parisul venea in intampinarea deciziilor aliateisale, dandu-si seama si de necesitatea strategic& de a avea un prieten si.aliat de nadejde inEuropa centrala i sud-estica. In aceste imprejurari au fost acordate Romhniei Garantiile unila-terale franco-britanice39, din 13 aprilie, care au produs o vie satisfactie in opinia public& roma-neasca. Satisfactia era cu atat mai mare, cu cat docurnentul nu includea.numai o reafirmareclara a principiilor incluse in tratatul dintre Romania si Franta, ci si, asa cum apreciali juristiide la Haga, el constituia o reafirmare, insotita de promisiunea unei imediate asistente, a unorobligatii preexistente ale Frantei si Angliei, inscrise in prima parte a articolului 10 din Pactul

29 Ibidem, telegrama 54 16/10 noiembrie 1938, de la legatia din Paris, semnata Cesianu.3° Ibidem, fond Romania, dosar 380, telegrama 5442/17 noiembrie 1938, de la legatia

din Paris, semnat& Cesianu.37 Ibidem, Fond 7 1/Franta, dosar 68, raport 5'462/20 noiembrie 1938, de la legatia din

Paris, semnat Cesianu.32 Ibidem, raport 3145/29 noiembrie 1938, de la legatia din Paris, semnat Cesianu.33 Ibidem, Fond Mica Infelegere, dosar 30, Accord pour le développement des relations

internationales, entre la France et la Roumanie. Dicembre 1938.34 Ibidem, Fond 71/Anglia, dosar 40, Expozeul lui Grigore Gafencu la radio Bucuresti,

2 9 decembrie 1938.85 Ibidem, Fond 7 1/Franta, dosar 69, telegrama 32/23 ianuarie 1939, de la ambasada

-din Paris, semnata Gheorghe Tatarescu. Relateazã despre convorbirile avute cu primul minis-tru Daladier, cu ministrul de externe Georges Bonnet, cu Alexis Léger, secretar general la Quaid'Orsay si cu generalul Gamelin.

3° Ibidem, fond 7 1/Romania, dosar 76 bis, telegrama 39033/19 ianuarie 1939, de lalegatia din Berlin, semnat Brabetianu.

87 Monitorul Oficial", no 66/18 martie 1939, Comunicatul oficial no. 17, privind Consi-liul de Coroana din 17 martie 1939. S-au aprobat masuri militare pentru apararea intereselornationale.

38 Documents on International Affairs, Oxford University Press, London 1951, vol. I,p. 201-202, Extracts from Declaration by the French President of the Council, 13 April 1939,on the Guarantees to Greece, Rumania and Poland; Extracts from Statement of the British PrimeMinister, 13 April 1939, on the Guarantees to Greece and Rumania.

11 c. 1208

si

si

www.dacoromanica.ro

1010 Eliza Campus 6

Societatii Natinnilor"39. Gräitor n acest sens este si faptul c Franta a reluat tot atuncisi con-tactele pe plan militar, generalnl Weygand urmand s soseasca la 13ucuresti"; iar la 24 august1939, guvernul britanic a tinut sa comunice, in mod special Romaniei, c Garantiile acordate-de Anglia raman n vigoare, chiar dupa cele intervenite in --urma semnarii, la 23 august 1939,a Pactului sovieto-german, Ribbentrop-Molotov". n consecinta, puternicele legáturi romano-franceze, ca si solida prietenie cu Mama Britanie au contintat sä se adanceasca, chiar i duplizbucnirea celui de-al doilea razboi mondial, in ciuda Declaratiei de neutralitate a Romantei.Un exemplu elocvent in aceasta ordine de idei este oferit si de convorbirile din 11 si 12 septem-brie 1939, dintre Armand Cälinescu, primul ministru al Romaniei, Adrien Thierry, ambasado-rul Frantei, si Sir Reginald Hoare, ministrul Angliei. Se stabilise atunci un plan potrivit casuia,in caz de agresiune impotriva Romaniei, industria ei petrolierà urma sa fie distrusa". Consul-tali in aceasta problema capitala au mai avut loc si in lunile octombrie, noiembrie i decembrie1939, vadind o stransa apropiere romano-franco-britanica". De altfel, in toamna si iarna anilor1939 1940, Romania se simtea si mai bine sprijinita, deoarece Tratatul anglo-franco-turcdin 19 octombrie 1939, ii oferea, indubitabil, un plus de garantie. Revelatoare in acest sens estesi convorbirea din 24 octombrie 1939 dintre diplomatul franc& Spitzmuller si Al. Cretzeanu,secretar general la ministerul de externe. Acesta a declarat atunci demnitarului roman ca dispo-zitiile diplomatice elaborate prin tratatul din 19 octombrie 1939 au stabilit o solidaritate efec-tiva intre alianta franco-anglo-turca i Comunitatea britanica, ceca ce va permite Frantei siAngliei sa aduca eventual la indeplinire, in cele mai bnne conditii, angajamentele de asistentil.pe care si le-auasumat in favoarea Greciei si a Romaniei". Asadar, in iarna si primavara anului1940, Romania a continuat sri intretina cele mai cordiale relatii, atat cu Parisul, cat i cu Londra,primind permanente asigurari In legatura cc Garantiile ce i se acordasera la 13 aprilie 1939_Astfel, la 18 aprilie 1940, primul ministru al Marii Britanii a luat o pozitie deosebit de fermain Camera Comunelor in legatura cu garantiile privitoare la integritatea teritoriala a Greciei si aRomaniei".

Se poate constata deci cli, pang in mai-iunie 1940, cand s-a produs catastrofala capitularea Frantei, Romania s-a putut sprijini in mod efectiv pe alianta cu Franta, pe prietenia cu MareaBritanie, deci si pe Garantiile acordate de cele doua mari puteri. Cand acest deosebit de impor-ts it instrument de securitate a incetat al mai functioneze, din cauza dramaticelor evenimentedin iunie 1940, se putea constata ca: 1 Tratatul de alianta cu Franta, desi continua sa existede jure, fusese anihilat de facto; 2 Garantiile anglo-franceze, lipsite de sprijinul uneia dinpartile contractante, nu mai puteau oferi Romaniei nici macar suportul moral-politic ce con-stituise, in fond, principalul atribut ál acestor garantii.

Din nou violenta, si deci dreptul fortei, distrusese un alt instrument fundamental desecuritate al Romaniei.

Concomitent cu incapacitatea de functionare a instrumentelor de securitate, Romania.mai constata ca Tratatul multilateral de prohibire a razboiului" (Pactul Briand-Kellogg) nnizbutise sa punli in vigoare mecanismul international de oprire a razboiului i ca, in consecinta,nici Protocolul de la Moscova, semnat la 9 februarie 1929, parte integranta a acestui tratatnu putea functiona. Mai spera totusi, in ianuarie 1940, in valabilitatea Conventiilor de definirea agresorului, semnate la Londra, la 3 si 4 iulie 1933, i, de aceea, facea demersuri pentru a

39 Arh. MAE, Fond 71/Romania, dosar special 398, Memoriu redactat de Grigore Gafencu-Citeaza informatiile primite de la V.V. Pella, ministrul Romaniei la Haga.

" Ibidem, telegrama 291/23 aprilie 1939, de la Paris, semnata Gafencu i Tatareseu;dosar 303, telegrama 27482/30 aprilie 1939, semnata Armand Calinescu.

Ibidem, dosar 303, Scrisoare semnata. Reginald Hoare, 24 august 1939, de la legatiaMarii Britanii Bucuresti, adresata lui Grigore Gafencu, ministrul de externe.

Ibidem, fond 71/Anglia, Notd asupra Convorbirii din 2 noiembrie 1939 intre GrigoreGafencu, Adrien Thierry si Sir Reginald Hoare. Convorbirea a avut loc la domiciliul lui GrigoreGafen cu.

Ibidem, dosar 303, raport 920/24 decembrie 1939, de la ambasada din Paris, semnatFran asovici.

44 lbidem, fond 71/Fran-tn., dosar 69, Notd asupra Convorbirii din 24 octombrie 1939,dintre domnul Secretar general Al. Cretzeanu si domnul Spitzmuller, de la ambasada Franteila Ministerul Afacerilor Straine.

46 Ibidem, fond 71/E9, dosar 3, telegrama 329/18 aprilie 1940, de la legatia din Londra,semnata V. V. Tilea.

66 Treaty for renunciation of War. Text of the Treaty, Notes, Instruments of ratificationand of adherence and other Papaers, United States Printing Office, Washington, 1933.

41

90

www.dacoromanica.ro

7 Securitatea Romaniei 1011

incheia un pact bilateral de neagresiune cu Uniunea Sovieticd". Dar in martie 1940 Bucurestiulconstata, cu ingrijorare, ca noul ministru de externe, V. Molotov, schimba cu duritate i in modradical orientarea politic& imprimata pand atunci de Maxim Litvinov. Astfel, la 4 martie 1910,noul sef al diplomatiei sovietice publica in Pravda" articolul Manevrele imperialistilor englezisi francezi fn. Balcani48, vadind o certä i deplin favorabild pozitie fath, de Germania nazista.

In ciuda acestei grave sthri de fapt, la 6 martie 1940, la sedinta Consilierilor regali, pre-zidath de Carol al II-lea, s-a decis pdstrarea aceleiasi orienthri in politica externd a Romaniei".In aprilie 1990 insà, noua pozitie politica a Moscovei s-a reflectat direct amenintator asupraRomaniei, concretithndu-se printr-un Memorandum", in 15 puncte, prin care se ridica, in moddeschis i arogant problema Basarabiei.

In aseinenea imprejuthri, singurul intrument de securitate pe care se mai putea sprijiniRomania era infelegerea Balcanicl. Situatia internd a acestei organizatii federale, antirevizio-niste, creath la 9 februarie 1934, continua th fie pozitiva", in ciuda presiunilor crescande exerci-tate de al III-lea Reich. De aceea, incd la inceputul lunii ianuarie 1940, Romania manifestatdorinta ca State le Majore ale celor patru aliate sit reia contactele, in vederea aplicárii angajamen-telor prevAzute fn Conventiile militare ale Intelegerii Balcanice52.

Aceste probleme vitale, cat i altele de majoth importanth, au fost rezolvate la sesiuneaordinard a Intelegerii Balcanice53, ce s-a desfdsurat la Belgrad, la inceputul lunii februarie 1940.S-au luat atunci decizii cu adevdrat istorice, pornindu-se de la principiul de bath al acesteiorganizatii federale a veghea impreund la pastrarea dreptului fiethruia dintre aliati la indepen-denta si integritatea teritoriului san national"54. Tot atunci, alianta a fost prelungith pe sapteani, hotarandu-se concomitent ca Manic State Majore sd tin& un permanent contact. Necesi-tatea mentinerii unor continue legdturi intre inaltii factori militari rezulta, de altfel, in moddirect din decizia de maxima importanta ce s-a luat atunci, ca alianta celor paint state sá fieextinsd impotriva oricdrui agresor54. In februarie 1940, asadar, Intelegerea Balcanica deveniseun real jristrument de reAstenta care putea constitui o adevarata, stavill in fata cotropitorilor.

In Romania, ca si in statele aliate cu ea, cleciziile luate la sesiunea de la Belgrad au fostprimite cu vie satisfactie si cu mari sperante56. In aprilie-mai 1940, insä, in intreaga Europaatmosfera a inregistrat o efectiva si deosebit de apasdtoare schimbare. Victoriile celui de-alIII-lea Reich suprimau cu uluitoare rapiditate toti pilonii ce sustineau forta dreptului, incre-derea in tratate si in principiile dreptului international. De aceea, cind Germania nazisth ainceput sd ameninte statele Intelegerii Balcanice", s-a produs o evidenth slAbire a solidarithtii

47 Arh. MAE, fond URSS, dosar nr. 83. Contine corespondenta diplomaticd cu Moscova,din iarna i primdvara 1910.

45 Ibidem, fond 71/E9, dosar 90, raport 583/4 martie 1940 de la legatia din Moscova,semnat Davidescu.

" Ibidem, fond URSS, dosar 137, partea a III-a a Memoriului citit de Grigore Gafen-cu in fata lui Carol al II-lea si a Consilierilor regali, martie 1940.

50 lbidem, dosar 90, telegrama 913/7 aprilie 1940, de la legatia din Moscova, semnathDavidescu. Trimite Memorandumul sovietic; Arhiva Ministerului de Externe din Roma, fondulRomania, telegrama 18129/P. R. de la ambasada Italiei la Moscova, catre Externe Roma,semnath de Mascia. Obiectul telegramei: Movimento truppe alla frontiera rumena (thra data,dupd continut, spre sfarsitul lunii mai 1940).

51 Vezi Eliza Campus, intelegerea Balcanicd, Edit. Academiei, Bucuresti, 1972, parteaa III-a a monografiei; Cristian Popisteanu, Romdnia ci Antanta Balcanied, Edit. Politica,Bucuresti, 1970.

52 Arh. MAE, fond Intelegerea Balcanica, Nota 10970/C/30 ianuarie 1940, semnata generalFlorea Tenescu, seful Marelui Stat Major, adresath Ministerului Afacerilor Straine.

53 Ibidem, dosar 24, Proces verbal de la 82 Session ordinaire du Conseil Permanent del'Entente Balkanique, 2-1 février1940, Belgrade. Au participat: Grigore Gafencu, Jean Métaxas,Sukru Saracoglu, Cincar Marcovie.

" Ibidem, dosar 10, Communiqué a la Presse du Conseil Permanent de l'En ten te Balkanique.55 Ibidem, dosar 24, Minutd remisd Marelui Stat Major la 7 februarie 1940, de cdtre

Ministerul Afacerilor Strdine privind hothrarea Consiliului Permanent al Intelegerii Balcanice." Ibidem, fond 71, Turcia, dosar 61, telegrama circulard nr. 6658/5 febr. 1940 semnath

Gafencu cdtre misiunile diplomatice ale Romaniei. Gafencu arath cd lucrarile Sesiunii s-auterminat (land deplina satisfactie Romaniei

57 Ibidem, fond 71/E 9, dosar 3, telegrama 828/20 aprilie 1940, de la legatia din Bernasemnata Guranescu. Arata cd al III-lea Reich cerea in forme ultimative Romaniei si Ingoslavieisa demobilizeze rezervele i O. execute , total" angajamentele economice; telegrama 1294/5mai 1940 de la ambasada din Belgrad semnath Gidere. Relateazd asupra presiunilor exercitatede Clodius, in vizita la Belgrad.

si-a

www.dacoromanica.ro

1012 Eliza Campus 8

in cadrul acestei aliante. Mai ales dupl capitularea Frantei, fiecare stat cauta noi i noi mijloacepentru salvgarda propria integritate teritoriala. De altfel, in vara anului 1940, Romaniaera constienta ca, in mod obiectiv, alianta lntelegerea Balcanica, existenta de jure, era anihi-lata de facto. Era constienta, de asemenea, si de faptul ca situatia catastrofala in care se aflautoate instrumentele de securitate ce-si faurise se produsese nu din cauza principiilor inchisein tratatele, in con zentitle 0 in pactele ce incheiase, ci din cauza triumfului vremelnic al drep-tului fortei, care domina, cu brutalitate, intreaga Europa.

Se poate conchide ca, in perioada interbelica, Romania si alte tart mici si mijlocii, avandinterese sitnilare cu ea, au luptat cu vigoare i perseverenta pentru institutionalizarea, pentrupunerea in vigoare a principiilor privind salvgardarea atat a securitatii continentale, cat si acelei regionale. Dar, in aceeasi perioada interbelica, cronica istorica mai consemna i faptul camantle puteri occidentale acceptasera doar in mod oficial si pur formal institutionalizarea prin-cipiilor de aparare a securitatii. De aceea au tolerat incalcarile acestor principii, chiar i atuncicind ele s-au comis prin forta sau prin amenintarea cu forta. Astfel s-a ajuns, pas cu pas, laslabirea apoi la anihilarea temporara a principiilor de securitate internationala. Forta bru-tala nu a ucis si nu va ucide, insa, niciodata valoarea intrinseca a acestor inalte principii, carein perioada strict actuala au capatat si continua sa capete noi dimensiuni, devenind norme deconduita internationali.

a-si

www.dacoromanica.ro

ROMANIA SI PROBLEMA BANATULUI IUGOSLAVIN PRIMAVARA ANULUI 1941

EUGENE B. BOIA

Unul din teritoriile din sud-estul Europei devenit zonä de litigiu in 194 1 a fost Banatul,regiune agricoll care include o parte din vestul Romaniei, o parte din nord-estul lugosla-viei i o mica portiune din sudul Ungariei. Acesta este marginit la nord de rani Mures (Maros),la vest de rani Tisa (Tisza), la sud si sud-vest de Dunare si se invecineaza la est cu Transil-vania si Tara Rornaneasca.

Slavii au inceput sä se stabileasca in aceasta regiune in secohil al VI-lea, iar maghiariiin secolul al IX-lea. In secolul al XIII-lea Banatul devine un tinut de frontiera al Ungariei.in 1522 turcii cuceresc Banatul i ii transforma intr-o provincie (pasalac) cu centrul la Timi-soara (Temesvár). Printul Eugen de Savoia recucereste regiunea in 17 16. Prin Tratatulde la Passarowitz (Polarevac) din 1718, Austria primeste drept de control asupra regiunii,care ia numele de Banat si incepe sa functioneze ca provincie. Prin interventia ImpärateseiMaria Tereza se instaureaza in Banat o administratie civila. Sunt adusi aici, cu miile, colonistigermani i de alte origini, in timp ce romanii, care alcatuiau populatia locall, sunt mutatiin zone mlastinoase sau de-a lungul \rail Dunarii, reprezentand granita cu Imperiul otornan.in 1779 Viena instaureazil in Banat o administratie maghiara i acesta, cu exceptia uneiscurte perioade cand va face parte din regiunea austriaca Voivodina, respectiv din 184 9si papa in 1860, va ramane sub controlul Budapestei pana in anul 1918. Dupa datele recensa-mântului unguresc din. 1910, Banatul avea o populatie de 1.582.133 de locuitori, din care38,9% erau romani, 17,9% sarbi, 24,5% germani, 12,5% unguri si 6,2% alte grupuri etnicemai putin numeroase.

ljna din consecintele primului razboi mondial a fost disparitia Imperiului austro-ungar.Ca urmare a Tratatului de la Trianon din iunie 1920, Banatul a fost impartit intre RomaniaSi regatul nou creat sfirbo-croato-sloven, cu exceptia districtului Szeged, care a ramas inUngaria.

in timpul perioadei interbelice Romania si lugoslavia au intretinut, in mare, legaturiprietenesti, i aceasta intr-o regiune caracterizata in general de marl animozitati de sorgintenationala. Ambele state erau membre ale Micii Antante si ale Antantei Balcanice, doua alianteregionale incheiate in scopul mentinerii unui status quo teritorial. Amestecul tot mai pregnantal marilor puteri in aceasta regiune va duce la dizolvarea acestor aliante in perioada1938 1940.

in cursul perioadci iunie-septembrie 1940 Moscova, Berlinul si Roma au exercitat pre-siuni asupra Romaniei pentru ca aceasta sa cedeze o serie de teritorii Uniunii Sovietice, Unga-riei i Bulgariei. Relatiile romano-iugoslave au fost la randul lor afectate de evenimentele inplina desfrisurare.

In noaptea de 26/27 iunie 1940, Bucurestiul a primit de la Moscova un ultimatum princare i se cerea cedarea Basarabiei si a nordului Bucovinei. Cateva ore mai tarziu 13ucurcstiulinforma Belgradul cu privire la acest ultimatum, adaugand ca. Romania era hotarata sa seapere de agresorul sovietic. in aceasta situatie, guvernul roman dorea sa tie daca se poatebaza pe un ajutor militar din partea Iugoslaviei impotriva unei posibile agresiuni venitedin partea Bulgariei 0/sau a Ungariei, in conformitate cu tratatul bilateral de alianta si cuPactul Balcanic 1.

Raspunsul Belgradului a fost evaziv i in vizibila contradictie cu aceste acorduri. Printrealtele, guvernul iugoslav explica faptul cA, in eventualitatea in care Ungaria si/cau Bulgaria

1 Alexandru Cretianu, Memorandum, Criza fn relatiunile noastre cu Ingoslavia, [Bucu-resti", 7 ianuarie 1941, in Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, Bucuresti, Fond Mica inte-legere, vol. 3 1 (1927 1938), p. 161, (mai departe citat ca Arhiva MAE, Fond MI, 31).

Revista istorica", torn V, nr. 9 10, p. 1013-102 7, 1994

www.dacoromanica.ro

1014 Eugene B. Boia 2

ar ataca la randul lor Romania, el va aborda fAr& amanare guvernele turc si grec spre a punein discutie situatia nou creat& si in scopul aplicarii aeordui ilor prin recurgere la fort& AlexandruCretianu, secretar general al Ministerului roman de externe, nota cá adoptarea unei asemeneapozitii arata limpede cat de putin se putea baza Romania pe un ajutor din partea Belgraduluisi cat de strain& rAmAsese Ingoslavia fata de Romania, in ciuda bunei credinte pe care deatAtea ori paruse sa o manifeste in trecut 2.

Astfel, in iunie 1940, Iugoslavia nu si-a respectat angajamentele pe care si le asumasefata de Romania prin semnarea acordurilor Inc& in vigoare. Cand Ungaria si Bulgaria si-aufãcut la randul lor cunoscute propriile pretentii teritoriale, in loc sa-si ofere sprijinul, Iugos-lavia a sfatuit RomAnia sa accepte un compromis si sl faca. concesii. Data fiind situatia,guvernul roman s-a simtit eliberat de mice responsabilitate decurgand din Pactul Balcanicsau din conventia roma.no-iugoslava 3. Drept consecinta, evenimentele din iunie-septembrieau golit aceste acorduri de mice caracter operant.

Spre deosebire de Romania, Iugoslavia rAmanea .intacta, continuand a crea impresiaunel stabilitati statale. and Belgradul va semna un pact de perpetua prietcnie cu Buda-pesta in 12 decembrie 1940 4, respectiv la numai cateva luni dupa ce Romania fusese nevoitasa-i cedeze Ungariei Transilvania, Bucurestiul se va simti ingrijorat 8. In ciuda oricaror asigu-ran din partea Belgradului care sustinea contrariul, persoane oficiale din Ministerul romande externe se temeau de posibilitatea ca acest pact sa contina i clauze secrete care i-ar daUn,,ariei man& libera asupra restului Transilvaniei, Banatul urmand a-i reveni Iugoslaviei 6.

In timp ce temerile Bucurestiului cu privire la intentiile Belgradului nu faceau decatsa creasca, Iugoslavia ramanea divizata pe moti/u1 unor durabile rivalitati etnice. Aceastastare de fapt problematic& nelinistea sefii de guvern care, temandu-se de posibilitatea uneiizolari a tarii lor prin incercuirea sa de catre statele Axei, au inceput sá negocieze cu Germa-nia problema aderarii Iugoslaviei la Pactul Tripartit. Aceasta s-a produs pe data de 25 martie,prin semnarea oficial& a documentului de catre reprezentantii Iugoslaviei, spre marea nemultu-mire a sarbilor. Astfel, in noaptea de 26127 martie, la Belgrad, un grup de ofiteri sarbi de avia-tie vor rasturna regenta printr-o lovitura de stat militara, petrecuta de altfel far& värsari desange, si vor proclama urcarea pe troll a tanarului rege Petru 7.

Evenimentul a stArnit mania lui Hitler, care a conchis ca. Iugoslavia se dovedea ainconsecventa si ostila. Intr-un euvant, trebuia pedepsitl. In cursul aceleiasi zile de 27 martie,Berlinul a inceput punerea la punct a atacului asupra Iugoslaviei. Pe de alta parte, nedorindsa provoace Germania, guvernul generalului Dusan Simovid a declarat ca adera In intelegerileinternationale semnate de Iugoslavia, printre care si Pactul Tripartit. Cu toate acestea, noulguvern s-a ferit de a ratifica sau de a denunta pactul 8.

Spre sfarsitul lunii martie i inceputul lunii aprilie 194 1 relatiile oficiale dintre Roma-nia i Iugoslavia au continuat s& se raceasca, datoritA faptului ca. Belgradul se departase deBerlin in timp ce generalul Ion Antonescu dorea sa evite a stArni resentimentele lui Hitler'.Pe 30 aprilie Aleksandar Avakumovid, ambasadorul Iugoslaviei la Bucuresti, s-a intretinutindelung cu Antonescu, dupa spusele unui reporter de la cotidianul londonez Times", fartins& ca cele discutate sit transpara in vreun fel". S-a aflat totusi din surge diplomatice c&Antonescu 11 informase pe ambasadorul iugosla I ca Romania nu intentiona sa atace Iagosla-

2 Ibidem, p. 162.8 Ibidem, p. 161-162.4 Varianta in sarbo-croatl a tratatului a fost publicata in Jugoslavija 1918-1988.

Tematska thirka dokumenata, editia a doua largitA i revizuita, editori Branko PetranovidMomdflo Zaevid, Belgrad: Izdava6ka Radna Organizacija RAD", 1988, 452 p.

K. St. Pawlovitch, Yugoslavia and Rumania, 1941, in Journal of Central EuropeanAffairs", 23, nr. 4 (ianuarie 1964), p. 456.

6 Cretianu, Memorandum, Criza in relatiunile noastre cu Iugoslavia", 7 ianuarie 1941,in Arhica MAE, Fond MI, 31: p. 164.

7 Vladko Madek, In the Struggle for Freedom (University Park and London: The Pennsyl-vania State University Press, 1957), p. 209-2 10, 2 15-2 16; Jacob B. Hoptner, Yugoslaviain Crisis : 1934-1941 (New York and London: Columbia University Press, 1962), p. 239243; Dragiga N. Ristié, Yugoslavia's Revolution of 1941 (University Park(London: The Pennsyl-vania State University Press, 1966), p. 57-58, 79 105.

8 Ristb5, Yougoslavia's Revolution, p. 113-114, 12 1-124.9 Gligor Popi, Jugoslovensko-rumunski odnosi : 1918-1941, Vrgac: Filozofski Fakultet

u Novom Sadu, Institut za Istoriju, 1984, p. 229." Yugoslavia Prepares, Lingering Hopes of Peace, in Times", Londra, 5 aprilie 1941,

p. 4.

fi

si

www.dacoromanica.ro

Problema Banatului iugoslav 1013

via. Pe de alta parte, daca Ungaria ar fi atacat Iugoslavia in intentia de a patrunde in Banat.Romania era nevoith sa-1 ocupe prima, pentru a contracara planurile expansioniste ale Ungarieice at urma sa. fie puse in practicti 11

Antoneseu s-a intalnit in decursul aceleiasi zile cu feldmaresalul Walther von Brauchitsch,comandant sef al armatei germane (OKH). In timpul intrevederii el a afirmat ca armataromana nu putea participa intr-un eventual conflict cu Iugoslavia". Antonescu a atras totusiatentia asnpra faptului ca patrunderea trupelor unguresti In Banatul iugoslav ar sthrni unasemenea val de indignare iii Romania, incat va fi silit sli intervina, ceea ce ar duce la sin-conflict direct cu Ungaria Generalul era consecvent in politica sa fata de Banat, politica..ale carei principii se pare ca fusesera formulate la momentul respectiv`.

In cursul aceleiasi zile de 3 aprilie Legatia germana 1-a informat pe Antonescu asuprafaptului ca Iugoslavia avea intentia sa saboteze traficul pe Dunare, remarcand totodata calui ii revine responsabilitatea de a lua contramAsurile ce se impuneau. Astfel, spre sfarsituldupl amiezei de 5 aprilie Cretzianu 1-a convocat pe ambasadorul Avakurnovió la MinisterulAfacerilor Externe. Bucm'estiul a avertizat cu aceasth ocazie guvernul iugoslav cli orice act-de sabotaj la Portile de Fier va fi privit ca un act impotriva Romaniei. Cretzianu a decla-rat ca Romania nu va ataca Iugoslavia. In schimb, se asteapta, ca Iugoslayia sit nu intre-prinda nimic impotriva intereselor romanesti. Aceasta inseamna ca guvernul Romaniei ii cere.guvernului iugoslav, si aceasta cu insistenta, sa nu se angajeze in nici o actiune dusmanoasacare ar putea afecta sau obstructiona navigatia nici la Portile de Fier, nici in oricare altpunct pe Dunare. Orice actiune de acest fel va fi privita de Romania ca fiind indreptataimpotriva propriilor sale interese. Dacli se vor intreprinde totusi actiuni de aceasta natura,Romania se va simti obligath sit ia contramasurile ce se impun" 13. in ciuda tuturor acestortemeri, Iugosla-ria nu a sabotat traficul pe Dunare.

,inainte de plecarea sa la Predeal, in Muntii Carpati, Antonescu a a-rut indata de 5 aprilie 194 1 o intrevedere cu ministrul american Franklin Mott Giinther, care s-a axatpe iminentul conflict militar intre Iugoslavia i puterile Axei. Printre alte probleme abordate,generalul si-a exprimat ingrijorarea privind posibilitatea unui atac iugoslav asupra Romaniei.136,nuielile sale se bazau pe informatii neconfirmate conform carora recentul acord intre Ingo-slavia si Ungaria ar fi avilt anexat un protocol secret care viza dezmembrarea Romaniei.intr-unviitor apropriat. in baza acestui protocol Iugbslavia ar fi urmat sa primeasca Banatul roma-nese in timp ce Ungarici 1-ar fi reVenit restul Transilvaniei. Ca raspuns La temeeile exprirnatede Antonescu, Gunther s-a referit la prietenia traditionala dintre Romania si Iugoslavia si aincercat sa-1 convinga pe general cli de fapt Germania fusese cea care promisese Ungariei st

teritoriul romanesc. Informat 'en prilire ha aceasta intrevedere, lordul' EdwardHalifax, 'ministrul britanic la Washington, a informat Ministerul Afacerilor Externe at MariiBritanii ca. Desi entuziasmul mi Antonescu fata de Germania a scazut in mod vizibil" minis-trul american era corivins ca generalul 1i va indeplini obligatiile oricare ar fi conseciutele" 11.

Pozitia Bucurestiului poate fi totusi explicata in con textul politic creat de marile putericet decurgand din realitatile regionale. Pilonul central al politicii externe a Romaniei era

recuperarea teritoriilor pierdute si, la momentid respectiv, Germania era unicul stat destulde pnternic pentru a o sprijini in aceasta. directie.

In dimineata zilei de duminica, 6 aprilie, puterile Axel au atacat Grecia si Iugoslavia,cea diii urrna sub pretextul ca lovitura de stat din martie era un act ostil Ia adresa Pactului

11 Kota privind comunicarea facuta de ministrul grec, 13 aprilie 1941, primith pe16 aprilie in Marea Britanie, Public Record Office, Londra, Foreign Office 37 100278, p. 3 (maideparte citata ca PRO, F0). 0 persoana, oficiali, din cadrul Foreign Office-ului remarca totusicit aceasta, informatie nu aduce nimic nou.

11 Politica externd a Romania. Dicfionar cronologic, editati de Ion Calafeteanu si Cris--ban Popisteanu, Bucuresti, Ed. stiintifica i enciclopedica, 1986, p. 240 (mai departe citataca PeR, Dicfionar).

13 Asa cum este citat in Pawlovitch, Yugoslavia and Rumania, p. 460. Vezi de aseme-rica din Popi, Jugoslovensko-rumunski odnosi, p. 229.

14 Ion Stanciu, Situafia internd si exkrnd a Romaniei hr perioada septembrie 19401,iembrie 1941 in noi surse de documentare strdine, in Revista de Istorie", Bucuresti, vol.38 ar. 4 (aprilie 19§5), p. 345. (mai departe citata ca Stanciu, Situafia Rominiei); viconteleBali-fax catre Foreign Office, nr. 1615, Washington, 12 aprilie 1941, in PRO, FO 37 1(3002 1,p. :T. Halifax mentioneaza ca data, a intalnirii ziva de 6 aprilie!

12.

Iugnalaviei

citatul

3

ni

www.dacoromanica.ro

1 016 Eugene B. Baia 4

tripartit. in ziva aceea Hitler a declarat cd Ingoslavia datora existenta in mod exclusmTratatului de la Versailles" 16, nn tratat pe care nu incetase nici o clip& sa-1 combata.

Pe 5 aprilie, cu putin inainte de miezul noptii, ministrul german al afacerilor externeJoachim von Ribbentrop a dispns ca in dimineata urrnatoare insarcinatul au de afacerila Bucuresti sa-1 informeze pe Antonescu personal si in mod strict confidential cu privire laoperatiunile dirijate impotriva Iugoslaviei si Greciei. De asemenea, Ribbentrop inforrnatministrul cä nu se avea in vedere nici o patrundere a trupelor pe teritoriul Banatului ungu-resc 16, gest care in mod evident urmarea s linisteasca temerile Bucurestiului.

In consecinta, contrar asteptarilor si in ciuda unor rapoarte initiale, Romania nn aparticipat la invazia Ingoslaviei. Bucurestiul a negat faptul cä trupele romanesti ar fi pdtrunsin Banatul sirbesc", iar rapoartele de stiri provenind din Romania au explicat cd la momen-tul respectiv regiunea se gasea sub ocupatie german& Cu toate acestea, trupe germane sta-tionate pe teritoriul Romaniei in apropiere de frontiera cu lugoslavia au luat parte la opera-tiile indreptate impotriva Iugoslaviei. Un mesaj american trimis de la Bucuresti pe data de8 aprilie informa ca trupele romanesti nu au patruns Inca in lugoslavia deoarece Antonescuse opunea unei asemenea actiuni. intr-o minuta a Ministerului britanic al Afacerilor Externe,P. Rose fAcea in data de 16 aprilie urmAtoarele speculatii: Este posibil ca Antonescu sa fiincercat sa. pund stapanire asupra Banatului, chiar i numai in vederea obtinerii Transilva-niei printr-un viitor schimb cu Ungaria' ".

In data de 12 aprilie Hitler a dat ordinul dc impartire a Ingoslavici. Ungaria a primiteritoriul la nord de raul Mura si de-a lungul raului Drava pand la confluenta dintre Tisa s'A

Dundre, in tirnp ce teritoriul la est de Tisa, respectiv Banatul iuguslav, urma sa ramandJa inceput sub protectie germana", ca de altfel i teritoriul sitnat la sud de Dunare cu impor-tanta sa regiune de mine de cupru Bor. Bulgaria a primit Serbia de sud" (respectiv Mdcedo-nia), in timp ce fosta Serbie" a trecut sub administratie militard germana, iar Croatia adevenit un stat independent" 18.

Ungaria a profitat de aceastA ocazie pe care o astepta de multd. vreme i, declarandca. Iugoslavia incetase sa mai existe, trimis trupele pe o portiune din teritoriul Voivodinei.Amiralul MiklOs Horthy a declarat ea Ungaria a dorit intotdeauna sd-si recupereze teritoralepierdute" in mod pasnic. Dar lovitura de stat din Iugoslavia crease dificultAti intro aceasta

Axa, fapt care a silit Ungaria sa ia mdsuri defensive ca urmare a raidurilor intreprinse deIugoslavia asupra teritoriilor unguresti, dupd. cum pretindea el. Drept urmare, intre 11 si 13aprilie trupele unguresti s-au pus in miscare si au ocupat Bakka i triurighiul Baranya. Cutoate acestea, in ciuda recunoasterii de catre Hitler in fata lui Horthy a drepturilor" Buda-pestei asupra Banatului iugoslav, aceastA regiune a ramas sub administratie german& pand Insfirsitul rdzboiului, datoritA pretentiilor exprimate de Romania cu privire la aceastA regiune 19.

Cateva zile mai tarziu, prezentand impartirea Iugoslaviei cotidianul londonez Times",care pana la momentul participArii Ungariei la atac pArea convins el Budapesta nu se va

19 Ungaria loveste pe la spate. Trupe invadeazd lugoslavia. Croatia este declarataindependentA", Times", Londra, 12 aprilie 1941, P. 4.

16 Doc. nr. 276, Ribbentrop catre Legatia din Romania, Telegrasna nr. 962, RAM 106,Berlin, 5 aprilie 1941, 11: 30 p.m., in Germania, Auswärtiges Amt, Documents on GermanForeign Policy, Seria D (1937-1945), vol. 12 (Washington, DC: U.S. Government PrintingOffice, 1962, p. 467-468 (mai departe citat ca DGEP, D, 12).

17 Vicontele Halifax catre Foreign Office, Telegrama nr. 1658, Washington, 13 apri).ie1941, minuta P. Rose, Foreign Office, 16 aprilie 194 1 i un raport nedatat al agentiei Reuter,'Vichy, in PRO, FO 37 1/29989, P. 29-31. Cu privire la o asa-zisa participare a romanilorla invazie vezi, de ex., Editorul, Mikailovitch, Nineteenth Century and After", Londra,134, nr. 798 (august 1943), P. 49-50.

18 Directivele provizorii ale lui Hitler privind impartirea Iugoslaviei, 12 aprilie 194 1,in Royal Institute of International Affairs, Documents on International Affairs, 1939-1946,vol. 2, Hitler's Europe, ed. Margaret Carlyle, Londra, Oxford University Press, 1954, p. 32933 1.

29 Doc. nr. 296, Erdmannsdorff cdtre Ministerul Afacerilor Externe, Telegrama urgentanr. 368, Budapesta, 9 aprilie 1941; Doc. nr. 307, Erdmannsdorff cdtre Ministerul AfacerilorExterne, Telegrama foarte urgentl nr. 383, Budapesta, 11 aprilie 1941; Doc. nr. 366, Weiz-sacker, secretar de stat, catre ministrul afacerilor externe, prin telegraf, Berlin, 17 aprilie 1911,m DGFP, D, 12, P. 493-495, 509-510 si 376; Ungaria loveste pe la spate. Trupe inva-deazd Iugoslavia. Croatia este declaratA independenta", Times", Londra, 12 aprilie 1941,p. 4; C. A. Macartney i A. W. Palmer, Independent Eastern Europe: A History, Londra,Macmillan ct. Co., Ltd; New York: St. Martin's Press, 1962, p. 443-447.

vol.

,

pi.a

gi

www.dacoromanica.ro

5 Problema I3anatulni iugoslav 1017

amesteca in conflict 24, comenta cu nemultumire ca, Ungaria va fi cu siguranta rasplatitapentru perfidia de care a dat dovada prin primirea districtului (provinciei) Batchka uncle exist&o minoritate ungureasca". $i, o zi mai tarziu, acelasi ziar scria cà Ungaria, Italia si Bulga-ria ii asteptau randul in a pune mana pe teritorii pe care n:ci una din ele nu le-ar fi pututobtine prin forte proprii" 21. In mod cu totul ciudat, nu se facea nici o referire la Romania,desi in perioada premergatoare atacului acelasi cotidian parea convins c. Antonescu va parti-cipa si el si informa ea in acea zi fatidica fortele aeriene iugoslave intreprinsesera, raiduriasupra Aradului si a altor orase de pe teritoriul Banatuhri romanesc, parand s creada ca seprefigura o confrnntare romano-ingoslava. Reporterul au de la Washington mai nota caRomania, in ciuda straduintei lui Antonescu de a ramane deoparte, va trebui in final ca.cedeze" 22 sä participe la atacul asupra Iugoslaviei. Aceste previziuni insa nu s-au adeverit

In 14 aprilie Gunther facea cunoscut faptul a se intalnise cu Antonescu, care era ingri-jorat de stirile transmise de anurniti corespondenti americani aflandu-se se pare la Budapestasi care anuntasera ca. trupe romfinesti patrunsesera in Banatul iugoslav. Gunther reamintcaDepartarnentului de stat american cii informase in telegrama sa din 11 aprilic cu privire laconduita corecta a gnverniilui roman care, in ciuda unor provocari in zona de frontierii nuse amestecase in conflict. Cordell Hull, secretarul de stat american, i-a raspuns lui GiintherIn data de 16 aprilie. El mentiona ca ministrul roman la Washington informase guvernul ,ime-rican ca Romania nu invadase lugoslavia, stire primita cu mare satisfactie de guvernul nine-nican. Hull mai scria ca guvernul american subliniasc in cadrul unei conferinte de prest cre-dinta sa ca Romania nu va ameninta integritatea teritoriala a Iugoslaviei i ca. Bucurestiuliir trebui sa fie informat in aceasta privinta 22.

Opinia publica romaneasca din Banat, de o parte si de alta a granitei, era favorat ilafata de ci interventie militara romana i presa romina a inceput sa se refere la Banatul iw,os-jav si la regiunea Timoc ca fiind provincii romanesti care trebuiese sit se uneasca cu Rc ma-nia. Au existat i cateva personalitati de rnarca, printre care profesorul universitar si in aulasitimp liderul politic Gheorghe Bratianu, care privcau extrem de favorabil anexarca

S-au purtat de altfel numeroase discutii privind un coridor etnic rominesc extinzandu-sedin Banat si pana la Marea Adriatica i trecand prin Homolja, Serbia rasiiriteana, Macedon iasi Albania. Se argumenta ca populatia din aceste zone era alcatuita din romani sau din romanicare fusesera supusi unor influente slave si ar trebui sa, se reintoarca la mate& 24.

Aceasta, conceptie nu era impartasita unanim si existan de altfel indicii cum cii o ase-menea actiune era privita cu oarccare teama, in special de liderii care manifestau o deschi-dere spre occident. Cu don& zile inainte de atacul asupra Iugoslaviei, liderulIuliu Maniu i-a trimis generalului Antonescu o scrisoare in care ii facea cunoscuta pc iatiaadoptatA de partidul sau in eventualitatea unui atac militar german asupra Iugoslavici lacare ar participa si trupe române. Trebuie sublizsia.tlaptul ca Maniu era considerat de iugosla /1ca fiind un mare sustinator al cooperarii romino-iugoslave"

Avand in vedere evenimentele din martie, un conflict militar intre Germania si Ingo-sla cia este greu de evitat, ii scria Maniu lui Antonescu. Dat fiind ca Romania era membraa Pactului tripartit, argumenta el, Germania si Italia ar putca chiar sa-i ceara Romaniei saaccepte ca ofensiva germana impotriva lugoslaviei sa porneasca de pe teritoriu romanesc san,mai mult decat Mat, pretincla sa participe cu trupe la aceasta actiune militant. Maniusublinia faptul ca pretentii de o asemenea natura sunt inadmisibile, tinand cont de prieteniatraditionala dintre Romania si Iugoslavia. El se referea de asemenea la tratatul de aliantadintre cele doua tari care, din punctul lui de vedcre, nu fusese abrogat. Maniu i reamintealui Antonescu de faptul cii in conformitate cu acest tratat Romania era obligata sa nu permitanici o actiuue militara dirijata impotriva Iugoslaviei de pe teritoriul propriu. In plus, o aLt ine

24 Neliniste fi Ungaria, Times", 2 aprilie 1911, p, 2; Tensiune Ia Belgrad, I egatiagermana paraseste orasul. Jugoslavia e gata pregatita", Ibidem, 4 aprilie 1911, p. 4.

21 Planurile germane cu privire la Iugoslavia. Impartirea", Times", 17 aprilie 1941,P. 3; Martiriul iugoslavilor", Ibidem, 18 aprilie 1941, p. 4.

22 Hitler ataca, in Balcani. Iugoslavia Si Grecia sunt invadate" i Un ajutor gen rosdin partea Statelor Unite", Times", 7 aprilie 1941, p. 4.

Stanciu, Situalia Ronidniei, p. 345-316.24 Aleksandar G. Avakumovió, Banat 1941 godine, Glasnek Srpsleog Istoriko-Kullurnog

Druava 1jegog", thicago, II.), 8 decembrie 1961, p. 50.25 Ibideen, p. 52.

si

national-tar-I-mist

sa-i

132na-

(a.

Ca

www.dacoromanica.ro


militath directa impotriva Iugoslaviei ar constitui a gravá eroare politick pe eare natiunearomaná nu ar putea nici sa o inteleagl, nici sa o aprobe 26.

La doua zile dup& ataeul impotriva. Iugoslaviei, Constantin I. C. (Dinu) Bratianu i-atrimis lui Antonescu o scrisoare asemanatoare. in aceasta scrisoare a sa din 8 aprilie, liderulPartidului National Liberal reafirma necesitatea ca Romania sit mentina o politica de nen-tralitate in razboiul dintre Axa i Iugoslavia, indiferent de stirile conform carora avioane iugo-slave ar fi bombardat orasele romanesti Timisoara, Arad si Oravita. Bratianu totusi se indoiaci aceste avioane ar fi fost iugoslave, din moment ce credea putin probabil faptul ca iugoslaviisa fi informat guvernul Rornaniei de o asemenea actiune. Mai mult, Bratianu parea th cread&ca o asemenea actiune ar fi fost justificath din partea Iugaslaviei, data fiind ocupatia militara"german& a Romaniei care fusese intreprinsa sub pretextul perfectionarii armatei romane.El se intreba daca Romania era cu adevarat neutra din moment ce devenise o bath de acti-une pentru operatiile germane in Balcani, expunandu-se astfel unor posibile boinbardamente.In ciuda acestui fapt, Brätianu ii scria lui Antonescu ca spera ca generalul sä nu abandonezepolitica de neutralitate, considerind ca opinia publica romaneasca. ar accepta un razboi ingcopul realipiri teritoriilor pierdute, dar nu si until indreptat impotriva Greciei sau a Serbiei 27.

Romania nu a participat intr-adevar la invazia si desfiintarea Iugoslaviei datoritaunui numar de factori cum ar fi opozitia unor personalitati politica influente, rat i pe consi-derentul relatiilor romaao-iugoslave din trecut, si aceasta in ciuda faptului ca. dupa cumsublinia Antonescu, nu exista nici o indoial& privind faptul ca avioane iugoslave bombarda-seth orase romanesti. in scrisorile sale de raspuns adresate lui Dinu Bratianu i Iuliu Maniu,generalul sublinia totusi faptul c5. puterile Axei nu-i ceruseth Romaniei sil participe la actin-nea impotriva Iugoslaviei 28. Dar daca este sa analizam bine lucrurile, germanii tineau situatiasub control.

Numerosi obstrvatori aveau totusi temeri privind o iminenta interventie a Roma-niei. Acest punct de vadat-a era indeosebi irnpartasit de diplomatii iugoslavi la Bucuresti,care considerau foarte probabila o eliberare si unificare romana" in conditiile in care Germa-nia ar fi castigat razboiul. Se temeau ca Romania ar ocupa una din regiunile pe care leeonsklera romanesti i ca Iugoslavia, la sfarsitul razboiului, ar fi nevoita sa intre in conflicteu Romania spre recapata teritoriile pierdute. Astfel, incheia Avakumovie, pentru intaiadata in istoria relatiilor dintre aceste don& popoare, s-ar produce mari varsari de sange 2.

Era in interesul Germaniei ca iugoslavii i romanii sit recurga la 'bunele servicii aleBerlinului pentru a se apara unii de alii, dat hind cit o politic& similaril daduse bune rezul-tate in rezolvarea" controversei asupra Transavaniei dintre Romania si Ungaria. Avakumovidnota ca romanii Ii pierdusera increderea in ei insisi ca urmare a pierderilor teritoriale pecare le suferiseth fara a trage nici macar un singur foc de arm& ta tonsecintrt, am:mantaAvakumovió, Banatul i-ar putea pune lui Antonescu la dispozitie victoria de care avea nevoiepentru a ridica moralul tarii. Astfel, ambasada iugoslava privea ocuparea temporara a Banatu-lui de crane romani nu numai ca o 'posibilitate ci i ca o probabilitate. 0 asemenea actiunear,fi compromis relatiile romano-iugoslave in mod iremediabil, situatie pe care ambasada. doreasa o evite, tinand cont de cooperarea din trecut. Lai lucru. greu de realizat dac& se avea invedere ca in data de 6 aprilie aviatia german& bombardase Belgradul pornind de pe teritoriulRomaniei. In plus, era foarte probabil ca armata romana sa piltrunda in Iugoslavia i caregimnl lui Antonescu sa recunoasca Croatia, actiuni pe. care gnvernul iugoslav nu puteasa le priveasc& decat ca motive de rupere a relatiilor diplomatice. Si totusi trebuia intreprinsceva pentru a preintampina thul, cel pritin in privinta Banatului 3°.

Avakumovie avea totusi impresia ca in momeutul respectiv Antonescu incerca sagevite. Trebuia deci sit ajunga la general prin intermediul unor prieteni, in special cei din

" Doc. nr. 167, Iuliu Maniu c5,tre Ion Antonescn, scrisoare, Bucuresti, 4 aprilie 1941,in Directia General& a Arhivelor Statului, Centrul de Studii si Cercetari de Istorie si TeorieMilitant, 23 August 1914 Documente, 4 volume, Bucuresti, Ed. stiintifica si enciclopedica1984-1985, 1: 1939-1943 (1984), P. 239-240. Publicata de asemenea ca doc. nr. 9 In Anto-nescu, Margalul Romfiniei ss rdzboniele de reintregire, vol. 2, ed. Iosif Constantin Dragan,Cannaregio Venetia, Ed. Nagard 1988, p. 180-181 (mai departe citat ca Antonescu, 2).

27 Doc. nr. 170, C. I. C. Bratianu catre Ion Antonescu, scrisoare, Bucuresti, 8 aprilie1941, in 23 August 1944, 1: p. 243-244; doc. nr. 10 in Antonescu, 2, p. 182. In mod sur-prinzator, desi la un timp extrem de scurt de la caderea Iugoslaviei, el se refer& la ea ca laSerbia".

38 Doc. nr. 11, I. Antonescu catre C. I. C. Bratianu Bucuresti, 9 mai 1941 i doc.nr. 13. I. Antonescu catre I. Maniu, Bucuresti, 22 iunio 1941, in Antonescu, 2, p. 183, 208.

Avakumovia, Banat 1941 godine, p. 51.3° Ibidem, p. 51."

f

www.dacoromanica.ro

7 Problema Banatului iugoslav 1019

cadrul Ministerului Afacerilor Externe care se opunea dezmembrarii Iugoslaviei dar carenu putea face nimic pentru a o impiedica. Avakumovie a apelat si la Iuliu Maniu prin buneleservicii ale unui intermediar. Liderul Partidului National-Taranesc i-a cerut lui Antonescunurriaidecat sa. nu patrunda in Iugoslavia 38.

Avakumovió a apelat de asemeni la ministrul american Gunther, care a rtispuns cubucurie" cererii sale de a sta de vorba cu Antonescu. Alti prieteni vechi ai Iugoslaviei, cumar fi fostul prim ministru Gheorghe Tatarascu, 1-au abordat la randul br pe Antonescu inaceasta problem 32.

Obtinerea unei audiente la Regele Mihai fara stirea guvernului era un lucru greu derealizat, deoarece suveranul se gäsea la momentul respectiv la Sinaia, Printesa ElizabetaGhica, domnisoara de onoare, a stat de vorba cu Regina mama Elena, care la randul sau astat de vorba cu Regele. Constantin Collas, ambasadorul Greciei, a fost singurul diplomatstrain care a putut avea o intrevedere cu Regina mama fará ingaduinta guvernului, aceastadatorita originii grecesti a Elenei. Avakumovié a fost informat de amba.sadorul Greciei cáRegele Mihai, intr-o lung& conversatie cu Antonescu, Ii ceruse cu insistenta acestuia sa nuordone patrunderea trupelor romane in Banat si ca Regele avea toate motivele sa creadaca de data aceasta generalul ii va asculta sfatul. Chiar Si Maniu i-a trimis Regelui un memo-randum pe aceasta problema, la cererea lui Avakumovié. Drept rezultat, Romania nu a parti-cipat la dezmembrarea Iugoslaviei. Dar, dupa spusele ambasadorului iugoslav, Antonescuramasese nemultumit de interventia acestuia pe langa Rege i ii purta pica. in mod cert,ambasadorul iugoslav a influentat pozitia adoptata de generalul Antonescu" scria cativa-ani mai tarziu Kosta Pavlowitch, un fost diplomat iugoslay la Bucuresti. Pavlowitch abor-4:lase la randul sau o serie de romani, ca de pilda fostul ministru al afacerilor externe IstrateMicescu, i reusise sa-1 contacteze direct si pe Rege, prin intermediul unei rude ".

Dar Antonescu isi formulase deja o politica in problema Banatului iugoslav, sub presiti-unor forte interne favorabile interventiei si datorita situatiei pe plan extern in regiune.

Presa romana si cercurile nationaliste priveau cu ochi bunt anexarea Banatului. El considerade asemenea c claca Banatul nu este al Iugoslaviei, atunci in nici un caz nu poate fi al Ijnga-

ci al Ronianiei. De altfel, in raspunsurile sale adresate pe larg lui Dinu l3ratianu i 4uliuManm, Antonescu facea o trecere critic& in revista a starii relatiilor romano-iugoslave incepand

anul 1916. El punea in special accent pe eforturile sustinute desfasurate de Romaniapentru a convinge Belgradul sä acorde romanilor din Iugoslavia dreptul de a avea scoli sibiserici in care sa se foloseascii limba romana. Concluzia sa era ca Iugoslavia nu fusese nicio-data up aliat sincer al poporului si statului roman ".

. Intre timp, aflat in imposibilitatea de a lua legatura cu guvernul sau care la momen-respectiv se gasea in exil in Palestina, Avakumovie a decis sa se adreseze i unor foruri

inai inalte. Singurul contact iugoslav oficial pe care 1-a avut a fost cu Milan Gavrilovic,nunistrul iugoslav din Moscova. Astfel, Avakumovid 1-a rugat i pe Gavrilovie sa intervina

Moscova, informandu-1 ca Antonescu nu era stapin in propria lui casa" si c singuravoce de care Bucurestiul ar mai tine cont ar fi cea a Moscovei 85. Altfel spus, prietenii iugoslaviau recurs la santaj (amenintarea Sovietelor) pentru a impiedica Romania A, ia Banatul. Erainsa greu de prevazut efectul pe care o astfel de amenirrtare 1-ar fi putut avea asupra lui Auto-nescu, tinand cont de faptul ca nu acesta era adevaratul stapan in propria sit casä ci germa-

$i, dat fiind ca pactul Ribbentrop-Molotov din 1939 era Inca in vigoare, este ioarte posibilca lugoslavia sa-i fi cerut Moscovei sä intervina in favoarea sa pe DATA Berlin.

In spiritul prieteniei sovieto-iugoslave, Gavrilovie a difuzat prin intermediur postuluiRadio Moscova un apel catre Antonescu. Mai mult decat atat, Gavrilovié i-a trimis lui Auto-nescu un inesaj personal in care il ruga sa nu compromita relatiile romano-iugoslave peviitor prin ocuparea Banatului; Pentru noi, iugoslavii, nu prezinta mare important& faptulde a fi ocupati de germani, de italieni, de unguri, de bulgari sau de romani; va fi insa decea mai mare important& pentru cei pe care ii vom gasi in Iugoslavia atunci cand ne vom

" Pawlovitch, Yugoslavia and Rumania, p. 462; Avakumovi6, Banat 1941 godine, p.51-52. Maniu a trimis probabil acest apel pc 7 aprilie, doc. nr. 30, Eugen Cristescu, $efal erviciului Special de Informatii, catre I. Antonescu, Raport privitor la actiunea grupartinallonal-tdrdniste Fi a lui Iuliu Maniu, din septembrie 1940, in Antonescu, 2, p. 300.

" Avakumovie, Banat 1941 godine, p. 52.33 Ibidem, p. 53; Pawlovitch, Yugoslavia and Rumania, p. 462.34 Doc. nr. 11, I. Antonescu catre C. I. C. Bratianu, Bucuresti, 9 mai 1941 si doc.

sir. 13, I. Antonescu catre I. Maniu, Bucuresti, 22 iunie 1941, in Antonescu, 2, p. 183, 2092 10.

35 Avakumovie, Banat 1941 godine, p. 54.

tub

la,

nii.

mile

rie,

ou

www.dacoromanica.ro

1020 Eugene B. Boia

reintoarce. $ i ne vom reintoarce cu siguranta. Urmeaza-mi sfatul, mon géniral. Lasd-le altoraprazile de ra iboi i gloria efemera a unei politici fara viitor 34". Acest demers fficut in directia.Bucurestiului era in mod evident mai curdnd- o arnenintare decdt un sfat.

Ca raspuns la actiunile diplomatice intreprinse de Ingoslavia, Antonescu s-a marginitla a-i reprosa Belgradului atitudinea pe care acesta o adoptase fatil de Romania in perioadaiunie-septembrie 1940. Lucru care transpare in instructiunile pe care i le trimite in 19 aprilieministrului Grigoic Gafencu aflat la Moscova, ca replica la initiativa" avuta acolo de Gavri-lovié 37. Apelul adresat Moscovei de catre Avakumovid si care le &Anse Sovietelor prilejulde a se amesteca intr-o problema care nu ii privea starnise resentimentele lui Antonescu.Cu toate acestea Avakrimovié se felicita pentru succesur sau in prevenirea unei interventiiromâne in lugoslavia 86. In mod cu totul surprinzator, Avakumovie nu si-a dat seama, saupoate nu a vrut sa-si dea seama ea de fapt germanilor le revenea decizia daca Banatul va fiocupat de trupe românesti sau unguresti, San daca va fi administrat direct de catre germani.Astfel, independent de vointa lui Antonescu (si a romanilor), germanii au fost in ultima ana-liza cei care au decis in problema Banatului in 1941. Romdnii au incercat totusi sa influentezedecizia Berlinului in favoarea lor.

La scurt timp dupä ocuparea i destramarea Iugoslaviei, delegati din regiunile iugoslavelocuite de romani an sosit la Bucuresti pentru a cere protectie i unirea cu Romania. In datade 16 aprilie ambasada iugoslava de la Bucuresti a informat alarmata guvernul iugoslavvia Ankara ca, in ziva aceea generalul Antonescu primise o delegatie de romani din Banatuliugoslav. Se faceau de asemenea referiri la initierea unei campanii active in presa roman&vizand obtinerea Banatului iugoslav 39. Informatia apare i intr-o telegrama a agentiei depresa a guvernului de la Vichy transmisa de la Bucuresti i preluata de agentia Reuter: Oserie de personalitati notabile romane din Banatul sarbesc i-au adresat generalului Antonescuo petitie prin care se cerea realipirea [sic] Banatului la Romania". Se adauga totusi ca pan&in acel moment Romania nu formulase nici o pretentie teritoriala".

In 14 aprilie, 80 de rcmani dintr-o serie de comunitati din zona de nord a Banatuluiiugoslav au sosit la Timisoara. Misiunea lor era de a cere autoritatilor romane sa ia Banathlsub protectia lor, dat fiind ca provincia fusese lasatá prada anarhiei de catre autoritatileiugoslave. Acestea din urina, dupa cum se arata, parásisera regiunea inca din ziva. de sambata.(probabil 12 aprilie, cand ungurii se gaseau deja in Badka iar trupele germane venind dinspreNi§ ocupasera Belgradul). In urma retragerii armatelor sarbesti, regiunea ramasese lipsita deaparare si la discretia bandelor de raufacatori care pradau i ucideau. In sate si orase admi-nistratia centrala era inexistenta., fiecare dintre acestea guvernandu-se dupa cum le duceacapul. in situatia creata, romanii au luat conducerea comunitatilor in propriile mini, au inal-tat steaguri romanesti si au luat toate masurile de prevedere pentru a apara podurile 47.

Odata ajunsa la Timisoara, delegatia i-a adresat lui Antonescu o telegrama cerandprotectia statului roman si reanexarea [sic] Banathlui sarbesc Ia patria mama". Asociatia

34 .4a cum se citeaza in PaN0ovitch, Yugoslavia and Rumania, p. 462, care nu preci-zeazil daca stirea aparea in transmisia radio sau in scrisoare; Avakumovid, care prezinta oversiune usor modificata, afirmä ca informatia aparea in textul scrisorii, Banat 1941 godlne,p. 54. Vezi i Grigore Gafencu catre I. Antonescu, telegrama nr. 1258, Moscova, 14 aprihe1941, in Arhiva MAE, Fond Intelegerea Balcanica, vol. 2 1, asa cum se citeaza in ElizaCampus, Din politica externd a Romdniei : 1913-1947, Bucuresti, Ed. politica, 1980, p. 560

nota nr. 168, in care nu se citeaza decat ultima propozitie.37 I. Antonescu catre G. Gafencu, nr. 2989, Bucuresti 19 aprilie 1941, in Arhiva

MAE, Fond IB, vol. 2 1, asa cum se citeaza in Campus, Din politica externd, p. 560.33 Avakumovid, Banat 1941 godine, p. 54.33 Popi, Jugoslovensko-rumunski odnosi, p. 229. Transpare faptul c. o comunicare direct:1

cu guvernul Iugoslaviei era dificila. Asa cum a scris un diplomat iugoslav multi ani maitarzin, liniile telefonice de la ambasada iugoslavä fusesera taiate si chiar si transmisia petelegraf era des intrerupta, PaNilovitch, Yugoshwia and Rumania, p. 46 1.

Raport nedatat al Agentiei Reuter, in PRO, FO 37 1/29989, p. 32.47 Polizeiquastur der Stadtverwaltung Timisoara, Sicherheitsstelle, Liste" in U. S.

National Archives, Department of the State, Records of the German Foreign Office, T 120,Roll 193, 222 149735-36, mai departe citat ca T 120, Roll 193; Rpmdnii din Banatul Sdrbesccer protectia statului romcin ci alipirea la patria mond, Unirea", Bucuresti, 17 aprilie 1911,p. 8.

40

www.dacoromanica.ro


refugiatilor din I.3anatul iugoslav cu sediul la Timisoara a trimis la randul ei o telegramgasemängtoar e 42 .

in seara de 16 aprilie un grup de metubri ai delegatiei initiale a sosit la Bucuresti sia fost primit in audienta la Antonescu. Cu aceasta ocazie grupul i-a inmanat sefului statuluiroman mernorandumul in mod oficial ". in ziva itnediat urmätoare presa a anuntat cg delega--tia a avut o intrevedere i cu profesorul Nichifor Crainic, ministrul propagandei nationale".Este intensant de remarcat ca presa roman& nu a pomenit nimic despre pozitia guvernuluiin aceastg r roblema si nici despre rgspunsul pe care acesta 1-a dat delegatiei. 0 saptamanamai tarziu rucurestiul i-a prezentat totusi Berlinului pozitia sa oficiala 44.

lithe limp, presa romaneascg si-a continuat campania in favoarea Banatului. Ziarulbucurestean Universul", de pildg, scria ca la Conferinta de pace de la Paris din 19 19 delcga-tia romaná a probat cu fapte i cu docmnente dreptul Romaniei asupra intregului Banat. Darinterventia marilor puteri i dorinta sincerg' a Romaniei de a-si consolida legaturile de prie-tonic au sfarsit prin a convinge Bucurestiul sg accepte cedarea unei parti a Banatului logos-laviei. in aprilie 1941, odata cu ocuparea de catre unguri a regiunii dintre Sava si Dungre,Banatul a devenit o regiune izolata, ceea ce pe bung dreptate a trezit ingrijorare in randurilepopulatiei. Ccncluzia la care se ajungea in articol era ca guvernul roman are datoria de aface in asa fel incat interesele privind unitatea nationall si solidaritatea intregii natiuni ro-mane sit fie aparate cu toatg hotgrarea 46.

Unirea", pc de altä parte, invinovgtea iugoslavii pentru turnura pe care evenimentele oluaserg in regiune, incercand totodatä sä justifice actiunile románilor din Banat. Se spuneacrt lovitura de stat de la 27 martie din Belgrad i trecerca brusca. a Iugoslaviei in tabgraaliatilor au r recipitat evenimentele in Balcani. Lovitura de stat, considerata o aventurg, i-aclaunat Iugo.Iaviei atat din punct de vedere militar cat si politic, dat fiind ca a zguduitstatul in asa masurg incat acesta a inceput sa se dezintegreze inainte ca trupele germanesg-si atingä cbiectivele 47.

In toate comunitatile abandonate de autoritatile sarbesti franele administratiei au fostpreluate de lccuitori romani i tricolorul romanesc a fost ridicat pe toate clädirile publice.Românii din 1 orontal si din zonele la sud de Timis s-au adutiat si au hotarat ca toti liideriilor in numgr mare, sä meargg la Bucuresti pentru a cere protectie din partea Romaniei".Pavlowitch pretinde ca Victor Cadere, ministrul roman de la Belgrad, a organizat intalniri-on caracter sr ecial ale minoritatii romane din Iugoslavia in cadrul cgrora s-a cerut alipireala Romania. Afirmatia sa pare sa. implice ca. actiunea era dirijatã de fapt de guvernul roman,dat fiMd cg II acuzg pe generalul Antonescu de a fi ridicat o problen g. care fusese de multrezolvata", respectiv pozitia romanilor in Iugoslavia. Pavlowitch pretinde cä AntonescuMihail Sturdza, ministrul afacerilor externe, au ridicat aceastã probem a. in cursul viziteiler la Roma din 14-16 noiembrie. Opinia publica romang, dupg, cum afirmg el, nu era lacurent cu aceastg situatie, iar generalul Antonescu nu i-a ingaduit presei s5. abordete pro-blema decat dupg ce s-a instalat ferm la conducerea guvernului"L Si cu toate acestea, ceeace Pavlowitch nu explica este curn anume fusese rezolvatä problema romanilor din Iugoslaviasi spre satisfactia cui. Un indiciu privind aceasta rezolvare" ar fi referirea sa la romaniide pe valea Timocului i valea Moravei ca fluid valahi", in bung concordant/ cu politicaiugoslavg oficialg din al earei punct de vedere aceasta populatie (precurn i cea din Macedonia)era de altg nationalitate. Principiile acestei politici sunt inca in vigoare la Belgrad.

42 Romdnii din Banatul Sarbesc cer protecfia statului roman fi alipirea la patriaUnires", 17 aprilie 1941, p. 8; Romanii din Baneful sarbesc" cer sit fie incorporali la Roma-nia, Universul", 18 aprilie 1941, p. 9.

48 A[lexandru] T[issescul, Bdnafenii din Jugoslavia cer protectia Romania, Unirea",18 aprilie 1941, p. 1.

44 Delegafia romanilor din Banat s'a prezentat D-lui Ministru Nichifor Crainic, Ibidem,18 aprilie 1941, P. 3; Ultima informalii, Universul", 18 aprilie, p. 11. Pawlovitch pretindein mod surprinzator cä Mihai Antonescu, la data aceea ministru de stat, a fost cel care aprimit aceasta delegatie, Yugoslavia and Rumania, p. 46 1.

45 Ve7i mai jos.46 Romanii din Banatul sárbesc" cer sd fie incorporafi la Romania, Universul", 18

aprilie 1941, p. 9.47 klexandru] T[issescu], Bdnafenii din Jugoslavia cer protecfia Romanic& Uuirea",

18 aprilie 1941, P. 1.49 Sursa nu oferg informatii suplimentare privind aceasta intalnire din aprilie

1941, cand au fest alesi reprezentantii.49 PeR, Dicfionar, P. 239; Pawlovitch, Yugoslavia and Rumania, p. 461, 456-457

mumit,

Ibtdom.

www.dacoromanica.ro


Alte delegatii din partea romanilor din Jugoslavia eran insa asteptate sA soseasca Ia.momentul respectiv, ceea ce nemultumea pe germani care doreau sA mentin a. pacea in tabAralor prin Impiedicarea oricArui conflict intre romini i unguri. In zina de luni 28 aprilie,la Timisoara a sosit o delegatie alcAtuitl din Dr. Alexandru RatoarcA, lost membru in parla-mentul iugoslav, i preotul Adam Fistea, ca delegati ai rornanilor din Banatul iugoslav,Dr. Cudanovié impreunä cu preotul Gheorghe Suveica, reprezentandu-i pe romanii de pevalea Timocului. Acestora Ii s-a facut o primire oficiall de cAtre autoritatile orasului i s-auintAlnit cu presa, prezentind cu aceastA ocazie situatia romanilor din Iugoslavia 4°. Cativa animai tarziu, ambasadorul Avakumovid va scrie cA insusi ministrul roman la Belgrad, respectivVictor CAdere, a insotit aceasta. delegatie51. Dar sAptAmfinalul Vointa Banatului" nu apublicat detalii privind declaratiile fAcute cu privire la situatia romanilor din Jugoslavia, foarteprobabil ca urmare a interventiei ministrulni german Manfred von Killinger, facuta cunoscutA,si care protesta impotriva articolelor ide presa Lin favoarea acordArii Banatului Romanieiacesta interzicand transmiterea unor asemenea informatii52. Se avea in mod clar in vedereprevenirea aparitiei unor certuri intre membrii taberei germane.

Cotidianul bucurestean Universul" inforrna totusi ca delegatii au discutat soarta roma-nilor din Jugoslavia si au subliniat necesitatea luArii de masnri pentru redeschiderea bisericilor

infiintarea de scoli romfinesti, mai ales pe valea Timocului uncle 300.000 de romani eraucomplet deznationalizati fara scoli si cu biserici in care slujbele se tineau in sArba 52.

Spre deosebire de delegatia anterioarA, se anunta cA grupul care sosise recent urmaprezinte la 13ucuresti un memorandum lui Antonescu, in calitate de sef al statului si

presedinte al Consiliului de Ministri, cat si generalului Erich Hansen, comandantul trupelorgermane in Romania. Se afirma de asemenea cä delegatia era gata sa mearga si la Berlinpentru a-I intálni pe cancelarul Adolf Hitler 64. Yana in prezent nu a lost pus in lumina niciun document care sà ateste un astfel de demers. In orice caz, asa cum de altfel o indica.negocierile diplomatice, guvernul german deja hotArase soarta Banatului iugoslav i astfelde grupuri nu ar fi avut sanse sa influenteze Berlinul, dat fiind faptul a acesta doreapastreze ca aliati atat Romania cat i Ungaria. Favorizarea unuia ar fi insemnat pierderealoialitatii celuilalt.

;

La nivel local, se pare cä au existat tentative de creare a unui modus vivendi intre romanigermanii nascuti in zona., si aceasta in mod independent lap. de Berlin. In 15 mai, la

Deutsche Haus din Gross Betschkerek Bakerek, actua1mente Zienjanin) a avut loco intalnire intre liderul comunitAtii germane din Jugoslavia i un reprezentant al românilor.S-a decis tinerea unei adunAri nationale in orasul respectiv, in cadrul cAreia sa. se alcatuiascao lista de propuneri care urmau sA fie inaintate guvernului roman sub formä de memoran-dum 63. Dar aceasta initiativa a ritnts lath ecou din interese de ratinne superioarl: pace sisupunare in tabara Axei.

Pe de altA parte, diferitele delegatii ale romanilor din Jugoslavia au intarit pozitialui Antonescu in tratativele sale cu liderii politici romani i cu Germania privind situatiaromanilor din statul slay de la sud. Antonescu a pus In special sub semnul intrebarii preteri-tiile lui Dinu BrAtianu si lulin Maniu cii ar reprezenta opinia publica romaneasca. Adevara.-tele sentimente pe care le nutrea tara se exprimau prin numeroasele cereri telegrafice cat siprin delegatiile care soseau cu scopul de a solicita urgenta interventie militara. a Romanitipentru salvarea romanilor din Jugoslavia, dupA cum sublinia generalul 55.

in raspunsul lui din 22 innie catre Maniu, Antonescu 1-a acuzat pe liderul Partidu-lui National Taranesc de faptul ca unica sa preocupare viza teritoriile cedate din trupul Tran-

" Doleankle romanilor din lugoslavia, Universul", 30 aprilie 1941, p. 3; RomAnii dinTimoc au sosit la Timisoara, Vointa Banatului", 21, nr. 18, Duminica 4 mai 1941, p. 1.

Avakumovié, Banat 1941 godine, p. 50. Pawlovitch totusi nota crt delegatia a fastnumai primita de Cadere, probabil In Belgrad, Yugoslavia and Rumania, p. 46 1.

Killinger catre Ministerul Afacerilor Externe, telegrama nr. 1092, Bucuresti, 22 apri-lie 1941, in T 120, Roll 193, 222/149539; publicata ca doc. nr. 382 in DGFP, D, 12, p.603-604.

63 Doleantele rom&nilor din Ingoslavia, Universul", 30 aprilie 1941, P. 3." Romdnii din Timoc au sosit la Timifoara, Vointa Banatului", 2 1, nr. 18, duminica

4 mai 1941, p. 1.

" 0 consfdtuire romdno-germand la Becicherecul Mare, ibidem, 2 1, nr. 2 1, duminica25 mai 1941, p. I.

66 Doc. nr. 11, I. Antonescu catre C. I. C. BrAtianu, Bucuresti, 9 mai 1941 si doc.nr. 13, 1. Antonescu catre 1. Maniu, Bucuresti, 22 iunie 1941, in Antonescu, 2, p. 184, 2 12.

tube

51

gi

xl-i

sl-si

je(Veliki

O

www.dacoromanica.ro

11 Problema Banatuhii ingoslav ii 023

silvaniei. In plus, generalul ft actiza pe liderul transilvanean de a fi nitat ca existau rominisi interese romanesti pe care Romania trebuia sa le apere chiar dac& politica anglofila a luiManiu i-ar fi interzis acestnia sa-si exprime tin punct de vedere in aceasta problema. Astfel,guvernul Romaniei va participa la orice actinne menit& s dea satisfactie aspiratiilor natio-nale romanesti. Aceste aspiratii, sublinia el, ii priveau pe toti romanii ramasi in afara gra-nitelor 67.

Antonescu, in mod evident, continua sit se situeze pe o pozitie de neincredere fat5.de iugoslavi care, in ionic 1940, nu acordaserà romanilor nici on sprijin, fie el si moral. El iiacuza de asemenea si de duplicitate in cursnl negocierilor in vederea aderazii la Pactul Tri-partit. Existau zvonuri, snblinia el, el iugoslavii ar nutri aspiratii revizioniste frata de Roma-nia, respectiv ca. anexarea Banatului iugoslav ar fi fost una din conditiile aderarii lor lapact. 58.

Atitudinea adoptata de Antonescu fata de Iugoslavia i cu privire la problema Bana-tului era o reflectie a sentimentelor romanilor din lugoslavia si ale unui mare numb's de romanidin Romania. Dupa cum subliniase Antonescu in raspunsurile sale la scrisorile lui Bratianusi Manila, in perioada 1919-1941 Bucurestiul negociase cu Belgradul, fax& prea mare succes,de altf el, drepturile romanilor din Iugoslavia. Incepand insa cu luna aprilie 1941, Berlinuldevenise in mod fortat partenerul de discutii al Bucurestiului in problema Banatului si a roma-nilor din Iugoslavia. Totul pare sa indice ca. Bucurestiul reusise pentru moment sa impiediceo ocnpare a Banatului de cAtre trupele unguresti, aceasta in ciuda unor eventuale promisiunif acute Budapestei de care germani. Dar orice speculatii privind situatia care s-ar fi creatintre Ungaria si Romania in legatura cu lona respectivA in eventualitatea in care Germania

sai ar fi castigat razboiul sunt lipsite de sens.Kosta Pavlowitch scrie totusi ca. Antonescn nu numai Ca s-a opus cererilor Germaniei

de a ataea Iugoslavia In aprilie 1941 dar a si refuzat sa ocupe Banatul sarbesc" pe categermanii Ii ofereau Romaniei 0. Constantin Cesianu, un lost diplomat roman, sustine acelasilucru intr-un articol publicat in 1980 in Limite" "1. Insusi editorul unui ziar britanic scriain 1943 ca. Romania a reftizat cu demnitate sA ocnpe san sa anexeze parte din teritoriuliugoslav" 61. Pe baza nnor documente din arhivele germane si române se pare insa cä nuacesta a fost cam].

Bucurestiul a ridicat problema Banatului in 3 aprilie, inainte de invadarea Iugoslavieide catre trupele Axei, temandw-se de posibilitatea unni acord intre Berlin si Budapesta pebaza carnia trupele unguresti ar patrunde in regiunile locuite de un mare numar de romanisi de f carte putini tinguri. Actionand pe baza instructiunilor primite de la Antonescu, RaoulBossy, ministrul Rornaniei la Berlin, I-a informat atunci pe ministrul afacerilor externe Joachimvon Ribbentrop in data de 4 aprilie de dorinta Romaniei de a patrunde in Banatul iugoslavcu trupe romane, in eventualitatea c& trupele unguresti ar invada teritoria respectiv. Bossya pretins ca existau 100.000 de romani care locuiau in reginne, in timp ce ungurii nu se Oscanacolo cleat in numar extrem de redns, deci teritoriile respective nu trebuiau date Ungariei,decizie care, spunea el, az starni on val 41e indignare general& in Romania. In seara zilei de5 aprilie ambasadorul Ritter 11 informa pe Bosby ca. in cazul unor posibile operatiuni mili-tate ma participarea trupelor unguresti, trnpele tinguresti vor ramane pe malul vestic alraului Tisa". Astfel, teritoritil la est de Tisa, deci Banatul, nu va fi calcat de trupe ungu-resti6a. Era Insa exact contrariul a ceea ce dorea Budapesta.

La trei zile &pa invadarea Iugoslaviei de catre Arra, ministrul german la Budapestaraporta via neliniste a guvernului ungar cu privire la pretentfile Bucurestiului asupra Bana-tului. Priul ministrn ungar Lasz16 Bard ossy consiclera ca Romania ridica pretentii compL

; 67 Doc. nr. 13, I. Antonescu catre I. Maniu, Bucuresti, 22 ionic 1911, in ibidem, p.190, 211.

58 Ibidern, p. 211.89 Pawlovitch, Yugoslavia and .Rurnania, 1941, p. 462; ldem, Roumanie-Allemagne

(1939 1941), in Balkan Studies", Tessaloniki, 13, nr. 2 (1974), p. 259. Din nefericire elnu specificl clar cand anume a lost facuta aceasta asa-zisa oferta si de catre cine.

6° C. Cesianu, Doud ludri de atitudine, pufin cunoscute, ale Romdniei fatd de desmembra-rea Cehoslovaciei in 1938 ci a Jugoslaviei in 1941, in Limite", Paris, nr. 30-31, Decembrie1980, p. 10-11.

61 Editor Mihailovitch", Nineteenth Century and After, vol. 134, nr. 798, august 1943,p. 53.

62 PeR, Didionar, p. 240; doc. nr. 276, Ministrul de externe Ribbentrop catre Legratiadin Romania, telegrama foarte nrgenta strict secret& nr. 277, Ambasador Ritter, Memoran-dum, e. o. Pol. I M 885 g. Rs., Berlin, 5 aprilie 1941, in DGFP, D, 12, p. 467-469.

ti aliatil

www.dacoromanica.ro


nejustificate la adresa teritoriului care actualmente este iugoslav si care a .fost anterior ungu-resc, dar niciodata romanesc". $i, ignoranci posibilitatea unei confruntari degchise in Banat,el i,i exprima mai curand aprehensiunea privind un atac al Ungariei din partea Romanieicu punct de plecare in I ransilvania, imediat ce trupele unguresti s-ar angaja in lupta. Minis-trul german 1-a asigurat pe Bardossy ca o asemenea actiune din partea lui Antonescu eraaproape sigur de neimaginat" 63.

Ungurii totusi, nu s-au lásat consolati. in 12 aprilie, Dome Sit6jay, ministrul fingerla Berlin, si-a exprimat fata de secretarul de stat, baronul Ernst von Weizsacker, ingrijora-xea privind faptul cä Antonescu se astepta la o confruntare militará in eventualitatea cä tru-pele unguresti ar patrunde in Banat. El afirma de asernenea ca. Hitler ar fi declarat ungurilor,

lui personal, ca Ungaria urma sa primeascá teritoriile pierdute in 1918, mentionand inmod explicit Banatul". Mai mult, Sztójay ii exprima dorinta ca, pentru a evita alte compli-catii. Antonescu sa fie infarmat ca in ceea ce priveste Banatul fusesera, deja facute aranja-mente in favoarea Budapestei. In schimb Weizsäcker se exprima clar ca date fiind acordurilein vigoare, trupele unguresti nu vor trece Tisa indreptandu-se spre est, in cousecinta nu aucum sa se intillneasca cu trupe romane in Banat". El dezmintea de asemenea cä vreun condu-cator militar de mai mica importanta ar putea depasi granita Tisei". Impresia cum ca. Berli'-nil ar fi favorizat in vreun fel Bucurestiul este complet gresita, el nu facea altceva decatsa evite o uonfruntare intre aliatii sai.

In aceeasi zi Ribbentrop informa Legatia de la Bucuresti ca in cazul in care romaniiar cere examinarea situatiei in care parti ale Iugoslaviei sunt ocupate sau luate in poscsie,raspunsul va trebui sa fie cit situatia pentru moment raraane ca atare. 0 impartire definitivtar urma SA se faca la incheierea Oen i pana atunci, administratia militant nu era decatmasura provizorie 65. Acest ultim aspect a fost transmis de Ribbentrop i Budapestei impre-Una cu cercrea, venita in numele lui Hitler, ca ideea patrunderii trupelor unguresti in Banatsa fie abandonata, deoarece i s-a promis Bucurestiului ca numai trupe germane vor intraii regiune. Acest fapt nu indica o schimbare a politicii, explica ministrul afacerilor externe,ci o masura de prevedere in eventualitatea unor confruntari ungaro-romane ".

Bardossy totusi considera ca. este o idee bunt ca trupele unguresti sa se deplasezein Banat la randul lor, cat de curand posibil, pentru ca in mintea romanilor sa nu se creezeidei false si sperante desarte". El se referea si la o scrisoare a luiHitler trimisa regentuluiHorthy, in care liderul german ar fi afirmat ca pentru Ungaria s-a ivit ocazia de restabilidrepturile cu privire la teritoriile din. Iugoslavia, ceea ce in ideea lui Bardossy se refereain mod necesar" la toate zonele din Iugoslavia care apartinusera .anterior Ungariei" ".

intr-o scrisoare trimist dupa adunarea din 12 aprilie secretarului dc stat Weizsacker,respectiv in data de 15 aprilie, ministrul ungur SztOljay a reiterat propunerea ungara citguvernul roman sa fie informat ca Banatul urmeaza sa-i fie acordat Ungariei, peirtru a seevita eventuale neintelegeri si dispute pe viitor. El adauga destul de alarmat ca, in confor-mitate cu o serie de informatii demne de incredere venite de la Bucuresti, guvernul Roma-niei pregatea documente care sa justifice preteratine sale cu privire la fostul" Banat ingoslavfSe intentioneaza, printre altele, sa se publice i scrisorile sau notele care arata ca, la momen-tul reorganiztrii (respectiv dezmembrarii) teritoriale a Romaniei din 19t0, Iugoslavia nu araspuns la cererea sa de ajutor, abandonandu-si astfel aliata intr-un moment dificil" scriaSztajay. In consecinta, Romania avea acum mama libera in eventualitatea unei irnpartiria Iugoslaviei" 68.

63 Doc. nr. 296, Erdmannsdorff catre Ministrul de externe, telegrama urgenta nr. 368,Budapesta, 9 aprilie 1941, in DGFP, D, 12, p. 494.

" Doc. nr. 321, Secretar de stat Weizsacker, Memorandum St. S., nr. 252, Berlin,12 aprilie 1941, in Ibidem, p. 525-526.

Ribbentrop catre Legatia din Romania, telegrama foarte urgenta nr. 933, Badenflren Special), 12 aprilie 1941, in T 120, Roll 193, 2224149501; publicata ca doe. nr. 330in DGFP, D, 12, p. 534-535.

66 Doc. nr. 340, Ribbentrop catre Legatia din Ungaria, telegrama extrem de urgentaur. 212, Tren Special Heinrich, nr. 622, Berlin, 14 aprilie 1941, in DGFP, D, 12, p. 548.

67 Doc. nr. 344, Erdmannsdorff cAtre Ministrul de externe, telegrama, urgenta nr. 397,Budapesta, 14 aprilie 1941, in Ibidem, 351. Totusi, scrisoarea lui Hitler nu s-a gasit in arhi-vele Ministerului german al Afacerilor Externe.

68 Doc. nr. 253, Secretarul de stat Weizsacker, Memorandum St. S. 254, Berline, 15aprilie 1941, in Ibidem, p. 562-563. Documentele la care se referea Sztojay sunt probabilcele prezentate cu o luna mai tarziu la Berlin (vezi mai jos) dar guvernul lui Antonescunu a publicat nici o eolectie de surse privind Banatul.

a-Si

"

si

www.dacoromanica.ro

13 Probkma Banatului iugoslav 1 025

SztOjay s-a reintalnit cu Weizsacker in 17 aprilie 'pentru a discuta problema ocupariiachizitionarii teritoriului iugoslav, care Inca nu fusese solutionatd. Ministrul ungur a pre-

zentat un memorandum care trecea in revistil actiunile diplomatiei germane in chestiuneaacordarii Ungariei a teritoriului iugoslav pe care Budapesta ii pretindea din 1918. El puneaaccent pe necesitatea rezolvarii problemei privind a.cordarea Banatului, reamintindu-i Berli-nulni cá acesta ii prornisese Budapestei regiunea i argumentand el Romania se pregatea

ocupe portiuni din aceasta, regiune in cursul saptamanii care urma sa vral 53. In plus,Weizsacker scria el Sztójay a avansat la randul sau o serie de argumente istorice i etno-grafice in favoarea acordarii Banatului Ungariei, independent de faptul ca Hitler deja decisescin favoarea Ungariei. Aceasta decizie fusese intr-adevar atat de clara incit regentul, in seri-soarea sa de raspuns catre Fahrer, se obtinuse de a mai readuce .problema in discutie" ".in ciuda acestei explicatii cum ca decizia Führerului fusese atat de clari Sztójay a ridicattotusi problema Banatului in cursul uuei intrevederi pe care a avut-o cu Hitler doua zilemai tarziu.

Hitler a subliniat faptul ca trupelor unguresti li se interzicea sa patrunda in BanatIn scopul prevenirii unor frictiuni cu Romania care nu. formulase nici un fel de pretentiiteritoriale, probabil ca un afront la adresa constantelor cereri ale Budapestei cu privire la regi-une. Mai mult, datorita. loialitatii lui Antonescu fata de Germania cat i pozitiei sale precare.Hitler a afirmat cá este in interesul Ungariei Si al Romaniei ca zona in disputa sa ramindocupata de noi pentru moment". El a adaugat totusi cii. zona trebuie sa-i revina Ungariei".Pe de alta parte, el a indicat ca lui Antonescu trebuie sa i se acorde toata consideratia, deoa-rece caderea lui nu ar reprezenta un castig pentru Germania. Antonescu trebuia ajutatpozitia sa intarita", ratiuni de ordin strategic impunand pentru, moment ca acesta sa fiementinut la putere n.

Sztójay a replicat ca Budapesta dorea. si. aiba relatii bune cu Bucul estiul dar Ungariaavea motive de ingrijorare dat fiind ea in discursurile sale Antonescu batea apropouri la orevizuire". Hitler a contraargurnentat ea Antonescu era nevoit sa, o faca pentru a tine larespect opozitia; un hicru greu de justificat in fata opiniei publice unguresti, a afirmat Sztójay.Desigur, a subliniat el, ungurii ar primi cu bratele deschise o solutionare a problemei atatavreme cat granitele istorice ale Ungariei raman neatinse". in opinia sa, rominii ar trebui safie foarte multumiti cu teritoriile sarbesti 7° (de ex. Timocul).

Cercurile conducatoare germane se straduiau acum sa nu lase ca situatia sa le scapedin maini. Berlinul a informat Bucurestiul ca. in nici un caz Germania nu preconizeaza sa-iacorde Rominiei teritoriile banatene care apartinusera Iugoslaviei. Berlinul pretindea ciimmoritatea romana in aceasta regiune nu reprezinta decat aproximativ jumatate din cifrade 130.000 de locuitori avansata de Bucuresti. Se snblinia ca in orice caz legatia germana nutrebuie sa ineurajeze agitatia romanilor in problema Banatului, aceasta cu referire in telegramadin 17 aprilie in care se pare cil legatia recomandase o rezolvare a problemei in favoarea Roma.-niei 7°.

in raspunsul sin la aceasta acuzatie, Manfred von Killinger, ministrul german la Bucu-testi, 'a aratat ca nu existau disctitii de nici un fel cu autoritatile romine privind Banatulsarbesc". El isi aducea in propria sa aparare protestele pe care si le exprimase la adresaarticolelor de presa in favoarea acordarii Banatului Rominiei i faptul cii interzisese trans-misia". Von Killinger atribuia vina cu privire la cresterea sperantelor legate de Banat atitudi-mi romanofile de care ulterior dadusera dovada cercurile diplomatice i jurnalistice din Roma-ma, chiar daci. acest fapt nu se datoreaza probabil unor instructiuni venite de la Roma" ".

63 Doc. nr. 366. Secretar de stat Weizsicker catre Ministrul de externe, telegrafiat, Berlin17 aprilie 1941, in Ibidem, p. 574-577.

7° Ibidem, p. 576-577.71 Doc. nr. 37 1, Hewel, un membru din corpul de personal al Ministerului de externe,

Memorandum nedatat Fir. 226, Consemnarea convorbirii dintre Ftihrer,si Ministrul Majest4fii-sale ungare contele Sztójay la ora 5:00 p.m. in data de 19 aprilie 1941, in apartamentul Führe-rului in Ibidem, p. 581-584.

73 Ibidem, p. 585.7° Rintelen, diriginte in Departamentul politic al Legatiei din Romania, telegrama

extrem de urgent& nr. 275, Tren Special/nr. 1075, Berlin, 2 1 aprilie 1941, in T 120, Roll 193,222/149526; publicati. ca doc. nr. 376, in DGFP, D, 12, p. 592; von Killinger catre Ministerulde externe, telegrama nr. 1049, Bucuresti, 17 aprilie 1941, in T120, Roll 193, 222/14952 1-22.

7° von Killinger catre Ministerul de externe, telegrama nr. 1092. Bucuresti, 22 aprilie1941, in T120, Rolt 193, 222/149539; publicata ca doc. nr. 382 in DGFP, D, 12, p. 603604.

12 c. 1208

to

www.dacoromanica.ro


Italienii, in mod firesc, s-au situat de partea romanilor, fratii lor latini, in sperant.a unei cres-teri a influentei lor in detrimentul germanilor, care anterior ii indepartasera. de Ungaria-

Romanii intre timp si-an intensificat actiunile in aceasta problema. La o saptaminade la viiita la Bucuresti a delegatiei romane din Banatul iugoslav, Antonescu a trimis laBerlin propunerile Romaniei cu privire la reorganizarea Balcanilor. Sosit la Berlin de la.Bucuresti in dup& amiaza zilei de 23 aprilie, consulul german, generalul Adolf Windecker,a clepus memorandumul guvernului roman (datat 22 aprilie) in care se exprimau clar pre-tentiile Romaniei cu privire la Banatul iugoslav. Mernorandumul era insotit de sapte altedocumente care argumentau propunerile Bucurestiului, printre care memorandumul delegatieimai sus mentionate, alcatnita din preoti, profesori i tarani, care reprezentau romanii dinBanatul iugoslav si care cereau intrarea armatei romane in regiune.

. In memorandum se mentiona faptul ca Ungaria si Bulgaria primiser& teritorii in trecutdar nu fusesera multumite. Se pretindea ca o suprematie bulgara, i deci a slavilor din Balcani,nu ar fi in interesul echilibrului rasial in regiune. Tot astfel, se afirma in memorandum, echi-librul regional s-ar pierde printr-o Supradimensionare a Ungariei. Pe de alt& parte, Antonescuse abtinuse paná la momentul respectiv in a formula pretentii teritoriale. Dat fiind insa aju-torul economic pe care Romania 1-a oferit in timpul operatiunilor Puterilor Axei, guvernulroman credo ca a sosit momentnl sa ii prezinte punctul .de vedere cu privire la modificarile-teritoriale ce vor veni". Guvernul roman isi exprima in mod expres ingrijorarea sa in ceeace priveste soarta romanilor din afara Romaniei, indeosebi a celor de la sud de Dunare. Elafirma cA Banatul, sudul Dobrogei i o zona compact& din Balcani pornind de la .valea Timo-cului i pan& la Bitol (Monastir) si Salonika sunt zone specific romanesti din punct de vedereal impartirii pe etnii, Drept rezultat al noilor aranjamente teritoriale in favoarea Bulgariei"'se sublinia in memorandum, 600.000 de romfini se vor gasi intr-o situatie in care le va ficu neputinta, sa-si apere drepturile nationale" 75.

Memorandumul de asemenea scotea in evident& faptul ca favorizarea Ungariei si. aBulgariei prin slabirea Romaniei ar complica pozitia guvernului r'oman. Punand accent pe-increderea depliná pe care Antonescu o are in simtul de dreptato al FiIhrerului, memorandumulurmarea sa-1 determine pe Hitler sa imbratiseze cauza romanilor. Subliniindu-se faptul ca pozi-tia guvernului roman trebuie intarita, erau propuse o serie de solutii 76.

Astfel, Bucurestiul propunea revizuirea frontierelor tarilor din sud-estul Europei ale-caror teritorii fusesera largite in 1940 1941, deoarece evenimentele de ultim& ora produsesera.schimbari in echilibrul politic din zona Balcanilor. Mai mult, pentru intiia oar& Romania.ridica in mod oficial pretentii cu privire la Banatul sarbesc". El propunea de asemeneaMacedonie liberl cu includerea grupului national roman, sau cu promisiunea unei zone roma-nesti pentru populatia de origine roman& de pe valea Timocului i cea a raului Vardar; sanin 'condominiu' germano-romano-italian in regiunea Timoc (cm posibila participare a Bniga-riei)" n. Se scotea in evident& faptul ca o astfel de solutie ar separa sarbii de bulgari, prote-And drumul Belgrad-Salonic. In plus, Romania insista asupra dreptului säu privind sudulDobrogei din moment ce Bulgaria ar iirma sá primeascl o portiune lug& de pe coast& MathEgee. Ca o concluzie, in eventualitatea organizarii unei conferinte, Antonesca cerea sá i se-ineaduie sä prezinte pozitia Romaniei prin consultare directa., eventual in prezenta lui Hitler.Antonescuse temea in mod evident ca nu cumva sa se repete evenimentele din vara analui1940, cand rornanilor li se dictaseril conditiile acordurilor de la Viena.

Documentul privitor la Banat care fusese anexat memorandumului descria regittneaca fiind o imitate geografica, etnica, istorica si economic& si arata ca ea ar fi trebuit sts-irevina. in intregime Romaniei in 1919. In plus, memorandumul delegatiei reprezentand roma-nii din Banat la care se allturase o list& de 80 de persoane venite la Timisoara in data de14 aprilie se gaseau i ele incluse ca argumente sustinand pretentiile Romaniei cu privire la.regiunea respectiva 78.

Cateva rile mai tarziu, in data de 27 aprilie, generalul Antonescu a discutat in detaliucu von Killinger ideile prezentate in memorandumul inaintat lui Hitler. Antonescu

Velhagen, o persoana oficiala din Ministerul de externe, Memorandum confidential,Berlin, 23 aprilie 1941, in T 120, Roll 193, 222 149545; publicat& ca doc. nr. 387 in DGFP,D, 12, p. 616-617. Ministrul de stat Mihai Antonescu pretindea ca este autorul acestui memo-randum care, dup& cum spunea el, fusese trimis si Italiei. Vezi Gh. Buzatu, Maresalul Ante-nescu hi foto istoriei, vol. 1, Iasi, 1990, p. 275, 286.

76 T 120, Roll 193, 222/149546; doc. nr. 387, in DGFP, D, 12, p. 616-617.T 120, Roll 193, 222/119547-48; doc. nr. 387 in DGFP, D, 12, p. 617.

78 Thidem.

o.

77

sba expel-

www.dacoromanica.ro


mat indeosebi temerile sale cu privire la o uniune a slavilor. Si a profitat din nou de ocaziepentru a pune accentul asupra unui condominiu pe linia BelgradSalonic cu ajutorul roma-nilor macedoneni".

Pe 6 mai, ministrul de stat Mihai Antonescu i-a declarat lui von Eillinger c5. intr-oconversatie purtata cu Bossy la Berlin, ministrul de stat Meissner s-a referit la faptul caRomania va primi Banatul sarbesc". Pus la curent, Ribbentrop a informat prin intermediulunei telegrame cl Bossy a interpretat gresit cateva cuvinte prietenesti" spuse de Meissner.El adauga ca Bossy credea in mod gresit CS. remarca privitoare la faptul ca. Germania priveacu iirtelegere dorintele Romaniei asa cum sunt ele formulate in memorandumul inaintatla Berlin ar indica faptul c& Romania va primi Banatul sarbesc". Meissner urmeazd slaibit o discutie cu Bossy, 51 informa Ribbentrop pe von Killinger, pentru a readuce la dimensi-unile ce se cuvin" falsele interpretäri ale ministrului roman care au creat o impresie gresit&la Bucuresti 80

Pe de alfa parte, Antonescu astepta cu nerabdare un räspuns din partea lui Hitlerla memorandumul sS.u, ad&uga von Ki flinger. Cu toate acestea, ministrul de externe Ribben-trop a replicat ca Berlinul nu putea la momentul respectiv sS. examineze mai indeaproapeideile avansate de Romania in memorandum. Ca r&spuns, el il informa pe ministrul germanla Bucuresti c& Ministerul german al Afacerilor Externe avea in vedere invitarea lui Anto-nescu cat de curand in Germania, pentru discutarea problemelor importante cu care se con-frunt&_ actualmente politica romaneascA" si vizita va cuprinde i o intalnire cu Hitler 81.

Intre timp, Germania si-a continuat discutiile cu ungurii in privinta Banatului. indata de 28 mai, Weizsacker a reluat convorbirile pe acest subiect incepute cu opt zile inaintecu ministrul ungar. El i-a declarat lui Sztójay cS. deocamdat& nu se va rAspunde afirmativla cererea exprimatl de Ungaria i ca intelegerea deja existent& trebuie sS. raman& in vigoare.Ungaria are o promisiune ferma din partea noastra in privinta Banatului si nu mai trebuieacum deck s& aib& rAbdare" a subliniat Weizsacker 82 Astfel, atat Bucurestiului cat si Buda-pestei Ii s-a spus cS. Berlimil va lua o decizie in problema Banatului pe viitor, dar cS. pentrumoment chestiunea era inchisA. Si in ciuda faptului cii ambele parti implicate au ramas nemul-tumite, Ungaria mai mult decat Romania, chestiunea pierdut din caracterul acut pemasuri ce protagonistii au inceput sit se confrunte cu alte probleme, in special dupa invada-rea Uniunii Sovietice de clitre puterile Axei in data de 22 iunie.

28 von Killinger catre Ministerul de externe (pentru Ministrul de externe Ribbentrop),telegrama strict secret& nr. 1170, Bucuresti, 20 aprilie 1941, in T120, Roll 193, 222/149577-79;publicata ca doc. nr. 416 in DGFP, D, 12, P. 656-658.

8° Ribbentrop catre Legatia din Romania, telegrarna strict secret& nr. 1304, Berlin,9 mai 1941 in T 120, Roll 193, 222/149620; publicat& ca doc. nr. 481 in DGFP, D, 12, p.746, 747.

Ribbentrop catre Legatia din Romania, telegrama strict secret& nr. 430, Fuschl/nr. 1456. Berlin, 23 mai 1941 in T 120, Roll 193, 222/149651; publicata ca doc. nr. 551 inDGFP, D, 12, p. 876.

8° Doc. nr. 564, Secretarul de stat Weizsacker, Memorandum St. S. nr. 364, Berlin,28 mai 1941, in DGFP, D, 12, p. 909-910.

"

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ISTORIA REGIMULUI TOTALITARESEURI $1 S1ATTEZE

ROMINIA SUB RE GIMUL COMUNIST (1944 -1989)

APOSTOL STAN

I. OCUPATIA SOVIETICA

Lovitura de stat de la 23 august 1944, infaptuita de regele Mihai impreuna cu cer-curile Palatului, semnifica afirmarea unei vointe politice de restaurare a independentei si suve-ranitatii statului roman intr-unul din momentele cele mai grele, cand o parte a teritoriuluinational fusese deja transformat in teatru de operatiuni militare germano-sovietice. Ea aduceape plan politic constituirea unui guvern militar sub presedintia generalului C. Sanatescu, gi-rat de cei patru ministri fara portofoliu: luliu Maniu pentru national-taranisti, Dinu Bratianupentru national-liberali, C. Titel Petrescu pentru social-democrati si L. Patrascanu pentrucornunisti, acesta din urnia detinand si interimatul justitici. Seara, la ora 22, printr-o pro-clamatig ,specialä difuzata prin radio, regele Mihai anunta iesirea Romaniei din razboiul antiso-vietic i allturarea coalitiei Natiunilor Unite.

Prime le masuri ale noului guvern urmareau desprinderea efectiva. de Germania. Inten-tia era ca aceastá operatie sa, se faca in mod pasnic, prin acordarea unei libertati depline tru-pelor germane de a se retrage de pe teritoriul tarii. 0 asemenea pozitie fusese exprimata deSasnatescu chiar in noaptea de 23 august lui Killinger, ministrul Germaniei la Bucuresti.Numai ca, somat de Hitler, care ceruse imperios arestarea regelui si a noilor autoritatiapoi, reinstalarea maresalului Antonescu, in zorii zilei de 24 august trupele germane s-auconsiderat in stare de razboi cu Romania. Principalul lor scop consta in anihilarea noilor auto-ritati. Au inceput, in consecinta, un sir de bombardamente asupra capitalei, vizate ffind Pala-tul regal si institutiile guvernamentale. Intr-o asemenea situatie, pentru a i se evita captu-rarea, regele a fost trimis intr-un adapost sigur la Targu Jiu, unde a ramas pana la 10septembrie, cand evenimentele s-au limpezit. Guvernul Sanatescu insui, dat fiind pericolulefectiv al represaliilor germane, ii tinea reuniunile in subsolul Bancii Nationale, tinip de catevazile parásind chiar capitala i stabilindu-se la Bolintin.

Constrans sa se supuna starii de razboi impusa de Germania, guvernul Sanatescu&Idea dispozitii corespunzatoare armatei romane. Capitala era intr-un gray pericol, expusaunor atacuri aeriene desfasurate asupra centrului ei. Prm bombardamente succesive erau ava-riate o serie de di:Win: Palatul Regal, Teatrul National, Ateneul, Palatul Telefoanelor etc.Lupte. Similare sunt angajate i pe Valea Prahovei, unde trupele hitleriste incercau sa mentinacontrolul asupra zonei petroliere. La 26 august insa, intr-o stare de incertitudine pentru guver-nul Sanatescu, in sprijinul armatei romane intervenea decisiv aviatia anglo-ameritana. Erau pro-vocate grele pierderi bazelor inamice din padurile Bäneasa i Otopeni, de unde porneau free-venteld raiduri asupra Bucurestiului. De abia dupa lichidarea acelor trupe germane guvernulSanatescu dobandea convingerea ca lovitura de stat devenise ireversibilä.

Infrante in capitala, trupele germane aveau o soarta similara i pe Valea Prahovei,la finele lunii august ffind capturati peste 56 mii militari, dintre care 14 generali, impreunácu armamentul si rnaterialul de razboi. In consecinta, la inceputul lui septembrie, arrnata ro-man& reusise prin forte proprii sa se desprinda de Germania, asigurand curatirea propriuluiei teritoriu de trupele lui Hitler si evitarea transformarii Romaniei in teatru de operatiunimilitare sovieto-germane.

Asupra guvernului Sanatescu apasa insa o preocupare mai presanta, anume asigurareaunor conditii de legalitate pentru armatele sovietice aflate deja pe teritoriul tárii, dar carela 30-31 august, prin primele lor unitati de avangarda, bateau la portile Bucurestiului. Intru-cat lovitura de stat nu reusise sa-si asigure un arrnistitiu prealabil, din cauza conditiilor refe-ritoare la pierderea Basarabiei i Bucovinei de nord, negocierile fiind intrerupte, guvernulSänätescu se grabea sa restabileasca contactele cu Natiunile Unite. La 24 august, un emisar

;

Revista istorica", tom V, nr. 10,*11. "1029-1053, 1994

0,

www.dacoromanica.ro

1030 Apostol Stan 2

insotit de un fost prizonier britanic, plecau la Constantinopol. La 29 august dui:4 desprin-derea de germani , o delegatie specia1 6. era trimisa la Moscova. Sanatescu voise s-o pun&sub conducerea celor mai importanti lideri politici, Iuliu Maniu i Dinu BrAtianu, dar acestianu acceptau sa. semneze un acord care implica inevitabil cedarea Basarabiei si. Bucovinei denord. In consecinta, in fruntea delegatiei a fost plasat Lucretiu PatrAscanu, reprezentantulcomunistilor in guvern, in ideea cii datorita culorii lui politico, sovieticii ar putea fi adusi lasentimente mai bune. Din delegatie mai faceau parte Ghita Pop. Barbu Stirbei i DumitruD arnaceanu.

Ajunsa la Moscova, delegatia romana constata ca autoritatile sovietice nu se grabeausa, .semneze armistitiul, urmarind ca intre timp sa asigure o penetrare cat mai profunda aarmatelor lor in Romania i s-o trateze ca pe o tara cucerita. Aceeasi delegatie, convinsala plecare ca armistitiul urma sa-1 semneze cu Natiunile Unite, constata cl, in fapt, negocia-tori erau doar sovieticii. Ca atare, ministrul lor de externe, Molotov, inmana conditii grele,fard ca reprezentantii anglo-americani, cu o prezenta simbolica la negocieri, sit incerce mode-rarea exceselor. Consecinta era ca armistitiul semnat la 12 septembrie era un dictat so-vietic, delegatii i expertii romani pledand in zadar pentru conditii mai bune. Se consemnaintoarcerea armelor impotriva Germaniei i o participare la razboi cu cel putin 12 divizii,anularea dictatului de la Viena si plata unor depagubiri de rizboi in valoare de 300 mili-oane dolari. Desi un dictat, armistitiul stabilea, totusi, un cadru legal al raporturilor cu Uniu-Ilea supuse de la patrunderea armatei rosii in tan asprei legi a ocupantului strain.

Prime le unitati sovietice de avangarda care patrundeau in Bucuresti, la finele luiaugust, faceau dovada unei armate de ocupatie. Soldatii, unii organizati in bande, jefuiau siconfiscau tot ce intalneau in cale, dar mai cu seam& automobile si mijloace de transportpentru trupe, alimente si diverse bunuri de consum. Era astfel vizat nu numai avutul pu-blic, ci i cel al locuitorilor. Marinarii sovietici debarcati la Constanta au ingrozit locuitorii,facandu-i pe multi sa-O paraseasca rosturile. Femeile, ca pretutindeni, erau expuse violurilorsub privirile ingrozite ale batranilor si copiilor. La 31 august, contactand un general al ar-matei rosii i cerandu-i disciplinarea trupelor, Sanatescu primea raspunsul deprimant cApanala semnarea armistitiului Romania va fi tratata ca o tan cucerita. Din aceasta perspectiva,bunurile jefuite i confiscate erau considerate prada de razboi. in acest context se plaseazadecizia comandamenttilui armatei sovietice care, la 31 august cu toate protestele lui Sana-tescu ridicase pe maresalul Antonescu i pe ceilalti asociati ai guvernarii, deportandu-i inUniunea Sovietica.

Dup& semnarea armistitiului, trupele sovietice continua sa considere Romania o tar&ocupata, desi Moscova o declarase aliata. Tara devenea tinta unei spolieri sistematice devite, produse agricole si mai cu seam& de petrol. Romania era folosita ca baza do aprovizio-nare nu numai pentru trupe, ci si pentru alte nevoi sovietice. in acest sens, in toamna lui 1944,se transporta dincolo de Prut tot felul de bunuri, ?neat pentru fluidizarea traficului se extin-sese ecartamentul de cale ferata pe Valea Siretului pana la Ploiesti. Ca atare, sovieticii, cupropriile lor trenuri, luau tot petrolul", precum si mu t. de vagoane de material de forat. Ar-mata rosie mai pretindea mari sume de bani atat pentru propria ei intretinere cat si a Comi-siei de control. Exigentele acestea au alimentat inflatia monetara, amplificata i de punereain circulatie a rublei rusesti careia i se stabilea un curs fortat i cu totul exagerat.

Romania este deci supusa unei stoarceri economice sistematice. in noiembrie, ministrulChristu care conducea comisia de executare a armistitiului, adus la desperare de exigentelesi abaterile" de la prevederile armistitiului, li dopunea demisia. Arbitrariul, forta i dictatulutilizate in impunerea de reparatii in contul despagubirilor de razboi sleisera Romania. Pentrua so pune o regula pretentiilor sovietice exagerato, la 16 ianuarie 1945 se obtine o conven-tie special& prin care se fixau ritmul i cantitatile de marfuri ce trebuiau livrate.

Angajata hotarat in razboiul pentru eliberarea Transilvaniei de nord, Romania, fangsa fi obtinut conditii speciale de cooperare militara, cu deosebire o individualitate distinct&a trupolor ei, ii mobiliza armata national& alaturi de armata rosie. in septembrie i octombrie1944 erau purtate lupte aprige peste Carpati, la 25 octombrie atingandu-se Carei i Satu Mare,

ultimele localitati romanesti eliberate. Numai ca, comandamentul sovietic nu permitea tru-pelor romane sii patrunda in Cluj, dupa curn nu admitea nici autoritatilor romane sa se ins-taleze in teritoriul eliberat. Trupe sovietice mentin astfel Transilvania de nord ca o cucerireproprie de razboi, urmand s-o foloseasca ca un targ politic in raporturile cu guvernul ro-man. in ciuda acestei situatii, incepand cu finele lui octombrie 1944 si pan& in mai 1945,armata romana era angajata in lupte grele pe teritoriul Ungariei, Cehoslovaciei i Austriei.La finele razboiului, sub raportul numarului total de ostasi ai Natiunilor Unite mobilizati im-potriva lui Hitler, prin cele 20 divizii, Romania ocupa locul al patrulea.

Sovietica,

si

www.dacoromanica.ro

3 Romania sub regimul comunist 1031

Pe fondul precipitärii desnodttmantului favorabil al razboiului, autoritatile militaresotrietice erau preocupate de soarta armatei romane, spre a nu constitui un obstacol in caleascopurilor lor politice. Pentru a o submina din interior, aduceau in tara mai intai diviziaTudor Vladimirescu" i apoi cealalta Imitate, Horia, Closca i Crisan", prima destinata afurniza cadrele politice pentru soldatii de pe front, in timp ce cea de-a doua pentru infiltrareaspatelui frontului. Maresalul Malinovski insusi trimis la Bucuresti cu misiunea de a schimba-bazele de formare i instruire a armatei nationale , in ianuarie 1945, nu se sfia s& declare-ca Romania nu prezenta sovieticilor incredere. Initia, in consecinta, primele masuri de comu-llizare a armatei.

2. ASALTUL COMUNIST ASUPRA PUTERII

Schimbarea de orientare po1itic i de guvern avusese loc in conditiile unei revarsáriinevitabile a puhoiului sovietic asupra Romaniei, care aducea nu numai amputarea terito-riall prin pecetluirea pentru mult timp a soartei Basarabiei i Bucovinei de nord , o ocu-patie militar& i un sir de obligatii materiale care anihilau sursele de prosperitate ale na--tiunii, ci i ceva mai gray. Pe teritoriul tarii era cantonatä o armatä care aducea samanta co-inunismului i mijloacele de a o implanta. Daca armatele napoleoniene, in secolul trecut, cu--trierand Europa, sadiserä ideile de libertate, eEalitate i fraternitate, de data aceasta armatarosie este folosita ca un mijloc de comunizare pretutindeni uncle patrunde. Romania, prin ur-anare, ajungea exact in situatia pe care Titulescu, in anii 30 ai secolului nostru, incercast s-o.evite, propunand diverse combinatii i aliante ale tárilor democratice pentru impiedicarea-unor conflagratii intrevazute in caz de neputinta in a le zagazui ca o modalitate de re---varsare a bolsevismului asupra Europei.

Sub guvernul. Sanätescu care la 30 august repunea in functie Constitutia din 1923toate drepturile i libertatile cetatenesti i politice, Romania restaura.regimul monarhiei

-constitutionale, suspendat in 1938 prin domnia personal& a lui Carol II. In climatul unor ase-menea libertati, dar mai cu seam& al prezentei masive a armatei rosii circa un milion desoldati , se deschidea o acerb& lupta pentru putere. Tonul era dat de partidul comunist,-un grup de obedient& sovietica, dedat ani in sir unor activitati conspirative i ilegalizat in1924, datoritl contestärii legitimitatii reconstituirii Romaniei Mari. Ponderea nuinerica a aces-

-tui partid la 23 august nu depasea o mie de membri, cei mai multi fiind recrutati dinrandul minoriatilor: evrei, maghiari, bulgari etc. Pusi in slujba liniunii Sovietice, comunistii-romani nu depaseau nivelul unor oameni mediocri, cu o constiinta istoricl, patriotic& si-politics limitata dar itcleosebi alterat5, de doctrina comuni tl a luptE...i. .de casa- Printre eiinsa erau unii care se evidentiasera, in tard, ca sindicaliti sau grevisti: Doncea, Bagu, Gheor-ghiu-Dej, Gh. Apostol, Chivu Stoica etc. Intelectuali de calibru nu posedau, dar in aceastacategoric se distingeau L. Patrascanu si Emil Bodnaras. Se aflau in exil, in patria comunis-mului victorios", Ana Pauker, Vasile Luca, Leonte Rautu etc. Toate aceste elmente, in con-textul dramei natiunii rornane sfasiata intre hitlerism i bolsevisrn, considers. indata dup&13 august 1944 c& sosise momentul recuperarii tuturor frustrarilor i neimplinirilor lor pod--tice. Dezertor din armata romana i devenit agent NKVD, Emil Bodnäras fusese parasutat inRomania de armata rosie cu misiunea de a reanima partidul comunist. Inc& din aprilie 1944,

-dupl ce, impreuna cu C. Parvulescu indepärtau pe Stefan Foris consideiandu-1 tradator,iar, apoi, 1ichidandu-1 organizau o conducere provizorie care primea ordine directe de la.Moscov a.

Comunistii se lanseaza deci in viata politica cu toata energia, ava.nd in spate un protec-tor ca Rusia sovietic& , devenit& in Romania singura putere dominantä. 0 situate in genulacesteia nu mai existase niciodatä in secolele de restriste ale natinnii romane, nici chiar in epocaprotectoratului, cand abuzurile Rusiei erau contrabalansate de suzeranitatea turceasca.

Pe baza unui plan sovietic i dezinteresati de soarta natiunii, daca pana la finele luiaugust 1944 nu insenmasera nimic in viata politica, comunistii devin indata extrem de coin-bativi. Fland abstractie de situatia dramatic& a statului roman aflat la discretia armateirosii, se arata grabiti in reconstituirea unei puternicii organizatii politice. Punand la baza ac-tivitittii ideile leniniste ale luptei de clasa i internationalismului proletar, se adreseaza cuxrec&dere muncitorimii i locuitorilor saraciti, atatandu-le ura impotriva exploatatorilor".Primele re uniuni cornuniste in intreprinderi erau semnalate inca de la 27 august, cand aparsindicate unice". In zilele i slptamanile urrnatoare, actiunea de inregimentare a muncito-rimii era continuata, in multe cazuri utilizandu-se amenintari. Chiar din acest stadiu de f or-'mare a organizatiilor sindicale se inocula morbul untri destin al muncitorimii in calitate de clasa

-ru

1

lor

www.dacoromanica.ro

1032 Apostol Stan 4

Politic/ conducatoare, asume un asemenea rol la capkul unei lupte acerbe im-potriva burgheziei i moierimii, cele cloud clase exploatatoare, cum erau numite. Asociindu-sisi alte elemente politice dornice de parvenire rapida, comunistii impanzese intreprinderileinstitutiile cu sindicate unitare, un eufemism prin care li se ascundea adevArata natura. In ia-nuarie 1995 constituiau Confederatia general/ a muncii pus/ sub patronajul lui GheorgheApos-tol.

Dar sindicatele ii pierdeau functia lor social/ obisrmitä, devenind o curea de transmi-sic" la dispozitia partidului comunist. Pentru a slabi injonctiunile lor politice, comunistiiii propun subordonarea conducerii intreprinderilor a institutiilor. Inca din noiembrie 1944,prin presiune, in multe intreprinderi era introdus controlul muncitoresc" asupra productiei

distribuirii produselor de consum. La Malaxa", de pilda, sindicatele muncitoresti inlatur&conducerea tehnick proniovand p Alta de orientare corpunistä, chipnrile sub pretextul curati-rii intreprinderilor economice de elemente fasciste. Pentru a invrajbi satele in scopul dobandiriide aderenti, in mad iresponsabij si in plin razboi pentru eiberarea Transilvaniei de nord, coma-nitii un apel pentru confiscarea marii propriethti, formand comitete taranesti menitea realiza o reform& agrath p cale revolutionath.

Ceea ce urmareau insa comunistii indatä dupá 23 august era acapararea puterii politice.Prin riarele lor recent aparute Romania libera" Si Scânteia" mai alesintretin puternic inopinia public/ ideea cfi guvernul Sdnatescu nu era deck a prelungire a dictaturii maresalu-lui Antonescu, invinuindu-1 pentru ca nu proceda iniediat la arestarea legionarilor, a vinova-tiler de dezastrul Vali si la judecarea criminalilor de thrboi. indemnati, sustinuti si chiar ma-nevrati de Moscova care, in primele rile ale lui octombrie, obtinuse de la premierul britanic,W. Churchill, dreptul" de dominatie asupra Romaniei, comunistii deveneau agresivi. ince-pand cu finele lunii septembrie 1944 ei organizeath demonstratii in capital/ si in alte oraseale tarii, cand sute de mii de oameni, cu deosebire muncitori scosi cu forta din intreprinderi,fac presiuni pentru aducerea la putere a unui guvern democrat". in unele judge, tinzandsubordoneze autoritiltile guvernamentale sunt organizate demonstratii Lu jurul unor bandeteroriste care promoveaza in functii pe cale revolutionara" prefecti obedienti.

Comunistii pretind puterea in forma camuflath a unui Front national democrat. Pen-tru ascunde adevärata identitate, constienti de lipsa lor de aderenta social/ in Romania,incearca extinda influenta printr-o increngatura de organizatii, cele mai multe avand ohxistenta fantomatic& sari episodic& si reprezentand doar cativa membri. Partidul comunistpretinde, astfel, puterea in numele Frontului national democrat alcatuit, impreuna cu el, dinPartidul socialist t.S.ranesc, Uniunea patriotilor, Societatea scriitorilor, Uniunea tineretuluicomunist, Frontul plugarilor, Madosz-ul, etc.

Dar planurile de aservire politic/ a Romaniei si de infeudare fat/ de Moscova se izbeaude o pliternica rezistenta. Cornunismul in societatea romaneascl nu fusese raci macar o plant/exotic&", neavand bazä social/ i ideologc/ In conditiile in care aproape don/ treimi din popu-latie erau thrani proprietari de parriant, airora li se adaugau elementele comerciale si ale cla-sei de mijloc din orase. Muncitorimea proletarizata, invocata de regula de comunisti, era unstrat social care nu depilsea tin milion, datorith i faptului cà o bun/ parte a ei avea rada-cini i interese agricole. Pe plan politic interesele vitale ale natiunii se regäseau in demersu-rile si activitatea intrerupta in anii dictaturilor carlisth i antonesciana. Partidului Na-tional Taranesc, Partidului National Liberal si Partidului Social Democrat. Liderii acestor for-matiuni politice : luliu Maniu, Constantin (Dint) Bratianu si Constantin Titel Petrescu incer-can sa asigure democratizarea Romaniei in Imprejuthrile agravate de dominatia sovieticl. Eiaveau de infruntat un partid comunist care tindea sa restaureze in forme mult mai aspredictaturile de care societatea ran-Jai:lease/ abia se degajase. i pentru Ca Partidul NationalTaranesc era cel mai popular, cu radacini i aderenta in sanul taranimii sial clasei mijlocii,sefii acestuia, lulin Marlin si Ion Mihalache, deveneau principala tint/ a atacurilor comuniste.Democratismul lui Maniu si mai cu seam/ rezistenta fata de comunism erau stigmatizate dreptrigiditate si reactionarism. De aici o intreaga campanie publicistica, prin radio cu deosebirepentru discreditarea celei mai proeminente personalitati politice din acel moment. ConstantinTitel Petrescu, pentru ca refuza obedienta comunista i apara o social-democratie autentica,gäsea demnitatea, fermitatea i curajul de a apara identitatea propriului partid, intr-un Mo-ment in care comunistii se stracluiau sa-1 infiltreze i asimileze.

Cele trei partide politice democratice, prin actiunea diversionistä a unui guvern FND,se vedeau aruncate de aceeasi parte a baricadei. Sub raport politic, societatea romaneascáse pularizase, disputa de esenta a tutmor partidelor democratice purtandu-se cu comunistiiii asociatii lor deghizati printr-o diversitate de nume. Ca atare, presiunile exercitate prin de-rnonstratii de strada comuniste erau contracarate de regula de national-taranisti. La 13 oc-tombrie 1944, de pildh, se organizase o demonstratie de anverguth care urma a fi reluata deallele. Ingrijorata de adeziunea populatiei fat/ de national-t/ranisti, Moscow intervenea di-

urrnind

s&

ausaid

www.dacoromanica.ro


rect pentru suspendarea demonstratiilor in favoarea democratiei, pretextand chipurile cii arfi de na'tura legionara. Intruziunea direct& a lui Stalin in bätalia desfasurata in Romania intrecomunism si democratism, 11 Meuse pe seful guvernului, generalul Sanatescu, sa exclame: , vaevictis!" La 16 octombrie 1944, PNT publica manifestul program prin care denunta mane-vrele comuniste de cucerire a puterii politice sub forma diversionista END.

In aceasta lupta acerb& pentru putere, C. Sanatescu parea total depasit in imposibili-tatea de a ajunge la o deplina solutie politicii pentru un guvern de stabilitate, acelasi sef alguvernalui accepta sa prezideze o noua formatiune numita la 4 noiembrie 1944. Daca FNDnu reusise sa preia singur puterea de data aceasta a unni guvern politic, se flea recunoscut,in schimb, ca o entitate distinct& prin care comnnistii se acopereau. Maniu s Dina 13ratianuacceptau fanctii de ministri taxa portofoliu.

Dar efemeritatea celui de-al doilea guvern Sanatescu aparea chiar din start, intrucatcorn unistii nu-si incetau actiunile de paralizie economica, in intreprinderi i institutii, precurn

pe plan social, prin demonstratii i infruntari in strada. Tara devenea chiar mai neguverna-bila si blamabila pentru Moscova care, invocand necesitatea asigurarii spatelui frontului anti-hitlerist, fAcea puternice presiuni pentru an guvern de obedient& comunista. Regele Mihai Inca,la 6 decembrie 1944, promova ca sef de guvern an cunoscut adversar al dictaturii lui Anto-nescu, generalul N. Radescu. Acesta din urrna a initiat decrete-legi vizAnd organizarea sindi:catelor, yedepsirea crirninablor de razboi, egalitatea in drepturi a minoritatilor, etc. Cornu-nistii insa, tot mai avizi de putere i asigurati de sprijin direct de Stalin in urrna calatorieilui Dej la Moscova, in ianuarie 1945 intensificii actiunile de sabotare econornica i adminis-trativa, angajandu-se direct intr-o actiune de preluare a puterii. Se izbira, insa de Radescucare, prin curaj i botarare, le-a opus o puternica vointa de a curma tulburarile sociale. inseara. Li lei de 11 februarie convoca in sala Aro" o reuniune in care arunca un blam asu-pra comunistilor pentrn ca destabilizau societatea si statul, anuntand masuri de aparare a lega-litatii i stabilitatii. Adeptii unei conduite de rezistenta la comunism jubilau pe strazile Bucu-restmlui, intrevazand In RAdescu o voizrta ferrna de aparare a democratiei. indemnati desoiietici, comunistii raspund manifestarilor mentionate, la 13 februarie, printr-o demonstra-tie masiva prin care cereau un govern FND. La 19 februarie, neclintit in pozitia de rezis-tenta, Radescu demitea din functia de subsecretar Ia ministerul de interne pe reprezentantulcomunist La 24 februarie, o alta demonstratie comunista viza ocuparea institutiilor Orb, otentativa directa de cucerire a puterii pe cale revolutionara.". Prin focurile de anal trasede garzile comuniste, in infruntarea cu armata, au cazut 2 morti si 8 raniti. Radescu atacadirect la radio pe Ana Pauker i Vasile Luca. Ziarele comuniste, in schimb, 11 eticheteaza dreptcriminal, corului detractorilor adangandu-i-se 14 ofiteri superiori in frunte cu Vasiliu Rascanu,D. Damaceanu, Ilie Cretulescu etc., precurn si intelectuali ca C. I. Parhon, D. Mezincescu, N.Lupu, N. Hortolomei, M. Sadoveanu, Simion Stoilov etc. Chiar fiul lid Radescu, printr-o epis-tohii in Scanteia", ii blama -Fatal pentru curajul de a se opune comunismului.

La 28 februarie sosea la Bucuresti Viinski, cel care aducea de regal& de la Mosco ranenorociri". Tot atunci, generalul sovietic Susaikov ordona ca trupele romane din interior

-sa lie trimise pe front, iar efectivele ramase in tara sa fie dezarmate. Rusii deveneau stapaniabsoluti in Romania, intariti Intr-o asemenea convingere si de acordul de la Ialta, survenitintre timp, prin care dominatiei lor in central si rfisaritul Europei nu i se punea nici o condi-tie. Romania, acum, era o prada usor de asimilat de colosul sovietic care plasa in fat& pecOmunisti. in acest context, in consens cu planurile sovietice de aservire, la 28 februarie, subpresiunea unor demonstratii muncitoresti uriase i pe fondul demantelarii structurilor legalede putere, guvernul Radescu se destrama ,i pentru ca Insasi viata Ii era in pericol, seful gu-vernului se refugia la ambasada britanicA, de unde cateva luni mai tarziu pleca in ernigratie.

3. SOVIETICH IMPUN GUVERNUL GROZA

Caderea guvernului Radescu insemna nu numai ascutirea contradictiilor politice din-tre comunisti i fortele democratice, ci i mai cu seama inasprirea atitudinii Moscovei fata defactorul politic de ultimä instanta, regele Mihai. La finele lui februarie 1945, Stalin trimi-sese la Bucuresti pe Visinski cu misiunea speciala de a impune un guvern procomunist. Po-zitia aceasta a fost nu numai sngerata, ci chiar dictata. Prirnit de rege in primele zile ale lurmartie, Visinski se izbi de rezistenta acestuia care invoca recentele acorduri de la lalta. Exas-perat de intransigent.% tfinaruhri monarh, emisarul lui Stalin recurse la duritati i expresii ire-verentioase, sfarsint prin a arunca, pe langa amenintari, argumentul suprem: Ialta sant

k"

i

,si

publican

www.dacoromanica.ro

1034 Apostel Stan

Sfatuit de consilieri, printre care chia,r de fostul sef al guvernului, C. Sanatescu, care-iceruse sa cedeze pentru linistea tarii", regele Mihai ,acceptit formula unui guvern FND. S-aajuns astfel la formatiunea ministerial& Petru Groza de la 6 martin 1945, in care cornunistii

aliatii lor preluau conducerea tarii. Prin Gheorghe Tatarescu, seful unei disidente liberaledornica sa se infrupte din beneficiile puterii, Ca vicepresedinte i ministru de externe, guvernulGroza incerca sa dobandeasca o aparenta de onorablitate si de diversitate po1iticl, sä ascunciaca reprezenta interesele sovietice, ale comunistilor i oportunistilcr rcmani.

Pentru a-i intari pozitia in tart, autoritatile de la Moscova decideau, la 9 martie, saconceada guvernului Groza administratia nordului Transilvaniei. Dupa eliberarea de La finelelunii octombrie 1944, din considerente politice, autoritatile sovietice se instalasera acolo caintr-o provincie ocupata. 0 asemenea atitudine voia sa exprime incertitudinea reintregirii päiiivestice a tarii, conditionand-o de bunavointa Moscovei. Constienti de ilegitimitatea raptu-lui Basarabiei i Bucovinei de nord, prin tinere sub propria administratie a nordului Tran-silvaniei, circa o jumatate de an, i, apoi, prin restituirea ei catre guvernul roman, rusii voiau&I se prezinte drept restauratori ai integritatii Romaniei, spre a-si face propriul rapt mai pu-tin odios. Dar taraganarea preluarii administratiei zonei mentionate fusese dorita chiar decomunisti care, identificand Transilvania ca un bastion al lui Maniu, au sustinut ca preluareaei s& se realizeze intr-un moment politic favorabil, atunci cand erau ei stapani pe putere.

Chiar de la instalare, cu consimtamantul si sub presiunea sovietica, guvernul Groza des-chidea o actiune de restructurare 'a armatei romane. Era vizata, mai intai, comanda suprema,cu deosebire generalii Sanatescu si Mihail, dar i numerosi alti ofiteri care erau demisi subdiferite pretexte. in sanul armatei, inclusiv la nivelul comandantilor, erau plasati educatoripolitici" pusi la dispozitie de divizia Horia, Closca si Crisan", formata in Uniunea Sovietic&

comandata de generalul Lascar. Se semana samanta unei armate de pretorieni i merce-nari", strain& de interesele natiunii si subordonata partidului comunist. Intr-un context deafectare gray& a suveranitatii nationale, rusii continuau sa prade tara. lar pentru ca un ase-menea jaf 0, fie legalizat si mai ales sa se desfasoare sistematic, in iulie 1945 guvernul Grozainfiinta vestitele sovromuri prin care sovieticii dotandeau un control absolut asupra econo-miei romanesti.

Prornovand aceeasi politica diversionista bazata'pe adversitatea de clasa, in conditiilefu care tara se afla incIt in razboi, dupa ce cu mai multe luni inainte indemnase pe tarani sItocupe cu forta marile proprietati, la 23 martie 1945 Groza facea Sa se promulge legea agrard,Supunea confiscarii toate proprietatile mai Atari de 50 hectare, precum i o parte a inventa-rului agricol, abia reusind sa constituie un fond funciar de peste 1 460 000 hectare. Erau im-proprietarite 900 mii familii taranesti, dintre care 400 mii far& pamant, cu 1 100 000 hectare,in timp ce circa 400 mii hectare erau rezervate organizarii unor ferme de stat. Erau primelemasuri radicale nu atat pentru consolidarea proprietatii taranesti prin loturile insignifianteacordate, cat mai ales pentru paralizarea proprietatii man I mijlocii si in general a agriculturiibazata, pe proprietatea particulara.

Partidul comunist, pivotul guvernului Groza, deschidea o Sustinuta i sistematica cam-panic de ideologizare a societatii in spiritul cunoscutelor teze ale luptei de clasa i internatio-nalismului proletar, adica ale contopirii cu sovietismul i bolsevismul. La 21 martie 1945, pen-tru pregatirea cadrelor lui politice, infiinta o universitate muncitoreasca, transformata ulte-rior in Academia tefan Gheorghiu". In a doua parte a lunii octombrie, la conferinta lui na-tional& cand Dej devenea secretar general , acelasi partid aducea in prim plan un pro-gram de industrializare i electrificare, dar fara a mentiona colectivizarea. Vointa de a facedin Uniunea Sovietica un model de dezvoltare social-politica era exprimata de o puternica.activitate de propaganda culminand la 7 noiembrie 1945, ziva revolutiei bolsevice, prin de-cretarea ei ca sarbatoare nationala. Capitala i orasele de resedinta judeteana erau cufundatein rosu, simbolul comunismului.

In contextul unei puternice crize economice si al mizeriei intinsa la scara intregii so-cietati, cand alimentele de baza, inclusiv painea erau rationalizate, guvernul Groza reintro-ducea cenzura, interzicand ziarele de opozitie, dar si activitatea partidelor democratice. De-venit stapan asupra mass-mediei, guvernul ii ingaduia sa debiteze fard replica tot felul deminciuni i exagerari". Sub pretextul arestarii i judecarii legionarior, criminalilor de razbo i

colaboratorilor acestora, aceleasi autoritati dezvolta mijloacele represive ale statului, cu deo-sebire aparatul ministerului de interne, in sanul caruia pun bazele viitoarei securitati, organi-zeta cu personal sovietic, dupa metodele NKVD. Pus& in slujba partiaului comunist, securi-tatea urmareste fiecare actiune a liderilor opozitiei democratice: luliu Maniu, Ion Mihalache,Dinu Bratianu, C. Titel Petrescu. Ziaristi i comentatori de pres& sunt, de asemenea, intimi-dati, in cazul in care, cei acuzati de colaborationism, pe timpul razboiului antisovietic, nuerau arestati. Ca atare, datorita cenzurii, opinia public& era semiparalizatk In locul stirilor

si

www.dacoromanica.ro


autentice pentru combaterea minciunilor i exagerarilor comuniste Ii faceau loc intenszvonurile.

Sfarsitul.victorios al rAzboiului adusese in tabara Natiunilor Unite dezbinarea. Pentrua-si digera prada, Uniunea Sovietica se intorcea impotriva propriilor ei alia%i, instaland cumarata Churchill, la Fulton (SUA), la 5 martie 1946 o cortin& do fier" prin care scindaEuropa si provoca razboiul rece". Romania era expusa direct unui asemenea pericol, mai

insesi puterile occidentale, prin ambiguitatea acordurilor cu Stalin, fie ca. nu stiusera, fiecl nu voisera sa. le dejoace, contribuisera la realizarea planurilor satrapului din Kremlin. Faraa cunoaste toate dedesubturile politicii internationale i convinsi ca viitoarea conferinta depace va pune capat ocupatiei sovietice, fortele democratice din Romania, dei aveau de infrun-tat un adversar implacabil ca Uniunea. Sovietica, se plaseaza ferm pe pozitiile rezistentei laimixtiuni. Invcc& acordurile Natiunilor Unite, inclusiv acelea de la Ia lta privind organizareapostbelica a lumii i incearca sa domoleasca elanul comunist al guvernului Groza. Ca sef alstatului, regele Mihai isi asum& un rol mai activ de garant al suveranitatii nationale si al ins-titutiilor demccratice, intr-un moment in care, recunoscand importanta loviturii de stat dela 23 august r entru precipitarea sfarsitului razboiului, in iulie 1945, Stalin ii remitea ordinulVictoria", decoratie care mai fusese conferita i lui Eisenhower i Montgomery.

Po baza unor semnale ale puterilor occidentale de contestare a extensiunii comunismu-lui in Europa rasariteana, concretizate in blamul lui Ernest Bevin asupra guvernului Groza,la 21 august 1945 regele Mihai ii cerea demisia. Groza insä, sustinut de autoritatile sovietice-din tara, refuza s5,-si abandoneze functiile. In semn de protest, regele Mihai nu mai contra,-semna actele oficiale lovindu-le de nulitate printr-o greva regall". Pentru sustinerea actiunii-de dernitere a conducerii comuniste a tarii, invingand cenzura si mai cu seam& persecutiile,partidele demccratice: PNT, PNL i PSD folosesc data de 8 noiembrie, onomastica regelui,pentru organizarea unor proteste publice. Prin sloganul Regele i patrial", clamat in fata Pala-tului regal de mii de demonstranti, opozitia democratic& afirma respingerea categoric& a ince-putului de dictatura comunista. Groza ins& a aruncat in strada bands inarmate, printre care.spioni i agenti sovietici, care au provooat incaierari, busculade i ciocniri cu demonstrantii,slobozind focuri de arma prin care au fost omorati oameni. Represiunea a fost asociata cunumeroaso arc stari in randul tineretului. Comunistii au organizat, apoi, cu muncitorii dinfabrici, atacuri asupra sediilor partidelor democratice, afise raspandite pe strazile capitaleioerand desfiini area acestora. In disputa cu opozitia intervenise public chiar ambasadorul so-vietic care ay Ara guvernul Groza.

Criza constitutionala creat& prin greva regala" a durat pan& la finele lui decembrie1945. La Moscova survenise o conferinta a ministrilor de externe ai Uniunii Sovietice, MariiBritanii i Statelor Unite care desfasurata intre 16-26 decembrie adopta hotarari pri-vitoare la Romania. Desi pana atunci nu recunoscusera. guvernul Groza pentru modul cummonopolizase puterea, anglo-americanii, in incapacitatea unor masuri decisive, pentru a resta-bili legaturile cu el, ii puneau conditia, acceptata de rusi, de a include in componenta lui oathun reprezentant national-taranist i national-liberal, in vederea netezirii caii pentru organi-zarea unor alegeri libere. Ca urmare a acestor decizii, guvernul Groza era constrans sa-si rela-xeze intr-o anumita masura atitudinea fata de opozitie. La 7 ianuarie 1946 primea in corn-ponenta lui, ca ministri fat& portofoliu, pe Emil Hatieganu, reprezentand PNT, i Mihail Rom-miceau, lit numele PNL. Cu concesii formale, se inclieia greva regala" si implicit consacrareaoxterna a guvernului Groza prin vizita la Bucuresti a reprezentantilor celor trei puteri: Vi-sinski (Uniunea Sovietica), Harriman (Statele Unite) i Kerr (Marea Britanie). Dep4iti deovenimentele din centrul i rasaritul Europei i incapabili sa. impiedice aici impuncrea domi-natiei absolute a puterii sovietice desi presedintele Truman se angajase in acest sens anglo-americana incercau sa, amageasca opinia public& prin afirmarea unui interes pentru Romania.

Relaxand intr-o anumita ma,sura cenzura, Groza permise reaparitia unor ziare ale opo-zitiei, dar prin sindicatele subordonate ale tipografior incerca sa le controleze prin presiunivizaud atenuarea criticii. Incordarea ditre rusi i americani permitea ins& comunistilor A. con-duo& discretional-. Armata romana, infiltrata intre timp cu elemente dubioase, in martie 1946avea drept comandant sef pe maresalul sovietic Tolbuhin. La 6 mai, dupa ce maresalul Anto-nescu era adus din captivitatea sovietica, era deferit Tribunalului poporului pentru a fi jude-cat de crime de razboi. Era un simulacru de proces in care acuzatii se faceau vinovati pentru

indraznisera sa poarte un razboi pentru eliberarea Basarabiei i Bucovinei de nord. Depen-denti total de Kremlin, prin ministrul Justitiei, L. Patrascanu, comunistii ave.rtizau pe regede gravele consecinte asupra tarii, in cazul comutärii pedepsei cu moartea la care fusese osan-dit maresalul. Drell urmare, Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Vasiliu i Alexianu erau exe-cutati la 1 iunie 1946. In contextul procesului mentionat, guvernul Groza profita de ocazie

aleStâ,

ca

www.dacoromanica.ro

1036 Apostol Stan 8

pentru a instala in tara o atmosfera de teroare, in miez de noapte arestindu-se un mare numarde fosti demnitari.

Pentru a se instala deplin la putere, comunistii incep sa pregateasca. alegerile. In martie1946, imbolditi de ideea de a Uchida concurenta social-democrata, reuseau s scindeze aceastaformatiune politick obligandu-1 pe C. Titel Petrescu s creeze PSD Independent. In lunile un-matoare, adoptand cunoscuta tactic& de aliante conjuncturale cu grupari insignifiante, cons-tituiau in vederea alegerilor Blocul partidelor democratice, in care intrau in PDSR obedient.un PNT Anton Alexandrescu, un PNL Tatarescu, Frontal Plugarilor Groza, PNP etc. La 15

printr-o lege electoralk se introducea sistemul parlamentar unicameral si dreptul de votincepand cu 21 de ani. Cheltuind miliarde de lei pentru propria propaganda, in ciuda mizerieiagravata de ocupatia sovietica., corministii organizau manifestatii in strazi in care chemau toa-ta pleava societatii", inclusiv annata pe care o adusesera in stare de supuncre.

Opozitia democratica exprimatä de cele trei partide politice, dar mai cu seam& dePNT, se anima cu toata energia in campania electoralk Desi dezavantajata de practici discri-minatorii, supusa i expusa la atacuri ale unor bande de batausi, opoz4ia se identifica, inultima instantk cu Naniu, devenit in acele imprejurari elementul catalizator al rezistenteinationale impotriva comunismului. Maniu face dernersuri insistente pe langa anglo-arnericani

diplomati a ziaristi cerand presiuni asupra guvernului Groza, spre a impune alegerilibere i a-1 face a inceteze persecutiile i brutalitatile la care era snpus cu deosebire PNT.

Alegerile parlamentare s-au desfasurat la 19 noiembrie 1946, intr-o atmosfera de mareagitare i incordare. Totusi, ci exceptia mon paturi orasenesti functionari, intelectualimuncitori , majoritatea coplesitoare a societatii, taranimea i clasa de mijloc, era imunalata de comunism. Desi generalul Sanätescu ar fi dorit ca alegerile a le castige comunistii

dupa cum rnarturiseste dar pe fondul unei opozitii democratice cu o pondere parlamen-taxa de cel putin 35%, pentru a permite Romaniei sa reziste presiunii Moscovei, rezultatelereale au lost dezastruoase pentru guvernul Groza. Intrat in panick la indemnul ocupantilorsovietici, in noaptea de 19/20 noiembrie, au fost eliminati din localurile de vot reprezentantiiopozitiei, schimbfindu-se total listele i realizandu-st cel mai mare furt de urne din istorianoastra politick S-au inversat astfel rezultatele, mock PNT, din castigMor detasat, abia isiasigura 32 mandate, in contextul propulsarii frauduloase a guvernuhii Groza cu 348 locuri.Aceste alegeri consacrand la 1 decembrie un parlament constituit dintr-o adunaturá depersoane insignifiante"insemnau, in fapt, moartea democratiei 0 a institutiilor constitutio-male.

Devotandu-se total Moscovei, guvernul Groza ingenunchia in fata atitudinii acesteiala Conferinta pacii de la Paris unde delegatii lii, indeosebi ministrul de Externe, Gh. Tata-rescu, n-au formulat sub nici o forma un drept al Romaniei asupra Basarabiei i Bucovinei denord. Fara a obtine de la rusi cobeligeranta meritata de contributia la razboiul antihitlerist,Romania era tratata ca o tara invinsa prin grele reparatii impuse de guvernul sovietic in va-loare de 300 mii dolari, in afar& de bunurile spoliate si deja capturate. Delegatii romani eraupreocupati mai ell seam& de unele clauze economice pretinse de anglo-americani. Orbiti de pu-tere i aserviti Rua rezerva rusilor, delegatii Tritarescu, Patrascanu, Voitec si Damaceanuau refuzat sa sustina demersurile neoficiale ale exilului romanesc condus de Gr. Gafencu carevoia s. promoveze un protest asupra raptului Basarabiei i Bucovinei de nord.

Dula& semnarea tratatului de pace de la Paris, guvernul Groza intreprindea masuri elec-tive de lichidare fizicà a opozitiei, cele dintai victime hind national-taranistii care, in martie1946, erau arestati i trimisi in inchisori in lanturi". Se instala deschis o dictatura rosie"care nu putea tolera o alternativa. politica. Conducerea PNT i1 frunte cu Maniu, in contextulin care incercase trimiterea in strainatate a lui Ion Mihalache, era arestata i intemnitata. Inaugust 1947, PNT era dizolvat, sefii lui, Maniu i Mihalache, fund judecati i condamnati latemnita pe viata pentru vini imaginare. Cu ei, morti in inchisori, se lichida insasi democratiaromank caci in noiembrie 1947, dui:A disparitia PNL si PSD Independent, erau eliminati dinparlament si din guvern chiar tovarasii de drum", liberalul Gh. Tatarescu.

Singurul obstacol institutional impotriva dictaturii conauniste pe cale de inchegareramasese monarhia. Regele, in mai multe randuri, incercase sa obtina pentru actiunea de re-zistenta un suport occidental, ultima data in noiembrie 1947, cu ocazia unei vizite la Londra.Abandonat de anglo-americani, devenise un fel de ostatec privilcgiat al armatei sovietice. Caatare, tot mai greu putea sa blocheze asaltul comunist spre o putere discretionara. Regele erain imposibilitatea de a-si exercita prerogativele politice, cum ii indica Constitutia. Desi comu-nistii facusera uncle schimbari institutionale esentiale, subminandu-i prin infiltrare chiar sign-ranta, regele reprezenta Inca obstacolul impotriva regimului politic totalitar. De aici deciziade a-1 rasturna, dar fart]. a face valVa, datorita popularitatii lui interne. Din aceste motive,Groza i Dej, recurgind la pistol 0 santaj uciderea unor tineri detinuti politici in con-

iulie,

,

www.dacoromanica.ro


ditiile in care garzile regale fusesera infiltrate cu comunisti, reusean si-i impuna, abdicarea, la30 decembrie 1947, si proclamarea, de catre Adunarea deputatilor, a republicii. Se constituiaastfel un prezidiu in care erau plasati oameni insignifianti din punct de vedere politic, prese-dintele,C. I. Parhon, avand alaturi ca membri pe M. Sadoveanu, $t. Voitec, Gh. Stere si IonNiculi. In acest mod, se lichida regimul democratic al monarhiei constitutionale instituit in1866, instaurandu-se totalitarismul comunist sub aparenta unei forme republicane.

4. SISTEMUL POLITIC COMUNIST

La inceputul anului 1948, comunistii romani deschideau calea institntionalizarii unuiregim totalitar care afecta nu numai sferele politice, ci i pe cele socia1-economic i cultu-rale. Daca pcntru tara ocupatia sovietica era un dezastru, pentru ei insemna implinirea unuivis. In satisfacerea poftei lor de puterc, constient sau nu, se transformau in uneltele i pioniiunui vast plait de dominatie a Moscovei asupra Europei centrale i rasaritene. Comunistii ro-Irani se pun la dispozitia unor consilieri sovietici, deveniti factori de decizie, precum si a altorexpert'', multi spioni NKVD, care infiltreaza toate institutiile publice, mai ales cele militare,ale sigurantci statului, ale ministerului de interne, ale invatámantului i culturii. Transfor-mat% intr-o tara, captivä, Romania era supusa unei sistematice sovietizari, adica asimilariiunei oranduiri politice i social-economice potrivit dogmelor leninist-staliniste, precum i unetintense rusificari. Prin chiar imnul national se proorocea infratirea" vesnica a românilor cupoporul sovietic eliberator".

Instrumentul unei asemenea sLbimbari radicile este partidul unic. La 22-23 februaris1948, impreuna cu social-democratii lui Lotar Raxliceanu si Stefan Voitec, care abandonaserape C. Titel Potrescu, comunistii creau Partidul muncitoresc roman. Era o organizatie poli-tica de tip bolsevic care, in numele clasei muncitoare, devenita axul intregii vieti politice, pre-tindea s conduca, discriminatoriu si absolutist intreaga societate. Nona formatiune politicase autodefineste o emanatie muncitoreasca. Gruparile politice clientelare, mai precis acele gru-puscule de oameni care servisera spre a se crea o fatad a. de diversitate, se autodizolvau treptat.

Odata constituit partidul unic, se procedeaza, la schimbarea institutiilor politice, res-pectiv a modului de guvernare prin care diferitele puteri publice erau manev rate dintr-un sin-gur centru, de catre PM'R. Conceptia statului partidului unic era transpusa, pe plan constitu-tional mai intai in 1948, apoi in 1952 i, in fine, in 1965. Era consacrata o forma republican&de organimre a statului, inclusa in insusi numele tarii. Constitutiile comuniste afirmau forma/o serie de drepturi i libertati, dar le ingradeau prin conditionarea exercitárii lor de o serie defactori, dar mai cu seama prin invocarea inlereselor pretins sociale, hi detrimentul libertati-bar i afirmarii persoanelor i grupurilor umane. Erau, apoi, definite atributiile diferitelor insti-tutii: presedintele statului, Consilul de ministri, administratia local& etc. Dar toate dreptu-rile si libertatile proclamate, precum i separarea puterilor statului prin mecanismul unor insti-tutii distinctc, erau practic anulate prin institutionalizarea rolului conducátor al partiduluiunic, transformat intr-un factor decisiv in societate si in stat, in genul puterilor detinute demonarhiile absolutiste din evul mediu.

Adoptandu-se mecanic modelul sovietic de organizare politica, putcrile publice eiau otranspunere in limba roman& a acelora rusesti. Corpul legiuitor unicameral devenea

Marea Adunare National& in fruntea careia indata dupa abolirea monarhiei fusese plasat unPrezidiu. Practic, sub o asemenea organizare, nu exista un sef al statului. Pe masura depasirtifazei primare a asimilarii institutionale sovietice, comunistii se izbesc in relatiile interstatalede necesitatea fie si formal& a reprezentarii printr-un organism consacrat. Drept urmare,in martie 1961, se crea Consiliul de Stat. La 28 martie 1974, pentru a-si satisface nemasuratavanitate, dar i pcntru a crea iluzia unei cstompari a puterii lui in calitate de sef exclusiv alunui partid, Ceausescu crea functia de presedinte de republica, tin organism paralel u acelaal Consiliului de Stat si, in consecinta, inutil.

Consiliul de Ministri isi schimba esential atat natura functiilor, cat si componenta depar-tamentelor. Pentru realizarea statului dictaturii proletariatului sau al democratiei socialiste,guvernul ii intarea laturile represive, cu precadere rninisterul de interne complet mihta-rizat , cu componenta esentiala a politiei politice securitatea , dar ministerul for-telor armate sau al apararii nationale, conceput ca o institutie menita prioritar sa apare cu-cernile revolutionare". Guvernul mai ingloba tot felul de ministere si comitete in frunte cu celal planificarii prin care conducea direct economia nationala. Unitatile administrativ-teritoriale,judetele si plasile, primele reconstituite ulterior, erau inlocuite cu regiuni t raioane. Erau des-fiintate primariile i prefecturile, locul lor fund luat de institutii de inspiratie bolsevic.I. Se

simpl&

si

www.dacoromanica.ro

1038 Apostol Stan

creau astfel sfaturile sari consiliile populare o traducere a sovietelor care erau organelelegate ale administratiei judetene, orásenet i comunale.

Noile institutii ale puterilor publice intrau in vigoare in martie-aprilie' 1998, cAnd intetneiul unei legi electorate care acorda dreptul de vot incepAnd cu 20 ani se constituiaMarra Adunare Nationalg. Alegerile pentiu corpul legiuitor i pentru sfaturile sau consiliile-populare erau organizate de cgtre Frontul Democratiei Populare sau, mai tarziu, Frontul Uni-tatii Socialiste, o formula deghizatil de pluralism. Caci dacg la inceput, sub o asemenease prezentau in jurul PMR cel putin caricaturi de particle: Frontul Plugarilor, national-libera-lul Bejan i tArgnist-democrattil Lupu, ulterior, prin .autodesfiintarea acestora, organismulconstituit ad-hoc cu ocazia alegetilor era o simpla fatadg.

Legalitatea afat de des invocatg de comunisti era un simulacru. Ea este incAlcatg chiarin conditiile cgnd ei devin un unic si atotputernic partid. Cgci pentru aceasta, in virtutea drer-tului arogat de forta politica conducatoare, alegerile pentru organismele statului nu sunt cleat-in mijloc de a le sanctiona hotgrarile. Ca atare, listele cu candidati exprima preferinta tor abso-

14ra nici o leggturg cu, interesele sau gusturile electoratului. In conditiile unor liste micesau chiar ale simulacrului ceausist, uneori, al celor doi candidati, pentru partidul comunistyotul devine un act patriotic. A nu-I exercita era o grava culpa, intrucgt absenteismul se trans-formase intr-o modalitate de protest. Ca partid unic, comunistii voiati sg ateste prin votpretentia lor de intruchipare a vointei intregii natiuni avea o bazg electoralk de unde succe-sul canclidatilor in alegeri cu procentaje maxime. Furtul de urne in conditiile sistemuM elec-toral comunist consta in falsificarea numgrului total al participantilor la vot de catre autori-tatile insei, pe fondul cresterii absenteismului si anulgrii sau substituirii buletinelor din urnecare, in climatul anonimatului, dobandeau o forma de exprimare a unor revendicari economicesi politice, inclusiv de proferare a unor insulte indreptatite la adresa acelorasi vesnici conduca-rton.

Sistemul politic cornunist, atAt sub Dej cat si sub Ceausescu, nu este nici democrat, nicimacar liberal, ci absolutist si totalitar. El mentine doar aparenta unei gaverngri bazate pe au-tonornia diferitilor factori de putere, justitia insài, prin procuraturi indeosebi, fiind primachematä sa incalce normele statului de drept. Dacg sub Dej se ruentinea o oarecare separa:tie formal& intre functiile de partid si de stat, sub Ceausescu mai ales, omparea oricarei dein-nitati in organele puterii de stat era conditionata de calitatea de membru al partidul comu-nist, incat aproape nici o functie nu mai putea fi obtinuth decgt in numete acelei calitati poli-tice. '

Dorninatia discretionara a partidului comunist era asigurath.de;.un instrument institu-.tionalizat, securitatea. Este politia politick un aparat" implacabil care recurge la crimadiversiune in sfinul societatii, pentru a mentine monopolul politic. al .partidului link. Ea nueste un simplu serviciu de informatii necesar oricgrui.stat pentru a sp apgra de intro ziuni exi-terne, pus sub controlul organelor constitutionate., ci un organism subordonat direct sefuluipartidului. Prin securitate este dominatg nu numai societatea,,dezintegrándu-se grupurile denemultumiti i agregati ca adversari ai puterii totalitare, ci chiar oarneni din esaloanele supe-rioare ale acesteia, afirmati sau banuiti pentru tendinte de schimbare sau pcntru veleitaticonducgtoare. Cei care . organizeazg acest sistem monstruos de supraveghere a populatieiprintr-o retea densa de informatori, strecurati in toti porii societatii, la inceput, aunt agentiisovietici Bodnarenko i Nicolski. Ulterior, dupg ce a lost partial epuratg dar niciodath desco-torisitg de spioni ai Moscovei, ca i partidul, securitatea a devenit nationalk subordonath fiede Dej, fie de Ceausescu, aervindu-i in implinirea planurilor lor politice.

. Incepand indeosebi cu 1998, partidul comunist dobandea un caracter de masa. Supra.Llicitându-i natura muncitoreascg, pretentia ca reprezinth'interesele maselor populare in detri-mentul unui pumn restrgns de exploatatori", pe fondul impunerii unui monopol politic, comu-nistii atrag muncitori i tgrani, dintre oamenii cu cel mai scazut nivel educational. Li se ala-tiara, apoi, elementele oportuniste din medii burgheze, intelectuale i functionaresti, unele tre-cute prin fostele partide democratice sau chiar pe la legionari. Se creaza, prin urmare, in par-tid cu site de mid de membri, deseori epurat si reconstituit, cu pretentia de a se mentine dreptavangardg revolutionara a clasei muncitoare. Ulterior, sub Ceausescu, prin intentia de a asi-gura partidului un rol conducgtor la nivelul tuturor structurilor societatii, de a-1 transformaintr-un centru vital" al acesteia, s-a organizat un agregat imens de aproape patru milioanede membri. Partidul isi subordonase organizatiile mice de tineret si de femei, inclusivcatele transformate intr-o curea de transmisie" a propriilor lui ordine. Erau inregimentatiin organizatii speciale nu numai colarii, ci i prescolarii.

Aglomerarea unui rnimgr mare de membri in partidul comunist nu venea dintr-o vaca-tie democraticA, ci dintr-un rnimetism menit a-i ascunde caracterul totalitar. Din aceste mo-tive, ceea cc conta pentru el erau rim sutele de mii sau milioanele de rnembri, ci numgrul. re-

lull,

ca

si

S

10

sigll.

fiadi-

www.dacoromanica.ro

11 Romfinia_sub. reginul comunist 1039

strans care compunea organismele conducatoare, inclusiv activistii platiti pentru o asemeneafunetie. Se Constifuia, astfeL un fel de castä, o nomenclatura cum s-a numit indrepthtit

care acapareath puterea exeréita in mod absolut. Structura nomenclaturii era condi-tionath decisiv de conducatbrul supiem, slap Ceansescu ea avand un caracter de familie. Nomen-clatura: este pregatita in 'scoli i academii speciale, mniti dintre membri ei fiMd analfabeti cndiploma. Ea este distribuita in fnnefii politice si administrative. Soarta intregului partid de-pindea de grupul politic conducator sau chiar de un lider care-1 personaliza. Ca atare, clasapolitica sau nomenclatura este formata nu 'atat pe baza unor afinitati doctrinare, cat mai alesin funcfie de inferese perionale. Pentru ca. partidul comunist nu.este 'o organizatie de dezba-teri ci una de executie, menibrii lui fiind apreciati dupá reactia mecanica fat& dedispozitiile transrnise de sus.

5. DICTATORII DEJ I CEAURSCU

In sisteninl totalitar conrunist, viata politica se releva de regula sub o form& festivistä.a imei unitati de monolit" intre parlid, guvern i popor. Congresele, conferintele nationalesau plenarele partichilui par a se desfasura cu fata Ia natiune. In realitate insa in culise, desus pana jos, se' consuma o acerba luptà pentru putere, uneori dramatic& si invaluith intr-odisputa principialä pentru linia politica justa.". In consecinta, relatiile tovarasesti" dintreconducatori ascund., in fapt, o jungla extrem de periculoasa, care la suprafata societatii nutranspare decai prin aspecte niinore, nesemnificative si derutante.

Disputele cele mai aprinse, in anumite momente favorizate de influentele i presitinilediferitilor factori, erau dictate de lupta pentru promovarea in esaloanele superioare ale condu-cerii partidului: biroul politic sau cornitetul politic executiv. Pretentiile trebuiau insa mv5.-Mite in concepte i principli. invinsii se expuneau la grave urmari, intrucat controversele indi-viduale erau ridicate la rangul de grave enlpe politice care deveneau chiar fatale. Caci adver-sitatea i ura de elm& propagate in societate faceau ravagii in unele cazuri chiar in rfinclulliderilor invinsi in' competitia pentru putere. Dej, care fusese impus de Stalin ca secretar ge-neral, apartinea grupului cu origine muncitoreasca. In contextul'proverbialei suspiciuni comu-niste, veleitatile mi erau periclitate de un intelectual a om politic mai luminat, L. Patrascanu,cel care spusese ca mai intdi se simtea roman i apoi comunist, cat si de activisti sovietizati

rusificati in anii petrecuti in Uniunea Sovietica, cu precddere Ana Pauker i Vasile Luca.in consecint5 devenit secretar general al partidului unic, in 1948, priri manevre oculte, Dejindepfirta pe Patrascanu din funetii, iar apoi, in aprilie 1934, dupa ce-i inscena nn proces pen-tru inalta tradare, 11 executa. S-a- descotorosit, intre timp, in 1952, de grupul Ana PaukerVasile Luca, ultimul slarsindu-si viata in -inchisoare.

Climatul de war& destindere politic& survenita in toate tank comuniste dupa inoar-tea lui Stalin, in 1953, MI -deschidea o evolutie mai democratica in sanul partidului cOmunistroman. In loe de a fi destituit pentru stalinism cum se proceda cu fostii sefi de partid dinPolonia, tingaria, Cehoslovacia si chiar Bulgaria , Dej nu intampina nici o rezisterrth inter-nä ceea ce nu-i permitea lui Hrusciov pima in aplicare uneltirile. Ca atare, in1956; in loc de a-si pierde puterea, Dej se thfuia decisiv cu unii dintre critici: C. Parvulescu,Miron Constantinescu si Iosif Chisinevschi, pe care-i elimina. Reformismul socialist care conta-minase o parte a Europei rasaritene, inclusiv Uniunea Sovietith, era deci repndiat la Bucu-resti; unde dogma dominatiei neingthdite a partidului unic si a conducatorului lui ramanea

Lupta pentru putere desfasurata la esaloanele superioare comuniste se resimtea nega-tiv in intreaga societate romaneasca. Cu deosebire in anii 1949 19.53, cad victime zecimii de oameni care erau transformati in detinuti politici. Cu exceptia national taranistilor carefusesera deja lichidati", tinta represiunii devin alti membrii ai partidelor democratice: libe-rali,- social-democrati independenti, inclusiv Gh. Tathrescu. Urmeath, apoi, preoti ortodocsisi greco-catolici, chiaburi i fruntasi ai sarbilor i vabilor din Banat, acestia din urma vic-time pe altarul conflictului ideologic cu Tito. Se deschid astfel inchisorile, cea de la Si-ghet concentrAnd elite politice ronninefti, inclusiv pe Maniu care murea, acolo, in 1953. LaPitesti, se creeath o inchisoare de reeducare, unde o parte din detinuti carora li se spa-lase" creierul erau transformati in calaii celorlalti care refitian sa-si recunpasca vreoLa Mud, Gherla, Ramnicu Sarat i in zeci de alte locuri, inchisorile gemeau. In Baragan erauinfiintate tabere speciale pentru depoitati, iar in Dobrogea, la canalul Dunäre-Marea Neagra,zed de mii de oameni erau trimisi in captivitate, multi dintre ei fath macar a fi judecati.Acestor victime in .1956 Ii se adaugau peste 1 000 intelectuali solidarizati cu re volutiama ghiara.

si-o

ideologice,

serioasA, sA-si

imuabilA. -.

.de

vinA.

si

.

www.dacoromanica.ro

1040 Apostol Stan 12

Romania gemea sub un despotism neintalnit ii istoria ei si sub tin stapan autocratcare se cherna Dej. Acesta exercita separat sau cumulat functii ca scf de partid si de gu-ye .n, presedinte al Consiliului de Stat. El a inchegat in juru-i o echipa de oameni mediocri,avici de putere: Chivu Stoica, Gh. Apostol, Al. Draghici, N. Ceausescu. Dej si-a mai alaturat

oameni cu un anume orizont: Groza, Maurer, Voitec, Barladeanu, Bodnaras, etc., toti cons-tituindu-se intr-un adevarat clan care guverna tara ca pe un fief.

Echipa mentionata, chip& moartea lui Stalin, Lira a abandona fidelitatea fata. dedogmele acestuia, facea o uoará translatie dinspre internationalism care insemna sovietismin haina ruseasca, spre nationalism care echivala cu romanism in straie comuniste. Calea aleasaconducea spre momentul aprilie 1964 al declaratiei de independenta" care insemna pe planintern deschiderea unui proces de derusificare si desatelizare, dar nu si de desovietizare sidestalinizare. Partidul comuuist roman Li afirma tin statut de entitate politica peplan intern luand masura de deschidere a inchisorilor politice si de eliberare conditionata acelor mai multi detinuti, integrandu-se treptat in societate, dar niciodatil ca cetateni cu drep-turi depline, urmarindu-i si santajandu-i tot timpul cu concursul securitatii.

In martie 1965, mostenirea politica a lui Dej functiile de Ff de partid si de statcu omplicitatea lui Maurer, Bodnara i Voitec, a fost preluata de N. Ceausesc,u, in detri-mentul succesorului lasat de Dej, Gh. Apostol, si de Chivu Stoica. Aceste schimbari la varfprelungesc relativa relaxare politica timp de cativa ani, de data aceasta sub imperiul nece-sitatii consolidarii poxitiei noului sef. Intr-un asemenea context, critica politicii interne carein 1964 fusese estompata, permitea un auurne dezghet ideologic care acoperea o perioada scur-ta, pan& in 1971, folosita de Ceausescu *i noii lui asociati in intarirea propridor pozitii. Erauvizati cu deosebiri adversarii directi ai lui Ceausescu, atat Gh. Apostol cat si Al.Draghici, seful securitatii. Relativa liberalizare era utila si pentru detasarea de vechea gardacomunista, instituita ca o categorie politica parazitara cu veleitati de a guverna, recom-punandu-se esaloanele superioare cu elemente devotate lui Ceausescu: Verdet, Manea Maneseu,Paul Niculescu-Mizil, Ion Dine& Emil Bobu, Dumitru Popescu, etc. Ceausescu crede cfl poatesfi dea o noul fata partidului, in genul in care incercase Hrusciov, denuntand cultul luiStalin si crimele comise in numele socialismului. incearca, prin urmare, sa se distanteze deDej. Ca urmare, in locul unei revizuiri a intregului cortegiu de ilegalitati, Ce9.1.1W3411 serezuma sa reabiliteze post mortem pe Patrascanu i a1i comunisti destituiti din functii pemotive imag-inare, ca Miron Constantinescu, de pada. Pentru el, rolul conducator al parti-dului, adica exercitarea unui monopol politic in societate, ramanea o axionia. De aici dez-vo'tarea lui numeric& mastodontica.

Pentru a descompune clicile din esalonul superior al partidului, acele grupuri carefkeau un privilegiu din functiile ocupate, permitandu-le urzirea de conspiratii ca aceea carecondusese la inlaturarea mi Hrusciov , Ceausescu introducera principiul rotatiei cadrelorsuoerioare, o modalitate de a impiedica constituirea de feude in diferite domenii prin cul-tivarea unor relatii clientelare la esaloanele inferioare ale partidului. Prezentata ca o intentiede democratizare, rotatia cadrelor ii facea pe Ceausescu stapan absolut in materie decizio-nala atenuand, pe de altfl parte, imaginea unei conduceri osificate. Ceausescu ii permiteasa restaureze un simulacru de stat de drept prin transpunerea mecanica si automata in legi

fie de catre MAN, fie de catre el insusi, prin decrete, ca presedinte al taxa hotararile departid. El putea proclama, astfel, instaurarea democratiei socialiste, ca cea mai perfectaforma de guvernare a societatii.

Orbit de putere, dar supus i presiunii unei sotii de o ambitie maladiva, transfor-mata in principal sfetnic, cu concursul aliatilor lui clientelari, Ceausescu snprapune esaloanelesuperioare ale partidului peste cele ale statului. in acest mod, separatia formal& intre atribu-tide de partid i guvernamentale era anulata. Rarele voci critice auzite la nivelul conduceriisuperioare C. Parvulescu, Ion Iliescu, Virgil Trofin si, ia sfarsit, Maurer sunt anihi-late in masa inform& i depersonalizata a unei conduceri total obediente, creati de Ceausescu.Ii tr-un asemenea climat, guvernarea Romaniei dobandeste o forma dinastica prin promovareaunui mostenitor i asocierea la decizii, in primul rand a sotiei si a copiilor, dar si a neamu-rilor si a altor persoane apropiate, intocmai ca in evul mediu. Ca sef de partid, al Consiliuluide Stat, al armatei si ca presedinte al Romaniei spre a nu mai mentiona alte demnitati su-preme , Ceausescu troneaza ca un monarh absolut, ca un stalinist intarziat.

Componenta ideologic& a epocii" Ceausescu este un neostalinism si maoisrn imbrfl-cate in straie nationale. Era aceeasi linie politica, inaugurata de Dej in 1964, dar exacerbataprin acoperirea ortodoxiei comuniste, antimodernismului si antireformismului printr-o crustanationalist& Aceasta insemna, sub raport politic, o promovare in functii a elementulni roma-nese, printr-o substituire treptata a minoritarilor, evrei si. unguri mai ales, care in primii aniai sotlalismului dominaser& nunierices-te in esaloanele decizionale ale puterii comuniste. Pe

ti

distintta,

Di

www.dacoromanica.ro

.13 Romania sub regiinul comunist 1041

plan istoric doctrinal, comunistii ultimelor decenii nu-si mai cauth legitimarca in leghturilecn.balsevicii i Uniunea Sovietith adevArata sursa ii puterii lor ci sc proiectcazh in mot,-tenirea nationa15., chutandu-si originea intr-o social-democratie de care erau straini sau chiarmai mult, in rcvolutia de la 1848 si Unirea din 1859 si 1918. Desi in momentele respectivecontestaseth legitimitatea României MaH, se prezentau acum ca exponenti principali ai. aces--teia! Ceausescu preia in hagajul lui ideologic chiar mostenirea marilor voicvozi si partial a ma-resalului Antonescu, in general a unor conduchtori antoritari, dar niciodath rnostenirca Roma.-met dernocratice din secolul trecut i de dinaintea instauthrii comunismului. Este, un natio-nalism pervertit, in care valorile preluate sunt thsturnate si deformate panä la caricatuth ca,

pildh, Ceausescu ca prcsedinte de republick cu un buzdugan in inanä! , prin el incercan-du7se sh se acopere un sistem social-politic strain nu nurnai de aspiratiile populare, dar chiarde traditia si mostenirea politica national democratick Clamat mai mult cleat iiifiiptult, nati-ona/ismul slujca si de diversiune politick ca mijloc de destrdmarc, in momente de crith, aunion nemultumiri interne, prezentate drept uneltiri stthine, dhunlitoare statului. Nationalis-mul ceausist echiyala cu izolationismul, cc inchistarea intr-un sistern stalinist i maoist, sprea-1 feri de contagiune democratith externk de infuzia ideilor liberale.

Conducand dur societatea si supunand-o la grele eforturi, Ceausescu intensifich compo-nenta ideologich a politicii interne panil la paroxisrn, urrnarind crearea omului nou". Dupämodel chinezesc si nord-corean era lansath o non& revolutie culturalh, in 1971. In numeleei se declanseath o actiune sistematich de omogenizare sociall in vederea formltrii poporului-uni muncitor", o societatea complet depersonalizath in care se topea intreaga diversitate cul-tural-confesionald, inclusiv specificul minoritatilor ethice, amalgamate intr-un tot artificial.Du-S ce societatea fusese destructurath i atomizath in prima fath a socialismului, venea acum-rand tl unei remodelilri asupra omului insusi, pentru a-i estompa deosebirile individuale si a-iafek.ta ins5.si esenta. Sunt, astfel, dictate nthsuri pentru o instructie i educatie atee, in careTohu principal ii juca ideologia. Un asemenea mecanism fusese instalat la nivel oficial si insoun tate prin lichidarea diversithtii informationale si publicistice, inclusiv programele distrac-tive. Un instrument esential de dezvoltare a constiinte socialiste 1-a constituit cultul persona-lithtti. Era o actiune de pervet tire a spiritului critic, declansath in primii ani ai totalitarismuluicomunist prin cultul lui Stalin, practicat partial chiar de Dej, in folosul lui, in ultimii ani aidomniei. Ceausescu, duph ce la preluarea puterii combátuse adularea conduchtorilor, fáceadin cultul propriei persoane o adevArath industrie, desfásurath in numele libertatilor publice,prom ziare Si cenacluri speciale, printre care excelau cele conduse de poetii de curte AdrianPhunescu si Vadim Tudor. intocmai ca lui Stalin, lui Ceausescu sub imboldul intreguluiaparat de partid i se inchinau cantate, picturi i sculpturi. Cultul lui, la care era asociath-si. Elena Ceausescu ca savant de renurne mondial", era practicat sisternatic in cele mai dife-rite ocazii, in sedinte ideologice, politice i chiar tiin%if ice. Pretentia lui de a intruchipa epocade aur", cele mai cuteththare impliniri materiale l pe thramul lib-rthtilor publice si ale drep-turilor personalitatii umane era o rusine nationalk

6. EC ON OMIE SOCIALISTA : INDUSTRIALIZARE SI COLECTIVIZAIIE

Asumandu-si monopolul asupra puterii politice, partidul comunist ii propunca, urml-rind modelul sovietic, restructurarea radicall a naturii intregii proprictáti. Scopul consta inTroletarizarea intregii societäti, desprinderea membrilor acesteia de oHce fel de avere exclu-zand bunurile personale de strict& necesitate , considerath un furt si un instrument de ex-ploatare a omului de chtre om.

Evolutia spre un asernenea tip de societate este marcath.' inth din decembrie 1946, childBa Ica Nationall era etatizath. 0 stabilizare monetará din august, anul urmAtor deschidca caleaunor confischri mascate a unor sume de bani acumulate cu deosebire de negustori i thraniimat bogati. Premisele economici socialiste erau puse insä in mai 1947, cand prin lege erau in-funtate oficii industriale, pentru indrumarea, supravegherea i controlul activitatii atat insectorul de stat, cat si cel capitalist. Prin másuri concomitente se organiza controlul guvernu-lut asupra utiiizärii creditului, se fixau programe de productie pentru marile intreprinderiindustriale inceputul planifichrii i centralithrii deciziilor i organizarea, in decernbrie1947, a primelor unitati ale comertului de stat. In acelasi context, thranilor li se stabileau coteobligatorii de a furniza la prethri subevaluate cantitati de diferite produse agricole, inclusivvtte.

Momentul deeisiv insà pentru schimbarea radicall a naturii propriethtii in industrie,mine, transporturi, comert si bAnci era 11 iunie 1948, cand se adopta legea nationalizarii.

13 c. 1208

si

do

o

www.dacoromanica.ro

1042 Apostol Stan

In temeiul ei, cele mai importante sectoare ale eponoiniei nationale ,erau confiscate de IA dieti-netori i declarate proprietate de stat. Se lichida astfel burghezia mare industriall, cornerciaMsi bancar-financiare. Pentrn accentnarea caracterului centralizat al conducerii econonnce Seconstituiau centrale industriale i, apoi, se adopta pe ;in an un plan general, o premise atroducerii cincinalelor staliniste. Urmerindu-se, apoi, lichidarea oricerui intreprinzetor par-ticular mic i mijlociu, surveneau alte nationaliz&ri de farmacii, laboratoare chimice i de aria-lize mcdicale, depozite de medicamente, spitale, etc. Incep&nd cu luu aprilic 1950 se _de-clansa o actiune de nationalizare a locuintelor de la orase.

In agriculture, la 2 martie 1949 se confiscau propriet&tile de 50 hectare, obtimindu-seun total de 342 319 hectare, folosite pentru dezvoltarea fermelor de stat. Se desfiinta, cum sespunea In epoce, mosierimea ca clasä. Numai cá, spre a schimba radical structura proprie-tetii agrare, era nevoie de a acapara intinderea coplesitoare a acesteia aflate la tarani. La24 iulie 1949 se inaugurau primele gospoderii agricole colective, asocieri colhoznice c&rora iise acordau facilitö4i i privilegii, spre a demonstra superioritatea agriculturii socialiste". Dinacel moment, timp de peste un deceniu, pan& in aprilie 1962, era declansate, o sustinutä si me-todic& campanie de colectivizare, mai precis de confiscare a pemantului teranimii. Actiunea,in fapt un rezboi impotriva majorit4ii coplesitoare a societatii alcatuit& din proprietari agri-coli mici i mijlocii, s-a desfe.surat in etape i pe multiple planuri. In temeiul luptei de cla0-

dogma calluzitoare a partidului unic , in prima faze, a colectivizerii, atatand teranimeaserace impotriva aceleia mai insterite, dupä ce initial o opusesere marii propriefati, cotru-nistii au dezlantuit-o, apoi, impotriva chiaburilor i terenimii mijlocii. Satul, vezut odinioare

un paradis, a fost transformat intr-un infern. Asupra celor mai insteriti i productivi dintrelocuitorii lui au fost impuse cote exagerate, iar, apoi, din cauza neputintei de a le irnplini,confisceri de bunuri, persecutii, arestari i Inchisori, insesi datele oficiale admitand a aufost detinuti ilegal circa 80 mii tarani. Marea majoritate a tarenimii mijlocii a devenit, ast-fel, obiectul unor solicitudini speciale. Mijloacele persuasiv demagogice au fost combinate cusantaj, presiuni i arest&ri. In pline zi, satele erau supuse unei campanii de lamurire" decatre sute de mu de activisti, muncitori din fabrici, intelectuali, in timp ce in pline noap-te, fruntasii lor erau arestati, betuti i intemnitati. Era o actiune rar intalnit e. in istorie de des-mostenire violent& a taranimii sub forma trucat& a unei renunteri benevole la un patrimoniuagricol. Ca urmare, In 1957, dup e. incheierea colectivizerii in Dobrogea, Dej a crezut c-o poateaccelera in intreaga tare. Decizia pare se-i fi fost impus& si de invätamintele trase din revo-lutia maghiare. din 1956, anunie c o texanime neproletarizata in masa putea fi un gray peri-col pentru insusi regimul politic totalitar. De aici decizia accelerdrii colectivizerii taxammiirnijlocii. Dej inse s-a izbit de o rezistenta neasteptate, o autentice. rescoala in Muntenia ai Ol-tenia, unde o parte din tarani au reusit sa-si recupereze averea confiscate. D&ndu-li-se o satis-factie momentana, prin presiuni succesive, mai cu seam& prin teroarc, teranii au fost fortatise. cedeze pamântul. In aprilie 1962, odate cu disparitia proprietatii particulare, era lichidatun important reazem al rezistentei fate. de comunism.

Prin nationalizare i colectivizare se instituia asa-numita proprietate socialist& unitareasupra mijloacelor de productie, de stat si cooperatistä. Legile economiei de piata, sub imp riulcárora se dezvoltase Romania timp de cel putin un secol, erau inlocuite cu pretinsa lege a dez-voltArii planice proportionale, un voluntarism prin care intreaga economic era comandatede birocrati de la centru. S-au aplicat din 1951 pane. in 1989 un sir de planuri cincina ecare-si propuneau construirea socialismului i comunismului. Cum realitatile erau mult maiaspre deck dogmele politice, in 1969, Ceausescu Ii permitea erezia" de a introduce invocabularul ideologic conceptul de societate socialist& multilateral dezvoltatä, o modalitatede indepartare a raiului comunist spre inceputul mileniului al treilea!

Axul central al economiei socialiste a fost politica de industrializw-e. Pretutindeni'Linde a fost comunism, exponenlii lui politici s-au trezit la conducerea unor natiuni in care -n n-citorimea, g oparul capitalismului, cum spunea Marx, fie cä era insignifianta ca cla-fi fiecit lipsea cu desavarsire. Ca atare, ca si in alte parti ale lumii comuniste, si in Romania noconducatori si-au propus se dezvolte industria in mod prioritar. Dar nu orice rarnitra. a aces-teia, mai cu seama productia de bunuri de consum care se afirmase in conditiile capitalismului,ci indutria grea, cu pivotul constructiilor de masini. Pentru cit, potrivit doginelor partinice,In aceste domenii se afirma proletariatul modern de fabrica, inzestrat cu o constiinta socia-lista, adIersar implacabil al capitalismului i aparatorul intransigent al socialismului. Ca tir-imam; incepand cu Dej, dar mai ales sub Ceausescu, natiunea romana a fost supusa unorstoarceri extraordinare de tnunca Si valori materiale in numele construirii unei industrii socia-liste. Cu pretul unor datorii externe de miliarde de clolari, s-au facut investitii in utilaje i teh-nologii; punandu-se in functiune o intreaga industrie nationala. Au aparut, astfel, fabrici, in-treprinderi i combinate care au diversificat enorm peisajul nostru economic, dezvoltandu-se.

14

ca

in-

1

www.dacoromanica.ro


atat ramFile extractive .carbunele i petrolul , cat si cele prelucrAtoare: constructiilediferitelor.tipuri de masini i produse industiiale. Petrochimia, dezvoltata la'maximihn pe sea-ma rezervelor de titei i gaze naturale, precum i o gigantica industrie metalurgica i de cons-tructii d masini au fh.cur din Romania o putere indtstriala.

Vriasul acesta mnsà avea picioare de lut. Cresterea economic& nu fusese arganica, ciCertata ct kgiJe pietei, industria socialist& continua neabatut a cursA cantitativa,

realizand marfuri neconipetitive si aglomerand uriase cantitati de produse in metalurgie, chi-mie i constructii de masini care, nevandute in totalitate in CAER si in tarile Inmii a treia,chiar sub pretul de- cost, erau stocate. Survenise deci o grav h. criza economica determinatäde o hriestitie uriasa. de Iorta de munch, si bani intr-o industrie conceput5 pus a. in functie

dezvoltat& aproape fara limite din considerente politice, anume de a constitui o baza eco-nomic& pentru totalitarismul comunist. Romania trAia la finele aniloi '80 un paiadox, acelade a avea o industrie diversificata dar in loc de prosperitate, achicea saracie celor peste 20 mi-lioane locuitori.

Andustrializarea si colectivizarea au provocat o remodelare a liartei ocupationale aRomanief. Abandonate d expuse aproape paraginei, multe sate se destrania sau raman inchis-tate in subdezvoltare prin. exodul locuitorilor lor spre orasele care concomitent 'cu crestereaindustriei devin neinchpatoare pentiu cohortele numeroase de muncitori, tehnicieni, biro-crati economici i politruci. lirmarea este o actiune grabita de urbanizare, de constructiienorme de locuinte in blocuri-cazarma, sñmar sau insuficient finisate, simple aziluri pentruo populatie vazuta exclusiv ca forta de muncl ieftina. Comparate cu multe din locuintele

asLz4rile inghesuite si insalubre, noile locuinte pareau un progres. Numai ch., asemeneaconstructii, in loc de a imbunatati urbanizarea, dimpotriva, o degradau prin diminuarea con-aitiilor de civilizatie: caldura, apa, electricitate, trama stradala, igiena etc.

Ceausescu desavarsea reconstructia urban& prin conceptia megalomanicit si fanaticade a desprinde insesi satele din matca lor traditional-istorica, spre a starpi inclinatiile indig'-duale ale unei taranimi imuna fata de colectivism. A procedat, in consecinta, la demolari ma-sive in zonele istorice ale unor mari orase, cu deosebire in capitala, proiectand i construindblocuri de dimensiuni uriase, in contradietie totala cu arhitectonica i estetica locala. Sateleinsesi leag5.nul nationalitatii romane sunt supuse demolarii, pe ruinele unora din ele cons-truindu-se aceleasi blocuri-cazarma, proces intrerupt numai de prabusirea comunismului.

7. PROPEIETATE I CLASE SOCIALE

Tiansformarile radicale din societatea romaneasca aduccau o proletarizare in mash, enpupne exceptii, a tuturor persoanelor fizice i juridice. Marile virtuti ale noii oranduiri cons-tau in lipsa unor averi personale. Modelul prefigurat in aceasta, privinta era nomenclatura careii rezervase, in folosinta gratuita sau la preturi simbolice, vile luxoase, autoturisme, bunurifelurite, inclusiv case de vacanta i terenuri de sport, din proprietatea intregului popor".

Pe parcursul celor peste patru decenii de comunism, conceptia despre proprietateaparticulara a ramas in linii mari neschin bath.. Spre dcosebire de alto tari ca Iugoslavia, Polo-nia, Ungaria i Cehoslovacia, unde era admisa chiar o mica proprietate agricola si mestesuga-reasca, conducatorii romani au asigurat in toate sectoarele economice proprictatea statuluisi aceea cooperatista. Ca atare, cei mai loviti au fost taranii carora, spre a fi constransi sapr esteze munci in CAP, li s-a stramtorat lotul individual pang aproape de anulare. In orase,in schimb, s-a acceptat partial proprietatea asupra unui apartamcnt la bloc si asupra unuiautoturism.

In ciuda lichiditrii burgheziei i cnosieritnii i omogenizarii sociale adica egalizariiin saracie , apar evidente discrephmte mai ales prin modul de trai burghez al nomenclaturii.Birocratia economic& i industriald, direia i se aláturau elemcnte din aparatul militar si alsecuritatii, constituie un strat soc'al privilegiat. Posed& importante venituri din salarii si dinbeneficii rezultate din functiile detinute. Dispunea, de asemenea, de monopolul legaturilorsi calatoriilor externe, ceea ce-i determina, atAt pe ei, cat i pe membrii familiilor lor, sa-siinsuseasca modul de trai burghez, dar din teama dus cu discretie, &parte de privirile locui-torilor in fata carora afisau egalitarism i austeritate.

Muncitorii, inginerii i tehnicicnii potrivit ierarhiei stabilite de partidul unic sebucura de o pazitie relativ buna. Ei incaseaza salarii multumitoare si au asigurata o aprovizio-nare cu alimente si bunuri de consum preferentiala. Dupa ce au fost desfiintate carteleleratiile, in 1954, ei incearca o oarecare prosperitate realizata prin sistemul cotelor i, apoi,obligatiilpr impuse taranilor. Ei intretin, in plus, iluzia ca sunt clasa politica. conclucatoare

www.dacoromanica.ro

, -1044 APosto1 Stan 16

. .

politic,.prin faptul cä dintre ei e recruteaza cadre Rental aparatui mliitar si securitatii,Dar pentru a stapani mediul muncitoresc in plina e folutie nunierica, in mijlocul Mi.este intre-tinuti dezbinarea si neincrederea, plasandu-se in functiile tehnices oameni mediOcri. alesi pecriterii politice.. Muncitorimea si intelectualitatea tehnico-xonomica," pe, masuia cronicizariilipsurilor datorate industrializarii excesive i necornpetitive, sp instrainan de putcreaceea ce determina impanarea Mr cu tot mai multe elemente ale securitatii, unele cifutre aces-tea preluand direct conducerea unor intreprinderi, institutii si niinistere.

Taranii colectivisti, dar i putinii particulari din localitatile montane sunt stratul so-cial cel mai defavorizat. in agricultura dupa efectuarea colectivizarii nu s-a reusit coagu-larea unui strat social care sa se constituie in factor productiv propulsor. CAP-urile stint o con-centrare a unei birocratii agricole care, in loc de a administra averea satelor, so oCup 5. dechiverniseala proprie. Pe calea furturilor presedintilor si brigadierilor, dar si a jafului orga-nizat de st-tt pe calea monopolizarii muncilor mecanice de catre intreprinderi speciale, SMA,CAP-urile sunt intr-o perrnanenta criza de fortll de munca.

Taranimea cooperatista reprezintä o categoric sociall mai mult nominala. Subzistentaei se bazeaza, pe activitati aurriliare in orase, unde membri ai unor familii deveneau navetisti

obtineau venituri banesti. intretinand, in plus, si o mica gospodarie, taranii rezista econo-mic pe micile parcele, refuzand sa lucreze in colectiv pentru venituri simbolice. Cei care efec-tueaza, totusi, munci sunt fie lipsiti de alte resurse de viata, constransi sit faca un numarde norme spre apara lotul personal de confiscare, fie, in fine, interesati de sustragerea unorrecolte. Taranimea colectivista alcatuita din femei si batrani an este o clasa. Muncileagricole, mai cu seama in epoca recoltarii, resimt o mare nevoie de brate, asigurate de regula,prin mobilizare fortata, de oraseni: studenti, muncitori, functionari si intelectuali.

8. REVOLUTIE CULTURALA

Oranduirea comunistil modeleaza radical, subordonandu-le, institutiile invatamântuluipublic, stiintei, culturii i creatiei artistice. in 1948, era schimbat sistemul invatamantuluipublic. Unificat si laicizat, a fost apoi epurat de cele mai competente elemente. in decursulanilor, s-au facut in numele lui tot felul de experimentari. Campionul schimbarilor a fost Ceau-sescu care a incercat sit transforme scoala intr-o institutie furnizoare prioritar de forta demunca pentru industrie i agricultura, dar si de educatie cornunista a unui tineret tot maidebusolat. in dada erorilor cornise prin tendinta de politizare, prin cuprinderea in sferele saleinstitutionale a unor mase importante de elevi si studenti, indeosebi la inceput, invatamantulpublic a ridicat nivelul intelectual al societatii romanesti.

Schimbarile afecteaza profund insusi modul de organizare a Academiei Romane, in1950, cand era transformata dintr-un for de consacrare intr-o institutie directa de conducerea cercetarii tiintif ice. Personalitatile ei eminente, in cazul in care nu,ajunsesera in inchisori,erau eliminate pentru culpa de a fi purtatorii ideologiei burgheze. In prim plan, pe langaunele personalitati stiintifice cu inclinatii comuniste, apar birocrati si politruci care domi-nau aceasta institutie. in decursul anilor s-au format insit echipe de tineri cercetatori care devinun ferment de depolitizare si de transformare a institutiei intr-un veritabil for stiintific. Pentrua evita o asemenea ipostaza, dupa ce mai intai deposeda pe academicieni de indemnizatii siprivilegii banesti, in 1970, Ceausescu scinda Academia, spre a o domina mai usor. Unele dinsectiile ei deveneau institutii autonome, printre ele figurand Academia de Stiinte Sociale siPolitice care, subordonata direct de partidul comunist, era legata de politica ideologica a aces-tuia.

Scriitorii, de regula spirite independente si iscoditoare, sunt i ei organizati intr-o uni-une. in mod similar se procedeaza cu actorii, artistii plastici, muzicienii si compozitorii etc.,Sub o asemenea formula punandu-se capat organizatiilor autonome in sferele culturii si artei.In domeniul informatiei publice, in 1949 se infiinta Agerpres, precum si Radiodifuziunea si,mai tarziu, Televiziunea ca institutii dirijate direct de acelasi partid. Pentru räsplata creato-,rilor din domeniul tiintei, dulturii i artei socialiste se instituic titluri ca: om de stiinta eme-nit, artist al poporului, maestru emerit al artei, artist emerit, profesor emerit, invatator eme-rit, etc.

Partidul comunist pune stapanire si asupra bisericii. Cu toata campania ateista, infapt un razboi ideologic permanent declarat impotriva religiei, comunistii nu-si permit dis-trugerea bisericii ca institutie, ca in Albania. Faptul se datora atat relativoi slabiciuni a senti-mentului religios in societatea romaneasca, cat si cunoscutei docilitati a ierarhici bisericii fatade stat. Pentru comunisti insa datorita subordonarii MO, de Roma , pericolul era bisericaunita. Ca atare, printr-o lege speciall din 1948 era interzisa. In anul urmator, se elabora sta-

si

elevi,

politica,

www.dacoromanica.ro


tutul de functionare a bisericii ortodoxe prin care era pus& sub control sistematic i menti-nut& stab' 'Stare de aservire. Ierarlia ortodox& 'nu numai e& nu ras-punde in Mei un fel cam-paniilor Miiste pliTtate ani ii ir de partidul comunist, dar nu gaseste in salmi ei fort& nicicar sä protesteze impotriva demolkii lacaselor ei de cult, in ultimii ani aiiui Ceausescu.

Comunismul in Romania s-a afirmat de la inceput pan& la prabusire prin monopolulasupm .conseeinta; dup& ce; era instalat trainic la putere, partidul unic dezlantuieo sustinuta actiunb 'de epurare ideologict incepand din anii '50, a urmat un proces de deba-rasare:do-eamenii de dultur a. ia fapt de figurile reprezentative ale natiunii, sub pre-textul e&-eau imbibate de-:cultura burgheze. Pentru aceasta s-a recur s. nu numai la desti-tuirew lor-4din functii, dar in mull multora chiar. la arestare. Mai tarziu, prin anii '60'70, oparte dliftreintelectualii incriminati erau partial reabilitati", considerandu-se cl nu mai pre',zentau un pericol pentru vlastarele noii

istoricii, sociologii, politologii i filosofii indezirabili au fost inter-zisi, ciir4ile lar din bibliotecile publice fiind tiecute la index sau in cazul cel mai buntrecute. in foattur.t speciale, .greu accesibile. Faza de inceput a comunismului a substituitun aserrionea gen de literatpra Cu 0 invazie de traduceri rusesti.

depasirea stadiului initial de descalificare a intregii culturi nationale prin etiche-tarea de a fi burghezd", s-a deschis un proces, neincheiat niciodat6, de evaluare critic& aiasa-zisei alosteniri culturale. In functie de interese ideologice si propagandistice, erau rea-bilitati'.', redati,circuitului'public, dar niciodata complet, in cele mai mune camri trunchiat,chiar Emineseu i Iorga pe care eomunistii se prefaceau c& i-au tin asemenea proce-deu, efootuat la .inceput din perspectiva proletcultista, n-a fost abandonat niciodatd, nici deCeausescu care interzicea serierile unor autori deveniti intre timp indeLirabili ideologic saupolitic. Datoritä acestei obtuzitati, ani in sir au fost interziO pentru societate, considerat&imaturá, nu nurnai ganditori cu orientare de dreapta ca Nae Ionescu si Nichifor Crainic, ci chiarfilosofii de. talie mondial& ca Emil Cioran Mircea Eliade.

Fartidul coinimist este preocupat s difuzeze propria ideologie. In aceastä privinta, eIintr.& in conflict nn nurnai cu intreaga noastra mostenire istoric, cultural& si ideologicá, dar

cu spiritul cristic pc care este chidit& societatea. Promovand lupta de clasa, proprietatca colec-tivg, rolul conducator al partidului i paradisul social, comunistii tiparesc in milioane de exern-plare operele lui Marx, Engel, Lenin si Stalin. Pe mAsur a. ce survenea confuzia ideologic& inmiscareu.cotnunist& internationalit, prin aparitia a doll& centre de coordonare, una pretinsreformist& Ia Mosco ta i alta ortodox stalinista la Pekin, cornunistii români s-au cufundatintr-un.pretius nationalism ideologic", un stalinism intr-o nou& versiune. Au fost tipärite,astfcl, operele" lui Dej i apoi Ceausescu, oameni rudimentari ca pregiltire intelectuall si inca-pabili s&.depaseasc& orizontul tezelor comuniste insusite mecanic. In acest sens, Editura Poli-tic& era transfOrmatá intr-o institutie care tiparea in milioane de exemplare operele" lui Ceau-sescu, transIgrmate in c&lduzä pentru construirea societAtii socialiste multilateral deztoltate.

,Ideologizarea societatii a fost un proces desfäsurat de jos pan& sus, de la cadrele deconducero- dle partidului pan a. la cei din tam& muritori. Celor dintai li se asigura o preg&-tire sistematia in scoli i acadernii de partid, institutia suprem a. de consacrare fiind StefanGheor,ghiu'4, Acesteia i-au fost subordonate, pentru asigurarea unei ideologizdri , unitare",in cadrul pretinselor recicldri periodice, insesi universitgtile i institutele de cercetare. indoctri-narea se .efectua, apoi, prin sisternul inviltdmantului public, pe toate treptele lui, nu numaiprin dsciplincle unianiste, istoria, filosofia si economia politicil, ci Si prin orele de dirigentiesau discirphiaa special& a soeialismului. Prescolarii si elevii din clasele inferioare si mcdii eraucondusi Jq., monumentele comuniste, inclusiv la mune deschise in toate orasele, cii deosebirela acela ,ak partidului comunist prin care se deforma insusi adevärul istoric.

oamenii maturi nu erau scutiti de indoctrinarea permanent& prin diferite forme deinvItitinint.politic care angrenau milioane de oameni. in acest proces, un loc important 1-a a tutmass-media, ziarele care, toate, erau un monopol comunist, precum i Radioul si Tcle tiziu-nea. Pc 9 aseurenea cale, societatea era supus& unui asediu ideologic permanent, e'xpus a. s'a and&repetatp.P44 la satietatc aceleasi principii i formultiri teoretice care se conciliau tot mai putincu reliiäi1e, zilnice radical opuse.

Curniinismul, in numele unei fericiri generale, anuleazit libertatea de creatie prin con-ceperea_ei..ca un act oarecare, desfasurat pe ban, unor indicatii politice. Acestea tin mai cuseam& din partea unei institutii speciale, a umii aparat de cenzurà, centralizat san pe dome-nii distincte, care nu permite acccsul la tipar cleat a creatiei adecvate sub raport

Literatura este menit a. s& fie a oglinda a schimbArilor social-economice si mentale,dar flu ca o, inregistrare realithtii, ci ca o reflectare din perspectiva realismului socialist. Me-nirea aypi,constS in exprimarea unci tendinte generale, iar nu a unor sentimente san sari emo-tion* in.dOdualen se recOrnand& in permahenta, drept virtrite supremä explorarea mediilormuncitftestr, considerate imune prin definitic pentru orice deviere de la aspiratiile chipurile

m&-

gâsidirii. n

si.stiina,

socieati.Seriitorii, publicistii,

Dup 5.

si

politic.

i

1

Idici

www.dacoromanica.ro

1046 Aposto1 Stan 18

socialist°. Filosofia, sociologia si mai cu scaina istoria trantiau sa. oglindeasca atit suc-cesiunii oranduirilor sociale, cu anrnitarea inevitabilltatasubstitairit capitalismului prnt socia-lism si conaunisin, cat si manifestarile concrete ale luptei de clasa.

Prime le opere aparute sub impactul canoanelor ideologic° stint in literatura si in ling-vistica uncle Stalin devencs ghid calluzitor Si erou de cantate si epopec. Cei care oferaexemplestint M. Sadoveanu, Eusebiu Carni lar, Ion Calugaru, Mihai Beniuc, Dan Dm liu, Titus .Popo-vicit Zaharia Stancu etc. In dorneniul istoriei tronettza Mihail Roller l P. Constantinescu-fasi,care sehimba fundamental imaginca asupra istdriei noastre nationAle, inclusiv asupraetno-genezei romanesti in care elementul determinant tle.roneau slasii. in fildsofie, prin Iowascu-Gu-han, in economia politica prin Barbu Zaharescu, Vasile Malinschi si N. N. Constantinescu, sepuneau bazele noilor stiinte sociale.

Reorientarea cercetarii i creatiei iii principalele doinenii aleartei si stiintelor sociale potrivit normelor inaricist-leniniste, in contextul hi care din viata pu-blica fusesera eliminate elitele intelectualitatii nationale, era o autentica dezraditeinare. AcademiaRomana insasi in 1953, de in locul stimularit unor cercetari veritabile ttoireftea--Intfor in care pada si academicieni specializati in stiintele naturii se intreceau in a-i gasi lei Sta-lin merite geniale".

Moartca lui Stalin, in 1933, fa zorizelza intr-o anutnita Mantra creatia culta itt oataEuropa räsariteana, inclusiv irt Romania, desi ceva mai tirviti. Procesul renasterli artistice,culturale i stiintifice era legat si de formarea un^i noi generatii de intelectuali serittoti, pro-fesori i cercetatori care, desi crescuti in climatul indoctrinarii, in contact cit rcalLt4ulc, uniiresping cliseele realist socialiste i proletcultiste. Incepand cu 1963, dar cu cleosubire In anii'66 '70, pe MAIO recuperarea unui Tudor Argher.i, de pi'da clan cu uncle comprOinisuri ,

se afirrna Nichita Stanescu, N. Manolescu, Va,ile Voiculescu, Ion Negoltescu, N. Breban, M.R. Paraschivescu, N. Baton, Augustin Buzura, Ana Blandia-na, etc., care in poezie, jirdza, cri-tica si istorie literara marchcaza o cotitura spre matca

Un proces relativ similar se inregistreaza si in istoriografie prin reconsiderarea partialaa hn N. Iorga si A. D. Xenopol, iar mai tarzin a lui C. C. Giurescu, P. P. Panaitescu Si chiarG. Bratianu. Lucrarile de istorie non aparute, preocupate- de a ,pecte- social-ectinorniec, suntinecate in sociologism si apologism. Spirant critic arma speèifica istoriografiei , Aar,/ nueste anulat, este extrem de anemiat. In istoriografie se acrediteata diferite mituri, mai cif seamaacela privind evcnitnentele in care erau implicati comunistii.

In 1960 incepea publicarea unui tratat de istorie a Romaniei, deficitar sub raportul con-ditionarii exclusiv materialiste a devenirii noastre istorice, dar intoresant prin faptul ea incercasa se desprinda de tezele lui Roller. Explicatia materialist-dialectiel A trecutului incepand de laorigini, se oprea la 1877, CU volumul al patrulea, apärut in 1964. Continuarea pultticarti era9ntrerupta aici datorita imposibi1it4ii concilicrii exigentelor stiintifice cu cote ideottogice, farl.a se fi prejuditlat insäsi junta noastra statala. Cu alte cuvinte, minciunile materialiSte punandsub seinnul intrebarii insl.si formarea Roinaniei Mari, in 1918, al cincilea volum al tratatuluia fost trimis la topit. Ulterior, la indemnurile lui Ceausescu, clupa ce s-a elaborat tut Alt trAtat,textele acestuia au ramas in mape datoritä proiectarii unci imagini a trecutului neconcordantecu conccptia comunista a conducatorului de partid.

Creatia culturalä, artistica, si stiintifica se desfasoara deci tot timpul intr-On climatpolitic si ideologic nefavorabil, intr-o continua lupta pentru ilwingerea restrictillor cenzurii.In Romania, conclucerea de catre partid a acestor domenit n-a incetat niciodata. 'Data litera-tura ii asuma prin unii autori o an ime libertate de a evoca critic anii de hiceput aicomunisinului, precurn si uncle efecte negative ale acmtuia pe planul sensihilitfti1 si destinu-lui uman, artele plastice i creatia muzicala sunt infendate total.

Istoriografia devine un apanaj al tnstitutului de Istorie al partidului conrnrtist, -un la-borator de contrafacere a insesi mai-tut-aton istorice, precurn si al Centrului de Istorie- Mili-tail care, sub conducerea ha Ilie Ceausescu, isi aroga un rol calauzitor. Institutiile academicede specialitate, desi subordonate de sectia de propaganda a partidului, prin intreaga ldr pro-ductie elaborata, stint intr-un permanent conflict cu cele doua citadele ale mitologtei istórice.Cu toata cenzura ideologica, istoriografia se degaja, totusi, de uncle vicisitudini, cti deosebirein domeniul arheologiei, istoriei vcchi st medievale, uneori chiar moderne. Stint realizate per-formante importante, dar printr-o lupta permanenta cu ceuzura. Indata insa ce tentere'istorio-grafice se intersectau cu partidul comunist, a fi cautat aclevarul despre trecutul acestufa echi-vala cu o erezie.

$tiintele naturii sunt si cle tributare ideo'ogiei, mai cu searna voluntarisnitdei 'chnducrt-torilor partidului. Institutul de Matematica, de pilda, a lost desfiintat intr-un indment incare detenise un centru-stiintific grcu de ananezrat politic. Pe suasura ce se intareli votitiapolitica a Elenei Ceausescu, ambitiile ei de a fi savant de renurne mondial" etattleg°. Ca

/cigar

limbii, eulturii,11tehturii.

pilda,

nationall.

www.dacoromanica.ro

Romania sub regimul oornunist 1047

atre tiintele natura 'Si le subordoneath prin Comitetul de Stat pentru Stiintarai Tamologiedispéesitnd cercetarea in labOratoare i thstitutii, inclusiv in Instituttil Central de Chimie pecare-I Condecea direct si a thrui activitate, desf&surata de numerosi cercetatori, era trecuta incohtul ei personal, de a-i fluri o opera stiintifica prin care cuteza s. aspire chiar la un premiuNobel! Intr-un asethonea climat, la care se adauga o penurie cronica a instrumentelor electro-nite si a telmologiei pentru laboratoare, precum i lipsa de contacte stiintifice externe, cerce-tattle nu puteau depasi linatele modeste.

Revolutia cultural& se soldeath, in consecinta, cu aparitia imei noi intelectualititi, cu.origthi.sociale in stratutile cele mai modeste. Este poate unul din meritele socialismului carea eliberat intatamantul de toate gradele de oprelistile materiale, permitând valorilor autenticesa apara la suprafata. Dar, chiar de la fnceput, principiul ega1it4ii si gratuitatii accesultii labuilt:a:cant, cultuth i saint& a fost gray viciat prin conditionarea Ac-cesul la uncle trepte ale invatamantului superior era subordonat conditiei sociale, iar valoareaca unto criteriu de selectare a ierarhiilor conducatoare a fost gray alterath de calitatea de mem-bru d partid si de obedienta absoluta fat& de directivele ideologice si politice. Noua ihtelec-tualitate este apreciata si promovath nu atat pentru performantele profesionale, ci pentru ac-tivitatea desfasurata in numele partidulta comunist.

9. 0 IDENTITATE A COMUNISMULUI ROMAN: POLITICA EXTERNA

Abandonath de tarile occidentale la Conferinta de pace de la Paris, in 1947, Romaniadevenea un stat captiv sub ocupatia discretionara a Uniunii Sovietice. Aceasta, Inca din mar-tie 1946 cum remarca Churchill la Fulton (SUA) interpusese intre Vest si zona ei de ocu-patie o cortina de fier", provocand razboiul rece". Romania este deci prinsa in cles-tele Mos-covei, intr-o conjunctura in care, nestanjenita de anglo-americani, ii sateliza centrul si sed-estill Europei: Iugoslavia, Ungaria, Cehoslovacia, Po Ionia, Bulgaria, Albania i RDG. Lustre-mentul principal de subordonare a politicii externe era armata de ocupatie. Urmau, apol, lega-turile ideologice care conduceau, in 1947, la Cominform, o formula de reanimare a Internatio-nalei a treia comuniste. In temeiul solidaritatii muncitoresti, asemenea relatii, pan& la moar-tea lui Stalin, erau decisive in orientarea politica noastre externe. Satelitizarea era efectuathprintr-un tratat de prietenie i asistenta mutuall cu Uniunea Sovietica, cu o valabilitate dedoul. decenii. Prin acorduri similare, Romania fusese legati. si de Bulgaria, Ungaria,Cehoslovacia, Po Ionia i Iugoslavia. Tratatul cu aceasta din urrrai era ins& denuntatdupl excluderea ei din Cominform. Dornith sä domine absolut zona centrala i sud-est euro-pearl, in iunie-august 1948, la Belgrad, Moscova reorganize comisia Dunarii, excluthnd din-tre a embrii ei statele occidentale neriverane. in contextul respingerii de care Molotov a pla-nului Marshal de ajutorare economic& a intregii Europe, comunistii romani, in 1948, fac joculMos rei si, in ianuarie 1949, aliniath tztra Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, o orga-nizat e creat& pentru statele satelite ca o contrapondere la Piata Comuna in curs de infiripare.in n ai 1955, la Varsovia, alaturi de Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, RDG i Ungaria, Romaniaera vasalizath si din punct de vedere militar printr-un tratat itnpus de Uniunea Sovietica. Ease iola.,e dc circa un deceniu nu numai de Occidentul care-i fusese aliatul traditional, ci ai decomuritatea internationala, de ONU, al carei membru nu devenea decat in octombrie 1955.

Moartea. lui Stalin, in 1953, provoca un dezghet politic si ideologic printre magbiari,poloni i cehi. La Moscova surveneau aspre confruntari pentru putere in urma carora apareain prim plan Hrusciov, mai siret si mai hotarat in promisiunile de a inlätura teroarea celpetal la nivelul conducerii de partid si de stet, unde Stalin si Beria o instalasera. La Buce-reSti unde acaparase toate fraiele puterii, Dej se simtea vizat direct. Starea lui de nelinistese accentueaza pe maser& ce Hrusciov, dornic de a-si consolida pozitia interna, incearth sáprovoace o destalinizare in intreaga Europa rasariteana, adica a substituie cel putin cmduca-toni aflati in functie cu elemente mai putin compromise. Aceste framanthri, in Ungaria, Po-

Cehoslovacia si Bulgaria provoaca inlocuirea conducatorilor de partid care-si legascradirect numele de Stalin, rezistenta la schimbare survenind doar in Albania si Romania. Dejpretiudea ca destalinizarea o efectuase Inca din 1952, cand eliminase grupul Ana Pauker. $icunt in partidul comunist nu exista o forth care sa-i contrabalanse7e puterea, el persevera ina-si apara functiile, in ciuda rezervelor lui Hrusciov. in 1955, Dej fornfuleath pentru primadata ideea autonomiei partidului comunifit prin necesitatea adapthrii marxisrn-leninisinuluila conditiile locale, 'precum i prin respectarea suveranitatii, egalitatii i neamestecului in afa-ce ile interne.

lui politico-ideologica.

Ionia,

www.dacoromanica.ro

1048 Apostol Stan

Dar antagonismul dintre Dei i Hrusciov se estompa treptat. In 1956, pe Iondul TeIa-xarii exigentelor dogmatice si al diminuarii rolului conduator al 'unor partide comnnist6, inPo Ionia, izbucneau revoke muncitoresti, iar in Ungaria o revblutie autentick periclitând rinnumai cuceririle socialiste", ci si dominatia soVietica. in Europa r.sariteana. Adept al dog-melor comuniste, Dej se reabilita in fata deznodamântului negativ al politicii reformi-ste"'a lui Hrusciov, precum i prin aprobarea interventiei militare sovietice in Ungaria. Scar/at.astfel, de presiunea lui Hrusciov, Dej se gräbea sa execute pe Pateascanu, comunistur mailuminat care-1 ameninta chiar din inchisoare. Pe masura ce Hrusciov ii consunia reformele-in simpia retorica demagogick dar i datoritii schismei aparute prin China lui Mao, devenita.cel de-at doilea centru al miscarii mondiale comuniste, orientat spre cultivarea mostenirii sta-liniste:1 Dej nu se mai simtea izolat. Aceasta i datoritä faptului ci. uneltirile sovietice u-siputeaw gasi exponenti intr-un partid pc care Dej 11 organizase ca pe un angrenaj dogmatic 0-1epurasé, -la toate nivelele, de elementele dubioase,

Politica extern., incepea, prin urmare, sa-si contureze o identitate, mai cu sean1958, cand Hrusciov era convins s&-si retraga trupele din Romania. Avand in Manret Invpolitician abil, Dej intelegea O. a contrabalansa Uniunea Sovietick deoVotriva pe planul-tela--tiilor de partid si al celor statale, se impunea utilizarea scindàrii intre Moscova i Pehi: : Ca.atare, in loc de a se replia in jurul exclusiv al Moscovei cum procedasera cele mai n ultestate est-europene conducAtorii de la Bucuresti mcntin relatii bune cu China care, in1960, indraznea sa critice Moscova chiar de la Bucuresti. Au fost promovate, concomitent,contacte cu Iugoslavia, incheindu-se un acord pentru construirea in comun a hidrocentral i depe Dunare. fot la inceputul anilor '60 se reconsider& relatiile cu statele occidentale. Seconstituie, astfel, grupuri parlamentare pentrit contacte cu Belgia, Marea Britanie, Franta,Italia, Islanda, Norvegia, Danemarca, actionandu-se concomitent pentru transformarearangului de reprezentare la nivel de arnbasadk Comertul exterior al Romaniei, pan& atun junapanaj sovietic, era si el reanimat spre Occident, dup., ce Bucurestiul plAtea compeatiipentru bunurile strainilor nationalizate in 1948. Balanta comertului roman, import si exp rt,cu tarile oecidentale evolueaza constant, diminuand ponderea sovietica pani. la 37,700 la im-port si 39,8°,, la export, in rastimpul 1958-1965.

Dar, incepand cu 1962, raporturile cu Moscova devin incordate din cauza pretentiei es-teia de a realiza o integrare economic., in samil CAER prin organisme interstatale, ceea ceinsemna o subordonare a intereselor nationale scopurilor rusesti. ConducAtorii de la Buci resti'se vedeau astfel deposedati de principala lor parghie de dominare a societatii, planurile eco.nomice. In martie 1963 se respingea conceptul de integrare economic., revigorandu-se o de-gcizie CAER din 1960 care accentua necesitatea coordonarii planurilor nationale. Este o repu-diere a incercarii sovietice de a transforma Romania intr-un hinterland agrar, atat rentruea cat si pentru statele industrializate din bloc: Cehoslovacia i RDG. Pozitia aceasta se cons-titnie timp de multi ani intr-un element de adversitate cu aproape toti membri CAER.

Gonfruntarea mentionata este folositá cu dibacie de conducatorii de la Bucuresti pen-.tru afirmarea propriei lor identithti intr-o lume comunista bipolarizata. In imprejurarile acu--tizarii contradictiilor dintre Hrusciov si Mao, comunistii de la Bucuresti se transpun chipu-,rile in postura de mediatori. Trimit astfel la Pekin o delegatie condus. de Maurer, in i artie1964, care sfarseste pe fondul intensificarii adversitatii intre cei doi giganti comunistiprin a proclama neutralitatea partidului comunist roman, intr-un moment in care rush reusi-sera alinieze toate Virile din Est, cu exceptia Albaniei care adera la taWara chineza. Dinacel moment, in politica de contrabalansare a presiunii sovietice, componenta chineza avea sajoace un rol important in politica externi, a Romaniei, pan. la priThusirea comunismului inEuropa rasariteand.

Un reflex al acestei deschideri de politica, extern. era incercarea partidului con u listde a se legitima in fata natiunii. In aprilie 1964, publica prin mass-media i prelucra in rgani-zatiile sale o declaratie denumita neoficial de independent.". Sub forma principiala a apar-tenentei la o familie ideologic& marxist-leninista, se respingeau tendintele hegemoniste s vie-tice, proclamându-se egalitatea in drepturi i suveranitatea tuturor partidelor comuniste. Innumeroasele sedinte de partid, prelucrarea declaratiei a constituit o modalitate a demi ita-rilor comunisti de a se deroba de raspunderea care le incumba, in legatura cu mochul cumcolaborasera la impunerea dominatiei sovietice asupra Orli. Fara sa se combat.. ratacirile ide-ologice si ale practicii politice, critica considera legitimi. oranduirea social. si politica, corn-batandu-i excesele pe care le punea in seama ocupantilor sovietici. Se blama mai cu seam..exploatarea economica sovietick izolarea externk rusificarea culturii. Pe plan intern, inafar& de deschiderea inchisorilor politice, se luau masuri pentru derusificarea unor institutiiculturale i stiintifice, inclusiv a nurnelor unor sträzi. Survine, in acelasi context, o prudent.reabilitare a unor concepte cu incarcatura national. i o redescoperire a unei latinitati *pier-

20

5.900

- -Mogi

www.dacoromanica.ro


duta in bele doul decenii anterioare prin exagerarea slavismului din limba nationala. Pentrua combate rolul nefast al rusilor, inclusiv raptul Basarabiei, se recurgea la o criticA indirectripla Marx,. ale cArui texte despre romani erau publicate intr-o asernenea atmosferA. -

Moartea.lui7ZIej, in martie 1965, il aducea in fruntea partidului. comunist pe tanarul,N. Ceatisescu, intr-uu moment in care la Kremlin, prin lovitura de palat din octombrie 1964,noul staptkn devenise Brejnev. Sub pretextul unei conduceri colective, axesta urmarea curma-rea experimentelor reformatoare, devastatoare atat pentru imperiul sovietic, dar mai cu seamapentru dominatia acestuia in Europa rasariteana.

Noua echipa Ceausescu-Maurer, initial sub impulsul acestuia din urma, ii propuneas. continuie politica externa recent inchegata i proclamata ca atare. Dupà ce vizita Franta,in 1964, innul urmator Maurer se deplasa in Austria, precum si in alte capitale occidentale.Ceausescu, schimb, mergea la Kremlin unde se fricea recunoscut de Brejnev, dar nu uitasá mentina, contacte cu Jugoslavia si China. In contextul consolidarii politicii sovietice de ali-niere in patcle ei a tarilor.Europei rasaritene in disputa ideologica cu Pekinul , condu-catorii de la Bucurcsti isi continuau calea de neutralitate. In 1967, vicecancelarul R. F. Ger-maneWilly Brand, vizita, I3ucurestiul, consecinta fiind stabilirea imediata de relatii diploma-tice. Romania se remarca prin politica de depasire a solidaritatii de bloc si in 1967, cand re-fuza, in urma razboiului israelo-arab, sa se incline directivei sovietice care pretindea sateliti-lor ei sA rupA relatiile diplomatice cu Israelul. Gesturile acestea, in atmosfera alinierii necondi-tionate a Fatropei rasaritene, aducedu Romaniei un succes incontestabil. La ONU, cu suportoccidental, in 1967, ministrul ei de externe, Corneliu Mänescu, era ales presedinte al celeide-a NNII:a sesiuni a adunarii generale. Dar rasplata cea mai spectaculoas a. a unei asemenealinii politice externe a consfituit-o vizita generalului de Gaulle in Romania, in mai 1968. Prinpolitica lui de depasire a blocdrilor militare, de combate're deopotriva a hegemoniilor ameri-cana. $i Suvietica aSupra Enropei, de destindere si de cooperare de la Atlantis jaana la Urali,de Gabllp.credea ca'poate sa fad& din Bucuresti mr element de erodare a pactului de la \ arso-via, intocrnai cum prodeda el cu NATO.

Momentul critic al unei asemenea politici externe 11 constituie criza cehoslovack Invara lui 1968, contaminat de liberalism si reformism, partidul comunist cehoslovac reuseapropulseze un program democratic, dar i o echipa conducatoare nouä, in frunte cu Dulxek:Sefii comnnisti de la Bucurcsti, mai cu seama. Ceausescu, fara a impartasi reformismuI cehos-'lovac vad in politica noilqr autoritati o atitudine care trebuia incurajata. Urrra-id-exernplufliii

,/ito Ceausescu vinta Praga intre 15-17 august, semnand impreunA cu Dubcektat de prietenie, colaborare si asistenta mutuala.

- Arejnev ostil reformismului pe care-1 considera un ferment dam-la-tor dominaticisovietice in Europa räsariteana, asigurandu-si concursul RDG,. Polonici, Ungariei, Cehoslova-ciei i Bulgarici, in imposibilitatea de a restauza ortodoxia comunista prin demersurile politice

diplematice incercate pe MITA conducatorii de la Praga, ocupa Cehoslovacia la 21 august1968, zdrobind o revolutie pasnica.

Conducatorii romani interpreteaza invazia pactului de la Varsovia ca un precedent peri-culos pentru propria lor existenta ca oameni politici. Infricosati de o posibilà restaurare a uneiocupatii sovietice directe asupra Romaniei, in ziva de 22 august, stransi in jurul lui Ceausescu,organizau o masiva teuniune populara in care denuntau invazia Cehoslovaciei. 0 asemeneaatitudine intempestivri din partea Bucurcstiului, legat totusi de Moscova prin fondul ideologiccomun i prin identitatea sistemului de guvernare, a starnit in societatea romaneasca un ecouextraordinar. Pentru prima oara sub regirn comunist au aparut in sufletul poporului marisperante de libertate, (land nastere unor impresionante, autentice i spontane actiuni de soli-daritate cu: conducatorii. Romanii ajunsesera eli. traiasca ziva cand cei care ani in sir elogia-sera im.p6riul sovietic pentru o pretinsa generozitate, Ii denuntau acum public caractcrul opre-siv i agresiv. Intr-un asemenea context, cota de popularitate a lui Ceausescu a atins apo-gcul. Sentirnentul cà conducatorii tarii se identificasera, in fine, cu interesele ei superioare s-aintrtrit puternic i printr-o declaratie, amintind intr-un fel pe aceea din 1964, catre parlamen-tele i guvernele inclusiv OYU, prin care Marea Adunare Nationala organismul legis-lativ mama afirma in mod solemn vointa Romaniei de independenta. in atmosfera unuiputernic.elan national, conducatorii de la Bucuresti decideau formarea unor garzi patriotice,menite -a. fi utilizate in apararea

in augu st 1968, Kremlinul nu hotara invazia Romaniei, intrucat erezia" ei, spre deosebire de abeea cchoslovaca, nu era periculoasa pentru viabilitatea sistemuhti comunist. Dinaceste Motive, cu acordul tarilor pactului de la Varsovia, exceptand Romania, Brejnev for-mula ex'plidit doctripa suveranitatii limitate, adica dreptul Moscovei de a interveni inclusivprin forta.:'5.rmelor, pretutindeni unde prin reforme interne era afectata ortodoxia comunistA.Se afirma astfel deschis faptul crt pactul de la Varsovia era un instrument nu impotriva impe-

_in

sa:

un tiá-

.insa,

gi

tarn.

www.dacoromanica.ro

1050 Apostol Start 22

rialisrhulta and ge oficial , ci pentru perManentizarea captivitata IfatihnilorEuropei 110i-item de cltre lns5.i Uniunea Sovietica. -

Conclueltoril politici din tarile Zguduite periodic de reformism si trbgaria,Cehoslovacia l tolonia au inteles el, date fiind intereseIe strategice ale Moscovei, tt6buie saadmit ca o axiom& Prezenta armatelor ei pe teritoriul lor. $i-au dobandit deci dreptul dea efectua anutnite experimente economicd-sociale i prin repetatele rascoale i revolhtli hatio-nale prin care trecuserl, ehiar dacá contraziceau modelul clasic al sovietisrnului. Ka. dar al Un-gariei, in 1968, implementa o minireforma economic i. bazata pe fortele pietei. Po Ionia evoluaspre un liberalism intelectual care contathina mediile muncitoresti, dand nastere unui sindicatliber, Solidaritatea, congacrat chiar de secretarul general al partidului, dar zdrobit, ih 1981,spre a se eVita o interventie sovietiel, de generalul Jaruzelsky care instaura o dictathrl mili-tarl, detronand partidul comunist de pe postamentul de fortl politica, conducatuare.

Politica externa a hucurestiului dupa depasirea momentelor de deruta. Isi ui-meaza.cursul consolidlrilor. Dar pentru atingerea acestui obiectiv ea avea nevoie de un suport ame-rican. in consecintl, in 1969, In conditiile in care era doar un candidat la presedintie, Nixonera adus la Bucuresti, unde era intampinat de zeci de mii de locuitori, ca solul nnei supra-puteri asteptatl zadarnic ani In sir, dupl razboi, s salveze Romania de comunism. Rela-tia special& cu Nixon, devenit intre timp presedinte, avea fie lui Ceausescu beneficl. Cadinteresati in descompunerea blocului sovietic, dupa exernplul oferit de Tito, americana erauhotlrati sa sprijine orice disidenta fata de Moscova. Ca urmare, un fel de relatie speciall secreaza intre Ceausescu i trei presedinti americani: Nixon, Ford si Carter, mai cu geainit inanii '70, and Kremlinul se decidea sa stopeze confruntarea cu lurnea liter& i sl titornovezedin nevoi economice imperioase o anume cooperare. in climatul general al afirmarii Uncir ten-dinte de deplsire a politica de bloc, Ceausescu gasea interlocutori favorabili la Paris, Londra,Roma, Bruxelles si in alte capitale europene. Erau anii unor mari sperante de pace care cul-minau, in 1975, cu Helsinki, cu instituirea Conferintei securitatii i cooperarii euriipeee.

Roadele unei asemenea politici erats imense. Lui Ceausescu i se deschidea accesul la cre-ditul si tehnologia occidental& pe care voia sa. le utilizeze in cresterea i modernizarea econo-mica. in 1971 Romania devenea membru al Fondului Monetar International si al Bilncii Mon-diale, obtinind, apoi, de la americani clauza natiunii celei mai favorizate, iar de la PiataComunl, in 1973, un regim preferential. Rezultatul era echilibrarea comertului exterior care,In 1982, avea urmatoarea pondere: 36,7% cu tarile socialiste, dintre care 3 1,60'. cu CAER,32,8% cu árile capitaliste dezvoltate si 30,5 1% cu tarile in curs de dezvoltare. in 1960,acestea din urrna reprezentau doar 6% din comertul Romaniei.

Deschiderea si 'mai ales relatiile speciale cu tarile lumii a treia de pe toate meridia-nele este o alta latura a politicii externe a guvernului de la Bucuresti. Aici, in lumea a treia,se angajau dispute aprige intre democratism i totalitarismul comunist prin intermediul ce-lor dou& supraputeri care sustineau forte politice interne in lupta pentru putere. In Vietnam,Angola, Nicaragua, Abisinia, Somalia si in alte zone fierbinti ale globului, acolo unde deseoriinfruntarea lua forma luptei armate, cu accente antiamericane, Ceausescu sustinea tIe regulafortele comuniste. Miscarea statelor nealiniate creata de Tito, Neru si Nasser era pentruacelasi conducator roman o principal& tint& de atractie. El credea ca statele subdez'sibltatepot constitui pentru industria lui disproportionata, ineficienta i lipsita de materii Prime, pie-te de desfacere importante.

Ceausescu creat o pozitie privilegiata in relatiile cu israelienii i arabii. Depasindcu abilitate, in 1967, boicotul i represaliile arabe, pentru mentinerea legaturilor cu Igraelula acordat Organizatiei pentru Eliberarea Palestinei o serie de facilitati, inclusiv tabdre isentruinstruire militara, facand deseori pe negociatorul intre cele doll& parti. Israelul a ciiltivat peCeausescu atat din cauza relatiilor lui stranse cu lumea arabl, dar mai cu seam& pdtitrit fap-tul el, in afara de Uniunea Sovietica, ramasese singurul interlocutor comunist din Europarasariteana.

in relatiile cu cdmunitatea comunistli din care Rice°. parte, Ceausescu continua saramana pe pozitii de neutralitate ideologica. Conciliile i conferintele internationale cohvocatede Brejnev in scopul recompunerii in jurul lui a unitatii mondiale a comunismului sultt pentruconducatorii de la Bucuresti tin prilej pentru consolidarea identitatii proprii. Sub rapdrtul prac-ticii politico Ceausescu era tot mai mult atras de colectivismul si etatismul chinez i hord-co-rean, opuse refomismului european. Ca atare, in 197 1 opteazl pentru o asemenea fOrtna. decomunism pe care-1 prornoveaza cu neinduplecare pan& la prabusirea lui, in decembrie 1989.

Flcandu-si relatii externe diversificate, Ceausescu este capabil sa rezi-te prexiunilorintegrationiste cu caracter thilitar si economic care veneau nu numai din partea sovietica, cisi a aliatilor ei privilegiati: cehii si est-germanii. Relatiile efective en Moscova se destiliti trep-tat In cohteXtul pregatiril Conferintei pentru securitate ii cooperare europeani In 197 6 Ceau-

pretindda

sati

ItheraliSni:

e

pita

www.dacoromanica.ro

/3 Romania sub re,gimu1 comunist 10.5'1

sescti vizita Basarabia i Crimeea, iar apoi Brejnev venea la Bueureti. talatoria peite Prutpare sh fi fost cOnditionata de sovietici, voind sa. insemne un act de abandonare a acesleirornacelti, ttansformatli in Republica Sovietic5. Socialista Moldoveneasca. Folositä in sco-purl ticiliticianiste, Basarabia era total abandonata. Cativa nationalisti de peste Prut care,spfe scapa de represiunea sovietica cerusera lui Ceausescu ajtitor, erau dentiritati Mostovei.

Dar tot esafodajul unei politici externe cladita cu miga1 i Mari eforturi, incepahd cufinele aniIor '70, dupa Conferinta securitatii i cooperarii europene, se naruia treptat. Siacea.sta pentru ca fusese conceputa pentru conditiile unei lumi circumscrise in limitete celor<lona blocuri, cand o deviere usoara, din front 'Area incarcata de sertutificatie. incetlatid din1975% In schirnbul garantiei date de occidentali pentru frontierele estice i recUtfoaSteriidinlomatice a RI3G, mai cu seama din nevoia de revigorare economics, prin itifuzie de telt-nologie occidentalli pentru dezvolta capacitatile militare, Moscova facea concesii careaveau sa-i fie fatale. Recunostea, astfel, impreund cu toti satelitii, necesitatea circulatiel litierea ideilor si mai cu seamä a oamenilor. Erau drepturi care figurau forMal chiar in constitutiilecomuniste, dar de data aceasta dotandeau o recunoastere printr-un tratat.

In atari conditii modificate, politica externa a lui Ceausescu de a fi tin element delegatura ?nitre cele douni. blocuri nu-si mai gasea obiect de actiune. In Europa rasliriteana, catirtnare a Conferihtei de la Helsinki, se Infiripa rapid grupuri ale secietatii civile hi Ungarta,Po Italia, Cehoslovacia, inclusiv in Uniunea Sovietica. Chiar in Romania, in 1977, Spare gru-pul pentru apararea drepturilor ornului condus de Paul Goma, precum si un sindicat liber.Ceausbscu insa, ostil deschiderii democratice, intocmai ca ruii, ia masuri draStice pentru di-zolvarea organimtiilor pe cale de infiripare ale societatii civile. Dar, prin asemenea acte, po-zitia lui in lumen libera se degradeaza. In anii aparitiei sindicatului polonez Solidaritatea, Ceau-sescu care de regula se gasea in stare de divergenta cu conducatorii sovietici, li dezvaluia ade-varata natura de comunist ortodox, adversar al celor mai elementare drepturi ale onmlui. $ipe masura ce in Statele din Europa centrala supuse controlului sovietic, prin uncle reforme darmai cu seama, prin presiuni populare, erau sparte tiparele colectivisMului i etatismului comu-nist, Ceausescu se inchidea tot mai mult in dogme, manifestand de data aceasta grija pentrusoarta comunismului european si mondial, supus eroziunii reformiste.

Dar politica externa independenta a lui Ceausescu se naruia incepand cu martie1985, cand canna imperiului sovietic era preluata de Gorbaciov. Politica acestuia de colabo-rare cu americanii si democratiile occidentale, 1-a estompat total pe Ceausescu care nu-si maigäsel interlocutori externi cleat in dictatori ca Kim 1r Sen, Gadafi sau Sadam Hussein,pana si China starnindu-i repulsie prin econornia de piata promovata. Presiunile Washington-ului in directia drepturilor omului aduceau pierderea clauzei natiunii celei mai favorizate, in1988, st naruirea componentei americane a politicii externe a Bucurestiului. In cadrul rettniu-niler conferintei europene, delegatii romani, prin sustinerea unor lozinci din epoca razboiuluirece privitoare la independent's', i suveranitate, se izolasera complet. Romania oficiala nu semai asemana in Europa decat Lu Albania. Politica de izolare impusa de ocupantii sovietici lafiliele anilor '40, ajunsese in acelasi punct mortdupa deschiderea din anii '60 '70 prin insasiactim ea conducatorilor romani. Culmea ironlei este ca, incoltit de necesitatile asigurarii uneipiete pentru desfacerea produselor unei industrii necompetitive i supracentralizate, Ceausescuajungea sa propuna. o revitalizare a CAER i mai cu searna o interventie rnilitará in Poloniapentnu a zdrobi Solidaritatea care, prin toleranta lui Gorbaciov, preluase puterea pe cale pas-nica, oferind in intregul bloc o cale de urmat. Ungaria i Cehoslovacia care refuzasera sa seconstituie in jandarmi in apararea RDG de hernoragia demografica spre Germania federall,erau de asemenea reprobate. Printre comunistii europeni Ceausescu nu mai gasea decat un sin-gur aliat, Honecker, cel care insista pentru o actiune a pactului de la Varso-ria impotriva ras-coalelor populare care conduceau la unificarea germana.

10. PRABUS1REA COMUNISMULLI

Deqructurata si atomizata, afectatá in sistemul de organizare institutionala i iti auto-nom:He specifice, saracita, total prin protnovarea exclusiva, a proprietatii statului astipra mij-loa eior de prcisperitate, societatea romaneasca nu gaseste in salmi ei, ca in alte State Om 0-pene, forte coagulatoare de lupta impotriva comunismului. Ea nu are o ierarhie biserteeascacapabila sa apare, fie si numai sufletele enoriasilor, si nu mai poseda nici intelecttiali de anver-guri care sa devina, cel putin exponentii unei diversitati culturale. Se formeaza cti deosobireprint institutele Acar1emiei Romaine cercetatori care incep sa apere libertatea de opinie i Mai Lintleantl de creatie. Dar, dupft lichidarea unor razinerite taranesti la finele anilor '60, Minims-Mut in Romania parea instalat deplin si definitiv", cum spuneau conducatorii de @staid.

pr`n4inci,

4

www.dacoromanica.ro

1052 Apostol Stan 24

Marea masa a poporului, dim& colectivizarea i dezmembrarea satelor prin aglomera-rea in orase, este atrasa de sutele de mu i chiar milioanele de locuri da munca create de ,o in-dustire in plina expansiune. Construirea socialismului, desi cu pretul deposedarii milioa elorde locuitori de proprietate, parea sa-i favorizeze, prin schimbarea in bine, pentru multi, a con-drtiilor de viata urbana. ,Oamenii munch" par sa fie avantajati, la inceput, de schimbari

prin egalitarismul promovat in societate. Cu q muncitorime cu arnintiri agricole si cu o men:talitate obedientä. fatá de stat, in Romania nu survin revoltele din Ungaria i Polonia..Sa**tele, de uncle in momente de restriste veneau impulsuri uneori violente de schnnbare, desi ti-flute in Irau prin teroare, rabufniserti in anii '30 prin rascoale locale, indeosebi in muntii Arge-sului, in Transilvania si in alte locuri. Aceste manifestari au fost insa izolate i inabusite. In1936, cu ocazia revolutiei din Ungaria, in Transilvania i Bucuresti, tineretul studentes con-testa crimele socialismului, dar glasul lui firav era repede inabusit. S-a sperat cl declaratm deindepenclenta" din 1964, dar mai cu seama cea din 1968 vor aduce schimbari pe calea umani-zarii socialismului. Dar prin politica lor de independenta, o modalitate de aparare a scaunelorocupate fata. de ingerintele sovietice, comunistii romani au derutat multi ani opinia publica,in conditijle in care erau incurajati i sprijiniti financiar i tehnologic de insei statele o eden-tale dernocratice.

fondul unei somnolente nationale apare miscarea salariala a minerilor din YaleaJiului, in vara lui 1975. Greva de cateva zile le-a adus imburatatiri temporare, dar, apoi,represiune selectiva i sistematica desfasurata de securitate. 0 actiune similar& se mai desfa-sura peste un deceniu, in noiembrie 1987, la Brasov, cand muncitorii de la uzina de autoca-mioane au marsaluit in oras, au atacat sediul partidului si au ars portretele lui Ceausescu,scandand lozinci pentru indepartarea lui din functii. Fortele represive insa au recurs la masuridrastice, umpland inchisorile cu detinuti.

Conferinta securitatii europene provocase in intreaga Europa räsariteana aparitia unorgrupuri pentru aptirarea drepturilor omului. In acel context se plaseaza, in 1977, grupul PaulGoma 0 primul sindicat liber creat de brasoveanul Ionel Cana. 0 disidenta romaneascl deproportii nu se incheaga insa, caci puterea comunista dezorganizeath in fasa, prin infiltrarisi arestari, grupurile pe cale de constituire, constrangänd liderii la emigrare. In aceste momenteapar primii ernigranti politici care paräseau raiul socialist. In alte cazuri, disidenta este folo-sita ca mijloc de ernigrare, mai ales de catre romani. Minoritati importante ca germani i evrei,in temeiul unor intelegeri guvernarnentale, paraseau masiv Romania. Emigrarea se efectua.in multe cazuri prin trecerea ilegala a frontierei cu Iugoslavia sau Ungaria, in ultimul tirnp .pentru unii soldata cu moartea sau detentia. Tara care in nitimii ani ai domniei lui Ceau-sescu se constituia intr-o zonS. de tranzit pentru romani, inclusiv pentru minoritatea maghiats&era Ungaria, unde se aglornerasera peste 30 mii persoane, in asteptarea unor pasapoarte perp.tru Occident.

0 alta forma de disidenta interna consta in trimiterea catre posturile de radio straineextrern de mult ascultate in tar's..., a unor proteste impotriva modului de guvernare comunista.Intr-o asemenea ipostaza se remarca numerosi romani, dar in ultimul timp Nicu Stancescmpoetul Mircea Dinescu, scriitorul Dan Petrescu i Doina Cornea. Criticile indreptatite, impar-tásite in forul lor intim de numerosi romani, n-au starnit insa o miscare de anvergura curacter protestatar, capabila sS. zdruncine dictatura lui Ceausescu. In consecinta, chiar in aniiperestroikai lui Gorbaciov, cand intreaga Europa rasariteana, inclusiv China, erau zguduitede experimente reformatoare i miscari in favoarea libertatilor publice, Romania parea a firamas incremenita in pasivitate.

Ceea ce mentinuse Romania in stare de apatie decenii in sir era un sistem aproape per-fect de teroare i de control asupra societatii exercitat de securitate, un monopol ideologic siinformational realizat de partid care a reusit in mare masura sS. intoxice marea masa a- po-porului i s-o arunce in confuzie, o teama permanenta de ocupatie sovietica cultivata ca o spe-rietoare de autoritatile comuniste 0 mai cu seama o incapacitate a societatii de a-si crea cen-tre de rezistenta la totalitarism, din cauza anihilärii tuturor autonomiilor si a societatii civile,precum 0 a instalärii saraciei i mizeriei la scara social& larga.

Socialismul n-a adus prosperitatea materiala sperata. Depasindu-se momentele grebe-de dupa razboi si mai cu searna jaful sovietic in contul repargiilor, au urmat suferintele ma-teriale impuse de industrializare i colectivizare prin care, concentrandu-se eforturi uriase indirectia acumuldrii socialiste", au survenit drastice reduceri in consumul populatiei, explicateprin rnostenirea precara burghezo-mosiereasca. Nivelul de trai a inceput sa inregistreze o oare-care ameliorare in anii '60 si '70, dar niciodata nu s-a ajuns la o abundenta de produse de con-sum 0 de bunuri alimentare, promisa doar in comunism. Daca in orase tusese atins un, nivelrelativ acceptabil de satisfacere a locuitoriler, nu insä färS. cozi i far& existenta in permanents.a pietei negre, satele au fost in afara sistemului comunist de aprovizionare. Aici se instaleaza.

ca-

Pt

www.dacoromanica.ro


o saracie endemica, distrugandu-se chiar baza de subzistenta a locuitorilor prin lichidarea mi-cilor loturi, ceea ce-i constrfinge chiar pe tarani sa-si caute aprovizionarea in orase.

In anii '80, populatia era controlata sistematic printr-o politica diabolic. Pentru sti-mularea cresterii demografice, se instituia controlul politienesc al procreatici care mergea pana.Ia anihilarea total& a personalitatii umane. Penuria alimentara se cronicizeaza., produsele in-clispensabile subzistentei devenind un articol important de specula, si de creare a unei pietenegre subterane, pe care conducerea de partid n-a putut-o lichida niciodata. Criza alimentara,a fost atat de profundä, incat Ceausescu, spre a-i acoperi proportiile, a acuzat natiune.arnanancl prea mult". Pentru a-si justifica politica de infometare s-a flurit programul de au-rneutati tiintifica, cu specificarea numärului de calorii i produse de consum, concomi--tent cu deschiderea unor fabrici pentru prepararea de alimente artificiale, din resturi de car-ne in amestec cu soia. Dar cum orasele asaltau magazinele alimentare care deveneau tot maigoale, regimul comunist supunea populatia la privatiuni neinchipuite nici in timp de razboi.Altmentele sunt livrate pe tabele speciale. Caldura i apa raid& din apartamente sunt strictdramuite, frigul i uneori chiar parazitii de corp facandu-si aparitia. Combustibilii solizi, in-clusiv consumul particular de benzin& sunt strict rationalizate. Taranii erau din nou impusi

cote1m obligatorii pe micile lor gradini i spoliati inechitabil de produse prin transforniareaacestora in troc obligatoriu pentru cumpararea produselor industriale. Pe un asemenea fond,cultul lui Ceausescu si al epoch lui de aur" parea nu numai o ironie, ci i o batjocura.

In noiembrie 1989 insa, dupa, prábusirea zidului Berlinului prin abandonarea republiciicomuniste de insusi Gorbaciov, in opinia publica, romaneasca, surveneau mari schimbari. Dacaclasa politica conducátoare nomenclatura era inconstienta, inclusiv la ultirnul congresal partidului, in noiembrie 1989, care reinstala pe Ceausescu in toate prerogativele, intr-unmoment de rascruce a istoriei, poporul roman, pana, atunci somnolent si atestand o resemnarecu propria soarta vitrega, se trezea. In primul rand unele orase prin tineretul lor obositsaturat de toate paradele mincinoase ceausiste si triumfaliste, pe fondul unei mizerii cronici-zate. S-au convins, astfel, ca. suportul extern al sistemului comunist puterea sovietica ,

pentru prima data. in relatiile cu Romania, dorea o schimbare reformatoare, dar cei care o res-pingeau erau comunistii de la Bucuresti. In conditiile in care, cu exceptia Albaniei, cazuseratoti dictatorii roii, românii n-au mai ezitat. In decembrie 1989, mai intai la Timisoara i apoila Bucuresti, o explozie de nemultumire a adus masele populate in strAzi. Dup5, co initialle-a dispretuit, efectuand o c515,torie tocmai in momentele de rascoalá de la Timisoara in Ira-nul aiatolahilor, Ceausescu ii etala intreaga forta represiva. Respingand reformele cerutemai cu seam a. cedarea pasnica, a puterii, conducatorii comunisti insangerau tineretul, pretulplatit fiind insa nu numai nimicirea unui dictator sangeros, ci a intregului sistem totalitar co-

munist care inlantuise Romania timp de mai bine de patru decenii.

c.

ti

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

OPINII

PRIVIND ACTUL DE LA 23 AUGUST pill U.R.S.S.

MARIN C. STANESCU

Ca orice eveniment major din istoria unui popor, actul de la 23 august 1944, savarsitin Romania a suscitat i va mai suscita, rmilta vreme de acum incolo, confruntari de idei.Comentarii, interpretari, informatii noi privind rolul factorilor iinplicati in desfäsurarea ml vorfi reliefate 5th perioada urniatoare.

in ceea ce ne priveste, dorim sä prezentam in fata dumneavoastra unele opinii personaleformulate pe baza informatiilor furnizate de trei personalitati comuniste ale momentului res-pectiv In legatura cu un fapt nu lipsit de relevant& istorica i anume daca U.R.S.S. de atunci

Cominternul au avut sau nu vreun rol in pregatirea i desfasinarea evenimentelor de la 23august 1944 din Romania. Cei trei sunt: Chivu Stoica intim al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej,Constantin Parvulescu incepand din 4 apriie 1944 secretar general al P.C.R. i Valter Roman

directorul postului de radio Romania libera" de la Moscova.Asadar, Chivu Stoica, aflat in detentie politica in lagarul de la Targu-Jiu, ne infatiseaza

aspecte ale raporturilor dintre grupul comunistilor de la Targu Jiu, condus de Gheorghiu-Dej,cel al unora dintre liderii clandestinisti din alarl, in frunte cu Constantin Parvulescu, secon-

dat de Emil Bodnaras, figura misterioasä a comunismului din tara noasträ, si de Iosif Ranghet.Cronologic vorbind, relatarile lui Chivu Stoica se refer% la perioada martie-iulie 1944,

respectiv la trei intalniri avute la Targu Jiu de Emil Bodnaras, emisarul lui Parvulescu,Gheorghe Gheorghiu-Dejl. Nu este cazul sa detaliem continutul acestui text axat pe problemelegate de lupta pentru putere din conducerea P.C.R., in speta pe raporturile dintre Gheorghiu-Dej si Parvulescu. Retinem misiunea lui Bodnaras de a obtine acordul lui Dej, membru al C.C.al P.C.R. din 1934, la inläturarea lui Stefan Foris din functia de secretar general al P.C.R. (pan&la 4 aprilie) si a planului de masuri menite sit dilcit la inlaturarea lui Ion Antonescu. ConstantinParvulescu avca nevoie de acceptul lui Dej nu numai pentru capitalul politic pe care acesta iireprezenta in miscarea comunista româneasca, ci si pentru votul lui, deoarece initiatorn

lui Foris nu aveau rnajoritatea din cei 8 membri ai C.C. Dupa datele obtinute ulteriorde la Dej i Bodnaras, Chivu Stoica relateaza despre actul din 4 aprilie 1944. Deci grupul Parvu-lescu nu avea nici un acord din afara, respectiv din U.R.S.S.

Interesant de retinut este faptul ca Emil Bodnaras avea cunostinta de doi agenti sovie-tici, cc trebuiau sa yin& la Bucuresti, dar pe care aviatorul sovietic i-a parasutat, din greseala,la Chisinau. La randul sau, Parvulescu se refera si el la acestia, precizand ca, totusi, unul dintreei ar fi venit, in ultima instanta la Bucuresti. Despre misiunea lor nimeni nu spune mai mult.Noi credem cit era vorba de organizarea unor grupc de partizani", capitol la care Foris nurealizase aproape nimic. Ca o paranteza trebuie sa adaug cit in preajma lui 23 august 1944, inmuntii Parang fusese parasutat, venind din U.R.S.S., un alt grup restrans condus de ConstantinDoncea. Dar nici acesta n-a mai apucat sit faca ceva. Deci sovieticii incercau, pe spese propiii,sit realizeze, pe la spate, acte antiromânesti.

in interviul dat de Constantin Parvulescu in 1975, acest sincer i devotat slujitor alstatului sovietic afirma de mai multe ori ca tot ceea ce ei au facut in Romania in anii razboiuluisi mai ales in anii 1943-1944, n-a avut nici o legatura cu Cominternul, ca totul

frontul unic, Blocul National Democratic, respectiv colaborarea cu alte forte politice le-aurealizat in lumina ideilor cuprinse in documentele congresului al VII-lea al InternationaleiComuniste2.

inainte de a ne referi la evenimentele din primavara i vara anului 1944, tinem sit men-tionam.o informatie mai putin cunoscuta., furnizata de C. Parvulescu. El spune ca. la sfarsitul

1 Arhiva C.C. al P.C.R., fond amintiri, dosar 342, filele 4 11.2 Biblioieca Academiei Române, arhiva istorica, fond XVII, dosar 2637, filele 1-8.

Revista istorica", torn V, nr. 9-10, p. 1055-1057, 1994

in11-tut-6.6i

U.R.S.S. i

OPINII

www.dacoromanica.ro

1056 Mardi C. Stanescu 2

anului 1943, Gheorghe Tatarescu le-a propus sa trimita la Mocova pe Lucretiu Pa.trascanuimpreuna cu un colonel spre a sonda opinia sovieticilor in legatura cu ceea ce se pregatea intara, ceca ce denotA, o datfi in plus, dupä opinia noastra, c. nici atunci Partidul Comouist dinRomania n-avea nici o legatura cu Moscova.

Desi fost un dusman consecvent lui Patrascanu, Parvulcscu Ii citeaza aiátur drcativacomunisti care an patficipat in 1944 la faurirea frontului unic muncitoresc si a Blocului NationalDemocrat, cu P.N.T., P.N.L., P.S.D. si alte formatiuni politice mai mici. El spunc ca, in acestscop noi am lucrat pe mai multe ci i in aceasta. directie am folosit pe de o parte pe LucretiuPatra.scanu, care era binecunoscut In cercurile inalte ale burgheziei i palatului, iar pe de altape profcsorul Petre Constantincscu-Iasi, pe un muncitor mecanic de la Uzinele de gaz i electri-citate, Petre Ion, Constantin Agin i Vasile Bagu [si pe tanarul avocat Mihai Maghcru adau-gam noi . Principalii tovarasi care trebuiau sa faca, aceasta legatura si au purtat trotative aulost Lucretiu PAtrAscanu si Petre Constantinescu-Iasi".

Ceea ce cred ca trebuie sa. retinern este raspunsul sau categoric negativ in legatura cuasa-zisul rol al fostilor lideri ai Cominternului in frunte cu Dimitrov, citati de istoriografiabulgara in 1974, si de cei ai Uniunii Sovietice in pregatirca evenimentelor din august 1944.N reau sa precizez cu toata, fermitatea spunea el el toate actiunile care au dus la realiza-rca frontului unic muncitoresc, la incheierea Blocului National-democratic, la pregatireatuirea insurectiei din august 1944, au fost initiate, organizate i duse la bun sfarsit de cAtre cadrelede baza, ale P.C.R. aflate in tara, in libertate, cat si in lagare i inchisori. Aceste cadre nu auavut nici o legatura cu conducerea Cominternutui, nu au primit nici o sugestie din partea instruc-torilor sau conducltorilor de la Comintern. in tot timpul razboiului, noi nu am avut nici uncontact cu Gheorghi Dimitrov, Maurice Thorez, Mathias Racosi, Wilhelm Pieck, Ana Paukersau alte cadre din conducerea Cominternului. Noi am initiat si am infaptuit toate actiunilelegate de pregatirea i infaptuirea insurectiei din august 1944, fara stirea i acordul acestora,fara, consultarea Cominternului Acesta este adevarul istoric .

Istoricii de azi ar trebui sä inteleaga ca. in acele imprejurari nici nu era posibil s mentinernlegatura cu conducatorii Cominternului, deoarece uriasul front care despartea Romania siMoscova nu ne permitea sa ne intalnim cu tovarasii aflati in U.R.S.S.".

Vreau sá atrag atentia dI. aceste afirmatii apartin unui habotnic comunist de tip bolseviccare a iubit fAra margini Uniunea Sovietica i Internationala Comunista. 0 dovado, o constituie

gestul sax de la congresul al XI-lea al P.C.R., savarsit dupa indelungile discutii avute cuPelse, seful delegatiei P.C.U.S. la acel eveniment.

in fine, a treia opinie, venitA din afara tArii, chiar de la Moscova, apartille lui ValterRoman, ajuns in patria socialismului biruitor dupa incheierea rAzboiului civil din Spania. in1944, el era directorul postului de radio Romania libera" i locuia la hotelul Lux", pe bulevar-dul Maxim Gorki, unde-si avusesera resedinta toti liderii straini de marca ai InternationaleiComuniste3.

Dar iota, i opiniile lui, exprimate la 10 iunie 1975. Valter Roman aratA ca in seara zileide 23 august 1944, la ora 23,30, ora Moscovei, spicherul Anatol Bejan i-a telefonat i i-a trans-mis comunicatul transmis de postul de radio Bucuresti. Realizandu-i semnificatia major& s-adus cu textul la Ana Pauker, care a primit stirea cu indiferenta i i-a cerut sa, facá el un cornea-tariu. Valter Roman arat5, ca a facut acel comentariu i ca tot el 1-a citit la microfonul postu-lui de radio Romania libera".

ins& faptul important, legat de subiectul comunicarii de fat& s-a consumat a doua zidimineata. Deci, in 24 august, la ora 6, a fosi luat de acasa, i dus la Ministerul de Externe sovie-tic, unde I-a gasit pe V. M. Molotov, semn cá evenimentele de la Bucuresti Ii luaserl prin surprin-dere pe sovietici, dupa, opinia noastra,.

Molotov i-a cerut detalii asupra evenimentelor din Romania si a insistat foarto mult sáafle de la el dac5, Lucretiu Patrascanu a devenit membru al guvernului Sanatescu in calitatede reprezentant al Partidului Comunist din Romania, sau este o initiativa personal& Dupd.cum scria Valter Roman, care nu-1 cunoscuse niciodlta pe Lucretiu Patrascanu, i-ar fi declaratea, nu stie si i-a indicat-o pe Ana Pauker. Dar Molotov a insistat sa-i cunoasca opinia. Si atunci,neavand incotro, i-a spus el am convingerea ca el reprezinta oficial partidul comunist".

Discutiile au continuat intr-o atmosfera. tensionata, Molotov lasandu-i in maul, pentrucateva minute, dosarul de cadre al lui Lucretiu Patraseanu, adus in acea noapte din arhivaCominternului, dosar in care a vazut multe note informative. Socotim ca si acest episod demon-streaza neparticiparea sovieticilor in pregatirea i infaptuirea actului de la 23 august i, totodata,CA el marcheaza inceputul sfarsitului lui Lucretiu Ratrascanu.

8 Loc. cit., dosar 2649, filele 1 3.

i-a

i infa.p-

si

www.dacoromanica.ro

3 Opinii 1057

Valter Roman nu mai dA. alte amInunte despre cele intAmplate acolo, dar concluzio-neazA: Mai tArziu a devenit foarte clarl cauza ingrijorArii tovar5.01or sovietici. Cred i astazicA. rIsturnarea lui Antonescu, ie0rea noastrA din rAzboiul antisovietic i alAturarea tArii i aarmatei la coalitia antihitleristA prin propriile noastre forte i-au deranjat i au incurcat chiaranumite socoteli, ei crezAnd (0 in aceasta vina Anei Pauker este capitall), ca in tarl nu estenimic, nu se face nimic, CA partidul nostru i alte forte nu duc o luptA. eficientA pentru reali-zarea acestor obiective, cA. totul va fi fAcut de armata sovietici. Cand tovar4ii sovietici au aflatde evenimentele din tarl, au fost vAdit dezorientati i nemultumiti cA ele, fArA indoiall, insem-nau pentru ei, luarea unor mAsuri care n-au fost prevAzute in planurile initiale".

Acest pasaj este, credem, deosebit de relevant, pentru ceea ce dorim sA sustinem qi anumeca. intre infAptuirea actului de la 23 august 1944 i U.R. S. S. n-a fost nici o legAtura..

Inainte de a incheia, imi permit sA fac o micA divagatie pornind de la cele spuse de el inleglturA cu Ana Pauker. Dac5. lucrurile relatate a,sa au stat, eu cred cl se poate face o legAturltitre atitudinea ei din 23-24 august de la Moscova i afirmatia ce i se atribuie cA la acea datAP.C.R. n-avea mai mult de 1000 de membri. Dincolo de subiectivismul ei, trebuie spus cA nimeniniciodata nu va putea stabili numArul membrilor acestui partid nu numai in 1944, dar nici de la1924 pAnA, la 1944. Deoarece nu existA o evidentA i nici o continuitate a activiatii in P.C.R.a calor ce se considerau membrii lui.

Revenind la succintul i discutabilul subiect abordat in aceastA comunicare socot elproblema poate fi discutata mult, mai ales dac.A. i alte surse documentare, de altl provenientl,vor fi descoperite, cum este deja cazul cu insemnArile proeminentului om politic national-tAra-nist Ioan HuditA. DeocamdatA, afirmatiile celor trei comuni5ti cred cIt ne indreptAtesc sA for-mutant opinia cA, sovieticii i organele lor n-au fost amestecate in pregAtirea

Inflptuirea actului de la 23 august 1944 din RomAnia i cIt acesta a fost realizat in exclusivi-tate de fortele politice romAne#i din tarl. Rolul IncA dubios al lui Emil BodnAraq, cateva per-soane, in grupuri restrAnse, paraptate, nu cred cIt ar fi un argument impotriva opiniilor ce v-arriprezentat. In acest sens apare incA o &AA falsitatea tezelor din istoriografia romAneascl dinprimele decenii de dupA, 23 august 1944, care, in cor cn cea sovieticl, nu vorbea decAt despreaqa-zisul rol eliberator al armatei rosii, deci al U.R.S.S.

14 c. 1208

politico-militaresi

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

VIA TA STIINTIFICA

SESIUNE DE COMUNICARI LA UNIVERSITATEADIN BUCURE$TI: MITURILE COMUNISMULUI ROMANESC"

1-2 aprilie 1994

Centrul de Istorie a Imaginarului din cadrul Universititii din Bucuresti incepe s devinA41) prezent& activa in peisajul cercetarii umaniste de la mai, organizand in zilele de 1-2 aprilie1994 cea de-a doua sesiune de comunicari, ce o continua pe prima desfasurata. in noiembrie 1993.Cele .doul manifestaxi sunt solidare nu numai prin egida sub care au prins viata, cat mai alesprin tematica lor, si anume mitologia istorick sesiunea din aprilie propunindu-si sä tratezeun caz particular miturile comunismului romanesc. Chiar claca in preambul nu s-a facuto distinctie teoretic i metodologick in ultima instantk intre mit, pe de-o parte, si cliseu men-tal sau reprezentare socialk pe de alta, comunicarile prezentate au subsumat demersul lotexigentelor impuse de titulatura initiatorului si au relevat auditoriuhii aspecte ale imagina-rului din Romania epocii comuniste. Acestea s-au constituit intr-o larga paletk mergand de ladiscursul esential al materialismului dialectic, la cel al propagandei pe care acesta o gireaza, dela ideile si comportamentul clasei politice, la diseminarea ideologicului in domenii precum lite-ratura i arhitectura.

Nu intamplator prof. univ. Lucian Boia deschide lucrarile sesiunii sustinand comunicaltea Cele doud fele ale mitologiei comuniste, aceasta constituind o privire de ansamblu asupraarticulatiilor cotpusului doctrinar ce avea sä normeze cateva decenii de istorie romaneasca..Autorul postuleaza dintru inceput existenta unui nucleu mitic in cadrul oricarei ideologii. Aceastäasertiune, plin& de semnificatii, ne duce cu gandul fie spre considerarea mitului ca o categorieepistemic& indispensabilk de la care porneste orice interpretare a realitatii, fie spre valentelefuncti nale ale acestuia, ca element stabilizator i poate anchilozant prin caracterul säti exem-plar. Marxismul este un milenarisrn" ne spune prof. Lucian Boia, inscriindu-se pe linia celorcare au studiat materialismul dialectic ca religie (Mircea Eliade identifica temele mitice aletnarxtsmului: rolul izbavitor al celui Drept, lupta eshatologica dintre Bine si Rau, instaurareaVarstei\ de Aur, iar Henri Desroche consacra dou& carti importante acestei probleme, Marxisineet Religion i Signification du marxisme).

Milenarisinul revelat de doctrina instrumentalizata de comunism este ins& de un tipaparte, exemplu cum nu se poate mai relevant a ceea ce insemna coincidentia oPPositorum.Mitologia comunista nu lasä in afara campului slu nici o portiune de real. Ea este deopotriv&nationalistä i internationalista, voluntarist& si deterministk progresist& i retrogradk anti-nornii cárora dialectica le conferea legitimitate (poate fi inteligibilitate?). Ultima concluzie aautorului vizeaza capacitatea doctrinei comuniste de a penetra corpul social si a lása urme adanci,una din dovezile prezentului bind conflictul din Iugoslavia, pe care prof. Lucian Boia ii consi-dera consecinta logicit a actiunii ideologiei in discutie.

Urmatoarele doul interventii, apartinand prof. Antoaneta Tanasescu, Un Fat-Frumosspecial : mut nou, i prof. Eugen Negrici, Mituri diversioniste in literaturd, trateaza felul cum sematerializeaza in creatia scriitoriceasca preceptele doctrinare.

Fat-Frumos este personatul pozitiv al unei literaturi ce raspunde unui proiect ideologicgacela de edificare a omului nou. In sine, aceasta idee rezoneaza cu arhetipul mitic al umanitatiirenascute" i se concretizeazA in tovarasul" care, recunoscand in codul manierelor eleganteo expresie retrograda a moralei burgheze", isi cizeleaza comportamentul urma.nd precizarilecodului eticii i echitatii socialiste. El nu poart& palarie i nici umbrela, semne ale decadentuluiregim trecut, si nu utilizeaz& niciodata apelativele doamna", domnule". Noul prototip alomului civilizat" respinge mimetismul elitei anterioare, se straduieste sa nu preia nitnic dinceea ce a constituit modelul de civilitate al unei societati.

La randul sau, prof. Eugen Negrici desluseste mecanismul de alcatuire a poeziei patrio-tice. Utilizarea tertnenului mecanism.',' pare O. dea cel mai bine seama de realitatea ce se ascunde

,,Aevista istoricV/tont nr. 9 10, p. 1059-1066, 1994V,

www.dacoromanica.ro

1060 Viata stiintifica 2

in spatele lui, realitate rece, mecanica, lipsita de fior creativ, in care .cuvintele se cheama auto-mat unele pe altele si se pun in miscare asemenea unui carusel. Autorul pune in lumina retetacare comanda aceastä productie poetica: un substantiv cuvant-cheie (soare, viitor, patrie,-Wank etc); un epitet ornant cu lz patetic (luminos, bray, inaripat, eroic); verb in registrumobilizator (jt urca, a se avanta, a indräzni, a cuteza). Analiza prof. Eugen Negrici este inca oilustrare a moduhri cum a functionat in Romania limba de lemn, riscand sá ne transforme gan-direa Weasel in gandire de lemn".

Tot fenomenul literar 11 preocupa si pe studentul la istorie Marcel Balici, autor al comu-nicarii La trecutu-fi sumbru, falnic viitor", istorie poezie in Moldova sovieticd. Marcel Baliciface o distinctie necesara, absent& in majoritatea intervekiilor, precizandu-si astfel punctul devedere. Domnia sa deosebeste poezia care nu exprima" de cea care nu ne exprima ciii expri-ma", punând implicit o intrebare incitanta: cat din literatura de comanda si cat din propagandacomunistä a reusit s5. ne marcheze profund afectul si intelectul? Chiar daca opinentul nu daun raspuns, suntem incunostiintati de faptul c. obiectul sau de studiu ii constituie poeziafabricata", cea care raspunde imperativului propagandistic de a crea imagini, si nu mituri,pentru ea, spune Marcel Balici, Mitul nu se creeaza, el devine". Cea mai consistentá parte alucrärii se opreste asupra a doua teme din literatura Moldovei sovietice rolul civilizat r alrusului, provincialismul i trecutul in sclavie, pe de-o parte, imageria demoniaca asociata roma-nului, pe de alta. Interventia lui Marcel Balici, clar abordata metodologic si cu asertinni susti-flute de citate, ne ajuta sa descoperim imaginarul unei societki cu care am comunicat extremde pkin in ultimele decenii.

Expunerea prof. univ. Zoe Petre, decanul Facultatii de Istorie a Universitkii bucures-tene, s-a concentrat asupra implicatiilor votarii in 1966, a legii de interzicere a avorturilor pro-vocate, considerata ca eveniment global, revelator pentru istoria femeilor din Romania, dar

pentru o mentalitate mai cuprinzkoare. Sub titlul Promovarea femeii sau despre deconstrucfiasexului, comunicarea dezvolta o serie de idei semnificative pentru abordarea din perspectivaantropologica. Politica de emancipare a femeii, de liberalizare a divorturilor si de reprimare asexualitkii, anterioara lui 1966, corespunde modelului de celibat politic al elitei comuniste,unisex si barbatoase", ce reproduce, la randul sau celibatul simbolic al lui Stalin. Aparitiacuplului Ceausescu reprezinta in acest context o ruptura simbolica, familia devenind de acumvaloare oficiala a comunismului. Astfel, legea din 1966, insotita de statuarea unei fertilitkiimaginare prin prelungirea varstei de interzicere a a /ortului i prin restrangerea nomenclatoru-lui bolilor ereditare, legea din 1966 deci, are dimensiunea unui viol colectiv, ce intregeste ogandire si o practica totalitara, prin instituirea controlului asupra corpului.

Despre propaganda sovietica a primilor ani postbelici ne-a vorbit lucrarea lui AdrianCioroiann, cu titlul Lumina vine de la Rdsdrit: imaginea URSS in Romania postbelicd (19441947 ). Aflam de fapt cateva franturi despre felul in care se construieste aceasta imagine, atatprin intermediul presei cat si prin discursurile unor autoritati (nu atat din sfera politicului),precum Traian Savulescu i C.I. Parhon. Punctele asupra carora se opreste autorul vizeaza,pe de-o parte statul sovietic (aspectul institutional), pe de alta cateva prototipuri sociale (aspec-tele indivkluale): femeia sovietica, savantul sovietic, etc.

Prima zi a sesiunii se incheie cu o minutioasa prezentare, sustinuta de studentul PetrGuran care a vorbit despre Colectivizare intre mit i realitate. Punct dureros in biografia R ma-niei comuniste, colectivizarea reprezintá ilustrarea a ceea ce inseamnä impunerea dogmei inreal. Ideea societatii fàr5. clase" a constituit mobilul pentru teoretizarea necesitatii desfiiu-tarii nu numal a marii proprietati, ci a proprietkii de mice fel, instituind o calitate imaginaraa poporului unic", de proprietar, producator i beneficiar.

Ziva de 2 aprilie a fost consacrala in mare parte expresiilor arhitecturale ale discursului9omunist.

Prof, Alecu Beldiman a inceput prezentarea Calea Victoriei Socialismului, o analizd delimbaj, prin a trece in revista straturile urbanistice ale Bucurestiului: la primul nivel, medieval,aglomerarile urbane se organizeaza pe parohii; cel de-al doilea, tarigradean", este reprezentatde construirea podurilor; in sfarsit stratul corespunzator secolelor XIX XX se concretizeazaprin amenajarea marilor bulevarde. Toate acestea arata o tendinta de dezvoltare a orasului indirectia N-V, tendinta jugulata brutal de ansamblul Casa Poporului Victoria Socialismului,orientat E-V, Rind i aceasta o forma de comportament politic totalitarist.

La randul sau, prof. Sandu Alexandru, rectorul Institutului de Arhitectura Ion Mincu",ne-a impartasit rezultatele unor proiecte de cercetare ale catedrei de urbanistica, ce vizau stabi-lirea centrului istoric si studiul altimetric al capitalei. Pentru realizarea primului proiect arhi-teeth s-au vazut nevoiti si. inventeze noi criterii de identificare a centrului istoric intruck celal fortificatiilor, utilizat pentru orasele occidentale nu era valabil in spatiul central-european:

www.dacoromanica.ro

3 Viata stiintificd 1061

Astfel au fost explorate urmele de incendiu, la care se adauga cercetarea mentiunilor documen-tare. ix) ce Fiveste alfdoilea proiect, eI vizeazd definirea principiilor de altimetrie in dezvol-tarea vlitoare a orasului, data flind cererea crescanda de cladiri inalte, care se preteath foartebine amenajärii de birouri.

Arhitect Mariana Celac face un scurt excurs cornparativ in limbajul arhitecturii de co-manda (0 analizr1 comparatii a vocabularului totalitar in arhitecturd), consideratiile sale avandca suport ansamblurile monumentale realizate sau doar gandite pentru Eur, Berlin, New Delhi,Canberra si pentru incoronarea impAratului Bocassa. Trasäturile comune ce pot fi deduse, serezuma asifel: cazurile amintite se dovedesc recuperatorii pentru un fals trecut, convocandstiluri arhitectonice consacrate anterior; au aproximativ aceeasi dimensiune, cca. 3 km; poarta,o incarcatura messianica; sunt realizate la o scara excesiva, dorindu-se instalate in eternitateprin dimensiunile Mr gigantice.

Religia cincinald: functiile sdrbdtorilor comuniste este tema dezvoltata de Sanda Ducaru,de la catedra de limba japonez a. a aceleiasi Universitati bucurestene. Domnia sa incepe prin

asurna.intregul risc al criticilor la adresa termenului de religie cincinala", pe care 1-a creat,critici care insa nu au fost pronuntate probabil si din lipsa posibiligtii de raportare, intrucata fost orrifsa. definirea sau justificarea acestuia. Aceasta cu atat mai regretabil cu cat scurgereatimpului comunist" are o ritmicitate cincinala, exprirnata fie si nurnai prin planurile cincinalesau, pentru un timp, de alegeri, toate acestea putandu-i servi ca argumente. In continuarevorbitoarea face% trecere in revistä a functiilor sarbatorilor (surprinzator nu face referire la RogerCaillois), apoi stabileste o tipologie a sdrbittorilor instituite de regirnul comunist in Romania,pentru ca in final, consacrand un timp mai indelungat zilei de 8 martie, sa se arate surprinsade demagogia puterii, care clameaza politica de ocrotire a femeii, in timp ce realitatea este cutotul alta, cu mult mai dureroasa.

Urmatoarele (lona lucrdri discuta mituri nascute pe gram istoriografic dar care, pre-date in scoalä, au penetrat intr-atat perceptia asupra istoriei nationale, incat sunt consideraterealitati mai presus de orice discutie.

Ovidiu Cristea, cercetator la Institutul de Istorie Nicolae Iorga" sustinând comuni-carea Frontul antiotoman romdnesc in sec. XIV XV : realitate istoricd sau mit istoriografic?inclina net in favoarea celei de-a doua variante. Autorul arata, in prima instang, el pentruevul mediu, criteriul de coagulare socialä nu este apartenenta etnica, ci credinta religioasaloialitatea fag. de casa domnitoare, istoria oferind suficiente exemple care sa ateste caracterulraporturilor dintre Tarile Romane in perioada discutata. Pe de alta parte, trebuie recunoscutrolul Ungariei in stdvilirea expansiunii otomane. Comunicarea a fost totodatä i o pledoarieimplicita pentru adecvarea la obiectul de studiu i pentru evitarea stramutárii mecanice a unorcategorii ale timpului nostru, in trecut.

Leonard Drull, student la istorie, investigheaza Originile comuniste ale mitului antones-cian, ca fateta a mitului conducatorului, aparator al unei cetati asediate".

ln final am audiat interventia lui Marius Oprea, Despre institufii, ideologie i moarte,relatare en sugestii moralizatoare a unui caz particular, oglindind lipsa de reper a individuluiintr-o societate care-si reprima farä scrupule proprii colaboratori.

In incheierea acestei prezengri credem cà se contureaza cel putin (lona concluzii pe mar-ginea mitologiei create chiar prin discursul despre mitologie, parafrazand cuvintele directoruluiCentrului oae Istorie a Imaginarului, prof. univ. Lucian Boia.

0 prima trlisatura generala ar fi aceea cd majoritatea participantilor simt nevoia unuirecul in sfera prealabilului", cum ar spune Blaga. Aproape toate comunicarile incep prin a neconvinge Ca existenta istorica in general si existenta comunista in particular, este marcatd demituri, principiu ce nu pare a fi considerat de la sine inteles.

0 a doua observatie priveste stilul comunicárilor. Cu foarte putine exceptii, ele fie pasti-seaza, fie instaleazd expunerea intr-o atmosferii gra ta, solemna, patetica. Ceea ce do redesteCa suntem departe de a putea lua distang fag* de o realitate pe care o receptam acut ca o lumepe dos", de cosmar sau de carnaval. Aspectul pe care-1 ignoram adesea este tocmai acela caRomania comunista nu a fost o farsil care sa contribuie la o istorie a prostiei sau a umorului,iar noi nu ne-am dedublat intotdeauna; ne-am hranit dintr-o propaganda i o mentalitate pecare Ia momentul respectiv am considerat-o guvernata de principiul seriozitatii.

Mdddlina Vdrtejanu

ami

gi

www.dacoromanica.ro

1062 iata stiintifi a 4

REUNIUNEA COMISIEI MIXTE ROMANO-UCRAINIENEDE ISTORIE, ARHEOLOGIE, ETNOGRAFIE I FOLCLOR

Iasi, 18-19 mai 1994

In zilele de 18 19 mai 1994 au a rut loc la Iasi, in oadrul Institutului de Arheologie,lucrArile primei reuniuni a Comisiei mixte romano-ucrainiene de istorie, arheologie, etno-grafie si folclor, care a pus bazele relatiilor directe intre specialistii din cele doul tAri. Laprograrnul reuniunii desfasurat in cadrul relatiilor interacademice romano-ucrainiene, cuimplicarea direct& a Filialei Iasi a Acailemici Române si a Institutului de Arheologie dinIasi au luat parte o seama din membrii Comisiei mixte romano-ucrainiene si invitati: dr. doc.Mircea Petrescu-Dambo rita, membru corespondent al ,Academiei Romane, presedintele co-misiei, dr. Dan Gh. Teodor, directorul Institutului de Arheologie din Iasi, dr. P. Alexan-drescu, directorul Institutului de Arheologie Vasile Parvan" din Bucuresti, dr. ConstantinRezache rici, cercetator principal la Institutul de Istorie N. Iorga" din Bucuresti, dr.$tefan S. Gorovei, cercetator principal la Institutul de Istorie A. D. Xenopol" din Iasi.dr. Al. Andronic din Iasi, Dan Monah, cercetator la Institutul de Arheologie din Iasi si dr.I. Ciubotiru, cercetator principal la Institutul Roman de Lingvistica Al. Philippide",Iasi.

Din partea Comisiei mixte ucrainiano-romane au luat parte la lucrari: dr. S. D. Kry-zitzki, membru corespondent al Acaclemici de 5 tiinte din lIcraina, director adjunct al Insti-tutului de Arheologie din Kier si dr. A. . Orlov, seful sectorului de etnologie i socio-logie de la Institutul de Arta., Folclor si Etnologie din Kiev.

Temele prezentate comisiei s-au referit la o perioada lunga de timp, din neoliticin e rul mediu: Dan Monah, Habitatul complexului Cucuteni-Tripolie. Asezdyile culturii Cucu-,teni din Romania ; Mircea Petrescu-Dambovita, Consideratii cu privire la cornplexid Noua-Stinovka-Coslogeni; I. Ciubotaru, Influenfe recipr ce rornáno-ucrainiene in culture populard(terne, sirnboluri, senznificatii, curente); S. D. Kryzitzki, Istoria si cultura statelor din zonelenord-vestice ale litoralului Mdrii Negre (sec. VIIIV td.H.); P. Alexandreseu, Problemprivitoare la orasele grecesti din Dobrogea; Dan Gh. Teodor, Cultura Si etnosul asezdrilor nis-triano-dundrene din mileniul I e.n. PoPulatii si culturi din spatiul carpato-dundreano-ponticin mileniul I e.n.; Al. Andronic, Cercetdri in problerna fortificaridor medievale din spcdiulcarpato-nord-Pontic; $tefan S. Gorovei; Relatiile culturale cu Freitia" din Lvov in sec. XVIXVII ; Constantin Rezachevici, Mihai Viteazul i cnejii ortodocsi din Rutenia si Precizdriprivind mormantul hatrnanului Mazeppa.

Dincolo de continutul bogat al comunicarilor, s-a stabilit protocolul viitoarelor cola-borAri romano-ucrainiene la nivehil comisiei mixte. S-au facut propuneri de teme interesandambele piirti, indeosebi in domeniile arheologic si al instrumentelor de lucru, care se bazeazape o anume unitate de vederi existentA deja. In ceea ce ma priveste, pornind de la parereaca o comisie mixtil alcatuita din specialisti trebuie sl.. discute nu atat .teme legate de rela-tiile obisnuite dintre cele doul neamuri, ci indeosebi problemele mai spinoase sau contro-versate ale acestora, am propus, in acest sens, teme pentru viitoare discutii, apartinindsecolelor XIVXVIII, menite sa duel la o reala informare reciprocA i o clarificare a cu-nostintelor in spiritul adevarului istoric.

Inceputul a fost Mout.Constantin Rezachevici

INSTITUTUL ITALIAN DE STUDII FILOSOFICE, NAPOLI:INITIATIVE *I PROGRAME 1993-1994

Continuand cu generoase, eficace initiati re traditiile cercetarii filosofice, reprezentatela Napoli de spirite elevate, ce au ilustrat-o stralucit de la Vico la Croce, prestigiosulInstitutul Italian de Studii Filosofice a fost in 1993 promotorul a doul apeluri de maximarelevanta prin continutul lor i prin raspunsul pe care-1 vor fi determinat din partea gn-

135.11

www.dacoromanica.ro

5 Viata stiintifica 1063'

vernelo i parlamentelbt carora le-a fost adresat, intr-o lume care pierde tot mai multreperele inane dar, pe hlocuri, pfina 0 orientarile minime ale abecedarului conceptual

apthil; pentru filosofie i apelul pentru cercetarea umanista.Nu fie este cunoscuta pana in prezent reactia guvernului i parlarnentului de la Bu-

curesti fata "de semnahil transmis prin cele doul apeluri dintre care primul, constatAndpreocupanta nplatizare a moravurilor si a formelor de expresie ca i tendinta cle pierderpa memorici istorice, o osmoza in care civilizatiile scliimba unele cu altele mai mult defectelesi aspectele nocive decal virtutile, invita forurile in cauz& sà stimuleze sau sá introduca intoate colile, cu titlu deplin, studiul filosofiei iii evolutia si in conexiunile ei cu istoria cer-cetArii stiintifice, ca bath pentru o autentith intalnire intre popoare i culturi i pentsucrearea 'de 'noi categorii care sa depas sea actualele contradictii si a indrepte ornenif eape druMul spre inceasta faza de grava criz& dar si de extraordinarl asteptare, cardnotiunea: de utnanitate Incepe sa asume intelesul de tofi oamenii i e nevoie de constiinta

E nevoie de filosofie".Cel de al doilea apel identifica in spirit umanist in Uinta umank inzestrata cu

drepttl activ la libertatea de gandire, de constiinta si de a, protesta contra oricarei con-rstrangeri" 0 imago Dei: in masura sa influenteze istoria, pentru cll ea opune fortelor in-tamplArii, potenta operanta, creatoare, virtutile ei esentiale fund aceleasi pretutindeni si inotice timp".

Veritabil creuzet, Umanismul propune compenetratia acestora, adica a gandirii, ainstitutiilor si a cuceririlor tuturor culturilor trecute i contemporane" precum o probeaz&concordantele remarcate in civilizatiile Egiptului, Orientului, Ebraismului, Crestinismului,Islamului, si in toate experientele umane cunoscute".

Pentru a nu se pierde vizinnea moderna a stiintei nascute din Umanism, ca instru-ment de cunoastere si de eliberare", Institutul napolitan cheama guvernele civile ale tuturornatiunilor sa regandeasth Umanismul, in care ele ii recunosc propriile radacini, sll promo-veze sau sa instituie cercetarea umanista in toate modurile, incepand din scoalA: Dar ime-diat, inainte de a se rataci cu desavfirsire sensul universal al persoanei umane si inaintede a se dizolva perceptia spiritului si a exigentelor sale".

In nota care Ii distinge demersul i prestatiile de elevata facturl europeank Insti-tutul Italian de Studii Filosofice de la Napoli programeath in fiecare an academic cicluride prelegeri, seminarii, dezbateri si mese rotunde asupra unei extinse arii tematice, a unorvalori patrimoniale in litere i arte, in drept, istorie, filosofie i tiinta, expresii ale unor en-titati nationale diverse dar i calificante ale unui spirit unic al Europei, intrucat cultura

civilizatiile moderne enropene purced toate dintr-unul i acelasi mare trunchi al Umanis-mului, traditia sa flind in esenta unitark Activitatea in anul in curs e ramificath in cicluride seminarii i reuniuni de studii asupra gandirii antice i medievale, a gandirii lui Giam-battista Vico la douA secole i jumatate de la moarte , a gandirii lui Hegel, de filo-sofia stiin-tei, de economie si de istorie moderna i contemporank cu participarea unorilustri universitari din toata himea reprezentativi pentru respectivele domenii -de investi-gatie.

Relativ la complexul de studii care ne intereseath in mod prevalent, mentionam clintretemele tratate sau de tratat: Istoriografia spaniold ccntemporand (Antonio Morales Moya),Constitufiile siciliene (Raffaele Feola), Statele Unite si Extremul Orient intro cele cloud con-flick mondiale (Raimondo Luraghi), Veleadfi interpretative noi ale reformismului iluminsst(Furio . Diaz), Unitarism, federalism si autonomism in Risorgimento (Gaetano Cingari), Italiasi Romania: cloud migiiri politice paralele (tefan Delureanu), Italia intre 183 0 si 1847 : de lareformele .suveranilor la proiectul federal (Alfonso Scirocco), Finanfele publice napolitane harespanioli Burboni (Luigi De Rosa), Nafionalismul in Europa (Stuart Woolf), Originile Ri-sorgimentului ii circulafia europeand a ideilor (Giorgio Spini), Perspective engleze ameri-cane asupra Italiei din secolul XVIII pand azi (John David) etc. Dintre reuniunile de studii:Europa (congres international), Imagini ale luti Robespierre, Stat si economic in Italia intrerestaurafie ss revolufie, 1815-1848.

Seria prelegerilor personale cuprinse sub tithil Italia e Romania: due Risorgimentiparalleli", a examinat in evolutia ei perceptia rornaneasca a procesului de unificare italiana,punand in lumina in ansamblul dezvolthrii autonome a celor doul miscari nationale liberal-democratice pentru independentA, libertate, unitate i fondarea Statului de drept, raportu-rile de analogic, concordant& i integrare, dar i diferentele specifice.

Renascuta lingvistic si cultural, lumea romaneasca a ajuns sa in ca model civil sipolitic Italia risorgimentalk devenith in ochii corifeilor 'revolutiei de la 1848, purtatorul destindard in batalia p op o a r elor pentru emancipare, iar dupa declinul Frantei, in 1870, steauapolarA a latinitatii". Programul national roman, program al unei insule latine aflate in pre-

bine",

siFi

si

l

civill.

si

1

www.dacoromanica.ro

1064 Viata tünific 6

ziva resurectiei, s-a format contemporan cu cel italian. Invitatia de a institui cea guai fra-pantä dintre paralele era implicit& in mintea celor care contemplau Italia Intr-na modsingular. Explicit, ea s-a fácut auzitä in cuvinte'e incita.nte rostite de Dimitrie Britianu laParis, in 1847, In fata comilitonilor solicitati s perceapg ecoul Mpilor si Apenirulor. Asemeniitalienilor fatg de inamicii independenti i unitgtii la care aspirau, remand erau angajati intr-oexperientg similar& in confruntarea cu adversitatea a trei imperii dintre care uaul, Aus-tria, oprima pgrti apartingnd ambelor popoare. Ca si pentru Italia, Europa cancelariiloropinia europeang, erau invitate sg ia act de existenta unei nationalitäti cu o individuali-tate marcata, In toate ramurile ei din antica Dacie ronlauL Ceea ce avea incomparabil mis-carea national& italiang pentru a li se propune romindor ca termen de referintg, privile-giat, ea si nu cea polonezg, cea greacg sau cea slava meridionall, cu toata, solidaritateamanifestatg, era impactul mitizant al romanitatil, element psihologic de Wag, in redestep-tarea lor, a cgrei constiintg se reinvigorase intr-akita prin memorabilele acte ale poporuluigeamlin /neat s. actioneze ca ml catalizator al procesulul de renastere

Structurat In cinci ciclul prezentat a uringrit inoclul i dinamica incare domnii, guvernele, adungrile reprezentative, reprezentantii culturii, elemeatele populare,opinia romang in genere au inteles miscarea dezvoltat& In secolul al XIX-lea In cadral iteudin-lei generale de afirmare national& din Europa si indreptati cgtre realizarea libertapi politice,independentei i unit4ii ltaliei. Perioada istorica relativg, de la insurectiile anilor 18201821 la unirea Romei cu Italia, a fost astfel obiectul urmatoarelor teme: Risorgimentounitatea Italiei in perceptia opiniei ronscine; Italics In literatura tradifiile populare românedin secolul al XIX-lea; Risorgimento i unitatea Italiei in jurnalismul rometnesc;nismul in aria central-europeancl balcanicd: cazul (iemoorafilor ronani; Romania si pro-iectele garibaldiene de actiune in zonci (18 59-1867). Ele au lost articulate in expuneri echi-librate, menite sa ofere o imagine de ansarablu clara, ouprinzlitoare, cu valorizári analiticein limitele necesarului si cu fondarea pe documente i pe o literaturg de specialitate la zi,In cazul, mai ales al ultimei teme, i pe revizitarea unor purse preponderent inedite referi-toare la planurile conspirative si tentativele de actiune revolutionarg danubiano-balcanice,maghiare, poloneze i elenice inspirate de Mazzini si de mitul lui Garibaldi si avand caprincipal& bazg de operatiuni, In doug din ipostaze, Romania. Adresate in principal unuimediu studentesc in curs de forrnare, In genere cu o ounoastere relativ restrgns a. a istorieizonale si naticmale, prelegerile pot constitui o substantg zuinim utilg aprofundgrai si am-plificlirii viitoare.

'tefan Delureanu

ERRARE HUMANUM'! TOTUSL SA NU EXISTE LIMITE?

La stgruinta d-lui Tudor Mateescu,, din partea Redactiei Revistei Arhivelor, am ac-ceptat, cu mai bine de un an si jumgtate in urmg, sA alatuiesc un material pnivind acti-vitatea si personalitatea istoricului Gheorghe I. Brdtiame, pentru rubrica Prefuitori ai Arhi-velor, apgrut de curgnd, In nr. 4, pe 1993 (p. 434-447). Cercetarea noastrg avea in vedereevocarea la 40 de ani de la disparitia dramatic& a distinsului specialist a unor laturiale preocupgrilor sale in studierea trecutului poporului nostru i a istoriei universale, ini-tiativg desigur lgudabilg pentru prestigioasa publicatie.

Desi i-am solicitat de la bun inceput redaotorului sef al revistei in cauzg permisiuneade a-mi efectua corecturile In pagini I si II si totodatg inggduinta de a aclAuga eventua-lele titluri bibliografice ale unor studii apgrute In perioada in care articolul nostru se aflain proces editorial fapt acceptat de dl. T. Mateescn, totu0 domnia sa nu si-a respectatangajamentul. Rezultatul, departe de a fi pozitiv, invedereazg o practicg condamnabilg ceduce la proliferarea unor erori care puteau li inlgturate prin corectarea atentg a paginilortipografice.

Nu ne vom referi la unele sclpgri, datorate procesului editorial, cgrora cititorul lepoate ggsi o smug, ci cu deosebire la acelea ctl un impact nedorit asupra sensului afirma-tiilor noastre. Astfel, la p. 435., unde ing refeream la cercetgrile lui Gh. I. Brgtianu atAtde bine cunoscute referitoare la traditia intemeierii statdor românesti, atentia istoricului

lectii-seminarii,

iisi

NIazzinia-§i

al

politica-

--

www.dacoromanica.ro

Viata stiintifica 1065

aparc indreptata asupra... satelor rometnesti ! Daca corecturile ar fi fost efectuate cu atentiacu,venita, Ia p. 442, r. 24, s-ar fi Ricut referire la evenimentele desfasurate in sud-estulEuropei" si nu in sud sud-estul continentului. De asemenea, la p. 446, r. 15, nu ar fi aparutreferirea la Traficul la marea Meagra"!

In numar mare de erori de corecturd, pot fi inst intalnite in notele articolului nostru.De pilda, la p. 439, nota 46, in loc de ati lipsit nemotivat", cum ii reprosa Iorgu Jordanistoricului, se citeste acum ati lipsit nevinovat!

La p. 440, nota 50, figureazd Tezaur de documentc istorice", in loc de Tezauru demonumente istorice", in care Al. Papiu Ilarian publica in vol. I (1862) cronica lui Mateial Mirelor, utilizata de Gh. Brátianu. Eroarea de corecturd a unor date citate la amintitanota a fäcut ca i fol. I al Cranicelor Romdttiet, editat de Mihail Kogalniceanu, sä figu-reze la 1972! (in loc de 1872) ca de altfel i editia operei lui Dimitrie Cantemir, DescriptioMoldaviae. Caci, cum ar fi putut utiliza Gh. I. Bratianu, in anii tinerefii sale edifii de sursece apar aici sub date care depasesc cu 10-20 de ani momentul mortii sale dramatice, dinaprilie 1953.

La p. 443, hota 89, titlul unuia din capitolele citate de noi este Grandeur et deta-dence cle l'étatisme byzantin" - din care s-au omis ...decadence de...".

' Suplrator este apoi faptul c studiul valoros al cercetatorului V. Ciociltan, Gi;tezapalitkii panties- a Hoardei de Aur (1261-126 5), citat de noi la nota 108, de la p. 446, fincle

refeream la amendarea unor afirmatii ale *lui Gh. Bratianu, ca urmare a rezultdtielormai noi dobandite in sfera istoriografiei, apare - inexplicabiI cuprins la nota 111, p. 447.Aid, amfacut referiri la observatiile lui N. Stoicescu cu privile la Sfatul domnese, pornindde la sinteza, valoroasa, a lui Gh. I. Bratianu consacrata acestei probleme si adunarii'sta-rilor in Principatele Române, neexistand prin urmare nici o justificare pentru incorporareacontributiei despre politica ponticd a Hoardei de Aur, sub amintita nota.

in aparatul lucrárii noastre pot fi intalnite si alte inadvertente, datorita faptuluiRedactia Revistei Arhivelor a gasit de cuviint sf1 schimbe numerotarea notelor din ma-nuscrisul predat spre publicare, ff1rf1 sa opereze corectura corespunzatoare la o parte dintrimiterile existente. De aceea, la p. 436, nota 25, apare indicata p. 4 (in loc de p. 439)

nota 44 (in loc de 45) si tot astfel la p. 443, nota 73, sunt citate gresit sub numerele70 si 68, notele 7 1 si 69, iar la nota 74 se fac referiri bibliografice la notele 38, 67 si 68,in loc de 39, 68 si 69. Datorita erorilor de corecturd, la p. 446, nota 108, sub cifrele 16 si 15,trebuiesc vazute de fapt notele 17 si 16, apoi la p. 447, nota 111, trimiterile la p. 2, nota20, privesc p. 436, nota 2 1.

Este regretabil i faptul ca Redactia nu a tinut scama - in aparatul textului nostru -tie rnodul in care numele istoricului Gh. I. Bratianu este atestat in diferitele sale studii sande Mill cum apare el citat de catre alti cercetkori, incercand sd4 uniformizeze. Nu tofiautorii care s-au refcrit la opera si personalitatea sa 1-au amintit sub numele Gheorghe I.Bratianu", ci si Gheorghe Brdtianu" sau Gh. I. Bratianu", chiar Gh. Bratianu", formecare trebuiau pdstrate, ca atare, in notele bibliograficel.

In alte cateva cazuri intervenfia Redactiei in materialul predat de noi spre publicares-a dovedit la fel de lipsita de temei, de pilda, in inlocuirea termenului Idem, unanim uti-lizat pentru referirea la un autor ale carui lucrari, alta decit prima citata in succesiune,ne dispenseaza sit figuram inca o data numele san. Si totusi, in atare situatii, in locul amin--titului termen a lost preferata formularea Ibidem (cf. p. 435, nota 3 sau 442, nota 69).

Neatentia la corectura a condus si la aparitia cu erori a unor onomastice i topo-nime. Astfel, la p. 44 1, nota 63, trebuia citat Thomasino de Camarino" de Ancona (nu...Camario); la p. 442, nota 67, este vorba de Andrea de Bartholomeo notario" (nu... Bar-tholomeu...); la nota 69, trebuie citit Maurokastronul" (nu Murokastronul).

Fara a mai stirui si asupra altor carente ne vom exprima inca ingrijorarea fata. de-un nou material, pe care 1-am alcdtuit tot la solicitarca d-lui Tudor Mateescu, intitulatRevista Arldvelor" la 7 0 de ant de la aparifie (1924-1994), anunfat deja in sumarul pri-vitor la urmatorul numdr. El totalizeaa peste 26 de pagini de tcxt si mai bine de 400

1 Pentru aceasta sa se vada mai ales vol. Confine,* istoriografice rorminesti z Puro-pene. 9 0 de ani de la nasterea istoricului Gheorghe I. Brdtianu, Iasi, 1988; cf. si Maria G.B.Atianu, Georges I. Brdtianu: l'inigme de sa snort. Les timoignages, Paris, 1992; de asemeneastudiile din Revista istorica", IV (1993), nr. 1-2, p. 5-54 si p. 139-176 (ed. de JohnRogister, 5. Papacostea, P. Teodor, R. Manolescu si nota lui Fl. Constantidiu, ibidem,p. 187).

7.

ii -

pi.

www.dacoromanica.ro

1066 Viata

de note, la care, daa corecturile tipografice on vor fi efectuate cu atentie, de autor, apareevident riscul ca cititorul sa nu se mai afle in fata unui material omagial. NAdAjduim cu.apelul nostril a fie reeeptat de cei in drept.

Constantin Dd lan

INTALNIRI CU ISTORICI DE PESTE HOTARE

Marti, 24 mai 1994, a avut loe fn Institutul de istorie Nicolae lorga" IntAlnireadintre un grup de cercetAtori i istoricul Theodor Armon de la Universitatea din Ierusalirn,fost cercetAtor stiintific al Institutului nostru. Dui:4 o scurtA prezentare biografica a oas-petelui fAcutä de directorul Institutului, domnul Theodor Armon a prezentat principalelesale preocupAri *tiintifice legate de istoria modern& i contemporanA a Romániei, de istoria.evreilor §i a curentelor de extrem 5. dreaptA din tars. noastrA. Au urmat discutii cu privirela temele mentionate. Au fost, de asemenea, evocate situatii i personalitati din istoria Insti-tutului din vremea teroarei staliniste. Au participat la intAlnire: $erban Papacostea, PaulCernovodeanu, colegi de studentie ai oaspetelui, Ion Stanciu, Florin Constantiniu, Ioan.Chiper, Eugen Denize, Virgil Ciocfltan, Florin Willer, Florin Anghel, Anca Popescu.

Eugen Denise

§rtiintificli

www.dacoromanica.ro

NOTE

RAOUL BOSSY, Antintiti din viata diplomatic& 1918-1940, Edit. Huma-nitas, Bucuresti, 1993, vol. I, 1918-1937, 337 p.; vol. II, 1938-1940,325 p.

Asa cum un zid trainic se construieste din caramizi din cele mai solide, la fel odiplomatie de inalt nivel se face numai cu diploma-4 de valoare, cu oameni care, luati inparte, reprezinta fiecare o solutie pentru orice moment. Din multiplele variante pe careo personalitate de talia lui Raoul Bossy le-a oferit posterita.tii diplomat, politician, is-toric, publicist volumele recent editate propun cu deosebire latura cea mai importanta:periplul diplomatic de-a lungul a doua decenii intr-o Europa in plink schimbare. Diplomatla -Roma in trei randuri, 192 1 1923, 1926 1927 si 1939 1940 (in ultima perioada ca mi-nistru al Romaniei), la Viena (1931 1934), Helsinki (1934 1936) si Budapesta (1936 1939),director politic al Presedintiei Consiliului de Ministri, secretar general al Regentei i apoidirector de cabinet la Ministerul Afacerilor Straine, Bossy a lasat o analiza atenta, mino-tioasa chiar, in ceea ce priveste faptele si evenimentele in mijlocul carora a trait. Arn putea.adauga ca 1-au insotit in stralucita sa cariera nu numai sansa si numele, ci mai ales spiritulcritic, inteligenta, patriotismul. Interesante ni s-au parut, pe parcursul celor don& volumememorialistice, atilt cantitatea, cat Alai ales calitatea inf n-matiei (de-ar fi de amintit doarcele douä mandate, de la Budapesta si. Roma, din a doua parte a anilor '30).

. Apropiat al familiei Bratianu, Bossy a trait in imediata apropiere a celui care luadeciziile cele mai importante, 1-a insotit in calatoriile pe care acesta, impreuna cu RegeleFerdinand si Regina Maria, le-a lacut in Banat, Transilvania. i Basarabia, in timpul man-datului liberal din 1922 -- 1926.

Un adept al familiei lui Ionel BrAtianu (si nu neaparat un sustinator al PartiduluiNational Liberal) nu putea trece peste episodul renuntarii la tron a principelbi Carol. Per-spectiva, ce s-a dorit neutra, pe care Bossy o ofera il avantajeaza pe liderul liberal, chiardaca nabadaiosul i nestatornicul" print se bucura de o oarecare simpatie personala dinpartea autorului (inzestrat cu netagaduite daruri ale mintii, destul de cult, plin de far-ince personal cAnd voia sa-si dea osteneala sa placa, dar ursuz si chiar nepoliticos cAndnu-i convenea cineva, el infatisa un mare semn de intrebare pentru viitor", p. 109/4 Ceea.ce trebuie remarcat este ideea ca Bossy nu cade in pacatul" dezvaluit de Memoriile luiMihail Manoilescu, spre exemplu, care trece de la o exaltare curioasa. a principelui, de lao propaganda voit exagerata la critici din cele mai muscatoare si la un sentiment de ad-versitate, uneori, nu neaparat politica ci umana, personala. De data aceasta, pozitia oa-recum neutra, desi deloc favorabila, este pastrata corect pana la capat, desi diplomatul si-ascris amintirile in exil, deci dupa renuntarea lui Carol al II-lea la tron i dupa pierderileteritoriale din vara-toamna lui 1940.

Chiar daca admirator i apropiat al ki Ion I.C. BrAtianu, Bossy subliniaza calitatile uneialte figuri politice romAnesti dominante, a omului care a ramas legat de Europa centralA

dunareana, de toate luptele ce s-au dus pentru descausarea nationalitatilor asupritepentru statornicirea regimurilor democratice", Iuliu Maniu (o mare figura istorica. a nea-mului, un caracter, un om integru, sobru, auster, plamadit la scoala bisericii unite", 1/150).

In postul detinut la Viena (mai intii consilier de legatie, apoi ministru al Romanic*observatiile diplomatului depasesc cadrul politicii interne; chiar daca si in perioada in carea detinut postul de secretar general al Regentei a avut posibilitatea de a cunoaste multedin culisele Palatului Regal si ale partidelor politice, de la un centru de observatie cum eracapitala Austriei analiza devine mai concludenta i aceasta datorita legaturilor constante cumembri ai familiei regale (Regina Maria, Principesa Ileana) sau cu figuri politice extraordinare(Nicolae Titulescu). Sunt prilejuri in care Bossy, prin redarea indelungilor discutii avutecu Regina Maria, li afirma distanta fata de Carol al II-lea; acelasi lucru il face cu o oare-care satisfactie i cand aminteste de disputele verbale dintre Rege i Titulescu (apare replicadata de ministrul roman de externe intr-o neintelegere cu Regele: .nu cer inlaturarea an-

Revista istorica, torn V, nr. 9 10, p. 1 067 1 088, 1994

.

Ii

www.dacoromanica.ro

1068 Note 2

turajului feminin al Maiestltii Voastre, cad am credinta el nu face politica [!??!]. tn ziva incare voi avea alt.& convingere, voi cere si plecarea unei doamne", 1/231).

Unul din cele mai incitante capitole este acela in care se rememoreazI perioada mi-nisteriatului de la Budapesta (decembrie 1936 noiembrie 1939). Nici un amAnunt, fie po-litic, fie juridic, fic gazetAresc, fie tinand de ceremonialul diplomatic, nu a scApat atentieiextraordinare a scriitorului. Este, de altfel, o surs& major& pentfu cii sunt descrise ceercu-rile politico maglnare, ale oamenilor de stiinta, çle afaceri, ale diplomatilor aflati la past incapitala Ungariei. 0 descriere distinct& apare in cazul Regentului Ungariei, Amiralul MiklosHorthy; Bossy il simpatizeazA si nu este de acord cu reputatia de dictator, de stapAnitortotalitar pe care a dobindit-o dupa al doilea rAzboi mondial. El face afirmatia el Horthynu avea nici insusirile necesare, nici inclinatiile sufletesti spre a anta dictatura", si c4eramai degrabA dornic de o carmuire constitutionali, cu mai putine raspunderi pe umerii sai",modelul ales fiind imparatul Franz Josef.

Din postul salt extraordinar in ceea ce priveste supravegherea politicii generale inEuropa Central& (data fiind pozitia geostrategica a UngAriei), ministrul roman a atras aten-tia asupra intentiilor Budapestei de a dezagrega Mica Intelegere printr-o apropiere de, logo-slavia, o eventual& intelegere cu Romania i o izolare politico-militara a Cehoslovaciei; nusunt trecute cu vederea nici excelentele relatii cu Italia si Germania si nici obsedanta .ideea frontierei comune ungaro-polone.

Impactul Anschluss-ului asupra opiniei publice maghiare a lost enortn, in ciuda rela-tiilor dintre Berlin si Budapesta (se pare c5. insusi Regentul ar fi izbucnit in plansla aflarea vestii). in conditiile presiunilor uriase ale germanismului, lidera maghiari au depuseforturi disperate de constituire a unui bloc catolic Roma-Budapesta-Varsovia in fata cAruiastateau multe piedici pe care ostilitatea comun& fat& de Praga nu era suficient& pentru a leinlAtura. Singura solutie salvatoare a politicii externe maghiare a fost gindit& alaturi deGermania (dealtfel, pozitia oficiall a guvernului de la Budapesta pArea tuturor atfit deinevitabila incat era aprobata chiar de opozitia de stânga). Clut-And explicatiile acestei poli-tici, Bossy aminteste de pozitia geografic& i, mai ales, de speranta unei actiuni impotrivaCehoslovaciei, caz in care Ungaria ar fi prezentat aspiratiile ei asupra Slovaciei i RusieiSubcarpatice.

in cadrul negocierilor rom&no-maghiare, purtate constant si indelung, Raoul. Bossya fost unul din punctele cheie. in discutiile ministrului roman cu ministrul -ungar de externe,KálmAn Kanya, Budapesta insista pe cateva teme majore (prezente in deceniile interbelicedar si in cele postbelice): problema proprietatilor maghiare din Transilvania i problema mi-noritatii maghiare. Far& a se pierde obiectivitatea informatiei, se atrAgea atentia cii dorintaneasteptata a Ungariei de a incerca o apropiere de Romania (aseminitoare celei cu Iugo-slavia) era data de situatia foarte dificila. a Cehoslovaciei, Kanya insusi marturisind cu !since-ritate CA nu dorea ca prin acceptarea unei formule minoritare minimum cu Mica intelegeresA fie impiedicat a se folosi de situatia statului cehoslovac spre a cere concesii man, pe careera convins el le-ar fi obtinut (in esent& era vorba de teritorii din Slovacia si de RusiaSubcarpatica, aceasta din urm& constituind modalitatea prin care se putea ajunge la Solutlafrontierei comune ungaro-polone). in realizarea unei intelegeri necesare i credibile eu Un-garia, Bossy s-a declarat adeptul unei formule cuprinzatoare, cu at:It mai multistoria recent& ne aratii valoarea indoielnic& a angajamentelor prea precise" (11136), in careproblemele cele mai gingase sa poata afla solutii firesti i echitabile". Varianta prezentaaa fost favorabil primita de Horthy, care s-a angajat sii o propuna ministrului salt de ex-terne, dar Regentul a insistat iargsi asupra problemei minoritatii maghiare careia trebuiasa i se asigure conditii de tra,i multumitoare". Eforturile romanesti s-au materializat. princrearea, la 3 august 1938, a Comisariatului general al minoritatilor, condus de Silviu Dra-gomir, ceca ce 1-a f&cut pe Kanya sa exclame, adinc impresionat: marturisesc cii n-as ficrezut niciodat& el yeti face acest gest". Negocierile n-au adus nimic nou datorita persis-tentei maghiare de a exclude Cehoslovacia, aliat al Rominiei, de a tratativele cu Mica in-telegere; si fat& de Praga, problema minoritiitii maghiare s-a dovedit un obstacol finposibilde trccut, indiferent de concesiile prezentate. Ministrul ungar de externe ii mArturisea luiBossy ca. slovacii sunt o minoritate in Ungaria pe cand maghiarii sunt una din nationa-litiltile constitutive ale statului cehoslovac" i ca, deci, cehii au de alatuit de acum incolostatutul nationalitatilor" (II/60).

Nici cedarile de la Munchen, nici interventia polonez& in Teschen nu au surprinsLegatia romin& de la Budapesta pentru cii o lung& perioad& de timp liderii maghiari ausubliniat necesitatea ca Italia i Germania A. pun& capat nedreptAtilor" din Centrul Eu-ropei, izvorate din ins&si existenta statului cehoslovac. De altfel, Bossy era de pgrere ca.Ungaria se impotrivea tuturor statelor succesoare i cii scopul final al politicii sale ex-

speciale

cu cat

www.dacoromanica.ro

3 Note 108 9

tern t. era redobandirea a cat mai multe din tinuturile pierdute"; de aceea, dupa Mfinchen1938"Budapesta s-a declarat ostila Ronaniei nu atat din razbunare pentru nereusita ideiifrontierei comune polono-ungare, cat mai ales parerii ca Romania, aflata pe una din canede scurgere ale expansiunii germane spre Ucraina, trebuia s ajungä in mod fatal la o cioc-fire de interese cu Reichul, din care ar fi profitat Ungaria. In timpul crizei din martie1939, ..soldata i cu ocuparea Rusiei Subcarpatice, postul din capitala ungara s-a doveditun principal canal de comunicatie in conditiile in care Budapesta se temea de o actiunemilitara romara iar Bucurestiul dorea pastrarea granitelor sale.

.Pactul Ribbentrop-Molotov a provocat panic& si in Ungaria: ca o solutie a crizeise vorbea despre un pact de neagresiune intre Romania, Ungaria i lugoslavia; RegentulHorthy declara reprezentantului Marii Britanii ca se opunea trecerii de trupe germane sprea ataca. Romania, se cautau variante intre adeptii neutralitatii (Horthy) i cei ai Axei (Ste-fan Csaly).

Declansarea conflictului germano-polon coincide si cu incheierea misiunii oficiale alui Bossy la Budapesta. Sigur, este greu de neglijat contributia acestuia la destinderea oare-care a relatiilor romano-maghiare, dar surprinde, in contextul sobrietatile i incercarilorconstante de obiectivitate, intentia de a evidentia uncle merite personale, folosindu-se cuprecAdere remarci mai mult sau mai putin subiective ale unor lideri politici, ale unor ziare

gazetari. Aceste prezentari repetam, criticabile dar de inteles intr-o opera mernorta-listica nu sunt rare, ele abunda mai ales in partea a doua a Amintirilor (e drept caeforturile i misiunile erau mai importante decal cele din prima perioada a carierei).

Perioada Roma (noiembrie 1939 octombrie 1940) a coincis cu marile mutatii dingeopolitica Europei: razboiul Germaniei cu Polonia, declansarea ostilitatilor cu state din Nor-dul i Vestul Europei, incordarea raporturilor dintre statele central-europene. Multiplelorcontacte cu ministrul italian de externe, contele Galeazzo Ciano, li se acorda importanta cu-venita, dar de departe un aspect din cele mai incitante pare a fi intrevederea din 10 ia-nuarie 1940. Ministrul italian corminica Bucurestiului, prin Bossy, cit a fost autorizat deministrul ungar de externe, Stefan Csalty, sa declare ca, in cazul in care Romania ar fiatkata de Uniunea Sovietica si ar rezista cu armele in man& la acest atac, Ungaria va pastraneutralitatea in timpul conflictului, ba chiar o neutralitate binevoitoare" i ca Budapestanu va actiona ostil deck in conditiile in care in Transilvania ar avea loc masacre ale mi-noritatii unguresti", dacit ar izbucni o revolutie bolsevica in Romania sau (lack fara lupta.Romania ar ceda Basarabia Rusiei i Dobrogea Bulgariei (11/2 13-2 14). Rezultatul negocie-rilor Csaky-Ciano, transmiterea lor liii Bossy, in special punctul al treilea, ar putea repre-zenta, intr-o analiza de ansamblu, un argument in evaluarea presiunilor maghiare in vedereacedarii unei parti din Transilvania. De altfel, ministrul roman era convins ca nici Moscova,nici Budapesta nu exclusesera. solutia departajarilor teritoriale in Basarabia i Transilvania,in ciuda unor declaratii propagandistice de genul celei acute de reprezentantul sovietic laRoma, Helfant, cum ca Moscova nu are nici o intentie ostihit fata de Romania".

Capitularea Frantei (caderea Parisului") a declansat ceea ce Bossy a numit ince-putul tragediei neamului romanesc": cedarea fira lupta a Basarabiei, Nordului Bucovinei

tinutului Herta. lnterventiile personale si oficiale pe langi guvernul italian s-au doveditinfructuoase, singura consolare fiind accea cit se va tine seama de sacrificiul ce faceauso folostil pacii in Sud-Est si care este un serviciu pe care-1 aduceau i Italiei i Germaniei";ministrul german la Roma declara chiar cu o oarecare brutalitate ci nu dreptatea, ci dieRealpolitik" era hotaratoare i cii, pentru interesele germane, era indiferent ca Basarabiasa apartina Romaniei sau Rusiei.

Bossy a facut parte si din delegatia romana care s-a deplasat la Viena, in august1940, la ceea ce el a numit miselia nazisto-fascista"; 30 august a reprezentat, si in viziu-nea ilustrului diplomat, ziva cea mai neagra liana atunci a istoriei Rornanilor"; epi-sodul semnarii arbitrajului de la Viena seaman& intr-un fel cu descrierile consemnate de Mi-hail Manoilescu in Memorule sale.

in mod absolut surprinzator pentru un analist de finetea lui Bossy, schimbarile poli-tice din Romania care au avut loc la inceputul lunii septembrie 1940 sunt sumar, extremde sumar, tratate: se pomeneste doar de venirea la conducerea guvernului a generaluluiIon Antonescu, despre plecarea lui Carol al II-lea i proclamarea lui Mihai I ca Rege alRomaniei (pentru a doua oar& in scurta lui existenta"), fart sa se aminteasca nimic deesenta noului regim de la 6 septembrie 1940.

Foarte interesant prin amanunte i observatii este episodul intrevederii cu ReginaMarra Elena, aflati la Florenta i chemata in tara de generalul Antonescu pentru a fi ala-turi de tanarul Mege Mihai; sunt subliniate i eforturile personale prin care guvernele Axei,cel italian in special, erau informate despre atrocitatile ungurilor in Transilvania" ocupata.

Sis)

www.dacoromanica.ro

1070 Note 4

Plecarea de la Roma, hotarata, de ministrul legionar de externe Mihail Sturdza, si preluareaunei noi misiuni diplomatice, la Berna, lasä putin spatiu pentru o caracterizare a noii.Ro-manii; de altfel, Bossy nu se pronunta, in nici un fel asupra statului national-legionar.

Evident, mice abordare memorialistica are, inevitabil, o doza de subiectivism; in vo-lumele de Amintiri, Bossy pastreaza balanta in cea mai mare parte a lucratii (stint landabileeforturile de a mentine neutralitatea in cazul lui Carol). Exista, desigur, accente pe carele-am putea numi aproape exagerate, dar si aici ramane de discutat pentru ca scriitorul, darmai ales diplornatul Bossy apeleaza, in argumentare, la opinii favorabile venind fie din parteaunor importanti lideri politici, fie din zona unor influente organe de presa. Oricum, atatpentru noua sursa de informatii pe care o ofera, cat si pentru restituirea istorica atit denecesara, cele doua volume de Amintiri din viafa diplomaticd stint mai mult cleat salutare

binevenite.

Florin Anghel

MIHAI BOTEZ, Romanii despre ei mni,si. 0 cercetare de comunismologie pro-spectivd, Edit. Litera, Bucuresti, 1992, 106 p.

In toamna anului 1985, pc cand se aria. in Franta, Miliai I3otez a fost invitat sa par-ticipc la o masa rotunda asupra viitorului Romaniei", prilej cu care avea sa fie dezbatut su-biectul Romania dupa Ceausescu". Or, pentru a putea descifra posibilele evolutii ale Ro-maniei in viitorul apropiat este necesara o cat mai tuna cunoastere a trecutului si a. pre-zentului. Pornind de la acest rationament, in cazul cartii de fath valabil doar pentru jum5.-tatea care se refera la analiza prezentului, M. Botez incearca sa realiieze o radiografie. catmai exacta a vietii economice, sociale i culturale din Roinania anilor '80. Aflandu-se inimposibilitatea de a organiza anchete sociologice, chiar de a formula in cercurile apropiateintrobari directe, autorul a recurs, dupa cum el insusi ne rnarturiseste, la tehnici de 'Jives-tigatie indirecta". Si, vreme de patru luni (din decembrie 1985 si pang in aprilie 1986),a explorat toate grupurile sociale" la care a avut acces spre a gasi subiecti i raspun-suri". M. Botez nu a mai chi:A-tat permisiunea de iesire din tara pentru a participa la Con-gresul de la Paris. Cercetarea inceputa atunci nu a fost abandonath si, in conditii uu din-tre cele mai placute, in camera cu nurnarul 302 de la hotelul Egreta" din Tulcea, a hittforma unui studiu-eseu, care acum, dupa cinci ani, intr-un alt context politic, vede luminatiparului.

Primul segment analizat este cel economic, cel aflat, evident, in criza cea, maiadanca". Autorul inregistreaza diferite opinii, adesea contrare, despre sarcinile de plan,haosul statistic, incompetenta, mediocritate, coruptie precum si relatiile de cauza-efect carese stabilesc intre ele. Sarcinile fixate, cel mai adesea irnposibil de indeplinit, ofera munci-torilor scuza de a nu-si indeplini nici acele obligatii ce intrá in sfera posibilitafilor".,Min-ciuna, asezata la temelia sisternului, anuleaza distinctia dintre un muncitor bun si mud me-diocru, dintre un inginer bine pregatit i unul incompetent. $i, cum oriunde i oricand me-diocrii sunt mai numerosi, dezastrul economic pare astfel in mod paradoxal a aduce bene-ficii unor largi categorii pasive i indolente". Autorul credea, sa nu uitam cil textul a lostscris in 1987, ca organele de partid si de stat" nu cunosteau situatia rea15, din economiaromineasca, nu stiau ca raportarile oficiale erau ajustate". Dezvaluirile Mute dupl. 1990infirma acest fapt. Deci atunci se mintea in cunostinta de cauzil. Boborul" trebuia into-xicat; trebuia convins ca, traieste pe cele mai inalte culmi ale civilizatiei". Inforrnatiilefalse cu care ne bombardau presa scrisa, radioul si televiziunea nu crau adresate activistilorde partid si nici mernbrilor organelor de represiune, acestia cunoscand adesea cifrele reale(fish ca sa aihii obligatoriu acces la ele in mod oficial) ale diferitilor indicatori economicidin care rezulta dezastrul economic. Precaritatea situatiei econornice aduce in schimb mariavantaje puterii. Obedienta individului devine astfel o conditie absolut necesara prezervariioricaror privilegii. Fazei de supunere ii urmeaza, uneori, cea de cooperare cu puterea princare se obtine accesul la un trai decent". M. Botez trage concluzia ca acuta criza mono-mica este pe de o parte un izvor de insatisfactii" (dar din care nu rezulth neaparat do-rinta de schimbare) cat si un factor de stabilizare a situatiei".

m

www.dacoromanica.ro

5 Note 1071

Suut prezentate. mai apoi, o seam& de opinii despre asa-zisa viat& politica. Principalacoacluzie" tras& de autor se refer& la lipsa de intercs a romanului mediu pentru proble-mele puterii". Cel mai adesea criticat este grupul aflat la conducere, in vreme ce majori-tatea obiectiilor se indreapt& nit impotriva siskmului ca atare" (subl.n.). in sine, remarcaeste aparent corecta. Pentru multi observatori, nu ins& si pentru M. Botez, in spatele acestorprime reactii anticeausiste se ascundeau altele, profund anticomuniste. Autorul, poate furatde aparente, poate temandu-se sa descopere ceea ce nu doreste, nu le sesizeath insá. Pestemai bine de trei ani, in seara de 21 decembrie 1989, in Piata Universitkii s-a strigat lainceput jos Ceausescu", dar si, clupa un timp. jos comunismul". Poate i alti partici-panti au stat o clip& pe ganduri inainte s. repete, cu glas tare, acest ultim slogan. Pasulera unul urias i unii (multi? putini?) dintre cei prezenti au sesizat deosebirea ce exista intreun jos Ceausescu" si jos comunismul". Aceste reactii merit& o analith speciala. Nu-si arelocul aici, in aceasta simpl& prezentare. Cu siguranth c cei care-au fost in fata Interconti-nentalului in seara zilei de 21 decembrie nu erau mai putin anticomunisti la ora 17, candstrigau jos Ceausescu" decat la ora 2 1, &and an strigat jos comunismul". Din pacateautorul expediaza nepermis de repede chestiuni care ar fi trebuit sa-i retina atentia.

Prin contrast cu omul de rand aparatcikul", nomenklaturistul" este foarte atent laechilibrul de forte din conducerea Partidului Comunist, la potentialii urmasi ai lui N. Ceau-sescu in functia de secretar general. Superficialitate dovedeste autorul i cand se ocupa desupravietuitorii vechilor partide politice care contest& legitimitatea regimului comunist,opinand a in acest caz .avem de a face mai degraba cu aspecte morale deck cu unelepohtice". M. Botez percepe sisternul comunist ca uu dat. intrebarile pe care i le pune serefer& la felul cum s-ar putea realiza transformarea national-comunismului romanescl in so-cialism cu fat& umana". Viitorologul, pragmatic, nu pune in discutie legitimitatea regimului,ci calea pe care acesta o are de urmat pana la a ajunge th devina suportabil.

Reflectii interesante au ca obiect raporturile stabilite intre puterea politica, pe de oparte, biserica ortodoxl i comunitatea evreiasca pe de alt& parte. Prima a devenit unasociat valoros al puterii comuniste", in vreme ce atitudinea obedient& a liderilor minori-tatii evreiesti uneori sustinerea activa a politicii regimului comunist", este pretul platitpentru dreptul de emigrare in masa. Concluzia este ca nici fenomenul religios nu poate fiun factor destabilizator.

De cel mai mare interes sunt paginile destinate analizei perceperii U.R.S.S. in diver-sele categorii sociale din Romania deceniului noua. Liderii comunisti de la Bucurssti suntconstienti de faptul ca datoreath pozitia lor armatelor sovietice i lui Stalin. In ciudamult agitatei autonomii fata de Moscova, si remarca lui M. Botez este extrem de exacta.,liderii romani nu au devenit mai putin comunisti, mai precis au ramas comunisti-stalinistiin cca mai pura traditie neeuropeana". Tocmai de aceea aparatul superior de partid esterefractar la ideea unei deschideri" de tip gorbaciovist. Alternativa deceausithrii" gene-reaz& in sanul aparatului de partid doul reactii. Prima, consider& autorul, are un efect desta-bilizator (fiecare incearca sa-si apere reputatia i eventualul viitor politic") in vreme ce

doua are un vfect unificator (fiecare se simte co-autor la erorile comise"). Sentimentul(acolo unde el exista) ii face pe cei compromisi" sa compromith" pe cat.mai

multi. Din pacate, M. Botez nu ne ofer& nici o definitie a individului compromis", nici macarnu ale spune carui cerc al Buterii apartine. Autorul nutreste convingerea c& exist& activistine-conipromisi", cinstiti" (comunisti-cinstiti"; oare unde am mai auzit sintagma?).

In incheierea analizei ienomenului politic este citata i opinia pertinent& a unui poll-tolog care atrage atentia asupra faptului ca perioada dintre moartea sau retragerea unuilider comunist si instalarea unuia nou este singura perioada din ciclul sistemului comunistin care regulile de fier ale aparatului nu mai functioneaza: atunci totul devine posibil". Tar,ALIO. o scurta paranteth reformista totul va intra in normal" si, peste putin timp, lucru-rile vor merge la fel ca inainte".

Al treilea segment cuprinde o investigatie asupra vietii sociale. M. Botez ne oferao excelentri definitie a contractului social intre individ si statul comunist: cetdfeanul seangajeazd sd nu supere" puterea si in schimb aceasta Li oferd accesul la o viafd socialdprof sianald normald" (subl.n.). Autorul culege opinii interesante relative la proletariat,in cca mai mare parte hie& dependent de originea sa taraneasca, cand beneficia de o anu-mith libertate in auto-organizare greu compatibila cu spiritul industrial modern". In acelasitimp, taranimea, desi este profund nemultumita, este prea obosita i insplimantath pentrua reactiona. Intelectualitatea, la randul ei, afirmä M. Botez, manifest& un interes scazut

1 Preiau termenul lui M. Botez din Intelectualii din Europa de est (Intelectualii est-eu-ropeni si stated Ita(ional comunist), Bucuresti, 1993.

a

*

.si

8

www.dacoromanica.ro

1072 Note 6

pentru probkmele societatii. Generalizarea, ca oricare alta, este mu/t prea simplistä. Esteevident ca impactul elitei intelectuale asupra societatii este redus, dar acest fapt nu ar fitrebuit st duct pe nimeni la concluzia cIL intelectualitatea nu reprezintg astfel deloc nflelement nelinistitor pentru stabilitatea politica a regimului". Numai pornind de la prernisac& istoria este fturitt de ma.sele largi populare" se poate face o asemenea afirmafie. Dim&o analiza destul de superficial& pe alocuri, M. Botez trage concluzia c. Societatea roma-neasca t anilor '85, din motive felurite i probabil cu feluri diverse, accepta politica so-cial& a guvernului de la conducerea flrii". De o mare profunzime ni se pare afirmafia,validata, intr-o bunt mäsurg de evenimentele ulterioare, conform areia in Romania de a2i,dezastrul economic §i implicatille Zvi sociale sunt atat de mari, iar resemnarea at& de a fe-4ata, incat panel ,si o schimbare face frica".

$i viafa culturalg, la randul ei, este analizata. M. Botez discutt o seamit de problemecare, din ptcate, i astgzi sunt actuale. Amintesc doar de Kulturnicii" care nu mai pri-didesc in a-si oferi serviciile celor aflafi la putere, in schimbul unor avantaje materiale maimalt sau mai pufin consistente.

Cercetarea lui M. Botez sta sub semnul intrebgrii: curn va arg.ta Romania post-ceau-sista? $i, iatt rgspunsul pe care ni-1 ofera distinsul viitorolog: Scenariul cel mai probabirmi-a aparut a fi cel in care, dupg o perioad& in care se va simula continuitatea" (sceoariultendenfial), se va trece pe calea reformelor intai, prin corectarea exceselor trecutulm siapai prin restructurlri i schimbari. Este probabil ca tempoul modificarilor sit fie lent, re-rioada de trccere extrem de dificila, iar primele rezultate incurajatoare <sa apart> nu ma-inte de anul 2000. Acest scenariu ar lirma sa fie independent de actorii ce ar popula scenapolitica; dar el ar putea sa fie incetinit ori accelerat de anumite conjuncturi de putere (depilda, incetinit dna, lui N. Ceausescu i-ar urma intai sopa, fiul ori cineva din grupul su

abia apoi reformistii; accelerat dact reformistii ar veni direct la putere)". $i care ar fireformistii" comunisti ce-ar putea prelua secretariatul general al partidului, dupt inittu-rarea lui N. Ceausescu? M. Botez, ori pretinsi interlocutori ai sgi, ii amintesc mai cu seam&pe P. Niculescti-Mizil i pe Ion lliescu, cel de-al doilea hind tot una cu persoana care-aemanat" in decembrie '89.

Mihai Botez a mai adaugat eseului sau o postfafg, intitulata: Dupoi cinci ani. Evident,autotul se explic& aici. In centrul atenfiei stt disidenfa" inceputit in 1979 (in alte partiapare anul 1977), pe and era director al Centrului International de Metodologie a Studiilorasupra Viitorului i Dezvolttrii i cadru didactic al Universitafii din Bucuresti. Mihai Botez

propus sit contrazict teza top disidenfii romani vor sa emigreze" si crede cit intr-ooarecare masurg demonstrafia mea (a lui M. Botez) a reusit". Postfafa-spovedanie obligape oPce cititor a-0 punt o sumedenie de intrebtri referitoare la autor. Dar considerapilede acest gen nu-si au locul aici. Atragem, insa, atenfia asupra regretului afisat de M. Botezcard vorbeste de faptul cit disidenfa" sa este pufin cunoscuta (pufini au ',orbit de9firemine"; numele men ramane probabil necunoscut romanului din 1992"). Tot el ne asigura,cgteva pagini mai incolo, ca nu asteaptt sg culeaga roadele disidenfei" (de parcit vreundisident autentic le-ar fi cafes I cititorul st-si aminteasca macar de numele Doinei Cornea),mai ales in campul, de totdeauna strain mie, al politicii".

Aceast& carte este mai intai de toate un document. Mihai Botez a reusit, el insusine atrage atenfia asupra acestui lucru, sit demonstreze cd in Romania nu se scriau numaipamflete nimicitoare, scrisori lacrimogene ori lamentari intimiste". Nu putem fi de acordcu autorul cand spune cit anticiparile sale au fost departate de realitate"; din contra, credemcl acest studiu-eseu confine judecap profunde, de o mare actualitate.

Lucrarea este mai cu seamg descriptivg. Analizele, acolo unde sunt, pacatuiesc ce 1mai adesea printr-o metodologie defectuoasg. Mihai Botez, pe de o parte, nu-si definesteintotdeauna conceptele cu care opereaza, iar pe de alta, dovedeste o insuficienta cunoas-tere a tehnicilor de cercetare specifice sociologiei i psihologiei sociale. Cat despre opiniilepe care le citeazg autorul, unele foarte intinse, de cate o jumatate de paging, nu credem citpot fi autentice in totalitatea lor, date fiind condipile in care Mihai Botez ne spunc cg arealizat investigafia. Or, dact citatele ar fi veritabile s-ar pane problema unci instalapide ascultare-inregistrare, iar in acest caz nu s-ar mai putea vorbi de Mihai Botez disi-dentul". Unele pgrfi ale eseului-studiu devin adevarate colaje de opinii pe o -feral data. Celmai adesea pgrerile prezentate sunt contradictorii, ins& autorul nu le supune unei analizecritice i nici nu ne dezvgluie intotdeauna propria sa opinie. Chiar suspect, am putea spune,ni se pare faptul ca Mihai Botez nu acorda nici o atenfie sistemului represiv ceausist, si maicu seama activittpi Securitafii si a serviciilor specializate ale armatei. Fiind redactat in1987 si tipgrit doar peste cinci ani, autorul ar fi avut rtgazul necesar st revina asupra tex-

si-a

www.dacoromanica.ro

Note d073

tului itelreptând unele erori de exprimare2. Mentionez i conditiile grafice de exceptie, re-dactorii Editurii Litera meritand toate felicitärile3.

Cartea lui Mihai Botez reprezinth o premier& in circuitul publicistic stiintific)românesc. Din päcate ea a trecut aproape neobservatá. Autorul nu discut& boala incura-bil& de care suferl regimurile socialiste i comuniste in general, ci doar aberatiile sistemuluiceausist. Mihai Botez nu suportá comunismul de familie" al lui N. Ceausescu filth apune, nici macar pentru o clipl, problema contestärii intregii paranteze comuniste, de pestepatru decenii, din istoria Romaniei.

Armand Gops

ARMAND M. CALINESCU, Discursuri parlamentare, cu o postfata de Cris-tian Popisteanu, Bucuresti, 1993, 2 vol., 811 p.

Cele dou& volume de discursuri parlamentare ale lui Armand Calinescu aduc in fataopiniei publice, in fata cititorului avizat, dar, in egall masura, si a celui mai putin fami-liarizat cii problematica politica, elementul necesar cunoasterii unei asemenea personalitatia istorici noastre. Portretul acestui important om politic din perioada interbelic& este corn-yletat in mod semnificativ prin reliefarea activithtii parlamentare, care evidentiath.ce se sesizeath mai greu din lecture unor elernente disparate, furnizate de lucthri diversereferitoare la aceasth epoca. Discursurile parlamentare ale lui Armand Calinescu se consti-tuie, e asemenea, i intr-un izvor istoric important, ele referindu-se la o perioadä deosebitde dificilA si complex& a istoriei Romfiniei, perioada 1926-1937. Acestia sunt anii for-rnarii Partidului National Taranesc, ai regentei i restauratiei regelui Carol II, ai crizeieconornice, dar i ai dezvolthrii industriale, ai frarnântarilor sociale i politice generatede criza economic& etc. In aceste conditii, Armand Crilinescu, implicat aanc in procesulpolitic, atht de pe bitncile opozitiei, cat si din fotoliul ministerial, dovedeste interesul pri-mordial pe care il acorda respecthrii ordinei de stet i apilrarii fiintei nationale. Adversarimplocabil al orithrui extremism politic, Armand CMinescu nu a putut fi deturnat de laidealurile sale si nici atras sau atacat de concurentii sai politici i accost& inflexibilitatei-a determinat destinul tragic.

Exist& cateva coordonate generale care transpar din toate luArile de pozitie ale luiArmand CAlinescu si care i-au caracterizat gandirea politicl. Ele se refeth, in principal, laprirnordialitatea interesului national in raport cu interesele de partid i la respectarea de-rnocratiei, a libertatilor individuale, chiar in situatii in care se impune interventia energicaa autoritatii pentru respectarea

Patriotismul a caracterizat intreaga activitate a lui Armand Citlinescu. Au existatsituatii in care el a demonstrat cã rezolvarea unor probleme grave impune renuntarea lainteresele partinice i ajungerea la conlucrarea tuturor fortelor politice. TJn exemplu eloc-vent 1-a constituit discutarea politicii bugetare in 1926. Legea conversiunii datoriilor agri-cole a constituit un alt prilej de demonstrare a dorintei de unire a eforturilor politice. Inviziunea sa, datoriile agricole constituiau o problem& social& foarte gravä. Desi era nevoiede o unificare a conceptiilor in rezolvarea acestui impas socio-economic, deasupra interese-lor de partid, liberalii au propus un proiect de lege lipsit de valoare, in conceptia taranis-tilor, netinamd cont si de alte eventuale pareri. Pentru a evita o sithatie f&th. iesire, ArmandCalinescu, ca reprezentant al opozitiei, propune acceptarea acestui proiect de lege, justifi-când astfel gestul sAu: in asemenea conditiuni ar fi trebuit, d-le rninistru, sä va refuthm in-crederea noastra 0, in orice caz, nimic in atitudinea noastra nu poate fi socotit ca o ade-

2 De exemplu: transferemd in loc de transformdnd in fraza transformând cu neorneniecostul aventurii lor iresponsabile pe spinarea populatiei" (p. 84); iar in uncle cazuri tre-buiesc introduse cuvinte de legatura (si nu numai) pentru ca unele propozitii sa devin&inteligibile: iar primele rezultate incurajatoare <th aparg> nu inainte de anul 2000" (p.75) etc.

S-au streciirat, din paicate i ckeva greseli de tipar. De exemplu: este vorba e videntde Michael Shafir i nu de M. Shafin" in Cuvánt Inainte.

15 c. 1208

(si

calitati

legalitatii.

f

6

www.dacoromanica.ro

1074 Note. 8

Aune la politica pe care o duceti. Dimpotrivä, tribulatiunile -pin care a trecut proiectul delege al conversiunii constituie un motiv mai mult pentru a arata insuficienta actiunii d-voas-trA de guvernAmant.

Daca totusi vom lua in considerare proiectul d-voastra, este pentru c5., in monientulacesta, situatiunea este atAt de incordata, lumea din afara aateapta, incat o solutiune,chiar mai slaba, este proferabill lipsei oricarei solutiuni pe care d-voastra ati intArziat-opin& acum".

Perioada in care Armand Calinescu th-a desfasurat activitatea a fost deosebit de fra-mAntata, nu numai in Romania, ci ai in intreaga Europa. Situatia economic& a determinattulburari sociale, dar i aparitia i dezvoltarea unor forte politice extremiste. Toate acesteaau reprezentat momente de incercare pentru democratie ai statul de drept. Ele an impuscautarea unor noi forme de aparare a autorithtii de stat, in conditiile respectarii legilor, darsi a libertatilor individuale. Din acest punct de vedere, conceptiile lui Armand Calinescus-au axat pe moderatie, pe respingerea oricaror solutii extreme, prin respectarea strictA a le-gilor. Astfel, problema respectarii drepturilor individuale a fost adusa in discutie cu ocaziacamPaniilor electorale. in acest context, el aprecia ca, in general, in timpul carnpathilorelectorale s-au inregistrat violari ale drepturilor omului.

Un alt aspect al democratiei II reprezint& raportul dintre administratia locala i pu-terea de stat. Dezbatand problemele administratiei, votului universal si a implicarii statuluiin activitatea consiliilor locale, in aedinta Camerei din 8 martie 1932, Armand Calfnescuafirma:

Erin urmare, d-lor deputati, ceea ce este esential in legiuirea administrativA este,cu toata parerea de ram a unora din d-voastra, ideea democratica. Democratia sau pseudo-democratia, cum va place sa o numiti uneori nu intereseaza aceasta ceea ce intere-seazIt insa, este ca cetatenii sa-si poata rezolva problemele de interes local intr-o complect&competent& ai prin organe alese de ei cu sufragiu universal".

Evidentiind superioritatea legii administrative locale din 1929, aprobata de partidul.sau, Arinand Calinescu sublinia caracterul mai democratic al acesteia: intr-adevar, ceea cecontribuie la realizarea efectiva a unei autonomii administrative este, in primul rand asi-gural ea existentei consiliilor alese: este, dupa, aceea, competenta consiliilor i, in,,fine, re-gimul de legalitate, sub care este asigurata functionarea lor".

Un alt aspect care tine de respectarea democratiei parlamentare este acela.al extre-mismului politic. in aprecierea miscarilor politice extremiste, fie ele de stanga sau dedreapta, Armand Calinescu aprecia, in 1934, ca ele speculeaz& nevoile multimii. Sesiza, deasernenea, i diferentele dintre miscarile de stinga comunistii i cele de dreapta .Gar-da de Fier.

Da si nu, d-lor deputati, Sunt deopotriva de primejdioase in acest inteles, cauna i alta provoaca tulburari ale linistei publice... Exista insa o deosebire profunda ince priveate esenta lor. . Pe cind miscarea comunista este o miscare de mase si urmaresterasturnarea insaai a ordinei actuale, peste ideea nationala, Garda de Fier este o -miscarede cadre, care urmareate inlocuirea sistemului de guvernare".

Extinderea extremismului politic a fost favorizata de anumite conditii ce nu tinneaparat de dorneniul politic, generate de primul razboi mondial. Traim o epoca de exal-tare exceptionala si de slabire a sentimentului moral. Razboiul mondial, care a fost o des-lantuire a fortei, s-a continuat dupa incheierea tratatelor, pe terenul g&ndirii, prin apologiafortei; i, fie ca aceasta apologie a facut-o comunismul, fie ca a facut-o fascismul, amin-dou& aceste curente au indreptat un atac hotarat impotriva actualei organizatii .de stat.Punctul central al acestui atac 11 ocupa regimul parlamentar".

Slabirea regimului parlamentar si instabilitatea guvernamentala an impiedicat rezolva-rea crizei. in vederea stabilizarii situatiei i pentru succesul democratiei se impunea revizuireaConstitutiei. in viziunea lui Armand Calinescu singura solutie propusa de curentele extremisteeste dictatura, adica formula care realizeaza forta". Ceea ce este mai tragic, insa, era faptulca, menita sa intareasca controlul, dictatura ajunge la rezultate total opuse: Dictatura nu arecontrol si ea acopera toate turpitudinile. Finantele, in acest regim, sunt intotdeauna invaluitein mister ai ajung la Bancruta. Dictatura este regimul in care se pregateate revolutia sau raz-boiul".

in aceste conditii lupta impotriva curentelor politice extremiste nu se poate desfasuradeck pe cai legale, democratice. Tulburarile sociale, in speta, demonstratiile muncitoreati,trebuiesc intelese th permise (ca o expresie a drepturilor cetatenesti) numai in conditiile in carese evita violenta. In discursul sau din 4 februarie 1931, Armand Calinescu exprima intelegereafat& de nevoile muncitoresti, dar dezaproba extremismul comunist, precum i actiunile provo-

. .

,

si

www.dacoromanica.ro

0 Note 1075

catoare ale agentilor politiei. De altfel, cu acelasi prilej, el a sesizat diferenta dintre obiectivelemisarilor muncitoresti si propaganda comunista.

Armand Calinescu a considerat ins& Garda de Fier ca fin mare pericol la adresa democra-tiei in Romania. Cu prilejul discuthrii legilor de autorizare i prelungire a starii de asediu, pre-cum si a 1egii pentru apararea ordinei in stat, el si-a exprimat pozitia cu privire la posibilitatilede ingradire a activitatii partidelor extremiste de dreapta. Astfel, el afirma, in sedinta Camereidin 5-apri1ie '1934, ca: Socotesc chiar ea o regula de prudent& politic& cere ca s& fortezi o miscareclandestin& sl iasii la iveall". In 1937, considerand ca mAsurile luate de guvern pentru stopareaactivitatii GArzii de Fier au fost ineficiente, Armand CAlinescu se impotrivea prelungirii stariide asediu. El considera cä un regim de libertate ar conduce la o destindere in viata politica siTa o Indreptare a tarii ciare un sistem firesc de aliante, in conditiile in care extrema dreapth nuera un fenomen izolat, ci extins la nivelul intregului continent.

Reeditarea color doua volume de discursuri parlamentare ale lui Armand Calinescurepre'zint5. un act de restituire istorica. Problemele re care ni le infiltiseaza sint de o incontes--tabill actualitate si merita subliniate interventiile sale ca deputat al opozitiei, dominate de oimperturbabila logicli, o puternica argumentare faptic& si, fireste, arta retorica. Se constituieastfel intr-un model al parlamentului opozitionist, apt de a fi avut in vedere i astazi. Din punctde vedere istoric, cele mai ilustrative sunt aprecierile fAcute de Nicolae Iorga, in prefata volu-motor publicate in 1938: Astfel, aceste dora volume ale dlui Armand Calinescu vor fi de marefo1os istoricului, mai ales cii ele se raporta la o epoca tulbure in care publicarea discursurilornu s-a facut mai niciodath pentru multe motive, si mai ales pentru aceia c& vorbitorilor li-alost adesea rusine de ceia ce au spus".

Cele doua volume de discursuri ale lui Armand Calinescu sint completate de volumulde marturii Cine a fost Armand Calinescu" editat de Fundatia cultural& Magazin Istoric",in 1992. Inaugurat de testamentul marelui om politic, intocmit la 21 iulie 1938 si de scrisoareafiului. siiu Barbu A. Calinescu Midi meu..." volumul este structurat pe trei mari capi-tole..Ele se refera la omul Armand Calinescu, la lupta sa §i memoria sa, cuprinzind evocari,e ouri, amintiri.

Ajuns ministru de interne si apoi prim-ministru, Armand Calinescu a fost apreciat pen-tru actiunile sale curajoase in momentele tulburi ale istoriei iirii, fiind caracterizat de presaengleth ca omul de otel" sau omul forte al cabinetului roman".

Caracterizarea activitatii sale politice este, poate, cel mai sintetic exprimata de telegramaye iita de la Sir Reginald Hoare la 9 februarie 1939: ,,Domnul Calinescu, care este, far& indoiala,personalitatea dominant& a noii administratii, devine astfel liderul ei oficial, supus autoritatiinomifiale a Patriarhului, care ramine in continuare presedintele Consiliului de Miiiistri".

Marturiile despre activitatea sa in cadrul Partidului National Taranesc si a FrontuluiRenasterii Nationale sunt urmate de referirile la Armand Calinescu in calitate de sprijinitor alculturii si invatamintului. Omul de otel" Armand Calinescu si-a manifestat intransigenta celmai pregnant impotriva Garzii de Fier, atitudine aprcciata, cu precadere in presa franceza.Notele informative, provenite de la Ministerul de Interne dovedesc tentativele de suprimarefizia a sa de catre membrii acestei organizatii extremiste.

Atat presa occidentala cat si corespondenta diplomatica reliefeaza patriotismul luiArmand Calinescu, precum si politica sa extern& i interna corecta i rezonabila. Ecourile asasi-rani fostului prim-ministru sunt cele care incep al treilea mare capitol al cartii, prin articolepubli ate atat in presa romaneasca, cat si in cea internationali. Armand Calinescu Icoan&a iubirii de patrie", un ostas de elith", un 'ostas civil' ", bunul om a..spru". Este precentachiar si o marturie a lui Horia Sima despre actul asasinarii, care a fost doar unul din multeletentd.tive de eliminare a celui care in viziunea Garzii, sustinea regimul de teroare al regeluiCarol".

Printre sutele de documente, al caror caracter elogios definesc personalitatea complex&a a estui mare om politic, cel mai pretios si mai emotionant este testamentul lui Armand Cali-nes u, in care il indeamna pe fiul siiu sa se gaadeasca la numele pe care i-1 las si pe care eu 1-ammostenit de la -fatal meu. Ii slatuiesc sl imbritiseze cariera militath sau magistratura. SA slu-jeascI Tara si Tronul cu credinth i cu devotament asa cum am facut-o eu".

Tatiana Dutu

www.dacoromanica.ro

1076 Note 10

ROBERT A. DAHL, After the Revolution ? Authority in a Good So:iety,Yale University Press, New Haven & London, 1990, 146 p.

Democratic si autoritate, politic 0 economic, raporturile dintre ele in, stabilirea pneimodalitati de guvernare cu adevarat democratice, acestea sunt ideile de bath ale lucrami defata. Tema de reflectie nu este nouä; de asemenea, unghiurile de abordare a acestei teorii, carenu reprezinth inovatii in lucthrile de acest gen.

Schimbarile politic& realizate la sfarsitul anilor '80 au determinat necesitatea inlocuiriiideilor nedemocraticc, cu practici i institutii democratice. De asemenea, anumite tipurr deautoritatc nedemocratica persisth inca, cbiar in state calificate drept democratice. Desi

singuth, nu poate conferi o anumith trasatura unei societati, ea reprczinta, totusi, oexpresie a principalclor caracteristici ale societatii respective. Autoritatea reprezinta, in prurm1rand, rezultatul alegerii personale. Ea reprezinth, de asemenea, i rezultatul competentei: corn-peten ta. in impunerea sa, dar i competenta celui care alege. Autoritatea reprezinta, in al treilea .rand, un element economic. Este rezultatul unei eficiente. Desi criteriul economic pare ca nusi-a gasit niciodat a. un loc proeminent in clasificarea teoriei politice i lipseste intre alte criterii,el este totusi un critcriu pe care mice persoana rezonabill lb va aplica oricarui sistem de autori-tate... Este cu atat mai bine ca un sistern decizional sa se acorde cu criteriile alegerii personalesi al competentei, dar se poate acorda mai putin cu Criteriul Economic. Dcoarece ceea cc estecaracterizat ca un sistem ideal de autoritate, ignoth, in general, anumite costuri, cum ar fi tim-pul, idealul * este rareori optim. in acest caz este mult mai rational sa alegi optirnul, decat

idealul *", (p. 92)Varictatea formelor de autoritate este determinata de faptul ca democratia nu este.

in sens strict, o singura forma de autoritate". Ea este doar o gama larga de posibilitati. Auto-u1considera cit analiza formelor de autoritate trebuie sit porneasca de la ideea urmatoare: Oricineeste afectat de deciziile unui guvern trebuie sa aiba dreptul de a participa la acea guvernare".

Este o idee pe care el o denumeste principiul afectarii intereselor". in ce masura esteadevarata aceasta afirmatie, analiza lui R. Dahl ne sugereath 01 nu o respingem a priori ca Fe oabsurditate. intr-o lume in care Ile uneste pe toti interesul supravietuirii, absurditatea real&este absenta unui sistern de guvernare in care interesul comun sa fie reprezcntat cu adevarat".(13. 51)

Analiza formelor de democratic este initiata prin conceptul de democratic prirnara. Afost o forma directa de guvernare, deoarece deciziile se luau, practic, de catre intreaga cornuni-tate. Evolutia vietii economice, sociale i politice a impus i modificarea acestei democratiiprimare, directe i transformarea ei intr-o democratie reprezentativa. A continuat sa existeSi o forma evoluata a acestei democratii primare, reprezentata prin referendum. 0 alta formade democratie, apropiata de cea primara, este procedura, uzitata Si astazi, in uncle state ameri-cane, care da dreptul cetatenilor de a initia legi.

Autorul stabileste patru forme de autoritate: Committee Democracy, democratia pri-mart, democratia reprezentativa i referendum-ul democratic. Dupa, aprofundarca analizei,el mai desprinde un al cincilea tip de democratic: autoritatea delegata. Sc pune insa intrebarea:care dintre aceste forme este cea mai bunt? Rdspunsul pc care il cla autorul este: Fiecare estemai bunt cleat celelalte in anurnite circumstante, dar niciuna nu este mai bunt decat celelaltein toate imprejurarile" (p. 61).

in ceea ce priveste corelatia dintre democratic si economic, autorul ajunge la o serie deconcluzii, care reprezinta, in viziunea sa, esenta conceptiilor actuale asupra autoritatii:

multe critici aduse de socialisti capitalismului, au fost, in esentd, corecte;partidele socialiste i social-democrate au contribuit la dezvoltarea unor econom'iinixte, care exista astazi in tarile avansate;toate framantarile care au avut loc in ultimele decenii au condus la o diversificaresolutiilor de guvernare;experien ta. ne-a aratat cit fiecare tart s-a dezvoltat conform specificului stu nati nal;complexitatea i diversitatea practicilor din -Wile avansate depasesc orice ideologie;obiectivele majore ale politicilor statelor sunt legate de societatile indreptate catreeconomia de piath i predominanta proprietatii private;dezvoltarca actuala impune combinarea tuturor tendintelor i formelor de exprim rea valorilor i inteligentei urnane.

Dad-1 tcoretic problemele sunt dare, aplicarea lor in practica este mai dificila. Si accastadin cauza mai multor factori, cum ar fi: inegalitatca rcsurselor, raportul dintre autoritateapublict i regulile private, solutii conventionale, raportul dintre self-management si coordo-narca intereselor de grup.

into-ritatea,

a

a

www.dacoromanica.ro

11 Note 1-077-

Concluzia prezentata de autor in finalul cartii este aceea c demersul san are un caracterpre onderent teoretic, desi analiza, se face pe baza realitatilor, in principal, arnericane. Aparent,pasui de la teorie la practic& este usor de facut. Oricine poatc face acest pas si poate sa aducasolUtii pentru o lume mai bunk

Tu insuti poti fi surprins de principiile pe care le vei descoperi la sfirsit, sau care arputea fi un inceput? In gändirea si in discutiile rationale trebuie sa ne miscam, inainte i inapoi,

hingul drumului, care nu èste drept, ci triunghiular, cu laturile marcate: Principii, Probleme,SOlutii, in afara de punctul in care poti, i cu sigurantk vei afla tin alt triunghi.

Deci, intr-adevar suntem la capat sau la ineeput" (p. 135).Este o invitatie la continuarea demersului, tinancl cont, bineinteles, de factorii funda-

inentali pe pare cartea ni-i prezinta. Este o invitatie la tranformarea sfarsitului intr-un nouinceput.

Tatiana Dutu

MIHAIL MANOILESCU, Mentorii, Edit. Enciclopedica, Bucuresti, 1993,2 vol., 424 p.

Aparitia editoriala din Colectia Bancii Nationale A Romanici, de certä valoare istoriogra-lick este menita sá umple un mare gol in abordarile istorice referitoare la pozitiile favorabilereinfoarcerii prinpului Carol viitorul Carol al II-lea n Romania.

Desi, asa cum insusi recunoaste, Mihail Manoilescu a functionat efectiv in guvernaredoar 29 de luni, se poate vorbi despre o figura de prim rang a lumii politice interbelice e dreptnu de marimea unor Ion I.C. Bratianu, Iuliu Maniu, Alexandru Averescu sau Corneliu ZeleaCodreanu. .

Evident partinitoare explicabil daca tinem seama cá sunt scrise din perspectiva unoranumite optiuni personale si politice Metnoriile liii Mihail Manoilescu redau nu numai culinete, dar si cu un real talent literar figuri centrale din istoria romaneasca si universalkfiind de retinut aici portretele facute lui Alexandru Averescu, Ion I.C. Bratianu, Benito Musso-lini, Antonio Salazar.

. Elaborand un bine structurat model corporatist de reorganizare a societatii, autorulsi-a atras simpatii i antipatii la fel de numeroase, atat pe plan politic cat si stiintific. De altfcl,volumul al II-lea se ocupl, cu precadere, de rememorarea importantelor reuniuni stiintif ice lacare a participat in numeroase centre din Europa Occidentalk Centralä si din Balcani.

Bineinteles th mult mai importante i mai interesante sunt acele parti destinate tumul-tuoasei cariere politice de la debutul vertiginos la tribuna Camerei, cu o violent& critic& la.adresa corifeilor Partidului National Liberal (indeosebi Vintil& Bratianu si I. G. Duca) pana,la aixlicarea fortata i retragerea rusinoas& a lui Carol al 1I-lea si a camarilei sale de la Palat.Activand in prima perioada, politica in ra'ndurile Partidului Poporului, Manoilescu a pastratpermanent admiratie si respect fata de omul i politicianul Averescu. Referitor la problemareantoarcerii lui Carol in care a fost implicat direct, prin numeroasele contacte personaleav.ute in Eranta Si Elvetia, dar i prin pregatirea opiniei publice i politice din tail Manoi-lescu a simtit nevoia sa-si ia n marja de sigurant& in fata viitorului: la data la care a debutatcampania pentru reintoarcerea lui Carol era ferm convins ca doar o domnie efectiv& ar fi pututsalVa Romania de la anarhic sau dictaturk Regenta dovedindu-se neputincioask usor manevra-bila i influentabila. Mai consider& ca, rolul Elenei Lupescu i al micii camarile (in frunte cuPniu Dumitrescu) era unul minor la inceput, neinfluentand in nici un fel deciziile politice ale luiCarol. Buna credinta sau naivitatea lui Manoilescu au avut un ewc rasunator, dup& cum insusirenunoaste: desi una din conditiile principale puse pentru reintoarcere era aceea de a nu o aducein tart si pe d-na Lupescu, Carol al II-lea nu a respectat acest pact", provocand reactiile deostilitate ale unor lideri politici de prima marime: Iuliu Maniu i Alexandru Averescu.

Foarte interesant& in perspectiva deschist de memoriile lui Mihail Manoilescu este ideeaca a existat un adevtrat complot impotriva lui Carol, complot condus de Ion I. C. Bratianu,prnitul Barbu Stirbey si Regina Maria, conditiile puse de acestia fiind absolut inacceptabilepentru printul mosfenitor i, nu in ultimul rand, presiunile i intoleranta de la Palatul Regal,controlat de liderii P.N.L., determintnd fuga lui Carol. Este pusa in discutie problema existen-

de-a

www.dacoromanica.ro

1078 Note 12

tei scrisorii regelui Ferdinand care, inaintt de a muri, revoca actul de la 4 ianuarie 192.6, cerardclement& pentru principele mostenitor.

Indiferent de pozitia pe care se situeaza analistul de astazi, aparitia editoriall pe care cosocotim salutarl nu poate deck sa aduca, putin& lumin& in probleme deosebit de complexe,deseori confuze i nici acum complet elucidate. Desi de pe o pozitie subiectiva, Mihail Manoi-lescu aduce la randul sau elemente noi, confirma sau infirma fapte i evenimente 0, evident,prin multe din afirmatiile sale, poate complied lucrurile. Dar ce satisfactie mai mare poate aduceo lucrare, deck aceea de a restarni discutii si pasiuni vechi si totusi noi?

Florin Anghel

ALEJANDRO PIZARROSO QUINTERO, Hiswria de la propaganda..Notas pant un estudio de la propaganda politica y de guerra, Madrid,.1993, 536 p.

Lucrarea profesorului Quintero, de la Universitatea Comp Intense din Madrid, are 0.importan0 deosebita. Este vorba despre primul manual de istorie a propagandei in care aceasta.este tratata in cadrul general al evolutiei istorice a popoarelor, atat din punct de vedere politic,cat 0 din punctul de vedere al utilizarii sale programate In vederea unor scopuri de razboi,Studiul propagandei politice si de razboi, care este obiectul concret al autorului, se face in lega-tura cu diferitele regimuri care au guvernat popoarele de-a lungul istoriei, ceea ce se reflectaatat in conceptualizarea ideologic& a propagandei, cat 0 in practica ei curenta. In ansamblu,ne afläm In fata primei analize istorice generale a propagandei politice si de razboi.

Noutatea reprezentata de aceastä carte este absoluta, deoarece nu exista un studiuasemanator nici in limba spaniola i nici in aft& limba. Profesorul Quintero a reusit so, faca oprofunda analiza a relatiilor i influentelor reciproce intre propaganda si politica, precumintre comunicare si propaganda oferindu-ne astfel o viziune foarte sugestiva a puterii i efica-citatii tehnicilor propagandistice aflate in serviciul celor mai variate ideologii 0 a celor maidiverse guverne i regimuri politice.

Aceastä carte este atat o istorie universala vazuta prin optica propagandei, a concep-iilor si a metodelor sale, cat i o istorie a propagandei politice 0 de razboi, analizatä din per-

spectiva general& a istoriei 0 in intregul context al evolutiei istorice nniversale. Autorul se-opreste in special asupra catorva teme partiale de maxima important& pentru subiectul abor-dat, i anurne: conceptele i principiile teoretice ale propagandei, psihologia propagandei, celemai diverse tehnici propagandistice, actiunea ziaristico-propagandistica a oamenilor politiciistoria politica a propagandei in diferite perioade i in anumite taxi care ofera un material bogatin acest sens, propaganda in cadrul Bisericii Cato lice, folosirea propagandistica a presei i a.altor mijloace de comunicare in masa In diferite momente ale istoriei contemporane.

Cartea se imparte in doua mari blocuri, primul abordand istoria propagandei din anti-chitate i pana in secolul XX, iar cel de-al doilea fiind dedicat secolului nostru, In care lumeapropagandei a atins o dezvoltare fara precedent. Lucrarea contine in total 22 de capitole con-sacrate: 1) Introducerii in studiul propagandei 2) propagandei in antichitate (Mesopotamia,Egipt, Grecia, Roma); 3) propagandei in occidentul medieval si in lumea islamica; 4) propa-gandei in cpoca moderna; 5) propaganda politica a revolutiei americane; 6) revolutia franceza.

explozia propagandei; 7) propaganda napoleoniana; 8) propaganda in Europa pana la1850. Restauratie si revolutii; 9) propaganda muncitoreasca; 10) evolutia propagandei in Sta-tele Unite; 11) propaganda politica in procesele de unificare a Germaniei i ltaliei; 12) propa-ganda politica europeana intre 1850 si 1914; 13) imperialism, colonialism si propaganda; 14)propaganda in timpul primului razboi mondial; 15) revolutia din octombrie, propaganda leni-nista, propaganda sovietica pan& In 1939; 16) propaganda politica in State le Unite 0 in regi-murile democratice europene in perioada interbelica; 17) propaganda politica in Italia fascista;18) propaganda nazista sau perfectiunea totalitara; 19) batalia propagandei in räzboiul civilspaniol; 20) al doilea razboi mondial: informatie 0 propaganda; 21) propaganda politica, intrerazboiul rece i coexistenta pasnica, revolutiile epocii noastre; 22) dezinformare i propaganda-in razboiul din Golf.

D

ci

www.dacoromanica.ro

13 Note 1079

Lncrarea, PC ling& toate meritele de care am amintit, are o importantd practica inactualitate, deoarece in momentul istoric pe care-1 stribatem mijloacele de informatie sunt uti-lizate cu o intensitate tot mai mare in campanii de creare a imaginii pentru toti aceia care ocupdo anumit o. parcell, cat de mica., a puterii. Chiar i numai pentru aceasta, cartea istoricului spa-niol meritA cu prisosinto. a fi cititA.

Eugen Dettize

POLIAKOV, JEAN-PIERRE CABESTAN, Les totalitarismes duX Xe siecle, Fayard, Paris, 1987, 684 p

Secolul XX, secol plin de evenimente i fenomene deosebite a fost, pan& la urrnA, o peri-ma, de confruntare intre ideea de progres, civilizatie i democratie, pe de o parte, si totalita-rism, pe de alta parte. De aici i necesitatea pentru om, in general, sau specialist, In particular,de a cunoaste fenomenul totalitar.

Pornind de la aceastA idee si de la modul in care defineste Raymond Aron fenomenultotalitar, lucru dealtfel prezentat in introducere, autorii prezentei lucrAri reusesc sa cuprindA,in evolutia lor istorica, cateva din mecanismele totalitarismului.

In prima parte a lucrArii, urmArind evolutia societatii rusesti incepand cu evul mediu,Leon Poliakov evidentiaza o serie de aspecte ce au permis aparitia regimului sovietic: tendintasocietatii din Rusia spre un regim autoritar, situatia grea a tdranului rus, lipsa unei educatiipolitice, primul rAzboi mondial si urmArile sale.

. in aceste conditii evenimentele din .octombrie 1917 au insemnat un prirn 'pas spre totali-tarism. Drumul spre acesta e privit ca o evolutie treptatA pe parcursul cAreia autorul deose-beste cateva etape: etapa comunismului de rAzboi, perioada N.E.P.-ului, a colectivizArii si aterorii din anii treizeci.

in cadrul acestei evolutii un rol important 1-au avut transformarea partidului bolsevicintr-o structurA monoliticA prin eliminarea elementelor considerate periculoase, lucru prezentde la inceput si care a continuat tot timpul, formarea birocratiei si a aparatului de represiune,controlul statului si al partidului in economic, rApirea libertAtii individuiui i transformareasa intr-un supus dependent de statul totalitar.

AceastA agresiune internA a totalitarismului impotriva libertAtii individului si a colec-tivitatii se completeazA, in mod organic, cu cea extern& prin politica de expansiune a URSSdinainte de 1945, dar rnai ales dupl aceastA datA. Tot acest lucru se ascunde in spatele unei ideo-logii si a unei propagande ce puneau in centru egalitatea i libertatea care, astfel, devin golitede sens.

in incheierea analizei sale asupra totalitarismului sovietic, autorul se intreabd. dacti nucumva, dupa. dezghetul relativ din perioada lui Hrusciov i apoi revenirea la metodele stalinistedin vremea lui Brejnev, epoca lui Gorbaciov este doar o incercare subtill de adaptare la cenn-tele lumii sfarsitului de secol XX?

Dacd in partea a doua a lucrArii, plecand de la ideea el fascismul italian nu poate ficonsiderat un totalitarism autentic, autorul se opreste prea putin asupra acestuia subliniind,totusi, conditiile esentiale ale aparitiei, dezvotdrii i prAbusirii sale, in continuare el analizeaza,pe larg, cazul Germaniei hitleriste.

.ApdrutA ca urmare a rAzboiului si a consecintelor sale, ca si a revolutiei germane si africii de bolsevism, miscarea nazistA s-a dezvoltat in mod deosehit la sfarsitul anilor doudzeciajungand la putere in anul 1933. Din acest moment calea spre totalitarism era deschisA inconditiile fragilitàii Republica de la Weirnar.

In procesul de instaurare a totalitarismului in Germania autorul desprinde cateva aspecte:faptul el incendierea Reichstagului devine pretext pentru suprimarea libertatii individuale,a intrunirilor si a secretului postal i pentru instaurarea terorii, transformarea miscdrii nazisteintr-o miscare supusa. unei singure vointe, a Fahrerului, dupa. noaptea cutitelor lungi. La acestelucruri mai pot fi adAugate: aservirea armatei, controlul asupra populatiei prin intermediulorganelor de represiune, a propagandei i a unor organizatii de masa. aservite partidului nazist.

Ca si in cazur sovietic, agresiunea internd este completatA de una extern& bazatd pe ideearasei superioare i a spatiului vital, lucru ce a dus, in ambele eazuri, la zeci de milioant de victime.

si

LEON

www.dacoromanica.ro

1()80. Note I 4

In ultimo, parte, oarecum separatá de restul lucraxii, Jean Pierre Cabestan, se opresteasupra Chinei comuniste, model al totalitarismului oriental. ,

13azele acestui regim s-au pus in perioada 1949-1957 in conditiile in care, profitânddc confruntarea dintre ja.ponezi si Gomindang din rázboi si de sprijinul acordat de Ij.RSS,Partidul Comunist Chinez preia puterea.

In fundarcentarea acestui regirn tan rol deosebit 1-au avut partidul comunist i sporirearandurilor sale (17 milioane membri in 1976), organismele de masä infeudate partidului (Fede-ratia femeilor 76 milioane, Liga tinerilor democrati 7 milioane membrii), controlul sta-tului in economie, aparatul de represiune in conducerea caruia un rol deosebit 1-a jucat in aniisaizeci Rang Sheng supranumit Beria chinez".

Urmarile au fost crunt resimtite de poporul chinez, la inceputul anilor saizeci intre 13si 30 de milioane de chinezi pierzandu-si viata in urma foametei . Ceva mai thrziu, revolutiaculturala ii va aduce si ea aportul in victime.

ln incheiere, autorul subliniaza faptul a in anii '80 apare o adaptare a regimului, reflec-tata in trei tipuri de compromis pe care le-a Mut partidul: abanclonul controlului monopolistin economic, relativa depolitizare, deschiderea spre exterior, lucruri ce caracterizeaza, dealtfel,si am politica dusä de aripa reformateare de la Beijing.

-

Oprindu-ne aici, trebuie sä subliniem ch, in conditiile in care, azi, suntem asaltati de totfeint de informatii, uncle contradictorii, privind fenomenul totalitar, lucrarea de fath isi aducecontributia la cunoasterea accstui fenomen chiar daca de la data aparitiei sale au trecut cativo.

1

Adrian Great

AISIN-GIORO PLY I, Ultimul impeirat, trad. de Eufrosina si Ion Dorobantu,Edit. Recif, Bucuresti, 1993, 511 p.

Prin strädania sinologilor Eufrosina si Ion Dorobantu a vitzut lumina tiparuluipentruprima data in limba romana, cartea autobiografica a ultimului imparat chinez al dinastieiQing. Pu I. Lucrarea, intitulata in original Prima parte a vietii mete, a aparut in Chinain doul editii in 1965 si 1979. In 1989 este tiparita la Beijing la Editura Foreign Lan-guage, Press si versiunea englez a. sub titlul From Emperor to citizen. The Antobriographyof 4isin-Gioro Pu Yi in traducerea lui W.J.F. Jenner. Cartea, deosebit de interesanta astat si la baza filmului Pu I care a rulat, nu de mutt, i pe ecranele noastre.

Dinastia Qing (Thing), dc origine manciurianti, a domnit in China in perioada 16441911. Descendent din clanul Aisin-Gioro, intemeietorul dinastiei, Pu I, ultirnul imparat alChinei, s-a nascut la Peiting la 7 februarie 1906. La varsta de doi ani, la 2 clecembrie 1908,este inscaunat pentru prima cara, imparat. Dui:a cativo, ani, imparateasa-mama, sub pre-siunea fortelor revolutthnare antimonarhice, a emis, la 12 februarie 1912, in numele impa-ratului-copil, Edictul de abdicare, punând capat sistemului imperial care clainuia in Chinade peste 2000 de ani. Restauratia efemerl din 19 17 il aduce pe Pu I din nou pe tronul im-perial, pentru cateva zile.

Din 1934, Pu I poarta pentru a treia oarii. titlul imperial in calitate de conducatoral statului marioneta Mancinco cu capitala la Seniang, stat creat de Japonia pe terito-riile din nord-estul Chinei.

la august 1945, duph ce trupele sovietice lichideazä rezistenta japoneza dirt Man-ciuria Pu I este luat prizonier i dus in Rusia uncle 5 ani este tinut in inchisori din Ex-tremul Orient. Urmeaza alti 9 ani de detentie, fara a fi judecat, petrecuti in peniteirciaredin nord-estul Chinei. In 1959 este gratiat i eliberat. In ultima parte a vietii (1964-1967)a lucrat ca cercetator stiintific la Arhivele Conferintei Politice Consultative Chineze si a par-titipat la viata politich, in calitate de membru al Comitetului National al organismuluiamintit.

In capitolul I intitulat Familia mea facem cunostinta cu rnediul familial al viitoruluiimparat. Ne sunt prezentati bunicul patern printul de Ciun (trebuie amintit aici ch pentrua evita pronuntiile eronate, traducatorii au optat pentru redarea numelor de persoanede localithti in conformitate cu pronuntia in limba remanä si nu in transcrierea fonetica

ani.

.

www.dacoromanica.ro

Note 1081

chineth numith pinyin) i cel matern, Jung Lu, parintii i multiplele i complicatele relatiifamiliale (datorate, in mare parte, poligamiei). Interesul si jocul de culise ca i respectareacu strictete a protocolului par s5, fi coordonat existenta acestor persoane care-si controlau,piná la suprimarc, efuziunile sentimentale. Relevante in acest sens sunt relatiile dintrecopilul-impärat s't proprii parinti.

La 12 februarie 1912 (25 decembrie dupg calendarul lunar) impArAteasa Long Iu aemis edictul privind abdicarea impilratului. 0 parte din inaltii dregAtori s-au refugiat incartierul legatiilor strAine din Peiting (Tongtiao Mingsiang). Conform Tratamentului privile-giat" stabilit pentru Curtea manciurian& titlurile de onoare ale impAratului Dinastiei Thingth.m&neau in vigoare i dupd abdicare. Republica China se obliga sà acorde impAratului acelasitratament ca i suveranilor strAini. Dupá abdicare impAratul putea s. mai thrann& temporarin Painful Imperial, urmand ca ulterior s5, se mute la Ihdivan Palatul de vath.

Toate proprietAtile particulare ale impArathlui se vor bucura de protectia special&din partea Republicii China. Totodath, impAratul urma s& primeascA o alocatie anual& de 4milioane de Hang. Tot personalul aflat in slujba dinastiei era pastrat desfAsura acti-vitatea in continuare, cu rezerva ca, nu vor mai fi angajati noi eunuci.

Juan Sichai, pe de o parte, asa cum se intelesese cu imparAteasa, a organizat gu-vernul republican provizoriu, iar pe de alth parte, in conformitate cu acordul la care ajun-sese cu revolutionarii din sud, a renuntat la functia de premier al Marelui Imperiu Thingdevenind presedinte provizoriu al Republicii China.

Capitolul II Copihiria ne introduce, in atmosfera palatului imperial si a moduluiin care era cultivat i educat un imparat, dar si in intrigile tesute cu abilitate, in care eu-nucii aveau un rol nu lipsit de importantA.

Captiv, intr-o lume a adultilor rigizi i incorsetati de traditii anacrone inceputului deveac XX, impAratul-copil a fost, de fapt, un copil fAr 5. copillrie sau altfel spus un copil,cAruia, din ratiuni de stat, i s-a furat copilAria. Viata in Orasul Interzis, teritoriul pe carese afla Palatul Imperial din Peitig, se desfasura numai intre zidurile ce despArteau Curteade restul lumii. Astfel, de la inceput, existenta lui Pu I a fost aceea a unui prizonier"de lux. Mai thrziu, cand va fi detimit politic si se va perinda prin mai multe inchisori, fostulimparat mrtrturiseste c5, nu 1-a deranjat faptul ca. trebuia s5. tthiascit intr-un univers inchis,deoarece de mic a fost obisnuit due& viata intre ziduri.

Studiile le-a inceput la vArsta de sase ani Mr& a manifesta un interes deosebit pen-tru instruire. Era atras totusi in mod deosebit de stiintele naturii si de medicina traditional..Dintre profesorii care au avut o influent& deosebith asupra formArii lui sunt mentionatieruditul Cen Paosen, membru al Academiei Han lin, si Reginald Johnston, profesorul de limb&

Capitolul III In Orasul Interzis ci dincolo de zidurile lui prezinti, viata imparatuluidup& abdicare. La 1 ianuarie 19 12 se proclamase oficial Republica China cu capitala laNankin, presedinte provizoriu flind ales Sun Iat-sen. La 12 februarie este semnat, cumam mai aratat, edictul de abdicare, iar la 13 februarie puterea este preluata de Iuan $i-chai, reprezentantul marii burghezii i mosierknii din nord. Ulterior, in decembrie 1915,acesta va uzurpa cuceririle revolutiei din 1911. In intelegere cu membri ai dinastiei Thing,Iuan Sichai incheie un thrg: Curtea Thing sA-1 sprijine sa ajunga imparat, iar impAratulIuan si. respecte Tratamentul privilegiat. Iuan a fost implrat in 19 16 numai 83 de zile.Valul de pi oteste impotriva sa a fost a-tat de puternic incat in martie va fi nevoit sa ab-dice. Va incerca si. revina la postul de presedinte dar nu va mai reusi. Astfel incat, la 6inn ie 19 16 Iuan $ichai a murit de ciud&" afirm& Pu I. Dup& moartea lui, Li Iuan-hung a fost numit presedinte, iar Tuan Cijni premier.

In 1917, pentru o scurth perioadi, dinastia Thing este restaurath.Autorul prezinth cu acuratete starea de spirit de la Curte care oscila intre speranth,

bucurie, dezorientare si fric&. Era agonia unor oameni si a unui sistem. Cur&nd fortelefidele monarhiei sunt infthnte, iar Li Iuanhung, care fusese inlAturat in timpul restauratiei,a devenit pentru a doua oar& presedinte.

Dir. a insista in chip deosebit asupra problemelor politice generale, care-1 preocupaudoar in mAsura in care soarta sa putea fi ferita de primejdii, Pu I insist& asupra vietiicotidiene de la Curte si a elementelor de modernitate pe care le introducea spre nemultu-mtrea rudelor si a fostilor siii dregatori. Un rol important, prin influenta deosebit& pe carea avut-o &supra thrarului, 1-a avut profesorul englez Reginald Johnston, prezentat lui Pu Iin 1919. Adolescentul e cuprins curand de un cosmopolitism exagerat admir&nd fan rezerve

15

s&-si

el.gle71.

si

sbsi

www.dacoromanica.ro

1082 Note 46

tot ve era occidental si rusinAndu-se de tot ce era chinezesc. TAnarul imparat adopt& oos-tuniul occidental si este primul care isi taie coada, exemplul sau fiind urmat si de ceilaltidregatori. Se lupta cu conservatorismul Curtii pentru a obtine un consult oftalmologic (Ceidee? Un strain sa priveasc& in ochii Maiestatii Sale !") sau un telefon (Nu exista un ase-rnenea precedent in Codul stramosesc. Daca va fi instalat telefonul, oricine ar puteatorbeasca cu Maiestatea Voastra, lucru care nu s-a mai intAmplat pe vremea stiamosilorMaiestatii Voastre... Ar insemna o ofensa cereasca, atingerea demnitatiiTrece la reorganizarea Administratiei palatului, primul gest fiind alungarea eunucilor, unnatde .reducerea drastica a personalului administrativ.

Dar la 5 noiembrie 1924 armata nationala a lui Fang Iusiang 1-a alungat din OrasulInterzis. Tratatul privilegiat este revizuit. Conform nouhd tratat titlul imperial era anulat,imparatul avAnd aceleasi drepturi ca toti cetatenii Republicii China. Casa Thing trebuiain aceeasi zi sa paraseasca palatul flind liberi sa-si aleaga locul de resedinta. Guvernul re-publican urma sa aloce Casei Thing, anual, subsidii in valoare de 500 de ivani. Casa Thingii pastra proprietatile private, care erau puse sub protectia special& a guvernului. Toateproprietatile publice reveneau Republicii. Parasind Orasul Interzis, Pu I se retrage in Pa-latul de Nord, palatul bunicului sau, in care se nascuse si crescuse pAna la varsta de 2ani. GAndul cu care a parasit palatul imperial era unul singur acela de a recuceri tronulpierdut.

Cufand Pu I se va refugia la Legatia Japoniei uncle va sta pAna la 23 februarie1925 cAnd va pleca la Thientin, unde va locui intr-o casa din concesiunea japoneza.

Desi se refugiase aici cu gAndul de a pleca in strainatate, Pu I va ramAne in acest]oc sapte ani. Activitatea la Thientin formeaza cel de al IV-lea capitol al carpi. Sunt pre-zentate relathle lui cu diferite fractiuni militare in care-si pusese speranta pentru o viitoarerestauratie. Dealtfel, aceasta era atunci ideea dominanta a existentei sale. Si in acest se s,sperantele sale se legau in primul kind de Japonia.

Plecarea in secret in Nord-Est curn se intituleazA capitolul V prezinta jocul cm ipli-cat al intereselor lui Pu I, ce dorea revenirea pe troll cu mice pret, si eel al intureselormilitarilor japonezi care, dupa ce au declansat agresiunea impotriva Chinei, aveau nevoiede o persoana important& pe care-o s-o foloseasca pentru a da oarecare prestigiu statulni ma-rioneta Manciuco. Personalitate slaba, zbiltAndu-se intr-o grandoare, pierduta, clar merendorita, i Idea, Pu I nu va fi decAt o unealt1 jalnica de care guvernul japonez se va slujifar& scrupule.

Capitolul VI Cei 14 ani de existenfil a statului marioneld Manciucuo prezint& eta-pele constituirii statului Manciuco, pe teritoriul din nord-estul Chinei care din 1932 fusesetransformat intr-o colonie japoneza. In sfArsit, visul lui Pu I se va implini, ajungand "-en-tru a treia oara imparat. Oricum, ceea ce japonezii i-au oferit nu a fost decat un titlude mice putere efectiva. Pretn1 a fost prea mare pentru o simpla iluzie... Dar a eastaa fost spulberata in august 1945.

Dupa infrAngerea Japoniei, in august 1945, Pu I este luat prizonier i dus in Uniu-nea Sovietica. Cei cinci ani petrecuti aici in inchisorile din Extremul Orient sunt prezen-tati in capitolul VII in Uniunea Sovieticd. Frica cea mare a fostului imparat era de anu fi extralat chinezilor. De aLeea a cerut, de mai multe ori, sa i se permita rilmAnerea inURSS, dar nu a primit nici 1111 raspuns. Mai mult, in iulie 1950, criminalii de rilzboi aistatului Manciuco au fost pred-rti autoritatilor chineze.

Capitolul VIII De la relinere la recunoasterea crimelor, deosebit de interesant dinprisma mentalitatilor si a psihologiei personajelor prezinta perioada detentiei in inchisorilechineze.

La aceeasi cota de interes se afla i capitolul IX Acceptarea transformdrii in careeste descris prograrnul de reeducare la care a fost supus Pu I si membrii familiei sale. Calea.transformarii psihologice a nnui imparat in cetatean nu a fost pia scurta si nici usoara.Candoarea si sinceritatea marturisirii autorului, pe alocuri cu accente cornice, dau un farmecdeosebit acestei parti. Dupa alti nond ani de detentie ca urmare a progreselor inregistratein schimbarea mentalitatii si comportamentului, Pu I este gratiat la 4 decembrie 1959.Se reintoarce in sAnul famileiei sale, care si ea se integrase in noile schimbari pe care lecnnostea intreaga societate chineza. In martie 1960 este angajat la gradina botanic& din Pei-

1ipsit

an

6

www.dacoromanica.ro

17 Note 1083

ting7t1 martie 1961 este numit ca specialist in probleme de literatur i istorie la Comisiapentru documente istorice a Comitetului National al Conferintei Consultative Politice Popu-lare Chineze participfind la activItatea de triere a documentelor literare i istorice de la slAr:-situl tYinastiei thing i perioada militarist& in aceeasi perioadd incepe s5. lucreze la aceastAcarte'Hutobiografica.

'in mai 1961 se recasatoreste cu Li Susien interneindu-si o noua familie. Era o fa-milie'obisnuita, dar pentru mine era ceva extraordinar".

Uljmul irnpdrat este neindoielnic o rnarturie cold& vibrant& sincera a unei fiintecare al3arcurs tot palierul pozitiilor sociale si tot diapazonul starilor sufletesti omenesti. .

Este, totodata, o marturie direct& despre convulsiile pe care societatea chineya insasi le-acunoscut in prima jumatate a acestui veac.

Iolanda Tighiliu

ANDRZE J SWIDLICKI, Political Trials in Poland 1981 1986, CroomHelm, London, 1988, 426 p.

Cartea ziaristului polonez de la Radio Europa Libera este, dupa cum si titlul oarat5 dedicata proceselor politice din Polonia, in perioada 1981-1986. Un interval deo-sebit de important in istoria Poloniei, unde autoritarismul regimului militarist al generaluluiWojciech Jaruzelski (cornunism fdra ideologie, dupa expresia filozofului Leszek Kolakowcki)se confrunta cu cei 10 milioane de membri ai Solidaritatii, lipsita conform aprecierii luiAdam Michnik, de un concept clar al coexistentei cu regimul comunist. Aprecierea lui AdamMichnik este insa foarte generala, putand da nastere la ambiguitati. Arma fundamental& aSolidaritatii, greva, pierde din eficacitate dupa primele cateva luni.

in locul unui program practic exprimat in scopuri partiale i divizat in stagii, Solida-ritatea intra in lupta numai cu o reafirmare a valorilor crestine ale demnitatii umane siale mtincii, democratizarii si autoconducerii. Conducatorii Solidaritatii nu credeau in irni-nenta unui conflict decisiv cu regimul. Desi nu excludea posibilitatea unui astfel de conflict,majoritatea shidicala gandea cii vointa populard va prevala. Aprecierile Solidaritatii despreposibilitatea unei tranzitii populare, de la rigidul mecanism comunist la reforma economicd,au lost blocate de bratul inarmat al Partidului Comunist Polonez.

. Democratizarea lentd de la inceputul anilor '80, concretizata in participarea sindi-catelor in elaborarea legii sindicatelor si a cenzurii, a fost franata de asa-numita afacereBydgoszcz din martie 1981, cand 3 activisti ai Solidaritatii au fost batuti de politic. In-capacitatea SolidaritItii de a declansa greva generala produce demobilizarea maselor i daautoritatilor posibilitatea reludrii initiativei.

Solidaritatea nu ofera sprijinul sau neechivoc sindicatelor independente ale politis-tilor,"care fuseser5, infiintate in primavara anului 1981, si nu a reactionat arid procurorii

cunoscuti pentru simpatii sau activitati pro-Solidaritatea au fost concediati, cumult timp inainte de introducerea legii martiale.

Legea martiala din 12 decembrie 1981, completata cu alte 3 decrete adiacente, esteintArita prin ordinul 5 I al primului ministru, din 13 decembrie 1981, care interyicea oriceactivitate a sindicatelor.

' Opinia publica polona a fast surprinsa nu numai de natura stringenta a noilor pre-vederi legislative, dar si de scopul lor de a se infiltra in viata individual& de zi cu zi. Po-lonezii au fost privati de drepturi fundamentale, precurn inviolabilitatea persoanei, inviola-bilitatea domiciliului, secretul corespondentei, libertatea de miscare in interiorul tarii saulibertatea de exprimare. Astfel pentru o denlasare mai lunga de 4 8 de ore era necesarasolicitarea aprobarii. Un alt drept pierdut de Solidaritatea a fost libertatea presei, a orga-niziirii a mitingurilor, marsurilor si demonstratiilor.

Un corp legislatiy si de control, Consiliul Militar al Salvarii Nationale (WRON), con-dus de generalul Jaruzelski, desi nu se situeaLl deasupra partidului, de rine alaturi de Comi-tetul de Aparare National& (KOK) adevaratul factor al puterii.

Lovitura diii 12-13 decembrie 1981 este apreciata de autor ca o reintoarcere la prac-ticile comunismului de razboi care in Uniunea Sovieticd si in alte democratii de tip so Yietie

si

ci politictii

www.dacoromanica.ro

1084 Note 18

furnizeath un model pentru disciplinarea muncitorilor si taranilor prin incorporarea munciilor in efortul de partid controlat militar si supunerea lor cercrilor aparatului de partid.Apreciem el o astfel de comparatie este fortata din cauza diferentei situatiei Uniunii Sovie-tree in anii razboiului civil cu Po Ionia anilor '80. Forma de opozitie fata de regimul bolsevicin Rusia sovietica era cea violenta, armath, unde nu putea fi vorba de legalism, coparti-cipare, sau autoritarism, ci de o teroare sangeroasa declansath la nivelul intregii thri. Re-gintul comunist polonez suferea cu siguranth un proms de uzuth, dar situatia internationalaa comunismului (in Uniunea Sovieticä in primul rand) nu putea alimenta speranta unuifalitnent al acestuia. Soarta regimului comunist polonez era decith in afara, sau era deter-nunata in mica másur& de situatia interna din Po Ionia. Numai surparea comunisrnului durla Moscoya putea determina o prabusire generala a regimurilor comuniste in Europa, faptcoufirmat de istoric.

Prima etapa a normalizarii" a fost marcata de introducerea legii martialc, de dizol-varea in octombrie .1982 a Solidaritatii si a altor sindicate, colapsul grevei generale si ine-ficacitatea reformelor cconomice adoptate de Seim in ziva de 25 februarie 1982.

A doua etapa a normalizarii", termen folosit de regimul comunist polonez pentrucalmarea situatiei tensionate, incepe cu suspendarea legii martiale si sfirseste cu amnistiadin iulie 1984. Legea martial& a fast formal ridicath pe 2 1 iulie 1983 si o partiall amnistiea fost declaratil. Jaruzelski si grupul sau procedeaza la construirea suportului pentru nouaordine in stat prin Miscarea Patriotica pentru Renasterea Nationala (PRON) si la reimpurrei-earegimului de tip sorictic. 0 miscare sindicalista sprijinith de partid a fost treptat recon-truita, desi nu filth o opozitie larga si resentimente adiinc inthdacinate. Al doilea stadiu

al normalizarii a lost marcat de pregatirile pentru procesele a patru membri ai Comitetuluide Aparare al Muncitorilor si a sapte membri ai Comisiei Solidaritatii Nationale, precurn si deprocesele unor activitati subversive" ale Solidaritatii. Dupa o stria de actiuni legislativein urma amnistiei din iulie 1984, rnajoritatea prizonierilor politici au fost eliberati, ramánand22 inca incarcerati. ,

A doua fath a normalizarii", terminatä o data cu amnistia din iulie 1984, a, fostmarcata de incercarile regimului de a gasi recunoastere in Occident, de preocuparea sa derninimalizare a revoltelor muncitoresti cauzate de deterierarea standardului de viath. Ac-tiunile subversive au fost acuzate de tradare. Autoritatile au dat ceea ce pare a fi fost unavertisment final lui Lech Walesa, prin aducerca lui intr-un proces sub acuzarea formala decalomniere a alegerilor oficiale si abandonarca procedurii dupa ce un compromis a fost ac-ceptat. in cursul celui de-al X-lea Congres al Partidului Muncitoresc Unit Polonez s-a ma-nifestat cresterea increderii regimului in sine insusi. Din punctul de vedere al autoritatilor,scopul de bath al legii martiale reconstruirca partidului a fost atins.

A treia faza, a normalithrii inceputa in iulie 1984 se sfarseste in septembrie 1986 cueliberarea aproape tuturor prizonierilor politici pc baza legii de procedura special& pentrucomiterea anumitor ofense in 17 iulie 1986. Generalul Czestaw Kiszczak, ministrul de Interne,a admis ca. in 198 1 1986 a distrus in jur de 1600 grupuri ilegale, a descoperit in jur de 4200tipärituri sub rersive si canale de distribuire i aproape 700 de piese de echipament de tiparire.

Cele mai importante consecinte ale normalizarii" situatiei in Polonia sunt conside-rate de autor a fi, in primul rand, crearea unei noi elite a puterii prin intcgrarea militarilor

aparatul civil de partid i, in final, in elita traditionala a guvernului, administratiebirocratie economic& i politie; in al doilea rand, crearea unei noi baze institutionale pentruelita politica, pentru transmiterea ordinelor i asigurarea conformitatii; in al treilea rand,permanenta institutionalizare a legii martiale, si, in sfarsit, limitarea drasticil a libert4ilorde care se bucurau cetatenii sub regimul legii martiale.

Dona consecinte consideram a fi de departe mai importante decat intruziunea mili-tarilor in elita de partid si de stat poloneth si anume: cu toata rigoarea regimului militar,in Polonia controlul si represiunea comunistä s-au desfasurat in conditii foarte diferite desituatia Romaniei i Uniunii Sovietice. Este mai mult decat elocvent faptul cf. participareala o grevä era pedepsit& in Polonia conform legii martiale, intr-un regim militar, cu numai3 luni inchisoare, 5.000 zloti si desfacerea contractului de muncl. In Romania ceausista ma-ilifestarea deschith a ostilitatii muncitorimii brasovene fat& de dictatura civil& a lui NicolaeCeausescu a produs un adevarat carnagiu in timpul represiunii ce a urmat. Autorul polonprezintá numeroase cazuri de procese cauzate de diverse actiuni antistatale. In vederea li-chiclarii acestor actiuni politia politic& poloneth ZOMO trage uneori in grevisti, dar gradulrepresiunii directe este infinit mai mic cleat in Romania. Faptul ca exista sindicate inde-pendente ale politistilor reflect& o situatie cu totul diferith de dictatura comunista emu-sista. Autorul subliniath in plus c& procesele poloneze nu aveau nici un continut ideologicexplicit, singurul temei identic fiind apararea ordinii si conservarea puterii. Dincolo de Ira-

iii locala,

www.dacoromanica.ro

19 Note '1085

zeologia revolutionarl stalinista, si procesele din anii stalinismului in Uniunea Sovietic&aveau acelasi temei. Al doilea element care trebuie luat in considerare in cazul Polonieieste persistenta in timp a unei puternice miscari contestatare care, ma a fi organic anti-comunistä, a apOrat interesele muncitoresti in special, si cele ale societatii poloneze in general.Vitalitatea demonstrat& de poporul polon pe tot parcursul istoriei sale comuniste este orealitate care nu poate fi descoperit& cleat secvential in cazul istoriei comuniste a Romaniei.

Scrisa intr-o manier& agrcabila, färä a beneficia de surse de valoare exceptionala,lucrarea ziaristului polonez poate fi folositä, cu cateva rezerve de interpretare, de oriceistoric al regimurilor comuniste. Fara a fi o lucrare analitica, lucrarea ramane, prin proble-matica ei actuala, un studiu interesant.

Florin Miiller

FRANCISCO VEIGA, Istoria Giirzii de Fier, 1919-1941. Misticatraducere din limba spanion. de Marian $teRinescu,

Edit. Humanitas, Bucuresti, 1993, 383 p.

Cartea spaniolului Francisco Veiga trateaza intr-o maniera sobr& i obiectiv& unudintre subiectele actuale pentru istoriografia romaneasca: acela al Miscarii Legionare. Fapltul ca acest subiect a retinut atentia unui istoric spaniol imi pare a nu fi intamplator. Ex-perienta franchist& i-a facut pe spanioli foarte receptivi la asemenea analize. Veiga nu abeneficiat, din pacate, de accesul la documente aflate in Romania ; dar foloseste o serie depublicatii ale exilului romanesc, precum i marturiile orale ale unor legionari san simpati-zanti ai Legiunii, pe care i-a contactat direct. Perspectiva oferit& asupra societatii roma-nesti interbelice si a dificultatilor cu care aceasta se confrunta este, in general, corectd.Se subliniazä impactul emotional al Marii Uniri, al reformelor adoptate dup& 1918 Inspecial reforma agrar& este atent aralizata , al schimbarilor survenite in viata parti-delor politice.

Autorul spaniol propus s& plaseze istoria Garzii de Fier in contextul larg al drep-tei europene interbelice, recuperand acel punct de vedere care prezintä fascismul dreptun cameleon politic in stare sa adopte culorile terenului pe care se deplaseaza" (p. 10).Se subliniaza caracterul romanesc al Legiunii Arhanghelul Mihail, marcandu-se astfel deza-cordul cu acele teorii care consider& Legiunea drept a cincea coloana" a nazismului in Ro-mania: De asemenea, incercand sä inlature orice prejudecata, Veiga propune studierea mis-carilor de dreapta din Europa central-rasariteana in contextul istoric uneori foarte spe-cific al statelor respective.

Sunt luati in cOnsiderare deopotriva factorii economici, sociali, politici i psihologicicare' determin& profilul ideologic al Legiunii. Autorul se opreste asupra biografiei lui C. Z.Codreanu in ideea ca, pentru o miscare bazata in special pe charisma conducatorului, asacum era Legiunea, intelegerea pergonaliatii si a nlotivatiilor actiunii lui este determinanta.Este analizat mediul sbcial din care provenea Codreanu, educatia pe care acesta o primestein familie, influentele suferite din contactul cu A. C. Cuza. Aceea0 analiza este intreprins&si asupra lui Ion Mota, loctiitorul lui Codreann i principalul sau colaborator.

Desprinderea de Liga Apararii National-Crestine si intcmeierea Legiunii ArhanghelulMihail, in 1927, este considerata de Francisco Veiga ca reprezentand aparitia unei noi drepte"romanesti. Aceast& nourt dreapta se va lansa in arena politica mai ales incepand cu 1930, candesecul taranismului ca alternativä a politicii liberale era un fapt implinit, iar efectele crizeieconomice incep sa se faca tot mai acut simtite la diferitele niveluri ale societatii romanesti.

Insistand pe elasticitatea discursului legionar, capabil s& se adapteze realitatilor ruralesi urbane deopotriva, Veiga face o analiza a componentelor sociale ale Legiunii. Cel maibine reprezentati numeric sunt tinerii intelectuali; in primul rand studentii. Dar alternativalegionara reuseste sit convinga si acele paturi socio-profesionale cu un echilibru fragil (bur-ghezia mica i mijlocie, i,ntelectualitatea rurala) si pe acelea care, in urma mutaliilor post-belice, isi pierduser& echilibrul (cazul ,fostei aristocratii funciare). De asemenea, in randurileLegiunii ,an intrat si tineri macedoneni, nou integrati in viata interna a Romaniei Mari.Canthativ, legionrii castiga teren acolo unde principalele partide de guvernan ant liberalsi taranist sau LANC-ul lui A. C. Cuza nu reusisera s&-si impuna basticanele electorale.

ultrana-tionalisfnului,

si3a

www.dacoromanica.ro

1086 Note 20

Marcie gol" electoral despre care vorbeste Veiga e reprezentat de cateva judge, in specialdin sudul Moldo tei, care, in mod obisnuit, ii dAdeau votul cu indiferent& partidulni orga-nizator al alegerilor. Dar ceea ce reprezintA fondul probleinei este predilectia pe care con-ducatorii Legiunii au manifestat-o fat& de patura rurala, adaptAndu-si tactica i discursul po-litic astfel hick sa, se fact receptati de ea. Veiga pune acest fapt pe seama mai multor fac-tori. El subliniaz& permeabilitatea existent& la nivelul trecerii din randul Varanimii -in celal intelectualitatii, chip& ce reforma agrara clacluse fiilor de tarani posibilitatea material&de a unna studiile superioare. Nu trebuie ins& exageratä aceasta permeabilitate. 0 statis-tied serioasA ar demonstra cu certitudine cA fiii de Omni reprezentau doar o minoritate incadrul intelectualitatii interbelice. Codreanu insusi si cei apropiati lui nu faceau parte dinaceastA lume rurall, fiind, asa cum observa i Veiga, undeva la granita cultural& dintreorizontul rural si cel urban. Dar táranimea si intelectualitatea sunt apropiate de o seriede alte realitati, curn este criza economic& din 1929 1933, care va afecta in primul randaceste segmente sociale. De asemenea, este foarte important& pentru aceasta. orientare a legio-narilor spre clasa taraneasca, dezbaterea foarte actuala in 1930 in jurul specificuluinational. Ca idee de baza a ei, satul e considerat izvorul de forte vii al natiunii. Aici le-gionarii se plaseaza pe pozitii gandiriste, sub influenta directa pc care Nichifor Crainic oavea asupra lui Codreanu. in viziunea lui Crainic, spiritualitatea samanatorista trebuia im-bogatit& cu ortocloxismul, pe care il considera un pilon fundamental al romanismului. Co-munitatea taraneasca, asa cum o concepea Codreanu, se caracteriza tocmai prin solidaritatein fata destinului istoric si credinta in Dumnezeu_ Este o comunitate adunata in jurul al-tarelor bisericilor", cum se specifica in Pentru legionari. De altfel, mitul comunitatii na-tionale ideale" (Volksgemeinschaft), pe care Veiga il consider& o preluare direct& de laNicolae Iorga, este mai intai trecut prin filtrul gAndirist, apoi adoptat de legionari.Daca.exista vreo filiatie directa pe linia lui Iorga, aceasta e legata de motivatiile antisemitis-mului legionar, iar influenta suferita Ii e datorat& in primul rand lui A. C. Cuza.

Francisco Veiga distinge, in cadrul paturii intelectuale din Romania interbelica:, doll&curente pe care are tendinta de a le separa unul de altul. Acestea sunt desemnate cu ter-mend de intelighentia" Si intelectualitate". Prin intelighentia" desemneaz& intelectua-litatea rurala si din orasele de provincie, constituita dupa modelul est-european al narednicis-mului religios, de dreapta. Din aceasta categoric ar urma sa fac& parte Corneliu Codreanu,Mota, precum si cea mai mare parte a intelectualilor inscrisi in Legiune. Intelectualitatea"propriu-zis& i-ar cuprinde pe tinerii intelectuali bucuresteni raliati la modelul cultural occi-dental, rafinati, elititi i, cum spune autorul spaniol, mondeni". Adunati in jurul revisteiAxa", acestia ar reprezenta noua generatie" de intelectuali a Miscarii Legionare. Men-torul lor spiritual, Nae lonescu, era si unul dintre inspiratorii cei mai distinsi ai ideologieicodreniste. Acesti tineri, asa, cum ii priveste Veiga, par a fi constituit o minoritate oarecurnexotica in cadrul Legiunii.

Dup& parerea mea, exist& aici o greseala de perceptie a autorului Istoriei Garth deFier. Ideea coexistentei modelului est-european cu eel occidental in formatia intelectualitatiiromfinesti este o idee interesanta si care merita retinuta. Dar aceasta coexistenta nu trebuiepri lit& prin prisma a doll& curente separate, care nu se intalnesc decit accidental, vremelnicsi superficial. Sinteza orient-occident este o caracteristic& a spiritului romAnesc, in general.Pe de alta parte, membrii grupului Axa" erau, mai mult decat noua generatie" de inte-lectuali a Legiunii, noua generatie de intelectuali a Romaniei interbelice. Mircea Eliade vor-bea de generatia de la 1927", Wind aceasta data, ca punct de reper al maturizarii ei. Acestitineri, care au simtit alaturi de intreaga societate romineasca suflul innoitor de dup& 1918,erau preocupati de definirea profilului spiritual al natiunii romane, intregita pentru. primadata in hotarele ei. Ei au avut contributii importante la discutia privind specificul national,aducand in atcntia opiniei publice termeni precum ortodoxie, mesianism, antipozitivism, mi-siune istorica. Altfel spus, valorile promovate de ei in opozitie cu cele ale generatiei b&-trAnilor", de dinainte de 1918 coincid, in punctele lor cele mai importante, cu aceleapromovate de legionari. De fapt, Codreanu insusi si studentii care 1-au urmat de la inceputaveau aceeasi varsta cu reprezentantii noii intelectualitati bucurestene. Crescusera en totiiin aceeasi atmosfer& nationala, aveau aceleasi idealuri si se izbisera. de aceleasi obstacole incalea realizarii lor socio-profesionale. Ideea misiunii istorice a generatiei lor ii anima in ega-la masura. De aceea indraznesc sa, spun ca, mai degraba, Miscarea Legionarl facea partedin noua generatie interbelicA" si nu invers. Grupul Axa" constituie doar terenut palpabilpe care acesti tineri intelectuali se intalnesc in cadrul Legiunii. Membrii acestui grup sim-teau si ei ccea ce descria Crainic in memoriile sale drept nevoia imperioas& de a crede in-tr-un personaj charismatic. i imi pare di nu intamplItor i-au acordat aceastA credint5.lui C. Z. Codreanu.

8

www.dacoromanica.ro

21 Note 1087

Probabil cg, ceea ce 1-a impiedicat pe Veiga sg sesizeze aceastg perspectivii a fosttocmai lipsa de acces la documente si materiale aflate in Romania. Aceasta cu a.tit maimult cu cat personalitgtile din exil, precum Eliade si Cioran s-au distantat ulterior depzopriile articole pro-codreniste publicate in perioada interbelicg, ajungand pang la a lemega autenticitatea. Dar demersul autorului spaniol nu este, prin aceasta, mai putin va-bros. Cartea are incontestabilul merit de a trata un subiect generator de dispute si . parti-zanate pe un 'ton obiectiv, in incercarea sincerg de a intelege fenomenul legionar. Cititorulare la dispozitie o serie de harti si grafice care ii permit sg-si faca o imagine a amploriiMis aril Legionare si a structurii sale socio-profesionale si pe categorii varsta. Pentruistoricii romani, aceastg carte poate constitui un punct de plecare in abordarea unei temeptuil acum ocolitg sau prost tratata.

Alina Tudor. .

S'ELLY WEISS, Die Herkunft jUdischer Familiennamen. Herkunft, Typen,Geschichte, Peter Lang AG, Europdischer Verlag der Wissenschatten,Bern, 1992, 241 p.

Formarea numelor de familie evreiesti reflectg o intreagg, istorie a unui popor rdspanditin aproape toate colturile pgmantului; aceste nume de familie ascund fiecare cite o istoriesecreta" asa cum le-a caracterizat Leopold Zunz, unul din putinii cercetgtori preocupati deaceastrx problemg (si-a publicat lucrarea apoi de mai multe ori reeditatg in 1837, subtitlul: Namen der Juden, eine geschichtliche Untersuchung, Leipzig; au mai publicat lucrgricu aceastg tematicg Dreifuss Erwin Manuel, Kaganoff Benzion C., Rode Zvonko B., MaassErnest, Roblin Michel).

Nelly Weiss (ndscutg la Zurich, studii la Zurich si Geneva in lingvistice, si istorie) esteautoatea lucrárii pe care incerciirn sa o prezentgm si care are urmätoarea structurg: cuvamtinainte in francezd (seninat de Jean Halperin, presedinte al centrului de studii evreiesti de peFang Universitatea din Geneva; se face o distinctie intre perioada biblicg in care numele aveao semnificatie simbolicg, crea o legáturg cu trecutul i o obligatie pentru cel ce-1 purta, i peri--oath numelor de familie evreiesti care au o origine mult mai recent& si care au semnificatiilegate de aspectele geografiei si istoriei economice i sociale ale poporului evreu), introducereaseinnat& de autoarea volumului (este indicatg bibliografia folositg; se dau cgteva informatiiasupra istoriei evreilor, necesare pentru intelegerea procesului de formare a numelor evreiestisi asupra etapelor de forrnare a numelor de familie evreiesti in diferite tan i regiuni si aceastacu unele legislatii care au reglementat aceasta problema), tabel cronologic privind procesulde adoptare de catre evrei a numelor de familie (cgteva din datele cuprinse in tabelul cronologic:1782 Austria, 1803 Boemia, 1804-1805 Rusia, 1812 Prusia, 1828 Danemarca), studiul privindadoptarea numelor de familie evreiesti, pe tari, fiind aláturate i liste de nume exernplificative(pentru Italia, Germania, Austria, Spania, Franta, Polonia, Rusia, Elvetia, Anglia si StateleUnite, Israel; Germania si Austria ocupg, un loc aparte, cgci in aceste tan s-a produs cel maiintens proces de adoptare de nume de familie evreiesti Si trebuie sá mentiondm rolul deosebitpe care 1-a avut legislatia lui Iosif al II-lea, din care legislatie am cita urmatoarele dispozitii:Zur Veimeindung aller Unordnungen sollten die Juden bestimmte Geschlechtsnamen unddeutsche Vornamen wdhlen", Es ist verboten, sich nach einem Ort zu nennen, auch Namenin jadischer Sprache sind verboten. Solche Namen, die bereits gefiihrt wurden, clUrfen beibehat-len werden"; Franta a fost a doua tara, dupg Austria i aceasta in 1791 care a legiferatemanciparea evreilor i le-a acordat cetgtenia), o parte a cercetärilor lui Lavoslav Glesingerdin Zagreb nepublicate de autor i folosite cu acordul acestuia de autoarea volumului defata continand metamorfoza numelor de familie evreiesti (in functie de profesie de exem-plu Medigo, Maestro, Salzmann, Fleischmann, de patronime de exemplu David Ben Zewi,de tara sau localitatea de provenienta a purtgtorilor de mime de exemplu Schweizer, Ham-burger, Padovani, de caracteristici fizice de exemplu Klein, Lang, Kurz, Schwarz, Gross,de trAsaturi de caracter de exemplu Lustig, Gutmann, Freundlich, Sauer, Stolz, sau dato-rita prescurtgrilor sau modelarilor dupg alte limbi) si lista de nume stabilitä de acelasi Glesinger,lista general& de mime de familie evreiesti in ordine alfabeticg i apartinand autoarei volumului,bibliografia (volumul cuprinde i doug hart*

de

www.dacoromanica.ro

1088 Note 22

Trebuie sa, mentionam ca nu este vorba de nume de famine specific evreiesti deca intr-cmica masura (in masura in care au fost folosite nume biblice), ci de nume de familie purtate deevrei.

0 calitate evidentä a lucrárii o constituie aceea cã autoarea ne-a prezentat o lista gene-ralä ampla de nume de farnilie evreiesti i cä au fost explicate schimbarile produse in formareanumelor de familie evreiesti ca i originea acestor nume (unele schimbari au fost intimplatoare,chiar datorita unor transcrieri gresite sau datorita unor pronuntii diferite, spre exemplu schim-barea numelui Pollak in Wiener; Pollak a insemnat evreul provenind din Po Ionia, care in cellaa devenit diminutivul Polacek, transcris apoi Placek sau Platschek, care inseamna i cel careplange"; purtãtorul numelui ajunge la Viena 0 se face traducerea in germanul Weinender, adicaomul care plange; cum nu era insá de conceput sà traiesti in Viena i sa fii plangaret, s-a trecutla forma Wiener si deci Pollacek a devenit Wiener!). Autoarea a mentionat si procesul de ebrai-zare a unor nume (ca in cazul lui David Ben Gurion), ca i cel de americanizare (Becker devineBaker, Weber devine Weaver).

Volumul contine i cateva erori: n-a existat nici un tratat de granita sovieto-germanin 1931 (!), cum se afirma la pag. 64, prin care Galitia Orientala sI. fi fost inclusa. in Ucraina;Bucovina n-a fost retrocedatã Romaniei in anul 1944, cum se afirma, la pag. 67; populatia evre-iasca a Statelor Unite nu reprezinta 10,8% din populatia Statelor Unite, cum gresit se afirmala pag. 110, de vreme ce autoarea insasi arata ca se bazeaza pe statistica anului 1970 0 atuncila o populatie de 200.261.263 persoane existau in Statele Unite 5.869.000 evrei (deci e vorba deun procentaj sub 3%).

Etimologia numelor de familie evreiesti se aflä pe un teren in care s-au facut abia primiipasi, hicrarea cercetatoarei Nelly Weiss constituind o contributie remarcabila in acest domenin.

Betinio Diamant

www.dacoromanica.ro

REVISTA REVISTELOR DE ISTORIE

REVISTA DE ISTORIE A MOLDOVEI"(MOLDAVSKII ISTORICESKII JURNAL")

1990 nr. 1, 2, 3, 4; 1991 nr. 1, 2, 3, 4; 1992 nr. 1, 2, 3, 4

S-au scurs, asadar, putini ani de cand Institutul de Istorie al Academiei de Still* aRepublicii Moldova editeazá o revista de istorie ce contine studii publicate, uncle in limbaromana iar altele in limba rasa. Numerele care ne-au parvenit para in acest moment ne permit,credem, sä ne facem o idee, cat de generala, asupra coordonatelor pe care s-a inscris acest peri-odic. Revista de istorie a Moldovei" este, alaturi de Patrimoniu", publicatia in paginileckeia vad lumina tiparului cea mai mare parte a rezultatelor colegilor cercetatori din Chisinau.In urma parcurgerii studiilor din aceasta revistä, care apare trimestrial, gandim ca putem aveao radiografie destul de exacta a zonelor de interes in care se manifesta istoricii din RepublicaMoldova, a metodologiei (-iilor) utilizata (-te), a gradului de racordare la circuital istoriografiermondiale 0, nu in ultimul rand, a valorii reale a cercetarilor realizate. Instructiva ar fi, daca nueste totusi prea devreme, o comparatie a publicatiei din Chisinau cu cele similare din Bucuresti,Cluj 0 Iasi.

Revista de istorie a Moldovei" adaposteste, in paginile sale, o seama de rubrici:Istoriografie, Cornunicdri, Schife documentare, Memorial, Portrete istorice, Plai natal, In en d -nd profesorilor de istorie, Viatd )ctiinfificá, Recenzii. Acestea au fost anuntate Inca din Cuvdntulcdtre cititor publicat in primul numar. In acest adevarat manifest" al Colegiului de reda. tiese traseaza, in linii generale, un plan de recastigare a ctedibilitatii breslei istoricilor in opiniapublic& cat si in cercurile savante. Aceasta se poate face numai prin intoarcerea la docurnente

recitirea atenta a acestora, precum i prin aprecierea critica a cercetarilor precedente.Aceste probleme vor fi pe larg tratate de Anatol Taranu in studiul Istoriografia natio-

nald imperativ al timpului (nr. 1/1992). Inca din primele paragrafe autorid atrage atentiaasupra faptului c istoriografia din R.S.S.M. a fost parte componenta a celei sovietice, de arcidecurgand o seam& de neajunsuri. Metodologia cercetarii a fost viciatit de principiile marxism-leninismului. S-a ajuns pana la ridicol, continua Anatol Taranu cand declinul evidental istoriei (de fapt istoriografiei Ar. G.) marxiste fusese proclamat drept succes de \Taxi alstiintei mondiale, iar istoriografia nemarxista, cu toate realizarile ei considerabile era tratatacu aere de superioritate si supusa unor critici vehemente, dar dupl cum a aril:tat timpulinconsistente". Numai ca evadarea din temnita dogmatismului nu e un lucru deloc usor, iarpentru unii dintre ei (dintre istorici Ar. G.) este chiar imposibil deja". Gradul de profesiona-lizare al istoricilor poate creste numai prin familiarizarea cu realizarile de varf ale istoriogra-fiei mondiale". Or, acestui comandament redactorii publicatiei i-au dat viata inca din primelenumere. Utilizand cu predilectie rezultatele cercetkorilor nord-americani, K.L. Jignea a for-mulat cateva interesante concluzii asupra primilor ani ai razboiului rece", publicate in sill-diul: Sotialno-psihologhiceskie aspekti politiki S.S.A. v otnoseniti S.S.S.R., Bolgarii i Runuinsiposle vtoroi mirovoi vointi (Sovremennaia amerikanskaia istoriografiia) (nr. 2 1991). A. Esanuanalizeaza evolutia istoriografiei culturii medievale din Moldova (nr. 3/1991), in vreme ce IonTurcanu ne propune o cercetare privind felul in care a fost receptata reforma agrara din Basa-rabia in operele istoricilor sovietici incepand cu V. Dembo (1924) si sfarsind cu lucrarile dinanii '50 ale lui V. Malinski, N.P. Frolov si V. N. Lungu (nr. 1/1992). Prezentarea unor segmentedin istoriografia romana ii preocupa in bunà rnasurà pe colegii de la Chisinau. MAI doar unexempla:. N. Petrovschi, Contextul extern al problemei Unirii in istoriografia romancl din anii196 5-1989 (nr. 3/1991). Utilitatea acestor studii pentru specialitii, profesorii i studentiide pefte Prut este e ridenta. Tinuti departe de directiile de cercetare care s-au impus in stiintaistorica mondiala, si pe care uneori le puteau rccepta doar prin filiera ruseasca-sovietica, acesteanalize istoriografice au darul sa-i farniliarizeze cu ultimele rezultatc la care a ajuns investi-gatia din domeniul respectiv.

Revista de istorie a Moldovei" nu public& studii de istorie veche. Incercând deci slisemnalam, iar in uncle cazuri, chiar sa si prezentam unele articole (selectia este indubitabilsubiectiva), am ales criteriul cronologic. Asadar incepem cu perioada evului mediu.

Revista istorica", tom V. nr. 9 10, p. 1089-1093, 1994

www.dacoromanica.ro

1090 Revista Revistelor de Istorie 2

N. D. Russet analiteaza compozitia etnic i confesionala a locuitorilor Ceatii Albedin teacurile XIII XIV (nr. 4 1990), in vreme ce Ion Chirtoaga cerceteaza modificarea for-rnelor de proprietate pe parnanturile Chiliei, Akermanului si ale Benderului in urma intrariiacestor teritorii nord-dunarene in stäpanirea Irnperiului otoman (nr. 2 199 1). Pavel Sovetovse intreaba Cdt a costal Tara Moldovei dominatia straina ? Studiul pe care ni-1 propuni p" aceastatema., de altfel documentat, contine si cateva regretabile erori ale aparatukri critic (nr. 4/1990).Ne limitam la a atrage atentia asupra faptului ca articolul lui Mihai Maxim, Regimul economical dornanattei otomane... (al carui titlu nici macar nu este anuntat) a fost publicat in Revistade istorie", (9 1979) si nu in Re /ue des Etudes Sud-Est Européenes". Autorul pieide, de ase-inrilea, din vedere un studiu fundamental al aceluiasi M. Maxim, Obligatiile in muncdisz de transport ale Mo1dove i 7 drii Romiinegi fata de Poarte . .2. A. Galben semneaz& 0 cerce-tare asupra organelor judiciare locale din Moldova secolului al XVIII-lea stabilind competen--tele institutiilor oamenilor buni i batrani", ale oamenilor vrednici" si ale grupului flacailorsatului" (nr. 3 1990). Pentru a veni in ajutorul profesorilor de istorie Dernir Dragney,,explicaInstaurarea regimului turco-fanariot in Moldova (nr. 2/1992). Acelasi autor ne ofera o pertinentaanaliza a unor descrieri militare ale tatilor romane, descricri realizate in contextul diferitelorrazboaie ruso-otornane (nr. 3 1990). Celor doi mari cronicari, Grigore Ureche i Miron Costin,Gh. Ilobana si Pavel Sovetov le dedica cateva pagini inc& din primele numere ale publicatici(nr. 2, 3 1990).

imprejurarile legate de anexarea jurnatatii de Moldova dintre Nistru si Prut de catreRusia nu puteau O. nu trezeasca interesul specialistilor din Chisinau. Pavel Parasca cercetandistoria politic& a veacurilor XVI XVIII ne aminteste de Antecedente ale instrainitrii Basarabieipdnd la 1812 (nr. 3 1992), pentru ca V. Mischevca si V. Tcaci sa reediteze si sa comenteze textultratatului de pace de la Bucuresti (nr. 1 1990). Ion Jarcutchi si Vladimir Mischevca, semneazäcel mai consistent articol publicat in Revista de istorie a Moldovei" pe aceasta tem& i inti-tulat: Unele consideratii privind actul din 1812 (I, II ) (nr. 3, 4 1991). Din pacate, atitorii, inloc sa se concentreze asupra argumentelor conternporanilor evenimentului respectiv, ori alemarilor specialisti in domeniu, fac nepermis de multe trimiteri la scrierile lui Marx, Engels siLenin. Gasim, de asemenea, exagerata afirmatia ca. Petru I este autorul programuliii" deexpansiune pe directia sud-estului Europei. Ion Varta editeaz& cateva documente din 18 13care marturisesc despre fenomenul depopularii satelor basarabene prin fuga taranilor in dreaptaPrutului (nr. 2 1992). Acelasi I. Vatra a publicat un alt studiu, Rusia i chestiunea basarabeanain perioada rdzboiului ruso-ronidno-turc ( 1877-1878)2 (nr. 3/1992).

Evenimentelor din anii 19 17 1918 li s-au acordat, era si firesc, atentia meritata. Gheor-ghe Cojocaru cercetand mai cu seamii presa din acea perioada a realizat articolul Cu privirela problema A dundrti constituante in Basarbia in anul 1917 (III) (nr. 2, 3/1991). Un Omardiplomat din cadrul M.A.E. al Romániei, Stelian Stoian, a dat spre publicare un capitol allucrarii de licenta, a carei coordonare stiintific& a asigurat-o profesorul I. Scurtu. Studiul seocupa de V iata politica din Basarabia in perioada de autonomie provizorie ( 27 martie 27 noiem-brie 1918 ). Activilatea Sfatului rdrii (nr. 2 1992). Cateva mici eroris-au strecurat in aparatulcritic. Cartea citata la nota 36 ( Documente, fragmente, studii ) nu existä. Este vorba de tin manu-scris dactilografiat cu acelasi titlu care poate fi consultat la Arhiva Istoric& (unde 1-a i cercetatSt. Stoian) si la sectia de manuscrise a Bibliotecii Academiei Romane (Arhiva I. Pelivan, A274 1). Cat despre lucrarea lui Stefan Ciobanu3 la care se face trimitere la nota 39, aceasta nu aredecat un singur volum. Cunoscand scrupulozitatea colegului nostru nu ne putem explica pre-zenta acestor mici inaclvertente. Le-am semnalat pentru ca nu cumva cineva sä caute prin biblio-teci ceea ce nu exista. Mai atragem atentia asupra unui articol despre Christian Rakovski sem-nat de V. Grosul (nr. 1 1991).

N. Movileanu a editat cateva documente din lunile iunie-august 1940 ce provin din fon-durile Arhivei de politic& externa a U.R.S.S. (nr. 1/1992). Acestea se refer& la evenimenteletragice din acel an cand teritorii importante au fost dezlipite din trupul tarii. 0 serioosa cerce-tare realizeaza. Vitali0 Varatec, Despre bunurile germanilor basarabeni abandonate la 194 0 (nr.2/1992). Studiul are si cateva foarte utile anexe ce contin informatii despre terenurile, arnimalele

masinile parasite precum i o statistic& privind valoarea bunurilor abandonate de etniciigermani (pe orase-municipiu i pe judete).

In Analele Universitatii Bucuresti", Istorie, 1979, p. 99 109.2 Acelasi articol a fost trimis si redactiei Revistei istorice" unde, de altfel, a si lost

publicat (nr. 7-8/1992, p. 733-75 1).3 Titlul complet: Unirea Basarabiei, studiu ;Si documente en privire la migarea nutionala

din Basarabia In anii 1917 1918, Bucuresti, 1929, LXXXIX + 3 14 p.

militare,

Ii

x

www.dacoromanica.ro


Desi initial am privit cu anumite rezerve numeroasele stndii dedicate istoriei contempo-rune, perioada postbelica, gasim utila semnalarea unora. M. Gribincea analizeaza Politwa fis-cald stalinistd in R.S.S. Moldova Si foametea din anii 1946-1947 (nr. 3 1990). La randul sau

Bulmagil se ocupa de Tendintele de dezvoltare a structurii sociale a populatiei sdtesti a R.S.S.Moldova (anii '6 0'8G) (nr. 4 1990). intre 1959 si 1988 populatia Moldovei a erescut de la2,8 la 4,2 milioane de locuitori in vreme ce populatia rurala a scitzut de la 2.242.200 la 2.199.000(de la 78% la 52%). Ne-ar fi interesat cauzele fenomenului. Autorul insa nu si-a propus sa ni le.dez ra.hae. lstoriei colhozurilor ii sunt dedicate mai malte articole. Le amintim doar pe cele alelui I. P. Datii, Aktualnie problemi istorti kolhozov S.S.R. Moldova (11r. 2 1990) si mai cu seam&Leonid Bulmaga, Transformarea colhozurilor in .sovhozuri: necesitate obiectivd sau politic d de.clasd? (nr. 1/1992). Autorul porneste de la rationamentul, foartc exact, de altfel, c6 in domeniulproductiei agricole oranduirea socialista a suferit un faliment total". Prin transformarea colhc-hozurilor in sovhozuri (gospodarii agricole de stat) numarul acestora din urma a crescut intre1960 si 1985 de 8 ori (de la 6 1 la 473) iar numárul celor ocupati in aceste gospodarii a crescut,de la 26.000 la 276.600, In acelasi interval de timp. Dupl o incursiune pertinenta in istoriaagriculturii Republica Moldova din ultimcle decenii, L. Bulmagii trage concluzia ca rezultatulacestui fenomen fost risipa far& de rost a materialelor si resurselor, agravarea pe mai departea situatiei in agricultura". Se pune totusi intrebarea claca datele statistice folosite de autor suntcele reale? Este cunoscut, de altfel, obiceiul liderilor comunisti de a falsifica (ajusta") cifrcle.Mai multa circumspectie nu ar strica In acest caz.

Istoria invatama,ntului a prilejuit alte cateva contributii. I.P. Rasca cerceteaza bazamaterial& a scolilor din R.S.S. Moldova de dupa cel de al doilea rázboi mondial (nr. 3 1990) iarValeria Cozma se ocupl de invatamfintul artistic (nr. 4 1990). Ion Jarcutchi i Sergiu Valcovanalizeava unele A specie din istoria invdtdmeintului public din Barasabia ciTransilvania (sec.XIX inc. sec. XX) (nr. 1/1992). Ne-a atras atentia si studiul ha Sava Panzaru despre grevaele rilor, din noiembrie 1905, de la Serninarul teologic din Chisinau (nr. 1 199 1). Pentru cadrulgeneral ar fi fost util autorului s. consulte excelenta lucrarc a lui Alain Besancon, Educationet so iéti en Russie... Este laudabil, de altfel, ca Sava Panzaru foloseste cu predilectie surselede arhita, dar, totusi, nu trebuie trecuta cu vederea contributia lui C. Popovici, Anuarul Semi-narului teologic superior... Nicolae Popovschi, Istoria bisericii din Basarabia... la elucidareaevenimentelor dill toamna 1905.

PIMA acum cativa ani accesul istoricilor si al nespecialistilor, admiratori ai muzei Clio,la cartile i revistele romanilor din dreapta Prutului era extrem de redus. Golul informationaltrebuie grabnic acoperit. Acest fapt a stat si in atentia Colegiului de redactie. Profesorul GheorghtPlaton publica, la rubrica Portrete istorice, studiul Mihai SturcLa domnul regulamentar al Mol-dove; (1834-1849) (nr. 3 1991). 0 placuta surpriza ne oferri S. A. Madievskii, foarte bun cunos-cator al lucrarilor istorice publicate in Romania. Articolul domniei sale, Iz istorii obstestvenno-politireshoi jizni Rumánii (1-11) (nr. 4 1991, 2 1992) se ocupa mai cu seam& de perioadacuprinsa intre anii 1866 1918. D. Ivanescu a editat cateva documente despre participareaRomaniei la primul razboi mondial (extrase din notele 2i1nice ale unui ofiter, scrisori ale lui0. Goga si G. Creteanu etc.) (nr. 4 199 1). La randul sáu Gheorghe Negru ne ofera un documentatstudiu despre conceptia neoiobagiei" lui C. Dobrogeanu-Gherea (nr. 2 1992). Soarta tragicáxi nemeritat't a lui Constantin Stere Ii prilejuieste lin S.A. Madievskii reflectii interesante inPoliticeskii pug Konstantina Stere (III) (nr. 2, 3 1990). Evenimentele din decembrie 1989au atras atentia lui V. V. Vinogradov, N. N. Dovjenko 0 N. V. Feit care, in colaborare, au scrisarticolul Sotialno-ekonomiceskii v Rumclnii nakanune dekabrskoi revoliutii1989 g. (nr. 4/1990). Autorii se ocupa mai cu seama de anii '80 plasand rästurnarea dictatoruluiCeausescu in contextul transformarilor din Europa centrala si de est din acea perioada.

Efigia savantului Nicolae Iorga este revelata in articolele sonnate de Demir Dragnet(nr. 1 1992), Andrei Esanu (nr. 1 1992, Dumitru Ivanescu (nr. 1 199 1) si Nelu Zugravu (nr.1 1992). Anatol Petrencu, Alexandru Roman si Victor Spinei publica in numarul 3 1992 studiidespre viata si opera shintifica a lui Alexandru Boldur. Ne-a retinut atentia un amanunt refe-ritor la faptul ca intre anii 192 1 1924, Al. Boldur a lucrat la Comisariatul comertului exterioral Rusiei sovietice in calitate de expert jurist.

Rubrica Plai natol ofera prilejul cercetatorilor D. Haidarli, I. Chirtoaga, M. Gribincea,C. Istrati, A. Macovei etc. sa aducl. importante contributii la cunoasterea istoriei locale.

Redactia revistei, compusa din speeialisti consacrati, va avea de luptat in continuare,speram ca nu pentru mult timp, cu diferentele de valoare, uncori destul de mari, ale materialelorpublicate. Acesta este rezultatul faphilui ca fondurile arhivistice si bibliotecile pe care le au ladispozitie colegii cercetatori din Chisinau sunt destul de modeste. Opera de integrare a istorio-grafiei rornanWi, atat a celei din dreapta cat O. din stanga Prutului, in circuitul valoric interna-

a

i

i politiceskii

.

www.dacoromanica.ro

1092 Revista Revistelor de Istorie

tional continua. Dar pentru a grabi succesul suntem constienti, cá apare ca imperios necesari.nevoia unor burse de studii si de cercetare care, din pacate, intirzie nepermis de mult. Ar fipro-fund regretabil ca inca o genera-tie de tineri istorici s rainana la periferia circuitului mondialde valori din motive care tin de nefericite conjuncturi economice si politice. Din pacate, acecte-constatari mint valabile atat pentru forurile de conducere din Republica Moldova cat si dinRomania.

Armand Gam

NOVAJA I NOVEISAJA ISTORI JA", 1993, nr. 1-6

Revista rus5. de istorie moderna i contemporanä ilustreaza masiva largire i reinnoirea bazei documentare a investigarii trecutului apropiat, gratie intrarii in circuitul stiintific a.documentelor din arhivele sovietice, inaccesibile liana de curand cercetatorilor. Parcurgerea.acestei reviste, ca si a altor periodice si volume apärute in ultimii 2-3 ani in Rusia ne intaresc-in convingerea, exprimatá i cu alte prilejuri, ca, in urmatoarele decenii, studiul istoriei contem-porane va sta sub semnul surselor sovietice i el, din acest punct de vedere, toate drumurilecercetarii istorice asupra perioadei de dupä primul razboi mondial duc la ... Moscova!

Varietatea i bogatia de informatie a studiilor si articolelor publicate in cursul anulni-1993 in Novaja i noveisaja istorija" fac anevoioasa selectia impusä de spatiul restrans.

Vom incepe cu informatiile privind arhivele sovietice. Presedintele Comitetului pentrnproblernele arhivelor de pe lâng5. guvernul Federatiei Ruse, R.G. Pihoia publica un amplu ciinstructiv articol despre Starea actuala a arhivelor Rusiei" (nr. 2). Aflam ca, in tara a existato retea de arhive despre care practic nu au stiut nimic, nici arhivitii, nici istoricii. Numai -incládirea C.C. al P.C.U.S. au fost gasite peste 140 de arhive, in care se pastrau cele mai impor-tante documente phvind istoria rii noastre de la inceputul secolului al XX-lea pan& in 199 1,.desi oficial era cunoscuta numai o singura arhiva de partid Arhiva Centrala de Partid aInstitutului de marxism-leninism de pe langa. C. C. al P.C.U.S. Cu totul inaccesibile au fostarhivele K.G.B." In revista sunt publicate Bazele legislatiei Federatiei Ruse despre fondularhivistic al Federatiei Ruse si despre arhive" precum i articolul lui V. P. Kozlov consacrat-principiilor acestei legislatii (nr. 6). In acelasi numar, o nota a directorului Arhivei presedinte-lui Federatiei Ruse, A. Korotkov despre transferul unor documente catre Centrul rus pentrpastrarea i studiul documentelor istoriei contemporane" si Centrul de conservare a documei -tatiei contemporane" (peste 30 00 de dosare, intre care protocoalele sedintelor Biroului Political C.C. al P.C.U.S. din anii 194 1 1990 si altele). Toate aceste informatii sunt de cel mai mare-interes pentru istoricii romani, care trebuie sa valorifice cat mai curand si cat mai amplu noile-surse documentare.

Accesul la arhivele inchise pana acum este pus in lumina de publicarea sau folosirea.unor documente scoase din fondurile secrete. Negate cu inclarjire, contestate in ceea ce privesteautenticitatea sau declarate de negasit de catre autoritatile i istoricii sovietici decenii de-arandul, protocoalele secrete germano-sovictice din 23 august 1939 si 28 septembrie 1939, sem-nate de Ribbentrop si Molotov sunt acum publicate in versiune rusa i germana, impreunacu o instructiva nota din 10 iulie 1987, din care aflam ca La 21 februarie 1974, stcretariatulC.C. al P.C.U.S. a fost de acord cu propunerea Sectiei generale a C.C. ca de acum inainte sa nuse mai permita accesul lucratorilor aparatului Ministerului Afacerilor Externe in arhiva. C.C... ".(nr. 1).

De un interes deosebit, in legatura cu discutia in curs de desfasurare, despre intentia luiStalin de a ataca preventiv Germania (tezd sustinuta intre altii de istoricul german J. Hoffmaisi defectorul sovietic Viktor Suvorov (pe adevaratul nume Vladimir Rezun) este planul uncilovituri preventive impotriva Germaniei intitulat Consideratii privind planul desf5surariistrategice a fortelor Uniunii Sovietice in cazul unui razboi cu Germania si aliatii ei" (15 mai.194 1), semnat de maresalul S. Timosenko, comisarul poporului -pentru aparaie, si generalulG. Jukov, scful Statului Major General. Publicat incomplet in Voenno istoriceskii jurnal"(1992, nr. 2), acest plan este acum editat integral de generalul Iu,A. Gorkov (nr. 3). In privinta-României, planul prevedea o aparare activa, iar, in conditii favorabile, trupele sovietice tre-buiau sa fie gata de a aplica lovituri concentrice" impotriva Romaniei Din raioanele Cernauti

Chisinau cu scopul imediat de a zdrobi aripa de nord a armatei romane si a iesi pe aliniamentulraid -Moldova, Iasi" (planul intr-un singur exemplar a fost scris de mfinä de generalul-maibr,II

www.dacoromanica.ro


viltorul maresal A.M. Vasilievski. Cnvintele concentrice" siultima propozitie Din raioa-" sunt scrise de N.F. Vatutin. Concluzia editorului este cd Uniunea Sovietica nu pre-

gatea o agresiune impotriva Germaniei in 1941".Aceluiasi dorneniu al istoriei militare ii apartine amplul raport inedit al lui K.E. Voro-

silo r, comisar ul poporului pentru aparare, consacrat invatamintelor razboiului sovieto-finlandezsi prezentat la plenara C.C. a partidului (28 martie 1940). De retinut cli paragraful Partile slabeale finlandezilor" a fost scris in intregime de Stalin. Din nota introductiva a generalului Iu.A.Gorkov afllim cd, la 1 aprilie 1942, Biroul Politic a adoptat o hotarare, Despre munca tov.Yomsilov" in care erau relevate si gravele deficiente ale Comisariatului apararii, puse in lumina

rdzboiul sovieto-finlandez, ceea ce a dus la eliberarea lui Vorosilov din functia de comisar.al apararii (nr. 4).

Alte materiale din arhivele desecretizate" (rasskrecenniie arhivniie materiali) privesci=nata poloneza a generalului Anders, recrutatil din prizonierii polonezi aflati in U.R.S.S.ir. . 2) si insurectia de la Varsovia din iulie octombrie 1944 (nr. 3).

Un interes deosebit pentru cunoasterea evolutiei relatiilor sovieto-germane prezinttistudiul lui S.A. Gorlov Dialogul sovieto-german in ajunul pactului Molotov-Ribbentrop dinaunt 1939" (nr. 4), intemeiat pe documente publicate germane si sovietice, dar si pe surse dinArhiva de politica externd a Ministerului de Externe rus. Pe baza analizei comparative a textu-lui privind discutiile sovieto-germane, autorul a detectat nuante interesante, rdmase pan&ac on in umbra".

Cunoscute pand acurn numai din documentele germane, discutiile purtate de Molotovu Hitler si Ribbentrop (12 13 noicmbrie 1940) pot fi urrnarite acurn i deci comparate

ce'e dour). versiuni pc baza notelor de conversatie ale partii sovietice (de asemenea suntpublicate notele de conversatii dintre Molotov cu Goring, Hess si Schulenburg) (nr. 5).

Perioada postbelica se bucura si ea de o mare atentie din partea istoricilor rusi si in acestrieniu resimtindu-se din plin efectele binefacatoare ale accesului la arhive. Dovadd docu-

mentatele stiolii ale lui M.M. Narinski despre pozitia Uniunii Sovictice fatd de Planul Marshall,imousd Si tarilor-satelite (nr. 2) si L. Ia. Ghibianski despre crearea Cominformului (nr. 4).Ambele sunt de mare interes si pentru istoria Romaniei. Date noi despre evenimentele dinUt garia din anul 1956, interventia sovietica i deportarea lui Imre Nagy in Romania aduceV.L. Musatov (nr. 1). Aflam cä Imre Nagy, eroul revolutiei ungare executat in 1958, a fost in-timoul emigratiei sale in U.R.S.S., in perioada interbelici, agent al securitatii sovietice. Diver-ge ,tele din conducerea sovieticd, in privinta conduitei de urmat fata, de evenimentele din Unga-ria, rele-rate de autor, ne intaresc in convingerea cd pasivitatea Occiclentmlui, a S.U. A. in primul-rand, a facut sá se rateze destrdmarea sferei de influenta a U.R.S.S. din Europa inca. din 1956.

0 alta invazie sovietici in perioada postbelica aceea din Afganistan si esecul eisu it evocate de diplomatul G. M. Kornienko, in amintirile sale (nr. 3).

in revista sunt publicate studii i articole privind prirnul rdzboi mondial, revolutia rusa,dinastia Romanovilor, Rdzboiul ciudat (informatii i despre Romania), brigauile internationalein rdzboiul civil din Spania, generalul A.A. Vlasov, Razboiul rece etc.

Novaja i noveisaja istorija" reflecta fidel cursul nou din istoriografia rusa ca si iner-thle pe care ea le mai are de invins.

Florin Con stantinin

de

si

de

www.dacoromanica.ro

REVISTA ISTORICA. publica in prima parte studii, note si comunicari ori-ginale, de nivel stiintific superior, in domeniul istoriei vechi, mcdii, moderne

contemporane a Romaniei i universale. In partea a doua a revistei, de infor-mare stiintifica, sumarul este completat cu rubricile: Surse inedite, Problemeale istoriografiei contemporane, Opinii, Viata stiintific, Recenzii, Note, Buie-tin bibliografic, Revista revistelor in care se publica materiale privitoare la ma-nifestati stiintifice din tarn. si strainátate i sunt prezentate cele mai recentelucran i reviste de specialitate apärute in tarn. i peste hotare.

NOTA CATRE AUTORI

Autorii sunt rugati sá trimita studiile, notele i comunicarile, precummaterialele ce se incadreaza in celelalte rubrici, dactilografiate la doua randuri,trimiterile intrapaginatefiind numerotate in continuare. De asemenea, documei -tele vor fi dactilografiate, iar pentru cele in limbi straine se va anexa tradu-ccrea. Ilustratiile vor fi plasate la sfaxsitul textului. Rezumatele vor fi tradusede autori in limbi de circulatie internationala. Responsabilitatea asupra conti-nutului materialelor revine in exclusi-zitate autorilor. Manuscrisele nepublicatenu se restituie. Corespondenta privind manuscrisele, schimbul de publicatiisc trimite pe adresa Redactiei, B-dul Aviatorilor, nr. 1, Bucuresti 71247.

REVISTE PI:MACAWIN EDITURA ACADEMIEI IIOMANE

REVISTA ISTORICAREVUE ROUMAINE D'HISTOIREREVUE DES ETUDES SUD-EST EUROPEENNES MentalitésCivili-

sations

THRACO DACICA

DACIA REVUE D'ARCHEOLO GIE ET D'HISTOIRE ANC1ENNENOUVELLE SERIE

STUDII 51 CERCETARI DE ISTORIE VECHE SI ARHEOLOGlEMATERIALE 51 CERCETARI ARHEOLOGICEBULETINUL SOCIETATII NUMISMATICE ROMANEARHEOLOGIA MOLDOVEI

ARHIVELE OLTENIEIEPHEMERI S NAPOCEN SI S

ARS TRANSILVANIAEANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE, CLUJ-NAPOCAANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE A. D. NENOPOL", 1A51STUDII 51 MATERIALE DE ISTORIE MEDIESTUDII 51 MATERIALE DE ISTORIE MODERNAANALELE BUCOVINEI

ri

www.dacoromanica.ro

DIN SUMARUL NUMERELOR .VIITOARE

Ostateeii in relatiile daeo-romane.Spaime milenariste si eruciada in evul mediu.Vlad Tepes, lupta antiotomana si Venetia.Conquista i reconquista peruana.Piffle Romane i Marea Neagra in a doua jumfitate a secolului al XV-lea.Viata romanilor intre eros i thanatos.Cronologiile domnilor din Tara Romaneasea si Moldova.Comert i negustori in tratatele osmano-polone.Domeniul lui Constantin Brancoveanu.Armata otomana la inceputul seeolului al XVIII-lea.Situatia economica i soeiala in Tara Romaneasea in prima jumfitate a seco-lului al XVIII-lea.Rivalitatea eoloniala i maritima anglo-franceza (1715-1763).Rapoarte diplomatieb americane (1806-1829).Aspeete ale istoriei militare a poporului roman in revolutia de la 1848.Independenta Romaniei si Italia.Oamenii de stiinta i viata politica a Romaniei.Tratatele de pace in perioada primei eonflagratii mondiale.Cooperatia romaneasea interbeliefi intre deziderat i realitati.I. C. Filitti: Pagini de jurnal.Italia si primul rfizboi mondial.Misearea legionara si extrema dreapta europeanii (1927-1933).Pozitia statelor europene fata de razboiul italo-etiopian vazuta de diplomatiaS.U.A.

Antanta Balcanica.De la razboiul preventiv la tratatul de neagresiune.Toponimie i demografie istorica.Calculatorul i metoda cantitativa in cercetarea istoriei.o noua direetie de cercetare: handle de date istoriee.

ISSN 1018-0443

S. C. UNIVERSUL" S. A. c.,1208 143 3561 Lei 600

www.dacoromanica.ro

firdliii - Institutul de Istorie Nicolae Iorga

Documents

Transcript of firdliii - Institutul de Istorie Nicolae Iorga