Serban Calr.tacuzirtot,

Antilrn lvireanwlgf JVeo,f,ir Cretranu,[ -

Protlnatari ai liwfuii rornsne fn cwltti

Lucrare publicati cu binecuvAntareaPreafericitului Pirinte

Dantrnr,Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romine

Editura Cuv dnt ul V i efiia Mitrqpoliei Munteniei gi Dobrogei

Bucureqti' zor3

6

Inlelegind importanfa tiparului in misiunea Bisericii'

asernenea lnaintagiltr noftri ii scaunul mitropolitan aL TiriiRomineqti, binecuvAntim pe autorii acestui volum - distingi

;;;lG, it;"rici ei fiilifu I pi p" cititorii sii' nidiiduind ca

lectura acestei frr".#- tE intireasci incredinfarea- ci Biserica

a fost creatoarea timUii romAne literare +i ci m1;n]rT:f-":*i"

- "f.tf.igi mireni deopotrivi - sun! chema;i astizi se pasffeze

frurrrusefea 9i bogdfia limbii poporului nostru'

Prof. univ- dr. Eugen MursT ua'xu

Rolul Bisericii qi al textelor cu corrtinut bisericesc';;;;;;aldeformateavechiirorndneliterare"

L) n Purtct cle v eder e filolo g ic.

I(eYwords:n:.1':-''o1.,,,::n':"""r1":!":i!":;Romanion wriffett -ctPrint ing' ec cl esiasti cal culture

t Defi ni rea Problematicii

Ca varietale a limbii comune rlestinati exercitirii culturii

scrise, limba ,"*Jlii;i;;'#" 13.3"""n"turile in "::"1*

aI XVI-lea, oclati cu elaborarea primelor texte literare rn

limba romAni' u#ai*tt-9t-ii""f."titi{ile limbii rorn5ne'

in compara{ie cu #Ji;t iromanice) europene' consta rn

faotul cr, in "rdi*"';;;;iogi.a, primu varieiate funcqional,

(siit) . limbii lit**;;?;;?"1ili*"ti"easc5' In acest sens ar

trebui inleleasf, "rrt-o"c'"" aser{iune -a

lui Mihai Eminescu'

ootrivit cxreia,,il:;;;;;t""*i"t". rimr'ii romane literare"'

bin r:unct a* ,"a"i" ,iri.r li"g"istic, aceasti afirmalie este

vatabila mai ales t" ;;;t ce -priveFte- nivelurile fonetic qi

morfologic "t" li''d;i' ;;t;p;;Jtgi't t"*' cirlile bisericeqti au

conrribuit in moa'j."i"ir,'i" ,pE"iur i" secolul aI xVIl[-lea'

la fixarea ,,"tll t"'I*blu'<1u rl6rme' forrne qi paradigme cu

caracter .*""'pf"",-"Lar Ei unic 'Pen[ru

tofi romAnii' care

a constituit, la m"lp"t"i'se"olului.-ui xtx-t""' reperul qi

fundament'r "'"#'rl'i"ili '"o-*a"" tittt"t" moderne' Tn cele

ffi ffi curtati)inrimba*"T11"^iff ff:H"':fi ,*:Hi,t"*lX,l

;L'.ff lt'Tl;::r,:.:Hil:"I::#fr#i";;i;;;i'"hiv'NeueForge'i&i/roorr (zoo5-zoo6)' pp' zo4-267'

f DaNrur'Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romine

I Eugen MuNTEANU

ce urmeaz5., voi examina, in liniile lui generale, inceputurileacestui complex proces istoric.

z, Prhnele texte literqre romfrnesti.Caracte1 confinut, rnod de prezentare

Prin texfe literqre infelegem texte scrise de dimensiuniconsistente care, prin specificul confinutului lor, reclami o formielaborati a structurSrii mesajului lingvistic. Cuvfntul Iiterar esteintrebuinlat aici in sensul de ,,scris, ingrijit, elaborat, complex". inaceasti accepfie, un text literar se defineqte gi prin domeniul deutilizare, care trebuie si fie unul de natur5 intelectual*cultural5:viali publicS, religie, literaturi, qtiinfi etc. Aqadar, un texr literaraparfine sau pune bazele unui anumit stil al variantei scrise aunui idiom sau Iimbd istoricS. Nu sunt texte Iiterare simplelenotatii in scris, mai mult sau mai pufin spontane, intflmplitoareqi individuale, ale unor mesaje banale din viaqa de toate zilele, cutoate ci aceste texte neliterare pot de multe ori constitui exercigiipregititoare pentru elaborarea unor texte literare propriu-zise.Pe baza acestei distinqii intre literar pi non-litera.,

""t" necesar

sH vorbim despre dout lucruri distinctel. tncepuntrile scrisului tnlimba romdnd pi tnceputurile scrisului literar tn limba romdnd.ConsiderAnd c5, din nevoi zilnice mai modeste, este probabilca rornAnii si fi folosit scrisul dintotdeauna, in cele ce urmeazi,vom trata despre ultima problem5, gi anume despre inceputurilescrisului literarin limba rom$nS.

Cele mai vechi texte literare care ni s-au pistrat dateazidin prima jumitate a secolului al XVI-lea. Marea.lor majoritateau un confinut religios qi sunt traduceri din limba slavond(cflteva pi din limba maghiari sau latini). Ele alcituiesc uncorpus, tn sensul c5, dincolo de diferenfierile dialectale datorateconstituirii gi manifestirii unor tradigii literare locale (,,dialecte"sau var:iante Iiterare regionale) pi de diferenlierile stilistice,toate reflecti un aspect arhaic a] limbii rom1ne, aspect care seva pierde in secolele urm.itoare.

Cele mai multe f-exte romAnegti din secolul al )CVI-lea(manuscrise sau tip5rite) sunt unilingve, cAteva sunt insi

Rolul Bisericii qi al textelor cu conSinutbisericesc ... g

bilingve, romAno-slavone, textele in cele doui limbi fiindasamblate in mod diferit, dupi cum urmeazi.:

" textul slavon este prioritar, iar textul romanesc apare subforma unor glose: Glosele Bogclan la versiunea slavonl aSintagmei lui Matei Mastares;

. versiunea romAneasci este agezat5 pe o coloan5 paralelS cuoriginalul slavon: Tef ra ev anghelul de la Sibiu (aprox. r55r-r553).Aceasti metodl de redactare se justifici prin necesitatea de ase putea verifica exactitatea literali qi canonicl a traducerii,ca gi de a ajuta pe cititor s5-qi lHmureasci in;elesuriletextului romAnesc. Este, aqadar, vorba despre o motivafie dedubli natur5, strategic-canonicil (autorii ediliei fineau siasigure pe cititorii potenliali de autenticitatea confesional[ atextului) qi practicX (cititorii potenfiali trebuiau sI inleleag5,pe baza'comparirii cu originalul, pasaiele mai obscure aletraducerii, in special cele care conlineau termeni calchialidupi originalul aloglot). Aceastl metod5 de redactare vafi. intrebuinfati, cu rnotivafii sensibil diferite, pi tn secolulurmitor, al XVII*lea: Divanul din 1698 ai lui l)imitrieCantemir (romAni/ neogreaci) , Psaltirea de-nSdles din 168oa lui Dosoftei (romini/ slavoni), Evangheliarul din fi93 almitropolitului Theodosie (romAni/ greaci) etc.

. textul romffnesc este redactat in mod alternativ cu celslavon, o secvenfi frastici romAneasci flind urmatfr rlectrrespondentul s5u slavon. Acest tip de asamblare eradenumit in epoci ,,cu otveat" sau ,,cu izvod" gi este cel maifrecvent in confecfionarea textelor bilingve. Amintim citevaasemenea texte ,,cu izvod": Psaltirea Voronefeand, Psaltireaslavo-romLnd a lui Coresi (rSZZ), Pravila ritorului Lucaci(r58r), Floarea darurilor-Aceasti ciudatd dispunere a textuluinecesiti o scurti discufie explicarivf,. in incercarea de ajustifica opfiunea clrturarilor romAni din secolul al XVI-lt:apentru textele cu traducere intercalat5, filologii rom6ni aru

emis opinii diferite. Explicafia corecti pare st fi fost datide $t. Ciobanu', care a aritat cH textele rornAno-slavone cuhaducere intercalatS erau utilizate in gcolile rnS.n5stiregti

' ,,Inceputurile scrisului in limba rom3n5", Analele Academiei Romfine.Memoriile secpiunii de literaturd, seria III, tomul X (rg4r), pp. 43-54.

Eugen MuNreANIu

pentru invf,garea limbii slavone' Se gtie ci textele bisericeqti''

in speclal Ps altirea ii- C'*t"'"{',1-i -f?" folosite ca manuale

qcolare pAni tArziu, i" t"""f "f al XIX-lea' Urmirind secven[5

l"-r".""t fX textul ,li"on qi comparildu-l cu textul romAnesc

imediat urrriato", it#ii;:ii;#'" in{elege intuitiv sect:t:l:

ii_uii"r"".ne, o limbi str5ina pentru ei. $t. Ci.banu' nu

exclude totuqi nici posibilitatea ca textul biJingv si fi servit

gi pentru i.t a9.tuu"tti*tt'l 9i cititului in limba romini'

intre alte argumente itt tpti;i""I acestei ipoteze' $t' Ciobanu

il;;t pre#n1a, in spaqiul cultural rusesc' a unor texte cu

;;";;4. intercalatx !"""-"l"one' redactate in acelaqi scop

clidactic. Aceastd "*f,f;tuii" a fiost admi-s5' cu unele nuanliri'

;- b;;;s;; qi I' Ghlliea' Procedeului disnunerii intralineare

a rraducerii .orr,anJiti i;-;; mai dar insi qi alre explicapii.

Al- Rosetti' ,""pitJJ il";; r"i -St' Ciobairu' afirmand ci

Drezenta textului ti;il ulittt'i de traducerea romAneascf,

ffff"5"'^*;;;;; "*tiu.ii romaneEti' penrru a a.rita-cx

ea este canonicA" din pu"ct de vedere ortodox' La rindul siu'

P.P. Panaiter",r" i$i.,I ftop"i' explicalie Pentru intercalarea

textului slavon .u "i romAneic: '"""t ptotedeu i-ar fi

;;; p" preolii 'o*a"i, care practicau ritualul ortodox

f" J"'ti"".ete, s5. inleleag5- semnificaqiile textelor sacre'

i;;t i9i"du-Ie apoi' pi auditoritor lor' persoane care nu

qtiau carte. c, to"i" "a

l*ftic"liite oferite de Al' Rosetti qi P'P'

Panaitescu r.r rrr,,, "t toli np*it" de un ry;ylt" d: "1:lI'in sensul ci nu este exclus ca unii cirturari si fi avut nevole'

in anumite i*p..i"iati, 'x lrr"tinc:t canonicitatea textelor

scrise in romAnegall'**'"* I fazd'de inceput' iar tnii.preofi

;t;; fi fblosit in'biserica de textele bilingve' explica;ia ca'e

apeleazi l. rr"".*iti;il*-Jidu"ti"" rSmAne cea mai fireasci qi

deci cea mai Probabil5'

'lr":1.'lnm","J::iJill#:il,Tfi l;*f'romanesc",cercetdrideIirtgvisticdl Clujl, ll (rs:z), pP' 47-49-a ,,Cu privire la textele;i#;:i;-atJt"'"udt'""'e interlinearl din secolele

al XVI-lea - aI Xflf-lea", Li*ao rorndnd'XVll (1968)' ':!p-]5;71 ^--i-irtorio limbii romfrne, edijie definitivd' Bucureqtt' 19tr0' PP' -o

t+-u />'

6 in ce.p uturil " Si U i* i rSif,);;;i" Iirnlt a rorndnd, Bucureqti' ry65' p' rz''

Rolrr/ Biseric ii Ei al textelor cu confinut bisericesc "' 11

Dupi conlinutul lor' cele rnai vechi texte literare romineqti

pot fi clasificate.i; ;;"e-;"*i ttt"gorTi: texte cu catacter

bisericesc Ei texte larce'

z.t.Texte cu csrilcter bisericesc

Sunt textele "#'t-'*';;""* ritualul religios ortodox sau' in

senere, ritualul creqtin' intr-o clusifi"t'= mJi nuanlat5' [extele

ie acesr tiP se disociazi in:

zt-t.Textedesorginteb-iblicd .:-1 ?n intrepAceasti ""t*[Li"

] includ-e'^ par+ial sau in inrregrme'

fragmente ".tl "a'tri it'toegi din Sfdnta Scripturd'

a. Psaltirea (g' Waltipl'ov' slavon' wo)u''o'pu'1at' Psalferiunr)

sau Psa.lmii regeli -b#a

este partea cea mai tradusi din

vechiul T"rtom"ni'niJ'1r.""" f"r""ite in ritualul religios de

cltre aproapre toat"e't"""if" qi de'-torninaliile leligiei creptine:

ortodoxi, car-olicil 'p"'r"ot''iti'

- neonrotesLantS' Psaltirea a

fosr copiarfu*' 'ipiiiiX Je reguli '"plt"t

de textul integral aI

Bibliei,sub [bIma tff;i:il;r'i'?ti""E'i ae sluibs' in care cei t5r cte

psalmi originari, h:;:;; "du'g1

irt"''"""'"airtiri din Vechiul

si din Noul r"utari#:il;;rg."iruti t" [i.rncfie de necesit5file

concrete ale dtuailIlli'-i" "i"t]o'i numite catisme (gr' rcdOt'opa

t""tirrr"i slavon' Kltfr'tc/t4d'idem')' ^.^+ rrorcirrni ronr

Din secolul "t ifi-i;; ni s-au pistrat opt versiuni ronritregtt

cliferite, dari""'ait"ittireeledinpu"tiJt"Ja"tetextual' Celemai

importante ""t "i'l""iln"i"'pta'iti

rotacizan[e" (Psoltirea

i,i,"io,a,p,"t'i'il"i,';;;i:;;:;:ijit'f i;:l1":*1"#;f '6:XJi'li"trtritit"

coresiene (cinci texte trPa

ie fiul uxr, g*''l'u'i, it*" anii 1568:'rs8q)' Psatrui izola[i se ilal

gisesc, a. ""*#lu:';;';;trJ'i" ^ti"lil''-'"scrise dirr sec.lul aI

KVI-lea, ca Er rlt iifiiil""i""l tui Co.resi (ts6z+:68)'

Psaltirea s't'"iiia' confine tofl cei'i5'' de psalmi' la care

seadaugi"'"'iJ*#"rtl'I*'a"ibiblice-qiCrizultnvariantaaranasiani. crdi;;i; oire corrli,e aceasti versiune (BAR' ms'

rom. 44.g)reprezinti o copie'ot"'"'i'X din intervald' ry67-t578'

'Mt""-*tt"l ' fbst donatAcademiei RomAne cle D'C' Sturdza-Scheianul'

Editriemoderni,r.-a]-co]ionue",Psa/rir"o,i"i"iu"acomparoldcucelelaltepsattiri din sec. *iu:'ffi'i '';;;';1;" 't';;:";i''vol'

r-lr' Bucureqti' rer6

Eugen Murrrrarrru Rolul Bisericii qi al textelor cu con{inut bisericesc "'

fhcutl (probabil din iniliativi luteran5) in Moldova, de doicopipti, dintre care unul pare si fi fost sas de origine. Traducereaoriginiri, dupl care s-a ficut copia moldoveneascH, pirre siprovini din mediile calvinizante din regiunea Banat-Hun"doara.

Psciltirea voronefeand este un codice rotacizalt (BAR, ms.rom. 6gj) din care s-a pistrat doar partea a doua, dela psalmul77 incalo. Manuscrisul a fost descoperit de simeon Florea Marianla rnf,nistirea voronef, Copierea s-a ficut in Moldova intre aniirgr-r558- Textul slavon intercalat nu este originalul dupr care s-af5cuttraducerea romaneascral5turati, faptcarepoatefi interpretatca qn indiciu aI caracterului didactic al intreprinderii. Autoriiversiunii originare trebuie ciutali, dupi toate probabilitifile, in'' regiunea Eanat-Hunedoara, cfitre aceastl zonl trimifindu_neexamenul critic al stratului lingvistic principal :

Psaltirea Hurmuza.l{i, este un manuscris rotacizant (BAR,ms. rom. 3o7il care reprezintS o copie moldoveneascf, dinsecolul al xvl-lea. versiunea psalmilor pare si fie o prelucrarea u1u! prototip conservat de celelalte versiuni romineqti dinsecolul al XVI-lea.

b. Apostolul este o carte bisericeasci de ritual care confinecirEile neotestamentare Faptele apostolilor qi Epistoleleapostolilor, cu materia organizati pe pericope, in: funqiede necesit5lile cultice- Importanti qi din punct de vederedogmatic, este frecvent intrebuinfat5 in Biserica'ortodoxi atfftln diferite faze ale ritualului, cat gi ca lecturi de edificare moral5ryi pentru catehizare. Aceasti carte de cult a fost numiti uneoriqi Praxiu (gr. wprisear,). Din secolul al xw-lea ni s-au transmistrei versiuni ale acestui text, cuprinse ln codicele voronefean,Codicele Popii Bratul qiApostolul tiplrit de Coresi.

Codicele Voronefean (BAR, *t. iom- 448)e esteun manuscris,"""9!:"tjpostolului (fragmente din Faptele apostolilor,8 Manuscrisul a first donat Academiei Romane de Eudoxiu Hurmuzalci.Edifii modeme: Psakirea Hurmuzachi, transliterafie, prefa;i qi note de C.ciuchindel, Bucuregti, 1979 (multigrafie). psartirea riurnatzachi, I-studiufilologic, studiu lingvistic pi edilie tte Ion Ghegie qi Mirera Teodorescu. II-Ind icede cuvinte de Rovena $enchi, Bucureqti, Editura Academiei Romine, zo'5.e Edifie moderni: codicele \,loronefean, edilie critici, srudiu filologic qistudiu lingvistic de Mariana cc;stinescu, Bucur'eEti, Edit*ra Minerua,iggr.

epistola lui lacob qi prima epistold a lui Petru, precum pi

fragmente din episrola a doua a lui Petru), o copie frcuti tnMo-ldova intre 1563-1583 dupa o traducere arhetip aflat5 la baza

tuturor versiunilor romAnegti din secolu1 al XVI-lea ale acestui

text bisericesc. Aposfolul copiat de preotul Bratul undeva lnsud-estul Transilvaniei, intre r septembrie r559*3r august 156o,

este un text bilingv, slavo-romAn, conservat lacunar, care se

plstreazi la Muzeul de Literaturi a Moldovei din laqi'". DupX

opinia lui AI. Marego gi a Marianei Costinescu", textul a fost

copiat dupa o prelucrare nord-moldoveneasci a unui originalal traducerii, redactat in zona b5n5qean-hunedoreana sau

vest-transilvlneani.cat priveqte versiunea coresiani, aceasta a fost tip5ritd la

rraqo$, pe la'sfS.rqitrrl anului 1566, sub titlul Lucrul apostolesc'\,

qi a'fosirezultatul iniliativei luteranilor saqi din Braqov- Textul

reflecti doui redacAii diferite: prima parte se aseamini cu alte

versiuni romAnepti din epoci aleApostolului, iar partea a doua,

tncepand cu Epistola lui Pavel cdtre romani, a fbst tradusi direct

dupl Biblia german6 a lrri Martin Luther'a.

c. PrLlia de la Oriptie (r58z) este singurul text propriu-zisbiblic, tipirit, care dateazi din aceastX epoci. Numele Palfa

refl ecti r[uto.r. nid HEt (< gt, naA.a/a'cea veche'), cuv&nt prin care

se desemna de reguli Pentateuhul, primele cinci cf,rfi biblice,

atribuite de tradigie lui Moise. Editria la care ne referim confine

- U" r*dt., lt"st tstic aminunlit al acestui codice a publicat Alexandru

GerroN, Evolulia limbii romdne prin traduceri biblice din secolul aI

XW-lea. Studiu linguistic asupra ,,Codicelui Bratul" fn comparasie cu

,,CodiceleVoronepealn'] ,,PraxiuL Coresian" Si ,Apostolu| Iorga",lagi' Editura

Universitilii,,Alexandru Ioan Cuza", zoot-,, ,Apostolul lorga si cele mai vechi versiuni romSneqti ale Apostolului'lLimba romdnd, XXV (1976), 5, Pp'505-513.,' ,,Raportul dintre Codrc

"1" ""ii"iSr"Lr qi celelalte vdrsiuni romAneqti ale

Aposiolului din secolul al XV{-lea", Sfudif pi cercetdri lingvistice, )OilX(rgz8), r, pp. 5r-6o., 6aiii. moa"rna U L Brer.ru, Texte de limbd din aecolul al XW-lea, vol' IVLucrul ap ostoles c, Bucuregti, r93o'a Vezi Mariana Costrxrscu, ,,Bibtia lui Luther, u.ul din izvoarele

Apostolului coresian", Limba romdnd, )ffIX (rg8o), 2,pp' 127-137'

r+ ugen MUNTEANU

doar primele doui c54i biblice, Facerea qi le;irea' nuartS Printermeni imprumutaqi iin slavona ecleziastici - Bitia qi Ishadul.

Aceasti tipirituri se incadreazi in eforturile sistematice depuse

in timpulhomniei principelui Sigismund B6thory $572-r6ry) al

Rrdeaiului de a-i converti pe romAnii transilv-aneni la calvinism

(ir, +tir". miriei tui Batir Jicmon, voievodi Ardealului gi a

i5"i"i Ungureqti"). Inforrnafiile din prefafa cirfii sunt clare in

acest sens, cici ni se spune ci initriatorut lucririi este episcopul

,orr,an civin Mihai tordaqi (,,Tordaqi Mihaiu, ales piscopul

bes6receei sfAnti a RomAniior"), care a coordonat un colectiv

de patru preofi romini calvini, oameni de carte din zona

[irrap.rrX-hunedorean5: $tefan Herce, "proqoyifuitorulEvangheliei" din Caransebeq; Efrem Zacan, ,,dascilul de discilie"

din Caransebeq; Molsi Peqtigel,,,propovedqitoriul Evangheliei"

Jin rrgo;, qi Archirie,,,protopdpul vermeghiei-Hunedoarei"'ripo grJn iu fost $erban Co resi- (,,ineqterul mare al tiparel or" ) 9i

,rn .rrrr*u Marien diacul. Susqinttorul financiar al lucririi este

gi el rnenlionat, in persoana unui ,,vestit viteaz Ghesti Freanfi'

ales hornoghiu nrdealului gi firiei ungureqti, lf,cuitor in Deva.

t...: ;i *arlia sa Ghesti Freanfi fu cu tot agiutoriul 9i le-au.scris

in tfr"L.rlrli multi qi cu a$ oameni buni lingi sine qi le-au

diruit voo, fra1i romini"'s. Cu toate ci in prefafa cirfii.se afirmicf, traducerea s-a ficut din ebraic5, greaci. qi slavona (,,cu mare

munci scoasem den limbi iidoveasci qi greceasci 9i sArbeascf,

pre lirnbf,romAneasci 5 cirli ale lui Moisi"), origin:Jul dupi care

s-a ficut traducerea esie de fapt Pentateuhul in limba maghiar5,

tipirit de Gdspar Heltai 9i Georg Hoffgreff Ia Cluj, in r55r' sub

tiitd a Bibtiaiac elsii resze, az az Mosesnec 6tt kdrryud;. A mai

;G p."** su"ci.rt al personajutui Ia Lajos DruErrr, Udia A. Drvrfmv,

,,Int.rfur.n1e *ug1riu"o-romano-sisegti ln domeniul tipiririi cirfii in limba

rom6ni",in: Caie,tipar isocietatelarom1nilnsecolulalX7-lea'Bucuregti'I(riterion, 1986, p. 168. Geszthy Ferenc (m' 1595), mili1ar-car1 qi-a c6gtigat

merite in hlptele impotriva trrrcilor, a fost numit de $tefan Bdthory.(rege

al Poloniei gi principe al Ardealului intre 157-1586) membru al consiliului

princiar gi dpitar, ruprem al armatelor Transilvaniei, cu reqedin;a la Deva'

,6 Vezi viorica PAMFIL, ,,Introducere" la Palio de Ia ordstie, t5gt-t582. Text

- facsimile - indice, Bucureqti, Editura-Academiei, 1968' p' vtt' Autoarea

"ii1i.i .ipir"gte in paralel 9i textulversiunii maghiare a lui Heltai'

Rolul Biseric ii 1i al textelor cu confinut bisericesc "' 15

fost dovedit ci traducStorii au avut la indeminl 9i un exemplar

di"-vlleJiillt #' ""0 "

r e rin gvisti "' li" i,':LTIi ;:.i3;""'fidelitate graiul br;F;-h;ne{o1e1n al traducitorilor' cu

unele particularitii munteneqti (nesernnificative) datorate

probabil tipografili:";;T;'il-e'.a" ungurisme 9i calcuri

Iexicale, create pt"U'u''i i" pto""n"l rraduJerii sau circuJAnd

deia in zona resPectivs'8'

d,. Tetl'aev*'gh;;; este o carte bisericeascf, de cult care

cor4ine c*te patru"L"'"ghaiii 'l :1t"* text este lmpi4it ln

zaceale r.,, p"'i"oi"-;J;:;Iile indicatii tipiconale referitoare

la ziua din calendar cind acestea tretruiesc citite in biserici'

Tetraevanghelul'i'-i'"U"t" "o"n"'d"t cu Evangheliarul'

care est'e o carte bisericeasci ce confine numai pericopele

evanghelic' p."':11 9i'*'t:-1i:1Tt"Tl"r : re*qevanshetut de

Di"n secolul al xvl-Iea """:'l::]";;;;;:-;;nr,,l,r rl*i Coresila Sibiu, tipilit intre aprox ' r551-a553' '

rlin r57r gi un fetrae 'o'gh"l *anuscris' copiat dup5 tipiritura

coresiani de Radu de Ia M5nicegti in anul 1574'

Tipiritura "";;;;'t"b;;"1' 1" talvanshelul de la sibiu

s-a pisErat fragmentar' intrun tll*-* "***p1t'' conservat la

biblioteca,M'E' ;;il";-i"ec1rin' Iin Sankt-petersburg (cota

;il"ri." 'Rrq';'

, in Palia d'ordptie (68t-ryBz)' Prdface er' liv're tle la

Genbse,Paris, '9'5"p"1-li' t't" de pirere "i'"""f"

murgrtllS din Palia'

care sunt diferire a. L# ti'-i"i H*ti"i'.'u qiir* i'p" a'' ti*oi se explicx

prin consulttt"" #:;;" trad'cetori i;;;i eiblii latineqti'^probabil

aseminitoar."'""1;iffi ""'.t'1"il-"::.T5ilf :::J;-;:i,HitJ*'';;: v;;"*, Bibtiografa romfr no-ung orl:. i" ".r-r";

maghiarr _in rextut

;:lJr::l;.ifi ris:F'j'x1!:.:i;!;::'i"*;iii;*!i:ir*:f :*lxl;f *:*":2#l',":h,';;:ii:);;!,i;.1.'!'riti,iil;rr;;:lnl;:i:i;z:'::;i :!,::i: i;t : ;;' iii' Jlffi',:" {J

1'.id ifJ'

;;'I # ; ;;a' b d s d u', b i nid'r ui'

budustui,n"*o"(svZ*int)'.t'ot'os:',::,:::l'+t jfl

"'|ffi ;,f :5ii"li

;:^ *l *::r" i::: 1?" ;:,::'#'1"3-";ii ii"'r d'i " i u "

d e t i n s v i'ls t i c d' t'

bssl)'PP' zog-zl9'

t6 Eugen Mur'rrraNu

1.1.9.), qi a vizut lumina tiparului la Sibiu intre anii r55r-r553's.Iniqiativi tipiririi aparfine luteranilor sibieni (pe lAngd originalulslavon tip5rit de Macarie in r5rz, una dintre sursele lucririi esteqi Biblia germani a lui Luther), iar traducerea propriu-zisi paresi provini din mediile romAnilor c;ue trecuseri la calvinismdin sudul Transilvaniei (mai ales din comitatele Hunedoara giBanat), dupi cum indici stratul lingvistic principal, care este celbinigean-hunedorean. Particularitlqile lingvistice secundare,moldovenegti, precum gi unele elemente de limb5 nefiregti inlimba romini par si se datoreze tipografului Filip Moldoveanul,un sas venit din Moldova.

Din epilogul, ktraevanghelului coresian,", pe lflngi numelbtipografilor (,,eu, diiacon Coresi ot TArgoviqte Ei Tudor diiac"),locul (,,1n cetate in Bragov") gi data tipf,ririi (,,s-au inceput inluna lu mai 3 zile gi s-au sfArqit in luna Iu ghenuarie 3o zile,sz a*ro 7 mie 6g [: aj7rf,"), aflim gi numele comanditamluilucririi, Iohannes Benkner, judele sas al Braqovului:

,,eu, jupAnul Hanig Beagner den Bragov, am avut jelaniepentru sfintele c54i creptinegti'Tetroevanghel qi am scrisacdste sfente cirfi de invifituri, si fie popilor rumAnegti siinleleagi, si inv61e rumAnii cine-s creqtini, cum griiaEte qisfhntul Pavel apostol citri corintdni (r4 capete): <<in sfhntabesdreci mai bine e a grdi cinci cuvinte cu inleles, decAt romie de cuvinte neinfeldse in limbi striinb".

Pe lAngi citatul din Sffintul Pavel, atit de des invocat deprotestanfi pentru a justifica necesitatea fi'aducerii textelorsacre in lirnba poporului, primartrl luteran al Braqovului atrageatenfia ci in carte nu se gisesc elernente inacceptabile pentruortodocqi, de weme ce adaugS:,,De aceea vi rugim tofi sfenpipirinfi, oare vlSdici, oare episcopi, oare popi, tn mAna cirora vaveni acdstea ci4i cregtinepti, cum mainte si ceteasci, necetind

'p Edi+ie modernd: Evongheliarul slavo-romdn de la Sibiu. r55t-1553, studiuintroductiv filologic de acad. Emil Perrovici, studiu introductiv istoric deL. Demeny, Bucureqti, r97r." Texful a fost editat de Emanuela BuzX gi Florentina Zgraon, ln: IonGurgrr (coord.), Texte romfrneqti din secolul alXW-lea, Bucuresti, EdituraAcademiei, ry8;2,p.556.

Rolul Bisericii gi al textelor cu confinut bisericesc ... ry

si nu judece, nece sA s{duiascfi". De altfel, Coresi pi diaculTudor tipEriseri in 1562, la comanda aceluiapi Hans Benckner,o versiune slavonl a Tetroevanghelului. Un alt tetraevan6;eliarslavon se dpireqte lary7g la Bilgrad.

z.t.z. Terte de ca,tehizarein aceast5 categorie intrl texte de educaEie creptind

elementari, destinate insugirii bazelor doctrinei creptine, lnspecial de citre tineri. finind seama de contextul confesionaleomplex din secolul al XVI-lea (confruntlri intre culte diferite,lntre confesiunile protestante, intre acestea pi cele tradi;ionale,ortodoxia qi catolicismul etc.), textele servind acgiunilormisionare trebuie si fi avut o circulafie foarte intensi. in aceasticategori& se includ catehismele propriu-zise, te)ftul Crezului(Simbolul credinlei) gi rugiciunea domneascd (Tordl nosfm..r).

a. Catehistnul este o carte de lnv5fituri creqtini in care suntprezentate, sub formi de intrebiri qi rlspunsuri, elefnentelede bazi ale credinfei. Conform confesiunilor existente inTransilvania wemii, existS catehisme ortodoxe, catolice sauprotestante (luterane sau calvine). Din secolul al XV[-lea ne-auparvenit doar: Catehismul lui Croresi (fragmentar), tip5riturfide la 156o. Acest text a fost copiat in 16o7 de preotul Grigoriedin Mihaci (Transilvania) qi de un anonim, de asemeneatransilvinean, pe la jumttatea secolului al XVIIJea (CatehismulMarSian).Din punct de vedere confesional, Cotehismul coresian(intitulat Intrebare cregtineascd) reflect5 tendinfe protestante,fiind tradus sau prelucrat, probabil, dup5 un catehism luteran.intocmai precum Micul catehism al lui Martin Luther qi altecatehisme protestante din epoci, tipiritura coresiani confine:Decalogul, Crezul, Tatdl nostru, Botezul qi Cuminecdtura,lipsind, agadar, explica;iile corespunzH.toare unor elemente decredinfi tipic ortodoxe gi catolice, cum ar fi sfinflrea preofilor,cinstirea sfingilor, venerarea icoanelor sau cultul mcirfilor.

Despre existenfa, in aceeagi perioadi a secolului al XV[-lea,a unui alt catehism romAnesc, intitulat Catehismul de la Sibiu,socotit ca prima carte tipiriti in limba romAni, existi doarmirturii documentare indirecte, cici nu s-a p5strat nici un

Rolul Bisericf i si al textelor cu confinut bisericesc "'Eugen MuNlrBeNu

ogemplar. Din aceste mirturii documentare aflim ci era

vorba despre un catehism tipirit, in 1544,la iniliativa saqilor

Iuterani din Sibiu.

b. Sirnbalul credin(ei (numit in mod curent Crezul)

este un text de mici dimensiuni' in care se frce o expunere

r"""i",X pi precisS. a principalelor dogme creqtine.' Sunt

cunoscute in spagiui """gii' trei variant e a1e Crezului: simbolul

niceeano-consrantinop "iito^, simbolul apostolic ai simbolul

';;;;;;;;".In Biserica ortodoxi este recunoscut primul dintre

,"""r.u, celelalte doui fiind insupite de catolicism' respectiv

d" p"oi"stantism. Sirnbolul niceeano-constantinopolitan se

;;;il il bisericile ortodoxe la toate liturghiile- (cu exceplia

Lii"rlf,i.i daruritor Lai inainte sfinfite)' la Botez' la hirotonirea

nreotilor si "u f"trrii" alte ocazii' in versiunile catolici 9i

;;;ffi;fi, ;;"*l tradiflonal al- Crezului congine secvenfa

'frlt;i;; (,,qidu la Fiul"), tare indicf, ftPlol,"' ?-:1:L1T:t *

;;J"e-';i de Ia Fiul, n,, do"t de la Tatil' element introdls de

catolici irt ao"t"it u t"initari' Acest detaliu textual semnificativ

a fost adesea lntrebuinlat ca a-rgument de incadrare a unor

texte din epocl intr-un anumit curent confesional-cultural'

DinsecolulalXvllea""'o'qt"*douf,versiunialesimboluluiniceean (far|, fitioque): una pe care o g11im }n Intrebare

*";rii"i"au iri 6r""i din rj6o, 1n Lirurihierul coresian din

;;il;ii" t anghelia cuinvdpd{urd a aceluiiryi Coresi din r58r' oadouaversiuneaSimboluluiniceeanseaflitotlntr-otipS.rituricoresiani, M oliw enicul din 467-1568'

Simbolul a" rruinla oto'lo"ioiatribuit de t.adilie Sf*ntului

at rriui. d al"*.rra.ili ("*". al lV-iea), este intrebuinfat exclusiv

de citre catolici 9i protestanli' Traducerea in romAnegte a

acestui t.xt atesti- iilfluenla externi, exercitati _de mediile

catolice sau de cele protestante asupra lnceputurilor scrisului

literar romAnesc. Singura versiune rnmAneasc5 din secolul al

xvl-lea a simbolului itanasian este cuprinsi in finalul Psaltirii

Scheiene (ms. rom. B4R ++g, pp' 525-530)'

c. Totdl nostru este rugiciunea principali . (cu largf,

utilizare ln ritualuibir."i"""" ,fi"i"1, aur 9i in viaqa de zi cu zi)'

comunf, tuturor crestinilor, intrucAt reprezinti inseqi ctwintele

MAntuitoruIui, aqa cttm au fost ele transmise it Evangheliile^i"ii tut"rrt(i,'p-it) gi-I""' t', z-4)"' Existi mai multe versiuni

care ne vin din ,""JiU at ivt-teu' o primi varianti o gisim

reluati de trei ori, i., r"t raevanghelui dt L Sibiu (155r-1553)'

in Tetraevangr,"lrl "o,"'it" (iSe0 9i T '":'"""::-*::*

copiat de Raiu de la Miniceqti ('sl+)' O a doua varlanta

apare in alte patru tiplrituri coresiene: Intrebare creptineascd.

(156o), Moliw enicu;'6; t56"7 -:1568,).' Litur ghierul (r57o) 9i

Eiangthelia cu tnvdsdtu-rd' (Cazania y l!-a' r58r)' La acestea se

adaugt o a treia rJu"aa, datorati boierului moldovean Luca

Stroici, tiplrita ", -*"itre

latine 9i ortografie polonezH in

scrierea Strtutry Metr)ka Przywilei6w l(oronnych din 1594'

e.i$.Texteliturgice - --^* .-i+ ,

Textele liturgice"propriu-zise sunt texte cu caracter ritual'

expuse, in genere, p. il"'i"f bisericeascf, bizantini' in diferite

ilromente ",, "."..J.*

*."r.t, Iiturghia zilniciinprimul r6nd' Se

includ in aceasti categorie textele cuprinse in cirgile bisericeqti

numite Liturghier, Maliwenic Ei Octoih'

a. Liturghrerul este principala- carte a cultului creEtin

ortodox qi cuprinde t.xtut Ei rinduiala Sfintei Liturghii oficiate

cle preot, impr"rr.ta o, "'edincioEii,

duminica 9i de sirbitori' Ca

prirr.iprie .irt" d*"rr\t, Liturghierul afost tipf,rit in romineple

sub auspiciite Biseriiii o rtoa J*u ubia la sfirgitul sec. al XVII-lea,

trir, ""i" dora udilii (,azg, .1683) tipirite de Dosoftei pi prin

edi;iile din 17o6 qii\,- liilrit*-a" 1nti* Ivireanul' amandoi

mitropolili, "ifvf

of do"Ji9i, respectiv' f,f,rii Romfrneqti' Tip5rirea

de cltre Coresi, in anul r57o' a unur Lirurghier (care confine

doar Rdndu iala dumnezee1tii proscomidii qi Liturglia!flnruluiIosn Gurd de Aur) se datoreqte' ca maioritatea- tipiriturilor

coresiene, ,r,, ,rr"i "o*"o'l ohciale' ci iniliativei personale a

"P""r*""-a"diuamplualrela;iilordintrevechileversiuniromaneqtiare Rugxciunii domnffi vezi Eugen MuNTEANU, ,,Reflexe rn tradilia

romAneasc[a un"i exp."sii neotestamen tate" dptog {nr,tior,E-(Mat' 6"t2'

Luc. w3)", in: Anuar de lingvisticd 9i isrorie liieraia [hqi]' ]OiXII-XXKII

(r99r-r992), pp. ,53:;; f.;'"o ir': Lexicologie biblicd romfrneascd'

iri".r""qii,-sdii,rru ii.r*u.,itus, 2oo8, pp' 4o7-44s1'

$fiflfl.itiItil

20 E1IgCN MUNTEANU

diaconulpi sau, mai degrab5, iniliativei protestanfilor, in al

ciror program se incadra efectuarea serviciului divin in limbilepoputrr"Iin cazul de fa15, comanditarul tipiriturii gi, probabil,

""f """" s-a ipgrijit de traducerea textului din slavonl a fost

episcopul romAn calvin Pavel Tordapi. Prin traducerea unuitext ortodox, Tordagi urmirea evident scopuri prozelitiste,qi anume si sublinieze punctele comune intre calvinism gi

Ortodoxie, pentru a upura acceptarea doctrinei calvine de

cltre preolimea romAni rimasi inci ortodoxi. Aspectullingvistic al textului indici zona dialectali Banat-Hunedoara,de unde provin gi alte texte importante, cum ar fi. Palia de la

Ordgtie pi originalele textelor iotacizante- Originalul slavoneste diferit de cel tipirit de Macarie, In r5o8, la Tflrgoviqte. In1588, $erban Cnresi gi popa Mihai din fchei tipiresc la Brapovrn Liturghier slavonesc, pus sub auspiciile deopotrivi ale luiMihnea, voievodul f5.rii RomAneqti, pi ale lui ,,BatHr figmonVoevoda Ardealskomu".

b. Moliwenicul satt lVlolitfelnicul, tertnen de origine slavoni(rrumit uneori qi Evhol oghiu sau' Evhologhion < gr- Ei7d,6ryov),este cartea de ritual a cultului ortodox care cuprinde, inprincipal, textele Ei rflnduielile presupuse de administrareacelor gapte Taine ale Bisericii (Cuminecarea, Mir:uirea, Botezul,freoliajMirturisirea, Nunta qi Maslul), la care se adaug5 o serie

de alte rugiciuni institu;ionalizate legate de diverse ocazii,preflrm sfinfiri, dezlegiri etc. Singurul text rominesc de acest

iip ai., secolul al XVI-lea este Molitvenicul rumdnesc fiperit deCoresi lmpreuni ctTdlcul evangheliilor (Cazania a II-a), apf,rut,potrivit unor cercetiri mai recenteo, in intervalul 1567-1568.

Susfinttorul tiplriturii, menfionat Ei in epilog, este nobilulmaghiar Mikl6s Forr'6 d e Hr{porton ( Hop6rta), susf initor fervental rispSndirii calvinismului printre romf,ni, al cirui nume este

rnenfionat ca atare in Dojana cetitorilor (p- zg/):,,Chelciug 9i

- Cf. Al. Ivlennq, ,,CAnd qi unde s-a tipirit Tdlcul evangheliilor qi

Molitvenicul ntmtnesc?", Limba romfrnd, XVI (1957), 2' pp. u9-13o; pi lonGnrlIr, ,,$tudiu introductiv" la CoRtrsr, TAlcuI evangheliilor pi Molitvenicrumdnesc, edi;ie critici de Madimir Drimba, Bucureqti, EdituraAcademieiRomAne, 1998, p. r5.

banii pre acest lucru tnduratu-se-au a da iupAn Foro MiclHuq"'r.DupI cum dovedesc elementele unguregti prezente in limbatextului, precum ;i compararea aminunfiti cu presupusuloriginal'+, traducerea s-a ficut dup6, Agenda calvinH tipirittr deGispar Heltai la CIuj tn doui edilii, in r55r qi in 1559. CAt privegtepersoana traducitorului, pdrerile cercetitorilor nu coincid;oricum, dupi cum observase deja I. Bianu's, traducHtorul trebuiesi fi cunoscut ambele limbi, maghiari gi romAni, putflnd sifie, apadar, fie un romAn, fie un nnaghiar. Siguranfa discursuluirominesc, care presupune, pe lAng{ cunoaqterea altor texteanterioare, ryi o bunt stipinire a graiului matern, ne trirnite cugAndul Ia un romfln nativ, a clrui persoanH ar trebui ciutati flntrecirturarii convertifi la calvinism ale ciror nume le cunoa$tem Sidin alte tl,pirituri sau din mS.rturii indirecte din epocH. Unii dintrecercetHtorii care s-au preocupat de aceastS. problemi identificlpe traducitor in persoana lui Gheorghe de SAngeordz, episcopromfin calvin (superintendent) de Hunedoara'6. De altfel, limbatextului ilustreazi varianta literari binSgean-hunedoreani tncare au fost scrise majoritatea textelor de inspiragie calvind,inclusiv Cartea de cdntece calvin5 tipHritS, in limba romAnH,

T Dupi cum atest5 documentele. citate de L- Dnrufmv qi L.A. DEutr+vln studiul,,Interferenf e maghialo-romAno-sisegti in domeniul dpeririici4ii in limba romAnf', p. 156, Forr6 Mild6s a iucat un rol foarte importantln viala politici a Transilvaniei in deceniile al qaselea qi al gaptelea alesecolului al XVI-lea, detrinAnd in timp funcgii irnportante, precumcba de inspector al artileriei principatului sau membru al consiliuluilocumtenenf ial al Transilvani ei.'4 Operafia a fost efectuati de Nicolae Dn-fi.caNu, ,,Un fragment din celmai vechi Moliwenic romAnesc", Dacoromanio [Cluj], II (r9zr-r9zz), pp.266-z69 qi deluhiisz IsrwaN,A refarmdcif az erddly romdnokkdzrirt, Clui,rg4o, pp.68-75.a Despre introducerea limbii romdnegti tn biserica romdnilor, Bucureqti,1904, p. 11.

'6 Yezi N- Sur,rc,tr, O noud publicapie ront&neascd din secolul al XW-lea:Liturghierul diaconului Coresi, tipdrit la Bragov in ry7o, thrgu-Mureg,L9t/, p. 6; N. Dn-[caNU, ,,Un fragment ..!', p. zr gi Vl. Drurvrra, ,O copie dinsecolul aI XVIIJea a Tflbufui evangheliilar Ei Moliwenicului diaconuluiCoresi", Studii pi cercetdri de istorie literard Si folclor, IV (rg:S), p. 538(textnl intreg la pp. 5j15-57r).

1

I

2,2 gen M.'NTEANU

la Cluj, intre anii 157l'r575'text cu care cAntecele de la sfirqitul

Moliweiicutri.o'"'i""'Jtit't inrudite ca inspiralie qi ca stit' C::$:

in alte cazuri, .ft*"'ilf1"-t"t**negti se explici prin intervenlra

tipogratului, di."o"t'i*i-olit -Ti| unde s-a tiperit textul este

incert, fiind exprimate opinii "u'" t'i'""'X unul dintre orapele

uansilvinene fei"+, atUu'It'liu' Aiud sau Abrud'z'

c. octoihul (slavon' oKr'oHXL 1 g'ec' iytcbrlTog 'cu opt

slasuri') este cartea*;; ;;it o'to-ao* """'top"inde textele

Iarrtf,"ilo, d" ntc"J 'i ai" bisericf,' "t;;;; pt tpt glasuri' In

mediile bisericeqti,-d"-u lungul vremurilor'^ aceisti .carte de

cult s-a mai ch"matT;;';#tr tr'"""' o""n"on '(cintare)

ingereasct ), O smo ql as nic (slavon' o' ^

o "n" ^

o o nt' cu opt glasuri' )

qi P ar act i t i cni .,.er: #; "iiii'' - i; tt d") d e ru giciu ni' )' D in col o

de rinia rnerodicf, bi;;hi, t"*r,rt poetic este Ei er imporralt,

datoritf, frecventeilJl r*irerf f" ritualul liturgic zilnic' Cea rnar

veche versiune t"#;;;;A i o"t'ff'utui se pSstreazi lntr-un

manuscrts a"t.Uif uJ."J*iri"inanii rss:. 19r:' ftil":::" t-ificut dupa rr, "oiIii*U""f"""n5'

probabil din iniEiatlvaunur

clrturar d-in mediile "ttt'i"" rominepti din Banat-Hunedoara'

z-t,4. Texte cu carocter omileticCunoscute h;;;";;i;ub numelg de cazanii(slavon $*saItHK

'mustrare, hraletff;:;;ffid)t-;t4tte de acest tip au circulat

in tsiserici ai""i["t]ti"t' *ui i"tai in limba dlavoni' apoi Ei

in rominegte, 9i ;;-;"lderi de preclici (omilii) ale Sfin;ilor

PHrinti sau ale ;;;Jipredicitori ai Bisericii ortodoxe'

Aceste texre au un caracte* pror,.rrrtii moraliTator, li:tt'flind legat d" ;*;n;f;a'religioasf, centrali a pericopei

evanghelic" f""tt'i"t" it "tdr"l litt"nt'i"i durninicale sau de

viaia sfAntului prlznuit' Frecvent "o"oiut" sau tipirite' acest

tip de t.*tu ui"t"#;il; ;;; ro't i"i"*ite' de ia o epoci Ia

alta gi de la un ;;il a" "Lra bi"uri"u'scf, la altul' qi cu alte

nume: Tfrlcut ";;;ff;or,*'wongtelie cu invdsdturd, csrte

cu tnvdfdt ,A, pf,ul"ni" ('' slavon' nol'tevu'( 'invf,1itur5') sau

C hir i a c o dro * ; o r*f, "r,

ii . i " ii a - "

6 p! p t' o v' cul e ger e d e p redici

duminicale', Iiteri:'"ilu do*oeascS')'

;V.ri rc""T", ,,strrdiu introducriv" laTdlcul evangheliilor "'' pp' u qi 16'

Rolul Biseric ii qi al textelai cu confinut bisericesc "' z3 '

Din secolul aI XVI-lea ni s-au transmis doui versiuni ale

CrroniJ,- umbele datorate diaconului Coresi'

a. T&lcul evangheliilor (Cazania f) este un volum

masiv (tipirit impieuni cu Molitvenic rumfrnesc) de zB7

de filed. Cfft priveqi"l"""i+i anultipiriti\' Cazania I a fost

tipiriti de Coresi,';;;;il5-i n'tZti*enicul' ln perioada

dintre r567-ry68, i"ii-""u din localitilile transilvinene

Teiuq, Alba lulia, 'tit'J '"'Abrud' Limba textului ilustreazi

graiul binilean-hunedorean"' iar elementele munteneqti

se datoreazl lui C;r;, ;."izor Ei tipograf al textului' Mult

mai evident deciit t" ""'of Moli'Ne;ic;lui' caracterttl calvin

al confinut rLri C"o "ti-_t este indubitabil' AdresAndu-se

romAnilor recent ;;"fi la calvinism' autorii formuleazH

elememle doctrinare froprii acestei confesiuni reformate' cum

ar fi convingerea "a 'Xa"'*itea se obline exclusiv prin credin{i

(sola fide), aog*u-pt"Jt='i"irii (sola oratia\' respingerea

culcului sfinlilor qi

"itot"*lor' condarn"-u"u superstifiilor 9i

a elementelor traditrionale cregtine considerate ca atare (cultul

morfilor), .,r".t'i ti"oiJ-i;;-il

adresa inculturii 9i incuriei

preofilor 9i cilugSJilor ortodocSi E'a' Date fiind aceste clare

elemente contesionale, persoana sau persoanele irylic-1e in

traclucerea ,u, "o*piiar''ea

textului au fost ciutate in mediile

calvine, Nicolae l;;F;;punantlu-l drepl autor P: Y"iu..Pegtiqel,,rrrul aini'I1t'io"ii traclucerii Pintateuhului tii:'rit

; Edit- "t"d.-ti: Conrst' Tfrlcti evangh.eliilor pi moliwenic rumfrnesc'

edilie criticd de vUli*-ir'ptit"tt' tttidi" introductiv de Ion Ghelie'

Uait rru A""demiei Romine' BucureEti'.r998'zs Acest fapt a fbst acr"tail de citre Enranuela Buzi' tn volumul: Ion

Gnrltr (coord.), Cele mai vechi texte romdnepti' Contribu1ii filologice

gi lingvistice' s,'"to"iti,''9s'' pp' '3-36' untle' pe l6ngi numeroasele

fenomene lingvistice specifice graiu'ilo"'o'Ji"t''""'t eviJengiate' fapte de

timbi tipice d"* 'o';i;i;;gein-hunedo"t''u' ""* ar fi: n' (n muiat) in sd

vine, numeralrl d"('i;;;a' 'd't't*bol 'o" i'lo r"')'locufiunea adverbiald

de flete ('d.e"ubu)li ffisii;";;; lt.p'*"'iti"i pren' elementele

lexicale alduit ('binet""a'"*f '"J"q t'a"t-*" n'\' a bidu;tui ('a ritdci')'

meserernic(,induritor, milostiv,), nigtatd('i""oie'rip*{), a otdrmdzui ('a

.pAil, a ului ('a aPira credinfa')'to Istoria literaturii;;;;;;manilor pdnd ta 1688, Bucureqti, r9oz1'

pp'745i76'

25

ittj'1

I

I24 EugenMunruar'ru

in Palia de la OrdStie, algii indicAndu-l pe superinlsndentulGheorghe de SAngeordzr'. Unii cercetitori s-au gandit lap.rroJru lui Forrd Mikl6sr' (menlionat ln Doiana cetitoruluica suslinitor al lntreprinderii), in fine, un alt cercet{tor a emis

ipoteza unei colaborf,ri lntre acesta din urm{ pi Gheorghe de

SAngeordzr. Problerna originalului (sau originalelor) dupi care

s-a Hcut traducerea (sau compilarea) textelor tipirite de Coresi

este inc{. gi mai complicati. Dat fiind contextul confesional,c5utarea unei surse de inspiratrie maghiare a fost cum nu se

poate mai 6reasci. cercetHtorul braqovean N. SulicHr+ a indicatd"upt model qi sursa de inspirafie pentru Tfrlcul evangheliilorcartea de ,,predici alese" (Valogatot predicacioc) tipiritf, ln1563 de Pdter Mdliusz |uhisz, ipotezf, acceptati ulterior de

N. Driganu,s si Vl. Drimba:6. Aceasti ipotezl a fost respinside citre Pandele OlteanusT, pe considerentul ci intre T&lcul

l Cf, N. Sur-tctr, O noud publica(ie..., P. 5; N. Dn-[caNu, ,,Un fragment "'",p- zr; \4. DnrMsa, ,,O eopie din secolul al XVII-lea ..1', p. 538- P' BrNoxn,

A. UrrrurraeNN, ,,Cu privire la datarea pi geneza Cazaniei I, tipiriti de

diaconul Coresi", Limba romdnd, XVI (1967), z, pp.115-s7.l C[. A. VrnEss, Bibliografia romdno-maghiard, vol' I, Bucureqti, 19]1, P'z5; f. IsrvaN, A reformdcif ..., p. 67, Spiridon CANnEa, ,,Diaconul Coresi

--simplu tipograf sau gi traducitor al cirfilor tipirite de el?", MitropoliaArdealului,Vll (1962), 3-6, P.334. Ca argument al ipotezei sale, A. Veress,

Bibliagrafia romdno'maghiard, vol. l, p. 25, menfioneazf, ci Forr6 ficeaparte fintr-o farnilie de literali, dar nu cunoftea perfect limba rom6ni,iapt care ar explica unele ungurisme din text Precum: ocd (pentru p ricind),oialmazuit (*ugh. otalmazott), uluim creilinpa (magh. valliuk a hiter) etc.13 Atanasie Pote, ,Originalul cintecelor din Moliwenicul tipirit de

diaconui Coresi inr564", L,imhtt romdnd, XV (1966), 3, p.257-34 ,Catehismele romAneqti din 1544 (Sibiu) Si 1559 (Bragorz) (Preciziri cu

privire la izvoarele lor)", Anuarul Liceului de BdieSi <Papiu llsrian>> dinTdrgu-Mure1 $g3zlrg35), 1936, pp' Br-83.zs iistoire de Iq littdrature roumaine de Transylvanie d.ds origines d la.fin du

XVIII" siicle, Bucuregti, 1938, p. zr.:6 M. DRtprna, ,,O copie din secolul al XVII-lea .--'i p. Sl8.v,Intr-o serie de articole, dintre care menfionez: ,Contribugii laproblemaincepgturilor gi promovirii scrisului romfinesc. 4oo de ani de la apariliaTllcului evanghitiilor (rS6+) a lui Coresil', Limbd pi literafitrd, XVI (rg6+),

z, p- zo8 pi urm.; ,,Presupusul original unguresc al Cazaniei 1, din 1564, a

diiconului coresi: corectarea unei erori", in: omag iu lui Alexandru Rosetti,

Rolul-Bisericii gi al textelor cu confinut bisericesc ...

evangheliilor gi cartea calvini ungureasci menfionati ca modelnu existe asemdn5ri indubitabile. Acelaqi cercetitor scoate inrelief asemintrile textuale lntre Tdlcul tipirit de Coresi qi doulmanuscrise slavone ucrainene cu confinut similar din secoleleal XVII-lea (Postilla de Neagovo) qi aI XVIII-lea (Pastilla de

Tekovo). Aceite aseminiri s-ar datora, potrivit lui PandeleOlteanu, existenfei unui prototip slavon, din secolul aIXVI-lea,alcituit de un c5rturar ucrainean de orientare calvind, text carear sta at&t la baza textului coresian, cAt qi a versiunilor ucrainenemai tArzii. Argu.mentafia slavistului romA.n este demontati de

L Ghetrier8 qi AL Marefl3e, care constat5 c5 versiunile slavoneucrainene tArzii invocate de Pandele Olteanu nu conlin noteleqi pasaiele de orientare calvin5. indicate, fapt care ne-ar obligas5 coqchidem, mai degrabS, cI originalul slavon necunoscutdin secolul al X\,T-lea provenea din mediile ortodoxe, iarinserfiunile de naturl calvini au putut fi introduse de editoriiromini ai textului.

b. Evanghelio. cu invdfdturd. (Cazania a II'a) este cea

mai impozanti tipirituri coresiani (3r7 file, format mare,in folio)+'. Din ampla prefafi (pp. 3-ro)n' aflfrm ci tipirireamasivului volum s-a petrecut la Brapov, tntre r4 decembrier58o qi zB iunie r58r, la cererea pi cu suportul material al luiLukas Hirscher, judele cetilii (,,eu, iupf;nul Hflriil Lucaci,judepl Braqovului qi a tot ginutul BArsei [...] tn cetatea

$nutului domniei m€Ie, in Brapov"). Din aceeaqi predoslovieafl5m ci prudentul patrician sas se asigurase de spriiinulautoritifilor ecleziastice supreme, qi anume al mitropolitului

Bucurepti, 1965, pp. 646-65a; ,,Postila de Neagovo in lumina Cazaniei I adiaconului CoreJilcca r 564J", Romanoslavica [Bucureqti], XIII (1966), pp.

ro1-rrr; ,,Adjectivul in.Cazania f a diaconului Coresi gi ln versiunea slavi de

Neagovo", Studii gi cercetdri linguistice, XX (1969), z, pp. r83-t95.r8 I. GurTru, ,Unde s-a tradus intAia Cazanie coresian5?", Limba romdnd,XIX (r97o), 2,, pp. rzr-rz,7.3e AI. MARE$, ,,Teoria elementelor slave nord-carpatice din vechile texteromdnegti", Studii de limbd literard gi filologie, lll $974), pp. 267-268"4" Editat5 de Sextil Puqcariu qi Al. Procopovici in r9r4.+' Reeditati de Emanuela Buzi qi Florentina Zgraon, in: I- Gurlrr (coord.),

Texte romdnegti ..", pp. 563-566.

?,6 ErrgenMururnesu

Ghenadie al Ardealului; ca 9i aI lui Serafim' mitropolitul de

la TArgcnrigte, care ;^d*;tl 9i originalul slavon al textului'

Autorgl traducerii p"." te fi fost Coresi insuqi, liutlrt de

preolii Mihai qi fr"Ja" la tiserica Sfdntul Nicolae din $cheii

h""qo"ul"i, menfionafi 9i ei in predoslovie€'

Dupi cum s*a;;it'L"i d" mult+:' Cazania a ll-a are la

bazii omiliilu p"ari""h"it'i Ioan Caleca' cunoscute de traducitori

nrintr-un intermediar slavon' Aceste originale *Fyg"'t "" I"t-:iffi;fid;;;ilit"a precizie de citre Maria Rsdulescu++ 9r

il;[il6i.";;;;. i"*Iir"."gral al cazaniei a rr-aalui Coresi

; fb;;kperit cu fidelitate, cu icelaqi titlu' 'a

Bf,lgrad' in 164r' cu

titlul Chiria codromion.

a.t 5.Terte cttccrrficter caLnonic sauiuridicNumite in epoca veche prin termenul generic pravile'

textele de acest tip""u" culeglri de canoane bisericeqti' legi'

dispozi;ii, hotirflri 9i "tt* piescriplii de drept bisericesc qi

;I.-il, ""r"r*,

fragment.ul original, ce conqine ac:ste inf,oIl1li; l"

nn'

565-566ale edgiei *J"ii"""t" *Li t'1; ".DerePt ac6ea eu' iupAnul Hirjil

Lucaci, fudegul a.t ""t'Iito Bragovului 9i a tot linutul Slo"l fo3rte cu

inirni fierbinte 9i ." ;Au uptinsi'de multieluiia la aceasti luminati carte'

DJ;d;;;"., t , *"ri" ffi "* r"otutt g-im ciutat pini o am aflat ln fara

Rurn6neasci, tt u.friroiililiittrl 5*'"6*' ln-cetate in Targovigte' Iari dupi

ce o am oblicit, iarl eu foarte m-am bucurat qi cu mult5 rugiciune cergut-am

de la sfingiia-lui 9i "ril;;;;- I"'l $i ro*t" "'e srituli cu luminatul

mitropolitul, marele Cft"""ai" der'-ioi trinutul tudealului qi aI Oriziei' qi

cu mult cliros de p"."iLit ""U"iia

aclasti carte' inci 9i cu tgfi sfdtnicii

miei. $i cu voi, tu*.ol"u"to* fi cu voia miuopolitutui' marehl,Serafim'

noi ,o deadem Iu Coresi, diaconul, ce era mefterit"tipt tttt"-"cest lucru' de

o scoase den cu"t". saibeusci pre lirnba rumineasci, impreun6 qi cu preugii

de la besdrec. $.h6il;;, de Hngx cetatea Braqovului' Tt"':.P:Pi Iane pi

il; Mffi;J;p ".;;;ft1se inmulleasci in multe pt4i ei chipuri

cuv'ntul lui prrmrr.ruiiEi 'a

,. .a""gi spre tnvilitura legiei <reqtineasci'.

+ vezivasile cREcu, 'i*irr"t

iiti.ipit bizantin PenlrY Caltea crli2yafdturd

a iliaconulu, Co.."i-air,-r5,r. Cl*itiile patiiarhului loan XIV Caleca

Ay.+-rs+il, Bucuregti, 1939'

a Originalul "Iav i' ,lirio,ngh"tiei cu invdsdturd" a diaconului Coresi'

Bucureqti, 1958. . --rt^-.:^-^ r'l-^+ ,,Les origineaux slavo-russes des plus anciennes collections d'homdlies

roum.i.ru]', Romanoslavica, lX (tg63), pp' 163-r.93'

Rolul Bisericii qi al textelor cu confinut bisericesc "' a7

civil, lntemeiate pe dreptul canonic bizantin' Dupi o lungi

perioadi in care t"*t"tt';"idice au circulat exclusiv in limba

slavoni, din secolul "i

iVr-fuu apar qi versiuni romAneqti' Din

;Jt'**e a" i"""f.'t u a'"p"'lui scris rgminq5 ni s-au

pistrat, fragm"nt r, -ioui

Praiile, una atribuiti diaconului

Coresi, tip5riti "r, tpro*i*afie in anii 156o-1562 (s-au pistrat

doar rz file, legate #;t";;;tl; u".sbornit manuscris' ms' BAR

5o32),qi alta, o versiune manuscrisi' cuprinsi' alituri de alte

texte, in codicele ,"."r""tit (ms' sl' BlR 6g! """"::l*'=*b""*.f"

de Pravila ritorului Lucaci' Redactat in cea ma1 mare

parte in limba "fu,o.,a

qi i"titulat Pravi.la a svenlilor otepi dupd

invdfdtura msrelui Vq'.silie, acest text manuscris confine Ei

ample pasaje cu traducere romAneasci intralinearf,' lncheierea

,.r".5riirpste datati 8 iulie r58r, iar copistul (care poate fi gi

autorul traducerii romAneqti') se auto-defineqte drept "ritor Er

sholastic", ceea ce in""am"f, ci trebuie si fi fost un om instruit'

probabil prof'esor de slavonl la Ecoala min5stireasci de la

Futna. Copierea t;"i;; s-a. fStut din porunca episco.pului

Eustratie de Roman, fapt care, impreund iu caracterul orrodox

al texrelor, "" ill;;;ieg"g" 'i Presupunem c5.irrifiativa

traducerii trebuie pusl pe seama "no' facto'i interni' probabil

unele necesititri didactice'

z.z. Texte de literaturd Ttopulard'Sub raport ;ffilti,: i"xt"l" literare cu continut

non-biseric""" .*Ji'i t-'" petttut din secolul al XVI-lea sunt

mult mai pufine. tr4'rea lor:maioritate sunt texte cu confinut

moralizator-sapienfial sau religios-apocrif'.:fextrll 1:l- *ut

ffi"rtara ain i"""*ticategorie iste.Floarea rlarurilor' carte cu

earacter "o

*p o'itl "-il{"a"" J i

" g""a" d e sp r e ani mal e' maxime

din scriitori "r*ri"i g.;*."I-i"ii"i +i-ain scriitori cregtini, istorioare

biblice, al cSrei pt;?;'ip ;t t'*"" fio re de virti' alcituiti intre

arriir3r3-r723 dt un teriurar italian necunoscut' A circulat mult

tn intreaga E"*;a,;l;; t'li*'io',tiplriti irr zeci de edilii' in

diferite limbi. I^ f,'i'a tfu*nt' a ajuns de timpuriu qi in spaliul

romAnesc. Cea mai veche versiune romineasci pe care o avem

se giseqte "opiate-i.tt,l" *u'-"'scris trilingY' slavono-rornan'

z8 Eugen Mulrruer.ru

scris la Putna, in intervalulrygz-r6o4(BAR, ms. ram. 46zo), dininiliativa unui ieromonah Ioan. Traducerea originari trebuies{ fi fost mai veche. Unii cercetitori ai textului+6 au formulatopinia cH traducer'ea ar fi fost ficut5, intre anii r47&t484,dupi versiunea originalS italiani, de citre Gherman, demnitarla curtea lui $tefan cel Mare, Ei pistrati in copii ulterioare.Plrerea aceasta a fost admisi de I.C. Chilimia gi D. Simonescu,dar respinsi ulterior de alli cercetitori. Potrivit rezultatelorcercetirilorpublicate deAlexandra Roman*Moraru4?, Ion Ghegiegi Al. Mareg+8, s€ admite astizi, ln general, c5 traducerea a fostficuti, probabil, in zona Banat-Hunedoara, dupl o versiuneslavonf,, eventual cu ajutorul uneia latineqti. Suntem insi datorisi menfionSm gi faptul ci cel rnai recent editor al textului,Pandele Olteanu4e, respinge argumentafia cercetitorilormenfionafi mai sus, susfinAnd opinia ci traducerea texruluis-a ficut la Putna, la sfdrryitul secolului al XV[-lea, eventual decitre aceiagi eirturari care au alcituit gi Pravila ritarului Lucaci.

3. Spasiul qi tirnpul elabordriiprfunelor texte literare rom&neStiTextele rotacizante gi tipf;riturile coresiene menfionate ryi

descrise pe scurt mai sus alcituiesc lmpreuni un corpus relativunitar prin conlinut, caracteristici lingvistice qi semnificafiefilologici qi culturali. Importanfa acestui corpus pentru culturaromAni este enorm5, intrucflt ele pun bazele romflnei literareqi ale tradifiei noastre culturale scrise. tmpreuni, ele sunt46 N.N. Suocuttrti., N, SuocuINi, ,,0 traducere rom&neasc5 din secolulal XVIlea a ci4ii Floqrea darurilor", Biserica Ortodoxd Romdnd, LXIO((196z), 7-8, pp. ZL4-224.+z Alexandra Ronzrarv-Mona.nu, ,,Primele versuri Iaice rom5neqa", Limbaramdnd, )OCIII (rgZB), z, pp. t55-t6r; ,,Preocupiri etimologice lntr-unmanuscris romAnesc de la sfArEitul secolului al XW-lea", Limba romfrnd,)O(\4II (rglg), 1,, pp. 267-271,1 ,,Cea mai veche versiune rom8neasci a Floriidarurilor. Filialie qi localizar{ in: I. Gurlm (coord.), Cele maivechi texteromdnepti, Bucuregti, r98z, pp. 2633116..aB I. GHrgtr, Al. Manrq, Originile scrisului in limba romdnd, pp.3Br3gz.ag Floarea darurilor sou Fiore di virti, studiu, edi;ie criticl pe versiuni,dupl manuserise, traduceri fi glosar In context comparat de PandeleOlteanu, Timi;oara, Editura Mitropoliei Banatului, rggz, p. r87 qi urm.

RoIuI Bisericii pi al textelor cu confinut bisericesc ... 29 .

semnalul de incepere a unui indelungat proces pi al unui efortsistematic de constituire a unui instrument lingvistic adecvatexprimirii ?n scris a actului cultural, pe baza limbii nafionale.Faptul ci aproape toate aceste tsrte, in forma in care ni s-aupHstrat, nu sunt elaboriri primare, ci c6pii manuscrise sautipirite ale unor originale care nu ni s-au pistrat ingreuneazienorm procesul analizei fllologice gi istorice. Ceea ce a atrasatenfia cercetitorilor inci de Ia sfhrqitul secolului al XIX-lea,cf;nd aceste texte au inceput si fie cercetate sistematic qigtiinfific, a fost caracterul foarte arhaic al limbii romAnefolosite. Alhaicitatea lor a fosl interpretatH ca un indiciu sigurci originalele traducerilor trebuie si fi fost elaborate inaintede momentul copierii sau tipiririi.lor. intrucit, cu pu+ineexcepgii, textele manuscrise pe c;re le de;inem nu au fostdatate qi localizate de autorii (sau copiptii) lor, sarcina primaria cercetitorilor a fost tocmai datarea qi localizarea textelor. S-acreat, astfel, in filologia romineasci o problematici complexfr,legat5 de inceputurile scrisului literar romenesc, orientati spredatarea, localizarea gi explicarea contextului qi cauzelor careau determinat elaborarea 1or. Aceasti problematicd constituie,lntr-o anumiti misuri, cheia de bolti qi afiul de maturitate alfilologiei romAneqti moderne. in comparafie cu monumentede limbi din secolele ulterioare, al XVII-lea pi al XVIII-lea, maipufin cercetate gi editate, scrierile romsnegti din secolul alXVI-lea, in special tipiriturile coresiene gi textele roticizante,sunt relativ mai bine studiate qi detrin edi;ii critice moderne binealcituite. Pirerile specialigtilor nu -coincid

tns5, intotdeiunaatunci cAnd este vorba de datarea ryi localizarea unui text sauale unui grup de texte. Pentru a ne face o idee corecti asupraacestui set de probleme, este nevoie si prezentHm, pe scurt,principalele opinii emise gi argumentele invocate"

CAt privegte localizarea textelor rotacizante, cici ele suntcele care pun cele mai multe probleme de a'cest tip, au fostindicate ln timp, practic, aproape toate provinciile istorice aleDacoromaniei ca zoni geografici unde aceste texte ar fi fostelaborate qi, implicit, ca ,,leag5n' al cultur.ii romineqti scrise.Acest fapt atesti nu doar complexitatea problemelor, ci 9idiversitatea metodelor de abordare, a perspectivelor qi criteriilor

Rolul Biserici i Ei al textelor cu confinut bisericesc "'Eugen MuNrreANU

)o

de cercetare. Dati fiind marea mizi simbolici a acestui fapt' nu

rareori interese subi""Ir" J",,patriotism rocal" auviciat judecata

imparfiall. vo* igni;u "pi"in- partizane' amintind qi luand

in calcul numai p" ;;i; "t-'

fu"d"-entare itiinlifice minimali'

Pentru o rirai U"ti littt*tti'u"t a dezbaterii' vom prezenta

succint cele mai i"'pott""t" criterii care au f" TT:b::lntf:filologi 9i istorici irr-

""op"f localizirii textelor qi' in cazurr mar

rare, i unor tiPirituri'Criteriul ling'i"ii *constituie un criteriu de localizare relativ

sigur. Pornind' de la constatarea prezentei (sau frecvenlei) unor

narticularit5fl fbnetice, lexicale sau gramaticale specifice uneiP"ffiil

(^"]r ;#;;;;'i '""" f,lalectale' cercetitorii au

lncercat ce "ir"T

-"i';f;;;tl"ttuI dialectal- daco-romanesc in

care a fost redact"t;;;;iat un text' Principalul inqonvenient

al localizirii prin il'b; fi;'i't"o, "o""iit'i" posibilitatea

ca actuala ,"p,i;i;; g"i"titot daco-rominesti sa nu se

suprapuni ir,..gr.it;i t;;;;" rrlrta. {ialectali din epoca veche'

un al doileir i'"';;";;;; Ii"fri"itii prea rigide a criteriului

lingvistic t r r"opi'to"'rte"ii',,.,i ti din secolul atr XVI-lea

ar consta, i,, "u'#f-I*o* l"ditalii documentare ferme' ln

ignorarea posibilitifii ca un cerflrrar' originar dintr-o anumiti

zond dialectali, s5'activeze intr-un "'"'t* cultural dintr-o

altf, arie dialectali t""" "u ar conduce la un amestec sau o

slrprapune"", ""tJi aire ri..tori lingvistice. La acelagi rezultat

s-a aiuns $i p"J';pj;;;*". itltttpirirea intr-un spatiu

dialectal rrr**it " rrrr.,i text scris/ "opi'i/

tipf,rit in altll'.|cesta

estecazulc"Io"muimulterlintretextelecarenis.aupistratdinsecolul .1 KVIJ"':;;; "tr"tt"'I

lor nord-daco-rom5nesc este

indubitabit, o p'""1'-"1*e mai exacti a locului de origine a fost

foarte greu de "f";;;;;i ales datoriti caracterului compozit

al limbii in care au fost redactate'

CeI dintAi inviFat romAn care-a aplicat il 'T:d :iT:Tl:gi cu rezultate'"L'Uif" meioda localizirii teftelor Prul

criterii lingvistice-t-f"" l'-A' Candrea5o' Cunoscutul fiIolog

bucuregtear t ai"ii' Ipt p'"f*larit5qi fonetice' morfologice

il; C"""-* , Psatrirea Scheiand com?:r::d^c" :::*'::.l"attiri din

sec. XW 6i Xil|fl, traduse din slavoneSte' vol' I-[' Bucureqtr' r9ro'

si lexicale pe baza cirora a susfinut cf, patria originari a celor

mai vechi versiuni t#;G;t'*- Psu.ltir'ii 9i' implicit' a textelor

rotacizante u, n lf"'u*""g"t' Prin aceste fapte de limbi'

Candrea a crezut "a;;;;;;hrmari o ipotezi "TlttT1'-:l"t

de N. Iorga qi """"p'lia=J;;;;il' altri savanli' intre care A'

Rosetti 9i Gh- Ivlnescu' Aceste opt particularitSli lingvistice'

def,nite ca flind **'*"ttqT: dtt"Te Candrea' sunt:

* fonetism"t "ot"Ii"*T lui n intervocalic lurd' birei

prezenla afi.#;t" ':"L7

r" """i"te

de origine latini

precum g,,', giui"catd; prezenfa africatei dz'ii loc de

z in cuvinte d"';;tgt;; iJti"e precum dzi' Dumnedzdu;

prezenta lui r; fo?tconsonantic t--?*il' -f'"tT' .ptt'"ij3Iui n'(n muiat) Li*ot"gi"' in cuvinte de origine latrna

pr€cum c dlc An' u, tntfln' 1t'

- strucfitri *rrfrit;;;;fb;*' de imperativ negatir6 plural'

terminatl in 'rr;i, -erefi sau -ireSi: nu *:"t?l:-ly :"certare{i;fi,';i" e; indicativ prezent sem 'sunteml sefi

'sunteti ut"'""Itili Jlt t r"*" a" glural mdnuri'mAini''

lexic specifi"t ;;;;ee origine laiini (a cura - 'a cur5qi"

misel -'sirac') sau maghiarisme (adimund - 'camiti"

gildtui- 'a uri')'Concluzia tras5 cle Canrlrea

. p" bo'u- I:l:::t'"'

invocate, potrivit llli" L"tele rotacizallte ar fi originare diu

Maramureq, este greu acceptabiti astizi' cAnd qtirn ci unele

dintre f,aptele it"'3"tt" "t i*" t"*"t-;;;;ltl" *t"tt* 1,O'*'

;il;"ffia,,"i), Jt"t" "'1'1 specifice altei zone' si anume

regiunii gurtt-H"""t1o"u (')' ii"t*tJ caracterizau in secolul

aI XVI-lea a""" *'"iJ"tf" doto-"t'tanesd de la nord de Mureg'

inclusiv pe cel nord-moldovenesct''Cu referire la fenomene precuq qre.zenfa 'fonetisrnelor

irimd qi g er,r, "r'

i, I "t"'il "r"i i" " ('o'J"l) Ei menfl nerea inta cti

,i"ui.tito,tui'",i"'1,.u^'":uf TSX,H;;ffi:;ffi Xifl ;:"i:'rT;Lo cal.izatextelein discuf ietntr- o zo nac

;' V;i I. G""'f*, Al- MRmg' Grsiurile dacorcmfrne tn secolul al Xw'lea'

Bucureqti, Editura Academiei' '97a poni{

'f t' ct'u1'u ' Intoducete 'fn

dialectalogia'*'o"u?Hi'Jo-"lu' fi"t"t9+ti' Editua Academiei 1994' passttrr'

y Zur Rekons*,t,'ioo-i"|" (Jrrumiinischen, Halle, r9ro.

32 EugenMtrNmaNu

care includea Cripana pi Maramurepul. Un alt lingvist, G'

istrate, a remarcat prezenfa lui r muiat in cuvinte precum o uri'a uri', ris 'rAs', a omori 'a omori'ln textele rotacizante ryi a dedus

de aici c5, Psaltirea Scheiand qi Codicele Voronefean pot provenidin zonele de sud-vest ale Transilvafliei, c5tre Banat qi Cripana.

Reiultatele contradictorii oblinute in localizarea textelorrotacizante pe criterii lingvistice se explici prin aplicarea

inconsecventi a metodei, precum gi prin deficienqe de naturilogici gi procedural5, intre care putem enumera: considerareatn bl,c a tuturor textelor in discufie, de parci toate ar fi fostscrise/copiate de aceeaqi persoani in acelaqi an gi in acelaqi

loc, luarea in discufie a unui numir limitat de particularismelingvistice Ei nu cercetarea critici integralS a textelor, ignorareacaracterului de c6pii ulterioare a exemplarelor pistrate, faptcare presupune amestecul particularismelor lingvistice ale

originalului cu ce'le ale copiqtilor. Aceste deficienle de metodiau fost remerliate in mare parte de cercetHrile efectuatesistematic de reprezentan+i ai gcolii filologice a lui I' Ghefie,care au arf,tat cH textele rotacizante prezinti un strat lingvisticoriginar, bil5;ean-hunedorean, 9i un strat lingvistic de naturinord-moldoveneasci, datorat copiqtilor.

Un alt criteriu intrebuinfat in localizarea textelorrotacizante a fost criteriul grafic sa'u grafologic- Filologiispecializafi in paleografie romfineasci au stabilit existenfa, lndiferite centre culturale rnedievale, a unor qcoli de copigti care

iqi perpetuau tradigiile grafice locale (punerea in pagini, tipulde hariie pi de cerneali folosite, forma literelor gi ductul scrieriietc.). Metoda acesta este intrebuinfatf, sporadic 9i necesiti unefort imens de cercetare arhivistici. Ea ar fi eficienti doar inmisura ln care s-ar elabora mai intAi, ca instrumente de lucru,cataloage exhaustive cu mostre ample din vechile manuscriseromAnegti, care si cuprindil o sistematizare a particularitlfilorgrafice specifice fiecirei qcoli de copigti'- Criieriul fiIigranologic este un element de metodlimprumurat de filologi din repertoriul criminalisticii qi a fostaplicat cu rezultate notabile in datarea, dar qi ln loealizareacilor mai vechi texte romAne$ti. Metoda aceasta se bazeazH pe

Rolul Bisericii pi al textelor cu confinut bisericesc... 33

urmitoerele imprejuriri istorice. In secolul al XVI-lea, centrelede producere a hdrtiei erau relativ pufine in Europa. Incfr gi maipufine la numir erau locurile de unde romAnii iqi procurauhArtia necesarS.. Or, in procesul de fabricalie curent in epoc5,fiecare coali de hArtie avea un fel de amprentH a manufacturiicare a produs-o, aqa*numitul filigran, care indicl destul deilrecis locul de fabrica;ie. Cercetirile de acest tip au conturatdisciplina fiIigranologiei, qtiinfi auxiliart pregioasd pentrufilologi qi istoricisa. Pornind de la lucrarea clasici a lui Briquet,filologul romfln AI. Mareq a alcituit gi publicat un repertoriufiIigranologic al textelor romAnepti vechix, contribuind astfella aqezarea pe o bazi mult mai solid5 a cercetirilor de acest tip.Ion Ghefie este acela care a invocat filigranul hertiei (profilulunui r{ristref) pentru a localiza ln Moldova trei dintre textelerotacizante (Psaltirea Scheiand, Psaltirea Hurmuzachi qiCodicele Wronefean), intrucAt acest tip de hArtie a circulat insecolul aI XW-lea exclusivin Moldova.

Criteriul cultural-istoric a fnst qi el adus in discu$e deunii cercetitori in incercarea de a localiza textele despre carediscutim aici. S-a pornit de Ia principiul dupi care traducereaprimelor texte religioase nu s-ar fi putut efectua decflt incentre urbane sau in regiuni de viafi rom6neasc5 unde si sefi putut inchega o anumiti tradi;ie culturali, unde si fi pututexista un climat intelecEual sau confesional care si permitHsau si favorizeze astfel de inigiative. Unii cercetitori, ptrecum

:r Precursori ai filigranologiei sunt italianul Aurelio Zonghi gi germanulErnst l(irehner, care au aclivat in ultimele decenii ale secolului al )ilX-lea.In aproximativ aceeagi epoci, de tnsemnitatea filigranologiei gi-a datseama gi B. Prrnrcrrcu-Hasoru, care, in primul volum din Cuvente denbdtrhni (1878), tipiregte planrye cu z3 de filigrane incasrrate in hartiaunor vechi documente rom&nepti. Cel care a pus bazele sistematice alefiligranologiei este socotit lnvifarul elve$an Charles*Moise Briquet,care a tipirit in anul rgo7, la Paris, impuntrtoarea Iucrare Les filigranes"Dictionnaire historique des marques du papier, intrehuinfati asiduu pi infilologia romdneascI-54 Al. MAREp, Filigranele hdrtiei ?ntrebuinSate tn ldrile Romflne tn $ecolulal t6-lea, Bucureqti. Editura Academiei, rq87.

Eugen MusrrsANU

34r.

r. Bianus: ei Milan $esans6, "":yf{t""i#tr1ffi1ffit1r"ii*i";t. romdneqti nu ar fi putut aPa

=chil i,-'."a,r M o Idovei ii Ji^ s"

" "',11;l5;ffi ,Tfff ,Il*,.

#:f;fml:*J::1"*'#1";X:'"il;'*insiadop'[areanunc-tului a" t'"au'? "l-"fo'*

ciruia^actiunea de ffaducere a

textelor creqdne dt;#t;;t" t" n-""ttutt,t unei decizii

interne timpurii t ii"I"Jri ortodoxe' i'pt i"*t-rn"ient'spriiinit

;::;;"il;ii:q:fltilti:;":St.y:i:,tUlii.'":*$::llT:JJ[:,T:::il".:',""i,1]"""#p"i'*:";*:i"'iffriodoxiei'datorale ",,""t"lo'

tolf*io"afe protestante (husit' luteran

sau calvin), care 'u"qi""tu p'og"'*J" *iao""t"a in limbile

populare t t"*taJ'" 1o;;"" fi -

"y"lgariiarea" serviciului divin'

Astfel, N' lorga, ;ilt"5t"; al ip-otezei influenlei husite' 9t

A1. Rosetti, pt*i'T#uil *fI.,L;:i t"tttu""' exclud Moldova

si Tara Romanelalci din tlsta posibilelor zone- originare

ale'traducerilor religioase' l" t'J't:J"t""tul cf, influen;ele

culturale "*'"*"" *e'rlionate "'1"-;t

fl pttt't exercita decit

asupra pop'ltt1'"i;;,I,e';;ti din Transilvania' Banat sau

Maramure+, =o*"i"nui" ""o' ut"o'ita1i politice aloglote'

maghiarer""*a'-"Jf 'g-;'"."t:,^t*.i,"ll;Ulru::;[H:;

[ ffi ;iq g llt :lffi ilJ,1']:i', #;ffilil,[."rr*"1foarte timPurru t

Un alt criteriu invocat t" ""og"i fg*11'i-t1t'primelor

ffaduceri *,,r#";;'" ^il ::':X"fil?;:t.nff'5#ft:rr,rm*'J?ff ::ilil"","ifr !;;;;;;;;f "ani'P"atti'"aIlurmuzaki qi Coiicele Vorone{egi't" fost gisite la sflrqitul

secolului "1 xd;;'i"'Li"ehiri din Bucovina' la care se

adaugi ei "*i"..l'iJi' r;qT'L]::'I"o'i"'u*n51i care atesti

cE se giseau t""ilJ" *'fta yr"*"J " '*q * '-':9i:n:'Ieascipe unii ""'"ttait"'i-#"o"Ja"'" "e

uili' ln Bucovina' a Ei fost

elaborati traducerea'

;D-orel"r*d"terealimbiirombne1tiin'bisencaromlnilor'Bucureqti'r9o4's6 originea qi timput printelor traduc*,,i"-*i""i,i ale Sfintelor Scripturi,

Cerniufi' 1939'

Rolul Biseric ii gi al textelor cu confinut bisericesc "' 35 '

3.t. Principalele ipoteze privitoare la lacalizarea

textelor rqtacizanteIn urma aplicirii diferenfiate a acestor criterii' au fost

formrlrt"inntttog;;;;e'"''".a:3:"lr;;'Xi:i::fiff :"JrXmult sau mai pulin argumentate' cu prl

.f."i"o primele traduleri religioase it' ti*bu romAni' Le vom

trece in revistt pe cele mai importante:. perrrru Mrro*ur"p '-"'

prlnunlat Nicolae lorga (r9o4)rz'

I--A. Candrear", Giorge p.r",, (rgzr)sr, N' Cartoian (r94o)t"

lr. Ci"U""u (194r)6', *G'

L5t'"t"u (r949)u' 9i P'P' Panaitescu

(re65)",. o arie mai largf,, incluz6ld Transilvania pi Maramurepul' au

indigat A1. Rosetti6+ qi P' Olteanu6:' .

. A. ;;ir;;tianu (r885)iu 'i

S' Puqcariu (r9o4)o au indicatpartea

de nord.-vest afraiiilvaniei (CriEana) ca patrie prezumtivf, a

celor mai vechi traduceri in limba romflni de texte religioase'

. in fine, pentru zona cle sud-vest a Transilvaniei (Banat qi

Hunedoara), ca regiune unde a tnceput procesul anevoios al

transpunerii in ro[lineqte a textelor creqtine fundamentale'

" ;"r1" ll**r*ii religioase a romdnilor "" P' 19 pi urm'

sF Psaltirea Scheiand..., pp. XCU-xc

ts Istoria literaturii ,o*ii"pti tn secolul aI XW-leo' laqi' rgz:I' p' 3t:'

u'isrorio literaturii romdne vechi, Bucureqti' 1940' PP' 52-51 -- ^o

u, ii"uprturile scrisului in limba romind, Buculepti, 1941, PP' 3r-fo' I

6, problemele "opirutJoUuichii

romdne literare,Lgi, tg+e' Edigie moderni:

Gh. Ivlnescu , f,oArc*"ti capitale al" ueciii'romilne liferare' edigie

revizuiti, indici qi bibliogra'fie de Eugen Munteanu qi I-ucia-Gabriela

Munteanu, ".. o ro'if"ia"a*-ft'gt" fuunteanu' Ediiot' Universitdlii

<tAlexandru Ioan Cuza>r, laqi,'zorz' prrsstm' Cf' 9i Gh' IviNsscu' lstoria

limbii romdne, Iaqi, r98o, P' 5oB'q Inceputurile qi biruinSa "' pp' 68-7o'q Istoria limbii romfrne, Passtm'r: ,contribufii r, ,t rairri

"i*.rr"rrt*1o, slave din cele mai vechl Eaduceri

romAnepti. U' V*rUo,ldi""'i'"' pt"po'ilii' particulq"' {-imbd ;i literaturd'

VI (1962), PP.70-73'*-I"iri"'tiibei qi literaturei romd'ne' IaPi' rB85' p' r33'

dz Zur Rekonstrulction ..., possim-

36 ugenMuNTEANU

s-au pronuntat, cu argumente convingStoare' [' Ghetrie68 pi

unii dintre colaboratorii sii6s.

3.2. Ptincipalele ipoteze privitoare ladstsrea textelor rotacizante$i datarea manuscriselor rotacizante a pus probleme

spinoase qi a stArnit controverse, opiniile emise in timp vizflnd

oractic aproape toate secolele antirioare secolului al XVIJea''c;i; ;"i *r_i." dinrre acesre opinii se bazeazi pe supozi.lii

nefirndamentate pi ,r*""grr-",tiate qi, in stadiul actual al

".i.""ir..ii textelor gi clocurneltel-or auxiliare' pot fi upor

""*Uit rtu pi respi,se. in scopul clarificirii acestei discu;ii,

este necesarsi oper6m o distinclie fundamentalS: intrucflt este

doveditconving.StorpidefinitivfaptulcStextele.manuscriserotacizante nu sunt ln sine cele mai vechi texte literare scrise

in rominegte, ci c6pii datAnd din secolul aI XVIJea ale unor

i.o" ."a*"ior.. (p*Uabil nu cu mult mai vechi), demonstrafia

tre$uie s5 aibi in vedere datarea acestor presuplue originale

care nu ni s-au Pistrat-Ca qi in cazul localizirii, datarea textelor pe baza unor

org u^"it. lingvistic e necesiti ample investigattdocumentare'leitu"a unui irumir c6t mai mare de texte (ideal, a tuturortextelor din secolul al XVI-lea), precum qi o justi interpretare, rrpt*to" de limbi, ln acord cu datele dialectologiei istorice.

Nu de rare ori, interpretarea ryi datarea faptelor de-limb5 au

condus la rezultate incomplete sau de-a dreptul false'.cicielementele de comparalie iipsesc, textele in cauzi fiind ele

lnsele cele mai .r""hi documente romf,neqti scrise' Aqa lncAt'

;;;.dr;;, J* tip deductiv, insoqiti de confruntarea cu datele

l*or* "1.

dialectdlogiei pi ale gramaticii istorice, rimAne singura

metodi corecti "uiu

r," sti la dispoziEie. Cei dintAi cercetltoricare s-au apropiat de textele rotacizante - I'G' Sbiera' I' Bianu'

A. Densusianu, N. Iorga - s-au aritat impresionali de aspectul

(foarte) arhaic al limbii acestor texte, mai arhaic in aparenfi

", B"r, dl"k"t"td a vechii romdne literare, Bucureqti, Editura Academiei,

1975,pp. z4o-24r.

"ii"iii a"exemplu, Maria,a cosrrNsscu, in studiul introductiv la edilia

Codicelui Vorone(ean, Bucureqti, r98r, pp' z5-45'

RolulBisericii gi aI textelor ci confinut bisericesc... 37

decit cel al limbii tipiriturilor coresiene din a doua jumitate asecolului aI XVI-lea. Acest fapt i-a determinat str considere ctele ar reflecta un stadiu lingvistic anterior secolului al XVI-Iea.In aceasti fazi de pionierat a cercetS.rii inceputurilor culturiiromAneEti scrise, in special rotacismul lui n interwocalicapirea ca un fapt arhaic Ai, in consecingi, un argumentpentru vechimea textelor care lI confineau. Se pierdea dinvedere ipoteza, la fel de plauzibili, ctr absenfa rotacismuluidin textele tipirite de Coresi (de multe ori provenind dinprototipuri comune cu traducerile rotacizante) s-ar fi pututexplica nu neapirat prin factorul timp, ci gi prin diferentreledialectale intre limba textelor pe care editorii le-au avut Iadispozilie gi propriile opfiuni lingvistice ale acestora. Intuucfltnumeroa6e alte fapte de limbi arhaice se pistreazi la Coresigi sunt c6mune cu cele din manuscrisele rotacizante, multmai potrivit este si socotim cH editorii au eliminat rotacismuldin textele puse sub tipar, fiindci era un fonetism pe care il,,simtreau" ca fiind prea regional.

Deacelagi fenomen fonetical rotacismului lui n intervocalicseserve+te G. Pascu7", atunci cAnd considericiprocesul treceriilui n intre douivocale prin faza intermediari nr s-ar fi incheiatpe la r45o; de aici concluzia trasi de acest filolog ci prezenfa lntextele rotacizante atet a formelor cu nr (lunrd\, cAt gi a celorcu r (/urd) ar fi. un indiciu ci textele sunt anterioare secoluluial XV-lea. in realitate insi, dup5 cum au aritat ancheteledialectologice din Munlii Apuseni, formele cu nr ryi cele crr rcoexistl in vorbirea localnicilor gi astizi.

Un alt cercetitor, I. $iadbei, crede ci-qi poate demonstraafumafla ci te>;tele discutate sunt anterioare anului r5r:o,argumentffnd ci, dupi aceasti dat5, consoanele n'(n muiat) piI'(l muiat), normale din punct de vedere etimologic tn poziliiprecum cun'u sau ul'ta), nu mai apar ulterior tn texte. Realitateaeste insS c5. aceste forme sunt dialectale, ele sunt-cunoscute $iastf,zi in Banat-Hunednara, iardisparilialordintexteleulterioarese erplici tocmai prin caracterul lor prea marcat regional.

Un argument de naturi iingvistici invocf, qi I.C. Chilimiaatunci cAnd afirmi ci prezenta in textele rotacizante (Apctstolulw Istoriq literdturii rom{.negti tn secolul aI XW-lea,Iagi, t9zr.

Rolul Bisericii 9i al textelor cu confinut bisericesc "'EugenMmrrnau'l

38

qi Psaltirea) a unor vechi cuvinte de origine latini precum

pdndtafe, measer, deSidera' tmputa "t"' t"' dovedi ci textele

acestea ar fi fost;';;" inainie d'e secolul al X-Iea' aqadar'

inainte de aaop.u"il*lgniui "rt"" de citre romini' Dupi cum

am vizur triainte, ;;;;;:;r."fiuni fin mai mult de domeniul

mitologiei rru;io,tf"-L"at J" ""1aI

faptelor filologice ferme qi

al interPretirilor corecte'Datarea prin grafie a fost Si ea intrebuinfat6 ca metodI

auxiliari qi se bazeazi "t pi lotjizarea textelorvechi prin acest

procedeu, p" oU,*ita unor dominante grafr ce (cum ar fi forma

qi mirimea tite""ro', J;chrl-scrierii' prezenta sau absenfa unor

litere sau a altor *"*rr" grafice, suprascrierea anumitor semne,

dpul de prescurrf,ri i-*Ii"i"tate ie copiEti etc') speciflce unei

anumite epoci qi " "t""o""i zeaziai" p'l"tt de vedere grafic' In

m5sura ln care am porni de la un repertoriu de texte datate cu

certitudine, compaiarea lor din punct.de vedere grafic cu texte

ne-datate poate #;;;;"a"a"i utile pentru datare' Aceasti

metodf,poate fi aplicati, evident' unor cdpii care ni s-au plstrat'

dar nu are nici o,]il.[;fi i" ".1Uifi"ia

virstei originalelor

care au stat la bt;" ;;;;;;it'"lo' c6p1r' Comparand textul din

CodiceleVoron g"o|t* i"ft dintr-un album de paleografie slavi'

I.G. Sbieraz credea ci poate data acest text rotacizant intre

aproximativ r4a3:;;o.'Evidenq rezultatul aplicirii metodei

este, irt acest caz, '?i""*tt"t' cici perioada indicati este mult

prea largi. A"gp*;;;;de acelaqi tip au intrebuinfat N' Iorga?' 9i

P.P. PanaitescuTr.CumultmaimultsuccesqicurezultateCarepotfisocotite

certe sau o*otoffi- t f"ti intrebuinlati meloda datdrii

filigranalogice' S-iu servit de aceastf, metodf, ln dafarea celor

mai vechi traduceri r"tigior"" romtnepti (codicele.voronefean'

Psaltirea Scn'ion'A' " P*alti'"o -

Hurmuzqchi' Psaltirea

Vnronefeand) I'-;"tandrea' P'P' Panaitescu qi' mai recent'

G. Bliicher 9i Af' Mareg' De mare.folos Pentru filigranologi

e$te monumerrtaf"f -

'iUtt* de filigrane al lui Briquet'

ilesrtr*J"d icele VoroneSean' cu un vocabular pi studiu "" passim'

P Istofia litersturii..., Passim'u Inceputurile qi biruinsa "" passim'

Metoda inventati de savantul elvefian este relativ simpli'

Considerindu-se cI, in Evul Mediu gi in Renaqtere, hflrtia era

folositf,celmultr5anid'elamomentutfabriciriiei'datareaunuii"ra

""tit p* harti! filigranati seface.Prin adiugarea unui numir

l;;;;;;.-'; ani de il ;;i" dovediti (in unele cazuri prezumati)

, ?uilri"arii hArtiei respective. Folosind aceasti metodi, I'-A'

Candreaz+ dateazi mrrius"ri*rL Psaltirii Hurmuzachi lntre anii

,5oo-r5ro, pe baza identitilii dintre- filigranul hArtiei Pe care

acest text a fbst "opi", "" hHg'u"ul, nr' a36 di-n albumul lui

Briquet (ancora veneliani neinscrisi.tn cerc)' datat de ace$ta

in anul i5rt". Cercetili ulterioare ale unor specialiqti' intre

care se rJ.n.rc5 cele publicate de G' Blticherz6 si Al" MaregTT'

;;;;" qi al unui ruto,o' album de filigrane romAneqti' au adus

p-..iriri valoroase Si corecturi. procedurilor presupuse de

aceasti metodf,, introducind in circulafe domeniul rominesc'

Astfel, acepti doi cercetitori au stabilit ci' in copia care ni s-a

pa;i;;, Pialtirea Scheiand a fost scrisf, dupi amrl r57o' cici

hiig.uo"t haftiei, aqa-numitul ,,mistref silezian"' apar.e pe un

,to". d" hirtie fabricatt in silezia in deceniile respective, stoc

din care provine 9i ht"ti' in[rebuin]at{ de Coresi pentru unele

dintre tiPiriturile sale.

Unele "ontroverse

au provocat incer.irrle cercet5torilor

cle a data textele rotacizairte prin 'L'sci/rarea criptogramei

Jin p"olri.ea $cheiand' Este 'n'!"t despre o-notili defectuos

conservati, care pare a fi r ' tiatii scrisi cu slove slavone' Cea

ta Psaltirea Scheiuna..., l, P' crv qi urm'zrDatareapropusideCanclreaafostcontestatf,ulteriordel.Grlrlrr,Al.Me-nng, Originiler".ir;l'; "';;' 4r, unde sunt relevate gre9eli de metodi'

o aplicare corecti . ;;;;i ili utiqt"t " fi trebuit si dea anii l'4&6-1516'

In realitate, arati in "orrai,"'""

Gheiie pi Mareg' Candrea a ignorat faptul

ed filigranele comparate erau doar aseminltoare' pi nu identice' dupi cum

recomanda Briquet.?6 ,,PdsibilitSti de datare cu ajutorul filigranelor' un model matematic"'

Jkvista biblioteciktr,xXi t'g';gl, 'o, ppl 6t&-623; "Contribulii--l1i'sttxia

hArtiei gi a tipalului "f,i'iU" im t tio"i fum[tate a secotrlui al XVI-lea de

ffi;;J;ts; dia biblios raph ica [Bucure$.1i]' lu $e6s)' Pp' 42e- +1,t'

n ,,Cateva observ-a;ii t ri"gl;ti cu posibilitatea de datire prin fiIigrane"'

Limba romdnd,)OilI (r92), 4, p' 3o53a8'

l

40 ugenMUNTEANU

mai probabilt lecturt ar fi iil'r adicd, potrivit valorilor cifrice a.

slovellor chirilice: 5r5. Sextil Puqcariu (,g,+) ryi P'P' Panaitescu

citesc anul r5r5, ci datH prezumati. Anterior, I' Bianu (rSB9)

propusesel4bz sau raS5. Infine, A- Rosettiapropus-lectura157578,datire reluati gi intiriti ulterior, cind lingvistul bucurefteanmenlioneazi totugi cu prudenfi ci aceasti criptogrami ,,nu

si-ar putea livra secretul decat dacS s-ar descoperi originalul ei,

cici in copia din Psaltirea scheiani existi [...] o serie de literedeformate de copist"ze.

Datarea cu aiutorul tmpreiurdrilor cultural-istorice pi

confesionale in care efectuarea traducerilor cu confinut religioss-ar fi putut produce a fost gi ea practicati de cercetitorii care

s-au ocup"t cu aceste texte. Pentm adep;ii teoriei husite (N.

Iorga, S. Puqcariu), prototipurile manuscriselor rotacizante au

p,rtirt fi redactate inci de la jumitatea secblului al XV-lea, lnzonele nordice ale spaliului daco-romanesc, pasibile si sufere

o astfel de influengi confesionali. A1. Rosetti, care considerici traducerea textelor religioase s-a efectuat sub influenfaIuteranismului profesat de saqii ardeleni, fixeazi operatia de

traducere a textelor intre anii r53o-r5598o.

In absenla dovezilor palpabile, rafionamentele istoriceqi interpretarea contextului politic, cultural, confesional gi

social an fort singurele cii care au condus la unele ipoteze.

Pentru interesul lor documentar, trecem in revisti aceste opiniiformulate in timp cu privire la data de elaborare a textelorrotacizante (sau a originalelor lor).. O ipotezi hazardati emite istoricul literar I.C. ChifimiaE'

atunci cAnd incearcl si argumenteze ci versiunile cele maivechi ale textelor rotacizante (ln special Psalrirea) sunturmapele unor traduceri romAneqti foarte vechi, elabQrate

tnainte de secolul al X-Iea qi traduse direct din limba latini.

ts Recherclrcs sur la phonitique duroumain auXW' siicle, Paris, 1926.

7s Istoria limbii romt.ne,p. 676.

""A1. Rosrr;:4 Istoria limbii romtne, edi;ie definitivi,p.677-8, ,,urme probabile ale unei vechi traduceri din limba latinx in Psaltirea

$cheiand;, Revisto de^istorie qi teorie literard, )OO( (rg8r), ?', PP' 75t-r53i

apoi, mai pe larg, ln ,,inceputr-rrile scrisului in limba romanx", Luceaftrul,

1982, nr, r5, r6, t7, tg, z\ j2.

Rolul Bisericii gi aI textelor cu confinut bisericesc ... 4r

Aceasti ipotezi postuleazi existenga unei tradi;ii texrualecrestine scrise la romAni intr-o epocd foarte timpurie,cf,nd aqa ceva nu exista, practic, la nici un popor neo-latin,slav sau germanic! Argumentul principal al lui Chilimiaconsti ln invocarea prezenfei in textele rotacizante a une.iserii destul de ample de cuvinte de origine latini care alrdisptrrut ulterior, incl din secolul aI XVII-lea, din uzul scrisal limbii romSne, socotite de autor ,,relicte lexicale", rimasedintr-o epoci striveche, cAnd,,propagarea creqtinismuluipi serviciul religios aveau inci drept fundament utilizareatextelor latine"s'. Lista acestor arhaisme este mai lungi,ne mullumim si citim cS.teva: a depidera'a dori' (< lat,desiderare), a despune 'a domina, a st[pflni' (< lat. disponere),ginf 'pofor, ras5' (< lat. gens), a tnveSti'a imbrica' (< lat,investire), ld"sdciune'iertare' (< lat. Iaxatio), a nuta'a naviga'(lat. < *nautare), a pdndta'a fi pradi durerii, a suferi' (<lat. "poenitare), pdrag 'cerul gurii' (< lat. palatium) etc,,

Am respins aceastt. ipotezi seducitoare, dar improbabillia profesorului I.C. Chi+imia8,, aritAnd, tn urma uneiicomparafii textuale atente gi aminunfite cu vechi versiunlale Psaltini latine (operafie pe care Chipirnia nu o ficuse),cH prezenfa acestor,,latinisme"s+ se explici ce1 mai probabilprin utilizarea de citre traducltorii anonimi, intr-o anumit&fazi din evolufia textului, gi a unui original latinesc, pe lAngf,,,izvodul" de baz5, care a fost cel slavon.

& I.C. CHt1rr"rtl^,ln Lttceafdrul, nr. tZ, p. L.8r Vezi Eugen Muu"rneNu, ,,Slavon ou latin? I"Ine examin.ation tluproblEme de la langue-source des plus anciennes traductions roumainesdu Psautierz, ln: Arti del )Oil Congresso Internazianale di Linguistica e

Filologia Romqnza. Sezione 7, Edizione e analisi linguistica dei testiletterari e documentari del medioevo, Max Niemeyer Verlag, Tiibingen,1998, pp.351364.s+ FAri encepfie, aceste cuvinte prezintii tmnsform5rile fonetice normale detrecere de la latini la rom6ni qi nu urmele tipice ale unui proces de adaptare,sunt, prin u.rrna.re, flrvinte mogtenite qi nu imprumutate. Pe de alti parte,multe dintre ele au avut (unele au incl) o circulagie popular5, aqa incAtpresupunerea lui Chi$mia ci ele s-ar fi aflat doar in originalele presupuse foartevechi ale textelor rotaeizante alStud de alte ,,latinisme'1 nu are o bazi reali-

Iii,

I,r

iFt

43Rolul Bisericii qi al textelor cu confinut bisericesc "'

. Eugen MulrrsANU

42.

. Pentru o perioadi relativ timpurie'.si anume secolele al

Xll-lea - alXIlI-Iel':#;G[ itt"ti" al traducerii textelor

religioase s-a Pronunfat I'G' Sbrera-' ,

. Slavistul t. garUutuJtiJ afirme ce secolul in care s-au efectuat

prirnele t "at'""'i-'L*a"eqti de texte ieligioase este secolul

aIXIV-lea' li nedefrrit'. tnaintea. istoricul I. Minea&z indici o Penoa(

.;::1ll':::1,tr;l:Akacaepocilr"i:y"i:*:ff ::"1*oase au opaut *ui *t'tf i"'ipg' i"1"e cere amintim pe I'-A'

candrea ("u". i,,ii";;i;;;""ia d"ti*p mai precisi' lntre

r4z5-r45o)&,.N; {;;, i u*"" t*-P""'* Tri :#li:il:

*I-.i" i"""lului al XV-lea)e"' AL Procc

. P entnr o p"'i o'ai"t'p "#e

fu'*" o d ou-' i i u*ato't e a' s e

1 1!!1i at

N-leaqiin'up'i'i1"i"t"iill{7-leaauciutatarsumentei.-,q- Ct"at"#, I' Bianus+ Ei P'P.. Panaitescuss'

. In fine, prima il#iati a'secolului al XVl-lea este-socotiti

drept perio"d' ;;;;;"-btbiie.a" iuauoare a traducerilor

religioase rt**";;i ;; Iii"e'u' xu"opolo6' o' Densusianusz

+i A]' RSsettiss, - rre, datele qi documentele

,"*",?XT""H."l[J,il:ili:'S',H;,il;;;'n]ieisrnu;edl""l" U"""t[ean' cu unvocabularpi studiu ctsuPta lui' Cern5ufi' 1885'

86 Curentele "'t'u"i"--io romfrni t^ p"'ii'i" "f"vonismului

cultural'

3:ffi"##,**"romanesc'iCercetdlrstof::5*;ff rtffi )';:X;*sB l.-A cANDREA, "ffi;il;;i" ""t"

*".iJt;hi e- ti''ba romaneascil"

iv"r"lr"i"ta romdnd'IV (r9or)' p'2!' --

as Istoria literarurii;;ligi"""" ; i^ffnil r."'' p' z7 9i urm'

n" ln editia sa a psaltirii scheiene dtn 1294:-_x,rri- ro22. D. n.

s' Introducer" tn "iii"tlittran"iivechi' Cernf,ufi '

tgzz' p' Tt'

s' In Viafa ,o^an"o|'a'xx ('s'a)' vol' 11' p' 64 qi urm'

st Psalfirea s"n"ioni"tf,'""^ii'yf i cu celelalte psaltiri "'' Poss'm'

* ir, "aip' din r93o a Apostolului lui Corest'

s5 IncePuturile 9i bituinSa "'' p' 74 Sl urT's6 Istona "r-

an ito' in' b o cia'Traiand' 1896' possi m'

, iiJtir" delalangue roumaine' I' r9r4' p' B'

ss Limba romdnd i'i J""it "t

xw'lea' Bucureqti' 1932" passtm'

inaintim in timp inainte de secolul aI XVI-lea' Vom examina

in continu"r" p'it"iptil;-ti;;; de arrumente care au fost

invocate de filologi ui a" istorici i" "frrilitt"l,afirmaIiilor +i

aorecierilo, to, p'i'itlo^i"'r' """"i"*t"r itt"ic al inceputurilor

culturii scrise romine9ti'

4. Impreiurdrile cultural-istorice ;i confesio.nale

ale primelo' ti'oiu" T i r eligioase tomdneEti

Explicarea condigiilor istorice' a cauzelor qiaimpreiuririlor

care au determinat-'""" urr favorizat-aparifia "]L'1:'-.1ittt"romanegti " ,up'"'J'itL-I *u'"i"a niJlogica qi istorici de

orimi mirime 9i- i*po"u"6' Dati fiind ' complexitatea

ffiilffiilii'ir J**rrI.i"" p"""reror de vedere exprimate,

ia si a criteri,or #;;;;i;fati in tirnp de diferigii participanli

la dezbatere, nu ;;;;;"i-;;""gu 11 un consens integral ei

soiid argum""t.t "'i"i'*i""' in [ediile specialigtilor' fhrl si

mai vorbim d" fr;;i ;i h mediile. mai pufin .cultivate sau

mai puiin inforrnjte (inclusiv' uneori' in institu;ii importante

Drecum Biserica;;;"$coaltj circult opinii sau convingen

'eronate in aceasti Privinll'

4t. Princip alele ip oteze -yrw.fio

are la ca uzele qi

Tonitisiili n' aduierii tn limb a romfinfr a

textelor bisericePtiCeea ce Tre Preocupf, acum este' aqadar' si incercim si

dim un rf,spuns ltU'fe"Xtor la intrebirile privitoare la cauzele

gi imprejure'il" ;;;;-J.tr-tg"t 9i r""ti'it primele traduceri

religioase ",*'""!J'"vlt'-9";"r de la consturtt"' ci in qtiin;a

romineasce to fl"t fo'*"i"t"' at-u1t'"gu' d":::]P*" opinii

diverse, adeseori contraclictorii' prezentat-e nu rareori tn formi

polemici. a.uut"-Ii'";;;;ilit^9i ipoteze pot fi insurnate Er

clasificate in tret formule exptricative"pe carele numim' in mod

deia tradifional, ,,;Jii-;'H;1"" ia originile limbii romflne

literare" sau ,,teorii cu privire t" tut"utl primelor traduceri

religioase romAnegti"'

EugenMu.rrreru Rolul Bisericii gi al textelor iu confinut bisericesc ...

unele texte literare cu caracter apocrif inspirate de bogomilism,o legituri directi cu primele traduceri romAnegti de textereligioase nu poate fi documentatl gi spriiinitH pe argumenteserioase. De aceea, opinia lui Sbiera a rimas singular5 9i oinregistrim sub,,benefieiu de inventar".

+r.7.2. Presupusa influenpd a husitisrnuluiMai credibilS a putut pirea multora apa-numita tearie

a husitismului, formulati la inceputul secolului al XX-Iea deNicolae Iorga. Convins cI traducerile reiigioase manuscriseprovin din secolul al XV-lea, marele istoric nu a pututintrevedea alti explicagie a impulsului care ar fl determinat peromAni s5-gi traducH textele sacre ln limba lor decAt modelulhusi;ilos. El i+i imagineazH ci, inspirat de propagandahusilitof; un preot maramure$ean ar fi tradus din slavoneptetn romineqte Psaltirea, Evangheliile, Faptele Apostolilor qi

citeva rugdciuni otrignuite. Acest lucru ar fi fost posibi.l lnMaramurep tocmai pentru faptul cfr supravegherea din parteaunei ierarhii bisericegti instituite era ca qi inexistenti, aqa

incAt gravele abateri de doctrin5 nici nu au fost bigate lnseamd de ceilalli preoli din zoni, cu atit mai pufin de simpliicredinciogi romAni'"'.

Husitismul a fost o mare miqcare religioasi cu caracterpopular, rispAnditi inifial tn Cehia, apoi gi in alte zone dinestul Imperiului German. Iniliatorul qi doctrinarul miqcfirii,preotul ceh din PragaJan Hus (1369-1415), a murit ars pe rug laI(onstanz, in sudul Germaniei, condamnatde Biserica Catolicidrept eretic, dar ideile sale i-au supraviefuit, sub forma uneidoctrine inchegate qi cu mul;i adep;i, pflnf, tArziu in secolulal XVII-lea. Apiruti ca o reacfie doctrinari la coruplia qi

deciderea moraltr a clerului catolic, husitismul a premers inunele privinfe protestantismul propriu-zis de mai tArziu 9i a

'o2 Cf. N. Ionca, Istoris literaturii religiaase a romdnilor..., p..rB: ,,Husi1iipredicau lmpirtSgania aqa cum erau ei [romAnii] s-o primeasc5, pofteaupe mireni Ia dezbaterile lucrurilor bisericepti gi ficeau lnleleasl legea,preficflnd-o in limba poporului. [...] Cet despre deosebirile de dogmf,'ele nu aveau nici un pref pentru firani [...]. Ei se ficurl deci husitri pe uncap, Itrd s5-ryi dea seama cAtugi de pulin c5 au pirlsit drumul strimogilor".

4.tt. Teoria influenfelor. externeIn brdine cronologic5, cea dintAi explicafie, teoria

influenfelor externe,. postuleazi exercitarea asupra societ{fiirJmAnegti din secolele al XV-lea - al XVI-lea, in special

asupra mediilor ecleziastice qi culturale romineqti din aceasti

"pd"[, a unor presiuni stimulatoare din parlea unor migc5ri

cinfesionale de anvergurl europeani, care ar fi putut declanqa,

favoriza, susline sau impune traducerea de citre romAni sau

pentru romAni a principalelor texte religioase' Istoricii qi

htotogii romAni s-au gAndit, succesi', [a cele mai importantemiqc[ri reformatoare cu caracter bisericesc sau religios care

iweau printre practicile lor sau in repertoriul lor propagandisticnevoia de a de;ine, transmite qi comenta mesaiul sctipturisticin limba poporului.

4.r.t.t. Presupusa influenfd a ltog ornilismuluiUnul dintre primii filologi romini care qi-a pus aceastl

problemi, I.C. Sbieraee, Si-a exprimat corwingerea cimanuscrisele romflneqti rotacizante erau foartevechi, 9i anumedin secolul al XIII-lea, impulsul de traducere a psalmilor qi a

fragmentelor evanghelice venind din partea amplei miqcirisoc-ial-confesionale cunoscute sub numele de bogomilism"sbiera mergea astfel pe urmele lui Bogdan Petriceicu Hasdeucare, pornina a* la constatarea cH o huni palte din textelerornAnegti vechi con+in texte apocrife cu conlinut bogomilic,s-a crezut indreptilit si conchidi ci primele traduceri de

acest fel din slavoni ln romflni s-au ficut incS din secolul aI

xIII-lea, cflnd bogomilismul ar fi atins apogeul iradierii sale

printre romani'"". BazAndu-se pe o invi;ituri de tip nianiheist,Logomilisrnul'o, a fost o mipcare popular5 tratati de Bisericiarept erezie, care s-a rlspindit mai ales printreoamenii simplidinlmperiul Bulgar, in secolele aI X-lea - al XII-lea. Deqi ecouriclare ale bogomifismului au persistat in unele tradilii popularerornaneqti, iar in epoca veche au circulat printre romani chiar

gs In edifia sa din 1885 a Codicelui Voronefean, pP- 342-149-,* B.P. Flnsu r;u, Cuvente den bd,trdni, vol. II, Bucurepti, r87g, pp- z59-z6o',- Secta gi-a lmprumutat numele de Ia preotul Bogomil sau Bogumil, care

a ttHit in secolul al X-lea in Bulgaria.

i:iii1lIliii't.

lr:i-

ir,.i

Ifiitr

avut succes, in special, in clasele inferioare ale societ5lii' 'In

spatiul locuit a" ,o*lt'i, t"t"itit*"f a putut avel ul oarecare

u'"ou a"to"iti celor cAtevavaluri de husili fogili din Cehia care

s*au refugiat ln fr",,"lt'"uttia 9i apoi in Moldova' in timpul

domniei tri ar.*ur,a"r, cel Bun (rn ;urut anului r4zo) pi in

;;;Ji"i gtefan cel Mare; domnitor care le lngiduise si se

ageze grupat intr-un orag, Hugi'-care a continuat si le poarte

"Lt*[ qt dupf, ce h;"4ttLhi;i slovaci s-au relntors tn lara lor'

la inceputul secolului aI XVI-lea'":'Ipoteza aceasta nu este lipsiti' de o anumiti legitimitate'

ginAnd seama ci Jan Hus se id'"'" **F""':11:t:1,lfb'l"iri-ii-"*o*..rir-"arrr.""" psalmilor qi rostirea predicilor

in limba popo"rrt.ri. N;; ;ttoate datele istorice pe care Ie

;ilil; i*ax.x ideile husite au avut oarecare succes doar ln

randul catolicilor de limbr maghiarS care locuiau in linuturile;;;dJ- rurold""ei. i" utt"t-'+r8' imediat dupH moartea lui

Alexandru cel Bun, este atestai-do""*"'tar In Moldova un

S"r-"".tistent.de husili refugiali din Transilvania din cauza

orisoanei la care ";;;;-$iA r"gele Ungariei 9i de ierarhia

#:ffiii;"-" ; u" "na"'i'Toma

!i valentin, traduc'rori in

maghiariaiBibliei"+. , .i:---a-a^-^:-#x'Teoria lui Iorga a pirut la timpul ei bine intemeiatf,' aga

f""a, "-i"ilti ir"a:tt1i ro*at'i gi-au lnsusit-o' Intre cei care au

subscris pirerilor Lmise de Iorga se numiri I:-A' Candrea'or'

f.l.- nreg..r"'* Fi I. Bianu'"2. ;Ieoria husitf, gi-a gf,sit un

r"*i"ii". redutabil in Sextil Puqcariu' Prea multe argumente

in plus tn spriiinul a"u"*"i ipoteze Puqcariu o".1 1d:: insi' eI

mulgumind"-.. "t;;;;;;9i sr sus;ini ase4iunile lui Iorga"E'

; Mr. D^"rrhi slwaci si rcmani tt veacurile ){n-xw,sibiu, 1944 pp. 1.y7'r99 -

'"+ Vezi M.P. DaN, Cehl'slovaci pi ramflni "'' p' 99'

'o5 Psoltireo Scheiand. -.', I, t9r6, p' xc\n',o6 ,,Maillscri**ru ri."LiJ--felii""'uu" ,9i. sisismele celor mai vechi

manuscrise "o*e""qti, D' c iiom ani a-lcltti l' ttt (rgzz.,gz3)' p' 47 z- 5o8'

,o7 Texte de limbd in-rr"om of dn-tui, vol. lV Lu*ul apostolesc'

Bucuregti, 1930, Pp. IrI-w. , -- -: ---- -i , '.s Vezi S. Pugcenru, Zur Rekonstruktion "', 19ro, P' 35 si 1t*-!,': mai pe

larg, Sexril puqcAR u, I; ria literarurii .romfrne' Epoca ueyhe'- Sibiu' r93o'

pp. 59-60. Cit* aopi "ai1ia

t II-t t l"totiei "'' ingrffi de Magdalena Vulpe'

Un alt adept necondilionat al husitismului este Alexe

Procopovici"e. nespingald eventuala influenfi luterani

p" ""irtia""ent

rl "i Lither a terminat de tradus Biblia in

germanI abia ln ,5r,, i^* Noul Testament ln 1534' invilatul:i;i; neagS orice implicare protesranti in primele rraduceri

romtnegti religioase"l tn alti ialte' Alexe Procopoviciu im/oci

un argument interesant, de ordin textual' in spriiinul ideii

influenfei husite utrrrt" ""*Anilo+ atr5gind atenfia ciciudatul

i'i-rf" J'.o tehismulii coresian (intrebare cregtineascA) .ngatefi interpretat ca un ecorr tat'it' al influenlei- husite' cici doar

husifii ipi numeau ",r-""t"' titlu catehismele' Convins' ca 9i

i*Li ; texrele rotacizante au fosr scrise in secolul al xV-[ea,

nrJ*pori"i i$i imagineazE c[. influenla husiti -p."P' si se

;;;t;i;si ir, "t*"r1.".'""r husi;i' in.virtutea unui fel de traditii

p5strate irrintre p"J"qq""munit5;ilor de romAni migratori de

fu".i"""*r d*;";;;i -arpa;iloa inci de Pewemea "' {talilor

Chiril gi Metodiu*!

Rolul Bisericii qi al textelor cu canlinut bisericesc "'

@ LgBl, p - -5+t,,Faptul

ci husitrii propagau legea

sfinti in limba flecirui '*"*'u*u foarte mare importanfl' C.at de b.]l:

Eugen MubrrsANU46

veniti Ie va fi fost u""uraU i"otia1ie mai ales-romerdlor ardelerri' preo;ilor

acelora care trebuiau "l fr"X slujba in limba slavon5' avind ei inEigi o

culturtr slavoni atat ae primitine, incAt abia Puteau citi textul hiblic' fErE

H;;;.*d ui"". r...r E merit'l d-lui Iorga a fi aritat ci acert ci propagande

husite lntre rom.ni i t;;t;;;;" turt.ielJtraduceti rl*' t:a*i sfinte tn limba

romAni. Nu ,stim ir"e ,,ia "i*" le-a tradus' nir'i i and - pe cAt se pare' in a

douajumState.s."o}oluialXV-lea*tli..iurrde-suntindiciicarenef;acsi localiziim intaiele ;;;-a* rexte vechi in linuturile nordice locuite de

romini -, dar e aProaPe sigur ci' la indernnul husililor de alt neam' s-a

apucat v'reun p".o, ,ot""iuEi'udtt*a "a'1ile slavone in limba romineascf,''

6 i"rtr"r in lr-icrarea lnffoducere in studiul literaturii vechi, rgzz' p. v.oo Al. PR.COP'VICI, ,,a"f*rip"f husit al catehismelor noastre luterane"'

Fdt-Frumos,ll $gz7), P. 7z qi urm'i I, Do"o"o- ania,x (rg+-rs+l), partea a II-a' p' 5or 91 urm'* Cf. A. pRocopovrcri, poioi")*"nia, X $g4r.,g43), partea a ll-a, pp'

5o5-5o6:,,Preo1ii aceqtit pot si 6 a{lat cE in Moravia se mai continua pe

alocuri vechea traailie ili'-"# A; la Chiril pi Metodiu de a'face sluiba

bisericeasci ln limba i.rt"t"r* de credincioqi, pot si fi aflat {e mi+c3rea

husiti a fralilor b."i' i':l; un lu11in1i crerl ci nu mai trebuie sI

ne lndoim, ci nu se ,o"i fottu tigXdui cI o influen!tr boemi a intervenit

il;i;;;;;;;""ia ii dato.am cetJdintai traduceri [...] qi cr toate acesteai:ii

{i

{tii{ii

$

4a ugen Mrr\rrEANU

Principalele contraargumente care s-au adus impotrivpteoriei hrtsite sunt doue. Mai intii, cI cele maivechi traducerireligioase romineqti.nu sunt din secolul al XV-lea, epoca demaximi iradiere a husitismului, qi, in al doilea rAnd, nu existidovezi clare ci romAnii s-ar fi l5sat convinqi pAni intr-acolode propaganda husit5" (aceEtia erau totuqi niqte fugari printreromAnii majoritari in zoni!) incAt sH inilieze o activitatecoerenti de traducere a cirEilor bisericeqti"r.

4.t t.j. Presupusa influensd a catolieismuluiO influen;i exercitati din partea catolicismului a fost alti

ipotezi formulati cu privire la inceputurile literaturii religioase'in limba romAni. Cea mai coerentH expunere a acestei teoriia frcut,o Ilie Btrbulescu. Respingfrnd ideea ci inifiativatraducerii in romin5 a ci4ilor bisericeqti a venit din parteaprotestantismului (,Falsi e afirmarea ci indemnului ideilorcalvine datorim noi, romAnii, emanciparea de slar.onism gitnceputul literaturii noastre scrise"), I. B5rbulescu"+ aminteftefaptul ci ,,in Europa catolici gisim inainte de migcarea calvini

s-au putut intimpla qi firi ca printre noi si se fi produs un curent hueitprin refugia;ii venifi din Boemia". Am reprodus acest citat doar pentruinteresul lui documentar."r Cf Stefan CIoraNu, Istaria literaturii romflne vec\ii fug471, edifieingrijiti, note gi prefalH de Dan Horia Mazilu, Bucuregti, 1989, p. 88. Dupice apreciazS. ca posibili ipoteza lui Iorga, istoricul literar bucureqtean orespinge totuqi, in numele credinqei sale in impulsul intern al traducerilor:,,Se prea poate ca in teoria profesorului N. Iorga [...] si fie adev5rul, gi anumecf,miqcarea husitisi fi provocatcele dintAi scrieriale noasrre. [...] Mirturiilescrise privitoare la pitrunderea ereziei husite printre romSlii ardeleni se

referi la unele regiuni qi n-au la bazl fapte serioase. [...] Migcarea husit[ [...]nu punea mare pre+ pe problema intrebuin;irii limbii materne ln biserici,apa cum fHceau luteranii pi calvinii". Interesanti qi de reginut mi se pare giprudenta formulare din I. GHrlrr, Al. MenrE, Originile scrisulai... p. 85:

,Cercetitorii uiti insi ci atAt in Moldova, cat fi in Transilvania exista, inprima jumitate a secolului al XV-lea, o minoritate romineascl catolici. InrAndurile acestor romSni, ideile lui Hus au fost probabil propov5duite gi auputut sA se bucure de un anr.rmit sueces".

"a ,,Cahrinismul qi inceputrrl d-a scrie rom8nepte'l Convorbiri literare,)OfiIV (r9oo), pp. 858-877.

Rolul Bisericii gi al textelor cu conlinut bisericesc ... 49

cH trliesc alituri pi se dezvoltl dou[ curente: curentullatinist-umanist, a cirui manifestare fu limba latini, qilAng{ el curentul vulgar, cu tendinfa de a scrie in limbapoporului",,:. Ulterior, in lucrarea Curentele culturale laromdni in periaada slavonismului culturalu6, reputatrrlslavist iegean pi-a detaliat teoria, insistand asupra fipturuici scrieri religioase in limba poporului au apirut in lumeacatolici qi inainte de aparipia miqcirilor proteJtante. RelafiileromAnilor cu lumea catolici in Transilvania pi Moldova,precum gi cu negustorii venefieni gi cu cei din Dalmaqia,le-au putut inspira romAnilor, tnci din secolul al XV-lea,ideea de a traduce c5rfi religioase in limba romdnr. Acesteipropagande catolice i s-ar datora prezenga secvenfei filioque(element ql doctrinei trinitare tipic catolic, conforri c5.ruiaDuhul Sfiht purcede ,ff de la Fiul", nu numai de la Tat5l,cum cred ortodocqii) ln Psoltirea Scheiandl Argumentuleste cam pubred, cici s-a dovedit cX secvenf afilioque a fostmenfinuttr pi in Crezul luteran"T.

Teoria lui Ilie Birbulescu nu a gisit adepli qi a cizut indesuetudine. Degi relafiile romxnilor cu lumea catolici au fostintense de-a lungul istoriei, mirturii directe qi indubitabile areunei iniliative catolice la baza celor mai vechi traduceri religioaseromAneqti lipsesc. Din bogata istorie a relafiilor compl&e cucatolicismul sX amintim doar frptul ci., ln secolele aLXIII-learyi al XM-lea, propaganda catolici in rindurile rom6nilor dinTransilvania qi Moldova mai ales a fost deosebit de intensi.Sprijiniti de autoritifile regatului maghiar, eforhrrile rnisionareale papalitifii au avut oarecare succes in Transilvania nu doarin rAndurile nobilimii romAnepti (o buni parre a nobilimiimaghiare, familii de magna;i precum Huniazii, Teleicy, Dragfi,Cs{ky, Bo1ya, SzAva, Sztoika, Hrisz{r, I(emedy, care au avutde jucat un rol important in istoria principatului, se trag din

"r ,,Calvinismul gi inceputul d-a scrie romdneqte", p. 8Z6."6 curentele culturale la romfrni tn perioada slavonismurui culturar,Bucurepti, Editura Casei $coalelor, 1928.'v Al. Rossrrr, ,,Filioque 1n Psaltirea Scheian*', Grai qi sqflet, II {rgz+),p. r53 Si Al. Rosrrrr, ,,Les catechismes roumains du XVI-dme sidcle,,,Romania, XLVIII $gzz), pp. ?D-334.

5r

I

1iiEugenMuureasu

5o

vechi familii cneziale catolicizate gi deznalionalizate's)' ci qiil '

oxturi mai largi, it :;p";l;il zonl Blnatului' a Hunedoarer Et

:#'trfl:f#tr#t-,1;1*t'*',*tt'f "T:?1HT':::I:I:sore sfhrqituf '""ort'fi"uf

XVI-I"a' in caransebeq 9i Lugoi rrtsiau

,i ooo de romani ;;;li"i;"' "im up'*Iilrira pl"t1" condiflile

demografic' at *"ioiili i" '"""'"'i a" ta"atit al carpaplo-r

orientali p"op'gt;i;'J"Lu"a-.'' fost deosebit de intensa'

Daci facern tu"o""li" ll [tori"i'"l; h ;"sf, a cumanilor

la lnceputuf '""of i'I A*xrit-t"t Ei oficializarea acestui succes

misionar p"io i"#Ii#;"''ii"t.*i I" E**ania' denumiti

ulterior Milcovia';#;;"* de nivilirea titarilor din rz4t'

mai precis i" utt'r'Il?"tJ'"t""a* :i t" chiar primele decenu

dupd interneierea ttii""ti' rnisionarii catolici obfln strccese

notabile, "o"*t*Iu aioi" ""torJ"* Ei o"t"a"xie fiind

destul de tndelun;;i:t" momente adesea dramadce'

silrememotail "?i"itdir,"" t""'i "t'""t"t

propagandi stice

ale catolici'*'r'ii'!1iiJ" lo"'a"i' urmasul lui Bogdan pe

th[:tiff1l:t":Jiil',*i*#i#,:ji:r"rl:u:'-r,:tii#:#"aid;

t"'ciscan Ei inchizito"' "?1+

##$iffiii;,*:nr;xili'%th;liro'ti'nin1a're'uiratusiret, ln,rr', o" r-oliiXnei vect'i *it*titi de franciscaniq' qi

'- Cf $t *'q ,Ct tolicismulgi romdnii dinArdealpillngariapdndla $nul

"'*;:f aX,r,f'n:f, ;1.-p'''111'i;;Ir,*imrncareei-aricutstudi.e

,iii.i.. i,ir"",',,Gheorghe Byitul - ":l3lraBoma,,Dacoronla*ii*:;::i;'1tr);l1,Jt3{i,sya,qin,tveacutuixlv,-'Gh. MoISESCU' LarutrctD"rsr .r ----

BucnreEti, t942,P. tB'o, Dupi irrfor*"iiii" din rap-ortul de cElitorie Libellus de' n'orttia orbis

al arhiepiscop*tlfi"J a"''oto"'un' #'Ziiai"""aini despre fdrile

r orndn e,"'''' u'llJif ii,iu-" -* "'1 1 t5 ""+'' nt' MARE+' o r ig init e -'' P'

zg-Cf-Ei g' ra'e"l""il" ii*Aa qi identitote etnicd "'' P'7'

;:l"e*"'"'r,:#:ff m:i"'liit*o'acatoticd'Il(rer3)'pp'zz6-245'

alta Ia Baia, in r4zo (mutati din secolul al XVI-lea la Baciu"5)'

cu bogati activitat* mJsiorr"ra qi culturali, dupi cum atestf,

documentele 9i inscripfiile, mai ales in timpul luiAlexandru cel

Bun, a c5rui soiie, "ttoli"e,

a construit imounitoarea catedrali

din acest ora9o6' Episcopii corespunzitori pistoreau' firepte'

mai ales asupra credincioqilor sagi 9i maghiari-(sau italierri)'

care erau relativ numeroqi in aceste "ecole ale inceputului

tn oragele *orao,"itit*;]-a"t 9i rominii catolici trebuie si

fi fost destul de numeroqi, de weme.ce un clocument emis

de cancelariu p.pur?' iJ "';o,*

{^ timp u] lui Gri go ri:- :t ^l: :1 " "'

se referi la necesitattu "J

u"t'tora si Ie se trimitS' un ep$cop

catolic care si t".orr,rt""a limba (,,et quod Proplelelexp,edireteisdem populis [= rominilorl Episcopum praefici Catolicum'

scientem e6rrum linguam")o8' r.. .r a r^rr-Mai mult in"I, i" anul 1435' mitropolitul Moldovei'

Grigorie, adopti i"i*"f ""t"n"i-*ul-'' L-u Conciliul de Ia

Florenla (r+39), mitropolitul Damian aI Moldovei semneazi

acordul de unire cu Biserica Romei' recunoscffnd dogma

filioque'to, unire ,*p"","ii Si..d" urmapul ?4"..i1 scaunul

mitropolitan, fou"t i"' Leasti unire este insi denungati

;;;;;Ai* r"i, a"pa ii;'d'l de la. Constantinopol din r45o'

Ioachim fiind d"t#""tii1i'"gu*'-iar locul siu fiind luat de

Teoctist, *it.opoiii ;;J; ;" Juuiti'u ei-":',:-:.Ii1i-::liilil

Rolul Biseric ii qi al textelor cu confinut bisericesc "'

b::fi[]."iH'#"*ffi .t"rg"r"isaleprstoriri(r45r-r477)':'.

lq. to*<rn, IstoriaBisericii romfuneqti'v9f ' l' |ulureqti''1929' p' !:; ^ ^"

.s Cf. P.P. Paxettuscu, ,,Comunele medievale in principatele rom5ne"' in:

LT,EiE'fr l'#:HlTJ.ffil:"J?"i:?,1.x.trensis)',Revistacatoticri'rv(rgr5), pp. 94-95 qi ,.u"'[ttifoi N' loltca' "lnscripiiile

morminule latine

;il'Iffi1 nititi""tcomisiunii Monumentelor ls torice' ,93r'

J, p.p. pu.r"i,escu, fnterpretdri romineffi' PP' r41'r47'

oB In Docum ente privitoare la istoria 'o*Aiilon culese de Eudoxtu

Hurmuzachi, vol. I, p""t o a II-a, Bu"ur.qti, r89o, p' zr8' Cf' qi s'

Fon^"o*r*, Iimbtd pi identitate etnicd "'' pp' r-12'

iff#ilil T*om ra conciliur de ra Frorenfa" Rev;sta catoricd' rV

:"G"i.Gir1rc,Al' Mar'uq, originile "'' p'8'

H

ilt.i

52 EugenMulrreauct

Acest moment decisiv pentru configurarea viitorului'corrfuriorrul al Moldovei este menfionat de citre Dimitrie

cantemir in ultimul capitol, intitulat De litteris Moldavorum,

ii nru"riptio Moldaviie, dat este plasat in mod anacronic inii-p.rf l,i'Alexandru cel Bun qi interpretat ca o "barbarie"'intrucit literele latine, cu care moldovenii ar fi scris pln5atunci, ar fi fost lnlocuite cu cele chirilice, deoarece Teoctist

ar fi fost bulgarrr'. in realitate, Teoctist nu era bulgar'rr' iar

afirmafiile trii Caritemir referitoare 1a inlocuirea literelorlatine cu cele chirilice sunt interpretate astizi mai degrabi ca

semn irl unei,,campanii de prohibire gi chiar de distrugere a

cf,rfilor cu litere latine, datorate catolicilor"':+'Nu existf, insi nici un document care si ateste ci aceasti

indelungat5 traditie catolic5 in Moldova (concretizatf, 9i invigoarea- demograficd actuali a comuniti;ilor de rominiciol.ici din iudelele Iaqi qi Baciu qi in dinamismul vieliiconfesionale din dieceza catolicd de Iaqi) ar fi determinat'in veacul al XV-lea sau al XVI-lea, traducerea in romineqtea primelor texte bisericeqti, ltiut fiind ci pini in secolul

,, De,scriptio Moldaviael Descrierea Moldovei, edifie bilingvi, Bucuregti,

L971, P.i7o: ,,Ante conciliabulum Florentinum, exemplo reliquarum

grrti"- -qui e Romano sermone suas linguas corrupere, latinis Moldavi

iltebanturcharacteribus. At cum in ea slmodo Moldaviae metropolita, uti

supradiximus,adcastraLatinorumdefecisset,succesoreius'MarciEphesidiiconus, gente Bulgarus, nomine Theoctistus, quo magis eradicaret

e Moldova ecclesia Latinorum fermenta, iuvenibusque occasionem

legendorum latinorum sophismatum adimeret, Alexandro Bono suasit ut

nJn solum homines diversa de sacris sentientes, sed et latinas litteras e

principatu suo exulare iuberet, et iis slavonicas substitueret, eoque nimio

li int*-pustiro zelo illius barbariei, quae nunc Moldaviam tenet, primus

auctor extitit,,. Acelagi eveniment este descris de Cantemil qi intr-un

capitol anterior, De hi erarchia ecclesiastics'

',rVezi Tit SIuronra, ,,Unde ryi cind a luat fiin15 legenda despre atArnarea

canonici a scaunelor mitropolitane din fara Romaneasci pi din Moldova

de arhiepiscopia de ohridJ Not* pe marginea unei interpoliri", Eiserica

Ortodoxd Romdnd, uQQfl/ (rg6Z), 9-1o, PP' 975-root''r{ [. GHETIE, AL Manrq, Origintle..', p. Bo' Cf' 9i Ion GnrXIn'-"Trei locuri

controversate din Descrie r"i Moldouii a lui Dimitrie Cantemir", Sfudii 9i

cer cetdri lin gvis tic e, )OryII bSl 6), 5, pp' 519-521'

Rolul Bisericii pi al textelor cu confinut bisericesc ... 53

al XX-lea, Ei anume pfini la Conciliul Vatican II, latinaa fost limba liturgici in toatfi lumea roinano-catolici,inclusiv pentru rominii catolici. De un rdal impact Iiteraral catolicismului asupra culturii romAnesti putem vorbidoar dupi 1699, momentul Unirii cu Roma a unei pirgi aBisericii rominilor din Transilvania, qi mai ales ln a douajumitate a secolului al XVIII-lea, prin contribufiile epocaleale reprezentanfilor $colii Ardelene.

4. t. t. 4. Inf lu e nf a Reforme i. Luter oLni stnul Si c alvini srnulO alti serie de inv5;a1i romAni au cHutat imboldul

primar qi suportul doctrinar, politic ryi material al redactiriiprimelor traduceri romAnepti de cirfi bisericeqti in sferaprotestantiirnului clasic din secolul al XVI-lea. Este vorba,in spefi, despre luteranism qi calvfnism, confesiuni cregtinerispflndite printre sagii qi, respectiv, printre ungurii dinTransilvania. Intre cei mai importangi filologi "r". .-^,exprimat in acest sens se cuvine s5-i menfionim pe: Ov"Densusianr'rs, I- B5lanr36, A1. Rosettir:2, N. Driganu,rs pi, mairecent, $erban Papacostea're. Se gtie ct at5t Luther, cflt qiCaMn acordau o importanfi capitali inlocuirii limbii latinecu limba popular5 la toate palierele viefii religioase, at6tln serrriciul liturgic, cit qi in catehizare, predici qi lectura

'ts Histoire de la langue roumaine, vol. II, paris, rg18, pp. l-B (OvidDrusugmNu, Istoria limbii romdne, vol. II, Secolul at XW-l.ea, ediyieingrijiti de J. Byck, Bucureqti, 196r, pp. 9-u).q6 Limba cdrlilor bisericepfi. Studiu isroric gi liturgic, Blaj, r9r4, p. 83"'rr ,,Les catechismes roumains du XVI-6me sidcle", Romania, XLUII (rgzz),pp. ltz-3j4; Recherches sur la phonetique ilu roumain au XW-ime siicle.,Paris, 1926, pp. 4-B; Istoria limbii romine in secolul al XW-lea, pp. 3-ro;,,Cele mai vechi traduceri de ci4i religioase. Considerafii asupra datiriipi localizirii Ior in lumina cercetdrilor noui'] Revista istoricd rcmdnd, XIV(rg++), pp. 1-r4. in edifia definitivi, din 1986, a Isronei limbii rom&ne, pp.664-7oo, AL Rosetti strAnge laolalti studiile gi articolele sale pe aceast5temX publicate in ultimele decenii de viafi-T B .Flisfoire de la littdrature roumaine de Transylvanie des origines t la finduXWII-dme sidcle, Bucurepti, 1938, p.36 pi urm.'ts Limbd qi identitate..., pp. 16.18.

Rolul Biseric ii qi aI textelor cu conlinut bisericesc "'

54 ugenMmrrnaNu

textelor scripturale' Cele doui catehisme al Iui Luther' cet

mare gi cel mic, "ud""t"t" in limba germani' dateazi din anul

r5ze, iar Bibliaitt;;i;;" ,5'" ra11e luterane au circulat qi

i[*"Hr?**rii]Irr:'ffi i,]":t!]iliH:i#a unor clerici "rrJfti

supi pru"trm Johannes Honterus qr

Wagner, ideile lri;;.hJ sl rispindesc ln proporfie de masi

tn zonele de ir*fluenll'.il;;"fi sibi.r, Braf,ov, Bistrila' sebeg'

Mediag, Sighigoara, aqa incAt' in r55z' Dieta transilvani de la

Turda recunoa$te'1;il;il9' ""ryt"i evanghelic luteran'

conferindu-i ""'""t"]-ofi "i"t''tla*ri de catoli cism' Un deceniu

mai tirziu, rt 'ro+l "];;"i Tiel::it rie la Aiud recunoa+te

calvinismut "" " t'lial;G; "fi"i""ii

inTransilvania' alituri de

"'*"X?,iilrlilli;;X;ante lu avut o innuenri conresionals

considerabiH asufil"'"*a*f"r din Transilvania qi Banat'

propaganda acestli luil il,.J'-lasiv sprii initi d e ofi cialiti gile

siseqti gi, ,"'putJ' -J'ghi'"t:-S": i""i't" cu abundenfi in

documente "*.,*ri"l"ir"irrrir" ra*inirtrr.ive qi presiunile

; ;r,* ",r e prin cffi i. i ;;; t's-I1*'l;#i""J;flTii:I "."otul.ti

al XVl-lea de a-i conver

calvinism.Astfa,i"'-5?a"'i"""atUnieteideIaSibiu'sehotirf, gte

renrganiza*"" p";J;;i;;i "utl'i"t .a Bisericii romanilor' care

este pusi sub aritoritatea n""li ""f,"t-intendent (episcop)

calvin, numit h';;;;;; lui Gheoighe de sangeordzu"' se

hot5ra$te t"d"Pa[:;""t-;'li " ri*ri* slavone din biserici

si irnpunerea obligaliei pentru.nl:;O de a efectua sluibele

in rominegte. Eforturire acestui ier-a'rh, ca Ei ale urmagului

siu, Mihail t"aJii' t"re devine """'it""'dentul romAnilor

calvini in anul;?;:;;;; i'ui.g"'o outernici impotrivire a

mai oritf,lii "r"*ffii"J"ii"Joqilo" o'iod""Ei romini' care' in

ciuda slabului attqar'"nt Pentru tradilia ttl":T::::imfeautot*pi aceste t"*#H;"rJJ""tr" radicale ca o primejduire a

identitilii lor nalionale' Succese propagandistice 9i misionare

;G;.M"*rNEscu,,,Luteranismul'calvinismuldintro'ducllalimbiirom,ne in bisericiiJ dil;;;;"r'i i""iaii""i"ii"i no*ane, Memoriile

;il*;;;..i"", ttti' n tom' )oilv (r9oz)' z'p' r6s'

!-

it,

jii'i':,

ri

iiiitj;lir

IIrri

4i

$itii(t[?

&_

relativ minore va inregistra 9i cel de-al treilea superintendent

;lril al romAnilor diiTransilvania, Pavel Tordapi' cel clreva

iniil'F; "";fine traducerea 9i tipirirea, intre altele ' a Paliei de

1r-ijripr*.Au fost cAqtigali iu "il"it'it* doar acea parte dintre

r"*a"ii din regiunile tsInatului, Hunedoarei 9i Hafegul"i:1":fuseseri anteriori catolir:i. De altfel, tofi cei trei episcopi calvrnl

men1ionali mai sus eralr hunedoreni' O literaturd in limba

"omirre de inspirafie calvind se va dezvolta in aceasti zon5 pe

;;;;;"ir*.oiolrri al XVII-lea, pAni cflnd aceasti comunitate

calvinf, se va contopi in rfi'ndurile rominilor care vor accepta

U;;;i; inceputui secolului al XVIII-lea' Propaganda calvini

a mai avut oarecare succes ryi in p54ile Bihorului' zonfl unde

sunt atestate numele unor Preorigi episcopi calvini romini tn

secolele al XVI*lea pi al XVII-lea'" " -- ail p-i;" qite lui er anismul, in anul 1559, Johannes B enkner'

judele r.lr.l Brugor.olui, a tlepus eforturi sistematice si-i atragi

p" ro*a.ri Ia iuteranism, -stimulindu*i qi spriiinindu-i pe

irreotii romini ai bisericii din gcheii Braqovului si traduci 9i

il;i;i;;;;;e "i'ti bisericeeti in iimba romint' "Jupa'nul Hanf,e

Beagner" este pomenit ca patron 9i susfinitor in eprlogul

iit:.io"uongheluiui coresian diin 156r, ca 9i in 'Tetraevanghelele

rfr"o""aiiirite de Coresi in r5 6zqi$65'De susfinereaprimirieibop**"; au beneficiat 9i

-tipaoii*" altor cirfi apirute sub

i"lii;i".u lui Coresi : Cateh'ismul, P saltirea, Ap o stolul' Anterior'

in-r544, se tipirise un Catehism luteran in romAneqte' prima

carte romAneasci tiptritS, ca urmare a deciziei autoritelii

,,Universitilii saxorriJe" din Sibiu de a-i converti la luteranism

p" toli romlnii din teritoriile aflate sub jurisdi"ti'11:,---,r -

dorrr, ugrdor', suficiente date care si ne conducf, siu"""paern ide.a ,rir"i consid'erabile influenge a mediilor

protestante asupra rominilor din Transilvania' in special in

secolul al XVI-Iea- Cele mai convingltoare argumente invocate

de sus;initorii acestei opinii sunt: primele traduceri de texte

Ui""i*gri in limba ro*i"i s-au f5cut in secolul al XVI-lea' in

ii;;tiil"ia, aqadarin spafiul pi in timpul intensitSlii maxime

" p.opug..rdei.protestante; acfiunea de traducerb a avut un

caracter o"g"rrtrui -ei

, fttt spriiinitX in multiple feluri de

"*.riaa1il""politice {i ."t"riu*tice calvine qi luterane; principiul

56Eugen Mu.rrrer'ru

nafionalizirii serviciului religios caracteriza in aceastS' epoce

exclusiv'protestantismul; Prezen+a ld filio-que in versiunea

Simbotutii credinfei cuprinsi in Psaltirea Scheiand atesti 9i ea

aceasti influenqi,-cici icest element doctrinar a fost pistrat qi

de luterani.

4.t"2. Tboria inisiativei interneUn al treilea grup de opinii enunfate cu privire la problema

carenepreocupi secoaguleaziintr-o teorie a inifiativei interne sau

aimboldului iitern.Adeplii pi suslinitorii acestei teorii resping

orice influenq5 externi .trrp*" inceputurilor scrisului bisericesc

romanesc, invocand argurnente de naturi istorici, referitoare

ln special Ia lmpreiuraiea ci cele mai vechi texte cu confinutbisJricesc, textie rotacizante, pistrate ln c6pii din secolul al

XV[-lea, au putut fi redactate inci din secolul aI XV-lea, cindinci nici nu ie nf,scuseri confesiunile protestante, Iuteranismulqi calvinismul. invilagii care profeseazi asemenea convingeriresping deopotrivl qi'ipoteza influenlei husite formulate de

Iorla, "pe

consid"rurt rl ci traducerea unor texte religioase

de-o aslmenea importan{i ar fi necesitat aderenla sau micarsprijinul clerului romanesc ortodox pentru ideile husite, spriiin

"u"" ,r,, este clocumentat in nici un fel. Pe de alti parte, husilii,

deqi recomandau folosirea limbii populare tn cult, nu acordau

acestui fapt o importan;i doctrinari primordiali, ca dovadlci, in urrri ,45r, in cadrul unui sinod finut la Constantinopol'husilii ,-",r rrrit cu ortodocqii- Cel care a formulat cu cea mai

mare bog5fie de fapte ilustrative 9i cu str5lucire argumentativiaceaste Gorie a imboldului intern a fost istoricul P.P' Panaitescu,

savant care, dupi ce lgi exprimase inilial cnnvingerea ci textele

din secolul al xyt-lea au fost scrise pi tipirite sub influenfadirecti a propaganclei calvine qi luteranea, $i-a schimbat apoi

'+' Cf. P.P, Paxerrrscu, ,,Inceputurile literaturii in limba romini(rg43)", ln: P.P. PeNetrnscu, Contribusii Ia istoria culturii romdneqti'

"iifr i"gxi;iti de Silvia Panaitescu, prefa$, note 9i bibliografie de Dan

Zamfiresiu, Bucureqti, Minenta, a97r, PP' 347-348: ,,Folosirea de -citreCoresi a traducerilor maramure$ene este pentru noi o dovadi ci primele

traduceri romSnegti ale cirtilor sfinte dateazl din secolgl al XVI-lea sub

influenga luterani gi nu din secolul al XV-lea, sub influenfa husitS. [...]

Rolul Bisericii qi al textelor cu canfinut bisericesc...

radical convingerile. lncep6nd cu luerarea Inceputurile gibiruinfa scrisului in limba romdnd, publicati in 1965, el a devenitprincipalul.susfinitor al acestei teorii. Eforturile lui Panaitescuau fost precedate de cercetirile publicate deAl. Xenopol'+', Milanflesan+r, $t. Ciobanu++ gi completate ulterior, intre al1ii, de EmilVArtosu+s gi Gh. Iv5nescuu6. To1i acegti cercet[tori consideraucH textele rotacizante au fost elaborate ln Maramureg, dinnecesitSli didactice gi cultural-religioase interne. Argumentulprincipal consta tn evocarea caracterului bilingv (slavo-romAn)al unora dintre ele. P.P. Panaitescu a lansat ideea ingenioas5, darfoarte slab susfinuti de documente, ci traducerile religioase,considerate de el maramuregene, sunt un efect direct aleforturilor romAnilor de a se elibera de sub influenfa culturiislavone, fn cadrul luptei de emancipare a minHstirii romAnegtidin Peri de sub jurisdi4ia canonic5 a episcopiei ortodoxe dinMuncaci, dominati de un cler ucrainean. Gh. Ivinescu $ocoatepi el cH acgiunea de traducere a textelor religioase care confinfenomenul rotacismului ar fi fost ini;iati de preolii gi cHlug5rii

Lucr{ri eretice din punct de vedere rom6nesc, ele n-au putut crea uncurent de imitagie. [-..] Prin nirnic nu se poate face o legdturi de cauzi laefect intre mipcarea de traduceri luterane Ei calviue pentru romAnii dinArdeal, rrriqcare care se termini printr-un insucces complet din puncrulde vedere aI credinpei pi lntre introducerea limbil romAne in bisericaortodox{ inveacul al XWI-lea. Adevlrata introducere a limbii tn biserici,adeviratul tnceput al literaturii romine este independent de mipcarea detraduceri din Ardeal din veacul al XVI-lea. Operele iegite din influenfaluterani gi calvini slnt un episod local qi izolat ln timp qi in spafiu, voit destriini pentru romflni, care n-au creat un curent qi nu pot sta Ia originealiteraturii rom6ne, lnceputurile literaturii romAne ca un curent continuu,trebuiesc ciutate abia ln veacul aLXVII-lea".'+' Istoria romdnilor din Dacia Traiand, vol. V, laqi, 1898, p. zor-2o2.'4, Mai htai in volumul Originea gi t.impul primelor traduceri romdneqti aleSfintelor Scripturi, Cernf,ufi, 1939 gi apoi in studiul ,Introducerea limbiiromlne ln bisericf', Studii Teologice, seria a II-a, XI (rgSg), 1-2, pp. 57-6o.++ ,Inceputurile scrisului in limba romAn#', Analele Academiei Ronrdne,Memoriile secpiunii de literaturd, sqia III, tomul X (rg+), pp. zr-58, ryi

Istoria literaturii romt.ne vechi, Budureqti, 1942 ('1989, p.Tg Fi urm.).'+s Psleografia slavo-romA.nd...'c6 Istoria limbii romdne, Iagi, )unimea, rg8o, pp. 5o9-5r1.

Rolul Biseric ii 9i aI textelor cu con(inut bisericesc "'

x. Co ntextul cultu r al-c onfe sional

iin *"rolul alWl-lea

59

EugenMurrneNu58

romini de la minlstirea Peri din Maramureg' centru de intens5'

viali bisericeasci ;;;;a-i""e din secolul aI XIVlea'

Limba intrebuinfat;t il;;"cetorii romflni ar avea 110:"'dupi Gh. tve.,es"'] ;aiJ;;;cr1lei maramuresene ei al

clerului rominesc *Jru*or.qean, cl:acterizat prin rotacism

qi prin absen;a ;ffiffiii-rtui"rtr"t (bine' piatrd etc')'

4.t3. Teorid conv erg err{ei a c"piunii

fa.-torrlo' externi gi " celn' in.*Brni

O a treia teorie privitoare la tontexEul gi cauzele culturale

.1[,' , l,rlr,'t,tr;i a'r'lt'. L'- vechi lladuceri ro'mineqti bisericeqti

t,(r.rtc tr cletiniti ca o tearie o ''"on'"ii"ngei facti.orilor externi'

si a celor interni'U'it" 'otU' despre "" f"t mai nuanlat Sl mal

iust de a vedea *";""t'.-;"tpta"a ca principiY -*'1""t"*i ""it""io "u"'*Tlt'Lu"ii

id""' "e it'tt" determinirile

culturale ale primelir rraduceri rom6neqti religioase frebuie

acceptati a"'potJiliJ;;t"".";""; 1."t;t exteini' flnand de

miqcirile protest;e' dar +i a unoy.iJ""'i' Iinand de nevoile

culturale pi "o"f"'ioiJall societelii'"*a""qti a

1311i' intre

specialigtii "unt '-"'t' frr-'nultal in acest sens' menlionam pe

p'".aa. ott u',,*']i:[;il;f, '* :i 1* .; ;yffi,liTil;;'i

sunt cei care au publicat cea rnal co(

problemati"ii"';;i;;;s"':-1:-',":XT"li,T?lh?::iit1"i:S:

h::ruur#.ffi"11's#Ti.::#?::;";;i"1";"resionaleDrotestante, "o-i

*J pugi'' adevettt "i"4i"nea coresPundea qi

Lnui,,orizo" a" "+I"li"t1' fu'o"bil ut'o" asemenea iniliative'

cerpuf ntn,,t'"'":#;i'ft ;!i:kq1**ff 1.;".:S:iJtrT#"*. *t trebui respectat este acela ca.;

seDarat, i* "o"a[lii" ill et:eralizate numai prin insumarea

lr="1*tJtlr","r*t"ror'analizelorpargiale'

* C""rrlb"frl Wroblema inceputurilor Si promovdrii scrisuiui ro mdnesc"'

p'rgoqiurm' - -.---,..: .- timhn romdnd. contibusii fiIologice pifr-'nJ"r"t"rile scrisului in limba ron

Xffit'#liliffX;ii3;rinire scrisurui in rimba romnnd,Bucureqti, re*5'

I

rfItil

i!

Redactarea celor mai vechi texte' Iiterare romineEti este

Ieqati, prin conlin;;"i'i;t';;iigios' de orocesul introducerii

limbii nafionale i' ii'*i"a pi lni'iaqa.coniesionali a romAnilor'

Identificare" qi "*pii"J., "L*"to.'qi a impreiuririlor ca,e au

determinat i,,""p'*"-fr"ii"it;;;ei" literire este inseparabil'

de limurire, ",t'"Ij. ;i;J;;rmi"e'ilo" ""lturale qi confesionale

ale introdu""rii n*#Iffir"" iliii-"ri"a si in celelalte domenii

vitale ale viefii dil;^6;nistrafie' l"'ti1i"' diplo:napie)'

Acest proces . ftJi;;;il;;i u durui cel pulin doui secole

(al XVI-lea 9i "1xfli-i;;l;i"t ""ut dirnensiuni Ei caracteristici

u*a".* de,comple."';;*unind'discontinuit5;i' reveniri'

momente du u'ot"ffiJit;idt 9t'l*Ie de stagnare etc' Cauzele

si d,etermina"ilt *t'itipit "iJ."tJ'"i fenomen Iultural sunt qi ele

multiple, multe "";ffi;t i""aitttiluite tn umbrS' aqa incit

postularea,r,,"i "i'lgttt" "T'"'-llT-?-u incercat uneori de cltre

predecesorii nogtril este in principiu greqiti si iticc:p:abili'

Explicafia "o"ou, ot" "*" I ie'l: :: ^":ilt'insumf,

rii efor tulilor

inJintagilor"oqt'ii""ttenlin-t'fl,.^:ri;ffiil:*Tr;y;::fundamentati Pe o exarninare oblec

implicagi i,' u""-'r"pt;t 9i' t199r'. pe o examinare criticl a

oniniil0r emise a.iJt""i.ii g; a. fl"togii care s-au preocupat cu

aieasti problemi, combinati "t-r

o t""*'*inare critici a textelor'

Este ceea cevom i"""'"' si facem' pe scurt' in cele ce urm-eaz5'

Si ne amintim' mai intfli' ci' pe parcursul intr-egului Ev

Mediu uoroptu', "ttltul creqtin s-a pralticat (cu rare excepfii)

doar ln cflteva fi"*ili a" culturi maiore' clrora o tradilie

indelungate Ei o t'iifJtte intensX lnserviciul liturgic le-a conferit

cu timpul p,""'ii;ffi; 'ii'til;;;t""' Aceste limbi au fost ebraica'

latina qi gr".""""'*Flie;t fr" explicit 9i teoretizat ca atare' un

':o Incepind cu antichitatea tfuzie' de-a lungul intregului Ev Medirr 9i pAni

in Renaqtere, " p'=i;;i;;i t*al"p c5'ai-este trei limbi suot sacre prrn

decizia divini $t P'#;;;;;-1;"l 1t''"o*u"tariul siu la Evanghelia

tuiloan,Fericiturffi il:effi 1'11'3;';3;;;liiil'"tffi J'f.3;tt:;care el le numeqte linguae principoles) prr

aritAndciebrait'""Jn*Utincireevreiil-auslivitpeDumnezeu'greaca iti

I,,11

1'I

.,,lt

'gfliiir:I

I 6t6o Eugen Mu'rrteNu

rol similar l-a iucat in practici qi limba slavon{ in RisiritulEuropei gi ln Balcani':'. Incepsnd cu Renaqterea 9i Umanismul,dar mai ales datoriti corolarului lor confesional, Reforma, va

incepe in intreaga Europi un proces de inlocuire a ,,limbilorsfinte" de citre limbile vernaculare, proces care va evolua pAnH

la lnlocuirea complet5 avechilor idiomuri biserice;ti cu limbilenafionale. Procesul este general european, dar el prezinti uneleparticularitifi nafionale. in genere, se gtie cI introducerealimbii populare in practicarea cultului a intlmpinat o rezistenqtqi o opozilie sistematici gi organizatl din partea confesiunilortradilion3le, catolicismul qi Ortodoxia, opozilie intemeiatlmai pufin pe criterii gi argumente dogmatice, canonice sau

a fost limha infelepfilor lumii, iar latina a fost limba romanilor, care austipinit aproape toate neamufile (Hebraea propter Judaeos in Dei lege

gloriantes, Grqeca propter gentium sapientes, Latina proPter Romanosmulris ac paene omnibus iam tunc gentibus imperantes)- AdevSratulinventator al doetrinei despre caracterul sacru al celor trei limbi a fostlsidordin Sevilta (sec. VII), tnvasta $a enciclopedie intitulatl Erymologiae.In cap. I[ z, eruditul hispanic atribrrie celor trei lirnbi caracter sacrudeoarece ln ebraici, greaci gi latinia fost conceputi inscriptria inf;amantH

,,Iisus Flristos, regele iudeilor", pusi pe crucea Mentuitorului (tres autemsunt linguae sactae: Hebraea, Graeca, latina, quae toto orbe maximeexcellunt. His enim tribus linguis supet crucem Domini a Pilato fuit causa

eius scripti). Din,zecile de locuri citate gi comentate deAmo Bonsr (DerTbrmvin Babel. Geschichte der Meinungen ilber tJrsprung unilwelfult derSprachen und Wcer,6 vol., Mnchen, 1995), si amintim aici doar pe cel

excerptat dintr-un text produs ln spa;iul cultural est-european- Este vorbadespre un pasaj din celebra cronicl in limba slavoni a lui Nestor (Povesf'

vremenndh let), unde citim: ,,Nici unui popor nu ii este lngiduit si aib{propriile litere ln afar5 de evrei, greci gi latini, din cauza inscripliei pe

care Pilat din Pont a afezat-o Pe cruce". Interesant de constatat ci Nestormenlioneazi aceaste idee pentru a o eombate qi a sublinia legitimitateaalfabetului chirilic pi a limbii slavone ca limbi liturgici (vezi A. BoRsr,Der Turm von Babel..., vol. l, p. 3zo).':' $erban PArAcosrrA, Limbd Si identitate etnicd. tn Evul Mediu romdnelc,(Conferinlete Academiei Romine), Bucureqti, Editura AcademieiRomfne, zool, p. t5, ne reamintefte ci ,,Bizanful a decis si suspendeaplicarea doctrinei celor trei limbi sacre gi a ingiduit, a lncurajat chiar,includerea slavonei intre limhile ln care putea fi comunicat mesaiulDomnului qi oficiat cultul creqtin".

eclesiologice, c6t pe interese politic-eclesiale coniuncturaleqi pe rafiuni polemic-defensive. Daci este, in general, valabilfaptul cl ierarhia bisericeasci tradilionali, catolici sauortodoxX, s-a opus sistematic,,introducerii limbilor nafionaleln BisericS, adici nafionalizirii serviciului divin (pi, in primulrdnd, celebririi liturghiei ln limba poporului), dar nu au avutniciodati o atitudine potrivnicH traducerii c54ilor in limbilenafiouale"'P, acest lucru are, in cazul romanilor, unele tr5slturiparticulare. Este vorba, in primul rAnd, de faptul cH limba lorliturgici, slavona, le era absolut striinS, spre deosebire devecinii coreligionari, bulgarii, sArbii, ucrainenii sau grecii,care aveau afinitifi lingvistice puternice cu slavona, respectivgreaca ecleziastici, apa tncfit este de presupus ci, daci.serviciulliturgic Strict s-a efectuat ln slavoni, preofii romffni vor ficomunicat chestiuni confesionale (predici, administrareaunor Taine precum spovedania etc., dar gi lecturi biblice) inlimba romini. Cel pufin pentru prima jumitate a secoluluial XVI-lea existi o mirturie clari in acest sens, ryi anurne oscrisoare din anul 1546, scrisi unui cunoscut din Silezia dec{tre A. Wurmloch, p:rstor sas din Bistrifa. Men;ionAnd cf, setipirise recent un catehism ln limba romAn5, pe care unii preofivalahi il acceptaserS., socotindu-l o carte sfrnttr,ln timp ce al;iill respingeau, preotul sas arati cE valahii ,,citesc evanghelia piepistolele nu in limba lor, ci lntr-o limbi str5in5, pe care onumesc sArbeascX- Aceasti limbH n-o infeleg cei neinvilali,decAt daci le-o traduce preotul lor"':r. Practicarea cultuluicregtin in limba poporului a hluns si reprezinte unul dintrecele mai vizibile elemente distinctive lntre protestangi, pe deo parte, ryi catolici qi ortodocsi, pe de alti parte. ApelAnd laautoritatea exclusivi a Bibtiei ca fundament al credinlei (,,solaScriptura") gi respingflnd Traditria, Luther trebuia ln rnodlogic si se decidl si traduci tn limba poporului-textele sacre.Traducerea in limba germantr a Bibliei de citre Luther, deqi nu

'5'L GHETTE, A. Memg, Originile ..., p. 52.''3 Ioan BIANU, Nerva Hoooq, Bibtiografia romdneascd veche (ry&o-tBjo),tomul I (5o8-l.6), BucureEti, Edifiunea Achdemiei Rom8ne, rgo?, p. 2'2,

apud P.P. PANArrrscu, Inceputuile ... p. Dz.

I

I

,l

;

I,lrl

I

;j

:i

I

i.,'ilitil,:l

iiiiiirl

ii

$,l,t+l

it;tiI-.1

il

Rolul Biseric ii qi al textelor cu eonfinut bisericesc "' 6)

EugenMuwrneuu6z

:re integral5 intr-o limbi populare4' a avuta fost Prima traducc

mul1iiniitatori ln epoca ce a urmat'

- ' -.: tea traducerii6. Argumente Pflvttosre la legitimita-

tactelor slrcre in li'nni p "poiultut'

Rolul Reformei

Plini de semnificafii este constatarea faptului ci iulfnliitepi argumentutu p"oat"t d" tertt"u'ii romini pentrua-fli legitima

ini;iativa de a transpune in limba popomlui textele sacre provin

din arsenalul pro*"'*"flor' care apelau frecvent la argumentum

uuctontatis, "itAtd;;;,;di" NooI Testament' in special din

epistolele SfAntului ip"'t"f P""-"! iltycflt textele manuscrise

de pe la iumitat""-[""i"f"i al XVI-lea care ni s-au pistrat

(PsaltiLrea, apo"torufi"-"""i itptnt de prefele ""t1 y|lfri'nu exist' nici un indiciu do"ument"i prMror 1.1 i,tentiiletraducitorilor sau ";i;til"t'

Coresi iqi iustifict insf, sistematic

opflunile 9i intenliiiJ h prefelel: sau epilogurile tipiriturilor

sale. Inspirate ai" -""iu*"ti"f

arsumentativ protestant'

exptricatriile lui Coresi suniprezentate cisolutii impuse de bunul

sim'1, intirite prin apelut t' t**t"l" sacre' In foarte multe dinrre

tipiriturile "o,t"i"I", ne in prefa!5' fle ln epilog' este citat un

foarte cunoscut P"t;'"tot"'i"*9"t-t" (t Corintenitt' t2)'in care

Sfantul Apostol P;;'.i-;;"'*andi intrebuinlarea in Biserici a

limbii infelese de PoPor:

,,fn sfAnta beseareci mai bine e a sr5i cinci cuvinte cu

ln1eles decat zece mie de cuvinte "neingelease in limba

. r errr.cstfrlna '".

;6;t "*h"

versiune germani a Euangheliilor dateazi din secolul al

IX-lea si a fosttipari#i;;4";;il;t" a" ti"t i"i Martin Luther' o edilie

integralr a BibtieihiI'=m#; ; {o1: q'llT il* t46o-r46t la suassburg

de citre Johann t'tt"iai"' Precedati de t*pl-:liqlente biblice redactate

h limba populari, ffi;;;ifl; ittogtai i niaua franceze ap"are in 1487'

iatl,'r7Ttse tipareil"'; vJ$,;:i"'*it"" i'ttgralt a nibitei ln limba

italiani, tradustr de Niccolb Malerbr',ss Inbebare cr*Frir.":;, ,;;, ililC"t+" (coordJi Texte rcmfrnesti -''P'555'

Cu simqul acut al oportrrniti;ii' care il caracteriza'

iscusitul tipograf it*it'tf*pi"a otie4iile eventuale ale

autoritililor bise'ic'e9ti- o"toao'e.' subliniind faptul ci in

textele tipf,rite "";' uni- "i*i.

altceva decii cuvintul

f""rghuliui qi interpretirile Tradiliei:

,$5 rugim, tofi sfinli pirinli' oare vl5dici' oare episcopi'

oare popi, in carora miiteva veni aceastea cirfi creqtineqti'

cum maint" ,a ""i*u""i.,

necetind si nu iudece, nece si

siduiasci, ci nu e intr-insele alte nemicf,' ce numai ce-au

p*opor"drit sfinfii apnstoli qi sfin1ii pirinli'ts6'

in cuvinte aproape identice' aceasti argumentaFe este

reluatf, de Coresi i"'"pif"gpl la -Tetraevanghelw'-in

Doiana

cetitoriutui din ;;;";l ;"Zngheliilot's8, ii Poloienia de 'a

Maliwenicsr, in uiii"goi at-U Psaltirea slavo-romd"5t6o $i

in alte locuri- Pe lAngi acest ar-gument al autoritilii' Coresi

formuleazS $i "".;g;;."i nr"r"i""utilitarisr. El considera c5

romAnii, un popor "i*"'o'' nu pot asculta cuvAntul Domnului

in limba to" pi ",t" l" F;;* ci a"tla care le-ar oferi aceasti

ocazie, departe d.-";;Jeii o "-"'i"' le face de fapt un dar' Se

;;;;t;d in circulalie urr adevirat toDos discursiv' care ve

reveni constant il;;&;d[ mulr-ora dintre texrele bisericeqti

ulterioare. f atX ca#avuriunt" de formulare a acestui principiu:

,,Neqte cre$tini buni socotiri 9i scoaserf, cartea den lirnba

sArbeasci p" ii*Ua rumAneasci' cu gtirea miriei sale lu

crai gi cu Etirea episcopului Savei'^liriei ungureqti ["'l sX

irr1ell"ge tofi oameniiiine-s rumini creqtini"'6''

,,Am scris aceaste sfente c5rfi rie inv5tituri' sd fre

fopilor rumAneqti si inleleag5' sf, inveafe rumAnii cine-s

___*"I'"tr:'s6 intrebare creqtineascd, P' z'',n Tetrsevdnghel, p.249',in: I. Gnrpn (coord')' Texte romdnesti "" p' 556'

,st T&lcul evangheliiloi'2;;,in: l. GurT'n (coord'), Texte romd.negtt '-''p'557',sc Molitvenic, p. 93", irr,'f. Gurltr (coord')' Texte rom&neqti "" P' 559'

\60 psalrtteastqvo-**;;;,:;.;lrir'1. E"ur," (crcord'), Textercmhnqti"'' p' 56r'

sr lnyn1orr rr"gtirr*"d', f, -iii

l. Ct "1,u

(coord'), Texte romdneftl "" p' 555'

,6" ,,Epilogul" h r";;;;"ii"t, p.'r4g;, 1n 1. Gnrpu (coord')' Te'xte

rom&ne;ti .-., P' 556'

$

flll

l

64 Eugen MuNrrsANU

,,Den mila lu Dumnezeu, eu, diiacon Coresi, deac-am

viztrt ci mai toate limbile au cuvintul lu Domnezeu lnlimbile lor, numai noi, ruminii n-avem, ['.^] am scris

cum am pututTetraevanghelul 9i Praxiul rumineapte [.'.]gi mie tare plf,curi gi am scris cu tipariul voao, fralilorrumflnilor, qi si fie pre invifiture [...]. In zo de ci4i atttainvifituri cheari nuveli afla ca in ceastd ca-rte"'6r.

,,Rumineaqte am scris acest Molitvenic, cum si inleleagigi popa ce zice insugu, qi oamenii ce asculti, ci alte limbinu lngeleg'\o+.

,,Cu mila lu Dumnezeu, eu diacon Coresi, deaca vizuiuci. mai toate limbile au cuvintul lu Dumnezeu tn limba,numai noi rumAnii n-avim [...], derept aceeia, frafii miei,preufilol scrisu-v-am aceste psiltiri cu otveat de-am scos

den psiltirea s6rbeasci pre limba rumtneasci sHvI fie de

ingelegituri qi grimiticilor. $ivH rog ca, fragii miei, si cetiliqi bine si socotifi civegi vedea ci e cu adevSl"'65-

in Evanghelia cu tnvdsdturd, p. 3 $i urm., gisim o ampli qi

eruditi prefaff, in care acqentele confesionale sunt clar marcate.CombitAnd desprinderea unora de unitatea tradi;ionali acredinfei, pozifie definiti ca o lnstriinare, Coresi face un pas

inapoi spre Ortodoxia impirt5git5 de maioritatea rom$nilor,printr-o critici expliciti a protestantismului gi un refuz al

oricirei inovalii in materie de credin;[:

,,A sHtrorului qi apostoleasca beseareci de punrrea si o aibiintreagiqi sinStoasi, si o pizeasci, nici sS.adaugi, nici siia nemici [...]. Derep ce ci mul;i oameni creptinepti intrumulte chipuri de credinle gi de invifituri noao pleac5-sepi intrr pirerile loru-gi s{lbiticescu*se 9i dentru oimpreunare a credinfeei ce era licuind ei se lntorc qi densfituirea legiei gi a credinleei iari ei Ee striineazi"'66.

'e; ,Dojana cetitorilor'i in: Tdlcul evongheliilor, P- 247'*, in: I- GHrgrn(coord.), Texte romflne1d ..., P. 557.'64 ,,Poloierrie" hMoliamic,p.249', in: I. GHrltr (coorrd-), Tiucte rcmdnqti -.,p 79-'6r,,Epilogul" laPsaltirea skrvo-rcmflnd,p.3tz'lPsaltirea slavo-romdnd(577)tncornpamVe cu psaltirile coresiene din ry7o pi din ry89, text stabilit, introduceregi indice de StJa Toma, Bucureflti, Editua Academiei Rom,0n e, 1976, p. ffiz}'66 Evanghelia anlrrudSdfitd, 5, ln: I. GHr;rn (coord'), Texte tomdnegti -.,P. 564.

Rolul Bisericii Si al textelor cu confinut bisericesc ... 65

Mai mult inci, Iectura atenti a acestui important textpune in evidenqi relativ buna cunoattere de ietre Coresia confinutului doctrinar al curentelor confesionale care seconfruntau ln epocd, deoarece, ln continuarea pasajului citatmai sus, cfirfurarul-tipograf ia o pozifie clari impotriva unuiadintre principiile centrale ale doctrinei protestanie (luterane),principiul sola fi.de, afirmflnd, potrivit articolului de credinl5tradilional, cI fHr[ fapte bune mAnhrirea nu este posibili:

,,Mare amu easte credinfa gi fHri tle ea nimea nu se poatespisi. Ce inc5. nu e desful devreaq a lucra, ce trebuiagte piviafd dreaptd qi curat5",6z.

Aceasti idee de dar ftcut rominilor, impreuni cu intreagaserie de axgumente din repertoriul protestant, o regHsimexprimati in prefap Paliei de la OrdEtie (r58z), tipiritura ceamai importanti care a rezultat din eforturile propagandiste alecalvinismului:

,,Vddzum cum toate limbile au gi influresc intru cuvinteleslivite a lui Domnezeu numai noi romflnii pre limbh nuavem. Pentru aceaia-cu m;rre munct scoasem den limb5jidoveasci gi greceasci pi sirbeascf, pre limbi romAneascH5 ctrrfi ale lui Moisi [...] gi le diririmvoo, fra;ilor rumAni,gi cetitri gi nu judecarefi necetind mainte, civefi cu adevira afla mare vistiiariu sufletesc"'68.

T.Asurnarea de cdtre ierarhiaBisericii Ortodoxe asarcinii introducerii lirnbii t'omdne tn Bisericd

Se poate aprecia cH, dincolo de circula$a lor printre romfinigi de aportul avut la rafinarea posibilititilor expresive ale vechiiromffne literare, cirfiile tipirite, tn scopuri mirturisit sauimplicit prozelitiste, la sugestia sau din iniliativa airtoritigilorluterane sSsegti sau maghiare calvine din Transilvania, aumeritul istoric de a fi pus ln circulafie un set de argumente debun siml prin care se legitima intrebuinyarea limbii romsne:" W""gh"li" r" ?*afdrurfr D. 6, irr: I. Grrqrr (eoord .), Tixte rcmdne $ti ..., p. #4.'68 Palia de la Ordqtie, ed. V. Pamfil, p. ro.

. EugenMu'nr'asu

il nir"ri",. simptomatici pentru complexitatea fenomenuty

este pozitia unui ;#;t;l -af ulslicii Ortodoxe a vrelll'

rnitropolitul vttr'#'Jiloiao'"i' campion al ortodoxrer'

autor al unui t"o fri"il'" ""tip'ot""j;#(Rdspuns impot'riva

catehis mul,, i "o

rri n J" "i,

-

o' g"oi'"t: :' -"il;;i imn o yanl- sino d

pan-oft odo*1"I'J[;;ii?""aidb:;:a*tT":]"i.1Il*'i:fi" ir

-"C;tantinopol' varlaam :;;;"1; "a+i "o*a"'qti

Iis::**-;ff i=iil#-::i;':i"l3*I;i*m*t

r#txtiltili;",::;;;J,iiitEl"{#:#'-:Imr*rllru"xtr,3::ffi '*l

jqi:lHil:i*i:*;lt'"xla limbii PoPorutui sunt comPl:t=.:simf qi de argumente de ordin istonc:

,Pentr-aceea d'intru intiiu ce-au fost birbafi purtf,tori

de Duhul s'il'.";u ilnt.,rl I,3,Ii"lt"#J-JT::X;;i; scriind +i tetyli -":-:::hffir5"li.. "'*"

lnvf,lat u-"" ;;# omului in toate chipurile calea cart

duce acolo'-;;;" sl nu greEa:"4ff:Hil:Hfdiii'a"a'+1'1'tgf#:'""?1"#;fi ?""ii*'r9'.',*"t;S:il:1i;xT*HH::;::,14:"1:*T'#:Tx**di n oam eni"fi;:;'- *:::*."' i;"HJt J; "il;il:Xi

1"1".in":'ni$IJii;'#x'J1"";;';';i*i-E"i"'qp'"limba '"' oto"iiit? 'ffi"r""ga

hiecine si si inveafe 9t

,a ma'to'iu?ili;'i;;';" lucrurile lui Durnnedziu' cu

mult mai #;'iffia romineasci' :l#""ffI;#;.limba sa' cu nevoie i1:1" u t1+::::':-:il'"=' iii-,"-r""gi pentru tt#'J':":'g:: ::f:"iff'i.,"J ;;" ""ll;t'lt ;r'-i:r:l:1Tffff *H r' ;;' ca un d atornic

ce sint r't'd"t"'*i'at' ""'ur"it"lce mi-au dat' si-mi

poci pliti ##il;;1{e'cit- oini nu mi ducin casa

cea de tut a moqilor*"i Oaii"J'** ai" toli tilcovnicii

sventei ##iltti' dascalii besearicii noastre sl

Rolul Bisericii qi al textelor cu confinut bisericesc "' 6l

deaca-m scris, aritat-am Mf,riei sale' pravoslavnicului

DomnloVasilieVoievodul"(Cazania'IIl'-IlI")'

Se cuvine si mentrionim ciVarlaam nu atipiritin romi1l+te

decAt literaturi a" tiin"*e morali 9i comentarii scripruristice

(,,cazanii") 9i nu texte sacre Propriu-zise' cu confinut liturgic

sau biblic. Acest p";;-";iJ;; n fH$ de ucenicul lui Varlaam'

mitroporitur poron.ili il."rJ*ui. La distan{H. de 36 de ani de

la aparilia coroniti-iiv""ii"*'-9;1oftei tipireste la laqi' ln

1679, oversiune romineasci proprie a Liturghierului' Cu un

titlu calchiut at'pe'"ui i"'*"fit dL V""Iu"* (Cuvint depreund

cdtrd toatd semingia ru*An"""^'i' .pp' 5-6)' Dosoftei publicf, ln

fruntea textului ";;&

;;;:t"q, *-"adrul c[reia' alituri de

alte argumente 9i !it"tinq"i' ii l;.t"it" loc ai vechiul topos al

"."Ji?iaairrcioiillr de a in;elege textul sacru:

,,Diruim qi noi acmu deodatf, acest dar limbii rum6'neqti'

svinta l,it""ghil' -t;"as5

pre l1*I' rumAneasci de pre

elineascf,, at ft"atiJDtunnedziu' sf,-nfileagi toli carii

nu-n$leg sirbeEte sau elineqte"'

Cit priveqte acufil argumentafia Oe baze scripturistice in

:r'F:l t r'"d#'lT, * m?:*l,1;l;ffi?::'E h1[:'#iiffdi##f ?#rtrli* L'E x;,)r, ff ?llneotestarnentar rnvocaL u EL v L'L -- ; - ^ ..^r ^' -,..'i -+o.;;.); t" care il pu""f'u'ut'i ln urmitoarele euvinte:

;;, ce griiagte in limbi' nu oamenilor gtf,iaqte' ce lui

Dumnezf,u, t:t-;;; n:asculte' ce cu sufletul griiaqte

taini. Iard cela ce proroceapte' adeci spune de-n15les

oamenilor, *tii"e*iaire 9i mingiiare' indernnitur5' gi

dofani; f"tt tJt'"" 'p"'" de-n[5les' bisearecf, zideagte'

Ci mai *t'"--"lit "t *i""" de-n1iles declt cela ce griiaqte

tn limb{; r*t "'"** i-" "*i

talmdci, pentru ci besearecf,

ziditi si-Fi i* ;;il;"' fraxilor' de-oi veni lavoi tn limbi

griind, "";i7;;i-;# i"'t 'p""'l*ceea' cine grtieqte tn

Iimbi roagi--a "i p"t'e spune qi de in15les"'6r"

1

; L B*"", N. H" ottq, Bibliografia tontdneascd veche' tomul l' pp' zz6-zz7 '

Eugen MuNrreANU Rolul Bisericii qi al textelor cu confinut bisericesc...

non-liturgice, Dosoftei face, in 1679, pasul hotirAtor, printraducerea gi tipirirea in limba rom8ni a Liturghierului,textul socotit iel mai sacru. Marele mitropolit al Moldovei tqijustific5 actul revolufionar prin invocarea unui precedent dipsdnul Bisericii Ortodoxe, Ei anume renunfarea, ln secolul alXII-lea, de citre ortodocpii sirieni la limba greaci ln favoarealimbii poporului, act aprobat de ierarhia ortodoxi a epocii,z,.

Acelt prim pas a fost consolidat cu iscusinfi diplomaticide Dosoftei cipiva ani mai tArziu, cAnd, profitAnd de prezenfala Iagi a lui Partenie, patriarhul Alexandriei, obgine de la acestao incuviinfare expresi a tipXririi Liturghiei in rom6nefte, pecare o publici in epilogul Maliweniculuf tipirit la Iagi tn 1683,impreunH cu Liturghia lui Ioan Hrisostomul:

,,Cu Elagosloveniia sfingii sale Parthenie [...], papi gipatriarh de cetatea cea mareAlexandriia q-a tot Eghipetu,Liviei, Pentapoleiului, Etiopiei, pirinte pirinfilor, pistorplstorilor, al treispreziace den apostoli pi giudecitoriupreste lume, luind de la sfingiia sa voie, ttmpllndu-s{ lnIaqi sfingiia sa, am tipirit aceastS. sftnt{ carre, si-ntrileagicreqtinii sfintele taine"z.

'z In prefofa Iiturghierului siu din 1679, intitulati Cuvdnf depreund cdtrdtoatd seminfiia rumdneascd, pp. 9-u, Dosoftei tiplregte, in limbile slavontr,greaci qi romini, intrebarea pusi de patriarhul Marcu al Alexandriei cuprivire la canonicitatea oficierii de citre sirieni, armeni gi alte neamuri aLiturghiei ln limba nafionali, precum gi r{spunsul afirmativ Ia aceastlintrebare dat de citre Teodor Balsamon, patriarhul Antiohiei. Textulgrecesc originar, tipirit de Dosoftei, ca qi cel in limba latin{, cu grafiechirilic{, este intercalat cu versiunea romAneascl pe care Dosoftei o dXacestui pasaj de mare insemnitate cultural-confesionaltr: ,,Firi grije iastea wegtenodeistvui pravoslavnicii Sirii qi din arm€ni, sivai gi// din alte glrinescare credinciop pre a lor limbe, au cu totul ii silesc cu elineascl a rluiiLiturghie limb5? Rdspuns: Marele Apostol Pavel, rlmldnilor trimiflnd,dzlce-n glava 3, verl 29: DarH iidovilor numai li-i Dumneziu, au nu pilimbilor? Adevlrat qi limbilor. An iudaeorum Deus tantum, an non etghenlium? ferte et ghenfium. Dece ceia ce-s pravoslavnici intru tot, pide vor fi de elineasci limbi cu totul nepartnici, pre// limba sa sluiascdsventa Liturghie. Izvoade avtnd a obicinuite winte molitve nestremutate,izvodite din scurtiri dirept scrisi prin scripturi elineqti".'B I. BIANU, N. Honop, Bibliografia romdneascd veche, tomul I, p. z6z.

6q6B

Cutimpul,Bisericiletradilionaleaufostnevoite'a$adar',X "i"L.-,'"r"*

gi sI accepte limba nafionali. in serviciul

di"il. i;"t*P"JuP" cu vecinii ortodoc9i slavi pi B',tfi: l'romani acest proces a inceput mai de timpuriu' in.condtfn pe

;;;;;r- inierca si le elucidim in continuare, fiind asumat

;t -;#;a;;ii-J"

c5tre oficiatitilile ecteziastice, $i sratale.

victoria in Biserica romanilor a limbii nafionale- coincide

",r-"li*i.rurea vechii limbi de cult, slavona, din -ftrnc1ia sa

i*aigio".l[ principalX, aceea de limbi liturgici' Momentulacesta frnal trebuie plasat in primele decenii ale secoluluial XVIII-tea, ceea ""

i.rru"-ni-ci procesul lnceput in-prima

f;a#";r"""f"f"i al XVI-{ea a avut nevoie de mai multi" .r, secol gi iumitate ca si se lncheie' Faza finali a acestui

;;;*.1;iif indelungat picomplex a fost analizati magistralhe citre P.P. Panaitesiu'7o, inv5lat de la care preluim o parte

din informafiile care urmeazi.Este bine de Stiut ch ierarhii superiori ai Orto-doxiei'

oatriarhii de la Constantinopol, Alexandria qi Ierusalim-' au

;;i;ia ; neincredere lncerJirile romAnilor de a introduceii*br nafionalS in Biserici, interpretAnd acelt gest-ca uni"i a.

".dur" in faia propagandei protestante' in anul 1698'

cu prileiul numirii lui Atanasie (ierarh care semnase un act

de Lniune cu Biserica Catolic{) in scaunul de mitropolital romenilor din Transilvania, patriarhul Dosithei al

Ierusalimului ti trimite o scrisoare ln care i se cere si nup."'"i,xpreofilorsSlinSllgibadecitinlimbileslavonisaufu"".i (,iruiba de toaie zilele si te nevoieqti cu dinadinsul siIa citeasci ioati pre limba slovineasci sau elineasci, iar nu

rum&ndgte sau intr-alt chip"), dar i-se concede ca predicilesau lecturile din Biblie si poati fi ficute fie in slavon5' fie

in.romf,nH, pi anume din ,giblic care fusese tipiriti d.9 cAfiva

;;i il Bt..regti (,,Trebuie, arhieria ta, Evanghelia si pui sf,

se citeasci au'sloven6$te, au romflndqte, precum s-au tipiritln zilele blagocestivului Io constantin Besarabi voievod")'z'.precedat de cazania lui varlaam qi de alte texte religioase

;Z.ptl"I ,$fergitul slavonismului cultural", in; Inceputurile gi biruinfa "',pp. zzo-zz6-,z Timotei Crranru, Acte gi fragmenfe, Blaj, 1855, PP' 243-2+4, apud P'P'

Pn Nalrescu , inceputurile 9i birtrinfo ..', p' "-22"

u

,t

t

Rolul Biseric ii gi al textelor cu conlinut bisericesc "'70

Eugen MUNTEANU

In aceeagi carte este tipirit din nou micul dosar al

corespofidenl.i i,t'u-fuf "t"" al"tA'lexandriei si Teodor Balsarnon'

patriarhul antioUii, ffi-;tili-explicativ "mirturie cf, nu

iaste oprit u ra "i,'tJiit**nt. ruminiapte"ry4' Pentru a infelege

ffi#d;i;;;a;tr**r'-"-p"""r" ale gestului lui Dosoftei' si

menfionim faptul Ji "*""i'i" aceia9i ini' mai precis in 168o'

omologul siu din t"'u fl"*aneasci' mitropolitul Teodosie' la

rAndul siu rafinat "#';; (spriiinitor. al tipiririi Bibliei de la

1688) ei mare patri;:;;;';;['titurshier'? i" li*b" slavonf,'

traduclnd ir.ra doJ, i"ii"rdil" tipiconale 9i cffteva rugiciuni

ilil $i ;Ar^ar.a transant."S ?Litlirghiia toati a o prepune pre

limha noastri qi a o muta nice am vrut' nice am cutezat"'z:' Abia

c*teva decerrii *"i #rl;";"*r p*s decisiv aI tipiririi Liturghiei

ln limba romanf,;;^fi f;;"i $i T T{" Romineasci de citre

Antim Iviret rrt, p't' t"i" a"*i "ait

ii ale Liturghi-erului' tipirite

la Rsmnic (rzo6)sifi;;;$*i""1 Aceste taigii ale lui Antim

;i;;;i;lilri" i""i"r "L"*

ru i"r.r,i baza tradiliei liturgice

'z+ L BIANU, N' HoDo$, Bibliografia roma'neascdveche' tomul l' p' 263'

4 lali contocul -,i hrg"I t*"dit"i pt*ftp semnate de Theodosie' desemnati

cuinscriplialatineas;?;;;;;dil'o'io (t' g' *'' N' Honnq' Bibliosmfia

rcm&neascdvech", t*J'r]p T +ii"tt"'lt -n"i'"a darvidnd gi noi ci necrrm

lins6stetn limb. no*JJiI" i* te rttfl*se n5rodul' ce inci 9i mulli de nu

"#ffirt;ffi i.i;;*.".*cadea c*noaqteortnduiala qi leremoniileei cum

a str rluf i trebuie, ti fi.+;;;;*e** a dt "

si zice 9i a sI gfisui putincioqi nu

sintu, qi mai vlrto, "*;;s; ;; neinpldgerea limbii pogor5' care noao ialnic

qi phngecios lucru iaste tT rr-tfta micgorare qi cilcare rodului nosh'u cestui

rurninesc, ct el" od"titi"Ji"t""*tt"* put6micele neamuri sI num5ra' iari

acum [...] a. U rt tii$ a" f" -**"1 doari p de la vriim+ii rodului nostru

cer qi lmprumuteazi *[""#";ilt*bi sile inv'liture' o' grea +i dt*oastr

intimplue! t...1 IarA Liturglriia toati a o Prepune Pre limba noastrd' fii-a o muta

nice am'irnrt, nice am oitt"t' drept mirnrrisu* '"t'* multe alte pricini ce

m-au impinsu, #""i ;;iPeI'-;-Tl* limba no'astri ce iaste; o am ficut pi

pentm lipsa disclliiloi i"i;; 'i")' :t nu stnt lntru ticilos rodul nostru 9i

penlflr nelnplegerea-'iitotdao't"ittA" ce sint pi ce insemneazi pi pentru

neobicdiul besdrecii #;;;;drre as6zi n-au finut'i roarte jnteresanti

este Si o a doua p,"fa6 h ace"sri edilie' semnatX de Inoctrentie ieromonah'

in care, dupi ce * ffi;;J;;-r;+ miygglit,ltu rheodosie de a

clarifica qi adAnci P;;;;- aog;t'ti"5 a Ortodoxiei' se recomandi apelul

la tortele originare gr;*qtr i" i"o"f celor .slavone'

deoanece: "una' pentru

nepiinp Ei pentm ni-tntiesut fmfii strine [= slavone]' a aoaoa nentrul]firvodituri *au ,irrt r"uH[- J" *J;, cici nu urmeazi izvodu]ui grecesc-'

romaneqti moderne,76. Rezisten;ele structurilor conservatoare

nu au fost prea uryor de depiqit, devreme ce un bun cunoscitofal realitili'lor de la curtea lui Brancoveanu (care a domnitpfni in :'l-4),Anton-Maria del Chiaro, secretarul particular al

principeluir remarca fapt}l ci liturghia se slujea in romanepte

ioar in citeva biserici, fapt apreciat de u*ii boieri drept unabuz,rt. Unul dintre cei mai avizafi cunoscf,tori ai problemei'78

nu exclude ipoteza ca o hotirire oficiali privind excluderea

definitivia limbii slavone din Biserica rominilor si fi fost luatiabia de cltre dorrrnitorul reformist Constantin Mavrocordat

GZ+o-rZSo), dupl cum pare sI ateste, in absenla unui docurnenton"irt,'irirturia din anul r7B8 a unui contemporan, cf,litorulraguzan Raicevich'zs'

Fapt,.este cfl, dupf, cum vom _vedea cu altt ocazie,

instaurarda regimului fanariot in Jara RomAneascf, gi Moldova

"t Cffr""r", Les Versions roumains de Ia liturgie de Saint Jean

chrysostome, Roma, rgo8, p. 23, autor c_ar_e^apreciaz[ ci edi$ile lui Antim

,,au gonit slavona din ultimul ei ad5posc'. cf.,,de asemenea, violeta Baruu,',pre"hminarii

Ia studiul nagionalizirii serviciului divin: principalele versiulitmanegti ale Simbolului Credinfei (165o-173)'] Limba romfrttd, XL (r99r)'

,-r, p. rb (articolul intreg intre pp. z5--3r): ,,Texnrl Linu'ghierului lngriiit de

Arat " a avut o importanle decisivi [...], el s-a irnpus cu autoritate, fiind

r.eeditat neintrerupl gi cu nesemnificalive nrodificiri p5ni in prezent".,77A.M. nrr-CrrrenO, Istoriadellentodernerivoluzionidello Valochia, edifie

de N. Iorga, Bucurepti, 1914, P. 8'7-BB, apud P'P' PANAITEScu,Inceputurile

pi biruinla ..., p. 22.5'.,,Totuqi, in unele biserici au adoptat limba ronrAni'

iapt pentru cire mi-arn arltat surprinderea, ln prezenfa mai multorL"i..i, rispunz6ndu-mi acegtia ci este vorba de un abuz religios introdusln zilele niastre, in parte pentru ci mu$i preopi nu qtiau alti limbi dec6t

romAnaqi,pedealtiparte,pentruciasistenfiinugtiuslavoneqte"'"28 P.P. Per.terrgscu, inceputurile qi biruinSa "'t p' zz5',7s voyage envs.lachie et en Maldavie, traducere de M. Lejeune, Paris, r8z:.,

p.r3i, ipuaP.P. PaNerruscu,Inceputurile 9i biruinsa "', p' 225: ,,Odinioard

iit"rifriL se celebra in slavonegte, pe care nici clerul, .ici poporul n-o

",.rrrJpr..rr- Constantin vodl Mawocgrdat, orn cu spiritul agitat, a hotirit

ca ea si fie celebratS ln limba romAni, dar, deoarece aceasti limb5 este

foarte sdraca in expresii, traducerea este ridicoli 9i chiar p&ni astizi pufin

apreciati,,. Din menfiunea cilitorului re;inem f4tul c5 pentnr multri

t"r.tut tit"rgic rominesc era iDcE prea ,,nou', nu dobindise prestigiul 9i

,parfumul" vechimii 9i al tradifiei

TI'

.Il'l

t. EugeirMu'rrraNu7z

coincide, in tinii mari, cu victoria definitivH, a limbii romAne

inviafi confesionali a maioritilii romfnilor'

8. Rolul textelor bisericeSrt in procesul de

unificane a vechii rorn&ne litersre

Dialectele sau variantele literare care au funcfionat pe

parcursul secoleloraI XVI-lea - alXVII-lea catradilii normative

iocale, consensuale dar necodificate, au prezentat, in mod

constant, o tendin;5 interna spre eliminarea particularismelorfot etice pi a celor morfologice prea marcat regionale' Inprimele aproximativ trei secole de existenf[ a culturii scrise

rorninegti nici una dintre variet;;ile literare nu a reuqit sicapete o autoritate absoluti, unanim recunoscutS., care si o

faci unanim acceptati de cfitre utilizatorii celorlalte dialecte

literare. Doar cultura ecleziastici, unitari pentru maioritatearominilor din Moldova, Jara RomAneasci 9i Transilvania,datoriti dinamismului specific al circulafiei textelor tipirite,a oferit premisele gi condl;iile propice realizlrii unei unificiria scrisului fiterar rom6nesc in epoca veche, iar acest fapt s-a

petrecut in a doua iumitate a secolului aI XVIII-lea, c5nd

,echea normi literari munteneasc5incepe si fie intrebuinfatiin tiperiturile bisericeqti din Moldova 9i^ Transilvania,impunandu-se astfel ca normi literari unici'8o' In iurul anuluir78-o, toate tipiriturile bisericeEti romsneEti, indiferent cieraurealizate la BucureEti, Iaqi sau Blaj, ori in alte centre de culturiecleziastici, prezentau, in ciuda unor sporadice ,,scip5'ri"regionale, aceiagi inventar de norme de limbi, care era, in liniimi"i, ce1 muntenesc. Acest consens normativ func1iona tacit'

-" C"l dt"aet " ."nstatat aceast5 impunere a normei literare romanegti

Mozes GasfEn, Chrestoma;ie romdnd, vol' I, p' XC: ,Pe la lnceputul

secolului al xytll-lea [...] limba bisericeasci, adici a ci4ilorintre'rr rinlate

ln slujba bisericii, devine aproape uniformi muntean{1 Cf' 9i l' Gnrgm'

Baza dialectald ..., p. 428 ,Dup[,r75o qi pini spre r78o, graiul muntenesc'

a'a cum fusese fixat in cA4ife bisericeqti, s-a impus drept unic5 formiliierari pentru to;i rom5nii, atunci c6.nd ei voiau si-qi imbrace produsele

spirituaie in haina cea mai aleasi qi, intr-un anumit sens, cea mai solemnS,

distinati unei largi rispAndiri, a cuvintului tipirit"'

Rolul Bisericii pi al textelor cu confinut bisericesc .-,

nefiind codificatin lucrSri cu caracterprescriptivsau sancfionatdeweo institulie sau autoritate statali ori ecleziastic5. Trebuietotuqi mengionat ci aceast[ primi unificare a normelor limbiiscrise s-a manifestat la sfirgitul secolului al XVIII-lea gi indeceniile care au urmat doar la nivelul tipiriturilor (mai lntAia celor bisericeqti, ulterior qi treptat gi in tipiriturile laice),lucrHrile manuscrise ale clrturarilor romflni continuAnd s5conserve pAni tflrziu, cttre jum5tatea secolului al XIX-lea,vechile tradi+ii literare regionale qi, implicit, inventarele denorme specifice fieciruia.

Faptul istoric aI realizirii unei limbi literare unice pentrutofi romtnii trebuiepus lnrelafiecu progresele ftcute incepf,ndcu prima jumitate a secolului al XVIII-lea in introducereadefinititfi gi integral5 a limbii nafionale in serviciul bisericesc,mai tntii in Transilvania, apoi in fara RomAneasci gi, in cele dinurmf,, in Moldova'8'. Dupi realizarea, pe urmele ini;iativelordin secolul anterior ale unor Simion $tefan, Varlaam, Dosofteipi Antim lvireanul, a versiunilor ,,standard" in limba rom3nia celor mai importante texte din corpusul ci4ilor biseric,epti,operaf ieincheiatideepiscopul Damaschin al RAmnicului (r7o8-LTz5), se punea stringent problema necesitiqii tipiririi lor tntiraje suficiente pentru nevoile clerului gi ale credinciogilor. Inprima jumitate a secolului al XVIII-Iea, activitatea tipografic{inceteazi la Blaj (centru cultural activ Ia sfirgitul secolului alXVII-lea, in condiliile necesitifilor isrterne de consolidare anoii Biserici Greco*Catolice) qi devine sporadicl la laqi. In JaraRomAneasc5, in schimb, cu. precidere la Rflmnic qi Bucuregti,se inregistreazt o intensi activitate de prelucrare gi tipiirirede c5r;i bisericeqti. Cercetlrile filologilor qi ate bibliologilorau pus in evidenfi, pentru aceasti epoc5., intensa circula{ie acirfilor muntene$ti nu doar in Muntenia, ci qi in Transilvania

'8' Cf. I. Grrc1rr, ,,Din nou despre (momentul r75o> in procesul de unificarea rom6nei literare", Limba romflnd, XXXW (rg8Z), 5, p. 4o4 (articolulirrtreg l^ pp. Zgg-+o7): ,,Nalionalizarea serviciului divin, lncheiatd inTransilvania Ia finele secolului al XVII-Iea, iar in fara RomAneasci lnprimele doui decenii ale secolului urmitor, nu avusese loc in MoldovapAni spre r74o-r745".

Rolul Biseric ii pi al textelor cu confinut bisericesc "'EugenMuNruam;

74 4--d^

pi Molctova'8'. Dupi curn menfioneazi [' Ghelie'8r' lmpreuna'

cu textele,' ,-^l^,,moldovenii qi ardelenii au pri-mil.integral' qi normele

lingvistice ""'" Ii[""i" utry lor.'.Dar norma munteana

pitrunde t* ";;im1a+r"-leligroase' ci 9i in toate

dpiriturile "*;lfi i"*i* 'ilti [ane spte t77o-r78o'

Iati deci "e

ot'ii""'"t limbii literare-nu s-aProdus nici in

secolul .l xu-il;:i il ";' 9:1 xlX-lea ['i"]' ci tocmal

ln acest necurroscutveac al XVIII-Iea"

Un fenomen socio-cultural interesant ff 't:pT':'it1l**'c5, in momentul'-ii'-""" activitatea de tipirire a cir$Ior

religioase fo"a"*"t'iJ"' trebuincioase cultului creqtin

(Liturghier,p""ti"'''#'i& toih" Moliienic etc') se reia Ia IaEi

gi la Blai, in iurur"inirioi '75o'' tait"tii'*Adoveni qi ardeleni

reprocluc ttt""*ti "ilili"iili'itt.ir, Muntenia' care circulau

deia in provinciitJ* ii-;:l: Ie stateau Ia indeminf,' Decizia'

cu mare i*po"tt'itra ecleziali qi '"*Jfi"afie culturali maior5'

de a renunf", " o:u;;;"rtilt*tq,.r" io'""t'"'l normadv loc.I

iia"",aop.ui"ffi n":"'+Y-f;i*';ry,*X;;:,1,"#fl

:lTi;:#Hnf :::::ffi:'.i;J.Hyil:Ig'f*,IlTil$

*yg.r5:t:ffiilJ"l.JTlffi#'i'i-""o'*"imunteneqti"'85'Dovada indubitjil#'"-"*tJ?"g o furnizeazt compararea

.o.*ro, bisericiitl";*'t-t Y:#;"ffif",l rfit Yfl

*" ;nti:f -HIx :[H'ii'"tr ;#;'"-* p a ctr es euu :

Liturghierul ieqean din u47 """ 'lp""J"* &tp6'-Liturghierul

6'Vezi B. TrreoDor5og-r83o", cr'"'r r'liJi"'r' xi i"uil ' '" 'i'

ii*l'zr qi D' conevu' "Aspecte

it"rl:Hli*, j'#iiii*{"##flil:#l:rltru;tJi3'#n:artodoxdno*anal]Jiffi..!"u')''Y'pp'tzt$'tzz8'*'i- c"uT"' Baza dialectalfl "'' P' 42o'

'"n I. Gr*Tru, Baza dialectald "" p' +o+'

", i. crriru, Baza dialectary."'' P' 4o!' -,

'uu i. GrmTlr, Baza dialectald "'' P' 39o $i urm'

bucuregtean din r7z8; Octoihul.de la Iaqi din 1749 este reprodus

dupi Octoihul de tt U"""'"qti din-r7zo 9i identic cu cel de la

ilffi;;'iil't'wonst"iti" de la Iapi di'' q6z are un text

identic cu cel ^l gul"iiZii"i a" h 176-o' tipiritl la Bucureqti'

Mai mult m"a, penli'io"ii'."t iepean de la 1753 reproduce nu

doar textul ""loi b";;;;;tean din 1743 (operi probabilf, a lui

Damaschin a" na*J"j' ci pini pi paginafia acestuia!

Un fenome' "i*it* ""t" "o""tttat-gi in Transilvania' unde

rcxtele cfiilor bi'"'i;"sti;;' fi tipa'it"' lncepAnd cu aproximativ

r75o, in veqmintul lor munten"*"' p'o""J de "muntenizare"

fiind ryi aici ,,o accePtare deliberatS. a normei muntenestl $1 nu

acnrl reflexrf ,,'otJffiJ"a"o"li s-adat sf, culeagf,o carte din

Bucureqti sau din namnic Ai care erau pu{in interesa}i de aspectul

lingvistic al **."I"iffi: ;J;t;75"' tipiriturile blif ene se prezinti

ca reproduceri cuvant cu cuvant, cu menfinerea particularit5lilor

fonetice 9i *o'folfrLfmuntt"*9ti' a originalelor venite de la

Bucureqti sau Ramiic, dupi cum- :e. poate constata in urma

comparirii irt " Li;;hr"J a1i glai (iso)cu cel de Ia Bucureqti

bz+z), irrrre Evangl'Jtia de Ia Blai (1765) 9i cea de la Bucureqti

(176o), intre octoi;;il1'1""' \vor1gi cel bucurestean (1746) sau

intre Penrico",o*r'i"iJ'nLf i'iaai pi cel de Ia RAmnic ('743)"''

ffi,'GHr1rr,BuzadialectaId..,,p.39r,douifrazedinoctoihulieqean to ,riltil"*t "u

fru'"I" corespondente din tipiriturile

bucureqtean' U', '"#tO"' 'a""'ittt"i' dar lipsite de particularitifle

fonetice tipic" vecuilffi;ilil;;tt*'*aat'"nesc (dz in loc de z in

Dumnedzfru,g i" r'""a?;j'i"i"ati*a' -ai'.e-pr ln loc de drepr): "C5zut-aro

in stricSciuntu p"'i*iii ii'*a t"* ae .ludecata ta cea dreapti' dr€pte

Doamne.Pentm"";'J##J;t;:t*l',1;il*ilii::f u;i,hffi .,"JI;

,A *i irrar"pt6ze pre mine' C€le aritate qr c

le qtii, Dumn"""l;l;ilil""I meu Ei Dornnul' Deci si nu mi osandeqti

nre mine in ceasul ,tii"Jl"i "t"J"i '*tti si iudeci lmpreuni toate"'

I"u l. G"rTr", Baza dialectald "'' p' +r+',sc Reproduc"*, aof i'a;;;;; 'ni'o diol""tofti "'' p' 4o8' o lrazd din

Penticostarul de la ffi;';#i;;)' identici "" "t'iot"tpondentr din

Penticostsrul d" I" ;;il;ic nol6''istt-"Ce1t ct eqti de o fii:r1i cu dtnsul

si cu duhul; "' o*

'"L'it "t'i'J'r"'"*i' d"' tt"t"t'imbat ai rf,r-nas' de unde

lei.p g srarEit"r-s*;;t;; ;;;; ;t*e ": ffi h;'"'::':lf *,*"q:i,la".'X to.i,tt, Doamne' milostiveqt e--te sp

L1;"ffiil;* ui;.'*o"2"' *ito'tiv robilor tii"'

ll

i1

,li

I

76 Eugen MtrNrreANU

's" NA. tlRsu, ,,Cu privire la <<momentul r75o,'ln dezvoltarea limbiirom6ne literare'l Limba romdnd, )OOOV (rS8f). 6, p. 5zt (articolul tntregla pp. 5zo-53r).

Rolul Bisericii gi al textelor cu confinut bisericesc... W

RispunzAnd obiecliilor formulate de N.A. Ursu, I6,n

9!:!i" revine gi igi reconfirmi poziqia, arit$nd ci., in ce priveqteMoldova,

,,hotir5rea de a imprima pe scari largi tipiriturilemuntenegti in cadrul acfiunii de nagionalizare a serviciilordivine nu putea fi luati de nigte megtequgari, oricit demerituogi, ci numai de autoritatea ecleziastici suprem{,de mitropolie (avem ira vedere persoam mitropolituluisau a altor fep bisericeEi cu inal-tX rlspundere din cadrulinstitu;iei)'te'.

CAt privepte Transilvania,,,au.torii reformei lingvisticetrebuie socotifi episcopul Petru PavelAaron, patriot lnflf,ciratgi luptitor d$rz pentru inaintarea culturali a rornffnilsldin Transilvania, gi persoanele din anturajul sHu",e,, acegticirturari fiind singurii care dispuneau de autoritatea necesaripromovirii unei inifiative indriznege, date fiind diferenteteqi chiar disputele confesionale intre Blaj gi Bucureqti, precurnqi unele interdicfii legislative exprese ale Cu4ii de la Vienaimpotriva importului de carte bisericeasci de la Bucuregti,o:.La concluzii similare cu cele ale lui I. Ghelie au aiunscercetS,toarele Alexandra Roman'e+ qi Magdalena Georgescu,e5.

'r'L C"*--rt"nou despre <<momentul t75or>..!,p. 4oi.'e'L GHETTE, ,Din nou despre <<momentul r75o>..!, p. 4o5.'e3 Cf. I. Gnu1m, Baza dialectald.--, p.428..'e+ ,,Contribugii la problema unificirii limbii ncmAne litemre (in lugAtrra *ediffile romdnegti din eecolul aI XVIII-lea ane Psalrtrii), Limba rcmdnd, XXtrII(try+),up.z4:,,EnaminareaedigiilorPsalrinidinsecolul aIXVIII-lea (rn6;rzgo)confirmi ci spre rT5o limba literarf, manifestf, o dar{ tendinli de uniflcarer prinacceptarea normelor muntenegti in tiparituileapirute la lapi qi BIaj".'or ,,Contribupi la problema unificirii limbii literare. Despre edi$ile zuccesiveale Molityenicului din secolul al X.VIII-Ie {, Limba

1oma3a, }XLV (19 T5), +, p.

33r: ,[a jum5tatea secolului al XWII-lea, norma]iterartr a cffior bisericeqtitiprrite ln cele trei provincii romineqti inregistreazx o prim5 unifieare,realizattr pe o bazi munteani. Factorii care au concurat la adoptarea normeimunteneqti tn cirfile bisericepi tipirite in Moldova gi rransilwania toebuiectrutali tn impreiurlrile de ordin, mai ales, cultural ale eporii. Avem lnvedere, ln primul rAnd, iuteruitatea activitEtii de tipirire a ci4ilor bisericegtiin cele trei provincii romaneryti [...] gi targa circulagie de care s-au bucuratclrfile muntenegti ln Biserica ortodoxi din Moldova gi Transilvania".

Opliunea deliberati a cirturarilor ardeleni pentm abandonarea

n6rmelor vechilor texte tipirite la Bilgrad qi'adoptarea normelormuntenegti apare deose[it de elocyent[ in faptul ci aspectul

linprvistic se ,,muntenizeazt' qi ln scrieri inedite ale ierarhilorbliJeni, cum sunt Invdsdtura creEtineascd, tipirituri din 1756, qi

Pditoriceasca poslanie sau Dogmatica trwdfdturd a mitropolituluigreco-catolic Petru Pavel Aaron dinq6o.*

$i in alte zone gi centre culturale din Transilvania de nordqi Banat se lnregistreazi acelagi proces de stagnare a producfieide ci4i originale scrise sau tiplrite in dialectul literar al loculuigi de adoptare treptati a repertoriului de norrne muntenesc,odati cu reproducerea prin copiere sau tipirire a unor texteprovenite din abundenta producfie tipografici dg la B-qcuregtiqi Ra*Iri". Trecerea comunitHfilor de romani calvini din zonabanat-Hunedoara [a greco-catolicism ln prirnele deceniiale secolului al xvlll-lea conduce la incetarea activitifiiliterar-confesionale originale a acestei comunitili, atfft de activiin secolul anterior. Acceptfnd de acum incolo $i multiplicanduneori prin copiere texte venite de Ia Bucureqti, RS.mnic-sau

Blaj, cirturarii din aceasti zoni renun1i definitiv Ia yechiul

lor grai literar. IJn proces analog se inregistreazi qi in zoneleBihirului, Silajului, Cluiu1ui gi Maramuregului, intrate ryi ele

in sfera de influenli culturali greco-catolicf, iradiati din Blaj'Interpretarea dati fuptelor lingvistice qi informaliilor

istorico-documentare de Ion Ghefie, expusi suicint mai sus, a

fost contestati de cercetfitorul iepean NA. Ursu, care consideri c5.

muntenizarea ci4ilor moldoveneEti gi ardeleneqti dupf, anul r75o

,,a fost determinat5 nu de dorinfa clericilor cirturarimoldoveni gi ardeleni de a avea in cirfile bisericeqti o limbicomuni cu a muntenilor [...], ci de intensa difuzare inMoldora gi ln Transilvania a cir;ilor bisericeqti tipirite infara Romflneasci, tnceputi in prima iumltate a secoluluial XVlil-lea, preclrm pi de prezen;a ln tipografiile dinMoldova qi in cea din Blai a unor tipografi pi diortositoriadu+i din Tara RomAneascH"'s".

79Rolul Bisericii qi al textelor cu confinut bisericesc "'

EugenMrwrrANu78

Dintre particularitifile fonetice tioice vechiului dialect

literar niuntenesc, ;;;;fi; in ultimele decenii ale secolului

la XVIII-lea norme fitto" torn*e fi.unice ln tipiriturile din

toate zonele gi centrJe tJtt'""tu romineqti' in primul.rind fur

cele bisericeqti dar qi, t""i Pufin riguros' tn mai rarele tipirituri

cu confinut laic, rrr!'*iJnilt upJ4i" regulati a "diftongului"fi ln seria ptine, miii-ne' etc', menlinerea iitacti a labiodentalei

f in cuvint* p...,r* .ia-i;,:,i;;' f!"a' e medial aton in loc de i

ln cuvinte precum/ec iio'4 v"niSi; prezenfa labialelor moi h p'

m in cuvintu p.*"rr.i-,'tib" r", "'pii"cd' merg;,prezenfa dentalei

rnrtiate rl irr ttrr'iri," 1"nt""' descoperit' dezlegat; prezenfa

, ,,i'-^ rdrlciu L 5, L' I muiate in cuvinte precum seara' Dumnezea'

lnfelepciun"t pr.""1f """tt"t"i z inieria cuvintelor de origine

latini precum Duirrn""u' ui' zice' botezdtoriul; prezenfa

consoaneiT irr r.riu "oJ"telor de origine latini precum aiutoriu'

joi, jos, judecdtoriu etc' ^-o fnnprir si morfol

Varianta, ,rrr.auie-airr punct de vedere fonetic qi morfologic'

a vechii rom6.ne;;";;;, ob$nuti inceplnd cu iumlpteasecolului al xu,,-le;;t l;;r"{;pindit5' acceptati 9i spriiiniti

pe autoritat"u "rtt*'ti t i"Leb"inf5rii in Biserici' a constituit

ounctul de referinfl;i#; normativf, PenTu real.izarea unui

ffiffi;;;; il iuz" modernizirii romanei literare, care

;:,';;;;#;;;; # ;;;;{;"I'ttY inderungat' inceput in jurul

anului rSoo prin ;il';tl" corifeilor $colii Ardelene' continuat

prin activitatea de',i#"f i* "f fmbii.na;ionale" a lui I' Heliade

REdulescu irrtr" ,iirE gi aproximativ r84o 9i finalizat p*n

i.t.rt "i"t.aAcademiei

Romflne ln 1867'

Abstract: The Role of the Church and of the T*ts with

Ecclesisstical Conteit in theProcess of Fortnation of the

Olit Literury Rornanian Languag e'

A Phitological Point of View

As a variety of common language for the e1er5is1.of the

written culture, no**i* literary language has 'its,Peglnnings

in the sixteenth """ffi' "vittr the elaboiution of the first literary

texts into Romanian. One of the particularities of the Romanian

i"rgr.g., compared to other European (Romance) languages'

""#ir.I in the Act that, cfu.onologicaily, the first functional variety

tratf"l of the literary langu"g" *"i of eiclesiastical content' This is

the sense in which MihaiE*T"t""t''s well-known assertion that'the

church is the mother of the literary Romanian language' should be

understood. From a strictly linguistic point of view' t}ris statement

is valid especiallywiiiffi."rio th. ihon"tic and morphological

levels of the language' By their p"""iig", the ecclesiastical trooks

contributed decisively, especially in the eighteenth- centurY- to

fixing a set of ".rl"r,

ib",,," and paradigms of exemplary' unitary

and unique character for all Romanians, which constituted' at

*i. U.gi"ting of the nineteenth century the landmark and the

foundation- of creating the modern literary Romanian language'

;#ffi;'"."r"ltt"t "in its general lines the beginning of this

complex historical Process'The dialect" or-iii..,"y valiants that fuirctioned during the

sixteenth and seventeunth ""'tu'ies as local normative traditions'

consensual U.rt """"J"a, hacl presented' cofistantly' an internal

trend toward ai*irr.tirg th" phonetic and rnorphological

particularis*, ,ugi*Jly oi*'-IIlu"ittd' Irr the first approximately

Ihr"" ""rr*ries

oflthe oi,tu""t of Romanianwritten culture' none

of the literary rrrirot, succeeded to gain an absolute authority

unanimously aclcnowledged, in order to be commonly accepted

;y;h- or."" ,f *r" otlr.ifiterary dialects' Only the ecclesiastical

culture - unitary for most Romanians in Moldavia' Wallachia and

Transylvania -, due to the specific dynamism of the circulation of

;;il"d texts, offered the premises ind the favourable conditions

forachieving the unificatiJn of the Romanian literarywriting in the

old epoch, and this happened in th-e second half of the eighteenth

century when the oid'frallachian literary norrn began to be used

into the ecclesiastical p'i"* in Moldavia and Transylvania' thus

imposing itseHas a unique literary norm'