academia romana institutul de istorie n. iorga

ACADEMIA ROMANAINSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

REVISTAISTORICA

fondator N.lorga

Serie nouS, tomul 4, 1993

11 12

Noiembrie Decembrie

EDITURA ACADEMIEI ROMANE

71630111MIPPI

!INNseempliper,.-

f"-

r , A ,r ' 144

Li

II

f' vow.

low retitt

Ct

4VOLVAL.--1f

i;V,.

t,* I

,11

ler

1.

0

""

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA ROMANA

INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

COLEGIUL DE REDACTIE

SERBAN PAPACOSTEA (redactor fef), PAUL CERNOVODEANU,VI RGIL CIOCILTAN, FLORIN CONSTANTINIU, EUGENDENTZE, GEORGETA PENELEA-FILITTI, NAGY PIENARU,APOSTOL STAN, ION STANCIU, ANATOL TARANU

REVISTA ISTORICA" apare de 6 ori pe an in numere duble.in tail abonamentele se primesc la oficiile postale si difuzorii depresA, din intreprinderi si institutii. Pretul unui abonament este de1200 lei pentru persoane fizice si 3000 lei pentru persoane juridice.Cititorii din strainátate se pot abona adresAndu-se la ORION SRL,Splaiul Independentei 220 A, Bucuresti, 6, P. 0. Box 74 19 Bucu-resti, Tx 11939 CBTXR, Fax (40) 13122425.

REDACTIA:

ION STANCIU (redactor fef adjunct)

NAGY PIENARU

VENERA ACHIM

Manuscrisele, cArtile i revistelepentru schimb precum si oHce corespondentrtse zor trirnihe pe adresa redactiei revistei

REVISTA ISTORICA"

Adresa Bedactiei

B-dul Aviatorilor nr. 1

71247 Bucuresti, tel. 650.72.41.

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

SERIE NOUA.

TOM IV, NR. 11-12NoiembrieDeeembrie 1993

SUMAR

Un dasc.11 de rigoare stiintific& i moral&: DIONISIE M. PIPPIDI ($erban Papacos-tea) 963

ROMANII $1 REVOLUTIA EUROPE ANA. DIN 1848

STEFAN DELUREANU, Romanii si Germania" Adun&rii Wationale de la Frank«.v .. '

furt . v 965NICOLAR LIU, Mentalitate revolutionar& si cultura moderra. Contacte si consonanfe

romano-franceze la 1848 ' 999BEATRICE MARINESCU, Evenimentele politice postrevolutionare din Priiripatele

Române in perspectiva rapoartelor diplotnatice engleze (1849 18 53) . . . , 1015RALUCA TOMI, Contributii la studiul proiectelor mazziniene in aria Europei centro-

orientale (1866-1870) . . - ..a . ,. . . . . - . .. a 4 .1 i 1035

DE LA REVOLUTIE LA REFORMA SOCIETATE $1 INDIVID

IOAN MANDREA, Lupta de ernancipare national& purtat 5. de rorninii din Tara Flgára-sului intre 1848 si 1918 1047

PAUL BARBU, Tentative de reeditare" a revolutiei din 1848 1061

GEORGETA PENELEA-FILITTI, 0 victim& a revolutiei: castelanul de la Bran . . 1073

PRESA YN EPOCA MODERNA IDEAL $1 REALITATE

PAUL ABRUDAN, Rolul ziarelor rornânesti brasovene in timpul revolutiei de la1848-1849 . . . . 1077

MARIUCA RADU, Brasovul, Gazeta Transilvaniei" i Liga Cultural& ..... 1089EUGEN GLUCK, Ecout fevolutiei de la 1848 din Principatele Romlne in presa

noriegianä .. rt' 1097

Revis ta istoria", tom Iv, nr. 11-- 12, p. 957 1200, 1993

. . . .

.

. .

.

.

www.dacoromanica.ro

958

INTREGI1ORII ROMANIEI

RADU PAIUSAN, Baratenii la Alba-Iulia .

.

11011107TEOFIL OROIAN, Militarii romani din armata austro-ungar& i ideea national& .

OAMENI REPREZENTATIVI YN ISTORIA ROMANILOR

VIRGIL GRADINARU, Dimitrie Tichindeal i emanciparea national-cultural& a ro ma-nilor ban&teni 1117

DOR1N GOTIA, G. Baritiu promotorul intereselor românesti prin ASTRA 1123

MEMORII, CORESPONDENTA, INSEMNARI

ANASTASIE IORDACHE, Din memoriile generalului Henryk Dembinski. Despredintre romlni i unguri la 1848-1849

VALER1U STAN, Un memorin inedit al lui Ion Ghica din anii exilului

OPINII

11331139

0 reconsiderare a rolului burgheziei romane (A postol Stan ) 1117

VIATA STIINTIFICA

Colocviul Dezvoltarea misarilor nationale in Europa intro. 1850 1914", Otzenhau-sen, 17-22 mai 1993 (Dan Berindei ) ; Colocviul international; Etnie, Confesiunein Europa central& si orientalV, ,Auj-Napoca, 11 12 iunie 1993 ( Viorel Achim,Florin Mailer ); Al Simpozion national de istorie financiar-bancar& Mina,bani, banci, cultur& si politic& (sec. XVIII 1944)", Oradea, 30 aprilie 2 mai1993 (Dumitru .andru); Sesiunea de comunicari stiintifice a profesorilor deistorie, FIlticeni, 22-23 mai 1993 ( Mirela Serban ) ; Moment aniversar La-boratorul de istorie a mentalitatilor, 24 iunie 1989 24 iunie 1993 (Iolandcrighiliu); Cerceari in arhivele i bibliotecile din Polonia (Constantin Rezache-vici); Calltorie de studii in Sp ania (Eugen Denize); Oaspeti ai Institutului deIstorie N. Iorga" : Prof. Halil Inalcik; Donatie de carti din Spania (Eugen De-nize)

RECENZII

1149

* , Documents Gréco-Roumains, Le Fonds Mourouzi d'Athenes, volume presente par lessoins de Florin Marinescu, Georgeta Penelea-Filitti, Anna Tabaki, Fondation Na-tionale de la Recherche Scientifique, Centre de Recherches Neo-Helléniques Aca-demie Rournaine, Institut d'Histoire N. lorga", Athenes Ducarest, 1991, 450p. X p. ill. (Neagu Djuvara) 1167

* * * Risorgimento Italia e Romania ( 1859 1879 ). Esperienze e confronto, a cura GiuliaLami, Milano Bucuresti, 1992, 334 p. (Tomi Raluca) 1171

* * * htoria Romdnilor (din cele mai vechi timpuri pcinit la Revolufia din 1821). Manu: 1Pentru clasa a XI-a; autori: A. Pascu (p. 3 178), B. Teodorescu (p. 178-308) i

M. Manea (p. 309-367), Bucuresti, 1992, 368 p. (V. Muntean) 1173SABIN MANUILA, Studies on the Historical Demography of Romania. Etudes Sur la

demographic historique de la Roumanie, ed. by Sorina and loan Bolovan, Center forTransylvanian Studies (Bibliotheca Rerum Transilvaniae), The Romanian Cul-tural Foundation, Cluj-Napoca, 1992, 165 p. (Louis Roman) 1175

rela-tiile

II-lea :

,

.

. . . . . . . .

+

.

www.dacoromanica.ro

95)

CONSTANT IN A. STOIDE, IOAN CAPROSU, Relafiile economice ale Brasovului cuMoldova de la incepuhil secolulni al XV III-ka pdnd la 1850, Universitas, Chisi-n6tr, 1992, 352 p. (Constantin Bdlan) 1178

TROCSANY I ZSOLT, MISKOLCZY AMBRUS, A fanaridtdktól a Hohetuollernehig(De 1a fanario(i panA la Hohenzollerni), Budapest, 1992, 157 p. (Demeny La-jos) 1182

NOTE

L'Hir itage dela Revolution franccuse, sous la direction de Francois Furet, Paris,1989. 333 p. (Eugen Denise); ***Histoire de l'Europe, publicat a. sub conducerea

lui J. Carpentier si F. Lebrun, in colaborare cu J.-P. Pautreau si A. Tranoy, pre-lata de René Remond, editie adus l. la ziin 1992, Editions du Seuil. Paris, 1992,644 p. (Se:vivito Solcan); ***70 vjet te .Kishes Ortodokse Autoqefale Schqiptare (70 deani de la Autocefalia Bisericii Ortodoxe Albaneze), Tirana, 1993, 104 p. (CristiaMalistitovici); AURELIA FLORESCU, Dacorotridnia Idealul national al tu-turor ror,ztjnilor revoltgia de la 1848, Edit. Oltenia, Craiova, 1992, 192 p. (Mivela-Ls:mini/a Murgescu); KONRAD h. JARAUSCH, KENNETH A. hARDY,Quantitative Methods for Historians: A Guide to Research, Methods and Statistics,University of North Carolina Press, Chapel Hill, 1991, 330 p. (Irina Gavrild);AHMET RASIM, Roinanya mehtuplari (Scrisori din Romania), Arba Yayinlari,Istanbul, 1988, 168 p. (Adrian Tertecel); CORNEL TATAI-BALTA, Secventedin arta plasticd bldjeand (sec. XVIII XX ), Blaj, 1993, 88 p. + 24 fig. (ra-w& A/6.2a); JACQUES SOLE, La Revolution en question, Paris, 1988, 418 p.(Engem Denise); CINZIA VISMARA, II funzionamento dell'Inipero, EdizioniLatium Roma, 1989, 87 p. (Betinio Dianiant) 1185

BULETIN I3IBLIOGRAFIC 1195

in

a

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

NOUVELLE SERIE

TOME Ive N°s 11-12NovembreNcembre 1993

SOMMAIRE

Un exemple de rigueur scientifique et morale: DIONISIE M. PI PPIDI ( .erban Pakie-costect ) 963

.

LES ROUMAINS ET LA REVOLUTION E.UROPEENNE DE 1848

STEFAN DELUREANL, Les Rournains et L'Allemagne" dans l'Assemblée .Na-tionale de Francfort 965

NICOLAE LIU, Mentalité révolutionnaire et culture moderne. Consonances et con-tacts franco-roumains en 1848 999

BEATRICE MARINESCU, Evénetnents politiques postrévolutionnaires dans les Prin-cipautés Roumaines dans la perspecti re des rapports diplomatiques anglais(1849 1853) 1015

RALUCA TOMI, Contributions a l'étude des projets de Mazzini dans l'Europe con-trale et de l'est 1035

REVOLU1 ION ET REFORME SOCIETE ET INDIVIDU

IOAN MANDREA, La lutte des Rournains du Pays du Flgáras pour l'érnancipationnationale, entre 1848 et 1918 . 1047

PAUL BARBU, Tentatives de réédition" de la revolution de 1848 1061GEORGETA PENELEA-FILITTI, Une victime de la révrlution; le chAtelain de

Bran 1073

LA PRESSE A L'EPOQUE MODERNE IDEAL ET REALITE

PAUL ABRUDAN, Le role des journaux roumains de Brasov pendant la revolu-tion de 1848 1849 1077

MARILCA RADU, Brasov, Gazeta Transilvaniei" et la Ligue Culturelle 1089EUGEN GLUCK, L'echo de la revolution de 1848 dans la presse norvegienne . . 1097

REUNIFICATEURS DE LA ROUMANIE

RADU PAIUSAN, Les habitants du Banat a Alba Julia 1101TEOFIL OROIAN, Les militaires roumains dans l'armée austro-hongroise et l'idee

nationale 1107

Revista istoricl", torn IV, nr. 11 12, p. 957 1200, 1993

. . ......... . ...... . . . .

. ...... . . . . . . . . . . . . .

...... . ......... . . . . . . . . . . . . .

.. . . .

. . .

www.dacoromanica.ro

961

FIGURES REPRESENTATIVES DANS L'HISTOIRE DES ROUMAINS

VIRGIL GRADINARU, Dimitrie Tichindeal et l'émancipation nation le et culturellede, Roumains du Banat 1117

DORIN GOTIA, G. Baritiu promoteur des intéréts roumains par l'int rinediaire dela société ASTRA 1123

MEMOIRES, CORRESPONDANCE. NOTES

ANASTASIE IORDACHE. Les relations entre Roumains et Hongro's en 1848-1849dans les mémoire du general Ilenryk Dembinski

VALERW STAN, Un mémoire inédit rédige par Ion Ghica pendant ses annéesd'dxil

OP/NIONS

1133

1139

Une reevaluation du role de la bourgeoi ie roumaine (Ap 1 I Stan) 1147

VIE SCIENTIFI QUE

Colloqu'e Le développement des mou mments nationaux en Europe en re 1850=: 1914", Otzenhausen, 17 22 mai 1993 (Dan Berinde) ; Colloq e international:Ethnie, Confession en Europe centr, le et de Vest", Cluj-Napoca, 11 12 juin 1993(novel Achim, Flor n MiIller ); Le He Symposium national d'histoire financiere etbancaire: Travail, argent, banques, culture et politique (XVIII° siècle 1944)",Oradea, 30 avril 2 mai 1993 Dumitru Sandru ) ; Session de communicationsscientifiques des professeurs d'hi toire, Fdlticeni, 22 23 mai 1993 (M rela .er-ban ) ; Moment anniversaire le Laboratoire d'hi toire des mentalites, 24 juin1989 24 juin 1993 (Iolanda Tighiliu); Recherches dans les archives et le bi-bliotheques de Pologne (Constantin Rezachevici); Voyage d'etudes en E pagne(Eugen Denise); Invites de 1 Institut d'Histoire N. Iorga": Prof. Halil I al ik;Donation de li ,rres d'Espagne (Eug I Deni ).

COMPTES RENDUS

* * * Docu 7 ents Gréco-Rounia'ns, Le Fonds 11 ur u d' -1th'n s, Volume present' par lessoins de Florin Marinescu, Geor ta Pen lea-Fihtti, Anna Tabaki, Fo datio Nati-onale de la Recherch, Scientifique, Centre de R cherches Neo-Hellénique Aca-demie Roumaine, In titut tAlistoire N. Iorga", Athenes Bucare t, 1991, 450p. -1- X p. il. (N agu Djuvara ) 1167

* I. * Ris rgin ent Dal a e Romania (1859 1879 ).E per'en e ec nf, on , a ur GiuliaLami, Milan Bucarest, 1992, 337 p. (Tomi Raluca) 1171

, * * Istoria Romailor (din cele mai v hi timpuri p"nd la Revolufia d n 1821). L'His-toire des Roumains (a partir de l'époque la plus ancienne et ju qu'à la re olutionde 182 1). Manuel pour Xr; auteur : A. Pa cu (pp. 3-178), B. Teodore u pp.178-308) et M. Manea (pp. 309 367), Bucarcst, 1992, 368 p. (V. Mi nt n) 1173

SABIN MANUILA, Stud es on th Hist rical Dem graphy of Rouman a. Etudes st r lad 'mographie h st r'gi e d la Roum ,1 'e, ed. 1 y So ina and loan Bolovan, Centerfor Transylvanian Studies (Bibliotneca Rerum Transilvani e), The Romanian

1175Cultural Foundation, Cluj-Napoca, 19 2, 165 p. (Lou's Roman)

www.dacoromanica.ro

962

CONSTANTIN A. STOIDE, IOAN CAPRO$U, Re lagile economice ale Brasovului cmMoldova de la inceputul secolului al XVIII-lea pdnd la 1850, (Les relations eco-noiniques entre la ville de Brasov et la Moldavie a partir du debut du XVIII"siècle et jusqu'en 1850), Universitas, Chisin5,u, 1992, 352 p. (Constantin Milan) 1178

TROCSANYI ZSOLT, MISKOLCZY AMBRUS, A fanariótdht81 a Hohenzollernekig(A partir des Phanariotes et jusqu'aux Hohenzollern), Budapest, 1992, 157 p. (De-ininy Lajus) 1182

*

NOTES

L'Hiritage de la Revolution française, sous la direction de Frangois Furet, Paris,1989, 333 p. (Eugen Denise); ***Histoire de l'Europe, publiee sous la direction deJ. Carpentier et F. Lebrun, en collaboration avec J. P..Pautreau et A. Tranoy,prefacee par Rene Remrsn, edition actualisee en 1992, Editions du Seuil, Paris,1992, 644 p. (.$carolta Solcar ) ; ***70 vjet te kishes Ortodokse Autoqefale Schqiptare(70 annees depuis l'Autocephalie de l'Eglise Ortodoxe Albanaise), Tirana, 1993,104 p. (Cristia Mahsutovici); AURELIA FLORESCU, Dacoromdnia Idealulnational al tuturor rominilor in revolatia de la 1848, (La Dacoroumanie Idealnational de tous les Roumains pendant la revolution de 1848), Edit. Oltenia,Craiova, 1992, 192 p. (Mirela-Luminita Murgescu ) ; KONRAD H. JARAUSCH,KENNETH A. HARDY, Quantitative Methods for Historians : A Guide to Re-.search Methods and Statitics, University of North Carolina Press, Chapel hill,1991, 330 p. (Irina Gavrild); AHMET RASIM, Romanya melituplari (Lettres deRoumanie), Arba Yayinlari, Istanbul, 1988, 168 p. (Adrian Tertecel); CORNELTATAI-BALTA, Secvente din arta plasticd bldieand (sec. XVIII XX ) (Aspectsde l'artplastique de Blaj (les XVIII" et, XX" siècles), Blaj, 1993, 88 P. + 24 fig.(Jacob Mdrza); JACQUES SOLE, La Revolution en question, Paris, 1988, 418 p.(Eugen Denise); CINZIA VISMARA, II funzionamento dell'Impero, EdizioniLatium, Roma, 1989, 87 p. (Betinio Diamal t) 1185

BULLETIN BIBLIOGRAPHIQUE 1195

www.dacoromanica.ro

UN DASCAL DE RIGOARE STIINTIFICA SIMORALA DIONISIE M. PIPPIDI

Cei care au avut privilegiul de a fi initiati in tainele meseriei de isto-ric, in critica surselor 0 in tehnica interpretarii lor, la coala de metodariguroasa din cadrul cursului §i seminarului de istorie antica, in vremeacand titularul catedrei era profesorul Dionisie M. Pippidi, au .primit undar pentru intreaga viata: §ffinta sau arta de a desprinde din analiza texte-lor adevarurile istorice i sensurile lor adanci. Cu alte cuvinte, ei au deprinsmeseria de istoric" in apropierea unui adevarat dascal de metoda istorica.Intr-adevar, de la sensul riguros stabilit al cuvintelor din inscriptiile sautextele literare antice, pana la reconstituirea faptelor istorice individualepe care aceste texte le revelau §i apoi la intelesul procesului istoric generalin care se inscriau, toate etapele demersului istoric se insu§eau, pas cu pas,pana child deveneau reflex elementar, de catre cei care aveau curajul dea se inscrie la cursurile §i seminariile de istorie antica i perseverenta dea le urma pana la capat.

Dar cei care s-au format la §coala istoricului antichitatii 0 al culturiiantice au tras o invatatura Inca mai pretioasa decit aceea a manuirii teh-nicii tiinifice. Ei au putut intelege din intreaga tinuta §i atitudine §tiinti-flea' a profesorului lor ca pentru a fi cu adevarat implinit, actul de §tiintaare nevoie sa se rezeme temeinic pe un fond de con§tiinta §i cä paräsireadrumului drept al imperativului moral sfalWe prin a provoca inevitabil,mai devreme sau mai tarziu, i alterarea demersului intelectual, abandona-rea in cele din urma a vocatiei inse0 de intelectual. Congenital sadita inpersonalitatea profesorului Dionisie Pippidi, aceastä dubla optiune, inte-lectuala §i moralä, a devenit pentru aceia dintre elevii sai care au §tiut säo inteleaga §i sa o urmeze un puternic scut spiritual impotriva permanenteiagresiuni a lumii totalitare contra personalitatii umane pe care s-a straduitconstant sa o anihileze.

In primavara anului 1947, Dionisie Pippidi a publicat in revista Ra-muri" articolul Intelesul actual al umanismului, aparare indrazneati a va-lorii pedagogice perene a culturii umaniste impotriva valului negator deumanism i libertate a totalitarismului care se pregatea impunä con-trohil absolut asupra societatii rornanWi in toate manifestarile ei. Patrudecenii mai tarziu, in amurgul zilelor sale, i-a fost dat profesorului Dioni-sie Pippidi, unul dintre putinii istorici ai generatiei sale care au supravie-tuit indelungatei nopti totalitare rari mutes in gurgite vasto", cumobi§nuia sa ne spuna el in 1948 sa initieze, in calitate de Pre§edinte alSectiei Istorice a Academiei Române, procesul de reinnoire a istoriografieiromanqti in spiritul valorilor autentice ale disciplinei istorice pe care le-arespectat in tot cursul activitatii sale. Dreapta reparatie a Destinului pen-tru o traiectorie umana neabatut dreapta.

SE RBAN PAPACOSTEA

Revista tistoricl", tom IV, nr. 11-12, p. 963, 1993

:

sa-si

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ROMANII $ 1 REV OLUTIA EUR OPEAN A DIN1848

ROMANII SI GERMANIA" ADUNARII NATIONALEDE LA FRANKFURT

$TEFAN DELT.JREA NU

Inca in deceniul pregatitor al revolutiei de la 1848, idealurile nati-onale.române trec tot mai evident de la stadiul de intuitie privilegiata aunor.precursori la acela de aspiratie programatica. Miscarea pentru un statnational unitar independent dobandeste substanta in proiecte si tentativece mizeaza precumpanitor pe adeziunea diplomatiei sau pe o conflagratieeuropeana si a caror tinta strategica e simbolizata public prin vocabululsintetizator: Dacia. Promovat5. cu intensa participare de elementele inain-tate, ideea unitara se manifesta si in reuniuni cu caracter aparent extrapo-litic,in care junimea e indemnata sa se reinvigoreze printr-un crez natio-nal, prin fervoarea unei misiuni ce are a implini prin acliune §i sacrificiu,o terminologie conforma spiritului mesianic al generatiei: o generatie care

prin:formele culturii i prin acelea ale militantei politice prepara epocapentru unire, finalitate solemn enuntata, intre altele, in inflacarate exer-citii- oratorice in adunarile Societatii Studentilor Romani" de la Paris.

Coerenta in esenta programului, in paralelismul desfasurarii, in al-ternarrta momentelor, miscarea de la 1848-1849 reveleaza conexiuneainterdependenta factorilor operanti, concordia general-romana a manifes-tarilor: de vointa pentru atingerea telului final, unitatea nationala pe ten-toriuL Daciei.

Imbibata de idealuri democratice si sociale, generatia in scena laBucuresti asimilase fondul religiei mazziniene de care e patrunsa termino-logia:Proclamatiei din iunie 1848. In transformarea propusa a axei morale

politice, nationalitatea li se impunea protagonistilor ei ca dat fundamen-tal .caruia conceptul de libertate i se subordona. Ca si Mazzini, o parte alor profesa ideea unui mandat inderogabil cu exaltarea rolului corpului

unitar constituit indreptat gradual catre asociere generala: in ar-moriie-cu mesajul universalist al ecuatiei democratice, termenii patrieumanitate erau pentru ei complementari.

. In actele sale, Guvernul provizoriude la Bucuresti a actionat fie dela stat la stat, fie apeland la spiritul de solidaritate al miscarilor analoge,oferind-o spontan pe a sa ca expresie a convergentei ideale. Asa, in scrisoa-

Revista ist oria, torn IV, nr. 11 12, p. 965 998, 1993

national'

si

si

si

www.dacoromanica.ro

966 Stefan Delureanu

rea prin care se incerca acreditarea lui Dimitrie Bratianu ca agent diplo-matic pe langa guvernele Austriei §i Ungariei, principiile constitutionaleexpuse in Proclamatia-program erau semnalate perceptiei destinitarilorca act prin care poporul roman se incorpora marii familii europene, garantaa drepturilor fiecarui membru, rnarturie a fraternizärii lui cu toate popoa-rele pornite pe calea mintuirii Vocatia internationala a mi§carii stra-bate -§i intr-o depqa a ministrului de externe, Ioan Voinescu II care pros-pecteaza colegului sau francez eficacitatea de durata a actiunii ei asupradestinelor Poloniei, Ungariei §i altor natiuni vecine 2 Ca expresie a reci-procitatii, recursul deschis la Europa a carei asistenta era invocatä anti-cipat pentru cazul in care Curtea protectoare ar fi ignorat optiunea romani-lor, era demn notificat 3. Inspirat tot de sentimentul apartenentei la comu-nitatea europeana, de elevata con§tiinta a interdependentei, va fi i ras-punsul Locotenentei la manifestul acesteia din 19 iulie: un protest in numeledreptului natiunilor de armoniza independent institutiile potrivit gra-dului de maturizare a identitatii lor. In acea replica, natiunile erau conce-pute ca substante ideale supuse unei duble actiuni, una proprie, distincta,autonoma, cealalta, universala, comuna tuturor. Abandonata in prezivainfrangerii revolutiei ei, natiunea romana ii reafirma sacralitatea princi-piilor §i actelor. $i salutand eventuale bune intentii ale unor salvatori ipo-tetici ce omisesera sa se manifeste, ea deplangea tradarea sperantei datoritacareia avea sa fie cea dintai, nu insa §i unica victima 4. Printre capii ei sesimtise atunci urgenta necesitatii transmiterii unui ultim mesaj Europei.In imposibilitatea de a-i da un amplu caracter popular prin mu i mii desemnaturi, se preconizase trimiterea de adrese parlamentelor din Viena,Frankfurt, Paris §i Londra. Impotriva politicii aleatorii a cancelariilor,ramanea doar protestul solemn inaintea viitorimii. Prin mi§carea lor, ro-manii demonstrasera fortä operanta, capacitate de a-§i da institutii potri-vite unui popor liber, fermitatea unui crez, o conduita europeana: dacaintr-o buna zi natiunile i§i vor propune reintemeierea sistemului politiccontinental pe baza dreptului §i a justitiei §i salvarea omenirii de constran-gere §i prepotenta, ele n-au sä poata sustine, cum scria Ion Ghica in amur-gul revolutiei, ca ei nu existasera 3.

Daca dezaprobarea nedreptatii §i violentei s-a manifestat in termenigenerici in fata Omenirii §i a lui Dumnezeu", apelurile au avut directieprecisa, divers legitimata in sperantele puse in destinatar. Adresarea laFranta §i Marea Britanie avea o justificare istorica, se intemeia pe o per-ceptie de mult fixata mai ales referitor la prima o perceptie pe a ca-rei pozitivitate se bazase i tentativa liberalismului incipient intreprinsain 1839 la Paris §i Londra de modificare a statutului Principatelor.

0. posibila implicare a puterilor germane in opera de transformarea Principatelor n-a fost exclusa ca ipoteza, dar ponderea lor in memoriile§i proiectele de ref orma a ramas redusä in privinta Austriei, minima in aceea

1 Ang1 1848 in Principatele Ronuine (in continuare, Anul 1848), I, Bucure$1, 1902,doc. 306.

s Anul 1818, I, doc. 352.8 op. cit., II, 1902, doc. 536.4 Op. cit., IV, 1903, doc. 176.a op. cis., IV, doc. 1976

2

www.dacoromanica.ro

3 Romlnia qi Germania" 967

a Prusiei. Confederatia germana a fost luata ca model intr-unul in care sepropunea substituirea protectiei exclusive a Rusiei cu una colectivä cele-ar fi angajat 0 pe ele in exercitare. Daca publicistica româneasca a relevatca imperioasä necesitatea renuntarii Austriei la principiul inactiunii ceipoteca. viitorul Europei prin tolerarea formidabilei puteri tariste, ea a men-tionat §i caracterul himeric al mizarii pe acea eventualitate (Michel. Ana-gnosti, La Valachie et la Moldavie, Paris, 1837). In literatura politica francezasensibila la problema orientala §i, in cadrul ei, la soarta PrincipateloE, con-trabalansarea penetratiei ruse in zona era rezervata prevalent Frantei §iMarei Britanii. Un semnificativ articol publicat sub pseudonim in presademocratica parizian5. §i atribuit lui Dimitrie Bratianu (Revue Indepen-dante", 25 iunie 1843) recuno0ea o astfel de vocatie numai celor doul pu-teri Jiberale, Austria traind asemeni Rusiei din uzurpari ale dreptului po-poarelor, iar Prusia, fara interese imediate in Orient, coparticipantä la do-minarea unei franturi din trupul sfa0at al Poloniei, platind un tribut deobedienta fata de tar.

and consulul Gueroult ii raporteaza de la Iasi lui Lamartine ca po-porul roman credincios limbii §i sangelui sau i0 indreapta statornicprivirile catre Franta a carei suprematie morala o recunoa§te i a careiimpulsie o cauta cu aceea0 ardoare cu care o respinge pe a Rusiei §i a pu-terilor germane 6, el apreciaza corect sentimentul public. Si totu0, in amin-tita Proclamatie, poporul in numele caruia era data, invock arbitri, pe langaInalta Poarta ca putere suzerana, pe Franta, Germania i Marea Britanie

aceasta e ordinea succesiunii carora le reclama intercesiunea in cazulunei actiuni intimidatoare, violente. In final documentul preanunta pro-testul solemn ce le va fi adresat puterile sunt mentionate in aceea0 sui-ta. in eventualitatea invaziei 7. Am staruit asupra ei intrucat ea nu re-zulta intamplator §i accentuam faptul ca acea chemare nu era indreptatacatre Austria, Prusia sau alt stat german. Ordinea mentionarii celor treiputeri .occidentale ne apare determinata de o ponderare atenta, de consis-tenta sperantei nutrite in raport cu ele. In clasificarea increderii romani-lor in Europa anului 1848 ce se va revela total gratuita, Germania ocupaun loc extrem de surprinzator raportat la imaginea puterilor germane prin-tre ei. Apehil la ea nu se putea intemeia pe o cunoa§tere temeinic fixatäpentru ca nu existase anterior o Germanic. Si, de fapt, ea nu exista niciatunci. Ea era Ull ansamblu national-statal in devenire, un proces in actal. carui continut de concepte, perceptii, imaginatii, nu se putea pretentacon§tiintei cleat ca intuitie, ca ipoteza puternic idealizata. Romanii aveauo relativ variata, partial directa, nesuperficiala experienta germana. Eicuno0eau Austria §i Prusia, aveau imagini dare asupra Bavariei, o reprezentare de ansamblu distincta asupra unor state ca Saxonia, Baden,Wurttemberg §. a. Germania vizata nu era perceputa insa de cei care pariaupe ea ca o rezultanta politica a unei simple agregari a statelor germane, cica o sinteza viitoare, o entitate moral politica noua, de natura divers5.. Aceas-la ref erire preferentiala la Germania care va sa fie, asurna o importantaconsiderabila pentru ca reflecta caracterul perceptiei romane a m*Irii

6 op cit., I, doc. 72, P. 204.7 OP <it. I, doc. 287, p. 491 §ri 500.

www.dacoromanica.ro

968 $tefan Delureanu 4

ei nationale. Ea exprima un raport politic deosebit cu ea, si nu cu Austria,nici cti Prusia sau alt stat german preunitar, ci cu Germania finalitatein act, cu Germania care inmugureste. In ardoarea statornica aincercariide a pune nationalitatea lor in armonie cu Europa, de a o redimensionaprin imprimarea in constiinte a ideii unei misium a carei implinire, nece-sara desfasurarii vietii ei de interrelatie, sä-i constitm e individualitatea,actiunea revolutionarilor nostri are o semnificatie universalista definitorie,identificabila in coerenta revendicare a solidaritatii internationale. Ger-mania-care-se-construiqte este investitä in mintea democratilor romaniasemeni Europei ce se naste cu atributele unei constructii elevat-struc-turate, raspunzand rigorii unei exigente palingenetice. Tinerii Germaniiii atribuie partida ronaind a tinerilor un rol primordial pe continent, acelade cogaranta a noilor edificii nationale infratite impotriva uzurparii, decogaranta a democratiei europene. Ca entitate national-statala in cursde construire, ea ajunge sä reprezinte pentru coriferii revolutiei romane dela 1848 ce-si propusesera paralel o opera istorica la fel de angajantä, osperanta majora in abolirea arbitrarului vechiului sistem. In recreareaEuropei, ei repartizeaza germanitatii o pondere apropiata de aceea rezer-vata Frantei. Distribuirea acelei misiuni nu era nemotivabila politic, spi-ritual, ca potentialitate globala, dar ceea ce conferea imaginii Germanieipecetea exemplarului, a unicitatii, era, pe langä capacitatea de idealizarea majoritatii capilor miscarii nationale a românilor, gravitatea momentuluiin care ea se constituia. Cele doua criterii ce o conditionau n-au operat nu-mai fata de Germania. Romanii n-au ramas debitori nici Frantei in materiede idealjzare, una cu vechi ratiuni si a card istorie nu se va incheia cu anii18481849. In ceea ce priveste insä Germania, culoarea intens rozä a ima-ginii bor. de ansamblu s-a estompat pana la completa stergere din proiec-tareaAnentala, facand treptat loc unei viziuni critice in care statele germanein realitatea lor istorica de putere mai ales Austria si Prusia reocu-pau in estimari spatiul conceptului Germaniei iluzorii.

Desi nedestinat materializarii institutionale in acel arc cronologic,idealul politic al unei Germanii unite, a exercitat o functie stimulatoareiesita din comun in actiunea politica a pasoptistilor romani care au crezutcu tarie in capacitatea de finalizare a liberalismului i democratiei germane,fondarkl pe configurarea puternic idealizata a acelei perspective, o vasta.opera.de cooperare cu Adunarea nationala de la Frankfurt.

Revelator, intaia mentiune oficiala a Germaniei apare in adresa cunumarnl 1 a guvernului provizoriu catre principele George Bibescu, prin care,culegand rezonanta europeana a miscarii ei revolutionare si a celei franceze,acesta Ii notifica initierea propriei opere de regenerare 8. 0 notificare ilus-trand:asteptarile puse in diplomatie face guvernul i ambasadorilor Aus-triei Prusiei la Constantinopol, solicitandu-le facilitarea misiunii minis-trului de externe Than Voinescu II care consta in obtinerea recunoasteriide catre Poarta a Constitutiei 9.

.Un proiect de adresa din august al Locotenentei catre parlamenteleeuropene cuprinde o concludentl referire la titlurile Germaniei pentru a fi

8 Op. cu., I, doc. 288.9 op. cit., II, doc. 555.

www.dacoromanica.ro

5 Romania §i Germania" 969

onorata de Europa 0 Cantatä cu precadere de Principate. Proiectul aceen-tueazä necesitatea de a atrage mai presant atentia pre§edintelui parlarrien-tului de la Frankfurt destinatar al principalei variante 0 a membri-lor acestuia asupra situatiei lor, formulare autorizand ipoteza unui.mesajprecedent. Evidentiindu-se labilitatea otomana in fata arogantei de. puteretariste, se considera cauza aparata pe Dunare ca una a Europei, interesatadirect sa intervina spre a conferi Turciei liberul arbitru i facultatea .4e arezolva singura o problemä de competenta sa exclusiva.. Concluzia este aceeaca parlamentului german, gardian vigilent al Europei occidentale i pe carecomunitatea de interese, nu mai putin deceit vecindtatea, U apropie ina ,multde Principate (textual, in redactarea in franceza a proiectului de adres1),ii apartine impreuna cu Franta §i cu Marea Britame, parta§e deopotrivala glorioasa misiune de a salva pretutindeni dreptul i libertatea luarea ini-tiativei impuse de convenienta i mantuirea comuna. In schema de klresapentru Marea Britanie accentul se repeta, semnificativ: Marii Britami, inacord cu Franta, aliata sa, i cu Germania, care are un interes direct. ict supra-vegheze progresele Rusiei la Dundre, ii revine...

Un mesaj precedent dar nu §i primul poate fi considerata... seri-soarea Locotenentei catre prqedintele Adunarii nationale de la FrankfUrt,in care tinandu-se seama ca in starea de atunci a Europei, problema Prin-cipatelor devenise una de interes general, acesta era in0iintat de acredita-rea lui Than Maiorescu cu insarcinarea de a-i da fie confidential, fie ci.J.oficial, informatii asupra evenimentelor posterioare revolutiei 0 de a. luaangajamente in numele sau 0 al Orli. Agentului nu i s-au incredintat, nicitransmis, de catre ministrul de externe, instructiuni relative la misiune, a§acum se procedase cu Alexandra G. Golescu, emisar la Paris. Reiese din'for-rmilarea finala a scrisorii (Locotenenta atrd gcind din nou atentia onorabileiAdundri Germane asupra gravei probleme card se agita in acest mbmentin Valahia ...") 11 ea ne afram in fata revenirii la o comunicare anterloara.

Initiat in ultima decada a lui iulie la Bucurgti, itineranililuzii romane§ti strabatut de Maiorescu cu etape partial neprevazute,. pre-lungite peste masura §i adversitati care il tin departe de tinta §i opeceazain detrimentul telului, atinge destinatia Frankfurt abia in preziva c5xleriiministerului Leiningen, in climatul de incordare, incertitudini i frdtraregenerat in parlament de comportarea Prusiei in afacerea Malmö, cum nu seputea mai potrivnic incercarii de a indeplini un mandat ca acela ce-i faseseincredintat intr-un moment gray pentru Principate §i indeosebi pentri Va-lahia, a carei invadare parea iminenta conform sensului circularei Nessel-rode din 19 ale lunii. Scnsoarea de acreditare citita la 7 septembrie Ifi Adu-nare de catre Heinrich von Gagern, care-1 va prezenta apoi pe mandatorReichsverweserului, destinand-o viitorului ministru de externe, nil defineamandatul agentului, rezumandu-se la formularea generic5. aratata. Fäea altedirective cleat eventual verbale primite la plecare i decat acelea pd tarei le dadeau bunul simt i un patriotism de substanta, alimentat la rastirupuricu informatii, insuficiente cand nu i tardive, suplinind absenta prescriptillorCu indemnuri schimbate intr-un veritabil spirit de echipa cu Alexandtii G.Golescu, inzestrat cu acel minim de instructiuni scrisd ce-i vor fi servit'ori-

1°11

Op.O.

cit., III, doc. 1353.cit., II, doc. 1043.

. %.

iitlu

".

sublinlei

www.dacoromanica.ro

970 Stefan Delureanu 6

entatilz si lui, agentul diplomatic la Frankfurt si-a intuit si prefixat singurprestatiei, sintetizandu-le intr-una fundamentala, asigurarea exis-

tentei. autonome, amenintate, a Principatelor, i o alta complementara, fa-miliarizarea opiniei germane cu ideea unei Romanii unitare in care s6op Iipropunea sä cultive contacte organice cu deputatii spre a face din ei apara-tori ai cauzei nationale. Pe durata sederii sale acolo, el a intretinut o cores-pondenta ampla, cea mai densa cu emisarul guvernamental in cealaltà ca-pitala occidentala in care se intentiona stimularea prioritara a dezbateriiproblemei romanesti, Parisul, i cu George Barit, aceasta din urrna Si cuvaloare publica imediata deoarece a fost tiparità de destinatar pfecedatade cronici in Gazeta Transilvaniei". Corespondenta cu alti destinatarireia,-detaliaza, rezuma sau comenteazä aspecte i rezultate ale misiunii sale.

Integrat ansamblului eforturilor desfasurate de guvernul provizoriupe 1ang5. puterile Europei, rolul celor doi era acela de a incerca sä obtinadaa fiind atitudinea intratabila a Rusiei ca putere protectoare care o vamodifica si-pe aceea aparent concilianta a Turciei ca putere suzerana ar-bitrajul asociat al Austriei, Germaniei, Frantei i Marii Britanii, ceea ceimplica recunoasterea 1egitimitaii miscarii nationale, a situatiei poi createprin adoptarea Constitutiei pe care, initial, Poarta o acceptase.

Constrans de atmosfera nefavorabilä dominanta, de criza ministeriala,de tumultul citadin 0 de cursul tragic al evenimentelor sä amane abordareatemeinica a reprezentantilor Puterii Centrale, Maiorescu se si vede confrun-tat la 25 septembrie, and revolutia din Valahia este innabusitã de dublainvazie i fruntasii ei iau calea exilului, cu perspectiva intreruperii misiuniice p5rea, cu toate adversitatile intimpinate, promitator initiata.

Reducandu-si activitatea pina la alcatuirea unui nou minister ge'rmanla contacte cu deputati de toate orientarile, carora se aplica sa le imprimeo cunoastere nesuperficiala a datelor problemei romanesti, plenipotentiaruladrnis cu o relativa frecventa in audiente la Schmerling i Gagern, tratatcu bunavointa de arhiducele Johann si cu incredere printre membrii Comi-tetului pentru afaceri internationale, devine o figura cunoscuta in parlamen-tul din biserica Sf. Paul si in intrunirile fractiunilor politice, indeosebi aleStangii liberale i democratice.

Necesitatea unei baze scriptice cerute spre a se declansa mecanismeleoficiale, i-a dat impuls sä redacteze douà memorii adresate guvernului: unulla 17 septembrie in care ilustrand compactetea elementului romanescin diversele sale ramuri i relatia de drept international a Principatelor cuimperiile otomane i rus cerea interventia Germaniei in disputa, nu faraa formula in subsidiar, legand-o intr-o combinatie compensatorie de ches-tiunea italiana, i o aluzie clara la disponibilitatea Principatelor unite, de aintra intr-o relatie statala cu Austria sub protectie germana12; celalalt, la4 noiembrie, in care subliniind insemnatatea fundamentala pentru liber-tatea rom5nilor, a Germaniei si a Europei, a transarii problemei orientalein defavoarea dorintelor Rusiei solicita intercesiunea Puterii Centralela Constantinopol pentru retragerea trupelor ruse din Principate, repropuneaunirea lor sub un principe austriac cu protectie germana i in cazul uneimetamorfoze politico-diplomatice ce lua in considerare declinul pronuntat

12 op. cit. IV, doc. 1969.

www.dacoromanica.ro

7 RomAnia i Germania" 971

al putefii Turciei prospecta viziunea unui stat national unitar cuprinzandintregul teritoriu al Daciei traiane 13.

Memoriile, carora li se alaturau copii de pe tratate ilustrative ale sta-tutului Principatelor, au constituit tema unor reuniuni ministeriale cu ex-perti in problemele orientala i româneasca precum Richthofen ci Fall-merayer invitati la propunerea lui Maiorescu 14, dupa care s-b. decissondarea atitudinii Frantei i Marii Britanii. Ca imputernicit al guvernuluiAustriei, Schmerling incerca si sensibilizarea acestma fata de planul agen-tului roman de a li se adresa personalitatilor sale celor mai reprezentative,in primul rand printului Felix von Schwarzenberg.

in aspiratia sa de a-si vedea incununata de succes tempestiv misiuneaasumata, trimisul inregistreaza curand contradictia intre durata lunga re-clamata de procesul constitutiv al Germaniei si caracterul imperios al solu-tiei asteptate la Bucuresti sub iminenta invaziei. Dar dispozitia dominantain guvern si parlament de a nu abandona Principatele in fata intimidarii,o atitudine ce-i apare cu atributele unanimitatii, ii alimenteaza speranta ininterventia Puteni Centrale ca si in introducerea tratarii proiectului sau deconjugare a destinului lor politic cu acela al Austriei, in asteptatele nego-cien diplomatice cu privire la Italia, motive conducatoare ale intregii saleactivitati desfasurate intre 4 septembrie si 8 decembrie 1848 la Frankfurt.Perspectiva arbitrajului german i se pare confirmata nu numai prin decla-rati) autorizate ce i se fac, dar i prin seriozitatea cu care e analizata subdiverse unghiuri problematica in dezbatere, prin aprofundarea de catre fo-rurile indreptatite a documentatiei asupra ei. Cat priveste intarzierea pàiriisalutare a Germaniei in arena orientala, ea e lama pe seama incompletei cons-tituari a Puterii Centrale determinate, in judecata sa, de nerecunoasterea eiinternationala i de pozitia contrastanta a Prusiei i Austriei, ultima banuitäde aomplicitate cu Rusia. Pentru Ca altfel i-ar aparea de neexplicat tacerealui Stiirmer la Constantinopol, comportarea ei protarista la Dunärea de Jos

cea prohabsburgica a tansmului in Italia.Surprinzatoarea abtinere a Frantei de a se lasa antrenata in medierea

asteptata de români ca o certitudine, il face sa staruie s aprofundeze cu totifactorii constitutionali ideea interventiei si planul dacic, sa revina reliefândprin noi motivatii interesul major al Germaniei de a prelua medierea si dea sustine realizarea unitatii române. Spre a conferi mai mare autoritate ac-telor sale, le declara oficiale, se prezinta ca organ autorizat al intregii nati-uni, Ii pune la indemana Reichsverweserului date statistice asupra raspan-dirii acesteia, ii sintetizeath istoria ei si a protectoratului, configurandu-imarete combinatii politice viitoare. Afabilitatea aparent nu doar protoco-lará cu care e intampinat, asigurarile vag tonifiante ale arhiducelui Johannnu-1 satisfac, exprima exigenta concretetii, i se promite consultareatrilor in scopul accelerarii solutiei. La inceputul lui octombrie exultä ca laobtinerea unei satisfactii depline, i se comunica intentia de a se incerca omediere pe langa Turcia i Rusia prin ambasadorii destinati sa le notificeconstituirca Puterii Centrale. Progrese par a se intrevedea si in privinta or-ganizarii conferintelor pentru Italia, poate chiar la Frankfurt sau Minstero retiniune de care ar putea.depinde soarta proiectului sau de compensare,

18 Op. cit., V, doc. 2600.14 Ion Ghica, dlinintiri din pribegia dupe' 1848, Bucure#i, 1889, p. 162.

minis-

si

www.dacoromanica.ro


a Austriei Principatele contra Italiei scptentrionalc si in final a,yas-tului plan al unirii tuturor românilor.

Ideea introducerii cauzei Principatelor in tratativele pentru Lfunbar-dia se nascuse in mintea sa prin intuitia ca., sortita a pierde teren in ItAlia,Austria se va lansa, pentru contrabalansare, spre Dunare. In continual:earationamentului, Germania n-ar fi avut dreptul sä piarda oportunitatea, of e-rita de geografie si de istorie de a exercita o influenta proportionala aSpira-tiilor ei la Dunarea de Jos, intervenind ca mediatoare. Prin intermedud. eivedea Maiorescu posibila o dubla rezolvare ideala: o Italie libera i o Ror4nieliber-constitutionala. entitate distincta" cu principe austriac si .garantgerman, formula la care vedea aderand Franta i Marea Britanie, puteri nro-italiene 15.

Criza Austriei schimba insa total dispozitiile Frankfurtului unde ,,ceipe care delegatul in misiune Ii intemeiase ultimele sperante nu se ma} pu-teau ocupa decat de sine. De fapt, atunci cand trimisul romanilor formn,leazaaceasta constatare, germanii n-ar mai fi avut pe cine salva intrucaf .i.ntretimp libertatea lor se inmormantase. Funesta stire i-o adusese cu o.Fiareintarziere care il facuse sa continue, in necunostinta de cauza, staruitoaplesale presiuni asupra guvernantilor, o gazeta moderata boema pela Johann Jacoby impreuna cu deputatii Stangii.

Perspectiva unei victorii populare la Viena transfera acolo resedintamarilor iluzii. Evenimentele vieneze dar mai cu seama intimitatea rapthiu-rilor cu parlamentarii liberali i dernocrati de la Frankfurt reinvigoreizasperanta intretinuta. Partida democratiei 130 de deputati ne infor-meaza agentul, a subscris o adresa catre poporul Vienei. Purtatorul-.6:- decuvant, Robert Blum duce cu sine si o copie a primului memorand Maiorescu.Interpelari ale unor deputati ca Friedrich Schulz, Förster, Juche mentirt vieatentia Adunarii nationale germane asupra Principatelor, observatorul no-teaza, senmificativ, cum atitudinea echivoca a Turciei le aduce acestora -sus-tinatori chiar printre elementele conservatoare. Cum dar sa intrerupa el apa-rarea intereselor si a viitorului tarii in Germania tocmai cand partida demo-cratica ii adoptase planul Romaniei man i ii asigurase ca. daca ea vatriumfa 100.000 de gerrnani aveau sa porneasea in ajutorul Principatelor,and biruinta poporului la Viena avea sa determine o orientare politioLad-mirabila. a Austriei, cand ambasadorul german destinat Turciei avea ins-tructiuni sa incerce uniformizarea atitudinii Frantei i Austriei cu aceea aGermaniei? Numirea generalului Halkett la Constantinopol era sigura,L lafel aceea a lui Richtofen si Huber, atat de stimati in Principate, in calitatede consilieri. Importanta unei actiuni la Poarta ii apare lui Maiorescu- cadeosebitä, mai ales dupa ce parlamentul de la Frankfurt votase paragrafulconstitutional potrivit caruia numai Puterea Centrala putea fi reprezentat aprin ambasadori. Speranta in Germania i se infatiseaza legitimata nu numaide criterii umanitare ci si de interese vitale in zona. Consistenta ei e atat -demare ca i se atribuie diplomatului destinat Portii, pe langa misiunea de a oinfluenta sa solicite Germania. ca arbitru in cauza Valahiei i Moldovei,aceea de a incerca sá o determine in timp sa accepte iesirea lor de sub sum-ranitatea. otomana spre a intra ca stat unitar, independent, sub garantiacolectiva a puterilor.

15 B.A., S 107/XV, I. Maiorescu cltre N Golescu, 24, 09. 1848.

sc fla

.

si

www.dacoromanica.ro

Romania 0 Germania" .973

Lucrurile nu vor evolua insa. nici in ritmul, nici in directia asteptatäde cel ce facea ipoteze salvatoare in toate cazurile, fie cä solutia ar fi itnpus-odiplomatia unita impotriva arbitrarului tarismului, fie cä ar fi adus-o unconflict armat decisiv, ori ridicarea intregii Germanii, proiectari la -fel defantastice ca aceea a statului dacic sub egida austro-germana. Incorigibiloptimist in fata evidentei esecului, delegatul roman la Frankfurt vedea. spo-rind simtitor rolul Austriei in Orient in special in perspectiva unei GermaniiMari care ar fi inglobat-o. Adunarea constituanta germana continua i easa pastreze in viziunea lui o importanta capitala, drept pentru care..augeraprin Alexandru G. Golescu celor ce aveau sä treaca pe la resedinta-actioneze i pentru Transilvania.

Consemnarile sale epistolare reflectä calitati ale unui observator me-todic, diligent, in stare sal scruteze stari de opinie i sa le evalueze corect injudecati echilibrate. Ele reprezinta izvoare de informatie de prima .mana

meritä consideratia ce se cuvine de regilla constatarilor martorului atent,prezent statornic in mijlocul faptelor relatate. Imaginea maioresciangt -coro-boreaza tabloul principalelor reconstructii istoriografice, adaugandu-le forta,nuantandu-le i detaliindu-le, sporindu-le atractia prin revelatia inedita.Astfel sunt corect evaluate in ansamblu amploarea sentimentului de umiliredesteptat de armistitiul cu Danemarca unit cu aversiunea fata de autoriilui fraudulosi i aroganti, precaritatea pacii sociale de dupa eliminarea lui.Lichnowsky i Auerswald, nelinistea Dreptei, exasperarea reactiilor im-prejurari fatale, ferrnitatea Stangii in conditiile ascensiunii conservatoaresi ale intrevederii triumfului contrarevolutiei", tulburarea produsa de. crizaaustriaca, consternarea generata de executarea lui Robert Blum.

Aptitudini de cronicar dezvaluie Maiorescu in calitatea de corespon-dent al Gazetei Transilvaniei", sosit la Frankfurt sä studieze fizionomiaprimului parlament german, sa evidentieze importanta lui pentru Germania,pentru Europa, pentru romanime, i devenit dupa neasteptatul rezultat alscrutinului ce incheia lunga disputa asupra armistitiului de la Malmö, martorocular al tragicelor desfasurari relatate zi cu zi, ora cu ora. Amplul sàu ra-port din 18 septembrie se initiaza pe fundalul aprigei confruntari celoraproape douazeci i patru de ore de exercitii retorice din zilele de 14, 15 si16, incheiate cu victoria la limita a elementelor conservatoare, cu toata ar-doarea patriotica a Stangii care adusese in prima linie pe cei mai buni bar-bati ai sai", Giskra, Schoder, Ludwig Simon, Vogt, Blum. Naratiunea re-zervatà deciziilor militare luate in starea de criza si mai inasprita prin ac-ceptarea armistitiului, adunarii populare de la Pfingstweide cu densa, Inur-muratoarea multime revarsata. din Frankfurt, de la Hanau, Homburg, Mainzsi din alte imprejurimi, cu extremele, terifiantele masuri decretate, tulbu-rarilor i luptelor de strada cu diversele lor episoade, comportaxii Adunarii,militarilor i cetatenilor din zilele de 18 si 19, concorda substantial in desfa-§uari, observatii i concluzii cu prezentarile i interpretarea date de sintezemonografice consacrate.

0 urmatoare corespondenta se opreste la stimularea unor interpelariproromane. Confuzia in care se aflä ministerul in conflictul dintre Austria

Piemont it apare lui Maiorescu ca o sansa pentru a concentra atentia par-lamentului asupra cauzei romane ce urma sa fie aparata si la Viena, 111:.gu-vern i adunare, de catre Robert Blum, caruia el ii inmanase copia primului

2 c. 3962

ei sa

si

In

i

www.dacoromanica.ro


memorand c'5.tre ministerul de la Frankfurt. La 16 octombrie, Adunareaconstituanta inaugura dezbaterea asupra Puterii Centrale i cronica privi-toare la ea accentua ca unica motivatie a neinterventiei germane la Dunareade Jos, instabilitatea situatiei Austriei. Pe fondul parerilor de rau exprimatede Gagern in legaturä cu neputinta unui demers energic si a indemnului caromânii sa nu dispere, agentul Ii reconforteaza compatriotii, asigurându-ica la Paris, Viena si Frankfurt se va initia curand o politica mai favorabilaromânimii, ea imputernicitii sai in Franta si Germania nu pregeta aperedrepturile. Raportul succesiv ce acredita ideea ca, patrunsä de evidentainteresului Germaniei pentru soarta Principatelor, Rusia pregatea obsta-cole la Constantinopol i speria Viena cu himera imperiului dacic, se incheiacu exprimarea convingerii ca nicicand cauza lor i problema danubiana nufuseserà mai temeinic cunoscute cabinetelor. Ultima relatare ilustreazaparticularizeaza aspecte ale reactiunii in Europa mai ales in Prusia" abor-&and pesimist destinele ei sub impresia tirii, incredibile, a executarii renu-mitului" Robert Blum.

La 20 decembrie, cronica extrema a rubricii Germania din GazetaTransilvaniei" sintetiza directia activitatii Adunarii nationale de la Frank-furt care neputand finaliza nici in raport cu Prusia, nici in raport cu Aus-tria constituirea Puterii Centrale Ii continua, peste rani morale neinchiseopera constitutionala. Fraza ultimä, cu toata probabilitatea a lui Barit, sunätrist dupa trei luni de daruire i idealizari: Barbatii romani care aparau aicicauza Principatelor de la Dunare se imprastiara vazand ca Germania nu ein stare sa-si ajute siei, necum sa mai poatä ajuta i pe altii".

Misiunea lui Maiorescu nu fusese una ocazionala, izolatä. Raspunzanddirectivei majore a revolutiei de a sensibiliza opinia Europei, ea se conjugasecu demersuri similare, asemeni celor intreprinse la Paris de prietenul sauAlexandru G. Golescu. Ei au operat solidar consultându-se, tinandu-se re-ciproc la curent cu stadiul actiunii i rezultatele, colaborand la redactareade rnemorande, reunindu-se la Frankfurt. Intrucat ponderea contributieisale la atingerea telului in lumea germana, se inscrie imediat chipà aceea alui Maiorescu, iar prin perceperea importantei activitatii de acolo pe carenu pierdea ocaziile sa le reliefeze, indemnand forurile de comanda nationalela initiative oportune, el a fost unul dintre elementele cele mai lucide si efi-cace, aportul sau caracterizat printr-o perseverenta nedezarmata cu un rolcert in determinarea unor decizii ale guvernului provizoriu de la Bucuresti,merita o considerare distincta. Se cuvine astfel reliefata preeminenta atri-buita functionalitatii i eficacitatii informatiei in tara si in afara ei. Aproapeca n-a existat mesaj al sau care sä nu fi subliniat caracterul indispensabilsi marea valoare practica, uneori imediata, a comunicarii romanilor cu Eu-ropa. La o luna de la revolutie apreciaza necesitatea publicarii tuturor no-telor oficiale trimise forurilor extrene pentru ca in cadrul unei diplomatiideschise opinia europeanä sä cunoasca vointa suverana i drepturile lor.

revine insistent la sugestia ca guvernul s elaboreze un manifest adresatpopoarelor europene, mai ales Frantei i Germaniei catre care ne simtimporniti si de interes si de simpatie"1-6. P5.truns de valoarea formativa a jur-nalismului democratic, Ii prefixeaza misiunea activizarii prOromâne a zia-

IS Anul 1848, II, doc. 795.

sa-i

si

www.dacoromanica.ro

11 RomAnia si Germania" 973

relor germane; franceze i britanice, propune traducerea articolelor din presaoccidentala referitoare la problematica romaneasca. Manifestä solicitudinein abordarea a ceea ce califica drept lucrul principal" intelegerea cuViena cu Germania apoi si a realizarii aceleia cu Franta i Marea Britanie.Declansarea unei rezonante simpatice a revolutiei române in Europa nu sepoate realiza, dupä el, fara instituirea unui corp activ de sigura profesiona-litate care sa serveasca functionarea optima a relatiei cu centrele vizate:Viena, Frankfurt, Berlin, Paris, Londra. Trimis sà lumineze opinia i guver-nul francez asupra cauzei române, sa dinamizeze Camera pentru o interven-tie morala i materiala a lor in favoarea ei, A. G. Golescu observa in drumspre Paris, atentia vie a oficialitatilor vieneze, simpatia reala a tineretuluipentru Principate. Noteaza, cum interesul neobservat sub imperiul despo-tismului, se reveleaza deodata democratiei care viseaza creeze un viitorin Austria. Mizand pe deschiderea intuita ca proprie i democratiei germane,decide sase indrepte de la Viena intai spre Frankfurt pentru a incerca o in-telegere en arhiducele 17. Pentru a construi un suport minim edificarii opiniei

forurilor reprezentative, redacteaza in august 1848 doua memorii, unuladresat err precadere Frantei in care invoca arbitrajul Europei in controversacu puterea protectoare, celalalt, editat la Viena, Die politische Ste llungder Roumainen (Molde-Walachen) gegenuber der Tlarkei" in care invitaeabinetele s5. trateze problema Principatelor ca pe una europeana. Si, in care,adresandu-se prioritar Germaniei i Austriei ca vital interesate in libertateaDunarii, le cere sä sustina abolirea protectoratului rusesc i restaurareastatutului lor de autonomie. In spiritul publicisticii curente in epoca, ii con-tureaza unei Germanii democratice rolul primordial la gurile fluviuluiMarea Neagra 18. Conceptia sa despre vocatia edificatoare de istorie a opi-niei libere il face sa reclame adrese solemne din tara cu mu i mii de semna-turi catre popoarele Europei sau cel putin apeluri ale Locotenentei catreCamerele din Viena, Frankfurt,. Paris si Londra prin care sa se ceara aseza-rea principatelor sub gatantia dreptului public european.

Ritmul lent al desfasurarilor diplomatiei care fara timp nu-si poateidentifica disponibilitatile nu putea fi accelerat fara o familiarizare a ei curoblematica româneasca. Opera de autoprezentare a romanilor era profundcarenta, mult in urma timpului, si nu putea fi suplinita prin improvizatie.De aceea Golescu va persevera in elaborarea de petitii, unele redactate incomun cu Maiorescu, In tonalitate diferità, fiecarei natiuni trebuind sä ise vorbeasca in limbajul ei. Intr-una se invoca interventia Frantei si inter-cesiunea ei pe langa Marea Britanie si Puterea Centrala a Germaniei pentruun acord in scopul punerii Romaniei sub garantia celor trei puteri. 0 cererein acelasi sens facuse i colegul sau la Frankfurt 0 Golescu urma sa plecela Londra. Scopul demersurilor era de a stimula o actiune concorda a Eu-ropei occidentale menita sä intretina in Turcia bune dispozitii fata de Prin-cipate si sa limiteze impietarile Rusiei 19.

0 atestare neechivoca a pozitivitatii actiunii lui Than Maiorescu secuvenea sa o dea intai cel ce o cunostea cel mai bine si A. G. Golescu ova face intr-o scrisoare catre Ion Ghica prin care confirma disponibilitatea

37 op. Cit., III, doc. 1227.28 Op. C it. , IV, doc. 1743.19 B.A., S 6 (1)/CCXXIX, A.G. Golescu cAtre Catinca Golescu, 17. 11. 1848.

i

sk-si

si

www.dacoromanica.ro

976 .5tefan Delureanu 12

ministerului german de a media o conferinta diplomatica Planta,Marea Britanie, Germania in cauza Principatelor, in care scop ,recoman-dase imputernicitilor sai la Paris ci Londra sä sondeze dispozitia-respecti-velor capitale. La Londra Golescu insuci ar fi urmat sä duca scrisori de laSchmerling ci Max von Gagern catre reprezentantii Puterii Centrate ci aiPrusiei spre a stimula cabinetul britanic sa adere la ideea organizarii con-ferintei internationale motivala in insemnata masura ci de complicatiileproblemei italiene, ale carei tentative de solutionare ar fi putut aduce e tapet

pe aceea a taxilor romane 20 Dar penuria de fonduri ii blocheaza.,ia Parisatentia e absorbita de alegerea precedintelui, turcii suspecteaza- actiunileexterne ale romanilor in loc de a-i recomanda cabinetelor i a-i ajuta sa-ciLeà publice aspiratiile, sä contracareze eficace pe langà ele abilitatea diplo-matiei ruse 21 Facand bilantul prestatiei sale de la plecarea din-Bucurecti,A. G. Golescu releva ea ea a constat in principal din cultivarea de relatiipersonale, articole in presa i insemnari comunicate deputatilor ci minictrilor.Ca memoriu, amintecte Die politische Stellung der Roumainerf" 'cali-ficat un extract comentat al tratatelor referitoare la pozitia Principatelorce a avut de scop sä combata pretentia Rusiei de au legitima postma pri-vilegiata in raport cu ele i sà raspandeasca in Germania ideea ca romaniidin Principate doresc i acteapta interventia ei spre a inlatura protectora-tul 22.

Frankfurt rezulta a fi fost pentru fruntacii revolutiei destinktia pri-vilegiata. Cu exceptia lui Nicolae Balcescu ci a lui Ion Ghica, intre' noiem-brie 1848 ci februarie 1849 s-au oprit acolo cei mai reprezentativi dintre ei.Inainte de plecarea lui Maiorescu de acolo, A. G. Golescu revenise in.noiem-brie, luna in care aveau 55. mai treaca prin Frankfurt, individual sail in.grup:Dimitrie Bratianu, Nicolae i Stefan Golescu, Ion Bratianu, C. K. .Rosetti ,

Ioan Voinescu II 23. Ei aprobasera in totul actiunea lui Maiorescu 24 Pers-pectiva de a realiza ceva comparabil i se parea lui Dimitrie Bratia'nii 5labala Paris, nula la Londra 25. Printr-un plural angajand ansambhil grupuluice va deveni nucleul diasporei pariziene, Stefan Golescu va exprima acordulcel mai entuziast: Am ramas multumit de dispozitiile amicale atat,ale Gu-vernului central din Germania cat ci ale Adunarii ci aici am dat sa inteleaga.francezilor cS. n-am don sä dobandim mai mult. Maiorescu a lucrat preabine la Frankfurt" 26. 0 apreciere comparativä a eficacitatii eforturilor ro-manecti implicand ci aportul acestuia ne da Paul Bataillard: Guvernulcentral de la Frankfurt ci membrii radicali ai Dietei de la Frankfurt s-auaratat mult mai preocupati de problema romanä ci au manifestat.mult maimult interes pentru Valahia decat guvernul francez ci chiar decat reprezen-tantii Stangii din Adunarea noastra" 27. Ion Eliade Radulescu ci ChristianTell abordeaza abia in noul an contactele cu ministerul german 5i vicarulimperial. Informati despre opera lui Maiorescu, prezentasera ci ei cauza ro-

Anul 1848, V, doc. 2897.21 op. cit., V, doe. 2943.22 George Fotino, Boierii Golesti, II, Bucuresti, 1939, doc. 147.23 Anul 1848, V, doc. 2982; N. Balcescu, Opere, IV, Bucuresti, 1964, p. 508.24 Ion Ghica, op. cit., p. 155.23 Anul 1848, V, doc. 2613.24 op. cit., V. doc. 2898.27 Op. cit., V, doc. 2780, p. 535.

tripartita..-

si

0,

www.dacoromanica.ro

13 Romania 0 Germania" 977

manilopdin punct de vedere national §i prin prisma intereselor GermanieiAustri(ti,de a nu rarnâne straine de miFarea lor, de a para vocatia hegemo-

nica a tai-ismului 28 Trecusera dar prin capitala marilor sperante mai totifo§tii membri ai guvernului provizoriu i aceia ai Locotenentei. Concentra-rea gator demersuri pe langa Puterea Centrala §i Adunarea national a ger,.mana consolidase la Constantinopol ideea divizärii emigratiei romane in douatabere.; suartida gerrnana s-ar fi constituit la Frankfurt in frunte cu Eliade,actiyAnd initial prin intermediul lui Maiorescu impotriva partidei natio-nale

'§ia..intereselor Turciei 29 Ziare germane dadusera In octombrie §tirea

cä EAy.clq §i. Tell plecasera la Frankfurt spre a pune libertatea romanilor subprotectia, germana 30, o absurditate tinand searna de propensiunea pronun-tata a Eliade de subordonare fata de Poarta ce avea sa-1 izoleze §i, in,final, sa-1 indeparteze din viata politicä. Chiar la. data child i se atribuia,farä ternei, o asernenea initiativa, el se arata contrariat de proiectul aparatde MaiOrescu, staruind in riotoriul sau ataament 31, dupa cum avea sa-§irevendice ineritul de a fi fost el cel care inat4ase corect la Frankfurt cauzanatioifaras: 32. Un pas considerat fals identificasd i Balcescu in conduita luiMaiorescu i anume in faptul ca acesta facuse publica propunerea de unirea Principatelor sub un principe austriac, un act ce nu putea ramane ignoratde piiterile suzerana i protectoare. Critica sa era inspirata de criteriul dis-cretiei i de dorinta de a menaja susceptibilitatile Portii care acreditase,probabil sub abila inspiratie rusa, ideea aparitiei unei partide germane in sanulemigratiei romane sciadate. Altfel, recunWea cä delegatia la Constanti-nopol din .care facuse parte, utilizase §i ea ca expedient tactic acee* idee,imaginand 'existenta unei atari fractiuni politice i exagerandu-i importan-ta 33 Vre a stimula Turcia la actiune.

Daa Ion Ghica apara cauza romaneasca fundamentanduli argumen-tatia i pe respectul suzeranitatii otomane i ramasese surprins citind inpresd germana Ca Eliade pleda incorporarea. la Imperiul habsburgic 34, elapretia cä de§i tarziu incredintata, misiunea lui Maiorescu de a activa infavoarea romanilor la Frankfurt fusese indeplinita inteligent, cu zel §i patri-otism, contribuind la construirea unei imagini edificatoare asupra problemei,la iridteptarea atentiei germane catre Principate 35. Cat privWe temeiulsperabtei renuntarii de catre Austria la Italia septentrionala i proiectulcompensarii ei cu Principatele nu-1 respingea in 'nfasura in care constittireaunui -§tat unitar roman sub suzeranitate austriaca sau gerrnana, cu guvernparlament "national, ar fi reprezentat o etapa catre tinta suprema inde-pendenta a§a cum gandisera ca §i Maiorescu toti cei ce Ii prospectau

0 Germanic unitara, forte, in stare sa infrunte tarismul, favora-bila. aspiratiilor nationalitatilor §i disponibila intelegerii cu Franta, Ii apareaca o ansa exceptionala in poala istoriei, insemnand libertatea lumii i, la

28 Ion Ghica, op. cit., p. 801.0 802.29 Ion Ghica, op. cit., p. 153 0 159; George Fotino, op. cit., II, doc. 132.29 -Anul 1848 , V, doc. 2361 0 2402.31 Ion Ghica, op. cit., p. 644.32 op. cit., p. 802.33 N. Balcescu, op. cit., IV, doc. 55.34 B.C.S., Fond Koga1niceanu, LXIO, Ion Ghica catre A.G. Golescu, 24. 11. 1848.35 4,on Ghica, op. cit., p. 107-108.

liii

po-sibilitaiea.

si

i

www.dacoromanica.ro

978 Stefan Delureanu II

capatul Incletàrii, renasterea Poloniei si a Europei sud-estice 38. Pentru aputea interpreta insa un astfel de rol, Germania unita trebuia, dup5. Ghica,sä renunte la orice sol negerman 37.

Dominat de ideea eficacitatii emigratiei, el intelegea sä uigenteze con-stituirea unui comitet moldo-valah la Constantinopol care, prin intermediulambasadorilor acreditati acolo, ar fi trimis agenti peste tot unde romaniiputeau afla simpatie si sprijin. Germania era imediat luata in considerare 38dar concordand in aceastä privinta cu ceea ce ii rezulta a fi propria-i orien-tare, aceea de a-i asista pe romani prin mijlocirea Turciei considera coope-rarea cu Imperiul otoman ca o conditie sine qua non a oricarei actiuni 39,Tot el sugera stimularea presei germane sa trateze utilitatea politica a cons-tituirii unui stat roman neutru, in felul Elvetiei 40, ideea ce avea curs si inrandurile Adunärii constituante.

In cursul anului 1849 and in conditiile consolidarii reactiunii in Europa,programul politic revohitionar se radicalizeaza, marturisindu-se net .idealuldemolarii imperiilor i inlocuirii lor prin federatii de nationalitati, se staruieasupra necesitatii unei activitati sistematice in Franta, Marea BritanieGermania, de desfasurat prin agenti carora dupl caderea inevitabila a Aus-triei le-ar fi revenit misiunea sa determine factorii responsabili sa intcleagaca numai o confederatie maghiaro-polona-romana ar fi putut constitui obariera puternic5. in calea Rusiei 41

In acele circumstante in care nu le era ingaduit romAnilor sä ramanain afara istoriei in act, centralizarea emigratiei li se revela tuturor grupuri-lor de exilati ca prioritara. In prima etapa de organizare, Frankfurtul i seprezinta lui Alexandru G. Golescu ca punct ideal 43, propunere facut5., in-dependent, si de Magheru 43. Un semnificativ amanunt care traduce rolulrelevant rezervat de romani Germaniei in raporturile miscarii lor cu celeanaloge, se refera la cifrul intocmit de Nicolae Balcescu si Ion Ghica. Incifru figureaza deopotriva Germania si Frankfurt, semn ca ele se infati§aserade la inceput ca elemente pe care sa se poata intemeia precumpanitor o spe-ranta 44.

Ideea indreptarii catre resedinta Adunarii constituante germane n-a fostdoar a revolutionarilor munteni. La 1848, exponentii tuturor ramurilor na-tiunii au simtit necesitatea abordarii acelei directii, proclamand urgentademersurilor de intreprins, reveland caracterul de stimul al vointei germanede unificare. Ultimele voci pentru astfel de misiuni s-au facut auzite in 1849 inTransilvania, pe cand nucleul parizian valah destina si Frankfurtului unprotest solemn impotriva puterilor invadatoare in Principate.

Orientarea catre germanitate, inclusiv aspiratia de colaborare cu oAustrie potential democratica, devenise un loc comun printre pasoptisti.

" B.C.S., Fond cit., LXXXV/ 13 Ion Ghica cltre A.G. Golescu, 17.11. 1848." B.C.S., Fond cit., Ion Ghica cltre A.G. Golescu, 4.11.1848." B.C.S., Fond cit., LXI/3, scrisoare Ion Ghica cltre A.G. Golescu, 7. 12. 1848.39 B.C.S., Fond cit., scisori Ion Ghica ceitre A.G. Golescu, 29.1. si 16.2.1849." Anul 1848, V, doc. 2940." B.C.S., Fond cit., LXI/3, Ion Ghica cätre A.G. Golescu, 16, 1.1849.*42 Ion Ghica, op. cit., p. 102,

" George Fotino, op. cit., II, p. 231." N. BlIcescu, op. cit., IV, p. 455.

si

www.dacoromanica.ro

15 Romania i Germamia" 979

Sub semnul finalitatii strategice daco-romane, solutia tactica temporaraa intrarii Principatelor intr-o unitate statala preexistenta s-a configuratca o formula i revolutionarii moldoveni au propus-o Inca din aprilie 1848vorbind cum vor face i muntenii mai tarziu ca expresie a consensului innurnele ambelor provincii 45. Ideea a fost avutä in vedere i in ipoteza dez-membrarii Austriei, statul unitar autonom ce ar fi fost creat urmAnd sä steain acel caz sub suzeranitatea Turciei. Se conta in ultima varianta pe ali-anta Frantei i adeziunea Marii Britanii i Gerrnaniei ". In legaturi cuformula dacica sub egida initiala otomanä e posibil sa fi operat i sugestiagermanica a numirii unui vicar imperial intentie cc se atribuia i slavilordc sud ce promovau analogc tendinte unificatoare 47.

0 Romanic sub egida germana democratica, etap5. tranzitoric catreaceea a independentei, infierbanta mintile patriotilor moldavi i bucovineni,doritori sa cunoasca nu numai reprezentarea austriaca a ideii nationalitatiiromane, dar mai ales ceea ce era determinant, gradul de disponibilitate a Aus-triei de a face parte din Germania unificata. Interesul de a cunoWe onen-tarea Vienei fata de Principate era fundamental in iunie-iulie '48 printrefruntasii m*arii romane din Moldova care constituisera un comitet la Cerna-uti. In scopul aderarii la Imperiul habsburgic, Nicolae Ghica-Comäne0i1'0 propunea sä actioneze mai ales in Germania, inclusiv la Frankfurt 48.Lascar Rosetti i Emanoil Costache Epureanu ii cereau lui Eudoxiu Hurmu-zaki sä sondeze modul in care privea Viena viitorul tarilor romane, cel deal doilea formuland sugestiva intrebare daca. Austria intentiona unirca cuGermania 0, in cazul unui raspuns afirmativ, dorind sä cunoasca ce atitu-dine ar fi adoptat ea fat5. de provinciile ei dinspre accasta parte a Dunarii 49.Grupul ramas la Iasi se arata si el la fel de interesat de sensibilizarea Aduna-rii de la Frankfurt. Astfel, Dimitrie Cantacuzino ii prezenta lui GhcorgheDulcescu o adresa redactata in germana cu acea destinatie 5° Compactulnucleu moldav de la Cernauti din care faceau parte personalitati de primplan, il invita pe cel de la Iasi la o actiune hotarata ce comporta, intre al-tele, nrgentarea trimiterii de deputati cu proteste §i solicitari de asistentaaceasta e ordinea de succesiune intr-o scrisoare din 18 iulie 1848 la Frank-furt, la guvernele austriac i prusian, la Adunarea franceza. 51 La 25 iulie, Co-mitetul cernautean protesta energic prin ziarele La Reforme" si Le Na-tional" contra protectoratului i absolutismului tarist, apeland la Europa,indeosebi la Franta si Germania, sä salveze o natiune sora prin moravuri, prin-cipii, limba §i inima 52.

In perfecta sintonie cu manifestarile celorlalte pamanturi romanesti,Banatul sugerase prin Eftimie Murgu lui Balcescu sa ceara Frantei si Ger-maniei recunoasterea Valahiei ca stat suveran spre a se bloca apetitul Rusiei

45 Cercetare amp15., riguroasl, de referintg obligatorie la Cornelia Bodea, Lupta ronuinitorpentru unitatea nationaid. 1834-1849, Buctireti, 1967, p. 133 qi urrn.

" Anul 18-18, I. doe. 421.41 Cornelia Bodea, op. cit., p. 148 ; Anul 1818, II. doc. 643.48 Cornelia Bodea, op. cit., P. 140: Toedor /Man, Activitatea refugia!ilor rnoldoveni in

Bucovina. Sibiu, 1944, p. 73.Teodor BlJan, op. cit., p. 72 i 73.

58 op. oit., p. 77.61 op. oit., p. 82.52 op. cit., p. 87 89.

i

"

www.dacoromanica.ro

980 Stefan Delurcanu 1 6

de a interveni in afacerile romanesti 53. In drum spre Frankfurt, Maiorescuintilnise pe Murgu la Pesta 54.

Transilvanii au identificat si gi in vointa incordata a germanilor dea-si cdnstitui un Stat national, o invitatie la unificare adresata românilor,polonezilor, slavilor de sud i ungurilor 55 ca si una transmisa primilor de'a marturisi deschis Europei idealul dacic 56 Virtutile cu care era impodobit'printie ei parlamentul de la Frankfurt erau rare, o versiune Ii atribuia chiarintentia trimiterii la Petersburg a unei deputatii ce ar fi infatisat ca un casus

invazie tarista in Principate 57. August Treboniu Laurian; principalagent de legatura intre Bucuresti, Sibiu si A. G. Golescu, apreciind ca siDimitrie Bratianu inutilitatea continuarii eforturilor la Pesta, rezultatéinfructnoase, considera ca numai o activitate de judicioasa informare a opi-niei desfasurata la Viena i Frankfurt unde ziaritii i parlamentarii trebuiau:intereSati a vorbi in cauza româna se putea arata eficace 53. El ii pleda luiBalcescn necesitatea perseverarii pe langa cele doua adunari, indispensabi-Eta:tea trimiterii de deputatii 53. 0 implicita deplina aprobare o da activi-tatii romanesti la Frankfurt si George Barit prin publicarea in GazetaTransilvaniei" a rapoartelor pe care i le trimitea Maiorescu. Intr-unul din.raspunsuri, Barit incheia cu fraza care reflecta ce se astepta de la Franki-Tfurt si Paris: Frate, puneti-va toate puterile, de nu cu alte mijloace, punetimainile catre cer, mijlociti cel putin manifestarea celei mai vii simpatii aGerinaniei si a Frantei. Acum sau niciodata! Mie nu mi-e frica de viitor,dar sa apucam prezentul cu toate bratele !" 60

'Grupul parizian al exilatilor a calificat drept insuficienti pasii intreprinsifata de germanitate de romanii din Transilvania, Banat si Bucovina caren-au trimis deputati la Frankfurt si Viena cum facusera sasii transilvanici.In ianuarie 1849, o conferinta la Zlatna la care luau parte si revolutionaridin Principate, recunostea oportunitatea, dar decizia de a imputernici uriemisai sä ilustreze Frankfurtului importanta europeana a consolidariitionalitatii romane, ramanea nefinalizata 61. Relevanta Vienei ca prima ca-pita15. germana catre care ar fi fost indicat sa se indrepte pasii romanilorera subliniata, in schimb, in aceeasi luna de Balcescu, dispus sa ajunga acolo 62'.Fara prevalarea motivatiilor care 1-au tintuit in zona in care a operat, unasemenea drum 1-ar fi dus cu toata probabilitatea, ca dealtfel i pe Ion Ghica,

ia Frankfurt. Nu poate fi subestimata, inainte de a incheia cu orientareaTransilVaniei fata de germanitatea democratica, importanta demersultipe care, prin imputerniciti aIei, poporul roman din acea provincie il in-treprindea prin memoriul din 26 septembrie 1848 in care îi declara dorintade a face parte dintr-c, libera uniune austriaca de libere popoare, sigur c5.

53 Eftimie Murgu, Scrieri, p. 452." I.D. Suciu, Revolutia de la 1848-1849 in Banat, Bucure*ti, 1968, p. 162.

F'oaie pentru minte", nr. 13/1848, 0 repede privire peste prezentul Europei.56 Anul 1848, II, doc. 387.57 Anul 1848, II, ibid.

.Anul 1848, II, doc. 910 §i doe. 1017.Anul 1848, III, doc. 1178.Anul 1848, IV. doc. 1850.

" Cornelia Bodea, op. cit., p. 190-192.62 N. Bälcescu, op. cit., IV, doc. 52.

§i

55

"5°

5°

ii

na-

www.dacoromanica.ro

17 Romania Si Germania" 98 f

si Principatele aveau sa i se ataseze 63, optiunea relevanta determinata incircumstante in care se &idea, curent, ca Austria avea sa se decida sä faeaparte -din. Germania ce se intentiona sa se construiasca. Valoarea optinniidobandesote o semnificatie ce nu poate trece nesubliniata dupa cum nu poate'ramane.'nereamintita nici virila tentativa a delegatiilor reunite ale Transil-vaniei.; Crianei, Maramuresului, Banatului i Bucovinei la In25 febhuarie 1849, de a obtine constituirea natiunii romane din Austria intr-titcorp politic unitar: o Romanie austriaca" cum o numea memoriul prezen--.tat; a.*arei infaptuire rezulta unui patriot ca George Hurrnuzaki atat degrandioasa incat numele promotorilor ideii ce se straduiau sa fie si realizaltori ei,.s-ar fi pastrat printre ale celor mai mari binefacatori in istoria popoirului lor" : un act ce ay fi premers aceluia al unirii intregii ginte si in al carlicepisod1.01miitz ii reintalnim pe Ioan Maiorescu angajat cu aceeasi devOLtiune.

In..optimismul sau nutrit si de fervoarea cu care si-o indeplinea, Maio-reprezentat misiunea ca una destinata succesului rapid. Chiat

dupacriz.a din septembrie 1848 cu consecinte grave in parabola Adunariade la Frankfurt, când el realizeaza ca ea Va necesita timp, contacte cu per-4sonajet precum Heinrich von Gagern, Anton Schmerling, arhiducele Johann,ale caror. afabilitati protocolare sunt frecvent interpretate drept promisiuni,dar.mai. ales cu deputatii Stangii ce pareau legitimeze speranta, II re-exaltau. facandu-1 sa o vada incheiata curand sau intrata in faza ce s-ar fi pututdispensa de prezenta lui. Luand drept scontat triumful la Frankfurt, se 0vedea plecand la Viena pentru o performanta identica si-1 invita pe A. G.Golescn; considerat inutil la Paris, sa-1 insoteasca. Obiectiv, existauderente. in masura sä indreptateasca o primire binevoitoare a sa in Constituanta germana. Ea era expyesia unei revolutii nationale catre care se indreptau cuincredre fireasca exponentii alteia. In evaluarile lor fata de grandioasa operala care se angajase germanitatea, românii plecau de la premisa unei GermaniiMari dupa cum Ii concepusera i propria constructie ca pe una intrunindin final pe toti românii. Federatia ori stransa alianta a natiunilor dunarenele aparea si ea ca o perspectiva in fata previzibilelor tentative de uzurpare.Misiunea lui Maiorescu era astfel orientata sa satisfaca intreg spectrul politic.Ea venea deschis in intampinarea reliefarii importantei Dunarii ca arterade trafic i civilizatie, a ideii unanime in Adunare despre o vocatie sud-esteuropeana a Gennaniei. Obiectivul ei strategic unitatea romanilornu contrazicea in principiu nici ideea mitteleuropeana ce fixa centrul cons-tructiei germane in spatiul dunarean i limita sa orientala la gurile Dunarii,desi-eventuala ei acceptare se distanta total de criteriile hegemonice i im-penalist-economice precumpanitoare, coincizand doar in privinta necesi-tatil' de a se asigura viitoarei formatiuni national-statale acel fundamentpo1itI SOlid care sa-i permita sa contracareze eficace expansionismul tarist.Acceptand sa faca sä graviteze temporar tanara stea romaneasca in siste-mul planetar german, Maiorescu pasea pe un teren pregatit acorde in-teres i, in parte, intelegere si simpatie. Problema Principatelor pe care oaducea, in principal, in dezbatere, nu comporta pentru germani nici unu

68 Cornelia Bodea, op. cit., doc. 85.64 op.' cit., p. 195.

Olm-atz,

sa-i

consi-:

sa-i

rescu..

www.dacoromanica.ro


din aspectele dificile ork delicate pe care le implicau pentru luarile de pozitieconservatoare dar i pentru acelea, deseori emotive i ele ale Stangii, teme pre-curn ducatul de Posen (Poznan), confruntarea militara a Austriei cu Pie-montul, miscarea nationala italiana din Lombardia si Venetia, Tiro WI deSud sau Trieste. Cat priveste proiectul, daca nu himeric, extrem de -greurealizabil, al unui stat unitar roman cu monarh habsburgic sub garantiegermana in care Principatele ar fi intrat in sistemul Austriei in local teri-toriului la care aceasta ar fi renuntat in Italia, el fusese prezentat cu caracterinformal. Ideea acestui gen de schimb nu era noua si o opera ca Speranzed'Italia a lui Cesare Balbo aratase Austriei directia de expansiune care saofere solutia problemei italiene. In 1848 diplomatia franceza sugerase prinLamartine Vienei cAutarea compensarii in Principate i Bastide va facedin incurajarea ei o componenta de baza a politicii externe fata de Imperiulhabsburgic 66.

Problema Italiei ajunsese in dezbaterea Adunarii inaintea sosirii luiMaiorescu la Frankfurt, asa ca el putuse avea asupra ei ccl mult imagineadin presa. Una cu accente nelinistitoarc pentru soarta proiectului sau i-arfi putut-o mijloci rapoartele stenografice ale sedintelor, ecourile in cercurilefrecventate ori reluarile temei in parlament. Legat de problema Dunariisi a spatiului dunarean, de chestiunea orientalà, de forma relatiei Germanieicu Austria, de propria lor revolutie, numele Principatelor rasunase in incintalui in timpul misiunii sale, inainte i dupa ea. Astfel, la 22 iulie, fusese rostitde Carl Vogt intr-o luare de cuvant care respingea cu indignata vehementainsolenta proclamatiei taristc ce le precedase invadarea 66. Dar majoritatealuarilor de pozitie referitoare la ele s-au desfasurat in octombrie. Astfel inziva de 14, Friedrich Schulz adresa ministerului o intrebare cu privire laprotejarea intereselor germane in Principate impotriva abuzurilor rusesti 67.Initiata la 16 octombrie printr-o pledoarie in favoarea unei aliante intimecu Ungaria, o interpclare a lui Förster continua cu ingerintele puterii protec-toare in Moldova si Valahia, constatand cà Nici o natiune nu are un interesatat de mare precum cea gerrnana de a nu rasa aceste Principate sä cadasub dominatia Rusiei. Un stat românesc in sud, aliat in mod firesc cu Germania,are o importanta la fel de mare ca acel maghiar, ba chiar una si maimare". Interventia sa tintea la cunoasterea pasilor intreprinsi pentru apara-rea drepturilor Principatelor aflate sub dubla ocupatie armata ca i la iden-tificarea piedicilor in calea numirii ambasadorilor la Petersburg si Constanti-nopol 68 de a caror urgenta acreditare agentul roman lega atata speranta.La interpelari raspunsese Schmerling recunoscand importanta pentru Germa-nia a Principatelor al caror viitor era privit ca dependent in mare partede actiunea ei. Ministerul hiase contact cu personalitati având o cunoasterecuprinzatoare a starilor de acolo (aluzie la von Richthofen si Faffmerayer),dupa a caror consultare rezultase cä desi acestea dispuneau de un anumegrad de independenta fata de Poarta era indicat s se stabileasca intai

" Lawrence C. Jennings, Frande and Europe in 1843, Oxford, 1973. p. 218-219.F. Wigard (Editor), Stenographischer Bericht fiber die Verhandlungen der deutschen

konstituierenden Nationalversammlung zu Frankfurt a. M. (mai departe St. B.), 2, p. 1106.67 St B, 1, p. 2589." St B, 4, p. 2618.

"

www.dacoromanica.ro

19 Romania i Germania" 983

raporturi cu Constantinopol 69. Asupra reprezentarii Germaniei la Petersburg,mmistrul pastrase tacere, ceea ce determinase la 23 octombrie o interpelarea deputatului Friedrich Jucho 70 I se raspundea in aceeasi zi cu o infor-mare asupra intregii chestiuni a misiunilor diplomatice cu speciall referirela Orient si Principate pentru care, se afirma, ca fusesera ales' consak bineedificati in problematica specificatn, Ulterior Jucho facea propunerea dea se intra imediat in relatii diplomatice cu Rusia prin trimiterea de -ambasa-dori extraordinari ai Puterii Centrale asa cum se procedase cu Mama Britanie

Franta 72 Reforrnulata de acelasi deputat 73 ea ramanea tot nesolutionata.Referiri la Principate s-au facut auzite in multe interventii in cadrul

lungii clezbateri privind natura relatiei Germaniei cu Austria in ultima decadaa lunii octombrie. Astfel, dupa Johann Nepomuk Fritsch, legaturile se -awe-neau cultivate, trebuia pastrat drum deschis catre gurile Dunarii spre carese indrepta strldania germana urmand impulsul public. Dar cum plateaufi atinse asemenea teluri daca monarhia dapubiana sau teritoriile ei negermanes-ar fi despartit de Germania unitara? 74 Misiunea Germaniei ca purtatoare.si intermediar de cultura, stiinta si libertate" spre Orient nu putea finitä fara acel stat ce parea creat pentru a servi de tranzit ideal, Austria,la care se prevedea cä aveau sa se alipeasca treptat tarile de limba maghiara,slava si rorranä 75. Vocatia germanica Ii p'5.rea irealizabila i lui Albert VonArneth fara provinciile negermane ale Austriei, deoarece numai prin Ungariatrece drumul spre Principate ce trebuie aparat cu hotarare contra impietatilorRusiei, numai prin Ungaria trece drumul catre jumatatea de milion degermani care din binecuvantata Transilvanie indreapta priviri pline de dorsi de speranta inspre Frankfurt 76 Sentimentele sasilor fusesera exprimateacolo i printr-o adresä depusa de imputernicitii lor, Friedrich Willer siJohan Gelsch care difuzase i o brosura cu privire la conditiile unirii cuUngaria. Paralel ilustrasera legaturile cu celelalte nationalitati din Transil-vania, sustinand in tonalitatea predominanta importanta elementului ger-man la frontiera rasariteana a culturii europene si in imediata apropiere atinuturilor dunarene" ce nu putea fi ignorata de Germania 77.

Heinrich Reitter a väzut in compactetea romanilor in TransilvaniaPrincipate, nucleul unui stat neutru, al unei viitoare Elvetii a rasarituluicare, unita cu Ungaria, s5. fi constituit o pana puternica in flancul sudic alRusiei 79, o entitate complementara germanitatii, aliata din oficiu contratendintelor panslaviste. Dar Vincke a observat cä preconizatei Elvetii orien-tale ii lipseau unele elemente ca sä devina realitate, mai ales concordia intrenationalitati, si cä pentru a se infige adânc pana romano-ungara in flanculrusesc, era necesar un ciocan german 79. Tratamentul egal al nationalitatilornegermane intr-o posibila uniune statala slavo-romana-ungara, exercitarea

" St. B, 4, p. 2619.7° St B, 4, p. 2802." St B, 4, p. 2804.72 St B, 4. p. 2405.72 St B, 7, p. 4926.74 St. B, 4, p. 2773.75 St B, 4, p. 2774." St B, 4, p. 2780.77 St. B, 2, p. 1414.79 St B, 4. p. 2782-2783.79 St b, 4, p. 2857.

si

impli-

www.dacoromanica.ro

984 Stefan Dehireanu 70

unei influente germane intelepte asupra lor, Ii rezultau lui Camillo Wagnerca & .gafantie contra panslavismului. Indiferent de forma de constituire aAustriei negermane" legate insa de Germania, se impunea ca slavii, roma-nii sä nu fie favorizati unii in dauna celorlalti 80 Cu considerareainteVesdor si a influentei Germaniei la gurile Dunarii 0 in Principate s-aocupabO Eugen von Mithlfeld care le-a vazut mai bine aparate in cadruluneiAustrii federative cu egala indreptatire a nationalitatilor decat sub domi-natia utrnarita de maghiari 81 Neentuziasmat de o Elvetie rasariteana, JohannNepomuk Berger si-a declarat optiunea pentru un sistem mitteleuropeandin care ar fi facut parte si Polonia reagregata, Ungaria, tarile sudslaveromane tcatre care trebuia indreptata ferm politica guvernului central si alcarui centru ar fi fost Viena, o Viena propagatoare a libertatii i umanitatiiinspre est 82. Pornind de la principiul egalei indreptatiri a tuturor i identi-ficand..in .conditia lor de libertate impulsul ce avea sa invite nationalitatilerespective la apropierea de Germania, la aliante cu ea, Carl Vogt chemala elibeiarea rasaritului care ar fi atras in lungul Dunarii i pana la gurileei curgntul migrator i colonizator ce se dirija masiv spre Mississipi, respingand.visul dinastic al unui imperiumitteleuropean ce ar fi inglobat i Principatele,aflate in conditii de drept international specifice i incdpute pentru moment.in mana,Rusiei 43. Titus Mareck s-a referit in interventia sa la ponderea majoraa elernentului romanesc in Transilvania si la dorinta lui de a se uni cufratil. din. Principate care marturiseau acelasi ideal 8i. Dezamagitor pentruasteptarile nutrite de Maiorescu, Heinrich von Gagern clasifica nationalitatiledupa grade de indreptatire la independenta i, intre cele carora le contestaatat vocatia cat si revendicarea, includea tocmai popoarele carora pretindeaCa li se adreseaza mesajul elevat al Germaniei, inclusiv pe români care dadu-sera in 1848 o stralucita dovad5. a hotararii lor de a-si redobandi autonomiasi a edifica o identitate national-statala unitara de sine statatoare 85. AntonRiehl, confirma Adunarii lipsa de inclinatie a romanilor spre o Austrie slava

intemeiat pe asigurarile date de deputati din Principate, simpatia acestorapentru Germania si o Austrie germana 86. Eduard Simson incheia maratonuloratoric asupra vocatiei est-europene a Germaniei cu concluzia ca ea trebuiasa redobandeasca terenul pierdut prin acel tratat de la 25 iulie 1840 princare Dunarea devenise total dependenta de Rusia. 0 asemenea vocatie n-arfi putirt fi realizata decht de un stat in masura contracareze puterea

s5, exercite o mare forta de atractie 87.

Dezbaterea asupra Italiei consumata in zilele de 17 iulie si 12 augustin totala discordant5. cu entuziasmul primaverii, ilustrase pregnant cat decontrastante erau fronturile politice conturate, cat de anemice sansele uneirezolvari care sa fi reflectat transformarea radicala a viziunii metternichienein materie. Ea prefigura cu prevalarea punctului de vedere conservator,un esec al tentativei pe care Maiorescu intentiona sa o intreprindä prin planul

8° St. B, 4, p. 2850 2851.81 St B, 4, p. 2856.82 se. B, 4, p. 2888.83 St. B, 4, p. 2888 2891." St. B, 4, p. 2893.85 St. B, 4, p. 2899.86 St. R, 4, p. 2903.87 St. B, 4, p. 2908.

0:maghiarii

sa-i

si

si

www.dacoromanica.ro

21 Romania si Germania" 985

sau de compensare a Austriei pentru pierderea Italiei de nord cu Principatele,plan a carui materializare o vedea realizabila in cadrul aspiratiei PuteriiCentrale de a participa la mediere. Condamnat dinainte la pierderea..parti-dei, romanul va fi putut avea in aceasta privinta cel mult satisfactia moralade a fi luat eventual act ca deputatul Carl Neuwerck abordase cu incisiVitatetema participarii germane la acele tratative 88 de care se lega soartaproiec-tului sau. Spre noi deziluzii, atitudinea Parisului i Londrei se. doyedeaintre reticenta si prea discreta, aceea a Turinului, deschisä doar puterilorcare propusesera medierea ".

La 'A octombrie 1818, Friedrich Schulz propunea stabilirea unui Cornitetpentru dezbaterea problemei Dunarii. In motivarea care tinea Searril deinteresele comertului i colonizarii, de necesitatea asigurarii legaturii Ormanecu Orientul in conditiile expansionismului tarist, deputatul se refetise làsolicitarea adresata de Principate prin plenipotentiarul ce staruia- Inca laFrankfurt in asteptarea rezultatelor demersului sail, a unei mijlOciri dinpartea Germaniei, la indatorirea primordiala pe care Puterea Centrala oavea de a li se dedica. El nu omisese sa observe ca aspiratia românilorde laiásarit" la libertate venea in intampinarea noii pozitii a Germaniei, -ca opri-marea acelei aspiratii dubla necesitatea apararii lor, o misiune in iniplinireacareia ea ar fi avut adeziunea Portii. Raportul Comitetului pentru drepturilepopoarelor recunoscuse importanta problemei Dunarii i datoria PutériiCentrale de a acorda intreaga ei atentie Principatelor, o recunoaltae deptincipiu cu simpla valoare morala pentru ci asa cum se arata S'anselede a influenta o solutie ieseau cu totul, pentru moment, din sfera pOsitiilitati-lor reale ale Adunarii 9°. La 29 ianuarie 1849, Schulz renunta la ptopunereacreerii Comitetului, nu inainte de a fi desfasurat o vastä pledoarie 'produna-reanä i proromâneasca, identificand in problema danubiana, problema vitalaa viitorului Germaniei si al Europei, in campiile Dunarii, rodnicia athpiiloramericane, invitand popoarele renascute la un botez al focilui printrztin jocde metafore istorice in care germanii deveneau omologii grecilormul un uneltitor catilinar multiplicat caruia trebuia sä i se arunce refanusaunui hotarat quousque tandem, condamnand patetic atitudinea reprobabilaa Germaniei fata de misiunea lui Maiorescu, fata de apelul adresat 'ei de onatiune ce nazuia la independenta si care in glorioasa ei ridicare 'din- anuIprecedent ilustrase ca aparase aceleasi principii, interese i perspective impo-triva Nordului. La capatul ei, Schulz ceruse ca Puterea Centrala sa'actio-heze prin diplomatie in Principate i la Constantinopol pentru caixoliticagermana sa desfasoare, in sfarsit, acea activitate care sa promoveze hOtaratorientarile preexpuse 91 Heinrich Osterrath sprijinise propunerea antevorbi-torului cu atat mai mult cu cat Comitetul economic urma sa inceapa discu-tarea unei propuneri de imigrare in Moldova si Valahia, pentru a carei avizareintervenisera la Frankfurt germani din Principate ce prezentau contracteincheiate cu boieri locali 92. Perseverentul Schulz rcvenea la 15 martie,asupra

99 St. B, 6, p. 4721.89 Pentru tema in genere a se vedea capitolul rezervat de Giinter Wollstein, IJas Gro13-

deutschland der Paulskirche, Düseldorf, 1974, si Federico Curato, Ii parlamento di Francofortee la prima guerra d'indipendenza italiana, in Scritti di .storia diplomatica, Milano, 1981.

99 St B, 7, p. 4927.91 St B, 7, p. 4927 4929.g2 St B, 7, p. 4930.

ant:ci, aris-

sr

www.dacoromanica.ro


argumenturui, sustinand colonizarea sistematica a tinuturilor dunatene, unTexas, un Mexico la indernana 93. Tema directiei Dunare in colonizareagermana-, directie predestinata de natura, a fost abordata si de JohannesFallati indusiv pe baza unei note redactate de ministerul comertului asupraorientarii fluxului migrator in care se recunosteau obstacolele ce i se opuneautemporas lagurile fluviului si se exprima certitudinea ca, dupa inlaturarealor, peregrinarea germana avea sa paraseasca destinatia America spre a urmamasiv cursul Dunarii, populand acele manoase pamanturi ". Pentru protejarea

asistenta viitorilor colonisti se elaborase un proiect de lege in a caruiexpunere- de motive se preciza, precum arata raportul Gevekoht, cä era dedorit ea ei sa se indrepte cu timpul mai ales inspre estul i sud-estul Europei 99.

Deosehita importanta a unei intime legaturi politice i comerciale cutari negermane, a apararii intereselor colonizarii i influentei ei in tariledunarene, a fost ilustratä si in discutarea formei relatiei, Austriei cu Germania,intro altele in raportul prezentat de Venedey la 11 ianuarie 1849 Adunarii ",martora in ziva urmatoare a fermei denuntari de catre Ludwig Simon aarestarilor i exceselor ruse in Principate, tolerate de Poarta, a prezenteirusesti la granitele Transilvaniei 97, denuntare reluata la 13 ianuarie de Vogtcare- a-intuit complicitatea habsburgico-tarista 99. La finele lunii februarie

ineeputul lui martie, Venedey ", Friedrich Schulz 1°°, Vischer de doua(nil" , adresasera interpelari asupra invadarii Transilvaniei, a impactuluiei asupra operei de constituire a statului german si a intereselor sale inPrincipate. Ultimul ceruse Austriei evacuarea neintarziata a fortelor invada-toare i masuri adecvate de aparare a intereselor Germaniei impotriva Incàlcà-rilor tariste din Principate 102.

Viitorul Germaniei ca putere europeana la Dunarea de Jos a fast pro-iectat multilateral si in detaliu i intr-o multitudine de brosuri, in functiede diversitatea modelelor structurale luate in considerare la determinareaformei relatiei ei cu Austria. 0 investigare a lor, fie si sumara, nu poate intrain cadnil acestiii studiu, cu tot interesul pe care-1 prezinta corelatia intrearticularea acelor modele i problematica româneasca in general, a Principate-lor in special, prin implicatiile formulelor i solutiilor propuse. Fie ca sesubordonau unei orientari conservatoare-dinastice, fie ca dadeau curs uneialiberal-constitutionale ori democratic-republicane, ele acordau Dunarii orelevanta iesita din comun pentru lumea germanica precum o acordaunaturii relatiei sale cu tarile de la Dunare de Jos, indeosebi cu Principatele.In toate rnemoriile politice in care le era recunoscuta acestora pozitia cheieconferita de asezarea geografica, se pleca de la premisa independentei gurilorfluviului de influenta ruseasca. In multe se vorbea de aderarea lor debunavoie la o Austrie federala, allele exaltau valoarea lor ca sol colonizabil,in sfarsit, se remarca lectia clara pe care Dunarea o dadea gratuit Germaniei,

" St B, 8, p. 5721-5722." St B, 8, P. 5723-5724." St B, 8, p. 5726.96 St B, 6, p. 4343.97 St B, 6, p. 4589." St B, 6, p. 4631.69 St B, 7, p. 5363.1" St B. 7, p. 3317.101 St B, 7, P. 5517 qi St B, 8, p. 5386.m St B, 8, p. 3596.

si

si

si

www.dacoromanica.ro

23 Romania 0 Germania" 987

relevându-i vocatia unificatoare. tntre toate, stralucea prin clarviziune, itruc-turare .democratica i patos al viitorului, constructia federativa a lui JuliusFröbel in Wien, Deutschland und Europa 103.

Explorarea sectiei arhivei federale de la Frankfurt a condus impreunacu aprofundarea unora din rapoartele stenografice ale lui Wigard, la o imaginediferita in parte de viziunea iluzoriu-pozitiva pe care Maiorescu a servit-oconationalilor sai asupra Puterii Centrale. Ea a condus, intre altele, larevelarea unui mesaj nepublicat in ampla culegere de documente in vasevolume,. Annl 1848, anume o scrisoare din 28 iunie 1848 catre Adunareaconsfituanta germana in care, anexand in copie adresa de protest a consululuirus de la Bucuresti, von Kotzebue, impotriva inovatiilor aduse Regulamentu-lui Organic", ministrul de externe Ioan Voinescu II isi exprima convingereaca, patruns de justetea cauzei, presedintele ei ii va da concursul pentruca pacifica ref orma operata prin elanul intregii natiuni in Valahia, ce nuleza drepturile nimanui, sa poata fi consolidata "4. Inedita rezulta de ase-menea o .scrisoare adresata de A. G. Golescu ministrului afacerilor externeHeckscher la 30 august, dupä o audientà, document demonstrand ea acelcontact a premers misiunii Maiorescu. Instructiunile lui Golescu prevedeaustimularea de motiuni in favoarea Principatelor la Viena si Frankfurt, darcum declansarea lor intarzia, el solicita Germaniei rolul de mediator indesfa'surarea caruia Ii concentra toate sperantele, deoarece Parisul lasase sase inteleaga ca nu intentiona sä spuna primul cuvant in materie, rezervandu-1Vienei, care insa nu-1 rostea. R5manea dar ca Heckscher sa influenteze ointelegere intre cele doua cabinete, dinamizand eficace actiunea diplomatieiin problema orientala. Prin implinirea acestei misiuni, se prevedea si rezolva-rea problemei italiene, agitandu-se paralel aceea a Orientului care deschideaGermaniei vaste perspective. Mobilul laudabil al unei astfel de actiuni i s-arfi adaugat gratitudinea a opt milioane de romani ce i-ar fi datorat in mareparte libertatea i regenerarea lor "5.

Informata de prezenta lui Maiorescu la Frankfurt, Prusia recomandasemaxima atentie fat5. de susceptibilitatea Portii "6. La 14 septembrie Camp-hausen ii exprima lui Heckscher dorinta guvernului sau in urma solicitariiinsarcinatului cu afaceri otomane la Berlin ca emisarul unei tari nesuve-rane, trimis sa cultive interesul Puterii Centrale si al Adunarii, sa fie primitintr-un mod care sa nu contrarieze relatiile amicale cu Turcia, nereprezentatadiplomatic la Frankfurt "7. Prezenta agentului roman a continuat sa fie obiec-t ul preocuparii otomane exprimate prin intermediul Prusiei. La 19 septembrie,Schmerling, raspundea notei plenipotentiarului ei, anexand copia amintiteiscrisori in care Ioan Voinescu II, informand despre revolutia din Valahia,asigurase Ca guvernul provizoriu era devotat Turciei ca putere suzerana

1113 0 pregnanta,' analith de ansamblu a lor la G. Wollstein, op. cit., Lista i descrieremetodith in Paul Wentzcke, Kritische Bibliographie der Flugschriften zur deutschen Verfassung-sfrage 1818-1851, Halle, 1911.

104 Bundesarchiv AuBenstelle Frankfurt (citat BAAF), Reichsministerium der Aus-wartigen Angelegenheiten (citat RMA), DB 53/100 Walache u. Moldau. Politische Beziehungenzu den beiden Fnrstenthiimern, f. 1-3.

I" BAAF, RMA, DB 53/100, f. 9.116 Veit Valentin, Geschichte der deutschen Revolution von 1848-1849, 1976, p. 109

0 623.RMA, DB 53/100, f. 23.

si

181 HAAF,

www.dacoromanica.ro


intentiona indeplineasca toate indatoririle fata de ea. La 30..augustse desfasurase intrevederea ceruta de A. G. Golescu ministrului de .externeHeckscher cu scopul de a face atenta Puterea Ceutrala asupra necesitatii

avantajului urgentei instituiri a unei reprezentante politico-comercialegermane in Valahia si de a solicita ca initiativa respinsa de cabine.tele. dinViena si Paris in chestiunea securitatii guvernului ei provizoriu sa fie prel'uatade Puterea Centralà germana. Golescu nu prezentase la Frankfurt .0.,pieni-potenta sau o acreditare, dar plecand spre Paris lua cu sine o asigurareverbala in sensul ca. Puterea Centrala nu va ignora in nici un mod immtantaproblemei prezentate "8. Printr-o notificare suplimentara, Schmeriing Iipreciza la 26 septembrie lui Camphausen cá un anume domn Ioan M*rescuIi remisese pre§edintelui Adunarii o scrisoare fara data, din luna iulie,,a gayer-nului provizoriu de la Bucuresti, adresata a Monsieur le President de laDiete Germanique". Scrisoarea transmisa apoi de Henrich von Gagern minis-trului de externe, 11 acredita pe Maiorescu ca agent imputernicit sa'dearelatii despre schimbarea constitutiei Valahiei i sa asume angajamente.Ministrul de externe nu intentiona sa intre imediat in tratative cu ag.eutul,pastrand conduita ce fusese adoptata fata de Golescu de a nu aduce vreunprejudiciu Portii ca putere suzerana 109. La 10 octombrie plenipoter4,i.arulprusian pe lânga Puterea Centrala provizorie i se adresa din ,49u .lui-Schmerling, referindu-se si la o alta scrisoare a sa, din 1 octombrie,..asupra--prezentei la Frankfurt a trimisului guvernului provizoriu valah. El jriwteaadresa de o traducere a unei note expediate la 4 septembrie de catre poartaambasadei ruse din Constantinopol, din care resea pozitia ei fata cle,misca-rea politica din Valahia. Nota exprima intentia Turciei de a restaPili inPrincipate starea precedenta considerata singura legala §i de a i.ngladui,eventual, in deplin acord cu guvernul rus, modificari ale RegulamegkuluiOrganic, pe care, dupa imprejurari, cele doua puteri le-ar fi gasit potriviteJ".Prin scrisoarea din 1 octombrie, Camphausen ii exprimase lui Sclimerlingsatisfactia pentru asigurarile date ca nu trata cu Maiorescu, conservand pozi-tia ce fusese adoptata fata de misiunea Golescu In ce prive§te .staruintalui Maiorescu ca fostul consul general al Prusiei in Principate, Ethil .vonRichthof en sa revin5. in aceeasi calitate ca reprezentant al Puterii teritialeori sa fie destinat ca ambasador la Constantinopol, daca un meMariU cupeste doua sute de semnaturi de germani din Moldova, datat Iasi 9 'dii4ustprintre ele i una a unui roman 11 solicita deopotriva, elogiindu-i activi-tatea anterioara 112, in schimb voci de diplomati prusieni din capitala ofcManaii considerau, acolo unde curajoasa lui atitudine fata de invazia rusA. impo--triva careia protestase era taxatà ca o lipsa de tact ofensatoard-Wa deTurcia, drept o persoana indezirabila 113. -

In ajunul plecarii lui Maiorescu la Viena cu scrisori de recomandarede la Schmerling pentru Schwarzenberg O. Bruck 114 se inregistra un prim

108 BAAF, RMA, DB 53/100, f. 24-25.BAAF, RMA, DB 53/100, f. 26-27.

11° BAAF, RMA, DB 53/100, f. 28.111 BAAF, RMA, DB 53/100, f. 35.112 BAAF, RMA, BD 53/100, f. 4-8.113 BAAF, FN 7/71 Nachlal3 Heinrich von Gagern, Auszug aus einem Schreitsën. des

Dr. Mordtmann an Smidt, Konstantinopel, 22.11.848.114 BAAF, RMA, DB 53/100 f. 33, 34.

199

st-si

www.dacoromanica.ro

25 Romg.nia. si Gerniania" ..989

efect, cel putin: scriptic,.al impactuluit misiunii sale la,Frankfurt,,sub formaunui protocol al sedintei de cabinet din 1 decembrie, aprobat la 4 ale aoeleasiluni. In urma repetatelor relatari ale sale asupra conduitei Rusiei fatai dePrincipate, se hotara Ase incerce sa se obtina prin ministerul de externeinformatii precise asupra atitudinii pe care intentionau sa o ia in acea. pri-vinta Marea Britanie i republica franceza 115 ...4

Schmerling e aproape afectuos in scrisoarea sa catre un om al calCu-lului rece, impenetrabil, precum Felix von Schwarzenberg. El mehtioneaz5.ca deputatul fostului guvern al Valahiei a solicitat ajutorul Puterii Centrale,;pentru patria sa, acum din nou ocupata". Desi nu ignora ca Germania aremare interes pentru dezvoltarea Principatelor si a unor legaturi prietenesticu acestea, el recunostea ca in acel moment nu era in stare sa le pung, invaloare direct. Dar 'nu se indoia ca Austria a carei misiune in Orient contni'daen aceea a Germaniei, iSi va intoarce atentia catre Principatele Dunaitne!'.Ca Germania trebuia sa fie cea dintai voce" in Orient, dar*ca, ea -niffacea auzitä deloc, o stia Schmerling si.de la Prokesch care-i scria din Atena,,la 3 septembrie, in timp ce observa tendinta turcilor de a trata cu. Princi-patele pentru ca vroiau sa-i vada pe rusi plecati, a rusilor de a ramane,:mo-tiv pentru care nu voiau sä auda de tratative, a Frantei i Marii Britanii,oscilanta. Urmatoarea constatare a lui Prokesch confirma, zu tot esecul lacare era destinat, caracterul profund logic al demerSului guvernului provi-zoriu de la Bucuresti pe langl Puterea Centrala a Germaniei: Poarta,t.ioarenu se poate sprijini pe singura putere care are exact acelasi interes cu eain aceasta problema, va ceda din nou dupa oarecare impotrivire.148.

Interesul vicarului imperial fata de Principate este caracterizat deVeit Valentin ca deosebit. Austria, considera el; nu putea tolera acôlo trUperusesti, ar fi trebuit deci colonizate vreo douazeci de mii de familii germane,ideea intampinaa de tar cu celebra postila pe rapórtul lui Gorceacov:fou? Autre folie" 117; Jurnalul arhiducelui Johann cu ingemrari aproap si-bilinice in laconismul lor, nu aduce mari revelatii in materie. APar totu§iin el: sugestia despagubirii" Austriei pentru Lombardia ca apartinand unuideputat austriac" din Principate 118, exact in ziva cand 11 vizitase Maio-rescu, mentiunea intentiei trimiterii lui Halkett la Constantinopol, recoman-dat de Stiirmer 112, dar neperfectata 122, informatia despre intrarea rusilorin Transilvania 121. 44.

0 vedere *de ansamblu asupra perceptiei presei, a opiniei romane cuprivire la revolutia Germaniei i la Adunarea de la Frankfurt, ne este Ifni-locita de principalele ziare, primul loc revenind celor nascute in revolutiea carei viziune i programa o reflectau. Astfel Pruncul Roman", remarcandelanul revolutionar continental si facand i necesara mentiune a ridicariiintregii Gernaanii intru ruperea lanturilor i revendicarea drepturilor eterne,prezinta bätàliile pentru libertate ale popoarelor Europei apusene ca pe un

115 BAAF, RMA, DB 53/100 f. 36.116 BAAF, N 73/11 Aus dem Nachlal3 Schmerling.ill Veit Valentin, op. cit., p. 109.115 BAAF, N. 2 10 Tagebuch des Erzherzogs Johann, p., 46.119 BAAF, N 2 10 Tagebuch cit. p. 76.120 BAAF, N 2 10, Tagebuch cit., p. 112.121 BAAF, N. 210 Tagebuch cit., p. 200.

3 c. 3962

0-0

EM-il

www.dacoromanica.ro

990 $ttfan Delureasu 26:

semnal care a chemat i Principatele la hipta generala impotriva despotis-inului 122. In fata temerii generate de perspectiva invaziei ruso-turcesti,Poporul Suveran" declara Franca si Germania garante ale nationalitatiiromâne. Germaniei i se atribuie chiar un interes dublu de a veghea asupra-i,intrucat Austriei sortita a pierde Italia cu porturile ei i-ar fi ramasdoar Dunarea, considerent pentru care Rusia nu trebuia lasata sa-i amenin-te existenta. In ipoteza invaziei, Principatele contau pe ajutorul fratilortransilvanici, al Ungariei i pe intrarea in alianta cea mare a Germaniei" 123Un articol-apel Cdtre fratii nogrii din Moldova, invita in Pruncul Roman"la intemeierea unei singure Romanii, indemnând la ridicarea decisa pentrudobandirea emanciparii i aratand cu exemplul triumfurilor italiene, fran-ceze si germane, ca popoarele hotarate biruie 124. Ideea ca mantuirea si in-florirea i le pot pregati unei natii numai unirea, revine in articolul Unirecu Moldova in care spre stimul la actiune se recurge din nou la pildaGermaniei care si-a descoperit in unitate adevaratul interes 125.

In spiritul sau democratic, ziarul glorifica forta transformatoare a.revolutiilor i caracterul de rezurectii nationale pe care 11 aveau cele dinItalia, Germania si Principate El afirma cu tarie drepturile romanilorin fata Rusiei si a Turciei, mai ales acum cand Austria si Germania au in-teles ca i Franta i Marea Britanie ca pe pamantul lor se afla cumpana

Europei 127 Respingand -cu curaj circulara din 19 iulie prin carePetersburgul incerca sa motiveze Europei interventia sa premeditata inPrincipate, Poporul Suveran" aprecia miscarea romanilor in circumstan-tele central-europene de atunci ca pe un act politic de mare insemnatatepentru intemeierea libertatilor constitutionale pe continent, declarand vointalor ferma de a intra din multiple considerente in sistema generala a popoa-relor constitutionale din centrul Europei" 128 In ajunul caderii revolutiei,revenind asupra regimului protectoratului rusesc in Principate, foaia con-semna cà singurele libertati garantate sub el erau acelea de a cultiva osti-litatea fatà de Turcia si de natiunea germana si de a le denigra 129.

Ilustrative ale starii de opinie fata de lumea germanica sunt i altemanifestari. Astfel, o brosura editatà pentru explicarea principiilor consti-tutionale in mediile populare, releva i batalia paralela a filosoficei" Ger-manii care si-a varsat sangele pentru a scapa de tirania aristocratica, pentrusfanta Constitutie. In incheiere, se apeleaza la recunoasterea lor de catreputerile Europei pe care poporul roman le invoca garante ale acestoraale libertatii sale 12° La Craiova, intr-o adunare publica, oratorul s-a refe-rit pe larg la convocarea la Frankfurt a Adunarii nationale a intregii Germaniicu scopul elaborarii unei Constitutii si al unirii intr-un stat mare si puternicla care si-ar fi aratat disponibilitatea de a adera prin legatura cu Austria

123 Anul 1848, I, doc. 420.Anul 1848, I, doc. 453.

124 Anul 184o, II, doc. 588.125 Anul 1848, II. doc. 872.126 Anul 1848, 111, doc. 1132.122 Anul 1848, III, dpc. 1155.129 Anul 1848, III, doc. 1711.229 Anul 1848, IV doc. 1879.120 Anul 1848, II, doc. 652.

1"

echi-librului

§i

122

www.dacoromanica.ro

27 Romania i Germania" 991

atat Ungaria cat i Transilvania. La intrunire el a dat citire unui articoldin Augsburger Allgemeine Zeitung" in care se pleda pentru ca Germaniasa apere de invazie natiunea romana, pavaza a libertatii Europei la Duna-re, 0 pentru ca Adunarea confqituann.-.sar acardeclegitirta`iMpiprtanta Prin-cipatelor, la randul lor iniiitatei sa se indrepte_ prioritar catre Frankfurt.Onprand bunavointa manifestata de acel parlament fata de romani, apara-rea catre el a drepturilor kr, cei prezenti au aclamat pentru natiuneagermanä i pentru unitatea ei, un exemplu pentru Principate, pentru li-bertatea Europei 131 Legitimitatea asteptarii unei sprijiniri a cauzei romanede catre. Germania-0, alte puteri; dar, mai ales- din partea fratilor de dincoko-de Carpati, a fost declarata solemn de Ion Bratianu intr-un discurs rostitpe Campul Libertatii, la Bucuresti, in prezenta a treizeci de mii de partici-panti 132

Valoarea experientei constitutionale i democratice a Germaniei afost pusä in lumina si de foile transilvanice ale lui Barit, Gazeta Transil-vaniei" i Foaie pentru Minte". Sub impresia generoaselor avanturi pre-mergatoare convocarii Adunarii de la Frankfurt, ultima atribuise in arti-colul intitulat 0 repede privire peste prezentul Europei din 29 martie 1848,importanta maxima intre insufletitoarele transformari europene din primultrimestru al anului, celor germane cu a carol' ilustrare incepea cu motiva-tia ca in Germania se deterrnina soarta i viitorul": Canstituirea unui par-lament national respectabil, determinarea germanilor de crea o patrieunitara In limitele firesti ale natitinii lot erau salutate ca iin act istoric, dararticolul nu trecea cu vederea aid aspiratiile- de expansiune adriaticanutiana ale unei pirteri ce ar fiinglobat si Austria. Izbanda actiunii unifiL`catoare imbraca intelesul unei- indemn adresat Ungariei, slavilor, DacieiPoIoniei de a-si realiza unitatea si a constitui o alianta. La 2 august, acelasiperiodic, sub titlul Arhiducele loan ca vicariu, vedea realizabila o legaturaintre toate popoarele central-europene, inclusiv cu participarea romanilor,atribuind Reichsverweserului misiunea istorica de fondator al federatieiStatelor Unite ale Europei centrale.

Presa româneasca a informat amplu in Principate, TransilvaniaBucovina asupra fazelor pregatitoare sau a momentelor de searna in istoriaAdunarii de. la Frankfurt, in afara faptului cä, prirr cunostintele de limb5.,o parte a opiniei avea acces si la orgarrele austriece si germane. Ziare in ger-mana apareau de altfel si la Bucuresti, Brasov, Sibiu, Timisoara i CernVuth Frecvent, presa din Austria si Germania publica corespondenta dinPrincipate. 0 astfel de scrisoare din Augsburger Allgemeine Zeitung" dela 23 iunie 1848 era un apel adresat in numele romanilor din Principate ma-rinimoaselor popoare- ale- Germaniei si-Frantei- care r'aspandisera in Europasamanta libertatii, in care se exprima o vocalic constitutional-liberaladorinta de unire cu marele popor german" cu pastrarea nationalitatiide salvare a Dunarii de Jos de sub dominatia acvilei nordice 183.

Validitatea exemplului Germaniei a fost asuman de Gazeta Tran-silvaniei" ca a unuia cu valoare generala pentru natiuni, indemnate sa se

333 Anul 1818, III, doc. 1150.

232 Anul 1898, II, doc. 1022.138 Prtincu1 Roman" nr. 7/1898

tie

a-si

da2

si

www.dacoromanica.ro

992 Stefan Delureann 2.8

adune, sa se constituie i rotunjeasca dupa limba i originea lor sidupä ho-tarele firesti trase de'rauri mari, de munti i de mari, iar nu dupa capriciultratatelor despotice" 134. Ridicarea Germantei la rangul cuvenit n-a lamasnesalutata nict de Organul luminarii" de la Blaj care avea si el o rubricaGermania% Spatiul nu permite examinarea aici a reflectärii activitatii Adu-narii de la Frankfurt in presa româneasca, tema meritand o cercetare aparte,dar sinteza publicata la 4 octombrie 1848 de Foaie pentru minte" sub ti-tlul Date interesante din parlamentul Germaniei este ilustrativa. Ea e o .sta-tistica a reprezentarii socto-profesionale in Adunare care evidentiaza corectCaracterul sail de parlament de titrati, precedata de o scurta judecata devaloare din care rezulta: blocarea procesului revolutionar in faza lui inci-pientà, efect.datorat in parte, dupa autor, iluziei nutrite in legatura cu exis-tenta, atributele i virtutile unei Adunari a intregii Germanii; non corespon-dent a implinirilor ei in. Taport cu asteptarea publica; parasirea drumuluimult thai promitator propus de parlamentul pregatitor (Vorparlamentul);ritmul lent al lucrarilor inclinatia spre disputa scolastica inclusiv in materiede teme sati aspecte accesorii. Repartizarea pe proveniente academice iaca baza numarul deputatilor votanti la 16 septembrfe. Concluzia referi-toare la orientarile politice constata predominarea numerica a elementuluiconservator, darsi prezenta in Adunare a unei Stangi puternice a carei for-

e pusa pe seama compactetei, a unirii fractiunilor ei in probleme princi-pale, a intrunirii in.randurile ei a capacitatii, talentului i vtvacitatii, a sim-patiei pentru ea a opiniei. Consemnand divizarea initiala a parlamentuluiin patru marl orientari, Stanga (republicana), Centrul-Stanga (democratic-constitutional), Ceritrul-Dreapta i Dreapta, observatorul mentioneaza flui-ditatea elementelor negrupate strict, susceptibile de a compune noi confi-gurari politice in faza de votare.

Tit exil, retrospectiva romanilor asupra propriei revolutii a antrenatcomparativ o viziune critica in cadrul cáreia u putut coexista, pe langa

elemente proprii unei astfel de interpretari, i restante tendinte de idealizare.Constituita sub impactul frustrarii cauzate de triumful reactiunii in Europa,o atare viziune nu va fi totusi desfigurata de polemica in rtgoarea ei. Dupaapelul ramas-fari-ecou la diplomatic, emigratia Ii va restrange treptat ariademersurilor pe langa cabinete, aripa ei radical5. parand sa cultive temporartin veritabil boicot al ei, echivalent unui refuz al realitatii pe care pretindeaca invatase sa o recunoasca. Speranta intr-o a doua revolutie va anima .,unnou activism, determinand idealizarea radicalismului democratic-republicancu ai carui exptinenti francezi, germani, italieni, maghiari, polonezi, se vorcauta contacte privilegiate ce vor duce in final la aderarea comuna la Comi-tetul Democratic European de la Londra al lui Mazzini.

Pentru'Eliade Radulescu, 1848 ramand anul in care' Providenta searatase natiimilor;in. care Parisul, Berlinul, Viena, Milanul, Roma, Bucu-restii i Pesta, facusera sa ,rasune tunetele justitiei divine. Rosetti includeaBerlinul i Viena. printre orasele nemuritoare care ii.vazusera pe dominatoriin fuga sau in genunchi in fata popoarelor, Germania printre. tariledatorau viata revolutiei. Dimitrie Bratianu admonesta pe. Ledru-Rollin,aparatorul elocvent al Italiei, Germaniei, Poloniei i Ungariei, i pe radi-

134 Gaieta Transilvania" nr. 29/1848.

;

www.dacoromanica.ro

29 Romania i Germania" 993 .

calii, francezi, ca ingaduiserà intinarea depozitului sacru al rovolutiei de la24 februarie, opera nu numai a francezilor, dar si a germanilor, a italienilor,a polonezilor si a românilor, a americanilor, a umanitatii intregi. tefanGolocu sperase ca regele Prusiei va accepta coroana germana, ca Austriasi Rusia se vor vedea astfel obligate sa-si modifice politica spre a nu aveaimpotriva Germania intreaga, a carei aliata cea mai naturala o identificain Franta, ostila totusi constituirii ei. Eliade notase intr-un apel catre ro-mani .din 1850 ca.' daca Franta si Germania ar fi declarat razboi absolutis-mului, tarului i celorlalti monarhi ii s-ar fi cutremurat tronurile.

0 examinare detasata a cauzelor intresfasierii nationalitatilor in 18481849; neimputabile capetelor incoronate i camarilelor; intreprinsä de IonGhica, identifica, intre ele, suprapuneri si compresiuni, pretentii i suscep-tibilitati absurde, neincrederea reciproca, tenacitate obstinata, complicatii,.resentimcnte, compozitii eterogene. Miscarea, democratict si sociala la ori-gine;ta devenit politica si nationala. In Lombardia si in ducatul de Posen(Poznan), crede, ea nu putea sa nu dobandeasca' acel caracter. Popoare denationalitati diferite, nu puteau sa nu aiba tendinte diferitc can vreme existadorninatia. In acel ducat sentimentul national traia in thate spiritele, mdi-viduh sa fie intai polonez, apoi cetatean. Ideea fusesc alimentata depreponderenta gerrnana: un mare popor se simtea statornic lezat in iden-,titate, aspirand la redobandirea patrici instrainate. .

.Mai complicata se contura problema nationala pe masura ce revolu-:tia.inainta spre Dunare, de la Dunare spre Carpati 136.. Operata de pe pozi..tiakleprocratici, critica lui Rosetti vizeaza la randul ei .configurarea 'parla-mentelor europene dominate de elemente conservatoare i liberal-constitu-.tionale i ridicarea nesimultana a popoarelor, ba chiar a diversclor ramuriale unei natiuni divizate situatie pe care o exemplifica prin miscariledisti,ncte ale italienilor la Milano, VenetiaRoma i alte parti ale Peniusulei,prin acelea ale romanilor din Principate i Transilvania ori prin exploatarea,rivalitatilor si resentimentelor de catre monarhi. Dar tot ea releva, cacritica lui Eliade, caracterul instructiv al infrangerii, care a 'invatat popoarele.ca. fàr.à unire, fara solidaritate nu pot birui alianta despotilor. 0rnaturàiiitelegere a acestei lectii era atribuitä de Rosetti. italienilor, germanilarromânilor care se asociasera fratern in Comitetul.Dernocratic European al,lui..Mazzini ce urma sä prezideze opera de eliberare si .transformare.funda-mentala a continentului printr-o actiune concorda, simultana,: sub acelasistindard, cu acecasi finalitate 136 0 astfel de orientare determinase interk-sificarea contactelor cu elementele liberal-radicale j, dernocra,tice emi.,gratiilor, intre care cu cele germane cautate mai ales la Paris inclusiv ciBalcescu la Londra dar i prin misiuni explorative ..in lumea germanicksub..inspiratie mazziniana sau proprie. .

? Ca popoarele nu avusesera in 1848-1849, inamiCi numai pc tar; peimparat, pe sultan i pe alti despoti ci i In propria tabara; elemente careprinexacerbare nationalista impiedicasera infratirea' lor, a observat i IoahBratianu vestejind negarea de catre Kossuth a vocatiei nationale-românesi sudslave, pronuntarea Adunarii de .la Frankfurt in defavoarea polone,-

135 Paul Cornea, Elena Piru, Documente §i manuscrise literare, II, Bucure5ti, 1969, p.94-95.

136 Republica romfinV, I, 1851, Cronica politica. t

ale

voia

si

si

. ,

www.dacoromanica.ro

994 Stefan Defureanu 30

zilor dirt ducatul dc Posen (Pozan) si a italienilor lombardo-venetieni,fárä a-i absolvi pe conationalii din Transilvania cum nu-i va absolvi niciBalcescu pe slavii de sud de umbrirea libertatii sub stindardul despo-tic al habsburgilor Daca aceste pozitii reflecta si in privinta Germanieidezaprobari de atitudine legate de persoane sau de institutii, ele n-au im-pietat asupra pozitivitatii aprecierii globale pe care capii miscarii nationaleromane au dat-o Adunarii constituante de la Frankfurt al cärei patriotismau tinut sa-1 omagieze in adresa solemna din 26 februarie 1899 transmisaacesteia prin reprezentantul Puterii Centrale la Paris 138 in care natiunearomana asezatä la marginile Europei si ale libertatii" protesta contra vio-larii drepturilor ei si a ocuparii Orli, ceränd rnedierea puterilor i garanta-rea autonomiei. Democraticitatea principiilor i atitudinii unor membrimarcanti ai Stangii germane a asumat pentru multi din ei valoarea uncicritici eficace a asezámintelor existente, chiar daca solutiile propuse au fostblocate de o majoritate ostila. Exista un utopism in marile proiecte poli-tice i proiectarca unei Germanii unitarc democratice element fundamen-tal intr-o noua Europa a putut avea si asemenea conotate.

Deplina incredere in realizarea gandului manifestata de cei ce cu sta-tornicie au infruntat pana la urma avatarurile mandatului de reprezeptantnational, cu partea lor de tragism mai mult decat de aparenta lipsä de sens,ramane sa fie considerata ca o victorie morala macar in masura in care kleilemajore supravietuitoare bataliilor pierdute sunt destinate unei infaptuirimai tarzii. In anii pribegiei postpasoptiste, toate grupurile de exilati romani,de la Paris la Constantinopol, la Brussa, au dorit contacte cu liberalii si de-mocratii germani, ziare proprii in Germania, ziare germane care sà le tratezecu intelegere cauza. Nu se poate sa' nu atribuim caracterul acestor dezide-rate in primul rand imaginii printre ei a Adunarii de la Frankfurt.

Directia Frankfurt in deplasärile liberalilor i democratilor rornimia constituit una prioritara, prevaland asupra directiei Londra i facand con-curent a directici Paris, destinatie traditional-privilegiata a mesajelor tor.Alegerea ei nu era la intamplare, dependenta de preferinte, sugestii de.mo-ment, calculc tactice, ci rezultatul unci optiuni deliberate a factoritor decomanda ai revolutiei. Ea era directia intr-adevar noua, destinatia .catreo entitate carcia i se credita o vocatie innoitoare esentiala in Europa, eraifttr-adevar, si nu putea: sa nu fie, alegerea unei revolutii cu egala artkutavocatie transformatoare. Era pariul revolutiei romane pe Europa noita ,incare Germania proiectata democratica ar fi urmat sa fie" o coloana de.baza.Revolutia ronana a pariat pe Germania ca si pe Europa ca entitati aleviitorului, incarcata de acel patos propriu miscarilor democratice in fazelelor cand ele sunt expresia cea mai candida a primei fervori.

Misiunea lui loan Maiorescu nu a fost un episod de exotismtentativa singulara de apropiere i colaborare, ea a fost una din modaliAtileprin care, intr-un ansamblu programat de finalitati i destinatii, s-a urmaritiMplinirea unui tel totodata national si european. El a fost unul din emisariicei mai staruitori a caror activitate insumata a reprezentat traducereannuimesaj romtinesc profund intr-un moment crucial pentru poporul ce-,1 for-nntla si pentru Europa. Cu Adunarea de la Frankfurt, revolutia romana

127 Republ ica roma:air , II, 1853., Nalionalitalea.111 BAAF, DR 5 4412 1. 108 Deitap.

-initiate

i

politic,

www.dacoromanica.ro

-11 Romania qi Germania", 905

a, promovat primul ei mare examen de internationalism fatã de o miscarenationala democratica occidentala, dupl ce incercase cu un succes tardiv,ce nu.mai repara nimic, relatia cu Ungaria kossuthiana i apoi pe aceea. cuAustria revolutionara din care nu-i rämasese decat amintirea sublimitàtiiVienei-popor.

0 evaluare finalä a atitudinii Europei fatã de apelul adresat de romanila 1848 nu poate face abstractie de impactul avut asupra sanselor unuipuns pozrtiv de dificultatea problemelor cu care erau confruntate la ele.aca0.puterile catre care acesta fusese indreptat, de circumstanta acutizarn con-siderabile a reactiunii pe continent, iar in ce priveste Germania 0 de corn-plexa absorbanta angajare pe care o comporta o opera atit de vasta, impu-natoare ca aceea a gestatiei unei noi entitati national-statale. Franta,

Marea Britanie, explicit, au indicat prin respectiva conduità ca.tenta-tiva lor de a face dintr-o cauza nationall una europeana, era cel putin mo-portuna. Prin retinerea manifestall de prima 0 legitimarea cinica a invazieltariste de cltre cea de a doua si de catre Austria, a fost intai redusa,.apoianulatä a.parenta disponibilitate otomana de a examina i ratifica experientacontitutionall fomaneascl, premiindu-se aroganta Petersburgului. .Rusiaa- putut astfel intimida Turcia cu concursul tacit ori explicit al puterilor 11-berale. Resemnarea i s-a prezentat diplomatiei ca reteta ideal. pentru. rO-marn, o resemnare pe altarul inflexibilelor exigente de politica generala,frustranta pentru ca era impusa in primul rand celor mai capabili de de-votiune si de sacrificiu dintre ei i pentru ea ea avea sa dirninueze pentruo permada energia i avfintul partidei nationale, pentru o alta mai indelung5.,resursele ei materiale.

In comparatie cu comportamentul politic definit mai sus, celui german,neevaziv nuantat, ii sporesc meritele, cu atat mai mult cu cat tuna Prin-cipatelor fusese abordata in incinta bisericii Sf. Paul anterior misimulorconcepute s stimuleze accelerarea formarii in acea lume a unui curent deopmie proromânesc. Initiativa lui A. G. Golescu de a-1 sensibiliza pe Heck-scher, ramas ministru de externe Inca putine zile dupa ce-1 primise, -n-aputut inregistra urmari. Misiunea lui Maiorescu initiatá in plina criza, rmnurnai .miMsterialà, a gasit la organele Puterii Centrale, generoase in pro-misiuni i asigurari, o audienta mai largä decat cea acordata de guvernedin.alte tari unor misiuni romanesti simibare, in Adunarea de la Frankfurtrudiferent de orientarea parlamentarilor una fara egal in raport cu alteCornere: E adevarat, adeziunea avea sI fie precumpanitor moralä, doban-dita. cum era intr-o reprezentanta nationala al carei potential operativ limitatdevenea tot mai neinstare sa se exprime in sensul sperat de mesagerul dela Bucuresti. Quasi plesbicitar a fost suportul oferit cauzei aparate de eimsarde catre Stanga spectrului politic cea mai disponibill la o angajare na-tionala ale carei fractiuni i-au consemnat direct san indirect prezenta 139,i-au sustinut moralul, i-au dat concurs in desfasurarea demersuhn inclusiv

exponenti de prim rang ca Robert Blum. Episodul Maiorescu-Blum inajunul caderii ilustrului combatant al democratiei germane care duce spreo moarte nebanuita, ultimul mesaj al romanului un al doilea trimis dupasurvenirea mortii inca ignorate, va putea fi citit numai de politia habsbur-

ist BXAF, F Sg 11155 Tagebuch Reh, 20 Oktober 1848.

im-

i

ras-

phcit,

www.dacoromanica.ro

996-- Wan Delureanu 32-

gica: innobileal5 simbolic aureola martirului. Scrisoarea datata 13 noiern-tbrie care-I incredinteaza postum, in afara de misiunea apararii cauzei Prin-,cipatelor pe langa ministerul si inarinimosul popor vienez, si pe aceea a sus-tit-16-H proiectului statului unitar roman independent, aliat cu Ungaria sicu Germania, se incheie cu exprimarea anticipata a gratitudinii intregiinatiuni 140. Imprejurarea tragic-emblematicä nu impresiona insa organelede irepresiune austriace, satisfacute -ca puteau ingrosa dosarul Maiorescw,urmarit de acum inainte de Viena i ca fost plenipotentiar al guvernuluipreevizoriu al Valahiei pe langa Puterea Centrala a Germaniei 141

" Agultul roman a mijlocit deputatilor de.la Frankfurt o inforrnare adec2.vatqasupra miscarii nationale din Principate i Transilvania si a bazei saleetnice. Prin activitatca sa, cauza rornâneasc5. a recoltat simpatie in Aduna-rea cOnstituanta, si in genere, in Germania, chiar daca efectele practice n-auputut sa fie cele scontate de aparatorul ei. Prin irnplicatii i prin intimitatearaporturilor sale cu dcputatii, cauza aceasta a ajuns in dezbaterea multorcomitete, transferandu-se in final in cercurile Stangii veritabila tematicaa dernocratici singurele care puteau actiona i ca un lobb y. in favoareaproblemei românesti, mai ales.a aspectelor ei neexplozive. Pentru ca ea pre-zenta i altcle, politic incendiare imposibil de adus cu succes in fata Adu-.narii a car-or solutionare implica vaste, complexe transformari pe continent ce angajau interese i orientari internationale ale tuturor marilor puteri,Pare indreptatita deci intr-o asemenea optica atitudinea lui Schmerlingcare-i-a sugcrat liii Maiorescu sà rezerve un caracter strict confidential. va-riantei germane a planului dacic.

Dezbaterea problemelor poloneza i italiana ilustrase clar in ce masuraparlamentul german era pregatit sa asimileze teze tinzand la .instaurareaunei,domnii desavarsite a dreptului gintilor asa cum il invoca respectat.si.pentru poporul sau, delegatul roman. Mult mai bineyoitoare si mai putinerpotivä in atitudini in raport cu o revolutie ca aceea a romanilor i in masurain care s-au putut face auzite voci asupra subiectului, pe atat de .tolerantafata de proiectul dacic pe cat de intrasigenta fata de compleXul italic, Mu.-nareade la Frankfurt catre care si-au indreptat asteptarile ca inspre o direc-,tie magica atatea miscari nationale europene, nu era inSa'instanta care. sasolutioneze astfel de programe.

revenim asupra criteriilor menite sä stimuleze Germania spre est;indeosebi spre Dunarea de Jos, .de la cele economice si de putere politicala cele culturale i umanitare. E oricum de relevat ca diversclor motivafiiale 'aspiratiei la o influenta dominanta in spatiul dunarean i se adaugaaceea, a- insuficientei capacitatii de reactie a Turciei fata de expansionismultarist: Insasi lupta romanilor din acei ani era in substanta .una impotrivaconstelatiei create in Orient prin seria de reglementari de la Kficiik-Kainargila Adrianopol i mai departe, devenite cu putinta in urma slabiriilui otoman si a conduitei puterilor europene.

Nu putem omite in judecarea rczultatelor aparent nespectaculoaseobtinute de Ioan Maiorescu nici omentul in care el ajunge la Frankfurt

desfasoarà mandatul, acela ai inceputului demolarii.din ,interior si din

140 Microfilme Viena, Kriegsarchiv, Pachet CXIV, f. 14-16.141 Microfilnle Viena, Haus Hof us Staats Archiv, Pac. CXLVI, Karton 8,, Wien 6 Dez.

1899; Pac. CNI, Stadthauptmannschaft Hermannstadt, 8 SePt. 1850.

.

Nu

Imperious

t

si

si hit

www.dacoromanica.ro

33, Romania si Germania" 907,

afafat.a.fundatiei statale germane in curs de edificare, child cauze majore,ale, aces:tui proces se manifesta tot mai precipitat, dupà Custozza i Malmörcu marsul lui Windischgratz asupra Vienei i rasturnarea in sens reactionaeintervenita la Berlin, supraadaugate nerecunoasterii Germaniei de catreFrapp, Marea Britanie, Rusia i Turcia, kravitatii abia percepute in Adunar-a dilemei austro-germane, indisolubilitatii profunde a contrastului -revendicarilox liberale i unitare ale Germaniei cu alte reprezentari i programede 'eiieiare si imitate nationala similare la fel de legitime, inevitabilei con-frupthEri:a nationalitatilor i nationalismelor ce a nutrit copios si tragic con-trarevolutia europeana. Ideea unor Principate unite sub un principe aus-triac i. garantie europeana nu era mai nerezonabilà decht aceea a unui .Lom:bardoNeneto. independent, .cu un .alt Habsburg in frunte, asa cum ii pro-punea.:-.Reichsverweserului emisarul. Gallenga care prezenta ca argumentpentru un acord italo-german in functie anti-slava tocmai. prezenta Rus!eiin Moldova si Valahia 142. Schema unei Românii unitare in relatie privile-giata cu Germania, cu tot utopismul ei in epoch., nu era o stranie, gratuitaconstructie mentala. Ea era expresia proiectarii unei viziuni generoase asu-pra unei Germanii democratice care, ca si in imaginea lui Mazzini 143, eraasteptata s dea o contributie decisiva la promovarea procesului de unifi-care a natiunilor in Europa centrala si de sud-est, la creare unei Europe fra-terne de natiuni libere, egale in drepturi i in indatoriri.

LES ROUMAINS ET L'ALLEMAGNE" DANSL'ASSEMBLEE NATIONALE DE FRANCFORT

Résumé

La recherche, fondee sur une relecture de sources de base, interieures,publiées ou inédites, mais aussi sur le dépouillement des fonds d'ArchivesFederales Allemandes (Bundesarchiv) et sur la mise en valeur des rapportsstenographiques de l'Assemblée de Francfort, d'un certain nombre de bro-chures concernant le probleme constitutionnel et d'une littérature de spe-cialite récente consacree h ce sujet, se propose d'approfondir successivementl'image que les representants de marque du mouvement national roumains'etaient formee pendant l'année révolutionnaire 1848 et au cours despremieres annees d'exil de l'Allemagne en voie d'edification en tant qu'oe-uvre de la Constituante.

Le poids majeur dans cette recherche revient h la mission d'Alexan-dru G. Golescu et loan Maiorescu aupres de la Puissance Centrale et du Par-lement de Francfort, aux contacts que ce dernier surtout eut avec des de-putes d'orientations differentes, mais surtout avec des elements libérauxet democratiques, h leur perception du probleme roumain. On examine en-suite la maniere dont celui-ci fut soumis aux débats de l'Assemblée dans le

142 F. Curato, op. oit., p. 151 si p. 134 nota 239.142 Xar1 Hermann Lucas, ldazzini e la Germania, in Mazzini e ii Maz-inianesimo, AUi

del XLV1 Congresso di Storia del Risorginiento Italiano (Genova sett. 1972), Roma, 1974.

www.dacoromanica.ro


cadre du programme allemand de politique étrangere concernant notanunentles projets de l'Europe centrale et dans le cadre des groupements politiquesde la Gauche.

Dans la derniere partie de l'étude, l'auteur réanalyse selon un.pointde vue critique, a la lumiere de l'information supplémentaire par rapport

celle qu'il a eue a sa disposition dans la recherche précédente, le sens, lavaleur et l'efficience de l'activité de loan Maiorescu. En merne temps, l'au-teur présente l'image et les initiatives de patriotes représentatifs de-Molda-vie et de Transylvanie a l'Assemblee de Francfort, ainsi que l'image

roumaine, surtout celle formée dans la presse, concernant cette assem-blée et en general la revolution allemande de 1848-1849. La maniere dontl'Allemagne a abordé a son tour la problématique du mouvement nationalroumain dans cette période est redevable, sans doute, au contexte intenta-tional de l'épeque.

denEopi-nion

www.dacoromanica.ro

MENTALITATE REVOLUTIONARA SI CULTURAMODERNA. CONTACTE SI CON SONANTE

ROMANO-FRANCEZE LA 1848

NICOLAE LIU

.0 privire de ansamblu asupra vietii spirituale romanestr din secohdtrecut permite, dincolo de orice deosebiri tipologice, detectarea Inca dinPrimele decenii a douà objective innoitoare: 1) Ridicarea culturii i socie-tatii românesti la orizont european; 2) Crearea modelului national modern.

Primii pasi notabili in directia interconditionarii acestor doua objec-tive pot fi sesizati in manifestarile iluministe ale *colii Ardelene, cu. altecuvinte Inca de la sfarsitul secolului al XVHI-lea. Dar continuitatea, gra-birea i interconditionarea lor se impun definitiv ca o necesitate spre,mij-lbcul veacului trecut. Desi innabusita, Revolutia romana de la 1848 se in-scrie in acest proces ca un moment de fascruce.

La declansarea ei au contribuit pastrarea fundamentelor vechiuluiregim perpetuarea discriminarilor societatii bazate pe privilegii. La carese adauga in Transilvania nerecunoasterea drepturilor legitime ale natiuniiromane, iar in Principatele danubiene", cum incep sa fie numite Tara:Ref-.maneasca si Moldova, nemultumirile provocate de noul protectorat rus adausla traditionala suzeranitate otomana si de Regulamentul organic, noua CartAa_regimului nobiliar. In conditiile in care nici cenzura introdusa in Princi-pate de ultima ocupatie militara tarista, nici politia secreta a lui Metter-nich, nici alte mijloace de obturare sau deformare nu mai pot impiedica re-ceptarea adevaratei imagini a Occidentului in general, a orientarilor eltr0-nene inaintate in special.

Unul dintre principalele instrumente i totodata un stimulent majoral acestei cunoasteri 1-au reprezentat contactele cu limba i cultura franceza.

Daca atractia francofoniei a aparut in sucietatea inalta.' 0 in Iumea cu1-tivatl din Principate Inca din secolul XVIII, in prima jumatate a veaculuitrecut limba franceza castiga un rol esential ca mijloc de cornunicare al-aces-tor- cercuri. Apropiere stimulatã tie diversificarea contactelor si de dezvol-ta:rea procesului instructiv-educativ. Orientare savant fundamentatagvistic pe latinitatea comuna celor data idiomuri surori justificatatic prhi cerintele Iusuirii unei culturi i civilizatii moderne de talie eurppeanasi unui instrument de cultivare i comunicare universal.

Tot din secolul XVIII data si atractia spre cultura franceza. Aticatve-le sunt In buna masura similare. Dar daca aceasta evolueazi firesc adesealit consonant cu- francofonia, o dep5.te ca amploare i profuziune

dovedqte i campania de traduceri sau adapari, aflatii. in plin0. des-fasarare spre raijlocuI secolului XIX, pe care curentul in favoarea creatieide inspiratie nationall de dupa 1840 nu o poate stvi1i, propunandull ii

Revista istorire, tom IV, nt. 1 12 , p. 999 1014, 1993

Iii-

sociata.G

si

si ,prac-

a.

www.dacoromanica.ro

1000 Nicolae Liu 2

o canalizeze critic in directia orientarii i trebuintelor sale. Raspandireacartii de invataturä" laice i moderne, sub forma, didactica sau cu alte sco-puri practice, Ii asociaza novator literatura de delectare. Se adauga frec-ventarea: presei române i 'straine sau gustul pentru teatrul fraiicez, in ori-ginal sau traducere.

La necesitatea insusirii rudimentelor culturii franceze in familie saupension se adauga frecventarea unor forme de inv4amânt mai inalte dintara i chiar plecarea la studii superioare in strainatate. In anii '30 si '40preferintele tineretului studios din Principate se indreapta spre Paris, orasul

dar i dupà 1789 centrul insurectional a doua revolutii i labora-tor principal al ideilor inaintate ale Europei.

Se succedasera rapid in capitala Frantei cele mai diferite forme deguifierbare incluzand regalitatea absoluta, prima républiga .francéZa, impe-rittl napoleonian, anumité forme de monarhie constitutibnala:

In sirul acestora se inscria i instalarea pe tronul Frantei, cu ajutorullui .1.1glayette i Talleyrand a lui LouiS Philippe d'Orléans, fiul omonimukiidin famura cadcta a Bourbonilor, cunoscut sub numele de Philippe Egalite 1.Adhsla putere de les trois glorieuses", cele trei zile d ltptupe baricadealeRevolutiei de la 1830 castigate de tineretul studios si masele' popularepariziene sub conducerea burgheziei reformatoare,; ridtia *dinastie proiniteo era' de libertate, pace si prosperitate, dar incredinteaza puterea aristr6-cratiei financiare" si in general marii burgtvii, urniarind inlaturarea primej-dieiPrepublicii sau a unui regim prea democratic. De dceea cOrivulsiunilepolitice sau Sociale nu inceteaza deco:A temporar. In cele dproape doua dede:nii'pgna la RevolUtia de la 1848 liberdlismul se radicalizeaza saü trebuieinfarapine o concurenta tot mai maricata a democratismului revolutionar

.a;noilor doctrine sociale. Obiectiv Franta pasea 'pe drumuI 'revolutieidustriale, ar lozinca. guvernamentala ,Irnbbgatiti-va" nu- impiedica' saracirca imor paturi largi ale:populatiei, criza economica Si sociala accentuanL'

deceniur cinci.. Pe plan extern, regele burghei". era greu atceptatde legifimismul monarhic, bucurându-se de legaturi spe'ciale.niimai 'cuDar in 1846 Antanta cu aeasta pare gata sa-si dea iar protestuifoarte timid al lui Guizot in legatura cu innabusirea inSurc4iei de la Craco:vi i anexafea: de. catre Austria a ultimci regiuni:poloneze neocupate demoharhiile vecine a consolidat opozitia impotriva pbliiicii externeIn fruntea luptei pentru sprijinirea infaptuirii* idealuliii national in' Italiasair if1 Polonia i iii alte tari din centrul i fasaritul EurOpei se afld.u'ziareleLe'National" 0 La Reforme" sau triada profesorildfde la'College'de Frande,Mieltel6t; Quinet, Mickiewiez, la cfirsurile carora parlicipa cu inflacIrare

fineri români din Principate; Printre ei, fratii 'Bratianu,' A: Rosetti,Golestil i alti viitori lideri ai:Revolutidi Române din. Principaie 2.

'C'ornunitatea de sentimente intie pidfesdri i discipoli e ates-tata 0. de ampla corespondent:a dintre Jules. Michélet i DhinitrU Bratianu

Despre Monarhia din iulle vezi si André Jean Tndesq, La Prcinie ivinanti;zue et bOur-geol3e1, 015 1848, cap. XXI, in Histoire de la France; sous la dir. de Georges dnuby dc l'Insti-tut,.Paris; 1977, p. 374-393; C. Charléty, La Monarchie -de Juillet, tV, in Ernest Lavissl,Histoire de France contemporaipe, Paris, Hachette, f.a.; G. Weill, La France sous la monarch econ.siiturionnelle (1814-1848), ed. II, Paris, 1912; A. Jardin i A. J. Tudesq, La France desnotables'( 1815 1848), 1973, 2 vol. (Nouvelle.histoire de la France cofitempOraine; 6-7).

2 Nicolae Liu, Jules Michelet in constiinta romiineascd, in Revista de istorie", XXVII,1974, nr. 3, p. 365-370.

si

duLse.inAnglia..

suflétnl,

lumina,

si

oficiale:

st-

_ .

jdet si. .

www.dacoromanica.ro

3 Mentalitate révolutionará

ajunsa pana la noi 3 sau de relatarea lui Paul Bataillard despre thanifesta-tia de simpatie organizata la 17 ianuarie 1847 pentru Edgar Quinet 6"ti-nerii romani care regretau inlaturarea acestuia de la catedra. Era in acelasitimp un prilej pentru ca personalitati ale culturii franceze, luptatori pentrudemocratie i drepturile popoarelor impilate, sa cunoasca martirajul si as-piratiile poporulur roman, angajându-se in sprijinirea acestora din urma.Voi, care veniti sä cautati in Franta aerul liber care ne lipseste adeseasublinia Edgar Quinet in raspunsul dat cuvantarii omagiale a lui D. Btati-anu.4 voi care reprezentati tinerimea moldo-valaha si care sunteti sPe-ranta tarii voastre, nu va läsati descurajati de obstacole. Ce sunt ele in corn-paratie cu scopul pe care il urmariti? 0 nationalitate de aparat, sufletul Vnuipopor de pastrat, de salvat, aceasta e, orica s-ar intampla, cea mai sfantamisiune care poate fi oferita oamenilor L.. Fie ca aceste cuvinte sà ajungain Moldova, in Valahia! Ele vor dovedi parintilor. vostri, prietenilor

compatriotilor vostri, ca Franta nu e pentru voi, Mei pentru ei, unPa-mant strain, c5, sentimentul vostru patriotic nu face decA.t sa se caleacaprintre noi i ea alianta francezilor i moldo-valahilor este in sine un lucrudesavarsit in suflete". I..!

0 alta personalitate a literelor franceze de care viitorii lideri ai ReVo-lutiei române de la 1848 si-au legat mari sperante a fost Lamartine. Incadin 1841 jurnalul bilingv Le glaneur moldo-valaque Spicuitorul iliol-do-roman", aparut la Iasi sub directia lui G. Asachi, publica o poezie dedi-catâ de marele romantic fiicei sale, Hermiona Asachi. La randul säu tanarulVasile Alecsandri adresa un poem omagial in limba franceza celui pe chre

considera mentorul sau literar 5. Larga audient5, de care se butura Lamar-tine atat in Franta, cat si in Tarile Romane, precum i orientarea sa politicatot mai liberalà, exprimata i prin discursurile pline de lirism rostite de latribuna parlamentara, faceau sa vibreze inimile tinere pentru care, asa cumconsemna C. A. Rosetti in jurnalul sau, Franta e libertatea" 6. De aicimotivul pentru care, reorganizata la un an de la infiintare, i avand ca se-cretar al comitetului de directie pe C. A. Rosetti, Societatea studentilor ro-mani din Paris propunea prin intermediul acestuia presedintia de orroarecelebrului romantic, caracterizat drept stralucitul poet, marele om de statal Franciei, acea filomela din dumbravile paradiselor" 7.

Tot in 1846 era inaugurata in noul local al Societatii din Place Sor-bonne nr. 3, o biblioteca prevazuta cu un cabinet de studii, precum i un salonde intalniri pentru romanii care se aflau in capitala Frantei 8. Unul din sco-purile principale ale bibliotecii..era acela de a oferi informatii prin colectii

3 Pentru perioada paná la 1848 vezi i textele epistolare publicate de I. Breazu (liel'rue"de TransylVanie", '1934, p. 279 i urm.) i Marin Bucur (Jules Michelet Si revolutionarii rotneMiin documente i scrisori de epocci, Cluj-Napoca, 1982, p. 38-49).

4 Anul 1848 'in Principatele Ponicine. Acte si dOcumente, t. 1, Bucuresti, 1902, P. 37-44.5 Versurile tarfarului V. Alecsandri purtau titlul A M. de Lamartine par un jeune molddire,

erau urmate de p versiune romneasc i datate din Paris, iunie 1838.6 C.A. Rosetti, Jurnalul meu, Cluj-Napoca, .1974, p. 157.7 Cf. Prefata nesemnaa, dar datatä din Paris 25 iulie 1846 la brosura Societatea studen-

tuff romaii sub patronajul domnului de Lamartine, redictata probabil de C.A. RosettiText reprodus si in Anul 1848, I, p. 17-19. in incheierea prefefei se precizau m5.dufareledomittUlui": Iou Ghica, president, Scarlat Varnav, casier i C.A. Rosetti;secreta.r. Acceptarpapitronajului de cAtre Lamartine avusese loc la 19 iulie.

8 CuAtest prilej era publicatä brosura BiblioleOes romana din Paris, fondatd in anul 1846,redactat5. de Scarlat Varnav. Vezi i Anul 1848, I, P. 23-26.

.

^1111.1l

v6s-tH,

11

6

www.dacoromanica.ro

100 2 Nicolae Lin

de periodice asupra situatiei din tara si de a cultiva limba romana intr-unmedid strain. Salonul era destinat la randul sau sa faciliteze comunicarea

fraternitatea ideilor". Aici aveau loc, duminica, lecturi in comun din cro-nicile Orli" si din alte lucrari, se tineau sedintele Societatii sau conferintede -propaganda patrioticii. Prima conferinta privind starea actuala, trecutu-I

viitorul poporului roman era prezentata de N. Balcescu in preajma antt-lui pou 1847 a. 0 alta, improvizata in noiembrie 1847 de B. Bratianu si re-constituita in timpul Revolutiei pentru ziarul Pruncul roman" se inscriape -aceeasi linie 10 Prima recomanda lupta pentru regenerarea societatii"

unitatea nationala, deocamdataprin rnijloace legitime. A doua, desi de mare,vethczitate Erick se ocu0a si ea de renasterea" nationala, cerand compa-triotilor si mai ales junimii" sa se romaneasca". Ambele conferinte erauimpregnate de un puternic mesianism dermcratic de inspiratie romantica.Prin activitatea sa culturala si politica Societatea studentilor români dinParis a jucat in pregatirea Revolutiei romine de la 1898 un rol similar eneel din tara al Societatii secrete Fratia".

Daca aparitia in aceeasi epoca in presa din Tarile Romane a unor pa-gini din Le fieufile de Jules Michelet n sau Histoire des Girondins de Lamar-tine la, alaturi de articole i informatii curente din presa franceza contri-buie la dezvoltarea i modernizarea culturii politice si la pregatirea spiri-tului revolutionai intern, raporturile cu presa franceza, liberala sau republi-cana ( Journal des .Débats", Le National", Le Constitutionnel" etc)implicand uneori colaborare romaneasca directa atrag atentia opiniei pu-Mice franceze i internationple. asupra gravitatii situatiei socio-politice dinPrile-RomAne, asupra valorilor spirituale ale poporului roman si a aspira-tiilor sale. Un Mc aparte intre informatiile i luarile de pozitie tot mai nu-meroase revine cunoscutului articol al lui H. Desprez, La Moldo-Valackieet le mouvement rournain, aparut in ianuarie 1848 in revista, apoi in extras,forma sub care a circulat i in Principate. La elaborarea sa a participat certsi maina sau informatia junimii române din Paris 13.

Nu trebuiesc uitate, in ce priveste legaturile culturale i politice roma-no-franceze ale viitorilor revolutionari de la 1848, nici contributia unor ii-brärii, biblioteci sau cabinete de lectura, ca acela al librariei lui C. A. Rosettisi E. Winterhalder din Bucuresti sau rolul de mediator politic al emigratieipolone din Paris. $i mai ales se cuvine subliniata participarea comuna la

9 0 copie anonimii i Rirg titlu, dar cu corecturi autografe, la Biblioteca AcademieiRomfine, arhiva Ion Ghica, VI, f. 595-598. Textul a lost publicat cu titluri formulate de editori.Cf. Nicolae BMcescu Privire asupra stdrii de fatd, asupra trecutului viitorului patriei noastre,editatä de C.-Bodeap,21363.cestipe Topolog, 1970, 43 p. i Cuvintare Omuta la Soeietatea.studentilorroindni din Paris, in N. Bb.lcescu, Opere, vet I, editat de G. §i E.G. Zand, BlicarOti,p. 17 1 1715.

Textul acestei alocatiuni improvizate" a fost reconstituit de autor intr-o or5. dememorie" i a fost publicat cu o noth introductivgi de C.A. Rosetti in gazeta sa din 17 iulie 1848.Vezi si Anal 1848, P. 6 1-73.

n Cf. pasajele publicate i comentate din opera renumitului bArbat din Paris" subtitlul Natille apune-vor ?in Gazeta de Transilvania" a lui G. Baritiu (IX, 1846, nr. 11).

13 Cf. A. de Lamartine, Fraginente din Istoria Girondistilor", Organul luminärei", I,1847, p. 65 66, 7 1-72,77 78, 83 84,-89 90, 95-96. 10 1 102 (cap. XI XXX).

3 H. Desprez, La Moldo-Valachie et les mouvensents rountains, Extrait de la Revue desdeux mondes", livraison 1-r, janvier, 1848, Paris, 31 p. reprodus in Anul 1818, I, p. 88 122.Vezi i Liviu Maior, 0 pagind din legetturile franco-romane. Hyppolite DesPrez, cdliitor In TdrileRomine, Studio. Universitatis Babes-Bolyai", series historica, XIII, 1968, nr. 2, p. 103-113.

-197*

0

www.dacoromanica.ro

Mentalitafe revolutionarl 1131)3

societati, cluburi i alte organizatii secrete din Fran 4a i Târile Romaneprecum cele masonice sau conspiratia revolutionara de la 1840, pregati-toare in -atatea privinte a societatii Fratia" sr a Revolutiei de la 1898 inTara Romaneasca 14.

Revolutia franceza de la 1848 in Franta a durat trei zile (22-24 fe-brua6e), la pregatirea ei concurand opozitia parlamentara, presa republi-cana, tineretul radical sau liberal, cluburile i societatile politice secreteintre care cercuri socialiste utopice si nu in ultimul rand francmasonerian.Daca revolutia n-a fost numai pariziana ca in 1830, Parisul s-a--aflat totusiin postura de entraineur de la Nation" datorita centralizarii politiceadministrative a Orli, dar si de focar pentru raspandirea ideilor noi i pas-trarea- traditieilrevolutionare. In aceste imprejurari s-au inscris eforturilepentru rasturnarea guvernului care interzice campania de banchete politice,adirnari opottiOniste legale. .Organizatorii miscarii de protest, opozantinooderati, sunt- repede inlaturati de elemente mai radicale. Iar manifesta-Oa-de-mesa din 22 februarie in sunetele Marseiezei care ia locul banchetu-ltivivitetzis, includea mai ales mic-burghezi, studenti, muncitori, membriclitv-sdtietatile secrete si alti .simpatizanti ai acestora. Incercarea garzii mu-nicipale de a dispersa pe cei adunati in piata Concorde, duce la uciderea adora persoane, -o batrona i un muncitor. Indignati, manifestantii se raspan--desc pe strazile din jur, rastoarna zarute, construiesc baricade pentru a opriinaintarea fortelor armate. Sunt atacate pentru inarmare armurarii, pos-turi -de politie si chiar magazia de accesorii a teatrului de l'Ambigu". Sepregateste insurectia in cartierele populare. Actiunea decisiva are loc la21.februarie, cand se produce defectiunea garzii nationale, care se pronuntapentru reforma sau republica. Regele e nevoit sa sacrifice pe Guizot, primulsau ministru, dar inlocuirea unui conservator cu alt conservator nu duce lainnabusirea insurectiei, iar garzile municipale din cazarma Saint Martin sca-pa -cu greu razbunarii populare dupa uciderea unor manifestanti pe Boule-vard des Capucines. Nici nurnirea liberalului Odillon Barrot, concesiv fatade reforme, in fruntea guvernului, nici masurile militare de ultima ora numai poi opri caderea regimului. Catre amiaza zilei de 24 februarie, resedintaregelui e atacatä de revolutionari. Ludovic Filip cedeaza puterea fiului sau

14 Vezi si G. Zane, Les mouvements révolutionnaires de 1840, prelude de la Revolutionrosemaine de 1848, Bucuresti, 1964; Dan Berindei, Preludes de la Revolution roumaine de 1848.Les sociétés secretes, Revue roumaine d'histoire", XIII, 1978, nr. 3, p. 427-445; Horia Ne-storescu-B5Icesti, Ordinul masonic roman. Mai pulind legendei si mai mull adevdr, Bucuresti,1993, p. 57-63. Ramâne totusi deschisä problema: A fost Societatea revolutionara secret%Fr4ia" b 1oj masonicä cu numele Dreptate-Fratie"?

A 15 Vetei,si. A. de Lamartine, Histoire de la Revolution, de M48, vol. I, Paris; 1849; D. Sterncomtegie d'Agoult), Histoire dela Revolution de 1848, vol. I, Paris, 1850 ; L. Blanc, Histoire

delwRivotution de 1818, t. I, Paris, 1870 ; L.A. Gamier-Pages, Histoire de la Revolution de 1848,t. La chute de la royautd; t. V, La journie du 24 fivrier, Paris, 1862-1863; A. Cremieux,La Rivolietion de fierier, etude critique, Paris, 012; P. de la Gorce, Histoire de la seconde Répu-bliqux,..francaise, t. I, Paris, 1887; Jean Dautry, Histoire de la Revolution de 1848 en France,preface de Georges Lefebvre, Paris, 1948; H. Guillaumin, La premiere resurrection de la Repu-blique, Geneva, 1969; Maurice Agulhon, 1848 au l'apprentissage de la Republique, 1848-1852,Paris, 1973. Pentru integrarea in ansamblul european, cf. Jacques Godechot, Les revolutions.de 1858, Paris, 1971 (La memorial des siecles).

16 Souscription des Moldo-Valaques pour les blesses, Le peuple constituant", 1848, nr. 25,22 martie, p. 2, Marin Bucur, op. cit., p. 57.

(Xa

5

www.dacoromanica.ro

1.004 Nicolae 6

minor si unui guverg provizoriu, ceea ce nu poate impiedica proclania'rearei ublicii.

Romanii din Paris si-au adus i ei contributia, asigurand ajutorul sa-nitar pentru raniti la sediul Societatii studentilor români din capitala Fran-tei sau participand direct la miscarea revolutionara, ca Nicolae Balcescusau Ion C. Bratianu. Ei asigurasera pe propria lor cheltuialä medicarrrentelenecesare ranitilor, venindu-le in ajutor printr-o subscriptie care intrunea16 depuncri nominale (Scarlat Varnav, C. Negri, N. Balcescu, I. Alecsandri,fratii D. si I. Bratianu etc.) si patru anonime 1. E bine cunoscuta scrison.reaplina de entuziasm i speranta adresata de Balcescu iubitului cetattoamic" V. Alecsandri la 24 februarie, datata I-a zi a Republicei", ca pe'Vte-mea marii Revolutii Franceze, pentru a-I anunta ca natia cea mare s-a ri-dicat i libertatea lumii s-a mantuit". Si alaturand ca dovada un petie 'dincatifeaua ce acoperea tronul lui Louis Philippe in palatul Tuileries martu-risea ca de trei zile trait-am tot pe ulite" 17. Dona zile mai thrziu, aflandla Bucuresti despre rcusita revolutiei din Franta, C. A. Rosetti nu uita saconsemneze in jurnalul sau intim un salut fierbinte adresat natiei sublime,Christ al natiiilor. 0! Faca cerul sa-ti aduci aminte si de nenorocita natiamca!" '8.

Nu stim exact la ce se referea Balcescu in scrisoarea amintità vorbindde minutele cele mai mari si mai solemnele ce am petrecut in viata.rriel".Cert este ca dupa proclamarea celei de a doua Republici Franceze, o'dele-gatie din partea Societatii studentilor români, formata din munteni i mol-doveni, purtand desfasurat steagul national cu culorile albastru, auriu.rosu, s-a indreptat spre primaria Parisului spre a asigura Guvernul de cal-duroasele sentimente de simpatie ale românilor. Gazeta Transilvaiiiei"reproducea dupa Le Constitutionnel" raspunsul recunoscator al ajuto-rului de primar al Parisului. Amintind meritele din trecut ale poporului ro-man pentru apararea civilizatiei i aratând c5. Franta nu uita aceste servi-cii ale avangardei europene spre Orient, acesta Ii manifesta credinta cäveacul nu se va incheia pana nu se va asigUra pe deplin i libertatea popoa-relor din rasaritul Europei. Apoi delegatia romana oferea drapelul sau sprea fi asezat alaturi de ale altor popoare, in semn de solidaritate internationala ".

Tot in februarie 1848 erau aduse pe scena viata populara i folclorulromânesc in tabloul national Nunta tardneascd de Vasile Alecsandri, repre-zentat la Iasi in scop filantropic de diletanti. Printre acestia figurau, alaturide Matci Millo i autorul piesei, Costache Negruzzi i Alecu Russo. Amiatin-du-si pcste ani de atmosfera pregatirii spectacolului, poetul o compara .cua giuca pe un vulcan". . In. timp ce pe scena se fac repetitiile generale,i)line de glume si veselie, intre culise se cloccste o revolutie !. .. Diverse grupede tineri se exalt5. la citirea jurnalelor franceze care descriu revOlutia dinParis, si ochii lor se aprind, i manele lor se strang energic, si soaptere tormisterioase urzesc planuri de rascoala in contra guvernului: spectacol unic b. .

Succesul Nuntei a fost complet. Fie ea si miscarea ce se pregateste sa aibaacelasi . succes ' 80.

17 N. 135.1cescu, Opete, IV, Coresfimidentd, I3ucuresti, 1964, p. 86.19 C.A. Rosetti, op. cit., p. 235.19 'Cf. Gazeta Transilvaniei", 1848; nr: 34, 26 aprilie; Anul 1848, p. 14180 V. Alecsandri, Teatrul romcinesc, vol. I, Iasi, 1852.

Liu

si

ursn.

www.dacoromanica.ro

7 Mentalitate revolutionarl 1005

In acelasi timp tinerii intelectuali romani cu idei reformatoare §i, re-volutionare pe care evenimentele i-au surprins la Paris se pregatesc pentrureintoarcerea in tara. Ei se intalnesc in mai multe randuri, cea mai impor-tanta dintre aceste consfatuiri ffind cea din 20 martie, la locuinta lui N. Bal-cescu din Rue de l'Universite, nr. 94. Dintre munteni au mai participatA. G. Golescu, D. Bolintineanu si C. Mavrodin, iar dintre moldoveni IancuAlecsandri, fratele poetului, V. Malinescu, Teodor Rascanu s. a. Programulcomun intocmit cu acest prilej era apropiat de cel inclus in Proclamatia dela Islaz. Din discutii s-a ajuns in cele din urma la hotararea sincronizarii mi§-carii In cele doua Principate. Dar preparativele si declan§area ei sa aiba locseparat din motive tactice. In martie, atat N. Balcescu si A. G. Golescu, cat0 V. Malinescu, T. Rascanu, N. Ionescu sau Costache Negri si Alecu Russoplecau in grupuri deosebite spre tara, urmati de alti patrioti romani din Pa-

Reintoarccrea a fost grabitä 0 de vestea victoriilor miscarii insurectio-nale europene, din Italia si Germania, dar mai ales de la Viena si Budapcsta.inii dintre ei iau in drum lcgatura i cu miscarea romanilor din Transilvania§1 Banat.

Agitatia pe care evenirnentele din februarie au cauzat-o la Bucurestia crescut in mod deosebit sub influenta noutatilor aduse de la Viena de ul-timii curieri informa la 14 martie consulul de Nion pe noul ministru deecterne Lamartine 21. Ea n-a patruns deloc e drept in randurile superioare aleboierimii si cu atat mai putin in clasa muncitoare (classe ouvriere). Corner-tul, aproape exclusiv exercitat de straini, nu participä la ea decat in sensul sim-patiilor sale nationale sau al intereselor sale speciale. Miscarea pare .deciindeosebi sa se concentreze intr-un numar de tineri apartinand in generalfamiliilor privilegiate, dar care exclusi datorita varstei lor de la beneficiiledirecte ale privilegiului n-au suferit Inca complet contagiunea sa si care îifac iluzii ca vor gäsi in criza actuala vreo sansa pentru emanciparea tarii lorsau cel putin pcntru reforma radicala a institutiilor sale... Antrenati deinstincte gencroase, mai degraba decat condusi de o convingere bine gan-dita, palpitand Inca de emotiile pe care le-a lasat o educatie primita in §co-life noastre sau scoasa din cartile noastre, ei cer nici mai mult, nici mai putindecat ansamblul libertatilor politice atat de trudnic cucerite de Fratita".Diplomatul francez semnaleaza diverse placarde cerand abolirea generalaa privilegiilor boierimii, formarea unei garzi civice si libertatea presei, care4-11 fost afisate, in noptile din urma, in cartierele cele mai populate. Petitii aufost redactate in acelasi sens, dar de n-au intrunit pana acum decht semna-turi foarte putine. Cativa dintre sefii miscarii s-au prezentat personal laprint. El le-a declarat ca nu poate recunoaste-n ei pe mandatarii legali aipoporului valah, nici sa satisfaca, numai prin autoritatea sa, vreuna dincererile lor. Domneste in public o ingrijorare aproape generala". Mostenitde la regimul regelui Louis Philippe, prieten declarat al hospodaruIui"GIL Bibescu i impunand coloniei franceze" sa nu se amestece in treburiletarii in care se afla, de Nion recunoaste slabiciunea guvernului care seinchide intr-o inactiune absoluta in fata egoismului incäpatanat" al bo-ierimii conservatoare, desi se impune ameliorarea sortii populatici. In in-cheierea scrisorii, Lamartine era felicitat pentru circulara adresata agenti-lor Republicii Franceze la inceputul lunii, desi consulul francez declara ca

fe

Anul I 848 , p. 159-162.

4 43. 3962

ris.

www.dacoromanica.ro

1006 Nicolae Liu 8

rill 0 cunoa4te decat din ziare. Era apreciat desigur caracterul sau moderat§i conciliator.

In schimb revolutionarii romani vor fi apreciat aceeasi circulara pentrufaptul ca punea la baza Republicii Franceze dreptul natural i dreptul na-tional, promitea sprijin la ora reconstructiei catorva nationalitati oprima-te in Europa sau aiurea", iar sufletul" republicii relevat in cele trei cuvinthcare chiama la leaganul sau binecuvantarea lui Dunmezeu §i a oameni-lor: libertate, egalitate, fraternitate" §i con§tienta din partea sa de misi-unea liberala §i civilizatoare" declara prietenie §i alianta tuturor popoare-bor 22.

Una dintre ideile scumpe acestui document al celei de a doua repu-blici franceze, dar §i Revolutiei de la 1848 din Principatele Ron-lane eraaceea de fraternitate (in române§te preferandu-se traditionalul frdtie). Ideea,conceputa intr-o maniera romantica sau socialist-utopicä, era aceea a cola-borarii dincolo de diferentele de clasa sau etnie, ea pregatind o generoasaarmonie in vederea eliberarii tuturor popoarelor. Acest concept figura em-blematic in lupta pentru rasturnarea puterii care se opunea progresului §iera considerat esential pentru consolidarea noului regim democratic. Sa-lut et fraternite" era salutul revolutionar in Franta dupa Revolutia din f e-bruarie. Salutare i fratie" era al revolutionarilor din Tara Româneasca.

Aceasta fratie sau fraternitate pretindea fie lupta pentru acela§iideal de libertate §i progres, fie armonizarea intereleor sociale i politiceesentiale la un nivel superior. Ideea Comisiei Proprietatii de la Bucurqticondusa de I. Ionescu de la Brad §i conceputa de N. Balcescu nu era strainade exemplul Comisiei de la Luxemburg condusa §i conceputa de Louis Blanc.De§i obiectivele erau diferite, in functie de nivelul de dezvoltare al socie-tatii. Si ambele §i-au inchis portile inainte de vreme, Mira a realiza noua or-ganizare a muncii sau a proprietatii bazata pe armonizarea intereselor din-tre taranime §i boierime sau intre burghezie i proletariat. Ceea ce a con-tribuit intr-un fel sau altul la eecul revolutiei.

Revolutionarii francezi de la 1848 recitisera Revolutia Franceza nitnuniai pentru ei. Istoriile lui Lamartine, Jules Michelet sau Louis Blancfaceau ocolul Europei. Un manifest in favoarea dreptului de proprietate"reproducea articolele 1, 2, 6, 8, 9, 10, 19, 122 din Constitutia republicanavotata de Conventia Nationala in 1793 §i semnata de Co llot d'Herbois, capre§edinte al acesteia 23. Guvernul provizoriu hotara la 25 februarie 1848ca natiunea adopta' cele trei culori dispuse a§a cum ele erau in timpul Re-publicii" 24. Cu alte cuvinte in timpul Revolutiei de la 1789. Drapelul urmasa poarte inscriptia République Francaise. In seara aceleia0 zile Proclamatiaguvernului provizoriu (Cdtre cetdtenii din Paris) mentiona sub frontispicinlRepublique Francaise" deviza Liberté Egalité, Fraternité, formula care v.aramane neschimbata pe actele oficiale 25. Aceeasi deviza, sub cuvintele Re-publique Francaise", urma sa fie inscrisa conform decretului semnat de mem-brii Guvernului provizoriu la 26 februarie pe drapelul tricolor, pentru a

22 L amartine, Circulaire du ministre des Affaires Etranggres aux agents de la RepubliqueFranfaise, in Les tnurailles révolutionnairea, collection complete. . . , ed. XIV, Paris, 1856,p. 267 271.

23 Les murailles, p. 335.24 Ibidem, p. 41." Ibidem, p. 57.

www.dacoromanica.ro

9 Mentalitate revolutionarä 1007

explica sensul cel mai larg al doctrinelor democratice, all caror simboleste acest drapel, in acela0 timp in care culorile sale ii continua traditiile" 28.

atela0 timp, pentru a multumi i pe cei care arboreasera culoarea ro:`pe baricade, la protestul acestora 27 s-a adaugat hotararea ca membrii

guvernului provizoriu i celelalte autoritati sa poarte rozeta ro0e, caresa fie plasata i la hampa drapelului 28 In fond rozeta, pe vremea aceea tri-colora, nu fusese i semnul de raliere al revolutionarilor din 1789? Tanala urma se va renunta la rozeta, considerandu-se la 7 martie ca drapelulFrantei e semnul vizibil al unitatii nationale" 0 se cere fixat intr-o manie-ra invariabila". Se oprea de asemeni fluctuatia repartizarii culorilor trico-lorului, pe ban. decretului Conventiei nationale din 27 pluviose, an II,dupa desenele pictorului David, cu alte cuvinte in ordinea actuala: al-bastru la hampa, albul la mijloc, ro*ul fluturand la extremitate. Toti

erau insarcinati cu executarea decretului 29.In Tarile Romane revolutia a adoptat la 1898 tricolorul, in Transil-

vania i Tara Româneasca, cu doua dcosebiri: culorile flamurei romane al-bastru, rop, alb erau arborate pe Campia Libertatii de la Blaj alaturi deculorile imperiului austriac, negru i galben 30 . In Tara Româneasca guver-nul provizoriu decidea adoptarea tricolorului, dispus initial i orizontal pehampa 31, oficializat insa definitiv in ordinea §i forma actuala 32. Dupa mo-del francez, drapelul purtat in timpul evenimentelor din iunie arbora de-viza Revolutiei, Dreptate, Filifie. Ea urma sa fie inscrisa conform decretuluinr. 1 al Guvernului provizoriu al Tarii Romanqti, atat pe steagurile cu treiculori: albastru, galben i rop, cat i pe monumentele i decretele publice.Deviza era explicata in continuare, identificand dreptatea cu libertatea §iegalitatea §i caracterizand fratia drept sentiment strabun romanesc careleaga inimile pentru olptescul folos". Decretul era semnat de mitropolitulNeofit, pre§edintele Guvernului provizoriu 0 de membrii acestuia, N. Bal-cescu, A. G. Golescu, C. A. Rosetti, I. C. Bratianu i negustorul G. Scurti 33.

Daca prima Proclamatie a guvernului provizoriu dare poporul francezincepea cu formula Au nom du pcuple francais" 34, Proclamatia revolu-tionara de la Islaz folosea formula similara In numele poporului roman".Dar adabga sloganul Respect catre proprietate. Respect catre persoane" 35.

Nici de data aceasta nu ne aflam in fata unei inovatii, numeroase documenteale Rev.olutiei Franceze formulând aceea0 idee. Mai mult un manifest pari-zian care anunta intemeierea celei de a doua republici in Franta se incheia cu

28 Ibidem, p. 85.Ibidem, p. 67.

23 Ibidem, p. 85.22 Ibidem, p. 359.30 T. Cipariu, Adunarea naliunale. Blasiu, 15, 16, 17 mai, Organu nationale", 1, 1848,

nr. 1, 12 mai; Cornelia Bodea, op. cit., J, p. 489. Cu acelasi prilej s-au invocat principiile drop-ecualitatii i fatietAtii", ibidem, p. 486.

31 Vezi de pild'a cunoscutul desen in culori de Costache Petrescu Conslitutia din Bucu-re,sti de la iunie 11, arm! 1848, Orig. Bibl. Acaderniei Române, Cabinetul de stampe, reprodus inAnul .1.848, I, p. 523.

32 Cf Decretul nr. 254 din 13 iulie al Guvernuhii pro.,izoriu. Era precizat i nuanta.culorilor: albastru inchis, gall )en deschis i rosu carmin", Anul 1848, H, p. 477.

Ibidem, I, p. 569.84 Les nsurailles, p. 23.36 Anul 1848, I, p. 490.

In

"

tatii, hbertl4ii,

"

sie

minis-trii

9

www.dacoromanica.ro

1008 .Nicolae Liu 10

formula Respect inviolable aux personnes et aux propriétés!" i in Pro-clamatia franceza, ca si in proclamatia romaneasca era anuntata suverani-tatea poporului i unitatea natiunii sub care se inteleg toti fiii patriei,se proclamau principiile de libertate, egalitate i fraternitate etc. Existadesigur intre cele dou5. proclamatii, una datand din 24 februarie si alta.din9 iunie i deosebiri.formale sau de continut. Mai intii documentul fraucezera axat pe anuntarea componentei guvernului provizoriu si a republicii.Cel romanesc reprezenta o expunere de motive §i un comentariu premerga-tor programului revolutiei. Redactorul sãu, referindu-se la situatia concretäspecifica, im uita sa demonstreze legalitatea revolutiei romane bazata perespectarea capitulatiilor i pe convingerea cä dreapta interpretare a trata-telor nu e in paguba nimanui", ca i lepadarea Regulamentului" elabo-rat impotriva drepturilor sale legitime si a tratatelor. Se cerea in sprijinulpoporului roman arbitrajul Portii dimpreuna cu Franta, Germania si En-glitera". Fratii români erau invitati sa urmeze exemplul miilor de frati par-ticipanti la Adunarea de la Blaj i sa ia armele rnantuirii cu strigatul Cunoi este Dumnezeu!". Finalul era si o replica la manifestul din 14 martieal tarului Nicolae I care cerea fiecarui rus sa opreasca la hotare forta.oar-ba" a valului revolutionar" din Franta spunand cu totii Cu noi este Thin-nezeu. Ascultati popoarele pamantului i urmati glasul Domnului care ecu noi" 37.

Elaborarea unui program de reforme si proclamarea lui ca reprczen-thud vointa poporului a caracterizat revolutiile de la 1848, Inca de la ince-putul lor. In Franta fac propuneri de acest fel redactiile unor ziare, aläturide cluburi, comitete i asociatii, precum Comitetul republican al bamuluidin Paris, dar i persoane fizice, cum erau cele implicate in alegerile pentruConstituanta. 0 asemenea declaratie in numele poporului suveran" af4atain amiaza zilei de 24 februarie decreta":

Camera pairilor. si camera: deputatilor erau dizolvate; natiunea, seconstituie de acum in republica; toti cetatenii trebuie sä ramana inarmati

apere baricadele pana child se vor bucura de toate drepturile lor -decetateni i muncitori,; orice cetatean major e garda nationala; orice -.ceta-tean e alcgator; libertatea absoluta a gandirii si a presei; dreptul de asoci-ere po1itic i industriala pentru toti, etc" 38

;,programme au peuple" consemna 11 mijloace tranzitoriit',30.-Treizeci i patrn de- puncte cuprinzand tot atatea revendicari, de la

suveranitatea realä a poporului prmtr-o republica indivizibila si demo-cratica" 'Ana la unire i fraternitate intre toti cetatenii sau pace si fraterni-tate intre popoare crau incluse in Manifestul jurnalului La Fratemité"care propunea deviza Libertate, Egalitate, Fraternitate, Unitate"". S-aajuns pana si la elaborarea unei noi Declaratii a drepturilor omului cu pri-lejul formani uneiä din numeroasele- societati populare41: Republica dela 1792 .a distrus vechea ordine / Republica de la 1848 trebuia sa conStituie

80 Les moraines, p. 151.39 AMA 1848, I, p. 158*i. urm.88 Les moraines, p. 26.39 Ibidem, p. 25. 'a° Ibidem, p. 38*i. urm.41 Ibidem, p. 149.

Uti

10

si sa

www.dacoromanica.ro

11 Mentalitate revo1utionar5. 1009

ordinta noua" motivau redactorii Democratiei, pacifice' programul lorin 21 de puncte difuzat in numele fraternitatii mliversaleo.

Daca propunerile de reforma ale `Revolutiei din MOldova u luat formaunet petitii catre Domn in 35 de puncte, programul Adimarii Nationale dela 131.) s-a finalizat intr-o petitie in 16 puncte. 0.liSfa de 22 revendicari fun-damentale, asemanatoare cu* unele liste de revendicari franceze, se va trans-forma-in act cu valoare constitutional:a diipa preluarea 'puferii de catre gu-vernul provizoriu. De aici ambiguitatea utilizarii termenului de constitutiein Revolutia de la 1848 in Tara Romaneasca, .desemnand. fie opera viitoa-rei -Adunari constituante, fie programul revolutionar- amintit, prestabilitla .Paris.

Zguduitura produsa in Europa :de piciorul Frantei s-a resimtit panala- citim intr-o adresä a Guvernului.provizoriu.-din Bucuresti catremembrii puterii executive din Paris, in care relatandu-se! evenimentele re-volutionare din -Tara Rornâneasca -§e..cerea.celei de a. doua republici protec-tia.IFientru poporul roman". De altfel declansarea .Revolutiei aici fusese in-tarziata de asteptarea deciziei luiLamartine si a Guverkului.proVizoriu fran-cez. b ;ntr-o scrisoare care. insotea textul.PmdamatieiAle. Ia .Islaz adresatahii:Edgar Quinet (o alta scrisoare asemanatoare,.:fusese:trimisa lui JulesMithelet), I. C. Bratianu si C. A. Rosetti-t'écunoSteau .ca!Revolutia din TaraRomaneasca apartine prin spirit si idei.profesorilor dela. College de France.Lii: France s'est levé et 1!Europe enfiere- sa.voix": Se regaseaaici imaginea piciorului Frantei care a facut sa.freamire:pamântul alungandde aceasta data din Tara Romaneascafara varsare de:sange, ca sub efectulunei yraji, opera iniunericului. (Putin ..mai:-tarzfu..aceasta imagine idilicaa Reyolutiei din Tara .Romaneasca ya fi: contrazisa.de.fapte)..Pentru a pas-tra flacara datatoare de lumina. si viata, aprinsa ;la vatta-culturii franceze

pentru a indeparta pericolul anuntat de, rrorii: intunecati veniti cu vantulde la nord,. tanara Revolutie romana.rnai are -nevoie de. sprijinul -Orli pentrucare:multi romani eininenti au luptat pe:baricade. Yremea.calculelor stramteale :ppliticii a trecut, Ca cIiscipoli, ai lui Jils MiChelet Si .Edgar Quinet, au-

declara ca se simt puternici tocmai p.entrn a nu au alta prep-cupare decat pe aceea .de salya patria-si: libertatea. Ei concludeau fo-losind una din irnaginile scumpe mesianismului-revoluticnar.44.

.Lirnbajul evanghelic, -.tonal. methanic al sfatsituhai acestei Scrisori seregasvste la alti conducatori ai Revolutiei; Sunt bunuri- comune romantis-rnului francez si care coloreaza .discursurile Teyolutionare -sari socialiste aleepocii: Pe plan politic, .introchicerea acestui liinbaj..in Principate a favori-zaVniai ales infiucnta liii Lamennais a-:taxiii opera -s-a bucurat atunci deun 'mare prestigiu in toate provhiciile. romanetti. N. Mcesct intalnea corn-patkibti moti", soldati Virani de-ai fuif.Avrarn:Iancu: care recitau pe cul-mite AluutiIor Apuseni lungi pasaje din: Paroles -d'uit croyant45. Exemplulacestj carti se afla la baza..poernului .Cantarea: Roindaieeif Intr-o scrisoaredin 9,inlie 1848, A...G. Gckscn, care.se, afflv: in.mi,sitine. strainatate, pro-testa impotriva anaCronismelor rothantice. si` impotriva politicii senti-mentale" de 'tip lamartinian. Dat'nu.ua. s;ifecOmande "fratilor" din gu..

Ibidem, p. 32, ." Anul 1898, I, p. 678-681." lindens', II, p. 134-136.45 Cf. N. B5.1cescu, Opere, vol. H, Bucure4ti. 1982, p. 117.

s'est:leve:4

torscrisoriia-si

in

fl*

imP,

si

r

www.dacoromanica.ro

1010 Nicolae Liii 12

vernul provizoriu sä. adreseze un manifest popoarelor europene, mai aleSFrantei, de unde au supt laptele libertatii" ".

Doua dintre ideile scumpe lui Balcescu i lui A. G. Golescu, precumaltor conducatori ai Revolutiei erau pe de o parte necesitatea mobiliza-

rii in general a intregului popor prin propaganda revolutionara i pe de altasa asigure puterea de apärare a Revolutiei. Pentru a mari aceasta forti,deaparare s-a organizat printre altele o garda nationala care nu era strainäde exemplul francez.

/n ce priveste propaganda s-au luat masuri pentru generalizarea adu-narilor populare uncle se depunea juramant pe Constitutie, cu alte cuvintepe programul revolutionar de la Islaz intr-o atmosfera solemna. La acesteadunri erau invitati i tarani din departamentul respectiv, pentru ca fie-care centru urban sa devina un nou Blaj si ca intreaga tara sa fie acoperita.de cuiburi de propaganda". Au fost antrenati in aceasta actiune a noii .ad-ministratii a departamentului cadre didactice, persoane exercitand profe--siuni liberale, preoti si calugari, ca si comisari de propaganda numiti ad-hocdupà exemplul Revolutiei Franceze de la T1789 i recrutati mai ales dintrecandidatii la postul de institutori si printre tinerimea studioasä. S-au plan-tat ca in Franta Revolutiei arbori ai libertätii. Campia de la Filaret undea avut loc marea adunare de la Bucuresti pentru proclamarea victoriei Re-volutiei, ca i aceea de la Craiova unde a avut loc adunarea pentru depune-rea juramantului pe Constitutie au primit denumirea de Campia Liberatiidupa modelul celei de la Blaj.

Un rol major in aprinderea spiritelor" cum remarcau documenteleepocii, a apartinut cluburilor politice organizate dupa model francei. Celmai important era Clubul regenerarii din Bucuresti care avea ca presedintepe poetul Cezar Bolliac. Aici s-a votat in sedinta publica, in seara de I au-gust, Comitetul central electoral in vederea alegerii de -reprezentanti pentruAdunarea constituanta. Comisia_ de ancheti stabilitidupa infrangerea "Re;volutiei pentru pedepsirea participatitilOr remarca faptul ca activitatea deferment revolutionar a acestor cluburi revenea mai ales profesorilor. AStfeltransilvaneanul Ion Codrea, care va semna sub nuriiele de Ion Codru Dra-gusanu Peregrinul transilvan, memorial relatand intre altele despre -catato-nia sa in Franta lui Louis Philippe, recunostea la interogatoriul luat tn in-chisbare c. organizase clubul-revolutionar de la scoala din Ploiesti. Tanartilprofesor Costache Catina, fratele poetului. Ion Catina, autorul unei Marseiezede inspiratie citadina, Mama revotufionar, era anchetat cu duritatedeceda in inchisoare, fiind gasit vinovat pentru sprijinul entuziast dat or-ganizarii si actiunilor de club din Bucuresti i Pitesti. In activitatea clubti-rilor au fost atrasi i elevi ca P. Orinseu, de la Scoala Bisericii Cuza Voda,care fusese ales comisar de propaganda pentru plasa Amaradia, din judetulDolj. El marturisea ca tineretul studios arata un viu interes revolutiilor dinFranta si Viena, gratie lecturii jurnalelor. De altfel, in calitate de trimis- alguvernului provizoriu la Viena 0 Paris, A. G. Golescu insista asupra nece-sitatii intemeierii unor cazine" aprovizionate cu ziare la orar.

Asociatiile profesionale 0-au avut i ele rolul lor in propaganda re-volutionara, transformansu-se uneori, ca i in Franta, in cluburi politice.

" Anal 1848, II, p. 370 375.

si

si

www.dacoromanica.ro

Mentalitate revolutionari 1011

Astfel, agronomul Ion Ionescu de la Brad, vicepresedintele Comisiei pro-prietatii, da zilnic lectii de economie politica la Asociatia comerciala, pre-zentand aici experienta franceza in acest domeniu. El facea insa i indoctri-nare revolutionara aducand intre altele in discutie marea Revolutie Franceza.Un rol insemnat in propaganda revolutionara a revenit presei, reorganizataadesea in Tara Romaneasca dupä model francez.

Recentul bicentenar al Revolutiei de la 1789 a redeschis i discutiaasupra receptarii Revolutiei Franceze de la 1789 de catre revolutionarii ro-mani la 1848.

Problema ar putea fi pusa 0 in ce priveste revolutionarii francezi.Fiindca nu toti au urmarit reeditarea ei, cum afirma Marx. Chiar i cei carerecunosteau necesitatea continuarii ei, cum era Clubul Montagne, infiintatdupa Revolutia din februarie, sau grupul Montagne" din Adunarea Nati-onala condus de Ledru Rollin ii propuneau obiective sensibil diferite. Prin-tre cei care argumentau necesitatea disocierii Celei de a doua Republici.deaceea din 1792 se afla i autorul Istoriei Girondinilor. Am citat adresa aces-tuia, in calitate de ministru de externe, catre agentii diplomatici ai Frantei,adresä binecunoscuta revolutionarilor romani. Ea cuprindea o ampla. ar-gumentare bazata atat pe distanta de timp sau deosebirile intre forteie inlupta, cat i pe deosebirea de obiective, in cazul Republicii de la 1848, aces-tea fiind unitatea intregului popor farl deosebire de clasa. sau categorie so-ciala, in scopul infaptuirii mci ordini noi de pace.§i armonica convietuire,atat pe plan intern, cat i pe plan extern. Un motiv pentru a afirma superio-ritatea ei. Alti revolutionari de la 1848 sustin ca nou obiectiv Republicademocratica si sociala.

Cultura politica a revolutionarilor romani includea i aceste pozitiiexemplul revolutiilor din alte taxi europene. Pozitia lor diferl in functie

de raporturile cu traditia nationala, dar i de interese sau pregatire ideolo-gica. Desi ideile cele mai avansate pe care le profeseaza sunt liberale sauya-dicale, cererea de ajutor a fortelor politice retrograde nu ezit5. sa invoce abe-rant impotriva Revolutiei din Tara Romaneasca acuzatia de comunism,ceea ce explica, luarea de atitudine: Nu swntem comuni0i a mai I. Ionescude la Brad.

In schimb in Revolutia romana. nu pot fi negate, cum se mai incearca,influentele Revolutiei Franceze din 1789. Chiar daci factorul receptor aveauneori pozitia burghezului gentilom al lui Moliere care facea proza ark sastie, nu erau putine cazurile in care aceastä receptare era perfect constienta.

Un exemplu concludent in aceastä directie 1-a constituit i manifes-tatia organizata pentru inmormantarea privilegiilor boieresti la Bucuresti

Craiova. In primul caz asistarn la autodafeul Regulamentului organical arhondologiei, in cel de al doilea la arderea azeiuiasi Regulament, precumsi a unor acte de titluri boieresti. Ceremonia din Capitalä fusese organizatäpe Campul de la Filaret, in prezenta miilor de tarani care se intorceau dela Giurgiu impreura cu delegatia guvernamentall, care prezentase un merno-riu insprijinul Revolutiei lui Fuad Efendi, noul comisar al Portii. Actiuhéarevolutionarä fusese binecuvantatä de mitropolitul tarii. La Craiova ar-derea simboliol a Regulamentului impus de protectoratul rus i afurisireade catre oranduitul Episcopiei" a cenusii acestuia si a 'celor ce nu vorimbrati,sa Constitutia era insotita de un fel de car alegoric. Un pat de tri-umf asternut cu flori i purtat de sase cetateni duceau un fokid incins cu

si

Ia

si

si

www.dacoromanica.ro

1012 Nicolae Liu i4

cununi de flori, pc care Romania, sub chipul demoaselii Da len, in varsti.de 1.0 ani, tiind lanturile in maini, zambea de intoarcerca sa la viat, iarmultimea poporului, cu stendarde un numar de trasuri urma alaiul". Junaeleva, fiica reputatei directoare .de pension francez rupse lanturile robiei,inalta c-o mana elegantul tricolor, rar cu cealalta cumpana dreptatii" inmijlocul detunaturilor de arma, al acordurilor mnzicii militare al aclamatii-lor i strigatelor: Traiasca patria, traiasca libertatea".

Inca din primavara anului 1848 circulase in Tara Rornancasca o bro-sura anonirna de propaganda revolutionara, Ce stint meseriasii? atribuitamai tirziu lui Ion Ghica i inspirata de o brosura similara a abatehri SiéyesQu-est-ce vie le Tiers Etat? Cu aceasta ocazie fusese expus un program li-beral-de revendicari in 23 puncte din care unele se regaseau in Proclamatiade la, Islaz. in timpul Revolutiei, ziarul Poporul suveran" propunea Sint:bola deputatului roman in Constituana i un dialog intre trei tarani i un prcot,intitulat Constitutia explicatd intr-o scoalci de lard. S-ar putea ca acestea saualte texte sa corespunda celor doua catehisme a caror publicare se hota-rase'in sedintele Clubului regeneratiei din Bucuresti. Catehisme de orientareliberaM i dimocratica au fost elaborate de C. A. Rosetti si I. C. Bratianusau de N. Balcescu, dupa infrângerea Revolutiei. Ascmenea productii teo-retice care permiteau o larga expunere a ideilor transformatoare pentrupopor imitau uneori catehisme republicanev la moda in Franta. Am fin-prunfutht principiile si expunerea acestui dialog scria Balcestu intr-o nota.la Manualul bunului roman, subintitulata Dialog intre un.comisar de pro fiaLgamic, $i un &Wan, din publicatiile de asemenea fel, pottivindu-le numaicu tendintele i trebuintele poporului roman" 47. De fapt, asa cum s-a miiiaratat, textul era in mare parte traducerea lucrarii liii Charles Renouvier,Maidia republicain de l'hontm ie. et dii citoyen, recent recditat in .Franta, 'acarui tiparire i larga difuzare fusesera subventionate de guvernul Republiciia doua.

Literatura i arteM au consfituIt. pentru revolutionarii romani dela 1848 mijloace remarcabile educare civica si de propaganda in scrviciul

. . -Revolutici. Productiile lor reprezinta expresia sentirnentului national, aideilor de libertate- si dretate sociala si politica a epocii: Daca din punct devedere artistic au fost create putine lucrari literare valoroase; nn numar in-semnat din aCestea an reusif mn schimb indepline2sca misinnea mobili-zatoare.

Ip timpul Pregatirii evenimentelor reyolutionare din VasileAlecsandri, unul dintre participantii activi ai acestor actiuni scria o poeziecu titlul de manifest: La romani, .caracterizata de el insuSi mai tarziu, ca oMarseieza" care inflacareaza sufletele". Ea a fost raspandita prin- foi vo-lante mai Multe randtui;: fiind,reprodusa la 24 rnai, sUb acelasi titlusemnata: Un Roman" in reyista "lui 'G.. Baritiu din Brasov:(titlu sub caree cunoscuta azi: Destettarea Romaniei, 1848 va apare numai in 1853 in editiade poezii a lui Alecsandri). In numarul urmator al revistei luiAndrei MureOnu publiea b..a114 Marseieza, de aceasta data din partea ro-

. .

47 N. Balcescu, op. 125:

sL*-si

V. Baritiu,

ste

Iasi,

jin si

oic-;-p.

www.dacoromanica.ro

15 Mentalitatg revolutkmarZi 1013

mânildf din .Transilvania, sub titlul semnificativ Un rdsunet. Pusa pe muzicade Ariton Tann, ea a ramas repfeientativa pentru anul 1848, devenind aziimnul de stat al Romaniei. In aceeasi epoca, V. Alecsandri publica in Foaiepentru minte, inima si literatura" Hora Ardealulni, devenita cativa ani maitirziu, Hora Unirii. Toate aceste productii chemau la lupta pentru libertate

unitate nationala. Ceea ce I-a determinat pe Nicolae Balcescu sa afirme cupatos romantic, in fata conationalilor reuniti la Biblioteca romana din Parisin 1851, cu ocazia aniversarii marii adunari populare de la Blaj, Ca nurnaipoporul i poetii, acesti fii ai inspiratiei divine, avura la 1848 constiinta in-tamgarilor viitoare, nurnai ei cetira i destainuira ceea ce era scris in fundulinimei fiecarui roman: mantuirea de orice domnire straina prin unitate na-tionalril." 48

'Conducatorii Revolutiei române de la 1848 au acordat, dupa exempluloccidental, o importanta majora, pe linie de propaganda revolutionara, exe-cutarii' de tablouri alegorice, ca România revolutionard i Romdnia rupiindlantui'ile sale te Cdnia Liberldfii, ambele opera lui D. Rosenthal. UltirnultabloriVa fi reprodus litografic la Paris de catre Comitetul revolutionar roman,dupa diderea Revolutiei din Tara Româneasca. Aceluiasi artist, bun prietencu C. A.' Rosetti,--i se datoreaza, probabil, si statuia Romania eliberatd, ridi-can in.-curtea.miei resedinte guvernamentale din centrul Bucurestiului. Sta-tuia 'fost distrusa dupa plecarea temporara a guvernului provizoriu dinCapitala, la 28 iunie 1848, distrugere ordonata de regimul reactionar restau-rat pentru doua zile. Adevarata infatisare a acestei statui alegorice dedicatelibertatii este cunoscuta azi dupa relatarea ziarului Augsburger AllgemeineZeitung" oglindind evenimentele de la Bucuresti 49. Ulterior locotenentadomneasca decidea o subscriptie pentru monumentul lui Gheorghe Lazarde la Colegiul Sf. Sava si patru zile mai tarziu, la 19 !august, Cezar Bolliacpropunea in plus statui pentru Mihai Viteazul si Tudor Vladimirescu 5°.Propaganda nationalà i revolutionara prin monumente nu ignora exemplulRevolutiei Franceze.

Orice mentalitate revolutionara se concretizeaza prin fapte, dar ciin cuvinte. Epoca Revolutiei de la 1848 a stimulat modernizarea vocabula-rului socio-politic mostenit, indeosebi prin neologisme franceze. Multe s-auincetatenit definitiv in limba romana. Innoire ce amintea Franta lui 1789.

Inabusirea Revolutiei de la 1848 in Tarile Romane n-a pus capat niciturbufarilor din aceasta regiune a Europei, nici luptei revolutionarilorromani. La intretinerea starii de spirit favorabile schimbarilor democraticea contribuit mai ales activitatea emigratiei romane din Occident, al caruicentru ramâne Parisul. In aceste imprejurari, consonanta culturala cu Frantaa jucaf in continuare un rol activ i binefacator.

48 Ibidem, p. 115.49 Problema descoperirii i identifickii acestei statui a preocupat pe istoricii de speciali-

tate vreme de dotal decenii. Cf. Remus Niculescu, lnceputurile sculpturii statuare romlne, InStudii ci cercetki de istoria artei", 1954, nr. 3-4, p. 119 i nrm.; Zt. Schwann, G. BrAtescu,Illustrierte Zeitung", Irnagini ale anului revolulionar 1848. Contributii, In Magazin istoric",IX, 1975, nr. 5. p. 64.

" 41nul 1848, III, p. 450 si urm., 553.

!a

si

www.dacoromanica.ro

1014 Nicolae Liu 16

MENTALITE REVOLUTIONNAIRE ET CULTURE MODERNECONSONANCES ET CONTACTS FRANCO-ROUMAINS EN 1848

Résumé

La France et la culture francaise, qui occupaient des places de plusen plus importantes dans la formation des intellectuels roumains surtoutdans les Principautés, ont contribue aussi a la formation spirituale de laRevolutions de 1848.

L'auteur commence son investigation par une esquisse de la situationde la francophonie et de la reception de la culture francaise chez le Roumaindans la premiere moitié du XIXe siècle.

On suit parallèlement, dans une vision comparee, les préparatifs, ledéclenchement et le developpement de la Revolution de 1848 en France etdans les Pays Roumaines en établissant des convergences politiques etspirituelles. Parmi elles, en premier lieu, les idees de tradition nationale, etde modernité, la lutte pour la liberté, le progrès social et la fraternité.

L'aude cherche en somme de pénétrer par une voie originale les traitsdefinitoires de la mentalité révolutionnaire roumaine de 1848, pour laquellel'exemple francais a servi comme catalyseur.

www.dacoromanica.ro

EVENIMENTELE POLITICE PO STREVOLUTIONAREDIN PRINCIPATELE ROM ANE IN PERSPECTIVA

RAPOARTELOR DIPLOMATICE ENGLEZE(1849 1853)

BEATRICE MARINESCU

La mijlocul secolului al XIX-lea cele doua tari române deveneau oproblema" pentru politica externa britanica de care diplomatii de la ForeignOffice trebuiau sa tina seama. Principatele romane, obiectul neintelege-rilor dintre marile puteri, si in special dintre Rusia tarista si Imperiul oto-man, incepeau sa preocupe cabinetele europene mai ales de când Rusia sestraduia in mod constant sä detaseze Moldova si Tara Romineasca de Im-periul otoman a carui dezmembrare o dorea. Este lesne de inteles- cainterventia Angliei va fi promptä in aceasta chestiune, luind ori de cite orise punea problema, apararea Portii. Iar daca la 1848 lord Palmerston a abdi-cat pentru moment de la principiul de laza al politicii externe britanice inproblema orientalä, fiind de acord cu incalcarea de catre trupele tariste_aintegritatii teritoriale a Imperiului otoman 1, ea a fost de scurta duratà.Evenimentele din 1853 aveau sä demonstreze cl Marea Britanie ilmaneacredincioasá principiilor politicii sale si cá numai teama de revolutie, ce cu-prinsese intreaga Europa i ameninta schimbarea statu-qou-ului, au deter-minat-o sa renunte in 1848-49 la integritatea Imperiului otoman, Rusiatarista fiind, in acea perioada, singura putere capabila s5, pima capatrevolutiei din centrul Europei i sa salveze de la prabusire imperiulaustriac 2.

In aceasta conjunctura internationala, ce a zdruncinat Europa de latin capat. la altul, putem intelege, ,de ce in anii'1848-1849 Marea Britanie,cu traditii liberale pentru alcea vreme, a- sacrificat lupta de emancipate so-ciala i nationala a popoarelor de dragul principiului Balance of power" 1.Desi op-inia publica engleza i unii oameni de stat.printre care si Palmer-,ston 4, manifestasera ,simpatie. fat:a 'de'tlementele revblutionnre reaghiare,-italiene, poloneze si germane, intaietatea acordata de secretarul de stat

-1 Anal 1848, vol. II doc. 88 p. 31; J.A.S. Grenville, Europe Reshaped, 1848-18.78,

London, 1976, p. 96.s H. Bell, Lord Palmerston, vol. II, p. 14; Jasper Ridley, Lord Palmerston, London,

1972, p. 466-467; Pierre Renouvin, Histoire des relations internatMnales. Le X110 sihcle, Paris,1954, p. 200; P. Robertson, Revolutions of 1848, New York, 1960, p. 296.

8 The New Cambridge Modern History, vol. X, p. 246-273.4 R.W. Seton Watson, Britain in Europe, 1789-1914, Cambridge, 1937, p. 288 289;

The Oxford History, Oxford, 1949, vol. XIII, p. 297, Denes Janossy, Great Britain and Kossuth;George Fotino, Boierii Golegti , vol. III, Bucuresti, 1939, p. 210.

Revista istorici", torn IV, nr. 11-12, p. 1015-1034, 1993

www.dacoromanica.ro

1016 Beatrice Marinescu 2

Europei centrale prin sustinerea Imperiului habsburgic fata de Europade sud-est, a determinat cabinetul britanic sä refuze sprijinirea revolutieidin Principate i Transilvania. Ca intotdeauna Palmerston a privit situatiaprin prisma intereselor de moment ale Marii Britanii. IdeIlè de libertatenationalitate puteau. fi folosite in.sprijinul intereselor britanice in Occident;ele pufeau fi invocate in Belgia, Spania, Portugalia ca sa stopeze influentaFrantei pe continent, dar nu in Balcani si in Centrul Europei unde ele con-stituiau forte periculoase ce subm'nau stabilitatea Imperiului otornanal celui austriac i prin aceasta se expunea flancul mediteranean pene-tratiei rusesti. Aceasta pare o interpretare fireasca a politicii externe engleze,deoarece trebuie reamintit ca Palmerston plasa interesele Angliei, asa cumle vedea el, inaintea oricarui alt considerent politic sau moral.

In perioada tulbure ce a urmat revolutiei de la 1821 rolul agentilor di-plomatici englezi de la Bucuresti si Iasi a fost deosebit de important pentrudiplomatia engleza având in vedere locur ocupat de Principate in jocul po-litic .a.l. celor trei imperii: Rusia, Turcia si Austria.

Politica engleza in Tara Româneasca a fost reprezentata de consululbritanic R. G. Colquhoun. Timp de aproape douazeci i cinci de ani, el a ser-vit interesele Marii Britanii la Dunarea de Jos. In timpul activitatii saleconsulare la Bucuresti, el a privit problema celor doua tari romane prin prismaintegiitatii imperiului otoman" 5 Sri a pozitiei Rusiei i Austriei fata deprovinciile dunarene. Consulul a manifestat intotdeauna neincredere fatäde politica celor doua man l. puteri la gurile Dunarii. El aträgea continuu aten-tia astrpra pericolului economic pe care aceste doua state il prezentau pentrudezvoltarea comerciala a Marii Britanii in aceastä zona a Europei.

1h cursul misiunii sale la Buturesti se pot distinge doua e tape, deter-7minate de atitudinea lui fata de problemele Principatelor romane (1834-55

18.56-1859)."fnfrangerea revolutiei .de la 1848 si .ocupatia straina capata in lumina

raPoarteloi engIeze anumite semnificatil.ste cunoscut faptul ca tarul Nicolae I nu putea admite ragpândirea

ideilor revolutionare intr-o regiune limitrofá imperiului r.us. Numai frica decomplicatii internationale i mai .ales de impotrivirea .Austriei i Angliei1-at oprit pe tar sä anexeze Principatele. Teama de a nu descbide problemaorienthla" 1-.au.determinat sa fie precaut in adoptarea unor rnasuri atunciand kizbucnit revolutia din iunie 1848 in Tara Rormineasca. Avand,in ye-deré à Principatele erau considerate ca parte integranta a Imperiului oto-man, Nicolae I a incercat sa.convinga Poarta sa intervina armat i sa ocupeimpreuna cu-tnipele tariste cele doua tari romnsie. Neieusind, rusii, in celedin urma, au hotark sa treaca, prutul in Moldova la sfarsitul lui iulie 1848.Trupele otomane au fost i ele obligate de imprejurari sä treaca Dunarea.In octombrie Rusia i Tureia ocupasera Principatele i an cazut de acordsà e'4ercite impreuna supravegherea. i conducerea .treburilor interne dincele doua tari romane.

Arhivele Statulni Bucuresti, miCrofilme ,Anglia,.rola 21; Public Record Office London,Foreign Office 78/787 f. 108-109. (in tontinuare: -Arh. St. Buc. micibfilme Anglia, r ;

P.R.O.F.0.... f...) B.G. Colquhoun catre lord Palmerston, Bucureqti, 22 februarie/5 martie1899.

si 7

3

si

si

. .

www.dacoromanica.ro

3 Rapoarte diplomatice engleze 10e7

Consulul britanic s-a rernarcat si de aceasta data un bun observatorsi comentator al noii situatii create in Principate. Astfel in rapoartele trimiseForeign-Officc-ului el relata despre neintelegerile survenite intre cei doi co-misari instalati la Bucuresti: A. 0. Duhamel i Fuad pasa. Ccl din urmaconsidera propunerea comisarului rus de a numi in functie de aga al Politieipe C. Ghica 6, ca si cererea Petersburgului de a pune oficialitati ruse in statiilede carantina situate de-a lungul Dunarii, iar pe Nicolae Mavros, directorgeneral, drept un amestec in administratia interna a Tarii Românesti" 7.Numirea unui functionar rus la ficcare punct de carantina era interpretatde Fuad pasa ca o incercare a Rusiei de a-si extinde frontiera de la Prut peDunare in sus 'Ana la granita cu Austria 8. Dezacordul avea sa se accentuezeodata cu hotararea Petersburgului de a interveni direct in Transilvania lacererea expresa i formala" a autoritatilor militare austriece 9 pentru a in-frange pe rcbeli. Fuad Efendi a respins ideia colcgului sail de a interv.e.ni incomun in Transilvania si a folosi, in acest scop, Principatele ca punct detrecere a trupelor tariste 10, invocand violarea neutralitatii Turciei princi-piu consacrat de toatc putcrile Europei" u. La solicitarca lui Fuad pasa 12,consulul a trimis imediat arnbasadorului britanic de la Constantinopol, no-tele schimbate intre comisarii celor douä imperii de la Bucuresti in aceastaproblema, atragand atentia asupra situatiei dificile a Portii si a ncputinteiei de a opri trecerea armatelor ruse in Transilvania 13. .

Trupele tariste au trecut in Transilvania la 21 ianuarie /2 febrilarie1849 prin trecatorile Timis si Turnu Rosu 14, eveniment care a adancit di-sensiunilc dintre reprezentantii Rusici i Turciei in principate.

Luptele de la Sibiu, Brasov, Cluj, Medias, Orsova etc. ce constituiaupentru unii victorii, iar pentru altii infrangeri i ca la scurt timp sa se pe-treaca irivers au fost urmarite cu mare atentie de reprezentantii britanicide la Bucuresti si Iasi, si transmise, in functie de importanta ce o reprezen-tau, cu lux de amanunte superiorilor de la Constantinopol i Londra 16 Pentrua obtine date si fapte cat mai precise, Colquhoun a trimis la fata lociilüi pesecretarul consulatului, Effingham Grant, la 5 ianuarie 1849 (st. n.)urma sà se stabileasca la Sibiu, iar deplasarile lui la Brasov sau in oricarealt punct de interes vor fi reglate de imprejurari" 17. Emisarul britanic afost astfel martor ocular la luptele pentru ocuparea Sibiului de catre trutiele

6 Ibidern, f. 19-19v, R.G. Colquhoun atre Stratford Canning, Bucuresti, 7/19 iirinarie1849.

7 Ibidem, f. 20-2 1, R.G. Colquhoun atre Stratford Canning, 8/20 ianuarie8 Ibidem, f. 40-40 v, R.G. Colquhoun cl.tre Stratford Canning, Bucurcsti, 14/26.iiinna-

Lie 1849.9 Ibidern, f. 46-47, R.G. Colquhoun care Stratford Canning, Bucuresti, 14/26 ianuarie

1849; A.O. Duhamel ditre Fuad Effendi, Bucuresti, 10/22 ianuarie 1849.Ibidem, f. 48-49, Bucuresti 10/22 ianuarie 1849 A.O. Duhamel catre Fuad paqi.Ibidem, f. 5 1-52, Fuad Effendi atre A.O. Duhamel, Bucuresti, 12/24 ianuarie 1849.Ibidem, f. 46-47, R.G. Colquhoun Care Stratford Canning, Bucuresti 14/26 ianuarie.

13 Ibidem, f. 59-6 1, R.G. Colquhoun catre lord Palmerston, Bucuresti, 16/28 ianuarie.14 Ibidem. .

Vezi rapoartele din 14/26 februarie 1849; 21 februarie /5 martie 1849; 4/16 mattie s.a.ibidern, f. 118-12 1; f. 134-135; 143-146.

16 Ibidem, f. 62-63 v, R.G. Colquhoun cltre lord Palmerston, Bucuresti 22 ianuarie/3februarie 1849.

Ibidem."

.,,EI

0

www.dacoromanica.ro


generalului Bern 18. Interesante sunt tiri1e lui Effingham Grant in legaturacu cererea comandantului rus de la Sibiu ca refugiatii romani sa paraseascaTransilvania in termen de trei zile. La ordinul generalului Engelhard s-auefectuat perchezitii la domiciliile sotiilor lui Eliade, Tell, Bo Iliac aflate laBrasov si au fost puse sub supravegherea Politiei. Dupa Effingham Grantse pare ca. generalul Puchner a ordonat sa se puna capat unui asemenea tra-tament, recomandând totusi acestor familii sä paraseasca localitea 19

Foreign Office-ul a aprobat ideea trimiterii unui emisar britanic lafata locului, co aceea a lui Effingham Grant la Sibiu 20, dar s-a impotrivitcererii generalului Bern de acreditare a unui agent englez pe langa cartierullui general pe motiv ca faptul s-ar putea interpreta gresit de catre alte pu-teri 21. Informatiile referitoare la acelasi aspect al situatiei din Transilvaniane dezvaluie politica elementelor revolutionare din Ungaria, care doreaupe orice cale sa atraga Marea Britanie i Franta de partea lor pentru aface fata intensificarii atacurilor trupelor imperiale i interventiei armatelorrusesti. Ele au protestat pe langa C. Cantacuzino impotriva folosirii pro-vinciilor turcesti" ca loc de refugiu al trupelor austriece infrânte i ca drumde trecere al armatelor rusesti, invocând tratatul din 1841 22. Tot ei au trimisemisari speciali la Constantinopol, Paris, Londra pentru a pleda cauza re-volutiei. In acest context trebuie amintita scrisoarea adresata de I. Bernvicepresedintelui Frantei, Boulay de la Meurthe 23, prin care se cerea spri-jinul diplomatiei guvernului francez in oprirea interventiei armatelor rusein Transilvania i misiunea maiorului Brown pe lânga guvernul otoman,ca reprezentant personal al lui Kossuth. Cu ocazia trecerii rnaiorului Brownprin Bucuresti, consulul britanic intra in posesia a trei documente secretefar-a a spune insa curn referitoare la Ungaria 24 anume: 1) instructi-unile lui Kossuth catre Borwn in legatura cu misiunea sa la Constantinopol,care se refereau la urmatoarele probleme: asigurarea Portii de prietenia gu-vernului revolutionar, determinarea Turciei de a recunoaste suveranitateanatiunii ungare i de a-i ofcri Portii alianta i prietenia Ungariei; 2) instruc-tiuni politice pentru trimisul extraordinar al Ungariei in Anglia privind:notificarea independentei de stat a Ungariei, stabilirea de relatii diplomaticesi.oprirea interventiei rusesti; ultimul document era scrisoarea lui L. Kossuthcatre ministrul de externe al Turciei, Aali pasa, in care se sublinia necesi-tatea unor raporturi amicale intre cele doua tri si se recomanda primireamaiorului Brown in calitate de insarcinat cu afaceri al Ungariei pe lângaPoarta;

Intr-adevar miscarea nationala din Ungaria a sthrnit entuziasrnul ra-dicahlor-din intreaga Europa.; dar liberalii" maghiari, odata proclamataindependenta Ungariei in aprilie 1849, atrageau atentia celor noua mili-

19 Ibidem, f. 138-140 i 143-146 rapoartele lui R.G. Colquhoun cAtre Stratford deRedcliffe, Bucure0i, 2/14 martie i 4/16 martie 1849.

19 Ibidem, f. 118 12 1 Eff. Grant atre R.G. Colquhoun, Sibiu 14/26 februarie 1849.Ibidem, f. 3; lord Palmerston cAtre R.G. Colquhoun, Londra, 16/28 februarie 1849.Ibidem, f. 7-7 v, lord Palmerston catre B.G. Colquhoun, Londra, 9/2 1 aprilie 1849.Ibidem, r. 22; P.R.O.F.O. 78/788 f. 57-57 v, R.G. Colquhoun cAtre lord Palmerston,

13/25 mai 1849.Ibidem, r. 21; P.R.O.F.O. 78/787 f. 158-160 v; Sibiu, 28 februarie/12 martie 1849,

I. Beni atre Boulay de la Menrthe.Ibidem, r. 22; P.R.O.F.O. 78/788 f. 28-43. R.G. Colquhoun cAtre Stratford de Red-

cliffe, Bucuresti, 28 aprilie/10 mai 1849.

si

24

"

www.dacoromanica.ro

5 Rapoarte diplomatice engleze 1019'

oane de germani, slavi i români c'a nu le vor permite eliberarea de sub sta-panirea celor cinci milioane de unguri. Timp de aproape sase luni revoluti-onarii unguri condusi de Kossuth si ajutati de un numar de refugiati polo-nezi de sub comanda lui I. Bern au remit sa infranga armata irnperialape oamenii generalului croat J. Jelacie' ceea ce a starnit entuziasmuladmiratia Europei occidentale. Liberalii din intreaga Europa au aplaudatceea ce ei au numit cea mai mare lupta dusa impotriva despotismului dela revolta.polonezilor din 1830-31. Revolutionarii s-au inselat insa atuncicand 0-au facut iluzii ca Anglia liberala le va sprijini lupta impotriva unuiiniperiu autoritar ca Austria. Palmerston nu credea ca era in interesul An-gliei ea Imperiul habsburgic sa se prabuseasca si a refuzat sä dea orice ajutorsau sa incurajeze pe unguri. Radicalii din Europa, admiratori ai lui Palmer-ston, considerat de ei un campion al radicalismului european, ar fi fost sur-prinsi daca ar fi cunoscut scrisoarea omului de stat britanic catre reprezen-tantul englez de la Viena, din vara lui 1848. Iata ce scria la 30 iunie 1848,Palmerston lui John Ponsonby cu privire la partidul ultraradical din Vienace ameninta monarhia habsburgica: Trebuie sä declar cä guvernul Majes-tatii. Sale este de acord cu parerea exprirnat5. de D-voastra cu privire la im-portanta mentinerii Imperiului austriac cat mai unit si puternic posibil siEx. Voastra trebuie sa considere in toate imprejurarile acest obiectiv caunul din scopurile ce trebuie atinse prin toate mijloacele ce le aveti la inde-mana. 0 care contribuie la implinirea lui" 26 Asa se explica de ce lord Pal-merston a refuzat sa prirneasca pe trimisul lui L. Kossuth, Szalai, declarandca ar fi hepotrivit pentru un om de stat englez sa aiba vreo legatura cu re-belii" care lupta impotriva unui suveran prieten, iar daca dorea sa-i comu-nice ceva, atunci s5. o faca prin intermediul ambasadei otomane la Londra 27.Totusi Palmerston a fost de acord sa aiba o intrevedere particulara cu Pul-zski, ce fusese trirnis in Anglia de Kossuth ca sa faca propaganda pentrucauza ungara, dar i-a declarat fara menajamente ca rnentinerea Imperiuluiaustriac era o problema esentiala pentru Marea Britanie, deoarece Austriaera atiatul firesc al Angliei in Balcani si Orientul Mijlociu 28. Astf el se ex-plica de ce Palmerston n-a adresat nici un protest formal atunci card arma-tele rusesti au trecut in Transilvania. Numai in august 1849, child infran-gerea.revolutiei era clara i pedepsirea rebelilor" in plina desfasurare, gu-vernul britanic, ca raspuns la presiunea opiniei publice, a protestat impotrivacruzimii generalului austriac, Iulius von Haynau. Dar opinia publica dinAmerita si Anglia, unde L. Kossuth a fost primit cu entuziasm, cunoasteadoar, o latura a evenimentelor din aceasta zona a Europei. In jurul revolu-tionarului maghiar se nascuse legenda ca era reprezentantul celor ce luptauimpotriva autocratilor (tarul Rusiei i imparatul Austriei) si a libertatiiimpotliVai despotismului. Toate acestea erau departe de realitate, exceptandfaptul ca revolutionarii unguri au luptat cu vitejie impotriva celor douaarmate imperiale. In general conflictele din 1848-1849 au afectat Imperiulhabsburgic atat pe plan social cat si national. Lupta maghiarilor s-a duspentru- recastigarea drepturilor istorice ale regatului ungar, pentru afirma-

ibidem, f. 14 1-142 v, R.G. Colquhoun c5,tre lord Palmerston, Bucuresti, 26 iuhe/7august 1M9

26 P.R.O.F.O. Austria, 78/1096 nepaginat.27 C Sproxton, Palmerston and the Hungarian Revolution, Cambridge 1919, p. 44-47.28 F. Pelszki, Meine Zeit, mein Leben, Pressburg, 1880, vol. II, p. 322.

25,

81

8i

www.dacoromanica.ro


rea natiunii maghiare pe plan politic. Dar intre atitudinea oficialitAtilorungare si a guvernului Imperial fata de celelalte nationalitati nu era dealo mica diferenta. In lingaria, grupurilor nationale le erau permise doar aceledrepturi care nu includeau autodeterminarea politica. Orice tentativa de areclama un drept egal cu al natiunii maghiare era asupru pedepsita. Compor-tarea generalului I. Haynau poate fi comparata fàrä teama de a gresicu represiunea brutala a ungurilor impotriva incercarilor de eliberare a ro-mAnilor de sub dominatia maghiara. La 4/16 februarie 1849, EffinghamGrant raporta lui R. G. Colquhoun despre devastarile salbatice" de lk Blaj,unde principalele victime au fost românii 26. Numai cà opinia publica dinAmerica si Anglia, care 1-au primit pe Kossuth si ai sai, nu stiau sau nu voiausa stie adevarata situatie din aceasta parte a Europei.

La jumatatea anului 1849 situatia in zona devenise critica odata cuinfrângerea trupelor revolutionare maghiare i predarea neconditionata alui A. Gorgey 30 L. Kossuth, insotit de un grup de ofiteri, ajung la Orsova,urmand sa piece la Vidin 31. In acelasi timp Colquhoun informa despre sosi-rea lui Mesaros, fost ministru de razboi, a lui Dembinski 32, §i a contelui Za-moiski cu o legtune formata din polonezi i italieni 33. Situatia din zona deve-nise exploziva. In octombrie 1849 apareau la orizont inceputurile unei crizeorientale cu urmari diplomatice. Dupa cum am mentionat mai sus,'multirevolutionari maghiari i polonezi s-au refugiat in Principate ca de -aid säplece in Turcia. Dar Rusia a cerut extradarea polonezilor, fiind socotiti su-pusi rusi; Austria, la rândul ei, a cerut si ea extradarea lui Kossuth si*a altormagbiari ca fiind supusi austrieci. Franta si Anglia, sigure ca nu risca Rusiasi Austria fiind prea slabite de pe urma evenimentelor, ordona flotelof en-gleze si franceze sa se apropie de Dardanele pentru a determina Poarta sanu extradeze pe revolutionarii unguri i polonezi. Guvernul otomaii §-a a-flat astfel intr-o situatie dificila, i ca intotdeauna, a recurs la politica-de ter-givetsare pana s-a lamurit de partea cui inclina balanta. La inceptit Turcias-a declarat pentru acordarea dreptului de azil refugiatilor de pe teritoriulimperiului. Inca din 10/20 ianuarie 1849, Duhamel aducea la cunostintalui Fuad pasa instructiunile primite de generalul Liiders relativ la urrifarirearebelilor" cc vor trece frontiera in Tara Româneasca i predarea lor au-toritatilor austriece 35. Comisarul otoman s-a declarat la inceput impotriva,fiind pentru acordarea unui refugiu generos tuturor celor ce voiau sa treacain Principate, depunand armele i cerand ospitalitate" 36. Aceasta p6zitiese mentine si in august cand, atat Rustem Bey cat i Fuad refuza certreaconsulilor Austriei i Rusiei de a preda pe revolutionarii unguri printre

33 Arh. St. Buc. microfilme Anglia, r. 2 1; P.R.O.F.0: 78/787 f. 84-85. Eff. GiAht 'careR.G. Colquhoun Sibiu 4 16 februarie 1849.

3° lbidem, r. 22; P.R.O.F.O. 78/788 f. 170 17 1, R.G. Colquhoun atre lord Palni=ston,9/2 1 august 1849.

" Ibidem, f. 164-165. R.G. Colquhoun câtre lord Palmerston, I3ucuresti 8120 august1849.

Ibidem, f. 160 16 1 R.G. Colquhoun cAtre Stratford Canning, 6/18 august 4 849.Ibidem, f. 180-182 v. R.G. Colquhoun care Stratford Canning, 19/31 august 1849.

" Ibidern, r. 2 1; P.R.O.F.O. 78/787 f. 49-50 v. A.O. Duhamel atre Fuad Effendi.Ibidem, f. 66-66v. R.G. Colquhoun cAtre lord Palmerston, Bucuresti 22 ialnuarie/3

februarie 1849.3° Ibidem, f: 51-52 v. Fuad Effendi catre A.O. Duhainel, 12/24 ianuarie 184 9.37 Ibidem, f. 164-165, R.G. Colquhoun care lord Palmerston, 8/20 august 1849.

34

I. .

"

.

www.dacoromanica.ro

7 Rapoarte diplomatice engleze 1021

care se afla Si sopa lui Kossuth 38. Consulul britanic, in calitatea sa de re-prezentant al Angliei acum liberala a intervenit in dese randuri pe langacomisarul otoman pentru soarta celor fugiti din Ungaria. Dar, dupa cumobserva el, in atitudinea lui Fuad pasa, intervenise o schimbare. Acesta dinurma se arata mai putin binevoitor 39, invocand presiunea exercitata de Ru-sia. R. G. Colquhoun asigura pe superiorii sai de la Londra si Constantinopolcä a depus toate eforturile sa salveze pe toti sau pe unii din acesti neferi-ciP de la pericolul inspaimantator ce-i ameninta"". Intre timp Rusia s-adecis sa nu persiste in cererea ei, flota anglo-franceza la stramtori fiind unavertisment, iar Austria a renuntat i ea in cele din urma. Interesant estecà scurta alianta franco-britanica de interventie in afacerile interne ale Tur-ciei a constituit un preludiu al viitoarelor aliante din 1853-1856. Acestepisod apartine mai mult chestiunii orientale decat anului revolutionar 1848.

Se poate afirma cä in sprijinul liberalismului european, actiunile luiPalmerston si Ludovic Napoleon Bonaparte au fost mai mult de forma, fie-care urmarind interesele tarilor pe care le reprezentau, idealismul fiind lasatrevolutionarilor.

Printre preocuparilc trupelor ruse de ocupatie ca si a caimacamieiasa cum reiese din rapoartele consulilor din Principate era si suprave-gherea intregii frontiere a Transilvaniei sub pretextul Ca Tara Romaneascaar putea deveni teatrul unor noi rniscari" revolutionare 41. Consulul bri-tanic observa ca masurile erau asa de severe Inca, de exemplu sotia lui Ma-gheru, care a fugit in Tara Romaneasca de la Sibiu, de frica ungurilor,a fost arestat i condusa dincolo de frontiera 42 Dar, dupa cum remarcaR. G. Cloquhoun, inasprirea masurilor de paza la granita n-au putut im-piedica patrunderea revolutionarilor din Transilvania, Bucurestiul fiind,plin de refugiati", dupa cum consemna in raportul din 11/23 martieNormal ca acest fapt nelinistea autoritatile militare straine. In acest fel seexplica i numarul mare de arestari, chiar si a unor persoane mai putin im-portante din punct de vedere politic, conform relatarilor aceluiasi consul".Scopul era clar: de a intimida mice incercare de organizare revolutionara.R. G. Cloquhoun avea sa fie dezamagit de ordinul emis de autoritätile ruse

politia locala urmat de cel al comandantului trupelor otomane, Omer pasa,la 30 iulie/11 august de a se interzice discutarea problemelor politice in loca-lurile publice 45. El arata ca in Tara Romaneasca se stabilise in ultimile aseluni un sistem politist si de spionaj asemanator celui din Austria si Rusia,neplacut nu numai pentru populatie dar i pentru rezidentii obisnuiti cuun regim bland in trecutul nu prea indepartat. Erau interzise nu numai con-versatiile politice, dupa cum am amintit, dar i patrunderea oricaror stiridin exterior. Posta austriaca, care inainte primea de la orice persoana abo-

38 Ibidem, f. 176-178, v. R.G. Colquhoun eltre Stratford Canning, 13/25 august 1849.39 Ibidem." Ibidem, f. 180-182 v. R.G. Colquhoun cAtre Stratford Canning, 19/3 1 august 1849.

Ibidern, r. 2 1; P.R.O.F.O. 78/787 f. 18 1-182 v. R.G. Colquhoun care StratfordCanning, 16/28 martie 1849.

42 Ibidem.43 Ibidern, f. 173-174; R.G. Colquhoun care Stratford Canning, 11/23 rnartie 1849.44 Ibidern, f. 18 1-182 v.48 Ibidern, r. 22; P.R.O.F.O. 78/788 f. 150 15 1 v. R.G. Colquhoun care Stratford

Canning, 1/13' august 1849.

5 c. 3962

si

0.

si

www.dacoromanica.ro


namente pentru ziare franceze i germane, refuza acum orice abonament.Presa era admisa sa intre in tara doar pentru agentii consulari. Poate aces-tea sunt fleacuri", scria cu amaraciune Colquhoun la 20 iunie/2 iulie, dareste de presupus Ca ele n-au fost facute fara consimtamantul comisaruluiturc i tind, ca i alte multe lucruri, la diminuarea autoritatii otomane, fiindcunoscut cà astfel de masuri nu exista nicaieri in tot imperiul" 46 Consululregreta mult" repetarea unui astfel de ordin din partea autoritatilor mili-tare otomane, deoarece putea aduce prejudicii bunelor relatii dintre Poarta0 Tara Romaneasca. Acum, remarca el, era nevoit sa fie martorul unei si-tuatii ce ducea la instrainarea simpatiilor i bunelor sentimente, ce existauin general, in randurile populatiei fata de curtea suzeran5.47.

Un interes deosebit I-a manifestat i pentru soarta exilatilor romani,pledand in favoarea bor. De la Effingham Grant, in misiune la Sibiu, afla deplecarea a 16 exilati, la 10/22 februarie, din Transilvania la Constantinopolunde, dupà spusele lor, erau invitati de un influent demnitar otoman carele-a promis mijloace de existenta pe cheltuiala Portii" 48 Consulul britaniceste cel ce se ridica impotriva pedepsirii celor implicati in revolutia de la1898 0 subliniaza in depeele oficiale abuzurile caimacamiei ce hotaraseprintr-o rezolutie judecarea persoanelor care s-au opus intrarii trupelorotomane i arderii Regulamentului Organic" 46. Revine asupra acestei pro-bleme in raportul din 20 iunie/2 iulie adresat lui Strafford Canning, de dataaceasta cu unele observatii. Consulul regreta ca, odata ce ordinea fusese re-stabilita in tara, autoritatile locale 0 de ocupatie decideau o condamnare ge-nerala, greu de inteles, impotriva unui numar atat de mare de tineri". Toto-data el afla ca dintre cei plecati din tara 34 au fost surghiuniti pentru tot-deauna", iar multi dintre ei nu aveau dreptul sä së intoarca atata vreme cattara se afla sub ocupatie. La toate acestea, remarca Colquhoun, majoritateaerau lipsiti de mijloace de subzistenta i vor fi foarte nevoia.0". Ar fi unadin cele mai populare masuri, era de parere reprezentantul britanic, &eadomnitonil tirbei ar face din arnnistie o realitate 0 nu o fictiune"5°.

In august se instituise o comisie la Bucure0i pentru cercetarea chel-tuielilor acute de guvernul provizoriu in 1848. Consulul britanic afla caraportul intocmit de comisari acuza pe membrii guvernului cä i-ar fi insu0taproape un milion de pia§tri (E 1600). Dupa el era foarte posibil sa fi existatun asemenea deficit dar se afla i o justificare. Conform afirmatiilor unorprieteni ai partidei liberale au fost intr-adevär luate ni0e sume de unii dinmembrii guvernului provizoriu dar ele au fost folosite pentru misiuni se-crete §i alte servicii delicate", care desigur nu puteau fi specificate in regis-trele Ministerului de Finante. Acestea au fost sumele de bani analizate deComisie §i considerate ca delapidate. Lui Colquhoun ii parea rau sa spunacà printre boieri exista o stare de spirit" foarte vindicativa impotriva supor-tenlor m4carii pa§optiste §i era inclinat sä creada ca se va propune de catrecomise confiscarea averii unor membri din guvernul provizoriu ca sä aco-

46 Ibidem, f. 111-113, R.G. Colquhoun atre Stratford Canning, 20 iunie/2 iube 1849.47 Ibidem, f. 150-151; R.G. Colquhoun catre Straford Canning, 1/13 august 1849.44 Ibidem, r. 21; P.R.O.F.O. 78/787 f. 141-143 Eff. Grant care R.G. Colquhoun, Sibiu,

10/22 februarie 1849." Ibidem, r. 22; P.R.O.F.O. 78/788 f. 17-18, R.G. Colquhoun ditre lord Palmerston,

23 aprilie/5 mai 1849." Ibidem, f. 111-113, R.G. Colquhoun catre Stratford Canning, 20 iunie/2 iulie 1849.

1

www.dacoromanica.ro


pere suma deficitara mentionata. 0 astfel de masura remarca Colquhoun,va da satisfactie unor boieri si in acelasi timp va veni in ajutorul unei visteriiepuizate. Totusi reprezentantul britanic avea incredere in bunele sentimenteale domnitorului i spera ca acesta nu va sanctiona o altä nedreptate indrep-tata impotriva unor proscrisi deja nefericiti"

In mai 1849 Rusia i Turcia au incheiat Conventia de la Balta Limanprin care se ingradea autonomia interna a Principatelor. Dreptul celor douàputeri de a numi domni pe sapte ani, dizolvarea_ adunarilor obstesti si in-locuirea lor cu noi adunari ad-hoc alcatuite numai din marea boierime,a nemultumit nu numai populatia din cele doua Principate dar i pe consuliibritanici din aceste tari. Sunt interesante din acest punct de vedere comen-tariile lui R. G. Colquhoun in legatura cu aceasta problema. Trebuie amintitca reprezentantul Marii Britanii avea ca sarcina sä mentina influenta Impe-riului otoman in aceasta parte a Europei. Or, el vedea in prevederile conven-tiei de la Balta Liman o diminuare a puterii otomane in Principate si o cres-tere a celei rusesti. Marea mea teama, scria el la 30/12 mai, este ca treptatsentimentele de prietenie ale Valahilor in favoarea Turciei pot fi distrusee",asa ca once concesie" facuta Rusiei ar ingreuna nu numai recapatarea te-renului pierdut, dar i bunele sentimente ale populatiei fata de Poarta 52

In Moldova a fost numit Grigore Alex. Ghica boier i gentelman foartedistins", conform caracterizarii lui Samuel Gardner 53, iar la Bucuresti,Barbu *tirbei 54 ce avea de partea sa pe Duhamel si Kotzebue 55. Colquhounera convins ca numirea domnitorilor pe sapteani de catre Poarta era o clauzadin conventie care a ranit profund sentimentele multora violând unul dincele mai scumpe privilegii ale autonomiei" ". Chiar in aceste conditii, celedoua imperii n-au avut incredere in potolirea spiritului revolutionar, men-tinând Principatele sub ocupatie militara 'Ana in mai 1851 57, ceea ce a dusla impovararea populatiei si mai ales a taranului dator a sustine cheltuie-lile trupelor de ocupatie 58.

In 1852 Rusia a pretins Principatelor plata unor datorii. Este intere-santa relatarea consulului britanic de la Bucuresti in legaturä cu metodelediferite adoptate de cei doi domnitori fata de notificarea Rusiei. Barbu stir-bei, fara a protesta, a inaintat nota Divanului, cerandu-i sä gaseasca mij-loacele de indeplinire a pretentiei creditorului. Spre deosebire de domnulmuntean, Grigore Ghica a actionat complet diferit. El a trimis o nota laPetersburg cu situatia financiara a Moldovei farä stirea lui Halcinski, consu-lul rus de la Iasi, cu observatia Ca era totalmente imposibil pentru el" aachite suma ceruta. Petersburgul a raspuns prompt ca n-a fost informatde dificultatile financiare ale Moldovei si nu era in intentia guvernului sä

1849.

1851.

51 Ibidem, f. 193 194; Eff. Grant catre Stratford Canning, 27 august18 septembrie

58 Ibidem, f. 46-48, R.G. Colquhoun care Stratford Canning, 30 aprilie/12 mai 1849.58 Ibidem, f. 25. 26 v. Samuel Gardner catre lord Palmerston, Iasi, 27 mai/8 iunie 1849.54 Ibidem, f. 93-94, R.G. Colquhoun catre lord Palmerston, 13/25 iunie 1849.55 Ibidem, f. 46-48; R.G. Colquhoun care Stratford Canning, 30 aprilie/12 mai 1849.58 Ibidem.51 Ibidem, r. 24; P.R.O.F.O. 78/864 f. 91, Eff. Grant catre lord Palmerston, 6/18 mai

58 Ibideit, r. 22; P.R.O.F.O. 78/788 f. 46-48, R.G. Colquhoun catre Stratford Canning ,30 aprilie/12 mai 1849.

51.

www.dacoromanica.ro


forteze plata datoriei" 59. Stirea acestei intamplari s-a raspandit si in TaraRomâneasca, iar comparatia ce s-a facut intre cei doi domnitori a fost desigurin dezavantajul lui Barbu Stirbei 6° Deosebirea dintre ei s-a accentuat inurmatorii ani. Domnul muntean a fost un conservator si antirevolutionarconvins, pe cand cel moldovean s-a afirmat ca un progresist, favorabil fos-tilor pasoptisti care, spre deosebire de fratii lor munteni, s-au putut intoarceimediat in Moldova, ocupand chiar i unele functii administrative, si nuin cele din urma un unionist.

In ajunul razboiului Crimeii, tarismul isi considera politica sa in pro-blema orientala" in afara oricarui pericol. Austria acceptase extindereaRusiei in Balcani ca recunoastinta pentru ajutorul dat in 1849, iar

anglo-franceze (Afacerea Pacifico) ii dadea libertate de actiune asupraImperiului otoman. Ostilitatile abia provocate ii vor dovedi eroarea calcu-lelor facute.

In planul de impartire a Turciei la care voia sã atraga Anglia, Rusian-a tinut seama de interesele economice i politice ale Marii Britanii in aceastaparte a Europei. Ea a nesocotit faptul ca Anglia si majoritatea oamenilorde stat englezi mai cu seama Palmerston au ramas credinciosi politiciide integritate a Imperiului otoman, iar burghezia industrialà era legataprin interese economice si politice de Turcia. De asemenea politica taristaa omis din planurile ei opinia publica britanica care dupa represiunea revo-lutiilor de la 1848-49 a devenit potrivnica Rusiei. Cresterea rusofobiei"termen folosit de istorici englezi se datora in parte si propagandei exila-tilor revolutionari refugiati in Marea Britanie.

Rusia, in calculele sale, nu neglijase Austria, de care avea nevoie inrezolvarea problemei orientale si de a carei colaborare era sigura. Totusiguvernul de la Petersburg n-a acordat suficient 5. atentie faptului ea' Imperiulhabsburgic revenise de pe urma evenimentelor de la 1848-1849 casi de interesele economice si politice pe care el le avea in Sud-Estul Europei.Guvernul de la Viena nu se putea lasa atras intr-un razboi ca de exempluin Balcani, deoarece s-ar fi expus in Italia izbucnirii unei miscari nationale,iar in interior unor tulburari sociale. De aceea Austria a incercat sä opreascaRusia de la ocuparea Principatelor si in acest fel sa stavileasca domina-tia ci la Dunärea de Jos, unde avea interese economice i comerciale.

Ocuparea Principatelor române in iulie 1853 de catre trupele taristea fost considerata de guvernul Marii Britanii ca un casus belli", ca un aten-tat la integritatea Imperiului otoman. La Londra, dupa intrarea trupelorruse in Moldova si Tara Romaneasca atat in guvern cat si in Parlament iiface loc tot mai mult ideea ca r5zboiu1 nu poate fi evitat. Cea mai mare partea oamenilor de stat britanici sustineau Ca Rusia trebuie oprita sa-si punä inaplicare planul de dezmembrare a Imperiului otoman. Se punea doar rroble-ma metodei de luptà. Aberdeen credea ca chestiunea se putea rezolva pecale diplomatica. Palmerston avea convingerea cä singura solutie era raz-boiul. Gruparea sa a reusit sa invinga in cele din urrna.

Ibidem, r. 26; P.R.O.F.O. 78/899, f. 46-47 v. R.G. Colquhoun cltre lord Malrnesbury,7/19 iulie 1852.

00 Ibidem.

rivalitä-tile

69

nu-si

www.dacoromanica.ro


Stirea despre o posibila dezmembrare a Imperiului otoman patrunsesein Principatele romane. Unele grupuri ale societatii românesti remarca

Colquhoun, Ii faceau o placere" din a raspandi svonuri" despre sta-rea de slabiciune" a guvernului otoman, de faptul ca a sosit timpul caTur-cia sa fie impartita i deci de necesitatea de a se hotari asupra unor noi anga-jamente teritoriale ale Turciei europene". Era deci normal pentru un re-prezentant al intereselor Marii Britanii ca sä ia atitudine, sä dezmintainlature orice iluzie in legatura cu acest zvon". Este revelatoare depesadin 4/16 martie 1853 a consulului britanic din Bucure0i, de felul promptin care a reactionat, fara a mai astepta instructiunile superiorilor sai dela Londra sau Constantinopol. In multe convorbiri avute cu persoanelede aici", scria R. G. Colquhoun, am crezut de datoria mea sä ma straduiescsa-i asigur, sa-i conving ca independenta si integritatea Turciei era de ceamai mare importanta pentru Europa de Vest; ca dizolvarea Imperiului s-ardovedi dezastruoasa pentru intreaga Europa iar puterea care ar fi cauza uneiastfel de intamplari ar avea de dat o inspaimântatoare socoteala; ca eraconvins cä Marea Britanie nu va lasa nici o piatr5 neintoarsa pentru a men-tine independenta Turciei i nu vedea nici un motiv ca locuitorii acestor Pro-vincii sa-si imagineze ca o schimbare a situatiei era aproape" 61 Secritarulde stat lord Clarendon, a aprobat conduita subalternului sail 62

In acest moment critic din punct de vedere international consulii bri-tanici de la Bucuresti i Iai s-au dovedit pioni deosebit de irnportanti inaceasta zona a Europei. Ei aveau un rol bine stabilit: acela de a transmiteinformatii cat mai detaliate in legatura cu actiunile intreprinse de Rusia

despre starea de spirit a populatiei atat inainte cat si dupa ocuparea Prin-cipatelor de catre trupele tariste. Atat Samuel Gardner cat 0 R. G. Colqu-houn erau de acord in a afirma cii la aflarea stirilor privind o iminenta ocu-pare a Principatelor 63, nelinistea cuprinsese toate straturile societatiiin special pe cele ale negustorimii 64

Cu intreruperea negocierilor de la Constantinopol dintre Rusia si Tur-cia, prin plecarea printului Men0cov I retragerea legatiei ruse, sentimen-tul de neliniste s-a accentuat in cele doua tari romane. Este imposibil dedescris" raporta R. G. Colquhoun la 9/21 iunie, starea de alarma a tuturorpartidelor de aici" 65 Marea teama a boierilor era ca Turcia va trimite tru-pe peste Dunare sa ocupe o parte din sudul si estul Valahiei", ori dacaaceasta masura era luata, remarca R. G. Colquhoun, ar avea loc o imediataemigrare" in Transilvania. Consulul asigura pe lord Clarendon, ca s-a stra-duit sa calmeze spiritele, dar regreta" ca Turcia n-a dus, in acest interval,o politica de atragere a populatiei si de formare a unei partide pro-turce,care ar fi avut succes in mase mai ales dupa ultima ocupatie rusa ce lasaseurme de nemultumire atat de profunde. In schimb, sublinia consulul, Rusiaraspandea zvonul ca primul semn al ruperii relatiilor era ocuparea Princi-

61 Ibidem, r. 27; P.R.O.F.O. 78/944 f. 11 12 v. R.G. Colquhoun catre lord Clarendon.62 Ibidem, f. 1, Clarendon catre R.G. Colquhoun, Londra, 24 inartie/5 aprilie 1853.63 Ibidem, r. 28; P.R.O.F.O. 78/944 f. 13-14; R.G. ,:olquhoun catre lord Clarendon

5/17 mai 1853, si raportul lui Samuel Gardner catre lord Clarendon Iasi, 8/20 mai 1853, ibidem,f. 29-30.

" Ihidem, f. 29-30; Samuel Gardner eitre lord Palmerston, Iasi 8/20 mai 1853.r. 27; P.R.O.F.O. 78/944 f. 30-32 R.G. Colquhoun catre lord Clarendon

9/21 iunie 1853.

0

§i sa

§i

16 Ihidéfn,

www.dacoromanica.ro


patelor cu o armata de 120.000 de oameni dar ca de data aceasta chel-tuielile de ocupatie nu vor cadea in sarcina Provinciilor iar administratialocalä ar 'Inane in mainile domnitorilor si a Divanurilor" 66.

La 8/20 iunie ambasadorul britanic de la Constantinopol, lord Strat-ford de Recliffe, trimitea instructiuni consulilor de la Iasi si Bucuresti dea ramane la posturile lor atat timp cat Poarta nu-si retragea reprezentan-tii adica pe domnitori din Principate. Se recomanda, totodata, sa seactioneze cu prudenta si cat mai discret posibil in vederea suspendarii tern-porare" a functiilor lor consulare si a unei eventuale plecari din tara 67

Cu trecerea Prutului de catre trupele ruse la 20 iunie/2 iulie, situatialui R. G. Colquhoun si S. Gardner devenea totusi dificila. Ei trebuiau särnentina in randul populatiei si a autoritatilor fidelitatea fata de CurteaSuzerana i s5. evite izbucnirea oricaror tulburari. Ambii consuli au cautatsa-si asigure superiorii ca au facut tot posibilul pentru a pastra calmul inPrincipat 08 Consulul britanic de la Bucuresti sublinia ca in cadrul lungi-lor conversatii" cu cele mai influente persoane" pe terna ocupatiei a in-cercat sä combata sentimentul de disperare" ce predomina si care avea labaza ideea cä ocuparea celor doua tari poate deveni permanenta" iar soar-ta Basarabiei" putea astepta i pe aceste Principate". Este zadarnic, seplângea Colquhoun, convingi ca dupa rau poate veni si bine". Se puteaconsidera cà Rusia, prin invadarea teritoriului turc" a rupt deja acele tra-tate in virtutea carora ii exercita drepturi speciale asupra Principatelor

aceasta putea deveni mai thrziu o problema daca acele privilegii specialetrebuiau sa-i revina sau daca existent a acestor provincii nu va fi garantatasi de alte puteri europene" 69

Odata cu declaratia de razboi a Turciei, in urma refuzului Rusiei dea evacua Principatele Colquhoun i Gardner raportau despre plecarea luiBarbu Stirbei 70 si a lui Grigore Ghica 71 din Tara Româneasca si Moldova,in urma ordinului prima de Poarta i despre cornponenta celor doua caima-camii ce urmau sä conduca cele douà tari pe durata absentei domnitorilor 72.

La 19/31 octombrie lord Stratford de Redcliffe cerea consulilor sä paraseascaPrincipatele, lasand consulatele de la Iasi i Bucuresti in grija unor per-soane de incredere 73.

66 Ibidem." Ibidem, r. 28: P.R.O.F.O. 78/947, f. 41-42, Stratford de Redcliffe catre S. Gardner,

Therapia 8/20 iunie 1853.68 Ibidem, r. 27; P.R.O.F.O. 78/944 f. 22 R.G. Colquhoun catre Stratford de Redcliffe,

5/17 innie 1853 si S. Gardner catre lord Clarendon, Iasi, 15/27 iunie 1853, ibidem, r. 28;P.R.O.F.O. 78/947 f. 37-38.

" Ibidem, f. 58-59 v. R.G. Colquhoun catre Stratford de Redcliffe, 28 iunie/10 iulie1853.

" Ibidem r. 28; P.R.O.F.O. 78/945 f. 68-69, R.G. Colquhoun catre lord Clarendon,15/27 octombrie 1853.

Ibidem, r. 28; P.R.O.F.O. 78/947, f. 101-104 S Gardner catre lord Clarendon, Iasi16/28 octombrie 1853; Foreign Office-ul aproba conduita lui Gr. Ghica de a paräsi domnia"si de a nu asculta oridinele primite de la rusii ce erau contrare onoarei sale", Clarendon catreS. Gardner, Londra, 27 octombrie/9 noiembrie 1853, ibidem, f. 5-6.

72 Ibidem, r. 38; P.R.O.F.O. 78/945 f. 78-79 v. R.G. Colquhoun catre lord Clarendon,17/29 octombrie 1853; vezi i raportul lui S. Gardner catre lord Clarendon, Iasi 26 octombrie/7 noiembrie 1853. Ibidem, r. 28; P.R.O.F 0. 78/947 f. 140-110 v.

73 Ibidem, r. 28; P.R.O.F.O. 78/945, f. 193-194, R.G. Colquhoun catre Stratford deRedcliffe, Therapia, 19/31 octombrie 1853.

sa-i

si

n

www.dacoromanica.ro


Se cunoaste ca prima faza a razboiului a fost un conflict numai intreRusia si Turcia, ce a durat din 23 octombrie 1853 'Ana in 28 martie 1854.Luptele s-au desfasurat pe doua fronturi: in Transcaucazia si pe Dunare.Rapoartele celor doi consuli au relatat despre cel de-al doilea front, uncoricu lux de amanunte, insotite de comentarii, ca de exemplu luptele de la Isac-cea 74, Oltenita 75, Turtucaia si Giurgiu 76, Calafat 77 etc.

Intrarea Frantei si Marii Britanii in razboi, in martie 1854, si teamaca Austria ar putea sa-i declare razboi aliindu-se cu celelalte mari puteri,a determinat Rusia sa se retraga din Principatele române astfel ca la sfar-situl lui august trupele ei au trecut dincolo de Prut. Comportarea Austrieis-a dovedit destul de amenintatoare ca sa forteze Rusia sa ia o asemenea de-cizie. La 20 aprilie 1854, Viena si Berlinul incheiau un tratat, iar una dinprincipalele prevederi se referea la intentia celor doua state de a fixa retra-gerea Rusiei din Principate. Mu lt mai importanta a fost poate mobilizarea,de catre Austria tot in aprilie 1854 a patru corpuri de armata in Galitiaadaugandu-se altor trei corpuri de armata mobilizate deja din toamna lui1853 si concentrate in sudul Ungariei. La 3 iunie contele Buol trimetea ru-silor o nota, cerandu-le sa se retraga din Principate si la 14 iunie Austriaincheia cu Turcia un acord. Conform intelegerii, Imperiul habsburgic ocupaPrincipatele imediat dupa retragerea trupelor tariste si se obliga sa le res-tituie dupa incheierea pacii. Viena era interesata ca si Poarta si mai multdecat Anglia si Franta ca protectoratul rus sa ia sfarsit in Principate. Lasfarsitul lui iunie, -t arul a fost nevoit sa accepte situatia suparat de ingrati-tudinea si lipsa de reciprocitate a Austriei pentru serviciile aduse de Rusiain 1849.

Noua situatie intervenita in sud-estul Europei si implicit in Principa-tele romane a permis reintoarcerea lui R. G. Colquhoun din Bosnia 78 laBucuresti la 29 iulie/10 august, dupa o absenta de opt luni 79. Problemeleconsulare au fost girate in acest rastimp de consulul belgian, Poumay, Effin-gham Grant fiMd si el nevoit s5. paraseasca Tara Româneasca in urma noteiprimita de la comisarul rus, baronul Budberg, din 24 martie/6 aprilie 88R. G. Colquhoun si-a grabit venirea la Bucuresti la cererea lui Omer pasa,care spera ca prin prezenta consulului chiar neoficialà, s-ar da un grad deincredcre populatiei capitalei" 81 Relatiile oficiale dintre consulatul brita-si guvernul Tarii Românesti s-au reluat in august 1855 82

Dona probleme importante se desprind totusi din noianul de eveni-mente petrecute in anul 1859: disensiunile austro-otomane, care s-au con-

" Ibidem, r. 28 ; P.R.O.F.O. 78/947, f. 110-110 v. S. Gardner catre lord Clarendon,2 6 octombrie/7 noiennbrie 1853.

78 Ibidem, r. 28; P.R.O.F.O. 78/945, f. 10 1-102, R.G. Colquhoun catre lord Clarendon,2 3 octombrie/4 noiembrie 1853.

76 Ibidem, f. 116-117, R.G. Colquhoun catre lord Clarendon, 3 1 octombrie/12 noiem-brie 1853.

77 Ibidem, r. 3 1; P.R.O.F.O. 78/10 10 f. 3 3-34 v; Eff. Grant catre lord Clarendon, 30decembrie 1853/11 ianuarie 1854.

78 Ibidem, f. 3, lord Clarendon catre R.G. Colquhoun, Londra, 8/20 aprilie 1854.79 Ibidem, f. 25 1, R.G. Colquhoun catre lord Clarendon, 31 iulie/12 august 1859.80 Ibidem, f. 10 1-102 Eff. Grant catre lord Clarendon, 25 martie/6 aprilie 1854.87' Ibidem, f. 2 15-2 18; R.G. Colquhoun catre lord Clarendon, 3 1 iulie/12 august 1854.82 Ibidem, r. 34; P.R.O.F.O. 78/1098 f. 154-15 6 v. R.G. Colquhoun catre lord Claren-

don, 13/25 august 1854.

www.dacoromanica.ro

1028 Beatrice Marinescu 1 4

cretizat in lupta autoritatilor militare de ocupatie austriece pentru chsti-garea suprematiei in Principate in detrimentul celor otomane si in al doilearand i poate cel mai important interesul Foreign Office-ului pentrusituatia din Moldova si Tara Rornameasca i soarta exilatilor romani de la1848. Acest fapt se datora in mare parte si propagandei emigratiei romanein Anglia 83.

Amestecul tot mai fatis al Austriei in treburile interne ale Principa-telor române nemultumea nu numai Poarta, dar i pe reprezentantul bri-tanic de la Bucuresti. Astfel in cazul readucerii lui Barbu *tirbei la condu-cerea ärii, neintelegerile dintre autoritatile austriace i otomane au luatamploare. Se stie c Poarta nu dorea revenirea fostului domnitor, acuzatde a fi filo-rus 84 Ea era incurajata de consulul britanic de la Bucurestide ambasadorul britanic, lord Straford de Redcliffe. Dar Barbu Stirbei erasustinut de Austria. Conflictul a inceput de la faptul ca invitatia de a seintoarce in tara a fost inmanata domnitorului de catre de Laurin, un aus-triac si nu de ambasadorul Turciei din capitala Austriei, ceea ce a iritat Poar-ta, considerand actul drept o incalcare a drepturilor ei de putere suzerana 85.Neintelegeri au fost i cu privire la ceremonialul de primire a lui *tirbei incapitala 86. Drept urmare, Omer pasa a plecat din Bucuresti pentru a nuasista la sosirea domnitorului 87. Un alt caz a fost cererea generalului Allemande a permite intoarcerea in tail a lui Mavros, Ioanides, Florescu, colonelulSolomon, cunoscuti partizani ai Rusiei, i refuzul categoric al lui Omer pasa 88.Dar ceea ce nu puteau admite autoritatile otomane din Principate era inter-.ventia tot mai directa a reprezentantilor Austriei in dirij area treburilor in-terne a celor doua tari române i incercarea de a impune punctele lor de ve-dere. Aceasta situatie intarea credinta Portii ca la Viena se incerca submi-narea autoritatii ei in aceste provincii" ale Imperiului ".

Disensiuni erau i pe plan militar, ca de exemplu restrictiile impusede generalisimul imperial Coronini in legatura cu miscarea trupelor oto-

83 Beatrice Marinescu, Romanian British Political Relatinns 1818-1877, Bucuresti,1983 p. 44-57

" Arh. St. Buc. microfilme Anglia, r. 31; P.R.O.F.O. 78/10 11 f. 18 1-183. R.G. Col-quhoun cátre lord Clarendon. Este interesant& relatarea intrunirii cu E. Poujad, Dervis pasa

Daoud hey de la resedinta consulului unde s discutat activitatea politic& si administra-tivA a lui B. $tirbei pe marginea memoriului prezentat de comisarul otoman. Principalelecapete de acuzare erau: domnitorul era informat de intrarea trupelor ruse in Principate Inc&de la sfirsitul anului 1852; B. $tirbei nu a instiintat Poarta despre ordinul primit de laconsulul general al Rusiei de a inceta orice relatie cu Turcia si de a suspenda platatributului ; a dat informati rusilor cu mult inaintea intrgrii lor in Principate.

65 Ibidem r. 31; P.R.O.F.O. 78/10 10 f. 343-344. R.G. Colquhoun catre Stratford deRedcliffe, 13'25 septembrie 1854.

86 I bidem, r. 31 ; P.R.O.F.O. 78/1011, f. 84 8& R.G. Colquhoun catre lord Clarendon,21 septembrie/3 octobrie 1854.

87 Ibidem, r. 3 1; P.R.O.F.O. 78/10 10, f. 358. R.G. Colquhoun care lord Clarendon,18/30 septembrie 1851.

86 Ibidem, r. 3 1; P.R.O.F.O. 78110 11 f. 358; R.G. Colquhoun c&tre Stratford de Redcliffe,8/20 decembrie 1859; ibidem f. 382 385, R.G. Colquhotm eitre lord Wectmorland, 10 22 decem-brie 1859.

Ibidern, r. 3 1; P.R.O.F.O. 78/1010 f. 343-344; R. F. Colquhoun c6tre Stratford deRedcliffe 13/25 septeml rie 1854.

si

86

si

www.dacoromanica.ro


mane " discutii aprinse intre conducerile celor doua armate de ocupatie 91,si nu in ultimul rand sentimentul de suspiciune" ce exista intre cele dou5.armate aliate 92

Cresterea influentei Austriei in Principate, neintelegerile dintre au-toritatile austriace i otomane, in care au fost atrasi i reprezentantii con-sulari ai marilor puteri la Bucuresti ingrijora Foreign Office-ul. La 21 de-cembrie 1854/2 ianuarie 1855 lord Clarendon atragea atentia consulului bri-tanic, R. G. Colquhoun, ca a omis trimiterea documentelor privind dife-rendele austro-turce in Principate" i cerea sä transmitä lordului West-morland, ambasadorul Marii Britanii la Viena, informatii cat mai detailatecu privire la toate chestiunile ce exista intre autoritatile austriace i oto-mane" 93. Desele conflicte dintre autoritatile celor dou5 imperii care ocu-pau Principatele nelinisteau pe oamenii de stat britanici, a and in vederesituatia critica existenta in Europa si relatiile dintre marile puteri in con-textul crizei orientale. In cazul dat Anglia nu avea interesul nici economic

cu atat mai putin politic ca locul Portii la Dunarea de Jos sa fie luat deAustria. Dupa cum sublinia R. G. Colquhoun dreptul de a superviza" pro-blemele Tarii Romanesti trebuia sä revina numai comisarilor sultanului" 94.

Viena, pe durata razboiului Crimeii, a devenit centrul diplomatic alEuropei, unde s-au desfasurat discutiile in legatura cu incheierea razboiu-lui. Ele au avut ca scop aparent intelegerea intre parti. In realitate nazuin-ta ambelor tabere beligerante era sa castige de partea lor Austria. Negoci-erile, dupa cum anticipase lord Russell, n-au reusit sä stabileasca pacea,dar in schimb, au adus in fata marilor puteri printre altele i problema celordoua Principate. Chestiunea tarilor romane a dat nastere la discutii vii Sia relevat interesele economice i politice diferite ale puterilor europene inaceste provincii" periferice ale Imperiului otoman. Austria, Anglia, Fran-ta i Turcia au incheiat asa numitul memorandum". Cele patru puncte aufost schitate de lord Clarendon in iulie 1854 si acceptate in principiu de Fran-ta si Austria in august acelasi an, fiind trimise apoi spre examinare Rusiei.Primul punct dezbatea problema reorganizarii Principatelor romane, carea produs puternice divergente intre reprezentantii diplomatici ai puteriloreuropene. Scopul urmarit de Marea Britanie era abolirea protectoratuluiexclusiv" al Rusiei asupra Principatelor i inlocuirea lui cu garantia mari-lor puteri.

Pentru a avea o situatie clara asupra celor doua tari române E. Hamm-ond, subsecretar de stat la Foreign Office, a cerut lui R. G. Colquhoun re-latii in legatura cu: scopurile politice reale ale Austriei in Principate; pa-rerea lui asupra celei mai bune forme de guvernare i mijloacele prin cares-ar putea realiza; daca unirea celor dou5. Principate ar fi avantajoasa

ej Ilidem, r. 3 1; P. R. O. F. O. 78/ 10 11 f. 224 225, R. G. Colquhoun care lord ;la rendon,1/13 noiembrie 1854.

31 Ibidem, r. 3 1; P.R.O.F.O. 78/10 11, f. 258 260, R. G. Colquhoun cAtre lord Clarendon,9/2 1 noiembrie 1854.

32 Ibidem, r. 31; P.R.O.F.O. 78/10 10, f. 260 261, R.G. Colquhoun cAtre lord Clarendon,13/25 august 1854.

33 Ibidein, f. 297-298. R. G. Colquhoun atre lord Clarendon, 2/14 septembrie 1854." Ibidem, r. 33; P.R.O.P.O. 78/109 7 f. 1. lord Clarendon atre R.G. Colquhoun, 2 1

decembrie 1854/2 ianuarie 1855 si instructiu nile din 24 septembrie/8 octombrie 1854.

si

si

www.dacoromanica.ro


care ar fi oamenii indicati pentru administrarea lor 95. Din pacate raspunsullui R. G. Colquhoun ne lipseste, dar se stie ca a trimis un Memorandum re-,feritor la chestiunile ce i-au fost puse 96. In schimb avem raportul lui din1/13 octombrie in legatura cu exilatii politici romani implicati in evenimen-tele de la 1848 97. Se stie ca exilatii au desfasurat o intensa propaganda invederea admiterii unei legiuni romane 98 Luptand alaturi de Franta, Anglia

Turcia ei nadajduiau sä castige sprijinul acestora la Conferinta de pace.Pentru a fi mai siguri, cativa dintre emigratii din apus, printre care si Gheor-ghe Magheru, fratii Nicolae si Stefan Golescu, generalul Ch. Tell si altiiau sosit in capitala Turciei.. Actiunea kr a esuat din cauza intrigilor lui Eli-ade pe langa Omer pasa, comandantul trupelor otomane, aflat la Sumlaa neintelegerilor dintre ei; dar si din cauza marilor puteri si a Portii, caren-au incurajat cu nimic aceasta dorintà de afirmare a românilor. Dupà cumarata A. G. Golescu intr-o scrisoare era necesar ca proscrisii romani" safi ramas la Paris si Londra ca sa faca pe oamenii guvernului sa inteleagaca pentru români este acum vorba numai de o chestiune nationala i numainationala" si nu cum erau banuiti ca vor sa puie foc la cele patru colturiale Europei" 99. Printre ele era si guvernul de la Viena, care a cerut expli-catii Portii in aceastä problema. Ea a reprosat ca ar fi permis intrarea intara a unor exilati ca de exemplu C. A. Rosetti si N. Golescu. Totodata aintervenit pe lnga secretarul de stat britanic pentru a-i sustine demersu-rile la Constantinopol, argumentand c a interesele acesteia cer ca la fronti-erele ci sa nu se permita intrigi revolutionare' '100. Consulul britanic a ne-gat asemenea afirmatii, sustinand cà in afara de Eliade, singurul caruiai s-a permis sä puna piciorul in Valahia", nici unul din exilati n-a fost inTara Romanesca. R. G. Colquhoun nu-si putea imagMa" de ce Viena serefera in special la N. Golescu si C. A. Rosetti. Dreptatea fata de acestepersoane", scria Colquhoun, ma determina sa spun un cuvant in favoareakr, in special pentru N. Golescu. li cunosc de aproape douazeci de anipot spune aproape in mod sigur ca nici odata n-a intretinut principii ce is-au atribuit de incitare a taranilor, impotriva clasei proprietarilor. Dinuna din cele mai vechi familii din Valahia, stimata prin conduita moralä,familia a fost respectata de toate clasele, i intr-adevar cred ca parerea una-nima a oamenilor boieri, negustori, tarani , ce se aude ar fi ca N. Go-lescu sa fie unul din cei trei alesi ca viitori domnitori". Consulul opinaResid pasa avea o buna parere despre N. Golescu. In general, R. G. Colqu-houn ii exprima speranta cà Poarta va acorda o mai mare incredere exila-tilor i o apreciere corecta a caracterelor i motivelor acestor tineri ce in1848 au fost contaminati de epidemia politic5, a zilei, ca Golestii i alti cativaca ei, care au fost devotati Turciei i restabilirii influentei ei in Tara Roma-

" Ibidem, r. 3 1; P.R.O.P.O. 78/10 11 f. 122 122 v. R.G. Colquhoun catre Strat ordde Redcliffe, 4/16 octombrie 1854.

943 Ibidem, f. 217-218 v. R.G. Colquhoun catre lord Clarendon, 30 octombrie/11 noiem-brie 1854.

Ibidem, r. 31; P.R.O.F.O. 78/10 10 f. 17-19, lord Clarendon catre R.G. Colquhoun,1/13 seprembrie 1854.

98 Cornelia Bodea, Lupta pentru Unire a revolutionarilor exilafi de la 1849, in Studiiprivind Unirea Principatelor, Bucure#i, 1960, p. 125-166.

99 G. Fotino, Boierii Golegi, 1930, vol. IV, p. 60.Arh. St. Buc., microfilme Anglia, r. 3 1; P.R.O.F.O. 78/10 10, f. 17-19, lord Claren-

don catre R.G. Colquhoun, 1/13 septemnbrie 1854.

ca

1(m

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro


neasca. Ei au rezistat argumentului ispititor a chtorva care doreau o comple-tä i, din contra, au vazut linistea numai in dependenta dePoarta" 101

Pe plan international anul 1855 este dominat de lucrkrile conferinteide la Viena din martie si de victoria aliatilor la Sevastopol. Pe plan local,in Principate, au continuat frictiunile austro-turce i lupta comisarului oto-man, sustinuta de consulul britanic, impotriva lui B. $tirbei. Dar problemacare revine tot mai des in rapoartele consulare britanice din acest an erachestiunea Unirii pusk in cadrul conferintei din capitala imperiuluihabsburgic.

In martie 1855 s-au deschis la Viena lucrkrile conferintei, prezidatede contele Karl von Buol Schauenstein. In cadrul conferintei trebuiau säse dezbatk cele patru puncte din Memorandum-ul acceptat la sfArsitul luinoiembrie 1854 si de Rusia. Dupk cum am amintit mai sus, primul punctse referea la Principate. La cererea Portii cei doi domnitori au trimis la Con-ferinta de la Viena, pe langa reprezentantul otoman, Aali pasa, pe C. Negridin partea Moldovei 102 pe Arsachi din partea Tarii Românesti 103 Fatade acesta din urma, R. G. Colquhoun avea mari retineri. In raportul din3/15 iunie adresat ambasadorului Marii Britanii la Viena, lord Westmorland,consulul 11 descria ca pe cel mai devotat partizan pe care Rusia 1-a avut inValahia" i nu avea nici un dubiu" in a afirma ck delegatul muntean de-venise filo-austriac cu scopul de a servi in realitate Rusiei" 104.

La Viena conducerea dezbaterilor diplomatice a fost preluatk de Fran-ta, prin reprezentantul ei, F. A. Bourquenay, care a propus emiterea unuiproiect de Unite a Principatelor sub un domnitor strain. Lordul John Rus-sell a evitat sk-si dea parerea. Dupk el, aceastä problemk privea Poarta

trebuia amânata p'ank in momentul când guvernul otoman va fi in masurksk facä cunoscuta parerea sa conferintei" 105. Motivarea Frantei eä unireacelor douk taxi intr-un singur stat putea constitui un temei de rezistentamai eficace in cazul unei eventuale agresiuni, n-a reusit sk convinga pe re-prezentantul Marii Britanii, care sustinea ck unirea era inoportunk". Ve-derile Angliei asupra dezvoltkrii viitoare a celor douk tan române erau cu-prinse in instructiunile Foreign Office-ului catre lordul John Russe11106.Scopul urmArit de guvernul britanic era abolirea protectoratului exclusiv"al Rusiei asupra Principatelor i mentinerea statu-quo-ului anterior raz-boiului in aceastà zonk. Faptul ca la conferinta puterile europene au cazutde acord asupra garantarii integritätii Imperiului otoman ca baza a echi-librului european", a determinat Anglia sk sustina cu tenacitate necesita-tea unei dependente mai strânse intre Principate i puterea suzerank. Secerea in schimb sultanului sk garanteze celor douk tan o constitutie

Ibidem r. 31; P.R.O.F.O. 78/1011, f. 116-119 v. R.G. Colquhoun cltre lord Claren-don, 1/13 octombrie 1854.

302 Ibidem, r. 33; P.R.O.F.O. 78/1097, f. 294-297. R.G. Colquhoun cltre Stratford deRedcliffe, 3/15 iunie 1855.

103 Ibidem.124 Ibidem."5 T.W. Riker, The concert of Europe and Moldavia in 1857, in English

Historical Rview", nr. 166 nota de la p. 228.395 D.A. Sturdza, Acte Si Documente, vol. II, p. 594, 633. 641-642.

independenta

101

si

zi

libera,

www.dacoromanica.ro


cu adun5.ri reprezentative si cu domnitori investiti de sultan 107 De faptceea ce preocupa pe oamenii de stat britanici era neutralizarea Marii Negre".Aceasta clauza n-a putut fi acceptata de Rusia i lucrarile Conferintei s-auintrerupt in iunie 1 855. Decizia asupra pacii san razboiului a ramas sa fiehotarata de armatele tarilor beligerante pe eampul de lupta din Crimeia.

tn Principate atitudinea reprezentantilor Angliei la conferinta de laViena a starnit indignare in rândul elementelor progresiste. In Memoran-dum-ul prezentat lui R. G. Colquhoun de unii boieri din Moldova si TaraRomaneasca relativ la primul punct discutat la Viena referitor la Prin-cipate se cerea ca orice modificare in viata interna a celor douä tari ro-mane, sä se faca cu consimtamantul prealabil al locuitorilor. Unii s-au pro-nuntat, in cadrul convorbirii cu reprezentantul britanic, pentru un domni-tor strain. In acelasi document se sublinia pericolul protectoratului Austrieisau Rusiei in Principate pentru securitatea i integritatea Imperiului oto-man ca i pentru libertatea navigatiei pe Dunare. De asemenea se denuntapolitica tarismului 0 a Imperiului habsburgic fata de cele doua tari romane 108R. G. Colquhoun remarca in raportul sau catre Clarendon din 29 iunie/1 1iulie cä unii doreau imediat un print strain, altii unul autobton, care safie ales din cele doua Provincii, unite sub un singur guvern", dar totisublinia consulul erau de acord sa se indeparteze influenta Rusiei i aAustriei din Principate "9. Interesant este rdspunsul secretarului de statbritanic ..." trebuie sa-ti declar, scria el la 21 iulie/2 august, ca am cititcu mult interes extrasele din Memorandum-ul asupra pozitiei PrincipatelorDunarene, pe care 1-ai primit de la unii boieri din Valahia si Moldova. Gu-vernele francez i britanic au inceput din nou sa se considere libere i ne-legate de dezbaterile conferintei de la Viena" llo

Al doilea eveniment pe plan european caderea Sevastopoluluia starnit un val de entuziasm in randurile populatiei din Bucuresti, care amanifestat imediat in fata consulatelor Marii Britanii si al Frantei 111. Spredeosebire de guvernul roman, care a refuzat de a sarbatori evenimentul pemotiv ca domnitorul nu era in Capitala 112, simpatizantii celor doua mariputeri victorioase au inmanat o adresà consulilor respectivi, cerand sa trans-mita poporului britanic simpatia i felicitarile romanilor 113 Atitudineaguvernului roman 0 in special a lui Barbu Stirbei, care s-a opus oricareidemonstratii" 114 a nemultumit pe reprezentantul Marii Britanii 115, desi

1°7 Ibidem; vezi si H. Temperley, The Union of Roumanian in the private letters of Palmer-ston, Clarendon and Cotvli, 1855-1857, Bucarest 1937, p. 4 i urm.

108 Arh. St. Buc. microfilme Anglia r. 33; P.R.O.F.O. 78/1097 f. 309 311, R.G. Col-quhoun atre lord Clarendon 29 iunie /11 iulie 1855 i f. 313-335 v.

109 Ibidem.110 Ibidern, r. 34; P.R.O.F.O. 78 1098 f . 1-1 v. lord Clarendon catre R.G. Colquhoun

21 iulie/2 august 1855.Ibidem, f. 203-206, R.G. Colquhoun atre lord Clarendon, 30 august/11 septernbrie

1855.

112 Ibidem, f. 226-228, R.G. Colquhoun c5.tre Stratford de Redcliffe, 5/17 septembrie1855.

115 Ibidem, f . 207 212. Adres1 manifestantilor din Bucuresti care R. G. Colquhoun ,30 august/1 1 septembrie 1855.

114 Ibidem, f. 226-228, R. G. Colquhoun atre Stratford de Redcliffe, 5/17 septembrie1855.

115 Ibidem, f. 238-243. R.G. Colquhoun atre lord Clarendon, 14/26 septembrie 1855.

/

111

www.dacoromanica.ro

1 9 Rapoarte diplomatice engleze 1033

domnitorul la intoarcerea sa in Capita la a incercat sa scuze incidentul, pre-zentand cu inthziere felicitarile oficiale116.

In tot cursul anului 1855 R. G. Colquhoun n-a incetat sa discreditezepe domnitor in fata superiorilor sai, demonstrandu-le slabiciunile politicosi administrative ale domniei. Astfel cu ocazia anchetei condusä de Dervipasa inceputa in 1854 117 Colquhoun era gata sa dea orice informatiein legatura cu guvernarea *tirbei 118 De asemenea, el n-a pierdut ocaziasa repete" in fata Marelui vizir, Aali pasa, cu ocazia intrevederii de la Rus-ciuc motivele de plangere, pe care locuitorii din Valahia le au impotrivadomnului si a guvernului sau" 119. La 25 ianuarief6 februarie 1855 repre-zentantul britanic informa atat Foreign Office-ul cat i pe lord Westmor-land, la Viena, despre contributia baneasca pentru räzboi stransa din ordi-nul lui B. *tirbei pentru Rusia 1". Acuzatia era grava. Astfel se explicade ce primeste imediat instructiuni de la Londra ca s cerceteze daca s-auacordat sume in plus guvernului rus fata de ce s-a strans 121 0 schimbareinsa a lui B. Stirbei, cu toate straduintele depuse de R. G. Colquhoun nuputea sä alba loc, dupa cum i-a declarat si Aali pasa, din cauza imprejura-rilor existente 122

Sfarsitul anului 1855 aducea totusi poporului roman mari sperantein indeplinirea dorintelor de emancipare socialà, politica si nationala, dezi-derate ce urmau sa se indeplineasca in urmatorii ani.

In concluzie, se poate constata ca toate aceste aspecte ale activitatiiconsulilor britanici de la Iasi si Bucuresti trebuie privite prin prisma inte-reselor britanice urmarite in sud-estul Europei, ei fiind reprezentantii fi-deli a principiilor de politica externa a cabinetului de la Londra apara-rea integritatii Imperiului otoman.

POSTREVOLUTIONARY POLITICAL DEVELOPMENTS INTHE ROMANIAN PRINCIPALITIES AS ILLUSTRATED

BY ENGLISH DIPLOMATIC REPORTS (1849-1853)

Sunlinary

Based on English diplomatic and consular documents concerning theRomanian Principalities, the research paper focuses on the years 1849-1855and deals with the repression of the 1848 revolution in Hungary and Tran-sylvania and the final stage of military operations in the Crimean War which

118 Ibidem.Ibidem, r. 3 1; P.R.O.F.O. 78/10 11, f. 18 1-19 1, R.G. Colquhoun atre lord Claren-

don, 19/3 1 octombrie 1854.118 Ibidem, r. 33; P.R.O.F.O. 78/1097, f. 72-77, R.G. Colquhoun cAtre lord Clarendon,

3 1 decembrie 1854/12 ianuarie 18 55.1" Ibidem, f. 302-303, R.G. Colquhoun atre lord Clarendon, 18/30 iunie 1855.12° Ibidem, f. 143-145 v. R.G. Colquhoun atre lord Weltmorland, 22 ianuarie/3 febru-

arie 1855.121 Ibidem, f. 15; lord Clarendon cltre R.G. Colquhoun, Londra, 14/26 februarie 1855.128 Ibidem, f. 302-303, R.G. Colquhoun elf-re lord Clarendon, 18/30 innie 1855.

117

www.dacoromanica.ro

1034 Beatrice Marines= 20

resulted in the defeating of Russia. The reports by the British consuls inJassy and Bucharest highlight the tribulations of Moldavia and Wallachiain the last years of tsarist domination to be supressed by the 1856 PeaceCongress in Paris. The coercive and liberty-restraining regime, the houndingand the persecuting of the 1848 revolutionaries, as well as of their families,the reinstatement of the Organic Regulations, the severe censorship giveus a bleak image of the tsarist policy in the occupied Principalities.

As for the position of Great Britain toward the developments in thePrincipalities and in south-eastern Europe as a whole, the author sheds alight on the winding policy carried on by the representative of the ForeignOffice, Lord Palmestron. Although economic issues were in dispute betweenEngland and Russia at the mouths of the Danube, while the former was po-litically promoting the interests of the Ottoman Empire and the preservingof its integrity, England nevertheless allowed in 1849 a Russian militaryintervention in Transylvania as it had previously done in 1848, whenthe Principalities had been concerned with the aim to supress the revo-lution which had shattered the Habsburg Empire. England resumed itstime-enduring policy of hindering the Russian progress toward the Straitsonly when confronted with the conservatory Austro-Russian alliance con-cluded during the autumn of 1849. Reports by British consuls in Jassy andBucharest exhibit the position British diplomats had adopted toward thequite disheartening developments in the Principalities following the retreatof the occupation army after the Balta-Liman Convention in 1849 trigger-ed by the setting up of a conservatory regime, especially in Wallachia.The aftereffects of the deterioration of the Anglo-Russian relations between1851-1853 show clearly at the outbreak of the Russo-Turkish war and afterthe invasion of the Principalities. England and France join interests withthe Ottoman Empire, while Austria offers diplomatic support to the commoncause. Thereby, Russia is forced out of the Principalities where an Austro-Turkish occupation is established. The information conveyed through Bri-tish diplomatic reports indicates that the new Austrian occupation washighly impopular and basically conservative and gives highlights on therestlessness of the public opinion which largely favoured the abolishmentof the Austro-Turkish domination and of the tsarist protectorate. By theend of the year 1855, the Romanians had great expectations as for theirstruggle to fulfil their dream of liberty and to overthrow a regime of foreigndomination.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTII LA STUDIUL PROIECTELORMAZZINIENE IN ARIA EUROPEI CENTRO-

ORIENTALE (1866 1870)

RALUCA TOMI

Destin aparte in galeria personalitatilor ce au marcat prin existentalor generatia Risorgimento-ului, Giuseppe Mazzini a visat i actionat nunumai pentru implinirea idealului national italian dar i pentru o noua or-dine politica europeana conceputa sub forma unor unitati nationale inmijlocul unei posibile confederatii" 1.

Prezentul studiu Ii propune sä surprinda aspecte inedite ale actiuniimazziniene in cadrul Aliantei Republicane Universale pentru emancipa-rea natiunilor din Europa centro-orientala i reverberatiile acesteia in spa-tiul românesc.

Conceptia mazziniana asupra regenerarii umanitatii scara princ are omul se apropie de Dumnezeu" 2 se intemeiaza pe principiul asoci-erii, parghia lumii, singurul instrument de regenerare care a fost dat raseiumane" 3. Nu intamplator Mazzini fondeaza in 1834 Tanara Europa",in 1850 Comitetul Central Democratic European iar in septembrie 1866 aparemanifestul de constituire a Aliantei Republicane Universale.

Inca din acest prim document transpare legatura vitala dintre reali-zarea unitatii italiene in jurul republicii si eliberarea natiunilor din regiu-nea centro-orientala. Conform viziunii mazziniene monarhia sabauda invara lui 1866, prin acceptarea prevederilor pacii de la Viena n-a tradat numaicauza italiana Venetia a fost ca0igata in urma unui abil joc diplomaticintre Austria si Franta, iar problema romana a rämas nerezolvata dar

sperantele popoarelor aliate aflate de-o parte 0 de alta a Savei, de-a lun-gul Dunarii, de-a lungul Carpatilor, in Ungaria, in Galitia, in Boemia, inSerbia, ale românilor ... care au cea mai mare parte dintre ai lor in Tran-silvania, in Banat, in alte provincii austriece" 4.

Cu entuziasmul i credinta cä noua incercare de asociere va trezi spi-ritul contemporanilor va mobiliza la un nou asalt impotriva regimurilorabsolutiste, Mazzini desfavara o activitate frenetica: elaboreaz5 statutelealiantei 5, stabilind ca norme generale apostolatul republican, inarmareacelor afiliati, conlucrarea cu armata" 6; se preocupa de constituirea unei

G. Mazzini, Scritti editi ed inediti, vol. 92, Imola, 1940, p. 158.2 L. Salvatorelli, Pensiero e azione del Risorgimento, Torino, 1962, p. 97.3 G. Mazzini, Foi et avenir, Paris, 1850, p. 11.4 Idern, Scritti editi ed inediti, vol. 86, p. 28.5 Ibidem, p. 100 101.6 Ibidem, vol. 87, Scrisoare cgtre Virgilio Estival la Zurich din 25 aprilie 1868, p- 68.

Revista istoria", tom IV, nr. 11 12, p. 1035-1045, 1993

1

i

si

si-i

www.dacoromanica.ro

10?6 Raluca Tomi 2

retele de asociatii locale in Italia si nationale in Europa 7: clari-fica raporturile dintre Alianta i masoneric 8 ; incearca convin0 c Ga-ribaldi de viabilitatea regimului republican 9.

Vasta corespondenta mazziniana ne dezvaluie sfera de influenta aAliantei, care tindea sa clpete un cai acter international. Intr-o scrisoaredin 9 iulie 1868 adresata Marelui Maestru al Oricntului, din Italia, Mazziniprccizeaza cä Alianta are radacini in Europa si S. U. A.. . . <si> incearcasa conccteze toate diverselc asociatii din Europa, lasand fiecareia liberadezvoltare a misiunii sale" ". Despre activitatea Aliantei in S. U. A. subli-niaza in altä corespondenta: alianta are aceasta particularitate importan-tà: are radacini in S. U. A. si va avea o dezvoltare puternica si publica indatace conflictul dintre Presedinte i Congres nu va absorbi activitatea republi-canilor americani"11.

Este interesant de subliniat conceptia rnazziniana cu privire la obiec-tivele Aliantei Republicane Universale in diferite regiuni europene. Dacapentru Franta, Spania si Italia realitatea irnediata impunea instaurarea re-gimurilor republicane, pentru spatiul centro-oriental prioritara era emanci-parea nationala. Erau obiective distincte, dar a caror realizare nu era posi-bila decat prin conjugarea lor. ,.Daca un guvern national va exista douahmi in Italia, are sa aibe Orientul i cu asta problema orientala" 12, declaraMazzini intr-o scrisoare din iunie 1868. Ideea se regaseste in intreaga cores-pondenta din epocii. Priveste la Orientul Europei : acea problema vitalapentru viitor este in mana primului popor care le va spune slavilor, romani-lor i grecilor: pentru un concept national eu va ajut" 13.

Preocuparea constanta pentru destinul natiunilor din Europa cen-tro-crientala reiese din bogata coresponden p. a lui Mazzini cu patrio-tul polonei Marian Langiewicz. Trimis in vara lui 1866 cu misiunea de arealiza o intelegeic intre slavii de sud, greci i romani pentru a ridica dublaproblemä turcä si austriaca" 14 in contextul declansärii razboiului austro-prusac, Marian Langiewicz va fi primit de Rosetti la Bucuresti 15. Desi pla-nul mazzinian esueaza, revolutionarul polonez primeste instructiuni sa-sicontinue activitatea: Astazi ca si inainte succesul consta intr-un acordintre Serbia, Romania si Grecia" 1°. De remarcat ca scrisoarea lui Mazzinidateaza din 25 deccmbric 1866, la scurt timp dupa constituirca AlianteiRepublicane Universale.

Deosebit de importanta pentru viziunea mazziniana in legatura cuemanciparea Oricntului european este scrisoarca Citre Marian Langiewiczdin 26 iunie 1867. Dupa ce analizeaza influentele turco-ruse din zona, Mazzini

7 Ibidem, vol. 86, pag. 99.8 Ibidem, vol. 87, pag. 23, Mazzini c1ltre Rosario Bognacco la Palermo din 26 martie

18(8.Ilndem, vol. 8-, pag. 119, Maz7ini c5.tre Maurizio Quadrio 23 imue 1868.

18 Ibidem, pag. 124-125.n Ibidem, pag. 185, Mazzini cdtre Gennaro Bovia, 2 octombrie 1868.

pag. 105-106, Mazzini clitre Giuseppe Moriondo, 9 iunie 186ff.13 G. Mazzini, Scritti editi ed inediti, Epistolario, vol. 55, p. 145, Scrisoare ditre Ago..tino

Bertani din 26 august 1869.14 Ibidem, vol. 51, p. 200.15 Stefan Delurearm, Progetti d'azione di Mazzinio e di Garibaldi nell'area centro-orientale

europea (1859-1866), :7agliari, 1983, p. 18.10 G. Mazzini, Scritti editi de inediti, vol. 52, pag. 189.

°

Ihidem,

s,-1

8

www.dacoromanica.ro

3 Proiecte mazziniene 1037

adauga: Solutia problemei orientale <consta> intr-o miscare insurectio-nal.a. a popoarelor crestine; miscarea nu poate reusi decht printr-un acordintre slavi, greci i români". Emancipare a nationala conditioneaza viitoareaconfiguratie politica a zonei: acest acord trebuie sa se fondeze pe ideea uneiElvetii Orientale, federatie de natiuni i Constantinopolul oras liber ,apar-Orland tuturor... sediul Dietei Centrale". Sfarsitul scrisorii este semnifi-cativ deoarece reafirma unul dintre obiectivele Aliantei Republicane Uni-versale: O Italie republicanl condusä de noi va fi cel mai puternic ajutoral emanciparii Orientului" 17. Proiectul de constituire a unei federatii ori-entale cu centrul la Constantinopol se regaseste i in instructiunile trimiseCentruIui polonez al Aliantei Republicane in august 1868 18.

,

esteAnii 1868-1869 sunt promitatori pentru Alianta. Mazzini in-credintat de iminenta instaurarii regimurilor republicane in Franta: 19 siSpania 20, evenimente ce ar marca inceputul renasterii europene. Paralel,in zona orientala lupta antiotomana ia amploare intretinuta de reiistentacretana, 21 ce raliaza sperantele grecilor aflati in provinciile otorrianede intensa activitate a comitetelor bulgaresti ce pregateau 6 nouamiscare insurectionala.

Implicarea liberal-radicalilor in sprijinirea comitetelor bulgarti or-ganizate pe teritoriul Romaniei este sesizata in epoca de reprezentanthidiplo-rnatiei austro-ungard, ruse 0 otomane i va constitui una dintre cauzele in-'departarii lor de la guvern.

Numeroase studii de specialitate au fost dedicate acestei problerne.Prezenta contributie incearca s5. surprinda un aspect nesesizat: implicareaagentilor mazzinieni alaturi de liberali-radicali i comitetele bulgaresti inbrganizarea unei miscari insurectionale antiotomane de amploare isti-vara-lui 1868.

Intr-un raport al politiei secrete austro-ungare aflat in arhivele ita-liene 22 se dau informatii pretioase despre organizarea, scopul si activitateacomitetelor bulgaresti prezente pe teritoriul Romaniei. Se mentionealza cäprintrd membrii Comitetului Central din Bucuresti sunt C. A. Rbsetti,prieten si coleg cu Bratianu, Carada, bratul drept al lui Rosetti, deputat0 redactor sef la Rorhanul" ; Ciocarlan, prefectul politiei din Buctiresti ;Sdrrurie, inginer i deputat roman". Scopul Comitetului era de a organizao insurectie generala in Bulgaria, Bosnia si Hertegovina in acord ctt. orga-nizatiile similare din provinciile grecesti din Turcia. Activitatea sa era de acentraliza informatiile trimise de sub-comitetele din Balcani cu pri-Vire laorganizarea actiunii si de a supravegea depozitele de arme. Comitetill dinBucuresti poséda o mare contitate de arme sub supravegherea lui kosetti,Ciocarlan si Gejureff. Instructiunile din iunie 1868, trimise de CornitetulCentral subcomitetelor din Balcani, vizau crearea unei diversiuni in *Bulga-ria care sa mascheze declansarea miscarii in Bosnia si Hertegovina.

IbiChn/S, vol. 53, pag. 100-10 1.1 G. Mazzini, Discorsi, A 1 centro polacco delMlean.a. R,..pulgicar.c, 22 august 18E9,

pag. 5 1.19 G. Mazzini, Scritti editi ed inediti, vol. 87, pag. 105-106.

Ibidem, pag. 240, Care prietenii din Roma, 4 ianuarie 1869.Ste4n Delureanu, op. cit., p. 187.

22 Raport inedit pus la dispozitie cu generozitate de domnul dr. $tefan Delureami.

6 c. 3962

§i:

28

.

"

www.dacoromanica.ro

1038 Raluca Tend

Activitatea febrila a comitetelor bulgaresti, sprijinul moral si mate-rial al guvernelor liberal-radicale sunt surprinse si in rapoartele lui J.Woro-nicz, agentul din Tulcea al Biroului de presä polonez, constituit in 1867 laConstantinopol cu sprijinul autoritatilor otomane 23. Astfel in scrisoareadin 9 septembrie 1868 acesta remarca Romania va participa activ la o ac-tiune ostila contra Turciei" 24.

In organizarea miscarii insurectionale antiotomane din vara-toamnalui 1868 au fost implicati i agenti mazzinieni. /n sprijinul acestei afirmatiiaducem raportul consulului general al Italiei in Romania, baronul Favadin 5 noiembrie 1868 adresat lui Menabrea. Consulul italian atentioneazadespre prezenta in Bucuresti a lui Bidischini, colonel in brigazile hii Ga-ribaldi" i socrul lui Menotti Garibaldi, care este in lagtura cu un comitetcentral româno-garibaldian" cu scopul de a sustine insurectia bulgara" 25.

Woronicz, in rapoartele catre Aali-pasa, informa despre prezenta laBucuresti a lui Menotti Garibaldi care alaturi de socrul sau se octipa in-cognito de afaceri comerciale i industriale 211 si a lui Ricciotti Garibaldicare sub un nume fals dorea sa se angajeze inginer la calea ferat5...Bucu-resti-Mangalia 27

Daca prezenta fiilor lui Garibaldi in Romania este Indoielnicà i ba-ronul Fava o face sa rezulte astfel, informandu-1 pe Menabrea ca MenottiGaribaldi prefera sa-si petreaca timpul la Caprera 28, documentele mentio-neaza existenta ofiterilor garibaldieni care sosesc in fiecare zi in Bucu-resti" 29.

Avand in vedere obiectivele Aliantei Republicane Universale,,,prdiec-tele mazziniene de reorganizare a Orientului pe baze nationale, contextuleuropean tensionat in Occident de agitatiile republicane declansate Ion-dul vacantei tronului spaniol si a degradarii vizibile a Imperiului francezimplicarea agentilor mazzinieni in organizarea pe teritoriul roman a uneimiscari insurectionale antiotomane in vara i toamna lui 1868 este realafiind argumentata de logica evenimentelor i existenta documentelor:

Iii anii 1869-1870 Italia monarhica 30 i cea republicana au dreptdeviza Roma-capitala". Constient cá ocuparea Romei de armata lni Vic-tor Emanuel al II-lea va indeparta idealul republican de constiinta contem-poranilor, Mazzini mobilizeaza membrii partidului actiunii pentru o ultimatentativa. Iata ce marturisea in iulie 1869 intr-o scrisoare catre Sante Cioni.Aceasta initiativa va fi natural republicana. Numai republica poate re-zolva problema Italiei si a Romei. Si mai departe, nu numai Italia, dar Eu-ropa se indreapta rapid spre republica" 31 Este epoca in care se declanseazain peninsula actium locale republicane, infrânte rapid de guvernul Lanza.In ciuda represiunilor, a arestarilor cotidianul guvernamental L'Opi-

23 Gh. Duzinchievici, Le róle des Polonais dans les relations bulgaro-routnaines sous lerigne de Charles ler, in Revue historique du sud-est européen" nr. 1-3/1937, P. 38.

24 Ibidem, anexe, p. 40.23 D.G.A.S., Bucuresti, fond microfilme Italia, rola 91, c. 964.21 Gh. Duzinchievici, op. cit., anexe, p. 47.

Ibidein, p. 48.D.G.A.S., Bucurti, fond microfilme Italia, rola 91, c. 964.

24 Gh. Duzinchievici, op. cit., anexe, p. 48.3° Jacques Godechot, Histoire de l'Italie moderne, vol. I, 1770-1870, Paris, 1971, p. 470.31 G. Mazzini, Scritti editi ed inediti, Efiistolarie, vol. 55, pag. 135.

11

4

www.dacoromanica.ro


nione" dezvaluia existenta unei vaste conspiratii" inca din aprilie 1869 32Mazzini Ii scria lui Nathan: Sunt sclavul unei idei care pentru mine e odatorie absoluta: sa avem Roma, frontierele noastre i un regim republican" 33.

In primavara i vara lui 1870, dezamagit de infrangerea miscarii re-publicane in Nordul i centrul Italiei, incearca sä declanseze o actiune deproportii in Sicilia, regiune sfasiata de contradictii economice i sociale 34.Hotarfit sä supravegheze personal desfasurarea evenimentelor printr-unultim- -efort sfideaza reteaua de agenti ai politiei, traverseaza Italia panala Neapole, de unde se imbarcl pentru Sicilia. Este arestat in 15 august laPalermo, inchis la Gaeta si eliberat la 15 octombrie 1870. Intre timp, la 20septembrie, armata italiana condusa de generalul Cadorna intrase in Roma 35.

In vara lui 1870 realizarea proiectului Roma-Republica" depindeaca i in trecut de declansarea unei miscari paralele in Europa centro-orien-tala.

Rapoartele consulilor italieni din Triest 36, Atena 37, Petersburg 38catre Visconti-Venosta informeaza cu neliniste despre suspecta agitatiea grupurilor garibaldiene din insulele grecesti, care primisera instructiunide la Caprera sa se pregateasca pentru o viitoare actiune.

In aceeasi perioada autoritatile române, consulii straini din Bucuresti,Iasi, Galati sesizeaza pregatiri intense in randul comitetelor bulgaresti pa-ralel en intensificarea miscarii antidinastice ce cunoaste o faza ultimativaodata cu declansarea conflictului franco-prusac.

Lunile iulie-august 1870 reprezinta un nou moment de actiune comunaa liberal-radicalilor si a comitetelor bulgaresti pentru declansarea unei in-surectii in Balcani. Iata ce mentiona la 26 august 1870, consulul francezMellinet intr-un raport trimis ministerului de externe de la Paris, referin-du-se la legatura dintre miscarea de la Ploiesti i proiectele comitetelor bul-gare: Revolta trebuie sa izbucneasca la 20 la Ploiesti si in multe alte dis-tricte. Intre 20 si 24 bandele bulgaresti trebuiau sa traverseze Dunarea pen-tru a ridica vilayet-ul" ". Acelasi lucru este sesizat i de Ion Ghica, in co-respondenta sa cu Dimitrie Ghica din 6/18 august, cu numai doua zile in-ainte de revolta ploiestenilor: Daca Dumnezeul armelor se declara pentruFranta, o insurectie izbucneste aici i proclama pe Cuza sau Bratianu...iata cuvantul de ordine al comitetului bulgar" 40

Informatii pretioase se regasesc si in rapoartele agentilor polonezi inRomania si Bulgaria ai Biroului de presa de la Constantinopol. Intr-un ra-port din 11 ianuarie 1870 sunt amintite orasele in care activeaza comitetelebulgaresti: Bucuresti, Turnu-Severin, Calafat, Turnu-Magurele, Giurgiu,

82 Maria dell'Isola, Georges Bourgin, mazzini promoteur de la republique titalienne etpionnier de la fidiration curopiene, Paris, 1956, p. 141.

33 Francesco Luigi Odolo, La Sicilie e Mazzini. L'ultima speranza di una initiativarepubbcano, Rassegna Storica del Risorgimento", apr. -iunie 1973, p. 192.

" Ibidem, p. 20 1.38 Mario dell'Isola, Georges Bourgin, op. cit., p. 143 144.38 Documenti Diplomaticti Italiani, seria prima, vol. XIII, 1970, doc. 111, p. 127.37 Ibidem, doc. 55R, p. 373.38 Ibidem, doc. 55 1, P. 368.39 D.G.A. S., Bucuresfi, microfilme fond Franta, rola 45, c. 369.4' Victor Slavescu, Corespondenta lui Ion Ghica cu Dimitrie Ghica (1860-1880), Bucu-

resti, 1943.

www.dacoromanica.ro

1040 Raluca Tomi 6

Braila, Galati, Iasi, Bolgrad, Ploiesti, Alexandria si Craiova 41. De remarcatcä printre ele se regasesc i o parte dintre localitatile unde trebuia sa :se- de-clanseze in august miscarea antidinastica. In continuare raportul dez-valuieobiectivul comitetelor bulgaresti: Toti sunt de acord ca momentul estefavorabil pentru o insurectie in Bulgaria... se bazeaza pe o actiune.simul-tana a bosniacilor, a Serbiei, a Muntenegrului, a grecilor cat sidin Austria si pe ajutorul eficace al Rusiei". In final se subliniaza implicareacercurilor mazziniene in declansarea insurectiei. Agentii lui Mazzini, Lin-denberg care spune ca este agent al Comitetului Central revolutionarprezidat de Mazzini i Bidischini au promis ajutor in arme i in oankeni" 42

Conform raportului baronului Fava din 7 septembrie 1870,- thlonelulBidischini a venit in aprilie acelasi an in Romania din Constantinopol. Iniunie la Giurgiu a participat alaturi de liberal-radicali, cu ocazia alegerilorparlamentare, la actiuni antiguvernamentale si a intrat in legaturä cu re-prezentanti ai bulgarilor 43. Din alta sursa documentara reiese ca autorita-tile romane 1-au supravegheat in permanenta pe Bidischini " iar dupi re-volta de la Ploiesti este arestat impreuna cu un compatriot al sau, venetia-nul Alessandro Panozzi, implicat si el in proiectele orientale mazzieng.

Despre Alessandro Panozzi stim din presa timpului ca a fost rqdactoral publicatiei Diogene" din Constantinopol45 i intretinea o corespondentaintensa cu Bidischini. P. P. Carp ministrul de externe trimite. in iulie1870 instructiuni reprezentantilor din Constantinopol pentru supraveghereaatenta a lui Panozzi 46, care intentiona sä vina in Bucuresti i sa se implicein revolutie" 47. In 24 august/5 sept., P. P. Carp il anunta oficial

Fava de arestarea celor doi italieni, implicati intr-un complot impotriva

11 Gh. Dwinchievici, op. cit., anexe, p. 53.42 Ibidem, p. 54." D.G.A.S., Bucuresti, microfilme, fond Italia, rola 91, c. 14." Arhiva M.A.E., fond Arhiva istoricil, vol. 127, f. 9.Bediccini (Bidischini' Beau-pere de Menotti Garibaldi

faire surveiller par la police de Briila. Faiseur capable de tout pour faire ,aboutir uneaffaire d'argent.

12 Romanul", 16 septembrie 1870." Arhiva M.A.E., fond Turcia, vol. 297, fila 193.

17/29 iulie 1870'

Carp atre Stirbey la Constantinopol

On nous apprend qu'un certain Alexandre Panozzi italien de Venice part pour Buck arest.Faites les surveiller de pres et annorn-ez nous immediatement son depart.

42 Ibidem, lila 172 173.

13/15 august .1870

Carp cktre Sturdza la Constantinopol

Panoz7i entretien avec Bidischini, dernande ici, une correspondence a:ctive. Plusieurs1ettrtts adresses par lui a Bidischini et surprises par nous, parlent de sa prochaine arrivee & Buka-rest, il dit apporte avec lui des pilules (bombes) et, qu'il fera de la musiqueVous voyez par ces details qu'il est de premiere nécessité que vous puisiez m'informer exacte-ment du depart de Panozzi.

a-uslavilor

qu'il

pe:baro-nul

A

0-e00lu100n/.

www.dacoromanica.ro

7 Proiecte mazziniene 10 41

securitatii, statului 48 Era vorba despre afacerea Baleanu". Dupa ce aufost anchetati, au fost eliberati i expulzati pe motiv de vagabondaj 49, cazullui si de atentat la securitatea statului, cazul lui Panozzi 49. Ina-inte .de, a parasi Romania, Bidischini i Panozzi Ii vor exprima indignareaimpotriva tratamentului barbar" la care au fost supusi de autoritati, prindouà ,scrisori deschise aparute in Romanul" 51

In..august 1870, guvernul Epureanu este informat de existenta unuicomplot. al carui obiectiv este revolutionarea orientului", care are rami-ficatii numeroase in special in Italia" 52.

Este vorba despre afacerea Baleanu", caz controversat in epoca,ce a starnit pasiuni atat in tabara guvernamentala cat si a opozitiei libe-ral-radicale. Detaliile afacerii sunt comentate in Romanul" i Presa",dar sunt surprinse si in rapoartele consUlilor straini catre ministerele deexterne din Florenta, Paris, Londra, Viena i in corespondenta ministruluide externe roman, P. P. Carp.

In raportul sau din 24 aug/5 septembrie 1870 53 baronul Fava rela-teaza discutia pe care a avut-o cu primul ministru roman, care insotit deprefectul politiei capitalei 1-a vizitat in seara de 23 aug/4 septembrie. Mano-ladle Epureanu i-a marturisit cu ingrijorare ca se gra in posesia unei co-respondente cifrate ce dezvaluie existenta unui complot indreptat impotrivasecuritatii statului in care sunt implicati membrii unui comitet revolutio-nar ia1ian i reprezentanti ai liberal-radicalilor, respectiv un fabricant de

48 Idem, fond Romania 4870 1873, vol. 127, f. 44.

A . E. 24 augustBukarest 1870

5 septembrieMonsieur l'Agent,

J'ai l'honneur de vous informer que par suite de la découverte d'un complot contre laihreté de l'état, le gouvernement de Son Altesse est oblige de lancer un mandat d'amener con-re messieurs I. Bidischini et a Pozzano (Panozzi), sujets italiens qui paraissent gravement

impliqués dans cette affaire par suite de correspondence...En portant ce fait a votre connaissance je profite de cette occasion pour vous renouveler

Monsi`dur.le Baron, l'assurance de ma haute consideration.

P.P. CarpMonsieur le Baron FavaAgent et Consul General d'Italie48 Hot.rari1e Tribunalului Judetului 1tv sectia a II-a Corectional&din 27 august

si 2 1 septembrie 1870. Protesteaza impotriva acestei decizii C.A. Rosetti- intr-un editorial dinRomanul" din 11 septembrie 1870.

" ,Romanut", 16 septembrie 1870.-51 .RomAirefl" din 7-8 septembrie 1870 scrisoarea lui G. Bidisorini si din 16 septembrie

a lui ,Pano zzi.hetiva M.A.E., fond Turcia, vol. 297,.f. 179.

telegrafica cifrata.24 autis-1/5 septembrie 1870

Carp catre -0, Sturdza la Constantine:poiNenons de découverte complbt%vec ramification enit,aIie pour révohitiones, Orient,

decouverte a en lieu au moyen d'une Iettre chiffrée de Georges. Boliano dont on notà fournila cle. Boliano est arréte et a fait des aveaux complets mais sans vouloir nfindiquer complices.Avons faites télégraphier a Florence pour faire perquisition en Italic. De notre ate faites tineperqUisition c1i6z Panozzi. Details par rapport.

58 D.G.A .S. Bucuresti, microfilme fond Italia, rola 9 1, c. 4..

Bidischini

58

Depe.4

.

ColiC

www.dacoromanica.ro

1042 Raluca Tomi 8

postav bucurestean, Grigore Baleanu. Acesta din urma a recunoscut a esteautorul a doul scrisori cifrate din 23 mai" si 19 august 1870 adresate unuivenetian, B. M. Carrara, In care-I anunta despre ascunderea la proprietateasa din Jilava a corespondentei compromitatoare impreuna cu o captitatede cartuse, solicitandu-i suma de 7.500 napoleoni aur. Din scrisori rezultaca intermediarul lui Baleanu in Italia era un anume Lyon Wittering- dinNeapole. Conform unei note a lui P. P. Carp din 1/13 septembrie MO, -corn-plotul a fost dezvaluit de un oarecare Juch fost engajat al lui Baleanu, carese gäsea in Viena i dorea sa se rezbune pentru concedierea -sa-55.

" Ibidem, c. 9.

Monsieur B.M.C.Bukarest 23 mai 1870

Venise

Je regrette beaucoup que vous n'avez pas juje b. propos de me dormer votre -nom caeté plus facile de vous faire parvenu ma lettre poste restante k Venise. Du reste vous ne risquezrien car mon habitude sera toujours de vous l'envoyer par l'intermédiaire de mon agent Witte-ring Lyon.

Pour les papiers que j'ai revues de vous je les ai serris dans une partie de mon coffrefort que j'ai a ma terre de Jilava h une demiheure de Bucarest.

Quant aux boulets, comme ma fonderie a Jilave n'est pas encore installer, je 4es aicommandes b. un fondeur de Bucarest, en les faisant passer pour des crensets et its serontpréts dans une quinzaine de jours.

Ces creusets sont de forme spherique et a 1000 de 0,063 mm; 500 de 0,053 mm et 1000 de0,035 mm.

Une fois prêts, je les emballerai dans des caisses et je les ferai porter dans des caves,que j'ai a Jilava, a cote de la gare. J'ai vu de l'annonce de l'envoi des 7500 napoleons d'or pourla reception des quels, je vous avcrtirai si tout recus et j'en ferai du reste l'usage quo vousm'indiquerez.

En attendant de vos bonnes nouvelles je vous salue cordialment.Grep,oire I

Arhiva M.A.E., fond Romania 1870 1873, vol. 127, f. 190.

Bucharest 1/13 sept. 1870

Nota a lui P.P. CarpLe 23 aeut/4 septembre nous avons revus ici une lettre datée de Vienne, sign& par un

certain Juch, qui nous informait qu'ayant a. se plaindre de M. Gregoire Boliano. B venait nousmettre ou fait d'une conspiration done laquelle ce dernier, serait entre et dont le but &alit derevolutionner l'Orient. Cette conspiration aurait des ramifications nombreuses, notamment enItalie. Quelques heures apres cette premiere depeche, nous en reentries une seconde, contenantl'original d'une lettre chiffree, adressée par Boliano a un certain CM. Curara en ... dit etre undes membres influents du parti mazzinien a Venise. Dans cette lettre Boliano parle d'une cores-pondance secrete qu'il avait cachée chez lui, de la confection d'armes et de bombes qui auraitete confie a son .. et finit par la demande d'une envoi de 7000 napoleons.

C'est sur ces motifs pie M. Boliano été arra(' il a reconnu la lettre chiffrée comme étaitde lui et il n'en a pas nie de contenu; il a refuse de dire s'il avait d'autres complices, et comme lesrecherct es faites, n'ont amene jusqu'ici aucune preuve contre d'autres personnes, il a eté. . . encoreavec son secretaire le seul prevenu Comma la justice n'a pas encore, dernélé aujourd'hin sicette affaire est réellement de premiere importance au bien simplement, si ii n' y a en la que d'abilesmanoeuvres pour soutirer quelques argents au trop crédule, M. Gregoire Boliano, nous avonsclAe pour toute eventualité faire prendre... a. Constantinople contre le S. Panozzi, deja soup-vonnu, qu'i Vienne contre Mr Juch et Lyon Wittering, des reseignements, qui ne nous sont pasencore parvenus, mais qui pouvront etre de nature a nous éclairer. Telle est la proportion veri-table de cette affaire que l'opposition systematique du Romanul" considere comma une mysti-fication a. l'adresse du Gotivernement. Si mystification il y a, elle n'atteint que ceux qui en ontéte les auteurs, et qui ont fait devant ses resultats. Rosetti ait parti precepitant de 13uka-rest, et s'était mis a l'abri de nos poursuites, sur un bateau autrichien, quand nos autoritéssont venu l'arreter a Turnu Severin.

"

'

M.C.A.

www.dacoromanica.ro

9 Preiecte mazziniene 1043

Amploarea miscarii antidinastice cu ecouri in cercurile parizienecorelata cu agitatiile comitetelor bulgaresti i prezenta unor emisari mazzi-nieni determina guvernul Epureanu sä reactioneze prompt. Ii aresteazape Baleanu 56, Bidischini, Panozzi, perchezitioneaza locuintele lui Baleanudin Bucuresti j jilava 67. Ministerul de externe initiaza o ancheta discreta,dar temeinica. P. P. Carp trimite instructiuni la Constantinopol pentru per-chezitionarea locuintei lui Panozzi ", la Viena pentru supravegherea luiJuch ". iar cabinetului de la Florenta ii cere informatii despre activitatea

Carrara si Wittering 0. Se incearca arestarea lui C. A. Rosetti 61, la Turnu-Severin, aflat la bordul unui vas postal austriac si se cere supraveghereaatenta a lui Dimitrie Bratianu de catre politia vieneza 61 bis. Baronul Favase informeaza despre prezenta la Venetia §i Florenta a lui C. A. Rosetti sia ginerelui sau capitanul Pilat i despre eventnalele legaturi cu cercurilemazziniene 62.

Rezultatele anchetei declansate de guvern nu s-au p5strat. Desi vo-luminosul dosar Baleanu, ce cuprindea corespondenta mazziniana, lipseste,surse .contemporane afirrna cä acesta ar fi facut marturisiri complete faila implica insä un lider liberal-radical 63

Cert este ca evolutia sa ulterioara atesta leaturile cu cercurile radi-cale din tara si din Italia. Eliberat in octombrie 1870 ", pleaca la Viena deunde revine si este proprietarul publicatiei bisaptanAnale L'Alliancelatino-russe", ce apare in 1872-1873. Consulul italian Gloria il caracterizaun jurnal care afecteaza cel mai mare republicanism" 66. in no. 52 din 6/17

D.G.A.S. Bucuresti, fond micrafiltne, rola 85, c. 150.

Bucuresti 5 septembrie 1872Green atre Granoeble

Monsieur Gregoire Boliano a large landed proprietar was arrested at his estate a fewmiles aut of Bucharest. It is stated that against him correspondence a nomber of letters fromMazzini and others.

Rominul" 26 august 1870.58 Arhiva M.A.E., fond Turcia, vol. 297, f. 179, vezi nota 52.58 Arhiva M.A.E., fond Austro-Ungaria 1866-187 1, vol. 173, f. 197.

Carp catre Tresnea la Viena27 august6 septembrie 1870

Monsieur le geraut,Ou sujet de l'affaire Boliano j'ai besion des renseignements suivants que je vous prie

de communiques dans le plus bref delai: 10 Veuillez vans informer si M. Gregoire Boleano aen ce momment a Vienne des proces avec les sieurs Juch et Lyon Wittering, 20 Savoir de MrCremel, doyen des avocats de Vienne, s'il n'a pas entre les moMs une lettre du sieur Juch, parlaquelle il menace M. Gregoire Boleano, et lui demande de l'argent, en autre si au nom de Boleanoil n'a pas intenté une action criminelle au W Juch et de ces cas quel est l'epoque du proces?

Ces renseignernents etant pour nous d'utilite premiere, je ne saurais trop vous recomman-der, M. le Gerant d'apporter pour moi les fournir toute votre activite.

" Ibidem, f. 196." Idem, fond Romania 1870 1873, vol. 127, f. 190, vezi nota 55."bis B.A.R., Consuli austriaci, Mapa XXXII (1870), depesa a lui Beust catre Potten.

burg, Viena, 26 august.58 D.G.A.S., microfilme fond Italia, r. 9 1, c. 23.

Ibidem, c. 5-6; D.G,A.S., microfilme fond R.F.G., rola 8, Radowitz cltre Bismarck." Ibidem, c. 45. Raport al lui Fava catre Visconti Venostaoctombrie 1870.85 Ibidem, rola 87, e. 272. Gloria catre Visconti Venosta, Bucuresti 10 aprilie 1872.

66

hti

.

^

www.dacoromanica.ro

10,44 Raluca Tomi 16

iulie 1872 apare articolul L'Italie, la France et la Confédération latine t,aspru Techizitoriu al politicii progermane a regelui Victor-Emanuel al II-lea.Acuzat de defaimare, autorul articolului Gr. Baleanu este arestat i con=damnai: Publicatia 10 schimba titlul in La Revue latino-slave", iar in nu,marul. din 1873 apare scrisoarea lui Bruto Amante director al gazetei,italiene La Confederazione Latina" care il numeste pe Baleanu martiral cauzei latine aceasta idee fecunda care trebuie sä restabileasca echili,brul tn hime".

'pocumentele epocii ne intaresc convingerea cà afacerea Baleanu'n-a lost o mistificare guvernamentala. Cercurile oficiale pot fi acuzate celrnult de hipersensibilitate in raport cu agitatiile liberal-radicalilor, a carordorinta .de a reveni la putere este de necontestat.

Consistenta legaturilor gruparii liberal-radicale cu cercurile mazzi-niene n vaya lui 1870 o putem determina in functie de existenta unei tensi-onate crize politice, dinastice, constitutionale care, in ciuda dramatismuluisesizat de contemporani, va avea drept rezultat consolidarea monarhiei,constituirea unor mature grupari 0 mai apoi partide politice, realizarea unuiregim politic ce va asigura Romaniei un plus de stabilitate i forta in zonacentro-orientala.

Lasand la o parte exagerarile presei 0 ale diplomatilor straini careprezentau capitala Romaniei drept un turbulent centru 0 arsenal revolutio-nar putem ignora existenta unor afinitati, daca nu practice cel putinteoretice i afective ale unor personalitati liberal-radicale in special C. A.Rosetti cu ganditorul genovez i adeptii europeni ai acestuia.

Dorinta de a reveni la putere conjugata in oarecare masurä cu nostal-giile ideilor mazziniene din tinerete i-a determinat pe liberal radicali sa exer-cite o presiune statornica asupra principelui Carol 0 chiar pentru momentpe o parte dintre ei sa' incerce reeditarea noptii de '11/23 februarie 1866. Rea-lismul politic va birui In final, punand mai presus de omeneasca dorintade putere interesele statului roman.

Schimbarea centrelor decizionale in politica europeana odata cu sfar-situl conflictului franco-prusac a prezentat i esecul proiectelor mazziniene,sfarsitul practic al Aliantei Republicane Universale, chiar daca structurasa organizatorica supravietuieste. Revolutionarul genovez este nevoit sarecunoasca infaptuirea unitatii italiene de catre Victor Emanuel al II-lea,a celei germane de catre Bismarck asa cum liberal-radicalii români se voruni in jurul dinastiei straine spre a ..realiza independenta i deplina unitatenationala.

Politicienii din spatiul Europei centro-orientale devin constientirealilarea statelor nationale va fi posibila in acel moment in care efortulintern se va intalni ci4acordul favorabil al marilor puteri 0 nu printr-o uto-pica actiune revolutionara condusa de un centru unic.

Infrant in proiectele sale republicane, Mazzini supravietuieste prinviziunea sa asupra unei Europe unite, devenind astfel contemporanul nostru.In 1871 el vede Italia drept inima unui centru al unei ligi de state micieuropene legate intr-un pact comun defensiv impotriva unor posibile uzur-pan a uneia sau alteia dintre marile puteri: Spania, Portugalia, Scandinavia,

Olanda, Elvetia, Grecia; Principatele, 64 de milioane de oameni

4

ca

muo

Belgia,

www.dacoromanica.ro


legatiintr-un pact de independenta si libertate la care nu este dificil de aa-ugat si Anglia" ".

THE IMPACT OF MAZZINI'S PRO JECTS IN CENTRALAND EASTERN EUROPE (1866-1870)

Summary

Firmly believing that the emancipation of nations in central andeastern Europe together with the establishment of republican regimes in France,Spain and Italy would necessarily lead to a new political configurationon 'the Continent, in September 1866 G. Mazzini sets up the Universal Re-publican Alliance.

The study begins with general outlines on the efforts by the Genoeserevolutionaries toward creating organizatoric structures at European levelwith a view to establishing contacts with republican circles in the UnitedStates.

In the years 1866-1870, the ideal Rome the capital of Italy lar-gely prevails within the Risorgimento movement. The old schemes of creat-ing diversions in the Balkans by giving an incentive to the struggle fornational emancipation are resumed. In this respect, the involvement ofMazzini's agents in the organizing in 1868 of Bulgarian committees on theterritory of Romania is being backed up by new documentary arguments.

Mazzini will make an ultimate attempt at establishing a republicanregime in Italiy during the summer of 1870. The documents investigatedin the present study illustrate the active presence of Mazzini's agents onthe left bank of the Danube during the same period in which the movementdirected against the Italian dynasty was being launched.

" G. Mazzini, Scritti editi edinediti. vol. 92, p. 158.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

DE LA REVOLUTIE LA REFORMASOCIETATE SI INDIVID

LUPTA DE EMANCIPARE NATIONALA PURTATA DEROMANII DIN TARA FAGARASULUI INTRE 1848 I 1918

IOA.N /*ANDREA

Paginile care urmeaz& ii propun sá scoata, in evident& aspecte mai putin cunoscutein istoriografia noastra referitoare la -contributia Tara Fagárasului la marile acta-revolutio-are din epoca moderna, care au dus Ia fa-urirea dezideratului de veacuri al poporuhriunitatea i independenta tuturor romanilor.

Desfasurandu-se pe fondul luptei generale impotriva feudalismului, a starii d exploa-tare social& si oprimare national& exercitata de clasele privilegiate din Transilvania, vartejulrevolutiei de la 1848 a atras cu repeziciune masele taranesti, orasenii i intelectualii din distric-tul Fagarasului. Grelele sarcini feudale, samavolniciile nobililor si ale diferitilor dregatori apasaugreu pe umerii taranimii. in Tara Fagarasului, ca de altfel in intreaga Transilvanie, mareamajoritate a iobagilor o formau Varanii romani 2. La 1848, iobagi erau in 5 1 de commie aleacestui district; mai existau, ca o particularitate a acestui teritoriu i asani liberi, in comunelenumite boieresci" sau cele militariste" (graniceresti) 3. Sunt semnalate astfel, Inca din prima-vara anului 1848, actiuni revolutionare ale iobagilor din Tara Flgarasului, care considerandu-seeliberati de sarcinile feudale, refuzau sa-si mai indeplineasca obligatiile economice fata deproprietarii pamanturilor. Din aceast& cauza rapoartele oficialitatilor habsburgice informaudespre serviciile refuzate de subalternii nobililor din Fagäras..." 2. Asemenea actiuni suntsemnalate in vara lui 1848 in comtma Sambata de Sus 5 si Toderita 6, uncle taranii iobagieliberati "nu vor al mai execute claca i celelalte obligatii, motiv pentru care arendasii acestorproprietati cer sprijinul autoritatilor administrative ale Fagarasului.

Trecand peste vointa exprimata de romani in cadrul Adunarii nationale de la Blaj,n edand ascultare delegatiilor trimise de acestia la Cluj, Dicta transilvana, compusa in exclu-sivitate din reprezentanti ai nobilimii inaghiare, secuiesti i ai patriciatului sasesc, nu numaica nu a satisfäcut nici o doleanta a romanilor, dar a votaii la 17/29 mai 1848 in unanimitate,incorporarea Transilvaniei la Ungaria 7. Aceasta másura de o gravitate exceptional& pentrusoarta poporului roman si a revolutiei insasi, a avut imediat repercusiuni deosebit de grele

Tara Frigarasului, cunoscutá si sub denurnirea de Tara Oltului, situata in partea desud-est a Transilvaniei, era la mijlocul secolului al XIX-lea organizata din punct de vedereadministrativ sub forma de district, cuprinzind un numar de 63 localitati, din care un oras.Fagarasul si 64 de sate (V. Merutiu. Judefele din Ardeal si din Maramures, paw: in Banat,Cluj, 1929, p. 126-128). Din punct de vedere al populatiei, din totalul de 65.500 de locui-tori ai districtului, 52.000 erau románi, in proportie de 79,3% (Al. Barbat, Dezvoltarea i struc-tura economicd a Tdrii Oltului, Cluj, 1938, P. 16; T. V. Pacatian, Cartea de aur sau luptelepolitico-nalionale ale romdnilor de sub coroana ungarcl, I, Sibiu, 1904, p. 543).

2 Stefan Metes, Situatia economicd a romdnilor din Tara Feigitrasuluti, Cluj, 1935, p.XLI .

George Baritiu, Paro alese din istoria Transilvaniei pre doud sute de ani din urmd,I. Sibiu, 1889, p. 647-648.

Arhivele Statului Sibiu, Protocolul Universitdfii Sdsesti, II, 1846 1848, p. 6 18, act.nr. 618 din 3 1 mai 1848.

6 Arhivele Statului Brasov, fondul Prefectura Fagaras, doc. nr. 1573 din 8 iu lie 184 8.6 Ibidem, doc. nr. 1611 din 17 iulie 1848.7 Revolufia romdnd din 1848, Bucuresti, 1969, p. 193 .

Revista istorica", tom IV, nr. 11-12, p. 1047-1060, 1993

a

a

www.dacoromanica.ro

1048 loan MAndrea 2

pentrn situatia din Transilvania, ducAnd implicit la ascutirea contradictiilor sociale i nationale.In timpul verii lin 1848 se inmultesc conflictele dintre nemesimea proprietarl i tkani, dintreautoritAtile maghiare i conducatorii miscArii nationale romane. Autorit&tile pornesc o adevA-ratA goan& dup& cancelisti" (intelectuali) romAni.

In noua situatie creatä, poporul roman din Transilvania se va aduna intre 3/15 12/24septembrie 1848 in cadrul celei de a treia adunki de la Blaj. Aici s-a hotkat organizarea

ridicarea sa armat5.8 pentru a-si apAra drepturile i fiinta nationall. Comitetul NationalRoman de la Sibiu, ales la aceast& adunare, a hotarat modul de organizare a gArzilor transil-v&nene. S-au format 15-prefecturi; fiecare din ele trebuia s& organizeze o legiune condus& de unprefect sit de un viceprefect 9. Aceast& organizare a fost aprobat& in octombrie 1848 de haltaComand& general& austriacl din Sibiu ".

Una din cele 15 prefecturi s-a format in Tara FIgarasului 11. La conducerea ei ComitetulNational Roman a numit pe tanarul prefect loan (Iovian) Brad 12, intelectual, pAtruns de ideileinaintate ale revolutiei, devotat cauzei emancipkii nationale a poporului roman. in scurt timpprefectura va organiza in Tara FIgkasului o legiune formatie militarä, constituit& pe princi-piul terktorial, fapt care-i conferee o coeziune sufleteasasi.morall trainia, generat& de cunoas-terea reciproc& si de identitatea idealului national pentru care era chemat& s& lupte. In actin-nea de organizare a legiunii i in desfa.surarea cperatiunilor militare, prefectul I. Brad a fostajutat de tinerii revolutionari f&gaxaseni, viceprefectii Ioan Comsia 13 i loan Morariu 12. Sarcinaprincipal& a legiunii era de a apara teritoriul Tarn Fagarasului si a coopera militar cu LegiuneaTarii Barsei".

Ambele tabere revolutionare, roman& si maghiara, luptand pentru libertate faceau ca,atat rhzwatirea romanilor cat si impotrivirea secuilor si a ceanglilor sä constituie acte progre-siste. Dar in acelasi timp revolutionarii maghiari, influentati de elementele de dreapta, ale nobi-limii liberale, partizani ai ideii suprematiei nationale, nu au vrut sä recunoasc& existentaromanilor ca popor, fapt care a determinat ca romAnii ardeleni s& fie nevoiti a se alia cuimparatul Austriei, care din motive tactice s-a pronuntat gata sä recunoascá drepturile natiuniiromane 16.:Asemenea situatie exista in zona de sud-est a Transilvaniei, unde alAturi de trupeleLegiunilor Tärii Barsei i Tarn F&g&rasului se aflau unitäti ale armatei austriece conduse def eldmaresalul Gedeon 17.

Actiunea de organizare a Legiunii Tärii 11g6rasului incepe in luna octombrie 1848,rand se -formeaz& lAng& comuna $ercaia, in apropiere de orasul FAgAras, tablra militar&revolutdonarilor fagAräseni. Aici sunt deplasate i unitati militate austriece conduse de feld-maresalul Gedeon.

3 George Baritiu, op. cit., II, Sibiu, 1890, p. 242-243.*0 Revolufia de la 1848, in Virile romtine, Bucuresti, 1974, p. 137.

AprobAnd aceast& organiza% guvernatorul militar al Transilvaniei, generalul An-ton Puchner, urmärea s atrag& garzile nationale romanesti de partea imperiablor, promitan-du-le tot ajutorul au in dotarea cu armament (Aspecte militare ale revolufiei de la 18481849 in Transilvania, Bucuresti, 1970, p. 17)

11 George Baritiu, op. cit., II, p. 309, 318-319; Silvestru Moldovan, In Panteon.Mormintele inarilor nostri barbati de la 1848-1849 Sibiu, 1901, p. 70.

12 loan Brad (18 17-1890) s-a nascut in locRatatea Orlat. A studiat gimnaziul la Blajcnrsul matematic Seckamb. Dupa absolvirea trece in Tara Romaneasc& ca profesor

de limba german& la o scoal& din Craiova. La 1848 ite intoarce in Transilvania i este numitde C.N.R., prefect al Legiunii districtului Sibiu, acoi in aceeasi calitate in Tara Elgärasului(Dr. C. Diaconovich, Enciclopedia romcind, I, Sibiu, 1898, p. 558). La incerutoxi. revolutiei,tan&rul locotenent de g-lniceri I. Brad. va fi alAturi de Avram lancu si de fdiente Sever farinstruirea militar& a trupelor române (George Baritiu, op. cit., II, p. 245.).

" Originar din Tara Fagarasului, loan Comsia, a absolvit gimnaziul i scoala teologica(Arh. Statului Brasov, fondul Prefectura FAgAras, act. nr. 47 din 14 ianuarie 1849).

Silviu Dragomir, Studii si documente privitoare la revolufia românilor din Transiiva-nia, in. ain't. 1848-1849, I, Sibiu, 1944, p. IX.

Legiunea Tarn Barsei, condusA efectiv de viceprefectul Constantin Seclreanu, orgaprnizata in, tribunatele Branului i Slcelelor, a luptat cu mult eroism In bã,thliile de la VamaBuz&ului, SAcele, Prejmer, Harman, Bod, Halcipiu etc., impiedecind lzupele inannce AsocupeBrasovul (Plorin Salvan, Constantin I. Secdreann conduccltorul Legiunii Tarii Bdrsei in revo-lufia de la 1848-1849, in Studii i articole de istorie", XVIII, Bucuresti, 1972, p. 64-65).

16 Revolufia romand din 1848, p. 263-269." George Baritiu, op. cit., II, p. 3 18-3 19.

a

2.

14

0

no

0 ooti

www.dacoromanica.ro

3 Lupta de emancipare nationall 1049

Locuitorii Tarii. Flgarasului raspund chemarii tribunilor lor si se inroleaza pe bathde voluntariat in randurile legiunii. Ca urmare, in tabara de la Sercaia s-a adunat din totdistrictul Fägarasului anunta Gazeta de Transilvania" o mare sum& de romalli armatisub capitanii sau prefectii lor comaudanti". Ace lasi ziar apreciaza cä aici, numärul rbinanilorarmati ar trece de 10.000, mai multi cu länci" 12. La sfarsitul lunii octombrie, trupele austriecean cucerit Cetatea Fagarasului, care va servi, pana in martie 1849, drept garnizoanä a armateiimperiale 19. In orasul Fagaras s-a organizat, de altfel, cartierul general al trupelor habSburgicedin aceasta zon5..

In timpul revolutiei, Legiunea Tarii Fagarasului a dus o mare lips& de armament modernde lupta. Comandamentul general austriac a acordat taberci romane de la $ercala putinearrne i munitii 20 . De aceea, inarmarea g16a-Yelor" rornane s-a facut in conditii grele, folo-sindu-se posibilitatile locale si cu arme traditionale, indeosebi cu lanci 21.

Ascutirea contradictiilor nationale i sociale duce in toamna anului 184 i In TaraFagarasului la un conflict deschis armat. Actiunile militare ale legiunii incep la sfar9itn1 luniioctombrie, indata dupa organizarea taberei militare de la $ercaia de unde prefectur I: Brad

cu trupa sa de länceri" este detasat din ordinul lui Gedeon, pentru a opera in diStrictulBrasovului, alaturi de Legiunea Tarii Barsei, jientru dezarmarea ceangailor säceleni, apoi conti-nua actiunea in districtul Trei Scaune, impotriva secuilor, de unde trupele romarie 'stint res-pinse 22

In toamna anului 1848, masele taranesti au mers pe drumul vechi al luptei, impotrivanobilimii, care cauta sll stapaneasca i sä stoarca si mai departe, sub amenintarea fortei, Ora-nimea. Sub influenta ideilor revolutionare, taranii pornesc sa-si faca ei Inii dreptate, sa-sirecapete pamanturile rapite odinioarä de feudali.

Asemenea actiuni sunt semnalate in Tara Fagarasului in comunele: Dragus, lizea "de Jos,Sambata de Jos, Iasi, Voievodeni, ai caror locuitori intra cu forta in stapanirea unor'suprafetede padure ale curtii feudale ale baronului Iosif Brukenthal 23. Pe aceeasi cale revolutionaraactioneaza taranii din comuna Arpasul de Sus, luand in stapanire suprafete deq35.dure dindomeniul feudal al grofului S. Teleki 24. Semnificativa este si actiunea taranilor dirt" comuna$ercaia, care, indemnati de preotul ortodox loan Raita, refuzil sä indeplineasca sarcinile fiscalefata de autoritatile comunale 25.

0 alta, forma de manifestare a spiritului revolutionar care a cuprins pe locuitoril satelorTärii Fagarasului a constituit-o rezistenta tineretului fata de recrutarile militare efectuatede autoritatile maghiare. Astfel, in comuna Cuciulata, la 9 septembrie 1848, in fata.comisieide recrutare, taranii, la indemnul invatatorului Gheorghe Ciocan, au refuzat in masa. ,oinscrierrea i darea recrutilor", pe motivul Cl. ei nu vor sll serveasca interesele nobilimii .maghiare,care nu a recunoscut drepturile natiunii romane si a hotarat unirea Ardealului cu Tana Ungu-reasca", far& voia poporului roman. Considerandu-se reprezentantul taranilor din aceasta gomuna,invatatorul Gheorghe Ciocan (numit i Voicila, originar din Cuciulata, absolventdin Blaj), arata numitei comisii ca. refuzul comunei de a da tineri pentru armata se dato-reaz5. lipsei drepturilor politice ale romanilor, care desi formeaza marea majoritate a locuitoriloracestui district, nu au oficiali" (functionari) din randurile lor care sä le apere drepturile,precizand ca. oficialii" maghiari Ii impiedica sä foloseasca limba romana si sa se manifesteca natiune 29. Asemenea rnanifestari sunt cunoscute si in comundle Venetia 27, Persani i satulLupsa 22.

In conditiile ridicarii generale la lupta a maselor prefectura a rasturnat pe cala.revolu-iionara administratia di strictului Tarii Fagarasului, f ormata in marea sa majoritate din,elementefunctionaresti ale clasei dominante maghiare. in ziva de 25 octombrie 1648 toti, oficialii"vechii conduceri administrative sunt siliti sl. demisioneze 29. Pentru o scurta perioada a fost

12 Gazeta de Transilvania", XI, nr. 84 din octombrie 1848." Wilhelm Scmidt, Cetatea Frigdra,sului, Sibiu, 1865, p. 122.20 Silviu Dragomir, op. cit., doc. nr. 9, p. 15.

Gazeta de Transilvania", XI, nr. 84 din octombrie 1848.22 George Baritiu op. cit., II, p. 318-319." Arh. Statului Brasov, fondul Prefectura Fagaras, doc. nr. 92 din 19 decembrie 1848.24 Ibidem., doc. nr. 93/1848.29 Ibidem, act. prezidential nr. 88 din 10 septembrie 1848.26 Ibidem, act. prezidential nr. 83 din 9 septembrie 1848.27 I bidern, act. nr. 7511848.22 Ibidetn, act. nr. 83 din 9 septembrie 1848.

Gazeta de Transilvania", XI, nr. 85 din octombrie 1848.

.

.a1,1iceului

www.dacoromanica.ro

1050 loan Mandrea 4

numitA o administratie provizorie formatl clintr-un vicecApitan (ofiter austriae numit de gene-rahil comandant A. Puchner) si sutalternii acestuia: preotul Moldovan din comuna Racovitasi tribunul I. Brad, conducAtorul prefecturii 0.

La 12 noiembrie 1848 Comitetul National Roman organizeaza alegeri generale pentrunoua administratie romineascA a Tani FAgAraplui. Tn acest scop delegaser& pe fruntasii revo-lutionari August Treboniu Laurian i Ioan Brad, care, asa cum relateaz& Gazeta de Transil-vania", avean rolul aici la Fagaras de a lumina pe popor asupra frumosului san drept..."(de a-si alege pe ai sli reprezentanti n.n.) 31. La adunarea de alegeri au participat reprezm-tantii Comandamentului general austriac al Transilvaniei ".

Pentru desfasurarea adunärii au fost alesi ca secretari: loan Bran, George Baritiu, low&Popazu, David AlmAsan, Dimitrie Popovici. Prin aclamatie deschis& au fost alesi atunci infunctiile -administrative ale FAgArasului: David AlmAsan, jurist, in calitate de vicecapitan saual doilea carmuitor (in functia de prim carinuitor numirea trebuia s-o fac& impAratul Austriei),loan Aldulea, avocat prim notar; Nicolae Gaitan, jurist ricenotar; Constantin SecAreanu,avocat perceptor; asesori au fost Matei Pop (deputat al romanilor la Pesta), AronPumnea (Pumnul), profesor de filozofie, Ion Codrea (Codru DrAgusan) invAtItor, DimitriePopovici, tricesimator, Gh. Sulleri (Suleriu), avocat, Ioan Puscasu (Puscariu), jurist, profesor,Ilie Moraru si Gheorghe FAgArAsanu, intelectuali din Fagaras 33. -

ArAtand importanta evenimentului Gazeta de Transilvania" sublinia: AstAzi, districtulFagarasului sau mai pe romaneste Tara Oltului avu o zi mare, insemnatk scumpg. AstAzipoporul roman in numar ca de 70 mii isi alese prin ai s5i deputati pe oficialii de tinut,... " 64.Pe aceastil cale, prin exprimare libera Si democratick poporul roman din acest teritoriuar&tat Isointa, alegandu-si autoritatea politico-administrativ& care sa-i apere drepturile i intere-sele sale nationale. Noua conducere era format& din intelectuali proveniti din randul poporu-lui, cu ale cAror idealuri se contopeau. In importanta functie de al doilea carmuitor "(vicecApi-tan) a lost ales David AlmAsan 35, tarar avocat cu conceptii revolutionare avansate. A func-tionat la 1848 in calitate de profesor in Tara Romaneasck unde nu s-a mArginit a preda inscoala de aici moralul Si inviitAturile trebuincioase", ei s-a abatut din datorii luare ileparte /a cauza revolirtiei intrebuintand propaganda" 36.

Semnificativ este faptul cA printre membrii acestui organ national se numArau in majo-ritate intelectuali de seam& din Tara Barsei, revolutionari ca: Constantin SecAreanu, condue&-torul Legiunii Tani Barsei si loan Puscariu 37, animati de dorinta fierbinte a triumfuTui

in zona vecink compact romaneasca a Tarii Fagarasului. Ei au actionat atunci pentru aforma din Tara Barsei si Tara FägArasului un puternic centru al revolutiei romane. La felde semnificativ este si faptul ea printre cei cinci membri ai administratiei, originari din Tara

s-au aflat carturarii Ion Codru DrAgusan si Aron Pumnul (ales in absenta),lupt&tori Tie seam& pentru emanciparea socialk cultural& si national& a poporului roman. Incepu-tul eveoimentelor ii gaseste pe tanArul invAtator I. Codru DrAgusan in Tara Romaneasck nude,atras de ideile pasoptiste participa In calitate de comisar de propaganda in judetul Prahovaalaturi de Costache Telegescu, N. Roata, Dumitrache Floresen, ete., la pregatirea revohitiei 38.

" Din Istoria Transilvaniei, II, ed. a II-a, Bucuresti, 1963, p. 97; Gazeta de Tran-silvania", XI, nr. 88 din octombrie 1848.

Gazeta de Transilvania", XI, nr. 90 din octombrie 1848.at Ibidem (acestia erau: maiorul pensionar Mangheciuc, care deschide adunarea in

calitate de presedinte si D. Tiemar, cApitanul comandant al cetittii FAgArasului in calitate decomisar al Comandantului general).

33 Ibidern.aa ibidem.

Originar din localitatea Alma (Cetatea de Bala) David Almfisan (1807 1897) astudiat dreptul la Cluj si a functionat ca avocat la Cetatea de Balt& in 1838-1848 (AndreiBirseanu, Istoria ,scoalelor centrale, Brasov, 1902, p. 578).

Anul 1848 in Principatele Romiine (ode si documente), V, Bucuresti, 1904, p. 158.Dup& Marea Adunare Nationa15. de la Blaj, unde a purtat steagul national, a fost

chemat in Tara RomâneascA si a activat aici ca comisar de propaganda in judetul Pitestiu-lui; reintors in Transilvania se inroleazA in Legiunea Tarii Bârsei, participand cu eroism laluptele pentru apArarea Brasovului (Ioan Cavaler de Puscariu, )lotele despre inkimpliirile con-temporane, Sibiu, 1913, p. 9).

Originar din ,comuna DrAgus (FAgAras), fiu de taran, I. Codru DrAgusan (18 18 1886)a frecventat cursurile co1ii primare in satul natal, apoi pe eele ale *coin grAniceresti din Vis-tea inferioark probabil i pe cele de la Sf. Sava, dup& care functioneazA ea invatator inscoala elementara din Ploiesti (Peregrinul transilvan, Bueuresti, 1956, p. 5., 7, 10, 12)

pi-a

revolt-tie

Fagarapului,

"27

"

alesi;

cu:

55

55

www.dacoromanica.ro

5 Lupta de ernancipare nationala 105 1

'In Conflict cm Departamentul Credintei" 22 se intoarce in Transilvania purtat de arzatoareadorinta de a sluji interesele poporului din care se tragea.

Aceleasi sentimente patriotice le-a manifestat si Aron Pumnul (profesor i filolog) 41,fata de revolirponarii fagaraseni, in dorinta de a participa activ la apararea i consolidareacuceririlor revolutionare in aceasta parte a tarii.

Inca de la inceputul existentei sale, noul organ adrninistrativ al Tarii Fagarasului aactionat pentru reinstaurarea unor vechi drepturi ale poporului roman. Astfel, una din primelesale masuri a fost introducerea lirnbii rornane ca limba oficiall tn aceastA parte a Transilva-thei 41.

Exprimindu-si increderea in noua conducere, care fiMd o adevarata reprezentare apoporului roman apara, drepturile sale politice i civile, Gazeta de Transilvania" mentionaca acest organ avea menirea sa hicreze in toata privinta spre binele publicului" 42. De aceea,locuitorii districtului ii solicitau sprijinul impotriva unor abuzuri ale clasei dominante. Astfel,in Mira noiembrie 1848 este inaintata o plangere administratiei Fagarasului in numele locuitorilor

soldatilor graniceri din cornuna Arpasul de Sus si a celor din satul Lupsa., in care se cereOnoratului Comitet al Fagarasului" sprijinul impotriva Curtii nobiliare a grofului Telekicare le-a ocu pat prin forta o parte din pamanturi, trei munti, mai multe suprafete de fanaturi

padure 43.Activitatea administratiei romane a Tani Fagarasului a fost coordonata, de Cornitetul

Natiunii Romane. Printr-o serie de adrese ale sale, semnate de Simion Barnutiu (presedinte),Aron Florian (secretar), s-au transmis autoritatii de aici, dispozitii i sarcini izvorate din mersulevenimentelor revolutionare. Pe aceasta cale se cerra, administratiei sä manifeste raspunderefata de drepturile cetatenilor, s apere ordinea publica".

Actiunile militare ale Legiunii Fagarasului s-au intensificat in luna decembrie ,1848.Din tabara de la Sercaia, prefectul Ioan Brad s-a deplasat cu trupa sa de lanceri" in parteade nord-est a districtului, unde a participat la actiunile militare din zona comunelor Hoghiz,Rams, Capeni 45 qi Orrnenis 46, silind inamicul sä se replieze, la 19 decembrie, pe malul dreptal Oltuhii, in zona comunelor Belin i Aita Mare 4.2.

La sfarsitul anului 1848, odata cu intrarea in Transilvania a trupelor revolutionaremaghiare conduse de Iosif Bern, Legiunea va trebui s faca fat& unor dificile situatii mili-tare. inaintarea arrnatei maghiare a lui Bern spre Sibiu, la 18-19 ianuarie 1849 42, va ame-ninta Tara Fagarasului dinspre apus. In partea dinspre rasarit secuii s-au dispus i intaritmilitar pe malul drept al Oltului, au ocupat zona comunelor Racosul de Jos si de Sus, Cata,Homorod, lingra, urmarind sa intre in FagAras pentru a se uni cu trupele lui Bern. In aceastasituatie prefectura isi va organiza legiunea pe malul stang al Oltului, creand o puternica liniede aparare in zona cornunelor Hoghiz, Comana de Jos, Venetia de Jos, Sercaia, MandraActim se vor remarca prin eroismul i talentul lor militar viceprefectul Ioan Cornsia, care vaconduce din tabara de la Sercaia toate actiunile militare din aceasta zonk. In sustinereaatacurilor militare el a fost ajutat de Ioan Morariu si de centurionul Voicila 0. In partea de

35 Anul 1848 in Principatele Romdne, III, Bucuresti, 1902, P. 114." Originar din comuna Cuciulata, Aron Pumnul (1818 1866) a urrnat cursurile gimna-

ziale la scolile din Blaj si Cluj (1843), iar pe cele teologice i filosofice la Universitatea dinViena. Reintors in Transilvania functioneaza ca profesor la Liceul din Blaj. Aici colaboreazala ziarul Organul Lurninarii", infiintat de Timotei Cipariu. Participa, la evenimentele din1848, motiv pentru care este persecutat de autoritatile maghiare, fiMd nevoit sa piece la 13n-curesti, apiii la Iasi si de aici in Bucovina. La CernAuti activeaza ca colaborator apropiat allui Hurmuzachi la Gazeta Bucovina", 1848 (Dr. C. Diaconovich, op. cit.. III, p. 695).

Gazeta Transilvaniei" XI, nr. 90 din noiembrie 1848.42 Thidern, nr. 10 1 din noiembrie 1848." Arh. Statului Brasov, fondul Prefectura Fagaras, act. nr. 35 din noiembrie 1848,

pachet nr. 137 1-2 124/1848.44 Ihrdern, doc. nr. 43, pachet D. nr. 163-895/1848; nr. 97/1848; nr. 14/1849.42 S. Dragomir, op. cit., doc. nr. 29, 30, p. 42." tlideni, doc. nr. 33, p. 44.42 Ibidem, doc. nr. 44, p. 56.42 Gazeta de Transilvania", XII, nr. 4 din ianuarie 1849." S. Dragomir, op. cit., doc. nr. 72, p. 86; nr. 73, p. 87; nr. p. 91-92." Iloidern,4doe. nr. 7 1, P. 83; nr. 72, P. 86; nr. 73, p. 87; Arhivele Statului Brasov,

fondul Prefectura 1'40.ms, act. nr. 10/1849.

49.

41

TS,

ei

Si

www.dacoromanica.ro

1052 loan Mandrea 6

apus, de la $ercaia spre Sibiu, linia stang& a Oltului era apärath de unithtile militare liabsbur-gice asezate in taberele de la Ohaba, Mkgineni, Lisa, Vistea de Jos ". La sfarsitul iunii februa-fie 1849, Legiunea Tarii Fagkasului a cooperat cu cea a Tarii Barsei pentru apara,rea zoneiFAgärasului si a drumului spre Sibiu 52.

, .Dup5, ocuparea Sibiului, la 11 martie 1849, armata lui Bern se va indrepta spre ,Xlgaras.

Trupele existente in Cetatea Fagkasului se vor retrage la 17 martie spre Brasov 54. Odatácu apropierea armatei lui Bern de marginea Fägkasului, eveniment petrecut la 18 martie1849, prefectura i administratia roman& a Tarii Fagärasului si-au incetat activitatea. "Uniidintre conduckorii administratiei: David Almãsan, I. Codru Dthgusan, I. Puscariif se vorrefugia in Tara Romineasc5.54.

in decursul existentei sale, administratia F&Orasului, instaurath pe cale revolntionath,reprezentat organul national conduthtor al romanilor din aceasth zon& a Transilvaniei, care

le-a apkat cu zel drepturile politice i civile. in acelasi timp, ea a constituit o garantie a victo-riei revolutiei rorn&ne pentru care motiv, marele revolutionar-democrat Nicolae Balrescu eraindemnat s& vad& in actul instaurArii adrninistratiei romane in judetele Fagkas, FInnedoara,Alba Inferioark Cetatea de Balt& 55, prima chethsie a triumfului de maine. Conduthforii admi-nistratiei i ai prefecturii Tkii FAgarasului prin faptele lor revolutionare se inscriu lit panteo-

lupthtorilor pasoptisti pentru emancipare social& si national& a poporului roman.Reprezentantii micärii nationale din acest district s-au aflat prezenti la marile mani-

festki-,organizate de fruntasii natiunii române din Transilvania, care au hake* tacticaformic de lupt& adoptate in periada asa numitului liberalism habsburgic (1860 1865)..Astfel,la Conferinta national& de la Sibiu, din ianuarie 186 1, care proclamA, in spiritul ideilos pasoptistedndependenta. 0atiunii romane, printre cei 150 de delegati din intreaga Tran§ilvanie s-auaflat si 14 reprezentanti ai Tarii Fagarasului (preoti, functionari, notari, pretori, ofiteri) in fruntecu vicarul loan Chiril& 56.

Actionand in node conditii create de politica liberall" habsburgith,nationale au instaurat, in mare parte, o administratie romaneascl, f apt semnificatiy in intreaga

Transilvanie.Inca din noiembrie 1860 au petitionat comunele românesti din Tara FagArasulin la Viena

pentru numirea in fruntea administratiei districtului a unui capitan suprem din sinul natiuniiromane" i pentru introducerea limbii romane ca limb& oficialä" in acest-district ,curiat roma-nese" 57. Ca urmare este numit prefect al districtului Joan Bran, cunoscut luptator pentru

_drepturile politico-nat-ionale ale romanilor 58.Actiunea de constituire a noului organ s-a desfäsurat in zilele de 16 0 17 aprilie 186 1.

Au fost alesi 100 de membri, reprezentanti de seam& ai Tkii Fäggrasului, in rnajoritath romani.La 16 aprilie, in prima zi a adunkii de constituire a noului organ administrativ distriCtual, inurma unor puternice dispute intre oficialii romani i functionarii maghiari, aparatorir vechilorranduiell, limba roman& a fost declarat& limb& oficialá ". Redand atmosf era de la Flgáras,Gazeta Transilvaniei" scria de hothrarea celor 6 000 de oameni prezenti la adunarek populath,care intr-un singur glas strigau: Nu cunoastern legi acute de voi far& noi, destul ne-ati ap&satcu lirnbi straine noua, necunoscute". In numele celor adunati, vicarul loan ChiriPSin secolul al XIX-lea nici o lege" nu poate sA impuna romanilor din districtul Fagaras oaltä limb& deck cea roman& 6°.

51 S. Dragomir, op. cit., doe. nr. 7 1, p. 83." Florin Salvan, op. cit., p. 70.53 George Baritiu, op. cit., II, p. 480 48 1.54 Ioan Cavaler de Puscariu, op. cit., p. 22.55 Cornelia Bodea, Lupta romdnilor pentru unitate nalionald 1834-1819;:

1967, p. 184.56 Protocolul §edintelor conferintei nationale românoti tinute din 1113 pima ianua-

Me 1861 la Sibiu, Brasov, 1861, p. 13.57 Gazeta Transilvaniei" nr. 24 din 25 martie 1861, p. 100." Ioan Bran de Lemény s-a nascut la Zarnesti in 1811 dintr-o familie biiginara din

pIrtile Chioarului. A studiat la Blaj, Sibiu si Cluj, primind diploma de avocat. 'Este partici-pant la revolutia de la 1848 1849: delegariil Brasovului la Marea Adunare National& de laBlaj, unde este ales secretar, apoi membru al delegatiei romanilor la imparat, Dup& xevolutieocup& mai multe functii administrative. in perioada liberalismului habsburgic. a 'lost numitcipitan suprem al Tkii Fagkasului i apoi ales ca reprezentant al acestui tinut ia Dieta dela Sibiu din 1863 1864. (C. Diaconovich, op. cit., I, Sibiu, 1898, P. 565).

59 Gazeta Transilvaniei", nr. 30 din 12/24 aprilie 1861, p. 128." I b id em .

'nul

condussiorrimisca-rii

anima ca

lcucnre§ti,

fn 9/t16

www.dacoromanica.ro

7 Lupta de emancipare national& 1053

Guvernul reactioneaz& dur i caseaz& intreaga organizatie a Flgärasului 61, chip& careo supune unui boicot financiar. Totodatl a fost numit de guvern Ioan Ardeleanu, consilierguvernamental, pentru a cerceta plangerile functionarilor maghiari 62. In consecint& a avutloc, la 13 mai 1861, o nou& adunare a reprezentantilor districtului, in prezenta reprezentantuluiguvernului, clruia ii revenea sarcina sä aducl adtninistratia districtului in ordinea prescrislde legi". La adunare au fost prezenti 34 1 de romani si 59 de alte nationalitAti: maghiari,sasi. Romanii au venit cu steagul national pe care era scris cu litere aurite: limba" dezideratprincipal al luptei bor. Faptele dovedeau c& poporul roman plsise in viata politic& si nu eradispus s cedeze. Cu aceast& ocazie a fost ales un alt comitet central districtual format din100 de persoane, in care au fost a1ei, proportional cu numarul i structura national& a populatiei,570 de functionari romani si 30 de functionari maghiari i sasi 63 $i acest comitet a declaratlimba roman& drept limb& oficialá, in baza dreptului la autonomie de care se bucura distric-tul 64.

Disputele politico-nationale au continuat la PagAra. Reactiunea, reprezentantii claseidominante maghiare au intocmit o petitie catre guvern, prin care cereau respectarea limbiimaghiare ca singura limb& oficiall, numirea altor oficiali" cunoscItori ai limbii maghiare,care A. respecte legile patriei" 66.

Actiunea de reorganizare administrativ& a Tärii Fággrasului a continuat la 18 iulie,cand au avut loc noi alegeri pentru uncle functii in comitetul central districtual 66. Cu aceast&ocazie elementul romanesc s-a inarit in organul central administrativ. Printre oficialii alesise aflau Ion Puscariu i Doan Codru Drägusan, cunoscuti luptAtori pentru drepturile politico-nationale ale romanilor transilvAneni.

Pentru recunoasterea hotArarilor luate de organul administrativ, conducatoriinationale s-au adresat impäratului Austriei. Memoriul intitulat sugestiv Suplica Tarii Oltu-lui", redactat la 3 1 iulie 1861, a fost prezentat la Viena de o delegatie format& din fruntasiai luptei nationale: Ion Codru DrIgusan, George Strarnbu i Ioan Roman, in numele tuturortromanilor din acest district. Formulat in 8 puncte, memoriul bazat pe adeväruri istorice incon-testabile, cerea dreptul folosirii limbii romane ca limb& oficiall in aceasta parte a 67. Memo-riul este inaintat imp&ratului de numita delegatie in audienta din 5 august 186 1. Dupl olung& asteptare, in mai 1862 districtul obtine recunoasterea hotararilor sale 68.

La Flgäras confirm& confruntärile pe planul vietii politice si administrative 69. Pan&la urniä, miscarea national& a obtinut aici o insemnat& cucerire, limba rom&n& este recunoscutaca limb& oficiall in toamna anului 1862 ".

Mari främantlri si dispute politice au avut loc la Fagaras in tirnpul alegerilor pentruDieta Transilvaniei. Reprezentantii Tárii FlgArasului au participat la momentele hoar&toareale demersurilor electorale. Astfel, la cea de-a doua Conferintl national& de la Sibiu, din 811 aprilie 1863, care a hotarat orientarea politic& a natiunii romane in perioada de dinainteaDietei, au participat i reprezentantii acestui district: Ioan Bran si Ioan Puscariu. Ei au floutparte din delegatia roman& condus& de Andrei $aguna, care a prezentat monarhului hotararileConferintei 71. Alegerile deputatilor dietei s-au f&cut la Flg1ras in cea mu deplinI orclineLa 20 iunie 1863 s-a tinut sedinta Comitetului districtual care a ales Co-nitetul electoral forma.

Ibidem, nr. 33 din 22 aprilie 1861, p. 144.62 T. V. Pac&tian, op cit., vol. II, Sibiu, 1902, p. 549; Gazeta Transiwaniei", nr. 3 1

din 15/27 aprilie 1861, p. 131. loan Alduleanu s-a nascut la 182 1 la Moieciu-Bran. Dupa absol-virea studiilor juridice a activat ca avocat in Brasov, la 1848 ca notar al districtului FIggras,Ocup& apoi mai multe functii administrative, printre care si consilier al guvernului Transilva-niei, 186 1. (C. Diaconovich, op. cit., p. 92).

63 Gazeta Transilvaniei", nr. 39 din 13 mai 1861, p. 167.64 Ibidem, nr. 40 din 16 mai 186 1, p. 173.

Ibidem, nr. 49 din 17 iulie 186 1, p. 212.66. Ibidem, nr. 69 din 1 august 1861, p. 256.67 Este publicat in Foaie pentru minte, inini. i literaturl" nr. 32 din 30 august 186 1,

p. 252 253.68 Gazeta Transilvaniei", nr. 76 din 26 septembrie 1862, p. 302.

Pentru detalii, cf. I. Mandrea, E. Tautu, Aqiuni politico-nationale in Tara Fdgdra-gdui, in Apulum", XX, Alba-Iulia, 1982.

" Gazeta Transilvaniei", nr. 76 din 26 septembrie 1862, p. 302; nr. 77 din 29 septem-brie 1860, p, 306; nr. 84 din 24 octombrie 1862, p. 334.

Telegraful roman" nr. 7 din 25 ianuarie 1862, p. 26.

miscarii

tAxii

61

"

"

.

www.dacoromanica.ro

1054 loan Mandrea

din 13 membri, toti romani. Acest organ a desemnat deputatii districtului la forul legislatival Transilvaniei. Astfel au fost ale§i in cercul I electoral loan PuFariu, in cercul II loanBran i in cercul III loan Alduleanu, consilier gubernial

Dieta forul legislativ al Transilvaniei deschis lucrarile la 15 iulie 1863, laSibiu. Deputatii Tarii FAgaraplui s-au remarcat in cadrul activitatii Dietei printr-o atitudineinaintat& §i fermi. In cuvantArile lor, au cerut cu vehement& acordarea i respectarea drepturilorpolitice ale poporului roman 73.

Semnificativ este faptul ca, in conditiile vitrege ale instaurarii dualismului austro-ungar,in noua dieta Constituala" de la Cluj, care 0-a deschis lucrärile la 19 noiembrie 1865, printrecei 14 deputatiromani, doi reprezentau Tara Fagaraplui: Ioan Antonelli (vicar) i loan Metianu(protopop) 74. In acest disctrict se observa orientarea spre tactica activistA" 75.

in conditiile adancirii sciziunii dintre activitii condu§i de mitropolitul Saguna, liniapasivista avand in frunte pe George Baritiu, la sfax§itul anului 1865 qi la inceputul anului1866, PuFariu s-a afirmat ca unul dintre liderii de seama ai primei orientari care consider&CA trebuie incercat a se salva cat mai mult din autonomia Transilvaniei i drepturile romanilor,prin participarea la dieta pestanA, punct de vedere impArt4it de c&tre marea majoritate afrunta*ilor fagar4eni 76.

Unirea Principatelor Române, domnia reformatoare a lui Alexandru Joan Cuza auavut nfl puternic ecou in Transilvania i indeosebi in stravechiul tinut romanesc al TArii Faga-raplui, aflat in vecinAtatea Tarii Române#i, careia i-a apartinut timp de secole in evul mediuFi de care a fost intotdeauna legat in modul cel mai straits. Aici, la Fagara, s-a petrecut inziva de 20 februarie/4 martie 1866 un episod semnificativ prilejuit de trecerea domnitoruluidetronat in imprejurari cunoscute, in noaptea de 10-11/22-2 3 februarie 1866 in drumulsau spre exil, cu ecou atat in presa vremii, cat qi in eorespondenta oficiala a conducatoruluidistrictului cu guvernatorul Transilvaniei, contele Folliot de Crenneville ".

Numit in fruntea districtului Fagara, in locul cumnatului sau Than Bran de Lémény,ea unul ce era socotit de catre cancelaria din Viena un fidel al sail in conditiile radicalei schimbAriin orientarea sa politica, PuFariu avea sA fie confruntat aici, intre altele, cu aceeaqi opozitiea frunta§ilor maghiari locali, concentrati in totalitatea lor in orwl Flgara, opozitie puternicincurajata de noul curs al evenimentelor, care duceau la dualism.

S-au inmultit in aceasta perioadA denunturile i reclamatille opoziciei maghiare la ClujViena impotriva romanilor fagar4eni i ai frunta§ilor lor.

Numeroase acte oficiale vorbesc despre marele numAr al tinerilor din districtul FAgArs4care s-au sustras de la serviciul militar, trecand in Romania, aceastA problem& constituinclobiectul mai multor adrese speciale trimise de conducerea guvernului catre autoriatile localein 1865 1866 ". Semnificativ& in acest sens este i adresa guvernatorului Crenneville catredistrictul FagAra, cu numarul 34 1/5 februarie 1866, prin care imputA conducerii acestuia preanumeroasele cazuri de eliberare de pappoarte pentru Romania 79.

Un caz aparte, care a facut obiectul mai multor acte de anchet& a autoritatilor §i aunor adrese i rapoarte cAtre guvernatorul Transilvaniei, 1-a constituit trecerea domnitoruluidetronat, Alexandru Joan Cuza, in exil, prin FAgara, la 4 martie 1866 (stil nou) i indeosebiprimirea de care s-a bucurat marele om de catre multimea celor adunati la Casa de post&

" Gazeta Transilvaniei", nr. 42 din 1/13 iunie 1863, p. 166; nr. 43 din 5 iunie 1863,p. 170; nr. 47 din 19 iunie 1863, p. 186.

73 Ziarul stenografic al Dietei transilvane concheniate la Sibiu pe 1 iulie 1863 prin res-cript prea inalt, p. 53-6 1; 64-65; 94; 166-168; 169, 22 1, 344, 345; Gazeta Transilvaniei",nr. 73-74 din 24 august 1863, p. 288-289; nr. 9 1-52 din 27 septembrie 1863, p. 357.

74 lbideni, nr. 92 din 2 dec. 1865, p. 2; nr. 99 din 27 decembrie 1865; T. V. MA-tian, op. cit., II, Sibiu, 1902, p. 78 1.

75 I. Mandrea, E. TAutu, op. cit., p. 284.76 N. Josan, Activitatea politica a lui Man Piocariu in anii 1860-186 3, in Apulum""

XVI, 1978, p. 373-390; idem, Activitatea lui loan Puscariu in cadrul Dietei de la Sibiu din1863 1864, in Apulum", XXI, 1983, p. 287-3 14.

77 N. Josan, I. Mandrea, Un episod semnificativ al trecerii domnitorului Alexandru ThanCuza prin Transilvania in drum spre e xil: Fagaras, 4 martie 1866, in Apulum", XXII, 1985,p. 240.

78 Arh. statului Brasov, fond Prefectura jud. FagAra., Oficiolatul districtual, nr. 4328/1865 §i 1405/1866.

79 Loc. cit., Acte prezidentiale, nr. 2 10/1866.

si-a

www.dacoromanica.ro

9 Lupta de emancipare national& 1055

pentru a-1 vedea pe domnul Cuza" i vizita protocolara pe care a fAcut-o fostul revolutionarpasoptist Ioan Puscariu ex-domnitonilui 80, vizit& cu larg& rezonant& in istoria FlgArasului.

Politica de oprimare national& si socialk intronata, de regimul politic dualist diva 1867,a lovit greu in interesele nationale ale populatiei romanesti a Tani FAgArasului, care formamarea majoritate a locuitorilor acestui district. Cu toate acestea, in viata economic& si sociala inceput so. se simta in ultimile decenii ale secolului al XIX-lea, prezenta burgheziei romane,a inceput s& se dezvolte capitalul financiar romanesc, mai ales clupl constituirea in 1883 aBAncii Furnica", cea dintai banc& romaneascä constituit& in Ardeal cu ajutorul Albinei"din Sibiu. Para la sfarsitul secolului s-au creat bancile: Oltenia" (Vistea de Jos, 1893), Po-rumbAceana" (Porumbacul de Jos, 1900), Unirea" (Vad, 1900) 81 .

In pofida tuturor masurilor vexatorii luate de autoritati pentru a impiedica dezvolta-rea culturii nationale romanesti, frunta.si ai vietii nationale i culturale invAtAtori, preoti,avocati etc., din discrictul FAgAras si-au inchinat intreaga lor activitate luptei pentru eman-cipare culturala, pentru libertatea nationala a 1 oporului roman. Cu multA greutate functionauin Fagaras, alAturi de scolile de stat, cele dou& scoli romanesti confe ionale (greco-ortodox&

greco-catolic1), fondate i intretinute cu efort material propriu 6°. Din cauza lipsurilor materia-le, scoala capitalA greco-ortodoxl Radu Negru", intemeiata. in 1869 prin efortul unor car-turari in frunte cu Ion Codru DrAgusanu i cu ajutor din Romania, a fost nevoit& in 1873 sa-siinchidA portile 83. Cu aceleasi lipsuri materiale erau confruntate i colile romanesti din sateleTani Fagärasului

Un rol important in formarea i raspandirea culturii nationale 1-a jucat despartamantulAstrei" din FlgAras, constituit in 1870 ", care a antrenat la actiuni culturale, in functie de

interesele politico-nationale, largi categorii sociale romanesti.In pregatirea cadrelor scolare la rAspandirea culturii nationale si-au adus contributia

cele douä Reuniuni ale invatatorilor din districtul Elgaras, infiintate in 1862 si 1895 86, celedoua Reuniuni ale femeilor romane din Fágtra i jur", constituite in 1876 87. Trebuie amin-tit& si activitatea culturala desfa..surata de Societatea de diletanti romani Progresul", con-stituita in 1883, care avea, cu predilectie, repertorii din tezaurul clasicilor romani 88,

In activitatea politico-nationalA a romanilor din Tara Fagara.sului un moment de seam&I-a reprezentat crearea la 12 aprilie 1872 a organizatiei districtuale a Partidului National Ro-man din Transilva,nia, numita i Clubul national roman din Tara FAgArasului". Rolul au erade a veghea si conduce toate actiunile politico-nationale in district" 89. Sub conducerea unuicomitet permanent alcatuit din fruntasi ai vietii politica: Ioan Antonelli (presedinte) " si AronDensuseanu (notar) 91, clubul a reprezentat organul permanent de actiune al romanilor din acestdistrict.

Politica de discriminare a regimului dualist fatA de participarca elementului romanescin functiile administrative ale Tani FAgArasului s-a accentuat in ultimele decenii alesecolului al XIX-lea. La 1892, din cei 89 de functionari ai comitatului numai 16 erau romani,restul de 73 erau maghiari. Aceasta proportie fiMd raportata la populatia romaneascAcare reprezenta 89,24% si la cea maghiarl, care reprezenta 4,63%, demonstra cuprisosinta politica de oprimare, vexatorie a autoritatilor maghiare 92. Asa-zisele alegeri de func-

60 Cf. N. Josan, I. Mandrea, op. cit.81 Alexandru Barbat, Dezvoltarea si structura econonzica a Tdrii Oltului, cu un plan de

organizare, Cluj, 1938, p. 67-70, 74, 78, 85.82 N. Aron, Monografia bisericilor, scoalelor ,si reuniunilor romane din Fdgaras, Fagaras,

1911, p. 84, 93.83 Ibidem, p. 60-61, 64-65; T. Ciupea, Ajutoarele primite din Romania de .coala

rapitald Radu Negru" din Fcigdras (1869-1973), in Acta nisei Napocensis", XVIII, 1981." Informatii despre colile siltesti in: C. Stan, .coala Poporand din Fdgaras si de pe

Tdrnave, Sibiu, 1928, vol. I, p. 50-5 1, 72.85 Familia", nr. 11 din 1870, p. 2 17.86 M. Aron, op. cit.. p. 14.87 Ibidem, p. 129-135.88 Tribuna", I, nr. 124 din 18/30 septembrie 1884, p. 495.89 Telegraful roman", XX, nr. 42 din 14/26 aprilie 1872, p. 124.90 Ioan Antoneli, vicar gr. cat. al FAgarasului (1865-1872), apoi canonic la Blaj (N.

Aron, op. cit., p. 9).91 Aron Densuseanu, filolog, istoric, literat, poet (Cdrturari brasoveni, sec. XV XX,

Brasov, 1972', p. 75).92 Gazeta Transilvaniei", LV, nr. 219 din 4/16 oct., 1982, p. 3.

si

www.dacoromanica.ro

0 56 Ioan Mandrea 10

tionari in aparatul administrativ nu erau cleat o alta dovada, a persecutiilor nationale. Estesemnificativ in acest sens cazul celor 160 de tarani din comuna Arpaqul de Sus. care in apri-lie 1892 au fost tarati in fata judecatoriei cercuale din Fgära i apoi judecati la Tribunaluldin Brasov in mai acelasi an, pentru motivul ca in 1888, cu ocazia alegerii de jude (primar)s-au opus in masä candidatului propus de autoritati. Procesul taranilor din Arpasul de Susa ocazionat o frumoasa actiune de solidaritate 93.

Folosirea limbii romane in administratie i justitie era tot mai ingradita. Noua legescolará din 1879 venea sä intareasca, politica de maghiarizare prin intermediul invatamantului.Conform legii, atat co1ile elementare confesionale, cat si swine normale i medii care nu apar-tinusera statului erau obligate A. introduca un numar excesiv de ore pentru studiul limbii ma-ghiare ". In Tara Fagärasului introducerea limbii maghiare in scolile confesionale s-a facut,fata de rezistenta opusa de invatatori. prin metode represive. in articolul Limba maghiarain scolile noastre de pe Tara Oltului", redactia ziarului Gazeta Transilvaniei" constata: S-aintrodus limba maghiara. ca studiu obligatoriu in comitat. Dar procesul invatarii ei de catreromani nu existä" 95.

Referitor la tactica politica a fruntasilor fagaraseni se observa tot mai mult o orien-tare spre activism, orientare ce era promovata mai ales de cercurile Mitropoliei din Sibiu.Dovadá este si alegerea lui Nicolae Serban ", in cercul electoral al Arpasului, in ianuarie1892, ca deputat al Parlamentului din Budapesta, Pentru legislatura 1892-1896. Aceastaalegere a starnit discutii in presa miscarii nationale 97.

Pe de altä parte se observa participarea reprezentantilor partidei nationale din TaraFagarasului la marile momente politice care pregatesc miscarea memorandista. Printre cei153 de deputati ai cercurilor electorale prezenti la Conferinta nationala a romanilor din Tran-silvania i Banat din mai 188 1, care stabileste originile politice" ale Memorandului, se aflausi reprezentantii Tara Flgarasului: Vasiliu Stanciu (capitan), Ioan Roman (avocat), reprezen-tand cercul electoral inferior i Ilarie Duvlea (avocat), Alexandru Micu (protopop si vicarforaneu gr. cat.) pentru cercul electoral superior 99. Acestia au fost prezenti si la Conferintanationala a P.N.R. din 1884, care a exprimat prima hotärare oficiala a Comitetului Centralal P.N.R. in privinta, Memorandului 99. De asemenea, la Conferinta nationala din 20-2 1ianuarie 1892. care a fost hotáratoare in problema Memorandului, participa Baziliu Ratiu,Iuliu Dan i Nicolae Cosgaria, reprezentanti ai cercului electoral al Flgárasului si David Ursu,Andrei Micu, Vasile Stanciu, reprezentanti ai cercului Arpasul Inferior, precum i Nicolae Ga-roiu, reprezentant al cercului Bran 1°°. Atunci s-a ales un nou Comitet central al P.N.R.format din 25 membri, printre care se numr i Baziliu Ratiu 101, reprezentant al Flgara-sului. In numeroasa delegatie care purta Memorandul la Viena nu se aflau ins& reprezentantidin Tara Flgarasului. Baziliu Ratiu s-a aflat, dup a. relatärile presei, printre acei fruntasi ro-mani care si-au scuzat absentarea prin morb sau alte cauze grave', 102. Ar putea fi vorba

93 Ibielem, nr. 94 din 28 aprilie/10 mai 1892, p. 2; nr. 97 din 1/13 mai 1892, p. 2;nr. 105 din 10/22 mai 1982, p. 2.

94 Unirea Transilvaniei cu Rominia, Bucuresti, 1972, p. 161-162.Telegraful roman", XLI, nr. 139 din 18/30 decembrie, 1893, p. 453.

99 Originar din comuna Voila (cornitatul Fagaras), dr. Nicolae erban (1866-1832),a studiat dreptul la Bidapasta (Vremuri noi", nr. 9 din 1932).

97 Telegraful roman", XL, nr. 6 din 18/30 aprilie 1892, p. 23; nr. 12 din 4/16 feb.1892, p. 46, Tribuna", IX, nr. 78 din 4/16 aprilie 1892, p. 3 16.

99 Memorial compus ,si publicat din inscircinarea Conferinlei generale a reprezentantiloralegiitorilor rontini, alunati la Sibits in zilele de 12, 13 si 14 Maiu stil nou, 1881, ed. a II-a,Sibiu, 1883, p. 163.

99 Actele Conferinlei electorate a reprezentanfilor alegittorilor romini din Ungaria ,si Tran-silvania linuta la Sibiu, la 1, 2 si 3 iunie, Sibiu, 1884, p. 16.

Nicolae Garoiu (avocat), Iuliu Dan (protopop) si Andrei Micu (avocat) s-au aflatla Conferinta printre votantii care s-au pronuntat impotriva propunerii lui Eugen Brote, inproblem% inaintlrii Msmorandului (Tribuna", nr. 7 din 10/22 ianuarie 1892, R. 26).

101 Originar din Capalna d3 Jos, jud. Alba, Baziliu Ratiu (1837-1902), canonic, si-aflout studiile la Blaj i Viena. Ocupa mai multe functii: profesor de teologie la Blaj (187 1),paroh i protopop la Reghinul sasesc si din 1888 vicar foraneu in Flgaras. Apoi profesor se-rninarial la Blaj (C. Diaconovich, op. cit., III, Sibiu, 1904, p. 73 1).

Telegraful roman", XL, nr. 58 din 3 9 m ai/11 iunie 1892, p. 222.

95

1"

005

www.dacoromanica.ro

11 Lupta de emancipare nationala 1057

de infuenta cercurilor inalte bisericesti, mai ales de la Sibiu, care erau impotriva inaintariiMemorandului, atitudine exprimat& prin Telegraful roman" 1°3.

Populatia romana din Tara Fagärasului a manifestat un atasament fierbinte fat& deMemorand. Prin telegrame de felicitare, adrese de aderenta etc., au lost trimise in mirnele ,,cle-rului, inteligentei i poporului roman" din Tara Fagärasului, conducatorilor memorandisti,adeziunea acestor locuitori la Memorand. Asemenea adeziuni sunt trimise din partea romanilordin comunele: Beclean, Comana Inferioark Venetia Inferioark Sarata, Vistea Superioara,Streza, Cartisoara etc 104.

tn. timpul actiunilor memorandiste s-au inmultit disputele politice ale reprezentantilorpartidei nationale rom&ne cu oficialii maghiari, atat in adunarile comitatense, cat si in consi-liul municipal, cu care ocazie au fost demascate o serie de abuzuri ale autoritatilor "5, motivpentru care autoritatile maghiare locale au trecut la masuri represive. Astfel trebuie interpre-tat& denuntarea deputatului dr. Nicolae $erban guvernului, ca o persoana. periculoasá pen-tru partidul liberal din Flgaras", un infocat daco-romanist i iredentist" 1". CI altä acfmnerepresiva a constituit-o cererea autoritatilor maghiare din Fagaras, din noiembrie 1893, adre-sat& dietei i guvernului maghiar s introduca in Tara Fazdrasului, administratie de Stat".Cu alte cuvinte amploiatii administratiunii" sl nu mai fie alesi, ci numiti direct de guvern.Se consider& o asemenea masura necesara pentru a face afront miscarilor i agitatiunilor ro-manilor" 07.

Procesul Memorandului, 1894, a fost inscenat de catre autoritatile maghiare cu scopulpremeditat de a inabusi rniscarea nationalã romaneasca, prin condamnarea i internnitareaconducatoriior. Printre acuzati se af1 i Baziliu Rath', vicar al Fagarasului, membru al Co-mitetului executiv al P.N.R.; in ziva de 3 mai 1894 este interogat; respinge cu demnitateacuzatiile, improvizate si in cuvdntul sat' demasc& politica opresiv& a guvernului maghiar.Noi romanii afirma acuzatul cu toate Ca suntern oameni saraci, nu o sä renuntam nicio-data la nazuintele noastre politice i nici la punctele noastre de vedere de dragul banilor" 102 .in sedinta din 12 mai 1894, Baziliu Ratiti a recunoscut participarea i contributia sa la misca-rea mernorandistk ca a raspandit printre oamenii inteligenti" exemplare din Memorand. Sealatura celorlalti fruntasi nationali inculpati, care cer tribunalului, in sedinta din 14 mai, sapronunte decesiuni de merit" in aceasta cauza

Sunt cunoscute amplele actiuni de solidaritate ale romanilor de pretutindeni cu in-culpati" de la Cluj. In scrisorile i telegramele de aderent& publicate in Tribuna", la ArhivaMuzeului Unirii din Alba-Iulia s-au pastrat (nepublicate) circa 268 de alte adrese de aderenta,mai putin cunoscute, dintre care 13 sunt trimise din localitatile Tarii Fagarasului, din: Capacel,Gaina, Harseni, Hurez, Noul Roman, Parau, Poiana Marului, Streza-Cartisoara, VoievodeniiMari, de femeile romane din Bran si giur" sau de Femeile romane din Tara Fagárasului" 110.Ele degaja. un inalt sentiment patriotic de solidaritate, exprimat in cel mai frurnos grai po-pular.

In primele decenii ale sec. XX-lea s-a inregistrat o anumita dezvoltare a vietii econo-mice si sociale. S-a inmultit numarul atelierelor cu activitati industriale, indeosebi cele legatede industria casnica. Existau circa 80 de mici intreprinderi in orasul Fagaras si 100 in sateleTarii Flgarasului. In aceasta statistica erau cuprinse atat industriile, bancile i cooperativele.Anumite industrii (cherestea, tabacarit) lucrau pentru export in Romania 111. S-a dezvoltatreteaua bancark existau la inceputul secolului al XX-lea 17 banci cu capital romanesc (cearnai importanta era Albina"). Mai existau 5 asociatii (Insotiri de credit") si 3 societati peactiuni cu capital românesc112. Ca urmare a avut loc un proces de crestere a capitalului ro-manesc si de afirmare a unor elemente ale burgheziei romane.

103 T. V. Pacatian, op. cit., vol. III, 1913, p. 512.1" I. Mandrea, V. Meghesan, Documcnte privind adczinnea maselor romdnesti din Tara

F dgdrasului la migarea memorandistd (1892-1894), in .Apulum" XVIII, 1980, p. 435-436.1135 Ibidem, p. 436-437.126 Telegraful roman", XLI, nr. 109 din 20 mai/1 iunie 1893, p. 3.1" Ibidem, nr. 120 din 2/14 noiembrie 1893, p. 477.1" Unirea Transilvaniei cu Romdnia, Bucuresti, 19-2, p. 219.199 Telegraful roman", XLII, nr. 53 din 12/24 mai 1894, p. 205, 2 11.1" I. Mandrea, V. Meghesan, op. cit., p. 438 440.1n Aldxandru Barbat, op. cit., p. 77 78, 82.112 Ibidetn, p. 85, 89.

www.dacoromanica.ro

1058 loan Mandrea 12

La inceputul secolului al XX-lea, cu toate. piedicile puse de guvernul Tisza, indeosebipe plan legislativ, viata cultural& si politica a românilor din districtul Flgärasului se intensifica..S-a inmultit numärul scolilor (doul scoli confesionale in Fágára i peste SO in sate) 113 Ani-matori ai co1i1or, ai reuniunilor invatatorilor i ai societatilor culturale erau carturari ca: dr.Ioan Senchea, dr. Liviu Pandrea, dr. Dini 15. Vasu, etc., care urmareau latirea culturii printreromani", ca principal& cale a emanciparii nationale 114

Ace lasi scop al emanciparii 1-au urmarit primele ziare romanesti: la 4/17 ianuarie 1907,apare foaia sapaminall Tara Oltului" (1907-1910), sub redactia invatatorului Ioan Beres-cu i cu ajutor material si spiritual al patriotului dr. avocat loan Senchea. A fost scos in ti-pografia Constantin Pop", tipografie care a scos apoi ziarul Olteanul" (1909-19 16) si Foa-ia special& culturall i economic&" 115

in activitatea politic& s-au produs schimbari esentiale. In anii 1903-1905, sub indru-marea directä a conducatorilor P.N.R., Vasile Goldis si Aurel Vlad, s-a reorganizat filialaP.N.R. din Tara Fitgarasului sub presedintia intelectualului dr. loan Senchea in, pe noileprincipii ale tacticii politice activiste". La vestita Conferinta, nationall a P.N.R., de laSibiu, din 10 ianuarie 1905, care a adoptat pozitii tactice active s-a ales un nou Comitet exe-cubv al P.N.R., in care a fost ales ca membru dr. loan Senchea, presedintele organizatieiP.N.R. din Tara Frigarasului 111.

Una din principalele cai de luptä a constituit-o demascarea politicii discriminatoriea guvernului i a autoritatilor locale maghiare. La diferite ocazii, in cadrul adunarilor popu-lare, in presa etc. s-a facut auzit cuvantul de protest al fruntasilor romani. Astfel, la adunareapopularä din 13 septembrie 190 8 din orasul Fagaras s-a protestat vehement precizeaza.zrarul Olteanul" impotriva prevederilor nedrepte ale legii electorale 115. Un asemenea pro-test il fac conducatorii dr. loan Senchea, dr. Nicolae Serban, dr. Octavian Baciu i proto-popul Nicolae Borzea In adunarea comitatens& time& la Fagaras in august 1912, contra masu-rilor represive ale autoriatilor maghiare locale de a lovi in existenta material& a scolilorbisericilor romanesti din Tara Flgarasului Concornitent s-a produs un proces de radicali-zare in miscarea nationala. La-nceputul lunii mai 19 12 se formeaza un nou comitet de con-ducere al organizatiei, din elemente deosebit de active in actiunea nationall: dr. loan Sencheapresedinte, dr. Octavian Vasu-vicepreseclinte, Matei Jiga-secretar 1", care a condus activita-tea organiiatiei pana in anul 1916.

Primul razboi Mondial si consecintele sale au adus grele suferinte materiale i umanepopulatiei Tara Flgarasului. Marile pierderi le-au suferit in primul rand familiile i gospod&-riile taranesti. Din datele pastrate rezult a. ca din totalul de 83660 de locuitori ai populatieiromâne din satele Tarii Fagarasului, 12092 soldati au fost trimii pe front, iar 1329 barbatiau fost mobilizati la diferite munci. Acestor cifre li se adauga cei 1246 morti Re campul de

cei 369 de morti in temnita, pribegie sau spitale i cei 770 de invalizi. In urma rlz-boiului au ramas: 2289 copii orfani si 1142 de femei vaduve. Pierderile materiale sunt estimatepe totalul comunelor la 2 1 003 000 lei, plus cei 85 1 500 lei care a insemnat contributia" aces-tor comune pentru armata austro-ungar& 121.

Soldatul roman era pus s& lupte pentru o cauzä straina. lui. De aceea dezertarile ti-nerilor fagar&seni din armata austro-ungara. precum i disparitia" celor care urmau a fi mo-bilizati s-au inmultit in timpul razboiului, starnind ingrijorarea autoritätilor 122. Sunt cunos-cute numeroase cazuri de voluntari din Tara Fagarasului, care au ajuns sä lupte in armatarpmana uneori chiar i in functii de conducere 123

Dup& izbucnirea rázboiului, conform masurilor exceptionale instituite, se alcatuiau infiecare plasa sau judet listele instigatorilor", se clutau cu nugaii. pretexte pentru a se inabu-

113 N. Aron, op. cit., p. 92 93, 98, 135-136, 138.114 Ibidem, p. 135 138,.115 Ibidem, p. 158 160.116 Transilvania, Banatul, Crisana Si Maramure,sul, III, 19 18.-1928, Bucuresti, p. 1503

15 14; Telegraful roman", LIII, nr. 2/15 ianuarie 1905, p. 3.111 Telegraful roman", LIII, nr. 2/15 ianuarie 1905, p. 3.115 Olteanul", I, nr. 36 din 15 septembrie 1908, p. 2.112 Ibidem, V, nr. 23/30 august 1912, p. 7.125 Telegraful roman", LX, nr. 44 din 4 mai 1912, p. 3.121 T. V. Pacatean, Jertfele romcinilor din Ardeal, Banat, Cri,rana, Sdtmar si Maramu-

re,s, aduse in rdzboiul mondial din anii 1914-1918, Sibiu, 1923, p. 25 (anexa A).122 Ioan Ciupea, Tara Feigirasului in timpul campaniei armatei romiine in Transilvania,

august-septembrie 1916, in Acta Musei Napocensis", XX, 1983, p. 6 1 8-620.123 Ibidem, p. 618-619.

luptä,

www.dacoromanica.ro

13 Lupta de emancipare nationall 10 59

si spiritul national. Numeroase documente fac referiri la arestarea si maltratarea de atre au-toritatile austro-ungare a unui numar mare de fruntasi ai miscarii nat ionale a romanilor dinTara Fagarasului, atat in perioada de dinaintea intrarii armatei române in Transilvania, catsi mai ales chip& retragerea acesteia. Sunt arestati si ucisi de jandarmi la-nceputul lunii sep-tembrie 19 16 dr. Ioan Senchea, presedintele organizatiei locale a P.N.R. (in noaptea de 2 3

24 august15 6 septembrie 19 16), precum si alti patrioti: Constantin Pop, proprietarultipografiei ziarului Olteanul", Zosim Dalea din comuna Ucea de Jos, Octavian Barsan dinCorbi, Boldan din Arpas, Jacob Gabor din Voila etc.124.

Au fost luate de autoritati si alte masuri represive: rechizitii de animale si vite, careau ruinat multe gospodarii. Cei retrasi cu armatele romane au fost declarati vanzatori de pa-trie", avutul lor confiscat si familiile persecutate. In acelasi mod a patimit preotul ortodoxPavel Borzea din Vistea de Jos 128. La fel sunt tratati cei care au fraternizat cu armata ro-man5., printre care avocatii din Fagáras: Liviu Pandrea si dr. Victor Pralea, care sunt decla-rati lipsiti de vecie de praxa avocatiala" 129. Pentru legaturi cu Romania", cu armata ro-mana etc., au fost intemnitati Pompiliu Dan (19 15-19 17), revizor scolar 127, j numerosi preotiortodocsi: loan Capätä din Sona, loan Catavei din Lisa, Ion Gavrilescu din Tantari, AurelMusat din Ucea de Jos, Ioan Papita din Comana de Jos, Vasile Stoicania din ercaia, NicolaeBorzea, protopop al Fagärasului etc.128.

Prin numeroase cai si forme si-a exprimat populatia Taxa Flgarasului atitudinea derezistentä fata de regimul dualist si de sprijinire direct& a luptei de eliberare a Transilvanieisi de unire a acesteia cu Romania. Fruntasi de seama, din Tara Fagarasului participa la mo-mentele decisive ale luptei: la intrunirea din 7 ianuarie 19 17 de la Iasi s-a ales un cornitet deconducere din 12 membri, in care alaturi de marii Mrbati ai neamului, dr. Vasile Lucaciu,Octavian Goga, etc., au intrat si fágarasenii dr. Titul Pertea si prof. Aurel Popa 129. Dupa cumse stie acest comitet, in prezenta reprezentantilor guvernului roman, a semnat declaratia derlzboi trimisa, monarhiei austro-ungare.

La actiunile de lupta, pentru eliberarea Transilvaniei si pentru unirea Transilvaniei cuRomania si-au adus contributia si romanii aflati in afara granitelor -pail. Multi romani dinTara Fagarasului, aflati in strainatate, s-au inrolat voluntar in armatele care luptau contraTriplei Aliante. Documentele ii atesta in corpurile de voluntari de la Darnita, langl Kiev(dr. Octavian Vasu) '3° sau in formatiunile de voluntari din S.U.A. (divizia 37 Ohio) 131 .

in conditiile istorice ale adancirii revolutiei, romanii si-au ales organele conducatoare.Dupä constituirea, la 30 octombrie 19 18 a C. N. R. C. supremul si unicul for politic al na-tiunii roil:lane", locuitorii Tarii Fagarasului au actionat cu hotlrare pentru constituirea orga-nelor conducltoare locale: comisiile si gärzile nationale. La 11 noiembrie 1918, in cadrul uneiadunari populare, s-a constituit Consiliul national roman pentru toata Tara Fagárasului, for-mat din 52 persoane, in fruntea caruia au fost alesi patrioti ca: dr. Nicolae $erban (avocat,fost deputat dietal) presedinte, dr. Camil Negrea (avocat) secretar; Nicolae Boma (proto-pop) vicepresedinte 132. La scurt timp comitetul se largeste: al doilea vicepresedinte dr. HaritonPralea (avocat), al doilea secretar Vasile Stoicanea (preot si invatator).133 In cadrul aceleia.siadunari, s-a constituit si Garda nationalá romaneasca din Tara Flgarasului, la inceput subconducerea capitanului Ioan Dejenariu 134, apoi sub conducerea capitanului ;Adam Boier 135

Consiliul national al Tarii Fagarasului a devenit organul suprem conducator al actinnilor nationale revolutionare. Primele rnasuri au fost cele referitoare la alegerile pentru consi

124 N. Borzea de Vist, Organizarea romeinilor olteni din orasul Fdgdras din Tara voievo-zilor romdni la 11 noiembrie 1918, Fagaras, 1925, p. 9.

125 Ibidem, p. 9-10.129 Gazeta Transilvaniei", LXXIX, nr. 230, din 6 ianuarie 1917, P. 3.127 Telegraful roman", LXVI, nr. 112 din 5 noiembrie 1918, p. 446.128 Sebastian Stanca, Contributia preotiunii rorndne la rdzboiul pentru intregiinea nea-

mului (1916-1918), Cluj, 1925, p. 5 3-54, 7 1, 100, 114, 126, 14 1.129 Arhivele Muzeului Unirii Alba-Iulia, Fond: Documentele Unirii, dos. 10/26, 27.130 Ibidem, Fond: ASTRA, colectia dr. P. Nistor, nr. 9954-9 56.131 Dr. T. Podea, Transilvania, Bucuresti, 1936, p. 116.132 N. Borzea de Vist, op. cit., p. 4 7-48; Glasul Ardealului", I, nr. 6 din 16 noiem-

brie 1918, p. 2; Telegraful roman", LXVI, nr. 120 din 17 noiembrie 1918, p. 470.133 Mill", I, nr. 2 din 2 ianuarie 1919, p. 7; nr. 7 din 24 ianuarie 1919, p. 1.134 Arhivele Muzeului Unirii Alba-Iulia, Fond: Documentele Unirii, vol. VII, nr. 1820.135 Olt111", I, nr. 3, din 7 ianuarie 1919.

www.dacoromanica.ro

1060 Ioan Mandrea 14

liile i gkzile nationale locale. In ordinul de zi (manifest) al C. N. din Tara FAgkasului s-aucomunicat dispozitiile centrale cu privire la aceste alegeri, fixate pentru 17 noiembrie 1918, incele 77 localiati (aid se numka i Branul cu 11 sate) 136. Pan& la sfarsitul luau noiernbries-au ales consilii i gkzi nationale in toate localitllile Tarii Fagárasului. Pentru cele 11 sateale Branului s-a ales o singua gard& i un singur consiliul national137.

La fel ca-n intreaga Transilvanie, in Tara Fagarasului vechile autoritgti austro-maghi-are, au fost inM,turate i inlocuite de noile organe: consiliile i garzile nationale. La 14 noiernbrie19 18 C. N. din Tara FIgkasului a hotärat ca administratia, singuranta i ordinea public& dindistrict s& treac& asupra organelor nationale 138.

Actiuni revolutionare au loc in toate localitkile mari sau mici ale TäriiSub conducerea consilfilor i gkzilor locale, atacul locuitorilor romani s-a indreptat impotrivaautoritkilor, in marea lor majoritate de nationalitate maghiaa, beneficiari ai unor pozitiieconomice privelegiate 139. Consiliul National Roman din Tara Fagarasului a actionat in ve-derea mobilizkii populatiei ronanesti din acest district pentru a participa in numár cat maimare la Marea Adunare National& de la Alba-Iulia. In acest scop a convocat si organizatadunki generale in toate cercurile electorale pentru desemnarea delegatiilor la Marea Adunare,care, in numele tuturor locuitorilor, sá hotärasca unirea cu Tara. Din partea Fagárasuluia comitatului, la Adunarea National& de la Alba-Iulia, au fost desemnati ca delegati ai dif e-ritelor organizatii i cercuri electorale 39 de deputatim. Aleii erau imputerniciti prin mandate,date de locuitori, cu nume diferite: creditionale, procese-verbale, imputerniciri, hotararea noas-trl, plenipotente etc. Ele purtau numeroase semnaturi i reflectau vointa feral& a populatieidin aceast& zona a -Orli de unire a Transilvaniei cu Romania 141.

n anul 1918 s-a sfarsit un capitol al istoriei neamului nostru, a luptelor pentru liberta-tea 0 unitatea national& a tuturor romanilor, la care si-au adus contributia eroi i mase, maimulte generatii din Tara Flgärasului, in a eiror amintire scriem aceste randuri.

136 Arhivele Muzeului Unirii Alba-Iulia, Fond: Documentele Unirii, vol. II, nr. 18201Pentru aceastä problem& loan Mandrea, 1918 in Tara Fdgdra,sului, in,Cumidava",

Brasov, 1979-1980, p. 293-294.138 Telegraful roman", LXVI, nr. 123 din 22 noiembrie 1918, p. 479; Glasul Ardca-

lului", I, nr. 9 din 20 noiembrie 1918, p. 2.189 Cf. I. Mandrea, op. cit., p. 295-296.140 midem, 297.141 Ibidem, p. 297-298.

FlgArasului.

1"

t

f

si

I

p.

www.dacoromanica.ro

TENTATIVE DE REEDITARE" A REVOLUTIEIDIN 1848

PAUL BARBU

Dup 5. reprimarea revolutiei de la 1848 in -tarile romane, multi dintre conducatori i altiparticipanti la evenimentele din Principate au fost fortati sa ia calea exiluluit stabilindu-sein diferite capitale sau alte orase europene: la Viena, Triest, Paris, Londra, Constantinopol

chiar Brusa, in Asia Mica, resedinta provinciei otomane Anatolia, pe and militantii revo-lutionari din provinciile noastre aflate in granitele Imperiului habsburgic au format o puter-nica delegatie, care a actionat, timp de doi ani, la Viena, pe langa imparat i guvern, pen-tru a impune drepturile nationale ale romanilor din Transilvania, Banat, Crisana, Mara-mums si Bucovina 2.

Proscrisii romani Ii paraseau patria cu durere in suflet 51 ithm, dar si cu o mareincredere cà ideile revolutiei vor fi biruitoare intr-un viitor mai apropiat sau mai indepartat.Viitorul nationalitatii romane scria Ion Ghica emigrantilor din Brusa in 1849 estemare si frumos; ea [natiunea roman& n.n.] iei triumfatoare din toate luptele, precum aiesit cristianismul din persecutille paganismului. Caci umanitatea trebuie s& paseasca spreapogeul sari, spre perfectia ce i-a insemnat Creatorul. Triumful cauzei romanesti este numaio chestie de timp. i cu toate pericolele ce intampinam, dorintele noastre cele nationaledrepte se vor realiza mai curand sau mai tarziu. Once evolutie vor da [guvernele] politiciide astazi, complicatiilor i destinelor ce s-au ivit in Europa de vreo doi ani (...), va fi efe-meth si necapabila de a sluji de garantie ordinei si 1initei, daca institutiile cele mai noinu vor fi asezate pe respectul absolut al nationalitatilor, pe dreptate i pe progres. De vorlucra impotriva acestor principii, nu vor face cleat sä ridice un edificiu politic care se vadarama la cea mai mica ocazie" 3.

Ca sa poatä desfasura lupta revolutionath cu succes, patriotii romani din exil au ac-tionat pentru a impune anumite forme de organizare i coordonare a activitatii lor sub osingura conducere. Desi, in pofida unor eforturi sustinute, nu au reusit sa-si impuna un organconducator 4, formele create nefiind viabile dar poate ca nu aceasta era problema cea maiimportant& , proscrisii nostri au actionat totusi, ceea ce este demn de subliniat, prin dife-rite cai i mijloace pentru atingerea scopurilor comune, ce fuseseth inscrise pe stindardulrevolutiei de la 1848. Militantii progresisti romani afirmau raspicat ca misia noastra [este]o Romanie, una, libera, independenta, democratica, socialä" 5. Aceasta era nu numai do-rinta romanilor din Principate, ci si a celor din provinciile aflate in granitele unor imperiilimitrofe. La 22 iulie 1850, de pilda, Papp Sziligyi, consilier pentru co1ile cezaro-cra-iesti" din districtul Oradea, raporta ministrului de interne de la Viena, Al. Bach, dui:a ceinaintase i imparatului un mernoriu in aceeasi 'thestiune, ca romanii transilvaneni conspithcontra monarhiei ca sa [se] uneasca intr-un singur stat roman cu cei din Principate" 6.

Pentru atinge scopul, fruntasii politici romani au intreprins o serie de actiunicase vizau mai intai popularizarea cauzei nationale in randurile opiniei publice si a oame-nilor de stat din Europa. Daca romanii din provinciile incorporate monarhiei habsburgice

Anul 1848, tom IV, p. 516-517; Ibidem, torn VI, p. 260-261; Istoria Rominiei ,vol. IV, p. 229-230.

2 Vasile Netea, Lupta ronthnilor din Transilvania pentru libertate nationald ( 1848-1864),Edit. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1984.

3 Bibl. Acad., fond I. Ghica, S. 32/DCXIV.4 Vezi Cornelia Bodea, Lupta pentru Unire a revolulionarilor exilali de la 1848, in Studii

privind Unirea Principatelor, Bucuresti, 1960, p. 131-160.5 Arh. St. Bucuresti, Microfilme Austria, r. 9, c. 760; Viena, .11 ian, 1852. I. (Maiorescu?)

catre Cernatescu.6 Ibidern, c. 526-527.

Revista istorica", tom IV, nr. 11-12, p. 1061 1072, 1993

pi

3

www.dacoromanica.ro

1062 Paul Barbu 2

*i-au concentrat eforturile in cadrul delegatiei de la Viena, cei din Moldova si Tara Roma-neascl actionau mai ales in capitalele sau in celelalte orase europene unde fuseserlprin trimiterea de memorii cabinetelor marilor puteri, intrevederi cu oameni politici si de stat,articole publicate In presa strainl, editarea unor organe de pres& proprii etc. In februarie1849, de exemplu, emigrantii romani din Paris au tipArit un memoriu in care se protestavehement asupra ocupatiei nelegiuite sub care gem Principatele", invadate de trupele oto-mane si tariste. Memoriul explica, in lumina vechilor tratate incheiate cu Poarta i recunos-cute pe plan international, situatia Tarii Romanesti si a Moldovei in raport cu imperiileotoman i tarist. Principatele trebuiau A, se bucure de o administratie national& independent&si de o putere legislativ& national& 7. In acelasi spirit este conceput i memoriul din 28 iunie1849 adresat de emigratia roman& aceluiasi cabinet, ca protest impotriva Conventiei de laBalla Liman, care inalca vechile tratate incheiate de voievozii rornani cu sultanii, in virtu-tea cozora Principatele trebuiau sä se bucure de o larg& autonomie, acorn din ce in cemai mult inc&lcat& atat de puterea protectoare. Rusia tarista., cat si de cea suzeranä, Poartaotomanl. Se contest& numirea celor doi domni, Barbu Stirbei i Grigore Al. Ghica, pe sapteani, de atre Turcia i Rusia, fax& a consulta tara", mentinerea Regulamentului oFganicin puterea sa i suspendarea adunArilor nationale. Totodata., se ia din nou atitudine impotrivamentinerii Principatelor sub ocupatie militará str&in& a. Acelasi lucru se face si prin memoriulinaintat de emigranti guvernului britanic in noiembrie 1850 2.

Militantii progresisti din Principate considerau cä cel mai mare pericol pentrufiinta national& a poporului roman 11 constituiau cele trei mari imperii din vecinätate, in-deosebi cel tarist. De aceea ei urmAreau s impulsioneze Turcia in actiunile sale de res-pingere a ascendentei politice a Rusiei in estul european. In conceptia contemporanilor, Inn-periul otoman ar fi reprezentat reazemul redobandirii drepturilor de autonomie, gray sub-minate de protectoratul tarist. Turcia era destul de slab& pentru a provoca alte nemultumiripopoarelor supuse sau vasale, dar Inca in stare a poata rezista expansiunii tariste spreStramtori, fiind sprijinit& indeosebi de Anglia si Franta. Guvernele europene aveau o mareinraurire asupra politicii externe otomane, incat problema romaneascl nu putea fi revol-vat& de Poart& cleat in rnasura in care ambasadorii Angliei i Frantei aveau instructiunipentru a o sprijini. Ori, in acest timp, asemenea instructiuni nu erau date.

Spre sfarsitul anului 1819, acordand o important& deosebita, actiunilor pe care exi-latii romani unman s6 le intreprindà pe plan extern, N. Balcescu schita lui Ion Ghica un intregplan privind reprezentarea diplomaticl" a emigratiei. El, N. Bälcescu, urma sä r&man& laParis, I. Ghica la Constantinopol, Gh. Magheru la Viena, impreuna. cu loan Maiorescu, C.Bo Iliac s mearg& in Bulgaria si pe malul Dunarii, ca sa, fie in comunicatie cu teara",A. G. Golescu s& mcarg& mai la prim&var& in Transilvania"19, urmand sa. se stabileasacine va merge la I.ondra. De altfel, incepand cu iarna anului 1849 o atentie deoseblt& seacorda Angliei i actiunilor pe care emigratia roman& trebuia sà le desflsoare aici pentrua dobandi sprijinul guvernului englez, deoarece Londra era ,,in acea vreme un centru al re-volutiei europene" 11. In acest sens, importante demersuri au intreprins la LondraN. 13alcescu i Dimitrie Br&tianu, avand intrevederi cu mai multi bärbati de ,stat, precumlorzii Palmerston, Dudley Stuart, Beaumont, Harry Verney si altii, din partea carora auprimit promisiuni de sprijin intereselor poporului roman 12

Prin staruinte notabile, emigrantii romani si-au asigurat colaborarea la publicatiileperiodice in care erau ap&rate interese similare celor ale cauzei romane. Bunloarl, pentrupopularizarea dezideratelor fundamentale ale natiunii romane, an fost publicate articole in LaReforme", La Presse", Le National", Daily News" etc. 13.

Opinia public& european& a fost pe larg informal& asupra obiectivelor luptei poporuluinostru, actiunile emigratiei romanesti avand un larg ecou. De aceea, la 20 februarie/4 martie1850, N. 135,1cescu ii scria lui Al. C. Golescu-Albu: Chestiunea unitatii a facut mari, pro-grese i s-a simplificat in mare masurl. Unirea Tàrii Românesti si a Moldovei este un faptcastigat pentru toat& lumea, chiar in ochii rusilor, si nu poate a intarzia a se realiza. Romanii

7 Ibidem, r. 24, c. 116.Ibidem, c. 124. 126.

9 Ibidem, c. 126 127.19 N. Balcescu, Opere, IV, Corespondenfil, editie critic& de G. Zane, Edit. Academiei,

Ducuresti, 1964, p. 247.11 Dan l3erindei, Nicolae Bdlcescu la Londra, in Magazin istoric", II, nr. 7-8, 1968.

Ibidem; Anastasie Iordache, Pe urmele lui Dumitru Brcitianu, Edit. Sport-Turism,Bucuresti, 1984, p. 99 135.

13 Ibidem.

exilati,

8

si

www.dacoromanica.ro

3 Tentative de reeditare" a revolutiei 1063

din Austria, intemeiati pe Constitutia din 4 martie [18491 i pe fgduieli1e acute, cer cu totiicu mult& staruint& de a fi constituiti intr-un singur corp de natiune de trei milioane

jumatate i vor sfarsi prin a obtine acest lucru. rand dou& mari grupe, de 4 milioane si de3 milioane i jumatate de romani vor fi constituiti unul lang& celllalt, cine va putea s leimpiedice a se uni" 14.

Intr-adevax, la jumAtatea secolului trecut, stadiul dezvoltArii social-economice a po-porului roman, ca i situatia politic& international& nu au acut posibil& realizarea unitatii sta-tale integrale, i nici macar partiale, printr-o luptä armata. dusa pe mai multe fronturi. Prac-tic, nu s-a putut crea un front revolutionar comun cu celelalte popoare oprimate din Europa,ceea ce ar fi asigurat succesul luptei lor pentru unitate i independent& statala, deplinA, cumurmArea revolutia de la 1848, iar poporul roman nu a putut sá infrunte singur nu mai pu-tin de trei imperil. In aceste imprejurAri, militantii revolutionari romani si-au dat seama cänu sosise Inca momentul prielnic pentru constituirea statului national unitar independent,acest obiectiv urmand O. se realizeze in etape succesive. Ca urmare, se adopt& acum o for-mulá unionist& mai restransa: realizarea unei unitati partiale pe fiecare din cele dou& versanteale Carpatilor, adicl, pe de o parte, unirea tuturor provinciilor romanesti din Tmperiul habs-burgic, iar pe de alta, unirea Tara Romanesti cu Moldova, pentru ca, dup& aceea, intr-unmoment prielnic, A. se faureasca statul national unitar independent.

Desigur, N. Balcescu, ca i alti militanti progresisti intrevedea flurirea uit&tii sta-tele depline i pe cale revolutionara. Fruntasii nationali credeau in iminenta i triumfulunei noi revolutii europene, mai serioase, mai generale decat cea din 1848" si care, de dataaceasta, nu avea O. se opreascà numai la Dunate", dupa. cum se exprima N. Balcescu. Telu-rile i programul de lupth ale viitoarei revolutii romanesti, incadrata in revolutia general& euro-peana, c&ci altfel nu avea sorti de izbanda, au fost concretizate si formulate de BAlcescu in ma-nifestul adresat Poporului roman la 8/20 septembrie 1850, chip& care, apoi, le-a dezvoltat

comentat mai pe larg in lucrarea sa Mersul revolutiei in istoria romanilor. In lucrarea amin-titA, clup5, ce infatisa evolutia istoricl a miscgrii revolutionare in trecutul poporului roman,N. allcescu preciza calea ce va lua revolutia in viitor". Astfel, marele patriot scria: Revolu-tia viitoare nu se mai poate margini a voi ca romanii sä fie liberi i egali, proprietari de pa-mant si de capital si frati asociati in fapta unui program comun. Ea nu se va márgini acere libertatea din&untru, care este peste putinta a dobandi car& libertatea din afara, liber-tatea de sub domnia straina, ci va cere unitatea si libertatea nationala. Deviza ei va fi:Dreptate, Fr Atie, Unitate. Ea va fi o revolutie nationala". Enuntand principiul unitAtii i liber-tatii nationale, Balcescu intelegea ca aceste deziderate, odat& realizate, vor fi incununate dereforme politice i sociale, care sa duck in mod nemijlocit, la domnirea democratiei, la dom-nirea poporului prin popor" 14

Ambele documente au fost publicate in revista Romania viitoare, editata, de N. Balcescula Paris, in noiembrie 1850. In comitetul de redactie al revistei figurau fratii N. si C. BIlcescu,D. Bolintineanu, C. G. Florescu, St. si N. Golescu, Gh. Magheru, V. Mialinescu, A. Paleo-logu, C. A. Rosetti, I. Voinescu II, ceea ce reflect& o largl. aliantA a majoritatii personalitl-tilor reprezentative ale emigratiei revolutionare.

La cateva luni, in mai 185 1, tot la Paris, aplrea revista Junimea romana, editata. deC. A. Rosetti. In paginile acesteia sunt publicate mai multe articole, referitoare la obiectiveleluptei militante a poporului roman, intre care retinem: Scopul nostru, Revolutiile romane,Trecutul Si prezentul, 0 ides asupra unirei noastre nalionale, precum i manifestul Frafilorrcindni! 16.

Ambele reviste, editate de patriotii romani din emigratie, au pItruns prin diferite canalesi in tail, ceea ce n-a putut trece neobservat de donmitorii celor dou& Principate si de guver-natorul Transilvaniei, i, mai ales, de autoritItile habsburgice 17

In primIvara aceluiasi an, datorita. energicelor eforturi, exilatii romani reusesc s& rein-vie Comitetul revolutionar de la 1848, impus de necesitatea ca reprezentantii poporului romanaflati peste granit& s& se arate mai organizati si mai uniti, in procesul colaboratii cu alte emi-gratii revolutionare, indeosebi cu cele ale italienilor, maghiarilor, polonezilor, boemilor, mora-vilor, ale cgror natiuni ca i natiunea roman& gemeau sub opresiunea stain1. Comitetul,pastrandu-si vechea componenta, era deci format din fratii N. si C. Balcescu, patru frati Go-

14 N. Balcescu, Opere, IV, p. 276-277.14 Idem, Opere, tom I, partea a II-a, editie G. Zane, Bucuresti, 1940, p. 106-107.16 Juninlea romanI", Paris, nr. 1, 2, mai, iunie 185 1. (Arh. St. Bucuresti, Microfilme

Austria, r. 24, c. 147-154, 179, 180).r. 9, c. 762-764.

si

si

. Ibidem,

www.dacoromanica.ro

1064 Paul Barbu 4

lesti, Al. G. Golescu-Negru, fratii D. si I. C. Bratianu, C. A. Rosetti s.a., la 7 aprilie 1852 iesinddin randurile sale Heliade i Gbica.

s-au stabilit contacte i legaturi personale cu celelalte emigrarii revolutionare.Colaborarea romaneasa cu acestea urma sa se realizeze prin intermediul Comitetului central'democratic european, creat in iunie 1850 la Londra, prin grija lui Giuseppe Mazzini, LedruRollin, Albert Darasz 0 Arnold Rouge. F omanii erau reprezentati in acest comitet de D. Bra-tiann 18.

Comitetul central democratic european de la Londra, chiar in luna in care a fost creat,a lansat un inflIcarat apel catre poporul roman, intitulat La populaciile romkne, care a fostreprodus de numeroase periodice: La Voix du Proscrit, Le National, L'Evenement, Le Siecle,La Republique, L'Assemblie nationale, L'Ordre, Le Journal des Dt.bats, La Presse etc.

Manifestul incepe prin a sublinia originea nobill a poporului roman 0 misiunea saistorica in Europa: Romani! V& trageti dintr-o semintie nepieritoare. Numele ce v-a ramasde la strabuni, limba, traditia, aplecarile [aptitudinile] voastre, toate va aduc aminte ca sun-tett fii ai aceluiasi popor, care deschizand calea civilizatiei europene, sunt acei douzeci desecoli, lasá in lume urmele sale uriase. Acel popor renaste astazi. Voi inca trebuie A. re-nasteti. Cad i voi aveti a implini o misiune in Europa si credinta in aceasta misiiine aramas nestearsa in sufletele voastre.

Voi trebuie sä infatisati in mijlocul Enropei Orientale gandirea de libertate individual&[nationalal si de progres colectiv, acea gandire care ne-a sfintit pe noi, Europei; apostoli aiomenirei. Sunteti inaintemergatori simintiei greco-latine i trebnie sa fiti ima din toartelece o vor uni cu semintia slava i cu cea magbiara. De veti avea sentimentul uniunei voatre,yeti dobandi intemeierea i ocrotirea nationalitatii voastre".

Pentru putea implini menirea lor in istorie, romanii trebuiau sa propage i sa ac-tioneze pentru solidaritatea in lupta a tuturor natiunilor europene oprimate. Propagati acestsentiment cu credinta i statornicie se cere in apel suferiti, munciti, luptati-va pentru el.Aceasta e datoria voastra cAtre omenire. Acesta e dreptul vostru inaintea celorlalte natii.Fiti fratii nostri, precurn sunteti ai vostri. TJn popor nu poate sä umble singur pe pamant

sa-si dobandeasca libertatea, care e suflarea sa de via-0,, precum un om nu poate sta sin-gur in millocul unui stat. Popoarele sunt pentru omenire ceea ce stint oamenii pentru staturi.Veniti a face parte din aceasta mare familie; la vatra ei, veti gdsi titliirile viitoare ale vietiivoastre nationale. SA ne dam maim peste mormintele martirilor nostri (...). Fiecare pentru toti

toti pentru fiecare. Aceastá sfanta deviza, de mut uitata de popoare i surpata de impila-torii nostri prin nelegiuitele lor scopuri, va fi singura noastra mantuirel".

in continuare, se anunta ca, nu va dura mult pan& ce o noua revolutie va cuprindeintreaga Europa pentru libertate i dreptate in contra impilarii, ori de unde ar veni. Acolose va sfinti stindardul fiecarei natii i acel stindard va fi binecuvantat de fratii sai dupavictorie". De aceea, romanii trebuie a fi pregatiti spre a se putea ridica in lupta la cel din-tai semnal 19.

Comitetul central democratic european, in jurul carnia se raliasera revolutionarii din cen-trul i sud-estul Europei, n-a reusit insA sa provoace o miscare generalä a popoarelor asupriteimpotriva dominatiei straine. Revolutia , ,sinJon i sincrona" preconizat& de Mazzini pentruanul 1852 nu s-a realizat, deoarece, dupa 1848, fortele conservatoare au devenit stapane pesituatie, in conditiile in care perioada de prosperitate creata in Europa occidentala, in urmarevolutiei pasoptiste si a dezvoltaxii marii industrii, a dus la consolidarea pozitiilor claselordominante.

Cu toate acestea, la inceputul anului 1853, se profila la orizont redeschiderea problerneiorientale, care nu numai ca a declansat un nou rázboi ruso-turc, cunoscut sub numele de raz-boiul Crimeii (1853-1856), dar a generat i un reviriment in miscarea revolutionara europeana,deci i in cea romaneasca.

La 22 iunie/4 iulie 1853, armata twist& a trecut Prutul, iar la 13/23 iulie a ocupatBucurestii. Invadarea Principatelor de catre armata tarista a facut obiectul unui protest al Portiiadresat reprezentantilor Angliei, Frantei i Prusiei la Constantinopol. in protest se declara, peun ton ferm, ca interventia Rusiei in Moldova 0 Tara Romaneasca se produsese fArä acordulputerii suzerane, pricinuind mai mult neliniste decat surpriza, fiind penibil de a vedea pe locui-torii acestor provincii loiale i linistite supusi la toate vexatiunile unei ocupatii militare". Pe dreptcuvant, guvernul otoman califica actul Rusiei tariste drept o agresiune, ocuparea armata aPrincipatelor facandu-se chiar in pofida declaratiilor pasnice i amicale date de guvernul dela Petersburg, cu scopul evident de a induce in eroare celelalte puteri europene. Poarta era

18 Istoria României, vol. IV, p. 236.19 Arh. St. Bucuresti, Microfilme Austria, r. 24, c. 292.

Initial,

a.ni

gi

www.dacoromanica.ro


dispusg sg dea toate dovezile de bungvointg, in afara incAlcgrii drepturilor sale de stat inde-pendent si putere suzerang a Principatelor, ceea ce constituia un garant al acestora. Trata-tele incheiate intre puterea protectoare i cea suzerang nu prevedeau, sub nici o formg, ocupa-rea Principatelor de armata taristg. In Conventia de la Balta-Lirnan se inscria o intervenfiemilitarg numai in cazul unor tulburgri interne, ceea ce nu era insg. cazul acum. Interventiaarmatg a Rusiei, prin urmare, nu putea fi decat un act de agresiune, o declaratie evidentäde rgzboi. Guvernul otoman nu are insg intentia de a face uz de drepturile sale si asteaptgca Rusia sg actioneze conform declaratiilor sale, oferind lumii intregi un exemplu de moderatie,prin continuarea negocierilor 20, ceea ce presupunea retragerea trupelor tariste din Tara Ro-mAneascg si Moldova. Turcia, desi fermg in precizarea pozitiei sale fatg, de ocuparea Princi-patelor, nu era insg in mgsurg, n acel moment, sg rgspundg la agresiunea taristg cu forta ar-matg, pentru cg nu primise incg sprijin din partea Angliei i Frantei. Pentru moment, ministriide externe ai celor doug maxi puteri s-au limitat la trimiterea de circulare cgtre misiunile di-plomatice cu privire la necesitatea mentinerii statu-quo-ului in Orient. Ed. Drouyn de Lhuys,ministrul de externe al Fran-tei, aprecia de la bun inceput ocuparea, Principatelor RomAneca un act de agresiune, care nu putea fi decAt deplAns i respins. Dacg in 1848 Tara Roma.-neascg si Moldova se aflaserg in pline evenimente revolutionare, in acest moment domnea oatmosferg de liniste, incit nu exista nici un pretext pentru invadarea lor. De aceea, in actiuneaRusiei nu putea fi vg,zutg decat opresiunea in pling pace a unor state slabe de cgtre state maiputernice care sunt vecinele lor". Interesul general european se opune unei asemenea doctrine",-iar Poarta, in particular, are dreptul incontWrabil de a vedea un act de rAzboiu in invadareaacestor doug, provincii" 21.

La rAndul sgu, lordul Clarendon, ministrul de externe al Angliei, preciza in nota sacircularg cg guvernul de la Londra nu putea fi de acord cu justificgrile diplomatice ale cabi-netului tarist cu privire la noile acte comise fatg de Turcia i cu pretentia ca Anglia siFranta sg nu interving in conflictul dintre cele doug mari puteri din Orient, sub pretext cgar complica si mai mult relatiile dintre acer tea. Guvernul tarist ar fi dorit, deci, ca Turciasg rAmAng. singurg in fata Rusiei. Cancelarul Nesselrode a justificat ccuparea Principate-lor prin prezenta flotelor anglo-franceze in golful Besika. Guvernul englez protesteazg, impotrivaacestei interpretgri, neexistAnd nici o leggturg directg intre ocupatie i prezenta flotelor anglo-franceze in golful Besika, prezentg ce nu era interzisg de nici un tratat. Anglia i Franta nuviolaserg. nici un teritoriu si nu amenintaserg pe nimeni, pe cand invadarea Principatelor decatre trupele rusesti constituie o violare de teritoriu al sultanului i a tratatului special rela-tiv la aceastg parte a imperiului sgu", ceea ce echivaleazg cu o infractiune la principiile dedrept ale natiunilor i un act de ostilitate directg contra sultanului, cgruia ar fi in drept sg-irgspundg printr-o declaratie de rgzboi i printr-o cerere fgcutg flotelor aliate de a inainta spreConstantinopol pentru a-1 apgra". Clarendon conchidea cg ocuparea Principatelor constituiaun precedent periculos, un act de fortg. al unui stat puternic fata de un stat slab. De aceea,guvernul britanic nu se va abtine de a interveni pentru mentinerea i apArarea tratatelorexistente, a dreptului public, flagrant inalcate de catre guvernul Rusiei, spre a-si extinde in--fluenta sa in orientul european in detrirnentul Imperiului otoman declarg omul de stat en-glez 92.

Lordul de Redcliffe informa pe Clarendon cg Poarta 1-a consultat cu privire la ocu-parea Principatelor de cAtre armata taristi, ai cgrei corn andanti au invitat pe cei doi dom-nitori sg-si suspende relatiile cu suzeranul bor. In aceastg situatie, Barbu $tirbei i Ghica numai puteau continua sg stea pe tron, trebuind sg, se retragg singuri, in caz contrar urmAnd afi destituiti. Consulii Angliei i Frantei, de asemenea, nu vor mai putea rgmane in posturilelor in Principate 23 Resid Pasa, in urma acestei consultgri, scria celor doi domnitori sg-siraseascg tronurile, in mod provizoriu, in caz de nesupunere Poarta fiind nevoitg sg, procedezeconform intereselor sale 24.

La 1/13 octombrie 1853, Poarta lanseazg un manifest, care, de fapt, este o declaratiede rgzboi impotriva Rusiei. In manifest se relevA cg nu mai este posibil a se intra in detaliilediferendului ruso-turc. Toate dovezile de bungvointg, ale sultanului fuseserg respinse MA, echi-voc, urmgrindu-se umilirea guvernului otoman de cgtre cabinetul rus. In atare situatie, Poartanu mai poate adrnite prelungirea stArii de lucruri existente, fiind hotgrAta a face uz de mij-loace de represalii contra violgrii tratatelor existente, ceea ce este considerat un casus belli.

" Acte ci documente, tom. II, p. 162-166. Protest din 14 iul. 1853.21 Ibidem, p. 166 170. Paris , 15 iul. 1853.22 Ibidem, p. 174 175. Londra , 16 iul. 1853.23 Ibidern, p. 178, Therapia, 17 iul. 1853.24 Ibidem, p. 182. Constantinopol. 25 iul. 1853.

pa-

www.dacoromanica.ro

1 066 Paul Barbu 6

Prin urmare, Turcia se vede obligatg a declara räzboi Rusiei, dacg aceasta nu va evacua prin-cipatele in termen de 15 zile. In acest caz, diplomatii rusi vor trebui sg pargseasca posturilelor de pe teritoriul Imperiului otoman 25

Cum Rusia nu a dat curs cererii formulate de Turcia, declaratia propriu-zisg de rgzboia fost formulatã la 4/16 octombrie 1853, printr-o publicatie a Porta. Dupg toate negocierilepm-tate, se preciza in acest document, diferendul ruso-turc n-a putut ajunge la o solutionarepasnicg. Continuarea stgrii de lucruri create prin ocuparea Principatelor nu mai poate fi tole-rata. Consiliul general a luat in discutie aceastg problemg, hotarandu-se sg declare rlzboi Ru-siei. Prin proclamatia marelui vizir catre locuitorii Constantinopolului, din 8/20 octombrie1853, se mentiona, de asemenea, c neputandu-se ajunge la o solutionare pe calea tratativelora diferendului cu Rusia, rãzboiul a fost, prin urmare, decis" 26. in aceeasi zi, Omer Pasa tri-mite lui M. Gorceakov o scrisoare privind evacuarea Principatelor, in caz contrar cele doug.state considerandu-se in stare de rgzboi 27. La 20 octombrie/1 noiembrie 185 3, generalul rusrgspundea ca. nu este imputernicit de tar pentru a trata pacea, rgzboiul sau evacuarea Prin-cipatelor de cgtre trupele de sub comanda sa 28. Asadar, prin rgspunsul negativ pe care acestaii da, azboiul era considerat declarat de cgtre Turcia.

Cei doi domnitori, Grigore Ghica i Barbu Stirbei, au pgrásit tronurile, plecand dintarile lor i incredintand puterea sfaturilor admnistrative extraordinare". La 8/20 noiembrie1853, printr-un rescript adresat de tar lui Gorceakov, generalul Budberg era numit in calitatede comisar extraordinar i plenipotentiar pentru ambele principate, inlocuind astfel pe ceidoi domnitori w. Ulterior, au fost numiti doi vicepresedinti ai sfaturilor administrative, Hal-cinski in Tara Romaneasca i Urusov in Moldova 31..

Ca urmare a declaratiei de rgzboi din partea Turciei, la 20 octombrie/ 1 noiembrie 1853,tarul Nicolae I adresa un manifest supusilor sal, in care nu facea decat sa, se considere victim&a politicii otomane. La toate demersurile sale de reglementare pasnica a conflictului, insinueaza.tarul, guvernul otoman a rgspuns negativ. Si astfel, printr-o declaratie de rgzboi, printr-o-proclamatie pling de acuzatii mincinoase contra Rusiei (...), Poarta a inceput ostilitgtile peDungre. Rusia este provocatg la luptg, nemairamanandu-i deci (...) decat a recurge la fortaarmelor pentru a constrange guvermil otoman a respecta tratatele i pentru a obtine reparareaofenselor prin care a rgspuns cererilor noastre cele mai moderate si solicitudinii noastre legitimepentru al:di-area credintei ortodoxe in Orient, pe care o profeseazà in mod egal poporul rus"

adresg circularg catre reprezentantii sai diplomatici, guvernul englez aprecia,insg, cg. adevgratul vinovat in declansarea conflictului militar in problema oriental& nu era.Turcia, ci Rusia, asupra acesteia planand intreaga responsabilitate 33. Pe aceeasi pozitie seplasa i guvernul francez. Presa occidentalg era in consens cu atitudinea cabinetelor de la Londrasi Paris. Jurnalele Ii scria N. Plesoianu liii Chr. Tell vorbesc cu mult interes de tgrilenoastre. Prin urmare, imi vine sa cred, pang acum, cg nu va veni bine europenilor sg ne lasein gura ursului" 24, adicg a Rusiei.

Conflictul militar ruso-turc, inceput in toamna anului 1853 si continuat in Principatepang in primgvara lui 1854, provoacg in sanul societatii romanesti puternice frgmantgri social-politice i actiuni revolutionare. Dc altfel, acest conflict a generat o puternicg efervescentg inEuropa, indeosebi in randurile revolutionarilor din centrul i sud-estul continentului aflati in.exil, ale aror natiuni se aflau sub o dominatie strain& apgsgtoare. Ei sperau cà rgzboiul ruso-turc va constitui o imprejurare favorabil a. pentru dezvoltarea luptei revolutionare, unul dinprincipalele lor teluri hind infrangerea absolutismului tarist, care avusese un rol hotarator inreprimarea revolutiei de la 1848 in aceasta, parte a Europei.

In cadrul conflictului, atat fortele progresiste din targ cat si militantii pasoptisti aflatin exil au adoptat o pozitie comung, intensificandu-si actiunile ideologice i social-politice. in.

Ibidem, p. 237 24 1.26 Ibidem, p. 242 243, 249.27 Ibidem, p. 251.28 Ibidem.

9 p. 252-253, 264, 271. Scrisorile principilor Gr. Ghica, 14 oct. 1653 si BarbnStirbei, 19 oct. 1853 cgtre Resid Pasa.

" Ibidern, p. 284-285.31 Ibidem, p. 30 1, 307.32 Ibidern, p. 277, 278.33 Ibidem, p. 280.24 130 de ani de la Unirea Moldovei cu .7ifuntenia. Documente, in Revista Arhivelor",

nr. 1, 1989, p. 7-8. Scrisoare din 7 aug. 1853.

32.

Intr-o

25

Ibidem,

l

www.dacoromanica.ro

7 Tentative de reeditare" a revolutiei 106 7

frAngerea Rusiei tariste era consideratä o conditie indispensabilä pentru modificarea statutuluijuridic al Principatelor i pentru realizarea, pe aceast& baza, a unor reforme vitale pentru pro-päsirea natiunii romAne 85.

De aceea, in fata emigratilor, ca i patriotilor din tar& se puneau dou& mari probleme:1) alc&tuirea unei forte armate romanesti, inarmall de turci, care s& lupte allturi de Poart&impotriva Rusiei si 2) organizarea unei insurectii in Tara Romaneasck avand ca punct de ple-care Oltenia, in vederea declansgrii unei noi revolutii romanesti. in urma infrAngerii Iniperiu-hri cel putin Principatele urmau s primeascä o nou& organizare, conform& cu principiileproclamate in 1848. Dac& in privinta organizArii unei forte armate nationale, care sä ia partela ra.zboi, in principiu, toti emigratii erau de acord, in ceea ce priveste miscarea insurectionalktaberele s-au delimitat net. Ideea insurectiei era imbrAtisata de Gh. Magheru, D. BrAtianu,C. Balcescu, Nitu Magheru (nepotul generalului), Gr. Ioranu, I. Apoloniu, Vasile MMinescu,C. A. Rosetti S altii, pe cand Heliade RAdulescu si I. Ghica, carora li se vor ad&uga A. C.Golescu-Albu 0 Al. G. Golescu-Arapilk precum i alti exilati se impotriveau unei asemeneaactinni. Dac& in ceea ce priveste atitudinea lui Heliade Rldulescu si a lui I. Ghica, opozitiafat& de insurectie ni se pare fireasck concordant& cu propria lor conceptie (prin care acordauintlietate mijloacelor diplomatice) i relatiile ce le aveau cu Poarta, modificarea de pozitiea celor doi veri Golescu 0 a altor militanti trebuie explicat& numai prin circumstantele deter-minate de atitudinea Austriei si de politica marilor puteri de a-si apropia cabinetul vienez 36.De altfel, in final, Austria va juca rolul hot&rAtor in näruirea planurilor fäcute de romani. Dar,indiferent de calea preconizat& pentru rezolvarea problemei romanesti, diplomatic& sau re-volutionark toti patriotii romani, atat cei din exil, cat i cei din tark urmlreau realizareaaceluiasi obiectiv. Miscati se un sentiment inalt se exprima atat de plastic Ion Ghicamergeau toti spre acelasi tel, dar fiecare pe deosebite poteci" 37.

Actiunile proiectate de romanii emigrati urmäreau mobilizarea tuturor fortelor progre-siste din tar& 0 din afar& pentru sfaxAmarea barierelor politice i sociale care frInau dezvolta-rea poporului roman, spre a deschide cale liber& prop&sirii tuturor sectoarelor de activitate,prin realizarea celor mai ardente 0 mai legitime aspiratii ale natiunii noastre: unitateaindepehdenta national& deplink

Inceputul diferendului ruso-turc i-a determinat pe exilatii romfini s& se indrepte spregranita danubian& a Imperiului otoman, pentru a putea lua parte la räzboi, al&turi de Poarta,impotriva Rusiei tariste 0 a organiza insurectionarea Olteniei in vederea declans&rii unei noirevolutii cu aceleasi obiective ca in 1848. in acest timp, guvernul otoman era in mare derut&

incapabil s& gäseascl cele mai corespunz&toare posibilitati de a duce singur un räzboi victo-rios contra Rusiei. Initial, Poarta a intentionat chiar s& foloseasc& impotriva armatei taristemilitia din Principate ca avangardl" 38. Actiunea era ins& greu de pus in aplicare, dac& nuchiar imposibil, deoarece trupele tariste ocupaser& deja Principatele. Data ffind o asemeneastare de lucruri, planul emigratilor romAni de a participa la lupt& a fost privit cu interes deunele oficialiati, mai ales c i comandantul armatei rusesti, la rAndul s&u, depunea eforturipentru a constitui in Principate o armat& de voluntari ", de a folosi anumite efective de do-robanti 4° i chiar sä capaciteze ostirea permanent& din Tara Rornaneasc& si Moldova 41.

Spre a-si pune planulrile in aplicare, ernigratii, aproape in unanimitate, 0-au indreptatatentia spre generalul Gh. Magheru, considerandu-1 omul cel mai indicat pentru indeplinireaunei misiuni din cele mai dificile dar promit&toare prin perspectiva succesului care se intre-z5rea", avandu-se in vedere experienta lui politick dar mai ales militar& 42. Ca si in 1848, mi-litantii revolutionari considerau ca tot Oltenia era zona cea mai potrivit& pentru inceperea

35 Apostol Stan, Constantin Vladut, Gheorghe Magheru, Bucuresti, 1969, p. 163 164," L. Boicu, Austria si Principatele Romdne in vremea ritzboiului Crirneii (1853-1856),

Bucuresti, 1972, p. 129-131." Bibl. Acad., fond I. Ghica, S. 40 (1)/LXI. Constantinopol, 30 ian. 1854, I. Ghica

care C.A. Rosetti.38 Arh. St. Bucuresti, Microfime R.D.G., r. 22, c. 14 17. Informatii din ziarul londonez

Times"." Idem, Microfilme Franta, r. 4 1 (vol. IV), c. 14-17. Regulanient de constituire a unui

halation de voluntari in Principatele Danubiene, alcatuit de Gorceakov.40 Idem, Microfilme Anglia, r. 28, c. 97-100; 1853 noiembr. 4, Bucuresti, consulul englez

atm ministrul de externe al MariiIdem, Microfilme R.D.G., r. 22, C. 2 18 2 19, 1853 noiembr. 19, Bucuresti. Consulul

prusian c&tre ministrul sam de externe.42 Apostol Stan, Constantin Vadut, op. cit., p. 185.

tarist,

"

si

Britanii.

www.dacoromanica.ro

1068 Paul l3arbu 8

actiunii insurectionale la sud de Carpati. Astfel, A. G. Golescu propunea deschidcrea unor f o-care de lupth, in special in zona montana a Olteniei, unde urma ca generalul Magheru s& or-ganizeze unitAtile militare, considerfindu-se cl provincia de la vest de Olt era tara sa depredilectie" 43. Insu§i. Heliade RAdulescu recunostea c numai Gh. Magheru va face ceva inRomAnia Micl [Oltenia]" ". Concomitent, ceilalti exilati trebuiau sä se regrupeze de-a lun-gul DunArii, sprea a lua contact si a mobiliza masele populare din tar& 45.

Situatia internA i cea externA päreau favorabile unei noi revolutii. In tara se mani-festa o puternicit stare de spirit antitarisa. Cu exceptia boierilor retrograzi, toti locuitorii eraugata s& se ridice la luptA la momentul oportun. In acest sens, comandantul cordonului Dung,rea de Jos" informa Comandamentul militar provincial Timisoara, intre altele, c& in Prin-cipate nemultumirea populatiei este mare" 46. Nemultumirea cuprinsese cea mai mare partea populatiei TArii RomAnesti si a Moldovei, in rAndurile cAreia se afla chiar o parte a boieri-mn, mai ales cea legatA de afaceri cornerciale i industriale. Erau gata s intre in actiune nunumai locuitorii din Principate, ci i cei din Transilvania, Banat, Crisana i Maramures, pro-vincii aflate sub o dominatie strain& directl, fiind incorporate Imperiului habsburgic. 0 si-tuatie similar& se afla in Basarabia, partea din trupul Moldovei dintre Prut i Nistru anexat&Imperiului tarist. Ridicarea romAnilor din provinciile inglobate in fruntariile unor imperiilimitrofe se putea face ins& numai in conditii prielnice, adic doar in cazul in care Poarta arfi acceptat colaborarea cu militantii progresisti romani i odat A. cu armata otoman& ar fi in-trat in Principate i acestia, in fruntea unei forte armate nationale, dup& care urma sl se de-clanseze insurectia in Oltenia, de unde A, se extind& in toate teritorile romAnesti. Izbucnireainsurectiei la sud de Carpati trebuia sä aibl, indiscutabil, o influent& decisiv& asupra fratilornostri din Banat si Ardeal, care ne vor ajuta i materialicesti i moraliceste". Dup& aceea, vomputea lesne rAscula Ardealul, Banatul" 47.

PregAtiri pentru participarea la rAzboi alAturi de Poart& i in vederea declansArii uneinoi revohitii se fAceau chiar inainte de izbucnirea conflictului militar ruso-turc, ce pArea imi-nent. Referindu-se la actiunile patriotilor aflati in afara granitelor tArii, la 20 iunie 1853, I3arbuStirbei ii scria lui Fuad Effendi despre tentativele neintrerupte si foarte recente de a infestasatele noastre cu publicatii subversive si anarhice" 48. Tot astfel, o lunA mai tArziu, CatincaR. Golescu inregistra la Viena zvonuri despre o revolutie in Tara RomAneasca 43. Dacl avemin vedere contextul intern si extern, acestor stiri trebuie s. le acordam intregul credit.

Aflat la Viena, Gh. Magheru se astepta ca Principatele sl fie ocupate de Rusia, chiarcu mai bine de o lun& de zile inainte ca trupele tariste sl treac& Prutul. I. mai 1853, generalulpatriot a avut o intrevedere cu Aarif Effendi, ambasadorul Portii la Viena, cu prilejul cAreiadupl cum insusi marturiseste si-a expus punctul de vedere referitor la calea ce trebuia urmatAde guvernul otoman in criza spre a da evenimentelor acea directie care sA poatAasigura, pe de o parte, onoarea, puterea i existenta Inaltei Portii, iar pe de alta binelefericirea" Principatelor 5°. La 8/20 iunie, intr-un merroriu adresat prin ambasada otomanAdin Viena lui Resid Pasa, ministrul de exterre al Turciei, Gh. Magheru a dezvoltat acesteidei mai pe larg" 51. In mod detaliat, nu ne sunt cunoscute nici dicutille din timpul intrevede-rii cu Aarif Effendi si nici memoriul inaintat lui Resia Pasa Totusi, conceptia mi Gh. Magheruin legAturA cu modul in care Poarta trebuia sl actioneze in problema orientalá, f ormulall inlunile mai-iunie 1853, ne este cunoscutA tot din precizarile f &cute de general. Intr-o scrisoareexpediat& lui I. Ghica, la 8/20 octombrie 1853, Gh. Magheru noteazA cA, in memoriul remisinaltului demnitar otoman, inainte ca armata tarista s& ocupe Principatele, a dezvoltat im-portanta acestor tAri pentru cazul de a erumpe resbelul intre Rusia i Turcia". Gh. Magherupropunea guvernului otoman ca in virtutea dreptului de suzeranitate, a dreptului si a da-toriei de a apAra teritoriul Principatelor impotriva oricarei invaziuni de tar&" Poarta sáocupe cel putin Tara RomAneascA and rush ar face cel dintai pas peste Prut". In situatia

43 G. Fotino, op. cit., IV, p. 72." I. Heliade RAdulescu, Scrisori din exil, cu note de N.B. Locusteanu, Bucuresti, 1891,

p. 246.45 G. Fotino, op. cit., IV, p. 41.46 Arh. St. Timisoara, fond Comandamentul general bAnAtean, LXIV/52.47 Bibl. Acad., fond I. Ghica, S. 24 (3)/DCVI. Vidin, 22 noiembr. 1853. N. Apoloniu

cA tre I. Ghica.48 N. Iorga, Corespondenfa lui Stirbei Vodd, torn I, Bucuresti, 1904, p. 482." G. Fotino, op. cit., IV, p. 9.5° Bibl. Acad., fond I. Ghica, mapa V, scris. 1113, f. 418.51 Ibidem.

orientala",si

www.dacoromanica.ro

9 Tentative de reeditare" a revolutiet 1069

in care armata otomanä ar fi trecut Durarea, ar fi fost toata tara un Lai idsturrn i ar fi aler-gat la arme, albturea cu oastea otomana.". Totodatá, pe langa vechile capitulatii de autonorniedin nauntru a pallor", generalul a dezvoltat i garantiile sub care romanli ar fi fost i suntbucurosi a voi lupta i a-si varsa sangele". Aceste garantii se reduc la noua Constitutie a ta-rilor romane, pe baze cerute de dorintele romanilor i de progresul timpului si chiar de si-guranta Imperiului otoman". Pe langä elaborarea unei noi constitutii, bazata, pe necesitatile

aspiratiile poporului roman i In spiritul ideilor inaintate ale vremii, Poarta trebuia s. punlla dispozitia romanilor armanemtul i munitia necesare organizarii unei noi armate romane",pentru care erau necesari i cativa ofiteri capabili pentru artilerie". Pe aceste baze, si-aoferit generalul Magheru serviciile sale, asteptand numai ordinele guvernului otoman. 5s

Trebuie sa, mai luam in consideratie si continutul unui memoriu inaintat de acelasMagheru, in martie 1854, lui Omer Pasa. In acest document, publicat In urrna cu mai mul tani, se precizeaza. c. generalul Gh. Magheru incheiase in iunie 1853 un acord cu autoritatil ede la Constantinopol, prin care i se atribuia comanda fortelor armate din Principate. Prinacordul cu data de 14 iunie [1853] precizeaza. Magheru comandamentul armatei Princi-patelor mi-a fost atribuit mie". n ceea ce priveste efectivele ce trebuiau s. alcatuiasca tru-pele romane; care sä lupte impotriva dusmanului comun", alaturi de ostirea otornaná, do-cumentul citat mentioneaza, c. Magheru a trimis un raport lui Omer Pasa, comandantul su-prem al armatei otomane, pentru a primi aprobarea Majestatii Sale", adica a sultanului. Toto-data, generalul roman cerea ca in actiunea de organizare a unitatilor militare nationalefie insotit de fiul sau, Gh. Gh. Magheru, capitan de cavalerie, si de nepotul sau, Ion (Nitu)Magheru, capitan de artilerie 53.

Tot in luna iunie 1853, aceluiasi demnitar otoman, Resid Pasa, Ii adresau un memoriusi exilatii din Brusa, cerandu-i ca intamplandu-se un rasbel intre Rusia cu Poarta s. ne laseliberi sä intram in Romania" ".

Emigratii de la Paris si Londra, la randul lor, actionau pe 1ang guvernele i parlamen-tele de acolo, ca i pe 1ang redactiile unor organe de presä, pentru a atrage atentia si a ob-tine sprijinul In apararea Principatelor in cazul unui conflict armat ruso-turc. In capitala Ma-rii Britanii o activitate staruitoare au desfasurat Nicolae Plesoianu si D. Bratianu, care auavut mai multe Intâlniri cu lordul Dudley Stuart si alti barbati politici si de stat englezi,cu care au dezbatut politica promovata de Rusia taristä pe plan european, care constituia opiedica" la toate inaintarile tarei". in acest cadru, s-a dezbatut, desigur, in special problemaorientala si dorinta Principatelor de a se apropia de puterile occidentale, etc. 55 Noi, pe aici,facem toti ce putem, pentru ca interventia anglo-franceza in Orient sä fie si tärilor noastrede vreun bine", ii scria N. Plesoianu lui Gh. Magheru 56 Interventiile exilatilor romani la Pa-ris si Londra au avut un larg ecou. Astfel, in Camera comunelor s-a ajuns la dezbaterea ches-tiei nationale" romanesti57. De asemenea, ziarele engleze i franceze fac cunoscuta, cauzanoastra" 58.

Dupa ce trupele tariste au trecut Prutul si au ocupat apoi Bucurestii, generalul Maghe-ru a trimis din Viena, la 30 august/11 septembrie 1853, un lung memoriu lui Resid Pass., ceeace constituie un vehement protest impotriva Rusiei tariste care, in contra tuturor tratatelorsi a dreptului popoarela., a calcat cu putere armata" Principatele Române, dand pe fatapolitica sa cea periculoasa, pe care astazi o condamna Europa intreaga". In acelasi document,Magheru aproba atitudinea guvernului otoman, care a declarat räzboi Rusiei dupa, ce Prin-cipatele fusesera invadate de trupele tariste avand de partea sa opinia publica a Europei",dupl cum se aratase in nota Conferintei de la Viena, unde se urmarise rezolvarea diferenduluiruso-turc pe calea tratativelor, dar fara rezultat. In final, generalul conchidea ca era gata sa

52 Ibidem, S. 6(3)/DCVIII.53 Aurel Decei, Rodica Maria Gateiu, Citeva documente turce,sti privitoare mai ales la

generalul Magheru.54 Arh. St. Craiova, fond Gh. Magheru, XL bis/2. Brusa, 7/19 iunie 1853. I. Ma gheru

catre generalul Magheru.55 Arh. St. Bucuresti, fond Chr. Tell, nr. 67. Londra, 26 apr. 1853. N. Plesoianu cat re

Ch. Tell.56 Ibidem, nr. 7. Scrisoare din Londra, 14 iun. 1853.57 Arh. St. Craiova, fond Gh. Magheru, LXI bis/49. Paris, 22 apr. 1853. Gh. Gh. Magheru

catre sora sa Alexandrina.58 Ibidem, XXVII bis/11. Paris, 5117 iunie 1853. Gh. Gh. Magheru catre tatal sau, gene-

ralul Magheru.

8 43. 3962

sá

t

pi

www.dacoromanica.ro

1 070 Paul Barbu 10

se pung in serviciul Inaltei Porti, in conformitate cu principiile dezvoltate in memoranduldin trecutul iunie [1853], oricand voi fi chemat" 59.

Unii demnitari otomani si-au manifestat intentia de a-1 chema pe Gh. Magheru din Vie-na cu scopul de a-i incredinta misiunea organizgrii unei armate nationale pour prendre parta la guerre contre l'ennemi commun" 6°. De altfel, nu numai generalul Magheru era asteptat

la Constantinopol, ci i ai exilati. Aici, in Constantinopol, ii scria Nitu Magheru unchiu-lui sau, la 7/19 iunie 1853 se asteapta mai toti emigratii romani du prin Paris si de prinalte locuri i mie mi se pare buna ideea aceasta pentru multe imprejurari"ol.

La 2/14 noiemlrie 1853, Dimitrie Cretulescu Ii anunta, din Constantinopol, pe Gh. Ma-gheru ca autoritgtile otomane, indeosebi Resid Pasa, studiau planul exilatilor romani de par-ticipare la razboiul ruso-turc, urmand ca, in curand, generalul revolutionar sä fie chemat incapitala Imperiului otoman, Astazi scria Cretulescu prietenului sItu am o nuvelg bunga vg da. Zilele trecute, Resid Pasa a chemat pe Ion Ghica i i-a spus sIt vIt scrie cIt in pricina.dumneavoastra el a vorbit chiar cu sultanul i cIt sultanul indata i-a cerut sIt vaza atat petitia.dumneavoast, a cat si memorandul ce trimisesi in luna lui iunie. Astazi acele hârtii s-au trasde la Poartg, de unde se dedese de Resid Pasa, dupg cum v-am scris luna trecutg, i s-a datsultanuhii. Sper sIt iasa, lucru bun d-aici. Cred ca peste putin timp o sIt fiti poftiti la amba-sada d-acolo ca sit vg arate de ce va fi hotgrat asupra dumneavoastrg. Tot ce va pot zice,astg data, este NA] fiti gata de plecare, caci dintr-un minut in altul puteti fi chemati aici (... ).Gandesc cg. toate sa va face dupa cum doriti. Puting ingaduiala inca i bun e ceriul" 62.

Acordandu-i o intrevedere lui Nitu Magheru, Resid Pasa i-a precizat i lui ca era ne-voie" de unchiul sItu, Gh. Magheru, la Constantinopol, spre a i se incredinta functia de ser-viciu" ce i se cuvenea, aceea de general, conform gradului in patria sa, ca sIt adune sub dra-pelul national soldati in numar suficient, din efectivele deja existente, i sIt feel chiar noi re-crutari, in care scop fusese invitat de insgsi autoritatea suprema a Imperiului otoman, sultanul".

Intr-adevar, in urma tratativelor ce au avut loc la Constantinopol intre autoritatileotomane, Omer Pasa, comandantul armatei otomane din Balcani, a trimis generalului Maghe-ru, aflat la Viena, o invitatie specialg, chemandu-1 sa pung in aplicare planul de participarela razboi. Primind, la 18 februarie 1854, pasaportul de plecare, Gh. Magheru s-a deplasatpe itinerariul Viena, Triest, Corfu, Pireu, Atena, Constantinopol, unde ajunge la inceputullui martie 1854 64 Intr-o scrisoare din 4/16 martie, generalul argta fiicei sale Alexandrine cItautoritatile imperiale I-au primit foarte bine" si ii exprima speranta cIt va putea folosi ati-tudinea binevoitoare a Porta in vederea realizgrii unor idealuri ale natiunii romane. El anuntaIna cIt nu se putea intreprinde nimic pana ce Poarta nu emitea un firman privind recunoas-terea de catre puterea suzerana a dreptului de autonomie a Principatelor, care, spera Magheru,nu O. va zgbovi" 65.

Marele vizir Aali Pasa, dupg cum precizeaza Nitu Magheru, a tinut sa evidentieze ca,din considerentele gasite convenabile, vom contribui i noi, [romanii], in mod apreciabil, laapararea Imperiului otoman". Ca urmare, el a fost ata.sat armatei otomane aflatg in partile$umlei. Omer Pasa 1-a intampinat pe Nitu Magheru cu bungvointg" si 1-a repartizat in ca-drul diviziei aflatg la Calafat, cu rangul de capitan de artilerie, spre a servi, dupg puterile sale,in armata imperiala. Aceasta. functie afirma Nitu Magheru era sprijinitg si de faptulca eu eram din Tara Romaneascg, precum i pe acela ca eram proprietar in Oltenia, avandastfel pozitia i cunostintele necesare locurilor acelora pentru armata padisahala, precumpe respectul poporului feta de numele familiei noastre i feta de rolul nostru" 66. Intalnindu-seIn tabara otomang, Omer Pasa i-a spus lui Nitu Magheru ca el era dorit sa-1 vada pe unchiulxneu patern" 67, adicIt pe generalul Magheru.

59 Bibl. Acad., fond I. Ghica, mapa V, scris. 1113, f. 4 18-4 19.Acte i documente, III, p. 882, 1208.

61 Arh. St. Craiova, fond Gh. Magheru. LX bis/2.62 Ibidem, XXXV bis/11.

Aurel Decei, Monica Maria Gateiu, op. cit., in loc. cit., p. 198. Anexa 6. Inca de la.V/19 iunie 1853, Nitu Magheru Ii scria generalului Magheru sa meraga cel putin el la Constan-tinopol, ca sa se informeze insusi de starea lucrurilor si de speranta ce trebuie sa astepte Europadin intamplarile acestea" (Arh. St. Craiova, fond Gh. Magheru, XL bis/2).

" Apostol Stan, Constantin Vladut, op. cit., p. 188.

65 Arh. St. Craiova, fond Gh. Magheru, LX bis/5.Aurel Decei, Rodica Maria Gateiu, op. cit. , in loc cit., p. 198.

67 Ibidetn.

si

69

68

f

1

www.dacoromanica.ro


Vestea ca Gh. Magheru a fost invitat de autoritatile otomane, ca sa dea viata planuluide colaborare militant cu Poarta, i-a animat pc toti emigratii, care inca de la inceputul conflic-tului militar ruso-turc se grabisera sa se apropie de patrie, venind la Dunare, spre punemintea i bratele in slujba cauzei nationale.

In a doua jumatate a lunii octombrie 1853, dupa ce se deschisese deja conflictul armatintre Rusia i Turcia, Nitu Magheru exprima in mod clar, intr-o scrisoare adresat& verilor sai,pozitia grupului de cxilati care militau pentru o colaborare militant cu Poarta i pentru izbuc-nirea unei noi revolutii. Astfel, dupa ce relata mersul operatiilor de front, in cadrul carora tur-cii ocupasera Calafatul, el releva: Multe au fost de facut i multe mai avem a face, de vornvrea sa ne mai numim romani i sa gandim ca avem o patrie care sufera (...). Martir numaiacela va fi care va adauga la [18] 53 un supliment faptelor de la 1848 (...), cum i cred c.va fi urmat de contemporani, venerat de posteritate i adorat de patria sa"

Nepotul generalului patriot aprecia ca era de datoria romanilor si nu a turcilor stinceapa lupta, caci ei fusesera invadati de armata dusmana, trebuind ca Turcia, in temeinlvechilor tratate, numai ne ajute", iar Europa, interesata fiind, ne sustie i lunr-aadmirandu-ne sa ne dea dreptul ce merita poporul nostru" 69. Dupa parerea sa, exilatii trehu-iau sit se afle la Dunare Inca de la inceputul ostilitatilor, adica chiar din momentul cand trupeletariste se pregateau sa treaca Prutul, caci fiecare putea fi folositor patriei. titre noi scriaNitu Magheru sunt unii care ar putea servi patria i cauza ei: unii cu arme, altii cu condeiulaltii cu vocea si altii cu devotamentul. Cand oare vom auzi ca fiecare e la locul sau?" 7°.

Tot astfel, la 3 noiembrie 1853, C. A. Rosetti ii scria lui D. Bratianu ca misiunea exi-latilor era sa. pandim ocazia i sa ne silim, de va fi sa intre turcii [in tart], sit ne scularn

noi sub steagul nostru i sa navalim pe muscali" 71. De altfel, aceasta era parerea intregiitan. C. A. Rosetti, aflat la Paris, 1-a auzit pe tanarul Cernatescu, ce sosise recent din patrie,spunand ca de vor intra turcii se poate scula toata tara" 72. Pentru antrenarea poporului ro-man la lupta antitarista si la actiunea insurectionala menit& a declansa noua revolutie, exila-tii initiasera deja unele masuri. De pada, C. A. Rosetti a dat unui tipograf parizian, in octorn-brie 1853, st editeze proclamatii revolutionare spre a fi introduse i difuzate in tart. intrematerialele de propaganda se afla i o proclamatie catre sateni, redactata de D. Bratianu, daremigratii din capitala Frantei au considerat-o nesatisfacatoare i n-au fost de acord sa fie tipl-rita 73. Cu deplin temei, avocatul craiovean Emanoil Kinezu, participant atat la evenimentcledin 1898 cat si la cele din 1853-1854, sublinia, mai tarziu, ca propaganda pentru reedi-tarea" revolutiei de la 1848 nu inceta.se, de f apt, nici un moment. Revolutia de atunci, apre-cia el, devenind o legend& populara, ajunsese visul i dorinta fiecaruia" 74.

Ion lonescu de la Brad, intr-o scrisoare din 23 noiembrie 1853, expediata lui Ion Glii-ca, se referea la instituirea unui domnitor peste ambele Principate, cu proclamatiune i culegi fundamentale, cerute de noi i aprobate acum, la nevoie, de Poarta.". El considera caavem datoria sfanta sa mergem in taxa". Militantul progresist ii propunea ca, odata intratin tart., sa adune pe fostii deputati sateni din Cornisia proprietatii de la 1848, cu ajutorul ca-rora sa inarmeze masele taranesti, ca sa goneasca pe dusmani i sit pun& tara la cale"

La randul sau, Gh. Magheru spunea ca noua revolutie trebuia sa-i inlature pe toti ceimizerabili" 7°, adict sa anihileze opozitia fortelor retrograde spre a putea fi asigurata cale li-bera unei evolutii normale a societAtii romanesti, sub toate aspectele sale. Noul stat roman,ce ar fi trebuit sa rezulte din revolutia preconizatt, urma sa fie o republic& democratica".Conform conceptiei lui Ledru Rollin, aceasta forma de stat republican& urma a fi justituithin toate statele europene77.

48 Arh. St. Craiova, fond Gh. Magheru, LXII bis/6.Ibidem .

7° Ibidem.71 Al. Cretzianu, Din arhiva lui Dumitru Rreitianu, I, p. 361.72 Ibidem.78 Ibidem.74 Emanoil Kinezu, Adevarul asupra cciderii ministerului Brdtianu sau liberalisniul pi

istoria lui in Romania, Bucuresti, 1873, p. 126.75 V. Slavescu, Corespondenfa lui Ion Ionescu de la Brad pi Ion Ghica, 1846-1874, Bucu-

rWi, 1943, p. 140.76 Arh. St. Craiova, fond Gh. Magheru, LXI bis/48, Paris, 2 apr. 1853. Gh. Magheru

catre sora sa Alexandrina.77 Aril: St. Bucuresti, fond Chr. Tell, nr. 66. Londra, 24 mart. 1853, N. Plesoianu cAtre

Chr. Tell.

6°.

sa sa

"

a-gi

".

www.dacoromanica.ro

1072 Paul Barbu 1 2

In seara zilei de 2 1 noiembrie 1853, C. A. Rosetti pleca din Paris, spre a se apropiade zona operatiilor militare, dar nu era prea increzator in reusita planului conceput de exilati

avea dreptate deoarece intuia, Inca de pe acum, intentiile i adevarata atitudine a guver-nului otoman. Peste trei zile de calltorie, el nota: Aceasta plecare a mea era dureroasa pentrumine, din doul puncte de vedere: Primul, unde ma duc? Turcii nu ne vor. Turcii voiesc a luao domnie asupra tarilor noastre si chiar d-ar voi sä fad, ceva bun pentru tara. turcii ori seslujesc cu boierii sau cel mult cu constitutionalii ca Ion Ghica. A lucra dar cu turcii este prin.neputinta. Spre a lucra fara dansii i a-i sili a se purta cu omenie si a ne da ce ni se cuvineeste un singur mijloc: a scula tara si a ne face o putere. Cred ca tara s-ar scula, dar pentruaceasta ne trebuie arme i bani i amandoua aceste ne lipsesc. Am plecat cu inima inchisä pen-tru ca, nu vad nimic sigur, ha Inca mai nimic probabil pentru mine, adica pentru credinta,dar am plecat fiindca ma situt dator, in asemenea imprejurari, a ma afla in jurul tarei" 78..

Calatorind sub alt nume i purtand ochelari albastri, spre a se ascunde de politia fran-ceza, plecand de la Londra, D. Bratianu a trecut in grabl prin Paris si s-a imbarcat la Marsiliaimpreuna cu tovarasii sai de drum plecati din Franta. La 3 decembrie, intregul grup ajungeala Malta, unde era primit cu multa afectiune de un prieten al lui Mazzini. La Malta, C. A.Rosetti nota c exilatii nu aveau bani exprima credinta el Omer Pasa, numai atunciand va vedea ca turcii nu sunt siguri de biruinta", poate, in mod secret, sl, ne dea cevaarme" 79. Trecand prin Galipoli, Filipopoli, Sofia, Nis, exilatii din grupul amintit ajung la Bel-.grad, la 2 1 ianuarie 1854, unde pasa de aici le d o scrisoare de recomandare catre omologulsau de la Vidin, unde sosesc la 28 ianuarie.

Numerosi emigrati romani s-au concentrat in tabara militara otomana de la Sumla,unde se afla cartierul lui Omer Pasa, in vederea punerii in aplicare a planurilor proiectate.

in pofida tuturor eforturilor intreprinse de emigratia romanesca, panä in cele din urmaplanul de colaborare militara cu Poarta n-a putut fi pus in aplicare i nici cel de reeditare"a revolutiei de la 1848, datorita influentei mai multor factori: interventia austriecilor, tendintamarilor puteri, Turcia, Anglia si Franta, de a-si apropia cabinetul din Viena, precum i inte-legerea turco-austriaa ce se pregatea si se va incheia la Boyadju-Keuy (14 iunie 1854), la care,desigur, trebuie adaugate i disensiunile dintre exilati. Factorul decisiv 1-a constituit insa opo-zitia Austriei, care avea multiple interese de ordin economic si politic. In primul rand, cabine-tul vienez se temea de o nata revolutie, chiar redusä doar in granitele Principatelor, deoareceaceasta ar fi putut contamina si Imperiul austriac, acest lucru flind de domeniul evidentei.Yn al doilea rand, Austria voia sa inlature influenta Rusiei de la Dunäre, sa ia locul trupelortariste i sa ocupe ea Principatele

De altfel, exilatii romani de la Viena, Paris, Londra, Brusa ajungeau la Constantino-pol sau in apropierea frontului, adiel in zona Dunarii, dupa ce in tara avusesera deja loc uncleactiuni ale fortelor armate si ale maselor populare, in fruntea carora s-au situat elemente cuvederi inaintate. Aceste actiuni au inceput prin ostilitatea cu care populatia a primit armatataristä, refuzul i räscularea dorobantilor din Oltenia clad ii s-a cerut sa colaboreze cu fortelede ocupatie, nesupunerea maselor taranesti la efectuarea muncilor agricole pentru proprie-tad i arendasi. Ele au atins punctul maxim prin rascoala taranilor i granicerilor din TaraRomaneasca din iarna anilor 1853-1854. Aceste evenitnente se inscriu in contextul planuri-thr faunae de exilatii romani de a lua parte la razboiul Crimeii si a provoca declansarea uneinoi revolutii, care sa implineasca programul formulat in 1848. De aceea, lupta dusa de fortelepatriotice din tara au beneficiat, desi numai partial, datorita imprejurarilor istorice interne siexterne, de aportul emigratiei romanesti, care a mentinut o stransa legatura cu locuitorii dincele trei tari române.

78 C.A. Rosetti, De la Paris la Stambal (ccildtorie fd,uod hs 1853 ) in Lui C.A. Rosetti(1816-1916) la o sutd de ani de la nasterea sa, Bucuresti, 1916, p. 262.

79 Ibidem, p. 273.Vezi: L. Boicu, op. cit., p. 45 117, 183; Cornelia Bodea, op. cit., in loc . cit., p. 143 144.

80

80

$i

www.dacoromanica.ro

0 VICTIMA A REVOLUTIEI: CASTELANUL DE LA BRAN

GEORGETA PENELEA-FILITTI

Birocratia a jucat, neindoios, un rol esential in prelungirea vietii regimului feudal inTransilvania. Rigoarea, brutalitatea, apelul la armata.' au Mout ca mecanismul administra-tiv s functioneze in mod profitabil atat pentru stat cat i pentru proprietari. Istoria dome-niului Bran, al carui domn de pamant era Magistratul orasului Brasov, este elocventa, in acestsens. Nurnit in 1806 castelan la Bran, Andreas Bokros indeplinit functia cu o asprime care1-a facut odios in ochii administratilor sai, dar i-a atras increderea conducerii orasului. Rapoar-tele trimise timp de 43 de ani stau marturie a felului cum a inteles sa gospodareasca aceastaparte din patrimoniul brasovean. Dincolo de monotonia unor bilanturi, sechestre, confiscari,dispute cu vamesul aflat in subordine, doul momente raman notabile in viata acestui functi-onar model: anii 1821 i 1848. In primul caz s-a vazut pus in situatia de a primi i tria rapidrefugiat-ii din Tara Romaneasca, a-i deosebi pe boieri, targoveti ori negustori de zavergii sia urmari starea de spirit a localnicilor, incitati de evenimentele ce se desfasurau in vecinata-te 1. Cu cei din urma conflictul avea A, se permanentizeze, culminand cu anul 1848 cand, exce-dati, branenii 11 alunga pe castelan. Pub beam mai jos suplica lui Andreas Bokros catre Ma-gistratul orasului Brasov in care, plangandu-se de sumetirea romanilor, cere s fie repus infunctie prin forta armelorCinstit Magistrat,

La inceputul lui noiembrie 1848, o persoanä demna de incredere, care insa vrea ca nu-mele sa-i raman a. secret, mi-a adus la cunostin0 ca romanii din Bran, care s-au inarmat atunci,nu numai ca intentioneaza sa ma atace, dar urmáresc chiar sa ma omoare.

Desi In slujba mea de 42 ani, In calitate de functionar supus imparatiei, nu m-am sim-tit vinovat cu nimic, totusi am crezut oportun sà ies din calea poporului atat de fanatizat prininarmarea sa i am venit la Brasov, asigurandu-mi viata mea si a familiei mele, dupa ce amlasat sä conduca serviciul din Bran de adjunctul castelanului, Andreas Deal.

La Brasov am fost nevoit sä aud, atat din partea notarului Honigberger, care veneaperiodic, cat si din partea adjunctului mai sus pomenit, cä amenintarile la adresa mea continuaO. se dezlantuie. Din aceasta cauza am amanat intoarcerea mea la Bran, cu atat mai vartos cucat anarhia dintre romanii de acolo s-a intetit, lucru care a fost semnalat nu numai de Cin-stita Inspectie a Branului ci i eu 1-am raportat Cinstitului Magistrat in urma provocarii ofi--dale ce mi s-a facut sä predau contributia restantä.

Netinand seama de aceste amenintari, eu as fi mers in postul meu dar o pneumonie neas-teptata a sotiei mele i-a pus viata in pericol, asa cum rezulta din copia legalizata a certifica-tului medical din 19 ianuarie 1849 si astfel am lost retinut de aceastä maladie i In special deingrijirea pe care i-am datorat-o sotiei mele.

intre timp amenintarile s-au infaptuit, averea mi-a fost jefuita, cea mai mare parte atrabantilor, asa cum am raportat in luna noiembrie 1848, au fost alungati din slujba, adjunctulcastelanului, Deal, a fost expus la diferite insulte, la chiar la 15 noiembrie 1848 a fost amenintatde dascalul Iuon Vartolomei i Nicolae Tataru (amandoi secretari ai tribunatului) din Simon saparaseasca castelul impreuna cu familia si cu notarul Honigberger, caci in caz contrar ei vorpune foc tuturor clädirilor de acolo. Deci nu le-a ramas altceva de facut decat O. se refugieze inoras cu familia, sä raporteze cele intarnplate Cinstitului Magistrat i s ramana linistiti in oras.Atunci Cinstitul Magistrat a binevoit sä obtina de la Cinstitul Comandament de graniceri che-saro craiesc o strajá militara pentru castelul din Bran, care se compunea dintr-un caporal si

1 Vezi art. ns. Bate noi despre miscarca revclufforard condusd de Tudcr Vladimires-cu. 1?efugiafii din districtul Brascv, in Studii". XXIV, 1971, nr. 1. p. 53 i urm.

2 Arhivele Statului Brasov, Fond Actele Magistratului, nr. 581/1849. Dam tradu-cerea din limba germana.

,,Revista istorica", torn IV, nr. 11 12, p. 1073-1075, 1993

2

si-a

www.dacoromanica.ro

1074 Georgeta Penelea-Filliti 2

trei soldati. StrAjuit astfel, castelul din Bran nu a avut de indurat nici o pagubire dar insul-tele, amenintarile i celelalte cu privire la persoana mea cat si la amintitul adjunct au luatproportii nemasurate de la asezarea tribunului. Totusi des amintitul adjunct a plecat si el laBran, dupa ce s-au dus la Bran, la 2 1 ianuarie a. c. militarii chesaro craiesti si multi slujbasi

familii de-ale lor; el s-a prezentat Cinstitului Comandament de graniceri chesaro cthiesti,care 1-a indemnat s thmana la Bran, pentru indeplini serviciul. Deak a dat curs acesteidispwitii, mai ales el in acest scop venise la Bran. Si in timpul cat cinstita arrnata a fostacolo, el n-a mai fost expus la nici o insulta. Dar nici aceasta liniste relativa n-a durat mult,cad la 27 ianuarie a. c., dupä plecarea cinstitei armate chesaro crAieti, and a voit Deak, lacererea Cinstitului Comandament de graniceri chesaro crliesc, s. i se dea patru ordonante cA-IAn a duce in satele vecine adrese oficiale militare pentru procurarea a 27 de carutede transport, i s-a adus insulta de catre tribun i acolitii sai, prin trabantul de la castel Flue-ra§, sa-si ia catrafusele la Brasov. In aceiasi zi s-a tras asupra lui in curtea grAdinii <sic 1> cas-telanatului un foc de armA din lunca domneasca, iar la 16/28 ianuarie a. c. i s-a scris de tri-bunat, sub semnAtura lui Aron Mosoiu, Ion Chiujde, Coman Enescu, Nicolae Tataru i IuonVartolomei: Deal( O. se abtina de la orice amestec in serviciu deoarece brAnenii si-au pus sluj-basii lor i Deak, in cazul unui amestec, va primi ceea ce nu va putea impArti cu nimeni".

In aceiasi zi a fost iarAi amenintat cu impuscarea i cu atac prin surprindere si a sea--pat de acestea numai multumita strajei care i-a fost data de cAtre d. cornandant al pasului,cApitanul de Bosnyak i ordinului de path intarita. Urmarit in acest fel, pentru puteasalva viata, a parasit iarAsi Branul, impreuna cu familia, cu asentimentul dornnului coman-dant de graniceri, maiorul de Arbutina; aceastA plecare i-a fost asigurata i favorizata nurnaimultumita pazei militare care i-a fost data pana la Brasov si prezentei mai sus amintituluicapitan. Neavand nici o cunostinta despre acest incident, am plecat i eu la 2 1 ianuarie a. c.din (was, In speranta cA atitudinea anarhica a romandor braneni se va fi linistit, pentru casa-rri reiau postul, dar n-am rAmas putin mirat and 1-am intalnit pe Deal in camp si mi-apovestit Intamplarea de mai sus. Eu am cantarit cele intamplate si am dedus GA nu se poateface serviciul deocamdata in mijlocul poporului de mai sus, din cauza anarhiei dezlantuitern-am relators iarAsi In oras.

De altfel eu pot sa-i dau Cinstitului Magistrat cea mai desAvarsita asigurare ca nica-ieri nu ma simt mai bine ca in slujba mea i, cu toata boala sotiei male, de and sunt aci,m-as fi dus des acolo (lath n-ar fi avut loc insultele anarhice de mai sus si dath viata meanu mi-ar fi fost arnenintata. Aceste tulbuthri, pot jura, nu sunt provocate de mine ci de int-prejurarile actuale care trebuie atribuite urei mari pe care o au romanii fata de unguri. Deaceea este cu atat mai dureros sa citesc doll& adrese ale Cinstitului Magistrat din 14 februarie1849 nr. 450/1849 si 17 februarie nr. 485/1849 (pe care le-am primit abia la 2 1 februarie a.c.) In care mi se aduce jignirea nemeritata de a propune in termen de trei zile in mod provi-zoriu om de nationalitate germana, cAci altfel locul va fi ocupat chiar fara propunerea mea.

Cinstit Magistrat!

S-ar pArea ca aceastA comportare a brAnenilor se atribuie faptului cI, atat i'eu cat siadjunctul Deal suntem de nationalitate maghiara si de aceea se intentioneazA angajarea pro-vizorie a unui german. Daca se adopt& aceasth pArere, atunci nu pot sa ma abtin de a-miexprima supusa observatie ca: un sas sau un german este tot atat de rau primit de branenisi tot atat de putin iubit ca i un ungur, deoarece anarhistii din Bran nu iau in consideratiecelalalte natiuni si nu accept& administrator sau reprezentant aJ autoritAtii siiperioare decatpe slujbasii pusi de ei, fIcand parte din natiunea romana.

Oricum ar fi, eu vreau sA-mi continui serviciul i sA ma prezint in post la 1 martiea. c., dar imi permit mai intai sA cer apara re si ajutor ca Cinstitul Magistrat sA binevoiasca sa-mi

inaintea plecArii mele din Brasov, pe cale militarl :

pentru

obtina,

sia oi

si

www.dacoromanica.ro

3 0 victim5, a revolutiei 1075

1. Prin Cinstitul Comandant al pasului Bran s5, se ordone ca preotii d acolo, tri-bunul i personalul lui, juratii i toti locuitorii s5, se abtin5, de la orice insulte, ameviolente dea ascultare, f5xá de care nu se poate presta serviciul.

2. Pentru siguranta vietii mele cer o escort& suficientä la plecarea mea de aici cu ada-osul prea supus ca garda castelului din Bran s5, fie intärit5, de cXtre armata chesaro crliasca,iar in caz de nevoie cornandantul pasului sl-mi dea asistent5, militarl, de voi avea nevoie inserviciu. Totodat5, s5, fie arestate apeteniile r52vratiti1or, fanatizati de agitatii i s§. fie predatilocurilor competente pentru a fi pedepsiti.

3. Trabantii alungati care vor sa, se intoara s5, fie reprimiti, pe cei care nu mai voiescsä slujeascA, inlocuiascl cu altii noi, care A, nu mai fie impiedicati, arnenintati i insultatisau urnariti de anarhisti.

4. in sfarsit, Cinstitul Magistrat s binevoiasc5, s5, dea trabantilor caii necesari, cizme-le si solda lor. Totodat5, s5, dea dispozitie s li se restituie acestora pustile i sbile, iar incazurile urgente bränenii s5, dea curieri caläri care s5, duel scriptele oficiale in comunele hive-cinate si la Brasov.

In aqteptarea unui thspuns favorabil, rArnan cu deosebitä stima, al Cinstitului Magis-trat, supus servitor,

Andreas Bokros, castelan

Brasov, la 22 februarie 1849

.intarii sA-mi

sl-i

fi

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

PRESA IN EPOCA MODERNAIDEAL $1 REALITATE

ROLUL ZIARELOR ROMANETI BRASOVENE INTIMPUL REVOLUTIEI DE LA 1848-1849

PAUL ABRUDAN

Cele doua ziare romanesti ce apareau la Brasov, Gazeta de Transilvania" i Foaiepentru minte, inima i literatuth", au avut un rol insernnat in pregatirea i desthsurarea re-volutiei de la 1848/1849 din Transilvania. Aceasta s-a datorat faptului a in fruntea lor, incalitate de redactor, s-a aflat George Baritiu, luptator ferm i hotarat pentru cauza nationala,militant cu temeinica si vast& cultura generall, bine informat asupra evenimentelor europenesi locale, analist priceput si bun organizator, combatant neinfricat, propagandist si mobili-zator de prestigiu in randul maselor. Datorith acestor calitati, in timpul evenimentelor C ,iiarsi atunci cand fiinta Comitetul national roman redactia celor doua, ziare, reprezentath deneinfricatul carturar brasovean, a indeplinit, in bun& másura, rolul de stat-major al revolutieiromane de la 1848/1849 din Transilvania i Banat. Aceasta avea in vedere legatura permanenta,direct& i operativ& a redactiei, realizath prin cele doua organe de presa, cu masele largi alemilioanelor de romani ardeleni si banateni, din toate clasele i starile sociale, in randul caroraa thspandit ideile noi, privind lupta popoarelor europene pentru inflptuirea unor transformarirevolutionare pe plan social-economic si politico-national, i pe care le-a informat asupra si-tuatiei interne si internationale, declansarea, desthsurarea i programele revolutiei din. dif e-rite thri ale vechiului continent; prezentarea prietenilor i adversarilor luptei poporului romanpentru libertate; luarea de pozitie impotriva asupritorilor i dusmanilor; demascarea si corn-baterea m&surilor represive, a crimelor i masacrelor savarsite de nobili, garzile maghiareunithtile de secui; sthtuirea, calluzirea i indrumarea teoretica i practica a luptei romanilorpentru infaptuirea progranului revolutiei; mobilizarea la actiune i organizare militara, lainarmare cu arme albe si in special cu arme de foc, la invatarea meseriei armelor; incercareade a crea un limbaj romanesc cu specific militar; sadirea increderii in fortele proprii si in vii-torul luminos al poporului nostru; prin caracterul lor cornbativ i centru polarizator a lupteirevolutionare din cele trei tan romane surori; prin aceea a ele au pastrat pentru posteritateo serie de documente de epoca de mare insemnatate, care prin continutul lor, sunt asemeneaunor jurnale de operatii militare zilnice.

Prin publicatiile brasovene, in special prin Gazeta de Transilvania", in cele patru siuneori sase din pagini din perioada martie 1848 martie 1849, dedicate in intregime revolu-tiei, George Baritiu tinea permanent contactul cu toate localitatile Transilvaniei i Banatului.

Pe aceasta cale, carturarul brasovean isi informa cititorii asupra ideilor noi raspanditein Europa, referitoare la lupta popoarelor pentru inlaturarea vechilor randuieli i infaptuireaunor transformari revolutionare pe toate planurile. Dintre acestea mentionam: libertatea ti-parului, libertatea nationalä, folosirea limbii nationale in toate institutiile, egalitate civil&

religioasl, reprezentare proportional& a claselor i starilor in organele de conducere, gardanationala, minister responsabil de actele sale, purtarea comuna a greutatilor publice, instantejudecatoresti cu jurati, invatámant de toate gradele in limba materna, eliberarea detinutilorpolitici, eliberarea thranilor aserviti i improprietarirea lor, siguranta personala, desfiintareapedepsei cu bataia i moartea i multe altele. De asemenea, ii informa cu evenimentele inter-nationale si interne, referitoare la declansarea diferitelor miscari sociale i politice, cu izbuc-nirea, desfasurarea i obiectivele revolutiei in tarile europene, incepand din Irlanda pana laDunare. Astfel, publica stiri despre revolutia franceza din februarie 1848, adunarile locuitori-lor i revendicarile acestora din Praga, Viena, Pesta, Munchen, din ducatele Hessen-Darmstadt,Sleswig-Holstein, din Prusia, Polonia ruseasca, Galitia, Venetia, Lombardia, Sardinia, Genua,

Revista istorica", tom IV, nr. 11 12, p. 1077 1087, 1993

8

Ii

www.dacoromanica.ro

1078 Paul Abrudan 2

Roma, Lemberg, Slovacia, Boernia, Croatia, Serbia, Slovenia, Dalmatia; despre proclainarearepublicii la Lyon in Franta, in ducatele Modena, Parma si Piacenta Italia; despre fugaunor suverani din fata revolutiei; despre Ascoala vienezilor din mai 1848; despre concentrareade trupe rusesti la granita spre Prusia, Galitia si Moldova, luptele arrnate dintre trupele aus-triece i statele italiene, dintre polonezi i prusaci, dintre croato-sloveno-sirbi i unguri; despretratativele dintre masele populare i guvernanti, dintre conducerile nationale i puterile su-zerane; despre situatia din Tara RomAneascA i Moldova, adunarile i programele revolutio-nare, desfAsurarea revolutiei, interventia militarS, strAinl tarist i otomanS.

Concomitent, romAnii ardeleni erau informati despre situatia din Transilvania i Banat:adunArile romAnilor, ungurilor, sasilor i secuilor, tinute separat la Brasov, Cluj, Sibiu, Sighi-soara, Dej, Tazgu-Mures, Aiud, Blaj, Arad, Timisoara, Lutita; sau impreunl ale romanilor

sasilor la Brasov si Sibiu, ale cancelistilor unguri, români i secui la TArgu Mures. Pub Eadate in legAtiirg cu pregAtirea i desfAsurarea adunkilor nationale ale românilor de la Blaj,tinute la 30 aprilie, 3-5/15-17 mai, 15-30 septembrie 1848, si rezolutiile adoptate. Ele in-sereazA in paginile lor petitiile cu revendickile sociale, economice, politice i nationale, dezbA-tute i adoptate in aceste adunki, dintre care mentionAm acelea ale romlnilor de la Blaj, Orlat,Arad, Timisoara, ale sasilor din Sibiu, Brasov, Sighisoara si Medias, ale ungurilor din Cluj,Dej, TArgu Mure i Aiud; continutul acestor petitii, devenite programe de actiune i parti-cularitAtile bor. Referindu-se la petitia ungurilor din Cluj, Gazeta de Transilvania" din 2 9martie 1848, vorbeste despre dorinta acestora de uniune a Transilvaniei cu Ungaria, sub mo-tivul a numai astfel vom putea asigura viitorul patriei noastre, pacea i linistea". Acelasilucru ii solicitS i cancelistii maghiari i secui, practicanti la Tabla regeascl din TArgu Mures,in petitia adoptatA in adunarea din 24 si 25 martie 1848. La un asernenea deziderat s-au raliatnobilii unguri din comitatul Solnocul Interior, la 3 aprilie si din Dej.

Dar in acelasi timp, redactia ziarelor rominesti brasovene prezinta pozitia romaxiilorsasilor fatA de problema uniunii. Si unii i altii se opun din fasputeri, atat in adunki i pe-

titii, cat si in organele publicitare.Cu toate promisiunile de drepturi i libertäti adresate romAnilor, acestia resping ideea

uniunii, imediat drip& vehicularea acesteia. Pozitia lor oficialS s-a stabilit in programul revo-lutiei, adoptat de adunarea national& de la Blaj, din 3-5/15-17 mai 1848, la punctul al 16-lea,in care se consemneazA: Natiunea roman& cere ca conlocuitoarele natiuni nici decum sä nuiee la dezbatere cauza uniunii cu Ungaria, pang, clad natiunea roman& nu va fi natiune cons-tituith i organizatA cu vot deliberativ si decisiv in camera legislativa"

Sasii, la randul lor, s-au opus uniunii. Astfel, cancelisti sasi, aflati la Tabla regeasadin Targu Mures, refuza, s semneze petitia alcAtuita de cancelistii maghiari la 25 martie 1848 2.La 10 mai, adunarea sasilor din Sibiu refuzA sS primeascä manifestul magistratului de la Cluj,prin care se cerea uniunea neconditionata.". Tot atunci i sasii din scaunul Miercurea declarlcä sunt in contra uniunii" 2. Peste doul zile, sasii din Bistrita, Sighisoara, Medias, Sebes,cu tot cuprinsul lor, se declarl in contra uniunii" 4. La 18 mai, ora 10, in Sibiu, natio. sä-seasca tinu o adunare national& publicA, compusa. din cetateni sasi, dregAtori i tkani din toatejurisdictiile sAsesti, sub presedintia Comitetului national, in care intrebarea fundamentalS fupentru uniunea Transilvaniei cu Ungaria. Toti strigara. intr-un glas: Nu vrem uniune cu Un-garia" 5. Referindu-se la situatia din Sibiu, la 26 mai, Gazeta de Transilvania" consemnac. cetatea aceasta i tinutul slu rAmAind credincioasS, principiilor sale, care sunt in contrauniunii cu Ungaria, au pus toate mäsurile la cale, ca la intImplare de o navalire din partea ce-lor ce sunt pentru uniune, sa. se poatA apara" 6.

Foile romanesti brasovene ii informeazA cititorii in legAturg cu infiintarea de gärzinobiliare, cetatenesti i nationale in multe din statele europene, precum si in orasele si targu-rile ardelene i bAnatene. 0 asemenea probleml a fost discutatá de comunitatea din Brasov,la 2 1 martie 1848, unde s-a hotArAt organizarea grzii cetkenesti, in care O. intre toti locui-torii" 7. Consecventi acestui principiu, dupä constituirea gkzii cetatenesti, in orasul de la poa-lele TAmpei, sasii Ii invitar i pe locuitorii romini brasoveni, cu arme, in gard1", iar din

1 Foaie pentru minte, iniml si literatura" nr. 20, din 17 ma i 1848, p. 153-155.2 Idem, nr. 13, din 29 martie 1848, p. 94-100.

Gazeta de Transilvania" nr, 36, din 3 mai 1848, p. 147.4 Idem, nr. 37, din 6 mai 1848, p. 152.5 Ibidem, nr. 38, din 10 mai 1848, p. 157 160.° Ibidem, nr. 4 1, din 20 mai 1848, p. 169 172.7 Ibidem, nr. 22, din 15 martie 1848,p. 89-92.

3

Or

Si

www.dacoromanica.ro

3 Ziarele romanevti bravovene 1079

randurile lor vi ale grecilor, se denumira i comisari la comisia inrolatoare" 8 Pe la inceputullunii aprilie 1848, and se organiza garda cetateana." in Medias, vi romanii localnici au fostinvitati s intre in acest organ. Drept urmare, se dusera vi se inscrisera la garda, unde fuseraprimiti cu vivaturi" 9.

Redactia ziarelor românevti bravovene inforrneaca publicul despre faptul, a, in maimulte boca1itài, iobagii nu vor sä mai lucreze pe domenii, sä plateasca taxe i dari ca in tre-cut, inscrie feciorii la oaste in unitatile ungurevti, nu accepta uniunea Transilvaniei cuUngaria; ca in unele locuri satenii au intrat in pamânturile pe care feudalii maghiari le rapi-sera de la inaintavii lor, cu ani in urma. Mai departe, descriu masurile luate de nobili vi auto-ritati impotriva iobagilor, incerca.nd sa-i intimideze i sa-i oblige la supunere i indeplinireavechilor obligatii, cu forta armatä.

Concomitent cu actiunea de raspindire a ideilor noi, revolutionare, vi de informare aInaselor de rornani cu mersul i desfavurarea luptelor sociale, politice i militare pe plan euro-pean i transilvanean, ziarele românevti din Brasov demasca, combat vi infiereazá masurilerepresive executiile silite, urmaririle, prigoana, bataile, arestarile, intemnitarile, crimele

masacrele luate de nobilii i aparatul de stat maghiar impotriva romanilor i, uneori, asavilor, care se opun uniunii Transilvaniei cu Ungaria, nu accepta conscrierea tinerilor in oasteamaghiarl, nu vor sa indeplineasca vechile obligatii de natura feudall, se opun executiilor si-lite, ori au intrat pe plminturile nobiliare, folosindu-se de forta garzilor nobiliare, a gärzilormaghiare vi a unitatilor de secui.

Referindu-se la aceste actiuni, Gazeta de Transilvania" din 8 aprilie 1848 relata cäEftimie Murgu, martirul libertatii române, dupl o robie amara i dureroasa de doi ani i vaseluni... ii recavtiga libertatea" 1°. In zina de 9 mai, avocatul Florian Micas, fu dus la TarguMures intre cele mai ura.te batjocuri i aruncat in grea inchisoare" 11. La 22 mai, de teama uni-tatilor de secui, care, se zvonea cà yin contra savilor" din Medias, toate stau aci pe piciorde razboi. Tobele sutra alarma i clopotele de la biserica saseasca se bateau intr-o dunga. Mul-timea alerga pe ulita, tremurand. Garda nationala se Concentra in piatä. Toti de toate parti-le striga: vin secuii, vin sa ne arca v'r sà ne pradeze orasul. Vai de noi I" Din satele Atel

Sarov ievira gloatele inarmate, ca sà intampine pe duvmani. Iar din satele de jos venea mul-time ca sà dea mana de ajutor cetatenilor" 12

De la Sibiu, ra 20 mai 1848 se arata ca Divizia de secui, trecand in zilele acestea catreSibiu, fact' excesurile cele mai urate. Anume, in Arpatac batjocori pe mai multi romani, careavura nenorocirea a trece pe langa ea" ". La 25 mai, de frica unitatilor de secui cetatea Me-.dia i intreg scaunul ei se afla pe picior de razboi" 14.

Din Carei, la 2 1 mai 1848 se relata ca preotul romanesc Moise S. Novae se afla in prin-soare la Carei", acuzat cà a indemnat pe iobagi sa nu indeplineasca obligatirle fata de sta.-panii de parnant. Tot acolo se afla inchii inca 36 romani din Sanislau, cu fiarele la picioare,pentru cuprinderea unor portioare de pamant, pe care le luase groful Gy. Károly de 6 ani"lar in numarul urmator al ziarului, se condamna faptul ca in temnitele din Carei se afla 327robi, iar alti 115 sunt scovi la facerea drumului, pentru ca in temnita nu mai incap", proveni-t din randurile taranilor ridicati la luptä 16.

0 atitudine deosebit de vehementà au luat ziarele românevti bravovene fata de baiasAnge de la Mihalt, unde, in 2 iunie, vineri, la 10 ceas, secuii, insotiti de husarii din Teiuv

si de gardivtii din Aiud, puvcara de 7 ori, far/laser& 14 români morti, 50 raniti, din care multili detera sufletul mai erzu. Sangele nenorocitilor, vaietul i amarul vacluvelor vi al orfanilorsublinia G. Baritiu va striga razbunare catre cer i va fi testimoniu de lira nationala" 17

Ziarul demasca atacul ungurilor inarmati asupra romanilor lipsiti de arme din Marghita,la 28 iunie 1848, cu prilejul alegerii de deputati, and au fost macelariti mai multi barbati,

8 Ibidem, nr. 30, din 12 aprilie 1848, P. 123-126.9 Ibiclern.

Ibidem, nr. 29, din 8 aprilie 1848, p. 119-124.11 Ibidem, nr. 38, din 10 mai 1848, p. 157 160.12 Ibidem, nr. 4 1, din 20 mai 1848, p. 169 172.13 Ibidem, nr. 40, din 17 mai 1848, p. 165 168.14 Ibidern.18 Ibidem, nr. 42, din 24 mai 1848, p. 173-176.18 nr. 43, din 27 mai 1848, P. 177 180.17 Ibidem.

s&-si

Sr

di

Ibideln,

www.dacoromanica.ro

1085 Paul Abrudan 4

intre care si-au pierdut viata preotul Praja din Margine i Vasile Ciresan, judele din Popescu 18.Cei 160 de grgniceri secui stationati in Dar los si Ibasfalgu i-au batjocorit i batut pe locuitoriiromani si sasi informeaza ziarele brasovene. Pe preotii romanesti ii prind, ii inchid", intrecare se aflau parohul roman din Blgjel, care de 3 saptgmani se aflä in prinsoare, si parohuldin Budiu" 18. La 26 iulie 1848, foile brasovene criticau mgsurile intreprinse de dregatoria.mireneascg in contra romanilor. Soldatii Ii prind pe aceia care nu acceptg uniunea, ii battrimit la tenmita. De-a lungul Muresului mai din tot satul sunt trimisi cite 3-4 oameni, innumele satului, la temnita, la Reghin sau la Turda, unde sufere de foame. Preotii romani, careau fost la Blaj, sunt dispretuiti i condamnati la temnita. La Iclandu Mare, solgabirgul a adus,60 dragoni, pe care trei sate sunt silite a-i tine cu toatg proviziunea. Romanii din Iclandu MareIclandu Mic i M(ures) Lechinta suferg multe necazuri i asupreli, numai pentru ca Ii tin ju-ramantul depus pe Campul Libertatii. Din aceastg cauza, multi sunt trirnii la temnita" ".

in zona Abrudului, soldatii secui i poleaci" au cules armele de la romanii din mai mul-te sate, si se intretin din sumele i subzistentele ridicate fortat de la populatie. 0 parte dintreconducatorii romani locali, intre care preotii: Simion Ba lint, Ilie Cosocariu, Nicolae Fodor,I. Patita, intelectualii G. Balea, I. Corches, I. Dangea, Samuel Morariu, Petre Ionete, Iosif$ulutiu, Tioc Teodor si Moga, se aflan arestati i fntemnitati. Pe preotul roman din Daia, la17 iulie st. v. il impuscg mortal nemesul maghiar, care-i era vecin. In tirnp ce comitea crima,ucigasul se exprima cu cinism: Te pusc mai bucuros pe tine, decal pe cainele meu" 21 La Si-biu, ungurii, prin vamesul de la Turnu Rosu, Dobokai, insotit de locotenentul Banffy, cuo patrulg numeroasg, i-a arestat pe August Treboniu Laurian, care zace prins i pazit in cazar-mg", i pe Nicolae Ballsescu, prins in cvartirul sau i pazit de ostasi" 22, iar Simion Bar-nutiu, presedintele Comitetului national roman, a scapat cu fuga 23.

In Turda, la 24 iunie, un soldat secui, la o fecioarg de roman i-a tgiat cosita, cu careapoi el a inceput a o bate. Fecioara, de rusine, ii pierdu mintea". La 23 iulie, solgabirgul dinAiud, Hegyesy, bgtu pe un roman foarte rgu", iar preotului care interveni in apgrarea sätea-nului, solgabirgul rgspunse: i pe d-ta te voi pune in lantl". La 24 iulie, autoritItile maghia-re din Sieu duserg 60 ostasi calareti asupra sätenilor care nu voiserg a face robotele", pe ca-re-i baturg la sange pe unii ii duserg la prinsoare" 24.

CU multa virulentg au atacat ziarele romanesti brasovene masacrul sgvarsit, pe la sfar-situl lunii august 1848, de husarii si gardistii adusi de la Ghiri i Agarbiciu", in randurilesatenilor din Luna Ariesului, care nu voirg a lgsa sä intre in comung Comisia conscrietoarea recrutilor", i deschizand focul, dupg, 5 pusaturi, cazura, 15-20 (oameni), mai cu seam&romani" 2°.

Pentru a pune capgt represiunilor comise de nobili, ggrzile unguresti i uniatile secu-iesti, Foaia pentru minte, inima i literaturg", din 26 iulie 1848, publicg un apel, semnat,In numele mai multor romani de la Mures", de lacob Muresanu, adresat Frafilor unguri !,prin care-i cheama la ratiune. Nu batjocoriti intru atata pe compatriotii vostri romani spu-ne acesta , nu va, patati caracterul i numele cel vestit de unguri, nu vä inelati, ea cu tern-nitg, cu robie, nu puteti pleca inimile rornanului la unire frgteascg cu voi. Sd stifi, frafilor,cd romdnul in veci va ?amine tot roman, si numai atunci va putea iubi din inimd pe voi caunguri, cand nu-li mai ridica Witt; asupra capului romdn, Si nu-fi mai incdrca picioarele romd-nului cu lanturi de fier. Ati rgtacit, fratilor maghiari 1 Ca voi pe romanul care stie ceva car-te 11 numiti turburgtoriu, iar pe cei nestiuti, ii aruncati in temnita; credeti(-ne) ca politica aceas-ta e rea, v manjeste numele i va inegreste caracterul" 28.

Cum actiunile represive impotriva romanilor nu scad, ci, dimpotrivg, se amplificg, re-dactia brasoneava continua sa le demaste i combata4 In articolul Barbariile si cruzimile un-garo-secuilor, se ia atitudine atat impotriva asasinilor tribunului Vasile Pop, pe care, dupa ce1-au schingiuit cumplit, 1-au spanzurat in fata casei sale din Nazna; cat si a garzilor nationaleunguresti, a unitatilor de secui i husari, care jefuiau pe locuitorii romani ai satelor de bunu-rile lor, dupg care le incendiau casele i gospodariile, lasandu-i pe drurnuri27.

18 Ibidem, nr. 56, din 8 iulie 1848, p. 229-232.12 Ibidem, nr. 58, din 15 iulie 1848, p. 237-240.28 Foaie pentru minte...", nr. 30, din 26 iulie 1843, p. 238-239.

Gazeta de Transilvania", nr. 63, din 2 august 1848, p. 259-262.22 Idem, nr. 66, din 12 august 1848, p. 273-276.22 Ibidem, nr. 67, din 16 august 1848, p. 277-280.24 Ibidem, nr. 58, din 15 iulie 1848, p. 237-240.28 Foaie pentru minte...", nr. 41, din 11 octombrie 1848, p. 325-332.28 Idem, nr. 30, din 26 iulie 1848, p. 239-240.

Ibidem, nr. 46, din 15 noiembrie 1848, p. 366-367.

si.

"

gi

8

www.dacoromanica.ro

5 Ziarele romanesti brasovene 1081

Redactia ziarelor romanesti brasovene a avut un rol deosebit de insemnat in sfätuirea,c.läuzirea i indrumarea teoretic .. practic., a luptei rornanilor, mobilizarea la actiune si or-ganizare, la inarmare cu arme albe si in special cu arme de foc, invAtarea meseriei armelor,incercarea de a crea un limbaj romanesc cu specific militar, la trezirea i dezvoltarea constiin-lei nationale, pentru infaptuirea programului revolutier, pentru a-i feri de greseli i abateri,care ar fi putut avea consecinte grave si pune in pericol nu numai indeplinirea obiectivelor sta-bilite, ci i Pinta i viitorul natiunii romane.

Una din problernele asupra crireia cele cloth).* ziare ii sfAtuiesc, indrumá i c..15.uzesc peromanii ardeleni Si b.nateni este chestiunea formdrii de gdrzi nationale inarmate, care sä fiein mäsuth a le apára interesele. In acest sens, la 5 aprilie 1848, Gazeta de Transilvania"

articolul Ce este garda nationala? 28. La 3 1 mai, ziarul retine atenPa c. in numärul 15/1848 al Foii...", arltardm folosul i trebuinta de a se organiza neapárat o gardä national..

mustrarAm pe toti aceia care nu voiesc sau nu pricep insemnatatea acestei masuri mantui-toare" . In acelasi articol se vorbeste despre necesitatea inarmi,rii gárzilor nationale, adicä alocuitorilor. Ar fi o mare norocire da.cä s-ar putea castiga arme de foc cat mai multe se.arata in articolul mentionat mai sus. Lipsa acelora se simte i pe la orase, incat locuitorii'suntsiliti a scoate la intrebuire mice ruginituri. Dup. armele de foc, cele mai bune sunt Vincile as-culite ,si toporate. Sasimea pe la sate inc., primi lAncile i coasele puse in lung; sasii in maimulte parti imbiarä i pe romani a se arma ca ei; multi si primir." 29.

Argumentând nevoia imperioas. ca rornanii sa. fie inarmati, redactia ziarelor din Brasovarata a de cand e lumea, unde fu stiinta i arma, acolo fu i puterea i domnia. In ochii nos-tri sublinia aceasta de azi incolo, toti care se feresc de anne vor fi sau iepuri fricosi, saunebuni, sau prädatori, can ar vrea ca p.mantul strAbunesc sà fie la maini strAine" ".

Referindu-se la situatia din Moldova si Tara Romaneasea, ziarul consemneaz.: Toatesunt bune, oarneni Inca avem; dar ne cam lipsesc armele. Vom lua. Garda national. din Bucu-resti, cati s-au scris paná acum se suie peste 1.500. Anne ! Anne ! Cu organizapa gardei dintarani facem o armadri numeroasa, dar numai cu 31. Apoi, ziarul se ocupá de o laturaa activitatii garzilor nationale, atràgand atentia ca la arme se cere si deprindere". Dup. carearat. ci. deprinderea in manuirea armelor cade in sarcina ostasilor scapati de sub arme, cum

gränicerii (care) pot si trebuie sa fie dascAlii poporului in purtarea armelor" 32.Redactia ziarelor brasovene se preocup. i de crearea unui limbaj romanesc cu speci-

fic militar. In acest scop public. un articol cu termeni militari straini, referitori la organiza-rea, inzestrarea, instruirea i tactica de lupt. a subunitatilor i unitatilor, preluati din limbagerman., pe care-i traduce in limba roman., sau gisindu-le termenii adecvati.

Trezirea con§tiintei nationale si mobilizarea la actiune au fost alte probleme cc au statin atentia redactiei ziarelor romanesti din Brasov. Reluand ideea din Manifestul elaborat deSimion Barnutiu in martie 1848 la Sibiu, G. Baripu public. mai multe articole, prin care iiinstiinteaz5, pe cititori c5. Astazi fasun.. cuvantul cel dulce al libertatii in toate cetAtile si ma-ne va fasuna in toate satele. Astazi este ziva invierii popoarelor celor moarte I Romanilor I As-tAzi este ziva invierii dreptului nostrul Natia roman& nu mai poate fi roaba ungurilor, secui-lor i sasilor. Natia noastr. trebuie sIt se recunoascl!"

In acest context este abordat. chestiunea uniunii Transilvaniei cu Ungaria, despre care-a vorbit S. Barnutiu in manifestul amintit mai sus, asupra careia nobilimea i aristrocratiamaghiar. puneau un deosebit accent. Redactia, urmand indemnul lui Barnutiu, se ridia impo-triva uniunii, explicand daunele deosebit de mari ce s-ar aduce romanilor, in cazul cand aceas-ta ar deveni fapt. Intaratarea creste in toate partile scria ziarul. Toate jurnalele maghiaresunt pline de amenintari in dreapta si in stanga. Un maghiar se indreapta cltre romaniprovoack ca in adunarea national. de la Blaj, sit nu fac5. alta cleat sIt ceara uniunea cu 1 nga-na Mr. nici o conditiune, zicand ca. prin aceea, taranul deodat. se scar). de robote, religiase recunoaste primita". Prin .aceasta, continua Baritiu, romanii pierde bunul cel mai depret: nationalitatea i limba. Dup.. care, el spune Romanii de la Blaj, dad.. ii vor con-centra ideile, dup.. cum tare nad.jduim, vor forma o opinie publici., pornind din principiulde la care porneste toata lumea: libertate, egalitate, fra.tietate, pe care nici lingusirile din ziva

28 Gazeta de Transilvania", nr. 29, din 5 aprilie 1848, p. 115-116.29 Ibidem, nr. 44, din 3 1 mai 1848, p. 18 1-184.30 Foaie pentru minte... ", nr. 15, din 12 aprilie 1848, p. 112-120.

Gazete de Transilvania" nr. 50, din 21 iunie 1848, p. 205-208.32 Idem, nr. 44, din 3 1 mai 1848, p. 18 1-184.

i

pu-blic&

suliti"

0 Ii

si-ar

1

1

Ii

I

SO

www.dacoromanica.ro

1082 Paul Abrudan 6

de astazi, nici baionetele, nici amenintarile cu cei 80.000 secui ce le vedem figurand in jur-nalele din Cluj nu vor fi in stare a o sar5,111a" 33.

La incercarile maghiare de a-i determina pe români prin pramisiuni, presiuni, arnenin-tari i masuri represive a accepta uniunea cu Ungaria, foile brasovene ii sfatuiesc pe aces-tia sa nu faca pe voia dusmanului, ci sa-si unease& fortele pentru a se opune uniunii i pentrninflptuirea programului revolutionar. Tot acum, redactia publica articolul Rdspuns la pro-elamaliunea románilor din Ungar la, care vazuse lumina tiparului in Pesti Hirlap" nr. 62, adre-sata" catre fratii lor romani ardeleni, indemnandu-i la unirea cu Tara Ungureasca articol,in care se aratit cit hotararea romanilor ardeleni in aceasta privinta a fost hat& de cei 40.000de romani adunati in Campul Libertatii din sus de Blaj, in 15 mai a. c." 34. In acelasi timp,G. Baritiu Ii sfatuia pe autorii proclamatiei fie sit vinit pe vatra strabuna, fie sa nu dea manacu al%ii, cari sunt dusmanii poporului roman" 35. Iar adversarilor, care socoteau Cit rornaniivor putea fi usor manevrati In directia dorita de ei, redactorul foilor brasovene le raspundeaastfel: Cei cari socoteau mai deurazi cum ca ora libertatii au batut numai in Apusul Eu-ropei, i au sunat numai in urechile popoarelor asa zise culte, se inselara foarte; cdci suneturei, trecand prin Germania si Ungaria, i pretutindeni incoronat de cele mai marete rezultate,au aluns pând in Transilvania, i inca tocmai si intre romanii din tinutul Abrudului si a Cam-penilor" 36. Pentru a fi si mai convingator, G. Baritiu scrie ca. in 22 martie (1848), fiind multiveniti la piata Abrudulm, ai nostri, insufletiti de o boare a libertatii, concursera la un loc sprea se intelege, defige cuvrincioasa cale catre oamenilor cuverita libertate" 37. Dupacare conchide: Poporul care a ajuns la cunostinta de sine, care ii cunoaste dorintele drepte,li simte puterea intr-o voie unita, n-are trebuinta nici de ajutor strain, nici are a se teme dealt ritu. decat de neunirea intre sine" 38. $i pentru a dovedi cararterul unitar al dorintei roma-nilor de libertate, el spune: Setea romanilor nostri era mai vartos spirituala, i pentru aceeatuturor comuna" 38. Dupit care continua: Soarta natiunii romane se va hotari la Bucurestisi In Iasi, iar nu la Cluj, nici la Blaj, nici la Buda".

Pentru incuraja pe romanii ardeleni la lupta pentru libertate, G. Baritiu le aducevestea a la 9 iunie si in Tara Romaneasca se striga slava libertatii!". Iar mai departe spune:Sit dea cel de sus sa nu mai fie romanul iobag", pentru ca romanului de sange romanstralucit mai bine-i sta. liber" 4°.

In scopul mobilizarii lor la actiune, ziarele brasovene dau exernplu populatia romaneascadin satele de langa Medias, care s-a organizat in garzi nationale i inarmat, pentru a se aparaIn fata atacurilor nobiliare i secuiesti; locuitorii sasi din Medias si imprejurimi, care s-au ri-dicat la arme pentru a-si apara familiile, casele i bunurile gospodaresti. Cu acelasi gand, leaduc la cunostinta si hotarirea de lupta a croato-slovenilor, care si-au stabilit ca deviza: Viataliberit ori moarte I" 41.

Tot cu aceasta intentie, publica manifestul intitulat Fratilor ronaini !, elaborat i publi-cat la Bucuresti, in iunie 1848, in care se spune: Timpul mantuirii noastre a venit; poporulroman se desteapta la glasul trambitei mantuirii cunoaste dreptul sau suveran. Poporulroman, se scoall si se armeaza ca sa tie in frau pe voitorii de rail. Poporul roman, decretanddrepturile civile i politice, declara cit tot romanul e liber" 42. Spre lauda romanilor ardeleni.Manifestul continua: Frati romani! adunati-va cat mai multi, armati-va cu totii, insa imitatipe fratii vostri transilvani. Vedeti cum se adunara atatea miriade fara sa se faca cea mai mia

cea mai mica neoranduiala". In incheierea manifestului era lansata chemarea : La armeromfini! La armele mantuirii!" 43.

Redactia ziarelor romanesti de la Brasov, de asemenea, a publicat mai multe poezii,pentru a le trezi sentimentele nationale i a-i determina sa porneasca la lupta pentru infaptui-

33 Ibidem, nr. 36, din 3 mai 1848, p. 147-150.34 Foaie pentru minte...", nr. 22, din 3 1 mai 1848, p. 169-176." Idem." Gazeta de Transilvania", nr. 3 1, din 1.5 aprilie 1848, p. 127-130.

Idem.38 Ibidem, nr. 37, din 6 mai 1848, p. 152-155.33 Ibidem, nr. 31, din 15 aprilie 1848, p. 127-130." Ibidem, nr. 53, din 28 iunie 1848, p. 20 1-208.

Ibidem, nr. 4 1, din 20 mai 1848, p. 169 172.Foaie pentru minte...", nr. 25, din 2 1 iunie 1848, p. 196.

43 Idem, nr. 26, din 28 iunie 1848, p. 20 1.

i a-si path:

a-i

larma,

.ha

www.dacoromanica.ro

7 Ziarele romine#i brwvene 108 3

rea programului revolutionar. Dintre acestea amintim poezia Catre romani" ", scrisa de VasileAlecsandri, in februarie 1848, din care calm o strofa:

Voi ce stati in adormire Voi ce stati in nemigareN-auziti sundnd puternic acel glas triumfdtorCe se'nalld pdn'la ceruri din al lumei depteptare

Ca o falnica chemareUnui falnic viitor?

in acela§i numar de ziar este inserata i poezia La fralii mei romdni", scrisa de unfilo-roman", in care se spune:

Romdnilor de Lange! Romdni de bdrbdtie,Stindardul libertdtii fluturlind !Sub el lumea se pleacd, azi din nou reinviePopoarele, ce-n lanAcri piereau, piereau gemand.

La 19 mai 1848, ziarul cla publicitatii poezia 15 trial 1848 49, care indeamna la libertateunitate nationall, din care redam prima qi ultima strofa.

Fratilor, tuldejde bund! Fitz: cu toti in veselieCerul insupi ocrotepte scumpa noastrd Romdnie!Azi e ziva de-nviere a romonului poper,Care singur %pi urzepte duke, mandru viitor !

Frafilor, ndclejde build / Viitorul ce urzitiVa fi vrednic de trecutul a strdmopilor sldviti !Bdrbdtia pi unirea intre voi de-acum domneascd,

strigati in libertate: Romania sd trdiased !Peste trei saptäma.ni, foaia brasoveana publica Hora Ardealului42, scrisa de Un Ro-

man", creatie care chema la unire poporul roman din cele trei ri surori.Hai sd ddm mind cu mind/ Cei cu inima romdndSd-nvirtim hora fratieil Pe pdmantul Rominiei

Dupà qapte zile, cand revolutia era in pan& desfaqurare in Wile romane, ziarul public&poezia Rdsunet 48, de Andrei Mure*anu, care a devenit mamil revolutionar al romanilor, dincare reproducem prima strof5.:

Depteaptd-te romane din somnul cel de moarte,in care te-adancird barbarii de tirani !Acum, ori niciodatd, croiepte-ti altd soartd,La care sd se-nchine Si cruzil tdi dupnani !

in toamna aceluia§i an, cand revolutia din Moldova qi Tara Româneasca fusese mnlibu-Oa de armatele tariste i otomane, iar in Transilvania evenimentele se desfaprau in condi-tiile creqterii actiunilor represive maghiare Impotriva romanilor, Foaia..." brwveana in-sereaza In paginile sale poezia Cdtre roman% 49 de Dimitrie Bolintineanu, prin care ace#ia erauchemati la 1upt5. pentru drepturi i libertati, pentru a dovedi i pe aceasta cale c sunt dernniurrna0 ai iritejilor daci i romani. Redam prima strofa din aceasta poezie :

Voi pe care vd gonepte tirania omeneascd,Nobili fii ai Romaniei, cu curaj vd inarmafiRusinoasa apatie nu ldsati sd vd rdpeascd,S-ardtati la toatd lumea cd in Tara RonuineascdPe mormintele romane crepte-un popor de bdrbati.

Problema unitdtii de actiune, de asemenea, a fost tratata de redactia ziarelor romane§tide la poalele Tarnpei. In mai multe articole, publicate in cele dou5, organe de presa, româiiiierau sfatuiti i indrumati s, actioneze unitar, aratandu-li-se ca in unire sta, puterea. Atuncicând in a doua jumatate a luna aprilie, in timp ce romanii se pregateau intens pentru aduna-rea nationall de la Blaj, adversarii cauzei nationale romane§ti, pentru a slabi miFarea natio-nala, an emis ideea ca romanii a se intruneasca in dou 5. adunhri separate, pe confesii, greco-catolicii la Blaj i ortodocqii la Sibiu. In fata acestui pericol ce ameninta revolutia romaneascacu diviziunea, Gazeta de Transilvania" publica articolul Pentru congresul romanilor, in carecritica tin asemenea punct de vedere. Congresul se arata in articol trebuie sa se tinaa un loc, oriunde, el trebuie sä fie numai unul. Congresul are scop civil §i politic, iar nu re-

" Ibidem, nr. 2 1, din 24 mai 1848, p. 16 1-168.Ibidem.

" Ibidem, nr. 19, din 10/22 mai 1848, p. 144-152.Ibidem, nr. 24, din 14 iunie 1848, p. 185-192.

49 Ibidem, lir. 25, din 2 1 iunie 1848, p. 193-200.Ibidem, nr. 46, din 15 noiembrie 1848, p. 368.

Si

!

43

19

I

"

www.dacoromanica.ro

1084 Paul Abrudan 8

ligios. Fratilor continua ziarul toata patria Ii aruncg privirea incordath. asuprg-ne. Celdintai congres va da cea dintai probg dacg am ajuns ori nu la maturitate politics. Luatiseama... ca nu cumva sg, ne repezina natio, in vreo prgpastie. Nu opinia unuia sau altuia, cijudecata totului, reprezentat a. prin majoritate, va avea a determina punctele natiunii noastre.Asa este in toatg Europa luminatg, asa trebuie A. fie si la noi" 50. Pentru ca adunarea

ce urma A. se intruneasca, a actioneze unitar, i astfel sg se ridice la inaltimea dezide-ratelor istorice, redactia se adreseath tinerilor, spunand: Mai vartos rugam pe junime, ca f o-cul slant al pieptului sgu sg, sufere a se stampara prin cumpgtul bkbatilor, in capetele throrase uneste teoria cu o experienta bogata." 51

zilele premerggtoare adurarii nationale de la Blaj, redactia brasoveana s-a ocupatpe larg i cu detalii, in trei numere de ziar, de problema revendicdrilor poporului roman. Subtitlul Ce voiesc romclnii?, redactorul Foii..." enumerg, explica i comenteazg, totodatg, cele12 punturi, primite i proclamate in Ungaria, care strabgturg pang, in cele rnai din urmg claseale locuitorilor, i pe care nu e putere omeneascg care sg le mai retragg" 52. El insist a. in spe-cial asupra urmatoarelor revendithri: libertatea tiparului, egalitate civilg sit religioasa, gardanationalg, incetarea raporturilor urbariale (eliberarea i improprietgrirea iobagilor), eliberareainvinuitilor politici.

In cel de-al treilea articol dedicat acestei chestiuni, pe care-1 intituleazg Ce voiesctransilvani?, Baritiu reia problema libertgtii tiparului, argtand c aceasta cuprinde in

sine libertatea de a-si cultiva limbo, libertatea i egalitatea religiilor, egalitatea scolarg: co-ii comunale, gimnaziale i universitate la Blaj 53.

Problema revendicarilor revolirtiei romane este tratatg i intr-un articol scris de cance-listul Alexandru Papiu Ilarian, in care se spunea: Romanilor din Transilvania, acum e timpulNu intarziati, nu vg mai lasati in starea pomenitg de mosi stramosi. Minutul binevenit iata-1!Cereti inainte de toate rgscumpgrarea totala farg, nici o despggubire ; de aici urmeazil toate drep-turile civile i politice, asa dar i reprezentatiune. Cereti respectarea limbii voastre celei roma-nesti in biserici, scoale de pe sate s. a. dintr-untai". Dupg care, luptatorul pentru cauza na-tional& exprimandu-se cu compasiune, dar i facand elogiul limbii, spune: Sármanii de poi,noug, romanilor, alth erezitate nu ne-au rgmas de la strgbuni, farg singurg, dar singura limbaacest scump odor, acest nepretuit tezaur al natiunii românesti. Limba fratilor romani I Ascul-tati limba aceastg limba strgveche, care un roman o aseamäng cu un munte, peste care ata-tea semintii stthine n-au putut stthbate, ca sa ne absoarbg; aceasth limbg, dulce, melodioasa,o iubiti, a pretuiti, o pastrati ca strabunii nostri mai presus de toate; iubirea, pretuirea limbiivoastre sg margini" ".

Referindu-se la revendicarea elibergrii tgranilor iobagi i improprietaririi thr, redactiaziarelor brasovene este de parere ca aceasta sg se facg fgra thscumpgrare. In mai multe arti-cole, intitulate Despdgubirea proprietarilor. Legile agrare, G. Baritiu se ocupg, de aceastg .ches-tiune, tratand-o pe larg, incepand cu statul roman si pang in zilele revolutiei 55. Dupg pgrerealui, tgranii destul au plätit pang, acum, de mai multe sute de ani, pentru acea bucatica demovie, purtand ei totdeauna toate greutatile i toate sarcinile cele grele ale patriei, nu numaipentru sine, ci i pentru nemesi" 56. and este vorba de thranii romani, se afirm c aceqtiasunt si mai mult indreptgtiti la eliberare i improprietgrire Mfg thscurnparare, deoarece ro-manii singuri, dar singuri au purtat totdeauna, pan& in ziva de asthzi, toath economia, toatespesele statului, atunci and nemesii, respective foarte putin, inth de vreo cateva zeci de ani,in deplinul inteles al cuvantului nimic, dar nimica n-au intrebuit" 57.

Redactia ziarelor romanesti brasovene s-a ocupat cu regularitate i pe larg de eveni-mentele politice din Tara Romaneasca si Moldova. Astfel, numar de nurnar, cele doua organede presa publican stiri i informatii privitoare la declausarea, programele i desfasurarea revo-

52 Gazeta de Transilvania" nr. 33, din 22 aprilie 1848, p. 135 138.Iclem.

" Poole pentru minte...", nr. 15 din 12 aprilie 1843, p. 112-120.53 Idem, nr. 16, din 19 aprilie 1848, p. 121-122." Ibidem, nr. 13, din 29 martie 1848, p. 99-100.

Gazeta de Transilvania", nr. 59, din 19 iulie 1848, p. 241 244." Foaie pentru minte..." nr. 13, din 29 martie 1848, p. 99-100.57 Idem.

I

nati-onall,

in

ro-trldnii

p

n-aiba

"

I

'4

www.dacoromanica.ro

9 Ziarele romanesti brasovene 1085

lutiei. La 12 aprilie 1848, Gazeta de Transilvania", pe baza stirilor sosite din Iasi, aatain Moldova au loc miscgri de reforme constitut:ionale", subliniind faptul c. natia roman&niclieri nu doarme" ". Apoi, publia proclarnatia i programul revolutionarilor moldoveni,elaborat dupl adunarea de la 27 martie, tinuta la Hotelul Petersburg din Iasi. In nunarul ur-mator, ziarul informeaa pe cititori a in Moldova, revolutia a fost sugrurnaa in noaptea de29 martie, cu mara armat57 59.

In cursul lunii mai 1848, and Moldova in special, dar i Tara Romineasa erau araenin-tate de interventia armatelor tariste, iar reprezentantul Rusiei, generalul Aleksandr Duharnel,comisar extraordinar, se afla in misiune in Principatele Roinine, redactia brasoveang spunea :Rominimea nu se mai sperie de nimeni si de nimic, pentru aceasta cutezärn a cheasu i" ".

Declansarea revolutiei in Tara Ronaneasa, la 9 iunie la Islaz si la 11 iunie in cap ita15.,desfäsurarea acesteia au fost in atentia foilor rominesti din Brasov. La 2 1 iunie, Gazeta

de Transilvania" pub1ic. tiri de la Bucuresti, anuntand a la 11 iunie, pe CArnpul F ilaretu-lui s-au adunat cca 20.000 de oameni, care au aprobat programul revolutiei". Complotul or-ganizat de coloneii Odobescu i Solomon impotriva guvernului provizoriu, arestarea i elibe-rarea acestuia au fost cuprinse cu multe am5,nunte in nurnerele urmatoare ale ziarulu i 66 In-trarea trupelor ruse in Moldova, la 6 iulie ", in sprijinul fortelor contrarevolutionare din tars.,si amenintarea a vor trece Milcovul in Tara Rom'aneasa., tratativele guvernului provizoriucu trimiii Portii otomane, pätrunderea ostilor turcesti in Muntenia si innlbusirea in singea revolutiei, au fost alte subiecte cuprinse, nurrar de nurrar, in foile brasovene.

Condamnand interventia militaa staink tarisa i otomara, in Principatele Romine,rolul nefast al acesteia in inlaurarea -vechilor anduieli anacronice, redactia ziarelor braso-

vene o apreciaa drept una din cauzele principale ale innabusirii revolutiei de la 1848 in O.-rile romane surori.

Analizând revolutiile europene i comparandu-le cu revolutia din Tara Româneasa,George Baritiu public& articolul Osebirea intre revolufia Tdrii Ronulne,sti ,si intre alte revolufiiettropene, in ziarul din 12 iulie 1848, in care explia acest lucru, pe don& pagini. Osebirea -spune dânsul - sa intr-un singur punct, care este: in alte tstaturi revolutionate pâra acuntnu s-a imbiat nime(ni), i cu eat mai putin amenintat cineva cu interventia armati, lucruce in Tara Ron Aneasa se flcu i pin& acum, se face si para, in aceste minute, si se faceWA a astepta intru nimic desf5surarea i rezultatele revolutiei. Astfel, Tara Româneasa (siMoldova) n-are a se hipta numai cu partida reactionarl din anul au, ci, totodata, cu necon-tenita amenintare a sabiei tiranului Damocles asupra capului au" 64.

Prin ira'busirea revolutiei i ocuparea Moldovei i Munteniei de atre fortele militarerusesti i turcesti, ziarele rornAnesti brasovene aratä Ca s-au inalcat driturile ambelor surori"si Ca aceasta este o completa, catastrof 65.

Cele dou5, ziare românesti din Brasov, prin continutul lor bogat in acte oficiale de epockrelaari, tiri, informäri, declaratii i comentarii ale participantilor i martorilor oculari, cons-tituie un pretios fond documentar i un izvor istoric deosebit de valoros, de care trebuietina seama cercetarea stiintificä de specialitate, cu atit mai mult a aria Jot- de cuprindereeste intreg teritoriul locuit de români.

Cateva din aceste documente, desi publicate in zileie revolutiei intr-unul din cele don&ziare, au arnas totusi mai putin cunoscute, cu toate Ca prezint5 un anume interes. Dintre eleamintim Petifia poporului adunat la Blaj, adresaa. baronului Miklos Vay, comisar regal alTransilvaniei, datat5. 7/19 septembrie 1848, semnaa de Neajiti i asupriti frati ardeleni,români, unguri i sasi", i prezentatá prin maiorul Clococeanu. Din contextul ei rezulta a laBlaj, in septembrie 1848, s-a adunat poporul transilvan, români, unguri i sasi", datoria gre-lei asupriri, a prädlciunilor i jafurilor, facute de slujbasii statului i nobili. Apoi, sistemati-zate in trei grupe, sunt enumerate p15.ngerile i doleantele kr, care constituie un lung act deacuzare la adresa asupritorilor i guvernantilor de la Budapesta, urmat de cererile kr cele maiurgente faa indeplinirea arora, cei 50.000 de participanti, declara cä nu ne putern ducede aici" 66.

56 Gazeta de Transilvania" nr. 30, din 12 aprilie 1848, P. 123-126.Idem, nr. 3 1, din 15 aprilie 1848, P. 127-130.

60 Ihidem, nr. 44, din 3 1 mai 1848, P. 18 1-184.Ibidem, nr. 50, din 2 1 iunie 1848, P. 205- 208.

" Ibidem, nr. 5 1, din 23 iunie 1848, p. 209-2 12; nr. 52, din 24 iunie 1848, p. 213-216.63 Ibidem, nr. 57, din 12 iulie 1848, p. 233-236." Ibidem.66 Ibidem.66 Foaie pentru minte...", nr. 38, din 20 sept. 1848, P. 30 1-302.

9 -rw c. 3962

sA

ca

si

www.dacoromanica.ro

1086 Paul Ahrudan 10

Noi, poporul transilvan, romani, unguri i sasi incepe petitia , in numar de aproa-pe 50.000, cari ne lasarAm casele, copiii i femeile, i ne adunarlm aici ca sa, scApAm, mai alesde noua lege de recrutatie; de predatiunile (prAdAciunile n. n.), jafurile i o mie de alte ne-dreptati, asupriri i hotii pe fata, care ne fac dregatorii comitatelor si multi nobili privati; rA-rnanand credincios jurAmantului fidelitatii, care 1-am depus in Campul Libertatii..., in carese zice curat cA nu asuprim pre nimeni, precum nici nu am asuprit pan& acum; dar nici noinu vom suferi ca sa ne asupreasca cineva, prin aceasta declarAm:

1) Cum c noi nu furam agitati i sumutati de nimenea; cum ii place Excelentei Saled. baron Vay a crede, cand zice: O. nu ascultam de unii mincinosi, cari ne vreau rAul; noinu cunoastem cine sunt mincinosii aceia, cari ne vreau rani; de cumva nu se intelege prin aceiadregatorii, cum i domnii comitatelor, i nemesii, ca acestia ne-au tot inselat pana acum.

2) Chiar sit cand am fi fost agitati de niste mincino i Inelátori, curn zice ExcelentaSa, n-am fAcut pang, acum nimAnui nici un rau; am venit si am sezut aici in cea mai mare li-niste .

Daca se aflara vreo cativa intre noi mai invatati, cari ne sfatuira, sä venim in rand bun,sa nu intrAm nici in cas& la cineva, pan& nu ne vom cere ; acestia nu sunt agitatori,ci impaciuitori; agitatorii sunt aceia care ne-au batut, ne-au jefuit, au adus executii pre noi;au stors ate 500, 1000, 2000 si mai multi de zloti din pungi-ne; agitatorii sunt aceia care nescriu feciorii la cAtane i vreau sa-i (Inc& cu miile; agitatorii sunt aceia care batjocoresc toata.tara, omorara la Mihalti 13, iar acum la Luna pan& la 20 oameni nevinovati; unele ca aces-tea ne fAcur a. sA ne lasam tot ce avuram i sa, fugim prin pAduri i pe unde puturam, pang, ajun-serAm aici.

Mincinosii i inselAtorii sunt aceia cari ne-au fagAduit ca vor slobozi pe Florian Micasla adunarea din Mai, care astAzi Inca zace in catusi; mincinosi sunt aceia caH au vrut s& cons-crie 60.000 de feciori numai din Ardeal; acestia sunt adev&ratii mincinosi i inselAtori, iar&nu invAtAtorii nostri; (...)

3) Noi nu ne putem duce de aici pan& cand ne vom incredinta deplin, cum ca. nu sevor mai cere niciodata feciorii in cAtane pentru Tara Ungureasca.

b) Para nu ni se va da voie, dupA cum am cerut in rugAmintea de la v(ice) capitul, s&avem adunare.

c) PITA se vor slobozi toti cei pentru pricini politice.Toate acelea prin care trecurAm pan& acum ne-au inv&tat sa, nu credem la ce auzim din

gurA, nici la ce vedem pe hartie; ci numai la ce vedem in fapte.d) Nu putem merge de aicea pentru ca ne temem, ca de vom merge acasA, iarl ne vor

incepe a scrie la cAtane, ne vor bate, cum ne-au batut in randul trecut, pentru a. am fostla Blaj, i vor aduce pre secui asupra

Pentru aceea, daca vrca i doreste In. Guberniu sA ne ducem de aici, sA binevoiasca.a ne da toate ate am cerut, si cum le-am cerut, trimitand, totodatA, porunci pe la toate sate-le ca s& nu cuteze nimenea a se pune in calea noastrA, and ne vom intoarce cu bun& randuial&cAtre casa noastrA, i acolo sA nu ne supere nimeni cu rdci un cuvant; apoi and vom vedeaaceastA porunca. trilnis& i implinite toate cate le-am cerut, ne voila duce;... protestArn cucea mai mare solemnitate impotriva oricArui atac ce va putea veni de o parte, ori de alta aiciin loc, i pe la casele noastre, pentru ca la astfel de intamplare, vorn fi siliti a ne arma."

Un al doilea document este Protocolul adundrii poporului roman, finutd la Blaj, din3 panel in 13 septembrie 1848, in care se aratA cA impinsA de terorismul unguresc si de stoar-cerile, jafurile, arestArile, batjocurile, violentele, prigonirile i uciderile care au urnaat din acelterorisrn nepomenit in aceast& tarl, curse poporul roman din toate partile Transilvaniei, laBlaj, spre a se intelege despre starea sa cea tristA, i spre a se adresa la locurile mai inaltepentru indreptarea ei" Apoi urmeazA cererile poporului, i anume: sistema teroristic& sAinceteze, statariul sA se desfiinteze; stoarcerile i jafurile (...) s& se repareze; cei ce s-auprins (... ) sA se sloboadA indatA; pentru siguranta publicA, in satele i tinuturile romane sAinfiinteazA acum garda national& romanA, (WO. ingaduirea impAratului". In incheiere, adu-narea declarl cA nu vrea sA recunoascA uniunea Transilvaniei cu Ungaria (si) ministerul un-guresc, ca urmare a uniunii".

Un al treilea document este Protocolul adundrii nalionale romdne, linuta in Sibiu, la16128 decembrie 1848, la care au luat parte 250 de oameni, protopopi, preoti, notabili i altainteligen ta. a natiunii", adunare deschisA de episcopul Andrei Saguna, in prezenta unei comisiimilitare imperiale, alcatuita. din feldnaaresalul-locotenent Pfersmann, secretarul de r&zboi

Idem, nr. 39, din 27 sept. 1848, p. 313-315.

voie....

noasta....

67.

mind

www.dacoromanica.ro

11 Ziarele rornanesti brasovene 1087

Florian Glantz i vicecolonelul Klima, unde, in numele poporului roman, printre allele s-a pe-titionat:

Sa se dea arme de foc cu baionete la o gardä mobila romaneasca, ca de 13.000, caresa, fie bine deprins i disciplinata. Ca sa avern pace, trebuie neaparat sä se infrane dusmanii;aceasta se poate face numai cu arme. Fara arme, nici eroii nu pot fi bravi.

SA. se mai castige vreo 50.000 pusti pentru poporul intreg, pe socoteala i pe creditulnatiunil.

Adunarea (...) protesteaza din nou contra uniunii Transilvaniei cu Ungaria, ca in con-tra izvorului de toate nenorocirile patriei.

Guberniul din Cluj, care se compromise de atatea ori prin purtarea sa perfida, A. se des-fiinteze" 68 .

in incheiere, consemnarn c. prin intreaga lor activitate desfasuratä in timpul revolu-tiei de la 1848/1849, redactia ziarelor romthiesti brasovene i cele doll& organe de presa auindeplinit un rol militant activ In lupta romanilor pentru libertate i emancipare pe multipleplanuri.

68 Ibidem, nr. 51, din 27 decembrie 1848, p. 397 400.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

BRASOVUL, GAZETA TRANSILVANIEI" SILIGA CULTURALA

MARIUCA RADU

Liga pentru unitatea culturala a tuturor rominilor, una din cele mai dinamice si maiimportante societati cultural-patriotice din tara noastra a fost plamadita din entuziasmul ti-neresc ce-i caracteriza pe studentii de la Universitatea din Bucuresti, din care multi erau ve-niti de peste munti la studii in tara liber, carora li se asociar i profesorii lor.

Desigur ca. acest entuziasm era cladit pe solidaritatea existent& intre rominii de pe am-bele versante ale Carpatilor, solidaritate care sub multiple forme al:Area ca un fenomen coti-dian, dar i pe conditiile specifice slarsitului de veac XIX, cind masurile de deznationalizareluate de autoritatile austro-ungare ajunsesera la apogeu. De altfel in aceasta perioada se vorinregistra marile actiuni politice intreprinse atit in tara cat si in Transilvania, ce vor avea unecou remarcabil in intreaga Europa.

Din aceasta conjugare a solidaritatii i luptei nationale, dar si a sentimentului tot ma iacut c. dincolo de granitele tarii existä frati de acelasi singe in permanent pericol de a fi des-fiintati ca neam, a luat fiinta Liga Culturala 1.

Ecourile inliintarii Ligii, la 24 ianuarie 1891 s-au fäcut simtite imediat i la Brasov,moment in care Gazeta Transilvaniei" anunta evenimentul cu entuziasm relatind discursullui Grigore Bratianu care ii exprima bucuria cit tineretul a inceput cu atita caldura i zelaceasta miscare nationala." 2.

Scopul declarat al noii societati era conform manifestului lansat in aceeasi zi istoricade 24 ianuarie 3, de a deschide si de a intretine necontenit lupte pentru apararea nationali-t atii noastre pimit la incetarea persecutiunilor straine secolului nostru i moravurilor europene";de a intretine continuu vie pe baza culturii nationale constiinta de solidaritate cu intregulneam rominesc", iar mijloacele prin care Liga intentiona a se servi constau in: infiintarea debiblioteci, tiparirea de carti in editii populare si de publicatii nationale combative, formareaunui fond de ajutoare pentru sustinerea luptei rominilor de peste hotare, congrese anuale pen-tru examinarea problemelor urmarite si a noilor evenimente, apelul la presa i institutiile po-litice i stimtifice din strainatate 4.

Afirmarea i consolidarea unitatii culturale nu reprezenta insa scopul final al Ligii Cul-turale, fiindca asa cum avea sa se exprime in anul 1914 un membru fondator, inca de lainceputurile sale, aceasta a cautat pentru a nu alarma puterile vecine, sa se arate indeosebipreocupata, de raspindirea culturii in mase si de intarirea legaturilor intre fratii razleti; to-tusi la momentul priincios ea urma sa proclame necesitatea unitatii politice 5.

Liga a jucat rolul unui foarte important instrument de ajutorare a romanilor transil-vaneni, le-a dat acestora speranta ca nu sunt singuri in lupta lor, a fost un factor eficace depropaganda pentru cauza rominilor din strainatate prin sectiile sale interne si externe.

Intre Brasov, Gazeta Transilvaniei" i Liga s-au statornicit inca de la inceput puter-nice si statornice legaturi. Nu numai stirile care apareau aproape in fiecare numar al ziaruluibrasovean sunt interesante putind fi reconstituita de aici activitatea Ligii, ci i corespondenta(ramasa in Ninit parte inedita) purtata. intre Dr. Aurel Muresianu atit cu personalitati mar-cante din conducerea de la Bucuresti, cu conducerile filialelor din provincie i strainatate, cat

1 Vasile Netea, Spre unitatea statald a poporului roman, Bucuresti, 1979, p. 202-205;V. Curticapeanu, Migarea culturald romdneascd pentru unirea din 1918, Bucuresti, 1968, p.209.

2 Gazeta Transilvaniei", nr. 22, 27 ianuarie/8 februarie 1891, p. 3.3 Vasile Netea, op. cit., p. 206.4 Ibidem.5 V. Netea, C. Gh. Marinescu, Liga Culturald ci unirea Transilvaniei cu Romania, Iasi,

1978, p 49.

Revista istorica", torn IV, nr. 11 12, p. 1089 1096, 1993

www.dacoromanica.ro

1090 Mariuca Radu 2

cu corespondenti ad-hoc originari din Transilvania dau la iveall aspecte noi ce evidentiazaadevaratele teluri ale Ligii 6, ce nu puteau fi divulgate la vrelnea respectiva.

Se poate afirma ca Gazeta Transilvaniei" joaca in aceastä perioada rolul de oficiosal Ligii pi de intermediar intre presa româneasc i cea din stainAtate. Aceste lucruri repre-zinta o recunoaptere a audientei de care se bucura la public pi a pozitiei echilibrate pe careau avut-o clintotdeauna redactorii sli.

Liga a dat autoritatilor maghiare o stare de Mc. permanenta; ei i se puneau in spatevini adevarate dar i irnaginare; adeseori in rapoartele inaintate organelor centrale Liga eramentionata ca element agitatoric. Astfel In noiembrie 1895 Ministerul de Interne Ungar inf or-ma Consiliul de Miniptri ci. Liga din Romania desfapoari. o activitate tot mai intensa" (inproblema national. n. n.) 7; Valeriu Branipte era perchezitionat i interogat in toamna anului19 18 pentru legAturile sale cu Nicolae Iorga la care se adauga i insupirea unor pretinpi baniai Ligii din Bucurepti" 8,

intr-o scrisoare confidential. expediata lui Dr. Aurel Murepianu, casierul Ligii, StefanPerietzeanu-Buzau relata comentand o telegram., publicata de ziarul La Libért6" din Parisdespre Incercarile facute de unguri de a ne face s5, tacem" pi care concorda cu spusele unuiadintre miniptrii de la Budapesta, ce era convins ca a taiat firul agitatiunilor " 9.

Depi scopul adevarat al Ligii era ascuns, conducatorii acesteia au clutat, firepte, pentrua nu starni complicatii, si. o apere cu orice pret. V. A. Urechia, acuzat de redactorul GazeteiTransilvaniei" ci. tocmai unui ziar ultrapovin Magyar Orszag" a dezvaluit programul socie-tatii raspunzandu-i de altfel unui atac, V. A. Urechia ...intotdeauna am justificatLiga in contra invinuirilor ce i s-au adus de ori pi cine" pi din mandrie arata ca este gatasa-pi dea demisia, ceea ce s-a i intamplat in cadrul congresului desfapurat un an mai tarziu(1879). Din aceleapi motive diplomatice, V. A. Frechia roaga ca aceasta scrisoare s.-i fie pu-blicata in coloanele Gazetei Transilvaniei" 10.

Documentele confirma astazi, la un secol de la infiintare ci. Liga ii depapise cu multscopurile ei afipate, programul ei fiind preponderent politic. 0 demonstreaza cu prisosinta stran-sele legaturi existente intre conducatorii P.N.R. i reprezentantii asociatiei bucureptene.Acelapi Perietzeanu multumea lui Dr. Aurel Murepianu de caldura cu care a fost primit la Bra-pov pi Sibiu ".

Din Abrud i se scria reclactorului foii brapovene ci, un fruntap roman de acolo a facutdestainuiri in locuri publice in legatura cu ajutoarele trimise de Liga, iar conflictul abia a pututfi aplanat 12, iar Amos Francu ii anunta pe Murepianu ca dat demisia chiar din frunteadespart.mantului Cluj al Astrei in cauza infamei denuntari cu Liga" 12 - facuti. probabilde un rauvoitor. Traian H. Pop, redactor responsabil la ziarului românesc din Brapov, intemni-tat la Seghedin fusese vizitat in inchisoare de un reprezentant al Comitetului Central al Ligiicare 1-a ajutat cu bani; Traian H. Pop se mira in aceeapi scrisoare ci. ar fi auzit ci. Tribuna"din Sibiu ar primi un ajutor mai substantial decat Gazeta Transilvaniei" 14. Dar acest faptnu face deal sa confirme ci. scopurile neoficiale erau mult mai puternice, din aceleasi motivenici ajutoarele nu puteau si. capete un caracter regulat.

Sesizand adeväratele scopuri ale Ligii, deputatul Peizinandy Dénes, intr-o cuvantarerostiti. in Parlamentul din Budapesta afirma ca Liga Cultural., sub pretextul studierii lim-bii romane nu ravnepte la altceva deal la unirea românilor intr-un singur stat" 14.

Liga, in cadrul congresului din anul 1899, a arAtat ci. s-a abtinut de la arata-rea faptelor pi a succeselor sale pentru a nu compromite cauza unitatii nationale pentru a carei

6 Ibidem, p. 70-7 1.7 1918. Unirea Transit coniei cu Romania, Bucurepti, 1978, p. 244.8 Valeriu Branipte, Amintiri din inchisoare, Bucurepti, 1972, p. 530.9 Arhiva Murepenilor (vezi in continuare Arh. Mur.), dos. 527, doc. 14.687; $tefan Pe-

rietzeanu-Buzau catre dr. Aurel Muresianu, Bucurepti, 29 septembrie 1893.10 Arh. Mur., dos. 527, doe. 14.688; V. A. Urechia catre Dr. Aurel Murepianu; scrisoa-

rea nu va fi publicata in paginile ziarului brapovean. De asemenea nu vor apArea nici alte co-respondente continand exagerari, ceea ce denota inca o (lath pozitia serioasä i obiectiva pecare s-au plasat redactorii ei.

11 Arh. Mur. dosar 527, doc. 14.687.12 Arh. Mur., dosar 585, doc. 1.134." Arh. Mur., dosar 590, doc. 3.465; Amos Frâncu care dr. Aurel Murepianu, Cluj,

5 septembrie 1907.14 Arb. Mur., dosar 112, doc. 432; Traian H. Pop care Dr. Aurel Murepianu; Seghe-

din, 14 august 189 1.15 $tefan Pascu, Marea Adunare Nafionala de la Alba lulia, Cluj, 1978, p. 199.

pi

replica:

Insapi

gi-a

www.dacoromanica.ro

3 Gazeta Transilvaniei" 1091

inaintare a fost ea fondatA. Raportul releva Ca odatA i oadt& actiunile ei vor fi scoase la ivea-111 ... suntem siguri c. multi, foarte multi din cei ce cred Ca azi Liga Cultural& ar fi nu-mai o societate de agitatii de stradk au a ramana uimiti de activitatea Ligei 16.

Dar Liga asa cum se estima in documentele maghiare a ajutat enorm miscareanationala din Transilvania; suma se ridia la impresionanta valoare de 400.000 franci aur 17

Ajutoarele materiale trimise de Ligl in Transilvania cunosteau cele mai variate aiforme, cele mai substantiale sume fiind destinate presei romanesti.

Inc& in anul 1892, Grigore T. Bratianu trimitea Gazetei" 1125 lei cu conditia ca abo-namentele a se fac& numai pentru Transilvania 18. Era de altfel un dublu folos, unul material,pentru cI. Gazeta, la fel ca intreaga pres& de dincolo de munti se confrunta cu grave dificul-tati materiale din cauza proceselor de presa care se tineau lant i desigur altul de cistig moralpentru locuitorii din mediul rural care primeau gratuit o publicatie sau alta. Acesti locuito-ri scria Grigore T. Bra-Bann vor putea fi la curent cu ceea ce se petrece in lume si nuvor mai fi pusi in situatia de panA acum de a afla numai din auzite ate ceva"

Acelasi entuziast aprecia c& ajutorul in sine este nesemnificativ, important este caviata romaneascl s& pulseze mai tare in acele comune". In acelasi timp sublinia important&deosebita a presei fata de celelalte mijloace de comunicare: convingerea mea este, a, dup5.dezvoltarea la care au ajuns societAtile moderne, un ziar poate da mai mult chiar cleat carteacea mai bung. Cartile le citesc putini i putini au timpul si abdarea sä citeasa o carte dinscoarta in scoarta, pe and dintr-un ziar se poate in ateva minute, in fiecare zi, adapa ori-0cine i ziarul infiltreaz1 cititorului pc nesimtite i fara stirea sa in fiecare zi ate o picaturkcare cu timpul se acumuleaz& in mintea sa ca un capital". Si autorul incheie profetic: Catde mare si nemasurat e dar in zilele noastre rolul presei" 20 .

Ajutoarele vor continua 0 in anii urm&tori; in 1896, desi gray bolnav, Grigore T. BrA-tianu ina, mai anunta achitarea unei sume destinata ziarului brasovean 21.

Interesant ne apare faptul, privit prin prisma solidaritatii romanesti, ca Gazeta Tran-silvaniei" era ajutatA in acelasi mod si de sectiile locale ale Ligii. Asemenea ajutoare au tri-mis filialele din: Iasi, Br5i1a, Slatina i Craiova. Sectia de la Craiova trimitea MIA nici o con-ditie suma de 500 lei si ina una suplimentath pentru un abonament la Gazeta si la suplimen-tul duminical cu care dorea inzestreze cabinetul de lectur& 22. Casierul filialei ii anuntape Dr. A. Muresianu Ca banii se pun la dispozitia dumitale far& nici o conditiune sau inda-torire ci pun i simplu in vederea marilor sacrificii ce D-ta le faci pentru batrana GazetA" 23.

Sectiunea Slatina dorea a fie considerata printre abonati, deoarece in cabinetul de lec-tura preconizat a se infiinta figurau i ziare de peste munti 24.

Ajutoare similare erau trimise 0 de sectiunea Predeal a Ligii, care desi functiona in-tr-o localitate micA, era foarte puternia datoritA apropierii de granita cu Transilvania 25. Pre-dealul era totodata i punctul de trecere a numeroaselor publicatii romanesti, bineinteles celemai multe in mod neoficial, pentru Ca asa cum se plangea un membru al Ligii aruia tocmai ise publicase in Gazetä un foileton ...dacá se afla Ca sunt publicatii romanesti si in leg-Unacu Liga, in-tampina greutati neinchipuit de maxi" 26.

16 Vasile Netea, C. Gh. Marinescu, op. cit., P. 70-7 1.17 Stefan Pascu, op. cit., P. 156; pentru traducerea i tipArirea Replicei, Liga Cultu-

rala a cheltuit 40.000 franci, pentru traducerea, tipArirea i inaintarea Memorandului la Viena70.000 franci, pentru subventionarea presei romanesti din Transilvania 30.000 franci, pentruintretinerea birourilor din Graz si Paris 60.000 franci etc.

" Arh. Mur., dosar 328, doc. 2.0 15, 2.0 17, 2.0 18, 2.020. In aceeasi arhivA se pastreazadouA mandate postale, unul continand 145 lei, celAlalt 500 lei, sunle expediate personal de

Grigore T. BrAtianu de la locuinta sa din Bucuresti.13 Arh. Mur., dosar 328, doc. 2.0 18; Grigore T. Bratianu atre dr. Aurel Muresianu,

Bucuresti, 10 ocrombrie 1892. Vezi i Luana Popa, Documente referitoare la legdturile familieiMuresenilor cu familia Bratianu. in Cumidava", XIII, Brasov, 1979-1980, p. 204-205.

20 Arh. Mur., dosar 328, doc. 2.0 18.Arh. Mur., dosar 328, doc. 2020; Grigore T. Bratianu catre dr. Aurel Muresianu,

Bucuresti, 29 aprilie 1896.22 Arh. Mur., dosar 587, doc. 2.041; Liga Culturalk sectia Craiova atre dr. Aurel Mu-

resianu, 25 aprilie 1899.23 lbidem.24 Arh. Mur., dosar 587, doc. 2.508; Liga Culturalk sectia Slatina atre dr. Aurel Mu-

resianu, 6/18 noiembrie 189 1.25 Vasile,Netea, op. cit., P. 222; Arh. Mur. dosar 5 15, doc. 12.534, 12.535; G. Dogarescu,

director al Casei de expeditie" detinea i functia de easier al Ligii" filiala Predeal,26 Arh. Mur., dosar 587, doc. 2.0 11.

i

12.

sa-si

111

5i

o

si

www.dacoromanica.ro

1092 Máriuca Radu 4

In anul 1893 Liga punea la dispozitia Comitetului PNR din Sibiu 20.000 florini pentruachizitionarea Tribunei" aflatä in posesia lui Engen Brote. De aceastä chestiune despre careDr. Aurel Mureaianu nu intarzie sä fie informat se ocupa Ion Lupulescu (casierul societatii)trimis la Sibiu de catre conducerea din Bucuresti spre a aranja lucrurile 27.

In acelasi timp erau ajutati atat ziaritii aflati in inchisori, cat i familiile bor. Este cazulredactorului braaovean Traian H. Pop, caruia i se alocau 100 florini lunar 28.

Mai mult decat ajutoarele propriu-zise, se inregistreaza in aceastä perioada intense schim-buri intre ziarele rominesti de dincoace ai de dincolo de Carpati. Preaedintele Ligii cerea per-misitmea lui Aurel Mureaianu ca articolul acestuia intitulat Constiinta nationala la tinerimeanoastra" s fie reprodus in Vointa nationall", remarcandu-se c5. ...e interesul nostru altuturor ca legaturile dintre noi sã devin5 din ce in ce mai strinse" 29. La randul ei GazetaTransilvaniei" prelua in paginile sale cele mai interesante articole, discursuri i manifestariale Ligii pe care le aducea la cunoatinta publicului. Totodata cu presa din Romania, prin in-termediul Ligii erau dotate bibliotecile asociatiilor culturale i economice din Brasov O.

Litre actiunile Ligii se numAr i insemnata contributie la organizarea primului con-gres al nationalitatilor de la Budapesta ( 1895). Deja cu trei ani inainte, Grigore T. Bratianucerea sfaturi asupra acestei chestiuni intr-o scrisoare trimisä lui Aurel Mureaianu: ...pentrucä este natural sa ne adresam la oamenii politici de dincolo (din Transilvania n. n.) i mai alesla dumeata pentru a ne lmuri i noi" 31. Bratianu ii aprecia lui Aurel Mureaianu legáturilestrinse pe care acesta le avea cu fruntaaii nationalitatilor asuprite din Monarhia austro-ungara.

Dac5. la inceput baza de masa a Ligii era relativ restransa. in cativa ani ea reuaeateprin scopurile ce ai le propusese sa atinga un mare numar de oameni din cele mai diferite ca-tegorii sociale, de la tarani, muncitori i meateaugari i pana la personalitäti proeminente alevietii atiintifice i culturale romaneati i oameni politici. Toti erau animati insä de acelaaiideal national, unirea romanilor intr-un singur stat 32.

Se ridica ins& intrebarea fireasca: era Liga un instrument de partid? La o privire apa-renta s-ar putea crede ca da, pentru ca din Comitetul Central al Ligii faceau parte atat conser-vatori cat ai liberali, iar nodul gordian era reprezentat de Transilvania, pentru cit scria Alex-andru Lahovary: Chestinnea transilvaneana nu era indiferenta nici directiei politicii regatu-lui roman, nici so1idititii Monarhiei austro-ungare, nici intereselor pacii generale, pe care ali-anta celor trei puteri din centru ii luase misiunea de a o mentine in Europa" 33.

Desigur ca, dui:A ezitarile i dezvaluirile cu privire la ajutoarele secrete date Transilva-niei facute publice, D. A. Sturdza ajunsese A. nu mai fie agreat de liderii miacarii nationale dinTransilvania. i cum totul era pus in seama Ligii, inclusiv chestiunile de politic5. externa, AurelIsac oeria cu amaraciune lui Aurel Mureaianu in mai 1896: Frate Fotoliul Ligei de candGoluchowsky, Banffi i Sturdza sunt una nu prea abundeaza" ".

Aceste stari de fapt contribuie ai la aparitia unor disensiuni in cadrul conducerii cen-trale. Congresul Ligii din anul 1896 se anunta a fi foarte furtunos cel putin dupit parerea unuicorespondent din Bucureati care il roaga pe Aurel Mureaianu publice scrisoarea cerandinsa ca numele sa-i ramina in cel mai strict anonimat. Rezulta din aceasta scrisoare cit Transil-vania a ajuns la Bucureati a intari sau a slabi pozitia unui guvern" i aceasta in stransa le-gatura cu Liga pe care unii vor s-o transforme dintr-o asociatie blanda intr-una violenta".Autorul concluziona ca imediat dupa congresul proiectat in tumultuosul an 1896 va incepeera persecutiunilor" 35. In ciuda acestor framantari de tot felul, cel care a invins pana la urmaa fost sentimentul national ce se va manifesta ca forta dominanta 36, atingand punctul culmi-

27 Arh. Mur., dosar 587, doc. 2329; Ion Lupulescu catre dr. Aurel Mureaianu, Bucureati,1 ianuarie 1894.

28 Arh. Mur., dosar 112, doc. 432.29 Arh. Mur. dosar 328, doc. 2.0 18; Grigore T. Bartianu catre dr. Aurel Mureaianu,

Bucureati, 10 octombrie 1892.38 Arh. Mur., dosar 328, doc. 2.0 16.81 Arh. Mur. dosar 328, doc. 2.0 18.82 Vasile Netea, C. Gh. Marinescu, op. cit., p. 54.33 Apud Ion Bulei, Sistemul politic al Romtiniei moderne. Partidul Conservator, Bucu-

r eati, 1987, p. 164-165.34 Arh. Mur. dosar 589, doc. 2.782; Aurel Isac catre dr. Aurel Mureaianu, Cluj, 10 mai

1896.35 Arh. Mur. dosar 590, doc. 3.7 14; corespondenta semnata Dixi", trimisa dupit cum

dovedeate analiza starilor de fapt, de un transilvanean stabilit in capitata Romaniei; GazetaTransilvaniei" nu a publicat nici macar fragmentar aceasta scrisoare.

38 Vasile Netea, C. Gh. Marinescu, op. cit., p. 54.

1

www.dacoromanica.ro

5 Gazeta Transilvaniei" 10 93

nant in conjunctura creatA de izbucnirea primului rAzboi mondial and Actiunea Nationall"reuseste sA inlature de la conducerea Ligii Culturale pe Virgil Anion, devenit un ap&rator in-focat al Puterilor Centrale 37.

Pe planul politicii externe, Liga Culturala juca rolul unui ac magnetic intre vechea Ro-mánie, Transilvania i Puterile Centrale 38. Avandu-se in vedere orientarea Bucurestiului careTripla Alianta, cu repercusiuni asupra soartei romanilor din Transilvania, conducerea Ligiidiscuta aceasta chestiune in sedintele sale dupa cum semnala un martor ocular si tot pen-tru aceleasi motive se temeau de vizita impAratului Francisc Iosif la Bucuresti 39.

Momentul decorkii lui jeszensky de ciltre regele Carol I aflat in vizita la Budapestada nastere unor ample demonstratii de protest organizate la Bucuresti de cAtre Liga ultura-

dovedind ca, nu a uitat scopul pentru care a fost creata. Gazeta Transilvaniei" sesizandconsecintele situatiei create, elogiaz a'. calda solidaritate manifestata de romanii din taxa libe-ra: ,,Vestea prigonirilor i nedreptatilor ce ni se fac, a trecut departe, peste granitele taxa noas-tre 0 au aflat un viu ecou la aceia care doresc binele a inaintarea popoarelor i compatimesccu cei asupriti.

Nimic mai firesc ca printre inimile generoase, ce simt cu noi in necazuri i dureri, celedintai sa fie ale fratilor nostri din Romania libera,. Acesti frati de sange 0 de limb& ai nostriau dat expresiune mahnirii i nemultumirii lor pentru nedreptatile ce ni se fac, adunandu-seIntr-urr, meeting de protest ce s-a tinut Duminica trecut& in Bucuresti ...."40

Infiintarea Ligii Culturale a avut ca o prima urmare aparitia imediata a unei retele defiliale ce se va extinde in cativa ani la intregii tari cuprinzand toate capitalele de ju-det, targuri i chiar sate 41.

Sectiile ii vor aduce un aport insemnat in cadrul Ligii, prin ajutoare materiale, colecte,organizarea de biblioteci, sali de lecturA, activiati cu caracter cultural-patriotic, membrii lordesfasurand o munca intensa, pus& in slujba realizarii idealului national.

Asaltati de atatea stiri i corespondente, redactorii Gazetei" vor inaugura o rubric&speciala dedicata sectiilor Ligii. Din Slatina se anunta infiintarea sectiunii Ligii Culturale incadin ianuarie 1891. Si corespondentul adauga plin de mandrie: Astfel constituita sectia sperAmca activitatea comitethlui si a Ligii va fi energica in toate directiile i va contribui dirnpreunacu celelalte sectiuni la ajungerea marilor scopuri ale Ligei", ca apoi, dup& nici un an s?i. seprimeasca din aceeasi localitate o corespondenta detaliata" in care sa se arate rezultatele ob-tinute convinsi fiind ea am contribuit i noi cu o piatra fundamental& la inaintarea mare-tei zidiri" 42. Imediat ,,Gazeta" anunta cu bucurie infiitarea altor filiale la Ocnele Mari siCampulung 43, precurn i compunerea unui mars al Ligii" pe motivele unui vechi cantec po-pular din Transilvania 44.

In toamna anului 1892 era anuntata inaugurarea unei sectiuni in indepartatul Babadagsub presedintia lui Nicolae Silvie Baboianu. Redactorul Gazetei" completa acest eveniment:Romanii lucreazA lunar la umar sub ocrotirea maretelor principii ale Ligii inscrise pe drape-lul ei" 48.

In aceea0 perioada de efervescenta patriotica erau aduse la cunostinta publicului pri-mele stiri referitoare la aparitia de noi sectiuni in mediul rural: este vorba.de comuna Cosim-testi din judetul Ialomita 48.

De asemenea erau publicate principalele manifestari culturale i politice. 15nul din ceimai activi corespondenti a:inane profesorul Romulus Ionascu 47, care relateath momentulinaugurarii la Iasi sub auspiciile Ligii Culturale" a steagului acesteia daruit de catre femeileromane din Sibiu, ce a prilejuit manifestari complexe: de la o mare demonstratie de stradá,pan& la discursurile inflacarate din aula Universitatii intesata, de lume. Luand cuvantul, Aron

37 Ion Bulei, op. cit., p. 198.38 Idem, Lumea romaneasca la 1900, Bucuresti, 1984, p. 22 1.39 Arh. Mur. dosar 394, doc. 4.883; Marius Muresianu catre dr. Aurel Muresianu, Mr-

curesti, 25 septembrie 1895.40 Gazeta Transilvaniei", nr. 283, 2 1 decembrie 1897, p. 1; articolul de fond intitulat

RevistaVasile Netea, op. cit., p. 208; Maria Itu, Forme institigionalizate de educafie populara

in Romania, 1859-1918, Bucuresti, 1981, p. 64-65.42 Gazeta Transilvaniei", nr. 26, 3/15 februarie 1891, p. 3." Gazeta Transilvaniei", nr. 26, 3/15 februarie 1892, p. 2.44 Gazeta Transilvaniei", nr. 2 14, 29 septembrie/11 octombrie 1892, p. 2.48 Gazeta Transilvaniei", nr. 189, 27 august/8 septembrie 1892, p. 2.48 Ibidem.47 Arh. Mur., dosar 594, doc. 2.291.

15

politicd.

(

0;70101

www.dacoromanica.ro

1094 Mariuca Radu 6.

Densusianu, vicepresedintele sectiunii Iai arata el: ...de 1000 de ani n-a fost pentru noiun moment mai sublim cleat acest moment al primirii acestui stindard, care este simbolulcare ne leaga pe noi cu fratii de peste Carpati". Dupa interesanta expunere privind permanentaidealului national in istoria romanilor, A. D. Xenopol incheia la randul au in cuvinte patetice... Suntem datori a apara elementul romanesc in contra uneltirilor de deznationalizare, caciputinandu-se elementul romanesc din Transilvania, atunci nici noi nu avem durataAparand pe transilvaneni, ne aparam pe noi".

La fel de profetic incheia sirul discursurilor Aron Densusianu care sublinia faptul cadesi marii nostri domnitori au lucrat neostenit pentru interesul national" num.ai imprejura-rile potrivnice au lost cauza pentru care nu 1-au putut implini, dar ...tot timpul acesta vaaduce si cealalta. unire a tuturor romanilor".

In tot timpul conchidea corespondentul a domnit o mare insufletire" 42.Ace Iasi Romulus Ionascu va relata intr-o alta corespondenta despre spectacolul patri-

otic prezentat la Iasi tot sub auspiciile sectiei locale a Ligii Culturale". Alegoriile avand casubiect unitatea nationala, cantecele patriotice i piesa de teatru ce a evocat figurile mariloreroi Horea, Closca i Crisan, simboluri ale luptei de eliberare social& si nationala, la care s-aadaugat entuziasmul de neimaginat al salii" a atras protestul consulului austriac aflat si ella fata locului, care a raportat lui D. A. Sturdza aceasta situatie intolerabila", cerand pedep-sirea vinovatilor. Populatia ieseana., dupa spusele lui Romulus lonascu era hotarata s protes-teze in strada impotriva pedepsirii colonelului Teisanu, cel care aranjase tablourile alegoricecu 60 de zile de arest". Corespondentul adauga malitios i cu adresa precis cä pedeapsaa fost aplicata tot de un roman (D. A. Sturdza n. n.). care in vreme de opozitie facea mareparada de patriotism si care te taxa pe dumneata (adica pe Aurel Muresianu n. n.) de rau ro-man " 42.

Spectacolul, totusi a fost atat de reusit, dup a. cum reiese dintr-un extras din Even i-mentul", incat fondurile adunate bineinteles in folosul Ligii" au depasit 3000 de lei, iar lacererea publicului larg, insa lipsit de mijloace financiare, s-a cerut repetarea lui la preturi re-duse ".

Desigur cä acest gen de manifestari, la care se adauga i aniversarea datelor cu valoa-re de simbol din istoria Romaniei, chiar dacä nu a cunoscut amploarea celor de la Iasi a avutloc in toatl, tara, fiecare insemnand un nou impuls in dezvoltarea ideii de unitate nationala.

Intre initiativele venite din partea sectiilor se numara i tiparirea albumului personali-tatilor Revolutiei romane de la 1848, pentru reusita caruia dr. Aurel Muresianu era solicitats6. trimitä portretele revolutionarilor transilvaneni, insotite si de principalele date biografice 21

Statutele Ligii" prevedeau totodata posibilitatea infiiirtarii de sectii in strainatate.Prevederea era bine gandita, avandu-se in vedere ca in principalele centre universitare din Eu-ropa invatau sau ii desavarseau studille numerosi studenti din Transilvania si din tara, dinrandul carora multi vor deveni militanti de seam& pentru cauza unitatii romanilor 22.

Prima si cea mai puternica sectie va lua nastere la Paris. Printre componenti Ii regsimpe I. D. Berindey (student la arhitectura), Stroe Bratianu, Alfred Mosoiu, Pompiliu Eliade 23,

mai tirziu pe George Moroianu, care va deveni presedintele acestei importante sectiuni, ceva avea un caracter preponderent politic. In acest sens, I. D. Berindey, aflat la Viena, ii mar-turisea lui George Moroianu cá in discutiile purtate cu membri ai societatii Romania Juna "acestia recunosteau a ...ar fi greu I, aibI, o lig ca a noastra la Paris, Liga este ceva poli-tic si in Viena nu o pot tine" 24.

Se remarcä i diversitatea tematicii activitatilor abordate cc constau in conferinte cucaracter sociologic, economic si istoric tinute de personalitati de prestigiu ca A. D . Xenopoli

42 Ibidem: Vezi si Aurelian Ionascu, Viata si opera pro fesorului Romulus Iona,scu (18681917 ), in Cumidava" XIII , Brasov, 1979-1980, p. 264-265.

" Arh. Mur., dosar 594, doc. 2.293.22 Autorul completeaza relatarea I cu un extras din ziarul iesean Evenimentrl".

Arh. Mur., dosar 587, doc. 2.536; adresa semnata de secretarul Ligii Culturale, Sep-timiu Muresianu, Bucuresti, 28 aprilie 1898; Vasile Netea, C. Gh. Marinescu, op. cit., p. 162.

22 Maria Itu, op. cit., p. 75; Vasile Netea, C. Gh. Marinescu, op. cit., p. 169.23 Stire reprodusa de Gazeta Transilvaniei", nr. 36, 15/27 februarie 1891, p. 2. Deci

nu exista nici un fel de dubiu privind infiintarea acestei puternice i importante sectiuni, asacum gasini in uncle lucrari de specialitate. In cererea sa de a fi primit membru al LigiiCulturale", Pompiliu Eliade ruga conducerea sä primeasca c ...incredintarea dragostei melecatre Liga" Document original aflat in posesia familiei Gherman.

24 Scrisoare expediata de I. D. Berindey lui George Moroianu, Viena, 16 septembrie1893. Document original aflat in posesia familiei Gherrnan.

multi,

si

s

22

e.

www.dacoromanica.ro

7 Gazeta Transilvaniei" 1095

Vasile Stoica, Petre Mihail, versuri citite de autori (Ion Pi lat), concerte i piese de teatru cucontinut istoric etc. In prefata unui asemenea program se ar&ta deschis a ...scopd lig-iin marele centru intelectual in care ne aflAm, nu este apropierea culturii generale ci, 16.murireannntii i incAlzirea sufletului pentru tot ce este romaimse". In cadrul Ligii" din Paris erauaudiati i meseriasi, cum a fost tipograful Gheorghe Filip, originar din Scheii Brasovului, careaflat la specializare in capitala Frantei, thcea cunoscute eforturile depuse pentru promovareameseriilor de c&tre romanii transilväneni, arktand c. ridicarea gradului de bunastare i cul-tura', al romanilor din Transilvania va ridica granitele i va uni Romania" 55.

Nu era.0 neglijate nici datele importante din istoria Romaniei, ca i figurile domnito-rilor nostri. Insäsi programele tipArite erau semnificative aprand in chenar tricolor ".

Gazeta Transilvaniei", oglindA fidel& a timpului, ii va deschide paginile i pentru eo-respondentele trimise de studentii romani aflati la Paris, Anvers, Munchen, care vor informaperiodic publicul asupra activithtii desthsurate in aceste importante centre culturale i poli-tice. Printre corespondenti se remarcl si George Moroianu, care sub pseudonimul SAceleanul"descrie pe larg sarbAtorirea istoricei adunäri de la Blaj care a avut loc la Paris si la 'care fuse-seth invitate si personalitati ale vietii publice franceze. Este citat discursul studentului Gneor-ghe Cantilli 57 in care se arata c& Istoria national& este adevArata small din care putem luainvAtaminte, noi, generatia de azi... Patriotismul lumineaz& istoria popoarelor si face str5.-lucirea lor"m. Intr-o corespondent& imediath este descrisA i atmosfera deosebith care a domnitin timpul banchetului care a succedat adunarea festiv'a; s-a toastat printre altele pentru so-lidaritatea si unirea in cugete i simtiri a intregului tineret roman care s-a angajat in luptasfantä pentru drepturile nationale ale romanilor din Transilvania i Ungaria" 59.

Odath cu trecerea timpului, acest ideal suprem al tineretului nu s-a diminuat, ci dimpo-trivä, a capatat forme complexe i o tot mai larga audienth la public. Aflat la studii la Paris,Aurel A. Muresianu, de-a dreptul entuziasmat, scria la Brasov in anul 1912 despre manifesta-Tea Unirii Principatelor la care participase, trimitand mamei sale si programul ar-tistic al manifesthrii 60 .

Aläturi de sectiile Ligii" de la Berlin, Oxford, Munchen, Berlin si Halle se remarc&cea de la Anvèrs (Belgia) al cArei initiator a fost studentul George Moroianu, iar secretar Va-

sile Capsa 61. Activitatea acestei sectii o cunoastem gratie unui membru al ei, ziaristul flamandLemey, mare admirator al cauzei romanesti care, pentru a putea citi pe clasicii literaturii ro-mane in original, ne-a invatat limba prin manualele i cArtile trimise Rith nici o obligatie deGrigore T. Bthtianu. Lemey a publicat in presa flamandä serii intregi de articole referitoare

1 a cauza romanilor transilvaneni arätând activitatea sistematicá de deznationalizare si oprimarela care acestia erau supusi: Este inutil sil vä spun scria el lui G. Moroianu nu-i asa, c&totul este scris pe un ton de calda simpatie pentru s6rmanii romani oprimati i &á nu i-am cru--tat deloc pe unguri " 62.

Om realist, cunoscand bine scopurile Ligii" si valoarea conducatorilor ei, deplângemoartea neasteptath a lui Grigore T. BrAtianu, considerand-o drept o mare pierdere pentru

55 Arhiva Muzeului primei scoli romanesti din Scheii Brasovului, dos. Gheorghe Filip,(loc. 4, f. 2. Gheorghe Filip, sodal tipograf, originar din Scheii Brasovului, care pentru ase specializa in meseria lui a sträb&tut pc jos Austria, Germania si Franta, va fonda Institu-tul grafic Minerva" din Bucuresti. Personalitatea acestui om de exceptie a fost elogiath side Nicolae Iorga in lucrarea 0 viatd de ons a,sa cum a fost.

56 Arh. Mur., dosar 530, doc. 383; dosar 305, doc. 385; dosar 583, doc. 386.57 Corespondentele semnate Säceleanul" au ap&rut in doll& nurnere consecutive ale

,,Gazetei Transilvaniei"; este vorba da nr. 108 si 109 din 14/26 mai, respectiv 16/28 mai 1892.59 George Cantilli (1866-1956), originar din Ploiesti are o bogata activitate in stthi-

nAtate actionand in directia informaxii preset si a oamenilor politici francezi asupra evenimen-telor din Transilvania (V. Netea si C. Gh. Marinescu, op. cit., P. 170, nota 2). Demne de in-teres pentru ilustrarea nàzuintelor comune ale intelectvalitatii românesti sunt cursurile dedrept trimise de la Paris de tatM sal lui Iacob Muresianu, pentru proiectata Academie de dreptcu limba de predare romana, p'astrate in Arhiva Muresenilor.

59 Arh. Mur., dosar 583, doc. 331.60 Arh. Mur., dosar 583, doc. 335.61 Vasile Capsa se afla in stranse legaturi cu conducerea central& a Ligii Culturale so-

licitand lui Grigore '1'. Bratianu trimiterea unor con ferentiari din tar& pentru a face cunoscut&situatia romanilor din Transilvania. Document original aflat in posesia familiei Gherman.

62 Document original, limba francell, datat Anvèrs, 18 noiembrie 1892, aflat in po-sesia familiei Gherman.

dedicate

9

www.dacoromanica.ro

1096 Mariuca Radu 8

LigA, deoarece D. Gr. T. BrAtianu a fost u n valoros presedinte, totdeauna pe baricade pentrua apAra drepturile romanilor" ".

Importanta sectiilor externe ale Ligii", privit& intr-o perspectivA mai larg& 0 ale cgreiefecte se vor vedea mai thrziu, rezidA, in afar& de informarea opiniei publice din Europa cuprivire la soarta romanilor din Transilvania, in forrnarea pleiadei viitorilor luptAtori devotaticauzei unitAtii tuturor romAnilor. Intreaga lor activitate, schimburile de idei, contactul directcu marile personalitati ale timpului, le-au cimentat fortele, i-au unit indiferent de provinciadin care proveneau, i-au fAcut s& gandeascA in consens viitorul i aceasta cu mult inainte dedisparitia fireascA a granitelor arbitrare impuse de vicisitudinile vremurilor.

Prin intreaga sa activitate, Liga Culturall a fost cea mai puternic& societate cultural-patrioticA din vechea Rom Arlie care a militat constant si eficient pentru ajutorarea moralAmaterialA a romfinilor transilvAneni, arátAnd intregii lumi politica de deznationalizare i opri-mare la care acestia erau supu0.

Totodatk prin sentimentele de solidaritate cu cauza fratilor de peste munti sAdite inrAndul opiniei publice din taro. i strainAtate Liga" a contribuit activ la infAptuirea MariiUniri de la 1 Decembrie 1918.

63 Document original, limba italianA., datat Anversa, 19 martie 1893, aflat in posesiafamiliei Gherman. Grigore T. BrAtianu, nnul din cei mai valorosi presedinti ai Ligii Culturaleera foarte sensibil la atacurile presei maghiare impotriva romAnilor. Intr-o dezmintire adre-sata, presei franceze combate stirea biroului de presI din Pesta, cuni cä elevii romAni din Aradar fi atacat multimea cu pietre, and in realitate s-au apArat. Informatiile din Pesta searath in continuare sunt toate tendentioase, ele vor s. prezinte pe rorrani .ca anarhisti sirevolutionare, cu scopul ca maghiarii sA ia mAsuri extreme impotriva lor. Scopul lor este sAjustifice dinainte aceste mAsuri i O. se sustragl adevAratei dezaprobAri a lumii civilizate".(Ori-ginal, limba francezk aflat in posesia familiei Gherman). Grigore T. BrAtianu dezmintea peacelasi ton ferm in ziarul Die Presse" din Viena acuzatiile ce i se aduceau Ligii",cum cA acea-sta ar fi un instrument panslavist, sustinutA financiar de Rusia (vezi Gazeta Transilvaniei",nr. 207, 20 septembrie/2 octombrie 1892, p. 2.).

si

www.dacoromanica.ro

ECOUL REVOLUTIEI DE LA 1848 DIN PRINCIPATELEROMANE IN PRESA NORVEGIANA

ETJGEN G LUCK

Ecoul evenimentelor importante ale istoriei Rom'aniei in presa norvegianl constituieun element de seama in aprecierea international& a desfasurarilor respective.

Nu este intamplator Ca presa i prin intermediul ei opinia publica norvegiana, a datdovada de interes fata de evenimentele romanesti. In acest sens trebuie sa avem in vederesimilitudinea dintre obiectivele istorico-politice ale poporului roman si cel norvegian, ambelenazuind in secolul al XIX-lea spre crearea unui stat national, unitar si independent. Este ade-varat ca a existat un decalaj in realizarea acestor obiective. Faurirea statului national romana avut lac in anul 1859, devenind independent in 1877. In deceniile urrnatoare s-a actionatin vederea desavarsirii unitatii statului national realizata in 1918. in acelasi timp poporulnorvegian a trebuit sa astepte pana in anul 1905, reusind sä obtina eliberarea intregului sauteritoriu i totodata independenta, fi.r vársare de sange.

Conditiile istorice vitrege care au caracterizat dezvoltarea Norvegiei au facut ca aceas-t& tara aflata sub strapanire daneza, apoi suedeza, sa ramana intr-o masura in urma, inclusivin domeniul presei. Astfel, in anul 1785, nu gasim in presa din Oslo relatari care sa oglindeas-ca evenirnentele rascoalci populare, condusa de Horea, Closca si Crisan. In schimb, in istori-cul an 1821, cititorul norvegian avea deja o larga posibilitate de a se informa despre evenirnen-tele revolutiei condusa de Tudor Vladimirescu din foile indigene.

Unul din evenimentele majore ale istoriei patriei noastre este revohitia de la 1848.Desigur vestile privind aceste desfásurari au patruns si in presa sträina, care a cautat sä sa-tisfaca interesul cititorilor s.i, comunicându-le stirile de ultima ora.

Cercetarile recente, efectuate la Biblioteca universitara din Oslo Biblioteca Nati-onalá a Norvegiei au dovedit ca cele mai importante cotidiene ale acestei taxi nordiceurmarit cu interes mai ales desfasurárile din Tara Romaneasca. Este important de subliniat

stirile publicate sunt in general formulate intr-o viziune de simpatie fata de revolutionariiromani, sau cel putin redate pe un ton obiectiv,

Desigur presa norvegiana aflata *Inca in prima faza a dezvoltárii ei nu dispunea nici acumde corespondenti acreditati irt toate tarile Europei, ci in general era tributará marilor ziare dincentrele principale ale continentului nostru. Conditiile tehnice contemporane nu au permistransmiterea prea rapid& a stirilor, ce au apärut cu anumitä intarziere, de regula de catevasaptamani.

Cititorul norvegian nu a fost surprins de izbucnirea revolutiei de la 1848 din Tara Ro-maneasca. Astfel Den Norske Rigstidender" la 16 mai 1848, sublinia faptul ca in Moldovasi in Tara Romaneasca exista opozitie fat& de regimurile conduse de Mihail Sturza i GheorgheBibescu. Presa norvegiana privea evenimentele din Principatele Dunärene" in funclie deraportul de forte care exista intre marile puteri, in primul rand intre Turcia si Rusia. in ace-lasi articol se arata ca la gurile Niprului, Imperiul tarist a concentrat 20 25.000 soldati,potriva miscarilor nederite de diriguitorii Rusiei contemporane 1. Evenimentele revolutionaredin Moldova au si pus in miscare aceste forte. La 1 iunie 1848, tot aceeasi gazeta informa cala Galati langa Prut s-au concentrat 4.000 ostasi taristi, iar alti 16.000 se gasesc in expeo-tativa la Odesa 2. Mai tarziu, apar stiri privind patrunderea lor in Moldova.

Cititorul norvegian a aflat despre victoria revolutionarilor de la Bucuresti la 11/23 iunie1848, abia la 11 iulie. Se relateaza cu aceastä ocazie de catre Den Norske Rigstidender" Cadomnitorul Bibescu a fost constrans sä accepte un nou minister 3.

1 Den Norske Rigstidender", din 16 mai 1848, p. 3.2 Ibidem, din 1 iunie 1848, p. 2.3 Ibidem, din 11 iulie 1848, p. 3.

Revista istorica", tom IV, nr. 11 12, p. 1097-1099, 1993

imr

an

www.dacoromanica.ro

1098 Eugen Glück 2

Gazeta Christiania Posten" la 18 iulie furniza amAnunte despre evenimentele desfl-prate la Bucuresti. Se arAta el in urma victoriei revolutiei, domnitorul Gheorghe Bibescua fost constrAns s. semneze constitutia elaboratA de capeteniile micrii. Desigur este vorbade principiile formulate de revolutionari i inscrise si in Proclamatia de la Islaz. Domnitorulapoi a abdicat si a fugit in Transilvania. Revolutionarii au infiintat o gardA nationalL In acestcaz informatia respectivA se referA la hotArgrea guvernului provizoriu din 14/26 iunie.

Ziarul a primit stiri i despre pozitia generalului Duhamel, trimisul tarist, care a pro-testat impotriva actiunilor revolutionare si a arnenintat cu interventia unitAtilor tariste, pos-tate in.. apropierea granitei

In aceeasi zi vdd lumina tiparului aceste stiri si in Den Norske Rigstidender", adAu-gasndu-se c5. domnitorul Gheorghe Bibescu a lost contrAns de revolutionari sä renunte la pro-tectoratul Rusiei tariste. De asemenea i s-a impus numirea unui guvern responsabil. Guvernulprovizoriu a si preluat conducerea tArii, avAnd in frunte pe mitropolitul din Bucuresti. Boieriicare sunt dusmanii revolutiei fug la Brasov in Transilvania 5. Christiania Posten" la 22 iulie,repetA tirile amintite, subliniind el domnitorul Bibescu a fost nevoit nu numai s proclameConstitufia, dar a destituie i pe minitrii Manu i Vilara, conducerea t.rii revenind guvernu-lui provizoriu prezidat de mitropolit. Totodatã s-a organizat garda nationall.

Redactorii ziarhlui au primit vesti i despre miscArile de trupe care au avut loc in zonA.Astfel, 4.000 de soldati taristi au intrat in capitala Moldovei, iar un efectiv otoman similars-a concentrat la Silistra 15.110 Dun Are 6.

Opinia publicA norvegiara a fost informatA despre tumultul" de la Bucuresti, stirecomunicatA de Christiania Posten" din 5 august. Desigur stirea se referA la respingerea acti-unii contrarevolutionare pusA la cale de boierimea reactionara la 19 iunie 1 iulie 1848, zdro-bitA de masele bucurestene 7.

Una din revendicArile principale ale revolutionarilor pasoptisti a fost unirea Moldoveicu Tara RomAneascA. AceastA revendicare nu a fost inscrisA in programul oficial al revolutieidin Tara Romineasca din motive tactice, spre a evita o opozitie si mai inclazjitA din parteamarilor puteri, suzeranA i protectoare. Christiania Posten" la 12 septernbrie 1848 tipAreavestea Ca o delegatie din Moldova a sosit la Bucuresti spre a forma cu Tara RomAneasca osingurA nationalitate", ceea ce echivala cu unitatea statall. De fapt, la baza acestei stiri stäfaptul cA la inceputul lunii august (st. n.) sosiser5, la Bucuresti 10 deputati de la Iai, cu acestscop mArturisit. Tot gazeta Christiania Posten" din 12 septembrie 1848 difuza relatarea, chiarpe prima pagina, ca avocatul Murgo" pregAteste un ajutor de 20.000 oameni in favoarea revo-lutionarilor din Bucuresti. Nu e greu de descif rat din aceastá relatare intentia banateanuluiEftimie Murgu de a acorda ajutor armat fratilor lui din Bucuresti cu ajutorul gArzilor natio-nale romAnesti, care trebuiau infiintate in conformitate cu hotararea adunArii populare dinLugoj din 15/27 iunie 1848. De altfel, in primele zile ale lunii iulie, a si inceput infiintarea aces-tor gArzi, dar Sabbas Vucovici, comisarul guvernului maghiar, a pus capAt organizArii lor 8.

La 13 septembrie 1848, ziarul Den Norske Rigstidender" difuza stiri privind misiunealui Soliman pasa, numit comandant al ostilor otomane de la DunAre, precum i miscArile trupe-lor tariste 9. La 22 septembrie, ziarul acordA un spatiu larg hotArArii divanului din Istanbulnumind pe Fuad Effendi in functia de comandant al trupelor otomane conduse pand atunci deSoliman pasa. La fel, se mentioneaza presiunile diplomatiei tariste exercitate la ConstantinopolcerAnd o po1itic5 mai categoricl fata de revolutia din Tara Romaneasca

Au parvenit in capitala Norvegiei informatii si cu privre la marea demonstratie a mase-lor bucurestene din 6/18 septembrie 1848, la care s-a ars Regulamentul Organic si poporul ajurat credintA principiilor democratice cuprinse in Constitufie 11. La fel, evenimentele din 13/25septembrie, au fost descrise cu o anurnita precizie de cAtre Christiania Posten" in nurnerele

4 Christiania Posten", nr. 51 din 18 iulie 1848, P. 3.8 Den Norske Rigstideneer", din 18 iulie 1848, p. 3.6 Christiania Posten", nr. 54 din 22 iulie 1848, p. 2.7 Ibidem, nr. 67 din 5 august 1848, P. 2.8 Ibidem, nr. 99 din 12 septembrie 1848, p. 1.8 Den Norske Rigstidender", din 13 septembrie 1848, p.

Ibidem, din 22 septembrie 1848, p. 3.11 Christiania Posten", nr. 125 din 12 octombrie 1848, p. 2.29

9.

3.

www.dacoromanica.ro

3 Ecoul revolutiei 1099

din 19 si 28 octombrie 1848 12 Se re1ateaz5, a Omer pasa din incredintarea lui Fuad Effendia pAtruns cu trupele lui, preväzute cu 26 tunuri, in Bucuresti. Se mentioneath i convocarea.celor 200 de delegati in talAra otomara. Ziarul norvegian stia i despre rezistenta pompierilorpe care noi o cunoastenl sub denumirea de lupta de pe Dealul Spirii".

Forte le otomane au capturat vreo 600 de prizonieri, iar Fuad Effendi si generalul Duha-mel au instituit in functia de caimacam pe Constantin Cantacuzino. Se mai aminteste i despreproclarnatia generalului tarist Luders care sosise in Tara Româneasa. la 27 septembrie, in frun-tea ostilor lui.

In sfarsit ne referim la o relatare care sustine c Eliade, Golescu i Filipescu", condu-atori ai revolutiei, an reusit A, se refugieze in Transilvania IS

apnrute in cele douä gazete principale norvegiene subliniaa interesul Europeipentru desftisurarile din 1848, din Tara RomfineascA,

12 Ibidern, nr. 131 din 19 octombrie 1848, P. 2; 28 octombrie 1848, p. 3.13 Ibidem, nr. 146 din 6 noiembrie 1848, p. 3.

I

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

INTREGITORII ROMANIEI

BANATENII LA ALBA-IULIA

RADII PAIU SAN

in vederea realizgrii actului unirii, CNRC a adoptat textul convocgrii Marii Adungride la Alba-Iulia pentru data de 1 decembrie 1918. in zilele urmgtoare s-au desfgsurat si in Ba-nat alegeri de delegati pentru a participa la mgretul act. Au fost a1ei, pe WTI reprezentantiicercnrilor electorale, stabilite conform ultimelor alegeri parlamentare din 1910, si delegati aiclerului, cadrelor didactice, ai societatilor culturale, reuniunilor de meseriasi, ai ggrzilor nati-onale, ai stridentimii, ai reuniunilor de femei etc. in general, alegerile pentru delegati la Alba-Iulia s-au desfasurat in ziva de duminica 27 noiembrie 1918, romanii din toate localitgtile Ba-natului participanti la serviciul divin fiind indemnati de cgtre preoti sg-si aleagg. in cadrul unoradungri delegati pentru a vota unirea. Aceste adungri s-au desfgsurat, in general, in localurile§colilor confesionale, ele fiind atunci cele mai potrivite pentru intruntrile romanilor. Dealtfel,multi preoti bgnAteni, in frunte cu episcopul i protopopii lor au fost delegati la Alba-Iulia.Printre acestia, s-au aflat i preotul Vasile Debäu, din Lipova i Vasile Deheleanu, din locali-tatea Ususgu, din nord-estul Banatuluil. La fel, invgtgtorii bgnateni au avut un rol de cea maimare importanta atat in favoarea consiliilor i gärzilor nationale in Banat, cat si la alegeriledelegatilor la Alba-Iulia, multi fiind chiar ei mnsii delegati la mgreata adunare 2.

Dupg trimiterea circularei CNRC-ului privind alegerile de delegati, in toate cele treicomitate ale Banatului au inceput sg se desflsoare adungrile in care, conform principiului vo-tului universal, au fost nomirwlizati fruntasii romanilor pentru a participa la Acestlucru a fost, Ins, considerabil ingreunat in Banat, datoritg trupelor strgine care deja in datade 17 noiembrie 19 18 au intrat in Timisoara. Dacg la inceput armata sarbg a fost bine primitä,ca un aliat i aceasta s-a comporat in consecintg, in scurt timp armata de ocupatie a creat ob-stacole i ingrAdiri serioase in calea organizgrii romanesti a Banatului si a participgrii la Alba-Iulia. In multe cazuri, fruntasii bgngteni au fost nevoiti s lucreze in secret pentru a putea mo-biliza pe romani la adungrile de alegeri si a dota pe delegati cu credintionale, ache& imputerni-ciri de a vota unirea gra conditii a Banatului cu Romania 3. In toatA, aceastg activitate unrol de cea mai mare importantA 1-a avut Consiliul National din Timisoara, in frunte cu prese-dintele slu Aurel Cosma.

Majoritatea localitatilor bgngtene au putut trimite astfel delegati care O. voteze unirea.Astfel, dr. Aurel Cosma a fost ales delegat la Alba-Iulia din partea cercului electoral Beciche-recul Mic 4, iar nepotul sgu, Aurel Cosma junior, a fost delegat din partea comandamentuluijudetean Timis al gärzilor nationale 5. Tot din partea ggrzilor nationale, dar a comandamentu-lui lor, din judetul Torontal a fost ales delegat fruntasul national Coriolan Bäran 6. Reuniunearomand de muzicg si cant din Lugoj 1-a delegat la Alba-Iulia pe cunoscutul om de culturg IonVidu 7, iar societatea roman& de lecturg din Lipova i-a ales ca delegati pe Camil Manui1 i peinvgtgtorul Inliu Onu 8, Si Consiliul Organizatiei Timis a Partidului National Roman a trimisla Alba-Iulia pentru cercul Moravita pe Avram Corcea din Costei, pe dr. Nicolae Imbroane

1 Aurel Cosma jr., Biserica romtinil din Banat si unirea de la Alba-lulia, in MitropoliaVa natului", nr. 10 12, 1968, p. 608 .

Dimitrie Onciulescu,Lupta cadrelor didactice din Banat pentru jaurirea statului nati-onal unitar roman, in Studii de istoria Banatului", IX, 1983, P. 100 103.

3 Filiala Arhivelor Statului Timis, fond Personal Aurel Cosma", dosar 112, f. 119(in continuare F. A. S. T.).

4 Idem, dosar 166, f. 123.5 Idem, dosar 112, 1. 118.6 1918 la romemi, vol. X, Documentele unirii, Bucure§ti, 1989, doc. 1350, p. 229.7 Idem, doc. 1160, p. 135.8 Idem, doc. 1134, p. 120.

Revista istoricl", torn IV, nr. 11 12, p. 110 1 1 105, 1993

ILO c. 3962

Alba-Iulia.

2

ft

www.dacoromanica.ro

1102 Radu Paiu§an 2

Romulus Molin din Vir§et, pe preotul Ion Andreescu din Voie rodint i pe Ion Alexandrescudin Varadia 9. Tineretul universitar roman a ales 0 el delegati pentru ca s. voteze actul unirii.Astfel, din partea studentilor teologi din Arad a fost ales Emil Petrovici", din partea studen-timii universitare romine din Budapesta, banateanul Sabin Manuila 11, iar din CNRC, ca dele-gat pentru invatamantul superior, profesorul universitar Iosif Popovici, originar din Banat12

Preotimea banateana a fost 0 ea prezenta in frunte cu episcopul de Caransebe§ MironCristea, la Alba-Iulia. Au fost prezenti aid, ca delegati i protopopul Fabriciu Manuill din Li-pova §.1 protopopul Procopie Ghivulescu, din Radna (azi cartier al oraplui Lipova n. n.)".Tot din Radna au plecat la Alba-lulia ca delegati ai acestui cerc electoral: Vasile Goldi§, dr.Eugen Beles,Traian Givulescu, impreunä cu loan Stefanut din Mindruloc i Stoi Sarb din Cuvin 14.

$i in comitatul Cara§-Severin s-au desfaqurat pregatiri intense pentru a participa la Alba-Iulia. Au fost ale§i in unanimitate ca delegati din partea cercului electoral Caransebe§ Ion Gore,Nicolae IvAnescu, dr. Alexandru Moraru, Ilie Roman 0 dr. Ioan Sirbu 13. $i in acest cerc, caIn toate cercurile electorale banatene, alegerile deputatilor pentru Alba-Iulia s-au facut cu una-nimitate §i cu aclamatiuth ". Aceasta demonstreazA pretthrea pe care romfinii o acordau frun-ta§ilor lor nationali §i dorinta fierbinte de a se infaptui unirea. n comitatul Cara§-Severin aumai fost ale0 ea delegati: dr. George Garda, avocat din Faget. capitan G. Grozescu, subloco-tenent dr. Aurel Ciuca, sublocotenent Virgil Bocu, etc. din partea comandantului garzii nati-onale a comitatului 12. Din partea comunitatii de avere din Caransebeq, fondata de catre gra-nicerii banateni a fost ales delegat Alexandru Bolas-Lisa, directorul acesteia ", iar din parteapresei romane din Lugoj, dr. Avram Imbroane 19. Din majoritatea localitatilor acestui comitat0 din partea tuturor institutiilor economice i culturale romaneFti au fost trimi0 delegati la.Alba-Iulia.

$i romfinii din comitatul Torontal au ales 0 trimis delegati la Alba-Iulia ca sà votezeunirea farä conditii a Banatulth cu patria mama, Romania. Astfel, romanii din Biserica Alba,(azi Iugoslavia n. n.) au tinut adunare pentru a alege delegati in data de 27 noiembrie 1918.Au fost ale§i: dr. Nestor Porumb, dr. Traian Gherguta, Pavel Omescu i Traian Lazar din Bi-serica Alba 0 George Pentean din NaidA§. Din acela0 comitat au fost ale§i delegati care sa.exprime vointa imperativA a romanilor banateni de a se uni cu tara. In cercul electoral Var-§et dr. Mihai Spariosu, dr. Petru Istvan, iar din cercul Panciova Iacob Paiu§an, AlexandruTintariu din Of cea, Teodor Catalina din Doloave etc ". Cercul Uzdinului a trimis la Alba-Iu-lia cu credintionale pentru a vota unirea pe loanichie Neagoe, preot in Petrovasela, dr. GheorgheMiclea, avocat in Alibunar, dr. Pavel Apadeanu din Becicherecul Mare 0 pe Gheorghe Daviddin Uzdin 21. Deci i romanii din acest comitat banatean doreau unirea cu Romania.

Delegatii fiind ale0 din toate localitatile Banatului, trebuia, insa, organizata i plecarealor spre Alba-Iulia. Comitatele banatene, fiind relativ mai departate de Alba-Iulia, trebuiaupregatite trenuri speciale care sa-i duca atat pe delegati cat i pe participanti, mai ales ca dinBanat trebuiau sa participe la adunare numai ca delegati oficiali 359 de persoane 22 La ace§-tia se mai adaugau cateva mii de persoane care ar fi dorit sá fie martore la acest maret eveni-ment al tuturor romanilor. In aceasta activitate de organizare, inclusiv financiara, s-a implicatcu toate fortele cunoscutul militant national Valeriu Brani§te. El a garantat cu propria avere§i a obtinut fondurile necesare deplasärii din gara Lugoj in data de 30 noiembrie 19 18 a unuitren cu §ase vagoane, care ducea peste 300 de persoane spre Alba-Iulia 23. Trenuri incarcatecu delegati i participanti la mareata adunare au plecat 0 din garile Timi§oara 0 Arad. Cu unastfel de tren a plecat din gara Arad in ziva de 30 noiembrie 19 18 0 studentul la teologie Aurel

9 Ident, vol. VIII, doe. 706, p. 222." F. A. S. T., fond Familial Aurel Cosma", dosar 112, f. 12 O." 19 18 la români, vol. X, doc. 1120, p. 113.12 Idem, doc. 1108, p. 104." Idem, doc. 1268, p. 187.14 Idem, vol. VIII, doc. V, p. 42.13 D. G. A. S., fond C. N. R. Caranseber, doc. 62, f. 1 lv.16 Vezi, loan Munteanu, Alegerea delegatilor bdneiteni pentru Marea Adunare Nafionald

din 1 decembrie 1918, in Tibiscus", nr. V, 1979, p. 349-354.12 19 18 la romdni, vol. X, doc. 989, p. 37.19 Idem, doc. 1132, p. 119.19 Idem, vol IX, doc. 700, p. 215.29 F. A. S . T., fond Familial Aurel Cosma", dosar 145, f. 138 139.21 19 18 la romdni, vol. X, doc. 854, p. 403.22 Vasile V. Muntean, Contributii la istaria .Banatului, Timi§oara, 1990, p. 23 5.23 1918 la romcini, vol. X, doc. 1395, p. 256.

www.dacoromanica.ro

3 BanAtenii la Alba lulia 1103

Cosma junior, irrpreun& cu colegii sai, studenti teologi arAdeni 0 au cantat pe tot parcusulcantece nationale romfinesti ca DesteaptA-te romane!", Pe-al nostru steag e scris unire" etc.iar pe geamurile vagoanelor fluturau drapele tricolore. Dui:A mArturia lui Aurel Cosma jr. en-tuziasmul lor, dar, mai ales drapelul tricolor, avfind culorile pe verticalk ca in Romania 0 nupe orizontall ca in Transilvania, a intrigat trupele germane care se retrageau din vechiul re-

Ngat 24.Nu numai problemele financiare creau ins5, probleme romfinilor bAnAteni in drumul

lor spre Alba-Iulia. Ei au intAmpinat o puternicA opozitie din partea armatei sirbe de ocupatiecare, cunoscand intentiile rominilor, le-a creat diverse sicane, sirbii sperfind ca Banatul s5, fieintegral al kr. Astfel, dupl plecarea, in 27 noiembrie 19 18 a primilor delegati din Lugoj spreAlba-Iulia, ceilalti care au plecat in ziva urmAtoare au fost opriti de armata de ocupatie. Numaidup5, interventia lui Valeriu Braniste pe lAngl comandamentul trupelor de ocupatie acestiaau putut sl-si continue drumul. 25 Delegatii romani puteau pleca numai dac& detineau apro-barea comandamentului armatei de ocupatie, care a permis acest lucru doar la 60 de delegati.Ceilalti au reusit in general s5, plece, dar delegatiile din sudul Banatului au intampinat marigreut54i in aceastA privint& 26. Astfel 200 de romani din comitatul Torontalului care plecaseräspre Alba-Iulia au fost opriti in gara Timisoara 27. La fel s-a intamplat cu delegatii din comunaBozovici, opriti tot in Timisoara, de uncle acestia au trimis o telegram& Consiliului Nationaldin Alba-Iulia prin care s-au declarat de acord cu unirea 24. Tot o telegraml prin care declarac5, se al&tur5, la dorinta natiunii a trimis i delegatia din Dognecea, care a fost si ea opritA s&participe la votarea unirii 22. Se pot da multe exemple in acest sens i trebuie s& remarcAm ca,desi ii s-au fAcut numeroase sicane, ii s-au pus in cale numeroase oprelisti, totusi peste 1.000de romfini banateni au participat la Adunarea de la Alba-Iulia.

Dar i cei care nu s-au putut deplasa la Alba-Iulia au participat afectiv la Alba-Iulia.In toate localitatile bAnatene, cei r5masi acasA au organizat mici Albe-Iulii", fie in ziva de1 Decembrie 1918, fie in ziele urmatoare. Astfel, la Timisoara, chiar in ziva de 1 Decembrie,numerosi, romani din oras i suburbii s-au intrunit in sala festiva a Liceului de Muzic& si auhotAat cu entuziasm infiintarea unui cor rom&nesc sub conducerea cunoscutului animatorcultural banatean Iosif Velceanu ". La Lugoj pe clAdirile bAncilor românesti si re numeroasecase din oras au fost arborate steaguri tricolore, iar in toate bisericile romlnesti au avut kc sluj-be religioase speciale, iar la orele 11 dimineata a batut toaca la toate bisericile i apoi au bAtutclopotele. RomAnii din Lugoj se plimbau plini de voiosie i entuziasm in haine de sarbatoare,purtând cocarde in culorile drapelului romAnesc 31. Tot la Lugoj, a avut loc in ziva de 6 decem-brie 19 18 o mare adunare popular5 la care au participat numerosi români din intreg comitatul,cei prezenti exprimAndu-si adeziunea la hotArArile de la Alba-Iulia i depunand juramAnt decredinta fata de RomAnia 32. Multi banateni, care nu au putut participa la Alba-Iulia, au tri-mis telegrame adungrii nationale, exprimfindu-0 adeziunea la hotärfirile acesteia. 0 astfel detelegram& a fost trimisa si de c&tre romanii din Caransebes 33. Un alt mod de a-si exprima bucu-ria i adeziunea la actul unirii a fost arborarea in localitatile banatene, pe unele case si ins-titutii a tricolorului romAnesc 24.

Activitatea bAnAtenilor la Alba-Iulia a inceput inc& din data de 30 noiembrie 1918, deci,in preajma Marii Uniri. In seara ace1eia0 zile s-a desfasurat o conferinta preliminarl a dele-gatilcr tuturor romftnilor i una numai a banatenilor. Conferinta preliminarl a fruntasilor ar-deleni hotarAse ca a doua zi sa se proclame unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Mara-muresului cu Romania cu unele conditii, cea principala flind acordarea unei autonomii a teri-toriilor nou unite. Aceasta ca urmare a cererii conducerii social-democratilor care amenintau

24 F. A. S. T., fond Personal Aurel Cosm a", dosar 112, f. 120-12 1.25 Drapelul", XVIII, 17/30 nov. 1918.26 v. Marin, I. Munteanu, G. Radulovici, Unirea Banatului cu Romdnia, Timisoara,

1968.27

28

29

30

1983, p

82

p. 2 16.

Vasile V. Muntean, op. cit., p. 256.F. A . S. T., fond Familial Aurel Cosma", dosar 166, f. 13 1.V. Marin, I. Munteanu, G. Radulovici, op. cit., p. 166.Vasile Dudas, I .Decembrie 1918 in Banat, in Studii de istorie a Banatului", IX,108.Temeswarer Zeitung", 6 decembrie 1918.,Stefan Pascu, Fdurirea Statului N. tional Unitar Roman, vol. II, Bucuresti, 1983,

38 Gheorghe Neamtu, op. Cit. p. 78 79.34 Pornpiliu Ciobanu, Unirea Banatului ci incorporarea Tiniiparei la Romdnia Mare,

Timisoara, 1934, p. 3-4.

2'

www.dacoromanica.ro

1104 Radu Paiusan 4

cu retragerea colabothrii lor as. La aflarea acestei hotarari, delegatii banateni la Alba-Iulia auorganizat o consfatuire separath In seara de 30 noiembrie 19 18 la hotelul Ungaria din Alba-Iulia. Delegatii banateni prezenti la intrunirea prezidata de dr. Aurel Cosma au hotärat uni-rea imediata arl conditii i MIA nici un fel de autonomic a Banatului cu Romania. Au maihotarat sá alb a. o consultare cu delegatii ardeleni i claca acestia nu adeth la ideile lor, ei, ba-natenii sa voteze separat unirea far& conditii. S-a mai discutat i problema situatiei rominilordin Timoc i problema abuzurilor savarsite de care armata sarba de ocupatie a Banatului,care a inceput sa-i impiedice pe banateni sa fie prezenti la Alba-Iulia. Despre aceastä adunarefi amintea Aurel Cosma jr., participant si el, a fost foarte furtunoasa, iar dorintele exprimateerau categorice. Nin eni dintre banateni nu admitea nici un fel de form& cu substrat de auto-nomie locall, ci toata lumea era de acord sa fie votath unirea fath conditii" 86

Printre cei care au luat cuvantul la aceasta adunare a banätenilor, au fost si dr. GeorgePopovici, protopopul Lugojului i istoricul dr. Ion SSzbu, din Ruclaria. Acesta a tinut un dis-curs magistral in care, cu argumente temeinice, a expus drepturile rominilor asupra intregu-lui Banat 37. Cu mult entuziasm i patos a vorbit si dr. Avram Imbroane, reintors din Romania,care a evocat lupta eroica a armatei romane pentru dezrobirea Transilvaniei i jertfele date decatre romanii de peste munti. In acelasi sens s-au pronuntat i reprezentantii social-democra--fiei care au sustinut si ref orme democratice dar i unirea Banatului cu Romania. S-acerut tot aici ca armata de ocupatie sarba sä fie inlocuita cu trupe franceze 38.

Social-democratii romani banateni au participat i ei la actul unirii, delegatia social-democrat& din Timisoara flind condusa de catre tamplarul Traian Novae, iar cea din Lugojde catre George Urzica Participarea kr a fost deosebit de importanth, conducátorul dele-gatiei timisorene, Traian Novae, propunand in cadrul consfatuirii preliminare unirii ca in textulhotärarii s fie trecuta unirea cu Romania si nu cu regatul roman, fapt care a si fost accep-tat de atre delegati i consenmat ca atare in textul hotararii adunarii de la Alba-Iulia

Atmosfera din sedinta preliminath a banatenilor s-a linitit dui:A ce Vasile Goldis, carea redactat proiectul de rezolutie a unirii a luat cuvantul in cadrul intrunirii, anuntand ca au-tonomia va fi numai provizorie, pana la alegerea unei adunari constituante i c. aspiratiile jus-te ale banatenilor vor fi indeplinite 41". Aceasta formulare cu existenta unei autonomii provizo-rii a Transilvaniei a si aparut in textul hothririi Marii Adunäri de la Alba Iulia.

Desi au fost de acord in principiu cu rezolutia, tottisi banatenii nu au aderat la ideeaunei autonomii a Transilvaniei, nici macar provizorie. Fenomenul era explicabil in conditiilede atunci, and Banatul era ocupat de armata sirba, care vroia sä-1 inglobeze Serbiei, iar

maghiaro-germani din Banat proclamasera asa-zisa republic& autonoma banateana".Desi pentru romanii banateni, orice formula de autonornie, chiar provizorie, in conditiile datecrea pericolul indeparthrii idealului national de unire cu patria mama Romania. Credem c.acestor considerente li se datoreara hothrarea lui Aurel Cosma de a refuza un loc in ConsiliulDirigent care reprezenta un fel de guvern provizoriu al Transilvaniei. Convingerile sale eraucã unirea cu Romania trebuia sa se faca imediat si lath conditii, far& sa se alcatuiasca., inprealabil, un guvern separat cv caracter provincial. El credea dupa. cum afirma Aurel Cosmajr. ca si ceilalti banateni, ca trebuie sa ne supunem imediat guvernului de la Bucuresti, casa ne integram numaidecat intr-un stat unitar, fár, A, mai facem separatism" ". Totusi catevaluni mai tarziu, din partea Banatului va face parte din Consiliul Dirigent dr. Valeriu Braniste,in calitate de sef de resort, care nu putuse lua parte la Adunarea cle la Alba-Iulia, fiind bolnavde gripa spaniola care bantuia atunci 4°.

Dupa votarea unirii de care cei 1228 de delegati dintre care 350 erau banateni, romaniibanateni s-au deplasat pe Campul lui Horea, unde diversi oratori din randul fruntasilor au pre-zentat actul unirii. Un astfel de orator a fost i episcopul de Caransebes care a vorbit romani-lor adunati aici despre impnrtanta unirii ". Dealtfel episcopul Miron Cristea a fost ales vice-presedinte al Marelui Sfat un fel de parlament provizoriu al Transilvaniei, ales de

Vezi Desdvdrsirea unificdrii Statului Nalional Romern, Bucuresti, 1968, p. 400-404.36 F. A. S. T., fond Familial Aurel Cosma", dosar 112, f. 122.37 Dr. Aurel Cosma jr., Amintiri ,si milirturii de la unirea din Alba-Iulia, in Mitropo-

lia Banatului", n. 10 12 , 1978, p. 742 75 1.38 F. A. S. T., fond Familial Aurel Cosma", dosar 169, f. 17.39 Ibidem, f. 18.4° Stefan Pascu, op. cit., p. 178.41 F. A. S. T., fond Familial Aurel Cosma", f. 18 dosar 169.42 Idem, dosar 166, f. 107.43 Valeriu Braniste, Amintiri din inchisoare, Bucuresti, 1972,. p. LVII.44 F. A. S. T., fond Familial Aurel Cosma", dosar 112, f. 123.

banatene,

soci-aliitii

35

www.dacoromanica.ro

5 Bänatenii la Alba Iu lia 1105

adunarea de la Alba-Iulia 45. Miron Cristea a flcut parte si din delegatia transilvamenilor carea prezentat oficial la Bucuresti guvernului si regelui hothrarile adunärii de la Alba-Iulia. Totca o recunoastere a rolului Banatului in lupta pentru unitate nationala, un alt bänhtean, GainsBrediceanu, fiul vechiului militant national Coriolan Brediceanu, a fost ales secretar al adunh,rii de la Alba-Iulia de la 1 Decembrie 1918 46.

Astfel se incheie o intreag a. epoch din isioria romlnilor banh4eni care au luptat secolede-a randul pentru unitate nationala. Lupta bAnAtenilor se incadra in lupta general& a popo-rului roman si in lupta popoarelor din centrul si sud-estul Europei pentru a-si deshvarsi con s-tructia statall. Deci, du$ curn se afirma in istoriografia contemporank avansarea demo-cratiei in Europa central h. si rhshriteanh a fost numai o conditie generall, dar actiunea desh-varsirii eliberaxii si unirii nationale a intregului popor roman s-a datorat intensifichrii si adan-cirii luptei sale neintrerupte" 47.

45 Stefan Pascu, op. cit., p. 225.46 F. A. S. T., fond Familial Aurel Cosma", dosar 174, f. 24.47 Vasile, Maciu, Unitatea fi libertatea nationald, obiective majore ale poporului roman

in perioada 1878-1918, in Memoriile sectiei de stiinte istorice", Edit. Acad. Romhne.seria IV, torn II, p. 77.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

MILITARII ROMANI DIN ARMATA AUSTRO-UNGARASI IDEEA NATIONALA

TEOFIL OROIAN

Urm Arind salvarea anacronicului Imperiu habsburgic macinat de profunde contra-dictii, care au atins cote maxime dupa infrangerile suferite la 1859 0 1866 in confruntArilecu Italia 0 Prusia Curtea de la Viena i clasele dominante dirt Austria au rteurs la impar-tirea puterii cu cercurile conducltoare ungare, direct interesate in extinderea stApanirii krasupra unor teritorii ale natiunilor invecinate teritorii ce fusesera inglobate prin fortA laImperiul habsburgic i, totodatl, deosebit de ingrijorate de amploarea luptelor de eli-berare national& a popoarelor asuprite. Potrivit solutiei adoptate la 1867, imperiul a fost di-vizat in don& parti: Austria si Ungaria; ultima, contrar spiritului ce anima secolul nationa-litAtilor", si-a intins granitele peste cele proprii legitimate istoric, anexand i subjugand

popoare straine de natiunea ungara.Incheierea odiosului targ a depins foarte mult de acordul imparatului Francisc Iosif

incoronat i rege apostolic al Ungariei la 27 mai/8 iunie 1867 ca Ungaria sA anexeze Tran-silvania, care niciodat& pan& la aceastA data nu a Mut parte efectiv din regatul ungar, pas-trandu-si permanent un statut de autonomie.

Compromisul austro-ungar, incorporarea fortata a Transilvaniei la Ungaria i masuriledrastice luate de cercurile guvernante ungare impotriva romanilor din Transilvania in scopuldeznationalizarii lor i integrArii totale administrativ, economic, politic, cultural la Un-garia au generat o puternicA reactie din partea intregii suflAri romanesti. Ea s-a exprimat atatin forme politice cat si in actiuni cu aspect economic si cultural; institutiile monarhiei bicefale,cu precAdere armata considerat& mijloc de deznationalizare rapid& si brutall, au fost perma-nent contestate de romani.

in presk adunAri publice, memorii, dezbateri parlamentare, fruntasii miscarii natio-nale au arAtat cl actul unirii" constituie o nedreptate istorica impotriva cAreia trebuie s&se lupte cu hotArare. Au demascat, totodatl, regimul impovárAtor austro-ungar instituit inTransilvania, sistemul inechitabil de recrutare in armat& i tratamentul vAdit discriminatoriuaplicat romanilor transilvaneni. Adeseori, protestelor venite din partea unor publicatii, oamenipolitici si de culturA li se asociau i luArile de pozitie ale unor romani din putinii ajunsi inposturi importante in armata cezaro-crAiascA. In discursul rostit la 26 noiembriel8 decembrie1873 in adunarea alegAtorilor din circumscriptia Caransebes, generalul Traian Doda din1874 si pan& in 1888 deputat in parlamentul ungar a declarat c5. se va itnpotrivi oric&rormasuri ale guvernului de la Budapesta care lovesc in interesele poporului" 1. De asemenea,in scrisoarea 0 in cuvantarea tinut& in fata aleg&torilor la 12 octombrie acelasi an, Doda faceun adevArat rechizitoriu la adresa politicii de impilare national& promovat& de guvernul aus-tro-ungar, subliniind: politica statului a fost condus& cu tot mai mare hotarare intr-o direc-t-lune care si panA aici a fost foarte stricAcioasa intereselor nationale ale poporului roman, iarin urm&rile sale anleninta cu nimicirea vietii i dezvoltArii nationale pe poporul roman" 2 Iarmai departe arAta: eu a fi in Diet& singurul reprezentant al intregului popor roman i intre413 deputati singur en a avea sarcina de a reprezenta i valida interesele nationale ale a-proape 3 milioane de cetateni, interese greu vAtAmate i foarte serios amenintate" 3

Activitatea desfAsurat& de Traian Doda intre 1874-1888, actiunile sale curajoase aufAcut ca prestigiul lui sä crease& in mod remarcabil i sA fie considerat unul dintre reprezentan-ii seaml ai idealurilor tuturor romanilor din imperiul austro-ungar. Pe drept cuvant, la

1 Bona Petru, Traian Doda, lupteitor pentru drepturile nafionale ale romanilor band-in Acta Musei Napocensis", XV, Cluj-Napoca, 1978, p. 495.2 T. V. Pacatian, Cartea de aur, VI, 1910, p. 358.8 Ibidem, p. 359.

-"Revista istoricV, torn IV, nr. 11 12, P. 1107-1115, 1993

te-xitorii si

4eni,

de

www.dacoromanica.ro

1108 Teofil Oroian 2

moartea sa, survenita la 14/26 iulie 1895, se sublinia a generalul Traian Doda a fost bärbatulcare a de*teptat simtul national in acest colt de tart (Banat n.n.) in care s-au concentrattoate aspiratiile noastre, care a fost idealul nazuintelor noastre" 4.

Faptul ca militarii romani din armata austro-ungara erau animati in permanenta deun pronuntat *i manifest sentiment rominesc" 5, de idealul unitatii nationale depline estedovedit *i de demisia unora dintre ace*tia, trecerea lor peste Carpati i incadrarea in armataromana. /titre prim ii ofiteri romani ein armata cezaro-craiasca ce au facut acest pas dupa in-stituirea monarhiei dualiste s-a aflat i locotenentul Ignat Nichita din Regimentul 50 Alba In-fra 6; acesta a fost incadrat in armata romana in 1869 cu gradul de capitan. El va lua partela razboiul de independent& din 1877-1878, avand gradul de maior, apoi indepline*te functiade comandant al Regimentului 25 Dorobanti, de la infiintarea lui pana in iunie 1880, dove-dind o activitate exemplara atilt in administratie cat i in contabilitate, cu toate dificultit-tile *i lipsa de mijloace.... Acest ofiter superior nu lasä nimic de dorit, este patruns de sen-timentul datoriilor sale *i e un caracter foarte onest, bun camarad, in rezumat cu mult viitor

folositor armatei", spune locotenent-colonelul Neculae in actul de luare in primire a regimen-tului 7. I-au urmat sublocotenentii Moise Groza 8 *i Ion Dragalina 9, locotenentul Ruja Dimi-trie* *. a. Stapanit de profunde sentimente patriotice, sublocotenentul Moise Groza, aflat laViena in anii 1868 1870 pentru perfectionare la Institutul de geografie i topografie i apoica specialist in lucräri de topografie in cadrul Statului major al armatei austro-ungare, intre-tine legaturi cu unii intelectuali romani aflati in capitala Austriei, adepti ai luptei pentru uni-rea Transilvaniei cu Romania. Actiunile sale pe acest taram se intensifica in conditiile in careautoritatile austriece 11 trimit in Transilvania pentru efectuarea unor lucräri de topografie.Aici infra tot mai mult in legátura cu intelectuali patrioti, in primul rand cu grupul format injurul lui Iacob Mure*anu, directorul ziarului Gazeta Transilvaniei" care aparea la Brasov.In casa lui Iacob Mure*anu cu a carui ilia se va cas&tori Moise Groza se tineau consfa-triri cu caracter politico-patriotic ale intelectualilor romani care rnilitau pentru unire. in 1873el demisioneath din armata austro-ungara i se inroleaza voluntar in armata romana, fiindrepartizat la Regimentul 3 linie cu gradul de sunlocotenent. Ca ofiter de stat major al Divi-ziei IV ia parte la rázboiul pentru independenta, avand o comportare brava, eroica. Referin-du-se la felul cum s-a comportat capitanul Moise Groza in timpul luptelor corespondentul zia-rului Der Bund", care aparea la Berna, scria: Mi-ar trebui mult timp ca sá enumar pe totibravii. Ma marginesc a va spune c locotenent-colonelul Voinescu, impreuna cu d-1 capitanGroza din statul major au stat necurmat in foc, and ordine in dreapta *i in stanga, unde eratrebuinta...". La 1 decembrie 1877 Groza Moise este inaintat la gradul de maior ca unul cares-a distins in lupta contra inamicului i care a fost pus in ordin de zi pe armata".

Impartl*ind cu pasiune nazuintele poporului sau asuprit i urand din toata puterea fiin-tei sale autoritatile asupritoare austro-ungare, sublocotenentul Ion Dragalina intretine in ran-dul osta*ilor romani de sub comanda sa o atmosfera militantist-nationala, infruntand cu cu-raj *i demnitate riscurile pe care le implica o astfel de atitudine. Deosebit de ilustrativ este inacest sens comportamentul san in timpul alegerilor pentru parlamentul ungar din 17 iunie 1884.Numit ..*ef de cordon" la Bocqa Romana, unde qi-au depus candidatura contele Tisza Istvan,sustinut de autoritatile austro-ungare, i Coriolan Brediceanu, din partea opozitiei" (a ro-manilor n. n.), cu misiunea de a laza sA treaca spre sectia de votare numai alegatorii iden-tificati a au dreptul de vot", intelegandu-se prin aceasta pe cei dispu*i sa dea votul candida-tului ocupantilor straini, sublocotenentul Dragalina a dat dispozitie osta*ilor de sub comandasa sa nu aplice consemnul, ci sä lase liber acces spre sectia de votare tuturor participantilor,ofiterul fiind convins c, succesul va fi de partea candidatului roman.

Cand s-a constatat rezultatul votarii dezastruos pentru Tisza prgedintele sec-tiei de votare, episcopul catolic Kruesz, furios la culme, s-a repezit la Dragalina, strigandu-ica este agitator". Ofiterul, considerandu-se lezat, a cerut satisfactie printr-un raport brain-

4 Foaia Diecesana", nr. 29/1895, din 16/28 iulie, p. 1-2.5 1918 hz rometni. Desdvirsirea unitatii national-statale a poporului romdn. Documente

externe (1879-1918), vol. I, Edit. Stiinpfica i Enciclopedica, Bucure*ti, 1983, p. 684.Iuliu Moisil, Românii ardeleni din vechiul regat si activitatea lor peinet kz rdzboiul in-

tregirii neamului, Bucirre*ti, 1929, p. 14.7 Ibidem.8 Vezi Locotenent-colonel Gh. Preda, rnaior Liviu Groza, Un erou bdneitean al inde-

pendentei, generalul Moise Groza, Edit. Militar& Bucure*ti, 1977.9 Vezi Nicolae Popescu, Generalul Ion Dragalina, Edit. Militara, Bucure*ti, 1967.* Locotenentul Ruja Dimitrie a fost incadrat in armata romana in decembrie 1883,

Bind repartizat la Regimentul 6 linie (Monitorul Oastei", nr. 8 din 2 martie 1889 ,P. 120-121).

www.dacoromanica.ro

3 Militarii romani i ideea national& 1109

tat autoritatilor superioare, aratand ca. in caz contrar am A. mi-o iau (satisfactia) singw-".La 1 decembrie 1887 el obtine aprobarea demisiei din armata austro-ungath. in aceeasi zi trece,impreuna cu sotia sa Elena (descendenth dintr-o veche familie de intelectuali romani din Caran-sebes) frontiera si se incadreath in armata romanä cu gradul pe care-1 avea, fiind repartizatla Regimentul 2 1 Infanterie din Bucuresti.

Muncind neobosit, cu multh pricepere i pasiune, sublocotenentul Ion Dragalina urca.treptat spre varful ierarhiei osthsesti (in noiembrie 19 15 era general de brigada) i indeplinestefunctii tot mai mari in armata romana. La intrarea -thrii in räzboi, in noaptea de 14/27 spre15/28 august 1916, el este numit comandant al Grupului Cerna", actionand in vederea eli-herarii pamantului stramosesc al Banatului de sub dominatia straina. Energia i curajul per-sonal, calitatile sale remarcabile de om de arme au determinat Marele Cartier General romansa-1 promoveze la comanda Armatei 1 romane (la 11/24 octornbrie 19 16), in grelele momentaale celei de-a doua batMii de la Jiu. Luand masuri ferme i adecvate, a stabilit frontul Arma-tei 1 si a impulsionat pregatirile in scopul trecerii la contraofensivit. Gray ranit pe campul delupta (in dimineata zilei de 12/25 octombrie 1916) la bratul drept si in torace de focul uneimitraliere inamice, generalul Ion Dragalina s-a stins din viata dupa cateva zile (la 24 octom-brie /6 noiembrie 19 16), la Spitalul Militar din Bucuresti.

Participarea unor ofiteri romani din armata austro-ungath la activitatea unor asocia-tii i manifestatii culturale din Transilvania i vechiul Regat reprezinta o alta modalitate deexprimare a spiritului national al acestora, a atasamentului lor la lupta pentru emancipareanationala a romanilor transilvaneni si flurirea statului national uritar roman. intr-o nota in-formativa a Ministerului de Razboi din Viena, adresath Ministerului de Externe al Austro-Ungariei, i un Raport al comandamentului militar cezaro-craiesc din Sibiu din ianuarie 1882se consemna ca. locotenentul Gheorghe Sloboda, de nationalitate romanä, de la comanda-mentul de rezerva al Regimentului de infanterie Arhiducele Heinrich" nr. 5 1, frecventeazamai des membrii asociatiei nationale romane Iulia" 1°. in acelasi timp, din scrisoarea unuicetatean austriac din Bucuresti, pe nume Peter Miclos, adresath comandamentului austro-ungar din Brasov la 7 noiembrie 1884, Raportul trimisului extraordinar i ministru plenipoten-tiar al Austro-Ungariei la Bucuresti, baronul Ernst von Mayr, catre ministrul Casei imperialesi de externe de la Viena, contele Gustav von Kalnoki, din 12 noiembrie 1884, si adresa Minis-terului de Razboi al Austro-Ungariei &Ire Ministerul de Externe de la Viena aflam despreparticiparea unor ofiteri romani dintre care unul din Transilvania la sarbätorirea cen-tenarului rascoalei lui Horea, Closca i Crisan 11. Docurnentele mentionate precizeath ca ofi-tenil roman din armata austro-ungath, participant la festivitätile din 2 noiembrie 1884, senumea Ion Popescu. In scrisoarea susnumitului Peter Miclos se arath C. ofiterul trecuse cucateva zile inainte frontiera, iar in timpul festivitatilor a toastat impotriva propriului suveran"si a dusmanilor natiunii sale (impotriva ungurilor)" 12 In continuare autorul scrisorii subli-nia: Cred c ciao& guvernul roman i-a pedepsit pe ofiterii sai, cu atat mai mult trebuie pedep-sit un ofiter care trece granita i tine discursuri fulminante impotriia patriei sale (a Ungariei).Unui asemenea outer trebuie sä i se dea cea mai aspra pedeapsa ca sä tie cá militarului nu-ieste permis sa se amestece in asemenea treburi" 1°.

Starea de spirit antihabsburgica a militarilor romani din armata austro-ungará si soli-darizarea lor cu lupta poporului roman pentru desavarsirea unitatii national-statale a capatatnoi dimensiuni in anii primului razboi mondial and Curtea de la Viena in intelegere cu cea dela Budapesta a smuls aproximativ 500.000 de soldati de la vetrele lor românesti din Transil-vania, trimitandu-i pe front Ali dea viata pentru scopuri stthine intereselor imediate si deperspectiva ale natiunii romane 14. Dintre acestia, 449.796 (adia 92,4%) au fost trimii pefront, 34.578 au fost in unitatile sedentare i auxiliare; 41.739 au murit pe cámpul de lupta11.275 au pierit in spitale, in pribegie si in inchisori; 25.406 de soldati au ramas invalizi. Auramas 38.630 de vacluve si 79.226 orfani de räzboi. Din Banat au luptat in linia intai peste115.000 de militari romani, iar 9.000 au fost mobilizati la pärtile sedentare; pierderile din ran-

Documente privind istoria militard a poporului roman (in continuare DIMPR), iu-lie 1878 noiembrie 1882, Edit. Militath, Bucuresti, 1974, p. 322-323.

n Arh. St. Bucuresti, Microfilme Austria, rola 69, C. 34 1, 349-350, 417-4 18; DIMPR,noiembrie 1882 decembrie 1885, Bucuresti, 1975, p. 300-302.

" DIMPR, noiembrie 1882 decembrie 1885, p. 300.12 Ibidem.14 T. V. Pacatian, Jertfele romdnilor din Ardeal, Banat, Cri,sana Maramurep, Sibiu,

1923, p. 20; Deltrdmarea monarhiei austro-ungare 1900-1918. Comunicdri prezentate la Con-ferinta istoricilor din 4-9 mai 1964 de la Budapesta, sub redactia acad. C. Daicoviciu si prof._M. Constantinescu, Edit. Academiei, Bucuresti, 1964, p. 143.

,si

Ii

www.dacoromanica.ro


durile lor au insumat peste 10.00e de morti in lupte i aproape 3.100 in ten-nite i spitale, maimult de 6.000 de disparuti, 6.300 invalizi n. Din trecatorilor Garpatilor galitieni pang, subforturile cetatii Ivangorodului 0 din platourile stancoase ale Carsului italienesc pan& la AlpiiTerentinului, miile de morminte romanesti sunt scrie C. Kiritescu in Istoria rdzboiului pen-tru intregirea României marturia sangelui varsat in mod inutil de naafi ardeleni..."pentru interese straine patriei lor.

Incercarea autoritatilor austro-ungare de a ainagi pe osta0i romani cu iminenta intrarea Romaniei in razboi aläturi de Puterile Centrale, permisiunea acordata in unele garnizoaneca unitatile constituite din romani sa poarte steagul tricolor nu au avut darul sá entuziasmezepe cei ce plecau pe front. In plus, asa cum mentioneaza in memoriile sale Sextil PuFariu (peatunci mobilizat ca ofiter de rezerva), naafi erau bruscati i injurati de ofiterii maghiari" 17.Anuntarea pozitiei de neutralitate adoptata, la Bucure0i a avut drept consecinta intarirea con-vingerii militarilor de origine romana el locul lor nu trebuie sa fie in armata austro-ungara,ci in randurile acelora care luptau pentru eliberarea natiunilor asuprite din hotarele dubleimonarhii. Inca din luna august 1914 rapoartele inaintate Ministerului de Interne de la Buda-pesta informau despre grupuri de soldati romani care dezertau din armata austro-ungara in-torcfindu-se acasa i pregatind revolta impotriva stapanirii straine sau trecand muntii pentrua se incadra in armata roma.na; intr-un astfel de document emis de autoritatile represive dinCluj se arata ca au fost prin0 mai multi agitatori" care dezertand, strabateau satele cite-mind la revolta i lansand lozinci precum Vine armata romana." i Trliasca Romania" n.

Existenta in randurile militarilor romani din armata austro-ungara a unei puternice staride nemultumire i impotrivire fata de politica promovata de dubla monarhie, a unui profundsentiment romanese suport al tuturor actiunilor lor de sprijinire a luptei pentru triumfulcauzei nationale este atestatá 0 de alte numeroase dovezi. In memoriile sale, locotenentul

de rezerva Bogdan Florian primul voluntar ardelean integrat in armata romana in anii pri-mului razboi mondial (noiembrie 19 15), descriind plecarea sa pe frontul din Galitia, in frunteaunui pluton format din romani de pe valea Mure§ului i incadrat in Regimentul 22 honvezidin Targu Mures, poveste§te ca: Am plecat pe front cu tricolorul pe piepturi, cu fruntearidicata, cantând imnul national roman" 19. Nicolae Iorga consemneaza 0 el, in notele sale zil-nice de razboi, ca soldatii români mergeau pe frontul din Galitia ori din Serbia cantand De--teapta-te romane"1 La arme"1 sau Pe-al nostru steag e scris unirel", ca. in fruntea batali-oanelor ardelenqti flutura adesea steagul tricolor roman daruit de femei ori cumparat dincrucerii de la soldati" 20 . In acelasi timp o serie de rapoarte informative ale serviciilor de si-guranta 0 administrative austro-ungare semnalau faptul cä ofiterii de origine romanä mani-festau fata de conationalii lor aflati in subordine o anumitä intelegere i ingaduinta, nemoti-vata." 0 de multe ori in detrimentul elementelor maghiare".

Dad, in momentul dec1an0arii primei conflagratii mondiale i in primele sale luni fe-nomentul neprezentarii la recrutare, mai ales din partea romanilor din comitatele din apro-pierea nedreptei frontiere, era insotit de trecerea masiva a acestora peste munti (pana la in-ceputul anului 19 15 circa 20.000) in 1915 0 indeosebi in 19 16 se constatá tot mai dese dezer-tari; trecand cu echipament cu tot in Romania, cei care pardseau armata austro-ungara de-clarau ca daca pun mama pe arma o fac doar pentru natiunea romanV Cunoscutul pu-blicist transilvänean Octavian C. Tasläuanu, fost ofiter de rezerva in armata austro-ungara,marturisea intr-o declaratie facuta ziarului Dimineata" din 25 iulie 1915 ca, razvratirea su-fletelor noastre chinuite i glasul fiintei noastre etnice, una i nedespartita in toate vremurile,ne-au indemnat sä calcam juramantul fat& de un imparat care ne-a inwlat, care 0.-a calcatpromisiunile date poporului romanesc... Da, am parasit Wirea acestui imparat mincinos,fiindca noi romanii am fost i sunteni insultati i torturati chiar pe campul de lupta i fiindcasunteni trimii ca o turma in primele randuri de foc i la asalturi, ca neamul din Ardeal

15 Enea Constantin, Aspecte ale descompunerii armatei austro-ungare, (DezertdriTdscoale ale soldafilor din Transilvania, 19 14-19 18), in Acta Musei Napocensis", XV, 1968,p. 276-278.

16 C. Kiritescu, Istoria rdzboiului pentru intregirea Romaniei, Editia a II-a, vol. 3, p .339.

Sextil Pu§cariu, Memorii, Bucure§ti, 1978, o. 14.18 Arh. St. Bucure#i, Microfilme Ungaria, rola f. 3, C. 372.19 tefan J. Fay, Caietele locotenentului Florian, Edit. Albatros, 1983, p. 36.29 Nicolae Iorga, Reizboiul rostru in note zilnice, vol. I, Edit. Ramuri, Craiova (f. a.),

p. 2 1.21 1918. Unirea Transilvaniei cu Romania, BucureFti, 1978, p. 396.

16

21.

,si

"

www.dacoromanica.ro

5 Militarii romani i ideea national& 1111

A, fie starpit i deci mai usor de maghiarizat". El mai sublinia nä noi romanii transilvaneni...am venit in Regat sä luptam in armata roman a. pentru eliberarea fratilor ram* acasa" 22

Nemultumirile s-au intetit in randul militarilor romani din armata austro-ungara a-flati pe front la aflarea abuzurilor i mäsurilor represive indreptate impotriva celor ram* acasa;efectivele regimentelor cu majoritate romameasca au fost obiectul unor atentii" speciale dinpartea autoritatilor austro-ungare, numarul ofiterilor i subofiterilor de origine roman& fiindredus, pentru a diminua defectiunile" produse odatä cu intrarea Romaniei in razboi impotri-va Puterilor Centrale. In cursul anului 19 16 autoritatile militare habsburgice au semnalat cir-ca 39.000 de cazuri de trecere a ostasilor romani de partea Antantei. Curtile martiale au inten-tat procese i au pronuntat o serie de condamnari, inclusiv la moarte, impotriva celor carerefuzau sa lupte contra fratilor kr. Edificatoare este in aceastä privinta, atitudinea locotenen-tului Emil Rebreanu care a fost trimis pe frontul de la Ghimes cu Regimentul de artilerie MariaLuisa. Decorat pe frontul italian cu cea mai mare decoratie de rdzboi Medalia de aur pentruvitejie", in mon- entul sosirii pe frontul roman E. Rebreanu a socotit a nu trebuie sá lupteimpotriva fratilor de acelasi sange, ci trebuie sa. fie alaturi de ei. La apropierea patnantuluiromânesc scrie istoricul Constantin Kiritescu Rebreanu a auzit tainica chemare a su-fletelor de frati, ce-i scptea de dincolo de transee. intre nefireasca datorie ostaseasc a. sfantadatorie sufleteasca de roman, Rebreanu a ascultat-o pe cea din urma. Intr-o noapte, el inner-

sa. treac a. frontul, in liniile române, ducand cu sine si planurile de impártire a trupelor aus-tro-ungare din sector. A fost prins i arestat. Desi sat-nit de comandantul säu care-1 stima

iubea sa declare a s-a ratacit, pentru a schpa de pedeapsä, el refuza, marturisind cu man-drie intentia lui i preferinta de a fi impuscat, deal sä fie silit sMupte impotriva fratilor Ai" 23.El a fost spanzurat in ziva de 14 mai 1917.

Prin atitudinea lor antihabsburgica, neprezentare la recrutare sau mobilizare, dezer-tare de pe frOnt, trecerea peste Carpati i inrolarea in armata romana, trecerea de partea An-tantei, refuzul de a lupta impotriva fratilor de sange, militarii romani din armata austro-un-gar& au contribuit astfel la slabirea i prabusirea dublei monarhii, la infrangerea Puterilor Cen-trale si desavarsirea unitatii naticnale statale.

Investigatiile facute in literatura i documentele care au imortalizat peste vrerni acele mo-mente memorabile ce au condus la Marea Unire din 19 18 lasa A. se lnteleag cá un alt aspectimportant privind aportul militarilor romani din armata austro-ungará la realizarea unitatiinationale depline 11 constituie participarea lor ca voluntari la actiunile militare duse impotrivaPuterilor Centrale pe multiple fronturi.

In cursul desfasurarii primului razboi mondial, o mare parte din militarii romani dinarmata austro-ungara au cazut prizonieri pe fronturile de rasarit, apus, sud etc. In timp cese gaseau in diferite lagare, in randul lor a luat nastere o importanta miscare, ce avea ca telconstituirea de unitati de voluntari, pentru a participa cu arma in mana la lupta dust in ve-derea infrangerii militarismului german si a armatelor austro-ungare. Ei au raspuns cu insu-fletire la chemarea pamantului patriei si au luptat cu hotarare pentru interesele ei.

In august 1916, data la care Romania a intrat in razboi de partea Antantei, in Rusiase gäseau aproximativ 120.000 de prizonieri de origine romana 24. Cu toate greutatile intampi-nate., indeosebi din partea mosierilor i fabricantilor carora le erau repartizati prizonierii camama de lucru, miscarea de constituire in unitati s-a dezvoltat continuu. 0 contributie de sea-ma. la dezvoltarea acestei miscari adus-o gazeta Romania Mare" organ de presä sap-tamanal al Corpului de voluntari români din Rusia. Ea a fost scoasá de intelectualii corpului.

Intitulatä nu intimplator asa, gazeta Romania Mare" a reprodus in coloanele eiunele aprecieri din ziarele din Rusia referitoare la entuziasmul care cuprinsese randurile pri-zonierilor romani i hotararea kr de a participa la luptele impotriva fortelor Puterilor Centralesi a publicat numeroase scrisori i declaratii ale prizonierilor romani. La prinrirea vestii ca. Ro-mania a intrat in razboi, 40.000 de prizonieri au cerut sa se inroleze ca voluntari. Dar greuta-tile de care am amintit mai sus s-au ivit de la inceput. Reiese acest lucru cu claritate si dintr-oscrisoare a prizonierilor romani din Petropavlovsk, datand din 20 august 1917 si semnata deun numar de prizonieri, in care putem citi durerea pe care au incercat-o in acele momente is-torice : Vin a vä aduce la cunostinta, intamplarile noastre de un an de zile. Noi, cand a ince-put Romania razboi asupra Austro-Ungariei, duraudu-ne inima de patria noastrá romanä,am alergat cu grabä la antistiile orasului i ne-am inscris voluntari. Am si inceput sa, lucrariun drapel care ne-a costat 30 ruble si am asteptat liana la 29 octombrie 1916. 'Maud insa

22 Octavian Taslauanu, Sub flamurile nationale, Note §i documente din rilzboiul de in-tregire a neamului, vol. I, Sighisoara, 1939, p. 45.

23 C. Kiritescu, op. cit., vol. 3, r. 36 1.24 Enea Constantin, op. cit., p. 278.

i

1

si

--

si

www.dacoromanica.ro


cit ne tot poarta cu vorba ne-am socotit sit fugim la lagarul din Varhotari, la o depattare de200 km, precur am si plecat prin intunericul padurilor; dar ffind timpul de toamna tarziu ne-aapucat zapada i ne-a sifit sa ne prezentam, iar autoritatile rusesti, care ne-au luat drapelulce a fost in stratta..., ne-au trimis apoi inapoi la Alpaiesk unde ne-au inchis, pe urma ne-audat iar la fabrica... pang in primavara anului acestuia, cand s-a facut revolutia de a ramasRusia republick apoi s-au schimbat politiile vechi, si au venit cele noi, iar noi iute am aler-gat cu o noua subscriere. Credem ca ne vor implini dorinta i acestia ne-au i fagaduit panaducindu-ne in mai multe randuri. Intr-un tarziu ne spun ca nu ne mai trimit nicitjeri, cit eivoiesc pace, nu tot razboi. Atunci iar ne-am socotit sa fugim precum s-a i intamplat, la8 iulie 19 17".

0 scrisoare asemanatoare a trimis revistei, la 13 septembrie 19 17 din Kamenski-Zavod,tin ostas in care se arata: Eu, Craciun Rus, din Transilvania, comuna Hidis, comitatul Turda-Aries, vit scriu acum a doua oara. V-am scris i la inceputul lunii august, dar nu am primitnici un raspuns. Acum rn-am hotarat sa va scriu din nou i v rog sa inaintati a rugare d-luiI. C. Bratianu, ministru al Romaniei, ca sa fiu primit in armata romank cat s-ar putea de ingrabk caci eu inca din 1916 am facut multe cereri catre Voinski Nacealnik din Simbirsk Komas-lov Ecaterinsburg. Am scris i la Iasi d-lui profesor Vasil Paul, roman ardelean din comuna mea,dar de nicaieri nu am primit raspuns... Mai bine imi jertfesc viata pentru neamul meu ro-manesc decat sa mai traiesc sub jugul Austro-Ungariei... Daca vom muri pe campul de fax-boi numele nostru va fi scris in istoria neamului romanesc ca nemuritor. Daca vom cadea

'Anne noastre vor dovedi copiilor nostri iubirea ( e am avut catre neamul romanesc...".Este usor de constatat cit aceste scrisori, precum i multe altele, redau atat greutit-

file care le-au intampinat prizonierii romani, cat si dorinta lor arzatoare de a nu sta 1 asiviin acele momente de grea cumpana pentru poporul roman si de a participa cu toata, fiintalor la lupta pe care o desfapra. De altfel, inalta responsabilitate fata de destinele patriei, do-rinta lor de a contribui la desavarsirea unitatii ei i-au ajutat pe prizonierii romani sa invingittoate greutatile i sa constituie in cele din urma puternice unitati de voluntari.

in dorinta lor de a constitui cat mai grabnic unitati de voluntari, prizonierii asaltauconsulatele cu cereri i declaratii in care exprimau hotararea de a pleca pe frontul luptei im-potriva Puterilor Centrale. In cele din urma a inceput procesul rnult asteptat de formarea corpului de voluntari romani. Catre sfarsitul lunii octombrie 1916, la Darnita (Ucraina), lo-calitate care a gazduit primii voluntari romani, se gaseau aproximativ 5.200 de militari, dintrecare 200 erau ofiteri.

In lucrarea sa Revolutia din 1918 ,si Unirea Ardealului cu Romania, Ion Clopotel, par-ticipaht activ la acele evenimente, ne informeaza ca momentul in care s-a cetit declaratiade razboi a Romaniei, din toate partile Rusiei, chiar si ale celei asiatice, prizonierii s-au pre-zentat la comandamentele lagarelor cu declaratii scrise, exprimandu-si dorinta de a formaun corp al voluntarilor care sit piece in Romania i sa se incadreze in armata romana. Rusiaa consimtit pe la sfarsitul lunii septembrie 1916. In octombrie a fost desemnat locul de concen-trare Darnita".

Ceea ce refine in mod deosebit atentia noastra este faptul cit datorita situatiei de pefrontul roman, voluntarii cereau cu insistenta sa plece imediat pe front pentru a lupta alaturide fratii lor. In timp ce se aflau la Darnita, la inceputul lunii martie 1917, voluntarii romaniau semnat un angajament cu urmatorul continut: Noi, of iterii, gradatii i soldatii, rom;Mide neam, juram pe onoare i constiinta ca voim sa luptam in armata romana, pentru desro-birea tinuturilor noastre romanesti de sub dominatia Austro-Ungariei i pentru alipirea lorla Romania..." 25

Miscarea pentru formarea de unitati de voluntari crestea tot mai mult in amploare siintensitate. Datorita numeroaselor greuttiti intampinate, inclusiv din partea autoritatilor mi-litare superioare ruse care aprobasera ca numai 30.000 de prizonieri sit fie incadrati in armataromana, ceea ce evident a nemultumit pe militarii romani, in aprilie 1917, intr-o adunare aofiterilor, subofiterilor i soldatilor voluntari a fost adoptat un memoriu tradus in limbile rusasi franceza care a fost adresat autoritatilor rusesti, ambasadelor statelor aliate 0 ale celor neu .tre, precum i presei, al carui continut vibrant red6 sentimentele care stapaneau gandurile

inirnile prizonierilor romani: Noi Corpul voluntarilor armatei romane, ofiteri, subofiterisoldati de natiune roman& de pe teritoriul Austro-Ungariei, fosti prizonieri de,razboi in Rusia,

noi care cu jertfa vietii noastre suntem gata sa intram in lupta pentru implinirea idealului nos-tru, de a uni tot poporul, tot teritoriul romanesc din monarhia Austro-Ungura in una i nedes-partita Romanie libera i independenta, (...).

25 Gazeta voluntarilor", nr. 38 din noiembrie 1923.

ra-niti,

pe

Ii

www.dacoromanica.ro

7 Militarii romani i ideea nationala 1113

Astazi, and noi, ronthnii, ca i celelalte neamuri subjugate, ne-am convins definit, camug, ca romani, nu ne mai e posibila o existenta in cadrele statului austro-ungar, care in limba,in cultuth si in intreaga fiinä etnica, i politica formam un trup unic i nedespartit de toatecelelalte parti constitutive ale natiunii romane, cerem incorporarea noastra. in Romania li-beth, pentru a forma impreunä cu ea un singur stat national romanesc, pe care-1 vom zidi pebazele celei mai inaintate democratii. Pentru acest ideal punem in cumpanä tot ce avem, via-ta i averea masted, femeile Si copiii nostri, viata i fericirea urmasilor nostri si nu ne vorn opripan& nu vom invinge, ori vom pieri..." 26.

Hotärarea ce a caracterizat actiunile rrilitarilor romani din Rusia a determinat ca vorbasa fie unita cu fapta, sa se treaca din domeniul dorintelor in cel al faptelor. La Darnita, apoila Kiev, unde se muta in mai 1917 sediul Corpului voluntarilor romani, s-au constituit noinoi batalioane de voluntari romani. Dornice sa, se nthsoare cu fortele dusmanului care ocupase2/3 din teritoriul patriei i Meea acum eforturi furibunde de a ocupa si Moldova, la putin timpdupa constituirc, batalioanele plccau spre fronturile de lupth pentru a inthri randurile arrnateiromane.

Primul detasament (batalion) format din 2 14 ofifrri si aspiranti elevi si 1.100 subo-fiteri i soldati a plecat din Kiev la 3/16 iunie 1917, sosind la 8/2 1 iunie 19 17 la Iasi, undea fost primit cu numeroase manifestäri de entuziasm de oficialitatile i multimea ce asteptaula pia 97. De asemenea, pe tot drumul din piata Orli pang la cazarma au avut loc manifes-tatii entuziaste; a fost un moment inaltator despre care localnicii afirmau ca asa. ceva nu s-amai vazut de la 1848. Daca atunci a fost o ample a libertatii, asta este campia unirii" In-fratirea dintre moldoveni, munteni, transilvaneni, bucovineni i banateni pe strazile Iauluireprezenta, din punct de vedere politico-militar, ceea ce a existat totdeauna din punct de ye-der6 spiritual intre romanii de pe cele dotth laturi ale Carpatilor: unitatea deplina.

Al doilea detasament constituit din 100 ofiteri si 544 soldati a sosit la Iasi in lunaiulie 1917, fiind primit cu aceeasi insufletire. Mentionam ca parth la sfarsitul anului 19 17 ausosit in tara 450 ofiteri i aspiranti elevi si 8.063 soldati 29. Unithtile de voluntari au prilnitdenumiri simbolice, cum ar fi Alba Iulia", Avram lancu", Turda" etc.

Voluntarii romani transilvaneni, banateni i bucovineni sositi in tara au fost reparti-zati regimentelor 2, 3, 19 si 2 8 de infanterie i unicului regiment de vanatori de munte din aceaperioada unde si-au reimprospatat instructia si in cadrul carom au luat parte la marile batMiidin vara anului 1917, .de la Marasti, Mardsesti i Oituz, distingandu-se prin eroism si spirit desacrificiu. Numai in timpul marilor infruntari de la Marasesti, mai ales in sectorul Zabrauti,Fitionesti pierderile din randurile voluntarilor au fost de 3 1 morti si 453 raniti; 129 voluntariau fost decorati pentru fapte de arme deosebite

Exemplul prizonierilor romani din Rusia a fost urmat si de cei internati in FrantaItalia, care in primavara anului 1918 s-au constituit in corpuri de voluntari asemanatoare.In Franta s-au infiintat inca de la inceputul razboiului subunitati de voluntari romani (prove-niti din prizonieri de thzboi, militari aflati in diferite misiuni in Franta, tineri aflati la studiiin aceasta tara etc.), sub comandament francez, la nivelul companiei. Meritorii pe aceasta linieau fost activitatea desfasurath de generalul Dumitru Iliescu, reprezentant extraordinar al Ma-relui Cartier General roman pe langa Marele Cartier General. francez, ca i initiativele Comi-tetului national al romanilor din Transilvania si Bucovina, in frunte cu Traian Vuia. In Italias-au remarcat, prin eforturile depuse in slujba cauzei nationale, profesorii George Mironescu

Simion Mandrescu, ultimul transilvanean de origine i presedinte al Societhtii romanilordin Transilvania, Banat si Bucovina, infiintata la Roma. Comitctul de actiune" de la Roma,creat in iunie 1918, a reusit sit organizeze primele trupe de voluntari (trei companii), trimitandpe frontul nord-italian peste 1.000 de ostasi din cei 20.000 care îi manifestasera dorinta de

lupta alturi de aliati ".

26 P. Nemoianu, Corpul voluntarilor romani in Rusia, Lugoj, 1921, p. 27-28; 1918/a romani, vol. II, p. 908-909.

27 Ion Clopotel, Revoltdia din 19 18 si Unirea Ardealului cu Romania, Cluj, 1926, p.215.

29 Stefan Pascu, Fdurirca statului national unitar romcin, vol. I, Bucuresti, 1983, p.413.

99 Arh. M. Ap. N., fond M. St. M., dosar 386/19 17-19 18, f. 109.3° Locotenent-colonel Constantin Toderascu, Evolutia voluntariatului in anii 19 16

19 18, in vol. Oastea cea mare. Traditii inaintate ale luptei maselor populare din Romania pen-iru libeitate ,si independenta nationala, Bucuresti, 1972, p. 228.

31 Simion Mandrescu, In Franta Italia pentru cauza noastrd, 27 septembrie 19 187 ianuarie 1919, p. 14-28.

22.

si

a

si

o

1

gi

www.dacoromanica.ro


IA 2/15 octombrie 19 18 a fost semnat oficial actul de nastere al Legiunii romane dinItalia: In deoretul care consfintea constituirea ei se spune: In mina hotararilor luate de guver-nul regal pentru a satisface dorinta exprimata de Comitetul de actiune roman din Italia siale prizonierilor austro-ungari de nationalitate romank se va constitui o legiune romank des-tine& s opereze aläturi de trupele italiene pe frontul nostru. Comandant al legiunii a fostdesemnat generalul de brigada de cavalerie Luigi Ferigo.

Pentru operatiunile referitoare la constituire, sa se infiinteze cu incepere de la 15 octom-brie un depozit roman cu sediul in Albano-Laziale (Roma). Comandant al acestui depozit alost desemnat colonelul cavaler Camil Ferraioli. Legiunea se va constitui in batalioane de in-fanterie de linie, care yor fi grupate succesiv in unitati mai mari, potrivit structurii organicea arrnatei italiene... Inrolarea voluntarilor romani se va efectua de catre una sau mai multecomisii insarcinate de comandantul legiunii, de acord cu comitetul de actiune, care vor operain campurile de concentrare a prizonierilor de razboi, potrivit dispozitiunilor luate de coman-d antul legiunii.

Gradele vor fi cele ale armatei italiene. Uniformele vor fi cele ale infanteriei de linie aarmatei regale italiene i insignele cu tricolor romfinesc. Pe gulerul hainei, in locul stelelor, seva pune numarul regimentului. Pe beretk in locul trofeelor italiene, se va pune o cocardätricolor romank in interiorul careia se va pune i numärul regimentului..." 32

Avand in frunte pe generalul Luigi Ferigo, fost atasat militar la Bucuresti si Iai, legi-unea a fost compus& din trei regimente denumite simbolic Horea", Closca" i Crisan". Sub-unitati din primul regiment au hiat parte la marea ofensiva italiank declansata la 13/26 octom-brie 19 18 in sectorul Vittorio Veneto, in urma careia, infranta pe toate fronturile, monarhiahabsburgica a cerut armistitiu. Aceastá situatie nu a dat posibilitate ca legiunea s participecu toate fortele ei la razboi.

Evenimentele petrecute in Romania au pus ins& in fata legiunii o situatie nou5.. Ea urmasä ia acum parte la luptele duse de armata romanä impotiva Puterilor Centrale, lupte careau fost reluate in ziva de 29 octombrie /10 noiembrie 1918. In acest scop, legiunea trebuieA. Irina in talk Acestui tel i-a servit sosirea unei delegatii la Roma la numai 11 zile de la re-luarea ostilitätilor. Compusa din preotul Vasile Lucaci, Nicolae Titulescu, M. Ursu, Constan-tin Mille etc., delegatia a participat la o adunare a ofiterilor Legiunii romane in cadrul ca'reiaaccstia au depus juramantul fata de Romania.

Rand pe rand unitatile legiunii au venit in tara. Regimentul 1 Horea", care primisedrapelul de lupta la 5 decembrie 1918, festivitate la care participase i Nicolae Titulescu, alost adus in garnizoana Deva. Apoi au venit in tara, i alte unitati. Ele erau hota.rateaducä contributia la lupta de eliberare a poporului roman.

In acele imprejurari istorice, peste 50.000 de militari romani transilvaneni i bucovi-neni din armata austro-ungarä ce se stfansesera la Viena din diferite unitati au sprijinit pra-busirea cat mai grabnica a monarhiei dualiste. Ulterior au depus juramant sub faldurile dra-pelului tricolor si au participat la luptele pentru alungarea unitatilor imperiului din Transil-vania, iar impreuna. cu Garda Nationala din Transilvania au sprijinit istorica adunare de laAlba Iulia de la 1 decembrie 1918.

Cine cerceteaza si urmäreste evenimentele, documentele i literatura epocii va constata.ca militarii romani, chiar unitäti constituite din armata austro-ungark s-au alaturat si au spri-jinit lupta revolutionath a popoarelor subjugate de monstrul cu don& capete. Unitati romane-din armata austro-ungara au sprijinit, de exemplu, popoarele ceh i slovac in lupta lor de eli-berare.

Dupa cum se stie, la 28 octombrie 1918, ca urmare a luptei indelungate i eroice a po-poarelor ceh i slovac, pe harta politica. a Europei a aparut un nou stat suveran si indepen-dent Republica Cehoslovack imprejurarile istorice in care a fost proclamata, dar mai ales-datoritä prezentei trupelor Puterilor Centrale in Praga si in alte localitei, existenta ttharuluistat era amenintata chiar de la inceput. Situatia era si mai grava, deoarece trupele cehe fuse-sera dislocate, dup a. vechiul obicei al imperiului, pe teritoriul altor taxi.

In sprijinul noului stat care intra acum in familia tarilor europene au venit la timpunitatile romane din armata austro-ungara. In acel moment in Praga erau trupe ale Regimen-telor 2 Brasov, 5 1 Cluj si 37 Oradea. Refuzand sa, execute ordinele autoritatilor austro-ungarede a inabusi demonstratiile ce au aye loc la 28 octombrie 19 18 prilejuite de proclamarea Re-publicii Cehoslovace, militarii romani din Praga s-au alaturat luptei lor, situatie care a deter-minat trupele i autoritatile imperiului sIt piece din oras. Un detasament roman cu un efec-tiv de aproximativ 1000 de oameni, sub comanda capitanului Simion Alexandru, a primit mi-siunea de a apara orasul. in clipa decisiva dr. Simon a luat comanda trupelor romanesti din

32 Simion Mandrescu, op. cit., p. 69.

s5.-0

www.dacoromanica.ro

9 Militarii romini i ideea national& 1115

Praga organizandu-le in Legiunea roman& din Praga" si a incheiat un angajament cu NarodniVybor in sensul cAruia romanii se obligau a mentine ordinea in Praga i intr-un diametru de10 km imprejur. Cehii nu aveau clecat organizatiile socialiste, cfici trupele cehe fuseser& dislo-cate in Austria si Ungaria. In curand se putu forma d armat& cell& sub comanda presedinteluiscolilor dr. Scheuner.

Indeosebi la Praga unde -erau don& regimente romanesti, romanii au avut un rol hot&-rator in desfAsurarea evenimentelor. S-au atasat poporului ceh, aruia i-au luat apArarea fat&de administratia austriacl. Comandantul superior al armatelor din Praga a fost arestat de mi-litarii romani, care au refuzat s foloseascl arma contra populatiei oräsenesti care a declaratindependenta cehA. Poporul cehoslovae, prin reprezentantul sAm la Viena nu a intarziat a daexpresiune recuncstintei pentru serviciile nepieritoare ale trupelor romane pentru cauzacehoslovac&", a arAtat Ion Clopotel in lucrarea citat& mai sus.

In lucrarea sa in trei volume Istoria rdzboiului pentru intregirea Romemiei, C. Kiritescuspune categoric c& regimentele romane au fost principalul sprijin armat al revolutiei cehe.

Ceva mai tarziu, s-a organizat legiunea roman& de voluntari care, in noiembrie 1918,a depus jurAmantul fat& de drapelul romanesc.atre sfarsitul lunii legiunea a plecat spre Romania .

Ajutorul dat in acele momente de grea cumpän& nu a lost dat uitArii de catre poporulcehoslovac. Cu prilejul implinirii a 10 ani de la proclamarea Republicii Cehoslovace, in anul1928 au fost publicate Amintiri despre romani in Praga in timpul räzboiului mondial" dincare ream: ...Cand a izbucnit revolutia, romanii se gAseau inarmati la Praga, la leagänulnoului nostru stat pe care 1-au ajutat, apArandu-1 i intArindu-1 atunci cand avea cea mai marenevoie, fiind amenintat in chiar inceputurile sale" ", declara dr. Cenek. Poporul cehoslovac

va aminti si de mana frateasa a soldatilor romani ai garnizoanei Praga. in noaptea cri-tic& de 27 spre 28 octombrie 1918, ameninta pericolul ca revolutia cehoslovac& s& nu se desf&-soare Mr& lupte grele. Ins& soldatii romani au refuzat s& se supun& ordinelor comandamentu-lui austro-ungar i s-au pus la dispozitia Consiliului National Revolutionar Cehoslovac. Ceputernica manifestare a fratiei rornano-cehoslovace !" 34, spunea in 1933 abatele Zavarol. Ro-mania se va bucura de simpatie i recunostinta vesnica a natiunii cehoslovace, fiindc& solda-tii ei au dat putinta comandamentului cehoslovac s& se instaleze in Praga si au inlesnit inacelasi timp proclamarea Republicii Cehoslo race Mx& vàrsarea unei singure picAturi de sange" 35,a ar&tat, in 1933, generalul Billy.

Romanii din armata austro-ungarA ca si masa poporului din teritoriile silnic räpitede habsburgi, si-au adus contributia la victoria Marii Uniri. Amintirea faptelor lor de eroism,jertfele pe campul de luptl, curajul cu care au servit scumpa idee a intregirli fiintei nationalevor rImane pentru totdeauna inscrise in cartea inf&ptuirilor nepieritoare ale neamului roma-nesc.

33 Universul", nr. 250 din 27 octombrie 192o.34 Gazeta Transilvaniei", nr. 84 din 29 octombrie 1928.35 Universul", nr. 297 din 30 octombrie 1933.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

OAMENI REPREZENTATIVI IN ISTORIA ROMANILOR

DIMITRIE TICHINDEAL .

51 EMANCIPAREA NATIONAL-CULTURALA A ROMANILOR BANATENI

VIRGIL GRADINARU

Inceputul secolului al XIX-lea a reprezentat pentru romanii blnIteni o perioad& incare lupta pentru recunoasterea drepturilor nationale i sociale i dobandirea celor culturalea luat un nou avant. In anii care au urmat dup& räscoala condus& de Horia, Closca i Cri-san s-a revenit la caile pasnice de luptl, la inaintarea de mernorii si petitiii, fIcandu-se apella bunavointa" impAratului. Lupta national-cultural& din Banat, dusä adeseori sub ves-mint religios, s-a integrat in marea xniscare de emancipare a rornanilor din Imperiul habsbur-gic avand ca objective principale realizarea unor deziderate de ordin cultural: limbl, scoalä,dar i dobandirea drepturilor politico-nationale in concordant& cu situatia majoritar& a ro-inanilor din aceste finuturi 8.

In acest context istoric si politic se afirma in Banat, la sfarsitul secolului al XVIII-leainceputul secolului al XIX-lea o pleiad& de carturari, lupt&tori pentru cauza neamului ro-

manesc: Paul lorgovici, Mihail Martinovici Rosu, Constantin Diaconovici Loga, Moise Ni-coara, Dimitrie Tichindeal. Prin activitatea desfásurat& ei au contribuit la emanciparea cul-tural-national& a romanilor din aceast& provincie romineasca. Dintre acestia s-au remarcatIn mod deosebit Dimitrie Tichindeal i Moise Nicoara.

Dorim s prezentam aici cateva aspecte mai importante referitoare la rolul jucat deDimitrie Tichindeal in actiunea intreprins& de frunta.sii bInAteni pentru numirea unui direc-tor roman peste scolile din Banat i pentru numirea unui episcop roman la Arad.

Näscut in 1775 8, la Becicherecul Mic lang& Timisoara, Dimitrie Tichindeal reprezin-t& spiritul redesteptaxii nationale i aderarea romanilor blnAteni la ideologia luminilor"InvatAtor in satul natal apoi la Belint i Beregsau 6, se dedicl mai apoi i carierei preotesti,considerand cã astfel va putea sluji mai bine interesele romanilor. In 18 12 va fi numit direc-tor al Preparandiei din Arad 6, nou infiintaa. Destituit din functie in 18 14 7, se va retragein satul natal, de unde va continua actiunea pentru numirea unui roman in fruntea episcopieide Arad 8. Va muri in 1818, la o varst& cand mai putea face multe pentru binele neamuluisau" 9.

1 Costin Fenesan, iiri noi privind lupta nationald a romdnilor din Banat i cdmpiaAradului /a inceputul secolului al XIX-lea", in Mitropolia Banatului", Timisoara, an XXIX,nr. 1-3, 1979, p. 134.

Ibidem.8 Vezi pentru aceasta Iosif Vulcan, Dimitrie Cichindeal. Date noue despre viata i acti-

vitatea lui, Bucuresti, 1893; Traian Topliceanu, Dimitrie Tichindeal, Timisoara, f. a; VirgilVintilescu, Dimitrie Tichindeal, Timisoara, 1965.

4 Dimitrie Tichindeal, Fabule si moralnice invturi, editie V. Vintilescu, Timisoara,Edit. Facla, 1975, Prefatcl, p. 5.

5 Sate in judetul6 Vezi V. Popeangl, E. Gávanescu, V. Tircovnicu, Preparandia din Aral, Edit. Didac-

tic& si Pedagogica, Bucuresti, 1964, p. 8-26.7 Ibidem, p. 26.8 Pentru corespondenta. cu Moise Nicoar& vezi Cornelia Bodea, Moise Nicoard, tea

de doctorat, Arad, 1943.9 Vezi Mihail,P. Dan, Cind a tnurit D. Tichindeal ?, in Studia Universitas Babes-

Bolyai", Cluj-Napoca, nr. 6/1958, tom III, seria IV, fasc. 1, p. 183-18 5.

Revista istorica", tom IV, nr. 11-12, p, 1117-1122, 1993

2

gi

www.dacoromanica.ro

1118 Virgil Gradinarn 2

Dupa. 1784 fruntasii niicãrii nationale au revenit la Calle pasnice de luptä inaintandmemorii i petitii in care, folosindu-se argumente istorice, se cereau drepturi nationale pentruroman i potrivit cu numärul i vechimea bor. Un moment important 1-a reprezentat inainta-rea, in 179 1 a Supplex Libellus Valachorum. Se arAta originea noastra romana si continuitatearomanilor pe teritoriul Transilvaniei unde formeath 2/3 din populatie si se cerea, ca atare, ega-litatea lor in drepturi cu celelalte natiuni" din imperiu1°.

Dupa respingerea Supplex-ului, actiunea politica romaneasc a. este nevoith sä se retra-ga in cultura n. Apar, la inceputul secolului al XIX-lea, noi centre culturale: Oradea, Arad,Timisoara si se afirma o serie de intelectuali romani care sunt deopotriva promotori ai cul-turii nationale, preocupati de cultivarea limbii i istoriei nationale, dar i propagatori ai idei-lor politice romanesti, ai programului politic stabilit de Supplex" 12. Miscarea Supplex-uluidin Transilvania s-a extins sit in celelalte regiuni romanesti din imperiu si a insemnat pentruromanii din Banat ...o trambit& de alarma pornith din cugetul... intregii natiuni valahedin Ardeal" 13. Ca urmare a acestui fapt creste constiinta nationala, constiinta unitatii de neamsi de limba

Spre deosebire de actiunea ardeleank miscarea romanilor banateni a avut ...unracter local mai pronuntat" 15 datorat unor deosebiri i particularitati generate de realita-tile" 18 din acest colt de taxa, dar prin programul general formulat se inscrie in cadrul largal hiptei de eliberare national& a romanilor..." 11.

Dimitrie Tichindeal debuteath in arena politic& in 180 7. In acest an imparatul FrancisoI a vizitat provinciile supuse, ajungand si la Timisoara. Cu acest prilej, Dimitrie Tichindeal,Stefan Athanasievici din Lugoj, Gheorghe Petrovici din Belint i Petru Popovici din Bocsaau'prezentat acestuia un Recurs maiestatic". Folosind argumente istorice, petitionarii subli-nian de la inceput originea latina i vechimea neintrerupta a elementului romanesc, arátan-du-se cá suntem ...urmasi fara putinta de tagada ai colonilor romani adusi in Dacia de im-paratul Traian..." 15. Se releva aportul adus de romani la apararea granitelor imperiului habs-burgic: ...am aparat i aparam aceasta tars de orice navälire vrájmase" 25. Romanii re-prezinta majoritatea populatiei: ...natiunea noastth reprezinth doll& treimi curate ale Bana-tului..." 21. In pofida acestui fapt drepturile romanilor sunt nesocotite. Ierarhia clerical&sarbeasc& bazandu-se pe privilegiile ilirice din 1690-1691 22, care acordau sarbilor largi drep-turi i autonomii si-a arogat suprematia religioasa" 23, barand românilor accesul spre func-tiile de conducere din scoalä i biserica. Urmarea acestui fapt: tinerirnea" din satele roma-nesti ori invata in limba sarba, ori este lasatä de izbeliste" 24. Pentru buna educare a tine-rei generatii i pentru ca acest abuz sa fie inlaturat" 25 se cerea numirea pesteBanat a unui director roman care va putea s stimuleze huninarea tinerimii": ...ne rugamde Maiestatea Voastra sä porunceasca autorithtilor de cuviinta sá propuie pentru scoalele noas-tre nationale, un director asisderea national, al carui caracter i a carui pricepere sa fie ates-tate in mod prealabil" 26. Astfel, prin buna educatie a tinerei generatii se va putea arata clscanteia virtutii stramosesti, nu s-a stins intru natiunea noastra dovedind ca suntem adevä-rati urmasi ai romanilor"27. Petitia era semnath de cátre cei patru, la chemarea intregului neam

10 Cornelia Bodea, op. cit., p. 45; Ven si David Prodan, Supplex Libellus Valachorum,.Edit. Stiintifica, Bucuresti, 1967.

n David Prodan, op. cit., p. 4 15.12 Ibidem, p. 4 16.18 Cornelia Bodea, op. cit., p. 45.14 David Prodan, op. ci t., p. 4 17.

Nicolae Bocsan, Aspecte ale luptei culturale si politice a romilisilor beinciteni in primajumdtate a secolului al XIX-lea, in Banatica", Resita, II, 1973, p. 348.

16 Costin Fenesan, op. cit., p. 134.Nicolae Bocsan, op. cit., p. 348.

18 Aurel Cosma, Dimitrie Tichindeal, in Nadejdea", an I, 10.09.192 1, p. 1.15 I. D. Suciu, Radu Constantinescu, Documente privitoare hi istoria Mitropoliei

Banatului, vol. I, Timisoara, 1980, p. 523, doc. 239.28 Ibidem.

Ibidem.22 Gheorghe Ciuhandu, Romanii din Climpia Aradului de acum douti .veacuri, Arad,.

1940, p. 53.25 I. D. Suciu, Radii Constantinescu, op. cit., vol. I., p. 524.24 Ibidem.

Ibidem.28 Ibidem.27 Ibidem, p. 525.

14.

;aerie din

"

21

"

ca-

www.dacoromanica.ro

3 Dimitrie. Tichindeal 1119

romanesc din Banatul Timisoarei" 28 Desi pentru moment au rtmas ftra urmari, eforturileromanilor bantteni au fost incununate de succes in 18 12 prin infiintarea Preparandiei din Arad.

Aceasta actiune ni-1 prezintl pe Dimitrie Tichindeal angajat pentru prima oar&intr-o actiune public& menitt sA contribuie la promovarea intereselor nationale, prin strt-duinta pentru ridicarea nivelului invatamantuhn romanesc i trasformarea lui intr-un elementde bazt al luptei pentru trezirea constiintei nationale a poporului roman" 29. Recursul mates-tatic a reprezentat o continuare a miscarii pentru director scolar roman, miscare tipic ilumi-nista, purtata pe cti legale" 30, inceputt de Paul Iorgovici.

Grija pentru educarea tineretului in spiritul ideilor iluministe si dezvoltarea co1ii ro-manesti au constituit o preocupare constant& a activitatii desftsurate de cArturarul banateanpe plan cultural si o vom intalni si in lucrtrile sale. Intr-una din acestea 31, va infttisa stareajalnict in care se aflau scolile din satele banttene: De voiesti st stii in sat unde e scoala?Nu intreba pe nime, ci du-te, apoi vei afla o cast nu departe de biserica, desgrAditt, desco-pen-a, cu ferestile sparte si cu hartie lipitt; st tii cl aceea e scoala" 32. Cu prilejul deschi-derii cursurilor la Preparandia din Arad, Tichindeal se va adresa romanilor, mltdite nobileale vechilor romani din Banat, din Tara Ungureasct i oriunde s-ar afla" 33 solicitandu-i stcontribuie i in continuare la sustinerea co1ii. Va indemna pe romani la unire pentru ct numaiastfel vor putea face fat& asupririi nationale: ... SA lase ( romanii n. n.) pisma " si sitcaute interesul publicului nostru romanesc! Au nu suntem noi romanii acesti neuniti maivrednicide jale, decat a ne pizmui cineva. Care cunoaste cum se cade starea.noastrt, tmi va dadirept ! CA soarta noastrt e ticaloasa, asa cat nu cutezam st spunem tot nacazul nostru in lume.Las st, marturiseasca lacrAmile i suspinele starea noastra i aceia inct nu ar fi atata lipst,caci inteleptii bine vAd i tiu ce voi st zic eu aici. Ba inct ii rugam, pentru dragostea lumi-ntrii, care o au de la stramosii nostri, incat pot st nu ne pizmuiasca, ci st ne ajute, ca prinaceea pre sine si pre pruncii lor vor ajuta... " ". Tichindeal a urmtrit continuu sit realizezeo legAturA intre problemele educatiei i instructiei i problemele majore ale natiunii sale: eli-berarea tuturor romanilor de sub dominatia straint si unirea lor intr-un singur stat national.Influentat de ideile inaintate ale epocii; el vedea realizarea acestui deziderat prin luminareapoporului: Mintea! Maritt natie daco-romfineasct in Banat, in Tara Romaneasca, in Moldova,in Ardeal, in Tara Ungureascl, mintea-!- and te vei lumina cu invAtAtura cu luminatele faptebone te vel uni, mai aleasa natie nu vs fi pre pamant inaintea ta...

0 alit coordonatt a activitatii cArturarului banttean a constituit-o lupta dusit impotri-va ierarhiei clericale de la Carlovit, Tichirdeal fiind organizatorul i conducttorul actiunii deinlocuire a episcopului Pavel Avacumovici (1786 18 15) din Arad cu un episcop roman caresa sprijine material si moral dezvoltarea culturii romfine din Banat. Pentru ca actiunea st fieincununatt de succes, au lost stabilite legaturi cu episcopul Samuil Vulcan de la Oradea 37,cel care avusese un cuvant hottrator in alegerea lui Vasile Moga ca episcop la Sibiu 38. In cur-sal anului 18 13 legatirile intre fruntasii banateni i Samail Vulcan se intaresc, cerandu-se epis-copului orldean sprijin, care nu va intarzia st apart 3°. Se trece astfel la elaborarea unei in-stante" ce urma sa fie trimis& impAratului. Vulcan il instiinta la 9 septembrie 18 13 pe Tichin-deal ca: scrisoarea cea de deuntki e gata..." 4°, urmard ca st fie transcrist: De vei capl-

28 Ibidem.29 Virgil Vintilescu, op. cit., p. 27.3° Nicolae Bocsan, Inceputurile miccdrii nafionale in Banat. Activitatea lui Paul lor-

govici, in Anuarul Institutului de Istorie i Arheologie", Cluj-Napoca, an XXI, 1978, p. 173178.

31 Dimitrie Tichindeal, Aralare despre starea acestor noao introduse scolasticefli instituturiale nafiei ronidneisti, sdrbesti i grece§ti, Buda, 18 13.

32 lbidem, p. 19.33 Ibidem, p. 19 1.34 Cearta (n. n.).

Dimitrie Tichindeal, Ardtare.. . , p. 191.Dimitrie Tichindeal, Fabule..., ed. citatt, p. 1345. Pentru aportul lui D. Tichindeal

la dezvoltarea invAtamantului vezi si Ion Apostol Popescu, Contributia lui D. Tichindeal ladezvoltarea invcitdmintului ,si gfndirii pedagogice din Transilvania ;si Banat, in Revista de Pe-dagogie", an XI, 1962, nr. 12, p. 55-63.

37 Inc& de la sfarsitul anului 18 12 Dimitrie Tichindeal stabilise legaturi cu episcopuloradean. Vezi i Iosif Vulcan, op. cit., corespondenta lui Tichindeal cu Samuil Vulcan, p. 75103.

33 Cornelia' Bodea, op. cit., p. 58.Ibidem, p. 59.

40 Iosif Vulcan, op. cit., p. 77, scrisoarea IV.

35

34

"

"

www.dacoromanica.ro

1 120 Virgil Grldinaru 4

ta vrun scriitor bun intre preoti, care s& scrie mai frumos decat este aceasta scriA, di s& oscrie 42... " La 3 ianuarie 1h14 Tichindeal Ii aducea la cunostint& episcopului orädean CA in-stants" a fost intocmiA: Instantia e gata i acum em mama mea, curand va veni la mane prea-sfintiei tale... sl-mi scrii curn vorn face ca A fie mai bine" 42. Inca din 18 13 mitropolitulStefan Stratimirovici de la Carlovit care slime de intocrnirea acesteia, informa Consistoriuldin Arad in legltur& cu activitatea desfIsuratI de Dimitrie Tichindeal cerand anchetarea sipedepsirea lui. Intr-un extras din protocolul Consistoriului din 7/19 iunie 18 13 se aAta: S-acitit scrisoarea domnului mitropolit de Carlovit... prin care se araA...precurn cä, catihetulscolilor preparandiei romanesti din Arad, preacinstitul Dimitrie Tichindeal ar vrea sä fac&o petitie in numele nearnului rornanesc, la Maiestatea Sa...prin care s-o roage ca pe viitors& pun& in fruntea acelui neam rornAni....care petitie zisul catihet si Constantin Diaconovici< Loge n. n.> an cutezat s-o poarte prin. eparhiile Aradului, Timisoarei i Varsetului indemnandpreotii s-o iscMeasc&" 43.

Episcopul Ava,curnovici i-a chemat pe profesorii preparandiei in fata consistoriului, daracestia au refuzat, motivand intr-o scrisoare din 7 iunie 18 13 c& dacl acuzatiile ...se atingde cele politicesti A fie trimise pe calea cea dreapta, c& noi in asa lucruri a ne slobozi nu pu-,tem, stiind...unde i inaintea cui avem a Aspunde. Drept aceea Amanem in sfera noastra." ".

La 14 iulie 18 14, prin intermediul lui Samuil Vulcan, a fost inaintata, imp&ratului in-,stanta romanilor ban&teni intitulaA: Supplex libellus Valachorum diocesis Aradiensis Francis-co I-o Imperatori collato mense Iulii 1814. La inceput se sublinia importanta infiintlrii prepa-,randiei arIdane: care pentru desteptarea i luminarea nearnului rornanesc s-au ridicat..." ".Nearnul romAnesc a prirnit acest act de cultuth cu bucurie, dar, aratau petitionarii, pentru canadejdea aceasta, care acuma numai ce a inflorit, sa poaAaduce fructele sale i cat de curands&-i ajungem secerisul... de lips& este o clpetenie plstoreascl de neamul Au, care s& poartegrija i s& privegheze la luminarea nearnului..." ". Se releva faptul Ca romanii se deosebeaudin punct de vedere lingvistic, etnografic de celelalte popoarc din imperiu: ...n eamul roma:,nesc . cu limba, cu nasterea < e vorba de originea latin& n. n.> cu obiceiurile i cu portulfoarte se deschilineste < deosebeste n. n.> de celelalte neamuri supuse ale taxii..." 47. Se -trece apoi la argumente istorice reliefandu-se faptul Ca taoulele legilor i istoriile sunt plinede marturii" ce atesta. vechimea neamului rornanesc" i ca stare, apare firesc faptul ca siromanii s& se bucure de aceleasi drepturi i libertati de care beneficiau celelalte popoare dinimperiu. De aceasta situatie nu este vinovat poporul Arbesc: Departata A fie toat& uraciu-nea i toati pizma neamului rominesc catr& neamul sarbesc..."" ci privilegiile acordateconducItorilor acestuia de imp&ratul Leopold I 49. Supplexul scotea in evident& vechirnea ro-manilor care cu locuinta in partile Ungariei cele dincolo de Tisa si in tot Ardealul, care dedemult se chiarnä Dacia, mai nainte de a lua ungurii sthpanirea in partile acestea, cu multiani sunt mai vechi"5°. Romlnii au constiinta latinitatii lor, nurnindu-se si acurn <e vorbadespre inceputul secolului al XIX-lea n. n.> romani: nici nu este indoialá, cl romanii, cari

astazi in limba lor se numesc romani ii trag inceputul lor de la coloanele <coloniilen.n.>romanilor aduse in Dacia..." ". Dupa. retragerea st&panirii rornane, majoritatea popula-tiei a Amos pe loc continuand A vietuiasca pe vechile vetre de asezare, in pofida vitregirloristoriei i fiind numiti de celelalte popoare cu numele de vlachi: ...in zilele alergarii neatnu-rilor cei universale ( epoca migratiilor n. n.), cu venirea atator neamuri varvare, precurnnumele i st&panirea si-a pierdut. asa si limba i portul... ins& mai putin natia romeineascdintru fiinla sa nu a incetat" 92 (subl. n.) Se arat& Ca ronanii au fost crestinati inaintea unguri-lor: Cum ca legea cea crestineascá mai inainte de a ajunge alergarea cea universal& a neamu-

di42

43

lie 18 13.44

45

18 14.46 Ibidem.47 Ibidem.49 Ibidem, p. 543.49 Ibidem, vezi si Gha orgha5° I. D. Suciu, Radu" Ibidem. Se observI

porului roman.52 Ibidem.

Ibidem, scrisoareaIbidem, p. 8 1 82,I. D. Suciu, Radu

Traian Topliceanu,I. D. Suciu, Radu

V.scrisoarea VI II.Constantinesc u, op. cit., vol. I, p. 539, doc. nr. 258 din 7/19 iu-

op. cit., p. 17 18.Constantinescu, op. cit., vol. I, p. 542, doc. nr. 263 din 1 4 iulie

Ciu'randu , op. cit., p. 53.Constantinescu, op. cit., vol. I, p. 543.influenta 53coli ardelene care sustinea originea pur latini a po-

pi

www.dacoromanica.ro

5 Dimitrie Tichindeal 1121

rilor catre sfassitul veacului al IV-lea in partile de miazanoapte ale imparatiei romanilora infipt radacina in Dacia, nici o indoia15% nu este..." 53. Impunându-se prin cultura lor materi-ala i spiritualä, romanii au asirnilat populatiile migratoare: pana, a tinut imparatiavarvariceasca nimica dupa legea greceasca de fata nu se slujia, nici putea sa fie, dara tot nime-nea nu le putea tagadui cum cä prin slujbe private crestinesti, ce le faceau romanii i alte po-poare supuse, pe ascuns, nu at fi domolit obiceiurile varvarilor i n-ar fi dat cause si ocasiede au trecut i ei in legea crestineasca, care se poate marturisi 1in istorie i monumenturi" ".Datorita transformarii in pasalac (1552), Banatul a stat mai bine de un secol i jumätate subocupatie turceascd, iar unele parti ( cele estice si. n.) au fost alipite principatului Transil-vaniei, i ca urmare rom Anil banateni au lost lipsiti de a avea episcopi de aceiasi limba.religie cu ei: ...acestor imprejurari are de a scrie neamul i clerul românesc, de ce nu auavut episcopi de limba i neamul san" 55. Aceasta este cauza pentru care romanii au ajuns in-tr-o stare foarte rea. Pentru ca impäratul sä fie pe deplin edificat asupra situatiei grele a aces-tora, i se ofera si date concrete: eparhia Aradului cuprinde 14 protopresbiteriate, majoritatearomanesti, in doar 3 locuri existfind i alte nationalitati. Eparhia Timisoarei avea 10 protopres-biteriate din care doar 3 cuprind i alte nationalitati. In eparhia Varsetului din cele 6 prote-presbiteriate doar 1 cuprinde i alte nationalitati". Rezult a. din aceste cifre preponderentaelementului romanesc in Banat. De asemenea, relevau petitionarii: prin conscriptia locuito-rilor facuth la anul 1769 de Clari < guvernatorul Banatului n. n.)... se spune ca. din 450.000,300.000 s-au aflat romani ' 57. Luandu-se in considerare aceste realitati istorice: ...clerulsi neamul românesc se roaga. ca ...sa li se dea episcop de neam roman" ", cu sangele sicu inima roman..." 59. Desi Supplex-ul era semnat in numele a tot derul i neamul roma-nese" ", autorul principal a fost Dimitrie Tichindeal, fapt ce reiese din corespondenta cu SamuilVulcan 61, desi nu au fost straini de aceasta instanta nici Constantin Diaconovici Loga i niciMoise Nicoara 62.

Mitropolitul Stratimirovici a interver it la Viena i, astfel, raspunsul autoritatilor a in-tarziat peste un an de zile, timp in care autorul Fabulelor" a fost destituit de la Preparan-die, retragandu-se la Becicherecu- Mic. Nu a incetat insa lupta si in vara anului 1815 il vonigäsi in capitala imperiului, nude va pleda pentru cauza romanilor. Tot acum va stabili legaturisi cu Moise Nicoara, cel care va prelua apoi conducerea luptei pentru redesteptarea nationalaa romanilor banateni 63.

La 4 iulie 1815, Tichindeal ii scria lui Samuil Vulcan, relatandu-i intrevederea sa cuarhiducele Rainer 64. Aflärn Ca, cu acest prilej, ii inaintase i acestuia un exemplar al Supplex-ului: Inca fiindu-mi in mama. Instantia am pus-o inainte..." 65. Tot acum va cere pentruromanii din Banat infiintarea unui ziar, acest lucru fiind indreptatit datorita numarului maimare al romanilor fata de celelalte nationalitati 66. Demn de mentionat este raspunsul arhidu-celui: ...aceea se sue ca romanii is mai multi dealt sarbii i grecii..." 67. Dona. aspectemerita a fi relevate aici: 1. darzenia cu care romanii si-au reven dicat, prin trimisul lor, dreptu-rile; 2. faptul ca preponderenta romfinilor in Transilvania si Banat era recunoscuta decurtea de la Viena.

Dintr-un raport asupra activitatii clericilor banateni Gheorghe Velia, Matei CherciuDimitrie Tichindeal, intocmit la 23 ianuarie 1816 " de directorul circumscriptiei scolare Ti-

mis Luca Kengelat, aflam ca cei trei au pregatit o petitie pe care urmau sä o inainteze Impa-ratului. Nu stim ce se revendica in petitie, dar se pare cä era vizata din nou problema scolilor

Ibidem." Ibidem, p. 544.

Ibidem.56 Ibidem. p. 545.57 Ibidem.53 Ibidem.59 Ibidem, p. 542.65 Ibidem, p. 546.

Vezi mai sus.62 Traian Topliceanu, op. cit., p. 17.63 Vezi si Cornelia Bodea, op. cit." Iosif Vulcan, op. cit., p. 95-96, scrisoarea XXII.65 Ibidem. p. 95." Ibidem. Vezi pentru aceasta. problema Ni colae Bocsan, Contributii la Bibliografia

literaturii romane,din Banat in gpoca luminilor, in Banatica", IV, Resita, 1977, p. 484-494.Iosif Vulcan, op. cit., p. 95.

66 I. D. Suciu, Radu Constantinescu, op. cit., vol. I, p. 551-354, doc. nr. 269.

55

41

67

si

.

www.dacoromanica.ro

1122 Virgil Gradinaru 6

romanesti din Banat. Raportul mentiona el: ...zisul Tichindeal trimitand pe Gheorghe Veliala mosia Ticvaniul Mare, ca sI. stranga. 30 de invAtItori,... si s vin1 i Ticnindeal, ca saindrepte aceasta, adunare, ci gAtandu-se el de drum si fiind oprit de la aceasta de episcopulTimisoarei, de frica indernnurilor celor rele care s-ar fi facut atunci, a fost silit sá ramanaacasA" 02. Nurnele acestor rebeli" erau la fel de laudate in popor ...ca cele ale lui Horea

Closca, lucru plin de talc..." 7°. Vedem, asadar c actiunile curajoase intreprinse de Tichin-deal si de ceilalti fruntasi banateni au produs neliniste in randurile autoritatilor locale.

Recursul maiestatic din 1807, Supplex-ul din 1814 precum si celelalte dovezi prezentateaici scot in evidentA importanta rolului jucat de Dimitrie Tichindeal, la inceputul secoluluial XIX-lea, in lupta românilor bAnAteni pentru emanciparea naional-religioas i culturall.La timpul potrivit Petru Maior i§i exprima speranta c datoritil acestui luptator si a celorlalticontemporani cu el, romanii din acest colt de taxa vor beneficia i ei d binefacerile culturii:Ci oseoit bine poate nAdAjdui neamul rornanesc de la cateheta Dimitrie Tichindeal si de lacei trei profesori rornani, Constantin Diaconovici Loga, Iosif Iorgovici si N. Miuta < Mihutn. n.>... Carii, precum tinerimea ca cu tot deadinsul sa se dea spre inva.taturA... cu sarguin-fa o vor indemna... Cu care mijlocire, nu dupl nuilta vreme, iaste a nAdAjdui cit barateniiinfra romanii cei mai procopsiti < invItati n. n.> se vor numAra"... 71.

Prin aceste actiuni 11 vedem pe Tichindeal impunandu-se ca o figura de seama a istorieinoastre nationale, promotor al luptei romanilor din Imperiul habsburgic pentru dobandireadrepturilor politice si nationale in conformitate cu vechimea i continuitatea kr pe acest pa-mant. CArturarul banatean s-a dovedit un darz luptator pentru libertatea si unitatea poporu-lui sAu, cum insusi afirma intr-o scrisoare: ...binele neamului meu ma interesiruieste <in-tereseazA n.n.> 72. Activitatea desfasurata de el pe plan politic a fost o continuare a celeidesfäsurate pe plan cultural, intre ele existand o stranal interdependenta. mai totdeauna unadin ele constituind un suport pentru cealalta. Marcie nostru istoric Nicolae Iorga arata ca. Di-mitrie Tichindeal: ...a reprezentat prin viata si lucrarile sale, in chipul cel mai puternic,starea de spirit in care mijea constiinta nationall a romanilor din Banat...e o figura repre-zentativa, si in jurul acestei figuri se poate grupa viata intelectuall din Banatul de atunci" 71

e9 Ibidem, p. 553.7° Ibidem.n Petru Maior, Istoria pentru inceputul romanilor in Dacia, Edit. Albatros, f. a., f. 1.,

editia Florea Fugariu, vol. II, p. 78 79.72 Iosif Vulcan, op. cit., p. 90, scrisoarea XVI.72 Nicolae Iorga, Istoria i teraturii romilne in secolul al XVIII-lea, vol. II, Edit. Didae-

ticA j Pedagogicl, Bucuresti, 1969, p. 341.

ni

www.dacoromanica.ro

GEORGE BARITIU PROMOTORUL INTERESELORROMANESTI PRIN ASTRA

DORIN GOTIA

0 societate culturala ca ASTRA, infiripata intr-un mediu politic strain 0 antirornanesc,nu-ai putea permite un gest, o afirmatie, o actiune, care, prinse in procese verbale publicateIn mare parte, in circulare 0 in revista Transilvania", ar fi dus la urgenta sa desfiintare. Ca-teodatä, unele afirmatii, directe sau sub forma de aluzii, räzbateau din corespondenta celuimai autorizat membru, a celei mai proeminente personalitati, care era secretarul I literar, Ba-ritiu. Era singurul care a indraznit... i tocmai de aceea e momentul sa-i urmarim gandurileaaternute, in genere, conducerii Asociatiunii".

Drama Astrei, in fapt drama poporului roman, e zugravita printr-o analiza nepärtini-toare in scrisoarea din 3/15 sept. 1890, cu trei ani mai inainte de moarte. Preepinentul G. Ave-salon din Braila este asigurat de la inceput de grija noastra neadormita de a consolida aiasigura pentru tot viitorul existenta acestui aaezamant al nostru, pe care ni-1 pazim ca luminaochilor noatri, ca pe un dinariu nepretuit, carele singur ne mai ramane ca aaezamant curatnational, scapat intreg din nefericitele lupte politice prin care a trecut natiunea i patria noas-tea". i avem oareacare drept de a ne felicita ca am ajuns pang aici cu Asociatiunea noas-tra" 1. Astra s-a dezvoltat temeinic, constant, astfel ca. din 20 de despartaminte infiintate in-cepand cu 1872, 16, organizate de ajuns cu directori i subcomitete, dezvolta o activitate linia-titä, dar salutara ca i o ploaie marunta i linä venitä la tirnp i cazand peste campii i sema-naturi setoase". Mai apoi, Baritiu aminteate de nepretuitul folos carele rezultä din calitateasocietatii noastre de ambulanta", adica de adunari generale intinerante 2.

Asociatiunea", Ca reazern al nationalitatii, a fost una din institutiile romanismuluiardelean, care, allturi de Banca Albina", in conceptia Budapestei trebuia desfiintata 3. Inparalel cu lipsurile materiale crescande ale romanilor, se intensifici. ai proportiunea in carese lucra cu adevarata turbare la deznationalizarea noastra, la maghiarizarea acoalelor, la incer-carile repetate de a ne scoate limba ai din biserici, in fine ai la maghiarizare femeilor noastreprin masuri nereuaite" 4. In comparatie cu Astra, detinatoare a unui capital doar de 132.000coroane, societatea maghiara din Cluj, avea peste 450.000 c< oroane> ...Scopul principal alacestei societati este de fata: Exterminarea limbei romane de pe teritoriul Transilvaniei printoate mijloacele iertate i neiertate", noteaza mai departe Baritiu. Dintre ele sunt amintiteacoala maghiara de la 131aj cu 16 incaperi i domeniul dintr-un district locuit nurnai de ro-maxi" daruit de contele Kunn pentru a servi la infiintarea unei acoli de agronomie in limbamaghiara 5.

In 1874 G. Baritiu motiveaza refuzul sac de a organiza adunarea generala a Astrei laSighet de mai multi factori: oda-tä de teama autoritatilor maghiare locale ai a Ministerului deInterne 0 ca ex. se O. cazul Asociatiunii" aradene careia i s-a denegat categoric caracterulde ambulanta", apoi pentru c. anume forte ar voi sA. faca din intrarea noastra in Ungariacapital politic, sa o explice, de ex., ca in favoarea fuziunei politice". Al treilea motiv- esteteama de excese in Ungaria, caCi romanii ca romanii, dara e diferenta mare in temperamente,in educatiune, in idei 0 in tot caracterul cum am zice colectiv al ardelenilor 0 al ungurenilor,

1 Arhivele Statului Sibiu (in continuare A. S. S.), fond Astra doc. nr. 220/1890, f. 3-4Documentul e publicat de noi in ASTRA". 125 de ani de la. infiintare, in Revista Arhivelor",

LXIII, vol. XLVIII, 1986, nr. 4, p. 402-403.2 Idem, p. 402.3 0. Ghibu, Un livre secret du gouvernement hongrois: les Roumains de Hongrie et la ni-

cissite de les magyariser, in Revue de Transilvanie", Cluj, torn I, 1934, nr. I, p. 61-72. Cio-ban, Transilvania ultima prigoanti maghiard, Edizione Europa, Roma, 1980, p. 7 9, 154.

4 Dorin Gotia, op. cit., p. 402.6 Idern, p. 403.

,Revista istorica", torn IV, nr. 11-12, p. 1123-1131, 1993

www.dacoromanica.ro

1124 Dorin Gotia 2

dara ungurenii de regula Inca n-au ajuns ca sa ne priceapa pe noi sau, i caH ne pricep, nupot sinr1i ca noi" 6.

In 1876 autocenzura ii obligIt pe Baritiu la aluzii fara a numi direct problema atinsa:Conchiamarea catorva indivizi. dupa cum stau actiunile politice, ar putea destepta prepususi, in fine, poate cIt ne-ar aduce in pericol Asociatiunea". One= , sigur e cIt Baritiu se refereala Blaj. Apoi, vorbind de evenimentele din Cluj, aminteste doar de ziarele maghiare, careluara la goana limba noastra" la Universitate" 7.

0 donatie de carte din 1877 de la M. Anagnosti din Romania, autorul brosurii Popoa-rele Austriei, ne ofera sansa depistarii altor referiri politice. La rugamintea sa, ca din aceastadonatie sa, fie trimise carti si la Somcuta Mare 0 in Salaj pentru fundarea de biblioteciromanesti", G. Baritiu aduce ca argument situatia colii i limbii rornanesti: ca sa tac ca inacele parti este si pericolul cel mai mare 0 mai amenintator /Ana sus in Maramures pentrulimba noastra" a.

In luna iunie 1877, Baritiu face o vizitIt la Blaj pentru a inregistra pregatirile pentruorganizarea adunarii generale a Astrei din 5-6 august. Mitropolitul loan Vancea ii ofera sur-priza de a citi intimatul ministrului de culte din 28 iunie 1876 si raspunsul trimis la Budapes-ta". Secretarul Transilvaniei descrie cum nu se poate mai concis tensionata situatie de la Blaj:In adevar acel act ministerial este de un cuprins asa de brutal, injust i ilegal, incat spre a-Iputea judeca fara pic de pasiune, ar trebui sa fie dat mai intai la 100 de ziare europene casa-1 judece ele. In acela se interzice nu numai serbarea lui 3/15 mai, ci orice Maialis, bal, de-clamatiuni de orice natura, cu atat mai vartos conveniri i grupari de studenti, sub raspun-derea personala a Mitropolitului si sub amenintarea de a inchide institutele la moment. Decise comanda Mitropolitului ca sIt stranga in pinteni pe directorii i profesorii de la toate in-stitutele de aci, sub amenintari noi. Adica: limbaj de cazarma. Dupa acestea-mi zice sarmanul

regretabilele !> arhiepiscop: Ceara-mi natiunea chiar i viata, dar nu sa-mi ceara omo-!Area acestor institute de cultura, cii atunci sunt convins cIt ne vor lua si fondurile i vorface ca la slovaci, adeca vor preface veniturile in burse i vor trimite pe tinerii nostri pe lainstitute straine 0" 9. Dar Constantin Papfalvi era ingrijorat de posibilitatea unor manifes-tatii ale tinerimii studioase blajene, anume ca tinerimea ne va pacali pe toti si se va face de-monstratiuni asa de periculoase, incat acest an scolastic va fi cel din urma..." i, de aceea,se pronunta impotriva adunarii generale a Astrei, care ar favoriza astfel de situatii. Baritiuspulbera prin argumentele sale teama mai marilor de la Blaj, astfel cIt adunarea generala eacceptata, sigur, in conditiile stabilite de lege, anume ca. Blajul va notifica, dupa, uzul ob-servat i pang acum, conchiamarea acelei adunari autoritatii politice, cu acel adaus insa, caasta data notificarea va merge nu numai la primaria opidului Blaj, ci i la domnul Zeich, co-mite suprem al comitatului Albei, binenteles notificare, nicidecum cerere". Apoi prefectul vaface ce va ti, va notifica sau nu la minister, va calca sau nu pe statutele noastre, destul capozitiunea mitropolitului, a directorilor, profesorilor etc. este usurata foarte mult"

In 4 aprilie 1874, intr-o scrisoare adresata conducerii Astrei, G. Baritiu se arata ex-trem de interesat sa afle numele autorului unei grarnatici cu titlul Kurzgefaste Gramatik derromlinischen Sprache ffir Miliuirs, Hermannstadt, 1871, editata de un ofiter al Regimentuluinr. 2 din localitate. Viziunea politica dark forta de perceptie a realitatilor cu toate conse-cirrtele lor ulterioare, nevoia de implicare in prezent prin gesturi de vointa, 1-au deterininatpe Baritiu sa intuiasca insemnatatea traducerii din german& a unei carti de irstructie, pentruromani, care nu aveau nici autonomie i nici armata proprie cum aveau croati;. Precum vedeti,scrie Baritiu, eu m-am apucat in Transilvania" sa trag atentiunea natiunii asupra termino-logiei militare. Sper cIt imi vor pricepe unii scopul; ma tem ca altii sau nu vor putea sau nuvor vrea sIt mIt priceapa. Tot atata, eu am inceput. Am si fost atacat in Federatiunea" 11.

6 A. S. S., fd. Astra, doc, nr. 285/1874 scrisoare din 17 oct. 1874. In 6 octombrie1873 Baritiu face o remarca in legaturi cu renuntarea la adunarea generala din acel an: Asadara adunarea generali nu se tine. Bine ati judecat irnprejurarile cele triste ale poporului,caci zic nu stiu cati ar fi avut plicerea sa mearga, la aceea adunare". Cf. doc. nr. 239/1873,scrisoare din 6 oct. 1873.

7 Idem, doe. nr. 406/1876 scrisoare din 26 oct. 1876.a Idem, doc. nr. 144/1877 scrisoare din 2/14 iunie 1877.9 Idem, doc. nr. 152/1877 scrisoare din 15/27 iunie 1877.

Idem.11 Idem, doc. nr. 71/1874. Dorin Gotia, George Bari/iu,si lupta sa pentru identitate na-

lionald, in ziarul 2 1 Radical", Sibiu, IV, (CCL), nr. 6 17, de sambata 15 mai 1993. In 14mai 1993 la Arhivele Statului Sibiu a avut loc deschiderea expozitiei George BargiuDinamicd ;i Creativitate la ASTRA".

t

e

oi

www.dacoromanica.ro

3 G. Baritiu 1125

Din unele informatii, regulamentul militar a fost tradus necorespunz&tor, de doi ofi-teri romani, care apoi a trebuit sä se traduca din nou prin un barbat de litere de aici" la.La sfarsitul lunii aprilie, istoriei si stiintelor militare li se alocä un spatiu masiv. Se aduc ar-gumente pentru ideea c. trebuie cat se poate mai multi romani in serviciul militar, in armata",nnde din 16.000 ofiteri doar 2% sunt romani, in loc de 10%. ,,Tot asemenea mi se spune clieste lipsa mare de suboficeri romani in regimentele românesti sau cu romani maioritate oride 1/2". De altfel, constata Baritiu, autoritatile militare de la anul 1867 au comandat tra-ducerea in romaneste a legilor, regulamentelor, instructiunilor i altor carti militare", dar ca-litatea traducerilor a fost necorespunzatoare. Eu cred, continua Baritiu, ca Autoritatile im-Traratesti militare nu ar avea nimic in contra, clacl, de ex., Asociatiunea noastra ar vota unpremiu pentru cea mai buna traductiune, cum ar fi Regulamentul de exercitiu (Abrichtungsre-gulament ), pentru cea mai bunä gramaticl germano-romana, destinata mai vartos pentrudomnii oficeri imparatesti, sau t,remiuri celor mai buni studenti ostasi din scoalele acelor re-gimente, care se cornpleteaza din marele principat al Transilvaniei". Solutia nu era alta cleatacordarea de burse de catre Astra unor tineri din scolile militare, asa cum a procedat aristocra-tul sdrb Toloily in 1848, cand a donat 100.000 florini valuta austriaca academiei militare dela Wiener Neustadt. Mai avem i alte exemple analoage destule", sustine Baritiu. Convinscl aceasta problem& este de importanta mare", solicita conducerii sibiene sa-1 convinga peveneratul" colonel baron Urs de Margina pentru a se pune in oarescare atingere cu autori-tatile militare din loc in aceasta cestiune..." 13.

Ceva mai tarziu, la 17 octornbrie 1874 ii scria, probabil, lui Iacob Bologa: Sa-ti spundrept rn-am bucurat si pre cat sunt eu subred trupeste, pe atata mi s-a ingrasat vanitatea,and am observat cä m-ati priceput cu totii la moment cc vreau eu cu regulamente i grama-tice" 14 Putinele scrisori pastrate nu contin i alte mentiuni care sa fac& lumina in privintaautorului traducerii respective. Urmärind insli lista publicatiilor lui Baritiu, la traduceri dingermana, constatam un aport substantial, traducerile Bind impuse de necesitati si facilitatede cunoasterea terminologiei de specialitate din Romania Un impatimit artist si un foarte

",bun traducator a fost sibianul Zaharia Boiu, de ale caror talente i servicii s-a folosit i P:N.R.,dar nu avem indicii cli a contribuit i la amintitele traduceri.

Dupa 1900 se pare ca, unii ofiteri romani au ajuns chiar la demnitatea de profesorila scoala militara superioara din Mährisch-Weisskirchen 16, ceea ce nu era cazul in jumata-tea maghiara a dualismului. Oricum, aspectul acesta e putin cercetat. Intr-un anumit momentistoric lirnita, de rascruce, optiunile politice alternative trebuiau sli aiba, suportul unor cadremilitare nationale, chiar intr-o armata straina cum era cea maghiara. Putin exagerat era exce-sul de incredere acordat de Baritiu autoritatilor imperiale, care ar fi acceptat traduceri aleImrn regulamente militare in plina politica de maghiarizare.

Sistemul uzitat, in genere, adica schimbul de publicatii, e inregistrat si la Asociatiune",care avea relatii cu Academia Imperiala din Viena sau institutii sau asociatii sasesti. Relatiileinteretnice romano-sasesti, reflectate in timp de istoriografia saseasca ori cie istoricii german icare o repre_entau, exprimau o linie descendenta. Recunoasterea romanitatii romanilor ca

Idem.13 Idem, doc. nr. 82/1874 scrisoare din 28 aprilie 1874. In completare yen i Dorin

Gotia, Din activitatea Astrei de sprijiniee culturald a soldafilor romdni. . . , in Marisia", vol.XIII XIV, 1984, p. 306-307,

Idem, doc. nr. 285/1874.15 Deutsch-romiinisches Wörterbuch, bearbeitet und in dessen romdnischen. Theile mit

ellichen Tausend Wörtern bereichert von Georg Baritz und Gavriel Munteanu. Erster Band. AK.Herausgeber und Verleger: Rudolph Orgidan, Burger und Kaufmann. Dictionariu germano-romanu intocmit si in partea lui romana innavutitu cu cateva mii de cuvinte de GheorghirBaritiu i Gabriele Munteanu. Tom I. AK. Edit. si provezatoru, Rudolf Orghidan, cetateanu

negutatoru. Brasovu. (Tiparitu in tip. Romer si Kamner), 1853, 2 f + VI p. + 528 p.;Idem, II Band, LZ. Tom II. Edit. ... 1854. 2f. + p. 529-880.; Idem, Tomulu I. [Brasov]Edit. ... [18531, 1 f. + 430 p.; Dictionaru gertnano-romdn. [de] Baritz i Munteanu. 2. vol.Bucuresti, Libr. George Ioanid, [1862]; Dictionaru ungar-rotndn. Brasov, 1861, 80, 649 p.; Die-ionariu ungurescu-romanescu. Compusu de Georgie Baritiu, cetatienu ...Brasiovu... 1869.2 f + 649 651 p.; Idem, Brasov, Libraria Frank si Dressnandt, 1876. 3 fl. 20 cr. G. Baritiua mai colaborat si la Dictionariulu limbei romdne. Tom II. I. Z. Bucuresti, 1876 al luiA. T . Laurianu i I. C. Massimu.

16 Darin Gotia, op. cit., p. 307-308.

"

"

8

www.dacoromanica.ro

1126 Donn Gotia 4

si a teoriei continuitatii, apoi contestarea ei e strict legat a. de ponderea dernografica mereu increstere a romanilor i, mai ales, de pierderea de catre sasi a privilegiilor medievale. Uneoribunele relatii interetnice bazate strict pe valoarea legaturilor personale, erau tulburate de men-talitatea timpului. Din exemplarele ce se trimiteau gratis, scrie Barifiu in 24 ian. 1872, petemeiul ordinilor luate in 187011871 pe a. c., am retinut cateva pang cand nu se vor cereM-a intgrit aceasta masurg si procedurg administratiunei de la Academia de drepturi din Sibiupentru a caror bibliotecn se trirnitea exemplarul gratis de când cu frumoasa mulfutnita cemi se facuse de cgtre fostul director dl. Muller. Astimp insa. iath cg mi s-a respins micul don,scriindu-se pe adresl: Nu prima si in fatg iarg.si altceva. Poate fi cg. acuma la acea acade-mie nu mai este cine sa citeascg romaneste" ".

Aluziile rarisime la politica Romaniei dau savoare i culoare corespondentei. Perspec-tivele conflictului armat cu imperiul otoman ridica problema acutg a lipsei de informatii lazi, fapt alarmant pentru impatimitul ziarist, in toamna anului 1876: WA. ci. i Carol I lug.asuprg-si comanda suprema, ca si in Milan in vara trecutg.. Ordinea de batálie publicati. inMonitoriu, regimentele concentrate in brigade si diviziuni; chiar Britania insistg pang in mo-mentul de fafá, ca clacg e sä intre cineva peste Istru, SI treaca romanii, regimentele romanesti,cu scop de a garanta reforme si mai nu stiu ce. Pentru noi in aceste imprejurgri sa ramanemfara informatiuni cotidiene ?" 18

Lipsurile materiale afectau Asociatiunea" care ajunsese in situatia de a intinde mai-nile nu numai cgtre membrii ei ori bancile romanesti, dar si catre binevoitorii din Romania.in scrisoarea catre G. Avesalon din Braila, Baritiu constatg cu amaraciune ca, din päcate, chiarardeleni, realizafi in Romania,comercianti, proprietari, arendasi, rentieri s. a. cu stgriaveri mari... ii uitara cu totul de patria lor natal. si nu mai cunosc deloc suferinfele si goa-nele la care suntem supusi noi..." Exemplul de urmat e al grecilor din Romania care tri-mit colete de sute de mii lei la Atena". Dintre rornani e luat ca model inginerul Ioan Olteanudin Romania, donatorul a 100.000 lei Astrei 19.

iunie 1870 preocuparea secretarului literar era sa gäseasca o modalitate de a transferasubvenfia de 1400 franci, destinati de care legislativa Rornaniei in favoarea fondului Asoci-

Mandatarul procurei a fost nurnit Gustav Ricz, comerciant din Bucuresti. Casemn de recunostinta.", Baritiu vine cu ideea ca revista Transilvania", intreaga serie,fie trimisa Ministerului Cultelor i Instructiunii Pub lice, de la care se ridicau banii. Un pasajexceptional surprinde receptarea ardelenilor la Bucuresti de cele doug. partide, respectiv deguvernele lor: Pre cat timp fusese dl. Urechie director al departamentului cultelor, adici.pe anul 1868, eu Ii trimiteam Transilvania", stiti insi. ci. dumnealui pentru aceea trirnisesemai multe carti la biblioteca Asociatiunei. Dupg ce se fgcuse Manzescu ministru de culteIi aduse pe partizanii sai in functiune, vazand eu cu cat& furie perzecutau ei tot ce era arde-lenesc, zic eu, am sistat trimiterea foaiei pe 1869 etc., caci ma temeam ci. numai ce-si vorbate joc de ea; pe langa aceea, stiind cum se schimba acolo persoanele, am crezut ci. claca estesa o trimitem, mai bine sa mearga legata gata sau incai inseilatg. (brosuratg) * 20 .

In anul urmator gasim o referire la suma de 600 lei noi votatg de cele doug. camere aleRomaniei pe anul 1868/1869, suma despre care Asociatiunea" nu a fost informatg. Deocam-data., comunica Baritiu, a ramas numai suma de 600 1. n. ( lei noi> i iatg i aceea pierdutgprintre valurile ce arunca politica zilei... Aceasta in confidentia i cu discrefiuneamie". Eu imi aduc aminte, observa autorul scrisorii din 30 septembrie 1871, ca fostul minis-tru < M. C.> promisese in confidentia, dara in termeni categorici, ca. stand dansul mai lungtimp in capul afacerilor" va mijloci votarea anuall a sumei de 4.000 glabeni, din care jumatatepentru colile greco-ortodoxe din Abrud, Fagaras, Hateg i celor greco-catolice din Turda, iarrestul pentru revista Transilvania" sau mai bine in favoarea culegerii si publicgrii de docu-mente istorice 200 galbeni" 21.

17 A. S. S., fd. Astra, doc. nr. 35/1872 scrisoare din 24 ianuarie 1872. in vedereaparticiparii romanilor la expozitia universal. de la Viena, Barifiu scria sibienilor in 31 decem-brie 1872; Dupg modesta mea opinie, interesul cel mai bine infeles al nostru ar cere in adevarca sa participgm i noi prin un numär oarecare de obiecte la acea expozifiune. Mi se pare insaca sfiala noastrg pe acest teren este peste masurg mare". Cf. . doc. nr. 137/1872.

18 Idem, doc. nr. 406/1876.19 Dorm Gofia, op. cit.. p. 403. De la stat, remarca Baritiu, cu tot ajutorul posibil,

noi nici un ban ruginit...Poporul abia mai poate contribui, caci impozitele publice directeindirecte sunt la noi de trei ori mai mari decat in Romania; funciara de ex. este de 16%

in Transilvania, 20% in Ungaria propria".29 A. S. S., fd. Astra, doc. nr. 180/1 870 scrisoare din 24 iunie 1870.al Idem, doc. nr. 246/1871.

si

In

atiunei...".sa

Mums&

iaraM.

8i

www.dacoromanica.ro

5 G. Baritiu 112 7

Se reuseste insa incasarea sumei de 1.192 lei (59 1/2 Napoleoni) prevazuti in bugetulMinisterului Cultelor si al Instructiunii Publice pe anul 1871, desi ministrul nu stia neinicade exeistenta asociatiunei noastre...". In tot cazul, continua Baritiu, chiar si de s-ar re-trage dl. Tell in acest interval este bine ca sä dam functionarilor din Ministerul Cultelor oca-ziunea de a reflecta la Asociatiunea noastra intr-un mod care, dupa mine, nu poate sä bat&la ochi". In concluzie se avanseaza propunerea ca lui Cristian Tell sá i se trimita o adresä demultumire, cu atat mai mult ca se apropie i intocmirea bugetului pe anul 1872" iar minis-terului o donatie cu tipariturile Astrei pe anii 1861-1867, 10 ex. din statut i colectia revis-tei Transilvania" 22.

in 1872 inca nu se obtinuse suma de lei noi 600", suml votata de camerele Romanieiin 1869 si a carui mandat" ii parvenise lui Baritiu abia in septembrie 187 1, cand acel man-dat expirase de mutt pentru ca termenul lui era de numai un an". La interventia lui Baritiudin decembrie 187 1 pc langa directorul ministerial Ghidionescu, acesta i-a comunicat ca sumaa fost votata dir nou i cu demersurile de la Ministerul Finantelor, suma de 600 lei, adica30 Napoleoni, a fost incasata. Ceea ce mai pot adauga la locul acesta, precizeaza Baritiu, esteca la locurile competente din Bucuresti s-a descoperit cu aceastä ocazie dorinta ca, in cazulcand ar conveni si romanilor de dincoace, asemenea suma sa. fie intrebuintata pentru scopuristiintifice si in specie pentru culegerea i publicarea de documente istorice nationale roma-nesti" 23.

In conditiile dualismului biblioteca Asociatiunii" trebuia imbogatita, revigorata cucarte de la sursa naticnala, deci din regatul roman. Unul din donatorii constanti de carte sipublicatii roma.nesti a fost, fara indoiala, I. M. Raureanu, directorul Liceului Matei Basarab"din Bucuresti 24. Acesta, noteala G. Baritiu intr-O scrisoare din 22 iulie 1874, ceruse statutulsocietatii ardelene, dar cu discretiune", ca are in cuget sa faca ceva" pentru sibieni 25. Ex-trem de satisfacut de o altä observatie a bucuresteanului, redactorul Transilvaniei" remarcaca acesta se aboneaza regulat la Transil rania" i admira mutt punctualitatea administra-tiunei noastre" 26.

In urma calätoriilor dese intre Brasov si Bucuresti, deci intre Astra si Academia Romanä,era firesc sa fie singurul in masura sa rezolve problema coletelor de carte. Daca un colet erain mare intarziere, cum a fost cazul coletului dr. Fatu din Bucuresti, Baritiu, care urmitreaatent receptionarea Ion, era, uneori, in situatia de a anunta sibienilor sosirea altui colet, cuun continut relevant: a. 1 ex. Continuare din dictionariu fascicolul XVXXII; b. lex.Istoria revolutiunei din 1821 valuta austriaca, 3,60; C. 1 ex. Cathalogu general de D. Iarcu,edit, II 1,70; d. 40 ex. din Biblioteca de lecturd a dlui I. M. Raureanu..." 27.

Unele donatii de carte din regatul roman ii reamintesc lui Baritiu fapte edificatoare dinpunct de vedere politic: Un amic al meu din Bucuresti are un scop special, pentru care ardori sa deie o suma anumita din fondul Asociatiunei. Aceasta cestiune se mai aruncase si laadunarea din 1862 in Brasov, atunci insit s-au aflat ca nu era oportuna din uncle cauze destulde grave pe atunci, care insil cred ca astazi nu mai exista". Sprijinul material acordat din Ro-mania ziarelor romanesti din Transilvania, mereu inprocesuate, ori P.N.R. pentru diversecheltuieli, era completat de cel destinat invatarnantului, prin burse, asa cum Meuse Societa-tea Transilvania" din Bucuresti in colaborare cu Astra sau era unul neoficial, dat fiind atatde precare posibilitatile financiare ale asociatiei sibiene. Deci, nu e de mirare discretia expedi-torului care nu da nume, adrese, date, cifre 28.

0 parte a cartilor din Romania era repartizata prin Astra unor institutii românesti cumera Mitropolia Ortodoxd Romeincl din Sibiu (Albina musicald, Biserica Ortodoxd Romdnd), scoli

societati. In anexa, Baritiu, meticulos, trimite i inventarul celor 279 ex.: Magazin istoricpentru Dacia, Ccintece voinicesti despre zile din bgtrani, Istoria nationald pelitru popor, Românta

Principie pentru scrierea si pronuntarea limbei romelne etc... In schimbul revisteiTransilvania" Astra a primit: Revista Economul"$coala", Presa", Trom-peta Carpatilor", Timpul", Mistria", Lectorul roman", Alegatorul roman" s. a. "

22 Idem.22 Idem, doc. nr. 130/1872 scrisoare din 22 mai 1872.24 Idem, doc. nr. 239/1873 scrisoare din 6 oct. 1873.24 Idem, doc. nr. 147/1874.26 Idem, doc. nr. 285/1874.22 Idem, dec. nr. 246/1874 scrisoare din 2 1. oct. 1874; vezi i nr. 285/1874.22 Idem, doc. nr. 147/1874 scrisoare din 22 iulie 1874.29 Idem, doc. nr. 144/1877 scrisoare din 2/14 iunie 1877.

stiintifica",

I

I

militard,

www.dacoromanica.ro

1128 DorM Gotia 6

Ca redactor al revistei Transilvania", odate cu aparitia ei in 1868 la Brasov, apoidin 1881 la Sibiu, eminenta cenusie a Asociatiunii" asumat o responsabilitate dintre celemai anevoioase, anume aceea de a edita o reviste care sa, ingemeneze aspiratiile mai multorcategorii sociale. A te adresa i masei mari terenesti, dar i intelectualitatii i burgheziei ro-manesti din Transilvania s-a dovedit cIt nu e posibil in aceeasi publicatie. Aceste ultime cate-gorii sociale, chiar subtiri din punct de vedere numeric si cu o pondere financiara modeste, incazul burgheziei, erau purtAtoare a idealurilor nationale i sociale ale rom'anilor transilvaneni

baneteni. De altfel, masa membrilor Astrei formate' din intelectuali ori reprezententi ai bur-gheziei nationale, dar i profilul publicistului .de large respiratie care era Baritiu, impuneauo reviste de cuprindere i deschidere, de emancipare culturala, adica exact ceea ce lipsea vie-tii romenesti din aceaste parte a imperiului. Ea se adresa in primul rand intelectualitatii siburgheziei romenesti: dascali, notari, preoti, avocati, economisti, proprietari.

Aspectul financier al publicerii revistei a fost mereu prezent si era legat de cotizatillemembrilor i donatiile unor binevoitori. Dintr-o scrisoare din decembrie 1873 reiese ca pentrucele 500 ex. de reviste s-a cheltuit in decursul anului surna de 836,22 florini valuta austriace.Pentru 1874 s-a prevezut un tiraj de 750 ex. pentru nr. 1. Dupe sase ani de experiente, re-dactorul face cateva consideratii pertinente: publicarea in continuare a proceselor verbale alecomitetului central al Astrei ar fi necesare mai mult ca in alte deti; publicarea adreselorabonatilor ar fi i aceasta un document la historia literaturei noastre", dar, totodate, ar era-ta publicului numarul mic de abonati i 41s-ar cunoaste nulitatea faimei respandite de cativaani incoace, ca i curn lecture Transilvaniei" ar fi fost interzisa pe cale clandestine la unaparte a romanilor

Pentru reviste nu o data se cer sume importante conducerii Astrei pentru debite acope-rite din propriul buzunar. in 6 octornbrie 1873, iritat ce la tipograf s-a plait in absenta"sa din salariul propriu, ruga expedierea sumei de 250 florini 31. Ca si la alte publicatii si laTransilvania" se practice sistemul de a se tiperi ceva mai mult cleat tirajul cunoscut, fiindcaeste usul introdus de a se trimite nr. 1 la toti vechii abonati, din care inse unii nu se maiarea i pe urmatorul an, dar vin altii noi i asa ar remene exemplare cu defect, precum nis-a intamplat i pe anul 1871" 32. Baritiu comunice in octombrie 1874 sibienilor cit pentrua mentine scezute valoarea cheltuielilor pentru reviste a redus-o la 36 coale" pe an, adice1 0 jumetate pe lune, fere a prejudicia cititorii. Cat despre cost, precizeaza Baritiu, pretulacestei foi este newit de mic in tot cuprinsul Daciei 0 al Panoniei". Corecturile le fecea intren intre Brasov 0 Bucuresti 33.

Uneori colaboratori cu nume cunoscute prezentau texte greu de descifrat pentru tipo-grafi sau cu o terminologie inadecvata. In 5 octornbrie 1874 Baritiu se plange de manuscrisullui Axente Sever si roaga comitetul se-1 invite pe autor facit mile de culegatori, dacenu si de corector, se scrie din nou aceaste coale"; iar epitetul ce dit vocilor sa-1 lase afara,precum i proverbul latin-unguresc pe care rnaioritatea preponderente a romanilor nu-1 inte-leg de loc. Apoi estetica..." ,,De altumentea, scrie Baritin, nu eu sunt in drept de a cenzura.tnanuscriptele venite de la Dv., ci onoratul Comitet..." Desi manuscrisul a fost corec-tat de autor, redactorului i-au mai remas destule de pus la punct. La reflectia lui A. Severce timpul este aur", Baritiu riposteaza: Oare numai pentru domnia sa este aur, iar pentrualtii ugura?" 36

G. Baritiu, aflat in fruntea luptei pentru laicizarea culturii, a organizat din umbra, eli-minarea lui Saguna de la conducerea Asociatiunii". In 6 octombrie 1873 observe cu malitie:Se pare ca inteligentia noa.stra identifice oarescum redactarea cu popia, cit adice [curn] nu-mai popii ii e permis sa citeasce ectenii, [tot] asa numai redactorului sa-i fie permis a scriecutare foalia" 33.

Supramunca la care a fost supus in timp, la care se adeuga obligatia de a fi totodateauctor i traducator fere voia" sa la cel putin jumetate manuscriptul necesar pentru ca foa-ia sit poata iei regulat...", apoi 1isa de fonduri ori din diverse cauze" 1-au iinpins in situa-tia de a-si da demisia in mod repetat. Revista trebuia sti fie, conform statutelor, un organliterar i tiintific" i, ca ataie, in ea nu prea pot intra lucruri efemere de-ale zilei, ci cu

3° Idem, do'. nr. 289/1873.31 Iderp, doc. nr. 239/1873.

Idem, doc. nr. 35/1872 scrisoare din 24 ian. 1872.Idem, doc. nr. 252/1874.Idem, doc. nr. 228/1874.Idem, doc. nr. 285/1874.Idem, doc. nr. 239/1873.

*3°.

st-si

34

32

33

34

35

$im

www.dacoromanica.ro

G. Baritiu 1129

totul alti articoli, cari presupun studiu serios in diverse specialitäti". Dar din pacate operatede ale barbatilor cle specialitate infra mai rar in scrinul redactiei", ceea ce denota ca paritiua trebuit sa umple golul din portofoliul redactiei in timpul celor noun, ani de trudl. In plusse niai adaugau, continua Baritiu, lucrarile irnpuse mie de catre Societatea Academic& Ro-mama pe temeiul statutelor aceleia". Argumentele insirate, dar i altele motivate de alte rati-uni particulare" fac sa inainteze in 5 august 1876 o noun. demisie, respinsa, evident, la fel cain trecut ".

La sfarsitul anului 1876 aminteste conducerii sibiene c sperase la o consfatuire la Sibiuin legatura cu sustinerea revistei; in acelasi scop expediase corespondenta pentru barbatiicei mai laboriosi" ca sa ajute cu lumina lor i sa-si dea cu yarerea...si ajutor cu operatede-ale domniilor lor". De la Blaj a primit un raspuns descurajator: sunt prea putini intelec-tuali rornani care dispun de timp pentru studii serioase" i, de asemenea un public dezinte-resat pentru lucrarile stiintifice". Dar Baritiu plecand de la propriile sacrificii i eforturi, de-clara imperativ: nu vad nicidecurn pentru ce literatii i barbatii nostri de specialitate sit nupoata i sa nu vrea a lucra pentru foaia Asociatiunii. Mie-mi vine lucru acesta foarteDacit eu am simtit vreodata necesitatea de a fi ajutat cu manuscripte la foaia aceasta, aporo simt acuma" 38.

Daca revista Transilvania" se vroia prin G. Baritiu o revista pentru intelectuali caresa promoveze inclusiv munca stiintifick materialele trebuiau sa provink in genere, de la sec-tiunile literare i stiintifice ale Asociatiunii", deziderat in realitate doar in mica parte atins.Ideea lui Baritiu era sa inglobeze in sectiuni spuma intelectualitatii reemigrate in Romania

doritoare sa nromoveze cultura national& in mod altruist.Revista era din ce in ce mai cerutA in Romania, frindca se ajunsese la situatii ca cea

a lui Gligor Hopsepian, moldovean" in trecere prin Brasov, probabil un armean, care coman-dase intreaga colectie ,,pe cei 6 ani trecuti pentru un profesor din Bar lad, ca sa o trimita deaici in lazile cu marfa". Dar din cauza vanzarilor o colectie completit nu mai putea fi Incropita 89.Succesul revistei se datora, in afara lucrarilor stiintifice, care-i confereau o trasatura dis-tincta in presa romaneasca din Transilvania, i initiativei de a pune la dispozitia lectorilorcare n-au participat" la adunarile generale interesantele si frumoasele disertatiuni, prezen-tate acolo", ceea ce e, desigur, un folos" 40.

Unele informatii despre Emile Picot, maresalul Curtii regale din Bucuresti, apoi consu-lul Frantei la Timisoara, Baritiu le-a primit chiar de la acesta in 5 februarie 1875. Cum nati-unea romana era cu totul necunoscuta in Francia", Picot era preocupat de terminarea lucra-rii sale Istoria romcinilor unguri ,si transilvani, dupa ce tiparise un mic studiu despre dialec-tul banatean". Un proiect de viitor 11 constituia o lucrare despre rornanii din sudul Dunarii.Baritiu propunea conducerii Astrei trimiterea revistei Transilvania" de la aparitie, revistala care E. Picot fusese abonat vreo 2 ani", fiindca in ea s-au publicat cataloage i apoi do-cumente latinesti despre romani, incepand de la 1100". Acest sprijin documentar pentru marele

altruistul filoroman servea natiunii romane. lath un mijloc excelent, argumenteaz& Bari-tiu, prin care s-ar infrunta un Rosier i altii... Sit punem temei pe demonstrarea in fata Euro-pei, ca, cele doua popoare au aflat pe valachi aici unde sunt, iar nu precurn a amintit ROsler

altii multi". Revista ii va fi trimisa pe anii 1875-1878. Prilejul e nirnerit insa pentru caadevarul in privinta fantomaticelor sectiuni si a muncii de colaborare la revista si in cadrulsectiunilor sa fie transant: Sectiunea noastra istorica, aici dincoace, exist& numai cu numele:presedinte fara nici un membru, iaca tot" 41.

Necesitatea unui regulament al sectiunilor era mai veche, iar Baritiu trebuia sa prezinteproiectul respectiv la Sibiu. Nerabdarii c cmitetului central al Astrei, Baritiu Ii raspunde ca,pe langa obligatiile sale de la Bucuresti, a adunat material" pentru regulamentul sectiunilor,dar prelucrarea lui cere in cele mai multe cazuri a pune materialul in ordine, cu spirittit si retras de la afacerile prozaice ale zilei". De altfel, in regulamentul acela lege are A.fie", promite rcdactorul, atunci cAnd va fi gata, la inceputul lui noiembrie. Regret& insa cain cei 15 ani trecuti" nu au gasit timp pentru acest regularnent, i, accentua apoi amainca sit ne ajunga aceasta epoci fatala, care poate i ca va decide si asupra venitcriulni natiunei

37 Idem, doc. nr. 270/1876 scrisoare din 5 august 1876.38 Idem, doc. nr. 406/1816 scrisoare din 26 oct. 1876.39 Idem, doc. nr. 71/1874 scrisoare din 4 aprilie 1874.40 Idem, doc. nr. 252/1874.41 Idem, doc. fir. 49/1875 scrisoare din 1/13 martie 1875. In 22 decembrie 1880 Bari-

tiu comunica Astrei ca a informat pe comitele suprem Friedrich Wachter despre, decizia caredactia revistei Transilvania" sa fie transferata la Sibiu, Cf. doc. nr. 385/1880.

7

,

curios...

si

8

Ince

si

linis-

www.dacoromanica.ro

1130 Dorin Gotia

Intregi in mod definitiv". Spell ca la terminarea proiectului membrii sectiunilor a fie con-vocati la Sibiu, dar se referea doar la cei pasionati 43

La 10 iunie 1877 secretarul literar alatura scrisorii sale proiectul de regulament astep-tat al sectiunilor, a aror existenta e motivata de denumirea societatii, cat si de statutul aces-teia. Un sir de consideratii pe marginea proiectului dau consistenta obisnuita epistolelor dela Brasov. Remara odata unele dificultati datorate de contrazicerile reali ori aparente" laarticolele 16, 23, 32 din statutul Astrei, fiind obligat sa coreleze proiectul cu statutul respectiv.Teama cá s-ar putea gasi un motiv oficial pentru desfiintarea Asociatiunii", 1-a obligat la osi mai mare pruderrta: Ceea ce stiu este cä rn-am ferit precat numai imi fu posibil ca nu cum-va s alunec afara din statute, mai ales prin aceastä epoa, i sa o spun curat sub aceast5.sistema dominanta a zilelor noastre, atat de vitrega pentru literatura i cultura noastra nati-onall romaneasa". Scopul sectiunilor este de a folosi patriei, dar si natiunei imediat princultivarea limbei i literaturei sale...", dar, pe de alta parte, continua Baritiu, eu unul tre-mur oricand cuget la un venitoriu mai favorabil dezvoltarei noastre nationale, care ne-ar aflanepreparati Cu limba i literatura noastra, ajunsa la inaltimea situatiunei". i situatia tinereiintelectualitati romane nu e una de invidiat, fiindca pentru ea timpul e moneda: grijile vietiinu-i prea lasä a dedica din orele lor si in folosul literaturei, fara a spera vreun remunerariu,fie acela cat de modest". Pe de alta parte, condithle sociale vitrege, lupta pentru supravietthrea celor neemigrati in Romania 0 aflati la cheremul unui guvern strain, cu politica sa antiro-maneasca, afectau vizibil in planul material si nu numai, sansele celor care puteau i vroiaufaca ceva pentru cultura romaneasca. Baritiu nu agrea ideea ca un autor sa. umble peregri-nand din una provincie in alta cu manuscriptele in desagi..." 43.

Dintre membrii Academiei Române proveniti din imperiul habsburgic incontestabilc. Baritin a fost personalitatea cea mai activa, cea mai prezenta in capitala Romaniei, cu in-fluenta cea mai vizibila. in octombrie 1874 comunica sibienilor ca este silit sa plece din 15/27nov. la Bucuresti o lung de zile, intrucat a fost ales in Comisiunea lexicografica de reviziunela societatea academia". De asemenea apreciaza a nu pierde timpul cu deplasari intre Brasov

Bucuresti in dauna muncii de corectare la manuscrisele revistei Transilvania" ". Revenindde la Bucuresti la Brasov el descrie atmosfera de munca incordata de la Academia Romana:Cat am stat in Bucuresti nu am avut nici o zi libera i nici o zi linistita pentru cá sesiuneadin astimp a Societatii Academice a fost una din cele mai grele, insotita de cele mai mari ne-placeri, cu care se poate asemana numai cea avuta inainte de alienarea lui Papiu. Peste aceas-ta eu i acolo a trebuit s. lucru neincetat, mai ales a editiunea operelor lui Cantemir ina aramas asupra mea" 45.

0 propunere din 1873, aparent de ordin contabil, dezvaluie o alta latura a personali-tatii multilaterale a redactorului Transilvaniei", anume viziunea istoricului. Evaluarea in bania exemplarelor din revista ramase nevandute nu ar fi tocma de prisos", apreciaza redactorulrevistei. Eu, continua el, adia tot mai sunt de opiniune c dupa ce se va mai intinde gustulsi se va destepta mai mare interesul, anume pentru historia noasträ, multe din exemplareleramase in magazin le vor cumpara i folosi succesorii nostri din generatiile urmatoare, precurnse Intamp la la toate popoarele arora le pasa de trecutul lor". Or, revista Transilvania" alost indubitabil cel mai important factor in planul istoriografiei din presa romaneasca transil-vaneana pan& la 1914 46.

Istoricul nu poate supravietui fara izvoare fiindca istoria fail document, suportul ei,nu ar putea fi scrisa: Acasa e dl. colonel baron Ursu? De mult imi propusesem, scrie Baritiuin 1874, ca sa-1 intreb i pe Domnia Sa nu cumva este de opiniune ca sit scrie i monografiaRegimentului I? Pacat de Dumnezeu, cit atata sange varsat si atatea sacrificii seculare sitramana necunoscute 47. Pre unde vor fi mucezind arhivele acelui regiment?" in 21 octombrie1874 declara cit i-ar trebui In vreo 10 zile" copia protocolului adunarii Regimentului I de gra-nita din Orlat, tinuta in 10 septembrie 1848, de eventuali detinatori, fie colonelul Ursu fieunul din capitanii in pensiune" ".

42 Idem, doc. nr. 406/1876 scrisoare din 16 octornbrie 1876.43 Idem, doc. nr. 142/1877." Idem, doc. nr. 252/1874.45 Idem, doc. nr. 406/1876 scrisoare din 26 octombrie 1876.46 Idern, doc. nr. 289/1873. George Baritiu, Istoria Regimentului alu II. Granitarie Tran-

silvanu. Brasiovu, 1874, 110 p.47 Idem, doc. nr. 285/1874.48 Idem, doc. nr. 246/1874, Pentru Baritiu vezi si vol. In Memoriam George Baritiu.

1893-1993. Redactare stiintifica Gheorghe Firczak, A-,ta Musei Devensis", Deva, 1993.57 p.

sIt

ai

www.dacoromanica.ro

9 G. Baritiu 1131

In aceastä lucrare ne-am propus sä surprindem cateva idei exprirnate de Baritiu in co-respondenta sa cu conducerea Asociatiunii" din Sibiu, fiindca o parte a vietii sale a daruit-oacestei societati. Din pacate volumele de documente Astra preconizate de noi n-au putut fipregatite, de altfel ca i prelucrarea fondului, prin contributia" marilor specialisti in tinuturisibiene" care au boicotat interesele romanesti.

Personalitatea lui Baritiu e cu adevarat covarsitoare, o data pentru caracterul ei mul-tilateral, fiindca, s-a inanifestat i uneori s-a impus in domenii foarte diferite: presa, istoriogra-fie, cultura in genere, politica, economic. Activitatea sa social& a avut astfel un impact de 0asemenea anvergura, incat ii gasim exprimat aproape pretutindeni: de la munca de popula-rizare i informare la cea stiintifica, de la activistul pe taramul politic la investitorul care-siincearca propriile forte, de la istoricul analitic la politicianul prudent, de la astristul impatimit

impovärat de obligatii la academicianul plin de responsabilitati, de la nationalistul purlucid la crestinul tolerant. Daca Partenie Cosma, Joan Ratiu si George Pop de Basesti au avutmerite strälucite in una-doua directii de manifestare sociall, exceptand Asociatiunea",George Baritiu a fost prezent i acti r, intr-uri fel sau altul, in aproape toate segmentelevietii romanesti.

Ca redactor al revistei Transilvania", ca secretar literar i presedinte al Astrei a ridicataceasta asociatie, prin prestigiul pe care i 1-a faurit, la rangul de nucleu cultural care intruneasufragiile tuturor romanilor din Transilvania si Banat. Devenita astfel un simbol" al romanilorasupriti de politica maghiara, Astra datoreaza enorm lui Baritiu. In timp ce Timotei Cipariu,el presedinte al Asociatiunii", s-a aratat putin dispus sa activeze direct, canalizandu-si f or-tele spre o specializare ingustá dar temeinica, Baritiu a fost sufletul asociatiei sibiene i un ade-varat ferment al societatii românesti. Daca discursul ultraspecializat a lui Cipariu desteleneatemeiurile limbii i incerca o reintoarcere la origini, discursul lui Baritiu provoca i opintea imo-bilismul românesc din Transilvania, creat de aproape un mileniu de iobagie, de impilare sociala

nationall. Era altceva decOt irnobilismul pur oriental desavarsit sub otomani, slavi i slavo-comunisti, in vechiul Regat.

Pendularea intre Brasov si Bucuresti, obligaii1e asurnate la Academia Romana, rela-tille cu personalitati din cultura i viata politica româneasca, dar i realitatile din imperiul dua-list au impus prestigiosului carturar ardelean o departare treptata de etimologismul exagerata lui Cipariu i o directionare spre necesitatea unitatii politice prin limba literal% i ortografiecomuna pentru toti romanii, sub egida Academiei Romane, careia i se va subordona in timpsi Astra.

Baritiu a mentinut viu canalul cultural spre capitala romaneasca, canal care aveao discreta tenth politicS., ceea ce, desigur, nu putea scapa Ministerului de Interne de la Buda-pesta.

Spirite severe ca Baritiu, de inalt altruism social si national, sunt cele care in fiecareepoca trag dupa sine pe cei adormiti, creduli ori indoctrinati cu sau fara voie, cele care se opuncomprornisului pentru cativo. arginp.

" Dorin Gotia, Astra realitate ,si simbol, in Vatra", Tg. Mures, XVI, 1986, nr. 11(188), sept., p. 188 B. Pentru G. Baritiu se mai poate consulta: Gh. Em. Marica, Bibliografia

...Consideratts metodologice, in Revue de Transylvanie", Cluj, Tornul I, no. 1, dec. 1991,p. 133-148; Acad. Mihai Dráganescu, George Barit tribun al Transilvaniei, in ,3Academica",antil III, nr. 8 (32), iunie 1993, p. 1, 3.

sisi

si

51 0

si

Bard.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

MEMORII, CORESPONDENTA, IN SEMNARI

DIN MEMORIILE GENERALULUI HENRYK DEMBINSKI.DESPRE RELATHLE DINTRE ROMANI SI UNGURI

LA 1848-1849

ANASTASIE IORDACHE

Revolutia de la 1848-1849, declansata, mai intai la Palermo, in Sicilia, apoi In capitalaFrantei, s-a extins cu rapiditate spre centrul i räsaritul Europei, aflandu-i limitele la fronti-erele Imperiului rus. Daca in acest din urma imperiu, precum i in cel otoman, n-a fost posi-bilä unei mi§cari revolutionare, din cauza masurilor draconice intreprinse pentrua o preintampina sau a o inabusi in faze incipiente, in Imperiul habsburgic revolutia a reuitA. se afirme, la fel ca in celelalte state germane.

Popoarele dornice de libertate s-au ridicat pentru dolAndirea de drepturi nationalesociale, deci intr-un dublu scop. Intre aceste popoare, românii aveau soarta cea mai grea, aflatisub dominatia direct a'. sau indirectä a trei imperii. Detinand Inca din vechime drepturi laautonomie, romanii din cele douä principate vasale Imperiului otoman se ridica energic contraasupririi interne *i externe, pentru emancipare politica i sociall.

Cei din provinciile istorice aflate sub dominatia directa. a Curtii din Viena vor intam-pina dificultati nu numai din partea Puterii centrale, dar, aparent paradoxal, chiar din ceaa conducatorilor maghiari aflati in plina revolutie dupl 15 martie 1848. Proclamand libertatidemocratice pentru toti locuitorii Ungariei, guvernul revolutionar intelegea statul maghiarca un tot unitar, incluzand celelalte nationalitati cu teritoriile locuite de ele, in limitele sta-tului medieval. Anexând samavolnic Transilvania la Ungaria, conducatorii revolutiei maghiare,sficland principiile democratice proclamate in martie 1848, au provocat un conflict deschiscu natiunea romana din Transilvania i Banat, care nu dorea mai mult pentru sine decit ii-bertäile nationale i sociale, afirmate deja de catre Dieta maghiara, prin proclamatia deindependenta fata de Curtea din Viena.

Sesizand marele impas istoric, care avea sa due& la eec lupta popoarelor din centrulrasaritul Europei, numerc0 oameni politici rornani, sarbi, croati, slovaci, polonezi au incer-

cat s. reconcilieze popoarele lor cu conducerea revolutiei maghiare. Toate au rannas insä za-darnice, din cauza lipsei de intelegere pentru libertatile nationale ale altor popoare, aflate insfera de dominatie, prin forta, a statului maghiar. insuqi L. Kossuth, din motive de orgoliunational, a preferat mai degraba o infrangere militara, decat o intelegere cu romftnii, pentrua colabora contra unei invazii straine, caci nu voia in nici un fel sä le recunoasca dreptul laexistenta nationala. Cu deplir temei, tftrziu, in anii exilului, intreba Dumitru Bratianu peDaniel hal-1y, fost secretar al Comitetului de salvare publica din Pesta la 1848, daca unguriierau dispui sa renunte la propria lor nationalitate in cazul acordärii de catre Curtea dinViena a tuturor drepturilor de care se bucurau austriecii. Evident, emigrantul maghiar aevitat sà. raspunda, intrucat nu putea fi, nicicum, vorba despre o astfel de renuntare.

Visul unei Ungarii mari, care sa ia locul Austriei, ca putere dominatoare asupra ro-manilor, sarbilor, croatilor, slovacilor i rutenilor, constituia un veritabil coFnar, care intune-ca rationamentele unor oameni politici maghiari, pftril intr-atat, incat au pus artificial in con-flict poporul lor cu celelalte popoare vecine animate, in aceea* masura, de dorul de libertate.

Intre märturiile cele mai eloceente despre greplile comise de conducerea revolutieimaghiare fata de nationalitatile din Ungaria se evidentiaza, pe prim plan, prin obiectivitate

scrutare cu luciditate a oamenilor i evenimentelor, memoriile generalului polonez HenrykDembinski, cel dintai comandant al armatei revolutionare rnaghiare, dupa campania de pe-depsire initiata in Ungaria de catre guvernul absolutist din Viena, la finele anului 1848. La4 ianuarie 1849, ca urrnare a ocupdrii Pestei, Dieta i guvernul maghiar se retrag la Debreczen.Nedispunand de generali maghiari cu experienta in operatiuni militare de anvergura, guver-nul a trimis la Paris pe contele Teleki IAszlo, pentru a propune generalului palonez H. Dein -

Revista istorica", torn IV, nr. 11-12, p. 1133 1137, 1993

13 a. 3962

izbucnirea

si

si

si

4

www.dacoromanica.ro

1134 Anastasie Iordache 2

binski, aflat in exil dup 5. inabusirea rascoalei poporului au contra tarismului in 183 1, a preiaconducerea armatei revolutionare maghiare contra invaziei a patrv armate imperiale in Unga-ria, Galitia, Stiria 0 Moravia.

Henryk Dembinski se n5.scuse la 179 1 in partea din Polon ia anexata de Curtea din Viena.La varsta de numai 16 ani, mama sa 1-a trimis la Viena pentru a urma cursurile Academieide Geniu, unde a facut cunostinta mai multor colegi unguri. Profund impresionat, el con-stata cu stupoare metamorfozarea acestor mladite ale nobilimii maghiare, care purtau numemaghiare, aveau o fizionomie de maghiari dar obiceiurile i tendintele lor fusesera supuse unorputernice influente germane. In mod cert, influenta cea mai sensibila si de durata a constatIn conservatorizarea conceptiilor unor aristocrati maghiari i asa indestul de inchistate indogmele deja cunoscute ale unui veleitarism desuet si discordant cu idealurile democraticesi de emancipare nationala ale popoarelor odinioara supuse prin forta dominatiei regatuluimaghiar medieval.

Dupa terminarea studiilor militare la Viena, H. Dembinski marturisea a nu mai avu-sese alte raporturi cu fostii sai colegi unguri deat acelea de a fi fost in tabere opvse in tim-pul azboaielor napoleoniene. Izbucnind revolutia maghiara de la 1848, guvernul revolutio-nar se afla in fata unei situatii disperate, aci nu dispunea de generali capabili sa conduaoperatiunile militare contra unei armate precum cea austriaca. De aici, necesitatea recurge-rii la serviciile unor generali polonezi, mai intai H. Dembinski (179 1-1864), Josef Bern(1795-1850) si Josef Wysocki (1809-1873).

La inceput, generalul polonez a aims in cvmpana, stiind ca guvernul revolutionarmaghiar se afla in conflict cu popoarele slave din cuprinsul regatului slu, indeosebi cu croa-tii. De aceea, s-a adresat compatriotilor sai polonezi, spre a le explica motivele intentiei dea accepta propunerea emisarului maghiar, in pofida existentei unor diferende intre maghiari

slavi 1.Generalvl polonez solicitat sä ia conducerea armatei revolutionare maghiare ii consulta

compatriotii, deoarece exista deja un conflict maghiaro-slav i maghiaro-román, cauzat deintransigenta conduatorilor politici, adepti ai anacronicului ideal al refacerii, sub faldurilesteagului revolutiei, a regatului medieval. Cu toate acestea, ei luptau contra Imperiului habs-burgic, care mentinea sub dominatia sa directa.' milioane de polonezi i alti slavi. Acceptand

sprijine cauza maghiara, el marturisea cà n-o va face in nici un avantaj personal, ci îiva pune in valoare o indelungaa experienta wilitara in serviciul

In finalul adresei sale. generalul Dembinski asigura pe compatriotii sai c va parAsiUngaria, daa nu va constata inf5,ptuirea celor promise de L. Teleki, anume preocul area.guvernului maghiar de a acorda liberati i autonomie croatilor, in cadrul unei federatii.

Generalul H. Dembinski, convins de necesitatea coordonarii operatiunilor militare con-tra Curtii din Viena, care tinea sub dominatia ei milioane de polonezi, a consimtit sä ia con-ducerea armatei revolutionare maghiare. Astfel, sosea la Debreczen, unde se aflau guvernuI

Diets, in ziva de 20 ianuarie 1849. Cu surprindere, constata cä, inca de la inceputul osti-liatilor austro-ungare, s-au manifestat divergente intre presedintele guvernului provizoriu,Lajos Batthyanyi, i guvernatorul Ungariei, Lajos Kossuth. Primul voia sa se limiteze laorganizarea a 50.000 de militari, trupe de infanterie, alcatuite din vechi regimente maghiare,precum si din cavalerie, pe and L. Kossuth se pronuntase pentru ridicarea in masa a po-porului la lupa. A prevalat ultima propunere. Rezultatul a fc st cel constatat de H. Dembinski,adicA o prima organizare a armatei revolutionare maghiare confuza, lipsind oamenii de valoare,experimentati in arta militar5.2.

Cunoscandu-1 foarte bine, indeaproape, pe conduatorul revolutiei maghiare, H. Dem-binski se considera indrepatit sa-i analizeze calitatile i defectele, in ce masura acestea dinu rma au contribuit la esecul operatiunilor militare contra armatei imperiale. Generalul polo-nez aflat la comanda armatei revolutionare maghiare a constatat don& erori grave care sta-teau la baza conceptiei lui L. Kossuth, una referitoare la inconstanta i lipsa de obiectivitatein aprecierea oamenilor i evenimentelor interne, alta privind atitudinea intransigenta, vaditdaunatoare, fatA de drepturile nationale ale popoarelor mentinute cu forta, in pofida vointeilor, In limitele unei Ungarii care se pretindea a fi liberala i democraticA, dar mentinea vechi-le frontiere medievale.

Constient ca., in cazul cA vor fi publicate vreodata memoriile sale, acest lucru se vaintampla mai degraba in Ungaria, deck in ala parte, H. Dembinski tinea sii reaminteasca

1 Arhivele Maghiare de Stat din Budapesta, R. 23, vol. 1, H. Dembinski, Ménzoiressur la guerre de Hongrie 1848-1849, nr. 10, f. 13.

2 Ibidern, nr. 1, f. 1.

sitlibertatii.

si

l

si

www.dacoromanica.ro

3 Generalul Henryk Dembinski 1135

toate sfaturile date lui L. Kossuth, de la sosirea sa la Debreczen, la 20 ianuarie 1849, si pang.la ultima intrevedere oficiall in consiliul de rAzboi, care a avut loc la sfarsitul lunii iulie 1849.

in acest caz, autorul memoriilor isi exprima speranta c fiecare ungur adevArat prie-ten al patriei sale va recunoaste el venind sa-mi ofer serviciile mele Ungariei, cauza ungureas-ca a fost principalul meu gand, acel catre propria mea patrie venind deck dupl. acesta" 3.

El marturiseste ca-i este greu de a reveni Inc& odat& spre a vorbi de cauza maghiarkpentru a dovedi, prin adevarul faptelor, ca farit prezenta sa la comanda armatei revolutionarernaghiare operatiunile militare ar fi incetat Inca din luna februarie 1849, prin esecul revolutiei.Dar, In loc de acesta, dupa patruzeci de zile de la sosirea sa i &TA abia o lun& de la incre-dintarea comandei supreme, trupele imperiale austriece se aflau intr-o pozitie cu totul dispe-rata. 4 .

De la bun inceput, H. Dembinski constata impasul istoric in care fusese adus& concilie-rea conducerii revolutiei mag.liare cu aspiratiile legitime ale nationalitatilor spre libertate nunumai socialk dar mai curand nationalk caci fArl de aceasta nu se considerau posibile

Fara de nationalitate nu e libertate, nici lumina nicairea afirma de pild& SimionBarmitiu ci pretutindeni numai lanturi, intuneric i amortire <...>. Nationalitatea e li-bertatea noastra cea din urma, i limanul mantuirii noastre" 5.

Fiu al unei natiuni indelung oprimate, a clrui patrie, divizatA de cele trei mari puterivecine, se afla sue dominatia lor directa, H. Dembinski nu putea Amalie indiferent la luptasfirbilor, romanilor, croatilor, slovacilor pentru emancipare nationalk pentru dreptul lor dea exista ca atare i nu altfel, adica numai in calitate de cet&teni maghiari. Astfel reflecta el

asupra situatiei romanilor din Transilvania, care se inarmaser& i luptau contra asuprito-rilor lor, spre paguba revolutiei rnaghiare si in avantajul Curtii din Viena, care incurajaearile nationalitatilor. Ridicarea poporului roman o considera o rascoala grefat& pe ideea denationalitate" 6. La tel se intamplase in Banat i Bacska, unde s-au ridicat in mas& popu-latiile de romani i sâibi, prin actiuni deosebit de violente.

Un r&zboi de exterminare intre romani si unguri a cauzat foarte mult miscarii revolu-tionare maghiare. Generalul Dembinski considera ca spre a se salva, revolutiei ii era necesarajutorul Europa, dar pentru aceasta trebuiau prelungite luptele armate: nu o revolutie so-cial& era cea care trebuia sa rastoarne toate starile e lucruri la care Ungaria dorea sa, se ajun-gA, ci o independenta nationalk Desigur, din punct de vedere intern s-au facut atatea pentrumasele de locuitori, caci abolind privilegiile i corvezile, facand pe cultivator proprietar al pa-mantului, Ungaria trebuia sa se ridice, pentru moment, nu numai pentru a-si asigura existen-ta sa ca stat independent, ci sa ajute Inca nationalitatile oprimate sa imite exemplul ski" 7 .Astfel, s-ar fi venit in ajutorul eliberarii Poloniei, printr-o orientare politica indreptata contraRusiei. Urmand aceasta. cale, Ungaria ar fi obtinut ajutorul Angliei si al Turciei, ambeleamenintate de expansionismul rus in Europa si Asia. A lupta contra imperialismelor austriac

rus considera generalul Dembinski insemna o mare binefacere pentru omenire. Ingeneral, in r&zboiul austro-maghiar au fost multe pierderi, dar cea mai gravA a constat inpierderea de timp a.

Or, conducerea revolutiei maghiare a pierdut foarte mult timp in organizarea armateipentru a combate trupe disciplinate si bine organizate. L. Kossuth a apreciat ca este de ajunssa facit apel la entuziasmul maselor pentru ca revolutia sit iasa. victorioask H. Dembinskiscria cit. pe Iângit vorbirea sa persuasivA i foarte antrenantk mai exista i un alt motivcare personifica In el revolutia ungarg in ochii poporului maghiar, adic& in ochii maselor. Luiii atribuia poporul abolirea dijmei, a corvezilor, intr-un cuvant toate obligatiile achitate decultivatori proprietarilor lor. Fart indoiala ca. L. Kossuth a facut prin acea ta unul din celemai marl servicii natiunii ungare, i acesta nu numai masei de cultivatori care profitau deaceasta abolirc 9.

Interesand masele in revolutie, L. Kossuth lua o amA puternic& din mainile Curtii dinViena, care ar fi profitat de ea, altminteri. Astfel ca aceste mase au fost cointeresate sa sus--tint lupta pentru independenta Ungariei. H. Dembinski consider& ca L. Kossuth n-a raspuns

3 Ibidem, nr. 21, f. 9.4 Ibidem, f. 17.5 Vasile Stoica, Suferinfele din Ardeal, ed. H-a, Bucuresti, 1917, p. 175.

Arhivele Maghiare de St at din Budapest a, R. 23, vol. 1, H. Dembinski, Mérnoires,nr. 3, f. 25.

7 Ibidern, nr. 10, f. 13.8 Ibidem.

Ibidem, nr. 21, f. 8a.

mis-

cgs,lalte:

si

si

5

www.dacoromanica.ro

1136 Anastasie Iordache 4

acestei imense popularitati prin condaita sa din timpul revolutiei. Generalul polonez mktu-risea ca-i era totusi recunoscator lui Kossuth, cad ii ajutase s cumpaneasca mai bine asu-pra oamenilor si evenimentelor 1°. Dupa primele sale victorii, H. Dembinski considera termi-nat rolul sau in Ungaria, cad L. Kossuth voia s detin a. in continuare puterea supremä si nuputea suporta concurenta la inlensa lui popularitate. Chiar strain fiind, generalul Dembinskiera considerat inoportun la conducerea suprema a armatei, fiind schimbat. Or, sublinia auto-rul memoriilor: Exista un principiu care trebuie sä serveasca de regula tuturor tarilorguvernelor, indeosebi guvernelor noi, iesite din revolutie, si acest principiu este de a nu schim-ba omul care a fost odata plasat la comandamentul suprem al trupelor" 11.

Revolutia americana dovedise acest lucru din plin, George Washington reusind, in po-fida tuturor dificultatilor, sa ramana la conducerea armatei de la inceput pana la sfersit. Incazul generalului Dembinski, unul dintre cei mai capabili, strain in Ungaria, deci fárá perspec-tive de a deveni competitor la putere, situatia era diferita dar el a fost totusi destituit, pentrua fi inlocuit cu Zetter, ca i acesta, numai dupa o lunä, sit fie inlocuit cu generalul ArthurGorgey, dupe care a urmat catastrofa la.

Inlocuirea ministrului de razboi, schimbarea planului de operatiuni militare propus degeneralul Dembinski, desi el fusese aprobat de aproape unanimitatea Consiliului de Ministri

Consiliului de Razboi, numirea generalului Gorgey la comanda supreme a trupelor au con-stituit greseli fundamentale, datorate lui L. Kossuth. H. Dembinski considere ca Austria siRusia dirijau din umbra actiunile lui A. Gorgey, astfel ca Ungaria era tradata. Toate acestea1-au determinat pe generalul Dembinski sl-i scrie lui Kossuth a., cleat sa execute onlineaberante, prefera sa se retraga din serviciul Ungariei, oferindu-si demisia n.

Generalul comandant al annatei revolutionare maghiare argumenteaza temeinic precumca, impreunä cu alti generali i ofiteri polonezi, a salvat revolutia de la o prabusire aproapesigure, deoarece nu dispunea de cadrele tehnice necesare se conduce operatiunile militare.H. Dembinski, ince de la inceput, este profund afectat, constatand ca guvernul maghiar seconfrunta in Transilvania nu numai cu armata imperiala, dar chiar cu romanii, in numar de1.500.000, incurajati in lupta lor de catre Curtea din Viena, Intrutotul interesata in astfel de

conflicte, daunatoare revolutiei. Dezastruoasa din punct de vedere strategic, miscarea revolu-tionara se impotmoleste intr-un razboi civil.

Impresiile nu sunt singulare, Josef Bem, un alt conducator al detasamentelor revolu-tionare maghiare din Transilvania, vadind intelegere i compasiune pentru soarta romenilorcare s-au ridicat contra asupririi nationale si sociale. Acestor bravi i buni generali poloneziadresa Ion Ghica, din Constantinopol, la 14 aprilie 1849, o scrisoare, in care mentiona ca po-poarele roman si polonez au un dusman comun contra caruia trebuiau sa lupte in mod soli-der, imperialismul rusesc. Totodate, omul politic roman solicita bunele oficii ale generalilorpolonezi pentru a contribui la disparitia urii atatate de secole intre romeni i maghia-i, princonsacrarea drepturilor imprescriptibile ale romanilor ein Transilvania si Banat, in scopulvadit i necesar de a lupta solidar contra absolutismului irnpariilor limitrofe, expansioniste

dorninatoare, adiersare ale libertatii popoarelor oprirnate 14.in concluzie, H. Dembinski apreciazi ci a procedat la o evaluare exacta a oameni-

lor si evenimentelor la care a luat parte. El atribuie lui Kossuth greseli fundamentale careau dus la prabusirea re zolutiei maghiare. Astfel, el considera ca fiind cu totul nefaste ne-norocitele sale fluctuatii de spirit", care au avut unnari negative asupra oamenilor i eveni-mentelor: niciodati, n-am vazut un out si aibi mini mai nenorocita ca a lui in alegereaoamenilor in care isi plasa increderea. De un caracter putin franc si slab el insusi, Kossuthera impins si acorde totodeauna incredere de preferinta celor care se apropiau mai mult saumai putin de sarlatanism sau celor care vroiau si se coboare pani a-I flata" 15.

Scriind acestea, H. Dembinski preciza ci nu intelege in vreun fel si comita nedreptateade a acuza de aceasti tendinti natiunea maghiara, mai ales oil, sub acest aspect, influentasefului statului s-a ficut in mod evident simtita, atunci and Kossuth a fost menet el insusispre razbunare", feta de revolutia roman& din Transilvania: Mai degrabl prefera si se demita

Ibidem, f. 8.11 Ibidem, f. 16.12 Ibidem, f. 17-18 ." Ibidem, nr. 9, f. 26.14 Arhivele Magniare de Stat din Budapesta, R 23, vol. 2, H. Dembinski, Documents,.

f. 8-9.15 Ibidem, R 23, vol. 1, nr. 21, f. 1-2, Mdmoires.

si

gi

si

www.dacoromanica.ro

5 Generalul Henryk Dembinski 1137

din functia sa decat sa ratifice generoasa amnistie politica pe care generalul Bern a dat-o,dupg victoria sa, insurgentilor din Transilvania. Putina franchete a caracterului sau II inftiseaza ca in acest caz, in care el s-a facut vinovat de un act de reacredinta din cele mainedemne, cand, in dispretul deplinelor puteri date deputatului Dragos pentru a trata cu ro-mânii din Transilvania, el autoriza pe foarte faimosul Hatvany sä atace fara veste pe aceeasiromani care, vazandu-se tradati, masacrara pe propriul lor compatriot Dragos, crezandu-1in mod necesar un complice al lui Kossuth si Hatvány, i puserg pe acesta din urma pe fugg,exterminand detasamentul care-i fusese incredintat de Kossuth pentru aceastä josnica intre-buintare, incredintat numai pentru 0 Hatvdny, un veritabil sarlatan, 1-a asigurat cä romaniicu usurintg puteau fi supusi. Astfel deci, nici o consideratie, lipsa de loialitate, de calm pen-tru viitorul tgrii, pentru a termina cu prietenie discutiile cu o parte notabila a populatiei" 1°.

Insistand asupra greselilor comise, datorate mai ales inconstantei rationamentelor luiKossuth si inclingrii irezistibile cane flaterii, H. Dembinski nu gasea ca este ceva extraordi-nar ca un orn ca el a putut tine in mainile sale destinele unei natiuni caci Kossuth aveao calitate sau mai degrabg un dar de la natura care explicg pang la un anumit punct aure-ola care a strglucit atat de mult timp asupra lui, acest dar era un cuvant persuasiv i misca-tor nu numai cand vorbea maselor dar Inca si mai bine in conversatiile private. Eu desfidpe oricine ar fi avut o org de conversatie cu Kossuth de a nu se fi simtit atras spre el. Amfost supus acestei influente dupg o prima conversatie la Debreczen si 1-am notat (in agendamea cu data de 21 februarie 1849) ca un om superior. El rn-a rniscat atunci pana la lacrimi,aproape pang la suspin, vorbindu-mi de ingratitudinea lui Görgey feta de patrie. Apoi, cincisgptamani mai tarziu, dupg o serie de noi fapte rele ale lui G6rgey, el a fost cel caruia Koss-uth i-a incredintat soarta patriei" 17.

Faptul Ca unii oameni lipsiti de valoare, chiar ran intentionati, intriganti prevalau fetade cei cu drept cuvant merituosi, indeosebi bunii militari, a constituit o importantg lipsa, dg-unand gray discerngmantul unui om politic si de stat, dispunand de atata putere si de o imen-sg popularitate. Generalul Dembinski tinea sä precizeze 0 el descria evenirnente referitoarela o natiune alta decat cea polonezg, incat judecata absohrtg asupra oamenilor nu-i va puteaapartine lui, in cele din urma. Cu toate acestea, marturiile sale sunt menite a oferi motivede reflectie celor ce vor aprofunda evenimentele istorice.

Desigur, generalul Dembinski fusese animat de cele mai bune intentii atunci cand aprimit invitatia Guvernului pro vizoriu revolutionar maghiar de a veni in Ungaria, pentru aprelua comanda supremä a armatei revohitionare. El a 0 repurtat victorii insemnate, iar clacarezultatele n-au fost pe mgsura asteptgrilor, acestea se datoresc unor inerente erori de concep-tie ale conducgtorilor, lui L. Kossuth in primul rand, cad el detinea functia supremg de con-ducere in stat.

Greseala cea mai grava a constat insa, precum s-a demonstrat, in atitudinea feta denationalitati, care s-au vazut inselate, ultragiate i masacrate de detasamente apartinand anna-tei maghiare, in plina si crancena inclestare pentru salvgardarea fiintei nationale, indeajunsprimejduitg prin refacerea Ungariei in hotarele sale medievale, scop primordial, urmarit tenacede cgtre conducgtorii intransigenti ai revolutier maghiare. 0 calitate de exceptie, atuncicand se urmsiresc idealuri nobile de emancipare national& i socialg, intransigenta devinepernicioasg atunci cand este generata de idealuri anacronice, de conceptii retrograde, menitea perpetua stgri de lucruri medievale intr-o lurne in care patrund treptat i temeinic princi-piile democratice ale marii revolutii franceze. Animati de aceste idealuri generoase in ceeace priveste propriul popor, conducatorii revolutiei maghiare de la 1848-1849 n-au reusit sadepgseasca lirnitele firesti i necesare pentru o miscare de emancipare nationalg, spre a inte-lege necesitatile legitime si de aceeasi intensitate, ca manifestare a dorintelor, pentru poporulroman din Transilvania si Banat si pentru celelalte popoare odinioara supuse, prin cucerire,de cane regalitatea medievala maghiarg. Este 0 principala greseala, pentru care nu s-a pututobtine sprijinul Europei si care a insemnat prabusirea unei revolutii ce se anuntase dreaptgin intentiile ei, la 15 martie 1848. Din acest motiv, dar si din multe altele, deja mentionate,memoriile generalului polonez Henryk Dembinski, prin acuratetea lor, prin obiectivitatea re-zultatg din dezinteresul de a prezenta altfel oamenii i evenimentele decat asa precum argtauin realitate, caci nu era stapanit de nici un resentiment, de rea-credintg sau rea-intentie fetade revolutia maghiarg i conducatorii sai, ran an mgrturii elocvente peste veacuri, mgrturiide naturg a stabili sau restabili adevgrul istoric, alaturi de alte valoroase surse documentarede acest fel.

16 Ibidem: f. 3.17 Ibidetn, f. 7.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

UN MEMORIU INEDIT AL LUI ION GHICA DINANII EXILULUI

VALERIU STAN

Pregatind declansarea revolutiei si la Bucuresti, Cornitetul revolutionar muntean con-stituit in primavara anului 1848, dupa reintoarcerea in tar& a tinerilor romani aflati la stu-clii la Paris in frunte cu N. Halcescu, hotara trimiterea unui agent confidential" la Constan-tinopol cu misiunea de a convinge Poarta s nu intervina irnpotriva insurectiei in cazulcare ea izbucnea si in Tara Romaneasca si de a apara autonomia tarii in relatiile cu putereasuzerana. in acest sens se pronuntase de altfel i doctorul Louis Mandl, ernisarul lui Larnartine ,rninistrul de externe in guvernul provizoriu francez i presedinte de onoare al Societatii stu-dentilor romani" din capitala Frantei, sosit in misiune la Bucuresti, care a sfatuit si el pe re-volutionarii romani sä obtina asentimentul guvernului otoman pentru reformele preconizatemai inainte de a se pune in miscare. Dupä refund lui I. Heliade Radulescu si Stefan Golescude aaccepta insarcinarea, alegerea cornitetului s-a fixat in cele din urnal asupra lui Ion Ghica,-unul din conducatorii sli, care impreuna cu N. Balcescu si C. A. Rosetti facea parte din co-misia executiva investitä cu deplina. putere de a organiza si conduce actiunea" 1. Plecat la17/29 mai 1848 prin Braila, cu un vapor al Lloyd-ului" austriac, Ghica sosea La Constan-

tinopol in primele zile ale lunii iunie (stil nou), fara, a Mimi, in acel moment, ca sederea sain Imperiul otoman se va prelungi pe parcursul unui intreg deceniu 2.

in calitate de ernisar al Cornitetului revolutionar muntean, °poi, dup l. izbucnirea re-volutiei in Tara Romineasca, de reprezentant al guvernului revolutionar da la Wicuresti peling& Sublima Poarta, Ion Ghica a desfásurat o intensi astivitate pontru a apara cauza re-volutiei i aspiratiile poporului roman, dand dovada de rennarcabile calitati de diplomat s. inciuda faptului cä Poarta ezita recunoasca oficial ca. agent in loaul capuchehaiei N. Aris-tarchi, el a reusit in scurt timp s. intre in contact cu nurnerosi oarneni de stat turci si cuambasadorii marilor puteri la Constantinopol, de la care spara ajutor. Pa uaii dintre acestiaii cunoscuse personal inca din perioada studiilor la Paris, pe altii, cum erau reprezentantiidiplomatici ai Frantei i Angliei, gen. Aut. ick si, respectiv, Stratford Canning, va reusi sa si-iapropie acum, beneficiind in acest sens de scrisorile de recomandare fusesera inmanate laplecarea din tarl.

in timpul celor trei luni de existent& a guvernului re iolutionar muntean, I. Ghica si-aorientat activitatea in principal in doua directii. Pa de o parte el a urrnarit sa apere revolu-tia romana, scopurile sale, prograrnul sau, reusind, intr-o prima etapi, sa determine Poartasa nu se opuna. schimbarilor patrecute in Tara Ro naneasca, p3 do alti parto inforin-a c 31-

1 Ion Ghica, Scrisori cdtre Vasile Alecsandri, Bucuresti, 1887, p. 705 70 6.2 Se va reintoarce in tara la sfarsitul anului 1858 pentru a lua parte la aleg-rile pen-

tru Adunarea electiva menita sä desemneze pe viitorul donut al Tarn Ronainesti, conform pre-vederilor Conventiei de la Paris din 7/19 august acelasi an.

3 Aceste calitati au fost relevate de G. Zane in introducerea la lucrarea Ion Ghica cd-ire N. Bellcescu. Scrisori inedite din vremea pribegiei, Bucuresti, 1943, p. 1113-1124 (Extrasdin Analele Academiei Romane. Mernoriile Sectiei istorice", tom. XXV); republicata cu ti--.11111 Ion Ghica in. diplomalia constantinopolitana. Corespondenfa cu N. Bdlcescu, in G. Zane,Studii, Editie ingrijita de Elena G. Zane, Bucuresti, Edit. Erninescu, 1980, p. 384-39 1. Vezi-si studiul aceluiasi, Ion Ghica 8 l'époque de la revolution de 1848, in Revue rournaine dessciences sociales. Série des sciences economiques", XI, 1967, nr. 1, p. 77-9 1, precum si ca-pitolele referitoare la activitatea lui Ion Ghica in tirnpul revolutiei si in exil din manografillelui D. Pacurariu, Ion Ghica, Bucuresti, Edit. pentru literatura, 1965, i I. Roman, Via!a luiIon Ghica, Bucuresti, Edit. Albatros, 1970.

4,Revista istorica", torn IV, nr. 11-12, p. 1139 1146, 1993

in

sä-1

oe-i

www.dacoromanica.ro

1140 Valeriu Stan 2

stant guvernul de la Bucuresti asupra evolutiei politicii Porta si a directive asupra thilor deurmat 4. Pentru atingerea primului obiectiv, in afara numeroaselor interventii personale pellng& oficialitatile otomane i ambasadorii marilor puteri, el a adresat o serie de memoriisi note asupra situatiei din Principate, asupra telurilor urmärite de revolutionari, c&utindsä justifice revendithrile poporului roman si sä le apere de acuzatiile aduse de adversariirevolutiei 5.

Desi speranta intelegerii de c&tre guvernul otoman a justetei cauzei pentru care romaniifAcuserá revolutia s-a dovedit, in cele din urml, neintemeiatá, Ion Ghica a continuat i dup&reprimarea revolutiei indeplineasth, in conditii evident schimbate, nrisiunea de reprezen-tant al romfinilor de la 1848 pe lOnga. Poarth. Devenind unul din conduc&torii necontestatiai revolutionarilor exilati, el a clutat sä organizeze i s dirijeze actiunea acestora, intreti-nand relatii in numele lor cu minitrii Portii, cu ambasadorii marilor puteri si cu reprezentantiiCelorlalte emigratii sträine. De asemenea, a continuat sä redacteze memorii si note in favoareacauzei române 6, Ghica desfäsurand dintre toti exilatii actMtatea cea mai remarcabilá in areas-t6, privinth. Nu intamp16tor Al. C. Golescu-Albu in proiectul de repartizare a misiunilor fiec&-rui emigrant, pe care-I schiteath la sfarsitul anului 1849, il situeath pe I. Ghica in categoriamfinuitorilor de condeie, aläturi de N. BAlcescu, Al. G. Golescu-Negru, Stefan Golescu, C. A..Rosetti, I. Heliade RAdulescu, I. Maiorescu s. a.7.

Este adevärat a aceste memorii 0 note, redactate in perioada postrevolutionath, vorcApAta treptat un caracter tot mai moderat, reflex al filoturcismului autorului si al orienthr iisale din ce in ce mai accentuate pe calea diplomatiei in defavoarea celei a revolutiei, totusiin cursul primilor doi ani de exil, I. Ghica a thmas atasat principiilor revolutiei muntene. 0dovedeste intre altele i memoriul inedit 8 pe care-I public:am mai jos, adresat Portii la 23 ia-nuarie 1849.

Aflat intre manuscrisele autorului de la Biblioieca Academiei, memoriul la care ne re-ferim 9 intreprinde in prima sa parte o pertinent& analith a claselor sociale din Principateleromâne si a revendithrilor lor. Conform aprecierii lui I. Ghica, structura social& a celor doll&tAri romftne comporta existenta a trei clase distincte: boierimea, format& din boierii man sirnici, burghezia, althtuith mai ales din mici mestesugari i cei ce exercitau profesiunile libere,

tgthnimea clgcath, clasa care forma marea majoritate a populatiei Interesul luiGhica se indreapth cu prethdere asupra acesteia din urm5., autorul memoriului relevand stare&deplorabilA pe care regimul Regulamentului Organic il impusese nefericitului agricultor",Impov&rat de sarcini ilegale i exploatat in profitul unei minoritati abuzive. Fiind clasa cea.mai numeroasä i oprimatä, tAranimea, comidera I. Ghica, era indreptatith sä se bucurede solicitudinea Sublirnei Porti si a marilor puteri. Se aprecia cá situatia ei reclama nurneroase

4 G. Zane, Ion Ghica al'époque de la revolution de 1848, in /oc. cit., p. 78-79.5 Vezi, de exemplu, nota adresatà Portii i reprezentantilor diplomatici ai Frantei

Angliei la Constantinopol in legAtuth cu acuzatia de socialism adusa revolutiei muntene, pu-blicath in Anul 1848 in Principatele romdne, torn. III, Bucuresti, 1902, p. 757-758.

° Lista acestora, de altfel incompleth, intocinitA de insusi I. Ghica (Pieces redigdes parmoi), a fost publicath de G. Zane ca aneth la studiul Ion Ghica l'epoque de la revolutionde 1848, in loc. cit., p. 90-91.

7 Cf. Cornelia Bodea, Lupta pentru unire a revolutionarilor exilati de la 1848, in Studiiprivind Unirea Principatelor, Bucuresti, 1960, p. 140.

8 Dintre memoriile i notele redactate de I. Ghica in perioada exilului doar cateva auvIzut lumina tiparului, spre deosebire de acelea din timpul revolutiei care au fost publicatein colectia Anul 1848 in Principatele romcine. A se vedea, de exemplu, N. Georgescu-Tistu,Ion Ghica si Italia. Un memoriu in ziarul Concordia" la 1849, in Roma", Bucuresti, XIII,1933, nr. 1, p. 4-8; idem, Ion Ghica scriitorul. Cu prilejul unor texte inedite. Bucuresti, 1935,p. 159-166: Memoire concernant la P<rincipau>te de Samos et les POincipau)tes Danubien-nes, datat 1857; Documente si manuscrise literare, vol. II, editie Paul Cornea si Elena Piru,Bucuresti, 1969, p. 53-94: Notes historiques sur les Principautes remises a Ahmed Effendi sursa demands; Mann Bucur, Romulus Vulpescu, 0 pledoarie revolutionard pasoptistd a lui IonGhica, in Manuscriptum,", II, 1971, nr. 4, p. 15-37: Note privind obligatiile fdranilor.

9 Bibl. Academiei, Msse, Arhiva Ion Ghica, mapa VI, f. 95-99; ibidem, mss. francez138, f. 20-22. Ultimul exemplar pare a fi conceptul autograf al memoriului. Am preferat ins&pe acela din Arhiva Ion Ghica care, desi o copie, este mai complet. Un alt exemplar, nedatatfrisk se afl& la Biblioteca Nationalk fond Kogálniceanu, pach. XLIX/2.

10 Vezi anexa.

sd-si

tarn".

91

0

www.dacoromanica.ro

3 Valeriu Stan 1141

urgente ameliorari", precum i garantii solide contra abuzurilor a caror victimg era, datBind a agricultura, cu care se indeletnicea targnimea, constituia sursa principall a bogatiei

prosperitatiiPrintre mijloacele menitc sg duca la imbunatatirea situatiei tAranimii, I. Ghica nu ezita.

sä propung, intre alte mgsuri, abolirea clacii i completa emancipare a acestei clase de send-futile feudale.

Autorul memoriuhii manifestä rezerve numai in ceea ce priveste acordarea de drepturipolitice taranilor, considerand, nejustificat de altfel, ca acestia nu erau capabili nici sa leh4eleaga, nici sg. le exercite". Am putea vedea aici un indiciu al pozitiei de elm& a lui I. Ghicacare, ca i alti revolutionari pasoptisti, provenea din randurile boierimii cu vederi liberale,o dovadä a renuntarii de cgtre el la principiile revolutionare i trecerii pe pozitii moderate.Nu trebuie pierdut insg din vedere faptul c memoriul era destinat Portii, o putere in esentaabsolutistg i feudalg, pentru care revendicarea emancipgrii politice a taranimii ar fi parutprea avansata, dacit nu chiar inspirat a. de principiile comunismului, precum i reprezentanti-lor diplomatici ai unor mari puteri, dintre care cel al Marii Britanii, Stratford Canning, ma-nifesta dupg mnsi mgrturia lui I. Ghica o ostilitate fatisg, fata de ideile democraticen.

In ceea ce priveste burghezia, cealaltg clash productiv a. a tärii, memoriul lui I. Ghicascoate in evidenta atasamentul acesteia la principiile de ordine i legalitate, abuzurile la careea era supusg din partea administratiei locale, ceea ce determina adesea pe reprezentantii eisa apeleze la protectia straing. Clasa onesta, laborioasg, devotata, adevgratelor interese ale

burghezia, in calitatea ei de stare a treia, era indreptgtitg, dupg, opinia lui I. Ghica, sä.participe la guvernarea rii i s vegheze la aplicarea legilor. Pentru aceasta el preconizeaza.extinderea dreptului de vot in favoarea burghezilor care exercitau o meserie stabil& ai pla-teau patenta, masura ce ar fi sporit considerabil corpul electoral al tgrii.

Atragand atentia asupra necesitatii de a se pune capät viciilor existente in organizarea.Principatelor 0 de a se infgptui reformele preconizate, I. Ghica propune, in finalul memoriu-lui säu, bazele viitoarei constitutii a tarii, prin care reia, de fapt, in mod curajos si original,principiile Proclamatiei de la Islaz. intr-un moment in care cauza revolutiei muntene pares..cu totul compromisg, el are curajul s. reafirme ideile ei de bazg, cautand sa le impung., dedata aceasta nu prin forte interne, ci pe calea ratificarii lor de cgtre Poartg; printr-un actconstitutiv dat de insusi sultanul dupg modelul vecnilor capitulatii. Fireste, acesta nu ar maifi fost un act cu caracter feudal, ci un document conceput in spiritul dreptului internationalmodern. Demersul este nu numai original, dar i singurul posibil dup6 infrângerea revolutiei.In plus, incluse intr-un act emanand de la insgsi puterea suzerana, avand deci girul acesteia,principiile revolutionare ale noii constitutii ar fi devenit obligatorii i pentru boierimea reac-tionara 12.

Ca proiectul lui Ghica, menit sa serveascg drept baza a unei noi constitutii corespun-zatoare nevoilor Principatelor", este in esenta lui o reluare a principiilor Proclamatiei de laIslaz rezult a. nu atat din numgrul similar de articole 21 in proiectul lui Ghica, 22 in Pro-clamatia de la Islaz cat mai ales din continutul siu. Desigur, nu avem de-a face cu e relu-are ad litteram ci cu o adaptare, autorul aducand o serie de amendamente documentului pro-gramatic al revolutiei pentru a-1 face sa. corespunda cat mai bine realitatilor romanestinecesitgtilor momentului. Astfel, chiar din primul articol se revendica unirea deplina a celordoug Principate, idee pe care autorii Proclamatiei de la Islaz, din motive tactice, o evitasera.Se introduce de asemenea principiul inviolabiliti4ii domiciliului (art. 13), se preconizeazamilitie comunala, alcatuita din proprietari, comercianti i industriasi (art. 10), iar principiulindependentei puterii judiciare este prevazut expres (art. 14). Alte revendicari, cum sunt aceleareferitoare la drepturile electorale, compozitia viitoarei Adunari nationale, secularizarea averi-bor nangstiresti, sunt mai bine precizate in proiectul lui I. Ghica. In rest, formularile dinambele documente sunt aproape identice. Singura deosebire mai insemnatd, de data aceastain defavoarea proiectului lui Ghica, este aceea referitoare la emanciparea taranimii clacase.Dac a. in art. 13 al Proclamatiei de la Islaz fusese inscrisa emanciparea clgcasilor i improprie-tarirea lor prin despagubire, in proiectul lui I. Ghica se vorbeste numai de eliberarea taxa-nilor i abolirea completa a oricgrei claci" (art. 12), far& a se aminti nimic de improprietarire.Omisiunea poate reprezenta atat o limita in conceptiile autorului cu privire la reforma agrarg ,

11 Cf. Anul 1848 in Principatele romane, tom. II, p. 686; tom III, p. 462 : tom IV,p. 31-32.

12 Cf. Liviu P. Marcr, Ion Ghica, in Din gandirea politico-iuridicd din Romania. Fi-guri reprezentative, vol. I, Bucuresti, 1974, p. 199.

tArii,

II

a

www.dacoromanica.ro

1192 Ion Ghica 4

dupg cum poate fi explicatg i prin motive de ordin tactic, I. Ghica Mind deliberat deopartechestiunea improprietgririi pentru a face mai usoarg acceptarea proiectului sau de care Poartg.

tn ansamblu frisk rnemoriul adresat Portii in ianuarie 1849 evidentiazg faptul a IonGhica continua s& se situeze incg, in aceastg perioadk pe pozitii revolutionare. El este un do-cument remarcabil atat prin analiza structurii sociale si a situatiei Principatelor din aceavreme, cat i prin pledoaria argumentatg in favoarea reformelor, concepute in spiritul princi-piilor 1naintate ale revolutiei de la 1848. Din cuprinsul slu se desprind cateva din ideile ma-jore care 1-au calluzit pe Ghica in perioada exilului postrevolutionar cum sunt: necesitateaunirii celor doug principate intr-un singur stat, obligativitatea desfiintgrii privilegiilor boie-resti, reorganizarea institutiilor celor doug tg.ri pe baze moderne, promovarea in vial:a social-politica a tgrii a noii clase sociale in ascensiune, burghezia, si mai ales emanciparea tgr&nimiiclAcase i imbungtatirea situatiei sale, idei care fac din I. Ghica unul dintre cei mai de sea-m& reprezentanti ai generatiei epocii de redesteptare national& de la mijlocul veacului trecut,un exponent ferm al conceptiilor antifeudale, de pe pozitia cgrora intrevedea viitoarea orga-nizare politic& si socialg a romanilor. Prin continutul sari inaintat, memoriul merit& sl figu-reze, la loc de cinste, in orice antologie a scrierilor autorului. Este de altfel i motivul care ne-adeterminat sA-1 dam publicitatii.

ANEXA

MEMOIRE ADRESSE A LA PORTE

La population de la Valachie s'éleve a deux millions cinq cent mille Imes et se trouverépartie de la maniere suivante:

1. Deux millions de paysans agriculteurs.2. Cinq cent mile artisans exer9ant des industries indispensables a la vie commune,

tels que boulangers, charpentiers, ma9ons, tailleurs, cordonniers etc. Le commerce extérieur&ant presqu'entièrement entre les mains des étrangers, le pays est pourvu dans ses autresbesoins par l'industrie européenne, qui fournit a. toute la Principaute le confortable de la vie.

En dehors de ces classes laborieuses et industrielles se trouve la classe des Boyards com-posée de 5 a. 600 noms environ, formant un total de deux mille familles, et qui comprend labureaucratie et les différentes branches de l'administration. Ces mêmes boyards sont divisésen deux classes connus sous la denomination de grands boyards et de petits boyards. Les pre-miers sont au nombre de 60 a 70 et forment euviron dix a. douze familles toutes Phanario-tes, soit par leur origine, soit par leurs alliances. Les petits boyards presque tous anciens ser-viteurs et creatures des premiers leur sont entièrernent soumis et dévoués et n'ont d'autre volon-té que celle de leurs patrons. Cette noblesse exotique est d'une date toute récente et néannaoinselle a acquis un ascendant tel que l'ancienne gentilhommerie roumaine, tomb& dans l'oubliet dans la misere, a d0,- tout en conservant ses titres, retourner a. la charrue qu'elle ne quit-te que les jours ou la patrie est ea danger. Ils sont inscrits dans les listes du ministere desf inances sous la designation neam (nobles).

Les deux millions de paysans sont dissémines sur une surface d'environ 5 mille lieuescarrées dont plus de 3 mille de terre productive. Ces paysans se livrent exclusivement aux tra-vaux de l'agriculture qui constitue la richesse du pays. La terre que le laboureur cultive appar-tient a une dixième prés aux boyards des deux classes et au clergé indigene et étranger. Cesnouveaux propriétaires sont parvenus, a. force d'abus, a s'enrichir au detriment des anciens no-bles en leur enlevant leurs terres et en les réduisant a l'état de taillables et corvéables (claca-ches). Au lieu de reformer un pareil état des choses, le Reglement organique est venu au con-traire le consolider en établissant des redevances entre les clacaches et les propriétaires et endormant a la terre une valeur qu'elle ne pourrait acquérir qu'en deux siècles. Par le fait dece Reglement, le malheureux agriculteur se trouve accablé de charges illegales et exploité auprofit d'une classe qui n'a eu jamais d'autre mérite dans le pays que celui de servir d'ins-trument aux abus et a la corruption. Ainsi le clacache paie au propriétaire, soit en corvées,soit en argent ou en produits, un loyer au moMs dix fois plus élevé que l'intérêt de la va-leur réele de la terre qui lui est donnée. La terre se vend en Valachie terme moyen 50 Pias-tres l'hectare, ce qui ferait a raison de 5-6% l'intéret ordinaire de l'argent en bien-fonds 21/2 Piastres de loyer par an, tandis que le Reglement prescrit un loyer annuel force de 25a 30 Piastres et au-dela sans compter les nombreux abus.

www.dacoromanica.ro

5 Valeriu Stan 1143

La classe des paysans, par cela même qu'elle est la plus nombreuse et la plus oppri-'née, a droit a toute la sollicitude de la Sublime Porte et des puissances étrangeres. Son katréclame de nombreuses et promptes ameliorations et de solides garanties pour l'avenir contreles malversations et les abus dont elle est victime; car il ne faut point rerdre de vue quel'agriculture est la source de la richesse et du bien être de la nation, et qu'elle doit êtrel'objet des soins de toute administration 6clairee. II n'est point nécessaire. pour constater1'6-tat deplorable oh se trouve la classe laborieuse de Valachie, de remonter bien loin dans lepassé et d'entrer dans l'examen des anciens droits du paysan valaque; ii serait encore inu-tile de fouiller les nombreux dossiers, gros de scandales et d'injustice pour découvrir commentcertaines terres appartiennent a certaines personnes et de quelle manière on a pu les enléver

leurs légitimes propriétaires. Tout récemment encore le prince Bibesco a acquis d'immensespropriétés en les achetant a vil prix a des propriétaires qui ne voulaient point vendre et quiont du ceder a la violence. Tout en se renfermant dans les droits sacrés de la propriété, lespaysans ont droit a l'abolition de la corvée et a leur complet affranchissement de la glébe

laquelle ils sont attaches. Il est juste qu'on leur reconnaisse le droit de loner la terre, ce puis-sant instrument de travail, a un prix rationnel et equitable et non point a un prix arbi-traire et contraire a toutes les lois économiques. Cette classe qui depuis un temps immemorialsupporte seule toutes les charges de l'état, a droit a toute la sollicitude de l'administration etde la justice dont elle a complètement 6t6 privée jusqu'ici. Outre le bien-étre general qui ré-sulterait de son developpement matérial et intellectuel, le pays y trouverait une garantie deprospérit6 a l'avenir. Parmi les moyens propres a amener ce développement, ii faut compteren premiere ligne la construction des moyens de communication, af in de faciliter le plus pos-sible le transport des procluits aux différentes 6chelles, et un système d'instruction primaireet agricole a la portée de tous les habitants des villages; de plus, en améliorant ainsi la con-dition de cette classe, on obtiendrait chez elle une progression analogue a. celle des autres popu-lations; car depuis qu'il existe des états civils en Valachie il a 6t6 constat6 que la classe despaysans diminuait au lieu d'augmenter. Quant a ce qui a rapport aux droits politiques, lepaysan n'est apte ni a les comprendre ni a les exercer, et d'ailleurs il n'en sent aucun besoinpour le moment. Ce qu'il vent aujourd'hui c'est un état de choses qui lui procure le bien enlui assurant le travail.

La classe bourgeoise, repandue dans toutes villes de la principaut6 et recommandablepar ses principes d'ordre et de probit6, a 6t6 jusqu'ici entièrement livrée a la cupidité des agentsde l'administration et traitée sans aucun respect ni pour la morale ni pour la justice. Aussivoit-on journellement les bourgeois valaques se faire des titres a une protection étrang6reet recourir a toute sorte de moyens pour se soustraire a l'autorité locale et se mettre ainsil'abri de ses vexations. Cette classe honnête, laborieuse, arnie de l'ordre et dévouée aux yeti.-tables intéréts du pays, reclame, a juste titre, le droit de contrôler, en sa qualité de tiers état,les actes du gouvernement et de veiller a l'exécution des lois. En n'admettant a l'exercice desdroits électoraux que ceux des bourgeois établis et payant patente, ils fourniraient au moinsvingt mille votes au corps electoral. Cette partie de la population rénnie aux propriétaires f on-ciers, aux boyards et a ceux qui exercent des professions liber ales, tels que les médecins, lesprofesseurs, les artistes, les hommes de lettres etc. constitueraient au moins vingt cinq mil-le voix, c'est-h-dire un électeur pour cent habitants.

Un système electoral organise sur les bases ci-dessus offrirait au pays toutes les garan-.

ties de securit6 et maintiendrait le gouvernement dans les limites de la legalité et de la jus-tice dont il pourrait s'écarter.

La Moldavie dans une condition identique compte un million et demi d'habitants coin-posant les m6mes classes et rétribués dans les mêmes proportions.

Les principautés gémissent dans ce moment sous le poids d'une organisation vicieuseet qui ne saurait se prolonger sans donner lieu a de nombreux inconvénients; ii serait tempsde prendre en consideration leur kat present et avenir et d'aviser aux moyens les plus propresa les mettre a l'abri de tout danger ultérieur. Il est temps de faire sur toutes les classes une justerepartition des charges de l'état, de proclamer l'égalit6 de tous devant la loi, l'inclépendancedu pouvoir judiciaire, d'organiser l'instruction publique gratuite, conformément aux besoinsdes diverses classes et de l'état. L'existance politique du pays serait assurée par cela seulque ces institutions mettraient fin a cette agitation continuelle qui a pour résultat de favori-ser l'intrigue et d'aider la convoitise, sous regide d'une constitution equitable et ien conguequi mette tous les Valaques indistinctement a l'abri des vexations et des abus d'une adminis-tration corrompue et qui permette a chacun de développer, dans la mesure de ses moyens,son bien-être materiel et moral; les principautés pourraient par leur reunion et a l'aide de sesimmenses resources et a l'ombre de l'ordre et de la paix, assurer leur existance politique etdevenir en peu de temps un modèle de prosperité.

a

&

www.dacoromanica.ro

11 99 Ion Ghica 6

Je propose les articles suivantes comme base d'une constitution nouvelle conforme auxbesoins de la principaute.

1. La reunion absolue des deux principautes.2. L'egalite de tous devant la loi.3. Une contribution generale repartie suivant les fortunes.4. Droit electoral pour les Valaques ages de 22 ans etablis dans les villes et payant-

patente, admission a ce même droit de tous les proprietaires fonciers, de tons les boyards,ainsi que de tous ceux qui exercent une profession liberale, tels que médecins, professeurs,artistes, savants, hommes de lettres etc.

5. Admission de tous les Valaques ages de 30 ans au droit d'eligibilité.6. Une Chambre composee de cent membres elus pour le terme de cinq ans et convo-

ques thus les ans a epoque fixe.7. Un chef de l'etat indigene et elu pour le terme de cinq ans par l'Assemblée et avec

des appointements de mille ducats par mois.8. Responsabilite des ministres et de tous les fonctionnaires.9. Liberte de la presse en ce qui regarde les affaires intérieures avec des lois restric-

tives pour la cour suzeraine.10. tine milice communale composée de proprietaires, commersants et industriels.11. Transformation des biens du clerge etranger en bien de l'Etat avec indemnite pour

les Saints Lieux. Un memoire farticulier servant a établir la légitimite et l'urgence de cetteréforme sera presente ulterieurement.

12. Affranchissement des paysans et abolition complete de toute corvee.13. Inviolabilite du domicile de chacun.14. Independance du pouvoir judiciaire.15. Un systeme d'instruction grathit pour les deux sexes.16. Service militaire par conscription.17. Abolition de l'esclavage moyennant indemnite.18. Abolition des peines corporelles.19. Un systeme penitentiaire conforme aux principes de morale et d'humanite.20. Concession des droits politiques a tout indigene quelle que soit sa religion.21. Une assemblee convoquée tous les quinze ans pour introduire dans la constitution

les ameliorations et les changements exiges par les besoins du pays, changements que l'onsoumettrait a la sanction de la Sublime Porte.

Constantinople, le 23 Janvier 1849

MEMORIU ADRESAT FORTH

Populatia Valahiei se ridica la dou5. milioane cinci sute de mii de suflete P se gases-te repartizata in felul urmator:

1. Dona, milioane de tarani agricultori.2. Cinci sute de mii mestesugari exercitand industrii indispensabile vietii obisnuite,

cum sunt brutarii, tamplarii, zidarii, croitorii, cizmarii etc. Comertul exterior fiind aproapein intregime in mainile stráinilor, tara este satisfacuta in celelalte nevoi ale sale de industriaeuropeana, care furnizeaza intregului principat toate cele necesare confortului vietii.

Pe langl aceste clase active P producatoare mai existä clasa boierilor, compusa aproxi-mativ din cinci pana la sase sute de nume, forrnand un total de doua mii de farnilii si carecuprinde birocratia p diferitele ramuri ale administratiei. Acesti boieri sunt ei insisi impartitiin doul categorii cunoscute sub numele de mari boieri P de mici boieri. Primii sunt in nu-mar de 60 pana la 70 si formeaza in jur de 10-12 familii toate fanariote, fie prin originea,fie prin aliantele thr. Micii boieri, aproape toti vechi servitori p creaturi ale primilor, le suntin intregime supusi P devotati, P nu au alta vointa cleat aceea a patronilor lor. Aceasta nobili-me exotica este de data destul de recenta P cu toate acestea ea a dobandit un asemenea ascendentincat vechea boierime romana cazuta in uitare si in mizerie a trebuit, pastrandu-si totusititlurile, sa se reintoarca la plugul pe care nu 1-a päräsit cleat in vremurile in care patriase afla in pericol. Ei sunt inscrip in listele aflate la ministerul de finante sub denumirea deneamuri.

Cei doul milioane de tarani sunt raspanditi pe o suprafata de aproximativ cinci miide mile patrate dintre care mai mult de trei rnii de pamant productiv. Acesti tarani se de-did. in exclusivitate muncilor agriculturii, care constituie bogatia tarii. Pamantul pe care plu-

www.dacoromanica.ro

7 Ion Ghica 1145

garul ii cultiva apartine intr-o proportie de aproape o zecime boierilor celor doua clase i cle-rului autohton sau strain. Acesti noi proprietari au ajuns, pe cale de abuz, sa se imbogateas--ca in detrimentul vechilor boieri luandu-le pamanturile i reducandu-i in stare de iobagi (cla-casi). In loc de a reforma o astfel de stare de lucruri, Regulamentul organic a urmarit dimpo-triva s-o consolideze, stabilind obligatiile intre clacasi i proprietari i and pamantului o va-loare pe care el n-o putea dobandi cleat in doua secole. Prin prevederile acestui Regula-ment, nefericitul agricultor se gaseste coplesit de sarcini ilegale i exploatat in profitul uneiclase care n-a avut niciodata vreun alt merit in tara cleat acela de a servi de instrumentabuzurilor i coruptiei. Astfel, clacasul plateste proprietarului fie in munca, fie in bani sauin produse, o chirie cel putin de zece ori mai ridicata decat dobanda valorii reale a Oman-tului ce ii este dat. Pamantul se vinde in Valahia in medie cu 50 de piastri hectarul, ceea cear face, tinand cont de dobanda obisnuita de 5-6% pentru banii investiti in bunuri imobi-hare, doi piastri i jumatate chiHe pe an, in timp ce Regulamentul prescrie o chiHe anualaobligatorie de 25 panA la 30 de piastri i chiar mai mult, fara a mai pune la socoteala nu-meroasele abuzuri.

Clasa taranilor, prin insusi faptul cit este cea mai numeroasa si mai oprimata, are drep-tul la intreaga solicitudine a Sublimei Porti si a puterilor straine. Situatia sa reclama nume-roase si prompte imbunatatiri, precum i garantii solide pentru viitor impotriva jafurilor

abuzurilor a caror victima este, caci nu trebuie pierdut din vedere ca agricultura este izvo-rul bogatiei i bunastarii natiunii i ca ea trebuie sit constituie obiectul grijilor oricarei admi-nistratii luminate. Nu este deloc necesar, pentru a constata situatia deplorabila in care segaseste clasa activa a Valahiei, sa ne reintoarcem cu mult in trecut i sa facem un examenal vechilor drepturi ale taranului valah; va fi de asernenea inutil sa scotocim numeroaseledosare pline de scandaluri si de nedreptati pentru a descoperi cum anumite pamanturi apar-tin unor persoane si in ce fel s-a putut sit li se rapeasca proprietarilor lor legitimi. Destulde recent chiar domnitorul Bibescu a obtinut imense proprietati cumparandu-le pe un pretde nimic de la proprietari care nu vroiau deloc sa le vanda si care au trebuit sa, cedezein fata violentei. Inconjurandu-se de drepturile sacre ale proprietritii, taranii au dreptul laabolirea clacii si la completa eliberare de glie de care sunt legati. Este just sa li se recu-noasca dreptul de a inchiria pamantul, acest puternic instrument de munca, la un pret ra-tional si echitabil si nu la un pret arbitrar i contrar tuturor legilor econornice. Aceasta, claskcare din timpuri imemoriale suporta singura toate sarcinile statului, are dreptul la intreagasolicitudine a administratiei si la dreptatea de care ea a fost complet lipsita pant acum. Pelanga bunastarea generala care ar rezulta din dezvoltarea sa materiala i intelectualk tarava gtsi o garantie de prosperitate in viitor. Printre mijloacele menite sa determine aceastadezvoltare trebuie mentionata in primul rand construirea de car de comunicatie, pentru a fa-cilita cat mai mult cu putinta transportul produselor spre diferite schele, i un sistem de in-structie primara i agricola accesibil tuturor locuitorilor satelor; in plus, ameliorand in acestfel conditia acestei clase, se va obtine pentru ea un progres asemanator aceluia al altor clase,caci de cand exista starea civil& in Valahia s-a constatat ca clasa, taranilor se micsoreazanumeric in loc sit creasca. Cat priveste chestiunea drepturilor politice, taranul nu este capabilnici sa le inteleaga, nici sa, le exercite si de altfel pentru moment el nici nu le simte nevoia.Ceea ce el doreste astazi este o stare de lucruri care sa-i procure bunastarea, asigurandu-imunca.

Clasa burgheza, raspandita in toate orasele principatului i vrednica de stima prin prin-cipiile sale de ordine si de probitate, a fost pana acum abandonata lacomiei agentilor admi-nistratiei i tratata fara nici un respect nici pentru moralk nici in ceea ce priveste dreptatea.Astfel s-au vazut zilnic oraseni valahi obtinand titluri de protectie straina i recurgand la totfelul de mijloace pentru a se sustrage autoritatii locale si a se pune astfel la adapost de si-canele acesteia. Aceasta clast cinstita, harnica, iubitoare de ordine i devotata adevaratelorinterese ale tarii, reclama pe drept cuvant dreptul de a controla, in calitatea sa de stare atreia, actele guvernului si de a veghea la executarea legilor. Neadmitand la exercitarea drep-turilor electorale decal pe acei burghezi cilpatuiti si care platesc patenta, ei vor contribuicu cel rutin douazeci de mli de voturi la sporirea corpului electoral. Aceasta parte a popu-latiei cu proprietarii funciari, cu boierii i aceia care exercita profesiunile liberale,ca medicii, profesorii, antitii, oamenii de litere etc. vor forma cel putin douazeci i cincide mii de voturi, adica un alegator la o suta de locuitori.

Un sistem electoral organizat pe bazele de mai sus va oferi tarii toate garantiile desecuritate i va mentine guvernul in limitele legalitatii i dreptatii de la care acesta s-ar pu-tea indeparta.

Moldova, aflata intr-o situatie identick numara un milion i jumatate de 1ocuitori for-mand aceleasi clase, care sunt repartizate in proportii similare.

impreuna

ti

www.dacoromanica.ro

1196 Valeriu Stan 8

Principatele gem in acest moment sub greutatea unei organizari vicioase si care n-arputea sa se prelungeasca farä s dea nastere la numeroase inconveniente; ar fi timpul sa seia in consideratie situatia lor prezentl i viitoare i sä se avizeze asupra mijloacelor celormai potrivite pentru a le pune la adapost de once pericol ulterior. Este timpul sä se faca asu-pra tuturor claselor o justa repartitie a sarcinilor statului, sa se proclame egalitatea tuturorinaintea legii, independenta puterii judiciare, sa se organizeze instructiunea publica gratuita,In conforrnitate cu nevoile diverselor clase si ale statului. Existenta politica a tarii va fi asi-gurata numai atunci cand aceste institutii vor pune capat agitatiei continue, care are ca re-zultat sa favorizeze intriga i sA ajute cupiditatea, and tara va fi pusa sub egida unei con-stitutii echitabile si bine concepute, ce va pune pe toti valahii rant deosebire la adapost desicanele si de abuzurile unei administratii corupte i va permite fiecaruia sa-si dezvolte, inmasura In care i-o permit mijloacele, bunastarea sa material i morala; principatele ar puteaprin unirea lor, cu ajutorul imenselor lor resurse si la adapostul ordinei si al pacii, sa-siasigure existenta politica i sa devina in scurt timp un model de prosperitate.

Propun articolele urmatoare ca bath a unei noi constitutii conforma nevoilor princi-patului.

1. Unirea absoluta a celor della principate.2. Egalitatea tuturor inaintea legii.3. 0 contributie generala repartizata dupa avere.4. Drept electoral pentru toti valahii stabiliti in orase i platind patenta, admiterea

la acest drept a tuturor proprietarilor funciari, a tuturor boierilor, ca si a tuturor celor ceexercita o profesiune liberala, cum sunt medicii, profesorii, artistii, savantii, oarnenii de lite-re, etc.

5. Admiterea tuturor valahilor in varsta. de 30 de ani la dreptul de a fi eligibili.6. 0 Camera compusIt dintr-o suta de membri alesi re termen de cinci ani i convo-

cati in toti anii la o data fixa.7. Un sef de stat autohton, ales pe termen de cinci ani de Adunare i cu o retributie

de o mie de ducati pe luna.8. Responsabilitatea ministrilor i a tuturor functionarilor.9. Libertatea presei in ceea ce priveste problemele interne, cu legi restrictive pentru

curtea suzerana.10. 0 militie comunala compusa din proprietari, cornercianti i meseriasi.11. Trnasformarea bunurilor clerului strain in bunuri ale statului cu despagubire pen-

tru Locurile Sfinte. Un memoriu special menit sa serveasca la stabilirea legitimitatii i urgen-tei acestei ref orme va fi prezentat ulterior.

12. Eliberarea taranilor i abolirea completa a oricarei13. Inviolabilitatea domiciliului fiecaruia.14. Independenta puterii judecatoresti.15. Un sistem de instructie gratuit pentru ambele sexe.16. Serviciu militar prin recrutare.17. Desfiintarea robiei (tiganilor n. n.) prin despagubire.18. Desfiintarea pedepselor corporale.19. Un sistem penitenciar conform principiilor rnoralei i umanitAtii.20. Acordarea de drepturi politice oricarui autohton indiferent care ar fi religia lui.21. 0 adunare convocata la fiecare cincisprezece ani pentru a introduce in constitutie

imbunatatirile i schimbarile cerute de nevoile tItrii, schimbari ce se vor supune sanctiuniiSublimei Porti.

Constantinopol, 23 ianuarie 1849

clad.

www.dacoromanica.ro

OPINII

0 RECONSIDERARE A ROLULUI BURGHEZIEI ROMANE

APOSTOL STAN

Cartea lui Stefan Zeletin, Burghezia roman& republicatä la Humanitas" in 1991, poa-te ..fi considerata un eveniment editorial. Cititorului de astazi i se recla o cercetare sociolo-gic& excelenta publicatä in 1925, prin care se traseaza liniile generale ale fortei propulsoarea economiei capitaliste, burghezia. Reeditarea pune capat unei cenzuri a regimului comunistasupra unei carti care ii demonstra inconsistenta teoriilor sociale. Pentru regimulj comunistcartea lui Zeletin era blamabili. i pentru faptul cä autorul ei se folosise din plin de uncleconcluzii ale lui Marx. Dar nu in scopul negarii capitalismului cum procedasera atat auto-nil lor, cat i Gherea i alti socialisti ci, dimpotriva, spre a-i sublinia viguroasa i rapidaforka de eroziune a vechilor structuri feudale i constituirea altora noi.

Si pentru ca. Romania, dup a. prIbusirea comunismului, se afla intr-o faza istorica demare insemnatate, aceea de a crea intr-un rastimp cat mai scurt o noir& burghezie care säpreia rolul de locomotiv& a economiei, cartea lui Zeletin are si o valoare politica incontesta-bila. Din experienta romaneasca trasata, de el se pot trage astfel multe invátaminte, pentruca tranzitia spre norm societate sá fie cat mai scurta i cu rezultate cat mai bune.

Burghezia románd inca de la aparitie s-a constituit intr-o replica ideologic& datagandirii politice conservatoare. Ea combatea, in primul rand, teoria junimista a formelor Mrafond si idilizarea institutiilor politice i sociale ale trecutului medieval de catre elementelecobservatoare cu ascendent& boiereasca. Dar aceeasi carte era opusa conceptiilor socialisteale lui Gherea despre o societate romaneasca equata in modernizare i impotmolita, chipurile,in neoiobagie".

Format la mari universitati occidentale i cu o temeinica pregatire filosofica i polito-logica, Zeletin abordeaza i trateath subiectul printr-o vasta deschidere spre fenomene simi-la-re survenite in Europa occidentall. Pe baza unor comparatii, autorul degaj& ideea ca, intr-oinasura mai mare sau mai mica si in ciuda decalajului istoric, burghezia roman& a parcurscam aceleasi stadii de evolutie care s-au petrecut in alte state europene din Occident.

Cartea lui Zeletin este o viziune sociologica asupra procesului de modernizare a Ro-maniei, desfasurat intr-un rastimp de aproape un secol, de la 1829 pana la 1925. Cu alte cu-vinte, punand in centrul cercetarii burghezia, autorul ii cauta radacinile si mai cu seama di-feritele ei ipostaze de afirmare: cornerciala, financiara, bancara i industriall, prin care aufost imprimate in rastimpul mentionat schimbari sociale i politice profunde. Ca urmare aactinnii economice a capitalismului, societatea romaneascä a fost antrenata intr-o era de schim-ban cruciale, fiind dislocate treptat structurile agrare traditionale, inclusiv boierimea

Noua clasa burgheza, Zeletin o pune in legatura cu ratasarea Principatelor Romanela omertul Europei occidentale. Din acest punct de vedere, parerea potrivit careia burgheziain spatiul românesc a fast impulsionata, mai intai, de o infuzie ideologica francez& este amen-data. Nasterea societatii moderne in Romania se datoreaza dupl. Zeletin nu numai pe-netrarii ideilor liberale i egalitare, ci i unui curent economic venit dinspre Londra. Suntantenele comerciale britanice intinse pana la Constanta, Galati, Braila i alte porturi roma-nesti de la Dunare, incepand din 1829. Principatele Române erau astfel integrate in economiade schimb a Europei. Intr-un asemenea context capitalismul dobandea o cadent& accentuata.

Burghezia romana, legata initial de cornert i anemiata datorita prezentei in randurileei a unui contingent insemnat de straini, cu deosebire evrei, se consolideath in conditiile cons-tituirii statului national. Ea se dezvolta relativ rapid incepand cu 1859, dar mai cu seam&dupa 1866, avand drept suport politic exponentii revolutiei de la 1848. Schema evolutiei bur-gheziei ca pretutindeni parcurge acelasi traseu: o inaintare dinspre comert spre indus-trie, de la circulatia maTfurilor spre productia capitalistä.

,,Revista istorica", torn IV, nr. 11-12, p. 1147-1118, 1993

91 ta-ranimea.

www.dacoromanica.ro

1148 Opinii 2

Socotind burghezia roman& o clasa sociaI nascuta, intr-un proces de evolutie economi-ca in contextul intensificarii legaturilor cu Occidentul, Zeletin Ii fixeaza cadrul politicin care se consolideazá ca cel mai activ element social. Daca. in Europa occidentala faza pri-mat% de afirmare a burgheziei se distinge prin preponderenta unei oligarhii financiare care clic-teaza monarhului absolut masuri concordante cu propriile ei interese, in Romania situatia alost diferita. Puterea politicä, prin Constitutia din 1866, fusese incredintata natiunii sub formaunei suveranitati formale, dar care, in fapt, prin colegiile electorale, era execitata de o elita cultä

instarita, numita de Zeletin oligarhie". Aceasta ins a. nu se contopea cu burghezia intr-osingura clasä. Oligarhia" foloseste parghiile puterii, dictand masuri in folosul burgheziei dinperspectiva nu atat a unor grupuri restranse, ci din considerente sociale mai largi. Burghe-zia, prin urmare, se dezvolta in perioada inceputurilor ei in umbra si sub protectia puteriipolitice.

Rezultatul actiunii oligarhiei" politice sunt tin Or de masuri in directia monedei nati-onale, constructiei de cal ferate, fondarea unor institirtii de credit i a Bancii Nationale, sta-bilirea unor tarife vamale avantajoase etc. Tot astfel, pe plan social, prin reforma agiaradin 1864, dar i prin legiuiri aferente, societatea româneasca a fost deblocata treptat de ingra-dirile i conditionarile medievale. Romania realiza o trecere rapicla de la vechiul la noul re-gim, ceea ce insemna o dovada elocventa de vitalitate a natiunii române prin asimilarea for-melor occidentale ale vietii burgheze".

Cartea lui Zeletin explica un sir intreg de fenomene cu caracter social-economic. inacest sens, birocratismul i functionarismul socotite de regula o inclinatie de eschiva fats.de munca productiva dobandesc alte intelesuri. Devenind o plaga a oraselor Romanieiin secolul trecut, birocratismul i functionarismul sunt rezultatul unei descompuneri a mese-riilor, datorita concurentei fabricatelor sträine, in contextul unei politici a liberalismului eco-nomic. Tot astfel, convulsiile sociale i lipsa de pamant inregistratá in randul satenilor suntexplicate de Zeletir, printre altele, prin stadiul precar al capitalismului industrial in Romania,mai cu seama la finele secolului trecut. Suprapopulatia agricola, precum i mutarea ponderiiveniturilor statului dinspre agricultura, spre industrie nu surveneau cleat mai tarziu, dup5.primul razboi mondial si reintregirea politica a intregului spatiu national.

De acord cu interpretarile lui Zeletin privind stadiile de evolutie a burghezei roma=prin aceasta, a institutiilor politice inspirate din modelul occidental, ni se pare discutabil

conceptul de oligarnie" politica. Mai intai, prin el, autorul intelege intreaga clasa conduca-toare din rastimpul 1866-1918. Numai c. aceasta era scindata in privinta politicii econont ice.Dacä liberalii recurg la masuri viguroase pentru sustinerea economiei capitaliste, a burghezieideci, conservatorii, dimpotriva sustinuti de un grup de liberali se cantoneaza in orga-nicism", lasand burghezia sa, se descurce singura in competitia inegalä cr produsele manufac-turate straine. Pe de alta parte, oligarhia" politica. se constituie intr-un sistem de guvernaregratie unei legi electorale censitare datoritä inapoierii culturale i economice a societatiiromanesti dar in E. anul ei se rezerva un rol desi irinor i deseori deformat prin ingerinteguvernamentale chiar taranimii. Ca atare, conceptul de oligarhie" ar trebui intregit cunuantarile mentionate, el fiind depasit dupa primul razboi rr ondial, cand se instituia un ca-dru democratic de guvernare prin votul universal.

Publicata in 1925, scrierea sociologica a lui Zeletin asupra burghezici se configureazi,astazi ca un instrument excelent de aprefundare a cunoasterii modernizarii economiei ro-

rnanesti. Burghezia romdncl nu este o scriere pa vizana cum s-a pretins de unii critici, inepoca, dar mai cu searna de sociologii cornunisti un elogiu adus liberalilor, ci o cercetare obi-ectivä asupra imprejurarilor i fortelor sociale care au schimbat fata Romaniei, intr-un rästimprelativ scurt. Din aceste motive, pentru specia1iti, pentru publicul cititor dornic de culturächiar pen tru omul politic din zilele noastre, cartea lui Zeletin este indispensabila. De aid mul-tumirile cuvenite editurii Humanitas" care, indata dupi. revolutie, s-a grabit s-o reediteze.

si

si,

si

www.dacoromanica.ro

VIA TA STIINTIFICA

COLOCVIUL DEZVOLTAREA MISCARILOR NATIONALE INEUROPA INTRE 1850-1914" - OTZENHAUSEN 17-22 MAI 1993

La Otzenhausen, in preajma orasului Saarbrucken, in cadrul 0 sub auspiciile Acade-rniei Europene, s-a desfasurat un colocviu consacrat miscarilor nationale din Europa intre1850-19 14. Au luat parte specialisti din 12 Ori: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Croatia,Finlanda, Germania, Letonia, Polonia, Romania prin subsemnatul Slovacia i Ungaria.Mai trebuiau s participe specialisti din Franta, Irlanda, Rusia, Suedia si Ucraina ale carorcontributii vor fi incluse in volumul care va fi consacrat lucrarilor colocviului.

Reuniunea a inceput prin prezentarea a trei rapoarte generalizante: Constituirea ,si dez-voltarca miscdrilor nationale in Europa (Heiner Timmermann), Problerne aspiratii ale miscd-rilor nationale o comparatie europeand (Miroslav Hroch) 0 De la miscarea nationald la na;tionalism (Otto Dann).

In continuare s-au prezentat rapoarte privind evolutia miscarilor nationale in diferitetari. Marian Zgorniak si Jozef Buszko au sustinet rapoarte privind Polonia, cel dintai prezen-tand ridicarea din 1863 a polonezilor ca manifestarc a miscarii nationale, iar cel de-al doileas-a ocupat in contribntia sa de actiunile politice ale polonezilor supu0 Inca dominatfilor strai-ne in perioada imediat premergatoare primului razooi mondial (1905-19 14). Un interesantraport al lui Detlef Rogosch a infatisat mutatiile inregistrate in randul burgheziei din Ham-burg i evolutia acesteia de la patriotism la nationalism". Suzana Lecek a analizat problema

taranimii croate in miscarea nationala prin intermediul Partidului taranesc croatin perioada 1900 19 14 .

Trei rapoarte au fost consacrate Slovaciei i evolutiei miscarii nationale slovace, procesintr-o oarecare masura intarziat in comparatie cu celelalte natiuni din Europa centrall; ceitrei raportori au fost slovacii Miroslav Krajcovié si Elena Monnova, carora ii s-a adaugat ger-manul Jurg Hoensch. In lipsa raportorului rus, un foarte interesant raport a fost consacratRusiei de profesorul polonez Waldenberg, care totodata, a abordat i problemele actiunilor derusificare de catre statul tarist rus. Claus Remer din Jena a urmarit in raportul sau evolutiamiscarii nationale ucrainiene de la mijlocul secolului al XIX-lea la 1914, iar Andreas Kappe-ler a abordat in raportul sau o analiza comparativa a_situatiei i evolutiei nationale a ucraini-enilor supu# dominatiei austriece si dominatiei ruse. In contributia sa, profesorul Antoni Pod-raza de la Cracovia a prezentat pozitia polonezilor fata de miscarile nationale ale ucrainienilor,rusilor albi i lituanienilor, desigur in perioada anterioara primului razboi mondial, cand Polo-nia nu renrtscuse.

Virginia Paskaleva s-a ocupat in raportul pe care 1-a infatisat de opinia publica cen-tral-europeana i miscarea de eliberare bulgara intre tratatul de la Paris s.1 cel de la Berlin,iar Horst Beneckenstein a prezentat un interesant raport referitor la bazele fundamentale"ale miscarii nationale din Georgia. Ca i Virginia Paskaleva, Antoni Cetnarowicz a infatisatecoul la polonezi al miscarilor de eliberare nationala a slavilor de sud. Dona contributii aufost consacrate Italiei; intr-una, Angelica Gernert a analizat procesele legate de formare alenatiunii moderne si de evolutie a miscarii nationale in Italia in perioada 1850 19 iar Karl-Egon Lönne a urmarit evolutia nationalismului" italian in corelatie cu fascismul.

0 interesanta contributie a avut si Dieter Tiemann, care a urmarit problema cultivariiideilor nationale in scoala, in Franta 0 Germania, intr-un studiu comparat, iar Gerhard Brunna prezentat regionalismul" francez in timpul celei de-a Treia Republici. Importante au fost

contributiile finlandeze. Taina Huuthanen a infatisat corelarea factorilor sociali i ai celornationali in miscarea nationala finlandeza, Hannes Saarinen a analizat situatia suedezilordin Finlanda, iar Erkki Kouri raportul dintre religiozitate j ideologia nationala in Finlandain a doua jumatate a secolului al XIX-lea si in primele decenii din veacul al XX-lea. Ungu-rul Peter Bajtay consacrat contributia prezentarii miscarii nationale norvegiene in a douajumatate a secolului al XIX-lea, iar germanul Jdrg-Peter Findeisen a analizat cultul lui CarolXII in Suedia dupa 1890. Religie, liberalism ,si partide politice in mi,scdrile nationale flamandd

valond a fost in,titulat raportul belgianului Lode Wils. Beta Johansone din Riga a prezentat

Revista istorica", tom IV, nr. 11 12, p. 1149-1165, 1993

13 c. 3062

si

implicarii

ci

si

sita

www.dacoromanica.ro

1150 Viata stiintifia 2

o contributie plina de interes privind cultura i miscarea nationala letona in a doua jumatatea secolului al XIX-lea.

Austriacul Horst Haselsteiner a analizat pozitia oficiala, fat& de problema nationallin Austria si Ungaria chip& pactul dualist, insistand asupra diferentei de tratatment fa ta. denationalitati intre cele doul state si evidentiind pozitia concilianta, a Austriei in cornparatiecu refuzul de concesii al Ungariei. Alexandra Kolarid a examinat relatiile dintre Coratia, Aus-tria si Ungaria in cadrul monarhiei dualiste. Sandor Vogel a infatisat in raportul sari, intr-omaniera idilica, relatiile dintre etniile componente ale rnonarhiei habsburgice, intr-un raportin care se voia a se prezenta iniscarile nationale din Transilvania in secolul trecut, contribu-tie in care a negat chiar existenta vreunei politici de maghiarizare.

In raportul Miscare nationald ,si culturd nationald la români am analizat corelarile dintredezvoltarea miscarii nationale si a culturii nationale.

Organizatorii au prevazut pentru discutii aproape o treime din timpul colocviului. Dez-baterea a fost ampla i fructuoasa. In ceea ce priveste raportul referitor la romani s-au pusnumeroase intrebari: inceputurile tiparului românesc, rolul Bisericii greco-catolice in redes-teptarea nationala, istoriografia in perioada Regulamentului organic, influenta franceza insecolele XVIII XIX pe plan cultural si cea germana, culturala, in secolul XIX etc. Cehul Hroch,austriacul Haselsteiner i polonezul Waldenberg au solicitat informatii bibliografice. in ceeace m-a privit, am Mcut interventii la diferite rapoarte. Am ridicat problema Piemontilor",a statelor nationale incomplete exercitand functii de magnete nationale, ca i problema ,na-fiunii sau a prenatiunii moderne, cu alte cuvinte echivalentul neamului, am maievidentiat corelarile dintre factorii social-politici, economici i culturali in miscarea nationall

legatura dintre statul national si modernizare. De asemenea, am combatut teza referitoarela pierderea caracterului inaintat de catre miscarile nationale dupa. 1848, sustinut a. de profe-sorul Dann, ca i teza caracterului national" a statului ungar din perioada dualista, susti-nuta de profesorul Dann 0 de Sandor Vogel. Intr-o discutie cu profesorul Waldenberg am evi-dentiat dezvoltarea progresivd a prograrnelor nationale. in sfarsit, an ,. criticat prezentarea idi-licä a monarhiei dualiste.

Reuniunea de la Otzenhausen a fost deosebit de interesanta, miscarile nationale infa-tisate reflectand o arie tematica ampla. Schimbul de opinii dintre specialisti veniti din OHdiferite a contribuit la clarificari privind fiecare caz in parte, dar a stimulat i unele conclu-zii generalizante. In privinta cazului romanesc a fost prilejul de a se furniza explicatii 0 ase inlatura erori i aprecieri inexacte, evidentiindu-se totodata incadrarea acestui caz ansam-blului miscarilor nationale europene.

Dan Berindei

COLOCVIUL INTERNATIONAL :ETNIE, CONFESIUNE IN EUROPA CENTRALA I ORIENTALA"

Cluj-Napoca, 11-12 iunie 1993

in zilele de 11-12 iunie 1993 a avut loc la Cluj-Napoca, in organizarea Universitatii,Babes-Bolyai" 0 a Institutului de Studii Central Europene din localitate, colocviul interna-tional Etnie, confesiune in Europa Centrala i Orientala".

Lucrarile colocviului s-au desfasurat pe doua sectiuni. Prima sectinne a reunit 20 decomunicari. In comunicarea cu titlul Despre existenta la români in evul mediu a constiinteiin legdturd cu un crestinism initial de tit roman si de limbd latind", Nicolae Gudea (Faculta-tea de teologie greco-catolica, Cluj-Napoca) a adus in discutie elemente ale memoriei populare

culte care in cursul timpului au fost invocate in sprijinul crestinismului initial latin al ro-manilor, de dinainte de slavizarea ritrlui. loan Aurel Pop (Facultatea de istorie i filosofie,Cluj-Napoca) a realizat un tablou etnic i confesional al Ungariei arpadiene i angevine, apelandla izvoarele epocii, dintre care unul, foarte putin cunoscut, afirma numarul mare al ortodocsi-lor i caracterul net minoritar al catolicilor in acest stat in epoca lui Ludovic I (Asuprastructurii etno-confesionale a Ungariei Transilvaniei medievale (secolele IX XIV )). Vio-rel Achim (Institutul de istorie N. lorga", Bucuresti) a pus in discutie problema confesiu-nii elitei romanesti din Ungaria medievala, i, intr-un studiu de caz, pe izvoarele secolelorXIV XVI, a relevat prefacerile confesionale suferite de feudalii romani din Banat, inceputein epoca lui Ludovic I si incheiate, intr-o prima etapa la mijlocul secolului XV, and apar-t enenta lor la catolicism este certa. (Feudalitatea rotnáneascd din regatul ungur intre ortodoxiesi catolicism. Cazul Banatului). Cornel Erneanu (Facultatea de teologie ortodoxl, Cluj-Na-

medievale"

gi

at

www.dacoromanica.ro

3 Viata stiintifica 1151

poca) s-a ocupat de disputele religioase din Bizantul secolului V ( Bisericd ci na(ionalitatein Imperiul Bizantin).

Un mare numar de comunicari a fost consacrat Reformei i Contrareformei in EuropaCentro-orientala. CercetAtoarea magniar5. Peter Katalin (Institutul de istorie al AcademieiUngare de $tiinte. Budapesta) in comunicarea cu titlul Inceputul Reformei in Ungaria s-aocupat de audienta Ref ormei in Ungaria in prima jut/la:tate a secolului XVI in diferitele stra-turi i medii sociale si a pus problema modului in care discursul teologic a putut fi (sau nu)inteles la nivelul omului de rand. Mai multe comunicari s-au referit la Ref orma in principatulTransilvaniei: fie la anumite momente din istoria Reformei in aceasta provincie Erd6 Janos(Facultatea de teologie protestantl, Cluj-Napoca), Ferenc David si Reforma unitariand inTransilvania; Vasile Leb (Facultatea de teologie ortodoxa, Cluj-Napoca). Confesiunelibertate in Dieta de la Turda, care s-a ocupat de proclatnarea libertatii cultului unitarian, in1568 , fie la raporturile specifice dintre etnie i confesiune existente in Transilvania seco-lelor XVI XVII: Gaily Zoltan (Facultatea de teologie protestantl, Cluj-Napoca), Etnie

confesiune in Transilvania in primele decenii ale Reformei" ; Avram Andea (Facultatea deistorie i filosofie, Cluj-Napoca), Etnie, confesiune ci politica in Principatul autonom al Transilvaniei (1541-1691). Avdienta Reformei la romanii transilvaneni a fost subiectul a doulinteresante comunicari, constituite pe un bogat material documentar inedit, privind Tara Ha-tegului: Adrian Andrei RAsu (Institutul de arheologie, Cluj-Napoca), Aspecte ale Reformeiin rdndurile nobilimii Hafegului in secolele XV I XVII ; qi Sipos Gabor (Arhivele episcopieireformate, Cluj-Napoca), Calvinismul la ronsdnii din Tara Hafegului hi inceputul secoluluial XVIII-lea. Comunicarea lui Alexandru Moraru (Facultatea de teologie ortodoxl, Cluj-Napoca) s-a referit la Catehismul calvinesc din 1640 si ortodoc,sii transilvdneni in secolul XVII.

in comunicarea Folosirea limbii nafionale in propaganda catolicci in a doua jumdtatea secolului XVI, Maria CrAciun (Facultatea de istorie i filosofie, Cluj-Napoca) s-a ocupatde problema limbii, asa cum apare in rapoartele i celelalte materiale ce dezvAluie activitateaiezuitilor in spatiul romanesc; iezuitii au actionat pentru folosirea in predica, in cartile decult etc. a limbii romane salt, in cazul comunitatilor de limb& maghiara ori germanA, din Tran-silvania a limbilor respective. Comunicarea prezentata de Ovidiu Ghitta (Facultatea de isto-rie i filosofie, Cluj-Napoca) Problema Maramuresului in relafia dintre episcopia de Albalulia Fagaras i episcopia din MunkaEevo inceputul secolului XVIII a analizat re-sorturile Unirii religioase din Maramures din 1711 si implicatiile sale in plan national, preo-tii romani i ruteni având optiuni diferite in privinta episcopiei careia sa-i apartina. CazulMaramuresului fiind un argument al faptului ca Unirea a descoperit i potentat energii na-tionale. Djordje Kostie (Institutul de balcanologie, Belgrad, Serbia) in comunicarea prezentatas-a ocupat, folosind surse in mare parte inedite, de Popoare si confesiuni ale Europei deEst in relatdri de cdlatorie germane din .secolele XVI XVII. Pop Francisc (Muzeul de istoriea Transilvaniei, Cluj-Napoca) a incercat, folosind mai multe criterii, sa realizeze o departajareetnica a populatiei orasului Cluj pentru intervalul 1599-163/ (Negustori maghiari ci germanila Cluj prima jumdtate a secolului XVII ).

Sub genericul Politica religioas1 a Habsburgilor in Europa Centrala" au fost reunitepatru comunicAri cu referire speciala la Transilvania. Pompiliu Teodor (Facultatea de istorie

filosofie, .1.1uj-Napoca), in comunicarea prezentata (Semnificafii etnice in politica confesi-onald a Habsburgilor in Transilvania secolele XVI XVIII" ), a analizat implicatiile inplan politic ale politicii de sprijinire a catolicismului promovata de Habsburgi in Transilvania,mai intai la sfarsitul secolului XVI, apoi incepand cu ultimii ani ai secolului XVII; Habsbur-gii au intentionat o restructurare a sistemului constitutional al principatului. Comunicarea apus problema masurii in care politica confesionala a Vienei a luat in considerare elementuletnic, apreciindu-se a politica Habsburgilor a fost una confesionald, aspectul etnic decurganddin situatia special& a Transilvaniei. n cazul concret al Unirii religioase, aceasta a intruchi-pat nevoia de emancipare a poporului roman. Extrem de documentata comunicare prezentata.de Remus Campan (Institutul de istorie, Cluj-Napoca) si intitulata Motivafii etnice confe-sionale in conflictul socio-politic din zona Oradea din secolul XVIII a infatisat disputa orto-doxie-catolicism in sanul comunitAtilor rornanesti din zona Oradea, incheiata. intr-o prima faza.odat a. cu crearea episcopiei greco-catolice autonome, si a modului in care pe fondul disputelorconfesionale s-a maturizat constiinta nationala romaneasca. Treptat la nivelul elitelor romanes-ti nationalul a depAsit confesionalul (sfarsitul secolului XVIII). Ion Chiri15. (Facultatea deteologie ortodox5., Cluj-Napoca) a urmarit, intr-o abordare cronologicl, Cultul mosaic in Tran-silvania secolelor XVIII XIX : libertdfi si privafiuni". Toader Nicoara (Facultatea de is-torie i filosofie, Cluj-Napoca) a analizat, intr-o manierA interesanta, Timpul Bisericii inmentalitatea fcirdneascd a Transilvaniei in prima jumdtate a secolului XVIII.

si

pi

www.dacoromanica.ro


Cea de-a doua sectiune a colocviului a fost rezervata raporturilor infre Stat, natiune ,confesiune in secolele XVIIIXX".

Comunicarea cu titlul Bisericd nafiune la romanii din Transilvania in 1848 prezen-tata de Teodor Pavel (Facultatea de istorie i filosofie, Cluj-Napoca) a relevat existenta unuiproiect al revolutionarilor romani de realizare a unei biserici care A. depaseascg asperitatileconfesionale dintre biserica unit i cea ortodoza. Proiectul, care sta sub semnul conciliatoris-mului rationalist, a fost incadrat in linia pacifista de solutionare a gravelor probleme etnice,sociale i politice ale Transilvaniei epocii. Nicolae Bocsan (Facultatea de istorie i filosofie,Cluj-Napoca) a sustinut comunicarea Ideea de natiune la romani in secolul XIX, in care,intr-o perspectivg. larga antrenand filosofia i ideologia politick a conturat liniile intelectualedirectoare in dezvoltarea ideii nationale in istoria moderna romaneasca.

Comunicarile prezentate de istoricii sarbi Milan St. Protid (Institutul de balcanolo-gie, Belgrad), Trei stadii ale constiinfei nafionale sarbesti pe parcursul secolului XIX ; DuganT, Batakovié (Institutul de balcanologie, Belgrad), Integrarea nationald sarbel ,si croatd insecolul XIX : abordare comparatd; Ljubodrag P. Ristid (Institutul de balcanologie, Belgrad),Autoritate 2si religie in Principatul Serbiei (1858-1868); i Jovan Pejin (Muzeul Arhivelor,Belgrad), si confesiunea lor reacfii impotriva desnafionalizdrii in Ungaria auatras atentia auditoriului asupra persistentei problemei nationale in fosta Iugoslavie, au dez-väluit politica habsburgica in aceastá zona si presiunea maghiara in zonele locuite de sarbi,apartinand pang. la 1918 Ungariei.

Florin Muller (Institutul de istorie N, Bucuresti) s-a ocupat de AtitudineaBisericii Ortodoxe fald de miscdrile de extrema' dreaptd in Romania in perioada interbelicii. Con-cluzia comunicarii a fost c, cu putine exceptii, varfurile ierarhice ale Bisericii Ortodoxe Ro-mane au fost de partea puterii politice (guvern, rege), in timp ce o parte a straturilor mici

mijlocii ale prcotimii s-a orientat spre extrema dreapta; motivatia acestui fenomen tineade antisemitismul, traditionalismul ideologiei extremei drepte si de ortodoxismul manifestal acesteia. Grigore Meroiu (Secretariatul de Stat pentru Culte, Bucuresti) a prezentat cornu-nicarea Politica religioasd a statului roman sub regimul Frontului Renasterii Nationale 19381940. Folosindu-se in principal de materiale elaborate de Onisifor Gnibu in perioada dicta-turii regale, referentul s-a ocupat insg. fath nuantarile de rigoare, intr-o manierg. care a a-tras reactia negativa a auditoriului de ceea ce a numit actiunea antistatala" a unor inaltiierarhi ai Bisericii Unite si ai celei catolice. Albert van Goudoever (Universitatea din Utre-cht, Olanda) a prezentat comunicarea Etnia ci religia ca drepturi ale omului. Probabil intr-unprogram mai larg al Comunitatii Europene, de integrare pe plan cultural a Romanei in Europa,autorul a dezbatut problema raporturilor intre drepturile individuale i cele colective, impor-tanta definirii etniei i religiei ca drepturi ale omului. Olivier Gillet (Bruxelles, Belgia, doc-torand la Universitatea din Cluj-Napoca) a vorbit despre Confesiune i nafiune in Romania:cazul bisericii ortodoxe sub regimul comunist, 1948-1989. Teza exprimata de autor a fost caBiserica Ortodoxa Romana a accentuat romanismul traditionalist, realizand o con-ciliere cu regimul comunist ateu sub imperativul unitatii nationale, Biserica Ortodoxa cautandin acest fa sa.-0 pastreze statutul de biserica predominanth in societatea romaneasca. Szegedi

Edith (Universitatea din Sibiu) a prezentat comunicarea Relatia diutre etnie si confesiune lasasi in viziunea Biscricii sub episcopatul lui Wilhelm Staedels, 1941-1944, in care a aratatdificultatea patrunderii ideologiei naziste in randurile comunitatilor germane din Romania,

Comunicarile prezentate in cadrul colocviului de la Cluj-Napoca si dezbaterile pe mar-ginea lor speram s. reprezinte debutul unor abordäri interdisciplinare, in care sh-0 gaseascalocul istoria, filosofia, teologia, sociologia politick statistica etc., si care sa asigure istoriogra-fiei romane, eliberata de complexe nationaliste i interese confesionale inguste, statutul demodernitate la care aspirk

Vi9rel Achim, Florin Milller

AL II-LEA SIMPOZION NATIONAL DE ISTORIEFINANCIAR-BANCARA: MUNCA, BANI, BANCI,

CULTURA SI POLITICA (SEC. XVIII-1944)"Oradea, 30 aprilie 2 mai 1993

intre 30 aprilie si 2 mai 1993 s-au desfäsurat la Oradea lucrärile celui de-al II-lea Sim -pozion national de istorie financiar-bancarg., organizat de Sectia de istorie-geografie a Facul-tatii de litere i tiinte i Facultatea de stiinte economice i juridice ale Universitatii din lo.

,si

lora',

Sidii

www.dacoromanica.ro

5 ' Viata stiintific5. 1153

calitate, in colaborare cu Uniunea cu1tura15. Vatra româneasc5.", Filiala Bihor. Au sustinutcomunicAri economisti, istorici, muzeografi i arhivisti din Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi, Timi-soara, Oradea, Craiova, Sibiu, Galati, Constanta, Thrgu Mures, Ploiesti, Arad, Baia Mare siD robeta-Turnu Severin.

Ca si primul simpozion, din 19-20 aprilie 1991, organizat de aceeasi universitate, carea dezbatut probleme legate de munck bani, bAnci, culturd i politica (sec. XVIII 1918),cel de anul acesta s-a concentrat asupra aceleiasi tematici, cu deosebirea CS. perioada de refe-rinfa a fost extins5. 0mA in anul 1944 si cO. acum num5rul comunicArilor a fost mai multdecât dublu. Aproape jurn5tate dintre ele s-au concentrat asupra activithtii basncilor.

In ateva cornunicari au fost analizate institutiile de credit dintr-o serie de orase, dinunele judcte, provincii sau chiar din intreaga tar5. (Aurel Chiriac, Institutii bancare din Beinsin perioada interbelicd; Mihai Apan, Bdnci si societeiti anoninte industriale orddene intre anii1919-1928; Elisabeta Moroti, Instituiile de credit romdnesti din Sdlaj in a doua jumdtate asecolului al XIX-lcainceputul secolului al XX-lea; Doru E. Gorun, Bdncile din Sdlaj in de-ceniul patru al secolului nostru; Stoica Lascu, Bdncile din judetul Constanta in perioada inter-belied; Florica Dumitrica, Din istoria bawl:tor prahovene in perioada interbelicd; Vasile T. Ciu-bancan, Bdncile romonesti din nord-vestul Transilvaniei in confruntarea cu regimul de ocupatiehorthyist; Vasile Ciobanu, Beincile sdsesti in perioada interbelicii; D. Sandru, Institutiile speci-alizate in finantarea agricul(urii, 1918-1944).

Un numär relativ insemnat de cornunic5ri s-a limitat la prezentarea evolutiei sau a unormornente ori aspecte mai semnificative din viata unitAtilor bancare (Mioara Ionifà, BancaNationald a Moldovei etapa importantd in procesul de constituire a institutiilor bancare romd-nesti; Mircea Stoica, Noi documente privind infiintarea Si activitatea Societ'dtti de pdstrare"din Rdsinari; Vasile Capilnean, Otiective social-economice realizate in localitatra Seini, credi-tate de Banca Albina", in a doua jumdtate a secolului al XIX-lea; Mariana Marian, Banca,,Eccnonzul" din Cluj sursd de finantare a scolii, culturii ci politicii nationale in perioada 18861948; Adrian NAstase, .Banca populard Bechetu" judetul Dolj; Ofelia Avarvarei, Caracte-rul national al primelor bdnci din Dej : Soinesana" si Banca Poporald", in perioada 189019 18; loan SabAu, Banta Rdureana" din Copalnic-Mdndstiur (1989-1948); Angela Pop,Banat Mocanilcr" (1899-1944), prima intt:tutie de credit din judrhel Constant:a; Lucia Ser-Ian, Rolul de sustindtor al motilor jucat de Banca Doina" din Cdnipeni dupd Marra Unire;Dan Demsea, Implicatiile economice si culturale ale Bdncii Gloria" din Lipota (1919-1948);Diana Susman, Crcd.tul agricolin Sdlaj (1938-1940); loan Munteanu, Rcpere social-politicein activitatea Bdncii Timisana" la sfdrsitul secolului al XIX-lca ).

DouS, comunic5ri au fost consacrate cooperatiei din Transilvania (Vasile Dobrescu,Cooperatia romdneascd in epoca dualistd. Tendinte, conceptii rezultate 0 Claudia Bonaciu,Cooperatia romoneascd din Transilvania la sfcirsitul secolului al XIX-lea nceputul secoluluial ,XX-lea in slujba cauzei nationale), autorii insitand asupra unor a dintre particularitStileasociatiilor de intrajutorare ale românilor de aici.

Ccnceptiile unor ganditori economisti, activitatca rractic5. a atorva dintre promotoriimicSrii bancare si cooperatiste din anurnite zor e oH localitati i rolul jucat de ftnctionaiiice transpuneau in viata prevederile statutare ale I Ancilor au fort evidentiate de Teodor Io-nescu (Actualitatea ccnceptiei lui George Baritiu en privire la coopoa(ie), Delia Cocheci (Vic-tor Jingo despre cooperatie), Otilia Ghecrghe (Eugenio Carada personalitate a vietii culturalesi bancare romiinesti), Ilie Constantinescu (Eleftelie Cotneiti diredor al Bdncii Na;ionaledin Craiova fondator al Conservatorului Coinctti"), Victcr V. Grecu (Ioan N. Ciolan, pro-motoy al coopera(iei scclare tanitare in Rorndnia interbelied), Minai D. Drecin (Viatel, activi-tate si mentalitate la fanc(iotarii romdni de bancd din Transilvania epocii dualiste, 1867-1918)si Miodrag Milin, Radu Ardelcan (Prollore financiar-bancare mediatizate in presa bandifeandDreptatea ci Drapelul").

Gheorghe Popescu (Mil:ail Manoihsru. Analiza ccn eitului intona(icnal), Tecdor Ro-ca (Politica de credit a Beincii Naticnale ft perieada Reman Lazne, Filip Patac(Controlul comerrului cu divize in Romdnia, 1932-1940), Adrian Adamache, Ioana Negreami(Date privind istoria bursei de mdrfuri dir Bucuresti) §i Nicolae Paina, Nicolae PAun (Siskmulbancar-financiar al Romdniei in perioada intotelird. Puncte de vedere) au expus ateva din m5.-surile cu caracter juridic care au guvernat politica financiar5 si de creditare de dup5. MareaUnire, Analiza acestora, cu sublinierea efectelor pozitive sit a carentelor lor, pAstreaz5, o va-loare practica pentru organizacia bancara. actualk care treLuie s.5. revira la principiile de lucruabandonate de regimul comunist dupa nationalizarea institutiilor bancare, in iunie 1948. Totaici se cuvine sä fie incadrat5. i comunicarea prezentat5. de Constantin I. Tulai, Starea desdndtate a leului romelnesc astdzi, in care autorul a intreprins o radiografie pe OA de atenta,pe atit de convingatoare asupra cauzelor care au condus la devalorizarea monedei nationalein ultimii ani.

'

si

,si,si

)nlorelird),

www.dacoromanica.ro


Nu au lipsit comunicari in care au fost prezentate fonduri arhivistice ale instihttiilorde credit (loan Suciu, Arhivele sistemul bancar din Romeinia in perioada interbelicd i LoanPopovici, Fondurile arhivistice create de &incite bihorene bogate surse de informafie stiinfificetpentru ccrcetarea documentard), cu sublinierea valorii lor documentare, far& studiul carora is-toria bancilor din Romania nu poate fi pe deplin inteleasa. In fine, coamnicarile prezentatede Toma Radulescu, Olimpia Pavel, Virgiliu Z. Teodorescu, Dorica Bucur, Alexandru Duta,Dorin Gotia, Nicolae Chipurici au urmarit aspecte particulare din viata organizatiilor de cre-dit cc s-au materializat in marca lor majoritate ca efect al initiativelor i stAruintelor depusede conducatorii lor.

Simpozionul de la Oradea a fost sponsorizat de un numar de sase banci (Banca Nati-onal& a Romaniei, Banca Agricola., Dacia Felix", Bankoop", Banca Comerciall Romana,Banca Renasterea Creditului Romanesc Credit Bank") si de trei firme comerciale (Tran-silvania General Import-Export", Keysys GrafX" i Kingstone", toate din Oradea), faptce demonstreaza interesul manifestat de conducatorii acestora pentru cunoasterea trecutuluiorganizatiei de credit din Romania.

Manifestarea stiintifica de la Oradea a oferit participantilor posibilitatea sä cunoascamai bine preocuparile cercetatorilor angajati in studiul problernelor de istorie economic& si s&initieze o serie de colabothri. Ea a reliefat totodata ca oamenii de afaceri din Roman ia deastazi trebuie sa cunoagth si sa traga invatarninte din experienta trecuth, bun& ori rea, a ins-titutiilor de credit din Romania.

Simpozionul a reprezentat, socotindu-1 ca un tot, o manifestare stiintifith reuaita. Lasucces au contribuit nu numai cercetatorii veniti din diferite ()rase ale tarii, ci i initiatoriilui: cele douä facultati ale Universitatii din Oradea, prin stradaniile depuse de profesorul MihaiDrecin. Intentia declarata de a se organiza, o data la doi ani, simpozioane cu tema Munth ,bani, bAnci, cultuth i politica" nu poate fi decal binevenita si utill progreselor cercetarii dindomeniul istoriei economiei nationale.

Dumitru Sandra

SESIUNEA DE COMUNICARI STIINTIFICEA PROFESORILOR DE ISTORIE

Falticeni, 22 23 mai 1993

in zilele de 22 si 23 mai 1993 s-a desfasurat in orasul Falticeni o sesiune de ccrnuni-cari organizata de Filiala Suceava a Sccictatii de stiinte istorice din Romania in colaborarecu Inspectoratul scolar judelcan St.ceava i Casa Corpului Didactic a judetttlui Suceava. Lu-crarile acestei manifestari stiintifire la care zu luat parte profescri din nota judete ale thrii(Suceava, Buthu, Brasov, Giurgiu, Gorj, Iai, Caras-Severin, Bistrita-Nasaud, Vaslui) ai dinBucuresti s-au tinut la Liceul agro-industrial din localitatc sub prcsedintia conf. univ. dr.Mihai Iacobescu, de la Universitatca Stefan eel Mare" Succava presedintele Filialei Suceavaa Societatii de stiinte istorice, avand ca moderator pe prof. univ. dr. Constantin Serban, dela Universitatea Stefan cel Mare" Suceava.

in sedinta plenara din dimineata zilei de 22 mai a luat cuvantul dl. prof. Ion Cernat,inspector scolar al jtdetului Suceava i viceprelcdinte al Filialei Suceava a Societatii de *tanteistorice din Romania, care a subliniat importanta acestei sesiuni de comunicari in pregatireadidactith si stiintifica a cadrelor didactice care predau istoria la clasa. in continuare au mailuat cuvantul dl. prof. Virgil Vizitiu, inspector general scolar al judetului Suceava i dl. Gh.Gramada, primarul orasului Falticeni care au adus un cuvant de salut din partea institutii-lor de stat pe care le-au reprezentat.

A urmat apoi prezentarea urmatoarelor comunicAri: conf. univ. dr. Mihai Iacobescu,Universitatea Stefan cel Mare" Suceava: Bucovina in viziunea lui Ion Budai Deleanu; conf .univ. dr. Ion Agrigoroaie, Universitatea Al. Joan Cuza" Semnificatia Marii Uniri din1918 in perspectiva actuald; prof. Dan Dascalu, Liceul Nicu Gane" FMticeni: Considerafiiasupra conceptului de crestinism cosmic; asistent univ. Doina Huzdup, Universitatea Stefancel Mare" Suceava: Revista Codrul Cosminului" 1924-1939. Contribulii la istoria Bucovi-nei; prof. univ. dr. Constantin Serban, Universitatea Stefan cel Mare" Suceava: Despre in-ceputurile statului feudal Moldova. Descdlecalul" lui Dragos; prof. Ion Cernat, inspector scolarjudetean Suceava: Mit si adevdr despre barbarii migratori asiatici; prof. Mihai Vitcu, liceu 1agro-industrial FAlticeni, prof. Griga Niconar, Liceul nr. 1 Falticeni: Cabinetul de istorie, o

ci

Iasi:

www.dacoromanica.ro

7 Viata tiintific. 1155

categorie didactica depeisiM? In comunicarile prezentate au fost dezbatute probleme din istoriaMoldovei i Bucovinei si din istoria Romaniei in evul rnediu i in epoca. moierna pe bazaunor valoroase materiale din arHve i lucrari de specialitate, autorii lor ajungand la concluziiinteresante, ca de exemplu stabilirea primei resedinte a lui Dragos in Moldova la ampulungpe Moldova 0 apoi la Baia, sporirea asupririi feudale in Bucovina dupa ocupatia acesteia decatre austrieci, obtinerea unor importante realizäri istoriografice de catre istoricii din Bucovinain secolul trecut, dobandirea de catre statele larbare create in Europa a unui statut juridicinternational dupl ce populatia acestor state s-a crestinat determinarea izvoarelor crestinis-mului primitiv pe baza analizei filozofiei care a stat la baza societatii primitive, in fine im-plicarea tot mai mult a functiilor catinetului de istorie in munca didactica a profesorului.

In dupa-arniaza aceleiasi zile lucrarile sesiunii de comunicari s-au desfäsurat in cadrula doul sectiuni: 1. Sectiunea de istoria romanilor si istorie universala; 2. Sectiunea de isto-rie locala i metodica predärii istoriei. La Sectiunea de istorie a romanilor si istorie universalaau lost prezentate comunicarile: prof. Chinjdea Florena, Fagaras: Tara Fdgdrasului in stdpd-nirea dotnnilor munteni; prof. St. Faun, inspectoratul scolar judetean Giurgiu, Considerafiiprivind politica econotricd prin noi insine" 1918-1928; prof. Gh. loan, Bucuresti, Aspecteptivind lupta unitd a fdrilor romcine inzpotriva dominatiei otomane pentru realizarea independen-fel pdnii la 1541; prof. Gh. Go lea, Inspectoratul scolar Gorj, Mdnastirea Visina monumenti.storic; prof. M. Stoica, Re latiile Buzdului cu Brasovul in secolele XIV XVI ; prof. M. Lazar,Bistrita Nasaud, Fondurile grdniceresti ncisdudene rolul lor in dezvoltarea invdtdmiintului rel-mdnesc din Transilvania; prof. Rain Stoica, Buzau, Omni politic Alexandru Marghiloman;prof. G. Saftian, Suceava Contributia dui Vladimir Dumitrescu k& studierea eneoliticului romd-nesc; prof. El. Olaru, Radauti: Lupta pentru unitate nafionald a romanilor din Bucovina oglin-dila in Foaia pentru cultura i literatura rotnlind in Bucovina"; prof. A. Dobreanu, Suceava,Mestesugul oldriei in Moldova in sec. XV; prof. I. Diaconescu, Fillticeni, Dczvollarca conshiu-tionald a statului ronzda dupd Marca Unire din 1918; prof. N. Ciocan, Fälticeni: Aspecte pri-rind conttibutia unor oameni de seamd din Fdlticcni la dtzvoltal ea culturk; prof. C. VMeanuFalticeni; Legdturile purtcitoritor culturil Cucuteni cu ai culturilor vecine; prof. I. ScripcaruFälticeni: Cercetdri arheologice in zona orasului Fdlticcni. La Sectiunea de istorie locala ;imetodica istoriei au fost prezentate cornunic5rile: prof. Mirelar eban, Campulung Moldova,Contributii privind dezvoltarea agriculturd in Buccvina in po icada stdpcinir;i austriace; prof.Livia Gregorian, Suceava: Satulromduesc in relatcirile cdldtoril or strdini din secolele XV I XV III ;prof. N. Ionescu, Vaslui, A specie ale contribulici traselor populare vasluiene la sustincrea rdz-boiului de indepcndenfd al Romdniei din 1877-1878; prof. El. Lazarovici, Vama: Aspecte aledezvoltdrii culturii in comuna Vama fdnd la al doilea rdzboi mondial; prof. C. Simota, Rada-uti: Lectia de recapitu'are:finald: Regimul politic in Rozndnia in an ii 1948-1985 ; prof. Fl. Cer-lica, Radauti: Metode si procedee utilizate n predarea inter si intradisciplinard a istoriei; prof.B. Cepuc, Radauti, Pcrsonalitdfi culturale ale Romeiniei in Bucovina pcind la 1918; prof. A.Pop, Bistrita Nasaud, Monegrafia s.atului Lupsa (carticr al Ndsdudului); prof. M. Tugulea,Radauti, Biserica Cdlugdrita din Hcrodnicul de Jos, schitd nzonograficd; prof. C. larziu, Rota-panesti, Contribufia lui C. Longinescu la dezvoltarea mdodicii relafiel profesor-clev; prof. V.Diaconita, Falticeni, Teza sistem grild la clasa X pe trimestrul III ; prof. A. Stavarache, Sucea-va Introduccre la monografia Liceului economic Succava; prof. Visarion Ciocan, Frumosu, Tra-difii in pdstaritul din zona vdii Moldovifa; prof. E. Aioanei, Aspecte ale dezvoltdrii gospoddriei

tordnesti in zona Valera Glodului dupd 1918; prof. I. Iacob, L. Maftei, Falticeni: Dezvoltareainvdfdrndntului in Fdlticeni in perioada interbelicd; prof. V. Popa, Preutesti. Monografia scoldArghira ; prof. I. Natu, Baia: Medalion Nicolaie Stohru; prof. N. Buzgan, Campulung, Schifdmonograficd a scolii nr. 2 din Ccimpulung; prof. C. Dragoi, Dolhasca, Scurt istoric al localitdtiiDolhasca.

Dupa prezentarea comunicarilor au urmat intrebari i discutii pe marginea lor. Vorbi-torii au relevat mai intai caracterul stiintific al cercetarii intreprinse de autorii lucrarilor siin mod deosebit s-a subliniat valorosul material documentar care a stat la baza lor, de celemai multe ori inedit, provenit din arhive particulare. in privinta continutului acestora s-a re-marcat faptul ca aproape in totalitatea lor autorii comunicarilor au pus in lumina noi a srectedin viata economica, sociala, politica si culturala a societatii rornanesti in evul ined,s i inepoca moderna, ca au reusit sa schiteze unele trasaturi mai pulin cunoscute ale uno: perso-nalitati politice, stiintifice i culturale romanesti ca de exemplu Alexandru Marghiloman, IonNistor, Vladimir Dumitrescu, Constantin Longinescu, Nicolaie Stoleru, in fine a lost salutatanoua preocupare a cadrelor didactice care predau istoria 1.a clash de a elal ora monograf ii deinstitutii scolare, de asezari rurale i url ane.

A doua zi ja 23 mai participantii la lucrarile sesiunii de comunicari au particpat la oexcursie documentara la manastirea Slatina, ctitoria lui Alexandru Lapusneanu din 1558,unde se afla i necropola familiei acestuia si la rnanastirea Rasca, ctitoria lni. Petru Rare;

si

si

www.dacoromanica.ro


din 1532, lacas reinnoit ulterior de masele vornic al Moldovei Costea Bacioc, socrul lui VasileLupu, recent restaurat i redat cultului.

Mirela .erban

MOMENT ANIVERSARLABORATORUL DE ISTORIE A MENTALITATILOR,

24 iunie 1989 24 iunie 1993

De curand s-au implinit patru ani de la infiintarea, in cadrul Institutului de istoriecolae Iorga", a Laboratorului de istorie a mcntalitatilor. Momentul acesta rni-a prilejuit mul-tiple bucurii. Astfel, rn-am bucurat a am reusit sa ne intalnim cu regularitate, trimestrial,asa curn ne-am propus de la inceput, timp de patru ani. M-am bucurat ca s-a modernizatmetoda de investigare stiintifica cercetarea interdisciplinara fiind nota dominanta.

Dar, mai presus de toate, rn-am bucurat ca in toata aceasta perioada s-a inchegat tinnucleu de zece-cincisprezece cercetatori realmente interesati in abordarea mai deschisa, mainuantata a istoriei. Nu pot sa. nu amintesc prczenla benefica, permanenta, activa. i atat deprofitabila pentru noi toti a domnilor dr. Paul Cernovodeanu, dr. Florin Constantiniu si dr.G . 13rittescu.

In ultimul an (septembrie 1992 iulie 1993) au fost sustinute rnai multe comunicati.D r. Paul Cernovodeanu pornind de la analiza Condicii rnitropoliei Tarii Româncsti, in vreinearnitropolitului Ncofit Cretanul (1738-1748) a prezentat comunicarea de un exceptional jute-res intitulata Date de interes socio-medicalintr-un izvor roincinesc de hi mijlocul secolului al X17. 1- 1lea. Ne-a f ost oferita o fresca a societatii romanesti intr-o perioada de reforme. Cazurile prezen-tate sunt mai ales din lumea marunta, tarani, mahalagii, targoveti, dar i boieri. Clasificandca.rtile de despartire date de mitropolit, autorul remarca faptul ea divortul se pronunta, inprincipal, in cloud situatii: din motive de boar], (paralizie, lepra, orbire) si in cazul incalcariirnoralei (bigamie, prostitutie, proxenetism, adulter, boli venerice). Despartirea era de arra

cu drept de a se recasatori sau Sara drept de a se mai casatori. Libertatea de mora-vuri este mai frusta la meddle de jos, in timp ce la clasa dominantd este estompata de ipo-critic si de orgoliu. intregul material invcstigat ofera date foarte importante pentru istotiamentalitatilor, psiho-patologie i chiar pentru istoria medicinii legale.

Continuand, intr-un fel, tema de mai sus in aceeasi non. de interes s-a inscris i cornu-nicarea Violetei Barbu intitulat5. Ceea ce Dumnezeu a legat omul sd nu despartd". Studiu asu-pra divorfului in Tara Roindneascd in perioala 1780-1850.

Din dorinta de a cunoaste preocuplrile ce exista si in alte domenii de cercetare, ce 'arputea fi utile investigatiei istorice, am ap-lat la prof. univ. dr. Victor Sähleanu, directorul In-stitutului de Antropologie al Academici p-ntru a ne impart5.si din activitatile domeniului pecare-1 coordoneaza. Domnia sa a avut arnabilitatea sa ne vorbeasca despre Evclutia stiintelorantropologice: retrospectivd autobiograficd. Ne-am dori, in viitor, o colaborare mai stransa, maisubstantiall cu colegii antropologi, colaborare pe care:o socotim benefica pentru ambele parti.

Mentalitatea romlineascd si economia de piatii a fiicut obiectul unei analize sagace a dr.Florin Constantiniu. Investigand retrospectiv si etnopsihologic societalea si mentalitatea ro-maneasca autorul ne-a prezentat imaginea frusta a unui neam in care defectcle sunt la felde mari ca si calitatile. Astdzi mentalitatca rornaneasca prezinta dou5. mari componente: 1) ocomponenta masira taraneasca, mostenita din evul mediu si 2) o mentalitate a clasci politicedominante pe care revolutia a lichidat-o. Pentru a irrtelege mentalitatea taraneasca trebuieavut in vcdere doi factori esentiali care au determinat-o si au format-o: autarhia econotnica

trairea ortodoxa, mult mai profunda in credinta dar mai patin coercitiva. Deci, taranul nua cunoscut nici un fel de disciplinare nici productiva, nici sociala i nici confesionala. Rezul-tatn1 a fost pasivitatea sp-cifica taraneasca peste care s-a grefat prevalarea interesului per-sonal in detrimentul interesului general.

Cat priveste clasa conducatoare, in ultimele trei secole, aceasta a acces la puterernentinut rnai ales prin ceea cc s-ar patea numi diplomatia bacsisului. Problema bacsisnluiexista inca din secolul XVI. Fluctuatii au existat, dar mecanismul este acelasi. In secolulalXVIII-lea, cand se inregistreaza un maxim, era deja un mecanism foarte rodat avand o prac-tica" de trei sute de ani. Coruptia are asadar radacini foarte adanci. Conyergenta celor doifactori prezentati mai sus 1-au facut 113 Florin Constantiniu sa aprecieze ca societatea roma-

i S-a

,,Ni-

fehnii

www.dacoromanica.ro


neasca, se afla acum intr-un blocaj mental foarte puternic care va impiedica dezvoltarea ra-pid a. a economiei de piatä.

In cadrul ultimei noastre intalniri, din luna iulie 1993, Marian Stroia ne-a vorbit despreNoi mdrturii privind imprejurdrile mortii lui Alexandru Sufic (18 ianuarie 1821), iar FlorentaIvaniuc a prezentat comunicarea Jurdmdntul 1 blestem-cutumel procedurei in jurisdictia TdriiRomdnesti (sec. XIV XVIII ). Primul, pe baza unor recente documente pe care le-a desco-perit in Arhivele din Moscova, reconstituie cauza (otravire) si momentul mortii (18 ianuarie)a domnitorului in lumina informatiilor transmise de medicii care se aflau in preajma luia schimbului de scrisori dintre consulul rus de la Bucuresti i ambasadorul din Constantinopol.De retinut cà acum este mentionata pentru intaia oara intentia de a se face o autopsie. Darteama de a nu soca mentalitatile oamenilor, pentru care corpul mort devine sacip i intangi-bil, a impiedicat actul propriu-zis.

La randul ei, dr. Florenta Ivaniuc a urmarit evolutia celor doua notiuni paralele: ju-ramânt i blestem care au avut poate un moment de fuziune temporara. Prezent in hrisoaveledomnesti, blestemul este preluat in sec. XVII de zapise. Dar pe masura, ce blestemul disparedin hrisoavele domnesti apare insá cartea de blestem a mitropolitului; aceasta este data lasolicitarea domnului. Se face astfel diferenta intre jurisdictia domneasca laicizata pastrareaelementelor de blestem pentru actele emise de biserica.

Comunicdri sustinute in cadrul Laboratorului de istorie a mentalitdtilor in perioada noiem-brie 1989 iulie 1993:

Stefan Andrcescu, Mentalitclti cronicciresti (7 nov. 1989);-7 Florin Constantiniu, Rdzboi ci opinie publicd (7 nov. 1989);

Lucian Boia, Sfcirsitul lumii o istorie Ord sfdrsit (16 martie 1990);Florentina Cazan, Spainze milenariste i cruciada in evul mediu (19 iulie 1990);Andrei Capusan, Ciunza neagrd mentalitcitile eshatologice occidentale din veacul al XI V-lea

(13 nov. 1990);Iolanda Tighiliu, De la Renastere la Baroc: doi principi romeini. Note pe marginea unor

lecturi paralele (2 aprilie 199 1);Razvan Theodorescu, Istorie profetie in arta nzunteneascd la inceputul secolului al XVIII-.

lea (2 aprilie 199 1).Stefan Radu Ciobanu Vergatti, Din mentalitatea ordsenimii franceze in secolul al XIII-lea

secolul universitlitilor (prin prisma literaturii) (2 iulie 199 1);G. Bratescu, Repere istorice pentnt o tentativd de psihanalizci a mentalitcitii romdnesti (14 nov.

199 1);Sever Catalan, Mitul vampirului in mentalul occidental contemporan (26 martie 1992);Florin Constantiniu, Stalin si mentalul colectiv rus (26 martie 1992);Ileana Cazan, Imaginarul medieval ,zi simbolul heraldic (23 iulie 1992);Dolores Toma, Formele pasiunii (23 iulie 1992);Paul Cernovodeanu, Date de interes socio-medical intr-un izvor ronzdnesc de la mijlocul seco-

lului al XVIII-lea (17 septembrie 1992);Violeta Barbu, Ceea ce Dumnezeu a legat onzul sd nu despartd". Stvdiu asupra divortului

in Tara Romdneascd in perioada 1780-1850 (16 decernbrie 1992);Victor Sahleanu, Evolutia stiintelor antropologice: retrospectivd autobiograficd (16 martie

,1993);Florin Constantiniu, Mentalitatea romdneascd ci econornia de pint it (30 martie 1993);

Marian Stroia, Noi mdrturii privind imprejurdrile mortii lui Alexandru Sulu (18 ianuarie1821) (1 iulie 1993);

Florenta Ivaniuc, Jurarndntul 1 blestem cutumd ,si procedurd in jurisdictia Tdrii Romdnest(sec. XIVXVIII) (1 iulie 1993).De asemenea, au fost prezentate cartile lui J. Le Goff, La Bourse et la vie, Paris, 1987

(Deana Cazan); Robert Muchembled, Sorcidres. Justice et sociité au XVIe- et XVIIe- siicle,Paris, 1987 (Andrei Capusan); t. Lemny, Sensibilitate istorie in secolul al XVIII-lea, Bucu-resti, 1990 (Mariana Mihailescu).

Doresc sa mentionez, totodata, ca de-a lungul acestor ani activitatea noastra si-a gasitreflectarca cuvenita in Revista istorica.".

In incheiere, vreau sa-mi exprim, in mod cu totul deosebit, intreaga mea gratitudinetuturor celor care au prezentat comunicasi sau au participat la intalnirile noastre, caci faranelinistea" lor spirituala i far a. sprijinul lor sufletesc acest laborator nu ar exista.

Iolanda Tighiliu

ci

si

,si

si

51

pi

www.dacoromanica.ro


CERCETARI IN ARHIVELE I BIBLIOTECILE DIN POLONIA

Litre 27 octombrie si 17 noiembrie 1992 am efectuat cea de-a patra calatorie de documen-tare stiintifica, in Po Ionia, in cadrul schimburilor stiintifice dintre Academia Romina. 0 Aca-demia Polon& de Stiinte. Timrul scurt, trei sapamini, din care doar doll& au putut fi efectivafectate cercetkilor, rn-au determinat sa-mi concentrez ateirtia asupra obiectivelor stiintificedin Varsovia, indeosebi asupra Arhvei Centrale de Acte Vechi (AGAD), a Bibliotecii Nati-onale 0 a celei a Institutului de Istofie a Academiei (PAN).

Am continuat astfel parcurgerea fondurilor documentare in continuarea ultimelor cerceta-ri, intreprinse in 1986 1, in cadrul unui program personal de cercetare sistematica a acestora, subraportul relatiilor polono-romane in secolele XVXVIII. Desigur, fiind vorba de o tara bogatain izvoare documentare inedite privitoare la istoria romanilor in evul mediu, si de aceasta datarecolta stiintifica a fost relativ bogata. Am cercetat astfel: inventarul colectiei de docnmenteal vechiului Muzeu National Polon, un fond al bogatei arhive Radziwill, neinvestigat de isto-ricii romani, colectia de manuscrise a lui Alexandr Czolowski de la AGAD (fostul director -aarhivelor din Liov, de la inceputul secolului, avand serioase preocupki in domeniul relatiilorpolono-romane in evul mediu), i bogatul fond de Achizitii (Nabytki) de la AGAD. Am in-cheiat in linii generale cercetarea sistematica, inceputa cu prilejul precedentelor calatorii dedocumentare in Po Ionia, a Arhivei tezaurului Coroanei Tezaurul militar fond necerce-tat inaintea mea de alti istorici sau arhivisti romani, cuprinzand izvoare inedite, de la sfarsi-tul secolului XV pana la inceputul veacului XVIII, care intereseaza istoria romaneasca. Insfarsit, in masura timpului scurt ramas, am reluat cercetarea fondului de manuscrise i docu-mente al Bibliotecii Zamoyski, dupl ultimul catalog publicat al Bibliotecii Nationale dinVarsovia.

Intre numeroasele materiale interesand istoria româneasca relevate cu acest prilej, men-tionez o seama de documente din a doua jumatate a secolului XVII referitoare la Maria Movila,una din fiicele lui Ieremia Movila, casatoritá de trei ori cu magnati poloni, si la testamentueei. Desi se credea ca a murit in 1638 sau dupa 1642 2, o interesanta scrisoare din 1645 pncare i-o adreseaza Janusz Radziwill, arata, cä ea traia Inca la aceast5. data. Scrisoarea lalimba lating (pe care desigur fiica lui Ieremia Movila o cunostea) confine multe stiri de naturapolitica, dintr-o perioada framantatä a relatiilor moldo-polono-lituane.

0 alta doamna. a Moldovei (cAci doarnne" se numeau si fiicele voievozilor români, nudomnite", termen care apare ahia in epoca moderna), Maria fiica lui Varile Lupu i sltialui Janusz Radziwill, voievod de Vilna si mare hatman al Lituaniei, cerea la 16 aprilie1658pasaport pentru a merge la regina. Scrisoarea sa este interesanta pentru titlul pe care il folo-seste (Maria doamna. a Tarii Moldovei cneaghina Radziwill, voievodeasa de Vilna, mare hat-mana a rnarelui cnezat al Lituaniei") 0 mai cu seamä pentru pecetea mare aplicata in ceararosie, a card sterna are in cimier o coroanä regall iar in jumatatea dreapta a scutuluiemblema Moldovei; inscriptia exterioara amintind cà pecetea care merita o rnai atenta ana-liza apartine Mariei voievodeasa a Tarii Moldovei...".

Desi inventarele averilor lui Ieremia Movila, Maria Movila i Moise Movila ramase inPolonia au fast semnalate incil de la inceputul secolului nostru i publicate mai nou de IlieCorfus 3, aflarea unor registre necunccLte ale acestora aduce date noi despre cele mai bogateinventare de tezaure dornnesti pAstrate. Indeosebi inventarul lucrurilor Mariei Movilá, datatde data aceasta din 1620, cuprinde elrmente noi, fat5 de exemplarele relevate 'Ana acurn.

Privitor indeosebi la sfarsitul secolului XVII si inceputul celui urmator, am aflat noiizvoare referitoarc la steagurile rnoldovenesti" din armata polonä, cu indicarea efectivelorUrmând o mai veche preocupare am acordat atentie deosebit5. anilor 1683, cAnd au fost con-semnate cele care au participat in oastea regelui loan Sobieski la despresurarea Vienei, 01691,ca.nd a avut loc campania condusä chiar de regele Poloniei in Moldova.

Alte inateriale privitoare la relatiile militare i diplomatice polono-române se referàla anii 1487-1500 (campania i batalia din Codrul Cosminului 1497), 1509 (conflictul ar-

1 Constantin Rezachevici, Cdldtorie de documentare §tiinfificci in Polonia, in Revistade istori e", LX (1987), nr. 3, p. 309-3 13.

2 Cf. Ilie Corfus, Odoarele Movilestilor rdmase in Polonia, in Studii", XXV (1972), nr.1, p. 30, dupa WI. Dworzaczek, Genealogia. Tablice, Varsovia, 1959, tb. 89, 126.

a Ilie Corfus, op. cit., p. 37-56.

(!),

www.dacoromanica.ro

11 Viata stiinfific 1159

mat dintre Sigismund I si Bogdan III) si 1538 (campania lui J. Tarnowski impotriva lui PetruRares, corelatA cu cea a lui Suleiman Magnificul). Indeosebi evidentele tezaurului militar din1538 indica multi nobili poloni cazuti in Moldova, deci luptele de la Hotin cu Petru Ram,de care rn-am ocupat cu alt prilej 4, au produs pierderi insemnate oastei nobiliare polone.

Un material extrem de interesant ii reprezinn masivul manuscris continind inventaruldocumentelor Coroanei, aflate in castelul regal Warwel de la Cracovia, alcatuit in 1682 ( In-ventarium omnium e singulorum privilegiorum liitterarum diplomaturn... ). A fost publicatde E. Rykaczewski la Paris in 1864, si unele parti reproduse tot atunci dupa aceastA publi-catie, de altfel foarte rara, de B. P. Hasdeu, in Arhiva istoricA a Romaniei", Bucuresti,II (1865), p. 49-65. Ambele lucrari insa. nu reproduc fidel manuscrisul inventarului, si asa con-tinand destule greseli, comisarii alcatuitori de la 1682 nefiind familiarizati cu váleatul bizan-tin din actele moldovenesti mai vechi, si confundand Transilvania cu Transalpina ( = TaraRomfineasca) i chiar cu Basarabia (numele sub care polonii cunosteau in veacul XIV aceeasiTara Romaneasca). Cum manuscrisul original al inventarului nu a fost cercetat de istoriciiromani, o copie fiind achizitionata nu de mult de arhivele polone, am transcris in intregimepartite referitoare la Moldova si Tara Romaneasca si partial la Turcia (veacul XV), pentrua depista documentele diplomatice care nu au ajuns pain la noi.

Bogata bibliografie istorica polona, mai mult sau mai putin cunoscuta in Romania,cercetata de aceasta data indeosebi la Biblioteca Institutului de Istorie al Acaderniei de Stiintea Poloniei, a furnizat numeroase i variante informatii privind relatiile polono-romane sauchiar istoria romaneasca. Am extras, astfel, informatiile care privesc aceasta din urtna, dinsocotelile orasului Liov in perioada 1382-1426, cuprinse in vechea i pretioasa publicatie, cenu este accesibi1 a. la noi ,Pomniki dziejowe Lwowa z Archiwum miasta (Monumentele istorieiLiovului din arhiva orasului), IIII, Liov, 1892-1905. Iar dintre lucrarile aparute in ultirniiani amintesc: Jerzy Topolski, Historia Polski od czasów najdawniejszych do 1900 soku (IstoriaPoloniei din cele mai vechi timpuri pain in anul 1990), Varsovia, Cracovia, 1992, 344 p. 3h.;Lernhowie w historii i kulturze .Karpat (Lemnarii in istoria i cultura Carpatilor), sub redactialui Jerzy Czajkowski, Rzeszów, 1992, 408 p. + 9 h, culegere de studii referitoare la lemnarii"din Carpati polonezi (azi in Ucraina), populatia româneasca bine atestatá in documentele per-lone Inca din veacul XIV, evident autohtona, despre care la noi nu se vorbeste nimic; yozetSpors, Organizacja kasztelariska na Pornorzu Zachodniu w XII i XIII wieku (Organizarea cas-telanatelor in Pomerania occidentala in secolele XII si XIII), Slupsk, 1991, 245 p. + 6 h,interesanta pentru ca ne informeazä asupra sistemului de organizare teritoriala pe baza cas-telanatelor, care a functionat si in Virile romane in evul mediu, sub acest nume in Transilva-nia, si sub cel de parcalabii in Moldova si Tara Romaneasca.; Jerzy Ronikier, Hetmen AdamSieniawski i jego regimentarze. Studium z historii mentalnogci szlachty polskiej 1706-1725 (Hat-manul Adam Sieniawski i comandarnentele sale. Studiu din istoria rnentalului nobilimii po-lone 1706-1725), Cracovia, 1992 referitor la un personaj serios implicat in relatiile polono-romane de la inceputul veacului XVIII.

In domeniul genealogiei semnalez studiul lui Marek Górny, Wladyslaw jagiello potora-ny4 Piastenv (Vladislav Jagiello descendent al Piastilor), in noua revistá Genealogia", Poz-nari-Wroclaw, I (199 1), p. 95-98, care demonstreath descendenta cnezului lituan Jogailas(Jagiello) prin femei, din vechea dinastie regal& a Piastilor poloni. In altä ordine de idei, darlegat de functia lituana a lui Jagiello, am cercetat o publicatie ceva mai veche, dar nesemna-Ian la noi, cuprinzand privi!egiile interne emise de varul lui Jagiello, marele cnez al LituanieiVytautas (Witold): Vitoldiana. Codex privilegiorum Vitoldi magnis ducis Lithuaniae. 1386-1430,ed. J. Ochmafiski, Varsovia, 1986, in care e publicat actul lui Witold din 8 septembrie 14 18,care mentioneaza cu detalii toponimice, doua silisti din districtul Cerwonograd din Podolia,Lang& granita Valahiei" (adied a Moldovei) (p. 89), care ajutä astfel la o mai burn, preci-zare a hotarului moldo-lituan medieval.

La acelasi spatiu (astazi cuprins in Ucraina) se refera i culegerea de studii in limba,ucraineana Ucraina i Pol,sa v peroid feodalizmu (ticraina i Polonia in epoca feudala.), Kiev,1991, cu frevente referiri la relatiile romano-polone (regiunea geografica Ucraina fiind atuncicuprinsa in regatul polon).

Multe informatii interesante despre spatiul romanesc, mai cu seama despre Moldova,am aflat si din relatarile nuntilor papal in Polonia, cuprinse in noua colectie Acta NuntiaturaePolanae, ed. gen. Henrico Damiano Wojtyska,.publicata la Roma, sub egida Institutului Isto-ric.Polon din Rorna, Fundatia Lanckoronski. Intre 1990 si 1992 au aparut volumele I (intro-

4 Constantin Rezackevici, Tratatul intre Pelru Raves ,si Sigismund I (28-31 august1538) din vremed Eampaniei lui Suleiman Magnificul in Moldova, in Cercetari istorice",S. N., Iasi, IXX (1978 1979), p. 305-326.

+

www.dacoromanica.ro


ducere generala, prezentarea fondurilor); II (Zacharias Ferreri (15 19-152 1) si nuntii mirfori(1522-1553); VI (Julius Ruggieri (1565-1568); XVIII 1 (Franciscus Simonetta (1606 16 12),partea intaia cuprinzand anii 1606-1607); XXIV 1 (Honoratus Visconti (1630-1636), parteaaniilor 1630-1631); XLI 1 (Iulius Piazza (1706-1708), anii 1706-1707), toate cercetate cumult folos la Biblioteca Institutului de Istorie a Academiei Polone de Stiinte.

Intre lucthrile din ultimii ani, referitoare la perioadele medievala i inceputul epociimoderne, pe care le-am putut achizitiona in Polonia, mentionez mai intai lucrärile cu caracterde sinteth: Dzieje narodu i pastftwa polskicgo (Istoria poporului si a statului polonez),Craiova, 1988-1992, aparptä sub forma a peste 20 de fascicole tematice, bogat ilustraterda-torate unor cunoscuti speciatisti: Pawel Jasienica, Polska Jagiellondw (Polonia Jagiellonilor),Varsovia, 1992; Wladyslaw A. Serczyk, Historia Ukrainy, ed. II-a, Wroclaw, Warszava, Kra-kow, 1990; Jerzy Ochmariski, Historia Litwy (Istoria Lituaniei), ed. III-a, Wroclaw, Warszawa,Krakow, 1990; Maria Bogucka, Dzieje kultury polskiej do 1918 rohn (etoria culturii polonezepand in anul 1918), ed. II-a, Wroclaw, Warszawa, Krakow, 1991.

Referitor la personalithti implicate in relaii1e cu thrile romane amintesc: Dzielo Jadwi-gi i Jagielly w szeiésetlecie chrztu Litwy i jej zwiazkdw z Polska (Opera lui Jadwiga i Jagielloin crcstinarea acum .7ase sute de ani a Lituaniei si a legaturilor ei cu Polonia), Varsovia, 1989;Henrvk V, isner, Zygnvunt III Waza, Wroclaw, 199 1; I eszek Podhorodecki, Stanislaw 2o1hie-wski, Varsovia, 1988; Zdzislaw Spieralski, Jan Zamoyski, Varsovia, 1989; Janusz Kacztnar-c/yk, Bohdan Chmielnicki, Wroclaw, Warszawa, Krakow, Gdansk, LOcli, 1988.

in domeniul istoriei militare, in cadrul cunoscutei colectii istorice" (in Poltmiavechile coleclii istorice nu au fost desfiintate ca la noi) au aparut lucrarile care intereseath

sratiul romanesc, ale lui Edward Potkowski, Warna 1444, Varsovia, 1990, si Janusz Woj-tasik, Podhajce 1698. La Olsztyn a aparut tomul I (199 1) al unei noi si interesante publicatiiStudio. Grundwaldskie", care se ocupa nu numai de bathlia de la Grunwald (14 10), iricare

stie ca, au fost implicati si moldovenii lui Alexandru cel Bun, ci in general de relatiile Polo-166 cu ordinul cavalerilor teutoni. Iar in ceea ce priveste despresurarea Vienei din 1683, lacare, dupa cum am avut prilejul sI. arat-, au participat si steagurile moldovenesti" din bistealiii Jan Sobieski 5, in Editura colectillor de arta de stat de la Wawel, Cracovia, au aParutin 1990, in conditii grafice de exceptie i tiraj limitat, doua volume privind Odsiecz Wieden-slia 1683, Tlo historyczne i rnaterialy irddlowe (Despresurarea Vienei 1683, Fundal istorid simateriale originale), cu douà studii introductive, inscrtite de o bogath bibliografie, semnate deJerzy Szablowski si Zdzislaw Zygulski jun., urmate de catalogul explicativ si un volirinreproduceri. In legatura cu acelasi subiect se afla si studiul lui Jerzy WOjtowicz i KazimierzMaliszewski, La campagna di Vienna del 1683 alla luce della raccolta di inforniazioni di rarloCartari, in Studia italo-polonica", Universitatea Jagiellonã, Cracovia, IV (199 1), p. 53-67.

In ceea ce priveste cataloagele, la Varsovia, Biblioteca Universitatii a publicat Ture .clr;e stroje i sceny rodzajowe z kolek-ji krdla Stanislawa Augusta. Katalog rysunledw (Co:stuiiieset nwcurs turques de la collection du roi Stanislas Auguste. Catalogue de dessins), Varsovia, 199 1,de Tadeusz Majda si Alina Mrozowska, cti explicatii interesante si reproduceri, iar Biblic tecaNationala a dat la ivealä utilul Katalog rgkopisdw, Seria III, Zbiory Biblioteki OrdyttacjiZamojskiej, tom II, Rekopisy od XVI do XIX wicku (sygn. BOZ do 1015) (Catalogul maims-criselor miscelaneie, Seria III, Colectiile Bibliotecii familiei Zamoyski, torn. II, Manuscriiemiscelaneie, din secolul XVI pana in XIX (cota BOZ pang la 10 15), lucrat de Barbara Smoldri-ska, Varsovia, 1991.

In cadrul colectiei Urzqdnicy dawnej Rzeczypospolitej XII XVIII wichit. Spisy (Dre-ghtorii vechii Uniuni [ polono-lituane] in secolele XII XVIII. Liste), care publith listele do-cumentate ale dregatorilor din Polonia medievala, evident extrern de utile pentru cei carese ocuph de relatiile rornano-polone in aceasta perioada, semnalez volumul IV 2, Urz,:cinicywojewddzizea Rrahowshitgo XVI XVIII wiehu. Spisy (Dregatorii voievodatului Cracovieiin secolele XVIXVIII. Liste), Kórnik, 1990, in care istoricii romani pot gdsi numele multorpersonaje polone implicate in relatiile cu tàribe romane in aceasta epoca; cronologia carier.e-lor lor putand sluji la datarea unor documente i evenimente istorice interesand irtoria ro-man easca.

Iii sfarsit, amintesc practica raspandith astazi in Polonia de a publica editii anastaticeale unor lucrari de mare importanth istorica si culturall, cum ar fi, intre cele pe care le-amputut procura, editia din 152 1 aparuth la Cracovia a lui Matei Miechowski, Chronica polo-norum, Logat ornath cu gravuri, pretioasa colectie de harti din veacul XVII ale Uniunii polo-

5 Constantin Rethchevici, Steagurile romiinesti" din oastea lui Jan Sobieski in camp's-nia pentru eliberarea Vienei (1683), dupd un non izvor polon, in Revista de istorie", XXXVI( 1983), nr. 6, p. 605 624 .

Bataliisi

se

do

www.dacoromanica.ro


no-lituane din colectia lui Emeryk Hirtten Czapski (reprodusa in Katalog dawnyck map Rzec-zypospolitej Polskiej w frol(kcji Emeryfret Batten Czapskiego, torn II, Mapy XVII wieku), Wroc-law, Warszawa, Krakow, 1992), care se refera in bunà masur a. si la spatiul romanesc, sau dintre numeroasele reproduceri de lucrari privitoare la vechiul Liov, at:it de legat de istoria Mol-dovei, cea a lui Stanislaw Wasylewski, Lwów, aparutd la Poznati in perioada interbelica.

Desigur, ar rnai fi de remarcat, tenacitatea cu care in Po Ionia se pastreaza sisternnlacademic, in paralel cu cel universitar, de institute de istorie, conservandu-se astfel, in ciudadificultatilor economice, si in afara implicatiilor politice, tot ce s-a castigat pana. acurn in cer-cetarea stiintifica la nivel de institute.

Din nefericire interesul istoricilor poloni pentru studiul relatiilor polono-române de-alungul veacurilor a scazut aproape de cota zero, dupà ce in perioada interbelica existase o ade-varath scoala in acest domeniu, indeosebi la Cracovia. Ori tocmai istoria comuna are un rolimportant in fundamentarea legfiturilor dintre doul, popoare si state, intr-o masura mult maimare fata de stiintele generale, ca filozofia, matematica etc. Bunavointh exista din partea Ins-titutului de Istorie al Academiei de Stiinte din Varsovia, directorul adjunct al acestuia, Ste-fan Kuczyfiski, cautand sa-mi faciliteze cercethrile pe cale administrativa. Dificultatile insanu lipsesc. Litre altele, trebuie s-o spunem, deoarece spre deosebire de cercethtorii din alte do-menii, care fac cel mult un schimb de vederi cu partenerii lor poloni, istoricul lucrea7a inarhive, scotand la iveala documente inedite, uneori foarte importante pentru istoria Romaniei,microfilmarea acestora platind-o din modesta sa diurna. Chiar i asa, continuarea sistematicaa cercetarilor in arhivele si bibliotecile polone se impune, pentru cri acestea mai ascund Incamulte materiale interesante privitoare si la istoria spatiului românesc.

Constantin Rezackevici

CALATORIE DE sTum IN SPANIA

In perioada 1 aprilie 1 iulie 1993, in baza unei burse oferite de Directia de relatii cul-turale si stiintifice din cadrul Ministerului de Externe al Spaniei, am avut posibilitatea stl.intreprind un stagiu de documentare i cereetare in biblioteci i arhive din Spania. Stagiuls-a clesfasurat in trei localitati si anume: Madrid, Escurial si Simancas.

In Madrid mi-am clesfäsurat activitatea in sase puncte de interes stiintific si anume:13iolioteca Nationala, Biblioteca Facultatii de filosofic si litere din cadrul Universitatii Corn-plutense, Hemeroteca municipala, Hemeroteca nationala, Arhiva istorica nationlla si Arhiv.agenerala a Ministerului de Externe. In toate aceste centre de documentare, la fel ca ci la Es-curial i Simancas, obiectivul principal pe care mi 1-am propus a fost acela de a descopericat mai multe informatii inedite sau necunoscute in tara noastra cu privire la relatiile roma,no-spaniole, la imaginea romanilor in cultura spaniola.

La Diblioteca Nationala din Madrid, care a fast unul din principalele centre de lucru,rn-au interesat, in primul rand, manuscrisele i cartile vechi spaniole cu informatii referitoarela romani si la spatiul românesc. Cateva manuscrise au prerentat un interes deosebit.

Astfel manuscrisul 3832, un miscelaneu, cuprinde intre filele 200 si 325 un numar de65 de scrisori provenind din Constantinopol, in liml ile sraniola si italiana, din perioada 15921603. Scrisorile contin informatii noi l interesante cu privire la situatia tarilor române inepoca lui Mihai Viteazul, la relatiile acestuia cu tvrcii, polonii i imperialii. De asemenea,numeroase informatii se refera la Sigismund si Andrei 136.thory, la Aron Voda, Stefan Raz-van si Ieremia Movila. Tot pentru aceasta perioada, dcosebit de interesant este manuscrisul1762 care contine scrisoarea iezuitului spaniol Esteban Cobos, trim isä in mai 1596, de la AlbaIulia la Viena. Pe langil informatiile pe care le ofcra, asupra situatiei c:ii Transilvania, scri-soarea atesth prezenta aici a unui calator spaniol necunoscut pana acum in istoriografia noastra.Alte cateva, manuscrise ofera informatii despre situatia tarilor romane in epoca lui Mihai Vi-teazul. Manuscrisul 23-17 cuprinde informatii interesante cu privire la situatia din Transilva-nia in 1601 si cu privire la bathlia de la Guruslau, la participarea lui Mihai Viteazul, maims-crisul 2396 contine douã scrisori din Praga, trimise la 15 si 20 noiernbrie 1599, cu informa-ii situatia din tarile rornane, manuscrisul 3015, probabil de la inceputul secolului al

XVII-lea, cuprinde o larga si interesanta descriere a Transilvaniei, iar manmscrisul 1009, pro-babil tot de la inceputul secolului al N.VII-lea, contine un discurs anonim, in limba italiana,despre razboiul din Ungaria si Transilvinia si despre pe care lc deschide el pen-tru lupti antiotomana a puterilor cr i e.

despre

posihi1ititi1e

www.dacoromanica.ro


Alte .A.teva manuscrise ne ofera informatii despre Gabriel Beth len. Astfel, manuscri-sul 2 357 aminteste de intrarea principelui transilvan in Moravia, manuscrisul 2358.contineo scrisoare trimisa de Bethlen regelui Angliei, iar manuscrisul 2391 cuprinde don& scrisori tri-mise de acelasi Bethlen pasalelor turcesti de la Dunare.

Manuscrisul 2 793, de la inceputul secolului al XVIII-lea, cuprinde lucrarea lui AntonioFajardo y Acevedo, intitulata Relaciin de todo el Imperio ototnano dividida en ocho Libros. Inaceasta lucrare, autorul face descrieri ample si exacte, din punct de vedere geografic, econo-mic, social si politic, ale Transilvaniei, Tarii Romanesti i Moldovei. Sunt scoase in evidentabogatia acestor teritorii i importanta lor strategica. pentru Europa Centrala, pentru lumeacrestina in general. Apoi intalnim informatii interesante cu privire la istoria tarilor romane.Sunt amintiti Mircea cel Batran i b&talia de la Rovine, Iancu de Hunedoara i luptele salecu turcii din 144.., 1443, 1444, 1448 si 1456, Vlad Tepc i campania sultanala din 1462,Stefan cel Mare si luptele cu turcii din 1475-1476 si 1484, Petru Rare i campania lui Soli-man Magnificul din 1538, Mihai Viteazul si bataliile de la alugareni i Guruslau.

Tot in fondurile Bibliotecii Nationale din Madrid am gasit editia spanioll a jurnaluluide campanie al lui Bernardo de Aldana, aparut& la Madrid in 1878, sub ingrijirea lui AntonioRodriguez Villa, cu titlul Expedicién del Maertre de campo Bernardo de Aldana a Hungriaen 1548, escrita por Frey Juan Villela de Aldana, su hermano, clérigo de la Orden de Alcdniara.Aceasta lucrare este completata de cele 6 scrisori ale lui Bernardo de Aldana publicate de Pas-cual de Gayangos in Memorial Historico Esparlol, X, 1857. In ciuda titlului, jurnalul de cam-panic al lui Bernardo de Aldana cuprinde evenimentele din Ungaria i Transilvania la carea participat acesta intre 1948 si 1552. Pentru noi un interes deosebit ii prezinta acea partereferitoare la expeditia mi Castaldo in Transiljania din anii 155 1 i 1552. Aldana a fost unuldin principalii comandanti ai lui Castaldo i informatiile sale se constituie intr-un izvor de pri-ma important& referitor la evenimentele din acesti ani. Izvorul este necunoscut in istoriografianoasta desi este, asa cum am aratat, de o importanta deosebita. Jurnalul nu a fost redac-tat de generalul spaniol, ci de fratele acestuia Juan Villela de Aldana, participant si el laexpeditia din Transilvania. Aceasta unica editie, spaniol& dupa care exist& traduceri in lirn-bile polona i maghiara, a trebuit sa fie verificata i confruntata cu manuscrisul original carese aila in fondurile Bibliotecii palatului regal de la Escurial, la cota V. II. 3.

De asemenea am avut posibilitatea sa confrunt cele trei editii ale lucrarii lui Diego Du-que de Estrada (calator spaniol aflat in Transilvania intre 1627 si 1630) din 1860 (Pascual deGayangos), 1956 (José Maria de Cosio) si 1982 (Henry Ettinghausen) cu manuscrisele aflatein Biblioteca National& din Madrid, 2131 si 2498. Din pacate nu am putut vedea un al trei-lea manuscris, aflat in Biblioteca Universitatii din Valencia la cota 887. Lucrarea lui Duquede Estrada, Comentarios del desengarlado de .si tnismo. Vida del mismo autor, este cunoscutain istoriografia roman& datorita unui studiu publicat de Andrei Pippidi in 1982, dar textulintegral referitor la prezenta sa in Transilvania nu a fost publicat.

Lucruri deosebit de interesante referitoare la imaginea rornanilor in cultura spaniolaam putut s& le int&lnesc in mai multe carti rare spaniole publicate in secolele a' XVI-leaal XVII-Iea.

Astfel, Antonio de Guevarra in lucrarea Epistolas familiares, publicata. la Valladolid in1539, referindu-se la anarhia care a urmat dupl hatalia de la Ankara (1402) in Imperiul oto-man , aminteste, foarte pe scurt, de expeditia mi Mehmet I la nordul Dunarii dupa moartealui Mircea cel Batran.

Vasco Diaz Tanco, in lucrarea Libro intitulado palinodia de la nephanda y fiera naciónde los Turcos y de su engaiioso arte y cruel modo de guerrear, y de los imperios, reynos y pro-vincios que han subjectado, y poseen con inquieta ferocidad, apriruta in 1547 intr-un loc nespe-cificat, acord& un We important lui Iancu de Hunedoara. Sunt descrise pe larg bataliile de laVarna (1444) si Belgrad (1456), este scoasa in evidenta vitejia i faima voievodului tran dl-van aratandu-se ca infrangerea din 1444 nu i se datoreaza lui, ci tanarului rege VladislavI al Ungariei. Este amintita, foarte pe scurt, expeditia lui Mehmet II din 1462, aratandu-seca el a cucerit o mare parte din Tara Rom&neasca.

0 all& lucrare importanta este cea a lui Pedro Mejia, intitulata Historia Imperial y Cb-sarea: en /a qual en suma se contienen la vidas y heclws de todos los Cesares emperadores deRoma: desde Julio Cesar hasta el ernperador dirigida al muy alto y muy poderosoprincipe y se-kir nuestro don Philippe, de Espaiia y de las dos Sicilias, aparuta. la Sevilla in1545. Aici sunt amintite razboaiele lui Traian cu Decebal, se face o descriere a Daciei si se ara-IA vechea Dacie se imparte, in epoca in care este scrisa cartea, in trei provincii: Transil-vania, Valahia si Moldova. De asemenea se vorbeste despre Iancu de Hunedoara, despre ori-ginea sa roman& i despre victoriile sale irnpotriva tvrcilor.

Lucrarea lui Vicente Roca, Historia en la qual se trata de la origen y guerras que hantenido los Turcos, desde su comienço hasta nuestlos ticmpis: con muy notables successos que con

Maximiliano:

1

ch

www.dacoromanica.ro

15 Viata stiinfiC 1163

diversas gentes y naciones les han acotencido; y de las costrumbres y vida deltas, Valancia, 1556,contine, de asemenea, o bogat& informatie referitoare la istoria rornanilor, bineinteles in leg1-tura cu cea a Irnperiului otoman. Vorbind despre domnia lui Baiazid I, Roca arati c acestaa cucerit Tara Romlneascl i o parte a Transilvaniei, eroare expliCabi1 (lac& avem in vederedistanta in timp, dar i confuzia cu privire la expeditiile nord-dunärene ale acestui sultan. Foar-te pe larg sunt prezentate luptele lui Iancu de Hunedoara cu turcii. Dupg Ge se arat S. si aiciel Iancu era de origine romank sunt descrise cu multe amanunte luptele sale din 1442, cam-pania cea lung& din 1443, expeditia incheiatä cu dezastrul de la Varna din 1444, bät&lia dela Kossovopolje din 1448 si marea victorie de la Belgrad din 1456. Iancu de Hunedoara esteprezentat mereu in cuvinte extrem de laudative, ca unul din marii eroi ai crestinatatii. Incontinuare int&lnim referiri la Vlad Tepes si la luptele sale cu turcii din 1462. Figura domnu-lui Tani Rominesti apare ca un amestec de cruzime si de vitejie, lucru explicat de autor prinpozitia extrem de dificil& in care se afla acesta. Oricum, este informatia cea mai extinsä des-pre Vlad Tepes pe care o intalnim in lucrArile spaniole ale vremii. Vicente Roca este, dupacunostinta noastrá, i unul dintre putinii autori spanioli din secolul al XVI-lea care arninte-te de Stefan cel Mare. Aceasta se intampla atunci cánd vorbeste de expeditia lui Baiazid IIdin 1484 impotriva Cetatii Albe si a Chiliei. In fine, ultimele informatii despre istoria roml-nilor pe care le intalnim in aceast& lucrare se refer& la expeditia lui Castaldo in Transilvaniasi la ajutorul pe care acesta 1-a acordat lui Radu Ilie pentru a alunga din scaunul Tani Romi-nesti pe Mircea Ciobanul.

Daca la Jeronimo Zurita, in ale sale Anales de la Corona de Aragón, scrise inainte de1580, intalnim foarte putine informatii referitoare la romini, mai ales informatii privitoarela situarea geografica a celor trei tAri romane, cu totul altfel stau lucrurile cu lucrarea lui An-tonio de Herrera, Historia general del mundo, din care primele doll& volume apar la Madridin 160 1, iar cel de-al treilea, in acelasi loc, in 1612. Antonio de Herrera isi incepe sirul deinformatii privitoare la romani prin descrierea geograficA a Transilvaniei, TIrii Romaneqti

Moldovei. Apoi se opreste la acele evenimente istorice pe care le consider& mai importante.Dupä ce arninteste de Dacia si de regele ei Decebal care s-a luptat cu romanii, se opreste laanul 1574 i la lupta lui Ion Vocla cel Cumplit cu turcii. Apoi vorbeste despre evenimentele dinTara Romlneasca si Moldova din anii 1578, 1582 0 1588, dupl care insist& pe larg asupraepocii lr i Mihai Viteazul. In privinta abordärii domniei lui Mihai Viteazul, care nu este dusäpan& la capät, deoarcce lucrarea se cpre.5te la anul 1599, Antonio de Herrera are don& atitu-dini, la fel ca si diplomatia imperiaI i cea spaniola a epocii. La inceput Mihai este privitca un vasal, co un auxiliar al lui Sigismund Bathory, principelui transilvan revenindu-i toatemeritele pentru victoriile impotriva turcilor, dar, dupa 1597, atitudinea se schimb& i Mihaiapare in adevarata sa lumina, ca cel care a condus, dc fapt, lupta antiotomana la Dunareade Jos.

Alte informatii despre ron4ni si spatiul románesc am intalnit la Josepe de Sesse inlucrarea Libro de la Cosmographia universal del mundo y particular descripcidn de la Syria yTierra Santa, Zaragoza, 16 19, informatii cu caracter geografic, 0 la Julian del Castillo in luc-rarea Historia de los reyes godos que vinieron de la Scythia de Europa contra et Imperio Romanoy a Espaiia, con succession dellos, hasta los Catolicos Reyes don Fernando y dem Isabel, Madrid,1624, unde apare aceiasi confuzie ca la Iordanes intre goti si geti (daci).

De asemenea, la Biblioteca National& din Madrid, ca si la Biblioteca Facultatii de fi-losofie si litere am putut consulta bibliografia spanioll i strlina, in general, care nu se intal-neste in bibliotecile din tara.

Un alt aspect important al cercetárilor intreprir se in Spania a fost al studierii preseispaniole cora se gaseste in Biblioteca National& si in cele doll& hemeroteci din Madrid, muni-cipal& si nationa16. 0 informatie deosebit de bogata despre ronani qi despre spatiul rornanescam int&lnit in Gaceta de Madrid", cel mai vechi periodic spaniol, a cárui aparitie se situea-za in 1661. Aici am intalnit informatii referitoare la e renimentele din anii 17 11, 1716-1718,1736-1739, 1768-1774, 1787-1792, 18 12, 182 1, 1829-1830. In alte periodice, cum ar fiEl Imparcial", ABC", Diario de la noche", El Dia', El Pais", El Tiampo", El Li-beral':, La cotización espanola", El Siglo", El Debate", La Epoca", El Herado de Ma-drid" etc., am intalnit informatii cu privire la 1848, 1859, 1877-1878, 19 16-1918 etc.

In Arhiva istorica national& ant consultat mai multe dosare de la sectia Estado con-tirand corespondenta diplomatic& spanioll din Austria, Rusia si Turcia, unde se pot intalninurneroase referiri la spatiul romlnesc: Austria: dosarele 5907 (1780-1799), 5879 (18 12 -18 14), 5886 (182 1-1823), 5876 (1804-1805), Rusia: dosarele 6 123 (1806-18 12), 59 11 (18 11-1812), 6 136 (182'8-1829); Turcia: dosarele 4747 (1792), 4763 (1789), 4748 (1790), 468 1 (179 1),4744 (1784-1790), 4769 (1800), 5955 (18 11-18 12) 5962 (1828-1829).

In Ar.dva General& Ministerului de Externe de la Madrid am consultat coresponden-ta legatiei spaniole de la BucureFti aflat& in dosarul 17 17.

M

www.dacoromanica.ro


Am avut de asemenea posibilitatea O. consult Arhivele Generale de la Simancas undeam gasit informatii bogate despre tarile române in secolul al XVI-lea si la inceputul secolu-lui al XVII-lea. Informatii despre Petru Rams am intalnit in dosarele Venecia, 1314, 1315,13 16; Ndpoles, 1029, 1030; Alemania, 638, 639, 640; despre Despot Voda: Ndpoles, 1053,1054, 1055; Alemania, 680, 68 1; despre Ion Vodi. cel Cumplit, Venecia, 1332, 1333, 1336, 1342;despre Petru Cercel; Napoles, 108 1, 1082; despre Mihai Viteazul: Venecia, 1544, 1545, 1546,Alemania, 70 1, 704, 706; Ndpoles, 1095, 1096, 1097; despre Gabriel Bethlen: Venetia, 136 1,1362.

In ansamblu se poate aprecia cä acest stagiu de documentare i cercetare in bibliotecilearhivele spaniole a fost nu numai util, dar i indispendabil pentru continuarea cercetarilor

in directia relatiilor romano-spaniole i a imaginii romanilor in cultura spaniola. In acelasi timpel, a creat posibilitatea descoperirii unor informatii noi despre istoria romanilor, care nu aulegatura cu Spania, dar care sunt deosebit de pretioase pentru elucidarea unor aspecte isto-rice specific romancsti.

Eugen Denize

OASPETI AI INSTITUTULU DE ISTORIEN. /ORGA": PROF. HALIL INALCIK

In ziva de 4 octombrie 1993 Institutul de Istorie N. Iorga" a fost vizitat de profeso-rul Halil Inalcik, binecunoscut istoric al Imperiului otoman, thruia i s-a decernat titlul deDoctor Honoris Causa al Universitatii din Bucuresti. Dupa. primirea F a de catre conducereaInstitutului a avut loc o discutic cu cercetatorii din clomeniul turcologiei. Cu acest prilej dom-nia sa a relatat despre preocuparile sale actuale, didactice i tiintif ice. 0 atentie speciala afost acordath j olului thrilor romane in comertul transcontinental dintre Orient si Occidentsi stud iilor pon tice.

DONATIE DE CARTI DIN SPANIA

In ziva de 23 septembrie 1993, ca o expresie a bunelor relatii stiintifice existente in-tre Institutul de istorie Nicolae Iorga" i Ambasada Spaniei din Bucuresti, excelenta sa, dorn-nul ambasador Antonio Ortiz a facut o donatie de carte spanioll bibliotecii Institutului. Ace-astä donatie, care cuprinde 43 de volume, are o importanta stiintifica deosebita deoarece vinesa completeze un gol important din fondurile bibliotecii Institutului, acela care priveste carteade istorie spaniola.

Lucthrile care alcatuiesc donatia, scrise de autori spanioli sau stràini, cuprind, practic,intreaga istorie a Spaniei, din cele mai vechi timpuri i pang la evenimentele din zielele noas-tre. In randurile ce urmeath vom aminti doar unele dintre titlurile ce alcatuiesc donatia.

In primul rand am doH s mentionam un Ghid al cercetdtorului pentru Arnivele gene-rale de la Simancas alcatuit de Angel de la Plaza Bores si o Istorie a Spaniei, in 13 volu-me, apäruta sub coordonarea lui Manuel Tufión de Lara. Sunt doua lucrari recente si fun-damentale pentru buna cunoastere a istoriei spaniole si a unora dintre cele mai importanteizvoare ale ei. In acelasi cadru se inscrie i lucrarea lui Luis Suarez Fernandez, Historia deEspafia antigua y media, in don& volume, lucrare ce se remarth printr-un pronuntat carac-ter didactic. 0 lucrare deosebit de importanth pentru evul mediu spaniol este traducerea spa-niolä a operei istoricului italian, Francesco Giunta, Aragoneses y catalanes en el Mediterrdneo,

Foarte bine reprezentata in donatie este cartea referitoare la istoria moderns a Spaniei,de la dornnia Regilor Catolici i pana la räzboiul de independenta impotriva dominatiei napo-leoniene. Putem mentiona aici cartea lui Luis Suarez Fernandez, Fernando el Caldlico y Na-varra, cea a lui José Maria Jover, Carlos V y los espafioles, cea a lui Juan Manuel GonzalezCremona, Carlos V, senor de dos mundos i cea a lui Ernesto Belenguer Cebria, Felipe II ensus dominios jamds se ponia el Sol. De asemenea ne retin atentia lucrarea lui Vicente PalacioAtard, Espana en el siglo XVII, §i traducerea spaniolä a lucrärii istoricului englez David Gates,intitulata La tilcera espaiiola. Historia de la guerra de la independencia.

si

www.dacoromanica.ro

17 Viata tiintificä 1165

Un loc important in donatie ii ocup5. lucthrile referitoare la istoria contemporanI aSpaniei. Putem remarca astfel pe cele cu privire la dictathra lui Primo de Rivera, printre carese numAr5, cele scrise de Teresa Gonzalez Calbet, La dictadura de Primo de Rivera. El direc-torio nzilitar, Genoveva Garcia Queipo de Llano, Los intelectuales y la dictadura de Primo deRivera, 0 Jordi Casassas Ymbert, La dictadura de Primo de Rivera (1923-1930). Textos. Rilz-boiul civil spaniol este prezent prin operele fundamentale ale lui Burnett Bolloten, La guerracivil espafiola, Rafael Abe lla, Finales de enero de 1939. Barcelona cambia de piel 0 Manuel Ru-bio Cabeza, Diccionario de la guerra civil espaiiola. Perioada dictaturii lui Franco este ilus-tratit de luceari ca cele ale lui Josep Fontana, Espana bajo el franquismo, Torcuato Luca deTena, Franco, ,si, per o..., Javier Tusell, Franco en la guerra civil, Luis Suarez Fernandez,Franco y la URSS, precum si de volumul de izvoare Documentos indditos para la historia delgeneralisimo Franco. in fine, pentru perioada post franchista, de democratie pluralist5, intâl-nim lucrarea lui J. A. Gonzalez Casanova, El cambio inacabable (1975-1985) qi pe cea a luiJohn Hooper, Los esparioles de hoy.

In ansamblu, asa cum aratam s't in randurile de inceput ale acestei scurte prezentari,donatia de carte facut5, de Ambasada spaniola Institutului nostru are o mare valoare

completeaza un sector deficitar al bibliotecii i va permite largirea bazei bibliograf ice sidocumentare absolut necesare pentru continuarea si aprofundarea studiilor de hispanisticanu numai din Institut, dar si din tara noastra in general.

Eugen Denize

14 c. 3962

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

RECENZ11

*** Documents greco-roumains, le fonds Mourouzi d'Athenes, volume presentépar les soins de Florin Marinescu, Georgeta Penelea-Filitti, Anna Ta-baki, Fondation Nationale de la Recherche Scientifique, Centre deRecherches Neo-helleniques Académie Roumaine, Institut d'His-torie N. Iorga", Athènes-Bucarest, 1991, 450 p. + X p. iii.

0 binevenita colaborare intre Centrulde cercethri neo-elenice de pe langa Funda-tia Nationala de Cercetare $tiintifica dela Atena i Institutul de Istorie NicolaeIorga" de la Bucuresti, i un aport financiaral Secretariatului general al Elenismului

strainatate care continua traditiaevergatilor a permis scoaterea la ivealaa unei parti a arhivelor Moruzi, care se afla,prin mostenire, in Grecia la familia Zalmis,iar Introducerea ne informeath ca. acest pa-chet" nu reprezintä cleat o mica parte dinarhivele Moruzi din Grecia i Romania.

Pentru a scuti pe cititor de o eventuallprima reactie de deceptie, trebuie sa semna-lez din capul locului ca volumul nu ne aduce(ca bunaoara cele doua volume de Docu-mente privitoare la familia Callimachi" pu-blicate de Nicoale lorga in 1902 1903)documente cu caracter politic 0 diplomaticdin arhiva celor doi domni din neamul Mo-ruzestilor, sau din a altor inalti demnitari,otomani sau moldo-valahi", din acest neamsau inruditi cu el. Documentele ce ni seofera aici, deocamdata doar rezumate subforma de regeste, in asteptarea publicariiintegrate a unora din ele intr-un al doileavolum, privesc aproape exclusiv cateva po-sesiuni funciare ale unei ramuri a Moruzes-tilor, originea acestor proprietati i soartalor dupd epoca fanariotii i pana spre sfar-situl veacului trecut. Odata cunoscuth aceas-ta limitare in timp, si de asemenea in ca-tegoriile de curiozitate istorica", puterndescoperi in acest volum multe motive deinteres.

Intai de toate cum ne-o sugereazaprefata semnath de Dna Loukia Droulia,stranepoata Elizei Moruzi Zaimis, fiica aacelui Alexandru C. Moruzi (1804-1873)care apare ca personajul central al colectieide documente cercetatorul interesat deistoria mentalitatilor, va gag aici, in spe-cial in corespondenta dintre membri fami-liei Moruzi imprastiati in mai multe tclaidupa evenimentele din 18 12 (pierderea uneijumatati a Moldovei) si 182 1 (Revolutiagreceasca), un material pretios pentru a

urmari evolutia familiilor fanariote dupapräbusirea" Fanarului. Nuanta negativape care calificativul fanariot" a capatat-oin istoriografia romaneasca si in subcons-tientul nostru colectiv, a estompat cu vre-mea insemnatatea realä a acestui grup so-cial (cum s6.-1 numirn altfel?) al cdrui rolin administrarea bisericii ortodoxe, in pas-trarea unor crampeie de cultura elenica siin subminarea imperiului otornan nu maieste in general corect perceput (sau, mai sirn-plu: bine priceput) de altfel nici in isto-riografia greceasca. In zilele noastre cel maivajnic aparator apologist Ora la pane-giric al fanariotilor, a fost britanicul A"r-nold Toynbee 1 Cert este ca razboiul de in-dependenta al Greciei, la pregatirea caruiamulti dintre fanarioti jucasera un rol defrunte, a insemnat de fapt sfarsitul roluluilor istoric i spulberarea unui vis secularde reinfiintare a unei imparatii ortodoxe"sub conducere greceasca. Vlästarii marilorfamilii fanariote (Mavrocordat, Moru-zi, Sutu, etc.) sunt admisi parth in silain sferele politice ale primului stat grecescmodern, unde, schematic, putem distingetrei man l. grupari: lupthtorii de pe conti-nent (printre care trebuie socotiti Aromanii),grecii d in insule (cei mai occidentalizati),in fine fanariotii. Probabil nu e o simplaintamplare cá cele trei mari partide de lainceputurile vietii politice a Greciei moderneau in fruntea lor, partidul rusofil pe insu-larul conte Capodistria, partidul anglofilpe Alexandru Mavrocordat i partidul fran-cof ii pe cutovlahul" Coletti. Cu vremea,dezvoltarea sentimentului national in cu-rand, nationalist la fiecare din popoarelece se desprind de stapanirea otomarth, vaface cu neputinta.' dubla apartenenta." spi-rituala. Astfel Aromanii implicati in

ori se vor greciza cu totul, ori vor adoptao atitudine de rezerva sau chiar de ostili-tate fata de noul stat elen, pe and ceiemigrati mai dinainte, ca de pilda Sina sauBellu, baroniti" de austrieci, mai pastreath.

Revista istorica", torn IV, nr. 11-12, p. 1167 1184, 1993

in

poli-tica,

www.dacoromanica.ro

1168 Recenzii 2

timp de o generatie sau douk traditia deevergeti filoeleni. In schimb, incuscririleintre arhontii peloponezieni i familiile fa-nariote se inmultesc: caracteristica in acestsens e nunta cu mare alai a unei EufrosinaSutu cu unul din fiii lui Petro-bey Mavro-mihali (un frate al ucigasului lui Capodis-tria). Moruzestii de asemenea se inrudesccu familii ca Mavromihali sau Zalmis, althfamilie de arhonti din Morea, hogeaba§i ere-ditari de Kalavrita.

Cat despre fanariotii stabiliti in Prin-cipate, unii vor pästra o vreme un fel dedubla identitate, altii vor avea de optatde la inceput intre Atena i Iai sau Bucu-resti. Pe masura ce se consolideath statelemoderne dupa modelul Frantei jacobine,simtamantul vag de dubla apartenenta vafi tot mai greu de conceput. in mod fatalva veni momentul unei alegeri. Unele dinaceste familii se intorc definitiv in Grecia,ca de pilda Ipsilanti. Allele se scindeathIn doul ramuri, una greceasca, alta roma-neasca (Mavrocordat, Sutu) ba chiar intrei, greceasca, romaneasca i ruseasca (Mo-ruzi). Altele in fine Oman in tar& (Caragea,Racovita, Callimachi dar pentru ultimeledoua era si firesc). Corespondenta intre mem-brii familiei Moruzi, unii stabiliti la Atena,altii la Iasi sau la mosii din nordul Moldo-vei, altii thmasi pe 'mosiile din Basarabia,ne permite sä intrevedem aceasta luptainterioark aceasta ruptuth de identitate

probabil, documentele integrale vor fiin acest sens si mai evocatoare. Nepotulde fiu al lui Alexandru Vocla, AlexandruC. Moruzi, pomenit mai sus, posesor sauadministrator pentru familie a unor mosii dinMoldova insumand 31 000 de hectare, eun gospodar priceput, agricultor de tip mo-dern, legat de mosiile unde locuieste i pecare le administreaza. Nu cred sa fie nevoiepentru intelegerea mentalitatii 1111 A.C.M.,cum sugereaza Anna Tabaki, de o evocare amentalitatii aristocratiei rusesti, poate fivorba cel mult de o similitudine. Cu multinainte de o posibila influenth ruseasck ob-servatori straini, ca francezii d'Hauterive

Parrant, subliniau buna gospodärire amosiilor de catre boierii moldoveni, in con-trast cu absenteismul" adesea observatla marii boieri munteni. Cunostintele econo-mice ale lui Alexandru M. sunt atat de apre-ciate, incat in 1861 Cuza Voda II ia ca prim-ministru i ministru de finante al Moldovei.(Sugerez colegilor carora le incurnba greauasarcina de a redacta noile rnanuale scolarede istorie nationala, th publice, printre ilus-tratii, i decretul reprodus in facsimile laultima pagina a cArtii, decret emis de Alexan-dru loan Cuza la 5 Octombrie 1861: iathguvernul Moldovei sub acest Domn patriot

boier de clasa a 2-a si francmason declasa 1-a , sase ministri apartinand totiunor foste familii domnitoare, doi Canta-cuzini, doi Ghiculesti, un Moruzi i un Sutu,ba chiar toti sase de origin a. greceasca, maiapropiath sau mai departata, daca tinernseama cã cei doi Ghica din Moldova erau,in linie barbateasca, la a patra generatie,drept Sulgearoglu I Ar mai ramane de la-murit de ce, la trei ani dupa suprimarealegala a cinurilor boieresti, trei din acestisase vlastari de neam domnesc sunl cali-ficati printi", neologism neobisniut in ter-minologia romana de cancelarie. Cred, in.orice caz, ci. tinerii nostri liceeni ar capata,cu aceasta singura pagina, far. comentarii,o imagine mai nuanl.ati, a procesului deprefacere a tarii, intre epoca fanariotaepoca contemporank ..).

Alexandru Moruzi, cAsatorit de don&ori in marea boierime moldoveana (Rosetti,Sturdza), n-a avut cleat trei fete, toatetrei casatorite in Grecia, i ca un Mout, incele trei categorii pe care le-am dcosebitmai sus: una, Eliza, cu omul politic de ori-gine peloponeziana Trasibul ZaImis, alta,Zenaida, cu fanariotul de origin& roman&Teodor Callimachi, alta in fine, Aspasia,cu contele Spiridion de Roma, patriciandin insulele ioniene (nepotul ei de ilia.,Kiriakouli Mavromihali, condiscipolul menintr'un liceu parizian in anii 1930, fiindomul care mi-a inoculat din adolescent&virusul genealogomaniei"1)

Dupa moartea lui Alexandru Moruzi,sub influenta mai cu seama a lui TrasibulZalmis, mostenitorii vând cu incetul toatemosiile din Moldova si se taie astfel legatu-ra, si de interese i de sentimente, cu tarileromane. Caracteristic al noului patriotismexclusivist, e blestemul pe care Trasibul Zal-mis 11 inseamna in testamentul siu impo-triva urmasilor sai care s'ar lasa ispitiisa se aseze la mosiile lor din Moldova (Da-ca vre-unul din fiii mei, incalcand poruncilemele, se stabileste in Moldova, el va pierdebinecuvantarea men") !

in schimb, descendenta fratelui lui Alex-andru, Panait, a ramas in tath i prin inru-diri cu familii ca Sturdza, Ghica, Rosetti,Cantacuzino, Balaceanu, Bals, Stirbei,fost complet romanizata si a dat in vremeanoastra personalititi ca generalul Gheor8beMoruzi pe care imi amintesc ca-I califimsemaresalul Antonescu ca ofiterul care tinusecel mai frumos regiment din tark sau fiulacestuia, doctorul Alexandru Moruzi, nundin gloriile medicinei romane din perioada .interbelica, i sora lui, Maria, maritati. Braeeseu, conducatoarea unui serviciu de Cruc-Rosie pe frontul rusesc i, mai tarziu, inexil, presedinta comitetului de asistent&al refugiatilor romani. Un var prirnar al lui

a.

si,

si

www.dacoromanica.ro

3 Recenzii 1169

Alexandru C. M., tot Alexandru (18 17-1878)intors din Rusia in tarA, a scris interesantelucrAri de economic, i un nepot al lui, Di-mitrie (1850-19 14) a scris romane cu vd-dit iz anti-rvsesc. De aceea regret cA, pentrusimplificare, s'a limitat tabloul genealogicla generatia copiilor lui Alexandru Moruzi,cand genealogia intreagA era de fapt dispo-

-nibilä in cartea unuia din co-autori (FlorinMarinescu, Etude- ginialogigue sur la familleMourouzi, Atena, 1987). Acele dovezi de-total& integrare la ratnura romAneascA afamiliei au fost astfel, involuntar, ocultate.

E poate cazul sA. reamintesc in treacAtsi de suspiciunea care apasii, mai departeasupra fratelui lui Alexandru VodA, mareledragoman Dirnitrie Moruzi, decapitat laConstantinopol la 25 Octombrie 18 12, in-vinuit de a fi indemnat pe Turci sA cedeveRtisilor Basarabia pentru a grAbi incheie-rea plcii de la Bucuresti. document publicatrecent ne aduce elemente noi (multumescpe aceastA cale lui Sergiu Iosipescu care mi-asemnalat articolul in care a fost publicat:Chantal Lemercier-Quelquejay, La Russie,la France et la Turquie ci la veille de la cam-pagne de Russie, in Cahiers du monde russeet sovietique", VI, 2, 1965). Este vorba deun raport, inedit pAnA atunci, al unui pleni-potentiar otoman la negocierile de la Bucu-resti (neidentificat) cu data de 26 aprilie18 12, din care reiese cA insArcinatul cu Afa-ceri francez la Constantinopol (marchizvl

-de Latour Maubourg, un nepot al genera-lului napoleonian) prirnise dispozitiuni dea dezvAlui Portii intentia Frantei de a de-clara fazboi Rusiei, dar Divanul, conside-rand ca in caz de victoria asupra Rusilor,Napoleon ar fi reprezentat pentru impAratieo §i mai -mare primejdie decat Rusia, hota-rase, in deplinA cunostinfa de cauzA, semna-rea imediata a pAcii, cniar cu pretul uneicesiuni de teritoriu. La lumina acestui do-cument, Dimitrie Moruzi, contrar tczei sus-tinute de Langeron in a doua parte a Memo-riilor sale, apare, in drama cedarii Basara-bieiz ca un simplu tap ispasitor".

In altA ordine de idei, ca o dovadl a cul-turii multora din Moruzesti si a gustului lorartistic, cine mai stie azi ca primul achizi-tor al celebrei Venus din Milo" dupA dez-groparea ei a fost un Moruzi, i a la desco-perirea ei de cAtre Dumont d'Urville, a tre-buit o interventie diplomaticA pe lAngl Sul-tan ca sd fie cedata" regelui Frantei Louis-Philippe... si s-o vedem azi la Luvru?

Documentele prezinta, fara indoiala, mul-te alte zone de interes: informatii privitoarela metodele agricole, la raporturile intreproprietari, arend'ii0 si -Ward, aspectelefinanciare ale exploatarii (rata dobAnzilor;cine sunt financiarii", inlocuirea grecilorxi. bastinasilor prin evrei la mijlocul veacu-

lui trecut, etc.). Izbitoare, intre altele, elipsa permanentA de numerar la acesti lati-fundiari chiar cand locuiesc intr-un coltde taxa', cum e cazul bAtranei Rallou (Ra-luca) Mavrocordat Moruzi, hArtuita de cre-ditori pentru datorii de zeci de mii de ruble.Apoi nesfirsitele procese de mostenire sauhotArnicie pe care le putem urm4ri chiarin veacurile anterioare, din cauza lipsei,in dreptul nostru vechi, a notiunii de au-toritate a lucrului judecat". Acceasi pricinAse judecl uneori pe mai multe generatii,sub mai multi domnitori. De unde i ne-evoia de a 'Astra cu sfintenie vechile hrisoave,adesea cu i niai mare grijA in sipetele ye-chilor rAzesi decAt in podurile conacelorboieresti. Asa, se explica faptul ca aceastacolectie de documente care privesc maitoate niste proprietAti intrate in posesiuneaMoruzestilor abia la sfarsitul veacului alXVIII-lea sau chiar la inceputul celui deal XIX-lea, incepe cu un hrisov dat de Ste-fan cel Mare lid Harman, parcalab de Ce-tatea Albil", in 14781 Iar urnatorul, totde la Stefan cel Mare, din 1488, e primapies1" din dosarul mosiei Zvoristea unclelocuieste in 1846 mai sus pomenita RallouMoruzi! In treacAt fie zis, i tiintele topo-nimiei i onornasticei pot gAsi aici materiede interes: toponimul Zvoristea vine, fArAindoia16, de la un sl. dvori,ste, care in unclelimbi slave moderne inseamna. curte", darin documentul din 1488 satul e cumpAratde Domn (pentru o danie manAstirii Mol-dovita) de la nepotii unui Dvoriste edeci vorba aici de un antroponirn I

In alte cazuri surprindem continua ero-ziune a proprietatii razesesti: la 1 noiem-brie 1782 Alexandru VodA Mavrocordat(poreclit Deli-bey) cumpara de la rliesi.

Furceni, Sarateni, BAlaseni i Cre-meneni, care, dupd mAsurile ce ne sunt datein stanjeni, reprerinta mai multe sute dehectare. Ni se cla i pretul: 50 de a,ri iadicl lei stanjenul. Pe l'angA fepo ncnulde saracire a rAzesimii, surprindein aici,la familiile fanariote, chiar la prima dintreele, Mavrocordatii, grija de a-si asigura ocat mai largl instal-ire in mosii, caci Oman-tul a ramas chezAsia unei averi stabile, sisemnul, de neocolit, al nobletei: 1 oieria,adica rangul boieresc, nu-i de ajuns, le tre-buie mosia, i adesea si intrarea prin cAsA-torie intr'un nean, de boieri pamanteni.Nu lipsit de interes e i faptul cIt aceastacumparare se face cu bani de imprumut,garantati cu ipoteci pe alte mosii... pecare urmasii vor trebui sIt le vAndA pentrua onora ipotecat Adaug cl rezumatul nespune Alexandre Constantin Mavrocordato,beizade", rand de fapt, la data indicatil ein scaun de vreo sase luni. Nu mai insistasupra nesfarsitelor procese ivite in urma

Un

moiile a

www.dacoromanica.ro

1170 Rccenzii 4

acestor cumparIri sau a unor danii sau aunor mosteniri san a unor confiscgri pentruhainie" (de pilda moii1e lui Stefan Stir-cea confiscate din porunca lui ConstantinVoda Cantemir doc. 33, p. 90). George laPenelea-Filitti rezuma foarte clar uneledin aceste litigii, de o complexitate juridicaextraordinarg, cum e de pildg cel care opu-ne timp de zeci de ani (1823 1873 ojumatate de veac I) pe mostenitorii Moruzicompnitatii luterane din Iasi pentru unteren la Copou. Inca si mai incalcit e Firulde procese privitoare la mosia Sarata dinBasarabia, cumparata tot de MavrocordatDeli-bey in 1783, procese care ar putea ins-pint pe tin romancier! (In treacat imi punintrebarea dacg cei doi principali adversariai Moruzestilor in acest proces, Ion si Scar-lat Pruncu, apartin familiei de mari negus-ton armeni, dintre care o ramura a fostinnobilata in Bucovina de catre austrieci,devenind baroni von Prunkul"). Dar po-vestea cea mai pasionantä ramgne cea amosiei Zvoristea, pomenita mai sus, a careilenta comasare" o putem urmgri pesteveacuri, mai cu seam& intr-un sir de proceseintentate de setrarul Petru Kesko, sau Ches-cu. Putini li mai amintesc de acesti boierimoldoveni, de indepartata origin& cAza-ceasca (ante 1600), care urea in sec. XVIIItreptele mariler boierii si se inrudese cuneamuri mari ale Moldovei. Petru Keskoe strgbunicul acelui Pavel Kesko, ofiterin armata tarului si a carui fiica, Natalia,va fi sotia regelni Milan Obrenovici al Ser-biei cu destinul zbuciumat pe care-1 slim.Cartile de istorie sgrbesti i cele in limbioccidentale, cAnd evoca pe regina Natalia,vorbesc toate de fiica unui ofiter al tarului,ba chiar a unui ofiter rus", nici una nuspune a era romfinca si din neamuri mariboieresti (mama Sturdza, o bunicA Ghica,cealaltg Bals). Dar aceasta e doar una dinmultele digresiuni genealogice pe care lepoate inspira prezenta colectie de documen-te. (De pilda in marturia data la 16 octom-brie 1786 de mazilul Constantin Sangiorz"

doc. 124, p. 115 trebuie a fie vorbade un strarnos al lui Alexandru Saint-Geor-ges, neobositul colectionar, si al frateluisau vitreg, prof esorul Ion San-Georgiu;familia, de indepartata origin& ungarg, de-cazuse atunci la rangul de mazili, dar insec. XVII se inrudisc cu domnitorii StefanTomsa i Gheorghe Ghica.

Semnalez de asemenea alt arnanunt, deastg data nu genealogic, ci heraldic: frumoa-sa pecete a lui Alexandru Voda Moruzi din1802 reprodusg pe coperta volumului,prezinta o coroana cu cinci fleuroane, treicu frunze de stejar (sau flori de crin ?), dougcu bumbi, coroana care in heraldica occiden-talk in orice caz in cea franceza, e coroang

de marchiz. M-am intrebat o clipa dacg nuera vreo inovatie de a lui Moruzi, dar amgasit aceeasi coroang de marchiz cu aproapeo jumgtate de veac inaintea lui, de pildain hrisoave ale lui Grigore III Ghica, decide atunci se parasise in pecetea domneasca

vechea coroana inalta a primilor dornniBasarabi i coroana inchisa a BrAncoveni-lor i Cantacuzinilor; oare sub influentasecretarilor francezi" ai domnilor fanario-ti? care sg, nu fi catadicsit sa acorde hos-podarilor moldo-valahi" nici macar coroanaducall ci abia cea de marchiz, chiar dacali se conceda de catre cancelariile europenetitlul de Altetg Serenisima? Pun intreba-rea heraldistilor nostri. Orisicum, aceastgincongruent& heraldica se reggseste cu pri-sosintg in epoca aceea in pajurile marilorfamilii boieresti care-si vor auto-confericoroane de tot soiul, nesuferind ca putineleneamuri innobilate de impgrat, ca de pildgDudestii, sa fie singurele indrituite im-podobi blazonul cu coroang de conte, ba-ron sau cavaler.

Trebuie spus in siArsit un cuvant de laudadespre excelenta prezentare grafica a, volu-mului i despre tot aparatul critic, cu atatmai meritoriu Cu cat docurnentele sunt seri-se, ni se spune, in sapte limbi: rornana, greaca,franceza, italiana, rusg, german& i ivrit.A fost uitata o a opta, slavona de cancela-rie care apare in cateva din primele 24 dedocumente. Pe de alta parte, cred ca arfi fost mai bine sa se evite intr-un text fran-cez termenul ,,ivrit" care nu se afla in niciun dictionar francez si care, chiar la noi,e prea cunoscut, termenul curent fiind aziidi§ (din ger. jadisch prin intermediarul fran-cez yiddish Inca o dovada intre altelea influentei coplesitoare a lirnbii francezeasupra limbii noastre contemporane). Evorba de cele sapte documente din 1886(regeste intro nr. 1018 si 1042), socoteliale firmei Regenstreif & Kdnig in dosul ca-rora se afla notite care sunt calificate aicien hébreu", ceea ce este, cred, o calificaregresitg: ma indoiesc, intr-adevar, ca negus-tori evrei din nordul Moldovei si-ar fi scrissocotelile in ebraica, limba moarta cu sutede ani inainte de Christos i pastrata doarin Sfintele Scripturi pang, la resuscitarea"ei in Statul Israel modern. Trebuic sa fievorba deci de note en yiddish" iar nu en?Jaren".

Critici mai severe as aduce c . or treipagini ale Glosarului, menit hide& te saexplice grecilor i strainilor anumiti t rmenispecifici rorugnesti. Cu toate ca aflam cala redactarea lui s'au consultat sapte lu-crari stiintifice de prestigiu, pentru multedin cuvinte am gasit definitii contestabile

etimologii invechite (11sAnd de o parteobservatia cg textul francez al glosarului,

-

www.dacoromanica.ro

5 Recenzii 1171

probabil, n-a fost supus corectorului fran-cez care n-ar fi lasat sa. treaca greseli re-petate, ca de l'hongrois" in loc de GUhongrois" i spiritueuses" in loc de spi-rituenx", precum i cateva stangilcii destil care nu se potrivesc cu calitatea gene-ralka cartii). Despre ban ni se spune ca vinedin sarba, ceea ce este foarte putin proba-ba; banul pare sa fi fost un Malt dregatorla Avari, trecut la Croati si.preluat de Un-gur/ pentru capetenia unui tinut de granita(san *tared), de pildä Croatia sau banatulSeverinului, tinut cu lirnite variabile, inBanatu/ sl Oltenia noastra.; acest Banat,disputat la urma intre regii Ungariei si primiinostri voievozi unificatori, a dat nasterebanatului Craiovei, iar nu vreo ilnitatiesarbeasca. Pentru bdtrern ni se spune dulatin betranus", form& latinä tarzie care nuse gaseste in mai nici un dictionar latinmu poate evoca cititorului, oricat de cult,evolntia semantic& a cuvantului veteran";ar trebui spus: du lat. veteranus (bas-latinbetranus), i definitia n-ar trebui sa se limi-teze la intelesul derivat i rarisim capatatin dreptul razasesc. Pentru slavisme, Cade pildä clucer, , a fi preferat ortografia cu-rent& la bulgari sau sarbi, cum ar fi Akin-ear, in loc de transcrierea Kluciar, care nue nici slava nici romaneasca. Hotarnicie :nu acest substantiv derivat vine de l'hon-grois", ci radicalul din care e tras, hotar.Cat despre medelnicer, , nu cred s poata,veni din ungard, deoarece medelnita, lighe-anul in care isi spala Vod. mainile, e uncuvant slay. Etimonul turcesc din care setrage termenul mazil , nu e inazil ci

fiindca e vorba de un boier decazut dindregatorii, a fi preferat in franceth, pentrutermenul boier, ortografia boiar", mai apro-piath de pronuntarea romaneasca si de ori-ginalul bulgaresc boljar, decat boyard" pe

care francezii ii pronunta boaiar" si carele evoca inevitabil nobletea ruseasca, casi cind noi de la nisi am fi preluat termenul.Mai grava mi se pare revenirea, pentru ca-teva cuvinte ca mosie, la teza originei alba-neze, de mult parasite de aproape toti lin-gvitii , nu numai din motive delogick ci din motive de strict& stiinta lin-g ristica, in favoarea tezei unui trunchi comuntracic (sau iliric). Ideea CS. notiuni funda-mentale ca mos, mosie, mosnean, au pututfi transmise prin simpla vecinatate (ipote-tica) cu o populatie albaneth, era de-a drep-tul aberanta. Etimologia maghiara a ter-menului razes, e de asemenea contestata azide mai toti lingvitii nostri, 1 fiindcaung. riszes n'a avut niciodath un intelessocial in Ungaria, 2 fiindth legile foneticede trecere de la ungara, la romana se opunacestei etimologii. De zeci de ani se propunalte etimologii (pol., lat., turc.), in fine ipo-teza cea mai plauzibila e o origine autoh-tona, ca sinonirnul sau mosnean. Cel maiprudent e sa se punk étymologie inconnue".La parcalab propun: de l'all, burg-graf par l'intermédiaire du hongrois par-holdb" . Pentru stanjen se poate da o deli-nitie mai pi-tin vaga decat unité de su-perficie qui varie selon la region et le temps"deoarece cunoastem care era másura stan-jenului in Moldova de la inceputul sec. XIX.In fine, o etimologie albaneza pentru ciocojmi se pare cu total inadmisibil& data hindaparitia cuvantului la o epoch tardiva, a-ropape de epoca noastra; propun: étymo-logic incertaine, probablement du nom d'uneespece de corbeau au long bec (bec = cioc,cf. alb. &A).

Cred ea in volumul 2 pe care-1 astepthmcu mare interes, glosarul ar trebui temei-nic revazut.

Neagu Djuvara

*** Risorgimento Italia e Romania (1859-1879). Esfierienze a con-fronto, a cura di Giulia Lami, MilanoBucure§ti, 1992, 334 p.

Prezenta culegere de studii contine co-municarile istoricilor romani i italieni pre-zentate la Congresul international Italiae Romania dal 1859 al 1879 . Unita nazio-?tale e politica europea. (Italia si Romania1859 1879. Unitate nationala si politicaeuropeana ), desfasurat la Milano in perioa-da 2-3 iulie 1879, sub auspiciile Centruluiitalo-roman de studii istorice, Centruluide studii pentru Europa orientalä 0 ale Mi-nisterului de Exierne italian.

Semnificatia procesului de constituire astatului modern roman si italian este su-bliniata de Bianca Valotta Cavallotti in in-

troducerea culegerii, iar binecunoscutul po-litician Giovanni Spadolini, in cuvantulde deschidere adresat participantilor sur-prinde afinitatile celor dona spatii latine.

Comunicarea istoricului roman Dan Be-rindei Politica externa a Romaniei de laindependenta nafionala la Triples Aliantel(La politica estera della Romania dall'in-dependenza naziowle alla Triplice Allian-za ) a constituit un prilej de sinteth a diplo-matiei romanesti in perioada Crizei Orien-tale" (1875 1878) 0 dupa Congresul dela Berlin.

p

maul.

www.dacoromanica.ro

1172 Recenzii 6

Principalclor tendinte din istoriografiaitaliana de abordare a Risorgimento-ului

catolica, marxista, democrat-radicallle este dedicat studiul lui Giuseppe TalamoIstoriografta italiand dupd cel de-al doileardzboi mondial asupra procesului de unift-care nationald (La storiografia italiana delsecondo dopoguerra sul processo de unifi-cazione nazionale).

Constituirea i evolutia sistemului ins-titutional sunt teme abordate de Virgil Can-dea si Carlo Ghisalberti. Astfel in comuni-carea Formarea sistemului socio-politic alRomdniei in perioada 1859 1879 (La foi-mazione del sistema socio-politico della Ro-mania nel periodo 1859 1879 ), istoriculroman surprinde cfortul reformator al dom-niei lui Al. I. Cuza si importanta Constitu-tiei din 1866. Carlo Ghisalberti in studiulFormarea eistemului politico-juridic i so-cial italian de la unificare piind la preluareaputerii de cdtre stdnga (La formazione delsistemo politico-giuridico e sociale italianodall'unificazione all'avvento della sinistre)analimaza influenta francezO in adrninis-tratia si justitia italianä, importanta votuluiplebiscitar in procesul de unificare i ro-lul parlamentului in proclainarea regatului.

Comunicarea lui Domenico Caccamo Ita-lia, problerna Venetiei i Principatele Danu-biene (1861--1866) ( L' Italia, la qustionedel Veneto e i Principati Danubieni 18611866 ) a lost apreciatO drept un act decuraj" de istoricii romani prezenti la Con-gres, deoarece trateaza, un aspect delicatal relatiilor romano-italiene: incercarea Re-gatului ltaliei de a obtine Venetia prin com-pensarea Austriei in rasärit cu PrincipateleDanubiene. Se prezinta pozitia diplomatieieuropene din epoca in legatura cu schimbulVenetia Principate.

Activitatea colonelului italian BaldassareAlessandro Orero in Comisia europeanä dedelunitare a frontierei sudice romane inperioada septembrie-decernbrie 1878 este 0-'1 iectul studiului lui Antonello Biagini Ita-ha si delimitarea frontierei cu Dobrogea (L' I-talia e le delimitazione del confine in Dobru-gra). Irrportanta lucrárii const a. in docnmen-tatia inedita sapte rapoarte ale colonc-lului Orero catre Ministerul de Externe ita-lian si in prezentarea lticrarii mai putincunoscut- a militarului peninsular Note decdidtorie in Peninsula Balcanicii. (Note diviaggio nella penisola dei Balcani ).

Alexandru Balaci, renumit specialist alcontactelor culturale româno-italiene reu-seste o succintä dar relevanta incursiunea acestora in comunicarea Sui confetti cul-turali fra Italia e Romania (Despre contac-tele culturale dsntre Italia si Romania).

Pasquale Buonincontro prin cornunica-rea Unirea Principatelor Danubiene in do-

cumentele diplomatice napoletane ( L' Unionedei Principati Danubiani nei documenti di-plomatici napoletani ) surprinde pozitia. am-basadorilor Regatului color Dona. Sicilii dinConstantinopol, Viena, St. Petersburg inlegatura cu lupta unionista.

Cunoscutul exeget al lui Marc Anto-nio Canini, Francesco Guida a prezentatlucrarea Marc Antonio Canini si Romeinia(Marco Antonio Canini e la Romania).Activitatea politick, culturall a lui Caniniva fi profund marcata de contactul cri spa-tiul rornanesc spre sfarsitul vietii, fund pro-motorul entuziast al unui plan de emigra-tie italiana in Dobrogea.

Presa inilanezd probletna independek-tei romdise ( 1875-1879 ) (La stampe nii-lanese e ii prob(ema dell'independenza remena1875 1879 ) constituie o analiza Impla

profunda a istoricului Davide Pinardiinchinata reactiei opinici publice in legatu-rä cu tulburärile din Balcani, ce prevesteauo noul confruntare militara ruso-otortiana.Studiul debuteaza cu prczentarea 'preseimilaneze, exponenta a curentelor politicemoderate, catolice, de stanga. Davide Pi-nardi surprinde pozitiile diferite ale tirin-cipalelor cotidiene fat& de evenimCntelebalcanice, atitudini cc oscilau intre refrauloricarei incercari de dezechilibru european

adiniratia fata de pozitia Romaniei, Witde comportamentul armatei rornane.

Comunicarca Opinia publicd italiandformarea statullii smiler roman in viziuneaprincipalelor reviste 1856-1879 (L'opinionepublica italiana e la formazione della statounitario romeno attraverso la principati ri-viste 1856-1879 ) de Michele Frisio recon-stituie activitatea publicistica a filoromani-lor G. V. Ruscalla Tullo Massarani, M. A.Canini, Arturo Graf.

Contactele dir tre emigratia romanacercurile mazziniene ce gravitau in jurulComitetului Central Democratic Europeande la Londra, implicarea romanilor in orga-nizarea declansarii nnei revolutii general-europene, constituie obiectul comunicarii pre-zentate de Cornelia Bodea: Interferente re-volutionare románo-mazziniene dupe': 1848 ( In-terferen..e" rivoluzionarse ronieno-niazzini en edojo il 1848).

Dan Berindei in comunicarea Procesulde Unificare a Pr incipatelor duncireneoriginea unit6tii nationale (Il processo diunificazione dei .Thincipati Danubiani e l'a-vvio dell'unita nazionale) demonstrear,1 per-manenta ideei de unitate nationala in is-toria moderna a românilor, evidentia21. prin-cipalele momente ale Risorgimento-ului"rornanesc in strangt legatura cu evolutiaraporturilor ruso-turce.

Enrico Decleva se dovedeste a fi un stra-lucit urmas al lui Frederic Chabod in ana-

;i

si

,si

,s i

ti

ti

www.dacoromanica.ro

7 Recenzii 1173

liza politicii externe italiene. Astfel in omu-nicarea Politica externd §i politica internciitaliand la o riginile Triplei Alia,* (Politicaestera e politica intera in Itallia alle origini de-lla Triplice Alleanza), analizeath aderareaItaliei la intelegerea germano-austro-ungathprin convergenta factorilor interni si externi(evolutia partidelor politice, noile orientariale diplomatiei europene dupa Berlin, ex-tinderea influentei francere in Tunis, in-talnirea de la Viena intre Umbeto I si Franz-fosef).

Dorinta Vaticanului de a-si extinde in-fluenta in Europa Orientala in conditiileslabirii puterii temporale papale si a uneinoi ofensive a panslavismuhn dupa 1875este surprinth de Rita Tolomeo in comuni-carea Vaticanul, criza orientald si Romciniain corespondenta nunOatuni din Viena (InVaticano, la crisi d'Oriente e la Romanianell corteggia della Nunziatura di Vienna ).Destinul catolicismului din Ron &ilia este

dezbatut in ampla corespondenta a nun-tiului apostolic din Viena, Lodovico lace-hini, unde apare ideea constituirii unei ierar-hii catolice in regatul danubian.

0 comunicare deosebit de utila pentrucei pasionati de studiul relatiilor diploma-tice romano-italiene este cea a lui EnricoSerra dedicata Fondurilor arhivistice despreRonulnia existente le ldnga Min'sterul deExteine (I Fondi archivistici sulla Roma-nia esistenti presso ii Ministero degli Es-teri ).

Discutiile pe baza comunicarilor prezen-tate au fost pasionate, remarcandu-se prininterventii Dan Berindei, Renato Mori, Re-nato Risoleti, Valdo Zilli, etc. Concluziilelui Brunello Vigezzi, presedintele Congresu-lui deschid noi orizonturi de cercetare studii-lor romano-italiene in cadrul generos alistoriei europene.

Tomi Raluca

*** Isloria Romanilor (din cele mai vechi timpuri pind la Rcvolulia din 1621 ).Manual pentru clasa a XI-a; autori: A. Pascu (p. 3-178), B. Teodo-rescu (p. 178-308) si M. Manca (p. 309-367), Bucuresti, 1992, 368 p.

Acest vrolun , avand un caracter pro ri-zoriu, a fost discutat fugitiv si la TVR inluna mai 1993. in cele de IT ai jos nu voi re-liefa meritele lvcr.rii, ci doar imperfectiuni-le ei, evident nv exhausti r. Si aceasta numaicu intentia sincera de a ajuta la perfecti-onarea manualului in caura.

La pag. 5 (prima nota de la subsol),etimologizarea termenului autohtoni" esteconfuth; autohtoni cunt se stie inseam-

pamanteni, indigeni.Crestinarea bulgarilor (p. 6 si 176) a

avut loc mai exact in anul 864 (cf.G. Ostrogorsky, Storia dell'impero bison-lino, Torino 1972, p. 2 10 si 277, nota 63).

Lectia intitulath Izvoare i istoriogra-fie" (p. 11-20) mi se pare prea detaliata,ea avand trasaturile unei prelegeri adresatestudentilor de la Istorie. Aceeasi remarca

pentru materialele din paginile urmatoa-re (0.11it la geto-daci). In cadrul Preisto-riei" (p. 22) se aminteste de antropogeneth(sinonim: antropogenie, de la gignomai :a deveni, a naste, a face etc.), in timp ceantropogonia" (neamintith) constituie ex-plicatia religioasa privind aparitiaIn acelasi context, insa, este mentionat5.expresia maimuta". Fireste, problema apa-ritiei omului cuprinde (din punct cle vederestiintific) nu putine necunoscute. Spre exem-plu, in DictionVul de filosofie Larousse(autor Didier Julia, Paris, 1984, p. 59) citim:neo-darwinisrnul i evolutionismul modern

recunosc un paralelism in evolutia specii-Mr: de pilda, specia C maimuta s poate evo-lua insa nu va produce nicicand decat omaimuta, si nu o specie noua omul".Nu este lipsit de interes sit aratam ca gene-ticianul C. Maximilian (Drumumle speran-Pei, Bucuresti, 1989, p. 108) inregistrandun eveniment cu totul caracteristic spe-ciei noastre" ajunge la concluria decon-certanta: din nou suntem unici. Dar nustim de ce". Alte caracteristici umane sin-gulare, inexplicabile la prima vedere sauchiar insurmontabile in stadiul actual al

dintre toate fiintele numai omullesing ; apoi pozitia lui bipeda, implicit ver-ticalitatea perfes,th, desi nici animalele, niciplantele nu gandesc, ele pot fi influentatede gandurile omului... (M. Serban, Omulci astrele, Cluj-Napoca 1986, p. 186, 172 si200; D. Constantin, Intel igenta materiei,Bucuresti 1981, p. 237). Despre istoriile na-turale a se vedea si R. Aron, Introductiona la philosophic de l'histoire, Paris 1981,p. 27 si urm. intr-o carte destinata studen-tilor, J. Delorme (Chronologie des Civili-sations, ed. III, Paris 1969, p. 24 si urm.) ex-pune succint istoria straveche incepand cuanul 35001. H.! in cazul nostru repetse cuvenca sa fi fost prezentate lucrurilemai sumar, mai spatiat, fiind vorba de nisteinformatii oferite liceenilor.

Privitor la Protoistorie" (p. 53 si urm.).nu stiu daca e consult a se mai folosi ter-

(

omulni.

na:

oi

ofiinteii

www.dacoromanica.ro

1174 Recenzii 8

menul, el fiind din ce in ce mai rar utilizatde istoriografia romaneasca actuala (v. Dic-lionar de istorie veche a Romciniei , coord.D. M. Pippidi, Bucuresti 1976, p. 492; lapag. 488, despre preistorie).

In ce priveste pe zeul suprem al strAmo-Olor (p. 66, 73, etc.), sa-mi fie permisdup. ce in 1972 am redactat o tee. de licen-ta cu acest subiect a trimite (pentru adi.u-gin i literatura) la un torn ce mi-a aparutla Timisoara in 1990: Contributii la istoriaBanatului (in continuare, Contributii), p.27-29. Acolo specificam ca apelativul

cu pricina a circulat in trei versiuni:Salmoxis, Zalmoxis i Zarnolxis, i ca daciipronuntau cu siguranta Zamolzis" (= zeulpamantului . Tot acolo despre Gebeleizis(nu Nebeleizis, cum e transcris la pag. 85din Manualul de istorie ce-1 recenzam).

Referitor la originea toten ica a etnico-nului dac" (manual, p. 79 si 127), eu i-amopus o alta acceptie (Contributii , p. 33):dac" = muntean ; specialistii dup. con-.fruntarea celor don.. etimologii 1,or re-fine parerea cea mai verosimila.

Arche" (greceste) de la p. 96, asezatsub semnul intrebarii, semnifica in adevarimpAratie", ceea ce de fapt a fost regatullui Burebista.

Apoi, Duras si Diurpaneus (p. 104 si109) sunt separati, ceea ce nu este plauzibil(cf. W. Tomaschek, Die alien Thraper, II,Viena 1893-1894, P. 32; H. Daicoviciu,Dacia de la Burebista la Decebal , Cluj 1972,p. 100; idern, Dacii , Bucuresti 1972, p. 172si 194, nota 13; V. Muntean, Contributii . ,

P. 17; C. C. Petolescu, Decebal , regele daci-lor , Bucuresti 1991, p. 16).

In legAtura cu Decebal, intelesul nume-lui dup.. Manual , p. 109 este: Celputernic", Cel viteaz". Realmente, terme-nul Decebal" este alcatuit din 2 parti.Prima a fost legata de indo-europeanuldel"-a Ina, a intimpina, a onora (I. I.Russu, Limba traco-dacilor, Bucuresti 1967,P. 10 1) si de latinul decus = podoabk stra-lucire (de catre Vl. Georgiev, in Studiiclasice", 1960, P. 47). Al doilea elementtrebuie apropiat de frigianul bal ( )en =rege, basileu (frigiana, crm este cunoscut,se inrudeste cu liniba dacica). In consecin-fa, Decebal are sensul de carmuitorul ilus-tru".

Cu privire la localLarea lui Aizis din,,Comentariile lui Traian" (p. 116: Firlung(sic!), in loc de Farling), mai curand trebuieechivalata respectiva localitate cu Ezeri-qul present.

Theodosius, Anastasios, Justinianus, Ori-genes (de la P. 15 1, 153, 154) pot fi grafiati:Teodosie, Anastasie, Iustinian, Origen, de-nurniri incetatenite de altfel in scrisul dia-cronic romanesc.

Cat despre difuzarea crestinismului, ex-plicatia din p. 153 ca cei 4 misionari de laNiculitel ar fi fost martirizati prin anii 320324 datorita faptului ca imparatul Con-stantin cel Mare a acceptat pe mai departepracticile pagane", trebuie revizuita. Uniispecialisti (v. M. Pacurariu, I storia Bise-ricii Ortodoxe Romdne, ed. 2, vol. I, Bucu-reiti 1992, p. 8 8-89) opiniaza ca marti-rajul s-a petrecut sub Diocletian ori Liciniu,altii consider. ci. acei marturisitori au muritin 372, in vremea prigoanei lui Athanaric.

Pe urmk Sf. loan Gura-de-Aur nu a fostpatriarn" al Constantinopolului (p. 154),ci arhiepiscop, patriarhatul aparand ulteri-or. n pagina precedent'. se apreciasa ca.Ulfila (...) traduce Biblia"; de subliniat(a nu in chip integral.

Apoi, episcopul Ursus (p. 164) nu a parti-cipat la sinodul VII ecumenic din anul 787ca exponent al tinutului banatean; el a fostepiscop pe o insula de langa coasta dalmata(J. Darrouzes, in Revue des etudes byzan-tines", 33, 1975, P. 25).

In P. 132, 157 se pomeneste de Geo gra-fia lui Moise Chorenafi. Cum au aratat in-vestigatiile recente (a se vedea Contributii ,p. 65, cu bibliografie), Geografia respectivain facto a fost scrisa de reputatul invatatde asemenea armean Anania $irakafi dinveacul al VII-lea. In p. 164 e adusa in dis-cutie aceeasi Geografie ce vorbeste de tarsBalak" (= Valahia), adica Tara Roma-neasck fara a preciza Insá unde este situa-te. aceasta" observatie falsa. Dimpotri-va, izvorul in cauza o situeaza de fapt instanga Dun.rii, in vecinatatea Sarmafieieuropene si a Zaghurei" (Zagora = taxabulgarilor). Unii istorici presuprn ca .Balakeste o adaugire. Dup., cum am arátat inContributii (p. 66), inserarea lui Balak"in izvorul ce-1 dezbatem nu este mai tarziede secolul IX.

Legat de faimoasa i mult controversa-ta expresie torna, torna" (p. 158), pentruunele precizari sa. se vadi, comentariul nos-tru din Contributii" , p. 53.

Relativ la lexicul prelatin (cca 160170", cum observant la p. 162), de adaugatc. el este mai bogat (v . Contributii , p. 3435).

De facto, cutrantul cnez (v. sl. her ez,p. 163) este de obarsie germanica, gepidkpreluat de ron ani prin mijlocirea

La p. 174 (dreapta sus), formula NHKOtrebuie indreptata NHKA.

Pentru alte lamuriri referitoare la cro-nicarul Anonymus (Manual , p. 166), a sevedea Contributii , p. 72-73 si notele adia-cente.

Isac Angelos (p. 167) trebuie redat co-rect Isaac II Anghelos; a domnit 4tt .sec.XII (nu XIII; probabil eroare tipografica),

slavilor.

www.dacoromanica.ro

9 Recenzii 1175

In ceea ce priveste tezaurul de la Sanni-colau-Mare (p. 173), nu se mai poate sus-tine ritos contextul bulgar i peceneg".ktr-un studiu mai nou se demonstreazaconvingator dupa noi cIt o parte dintezaurul acesta a fost lucrat de mesteri Us-tinasi (indicatii bibliografice in Contributii,p. 129, n. 77).

Nu irnpartasim opinia de la p. 175 cajupanii oanateni Voild i Votaul par a fide sorginte bulgara. Buila i Butavul (sunt)nume pastrate la romanii din Sannicolaupang azi" (Gh. Moisescu, St. Lupsa, Al.Filipescu, Istoria Bi.sericii Rorntine, I, Bu-t. uresti 1957, p. 116).

Ahtum (p. 179 si 181) e necesar a fi lec-turat Ohtum. Pieferam Ohtum" curn aparein unele surse medievale (intr-altele Ahtum,ungureste Ajton). Ohtum au scris Pesty Fri-gyes, N. Iorga, I. D. Suciu etc. Numele estede rezonanta turanica, dcsi carrnuitorul e ro-man. C5 asa stau lucrurile, ne-o dovedesc fap-tele lui, voievodul identificandu-se pana lacapat cu interesele aborigene, romanesti.

DupIt aceea, comitatul Timis nu dateazadin 1177, ci din 1175; Cenadul nu e din 1197ci din 1187 (St. Pascu, Voievodatul Tran-.silvaniei, IV, luj-Napoca 1989, p. 118).

Mitropolia Vicinei nu s-a infiintat in1285 (p. 185), ci intre anii 1204 si 126 1 (M.Pacurariu, op. cit., p. 235).

Nicodirn de la Tismana nu a fost de obar-sie elina (p. 197), ci mai degraba de originearomana; provenea din tata valah si dinmama sarboaica (M. Pacurariu, op. cit.,p. 307).

La pag. 2 13 ne intampina urmatoareaO arhepiscopie ortodox& este ates-

tata la 1376, la Nandru, langa Hunedoara".Socot cIt aici se confunda ipoteza ca la Nan-dru putea pastori un episcop oriental du-pa anul 1456 cu faptul ca in 1377 este men-tionat, intr-o inscriptie de la Ramet (jud.Alba) arhiepiscopul ortodox transilvan Ghe-lasie (M. Pacurariu, op. cit., p. 296 si 291).

Privitor la data ctitoririi unor manas-tiri (p. 213), informatii mai exacte la

V. Muntean, Organizarea nuInIstiri1or romd-nuti in comparatie cu cele bizantine kindla 1600, Buc., 1984, p. 37-38; poate in-tereseazg mai putin.

Lupta de la Rovine (p. 222), de remar-cat ca nu a avut loc in 17 mai 1395, ci la10 octombrie 1394, cum rn-am straduit saargumentez in Contributii, p. 8 1-83.

Legat de cucerirea otomana (p. 263),sIt notarn ca in 1552 a cazut sub Semilun5.doar Banatul de campie iar in 1658 restul.

SIt punctam, in continuare, cIt Palia dela Orastie imprimata in 1582, nu formeazatraducerea in intregime a Vechiului Tes-tament (p. 27 1) ci doar a primelor don&crtrti veterotestamcntare.

In privinta Primei Uniri de la 1600(p. 282), trebuia evidentiata imprejurarea cIttimp de cateva luni Banatul de Lugoj-Garan-sebes a stat sub sceptrul lui Mihai Viteazul.

Nu este autentica asertiunea de lap. 3 11: Unirea unei parti a romanilor cu Bi-serica Romei a fost acceptata in 1697 demitropolitul Teofil" (M. Pacurariu, op. cit.,II, Bucuresti 1981, p. 297-298). Un ama-nunt semnificativ trebuia introdus la p.338 unde se vorbeste despre generalul im-perial Bukow, anume cum acesta (in 176 1)a distrus prin foc, chiar cu tunurile, zeci delacasuri sfinte apartinand ortodocsilor dinArdeal (M. P5.curaiu, op. cit., II, p. 398).

Un tipograf (p. 317) nu se chema D.Liubovici, ci Liubavici; nu Laurentie ciLavrentie (posibil, greseli de tipar). Mamas-tirea (p. 327 si passim). dupa ,indrumarileAcademiei, se ortografiaza mdndstire. Lafel, corect se scrie Pasarovat, nu Passaro-witz (p. 338), Carlovat, s't nu Carlowitz (p.359)...

Adnotarile de fata speram sa fie luatein consideratie inaintea republicarii acestuivaloros manual de istorie.

V. Muntean

SABIN MANUILA, Studies on the Historical Demography of -Romania.Etudes sur la démograplzie historique de la Roumanie, ed. by Sorinaand Ioan Bolovan, Center for Transylvanian Studies (BibliothecaRerum Transsilvaniae. II), The Romanian Cultural Foundation,Cluj-Napoca, 1992, 165 p.

Centrul de Studii Transilvane" de laCluj-Napoca, recent cons tituit, continua fru-moasa traditie a Centrului de StudiiCercetari privitoare la Transilvania", care

a functionat inainte de razboi in acelasioras, apoi in refugiu la Sibiu. Ne-amintimcu placere de solidele lucrari publicate atunci,de u-ar fi sa amintim decat cartile funda-

$tirm

www.dacoromanica.ro

1176 Recenzii 10

rnentale ale lui Ion Moga si David Prodan 1;binecunrscuta colectie Bibliotheca RerumTranssilvaniae" este acum reluata. In co-laborare cu ASTRA, Centrul" antebelica editat Revue de Transylvanie" (Cluj,IVI, 1934-1940; Sibiu, VII X, 194 11944); in 1992, Fundatia Culturala Ro-mama" a iirtugurat clou d. reviste la Cluj-Napoca: Transylvanian Review" si Ro-rnanian Civilization". Evident, ne gasim infata unei continuitati fericite, care cores-punde unei nevoi absolute a spatiului cul-tural romanesc.

Sabin Manuila (1894-1964) 2 a fosto personalitate de prima marime a culturiiromanesti: cel mai de seama demograf altOrii in perioada interbelica, timp indelun-gat conducatcr al institutiilor noastre destatistica, patriot luminat si democrat inain-tat; a Great o opera, stiintifica rezisten-ta, care-0 randuieste totodata autorul prin-tre mintile dialectice ce-au onorat stiintanoastra. Totusi, timp de mai mune zecide ani lncrarile sale n-au mai vazut luminatiparului in tarit (cateva insa au aparut instrainatate); aniversarea unui veac de lavenirea iiLic printre noi se complinesteacum printr-o ampla revenire spirituala,odatä cu car tea asupra cAreia staruimin aceste pagini tiparindu-se i doua refe-rate, prezentate la intalniri stiincifice in-ternationale 3.

Studies on the Historical Demographyof Romania focalizeaz 5. atentia cititoruluimai ales asupra problemelor Transilvaniei,Banatului, Crisanei i Maramuresului inperioada 19 10-1940 (se aduc date si des-pre Vechea Romanie, precum si din dece-niile premergatoare). Cartea continua ast-fel in forme specifice cele doua vo-lume de Izvoare de donografie istorica, Bucu-resti, 1986-1987, editate de Costin Fenesan,

Iosif I. Adam, loan Fuca Si colaboratorii,sub egida Directiei Generale a ArhivelorStatului, si dedicate Transilvaniei secole-lor XVIIIXIX. Studies includ catevaimportante lucrari ale autorului4:

a) Les problemes demographiques en Tran-sylvanie, studiu publicat in 1934 (p. 33-48;3 tabele, 4 figuri, 3 harti);

b) Le développonent des centres urbainsen Transylvanie din 1935 (p. 49-64; 9 ta-bele, 4 figuri);

c) Structure et evolution de kb populationrurale, editata in 1940 (continutul Ii datea-

redactarea in 1939; p. 65-123; versiuneengleza prescurtata: p. 124-134; 6 tabele,6 harti);

d) The Vienna Award and its Demogra-phical Consequences, publicatie din 1945(datele cu care se opereaza i tonalitateagenerala o arata a fi fost scrisa intr-un mo-ment al intervalului aprilie 194 1prima-vara 1944, poate chiar in anul 194 1; p. 135165 ; 12 tabele).

Li se antepune o Introduction, caldäprezentare de catre editori a vietii si opereidr. Manuila (p. 7-17 in limba engleza; p.19-30 in francela), precum i o nota asu-pra editiei (p. 3 1-32). Pe buna dreptate,se apreciala ca in perioada interbelica de-mografia adjudecat in Romania rolulde arm& in slujba apararii drepturilor tarii, iarSabin Manuila a devenit un excelent expertin problemele etnice transilvane (p. 13-14).

Autorul si-a Mut cunoscuta prezentastiintifica in cateva domenii: a) starea desanätate a populatiei, organizarea sanitara;b) investigatii serologice, problemele indi-celui sangvin; c) dupa stabilirea sa la Bucu-resti (1927), ii dedica fortele mai cu seamsstatisticii demografice, preocupare care 1-aadus i la d) explorarea taramului istoriei

politicii popu1atiei5. Celebrarea lui S.

1 I. Moga, Les Rumains de Transylvanie au Moyen Age, Sibiu, 1944 (Centrul de StudiiCercetari privitoare la Transilvania, Bibliotheca Rerum Transsilvaniae. VI); D. Prodan,

Les migrations des Ronmanis au-dela des Carpates au XVIII-eme siècle. Critique d'une theo-rie, Sibiu 1945 (Centrul de Studii i Cercetari privitoare la Transilvania).

2 Cei ce 1-au cunoscut si au lucrat sub conducerea sa la Institutul Central de StatisticA,declara cà dorea ca patronimicul sa-i fie ortografiat Manwila.

3 Sabin Manuila, The Present Ethnical Situation and its Future Evolution in the Ci-.ties of the New Provinces of Romania (ed. Sorina Bolovan), in Transylvanian Review",Cluj-Napoca, I, 1, 1992, p. 56-64 (comunicare la Roma, in 193 1); S. Manuila, W. Filderman,Denoltarea regionalei a populatiei evreie§ti in Romania, in Timpul-7 zile", Bucuresti, III,29 (87), 28 iulie 1992, p. 11; 30(8 8), 4 august 1992, p. 14-15 (comunicare din 1957, la Stock-holm).

Valoarea Cltrtii, cu lucrari in limbi de larg, circulatie, ar fi crescut desigur daca ineditura s-ar fi asigurat o revizuire severa a textelor francez i englez, o mai mare grija pen-tru corectarea tipografia. Apar destule cuvinte stalcite. In textul englez, cifrele folosesc ade-sea punctuatia franceza i româneasca (29,4%" ori 2.138.9 17 Romanians", cand locul vir-gulei si al punctului era de inversat) etc.

Bibliografia pentru anii 192 1-1940, probabil completa, la S. Manuila, Studiu etno-grafic asupra populatiei Romaniei, Bucuresti, 1940, p. 105-107.

z a.

I

li-a

si

yi

www.dacoromanica.ro

11 Recenzii 1177

Manuila in Revista Istorica" se justificaprin faptul c frtra luarea in considerarea rezultatelor recensamintelor din 1930 si1941, in organizarea si efectuarea carorai-a revenit un rol important, precum i faráconsultarea datelor i periodicelor editatede Institutul Central de Statistica in frun-tea caruia s-a grisit, nu se poate realiza oinvestigatie serioasä a unei intregi epociistorice. Totodata, autorul are si merihmasecontributii demoistorice, ceea ce adaugaun nou argument pentru nevoia de a atrageatentia istoricilor asupra sa.

Bogatia de iclei a cartii discutate si,in general, a operei cunoscutului demografsi statistician, este considerabila. Ne limi-tam la cateva punctari.

Stabilirea structiirii nationale a popula-.tiei României intregite avea o mare incar-catura politick urmare a presiunilor re-vizioniste exercitate de politicieni din ex-terior, dar si de publicatii editate in tará deunele organizatii ale minoritatilor. De aceea,obiectivul principal al recensamantului din1930 urma sa fie cunosasterea compozi-tiei etnice a populatiei (p. 92); astfel incat,prima grija a conducerii operatiunilor (infrunte cu Dimitrie Gusti) se impunea a filuarea mäsurilor adecvate pentru ca deter-minarea nationalitatii locuitorilor sa se facain termeni realmente tiintifici, pentru carezultatele sa nu poata fi contestate. Cu aceas-ta intentie, s-au ales trei chestiuni funda-mentale, ce urmau sa, fie adresate recenza-tilor : neamul, limba materna i religia (p.85-88, 162-165); un asemenea triplu cri-teriu pentru stabilirea nationalitatii se uti-liza pentru intaiasi data in istoria recensa-mintelor populatiei pe teritoriul -taxa noas-tre si el nu va fi observat nici la primelerecensaminte postbelice.

Intrebarea asupra neamului se consideraca avea rolul principal in identificarea etnica,fiecarui cet4ean läsindu-i-se alegerea

cu privire la nationalitatea de carese simte legat prin sentiment si traditii".Se asigura in felul acesta exprimarea liberäa indivizilor, excluzandu-se once influente

exterioare 6. Indiscutabil, este vorba deo atitudine realista fata de apartenenta na-tionala, considerata drept expresie a unorcaractere culturale, de constiinta; este oatitudine inaintata, opusa ideilor rasialeintens vehiculate in Europa acelor ani.

Importanta concluziilor, permise de des-fasurarea in 1930 a operatiunilor in luminaamintitului criteriu, se degaja lesne, cacimaterialul recoltat constituie un temeinecontestat pentru analiza structurii etnicea populatiei ta,rii" 7. Si incheierea cea maide seams este aceasta: Romania este cons-Enna dintr-un bloc masiv de români, avandaceeasi structura etnica si aceeasiBlocul romanesc nu prezinta particalari-tati care sa, poata permite subdiviziuni dealta. naturri, cleat cea a asezarii geogra-f ice"; ...exista numeroase nationalitati,asezate fie disparat, fie compact in regiuniizolate" 8. Se demonstra astfel pana, la evi-denta caracterul national si unitar al sta-tului roman.

Alaturi de alti intelectuali ai vremii, S.Manuila aducand argumentele domeniu-lui sau de studiu se inscria in replica anti-revizionistä. Compozitia nationala a popu-latiei Basarabiei fundamentata pe dateledin 1927 9 arata caracterul romanesc alprovinciei"; lucrurile vor apare cu toateamanuntele necesare in cifrele recensitman-tului general al populatiei din 1930, publi-ca.te in culegeri sistematice in anii urmatorill.Justetea granitei de vest a Romaniei sevizualizeaza cu maxima acuratete: pe hart&se inscrie aliniamentul consfintit la Tria-non, precurn i delimitarea esentiala a zo-nelor de locuire roman& i maghiara, ope-rata de Kossuth, Clemenceau i Rotherme-re (p. 90, Harta 4); schita cartografica im-pune o concluzie definitiva: frontierele Un-gariei cuprindeau in 1920 numai teritoriilede masiva dispunere a etniei.

and amputarile teritoriale din varaanului 1940 au devenit o realitate dureroa-sa, dr. Manuila insista pentru organizareaunui nou recensamant, in scopul determi-narii cu precizie a dimensiunilor demogra-

6 S. Manuila, Studies.., p. 86, 88; idem, Studiu etnografic..., p. 14 15; S. Manuila,D. C. Georgescu, Populatia Roinniei, Bucuresti, 1937, p. 49.

7 S. Manuila, Studiu etnografic..., loc. cit.Ibidem, p. 15.Numaratoare generalä a populatiei, facuta pe cale administrativa de Ministenil de

Interne ( Mi;scarea populatiunei Romdniei in anul 1926, ed. N. T. Ionescu, Bucuresti, 1928< ex Billet i nul Statistic al Ronianier>, p. 7) si considerata imperfecta (S. Manuila, Studies...,p. 72).

19 S. Manuila, Romeznia §i revizionisnzul. Consideratii etnografice i demografice, in Ar-hiva pentr u Stiinta i Reforma Sociala", XII, 1-2, 1934, p. 65, Diagrama IX.

.11 R ecensiimdntul general al populatiei Ronidniei din 29 decembrie 1930, ed. S. Manuila,IVII, IX X, Bucuresti, 1938-194 1 (Instit. Central de Statistica).

li-berg

8

9

embe..

www.dacoromanica.ro

1178 Recenzii 12

f ice si economice ale pierderilor suferitede Romania; in felul acesta se obtinea untemei pretios pentru lupta ce se va desfasurala Conferinta de pace, in vederea recuce-ririi teritoriilor nationale (p. 14 15). In-tocmea apa, poate chiar in 1941, un studiutemeinic asupra marii nedreptgti flcuteRomaniei prin dictatul de la Viena. Auto-rul ii fundamenta analiza pe statisticiale miscarii populatiei, ale structurii nati-onale i socio-profesionale, ale repartitieipe medii referitoare atat la intregul te-ritoriu al Transilvaniei, Banatului, Crisa-nei i Maramuresului, cat i cu specialg pri-vire la cel rgpit prin decizia arbitrarg din30 august 1940. Pe baza granitica a cifre-kr, se rgspundea totodat a. unor asertiuniantiromanesti ale cercurilor horthyste(p. 135 165).

Amintitele aspecte, ca i multe altelece tin de istoria populatiei si a politicii inmaterie de populatie (conturarea unor pro-

cese demograf ice, strgduinta de a accedela esenta acestora, definirea unor principiiale evolutiei demice, aplicarea unor proce-dee ce arrintesc de acelea ale dentografieivechi etc.), justifica titlul culegerii de stu-dii, pentru care au optat editorii. Promisi-unea lor de a mai publica un volum cu lu-crarile lui S. Manuila (p. 17) ne duce cu gait-dul la posibilitatea realizgrii editiei criticea unor Opera omnia, la care Fundatia Cul-tnrala Romang ar antrena i o contributiea United Nations Population Fund", datefiind atributiile demografului in cadrul vneiinstitutii a ONU: dupg plecarea sa din targla inceputul anului 1948, pe langg atribu-tia de consilier special la Bureau of Censusal SUA (Washington), el a detinut-o i peaceea de consultant al Organizatiei Mondi-ale a Singtatii (Geneva, irstitutie speci-alizata. a ONU; p. 13).

Louis Roman

CONSTANTIN A. STOIDE, IOAN CAPROW, Relatlile economice ale Bra-pvului cu Moldova de la inceputul secolului al XV III-lea pinci la 1850,Universitas, ChiOnii.u, 1992, 352 p.

Daca in cercetarile precedente leggturi-le economice ale Tgrilor Române cu Braso-vul cu deosebire ale statului de la nordde Dungre i sud de Carpati au formatobiectul a numeroase preocupari, in specialpentru veac. XIVXVII, vreme in careraporturile comerciale ale Moldovei erauindreptate, in bung mäsurg catre BistritaTransilvaniei i spre alte state i tinuturi,lucrarea de fata dg noi dimensiuni trafi-cului de mgrfuri cu vechiul centru de pestemunti. Ea aduce in prim plan nu numaio informatie deosebit de bogata. i varia-t . din sfera schimburilor de produse, cisi o mai largg problematica privind orienta-rea in sec. XVIII XIX, a negotului perelatia cu Brasovul.

Asa cum relevg autorii in Introducereavolumului, ei si-au propus sg examinezeatat procesul evolutiei si al cresterii activi-tgtii de comert promovate de brasoveni

moldoveni, cat si urmgrile acestora cuefecte benefice in planul dezvoltärii con-stiintei despre Unitatea romanilor.

Intregul material este structurat in dougparti cu o distinctg abordare, menità fie

sg infgtiseze in suita unor repere cronolo-gice imprejurgrile i factorii care au pro-pulsat i directionat schimburile economiceale Brasovului la est de Carpati, in arealulmoldav, diversitatea acestora, fie sa. evi-dentieze leggturile de negot ce porneaucgtre Iai, Barlad, Roman, Galati s. a. side aici spre lumea transilvang pe compo-nenta lor complementarg.

Datele comunicate incg din primele ca-pitole 1 pun in lmning conditiile istoricedeschiderile vgdite in sfera traficului demgrfuri spre sud-estul Europei, in urmarlzboaielor austro-ruso-turce din veacul alXVIII-lea, asa cum se desprinde din tra-tatele de pace incheiate cu Poarta, indeo-sebi din cel de la Kuciuk Kainardji, de la1774. Acesta avea a marcneze dealtfel ri-valitatea austro-rusä pentru piata din Prin-cipate, fapt relevat de C. A. Stoide i I. Ca-prosu 2.

Pornind de la realithtile vremii, auto-rii aduc apoi in discutie practicile i me-canismele ce au stat la baza derulgrii tra-ficului comercial cu Brasovul 3 in moddeosebit aspectele vamale si problema tran-

1 Partea I, Capitolul I. Brapvul si Tara Moldovei (p. 8 12). Capitolul II. Situatiade drept creatii comertului auztriac prin tratatele incheiate cu turcii la Karlowitz, Passararowitz

Belgrad (p. 12 16).2 Cf. C. A. Stoide, I. Caprosu, op. cit., p. 15, 30-31 i urm.s In Capitolul III. il,sezeimintele vamale din Moldova fi taxarea mdr furilor duse de la Bra-

Foy in Moldova i din Moldova la Brapv (p. 16 19).

si

si

www.dacoromanica.ro

13 Recenzii 1179

sportului4, dar si a noilor imprejurari incare se efectuau schimburile, desigur, pecoordonatele stadiului de inceput al capi-talismului4. Nu intamplator, odatA cu apa-ritia manufacturilor, a folosirii unor metodeeconornice in desfasurarea activitatilor pro-ductive, a angajarii, a tot mai multi negus-tori din Principate si din alte tari, in atareafaceri, marile puteri, Austria si Rusia iivor face tot mai mult simtita prezenta,in Tari le Romane, dupa infiintarea agen-tiilor consulare la Bucuresti si Iasi 6, inultimele decenii ale sec. al XVIII-lea. Caurmare, raporturile de negot au sporit, inpofida dificultatilor ivite in timpul campa-niilor militare ruso-turce sau a cresterii tax-elor vamale 7. Sunt cunoscute in acest sensdemersurile agentului consular al Austri-ei. Raicevich, pentru reglementarea corner-tului brasovenilor la est de Carpati, asa cumse desfasurase inainte de razboiul din 17681774, si ecoul lor la Poarta Otomank carenu a intarziat sa ceara domnului Moldoveirespectarea privilegiilor negustorilor tran-silvani 8.

Irnplicatiile prezentei i acti/itatii miii-tor strAini veniti in Moldova, tinind seamasi de cornplotul eterist organizat la 18iunie 1823, au determinat cirmuirea tariisa intreprinda, doi ani mai tirziu, catagra-fierea suditilor, in vederea stabilirii eviden-tei acestora, a aplicarii mäsurilor cuveniteimpotriva calor a cAror prezenta aici nuera justificath i urmau a fi izgonitip.

C. A. Stoide si I. Caprosu se refera incontinuarea studiului ce ne preocupa laimprejurarile in care negustorii brasovenis-au stabilit in Moldova, punind in evident&diferite aspecte din procesul angajarii lorin viata economica la Iasi si Focsani, Incadin spre sfirsitul sec. al XVIII-lea 1°.

Prospectind directiile traficului de mar-furi pe relatia cu Brasovul pentru a-i sur-prinde caracteristicele in epock autorii s-auoprit i asupra rostului asezarii de la ZIT--nes-Li, din Tara Birsei, cu renumitii ei ca-rAusi, ca si la legäturile acesteia cu Iaii11.

in contextul larg al discutiilor despreamplificarea raporturilor dintre locuitorii dela vest si est de Carpati, raporturi eviden-tiate si de cresterea numarului supusilorchesaro-craiesti, a aparut cu necesitate, asacum se aratA in lu rarea de fata, deschi-derea si la Iasi a unei Agentii consulare,din 1790. Ulterior s-a trecut la infiintareaaltor organisme subordonate acesteia, intinuturile cu mai multi suditi austrieciin localitatile cu mai mare pondere econo-mica la Galati, Roman, Meant, Birlad,Falticeni fapt ce a avut repercusiuniin privinta reactivArii schimburilor cu Bra-sov-ul s. a. centre cu deosejire- in perioada1833 1848 12.

Ultimul capitol, din prima parte a stu-diului lui C. A. Stoide i I. Caprosu esterezervat monedelor i unitatilor de masurkinsumind zeci de specii monetare multipli-cate prin numeroase emisiuni, ce proveneauatit din Moldova, cit si din Austria, Unga-ria, Rusia, Turcia s. a. tari, utilizate in schim-bul de marfuri din acest areal".

Demersul autorilor va fi apoi indreptat,in cea de a doua parte a elaboratului lor,in special in zona afacerilor diferitelor casede comert din Brasov 14 si a unor negustoridin Iasi si alte localitati, staruind asuprafirmei Ion si Dan sin Dan Cazan", a luiMihail Tumbru" Cimbru, s. a. in rela-tii cu comercianti din spatiul moldav, cumerau Tanase Petrov pornind din 1772.Pantazi Capri-0 de pe la 1773 s. a., in-tre marfurile cerute aici numarindu-se si

4 Capitolul IV. Problema transporturilor de mdrfuri brasovene in Principate (Cu privirespeciald la Moldova), p. 19-25.

5 Capitolul V. Noile conditii ale comerfului Moldovei ci Tdrii Roindnesti cu Transilvaniain secolul al XVIII-lea (p. 26-29).

6 Capitolul VI. Brapvul infiinfarea in Principate a Agenliilor consulare austriece(p. 29-37).

7 Capitolul VII. Negustorii pdstorii brasoveni in Moldova si situafia lor de fapt si dedrept aici, dupd infiintarea consulatelor (p. 38-64).

8 Cf. ibidem, p. 40-41 si urm.9 Cf. C. A. Stoide, I. Caprosu, op. cit., p. 62-63 si urm. Intreaga problernatica, in

Capitolul VIII. Catagrafia din 1825 si principiile calauzitoare in alcatuirea ei (p. 64-69).10 SA se vada Capitolul IX. Brasovenii in Iasi i in alte centre moldovene pina in

prcajma razboiului ruso-turc din 1769 1773 (p. 69-81).11 Cf. Capitolul X (p. 82-84).

Capitolul XI. Extinderea i diversificarea retelei de organe consulare cesaro-crAiestiin Moldova (p. 84-97).

13 Capitolul XII. Monecle i unitati de masura in comertul moldo-brasovean (p. 97-109).Partea a II-a. Capitolul I. Legaturile comerciale ale B rasovului cu Moldova (p.110

138).

,si

ci

www.dacoromanica.ro

1180 Recenzii 14

cartile de cult, de intelepciune, de istorie,geografii, mitologii13, etc.

Nu putea lipsi din structura volumului,capitolul inserat in continuare, despre Co-.tnerlul de produse moldovenoti Jd ut de mol-doveni cu Brapvul", §i anume de un An-drieas, fiul mitropolitului Nichifor, de laIasi, in 1745 1746, de Ion si Apostol Dia-xnandi, de Anastasiu Costea s. a., produsece se regasesc in schimburile practicate pedurate lungi de timp, vinuri, piei, blanuri,

peste, vite, oi, cai s. a.Diferiti negustori romani participanti la

traficul de marfuri din Brasov, in veac. alXVIII-lea, i auxiliarii lor 17, aveau sil tre-aca, treptat, i ei la injghebarea unor formede organizare profesionala, pentru a facefata impedirnentelor intimpinate din parteconducerii orasului. La 1769, de pilda, eifigureaza intr-un tabel (tablci) cc-i amin-teste pe greci i valahi", grupati in 57 casede come4 avind in frunte 80 de negustori,dintre care 68 sint natione valachi" 18,iar la 1781, era atestata chiar Societateanegustorilor greci i români" din Scheii Bra-sovului19. Mai tirziu, in 1820, 47 de arti-culusuri" &dean continut i unui statutde breasla al acestora 213, actiunile lor con-tirmind pentru infiintarea i recunoastereacelei mai mari asociatii negustoresti braso-vene, a Gremiului comercial levantin"de aici 21 Ulterior, in asteptarea solutio-nArii oficiale de catre guvernul transilvana demersurilor facute pentru afirmarea ega-litatii in drepturi cu cei privilegiati, ei seconstituiau la 1830, in Societetul negus-toresc al romanilor din craiasca sloboda ce-tate Corona" 22, staruind in continuarepe alte citi, in vederea obtinerii aprobariide functionare a Grerniului lor, ce le era

confirmala deabia la 1837 23. Asadar o indelungata etapa de eforturi ale romanilordin Scnei, in incercarea de a anihila opozi-tia intimpinata din partea patriciatului sit-sesc 24.

In cele ce urmeaza este invederata pre-zenta negustorilor brasoveni la Iasi23, inprima jumatate a sec. al XIX-lea, darla Focsani, Galati s. a. localitati", precurnsi in unele tirguri de pe cunoscutul drum denegot Oituz 10.027, tot astfel la Birlad 28si 1 ecuci 29.

Autorii au acordat desigur, atentiediferitelor probleme surprinse in raportu-rile brasovenilor cu partile de rasarit si dinspre nord ale vecnii Tan a Moldovei cuBasarabia si Bucovina 30

Ultimul capitol din cea de a doua partestudiului lui C. A. Stoide si I. Caprosu,

priveste activitatile de comert din bilciuriiarmaroace, pe aceeasi relatie cu Brasovul,

tranzactii ce aveau loc la anumite sarba-tori, i anume la Ispas (Inaltarea), la Ude-rea Capului Sf. Ioan Botezatorul s. a., inTirgul Nearnt, Tirgul Ocna, Falticeni, Bir-lad 33 s. a.

In Concluzii autorii amintesc de anver-gura legaturilor economice promovate inepoca cercetata, si de cursul nou al traficu-hd de marfuri cu Brasovul, dupa aducereaTransilvaniei in sfera de influenta a Imperiu-lui Habsburgic, precizind cit negutatorii dedincolo de munti stabiliti in Moldova auavut un important rol in mentinerea si in-tarirea legaturilor dintre romanii aflati deo parte si de alta a Carpatilor 32.

Anexele volumului cuprinzind documentesemnificative pentru schimbul de marfuriintre brasoveni i moldoveni, din anii 1770,

15 Ibidern, p. 132-138.16 Cf. . Capitolul II (p. 138 145).17 Cf. Capitolul III. Asezaminte i asociatii profesionale ale negustorilor români si ale

auxiliarilor lor din Brasov (p. 145 167).18 Ibidem, p. 146.19 Ibidem, p. 147.29 Ibidem, p. 148.

Ibidem, p. 150.22 Ibidem, p. 155.23 Ibidem §i p. 161.24 Ibidem.85 Cf. Capitolul IV (p. 167-179).26 eapitolul V. Comertul brasovenilor cu Focsanii, Galatii i cu alte centre moldovenesti

(p. 179 231).27 Capitolul VI (p. 231-248).28 Capitolul VII. Comertul cu Birladul (p. 248-266).39 Capitolul VIII. Negotul cu Tirgul Tecuci (p. 266-271).39 Capitolul IX: (p. 271-283).31 Cf. Capitolul X. Brasovenii la

(p. 283-289).Concluziile la p. 290 292.

bilciurile, tirgurile i iarmaroacele din Moldova

si

a

21

link

a:

Pt

ai

www.dacoromanica.ro

15 Recenzii 1181

178 1 33, incorporeazg s't Indicii de locurilucruri i persoane 34.

intocmitg pe temeiul unui material inbung parte inedit si de mai intinse dimen-siuni, claca o raportgm si la coordonatelespatiale, lucrarea lui C. A. Stoide si I. Cap-rosu, prin problematica si modul ei de abor-dare intregeste, fArg indoialg, imaginea des:.pre traficul comercial din arealul supusatentiei autorilor, in conditiile istoricepolitice ale vremii. Este dealtfel meritulcelor doi specialisti de a fi ancorat relatiilede negot in realitAtile timpului, tematicasubliniind tocmai aspectele mai intenseloractivitgti economice, nemijlocit legate deacestea.

FIrg a fi putut epuiza intregul materi-al care desigur este imposibil de sintetizatintr-pn singur volum autorii ne infAti-seazg printr-o multitudine de socvente ca-drul amplu al desfgsurgrii comertului dintreBrasov i Moldova.

Date consemnate in sursele epocii nedezvgluie uneori i dificultatile in care sederula schimbul de märfuri de o parte side alta a Carpatilor. Astfel, in scrisoareaadresatg de Mihail Tumbru la 1794 ianua-rie 25, din Brasov, lui Pantazi Mavrodi laIasi, el se referg la tele 15 casele (cutii)cu sgpun turcesc, cretan" ce-i fuseserg adusecu trei ani in urmg, de la Triest, pe care nule-a vindut ping la incherea pg.cii" 36, adicala sfirsitul rgzboiului austro-ruso-turc dela 1787-1792.

Conflictele militare puteau avea i altecousecinte, spre pilda asupra pretmilor u-nor produse, dacg tinem seama de rgspunsuldat la 1771 septembrie 10, de breasla pos-favarilor din Brasov cu privire la costulpostavului lor, care inlocuia abaua. Acestaca sg fie mai rnic", ar trebui sI, se resta-bileascg pacea i linistea in provinciile ye-cine Moldova si Tara Româneascd cumapreciau ei pentru a se putea relua co-

mertul reciproc, care a incetat" 35. Afirmafiile lor, fie si nuntai in privinta comertulucu postav, aduc o amendare a celor rele-vate de autori despre relatiile econonticeintense cu spatiul moldav, in vremea rgz-boiului de la 1768-1774 97. Este in schinfconformg, cu opinia lui C. A. Stoide si I.Caprosu, constatarea dintr-un inscris dola 1790 noiembrie 17, relativ la breasla te-sgtorilor brasoveni, din care rezultg CI inactualul rIzboi produsele lor" au gasitbung desfacere in Moldova", uncle mai ina-inte se aduceau postavuri din alte provin-cii turcesti 33.

Ceea ce se remarcl de asemenea, in ,ra-porturile economice moldo-transilvanc-; inafarg de tranzactiile cu ling, este comertulcu cai. La 1793 martie 27, un loan gocimandin Turches, se angaja sg. aducg din Moldo-va de dincolo de Prut, unde plgtea yarn&§ase taleri turces-ti, iar dincoace de amintitulriu alti 20 de taleri, renumitii cai pe care-itransla desigur, cgtre piata brasoveana 39.

La un volum. de myna, a cgrei &men-siuni este lesne de apreciat din studiul defatg, sint inerente uncle lapsusuri. RelevAmspre pildg CA locuitorul Catona Iancl .eraoriginar din Belini, deci nu din Cernatulde Jos, in care si-a aflat citgva vreme lo-cuinta 40 . Actul utilizat de autori cu privirela stofele" duse, de eel mai sus mentio-nat, spre vinzare la Tecuci, trebuie asezatmai degrabg ca anterior anului 1747, cacila aceastg data era judecat procesul pentrupaguba suferita de el 41, in instantg, Catonalanes, declarase cg cei 30 de zloti pe care-ire fendica Inca, reprezentau costul posta-vului cu trei peceti cumpgrat cu baniimprumutati de la morarul din Cernatulde Sus, urrnand a-1 duce unui preot dinMoldova, care-I rugase in acest sens Incadin 1740, cind fusese cu oile la pgsunat inMoldova. Ajuns insg intr-un sat de acolo,un Nicolae alga/Au i-a luat postavul, defata i cu alti dreggtori localnici, ca despg-gubire a pierderilor pricinuite unui boier

99 Anexe la p. 293-306.34 Indicii la p. 310-348.39 Cf. Catalogul documentelor glece,ti din Arluvele Statului de la orasul < Map* II,

BucureFti, 1958, p. 22, nr. 98 ( Catalogul , II).36 Cf. vol. Industria textild din Brasov §i Tara Birsei. Catalog de documente 1413-1820,

I, Bucuresti, 1960, p. 167, nr. 446. Referitor la dificultatile desfacerii postavului in Moldovasi Tara Româneascg cf. si actul datat d. 1769 mai 2>, amintind de necazurile" pe carele aduc lazareturile in comertul cu ling, datoritg spalgrii ei in conditii necorespunzgtoare (ibi-dem, p. 143-146, nr. 357).

31 Cf. C. A. Stoide, I. Caprosu, op. oit., p. 30.38 Cf. vol. Industria textild din Brasov si Tara Birsei, p. 3 19, nr. 11 27.39 Cf. vol. 4rhiva Magistratului ora,sului Brasov. Inventarul actelor neinregistrate, I, Bu-

curesti, 1959, p. 238, nr. 1335.40 f. C. A. Stoide, I. Caprosu, op. oit., p. 266 si urm.41 Cf. vol. cit. Arhiva Magistratului orasului Brapv, p. 176-177, nr. 872 si nr. 875.

15 c. 3962

(

si

www.dacoromanica.ro

1182 Recenzii 16

moldovean - Catargiu de catre Radu,Buflea, venit si el cu turme din Transilva-nia, in 1739, si care produsese stricaciunisemanaturilor mentionatului boier 43.

In ceea ce-1 priveste pe negustorul de laBotopni, in relatii de comert cu Mihail Tumbrilde la Brasov, amintit la 180 1 septernbrie28, in legatura cu un transport de tabac,el este Zisu Scandali, nu Geandali", cumfigureaza in textul supus atentiei noastre ".

La capatul observatiilor de fata pe mar-ginea valoroasei lucrari a lui C. A. Stoidesi I. Caprosu vom releva cA, angajarea cerce-tarilor pe un atare I itga i pe o durata demai bine de 150 de ani, prezint5. dificulta-tile unei adevarate aventuri in sfera istorieisi a econorniei, in care nu se pot angaja de-cit temerarii cunoscatori ai domeniilor despecialitate.

Constantin Ddlan

TROCSANYI ZSOLT, MISKOLCZY AMBRUS, A fanarióitiktól a Hohen-zollernekig (De la fanarioli pand la Hohenzollerni), Budapest, 1992,157 p.

In cadrul colectiei Encyclopaedia Tran-sylvanica, editath de Catedra de limo& siliteratuth romana din cadrul Facultatii delitere a Universitatii Eötvös Lorind dinBudapesta, doi cunoscuti specialisti ai is-toriei RomAniei Zsolt TrócsAnyi i Ambrue-Miskolczy publica o sinteth de istorie ro-maneasth cuprinsa. intre 17 11 si 1866. Estecu deosebire sugestiv, dupa, parerea noas-trA, subtitlul cartii care in versiune roma,neaseli suna astfel: Declin social si ascensi-une national& in istoria romfineasca. Totcu titlu informativ amintim cä studiile desintezt ale celor doi autori initial au fostdestinate s apart in proiectata sinteth ge-nerall de istorie a romAnilor de la cele maivechi timpuri i pant la 1945, ce urma säapart in limba maghiara la Budapesta.

Cateva cuvinte despre cei doi autori.Zsolt Tthcsányi, fost student al lui AndreiOtetea la Facultatea de istorie a Univer-sitatii din Bucuresti, desfasurat activi-tatea la Arhiva Nationala din Budapesta,publicand o serie de monografii valoroasereferitoare la istoria Transilvaniei din se-colele XVII XVIII. El a realizat i cfitevainstrumente importante de lucru cum suntcele privitoare la dietele transilvane dinperioada principatului autonom, guverna-rea centrala a Transilvaniei intre 1540 si1690, dar mai cu seama pretiosul inventaral fondurilor de arhiva transilvane aflatela Arhiva Nationala din Budapesta. In toaticariera sa stiintifica Zsolt TthcsAnyi a fostun sustinator neobosit al necesitatii colabo-rarii dintre istoricii romani i maghiari.Este suficient sit amintim in acest context

bogatul material inedit despre ecoul mis-thrii lui Tudor Vladimirescu in Transilva-nia, pus la dispozitia fostului sau dascalAndrei Otetea, material ce a fost publicatin noua serie a colectiei Hurmuzaki.

Ambrus Miskolczy, seful actual al ca-tedrei de limba i literatura roman& dincadrul Facultatii de litere a Universitatiidin Budapesta i initiatorul seriei de iz-voare i studii ce poarth titlul Encyclopae-dia Transylvanica, s-a impus in istoriografiamaghiara prin studiile sale axate pe istoriaTransilvaniei din prima jumatate i mij-locul secolului al XIX lea.

Studiile i monograliile aparute sub nu-mele celor doi autori se caracterizeazt prinbogatia i ineditul informatiilor, intemeia-te pe sthruitoare i indelungi investigatiide arhiva, pe o conceptie deschith dialogu-lui, pe o metodit comparatista i multidis-ciplinara cu inclinatii spre structuralism,pe o exhaustiva cunoastere a literaturii despecialitate referitoare la tema abordatt,inclusiv a istoriografiei române, accesibilalor prin buna cunoastere a limbii. In cazullui Ambrus Miskolczy mai adaugam la toateacestea o orientare si spre istoria culturiisi spiritualitatii rornane in sensul cel maiautentic al notiunii.

Am amintit toate acestea inainte de aprezenta pe scurt continutul celor doua stu-dii cuprinse in carte, deoarece calitittilearnintite se resimt la tot pasul.

In introducerea la carte, Ambrus Mis-kolczy porneste de la constatarile autoruluiuneia dintre cele mai reusite sinteze strainede istorie a romanilor, anume de la cartealui R. W. Seton-Watson publicata in 1936.

42 Ibidens, p. 177-178, nr. 877.42 Sa se vada C. A. Stoide, I. Caprosu, loc. cit., in parte informatiile trebuind a fi re-

vazute conform precizarilor din actul citat de noi mai sus (supra, nota 4 1)." in textul autorilor, op. cit., p. 230; informatia in Catalogul II, p. 242, nr. 936.

si-a

www.dacoromanica.ro

17 Recenzii 1183

Aminteste el acest Scotus Viator, sustina-tor al miscarii nationale romane de unifi-care national-statala i luptator perseve-rent impotriva monarhiei dualiste austro-ungare §-i-a dat seama el ideea nationallnu constituie o vrajitorie ce rezolva toate"

daca ea nu este insotita de reforme so-ciale politice corespunzatoare, se poatetransforma in maciuca ideologick poatechiar intr-o unealta a fascismului". AmbrusMiskoitay, cu toate- nuanteIe deosebite fatade viziunea lui Seton-Watson, apreciazafaptul cà acesta a reusit s demonstrezecaracterul deschis al istoriei romanilor, ne-cesitatea innoirii interne si nu numai caa subliniat, dar a reusit sa si infatiseze fap-tul ca istoria romanilor s-a impletit cu is-toria vecinilor si in primul rand cu istorianoastra.", a maghiarilor. Aceast& imple-tire Touternica si de lunga durata consti-tine dup& Miskolczy unul din izvoareleinteresului maghiar fata de trecutul romitni-lor".

Referindu-se la mostenirea istoriografica,Ambrus Miskolczy constata pe buna drep-tate a este Inca prematur sti evaluam mos-teuirea stiintific& in cercetarea trecutuluicomun. Ea este coplesita de patimiCat priveste istoriografia maghiark auto-rul remarca faptul ca istoricii maghiari nuo data au subliniat in mod unilateral ceeace era considerat de Seton-Watson in is-toria roman& lipsita de glorie". Apoi eiapreciau infaptuiri istorice reale cu masuraEuropei occidentale, ceea ce se consideradrept o subapreciere. El aminteste apoi cItin ambele istoriografii gasim accente princare o parte taxa pe cealalt& caracterizataprin nomadism.

Ambrus Miskolczy recunoaste cIt im-preuna cu regretatul sau coleg s-au aplecatasupra istoriei romanilor in calitatea deardeleni", ceea ce dupa a sa parereconstituie un suport de obiectivitate. De-sigur, sunt unii care cred ca Ardealul nupoate fi parte a istoriei Romaniei, la felprecurn altii dimpotriva, judecand in acestfel, subliniaza contrariul, anume ca in afaraocupatiei" dintre 1867 si 1918 Ardealulnu avusese nimic comun cu Ungaria.

In raspunsul care trebuie dat la intre-barea pusa daca Ardealul ne leaga sau nedesparte pe noi maghiari i romaniclupa Miskolczy scrierea istorica areun anumit rol", desigur in cazul in care,aplic& metodele comparatiste, &cIt va ran-

sa renunte la tezele de tip feudal ale legi-thnarii si la staruinta de a demonstra supe-rioritatea culturafla".

Ambrus Miskolczy constata si el faptuladesea subliniat de istoricii romani: Car-patii nu constituiau un hotar care sIt fi se-

parat etnia româneasca, mai mult o legau"El si explica aceasta reahtate.

Dupa aceste constatari deschiseMiskolczy incearca sIt raspunda

el la o serie de intrebari majore pe care lepun caracteristicile istoriei romanilor, in-trebari asupra carora au insistat i cei maide vaza istorici romani: trasaturile parti-culare ale feudalismului la romani, evolu-tia raportului dintre cresterea animalelor

cultimrea plantelor in istoria agrara ro-maneascci, natura raporturilor cu Poarta,cu regatul maghiar in evul mediu i allele.

Prima parte a cartii cuprinde studiulde sinteza al lui Zsolt Trócsanyi, care areca obiect perioada fanariotit din Moldovasi Tara Romaneasca i cea de dominatiehabsburgica in Transilvania pan& la 1821.Sub titlul 0 integrare mai rigida ci cdiderivd phe meleaguride carpato-danubiene1711-1774), autorul abordeaza mai inttliproblema constituirii domniilor fanariote inprincipatele romine i consecintele multi-ple ale acestui proces, examineaza apoistructura economico-sociall in cele trei seg-mente de baza ale sale: boieri, taranitargoveti. Trocsanyi, cu toatti apreciereacalitatilor politica ale hii Constantin Mavro-cordat, consider& totusi ca nu poate fi

luminat,vorba de un domnitor absolutistdar nici de un regim de stari in sensul celuidin Europa apuseana, nici chiar din Europacentral-ritsariteana". Autorul prezinta in-tr-un paragraf aparte biserica i cultura dinprincipatele romane transcarpatice.

Desigur, partea cea mai intinsa din stu-diu se refer& la romanii transilvani, cu pre-zentarea unirii cu Roma, faptul ca intre1711 si 1761 romanii transilvani devindupa aprecierea sa din minoritate in majo-ritate in componenta etnic& a Transilva-niei. Relativ pe larg este infatisata perso-nalitatea i programul politic al lui Inochen-tie Micu-Klein. Autorul examineaza, apoi,raporturile romanilor cu saii, contraofen-siva ortodoxl la unire, rolul infiintarii re-gimentelor romanesti de granita.

Sub titlul Declin otoman in principatelutninism in Transilvania, Trocsanyi se

opreste mai frith asupra raporturilor din-tre domnii fanarioti i consulii straini, apoine infatisea711 un tablou desfasurat desprepopulatie i societate, raportul dintre culturanational& pi cea greaca, dintre absolutismulluminat i miscarea nationala roman& dinArdeal, rascoala lui Horea, Supplex LthellusValachorum, Maud precizari care sun-tem convin0 vor retine atentia specia-listilor romani chiar daca unii dintre eise vor gasi in dezacord cu autorul.

Partea a doua a cartii sub titlul Perioa-da revolufiilor ,si a reformelor (1821-1866)apartine lui Ambrus Miskolray, purtand

politice".

si

dialo-gului

0,01

gi

ri

Leo

II

www.dacoromanica.ro

1184 Recenzii 8

amprenta prezentärii sale nuantate a uneiadintre perioade in care evenimentele carevolutia din 1848, raporturile romg,no-rna-ghiare in anii regbnului absolutist austriacinstaurat in Transilvania dupg, ingbusirearevolutiei se af15. printre cele mai contro-versate intre cele doug istoriografii. Indthz-nim th afirmam a Ambrus Miskolczy in-fati§eath o versiune demng de luat in seamd.El in multe pri,rinte oferg interpretári culargi deschideri pentru viziunea istoriogra-Ira româng, dar i unele puncte de vederein privinta istoriei Moldovei i Tgrii Roma-nesti marcate de personalitate.

Desigur, intr-o prezentare ca cea de fataar fi o incercare iluzorica, sg sintetizgm fe-nomene atAt de complexe, asa emu aparele nuantat in expunerca autorului. Spa-tiul rcstrâns ne-ar duce oricurn la simpli-ficgri cu evidente urmdri de deformare..Re-

nun-tam la o asemenea zadarnicg. opmti-re" pentru a fclosi o vorbg de duh a luiN. Iorga.

Suntem convin0 inth c incercarea Az-butitg a celor doi autori de a patrunde incaracteristicile fundamentale proprii istori-ei romgnesti, caracterul argumentat i cuinforrnatii bine dozat al expuncrii, precum

spiritul deschis unui dialog fertil merithsg fie cAntilrith publicarea acestei sintezeO in limba romang. Mai mult chiar am in-dräzni s afirmam c5, in cazul traducerii

aparitiei in versiune romaneasc5 ,siMe-za ar putea servi drept bath pentru rut dia-log constructiv dintre istoricii romini,maghiari, un prilej de dezbatcre i aualizgchiar in cadrul Comisiei mixte de istoricironigni i magniari.

Demeny Lajos.

i

ai

lai

www.dacoromanica.ro

NOTE

*** L'héritage de la Revolution franfaise, sous la direction de Francois FuretParis, 1989, 333 p.

Lucrarea aparuta sub coordonarea re-numitului istoric francez Francois FuretreprezintA o interesant i reu§ita contri-butie #iintifica realizata cu ocazia bicen-tenarului Revolutiei franceze. Ea este oculegere de 11 stud ii scrise de unii dintrecei mai competenti specialisti in materie

grupate in doul parti. Prima dintre aces-tea se refera la influenta Revolutiei france-ze in secolul al XIX-lea i cuprinde 6 studii.Philippe Raynaud analizeaza asemanarile§i deosebirile dintre Revolutia francethcea americana, Pierre Manent studiaza in-fluenta pe care Revolutia franceza a avut-oasupra evolutiei liberalismului francezenglez, Massimo Boffa se oprete asupraconexiunilor dintre revolutie si contrare-vohitie, Remo Bodei se refera la influentapé care Revolutia franceza a avut-o asuprafilosofiei germane de la Kant la Hegel, ToniJudt prezinta. influenta Revolutiei france-

asupra ideilor socialiste in lumina eveni-mentelor din 1848, iar Alessandro GalanteGarrone abordeaza prookmatica influenteipe care Revolutia franceza a avut-o asupraResorgimento-ului italian.

Mult mai interesanta, datorita actuali-tatii sale, este cea de-a doua parte a lucra-rii, dedicata mo#enirii Revolutiei francezein lurnea contemporana. Astfel, Bronislav

Gerernek analizeaza fenomenul statului na-timie in secolul al XX-lea, Vittorio Stradase ocupa de analogiile revolutionare dintreFranta i Rusia, Vittorio Dan Segre stu-diaza legaturile ideologice dintre Revolutiafranceza i sionism, Luc Ferry se opreteasupra drepturilor omului, iar PasqualePasquino abordeaza conceptul de natiune

fundamentele dreptului public a.a, cums-au format ele in timpul Revolutiei, acti-unea lui Sieyès in acest sens.

Scopul acestei carti este acela de a ofe-ri cateva puncte de reper pe drinnul lunginceput acum mai bine de doua sute de ani.Cititorul gase.,te reuniti specialisti din maimulte taxi in jurul unei probleme care leeste comuna: cum se face ca principiile lui1789 nu au incetat sa modeleze civilizatiapolitica aparuta in acea epoca i in care noicontinuant sa traim ? Raspunsurile pe carele oferk fail a epuiza nici pe departe subiec-tul, permit cititorului sa-# formeze o ima-gine mai clara asupra irnportantei Revo-lutiei franceze la scara istoriei universale,asupra influentei pe care ea a avut-o ingandirea §i viata politica pada la acest sfar-it de secol.

Eugen Deni e

*** Histoire de l'Europe, publicata sub conducerca lui J. Carpentier si F. Lebrun,in colaborare cu J.-P. Arrignon, J.- J. Becker, D. Borne, E. Car-pentier, J.-P. Pautreau i A. Tranoy, prefata de René Rernond,editie adus5. la zi in 1992, Editions du Seuil, Paris, 1992, 644 p.

Histoire de d'Europe este o lucrare careilustreaza foarte bine virtutile istoriei pro-blematizate. Prin analiza problemelor uni-tatii i originalitatii europene lucrarea ras-fmnde la o serie de intrebari care framantaactualmente omenirea.

Firul conducator este acela al unitatiicivilizatiei de pe acest continent. Neoliti-cul, civilizatia kurganelor a oferit o imagineunitarl, dar in prpfunzimile careia se aflaumulte particularitati regionale, lucru care

nu a scapat autorilor. Lumea greacA i cearomana vor fi contemporane primelor marirupturi: astfel, au existat Sudul greco-ro-man si Nordul barbar. Tot atunci, in ca-drul Imperiului Roman s-au conturat celedoua zone culturale, cea greac5. in Est sicea latina in Vest, evolutia for determinândo treptath i profunda divizare a continen-tului.

La un moment dat crestinismul a ajunssit uneasca pe toti europenii, dar rivalita-

Revista istorica", torn IV, nr. 11-12, p 1185-1193, 1993

si

s't

ze

si

si

www.dacoromanica.ro

1188 Note 2

tea dintre bisericile catolica si ortodox&a determinat crearea unei Europe latinecatolice 0 a unei Europe bizantineortodo xe .

Dupa decenii de con f runt& ri politicereligioase, secolele al XVIII-lea 0 al XI X-lea

au coincis cu perioada de refacere a uni-tatii, prin tendinta de raspandire a mode-lului statului modern, prin difuzarea idei-lor libertatii individuale.

Secolul al XX-lea a fost perioada ceamai dramatick autorii vorbesc despre ilu-ziile reintoarcerii la normal (1920 1930),care s-au sfarsit cu o Europa taiata in don&Evenimentele de dup& 1989 fac sa reinviesperanta de refacere a unitatii europene,unitate care a conferit intotdeauna o fort&deosebita pe plan mondial acestui conti-nent. Astfel, in secolele XVIII XIX, se-cole de revolutie industrialk explozie demo-grafica i iluminism, care au estompat disen-siunile regionale, supunându-le marilor idei

creatii, Europa a devenit continentuldominant pe plan mondial. Atmosfera aceleiepoci i-a indreptatit pe autori sa. sugerezecompararea rolului Europei in lume cu celal Atenei secolului al V-lea i.e.n. in Grecia.Secolul al XX-lea, prin ruptura creat& in-tre Est si Vest, a determinat si diminuareaimportantei mondiale a Europei.

In paralel cu analiza procesului refaceriiunitatii spirituale a Europei, realizata cupreadere la nivelul elitelor, permanent seau in vedere diferentele care se mentin in men-talitat ea, modul de viata al majoritatii locoi-torilor celor doul sfere generate de clivajulintervenit in istoria europeana.

Lucrarea, de asemenea, evidentiaz& apor-tul civilizatiei europene la cea mondialA:democratia greaca, feudalismul, organizareaoraselor in comune, libertatile individuale,liberalismul i leag& drurnul ascendent alEuropei pe plan mondial de aceste valori.

Pe langa analiza temeinica a evolutiei civi-lizatiei europene, Histoire de l'Europe impre-sioneaza prin modul in care a fost conceputacartea. Fiecare capitol este urmat de docu-mente care sustin argumentarea autorilor.Au fost inserate peste 65 de documente.La sfarsitul lucrarii au fost anexate 15 harticare ilustreaza principalele mutatii din istoriaEuropei, de la neolitic la anul 1947, o cro-nologie, tabele genealogice ale dinastiiloricarolingiank Habsburg si Bourbon, hartiale aliantelor matrimoniale ale urmasilor luiIaroslav cel Intelept i ai reginei Victoria.fntre paginile 549-568 au fost cuprinse34 de tabele statistice care includ date refe-ritoare la evolutia demografic& i econornicaa Europei i comparatii cu evolutia statelorde pe alte continente. In final, au fost inserateun glosar, o bibliografie orientativa i unindice bogat.

Prin tot ce ea ce contine, in cele sase sutede pagini ale sale, Histoire de l'Europe esteo analiza substantiala a problemelor pereneale continentului, o crestomatie, un atlasistoric i un dictionar istoric, o lucrare demare complexitate si, implicit, deosebit deutila pentru cunoasterea dezvoltarii conti-nentului european i intelegerea rolului s'ttide-a lungul timpului in istoria civilizatiemondiale.

Sarolta Solcan

***7 0 v jet le KishesOrtodokse Autogefale Shqifitare (70 de ani de la AutocefaliaBisericii Ortodoxe Albaneze), Tirana, 1993, 104 p.

In septembrie 1992, sub egida Institutuluide Istorie al Academiei de Stiinte a RepubliciiAlbania, s-a tinut o interesanta sesiune sti-intifica de comunicari privitoare la Auto-cefalia I3isericii Ortodoxe Albaneze legatade hotArarile Corgresului Ortodoxiei tinutla Berat intre 10 19 septembrie 1922 carea marcat un moment important in consoli-darea independentei de seat a Albaniei, unmare act de dreptate si demnitate national&a albanezilor. Lucrarile acestei sesiuni aufost reunite intr-o carte aparuta recent laTirana, care, prin valoarea lor stiintificadocumentara aduc insemnate contributii laclarificarea i cunoasterea uneia dintre celemai discutate i controversate probleme ale

istoriei contemporane albaneze, interzisa totalcercetarii in anii dictaturii comuniste.

Lucrarea se deschide cu mesajul adresatsesiunii de presedintele tarii Sali Berisha.Istoricul Kristaq Prifti in comunicarea Inte-meierea Bisericii Ortodoxe Autocefale Alba-neze eveniment important in istoria nea-mului albanez", are grij& sa sublinieze ca:Celelalte credirrte religioase, musulmanismul

catolicismul, adoptate de albanezi in anu-mite circumstante istorice, tlesi an adusimpartirea neamului nostru in trei religii,au intrat in cultura materiala i spiritualaa poporului albanez ca un tezaur de deosebitavaloare i ca o parte integranta a mosteniriinoastre istorico-culturale nationale". (p. 6).Fara indoiala ca in toate comunicarile gasim

lo

pi

0

www.dacoromanica.ro

3 Note 1187

date si fapte importante, dar spatiul ne obligasa. le semnalam numai pe acelea care sunt inlegAturA i cu tara noastra. Astfel academicia-nul Stefanaq Polio, cunoscut specialistilornostri prin participarea la diferite manifestaristiintifice internationale, intre care si dinRomania, in comunicarea sa Problema Bise-ricii Ortodoxe Autocefale Albaneze in timpulRenasterii", concluzioneaza.ca primele ince_ caripe langa Malta Poarta in rezolvareaautonomiei Bisericii, au fost facute de ...Nikolla Nacio, unul din cei mai activi patriotiai societatii Drita din Bucuresti, care inanii '90 ai secolului trecut a efectuat patrucalatorii la Istanbul pentru a era-fa ct acti-vitatea clerului fanariot <feta de BisericaAlbanezA n.n.> era contrara intereselorImperiului...", dar guvernul otoman spe-riindu-se de consecintele ce le-ar fi avut asu-pra relatiilor cu Grecia, a raspuns cl proble-ma folosirii limbii albaneze in bisericile orto-doxe ale populatiei albaneze era o problemAa cultului crestin si de aceea trebuie sa seadreseze Patriarhiei". Incercarile lui Nacioau fost continuate de tinerii din Bucuresticare in anti 1909 s-au angajat sa colectezebanipentru construirea unei clAdiri de bisericain care slujbele sa fie tinute in limba albanezA.Istoricul Stefanaq Pollo mentioneaha ca

...tot in acest an albanezii din Bucuresti

au inceput sa asculte 1361-.0 ale liturghiei inlimba albaneza". (p. 25). Desigur a estevorba de slujbele tinute in Biserica Dintr-ozi" din strada Academiei, pusa la dispozitiaalbanezilor de catre autoritatile de statbisericesti romanesti pan& in anii 19481949. De un real interes pentru noi este sicomunicarea lui Muin cami inaltul clerortodox din Albania si miscarea national&albaneza din anii 19 12 192 1", unde se arataca Tn a doua jumatate a anului 192 1 siinceputul anului 1922 au venit On Albanian.n.> cativa clerici albanezi din S.U.A. siRomania. Este vorba de preotii Vangjelcamce, Vasil Marko, arhimandritul VisarionNhuvani, dar in primul rand de episcopulFan Noli" (p. 48). Ultimul venea din S.U.A.,iar in urma revolutiei democrate din 1924va fi pentru o perioada de cateva luni prim-ministru al Albaniei.

Alte lucrari accentueaza importanta Auto-cefaliei Bisericii Ortodoxe in consolidareaindependentei nationale, remarcandu-se i spri-jinni romanesc acordat albanerilor, mai alesde Sf. Sinod i mitropolitul Pimen, pentrua se opri la situatia de azi a Bisericii Albanezesi la munca de reorganizare i afirmare a eiin noile conditii din Albania.

Cristia Maksulovici

AURELIA FLORESCU, Dacororndnia Idealul national al tuturor roma-nilor in revolutia de la 1818, Edit. Oltenia, Craiova, 1992, 192 p.

Cartea Aureliei Florescu ii propune saevidentieze aportul mai putin cunoscut alCraiovei la mis area de idei din epoca pa-soptista. Ea este axata pe studiul a douadocumente depistate de autoare, un fragmentde Program (prezentat de Aurelia Florescuanterior in Oltenia. Studii i cornunicAri",VII VIII, 1989) si o Proclamafie adresataRomani din Principatele Moldavia si Roma-nia I, documente care, in urma unei analizeminutioase, sunt atribuite profesorului ScoliiCentrale din Craiova, loan Maiorescu. Injurul celor doua documente se tese intreagascriitura a cartii. Primele capitole stint dedi-cate vietii i activitatii lui Ioan Maiorescu(p. 7 19) si climatului cultural al Craioveiin anii ce au premers revolutiei din 1848(p. 20-48). in capitolul III sunt prezentatecele doua documtnte, rezolvandu-se, atatcat a fost posibil, dificilele probleme de iden-tificare a autorului, de datare si de integrare

in contextril mai larg al actiunilor ce au pre-mers declanwea propriii,zis a. a revolutieiin Tara Romaneasca (p. 49-66). CapitoleleIV si V sunt dedicate prezentarii principalelorprobleme cuprinse in program (p. 67 106)Si modului in care ideea dacoromanismului,asa cum apare ea in cele don& documente,se integreazA curentelor mai largi din epoca,(p. 107 167). Lucrarea este insotita de anexecuprinzdnd textul celor doua documente(p. 168-169 §1 170-176), de fotocopii si repro-duceri (p. 179-184), de un indice de mime(p. 183 190), precum si de o prefata semnatade conf. dr. Virgil Joita. Fiecare subcapitolbeneficiaza de generoase note si remarcamefortul deosebit al autoarei de a cuprindein informatia bibliografica in masura posi-bilului ultimele noutati.

Mirela-Luminifa Mnrgescu

www.dacoromanica.ro

1188 Note 4

KONRAD H. JARAUSCH, KENNETH A. HARDY, Quantitative Methodsfor Historians: A Guide to Research, Methods and Statistics, Universityof North Carolina Press, Chapel Hill, 1991, 330 p.

Quantitative Methods for Historians esteversiunea in limba engleza a lucrärii Quan-titative Methoden in der Geschichtswissens-chaft, apäruta in 1983, pe care Konrad Ja-rausch a scris-o impreuna cu Manfred Thal lersi Gerhard Arminger si care s-a bucurat demare succes in Germania.

Pen tru aceasta. editie, Kenneth Hardya conceput cateva noi capitole asuprametodelor statistice aplicabile in istorie,iar Konrad Jarausch a adus la zi amplulcapitol privind istoria cantitativa. Cartea,axatã pe aspectele actuale ale utilizarii sta-tisticii i calculatorului in is-toHe, este cu siguranta una dintre cele maibune introduceri in accastä noua, rnetodo-logie, cii toate cii insista mai mult pe teoriesi mai putin pc practica. Anumite scctiuni,cum ar fi cele referitoare la gestionarea da-telor si a bancilor de date, sunt excelentscrise, pe inteksul istoricilor. Autorii pre-zinta cu claritatc analiza statistica a uneisingure variabile prin distributia de free-yenta, media, modul i mediana sa. Expli-catiile privind curba normala, distributiabimodall, media, mediana i modul suntf carte bune, prezentarea fiind sugestiva

prin prezenta graficelor.Lucrarea se adreseaza cu siguranta celor

care au deja anumite cunostinte statistice,conceptcle fiind de multe ori neilustrateprin aplicatii concrete. Cartea contine unnumar mare de ecuatii, de multe ori insu-ficient explicate sau interpretate, ceea ce-1face pe cel neavizat sa nu le sesizeze impor-tanta in analiza istorica.

Prima sectiune explica istoricilor cumpot folosi calculatorul in munca lor, dareste mai mult un ghid in utilizarea unor pa-chete de progralne, decat o argumentarein favoarca analizei cantitative. Autorii re-marca utilitatea computerului atat pentrucei ce folosesc, cat i pentru cei ce nu fo-losesc analiza statistica in cercetarea isto-riei. Principiile de baza ale esantionariitestarea ipotezelor statistice sunt discutatef Ira a se da exemple concrete, ceea cedevine un handicap pentru studentii sau cer-tetatorii cu o pregatire statistica limitata.Discutand despre softwareul necesar isto-ricilor, Jarausch si Hardy dau limuririasupra codificarii datelor, inclusiv codifi-carea multidimensionala, in gestionarea ban-cilor de date si in analiza statistica. Nece-sitatea unei temeinice documentari, ca sistabilirea unei strategii precise intr-o cer-

cetare cantitativa sunt douii dintre elemen-tele asupra carora se insista in prima sec-tiune. Spre deosebire de alte carti de ace-lasi gen, care absolutizeaza uneori metodastatistica, lucrarea de fata considera cafactor esential in aplicarea tehnicilor can-titative a invata din greselile altora. Deo-sebit de utila este introducerea cititoruluiin executia pachetelor de programe SASsau SPSS, care asiguri prelucrarea statis-tica a datelor. Tehnologia in domeniul cal-culatoarelor avanseaza extrem de repede,de aceea unele afirmatii cu privire la capa-citatea de inmagazinare a datelor pentrucomputerele personale sunt depasite. Au-torii sunt de parere ca programe de gestio-nare a bancilor de date, cum ar fi dBASEIV, nu sunt utile istoricilor, opinie pe carenu o impartasim. Campurile de caracterein dBASE pot fi acum de 254 caractere,iar campurile de memorie pot contine panala 64k de informatie, in mod obisnuit maimult decal destul intr-o cercetare de isto-rie cantitativa. Pe de alta parte, astfel deprograme sunt usor de utilizat de careistorici, desi nu sunt special concepute pen-tru ei. Un alt avantaj oferit de dBASE esteacela ca datele de intrare pot fi usor verifi-cate i corectate, problema asupra careiainsista si autorii cartii.

Dupa primele patru capitole, lucrareapierde din ce in ce mai mult din claritate.Pe masura ce notiunile statistice devin maicomplicate, explicatiile sunt tot mai sche-matice, astfel incat cei mai putin iniaatiin statistica sunt confruntati cu o succesi-une rapicia de concepte, formule i ecuatiifiri a li se da exemple istorice concrete.Asa se intampla in capitolul care prezintaanaliza regresiei, unvl dintre cele mai difi-cile capitole ale cartii, dar care, spre deo-sebire de alte texte introductive de statis-ticii pentru istorici, insista asvpra impor-tantei regresiei multiple. Un glosar de ter-meni, completat cu formule, explicatii siexemple de modul cum acest instrumentstatistic poate fi utilizat in analiza cantita-tiva, ar fi necesar. Sectiunea consacrata tes-aril ipotezelor statistice ar trebui extinsa.,ilustrata cu exemple din cercetarile recente,stiut fiind faptul cii testarea: ipotezelor esteunul dintre cele mai dificile capitole dinstatistica matematica.

Urmatoarea sectiune a cartii este o in-troducere in conceptele matematice utili-zate in analiza statistica. Pe parcursul apatru capitole, autorii prezinta notiunI de

matematice

www.dacoromanica.ro

5 Note 118 9

algebra fpndamentala si concepte statis-tice avansate care, pentru a fi intelese, pre-supun insä din partea cititorului cunostin-te de matematica destul de temeinice.

Un aspect de mare interes al lucrariieste trecerea in revistä a ceea ce istoricii,cu ajutorul tehnicilor cantitative avansatesi a- unui software adecvat, sunt in momen-tul de fata, in stare sa, realizeze in prelucrareainformatiei istorice.

Timpul i spatiul fiind cele doul coordo-nate de baza in cercetarea fenomenului is-

toric, ar fi fost utile capitole separate degeografie istorica, si de construire a tabele-lor, graficelor si hartilor.

Desigur Quantitative Methods for His-torians nu poate intruni toate calitatileunui text perfect de introducere in analizastatisticà in istorie dar rärmane una dintrecastle de referinta ale acestui domeniuinca atat de controversat.

Irina GavriM

AHMET RASIM, Romanya mektuplari (Scrisori din Romania), Arba Yayin-Ian, Istanbul, 1988, 168 p.

.2artea lui Ahmet Rasim (1865-1932),cunoscut scriitor si ziarist turc al sfarsitu-lui secolului al XIX-lea si al primei treimia secolului al XX-lea (considerat i astaziunul dintre marii scriitori ai literaturii tur-ce), apartine in acelasi timp genurilor gaze-these i beletristic, reprezentfind o non&contribptie la bogata bibliografie dedicata,primului razboi mondial (19 14-19 18). Prizma editie a acestei lucrari a fost publicatain 19 17 la Istanbul (cu litere arabe). A douaeditie (purificata." lingvisticl a aparut abiain 1988 (de asta data cu litere latine). Lu-crarea este de fapt o culegere de 2 1 (douaze-cisiuna) de corespondente (scrisori") depe traseul: Istanbul-Sofia-Plevna-Varna-Med-gidia-Harsova-Braila-Bucuresti-Giurgiu-Istan-bul, scrise in perioada decembrie 19 16ianuarie 19 17 si publicate (mai intai) laintervale de cateva zile de catre ziarul stam-buliot Tesvir-i Efkar" (Investigarea opi-niilor). Ahmet Rasim a parcurs acest traseuin calitate de trimis special al ziarului sus-amintit si de mesager al Matbuat-i Osma-niye Heyeti" (Comisia de tiparituri otomane).Aceasta comisie 11 insarcinase pe AhmetRasim sä predea militarilor otomani aflatipe frontul româneasc pachetele de tutunpe care ea le colectase pentru ei.

Devenite capitole ale cartii, corespon-dentele referitoare la situatia Romanieiin perioada respectivä poarta urmatoareletitluri: Pan& la Plevna"; Pang. la Varna";De la Varna la Medgidia"; O noapte laMedgidia"; La Medgidia"; Spre StatuImajor"; Ura ! A fost gasit Statul major I";Prin satele romanesti"; Statul major

batalia de la Silistraru"; Intrarea inBraila"; La Braila"; La Braila"; Bataliade la Vadeni"; Inca cateva zile la Braila";Coborarea la Bucuresti"; Doua nopti sio zi la Bucuresti".

In cadrul acestor corespondente (scrisecu exactitatea corespondentului de presasi talentul literar al scriitorului), se potdistinge trei aspecte principale (toate inte-resfind direct cititorul i istoricul roman):luptele din Dobrogea si Muntenia date detrupele germano-bulgaro-turce impotriva tru-pelor romane si ruse; descrierea unor orase(Medgidia, Hirsova, Braila, Bucuresti)a unor sate romanesti ajunse sub ocupatiaPuterilor Centrale; starea de spirit si men-talitatea militarilor otomani aflati atuncipe pamant romanesc ca luptätori pe frontsau ca membri ai trupelor de ocupate. Inperioada decembrie 19 16ianuarie 19 17 uni-tatile militare otomane de pe frontul ro-manesc an actionat in sectoare in care autrebuit sa lupte (aproape in exclusivitate)cu trupe rusesti. Ahmet Rasim remarcàlasitatea i proasta organizare a militarilorrusi, precum i jafurile pe care le practi,cau. Autorul descrie cu multa, tristete situa-tia oraselor i satelor romanesti ocupate dearmatele Puterilor Centrale. Partial de-populate, acestea erau cuprinse de saraciefoamete. Dupa jaful rusilor (aflati in reitragere), venisera rechizitiile tnipelor de ocu-pate. Braila (fost unul dintre cele mai mariporturi ale Europei de sud-est") era aproapepustie, paralizata i fara speranta. Bucu-restiul (perla Peninsplei Balcanice") erade nerecunoscut. Insa, cetatenii i militariiputerilor ocupante profitau din plin de resursele pamantului romanesc. Ahmet Rasinise mira, de altfel, si se intreba cum este po-sibil ca, dupa un asemenea jaf, resurseleRomaniei sá nu fi secat Inca.

In privinta starii de spirit si mentalitatiimilitarilor otomani aflati atunci pe pamantromanesc, precum si a atitudinii acestorafata de Romania i participarea ei la primulrazboi mondial (toate acestea fiind de alt-

si

d

www.dacoromanica.ro

1190 Note 6

fel iinpärtasite atat de autorul cartii, catsi de opinia publica, otomani din perioadarespectiva), trebuie sa remarcam parereade ram pentru alianta Romaniei cu Rusia(de care sunt facuti responsabili regele Fer-dinand si premierul Ionel Brätianu) si con-vingerea cit aceasta nefericita alianta"ar fi dus tara noastra la dezastru. Autorul

conationalii sai nu reusesc sa inteleaga,adei, aratele motive ale participarii Roma-niei la primul razboi -mondial si explicaacest fapt doar prin manevrele rusestio pretinsa politica gresita, a guvernantilorromani. Alaturi de unele nostalgii imperia-le otomane, si de unele remarci caustice laadresa caracterului unor romaai si romance,Ahmet Rasim apreciazi progresele facutede Romania in timpul domniei regelui CarolI (1866-1914). 0 alta dovada a eforturilor

facute de autor pentru a fi obiectiv estesi urmatoarea sa apreciere (valabila, defapt, i in zilele noastre): Daca Romaniaar fi carmuita de nulini pricepute si capabi-le, ea ar putea deveni stapanul economicincontestabil al Peninsulei Balcanice" (p.148).

In incheiere, putem afirina ca aceastacarte a lui Ahmet Rasim, cu toate minu-smile aratate mai sus, reprezinta, o contri-butie utila si dernna, de interes la mai bunacunoastere a participarii Rominiei si lin-periului otoman la primul razboi mondial,a privatiunilor indurate si a jertfelor datede poporul roman in acei ani. Cel putin ure-le fragmente din =east& lucrare ar meritacu prisosinta sa fie traduse in limba romana.

Adrian Tertecel

CORNEL TATAI-BALTA, Secvente din arta plasticd bld jeand (sec. XV I I I-206,Blaj, 1993, 88 p. + 24 fig.

Bibliografia istorica din Romania inclu-de, ilia din a doua jumatate a secoluluitrecut, o suita, de lucrari i articole (diferiteca dimensiuni si inegale sub raportul valoriistiintifice), care au dernonstrat contributiaoraselului de la confluenta Tirnavelor ladezvoltarea noastra nationala, religioasaculturalA1, datorata generatiilor de intelec-tuali educati in slujba poporului i bisericii,sub cupola scolilor intemeiate in toamnaanului 1754 de episcopul Petru Pavel Aaron.Demersul istoriografic din ultimele trei de-cenii a dovedit, mai ales prin contributiilestiintif ice ale lui Cornel Tatai-Balta. apor-tul Blajului istoric i contemporan la dez-voltarea artelor plastice romanesti, fenomencare a slujit cu mijloace proprii miscareanationala din Transilvania. Autorul uneiutile teze de doctorat, consacrata centru-lui artistic al Blajului in veacul Lumini-lor 2, Cornel Tatai-Balta, acurn lector laUniversitatea 1 Decembrie" din Alba Iu-lia, aduna intr-un volum, imprimat cu des-tule sacrificii, cateva semnificative texte,in care a demonstrat, cu argumente tiinti-f ice convingatoare (ca urmare a unor cer-cetari de arhive, investigatii asupra opera-lor scrise si a pieselor de arta, fara sa exclu-

dit dialogul crcatorilor contemporani) dez-voltarea artelor plastice sub spiritul bene-fic al Blajului (incepand cu epoca Lumi-nilor pan& in zilele noastre).

Tentativa noastra, de-a patrunde in uni-versul volumului este facilitata de-o afirma-tie a autorului, expusa in Argument (p. 6) ;Desfasurandu-ne activitatea la Muzeul deistorie din Blaj, am avut posibilitatea saorganizarn o suit& de expozitii ale artistilorblajeni din trecut si din prezent. Am adan-cit cercetarile privitoare la Blajul artistic,am publicat diverse studii i articole, aria-postite in reviste stiintifice sau de cultrra,iar ocazional in ziare.

Socotim utila republicarea unora din-tre ele, bineinteles cu anumite retusuri,intr-o lucrare care sa faciliteze cititorilorformarea unei imagini unitare, coerentecat mai cuprinzatoare, vizand rolul Blajuluila dezvoltarea artelor plastice romanesti.Avand in vedere acest deziderat am consi-derat absolut necesar sa includem acti-vitatea pictorului Flaviu C. Domsa, de carepang in prezent nu ne-am ocupat in moddeosebit. Contributia artistilor contempo-rani este doar punctata, urmand ca timpulsa decidit asupra lor".

1 Cf., de pilda: David Prodan, Supplex Libellus Valachorum. Din istoria formeiriinafiunii routine, Editie nouit cu adaugiri i precizari, Bucuresti, Edit. $t. si Enc., 1984;Ladislau Gyémánt, Miscarea nafionald v romailor din Transilvania ,intre anii 1790 ;cc: 1818.,Bucuresti, Edit. St. si Enc., 1986., Iacob Marza, Scoald si natiune (Scolile de la Blaj inepoca renasterii nafionale), Cluj-Napoca, Edit. Dacia, 1987.

2 Locul i rolul Blajului in dezvoltarea xilogravurii romdnesti in secolul al XVIII-leasi la fnceputul secolului al XIX-lea, Universitatea din Cluj, 1992, 226 p., 242 fig.

si

gi

51

gi

www.dacoromanica.ro

7 Note 1191

0 astfel de declaratie clara, este de na-turä sä deschidä interesul cititorului cul-tivat ori al cercethtorului avizat pentrulectura cartii, care insumeaz& 8 texte stlin-tifice, incepand cu A ctivitatea gravorilor inl mut de la Blaj (1750 1830 ) (p. 9 21),respectiv Timotei Cipariu, animator ci spri-jinitor al artei románegi din Transilvania(p. 22-38) si incheind cu Picture lui HoreaCucenan san despre sublimarea ideilor ar-ti stice in plan filosofic" (p. 78-82), recteDin nou acasd. Interviu cit pictomil HornsCucerzan (p. 83-87).

Lectura cartii lui C. Tatai-Balt& (modes-t.). sub aspectuI numilrului paginilor), atuncicand este facuth in cunostint& de cauza.,relevg cititorului un aspect cultural remar-cabil, specific istoriei romanilor ardelenisi important sub raportul urmArilor pentrudevenirea noastrit, la baza careia s-a aflatmisarea national& condusA de

episcopul Inochentie Micu-Klein. Manifes-tare plenar a. a spiritului creator romanesc,arta plastic& generat i ocrotith de institu-tiile bisericesti, culturale i politice ale Bla-jului, incepand cu epoca Luminilor sisfArsindcu perioada prernergatoare des&varsiriiunitAtii statale (eveniment epocal inregis-trat la 1 Decembrie 1918, prin Mama Adu-nare National& de la Alba-Iulia), a servitcu puteri proprii, prin forme particularede manifestare, ideea nationala. De fapt,acesta este si mesajul suprem al efortuluigravorilor in lemn (1750 1830), activita-tea de Mecena al artei doveditá de TimoteiCipariu, valoarea creatiei plastice datorata.pictorilor Anton Zeiler si Iuliu Moga, casa, rAmânem la patru exemple revelatoare,despre care scrie cu coInpetent i pasiuneistoricul C,ornel Tatai-Baltá.

Jacob Mdrza

JACQUES SOLE-, La Revolution en question, Paris, 1988, 418 p.

Istoria Revolutiei franceze a fost multivreme prizoniera unor interprethri ideo-logizante f&tise, fie in sens pozitiv, fie insens negativ, ceea ce a dus la aparitia unormituri care s-au transinis din generatie ingeneratie. Modificarile care au avut loc inviata politic& si intelectuall a Frantei inultimele dou& decenii precum i cercethrileintreprinse in aceiasi perioad a'. de soalaistoriografica, anglo-saxon& au permis abor-darea dintr-o notil perspectiva a acestuimare eveniment al istoriei universale. Ja-cques Sole este unul din adeptii acestei noimaniere de interpretare, lucrarea pe careo propune cititorilor flind o incercare, reu-sith dup& pazerea noastra, de a prezentacat mai fidel noile puncte de vedere, de aprezenta Revolutia francez& la dimensiuni-le sale initiale, eliberata de orice fel de am-prenth ideobogic.. Aceasta explic& i manierain care este conceputh cartea, sub formaunor pemanente intrebari referitore la celemai importante probleme, intreblri la careautorul ofera raspunsuri, de multe orineasteptate.

Astfel, prima parte a lucrärii aduce indiscutie cauzele prof unde ale Revolutiei,autorul incercand sä explice dac& ea a fostsau nu un trimuf al ideilor iluminismului,dacl a insemnat o infrangere a despotismu-lui, dac& a fost o victorie a burgheziei sandac& a fost o Revolutie populara. in ceade-a doua parte este urmaritä desfasurareaRevolutiei, incercand SA se explice dac& afost sau nu necesara radicalizarea ei, pan&la cele mai oribile forme de teroare, dacárazboiul declansat in 1792 a avut un carac-ter ideologic sau nu, dacl dictatura napo-leonianl era inevithbilA sau nu. In fine, ultimaparte abordeaza problematica consecinte-lor Revolutiei. A provocat ea aparitia unuistat nou si a unei noi societhti? Se poatevorbi de o Revolutie cultural& ? Care a fostmostenirea ei ideologic& si cum se manifest&ea in lumea contemporand? C5utarea rAs-punsurilor la toate aceste intrebAri ii oferalui Jacques Sole posibilitatea de a intre-prinde o investigatie stiintificA solidä, pli-n& de riscuri, dar si de satisfactii intelectuale.

Eugen Denize

initiat& si

www.dacoromanica.ro

1192 Note 8

CINZIA VISMARA, Ii funziowanlento deWInipero, Edizioni Latium, Roma,1989, 87 p.

In cadrul seriei Le province dell'Irn-pero", serie initiata de Muzeul civilizatieiromane", mentionarn 'aparitia lucrarii luiCinzia Vismara dedicata structurilor Impe-riulni, accentul fiind pus pe organizareaprovinciilor i legatura acestora cu Roma.

Editat in conditii grafice deosebite siinsotit de ilustratii, harti, tabele, volumulare o structur& clasica. In Pref.:gra semnatade Filippe Coarelli, dupa un citat al unuiretor grec din Asia Mica, potrivit viziuniicarnia lniperiul se prezenta ca o perfect&unitate in care provinciile se buctirau de osituatie infloritoare si in care Orasele stra-lucesc toate de o frumusete luminoasä, pa-mAntul a devenit frumos ca o gradina in-cintatoare", autorul incearca sa faca o le-gatus& intre descrierile" de -orase i feri-torii din timpul Antoninilor i seria de micimonografii pe care o annnta monografiidedicate fiecarei provincii in parte, sau cateunui grup de provincii si care este pre-cedatii de lucrarea de fata; lucrarea estecaracterizat& ca fiind o introducere la arrun-tatele monografii. Prima parte intitulataA dministratia are 4 capitole: Provinclilefn timpul republicii ; August ,si provinciile ;Evolutia provinciilor de la August la Diocle-tian ; Refortna administrativd -cliocletianddurata sa in limp; a doua parte intitulataInfrastructurile cuprinde doua capitole: Mcl-surarea pdmantului ; Utile Si tnijloacele decomunicatie ; partea a 11I-a intitulata V icitaeconomicd include dolls& capitole: Produse,si schimburi ; Mcir furile.

Volumul cuprinde i doua liste: primacu provinciile dupa reforma iui August (pro-vinciile imperiale i cele senatoriale) si adoua cu provinciile dup& reforma lui Dio-cletian (cu impartirea in prefecturi si dioceze

marirea considerabila a numarului pro-vinciilor).

Am remarca urmatoarele:Lucrarea se bazeaz& pe studii si des-

coperiri recente fata de data publicarii ei;In privinta a ceea ce s-a numit Con-

stitutie Antoniniana (a lui Caracalla din 212d. Hr.), autorul consider& ca cert ea prinaceasta veniva concessa la cittaclinanzaromana a tutti i sudditi" (p.25), calm cunoas-tern Inca precis toate detaliile m&suriiimbratiseaza opinia lui Dio Cassius in sensula la baza masurii a stat ratiunea finan-ciara;

in prisin ta. irnpartirii provinciilor in-tre imperiale i senatoriale, este citat DioCassius in sensul ca adevaratul motiv al

reforrnei administrative a lui August refe-ritor la provincii a fost acela ca a dorit sa-sipastreze pe acelea in care se justifica men-tinerea de armate care nu puteau fi lasatein maim senatului (imparatul se temea Inc&de senat in acea faza, a Principatului);

Situatia special& a Egiptului este 'ex-plicata indeosebi prin ratiuni economice(grtinarul Romei), dar prin faptul a Ale-ssandria representava un centro culturaledi primaria importanza, al quale facevariferimento tutto ii vicino oriente elletiizza-to" (p. 18);

Nu sunt neglijate nici repetatele reor-ganizari ale unor teritorii provinciale (deexemplu Siria si Palestina);

in privinta tabloului economic, relineatentia importanta acordata descrierii trans-porturilor navale i terestre de oamenimarfuri i cäilor de cornunicatie (inclusivcaracanelor, in privinta carora se face re-ferire la stela de la Palmira acuma inmuzeul Ermitaj care continea dispozitii

tarife de taxare a marfurilor: sclavi, pur-punk uleiuri, animale, tesaturi, statuialtele);

Succesivele reorganizari ale sistemuluiadministrativ ce lega Roma de provinciisunt analizate ca o evolutie logica fata deextensiunea teritoriala prin cuceriri i altemetode a Imperiului ce nu mai puteafi guvernat prin vechile structuri senatori-ale; autorul sin abuzeaza de notiunea decriza", ci, dimpotriva, apreciaza ca viataprovinciilor a lost in general normala"(se reproseaza uneori istoricilor romaniau neglijat provinciile, dar explicatiavalabila i pentru Tacit, desi acesta a scriso lucrare speciala pentru Germania, daraceasta nu atat motivat de importanta aces-teia cAt pentru a face acea cornparatie nulipsit& bineinteles de patriotism roman intrevirtutile germanilor i decadenta romanilorsi care comparatie trebuia sa fie stimulativapentru romani si nu era cdtusi de putin dc-nigratoare consta in aceea à e renirnen-tele istorice importante i zguduirile so-ciale aveau loc la Roma si efectele se pro-pagan in provincii uneori cu intâr,iere si.

desigur atenuat).Unele fapte semnificative pentru isto-

ria statului roman sunt insä omise; de exem-plu nu este retinut ca fapt semnificatiy

deschizator al unei noi cal de luare a pu-terii imperiale proclamarea pentru primadata a unui imparat de o armata provinci-ala, i anume proclamarea lui Vespasianca irnparat de armata din Egipt, cu spriji-

cIt

si

d

si

II

sisi

si

www.dacoromanica.ro

9 Note 1193

nul decisiv al prefectului Egiptului, Tibe-rius Alexandru al carui unchi a fost flozoful evreu Filon din Alexandria , re-negat, ocupand mari demnitali politicemifitare romane si care a luptat impotrivarascraatilor evrei din lerusalim 1.

Mai sunt i unele erori evidente, ca, deexemplu; la pagina 78, in cadrul unor pa-gini dedicate analizarii fiecarei provincii

in parte, ocupandu-se de Dacia, autorulscrie: ...il sue governo fu affidate ad unlegate di range pretorio residente a Sarmit-zegetusa, la vecchia capitale, divenuta laColonia Ulpia Traiana Sarmitzehetusa" (eroa-re evidenta, caci nu Sarmizegetusa, vecheacapitall a devenit locul pe care s-a ridicatnova Colonia Ulpia Traiana).

Betinio Diamant

1 Pentru personajul Tiberius Alexandru,vezi Enciclopedia civilizatiei romane, Bucuresti,1982, p. 47; Publtus Cornelius Tacitus, Istorii, Bucuresti, 1992, p. 414; Simon Dubnov, Wel t-geschichte des ludischen VoThes, Berlin, 1925, vol. II, p. 408, 435, 454; Josephus, CompleteWorks, Kregel Publications, 1982, p. 494, 549, 545.

ai

;

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

BULETIN BIBLIOGRAFIC

Buletinul bibliografic initiat de Revista istorica." are co obiectiv semnalarea lucra-rilor din productia istorica, publicate de istorici straini i romani in afara hotarelor Romaniei,Tara a aprecia valoarea lor tiintifica. Bu1etinu1 vireaza cuprinderea ansamblului de hicraristudin si carte tiparitä -dupa mijlocul decenitilui trecut, care au tangerfte sau privesc gitrect perioada medievala, moderna si contemporana a Romaniei. Buletinul este vi un instrurnen-peatru sondarca modului in care izvoarele i literatura tic specialitate rotnancasca sunt recep-tate de istoricii straini.

elaborarea acestui buletin biblicgrafic au contribuit in masnri diferite: Viorcl Achim,Ileana Caran, Paul Ccrnovodeanu, Eugen Denize, Liviu Mitache, Bogadn Murgescu, k;erbanPapacostea, Nagy Picnaru si Adrian Tertecel.

Redactor de rubrica: Nagy Pienaru

I. LUCRAIII GENERALE, ENCICLOPEDIL DICIIONARE, BIOGRAFIL RIBLIOGRAFII

* Istoriia na .13dlgariia. T. VII. Vdslanoviavane i utvdrjdavane na bdlgarskata ddr-java. Nafionalvo-osvoboditchi borbi (1878-1903) (lstoria Bulgariei. Vol. 7. Restaurarea si con.solidarea statului bulgar. Luptele de eliberare nationall: 1878-1903), Izdatclstvo na B.A.N,Sofia, 1991, 560 p. Volumul al VII-lea al acestei istorii detaliate a Bulgariei analirezza evo-lutia statului bulgar si a vietii economice, socialc, ct.lturale si politico a poporului bulgar inanii 1878-1903. Sunt prezentate §i inforrnatii privind relatiile dintre I3ulgaria i Romania inperieada respectiva.

DIM1TROV, PASANKO, Boris IIItar na billgarile (1894-1943) (Boris al III-learcge al bulgarilor: 1894-1943), Izdatelstvo na S. V. Si. Klimcnt Ohridski", Sofia, 1990,267 p. Lucrarca prezintá viata i domnia (1918-1943) regelui (tar) 13ulgarici, Boris al III-lea.Alaturi de infatisarea situatiei interne 0. a politicii externe a Bulgarici in intervalul 18941943, se prezinta si informatii privind relatiile romano-bulgare in perioada respectiva. (in Bul-garian Historical Review", an XX, 1992, nr. 3, p. 95-98).

IMBER, C., The Ottoman Empire (1300-1481), Istanbul, 1990, XIII + 288 p. Carteaeste o sinteza a istoriei Imperiului otoman in asa-numita perioada. de formare" (kurulnia de-vri) a acestuia. S^ okra i informltii privind rclatiile rornano-otomane in secolele XIVXV.

LEVENE, MARK, War, Jews, and the Nrw Europe. The Diplomacy of Lucien Wolf1914-1919, Oxford University Press, London, 1992, XVIII -I- 346 p. (The Litman Libraryof Jewish Civilization). Importanta contributie monografic 5. la rolul jucat de ziaristul si di-plomatul britanic Lucien Wolf si organizatiile evreit*i din Mama. Britanie la elaborarca Tra-tatului Minoritatilor in anii 0 la incheierea primului rarboi mondial. Numeroase referige lasituatia Romaniei.

MURPHY, DERVLA Transylvania and beyond. John Murray, London, 1992, XV +239 p. Relatare de calatorie in Transilvania anului 1990, insotita, in anexa, de o sumarã cro-nologie istorica.

TRAIKOV, VESELIN, Gheorghi Stoikov Rakovski. Dokumentalen letopis: 1821-1867(Gheorghi Stoikov Rakovschi, Cronicl documentara: 1821-1867), Darjavno izdatelstvo Dr.Petal. Beron", Sofia, 1990, 438 p. Cartca este o cronologie foarte amanuntita a victii

unui mare patriot bulgar care a luptat pentru eliberarea tarii i poporului sau de substapanirea otomana. Se prezinta i inforrnatii privind activitatea lui G. S. Rakovski pe teri-toriul Romaniei.

Revista istorica", torn IV, nr. 11-12, p. 1195-1200, 1993

La

si ac-

a

www.dacoromanica.ro

1196 Buletin bibliografic 2

TROCSANYI ZSOLT, MISKOLCZY AMBRUS, A fanariótaiktd1 a Hohenz,illernig.Tarsadalmi hanyallds és nemzeti emelkedis a romdn törtenelemben (1711-1866) (De la fanariotila Hohenzolerni. Dec lin social i dezvoltare nationala in istoria romaneascit, 1711-1866), Bu-dapest, 1992, 149 p. Aparut a. in colectia Encyclopedia transylvanica", editata. de catedrade filologie romanA din cadrul Universitatii Eötvös Lorand Budapesta, cartea cuprinde de faptdoul studii scrise de doi buni cunoscAtori ai istoriografiei romaneFti, in care se propune o sin-tezA, färl pretentii de originalitate, a problematicii romane0i a sec. XVIII XIX. Primulstudiu, cu titlul Fanaridtdk és Habsburgale, 1711-1821 (Fanarioti i Habsburgi, 1711-1821)(p. 12-74), semnat de Tr6csányi Zsolt, este o incercare de radiografie, sub toate aspectele, asocietatii romane0i din Principate 0 din Transilizania. Al doilea studiu, al lui Miskolczy Am-brus, intitulat A Jorradalmak Es a reformok kora, 1821-1866 (Epoca revolutiilor i reformelor,1821-1866), (p. 75-146), se ocupA in capitole distincte de rede*teptarea nationala din pe-rioada 1821, de revolutia romana de la 1848-1849 0 de construirea statului Romania.

II. IZVOARE

, , Osmanli devleti ile Kafkasya, Turkistan ye .Kerim hanlildart arassndaki mienase-beilere ddi, ar§iv bageleri (1687-1908 yillari arasi) (Documente de ArhivA privind relatiile sta-tului osman cu hanatele din Caucaz, Tbrkistan i Crimeea intre anii 1687-1908), Ankara,1992. 240 p. + 142 fotocopii. Volumul cuprinde acte din corespondents sultanilor cu hanii,din zona nordic i nord-orientala. a Imperiului otoman, Informatiile se seferA la actiunipolitico-militare i activita4i comericale (porturi, transporturi) Mentiuni despr'. zona rasari-teanl a tArilor romane.

ANDREEV, STEFAN, Za datirovkata na podrobnite otmanski registri (mufasal defte-rite) ot XV XVI vek (Despre datarea registrelor otomane detaliate rnufassal defterlerdin secolele XV XVI), in Istoriceski Pregled", an XLVIII, 1992, nr. 1-2, p. 156 170.Acest studiu prezintA pe scurt i dateazA o serie de registre otomane detaliate din secoleleXVXVI (aflate in colectiile Bibliotecii Nationale Kiril si Metodiu" din Sofia) referitoarela posesiunile Inaltei Porti din Peninsula BalcanicA. Uncle din aceste registre prezintA situa-tia funciarA, financiar a. demografich a Dobrogei i Bugeacului in secolul al XVI-lea.

DACLIKEVYCH, YAROSLAV R., TRJARSKI, EDWARD, La Chronique de Venise,in Rocznik Orientalistyczny", XLVI, 1989, nr. 1, p. 5-62, fotocopii h. t. Editorii publica,1nsotitA de o introducere, note, indice i glosar, cronica armeanA. Editia reproduce textul intransliteratie i fotocopii, cu traducere franceth juxtapusA. Cuprinde informatii importanteprivind istoria medievald a romanilor.

HARTLEY, JANET M., Guide to Documents and Manuscripts in the United Kingdomrelating to Russia and the Soviet Union, London and New York, Mansele Publishing Limited,1986, 526 p. Important instrument bibliografic reunind materialele documentare privinctRusia i fosta U.R.S.S. din arhivtle britanice, cu unele mentiuni relative 0 la Romania (pro-blenta Basarabiei, relatiile din tiinpul primului rdzboi mondial, evolutia litiginiri romano-sovi intre 1920 1924 etc.).

KONDO, AKMET, Quelques lefties de Dora d'Istria et,t Jees a Hyiioi itze De Rada, inStudia Albanica", XXVI, 1989, nr. 1, p. 10) 132. Editorul publica 22 th scrisori ale Ele-nei Ghica (Dora d'Istria) dintre 18(5 1881. Scrisorile fa refeii-e la istoria rornanil r0 a S d-Estului european, precum i h. pre, cut arilc intekct.:ale ale acistL i fascinant perso-naj, re/ ndicat deopotrivd de ronifini i d. alhane/i.

KURUCZ, GYORGY, Guide to th D cuments and Manvsoitts in Great Britain rda-ting to the Kingdom of Hungary from the earliest Fimes to 1800, Mansell, London, 1992, 707p. Repertoriu foarte complet din toate arhivele publice si cateva particulare din Marea Bri-tanie a documentelor privitoare la Ungaria, in hotarel ei medie /ale, ioclu7ind Bariatul siTransil rania, pâra la 1800. Numeroase i interesante stiri privind rtscoalele lui Gheorghe Do-zsa (1514) si Horea (1784), azboaiele austro-turce pentru principatul Transilvaniei din sec.XVI XVII, rAzboaiele austro-ruso-turce din sec. XVIII etc.; se includ tangential informatiireferitoare la Mihai Viteazul, Radu Serban, Gheorghe 5tefan, Nicolae Mavrocordat, Grigoreal I1I-lea Ghica s. a. Instrument de lucru indispersabil pentru cercet5,rile dedicate studiuluirelatiilor internationale ale Romfiniei.

i

arii

www.dacoromanica.ro

Buletin bibliografic 1197

L. R. LEWMER, Jean-Aicole Moz eau de Brasey's Letter on the Moldavian Campaignof Peter I (1711). The text that Puskin did not translate: British Library Ms. 37358, ff. 479485 v°, in Jahrbticher fur Geschichte Osteuropas", 40 (1992), heft 4, p. 518-529. Pub li-carea scrisorii-memoriu adresata. de J. Moreau de Brasey din Lio z la 24 septembrie 1711 unuiprieten (identificat de editor ca brigadierul danez conte de Frise) asupra campaniei lui Petrucel Mare de la Prut, rezumand e zenimentele pe care le-a dezvoltat ulterior intr-o bine cunos-cuta lucrare anonima aparuta in 1716. Editorul ignoth toata bibliografia româneasca a su-biectului, inclusiv bio-bibliografia i analiza operei lui Brasey infatisate in Cdlcitori stritinidespre tdrzle romdne, vol. 1.111, Bucuresti, 1983, p. 459-494.

YILMAZ, SERAP, La manufacture de draps de Chiperesti (Moldavie) (1766). Les de-buts de l'industzie dans l'orbe de l'Enzpire ottoman, in Sticlost-rorschungen", XLVIII, 1989,p. 107-139, 1 pl. 1 ilustr. Studiu fundamental pentru cunoasterea manufacturii (chirha-nalei") de postav de la Chiperesti ilipenii Noi) infiintate de Grigore al III-lea Ghica. Au-tortil foloseste atilt iz zoarele romanesti, cat si pe cele otomane.

III. ISTORIE MEDIEVALA

ANGHELOV, DIMITAR, Bdlgarskiiat narod I Asenogi v osvoboditelnoto vdstanie (Po-porul bulgar sj Athnestii in rascoala de eliberare), in Voennoistoriceski Sbornik", 1985, nr..5, p. 3 12. Se analizeaza (prin optica istoriografiei bulgare) thscoala romanilor i bulgari-lor (condusi de nobilii romani Petru si Asan) din anii 1185-1186, care a dus la formareacelui de-al doilea tarat bulgar (1185 1396), fost la origine un stat romano-bulgar.

FUGEDI, ERIK, Sepelierunt corpus eiusin proprio rnonasterio, A nemzetsigi monostur(...Miinilstirea de familie), in Szazadok",,125, 1991, nr. 1-2, p. 35 67. Despre mamas-tirile din regathl ungar fondate de particulari i functionand sub patronajul unei familii no-bile. Din sec. XI si liana la Reforma au existat 91 astfel de mithastiri.

GEDAI, IKVAN, Polskie mond)) na uregnzech w XVI i XVII w. (Monedele polonezein Ungaria in secolele XVIXVII), in Wiadomosci Numirmatyczne", XXXI, 1987, nr. 3,p. 165-175. Pe baza a 291 de tezaure, autorul evalueath cantitativ ponderea i structura penominaluri, emitenti i monetärii a monedelor poloneze in diversele provincii ale Ungariei is-thrice. Pentru Transilvania si Partium sunt folosite numai putine dintre tezaurele publicatede catre istoricii romani.

KIRALY, ISTAVAN V., lcirsadalms harcok Csiks..ékben a hatcirdre redek szervezésinekkozdban (Lupte sociale in scaunul Ciuc in epoca organithrii regimentelor gräniceresti), inSthzadok", 126, 1992, nr. 3-4, p. 403-426. Organizarea regimentelor secuiesti de gra-nita i realitatile economico-sociale in scaunul Ciuc la mijlocul sec. XVIII.

KUPUSOVIO, AMINA, Muslimanska imena u Opsirnom popisu bosanskog sandzakaiz 1604 godine (Numele musulmane din registrul detaliat de recensamant al sangeacului Bos-nia Cin anul 1604), in Prilozi za orientalnu filologiju", vol. 40, 1990, p. 267-308. Se ana-lizekth amiinuntit (frecventa, zoilaie, origine, oitografie) totalitatea numelor proprii musul-mane care apar in registrul (defter) otoman detaliat de recensarnant al sangeacului Bosniadin anul 1604. Este un studiu foarte util i pentru intelegerea etimologici i ortografiei an-troponimelor musulmane intalnite in registrele i documentele otomane din secolele XVIXVII referitoare la Dobrogea si Bugeac.

MIKOCAJCZYK, ANDRZEY, Hungarian Coins in the Polish Medieval and ModernFinds, in Numizmatikai kozliiny", LXXXVIIILXXXIX, 1989-1990, p. 77-84. Eva-lueath cantitativ i analizeath ponderea emisiunilor ungare in tezaurele monetare descoperitein Polonia. Aminteste i aprox. 40 de monede emise de principii Transilvaniei in primele de-cenii ale secothlui ad XVII-lea.

PANOVA, ROSITA, Typologie des capitales mididvales bulgares, in Bulgarian Histo-rical Review", an XX, 1992, nr. 3, p. 3-9. Se prezinta (cu principalele lor caracteristici)capitalele celor lioua tarate bulgare medievale (inclusiv statele rezultate din farainitarea lor):Pliska, Preslav, Ohrida, Bitolia, Tarnovo, Kaliakra idin. Referiri i la situatia orasuluiTarnovo in vremea primilor Asanesti (Petru Asan si Ionià Caloian).

16 C. 3962

si

www.dacoromanica.ro


ROGISTER, JOHN, Les Assemblies d'itats dans l'oeuvre de Gcmges I. Breitianu, inParliaments, Estates and Representation", V, 1985, p. 1-12. Analiza contributiei lui Bra-tianu la cunoasterea aduiarilor de sari fricutA de un specialist al domeniului.

SASHALMI, ENDRE, Transylvania and the Levant Trade during the Reign of Ste-phen Balhory (1571-1586), in Specimena Nova Universitatis Quinqueecclesienois", 1987,p. 181 189. Autorul argumenteaz& cA in anii '70-80 ai secolului al XVI-lea Transilvaniaisi procura cea mai mare parte a inirodeniilor din Levant si chiar din zona MArii Negre (suntevocate discutabil in acest context legAturile cu Caffa i chiar un flux comercial tre-cAn(l prin Astrahan). Cu exceptia unui studiu publicat in maghiards de Samuel Goldenberg,autorul ignorA cercetärile romAnesti in domeniu.

SCHRAMM, GOTTFRIED, Friihe Schicksale der Rumanen.. Acht Thesen zur Lokali-sierung der lateinischen Kontinuitat in Suclosteuropa, in Zeitschrift fur Balkanologie", innr. 2 1985, 1/1986, 1/1987, Wiesbaden. Autorul isi propune pe parcursul unui amplu studiu,pnblicat pe parcursul a trei numere, sà explice fenomenul continuitAtii si latinitatii in spa-tiul roin&nesc.

SZAKALY, FERENC, Magyar nemessig a V&A ho'doltsdgban (Nobilimea maghiaadin teritoriile aflate sub stApAnire turceascA), in Századok", 126, 1992, nr. 5-6, p. 562633. Studiul analizeazä evolutiile sociale i fiscale pe care le-au suferit micii nobili amasiin teritoriul Ungariei medievale transformate de otomani in pasal&c, in intervalul cuprins in-tre inijlocul sec. XVI si anii 1680.

MURPHEY, RHOADS, Provisioning Istanbul: The Slate and Subsistence in the EarlyModern Middle East, in Food and Foodways", 2, 1988, p. 217-263. Ana ha sistematicAsi echilibrath a interventiei statului otoman in aprovizionarea Istanbulului in secolele XVIXIX, si a implicatiilor sistemului interventionist asupra ansamblului economiei si socieatiiotomane. Contine i comparatii intre preturile din capita1 i din pro/incii (inclusiv din zonaDun Arii de Jos), date despre tehnica i costul transporturilor maritime i un apendice de-spre kila de Istanbul. 120 note + bibliografie.

OLTEANU, PANDELE, Roli starih slavianskih i srednobolgarskih nomokanonov v ras-vstii iuridiceskoi literaturl (Rolul nomocanoanelor slave vechi i mediobul-gare in dezvoltarea literaturii juridice slavo-romAne), in Palaeobulgarica", an XV, 1991, nr.3, p. 18-35. Studiul contine o analia comparativA a nomocanoanelor (coduri de legi) slavevechi i mediobulgare din secolele IXXIV si a copiilor lor (sau traducerilor i prelucarilorlor) intocmite in Piffle Rom Ane, in limbile slavon i romAra, in secolele XIVXVIII.

VITOL, A. V., Osmanskaia irnperiia i mejdunarodnie okio,seniia v 1718-1735 gg.otoman i relatiile internationale in anii 1718-1735), in Osmanskaia irnperiia", Mos-

kva, 1990, p.. 306-321. Studiul analizeaa politica extern& a Imperiului otoinan i pozitiainternational& a acestuia in intervalul 1718-1735. Apar si referiri la relatiile rom&no-otomanein perioada respectivA.

IV. 1STORIE MODERNA

HERSCOVICI, ZEEV LUCIAN, The Role of Historiography in the Emancipation ofRomanian Jewry before World War I, in "Shvut. Jewish Problems in Eastern Europe", FirstInternational Conference, on the History of the Jews in Romanian. Editor Liviu Rotman,16, Diaspora Research Institute, The Goldstein-Goren Center for the History of the Jews inRomania, Tel Aviv, 1993, p. 201-218.

POPOV, R., La crise bulgare (1886-1887) et l'Europe, in "Bulgarian Historical Re-view", an XIX, 1991, nr. 2, p. 18-40. Se prezina viata politic& internA a Bulgariei in anii1886-1887 si raporturile acestei tan cu statele europene (inclusiv Ronania) in acea perioada.

ROTMAN, LIVIIT, Mental and Cultural Structures of Romanian Jews at the Turn ofthe Century, in "Shvut. Jewish Problems in Eastern Europe", First International Conferenceon the History of the Jews in Romania. Editor Liviu Rotman, 16, Diaspora Research Ins-titute, The Goldstein Goren Center for the History of the Jews in Romania, Tel Aviv, 1993,p. 131 160.

slaviano-ruminskoi

(Ink-periul

8

www.dacoromanica.ro


SE QUERA TAMAYO, ISBELIA, Rumania en Venezuela, en las Academias Naciona-les, in Boletin de la Academia Nacional de la Historia", tomo LXXV, abril junio de 1992,no. 298, p. 5-7. Abordare sumara a prezentelor culturale, intelectuale romanesti in Vene-zuela, in mediile acadernice venezuelene in secolele XIXXX.

SZABO, DANIEL, Egy vdlasztds Erdelyben (1869) (0 alegere in Transilvania, 1869),in Szazadok", 126, 1992, nr. 3-4, p. 449-464. Alegerile din 1869 in scaunul Aries, ilustratecu docurnente de epoca.

SZABO, A. FERENC, Neperedis, telepi Ms a szazad forduldn. Beksics Gusztdv nézotei ((res-terea populatiei, colonizare Ia cumpana secolelor. Opiniile lui Beksics Gustav), in Századok",126, 1992, nr. 2, p. 227-258. Politica de asimilare a romanilor, slavilor i germanilor ki demaghiarizare a teritoriilor cu populatie majoritar nemaghiara, promovata in Ungaria in tie-rioada dualismului, cu modalitatile de realizare (un loc important fiind acordat colonizhrilor),in viziunea unnia dintre teoreticienii acestui program.

V. ISTOME CONTEMPORANA

ANTONETTI NICOLA, Luigi Sturzo e ii problona della rapprezentanza parlamentarenelle crisi dello stato liberale, in II Politico", L, 1985, nr. 2, p. 253-273. Articolul analizeagiconceptia lui Sturzo cu privire la necesitatea restructurarii parlamentare pentru evitarea morsituatii favorabile instant-61-H unor regimuri fasciste sau de extrema stanga.

ARMON, THEODOR, Luigi Luffatti's Intovention in Favor of the Jews of Romanianin 1914, in Shvut. Jewish Problems in Eastern Europe", First International ConferenceOn the History of the Jews in Romania. Editor Livin Rotman, 16, Diaspora Research Ins-titute, The Goldstein Goren Center for the History of the Jews in Romania, Tel Avi z, 1993,p. 247-256.

COLOMBO ARTURO, Nitti e ii concetto di democrazia, in II Politico" L, 1985, nr. 1,p. 23-39. Articolul reprezinta o analiza a conceptiei lui Francesco Nitti cu privire la ade-varata democratie", la sisternul democratic bazat pe suprematia legii, pe garantarea liberta.-tilor, pe suveranitatea poporului". Articolul subliniaza caracterul actual al acestei conceptiiin toatit lurnea. (se poate realiza o paralelá intre aceasta. conceptie si situatia actuala a Ro-maniei). -

GHIBIANSKII, L. I., If, istorii sovetsko iugoslavskogo konflikta 1948-1953 gg: se-kretnaia sovetsko-iugoslavsko bolgarskaia vstreceav Mostive 10 fcvralia 1948 goda (in leghturhcu conflictul sovieto-iugoslav din anii 1948-1953: intalnirea secreta sovieto-iugoslavo-bul-garh de la Moscova din 10 februarie 1948), in Sovetskoe slavianovedenie", 1991, nr. 4, p.27-36. Studiul infatiseaza momentele de inceput ale conflictului sovieto-iugosla r din anii1948-1953. Se fac referiri si la pozitia Romaniei fata de acest conflict.

HAKOV, DJENGHIZ, Balkanskii pakt 1953, in Etudes Balkaniques", an XXVIII,1992, nr. 2, p. 23-27. Este o scurta analiza a constituirii si existentei Pactului balcanic"(incheiat in 1953 intro Grecia, Turcia, si Iugoslavia), precuni si a efectelor acestuia ast praEuropei de sud-est (inclusiv Romania).

KISKILOVA, PARASKEVA, Antifasistka sdprotiva v Rumdniia, 1940-1944 (Re-zistenta antifascista in Romania, 1940-1944), Sofija, BAN, 1989, 266 p. Sinteza cc anali-zeaza si istoriografia consacrath evenimentelor din 23 august 1944. Autoarea constata efec-tele regimului Ceausescu asupra istoriografiei romanesti.

MARKOV, GEORGI, Bdlgariia vdv Balkanskiia sdiuz srestu Osmanskata imperiia1912 1913 (Bulgaria in alianta balcanich impotriva Imperiului otonian, 1912-1913), SofijaNauka i izkustvo, 1989, 457 p. Autorul anzlizeaza. diplomatia, saga" militara sipolitice interne. I3azatht pe surse primare din arhivele bulgare, vieneze si din colectii parti-culare, lucrarea intereseaza si istoria Romaniei, ca participana la cel de-al doilea razbor bal-canic, incheiat prin pacea de la Bucuresti.

NASTASF,, ADRIAN, Titulescu y America Latina, in Boletin de la Academia Na-i-onal de la Historia", tomo LXXV, abril-junio de 1992, no. 298, p. 9-14. Studiul este con-sacrat raporturilor dintre diplomatul roman i diplomatii latino-americani, realitatile pobtcelatino-arnericane.

www.dacoromanica.ro

1200 Bult tin bibliografic 6

POHL, DIETER, Nationalso..ialtstischer Judenmord als Problem von osteuropdischerGeschichte und Osteuropdischer Geschichtes-schreibung, in Jahrbricher für Geschichte Osten-popas , Band 40, 1992, Heft 1, p. 96-119. Mentiune a istoriografiei referitoare la Transnis-tria si Romania (p. 107).

ROSCA, AVRAM, The Contribution of the Jews to the Industrial Development and Mo-dani at:on of Romania, 1900-1948: The Ease of Bucharest, in Shvut. Jewich Problemsin Eastern Europe", First International Conference On the History of the Jews in Romania.Editor Liviu Rotman, 16, Diaspora Research Institute, The Goldstein-Goren Center for theHistory of the Jew's in Romania, Tel Aviv, 1993, P. 235-245.

RUMENIN, RUMEN, Letiagi kreposti nad Balgariia (Fortaretele zburgtoare" dea-supra Bulgariei), I7datelstvo Hristo Botev", Sofia, 1990, 2 18 p. Cartea analizeaza raidu-rile aeriene de bombardament i spionaj efectuate deasupra Bulgariei, in anii 194 1-1944,de catre a natia anglo-americana. Se fac referiri i la bombardamentele anglo-americane asu-pra Romaniei in anii 1942-1944. (Recenzie in Bulgarian Historical Re new", an XX, 1992,nr. 3, p. 89 94).

SEBOK, LASZLO, A romaniai suagyroak s..dma a nép.; dmldldsok es az egyeb statiszti-krik ..erint (Nurnärul maghiarilor din Romania dupd recensriminte si alte statistici), in SA:zadole", 126, 1992, nr. 3-4, p. 382-402. Autorul considera cI. datele pe care le ofera recen-sainintele rornânesti in ceea ce pri /este nunarul populatiei maghiarc, cu exceptia recensiman-tului din 1956 (care inregistreazd 1.616.000 maghiari), nu sunt cele reale. El estimeath numb.-rul maghiarilor din Romania de azi la 2,1-2,3 milioane, din care mai mult de 2 milioanein Transilvania; in roca in principal date furnizate de bisericile maghiare din Transiliania.

SIRKOV, DIMITAR, Bulgaria's National Territorial Problem d-o ing th SecondWorld War, in Bulgarian Historical Re riew"-, an XIX, 1991, nr. 3, p. 3-19. Studiul analizeadtpretentiile teritoriale ale Bulgariei fata de vecinii 01 in preajina si in timpul celui de-aldoilea razboi mondial, precurn i modalitatea i gradul in care s-au materializat P1-,este reven-clic:tn. Apar si informatii privind problema Cadrilaterului i cedarea acestuic, cdtre Bulgariaprin tratatul rornano-bulgar de la Craiova (7 septembrie 1940).

WEGNER, BERND, 'Hullers Besuch in Finnland. Das geheitne Tonprotokoll seinerUnt ?re lung mit Manne)heim am 4. Juni 1942, in Vierteljahrshefte für Zeitgeschichte" t.4 1, 1993, yir. 1, p. 117-137. Consideratii extrem de importante formulate de Hitler in cursulconTorbirii sale secrete cu Manverheim cu privire la presupusele intentii ale U.R.S.S. dea ataca Romania, in toamna anului 1940, si la perspectivele grave deschise de aceasta even-tualitate. Discutia Hitler Molotov in problema Romaniei in toaruna anului 1940.

www.dacoromanica.ro

REVISTA ISTORICA public5, in prima parte studii, note si comunicAri ori-ginale, de nivel stiintific superior, in domeniul istoriei vechi, medii, moderne

contemporane a Romaniei i universale. In partea a doua a revistei, de infor-mare stiintifica, sumarul este completat rubricile: Surse inedite, Problemeale istoriografiei contemporane, Opinii, Viata stiintifick Recenzii, Note, Bu-letin bibliografic, Re/ista revistelor in care se publid materiale privitoare lamanifesari stiintifice din tail si striiin6tate si sunt prezentate cele mai recenle1ucr6.ri i reviste de specialitate ap6rute in Ora si peste hol are.

NOTA CATRE AUTORI

Autorii sunt rugati s trimita, studiile, notele si comcnidrile, precum simaterialele ce se incadreazit in celelalte rubrici, dactilografiate la dou6 rânduri,trimiterile infrapaginate fiind numerotate in rontinuare. De asemenea, docu-mentele vor fi dactilografiate, iar peniru cele in limbi strAine se va anexa tradu-cerea. Ilustratiile vor fi plasate la slarsitul textului. Rezumatele vor fi tradusede autori in limoi de rirculatie internationala.. Responsabilitatea asupra cc nti-nutului materialelor revine in exclusivitate autorilor. M-muscrisele nepublicatenu se restituie. Corespondenta privind manuscrisele, schimbul de publicatii seva trimite pe adresa Redactiei, B-dul Aviatorilor nr. 1, Bucuresti 71247.

REVISTE PUBLICATE IxEDITURA ACADEMIE! ROMANE

REVISTA ISTORICA.REVUE ROUMAINE D'HISTOIREREVUE DES ETUDES SUD-EST EUROPEENNESMentalités Ci inactionsTHRACO-DACICADACI REVUE D'ARCHEOLOGIE ET D'HISTOIRE ANCIENNENOUVELLE SERIESTUDII 51 CERCETARI DE ISTORIE VECHE 51 ARHEOLOGIEMATERIALE $1 CERCETARI ARHEOLOGICEBULETINUL SOCIETATII NUMISMATICE ROMANEARHEOLOGIA MOLDOVEIARHIVELE OLTENIEIEPHEMERIS NAPOCENSISARS TRANSILVANIARANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE CLU J-NAPOCAANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE A. D. XENOPOL", 1A$1

cr

X

www.dacoromanica.ro

oalppuf omesaad naluod oo pi I

I oalzij oueesaad majuod ON lag

LO NSS1

t96£ .3 Nr unsuaAINn" 'D's

117oungly vs:opeaa0 haposia Ilmjulell wiepop0 noposmi anum oflaniaodull

- -Jape'9 am) op ollaum :amoaaaa op adomp :pm 0 !oliejs! Hd.11:1Ja.103 MI V.1 I njuu :Tepee i Inaeleptalel

.!.:4!.eds! aututieuaap opu!uedei 'If '11 'S

tadumeIdlp op tdravA 1.113VIO90-011:11 jlloqzi p Vinj ouodeallo aeiolev; edrzed To!logainu! upeepod UI lommell .1:amp:was

pnianf op digied :din' I damilloa vuop!zop o.du! voilloyolui yaseomuum edmodee3 (gall ) auourman-ouutuoj owl Ria.1 umtunsna op!puem !dealieumo low!atI epeopod u! aaeil p oAdepui

lo!uutueu e pigged ele!A i Ida:!!0 Huottwo ngt n! op ednIeiloa pipaaedede alejmul toels! Nalla

mu ut P Rimk Itiumw el oinea!Apd oza.enuj Hanyelt: (clatmLI) krzaautmj-olbun !I:um:um 0 ele!uotoo eaeameAill

(16Lt) yosllouteuell tuei el aoSulv !Bpi/ evelt,!!!!3 Rouvwc I InInI

-egos e alum:1aq Datqadul, ,voseouutueu mkt ul, rzplioes p voIlumeao edtems uddazitv lutmetadeg Inatesmaelly

RIiIIL/X l" !Lammas op:dimi el peaterte llalluttv a!mouto oIal!tum IRE 1: Viwau! oatlespros 0

IDA lemmas edema u! oadivel !a!liepaap! ore aluoan3 Inv-moos H aamtullf tlatieoN uoatliv ouutuoa ollad

qyttunaad Hasp:N.:woo ..1; msdabm3 pgoallanti oopuoultaaa !an:I:pled II ounisitu 0

HdatioA i peuededtte eidui putA n!patu Into epe!ama IS 39.1111.11A

-seatlle.tom medeas!do RounIsm ouutuea-eaup ondeloa u! palm()

.a[UVOIIIA 11012111:11VIN Turmas ma

95T£1,

Etto

1.

i

10

op UI nutuoi U podsi:

u!

ptinitnapI

'1101-1[AX LU vamp Ii ti!,

UI

HI otuluds

www.dacoromanica.ro

academia romana institutul de istorie n. iorga

Documents

Transcript of academia romana institutul de istorie n. iorga