Revista Istorica - Institutul de Istorie Nicolae Iorga

It

ACADEMIA ROMÂNÄ, INSTITUTUL DE ISTORIE "N. IORGA-

10'=if ;

foinlator N:lorEis 7r

A doua oard Moldova rdsriteande smulsd din trupul nostru national.Vom lucra ca sd o recWigdm".

Nicolae lorga, lunie 1940

August 1901

Moldova rasdriteand §i-a recf§tigat libertatea;România rena§te.

Institutul de istorie Nicolae Iorga'

Serie +IOUS. tofiitif 2, ,,,91

7-8lulie -August

EDITURA ACADEMIEI ROMANE

ISTORICA

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA ROMANA

Institutul de Istorie "N. IORGA"

COLEGIUL DE REDACTIE

$ERBAN l'APACOSTEA (redactor e f), PAUL CERNOVO-DEANU, VIRGIL CIOCILTAN, FLORIN CONSTANTINIU,EUGEN DENIZE, MIHAI OPRITESCU, GEORGETA PENELEAFILITTI, NAGY PIENARU, APOSTOL STAN, ION STANCIU.AN,TOL T ARANU

REVISTA ISTORICA" apare de 6 ori pe an in numere duble.In iará abonamentele se. Primese la oficiire postale i difuzori depresil prin intreprinderi i instituii. Pretul unui abonament estede 180 lei.

Cititorii din strAinätate se pot abona adresindu-se la ROMPRES-FILATELIA. -Departamentul Export-Import, presa P.O. Box12-201. Telex 10 376 prsfi r- Bucurestii Calea Grivitei nr. 64-66

REDACTIA: MIHAI OPRITESCUNAGY PIENARU

Manuscrisele, cártile 1 revistelepeutru schimb precum i orice cores-

pondent:Ise vor trimite pe adresa redactiei

revisteiREVISTA ISTORICA".

Adresa RedactieiB-dul Aviatorilor nr. 1

71247 - Bucuresti, tel. 50.72.41.www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

SERIE NOUA

TOM II, NIL 7-8lulie - August 1991

MODERNISM *I CONSERVATORISM IN SOCIETATEA ROMANEASCA, 1829-1914

ANASTASIE IORDACHE, Contrastul dintre anacronic si modern In RegularnenteleOrganice ale Principatelor Romane 351

APOSTOL STAN, Elemente de modernitate ale agriculturii românesti, 1831-1864 369VALERIU STAN, Citeva consideratii in legilturii cu Monstruoasa coalitie" si durata

existentei ei 383

SURSE INEDITE

GRIGORE CHIRITA, Un document necunoscut din 1856 despre soarta Basarabiei 399I. C. FILITTI: Jurnal (IV) (Georgeta Penelea-Filitti) 402ALESANDRU DUTU, FLORIN CONSTANTINIU, Raidul american asupra Ploietiului

din 1 august 1943. Märturie ineditä 412

VIATA TIINTIFICÁ

Academia Romanä - simpozion inchinat comemorarii unei jumdtáti de veac de la asasi-narea lui Nicolae Iorga (Lucian Cruceanu ); Sesiunea stiintificá inchinatá impli-nirii a 50 de ani de la uciderea lui Nicolae Iorga (Mihai Oprifescu ); Reuniunestiintificá dedicatä comemorárii lui Nicolae Iorga la 50 de ani de la moartea sa(Constantin Serban); Colocviu international La noblesse dans les pays habs-bourgeois, 1815-1914", Strasbourg, 7-9 iunie 1990 (Serban Rádulescu-Zoner );Colocviul Matia Corvin si Europa Centralá - 1458-1490", Budapesta, 15-18octombrie 1990 (Rearm Cazan); Cel de-al XI-lea Congres de istorie turcá (CristinaFenesan, Constantin Serban )

RECENZII

VIOREL ROMAN, Rumtinien im S pannungsfeld der GrossmItchte, 1774-1878. Die Donau-fiirstentiimer vom osmanischen Vasallentum zur europäischen Peripherie; 1878 -1.944. Von der okzidentalischen Peripherie zum orientalischen Sozialismus, DieterFalk Verlag, Offenbach, 1987, XXIV -I- 192 p.; 1989, 260 p. BogdanMurgescu )

,,Revista istoric5", tom II, nr. 7-8, p. 347-468, 1991

427

443

. . . . . . . . . . . . ..... .

. . . . . .

www.dacoromanica.ro

348

SILVIU DRAGOMIR, Studii privind istoria revolutiei rorane de la 1848, edilie, intro-ducere, note, comentaril de Pornpiliu Teodor, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1989,218 p. (Dan Berindei) 415

HARRY HEARDER, Europe in the Nineteenth Century 183 0 -1880, second edition,Longman, London and New York,' 1988, XVIII -F 490 p. (Srvei-31irceaCatalan) 446,

TACO'S-SELMAN!, Tarihnâme (Cartea istoriei), editat de Ismail Aka, Türk TarihKurumu Basimevi, Ankara, 1988, 136 p. -F 175 p. fotocopii Nagy Pienaru) 450.

* * * BULETIN BIBLIOGRAFIC 453

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

NOUVELLE SERIE

TOME II, AT00 7-8Juillet - Août 1991

MODERNISME ET CONSERVATORISME DANS LA SOCIÉTE ROUMAINE, 1829-1914

ANASTASIE IORDACHE, Le contraste entre anachronique et moderne dans les Ré-glements Organiques des Principautés Roumaines 351

APOSTOL STAN, Eléments de modernité dans l'agriculture roumaine, 1831-1864 369VALERIU STAN, Quelques considérations concernant la Monstrueuse coalition" et la

durée de son existence 383

SOURCES INADITES

GRIGORE CHIRITA, Un document inconuu de 1856 concernant la situation de laBassarabie

I. C. FILITTI: Journal (IV) (Georgeta Penelea-Filitti)ALESANDRU DUTU, FLORIN CONSTANTINIU, Le raid américain sur Plolesti le

1" aot 1943. Une témoignage inédit

LA VIE SCIENTIFIQUE

Académie Roumaine - Symposium dédiée au 50° anniversaire de Passassinat de NicolasIorga (Lucian Cruceanu ) ; 50 ans depuis Passassinat de Nicolae Iorga - sessionscientifique (Mihai Oprilescu ) ; Reunion scientifique dédiée â Nicolae lorga â Poc-casion du 500 anniversaire de son assassinat (Constantin Serban) ; Colloque In-ternationale sur La noblesse dans les pays habsbourgeois, 1815-1914", Stras-bourg, 7-9 juin 1990 (Serban Rádulescu-Zoner ); Colloque sur Mathias Corvin etl'Europe Gentrale", Budapesta, 15-18 octobre 1990 (Ileana Cdzan); Le XI° Con-grés d'histoire turque (Cristina Fenesan, Constantin Serban)

COMPTES RENDUS

399402

412

427

VIOREL ROMAN, Rumanian im Spannungsfeld der Grossmtichte, 1774-1878. Die Donau-fürstentiimer Dom osmantschen Vasallentum zur europtiischen Peripherie; 1878 -1944. Von der okzidentalischen Peripherie zum orientalischen Sozialismus, DieterFalk Verlag, Offenbach, 1987, XXIV -I- 192 p i 1989, 260 p. (Bogdan Murgescu ) 443

Revista istoricA", tom II, nr. 7 -8, p. 347 -468, 1991

. . . . ........ .

. . . . . . . . . . . . . . .................. . . . . . . . . . . .

www.dacoromanica.ro

350

SILVIU DRAGOMIR, Studii prioind istoria remolufiei române de la 1848 (Ètudes surPhistoire de la Révolution roumaine de 1848), édition,introduction, notes et com-mentaires de Pompiliu Teodor, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1989, 218 p. (DanBerindei) 445

HARRY HEARDER, gurope in the Nineteenth Century 1830 -1880, second edition,Longman, London-and New York, 1988, XVIII -F 490 p. (Seper-Mireea Catalan) 446

TACO'S-SELMAN! Tarihnâme (Cartea istoriei), éd. par Ismail Aka, Tiirk Tarih KurumuBasimevi, Ankara, 1988, 136 p. -F 175 p. photocopies (Nagy Pienaru) . . . 450

* * * BULLETIN BIBLIOGRAPHIQUE 453

www.dacoromanica.ro

MODERNISM SI CONSERVATORISM IN SOCIETATEAROMANEASCA, 1829-1914

CONTRA STUL DINTRE ANACROMC $1 MODERNIN REGULAMENTELE ORGANICEALE PRINCIPATELOR ROMÂNE

ANA STASIE IORDACHE

Regulamentele organice au fost intocmite dupa' instructiuni primitede la Petersburg, pentru partea poHtic, i sub supra vegherea atentä aivi Pavel Kiseleff, pentru partea administrativa. Au fost trimise la Peters-burg spre a fi inminate de catre Mihail Stu.rdza i Al. Vilara. La Cons-tantinopol n-a fost insa nimeni trimis. Regulzmentele organice snit apli-cate, din iulie 1831, In Muni enia, Fzi din ianuarie 1832, in Moldova. Par-tea cea mai utila Principatelor Romane este cea administrativa, cea

fiind mai ales un mijloc de dominare de catre Puterea protectoarel.Colaborarea dintre puterea protectoare i boierimea romana a de-

curs in limitele unei ideologii conservatoare, menita a servi scopuri in-departa te de ideile inaintate ale vrernii. Pompiliu Eliade considerä Ca,Inainte de mice, Regulamentul organic este initiativa rornâneasca, fie caeste sau nu un dar al Curtii protectoare. El reprezinta gindirea boieri-lor români, carb au vrut sa-1 zamisleasca 2. Toate mernoriile boierilor inexil o probeaza 3. Departe insa de a satisface alte cereri ale românilor,anume o domnie constitutionala §i o Adunare ordinara, care le-ar fitransformat eu timpul in republici, Puterea protectoare neputind ac-cepta aa ceva la marginile imperiului san, le gäseste apte numai pentrudespotiPmul luminat". Astfel, 61, Regulamentul organic servea boieri-lor i Curtii protectoare, fiind o opera despotica, autoritara, aristocratica,antiliberala §i pe deplin luseaPc5,4.

Marea boierime conservatoare, in aviditatea i egoismul fara limi-te, neglijase i acum, ea de atItea, ori in trecut. interesele nationale. Cuatit mai mare este meritul boierilor carturari, mari sau mici, cu vederiinaintate, precum Ianeu Vadirescu, care se opun ingerintelor Puterii pro-tectoare, eu scopul inabukdrii spiritului national. Cu deplin temei scriaIon Ghica, reflectind mai trziu aeeste evenimente memorabile dintimpul redactarii Regulamentului organic, care avea caracter coercitiv,impus de Puterea protectoare : Citiva boieri gasesc aceasta maniera de

1 A. D. Xenopol, Isloria românilor din Dacia Traianei, vol. XI, Blieurqti, 1930,p. 98-99.

2 P. Eliade, La Roumanie au XIXe siècle, vol. II Paris, 1914, p. 100.3 Ibidem, p. 104-114.4 Ibidem, p. 115.

ttRevista istorid.", tom II, nr. 7-8, p. 351-368, 1991

po-liticä

Ja

www.dacoromanica.ro

352 Anastasie Iordache 2

-a inzestra tara cu o lege si ilegal i contrarit drepturilor Principatului§i Curtii suzerane ; opinia publicit se räsyritte0e. Vilara i tirbey aunt_amenintati cu moartea in scrisori anonime si pamflete"5.

Amestec heteroclit de principii moderne de administrare i organi-zare statalä si principii anacronice, retrograde, ultraconservatoare inclonteniile politic si social. Regulametul organic se dovedea constitutia

pentru detinerea tuturor prilvilegiilor si a monopolului puterii decare clasa dominantil, sub protectia Curtii din Petersburg.

Confirmarea Regulamentelor organice ale Principatelor Românede eátre Poartä intirziind, aplicarea a avut loc chiar inainte. S-a fixattotusi un termen oficial de incepere a aplicaii, mai intii in Tara Roma,neascit, de la 1 mai 1831. S-au emis astfel trei adrese care obstea di-vanelor. Pavel Kiseleff a numit Sfatul administrativ extraordinar aljánii Romäne*ti : banul Gr. BrIncoveanu, pre§edinte ; vornicul IordacheFilipescu, ministru de interne ; hatmanul Al. Vilara, rninistra de finante ; '

vornicul Iordache Golescu, ministru al dreptaii ; logofaul §t. BillAceanu,la pricinile bisericesti ; vornicul Al. Ghica, spittar (*ef al militiei) ; vor-nicul de ora, Barbu tirbei, secretar al statului. Au fost numiti direc-tori ai departamentelor : Filip Len§ la interne, I. Voinescu la finante,Gh. Bibescu la justitie, C. Cantacuzino vornic al politiei Bucure§ti, IancuFilipescu agá al Capitalei. Totodatä, se interzicea functionarilor statu-lui de a lua in arena otcupurile (monopolurile statului) 6

Evident, mäsurile administrative din Regulamentul organic sintmenite a contribui la procesul de modernizare. Ele cuprindeau, pe linggtele deja intreprinse, administratia oraselor, pavarea i iluminatul strá-zilor, stingere incendiilor. Se infiinteazit o contabilitate care sit facitposibil controlul exercitaii functiilor in stat, se reglementemä dreptul lapensie, se organizeazil serviciul caselor publice, invaämintul public, ser-viciul medical prin Infiintarea unui comitet sanitar, regulament al far-maciilor, serviciu de pästrare a curaeniei oraselor 0 de imbunätairiedilitare, orinduirea penitenciarelor. Se infiinteazil serviciul stärii civile,o nouit organizare judecátoreascä, inamovibilitatea magistratilor, secreeazit judecátorii rurale, se instituie principiul lucrului judecat 0 pro-cedee de intocmire a hotärlrilor. Astfel cá Regulamentul organic consti-tuie un real progres fatä de haosul dominant in Principate dinainte de1831. Se restring abuzurile prin norme stabilite §i se instituie räspun-derea legalá in ldcul nici unei responsabilitäti. Apare pentru prima datäideea de interes public, pus pe un plan superior fatit de cel particular.A*adar, ideea de stat apare pentru prima datä M acceptiunea ei modernitadicA a unei comuniuni de interese generale, intemeiat pe norme de con-vietuire, adicit pe legi : Intr-un cuvint, scria A.D. Xenopol - Regu-lamentul organic täntase sá princlä viatä romäneascä, soväind i pluti.itoare in voia întîinplärei, in regulele precise, fixe i nesträmutate aleunor prevederi formulate in chip general ; era substituirea vietei legaleacelei arbitrare de pinä atunci" 7.

5 Ion Ghica, Opere, vol. IV, editie Ingrijltä de Ion Roman , Bucuresti, 1985, p. 307.I. C. Filitti, Principatele Romdne de la 1828 la 1831. Ocupa ¡la ruseascd i Regulamentul

Organic, Bucuresti, 1934, P. 90.7 A. D. Xenopol, op. cit., p. 100.

ideahl

6

www.dacoromanica.ro

3 Anacronic i modern in Regulamentele Organice 353

Constituind un progres fata de situatia anterioara, Regulamentulorganic nu constituie insa, in acceptiunea marelui istoric, o legiuire care

satisfae5, aspiratiile i nevoile omenesti". In primal rind, Regulamen-tul nu avea nici o prevedere din care s-ar putea deduce e5, ar lua inconsideratie ideile inaintate ale vremii : El nu reeunostea principiul eelmare al libertatdi si mai mult Inca nici pe cel al egalitatii proelamate derevolutia franeeza si urrna inainte a, trata omenirea ca i cind ar fi iz-vorit din doua soiuri de singe deosebit, acel al nobililor i acel al tarani-bor. El recunostea boierilor privilegiati, cel de atita timp vinat de ei, dea fi seutiti de (nice soiu de contributie care erau s apese numai asuprataranilor, pe cind dimpotrivit toate foloasele procurate de viata statului :legiferarea, alegerea domnului, funetiile, pensiile i gradele superioarein arrnata emu pastrate numai nobletei en inlaturarea desävirsita a ele-mentului taranesc. Cu alte euvinte, boierii erau s traga toate foloasele,iar 1ranii sa-i due:A, toate poverile" 8.

O suceinta analiza a cuprinsului Regulamentelor organice este edi -ficatoare pentra caracterul heteroclit al acestie bizare constitutii aristo-cratice, care urmärea asigurarea privilegiilor boierilor i cea a proteetiejCurtii din Petersburg. Astfel, fiecare Regulament avea cite 9 capitole ,sianexe9. Primul capitol se referea la adegerea domnului pe Condi-pile de intrunit erau : virsta de 40 ani, funetia sau rangul de ministru,fiul cel mai mare al domnului decedat sau inlocuit, fiu sau nepot demare boier de -nationalitate romana sau împmîntenit. Prevederile li-mitau dreptul de a candida chiar intre marii boieri. Domnul mmafie ales de eatre Adunari extraordinare alcatuite din mitropolit, ea pre-edinte, trei episcopi in Tara 1oinneasc i doi in Moldova, 50 de bo-ieri de rangul I in Tara Româneasca si 45 in Moldova, nascuti români

locuitori in tara, 73 de boieri de rangul II in Tara Româneasca32 in Moldova, 27 deputati ai isnafurilor (breslelor) orasenesti in TaraRomâneasca si 21 in Moldova. In west din urma principat mai era undeputat ales din trupul academiilor"io.

Adunarile legiuitoare erau aleatuite din mitropolit, ca presalinte,episcopi, 20 de boieri de rangul I in Tara Româneasca si 16 de rangeI sau II in Moldova, avind virsta de 30 de ani, päminteni sau inpamin-teniti, alesi numai in capitala de catre boieri de acelasi rang. Mai intrau10 deputati de judete in Tara Româneasca si 16 in Moldova, alesi desemeni de ai lor in virstä de 25 ani. Asadar, Adunarea legiuitoare aTarii Românesti avea 43 de membri, iar cea a Moldovei 35, numai bo-ieri. in ambele, marea boierinae constituia majoritatea, eaci i se ada-ugau i inaltii prelati. Ministrii in functiune nu aveau dreptul de a fi a-lei .Adunarea legiuitoare. Ei participau basil' la sedintele Adunariispre a da raspuns si a relata donmului. Astfel cí Regulamentul a i-

Ibidem, p. 100-101.9 Vezi: Regulamentul organic, Bucure0i, 1847; Regulameniul organic al Pr in lipalula

Moldooei, Ia§i, 1837; P. Negules cu, G. Alexianu, Regulamentele organice ale .11.1oldouri ValahieiveI. I-II, Bueure§ti, 1944.

L C. Fflitti, op. cit., p. 98-103.

sä,

viata.

SS

si

in

8

i

le

si

www.dacoromanica.ro


naugurat la noi, conform dorintei boierimii progresiste, regimul reprezen-tativ, dar nu ,,i pe eel parlamentar. Guvernul era independent de adu-narea legiuitoare" 11

De fapt, era o pseudo-reprezentare, cg-i nu prevalau .flici mIcarinteresele Intregii boierimi, ci numai celei mari, care intotdeauna aveamajoiitatea. Apoi, nu exista nici o tolerantä fatä de minoritate, depu-tatii opozanti la diverse proiecte fiind destituiti din Adunare. Adunärileobipuite dezbilteau si adoptau prioecte de legi trimise de domn prinmesaj contraseinnat de secretarul de stat. Legile se votau cu majoritateabsolutä, rezultatul fiind comunicat domnului printr-o adresit semnatäde toti deputalii paiticipanti la sedintä. Legea intra in vigoare numaidupii sanctionarea ei de cätre domn. El avea dreptul de a repune legeaIn dezbaterea Aduniirii, de a propune schimbári sau de a refuza sane-tiunea färá a da explicatii. Astfel cä, initiativa legilor apartinea numaidomnului, nu *i Adunärii. Aceasta avea dreptul de a exprima unele de-ziderate sau de a expune constatäri asupra deficientelor constatate inadministratia de stat. Adunarea era aleasä pe 5 ani putind fi dizolvatäde domn, cu acordul celor doua puteri suzerang i protectoare, care pri-mean motiväri si autorizau eonvocarea noilor adunäri. Prin aceasta, seleza dreptul de autonomie al Principatelor Române12.

In cele mai importante acte ale domnulpi F,d. Adunärii trebda, ast-fel, cerute aprobári de la Poartá i Curtea din Petersburg. Libera activi-tate a Adunárii era supusä unor restrictii. Intre altele eapitolul referi-tor la finante nu putea fi modificat färä acordul celor douä Puteri. Prinaceasta, Curtea din Petersburg lsi rezerva dreptul de imixtiune in afa-cerile interne ale Principatelor Române. ModificAri nu se puteau facenici prevederilor din Regulamentul orcrbanic care implicau relatii specialecu cele doul mari puteri. Minoritatea din Adunarea nu avea dreptul dea i se consemna opiniile in scris, altminteri fiind pasibilä cu pedeapsaexcluderii din Adunare sub vina de a fi tulburat ordinea. Adunareavota bugetele si impozitele analizind bilantul de venituri §i cheltuieli13.

In virtutea principiului separárii puterilor in stat, domnul aveaputeri depline in administratia de stat si in mentinerer ordinei interne,deci puterea executivá, de0 Adunarea avea, atunci, unele atributii deacest fel. Monopolurile statului se arendau in fata Adunärii prin licitatie.Adunai ea supraveghea conservarea proprietätii publice, ocupindu-se dedezvoltarea economiei nationale, de controlul scolilor, averilor biseri-ce*ti, carantinelor, inchisorilor, a§ezilmintelor de binefacere §i ale mili-tiei (armatei). Domnitorul avea obligatia de a convoca Adunarea la 1decembrie, a cärei sesiune dura douá luni, dar putea fi prelungitä. Pen-tru a delibera, Adunarea trebuia sit intruneascä don/ treimi din numäruldeputatilor : Dreptul recunoscut adunärilor de a se tingui celor douäcurti era incit o usä deschisä mai ales Rusiei pentru a interveni in aface-rile noastre, intretinea intrigile din clasa conducittoare i slilbea autori-tatea domneascá"14.

n Ibidem, p. 104-105.12' Ibidem, p. 105-106.13 Ibidem, p. 106." Ibidem.

www.dacoromanica.ro

5 Anacronic si modern in Regulamentele Organice 355

Este adevärat cí numai de la Regulament dateazä limitarea pu-terii domnului, prin chiar obligatia de a convoca o adunare. Cu toateacestea, domnul avea prerogative foarte mari, deoarece Curtea din Pe-tersburg nu acceptase micsorarea puterii sefuhri statului atit pe eit pre-tinseserä marii boieri in memoriile lor. Intr-un memoriu de mai tirziu,Al.G. Golescu-Negru analiza adeväratele scopuri urmärite de Cmtea pro-tectoare prin functionarea acestui mecanism al puterii in PrincipateleRomâne, preconizat in Regulamentele organice. Totul era conceput pen-tru a asigura ingerintele permanente in afacerile interne, urnakind cons-tant retragerea drepturilor de autonomie. Desi Curtea din Petersburgera numai garantä a bunei functionki a relatiilor speciale ale Prinei-patelor cu Poarta, ele nu se bucurä, de fapt, de nici o libertate realä.Protectoratul tarist impiedica exercitarea drepturilor de autonomie aPrincipatelor, prin prevederile restrictive incluse in Regulamentul orga-nic. Donmitorii nu aveau independentä îrt actiunile lor fatä de putereaprotectoare, iar in eazul cä ar fi incercat, se initia cu abilitate detrona-rea lor win influentarea deputati1or din Adunare. Scopul trebuia atinsprin (nice mijloace : aservirea totalä a Principatelor : Cei 3000 de ale-gatori alcätuian o castä de functionarä si de solieitatori de demnit4ipublice, obirniiti eu abuzurile i prevaricatiunile. Mind detinátori demosii Ci vor face in asa fel Inch sä, nu pläteascä impozite, totrd eäzindpe seama täranilor i altor categorii sociale. Prin alte mäsuri nesälmite,se impiedica dezvoltarea comertului i industriei. Prin urmare, Regula-mentul organic, operä a citorva boieri alesi de puterea protectoare, nuavea In vedere nici interesele änii, nici chiar ale celor 3000 de alegatorimici boieri. Täränimea era aservitä boierilor, care dictau unilateral con-ditiile de muncá. La rindul lor, boierii mici erau aserviti domnului, de-oarece erau solicitatori de functii In stat. Domnul, la rindul säu, eraaservit puterii protectoare, intrucit, aceasta, prin intermediul celor 70mari boieri plasati in virful ierarhiei birocratice, avea posibilitatea daa-i controla i dirija toate actele ca sef de stat, chiaratunci cInd nu-i era mai necesar" 16.

Parunderea ideii de progres prin cuceriri democratice era total stá-vilitä in Principatele Române, cäci ideologia clasei dominante era in intre-gime conservatoare, sub ocrotirea interesatä a Curtii din Petersburg. PrinRegulament se urmárea astfel o opera', de modernizare in sens :1 spororii gra-dului de civilizatie, intelegind prin aceasta totalitatea rilijloacelor cu aju-tore ckora omul se adapteazä mediului (fizic si moral), reusind sä-1 supunä

sä-1 transforme, sä-1 organizeze i s, i se integreze" 16. Prin urmare, innotiunea de civilizatie se intelegea tot ce apartine orizontului satisfaceriinevoilor materiale, confortului si securitätii" 17 . In domeniul culturii, adical spiritului i intelectului, al progresului spiritualitätii românesti prin in-tegrarea ei in ansamblul de valori al culturii europene a timpului, Princi-patele Române se indepärtau tot mai mult de lumea unor astfel de valori

15 Anastasie Iordache, Go1eii. Locul §i rolul bor in istoria Romdniei, Bucuresti, 1979,p. 160-161.

le Ovidiu Drimba, Isioria culturii qi cioilizajiei, vol. I, Bucuresti, 1984, p. 5-6.Ibidem, p. 6.

inláttuindu-1,

17

gi

www.dacoromanica.ro


Modernizarea. intelegind prin aceasta un grad s por it de civ ilizatiese considera necesara, facindu-se deja pasi insemnati spre dotarea Princi-patelor Române cu institutii menite sä o promoveze, in limitele permise deregimul politic si interesele Puterii protectoare. Astfel, pentru prima datase infiinteaza departamente (ministere) prin prevederile Regulamentului or-ganic. Anterior, functiile acestea erau indeplinite de inalti dregatori, carealcätuiau Divanul domnesc. Departamentele infiintate prin Regulamenteleorganice nu-si aflau corespondentele exacte inainte de punerea lui in apli-care. In acest fel, li se precizau atributiile administrative, filra a mai dis-pune de cele judecatoresti, caci se desfiintase Divanul domnesc. In loculsäu, era creat Sfatul aciministrativ, necesar consilierii domnului i pregatiriiproiectelor pentru dezbaterile Adunarii obstesti. Acest organism era commisdin ministrii de interne, final* i secretarul de stat, aflat sub presedintiadomnului sau a marelui vornic dinlauntru. El supreveghea relatiile dintrebojen i cläcasi, intrunindu-se de douä ori pe saptaminä. Au fost infiintatefunctii de directori".

In Tara Rornäneasea se prevedea infiintarea si a unui Sfat adminis-strativ extraordinar, adica un mare sfat al ministrilor" , ca urmare aunui amendament in Adunarea extraordinara de revizie de catre marelespatar Al. Dim. Ghica. Acest organism era alcatuit din Sfatul administra-tiv obisnuit i titularii celorlalte departamente : al dreptatii, al credintei

sefulUn alt capitol al Regulamentelor organice se referea la impärtirea ad-

ministrativa. Din timpul reformelor lui Constantin Mavrocordat, judeteleerau conduse de doi ispravnici numiti de marele vornic, apoi de marele vis-tier, in schimbul unei sume de bani. Ei erau si administratori si. judecatori,devenind foarte abuzivi in actele lor. Conform Regulamentului organic,in Tara Româneasca se hotára ca ocirmuitorii judetelor" 0, fie numiti dedomn, la fel ca ispravnicii in Moldova. La fiecare judet urma sä fie nu mitun unic ocirmuitor cu atributii strict administrative i lefuri fixe. Judetelese bucurau de personalitate juridicä, fiind impártite in ocoale in Moldovasi plki In Tara Romäneasca".

Regulamentele organice stipulau o organizare temeinica a sfaturilororkenesti ale resedintelor de judete si ale tirgurilor. La fiecare culoare (sec-tor), locuitorii alegeau deputatii lor pe timp de trei ani. La rindul lor, aces-tia alegeau pe membrii sfatului, în numar de 5. Sfatul avea numai atributiieconomice, cele administrative si de ordin public apartinind politiei. Caatare, Sfatul se ocupa de aprovizionarea orasului, salubritate i edilitate.Alegátorii trebuiau sá raspunda pentru deputatii culorilor, iar acestia pen-tru. cei 5 membri delegati in sfat. Celelelate orase i tirguri aveau dreptulde a se cirmui conform intereselor economice, printr-un sfat orkenesc sau7/maghistrat" ales de locuitori. Referitor la sate, se alegeau pircalabi InTara Româneasca i vornicei in Moldova ce salt ca o politie de sat".Erau.plätiti din cutia satului", administratä de o comisie2.

19 I. C. FlUtti, Prineipatele Romelne, p. 111-112 ." Ibidem, p. 113-115.29 Ibidem, p. 116-118." Ibidem, p. 120-122.

www.dacoromanica.ro

7 Anacxoni i modern in Regulamentele Organice o57

Referitor la politia oraselor, Regulamentele organice stabileau casefi la Iasi si Bucuresti pe marele agá, care avea ca atributii paza ordinei,ferirea de incendii, supravegherea corectitudinii vinzàrii márfurilor22.

In privinta edilitäl,ii capitalelor, se luaser5, másuri pentru limitareaextinderii Bucurestiului, prin fixarea de eruci, incä din secolul al XVHI-lea. In timpul domniei lui Joan Caragea, inginerul Freiwald intoemise unplan edilitar al Capita lei. La fel procedase inginerul Ott in timpul domnieilui Grigore IV Ghica. Bucurestiul avea sa se intindà, pe 98 stinjeni, cu bari-ere la : Mogosoia, Herstilu, Tirgu de Afarà, Pantelimon, Dudesti sauVitan, Dobroteasa, Podul *erban Vodg, Podul Calieilor, Podul de P5mint,Ulita Tirgovistei. In Iasi erau urm5toarele bariere : Nicolina, Socola, Bu-lerga, Zalhanaoa, Moara de Ant, Botosani, Podul Verde, Pkurari i Ispi-lanti23.

Sub fanarioti, pavajul era aproape necunoscut, uIie1e fiind acoperitecu scinduri (poduri). Sub Grigore IV Ghica, inginerii Freiwald i Hartlcontractaseriipavarea orasului Bucuresti. Luerärile au eontinuat si sub ad-ministratia generalului Pahlen. In 1830, pavarea Bucurestiului fusese asu-rnatá de *tefan Meitani, in schimbul sumei de 140. 000 lei vechi. Acest con-tract a fost incheiat de o comisie de edilitate infiintatä de Pavel Kiseleff

alatuitä din : Al. Filipescu, colonelul Bauer, C. Canatcuzino, B. *tirbei,medicii Estioti i Grunau i inginerii Hartl 0 Ott. Proiectul de reorganizarea Bucurestiului a fost supus aprobärii Adunärii de revizie a Tärii Româ-nest. S-a decis ca in fiecare an, in decurs de patru, sá fie pavat cite un sfertdin strIzile orasului.

La Iasi, pavajul a fost asumat de Petrache Mavrogheni. In conse-cintsá, se desfiinteaz5, numeroase ulite, foeare de infectie. S-au Mat i str;izinoi, care sá fac5, posibilá scurgerea apelor. Latimea lor a fost fixata, la 6stinjeni in Regulamentul organic al Tärii Ronanesti. Orice proprietar deteren care voia sá construiasa, tl.ebuia sá supun5, planul spre aprobareSfatului orsásenesc. S-a preconizat construirea de trotuare. Casele situatepe Dimbovita urmau sá fie IndeVärtate cu 3,5 stinjeni, interzicindu-se in-gustarea albiei24.

Casele ee se vor ridica trebuiau constraite numai din ctirämidg siacoperite cu indrilä. Intr-un termen fixat, urmau a se desfiinta dughenelede scinduri i nuiele din Bucuresti, precum i prispele de lut. Sari) e aveausà, se construiaseg, numai in interiorul caselor. Pentru scurgerea apelor sepreconiza construirea de canale sau santuri ale cáror guri erau prevázutecu grätare de fier. Un canal mare era prevázat la Bucuresti spre a colectaapelor celor mai mici. La Iasi, proprietarii aveau obligatia de a-si curäicurtile i trotuarele de dou5, ori pe saptämin5i. La Bucuresti, se plAtea otax6, in schimbul acestei obligatii. Gunoaiele erau ridicate de care cu boi.In Iasi, urmau s5, se regularizeze cursul Bahluiului i piraielor Cocaina 0Nicolina, asanindu-se mlastinile. Piete special amenajate se organizau lamarginile oraselor pentru stationarea carelor cu provizii. Se interzicea rim-blanca liberá prin oral a ciinilor, ci numai legati. S-a interzis inmormin-

111 Ibidem, p. 123-125.Ibidem, p. 126.Ibidem, p. 126."

ei

www.dacoromanica.ro


tarea in jurul bisericilor, infiintindu-se cimitire pentru fiecare confesiuneS-a decis aducerea apei in Bucure§ti prin tuburi de fier i prin Infiintarea a50 de ci§mele. Urma a se infiinta o casa a fintlnilor administratä de o co-misie din trei numita de Sfatul administrativ. La Ia§i, aducerea apei fuseseinitiatä" de Grigore III Ghica. Se introduc, pentru prima data, felinare cuunt de lemn sau lumina)" de seu. Se construiesc scuaiuri i §osele cu arbori25.

Regulamentul organic confer5, noi baze justitiei. Astfel, se infiinteazatribunale sate0i, ca judecatorii de pace, apoi la judete se constutie judeca-torii in Tara Romaneasca si tribunale in Moldova. La lasi i Bucure§ti sementineau cite un tribunal administrativ. Existau apoi tribunalele de apelin probleme de comert. Inaltul Divan era forul suprem judecatoresc.Jude-catorii erau numiti pe trei ani, avInd atributii precizate. Ei primeau numai

Profesiunea de avocat se practica numai cu aprobarea mafii logofe-tii. Cei platiti de stat apärau din oficiu pe inculpa#26.

Judecatorii vinovati de delicte sau crime in exercitiul functiunii eraudeferiti judeckii Inaltului Divan, iar cea ai acestui Divan celor doul sec-tii ale Divanului judecatoresc prezidat de domn. Au fost desfiintate pedep-sele prin cazne, mutilare sau confiscare a averii. Regulamentul Organic alTärii Romane0i prevedea însäi desfiintarea pedepsei cu moartea, iar inMoldova s-au preväzut numeroase restrictii in acest sens. Detinutii pentrudelicte trebuiau trimii in judecata in termen de 24 ore. Spre a se evitainterminabilele procese de hotarnicie, s-a preconizat infiintarea de comisiipentru delimitare de proprietki pe contul celor interesati. Regulamentulorganic lasa in vigoare Codul Caragea, Codul Calimachi, dar se decidea in-fiintarea unei comisii pentru redactarea unui cod general. Comisia avea säse ocupe de intocmirea regulamentelor pentru inregistrarea actelor i pas-trarea documentelor de arhive27.

De unde anterior temnitele erau instalate in manastiri, clopotnite debiserici, ocne, far5, a fi propriu-zis organizate, Regulamentul organic a pusproblema organizkii lor in conditii de siguranta si curkenie. Detinutii ur-mau a fi imbracati, hräniti, primind incälzire i lumina pe cheltuiala sta-tului.. Se desfiinta havaetul platit de arestatii eliberati din ternnitä. S-ainitiat redactarea unui regulament al temnitelor. Trimiterea la ocne avealoc numai in anumite zile i nu mai mult de zece deodatä. La fiecare ocnäse construiau temnite cu trei despartiri. In re§edintele de judge erau tern-nite cu dou'a despktiri, dupa gravitatea vinei. Detinutii erau folositi ladiverse munci productive, putind chiar incheia contracte cu negustorii dintirguri. Manastirile ramineau temnite numai pentru detinutii politici22.

Inainte de Regulamentele organice, impozitele erau foarte numeroase-Prin prevederile sale, situatia se schimbl radical, reduclndu-se la dou5, :capitatia §i patenta. S-au desfiintat vämile interne, veniturile dregatorilor,poslumicii §i scutelnicii, bresla§ii, rupta0i i companktii, care aveau toc-meli cu vistieria, platind numai anumite dari. Erau scutiti de dari : boierii,neamurile, postelnicii, clerul, militarii, membrii sfaturilor orkene§ti, ti-

25 Ibidem, p. 126-128.26 Ibidem, p. 129-133.22 Ibidem, p. 134-135." Ibidem, p. 136-137.

leaf I.

www.dacoromanica.ro

9 Anacronic si modern in Regulamentele Organice .359

ganii mänästirilor i particularilor, iar in Moldova si corpul academicesc".Regulamentul organic nu prevedea retineri din salarii pentru pensii i nicitaxa de licentä. Se stabilea unitatea bugetului, toate veniturile intrind incasa statului spre a fi distribuite diferitelor ramuri administrative29.

Regulamentul organic n-a acceptat anularea rangurilor acordate deultimii domni, mai ales in Moldova, unor mici boieri. Rangurile se separ5,de dregätorii, astfel incit, orcine avea rang de noblete avea i posibilitateade a Inainta, el F, i urmasii säi, pima' la cel mai Malt, färä insä a se trece pestetrepte. In acest fel, se sconta pe o conciliere Intre diversele categorii de ran-guri boieresti : Nobilitatea aveo sä fie In toate cazurile adeveritäprintr-odiplomä datä de obsteasca adunare i Intaritä de domn". Prin noile dispo-zitii, orice roman putea sä se distingä in serviciul statului i sii obtinä unrang de noblete, la propunerea domnului i aprobarea Adurarii. Cu toateacestea, se acordau ranguri onorifice, independentä de slujbe. Intrega clasáboiereaseä era privilegiatá, dar rangul I avea mai mult, al II-lea mai pu-tin si el III-lea si mai putine privilegii : Boierimii märunte i se recunosteao insemnatä influentä in cirmuirea tinuturilor, prin participarea ei la a lege-rea deputatilor, la desemnarea subcirmuitorilor, la intocmirea rolurilor deimpozite la gestiunea cutiei sätesti, la tribunalul sätesc, la recrutäri" 3 °

Pentru a preintimpina diversele tensiuni intre marea si mica boieri-me, Curtea protectoare a doptat o atitudine moderatá, tinind searna de do-leantele tuturor categoriilor de boieri care se bucurau de toate privilegiile,in afara drepturilor politice, care se atribuiau in functie de rang.

In privinta regimului de dinainte de Regulamentul organic, vamileerau percepute in folosul domnului, fiind arendate sau exploatate in regie.Tarifele varnale externe erau stabilite in raport cu tratatele comercia le alePortii cu diversele state. Incit, se impunea cu necesitate emanciparea eco-nomicä fatä de Poartä. Tratatul de la Adrianopol desfiiMase monopolulotoman asupra comertului. Regulamentul organic a desfiintat vämile in-terne si a preconizat libertatea comertului. Locuitorii ambelor PrincipateRomane aveau aceleasi drepturi in exercitarea comertului sau mestesu-garilor. Monedele aveau aceleasi curs, loeuitorii unui principat dobindeaupärnint in celälalt, in apropierea frontierelor se putea trece dintr-o partein alta färä plata vämii. Acestea constituiau premisele unirii celor douäromânesti. Vämile nu mai constituiau un venit 21 domniei, dar continua afi arendate. Tariful vamal urma a fi stabilit de Adunarea obsteascä. Privi-legiile acordate boierimii i mänästirilor in acest sens erau anulate31.

In scopul preintimpinärii ravagiilor foametei, prin Regula mentulorganic s-au instituit pilule de rezervá in fiecare sat. Pentru aprovizionareaoraselor, in caz de lipsä, Adunarea obstease5,, cu asentimentul domnului,putea infiinta sau creste taxele la exportul grinelor i si fiexze preturi pen-tru producele agricole mai mari la orase cleat cele aplicate in porturiledunärene. Astfel, cä era bine stabilitä cantitatea de produse necesarä con-

29 Ibidem, p. 139-156.8° Ibidem, p. 158-160.81 Ibidem, p. 168-172.

www.dacoromanica.ro

360 Anastasie lordache 10

sumului intern. Pentru satisfacerea necesitätilor a locuitorilor, se märestenumärul bilciurilor si se desfiinteazI veniturile ce le precepeau boieriipentru tinerea bilciurilor pe mosiile 1002.

Anterior, sarea constituia un monopol al statului, veniturile exploa-tarilor apartinind donmului33. Regulamentul organic restabilea dreptulproprietarului de mine de a le exploata sau arenda, dind statului o zecirnedin bani sau naturá din venitul net, dui:A efectuarea pliitilor de exploatare.In privinta minelor de sare, ele rämineau un monopol al statului, proprie-tarul urmind a fi despágubit anual pentru locul ocupat de ocng. Venitulocnelor era trimis la vistierie. In interior, comertul cu sare era liber. Im-portul särii era interzis34.

Breslele isi continuau caracterul religios, necrestinii fiind exclusi sidupä Regulamentul organic. In acest sens, Regulamentul atestä vecheastale de lucimi 35.

In ambele Principate Románe exista o deplorabila stare a cäilor decomunicatie, care impiedica dezvoltarea econornicä. Regulamentul orga-nic dispune a se studia posibilitatea curálárii albiilor riurilor. S-au luatmásuri pentru intretinerea drumurilor si construirea de poduri. Lucrárileedilitare urmau a se contracta in Adunarea obsteascá. Anterior, nu eraorganizat un serviciu public de postä. Desi Regulamentul organic nu men-tioneaza postele, se prevedea totusi o sumä de bani necesará intretineriibor. In Moldova, se desfiinteazä därile In naturg pentru poste 36.

Inainte de Rep]. lament, atit in Tara Româneascä precum si inMoldova, taranii cläcmi munceau 21 zile pentru boieri. Regulamentulorganic punea problema modificárii relatiilor agrare dupä Tratatul dela Adrianopol. Astfel, in Tara Româneascä el constituie prima legiuirecare obligä pe stäpinul de domeniu de a acorda täranului locuitor peaceasta o anumitä suprafatá de pämint de muncä, oprind pentru sineo treime, la fel ca in Moldova. Deci douä treimi din domeniu trebuiaudate táranilor, pentru. a le munci, in schimbul cracii care consta In 12zile pe an repartizate cite patru in fiecare anotimp, in afarà de iarnä.Cläcasii mai dädeau a zecea parte din produsele pämintului, in afarä deogradä si. grádinl Se fixase totusi un nart (pret) Inch nu putea fi exe-cutat In cele 12 zile. Mutarea cliicasilor pe alt domeniu era ingreunatä.Taranii clácasi, prin normele mari stabilite pentru o zi de clacil, plateau,de fapt, mai mult cleat un arendas in bani. Desi se mentiona in Regn-lamentele organice desfiintarea rumâniei si veciniei din secolul al XVIII-lea, totusi, prin agravarea conditiilor de strámutare, dependenta cläca-silor se intärea, libertatea lor fiind doar in mod teoretic afirmatá 37.

Dacá se puneau restrictii clácasilor pentru a se strämuta, in schimbstäpinii de domeniu puteau indepärta taranii care prisoseau, neavindpämint de muncä, preavizindu-1 cu un an inainte. Taranii se putau

" Ibidem, p. 172-173. Vezi: Georgeta Pere lea, Les foires de la Valachie pendant lapériode 1774-1848, Bucuresti, 1973.

" Vezi: Dumitru Vitcu, Exploatarea salinelor din Moldova in epoca moderml, Iasi, 1987." C. FMB, op. cit., p. 174-176." Ibidem, p. 178-179." Ibidem, p. 181-183." Ibidem, p. 184-190. Vezi: Ilie Corfus, Agricultura rdrii .Romline,,tt In prima Jumatate

a secolului al XI X-Iety Bucure01, 1969.

I.

www.dacoromanica.ro

11 Anacronto i modern in Regulamentele Organice

muta doar la sapte ani odatá. Agravindu-se datoriile faip de boieri, täraniiau insä mai putine fatä, de stat, caci pläteau o singurä, dare (capitatia).Greu de stabilit, astfel, conditia Váranului clikaFA dupä prevederile Re-gulamentului organic : Este orn liber, cáci este stäpin pe persoana i avereasa si se poate muta ; nu este liber, cki datoreazä lucru personal, per-petuu, proprietarului, iar dacä, n-are a1i mostenitori, II mosteneste a--cesta. Este serb, &Aci este vindut cu proprietatea i restrictii sunt pusela dreptul lui de strämutare ; nu este serb, cki are raporturi directe custatul" 33. Tot asa, este si nu este emfiteot/indreptätit la folosintä,/,locatar, i nelocatar, copropietar, uzufructuar, colon : Asadar, este maimult decit serb, decit un locatar, cleat un uzufructuar, decit un colonpartial, dar este mai putin decit un om liber, cleat un emfiteot, decitun copropietar. Calitatea lui e foarte greu de definit. A fost lámuritäabia la, 1864" 39.

Cu adevärat, soarta täranului clkas se agravase fatä de situatiade dinainte de 1831. Prin Regulamentvl organic, desi se stipulau 12 zilede clac5,, in realitate cantitatea de muncä corespunzátoare trebuia, in-cleplinitä in 36 de zile. Mai erau obligati täranii sá efectueze o zi de plug,care echivala cu trei, o zi la transport de lemne, care insenma tot treizile, in total 42 de zile de lucru, iar in Moldova ina mai mult, 48 zile.Cu ilia, alte obligatii NO, de boieri, se ajungea la 56 zile de clacä inTara Româneascä si la 84 in Moldova

In consecintá, Regularnentul organic a sporit obligaiile täränimiidependente. Stápinul de domeniu avea si el obligatia de a ceda, pámintde munc5,, dar c1ácaii räspund cu o cantitate mai mare de muncá. Incadrul sistemului regulamentar, orice imbunátátire a situatiei täränimiidevine imposibilä, in afar5, de abolirea acestui sistem. Fiind prioritarein cadrul regimului politic stabilit, interesele intregii boierimi prevalau.Puterea protectoare, care le urmárea pe ale sale, a venit in intimpinareacererilor boierilor, sporindu-le posibilitätile de ciOig in conditiile noucreate dup5, tratatul de la Adrianopol.

Chad interesele de acest f el nu afectau boierii i Puterea protectoareexista solicitudine pentru modernizare, in sensul sporirii gradului de ci-vilizatie, prin mäsuri a decvate. Fatä de situatia anterioarä, Regulamentulorganic initiazA, mäsuri de preintimpinare a abuzurilor comise de con-sulii sau supusii sträini in Principatele Române. Unul din acestea cons-ta in numirea de agenti consulari in judete, adeseori dintre greci, careieseau de sub autoritatea localá. Regulamentul organic al Tkii Rornâ-nest prevedea inregistrarea tuturor sträinilor, dupá care o comisie vastabili titlurile nationalitätilor. Agentii consulatelor in provincie urmau

inceteze activitätile. In Moldova, au fost desfiintate isprävnicatelesträinilor i departamentul sträinilor pricini. Ca atare, sträinii urrnausä fie judecati in relatiile lor cu autohtonii de tribunalele t,árii. In prac-ticarea meseriilor i negoteui aveau acelemi obligatii cu autohtonii. Subdomnii greci fanarioti nu se punea problema impämintenirii. Regula-

" I. C. I/111W, op. cit., p. 190 -191." Ibidem, p. 191.ao K. Marx, Insemndri despre romdni (Manuserise inedite). Publicate de acad. A.

Otatea gI S. Schwann, Bucure3tl, 1964, p. 137-138.

361

sg-si

www.dacoromanica.ro


mentul organic al Tärii Romänesti pr econiza impämintenirea numai asträinilor crestini prin. aprobarea Adungrii obstesti si confirmarea dom-nului. Regulamentul organic al Moldovei nu avea prevederi ref eritoarela impämintenire. Ambele Regulamente ale Principatelor consemnauträsäturile comune ale locuitorilor lor, adia, : limb, obiceiuri, religie,care conturau o viitoare unire, opritä a se implini pinä atunci. Se de-cidea infiintarea unei comisii mixte care s'ä alcätuiascä un singur coddin codicele politice si criminalicesti. Locuitorii unui principat aveauaceleasi drepturi in celälalt, in afara celor politice. Principatele aveauaceeasi monedi141.

Regulamentul organic instituia la Bucuresti un comitet al sänät4ii,aleätuit din marele inspector si al doilea inspector al carantinelor, pre-cum si marele doftor (protomedic) cu atributii referitoare la suprave-gherea carantinelor si situatiei sanitare a populatiei. Doctorii aveau o-bligatia de a controla pietele si a inlocui rapoarte säptäminale agiei.Farmaciile urmau a fi inspectate cel putin de douä ori pe an, iar spi-talele odatä pe lunä42.

Prin Regulamentele organice, se organizeaz1 casele de binefacereEpitropii urmau a se stabili de guvern, färä leafä. Ca insti-

tatii de binefacere erau : Casa rnilelor, Casa copiilor aflati. Se infiiirteaziltrei categorii de perish : una pentru scutelnici, acordatil fireste boierilor,alta acordatä tot lor pentru slujbe exceptionale i ultima acordatä ci-vililor i rnilitarilor, introduse pentru prima data'. Serviciul pensiilorpartinea de Ministerul de Interne. Listele pensionarilor erau aprobatede Adunare la propunerea domnului 4 3.

Incepind cu secolul al XVIII-lea, armata Principatelor Romänedevenea un fel de politie internä, sau jandarmerie, aflatä sub comandamarelui spätar in Tara Ronaäneascä i marelui hatman in Moldova.Re-gulamentul organic prevedea infiintarea mi1iiei nationale, care nici dedata aceasta nu avea sä, implineaseä misiunea unei armate, dar puneabazele ei. Avea doar misiunea de a apära granite si a face paza iuternä.Straja päminteanä era direct supusä ordinelor domnului i comandatäde un mare spätar sau un mare hatman. In Tara Romäneascä militiaavea trei regimente cu resedinta la Bucuresti, Ploiesti i Craiova, fie-care cu cite douä batalioane de infanterie comandate cl maiori i douäescadroane de cavalerie sub comanda unor cäpitani. In Moldova era unregiment, alcauit din douä pärti

,comandate de cite un colonel, un ba-

talion un escadron, in total : 1554 militari. Un regiment in Tara Ro-mäneascä avea 1552 militari. Trupele erau cazate in cazärmi si nu la,locuitori ca mai inainte".

Crearea militiei nationale constituia un factor de impulsinare apatriotismului. Se reactualizeaa, figuri mari de voievozi din trecut, fap-tele lor de vitejie. Cu entuziasm, tinerii se inroleazä In noua militie na-tionalä. Iancu Väcärescu i Vasile arlova compun marsuri militare45.

41 1. C. Filitti, op. cit., p. 192-201.42 lbidem, p. 207-212." Ibidem, p. 213-215." Ibidem, p. 216-219.46 I. Eliade, La Roumanie, p. 290-292.

pensiile.

a-

si

www.dacoromanica.ro

13 Anacronic i modern in Regulamentele Organice 363

La impulsionarea sentimentului national a contribuit considerabil dez-voltarea neincetatä a invgtgmintului in cele doug Principate, in Moldovagratie lui Gheorghe Asachi, iar in Tara Româneascg a trei profesori :

Lazgr, I.H. Rgdulescu si E. Poteca. Regularnentul organic a legit-mat scoala, flcind-o obligatorie si introducind limba nationalg ca limbgde studii 46. Astfel, urmau a se infiinta scoli primare de ambele sexe. Incapitalele celor doug Principate se vor infiinta cite un institut pentru50 de fete si cite un colegiu pentru 100 de bilieti Intretinute printr-ozeciialg, perceputg asupra lefurilor functionarilor statului. Scolile par-ticulare er au puse sub controlul epitropiei. Metoda de predare era cealancansteriang, profesorii fiind ajutati de monitori, selectati dintre elevi.Accesul la slujbe in stat era admis celor cu studii in icoli1e superioare.S-au cleat surse pentru dezvoltarea invgtgmintului i s-au acordat fa-

celor ce se sträduiau cu instruirea tinerei generatii.din

l'ot mai nu-merosi tincri frecventeazg, apoi, scolile secundare ambele PrincipateRomgne 47 .

In pofida unor numeroase prevederi referito are la milsuri necesa-re pentiu modernizare, o 34emultumire cuprinde intreaga clasg, asupritg,generatà de aplicarea Regulamentelor organice si contra Puterii protec-toai e care le impunea si contra privilegiatilor indeosebi favorizati. Dinfindurile boierimii cultivate si al celor iesiti din popor se ridicl oamenidormici de a pune in aplicare tocmai ceea ce excepta Regulamentulorganic, anume ideile de libertate, egalitate, fraternitate. rgranii se rils-coalä chiar de la inceputul punerii in aplicare a prevederilor regulamen-tare. Poarta însäi dezagrea Regulamentul i i se opunea tacit. Austriaînsäi vädea semne de nemultumire contra aplicgrii lui, care impunea ladäri i pe supusii säi din Principate 48

Pe Bugg scopul de a dota Principatele cu legi, Curtea din Peters-burg urmgrea o influentg politicg care sä-i asigure dominatia prin pute-rea leginitoale, intr-un joc permanent al puterilor in stat, de naturä astatornici protectia. La prima vedere, pare straniu ca tocmai Curteadin Petersburg sä introducg in Principate un sistem constitutional, carein limitele hotarelor sale nu numai repudia, dar nu-1 admitea in niciun fel. Ceea ce incuraja in Principatele Ronigne era exact contrariul deceea ce practica la ea acasg. In fond, organizarea formal reprezentati-vä in Principate ii asigura Puterii protectoare o puternicg influentg inevolutia acestora. Adungrile obstesti pgreau sg constituie forme vechi,preexistente in Principate : dar sub masca formei vechi, Rusia intro-dusese, prin mijlocirea unor modificári pttin aparente, o transformareradicalä, care fäcea din asezgmintul tgrilor roragne un instrument pentrustápinirea ruseascg i dildea soarta lor in miinile acestei puteri" ".

Marele istoric A.D. Xenopol considerg mijloacele utilizate pe citde simple, pe atit de mestesugite. Astfel, intr-un stat puterile gilt Inpermanentg confruntare, fiind dificil de a le armoniza. Curtea din Pe-tersburg a gäsit mijlocul potrivit de a inlätura primejdia eventualg,

48 I. Eliade, La Roumanie, p. 290-292.47 Ibidem, p. 297-300; I. C. Fuitti, op. cit., p. 220-222.48 A. D. Xenopol, Istoria romdnilor, vol. XI, p. 122-124.

Ibidem, p. 101.

2 0. 3153 .

Gh.

c6-1

49

www.dacoromanica.ro


detreminind ca aceastä conciliere sä depindä de arbitrariul säu (artico-lele 56 si respectiv 57 din Regulamentele organice ale Munteniei i Mol-dovei). tn caz de discordie intre membrii Adunärii, domnul o dizolvä,inaintind raport cätre Puterile suzeran i protectoare. Domnul aveaastfel posibilitatea de a se plinge contra Adunärii la cele douä mari pu-teri, Poarta fiind, practic, cu totul neputincioasä. in acelasi timp, Adu-narea avea posibilitatea de a folosi acelasi mijloc contra domnutui, de-terminind chiar destituirea. Puterea protectoare avea multiple mijloacede a influenta Adunarea pentru a denunta un domnitor pe care nu-1mai agrea5° .

Un alt mijloc la indemlna Puterii protectoare 11 constituia denatu-rarea principiului electiv. Domnul era ales dintre 15-20 boieri din pro-tipendadä, alegerea fiind. fäcutä numai de boieri. Adunärile erau alcätuite numai din boieri. Pavel Kiseleff însui criticase o astfel de alatuire,dar capitolele referitoare la organizarea politic5 fuseserä deja elaboratela numirea lui ca guvernator al Principatelor. Inspectorul carantinelortrebuia numit de ambii domni de acord cu consulul general rus. Prinaceasta, se urmärea izolarea Principatelor de Puterea suzeranä. Acor-dind dreptul de a alege un domn unei Adunäri in care vointa Puteriiprotectoare era dominantä, cu posibilitatea de a-1 destitui atunci cindnu-i mai era de folos, destinele Principatelor intrau in intregime la dis-cretia acesteia. Aparent utile Principatelor Române, fiecare din acestemásuri, prin combinarea lor, se putea deduce fondul problemei anumeo putere atit de mare pentru Curtea din Petersburg, Incit tárile românevasale Portii devin, prin introducerea Regulamentelor organice, prac-tic anexate Imperiului rus, care de fapt le conducea 51.

Pentru masca adeväratul scop, Curtea din Petersburg conce-puse aceastä retea de institutii politice, toate 'Diet in conexiune cu vointasa, numai pentru a ascunde Europei o anexare tacitä a PrincipateloRomâne. Totul inclina spre o astfel de anexare, cäci una fAtisä nu eraposibilä din cauza opozitiei Austriei. De aceea, guvernul tarist cäutasä dea de inteles cä ocupatia armatá a Principatelor producea mai multepagube cleat avantaje, cäci veniturile lor nu vor putea acoperi cheltu-ielile de administratie. Se mai afirma ca, tarul nu voia sä-si extindä ho-tarele pinä la Dunäre, spre a nu provoca neliniste aiiaibor i atacuridin partea adversarilor. Adeväratul motiv consta, deci, in tema de reac-Via aliatilor. Stäruintele lui P. Kiseleff de a anexa Principatele Românesint respinse tocmai din acest motiv, indeosebi opozitia Austriei, careera aliatä 52.

Cu abilitate, Curtea protectoare cilutase in mod deliberat sä cis-tige in favoarea sa intreaga clasä boierieacä, in detrimentul täranilor,care nu-i puteau fi de folos In scopurile urmlirite. Intre boieri, au existatfericite exceptii, care au pus mai presus interesul general, national, de-cit pe cel personal sau de clasá. Favorizind tot mai mult pePuterea protectoare a determinat o reactie puternic5, pentru egalitate

" Ibidem, p. 102." Ibtdem, p. 102-104.62 Ibtdem, p. 10g.

privilegiati,

a-gi

www.dacoromanica.ro

15 Anacronic *i modern in Regularnentele Organice 365

libertate. *i cum sä nu se intimple astfel, in conditiile in care tärani-lor cläcasi le fuseserä reduse päminturile de muncä la jumätate din ceeace avusesefä inainte de Regulament. Drept urmare, scade numärul devite, ajungind mai toti la limita de jos, adicä la detinerea a numai pa-tm boi 5 3.

Intr-un anume f el, ocupatia armatä rusä a provocat o sustragerea Principatelor Române de sub corupta i conrupâtoarea ocirmuire tur-ceascä", punind ordine intr-o stare permanent haoticä i lipsitä de secu-ritate socialä. Dupä 1831, legea primeazä fatä de instabilitatea in toatedomeniile i fatä de bunul plac : Regulamentul organic deprinsese pepopor cu ideea cä statul este creat nu pentru multumirea scopurilorprivate ale celor ce-1 conduc, ci pentru ingrijirea intereselor publice. Ela mai favorizat, precum vom vedea la locul cuvenit, cultura i dezvol-tarea nationalä 0 a recunoscut pinä la un punct comunitatea de inte-rese ale ambelor Väri surori, prima realizare In practicä a inceputuluiunirei lor" 54 .

Consecintele negative sint de naturä politicä, deosebit de grave,luind cu o mina ce &Idea cu cealaltä". inläturind suzeranitatea Portii,Curtea din Petersburg nu fäcea loc unei dezvoltäri libere a PrincipatelorRomâne, ci uneia sub protectia sa, devenitä tot mai apäsätoare. Re-gulamentul organic se dovedea un mijloc important pentru transforma-rea tärilor vasale imperiului otoman in gubernii ruseiti. Ideile liberalenu progreseazä deloc sub Regulamentul organic, a§a precum ar presupu-ne o liberä dezvoltare a Principatelor Române dupä släbirea dependen-

lor de Poartä. Tendinta de progres era stävilitä prin.limitarea la re-forme administrative, de modernizare a statului, in defavoarea reforme-lor economice, politice i sociale, cki era favorizatä clasa boiereascä,in intregime ei, apreciatä ca instrumentul de nädejde al Puteri protec-toate in indeplinirea scopului intens urnaärit 65.

Precum conchidea A.D. Xenopol, românii nu puteau fi recunoscä-tori Puterii protectoare pentru släbirea dependentei fatä de Poartä,cäci nu a fäcut-o in interesul lor ci al ei : Recuno§tinta este un senti-ment ce nu se poate na§te §i nu poate fi datorit cleat pentru o faptä ne-interesatä. Apoi scoaterea noasträ de sub apäsarea turceascä nu a de-venit folositoare decit intrucit a fost urmatä mai tirziu de inläturareade peste capetele noastre 0 a celei ruse§ti ; de altfel dacl aceasta dinurmit ar fi putut sä se implinte in corpul Tärilor Române, pinä la adin-cimea celei dezrädäcinate a poporului turcesc, ne-am fi pierdut sub eaincä mai curind fiinta noasträ cleat am fi putut-o pierde sub turci. A-ce§tia ne ucideau cu incetul storcindu-ne viata materialä ; ru0i vroiausä ucidä sufletul, inlocuind in corpurile noastre sufletul romttnesc cu acelrusesc ; nu atacau numai forma materialä ci substratul intelectual. Dacädeci trebuie 8'6 ne ferim cä prin aetiunea Rusiei am scäpat de asuprireaturceascä, trebuie sä o facem ou atit mai mult cä prin aceea a Europeiam scäpat de protectoratul rus. i apoi se mai cuvine Rusiei sä vor-beascb, de recuno§tintä, ea care 0-a infipt mina in corpul Tärilor Române

" Ibidemp. 117-122." Ibidem, p. 124.iS Ibidem, p. 124-125.

si

lei

www.dacoromanica.ro


rupind a patra parte din intregimea lor, ca incoronarea unei izbinzirepurtate in contra acelora din asuprirea caror vroia s, ne mintuie" 56

Sub binefacerile modernizarii, preconizatä in Regulamentul orga-nic, se pregatea Principatelor Române soarta unor provincii românesticare intrasera deja sub suveranitate straina, cu consecinte foarte gravepentru constiinta nationalä abia infiripata. Nationalitatea româna in-sitsi era in primejdie, stiindu-se c, In afara de cele doua Principate va-sale Portii otomane, nici o altä provincie romaneasca nu se mai bucurade autonomie, celelalte hind sub dominatia directa a imperiior vecine,care le anexasera.

Un articol aditional la Regulamentul organic arnintea românilordepindeau numai i numai de Curtea din Petersburg si nu numai din

punct de vedere politic, dar i religios. Prevederile sale slnt pline de popi,episcopi, mitropoliti, manastiri inchinate etc. Mitropolitra prezida Adu-narea olx3teasca. Inaltele fete bisericesti aveau un rol important in a-ceste adunari, fiind exceptate de la orice fel de impozite. Regulamentulorganic suprima de fapt libertatea politica a unei Adunari de control,aservind o clasa sociala alteia, mentinind vechile privilegii, adaugind ocategorie noug de privilegiati celei vechi. El era o opera care sugera lafiecare moment imaginea preotului, ca etern presedinte 57.

Al treilea Presedinte al Divanurilor Tgrii Românesti i Moldovei,Pavel Kiseleff, a incintat pe contemporanii sai prin comportament. Ela fost omul potrivit pentru punerea in aplicare a Regulamentelor orga-nice, mergind chiar mai departe cleat prevederile lor. Prin dispoziiilesale, au fost delimitate proprietatile particulare de cele publice, a foststabilit un consiliu municipal, ales de locuitori, ca in tarie occidentale,pentru a veghea la intereselor lor, au fost pavate 13 principale strazidin Bucuresti, apoi i in alte orase. Cu toate acestea, românii trebu-iau sa se felicite ca perioada de ocupatie armata nu a durat decit patruani : A fi oameni civilizati, este ceva - reflecta Pompiliu Eliade - ;dar esentialul este de a fi insuld. Este bine de a participa la viata su-perioara a umanitatii, cu conditia de a participa cu trasäturile distincteale propriului spirit, insufletit mai intii de viata sa nationala. Viata pecare a oferit-o generalul Kiseleff moldovenilor i valahilor era mai reacleat moartea, caci ea tindea nici mai mult nici mai putin decit la su-primarea constiintei românesti. Cu mijloace total opuse, al treilea pre-sedinte a continuat traditia F,d opera inceputa de cruzii sai predecesori.Visul sau a fost de a vedea «europeni» civilizati in locul moldovenilor

valahilor cu obiceiuri simple. De la originile istoriei sale 0. ping, Inzilele noastre, ramura latina a românilor n-a cunoscut prieten mai per-fect nici dusman mai redutabil decit generalul Pavel de Kiseleff" 58.

Intre anacronic si modern, numerosi au fost cei care au vazut inRegulamentul organic aplicarea unor prevederi eu caracter benefic, pen-tru cá prea multa vreme societatea româneasca decursese la voia intim-plarii si a bunului plac al domnilor fanarioti. Substituirea arbitrariuluiprin lege räscolise profund constiintele nu numai ale contemporanilor

56 Ibidem, p. 125.57 Pompiliu Eliage, La Roumanie, p. 115-121.58 Ibidem, p. 178-179.

ci

si

www.dacoromanica.ro

17 Anacronic $i modern In Regulamentele Organice 367

dar si ale urmasilor. Dacä insä constituia un progres fatil, de situatiaanterioaril, Regulamentul organic nu constituia totusi o legiuire care säsatisfacil aspiratiile si nevoile omenesti"59. Iar atunci, mai mult caoricînd, societatea româneasa avea o acuta nevoie de accelerat progresIn toate domeniile, care nu putea fi promovat cleat prin aplicarea prin-cipiilor revolutiei franceze din 1789 : libertate, egalitate, fraternitate.Ceea ce se oferea Principatelor Române prin Regulamentule organiceera un despotism luminat hatirziat, necesar totusi unei amelioräri a gra-vei stä"ri de lucruri existente dupä un räzboi care le secätuise resurselesi In decursul unei Impovärätoare ocupatii armate. in atare situatie,ordinea trebuia sä. ia locul dezordinei, legea pe cea a arbitrariului, Cacifärä aplicarea normelor elementare de civili?atie Intr-o Europä in plinavhat al primei revolutii industriale, Principatele Române constituiauun teribil anacronism. Bogätiille lor se iroseau datoritä unor adrninis-tratii insuficiente, venale i corupte, care vlitiguian energiile nationale.RUA reforme, Principatele Române sucombau. Sesizind o astfel de ne-cesitate acutä, dupä hadelungate ravagii ale unor despotii orientale.Puterea protectoare devine receptivä la solicitärile adeseori repetate Inmemorii de cätre boierii români. Venind In hatimpinarea lor, le canali-zeaz1 dorinta de prefaceri in propriul säu interes, care rämäsese ace1a0 :înaintarea spre Strimtori.

In tendinta lor necontenitä spre asumarea monopolului conduceriistatului care sä le asigure toate privilegiile, boierii dominati de ideolo-gia conservatoare se desprind de interesele majore ale natiunii, pacti-zhad cu Puterea protectoare. Interesele lor coineideau, lrentru c progre-sul, printr-o vastä actiune de liberalizare, era tot ce voiau mai putinboierii i Curtea din Petersburg. in lipsa unui control al puterii crwinu se instituise o reprezentantä nationalä, arbitrariul se mentinea, dede data aceasta, prin inciticarea prevederilor Regulamentului. Cäci nueste de ajuns a dota Principatele Române cu legi, ele trebuiau i respec-tate. Puterea protectoare va respecta numai ceea ce-i va fi de folos,celelalte prevederi le eluda, prin mäsuri samavolnice adeseori ascunse cuabilitate, dar i fätise chid nu existau alte mijloace. Presiunea pentru in-cluderea articolubii aditional evidentia färä putintä de tägadä adevära-tele intentii : micsorarea dreptului la autonomie i instituirea suzerani-tätii asupra Principatelor Române. Dorinta nestrAmutatä a poporuluiromân de a lupta si a invinge a prevalat Insä asupra fortei i arbitra-riului.

LE CONTRASTE ENTRE ANACHRONIQUE ETMODERNE DANS LES REGLEMENTS OR GANIQUES DES

PRINCIPAUTRS ROUMAINES

Résumé

La dissociation entre anachronique et moderne dans les Régle-ments Organiques des Principautés Roumaines s'avre comme une né-cessité impérieuse dans des conditions dans lesquelles il existe souvent

59 A. D. Xenopol, op. cit., p. 100.

i

www.dacoromanica.ro


une tendance évidente substituer le tout par la partie. Amalgam ehétéroclite de principes modernes d'administration et d'organisation startales et de principes anachroniques rétrogrades, ultra-conservateurs dansies domaines politipue et social, le Rglement Organique était la consti-tution idéale pour la classe dominante puisse détenir tons les privilèges,ainis que le monopole de la puissance sous la protection de la Cour deSaint-Pétersbourg.

t

www.dacoromanica.ro

ELEMENTE DE MODERNITATE ALE AGRICULTURIIROMANESTI, 1831 -1864

APOSTOL STAN

Epoca regulamentarä, deschidea calea unor schimbari radicale innatura proprietatii funciare si a relatiilor sociale, constituind un momentde rascruce in dezvoltarea agriculturii românesti. Ea marcheaza introduce-rea unor conditii speciale de valorificare a principalei bogatii a Principa-telor romane, pámintul, a carui stapinire i utilizare conditionatá au im-pus stabilirea pe cale legala a unor relaii intre principalii factori ai proce-sului de productie : taranii-detinatorii experientei, cunostintelor si instru-mentelor agricole-si boierii, stapinii mosiilor. Cele doul clase slut astfelpuse in relatii speciale intr-o epoca precedata, in 1829, de liberalizareacomertului Principatelor române i retasarea acestora de piata capitalistaeuropeana, cind imperativele intensificarii productiei agricole pentru ne-voile interne, dar mai ales externe se fâceau acut resimtite, punind defini-tiv capat agriculturii rutiniere i, in general, de strict consum individual.

Dobindind un tot mai accentuat caracter comercial i fiind vazutaca o mare sursa de prosperitate nu numai pentru o categorie restrinsa deoameni, pentru boieri si nobili indeosebi, ci si pentru päturi clt mai largiale producatorilor agricoli, taranimea, agricultura devine un object de aten-tie pentru publicistica româneasca intemeiata in epoca regulamentara. Ease voia un deniers insistent pentru transformarea agriculturii dintr-o ocu-patie rutinierä i traditionala intr-o activitate bazatä pe stiinta. Curierulromânesc", Albina româneascä", Gazeta de Transilvania" - spre amentiona principalele foi - devin un instrument de difuzare a unor cu-nostinte agricole, cu scopul vadit de a contribui la modernizarea princi-palei ramuri a economiei de pe ambele versante ale Carpatilor. Apar, tot-odatá, publicatii speciale in care o asemenea tematica este expusä, mai am-plu cu intentia ca cunostintele agricole sá ajunga 'Ana in mijlocul táránimii.Ca atare, in Tara Româneascä, se edita Invatatorul satului", iar in Mol-dova Foaia sateasca", ambele dind indeosebi sfaturi practice cu privirela practicarea unei agriculturi rationale. Este, de asemenea, de subliniat

cele doua priodice se influentau reciproc, schimbind intre ele informatii.in ianuarie 1844, de pilda, M. Kogalniceanu care era redactorul Foii sá-teti" din Iai, aträgea atentia asupra unor asemenea imprumuturi",devenite cu atit mai necesare cu cIt proveneau dintr-o tarl nude locuitoriiposedau aceleasi pravile, aceeasi limbá, aceeasi lege i acelasi singe si oint

aceeasi treapta de eivilizatie cu locuitorii din Tara Románeasca"1.

Fosia sitteaseli", Supliment din 10 ianuarie 1844.

Revista Work/I.", tont ti, nr. 7-8, p. 369-381, 1991

cä,

in.

s

www.dacoromanica.ro

370 Apostol Stan 2

Zaapa, un aendas grec, publica primele sfaturi privind culti-varea griului dezväluind calcule privitoare la cresterea productivitätiia metodelor de imbunätätire a calitiltii acestei cereale. Combätea, totodatä,mentalitatea generalá a arendasului care, in locul unei agriculturi pe rezer-vá, se limita la abuzuri i jafuri In perceperea obligatiilor bitnesti saumunci auxiliare de la säteni. Cartea se voia, printre altele, un indemn la oagriculturä rationalá pe care trebuiau s-o practice nu numai täranii - caIn trecut -

vadorificáriiei i marii proprietari care ezitau bad', sä-si dedice priceperea

timpul uneia dintre cele niai rentabile surse de prosperitate,solul agricol2.

Dupa, 1848, indeosebi In urma fäuririi statului national, concomitentcu inflorirea presei periodice moderne si adîncirea preocupárilor ei pentrudifuzarea cunostintelor agricole, ziarele de specialitate, printre care Jurnalde agricultura" si Táranul roman" din Iasi, precum si Agronomia" dinBucuresti devin principalele instrumente de focalizare a interesului publicpentru dezvoltarea agriculturii. Acura, indeosebi prin aceste organe depresä, se impun drept cei mai de seamä experti în agricultura modernä I.Ionescu de la Brad si P.S. Aurelian, ambii cu studii strälucite In sträinätatesi animati de preocuparea de modernizare a agriculturii romänesti3.

In Transilvania, interesul in aceastä directie este chiar mai mare.inca, de la inceputul secolului ad XIX-lea se tipäresc carp vklind preocu-parea de redresare a agriculturii nu numai sub raport social-economic,ci si din punct de vedere tehnologic, de modernizare deci a agriculturii tärä-nesti traditiona1e4. Ziarele din Transilvania mai ales joaca, principalul rolde transmitätor de cunostinte agricole moderne in rindul produatorilormai inteprinzAtori. Gazeta de Transilvania", Foaie pentru minte, inimá

literaturä", adäugindu-se, apoi, dupä 1848 Telegraful roman" i Ob-servatorul" se lanseaza, intr-o publicisticä diversificatá consacratá

metodelor stiintifice de dezvoltare a agriculturii. Scriu asemenea an-ticole - fiind larg difuzate prin foile mentionate - unii dintre fruntasiimiscärii nationale românesti ea, : G. Baritiu, Jacob Muresanu, Paul Vasici,Visarion Roman, Partenie Cosma5, etc., ckora li se adäugau intelectualimaghiari i sasi, printre acestia din -Lima, situlndu-se St. Roth6. In Gazetade Transilvania" se propuneau mäsuri menite a asigura o instruire agricoläsumarit mai ales prin coli1e elementare, sugerindu-se, totodatä, creareamai multor scoli agricole7.

2 EV. Zaapa, Trintorul care se märgineste In cercul României cuprinzätor de observatiide cercare asupra semänäturit griului i ofinduielii asupra moiilor, Bucuresti, 1847.

3 E. Negruti, Dewoltarea agriculturii in Moldova Mire anii 1848-1864, In Dezvoltareaeconomiei Moldovei intre anii 2848 ; i 1864, Edit. Academiei, Bucuresti, 1963, p. 118, 120.

4 Cornelia Bodea, Preocupdri economice ;i culturale in literatura transilvand dintre emit1786- 1830 , In Stlidii", tom. IX, 1956, nr. 1, p. 87-106.

5 N. Cordos si I. Kovács, Preocupäri ale literaturii agrare romdnesti din a doua jumdtatea secolului al XI X-lea, In Acta Musei Napocensis", III, 1966, p. 292 si urm.; Kakucs Lajos,op. cit., p. 221.

6 C. Göllner, Gindirea economicei a sa;ilor din Transilvania in secolul al XIX-lea, Edit.Academiel, Bucuresti, 1969, p. 25 si urxn.

7 L Kovács, A. Ardossi, M. Mire], Din istoria invelfdmintului agricol In Transilvania(1849-1900), in Acta Musei Napocensis", VII, 1970, p. 289-293.

in

Ev.si

www.dacoromanica.ro

3 Agricultura romAneascsa, 1831-1864 371

Un instrument de mare utilitate folosit Indeosebi in Transilvaniapentru vehicularea cunostintelor agricole 1-au constituit calendarele, ca depildt acela pe anul 1849 tipgrit la Sibiu. in cuprinsul lor se inserau sfaturipentru m'arirea productivitgii muncii pe päminturile recent eliberate deservituti feudale8. Era vorba, in general, de sugestii, unele deduse din prac-tica traditionaM, iar altele desprinse din noi experiente reusite.

Necesitittile imperioase ale dezvoltdrii agriculturii irnpingeau el emen-tele modernizatoare sá adopte o serie de atitudini prin care s5, se depkeasa,rutina i apatia cunoscuth a masei de Várani producátori. In Principate maiales, se remarat pentru India oarA, interventia statului drept elemnet sti-mulator, in lipsa unor paturi agricole care prin initiativá individuadá saude gimp sá contribuie la crearea unei noi mentalitäti in societatea româ-neascg. inceputurile in aceasta", directie erau fäcute de autoritil,tile ruse deocupatie care, din nevoia de a dohindi mijloace de aprovizionare pentruostile lor, incepind din 1828, dar si in 1829 0 1830 intreprind mkuri, in-clusiv prin recursul la fortá, de a, determina pe Várani sä, semene cit mai multgrin si porumb, sá se lanseze deci intr-o agricultur5, cerealier5, pe spatii maivaste, depkind faza activintii dedicata", predilect asigurárii mijloacelorde subzistentit. Este de subliniat CA, intr-un asemenea context, in prima-vara lui 1829, se recornanda pentru intlia oarit in Tara Româneascit culti-varea cartofilor. in acest sens, se recurgea la propaganda cu concursul unorfoi volante tipilrite care, prin ispravnicii de judete, erau distribuite in toatesatele Várii Bornânesti8.

Statul regulamentar, indeosebi îndatá dup5, 1831, a depus stIruintepentru antrenarea populatiei atesti in practicarea agriculturii deoarecepin'a,' la acea datg, exist= numeroase zone unde o asemenea ocupatie eraconsideratit numai mijloc de subzistenVI, nu si pentru cornert. In conse-cint6, sint adresate Vtrilnilor apeluri sa., are cit mai mult pAmint si sá pro-ducá mai multe grille. in multe cazuri, tAranii sint Impinsi la agricul-turA prin mijloace coercitive. Aproape in fiecare an autoritatea guverna-mentalá se simtea obligatá sá indemne la practicarea agriculturii, trimi-tind in judete oameni special in&Ircinati sá parcurga satele i sá scoat5, cîtmai multi titrani la aráturi. Era vorba de ispravnici, boieri locali, zapcii sivätkei pusi s'a, determine efectuarea de munci agricole, de toamn'a sau pri-mavará, cind se fitceau arg,turile10. Dat fiind cit claca se achita in cele maimulte judete in bani, proprietarii i arendasii îi tergiversau incasarea, f6-chid &I se aglomereze mai multi ani spre a obtine sume mai consistente.Statul însá, lansat intr-o politia, de extindere a agriculturii nu numai dee'atre Vtrani dar si de &are proprietari si arendasi, a refuzat sá sustin5,rezistenta primilor fa-VA de munca pe rezervá, stáruind s'a", achite in lucruzilele cláeii n mod esalonat, pe sezoane agricole. Autoritatea centrall" deci,prin mkurile administrative de impunere a clácii in niunat, se dovedeapreocupatà, de extinderea agriculturii cerealiere pe rezerva mosiereasc5,11.

8 Nicolae Gordo* si Pompiliu Teodor, Activilatea economicil a doctorului Paul Vasici, InActa Musei Napocensis", IV, 1967, p. 573 si urrn.

9 I. Corfns, Agricultura Romanefli ln prima jumatate a secolului al XIX-lea, Edit.Academiei, Bucuresti, 1969, p. 74-75.

" I. Corfus, Agricultura Teirii Romdnefli, p. 193-194.il Ibidem, p. 216 -217.

cit

Tárii

www.dacoromanica.ro

372 Apostol Stan 4

Incepind cu 1831, Vornicia din Launtru a Tärii Românesti, insar-cinatä cu supravegherea relatiilor agrare, introducea pogonnl drept instru-ment al suprafetei de pamint cultivate. Apoi, cerea date statistice, pe ju-dete i plasi, de suprafata cultivata, cu mbrici speciale, printre care samintaaruncatá. S-a mai dispus Ingradirea i marcarea loturilor de cultnra, deli-mitarea prin semne de hotar denumite poteci. Se cerea punerea de paznicipentru vite12 etc.

Insistentele guvernamentale pentru scoaterea agriculturii din tipa-rele traditionale sint reluate in 1832, chid sînt exercitate presiuni asupracläcasilor de a efectua &it mai multe aräturi de toamn i prinaävara. In ju-detul Braila, de pilda, s-au utilizat publicatii oficiale si persoane particu-lare. In Do lj, subcIrmuitorii au fost obligati sa se preumble" prin toatesatele spre a sili" pe locuitori s facä aráturi. In judetul Romanati s-aprocedat identic. In Slam Minnie au fost asociati cite un boiernas, in timpce în Mehedinti 3-4 boiernasi de neam pentru fiecare plasá In Olt o ase-menea activitate au desfasurat-o functionari ai ocirmuirii13. In primavaralui 1833, Vornicia din Launtru reia campania de indemnuri a taranilor pen-tru extinderea agriculturii. Pe linga ocirmuitori i subocIrmuitori, sintatrasi in mai mare mäsura boiernasii din sate : postelnicei i neamuri, pre-cum si arendasii14. Dat hind c efectele scontate ale unor asemenea stra-danii administrative se lasau asteptate, In toamna lui 1836, aceeasi Vor-nicie a dispus nu numai sa se indemne, dar chiar &A se adopte mice mäsuri,chiar silite spre a determina pe tärani s faca multe aräturi. S-a recurs,astfel, la executori oficiali. in primavara lui 1837 s-au depus aceleasi sta-ruinte. Se pare ea o asemenea politicsá incepea sä-si atinga scopul, caci inurma unor insistente repetate i concertate, taranii executasera semänaturidin abundenta15. Totusi, Indemnurile oficiale acompaniate de masuri ad-ministrative pentru trimiterea taranilor la munci agricole nu erau sistate.Atit toamna, cit si primávara se proceda In modul mentionat. Uneori, ape-lurile porneau de timpuriu, ca de pilda, In 1838, chid 'Inca de la 4 martiese cerea sa se ia masuri ca taranii lenesi" sä fie dusi la munca pamintuluichiar cu fortal-6. La finele lui septembrie 1840, declansIndu-se campaniaagrieola de toamná, pe alocuri, ca de pilda In judetul Romanati, erau pusiin functiune dorobantii spre a forta pe tarani sa extindä suprafetele arate".In martie 1845 in contextul aceleiasi campanii agricole condusa de la cen-tru, ocIrmuirea judetului Vlasca - unde existau mari rezerve pentru ex-tinderea agriculturii - cerea taranilor sa fad, aratura i semanaturil celputin indoitá" 1 8. Se preconiza deci, indeosebi la cimpie, dublarea culturi-lor agricole In raport cu anul anterior, semn cá exista pamint disponibil,nepus inca in valoare.

Este de mentionat ca, indeosebi ping, la 1848 asemenea interventiea puterii guvernamentale in vederea scoaterii agriculturii din faza rutini-

32 Ibidem, p. 194.Ibidem, p. 201.

14 Ibidem, p. 205.12 Ibidem, p. 218-219.

ASB, Vornicia din LAuntru, nr. 1950/1838, I, f. 146-147." I. Corfus, op. cit., p. 229.IS Ibidem, p. 236.

"

1°

www.dacoromanica.ro

5 Agricultura romaneasa, 1831-1864 373

era, dar mai ales a extensiunii ei se face simtita si In Moldova. Si aici, maiales taranii, dar i proprietarii i arendasii sint indemnati WA are si sa se-mene suprafete cit mai intinse. Prinavara i toamna erau organizate ade-varate campanii agricole de recomndare a celor mai bune sfaturi menitea dezviolta ;,d imbunatati calitativ principala ocupatie a locuitorilor Mol-sovei19. in 1841 - la dispozitia Departamentului din Launtru - s-a infiintatComisia Centrala de agronomie i economie rurala, cu sectiuni in patru orase :Iasi, Botosani, Bacau, Birlad, cea din prima localitate fiind consideratacoordonaoare. Comisia isi propusese, printre altele, sa se ocupe de irnbunil-tatirea agriculturii si a rasei vitelor. In acest scop, se acordau premii la -Ur-gurile locale pentru vitele cele mai bune, preconizindu-se totodatä, expozi-tii de produse agricole. Aeelasi organism incepuse s faca recornandari injudete privind modul de practicare a unei agriculturi rationale si de cres-tere a vitelor. El isi inceta insa activitatea in 1845, deoarece intentiile sieforturile ii ramasesera sterile. Esuase intr-un asemenea context un pro-iect de constituire a unui institut agronomie2° care, evident, fusese lansatprematur. In acea fazä, a agriculturii din Moldova se impuneau insa priori-tar nu atit schimbari radicale In practicarea ei, ci o extindere a suprafetelorinsamintate atit prin descoperirea de care producatori a unor evidenteavantaje economice, cit si mai ales pe calea unor presiuni administrativeexercitate de puterea guvernamentalä.

Curentul modernizator al agriculturii tinteste la transpunerea in in-stitutii a unora din ideile preconizate, cu toate cá ecoul lor in societate rt1,-suna inca destul de slab. in 1830, dar ,si in 1834 In Tara Romaneasca seincerca fondarea unei societatii agricole in preajma Bucurestilor care urmaserveascl drept pildä", model deci in cultivarea pamintuluizl. In 1835,din initiativa sefului Departamentului din Launtru, Mihalache Ghica, Incolaborare cu Joan Cimpineanu, Scarlat Roset, Petrache Poenaru, colone-lul Iacob Ion - ofiter rus ramas in Tara Româneasca, ocirmuitor al jude-tului Braila - i medicii Zucker si Meyer, s-a Interneiat Satietatea diagricultura a Itumânii" 22. Jj propunea mai multe obiective, dar mai alesaducerea terenurilor agricole din starea de paragina in starea de rodire,dublarea recoltelor, aplicarea asolamentelor diversificate etc. Din imbol-dui ei, s-au adus pentru intiia oara unelte agricole cu care, la 3 mai 1835,in prezenta, domnului si a unui numar de tarani, s-au facut experiente laPantelimon23. Tot aici s-a incercat sa se puna bazele unei scoli de agricul-tura24. Societatea mentionata era solicitata sá raspunda cu consultatii pen-tru numeroase nedumeriri venite de jos in legatura eu aplicarea metodelor

" Gh. Platon, Domeniul feudal In Moldova in preajma revolufiei de la 1848, Iasi, 1973,v. 114-115.

22 V. Apostolescu, Din trecutul institutional agricol. Comisia de agronomie si economierurald din Moldova, In Anuarul Institutului de Istorie i Arheologie A. D. Xenopol", XXIII,1886, vol. I, p. 272-276.

Ibidem, p. 277.22 A. S. B., Vornicia din Läuntru, dosar 6839/1834, f. 2-10; Buletin'i', nr. 2 din 20

ianuarie 1835 ; I. Cojocaru,' Documente privitoare la economia Tärit Romttnesti, II, p. 562--564.

22 Hurinuzaki, Documente, vol. XXI, p. 598.24 L C. Filitti, Domeniile române sub Regulamentul organic, 1834-1848, p. 226.

21

86,

www.dacoromanica.ro

374 Apostol Stan 6

moderne. I s-a cenit, de pildä, sä elaboreze un proiect" privind modulde pästrare a znopilor de grin, färä a fi bintuti de ploi sau alte intemperii.Proiectul acesta trebuia räspindit in mijlocul täranilor25.

Preocupäri incipiente in aceastä directie erau vädite i in Moldova.In 1833, la Ia0, Societatea de medici i naturadi§ti"i0 propusese printreobiective dezvoltarea agriculturii. DoVada in acest sens o constitr ia numimai faptul c in biblioteca ei figurau cärti de specialitate, inclusiv ma-nualul Iconomia ruralä" tipärit de Manolache Dräghici in 1834, ci i im-prejurarea cä infiintase o sectiune agricora ineepind din 183426. Intrucitasemenea preocupäri nu depkiserl cercurile restrinse ale unor intelectu-ah, in 1838 Gheorghe Asachi initia un project de constituire a unui Insti-tut agronomic - mecanic" 27, sustinut ulterior atit de I. Ionescu prinPräpkirea", dar i de munteanul Ion Ghica de la catedrä de economiepoliticä detinutä de Academia Mihridleanä, and sublinia i necesitateaunei cärti de agrieulturä elementará pentru uzul täranilor. Tot la Ia0,intre 1841-1844 fiinta o comisie centralä de agriculturä care desfkoanto anumitä activitate - infractuoasä insä - in scopul creärii unui insti-tut de agriculturá menit a face experimentäri eu mijloace moderne 0 ale extinde, apoi la scara intregii täri22.

In Transilvania, in 1844 se constituie la Cluj o Asociatie economicäalcittuitá' din 172 membri ,pare, intrerupindu-0 activitatea in timpul eve-nimentelor revolutionare din 1848-1849, o relua In 1854 in cadrul a §aptesectii specializate : difuzarea cuno§tintelor agricole, cultivarea pämintului,ma0ni agricole, viticulturl - pomiculturá - legumiculturä, crWereaanimalelor, sericicultur i silviculturä. In 1865, numärul membrilor uneiasemenea societätii atingea cifre de 460. In septembrie 1845 la Sibiu, sepuneau bazele Societätii de agricultura de pe Pámintul Cráiesc. In Buco-vine, m 1851, se crea la Cernäuti Societate pentru agriculturä. Intr-un ase-menea context, In Transilvania, Banat 0 Bucovina se Intemeiau o seriede societäti jurisdictionale, locale sau specializate pe anumite ramuri26-Asemena eforturi dau chiar primele roade, cäci tot in 1844, la Cluj, era sem-nalat un concurs de pluguriN, o demonstratie deci a calitätilor unor instru-mente de muncä recent procuxate.

Dupii 1848, indeosebi mosierii se aratä vädit interesati cu angajareaunor agronomi specializati in sträinätate in vederea modernizärii agricul-turii practicatä pe proprietätile lor31. Iacob Mure§an, in 1854, preeonizao woalä de agronomie pe mo0He arendate de socrul säu la Arpätec. Eraimpulsionat In acea directie de stationarea stare agricolä a poporului ro-man" 32 Vadea deci intentda ca prin eforturile individuale ale celor mai in-

" I. Corfus, Agricultura Tdrii Romdnesti, p. 214.29 N. Apostolescu, Din trecutul institufional agricol, p. 272.

Nicolae Edroiu, Bibliografia referiloare la istoria insirumentelor de oral in agriculturadin Wile románe, In Studia Universitatis Babes-Bolyai", Historia, fasc. 1, 1970, p. 22.

Gh. Platon, Domeniul feudal, p. 19.29 L. Gyémánt, Tendinfe de modernizare in agricullura Transilvaniei, Banatului ;i Buco-

vinei in secolul al XV III-lea qi prima jumeitate a secolului al XIX-lea, In vol. Civilizafie medievaldi moderná romtlneasal, Studii istorice, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1985, p. 90-94.

" Nicolae Edroiu, op. cit., p. 22.31 I. Kovacs - A. Ardossi - M. Mirel, op. cit., p. 289-293.32 L Kovacs, Des fiinfarea relafiilor feudale In Transilvania, Cluj, 1973, p. 79.

28

www.dacoromanica.ro

Agricultura rurnaneasca, 1831-1864 375

stäriti conationali sa se contribuie la difuzarea cunostintelor agricole înrindul românilor, aflati sub acest raport in mari nevoi. Caci scolile agricolecare fiintau - ca, de pilda, aceea de la Sinnicolau Mare, redeschisain 186333-îi predau cursurile in alte limbi. Din acest motiv, in 1861 si ulterior,deputati i alti reprezentanti romani sustineau insistent scoli agricole inlimba lor nationala, spre a fi accesibile maselor de tarani.

Tara Româneasca si Moldova inregistrau si ele - dupä revolutiadin 1848 - eforturi suplimentare de institutionalizare a invatamintuluiagricol, drept modalitate de propäsire a principalei lor ramuri economice.In acest sens este demn de mentionat faptul cá experimentaffle sporadicefacute la Pantelimon in anii anteriori nu fuseserä abandonate. Ele Sint re-luate dupa 1849, sub domnia lui Barbu Dimitrie tirbei, preocupat in chipdeosebit pentru modernizarea agriculturii. Drept consecinta, coala natd-onala de agricultmil de la Pantilemon - denumitä oficial *coala fermä- model" - infiintatä de *tirbei tsi propusese diseminarea unor cunos-tinte dintre cele mai utile a nivelul intregii Thri Bornanesti. Pentru a-siatinge un asemenea scop, aduna elevi din toate judetele, devenind, apoi,in zonele respective niste agricultori model transmitatori de cunostinte mo-derne. Pentru a da colii un orizont european, *tirbei adusese un ingineragronom italian, Ugo Calindri, care dupä ce efectuase o cälatorie de docu-mentare prin tara, se preocupa - la finele lui 1851 - de asezarea unuimodel de iconornia cimpului" la Pantelimon34. Pe terenurile scolii, in 1852s-a cultivat grin Taganrog. Alte soiuri experimentate au fost grîu arnaut,griu de Banat, grill alb - pentru prepararea culorilor secar a de toamna,ova:6 alb si negru, mazariche i rapitä. Aceeasi scoala poseda i un atelierunde se confectionau unelte agricole : plugari sistem american, grape sialte unelte38.

In Moldova, asemenea eforturi aveau Indeosebi un caracter indivi-dual. Nicolae Istrati, fost director al departamentului de cultura In gayer-nul de la Iasi, ceruse lui lacob Muresanu,in 1854, sä trirnitä profesori deagronomie pentru raspindirea unor cunostinte de specialitate in rindultaranilor moldoveni 36. In 1858, pe mosia Tigane*ti, printul Conachi Vogo-ride cedase un -Loren pentru exploatatii' si incercari de agricultura" 37.Tot in 1858, diferiti arendasi preocupati mai staruitor de o agricultura sis-tematica alcatuiau societati agricole38.

Unirea din 1859 marca o confruntare acebra Intre fortele conserva-toare si cele novatoare pe planul raporturilor sociale, a gasirii cail or de solu-tionare a problemei agrare, a abolirii deci a structurilor i relatiilor feudale,si in mai mica masurä disputa era prelungita pe planul conditillor de pro-pasire efectiva a economiei agrare in ansamblu. Totusi, guvernul este dedata aceasta elementul care-si propune urmar;rea unui asemenea scop cumai multa staruinta. Incepind cu 13 octombrie 1861 se infiintau comisii

33 Kakus Lajos, Dezvollarea agriculturii capitaliste in Banat in a doua jurmItate a secoluluial XIX-lea. Rczultatul tezei de doctorat, Cluj, 1983, p. 17-18.

34 ASB, Vornicia din L5untru, nr. 1627/1850, f. 298; nr. 1054/1851, f. 481, 608, 879.33 I. Corfus, Agricultura in Tärile Romäne (1848- 1864), Edit. *tiintific i enciclope-

Bucureti, 1982, p. 314-315.Se I. Kovacs, Desfiinf area relaliilor feudale in Transiloania, p. 79.37 E. Negruti, Dezooltarea agrieulturii din Moldova, p. 79.38 Ibidem, p. 314.

7

aka,

www.dacoromanica.ro

378 Apostol Stan 8

agricole cu scopul de a afla cantitatea i felul" produselot din fiecare judetsi de a furniza guvernului date asupra disponibililui de cereale pentru ex-port, precum i asupra dezvoltgrii agriculturii". Era vorba, in esentl, deconstituirea unor oficii statistice judetene a cgror misiune principalg eracolectarea de date diferite privitoare la miscarea agricolg a tgrii. Evidenteg, in temeiul unor asemenea date, guvernul îi putea fundamenta politicade stimulare a modernizgrii agriculturii. Cäci el primea, printre altele, oserie de propuneri vizind dezvoltarea cgilor de comunicatie menite a legaprincipalele centre agricole de schelele dungrene spre care se indrepta ingenere exportul cerealier românesc ; abandonarea sistemului de arendarepe termen scurt, socotit una din principalele cauze ale secgtuirii pgmln-tului i degenergrii culturilor cerealiere ; infiintarea de scoli mecanice, ate-liere si chiar fabrici constructoare de masini-unelte 40 etc.

Este de mentionat cá activitatea unor asemenea organisme judetenese desfkura paralel cu aceea a unor societgti agricole constituite in jurul u-nor proprietari ssi arendasi preocupati de adoptarea unor mgsuri in cooperaremenite a contribui la dezvoltarea de ansamblu a agriculturii41. Sint semnaleevidente ale primelor eforturi mai consistente efectuate dupg 1859 pentruinstitutionalizarea solidirit4ii marilor produegtori in vederea accelergriimodernizárii agriculturii pe calea unor investitii. Evident cg un asemeneaproces in afirmarea lui deschisg era blocat de sistemul relatiilor feudale men-linut ping in 1864.

Tehnica agricolg, indeosebi dupg 1848, inceteazá de a se misca ex-clusiv In tiparele vechi. Se deschidea o intreagg epocg de Innoiri care, chiardacg nu sehimbau in vaste proportii instrumentele de muncg agricole, afec-tau in mare mäsurg aria de folosire a acelora traditionale, de slabg produc-tivitate si de mare efort fizic. Agricultura - In toate provinciile romg-nesti - fIcea un mare pas inainte pe calea modernizgrii, determinat prin-tre altele de desprinderea ei treptatg de cgtusele feudale care impiedicauin general prorietatea sg se dezvolte impetuos.

in Principate, incg din toanma lui 1830, un grec Krateros - caretipgrise la Bucuresti, in limba greacä, o culegere de tragedii de Voltairesi Alfieri - ceru se Divanului o subventie de a aduce din strginätate unelteagricole moderne. Se acceptg propunerea, constituindu-se in 'acest scopchiar o societate. Divanul a cerut ispravnicilor de judet sg indemne pe stA-pinii de mosii i pe mángstiri - principalele elemnte sociale care detineaufondul funciar - sá contribuie la constituirea sumei de bani solicitatepentru procurarea acelor unelte. Initiativa insg a esuat din lipsa de interesa celor vizati, intmcit agricultura practicatg de acestia era una de arendare,iar nu una comercialg, prin cultivarea cerealelor pe rezervg42.

in 1834, A. Samurcas, ocirmuitorul judetului Slam Minnie, a adusdin Bucovina un plug spre a servi drept model tgranilor. Plugul era con-siderat foarte bine alcgtuit i foarte indemlnatec" care utiliza numaidoi boi in teren spart i patru in teling. Se aprecia cá substituia pe acmeaobisnuit de sase sau opt boi. Ocirmuitorul, spre a introduce o asemenea

" I. Corfus, op. cit., p. 360-361.4° E. Negruti, op. cit., p. 48, 72-7141 I. Corfus, Agricullura '48-'64, p. 314.42 I. Corfus, Agricultura Tdrii Ronulnefii, p. 76.

www.dacoromanica.ro

9 Agricultura rornâneascä, 1831-1864 377

unealtä, a flcut propagandä prin publicatii speciale difuzate in satele ju-detului. Receptivi fatä de randamentul noului plug, unii dintre sätenibleep si-1 adopte drept model". Propagandä in favoarea uneltelor moder-ne, indeosebi a plugului, fkeau i foile oficiale din tärile ronaäne", insis--and in vederea convingerii proprietarilor i arendasilor sä facá investitiimai substantiale intr-un domeniu de care depindea ameliorarea produc-tiilor agricole.

Dar, dintre provinciile românesti datoritä contactului lor economicdirect cu tärile din Europa centralä unde surveniserä autentice mutatii inutilajul agricol, Banatul i Transilvania erau integrate mai de timpuriuintr-un asemenea proces. Cei care se lanseazä pe o asemenea cale, desi ini-tial cu unele ezitäri, erau mosierii din Banat, din vestul i sudul Transl-vaniei. in preajrna lui 1848, existau pluguri perfectionate, präsitoare trasede cai, liniatoare i citeva masini de treierat la Chisinäu - Gri i Lovrin,in Banat, iar in Transilvania la Salinas, Bahnea, Cusma, Chiochis, Galati,Almas,u Mare", Jibou - alätmi de pluguri perfectionate - se aflau semä,nätori, extirpatoare i masini de treierat" insäsi gospodäria täräneasclera antrenatä in asemenea schimbki. Tot unii tärani posedau dej a pluguride fier usoare. Acestea - confectionate in alteliere din Transilvania -pätrundeau la o adincime de 25-30 cm eomparatv cu cele anterioare careajungeau doar la 10-15 cm. Aceleasi pluguri noi tglau o brazdä de 25-30 cm spre deosebire de eele vechi cind brazda avea o lätime de numai15-20 cm folosind, in loc de 6-8 boi, doar 2-4 boi47.

Proscesul de inzestrare a agriculturii cu mijloace tehnice modernes-a amplificat dupá 1848, cuprinzind in limitele lui un ninnär mai mare deproprietari, arendasi i tärani. Acestia din urmá emancipati de servitutifeudale - pe cont propriu sau prin asociere - cumpkau nu numai pluguri,ci i semänätori, secerätori i masini de treierat. Sporeau - in aceleasi impre-jurki - vitele de tractiune, boi i cai. Dacl in 1851 se aflau circa 140 000cai, in 1870 numárul lor era de 190 000. Povara munch ci noile uneletecklea insä asupra boilor al cskor numk - in acelasi rástimp -a crescutde la 662 585 la 927 37148. Miscarea de Innoire a bazelor tehnice ale agri-culturii este insä lentá i contradictorie mai ales in gospodária täräneaseii,ea neschimbindu-0 radical caracterul care eontinu5, a fi unul de subzis-tentä, intrucit uneltele folosite erau rudimentare 49.

Plugurile i raritele moderne se ráspindesc cu precädere in gospodä-riile marilor mosieri, dar folosirea lor in primele doug decenii dupg 1848era sporadicá. La finele deceniulih sapte, in pärtile de rásärit ale Transil-vaniei, din totalul de 18 016 pluguri, numai 3967, deci 22,2% erau fácute

" Ibidem, p. 212.44 Buletin", nr. 25 din 8 aprilie 1847.44 L. Gyérnant, Tendinfe de modernizare fn agricultura Transilvaniet, Banatului si

Bucovinei In secolul al XVIII-lea pi prima jumátate a secolului al XIX-lea, in vol. Civilizallemedieval4 i moderrul románeasca, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1985, p. 96.

" A. Csetri si I. Kovacs, Repartizarea masinilor agricole in Transtivania la sfirsitulsecoluha al XIX-lea, in Acta Musei Napocensis", IV, 1967, p. 266-267.

" I. Kovacs, Apartfla primelor masini agricole perfeclionate in Transtivania, in ActaMusei Napocensis", I, 11964, p. 382.

48 I. Kovacs, Aparifia primelor masini agricole perfeefionate in Transilvania, p. 385.S. Retegan, Aspecte ale stralificdrit sociale In satul románesc din Transilvania la rnij-

local secalului al XIX-lea, In Armand Institutului de Istorie din Cluj", XXX, 1980, p. 314.o

www.dacoromanica.ro

378 Apostol Stan 10

din fier. in Banat, Bihor i Satu Mare procentajul era ceva mai mare, darmai redus in Maramures, Zarand i Chioar. In deceniul cinci al secoluluitrecut se desfkoarä in atelierele din Transilvania o sustinutg activitatede perfectionare a plugului i raritei. Aveau pärtile componente din fier,cu exceptia grindeiului i coarnelor. Exista im dispozitiv - regulatorul -care asigura o argturg mai adincg sau mai superficialä. Erau pluguri curoti construite in mare parte din fier 50 . in Banat, marii proprietari i aren-dasi dovedeau zel pe calea inzestrgrii agriculturii cu instrumente de muncgmoderne. Aici se rgspindeau plugurile de fier tip Resita, Vidacs si Sack 51.Arendasul Schulhoff din Denta, in 1861, cumpärase doug locomotive cuaburi marca Fowler, fiecare de 12 cai putere, care trggeau un plug cu 6brgzdare. Aratul se efectua prin folosirea a 3-5 oarneni. Se munceau zil-nic 30 jugare pämint la o adincime de 30-40 cm, cu o cheltuialä de 2 flo-rini de fiecare jugar 52

Semgngtoarele - folosite la insgimntarea porumbului - abia erauintilnite inainte de 1848, dar ulterior s-au Inmultit ajungind, in 1870, lapeste 400. Se utilizau doug tipuri : unul pus In functie de forta omului, iaraltul actionat de animale. Mai rkpindite erau insg cele trase de cai sau boi,intruclt asezau mai rapid saminta In sir acopereau 3. Tot In ateliereledin Transilvania s-a construit o prkitoare la care era inhgmat un cal. Cuo asemenea unealtg un om prkea intr-o zi un teren de 25 ori mai marecleat dacg ar fi muncit cu sapa. S-au rgspindit de asemenea masini de prg-sit vita de vie, confectionate dupg un model francez. O oarecare extensiunedobindeau secergtoarele care, In 1870, erau in numgr de 70. De un succesdeosebit se bucura modelul realizat In 1831 de inginerul american CyrusMac Cormick. Se utilizeau forta de muncg a 2 oameni i tractiunea a 1 -2 cai, efectuindu-se zilnic seceratul a 5 -6 ha 54. Dotarea cea mai bungcu unelte moderne de strins pgioase o avea insg agricultura Banatului.Daeä in 1863 functionau aici 30 batoze cu aburi 55, in 1975, In cele trei comi-tate se aflau 175 batoze cu aburi 0 70 actionate cu cai. in acelasi timp, in18 comitate din Transilvania nu se afla nici o batozg cu aburi 56.

Desi mai lentä, tendinta de modernizare tehnicg a agriculturii sevgdea si in Principate indeosebi dui:a constituirea statului national. Recen-sgmintul din Tara Romgneascg din 1859, de pildg, releva c, agrinituraavea la dispozitie 129 904 cai, 143 mägari i catiri, 623 814 boi, 7 387 bivoli,211 599 care de transport, 96 178 pluguri si 568 alte diferite instrmnentesi mkini agricole" 57. Conform unor date statistice din 1865, in Româniaexista la acea datg circa 752 masini agricole", printre care de treierat312, de secerat 101, de bgtut porumbul 11458 etc.

5° I. Kovacs, op. cit., p. 380-381.51 Kakucs Kajos, op. cit., p. 11.52 J Kavács, Aparifia primelor masini agricole perreclionate in Transilvania, p. 381.53 Ibidem, b. 382.5° Ibidem, p. 385.55 Kakucs Lajos, Invátúmînlu1 agricol din Banal in a doua jumälate a secolului al XIX-leet,

In Acta Musei Napocensis", XX, 1983, p. 224-225.58 Idem, Dezvoltarea agriculturii capitaliste in Banat in a doua jumedate a secolului al

XIX-lea. Rezumatul tezei de doctorat, Cluj, 1983, p. 11.57 Analele Statistice", an. II, nr. 5-8, 1861, p. 32-33." Gli. Cristea, Probleme ale modernizârtt agriculturii Româniel (1864- 1877), tn Studii

materiale de istorle modern", vol. VII, Bucuresti, 1983, p. 156 si urm.si

si-o

www.dacoromanica.ro

11 Agricultura romaneasc4, 1831-1864 379

incepînd s5, vadä foloasele agriculturii comerciale practicatä' perezerva moiei, proprietarii i arendasii exprim5, un anume interes pentruprocurarea de unelte agricole. in primul rind ei, dar s't o parte din tä-ranii instäriti se aratä preocupati de procurarea unor pluguri far5,' rotidin Austria, trase de mai putine animale, de regulä de doi boi, princare se asigura independenta micului producätor, posesor a putine vitede muncä. Se importä, de asemenea, un model mai usor de raritä, celal lui Schwert, 4ndeosebi in Moldova, in partea de nord a acesteia. Esteinsä de mentionat cii noile pluguri i mite nu apäreau ca un fenomengeneral, ci ca o exceptie. Tot in asemenea conditii - datoritä acele-iasi initiative - erau procurate in exemplare rare o serie de masini desemänat si de cosit, vinturätori mecanice, moristi de curätit grîu saude bätut porumb, masini de strins Maul etc. Pentru a stimula inzestrareaagriculturii cu instrumente de munc6 moderne - ca urmare a unei ase-menea tendinte in 1861, Cuza decreta scutirea de vamä a tuturorimporturilor de acest gen.

O atentie specialä a fost acordati introducerii masinilor de treie-rat. Fiind o reguli generali in Orile române, treierisul cu cai sau cuboi, pe lîngií faptul cä genera munci istovitoare si de lungi duratä, eradificitar si sub raportul marei risipe de recoltä survenitä in asemeneaImprejuräri. Proprietarii i arendasii din Moldova, incä din 1842, 'bleepsi perceapä importanta acelor mairii, dar introducerea lor s-a accentu-at de-abia dupä 1850. In 1860 existau in Moldova 98 masini de treierat,insuficiente insä spre a acoperi toate necesitätile unor asemenea munci,cu toate cl proprietarii lor le inchiriau pe scarä mare. in Tara Româ-neascä, folosirea unui asemenea mijloc modern de scoatere a boabelordin paie pare a fi fost inauguratä In 1860 de Care inginerul S. Sierechtcare a introdus masina mobilä de treierat pe baza unui contract cuva proprietari din judetul Prahova. Cu aceasti ocazie, le-a treierat griulorzul, ovizul i fasolea. Ulterior, masini de acest gen au fost procuratein mäsurä tot mai mare, Melt, in 1861, ele treierau cerealele proprietari-lor i arendasilor din judetele Ilfov i Teleorman, cele mai bogate in ase-menea culturi. Datoriti marilor lor foloase, tot 131 1861, la Bucuresti,s-a produs infiintarea unei asociatii sub numele de Economul romln",al cirei scop consta In procurarea din striinätate a unor masini de tre-ierat actionate de forta aburului, spre a fi inchiriate apoi. Se propuneadeci lnfiintarea unui centru national de masini agricole moderne cu sco-pul de a fi folosite - prin inchiriere - la efectuarea treieratului pä-ioaselor pe scarä' cit mai largi. Cu toate cä asociatia nu si-a concretizatproiectul, pe calea unor initiative individuale s-au Inmultit asemeneamasini in anii urmätori, treierisul descätusindu-se progresiv de rutinasecularä.

Dupä 1859 se experimentau .cu succes secerätorile moderne. in 1862,de pildä, o asemenea masinä a naericanä actienatä do forta a 4 boifolosit in judetul Irlasca, pe mosia Mihäilesti. Ea cloyed/ea o adeviratäperformantä prin faptul ci In zece ore secera 15 - 20 pogoane, substi-tuind astfel munca a, 100 oameni. Ca, atare, cornisiile agricole judetenefIceau propuneri pentru rispindirea pe scarä largi a midi' asemenea

3153

citi-

s-a

a.

-,

j

www.dacoromanica.ro

380 Apostol Stan 12

Desi sporeau intr-un ritm destul de lent, ele se diseminau trep-tat in diferite judete. in 1866, de pildä, judetul Mehedinti dispunea detrei secer5.tori care, evident efectuau munci pe diferite proprietäti ".

Procurarea din sträinätate a primelor unelte moderne a generataparitia unor ateliere pentru intretinerea i repararea acestora, ivireaunor meserii i chiar a unor centre profilate intr-o asemenea directie,fenomen care, in fapt, era sinonim cu incepnturile industriei agricole inRomania. in Banat, la Comlosul Mare, intre 1825 - 1842, a lucratfiare de plug Vidacs Istvan, acesta prin activitatea desfäsurata, fkInddin localitatea mentionatä un centru de confectionare a plugului eu brAz-dar de fier 60. La Timisoara, in 1856, s-a infintat o filialä a fabricii demasini agricole a industriasului praghez Theophil Weiss, care se inspire,din modele engleze i americane. Dupä 1856 organize aici expozitii,contribuind la räspindirea masinilor agricole. La Cluj, incä din 1840, pepropritatea mecanicului Rajka, exista o instalatie Sachetti pentru cons-truirea unor nwini de treierat. Mecanicul mentionat, in 1856, a reusit

construiaseä o masinä de treierat hidraulicl instalata, pe malul Some-§ului. In preajma lui 1848 mai functionau in Transilvania i alte atelieremai mici care fkeau unelte agricole : pluguri de fier, rarite, grape, ma-sini de präsit, masini de Mat paie etc. Pe baza unor modele sträine s-atrecut ulterior, la construirea unor unelte mai complicate 61.

Principatele posedau i ele ateliere de reparat i confectionatunelte uzuale, solicitate indeosebi de tärani. in 1841, in Moldova, datorit,inexistentei unor initiative individuale pentru modernizarea lor, statula incurajat infiintarea unei fabrici de cätre Jules Sachetti, cäruia i-adat o subventie de 1500 ducati. Stabilimentul s-a infiripat si a functio-nat In mahalaua Pkurari, dar a dat faliment. Tot in categoria esecuri-lor trebuie mentionatä incercarea din 1857 a lui Anton Sehiler i aso-ciatii de a deschide la Iai o fabrieä de masini agronomice" a cäreidestinatie ar fi fost sä pregáteascä masini mici i mari pentru treierat,de desfäcut päpusoi" etc. Sigur este insä cä, in ajunul legii rurale din 1864in Moldova existau trei ateliere mari de reparat i construit unelte agri-cole, unele mareinduli existenta din epoca regulamentark. Acestea erauplasate pe mo0ile Zvoriste a printului A. Moruzi, Voinesti (Ia0) a luiAlecu Negruti 0 in incinta colii tehnice de instrumente agricole din

fosta coalä de arte i meserii infiintatä sub domnia lui M. Sturd-za 62.

Agricutura romaneaseä în preajmä reformei din 1864 se configu-reazä deci drept o ramurä economicä aflatä pe calea progresului tehnieprin introducerea unor masini de bazä menite a execute mai rapidmai eficient douil munci esentiale : aratul i stfinsul päioaselor. Ea era

119 Pentru toatà demonstratia referitoare la introducerea masinilor moderne In agriculturaPrincipatelor vezi: Gh. Platon, Domeniul feudal, p. 18; E. Negro% op. cit., p. 68, 70, 72,84-89; I. Corfus, Agricultura '48-'65, p. 313-314.

Kakucs Lajos, op. cit., p. 6.43. I. Kovacs, Apartlia primelor ma;ini agrlcole perfectionate In Transilvania, p. 378-

379.E. Negruli, op. cit., p. 36-37, 67, 73-74; L. Boicu, op. cit., p. 191; V. Aposto-

lescu, Din trecutul institutional agricol. Comisia de agronomie ;i economic rurald din Moldova,In Anuarul Institutnlul de Istorie 4tI Arheologie A. D. Xenopol", vol. I, p. 272.

s5,

0

masini.

www.dacoromanica.ro

13 Agricultura româneascd, 1831-1864 381

tributarä insä, in largä mrtsuril, unei tehnici relativ inapoiate datoritäunor imprejuräri speciale dar mai ales faptului di marii proprietari deinosii - cei care dispuneau de fonduri bánesti - erau reticenti fatä deagricultura de mare randament, pe cont propriu, refuzInd 85, facä inves-titii substantiale in uneltele agricole moderne. Dezvolandu-se extensivsi stimulatä de fortele pietei, agricultura incepe a fi consideratä o ramuráeconomieä indisolubil legatä de stiinta solului. In epoca regulamentaräerau puse bazele agronomiei românesti care isi face din räspindirea cu-nostintelor de specialitate obiectivul prioritar. Desi asemenea eforturierau relativ modeste, ele erau basil simptomatice pentru optiunea mo-dernizatoare a agriculturii Rationale.

LMENTSIDE MODEItNIT DANS L'AGRICULTUREBOTTAIAINE, 1831 - 1864

Résumé

L'époque des Règlements Organiques et de la constitution de l'éatnational roumain constituait Pouverture vers des changements radicauxdans la nature de la propriété foncière et des relations agraires. L'agri-culture sortait de son état routinier et traditionaliste, tout en devenantune occupation rentable. Affranchie des servitudes féodales, la propriétéconnait les premières étapes de modernisation. On propage des connai-ssances tenant du domaine agricole par des journeaux et des brochures,on procure des outils, certains mécaniques. Développée de manire ex-tensive et stimulée par les forces du marché, l'agriculture commence 1étre considérée comme une branche économique liée indispensablementà la science du sol. Les premiers progrés enregistrés dans ce domainedatent de l'époque oi se constitue l'état national.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

CITEVA CONSIDERATII iN LEGATURÀ CUMONSTRUOASA COALITIE" 'SI DURATA EXISTENTEI EI

VALERIU STAN

Este IndeoNte cunoscut c reformele Infilptuite In timpul domnieilui .ALI. Gliza, care au transformat din temelii structura social-economicrt

institutiile tinämlui stat national roman, au avut loc intr-un contextpolitic caracterizat prin multiple 0 grave contradictii, prin puternicefrilmIntäri i lupte politice. in cadrul acestora conflictul care a opus pedoinnitor unei largi i puternice coalitii de forte politice cunoscutä subnumele de monstruoasa coalitie" ocupä un loc de seamä, de aceea, in-cepînd cu .A.D. Xenopol 1, numero0 istorici §i cercetätori care au studiataceastä perioadä i-au acordat un loc important in lucrärile lor. Amintimaid, cu titlu informativ, pe N. Iorga 2, Al. Lapedatu 3, O. BOACI§ 4, PaulHenry 5, T.W. Riker 5, Huditä 7, C.C. Giurescu 8, Dan Berindei 8, Apos-tol Stan '°, Gr. Chiritä 'a, V. Russu 12 S-ar pärea madar cá fenomenuleste indeajuns de cunoscut i ducidat pentru a mai fi readus in discutie

totu0, dacá ne hazardám la aceasta, o facem deoarece considerämcä mai persistä ineä unele confuzii i opinii nefondate in legauril cu ca-racterul, durata i obiectivele urmärite de coalitia mentionatá.

1 A. D. Xenopol, Domnia lui Cuza Vodd, vol. I-II, Iasi, 1903.2 N. Iorga, Istoria Romdnilor, vol. IX. Bucuresti, 1938; Idem, Cuza Voila si dusmanii sat

a dona zi dupa detronare, Valenii de Munte, 1909.8 Al. Lapedatu, Preludiile cdderii lui Cuza Vocld, In Analele Academiei Rompae.

Mernoriile Sectiunii Istorice", seria III, tom. XXV (1942-1943), p. 1011-1112; Idem, 11februarie 1866 in perspectiva istoricd a trei sferturi de veac. Bucuresti, 1941 (Extras din An. Acad.Romäne, Mem. Sect. Ist. , seria III, tom. XXIII, 1940-1941).

4 O. Boito*, Contribulli la istoria misiunii lui A. Panu in Apus (1864). Cluj, 1935(Extras din Anuarul Institutului de istorie nationalV, tom. VI, 1935).

5 Paul Henry, L'abdication du prince Couza et l'avénement de la dynastie de Hohenzollernau trane de Roumanie, Paris, 1930.

6 T. W. Riker, Cum s-a infilptuit Romania. Studiul unei probleme internalionale, 1856-1866, traducere de Alice L. BAdescu, Bucuresti, (1944).

7 I. Hudip, Franfa si Cuza Vodá. Lovitura de stat proiectald in 1863. Bucuresti, 1941,(Extras din Hrisovul", I, 1941).

8 C. C. Giurescu, Viafa si opera lui Cuza Voild, ed. a II-a, Bucuresti, 1970.Dan Berindei, Epoca Unirii, Bucuresti, 1979; Idem, Les antécédents de l'abdication du

prince Couza, in Revue Roumaine d'Histoire", XVIII, 1979, nr. 4, p. 785-802.Apostol Stan, Curente si grupari politice in Romania intre Unireid Independenfd ( 1859 -

1877 ), Bucuresti, 1979.n Gr. Chiritd, Preludiile si cauzele detrondrii lui Qua Vodd, In Revista de istorie",

tom. 29, 1976, nr. 3, p. 347-371.12 V. Russu, Monstruoasa coalifie" i delronarea lui Al. I. Cuza, in vol. Cuza Voda

in memoriam, la§i, 1973, p. 503-550.

Revista istoricá", tom II, nr. 7-8, p. 383-397, 199 1

Ls.a.

si,

.ra

www.dacoromanica.ro

384 Valeriu Stan 2

Desigur, nu ne propunem sä reluäm aici intreaga discutie a proble-8;1 intrilm in detalii In legäturä, cu modul In care s-a constituit mons-

truoasa coalitie", cu actiunile ei indreptate Impotriva domnitorului Uni-iii, eu toate dedesubturile care au caracterizat viata politic5, In cei kapteani de domnie ai lui Cuza Vodit. Ne vom milrgini sä abordäm doaranumite aspecte mai importante ale chestiunii, indeosebi acelea menitesit contribuie la Intelegerea corectä, a fenomenului.

0 primil precizare pe care dorim s-o facem este aceea cä, monstru-oasa coalitie" a luat fiintä, la sfirsitul anului 1862 ca o laret Intelegere saualiantii, a unor forte politice de orientäri diferite : conservatori., liberalmoderati .i liberal radicali, In principal conservatori si radicali, §i cä, ea afost denumitä, de contemporani monstruoasii," nu datoritä scopului ur-narit,..ci avind in vedere faptul Ca' grupärile componente se situau ideolo-gic si sub raportul compozitiei sociale pe pozitii total diferite. Se cuvinede asemenea relevat c5, aceastO coalitie nu a apOrut dintrodatä, cO ea aavut antecedente, momentul 1862 reprezentind doar punctul final al unuiproces mai indelungat. Inceputurile ei pot fi detectate Ina, in primii aniai domniei lui Cuza cind, in douä rinduri, conservatorii si liberalii radicalis-au coalizat temporar pentru a rästurna unele guverne de orientare libe-ral moderata preferate de domnitor. Astfel, in mai 1860, guvernul conduede Ion Ghica in Tara Itomäneascl a fost rästurnat de monstruoasa ali-antä" a color dourt extreme ale Adunärii, aceeasi soartil avindu-o in aprilieanul urmätor si guvernul prezidat de M.C. Epureanu. Istoricul C.C.Giu-rescu, in lucrarea sa Viala 0, opera lui Cuza Yodel, a adus noi dovezi aleapropierii, in acesti ani, intre grupärile politice adversare domnitorului",totusi actul de nastere al 'monstruoasei coalitii" trebuie plasat abia indecembrie 1862, in conditiile in care tendintele lui Cuza spre o guvernareautoritari, au devenit tot mai evidente.

Trebuie precizat totodatá cii monstruoasa coalitie" nu a reprezentatsi o contopire organizatoricá a grupärilor componente, renuntarea de cltreacestea la principiile profesate pinO atunci. Ea a fost numai o aliantO tac-tiO, fiecare grupare pästrindu-si independenta politicá si ideologicä,. Con-temporanii au sesizat perfect acest lucru. Astfel, I. Heliade ItIdulescu scriain 1861 unui prieten urmätoarele : Boierii si-au dat mina cp nebunii. Euunul nu sper nici un bine de la aceastä unire monstruoasá, pentru ea niciviipsitii cu rosu nu s-au albit, nici spoitii cu alb nu s-au rumenit" 14 La Lin-dui. säu C. Bolliac, considerat pe nedrept ca autor al denumirii de mon-struoasa coalitie" - aceasta, sub o formä, sau alta, circula deja In epocá -definea alianta conservatorilor si a liberalilor radicali drept o agregatiunespoilt anee intre oameni de diferite credinte, cu interese opuse, cu diferitedatine si obiceiuri". Ea nu reprezenta o fuziune cOci - arOta pe dreptcuvint Bolliac -o partitä intreagá sg, treacá deodatO din extrema reactiunein extremul progres este cu neputintä" 15. Aceasta nu inseamnO insi, cimonstruoasa coalitie" a fost lipsitä de organizare si de o anumitá comi-

13 C. C. Giurescu, op. ctt., p. 164-167.11 I. Heliade Rädulescu, Scrisori din exit, cu note de N. B. Locusteanu. Bucuresti,

1891, p. 622; I. Heliade Riidulescu care Gr. Gradisteanu, 6/18 februarie 1861.15 C. Bolliac, Scrieri, vol. II. Articole literare, cronici dramatice, articole politice, arhes-

logic, edi tie, note si bibliografie de Andrei Russu. Bucuresti, Minerva, 1983, p. 180-181.

mei,

www.dacoromanica.ro

3 Monstruoasa coalitie" i durata existentei ei 385

une. Cu tot caracterul limitat al intelegerii dintre gruparile componente,ea a avut un program politic si un comitet de conducere, in fruntea cäruiapare sä se fi aflat intr-o primä perioadä conservatorul moderat DimitrieGhica, cunoscut si sub numele de Beizadea Miticä.

Ce a determinat insä coalizarea unor forte politice atit de deosebite 7Pentru a intelege acest lueru citeva explicatii privind pozitia lui Al.I. Cuzain cadrul spectrului politic al epocii ni se par necesare.

Dup& cum se stie, prin formatie intelectuaJ. i conceptieCuza Vodä se situa pe pozitiile ideologice ale liberalismului moderat. Elnu era, dupä cum aprecia consulul francez la Iasi, Victor Place, nici alb,nici rosu" 16, respingind atit tendintele retrograde ale mosierimii cit iradicalismul unei pärti a burgheziei si a maselor oräsenesti. Orientarea luispre o linie de mijloc" in conducerea statului, preferinta arätatä unorgrupäri de nuantä moderatä, cum au fost acelea ale lui N. KretuleseuM. Kogälniceanu, au nemultumit insä atit pe conservatori, cit i pe libe-ralii radicali, care reprezentau gruparea politic& cea mai avansatä si inacelesi timp cea mai organizatä din epoch'.

Cuza Vodä s-a aflat astfel in tot timpul domniei sale intr-o grea situ-atie, fiind prins intre doug, forte politice adverse, rosii' cum mai erau de-numiti radicalii, i copservatorii sau albii", intre care a fost silit sä mane-vreze. Dupa märturia lui D. Bolintineanu domnitorul oscila intre cele doll&particle". El nu se hotha a merge nici cu liberalii (radicalii - n.n.),nici eu boierii, nici nu aveau o partidä a sa credinciosä i capabilä" 17. *imai sugestiv este comentatä, situatia. domnitorului de &are principelepolonez Wladislav Czartoryski, care scria in 1864 eä : Din ziva In care aajuns la putere principele Alexandru Ioan Cuza se gäsi intre liberali (radi-cali - n.n.), care pretindeau sä,-1 vadit mergind repede, i vechii boieri,care nu vroiau s5,-1 -vadä mergind deloc" 18. Ceea ce complica si mai irniltsituatia domnitorului in raport cu grupärile politice era faptul cá domnialui Cuza a fost consideratä de contemporani si de el insusi numai ea o etapäde tranzitie, menirea lui fiind de a infäptui Unirea si de a pregäti terenulin vederea instaufärii unei dinastii sträine stabile, deziderat sanctionat deAdunärile ad-hoc, in 1857, ca o dorintä nationalä, dar respins de marileputeri europene.

Pentru a face fat& situatiei ALI. Cuza a promovat in primii anide domnie cunoscuta politicä de basculá, care consta in a se servi degrupari politice contrare spre a le opune una alteia si a le uza, fácindimposibile pretentiile lor de guvernare. Totodatá, domnitorul a inten-tionat ineä din acesti ani sä dea o loviturä de stat pentru a inlocuiregimul constitutional parlamentar instituit prin Conventia de la Pariscu un regim autoritar, fireste aceasta nu in scopuri personale, egoiste,ci pentru cá nutrea convingerea cá numai in acest fel putea sä aduclla Indeplinire programul de reforme preconizat de el si de grupärile po-litice pe care se srijinea, program fäcut public in mesajul adresat Adu-närilor elective la 6 decembrie 1859. D. Bolintineanu, primul biograf

311 V. Slavescu, Domnitorul Cum si Victor Place, Bucuresti, 1942, p. 105." D. Bblintineanu, Via/a lui Cuza Vodel, memoriu istoric, ed. a V-a, Bucuresti, 1873,

p. 42." Apud C. C. Giurescu, op. cit., p. 250.

si

politich,

www.dacoromanica.ro

386 Valeriu Stan 4

al dornnitolului, considera cit ideea loviturii de stat a fost conceputä,de ALI. Cuza in primävara anului 1860, in momenta retragerii de lachina Värii RomAnesti a guvernului condus de Ion Ghica ". In realita-te, orientarea domnitorului spre o asemenea solutie era mai veche, eadatind inci't din 1859, inainte chiar ca dubla alegere sit fi fost recunoscutäpe plan international. Astfel, in scrisoarea trimisit impäratului Napole-on al III-lea la 17/29 mai 1859 prin interrnediul lui I. Bäliiceanu, dom-nul solicita permisiunea de a instaura dictatura pentru a putea înMp-tui pe aceastä cale unirea deplinä a celor douí, Principate 20 Ulterior,pe milsura trecerii timpului, tendintele lui Cuza spre o guvernare auto-ritarit se intensificit. Domnitorul insu0 nu mai face un secret din inten-tiile sale. El comunicil aceste intentii consulilor striiini, care se gräbescsit le aducit la cunostinta guvernelor respective 21. De mentionat c da-6. la, inceput dictatura a fost preconizatä ca un mijloc de realizare aunirii depline, ulterior ea va fi justificatä prin necesitatea Infäptuiriireformelor ciirora Adunarea legislativil, dominatil statornic de mo0eri-mea conservatoare, li se opunea cu indirjire.

In primii ani de domnie, preocupat cu precadere de Inläturareapiedicilor care stäteau in calea unirii politico-administrative a celor douaPrincipate, domnitorul nu a putut materializeze aceastä inteatie.In 1862 insit, dup ce unirea deplinä fusese realizat, tendintele sale spreo guvernare autoritarä, de nesocotire a principiilor parlarnentarismului,s-au putut manifesta deschis. Un indiciu al domniei autoritare, respin-sä atit de conservatori eft 0 de libqralii radicali, 1-a constituit insäsi nu-mirea guvernului moderat prezidat de N. Kretulescu (24 iunie 1862)1care nu se bucura de nici un sprijin in Adunare. Iii toamna aceluiasian, consulul general al Frantei la BucurWi, H. Tinos, in urma unei in-trevederi de data ore avutil, cu Al. I. Cuza, raporta c înteniile acestu-ia, desi nu fuseserá exprimate deschis, puteau i redate prin cuvintele :Dati-mi dictatura, filrä de care nu voi putea nici guverna, mci lovi inadversarii mei" 22. Acela0 consul, intr-un alt raport din 6 ianuarie 1863stil nou, relata cii instituirea unui regim autoritar devenise pentru OuzaVodii telul tuturor eforturilor sale" 23. La 1/13 ianuarie 1863, domnito-rul declara de altfel cä, dupä asasinarea lui Barbu Catargiu (8 iunie 1862),luase el insu0 cirma guvernului" 24. Or, tocmai perspectiva de a se ve-dea inläturati de la conducerea rii, intr-un moment chid se puneacu acuitate trecerea la infäptuirea marilor reforme, a determinat abantaconservatorilor cu liberalii radicali i constituirea in acest fel a mons-tiuoasei coalitii".

12 D. Bolintineanu, op. cit., p. 58.20 N. Corivan, Scopul misiunii secrete a lui Bidliceanu si atitudinca lui Napoleon III, in

Gercetri istorice", VIII -IX, 1932-1933, nr. 1, p. 13-14. D. A. Sturdza, secretar al luiAl. I. Cuza in primul an de domnie, confirmä si el tendinta domnitorului de a instaura dictaturaInca din primele luni dupd dubla alegere (Cf. B.A.R., Msse, Arhiva D. A., Sturdza, I, mss. 5,f. 58-59).

21 Arh. St. Bucuresti, microfilme Franta, r. 9; Ministère des Affaires Etrangères,Paris, Archives diplomatiques, Correspondance politique des consuls, Turquie-Bucharest,vol. 21, f. 130-132, 137-138, 217, 339-340. Vezi si V. Slavescu, op. cit., p. 37-41.

22 Ibidem, r. 10, vol. 23, f. 28.23 Ibidem, f. 129.20 Monitorul. Jurnal oficial al Principatelor Unite", nr. 1. din 2/14 ianuarie 1863, p. 1.

.

www.dacoromanica.ro

5 Monstruoasa coalitie" i durata existentei ei 387

Desigur, formarea coalitiei mentionate nu poate fi inteleasä färäa ha in consideratie i o serie de cauze imediate, care au accentuatnemultumirea celor dou5, gruprxri politice, gräbind astfel apropielea lor.Uncle din aceste cauze au fost puse in evidentä incil de A.D. Xenopol.In ceea ce priveste pe conservatori, este vorba de refuzul domnitoruluide a sanctiona legea ruralä votat1 de Adunare la 11 iunie 1862, princare Viränimea era spoliatä de pämint, i bänuiala, ce pärea intemeiatä,privind amestecul lui Cuza in uciderea primului ministru B. Catargiu 25.S-ar mai putea adauga acestora mitsura luatiti de guvern privind trece-rea sub controlul statului a Asezilmintelor Brincovenesti, conduse deunul dintre conservatorii de seamä ai vremii, Gr. Bibescu-Brincoveanu,si ale cäror venituri erau folosite in mare mäsurä la finantarea unor ac-tiuni ostile domnitorului. Era f'áril indoialä un räspuns la provoearealansatä de conservatari prin alegerea ca deputat, in vara anului 1862,a fostutui domnitor Gh. Bil?eseu. Cit priveste pe liberalii radicali, in afa-ra proceselor de presä intentate lui C.A. Rosetti 28, redactorul Romh-hului", acestia erau nemnitumiti In principal de faptul cä Al.I. Cuzacontinua ignore, refuzind sti le acorde puterea dupä retragerea con-servatorilor de la guvern în iunie acelasi an.

In fine, apropierea rosilor" de conservatori i constituirea mons-truoasei coalitii" la sfirsitul anului 1862 s-a datorat i impresisei pe careradicalii au avut-o - in urma tranzitului armelor sirbesti prin România- cä domnitorul fäcea jocul politicii rusesti. Ecouri ale acestei impresii,lipsite insä de fundament, gäsim atit in paginile Bonanului" 27 , citin corespondenta fruntasilor acestei grupäri politice. Astfel, seri-soare din 11 decembrie 1862 a lui I.C. Brätianu, acesta afirma eä gu-vernul condus de N. Krettileru era museillesc" 28, adicä infeudat cutotul politicii tariste. Dupä cum mentiona consulul general englez laBueuresti, J. Green, intr-un raport din 7 ianuarie 1863 stil nou, libe-ralii radicali, desi sprijineau miscarea de eliberare a popoarelor sud-du-närene, deveniserä extrem de alarmati in urma tranzitului armelor sîr-beti, procurate din Rusia, prin Principate. Ei credeau acumCuza incheiase o conventie secretä cu tarul, al cärei rezultat emn con-vinsi crt nu putea fi altul cleat intrarea ru'ulor in Principate intr-unviitor apropiat. Liderii grupärii radicale erau constiente cii intr-o astfelde eventualitate ei urmau a fi exilati, de aceea pentru a contracaraacest luctu - nota consulul respectiv - s-au unit cu boierii, care nuincetaserä niciodatä s'a, se opunä domnitorului 29

In legaturä cu telul urmärit de coalitie, incepind cu A.D. Xenopolaproape toti cercetätorii au afirmat cii aceasta a axut ea scop rästur-narea lui Cuza i aducerea in locul lui a unui print strAin. in realitate,cercetarea atentä a documentelor epocii infirmä o asemenea supozitie

22 A. D. Xenopol, ox. cit., vol. I, p. 265-267.26 Arh. St. Bucuresti, fond Tribunalul judetului Ilfov, sectia I, dosar 12 si 16/1862;

Gazeta Tribunalelor", II, 1862, nr. 73 din 15 septernbrie, p. 580-581.27 Românul", VI, nr. 339 din 5 decembrie 1862; nr. 341-342 din 7-8 decembrie 1862.26 Din corespondenfa familiei Ion C. Brdtianu ed. a II-a, vol. I. Bucuresti, 1936, p. 12;

I. C. Brätianii catre Pia Bratianu, Bucuresti, 11 decembrie 1862.29 Arh. St. Bucuresti, microfilme Anglia, r. 83; Public Record Office, Londra, Foreign

Office, General Correspondence, F. O. 78/vol. 1746, f. 25-26.

siintr-o

cii ALI.

www.dacoromanica.ro

388 Valeriu Stan 6

pentru perioada de inceput a existentei monstruoasei coalitii". Afir-matia este valabilä numai pentru cea de-a doua fazä, prin care a trecutaceastä aliantä, anume aceea cuprinsä, intre lovitura de stat de la 2mai 1864 si actul de la, 11 februarie 1866. Este aevärat - dupg, cumobservä si A.D. Xenopol - el persoana lui Cuza nu mai era atit denecesarä de and se realizase unirea depliná 30, totusi momentul rástur-närii lui de la clrma statului nu sosise incä. Acum, in anii 1862 - 1864,monstruoasa coalitie" nu-si propune inläturarea lui Cuza Vodä din maimulte motive. Mai intli pentru c5, nu exista o deplinä unitate de ve-deri in aceastä privintä intre cele douä, laturi ale coalitiei. 0 dovedestefaptul cä atunci cind conservatorii prin Gr.M. Sturdza si Gr. Bibescu-Brincoveanu au ridicat in Adunare problema printului sträin, cu prile-jul dezbaterilor fadmoasei adrese de räspuns la mesajul tronului din ia-nuarie-februarie 1863, liberalii radicali, prin I.C. Brátianu, au atras a-tentia 06, in conditiile internationale din acel moment, un principe strä-in ar fi insemnat un principe muscal, austriac sau vreun pasä, turcesc"31-ceea ce, evident, atit unii cit si ceilalti doreau sä, evite. In al doilearind, domnitorul, care infAptuise unirea depliná, se bucura de un pres-tigiu imens in rindul maselor, iar armata, care va juca un rol esentialin actul de la 11 februarie 1866, H. era devotatä.

Monstruoasa coalitie" nu-si putea propune aceastä perioadá rästurnarea lui Cuza si pentru motive cá nu avea un candidat cu care-OA inlocuiascá. Nu Il va avea nici la 11 februarie 1866, cind proclam a-rea principelui Filip de Flandra s-a fácut prin surprindere, färä, ca mäcarcel interesat sä fi lost intrebat. Din rapoartele consulare franceze dinaceastä perioadä reiese cä unii membri ai coalitiei au sondat posibilita-tea de a aduce pe tronul tärii pe principele Napoleon, värul ImpáratuluiNapoleon al III-lea, pe care fruntasii liberalilor radicali D. cunosteaudin anii exilului de dupä revolutia de la 1848. Au intimpinat insä, refu-zul net al diplomatiei franceze, care a fácut cunoscut, fárá echivoc, cä,Franta nu avea nici un candidat de oferit 32. Itezultä deci cä nu erauintrunite conditiile care sä fad', posibilá rästurnarea lui Cuza si aduce-rea in locul lui a unui print strilin. Terenul pentru noua combina tie po-liticá nu era incá pregátit. Aceasta si explica de ce monstruoasa coali-,tie" a siintit nevoia sä trimitä un emisar in Apus, in persoana lui Anas-tase Panu, cu misiunea de a afla dacä in caz de vacantá a tronului siinstituire a unui guvern provizoriu exista pericolul unei interventii co..lective san separate a puterilor, precum si dad), se putea nädäjdui obti-nerea unui print sträin. Proiectatä Ina, din toamna anului 1863, misi-unea lui An. Panu nu se va concretiza cleat in martie anul urmätor,eu douä luni numai inaintea de lovitura de stat. Trimisul coalitiei aveade asemenea sarcina de a influenta, prin intermediul presei, opinia pu-

30 A. D. Xenopol, op. cit., p. 264.81 Prolocoalele sedinfelor Aduarii legislative, 1862- 1863, supliment la Monitorul

oficial", nr. 62, p. 7; Ap. Stan, op. cit., p. 167.32 Arh. St. Bucuresti, microfilme Franta, r. 10, vol. 23, f. 156-157, 185, Vezi si

I. Huditä, op. cit., p. 118-119.

-

www.dacoromanica.ro

Monstruoasa coalitie i durata existentei ei 389

apuseanä impotriva domnitorului Unirii. Se stie cg, dacI in aceas-tit din urmä privintä a dat rezultate, In schimb actiunea lui Panu asupraguvernelor Angliei i Frantei nu a avut nici un efect 33.

Care a fost atunci scopul urmärit de monstruoasa coalitie" inaceastä prim perioadä Aceasta reprezentat apgrarea regimului cons-titutional parlamentar, preintimpinarea loviturii de stat plänuitä dedomnitor, ceea ce ar fi insemnat eliminarea din viata poIitic atitconservatorilor cit si a liberalilor radicali, lucru care de altfel s-a siintimplat dupä 2 mai 1864. CA este asa o dovedeste i programul coa-litiei si este surprinator cä acest program, desi cunoscut i publicatde multä vreme 34, nu a atras deloc atentia cercetätorilor care s-au ocu-pat de problema respectivä. El a fost considerat un program exclusivliberal, fapt infirrnat atit de unele formuläri din cuprinsul säu eft, maiales, de semnatarii lui, care apartin tuturor grupärilor coalizate : liberaliradicali (C.A. Rosetti, An. Panu, t. Golescu, A.C. Golescu, I.C. Brä-tianu, G. Adrian, N. Golescu, Gr. Arghiropol, Anton I. Anion, A.S.Petrescu. C.T. Grigorescu), liberali moderati (A.G. Golescu, Ion Ghica),conservatori (Gr. M. Sturdza, G.B. Stirbei, C.N. Bräiloiu).

In ce priveste continutul, trebuie mentionat cä programul la carene referim avea.un caracter inaintat, progresist, nelipsind Insä i uneleidei de sorginte conservatoare, cum era de exemplu aceea privind nece-sitatea infäptuirii reformelor menite sä, contribuie la consolidarea patio-

române treptat i färä zguduire". titre reformele preconizatepe primul plan se situau reforma agrari, cea dintii i cea mai capitalä",reforma electoralä i reforma administrativä, stabilindu-se totodatäprincipiile café urmau WA, stea la baza acestora. Astfel, in leaturä cureforma agrarä, se prevedea Improprietärirea täranilor pe pogoanelelegiuite de aräturi, de finete si de pisune", desfiintarea dieu i a obli-gatiilor feudale in schimbul räscumpärärii lor cu bani sau prin munci,vinzarea de loturi sitenilor din mosiile statului, ale asezämintelor publi-ce i mänistiresti, iar in ceea ce priveste reforma electoralä se cereacontopirea colegiilor electorale cu minimum de cens preväzut de Con-ventia de la Paris, acordindu-se insä dreptul de vot numai stiutorilorde carte, misurä ce ar fi reprezentat, in conceptia autorilor, o garan-tie pentru libertatea voturilor" 35. Erau incluse de asemenea in programo serie de prevederi avind ca scop asigurarea libertätii individuale,a libertätii presei, despärtirea functiilor administrative de cele judeci-toresti, reorganizarea armatei prin instituirea serviciului militar obliga-toriu, echilibrarea veniturilor si a cheltuielilor statului, seculamizareaaverilor mänästiresti.

Vezi O. Boitos, op. cit.84 Vintilä C. A. Rosetti, Amintiri istorice. Bucuresti, 1889, P. 153-164; Istoricul Parti-

dului Najional-Liberal de la 1848 i pin& astäzi, Bucuresti, 1923, p. 57-63.88 Ibidem, Foarte interesantä pentru modul In care conservatorii i liberalii coalizati

cAzuserä de acord asupra Infäptuiril reformelor agrar i electoralA, precurn si in chestiuneajuriului, este scrisoarea pe care I. Gr. Ghica o trimite domnitorului la 18 iulie 1863, la cerereaacestuia. I. G. Ghica primise informatiile respective de la insusi Dimitrie Ghica, presedintelecomitetului de conducere al monstruoasei coalitii" (Cf. B.A.R., Msse, Arhiva Cunt Vodá,vol. XVI, f. 81-82).

1-a

nalitAtii

V

blica

.

www.dacoromanica.ro

390 Valeritt Stan 8

Elaborat la inceputul anului 1863, odatä cu faimoasa adresil deräspuns la mesajul tronului, semnatä, de 33 fruntasi ai coalitiei, pro-gramul acesta dovedeste - dupä Insäsi afirmatia lui C.A. Rosetti - c5,partea conservatoare a coalitiei adoptase toate propunerile de reformäale liberalilor pe care le combätuse pInä atunci 36. Räm 'Me desigur unsemn de Intrebare In ce mäsuril aceastä adeziune a conservatorilor la,principiile liberale era sincerä. Evenimentele ulterioare vor demonstraCA aceastä raliere, cel putin In ceea ce priveste reformele agrarä si elec-toralä, a fost formalä, fiind determinatä de necesitäti tactice, de mo-ment, c5, mosierimea conservatoare nu Intelegea sä renunte atit de usorla, privilegiile ei economice si rolul insemnat pe care-1 juca In conducereastatului. In orice caz, prin continutul säu Inaintat, programul mentio-nat infirmä afirmatiile potrivit cärora monstruoasa coalitie" ar fi avutdrept obiectiv blocarea reformelor, Impiedicarea progresului social-eco-nomic al tinärului stat national romAn. Pentru scopul urmärit In aceas-tä perioadä de opozitia coalizatA, semnificativ ni se pare faptul cä,dupä partea teoretia, introductivä, primele revendicäri incluse In acestprogram se refereau la : regimul reprezentativ constitutional In tot a-devärul si toatä sinceritatea sa ; pondereA puterilor statului, reghnulparlamentar in inalta sa independentä ; puterea executivä limitatä sicircumscrisä in atributiile sale constitutionale, de unde sä, rezulte sin-gura garantie realä pentru libertatea tuturor", toate aceste principiiurmind a fi statute prin intermediul unei constitutii bine definite".CA opozitia fatä de tendintele autoritare ale lui Cuza a reprezentat laInceput singurul teren ferm de intelegere a membrilor coalitiei si toto-datä telul principal al celor douä extreme ce o compuneau, rezultà, sidin faptul cä atunci cind domnitorul a renuntat la colaborarea cu N.Eretulescu si a numit, in octombrie 1863, un nou guvern condus deM. Kogälniceanu care a promis sä respecte prerogativele Adunärii sica reformele sä se facA cu participarea tuturor factorilor constitutionali,atacurile Impotriva puterii executive au incetat, deschizIndu-se o peri-oadA de fructuoasä colaborare Intre cele douil puteri, cu rezultate pozi-tive pe plan legislativ 37.

Conflictul dintre monstruoasa coalitie" pe de o parte si ALI.Cuza si guvern pe de altä parte, care a Imbräcat de f apt In aceastä pe-rioadA caracterul unui conflict intre puterea parlamentarä si cea perso-nalä, va reizbucni In primävara anului 1864 ku pr'lejul aducerii In dis-cutie a celor douä reforme fundamentale, agrarA si electoral-A. in acelmoment monstruoasa coalitie" se afla insä, si in pragul disoluti ei, in-trucit fiecare dintre grupärile componente si-a reluat libertatea de ac-tiune. Dupä cum se stie, conservatorii s-au opus cu Indirjire celor douäreforme, In timp ce liberalii radicali au venit, prin I.C. Brätianu, en unproiect de reformä agrarä asemänätor cu acela al guvernului. intele-gerea dintre cele doul forte politice coalizate nu mergea mai departe deapárarea regimului constitutional, din care cauzä alianta conservatorilor

" C. A. Rosetti, Corespondentil, editie ingrijitä, prefat5, note si comentarii de MarinBucur, Minerva, Bucuresti, 1980, p. 48; C. A. Rosetti cátre Paul Bataillard, Bucuresti, 5 mai1863.

" C. C. Giureseu, op. cit., p. 193 si urm.

www.dacoromanica.ro

9 Monstruoasa coalitie" si durata existentei ei 391

si a liberalilor radicali in cadrul monstruoasei coalitii" a fost totusipartialä si fragilä. Tocmai acest fapt a inlesnit domnitorului infaptu-irea loviturii de stat de la 2 mai 1864 si instaurarea regimului autoritar.

Lovitura de stat a permis lui Cuza Vodä s infaptuiasca reformelefundamentale i sa incheie, in linii mari, organizarea burgheza a statu-lui national. Actul de la 2 mai a avut ins5, totodatä darul de a revita-liza opozitia comun'ä a conservatorilor i liberalilor radicali fata de domni-tor. Infaptuirea marilor reforme, In primal rind a celei agrare i electo-rale, Mcind s disparä principala sursä de divercrbent5,, a favorizat apro-pierea intre grupkile politice apartinind. celor dou5, curente. Treptat,legaturile radicalilor cu elementele moderate si conservatoare, slabiremult in preajma loviturii de stat, au fost reluate. Daca acum conserva-torii urau pe Cuza mai ales din eauza decretkii celor doua reforme fun-damentale, care, prin continutul lor democratic, loveau puternic in po-ziiile i politice ale mosierimii, liberalii radicali, de acord inprincipiu cu aceste reforme, au privit cu ingrijorare instaurarea domnieiautoritare, intrucit aceasta, prin subordonarea puterii legislative celeiexecutive si persoanei domnitorului, insemna negarea principiilor funda-mentale ale sistemului parlamentar reprezentativ, ai carui adepti con-vinsi erau. Lipsii de organele lor de presa, care au fost pe rind supri-mate, impiedicati s patrunda in noua Adunare legislativa la alegeriledin toarnna anului 1864, loviti chiar in interesele lor materiale, ei s-auväzut nevoiti s actioneze dupä 2 mai 1864 pe ciii conspirative, in ve-derea de data aceasta nu a revenirii la regimul constitutional sau a de-terminkii donmitorului de a colabora cu éi, ci a rästuränrii acestuiasi a inlocuirii lui cu un print strain. In iunie 1865, intre reprezentantiiprincipalelor fractiuni politice aflate in opozitie s-a incheiat un acordprin care semnatarii - C.A. Rosetti, I.C. Brätianu, Anastase Panu dinpartea radicalilor, Ion Ghica din partea liberalilor moderati si Gr. Bi-bescu-Brincoveanu, Dim. Ghica, George B. tirbei si C.N. Brailoiu dinpartea conservatorilor - se angajau ca in caz de vacantä a tronuluisii sustinem prin toate mijloacele alegerea unui principe dintr-una dinfamiliile domnitoare din Occident" 38. In temeiul acestei intelegeri,monstruoasa coalitie", acum din nou in fiinta, a initiat o puternicaactiune de subminare a domniei lui Cuza in vederea släbirii autoritätiilui i crekii acelei vacante a tronului" atit de dorita. Actiunea de ero-dare a tronului lui Cuza,dusa atit in interior at si in sträinätate

'unde

conducatorii liberalilor radicali aveau puternice legäturi cu presa demo-cratica apuseanä, s-a dovedit deosebit de eficientä in conditiile in careo serie de neajunsuri ale reab imului ieseau tot mai mult la iveala.

Ramlne ítcá un fapt neelucidat daca rniscarea de la Bucurestidin 3 august 1865 - in realitate o simpla Incäierare de piata", cumapare in documente, soldata insä cu morti i raniti datorita interventieiarmatei -a fost inspirata de monstruoasa coalitie", care ar fi urmarit

sa Din serierile i cuutntdrile lui I. C. Brilitanu. Lupla peniru redeflepica ea national4,Bucuresti, 1921, p. 231.

economice

www.dacoromanica.ro

392 Valeriu Stan 10

in acest fel sa verifice trainicia tronului lui Cuza prin intermediul uneimiKári populare. Unii autori contestä acest lucru 39. Oricum at fi statinsa lucrurile, mkcarea respectivä, de0 lipsita de o baza de mase, fáránici un rásunet in restul tarii, a avut urmäri importante pentru domnialiu Cuza atit pe plan intern cit 0 extern. Pe plan intern, represiuneatulburärilor amintite a intarit coeziunea coalitiei, ale carei rinduri vorspori cu noi opozanti, i lotkirea ei de a-1 rästurna pe domn Al. Can-diano-Popescu, implicat In evenimentele din 1865 - 1866, a remarcatin memoriile sale ea ceea ce a decis caderea regimului a fost mkcareadin 3 august 1865, atitatä de misterioase manevre"". Pe plan extern,abil exploatatä de conspitatori, care au izbutit s-o Inf5,tkeze strainatatiica o manifestare generalä a nemultumirii de care ar fi fost cuprinsatara, Impotriva lui Cuza,, mkcarea din 3 august a avut un ecou deosebitde defavorabil. Urmaii dintre cele mai serioase a avut Indeosebi racealaintervenita In atitudinea Frantei oficiale, principala sprijinitoare de pinaatunci pe plan diplomatic a domnitorului.

In aceste conditii Cuza insui a, ajuns la concluzia cá domnia luinu mai putea continua multa vreme. De altfel, dup5, Infaptuirea marilorreforme, rolul au era in cea mai mare parte epuizat. Nu mai puteaproduce nimic egal cu ceea ce produsese", constata cu pesimism Insu0unul din admiratorii sal, C. Bo Iliac, in foaia sa Trompeta Carpatilor"din 24 februarie 1865.

La sfir0tul aceluimi an, domnitorul 0-a facut publica intentia dea se retrage in favoarea unui print strain, ma cum promisese la urcareasa pe tron i cum cereau, de altfel i adversarii sai. Declaratia domnito-rului, cuprinsa in mesajul adresat Corpurilor legiuitoare la 5 decembrie 41,s-a datorat incontestabil patriotismului su, dar ea a contribuit i maimult la intensificarea actiunilor opozitiei, care solicita acum cu insisten-ta principele strain, caci domnul 11 promisese". Pe de alta parte, eaa accentuat izolarea in care se gäsea Cuza Voda. De la hotarirea lui dea abdica - avea sa scrie mai tirziu D. Bolintineanu - cei care pinaatunci îl servira cu credintä. . . . crezura a se compromite mai ti-nind cu o domnie osindita la moarte de ea Inski 0 10 Inturnara ochiiin aeea parte de unde putea veni noua viatá. Putini nu 11 tradara"42.

S-a pus 1ntrebarea de ce a mai urmarit monstruoasa coalitie" cua-Ma tenacitate detronarea lui Cuza, din moment ce domnitorul insu0îi facuse public5, intentia de a coborl de pe troll? De ce nu a mteptatea ca el säli Incheie misiunea §i sä abdice de buna voie7 Raspunsurilecare s-au dat la aceste Intrebäri nu satisfac. S-a afirmat ca in aceastaprivinta deosebirea dintre Al.I. Cuza i monstruoasa coalitie" constaIn alegerea momentului 0 a modului in care sa se infäptuiasca abdicarea.Domnitorul ar fi dorit nu numai sa se retraga färä constringere darca, prin tratative cu puterile garantate, desemneze el insu0 succeso-rul. Procedind astfel nu numai cá ar fi rämas In tara, dar 0-ar fi pas-

" Ap. Stan, op. cit., p. 173-174.4° Al. Candiano-Popescu, Amintiri din viola-nit, vol. I. Bucure§ti, (1944), p. 83.

Monitorul oficial", nr. 270 din 5/17 decembrie 1865, p. 1179; Mesagit ;i proclamaiirale lui Cuza Vodá. Válenii de Munte, 1910; p. 196-197.

" D. Bolintineanu, op. cit., p. 143-144.

aid

www.dacoromanica.ro

11 Monstruoasa coalitie" si durata existentet ei 393

trat intact prestigiul, putind in plus sI exercite o inriurire considerabilIasupra destinelor Várii prin intermediul noului domnitor 43. 0 asemeneainterpretare nu rezistä" criticii istorice. Mai Intii trebuie avutä in vederesituatia specificâ in care se glsea Cuza Vodâ. El nu era monarh eredi-tar, un suveran a semânâtor atitor capete incoronate ale Europei, ci nu-mai conducâtorul ales al unei târi inc5, neindependente, aflat5, sub suze-ranitatea otoman5, §i garantia colectivil a marilor puteri europene. Prinurmare, el nu avea dreptul de desemna succesorul.

in al doilea rind, trebuie spus c5, nu existâ nici o märturie, niciam document din care s5, rezulte c5, Al.I. Cuza ar fi intrat in tratativeoficiale sau secrete, cu vreuna din puterile garante sau cu vreun repre-zentant al unei dinastii europene pentru a-i ceda locul §i a-1 aduce petronul României. Scrisoarea trimisâ de 0, in octombrie 1865, impâra-tului Napoleon al III-lea nu poate constitui o dovadâ in acest sens,cum s-a afirmat". in scrisoarea amintitâ 45 domnul exprimat nu-mai intentia de a renunta la tron, disponibilitatea sa de a ceda altuianaai capabil soarta rii, dar nu a solicitat suveranului francez cleatsprijinul §i pe viitor pentru Romania, nu i un succesor pentru sine.Ea a avut mai mult scopul de a ci§tiga bunâvointa impâratului, cleatde a-1 convinge de necesitatea aducerii unui print strain pe tronulIn nici un caz nu poate fi considerat5, ca inceputul unor tratative pentru

rezolva, pe cale diplomatia, problema succesiunii. Se §-tie de altfel cá,trimisá printr-un emisar special, scrisoarea respectivá nu a putut fiInrainatâ impäratului cleat la 2/14 februarie 1866, cu citeva zile numaiinainte de abdicarea silit5, a domnitorului.

De asemenea, referirile din unele documente diplomatice privindpreferinta lui Cuza pentru ducele de Leuchtenberg, Inrudit cu dinastiaRomanovilor, aluziile fácute din cind in cind de domnitor in legáturâcu posibilitatea ca acesta devinâ succesor, au avut numai scopulde a intimida opozitia §i nu au constituit niciodatâ o optiune ferna con-turatá. Este greu de crezut ca domnul, al clrui patriotism este mai pre-sus de orice îndoialä, s5, se fi gindit in mod serios s5, incredinteze desti-nele României nepotului tarului, fapt care ar fi avut drept consecintârestabilirea protectoratului rusesc, Infeudarea Värii Rusiei tariste.

Pe de alta parte, chiar dacâ a existat - i slut dovezi suf iciente05, domnitoml a fost in mod constant preocupat de prolema Inlocuiriisale printr-un print strâin 46 - dorinta lui Cuza de a-§i reglementa sin-gur succesiunea nu corespundea realitâtilor politice ale momentului.Aceasta pentru câ aducerea unui print strâin pe tronul României nu arfi dobindit niciodatâ acordul unanim al puterilor garante - cum cereaConventia de la Paris - datoritâ rivalitätilor dintre aceste puteri. Inal doilea rind, apelul la puteri, pe care-1 presupunea demersul domni-torului, ar fi deschis calea amestecului acestora In afacerile interne aleRomâniei, putind constitui o sursä de grave dificultâti epntru tar/. Or,

" Gr. Chirita, op. cit., p. 367." V. Russu, op. cit., p. 544." R. V. j3ossy, Agenfia diplamaticii a .Romaniei in Paris si legaturite politice franco-

române sub Cuza Vodá, Bucuresti, 1931, p. 382-386.46 Dan Berindei, Les antécédents de l'abdicalion du prince Cuza..., p. 786-789.

a,-§i

§i-a

tarn.

a

www.dacoromanica.ro

394 Valeriu Stan 12

Al.I. Cuza se pare eh', si-a dat seama de aceastä primejdie, de aceeanu a intreprins nici o actiune concretä pentru adueerea pe tron a prin-cipelui sträin, läsind ca lucrurile sä se desfäsoare de la sine. Este evi-dent, in aceste conditii, cä singura modalitate pentru infäTtuirea si aacestui deziderat din programul adoptat de Adunärile ad-hoc in 1857räminea tot solutia faptului implinit, adicrt tocmai calea aleasä de mons-truoasa coalitie".

Spre sfirsitul domniei lui Cuza aceasta va ajunge s concentrezein rindurile ei aproape intreaga clasä politicä a färii. In jurul domnito-rului nu mai rknäseserä - in afara membrilor camarilei - cleat uniicolaboratori mai vechi, ca N. Kretuleseu sau I.Ern. Florescu, suspectatide simpatie fatä de Rusia taristä, precum i un numär de avocatifunctionari superiori (C. Bosianu, Al. Papadopol-Calimah, D. Cariagdi etc.)al cäror devotament, nedublat de calitäti politice corespunzátoare, s-adovedit incapabil sä fai-4 fatä necesitätilor impuse de guvernarea tärii.Dacä cei mai multi dintie oarnenii politici ai vremii au Ingrosat rindu-rile coalitiei, altii, putini la numär, au adoptat o atitudine de neutralita-te in conflictul dintre grupärile politice opozitionaliste si domnitor, grä-bindu-se insä, dupä rästumarea a cestuia i Inscäunarea principelui sträin,särsi exprime adeziunea fatrt de cele intimplate. Cazul cel mai tipic Inaceastä privintä este acela al lui M. Kogälniceanu, care a apreciat cIdomnitorul Unirii trebuia sä cadä", intruclt nu stiuse ä intrebuintezecorespunator puterea sporitä ce si-o arogase 47.

Nu inträm aici in amänunte asupra modului in care a fost detro-nat Cuza VIAL Ceea ce vrem i trebuie subliniat este faptul cä actulde la 11 februarie 1866, privit In prespectiva istoriei, nu mai poate ficonsiderat ca un act de uritä trädare", ca o murdaril conspiratie depoliticieni", cum 1-a apreciat N. Iorga 48, ci ca un act necesar, determinatde ratiuni politice superioare. El trebuie privit - cum o fac de altfelunele lucrrtri istorice ;ecente - ca o manifestare a veleitätilor de a punecapät stärii de provizorat in care se gäsea tara, de a consolida statutulde autonomie al României moderne, ca inceputul unei noi perioade Incare primul plan a stat problema cuceririi independentei 49 .

Cercetärile consacrate monstruoasei coalitii" se opresc la momentulrästurnärii lui A1.I. Cuza, läsind astfel impresia cä, odatä cu acest act,ea si-a incheiat existenta. Unii autori sustin chiar explicit acest lucru 50 ,invocînd ca argument puternicile confruntäri de opinii care au avut locintre conservatori i liberali in legäturä cu elaborarea constitutiei din

47 Apud Ap. Stan, op. cit., p. 175.48 N. Iorga, Istoria Romtinilor, vol. IX, p. 393; Idem, Locul romitnilor in istoria uni-

aersald, Bucuresti, Edit. stiintificä si enciclopedia, 1985, P. 407.49 V. Russu, op. cit., p. 548-549; Gh. Platon, Istoria modernd a Romdniei, Edit.

didacticä i pedagogicä, Bucuresti (1985), p. 202-203, 207.so V. Russu, Instituirea $ t organizarea regimului politic al burgheziei i mqierimit (fe-

bruarie-iunie 1866), In Analele stiintifice ale Universitätii Al. I. Cuza" sectia III, Istorie,tom. XVI, 1970, fasc. 2, p. 137; Idem, Freunintdri politice in perioada Instaurdrit regimuluilturghew-mo0eresc (martie-iunie 1866), Ibidem, tom. XIII, 1967, p. 119-120.

si

www.dacoromanica.ro

13 Monstruoasa coalitie" j durata existentei ei 395

1866. In realitate, monstruoasa coalitie" si-a continuat existentadupg 11 februarie 1866. 0 dovedeste cu prisosintg componenta Loco-tenentei domnesti si a primelor doug gtiverne aflate la conducerea tgriidupg data amintitg, din care au fg'cut parte reprezentantii tuturor gru-pgrilor coalizate. Astfel, de exemplu, in gavernul condus de Ion Ghica(11 februarie - 10 mai 1866), acesta si Dim.A. Sturdza reprezentaugruparea liberalilor moderati, Dim. Ghica i I.C. Cantacuzino pe conser-vatori, C.A. Rosetti pe libeialii radicali, iar rnaiorul Lecca, ministrul deräzboi, armata 51, care avusese un rol important in detronarea lui Cuza.

De altfel, chiar in procesul elaborgrii noii constitutii, caracterizat,cum era si fireso, prin puternice confruntgri de opinii, prin tendintaatit a conservatorilor cît i a liberalilor de a dobindi prepondereata Incadrul noului regim, au existat incercári de a se mentine unitatea for-t,elor coalizate. Astfel, In cursul campaniei electorale pentru Adunareaconstituantg s-a infiintat un Comitet electoral central si a existat o in-telegere In privinta alegerii unui numgr egal de deputati apartinind celordoug curente, iar pentru a se atenua divergentele si a se grgbi a-doptarea noii legi funfamentale s-a recurs la un moment dat la creareaunui aa numit comitet compromisoriu". Acesta a reusit sii pung deacord cele doug pgrti ale Adungrii asupra a mtmeroase articole din cons-titutie, care au fost adoptate aproape färg dezbateri52.

in pofida unor controverse i suspiciuni reciproce intre grupgrileschim-componente53, monstrpoasa coalitie" a fost deci mentinutg,

bindu-si numai caraci erul i obiectivele. Dintr-o fortg de opozitie subver-sivg, conspirativg, ea a devenit peste noapte forta politicg conducgtoarea tärii, iar in ceea ce priveste obiectivele in aceastg ultra, fazg de existen-tä, ele au fost : 1) mentinerea unitgtii statului national romgn, pusg Indiscutie de conferinta puterilor garante de la Paris din primgvara anului18 '( i de uncle forte separatiste interne, unitate ce nu fusese recunoscutgdecit pe durata domniei lui Cuza ; 2) aducerea pe tronul OM a unuiprincipe strgin, conform acordului din iunie 1865 si a dorintei exprimatede Divanurile ad-hoc in 1857 ; 3) organizarea noului regim politic prin-tr-o constitutie care sg restabileascg echilibrul dintre principalele puteriale statului i sistemul parlamentar. Aceste objective au fost rind pe rindinfilptuite. La 3 aprilie 1866 a fost ingbusitg raiscarea separatistg de la

sustinutg i incm.ajatg pe ascuns de agentii Rusiei tariste, la 10 maiprincipele Carol de Hohenzollern, gbh i adus in tall de LC. Brgtianu,a depus jurämintul de credinti in fata deputatilor intrunitg In sedintgsolemng, a membrilor Locotenentei domnesti si a guvernului, iar la 1iuhe noua constitutie, votatg de Adunare in unanimitate i subscrisg dedomnitor cu o zi inainte, a fost promulgatg 54.

51 Fr. Dame, Histoire de la Roumanie contemporaine depuis l'avinement des princesindigènes jusqu'd nos jours (1822- 1900), Paris, 1900, p. 154.

52 V. Russu, p. 121, 123; Istoria Parlamentulut si a vietii parlamentarein .Romania pind la 1918, Edit. Academiei, Bucuresti, 1983, p. 151-156.

" V. Russu Instituirea..., p. 137-155; Ap. Stan, op. cit., p. 174-175, 297-298.Vezi Gr. Ghiritii, Romania in 1866. Coordonate ale politicii interne si internalionale, in

Revista de istorie", tom. 31, 1978, nr. 12, p. 2197-2220.

0

Iasi,

Framintári....,

64

4 a. SOS www.dacoromanica.ro

396 Valeriu Stan 14

0 datä realizate aceste obiective monstruoasa colalitie" si-a pier-dut ratiunea de a mai exista i s-a desträmat, fiecare din grupärile poli-tice componente reluindu-si libertatea de actiune i urnarirea unor objec-tive politice proprii. Momentul poate fi cu precizie stabilit cronologic.La mijlocul lunii 1866, cei doi mini§tri radicali C.A. Rosetti i I.C. Brätia-nu si-au dat demisia din guvernul condus de conservatorul Lascar Catar-giu, format la 10 mai de Carol I, determinInd astfel retragerea întreguluicabinet si constituirea altuia nou prezidat de Ion Ghica, care era compusnumai din elemente moderate. Monstruoasa coalitie" era din acest mo-ment de domeniul trecutului.

Din cele expuse mai sus, cîteva concluzii se impun credem de lasine. Mai întîi e impune constatarea c monstruoasa coalitie" a fostun fenomen politic apärut in conditiile specifice ale domniei lui ALI. Cuzacu o existentä precis determinatä in trap (decembrie 1862 - iulie 1866),care a cunoscut In evolutia sa trei faze, fiecare avind un caracter i o-biective politice precis determinate. Nu mai revenim asupra lor intrucîtele au reiesit credem cu claritate din cele expuse ping acum. Ea nu tre-buie confundatä cu coalitia de clasä a burgheziei i mosierimii, cum s-asustinut in unele lucräri istoric655, coalitie care de altfel nici nu a exis-tat 56. Departe de a fi fost o fortä politicä reactionarb", ostilä progresului,monsturoasa coalitie" a jucat dimpotrivä un rol pozitiv, progresist inistoria modernä a Rodaniei intrucît ; 1) s-a opus tendintelor lui Al. I.Cuza de înlocuire a regimului constitutional parlamentar cu un regimautoritar ; 2) a inläturat acest regim la numai doi ani dupä instaurarealui, nu Inainte insä ca el sä fi asigurat inMptuirea unor reforme cerutecu necesitate de mersul României pe calea progresului ; 3) a consolidatedificiul politic al statului national roman prin actul de la 11 februarie1866 ; 4) a mentinut unitatea i integritatea acestui stat amenintat depericole interne si externe ; 5) a înfäptuit prin aducerea pa tronultärii a principelui sträin i ultimul din punctele programului noatioualvotat la 1857, act care a reprezentat o extindere a atributelor de suvera-nitate stataliä i totodatä o manifestare fermä a aspiratiilor spre indepen-dent i, In fine, 6) prin constitutia din 1866, una dintre cele mailiberale din acel timp din Europa, a oferit o bazii temeinicä pentru dez-voltarea burghezo-democraticä a statului national roman. Aceasta a fostasadar monstruoasa coalitie" i acesta a fost rolul ei In istoria moder-nä a României.

QUEL QITES CON SIDÉRAT ION S CONCERNANTLA MONSTRUEUSE COALITION" ET LA DUI=

DE SON EXISTENCE

Résumé

L'étude remet en discussion un problérne assez connu et débattupar les historiens et les chercheurs s'occupant du règne d'Alexandru

55 De exemplu in tratatul de Istoria Romdntei vol. IV, Bueure§ti, 1964, p. 518-519, 523.56 Cf. V. Russu, Consideratii privind teoria alianfei burghezo-mqieresti, in Anuarul

Institutului de istorie i arheologie A. D. Xenopol" (l4), XV, 1978, p. 455-463.

www.dacoromanica.ro

15 Monstruoasa coalitie si durata existentei ei 397

Joan Cuza, notamment celui de la monstreuse coalition" alliance entreles eonservateurs et les libéraux radicaux dressée contre le prince sous lequels'était réalisée l'Union - concernant laquelle l'auteur considre qu'il per-.siste des confusions et des opinions sans fondement vis-à-vis du carac-tére, de la durée et des objectifs poursuivis par la coalition susmention-née. En base des données déjà connues et de certaines informationsdoeumentaires inédites, y compris le programme de la coalition, qui,bien que publié, a manqué de susciter l'intérk des chercheurs s'occu-vant de ce problème, on rélve le fait que la monstrueuse coalition"a été un phénomène politique surgi dans les conditions spécifiques durègne de Cuza, déterminé surtout par les tendances du prince 6, insti-tuer un régime autoritaire. Ayant une existence avec détermination tem-porelle exacte (décembre 1862 - juillet 1866), celle-ci a connu pendantson évolution phases, chacune ayant un caractère et des objectifs politiquesdéterminés avec précision. La conclusion qui s'impose est que la mons-trueuse coalition", par son activité et par ses résultats, a joué un rôleTositif, progressiste dans l'histoire moderne de la Boumanie.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

SUR SE INEDITE

UN DOCUMENT NECUNOSCUT DIN 1856DESPRE SOARTA BASARABIEI

GRI GORE CHIRITA

In arhivele noastre publice nu se gasesc, deocamdata, decit foarte putine documentereferitoare la soarta Basarabiei dupé anexarea ci de cétre Rusia tarista prin pacea de la Bucu-resti din 1812. De aceea, publicarea oricérui document care aduce informatii i aprecieri privindapartenenta acestui strévechi teritoriu roménesc, vicisitudinile prin care a trccut este intot-deauna binevenita. Din acest motiv am considerat utilä publicarea, pentru prima data - dupécunostintele noastre -, a documentului de fata, a carui importanta se ordoneaza pe multipleplanuri. El se aflé printre documentele diplomatice pästrate In Arhiva Ministerului AfacerilorSträine a Frantei, constituind anexa raportului politic nr. 12 din Iasi, 15 februarie 1856, adresatde secretarul (iar la acea data si gerant) consulatului Frantei, L. Castaing, Inaintat conteluiWalewski, ministru al Afacerilor Straine. Adaugäm ca raportul diplomatului francez de la Iasicontine urmiltoarele precizéri, extrem de pretioase, asupra documentului: On vient de me com-muniquer la copie d'une petition qui se couvre maintenant de signatures et par laquelle lesMoldaves supplient la Porte d'obtenir de la Russie, avec l'appui des Puissances alliées, larestitution integrate de la Bessarabie. Les promoteurs de cette petition et tons ceux qui viennenty adhérer, reconnaissent d'avance qu'elle a peu de chances de succes; mais ils croient qu'il estde leur devoir de profiter d'une occasion qui ne se représentera peut-étre jamais, pour protesterquoique d'une maniere indirecte é la face de l'Europe, contre la spoliation dont ils ont été lesvictimes et a laquelle les champs de la guerre ont force la Porte de ,souscrire en 1812. Consultéau prealable sur cette démarche et sur la teneur de la requete, le Prince regnant a réponduqu'il n'avait rien a y objecter, tout en n'en esperant aucun résultat; il a seulement donne leconseil de diiferer l'envoi de la piece jusqu'a ce qu'il ait connu les dispositions de la Portece sujet"

Nu dorim sä integrant ideile i argumentele pe care documentul le contine i nici sa relevamsemnificatiile acestuia intr-o expunere cuprinzatoare despre acea perioada. 0 vor face, cusiguranté, alti cereetétori, mai buni cunoscatori ai imprejurarilor i oamenilor din acel timp, aistoriei locurilor din acea parte a tarii noastre. Am vrea sa subliniem doar aspectul esential carerezulta, de altfel, cu suficienta claritate din textul documentului: in momentul clnd Moldovase pregatea cu Infrigurare, emotia dar hotarlre sa se infréteasca cu Muntenia in scopul crearii

Arhivele Statului Bucuresti, microfilme Franta, rola 41 (C. P. C. Turquie - lassi ,vol. 5), c. 33-33 v. Adaugam cé, dupa cum rezultä din corespondenta adresaté lorduluiClarendon, delegatul britanic la Congresul de pace de la Paris, de premierul Palmerston,

lordul Cowley, ambasador In Franta lI de lordul Sigiliului Privat, Argyll, Ina din toamnaanului 1855 la inceputul lunii ianuarie 1856 domnul Moldovei Grigore Alexandru Ghica,sprijinit de boierii sal $ i de Stratford de Redcliffe, ambasador la Poarta, consulul englezColquhoun cel francez Poujade din Bucuresti, cerea retorcedarea Intreg teritoriului Basa-rabiei dintre Prut Nistru, doleantä cu care cercurile conducatoare britanice s-au declaratde acord; In urma complicatiilor diplomatice ulterioare datorate atitudinii sovaielnice a Franteidornica sé menajeze Rusia din pricina Inaspririi relatiilor lui Napoleon al III-lea cu Austria,proiectul a fost abandonat; Cf. Paul W. Schroeder, Austria. Great Britain and the Crtmeea,War. The destruction of the European Concert, Ithaca (U.S.A.) & London, 1972, p. 314; maivezi $ i Paul Cernovodeanu, Relaftile comerciale româno-engleze in contextul politicii orientale aMarti Britanii (1803-1878), Cluj-Na,poca, 1986, p. 182, n. 576. (Precizarile de mai susapartin dr. Paul Cernsmodeanu, caruia ii adresam vii multumiri - Gr. Chiritä).

.Revista istorica", tom II, nr. 7-8, p. 399-424, 1991

A

41

Al.

li

dr

Iisi

www.dacoromanica.ro

460 Surse inedite 2

statului national, dInd astfel nastere Romfmiei moderne, reprezentantii cei mai lumina-0 aimoldovenilor consideran - In recunoscuta lor Intelepciune politicá i cu patriotismul careIntotcleauna i-a caracterizat - cé era de datoria lor sé reaminteascé marilor state europene cfibotarul Moldovei fusese din cele mai vechi timpuri pe Nistru si orice alte delimitéri nu puteaufi decit nefiresti, artificiale i, In consecintä, nedrepte. Si chiar dacá acest punct de vedere,care stápInea deopotrivA cugetek i simtämintele acelei generatii, n-a ajuns pe masa Congresuluide la Paris, n-a influentat prevederile tratatului din 18/30 martie 1856, pentru noi Insemnétateasa ritmlne covIrsitoare i pe de-a-ntregul nestirbité; mai lntli, pentru câ atesté existenta uneiconvingeri izvoritä dintr-o InrAclAcinatá constiintä istoricA privind drepturile dintotdeauna aleroménilor asupra teritoriului locuit de ei piná la Nistru i apérat secole de-a rindul cu grele sa-crificii, tar apoi pentru manifestarea vie, puternicé a constiintei nationale, avind ca principalobiectiv apArarea unitétii vetrei strémosesti, in pofida subjugärii unor pérti Insemnate ale aces-tela de atre imperiile limitrofe, promovarea constanté a drepturilor inalienabile intereselorpermanente ale poporului nostru. Mesajul acestul document se constituie astfel Intr-o pildá

un lndemn mereu actuale.

A la veille des importantes conferences qui vont régler A Paris les conditions de la paix.générale, et assurer définitivement, par une nouvelle fixation de frontiéres en Orient, le reposet la sécurité de l'Europe, nous nous adressons avec confiance A la bienveillante protectionde la Sublime Porte, notre auguste suzeraine, pour lui exposer humblement nos voeux, etla supplier d'en appuyer la réalisation, qui n'importe pas moins aux intérks communs de lagrande famille européenne qu'aux intéréts particuliers de la Moldavie.

D'aprs l'art. ler des propositions autrichiennes, acceptées par la Russie, cette puis-sance céderait la portion de la Bessarabie qui s'étend depuis Chotyn, en suivant la ligne des.montagnes, jusqu'au lac Sasyk 2.

Nous nous permettrons de faire observer que les montagnes désignées, ne sont enréallté que des collines sans élévation, qui vont en s'abaissant toujours davantage, jusqu'Ace qu'elles se perdent dans une plaine immense et marécageuse, sans ligne de démarcation.naturelle et certaine, sans forteresses, sans nul obstacle enfin qui puisse servir d'une base a unsystme de défense 3. Une telle frontière, qu'une grande puissance militaire pourrait â peinefaire respecter, n'offrirait qu'une protection illusoire A un État faible, comme la Moldavie,et ne permettrait pas méme d'y établir sérieusement une simple ligne de douane.

Mais indépendament de ces motifs, dont il nous semble impossible de contester la jus-tesse, une consideration plus grave et plus importante, qui répond â une question de hautemoralité, nous paratt de devoir indiquer le retour au Dniester, notre ancienne limite, comme laseule solution véritablement sage, rationnelle et politique, conciliant A la fois les intérets.et l'équité.

La Bessarabie, partie intégrante de la Moldavie en a été, comme on sait, violemmentséparée par le traité de Bucarest en 1812, pour étre incorporée â l'Empire russe.

2 De la aflarea deciziei conferintei de la Viena din 1855 privinad retrocedarea cétreMoldova a sudului Basarabiei, printre locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului - dupA cumraporta din Iasi la 1 februarie 1856 L. Castaing - nu se auzea cleat un cri de reconnais-sance et d'enthousiasme pour les Puissances alliées qui ont obtenu la restitution d'une partiede la Bessarabie" D.G.A.S., microf. Franta, r. 41, c. 30.

3 O opinie aseménétoare se Intilneste si intr-un memoriu nedatat, Insä de pe la Inceputullunii martie 1856, prezentat In numele compatriotilor séi de N. Golescu - In calitate de membrual Locotenentei Domnesti din timpul revolutiei de la 1848 din Muntenia - plenipotentiarilorFrantei, Angliei i Sardiniei la Congresul de la Paris: C'est alors véritablement que la Rou-manie, avec sa population de prés de six millions d'habitants qui pourrait étre doublée en moins.d'un quart de siécle, avec son armée de soixante quinze â quatre-vingt mine hommes, ayarrtreconquis une partie de ses anciennes limites des Carpathes et du Dniester, présenterait uneligne. de défense formidable contre les empiétements de la Russie. Nous disons le Dniesterparcequ'au deça de ce fleuve, la nouvelle ligne de démarcation indiquée dans le protocolede Vienne et déterminée par la chalte de partage des eaux du Pruth et du Dniester ne con-stitue, A cause du peu d'élévation des collines qui forment cette chaine, qu'une frontiére arti-ficielle, ouverte sur toute son étendue aux invasions" (N. Corivan, Din activiialea emigranfitor.romdni in apus (1853- 1857) Serisori i menwrii, Bucuresti, 1931, p. 101).

i

www.dacoromanica.ro

3 Surse inedite 401

Cependant, par les capitulations de 1512, entre Se lim II, de glorieuse mémoire, et Bogdanfils d'Etienne le Grand, prince de Moldavie, la Sublime Porte s'est engagée A maintenir etA defendre rintégrité territoriale de la Moldavie, les privileges et les immunités de seshabitants, rautonomie intérieure de la Principauté.

Par le traité de Kainardji la Sublime Porte et la Russie, en date de 1774, par letraité de Iassy de 1791, entre les mémes Puissances la Russie a obtenu le droit de protégerles Principautés. Or, ce droit de protection, ainsi qu'il résulte des stipulations mimes destraités et de plusieurs Hatischérifs, notamment celui de 1802, émis sur les sollicitationsde la Russie, avait été expréssement reconnu, pour mieux assurer et garantir l' integrité territo-riale de la Moldavie, dont les limites au Nord-Est avaient été fixées, par ces mémes conventions,sur le Dniester.

Canment done la Russie, protectrice des Principautés, gardienne volontaire de leursprivileges et de leur integrité territoriale, aurait-elle pu légitimement les dépouiller d'une partiede ce meme territoire qu'elle leur avait solennellement garanti?

Comment aprés tant, de precautions prises en apparence contre la Sublime Porte,pour consacrer plus fortement le principe de notre intégrité, la Puissance protectrice aurait-elle pu reconnaitre le droit d'y porter atteinte par une exception tout en sa faveur et dans unintéret particulier?

Comment l'état de guerre entre la Sublime Porte et la Russie aurait-il pu, en 1812,motiver justement, au prejudice de notre Principaute, la violation des droits formellementreconnus par le premiere de ces Puissances et non moins formellement garantis par la seconde?

La bonne foi, requite, la sécurité de l'Europe est intéressée a nous accorder une frontierequi puisse etre facilement défendue, et qui ne donne lieu, par une delimitation certaine et na-turelle, a aucune contestation; la communauté d'origine, de langage, demandant tout consacredone notre droit séculaire de recouvrer nos anciennes limites, et de nous étendre jusqu'auDniestre.

Nous supplions la Sublime Porte de v3uloir bien peser ces considerations, et de lesappuyer énergiquement auprés de ces puissants allies de la Russie elle-meme qui, revenant,grace A resprit de sagesse et de moderation qui semble diriger les conseils de son jeune etauguste souverain, sur une mesure prise arbitrairement A une époque de crise européenne et deguerres violentes, ne peut manquer de reconnaltre qu'il appartient A une nation grande etloyale de réparer une injustice,a l'ancienne protectrice d'un peuple faible, chretien et orthodoxecomme elle, de lui restituer integralement la province dont la garde et la securité avaient étéplacées sous sa tutelle.

(Copie, farA loc si fail daté, anexé la raportul politic nr. 12 din Iasi, 15 februarie 1856,al gerantului consulatului Frantei in Moldova, L. Castaing, Inaintat Ministrului AfacerilorStrAine al Frantei, contele Alexandre Walewski. Arhivele Statului Bucure§ti, microfilme Franta,rola 41/C.P.C. Turquie-Iassi, vol. 5/c. 34-35)

www.dacoromanica.ro

I. C. FILITTI : JURNAL (IV)

editat de GEORGETA PENELEA-FILITTI

Asteptarea Incordatä In care träla societatea romAncascA In 1915 11 cuprinde In In-frigurarea ei si pe I. C. Filitti. El nu mai aflA nicAieri linistea necesarA pentru redactareaunor pagini de jurnal elaborate. Notatiile lapidare despre istoria, neamului ski se amestecdcu comentariile amare privind agonia partidului conservator si triumful nemeritat al lui TakeIonescu. Apoi optiunile politice militare ale României II dezarnAgesc, fiind convins cA alA-turarea noastrA de Antantä va fi profitabilA Rusiei. Or, acest pericol potential pecare manabeneficiarA a primului räzboi mondial avea sá-1 constitue pentru RomAnia, a fost certificat deistorie In 1940 si apoi, dupA 1944, timp de 45 de ani.

Ca sA nu-si altereze parcA reputatia de veninos" de care se bucura In societateabucuresteank I. C. F. face caracterizki desfiintAtoare In dreapta si In stinga, Incepind cuardelenii, al diror rol In cultura nationalA i se pare neinsemnat. Tn eventualitatea intrAriiTransilvaniei In componenta regatului roman, populatia acesteia s-ar contamina de demagogiapolitiat ce domneste aici cobeste el, cu o patimA pe care, din fericire, n-avea s-o punA In studiileistorice. i figurile" din Ministerul de externe slut zugrAvite acid, spre a dernonstra, poate,odatA In plus, cA literatura memorialisticA nu se ImpacA prea bine cu obiectivitatea. /n acelasitimp felul eliptic In care InfAtiseazA situatii ori personaje priveazA pe cititorul de azi de o seriede informatii pretioase. Asa e notatia despre avertismentul pe care Barbu Catargiu, cel asasinatIn iunie 1862. In conditii rAmase nedeslusute pinA azi, l-a primit de la Barbu SlAtineanu, buniculautorului, despre atentatul ce i se pregâtea. In sfirsit, crImpeie de via% cotidianA rkbat dindescrierea indignatä a ceea ce Incepea sA lndure omul de pe stradA : rechizitionarea abuzivA acailor pentru armatk confiscarea vaselor de aramä, care nu se transformau, In rezervii de rA-boi ci In... sulfat de cupru pentru stropirea viilor cutArui potentat, repartizarea preferentialAa vagoanelor de cale feratA pentru transportul cerealelor.

Ca nou intrati In hora ucigâtoare a rkboiului, românii se simteau deopotrivA coplesitide dezastrul" de la Turtucaia. i I.C.F. cautA, cu spirit partizan, sA stabileascä vinovâtiaunora si inocenta altora.

Pe acest fond pesimist, In care România era prinsA Intr-un joc cu reguli nelndurAtoareFilitti, profetizeazA al la Incheierea stärii conflictuale se;profileazA atotputernicia brätieneascA,exproprierea, colegiul unic". Era o anticipare datoratä mai putin diplomatului marginalizatclt istoricului riguros. O confirmare a seriozitätii temeiniciei studiilor sale de istorie i-o vaeduce de altfel alegerea, In 1915, ca membru corespondent al Academiei RomAne.

16 februariel I marlie 1915

La orele 9 dimineata s-a nAscut fiul ncstru Barbu 1. Cintáreste 3 kg 650. Il botez BarbuIn amintirea: 1) Bunicu-meu Barbu Slätineanu, 2) Barbu comisul Mânescu si Barbu spätardin Mnesti, 3) Barbu VAcArescu, sotul Stale& SlAtineanu, 4) bunicul meu Barbu Slätineanuera botezat de unchiul säu Barbu vornicul Stirbei, acelasi care a botezat si pe Barbu vodABibescu Stirbei si pe Barbu Catargi.

Pe and fiul meu se nAstea, eram la Maiorescu acasA. Mi-a spus cA a relnnoit aliantanoastrA cu Tripla alianfil pe vremea and se discuta la Petersburg chestia Silistrei si.aveam con-tra - vezi mai sus spusele lui Nanu - Tripla Intelegere. Nu era sä clan cu piciorul TripleiAliante si sA rAmInem ca frunza pe apA".

1 Barbu Filitti (t In 1970), viitor ofiter de cavalerie.

si

www.dacoromanica.ro

2 Surse inedite 403

Ne-am alipit de Trip la Alianta pc la 1883, dupa chestia Dullard in care iar un frantuzBarrère 2 a fost contra noasträ i alaturi de Austria, care voia sa stäpineasca Dunärea. Ceia ce ahotarit atunci pe regele Carol a fost ca si Italia se alipea de Germania si Austria.

Maiorescu mi-a dezmintit categoric afirmatiile lui Take cu privirea la Furstenberg. Cume cu putintä, am zis, sii invente? WA cum, sä-ti dau dovada. Am vorbit cu Ionas Gradisteanu,i-am spus cii cred ca Romania bine a facut ea a ramas neutra i sä mai ramlie. Ionas a dedusde aici cii nu ma inteleg cu Marghiloman, presupunind ci acesta vrea sa intre imediat In actiunecontra Rusiei, ceia ce nu-i exact. A spus dar Ionas lui Take ea' Maiorescu nu e aläturi cuMarghiloman. Atunci e cu noi, a zis Take. Nici cu noi, a replicat Ionas. Nu face nimic, ziceTake, sd litsdrn sd se creaztl. WA de ce-i capabil Take.

In Epoca", in primele zile ale lui martie 1915, a apärut stirea ci bulgarii vor ataca peturci, ceia ce va fi o leetie pentru Romania. Au trecut vreo zece zile si nu s-a väzut asa ceva.E caracteristic mentalitätii francofililor de a lua drept realitati dorintele lor si a lansa zgomotemenite a turbura putlicul si a provoca enervari fara a chibzui k consecinte.

Mille mai gentleman decit Filipescu (Epoca") fatal de Carp care a scos ziarul Moldova".Cind Octav G. Lecca mi-a cerut, la 1898, informatii despre familia mea pentru cartea

ce a publicat atunci 8, nu implinisem 20 de ani. Teal meu murise de opt ani. Amintirile pästratese suiau la sträbunici i nimeni nu cercetase chestia mai de aproape. M-am luat dar dupa simili-tudinea de nume si am cules ceva in graba in acest sens. Asa au f Aleut mai tirziu prietenul meuC. G. Mano 4, asa a facut Barcanescu care a strins toate actele referitoare k niosia Barca-nesti, nestiind ca. este Mogosoaia, asa Florestii nu stiau cä sint CaliarM, asa ultimul Buzesc nustia cä este Cocoräscu etc. Mai tirziu numai am facut cunostinta cu C. P. Fi litti, scoborltordintr-un frate al mitropolitului, care mi-a spus ca noi scoborim dintr-o soil a mitropolitului,casitorita cu Constantin Cremidi din familia caruia au fost boieri in Tara Româneasca. Incadin secolul XVIII. De atunci am inceput cercetarile 5 in aceasta directie. Apoi am gasit duparnoartea mamei (1914) acte in casa de fier.

Camille Barrire era reprezentantul Frantei in Comisia Europeanä a Dunirii. In 1882,Anglia, nemultumita de pretent,iile Austriei de a controla traficul pe Dunarea inferioarä,a cerut arbitrajul Frantei. Asa s-'a ajuns, in aielasi an, la proiectut C.B. El prevedea menti-nerea unei comisii mixte de administrare a traficului dunärean, in care presedintia o aveaAustria. Spre a contracara preponderenta acesteia, delegatul francez recomanda includereaunui al cincilea membru in aceastä comisie, ales dintre delegatii CED, in ordine alfabetica,pe cite sase luni. Toate hotiririle acestui organism trebuiau luate- cu majoritate, indiferentde importanta lor. Regulamentele de politie fluviala supraveghere sanitari erau tot de resortulei, dar trebuiau aprobate in prealabil de CED. Atit proiectul Barrère eft si intreaga politicaa CED a dat nastere la proteste violente din partea riveranilor. Din Romania vocea cea maivehementi a lost a lui Mihail Kogälniceanu. Trebuie observat insa ci in mod tacit aceasticomisie mixtä a devenit inoperanta iar politia fluviala a fost exercitata in fapt de riverani.Vezi M. Kogälniceanu, Opere, V, Oratorie III, partea a III-a, 1884- 1886, Bucuresti, 1986,p. 7 si urm. (cu bibliografia subsecventi).

8 O. Lecca, Familiile boieresti romeme, istorie fi genealogie (dupd izvoare autentice), Bucu-resti, 1899.

4 C. G. Mano, Documente privitoare la familia Marto, Bucuresti. 1907.5 Amintim ca. 1. C. Filitti a fost i un genealogist de seami. Retinem aici, pe scurt,

citeva date privind numai ascendenta sa directi. Din actele pistrate in familie rezulti cipe la 1680, un Hristodor Cremidi, negustor din Zita (Epir) era casitorit cu Angheliki. Fiullor Anastas (n. pe la 1685) s-a casátorit cu Vasilikia. Fiul acestora, Costa Cremidi (n. pe la1710), ajuns proestos al Zitei, s-a cisatorit pe la 1733 cu Haido loanna Filitti, cu care aavut sapte baieti (intre care Silvestru, doctor in medicina de la Göttingen, membru in consi-liul sanitar al Tarii Romanesti si care a introdus vaccinul antivariolic, utilizarea chinineicultura cartofului in acest principat; Costandie, episcop de Buzau i Diamandi). Acesta dinurmä (n. cca 1761) casátorit cu o Elena si a avut doi bâiel,i. Unul din ei, Hristodor(1792-1862) s-a casatorit cu Zoe Panaghioti. Din cei sase copii ai lor, Constantin (1831 -1890), ofiter de ordonanta al principelui AL I. Cuza, apoi aghiotant al regelui Cara I, s-acasitorit cu Elena Slitineanu. Acestia sint pärintii autorului.

3

i

si

s-a

www.dacoromanica.ro

404 Surse inedite 3

28131 inartie 1915

Adevilrul" de marti 17 martie 1915 Imi sugereazil observatii. La o IntlInire, la BrAllami se pare, Filipescu a spus cS dacd luâm Basarabia, creem o Alsacie Lorena Intre noi rusi.Interverteste Filipescu desigur rolurile. La Iasi Filipescu a zis c4 de Basarabia nu s-a vorbit/Anil acum. Cu toata politica externá urmatá de români 30 de ani voitä de cei mai deseanul bArbati ai tarn (KogAlniceanu, C. A. Rosetti etc., citati In ziarul vindul - fie! -Seara") nu viza Basarabia? In zisul no. din Adevrul", articol despre brosura lui Candrea(I. A.) despre Banat. De acolo se viid nâzuintele Slrbiei asupra Banatului. Mi s-a povestit cumla Paris, pe chid era Istrati 6 acolo si a fost marea serbare a latinilor, ministrul Slrbiei n-aconsimtit sa ia parte decit dup'd ce i s-a dat asigurarea ca románii nu vor vorbi de chestia Bana-tului. Tot In AdevArul" se pomeneste de articolul lui Charles Rivet asupra chestiei Darda-nelelor. Citatii din Ruskii Viedornosti", In care printul Eugenin Trubelkoi/ ski/ si din Ve-cerna Vremia" comentind acel articol, din care iese clar CS rusii vor Constantinopolul Strim-torile. Eu nu zic cá putem Impiedica noi asa ceva, dar s-o dorini I MS gindesc: dacä rusii pinSacum n-au izbutit sá treac5 Carpalii In Transilvania - nu zic cil nu vor izbuti - noi sá trecemcu cei 500 000 oameni, pc cari, marl lati, Ii putem arma?

Vinci 101 23 aprilie 1915

Conversatic aseara cu Jean Miclescu la Grigutá Cantacuzino. Asteaptii Miclescu de laalipirea Ardcalului o instInAtosire a vietii noastre publice. Eu inä gIndesc eS ceia ce Ardealulre-a dat In regat ca elemente n-au fost de mare valoare nici o mare caracter: Bianu 7, Min-drescu Grama 9, Virgil Popescu 10 etc. Chiar Lucaci 11 nu se distinge prin talente. Goga e bunpoet si atit. Se recunoaste eS ardelenii au dincolo altá adrninistratie etc. Aceasta o datorescinfluentei strine la care slut supusi. Chid accastA influentil nu va mai fi7 Influenta politicia-nismului nostru nu se va exercita asupra lor? Nu vom cistiga la moravurile noastre politice peLucacii. Gogii etc? lar elementul de preoti i invtiltori de dincolo care acolo azi e element con-servator, nu se va influenta de spiritul demagogic de la noi? Cusururile noastre sufletesti le-aexploatat Take $ i a triumfat. El n-a creat takismul" ci 1-a descoperit exploatat. Carp aluptat contra $ i a cAzut. Triumful Triplei Intelegeri Inseamná triunful lui Take, nu al luiFilipescu.

In nefericitul partid conservator se pregAteste iar de Filipescu - cred ca sforile le trageTake, csici el va profita - o nouS trist loviturá. E vorba a decapita pc Marghiloman fiinda s-acompromis. Intru ce? In aceia cS n-a socotit cS o tarä oficial neutril trebuie sá se declare cate-goric, lnainte chiar de a intra In actiune, In contra unora din beligeranti. In aceia c5 a gindit citdaca ocazia s-ar prezenta am avea ceva de revendicat si de la rusi. lat5 vina lui. Si oare Inlo-cuirea lui la sefie prin Filipescu va insemna intrarea imediald In actiunc a României? Pe cite stiunu. Atunci? Oare prezenta lui Marghiloman Impiedicá intrarea In actiune contra Austriei lamomentul oportun? Nu. Atunci? Srmanul partid conservator, In care impulsivul vesniculrasturniitor de sefi Filipescu e Inselat de Take $ i dus de nas de fiul siluGrigore Filipescu,un exaltatbolnav, care a mostenit toate defectele nici o calitate a tatálui

15128 mai 1915

Ora 9 dimineatii. Onciul 12, la telefon, imi anuntä cz1 ieri, In urma propuncrii lui, seetiaistoria a Academiei m-a ales, In unanimitate, rnembru corespondent.

8 Dr. C. Istrati (1850-1918) a lost ministru In mai multc rInduri.7 Ion Bianu (1856-1935), erudit bibliotecar al Academiei Române. Presedinte al Aca-

demiei Ronulne. I.C.F. s-a aflat adesca in conflict cu el in legâtura cu consultarea unormaterlale din fondurile bibliotecii.

Simion Mindrescu (n. 1868), profesor de germana la Universitatea din Bucuresti;deputat. Francofil activ; a organizat legiunea romana din Italia In 1918.

Alexandru Grama (1850-1896), scriitor religios si publicist. Critic rabiat al luiEminescu.

16 Virgil Popescu (1860-1928), traducator $ i publicist. Profesor de limbile italian5gennaná. A tradus din teatrul lui Ibsen pi Sudermann.

u Vasile Lucaciu (1852-1922), preot, publicist si om politic. Fruntas memorandistaprig luptfitor pentru cauza romfinilor transilváneni.

12 Dimitrie Onciul (1856-1923) era, la data alegerii lui I.C.F., profesor de istoriaveche a românilor la Universitatea din Bucuresti membru titular al Academiei din 1905.Intr. 1920 gi 1923 a lost presedinte al Academiel.

a

i

i

i

8,

si

rl

5i situ.

si

pi

www.dacoromanica.ro

4 Surse inedite 45

Intrarea in actiune a Italia Inseamml: 1) Cd Italia ia In Balcani, fatA de Slrbia, deAlbania si de Epir, locul zis odios de ptnA ieri al Austriei. 2) In Asia Mica Egeia ia locurilece mai firesc ar fi ale Greciei. Si Trip la Intelegere, care in ochii gugumanilor luptei pentru liber-tatea i drepturile nationalitatilor, consimte.

Genera lul Bicoianu 13 j fratcle sAu Alecu 14 de la Creditul urban sint originari din Zita.Numelc lor: Stavru. C. J. Bicoianu 15, autorul multor tratate despre legislatia vamahl, e fiulbAcanului Penopol. Interesant de notat pentru l'esprit" roman. Cind GrigutA Cantacuzino 14s-a Intors de la studii, a pus un cal sa alerge la curse. Ca lul a ajuns la coadA. Din public s-astrigat: La saca, cneazule!" La Intrunirea congresului conservator mai deunAzi, cind Ion Laho-vari 17, cunoscut pentru prolixitatea lui, a vrut ski vorbeascA, s-a auzit o voce: La borcanpelteaua!".

Azi 28 mai 1915 am luat parte Intiia (mill la o sedintA a Academiei. Am multumit pentrualegere si am clAruit clteva acte vechi. M-am bucurat cA era de fatA Maiorescu. SAnAtos, violclnd ma gindesc cA la congresul conservator generalul Argetotanu 18 1-a apostrofat el maibine raminea totdeauna la ale scoalei si ale literaturii!'

Figuri de la Minister. C. Contzescu, descendent de boieri scApallati si ca atare lipsitide educatie. CautA sii pastreze un exterior de politetA dar e numai de exterior si greoaie.lncolo mojicos si arivist. Langa RAscanu. Intrigant, lichea, lenes. A rAspIndit pc socotealaministrului su de la Constantinopol tot feint de birfeli rusinoase i Mano e destul de naiv pentrua nu-si da seatna. Guranescu. Acesta este mojicul en plein, cocotat prin bunAvointa cltorva,boieri" pe care i-a slujil (Diamandi, Ditnitrie Ghica). Speriat de soarta lui neasteptattl, lipsitde finetea unui Vassiliu.

DeunAzi seara, la Constance Cantacuzâne. Colonclul Sturdza 19 imi povesteste cA IntIlnindpc Dcrussi, ministrul nostru la Sofia, nu I-a recunoscut IndatA i I-a spus cal-a asemuit cu Takelonescu. PlAcerea lui Derussi era vizibilá. Dcrussi a adoptat i umbletul I- cu vlrfurile picioa-relor Inauntru - lui Take. SA-si triiiascAl Dineurile de la Constance, vinerile. ZisA tante Chou-chou. Prinzurile i seratele ci intime slnt foarte plAcute i selecte.

7120 lunie 1915

E aproape o hula de clnd Diamandi, ministru la Petersburg, In trecere pe la Bucuresti,a spus lui G. Cretzianu - care mi-a povestit-o mic - ca se va admira In curind opera di-plomaticA, intelege a lui Diamandi - urmatA la Petersburg si cum totul a fost prevAzut piniIn cele mai mid amanunte. AstAzi se dovedeste cA sint multe amanunte foarte Insemnate careslut departe de a fi rezolvate.

Emotia mea din zioa semnAril Tratatulul de la Bucuresti, fiindca lásasem sti se geniegresit preambulul. Toate cxernplarele Incepeau la fel, suveranii In ordine alfabeticA, pe andtrebuia ca exemplarul fiecArui/ a/ sd InceapA cu el de o parte si ceilalti apoi In ordine alfabeticitIn alta parte. Noroc ca textul nu sfirsea pe ultirnele pagini, asa cii dupa semnare s-a pututInlocui coala exterioarA.

Intoarcerea, pc acoperisul trenului, de la Ploicsti.

Mar11 91 22 lunie 191$

Catinca Cantacuzino Imi povesteste asearA (prinzurile de luni) cA Victor Grazianu generalala sill( pe Iorgu VActirescu dea de sotie pe unica lui fiica, sora lui Teodor VAcArescu.

Serghei Bilicoianu (n. 1841), general de divizie; la 1900 era inspector general alcavaleriei.

14 Alexandru Thlicoianu (n. 1883), avocat; consilier la Creditul Urban din Bucureoti.15 C. I. BAicoianu (1873-1945), istoric al economic! romanesti, director al Baucii

Nationale. Intre alte lucrilri, Istoria polilicii noastre monelare ;1 a lidnell Nationale, Bucia-re;ti, 1932-1939.

" Gr. Cantacuzino (n. 1827), doctor in medicinA de la Paris, senator. Director generalal tcatrelor (1884-1888).

17 Ion Lahovari (1848 1915), doctor In drept de la Paris; om politic conservator,ministru In guverne Gh. Gr. Cantacuzino si P. P. Carp.

14 Ion Argetoiauu (1841-1928), general, ministru de rAzboi In 1912, lntr-un guveraTitu Maiorescu.

" Alexandru Sturdza (n. 1869), colonel. In timpul rAzboiului a trecut de partea inatai-cului. A fost condamnat la ['matte In contumacie.

si

sg-i

si

www.dacoromanica.ro

408 Surse inedite 5

Manifestul intocmit de N. Filipescu, Take Ionescu i Delavrancea i publicat In ziarestrnbdtá seara, nu se ocupd decit de nemti, bestii cu ochi albastri. /nFranta caii lui Marghilomanau fost opriti de a alerga In curse; prizonierii germani slut trimisi de yard In Dahomey; Wagnernu se mai joacä pe scenele franceze. Sore Ila Italia, dupd ce a fäcut cea mai largd uzurdi cuAustria si a intrat In fine contra ei ne Injurd prin ziare (Giornale d'Italia") si ne trateazd penoi de uzurari lacomi I

16129 iunie 1915

Frate-meu Nicu s-a dus ieri sd denunte ministrului lucrärilor publice, dr. Anghelescu,faptul cd Inaintea lui Tassian (cu care sint In raporturi de afaceri) Inscris la 5118 fevruarie pentru30 vagoane porumb gara Tinganu (llfov) s-a dat vagoane lui Mavrodin, consilier la curte, subcuvInt cä e Inscris de la 4 fevruarie. Cum se poate, deoarece Inscrierile au Inceput In zioa decinci. Am denuntat cazul lui Cottescu, director general C.F.R., care-mi zisese sä nu-i intinzmina dacd dovedesc cd s-a trecut peste rindul cuiva. Azi, liind prezent i Cottescu, a venitDaniilescu, seful serviciului miscärii C.F.R., cu dosarul In afacere. Domnul Mavrodin a peti-tionat la Minislerul de finanle Inca de la finele/ lui/ ianuarie i ca atare a lost considerat Inscrisla 4 fevruarie! Va sä zicd culpa lui de a nu fi tinut searna câ Inscrierile se fac la administraliafinanciard Ilfov, unde lnscrierile n-au Inceput cleat la 5 fevr., s-a socotit In folosul lui si e socotitca Inserts Intr-o zi clnd nu se puteau face Inscrieri! Ce se petrecc cu vagoanele e Ingrozitor. Nue declt calea revolverului.

M-am tutors alaltäieri seara de la Predeal cu colonelul Sturdza. Intre altele nu-siexplica atitudinea rezervatá Sap de el a lui lonel Brätianu. I-am explicat-o prin sectarismulacestuia, care a vázut cä colonelul nu e de-ai nostri". Chiar cu bätrinul Sturdza s-a purtat ráuIonel Brätianu In tot timpul boalei acestuia. Bätrinul Sturdza 22 nu voia sä márturiseascä cdBrátianu Ii Meuse greutäti politice, dar marturisea cä-i lipsise din punctul de vedere al rela-tiilor personale. Colonelul Sturdza, In caz de rázboi, comandii un regiment de rezervä ! AstfelInteleg Ionel Brätianu i acolitul sdu general lliescu interesele superioare.

Italia ne-a secvestrat 2 vapoare ce aveam comandate In santierele ei. A Insotit aceastade o notä dulceagd In care se scuzä prin starea de räzboi In care se and i sperä di nu vom luaaceasta drept un act neamical. Chiar francofilul Porumbaru 21 mi-a spus cd e de observat cumItalia loves te ascunzIndu-si loviturile sub flori. Imi aduc aminte de furia de la noi contra ger-manilor clnd se zicea cd nu ne trimit munitii. Dar din partea sorelei Inghitim i injuräturivinovatul in ochii patriotilor" nostri e guvernul roman!

Se hotärlse colaborarea tachisto conservatoare (Lahovari - Filipescu). Duminicä amurit brusc Ion Lahovary, proaspâtul sef al unei fractiuni conservatoare. Ruperea partiduluiconservator slujeste lar fireste lui Take lonescu, care nu se poate consola la perspectiva de a nucolabora la vreun act mare. La 1913 cu Maiorescu, la 1914 chid cu reformele, cu liberalii, acum la1915 cu conservatorii filipescani 1 i conservatorii sint destul de giscd! Saba Stefiinescu 22, cucare am cálátorit duminicd 0 care a trecut la Filipescu, recunostea cele de mai sus, Imi spuneacd tachistii gem de afacerile colosale pe care liberalii le fac cu prilejul incuraiturilor atestui annenorocit, fiincical nu pot colabora la ele. Invinuia insä pe Marghiloman de a nu fi pus pe cei dincomitete niciodatá In másurä de a sti ce voieste, de fi fost prea sibilin. 1mi spunea cd liberaliisint legati Intre ei prin legâturi materiale si de ghesefturi, ceia ce la convervatori nu existä, asacä trebuie legáturd sufleteaseä. Aceasta a lipsit fa% de Marghiloman. 1mi aminteste Stefäneseude art. 64 din legea pentru exploatarea terenurilor petrolifere pe care voia N. D. Xenopol 23si Take A-1 treacä In vremea colabordrii cu Maiorescu. Voiau sä prelungeascä p6 Inca zece aniprivilegii care expirau. Pentru aceasta ar fi fost rdsplátiti cu zed de milioane. Conservatorii dincolaborare s-au opus - azi la inmormintarea lui Ion Lahovary a vorbit fAcindu-i elogiuTake! Cind s-a desfäcut colaborarea a fost o usurare sufleteascä pentru conservatori. Azi laInmormintare s-a adus lui Ion Lahovari omagiul cd a fost can cinstit. I entru toate pungäsiilepe care le fac Costinescu, Alexandridi, Cottescu, Daniilescu, Walteanu (sub director la C.F.R.),gemeralul Iliescu etc. si pe care ar voi sa le facä takistii, simteai Intr-adeviir ce mult InsenmeazäIn lam aceasta nenorocitä pierderea fie si a unui orn cinstit.

20 Dimitrie A. Sturdza (1833-1914), tatal colonelului. Libera cu vechi state de servi-ciu, prieten cu tatäl lui Ionel BrAtianu, cdrula i-a succedat la sefia Partidului liberal In 1892.

21 Emanuil Porumbaru (1845-1921) era la acea vreme ministru de externe." Sabba 5tefänescu (1857-1931), profesor de geologic la Universitatea din Bucuresti ;

deputat si senator." N. D. Xenopol (1858-1917), avocat ziarist liberal, a trecut apoi In partidul lui

Take lonescu. A fost primul ministru roman la Tokio (1913-1917).

si

i

Si

www.dacoromanica.ro

6 Surse Inedite 407

Vassiliu, din categoria acelora cari se fac ca nu recunosc nobleta in Orient, spre a se arAtaegali cu ceilalti dar sint ahtiati de nobletá indata ce tree hotarul, unde se Infatiseaza ca nobilidin tara lor i fac prietenii cu printul", contele", etc. cutare. Vassiliu avea o sox% mai snaremaritata cu Constantinescu, fost contabil la Creditul rural, om al Brätienilor, dat afarii deSturdza de la Credit acum citeva ani, cind cu scandalurile de acolo. De aici protectia lui Bra-tianu pentru Vassiliu*

iunie 1915**

lorgu Dumitrescu de la Sintesti, acum de 90 ani. Fost devotat. Nicolache Bibescu,candidat liberal contra fratelui meu, aduce omagii neclintirii acestui om devotat. Fochide, carecunoscuse pe mama mea cind d-ei avea 8 ani, devine prefect dupá moartea tatälui rneu, ca orn alacestuia. Läutarul Doi ochi, and cu defileul carelor la proclamarea regatului, iese din cortegiu,se opreste in fata casei parintesti flindca a zärit pe tata i cinta Le le cu scurteica verde".Matinca Murgeanu, iar de 90 de ani, orn de cuvint la alegeri. Fägaduise votul pentru totdeaunafratelui meu si nu l-a dat lui Marghiloman decit cind frate-meu, prezent, i-a spus ca el lnsusinu candideaza (la 1900).

Lichelismul de care a dat dovada societatea noastra In afacerea Elena Vaarescu 24.

3116 octombrie 1915

Le e tot frica alor nostri de incercuirea germana Dar Incercuirea slavä ce ar fi? Ar fichiar teritorialá, cu rusii la Constantinopol, In hotar cu bulgarii carora le tot reamintesc de recu-nostinta ce ar trebui s-o aiba. Francofilii nostri chiar taxeaza pe bulgari de ingrati fa-VA de Rusiasi spun cä politica guvernului bulgar e contrarä simtimintelor poporului bulgar. Dar tocmaiaceasta constituie pericolul slay. hicapätinare piná acolo Incit a preferi a nu lua nimic decit alua Basarabia.

Jot'29 octombrie 1915

Vazut pe Maiorescu. A propos de nebunia de la noi cu Franta, vorbeste de nebunia ce acuprins pe olandezi In sec. XVII pentru lalelele negre. Dupa cîiva ani, multi oameni erauruinati din pricina acestei nebunii*".

Barbu Catargi 25, vestit de Barbu Slatineanu ca i se pregateste ceva. Slatineanu stiade la Anton Arion. Take Warthiadi ducind pe Cuza. loan Fälcoianu, fire iute (vezi memoriilelui T. Vacarescu). Cuza la Constantinopol: cere sä fie primit In aceiasi zi altfel nu va paräsivaporul si se va Inapoia. Intra cu sabia la sultan. La Patriarhie respinge pe calugarii grecice vor sa-1 duca de brat la mir.

Papucul contesei Suchtelen Burghele la Camera de comert. Nu-si spune parerea.Arata numai semne de nemultumire. Audienta mea la regele Ferdinand in primavara 1915.Om care asupra citorva lucruri nu va ceda. Eri 5/18 noemvrie 1915 am vazut pe Czernin.Care va fi rostul Dv. cu o Bulgarie märita i noi victoriosi? SA va dam Basarabia pe gratis,adica o conditie de geaba mai mult In negociatiile noastre de pace cu Rusia? Regele nu va

-merge contra Puterilor Centrale dar nici nu va inlätura guvernul Bratianu". In ipoteza victo-riei Puterilor Centrale, Bratianu vrea sa obtie ceva numai fiinda frontul nostru de la Prute o barier care serveste acelor puteri prin simpla noastra neutralitate. Maiorescu II cred gata

* Conspect la lucrarea contelui Hubner, Neal ans de souvenirs d'un ambassadeur (1851-1859), Paris, 1904. Discutiile in jurul viitorului Principatelor romane; tendintele anexionisteale Austriei. Pledoaria lui Napoleon al III-lea pentru unirea lor [n. ed.].

** Note eliptice despre moralitatea societatii românesti [n. ed.].* ** Note eliptice despre tinuta boierimii $ i a burgheziei romane [n. ed.].

24 Elena Vacarescu a devenit doamnä de on oare In 1888 a reginei Elisaheta. Un Inceputde idilä cu principele mostenitor Ferdinand a fost curmat cu brutalitate de regele Carol.Accesul la curte i-a fost interzis; societatea româneasca s-a alaturat oprobiului regal.

25 Barbu Catargiu (1807-1862), prim ministru conservator al principclui AI. f. CuzaAsasinat pe clnd iesea din clädirea Parlasnentului trecea cu trasura pe sub clopotnitaMitropoliei. Ancheta ordonata de domnitor nu a dus la aflarea faptasului. Intre timp dosarulcauzei a dispärut de laArhivele Statului. Vezi amanunte la Al. Lapedatu, Mdrturii i prect-zdri noud cu privire la sftrsitul lui Barbu Catargiu (8 tunie 1862), Bucuresti, 1939.

25 Contesa Suchtelen era iubita lui Alexandru Ghica, domnul Tárü Românesti (1834-1842).

26.

i

www.dacoromanica.ro

408 Surse inedite 7

sA facA un guvern contra Rusiei. Eu i-am spus cA el ar putea realiza asa ceva. Carp siMarghiloman nu, cAci persoanele lor stilt o provocare a opiniel publice *.

20 decembrie 1915

Principiul guvernului liberal (I. I. C. BrAtianu) dupé care a discuta politica externAsau a semnala mocirla internA este a lucra contra intereselor superioare ale 'Aril, seamAnAcu atitudinea guvernului rusesc care si el sub acelasi pretext nu Intelege ca Duma sA seocupe de altceva decit de bugcte. La discutia asupra mesagiului, Carp a spus lui Takecil talentul nu scuzA toate schimbArile la WA, clupé cum frurnusetza nu scuzA prostitutia.Lapidar I

Max Nordau, In Mt nciuni conven fionale, are capitol despre rolul folositor al aristocra-tiei. Nadeja B. Stirbei n. Bibescu, membrA a celei de a 2-a dinastii a RomAniei, a fostcalificatil de boche d dents. Sotul ei, Barboche tirbei. Nevasta maresalului Henry Catargia fost numitA la maraichère ". MArcuta Cantacuzino = Maruca. Didina Cantacuzino, carela lnceputul conflictului era asa de InflAcAratA pentru a porni spre Ardeal, faté de realitil-tile actuale recunoaste c facem impresia unor tintari cari agaseazA prin bizlitul lor (Arila putea vétAma.

Nelntelescle piedici puse de guvern exportului au mai multe motive: 1) Affamer l'Al-lemagne, 2) a dezgusta pe agricultori spre a face mai lesne apoi exproprierea ca si cum Intr-o

agricolA esentialul ar fi clteva industrii parazitarc, 3) frica membrilor comisiei ca dacAexportul e liber sé nu cumpere nemtii mai Intli de la germanofili.

Toati boierimea mare primeste sé meargA la generalul Iliescul Elena VAcAresca esilitA sd se ducA la Costinescu acasA pentru a putea obtine ca un oarecare escroc careprin mijlocirea lui Dimitropol cumpArase, asa zicInd, VAcArestii ", sil fie silit a plAti amendalegalA pentru cé nu plAtise timbrele prevAzute de lege.

Rudi Catargi, pezevenghiul lui Poklewski = Pokcrewski. Stoicescu tInArul = Coscarino.Teal silu telegrafiazA ministrului nostru la Berna (unde Stoicescu se aflA de ctteva Innt,desi locul sAu era la Roma) cerInd ca tInArul sa vie pe la Bucuresti. Altfel papa trés fAché".Privilegiile rAsturnate I Tara s-a umplut de jidovi. DovadA, o sedint4 é tribunalului de comert.De dud cu afacerea Marcu " sufAr degradarca de a sta alAturi cu astfel de oameni In fatajusti

M-me Contzescu = vieille captive. Eu = So fiel Fielitti.Cum stl fie omul dispus la sacrificii la noi cind n-are Increderea cA sacrificlile pe care

le-ar face vor folosi obstei i c cei ai sii pe care i-a lipsit sau I-a Mat In urma sa, *or fiocrotiti dc stat, gsindu-si rnAcar dreptatea. Mie mi se refuzA de Statul Major scutirea dorechizitii a 2 din 3 mizerabili cal ce am la mosie Una lai, unde nevasta $ i 3 copii (de 8 ani,4 ani si 10 luni) vor petrece toatil iarna. Gail altora sint scutiti din gratia autoritAtilor locale.

Decembrie 1915

Chilimoglu, fost orn de spirit, socialist, prelungit lndelung viata de Student la Paris,bolléme pinA la actuala guvernare, imi face greutAti de om miirginit, Intr-o simplA ehestiede legalizare. Tot asa Floflo 30, fost spiritual prin saloane, actor mondain, clnd a ajuns ministraplenipotentiar avea veleitAti de reformare drasticA a ministerului qi de disciplinare Nate-tionarilor. RAposata Simca Lahovari i-a spus cu prilejul unui bal la care Floflo refuzase aveni costumat: II était un temps oil vous aviez peu d'argent et bcaucoup d'espritt"

De sArbAtori, la Virfu Clmpului, la ZmArAndita Moruzi. Imi povesteste cum a ajutatpritnii pasi ai violonistului Enescu, fiu de Wan de pe mosia Zvoristea. Acum acesta n-o almavizileazA.

Din isprAvile ministrului de rilzboi, alias general Iliescu. Cojoace cumpArate pe 12 leibucata. Grajdurile necesare instalArii provizorii pe citeva luni la Pascani a cltorva regismentode CAN alerie se Inscrie cu un milion i juindtate I

* Consideratii despre comportamentul In societate /n.ed./

" Joe de cuvinte: maralchère, mar&hale = zarzavagioaicA, maresAleasi.Vilaresti, mosia familiei de lingé Tlrgoviste.Marcu, om de afaceri al familiei Filitti, a semnat In fals polite ale acesteia, pa

care autorul a trebuit sA le onoreze. Marcu s-a Impuscat.00 Al. G. Florescu (t 1925), diplomat, autor minor de teatru. Din 1911 a fost ministru

plenipotentiar la Atena si apoi la Varsovia.

tarS

a

""

www.dacoromanica.ro

8 Surse inedite 4 09

Amintire de la Roma. Atasatul militar, It. colonel VlAdescu, preocupat sA nu tree Ina-intea lui. La receptia solemnA la Quirinal bui calcA pe picior ca sA treaa Inainte.

Tata mare la Paris. BAdita favorit. Panait lonescu, ajutat de tatAl meu, pe chid eraconsilier la Curtea din Galati i s-a cerut sd fie de partea dreaptA In procesul de divort allui Ion si Zoe Cantacuzino ii n-a fost. A ajuns apoi la Casatie. Acum, la pensie.

Inmormlntarea lui Dim. Moruzi la 25 ianuarie 1916. Tot orasul, boieri neboieri.Ce-a fost? Un stricat, incorect in viata privatA si fArA rusine, nestatornic in politicA, cheltui-tor si nepAsátor fatA de cresterea copiilor, i complaisant dans la crapule (Take Ionescu indiscursul funebru numeste acestea iubire de popor). Si totusi a avut toate noroacele. A ajunscolonel din simplu voluntar la '77. Copiii s-au plasat bine. Mosia pArinteasa Zvoristea afost rAscumpAratA cu zestrea nevestei. La groapA e dus pe afet de tunl

20 feoruarie 1916

AlaltAieri a murit regina Elisabeta. La InmormIntare nu voi lua parte. Tresnea"prevede numai pe minitrii plenipotentiari. Locul meu ar veni, dupA programul stabilitcu alti Inahi functionari ai statului. Dar eu am uniformA diplomatica, prin urrnare ar trebuisA merg made slut uniformele diplomatice. Dar nu slut ministru plenipotentiar*.

Mai 1916

Se rechizitioneazA arama. 0 cAldare a unei siirmane femei de sat, care a plAtit-o 12 lei,se ia pe greutate si i se da vreo 2 lei. Ce se face cu arama aceasta? Se la fabrica luiBarbu Stirbei ca sA facA sulfat de cupru pentru vii.

li cai aveam la mosie la Clrniceni ", toli s-au Inscris i daa le abAtea celor donAregimente Intre care erau impArtili caii mei st1 rechizilioneze, rArnineam pe jos. S-a rechizi-tionat calul de la batalionul 4 vInAtori Ja.9i. L-am trimis cu o scrisoare cAtrc comandant rugln-du-1 dacA n-are trebuintA absolutA Inapoieze arAtind s-ar putea ca i ce1A-lalt regiment sA rechizitioneze i eu sA rAmin ¡Aril mijloc de transport. Rezultatul a fostne-a injurat tigAneste In curtea cazArmei pc mine, pc vecinul Cicei, pe Sturdza de la Cris-testi ete.

30 tune 1916

Ultimele 15 zile, o adevAratti isterie s-a dezläntuit In taa. ConcentrAri i deplasAri detrupe pc capete spre Carpati si spre Dunfire. Se pare cd ne amenintd bulgarii ca si cum n-aravea destul cu Sarrail In spate! Deci zvonuri de mobilizare iminentS. Generalul Cristescuimi spune cA ar fi o aberatie militarA a porni In Lta ImprejurAri. Statele centrale slut slAbite,pare-se, dar departe Ina de a fi Invinse. Cbiar o Intoarcere ofensivA a lor nu-i exclusA. RAzbo-iul nu-i admisibil declt dacA Batianu, atitt de prudent pinA acum, se va fi hotfirlt a sacrificatotul popularitAtii. Atunci prin tnAsurile ce ia vrea sii pue pc rege Inaintea faptului Implinit.Regele e azi In mlinile lui Batianu. Acesta profitA de dezbinArile opozitiei: trei partide con-servatoare, Take, Filipescu i Marghiloman. E drept cele douA dintit s-au federat. Filipescu,bolnav de inimA, lasti conducerea lui Take. L'n guvern Margbiloman ar fi luat cu pietre.Deci nu se poate merge decit contra ungurilor. Accasta o poate face Batianu colabo-rare. Lui BrAtianu nu-i place sA i se spund adevArul. Poli totul cu el, cu singura conditiesA fii omul lui. Altfel nici un merit n-are valoare in ochii lui. li intrebuinteazA dar la mina,dar mid nu-1 consultA, nici nu-1 asplAteste. La Retzboi e atotputernic lliescu, francofil **.

Am plecat la Oa In ziva de simbAtA 13 august. A doua zi trebuia sa fie Consiliude coroanA. Nu credeam va iei mobilizare, credeam va fi neutralitate. Cu vreo opt

" Dimitrie Moruzi (n. 1847), supranumit cncazul", dupA titlul tatAlui sAu Panait,care fusese creiat principe rus. Prefect al Bucurestilor In douà rInduri, el s-a bucurat deo mare simpatie In rindul administratilor si. A fost asAtorit cu Smaranda Cantacuzino, soraNababnlui.

" Tresnea Greceanu, seful protocolului palatului regal.

* Note despre o asAtorie de convenienIA Lahovari BAranescu. RAscumpfuarea mosieaaresti. Familia Ghi5a, de fapt Ghioca de la DumbrAveni /n.ed./

** NotA despre necinstea lui Victor Filotti, administrator al averi familiei Filliti/n.ed./.

Cirnicani (IingA Iasi) snosia de zestre a solid autorulni, Sanda Chica.

dii

sh-mi min), chch

eh

Odra

ch ci

8i

la

www.dacoromanica.ro

410 Surse inedite 9

zile inainte vrizusem pa Maiorescu. 1mi spusese cä regele Il asigurase cá nu va lua hotärtrifärá a consulta i pe sefii ceilalti. A fost deci consiliu. Regele insä a venit cu un fait accompli,declarind cá ratificá actele guvernului säu, adicd aranjamentele cu Quadrupla. Regele afost misator. Carp a spus crts e teamd cá vorn fi tnvini i atunci Brátianu va vedea ea' agresit. Marghiloman i Maiorescu au spus cä nu cred ert momentul e bine ales si cá ar trebuisa mai astepte. Apoi toti s-au inclinat In fata hotäririi suveranului.

Duminica 14 august 1916

Noaptea la tartt au sunat clopotele bisericei i goarnele. Am bänuit ca e mobilizare.Am plecat la Iai. N-am gäsit tren decit a doua zi marti 15 august ora opt dimineata. Amajuns la Bucuresti a doua zi ora 6 dimineata, (led 20 de ore de drum. Sosit la Bucuresti,aflu cá Carpatii au fost trecuti prin toate punctele i eh Brasovul a fost luat. Am admiratde-a lungul drumului demnitatea poporului românesc. Nu bocete, nu cuvintäri indráznete.Constiinta gravitätii si greutätii. Nevasta a rrunas la tarä singura, administratorul fiind si elmobilizat. Ea va administra mosia mai departe. E admirabilá de vointá i curaj. Am aduscopiii la tante Catherine, In asteptarea de a putea intra in casa mea, fiindcá casa mea e

deoarece locatarul meu ar fi fost spion.Declaratia de rázboi Austriei - singurul stat cdruia am declarat noi räzboi - e minunat

redactatä, probabil de Brätianu. Dar e semnatä de Porumbaru. Ce noroc pe acest ramolitRegele in Consiliu a reprosat lui Filipescu neincrederea. A urmat nitre ei o scenä miscaloare.Brátianu i regele au minuit admirabil pinä In ultimul moment. Bussche n-a crezut cá valesi rázboiul din Consiliu, nici Maiorescu, nici Marghiloman nu vedeau. Barbu Stirbei a fostpricten intim cu Bussche linistea piná in ziva mobilizärii. La iesirea din Consiliu mi sespune ea' Bratianu avea surlsul multumit al omului chen-tat sä realizeze idealul national.Take demagogul nu s-a putut stäpIni a arunca publicului un gata". Filipescu, alt caracter,a fricut publicului gestul cu pumnul inchis, care voia sä insemneze cá i-a regulat" pe unguri.Sii dea Dumnezeu sa iash bine.

Mi se pare ciudat acum sä mai notez ceia ce-mi spunea un tin5r cult acum vreo zecezile ea rusii vor Constantinopolul ca o chestie de satisfactie moralä. Eu observasem cä dacäpe rusi ii preocupä numai libera trecere prin Strimtori, neutralizarea e destul, iar dacii vorsi fie chiar ei la Constantinopol, asta Inseamnä cä au alte ginduri cari nu pot fi declt pericu-loase pentru noi *.

Cc va fi dupä? Atotputernicie britieneasci, expropriere, colegiu unic. Un singur partidconservator, Filipescu bolnav de inimi, la Take federalistul. Ce ne vom face cei ce nu putemfi nici cu liberalii nici cu Take? Un nou mänunchi la o masi verde. Ce greutate pentru pro-prietarii rurali ! Recoltä nevindutá. Rechizitii Administratorii luati. Nici o grijá de aceastacategoric sociali, ca si cum recolta n-ar fi singurul lor venit. Ei trebuie si däruiasci !

Atacul Impotriva Ardealului a inceput lii ziva Consiliului de coroand la ora 4 p.m.Declaratia de rázboi n-a fost Inminati la Viena decit la ora 9 seara. Se zice acum ci contraiban dele aveau un scop patriotic. Cunoasterea potecilor prin chiar indicatiile ungurilor carivoiau si poati trece vitele.

Planul de trecere al Carpatilor, elaborat de generalul Cristescu. Totusi executarea edeft gencralului lliescu, omul" lui Brátianu, fost secretar general pini In momentul inträriiIn rizboi i numit atunci subsef de Stat major al armatei de operatii, adica al armatei cetrece Carpatii - sef nominal bitrinul Zottu. Cristescu subsef de Stat major la armata desud care va intra poate contra bulgarilor. Iliescu trece Carpatii, visul románilor, intráIn Brasov dup trei zile cu planurile lui Cristescul

Carp socoteste, Imi spunea la Minister alaltiieri 20 august, ci victoria noasträ 1nseamnävictoria rusilor deci e nenorocire.

25 august 1916

Emotiile prin care trecem cu totii de ieri in privinta Turtucaiei, luati de bulgarii ger-mani, e o dovadi ci tradatorit erau Intelepti cind pe de o parte recomandau si nu se iahotärire pripitä, iar de altä parte nu se Incredeau nici in sinceritatea nici In valoarea mili-tará a rusilor. Rusii In luptele de ieri i alaltiieri nu erau declt vreo 20 000. Ceilalti, atitde asteptati, tot nu sosiserä. Dupä ce cerurä sä intre ei in luptri, nu intrarä decit 6 000 sifurä mácelirili. Rezistenta generalului Teodorescu a fost admirabilä. A cerut ajutorul genera-lului de artilerie Basarabescu de la Silistra ca sii poatá tija i face prizonicri cele trei divizii

* Din nou cuvinte de blam la adresa lui Victor Filotti /n.ed./

sigilatii,

I

i

.11

www.dacoromanica.ro

10 Surse inedite 411

germane (= 60 000); Basarabescu a refuzat, sub cuvint cá n-are a primi ordine (I) de laun general mai tInAr I Basarabeseu a fost destituit si inchis in fort. In Carpatii bucovineiti,rusii de asemence nu fac progrese. Sarrail la Sa ionic nu mised.

27 august 1916

La Turtucaia a fost un dezastru. Prizonieri, morti, rAniti, material lnsemnat plerdut.A cui e vine? l3asarabescu? Asian, comandantul de armatA care juca aril la Jokey clubIn Bucuresti, In loc de a Si la post? A generalului Iliescu, seful real al Statului major, carea lásat Turtucaia insuficient apAratti? Se va sti. in orice caz, neprevedere, incompetentiIn comandament. Dezorganizare in serviciul sanitar. La 1913, intr-o situatie identicA, darmai scuzabilA atunci, Elise BrAtianu in opozitie i boudant, a telegrafiat regelui Carol. Aziopozitia conservatoare pAstreazA o tAcere patriotia. Cucoanele noastre mari se dan pestecap ca sA fie bine cu Elise BrAtianu, organizatoarea de 2 ani a Crucci rosii. Tot a servit laceva Quadrilaterul dobindit la 1913, Ce ne-am fi fAcut cu frontiera dinainte de Tratatulde la Bucuresti?

Turtucaia a fost pierdutA. Se zice (20 august) ea i Silistra a fost pArAsitA, ea sA damlupta mai in interior In clip deschis, pe front mai strImt. La ce ne-au servit TurtucaiaSilistral Neprevedere, nepregAtire, comandament slab, sectarisin brAtienesel in Consiliul decoroanA Teodor Rosetti aratA ingrijorare cA V0111 avea de luptat pe douA fronturi Intinae.BrAtianu i-a dat asigurAri linistitoare pentru partea bulgarA. Acest BrAtianu cane a inselatatit de dibaci pe nemti i pe unguri, s-a läsat iiiselat de Radoslavof. A. larron, larran el dend.Bulgarii ne-au atacat f iirá a ne fi declarat rAzboi nici pini azi. Deci neprevedere a isiretultdBrAtianul Neprevedere a strategului nostru improvizat, omul" lui BrAtianu, Hiescu. Nu sepedepseste nici Basarabescu, care n-a venit In ajutorul lui Teodorescu pentru cil uu evesordin; nu se pedepseste nici Asian, care ficea son petit Gallieni" siind la Bucuresti, pentrucA se vede cil vinovatul e mai sus, Iliescu, care ar trebui pedepsit, ceia ce BrAtianu. nu bseinduri. Acum trimitem In Dobrogea pe Averescii si pc Cristeseu, ea nu eumva Gristeseu

aibA initiative pe undeva si si se distingi intrecInd gloria lui Iliescu. De aceia din putiniigenerali socotiti ea cu deosebire distinsi, grupfun doi la acelasi loc, mai turn la Qnsova,acumIn Dobrogea, In loc de a da fiteAruia un comandament, La Orsova se trimite-Crfdniceanu (eelcu nebuniile de la 19131 Rusilor probabil Ca le con), ine si incepem prin a fi bAtuti, ea isAfie ei apoi salvatorii nostri. Sarrail asteaptA ce vor face grecii, cari desigur acum dupA infar-gerea noastrA la Turtucaia nu se vor mai grábi sA intervie alAturi de Quadruplia.

La Ministerul de externe a en it o adresA de la RAzboi semnatA de VintilA BrAtiann,Robespierre al RornAniei. Cafenelele fuseserA deja inchise ca sii nu se rAspindeaseA 'zvonuriexagerale sau false. Acum sti se punA In vedere functionarilor sii depue tot zelul urd imvorbeascd. Ticere dar ea sit nu se afle de greselile lui BrAtianu si ale Fui IIieeu. PetAtenlisA fie muti î orbi si sa cinte In mijloeul IngijorArii osanalele eonducitorilor. La 1.913 nus-au sflit BrAtienii i ai lor si arunce noroi asupra actiunei diplomatiee i mtlitsu4. Minn"nu era vorba tot de interesele superioare ale RomAniei?

2 septembrie 1016

Vestila de pe frontul dobrogean sint raie. Trupele rus.) romene (care ,evacnasetrA Silixstqa)se retrag spre nord, zice comunicatul. Strategic a noului comandant Averescp,.ipi s ,zige. tfogiace este neindoios este ei dupd 15 zile de izboi. planul iniial a fast schimbat,IConventiarnops-trA cu Rusia prevedca cil vom proceda la ofensivA In Ardeal i cA voila .sta in IlefansivAin Dobrogea. Rusii erau obligati sil ne ajute pentru aceasti defensivA. Se preyed* fia efinaln-damentul sal fie romAnesc. Faptele au aritat acum cA nu se puten sta In clefelisivii In Do-brogea. Greseala a fost deci initialA a lui BrAtianu, care a crçzut çâ bulgarii -nu ,ne vor iftOcafie di awe figiduieli i cA el siretul prin excelentA s-a lisat pAcillit, fie eCci.edva cattbulgaril

,vor IndrAzni sA lupte cu rusli sau cii n-au puteri sufiçiente (poate rapoartela In,,aaastiaensde la Derussi). Planul Statului major - ilustrul lliescu -a fost pregitit dad In. &cast ¡sans.La aceasta ficea poate aluzie Cristescu chid Iii zicea Inainte de riaboi cd dacA (99nducereamilitarA ruine pe Iliescu, ne duce la dezastru. Acum rusii au comannamuntn1 lor npmteIn Dobrogea. Marghiloman Iii spune ci nu e dispus a ImpArti rispunderea ci BrAtbanu.,INuse Iasi lui Averescu initiative. E pus la Dobrogea pare ci pentru a fi qomprcoMie.

Citeva zile inaMie de mobilizarc, värul meu Gheorghe Hagi Moscu, .CApitan In iStatulMajor, lau povestea infopnatiile culese de ofiterii nostri concentrati a DunAre.,Acesti ofiteripriveau cu lorgnette peste DunAre i vedeau siruri de soldeti cu cascii gerpanA,du-se", aflau ed e vorba de soldati bulgari Imbracaji nemlefle. Pe astfel de informati.Ls-gu Allotse vede Britianu i Illescu cind au crezut ci o defensivA la hotarul pobroilei 44a-st1 des44115.

sit

nu

,tirifprpOn-

ri

I

sl

www.dacoromanica.ro

RAIDUL AMERICAN ASUPRA PLOIESTIULUIDIN 1 AUGUST 1943. MARTURIE INEDITA

ALESANDRU DUTU, FLORIN CONSTANTINIU

Spre deosebire de primul raid american asupra Ploiestiului, efectuat la 12 iunie 1942(asupra cdruia vezi documentul publicat de noi in Revista de istorie", t. 42, 1989, nr. 7,p. 723-727), putin cunoscut l discut at in literatura de specialitate, raidul urmdtor din 1 august1943 a fAcut obiectul unei ample monografii (James Dugan, Carroll Stewart, Ploie#i. TheGreat Ground-Air Battle of 1943, New York, 1963) si este evocat in numeroase alte lucráridespre cal de-al doilea rdzboi mondial. In bibliografia româneascd despre marele conflictdin anil 1939-1945, bombardamentului din 1 august 1943 i-au fost consacrate spatii maiintinse in lucrdrile lui Eugen Preda, petrolului in otlloarea rdzboiului, Bucuresti, 1983,p. 120-123; Horia Brestoiu, Impact la paralela 4 50, :a0, 1986, p. 486-496; general-maiorIosif Rus, colonel dr. Aureliu Cioabd, Componenta oerticala a rdzboinlui modern, Bucuresti,1988, p. 48-49.

Operatia Tidal Wave" (Valul nimicitor) a fost urmilritd de cdtre cercetätori, in pri-mul rind, din unghiul de vedere al ofensivei aeriene strategice, desfilsuratit de aviatia anglo-americand impotriva Reichului .5i a spatiului controlat de Wehrmacht. Aceastä bátálie isto-ried intre fortele aeriene i terestre - scrie Leroy W. Newby, el insusi unul din participantiila libátdlia Ploiestiului" din 1944, referindu-se la atacul din 1 august 1943 - este consideratá

' a fi fost una dintre cele rnai amdnuntit planificate bdtálii din analele rilzboiului. Ea. adurat mai putin de o orá si a fost a doua miscare In jocul de sah dintre fortele aeriene aleS.U.A. i apdrarea Ploietiului - un meci care avea sd ia doudzeci sase de luni pentru afi incheiat" (Leroy W. Newby, Target Ploe0i. View from a bombsight, New York, 1983,

- p. 26).Experienta raidului din 12 iunie 1942 a fost valcrificatá atit de americani, cit si de

germani. Cei dintii, din unghiul de vedere al bombardamentului, ceilalti, din unghiul devedere al apárárli antiaeriene a unuia dintre cele mai importante objective strategice dinceea ce propaganda nazistá numea emfatic Fortäreal a Europa" (reamintim eS W. Churchilconsidera perimetrul petrolifer de la Ploiesti rddiicina pivotantd a puterii germane").

Raidul din 1 august 1943 a fost pregatit minutios de ctre americani care au folositconfectionarea de machete ale obiectivelor ce urmau sd fie atacate, precum i studiul

cártilor postale ilustrate din zona Van Prahovei. Echipajele au fácut un antrenament intensla Benghazi (Libia). Obiectivele stabilite erau rafindriile Romano-Americand, Concordia, Vega,Standard, Petrol-Block, Unirea, Columbia, Aquilla, Cimpina. Atacul urma sd fie executatla midi tndlime, mizindu-se foarte mult pe efectul surprizei (intre altele, si prin faptul cdbombardierele urmau sd atace obiectivele venind dinspre nord-vest, ca urmare a unui zborparalel cu Carpatii, in vederea evitdrii zonei aflate la sud de Carpati, puternic apáratá deantiaerian). Raidul se distingea prin faptul cd prin distanta ce urma a fi parcursd -3.700 km intr-un singur zbor - reprezenta cea mai depártatá misiune a rilzboiului" (HbfiaBrestoiu, np. cit., p- 491).

Nu vom nara din nou peripetiile acestui atac (ajunge sä spunem cd o parte din avioane,in urma unei greseli de navigatle, s-au Indreptat spre Bucuresti, in loc de Ploiesti, au intelesapoi eroarea cind nu au zdrit nici o sondd sau and instalatie petrolier, au virat spre nordintrind exact in zona de la sud de Ploiesti, suferind pierderi mari). Din cele 178 avioanedestinate atacului (unul capot at la decolare) au fost pierdute in total 54 (pe intregul parcurs).

Documentul publicat mai jos prezintä detaliat efectul bombardamentului, care, asacum se poate constata, a afectat o zond mai intinsa decit perimetrul petrolifer. 0 variantdmai restrins a acestei (Me de seamd o constituie nota informativá nr. 935/c. semnattl degeneralul Gh. Jienescu, subsecretar de stat al aerului, i destinatá maresalului Ion Antonescu(9 august 1943).

Documentul tipdrit acum se inscrie in seria inauguratd in aceastä revistd in 1989,intentia noastrá fiind de a oferi o bazd documentard pentru studiul unui capitol importantalit al participdrii României la cel de-al doilea rázboi mondial cit, $ i al marel conflagratii

bombardamentele americane ;i engleze asupra României.

Miza

si

l

si

;

!Masi:

www.dacoromanica.ro


COPIE

S.S.A. STATUL MAJOR AL AERULUI

Scotia a II-a

DARE DE SEAMÁ

Asupra atacului aerian inamie din ziva de1 august 1943

L - In ziva de 1 augustatacat

1943, Intre orele 13,08-16, o formatie american dede

aproxi-30-40mativ 120 avioane, a teritoriul national, prezentindu-se In 3 valuri succesive

aNioane.

II. - Itinerariul urmat:

Frontiera de sud a Iugoslaviei (regiunea lacului OHRWA) unde este semnalat pentruprima oar de posturile de pindil germane, la ora 11,30 - Est SKOPLIE-GODETSCH(100 km N. . SOFIA) - BISTRETUL (pe Dunilre) unde ii fac intrarea pe teritoriul nationalla oi a 13,08 - PIATRA OLT - N. SLATINA - GAESTI, de uncle avioanele inamice se in-dreapta:

- Grosul In zona petroliferá PLOIESTI,- Un val de aproximativ 40 avioane spre BUCURESTI, iar la BUF'I4EA schimb de

directie tot spre PLOIESTI.Zborul pe itinerar s-a fAcut la in'altimea de 1 500-2 000 metri, iar de la DUNARE (pe

teritoriul romilnesc) la InAltimea de 100-150 metri.

III. Exeeutia atacului

Atacul obiectivelor s-a produs la mica inAltime (211-150 m.) in formatiuni .strInse de10-18 avioane, aruncindu-se bombe explozive de 500 Icg i incendiare la aproximativ 1 kg.

Au rust afeetate.PLOIE$TI: rafintiriile de petrol (COLUMBIA, VEGA, ORION, ASTRA ROMANA.)

uzinele CONCORDIA, METALURGICA, Depoul de locomotive si fabricaCREUZOT a C.F.R.-ului.

CIMPINA: rafinriile de petrol STEAUA ROMÄNÄ Uzina electria,BRAZI: rafindria CREDITUL MINIER,

- diferite alte localitáti fAras important:A (sate) din restul Orb, pe iti-nerariu, la sosire sau la intoarcere, in scopul de a provoca pagube i matales panicil in rindurile populatiei civile.

Obiectivul principal vizat a lost zona petroliferá PLOIETI - CIMPINA.IV. Efeetele bombardamentului

1. PLOII:TI:a) Pagube materialeIn oras- 1 scoala primarA usor avariatä:- 10 case incendiate, din care 8 au ars complet;- Penitenciarul incendiat prin ederea unui avion;- Cazarma Reg. 19 Art. si 32 Dorobanti usor avariate.La rarindrii

Rafinäria ASTRA ROMÂNÄ:- Distruse:- Statia de Pipe Still,- Un generator al uzinei electrice,- Cldirea sectiei de expeditie,- Una din aripile cazarmei,- Casa adrninistrativd,

si

www.dacoromanica.ro


- Arse (incendiate)- Atelierul de rnecanic6,- transformatorii electrici,- etajul de sus al magaziei de picse de schirnb,- 7 vagoane cu procluse petrolifere.- Avariale- Casa cazanelor de ap.

In total rafinäria a pierdut 50% din capacitatea de jucru.- Rafindria ORION".- Instalatia de Pipe Still avariatä,- Uzina electricA i casa de pompe avariate,- 3 rezervoare de produse petrolifere, avariate,- Instalatia de cazane de aburi, avariatä,- 5 vorlag5re de la instalatia de rafinat, incendiate,- 5 vorlagare de la instalatia de rafinat, incendiate,- o magazie cu materiale si 2 clädiri, incendiate.

Instalatia este reparabilä in aproximativ 15-20 zile (informata este datil la 3 august).- Rafindria VEGA:- Distruse- Instalatia Kraking,- Bateria 5,- Preincálzitorul bateriilor, 3, 4 si 5,- Instalatia de asfalt,- Conducta de gaze,- 8 locuinte,- 6 rezervoare.- Avariate:- bateria 4- 4 rezervoare

Rafinäria va putea functiona in circa 10 zile cu 100 vagoane prelucrare zilnic si in 15 zilecu 150 vagoane zilnic.

- Rarindria CONCORDIADistruse

- instalatia kraking- birourile- colonia de functionari- Avariate- instalatia Pippe Still

Rafinária a pierdut 100% din capacitatea de lucru.Uzinele CONCORDIA METALURGICA

- Distruse:- Sectia de cazangerie- Avariatä usor- Sectia tunuri- La C. F. R.- La garer- geamurile sparte- liniile 8 si 9 Inchise- magazia nr. 2 märfuri incendiatá- 1 vagon acoperit, german, incendiat- 9 vagoanc dintr-un tren de munitii distruse,- liniile telefonice i telegrafice ale C. F. R., au fost intrerupte.- La rabrica CREUZOT- uzina de impregnare distrusä,- aproximativ 100.000 traverse arse.- La Depoul de locomotive- Distruse:

Parcul de pácurä

-

-

-www.dacoromanica.ro


- distilária de pácurá- cazarma lucrátorilor- magazia de piese- uzina electricä pavilionul de administratie cu o parte din birouri.b) Victime:- 69 morti- 116 rániti- 78 rániti usor

Au fost aruncate In total 217 bombe explozive din care 22 n-au explodat. 1 420 bombeIncendiare din care 430 n-au explodat.

2. CIMPINAa) Pagube materiale:- In ora$:- 20 case complet distruse prin incendiere- 30 case därimate prin explozii- 150 case avariate, imposibil de locuit (sint reparabile Insä)- Uzina electricä distrusa- Statia C. F. CAMPINITA complet distrusä-- La rafindrii

Rafinäria STEAUA ROMANA- Distruse:- Instalatiile de uleiuri- Instalatiile de smoalá- Instalatiile de parafinä- Statia de cazane- Avariate- Instalatia de Pipe Still

Rafinária a pierdut 70 % din capacitatea ei de lucru.b) Victime:- 9 morti- 23 rániti

S-au aruncat 131 bombe explozive din care 11 n-au explodat si 2 000 bombe incendiaredin care 500 n-au explodat.

3. BRAZI:a) Pagubc materiale- Rafinária CREDITUL MINIER- Distruse:- Instalatia de Pippe Still,- Instalatia kraking,- Statia de cazane,- Uzina electricd,- Laboratorul,- Statia de apä,- 21 rezevoare,- Pavilionul de administratie.- Avariate:

Conducta de legäturä cu Giurgiu.Rafinária a pierdut 100% din capacitatea de lucru.

b) Victime- 8 morti- 7 rániti

S-au aruncat 52 bombe explozive din care n-au fäcut explozie 2 si 90 bombe incendiare,4. - FLORWTI (Prahova)a) Pagube:- S-a incendiat un rezervor al Soc. CONCORDIA- S-au aruncat 10 bombe incendiare

si

www.dacoromanica.ro

416 Surse inedite

b) Victime:- Nu stilt5. BAICQI (Prahova)a) Pagube- 10 clbi de grin incendiate- S-au lansat 41 bombe incendiare din care 26 n-au facut explozie.b) Vic lime:- Nu sint.6. SCAENI (Prahova)a) Pagube- a ars complet o vilá, evaluat la 5. 000..000- au fost lansate 20 bombe incendiare.b) Victime:

- Nu sint.7. GAGENI (Prulwva)a) Pagube:- 20-30 &Ai de griu incendiate- au fost lansate 15 bombe incendiareb) Victime:- blu sint.

8. PLEASA (Prahova)a) Pagube-A fost incendiatä prin mitraliere o baracä a Bateriei 1 A. A.- Au fost lansate 20 bombe incendiare.b) Victime:- Nu sint.9. ALBETI PALEOLOGU (Prahova)- Au fost lansate 50 bombe incendiare-Nu este nici o pagubá nici o victima.

10. BERCENI (Prahova)a) Pagube:-A fost distrus un tun din bateria 89 A. A. prin caderea unui avion inamic- Au fost lansate 16 bombe incendiare.b) Victime:- Nu sint.11. RAFOV (Prahova)

- Au fost lansate 7 bombe explozive si 15 bombe incendiare.- S-a rnitraliat la sol- Nu este nici o paguba materialá.Victime:- 2 raniti prin mitraliere.

12. PETROSANI (Prahova)a) Pagube:- Au fost incendiate 8 cläi de griu.- Au fost lansate 96 bombe incendiare, din care 46 n-au explodat.b) Victime:- I mort.13. BUDA BALANGA (Prahova)- Au fost lansate 130 bombe incendiare din care 100 n-au Mart explozie.

6

si

www.dacoromanica.ro


Victime:- 1 ranit.14. BUDA - gard - (Prahova)- S-a mitraliat trenul personal de SLANIC-0 locomotiv avariatii

b) Vklime:- Nu sint.15. PLOPEN I (Prahova )- S-au lansat 70 bombe incendiare din care 30 n-au facut explozie.- Nu este nici o pagubä i nici o

16. TIRGORUL NOU (Prahova)- S-au lansat 20 bombe incendiare- nu este nici o pagubä i nici o victimá.

17. STREJN IC (Prahova)- Au fost lansate 20 bombe incendiare- Nu estenici o pagubä i nici o victimä.

18. NEDELEA (Prahova )- Au fost lansate 30 bombe incendiare, din care 20 n-au fäcut explozie.- nu este nici o pagubii i nici o

19. HARSA (Pralzova)a) Pagube- Au fost incendiate 3 case si scoala primarä- Au fost lansate 4 bombe explozive.b) Victime- Nu sint.20. CORLÄ TES T I ( Prahova)

a) Pagube- Au ars 2 baräci ale Bateriei 86 A. A. cu tot ecbipamentul soldatilor- S-au lansat 12 bombe explozive, din care 8 n-au fäcut explozie.

21. SI RN A (Prahova)- Au fost lansate 7 bombe explozive, din care 1 n-a fâcut explozie.

Pagube nu sin tVictime- Nu sint.22. TA-TAHAN I (Prahova)- 6 vite ucise- au fost lansate 30 bombe incendiare din care 20 n-au fäcut explozie.b) Victime :- 2 motli.23. PARCUL PAULESCU (Prahova)- S-a mitraliat la sol un lag'. german- Nu sint pagubeVictime:- 2 morti- 2 râniti24. PLOIE$TIORI (Prahova)- S-a mitraliat la sol satul- Nu sint pagube

victim,.

victim,.

-

www.dacoromanica.ro


Victime:- 1 rinit.25. POENARI BURCHI (Prahooa)a)- Pagube:

0 casi distrusä prin cäderea unui avion inamic.Victime- Nu sta.26. NEGOE$TI (Prahova)a) Pagube:- 3 vite ránite- s-a mitraliat la solb) Victime:- 1 ränit.27. BARACANE.WI (Prahova)- S-a mitraliat la sol- Nu sint pagubeVictime:- 1 'Init.28. MAGURENI (Prahooa)a) Pagube :- Recolta de pe 6 ha. grill., incendiatä prin mitraliere la sol.b) Victime- Nu sint.29. POENARI (I1foo)- 2 clái de grlu incendiate.

30. BUFTEA (11foo)- S-au lansat 2 bombe explozive si 70 bombe incendiarc.

31. TAMAS (Ilfoo)- S-au lansat 2 bombe explozive.Victime:- 1 mort.

32. ARCUDA (Ilfov)- S-au lansat 7 bombe incendiate.Pagube:- Pe teritoriul acestor 3 comune (BUFTEA, TAMAS si ARCUDA) s-au incendiat11 clái de grin.

33. BOLINTINUL DIN VALE (Ilfoo)- S-a mitraliat la sol.Victime:- 1 mort- 1 ränit.34. RE1.51I LUI ASAN (V1asca)- S-a lansat o bombá incendiará- Nu este nici o pagubá si nici o victimä

35. LEORDENI (Muscel)- S-au lansat 8 bombe incendiare- Nu este nici o pagubá si nici o victimá.

www.dacoromanica.ro


36. .BUDITEN I CIU LIV I TA (Muscel)- S-au lansat 1 bomba exploziva si 21 bombe incendiare, care n-au explodat.- Nu este nici o pagub i nid o victimS.

37. T1 RGOVL5TE

a) 'Pap/ bk- Staia de transformatori a Soc. DOERE*TI" avariatA prin mitraliere la sol.b) V ictime :- Nu slat.38. BUCAN I (Dimbovila )a) Pagube:- 1 statie de debenzinare avariatä- 5 cazane de litei (2 ale Soc. UNIREA si 3 ale Soc. COLUNBIA) incendiate.- I rezervor cu titei al Soc. STEAUA ROMANA incendiat.b) Victime :- Nu sint39. OCH IU R I (Thmbovila

b) Pagube :- Ateliers] Soc. 1. R. D. P. incendiat- 1 batal cu Wei al Soc. ASTRA, incendiat.

Victime:- Nu slut.40. VIZU RET I (Himbovita )- S-au lansat 3 bombe explozive, din care 2 n-au fäcut explozie.- Victime:- 1 mort.41. VULCANA PANDELE (DImbovila )- S-au lansat 3 bombe explozive din care una u-a f Scut explozie.- Nu sint pagube i nici victime.

42. CROVU (Dimbovila)a) Pagube :- 5 case arse- S-a mitraliat la sol.b) Victime- 1 mort.43. BUZOIW I (Argo)- S-au lansat 6 bombe explozive- Nu slut pagube i nici victime.

44. IONE$TI (Argo)- S-au lansat 2 bombe explozive- Nu slat pagube i nici victime.

45. BURDEA - gard - (Argo )- S-au lansat 6 bombe explozive- Nu slat pagubc i nici victime.

46. $ERBANE.FT I (Argo)- S-au lansat 6 bombe cxplozive- Nu slut pagube i nici victime.

47. GLIGANU (Argo)- S-au lansat 11 bombe explozive din care 4 n-au fäcut explozie.- Nu slut pagube i nici victime.

b')

www.dacoromanica.ro


48. GRUIU (Argo)- S-au lansat 6 bombe explozive.- Nu sint pagube nici victime.

49. 1?ATETI (Argo)- S-au lansat 12 bombe explozive din care 2 n-au explodat si 64 bombe incendiare.- Nu slut pagube i nici victime.

50. ROCIU (Argo)a) Paguhe- S-au lansat 32 bombe incendiare- 1 casä evaluatä la 100 000 lei, arsii.b) Victime.- 2 morp.51. STOLNICI - satul si gare - (Argo)a) Pagube- Oficiul P. T. T. avariat, pagube 100.000 lei- 1 casá avariatá, pagube 100 000 lei.- 1 casá distrusá, pagube 100 000 lei- 2 boi ucii, pagube 65 1100 lei- 2 maazii cu turte floarea soarelui, arse in gall pagube 2 000 000 lei.- 11 vagoane maifá avariate, pagube 1 200 000 lei.b) Victime- Nu sint.52. HISETI - garb- - (Argo)a) Pagube

150 m. linie c. f. distrus5, pagube 420 000 leib) Victime- 3 morti- 2 räniti53. SLOI3OZIA (Argo)- Au fost lansate 3 bombe explozive- Nu sint pagube si nici victime

54. PODUL C. F. R. de pe VEDEA (Olt)- Au fost lansate 3 bombe explozive- Nu sint pagube nici victime

55. RESCA (Dolj)- Au fost lansate 2 bombe explozive- Nu sint pagube i nici victime

56. FÄNTANA REDEA (Doll)- Au fost lansate 3 bom5e explozive din care 1 nu a exp ludat.- Nu sint pagube i nici victime.

57. GANCIOVA (Dolj)- Au fost lansate 5 bombe incendiare- Nu slut pagube i nici victime.

58. ROMULA - Gard - (Dolj)- S-a lansat o bombd explozivä, care n-a fäcut explozie.- Nu sint pagube nici victime.

si

si

8i

www.dacoromanica.ro


59. DOBROSLOVENI (Romana li)a) Pagube- 5 case incendiate,- 4 magazii- 11 patule *i coOri- 3 grajduri,- 210 d. dal. griu arse- 7 *ire de tutun- 1 cápitä mazarePagubele sint evaluate la 3 360 ocio lei.b) Vic lime- 2 morti- 1 rarlit.S-au lansat 33 bombe incendiare din care douâ n-au fcut evplozie.

60. PIATRA OLT (Romano, (i)a) Pagube- 5 case incendiate prin caderea unui avion Mamie.b) Viclime- Nu slut.

V. Aefiunea apirärii

1. Avialia de vtnaloareAu fost gata de interventie in apärare urmatoarele elemente de aviatie:- Grupul 6 VinAtoare PIPERA. (2 Esc.) cu 13 avioane disponibile din totalul de 24;

Esc. 45 Viratoare TARGSOR cu 6 avioane disponibile din totalul de 12;- Esc. 53 Vinatoare MIZIL cu 6 avioane disponibile din totalul de 9;- Esc. VInt. Noapte ZILI*TEA cu 6 avioane disponibile din totalul de 12;

- 2 vinátoare 0 MIZIL- 3 Esc. germane

- 1 viratoare Noapte ZILI*TEA cu 26 avioane disponibile din totalul de 61Deci un total de i7 avioane disponibile din loialul de 108

intervenind in cursul alarmei.- Grup 6 Vt. cu 23 ie*iri, adicä 1,75 ie*iri de avioane- Esc. 45 Vt. 12 Of 2 PP

- Esc. 53 Vt. 15 1, ll 2 , 5 VP

- Esc. Vt. Noapte 4 21 I, 2 0,67 OP

- Esc. Germane 69 f 2 2,65 1,1 lfQk Total 123 ie*iriS-au dat lupte aeriene In zonele:- CRIVINA - PERI* - BUFTEA, de atre Gr. 6 Vinatoare- BILCIURE*TI - CONTE*TI - BUTIMANUL, de cätre Esc. 45 VinAtoare.- PLOIE*TI de cätre Esc. 53 Vingoare *i Esc. Vinátoare de Noapte- BOLINTINUL de cdtre 1 ay. din Esc. Vinátoare Noapte.Au fost atacate aproximativ 60-70 avioane inamice.Aviatia de vinátoare a luat contact cu inamicul dupä ce primul val de avioane inamice

ajunsese pe obiectiv *i lansase bombele, deoarece formatiunile .1e vingoare au fost dirijateinitial la altitudinea de 5.000 metri, atacul Mamie producindu-se lnsä Intre 100-150 metri.

Primele formatiuni de vinatoare au decolat la ora 13, 18, primul contact cu inamicul s-aMIt la ora 14,05, iar primele avioane inamice au atacat PLOIE*TIUL la ora 13,49.

r 2. A. C. A.Au intervenit In apárare urmátoarele elemente de A. C. A.

- 15 baterii grele române = 68 piese- 21 baterii grele germane = 96 piese

Total - 36 baterii grele- 6 baterii automate române = 78 piese- 10 baterii automate germane = 132 piese

Total - 16 bateHi automate

-

,,

www.dacoromanica.ro


MUNI TIUNI TRASE1452 lovituri cal. 88 la bateriile romAnesti, deci un procent de 21,35 lovituride piesA.

- 2100 lovituri cal. 88 la bat, germane deci un procent de 21,86 lovituri depiesA.

Un total de 3552 lovituri cal. 88 rn/rn.- 19471 lovituri cal. 20 la bat. romanesti, deci

de piesA;- 36800 loviteri cal. 20 la bat. germane, (led

de piesil.Un total de 56.271 lovituri cal. 20 rn/m.

Interventia A. C. A.-ului pe centrul sensibil PLO1ESTI,celor si In timp util.

VI. Personal t4i material inamie eapturat1. Personala) Marti:- Nu se cunoaste pinA in prezent numArul exact- S-au identificat pinA acum 106 cadavre.b)- 69 din care:- 67 internati in Spitalul Crucii Ro§ii din Sinaia;- 2 gray rtiniti (netransportabili) internati in spitalele din Ploiesti.c) Valizi- 41

Deci un total de 110 prizonieri.0 dare de seamA amAnuntitA asupra exploatArii prizonierilor, se va inainta dupA ter-

minarea interogatoriului.2. Anioane doborfle

- 36 avioane identificate pe teren de organele tehnice al S. S. A.Din acest numAr:- 1 avion cu avarii usoare la TRESTIENI (Prahova), reparabil la I. A. R. In circa

2,1/2 luni.- 1 avion cu avarii grave ale fuselajului la TARGSOR (Prahova).- Restul de 34, foarte gray avariate sau incendiate.

VII. Personal 0 material amie plerdut1. Personala) Román- AvialieMorn- 1 ofiter (apitan - pilot).

- 1 ofiter (sublocotenent - pilot)A. C. A.Morfi- 1 sergent- 1 frunta§- 8 soldati

Total 10- 8 soldatiRan ifi- 2 ofiteri (sublocotencnti)- 1 sergent- 1 caporal- 2 fruntasi- 18 soldati.

Total 25Total general: - 11 morti

- 26 rAniti

un procent de 299,68 lovituri

un procent de 278,79 lovituri

S-2 fAcut cu totalitatea mijloa-

:

Ran

www.dacoromanica.ro


b) German- Aviafie- Marti- 2 subofiteri- Ränili- Nici unul- A. C. A.- Morfi: 4-- 6 grav r5niti- 19 usor rdrriti

Total 25

Unitä(ile de Ceafei- 1 rAnit usorUnileifile de A. P. i Pompieri- Morti: 2-- 10 gray raniti- 35 usor räniti

Total 45

Total general:" - 8 morti- 71 rniti

2. Avioane doborfle

a) Romdnegi- Distruse- 2 avioane (1 Me. 110 -I- I. A. R. - 80)- Aferizale o,fal (recuperabile)- 2 avioane (1 I. A. R. - 80 + 1 Me. 109).b) Germane- Disiruse :- 3 avioane (1 Me. 110 si 2 Me. 109)- Avariate- 9 avioane (5 Me. 110 $ i 4 Me. 109).

VIII. Coneluziuni

Expeditia inamicA, compusä din avioane LIBERATOR" err 4 motoare, a pornit dinAFRICA DE NORD, din zona BENGAZI.

Au fost aruncate asupra teritoriuhii tali:- 520 bombe explozive, din care 58 n-au fácut explozie;- 4343 bombe incendiare din care 1195 n-au fácut explozie.Pfna In ziva de 9 august, toate bombele neexplodate au fost dezamiate sau distruse.- Atacul a produs In rindul populatiei civile:- 101 morti- 238 rániti

iar la formatiunile militare româno-germane:- 19 rnorti- 97 ränitiDeci un total general de: - 120 mort

- 335 ránitiPagubele produse la obiectiv (regiunea petroliferá) se prezintil astfel:- Din capacilalea loiald de dislilare, s-a pierdut 45%.

Being i

Rniti

ti

www.dacoromanica.ro


Cuin nu se utilize decit aproximaliv 50 % din aceastil capacitate, rezultd cal se mai dispunede Inca o rezervá de 5%.

- Din capacilulea Wald de cracare, s-a pierdut 40 %.Deoarece nu se utilizeaza decit o parte din aceastil capacitate, rezulta c fatil de capaci-

talea utilizata s-a pierdut numai %.

5EFUL STATULUI MAJOR AL AERULL4IGENERAL AVIATOR

Ramiro Enescu /SEDIUL SECTIEI II-aLt. Cdor. Av.Popovici I.

Arhiva Ministerului Aprilrii Nationale, Slatul Major al Aerului, dosar F. N., volumul 1.iiwentariat sub nr. art. 525, filele 313-331.

www.dacoromanica.ro

VIA TA STIINTIFICA

ACADEMIA ROMÂNÄ - SIMPOZION INCHINATCOMEMORÄRII UNEI JUMATITI DE VEACDE LA ASASINAREA LUI NICOLAE IORGA

In cuvintul de dcschidere al simpozionului Acad. Millai Drágdnescu, prerdinteleAcademici Române a cvocat personalitatea marelui nostru istoric ca si contextul evenimentelorde la finele lui noiembrie 1940. Folosind citate din C. ltddulescu Motru si Alex. Lapedatudespre opera viata lui N. lorga s-a rcliefat afinitatea acestuia cu Mihai Eminescu ca i necesi-tatea editrii operei marelui istoric, acesta in mod firesc reluind firul gloriei sale dupa revolutiadin decembrie 1989.

In comunicarea N. lorga si glndirea isloricei din epoca sa prof. dr. Alexandru Elian aprezentat sintetic gindirea istoricd a lui Iorga in raport cu istoricismul german (Rankc, Hum-boldt) care a influentat tineretca istoricului roman i cu scoala istorica francezd. Universalismulistorici i-a permis lui lorga asociatii i paralele istorice ce au ridicat ceata de pe multe perioadeistorice: rumaniile populare, Dacia ronidneascd, rolul comertului in formarea statelor feudale,articularea civilizatiei romdnesti cu cea universald, elementele comune ale dezvoltirii sud-estuluieuropean, romanitatca sud-est-europeand, istoria universal ca viatd unitará a umanittii sinttot atitea directii de cercetare deschise de N. lorga, acest vulcan incins la care ne noide departe.

Prof. dr. Stefan Slefanescu a prezentat comunicarea Efigia savaniului Nicolae forget.S-a accentuat varictatea preocupdrilor intelectuale ale magului de la Váleni ca i autoritateastiintificd de care s-a bucurat acest Erasm al Balcanilor un adevdrat titan a cdrui gindire istoricds-a desfsurat pe trei cercuri concentrice: istoria nationald, istoria sud-estului european siansamblul islorici universale. Opera lui lorga confine in aceeasi mäsurii poezia simtirii capoezia scrierii, redind istoriei frumusetea scrierii, cdci lorga poscda ccea ce Benedetto Crocenumea fantasia o facultate medie intre simtire i intelect". De altfel 1nsusi Iorga remarcaar fi (Writ sa aibd mai mutt talent poetic pentru a putea fi mai aproape de adevar.

N. Iorga i istoria universald" a fost titlul comunicdrii domnului prof. dr. PompiliuTeodor.Comunitarea a subliniat faptul cri N. Iorga, elev prin excelenti al scolii istorice franceze,minuitor abil al discursului istoric, a inaugurat in istorie o serie de directli importante CUM ar ficruciada tirzic, raportul national-universal, unitatea istoriei curopene ca si, ideca istoriei inte-grate. Cruciada tirzie 1-a condus pc lorga spre Bizant si Iruperiul otoman si de aici la legturiledintre Orient si Occident. Opera lui privitá prin prisma structuralistd, prin unitatea istorieeuropene li mai asteapta incd exegetul.

General-colonel N. Eftimescu, comandantul Academiei militare a prezentat comuni-carea N. lorga profesor la scoala superioard de rdzboi, aratind cd marele nostru istoric a pregátit25 de promotii de ofiteri, care au audiat un curs de istorie nationahl si universald de cxceptie,un instrument cficient de educare a constiintei. Chestiunca Rinului, chestiunca Dundril, MarcaMediterand, Oceanelc sint teme pe care Iorga le-a urmárit cu asiduitatc. Iorga a cunoscut Inprofunzime fenomenul militar participind ca voluntar in al doilea rdzboi balcanic i fiind ahlturide armata romând din nou in primul rázboi mondial. Iorga a reliefat in cursul sdu importantaromânilor la Dundre (am fost si sintem poporul de care Dundrea avea nevoie"), permanentaprobleinclor regionale (popoarele se schimbä, dar marile probleme regionale rfirnin") canecesitatca existentei unci armate bine pregdtite (Armata este capabild 55 se pástreze ca oinsulti intr-o mare bintuitd de furtund si sfi fie centrul care polarizeazil energiile"). -

Dr. Paul Ccrnovodeanu a prezentat comunicarea ldeea dc democralie si liberlate En con-cep! ia lui N. lorga. Apárritor fervent al ideilor de pace, democratic, libertate, liderul PartiduluiNationalist-Democrat s-a arritat in permanentá preocupat de evolutia ideii de libertate in cadrulunei democratii dovedind un pronuntat simt al dreptfitii si un civism dezinteresat. Iorga a luptatIntotdcauna alit impotriva idcologiilor de stinga clt si de drcapta, subliniind faptul eS grabamultii duce la istoria colectivil si face necesar interventia dictatorului. Pentru niagul de laVlciii datoria ces mai mare era sri reintrdm in umanitate, imperativ la fel de actual atuncica i acum.

,.Revista istoricil", tom II, nr. 7-8, p. 425-439, 1991

z

Incalzim

cd

si

ei

si

www.dacoromanica.ro

426 Via la ytiintifica 2

N. lorga si inslitulul de islorie universald este titlul comunicarii cu care prof. dr. $erbanPapacostea, directorul Institutului de istorie N. lorga, a Incheiat simpozionul Inchinat mareluinostru istoric. S-a subliniat faptul c glndirea istoricA a lui N. lorga este o sursii permanentAde informare pentru studierea evului media românesc 1 european. Autoritate marcantA Inistoriografia european5, N. Iorga a realizat imposibilitatea studieril exclusive a istoriei na-tionale si a redat istoriei romanesti dimensiunea de istorie universald. lorga este until din membriifondatori ai institutului de studii sud-est europene, a initiat organizarea unui institut debizantinologie, a deschis drama] scolli romfihesti de istoriografie universalA atilt prin Infiintareainstitutului care azi ii poartA numele eft i prin realizarea celei dintli Incercari romtinesti de aImbr Atisa In ansamblul ei Lstoria universalA.

Lucian Cruceanu

SESITJNEA TJINTIFICÄ INCHINATA 1MPLINIRITA 50 DE ANT DE LA UCIDEREA LUI NICOLAE IORGA

In ziva de 26 nolembrie 1990 s-au desfiisurat la Instittitul de istorie N. Jorge lucrArilesesiunii stiintifice consacrate lmplinirii unei jurnatAti de veac de la uciderea lui Nicolae lorga.

In Cur) Vital de deschldere prof. dr. Serban Papacostea, membra corespondent al Aca-&mid Rom Aire, direclorul Institutului N. lorga" a al-Mat c5 tragical evenintent lnregistratcu oroarc de lumea romAneasc5 s-a pierdut dincolo de hotarele ¡Aril In vacarmul asurzitor pro-Nocat de Infruntarea unor forte gigantice numai citeva voci de ciirturari europeni au pututstrabate prih infernal devenit cotidian pentru a dcplora public crima care curmase existentaunula dintre reprezentantii de frunte ai stiintei si constiintei europene. Sublinlind c5 sensulprimordial $ i esential al vietii si operei lui Nicolae lorga a fost creatia neIntreruptA, prehingire

Implinire a actului originar al demiurgului, vorbitorul a arAtat in incheicre cA ast5zi opera luilorga redcvine, In leplinátatea semnificatiei ei, object de meditatie si sursA de inspiratie pentruistoricl.

In continuare scriitorul Ilaralamb Zinc5 a prezentat comunicarea Asasinarea tizi Nicolaelorga; o ancheld Inchgald? In care a aratat cá intentionind In 1972 s5 realizeze o carte documentdesprc Nieolue lorga si are( noiembrie Intunecal al anuului 1940 s-a adresat Ministerulai de Internepentru a vedea dosarul asasinárii lui lorga. Parcurgerea dosarului discutiile autorului cuunii din cei care au fost linplical In descoperirca i ridicarea cadavrului din p5durea Strejnicau relevitit a nu s-a desfAsurat ancbeta obligatorie la local climei - procurorul refuzind sáNina - iai raportul scfului postului de jandarmi din Strcjnic - asupra celor constatate a disp5-rut si c5 o anchetti oficial5 asupra asasinatului s-a Meat In anal urm5tor dup5 eliminarea legio-narilor de la putere. Dad se are In vedere expertiza criminalisticA a linbr5cAmintii purtateIn istoric In momenta! asasinatului a dus la concluzia c5 acesta a fost asasinat pe la spatela coborlrea din masinA putem fi de acord ca concluzia comunicArii c5 am comite o eroare dadam considera Inchis dosarul asasiniirli profesorului Nicolae lorga".

In continuare prof. Univ. Pompiliu Teodor, membru corespondent al Academlei Ennillnea Mcut In comunicarea Nicolue lorga i istoria Transilvaniei o succint5 analiz5 a ItIcr5rilormarelui istoric dedicate provinciei interearpatiee subliniind locul privilegiat pc care acestecercetári 1-au ocupat In ansamblul operei sale. Cercet5rile lui Iorga privind istoria Transilvanieisi integrarea loi In ansamblul celor dedicate istoriei Romnlel relev5 modal cam istoricul concepearaportul dintre istoria general5 l istoria regional5; aeeste cercetári au jucat tin ral important

continuarea viziunil lui lorga despre istoria Romilniei.Pe baza sci isorilor lui N. lorga, inedite, pc care le-a gasit In arbiva personal5 a lui Mario

Rogues dr. Andrei Pippidi a reconstituit In comunicarea Moslenirea pierduld: Nicolae 1orga .giMario Rogues relatiile dintre istoricul rom5n si filologul francez. Ele se Intind de-a lungul anilor1913-1940. In Parisul ocupat de germani, M. Rogues a fost acela care, ca presedinte In exerciliual Academiei de lnscriptii, a rostit o cuvIntare la moartea lui Iorga. Local acestula, de membruasociat al Academiei, a fost pAstrat vacant timp de aproapc chid ani, pc toat5 durata rázholulai,In semn de respect fatA de memoria celui cazut In lupta

Comunicarea prof. di. Damian Ifurezeanu - Virfunea organic - dimensiune mode-luloare a unirersului spiritual al lui Nieolae lorga acoper5 exact ideea pe care a c5utat s-o argu-menteze i s-o pun5 In evident:I.

Opera si activitatea lui lorga atestA de o manier5 elocventA atasamentul sin] la coucepltiaorganic5; dupd marele istoric atit sealitatea trecutA clt i fenomenele vietii contemporane ielevá

1

c si

antihitleristit.

ti

ta

www.dacoromanica.ro

3 Viata stiintificA 927

valoarea primordiala a organicitdtii asupra oricdror altor forme de existentii sociald apfirutesi dezvoltatc prin rupturi dinamice sau discontinuitáti - de la salturile revolutionare la moder-nizárile care nu stilt aderente miscdrii lduntrice a organismelor sociale.

Conceptiile i tezele metodologice ale lui lorga poartii, intr-un fel sau altul, insemneledoctrinei organice. Sd ne reamintim, a spas prof. Damian I furuzeanu, de Insasi categoria deistorie ca viatii a umanitátii; de nevoia de a area prin scrkul istoric senzatia de vial.d: de poporca fiintd organica; de perceperea istoriei universale ca totalitatc care articuleazd in retele strInsesi In desfasurari succesive istorille nationale, zonate sau locale; de existenta unor principii ordo-natoare ale istoriei popoarclor i civilizatiilor; de felul In care Iorga aborda raportul trecut-prezent; de ocupatia pe care o acordd mentalitdtilor i psihologiei popoarelor; de problemapermanentelor istorice etc; etc.

Comunicarca dr. Florin Constantiniu, Perinanenfele istorici, astzi a analizat valoareateoriei lui N. Iorga despre pdmint, rasd, idee, ca permanente ale existentei societatil umanepentru investigatia istorica. A fast pus In lumind, pe temeiul unci variate exempliffcari, folosulaborddrii procesului istoric In lumina color trci permanente, In acceptia datd de marele istoricroman (s-a subliniat distinctia dintre definitia data de Iorga rasei si cea utilizatd de teoriilerasistc).

Dr. Paul Cernovodeanu, director adjunct al Institutului N. lorga In comunicareaIstori-a romdralor prin cei mici a relevat cd In cadrul unui prim articol apdrut In Revista istorlcd"In 1921, Nicolae lorga a fdcut opera de pionerat In istoria mentalitätilor fiind interesat nunumai de felul In care s-a reflectat istoria inajord" In insemndrile celor modesti i neinsemnati(dicci, piari, copistl de manuscrise, preoti de tard, cálugári, simpli tirgovet.i) dar Incercind chiarsli reconstituie fclul de viatd al acestora mai ales sil pdtrundli In mentalul lor. Ulterior Iorgaa Impins analiza sa sociald mergind si pind la studierea victii marginalilor urbani, calicii"(sdracii, estropistil, cersetorii si vagabonzii) anticipind cu o jumdtate de vcac cercetdrile Intre-prinse ta acest domeniu - In special In istorlografia francezd contemporand de care MichelMollat sau Jean Delurneau.

In ultima comunicare intitulatd Testamental istoriografic al lui Nicolae lorga prof. di.5erban Papacostca, directorul institutului a relevat cil, spatial imens ocupat de Nicolae lorgain istoriografia romaneascd, omniprezenta sa in cele mai variate domenii ale cercetarii trecutuluiromanesc, fára deosebire de timp si de domeniu de specializare, masivitatea informatiei noipe care a pus-o la temelia edificiului istoriografiei romanesti, izvor nesecat de reinterpretare afaptelor i de reconstructii de ansamblu, II silcsc permanent pe istoricii romani sd raportezepropane lor cercetdri la cele ale ilustrului lui predecesor".

S-a ardtat cd opera istoriograficd a lui Nicolae I orga a fost produsul Impletirii dintreefervescenta uneia din epocile cele mai fecunde ale istoriei romanesti, cea a cautdrii si desvIririiunitatil nationale, i o personalitate iesitd din comun, destinatd sd devind principalul interpretspiritual al acestui proces decisiv in evolutia societAtii romanesti. Comunicarea Intr-o formAextinsd s-a publicat in pr. 1/1991 al Revistei istorice".

La lucrlirile sesiunii au luat parte cercetdtorii stiintifici, profesori din InvdtdmIntulsuperior, membri ai familial marelui istoric dispdrut atit de tragic In urnid cu o jurnAtatede secol.

lillzai Oprilesca

ItEUNIUNE TIINTIFICÁ DEDICATÁ COMEMOBkRIILUI NICOLA E IOR GA LA 50 DE ANI DE LA MOARTEA SA

Sub auspiciile Societiltii de Stiinte istorice din Romania (S.S.I.) filiala Prahova si alInspectoratului scolar judetean Prahova a fost organizat la Ploiesti mn ziva de 28 noiembrie1990 un simpozion stiintific consacrat comemordrii marelui savant Nicolae Iorga cu prilejulimplinirii unei jumAtilti de secol de la moartea sa. in prezenta unui numeros public alcdtuitdin profesori de istorie din Ploiesti si din alte localitliti ale judetului Prahova, precum si dincercetatori, muzeografi si arhivisti intruniti In sala de sedinte a Casei corpului didactic dinlocalitate dl. prof. Ion Bocioacd inspector scolar la inspectoratul judetean, prcsedintelefilialei S.S.I. a deschis lucrarile acestei manifestdri stiintifice cu evocarea personalitlitii mareluidispdrut a cärei activitate a fost strins legald si de meleagurile judetului PrahoNa.

In continuare au fost prezentate urmatoarele comunicdri: Prof. univ. dr. Gh. Ionitd(Universitatea din Bucuresti), Sauantul Nicolae lorga: Lector univ. Ion Sendrulescu, Secretar

6 - C. 3153

si

www.dacoromanica.ro

428 Viata stiintificá 4

general al S.S.I., Concepjia lui Nicolae lorga despre isiorie i rolul educaliv al aceslcia; Conf.univ. dr. Constantin Mocanu, Nicepresedintele lihalei S.S.I. Bucuresti,Nicolae lorga si filozofiaisioriet; Dr. Constantin Serban, (Institutul de Istorie Nicolae lorga" din Bucuresti), .1.1ibliotecalui Nicolae Iorga; Constantin Dobrescu (Fi)iala Arhivelor Statului judetului Prahova), Nicolaelorga 1 Prahova; prof. Eugenia Tudosiu, Profesorul Virgil .Madgearu.

In lucrarile prezentate s-a fiícut mai Mill remarea potrh it carcia prin asasinarea kuNicolae lorga In toainna anului 1940 de catre adversarii sui politici, total iresponsabili sicaluziti de o Ideologic fascista strina poporului roman s-a pus capat nu numai vielii unuimare savant pretuit In Intreaga lume pentru stralucita sa contributie la dezvoltarea hto-riografiei universale dar si a stiintei istorice romaneti din perioada interbelic5 care prinactivitatea acestuia atinsese cele mai Inane culmi ale dezvoltarii sale. Apoi vorbitorii si-auconcentrat atentia asupra vieUi i multipki sale acthitati stiintifice si politice deshisuratela sfirsitul secolului XIX si In primele patru decenii ale secolului nostru. In acest sens s-aarMat cum N. lorga si-a Incheiat cu rezultate exceptionale studiile secundare si universitareIn larä, cum s-a rernarcat In Oecidult in unh ersitatile fncNentate ea un adtvarat fenomenstiintific In dorneniul istorIci, cum ca profesor la Universitatea din Bucureti s-a consacratcu totul cercetarii si predarii istorici unkersale si nationale, cum In acelasi timp a doveditmulta competenta tri daborarea lucrarilor din dornenii ca: istoria literaturii românesti siuniversale, critica literara, creatia literara In dorneniul poeziei, proni i drarnaturgiei, etc.activitate care l-au impus In constiinta conteruporanilor drept un savant de aleasa formatie.De asemenea s-a subliniat faptul ca N. lorga a formulat un non continut notiunii de istoriefapt care i-a permis apoi sii afirme ca aceasta disciplina era cea mai umana" dintre toatecelelalte existente la rerne sa, ea posedind destule resurse pintru a avea un rol cducativIn dezvoltarea spirituala a societtii umane. In comunicarile expuse s-a mai subliniat i apor-tul deosebit adus de Inarelc istoric la cercetarea filozofiei istorici In sensul ca apreciind contri-butiile Inaintasilor sal (Incepind cu cronicarii din evul rnediu si Incheind cu istoricii din epocantodern ca N. Balcescu, A. D. Xenopol, Vasile Parvan) el s-a pronuntat cu ferrnitate pentrurestabilirea adevarului istoric In analiza evenimentelor pe baza unei documentari temeinicede arhiva si a unei interpretari obiective menite ajute omenirii Intimpine Trial usorgreutatile inerente aflate In fala denoltarii societtii In viitor. Tot atit de interesante au fost

noutatile cu prhire la biblioteca lui Nicolae Iorga (despre constituirea ei In decursul cltorvadecenii, peregrinul ei prin diferite orase ale Romaniei, continutul ei cu caracter enciclopedic),care a contribuit la claborarea de mitre savant a mii de lucrari rilmase si azi de referintil(sinteze, monografii, studii, articole, cronici, etc.). Si daca la vremea respectiva fondul aces-tei biblioteci pus la dispozitia n ai Ir Ili a studentilor sai si apoi a marelui pul lic a serdtla formarea oamenilor de stiinta din domeniul istoriei In perioada interbelica astilzi acest adeN 5-rat tezaur cultural aflat la Institutul de istorie ce-i poarta numele contribuie la formareanoii generatii ce istorici din lam noastra. Cum era si de asteptat la aceasta sesiune au fostprezentate i uncle documente inedite aflate tri fondurile filialei arhivelor statului din Ploiesticuprinztid date pretioase In legatur5 cu acthitatea stiintifica dar si politica a marelui disparutdesfilsuratá In judetul Praha.% a (la Valenii de Munte, Sinaia, Ploiesti) In perioada interbelica.0 contributie deosebita In cadrul acestei manifestäri stiintifice a constituit-o comunicareaprivind activitutea economic:I, stiintifica i politica a prof. I irAil MadLtaru, personalitate denivel european disparut In mod tragic In aceiasi zi de 27 noiimbric 1910 ca i Nicolae Iorga,victima a pasiunilor politice din acea vrerne. Cde rda Late de autoarea comunicarii s-au refe-rit la prodigioasa activitate didactica a profesorului X irgil Madgearu desfasurata la Academiade Inalte studii comerciale din Bucuresti precum si pe Orin" stiin¡ific prin lucrilrile elaboratetri domeniul glndirii economice, care au exercitat o profunda influent:I asupra economieiRomfiniei In perioada postbelica a primului razboi mondial.

Tn cuNIntul sau de Incheiere a luerarilor acestui simposion stiinlific dl. prof. Ion Bocioacäa multurnit participantilor pentru prezerita lor si In mod special celor care au prezentatcomunicari clind asigurari acestora din urn á cá Inspectoratul scolar Prahova le va publicalucrarile in viitorul numar al Aruarului ce apare sub egida filialei Prahova a S.S.I.

Conslanlin ,$erban

sa

si

ah

www.dacoromanica.ro

5 Viata stiintifica 426

COLOCVIU INTERNATIONAL LA NOBLESSE DANSLES PAYS HABSBOURGEOIS, 1815 - 1914" -

STRASBOURG, 7 - 9 IUNIE 1990

/ntre 7 si 9 tunic 1990, s-a desfásurat la Strasbourg un interesant colocNiu international,avind ca temii Nobi firma in färile Alonarhiet Ilabsburgiee (1815-1914). Organiratori; Centrulde studii germanice de pc ling(' Universitatea Robert Sell' man din Strasbourg si Institutulaustriac din Paris. Au participat istorici, sociologi, gern anisti din Franta, Austria, El't tiaItalia si Romania.

Dupa alocutiunile inaugurale rostite de prof. Yves LaN oine, reprezentant al presedinte-lui Universitlii Robert Schuman, si dr. Wolfgang Schallenberg, anal asaclorul Austriei inFranta, prof. Jean-Paul Bled, cunoscut specialist francez in istoria Monarhiei l-labsburgicea prezentat o deosebit de interesantd comunicare cadru pe tema respectivului colocviu. Afost analizatd structura nobilimii, influenta acesteia tri societaka multinationalä a imperiului,In armat, in economie, in viata politico-diplomaticd, de-a lungul unui intreg secol, pind inmomentul dezagregdrii Monarhiei liabsburgice. In istoria acesteia, conform tezei intemeiatea prof. J. P. Bled, secolul al XIX-ha n-a reprezentat doar perioada de ascensiune a burehe-ziei ci i una de mentinere a nobilimii pc o pozitie dominantd in societate. Daed primele semnede declin al acestei clase sociale apruserd incd In secolul precedent, absolutismul luminatlimitind puterca senioriald a nobilimii, accasta din iirma a continuat totusi, pind in 1848,sá domine Niala aparatul de slat i armata. Chiar i dup amintitarevolutie, odat cu cresterea roluhii burgheziei In societate, influenla nobilimit nu a scazut,in aceeasi mdsura, pe Intregul imperiu sau in toate domeniile vietii social-politice. Conformdemonstratiei profesorului J. P. Bled, despre un declin propriu-zis al nobilimii, in cadrulmonarhiei habsburgice, se poate vorbi de-abia dupd 1906, cind - potrivit datelor statistice -proportia acesteia in armata si adrninistratie a sczut simtitor, diplornatia rdminind singuruldomeniu in care si-a mentinut pind la capät vcchile pozitii.

0 bun(' parte a aceleiasi comunicári a fost consacrata analizei structurii nobilimii, aacelui pluralism nobiliar", in sensul lipsei unei omogenitati sub diverse aspecte. A existato continu separare intre Nechea nobilime (cea care ii avea originca in Sfintul imperiurornano-gcrman) i cea nouíí, alcatuitá din ofiteri, inalti functionari i oament de culturdInnobilati, intre cele donna mart categorii existind doar raporturi profesionale si functionale.Amintitele dou categorii se diferentiau si In privinta optiunilor politice. I rima a ajuns ingeneral, federalista, rdminind ins conservatoare, cca de-a doua a devenit liberal, dar centa-listd. In sfIrsit, in limp ce nobilimea din Boemia avea o mentalitate mai mult sau mai pulincosniopolitd, cea din Unpria si Galitia era nationalist.

Declinul nobilimii, osatura unui imperiu ce reunea un conglomerat de naliuni, a deve-nit evident - conform aprecierit lui J. P. Bled - dupd 1906, acest proces aflIndu-se intr-ostrinsd interdependent cu cel de dezagregare a monarhiei habsl urgice, determinatá de unintreg angrenaj de factori interni si externi.

Complexitatea si finetea analizei, facutii de profesorul J. P. Bled societtii nohiliarehabsburgice, de-a lungul secolului al XIX-lea, a rezultat, intre altele, din cüritinutul celorlaltecomunicári. Autorii acestora, referindu-se la diferite aspecte si trásaturi ale vietil nobilirnii(educatie, mentalitiíi. preocupdri, atitudini politice, etc.) din diverse 7C1ie ale irnperiuluiau ajuns la concluzii apropiate cu cele ale susmentionatului referat cu caracter introductiv:

Printre acestea semnaldm, in prima zi a desbaterilor, ern unierile; 1\obilizrta in mete-tale, 1890-1815 (Christine Lebeau, Strassbourg), o analiz a atitudinii aristocraliei, din cadrulMonarhiei liabsburgice, fal de legitimistii din timpul Re' olutiei Frarcere si fat de regimulnapoleonian; Orientarea politicii a nobilinni austriece In jericada 18C7- 1914 (LotharVien), Nobtlirnea belgiand a Sfintnlui Inijeriu fi relaftile en Austlia, aura Cor gresul de laViena (Georg Engelbert, Yiena), Nobilimea din inftrionil Ausirier, i815-1914 (Bans vonUrbanski, Viena), Nobilimea niagliiara, 1815-1974 (mint Vincent Windisch-Gradz, Vi(na).Limitind la Austria analiza sa priNind cele cloud warn catcgcrii ale nobilimii, prof. Hans vontrbanski s-a referit cu preadere la impactul pe care reNolutia din 1848 I-a avert asupra pozi-lid in societate a marii aristocratii. Aceasta din urm, conform dcmonstraliei autorului, desisi-a pierdut for% pe çare o detinuse cadrul structurilor economice i politice ale iruperiuhii,a continual totusi ad exercite o influentd citusi dc pulin neglijaLild In sociçlale, pe de oparte, prin relatli de familie iar, per de allá parte, piin pezittile Mcntinule totusi In ann aidsi diplomatie. Comunicarea printului Windisch-Graetz s-a deosebit de cea a profesorului Urbansk

politico-diploniatica,

EH elt,

In

www.dacoromanica.ro

41r) Viata stiintifica 6

nu numai prin faptul c analiza a fost circumscrisd unei alte párti a imperiului ci si prinmodul de tratare a subiectului, In sensul prezentdrii, sub o mare diversitate de aspectc, anobiHmii ungare: cantitativ (1 nobil la 17 locuitori In Ungaria fatä dc 1 la 300 In Austria),economic si politic (o parte a nobilimii plaslndu-sc dupd 1848, pe o pozitie potrivnicd monar-hiei), mentalitdtii, moravuri si obiceiuri (constatIndu-se o categoricd influentä orientalist), vesti-mentatie, limba vorbitd (In 1851, germane era folositd aproape exclusiv In Buda iar In Pastaungara era vorbitd de-abia Intr-o proportic de 38 %), religie (preponderant catolicri cu excep-tia Transilvaniei).

Viata publicd si privatd, urmdritá Insä numai In cadrul und singure familii, a fricutobiectul comunidirii lntre adaplare i afirmare; casa princiard Windisclz-Graelz in secolulX fX-lea, pe care a sustinut-o prof. Hannes Stekl (Viena).

Cea de a doua zi a colocviului a fost deschisd de comunicarea sustinutrt de prof.Elisabeth Spinger (Viena) I intitulatd Observalii prlvind nobllimea de curie. Pe baza unorexempla, fundamentate pe o serie de documente inedite, au fost analizate raporturile doarfunctionale dintre marea nobilime - cu acces la curtea imperiald (- Hofadel), datoritá doarlocului acesteia In ierarhia nobiliard i relatiilor familiale - si Inaltii functionari, de diferiteorigini, lnobilati sau ridlcati In amintita ierarhic, datoritá pozitiei lor In administratie si aservicillor aduse statului (Beamtenadel). Politica de innobilare a I'm' Franz-Joseph, o Incercare,pe aceastA cale, de a salva Monarhia Habsburgicii, a constituit tema comunicdrii sustinutädc Szaboles de Vojay (Geneva). In acest context autorul, referindu-se cu precildere la Unga-ria, a analizat curentele de opinie care s-au dezvoltat In cadrul nobilimii, mai ales dupri 1848.0 parte a retmas pe pozitli legitimiste iar anti parte s-a plasat In fruntea miscárilor natio-nale. Totodatd, In Ungaria si Galitia, mica nobilime a continuat srt fie conservatoarc pc clndmarea nobilime, dovedind o mai accentuatd mobilitate si adaptabilitate pe plan cconomic,a imbrátisat noua conceptie liberald.

Nobilimea din zonele periferice ale imperiului a stat de asemenea in atentia partici-pantilor la colocviu, mai ales tn a doua zi a dezbaterilor. Astfel, In comunicarea Nobilimeapolonezd din Galilia (1815-1914), prof. Jean-Baptiste Neveau (Strasbourg) a analizat cuprectidere mentalitatea sleahtei, conservatoare si nationalistd. In aceastri categorie de cornu-nicilri s-a Inscris l cea a lui Serban FlAdulescu-Zoner, cu privire la Familla baronului Eudoxiude Hurmuzaki din Bucovina, in secolul al XIX-lea. Conform celor demonstrate de autor, nobi-limea romnd din Bucovina - respectiv urmasii vechilor familli boieresti din zond care, duptlanexarea acesteia de cdtre imperiul habsburgic (1775), fuseserd indigenati in ierarhia nobili-nun austriece - constituie un caz aparte datoritä mentinerii unor raporturi patrimonialefamiliale in Moldova. Cel mai concludent exemplu asupra consecintelor acestei stári de fapt1-a constituit familia Hurmuzaki, prezentä atlt In Bucovina clt si In Moldova. Dui:id o scurtiincursiune In istoria acestei familii, pornind de la prima ei atestare documcntard, autoruls-a referit la rolul avut de Hurmuziikesti In viata politicd si culturald a Bucovinei, Moldovei

Transilvaniei, In 1848 si decennia urmiltoare. Principala pondere a anallzei - pe fondulrealitätilor demografice, lingvistice i situatiei socio-politice din Bucovina -a constituit-oactivitatea fratilor Eudoxiu, George si Alexandru. Din acceasi categorie de comunicdri, avindca obiect nobilimea din zonate periferice ale imperiultti habsburgic, a f dent parte i cea aChristine! Adriaenssen (Viena): Ecoul ideologiei nobllimii maghiare in scrierile unui transllvd-nean prin adopfle: Auguste de Gérande. 0 mdriurte francezd asupra evenimentelor din 1848149.Dupil o scurtd prezentare a vietii autorului (stabilit In Transilvania prin cdsátoria sa cu EmmaTeleki) si ale cdrui Insemndri au fdcut obiectul amintitei comunicári, Christine Adriaessens-a referit, In prima parte a interventiei sale, la lucrdrile lui Auguste de Gérande. Sub influ-enta Ideologiei nobilimii liberale el a fost totodatd un adept al unei apropieri austro-ungare,pe care o considera drept singurul mijloc de combaterc a panslavismului si, din aceleasimotive, a pledat In favoarea unei confederatii danubiene care ar fi urmat sa cuprindd siPrincipatele Române. Printr-o asemenea prismä a fost prezentatä de Auguste de Géranderevolutia din 1848-1849, fächid abstractie, In ultima instantd, de numeroase evenirnentedin Transilvania, de revolutia românilor ardeleni, de träsiturile specifice ale acestda si decunoscuta atitudine nationalist-exclusivistd a nobilimii liberale din Ungaria fatá de români.Christine Adriaenssen s-a limitat sil prezinte Insemnririle ainintitului scriitor fdrá a le com-para cu realitátile existente atunci In Transilvania, pentru a trage concluzii corespunzátoare.

Croatia a stat, la rIndul ei, In atentia participantilor la colocviu, datorita comunicáriiNobilimea militard sud-slavd; reirospectivd isloricd l reflexic literard, pe care a sustinut-oprof. Zoran Konstantinovic (Innsbruck). Autorul nu s-a referit Insd numai la categoria nobi-lilor de origine croatd, proveniti din armatä, respectiv a ofiterilor lnobilati, a cäror mentalitateera dominatd de fidelitatea lor fatä de coroand". El si-a extins analiza i asupra optiunilornobilimii croatc, In ansamblu, fatd de mult discutata problemd privind structura imperiului,ce preocupa cercurile politice dupd 1848. Pe chid aristocratia autohtonä, integratä in ierarhia

al

lt

www.dacoromanica.ro

7 Viata stiintifica 4:11

nobilimii habsburgice, a fost adepta unei Croatii mari in cadrul Monarhiei, cea de emigratiea militat pentru o uniune cu Ungaria.

Mai multe comunicári au fost consacrate modului In care viata i mentalitatea nobili-mii s-au reflectat in literatura epocii sau In cea din perioada urmiltoare dezagregarii monarhieihabsburgice. O primä comunicare din aceastil categorie a fost cea a Emiliei Fiandra (Nea-pole), consacraté modului in care renumitul poet si pictor Adalbert Schifter a cunoscut, inteles

redat viata nobilimii (Supugi inimii. Lumca nobiliard $i comunitalea (in-incased la Ada lber`tSchifter ). O find analizé a unor laturi ale mentalitlitii nobilirnii militare a fécut obiectul,comunicrii Falsa frivolitate a fiinfei sau aristocrafia in proba viefii milifare $i a rézboiululin care autoarea, profesoara Jeanine Charue (Dijon), si-a ales ca obiect al studiului Ilonaparsonaje: Karl Joseph von Trotta, eroul principal al romanului Radetzkymarsch" de JosephRoth, si contele Karl Briihl din comedia Der Schwierige" a dramaturgului Hugo von Hof-mannsthal. In acelasi scop, rcspectiv al disecérii mcntalitál,ii nobiliare, prof. Jean Charue(Dijon) s-a oprit in comunicarea sa, intitulaté Contesa si ofiferul, asupra operei literare a luiFerdinand von Saar si a Mariei von Ebner Eschenbach. Un oaracter mai aparte l-a avut,datoritä temei alesc, comunicarea profcsorului André Reszler (Geneva), intitulaté MiklosBanffg $i vi ziunea sa asupra arislocrafici ungare. Autorul s-a referit la trilogia Erdélyi tör-tenet" (1904-1914), scrisé de amintitul orn politic maghiar, dupd retragerea sa din viatapublicé (1930) si stabilirea sa pe un vechi domcniu al familiei, in Transilvania: un romancu cheie - conform aprecierii autorului amintitei comunicéri - eroul principal fiind chiarcontele Miklos Banff y. Potrivit celor sustinutc de prof. A. Reszler (fard sé fi fécut cea maimicé referire la istoria Transilvaniei), nobilimea ungaré ar fi refuzat sé so recunoascé liiroman, deoarece acesta a constituit de fapt un aspru rechizitoriu f "dent de autor clasei socialedin care el Insusi fiicea parte. Cursul istoriei ungare, dupé Ausgleich $1, mai ales, in timpulcrizei monarhiei biccfale, s-ar fi datorat potrivit tezei contelui Banffy - in primul rinddecäderii nobilimii maghiare (generatia de la inceputul secolidui al XX-lea ar fi fost infe-rioará celei precedente) cad Ungaria, conform pärerii sale, a lost o tail a aristocratiei.

Toate comunicArile au fost urmate de discutii. Printre cei care au lust cuvintul afost si S. Rédulescu-Zoner (Bucuresti) care, referindu-se cu precädere la comumicarea CristineiAdriaensscn a reliefat limitele conceptiei nobilimil si a burgheziel liberale ungare, In 1848,fatá de miscarea de emancipare a românilor din Transilvania eft si fall de actiunea lui NicolaeBillcescu pentru conciliere nationalé cu scopul unirii fortelor revolutionare si a combateriitotodaté a panslavismului, ce nu constituia decit o formé de extindere a influentei Rusieiautocratice in zoné.

Pe marginea comunicérilor suslinute si a discutiilor purtate, a Mal cuvintul in inche-iere, profesorul Bernard Michel (Paris). Acesta a sustinut, printre altele, cé marea nobilimea constituit, in cadrul Monarhiei Habsburgice, mai mult decit o clash' socialé i aflame osocietate" supranationalä, cu delimitéri precise, cu o psihologie i mentalitate proprie, fideli-tatea faté de coroanä" fiMd o caracteristica esential. Acceasi trésátrul specificil a consti-tuit i un atribut al nobilirnii militare. In continuare, prof. B..Michel s-a referit la procesulinvolutiv al nobilimii, in contextul prefaccrilor economice specifice cpocii, subliniind totodatá.

adaptabilitatea la noile conditii a unci parti a amintitei clasc sociale (investitii In proprie-täti imobiliare la orase, participarea la consilii de administratie a unor societéti pe acti-uni, etc.). In viata politicé influenta marii nobilimi s-a redus cbrisiderabil odaté cu lérgireadreptului la vot, mentinindu-se Insé In domeniul diplomatiei. In continuare, prof. BernardMichel a reluat i confirmat ideile desprhise din comunicérile referitoare la nobilimea din par-tile periferice ale imperiului (Galitia, Bucovina, Croatia). 0 alté concluzie a lost cea refei-toare la marea pondere pe care a avut-o nobilimea ungaré In continutul cbmunicérilor expusesi a discutiilor purtate, ceea ce s-a datorat - ne pernlitem sé adéuglm - pe de o parte,raporturilor speciale (mai ales familiale) dintre nobilii de nationalitate germané l ceimaighiari, iar, pe de alté parte, preocupárilor unei bune pérti ale participantilor la colocvi ui

.erbati Rdclulescu-Zoner

COLOCVIUL MATIA CORVIN SI EUROPA CENTRALÁ1458-1490" , BUDAPESTA, 15-18 OCTOMBRIE 1990

In perioada 15-18 Octombrie 1990 la Budapesta a avut loc colocviul Mallet CorVitifi Europa centrald, 1458-1490", dedicat comemorérii a 500 de ani de la trecerea in nefilritéa marelui rege.

il

-

ri

www.dacoromanica.ro


De la Inceput trebuic relevata buna organizare a Intregii manifestari, programul minu-tios gindit si ospilalitatea gazdelor.

La colodsiu au participat reprezentanti din Romania, Germania, Austria, CehiaSloVacia i, binelnteles, din tam gazd. Tinem s remarcm prezenta numeroasa a istoricilorrotnâni i contributia lor stiintifica remareabila.

Programul Intl Midi a cuprins: comunicari, dezbateri tiinifice, In scopul alcaluirii unuiDictionar Enciclopedic al Europei central-rdsdritene (cuprinzind aria civilizatiei catolice dinEstonia pina in Slovacia), lrittlniri cu personalitäti ale vietti stiintifice i politice din Ungaria,precum i vizitarea unor vechi centre politice i culturale. In cele trei zile ale colocviuluicommiicrile prezentate au Infatisat, pe larg, toata gama problernelor de politica externa,economica, sociala si culturala a epocii lui Matia, incadrat in contextul european al Renaste-

Scria comunicarilor de mare interes stihitific a fost descbisa de Erik Fügedi cu osuccinta, dar cuprinzatoare trecere in revista a vigii i personalitatii marelui rege (ManiasCorvinus: Persönlichkell und Lebenslauf ). Traditia populara despre Matia cel Drept" a fostprezentata de dl. Zsigmond Pál Pach (Zum Problem der Volkstradition iiber Matthias den Ge-rechten - die ungarische Agrarverfassung zur Zeit Matthias' und am Vorabend von 1.514),In care autorul propus s analizcze evolutia situatiei taranimii din Ungaria, pina In 1514,lulnd In consideratie situatia economicii a taranimii dependente, liber, pin la sfirsitul secolu-lui XV, sk-si comercializeze surplusul de produse pc piata, precum i agravarea iobagiei dupa151 4.

Imaginea lui Matia, vehiculatä de izvoarele i istoriografia româneasca, a fost evocatade prof. univ. Camil Muresean In comunicarea Das Bild des 'Wigs Matthias in der rumii-:nischen Geschttsschreibung. Informatii privind lupta de la Baia sau relatiile regelui cu VladTePe5 apar In variantele Cronicii serise la curtea lui Stefan cel Mare si In Povestirile despreDracula, iar de originea roman si politica fata de românii din Transilvania, de lupta anti-otoman i eforturile de centralizare a statului s-a ocupat istoricii Gh. Sincai, loan Rusu

Nicolae Iorga. Comunicarea lui Jaroslav Boubin, Ein Modellvergleich des Nationalkönigtums:Podebrad, Matthias, Knut, a dezbatut situatia politicä similara ce a facut ca in centrul Euro-pei l In Peninsula Scandinava sd se petreac un fenomen similar, alegerea unui rege natio-nal", In conditiile absentei unei continuitati dinastice si ale existentei regimului politic almonarhiei starilorm dominat de virfurile nobilimii.

0 alta sectiune a colocviului a fost dedicata 1poliücii externe duse de Matia, conflic-telor militare pc frontul din centrul Europei sau de la Dunäre. Comunicarea deosebit deinteresanta prezentata de dr. Heinz Angermaier (Wirkung der ungarischen Politik auf das Reichund Europa in den Jahren 148 5- 1487) a abordat problema pusa in discutie In ultimul deceniude Karl Nehring, anume: Matia a vizat sau nu coroana imperial, Intrebare la care, cut unsecol In urma, Wilmos Fraknoi raspunsese afirmativ. Cu o bogata argumentatie, autorulcomunicarii a demonstrat ca Matia nu a dorit sá ocupe tronul Sfintului Imperiu german, ci,In conformitate cu spiritul Renasterii, sa constituie un organism statal nou, un imperiu ungar",care sa raspuncla intereselor politice nationale. Tocmai pentru modernitatea" visului sauMatia a qua, conchlde autorul.

Actiunea regelui Ungariei la Dunarea de Jos a fost dezbatuta Intr-o suila de comuni-earl, Cca prezentatä de dl. dr. Serban Papacostea (Mathias Corvin el la Moldavie d'Estiennele Grand: de l'antagonisme d la coopération ). a analizat evolutia situatiei politice de la conflic-tul militar de la Baia (1467) la tratatul de alianta cu Ungaria (1475), situatie evaluata inraport cu relatiile lui Stefan cel Mare cu Polonia i cu declansarea zelei de-a II-a etape aconflictului antiotoman condus de regele Ungariei.

Pe aceeasi linie a actiunilor militare Intreprinse de Matia Corvin, dr. Gyula Rászá aabordat strategia militará i liniile prioritare urmarite de rege In asigurarea securitálii gra-nitelor (Matthias Corvinus, der Stratege). Comunicarea Le traité de paix de 1468 entre laHongrie et rEmpire Ottoman. Les implications politiques pour le Centre et le Sud-Est de l'Eu-rope (de lleana Cazan) propus sa aduca argumente In favoarea ideii existentei unei paciIn 1468, pace de a carei existent:a s-au Indoit multi istorici. Deosebit de interesantä a fost,In cadrul aceleiasi tematici (a relatitlor cu Imperiul otoman), interventia d-lui Milos Hováry(Das begherte Ziel: die Osmanen dber Kronstadt, 1484), In care, pornindu-se de la documentele

otomane recent puse In circulatie, se demonstreaza preocuparea constanta a turcilor de aataca ocupa Brasovul, preocupare ce apare de la sfirsitul secolului XIV pina la 1484,moment In care importantul punct comercial cc lega centrul Europel de Marea NeagraAsia 'Area din nou amenintat. Confruntarile militare intre Ungaria i Imperiul otoman aufost succint prezentate i ti comunicarealui loan Hategan Matthias Corvinus und die Tiirken,accentul cazInd In acest caz pe activitatea cunoscutului comandant de osti Pavel Chinezul.

rii.

si-a

l

si

i

si-a

si

si

www.dacoromanica.ro

Viata stiintifica 433

Sectiunea dedicata dezvoltarii eulturli In epoca lui Matta Corvin a prezentat aspecteimportante cum ar fi: raporturile lui Matia cu arhiepiscopul de Salzburg (Peter MichaelLipburger, Matthias Corvinus und die Sal zburger Er zbischöfe ); relaiile culturale Intre Boemia

Ungaria i implicatiile patrunderii husitismului In Ungaria (prof. Prazak de la Universtateadin Brno); ceremonia Inmormintarii regclui Ungariei In contextul european (Aron Petneki,Exequiae Regis. Begräbniszeremonie König Matthias' in europäischem Hintergrund). Deosebitde interesanta, ca implicaii pentru Intreaga evolutie a situatiei romänilor transilvaneni Insecolul XV si urmtoarele, a fost comunicarca d-lui Adrian Andrei Rusu - Sur les consequencesdu Concile de Florence en Trans ylvanie aux temps de roi Mathias Corvin. Ideca de baza aautorului a fost aceea a existentei unei prime Incercari de unire biscriceasca, In secolul XV,ce adus o ameliorare a situatiei românilor ortodoxi din Transilvania. De asemenea AndreiRusu a luat In discutie i problema resedintel episcopului unit", Macarie, aflata probabilla mindstirea Feleac.

Cea de-a trcia zi a fost dedicata exclusiv probkmelor de istorie economicá. Cunoscutulom de stiinta Andras Kubinyi prezentat comunicarea Miinzreform rind materielle Kulturzur Zeit von Matthias Corvinus, comunicare din a carei concluzie s-a desprins Incercarea destabilizare i crestere a cursului monedei maghiare de aur, reevaluatä in raport cu guldenuleuropean, in timpul domniei lui Matia. Asupra dezvoltdrii oraselor Iii secolul XV s-au opritcomunicarile lui Richard Mar:dna (Mattthis Corvinus und die slovakischen Städte ) GyörgySzékely (Die Hauptstädte von Matthias Corvinus: Oren, Brünn, Breslau, Wien) 0 céa aKatalinci Szende (... Eigentilmlichkeiten und Unterschiede der materiallen Kultur der Inwohnerzweiter königlichen Freistädter - Ödemburg und Pressburg, 14 50- 149 0). Concluzille generateau fost urmatoarcle: orasele au fost principala sursh de venituri Si principalul sprijin al regali-tatii, dar autoritatea centralä nu a dus o politica speciala de protejare a centrelor urbane;in timpul lui Matia principalele orase, dintre care unele vor deveni resedinte regale, aveaula baza elementul etnic german majoritar, inclusiv in Buda (Ofen); prezenta regelui In celepatru orase-capitala a irnpulsionat dezvoltarea economica si culturala a acestora. Reconsti-tuirea structurilor Sociale, a averii mobile si imohile a locuitorilor unlit ores al epoci afost facuta, pe baza testamentelor, de catre K Szend.

Istorla Transilvaniei In epoca lut Matta Corvin a fost prezentata In comunicarileurmatoare: Aspekte der Beziehungen zwischen den Rumäneri und der Zentralmacht in der ZeitMatthias Corvinus (Ioan Dragan); Broils et priviléges reconhus aux Roumains de Trans glva-nie á l'époque de Matthias Corvin (Joan Aurel Pop); Circulation monetaire en Transylvanie

repoque de Mathias Corvin (Ferenc Pap); Die Bevölkerungszahl auf dem Gebiet Sachsenlandesin Siebenbürgen zur Zeit des Todes Matthias Corvinus (Istvan Draskoczy). Primele trei cornu-nicari au adus In discutie aspecte deosebit de importante nu numai pentru epoca mareluirege ci i pentru evolutia istoriei Transilvaniei si a ronranilor, In ansamblu. trei cunoscuttcercetatori de la Cluj au Infatisat o bogata documentatie, In parte ineditd, izvoare sau rezul-tate ale sapaturilor arheologice, care au pus In lumina probleme ale vietii sociale si aleculturli materiale din Transilvania secolului XV. Comunicarile domnilor loan Dritgan si loanAurel Pop au demonstrat existenta unei nobilimi rornâne, ridieate lii numar mare In vremealui Iancu de Hunedoara, nobilime care si-a merrtinut existenta i In epoca lui Matia, fiindangrenata In viata militara, ca principala fortil de aparare a lintel Dunarii (In comitatele

Caras, Hunedoara). Privilegiile date romenilor. conchide I. A. Pop, nu se datoreazaexclusiv etniei, ci, In mare mäsura, politicii realiste duse de Matia, care le-a recompensatmeritele militare, In lupta antiotomana distingindu-se tocmai acei nobiles valachi".

Aspectele de cultura materiald au fost relevate de Ferenc Pap, care a Intreprins odetaliata prezentare a principalelor tipuri monetare ce se Intilnesc In secolul XV In Transit-yenta, ajungind la concluzia predominantei unor anumite emisiuni care circulau cu predilectieIn Europa Centrala $ i de S-E, ceea ce denota o unitate a circuitului comercial In zona, unanume tip de moned medievala", valabila din 'Virile Române pint( In Polonia, UngariaBoemia.

In sfIrsit, István Draskoczy a supus atentiei auditoriului un studiu de demografie isto-rica, prezentlnd situatia oraselor sasesti din Transilvania, in lumina recensamintelor din pe-rioada premergatoare i imediat urmatoare mortii lui Matia (conscriptiile din anii 1480, 1488,1494), analizind cu precadere raportul dintre numarul sasilor i eel al strainilor" - hospites -asezati in perimetrul principalelor orase (Brasov, Sibiu, Medias, Bistrita).

Intreaga manifestare a fost, dupl. cum s-a vazut din cele prezentatc mai sus, o reusita colaborarit stiintifice si a schimbului cultural in zona Europei central-rasdritene, pentrui sta-bilirea unor jaloane viitoare de contacte intre istorici.

Ileana Ceizan

d

d

si

a

Cei

Timis,

it

www.dacoromanica.ro


C EL DE-AL XI-LEA CONGRES DE ISTORIE TITECI

Tare 5 si 10 septembrie 1990 s-au desfdsurat, la Ankara, luerdrile celui de al XI-leacongres dc istorie turcd, organizat de Societatca de istorie tured si Societatea Atattirk de

irnb i istorie, sub Mahn] patronaj al excelentei sale, dl. Türgut Ozal, presedinteleTurcia. Creatd in 1932 de Mustafa Kemal Atatürk, primul presedinte al republi-

cii, Societatea de istorie Lured promovat de la inceputurile ei, o directie noud In cercetareaistoriel nationale cu participarea nu numai a sayantilor turci ci si cu contributia celor dinlumea intreagd iIi cadrul unor reuniuni Internationale organizate periodic fie la Ankara, fiela Istanbul. Actualul congres s-a remarcat printr-o amploare fiird precedent din punctul devedere al tematicii, comunicdrilor ci si al nurndrului participantilor, aproape 375.

I,ucrttrile acestuia s-au desliisurat in salpanele hotelului Hilton din Ankara. Inaintede inceperea lucriirilor Congresului, participablii au tizitat, in dirnineala zilei de 5 septem-brie, Mausoleul lui Mustafa Kemal Atatürk, pride au depus o coroand de flori in memoriaprimului presedinte al Republicii Turcia, ca un omagiu pentru contributia sa la rnoderniza-rea pcietátii turce din perioada interbelicd.

Ceremonia inaugurald a congresului a avut loc In ditnineata aceleiasi zile, in salaKaNalclidere, in prezenta excelentii sale dl. airgut Ozal, presedintele Republicii Turcia, aunor Incite personalitati politice si culturale si a turcologilor din aproape toate continenteleluniii; din Europa (URSS, Germania, Belgia, Jugoslavia, Italia, Romania, Polonia, Ungaria,Mama Britanie, Albania, Olanda, Bulgaria, Franta, Elvotia, Grecia, Austria, Cehoslovacia,Spanla), din Asia (Irak, Uniunea emiratelor arabe, China, Pakistan, Japonia, Taivan, Israel,Arabia sauditd, Iran), din Africa (Algeria, Egipt), din America (SUA, Canada).

Dupd intonarea iinnului national al Republicii Turcia a luat cuvintul prof. dr. YasarYticel, presedintele Societätii de istorie -lured, care a relevat mai intii participarea ampliila congres a turcologilor din lumea intreagd, apoi interesanta tematica a comunicdrilor inclusein sase sectii. De asemenea vorbitorul a reamintit auditoriului noua directie pe care au luat-ostudiile de turcologie in ultima jumdtate de secol ca urmare a sprijinului acordat de MustafaK.emal Atatürk, a cdrui conceptie sta de atunci la baza investigatiilor in acest domeniu decercetare isoric. In continuare, Suat Ilhan, presedintele Consiliulni suprem al SocietAiiAtattirk pentru culturd, limbd i istorie a fAcut o incursiune In istoria Turciei din epoca lanzi-matului) prezentind nu numai dezvoltarea soclal-economica si politica dar mai eu seamdculturalitiintifica a tdrii sale. In acest sens s-a relevat faptul eä acum, savantii turci iidesfilsoard activitatea in circa 350 de universitdti, faculati, academii unde au contribuif,prin rpzultatele remarcabile ale muncii lor, la dezvoltarea Turciei pe drurnul progresului

Aceste cercethri pornesc de la indrurndrile lui Mustafa Kemal Atatiirk, care aafirmat, in mod indreptdtit cil a scrie istoria este tot atit de important ca si de a o filari

nonditia ca eel care a seris istoria sd ramind credincios fauritorilor ei, dcoarece in cazcontrar adevdrul invariabil capdtá un contiuut, care cleruteazá omenirea". In Incheiere avorbit excelenta sa, Türgut özal, presedintele Republicii Turcia, care a sahitat prezenta lacongres a savaritilor turci i sträini, relevind roiul lucrrilor congresului in dezvoltarea ulte-rioara a cercetrii lstoriei Turciei si in consolidarea colabordrii internationale in Intreaga eel ce-tare istoricd.

Ceremonia inaugurdrii lucrarilor congresului s-a inchciat cu un concert oferit e Corulpolifonio de stat ,al Ministerului Culturii, care a interpretat, sub bagheta dirijorului WalterStranss, corurl de Giovanni Gastoldi, O. Gibbons, Th. Morley, M. K. Akeses, F. Ttizün,C. Akin, M. Sun, S. Egög.

Îi dupd amiaza aceleiasi zile ca i in .zilele urmatoare, participantii la congres au pre-zentat comuniciirile bor in cadrul mai multor sectii dupd cum urmeazd: I. Istorta vechea Turciei civilizajiile sale; II. Istoria Asiei centrale force; III. lstoria medievald a turcilor$i a Turciei; IV. Isloria otomand, cu trei subsectii: A. Istoria otomand In secolele XV - XVII,B. Istorta otomand In secolele XVIII - XX, C. Minorildille din Imperjul otoman; V. IstoriaRepublicit Turcia; VI. Istanbul metropola (omit (din punct de vedere politic, cultural, social-economic). Astfel toate comunicdrile sustinute in acest cadru au indeplinit menirea congresu-lui de a asigura o integrare mai build a istoriei turcilor si a Turciei in cadrul istoriei univer-sale. De fapt, sectiile celui de al XI-lea Congres de istorie turat au oferit posibilitatea rezol-várli unor probleme, care trebuiau dezbatute in cadrul acestei reuniuni internationale: cunsa--terea trecutului de pe teritoriul actual al Turciei, formatiunile statale ale turcilor in istorie,miscarea de eliberare a poporului turc din anii 1919-1923.

Insemndtatea acordatá descoperirii unor izvoare necunoscute ineS explicd i faptul cds-a renuntat de cdtre organizatori, in mod firesc i necesar, la impunerea visor teme-cadru,

canard,Republicii

a

en

j

sicivilizatiel.

www.dacoromanica.ro

11 Viata stiintificd 435

susceptibile de a duce la un nivel de generalizare prea mare, de eliminare a particularisme-lor definitorii pentru istoria turcilor si a Turciei si de a repeta pind la saturatie o serie delocuri comune. Respectul fa tá de adevdrul istoric, izvorit din necesitatea cunoasterii sale,i-a obligat pc participantii la congres sä recurgä la o metodd riguros stiintifick care s-a carac-terizat printr-o analizd completä dusd pind la sleirea izvorului descoperit ca i prin celledde text.

Istoria veche a Turciei si a civilizajiilor sale a suscitat, In mod firesc, un interes deosebit,dovadä cele 82 de comunicAri, care au Imbrdtisat, din punct de vedere tematic cronologic,aspecte dintre cele mai variate : de la o incursiune in pleistocen (Gtiven Arsebük), la fazeleneoliticului aceramic de la Asikli Hoytik (Ufuk Esin), la problemele cronologiei din Anatoliaapuseand in mileniul 2 inainte de Christos (Machteld J. Mel link) si pin la soarta oroululAmorium (Hisarköy, Emirdag) In epoca romand i postromand (Richard Martin Harrison).

Dacä civi1izaia sumeriand a fost prezentatä din punctul de vedere al influentei saleindepärtate asupra epocii noastre (Muazzez Ilmiye gg), In schimb cea asiriand a putut fi cu-noscut nu numai prin prisma dezvoltdrii istoriei politice a Anatoliei consemnatä In tAblitelede la Kultepe II (Höseyin Sever - Salih Coen), a comertului practicat de coloniile comer-ciale asiriene (Cahit Giinbattl, Tahsin elzgiiç) ci i prin prisma toponimiei si a vestigiilor pdstratein necropolele de la Girnavaz (Sabahattin Bayram, Hayat Erkanal).

Dupa cum era si de asteptat, s-au remarcat acele comunicäri, care au stdruit asupraunor aspecte necunoscute ale civilizatiei hitite. Ele privesc deopotrivä plurilingvismul citorvatexte descoperite la Bogazköy (Hattulah) (H. Otten), cercetärile noi referitoare la aceastdcapitald a statului hitit (J. Peter, J. Neve), la distrugerea sa (Gerd Steiner), aspecte ale isto-riei (Belkis Dinçol, Horst Klengel) i religiei hitite (Veli Sevin).

Au fost comunicate, totodatk rezultatele cercetärii istoriei i civilizaiei statului Urartupe baza unor sdpaturi noi (Altan Cilingiroglu). Rezultatele amintite au avut In vedere regiuneade vest a acestei formatiuni politice (Recep YIldirlm), monumentele sale (M. Taner Tarhan),barajele i canalele construite In epoca amintitä in Anatolia de Est (Oktay Belli), lácasurilede cult din stincä (Fahri lk). Färd indoialä cá epoca hornericd s-a bucurat de atentia cuvenitildatoritil nu numai prezentdrii ample a sdpäturilor din Tracia, de la Enez (Ainos) (Afif Erzen)ci mai ales observatiilor de ordin metodologic aduse unei teme atit de cunoscute cum estecea a rázboiului troian (Peter Frei). Interesul cercetätorilor a fost stirnit, In egald másurdde problemele ridicate de situatia demograficd. a Asiei mici In antichitate in sec. V-IVInainte de Christos (Pierre Salmon) de culturd i politica in oroul cilian Tarsos In epo-ca elenisticä (Paolo Desideri) sau de arhitectura unor temple elenistice din Caria de nord(Yusuf Boysal), dupd cum nici antichitatea romanä nu a fost trecutä cu vederea. Este vorbade prezentarea sdpäturilor din perioada romand tirzie de la Armorium, actualul Hisarköy sauEmirdag (Richard Martin Morrison) sau de Incercarea de a deslusi originea locuitorilor, careau dat numele de Isauria unei provincii romane (Keith Hopwood).

Cele 12 comunicári sustinute in cadrul celei de a doua sectii au pus in discutie aspectenoi, deosebit de interesante, ale istoriei Asia centrale turce in lumina unor izvoare putinsau deloc cunoscute. Numdrul relativ redus de izvoare publicate ping acum explick In modfiresc, locul pe care aceastd problemd l-a ocupat In tematica i In discutiile duse pe margineacomunicdrilor prezentate. A fost relevatil, pe rind, importanta informatillor privind geografia

istoria socialä a Asiei centrale, informatii existente in Insemnárile de cálätorie redactateOld In secolul al XIII-lea (Ozkan Izgi), insemnätatea izvoarelor turcesti In cercetarea istorieiTurkestanului i Azerbaidjanului (Mehmet Saray), posibilitätile noi de studiere a epitafelordin cimitirele apartinind turcilor nurniti Gök Türk (Dimitri Vasiliev). Deosebit de intere-santä s-a dovedit a fi cercetarea, care a relevat existent.% si Insemnátatea istoria a cuvin-telor turcesti In lucrarea anonima Istoria secretä (Gizli Tarihi)" scrisä In vremea banuluiOgoday (Mehmet Necati Ablay).

Totodatd, aspectele religioase i filosofice ale istoriei Asiei centrale turce s-au bucurat deatentia cuvenitd, hind prezentate pe rind legAturile samanismului cu viata religioasá a vechi-lor turd (Mehmet Aydin), gindirea islamicd in vremea dinastiei Karahan, adicd in epocarecentei convertiri a turcilor la Islam (Huseyin A. Dukuki), semnificatia folosirii conceptelorde timp In titulatura kaganilor uiguri (Harun Giingör) precum i apropierea posibild intreBilge Kagan, mentionat In inscriptiile de la Orhon l Filozoful Arhont din Republica lui Platon(Möbahat Tiirker-Kilyel). Au fost fäcute precizári noi interesante In ce privote iormareadinastiei Karahan (Samet Dugayli) precum i In legáturd cu potentialul fiscal al oraselordin Anatolia rásáriteand In epoca statului Ilhanid In secolele 13-14 (Abdulkadir Yuvali).

Insemnätatea rolul elementului turc In structura demografick la viata politick reli-gioasá i culturald a Anatoliei reprezintá de fapt ideea fundamentald de la care au pornitcele 18 comunicdri prezentate In sectia a III-a intitulatd: Istoria medievalä a turcilora Turciei. Arbeologia i epigrafia au oferit perspectiva necesarä intelegerli corecte a stabili-

ai

pi

ti

si

si

www.dacoromanica.ro

436 Viata tiinfific 12

rii turcHor islamizati In bazinul Eufratului (Muharnmet Besir Asan) si a prezentei e-lementului turc In Azerbaidjan (Sara Han Im Asurbeyli). In acest cadru cercetarea lucrriiIstoria Mbanilor redactatä In sec. VII a pusinluminä informatiik referitoare la comunitateaturch din regiunea Genge-Karaba i Sirvan In epoca anterioarä cuceririi islamice (M. Fahre-ttin K17lroglu).

Totodatä geneza poporului azeri a fost examinatä, din punct de vedere istoric (RuafA. Ilüseynov) prin prisma factorilor de ordin etnic, cultural, psihologic dupä cum si corela-rea proceselor de turcizare a Anatoliei si de arabizare a nordului Africii (Abbas Hamdani)a dovedit existenta reactiei In lant de tipul cauzä-efect, reactie, care a determinat afluxulmasiv de popula tie arabi In regiunea amintit.

Para lel cu reconstituirea marilor procese demografice, s-a ajuns k evocarea unor co-mandanti turd, care au slujit dinastia abbasidá ca Tiiziin (Ahmet Agirakca) i Bizantul secolu-lui al Xl-ka, ca Taticius (Tatikios) (Alexis G. C. Savvides). Cele douä comunicari au demon-strat rolul ekmentului turc In sustinerea si consolidarea marilor imperii, preatind intelegereaaportului selgiucid In restaurarea unitätii politice i In insullarea unei vitalitäti noi califatuluiabbasid (Al Sheikh Al Amin Moharnad). De altfel istoria selgiucidä a Anatolia a fost abor-datä nu numai din punctul de vedere al relatiflor din structura unor orase ca Sivas $ i Konya(Aymur Durukan), al organizärii statului Artuklu (Remzi Ataoglu) ci si din punctul de vedereal informatiilor privindu-i pe suveranii selgiucizi si al dependentei acestei dinastii fatä deBizant (Hossein Mirjafani, Erdogan Mercil). Relatarea cälätoriei lui Ruy Gonzales ClavijoIn regiunea Erzincan-Dogu Bayezid din 1404 (Enver Konukcu) completeazä cu informatiinoi cunostintele de ordin istoric, geografic, eknic, religios si cultural existente pinä acumdespre Anatolia din vremea Infruritärii de la Ankara dintre Byezid I Yildirim i Timur Lenk.

Aspectele eservtiale ale istoriei otomane au lost dezbätute in cele trei subsectii alesectiei a IV-a: A. Istoria otomaná in secolele XV - XVII; B: Istoria otomaná In .secoleleXVIII - XX; C: Minoritätile din Imperiul otoman.

In cadrul subsectiei IV A cele 52 de comunicäri au atras in mod deosebit atentia asu-pra izvoarelor documentare. S-a relevat astfel insemnätatea colectiilor de documente publicateIn România dupá cel de al doilea räzboi mondial pen tru istoria olomanä (Mustafa A.Mehmed), coirtinutul scrisorilor sultamilui Süleyman Legiuitorul aflate la Haus-Hof-undStaatsarchiv Wien (Abdurrahman Giizel) ca si problema documentelor redactate de autoritä-tile otomane din Ungaria i Slovacia in limbi europene (Vojtech Kop an). Totodatä trebuiesil arättim cä, In primul rind, condicile de recensämint (tahrir del teri ) au fost izvoarele celemai folosite i discutate nu numai din punctul de vedere al circumspectiei cu care trebuieprivite informatiile inregistrate in grabä de recenzori aflati sub irnpresia unor inspectii super-ficiale (Mario Grignaschi) ci si din punctul de vedere al continutului lor propriu-zis. Pe bazalor s-a pre7entat: colonimrea Traciei de vest cu elemente turcesti (Yusuf Halacoglu), dezvol-tarea satelor si oraselor din Epir, din sangeacul Yanya (Melek Delibasi) intre anii 1564-1583 ca si cea a unor orase antice Efes (Ayasuluk) si Milet (Balat) in secolele XV - XVI (FeridunEmecen) sau a orasului Erdebil intemeiat Incâ In epoca asiriana (Mehmed Mehdi Ilhan).Ultima comunicare a avut meritul de a releva, pe baza acestor recensäminte, caracterulcosmopolit si mobil al orasului Erdebil dar si o transformare demograficä sensibilà de la4 000 de locuitori la 6 000, proprie si altor orase otomane: Sivas, Konya, Sofia, Saratova.De altfel o altä categorie de condici, cea In care era inregistratä capitatia a fost folositäpentru cercetarea toponimelor turcesti din Balcani de la sfirsitul secolului al XV-lea i Inprimde decenii ale secolului al XVI-lea (M. Türker Acaroglu).

Pe de altä parte, analiza kanunnamelelor de sangeac a dovedit nu numai pástrareaprofilului fundamental al societätii românesti din Banat In timpul convietuirii cu autoritätileotomane ci mai ales influenta acesteia asupra legislatiei de tip kanun promulgatä In eialetul

imisoara In a doua jurnatate a secolului al XVI-lea (Cristina Fenesan).Unele comuniciiri au avut ca scop decantarea faptelor i realittilor istorice Inregistrate

In izvoarele literare cu caracter istoric sau in traditia oralá. Cercetarea epopeii (destan )lui Umur pasa prin prisma lucrärii celebre Kilab-i Bahriye (Cartea Märii) redactatä de PiriReis, cel care a folosit harta Arnericii Intocmitä de Cristofor Colurnb, 1-a determinat de Con-stantin Jukov sä dea o alta interpretare relatdrii expeditiei emirului de Aydin, Umur pap,la gurile Dunärii. Autorul a sustinut caracterul fictiv al expeditiei relatate In partea a douaa lucrirli lui Eriveri, Düstürname, dat fiind cil autorul a folosit detaliile reale ale raiduluilui Umur pasa impotriva catalanilor din Atena, raid inspirat de loan Cantacuzenos la Incepu-tul toamnei anului 1341 pentru a relata o alätorie imaginarä In regiunea Märii Negre.

Interesante s-au dovedit a fi: confruntarea informatiei din poemele orate slrbesti cucea existentil In izvoarele istorice turcesti pentru cunoasterea bätliei de la Kosovo din 15/28unie 1389 (Nenad Ljubinkovid) precum si informatille furnizate de memoriile (risale) intoc-

www.dacoromanica.ro

13 Viata stiintified 437

mite In a doua jurnatate a secolului al XVI-Iea de Narhci I lasan Celebi (Mikál Bayram)si In prima jurnatate a secolului al XVII-lea de Inayetullah Efendi (Kemal Gödi).Puncte de vedere noi au fost expuse nu mimai de comunicarile referitoare la aspecte aleistoriei politice otomane: contributia Rumeliei la reunificarea statului otoman (Serif Bastav),relatiile cu Genova (Enrico Basso, Giustina Ogliati) ci si de comunicarile care au staruitasupra institutillor otomane. Este vorba in primul rind de valdfutile (fundatii pionse) bite-meiate pe teritoriul Romaniei in epoca otomana: Dobrogea, Bugeac, Braila, Banat, Bihor,Turnu, Giurgiu (Tahsin Genii!), vakifurile din sangeacul Nahcivan in secolul al XVIII-lea (Hüsa-mettin M. Mehmedov), de cele intemeiate de fiul sultanului Mustafa al III-lea, BeyhanSultan (Sa di Bayram), iar In al doilea rind de institutia divanului imperial din epoca delirai-tea de domniile lui Murad I si Mehmed al II-lea (Koichiro Koyama). In fine, trebuie se"mentionam cercetarile referitoare la ideologia oficiala otomanä Zn secolul al XVI-lea (AhmetYasar Ocak) Intemeiata pe ortodoxia islamica, In functie de cauze particulare de ordin social,religios i mistic precum i cele care privesc apararea ideologiei burgheze din Azerbaidjanla sfirsitul secolului al XIX-lea In secolul XX (Dilara Bagir KIzi Seyitzade).

In cadrul subsegiei IV B au fost prezentate 40 de comunicari, care s-au referit launele aspecte ale situatiei demografice, sociale si economice ale Imperiului otoman de lasfIrsitul secolului al XVII-lea $ i din secolul al XVIII-lea: sclavi turci i europeni In Mediteranaoccidentala In secolul 17-19 (Mu zaffer Sheikh Kadir), emigrarea populatiei din pasalicul Bosnaln a doua jumatate a secolului al 18-lea (Yusuf Gülderen), problemele comerciale ale colonieiengleze de la Izmir la sfIrsitul secolului al 17-lea (Necmi Olker), prgul cerealelor la BursaIntre 1775-1840 (Mustafa Oztürk), situatia breslelor din orasul Elbasan (Eleni Duka) sausituatia breslelor otomane In epoca revolutiei industriale (Inkilap Alybeyov). In mod firesc,tema principalä dezbatuta a fos t Tanzimatul cu problemele pe care le-a implicat din punctde vedere: economic - dezvoltarea agriculturii i situatia locuitorilor satelor (Petr Moiseyev),dezvoltarea oieritului In Bulgaria (Slavka Draganova), politica romaneasca 1 otomand privinddezvoltarea vigil economice la Dunarea de Jos (Anca

- social: stradaniile i pregatirea de drept pentru suprimarea robiei In Imperiul otoman(Gülnihal Bozkurt).

- religios: faptele care au transformat religia In vremea Tanzimatului (Ilber Ortayll)- cultural: Tanzimatul reflectat in ziarele grecesti din Istanbul (Marina Collins),

notiunile i denumirile apusene intrate in limba primelor ziare (1828-1867) (Orhan Kologlu),personalitatea Fatmei Aliye Haulm (Carter Findley), Tanzimatul i istoria culturalii a Serbiei(Milena Vitkovi-Ziki).

Trebuie subliniat totodata faptul ca dezvoltarea economica din Imperiul otoman inultima perioadil a existentei sale s-a bucurat de atentia cuvenita fiind puse In discutie urma-toarele aspecte: economia vilaietului Cosovo (Milovan Sekuli), studiile intreprinse pentruImbunatatirea conditiilor din agricultura (Biinyamin Duran), rensufletirea comertului depe Dunare de catre Midhat pasa, valiu de Tuna (Ali Ihsan Gençer) sau Incercarea Japonieide all relnnoi capitulatiile cu prilejul stabilirii relatiilor diplomatice (Ali Engin Oba). Deosebitde Interesante s-au dovedit a fi prezentarea documentelor referitoare la Suaylp pasa, personali-tate aflata In legatura cu Liga de la Prizren (Nimetullah Hafiz), a Insemnarilor de calátorieale lui K'ang Yu-Wei, exilat chinez privind epoca junilor turci, care a trecut prin Romania(Chi-Huei Huang) sau a Intemeierii aviatiei militare turce In vremea celei de a doua monarhiiconstitutionale (Refat Ucarol).

Subsectia IV C a oferit cadrul necesar discutrii problemelor minoritátilor nationaledin Imperiul otoman. O serie de lucrári s-au referit atit la comunitátile religioase: biserica,fenomen al administratiei otomane (Zdenka Vesela), investiture patriarhului ecumenic dupa1453 (Paraskevas Konortas), relatiile arhiepiscopiei de Ohrida cu Imperiul otoman (AlexandttiMatkovski) cit si la situatia minoritatilor: arabá (Mohammed A. Borg, Nesimi Yaztcl), evre-iasca (Refet, Yinanç, Aryeh Smuelevitz, Standford J. Shaw) si armeana. Importanta pro-blemei armenilor din Imperiul otoman a fost relevata si de faptul ca un numar de 16 comu-nicári dintr-un total de 36 i-au dezbatut aspecte dintre cele mai variate: aparitia chestiuniiarmene (Mehmet Saray), problema armeana din punctul de vedere al dreptului international(Hamza Eroglu), fundamentarea documentara a ideilor armene (Sinasi Orel), prezenta ar-meana In Azerbaidjan (Feride Mehmetova), rascoala din Urfa urzita de armeni raportullui Talat pave (Ergiinöz Akçora), armenii In relatiile Statelor Unite cu Turcla (Heath Lowry,Levon Marashlian) sau punctul de vedere al lui Atatiirk In aceasta privinta (Azmi

Nu au fost tredute cu vederea nici influenta lingvistia (Hariye Memova Söleymanova)sau culturalii turcil asupra celei bulgare i reciprocitatea sa (Nicolai Ghencev), problemagrecilor i turcilor in lumina turcologiei grecesti si a istoriografiei turce despre greci (PavlosHtzlroglu).

GhiatA).

si

www.dacoromanica.ro


Datä fiind actualitatea i Insemnätatea sa deosebitä, istoria Republicii Turcia a confe-rit sectiei a V-a, In care au fost dezbátute aspectele sale esentiale: laicizare, modernizare,räzboiul national de independentä, personalitatea i activitatea lui Mustafa Kemal Atatiirk,politica externä a Turciel, o audientá dintre eele mai largi.

Reconstituirea procesului radical de modernizare a Turciei intreprins de Atatärk aavut, asadar, vedere: confruntarea dintre conducerea Intemeiatä pe legislatia musulmaná(erial) si condticerea laicá (Neset Çagatay), comparatia Intre laicizarea din Europa apuseaná

laicizarea Intreprinsä de Atatürk Incepind cu despártirea sultanatului de califat (Resat Kay-nar), Republica In constitutia tura Wamza Eroglu), revolutia din punctul de vedere al educa-.tiei, revolutia si educatia It epoca redesteptárii In Turcia (M. Rauf Inan). Deosebit de intere-sante si tot atft de actuale s-au dovedit a fi acele comunicäri care au relevat influenta siscout inregistrat de reformele kernaliste In: Iran, (Fehmi Cihangir), Albania (Gazmend Shpuza),Bulgaria (Ibrahim Tatarll) precum i unele asemánári In constituirea Turciei moderne si aPakistanului (Hanif Fang). Aceastä imagine complexá a efectelor imediate si de perspectiváale reformelor kemaliste, care nu au ocolit nici un aspect al vietii economice, sociale, poli-tice, culturale - vezi i comunicarea despre arta tura In accst sistem (Tevfik PasaogluDadasov), relatia Intro societate i artele plastice (Ezel Kura] Shaw) -a dobindit o nouädimensiune si prin raportarea influentei exercitate de sträinätate asupra actiunii de reformäa alfabetului (Bilal N. Simsir). In mod firesc atentia a stäruit nu numai asupra punctelorde vedere asupra Azerbadjanului sovictic exprimate de Atatürk in discursul su celebrusi In declaratiile sale (Esmeralda Hasanova) ci mai ales asupra citorva aspecte ale istoriei acesteitäri: mäsurile economice adoptate de Republica Democratä Azerbaidjan (SevAr Aslanov),relatiile politice ale Azerbaidjanului cu Turcia In anii 1918-1920 (Nasib Nasibzade Logmano-glu), congresul de la Baku al popoarelor din räsärit 1-8 septembrie 1920 (Netmin Memecio-glu).

Punctele de vedere noi despre räzboiul national de independentä au privit actiunileserviciului englez de informatii (Salähi R. Sonyel), participarea fortelor din Turkestan la eli-berarea localitätii Çukurova (Çagatay Kocar), demiralay, o forttl de luptá nationald (NuriKöstüklii), rclaiile stat-armatä in Turcia i influenta lor asupra miscárilor revolutionaresi de reformä (Cihat Akcakayalloglu), revolutia culturalä si Mustafa Kemal, Atatürk In rapoar-,tele diplornatice bulgare (Stefan Velikov - Darina Vasilieva).

Totodatä, politica externä a Republicii Turcia In perioada interbelicá t de dupá celde al doilea rilzboi mondial a fost prezentatä nu numai In legAturä cu conferinta de laLausanne (Fahir Armaoglu) ci mai ales din punctul de vedere al relatiilor sale cu : RusiaSovieticil (Nilüfer Efendiyeva), cu Spania in timpul räzboiului civil din anii 1936-1939 (CarmenUriarte) dar si al legáturilor stabilite cu statele balcanice. Este vorba mai Intii de contributiaTurciei la formarea Antantei Balcanice (Milan Vanku) iar mai apoi de interferentele politice

diplomatice româno-turce din anii 1921-1925 (Constantin Iordan), de activitatea diplo-maticti desfäsuratá la Bucuresti in anii celui de al doilea rilzboi mondial de ambasadoru'Turciei, Hamdullah Suphi Tanriöver (Mehmet Ali Ekrem) si de relatiile Turciei cu Iugos-lavia Intemeiate pe filosofia de pace a lui Mustaf a Kemal Atatürk (Mustafa Kemal Karahasan).

Istoria postbelia a republicii Turcia a fost discutata prin prisma relatiilor turco-sovietice(Anvar Kaslmov), a contributiei Italiei la primirea Turciei In NATO (M. Antonia di Casola-.Fantetti), a fenornenului de emigrare in Europa apuseaná a muncitorilor turd si a influente-lor sale economice, sociale i politice asupra Turciei (Faruk Sen), a Intemeierii pactului de laBagdad (Ismail Soysal) si a cauzelor proclamärii Republicii Ciprului de Nord (Vebbi ZekiSerter).

Orasul Istanbul, metropola lumii a fost genericul sectiei a V-a, In care au fost puseIn valoare vestigiile existente in colectiile muzeelor de aici si din alte orase ale Turciei precum

descoperirile arheologice recente din epocile: romanä, elenistia i bizantinä (Sehrazat Kara-Alpay Pasinli, Erendiz Ozbayoglu, Seniz Atik, YIldiz Merivboyu). De altfel viata eco-

nomictl, socialä i culturalá de fiecare zi a capitalei Imperiului otoman a putut fi cunoscutäindeaproape prin intermediul literaturii franceze (Zeki Arikan) i spaniole (Victor MoralesLezcano) sau prin insemnärile de cälätorie ale lui Vincente Blasko Ibanez (Ertugrul Onalp).Un interes real l-au stirnit comuniarile referitoare la organizarea i administrarea cartierelordin Istanbul (Ilber Ortayli) si mai ales la influenta pe care au exercitat-o uncle reforme dinepoca Tanzimatului asupra imaginii orasului metropolä In constiinta romänilor (ConstantinSerban).

Discutiile purtate pe marginea comuniarilor au relevat importanta si valoarea lor,aducind o serie de completäri. De asemenea s-a sugerat initierea unei colectii, care sä includäjurnalele unor alätori sträini in Turcia si care ar completa In mod armonios o carentä aistoriografiei tune contemporane.

in

.si

-sigöz,

r

www.dacoromanica.ro

15 Viata stiintificä 439

edinta de Inchidere a lucrärilor congresului a avut loc In dupg amiaza zilei de 9septembrie, In sala Çankaya, sub presedentia prof. dr. Yasar Yücel, presedintele Societätiide istorie tined. Bilantul lucrärilor prezentat de domnia sa a avut un caracter pozitiv relevindfaptul cä, pe marginea comunicärilor prezentate s-au angajat discutii vii menite sä contribuienu numai la elucidarea unor probleme controversate ci i la completári pretioase impuse deinformatii noi privind istoria turcilor si a Turciei din cele mai vechi timpuri pinä In zilelenoastre. Impresiile referitoare la modul de organizare si de desfäsurare a congresului, lanivelul i calitatea comunicärilor au fost exprimate, pe rind, de a serie de participanti. Printreacestia s-au numärat: prof. pr. Hakki Dursun Yildiz, de la Universitatea Marmara Istanbul,prof. dr. Standforf Shaw de la Departamentul de istorie al Universiatii din Los Angeles,prof. dr. Justin Mc. Carthy de la Universitatea din Louisville, prof. dr. Irene Mélikoff dinStrasbourg, dr. doc. Onsal Yavuz de la Universitatea din Ankara, prof. dr. Boris Potskhi-veriya de la Institutul de studii orientale din Moscova, prof. dr. Ibrahim Tatar li de la Sofia,dr. Tahsin Gemil de la Institutul de istorie Nicolae Iorga" din Bucuresti, dr. doc. NadirDevlet de la Universitatea Marmara Istanbul, Ismail Soysal din Istanbul. Vorbitorii au adus

cu acest prilej un cald omagiu conducerii Societätii de istorie turcá (Tiirk Tarih Kurumu)pentru conditiile deosebite In care s-au desfäsurat lucrärile celui de al XI-lea con gres de isto-rie tuna.

Dupii Incheierea hicrärilor congresului, Societatea de istorie tuna a organizat o excursiedocumentará la Bursa, oras, care a fost Incepind din 1326 a doua capitalá a statului otoman.Au fost vizitate monumente istorice si de artä insemnate dupä cum urmeazä: Mausolcul.verde (Yesil tübe) unde se OM mormintul sultanului Mehmed I Celebi, Moscheia verde (Yesilcami), construitä in 1424, in a ciirei medrese se aflä muzeul de etnografie, Moscheia sultana-lui Baiazid I Yildirim Bayazit camisi) construitá In 1413 In apropicrea bazarululacoperit (bedestan), Marea Moscheie (Ulu carni) ziditä In 1421 sub Mebmed I, Mausolea(emirului Orhan din 1360 uncle se mai aflä i mormIntul lui Musa Celebi din 1416, iar InImprejurimile orasului un monument al naturii Pia/anal istoric (Tarih cinari) In virst de 580ani, avind un diametru de peste 3 mari, o Inältime de 35 m i o coroanii cu un diametrude 48 m.

Cris lina Fenesan, Constantin .Ferban

(II ldirim

si

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

RECENZII

VIOREL ROMAN, 1?umänien im Spannungsfeld der Grossmiichte, 1774 -1878. Die Donaufiirstentiimer room osmanischen Vasailentum zur eu-ropäischen Peripherie; 1878 - 1944. Von der okzidentalischen Peri-.pherie zum orientalischen Sozialismus, Dieter Falk Verlag, Offenbach,1987, XXIV+192 p.; 1989, 260 p.

In conditiile in care asupra istoriografieiromâne a ultimelor decenii puterea a exerci-tat constante presiuni pentru pfistrarea linertente apologetice si pentru evitarea aborddri-lor neortodoxe", a fost probabil firesc caunul dintre cele mai interesante demersurid e reinterpretare a istoriei moderne româ-nesti sá apartina unui exponent al diasporei,dr. Viorel Roman. Avind studii economicesi experienta publicistic, ample posibilittide documentare i o mare receptivitate ladezbaterile de idei actuate cu privire la ärilelumit a treia" i la teoria sistemului mondialmodern, Viorel Roman es te neindoielnicbine plasat pentru efectuarea unei cercetäricare sä depäseaseä atit faliile dintre diverselestiinte sociale, cit i limitele vechilor con ceptiltriumfaliste despre sensul ascendent al is to-riei românesti in epoca modernS. Telurileacestei lucrari sInt Insä cel mai bine exprimatede autor in prefata primului volurn: Aceastälucrare urmäreste valorificarea cunostintelordin domeniul politicii internationale, al comer-tului exterior si al dezvoltrii economice invederca elaborrii unei sinteze interdiscipli-nare cu privire la pozitia Moldovei, a TarnRomänesti si a viitoarei Romänii In sfera deinterese a marilor puteri i in diviziuneaeuropeana a munch, tinlndu-se cont de misca-rea national& si de formarea capitalului natio-nal. Este in primul rind reconstituirea inter-dependentei unor dezvoltäri paralele: statutulinternational si politica externd a Principate-lor dunarene, relatiile economice externe aleMoldovei i Munteniei, respectiv ale Roma-niei, miscarea de eliberare nationalä si forma-rea capitalului national. Nu se intentroneazásA fie obtinute neaparat noi cunostinte Inaceste patru domenii de cercetare, ci mai mults fie realizatá o sintezá care Ora acum n-aexistat a unor argumente, realiari si ideicunoscute sau mai putin cunoscute, respectivad fie deschisii o alta perspectiva asupra isto-riei economice românesti si SS se päseascriastfel pe un drum nou: NON NOVA, SEDNOVE" (p. XXIV).

Desi autorul Ii anuntase intentia de a-sifocaliza investigatia asupra a patru domeniiproblematice, analiza propriu-zis este struc-turatä pe cloua registre dominante: impactulconfruntrilor diplomatice i militare dintremarile puteri si relatiile economice externeale spatiului românesc. Privilegierea acestoraspecte tine de convingerea autorului canivelul sczut de dezvoltare i jocul Impreju-rärilor istorice au facut ca Romania sä ocupeo pozitie periferie la scara lumii, ceea cea conferit un rol determinant conditronarilorexterne asupra evoluliilor interne. Aceastáconceptie determinä optiunea autorului pentruo periodizare exogen" a istoriei moderneromânesti, momentele de cezura fiind Inopinia sa tratatele de pace de la xaokKainarci (1774), Adrianopol (1829), Paris(1856), Berlin (1878) si Versailles-Trianon(1919-1920) In mai mare masur decltevenimentele interne precum revohrtia din1848 sau reforma agrara din 1864.

O asemenea lucrare de sintez,surprinda aproape cloua secole de

istorie, este inevitabil dependents de nivelulcercetärilor de la care se adapil. Din acestpunct de vedere autorul a facut eforturiremarcabile de documentare, notele abundente

bibliografia consistentä de la sfIrsitul celordoud volume (Inpärtitä pe publicat ii deepocä ordonate cronologic i lucräri ulterioare)impresionind prin amploarea i varietatealecturilor. Cu toate acestea, predilectiapentru analiza secund In dauna investigriidirecte a unor aspecte mai putin bine puseIn lumina de istoricii anteriori face ca uneoriautorul sä preia din diverse surse unele infor-matii neverificate: astfel, afirmatia cá Nomaar fi spus inainte de a fi ucis Mor pentrunatiune" (p.14) este evident o traditie occi-dentalizanta ulterioará, dupä cum cifra de800.000 de oameni pentru corpul expeditionarroman care märsäluia spre Sofia In 1913(vol. II, p. 49) este In mod clar exagerat,ea referindu-se poate la Intreaga armatromâná sau la efectivele totale aruncate In

Revista istoria tom II, nr. 7-8, p. 443-451, 1991

ambi-tionlnd sd

ni

www.dacoromanica.ro

442 Recenzii 2

lupta de statele aliate impotriva BulgariciIn al doilea riizboi balcanic. Dupä cum sevede, este totu5i vorba de aspecte colaterale,cire nu afecteaza structura de rezistentaa earth lui Viorel Roman.

Lind tele bazei istoriografice disponibileinfluenteazä Insa i analiia de fond. Astfel,plusul de cercetari dedicate istoriei politico-diplomatice face ca aceste aspecte sä fiemai bine si mai complet evidentiate, In timpce caracterul predominant dcscriptiv al majo-ritätii studiilor de istorie economicä 1-aobligat pe autor la eforturi analitice serioase,uncle perfectibile, dar cele mai multe Incu-nunate de succes. Din prima categorie facparte aprecierile prea sumbre despre impactuldezastruos al monopolului comercial otomanla sfIrsitul secolului al XVIII-lea (pentru oviziune mai nuantatä vezi Bogdan Murgescu,Avalarurile unui concept: monopolul comercialotoman asupra Tdrilor Romdne in Revistaistorica", serie noug, tom 1, 1990, nr. 9 - 10),din cea de-a doua reconstituirea remarcabiläa sensului evolutiei istorice românesti dinsccolul al XIX-lea, care s-a desfäsurat subseninul trecerii de la periferia Constantino-polului la cea a Occidentului. In viziunea luiViorel Roman formarea statului nationalmodern roman a fost neindoielnic rezultatulactiunii politice a românilor, dar ea a avuttotodatil rostul de a asigura exercitarea domi-natiei indirecte a rnarilor puteri occidentalela gurile Dullard i exploatarea economicoasiia spa Mini românese de cätre acestea. Peri-ferializarea economicä a Insemnat restructu-rarca structurilor economice i sociale româ-nesti in functie de interesele centrului, deciimpunerea monoculturii cerealiere (ilustra-tive comparatiile distributiei terenurilor siproductivitatii cu celelalte tad europene),iniisprirea exploatárii taranilor degradareasiluatici materiale a acestora (conditii delocuit precare, pandemii, mortalitatea infan-tila cca mai ridicatä din Europa, persistentaanalfabetismului etc.). Totodatä sint reliefaternecanismele interne si externe care au blocatvreme indelungata eforturile de dezvoltarea unei industrii autohtone, in ciuda adoptariiunei politici oficiale protectioniste, arätindu-seca ramurile industriale cele mai dinamice lainceputul secolului al XX-lea, i in primulrind in dustria petroliera, nu reprezentauIn fond decit forme de reproducere a rapor-turilor de dependentd fata de marile capita-luri occidentale. Deoscbit de interesantesint consideratiile autorului cu privire laimpletirea legaturilor dP dependenta latade Occidentul propriu-zis (Anglia si Franta)

putcrile semiperiferice din Mitteleuropa(Austria - din 1867 Austrt7Ungaria - si maiapoi Germania) si concurenta dintre acestecentre de putere in lupta pentru dotninatia

economica i politicä In spatiul romfinesc.Apreciind, pe urmele lui Gheorghe Zane sibazindu-se indeosebi pc analiza structuriigcografice a importurilor, ca Europa centraläa avut in general un rol superior, ViorelRoman evidentiazii Insemnätatea problemeiTransilvaniei si a mkcarii de eliberare natio-nalä In impiedicarea unei alinieri prea strictela Puterile Centrale. In aceastä privintä,deosebit de intcresanta, desi oarecum colate-rala fatil de firul principal al demonstratici,este analiza politicii de rnaghiarizare fortataa romanilor din Austro-Ungaria In contextulmai larg al politicilor de asimilare nationalapracticate pe plan mondial In jurul anului1900 (germanizarea polonezilor, rusificareatárilor baltice etc.).

Dupii cum se poate lesne vedea, ViorelRoman analizeaza In primul rind aspectelepolitice i economice ale periferialitátii roma-nesti din secolul al XIX-lea, insistind maiputin asupra fatetelor ei culturale i propriu-zis sociale. In aceasta din urma privintä else multumeste s constate rolul nociv alorasului parazitar si al xenocratiilor (repre-zentate lntr-o prima fazä de greco-fanariotisi mai apoi de evrei), dar o analiza oserioasäa rolului comparativ al alogenilor (nu numaigreci i evrei, ci si occidentali pur-singe)si al autohtonilor In mijlocirea dominatieieconomice i politice a centrului asupraperiferiei românesti riimine sa fie realizatäintr-un viitor sperain nu prea Indepartat.In accastä directie va trebui s fie studiatävariatia op tiunilor reprezentantilor elitei roma-nesti pentru carierele politice, birocraticc,militare i pentru meseriile liberale ca modali-tap de perpetuare a pozitiilor privilegiateIn societate si rolul acestor activitäti extra-economice in formarea capitalului nationalromilnesc.

Am arätat mai sus ca reconstituirea peri-ferialittii românesti In sccolul al XIX-lcaeste probabil partea cea mai reusitä a lucrá-rii lui Viorel Roman. Atunci chid trecc laanaliza epocii interbelice si a perioadei celuide-al cloaca räzboi mondial, autorul se 1as4 se-dus de jocul diplomatic al marilor puteri, pecare-1 descrie cu minutie i cu evidentä pläcere,

neglijeaza oarecum evolutiile de sorginteeconomica. Astfel, desi un subcapitol specialeste intitulat A doua Incercare national-capitalista de depasire a periferialitätii eco-nomice pina la prabusirea României Mari"(vol. II, p. 170-195), autorul are tendintasä expedieze aceste fenomene, nesesizindsuficient interactiunea dintre Incercilrile bur-gheziei nationale de a-si imbunatäti pozitiarelativä fata de capitalul strain i constringe-rile conjuncturii economiei mondiale (a sevedea punerea de problemii recenta a luiFl. Bonciu si B. Murgescu, The World

fi

ri

O

www.dacoromanica.ro

Recenzii 443

Approach and Romanian Economic HistoryIn Revue roumaine d'histoire", XXIX,1990, nr. 3-4).

Faptul cd In aceastA recenzie am insistatmai mult asupra limitelor lucrärii lui ViorelRoman nu trebuie sd condued la o subapre-ciere a valoril acesteia. Avem de-a face cuo sintezd electiv Innoitoare, care reusestesd prezinte In termeni moderni si Intr-oInlantuire captivantd aproapc cloud secolede istorie romaneascd. In acelasi timp biblio-,grafia i materialul statistic abundent strinsde autor constituie instrumente pretioasepentru orice cereetdtor care va mina aceastäproblematicd, iar tabelele cronologice, hdrtile

listele de domnitori, prim-ministri i ministride externe usureazd orientarea cititorilor.Binevenite, Indeosebi pentru publicul german,slut excursurile In istoria poporului romande la formarea sa pind In secolul al XVII1-lea

prezentarea sobrd, dar documentatä, aproblemei Transilvaniei si a contenciosuluirornano-maghiar.

Lucrarea pe care o prezentdm este insämai rnult declt o onestä carte ¡le vizitä pentru

sträindtate. Non nova, sed nove" si-a propusautorul In introducere, si a reusit In maremdsurd sd propund o noud viziune asupraperioadei studiate, demonstrind, dacd maiera nevoie, fertilitatea reInnoddrii contacte-lor dintre istorie si celelalte stiinte socialesi a racorddrii la marile dispute de idei con-temporane. Aldnusa a lost aruncatd sit estede datoria istoricilor profesionisti sd accepteprovocarea, sd iasd din sabloanele conformisteIn care multi cantonat danersurilepind acum, sä depäseascd preocupdrileevenimenitialiste punctiforme si sd Innciaseitcunostintele noastre prin studii aplicatecare sä aprofundeze deschiderile problernatireale lucrdrii lui Viorel Roman.

Jar autorului sä-i uräm ca olumul altreilea, dedicat istoriei ultimilor 45 de anisi anuntat pentru anul 1991, sä fie cel putinla fel de interesant ea primele cloud.

Bogdan Murgescu

SILYJU DRAGOM1E, Studii istoria revoluliei române de la 1848,introducere, note, comentarii de Pompiliu Teodor, Edit.

Dacia, Cluj-Napoca, 1989, 218 p.

Istoriografia romand transilvand s-a evi-dentiat, Incepind de la coala ardeleandpind In zilelc noastre, prin reprezentanti deseamd, figuri marcante ale culturii romanestisi, unii, chiar universale. Silviu Dragomir senumärd printre istoricii de mare inzestrarespiritualä, care, nu numai in timpuldar In perioada urmátoare a beneficiat sibeneficiazd de o Indrituitä ciristire. ProfesorulPompiliu Teodor de la Universitatea dinCluj-Napoca a avut gindul cel bun, cdruia i-adat si concretizarea materialä, de a adunalntr-un volum unele dintre cele mai importantestudil ale lui Dragomir referitoare la istoriarevolutiei romfine de la 1848. Totodatä,precedat editia criticd printr-im amplucompetent studiu introductiv, In care 1-aprezentat pe Silviu Dragomir, isioric al revolu-fiei din 1848. Nimeni In istoriografia mo-dernä - remarcA Indrituit Pompiliu Teodor -nu a contribuit mai mult la reinvierea uneiepoci, marcatd de afirmarea natiunii In scenapoliticd si socialä de la mijlocul secoluluitrecut, decit istoricul Silviu Dragomir".De fapt, In acest studiu introductiv ne esteInfiltisatä viata si activitatea regretatuluiprofesor clujan, accentul cäzind insd netdgd-dun pe contributia lui Dragomir privind aniiDerbinti 1848-1849.

Diversificata si hogata sa pregätire -intre altele, a fost elevul lui ConstantinJireek si 1-a avut ca mentor pe loanBogdan - 1-a ajutat pe Dragomir sd seapropie de fenomenele istorice cu o deosebitäfortd de comprehensiune. Faptul cd el ascuturat pulberea arhivelor" si cä recursulla Doi izvoare - strdine, depistate si copiatela Viena ori Moscova -a dat osatura uneibrine pärti a operei sale, au conferit o deo-sebitd träinicie contributiilor sale. De ase-menea, Silviu Dragomir a lost un istoricde larga respiratie, care a acordat atentiasa unui Intins evantai tematic l unui amplurstimp cronologic. Cercetrile sale privindEvul mediu romfinesc si balcanic, cele, maiales, referitoare la secolul al XVIII-lea, isipästreazd astäzi deosebita lor Insemnätate

ele i-au oferit temei pentru Intelegerea maiprofundd a cursului tumultos al istoriei secolu-lui Al XIX-lea. El a fost insd, cum o reniarcdsi Pompiliu Teodor, prin excelentä istoriculrevolutiei din 1848", pe care a studiat-o de-alungul a peste patru decenii cu cele mairodnice rezultate. Stäruinta sa a fost pe deplinrdspldtitd, cdci astfel banca" sa de date"si Inainte de toate capacitatea sa de compre-hensiune s-au Want necontenit ImbogMite.In afara unor studii sau chiar a unor volume

i

privind

si

si

1i

si-a

91

viefil,

si

www.dacoromanica.ro

444 Recenzii 4

consacrate lui Avram Iancu, lui loan Buteanului Constantin Romanu-Vivu (acestuia i-adedicat chiar discursul de receptie ca membrutitular la Academia Romanä), episcopului(mai apoi mitropolitului) Andrei Sagunanemuritorului Balcescu, Dragomir a fost auto-rul a patru volume de Sludii i documentepriviloare la revolutia românilor din Transil-vania in anti 1848- 1849 (vol. I - III si V,partea I), apArute, la Sibiu si la Cluj, In anii1944-1946. Cel din urmá volurn cuprindeistoricul revolutiei romane transilvdnene, pecare autorul urma sä-1 Incheie Intr-o a douaparte, inedita piná astazi, de a cilrei publicareurmeaza a se Ingriji, Intr-un viitor pe care-1dorim cit de apropiat, tot harnicul si eruditulPompiliu Teodor, devotat rnemoriei marilorsal dascäli.

Pentru Silviu Dragomir revolutia din1848-1849 a reprezentat, cum remarcá edi-torul säu, un moment de räscruce din isto-ria nationalá, unul care inchidca In sineidealul unirii tuturor romanilor Intr-un singurstat". Dragomir n-a fost lnsä un istorictärmuit in marginile nefiresti, pentru° unadevarat orn de stiinta, ale unei istorii strictnationale. El a inteles necesitatea implicärii

raportärii proceselor revolutionare roma-nesti transilvane unui cadru european, celui -apoi -al Imperiului habsburgic, acea monarhiedin petece, in care natiunile Ii asteptau elibe-rarea nationalä i socialä, ca i celui general ro-manesc. Nu Intimplätor I-a obsedat prezenta luiBalcescu In Ardeal, simbol de unitateromâneascd,ca actiunile acestuia in vederea realizärii unuifront unic al revoluftei inaceastä parte a Europeisi de asemenea a acordat atentia sa unorepisoade ale tratativelor de impaciuire ro-mano-maghiare. Tot astfel trebuie inteleasäatentia deosebitä pe care a dat-o Dragornir,pinii la sfirsitul vietii, lui Avram Iancu, figuracentralä a rcvolutiei române din Transilva-nia, frunta5111 roman care a apärat drepturile

nemuritoare ale Intregü sale natiuni, cu armaIn mlini, cu eroism si a fost,totodatä, profund preocupat de realizareafralietätii româno-ungare.

In spatiul editorial de care a dispus, Pompi-liu Teodor a grupat opt studii (unele repre-zentind fragmente din lucräri mai ample) aleistoricului Silviu Dragomir. Un studiu refe-ritor la situatia romanilor transilvani Inpreajma revolutiei din 1848, introducerea

, la prima sa lucrare consacratä lui Avram lancu(a doua, de ample proportii, a apärut postum,In 1968), studiul säu referitor la ConstantinRomanu-Vivu, studiul privind relatiile dintremitropolitul *aguna (pe atunci episcop)mitropolitul Rajacic i alte douá referitoare,cel dintli, la unul din momentele tratativelorromâno-rnaghiare din vara 1849, iar celdlalt- de fapt un fragment din partea Inca ineditäa istoricului revolutiei - la legiunile si pre-fectii din Transilvania In timpul evenimen-telor revolutionare, iatä cuprinsul volumului.Note, Insemnäri i comentarii istoriografice

bibliografice, ca i un indice, Intregescaceastä importantä opera de] restituire cultu-ralä si

Silviu Dragornir ne apare, prin itttermediulrecentului volum, ineresant, actual si contem-poran. Textele sale nu si-au pierdut prospe-timea. Dimpotrivä, ele Isi pästreazä putereade evocare i totodatä, ne dezväluie compe-tenta i sirguinta omului de stiinta a caruiopera', la peste un sfert de veac de la dispari-tia istoricului, continuä firesc sä se afirme Inpatrimoniul istoriografic al natiunii. PompiliuTeodor, ingrijitorul sirguincios al volumului,a realizat reeditarea - iar In uncle cazurichiar editarea I - In cele mai bunedovedindu-se, odatä mai mult, un ciirturarcompetent si erudit, dar i un orn de culturdsensibil si patriot.

Dan Berindei

HARRY HEARDER, Europe in the Nineteenth Century 1830-1880, se-con edition, Longman, London and New York, 1988, XVIII ±490 p.

FAcind parte dintr-o vastä serie intitulatäA General History of Europe", lucrarea luiHarry Hearder, fost profesor de istorie mo-derna la University College, Cardiff, aparutáIntr-o a doua editie (prima din 1966), substan-tial revazuta i adaugita, li propune investi-garea marilor directii ale devenirii sociale,economice, politice, ideologice i culturalede-a lungul unei jumatati de secol crucialepentru Europa: anii 1830-1880.

Volumul este structurat pe 20 de capitole,al caror continut si a aror succesiune re-

flectá in acelasi timp rigurozitatea Intemeiatäpe cunoasterea i folosirea celor mai Insem-nate valoroase surse, conciziunea care nuexclude detaliul semnificativ i o viziunemodernd In reconstituirea trecutului subcele mai diferite aspecte, inclusiv cele legatede viata cotidianá.

Primul capitol este consacrat In mod firescizvoarelor folosite. Autorul subliniazä faptulcá vastitatea materialului istoric disponibileste deosebita, selectarea lui ridicind maridificultäti. Dar bogatia materialului arhivis-

i

inteligenta

conditii,

ri

si

d

}tit/allied.

fi

st

www.dacoromanica.ro

5 Recenzii 445

tic se poate dovedi insuficientd, In unele cazuri,pentru lämurirea unei anurnite evolutii. Deexemplu, aratá H. Hearder, Arhiva Ministe-rului Afacerilor Externe al Frantei nu cuprindemarturii legate de demersurile diplomaticefdcute de canale neoficiale" de Napoleon III,ale cdrui initiative personale si secrete eraude multe ori necunoscute ministrului deexterne sau acelor diplomati Indreptiititis fie Instiintati In legdtur cu combina-lilie politice ale impgratului lor. Aceleasitendinte de a actiona pe canale neoficiale"1-au caracterizat i pe Bismarck, mai alesdui:id 1870, precum i pe alte mari personali-ati ale esichierului politico-diplomatic:Palmerston, Cavour etc.

Un rol deosebit in cunoasterea evolutieipolitico-diplomatice 11 au culegerile de docu-mente, care Insd, apreciazd just autorul,trebuiesc critic folosite datoritá caracteruluilor selectiv i subiectiv; sursele publicatenu pot deci cu nici un chip reprezenta unInlocuitor" total al muncii de cercetare Inarhive.

Autorul atentioneaz de asemenea asupraimportantei pe care a acordat-o unei variategame de surse privitoare la viata social-eco-nomica l politicil specified fiecdrui stat Inparte; el constat cd bogdtia acestor surseeste considerabild In cazul tärilor cu regimuriparlamentare, liberale (desbateri parlamen-tare, statistici, presd etc.).

Cel de-al doilea cel de al douzecelea (ulti-mul) dintre capitole snit consacrate situatieigenerale a Europei In anii care delimiteazácronologic perioada studiat: 1830 i, res-pectiv, 1880. Aceste pärti ale lucrrii se consti-tuie In ceea ce am putea numi consideratiiintroductive i, respectiv, concluzii. Sintavute In vedere aspecte demografice, social-economice, dar atentia autorului este prepon-derent concentratá asupra evolutiei regimurilorpolitice si a situatiei diplomatice si politico-teritoriale, precum i asupra rolului jucat demarile personalitäti ale timpului asupradestinului contemporanilor lor: The periodof European history covered by this bookwas [...] considerably affected by the livesof Meternich, [...1. of Palmerston [ ...] andof Thiers". Perioada de istorie europeanáacoperitá de aceastá curie a fost (...) consi-derabil afectatá de vietile lui Meternich,[...] lui Palmerston [...] i lui Thiers". Atreia Republic asa cum exista ea In 1880este socotitd a fi ... a synthesis of the seve-ral regimes wich had ruled in Paris since 1789"(...o sintezd a diferitelor regimuri care auexercitat conducerea la Paris din 1780").Marea Britanie, aflatá In 1830 on the eveof great political and social change" (lnajunul unei mdrete schimbäri politicesociale" - p. 25) avea sd ajungd dupd 50 deani In pofida prosperittii sale, "strikingly,

isolated from Bismarck's Europe" (frapantde izolatá de Europa lui Bismarck"). SitualiaItaliei nu se tut* dtisa, de asemenea, deosebitde pronuntátoare In acel 1880. La clouddecenii dupd Risorgimento", cu un sistemparlamentar narrow and corrupt" (märgi-nit si corupt") i acceptatá in Mid" ("grud-gingly") ca mare putere, tinära Italie seafla in norocul dezamágirii" ("in the moodof the disillusionment" - p. 440). Imperiulhabsburgic supraviquise cu greu unei jumd-täti de secol bogatá In conflicte externefrmIntári interne. In 1830 Austria mai deti-nea Inca Intiietatea In lumea germanä. 50 deani mai tlrziu, ea nu reusea s-si redobin-deasca prestigiul pierdut In 11859 si 1866.Prusia Hohenzollernilor devenise In ianuarie1871 Imperiul german ("a special creationof Bismarck"), o urias fort4 economic,politicd i militard. Rusia Romanovilor cdutaIn aceeasi vreme s se afirme ca o campioanda penslavismului, dar structurile sale eraudeparte de a fi modernizate spre sfirsitultristei i dezamgitoarei domnii a lui Alex-andru II" (p. 441).

Referindu-se la miscarea de idei din epocä,H. Hearder argumenteazd acele teze careplaseazd originile regimurilor fasciste si co-muniste, precum si a ideologiilor lor, Insecolul al XIX-lea, Intr-o perioadd anterioardanului 1880. Astfel, autorul consider* pebuild dreptate, cd brutalitatea loviturii destat a lui Ludovic Napoleon (1851), existentaa ceea ce virtual era o politie politicd in Rusiataristä, anumite scrieri ale lui Fichte si Hegel,precum i dispretul junkerilor fatä de evrei

polonezi slut tot atitea premise ale totali-tarismului de dreapta. In acelasi tirnp scri-erile lui Saint-Simon, Blanc, Proudhonmai ales ale lui Marx au pregtit ideologicevolutia comunismului In veacul urmätor(p. 442).

Fireste cele cloud capitole, introductivrespectiv, de concluzii, asupra aroma ne-ampermis s insistám In rIndurile de mai sus,sint doar Invelisul" unui miez" interesant

bogat In idei. Capitolele distincte slutconsacrate dezvoltárii industriei (p. 68-91),agriculturii i comertului (p. 92-112), struc-turilor sociale, cu referiri speciale la situatiamaselor (p. 113-141) si la stilul de viatä"al clasei conducátoare (p. 142-152), educa-tiei, InvätämIntului, stiintei i religiei (p.381-411), literaturii i artei (p. 412-437).Anterior aborddrii tuturor acestor aspectefundamentale ale devenirii Europei, autorulsocoteste necesar s insiste asupra problema-ticii evolutiei ideilor politice (p. 40-67),chestiune redezbátutá In capitolul final.Ideile i doctrinele politice slut subtil Infä-tisate In devenirea i conexiunea lor, fiindraportate la evolutia politicd i sociald, auto-rul relevind insd faptul cd miscarea de idei

si

pi

pi

pi

pl

pi

t

www.dacoromanica.ro

446 Recenzii 6

nu era cilläuzitá de reguli precise" (p. 41).Impactul acestor idei se manifesta diferitIn timp. Astfel influenta gindirii lui Marxs-a f gent simtitit mai tirziu, in timp concep-tiile lui Treitschke au exercitat un ecouimechat, mai ales asupra clasei conduckoaregermane. Marile schimbári politico-teritorialeale Europei secolului al XIX-lea, unificareaItaliei si a Germaniei, la care au concuratdiplomatia, räzboiul yi revolutia, au avutdrept temei o miscare de idei, uneori incoerentesi chiar contradictorii, a cäror esentä era auto-determinarea nationalä i necesitatea edificä-rii statului national ale cdrui hotare sii cores-panda cit de cit realitkilor etnice. Originileacestei miscäri de idei, aratä H. Hearder,se aflil in Evul Mediu in Renastere, dar evolu-tie lor a fost frinatá in secolele al XVII-leasi mai ales al XVIII-lea, iluminismul fiinddefinit ca o miscare cosmopolitil", aceastastare de lucruri modificind-o abia RevolutiaFrancezá. Secolul al XIX-lea a impus acelepremise care conferé cocrentii uneinationale, i anume comunutatea de aspiratii,limbé, culturé, rcligie si de teritoriu, eel putindoué din aceste cinci elemente de unitatefiind socotite ca neapärat necesare pentruizbinda unei cauze nationale". Chid toatecele cinci elemente au fost intrunite (ca Incazul Italiei, Irlandei i Poloniei) s-au dez-voltat miscári nationale puternice, de neinfrint.Miscarea panslavä nu a dus insä la un statpanslav", clementul lingvistic nedovedin-du-se suficient (de altfel ficcare limbii. slavéare statutul ei bine definit); in contrast, theRumanians possesing a very individual lan-guage and living in a reasonably compactarea formed a nation state in the teeth ofopposision from their old sovereign, the Otto-man sultan, and from two of the GreatPowers" (dimpotrivii, románii posedind olimbé proprie i tréind intr-un teritoriuindeajuns de compact au intemeiat un statnational In pofida opozitiei vechiului lorsuveran, sultanul otoman, si a doui din Mari lePuteri" - p. 42).

In continuarea demersului silu, H. Hearderrealizeazi complexitatea acelor personalitétiale caror opere au dat profil gindirii poli-tice in veacul trecut: Georg Wilhelm FriedrichHegel, Thomas Hill Green, Giuseppe Mazzini,Henrich von Treitschke, John Stuart Mill,Jeremy Bentham, Alexis de Tocqueville,contele de Saint-Simon, Robert Owen, CharlesFourier, Victor Prosper Considérant, LouisBlanc, Karl Marx, Friedrich Engels.

A5adar, conform lui H. Hearder, ideilepolitice sint cele care au stat in spatele mari-lor prefaceri politice 0 a schimbérilor teri-toriale, analizate intr-un capitol distinct,Diplomatie si rilzboaie". Autorul are rezervein legaturé cu faptul cl indelungata perioadide pace ce a urmat rOzboaielor napoleoniene

s-a datorat prevederilor realiste" ale tratate-lor din 1815. Interventiile unor puteri inItalia, Spania sau Grecia, räzboiul ruso-turcdin 1828 nu sint socotite conflicte majore,iar Räzboiul Crimeii nu a tulburat pacea InOccident. Apusul Europei a cunoscut rézboiulabia in 1859, conflictul franco-austriac fiindurmat apoi de rdzboiul ducatelor (1864),räzboiul fratricid" (1866) si cel franca,.german (1870). Ca duraté au fost insé räzboaiescurte i localizate, chiar deed implicatiilelor au fost majore. Chiar 0 in spinoasa pro-blemä orientalé negocierile au avut un rolinsemnat, lucru care 11 determinä pe autor séafirme: Perhaps no century since the fallof the Roman Empire has been so pacefulas that between 1815 and 1914" (Poatenici un secol de la präbu0rea ImperiuluiRoman nu a fost atit de pasnic ca acele dintre1815 0 1914" - p. 154). Afirmatia, adaugáautorul nu priveste decit Europa, in afara eidesf4urindu-se cele mai teribile conflicteale secolului al XIX-lea: räzboiul civil ame-rican (1861-1865) si rázboiul nimicitor duscontra Paraguayului de vecinii sal. (1865-1870). Considerém, totusi cé evolutia unorconflicte europene a fost cumplitit, exemplulcel mai convingkor fiind, fireste, eel al rézbo-iului franco-german din 1870-1871.

O alta trAsáturá specificé a epocii a fostpreponderenta diplomatiei In preocupérilemarilor oameni de stat (Metternich, Pal-merston, Bismarck) In report cu problemeleinterne. Exista o intelegere" faté de aspire-tiile partenerului de negocieri iar contacteleintre guverne erau constante. In acela$ timpse accentueazi profesionalizarea" servi-ciilor diplomatice si a Ministerelor de Externe.

Despre aceastä "machinery of diplomacy,H. Hoarder afirmé admirativ: Rarely hadit worked so well before. Never has it workedso well since" (Rar a mai functionat atitde bine Mainte. Niciodatii nu a mai functio-nat atit de bine dupit aceea"). i totusiaceasté masiniirie diplomaticA" inregis-treazI fisuri", apreciazé autorul. Acesteasurvin atunci chid rézboaie scurte, de agre-siune, promit mari beneficii agresorilor. Defapt räzboaiele din 1859 0 din 1870 au fostprivite de Cavour i, respectiv, de Bismarck,ca adevkate izbinzi diplomatice.

H. Hearder acordé spatii importante ori-ginii diplomatice conflictelor ce au jalonatevolutia politicé a Europei anilor 1830-1880, precum si implicatiilor acestora, inclusivpe plan ideologic. Astfel deosebirea majoré¡titre rézboiul Crimeii i cel franco-austriacdin 1859 consté In faptul cé, In cazul pri-mului, nici unul din guvernele care luptauin 1854 nu pretindeau cé lupté pentru ideo-logia modernä a nationalismului"; in 1859Insä, atit Franta, cit i Piemontul, afirmaupublic Ca lupté pentru principiul nationali-

miscAri

www.dacoromanica.ro

7 Recenzii 447

tAtii" (p. 166). RAzboinl din 1866 a fostsocotit un räzboi civil in Germania", elreprezentind un capitol al istoriei internea Germania (p. 168), afirmatie pe care osocotim discutabilA. RAzboiul franco-germandin 1870 este pe bunA dreptate considerat cacel mai begat in consecinte dintre toateconflictele intre Mari le Puteri Zn perioadaanalizatA. H. Hearder respinge Insä tezaconform cAreia Bismarck ar fi dorit neapAraträzboiul in 1870 : cancelarul de fier s-ar fimultumit i cu prezcnta unui Hohenzollernpe tronul Spaniei, urias avantaj politic pen-tru Prusia, care ar fi putut fi speculat inperspectivä.

Conceptului de Concert al Europei" lisint rezervate clteva consideratii interesante.Originea lui este atribuitA aliantei PuterilorImpotriva lui Napoleon I, si a dAinuit dupA1815, incluzlnd si Franta; el mai era folositIn 1880, cind Gladstone se strAduia sA deaideii o nouil Prin prisma acestuiconcept stilt privite de altfel criza belgianä(1830), problema orientalA cu clteva dincomponentele ei (criza greacA i cea egip-teami, rAzbolul ruso-turc din 1877-1878, cri-zele balcanice etc.).

Un alt concept important desbAtut tulucrare este cel al echilibrului puterilor",principin important in relatiile internatio-nale In Intreg secolul al XIX-lea (1815-1914), dar Intrucitva mai adecvat" anilor1815-1879 (sistemul de aliante ulterioracestei date tinzlnd sä pAstreze pacea pecake impuneril terorii;).

H. Hearder se opreste apoi asupra sped-ficului dezvoltArii principalelor state: Franta,Ina serti a ideologillor" (p. 187-215),Marea Britanie izvor al industrIalizArii"(p. 216-239), Germania, unIficatA prinfierIsi singe" (p. 210-268), Austro-Unga-ria, un trist anacronism" (p. 309- 323)Rusia t Polonla, societAti In chinuri" (p.324-341), Imperiul otoman omul bolnav"

statele balcanice (p. 342-351). Belgia,Glenda l Elvetia slat privite ca expert-mente Zn modernizare" (p. 295-308).

Un capitol distinct este consacrat Euro-pei i Lumii". !litre 1830-1880 Europa autrimis In afara ei armate i negustori, misio-nari produse industriale". i din acestpunct de vedere perioada este idealizatAde autor: atunci europenii ar fi dovedit osublimA Incredere'In propriile forte pe carerareori o avaseserA anterior si niciodatädupA aceea' (p. 380).

Tn cele ce urrneazA ne vom referi foartcpe scurt la reflectarea istoriei românilorin cartea lui H. Hearder. Cum arAtam, maisus, autorul sublinia caracterul unitar allimbii române si al teritoriului locuit deacestia, bine delimitat geografic (p. 12).Principatele dunärene ale Moldovei i Vala-,hiei, care aveau s constituie cea mai mareparte a României moderne" se aflau subsuzeranitatea sultanului, dar din `vreMeatarinei Ecaterina cea Mare, Rusia revendica'drepturi speciale de interventie". Imperiul,rus ocupa de alifel Principatele hare 1828 -1834. In acesti ani, apreciazA H. Hearder,s-ar situa inceputurile miscarii nationalistemoderne romAnesti (p. 343-344). Princi-'palul tel (aim") al Principatelor era

de lnfruntatunirea

lor subopozitia

un domn ales, avind insdaustriacA i turc", precum si

indoielile britanicc". Colonelul AlexandruCuza, un idealist" a promovat o politicäradicalä Zn favoarea tranilor". Sub condu-cerea lui, In 1862, Principatelc au luat denu-mina de România (denumire a cArei recut-noastere, adAugArn noi, Marile Pater! nus-au grAbit AA o facA). Dupä abdicarea fortatAa lui Cuza, coroana a fost incredintatä luiCarol de Hohenzollern-Sigmaringen, act admisde sultan. Tratatul de la Berlin a recunoscutindependenta RomAniei, care, de altfel, nuIncetase o clipA a fi autonomA i raporturilecu Imperlul Otoman. Autorul se referA foartepe scurt i la existenta in cuprinsul Imperiuluihabsburgic a Transilvaniei si a unei populatiiromänesti (p. 33). Pentru a face poporuls uite evenimentele din 1848", FranciscIosif este de acord s pima. capAt completeiseparAri ungare" Croatia-Slavonia si Tran-silvania urmau s nu mai depindA de Unga-ria, ci s formeze ri cu un statut egal cucel al Ungariei lnsái (p. 320-321).

In cele InfAtisate mai sus nu ne-am propus,fireste, declt s inf Atisdrn critic clteva dinideile l tezele cele mal Interesante ale lucrA-

Concluziontnd, putem afirma cA aceastäeditle a cArtli profesorului Harry HearderreprezintA o certA reusitä din punct de vederestiintific. O serie de judecAti de valoareformulate In lucrare pot fi socotite discuta-bile, dar pertinenta, logica, sobrietatea, spiri-tul de sintezA Intemelat pe o detaliatA cu-noastere a izvorului istoric ant principaleletrAsAturi ale demersului stiintific al autoru-lui. ConsiderAm cA toate acestea ar justificatraducerea i publicarea acestei cArti Intr-oversiune româneascA, care sii o feel astfelaccesibilä unui cerc cit mai larg de cititori.

Sever-Mircea Catalan

viatá".

si

ti

cii.

www.dacoromanica.ro

448 Recenzii

TACVS-SELMINI, Tarihneime (Cartea istoriei), editat de Ismail Aka,Tiirk Tarih Kurumu Basimevi, Ankara, 1988, 136 p.-1-175 p.fotocopii.

Cronica Car lea istoriei nu este inediti.hied din 1956 ea a fost editatá (traducere

comentariu) de orientalistul Hans RobertRoemer: Sams al-Husn, Eine Chronik vomTode Timurs Lis zum Jahre 1409 von Tacas-Salmant. Persischer Text in Faksimile(Hs. La la Isma'il Efenc 304), Wiesbaden(Akademie der Wissenschaften und der Lite-ratur, Veröffentlichungen der OrientalischenKommission, Band CIII), editie care a fostrecenzatii de Jan Rypka in Der Islam",vol. 33, 1958, nr. 3, p. 348 351. Aetna laeditie datoratil cunoscutului specialist inistoria medievald a Asiei mici i centrale,Ismail Aka, cuprinde o prefata (önsöz)§i o introducere p. 4-8) urmatá detraducerea in limba tired a cronicii (p. 9-114).Lucrarea se Incheie cu o bibliografie, un index

ceea ce este foarte util pentru specialist,fotocopia de o calitate exceptionald a Intregu-lui manuscris. Ca vi predecesorul ski german,I. Aka a folosit manuscrisul complet dinbiblioteca Süleymaniye, fondul La la IsmailEfendi nr. 304, adáugind Insd editei salenumeroase precizari i completári care faci-liteazd asimilarea continutului cronicii. Editiabeneficiazet de 272 note In care stilt specificate

confruntate afirmatile din alte cronicipersane contemporane l diferentele de lec-turd fatá de editia H. R. Roemer.

Se cunosc putine date asupra vietii cro-nicarului care vi-a elaborat probabil lucrareala o vIrstá avansatd deoarece In 1386 estementionat Intr-o misiune diplomaticä dinpartea muzaferidului Bayezid Luristan carecohducátorul din Kirrnan, Ahmed, fiul lui*ah *ucd (1384).

In cursul unei Intrunit a divanului laHerat In septembrie 1410- In conformitatecu märturia cronicarului Fasihi - suveranultimurid *ah Ruh ar fi dorit redactarea uneicronici Intr-o limbd populard, accesibild,a evenimentelor din vremea lui Timur Lenk.Sursa principald trebuia sd o constituieamintirile personale ale lui Sah Ruh carefusese numit de Timur ina din 1397 conducd-tor al provinciei Horasan.

Acelasi cronicar mentioneazá numele luiSelmani In cadrul unor evenimente dincursul anului precedent sub forma HaceSiraceddin-i Selmani ca fiind implicat Intr-uncomplot de palat, care s-a finalizat cu pe-depse aspre. Identificarea foarte probabilda lui Siraceddin cu Taceddin face mai plan-zibilá situatia de cranicá oficiald nefinali-satá i dorinta explicitá exprimatá la scurtlimp de Sah Ruh de a se elabora o noud

cronicd. Cert este faptul cá Selmani nu areuvit sd-vi termine treaba pentru care fuseseangajat. Din acelasi motiv titlul cronicii afost atribuit, asa cum mentioneazd copiamanuscrisd stanbuliotá In ultima sa pagind,de copistul ei Muhammed B. Imam el BurseviIn 1580 care indicd ca autor pe rdposatulHace Tac-i Selmani" (p. 114). Intr-o tra-ducere arabd din veacul al XVIII-lea titula-tura cronicii apare sub forma *emsii'l-Hüsn".

Pind in prezent se cunosc trei copii alemanuscrisului, din care cloud incomplete:unul la British Museum (or. 159) vi celdlaltla Istanbul In biblioteca Fatih (nr. 4305).

Predecesorii lui I. Aka care au cercetatperioada sub aspect istoriografic: W. Barthold,W. Hinz, F. Tauer vi au cunoscut manuscrisullondonez sau stanbuliot nu au facut preci-zari suplimentare asupra calitátii croniciivi a autorului, cu exceptia identificarii ori-ginii acestuia In orasul Isfahan.

Devi lucrarea relateazd In primul ei capitol(dedicat cauzelor redactárii acestei opere)despre sosirea lui *all Ruh la 29 aprilie 1410In regiunea Maveratinnehr, In realitate aco-perk In detaliu cronologic doar perioadaanilor 1404-1409. Anil extremi reprezintáintervalul dintre ultima campanie organi-zatá de Timur In India In cursul cdreiapierdut viata i capturarea printului moste-nitor timurid Halil, fiul lui Miranvah, debeiul Hudaydad, care sustnea candidaturaprintului Muhammed Cihangir la mostenireatimuridd. *tire sositá la curtea lui Sall Ruhdin Samarcand la 29 martie 1409.

Prin aderenta la histoire bataille", ca-renta cvasitotalitard a cronicilor orientalemedievale, cronica lui Selmani se identifiedIn continut cu operele istoriografilor clasiciai lui Timur Lenk, Nizameddin SörniSerefeddin Yezdi. Priu stil vi limbaj (probapildenaturat de copistul din secolul XVI) Sel-mani poate fi comparat cu eel mai mareistoric al epocii, Hafiz Abru (+ 1430).

Ce le 86 de capitok - de dimensiuni extremde variate - relateazd cu precddere jurnalelecampaniilor lui Timur i ah Ruh indicindcu minutiozitate modul de organizare alexpeditilor, etapele, directia deplasörilor,itinerariile avangörzilor, participanti ca aliatisau duvmani, desfävurarea luptelor, organi-zarea vInátorilor, primirea solilor vi a infor-matilor din tabdra inamica, Old la detaliisurprinzdtoare despre armament, vestimen-tatie, obiceiuri alimentare, etc. Nu lipsesc

despre ceremordalul de la curtea suvera-

si-a

A

si,

si

www.dacoromanica.ro

9 Recenzii 449

nului, informatiile etnografice, datele demo-grafice, astronomice si ecologice. Mu It maisumare sint informatiile despre relatiile inter-nationale din zonele adiacente statului timurid.Rare rnentiuni despre suveranii din EgipbKipceak, Trebizonda.

In incheiere nu dorim decit sa multuminr

aprofesorului Ismail Aka pentru calitateinitiativei sale deoarece ar fi mai mult cleatsuperfluä o reiterare a importantei cronicilorpersane pentru istoria Orientului.

Nagy Pienaru

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

BULETIN BIBLIOGRAFIC

Izolarea progresivä a RomAniei In trecutul apropiat a sfIrsit prin a bloca aproapetoate contactele stiintifice ale istoricilor rornAni cu colegii lor sträini ; schimburile de publicatiiau intirnpinat dificultäti tot mai sporite astfel cá, In ultimii ani, lucrári si periodice de spe-cialitate apärute peste hotare i cuprinzInd de multe ori surse sau studii privind istoria Romd-niei au ramas necunoscute specialistilor romAni. 0 Incercare fäcutä acum aproape trei deceniide a publica In Revista de istorie" un buletin bibliografic avInd drept obiectiv semnalarea,In primul rind, a contributitlor publicate In strAinatate la cunoasterea istoriei romAnesti, aesuat In urma interdictuhii impus de autoriati sub pretextul opririi popularizeirii" unor lucráricare ar fi vebiculat idei sau interpretäri diferite de doctrina oficialä.

In condiiiile noi, de dupá revolutia din decembrie 1989, and Romania a inceput siise reintegreze marilor circuite culturale, istoriografia noastrá resimte acut necesitatea informá-rii i dialogului. Buletinul bibliografic, a cilrui publicare Incepe cu numärul de fatá, Incearasá ráspundá acestei necesitni. Date fiMd Imprejuretrile In care s-a aflat tam noastrA, buleti-nul va Incerca alAturi de informarea curentá, i o recuperare - evident incompletá -a lite-raturii sträine de specialitate incepind din anul 1985.

Contributiile mai importante semnalate In buletin vor face obiectul unor recenzii Inpaginile acestei reviste.

Buletinul de fatA constituie un inceput In vederea Intocmiril miei bibliografii sistematicea lucriirilor sträine privind istoria României.

Redactia Revistei istorice" adreseazá un stäruitor apel istoricilor romAni In vederearealizärii acestui buletin, care tinde - cum s-ar putea altfel? - spre exhaustiv. Au contribuitla alcatUirea Buletinului bibliografic: Catalan Sever Mircea, Cernovodeanu Paul, CiocAltanVirgil, Constantiniu Florin, Cruceanu Lucian, Denize Eugen, Dutu Tatiana, Murgescu Bogdan,Papacostea *erban Pienaru Nagy.

redactor de rubricá: Nagy Pienaru

I. LUCRARI GENERALE, ENCICLOPEDII, DICTIONARE

ARMBRUSTER, ADOLF, Romania and Transylvania before 1918. Historical Perceptionsand Attitudes toward the Hungarian Population, In Buletinul Bibliotecii RomAne (din Freiburgi.Br.). Studii documente romAnesti". Volum jubiliar (1949-1989), serie nouk XV (XIX),1989, p. 225-234. Evolutia statutului romAnilor din Transilvania si a atitudinii statelor romA-nesti fatä de problema transilvaná, pInd la alipirea tärii la RomAnia.

BOGDAN, HENRY, Histoire des pays de l'Est. Des origines d nos jours, Paris, Perrin,1990, 622 p. Amp la sintezä istoricá, realizatä de un profesor de InvátanInt secundar, autorsi al unei Histoire de la Hongrie (Presses Universitaires de France Paris, 1966). Capitolele con-sacrate istoriei popomlui romAn reiau vechi cliee, hifirmate de cercetarea istoricä obiectivä:limba romAnA s-ar fi format In Balcani (p. 17); teoria continuitätii daco-romane la nord deDuniire ar fi lipsitä de seriozitate" (p. 41). Inochentie Micu ar fi adeváratul pärinte alcuvIntului romAn prin care desemnäm - susthie autorul - pe cei care au fost numiti pináIn secolul al XVIII-lea valahi" (p. 124). Numeroase greseli de cronologie. Lucrare grevatá deoptiunile politice ale autorului.

HOLBAN, EUGEN T., Figuri basarabene. Culegere de date biografice, Editura Cápri-ana, Paris, 1990, 68 p. Scurt dictionar de personalitfiti basarabene.

IORGA, NICOLAE, Considerazioni generali sugli studi storici, traduzione di BiancaValota Cavalotti, Edizioni Unicopli, Milano (Centro Italo-Romeno di Studi Storici. Centrodi Studi sull'Europe Orientale. L'Oriente Europeo. Studi e saggi), 1988, 356 p. TraducereIntocmit dupA ultiilla editie romAneasa a Generalitalilor cu privire la studiile istorice; largAintroducere a Ingrijitoarel

Revista istoricA", tom H, nr. 7-8 p. 453-468, 1991

si

edinei.

si

www.dacoromanica.ro

452 Buletin bibliografic 2

JESÚS, PARDO, Conversaciones con Transilvania (Viaje a tray& de quince siglos ),Madrid, 1988, 377 p. Lucrarea este o istorie a Romaniei pinä in 1965, pornind de la problemaTransilvaniei. Se bazeaza pe o bogatil bibliografie si pc cunoasterea directd a tarii noastrede cdtre autor.

KOSARY, DOMOKOS, The Idea of a Comparative History of East Central Europe:the Story of a Venture, in vol. Historians as Nation-Builders. Central and South-East Europe,ed. by D. Deletant and H. Hanack, London, 1988, P. 124-138. Cuprinde si referinte la rapor-turile istoriografice romano-ungare.

Kralkaia istoriia Ruminii. S drevneiyih vremen do nayih dnei (Scurtä istorie a Roma-niei. Din cele mai vechi timpuri pina in zilele noastre), sub red. lui V. N. Vinogradov, Edit.Nauka", Moscova, 1987, 542 p. Sintezd de istorie a Romanici.

LOZOVAN, EUGEN, Les Roumains orientaux du Dniestr dVladivostok (XIe- XXe siecles ),in vol. Ètudes roumaines el aroumaines, sous la redaction de Paul H. Stahl, Paris -Bucarest,1990, P. 75-82 (Sociétés européennes, 8). Consideratii sumare cu privire la romanii de la räsiiritde Nistru.

LE MARCHAND, G., Stanovlenie evropeiskih nalii (Formarea natiunilor europene),in Voprosi Istorii", 1989, nr. 2, p. 42-59. Autorul, profesor la Universitatea din Rouen, ddo privire de ansamblu asupra procesului de constituire a natiunilor europene, datele ilustrativereferindu-se i la cea romané.

SPIDLIK, S. J. TOMAS, The Spirituality of the Christian East: A Systematic Hand-book, Kalamatov: Cistercian Publications (Cistercian Studies Series, 79), 1986, 473 P. Estetrad. englezä a volumului aceluia0 autor: La spiritualile de l'Orient chrétien, Roma, PontificiumInstitutum Orientalium Studiorum, 1978. Prezentare sistematica a spiritualitätii ortodoxe,in 13 capitole (Surse", Viata intru Dumnezeu", Viata de Apoi", Cosmologia spirituald",Sociologia spiritualä", Praxis-ul negativ", Fuga din lume renuntarea la trupesc", Raz-boiul spiritual", Purificarea de pasiuni", Praxis-ul pozitiv", Rugaciuni", Contemplatia"

Concluzii"); bibliografie tematicd selectivé. (rec. In Speculum", 63, 1988, nr. 2, P. 476-478).

TOPOLSKI, JERZY, An Outline History of Poland, Warsaw, 1986. Sintezá cu refe-rinte $ i la interferentele istoriei polone cu cea romaneascä.

URAS, ESAT, The Armenians in History and the Armenian Question, english transla-tion, Ankara, 1988, 550 p. Referiri si la armenii din Romania.

Velikaia Otecestvennaia Voina 1941- 1945. Slovar-spravocinik (Marele Rázboi de AO-rare a Patriei 1941-1945. Dictionar-lndreptar) sub redactia generalului-locotenent dr. M. M.Kirian, ed. a 2-a, Edit. pentru literatura politicä (Izpolit), Moscova, 1988, 559 p. Articoledate despre operatiile militare desfäsurate pe teritoriul Romaniei: Uman-Botosani, lai-Chisinau etc.

IZVOARE

AHMET, U6UR, Kemal Paya zade'nin VIII. Defteri (Defterul VIII al lui Kemal Pasa-zade), in IX. Türk Tarih Kongresi Ankara: 21-25 Eyliil 1981, vol. II, Kongreye sunulan bil-diriler, Ankara, 1988, p. 797-806. Autorul prezintá continutul ultimului volum din operacronicarului turc Kemal Pasa-zade (1468-1534) cuprinzind perioada lui Bayezid II (1481-1512).Intr-un extras din cronica se mentioneazd sub anul 1484 pozitia i dimensiunea Cetätii Albecare cuprinde 20.000 case din care In urma cuceririi au lost transferate o jumdtate prin sürgunla Istanbul unde au fondat un cartier (mahala).

BALARD, MICHEL, Péra au XIVe siecle. Documents notaries des Archives de Genes,In vol. Les Italiens d Byzance, Rdition et presentation de documents par Michel Balard, An-geliki E. Lasou et Catherine Otten-Froux, Paris, 1987, p. 9-87. Mentiune a Vicinei din 1332in legaturd comercialä cu Pera.

BORAWSKA, TERESA si JANUSZ MALLEK, Eine polnische Algeordneteninstruktionaus dem Jahre 1562, In Zeitschrift far Ostforschung", 36, 1987, nr. 1, p. 61-74. Memoriu alnobilimii din Polonia Mica; informatii cu privire la actiunea milliard a lui Despot In Moldova.

CHIRIAC, VLADIMIR, Deschiderea spre tezaurul valorilor nationale, In Nistru", 1990,nr. 4, p. 96-100. Discutie despre soarta unor manuscrise i cárti vechi moldovene ajunse Indiverse biblioteci i arhive din U.R.S.S., Intre ele i Dioptra lui Filip Filosoful care a apartinutbibliotecii lui tef an cel Mare si are, probabil, un autograf al acestuia", manuscris In BibliotecaA. *tefanic" a Academiei de tiinte a Republicii Ucrainene.

CRITOBULI IMBRIOTAE, Historiae, recensuit Diether Roderich Reinsch, Beroliniet Novi Eboraci, Walter de Gruyter, 1983, VI ± 114 ± 267 p. + 7 table (Corpus fontiumhistoriae byzantinea, vol XXIII, Series Berolinensis). Nona editie a lucrárii istoricului bizan-tin intemeiatä pe manuscrisul autograf al lui Critobul descoperit la Topkapi Sarayi.

IL

d

pl

pi

www.dacoromanica.ro


CYNARSKI, STANISLAW, Avoisi z Polskiz lal 1554-1590, (Avoisi referitoare laPo Ionia din 1554-1590), in Odrodzenie, Reformacja w Polsce", XXXIII, 1988,1 p. 81-89.E semnalat un manuscris din arhivele Vaticarnilui referitor la Moldova in 1568 (rez. fr.).

GEMIL, TAHSIN, Yeni .Belgelere Göre Ha lil Pasa Yurdu" oe Iki Saat" lik Arazi (Noidocumente privind zonele Cde doua ceasuri" si Ha lil Pasa"), in IX Tiirk Tarth Kongresi,Ankara: 21-25 Eyltil 1981, vol. II, Kongreye sunulan bildiriler, Ankara, 1988, p. 1011-1020.Sint publicate i analizate citeva documente turcesti inedite privind evolutia penetratiei unorpopulatii Ware In Basarabia in secolele XVII si XVIII. Sint rectificate rezultatele unor cerce-Uri anterioare intreprinse de G. I. Nästase si V. Mihordea.

Die Hauptinsiruktionen Clemens VIII. fiir die Nuntien und Legaten an den europäischenFiirstenh ö fen 1592- 1605, Bd. I-11, Im Auftrag des Deutschen Historischen Instituts inRom. bearbeitet von Klaus Jaitner, Max Niemeyer Verlag, Tübingen, 1984, CCLXXVIII1040 p. Date noi cu privire la politica orientala a papalitätii la planurile de cruciata, aliantaen Persia, la Cazaci i Tatari, la Moldova, Tara Româneasca i Transilvania in cadrul marilorproiecte I actiuni antiotomane din vremea lui Mihai Viteazul.

/z istoril Velikoi olecestvennoi ooint. Nakanune voini (1941) (Din Istoria marelui Razboide Aparare a Patriei. Ajunul razboiului, 1941), In Izvestiia T. K. K.P.S.S.", 1990, nr. 5, P-180-223. Documente de arhiva, intre care telegrama din 2 iunie 1941 privind datele culesede agentura fortelor de graniceri sovietici din R.S.S. Moldoveneasca despre pregatirile i zvo-nurile de razboi din Romania si declaratia redactata In prizonierat de maresalul Ion Antonescu(6 ianuarie 1946) privind discutiile sale cu Hitler In vederea canipaniei din Est.

MARIENBURG, LUCAS IOSEPH, Geographie des Grossfiirstenthums Siebenbürgen,Nachdruck mit einer Einführung, Insg. von Ernst Wagner, Böhlau Verlag, Köln, Wien, 1987,XI -I- VIII ± 248 ± 450 ± 3 p. (Scriften zu der Landeskunde Siebenbürgens. Ergänzugsreihezum Siebenbürgischen Archiv, hrsg. vom Arbeitskreis für siebenbürgische Landeskunde E. V.,Bd. 12). Reeditare fotografica a und importante descrieri a Transilvaniei aparuta In 1812la Sibiu.

MÉNAGE, V. L., On the constituient element of certain sixteen-century ottoman document,In Bulletin of the School of Oriental and African Studies", XLVIII, 1985, partea 2, p. 283 -304. Studiu fundamental asupra diplomaticii otomane din veacul al XVI-lea. Sint analizate cuatentie recente publicatii de documente otomane care includ informatii privind ladle romane.

Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S. Gog kriztsa 1938-1939. Dokumentl I matertalt(Anul de criza 1938-1939. Documente i materiale), vol. I- II, Moscova, Politizat, 1990,555 4- 431 p. Culegere de documente sovietice, germane, engleze, poloneze etc. privind relatilleinternationale in perioada 29 septembrie -4 septembrie 1939. Un mare numar de documentedin arhiva M. A. E. sovietice snit tiparite acum pentru prima data.

OZTORK, CEMIL, 113 Yil Onceki Bir Tiirk Heyetinin Macaristan Gezisi (Calátoria inUngaria a unei delegatii turcesti In urma cu 113 ani), in Tarih ve Toplum", XIV, 1990, nr. 83,p. 52-54. Autorul publica fragmente din jurnalul de calátorie (editat In lb. ungará i turcaInca din secolul trecut) a unei delegatii de prietenie care a plecat din Istanbul la 19 aprilie1877. Calátorii s-au deplasat cu vaporul pina la Varna apoi cu trenul, corabia $ i din nou cutrenul, ajungInd la Timisoara la 26 aprilie 1877.

PHILIPPI, PAUL, Ein Moldauer 1532 als Bibelübersetzer? in Zeitscrift für Sieben-bürgische Landeskunde", 13 (84), 1990, nr. 1, p. 19-22. Se reediteaza scrisoarea din 1532care semnaleazti prezenta unui cärturar din Moldova la Wittenberg si intentia sa de a traducescrierile paulinice in românä, polona i germana.

QUIRINI POPLAWSKA, DANUTA, Korespondencja dotyczaça Polski w zbiozachHorenckiego Archivio di Stato i jej kolekcje (Corespondentd referitoare la Polonia In fondurileArhivei de Stat din Florenta si In colectiile ei), in Oderozenie i Reformaija w Polsce", XXXIII,1988, p. 125-136. Intre altele sint senmalate izvoare privitoare la campania lui Jan ZamoyskiIn Moldova si la instalarea In domnie a lui Ieremia Movilä (rez. fr.).

QUIRINI-POPLAWSKA, DANUTA, Korespondencja Sebastiana i Valeria Monte-lupich (1576- 1609) (Corespondenta lui Sebastiano si Valerio Montelupi, 1576-1609), PolskaAkademia Nauk, Wroclaw, Warszawa. Kraków. Gdansk. Kodz, 1986, 180 p. Sint publicate164 de scrisori inedite ale arnbasadorilor toscani (Achivio di Stato Firenze, Fondo Medicco) lacurtea regelui Poloniei, din care circa 130 privesc ultimul deceniu al sec. XVI; Numeroase stirinoi privind evenimentele din Moldova, Tara Romaneasca i Transilvania cit i competipadintre poloni, habsburgi i osmani pentru dominatie la nordul Dunarii de Jos.

SEVENCLI, EFDAL, Feth ve Yusuf Bin Abdullah (Cronica cuceririi i Yusufbin Abdullah), in Tarih Toplmn", III; 1986, nr. 1, p. 57-59. Autorul prin analiza continutuluiacestei cronici si a unui pasaj din cronica lui Kinali-zade Hasan (Tezklrelit's4uara, ed.

+

Thrihri

Caleb:.

www.dacoromanica.ro


Ibrahim Kutluk, Ankara, 1978, p. 536-537) ajunge la concluzia cä lucrarea a fost scria deJusuf. b. AbduMah din Manisa, la inceputul sec. XVI, fiMd dedicatá printului Mahmud, fiullui Bayezid II. Cele douá cronici rnentionate contin informatii privind árile romine.

sosLe, AZMI, Sefarelndme de Seyyid Mehmed Emin Vahtb Efendi (Jurnalul de cilia-torte a lui Seyyid Mehmed Ernin Vabib Efendi) In Belleten", L, 1986, nr. 196, P. 127-167.Este publicat jurnalul de alatorie al lui S. Mehmed Emin Vahib Efendi prilejuit de misiuneadiplomatia intreprina de acesta la Paris. Diplornatul a päräsit Istanbulul la 17 decembrie1806 (p. 128), trecind pe la inceputul anului urmátor fluviul Dunárea in preajma ceatii AdaKale. Sint descrise consul i fortareata Timisoara (p. 131-132). Jurnalul este publicat inlb. fr.

TODOROV, NIKOLA, VELKOV, ASPARUH, Situation démographigue de la Péninsulebalkanigue (fin du XVe s. - début du XVes. ), Ed. de l'Academie Bulgare des sciences, Sofia,1988, 293 p. ± 1 harta. Autorii analizeaa i editeazá integral un registru fiscal (cizye defteri )cuprinzind impozitele plátite de populatia nemusulrnaná din Imperiul Otoman din 1490-1491(i anii ulteriori). Defterul conservat la Biblioteca Kiril i Metodiu - sectia orientalá - coteOAK 214/5 - tipArit in caractere arabe (p. 39-228) $ i traducere francez5. (p. 229-293) con-tine informatii demofiscale privind Dobrogea (sangeakul Silistra) i vlahii sud-dunareni.

WOODHEAD, CHRISTINE, Tet'liki-zEzde's sehnäme-i hiimayun. A history of theOttoman campaign in to Hungary 1593-1594, Berlin, 1983, VII ± 421 p. (IslamkundlicheUntersuchungen, Bd. 82). Important izvor cu referinte $ i la conflictul Portii otomane cu Tara:Româneasa.

WOS'JAN WLADYSLAW, Die Nuntiatur des Annibale di Capua in Polen von 1586 bis1591 im Spiegel seiner Briefe, Zeitschrift far Ostforschung 35, 1986, 3, p. 346-402. Informatiinoi cu privire la contrareformi in Moldova, la v.3ni.n mtele politic3 si militara din tirile romine

IH. ISTORIE MEDIEVALA

AKGUNDUZ, AHMET, Osmanli hdneddni ve gilkselme deurtnin sanli tarihi. (V ).Mehmet gelebi zamani (Dinastia osmand i istoria perioadci sale de crestere. V. Epoca luiMehmed Celebi), in Tark Dilnyasi Tarih Dergi", III, 1989, nr. 26, P. 17-20. Antorul rezunacronologic evenirnentele din vremea sultanului reunificator Mehmed I Celebi (1413-1421).In cadrul cuceririlor acestui sultan sint rnentionate sub anul 1414 construirea cetâIl Yerkökii(Rusguk) din care motiv volevodul Trail Românesti ar fi trimis haraciul un fiu ca ostatic.Cetatea Isaccea (Asakçi) ar fi Yost cuceritä in 1416. Lichidarea rnlcäriI lul Börklfice Mustafae datatii 1419 iar suprimarea *eihului Bedreddin in 1422 (?).

ALEXANDRESCU-DERSCA. BULGARU, MARIE-MATHILDE, Sur le peskes duBayram envoyé â la Porte par les Principautés Roumaines (XVP- XV I IP siécles), tn A Fest-schrift presented to Ibrahim Artuk on the occasion or the 20th anniversary of the Turkish Numis-matic Society, Thrk Nurnismatik Dernev, Istanbul, 1988, p. 65-86 (Intre p. 79-86 este tradusIn limba tared articolul far% note). Sint prezentate date privind finantele imperiului otoman sievolutia däril peskesului care treptat din facultativá a devenit obligatorie (o institutie de dreptinternational), modificindull structure spre monedá lichidá in dauna produselor naturale .

ALEXANDRESCU, MARIE-MATHILDE - DERSCA, BULGARU, Sur le Regimede la Domination Ottomane dans les Principautés Roumaines d l'Epogue Turco- Phanariote (1711,1714-1821), in IX Tiirk Tarth Kongresi, Ankara: 21-25 Eylut 1981, vol. II, Kongreye sunulanblidiriler, Ankara, 1988, p. 1021-1036. In opiate autoarei reginaul turco fanariot cuprindedouli faze : prima faa (1711, 1714-1774) este caracterizatá de actiunile Portli da a anula auto-nomiile tririlor române si de a le integra in proprIul säu sistern economic, amputindu-le integri-tatea teritorialá, cit i o intena exploatare financiaa i econotnia; faza a II-a (1774-1821)este marcatá de elaborarea unui nou statut juridic prin emiterea unor hatt-i-serif-uri de privilegiicare prevedeau obligatiile concrete, financiare i economice ale principatelor.

ANDERSON, SONIA, An English Consul in Turkey. Paul Rycaut at Smyrna 1667- 1678 ,Oxford, Clarendon Press, 1989, 323 p. Slat relevate - printre altele - i legaturile consululuiRycaut cu.tArile rornâne (judecarea litigiilor negustorilor scotieni de potaa in Moldova, mentio-narea naturii raporturilor domnilor cu Poarta suzerand, importanta bisericli ortodoxe si a dona-tiilor fäcute de domni i boieri atre rnärastirile de la Athos); tunic din aspectele sus rnentionateant intilnite si in opera scrisä a lui Rycaut, folositá in parte - pentru sistemul religiei mahome-2dane - de Dimitrie Cantemir.

ARIKAN, ZEKI, Hamit SancaNndaki Timor alzenine To phz Bakis (Privire generallasupra sisternulul timariot din sangeakul Hamid), in IX. Tilrk Tarth Kongrest, Ankara:-2 5 E y'ill 1981, vol. II, Kongreye sunulan bildiriler, Ankara, 1988, p. 879-885. Retinem' i.

i

www.dacoromanica.ro


opinia autorului cä sultanul Mehmed II Fatih (1451-1481) a inceput masiv actiunea de a trans-forma posesiunile de tip mülk i vakif In timar dupa räzboiul cu Moldova din 1476 (p. 880).

BALIVET, MICHEL, Un épisode méconnu de la campagne de Mehmed ler en Macédoine:l'apparition de Serres (14161819 H ), in Turcica. Revue d'Études Turques", XVII, 1986,p.. 137-146. Autorul rectificä citeva ipoteze privind activitätik militare desf Asurate de MehmedI Celebi in anii 1415 si 1416, plasind campania sultanalä din Valahia in 819 H./1416-17. Aceeasicronologie in idem, L'expédition de Mehmed I contre Thessalonique: converges et contradictionsdes sources byzantines et turques, in Comité International d'Études Pre-Ottomanes et Ottomanes.VIth Symposium Cambridge,- 1rth - 4 th July 1984 (Varia Turcica IV), Proceedings edited byJean-Louis Bacqué-Grammont and Emeri van Douzel, The Divit. Press, Istanbul, Paris,Leiden, 1987.

BELDICEANU, NICOARA, Les Roumains des Balkans dans les sources ottomanes, trivol. _etudes roumaines et aroumaines, sous la rédaction de Paul H. Stahl, Paris-Bucarest, 1990,p. 11-19 (Sociétés européennes, 8). Studiu intemeiat pe registrele de recensämint si pe porun-fcile imperiale se referä cu precAdere la valahii din Semendria, Branicevo, Izvornik, Krusevaé,Herzegovina, Bosnia, Albania si Moreea; discutie asupra cuvintului eflaq.

BELDICEANU, NICOARA et IRENE BELDICEANU, Notes sur le Bir, les esclavesT atars et quelques charges dans les pays Roumains, in Journal of Turkish Studies", X, 1986(Essays presented to Halil Inalcik on his Seventieth Birthady), p. 7-14. Originea birului cadare a autohtonilor care cuceritorii turanici ; originea termenilor de birar, ilisar, vAtilman sitarcan; problema robilor Mari in Moldova.

BENKERT, ANDREA, Die Moldau um 1241. Das Moldaugebiet in den Jahrzenten vordemMongolensturm bis zur Gründung des Fiirstentums ; in Siebenbürgische Semesterblätter",11, 1988, nr. 2, p. 190-203. RomAnii in Moldova in sec. XII, pe temeinl stirilor din NiketasChoniates cumanii la räsärit Carpati, expansiunea regatului ungar l urmärile invaziei té-tare pinä la intemeierea

BERINDEI, MIHNEA, Le röle des fourrures dans les relations commerciales entre laRussie et l'Empire ottoman avant la conquéte de la Sibérte, in vol. Passé turco-tatar, present sovié-ague. _etudes offertes d Alexandre Bennigsen, Louvain-Paris, tditions de PÉcole des HautesÉtudes, 1986, p. 89-98. E discutatii i functia drumului moldovenesc in legAturile comercialedintre marele enezat al Moscovei i Imperiul otoman.

BIBIKOV, M. V., Bolgariia, Rus, Vizantiia, Polovji o sistcme mejdunarodnth otnosentiaiagovostonot Evrope XII - pervoi polovini XIII vv. (Bulgaria, Rusia, Bizant, Cumana in

sistemul relatiilor internationale in Europa sudesticA in sec. XII - prima jumAtate a secoluluiXIII), in vol. Rusko-billgarski vreaski prez vekovele, Sofia, Izdadelstvo n. Balgarskata Akade-rnijana Naukite, 1986, p. 91-106. E discutat i rolul cumanilor la Dunilrea de Jos si legéturilslor cu statul vlaho-bulgar.

BIEMEL, RAINER, L'origine des Saxons de Transylvanie: naissance d'une société, inatudes Danubiennes", IV, 1988, nr. 1, p. 63-71. Consideratii generale cu privire la locul deprovenientä al sasllor si la inceputurile organizArii lor politice in Transilvania.

BINDER, GUSTAV, Ober die Zigeuner in Siebenbürgen, in SiebenbürgIsche Semester-blitter", I, 1987, nr. 2, p. 114-126. Originea, denumirea, imigrarea i numérul tiganilor inTransilvania.

BORAS, ZYGMUNT, Zwiazki handlowe Polskt I Moldawit w XVI i XVI wieku (LegAturicomerciale ale Poloniei i Moldovei in secolele XV si XVI), in Gospodarcze przeslanski historiispolecznej", (Uniwersytet im. Adarna Mickiewicza, seria hist., nr. 101), Pozna, 1982, p. 69-76.

BUR, MARTA, Das Raumergretfen balkanischer Kaufleute im Wirtschaftoleben der Ost-mitteleuropaischen Lander im 17. und 18. Jahrhundert, in vol. Bargertum und bürgerliche Ent-wicklung in Mittel - und Osteuropa, Studia historiae Europae medio-orientales, Budapest, 1986,p. 17-88. Penetratia negustorilor strAini - scotieni, armeni, italieni, evrei si greet -in co-rnertul Moldovei, TArii Rominesti, Transilvaniei, Ungariei i Poloniei in secolele XVI siXVII; problema concurentei la care au expus pe negustorii autohtoni, a realitAtii etnice care seascunde sub denumirea de greci", a Companiei grecesti din Transilvania $ i in general a evolutieiburgheziei in aceasté zonä pinä in secolul XIX.

CACCAMO, DOMENICO, Venezia, Pietro 11 Grande e I Balcant, Stn vol. Studi Balcanicipublicati in Occasione del vr Congreso internazionale dell'Association Internationale d'ÉtudesSud-Est Européennes (AI BEE) Sofia 30 Agosto - 5 Settembre 1989, a cura di Fr. Guida eL. Valmarin, Roma, 1989, p. 61-83. Informatii cu privire la Moldova si Tara RomAneascAin proiectele actiunile antiotomane la inceputul secolului XVIII.

CAZACU, MATEI, A propos de l'expansion polono-lituanienne au nord de la Mer Noireaux XIV°- XV° siécles: Czarntgrad, la cite noire" de l'embouchure du Dniestr, in vol. Passéturco-tatar, present soviétique. Bludes offertes S. Alexandre Bennigsen, Louvain-Paris, Éditions

de

i

tart.

www.dacoromanica.ro


de l'École des Hautes etudes en sciences sociaks, Paris, 1986, p. 99-122. E discutata problemaraportului Intre Album Castrum (Cetatea Alba, Asprocastron, Aqkerman) i Maurocastrurn(Moncastro, Czarmigrad), asezate de o parte si de cealalta a limanului Nistrului.

CAZACU, MATEI, L'histoire du prince Dracula en Europe centrale et orientale (XV'silcle). Présentation, Milton critique, traduction el commentaire (École pratique des hautes etudes,IVe section), Genve, Droz, 1988, XVI ± 218 p. Vlad Tepes-Dracula - In istorie i legendaCirculatia legendelor.

CAZACU, MATEI, La place des Enseignements du prince Neagoe d son fils Théodose"dans l'histoire des idles politiques, In Buletinul Bibliotecii Române (din Freiburg i. Br.). Studii

documente românesti, Volum jubiliar (1949-1989), XV (XIX), serie nouä, 1989, p. 107-118.E discutata paternitatea i functia ideologica a acestei importante i controversate scrieri me-dievale românesti.

CEBECI, AHMET, Silistre sancaN vakiflari ve H. 1006 (1597-1598) tarihlt Silistrelivasi vakif defteri (no. 561) (Vakufurile sangeakului Silistra i defterul vakufurilor (nr. 561)eyaletului Silistra din anul hegirei 1006 (1597 - 1598), In Vakiflar Dergisi", XX, 1988,p. 453-463. Prezinta evolutia administrativa a eyaletului Silistra i veniturile kazalelor

vakufurilor din aceasta unitate administrativa In care era Incorporata i Dobrogea. Utilizatesurse inedite care indica veniturile schelelor HIrsova, Braila, Mäcin, Tulcea, Constanta, Mangalia,Varna.

CHIHAIA, PAVEL, Despre pronaosul bisericii voievodului Neagoe Basarab din Curteade Argeq, Buletinul Bibliotecii Române (din Freiburg i. Br.). Studii i documente românesti",Volum jubiliar (1949-1989), XV(XIX), serie nouä, 1989, p. 123-145. Functia spiritual-politica a ctitoriei lui Neagoe Basarab de la Arges.

CYTOWSKA, MARIA, Jan Dantyszek de Rotterdam face ei Pagression turque, In Eos.Commentarii Societatis Philologae Polonorum" LXXVII, 1989, nr. 1, p. 91-99. Referire si laconflictul moldo-polon In vremea lui Bogdan cel Orb.

DELETANT, DENNIS, Some considerations on the Emergence of the Principality ofMoldavia in the Middle of the fourteenth Century, In vol. Historians as Nation-Builders. Central and South-East Europe, edited by D. Deletant and H. Hanak, London, 1988,p. 32-50. Expunere critica asupra constituirii Moldovei ca stat, cu insistenta asupra roluluinobililor maramureseni Dragos si Bogdan.

DOPIERALA, KAZIMIERZ, Stosunki diplomatyczne Polski z Turcja za Stefana Bato-rego (Legaturi diplomatice ale Poloniei cu Turcia in vremea lui Stefan Bathori), Warszawa, 1986,100 p. Lucrarea analizeaza i unele momente Insemnate din istoria Moldovei $ i a Transil-vaniei In cadrul relapilor regelui tefan Batory cu Poarta otomanä.

ESKENASY, VICTOR, Jews, Romanians and Ottomans: some Political Aspects of theirRelations in Moldavia (XV - XVI Centuries ), In Romanian Jewish Studies", I, 1987Spring, nr. 1, p. 7-13. Comunicare prezentata la al XIX-lea Simpozion de Studii Bizantinede la Birmingham (martie 1985). Prezinta treptata identificare dintre interesele comunitätiievreiesti din Balcani si politica otomanä. Insista asupra activitätii lui Iosef Nassi, duce deNaxos. Bazat pe diverse editii documentare i studii speciale. 32 de note.

EYUBOGLU, ISMET Z., Seyh Bedreddin ve Varidat (Varidat i eyhul Bedreddin),Istanbul, 1987, 397 p. Lucrarea prezinta elementele biografice cunoscute ale seyhului reformatorcare s-a aflat In rästimp de eitiva ani in relatii insuficient elucidate cu Mircea eel BatrIn. Referiridespre opera lui Bedreddin, inclusiv traducerea integrala a lucrärii despre devenirea Existenteisi o succinta analiza.

FOTINO, CORALIA, Changements du mode de vie de la classe dirigeaute valaque inter-venus sous l'influence de la Porte au cours de la seconde moitie du XVI siécle, In IX TürkTarih Kongresi, Ankara: 21-25 Eylül 1981, vol. II, Kongreye sunulan bildiriler, Ankara, 1988,p. 915-921. Sint mentionate aspecte ale impactului dominatiei otomane asupra urbanisticii,arhitecturii, vietii cotidiene (alimetatie, vestimentatie) structurii comertului exterior, preturilor,etc. din Tara Româneascä.

FRIEDMAN, JEROME, Unitarians and New-Christians in Sixteenth - Century Europe,In Archiv für Reformationsgeschichte", 81, 1990, p. 217-238. Curentul unitarian extremist,dezvoltat de evreii crestinati emigrati din Spania In Italia. hi controversa care a rupt unitateaconfesiunii unitariene In räsdrit, un rol lnsemnat a revenit evreilor unitarieni care au luat parteanonadorantilor" (Jakob Paleologul, Simon Budny, Franz David); sinodurile de la Cluj (1579)

Turda.GALLOTTA, ALDO, Venedik Devlet Ar$ivi'nde Osmanli Sehzadesi Cem ile IlgiliBelgeler

(Documente privitoare la printul osman Cem aflate In arhiva Venetiei), In Tarih ve Toplurn",III, 1986, nr. 30, p. 339-347. Studiul elaborat de A. Gallota si G. Bora (trad. de M. $akiro-glu), publicat initial sub titlul Documenti turchi dell'Achivio di Stato di Venezia concernenti Ile

si

www.dacoromanica.ro


principe ottomano Cem In ,,Studi Magrebini", XII, 1980, p. 175-199, contine informatii utilecu privire la politica lui Bayezid II fatá de puterile maritime medieteraneene i fatä de fortelecrestine continentale interesate in bararea expansiunii osmane de linia Dunarii.

GJUZELEV, VASIL, Beiträge zu Geschichle des Königreiches von Vidin im Jahre 1365,In vol., idem, Forschungen zur Geschichte Bulgariens im Mille (alter, Wien, Verien Freunde desHauses Wittgenstein" (Bulgarisches Forschungsinstitut in Osterreich. Miscellanea Bulgarica, 3)1986, p. 225-240. Mentiune a Tara Romänesti (Walachey) si a lui Wazzer waid" (Basarabvodä) intr-un text german din secolul XIV. Date noi cu privire la expeditia ungarä. la Vidinin 1365.

GJUZELEV, VASIL, Bulgarien und Bgzanz im Streit um die Schwarzmeergebiete 1185-1204, in vol. idem, Forschungen zur Geschichte Bulgartens im Mille (alter, Wien, Verein Freundedes Hauses Wittgenstein" (Bulgarisches Forschungsinstitut in Osterreich. Miscellanea Bulgarica,3), 1986, p. 201-213. Vicisitudinile luptelor dintre Imperiul bizantin i statul Asänestilorpentru controlul tiirmului apuscan al Märii Negre.

GJUZELEV, VASIL Das Papstum und Bulgarien im Mille taller (9. - 14. Jh. ), invol. idem, Forschungen zur Geschichte Bulgariens im Mittelaller, Wien, Verein Freunde desHauses Wittgenstein", (Bulgarisches Forschunginstitut in Osterreich. Miscellanea Bulgarica,3), 1986, p. 175-199. E discutata intre altele i relatia intre papalitate i statul vlaho-bulgarin secolul XIII.

GRIGNASCHI, MARIO, Les documents ottomans conservés aux archives de la maisond'Este a Modena, in IX. Türk Tarih Kongresi, Ankara: 21-25 Eglül 1981, vol. II, Kongreyesunulan bildiriler, Ankara, 1988, p. 819-826 sint publicate 4 documente inedite din arhivaCasei Este (Busta 1612 Levante) din vremea lui Süleyman Legislatorul. Ne aläturarn opinieiautorului cä desi aprovizionarea Istanbulului era asiguratá in principal din importurile pro-venite din Moldova si Valahia, totusi productia regiunilor litorale märilor Marmara si Egee eraesentialä pentru piata capitalei (p. 8211.

GUBOLU, MIHAIL, Kanunt Sultan Süleyman'in Bogdan seferi ve zafert (1538 M.945 H ) (Expeditia si luptele din Moldova ale sultanului &Heyman Legislatorul - 1538/945anul hegirei), in Belleten", L, 1986, (1987), nr. 198, p. 727-805. Studiul masiv al regretatuluiprofesor Mihail Guboglu cuprinde o analizá minutioasä a cronisticii otomane i occidentalecontemporane, a literaturii de specialitate, fiind deslusite aspectele esentiale ale raporturilormoldo-turcesti pinä in vremea lui Süleyman si Petru Rares.Campania din 1538 este incadratäin ansamblul politicii orientale i occidentale a Imperiului otoman. Studiul are 552 de note (I)

GUBOLU, MIHAIL, Osmanlilarla Romen Ülkeleri Arasindaki Ilk Devir(1368-1456) Hakkinda Belirtmeler ve Dorultmalar (Indreptäri i precizäri privind prima etapáa relatiilor dintre osmani i tärile române, 1368-1456), in IX. Türk Tarili Kongresi, Ankara:21-25 Eglül 1981, vol. II, Kongreye sunulan bildiriler, Ankara, 1988, p. 829-843. Se anali-zeazá citeva aspecte controversate din istoria comunä romano-osmanä. In problema haraciuluisint criticate opiniile exprimate de M. Berza, F. Babinger i M. Maxim.

GÜNDISCH, KONRAD G., Die sächsische Nationsuniversited, In SiebenbürgischeSemesterblätter", I, 1987, nr. 2, p. 94-101. Etapele construirii i evolutiei natiunii" säsestiin Transilvania, din vremea sosirii celor dintii colonisti (hospites theutonici') pinä in secolulXIX.

JOANTA, ROMUL, Roumanie. Tradition et culture hésychastes, Bégrolles-en-Mauges(Maine et Loire), Abbaye de Bellefontaine, 1987, 319 p. Schita de istorie a isihasmului in biscricaromâneas ed.

JORDANOV, IVAN et VASILKA TÄPKOVA-ZAIMOVA, Quelques nouvelles donnéessur l'administration byzantines au Bas Danube (fin du X - XI s.), in vol. Géographie historiquedu monde Mediterranéen, Paris, 1988, p. 119-126.

KARATHANASSIS, ATHANASSIS, E., La renaissance culturelle héllénique dans lesPays Roumains et surtout enValachie, pendant la période préphanariote (1670- 1714), in BalkanStudies", XXVII, 1986, 1, p. 29-59. Curentele novatoare In gindirea i viata spiritualii alumii grecesti, manifestate prin citeva personalitäti de frunte, ginditori i militanti a cäror activi-tlate s-a desfäsurat indeosebi in Tara Româneascä si Moldova uncle a evoluat o mare parte dinistoria Greciei moderne"; impactul culturii grecesti asupra celei romünesti.

KASER, KARL, Im Schatten der Europäischen Weltwirtschaft. Die Verfertigung derAgrarstrukturen und die Peripherisierung Sildosteuropas im 16. Jahrundert, in vol. Siidosteuropa.Fallstudie. 20 Jahre Stidosteuropitische Geschichten" in Graz, Graz, 1990, p. 49-81. Consta-tärile referitoare la iirincipatele dunärene se inspirá din lucrárile lui H. H. Stahl si D. Chirot.

KECSKEM8TI, KAROLY, Les constantes et les variations de la géographie religieuse dansl'Europe du Centre-Est (Xe-XVIIIe sacles ), In Etudes Danubiennes", II, 1986, nr. 2, p.89-97. Consideratii generale privitoare la evolutia religioasá i confesionalä a regiunii, inclusiv

Moldiest

www.dacoromanica.ro


Transilvania.KOLODZIEJCYK, JANUSZ, Mika uwag o o handlu poloko-tureekim y XVI wiehu ).

(Citeva consideratii cu privire la comertul polono-turc n secolul XVI), In Kwartalnik history-czny", XCV, 1989, nr. 3, p. 207-216. Sint mentionate i drumurile comerciale care lekau Po-Ionia cu Imperhil otoman prin Moldova si legäturile conierciale cu Transilvania.

KRYCZYNSKI, STANISLAW, Wladyslaw Lubiénecki, in Odrozenia i Reformacjaw Polsce", XXX, 1985, p. 223-245. Importantä contributie la istoria antitrinitarismului inPolonia i Transilvania In secolul XVII si a implicaliilor sale politice In vrernea principatuui luiGheorghe I Rakoczy.

MANDLMAYR, MARTIN C., Studies on the Habsburg-Ottoman War of 1592-1606 TheModernization of Warfare Exemplified on Giorgio Basia's Life and Works, In /X Tiirk TarihKongresi, Ankara 21-25 Eyliil 1981, vol. liongreye sunulan bildiriler, Ankara, 1988,p. 995-1000. Experienta doblnditä de G. Basta In luptele lmpotriva otornanilor in specialdupii 1598 cind Rudolf II l-a numit locotenent general In Transilvania i-au permis acestuia säelaboreze lucräri despre arta militarä: ll maestro di campo generale (Venetia, 1606) si 11 governodella cavalleria generald (Venetia, 1612), care au cunoscut editii In lb. gerniasi I francezä.

MANER, BANS-CHRISTIAN, Zur siebenbürgische Zunfigeschichte, In SlebenbtirgischeSemesterbliitter", I, 1987, nr. 2, p. 146-154. Schitä de istorie a breslelor din centrele silsestitransilvane dela primele atestäri pinä la abolirca privilegiilor breslelor de atre Iosif II.

MAXIM, MIHAI, XVI. Yiizyilin Son Geyreginde Akfe'nin Devaluas yonu ve Eflalc-Bogdan'in .Haraci Uzerindezi Etkisi (Devalorizarea akeelei In ultimul sfert al secoluhii al XVI-lea

influenta ei asupra haraciului Trii Flornânesti i MoldoNei), In IX TOrk Tarih Kongresi,Ankara: 21-26 Eyliil 1981, vol. II, Kongreye sunulan bildiriler, Ankara, 1988, p. 1001-1009.Se fac precizAri privind inflajia din Imperiul otoman si a diferenlicrilor dintre cursul monetaroficial i cel al pielii Incepind cu anul financiar 1582/1583. Devalorizarea akcelei a avut urmäridiferite asupra cursurilor monetare din Tara Româneascii si Moldova si implicit asupra structuriisi a cuanturnului haraciului plátit atre Poartá.

MUSTAFA ISEN, Gelibolu Mustafa Ali, Ankara, 1988, 110 p. Automl prezintä viata,personalitatea si opera cronicarului Mustafa Ali,., ale cárui lucrAri slut In cea mai mare parteinedite. Islusretname i Fursatname desi se referii la campaniile orientale directionate In Georgia,Azerbaidgean i irvan de vizirul Lala Mustafa Pasa cuprind si date privind tärile romfine.

NASTUREL, PETRE S., Le Mont Athos et les Roumains. Recherches sur leurs relationsdu milieu du XIV° siécle ez 1654, Roma, Pontificium Institutum Studiorum Orientalium (Orien-talia Christiana Analecta, 227), 1986, 375 p. Prezentarea analitia a relatiilnr thilor romfine cufiecare mänstire athonianä In parte.

NASTUREL, PETRE S. si ANDRONIKOS FALANGAS, Istoria moastelor picioruluisf. Ioan Botezettorul de la Mânâstirea Sccu. Hagiografie fi istorie, In Buletinul Bibliotecii Române(din Freiburg i. Br.). Studii i documente romänesti", volum jubiliar (1949-1989), XV (XIX),serie nouá, 1989, p. 147-173. Textul povestirii din secolul XIX i comentariul istoric.

NOVOSEL'IEV, A. P., Hristianstvo, islam i iudaizm y istranah Vostöcned Evropi i Kau-kaza v srednie veka (Crestinism, islam i iudaism in tárile Europei orientale si Caucazului), InVoprisi Istorii", 1989, nr. 9, p. 20-35. Privire de ansamblu asupra confruntärii dintre cresti-nism(din secolul al Xl-lea, ortodox si catolic) Islamism si iudaism in sec. I - XVIII In ariamentionatá In titlu; date despre politica Hoardei de Aur, cnezilor rusi i lituanieni In secoleleXIII - XV. Larga utilizare a izvoarelor arabe.

NYEKI, LAJOS, Le peuple juif vu par la litterature hongroise aux XV le et XVI le siécles,In Etudes Danubiennes", II, 1986, nr. 2, p. 106-115. Influenta Vechiului Testament si ascrierilor rabinice asupra confesiunii unitariene, care a avut un puternic nucleu In Transilvania.

PAPACOSTEA, *ERBAN, Une revolte antigenoise en mer Noire et la riposte de Genes(1433-1434) (resume) In vol. État et colonisation au Mogen Age el et la Renaissance, sous ladirection de Michel Balard, La Manufacture, Paris, 1989, p. 441-442. Participarea Moldoveiin Etce§ti ani la revolta antigenovezA a puterilor pontice.

PETROV, ANDREI, Das Befestigungssystem Siebenbiirgens im 13. - 14. Jahrhundertund die Einfälle der Mongolen und Tiirken, Iii Siebcnbtirgische Semesterblätter", II, 1988,nr. 2, p. 184-189. Problema trecerii de la fortificaliile de lemn la cele de piaträ In Transilvania.

POPA, RADU, Formations social-territoriales aux debuts des .glais roumains, In vol.Études roumaines et aroumaines, sous la redaction de Paul H. Stahl, Paris- Bucarest, (Societeeuropéennes, 8), 1990, p. 107-121 . Prezentarea succintä a rezultatelor cercetärilor autoruluicu privire la tärile romeinesti anterio are aparitiei statului In secolul XIV.

RITTHALER, ANDREAS, Die Humanen, In Siebenburgische Semesterblätter", II!1988, nr. 2, p. 129-137. Problema episcopiei cumane (a Milcoviei) si a Intinderil jurisdictielsale In secolele XIII - XVI.

11,

si

www.dacoromanica.ro


SAHILIO6LU, HALIL, Slaves in the social and economic life or Bursa in the late 15t1and early 16th centuries, in Turcica. Revue d'Études Turques", XVII, 1985, p. 43-112. Pebaza unor surse inedite este reconturat statutul robului (kul ) in Imperiul otoman. Printrerobii care incheiau cu stäpinul lor un acord mutual scris (miikatebe) sau erau robi in anu-mite conditii (tedbir ) stipulate In scris stilt mentionati i cei care proveneau din Moldova0 Tara Româneascä. Cel mai timpuriu registru este din 1455/1456. Studiul completeaz olucrare anterioara a autorului, 15. yüzyil sonunda Bursa'da i ve sanayi hagati ; köleliktenpatronlua (De la robie la patronat, munca si activitatea mestesugäreascá in Bursa la sfirsi-tul secolului al XV-lea), in Memorial Omer Lülfi Barkan, Bibliothèque de l'Institut Franeaisd'Etudes Anatoliennes d'Istanbul, Paris, 1980, p. 179-188 In care sint mentionati robi dinTara Româneascâ (Eflak) care in 1486 pe baza de contract activau in industria matasiidin Bursa (p. 1851.

SAMSONOWICZ, IIENRYK, Die Karpatenzone im 13. bis 16. Jh. als Wirtschaftseinheitdes Europiiischen Handels, in Studia historiae oeconomicae", 19, 1988, p. ,61 -75. Considera-tii cu privire la migratie spre nord de-a lungul Carpatilor a populatiei romanice a vlahilorIn secolul XIII I cu privire la urbanizarea incipientá In spatiul romiinesc.

SCHNEIDER, SIGRID, Die Völker Siebenbürgens im 13. Jahrhundert, In Siebenbür-gische Semesterbliitter", II, 1988, nr. 2, p. 205-213. E discutata intre altele problema conti-nuitätii populatiei romanice in Transilvania.

. SCHRAMM, GOTTFRIED, Friihe Schickssale der Rumlinen zur Lokalisierung der lateini-schen Kontinuitiit in Siidosteuropa, in Zeitschift für Balkanologie", XXI, 1985, nr. 2, p. 223-241; XXII, 1986, nr. 1, p. 104-125; XXIII, 1987, nr. 1, p. 79-94. Interpretári filologicesi istorice ale unei mase considerabile de izvoare, unele neobservate in trecut; autorul Sustineteza imigrärii elementuhii romanic In secolul X In nordul Dunarli.

STANCULESCU-BIRDA, ALEX. N., One Hypothesis: The Decipherment of the Inscrip-tions from Murfatlar (Basarabi ), in Balkan Studies", XXVII, 1986, nr. 2, p. 237-251. Tex-tele de la Murfatlar reprezintä o succesiune de stadii ale scrisului; stadiul tranzitiei de lagotá la germana veche, germana veche propriu-zisä i protobulgara.

SZEGEDI, EDITH, Die Darstellung des Mongoleneinfalls von 1241 in der rumeinischenGeschichtsschreibung, In Siebenbürgische Semesterblätter", II, 1988, nr. 2, p. 163-175.Invazia mongolä reflectatä in lucrärile lui St. Pascu, Al. Gonta, I. Schiopul, A. Decci.

TABAKI, ANNA, Quelques réflexions sur un fonds d'archives phanariole: le fonds dela famille Morouzi , in Balkan Studies", XXVII, 1986, nr. 2, p. 291-301. Prezentare a unuiimportant fond de documente conservate in Grecia care se referd precumpánitor la domeniulfunciar al familiei Moruzi In Principatele Române. Cel mai vechi document al colectiei apar-tine epocii lui Stefan cel Mare.

TACHIAOS, ANTHONY-EMIL, N., The Revival of Byzantine Mysticism among Slaysand Romanians in the XVIII-thCentury.Texts relating to the Life and Activity of Paisg Velich-kovsky (1772- 1794), Thessaloniki, 1986, LV ± 296 p. Importante izvoare referitoare laviata i activitatea unuia din cei mai de seamä reprezentanti ai vieii monahale in lumeaucrainianá si româneascd lti sccolul XVII 1.

VAHID, ÇABUK, Köprülüler (Dinastia Köprüliilor), Istanbul, 1988, 242 p. Autorulprezintä activitatea a 5 membri din familia Köprüliilor care Incepind cu mijlocul sec. XVIIau urcat pinä la demnitatea de mare vizir: Köprülü Mehmed Pasa, Fazil Ahmed Pasa, Koprülii-zade Fazil Mustafa Papa, Amca-zade Hiiseyin Pasa Numan Pasa. Se facdese referiri la tárile române.

VEICKOVSKIJ, PAIS II, Autobiografia di uno starets, Presentazione di P. TomasIntroduzione, traduzione e note a cura della communità dei Fratelli Contemplativi

di Gesit Abbazia di Praglia, Edizioni scritti monastici, 10), 1988, 206 p. ± 6 table. Traducereitalianä a autobiografiei celebrului reprezentant al monahismului ucrainean i românesc insec. XVIII.

WAGNER, ERNST, Erläuterung historischer Bezeichnungen zur Geschichte Siebenbür-gens, In Slebenbürgische Semesterblätter", I, 1987, nr. 2, p. 127-136. Mic glosar privitorla istoria rnedievalä a Transilvaniei.

WAGNER, ERNST, Ezekler und Adel in Siebenbürgen, in Siebenbürgische Semester-blatter", I, 1987, nr. 2, p, 100-101. Expunere de teze cu privire la evolutia organizárii secuilor.

WAGNER, OSKAR, Reformation und Orthodoxie in Ostmitteleuropa im 16. Jahrhundert,In Zeitschrift für Ostforschung", 35, 1986, nr. 1-2, p. 18-61. Dona din subdiviziunile stu-diului sunt consacrate Transilvaniei i Moldovei (vremea lui Despot vodá).

Wielka legacja Wojciecha Miaskowskiego do Turcji w 1640 r., (marea solie a lui Woj-ciech Miaskowski In Turcia in 1640), ed. de Adam Przybos, Warszawa-Kraków, 1983, 251 p.Importantä solie care a trecut prin Moldova lui Vasile Lupu.

8 - c. 3153

si Köprülii-zade

SpidIkk.

www.dacoromanica.ro


WIMMER, JAN, Bitwa pod Wiedniem w historii Europy (BACA lia pentru Viena In isto-ria Europei), In Odrozenie I Reformacja w Polsce", XXX., 1985, p. 111-120. Analizá aantagonismelor politice In Europa, a constelatiei puterilor si a contextuhii international Incare s-a produs asediul Vienei In 1683; cu referiri la Wile române (rez. fr.).

ZACH, KRISTA, Die Rum linen in Siebenbiirgen. Bezihungen zwischen Siebenbürgen undden rumtinischen Fiirstentümern bis zum Ende des 17. Jahrhunderts, In SiebenbiirgischeSemesterblätter", I, 1987, nr. 2, p. 102-105. Teze cu privire la organizarea social-politicáa românilor In evul mediu i la relatiile dintre românii din Transilvania i cei din Moldo-va $ i Tara Románeasca.

ZIENTARA, BENEDYKT, Les grandes migrations des XlIe - XIVe siècles en Europedu Centre-Est, in Studia historiae oeconomicae", 18, 1983 (1985), p. 3-30. Referiri i lacolonizarea sasilor In Transilvania.

ZIMMERMANN, HARALD, Im Bann der Geschichte. Ausgewählte Beiträge zur Kirchen-und Rechtsgeschichte, Sigmaringen, 1986. Volumul cuprinde un articol consacrat Ordinuluiteutonic In Tara Birsei, care atestä, Intre altele, autenticitatea, pe nedrept contestatä, acrezului papal din 1222 de confirmare a stpinilor ordinului.

IV. ISTORIA MODERNA

ADAUGE, MIIIAI, Istoria i faptele, In Nistru", 1990, nr. 4, p. 103-124. Criticäa teoriei despre asa-zisul caracter progresist al anexärii Basarabiei de care Rusia taristä(1812).

AVRAM, ALEXANDER, Judeo-Spanish Journalism in Romania in Romanian JewishStudies", I, 1987 Spring, nr. 1, p. 21-25. Prezintá 2 publicatii ale evreilor sefarzi din Româ-nia: Luzero de la paciencia (1886-1888) 0 Monte de Sinay (1894), editate la Turnu Severinde E. M. Crispin. Facs, ale foilor de titlu.

BERINDEI, DAN, Paris et Vienne-centres de formation des cadres intellectuels roumainsau XIXe siècle, in Études Danubiennes", V, 1989, nr. 2, p. 72-82. Locul celor douá centreuniversitare In formarea intelectualá a romänilor si a cadrelor conducatoare ale societätiiromfinesti.

BIERMAN, JOHN, Napoleon III and his carnaval Empire, New York, St. Martin'sPress, 1988, XX -1- 440 p. Se Infätiseaz pe temeiul unei bogate bibliografii, elementele strä-lucitoarei fal.ade a celui de-al II-lea lmperiu i interferenta lor cu realitätile tragi-comiceale situatiei interne si externe a acestuia. Scurte referiri la principatele dunärene.

DELUREANU, STEFAN, I romeni nel pensiero e nei programmi d'azione di Mazzini,in Archivio trimestriale. Rassegna storica di studi sul movimento republicano", XI, 1985ottobre-dicembre, nr. 4, p. 789-798. Prezentarea aprecierilor lui Mazzini cu privire la romäni(Incepind cu 1833), mai ales cu privire la activitatea revolutionarilor români (in strinsä legä-turd cu revolutionarii polonezi).

DELUREANU, STEFAN, Il mazzininesimo nell Europa orientate; il caso della Roma-nia, In Archivio trimestriale. Rassegna storica di studi sul movimento republicano", XII,1986 gennaio-marzo, nr. 1, p. 49-64. Articolul analizeazä miscárile, curentele de gindiresi de actiune din preajma anilor 1848, pornind de la BAlcescu, D. Brfitianu, I. H. RAdulescupiná la unele aparitii publicistice (Curierul romänesc") despre situatia Italiei i mazzinism,precum si relatiile revolutionarilor români cu miscarile revolutionare din Polonia.

GOVRIN, JOSIF, Landmarks in the National Awakening of Romanian Jews, 1870-1900, in Romanian Jewish Studies", I, 1987 Spring, nr. 1, p. 27-32. Prezintá primele orga-nizatii evreiesti, miscarea Aliyah (de emigrare spre Palestina) si asociatia Havevei Zion,ca forme de rifispuns fatä de discriminärile i chiar persecutiile antisemite din România. 5 note.

MAIOR, OVID1U, Dale medico-farmaceutice dintr-un calendar romänesc din 1814, InBuletinul Bibliotecii Române (din Freiburg i. Br.). Studii i documente românesti". Volumjubiliar (1949-1989), XV (XIX), serie nouä, 1989, p. 349-354. Prezentare a informatiilorde naturá medicalá a calendarului tipfirit la Buda In 1814 de Nicola Nicolau din Brasov;influent.ele iluminismului.

OLD SON, WILLIAM O., Italy and the Question of Romanian Independence, In IPolitico", LIV, 1989, aprihe-giugno, nr. 2, p. 197-218. Sprijinul acordat de Italia României,In plan diplomatic, pentru recunoasterea independentei de stat. Unele idei, sugerate de ita-lieni In anumite probleme interne (problema minoritätilor, In special, cea evreiascá) pentrufacilitarca acestei recunoasteri pe plan international.

ROTMAN, LIVIU, Social and Economic Structures of Jewish Population from Romania,in the last part of the XIX1h Century, In Romanian Jewish Studies", I, 1987 Spring, nr. 1,

0

www.dacoromanica.ro

Buletin bibliografic 461

p. 15-19. Ca urmare a unei puternice imigratii, in 1899 triliau In Romania 259.015 evrei(4,6 % din populatie), din care 80 % In orase. Sint prezentate mai multe cazuri de oamenide afaceri evrei. Bazat pe cercetAri de arhivd. 38 de note.

THURSTON, GARY, P. D. Kiselev and the Development of a Russiam Legal Conscions-ness, In Canadian-American Slavic Studies", XIX, 1985, nr. 1, P. 1-27. Reconstituie evolu-tia carierei i conceptiilor lui Kiselef, evidentiind rolul mediului ofiteresc din Armata a 2-adin Noua Rusie in geneza convingerilor sale legaliste si a rolului atribuit drepturilor civile.Argumenteazä cd politica sa din Principate a fost mai putin ghidatA de interesele politicecinic percepute ale Rusiei cit de faptul cd acum putea sd-si experimenteze planurile de reorga-nizare sociald; esecul sari 1n implementarea unor hnbundtätiri ale situatiei tdranilor dupäIntoarcerea in Rusia. 94 note, inclusiv corespondentd de epocd.

VALERIU, VELIMAN, Osmanli Devlett ve Romen Prensliklerinde 1821 Senesi Olaylari(Evenimentele din anul 1821 in statul osman i principatele romanesti), in IX. Tark TarihKongresi, Ankara: 21-2 5 Byliil 1981, vol. II, Kongreye sunulan bildiriler, Ankara, 1988, p.967-975. Pe baza unor documente inedite din arhivele turcesti sInt reanalizate relatiile romano-otomane din 1821.

YUSUF, HAMZA, 18 7.fr- 1878 bt iyiik dogu buhraninda Rumell (Rumelia tu marea crizaorientalä din 1875-1878), in Türk Dilnyasi Tarih Dergisi", IV, 1990, nr. 47, p. 7-17. Sintdescrise cronologic evenimentele care au dus la declansarea crizei orientale i poziiile marilorputeri fatä de Imperiul otoman. Confruntdrile militare au fost urmate de mari deplasAri depopulatie din Europa In Anatolia.

V. ISTORIA CONTEMPORANA

ALEXANDROV, V., A Contemporary World History 1917- 1945, Moscova, Edit. Pro-gress", 1986, 718 p. Cuprinde i capitole despre istoria Romaniei In perioada 1917-1945.

ANTOSIAK, A. V ., Nekotorlie osobennosti zarojdentia i rarvitiia voennogo tskustvabratskih armii (Unele particularitäti ale apartiei i dezvoltArii artei militare ale armatelorfrätesti), in Voenno-istoriceskii jurnal", 1988, nr. 1, p. 53-59. Date si despre participareaarmatei romane la rdzboiul antihitlerist In august 1944 - mai 1945.

BIDIAN, IANCU-IOAN, Der Rumtintsch-So wjetische Streit um Bessarable. Ein histo-rischer Oberblick, In Buletinul Bibliotecii Romane (din Freiburg i. Br.). Studii i documenteromanesti". Volum jubiliar (1949-1989), XV (XIX), serie nouA, 1989, p. 245-264. SchitAconsacratä problemei basarabene, din 1812 pinä azi.

BRUNNER, GEORG, Determtnanten der Westpolittk der Kommunistisch regierten StaatenSiidosteuropas, in Balkan Studies", XXVII, 1986, nr. 1, p. 139-156. Analizd a atitudini idiferite a cinci state cu regim comunist - Albania, Bulgaria, Jugoslavia, Romania si Unga-ria - in conflictul est-vest; dependenta fatA de Uniunea SovieticA, tendinta de autonomieproblema nationalitAtilor i curente revizioniste, politica culturald, conducAtori harismatici.

BRZEZINSKI, ANDRZEJ, Problem rozbrojenia w polityce zagranicznej Polski (1919 -192 5) (Problema dezarmArii in politica externA a Poloniei, 1919-1925), In Kwartalnik histo-rycznij", XCV, 1988, nr. 3, p. 47-91. E analizatd i cooperarea polono-romand In cadrullarg al aliantelor Poloniei (rez. fr.).

CAROL!, GIULIANO, Un' intesa mancata. I rapporti tra Roma e Bucarest dal con-flitto italo-ettopico al conflitto europeo 1937-1939, In vol. Studi balcanici in occasione del VConoresso internazionale dell'Association Internationale d' Éludes Sud-Est Européennes (A I ES EE )Sofia, 30 Agosto - 5 Settembre 1989, a cura di Fr. Giuda - L. Valmarin, Roma, 1989, p.239-261. Esecul tentativelor diplomatiei romanesti de a se apropia de Italia In urma InlAtu-rdrii lui N. Titulescu de la conducerea afacerilor externe; material documentar din arhiveleitaliene.

CIORANESCU, GEORGE, Cele trei revendlcdri culturale ale Opozifiei" din Republicamoldoveneasa, In Buletinul Bibliotecii Romane (din Freiburg i. Br.). Studii i documenteromanesti". Volum jubiliar (1949-1989), XV (XIX), serie noud, 1989, p. 211-223. Etapele

telurile opozitiei din Republica moldoveneascA in anii 1988 si 1989.DEAK, LAD ISLAV , Pakt jugoslo wtansko-wloski z 1937 r. a panst wa srodkowej (Pactul

iugoslavo-italian din 1937 si statele Europei centrale), In Studia z dziejów ZSRR i EuropySrodkowey", XXIII, 1987, p. 119-143. Impactul asupra Romaniei a intelegerli dintre Belgradsi Roma, care a slAbit considerabil forrnulele de securitate colectivA i pactele regionale; etapAa desträmdrii sistemului de securitate colectivA (rez. rus i engl.).

DURANDIN, CATHERINE, Nicolae Ceausescu. Vérttés et mensonges d'un roi corn mu-niste, Albin Michel, 1990, 260 p. Privire incisivA asupra istoriei Romaniei sub regimul

'11

si

www.dacoromanica.ro


Ceausescu. Geneza venirii la putere a dictatorului, dezvoltarea i deformarea monstruoasáa dictaturii, apogeul paranoiei, finalul lamentabil.

FISHERA, VLADIMIR CLAUDE, Communisme et integration supranationale: larevue La Federation balkanique", In Revue d'histoire moderne et contemporaine", XXXIV,1987 juillet-septembre, p. 497-508. Discutie asupra obiectivelor Cominternului fata de tärilesud-estului european, printre care si Romania.

FUNDERBURK, DAVID B., pinstripes and reds: An American Ambassador caughtbetween the Stale Department and the Romanian Communists, 1981- 1985, with a Forewordby Congressman Philip M. Crane. Washington D. C., Selous Foundation Press, 1987, XIII -F-1- 226 p. Monografie bine documentata dedicatä perioadei in care automl a fost ambasadoral S.U.A. in Romania; opacitatea functionarilor Departamentului de stat fatä de complexi-tatea situatiei politice din Romania si machiavelismul guvernärii Ceausescu. Incalcarea fla-grantä si tot mai repetatä a celor mai elementare drepturi ale omului In Romania constringepe autor la demisie.

GARLICKA, ANNA, Wyslicki Wielkicj Brytanit w cdu stworzenia w Europie skrodko-wej i poludniowo-nschodniej frontu antyniemieckiego (Sträduintele Marii Britanii in scopulcrearli unui front antigerman in Europa sud-esticä), in Studia z dziejow ZZRR i Europyrodkowej", XXII, 1986, p. 135-153. Sint discutate pe larg rcIaiiIe româno-engleze, rolulambasadorului V. Tilea i actiunea regelui Carol II in desfásurarile din primiivara anului1939; material de arhivd (rez. rus i engl.).

GHEYSENS, ROGER, La liberation de la Trans ylvanie Roumaine, In Memo", 1988,nr. 25, p. 31-35. Operatiile armatei române pentru eliberarea Transilvaniei de nord, pinala 25 octombrie 1944.

IIASELSTEINER, HORST, Föderationspleine in Siidosteuropa, In vol. SiidostropaFallstudien. 20 Jahre Siidosteuropeiische Geschichte" in Graz, Graz, 1990, p. 7-22. Prezentarea patru proiecte de confederare (1844, 1862, 1930-1933 si 1944-1948). Initiativele romà-nesti In directia eonfederärii i cauzele esecurilor acestor tentative.

HEIKKILÄ, HANN, The Question of European Reparations in Allied Policy, 1943-1947, Societas Historica Finlandiae, Helsinki, 1988, 150 p. Sint prezentate pozitiile marilorputeri In problema reparatiilor datorate de fostele aliate ale Germaniei naziste. Se fac desereferiri la Romania. Surse inedite din arhivele engleze i americane.

HEITMANN, KLAUS, Probleme der moldavischen Sprache in der Ara Gorbaceo, inSudosteuropa", XVIII, 1989, nr. 1, P. 28-53. Analizä informatä i perspicace a probleme-lor limbii romane din Republica Moldova, adusä In deceniile precedente In stare denecrozä" de politica de deznationalizare a autoritatilor.

JACKSON MARVIN, Comparing the Balkan Demographic Experience 1860 to 1970,In The Journal of European Economic History", XIV, 1985, nr. 2, p. 223-272. Studiuvast care analizeaza fluctuatiile demografice, precum i cauzele acestui fenomen, cu o bogatäargumentare de naturä statistica, in tarile balcanice, inclusiv Romania.

JACKSON MARVIN R., Industrial Output in Romania and its Historical Regions,1880 to 1930, Part I 1880 to 1915, in 1 he Journal of European Economic History", XV,1986 Spring, nr. 1, p. 59-112: Part. II 1915- 1930, in The Journal of European EconomicHistory", XV, 1986, Fall, nr. 2, p. 231-258. Este o analiza deosebit de complex:1i a situatieleconomico-financiare a Romúniei Iii aceasta perioadä.

KATARKOVA, VERA, IkonomicesAile olnoseniia na Balgaria s balkanslcite deirjaviv perioda mejdu dvete svelovni voini (1910- 1941) (Relatiile economice ale Bulgariei cu statele,ba)canice In perioada interbelica 1919-1941), Edit. Academiei Bulgare de Stiinte, Sofia, 1989,281 p. Un capitol special si numeroase reieriri la relatiile comerciale româno-bulgare. RezuniateIn limbile rusä i germanä.

KEYSERLING, ROBERT, H., Austro-Hungary's Revival during World WarAnglo-American Planing for the Danube Region, In Etudes Danubiannes", III, 1987, nr. 1,p. 54-65. Recrudescenta interesului pentru Austro-Ungaria in lurnea anglo-saxona In timpulcelui de al doilea razboi mondial in legatura directa cu proiectele dc restructurare a Europeipostbelice.

KORYN, ANDRZEJ, Rumunia w polityce wielkich mocarstw 1945-1047 (RomaniaIn politica marilor puteri 1944-1947), Wroclaw-Warszawa-Kraków-Gdansk-Lodz, 1984. Lucra-rea, Intemeiata in principal pc documente de sorginte francezil, britasiicâ, americana i roma-nil, discutä pe larg instaurarea controlului sovietic asupra Romaniei in temeiul acordurilorinteraliate din timpul razboiului.

KOSIK, W., Le mouvement national ukrainien de resistance 1941-1.944, in Revued'histoire de la deuxième guerre mondiale et des conflits contemporains", 36 année, 1986janvier, nr. 141, P. 59-75. Autorul, infäliseazä locul i importanta rezistentei nationaliste"

II:

h

www.dacoromanica.ro


Iicrainene, atit contra Wehrmacht-ului, cit si contra Armatei Roii. Considerä ca Romanias-ar fi aflat pinä In 1940 In rindurile tdrilor care stdpineau tcritoriik occidentale" ucrainenesi salutä alipirea" lor la Ucraina.

KOZMA, MIHALY, Das Nationalititten-bewusstsein und die rumänische- Nationalitiitin Ungarn, In Specimena nova dissertationum ex Instituto historico Universitatis Quin-gueculesiensis de Jano Pannonio nominatae", II, 1988, p. 45-52. Evolutia situatiei românilordin Ungaria inainte i dupd cel de al doilea rdzboi mondial; consideratii cu privire a situa-lia lor actuald si la tendintele de maghiarizare.

Krug lzi stol": vtoraia mirovaia voina-istoki i pricinl (Masá rotundä: al doilea räzboimondial: izvoare i cauze), In Voprosi Istorii", 1989, nr. 6, p. 3-32. Discutie Intre

sovietici despre originile celui de al doilea rdzboi mondial; informatii despre conserva-rea arhivistied a protocohilui aditional secret la pactul Molotov-Ribbentrop (23 august 1939).

KUZMANOVA, ANTONINA, 01 Nioi do Kraiova. Vaprosat za lrujna Dobrodja y mejdu-narodite otnoqeniia (1919- 1940). (De la Neuilly la Craiova. Problema Dobrogei de sud inrelatiile internationale, 1919-1940), Edit. de Stat pentru tiiná i Arta', Sofia, 1989, 307 p.Eforturile diplomatiei bulgare in vederea recuperdrii Dobrogei de sud, incorporatä RomânieiIn 1913. Lucrarea foloseste un bogat material documentar din arhivele bulgare la care seadauga surse din arhivele iugoslave, române, polone, britanice i cehoslovace. Rezumat Inlimbile rusd si franceza.

LIVEZEANU, IRINA, Fascists and conservatives in Romania: two generations of natio_nalisls In vol. Fascists and Conservatives. The radical right and the establishement in twentieth-Europe, edited by Martin Blinkhorn, London, Unwin Hyman, 1989, p. 218-239. Radicaliza-rea dreptei in Romania intre 1920 si 1927, ascensiunea curentelor nationaliste i factorii carele-au determinat.

LOVE, JOSEPII L., Theorizing Underdevelopment: Latin America and Romania, 1860-1950, in Review", 1988 Fall, nr. 4, p. 543-496. Comparä evolutia economia a Romänieisi a 4 tali din America Latina (Argentina, Brazilia, Chile si Mexic), explicind de ce In acesteadin urmä ideile de contestare a liberalismului economic ricardian, a efectelor benefice ale dez-voltärii capitaliste si ale participárii la schimbdrile mondiale au apdrut Inuit mai tirziu.Prezintä contextul aparitiei, acestor idei in Romania, insistind pe lucrdrile lui onstantinStere, Constantin Dobrogeanu-Gberea si Mihail Manoilescu. Discutä influenta - mai Inuitindirectä -a lui M. Manoilescu asupra ideilor lui R. Prebisch si ale scolii economice de laCEPAL, 38 note ± bibliografie.

LUNGU, DOV B., Romania and the Great Powers, 1933-1940, Durham-Londra,Duke University Press, 1989, 294 p. Autorul, originar din Romania, esto cercetätor la Centrulde studii ruse si est-europene al Universitatii din Toronto. Lucrarea, Intemciat pe o ampläinformatie (sint folosite documente inedite din arhivele britanice, franceze i italiene), pre-zintd sintetic politica externä a Romaniei, de-a lungul a trei faze, delimitate si caracterizateastfel de autor: Alinierea (1933-1936), Nealinierea (1936-1938); Neutralitatea (1939-1940).

MANCEV, KRICTO, Jugoslavia i mejdunarodnite oinwniia na Ralkanite 1933-1939(Iugoslavia i relatiile Internationale in Balcani 1933-1939), Edit. Academiei Bulgare de.5tiinte, Sofia, 1989, 303 p. Ampld cercetare asupra politicii balcanice a lugoslaviei in anii1933-1938, o atentd deosebitä fiind acordatd relatiilor dintre Belgrad si Sofia In contextulpozitiei Jugoslaviei fatä de Germania si Italia. Numeroase referiri la relaliile româno-iugoslaNe.Rez. In rusä, germand si francezä.

MISKOLCZY, AMBRUS, Über die historische Rolle des rumanischen Bürgertums. DerEntwicklungsstreit der 1920 er Jahre und dessen Nachleben in Rumünien, in vol. Bürgertum undbürgerliche Entwicklung in Mittel und Osteuropa, (Studia historica Europae Medis-Orientalis)Budapest, 1986, p. 819-878. Prezentare a tezelor care s-au Infruntat in gindirea româneascdcu privire la cane dezvoltärii economice a tdrii dupd primul rázboi mondial.

Miunhen - preduerie voini (München - anticamera räzboiului) sub red. lui V.K. Volkov,Edit. Nauka", Moscova, 1988, 310 p. Culegerca de studii privind criza cehoslovacii si acordulde la Munchen (29 septembrie 1938); de semnalat contributiile lui V.K. Volkov despre aspeetelebalcanice ale crizei i I.I.Pop despre alianta ungaro-polond in aceeasi perioadä.

Poliliceskii Krizic 1939 g. i stran Tentralnoi i iugo-vostanoi Evropf (Criza politicd dinanul 1939 si tdrile Europei centrale si de sud-est), Institutul de slavisticd i balcanisticd al Aca-demiei de tiinte.a U.R.S.S. Moscova, 1989, 155 p. Culegerea de studii i referate prezentate lamasa rotunda organizatä de Institutul de slavisticd i balcanisticd la 15 februarie 1988 privindevenimentele petrecute in Europa centralä si de sud-est intre 15 martie (Lovitura de la Praga")

Inceputul razboiului sovieto-finlandez (30 noiembrie 1939); o atentie deosebitii este acordatäimpactului Molotov-Ribbentrop (23 august 1939) asupra tdrilor din zona mentionatd.si

specia-list"

www.dacoromanica.ro


RONCONI, MARIO, I processi di riforma economica net paesi socialisti europei. Sintesiel resultati e prospetivi, In II Politico", LII, 1987 martie, nr. 1, p. 91-122. Analizarea refor-melor In Europa räsäriteanä, in cadrul cAnia Romania este consideratil a ocupa o pozitie aparte:±Reformele partiale (economice) au condus la abandonarea modelului economic traditionalstalinist, cu exceptia doar a Romanier.

ROSCH, LEA si EBERHARD JACKEL, Der Tod 1st ein Meister aus Deutschland".Deportation und Ermordung der Juden. Kollaboration und Verwetgerung in Europa, Hoffmannund Campe Verlag, Hamburg, 1990, 318 p. Capitolul Inchinat Romaniei (p. 155-196) discutáevolutia situatiei evreilor dela instalarea generalului Ion Antonescu la putere pini la sfIrsitulräzboiului.

SCHUSTER, HANS-WERNER, Der Wehrdienst der Rumelnien deutschen im Z weitenWeltkrieg, in Siebenbürgische Semesterblätter", I, (1987), nr. 2, p. 158-172. Participarea etni-cilor germani din Romania la structurile si actiunile armatei romane si la cele ale Wehrmachtu-lui celui de al treilea Reich.

STAHL, PAUL H., &rban Voinea 1894-1969. Contribution d l'histoire de la social-démo-crane roumaine, (Sociétés européennes, 6) Paris, 1990, 89 p. Bibliografia, memoriile si alte texteale fruntasului social-democrat roman.

STAWOWY-KAWKA, IRENA, 0 slosunkach bulgarsko-jugoslowtanskich 191911923(w swiette polskich raportów dyplomatycznych )(Cu privire la relatlile bulgaro-iugoslave 1919-1923In lumina rapoartelor diplomatice polone), in Kwartalnik historyczny", XCIII, 1987, nr. 4,p. 1015-1033. Referire cu privire la problema Dobrogei la reparatiile de rázboi, la Mica Intele-gere si la politica lui Take Ionescu.

SZOKOLAY, K., Wegierskie Kontakty rzadu gen. Sikorskiego (1939- 1941) w swielledokumentow dyplomatycznych (Contactele unguresti ale guvernulul generalului Sikorski Inlumina documentelor diplomatice), in Kwartalnik historyczny", XCV, 1988, nr. 4, p. 235-255.l'rezentarea initiativelor de confederare a tärilor din Europa centralá, inclusiv Romania.

TEJCHMAN, MIROSLAV, Balkan States before the Second World War (March 15 -August 30, 1939 ) in Les Etudes balkaniques tchécoslovaques", VI (1986), p. 71-119. Studiude istorie diplomaticé, Intemeiat pe materiale de arhivd, care abordeazé, intre altele si inci-dentul Tilea.

TILKOVSZKY, LORANT, Die Rekrulierung Deutscher Volkszugehöriger zur Waffen -SS in Rumanien und in Ungarn, in Specimina nova dissertationum ex Instituto historico Uni-versitatis Quingueecelesiensis de lano Pannonio nominatae", II, 1987, p. 89-93. Recrutarcapentru unitatile SS a unor etnici germani din Romania pe baza acordurilor Hitler-Antonescu.

TISMANEANU, Vladimir, The Crisis of Marxist Ideology in Eastern Europe. The Povertyor Utopia, Routledge, London and New York, 1987, 232 p. Se prezinta impactul marxismuluisi al ideologiei sovietice" asupra Europei de est, inclusiv Romania. Se accentueazá dezbatereaproblemelor legate de stalinism si neostalinism, declinul totalitarismului de stinga $ i relativrapida evolutie de la criticism" la apostazie".Referirile la Romania vizeazá specificul ideologieioficiale a anilor '80, socotita a fi impregnatá de elemente neo-feudale si xenofobe".

TOMA, SORIN, 0 mdrturie, o mdrturisire, Natania (Israel), 1990, 12 p. Amintiri ale unuifost membru de seamit al P.C.R. cu privire la epoca Gheorghiu-Dej si Nicolae Ceausescu.

TSIOVARIDOU, THEANO, Council for mutual economic assistance and socialist integra-tion, In Balkan Studies", XXVII, 1986, nr. 2, p. 353-367. Etapele functionArii CAER-ului sidivergentele manifestate in cadrul acestui organism.

TURNOCK, DAVID, Románia, in vol. Planning in Eastern Europe (ed. A.H. Dawson),Croon Helm, London, 1986, p. 229-273. Monografie sintetica relevindu-se importanta plani-ficArii pentru dezvoltarea industriala a tarii.

TURNOCK, DAVID, The Danube - Black Sea channel and ist Impact on SouthernRomania, In Geographical Journal, 1986, nr. 12, p. 65-79; articol reluat cu adaose bibliogra-fice In vol. Transport and Economic Development: Soviet Union and Eastern Europe (ed. J.T .Tisme et al. ) Posteuropa Institut an der Freien Universität, Berlin, 1987, p. 400-427. Scurtistoric al canalului Dunäre-Marea Neagrá (1838-1984) cu inaplicatiile ale generale de ordinsocio-economic si politic.

TURNOCK, DAVID, The Romanian economy in the twentich century, Croon Helm,London, 1986, 296 p. Analizá a dezvoltdrii economice a Romaniei in sec. XX In context euro-pean.

TVETKOV, PLAMEN, Evropeiskite sili, Balkanite i kolektivnala sigurnost, 1933- 1935(Puterile europene, Balcanii si securitatea colectivá, 1933-1935), Edit. Academiei Bulgare deWrite Sofia, 1990, 208 p. Lucrarea, care folosind si materiale de arhivil din Bulgaria, MareaBritanie si Elvetia, abordeazé si probleme ale politicii externe a Romaniei In perioada 30ianuarie 1933 (venirea lui Hitler la putere) si 3 octombrie 1935 (inceputul rázboiului italo-etiopian). Rez. In englezá si francezä.

www.dacoromanica.ro


VEI GA, FRANCISCO, La mistica del ultranacionalismo (Historia de la Guardiade Hierro). Rumania, 1910- 1941, Publicaciones de la Universitat Autanoma de Barcelona,Bellaterra, 1989, 287 p. Este anahzata evolutia extremei drepte romfinesti din perioada interbe-ha, cu privire specialä asupra Garzii de Fier. Bibliografia este foarte bogata, dar lipsescfondurile de arhiva românesti.

WRONIAK, ZDZISLAW, Polityka Polska wobec Francji wIalach 1925- 1932, (PoliticaPoloniei fata de Franta In anii 1925-1932), Poznan, 1987, (Universytet im. Adama Mickie-wicza w Poznaniu, seria Historia, nr. 139). E discutata si problema negocierilor romano-sovie-tice din acesti ani, In raport cu alianta polono-romanä (rez. francez).

ZNAMIEROWSKA-RAKK, ELZBIETA, Revizjonism bulgarski w przededniu i wpoczafkowym okresie II wojny swial owej (Revizionismul bulgar in ajunul si la inceputul celuide-al doilea rázboi mondial), In Dzieje Najnowsze", XXI, 1989, nr. 4, p. 25-51. Incereareaconducerii statului bulgar de a rccupera teritoriile pierdute dupa primul räzboi mondial,Incereare procedata de ocuparea sudului Dobrogei.

VI. ISTORIOGRAFIE, STIINTE AUXILIARE

BOGDAN, HENRY, Les historiens hongrois el le Dualisme, In Austriaca. Cahiersuniversitaires d'information sur l'Autriche", Dixième Année, 1984 Mai, nr. 18, p. 57- 80.Este Infälisat evolutia istoriografiei maghiare cu privire la dualismul austro-ungar. Referirila locul problematicii românesti, In preocupärile acestei istoriografii.

CERNOVODEANU, DAN, Nouvelles découvertes dans l'héraldique médilvale roumaine,in Buletinul Bibliotecii Romäne (din Freiburg i. Br.). Studii si documente românesti", Volumjubiliar (1949-1989), XV (XIX), scrie noua, 1989, p. 175-192. Locul Insemnelor armonialeromanesti in heraldica europeanii.

DROZ, JACQUES, L'Historiographie autrichienne el la Double Monarchie, In Aus-triaca. Cahiers universitaires d'information sur l'Autriche", Dixième Année, 1984 Mai, nr. 18,p. 17-56. Este infatisatil evolutia istoriografiei austriece cu privire la dualismul austro-ungar.Referiri ample la problema nalionalä In Imperiul habsburgic.

DURANDIN, CATHERINE, Les historiens transylvains roumains et l'Autriche-Hongrie,In Austriaca. Cahiers universitaires d'information sur l'Autriehe", Dixième Année, 1984Mai, nr. 18, p. 103-126. Ample referiri la contributia adusd la istoriografia problemei deO. Ghibu, S. Dragomir, V. Netea, T. Pompiliu, M. Constantinescu, I. Moga, C. Daieoviciu,N. Ursu, D. Prodan, C. Goellner etc.

JELAVICH, BARBARA, Mihail Kogülniceanu: Historian as Foreign Minister, 1 676- 8,In vol. Historians as Nation - Builders. Central and South-East Europe, Edited by D. Dele-tant and H. Hanack, London, 1988, p. 87-105. E analizat raportul dintre gindirea istoricäa lui M. Kogalniceanu i activitatea sa ca ministru de externe.

KORALKA, JIRI, Die letzcn Jahrzehnte der Habsburgermonarchie in der tschechischenGeschichtsschreibung 1918-1982, In Austriaca. Cahiers universitaires d'information sur/l'Au-triche, Dixième Année, 1984 Mai, nr. 18, p. 81-102. Este infatisatä evolutia istoriografieicehe cu privire la dualismul austro-ungar. Referiri ample la problema nationala in Imperil]]austro-ungar.

Slavinovedenie i balkanistica y otecestvennoi i zarubejnoi istoriografii (Slavistica si balea-nistica In istoriografia patriei si (le peste botare), lnstitutul de slavistica i balcanistica al Aca-demiei de Stiinte a U.R.S.S., 1990, 359 p. Culegere de studii, Intre care, pentru cititorulroman prezinta un interes deosebit cel semnat de T. A. Pokivailova despre contributia istoricilorsovietiei la studiul relatiilor revolutionare" si statale romano-sovietice.

SODOST-IIVSTITLIT München. 1930- 1990. Mathias Bernath zum siebzigslen Geburtstag,R. Oldenbourg Verlag, München, 1990, 307 p. (Südosteuropa. Bibliographie, Ergänzugsband,2). Volum omagial, cuprinde un scurt istoric al institutului si indieele articolelor si recenzidorpublicate In revista Sadostforschungen.

VII. BIOGRAFII

PAKULA, HANNAH, The Last Romantic, Simon and Schuster, New York, 1986, 512 p.Biografia reginei Marla, Intocmitä pe baza und bogate documentäri care a inclus I Insemna-rile inedite ale suveranei.

PEARTON, MAURICE, Nicolae Iorga as Historian and Politician, In vol. Historiansas Nation-Builders. Central and East Europe, Edited by D. Deletant and H. Hanack, London,

www.dacoromanica.ro

466 Buletin bibliografio 16

Mc Milian Press in association with School of Slavonic and East European Studies, London,1988, P. 157-173. Prezentare sinteticl dar solid docurnentatá si argumentatil asupra perso-nalitatii lui N. lorga ca istoric i om politic.

VIII. VARIA

NÄSTUREL, PETRE S., Koulsoolague. Recherche e'lymologlgue, in vol. _etudes rou-maines et aroumaines, sous la redaction de Paul ;11. Stahl, Paris-Bucarest, 1990, p. 90 -95. Originea termenului si diverse apelative cu sens peiorativ aplicate romanicilor sud-dunäreni.

Nafionalnii vopros i mejnalionalrdie olnosentia o SSSR: istortia i sovremennost (Problemanationalá i relatiile interetnice in U.R.S.S. istorie si contemporaneitate), in Voprosi Istorii",1989, nr. 5, p. 3-97. Materialele discutiei organizate la 20-21 februarie 1989 de revista Vo-prosi Istorii", referiri si la Moldova.

Les Roumalns Orienlaux. Rommia din Riisdrit, sous la rédaction de Paul H. Stahl,Paris, 1987, 181 P. (Sociétés européennes, 7). Culegere de studii de caracter etnografic semnatede Eugen Lozovan, Evtimie Griza, Gheorghe Pavelescu, Ion Apostol, dintre care uneleslut reeditári.

TURNOCK, DAVID, City profile: Bucharest, in International Journal of Urban Policy& Planning", 1990, vol. 7, p. 107-118. Scurtá istorie a Capita lei României, cu relevareacelor mai interesante aspecte de ordin arhitectonic i urbanistic; evidentierea rolului catastro-fal al demolárilor salbatice din perioada 1984-1989 tintind la anularea patrimoniului artistical orasului.

TURNOCK, DAVID, Romania: Ceausescu's legacy, in Geography", 1990, vol, 75,p. 260-263. 0 scurtä privire aruncatä asupra mostenirii" dezastruoase läsate Romäniei dedictatura comunist-ceausistä pe plan ecologic si economic.

www.dacoromanica.ro

REVISTA ISTORICA public In prima parte studii, note si comunicari ori-ginale, de nivel stiintific superior, in domeniul istoriei vechi, rnedii, modernecontemporane a Roma/lid i universale. In partea a doua a revistei, de informare

sumarul este completat cu rubricile : Surse inedite, Probleme ale isto-riografiei contemporane, Opinii, Viata tiiri1ific, Recenzii, Buletin bibliografic,Revista revistelor In care se publica materiale privitoare la manifestaA stlintificedin tara i strainatate i sint prezentate cele mai recente ludrari reviste de spe-cialitate aparute in tara i peste hotare.

NOTA CATRE AUTORI

Autorii stilt rugati sä trimitä studiile, notele i comunicarile, precummaterialele ce se Incadreaza In celelalte rubrici, dactilografiate la doua ninduri,trimiterile intrapaginate flind numerotate in continuare. De asemenea, documen-tele vor fi dactilografiate, iar pentru cele In limbi straine se va anexa traducerea

vor fi plasate la sfirsitul textului. Rezurnatele vor fi traduse dein lirnbi de circulatie internationalä.

Responsabilitatea asupra continutului materialelor revine In exclusivi-tate autorilor. Manuscrisele nepublicate nu se restituie.

Corespondenta privind manuscrisele, schimbul de publicatii se va trirnitepe adresa Redactiei, B-dul Aviatorilor, nr. 1, Bucuresti - 71247.

REVISTE PUBLICATE iN EDITURA ACADEMIEI ROMANE

REVISTA ISTORIC kREVUE ROUMAINE D'HISTOIRESTUDII $1 CERCETARI DE ISTORIE VECHE $1 ARHEOLOGIEDACIA, REVUE D'ARCHEOLOGIE ET D'HISTOIRE ANCIENNEREVUE DES ETUDES SUD-EST EUROPRENNESSTUDII $1 CERCETARI DE ISTORIA ARTEI

- SERIA ARTA PLASTICA- SERIA TEATRU-MUZICA-CINEMATOGRAFIE

REVUE ROUMAINE D'HISTOIRE DE L'ART-SERIE BEAUX-ARTS- SERIE THEATRE-MUSIQUE-CINEMA

i

Ilustralile

si

si

www.dacoromanica.ro

DIN SUMARUL NUMERELOR VIITOARE

Spaime milenariste i cruciada in evul mediu.Genealogia i demogralia istoriefi.Tari le romane i Marea Neagra in a doua jumfitate a secolului al XVI-leaConsideratii privind cauzele prfibusirii Venetiei.Rivalitateaa colonialä i maritimä anglo-franceza (1715 - 1783).Mfirturii franceze privitoare la romanii in epoea de la 1821.Carte si soeietate In Bueuresti la ineeputul epoeii moderne.Unele aspeete ale istoriei militare a poporului roman in revolutia de la1848.Ecoul unor evenimente istorice romfme§ti in presa norvegiana .Oamenii de §tiintil i viata politic a Romania.Conventii comereiale ale Romaneie eu statele din sud-estul european Inultimul sfert al secolului XIX.Aspecte privind comertul exterior al Romaniei in ajunul primului riaboimondial.Tratative de pace in perioada primei eonflagratii mondiale.Reforma sau declin. A doua perioada a studiilor sud-est europene in RomaniaCooperatia romaneasca interbelicá dintre deziderat i realitati.I.C. Filitti : Pagini de juranl.Pozitia statelor europene fat de riizboiul italo-etiopian vazutá de diploma-liaUtilizarea metodelor statistice in analiza asoeierii intro fenomenele istorice.

EM ISSO 567-630

43 356S. C. UNIVERSUL" c. 3153 I

Lei 30

S.U.A.

.I

www.dacoromanica.ro

Revista Istorica - Institutul de Istorie Nicolae Iorga

Documents

Transcript of Revista Istorica - Institutul de Istorie Nicolae Iorga