71

The study area is located at approximately10 km north-east of the city of Alexandria(Teleorman County) along the Teleorman

River, which is a branch of the Vedea river. It is delimited by the Lăceni, Măgura and Vităneşti settlements, which means approximately 8.7 km in astraight line, along which several Neolithic and Eneolithic settlements were identified (Fig. 1). Thesewill make it possible to characterise the prehistoricanimal economy but also to analyse the hard animalmaterials industries within this area over almost 2500years.

In the Teleorman Valley numerous sites dated tothe Neolithic and Eneolithic period were discovered.However, their periodisation depends on the authors.

Zona studiată se găseşte la circa 10 km nord-est de oraşul Alexandria (judeţul Teleorman) şi este situată de-a lungul

râului Teleorman, care reprezintă un afluent al râuluiVedea. Ea este delimitată de localităţile Lăceni, Măgura şi Vităneşti, ceea ce înseamnă circa 8,7 km înlinie dreaptă, pe traiectul căreia se găsesc mai multeaşezări neo-eneolitice (Fig. 1). Acestea ne vor permite caracterizarea paleoeconomiei animaliere dar și observarea caracteristicilor industriei materiilor dureanimale, de-a lungul a aproape 2500 de ani, în acelaşiareal geografic.

Pe Valea Teleormanului, s-au descoperit şi cercetatnumeroase culturi neo-eneolitice. Periodizarea lor este diferită în funcţie de autorii care le-au realizat.Noi am optat pentru periodizarea propusă de Mircea Petrescu Dâmboviţa (2001) care, în linii mari, este asemănătoare cu cea propusă de Vladimir Dumitrescu (Dumitrescu et al. 1983; Dumitrescu andVulpe 1988).

Domestic versus wilD During the neolithic in the teleorman Valley

Domestic versus sălbatic în neoliticul De pe Valea teleormanului

adrian bălășescu*, monica mărgărit**

Abstract:The zooarchaeological studies carried out over the last two decades in the Teleorman Valley (in a 8.7 km long area) made it

possible to observe the development of animal husbandry throughout a period of 2,500 years (6,200-3,700 B.C. – Precriş, Starčevo-Criş, Dudeşti, Vădastra, Boian and Gumelniţa cultures, the last one including the A2 and B1 phases).The fauna under study isabundant, currently composed of over 41,000 remains. Mammals are the most numerous (93%); they are followed by mollusks, fish,reptiles and birds. During the chrono-cultural sequence analysed here, domestic mammals (livestock) were dominant (their proportiongenerally exceeds 70%) up to the Gumelniţa culture, A2 phase, during which a very clear transformation took place: wild animals(game) exceed 65%. This change in the prehistoric food economy, which consists of a new way of exploiting the environment andespecially wild mammals by hunting, is striking: between the Boian culture (Spanţov phase), which precedes the Gumelniţa culture,and more particularly the A2 phase of the Gumelniţa culture, bone remains stemming from hunting witness more than 50 % increase.The reasons are difficult to identify, but among them, there may be, in our opinion, climatic changes and cultural evolutions (newideas, communities, etc.). The studies concerning the faunal remains also show an evolution of the hard animal materials industryduring this period. The Neolithic is characterised by the manufacturing and use of bone tools made of remains of domestic animals,while the end of the period (Gumelnița culture) is marked by change a with regard to the bone materials used, which stem mainlyfrom wild animals.

Rezumat:Studiile de arheozoologie, desfășurate de-a lungul ultimelor două decade, în valea Teleormanului (pe o suprafață de 8,7 km

lungime), au permis observarea evoluției economiei animaliere de-a lungul unei perioade de 2.500 de ani (6.200-3.700 B.C. –culturile Precriş, Starčevo-Criş, Dudeşti, Vădastra, Boian și Gumelniţa, ultima incluzând fazele A2 și B1). Fauna analizată estebogată, în prezent cuprinzând 41.000 de resturi. Mamiferele sunt cele mai numeroase (93%), urmate de moluște, pești, reptile șipăsări. De-a lungul secvenței crono-culturale analizate, mamiferele domestice sunt dominante (proporția lor depășind, în general,70%), până la nivelul culturii Gumelnița, faza A2, în timpul căreia are loc o mutație evidentă: acum animalele sălbatice ating procentede peste 65%. Această schimbare la nivelul paleo-economiei, care constă într-o nouă modalitate de exploatare a mediului și, în speciala mamiferelor sălbatice, prin vânătoare, este surprinzătoare prin amploare: între cultura Boian (faza Spanțov), care precede culturaGumelnița, și faza A2 a culturii Gumelnița, suntem martorii unei creșteri cu peste 50% a procentului de resturi de vânătoare. Cauzelesunt dificil de identificat, dar printre ele, pot fi, în opinia noastră, schimbări climatice și evoluții culturale (noi idei, comunități etc.).Studiile privind resturile faunistice au evidențiat, de altfel, și o evoluție a industriei materiilor dure animale, de-a lungul acestei perioade. Astfel, neoliticul este caracterizat de manufacturarea și utilizarea uneltelor din oase, provenind de la animalele domestice,în timp ce finalul acestei perioade (cultura Gumelnița) este marcat de o schimbare în selecția materiilor prime utilizate, care provinîn special de la animalele sălbatice.

Keywords: Teleorman Valley, Neolithic-Eneolithic, zooarchaeology, paleoeconomy, hard animal materials industry.Cuvinte-cheie: valea Teleormanului, neo-eneolitic, arheozoologie, paleoeconomie, industria materiilor dure animale.

* Muzeul Național de Istorie a României, abalasescu2005@yahoo.fr** Universitatea Valahia Târgoviște, monicamargarit@yahoo.com

prehistoric exploitation of hard animal materialsAn overview of the exploitation of hard animal materials during the Neolithic and Chalcolithic

72

We follow here the periodisation proposed by MirceaPetrescu Dâmboviţa (2001) which equals almost thatproposed by Vladimir Dumitrescu (Dumitrescu et al.1983; Dumitrescu and Vulpe 1988).

According to Mircea Petrescu Dâmboviţa, the Neolithic-Eneolithic era includes three main periods:the Early Neolithic, the Late Neolithic and the Eneolithic, which is subdivided in Early Eneolithicand Late Eneolithic. Thus, in Southern Romania, onthe Lower Danube, in the Teleorman Valley area, theEarly Neolithic is represented by the Precriş culture,the Gura Baciului-Cârcea and Starčevo-Criş culturalgroups; the late Neolithic is represented by theDudeşti culture; the Early Eneolithic is characterisedby the Vădastra and Boian cultures, and the Late Eneolithic by the Gumelniţa culture.

cultural-historical contextMost of the faunal remains were recovered from

the Măgura site, which included several locations(Buduiasca and Boldul lui Moș Ivănuș) and from theVitănești tell (Gumelniţa culture, phases A2 and B1),to which can be added a series of Boian sites in theTeleorman Valley (Fig. 2).

In the area we are interested in, archaeological andzooarchaeological research started with the study ofMăgurice-tell (Vităneşti village, Purani), in 1993, onthe occasion of a collaboration established betweenthe Institute of Archaeology Bucharest (IAB), theNational History Museum of Romania (NHMR)and the County Museum Teleorman. This Eneolithictell is located in the Teleorman alluvial plane, in amarshy area, close to the village of Vităneşti (Teleorman County). The tell has a diameter of 40-45 m and the height of the archaeological depositsreaches 5.5 m. Archaeological investigations were carried out since 1993, by a team directed by SilviaMarinescu-Bîlcu (IAB) and since 1998, by RadianAndreescu (NHMR). From 1998 until 2005, the excavation of the settlement was part of a Romanian-English research program studying theNeolithic and Eneolithic occupation in the Teleorman Valley (Andreescu et al. 2001, 2002, 2003;Bailey et al. 1999, 2001). Within this research program it was possible to establish that the archaeological deposits belong to phases A2 and B1of the Gumelniţa culture (Andreescu et al. 2003). The faunal material was analysed for both theGumelniţa A2 (Bălăşescu et al. 2005a, 2005b), andthe Gumelniţa B1 level (Bălăşescu and Radu 2003).

In 1998, a scientific collaboration accord wasconcluded between the School of Archaeology and History of the Cardiff University, Wales and theNational History Museum of Romania, with theparticipation of the Teleorman County Museum,from which stems the Southern Romanian

Conform lui Mircea Petrescu Dâmboviţa, epocaneo-eneolitică cuprinde trei perioade principale: neolitic timpuriu, neolitic dezvoltat (sau târziu) şieneolitic, care este împărţit în eneolitic timpuriu şieneolitic dezvoltat. Astfel, în sudul României, la Dunărea de Jos, în zona văii Teleormanului, neoliticului timpuriu îi corespund culturile Precriş/grupul cultural Gura Baciului-Cârcea şi Starčevo-Criş; neoliticul dezvoltat este reprezentat de culturaDudeşti; eneoliticul timpuriu este caracterizat de culturile Vădastra şi Boian, iar eneoliticul dezvoltateste reprezentat de cultura Gumelniţa.

contextul cultural-istoricMajoritatea materialului faunistic provine din situl

de la Măgura, care include mai multe puncte (Buduiasca și Boldul lui Moș Ivănuș) şi din tell-ul dela Vităneşti (cultura Gumelniţa, fazele A2 şi B1), lacare se mai adaugă o serie de puncte Boian, situate pevalea Teleormanului (Fig. 2).

În zona noastră de interes, cercetarea arheologicăşi, în paralel, cea arheozoologică, a debutat cu studiultell-ului din punctul Măgurice de la Vităneşti, comunaPurani, în anul 1993, când a început o colaborare întreInstitutul de Arheologie Bucureşti (IAB), MuzeulNaţional de Istorie a României (MNIR) şi MuzeulJudeţean Teleorman. Acest tell eneolitic este situat înlunca Teleormanului, într-o zonă mlăştinoasă, înapropierea satului Vităneşti (jud. Teleorman). Are diametrul de 40-45 m şi înălţimea depunerilorarheologice de 5,5 m. Cercetările arheologice au fost efectuate, începând din 1993, de un colectiv condusde Silvia Marinescu-Bîlcu (IAB), iar din 1998, de Radian Andreescu (MNIR). Din 1998 până în 2005,aşezarea a făcut parte dintr-un proiect de cercetare româno-englez, ce studiază epoca neo-eneolitică învalea Teleormanului (Andreescu et al. 2001, 2002,2003; Bailey 2001; Bailey et al. 1999, 2001). Cercetările întreprinse aici au stabilit că depunerilearheologice au aparţinut unor comunităţi ale culturiiGumelniţa, fazele A2 şi B1 (Andreescu et al. 2003).Materialul faunistic a fost studiat atât pentru nivelurile Gumelniţa A2 (Bălăşescu et al. 2005a,2005b), cât şi pentru Gumelniţa B1 (Bălăşescu andRadu 2003).

În anul 1998, a fost încheiat un acord de colaborare ştiinţifică între Şcoala de Arheologie şi Istorie a Universităţii din Cardiff, Wales şi MuzeulNaţional de Istorie a României, cu participarea Muzeul Judeţean Teleorman, din care s-a născutproiectul Southern Romanian Archaeological Project(SRAP)1, care, inițial a avut o durată de patru ani(aceasta prelungindu-se cu încă 4 ani) și a avut caobiectiv principal cercetarea locuirii neo-eneolitice depe valea râului Teleorman. Principalele obiective aleacestui program au fost cercetarea aşezărilor neo-eneolitice din valea Teleormanului, reconstituirea

exploatarea materiilor dure animale în preistorieO privire asupra exploatării materiilor dure animale de-a lungul neoliticului și calcoliticului

73

Archaeological Project (SRAP)1, which initially wasscheduled for four years (with a prolongation ofanother four years), with the main aim ofinvestigating Neolithic and Eneolithic settlements inthe Teleorman Valley, of reconstructing thepaleoenvironment and of studying the interactionbetween environment and human activity.

The research program SRAP started with the village Lăceni, Olteni area, which is at approx. 10 kmnorth-east from Alexandria, in the valley of the Teleorman river. Here, a Boian settlement was identified at the location „Cioroaica Valley”(Fig. 2).

The research carried out at Măgura, TeleormanCounty, enabled moreover to identify the TELEOR 3 site, initially the Buduiasca location. The archaeological investigations developed duringthe period 2001-2005 within the above-mentioned Romanian-British project, and during the period2006-2008 in a local inter-museum project named„The beginnings of the European civilization. Neo-Eneolithic at Lower Danube - ICE”. After2005, the site Boldul lui Moș Ivănuș was discovered,which is located near Buduiasca.

The neolithic fauna of the teleorman ValleyIn the following, the different archaeological sites

in the Teleorman Valley, which yielded distinct faunalmaterials, will be compared in the present study.These archaeological sites are located at and attributed to the different cultures as follows: atMăgura: Precriş (PC), Starčevo-Criş (Criş), Dudeşti(Dud) and Vădastra (Vad); at Lăceni: Boian culture,phases Giuleşti (BG) and Spanţov (BS); at Vităneşti:Gumelniţa culture, phases A2 (GA2) and B1 (GB1).Although the faunal assemblages are extremelyvariable with several hundred (approximately 700-800in Vădastra, Criş cultures), up to several thousands ofremains (over 20 000 in the Gumelniţa A2 culture),we believe that under these conditions it will bepossible to trace the evolution of prehistoric animal economy in the small Teleorman valley overapproximately 2500 years (6200-3700 BC). The numbers of analysed faunal remains are quitesignificant, exceeding 41 000 remains. Most of these remains belong to mammals (93%; NR=39 361 remains). They are followed by mollusks,reptiles, birds and fish (Fig. 3).

In all the cultures which were encountered in thisarea, the remains of mammals are predominant,showing, however, a slight decrease (under 85%) inthe Precriş, Criş and Boian (Giuleşti phase) cultures,whereas the bivalves are better represented (over 7%,although not exceeding 24%) (Fig. 4).

Unfortunately, the information regarding otheranimal classes (mollusks – shells and snails, fish, reptile, birds), alongside mammals is extremely

paleomediului şi a interacţiunii dintre acesta şi activitatea umană.

Programul de cercetare SRAP a debutat cu zonasatului Lăceni, com. Olteni, care se află la circa 10 kmnord-est de Alexandria, în valea râului Teleorman,unde, în punctul „Valea Cioroaica”, fusese semnalatăo locuire Boian (Fig. 2).

Cercetările de la Măgura, județul Teleorman, aupermis și identificarea sitului TELEOR 3 care a reprezentat inițial punctul Buduiasca. Cercetările arheologice de aici s-au desfăşurat în perioada 2001-2004, în cadrul proiectului româno-britanic amintit,iar în perioada 2005-2008 în cadrul unui proiect intermuzeal local intitulat „Începuturile civilizaţieiEuropene. Neo-eneoliticul la Dunărea de Jos - ICE”.După 2005, s-a descoperit și punctul Boldul lui MoșIvănuș, care se găsește în apropiere de Buduiasca.

Fauna neolitică de pe Valea teleormanuluiÎn cele ce urmează, vom realiza o comparaţie între

diferitele puncte arheologice de pe ValeaTeleormanului care ne-au furnizat, în cadrul acestuistudiu, diverse materiale faunistice. Aceste punctearheologice sunt situate şi încadrate în următoareleculturi, la Măgura: Precriş (PC), Starčevo-Criş (Criş),Dudeşti (Dud) şi Vădastra (Vad); la Lăceni: culturaBoian, fazele Giuleşti (BG) şi Spanţov (BS); laVităneşti: cultura Gumelniţa, fazele A2 (GA2) şi B1(GB1). Cu toate că respectivele loturi faunistice suntextrem de variabile ca număr de resturi, mergând dela câteva sute (circa 700-800 în Vădastra, Criş), lacâteva mii de resturi (peste 20 000 în Gumelniţa A2),noi credem că, şi în aceste condiţii, se poate observao evoluţie a paleoeconomiei animaliere de-a lungulunei mici văi, cea a Teleormanului, pe parcursul a aproximativ 2500 de ani (6200-3700 BC). Cantitateade faună analizată pe Valea Teleormanului este foartemare, ea depăşind 41 000 de resturi. Dintre acesteacele mai numeroase sunt cele care aparţin mamiferelor (93%; NR=39 361 resturi). Ele sunt urmate de cele de moluşte, reptile, păsări şi peşti (Fig. 3).

În toate culturile surprinse în acest areal geografic,resturile de mamifere sunt predominante, ele având opondere relativ mai mică (sub 85%) în culturile Precriş, Criş şi Boian, faza Giuleşti, când bivalvelesunt relativ mai bine reprezentate (peste 7%, dar nedepăşind 24%) (Fig. 4).

Din păcate, informaţiile care privesc alte clase deanimale (moluşte - scoici şi melci, peşti, reptile, păsări), în afara mamiferelor, sunt extrem de puţine şiinegal distribuite, de aceea am evitat să discutăm despre evoluţia acestora în diferitele culturi analizate.Cert este faptul că, în general, aceşti taxoni sunt cunoscuţi şi exploataţi, mai ales moluştele, dată fiindprezenţa lor în râul Teleorman. Totuşi, pescuitul

prehistoric exploitation of hard animal materialsAn overview of the exploitation of hard animal materials during the Neolithic and Chalcolithic

74

limited and unequally distributed. For this reasontheir evolution in the different cultures analysed willnot be discussed. As a matter of fact, these taxa areknown and exploited, more particularly mollusks,given their presence in the Teleorman River. Fishingand gathering (mollusks and turtles) played a minorrole in prehistoric animal economy, being only seasonal activities, which illustrate that the Neolithic-Eneolithic communities were interested in this foodresource. At the same time, the interest for bird hunting is extremely reduced.

Most of the comparisons only take into accountthe mammals which are predominant in all theanalysed samples. Statistics considered only the number of wastes (NR) and not the minimum number of individuals (MNI), because we believe thatthe MNI is not very indicative, when analysingsmaller samples as is the case for the Starčevo-Criş,Vădastra and Boian cultures (Giuleşti and Spanţovphases).

In figure 5 we observe that, along with this temporal and cultural sequence, the domestic mammal remains are predominant, with percentagesgenerally exceeding 70%, up to the Gumelniţa culture.Subsequently, a “dramatic” change took place with thewild faunal remains exceeding suddenly 65%, duringphase A2. This new exploitation of the environmentand, especially of the wild fauna by hunting, is all themore surprising, as the increase of the hunting percentage exceeds 50% compared to the previous period (Boian, Spanţov phase). Towards the end ofGumelniţa culture (phase B1) the percentages indicated by the wild mammals slightly decrease,reaching over 48%. The causes are difficult to identifyand could vary between climatic and cultural reasons(new ideas, new communities, etc.)

Additional differences can be observed at the levelof animal exploitation, based on the two importantactivities, animal breading and hunting. A comparisonof the domestic mammal percentage in the differentcultural samples stemming from the sites in the Teleorman Valley, reveals further very striking differences (Fig. 6). The beginning of Neolithic(Precriş culture) is characterised by an extremely highpercentage of caprines (Ovis/Capra 67%), which decreases over time to 13%-15% in the Dudeşti andVădastra cultures, and increases again up to 36% during the Giuleşti phase of the Boian culture beforedecreasing to 4% at the end of the Gumelniţa culture.

Cattle (Bos taurus) and caprines are mutually exclusive suggesting that either large ruminants orsmall ruminants were preferentially exploited, at leastduring the first part of the Neolithic (Fig. 7). Duringthe Precriş culture, bovids show percentages of approximately 25% which continuously reach 70%, in the Dudeşti and Vădastra cultures. In the Giuleşti

şi culesul (de moluşte şi de ţestoase) au o pondere relativ mică în cadrul paleoeconomiei animaliere, elefiind doar activităţi sezoniere, care ilustrează interesulcomunităţilor neo-eneolitice pentru această sursă dehrană. De asemenea, interesul pentru vânătoarea depăsări este extrem de redus.

Majoritatea comparaţiilor realizate în cele ce urmează privesc numai mamiferele care, în toate eşantioanele analizate, sunt predominante. Statisticaa luat în considerare numai numărul de resturi (NR)şi nu numărul minim de indivizi (NMI), deoarece noicredem că NMI nu este extrem de elocvent, dacăavem în vedere eşantioanele mai mici pentru culturileStarčevo-Criş, Vădastra şi Boian (fazele Giuleşti şiSpanţov).

În figura 5 se observă că, de-a lungul secvenţeicrono-culturale, resturile de mamifere domestice predomină, cu procentaje ce depăşesc în general 70%,până la nivelul culturii Gumelniţa, în care are loc oschimbare ”dramatică”, în sensul că, brusc, resturile demamifere sălbatice depăşesc procentajul de 65%, înfaza A2. Această nouă exploatare a mediului înconjurător şi, în special a celui sălbatic, prin vânat,este cu atât mai surprinzătoare, cu cât creşterea ponderii vânatului faţă de perioada precedentă (Boian,faza Spanţov) depăşeşte 50%. Spre finalul culturii Gumelniţa, faza B1, procentajele deţinute de cătremamiferele sălbatice descresc foarte puţin, atingândun procent de peste 48%. Cauzele sunt dificil de identificat, ele putând merge de la cele climatice pânăla cele culturale (noi idei, noi comunităţi etc).

Diferenţele care s-au observat la nivelul exploatăriianimalelor, prin cele două activităţi extrem de impor -tante, şi anume creşterea animalelor şi vânătoarea, nuse opresc doar aici. Astfel, o comparaţie a ponderiimamiferelor domestice în diferitele eşantioaneculturale de pe Valea Teleormanului ne relevă altedeosebiri extrem de interesante (Fig. 6). Începutulneoliticului (cultura Precriş) se carac terizează printr-un procentaj extrem de crescut al ovicaprinelor (67%),care în evoluţia crono-culturală, scad până la 13-15%în cultura Dudeşti, respectiv Vădastra, pentru ca, încultura Boian, faza Giuleşti să crească, din nou, pânăla 36%, ca apoi să scadă, până la 4%, la finalul culturiiGumelniţa.

Bovinele se găsesc la polul opus faţă de ovicaprine,ca evoluţie, ceea ce ar sugera că activitatea de creşterea celor două tipuri de cornute (mari sau mici) se făceaîn general în paralel, dar prin exploatarea mai accentuată a unei singure categorii de cornute, nu aambelor deodată, cel puţin pentru prima parte a neoliticului (Fig. 7). Astfel, în cultura Precriş, bovineledomestice au procentaje de circa 25%, care vor creşteîn continuu, până în jur de 70%, în cultura Dudeşti şiVădastra. În cultura Boian, faza Giuleşti, ele scad pânăla un nivel de 29% (fiind depăşite de către ovicaprine),

exploatarea materiilor dure animale în preistorieO privire asupra exploatării materiilor dure animale de-a lungul neoliticului și calcoliticului

75

phase of the Boian culture, the percentage of cattle(29%) was exceeded by the one of the caprines,whereas during the Spanţov phase of the Boian culture it reached again 69%. At the end of the Neolithic (Gumelniţa culture), cattle (Bostaurus) surprisingly show a percentage of 11% in the GA2 phase, which will slightly increase to 23% in theGB1 phase.

The pig (Sus domesticus) is the only domesticspecies which presents a constant percentage over theentire period under study. At the beginning of Neolithic (Precriş and Starčevo-Criş cultures) itcharacterises by a very low percentage of approximately 1%, subsequently increasing up to 2-3% in the Dudeşti and Vădastra cultures, in order to reach 4-6% during the Boian culture. The importance of pig exploitation strongly increasesin the tell settlements, reaching percentages of almost 22%, in the Gumelniţa B1 culture (13% in theGA2 phase; Fig. 6).

The dog, which is not a frequently used food resource, becomes also increasingly important in thefaunal spectrum, but without exceeding 3% in theGumelniţa and 4% in the Boian culture. This quitesignificant percentage coincides with the increase ofthe hunting in the animal paleoeconomy, especially,in the Gumelniţa culture.

Regarding the percentages of wild species, moreparticularly hunted animals, it can be stated that thenumbers of taxa vary, thus directly reflecting the interest of the communities for this food resource, butnot only. For the Spanţov phase of the Boian cultureonly five wild species were identified, for the Dudeşticulture seven, and in the Criş and Vădastra culturesthere are eight species. These numbers contrast withthe samples dated to the Gumelniţa culture: 17 wildspecies recorded at Vităneşti, during the GA2 phaseand 14 during the GB1 phase (Fig. 7).

The species common to all Neolithic-Eneolithiccultures studied in the area of the Teleorman Valleyare: aurochs (Bos primigenius), red deer (Cervus elaphus) and wild boar (Sus scrofa), i.e.animals withlarge, even very large sizes providing large amounts ofmeat. In addition, the European hare (Lepus europaeus) was hunted, indicating open spaces in theenvironment (Fig. 7).

The wild horse (Equus ferus) was present in verysmall percentages at the beginning and during theNeolithic, which do not exceed 0.5% and sometimesreach 6-8% during the Gumelniţa culture (Fig. 8). It is difficult to identify the reasons for thisspectacular increase of wild horse hunting during theEneolithic mirroring either an increase in hunting oran increase in wild horse populations compared tothe beginning of Eneolithic or both. The possiblepresence of the European ass should also bementioned (Equus hydruntinus).

pentru ca, în Boian-Spanţov, să crească din nou pânăla 69%. Sfârşitul neoliticului (cultura Gumelniţa) surprinde bovinele domestice la o pondere de 11% înGA2, care va creşte uşor, până la 23%, în GB1.

Singura specie domestică care prezintă o creştereprocentuală constantă de-a lungul întregii perioadestudiate este porcul, care, dacă la începutul neoliticului(culturile Precriş şi Starčevo-Criş), se caracterizeazăprintr-o pondere foarte mică, de circa 1%, ulterioraceasta creşte până la valori care se situează în jur de2-3%, în culturile Dudeşti şi Vădastra, pentru a ajungela un nivel de 4-6%, în cultura Boian. Odată cu sedentarizarea comunităţiilor preistorice, în aşezări detip tell, se evidenţiază o explozie a importanţei porcului, care creşte de până la 3-4 ori, atingând procentaje care se situează în jurul valorii de 22%, încultura Gumelniţa B1 (în GA2 avem 13%; Fig. 6).

Câinele, care nu este o specie utilizată frecvent înalimentaţie, prezintă, de asemenea, o creştere a importanţei sale în cadrul spectrului faunistic, dar fărăsă depăşească 3%, în Gumelniţa şi 4%, în Boian. Acestprocent relativ important poate fi coroborat cu creşterea ponderii vânătorii în cadrul paleoeconomieianimaliere, mai ales în cultura Gumelniţa.

În ceea ce priveşte ponderea speciilor sălbatice,care reprezintă vânatul, se observă că numărul de taxoni variază în limite mari, fapt care este direct proporţional cu interesul comunităţilor pentru aceastăsursă de hrană şi nu numai. Astfel, în Boian-Spanţovavem doar cinci specii sălbatice, în Dudeşti sunt şapte,în Criş şi Vădastra avem opt specii, în timp ce la polulopus se găsesc eşantioanele gumelniţene de la Vităneşti, cu 17 specii, în GA2 şi 14, în GB1 (Fig. 7).

Speciile care sunt comune tuturor culturilor neo-eneolitice, studiate î n arealul Văii Teleormanuluisunt bourul, cerbul şi mistrețul, specii de talie foartemare şi mare, care furnizează o cantitate suficientă decarne, dar şi alte produse, la care se mai adaugă şi iepurele de câmp, un indicator al unor spaţii deschiseîn mediul înconjurător (Fig. 7).

Equidele (Equus ferus) sunt prezente cu procentefoarte mici la începutul şi pe parcursului neoliticului,care nu depăşesc 0,5%, pentru ca, în final, acestea săatingă valori ce depăşesc 6-8%, în cultura Gumelniţa(Fig. 8). Dificil de afirmat care ar fi cauzele acestei„explozii”, vânătoarea sa intensivă în eneolitic (pe fondul creşterii interesului comunităţilor pentruvânat) sau o creştere a densităţii sale în mediu, faţă deînceputul neoliticului sau ambele posibilităţi. Semnalăm prezenţa, posibilă, a măgarului sălbatic dinPleistocen (Equus hydruntinus).

Bourul este prezent în toate culturile, având o pondere relativ mare în complexele Criş (10%) şi nivelurile gumelniţene (14-15%); în cultura Criş fiindşi mamiferul sălbatic cel mai vânat. În restul culturilor,nu depăşeşte 2,6% (Fig. 8).

prehistoric exploitation of hard animal materialsAn overview of the exploitation of hard animal materials during the Neolithic and Chalcolithic

76

Aurochs is present in all cultures with a quite highpercentage in the layers attributed to the Criş (10%)and Gumelniţa cultures (14-15%); in the Criş cultureit is also the most hunted wild mammal. In the othercultures it does not exceed 2.6% (Fig. 8).

The Cervidae are comprised of three taxa: red deer(Cervus elaphus), roe deer (Capreolus capreolus) and elk(Alces alces). These are present in all the cultures (especially the first two species) with antler being themost important part. The Cervidae occupy the firstplace in the levels assigned to the Gumelniţa culture(with 16.7% in the GB1 and 20.7% in the GA2 phase), but also in the Vădastra culture (5.45%)(Fig. 8).

Wild boar (Sus scrofa) does not exceed 4% fromthe beginning and throughout the entire Neolithicperiod and reaches 14% in the GA2 phase during the Eneolithic period (Fig. 8).

Carnivores are well represented with regard to thenumber of species, but their percentage is higher incultures in which hunting is well represented: Criş(3.82%), Boian Giuleşti (3.98%) and Gumelniţa(4.52% GA2 and 2,05% GB1) (Fig. 8).

Rodents present the same situation as the carnivore species, reaching a percentage of 2.55% inthe Criş, 12.83% in the Giuleşti phase of the Boianculture (it occupied the first place during this culturalphase), 3.5-5% in the Gumelniţa levels. AlthoughEuropean hare predominates the faunal spectrum ofthe rodents at the beginning of the Neolithic, thebeaver is very well represented towards the end of thisperiod (Fig. 8).

hard animal materials industryOverall, the early Neolithic period in the

Teleorman Valley (the settlement of Măgura) is characterised by the manufacture and use of bone artifacts mainly made from bones of domestic mammals (Ovis/Capra and Bos taurus), to a lesser extent on pig/wild boar canines (Sus domesticus/Susscrofa) and, very occasionally, on red deer antlers(Cervus elaphus). The typological range is dominatedby different awls, the most numerous being thosemade on metapodials of sheep/goat, by spatulas andspoon-spatulas, smoothers, processed astragalus andhandles (Fig. 15). There are no massive antler toolsused for wood processing or soil digging and only afew small chisels made of bone (however, chisels willbecome numerous during the subsequent stages). The typological array therefore appears to be extremely limited. Ornaments consist of belt elementsmade of bone, rings, and animal teeth (canines of Sussp., canine of Cervus elaphus or incisors of Bos taurus).

More precisely, amongst the material dated to thePrecriș culture (Fig. 9), the bones used belong to: Bos taurus (29 items); Ovis/Capra (24 items), Bos primigenius (2 items); Cervus elaphus (8 items,

Cervidele care reunesc trei taxoni: cerbul (Cervuselaphus), căpriorul (Capreolus capreolus) şi elanul (Alcesalces) sunt constant reprezentate în toate culturile (maiales primele două specii), ponderea cea mai mareavând-o cerbul. Cervidele se situează pe primul loc înnivelurile gumelniţene (cu 16,7%, în GB1 şi 20,7%, înGA2), dar şi în complexele Vădastra (5,45%) (Fig. 8).

Mistreţul (Sus scrofa) nu depăşeşte 4% de laînceputul şi pe parcursul neoliticului, pentru ca, lafinalul acestei perioade, în eneolitic, el să atingă 14%,în GA2 (Fig. 8).

Carnivorele sunt bine reprezentate ca număr despecii, dar ponderea lor este relativ mai mare înculturile în care vânătoarea este bine reprezentată:Criş (3,82%), Boian-Giuleşti (3,98%) şi Gumelniţa(4,52% - GA2 şi 2,05% - GB1) (Fig. 8).

Rozătoarele prezintă aceeaşi situaţie cu a speciilorde carnivore, ele având o pondere de 2,55% în Criş,12,83% , în Boian - Giuleşti (se situează pe primul locîn cadrul acestei faze culturale), 3,5-5%, în nivelurilegumelniţene. Dacă la începutul neoliticului, dintrerozătoare, predomină iepurele de câmp în cadrulspectrului faunistic, spre final, castorul devine foartebine reprezentat (Fig. 8).

industria materiilor dure animaleÎn ansamblu, neoliticul timpuriu de pe valea

Teleormanului (așezarea de la Măgura) estecaracterizat de confecționarea și utilizarea artefactelordin oase, aparținând, cu preponderență, animalelordomestice (Ovis/Capra și Bos taurus), în pondere mairedusă apărând caninii de suine (Sus domesticus/Susscrofa) și, cu totul sporadic, cornul de Cervus elaphus.Tipologia este dominată de vârfurile diverse, cele mainumeroase fiind vârfurile pe metapodii de ovicaprine,de spatule și linguri-spatule, netezitoare, astragaleprelucrate și mânere (Fig. 15). Lipsesc cu desăvârșireuneltele masive din corn, destinate prelucrăriilemnului sau pământului și apar doar câteva dăltițedin os (unelte ce vor deveni numeroase în etapeleulterioare). Repertoriul tipologic se dovedește, astfel,extrem de restrâns. Podoabele constau în elemente decentură din os, inele și dinți de animale (canini de Sussp., canin de Cervus elaphus sau incisiv de Bos taurus).

Mai precis, la nivelul culturii Precriș (Fig. 9), oaselefolosite provin de la: Bos taurus (29 piese); Ovis/Capra(24 piese), Bos primigenius (2 piese); Cervus elaphus (8 piese, dintre care din corn – 4), Sus sp. (6 piese,dintre care 4 canini); Aves sp. (2). Sub-produselelanțului operator sunt bine reprezentate, constând în25 resturi de debitaj și 8 suporturi. Preformele sunt șiele prezente, în număr de 15. Compoziția tipologicăa echipamentului este următoarea: vârfuri - 26 piese;spatule – 25 piese; dăltițe - 6 piese; inele – 4 piese; ace– 2 piese, mânere – 2 piese, netezitor – 1 exemplar,astragale abrazate de Bos taurus - 1 piesă și Ovis/Capra– 2 piese.

exploatarea materiilor dure animale în preistorieO privire asupra exploatării materiilor dure animale de-a lungul neoliticului și calcoliticului

77

of which 4 items are antler), Sus sp. (6 items, of which4 are canines); Aves sp. (2). The by-products of theoperational sequence are well represented, consistingof 25 pieces of debitage waste and eight blanks. Preforms are also present, namely 15 objects. The typological composition of the equipment is comprised of: awls - 26 items; spatulas – 25 items;chisels - 6 items; rings – 4 item; pins – 2 items, handles – 2 items, smoother – 1 item, abrased astragalus of Bos taurus - 1 item or Ovis/Capra – 2 items.

The sample attributed to Starčevo-Criș culture(Fig. 10) contained only a reduced number of artifacts(39) belonging to different stages of processing. The exploited species are: Bos taurus (6 pieces); Cervuselaphus (3, of which 2 antlers); Ovis/Capra (1); Sus sp.(2 canine); Canis sp. (1); Capreolus capreolus (1). Regarding the finished pieces are represented:spatulas (12 pieces); points (6 pieces); chisel (1 sample on flat blank); ring (1 sample). Waste (4)or the blanks (3) do not lack either.

Among the artifacts attributed to the Dudeşti cultures (Fig. 11) are bones of Bos taurus - 31 items;Ovis/Capra - 21 items; Cervus elaphus – 7 items (of which 6 antlers); Sus sp.– 12 items (of which 8 canines); Capreolus capreolus – 3 antlers; Aves sp. – 3 items and an incisor of Castor fiber. Debitage wasteis numerous (41 items) and so are the blanks, of which17 are made of bone and 4 are made of red deer antler(Cervus elaphus). Preforms are also present, with 9 items. The finished pieces are: awls - 38 items,spatulas - 36 items; smoothers - 4 items; chisels – 2 items; pin – 1 item, abrased astragalus of Ovis/Capra– 7 items and Bos taurus - 2; perforated astragalus ofOvis/Capra - 1 item; rings - 14 items; belt element –1 item; tubular beads – 2 items.

The Vădastra hard animal materials industry culture is characterised by the use (Fig. 12) ofOvis/Capra bones – 4 items; Bos taurus – 3 items;Cervus elaphus – 6 items, of which 5 antlers and a canine of Sus sp. (1 item). Wastes are 5 items, blanks– 1 item, and preforms – 3 items. The finished piecesare: awls – 13 items, all made on flattened blanks,spatulas-spoons – 5 items; smoothers – 1 item;handle – 1 item, ring – 2 items; chisel – 1 item; 2 perforated astragalus of Ovis/Capra and 1 astragalusshaped by abrasion of Bos taurus.

The Eneolithic period (Fig. 13) is marked by aradical change in the bone materials used: they mainlystem from wild species, especially from Cervus elaphusspecies. Another novelty is the significant diversification of both the types of raw material andthe typology, with a large number of tools that did notexist during the preceding stages of the Neolithic.Spoons-spatulas, smoothers, rings and belt elementsdisappear. To summarise, for example, in the

Eșantionul atribuit culturii Starcevo-Criș (Fig. 10)este redus numeric, conținând 39 artefacte, aflate îndiferite etape de prelucrare. Speciile exploatate sunt:Bos taurus (6 piese); Cervus elaphus (3, din care 2 coarne); Ovis/Capra (1); Sus sp. (2 canini); Canis sp.(1); Capreolus capreolus (1). La categoria piese finiteamintim: spatule (12 piese); vârfuri (6 piese); dăltiță(1 exemplar pe suport plat); inel (1 exemplar). Nu lipsesc nici resturile de debitaj (4) sau suporturile (3).

În cadrul descoperirilor Dudești (Fig. 11), putemenumera oase prelucrate de Bos taurus - 31 piese;Ovis/Capra - 21 piese; Cervus elaphus – 7 exemplare(din care 6 coarne); Sus sp. – 12 exemplare (din care 8 canini); Capreolus capreolus – 3 coarne; Aves sp. – 3 exemplare și un incisiv de Castor fiber. Resturile dedebitaj sunt numeroase - 41 de exemplare; ca șisuporturile, din care 17 pe os și 4 din corn de Cervuselaphus. Preformele sunt prezente și ele, cu un numărde 9 exemplare. Piesele finite constau în: vârfuri - 38 piese, spatule - 36 piese; netezitoare - 4 piese;dăltițe – 2 piese; ac – 1 piesă, astragale abrazate deOvis/Capra – 7 piese și Bos taurus - 2 piese; astragale perforate de Ovis/Capra - 1 piesă; inele - 14 piese; element de centură – 1 piesă; perle tubulare – 2 piese.

Cultura Vădastra este caracterizată de utilizarea, înindustria materiilor dure animale (Fig. 12), a oaselor de Ovis/Capra – 4 exemplare; Bos taurus – 3 exemplare; Cervus elaphus – 6 exemplare, din care 5 coarne și a caninului de Sus sp. (1 exemplar). Resturile de debitaj sunt în număr de 5 exemplare, suporturile – 1 exemplar și preformele – 3 exemplare.Piesele finite constau în vârfuri – 13 exemplare, toatepe suport aplatizat, spatule-linguri – 5 exemplare;netezitoare – 1 exemplar; mâner – 1 exemplar, inel – 1 exemplar; daltă – 1 exemplar; 2 astragale perforatede Ovis/Capra și 1 astragal abrazat de Bos taurus.

Eneoliticul este marcat de o schimbare radicală amateriilor osoase utilizate (Fig. 13), care provin, cupreponderență de la speciile sălbatice, și avem în vedere mai ales specia Cevus elaphus. Un alt elementde noutate constă în diversificarea semnificativă, atâta tipurilor de materii prime, cât și tipologică, cu numeroase unelte ce nu apar în etapele anterioare ale Neoliticului. Dispar însă spatulele-linguri, netezitoarele, inelele sau elementele de centură. Detaliind, spre exemplu, în așezarea de la Vitănești-Măgurice (nivel B1), este evidentă pondereacovârșitoarea a pieselor prelucrate din corn de Cervuselaphus (235 exemplare) și din oase aparținând mamiferelor mari : Cervus elaphus (14 exemplare), Bostaurus (10 oase și un incisiv) sau Bos primigenius(2 exemplare), la care se adaugă cele ce au fost încadrate Cervus/Bos (17 exemplare). Menționăm șiutilizarea oaselor de Sus sp. – 7 piese, Ovis/Capra – 6 exemplare, Canis familiaris – 3 piese și Equus sp. –2 piese. Alte specii prezente sunt valva de

prehistoric exploitation of hard animal materialsAn overview of the exploitation of hard animal materials during the Neolithic and Chalcolithic

78

settlement of Vităneşti-Măgurice (level B1) most ofthe artifacts were made on red deer antler (Cervus elaphus) (235 items) and on bones of large mammals:Cervus elaphus (14 items), Bos taurus (10 bones and anincisor) or Bos primigenius (2) to which those definedas belonging to the category Cervus/Bos (17 items)can be added. We shall also mention the use of thebones of Sus sp. – 7 items, Ovis/Capra – 6 items, Canisfamiliaris – 3 items and Equus sp. – 2 items. Otherspecies present here are: Spondylus sp. - valve (oneitem); Unio sp. - valve (3 items); the gastropod Planorbis sp. (2 items); Testudo/Emys - tortoise shell(1 item); Silurius glanis - vertebra (1 item); Sus scrofa- canine (4 items) and Ursus arctos - molar (1 item).

More than half of the blanks selected stem fromwild species and their number probably was muchhigher if we consider the significant number of indeterminate items or those considered to belong toBos/Cervus. With regard to domestic mammals, theraw material blocks more particularly stem from Bos taurus (also assuming that these items were probably more numerous), the domestic animal whichis the best represented among the faunal remains. In return, it has to be stressed that the very low numbers of Ovis/Capra bones - only 6 items, four ofwhich are astragalus shaped by abrasion -, in a contextin which, in other Gumelniţa settlements, they represent the main species from which the blanks forthe future items were selected. The other species - Sus sp., Canis familiaris, Equus sp. – were used in lownumbers as they appear in other Gumelniţa settlements as well.

The analysis of the assemblage considered herehighlights the significant amount of red deer antler(Cervus elaphus), in different stages of processing (Fig. 16), from debitage waste to finished pieces. Thissituation enables us to identify the raw material management and demonstrates that hunting playeda significant role in this community. By comparisonto the assemblage of processed bone, the very highproportion of the debitage waste (in volume: 19; flattened: 17), of blanks (29 in volume, 1 flattened),and of preforms (29 items) is striking.

The most important typological category (Fig. 17)is that of the chisel-type objects (11 made of flattenedblank; 22 made of three-dimensional blanks, 7 onundetermined blank – because of the fracture), witha massive morphology. Other items may have beenused in agriculture (mattock – 1 item) or to processstones (items with a hammer morphology – 8 items,pressure flaker – 1 item), and as handles for hafting(4 items), accompanied by awls (3 items), arrowheads(2 items) - destined for hunting and one ornament (1 item).

Regarding bone (Fig. 18), as we have mentionedabove, the by-products of the operational sequence(debitage waste and blanks) are little represented,

Spondylus sp. (o piesă); valva de Unio sp. (3 piese);gasteropodul Planorbis sp. (2 exemplare); carapacea deTestudo/Emys (1 exemplar); vertebra de Silurius glanis(1 exemplar); canin de Sus scrofa (2 exemplare) șimolar de Ursus arctos (1 exemplar).

Este evident că mai mult de jumătate din suporturile alese provin de la specii sălbatice și, probabil, ponderea era mult mai mare dacă luăm înconsiderație numărul mare de indeterminate sau pecele considerate de Bos/Cervus. De asemenea, la capitolul animale domestice, matricele provin mai alesde la specia Bos taurus (cu aceeași observație că, probabil, piesele erau mai numeroase), acesta fiind șicel mai bine reprezentat animal domestic printre resturile faunistice. În schimb, trebuie să subliniemponderea deosebit de redusă a oaselor de Ovis/Capra– doar 6 exemplare, din care patru sunt astragale abrazate, în contextul în care, în alte așezărigumelnițene, reprezintă principalele specii de la careau fost selecționate suporturile pentru viitoarele piese.Celelalte specii - Sus sp., Canis sp., Equus sp. – suntutilizate într-un număr restrâns, așa cum apar și înalte așezări Gumelnița.

Analiza ansamblului a pus în evidență, după cumam văzut, cantitatea semnificativă de coarne de Cervuselaphus, aflate în diferite stadii de prelucrare (Fig. 16),de la resturi de debitaj, la piese finite, ceea ce permiteidentificarea modalităților de management ale acesteimaterii prime și demonstrează că vânătoarea avea opondere semnificativă în cadrul acestei comunități.Revenind la compoziția ansamblului, atrage atenția,în opoziție cu lotul prelucrat pe os, ponderea foartemare a resturilor de debitaj (volum: 19; aplatizate: 17),a suporturilor (29 suporturi în volum, 1 suport aplatizat), alături de preforme (29 exemplare).

Cea mai importantă categorie tipologică (Fig. 17)este cea a obiectelor de tip daltă (11 pe suport aplatizat; 22 pe suport în volum, 7 pe suport indeterminat - datorită fracturării), cu o morfologiemasivă. Alte piese pot fi asimilate prelucrării pământului (săpăligă – 1 exemplar) sau acțiunii deprelucare a utilajului litic (piese cu morfologie de percutor – 8 exemplare, retușor – 1 exemplar), mânerepentru înmănușare (4 piese), ca să nu uităm și vârfurile pe rază (3 exemplare) sau vârfurile de săgeată(2 exemplare), destinate vânătorii și un element de podoabă (1 exemplar).

În ceea ce privește osul (Fig. 18), după cum amspecificat, subprodusele lanțului operator (resturi dedebitaj și suporturi) sunt slab reprezentate, constândîn patru metapodii de Cervus elaphus, pentru resturilede debitaj; în timp ce pentru suporturi, am inventariat2 metacarpiene de Cervus elaphus; 2 metatarsiene deCervus elaphus; 1 metapod de Equus ferus; 1 coastă deBos taurus; 1 diafiză, mamifer de talie mare. Preformele, în număr de 12, sunt realizate pe diafiză,

exploatarea materiilor dure animale în preistorieO privire asupra exploatării materiilor dure animale de-a lungul neoliticului și calcoliticului

79

consisting of four metapodials of Cervus elaphus, forwaste debitage; while 2 metacarpus of Cervus elaphus;2 metatarsus of Cervus elaphus; 1 metapodus of Equussp.; 1 rib of Bos taurus; 1 long bone diaphysis forblanks. The twelve preforms were made of a diaphysis,unidentified mammal bones (10 items) and a femur,stemming from unidentified species (2 items); all ofthem were chisels (10) and spatulas (2) in the state ofprocessing. Typologically, the best represented category is that of the awls - 92 items, only two ofwhich were made of three-dimensional blanks. The chisels follow with 54 pieces, all made on flattened blanks. In the third position are spatulas,namely 11, with various morphologies.

Other types of items are: astragalus of sheep/goatshaped by abrasion (4); Sus sp. (1); Cervus elaphus (1);Bos taurus (1) or Bos primigenius (1); abrased and perforated astragalus of Bos primigenius (1); burinsmade of Bos taurus tibia (1) and diaphysis, comingfrom a large mammal (2); spindle whorl made of thefemural head of Bos/Cervus (4 items) and scapula, undeterminable species (1); rectangular small plateson rib, undeterminable species (23 items); perforatedor abrased phalanx of Sus scrofa (2); spatula on ulna ofCervus elaphus (1); perforated vertebra of Silurius glanis (1); flat figurine made of diaphysis, undeterminable species (2); handle made of Sus domesticus metapodus (1). Out of Spondylus sp.,Unio sp. valves and Planorbis sp. shells, beads werecreated. One canine of Sus sp. was still in the state of processing, while the other was transformed into aspatula. The other two teeth were processed to be attached as ornaments. To close this listing, onceshould mention a small plate made of a turtle shelland an ornament made of the Silurius glanis vertebra.

Discussion and conclusionAs a conclusion, it can be stated that most of the

pieces belonging to the hard animal materials industry stem from mammals. However, distinct diversification of the raw materials emerges only during the Gumelniţa culture, when other raw materials appear as well, like bivalves and gastropods.The use of bird bones as blanks for the bone industryshould be stressed in the Precriș and Dudești cultures.

The modifications regarding the paleoeconomy ofthe sites in the Teleorman Valley influence the hardanimal materials industry (Fig. 14). While in the firstpart of Neolithic domestic mammals are predominantboth in paleoeconomy and in the hard animal material industry, towards its end a turning pointmarks the Gumelniţa culture evidencing a close connection between paleoeconomy and the raw materials used for the manufacturing of the artifacts.In the Fig. 14 the processed Cervus elaphus antlers

mamifer indeterminabil (10 exemplare) și femur, specie indeterminabilă (2 exemplare); toate fiinddăltițe (10) și spatule (2), în curs de prelucrare. La nivel tipologic, categoria cel mai bine reprezentatăeste cea a vârfurilor, în număr de 92 exemplare, dincare doar două pe suport în volum. Urmează dăltițele,în număr de 54, toate pe suport aplatizat. Pe locul trei,se află spatulele, în număr de 11, cu morfologii variate.

Alte tipuri de piese sunt: astragale abrazate deovicaprin (4); Sus sp. (1); Cervus elaphus (1), Bos taurus (1) și Bos primigenius (1); astragal abrazatși perforat de Bos primigenius (1); burine pe tibie deBos taurus (1) și diafiză, mamifer de talie mare (2);fusaiole pe cap femural de Bos/Cervus (4 exemplare)și scapulă, specie indeterminabilă (1); placheterectangulare pe coastă, specie indeterminabilă (23 exemplare); falangă de Sus scrofa perforată sauabrazată (2); spatulă pe ulnă de Cervus elaphus (1),vertebră de Silurius glanis perforată (1); statuete platepe diafiză, specie indeterminabilă (2); mâner pemetapod de Sus domesticus (1). Din valvele deSpondylus sp., Unio sp. și cochilii de Planorbis sp. aufost confecționate podoabe. Unul din caninii de Sus sp. se afla în curs de prelucrare, celălalt a fosttransformat într-o spatulă. Ceilalți doi dinți au fost prelucrați pentru a fi atașați ca podoabe. Din carapacea de țestoasă a fost obținută o micăplăcuță iar din vertebra de Silurius glanis, un elementde podoabă.

Discuții și concluziiDupă cum se observă, majoritatea pieselor care țin

de industria materiilor dure animale provin de la mamifere, o relativă diversificare a spectrului de materii prime observându-se doar în culturaGumelnița, când apar și alte surse, cum ar fi bivalveleși gasteropodele. Remarcăm utilizarea oaselor de păsări, drept suporturi pentru industria osoasă, în culturile Precriș si Dudești.

Modificările legate de paleoeconomia siturilor depe Valea Teleormanului se răsfrâng și asupra industrieimateriilor dure animale (Fig. 14). Astfel, dacă înprima parte a neoliticului se observă că mamifereledomestice sunt predominante, atât în paleoeconomie,cât și in industria materiilor dure animale, spresfârșitul acestuia, în Gumelnița, are loc o răsturnare asituației, ceea ce ne arată că există o legătura strânsăîntre paleoeconomie și “materia primă” utilizată, pentru confecționarea artefactelor. În Fig. 14, am separat coarnele de cervidee prelucrate deoareceacestea pot fi culese, știut fiind faptul că, în perioadafebruarie-martie a fiecărui an (Schmid 1972. 90),acestea cad de pe pedunculul masculilor de cerb, darchiar și în aceste condiții se observă că raportul dintrespeciile domestice și sălbatice se schimbă radical, fațăde culturile precedente.

prehistoric exploitation of hard animal materialsAn overview of the exploitation of hard animal materials during the Neolithic and Chalcolithic

80

were excluded, because they may have been gatheredand not hunted. As a matter of fact between Februaryand March each year (Schmid 1972. 90) male animalsshed their antlers. When excluding these antler piecesthe ratio between domestic and wild species radicallychanges compared to the previous cultures.

Red deer exploitation by hunting, and not only ofits antlers, is also illustrated by its more significant rolein the Gumelnița levels (19% in GA2 and 16% inGB1). The fact that the taxon is represented by all itsanatomical elements, including skull elements withattached antler (at least 10 individuals) is proof for asuccessful hunting of red deer (Cervus elaphus).

Confirming the zooarchaeological analyses, thestudy of the hard animal materials industry of theTeleorman Valley reflects, throughout the Neolithic-Eneolithic period, a similar ratio of the wild/domesticspecies the bones of which were selected for the manufacturing of artifacts.

1. The project SRAP was financed by the Romanian Ministery of Culture and Cults, the County Museum Teleorman,British Academy and Cardiff University.

acknowledgementsWe are most grateful to Radian Andreescu (National History

Museum of Romania), Douglas Bailey (San Francisco University)and Pavel Mirea (Teleorman County Museum) for allowing usaccess to the faunal remains.

This work was supported by two grants of the Romanian National Authority for Scientific Research, CNCS – UEFISCDI,project numbers PN-II-ID-PCE-2011-3-1015 (AB) and PN-II-RU-TE-2011-3-0133 (MM).

Exploatarea cerbului prin vânătoare, și nu numaia coarnelor sale (prin cules am putea presupune), esteilustrată și de ponderea sa crescută în nivelurileGumelnița (19%, în GA2 și 16%, GB1). Dovada faptului că specia (Cervus elaphus) era vânată cu succeseste că taxonul este reprezentat prin toate elementelesale anatomice, inclusiv elemente craniene cu coarnepe cap (cel puțin 10 indivizi).

Confirmând analizele arheozoologice, studiul industriei materiilor dure animale de pe valea Teleormanului, reflectă, de-a lungul neo-eneoliticului,un raport similar între speciile sălbatice/domestice, alecăror oase au fost alese pentru a fi transformate în artefacte.

1. Proiectul SRAP a fost finanţat de Ministerul Culturii şiCultelor din România, Muzeul Judeţean Teleorman, BritishAcademy şi Cardiff University.

mulțumiriDorim să-i mulțumim lui Radian Andreescu (Muzeul

Național de Istorie a României), Douglas Bailey (San FranciscoUniversity) și Pavel Mirea (Muzeul Județean Teleorman), pentrucă ne-au permis accesul la colecțiile faunistice.

Studiul a fost susținut de două granturi ale AutoritățiiNaționale pentru Cercetare Științifică, CNCS – UEFISCDI,număr proiect PN-II-ID-PCE-2011-3-1015 (AB) și PN-II-RU-TE-2011-3-0133 (MM).

exploatarea materiilor dure animale în preistorieO privire asupra exploatării materiilor dure animale de-a lungul neoliticului și calcoliticului

81

reFerences

Andreescu, R., Mirea, P., Apope, Ş. 2001. Dinamica locuirii neo-eneolitice pe Valea Teleormanului. Cultura şi civilizaţie la Dunărea de Jos 16-17: 29-34.

Andreescu, R., Bailey, D.W., Mills, S., Trick, S., Mirea, P. 2002. Locuirea neo-eneolitică din valea Teleormanului, zona Lăceni-Măgura (Southern Romanian Archaeological Project). Studii de preistorie 1: 33-46.

Andreescu, R., Mirea, P., Apope, Ş. 2003. Cultura Gumelniţa în vestul Munteniei. Aşezarea de laVităneşti, jud. Teleorman. Cercetări arheologice 12: 71-88.

Bailey, D.W., Andreescu, R. R., Mills, S. 1999. Southern Romania Archaeological Project. Preliminary Report1998. School of History and Archaeology. Cardiff University.

Bailey, D.W., Andreescu, R. R., Mills, S., Trick, S. 2001. Southern Romania Archaeological Project. SecondPreliminary Report. School of History and Archaeology. Cardiff University.

Bălăşescu, A., Radu, V. 2003. Studiul materialului faunistic descoperit în tell-ul de la Vităneşti (jud. Teleorman): nivelul Gumelniţa B1. Cercetări arheologice 12: 375-387.

Bălășescu, A., Radu, V., Moise D. 2005a. Omul şi mediul animal între mileniile VII–IV î.e.n. la Dunăreade Jos. Biblioteca Muzeului Naţional, Seria Cercetări Pluridisciplinare XI. Editura Cetatea de Scaun. Târgoviște.

Bălăşescu, A., Moise, D., Radu, V. 2005b. The Palaeoeconomy of Gumelnița Communities on the Territory of Romania. Cultură şi civilizație la Dunărea de Jos 22: 167–200.

Dumitrescu, V., Bolomey, A., Mogoşanu, F. 1983. Esquisse d’une préhistoire de la Roumanie (jusqu’a la finde l ’Âge du Bronze). Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Bucureşti.

Dumitrescu, V., Vulpe, A. 1988. Dacia înainte de Dromihete. București.Petrescu-Dîmboviţa, M. 2001. Istoria românilor (I). Moştenirea timpurilor îndepărtate. Editura

Enciclopedică. Bucureşti: 111-148. Schmid, E. 1972. Atlas of Animal Bones. Elsevier Publishing Company. Amsterdam-London-New York.

prehistoric exploitation of hard animal materialsAn overview of the exploitation of hard animal materials during the Neolithic and Chalcolithic

82

Fig. 1: Geographic location of the study area in south-eastern Romania.Fig. 1: Poziția geografică a zonei studiate în sud-estul României.

Fig. 2: Geographic distribution of the Neolithic-Eneolithic sites in the Teleorman Valley.Fig. 2: Distribuţia geografică a siturilor neo-eneolitice din Valea Teleormanului.

exploatarea materiilor dure animale în preistorieO privire asupra exploatării materiilor dure animale de-a lungul neoliticului și calcoliticului

83

Fig. 3: Percentage distribution of the analysed fauna inthe Teleorman Valley during the Neolithic-Eneolithic period(NR= 41 406) according to animal classes. Caption: Otherclasses= Pisces, Reptilia and Aves.

Fig. 3: Repartiţia procentuală a faunei analizate pe ValeaTelormanului în epoca neo-eneolitică (NR= 41 406), pe clasede animale. Legendă: Alte clase= Pisces, Reptilia şi Aves.

Fig. 4: Percentage distribution according to animal classes of the Neolithic-Eneolithic fauna analysed in the Teleorman Valleyby cultures (in brackets we have the number of discovered remains).

Fig. 4: Repartiţia procentuală pe clase de animale a faunei neo-eneolitice analizate pe Valea Telormanului pe culturi (în parantezăavem numărul de resturi descoperite).

Fig. 5: Percentage distribution according to mammal categories, discovered in the Teleorman Valley by cultures (in brackets wehave the number of remains specifically determined).

Fig. 5: Repartiţia procentuală pe categorii de mamifere, descoperite pe Valea Teleormanului, pe culturi (în paranteză avemnumărul de resturi determinate specific).

prehistoric exploitation of hard animal materialsAn overview of the exploitation of hard animal materials during the Neolithic and Chalcolithic

84

Fig. 6: Percentage distribution of the NR of domestic mammals stemming from different Neolithic-Eneolithic sites in the TeleormanValley.Fig. 6: Repartiţia procentuală a NR de mamifere domestice în diferite culturi neo-eneolitice, pe Valea Teleormanului.

Fig. 7: Presence (+) and absence (-) of wild mammal species in different Neolithic-Eneolithic cultures in the Teleorman Valley. Fig. 7: Prezenţa (+) şi absenţa (-) speciilor de mamifere sălbatice în diferite culturi neo-eneolitice de pe Valea Teleormanului.

exploatarea materiilor dure animale în preistorieO privire asupra exploatării materiilor dure animale de-a lungul neoliticului și calcoliticului

85

Fig. 8: Percentage distribution of the NR of wild mammals stemming from sites in the Teleorman Valley, assigned to differentNeo-Eneolithic cultures.

Fig. 8: Repartiţia procentuală a NR de mamifere sălbatice pe Valea Teleormanului, în diferite culturi neo-eneolitice. Caption/Legendă: Equidae – Equus ferus and Equus cf. hydruntinus; Cervidae - Cervus elaphus, Capreolus capreolus and Alces alces;

Carnivora: Canis lupus, Vulpes vulpes, Meles meles, Martes martes, Mustela putorius, Lutra lutra, Lynx lynx, Felis sylvestris, Ursus arctos;Rodentia: Lepus europaeus, Castor f iber, Erinaceus europaeus.

Fig. 9: Numerical distribution of the differents types of raw materials and their selection by species and by skeletal elements(Precriș culture).

Fig. 9: Distribuția numerică a diferitelor tipuri de materii prime și selecția lor după specii și elemente scheletice (cultura Precriș).

prehistoric exploitation of hard animal materialsAn overview of the exploitation of hard animal materials during the Neolithic and Chalcolithic

86

Fig. 10: Numerical distribution of thedifferents types of raw materials and theirselection by species and skeletal elements(Starčevo-Criș culture).

Fig. 10: Distribuția numerică adiferitelor tipuri de materii prime șiselecția lor după specii și elementescheletice (cultura Starčevo-Criș).

Fig. 11: Distribution of the differents types of raw materials andtheir selection by species as well asof the skeletal elements (Dudeșticulture).

Fig. 11: Distribuția numerică adiferitelor tipuri de materii prime șiselecția lor după specii și elementescheletice (cultura Dudești).

exploatarea materiilor dure animale în preistorieO privire asupra exploatării materiilor dure animale de-a lungul neoliticului și calcoliticului

87

Fig. 13: Numerical distribution of the differents types of raw materials and their selection by species and skeletal elements(Gumelnița culture - B1).

Fig. 13: Distribuția numerică a diferitelor tipuri de materii prime și selecția lor după specii și elemente scheletice (cultura GumelnițaB1).

Fig. 12: Numerical distribution of the differentstypes of raw materials and their selection by speciesas well as of the skeletal elements (Vădastra culture).

Fig. 12: Distribuția numerică a diferitelor tipuride materii prime și selecția lor după specii și elementescheletice (cultura Vădastra).

prehistoric exploitation of hard animal materialsAn overview of the exploitation of hard animal materials during the Neolithic and Chalcolithic

88

Fig. 14: Evolution of species exploitation for the bone industry in the different Neolithic-Eneolithic cultures in the Teleorman Valley.Fig. 14: Evoluția speciilor exploatate în industria osoasă, pe valea Teleormanului, în culturile neo-eneoliticului.

Fig. 15: Specific artifacts for the Neolithic of Teleorman Valley.Fig. 15: Artefacte specifice Neoliticului de pe valea Teleormanului.

exploatarea materiilor dure animale în preistorieO privire asupra exploatării materiilor dure animale de-a lungul neoliticului și calcoliticului

89

Fig. 16: Products and sub-products of the operative chain specific for the Eneolithic of Teleorman Valley.Fig. 16: Produse și sub-produse ale lanțului operator, specifice eneoliticului de pe valea Teleormanului.

Fig. 17: Pieces made on antler of Cervus elaphus for the Eneolithic of Teleorman Valley.Fig. 17: Piese confecționate din corn de Cervus elaphus, specifice eneoliticului de pe valea Teleormanului.

prehistoric exploitation of hard animal materialsAn overview of the exploitation of hard animal materials during the Neolithic and Chalcolithic

90

Fig. 18: Pieces made on bone and tooth specific for the Eneolithic of Teleorman Valley.Fig. 18: Piese confecționate din os și dinte, din eneoliticul de pe valea Teleormanului.