Designul eficient al proceselor de management și inginerie a ...

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAȘI

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Școala Doctorală de Economie și Administrarea Afacerilor

Designul eficient al proceselor de management și

inginerie a centralelor electrice

Rezumat

Doctorand: Mr. Yosef Elia

Conducători științifici: Prof. Dr. Valentin Niţă

Prof. Dr. Dumitru Marcel Istrate

Coordonatori asociați: Prof. Dr. Dorin Dumitru Lucache

Prof. Dr. Daniela Agheorghiesei

Decembrie 2018

ii

snirpuC

REZUMAT .................................................................................................................................................................. 1

INTRODUCERE ......................................................................................................................................................... 4

O PRIVIRE PERSONALĂ ASUPRA CERCETĂRII .......................................................................................................... 5

OBIECTIVUL CERCETĂRII ........................................................................................................................................ 6

ÎNTREBĂRILE CERCETĂRII ....................................................................................................................................... 6

SCOPUL CERCETĂRII ................................................................................................................................................ 6

CAPITOLUL I: PERSPECTIVE TEORETICE ...................................................................................................... 8

I.1. TEORII DE MANAGEMENT .................................................................................................................................. 8

I.2. MANAGEMENTUL PROIECTĂRII CENTRALEI ELECTRICE ................................................................................ 11

I.3. CONSIDERENTE PRIVIND MANAGEMENTUL FINANCIAR .................................................................................. 11

I.5. CONSIDERENTE TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA CENTRALELOR ELECTRICE ............................................. 13

I.5.1. Proiectarea centralelor electrice din surse regenerabile ............................................................................. 13

I.5.2. Resurse energetice regenerabile ................................................................................................................ 13

I.6. FORMAREA INGINERILOR PENTRU PROIECTAREA CENTRALELOR ELECTRICE ............................................. 17

I.6.1. Instruirea inginerilor pentru managementul proiectării centralelor electrice............................................. 19

I.6.2. Instruire efectivă privind designul eficient al centralelor electrice ............................................................ 20

CAPITOLUL II: ABORDAREA ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII .............................................................. 22

II.1. CERCETAREA CALITATIVĂ UTILIZATĂ ÎN ACEST STUDIU .............................................................................. 24

II.2. METODE DE CERCETARE ................................................................................................................................ 25

II.3. PROIECT DE CERCETARE: O CERCETARE CALITATIVĂ PE MAI MULTE NIVELURI ȘI PE MAI MULTE

METODE ......................................................................................................................................... 26

II.4. EȘANTIONUL DE STUDIU ................................................................................................................................. 27

CAPITOLUL III: REZULTATELE CERCETĂRII ............................................................................................. 28

III.1. CONSTATĂRI REZULTATE DE LA ÎNTREBAREA DE CERCETARE 1 ................................................................ 29

III.2. CONSTATĂRI APĂRUTE DIN ÎNTREBAREA 2 .................................................................................................. 33

CAPITOLUL IV: CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI .......................................................................................... 35

IV.1. CONCLUZII CONCEPTUALE ........................................................................................................................... 36

IV.2. IMPLICAȚII PRACTICE ȘI RECOMANDĂRI ..................................................................................................... 37

V. CONTRIBUȚIA LA CUNOAȘTERE ................................................................................................................ 39

VI. CERCETĂRI VIITOARE ................................................................................................................................. 39

iii

VII. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE .................................................................................................................... 40

VIII. ANEXA A: ÎNTREBĂRI PENTRU INTERVIURI ...................................................................................... 42

VIII.1. EXEMPLU DE STRUCTURĂ A CHESTIONARULUI ......................................................................................... 42

VIII.2. ÎNTREBĂRI PENTRU INTERVIURI PE DISCIPLINE ........................................................................................ 43

Lista figurilor

Figura 1. Share of total power generation (Source: BP Energy Economics (p. 46), 2018)Error! Bookmark not defined.

Figura 2. The process chain of the energy resources influence. ................................. Error! Bookmark not defined.

Figura 3. Qualitative process in the research .............................................................. Error! Bookmark not defined.

Figura 4. A new concept of effective power plants management and engineering process as it emerged from

the study .................................................................................................. Error! Bookmark not defined.

Lista tabelelor

Table 1. Comparison of PV, CSP, Geothermal technologies...................................... Error! Bookmark not defined.

Table 2. Research design employed in this study. ...................................................... Error! Bookmark not defined.

Table 3. Research population participating in the interviews. .................................... Error! Bookmark not defined.

1

REZUMAT

Diferitele centrale electrice conțin o gamă largă de sisteme cu procese de management și

inginerie diverse, care necesită pregătirea specialiștilor în multe discipline din ingineria electrică

și domeniul financiar. Astăzi, instituțiile care califică inginerii din domeniul ingineriei electrice,

cei care proiectează sau intenționează să dimensioneze sisteme de alimentare cu electricitate, nu

acoperă suficient prin cursurile predate gama largă și variată de sisteme și măsura în care o parte

din acestea sunt sau nu compatibile. În practică, cei care se angajează în acest domeniu se

confruntă cu o "ceață groasă" pe care această lucrare dorește să o înlăture.

Studiul conținut în teză a urmărit examinarea considerentelor de management și inginerie pentru

designul eficient al centralelor electrice, bazate pe surse de energie regenerabilă, pentru a se

dezvolta un nou proces/metodologie de proiectare mai eficientă a sistemelor energetice, specific

pentru diferite tipuri de centrale electrice bazate pe surse regenerabile. Prin urmare, această

cercetare este o combinație de discipline universal valabile de inginerie, management și finanțe,

împreună cu concepte interculturale.

Conceptul „design al procesului”. Studiul efectuat în teză vizează, așa cum arată titlul,

designul eficient al proceselor de management și inginerie din centralele electrice. Definiția

clasică pentru proces se referă la o serie de acțiuni sau pași întreprinși pentru a atinge un anumit

scop. Inginerii se concentrează asupra procesului compus din acțiuni tehnice, întreprinse pentru a

realiza opțiuni tehnologice, cum ar fi de exemplu calculul curentului de scurtcircuit.

Managementul se referă la alinierea proceselor cu obiectivele strategice ale unei organizații,

proiectarea și implementarea arhitecturilor proceselor, stabilirea unor sisteme de măsurare a

proceselor care să se alinieze obiectivelor organizaționale, precum și educarea și organizarea

managerilor astfel încât să gestioneze eficient procesele (Institutul de Tehnologie din New

Jersey, 2018). La nivel conceptual, această cercetare arată că un design eficient al proceselor

bazează pe două domenii de considerație, și anume, managementul, care include managementul

financiar, de formare și risc, respectiv ingineria, care include cunoștințele diferitelor tehnologii.

Integrarea considerațiilor de management și inginerie creează sinergia pentru proiectarea

eficientă a centralelor electrice regenerabile.

Această lucrare se poate adresa celor care planifică sistemele energetice, simplifică și clarifică

proiectarea, astfel încât își dau seama la ce considerente trebuie să se concentreze și înțeleg

provocările și procedurile de design a acestor sisteme, în special în cazul centralelor electrice

care folosesc tehnologii diferite. Acest proces eficient de design poate aduce investitorilor,

2

inginerilor și studenților mai mult atașament față de acest domeniu important și poate oferi celor

implicați în acest domeniu instrumentele esențiale și simple totodată pentru a proiecta sistemele

de alimentare. În plus, "noul proces" poate avea potențialul de a reduce ratele de apariție a

avariilor și de a crește profiturile investitorilor.

În ce privește metodele calitative, instrumentele principale utilizate în această cercetare sunt:

interviul semi-structurat și analiza documentelor privind evenimentele care au cauzat avarii

importante în centralele electrice bazate pe surse regenerabile de energie. Eșantionul de populație

care a participat la interviurile pentru această cercetare este compus din persoane cheie din

diverse domenii ale designului centralelor electrice, îndeosebi în centralele electrice bazate pe

surse regenerabile de energie. Totodată, au fost examinate și evaluate ca parte a cercetării trei

evenimente majore cauzate de avarii produse în centrale electrice din surse regenerabile din

SUA.

Rezultatele cercetării arată că riscul cel mai semnificativ în proiectarea și funcționarea

centralelor electrice din surse regenerabile este impactul jocurilor politice, și abia după aceea

vine riscul tehnologic. Diferența dintre cunoștințele teoretice generale și cunoștințele specifice

domeniului a provocat în exploatare pierderi care au diminuat profiturile companiilor și puteau

chiar să ducă la prăbușirea companiilor din perspectivă financiară ori, mai rău, la pierderea

reputației. Experiența de proiectare și de operare acumulată în perioada dominată de instalațiile

convenționale de producere a electricității nu este neapărat suficientă la proiectarea centralelor

electrice din surse regenerabile. În Israel, un inginer electroenergetic își realizează studiile în

conformitate cu Legea energiei, analizată în acest studiu, lege care nu prevede chestiunile

specifice și necesare designului centralelor electrice din surse regenerabile. O nouă metodologie

eficientă de proiectare a centralelor electrice in surse regenerabile poate deveni un instrument

important inclusiv pentru reducerea decalajului în cunoaștere. Proiectarea centralelor

termoelectrice convenționale și acelor bazate pe energie din surse regenerabile ar trebui să

utilizeze considerente diferite, atât din punct de vedere al managementului, cât și al ingineriei.

Mai mult, nu toate considerentele privind proiectarea centralelor electrice din surse regenerabile

sunt aceleași atunci când tehnologiile sunt diferite. Considerentele de proiectare depind esențial

de tehnologia și resursele energetice utilizate.

La nivel conceptual, această cercetare arată că un proces eficient de design se bazează pe două

categorii de considerente, și anume, cea privitoare la management și care include managementul

financiar, managementul de formare și cel al riscurilor, respectiv cea referitoare la inginerie, care

include toate cunoștințele privitoare la diferitele tehnologii. Integrarea considerentelor de

3

management și inginerie creează sinergia necesară unui design eficient al centralelor electrice

din surse regenerabile

Cuvinte cheie: Energie regenerabilă, centrale electrice din surse regenerabile, resurse

energetice, centrale fotovoltaice- și termo-solare, LCOE (costul egalizat al energiei electrice

produse), management eficient, managementul proiectării centralelor electrice, managementul

eficient al designului

LISTA ABREVIERILOR

LCOE Levelized Cost Of Electricity (costul egalizat al energiei electrice produse)

HRD Dezvoltarea resurselor umane (Human Resource Development)

PV Centrale solare fotovoltaice (Photovoltaic)

CSP Centrale solare termice cu concentrarea radiației solare directe (Concentrated

Solar Power)

PE Inginer certificat profesional (Professional Engineer)

kW Kilo-Watt

GW Giga-Watt

kWh Kilo-Watt oră

R&D Cercetare & dezvoltare (Research & Development)

O&M Reparații & Întreținere (Operations & Maintenance)

4

INTRODUCERE

Diferitele centrale electrice conțin o gamă largă de sisteme de management și de inginerie care

necesită specializare în multe discipline de inginerie electrică și de management financiar. Cea

mai mare provocare astăzi în Israel, ca și în întreaga lume, este designul centralelor electrice

bazate pe surse regenerabile de energie, deoarece în acest nou domeniu nu există experiență de

100 de ani ca în centralele electrice convenționale. Astăzi, instituțiile care califică inginerii

electroenergetici, ingineri care planifică sau intenționează să planifice sisteme de alimentare, nu

abordează suficient gama largă de tehnologii noi și măsura în care multe abordări specifice sunt

sau nu compatibile. În practică, cei care se angajează în acest domeniu se confruntă cu o "ceață

groasă" pe care această lucrare dorește să o elimine.

Există o nevoie tot mai mare de ingineri electroenergetici și de management financiar care să se

specializeze în designul sistemului energetic aferent centralelor electrice din surse regenerabile,

din următoarele motive:

1. Consumul tot mai mare de energie în lume a determinat o cerere pentru mai multe centrale

electrice.

2. Extinderea masivă de centrale electrice "verzi", bazate pe surse regenerabile, cum ar fi cele

solare, geotermale și eoliene.

Elementul comun pentru toate centralele electrice este necesitatea de a determina în mod corect

costul egalizat al energiei electrice produse (LCOE) cu scopul de a maximiza profiturile

organizației. Astfel, există o mare cerere de forța de muncă precum inginerii electroenergetici și

managerii financiari, care să se poată confrunta cu această provocare.

Această lucrare prezintă provocări și procese în următoarele domenii:

1. Domeniul tehnic ingineresc;

2. Domeniul educației, prin metodologia de pregătire a inginerilor din electrotehnică în ceea

ce privește proiectarea sistemelor energetice ale diverselor centrale electrice;

3. Domeniul economic-global.

Analizele din această lucrare au arătat că o planificare deficitară are ca rezultat costuri

suplimentare care ar putea transforma un proiect de succes într-unul care nu reușește, deci la

reducerea profiturilor companiei. Studiul prezent poate ajuta pe cei care concep sistemele

energetice să se autodepășească în domeniile relevante, astfel încât să reușească să elimine

5

dificultățile și să progreseze ca profesioniști. În plus, această lucrare a examinat considerentele

financiare pentru determinarea costului egalizat al energiei electrice produse (LCOE) și a altor

riscuri ce apar în proiectele cu surse regenerabile de energie, pentru a maximiza profiturile

companiei și a minimiza riscul.

Această lucrare se concentrează pe cei care concep sistemele energetice din centralele electrice

cu scopul de a realiza un design eficient al proceselor de management și a proceselor de

inginerie, pentru a simplifica și clarifica designul, astfel încât cel implicat să realizeze care sunt

problemele importante și să înțeleagă provocările și procedurile de proiectare ale acestor sisteme,

în special în cazul centralelor electrice din surse regenerabile care utilizează tehnologii diferite.

"Procesul nou", care include într-un singur tot considerentele legate de finanțare și de inginerie

totodată, poate avea potențialul de a reduce rata de apariție a avariilor și de a spori profiturile

companiilor.

O privire personală asupra cercetării

Poluarea creată de omenire este unul dintre principalele cauze ale bolilor cronice de care suferă

oamenii, a ratelor ridicate de mortalitate, precum și a deteriorării generale a vieții de pe planetă.

În ce privește energia, cred că putem reduce riscurile de poluare a mediului prin investiții în

centrale noi și „curate”, sporind totodată gradul de conștientizare a publicului în ce privește

conceptul de industrie energetică "curată". Contribuția mea modestă în ultimii 30 de ani pentru

reducerea poluării aerului constă în proiectarea, dezvoltarea, construirea și operarea unor centrale

electrice "curate" - folosind resurse non-fosile cum ar fi recuperarea căldurii geotermale,

utilizarea energiei solare și din deșeuri. După 30 de ani de experiență în acest important și

provocator domeniu, simt obligația de a contribui la formarea următoarelor generații de ingineri

cu scopul de a le imprima atașamentul față de dezvoltarea energiilor "verzi" în beneficiul întregii

omeniri. Marea dilemă este: cum să implementăm acest vis?

Modul în care am ales să îndeplinesc acest vis a constat în prelegeri față-în-față cu studenții din

colegii și universități, în dezvoltarea unei metodologii „Considerente de management financiar și

tehnic pentru proiectarea centralelor electrice, în special a celor din surse regenerabile”, precum

și în continuarea dezvoltării și implementării unor noi idei pentru producția de energie electrică

„curată”, cum ar fi sistemele de stocare de energie ori combinația dintre sursele regenerabile de

energie și sistemele de stocare.

6

Obiectivul cercetării

De a examina considerentele de management și inginerie pentru designul eficient al centralelor

electrice, bazate pe surse regenerabile: centrale geotermale, centrale fotovoltaice și centrale

solare termice cu concentrarea radiației solare directe (CSP).

Considerentele de management și inginerie pot sprijini dezvoltarea unui nou proces de proiectare

a sistemelor de alimentare adecvate diferitelor tipuri de centrale electrice din surse regenerabile,

care reduc apariția avariilor și cresc profiturile.

Întrebările cercetării

Prima întrebare de cercetare a fost:

Ce considerente tehnice și economice sunt implicate în proiectarea electrică a diferitelor tipuri

de centrale electrice?

Această întrebare are două sub-întrebări:

1. Care este structura juridică din Israel care reglementează autorizarea inginerii

implicați în proiectarea sistemelor electrice?

2. Există diferențe semnificative în ceea ce privește planificarea centralelor electrice din

surse regenerabile care folosesc tehnologii diferite?

A doua întrebare de cercetare a fost:

Ce potențial are "noul proces" de a simplifica proiectarea centralelor electrice, reducând rata

de apariție a avariilor și sporind profiturile?

Pentru a răspunde la această întrebare, ea a fost împărțită în două sub-întrebări mai mici;

3. Care sunt defectele și cauzele tipice ale defectelor care apar în centralele electrice din

surse regenerabile?

4. Care sunt riscurile care ar trebui luate în considerare în centralele electrice din surse

regenerabile?

Scopul cercetării

Există mai multe tipuri de surse regenerabile de energie care sunt în curs de cercetare și de

maturizare, în vederea unei producții de energie electrică "curată". Dintre acestea, principalele

tipuri sunt: solară, eoliană, geotermală, hidro și biomasa.

Cercetarea din această teză s-a axat pe cele trei tehnologii cu surse regenerabile care sunt mai

utilizate în Israel, care sunt studiate și dezvoltate în Israel și sunt totodată utilizate pe plan

mondial:

7

1. CSP – Centrale solare termice cu concentrarea radiației solare directe

2. PV – Centralele fotovoltaice

3. Centralele geotermale

Rezultatele studiului acestor trei tehnologii pot fi adaptate și în cazul altor surse regenerabile de

energie. Chiar dacă prezintă potențial de reducere a costurilor proiectării și a avariilor nedorite,

în cadrul acestei cercetări nu a fost inclusă analiza curriculum-ului utilizat în educarea și

instruirea inginerilor electroenergetici sau a altor specialiști,.

Cuvinte cheie: Energie regenerabilă, centrale electrice din surse regenerabile, resurse energetice,

centrale solare fotovoltaice și termice, LCOE (costul egalizat al energiei electrice produse),

management eficient, managementul proiectării centralelor electrice, managementul eficient al

proiectării

8

CAPITOLUL I: PERSPECTIVE TEORETICE

I.1. Teorii de management

Deoarece acest studiu se concentrează pe managementul unui design eficient pentru gestionarea

centralelor electrice, devine necesară o discuție despre teoriile de management. Definiția

generală a managementului se bazează pe cuvintele teoreticienilor clasici și moderni și încearcă

să includă într-un mod concis rolurile și scopurile acestuia. Din punct de vedere organizațional,

managementul este definit ca o realizare efectivă și eficientă a obiectivelor organizaționale prin

planificarea, organizarea, coordonarea, transmiterea și controlul resurselor organizaționale

(Levy, 2008). Mai mult, din punct de vedere al managementului de proiect, managementul

conceperii și proiectării este aplicarea de cunoștințe, instrumente și tehnici pentru a dimensiona

activități cu scopul de a satisface sau chiar depăși nevoile și așteptările părților interesate de

activitatea de proiectare (PMBOK Guide, 2013). În acest context, managementul se referă la un

proces de proiectare și menținere a unui mediu în care indivizii, care lucrează împreună în

grupuri, îndeplinesc eficient obiectivele selectate (Koontz și Weihrich 1990). În prezenta lucrare

s-a analizat ansamblul metodelor de management cu scopul de a selecta și recomanda metodele

de management cele mai adecvate utilizării în designul eficient și managementul centralelor

electrice bazate pe surse regenerabile.

Teoriile actuale de management tind să explice ori să ajute la explicarea naturii rapid

schimbătoare a mediilor organizaționale de azi. În abordarea clasică, s-a recomandat ca producția

să poată fi mărită prin creșterea eficienței unei organizații. Astfel, managerii trebuie să se

concentreze asupra determinării celor mai bune modalități de a realiza locuri de muncă (Olum,

2004).

Managementul științific. Abordarea managementului științific a fost dezvoltată de Frederick

Winslow Taylor (1856-1915), care a fost inginer american. Astfel, managementul științific este

popular și sub numele de Taylorism. El a efectuat o serie de experimente în trei organizații care

au influențat foarte mult gândirea managerială. Contribuția sa în managementul științific poate fi

studiată în următoarele categorii: Studiul timpului și a mișcării, Planul diferențiat pe rate-bucăți,

Supravegherea, Recrutarea și formarea științifică, Cooperarea prietenoasă între conducere și

lucrători.

Managementul administrativ. Managementul administrativ, spre deosebire de managementul

birocratic, este mai preocupat de modul în care funcționează organizația și de distincția dintre

funcțiile manageriale de bază. Henri Fayol (1841-1925), inginer minier francez, a promovat

conceptul de management administrativ. El s-a concentrat pe dezvoltarea principiilor

9

administrative care ar putea fi aplicate atât nivelurilor manageriale generale, cât și celor

superioare. Fayol a prezentat 14 principii de management, care acționează ca un ghid pentru

dezvoltarea practicilor de management

Managementul birocratic. Managementul birocratic se concentrează pe un sistem rigid care are

o ierarhie bine stabilită, o diviziune clară a muncii și un set de reguli și proceduri detaliate.

Managementul birocratic a fost promovat de Max Webber (1864-1920, în Olum, 2004), sociolog

german. Potrivit lui Webber, managementul birocratic este cea mai adecvat mod de

administrație. Abordarea birocratică este cea mai eficientă atunci când organizația trebuie să se

ocupe de cantități mari de informații standard, nevoile clientului sunt cunoscute și nu sunt

susceptibile de a se schimba, tehnologia este de rutină și stabilă, iar organizația trebuie să

coordoneze activitățile numeroșilor angajați pentru a furniza clientului un serviciu sau un produs

standardizat.

Se poate concluziona că metoda de gestionare birocratică nu este adecvată pentru un

management eficient al designului centralelor electrice regenerabile datorită următoarelor

elemente:

- Tehnologia variază în funcție de resursele regenerabile de energie

- Inovațiile tehnologice în domeniul centralelor electrice din surse regenerabile se schimbă

rapid, în scopul reducerii prețului de producție a energiei electrice

- Organizația se modifică în funcție de mărimea centralei/parcului și de resursele acesteia

- Specializarea angajaților variază în funcție de tipul centralei de energie din surse

regenerabile (resurse și tehnologie)

- Standardele variază în funcție de tipul centralei electrice, de țară și de politică.

Abordarea modernă a managementului. În plus față de teoriile clasice în management,

literatura oferă o abordare modernă a managementului, care a fost dată în anii 1950. Abordarea

s-a axat în principal pe satisfacția angajaților. Conform acestei abordări, angajații nu lucrează

neapărat pentru bani și doresc să primească afecțiunea și respectul colegilor, ceea ce le sporește

și mai mult productivitatea. Acest lucru ajută un angajat să contribuie mai mult la succesul unei

organizații. Designul eficient al centralelor electrice gestionează, de fapt, oamenii pentru a atinge

obiectivul unui cel mai mare profit pentru organizație.

Abordarea managerială intitulată "Managementul administrativ" elaborată de inginerul Henri

Fayol, așa cum este descrisă în acest capitol, este cea mai potrivită pentru proiectarea eficientă a

managementului centralelor electrice în comparație cu celelalte metode de management descrise

mai sus.

10

Timpul alocat pentru proiectarea și planificarea unei centrale electrice din surse regenerabile este

mult mai scurt decât pentru o centrală electrică convențională, la fel și bugetul. Acești parametri

au un impact major asupra abordării și aplicării metodelor adecvate de management.

Evoluțiile mai recente în teoria managementului sunt: Abordarea sistemică, Teoria situațională,

Teoria haosului și Teoria muncii în echipă (Olum 2004).

Abordarea sistemică - Managementul proiectării centralelor electrice din surse regenerabile

poate fi văzut ca un sistem alcătuit din mai multe componente care trebuie conduse spre un

singur scop. Teoria sistemelor a avut un efect semnificativ asupra științelor manageriale. Un

sistem este o colecție de părți unificate pentru a realiza un obiectiv general. Dacă se elimină o

parte a sistemului, se schimbă și natura sistemului. Un sistem poate fi privit ca având intrări sau

inputuri (de exemplu, resurse precum materii prime, bani, tehnologii, oameni), procese (de

exemplu, planificare, organizare, motivare și control), rezultate (produse sau servicii) și efecte

(calitatea îmbunătățită a vieții sau productivitatea). Sistemele fac schimb de informații privind

fiecare dintre aceste patru aspecte ale sistemului. În ultimul deceniu, această teorie a fost aplicată

de multe organizații.

Teoria situațională – Conform acestei teorii, managerii sunt forțați să privească întregul sistem

într-o manieră largă și să îl conducă spre țintă în funcție de situație. În cazul unui spital sau al

unei o universități, un stil de conducere mai participativ și cu acordarea de facilități este probabil

cel mai bun. Dar stilul de conducere în stil autocratic, războinic, este probabil cel mai bun.

Teoria haosului - este susținută de Tom Peters (1942). Pentru decenii, managerii au acționat pe

baza faptului că evenimentele din organizație pot fi întotdeauna controlate. A apărut însă o nouă

teorie, cunoscută sub numele de Teoria Haosului prin care se recunoaște că evenimentele sunt

rareori supuse unor reguli. Teoreticienii haosului sugerează că sistemele converg în mod natural

de la simplu spre mai complex, iar atunci când se întâmplă asta, ele devin mai volatile și trebuie

să investești mai multă energie pentru a menține această complexitate.

Teoria muncii în echipă - Această metodă se bazează pe calitatea muncii și pe îmbunătățirea

continuă a acesteia pe durata lucrului. În mod particular, ea pune accentul pe implicarea

angajaților la toate nivelurile în luarea deciziilor.

Rezumatul teoriilor de management

• Managementul este procesul de proiectare și de menținere a unui mediu propice în scopul

realizării eficiente a obiectivelor stabilite. Managerii îndeplinesc funcțiile de planificare,

organizare, personal, conducere și control. Gestionarea este o activitate esențială la toate

nivelurile organizaționale.

11

• Cunoștințele manageriale necesare variază în funcție de nivelurile organizaționale și de

tipul de proiect.

• Obiectivul managerului este creșterea profitului organizației prin obținerea unui rezultat

favorabil într-o anumită perioadă de timp, acordând o atenție deosebită calității.

Productivitatea implică eficacitate (atingerea obiectivelor) și eficiență (folosind cel mai

mic număr de resurse).

• Există multe teorii despre management și fiecare contribuie într-o anumită măsură la

cunoașterea activității manageriale.

• Organizația este un sistem deschis care funcționează într-un anumit mediu înconjurător

cu care interacționează.

I.2. Managementul proiectării centralei electrice

Studiul literaturii specifice arată că nu există un proces/procedură scris/ă și ordonat/ă pentru

managementul centralelor electrice din surse regenerabile. Astăzi, managementul proiectării

centralei electrice din surse regenerabile se bazează pe teoriile de management dezvoltate de

către Institutul de Management al Proiectelor, (Ghidul PMBOK, 2013) util în principal pentru

managementul general al proiectelor.

Managementul proiectării unei centrale electrice reprezintă aplicarea de cunoștințe, abilități,

instrumente și tehnici pentru a dimensiona activități specifice care satisfac cerințele de

proiectare. Managementul proiectării unei centrale electrice se realizează prin aplicarea și

integrarea adecvată a proceselor de management, grupate logic în cinci etape: inițierea,

planificarea, executarea, monitorizarea și controlul, plus închiderea.

Proiectarea centralei electrice este gestionată ca proiect cu toate regulile și procedurile care sunt

acceptabile în managementul de proiect. Ea presupune echilibrarea constrângerilor concurente

din proiect, care includ, dar nu se limitează la: domeniu, calitate, agendă, buget, resurse, riscuri

(PMBOK, 2013).

I.3. Considerente privind managementul financiar

Conducerea superioară are grijă în permanență de deciziile financiare esențiale. Cu toate acestea,

există și alți manageri care se ocupă de finanțare (PMBOK, 2013). Trezorierul este responsabil

pentru căutarea de numerar a firmei, creșterea capitalului, planificarea financiară și analiza

financiară și menținerea relațiilor cu băncile, acționarii și alți investitori care dețin titlurile de

valoare ale firmei. Firmele mai mari dețin și un controlor, care întocmește situațiile financiare,

conduce biroul de contabilitate financiar al firmei și își ocupă obligațiile fiscale. Trezorierul și

12

cenzorul au roluri diferite - principala responsabilitate a trezorierului este să câștige și să

administreze capitalul firmei, în timp ce cenzorul asigură că banii sunt utilizați eficient. Cele mai

mari firme desemnează, de obicei, un director financiar (CFO) care să supravegheze ambele.

CFO este implicat profund în politica financiară și planificarea corporativă. De multe ori, are mai

multe responsabilități manageriale generale decât afacerile financiare și aparține membrilor

consiliului de administrație.

I.4. Managementul designului eficient

Una dintre întrebările-cheie ale oricărei organizații este: "Ce însemnă managementul designului

eficient?" Această cercetare de doctorat examinează această întrebare referitoare la centralele

electrice din surse regenerabile. Managementul designului este un domeniu de cercetare care

utilizează tehnici de management de proiect, design, strategie și tehnologie pentru a controla un

proces creativ, a susține o cultură a creativității și a construi o structură și o organizare a

activității de proiectare. Obiectivul managementului designului este ca, prin design, să dezvolte

și mențină un mediu de afaceri propice pentru organizație, mediu în care aceasta își poate atinge

obiectivele strategice și de misiune. Managementul designului este o activitate cuprinzătoare la

toate nivelurile de afaceri (operațional până la strategic), de la faza de descoperire până la faza de

execuție. Altfel spus, managementul designului este partea de afaceri a designului.

Managementul designului cuprinde procesele în curs de desfășurare, deciziile de afaceri și

strategiile care permit inovația și crearea de produse, servicii, comunicații, medii și branduri

proiectate eficient, care îmbunătățesc calitatea vieții și asigură succesul organizațional

[https://www.dmi.org/ Design Management Institute. Accesat pe 24 aprilie 2010]. Disciplina de

management al designului se suprapune cu managementul marketingului, managementul

operațiunilor și managementul strategic.

Este clar că managementului designului este unul dintre parametrii importanți ai organizației.

Acesta afectează profitabilitatea companiei și viitorul ei. Procesul de management al designului

ar trebui să fie adaptat fiecărui tip de organizație pentru a fi un proces eficient care să facă ca

organizația să avanseze. Faptul că nu există încă un proces eficace, o procedură de management

al designului pentru centralele electrice din surse regenerabile susține necesitatea acestui studiu,

care va îngloba considerentele esențiale pentru gestionarea unui design eficient al centralelor

electrice din surse regenerabile.

13

I.5. Considerente tehnice privind proiectarea centralelor electrice

I.5.1. Proiectarea centralelor electrice din surse regenerabile

Funcția principală a inginerului este de a crea o structură, un dispozitiv, un proces, care va

îndeplini o cerință practică. Procesul creativ cerut, cunoscut sub numele de design, poate fi, prin

urmare, considerat inima practicii ingineriei. Designul centralelor electrice înseamnă un proces

complex, care implică domenii diverse de expertiză ale inginerilor ce trebuie să se ocupe de mai

multe considerente pentru a realiza în final un design eficient. Calitatea designului depinde în

special de cunoștințele profesionale ale inginerului proiectant. Lipsa de cunoștințe cauzează

defecțiuni critice care diminuează profiturile, reputația companiei și pot provoca faliment. Există

considerente de proiectare diferite în centralele electrice din surse regenerabile față de centralele

electrice convenționale și, prin urmare, cea mai mare parte a experienței existente în proiectarea

centralelor electrice convenționale nu poate fi utilizată. Din punct de vedere tehnic, se au în

vedere cunoștințele teoretice și practice despre diferite tehnologii. Un nou proces, o noua

metodologie, de proiectare pentru diferitele centrale electrice din surse regenerabile poate reduce

posibilele avarii și crește profitul.

I.5.2. Resurse energetice regenerabile

Energiile regenerabile sunt cele generate de surse care nu au sfârșit finit sau cele care pot fi

reciclate, de obicei din surse naturale, cum ar fi energia solară, energia eoliană, puterea apei,

diverse forme de biomasă și energia geotermală (https://extension.psu.edu/what-is-renewable-

energy). Pot fi enumerate mai multe centrale electrice bazate pe resurse regenerabile: solare,

geotermale, eoliene, hidroelectrice, cu utilizarea biomasei și altele. Astăzi, majoritatea

centralelor electrice din lume se bazează încă pe combustibilii fosili, cum ar fi cărbunele, gazele

naturale și energia nucleară, care provoacă o creștere a poluării mediului înconjurător, a bolilor și

a ratelor ridicate de mortalitate. Figura 1 ilustrează cota generării totale de energie.

14

Figura 1. Ponderea producției totale de energie electrică (Sursa: BP Energy Economics (p. 46),

2018)

Figura 1 arată clar că utilizarea surselor de energie fosilă, precum cărbunele, gazul, petrolul și

energia nucleară este mai mare, în continuare, decât a surselor de energie regenerabilă. O privire

către 2040 arată însă că sursa ce va avea cea mai importantă scădere în utilizare este cărbunele,

care avea o pondere de numai 13% din creșterea capacității de generare previzionată, comparativ

cu mai mult de 40% cât s-a înregistrat în perioada ultimilor 25 de ani. Chiar și așa, cărbunele

rămâne cea mai importantă sursă de energie pentru a obține electricitate în 2040, cu o cotă de

aproape 30% (BP Energy Outlook, ediția 2018).

Figura 2. prezintă influența resurselor energetice asupra lanțului proceselor. De asemenea, Figura

2 prezintă impactul resurselor energetice asupra principalelor aspecte care trebuie luate în

considerare pentru designul eficient al proceselor de management și de inginerie din centralele

electrice.

15

Figura 2. Lanțul proceselor este influențat de tipul de resurse energetice.

Figura 2 arată că resursele energetice dictează tipul de tehnologie, iar tehnologia dictează

cunoștințele de management și inginerie necesare pentru proiectarea eficientă a unei centrale

electrice din surse regenerabile, prețul de producere al energiei electrice precum și riscurile

proiectului. Studiul desfășurat în prezenta teză s-a concentrat asupra următoarelor centrale

electrice din surse regenerabile: geotermale, centrale fotovoltaice (PV) și centrale solare termice

cu concentrarea radiației solare directe (CSP).

Comparația celor trei tehnologii considerate:

Această cercetare a studiat considerentele legate de proiectarea eficientă a centralei electrice din

surse regenerabile și, prin urmare, este necesar să rezumăm cele trei tehnologii printr-o

comparație a principalelor aspecte care ar putea afecta proiectarea eficientă.

Tehnologiile utilizate în acest studiu ca reprezentând centralele electrice din surse regenerabile

de energie sunt:

1. Centrale solare fotovoltaice (PV)

2. Centrale solare termice cu concentrarea radiației solare directe (CSP)

3. Centralele geotermale

Din studiul literaturii relevante în acest domeniu, s-a ajuns la concluzia principală că nevoia de a

compara aceste tehnologii este foarte importantă pentru toate părțile implicate: factorii de

Energy Resources

Technology

Mnagement and

Engineering Knowledge

Leveliz Cost of

Electricity

Project Risks

16

decizie, antreprenorii, băncile, creditorii, investitorii, inginerii de proiectare, operatorii și

personalul de întreținere. O comparație care se potrivește tuturor tehnologiilor este imposibilă și,

prin urmare, parametrii principali vor fi comparați pentru fiecare domeniu de specializare.

Din studiul literaturii relevante, precum și din experiența mea vastă de zeci de ani în acest

domeniu, am ajuns la concluzia că parametrii importanți în ceea ce privește considerentele

tehnice, considerentele financiare și de management necesare designului eficient al proceselor de

management și a de inginerie, sunt: resursa de energie, principiul de funcționare, tehnologia

aleasă, experiența în proiecte similare din întreaga lume, costul total mediu de instalare, LCOE și

factorul de capacitate.

Tabelul 1. Compararea tehnologiilor PV, CSP, geotermale

PV CSP GEOTHERMAL

Resursa energetică Energie solară Energie solară Aburul extras din

rocile subterane calde

Principiu de

funcționare

Conversia directă a

radiației solare

incidente în

electricitate

Generează electricitate

prin utilizarea luminii

solare pentru a încălzi un

fluid. Concentrarea

radiației solare directe prin

oglinzi sau jgheaburi

parabolice pe o zonă mică

pentru a genera

temperaturi ridicate

Pământul însuși

concentrează căldura

geotermală în anumite

regiuni, în mod

obișnuit, regiuni

asociate cu granițele

plăcilor tectonice din

scoarța planetei, ceea

ce face ca energia

geotermală să fie

sursă de căldură utilă,

fie pentru utilizare

directă sau producție

de energie electrică

folosind tehnologia

actuală.

Tehnologia de bază Celulele solare cu

cristale de siliciu (c-

Si) au reprezentat

aproximativ 90% din

capacitatea globală

de producție a

modulelor în 2014 și

sunt cele mai mature

din toate tehnologiile

fotovoltaice

1. Jgheab parabolic: un

lichid conductiv

termic, cum ar fi uleiul

sintetic, încălzit de a

soare la o temperatură

de 380°C prin reflexia

pe un reflector

parabolic

2. Turnul solar: o serie

de heliostate / oglinzi

direcționate către un

punct focal comun de

la vârful unui turn

(Receiver)

Găurile sunt forate

pentru a aduce

energia geotermală la

suprafață, unde este

transformată în

energie electrică.

Tipurile comerciale

de centrale

geotermale

convenționale: flash,

abur uscat și binar.

Cunoștiințe

inginerești

Scăzute Scăzute Scăzute

[1] Proiecte în toată

lumea.

(2017)

85 GW (29% în

raport cu toate

tehnologiile cu surse

regenerabile)

4 GW (1.37% în raport cu

toate tehnologiile cu surse

regenerabile)

0.1 GW (0.034% în

raport cu toate

tehnologiile cu surse

regenerabile)

17

[2] Costul total

mediu de instalare

2010 vs. 2017

4,394$/kW,

1,388$/kW,

∆= -68%

7583$/kW,

5564$/kW,

∆= -27%

2452$/kW,

2956$/kW,

∆= +21%

[3] Costul egalizat

LCOE global, la

nivelul furnizorului

de utilități: 2010 vs.

2017 [$/kWh]

pentru o capacitate

de 50MW

0.36 (2010) to

0.1 (2017).

∆= -73%

0.33 (2010)

to 0.22 (2017).

∆= -33%

0.05 (2010)

to 0.07 (2017).

∆= +40%

[3][4] Factorul de

capacitate

2010 vs. 2017

0.14$/kW,

0.18$/kW,

∆= +10%

0.27$/kW,

0.34$/kW,

∆= +26%

0.87$/kW, 0.79$/kW,

∆= +9%

[3] LCOE

2010 vs. 2017

0.36$/kW, 0.1$/kW,

∆= -73%

0.33$/kW,

0.22$/kW,

∆= -33%

0.05$/kW, 0.07$/kW,

∆= +40%

[5] LCOE –

combinat cu

STOCAREA, 60%

factor de capacitate

2016: 0.17$/kWh

2020: 0.12$/kWh

2016: 0.065$/kWh

2020: 0.055$/kWh

Nu este nevoie de

stocare deoarece

energia este

disponibilă 24 de ore

[6] Costul egalizat

LCOE al SUA

pentru centrale

puse în funcțiune în

2018.

Cost egalizat

LCOE total al

sistemului

** 144.3$/MWh 261.5$/MWh 89.6$/MWh

[7] Cauze de avarii,

politica,

managementul și

ingineria

Ridicat Ridicat Ridicat

Tabelul 1 prezintă o comparație între tehnologiile care permit cercetătorului să înțeleagă

considerentele inginerești, financiare și de management pentru un design eficient al proceselor de

management și inginerie ale centralelor.

Analiza contribuției specifice diferitelor tehnologii este foarte importantă pentru teză. Această

analiză permite identificarea cauzelor de apariție a defecțiunilor în centralele electrice din surse

regenerabile și definirea criteriilor adecvate pentru designul eficient al proceselor de

management și inginerie ale centralelor.

I.6. Formarea inginerilor pentru proiectarea centralelor electrice

Funcția principală a inginerului este de a crea o structură, un dispozitiv și un proces care să

îndeplinească o cerință practică. Procesul creativ cerut, cunoscut sub numele de design, poate fi

18

considerat, prin urmare, inima ingineriei (Alexander, 1973). Confruntarea cu probleme

complexe, multidisciplinare, a impus dezvoltarea unui departament specializat de inginerie care

să includă inginerii mecanici, chimici, civili, electrotehnici, de control și termodinamici, precum

și un departament de formare calificat, cu un plan de acțiune pe termen lung, care să folosească

inclusiv instrumentele de pregătire virtuale cu actualizare on-line.

În teoria managementului științific al lui Taylor, el a susținut instruirea sistematică a lucrătorilor

în "cea mai bună practică", în loc să le permită independență personală în îndeplinirea sarcinilor

lor. Taylor susține că lucrătorii trebuie selectați și dezvoltați "din punct de vedere științific",

astfel încât pregătirea fiecăruia să îl facă a fi "de primă clasă" la o anumită sarcină specifică. În

plus, Taylor a propus ca fiecare lucrător să fie implicat în a-și face propria muncă, să se

pregătească pentru nivelul superior următor și să-și instruiască succesorii. (Taylor, 2005).

În teoria administrativă organizațională clasică, Max Weber a elaborat un set de principii pentru

managementul birocrației "ideale" bazat pe înregistrări scrise, formare aprofundată la nivel de

expert, activitatea principală având prioritate față de alte activități, iar conducerea unei

organizații date să respecte reguli stabile și cunoscute (Weber, M. 1978). În discuția cu privire la

funcțiile de conducere, formarea este una dintre responsabilitățile manageriale. Aceasta se face

prin identificarea cerințelor forței de muncă și a formării profesionale sau prin dezvoltarea în alt

mod atât a candidaților, cât și a angajaților actuali pentru a-și îndeplini sarcinile în mod efectiv și

eficient (Yasin, 2004). Oferta de cursuri de pregătire și învățare a regulilor și specificului

eficienței energetice a instalațiilor industriale este mare și în creștere. Conform unui sondaj

recent în rândul managerilor energetici din corporații, 70% dintre ei au investit în educarea

personalului (Johnson Controls, 2008)

Rezumat privind instruirea inginerilor în designul centralelor electrice

- Abordarea tehnologiei care se schimbă rapid necesită un plan de pregătire tehnică și de

producție pe termen lung.

- Instruirea face parte din strategia organizației.

- Multe organizații cheltuiesc o sumă imensă de bani pentru formare, crezând că formarea

va îmbunătăți performanța angajaților și va spori productivitatea firmei (Yamnill, 2001).

- Curriculum-ul academic în universități și colegii prevăzut pentru instruirea inginerilor

electroenergetici nu include suficient subiectele legate de tehnologiile specifice

centralelor electrice din surse regenerabile. Acest lucru cauzează un decalaj mare în

cunoaștere. Prin urmare, trebuie elaborat un plan de pregătire tehnică pentru fiecare

19

dintre diferitele tehnologii ale centralei electrice din surse regenerabile, pentru a reduce

avariile și a evita pierderea profitului.

- Chestiunile obligatorii din Legea Electricității din Israel se referă la centralele electrice

convenționale și nu sunt incluse subiectele legate de tehnologiile pentru centralele

electrice din surse regenerabile. În plus, nu este prevăzut un proces de proiectare a

centralelor electrice în curriculumul școlilor academice de inginerie din Israel. Aceasta

provoacă o lacună în cunoaștere, un cost ridicat pentru formarea pe teren, greșeli în

proiectare și, finalmente, pierderi de profit.

- Inginerii electroenergetici care intră pe piața forței de muncă, fără a avea experiență

practică, oferă servicii profesionale de o competență limitată, care nu pot evita multe

pericole.

- Prin subiectul abordat de această teză, ea se poate constitui într-o recomandare pentru

actualizarea curriculumului din universități în ce privește cerințele unui design eficient al

centralelor electrice din surse regenerabile și a oferi un plan de pregătire util domeniului.

- Deoarece această teză studiază considerentele legate de designul eficace al proceselor de

inginerie și management al centralelor electrice, rezultatele ei se pot constitui în

argumente în favoarea schimbării Legii Electricității din Israel.

I.6.1. Instruirea inginerilor pentru managementul proiectării centralelor electrice

Dezvoltarea și desfășurarea programelor eficace de formare reprezintă o mare provocare. În plus,

deoarece este un domeniu relativ nou, cu schimbări rapide de tehnologie aferentă diverselor

resurse, apar dificultăți în formarea inginerilor cu licență de profesionist (professional engineer -

PE) în domeniul centralelor electrice din surse regenerabile. În literatura de specialitate nu există

expuse teorii pentru pregătirea inginerilor pentru managementul designului centralelor electrice.

Pentru dezvoltarea unei astfel de instruiri este necesar să se identifice mai întâi parametrii

designului ingineresc și de management, precum și teoriile managementului, obiectivele,

funcțiile, obiectivele și esența managementului (Fleet David D. 1994).

Factorii asociați contextului de formare, precum secvențierea adecvată și oportunitățile de a

practica, s-au dovedit a fi critice în programele eficiente de formare (de exemplu, Gagne și Dick,

1983; Goldstein, 1986). Cercetătorii ca Mathieu, Tannenbaum și Salas (1992) au constatat că

variabilele din afara contextului de formare, cum ar fi motivarea anterioară training-ului, pot

influența pregătirea și performanța formării.

20

O teorie cunoscută de management este cea a managementului științific al lui Frederick Taylor.

El a susținut instruirea sistematică a lucrătorilor conform "celei mai bune practici", în loc să le

permită îndeplinirea sarcinilor într-o discreție personală. În teoria managementului științific, el

sugerează că, pentru a obține cele mai bune rezultate, "știința muncii" trebuie să fie adusă

împreună cu oamenii bine selectați și instruiți științific (Taylor, 2005).

Managerii nu-și pot îndeplini bine sarcinile dacă nu înțeleg și nu răspund la numeroșii factori de

influență din mediul extern - factori economici, tehnologici, sociali, politici și etici - care

afectează domeniile lor de funcționare (Yasin O. 2004). Ultimul considerent important pentru

instruirea inginerului în managementul designului centralelor energetice îl constituie abilitățile

manageriale. Managerii necesită patru tipuri principale de competențe: tehnice, umane,

conceptuale și de design. Această cercetare se concentrează asupra considerentelor de inginerie

și management pentru un proces eficient de design al centralelor electrice din surse regenerabile,

proces care poate reduce decalajul de cunoștințe, reduce avariile critice și crește profitul

organizației.

Un plan eficient de formare trebuie să ia în considerare atât teoriile de management cât și

proiectarea tehnică. În alcătuirea unui program de instruire eficientă a inginerilor pentru

managementul proiectării centralelor electrice, trebuie luați în considerare următorii factori:

• Organizarea și scopul proiectului;

• Obiective și responsabilități ale managerului de proiect;

• Abilitățile unui manager de proiect ingineresc: tehnice, umane, conceptuale și de design;

• Experiența practică, pe teren, pentru managerii de proiectare inginerească;

• Tehnologia și resursele de energie.

I.6.2. Instruire efectivă privind designul eficient al centralelor electrice

Ce este formarea eficientă?

Pentru a răspunde la această întrebare, vor trebui investigate următoarele subiecte principale:

Transferul de cunoștințe și competențele, Auto-eficiența pregătirii formării și Motivația.

Transferul de cunoștințe și competențele

Transferul de cunoștințe și competențele dobândite prin programele de predare continuă să fie o

preocupare atât pentru cercetătorii cât și pentru practicienii dezvoltării resurselor umane (HRD).

Programele de instruire sunt deseori planificate și efectuate fără a avea o legătură strânsă cu

mediul de lucru. Cele mai multe studii privind transferul de cunoștințe și competențe descriu și

21

identifică factorii care pot afecta transferul, dar fără a examina modul în care acești factori pot fi

modificați sau gestionați (Holton și Baldwin, 2000). Deși literatura de specialitate privind

transferul de cunoștințe și competențe a crescut în ultimul deceniu și a condus la identificarea

multor factori care pot influența formarea, transferul rămâne o problemă importantă pentru

cercetătorii și practicienii HRD (Joshua D., Joni B. 2005).

O componentă cheie a unei formări eficiente este abilitatea cursanților de a pune în aplicare

cunoștințele, aptitudinile și competențele dobândite în pregătirea pentru muncă. Vandenput

(1973), a fost unul dintre principalii pionieri care au studiat transferul prin formare -

perfecționare și factorii organizaționali care au influențat acest transfer. El a susținut că nu s-a

pus prea mult accent pe faza de post-formare și nici pe identificarea variabilelor care au acționat

pentru acumulările reușite în etapa de învățare din perioada de formare (Huczynski et al., 1979)

Transferul de cunoștințe și competențe este un factor cheie în evaluarea eficacității oamenilor.

Succesul competitiv al organizației depinde de realizările personalului său (Pfeffer, 1994). Este

logic să presupunem că pregătirea, abilitățile și performanța angajaților este critică (Yamnill &

McLean, 2001).

Auto-eficiența pregătirii

Un important domeniu conex de cercetare privește factorii care afectează pregătirea și reușita

formării. Pentru proiectarea centralelor electrice, randamentul instalației este un parametru cheie

de succes și, prin urmare în formare, randamentul are o importanță semnificativă.

Câteva studii au examinat diversele detalii ale factorilor organizaționali care afectează motivația

anterioară formării și, ulterior, rezultatele relevante ale formării. De exemplu, Quinones (1995) a

constatat că auto-eficacitatea unei singure persoane este în mod semnificativ legată de motivația

de a învăța, iar motivația are un impact direct asupra acumulării de cunoștințe și abilități.

Kirkpalrick (1967) a susținut că reacțiile și rezultatele învățării din timpul formării sunt două

criterii care pot fi utilizate pentru evaluarea eficienței oricărui program de formare. Este în

general acceptat faptul că învățarea, care poate fi definită parțial ca o acumulare de cunoștințe,

poate să apară numai atunci când indivizii au atât capacitatea ("pot face"), cât și dorința ("a

face") de a dobândi noi cunoștințe (Noe, 1986, Wexley și Latham, 1991). Deși un număr de

studii au examinat factorii "pot face" (de exemplu, capacitatea), puțini au considerat și factorii

"vor face". Așadar, unul din factorii care pot influența semnificativ procesul de învățare și de

formare este motivația anterioară formării.

22

Pentru a rezuma această discuție, putem spune că designul formării, conținutul și implementarea

acesteia, sunt vitale pentru o formare eficientă. Este evident că trebuie luați în considerare și

factorii din afara contextului de formare. Implicarea la locul de muncă este importantă pentru

dezvoltarea auto-eficienței, un antecedent esențial al motivației pre-instruire. Studiile lui Noe și

Schmitt (1986) au arătat o relație semnificativă între implicarea în muncă și motivația de a învăța

în timpul trainingului. Pentru programele de formare eficiente, managementul organizației ar

trebui să fie implicat în conținutul instruirii de la toate nivelurile.

Rezumat al instruirii eficiente a inginerilor pentru proiectarea eficace a centralelor

electrice

Instruirea a fost și va continua să fie un instrument valoros pentru gestionarea multor provocări

actuale și viitoare. După cum putem învăța din această discuție, o formare eficientă urmărește

revenirea la investiții semnificative în formare. Un plan eficient de pregătire depinde de mai

mulți factori, în special factori individuali și de pregătire a formării, în relație cu munca depusă.

Influența acestora s-a demonstrat prin efectele diferențiate ale motivației și nivelurile diferite ale

rezultatelor formării și achiziției de cunoștințe (Tracy, 2001).

CAPITOLUL II: ABORDAREA ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII

Metodologia este mijlocul operativ-operațional în care se concepe cercetarea și reflectă structura

cercetării și componentele acesteia. Guba și Lincoln (1998) descriu metodologia ca ramură a

filosofiei care se ocupă de metodele, tehnicile și regulile de proiectare a unui studiu de cercetare.

"Metodologia include de obicei o orientare specifică bazată pe principii definite" (Shkedi, 2015).

Acest capitol va prezenta setul de considerente care au condus alegerile metodologice făcute

pentru a promova obiectivele de cercetare și a răspunde la întrebările de cercetare.

Tema de cercetare a tezei este: - Designul eficient al diferitelor procese de management și de

inginerie din centralele electrice din surse regenerabile.

Scopul acestei cercetări este evaluarea considerentelor de management, financiare și inginerie

pentru designul eficient al centralelor electrice din surse regenerabile.

Obiectivele sunt următoarele:

- Să examineze considerentele de management și inginerie pentru designul eficient al centralelor

electrice bazate pe surse regenerabile: geotermale, fotovoltaice (PV - Photovoltaic) și solare

termice cu concentrarea radiației solare directe (CSP - Concentrated Solar Power).

23

Considerentele de management și inginerie pot sprijini dezvoltarea unui nou proces de design a

sistemelor de alimentare potrivite pentru diferite tipuri de centrale electrice din surse

regenerabile, care reduc avariile repetate și cresc profiturile organizației.

Întrebările folosite în cercetare:

- Ce considerente tehnice și economice sunt implicate în proiectarea electrică a diferitelor

tipuri de centrale electrice?

Această întrebare are două întrebări secundare:

1.1. Care este structura reglementărilor juridice din Israel care se aplică inginerilor implicați în

proiectarea sistemelor electrice?

1.2. Există diferențe semnificative în ceea ce privește proiectarea centralelor electrice din surse

regenerabile care folosesc tehnologii diferite?

A doua întrebare de cercetare a fost:

- Ce potențial are "noul proces" de a simplifica proiectarea centralelor electrice, reducând

rata avariilor repetate și creșterea profiturilor?

Această întrebare are două întrebări secundare:

2.1. Care sunt defectele și cauzele tipice ale avariilor în centralele electrice din surse

regenerabile?

2. 2. Care sunt riscurile care trebuie luate în considerare în centralele electrice din surse

regenerabile?

Acest capitol descrie metodele și tehnicile alese pentru a atinge obiectivele cercetării.

Toate cercetările științifice sunt fie cantitative fie calitative. În cercetarea cantitativă este posibil

să se discearnă o secvență liniară care începe cu alegerea subiectului de cercetare și se termină cu

confirmarea sau respingerea ipotezei de cercetare. În schimb, în cercetarea calitativă este posibil

să se discearnă o secvență ciclică, care începe de asemenea cu alegerea subiectului de cercetare,

dar adesea cercetarea însăși va conduce la redefinirea subiectului și la repetarea multiplă a mai

multor etape.

Creswell (2014) a subliniat că cercetarea cantitativă este procesul de colectare, analiză,

interpretare și scriere a rezultatelor unui studiu, în timp ce cercetarea calitativă este abordarea

colectării, analizei și scrierea de rapoarte care diferă de abordările cantitative tradiționale.

Metodele de cercetare cantitative și calitative investighează și explorează diferitele dorințe de

cunoaștere și ambele metode sunt concepute pentru a aborda un anumit tip de întrebare folosită

24

în cercetare. În timp ce metoda cantitativă oferă o măsură obiectivă a realității, metoda calitativă

permite cercetătorului să exploreze și să înțeleagă mai bine complexitatea unui fenomen.

În prezenta teză, pentru cercetare s-a ales strategia metodologiei de cercetare calitativă. Acest

capitol se va axa pe metodologia de cercetare calitativă și pe principalul motiv pentru alegerea

acestei metodologii.

II.1. Cercetarea calitativă utilizată în acest studiu

Cercetările calitative se concentrează pe investigarea subiecților individuali. Fenomenul studiat

este învățat prin experiența indivizilor. Cercetarea calitativă include o gamă largă de termeni.

Este important de știut unde să fie plasați cercetarea și cercetătorul. Definiția cercetării are

implicații teoretice și practice. În cercetarea calitativă, fiecare tip de cercetare are practici de

cercetare relevante. Metodologia de cercetare este procesul de cercetare, de la definirea

problemei și până la scrierea concluziei. Metodologia este instrumentul de cercetare, ea

reprezintă metoda și regulile de desfășurare a cercetării. Partea majoră a metodologiei cuprinde

colectarea și analiza datelor. Interviurile aprofundate sunt o metodă de cercetare identificată cu

cercetarea calitativă și pun accent pe exprimarea verbală a subiecților. În plus, cercetarea se

bazează pe aptitudini intuitive de impresie, abordează fenomenele studiate, implicarea în ele și

empatia față de subiecți, precum și pe abilitățile analitice de investigație ale cercetătorului, care

păstrează o distanță și controlul procesului de cercetare. (Fraenkel & Wallen, 1990, Creswell,

2014).

Figura 3 de mai jos descrie procedura urmată în cadrul acestei cercetări.

Figura 3. Procesul de cercetare calitativă aplicat

Figura 3 prezintă cei șase pași majori utilizați în acest studiu pentru a atinge obiectivele

cercetării.

25

Obiectivele cercetării calitative sunt de a documenta și de a se strădui să înțeleagă un fenomen

social prin lumea unică și subiectivă a participanților. Metodele de cercetare tind să interpreteze

comportamentele, convingerile și cognițiile umane în contextul lor social, concentrându-se mai

mult pe înțelegerea aprofundată a proceselor decât pe rezultatele dintr-un timp definit. Acesta

este un tip de cercetare destinat să descrie și să documenteze o situație dată fără a interveni în ea,

cercetarea fenomenelor care nu pot fi cuantificate și măsurate cu ușurință, cum ar fi sentimentele

sau interacțiunile dintre oameni. Contextul social are o pondere considerabilă, iar interpretarea

datelor calitative trebuie efectuată în acest context de către un cercetător care este familiarizat cu

societatea și cultura în care se desfășoară cercetarea. Principalul instrument de cercetare este

cercetătorul însuși și prin urmare cercetarea calitativă este o cercetare subiectivă. Acest lucru are

multe implicații, de exemplu incapacitatea de a generaliza. Astfel, validitatea externă a cercetării

este scăzută, deoarece nu este posibilă generalizarea constatărilor către o întreagă populație.

Utilizarea unui chestionar închis, de exemplu, nu este benefică pentru o astfel de cercetare,

deoarece nu permite cercetătorului să analizeze datele primite așa cum dorește. Cercetătorul

înțelege subiectul în mod subiectiv și aceasta necesită o cercetare mai aprofundată și utilizarea

triangulării, ceea ce înseamnă compararea datelor din cel puțin trei surse diferite de informații

independente, cum ar fi observațiile, interviurile etc. (Shkedi 2015, Guba și Lincoln 1994)

II.2. Metode de cercetare

Cel mai important principiu al cercetării calitative este acela că, pentru ca cercetarea să

reușească, cercetătorul trebuie să aibă un interes real față de oameni și de povestirile lor. Există

diferite metode pentru efectuarea cercetării. După analizarea tuturor deliberărilor, am ales să

desfășurăm o cercetare calitativă, cu metode multiple și în mai multe etape, pe măsură ce am

crezut că acest lucru ar aduce un rezultat particular, adecvat, problemei studiate.

Sabar Ben Yehoshua (2001) definește "cercetarea calitativă" drept "cercetare cu subiecte mai

degrabă decât despre subiecți" și ca o abordare adecvată de cercetare pentru investigarea

percepțiilor, opiniilor și acțiunilor oamenilor, permițând în același timp o înțelegere aprofundată

a fenomenelor. Conform lui Richardson (1996) această abordare de cercetare este deosebit de

relevantă în situațiile în care este necesară investigarea unor subiecte complexe, a căror explorare

în studii experimentale care rezumă constatările lor într-o manieră cantitativ-statistică nu reflectă

pe deplin fenomenul studiat și, prin urmare, o imagine completă a interpretărilor subiacente. În

timp ce, în trecut, credințele și percepțiile au fost inspectate prin intermediul unor instrumente

închise, cum ar fi chestionarele cu răspunsuri multiple, în prezent există o trecere spre cercetarea

calitativă. Creswell (1998) consideră că cercetarea calitativă este un proces esențial pentru

26

înțelegerea societății umane. Prin această abordare de cercetare, cercetătorul poate forma o

imagine completă și clară a informațiilor adunate într-un mediu natural prin interviuri, rapoarte,

observații și multe altele (Manen, 1997; Thyer, 2001). Sabar Ben Yehoshua (1990) consideră că

cercetarea calitativă este una în care atât punctul de origine cât și scopul final sunt persoana.

În acest tip de cercetare, cercetătorul trebuie să înțeleagă persoana și acțiunile sale și să le

interpreteze.

Cel mai important principiu al cercetării calitative este acela că, pentru ca cercetarea să

reușească, cercetătorul trebuie să aibă un interes real față de oameni și de povestirile lor și, prin

urmare, deoarece metoda de cercetare calitativă se concentrează asupra înțelegerii esenței și a

semnificației fenomenelor, când vine vorba să investigheze realitatea relativ nouă și complexă a

centralelor electrice din surse regenerabile, care implică antreprenori, profesioniști și oameni

influenți motivați să reușească, trebuie combinate atât discursul direct cu părțile interesate în

fenomenul studiat cât și informațiile documentare acumulate anterior.

Metoda selectată pentru atingerea obiectivelor acestei cercetări este calitativă, deoarece, pentru

colectarea datelor, am folosit cercetarea documentară și interviurile. Au fost folosite în acest

studiu documentele evenimentelor din centralele electrice din surse regenerabile și interviurile

semistructurate cu experții și factorii de decizie din aceste centrale electrice.

II.3. Proiect de cercetare: o cercetare calitativă pe mai multe niveluri și pe mai

multe metode

Am conceput un proces de cercetare în două faze, conform căruia dovezile adunate în faza 1 au

fost utilizate ca bază pentru designul etapei următoare. Presupunerea călăuzitoare a acestei

cercetări a fost că experiența mea personală și profesională ca inginer electric, proiectant al

centralelor electrice și un actor important în cercetarea și dezvoltarea din domeniu, care se ocupă

de aspecte financiare și tehnice deopotrivă, ar putea fi folosită pentru a interpreta datele. Astfel,

în fiecare etapă am căutat să obțin date de la acei respondenți care au fost implicați direct în

centralele electrice din surse regenerabile. Faza 1 a servit drept bază de date pentru investigația

mai detaliată din faza a doua. Am folosit în mod strategic triangularea, prin intervievarea

experților din diferite discipline pentru coroborarea datelor și pentru sporirea încrederii în

acestea. Mai mult, triangularea a fost utilizată pentru lărgirea perspectivelor problemelor

investigate și pentru reducerea părtinirilor. Utilizarea participanților selectați din diferite

specialități consolidează conceptul cercetării și prezintă un corp robust de dovezi în vederea

27

înțelegerii influenței dimensiunii interpersonale asupra calității designerilor de centrale electrice

din surse regenerabile. Tabelul 2 de mai jos prezintă proiectul de cercetare.

Tabelul 2. Metodologia cercetării utilizată în acest studiu

Etapă Scop Metodă

colectare date

Populația de studiu Analiza

datelor

1

Pentru a stabili problemele

implicate în designul

proceselor de management și

inginerie a centralelor

electrice

Analiza

documentelor

Analiza a 3 evenimente cu

avarii majore

Analiza

conținutului

- categorii

de

extragere

Interviuri

Semi-

structurate

- Un fondator

- Șapte ingineri

- Doi manageri de proiect

- Doi manageri financiari

- Un manager de lansare

-Un manager de construcții

- Un consultant

- Un manager al lanțului de

aprovizionare

2

Îmbunătățirea procesului de

design în mod corespunzător

Interviuri

Semi-

structurate

Manageri în design ingineresc

cu o vastă experiență în

centralele electrice

Analiza

conținutului

Tabelul 2 descrie cele două etape ale acestei cercetări calitative. Prima etapă a studiului este de a

stabili problemele implicate în managementul de design ingineresc a centralelor electrice, iar

faza a doua este îmbunătățirea procesului de design.

II.4. Eșantionul de studiu

Eșantionul de studiu care a participat la interviurile pentru această cercetare a fost compus din

reprezentanți ai diferitelor discipline/specialități implicate în centralele electrice din surse

regenerabile care au putut fi contactați și intervievați de autor: Fondatori (1), Ingineri (7),

Manageri de proiect (4), Manageri financiari (2), Manager de lansare în funcțiune (1), Manager

de întreținere, reparații și construcții (1). Toți au o vastă experiență și sunt factori de decizie în

domeniul centralelor electrice din surse regenerabile.

Tabelul 3. Eșantionul de studiu care participă la interviuri.

Număr

de

participa

nți

Disciplina Tehnologiace

ntralei

Posiție / Rol Ani de

experiență

1

Finanțe,

Fondator și

dezvoltator

Geotermal CEO al Ormat

Technologies și

subsidiarelor

Peste 32 ani

(https://www.bl

oomberg.com/re

search/stocks/pe

A primit în

2018 Premiul

pentru

Industrie în

28

ople/person.asp?

personId=79281

23&privcapId=4

306112)

Israel

4

Inginerie

electrică

Geotermal Șef și Senior

manageri design

în inginerie

electrică și de

pornire a

centralelor

geotermale.

43, 23, 20, 10

ani

2

Manageri de

proiect

Geotermal Manageri de

proiect seniori

23, 10 ani

1

Pornirea

centralelor și

testarea

performanțelor

Geotermal Senior de lansare

a centralelor și

manager de

testare a

performanțelor

25 ani

1

Finanțe Solar-termic Șef financiar 32 ani

2 Inginerie

electrică

Solar-termic Șef și Senior

manageri

proiectare în

inginerie electrică

30, 8 ani

1

Întreținere,

reparații și

construcții

Solar-termic Manager

întreținere,

reparații și

construcții

30 ani

1

Lanț de

aprovizionare

Solar-termic Manager lanț de

aprovizionare

25 ani

2

Manageri de

proiect

Solar-termic Manager de

proiect senior

10, 8 ani

1

Inginerie

mecanică

Solar-termic Manager senior

de proiectare în

inginerie

mecanică

30 ani

1

Inginerie

electrică

Solar-

Fotovoltaic

(PV)

Manageri seniori

de proiectare în

inginerie electrică

10 ani

1

Consultant Solar-

Fotovoltaic

(PV)

Expert în centrale

fotovoltaice și

analiza

performanțelor

15 ani

Total 18 Experiență

totală

384 ani

CAPITOLUL III: REZULTATELE CERCETĂRII

Scopul acestui studiu a fost de a evalua considerentele financiare și de inginerie pentru

proiectarea electrică a centralelor electrice din surse regenerabile în vederea dezvoltării unui nou

29

proces de proiectare a sistemelor energetice, adaptat diferitelor tipuri de centrale electrice

regenerabile din Israel și din întreaga lume.

POLUAREA Cauzează boală și rate mari de mortalitate

Acest studiu va determina antreprenorii, investitorii și inginerii să se implice mai mult în acest

domeniu important pentru reducerea poluării aerului, îmbunătățirea calității vieții și "salvarea

planetei".

Potrivit Bloomberg NEF (o organizație de cercetare care îi ajută pe profesioniștii din domeniul

energiei să genereze oportunități), în 2050 vor fi construite mai multe centrale de energie din

surse regenerabile decât centrale pe bază de cărbune.

• Structura reglementărilor juridice în Israel

III.1. Constatări rezultate de la întrebarea de cercetare 1

Ce considerente tehnice și economice sunt implicate în proiectarea electrică a diferitelor tipuri de

centrale electrice?

Această întrebare are două întrebări secundare,

Constatări reieșite de la prima sub-întrebare 1: Care este structura reglementărilor juridice

din Israel care se aplică inginerilor implicați în proiectarea sistemelor electrice?

Pentru a răspunde la întrebarea numărul 1, pentru a înțelege structura juridică israeliană care se

aplică profesioniștilor autorizați să proiecteze sisteme electrice, adică "Regulamentele privind

licențierea electricienilor, 5745-1985", a fost examinată Legea electricității din 1954.

În plus, s-a realizat un studiu mondial privind reglementarea referitoare la modul de "licențiere a

electricienilor", în comparație cu reglementările israeliene. Această comparație este importantă

deoarece centrale electrice din surse regenerabile există în întreaga lume, iar rezultatele acestei

cercetări pot fi utile proiectelor din întreaga lume care implică surse regenerabile de energie.

Concluzie: În Israel există mai multe cerințe obligatorii pentru inginerii electrotehnici la care

trebuie să se conformeze pentru a obține licență de practică ca ingineri proiectanți în domeniul

electric. Cu toate acestea, niciuna dintre ele nu include subiecte legate de energia obținută din

surse regenerabile.

Această constatare este piatra de temelie a cercetării din această teză, fundamentul dezvoltării

unui nou proces de design al centralelor electrice din surse regenerabile, care va include

considerente atât inginerești cât și financiare pentru fiecare dintre tehnologiile implicate.

30

Această cercetare încearcă să pună capăt acestui decalaj de cunoștințe prin găsirea

considerentelor tehnice care trebuie aplicate în procesul de proiectare a centralelor electrice din

surse regenerabile. Mai mult decât atât, această constatare a confirmat ipoteza de cercetare,

precum că există o lipsă de cunoștințe care reprezintă o cauză potențială pentru greșelile de

proiectare și care, în cele din urmă, se transformă în pierderea profiturilor.

• Proiectarea centralelor electrice din surse regenerabile care folosesc tehnologii diferite

Constatări reieșite de la a doua sub-întrebare 1: Există diferențe semnificative în ceea ce

privește proiectarea centralelor de energie din surse regenerabile folosind tehnologii diferite?

Analiza datelor demonstrează că proiectarea centralelor electrice convenționale și din surse

regenerabile ar trebui să fie proiectate cu diferite considerente majore în raport cu cele două

repere, financiar și ingineresc. O altă concluzie importantă a acestui studiu este că nu toate

considerentele de proiectare a centralelor electrice din surse regenerabile sunt identice, ci

considerentele de proiectare depind de tipul resursei energetice și de tehnologia utilizată.

Există o dispută între experți cu privire la modul corect de a educa inginerii electricieni.

O primă viziune este de a pune bazele educației inginerești pe parcursul studiilor academice și de

a le completa prin cunoștințe și abilități practice în timpul participării, ca stagiar, la realizarea

proiectului de centrală electrică. Desigur, acest lucru necesită mai mult timp pentru a obține

calificarea inginerilor la nivelul dorit de competență.

A doua abordare este de a folosi în educația academică o programă curriculară diferită, astfel

încât absolvenții să poată atinge competențele necesare pe durata studiilor academice. În acest

fel, ei vor putea fi folosiți în proiectare și execuție imediat ce își termină studiile. Argumentul

principal al acestei abordări este un rezultat mai rapid privind reducerea greșelilor de proiectare

și execuție, și creșterea profiturilor.

Aspecte tehnice și financiare

Interviurile realizate în timpul cercetării cu ingineri din diferite specialități, manageri de proiect,

manageri financiari, experți profesioniști independenți, antreprenori, toți sunt experți în execuția

și punerea în funcțiune a centralelor electrice de toate tipurile, au ridicat o temă majoră:

"cunoașterea".

Tema "cunoaștere" include 5 categorii,

Categoria 1. Resurse energetice

31

Concluzia principală a acestei categorii este că tehnologia este impusă de resursele energetice.

Tehnologia impune, la rândul ei, cunoștințele tehnice necesare. Natura resurselor energetice și

tehnologia aleasă dictează modelul financiar al proiectului.

Modelul de business de mai sus definește, de asemenea, costul egalizat al energiei electrice

produse (LCOE) pentru tehnologia specifică implementată. Din aceste constatări observăm că

avem nevoie de cunoștințe și de experiență în domenii noi de cunoaștere, necunoscute anterior.

Această constatare întărește argumentul acestei teze, anume că este nevoie de un nou proces, o

nouă metodologie care să crească probabilitatea finalizării cu succes a proiectelor (operațională)

și, mai mult decât atât, finalizarea în condiții de profitabilitate. Un beneficiu subsecvent al celor

menționate mai sus va fi creșterea investițiilor stimulată de exemplul proiectelor de succes.

Categoria 2. Experiență de lucru

Se poate spune că există o lipsă de ingineri cu experiență în proiectarea centralelor electrice din

surse regenerabile, cu utilizarea diverselor tehnologii, deoarece acesta este un domeniu relativ

nou. O constatare importantă din această analiză este faptul că experiența căpătată la centralele

electrice convenționale nu contribuie neapărat, ci dimpotrivă, poate fi dăunătoare. O concluzie

similară s-a desprins din analiza unor evenimente apărute la centralele electrice din surse

regenerabile (v. analiza studiului de caz în partea a 4-a a tezei).

Această constatare întărește afirmația acestei cercetări cu privire la necesitatea dezvoltării unui

nou proces, a unei noi metodologii care "luminează ochii" inginerilor experimentați pentru a lua

în considerare diferențele substanțiale între centralele din surse regenerabile. De asemenea, va

explica responsabilului financiar considerentele care stau la baza calculării prețului energiei

electrice ce corespunde unei tehnologii date.

Categoria 3. Investiții în formarea unui inginer proiectant și a unui responsabil financiar

Analiza a arătat că au existat abordări diferite între ingineri, personalul financiar și managerii de

proiect în ce privește "plata pentru cunoaștere". În ce privește aspectele tehnice, se consideră că

formarea inginerilor "tineri" trebuie să se desfășoare pe teren, în timpul proiectului, sub

supravegherea unui inginer senior.

Pregătirea personalului privind aspectele financiare și managementul de proiect necesită o

formare în domeniu, dar aceasta are costuri ridicate și se consideră că afectează costul egalizat al

energiei electrice produse (LCOE). Ca urmare, formarea acestora ar trebui să se desfășoare în

instituțiile care pregătesc inginerii. În plus, analiza de conținut a arătat că formarea tehnică a

inginerului proiectant este în medie de 4 ani, deci semnificativ mai costisitoare în comparație cu

formarea unui responsabil financiar, care este mult mai scurtă, cu măcar un an în medie.

32

Categoria 4. Un decalaj între cunoștințele teoretice și cunoștințele necesare în domeniu

Presupunerea că programul de formare de 4 ani de la universitatea din școala de inginerie

pregătește un inginer pentru a fi un designer electric s-a confirmat doar parțial. "Inginerul tânăr"

nu vine "gata pregătit" să lucreze pe teren. Există un decalaj substanțial între cunoștințele

teoretice și cunoștințele practice necesare.

De asemenea, analiza scoate în evidență "solicitarea" de adaptare a programelor de studii din

instituțiile care formează și specializează ingineri, în particular ingineri în domeniul electric.

Această adaptare reprezintă o soluție pe termen lung și nu răspunde cererii de ingineri existentă

astăzi pe piața muncii. Cererea mare se datorează creșterii cotelor de energie din surse

regenerabile, impusă de către Guvernul Israelului, într-un efort de a realiza obiectivul de a

atinge, până în anul 2020, pragul de minim 10% din energie produsă din surse nepoluante.

Considerentele de management și inginerie rezultate pot sprijini dezvoltarea unui nou proces de

design al sistemelor electroenergetice aferente diferitelor tipuri de centrale electrice din surse

regenerabile, astfel încât să se evite avariile repetate și să crească profiturile. Aceasta ar putea fi

soluția pentru reducerea lacunelor din cunoaștere.

Categoria 5. Reducerea lacunelor în cunoștințe printr-un nou „proces/metodologie de design "

Analiza a arătat că au existat abordări diferite între ingineri și managerii financiari în ceea ce

privește reducerea lacunelor din cunoștințe printr-un nou "proces/metodologie de design".

Perspectiva managerilor financiari:

1. Diferența de cunoștințe care există între seniori și juniori prezintă un efect negativ asupra

profitabilității organizației.

2. Ghidarea printr-un nou proces de design nu vizează personalul din domeniul financiar în

mod substanțial, ci acesta poate fi doar o "Listă de verificare (Check list)" pentru aceștia.

3. Cunoștințele tehnologice sunt exclusiv responsabilitatea personalului tehnic, iar

informațiile financiare nu se schimbă în raport cu diferitele tehnologii: taxe de import /

export, subvenții, costuri de capital etc.

Perspectiva managerilor de inginerie:

1. Există lacune mari în ceea ce privește cunoștințele între juniori și vârstnici, deoarece nu

există un transfer ordonat de cunoștințe între ei.

2. Inginerii tineri pot și vor învăța noi subiecte din literatura scrisă mai degrabă decât să se

bazeze numai pe "tutore".

33

3. Noul " proces/metodologie de design" va fi un instrument important de reducere a

decalajului de cunoștințe, de reducere a dependenței dintre inginerii juniori și inginerii

seniori, de inducerea unui proces de formare mai rapid, sporind astfel rentabilitatea.

4. Noul " proces/metodologie de design " sub formă scrisă va fi folosit totodată ca un

instrument pentru a testa capacitatea tânărului inginer de a studia independent materialul.

III.2. Constatări apărute din întrebarea 2

Ce potențial are "noul proces" de a simplifica proiectarea centralelor electrice, reducând ratele de

avarii repetate și creșterea profiturilor?

Această întrebare are două întrebări secundare,

Constatări provenite din prima sub-întrebare 2: Care sunt defectele și cauzele tipice ale

avariilor în centralele electrice din surse regenerabile?

Răspunsul la prima sub-întrebare, cu privire la defectele și motivele acestora în centralele

electrice din surse regenerabile, este dat prin analiza a trei evenimente semnificative care au avut

loc în centrale electrice din surse regenerabile.

1. Foc în turn - Turnul termo-solar, Centrala CSP, California USA, 2015

2. Supraîncălzirea cablurilor electrice – Centrala geotermală, Nevada SUA, 2010

3. Avaria transformatoarelor de tensiune - Căldură reziduală, Dakota SUA, 2010

Studiile de caz 1, 2 și 3 indică amploarea pierderilor care diminuează profiturile companiei și ar

putea chiar să ducă la prăbușirea acesteia din perspectivă financiară și, mai rău, la pierderea

reputației. Analiza evenimentelor aferente defectelor a confirmat ipoteza, întărește și susține

obiectivele tezei de cercetare de a dezvolta un nou proces de proiectare a sistemelor energetice

cu scopul de a reduce avariile repetate și a crește profiturile.

• Considerente privind riscul financiar și de inginerie în centralele electrice regenerabile

Constatări care au reieșit din a doua sub-întrebare 2: Care sunt riscurile care ar trebui luate în

considerare în centralele electrice din surse regenerabile?

Această întrebare a fost investigată prin analizarea interviurilor cu manageri, decidenți politici,

investitori și factori de decizie. Există diferite tipuri de riscuri pentru centralele electrice din

surse regenerabile, similare cu centralele convenționale. În centralele de energie din surse

regenerabile există o lipsă de experiență în comparație cu centralele convenționale, de aceea

riscul este mai mare.

34

Interviurile efectuate în timpul cercetărilor cu ingineri de diferite specialități, manageri de

proiect, manageri financiari, experți profesioniști independenți, antreprenori, toți cu expertiză în

execuția și punerea în funcțiune a centralelor electrice de toate categoriile, au ridicat o a doua

temă: "Riscurile / managementul riscurilor în centralele electrice din surse regenerabile", care

include 4 categorii,

Categoria 1: Riscuri tehnice (tehnologice)

1. Tehnologiile din domeniul energiei din surse regenerabile sunt percepute de bănci ca

fiind "tehnologii nedovedite" și, prin urmare, riscul este ridicat, iar costul capitalului este

ridicat.

2. Performanțele dovedite în amplasarea realizată nu satisfac investitorii, deoarece

cantitatea de energie electrică produsă este mai mică decât cerințele licitației.

3. Nu există un ghid/metodologie pentru noile tehnologii care să ajute investitorii în privința

identificării și reducerii potențialelor riscuri.

Categoria 2: Riscuri financiare

1. Impactul riscurilor financiare asupra succesului proiectului, câștigarea licitației și

rentabilitatea proiectului.

2. Faptul că personalul financiar nu este constituit din ingineri sau tehnologi poate conduce

la greșeli în stabilirea prețurilor.

3. Deoarece managementul financiar nu are informații istorice privind modelele financiare

ale centralelor electrice din surse regenerabile, pentru a reduce riscul acesta utilizează de

obicei modele utilizate în cazul centralelor electrice convenționale.

4. Criteriile de construire a modelului financiar depind de factori care prezintă o mare

incertitudine și astfel riscurile sunt ridicate (impozite, costuri de capital, subvenții,

dobânzi etc.).

Categoria 3: Riscuri politice

1. Angajamentul guvernelor de a sprijini centralele electrice din surse regenerabile este

foarte important în abordarea riscurilor politice.

2. Implicarea firmelor care au legătură cu guvernul sub formă de investiții și acțiuni reduce

riscul.

3. Riscul politic este incert și este evaluat ca un risc mai mare decât riscurile tehnologice.

Categoria 4: Riscuri în schimbarea politicilor

35

1. Modelul financiar al proiectului pe termen lung, construit pe parametrii care depind de

politica, cum ar fi: subvenții, plafoane de import / export, prețul creditului, cotele și prețul

energiei electrice pentru fiecare tip de tehnologie.

2. Efectul schimbărilor de politică este critic și cu ușurință poate cauza prăbușirea,

indiferent de natura tehnologiei folosite.

CAPITOLUL IV: CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Această cercetare a studiat considerentele financiare și inginerești privind proiectarea electrică a

centralelor electrice regenerabile și a ajuns la concluzia că este nevoie să se dezvolte un nou

proces de design al sistemelor energetice adecvate diferitelor tipuri de centrale electrice din surse

regenerabile. Noul proces recomandat de această cercetare trebuie să fie realizat de grupuri de

ingineri de diferite specialități, precum și de manageri financiari și de proiect. Studiul arată că

consumul mondial de energie, aflat în creștere, a dus la o cerere pentru creșterea numărului de

centrale electrice. Una dintre provocările cu care se confruntă țările în prezent este selectarea

celor mai potrivite tehnologii pentru centralele electrice și un design adecvat al fiabilității. Multe

țări dezvoltate au adoptat politici de reducere a consumului de combustibili nucleari și fosili și de

creștere a centralelor de electricitate din surse regenerabile energie.

Acest studiu și-a atins scopul de a evalua considerentele financiare și inginerești privind

proiectarea electrică a centralelor electrice din surse regenerabile, pentru a dezvolta un nou

proces de proiectare a sistemelor de putere, adaptat diferitelor tipuri de centrale electrice din

surse regenerabile, din Israel și din întreaga lume. Acest lucru a fost realizat folosind metoda de

cercetare calitativă, constituită dintr-o analiză a interviurilor semi-structurate și o analiză a trei

evenimente caracterizate de avarii majore survenite în centrale electrice din surse regenerabile.

În primul rând, cercetările au arătat că în Israel există mai multe cerințe obligatorii pentru

inginerii electrotehnici care trebuie respectate de aceștia pentru a obține o licență de practică ca

ingineri proiectanți pe partea electrică, însă niciuna dintre aceste cerințe nu include problematici

legate de obținerea energiei din surse regenerabile. Situația existentă și în alte țări, prezentată în

sondajul realizat prin această cercetare, arată că există un număr mare de probleme privind

reglementarea activității în sectorul electroenergetic. Un exemplu ar fi cerința de experiență

practică pe lângă cunoștințele teoretice înainte de a intra pe piața muncii. De asemenea,

cercetările arată că un inginer electrotehnic este în topul profesioniștilor din sectorul

electroenergetic.

36

Cercetarea indică faptul că există o nevoie reală de a completa bagajul de cunoștințe prin

dezvoltarea procesului multidisciplinar sugerat în cadrul acestei teze. Mai mult, cercetarea a

indicat că această lipsă de cunoștințe este cauza potențială a greșelilor de proiectare care, în cele

din urmă, cauzează pierderea profitului.

Această cercetare arată că proiectarea centralelor electrice convenționale și respectiv din surse

regenerabile ar trebui să utilizeze considerente diferite, majore, atât pentru aspectele financiare,

cât și pentru cele tehnice. O altă concluzie importantă a acestui studiu este că nu toate

considerentele privind proiectarea centralelor electrice din surse regenerabile sunt identice.

Considerentele de proiectare depind de tehnologia și resursele energetice utilizate.

IV.1. Concluzii conceptuale

În această perioadă de schimbări tehnologice accelerate în centralele electrice din surse

regenerabile și, având în vedere lipsa acută de ingineri electroenergetici în timp ce cererea de

energie verde a crescut în întreaga lume, este imposibil să se prevină creșterea centralelor

electrice din surse regenerabile. Acest studiu arată că deficitul de ingineri electroenergetici cu

cunoștințe și experiență în noile tehnologii cauzează greșeli critice în dimensionarea și

managementul centralelor electrice din surse regenerabile, care reduc profitul investitorilor.

Figura 4 prezintă un nou concept privind procesul eficient de management și inginerie al

centralelor energetice, așa cum a reieșit din studiu.

37

Figura 4. Un nou concept al managementului eficient al centralelor și al procesului de inginerie,

așa cum a ieșit din studiu.

Figura 4 prezintă procesul de integrare între considerentele de management și inginerie pentru a

ajunge la designul eficient al centralelor electrice, așa cum a ieșit din studiu.

Noul concept ilustrează faptul că cel mai eficient și mai rapid mod de prevenire a avariilor critice

și de reducere a lacunelor în cunoștințele și pregătirea inginerilor electroenergetici este de a

elabora un proces/metodologie pentru designul eficient al proceselor de management și de

inginerie a centralelor electrice din surse regenerabile. Acest ghid trebuie să includă

considerentele de management și inginerie care sunt adecvate pentru centralele electrice din

surse regenerabile pentru a fi eficiente și pentru a-și atinge scopul.

La nivel conceptual, această cercetare arată că un proces eficient de design se bazează pe două

criterii. Unul este managementul, cu subcomponentele managementul financiar, de formare și al

riscurilor, iar al doilea este ingineria, prin care se înțelege summumul de cunoștințele necesar

conceperii și aplicării diferitelor tehnologii.

Integrarea considerentelor de management și inginerie creează în fapt sinergia pentru designul

eficient al centralelor electrice din surse regenerabile. De exemplu, o abordare inginerească a

unei tehnologii aflată într-o continuă schimbare, combinată cu luarea în considerare de către

management a unui plan de formare și perfecționare continuă, va conduce la un plan de pregătire

tehnică eficient și pe termen lung, ca parte a procesului de design. Acesta, poate reduce avariile

critice și poate spori profitul organizației. Din analiza celor trei evenimente cu avarii studiate în

această teză s-a constatat că un program de instruire a inginerilor, specific tehnologiei utilizate,

ar fi împiedicat avariile și ar fi salvat milioane de dolari.

În plus, integrarea într-un model unic al componentei financiare împreună cu componenta

tehnică, care reprezintă sursele de energie și tehnologia utilizată, ca parte a planului de design

efectiv, va conduce la un cost egalizat al energiei electrice produse (LCOE) ce va permite

calcularea profitului sau a pierderii înainte de realizarea investițiilor, investiții care în anumite

situații ar putea provoca mai mult decât pierderi, chiar faliment.

IV.2. Implicații practice și recomandări

1. Rolul instituțiilor academice din domeniul ingineriei este de a pregăti viitorii ingineri

pentru munca ce o vor desfășura într-o realitate în continuă schimbare. În Israel, pregătirea

inginerilor electroenergetici se realizează în conformitate cu Legea electricității, iar în acest

studiu s-a demonstrat că nu include subiectele necesare pentru proiectarea centralelor

38

electrice din surse regenerabile. Prin urmare, se recomandă ca inginerii tineri, fără

experiența necesară, să examineze și să aplice considerentele specifice din procesul de

proiectare pentru a realiza designul eficient al diferitelor centrale electrice din surse

regenerabile.

2. În plus, se recomandă să se regândească procesul de instruire a unui inginer

electroenergetic în Israel și în Occident pentru a îndeplini cerințele pieței. Faptul că

modificarea Legii energiei electrice și schimbarea planului de învățământ în instituțiile

academice este un proces pe termen lung și durează câțiva ani, în cadrul acestei teze sunt

prezintate considerentele de management și inginerie care pot fi aplicate pentru designul

eficient al proceselor de management și de ingineriei din centralele electrice.

3. Se recomandă ca procesul de design eficient să se bazeze pe colaborarea grupurilor

multidisciplinare, care va consta din ingineri seniori, manageri financiari și de proiect

pentru fiecare dintre tehnologiile energetice ce implică surse regenerabile. Astfel, acest

proces va fi potrivit pentru majoritatea tehnologiilor utilizate în centralele electrice din

surse regenerabile. Acest lucru va permite tranziția ușoară și reușită a inginerilor de la o

tehnologie la alta și, prin urmare, la reducerea avariilor cauzate de o proiectare și o

exploatare deficitare. Noul proces recomandat de această cercetare ar trebui să ia în

considerare diferitele aspecte specifice ale fiecărei discipline /specialități privind obținerea

energiei din surse regenerabile și, în special, diferențele specifice față de un proces

tehnologic convențional.

4. Pregătirea unui inginer electroenergetic se realizează în conformitate cu Legea electricității

din Israel, care a fost redactată în 1954 și actualizată în 1985 (privitor la licențe). Pe termen

lung, se recomandă actualizarea legislației israeliene privind energia electrică pentru a

include inovațiile tehnologice actuale și a se conforma cererii de piață. Se recomandă

comisiei guvernamentale care examinează această problemă importantă să colaboreze cu

universitățile și colegiile universitare care pregătesc inginerii din domeniul electric pentru

ca curriculumul să fie actualizat în consecință.

Soluția pe care o sugerează această cercetare este elaborarea unui nou proces pentru proiectarea

centralelor electrice din surse regenerabile, care va deveni un instrument important pentru

designeri, investitori, antreprenori și factori de decizie..

39

V. CONTRIBUȚIA LA CUNOAȘTERE

Acest studiu a găsit principalele considerente din domeniul ingineriei și al finanțelor care sunt

utile în designul centralelor electrice din surse regenerabile. Acest studiu a constatat că riscurile

politice și politica în schimbare sunt factori majori pentru succesul sau nereușita unei

întreprinderi, chiar mai mult decât riscurile tehnologice (vezi cazul Luz Company 1986 și

BrightSource 2017).

Acest studiu a arătat că există un decalaj semnificativ între cunoștințele și abilitățile dobândite

prin programele academice și cunoștințele și abilitățile necesare în domeniu, în principal datorită

schimbărilor rapide și dinamice în producția de electricitate, de la centralele electrice poluante

standard bazate pe combustibili fosili și centralele electrice din surse regenerabile. Acest lucru

cauzează pierderi de milioane de dolari din cauza avariilor care apar la centralele electrice.

Un aspect important pe care acest studiu l-a scos în evidență constă în constatarea ca

neadevărată a presupunerii uzuală că experiența dobândită prin proiectarea și exploatarea unei

centrale electrice standard pe bază de combustibil fosil va permite inginerilor o trecere bună și

ușoară către proiectarea și exploatarea centralelor electrice din surse regenerabile.

Dimpotrivă, lipsa de cunoașterea specifică noului domeniu va provoca în urma unor astfel de

treceri daune proiectului cu surse regenerabile de energie. Mai mult, chiar trecerea de la o

tehnologie la alta, ambele din domeniul surselor regenerabile de energie, necesită investiții în

formarea și perfecționarea specifică (spre exemplu, trecerea de la centrale solare la geotermale).

Practic, aceste informații, care vor fi promovate ca un proces nou de proiectare a centralelor

electrice, vor servi inginerilor implicați în proiectarea și construcția centralelor electrice și, prin

urmare, vor reduce posibilele avarii și vor genera profituri ale organizației. Acest nou proces

pentru designul centralelor electrice din surse regenerabile va fi un instrument important pentru

designeri, investitori, antreprenori și factori de decizie.

VI. CERCETĂRI VIITOARE

Acest studiu recomandă ca cercetarea viitoare să se concentreze pe trei căi.

Prima este de a studia planul de învățământ teoretic și practic utilizat în instituțiile

academice pentru pregătirea inginerilor electroenergetici din Israel și din întreaga lume în ce

privește noile cerințe de pe piața emergentă a centralelor electrice și în special a centralelor

electrice din surse regenerabile.

40

Cea de-a doua cale de cercetare ar trebui să verifice atitudinea în ce privește instruirea practică

în domeniu, diferențele care există între managerii tehnici care preferă perfecționarea tinerilor

ingineri la locul de muncă (cu costuri suplimentare pentru organizație pentru perioada de

formare), și managerii financiari și de proiect care pledează pentru abordarea pregătirii practice

încă din instituția academică.

Nu in ultimul rând, a treia cale de cercetare este de a colabora cu grupuri multidisciplinare de

ingineri seniori, manageri financiari si de proiect pentru fiecare dintre tehnologiile bazate pe

surse regenerabile de energie. Scopul acestor grupuri este de a contribui la noul

proces/metodologie pentru designul centralelor electrice, ghid care ar trebui evaluat în ce

măsură își îndeplinește obiectivele privind instruirea inginerilor juniori, evaluarea riscurilor și

prevenirea eșecurilor.

Cercetările viitoare pot contribui la creșterea încrederii antreprenorilor și a companiilor de

investiții în centrale electrice cu tehnologii curate și, prin urmare, la reducerea poluării aerului și

la creșterea calității vieții și a speranței de viață.

VII. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

Bloomberg New Energy Finance (2012). Global trends in renewable energy investment 2012. Retrieved on

01/03/2018 from: http://fs-unep-centre.org/publications/global-trends-renewable-energy-investment-2012.

BP Energy Economics (2018). BP Energy Outlook (2018 edition) [PowerPoint slides]. Retrieved from

https://www.bp.com/content/dam/bp/en/corporate/pdf/energy-economics/energy-outlook/bp-energy-outlook-

2018.pdf

Creswell, J. (2014). Research design: Qualitative, quantitative and mixed methods approaches (2nd ed.). Thousand

Oaks, CA: SAGE Publications.

Fayol, H. (1949). General and industrial management. London: Pitman & Sons.

Fidelman, I. (2010). Regularization and licensing of electrical professions: Comparative survey. Jerusalem: The

Knesset Research and Information Center. (In Hebrew).

Goldstein, I. L. (1986) Training in organizations: Needs assessment, development, and evaluation. Pacific Grove,

CA: Brooks/Cole.

Hawley, J. D., & Barnard, J. K. (2005). Work environment characteristics and implications for training transfer: A

case study of the nuclear power industry. Human Resource Development International, 8(1), 65-80.

Koontz, H. & Weihrich, H. (1990). Essentials of Management. New York: McGraw-Hill.

Levy, A. (2008). Management and leadership: Change and innovation. Tel Aviv: Rimonim. (In Hebrew).

Lincoln Y. S. & Guba, E. G. (1985). Naturalistic Inquiry. Newbury Park, CA: Sage.

Noe, R. A., & Schmitt, N. (1986). The influence of trainee attitudes on training effectiveness: Test of a model.

Personnel Psychology, 39(3), 497-523.

Olum, Y. (2004). Modern management theories and practices. Uganda: Makerere University.

Patton, M. Q. (2002). Qualitative research and evaluation methods (3rd ed.). Thousand Oaks, CA: Sage.

Penn State Extension (2009, July 15). What is Renewable Energy? Retrieved from https://extension.psu.edu/what-

is-renewable-energy

41

PMBOK Guide (2013). A Guide to the Project Management Body of Knowledge. Project Management Institute,

Inc. PMI.

Potgieter, Q. (2016, May 24). A solar tower at Ivanpah Solar Power Facility caught on fire. Retrieved from

https://www.eit.edu.au/cms/news/developments/a-solar-tower-at-ivanpah-solar-power-facility-caught-on-fire

Quinones, M. A. (1995). Pretraining context effects: Training assignment as feedback. Journal of Applied

Psychology, 80(2), 226.

Quinones, M. A., Ford, J. K., Sego, D. J., & Smith, E. M. (1995). The effects of individual and transfer

environment characteristics on the opportunity to perform trained tasks. Training Research Journal, 1(1), 29-49.

Robinson, O. C. (2014). Sampling in interview-based qualitative research: A theoretical and practical guide.

Qualitative Research in Psychology, 11(1), 25-41.

Sabar Ben-Yehoshua, N. (Ed.) (2001). Traditions and trends in qualitative research. Lod: Dvir. (In Hebrew).

Sesonske, A. (1973). Nuclear power plant design analysis (No. TID-26241). Purdue Univ., Lafayette, Ind. (USA).

Shkedi, A. (2015). Words of meaning: Qualitative research theory and practice. Tel Aviv: Ramot Publications, Tel

Aviv University (in Hebrew).

State of Israel. (1954). Israel Electricity Law, 5714-1954. Book of Laws, 5714. Jerusalem: Government Printing

Office. Available from http://archive.energy.gov.il/English/LegislationLibraryE1/ElectricityLaw.docx (English

translation).

State of Israel. (1958). Engineers and Architects Law, 5718-1958. Book of Laws, 5718. Jerusalem: Government

Printing Office.

State of Israel. (1985). The Electricity (Licenses) Regulations, 5745-1985. Available from

https://employment.molsa.gov.il/Employment/ProfessionalLicensure/Electricians/Documents/En/ElectricityRegulat

ions_En.pdf (English translation).

Tannenbaum, S. I., & Yukl, G. (1992). Training and development in work organizations. Annual Review of

Psychology, 43(1), 399-441.

Taylor, F. W. (1911). The principles of scientific management. New York, NY, USA: Harper & Brothers.

Taylor, P. J., Russ-Eft, D. F., & Chan, D. W. (2005). A meta-analytic review of behavior modeling training. Journal

of Applied Psychology, 90(4), 692.

Van Fleet, D. D., Griffin, R. W. & Peterson, T. O. (1994). Contemporary management (3rd ed). Boston: Houghton

Mifflin Co.

Wexley, K. N., & Latham, G. P. (1991). Developing and training human resources in organizations (No. C10 25).

New York: Harper Collins Publishers.

Williams, C. (2007). Research methods. Journal of Business & Economic Research, 5(3), 65-72.

Yamnill, S., & McLean, G. N. (2001). Theories supporting transfer of training. Human Resource Development

Quarterly, 12(2), 195-208.

42

VIII. ANEXA A: ÎNTREBĂRI PENTRU INTERVIURI

VIII.1. Exemplu de structură a chestionarului

Interviu personal pentru cercetări despre – Designul eficace al proceselor de management și inginerie

ale centralelor electrice

Întrebări pentru funcțiile de director executiv

Data: ___________

Numele intervievatului: _________________

Poziția intervievatului: ________________

Numele intervievatorului: _______________

Permisia de a înregistra interviul: ________________

Locația: ___________

Ora de începere: ____________

Ora de final: ___________

1. Descrieți pe scurt experiența și rolurile dvs. în spiritul antreprenorial și al

managementului, al centralelor geotermale.

2. Care sunt principalii parametri pentru a determina LCOE (costul egalizat de

producere a energiei electrice) al unei centrale geotermale / solare?

3. Care sunt aspectele la care creditorii se vor concentra în principal atunci când fac

„due diligence” pentru un proiect?

4. Ce model financiar folosesc?

5. Cum selecționează investitorii între diferite centrale geotermale / solare situate în

diferite țări, cu diferite politici? Cu alte cuvinte, care sunt principalele caracteristici

ale proiectului de care investitorii țin cont?

6. Ce parametri trebuie luați în considerare în procesul de gestionare a riscurilor la

centralele geotermale / solare?

7. Din anii dvs. de experiență, ați recomanda dezvoltarea unei proceduri de finanțare și

de luare a deciziilor care să reducă erorile și pierderile de profit pentru investitorii și

antreprenorii interesați să se implice în instalația geotermală / solară?

8. Această procedură are potențialul de a aduce mai mulți antreprenori și investitori în

acest domeniu important?

9. Care este metodologia de management pe care o recomandați pentru centralele

electrice din surse regenerabile? Și de ce?

10. Care sunt provocările pentru gestionarea centralelor electrice din surse regenerabile

față de centralele electrice convenționale?

43

Mulțumesc pentru cooperare.

VIII.2. Întrebări pentru interviuri pe discipline

A. Întrebări de interviu pentru managerii de proiect

1. Istoric general al studiului - de către intervievator

44

2. Sunteți de acord să fiți înregistrat, răspunsul dvs. ar putea fi publicat în raportul de cercetare?

3. Care este numele dumneavoastră, educația și experiența profesională?

4. Ce locuri de muncă ați avut pe durata activității la centrala electrică?

5. În care specialități ați lucrat în timpul Proiectului?

6. Din experiența dvs., care dintre specialități au avut cele mai multe probleme în proiectare și

planificare?

7. Experiența anterioară a inginerilor de profil electric care lucrau la proiect a fost acumulată într-un

domeniu similar cu al proiectului sau dintr-un alt domeniu?

8. Puteți specifica, din perspectiva proiectului, ce tip de erori în proiectare au fost cele mai frecvente și

care au afectat agenda de lucru, bugetul și forța de muncă?

9. Cum au fost rezolvate erorile? Care erau costurile? Care a fost impactul asupra programului?

10. Credeți că a fost acordată suficientă atenție problemelor de planificare?

11. Credeți că considerentele financiare au fost luate în considerare la calcularea costurilor proiectului?

12. Cum credeți că putem minimiza problemele pe termen scurt și pe termen lung?

B. Întrebări pentru interviul cu inginerii de proiectare

1. Istoric general al studiului - de către intervievator



4. În ce calitate / pe ce poziție ați lucrat la proiectarea centralelor (termo-solare, fotovoltaice sau

geotermale - în funcție de subiectul intervievatului)?

5. La toate proiectele la care ați lucrat, s-a abordat același domeniu surselor regenerabile de energie?

6. În toate proiectele la care ați participat ca inginer proiectant s-au folosit aceleași considerente de

proiectare?

7. Dacă există o diferență fundamentală între considerentele de proiectare pentru o tehnologie și pentru

o altă tehnologie, de unde ați învățat diferențele?

8. Pe parcursul cursurilor universitare vi s-a predat despre diferența care există între considerentele de

proiectare a centralelor electrice "curate", bazate pe surse regenerabile diferite?

9. Există o literatură științifică-tehnică care clarifică diferența dintre diferite considerente de proiectare

utilizate pentru centralele electrice?

45

10. Cât durează să specializezi un inginer electroenergetic fără experiență?

11. Cât timp durează transformarea unui inginer electroenergetic cu experiență într-o tehnologie veche

pentru a fi capabil să proiecteze corespunzător unei noi tehnologii?

12. Vă rog să descrieți unul sau două eșecuri în proiectarea stațiilor centralei electrice care au afectat

bugetul și planificarea lucrărilor proiectului?

13. În ce mod au rezolvat inginerii eșecurile? Care au fost costurile? Cum s-au efectuat lucrările

proiectului?

14. Care credeți că este modalitatea de a reduce eșecurile pe termen scurt și lung?

15. Cu ce specialități ați lucrat în timpul proiectului?

16. În calitate de inginer senior ați participat la calculele financiare ale proiectului?

C. Întrebări pentru interviul cu managerii financiari

1. Istoric general al studiului - de către intervievatorul



4. În ce calitate / pe ce poziție ați lucrat la proiectarea centralelor (termo-solare, fotovoltaice sau

geotermale - în funcție de subiectul intervievatului)?

5. Cu ce specialități ați colaborat în timpul Proiectului?

6. Care sunt considerentele financiare pentru determinarea prețului egalizat al energiei electrice

produse (LCOE) și a costurilor proiectului în general?

7. Considerentele financiare sunt aceleași pentru diferitele tipuri de tehnologie?

8. Dacă există o diferență semnificativă în considerentele de preț între o tehnologie și o altă tehnologie,

de unde ați învățat diferențele?

9. Pe parcursul cursurilor universitare vi s-a predat despre diferența care există în ce privește prețurile

între diferite tehnologii cu surse regenerabile?

10. Există o literatură care clarifică diferența dintre considerentele financiare?

11. Cât timp durează instruirea unui contabil / economist fără experiență pentru a determina LCOE

pentru tehnologia folosită?

12. Cât durează ca un contabil / economist să aprobe costul LCOE pentru tehnologia aleasă?

46

13. Vă rog să descrieți una sau două erori într-un proces de bugetare a proiectului care au afectat

bugetul și programul de derulare a proiectului?

14. În ce mod au rezolvat eroarea contabilii / economiștii? Care au fost costurile? Cum a fost afectată

derularea proiectului?

15. Care credeți că este modalitatea de a reduce eșecurile pe termen scurt și lung?

16. Cu ce specialități lucrați pe durata proiectului?

17. În calitate de CFO participați la procesul de proiectare inginerească?

Designul eficient al proceselor de management și inginerie a ...

Documents

Transcript of Designul eficient al proceselor de management și inginerie a ...